You are on page 1of 153

NO U T A T I E D I T O R I A L E

Felir R. I'tthrri. Marile enigme alc lumii. liirnrrrl 27 \ I I 304 p policronrie,lcgat. celofanat, Luc[dn Prcdescu.Enciclopedia Rominiei. lbnnat29 x 2l cnr' ')/() !l D. M icu. lstoria literaturii romane. lomat 17 x l4 cm' lcgat.catr(f' rr' Ovitltu Drinba, lstoria teatrului universal. 352 p.i de Plukrn, Gorgi^s. traducorc Th. Simcnsky. 128 p; L(. Eninesctt. Chcstiunea evreiasctr' 272 p.; Marc ,4ure:liu.Cdtre sine insuli. 160 p; C. Monoluche. Scanteietoarea via![ a tuliei Hasdeu. ]20 p'i .Jerone Clurk. Encicklpedia fenomenelor inexplicabile. 560 p ; (;lu.ttort- Pt ice. Cele 7 minuni ale lumii antice' 192 p r Dan Grigoresttr, Romanul american al secolului XX, 152 p; Grtdrun 7,ieglo. Secretul llomanovilor' 240 p ; vindecitoare a piramidelor' 224 p i lvfan/ietl Dinclc.l'uterel PLtul Liek('ns,Elcctul de piramidS' I76 P; pi Enigmc ale istoriei universalc. l-11.352+320 Pdul Sleliin('.\(u. ,lndriL'1. Ori7-ontnri mistcri(tase. Avcnturi in cca (k' lllihai Ghaoryhe patra dimensiune. ll.1 P.i O, Kuhl"r. Sistemul ocult de dominare a lumii' Istoria secrtlil umanittr(ii. l20 p.: lstoria litcraturii romane in evoclri. propust de I opd$an. 46'r p l lvlur n)h. Grt'g Niclsen. Energia secrettr a piramidei' 208 p: Gh. Rulsir, Gh. Conslonlinescu-Dobridor. Dic\ion^r de arhaisme si r ' gionalisme. lonn:rt 17 x 2'1 cm' legat,celofanat'560 p; illittuil Gr. RottlLts(an , Tezaurul roman de la Ntoscova' 20lt p; Flot'enli Pq)csclt, Detentiunea 9i sfarfitul lui V' Voiculescu. l('() I' lla'.l (hri.rtid,t Hrd Stinx. Tainele istoriei, I-11,464p lll-lv. l8-1 tr ' Basme qi povelti populare englezesti,208p; (lt rrI -l Gritore iurulri* O radiografie a exilului romenesc' Corespon crnisi 5i primitd. l9'16-1967 4t"1 n: .{no lvlrtria Ilrt':ttleuntt, Ilearut Mihdild Vioti.'a Niscov, Mihaelu $cltt'1"' ( d cliu St('lii t'\. u. Bibliografia relafiilor literaturii romane cu lil('r rl crnorir ' legittc' 29.5x 2'1cm'. turilc slrtrine in pcriodicc (1919-1944).li)rmat vol. -1.I2(\r., cclol'rr' lllut(tt. lltarelc dictionar de neologisme' legat'canonat' l ldi l1fi) P i liJnnri l7 \ l7 crrr. I)tu (irigotL.;ttr. Civiliratii enigmatice din nordul Americii.320 p'

Os. I(uhlen SIS'I'I'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Istoria secreti a omenirii

iN cuRs nB aPanrTrn
p ( .irtntL'.r lnn lttttnl. Sinrbolurile sacre ale continentului Mu, 22'1 l nrilil rtr a poporului roman' 336 p; Ni(- I)('tt.\t.ridntt.lslr)rin . Il(lkrtdt (;1r( l(r/. ()r:rcr,lul. Nlanual al intelepciunii in viald. 128 f ' . ,St(,li zrlukllir. l)icliorlar ('lrciclopedic pcntru rebus, integrarrrr'
\ c ra h l c . . l l l ) D.

coperra de L OPRISAN Coperta I: a) Sa{n medieval[ din timpul Reformei la adresa ierarhiei fo4elor supreme in lume. b) Simboluri oculte in arhitectonica ;i pe bancnotele celei mai mari puteri.

Os. I(uhlen

Coperla ry: a) Reprezentare alchimici din Tabula Smaragdina, sec. XVII, privind unitatea qi forla elementelor primordiale. b) Machu-Picchu. Privire de ansamblu. Unul dintre cele mai enigmatice nucleeale puterii.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII


Istoria secretii a omenirii

Editura SAECULUM I.O. ISBN 973-9399-80-0 @ Toate drepturile pentru reproducereasi traducerealucrarii sunl rezervateEditurii SAECULUM I.O. De toate meridianele. Editura SAECULUM I.O. Bucureqti, 2001

P R E FA TA
Motto: ,,$i v4i cunoasteAdevdrul si Adevdrul vd vaface libei." Evrnghelia dupl toan (8, 32)
,,Ne$tiutul nu reprezintd neapdral alte galaxii sau sisteme planetdre. EI poate Ji o civilizalie paraleld terestrd de care he despar'te un decalaj in timp, fe doar o secundd squ un decalaj sPalial nesesizat de noi in spaliul tridimensional. Ne$dutul podte f o dhd dimensiune incit de neimaginal, o civiIizalie sFdi4d existentit in noi ti pintre noi, care nu poate f evidenliald de simlu/ile nods tre impelfecte, i nco mp lete. " Doru Davidoldci, ,umi galactice

Unu.l din conceptele fundamentale care stau la baza complerufui cdificiu social al civilizaliei contemporane,acela b evolutie, $ clp6tat, la sfirqitul celui de al doilea mileniu, o semnificatie ce dprulpc universal5,in pofida existenteiunor numeroaseangoarse ermlinu[ str stilpaneasctr oamenii obiqnuiti, sernn al alienarii din ce In co rnai profi.mdea acestom.Este,oare,indrepttrtitdaceastjiviziune r,rclusivistil ce i$i pune amprenta asupra tuturor domeniilor de luotivilatc? Judecdnd dupa varialia temporaltr a raportului dintre llrllucnla elementelorde ordin material gi ceaa elementelorde ordin rphitual, raport care ar trebui sI stea la baza evaluerii tuturor elvilizatiilor, concluzia evidentA este aceeacA omentea actuali a nlor salca confortului material in detrimenhrl ,,confortului" spiritual. lnsccuritatea crescandtr a socieElii, in general, gi a fiecirui hrdlvid, in panicular, dau dovada efemeritdfii existen{ei umane gi rnrplillclt tcmerile eshatologicepantr aproape de paroxism. Dintre hr6to Intscbf,rilecare iau nas,tere extmordinara fervoare intelecdin lurlll. una 8c rpeul obsedant ,,Suntem singuri in Univers?" hrccn And sI rtrspundacestei cerinle stringente,m-am strdduit, ln offto! dc fat!, sI conturez cdt mai fidel complexa stnrcturd a I lnlvonului 9i str liniqtesc spiritele anxioase, argumentand ideea r'rtttlirmt clreia existenla civiliza{iilor humanoide, in zone mai

OS. KUHLEN

piramiaa si; ;;;;:? ;:#:?Ttr'.tr,Tdff:':* bcuru premise ale formlrii


poatfi rezuma0t doardou5cuvinte, in *rli,atii. p."tfi toti cei care sunt in ctrutarcaAdevinrlui, * "iirUn"r*" .p_;ld;;;; nume: minciunaa crpatatin societatea "; un,at modernA i"d"irf.J pnvllegraqnr once incercare a spulbera de aparentele unui sistem -ldi: perfect este pe_depsir.?l metode demne prin ae'muttlCtaJ;; zi(ie. Toat informaqiile referitoare la structura pi"r""i'i" ,*"1"i omenirii qi chiar Ia pseudo-mediatizafiJ f"".#, Ot,l.:;t-;;_ manent supuse unei cenzuri severe de catre o armaUl inueapi de speciali$ti, al_ cimr. unic scop este sustinerea ;;;;;'";;, [npuse pe cdi oculte. "r.i PiramidaOcutt?I, unica shucturl veritabilasi compleE de outere,ste similartr.unei conshuctiipiramidate, singr.rra cu ;;;; unghiutar.i nu a_pa4ine acesteitumi. Cetpulin nu a ::,t:y cererpe :-1 o rccLrnoaqtem prezent.in acest in sens,'voi aduce _c:rre argumente care contesg actuala viziune asupra istoriei _ "izirm" pri" mijloace de propagandA_ i_"n.i -p,us,5 clvfltzalll ce au precedat_o cea de fatA.Totodat:t "ontur.,and voi "|"-,ri'". pe zueraviun Iaotou mutt mat vast decatcel oferit de ,,clasicele,. ipotezi referi_ toarela existenta civiliza(iilorextratereste, din spirit contestatarnu cf penru a artta cA noi nu suntem singuii in maiura sa ouni^ numele de civilizalie terestrd. De altfef termenul d;" ;;;";;;

