You are on page 1of 25

METODA FISELOR DE LECTURA TUTORIAL

DESCHIDE MULTUMIRI Metoda fiselor este extrem de utila mai ales pentru cercetatorii in stiinte sociale. Am invatat-o acum mai multi ani la seminariile profesorului Radu Solcan. Puteti consulta si tutorialele sale de pe pagina Facultatii de Filosofie. Mii de multumiri lui Victor Flueras pentru suportul tehnic. INCHIDE MULTUMIRI DESCHIDE FORMATUL TUTORIALUI Structura tutorialului consta intr-o serie de 5 sfaturi sau recomandari impreuna cu motivele care le sustin. Recomandarile pleaca de la cea mai generala la cea mai in detaliu. Toate avantajele asociate recomandarii generale se regasesc in specii, iar fiecare specie de recomandare aduce avantaje in plus.

I. Ia-ti notite II. dar hotarasta-te la o singura metoda III. de exemplu metoda fiselor IV. in varianta electronica V. mai exact in .txt.
Formatul tutorialului pleaca de la tehnica in adancime. Spunem uneori ca explicatiile care sustin un text intra in profunzime. Viziunea ar fi a unui text-flow principal la suprafata si niste explicatii care merg in adancime, de exemplu din fiecare termen pe care nu il inteleg in text porneste o usa catre explicatia lui cumva intr-un alt nivel. Practica internetului ne-a obisnuit cu aceasta viziune astfel incat modul de prezentare a unui text cu portite (linkuri) spre alte texte corespunde cu viziunea noastra din minte asupra textului. Sau structura directoarelor, unele radacina (parent directory) si altele ramuri. DESCHIDE FORMATUL TUTORIALUI / STRUCTURA DIRECTOARELOR

INCHIDE FORMATUL TUTORIALULUI / STRUCTURA DIRECTOARELOR Nu doar textul electronic insa ci si o versiune hard copy poate acomoda doua trei niveluri. Intr-o carte am putea folosi marimi diferite ale fontului, culori diferite si o aliniere mai spre dreapta (indentation) pentru a pastra impresia unor niveluri diferite de lectura. DESCHIDE FORMATUL TUTORIALUI / TEHNICA IN STRATURI

Text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow
Primul nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul nivel in adancime.
Al doilea nivel de adancime, al doilea nivel de adancime.

principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow princiPrimul nivel in adancime, primul nivel in adancime.

pal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal.
Primul nivel in adancime, primul nivel in adancime.
Al doilea nivel de adancime, al doilea nivel de adancime.

Al doilea nivel de adancime, al doilea nivel de adancime.

Ideea mai multor niveluri de lectura care sa isi pastreze continuitatea (sa-i zicem tehnica in straturi). Stramosul tehnicii in straturi pentru hard-copy este tehnica notelor de subsol. Acelasi tip de problema dar la o scara mult mai mica este rezolvat de paranteze si linii de pauza. Urmatoarele trepte de inovare ar fi redactarea unor texte care sa constranga fiecare nivel de lectura unui anumit tip de informatie sau chiar sa prezinte continuitate la nivelurile secundare.

Text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal,
Primul nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul
Al doilea nivel de adancime, Al doilea nivel de adancime, Al doilea nivel de

text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal,
nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul nivel de
adancime, al doilea nivel de adancime, Al doilea nivel de adancime, Al doilea nivel de

text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal, text flow principal,
adancime, al doilea nivel de adancime, al doilea nivel de adancime

adancime, primul nivel in adancime, primul nivel in adancime, primul nivel de adancime

grabit poate citi doar text flowul principal in pauza si acumula suficienta informatie pentru o anumita nota. Aici nivelurile de adancime ar fi dedicate unui anumit tip de detalii sau explicatii ale lucrurilor din nivelul de suprafata (text flowul principal). Sau tehnica ar putea fi exploatata de un autor care incearca sa faca transprenta distinctia dintre analiza si judecati de valoare, sau intr-o carte de fictiune cu doua scenarii posibile care merg in paralel. INCHIDE FORMATUL TUTORIALUI / TEHNICA IN STRATURI INCHIDE FORMATUL TUTORIALUI

Tehnica in straturi poate fi exploata intr-o noua generatie de manuale prietenoase, unde studentul sau elevul