Mai mult chiar,dezvoltarea completi a profundelor semnificatii rezultatedin interpretarea acestortiorii,' l" veritabile breqe in modul clasic de percepli" "irro".. i*rf"i-ri-irlijri "["*""""1i omului in cadrul Universului,oferinju_ne " orir";"i all l.*""., * d: investigaliinebatatorit in.a ae lite*'tura L-il;## :tup .:fl."qi civitizaliiror hiperspaliale. n""r*,"" ;#';; :::!ll oezvlure,.drlcolo de implicaqiile arideale acestor teorii,relevi ll-se nu numal laptul ctr civilizatianoash-a este nu singua de pe aceasta planet4 cat mai ales ideeace dezvoltai. ,:;";;; ;';; constantde.fiintele hiperspaliale "i "rt" (din picate, n"guti".t, prrn-i"t"rl meorul unut complex Sislemde Control al Omenirii. _Considerindci Marele plan exisct, voi numi suprastmctura care vegfieazApermanent la actualizan

apropiate sau mai indeplnate ale Cosmosului, este o legitate sus_ (inut5 de cele mai modeme teorii irstrcfizice.

sls'rllMul- OCULT DE DOMTNAREA LUMII

ocult?t_pentru evolutiei controlul ::"##"ffn#,

qi evolutiei acesteia,d_ qi .I ;r;;;;;; din principaleleelementeale sistemrrtrri 1".;";,-;,i:':-:^:::::

:'"ntfl'ffl;

(lcnot6 un egocentrismexacerbatal actualei civilizalii, posibil sn fi llr$t cultivat in mod expres. Am fost obignuili str credem cd Istoria nu este altceva decat un qir uleatoriu de evenimente,un joc al Hazardului f6r[ un tel precis. ('u toate acestea, a fost acceptate ideea existenlei unei anumite continui0lti a culturilor preistorice, carc au ap6rut, s-au dezvoltat, ||u involuat si apoi au dispdrut gi care, degi au fost distnrse,asimilate rl|u uitate, ne-au Esat mogenire peste timpuri gi decaden{i, o oslronomie veche de nii de ani, o simbolisticd bogat6, ca sintezi I inlelepciunii din vrernurile respective gi o ardt reprezentadvegi difcrenfiatn"ce nu a putut fi clasificadf qi nici inleleasi in intregime. Arheologii descopera frecvent noi probe, din sfere de civilizalie dute uitArii, care, de cele mai multe ori, sunt greu de catalogat,deqi ccrcetarealor ar putea avea o influenli covirqitoare asupra istoriei lumii. Dincolo, insa, de ceeace ar putea fi pus sub semnul inerliei lumii $iintifice, se pare ci exist?tanumite fo4e care actioneazi in rcnsul promovarii unei politici de ignorare a dovezilor materiale n0njenitoare.Specialigtiise lasdmereu atraqide conceptl')lcultuilor uulonome, ferl a se intreba cine are interesul si il prornoveze, gi irKtin apodictic cI antrior sumerienilor nu au existat culturi superi0are, iar to{i oamenii care au dit inainte trebuie incadmli sferei .,primitivilo/'. O studiere mai atenti a dovezilor istorice ne arati. insA. ca vcelrilc populalii nu erau primitive, in sensul convenlional al cuvitltului, ci erau doar altfel decatnoi. Frecvent, cunoqtinlele au lor |rrl ntribuite contactului intim cu natura, imperiului necesitd{ii,sau nlk)r factori care unifice sub un numitor comun cercetiirile 5i nrrxlalitifiile de punere in practica. Stiinta oficiah pune sub semnul furtntnpllriimult din descoperirile aga-ziseiepoci preistorice, dar cxlrcricn(cle ficute de cdliva curiogi au demonstrat cd intAmplarea trt rrr: dcc6trm rol secundar evolufie.S-a constatat, exemplu, in de r n rtunci c6nd se arunci in foc bucA$ de aramd sau de orice alt runcrrrJ, nu se intampla absolut nimic, deoarecemetalul nu se ftrlx.ltc. Modul cel mai simplu de obfinerea aramei este topirea prrlltcrii dc malahit intr-un vas de pdmdnt inchis ermetic, iar ohlrtrcrcrlierului estemult mai anevoioasigi mai complicatA. l.l li:l de improbabile srmt qi ipotezele referitoare Ia caracterul lr(nrn|llnk)ral aclimatizirii rapidea plantelorde culhui la condifi rx'|, rl (k)rncsticiriianimalelor,al inceputurilorceramicii,ba chiar intampEtoral aparilieicelor mai fure lt ' r.{ tclbritoarela caracterul

O S .K U It LI . N

tl 'i l l ^l l rl

l rr l rl I l )l j IX )MINA R E A LU MII

tehnjci. de prelucrare a piehei din neolitic, care si astizi deoisesrc posibilitatile noastre,nu numai in ridicarea constructiifo, rn.Juiiril". dar chiar si in cioplirea lepuselor ritualice maya. S_u uju"r]l.lEt, la ceea ce Claude Levi_Srrauss a numit paradoxul 'neolitic, cc susline ideea ca_omul din epoca respecrive s_a perleclionat atdi d. mutr In. uldemanare $i in sEpanirea capacitatlor creatoare ds crvrtrzatre, incat elanul lui crcator si spiritul inventiv a stagnat D( parcursul urmatoarelor milenii si s_a trezit iar Ia viali abia"o data cu gtiin{ele modeme. Hiatusul a fost pus pe .""-u',.".".ii OJi, modul de gdndire ezoteric la modul di g6ndire qtiinlific. Cum insf,, intamplarea este moneda . fe care cei degtepli o v6nd celornaivi, aspectul se rezumi, in cele d-in urmd, f" Oiiri p-Uf'"_ mei "t _filosofice a raportului dintre determjnism ii IiU"J,",'"At L nivel individual, c6t si la nivel social. Istoria cons"-n"ura unor oameni cu totul deosebiti. care au marcat "*i.t*io diversele etaDc tundamentale ale evolu{iei civilizaliei umane u., pl,tut Ei anticipa cu o deosebiti clarviziune even[nente ce "u." s_au Detrecur ulterior, intocmai cumle-au prezis. Considerali a fi profeji;i;;; sau magi, lor le-au fost atribuite fapte remarcabile 5i'cunostinte iesite din comun- Capacitatea lor de i prevedea viitorui a fost pusi, de cele mai multe. ori, pe seama cipacitililor p"-";;;6 ; acestora sau a inspiratiei divine, alte justificnri nefiind admise ca posibile. Desi. in general. explicalia remarcabilelor anticipalii a fost canto-nattrin zona psihicului uman qi a resurselor sale nicunoscuteeste foarte posibil ca sursa cuno$tintelor lor uimitoare fi f..t;;t se poate de teres(rd.dacA luim in calcul ipo(eza existenlei "A unui plan dupA_careomenirea iqi desl65oarl evolulia, si despre care acestia au afla( iltr-o mai mare sau mai mica masura. Acest il"4-;; vedere, _binuit, dar despre care nimeni nu indrtrzneqte sf iosteasca un..cuvanl, ce pome$le de Ia premisa conform ciieia ,..p".tiuii rndvrzt ar ti apa4inut unor societ?l1iseqete ce aveau aices la planurile de evoluge ale umanitdlii, irnplica insd o ip"tezf se"sitiia qr anun: exlstenla unui plan ocult de guvemare a lumii. De cele

rllr(rr ||r l)lrrrczcu (llldca o mai mare greutate respectivelor afirt|r,tlr. l|| oi Dqrii lc luau in seama cu cea mai mare seriozitate. Arrrrlrrltrrrl.irrslt, viclile marilor vizionari, prooroci qi profe(i, ne dnm |l'rrrl| (ll rr i intotdeauna ei s-au aflat intr-un puternic conflict, rrllll r lr ( (nr(luccrilc cxistente, cat ;i cu popoarele decAzutedin punct rhr vr.rkrc nroml. Si fie o intdmplare cf, marii vizionari au fost inl()l(lcauna niste spirite rebele, nonconfbrmiste si radicale, 'rl'r"'rlx. I lru1.-uu icrllit via(a pentru afirmarea idealwilor in care credeau? ||||l||r l)r()l) bil. Pcntru cei care au avut accesla tainele Lumii, pentru I r'l r'r[('l|rr risipit, chiar Ei pa4ial, vllurile Mayei, societateanu mai rr,||rrlclrt|t (lccat un teren de lupta, de infruntare inegala in titanica I r r.r{'rrrt dc a trezi spiritele adormite ale fratilor de acelasi neam.