I. Ia-ti notite
1. Altfel uiti ce ai citit sau uiti unde ai citit. O metoda de stocare a formularilor exacte si a referintelor bibliografice complete ti-ar da acces la ideile care ti s-au parut bune de-a lungul timpului.
DESCHIDE INVATA SA SCRII REFERINTE BIBLIOGRAFICE

IATA O METODA DE A SCRIE REFERINTE BIBLIOGRAFICE LUNGI:

1. Intre paranteze drepte NUMELE autorului, Prenumele si anul primei publicari, de ex. [POPPER Karl Raimund 1957] DESCHIDE DE CE E IMPORTANT SA SCRIU ANUL PRIMEI PUBLICARI? Te ajuta la reconstructia istoriei dezbaterii respective. INCHIDE DE CE E IMPORTANT SA SCRIU ANUL PRIMEI PUBLICARI? 2. Apoi titlul original al lucrarii indiferent daca acela este si titlul editiei de fata, de ex. The Open Society and Its Enemies, I Plato 3. Apoi trad. in romaneste de sau tr. r. de. 4. Apoi numele traducatorului, de ex. D. Stoianovici 5. Apoi titlul tradus adica titlul asa cum apare in editia de fata subliniat (adevarata sursa, cartea din mana), de ex. Societatea deschisa si dusmanii ei, Vol. 1 Vraja lui Platon 6. Locul publicarii, de ex. Bucuresti 7. Editura (Publishing House), de ex. Humanitas 8. Anul publicarii editiei de fata, de ex. 2005 Si separ prin virgula doar acolo doar unde simt nevoia unei separari. Iata rezultatul: [POPPER Karl Raimund 1957] The Open Society and Its Enemies, I Plato, tr. r de D. Stoianovici, Societatea deschisa si dusmanii ei, Vol. 1 Vraja lui Platon, Bucuresti, Humanitas 2005 Daca citezi o editie in limba originala E un motiv de bucurie pentru ca sari peste pasii 3, 4, 5: [TANNEHILL Morris and Linda 1970] The Market for Liberty, New York, Libertarian Review Foundation 1984 sau
[HART Herbert 1961] The Concept of Law, Oxford, Clarendon Press 1970

Daca ai in fata chiar prima editie E un motiv de si mai multa bucurie, pentru ca sari si peste pasul 8, anul editiei de fata e acelasi cu anul primei publicari: [GODFREY-SMITH Peter 2003] Theory and Reality. An Introduction to the Philosophy of Science, Chicago and London, University of Chicago Press sau [SCHMIDTZ David 1991] The Limits of Government, Boulder Colorado, Westview Press Daca e vorba de o culegere de texte, multi autori adunati impreuna de un editor

Tratez culegerea de texte ca pe o carte obisnuita dupa algoritmul de sus. Atata doar ca marchez in paranteza (ed) dupa numele lui, sa stiu ca e editor: [PAUL Jeffrey (ed.) 81] Reading Nozick. Essays on Anarchy, State and Utopia, Oxford, Basil Blackwell, 1982 Daca e vorba de un articol dintr-o revista Trebuie sa scriu doua titluri, unul al artiolului si unul al revistei sau culegerii de texte din care face parte. Scriu mai intai titlul articolului cu italice, apoi in si apoi titlul publicatiei din mana (adevarata sursa). Pastrez regula sublinierii titlului publicatiei de fata: [HART Herbert 1955] Are There Any Natural Rights? in The Philosophical Review, Vol. 64, No. 2 (Apr., 1955), 175-191, Cornell University Daca vreau sa citez un singur articol dintr-o culegere de texte Tratez articolul ca pe un articol, cu italice, si dupa in scriu referinta culegerii de texte: [KIRZNER Israel 1981] Entrepreneurship, Entitlement, and Economic Justice in [PAUL Jeffrey (ed.) 81] Reading Nozick. Essays on Anarchy, State and Utopia, Oxford, Basil Blackwell 1982 sau [COASE Ronald 1960] The Problem of Social Cost in [DOTI James & DWIGHT Lee (eds) 1991] The Market Economy: a Reader, Los Angeles, Roxbury Publshing Co. DESCHIDE DE UNDE CULEG TOATE ELEMENTELE? Toate informatiile necesare pentru alcatuirea unei referinte lungi pot fi culese de pe prima fila a cartii. Ia o carte la intamplare si culege informatiile.