T1i T"1," ehpelor oezvatulrea Marelui plan nu a fost altadecdtmoanea. Chiar gr atunci cand unele aspecteerau dezv uite, cu pretul unor m; sacrificii, majoritatea oarnenilor a continuat t" ign".e, cd ele nu se vor indeplini. "e "peJiJ De ce s-au pus proorocirilepe seamainspiralieidivine? Cre_

ori. ei.au fost redu$i r.trcere, la deo.r... p"U.up.u p.it ,i

\I\ I I MI II, ( (\JLT DE DOMINAREA LUMII

ll

I. S T RUCT UR A UNI V E RS ULUI

, .

,,Dee aJirma, mai ales, cd proieclia lui Mercator nu esle decat o primd aproximare. Dupd d6nsul, pdm'ntul nu este perfecl rotund ci este format dih mai multe slbre suprapuse, .rlineate dea lunpll unei alk dimensiuni- lnPe aceste slere ar exbta puncte sau chiar suprafele de cohunicalie si in acestfel Groenlanda s_ar intinde la inlinil deasupra ahor pdmdntui decdt al nostru. Dee a insistat chiar, pe lAngd regina Elisa_ beta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda, pentlu a avea acces la alte lumi.,, Jacques Bergier, Cit4ile blestemate

Universul a fascinat dintotdeauna fiin{a umanI, indiferent de gradul stru de dezvoltare materialtr sau spiritualf,. RespunzanA unui impuls firesc de cunoastereqi perfecfonare, omul s-a deOicatiara Sr iartr, cu o navnAdin ce in ce mai profundl, penhu a descoDeri qi a redescoperi oglindirea infinitului marb in infinitul mic si a infinitului mic in infrrinrl mare, spenAnd in acest fet va mai n ca tacutrnc, un passpreimplinireadezideratului exprimatde sintagma devenitl celebr6,_ ,,Cunoqite-te pe tine tns:,4i'f, - * pu" regtrsirea veritabileiorigini a fiinFi umane,aceeaa recunoasterii "'lt" versllui unic. a Uni-Versului, exprimatilaL,it simplu gi de genial de Sfdng Evangheliedupi loan: .La incepur eia CuvAid T S; Cuvdnfirl erq la Dumnezeu$i Dumnezeuera Cuvdntuf,. Inexorabilacurgerca tirnpului, ce a marcatnu numai aparitia si disparitiaunei intregi pleiade de civilizatii. a demonst-ai, prin modificarea trptat5a modului de perceplie a Universului, cl inslsi cunoa.Fterea un procesevolutiv guvematde tegi proprii. pentru este antici, totul era fix si mlsurabil, iar lumea era timiiatl in ambete sensu.ri: atomii se situau intr-o extremitate, iar sfera stelelor fixe in

I'onhrltll. Arhimcde calculase chiar cate boabe de nisip pot intra in rl.,rn itclclor fixe. Epoca modemi a inlAturat complet viziunea ffrtrcilor, {tiin(a demonstrdndc[ nu exist6, de fapt, o sfera a stelelor llro gi ci nu exista nici mdcar cer. Ceea ce se nume$te in mod r (xrvcnlionaf cer nu reprezinlA altceva decat imaginea ce rezulttr rlln hnprl$tierea luminii in pinrile superioareale afnosferei. (lca mai simpltr definitie pe care au reu;it sA o dea astronomii tttrxlcmi Universului poate fi rezumalAastfel: ,,Universul reprczintd krt ccc$ ce putem observa". Acasta constituie Universul obser-vabil, pand rs conline toate steleleqi galaxiile,de la cele mai apropiate, ln |clc mai indeptrrtate, care pot fi detectate prin receplionarea m(hrliilor pe care le emit. Conform unei definilii mai cuprinzitoare, I lntvcrsul reprezint?ltot ceea ce poate fi observat,plus tot ceea ce nf ffxri putea exista. Acesta este Universul intreg, care formeazi in prtrrcipnl obiectul unor studii matematice;i filosofice, prin extrapoht(.|| dutclorobtinutedin studierea Universuluiobservabil. a treia O rhllrrilic ar cuprindeparteaUniversuluiintreg care estedescrisf, de fogrfc cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul fizic, o extensie I I lnivcrsului observabil,ce include zone ce nu pot fi obsewate rlh$cl. dar a clror prezenli se poate deduceprin efectele lor asupra rrrurrcntittrli observabile. Evident,in cadrul Universului fizic sunt lrxrlo in consideraredoar acele regiuni care pot fi analizate in mod Itllntilic. Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei, flll||it| elre cautd s5 raspundtrla una din problemele fi.rndamentale r,ard rc pun: existtr o limitit a Universului, sau acestaeste infinit? Aln||lur rsdiotelescoapelordus la mdrirearezolu{ieitelescoapelor a r rrluritc $i, implicit la mtrrireaUnivenului obsewabil.Se poate rpr( xr cd ritmul descoperirilor face ca dimensiunile sale s5 se rhthlczcuproximativla fiecare5 am. f hff)ilcum arat Cecil Folescuin lucrareaCe esp tlniversul?1, pe Iflrnlclrill Universuluiesteo problemdcarei-a preocupat multi filrnxn|li, matematicienigi fizicieni. Primul model qtiinlific al I lnlvn'urlui a fost elaboratde Isac Newton, la incepuhrlsecolului nl liVlll-lcn. El a incercat str aplice teoria gravita{ieiintregului I lrlvrrr, prcsupundnd geometrieeuclidiane, o dar a intampinato ||'rh, (lc (lilicultAti,dintrc careceamai mareproblemtr constituit-o a rtrrr,l eil I Jrriversul, considerat fr un spaliuce con(inematerie,ar a lrrl||rl in ic intindtrla infinit, deoarece dacdar fi finit, atunci,poaivit l.lll fr,,ut,,,tig. str se contractespre un punct centn . "l "Li
| | ..rf lrfffcicui Q. e.tte Universul?, Editura Albatros, BucurcSti, 1988.

l1

OS. KUHLEN

h t 'r

rt rx |l tt)t

l x ) M | N AR EAL U M U

l3

Cu alte cuvinte, un Univers finit ar fi instabil. Mai recent a fosl pusa in eviden{i o altd dificultate a modelului neMonian. cunoscurd sub numefe de paradoxul lui Otbers. Acesta se Doate sinteriza prinh-o inlrebare destul de simpla" inc6t la prima vedere nici nu ar merita str fie pusf,: de ce esle cerul negnt noaptea? Un rispuns lapidar ar fi: pentru ci Soarele a apus. $i totusi, astronomul H. Olbers a arAtal ca dac5 Universul s-ar intinde la infinit, atunci cerul noptii nu ar aparea inhDecat, ci ar trebui s5 fie extrem de strilucitor sau cel pulin tot atat de strilucitor cit suprafala unei stele. Aceasta ar insemna cd intr-un Univers infinit, cerul ar avea anroximativ stralucirea discului solar, dar intr-un asemeneaUnivers nu ar exista diferenti- intre zi Si noapte gi nu ar putea fr detectat nici mtrcar Soarele. In concluzie, s-a presupus cd ori Universul nu este infinit, on nu este omogen. Teoria generali a relativittrtii, elaborati de Albert Einstein si aparitia teoriei supcrgravitatiei au avut implicatii deosebit de proftrnde pentru civitizalia secolului XX. permilrind dezvolrarea unor noi concepte teoretice, atat in domeniul microcosmosului, cat si in cel al macrocosmosului. Ma refer aici indeosebi la doui conceote ingemanate. provenite din dezvoltarea geometriilor neeuclidiene, si anume fa no(iunea de continuum spayio-temporol Ei la aceea de multidimensionalitate. Aprofundarea studiilor teoretice si cercetarea amanuntir.{ a implicaliilor teoriei supergravitaliei in domeniul macrocosmosului a desgvarTit schimbarea imaginii clasice referitoare Ia perceptia Universului. Pentru a exemplifica afirma{iile, voi face apel la cdteva imagini sugestive. Din datel pe care ni le pune la dispozi{ie stiinta la ora actuale, cunoaFtem faptul cA planeta Pdmant este un obiect cosmic tridimensional, a cArui suprafal5 este evident bidimensionall LuAnd cazul rmui marinar aflat in mijlocul oceanului, se poate considera ctr acesta se limiteazi doar la observarea a doar doui din cele trei dirnensiuni ale PImentului. Indiferent pe unde ctldtoreste, c6t timp este in larg, el observd doar apa care-l inconjoari, perspectiva sa fiind intotdeauna aceeasi. Sihratia marinarului este, din aiest punct de vedere, ficane asemAnatoare cu cea a unui cdator coimic. Presupundnd cI Universul este o hipersferl cvadri-dimensionalr, in care trei dimensiuni reprezintA spaliul, iar a patra timpul, ne putem da sealna cu ugurinF cI noi triim, de fapt, permanent pe suprafala unei hipersfere, sau cu alte cuvinte, dim in orezent. Asemenea marinarului, nu conleaze c6t de departe cdlatorim, nor