INCHIDE DE UNDE CULEG TOATE ELEMENTELE IATA SI CUM SCRII REFERINTELE BIBLIOGRAFICE SCURTE:
DESCHIDE LA CE SUNT IMPORTANTE REFERINTELE SCURTE? Ai nevoie de referinte scurte pentru a cita o anumita idee de la o anumita pagina. Referintele scurte trimit la sursa prin intermediul referintelor lungi. INCHIDE LA CE SUNT IMPORTANTE REFERINTELE SCURTE? 1. Intre paranteze drepte NUMELE autorului, Prenumele si anul primei publicari, de ex. [POPPER Karl Raimund 1957] 2. Numarul paginii, de ex. 282 Si daca vrei, separi prin virgula: [POPPER 57], 282 sau: [TANNEHILL Morris and Linda 1970], 23 sau chiar: [TANNEHILLS 1970], 23 INCHIDE INVATA SA SCRII REFERINTE BIBLIOGRAFICE

2. Altfel va trebui sa infrunti complexul foii albe cand incepi o lucrare. Cum incep? Nu am idei. Ai nevoie de acces la idei trecute. 3. Castigi timp. In redactarea unei lucrari, de multe ori ultima zi -- ziua deadlinului -- e cea cand in sfarsit intelegi structura de adancime si noi implicatii ale propriei lucrari. Atunci ar trebui sa pastrezi ultima zi pentru creatie. Problema e ca pentru cei mai multi ultima zi e pierduta pentru aranjatul bibliografiei si al notelor de subsol, pentru alergatul la biblioteca dupa referintele complete. Cum ar fi insa daca ai avea deja din prima faza a redactarii toate posibilele citate si referintele lor complete?

II. dar hotaraste-te la o singura metoda pentru luat notite,


1. Daca folosesc mai multe medii de stocare (Am un caiet pe care notez, dar uneori notez direct pe carti, pe printuri, pe foi) informatia se imprastie (Am caietul la mine, dar acel lucru l-am scris pe o foaie). Uneori nu-ti amintesc pe care din mediile de stocare l-ai folosit atunci (Oare acel lucru l-am scris pe caiet?). 2. Daca folosesti mai multe moduri de stocare (mai multe moduri de a scrie o referinta, mai multe moduri de a prescurta, mai multe moduri de a nota idei) informatia se imprastie in spatiul mental. Cand vrei sa accesezi informatiile pierzi vremea cu interpretarea metodelor si descifrarea informatiilor din mai

multe limbaje. O singura metoda devine mai usor reflex, iar odata cu standardizarea eliberezi resurse intelectuale pentru creatie in loc sa navighezi printre metode. 3. Cum ar fi daca am putea accesa si folosi usor notitele altora? Daca mai multi cercetatori avem o metoda standardizata de stocare si acces, avem deja si un protocol comun de knowledge transfer.

III. de exemplu metoda fiselor


1. Fisele A6 sunt usor de transportat. Uneori e nevoie doar sa le transport inapoi acasa, pentru ca bibliotecile au fise goale la liber. Nu am laptop sau nu il iau la biblioteca. Nu am Caietul cu mine cand dau peste o idee intr-o carte.
DESCHIDE CUM ARATA FISELE A6 Fisele A6 sunt a patra parte din A 4:

INCHIDE CUM ARATA FISELE A6

2. Formatul unei fise (dimensiunea mica si structura stricta) ma scapa de balast. Voi incerca sa scriu numai ce e esential.
DESCHIDE CARE E FORMATUL UNEI FISE? Imparte fisa in trei campuri, unul sus pentru referinta scurta, unul mare pentru ideea pe care vrei s-o notezi, si unul vertical in stanga pentru CUVINTELE CHEIE sau etichetele ideii.

Ce rol au cuvintele cheie? Cand am un eseu de facut pe o anumita tema, caut direct dupa cuvinte cheie. Cuvintele cheie alese bine fac selectarea fiselor relevante pentru un anumit eseu o treaba foarte rapida; nu mai pierzi timp cu ocazia fiecarui eseu sa-ti recitesc toate fisele. De ce campul pentru cuvinte cheie e vertical? Tot ca sa faca procesul de selectie a fiselor relevante mai rapid. Altfel nu as rezista tentatiei de a-mi arunca ochii pe ideile insele, as pierde vremea cu cititul fiselor nerelevante pentru eseul meu. INCHIDE CARE E FORMATUL UNEI FISE?

3. Fisele te scapa de balast, notezi doar ce e esential. Jurnalul de lectura pe un caiet sau laptop iti da posibilitatea sa iei note de lectura fluviu, dar nu e nicicum un avantaj. De multe ori lipsa de concentrare

face sa copiezi un paragraf stufos care contine 60 la suta balast (lucruri neinteresante, lucruri pe care nu le intelegi, sau lucruri care insotesc ideea dar care nu sunt necesare pentru a o intelege). Problema cea mare a balastului nu e nici ca imi consuma timp la stocare, nici ca in momentul accesului pierd timp sa sortez balastul. Problema e ca te obisnuiesti cu impresia ca notele tale de lectura sunt 60 la suta balast. Ajungi sa eviti propriile note de lectura de sila balastului.
DESCHIDE CONTEXTUL CHIAR E BALAST Contextul chiar e balast. Unii sunt tentati sa scrie paragrafe lungi pentru ca au impresia ca trebuie sa puna ideea in context. Dar in stiintele sociale tocmai scoaterea ei din ordinea contextului e folositoare. Cand redactezi lucrari, tocmai asta iti doresti, sa creezi noi contexte in care o refolosesti si revalorifici. (Vezi avantajul III.5) Daca intrebi: Dar daca nu pot termina ideea intr-o singura fisa?, raspunsul e ca orice idee poate fi sau rezumata intr-o fisa sau impartita in idei mai simple care incap in cate o fisa. (Despre avantajul spargerii vezi tot III.5) INCHIDE CONTEXTUL CHIAR E BALAST DESCHIDE PENTRU CE FOLOSESC FISELE? 1. In primul rand folosesc fise pentru nota argumente (motive care te fac sa crezi ceva mai degraba decat altceva) interesante. Poti sa scrii citatul intre ghilimele si comentariul tau dupa un nm:, sau nota mea: ca sa distingi intre cuvintele tale si ale autorului. DESCHIDE EXEMPLUL 1 DE FISA

INCHIDE EXEMPLUL 1 DE FISA 2. Notez ce ma intriga. Autorii spun de exemplu ca frauda e un substitut al folosirii fortei. Nu vad un argument, dar merita sa caut sau sa ma gandesc mai tarziu la asta. DESCHIDE EXEMPLUL 2 DE FISA

INCHIDE EXEMPLUL 2 DE FISA 3. Pentru a nota propriile idei. E foarte important sa-ti notezi propriile idei imediat ce le ai. De cate ori ti-ai amintit vag ca ai avut o idee buna legata de ceva dar nu mai stii exact care e? DESCHIDE EXEMPLUL 3 DE FISA

Evident, daca ideea e a mea, nu mai pun referinta. INCHIDE EXEMPLUL 3 DE FISA 4. Poti folosi o fisa pentru a nota o definitie. Daca definitia respectiva e general acceptata, nu mai e nevoie sa pui referinta: DESCHIDE EXEMPLUL 4 DE FISA

INCHIDE EXEMPLUL 4 DE FISA 5. Notezi fapte, cifre. Faptele si mai ales cifrele se uita cel mai usor. DESCHIDE EXEMPLUL 5 DE FISA

INCHIDE EXEMPLUL 5 DE FISA

4. Insusi efortul de a abstrage o idee, de a o formula si de a-i pune etichete (cuvinte cheie) distribuie in timp efortul de creatie. Practic tu incepi sa scrii eseul in momentul in care iei note de lectura in mod inteligent. 5. Efortul de a asocia doua sau trei cuvinte cheie unei idei te ajuta sa retii mai usor ideea respectiva. 6. Daca reusesti sa scrii ce e esential, ai un upgrade la avantajul I.2. Te scapa de complexul foii albe repede. Doar daca te bombardezi cu pachete mici de informatii esentiale (fara supa sau balast) si relevante pentru scopul tau beneficiezi de un brainstorming adevarat. Cum ar fi sa ai in fata 20 sau 50 de fise care toate au la cuvinte cheie tema pe care vrei s-o abordezi in eseu? 7. Spargerea notelor de lectura in fise ofera inca un avantaj urias, dupa mine cel mai important: Fisele pot fi permutate. Daca imparti notele de lectura in idei simple pe fise separate, odata cu permutarea sau alaturarea fiselor intr-un nou mod vezi o noua combinare posibila a ideilor simple. Poti folosi ideile simple in noi si noi contexte, poti forma relativ usor noi idei complexe, altele decat cel in care le-ai

intalnit. Permutarea fiselor stimuleaza permutarea ideilor in minte si te ajuta in procesul de productie de idei noi. 8. O consecinta a lui III.5. si III.7. e ca permutarile au loc mai usor in propria minte, chiar si atunci cand nu stai asezat la masa de scris. Ideile se combina singure, si tu esti doar martor, aproape ca intr-un vis. Iti vin idei.