\.,||r rtlrrii||.' ||t' rrtccrrsi suprafali (marinarul rtmene permanent pe rlr,rlrr{tl rxcrnrtllri 1i noi rdmdnem in prezent), iar perspectiva rxr{nlrnr'.rtr itrl()l(lcauna aceeasi. Irr rrcr'.itrrrorl, o simpll privire a cerului instelat se transforma llrtr r t,r'rtrrhrlll scrutare a trecufului Universului, deoarece in mo||r,rl l I rlr\clvirlici. bolta cerului prezinti stele situate la depfttari rh, rrrrrllr nrrr-lrrrrrintrde Terra. Des-ini se pare cA privim stelele aQa | |lrr n||||t, rlc l pt privim in hipenferd, cltre un trecut mai mult sau ||rrrl lrlrr irxlcpllrtat. Imaginile obtinute cu ajutorul radioteleslrrrpr.ftrr rclcvll lirptul ctr marginile Universului sunt egal distantste Inllt lr'rrr (15 miliarde de ani-luminl) in toate direcliile. Multi 'h. I r,rr r'lnlor r'()rrsiderS, aceea, cI perspectiva centralt este rezulde firl||l nt||r lrn ii cvadri-dimensionale a Universului curoscut. AnttrnrrnDiamodemd pomeqte_ constructiile sale teoretice de in hr r,lt'vr principii fundamentale', verificate permanent de nurrrllrrrru'lc obscwa{ii efectuate cu mijloace tehnice deosebit de tlnul din principiile fundamentale ale astronomiei il lr'rIrrrnrlc. frtfrf/f[fn prlncipiul cosmologic, ce statueazi axioma conform I llrr,rrr rrr cxista pozitii sieciale in Univers. Conform acestui prinr l l||, l ](c poziliile observatorilor din Univers sunt echivalente, l'r!rn|r.r'trvl| tlin orice zonl a sa fiind una a centrului. De exemplu, i lrtr|| I un (]bservatorparcurge distante mari intr-o nave spa(iale, 'lx r,l rn InrrlrDc intotdeauna in centrul Universului, deoarece oricat de r nljllori, nu se va depirta de centrul acestuia,pntru simplul |||lrlt 'lr rr,r\ , n tt|rrryinile Universului nu pot fi atinse niciodata. Un alt l,||fir rlru lun(lomental, printre ale carui consecinte se regase$te$i fl rffl ftffI lffrlrrrca tcorii pluralita{ii lumilor locuite, il reprezintf pinI lltlrtl ,rrnrpic.

II) PRINCIP IU L

A N TR OP IC

lh'1r. lu prima vedere, conceptul aminteste de teoriile precoli\lrrr rr'rc urrlnrpocentrice,care situau omul in centrul Universului, ,'l r|'|rr.flrtn, dc fapt, o reac(ie a lumii ltiintifice contemporane fa(e ,lr, ,r ,rrprrrrrt cxtrmA la principiul copemician. Altfel spus, printlhrl lllrt|rn cI, deEi pozilia omului in Univers nu este neapArat ' *.rrlrullt. r'u rrrc totugi un caracter special qi privilegiat, acesta fiind ,||rrrl r|turr ,,lrntrop(rcentrism" modem. Metoda de analiztr a Uni| | ", r l | ,,l f!. ( .r /) . ..i /

l4

OS. KUHLEN

rl l rl l t\l l

rl rx l rl l l ,l

lx 'MIN AR Ij

A LU MII

l5

versului are la bazi asa-numili pincipiu antropic, forrrrulat il 196l de astronomul Robert Dicke, in urma analizei unor lucriri alc fizicianului P. A. M. Dirac. Enun{ul siu este urm6torul: ..IJniversut are proprietdlile pe care le are ;i pe care omul le poate observo, deosrece dacd ar Ji avut alte propriadgi, omul nu ar Ji uistat co observatof'. Astronomul R. Dicke a arttat ca valoarea vArstcr Hubble a Universului este condi(ionatt de existenta omului. irr adevar. esle esenliale cerinF ca vdrsta Universului sl fie suficienr de mare pentru a da timp formArii elementelor grele, din care este alcatuit, in ultima instanli, corpul uman. Avand in vedere c6 totusl omul existe, virsra Hubble nu ar putea avea alta valoare decat cci de acum, deci relaliile numerice ale lui Dirac nu se pot aplicir oricaror rmiversuri, ci doar celui pe care il observAm asgai. Idei similare anterioare au fost formulate inci din anii ,50 dc astrofizicianul G. Idlis, care a intuit cA legile fizicii din Universul nostru sunt astfel materializate inc6t fac posibiln existenta atomilor. stelelor. planetelor si a vielii. Un alt astrofizician sovietic, A. Zelmatov, a afirmat cA omul este un martor al proceselor nafuralc de un anumit tip. deoarece proceselede tipuri di ierite se petrec lirii martor, in timp ce astronautul englez paul Davies a afirmat cA. Dur si simplu, omul nu ar putea exista in alte universu_ri. pomind di lu condiliile care au fost necesarepentru aparilia vietii 9i a omului pe Terra, este evident c6 planeta noastra este locul ideai. ce contine o cantitate abundenu de apA, aflaut ..inLimplIrof . in stare lichida. De reguli, se spune ca via(a a ap5rut pe pimdnt deoarece conditiile dc mediu- i-au determinat aparilia. prin prisma principiului antropic s(. procedeazi insi la un rationament invers, anume cd insi;i prizenla vielii;i a fiintelor inteligente poate avea un caracter exDlicativ si nu numai pentru cazul local al unei planete. ci pentru intregul Univers. Din punct de vedere teorctic, se poate uqor imagina r.rnUnivers diferit de cel observat. Astfel, anumite studii stiintifice au ardtat crt o modificare extrem de mici a valorilor unor constante fizice irf duce Ia aparilia unui Univers in care elementele chimice nu se oot forma, ori la unul in care toate stelele ar fi gigantice fierbin1i, cu ,, via15 foarte scurta. in aceste universuri, aparilia unor forrne inteli gente de via{a ar fi foane improbabilA. Faphll ci Universul rcal poseda observatori, aduce anumite restriclii multitudinii de cii orirr care acesta ar fi putut evolua;i asupra legilor fizicii care_i trr vemeazi dezvoltarea. aspectece confirmA principiut antropic.i ,,

rlirrtrecxistentaomului, sub aspectbiologic, Ir{tr. r|' r,ht|r, ['1..t1trrrrr h'gt[, g. r.rrrlc lc lizicii cste greu de sesizat;i de aceeanu toatA ;l h|lrren ttllrrlrltt ll ir ircccptilt oportunitatea qi chiar valabilitatea sa. | | l rlil (lc sinrilitrrdini ce existd intre domeniul fizic qi cel lrtrrhrgh ar. rcli'ril l;r diurensiunile corpurilor semnificative din UniI irf I frfrn ( rfrfr ilftll?l Cccil Folescu in lucrarea Ce este Universul?', itrr' I r itr'l rrvcrrr rlc-a face cu valori ale dimensiunilor pe un rl{l|''[tr |lrirrtr larg (de exemplu, un atom qi o galaxie),se poate r,rnr{kL,lr r'rr rr tlirrrcnsiune intermediard tipic[, media geometricd a r r|rrr r|rrrrfl \'rl()ri cxtreme, deoarece media aceasta este mult mai |lrlIr,rr.||ll|lr\11 rlcciit media ariftnetic6. Aplicdnd-o in cazul Univerr l$1, Et. rxr:itirlll cll diametml Ptrmdntului reprezinti media geome' ltlr tl rltrrr(. r||n|irrrci intregului Univers observabil gi diametrul unui {l||lll Itt' {ricrlcnca, masa unui om este media geometricd dintre I nrl l|rrcr fi cca a unui proton. L5sdnd loc gi afirmaliei ca poate ll vlrl,l 1r rlc niptc coincidente pur intampldtoare, hebuie spus ctr, 1r lrrrrrr vrrkrrikrr for(elor electromagnetici $i gravitalionaltr din llttlvr,rr|rl flctual, existl motive serioase pentru a argumenta ctr o llhrln l||lrlrgcnttr, care si poattr realiza ceea ce face omul p Pimant, helrrk' r[ t|ibd cxact dimensiunile pe care le are corpul uman. {F lx|ntc pune intrebarea: dacl setul de constante ltzice ale I lrlr.r,rrrrlrrr cste unic, deci cu o probabilitate de apariJie extrem de tlr tt r rr rlc s-a ajuns tocmai la acest set particular? Se intrevdd ,lx rllrl xruri posibile. Primul arc in vedere ideea cd Universul rt ll {v l nc[umerate cicluri de expansiune-comprimare, dar cI lll *rr r tr lu nr fi decurs cu un set specific de constante, iar omul { {lll||rt !r trdie$te in acel ciclu in carc constantele fizice s-au ,'{Il'l {t t|stlbl incat propriet tile rezultate fac posibild existenla rlln trlhx eorrrplexe gi a organismelor vii. Al doilea rlspuns face r1rr,l lrr , rrrrriitirr(cde mecanici cuantici, mai exact la inlerpretarea llx,, lh'l ,h' rrrrld, afirmind cA lumea materiald este alcdtuitd din r..t'J,,htt tth' universui paralele, fiecue caracbizat de un set proptu rh. I Inrstlntc, iar omul-existd in acel univers in care propriegtile lx rrrgunisme vii. In particular, este vorba despre interpre"'trhrr t |t.rr l||rx trcr (lc undt care descrie miqcarea unei particule elemenrnrr. lr xr'. rrlinntr ci pttratul amplitudinii func{iei de undi repre' .l ttt, lrpt, probabilitatea de a g6si padicula intr-un anumit punct 'h. h rr nrurrit rnoment dat. Dar nu cumva faptul ca probabilitatea tl in alte prmcte din spaliu este diferiti de zero 'lF lllir lrrlicula ;i
I r..rl f,,1,.!,rl |,,t,\k (tti \\'rs tl /, E di tum A l batros . B uc ures ti , 1988.

l6

OS. KUHLI]N

lllll

trt rx rttt,t.

| X ) M I NAR E A L U M II

t7

sugereazd mai degrabi cd particula poate exista in toate accst. nuncte.'Un rdspunsafirmativ la aceasta ullima inrebare constituic aga-numita interpretore in mai multe lumi, potrivit careia fimcliir de undi descrie o infinitate de lumi, din care in timpul urici Tlsur5tori este selectionata doar una singurl. Fiind vorba dc o infinitate, dispare caracterul special si unic al lumii in care trdinr. ca fiind un element al unei mullimi infinite. ;i totugi, unicitatea se aplici nu numai Universului, ci si planetci noastre. Pdmantul se afl6 la o distan{i de Soare care ii permitc sill prunasca- o cantitate optimtr de energie. La acestea se adauga si alli faclori imponanli: existenla apei, iompozilia chimica a afrroi_ terel ongrnare si ahactia gravitalionala. De asemenea. in galaxir noastra existi o zona speciald care oferd conditiile cele mai favorabile apariliei vietii - asa-numitul cerc corotalional. o adevarak) ,,centurA a yietii", in care se afltr, desigur, gi sistemul solar. Mai mult chiar, Soarele este localizat intre doue brale spirale ale galaxiei, departe de amenin{area radiafilor distructive ale- novelor iare explodeazi destul de des in aceste brate. Sensul principiului anbopic este clar; omul exista deoarecr Universul are anumite proprietali. El se poate reformula si fird o referinlS directA la om: daci ar fi avut pioprietIli diGrite, aparitia shucturilor complexe ar fi fost imposibill. De exemplu, dacA masa unui electron ar fi fost de trei ori mai mare, un atom de hidroeen ar fi avut o viali doar de o luntr, iar dacd ar fi fost de patnr ori irai mare, durata existentei sale ar fi fost doar de 24 de Lre. Evident_ intr-un astfel de Univers nu ar putea exista nici atomi, nici molc_ cule, cu atat mai pu(in viatd organictr.

l{tl t m||||r'r 'd ,(' uvclimcnte cosmice stranii, ce au r5mas neexpliir l)rczcnt. Voi prezenta in continuare cateva dintre illr;,rtrn
*P9.lr!tl

I lr||||rrr (l(' stiin(al de pe intreg globul au urmi.it cu deosebit rrr'l lrir prirnului satelit ce a transportat un pasager la bord, "|rr It r,ilr,l||3r l.rrika. Unii dintre ei, printre care qi dr. Luis Corrales dlh VIrr, zt|clrr,llrr fost atdt de interesali, incat au fotografiat trecerea |{trlll||lrr sl)ut|lik-2 pe cer. La l6 zile dupd ce Laika a fost plasata lr r{ltlln. rr ziu:r de l8 decembrie, folosind o expunere indelungati I prrllr rrh'r lirtografice, Luis Corrales a ob(inut nu numai urma h ttltrorr',n n containerului cosmic rus, ci qi o a doua urmtr, care Arvrrrlr,I tn nccst container fusese insolit de ,,ceva". Oamenii de ilfftrll r rrrc nrf cxaminat fotografiite, au declarat ziatului El Univerlll llU rh'ccrnbrie 1957) concluziile la care au ajuns: ,,Nn *ta rezultatul unei duble expunei, intrucdt stelele ar Ji I tr'yl\ltttl, rle asemenea, imagini duble pe film, ceea ce nu s--a nu Nu poate f o reJlexie interioard, intnrcAt taiectoia nthhqltt de Sputnik $i nu este rezultatul unei rlrr, flftt'.rti cu cea ldsatd ,1llth'tltl u filmului, intucit dupd mdrire, examinarea dArei o Irrrqllt ttl este vorba de o precipitare a emulsiei pe materialul hthttr,tli', leterminatd numai de lumind. Aparatul a fotograJiat un ltnttt ln'tare nu sunlem in mtisurd sa-l identiJicdm...Dacd dAra h,rtut.,tt\tl, care merge in paralel cu ddra satelitului, rePrezintd tklllll, nnat de un alt corp Si dacii acestq 4 devenit luminos o n thl l,flioa.ld de limp, acesta constituie o ipotezd greu de de' ll I otografiile aratd clar traiectoria lung[, in linie dreaptS, a hprrlrrtk*rrlui care a transportat ciinele, in timp ce o alti urm5, t$ptr,/(.rrtrind aproximativ a;aptea parte din traiectoria principali, rrtd rhr vizibila abturi de cea a satelitului. Cheia dcscifiirii naturii irldvnrxtc a acestui al doilea obiect o constituie schimbarea sa de rllrr,r1tc qi anume indeplrtarea sa de Sputnik gi apoi reapropierea rl rh, srrtclit. Ceva anmca priviri indiscrete asupra primului satelit nrttlh xrl creat de om, care purta la bord o fiin15 vie. Pitrunderea ulh lnln u otnului in cosmos incepuse qi deja cineva ii supraveghea rv||hrllr eu atentie... Astfel de evenimente aveau sI se repete cu |1trlrlclrln in anii gi deceniile ce vor unna, insi pu{ine din ele vor ,,l|trrrl)ifr" in presa. Sc purc, insd, ci observatorii celegti nu se mu\urnesc doar sd

I. CIVILIZATII

CELESTE

Principiul antropic consacrA ideea ci omul este un obsewator specific Univenului tridimensional, instr el nu precizeaza ctr exis_ tenla sa este legatA in mod organic de o anumite phneta. de un anumit sistem solar, de o galaxie sau de un roi de gjaxii. Mai mulr chiar, principiul admite posibilitatea existentei unii multitudini cle observatori humanoizi in intreg spatiul cosmic, ceea ce vine in sprijirul ipotezelor referitoare la existenla unor presupusecivilizalii celeste in proxima, vecinatate a planetei noastre. principalele argrr_ mente aduse in favoarea acestei ipoteze au fost formulate dc pasionalii de paleoastronauticA,care aU semn^r"t dc_a lunsul tim_

l8

os. KUIttI u
tl tl l rl l 'r 't

supravegheze evoluliile diferililor sareliliartificiali trimisi in sorrrrr cr recurg uneori la scoatereatotale din functiune a acestora.in ic..l

I ll

l 'l

l!