IV. in varianta electronica


1. Fisierele electronice nu se pierd, nu se deterioreaza. 2. Backupul e mult mai ieftin. Copy-paste. 3. Cautarea dupa cuvinte cheie e mult mai rapida.
DESCHIDE CUM CAUT IN FISELE ELECTRONICE? In primul rand trebuie cateva investiti de capital adica investitii pe care le faci o data si te ajuta cu toat fisele. 1. Pastreaza-ti toate fisele intr-un singur folder (director). 2. Cuvintele cheie ale unui fisier trebuie sa se regaseasca in titlu. Cu alte cuvinte denumeste fiecare fisier cu cuvintele cheie ale ideii continute in el. Iar cand cauti toate fisele electronice (fisierele) care contin un anumit cuvant, click dreapta pe folder si alege Search din meniul contextual.

Daca vrei sa gasesti si toate fisele care contn in interior, nu doar in titlu n anumit cuvant (sa zicem cuvantul force), asigura-te ca folosesti advanced search options ca sa-ti arate si campul A word or phrase in the document

Click Search. Va aparea in partea dreapta lista cu toate fisele care contin cuvantul respectiv fie in textul principal fie in titlu:

INCHIDE CUM CAUT IN FISELE ELECTRONICE?

V. mai exact in .txt.


1. Orice calculator are instalat un editor pentru .txt. 2. Operarea cu Notepad e foarte rapida chiar si pe calculatoare greoaie. Se deschide mai usor decat orice alt tip de fisier. Searchul Windowsului gaseste instantaneu fisele dupa cuvine cheie din titlu sau din corpul textului. 3. Fisierele .txt ocupa mai putina memorie decat orice alt tip fisier. Un folder cu o mie de fise are nici 4 megabyti si poate fi transportat (arhivat, ca orice folder) prin e-mail. 4. Programul Notepad (sau unul echivalent) retine preferintele fundamentale de formatare (felul si marimea fontului si marimea ferestrei). Formatarea devine automat uniforma de oriunde ai importa text cu copy-paste. Asta e un lucru bun pentru ca nu mai pierd timpul cu uniformizarea manuala, iar uniformizarea e buna pentru ca nu distrage atentia de la ideea in sine. Notepad permite acesul la ideile notate in forma lor pura.
DESCHIDE CUM CREEZ O FISA ELECTRONICA IN .TXT Pe langa investitiile de capital de care am vorbit la IV.3 mai trebuie facuta una: modelez fereastra Notepad pe forma si dimensiunea unei fise. Notepad va retine pentru data vitoare dimensiunea modelata de tine. Nu mai e nevoie de scris vertical. Avantajul scrisului pe verticala la fisele de hartie (avantajul III.2.) se pastreaza la fel de bine, pentru ca searchul e electronic, oricum e foarte rapid. DESCHIDE CUM MODELEZ DIMENSIUNEA FERESTREI NOTEPAD.AVI Filmuletul INCHIDE CUM MODELEZ DIMENSIUNEA FERESTREI NOTEPAD.AVI INCHIDE CUM CREEZ O FISA ELECTRONICA IN .TXT DESCHIDE EXEMPLE DE FISE ELECTRONICE: EXEMPLUL 1 DE FISA ELECTRONICA

INCHIDE EXEMPLUL 1 DE FISA ELECTRONICA DESCHIDE EXEMPLUL 2 DE FISA ELECTRONICA

INCHIDE EXEMPLUL 2 DE FISA ELECTRONICA DESCHIDE EXEMPLUL 3 DE FISA ELECTRONICA

INCHIDE EXEMPLUL 3 DE FISA ELECTRONICA DESCHIDE EXEMPLUL 4 DE FISA ELECTRONICA

INCHIDE EXEMPLUL 4 DE FISA ELECTRONICA DESCHIDE EXEMPLUL 5 DE FISA ELECTRONICA

INCHIDE EXEMPLUL 5 DE FISA ELECTRONICA INCHIDE EXEMPLE DE FISE ELECTRONICE

You might also like