'N l l N ^l t l i

A LU MII

l9

::.":,::j:"1. lTllti cu diferite destinalii au..displruf. f6rd nici o urmd: dllenle


Satelit Expiorerll venera2 Zonal I Zonal 2
Syncom I Satcom 3

faptut in decursut ca rimputui mai mutli srrcl,r,


Dit3 l.rnslni Data dispari(iei Destin:r(r.r

undelor gravitalionaleqi pozi{ia tgx|' .',r,l,r rr !||lt.r.l 1x.rtrrlba(iile


tl trl rr'l ||,

fu.
SUA URSS URSS URSS URSS SUA SUA

20 03 1951{

12.02.t961
1964 1964 1964 l4 02.1961 06.12.19J9
satIt orbiul satellt

al slstemulur nostru solar, Toro.

interpretarea camcreristici unor asirofizice .;;iii.i';"1#,;, ro;ii, Phobos Deimos, aleunuia cei.ui int"..Juntj "1" si si din i.t"-iz

In sprijinul ipotezei referitoarela existenlaunor . civijizatii et lestedetindloareale unor rehnologiin.r .up.rio-...f.i i"rJ.f",. in prezent pe planeta noastri mal pot fi ;duse ;;;;;;.. si pnntre care se nunarA anumite receplii de sernnale "ld stranii.olservar,, astronomtcerevelaloareale Lunii si ale planetei Mane, precunt .r

2. SEMNALE

MISTERIOASE

Numirul din aprilie 1973 al revistei Space Flight a ticur ' pri^npublicarea a patru articolc p" i.rn" .:, :er.rzatie traterestre,in care a fost inserati si afirmatia "i"iiirnliilo.cu privire la apariril rnei sonde strtrine in sistemul nostru solar. Argumentul ," Uja i,,l constatareaca scmnalele radio sesizatcsi descrise pentru prima dutrr in 1928, de profesorul Stomer din Oslo gi de V_ a". pol ,fi,, Eindhoven, iar mai tirziu ;i de altu, sosesccu o intdrziere de cdtcr rr secunde.-Oexplicaqie plauzibili a fenomenului,ae"i .u o ununrir:, notd de fantastic, ar fi ,,intoarcerea.,semnalelor de o sondl cosmi(..1 artificiald. Ipoteza a fost formulatd in anLrl tqO:, de cAt e astroncln,,,i Ronald H. Bracewell de la Universitate,, ,1i,-r St"rf.;l. D;r,;;,; intdrzierii semnalelor a dus la concluzia .i ..r.t" ,;;;;";i; i,; o depdrtarede circa 400.000 km de pimdnt gi la aproxiri;;;r;;;,,; distrnta l'atadc I uni. irrtr-unul din asa_zisclc prrz,," t,,**nor) ,,1. sistcmului PAmint-Luna. deci in pozilie h;; i,;;; "ctr;tnr".ate

hr ,||r l 1,tr,.,,rolcctivul de cercetdtoricondus de prof. dr. lrllrldr llt,', ,r rr( ( lnrl ,,ascultarea" constelaiei Orion, cu ajutorul lorly tlc la Bialystoc. Undele captate,inregistrate tr llrrlr.h.r, "l'||l l|F||rt |lr,r],|!r'rr|c, l'ost prelucratein sistemetelerecordinggi, iru lrl trlr|rl./,r li, rr('rirljl, ecran au apArutimagini mobile, printre pc inr' t.$r ||r \ | l||l ||l .rscnliln?ltorcu un transportor amfibiu, la care se Frl rllrltrU,'.rlur, tlclalii remarcabile,cum ar h doui genile, un ft'r l,rl' |lrl, r'rrlrinc comandi si un capacde accesdeasupra de |{||||'r lr('hrl'rr lr', lrrr,rtI lirrrili.oamenii de $tiinti au preferatsA considere. t t llti " r||l||||illl justificare, cA imaginea obtinuta se datora fitrl{||||r,rll ,rr(r(lcntalea undelor venite din spa(iu. Cateva zile fitdl litrlr. l||\n, il fost rceptionat un al doilea mesaj, de fapt l||t{!l r.{ hrrrt(' ( lar:l a unui text similar unei ndiograme terestre. qr rt( lx. I jtt('vir riinduri, mesajul avea caracteristici care limiteazd t|rll Inr{tlrrlrlrl('ir unci coincidente: ,,litere" similare si grupe de .,(. r'cpsttr, prezenta elemenhrlui central, fap de care f rr.h. ' f r rh,llll,. r.llrulrrtc ss situeazd simetric, regularitatea contururilor $i rll|tl,lrlrrrl' r .irrrrtxllurilor. lrtr, ll .,r 17 scptembrie 1953, numeroEi telespectatori din ll,rr,,r llrt,rrrc au fost pugi in fa{a unui fenomen inexplicabil gi ttrt.lr ,,{ lx t'erurclc lor a apArut, in mai multe rinduri, mira gi Irtrll, ul rlrlrci de emisie K/ee. Aceasta firnctionase la Hous'rllr fu'l I r,i't,:il ,A pi isi incetase emisiunile incd din t950! Nimeni nu H l(rlrl {n crlrlicc niciodat6, in mod logic, ce s-a intamplat atunci, |lr{l dh,{ r Il ||r rrnrra anchetei desfagurates-a constatat cA o astfel rlr llt,,tl rrr lr (r)slal cel pu{in 100.000 de dolari. Desigur, s-a dat o Frl'll' rrlt"'lr( rirlll, dar aceastaera lipsitA de orice logicd elementarS: ll ll\rrlllor rnistcrios a tras o picileala! Evident, nu s-a aflat fil, hrlrrlil rrrrrrrt'lcaccstui genial inventator care a reusit st acopere il,rr,,rr llrrlrrrrrc o singurd statie de emisie. trr ll,r/,r I rllc ( lnavcral din Ftorida, apa4inand NASA, a re!,Ilt, rr,rt , ',r'rrc tlc semnale a clror origine a fost localizatl ca fiind ' ' lr | | ||t||rl I'ilrrxinlului. Conform informaliilor apdmte intr-un articol ql fr,\f.frl ,\ttttt S&'rct (Nr. 258/1995),expe4ii sunt de pirere ci rr'Frrrlr'll,rr ,ost transDrisc fiinte inteligente,care dispun de o dc lllt|rl'n l,x||l(. :tvilnsatil.() pcrsoarr5care a dorit st-$i pastreze ,f| |' ,| | || | |,|| | || rr irfirrrrat cl ,.orice ar /i, dispune de o tehnologie

!l ,rl I l i l '

20

OS . K U III I N

<t e

r | | 'r r r r 't r l 'r

t x r N l l Nn l l l l n I- u M Il

2l

capabild sd tronsmitd semnole radio Ia suprafaya, prin sute lr kilonretri de sol ;i rocd. in mod evident, ei $tiu mai muke dcstn, noi decdt ;tim noi despre ei". Pima receptie a fost llcuti in dirll de 30. 10. 1994, cu ajutorul unui satelit, iar de atunci s-au cll)trr semnale aseminatoare la intervale diferite de timp. Transmisiilc. IAcute intr-un cod matematic complex, au convins cercetdtorii r,l semnalul in cauTi a fost emis de fiin1c inteligente. Robert Charroux amintegte in Cartea trecutului misteriost liv tul cA in data de 3 august 1971, postul Fiance Inter a transnlis Url interviu cu publicistul Lucien B., care comentase in mod stralu.rr aselenizarea lui Apollo-I5, prilej cu care moderatorul Rene D..r amintit de o misterioasAfrazl ce a fost receplionaa de NASA. l)e 'r incidentul innunca toate condiliile pentru a pasiona opinia publrt i si mediul jumaligtilor, mass-media a dat dovadl de o tirce r,. suspectd. O singuri cxcep{ie a ldcut-o editorul sipumanalului /-, Meilleur. in numirul 33 al publica(ici, Alain Ayache a detaliirl subiectul intr-un articol pc lapte coloane. Articolul respectiv, oeLr pand o paginn intreagi qi completat cu o fotografie a specialistulur in telecomunicatii al NASA, Worden, relata extraordinanrl incidc t care al']'lseseloc pe suprafata satelitului natural al Terrei. Toalc irr decursbine in ziua respectiv6, numai cd la ora 1l si 15 minulc r,,. produseseo micl defec{iune,explicabili prin cfect Fading: contaetul radio cu flouston se intrerupsese. Exact atunci Warden a auzit un zgomot ciudat, un lbl de sull[ care in scurt tinlp a inceput s5 se audi din ce in cc mai distincl i aparatura de ascultare,semln6nd cu un fluierat lung. Se auziri ap,'r niste mormiieli indbuqite;i un fel de modulatii vocale pronunlirlf intr-o limbi necunoscuti, apoi o frazA repctatAin mod constant (lr mai multe ori, pe un ton de la grav la asculit, cu suiquri aproal)(. stridente, urmate de exclamalii r5guqite. Din fericire, emisirrrcrr aceastastranie fusese inregistratii pe magnetofonul lui Lem, asa c,t Warden a retransmis-o la NASA. Duptr citeva clipe de confuzir.. dialogul dintre baza de la Houston gi Apollo-l5 a fost pruclr( detumat, singurul contact cu nava av6ndu-l numai difuzorul dirr F-un birou secret.Atat conversalia care a urmat, cat !i transmitcrcir pe Piment a misteriosului rnesaj s-au fdcut cu uqile inchise, l.r adApostde orice urechi indiscrete. A urmat apoi o tacere totala, irt;rl in SUA, cat si in toate celelalte tiri.
f. Rob( Charroux: Cartea tre(utului miste'bs. Edinra Elit. Ploiesti.

.]. LUNA
lrrit, h ',1,1"'ur(r'rr prilcjul misiunilor spaliale au pemris sa se .|rl.rl. .r."il t,rl,trrlr rl l.tttra nu are camp magnetic detectabil!i ca t||| r.rll'l rr, r ,, rlrrrr rlc rldiatie in jurul ei. Fluctualiilede tempcra+100. . . +120'C ziua 1i - 150. . . r| l r{ | ' I i ,.r ' ,url i rnt)rl sionant c' ll l t r'l r||t||lrrl rrrDlii, tleci o diferen(i de temperaturade circa tlll I rrrr, ,,i \r oirplc, datoriti in primul rend lipsei atmosferei. I lqtrr rl ,,'rl .rrl r:1rlc acccaci Luna esteo simpld masi d piatri, Irts',rrr rr ' \r'.lil si |lll a existat niciodati via(i. l,rt.tr,'r||,r r'iilevl| ospcctccare dovedesccontrariul: lrr lr,r,tt, l/tl 1 si l7ft7, astronomiifrancezi,englezi fi germani drl r',D,nrflr,rl l)rczcrllaunor ciudate pete lttminoase.care sc deRegali pilrlii intunecate Lunii. In 1794,Socictatca a 1rl,t",lll, r,rrpr;r rI ',ll||rl' 'l||r I rrrlraa primit ditr partea unui astronom cnglcz o rcferitoarela aparitiaunui obiect luminos pe r.lrrrr, rr '.trrrrliticil rrlt,rl,rl,r 'lr',(rrltr lunar, iar Francis Arago a mcnlionat in 1820 lhl,trl ' i Ir lrnrPtrlunei eclipse de Luni, obscn'atorii din oraqul ll,rt||r : l rrlrt||ll ilu vizut pe supnfala intunecata a Selenei o ,l, ce r "r,trhrl,r r'l)ieclchlmiDoase zburauin fomlatie pc o traiectone l'!rr,r , r r. lcnornenele ar putea fi atribuite unor halucina(ii ,,tF,tt\, incredibil a bulversat lumea 'l.rr irr ll{69 un eveniment ltfifflfl' il rlll||clc cr.\ter Linne din Marea Serenitiitii. studiat ds | |ill,l'r ,r,rtt llall si Flammarion, dispirca liri urmi! Doui l "n(nni . .t| ||.lr| ||| | || rrrrr liitziu apareau dcasupra Mdrii Crizelor lumini de |||||||',||i|||rrrrrbilc, avind forme ciudate(triunghi, cerc, elipsd sau , r I l lr|l| rlc 3 ani, Societatea Regala de Stiinte din Londra a ,,rl||r(irccirsli regiune lunari Si a consemnatpeste 2000 de -t|hlr,rt ,rlrnrr\,rt||.r\ut)rirullor fenomene ce au fost calificate ulterior ca ,rl,,,r,lrtlrrtirsticc"- in 1874, profesorul Schafarik de la Observa|otacd,,un ditc alb-strdhrcitor a traversol suPraJala r,,rrrfrfrrr l'r,r11rr I ut't t,tt'ttt,ti,kl vizibil vreme indelungatd' , iar la inceputul anului l'lli ,r',t|''rrnIlri crrropeni qi americani au putut constatauluii, ,r|drtlr,r ||r rlllc cnltcte lunare, a unor gigantice ziduri gi canale r,.,llrrr. ,rr(' irrr riimas vizibite ani intregi gi care au disparut r| l ,rl rr,r l ' ).1{). rrr lrr lll rriutic 1950. astronomulbritanic dr. Herbert Wilkins a ,lF.rrpr'rt rrrr obiccl lurrinos, care se plimba linigtit in craterul

OS. KUHLEN

IXIII

I I)Ii I)OMINAREA LTJMII

23

Aristarh, fenomenul repet6ndu-seabsolut identic la 6 aprilie, dupl cum a raportat astronomul dr. James Bartleft. La 29 irmie, John ONeill, redactor gtiin{ific la ziarul New York Herald 9i astronom amator, studia Luna cu un mic telescop,cdnd a observatin dqerrul Mfii Crizelor rur imens pod! Ziaristul americanera convins ca arc halucinalii, mai ales ci" observAnd aceeagizond cu 5 strptimdni inainte, nu descoperise nimic deosebit,insl dupl cdteva zile dr. H. Wilkins a confimat veridicitatea descoperirii. ln august 1950, clebnrl astronombritanic a declarat la microfoanele BBC un lucru care avea str gochezeintreaga lume qtiinfificl: ,,Pe Lund se afd un pod! Are lungimea de 30 de kilometri, Idyimeade 3200 m, indllimea de 1650 m si este probabil artiJicial. Pe Tera, o asfel de consbaclie mdrealii ar Ji o operii de artd'. ln sepiembrie 1950, astronomul sco(ianprof Patrick Moore s-a aEturat celor doi colegi ai sdi, declarind presei ctr a obsewat de gaseori in 32 de zile ,podul lui O'Neill". Lumea gtiinlifici i-a calificat pe cei trei: indezirabili, iar orice tentativl de verificare a comruricdrilor 5tiinlifice a fost impiedicatA. La 6 mai 1954, profesorul american Frazer Thompson de la Universitatea din Tulone a observat o brcttr nou apIrucl in giganticul crater lunar Piccolomini, din care pomea o adevtrrati pisti de aterizare: o bandi rectilinie cu lungimea de 10.000 de metri gi Elimea de 300 metri. In 1955, dr. Wilkins a observat;i el ciudata datelorpublicatede Thompson. bandi neagri, confrmind exactitatea De altfel, anul 1955 a fost destul de agitat: inE 26 august 9i 29 septembrie,'astronomul scofian Kermeth Mac Corke a consemnat in fiecare noapte prezents unui punct luminos pe fata intunecat2la Lunii. La 8 septembrie,astronomul William Lambert a semnalatgi el doui surse putemice de luminit, situate h munlii Taurus, de pc malul vestic al M5rii Liniqtii. La 26 noiembrie, astronomul spaniol Miguel Garcia a anuntat ca trei discuri luminoase au survolat zona de penumbri selenari. Suita acestor descoperiri extraordinare s-a incheiat in 1956, cdnd aslronomul Robrt Curtiss a publicat in revista Jly and Telescopea Universitltlii Harvar4 fotografia Craterului Perry, obtinuti printr-un telescopdeosebitde putemic. Lipit de rm crater,pe fr;ia car desptrtea zonaintunecactde cea luminat.:l, se distingea clar un imens X strtrlucitor, ale ctrui brale perpendiculare aveauciteva mii de metri lungime. in anul 1958, investigdnd suprafataLrmii, astronomul N. Kozirev a descoperitcu surprindereo licdrire ciudati aptrrind pe satelitul

a fimnalat acelasi fenomen, tn acelasi crater' in curs-ul htl nryli. Avizat, observatorul Tulqne din apropiere a conJirlui Manning". *avrea hhnlmt cste faphrl ca in cadrul programului spalial american efectuareade mhiunea Apollo-l3 a aurt ca sarcint secret?t pe suprafalaLunii, in mna craterului Fra Mauro' nuclcatE $ndo, cu ani in urmd, a fost observadto activitate Iuminoasd ttult!. S-ar putea bdnui ci misiunea secretll a celor trei omericani afla1i la bordul lui Apollo-I3 a fost aceeade o potentiali bazi celest?iaflatd pe suprafaJasatelitului Asa cum au foarte riscantpentru civilizalia terestrS. explozia unui tub de oxigen la jumatatea fll tri astronauti, dinft Pement gi Luni (accident care era sd ducd la cchipajului qi a navei qi care a dus la ratarea misiunii) dlktmt unor OZN-uri, care urmdriserdevolu{ia misiunii terestre tb lo Inceputurile ei. Avertismente similare ar putea fi socotite tlldcntele in care doi satelti sovietici, ce aveau aparahua ,fltl l0 bord, s-a prebu;it pe Pamant dupe o scurti evolulie in

tnainte in crater. Am obsemat-o mai mulle ore' Din h, dbw nopli in sir, timpul rdu ne'a impiedicat sd mai pivim lur cdnd, ulterior, ne-am puhtt uita din nou la crater' n n mai vedea. Frank Manning, un astronom amator wtttttt din New Orleans, care a folosit un telescop de 15

'jl,',d

tl I tr|Et fi o avut inspirafia de a rc iza o fotografie' Date llll, rt6t lnlbrmstia cat fi fotografia au stimit senza{ie.Era cvldcrt cl pe Lunt exista o activitate vulcanici sau cA o ciocnirc cu un corp ceresc oaxecare. l-r8nk Halstead,directorul Obsewatorului Darling lnncsota/SuA a declaratintr-u interviu, in anul 1959: *tut t'tw neobi$nuit pe Lund tn no(rptea de 6 iulie 1957' {ltl utu, RaymondMatsuhara, eu si 16 vizilatoi am obsemat I nraryr.r,dreqprd, la fundul craterului Piccolomini. Desigur' vlui-o miscdndu-se, tnsii aceasfi dArd neagrd, dreaptd, nu

cxtsatercstsu.

4. PLANETA

MARTE

F*,; Dupl Lunr, planeta Marte este corpul ceresc cel mai bine {{|0t0ut dc cdre prmanteni. Diametrul sdu-de6860 km il situeaza. iiinfrtnto, lntre pamant qi LunS' fiind de dou6 ori mai mare ca al

24

OS. KUIII,I I]

ll lll I t[

| X ) M I NAR L A L IJM II

25

Ltmii (3476 km) qi cam de doul ori mai mic decit al pimdnnrtrr, Existi ing Qi alte camcteristici ce pot fi comparate f"..u, .,,, ar fi: planeta Marte se roteste in jurul axei sale o dati la "u 2q de or,. lr J / mtnute, tn weme ce pamantul are o duracl de rotatie de I I de ore gi 56 de minute, ceea ce inseamni ,U .rr. doar cu 4l de minute mai lungd (o zi marfianl"e= l, 03-u4iurra zile terestrc,r. zrua sr noaptea altemAnd in acelaqi mod. pe de alt5 parte, inclinarc.. axei d rotatie a planetei Marte fa$ de planul orbitei sale este ttc 24'48', iar a Terrei este de 23"27;. RezulE, deci, .i p" V,,,r, existlt patru anotimpuri similare cu cele de pe pimani. "a ivana iL vedere ce se rote$te in jurul Soarelui L airtunp .f,. .Marte zzd ce mrttoanede kilometri. mai mare decat a pamantului (15{l " -"Ji. milioane km), rezult?tcI ,,anul.. ma4ian are 6g7 de zile terestrc s este de l, 88 ori mai mare ca anul terestru, iar anotimpurile martient sunt^de tot atatea ori mai lungi decit cele de pe pdm6nt. In anul 1877, cu prilejul rnarii opozifii a planetei Marte, asho. nomul italian Giovanni Schiaparelii a anu;Ft descoperirea n" supralaF planetei a mai multor linii hne, pe care lc_a denun]|r canali, Cei care au preluat $lirea. au b-adus italienescul canoli trt engfezescul channels. cuvant ce sugereazi o lucrare inginereasctl S-a.ajrys astfel ca, in 1908, percival f_"r"etf, f""aat".uj oU""** torului-Flogstaf din Arizona, se anunte identiicarea a nu mai putin 43]^!"."*t. pe suprdfaF ptaneiei rosii. Iung;i .rp;i,ir,. 9: qi 5000 de km. Dup6 50 de ani, primete ce-rcetarifacur.. "" l"n:3P ra rap rocutut cle nave cosmice ar fi ftebuit sI clarifice situatia, tl:rr proc-esula$teptatnu s-a produs. 1n.1976. sondele-spaliale americane Viking I . Si Viking 2 ul aJuns m apropterea planetei. de unde au transmis pe Terra aproxi mativ 300. 000 de fotografii, care au fost stocate ufterior in meirrori,, calcufatoarelor Centrului naTiona! de dqte rekitoare la sooti,,t cosmic din Greenbelr,/Maryland,rSUA.Unete ciudEqenii ale rilie,i, lur, remarcate incd din 1972, cu oczzia misiunsi Mainer 9, cmrt din nou prezente, dar de aceastd data erau mult mai iriii;;i s-a incercat ignorarea lor, instr, in anul 19g0, Mncent "l-"- pietr<i Di 1r Cregory Molenaar, specialigti in computere, folosind prograrrrt. speciale de rafinare a imaginitor, au obfinut rezultate a;t .t,. spectaculoase qi tulburatoare, incat par incredibile. , Dupd cum aratjl Sorin $tefenescu in lucrarea Slidarea Timorr lui',in Cydonia Region (63x58 kn2). ei au pus in evidenp prez.:r4,, l. SorinSref{nescu: Sfdarea Tinpului, EdituraZona,Bucuresti1992.

sprecer, iar in lumina I lllurn t lltx) rrr diametru)priveSte ochilor, nasul. gura barbia qi Ili,l*ut"n ehrr scobiturile de llnlnrrtlt{ind si mai mult fidelitateaprocedeului larr('tlltori au reuqits[ fact vizibili nu nunai globii il- yoltrrrrrl pupilci. ci qi expresia melancolicea gurii' 'hf fn ,,uu, numiti Murs Utopia,Di Pieho a mai identificat NASA afirmI ca panain pEzent' rt|||0|ln.Spcciali$tii nu fost descoperite mai pufin de l0 Il$rrctci roqii au pe piatra.Fotografiileprelucrate calculator irm tn,ut" in reporterilorin 1986' sunt ,1.('orlatto fi prezentate *, M. jiipr, tn.nt in guriic intredeschise ale statuilor poate fi la fie_complet, 15 I ilnf li dortura. Pentruca tabloul sa Di Pietro a pus in fil rfc crrpul din Cydonia Region, lirl rnrrltcstruchri giganticesimetrice,de formd piramiUna dintre precisorientate. (,(xttunrri perfectsimetrice, dezvaluieexistenlaunei vasteincaperipitrate, t$ruitil. ln pnrfunzime. Imaginile au fost transmise de sonda in lrirc u suwolat planeta la o indllime de l89l km sonda spa{iali ODhrxrlieil), la 3l iulie 1976. Ulterior, b rrlrn, tu 24 august 1993,pentm a fotografiainfatiqarea Mnrra 1i a piramidetor,a dispdrutintr-un mod cu totul
fl | lolgland, studiind copii originale ale fotografiilor & l)i Pictro gi Molenaar, a reugit sd identifice structun' L-t eonsiderat tipice ruinelor unui oraq. Astfel, in partea de I lllxnticei figuri umane, pare s5 existe o stranie relea

I'r ||trr |l c(]ntur aseminator cu al lmul cap uman'

l, filiurn pc o i:p*fu15 de c-irca 5x2, 5 km2,aserndnitoare von pe care publicistulgermanJohannes 1|t|6]nrctropole, rfonrfmit-o cetateo inca$ilor. O structuri' ce poate fi I tll rlrcpt artereprincipali, conducedirect spresculpturi fi itlhrrntl thrpl o axa nord-est - sud-vest Folosind datele funtlrt l\rmizatede William Ward expen in studiul planetei
ff {[lrtifrt NASA la Jet Propulsion Laboratory. Pasadena' itrl n 4iirnsla concluziacd. acum l' 5 milioane de ani' figura tl{ fiincati cu polii lui Marte, exact pe direc{ia nord-sud, figuri. Aceea;i linie de solstilitl afirma cerllpnticci ir'lrc ai vdrful piramidei principale, descoperite de Di

;pur, ftr aimpul celei mai hurgi zile a anului manian' un chiar f rllnr in centrul oraquluiar fi vazut soarele'rasarind

OS, KUHLEN

SISII'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Pietro, iar contumrile observate nu depane de ecuatorul ma4ian, par uriage roti de c5ru(d, fiecare avand cate un butuc qi cinci spite. ._ Capete, piramide, cetatea incasilor, roti...s5 fie u"""t"u ilnzii optice sau prelucrdri mai mult sau mai pulin intenlionate, "i-pl" efectuate cu ajutorul calculatorului, a neutrelor imagini originale? Vor avea ele, oare, soarta celebrelor canale descopiite deichia_ pareUi gi admirate zeci de ani de pe Terra, dar praitic invizibile de aproape? Criticile.la adresa ipolezelor lbrmulaie de Molenaar, Dr Piero, Hoagland si alqii sunt deosebir de virulente, dar argumeniatia este atat de slabi, incat chiar rmul din principalii oponeili, Harotd Ma,surslgr, expert in geologie ma4iani si seful gmpului-de cer_ cetitori ce au ales locurile de coborare pentru sond;le-rlrt"7& a fost nevoit sA adrnttl: ,!u pot aJirma cd n_au fost civilizalit pi'Marte, ci doqr nu cred cd lucrul acesta sd Ji fosi posibil-. _ Cu toate acestea, cateva elemente sunt certe; l) NASA nu a dat publici6lii nici o informaqie relevantAdespre presupu"el. ,t u._ run anrtlctat_observate pe suprafap lui Marte: 2) NASA nu a rnnnnat oltctal lntormatiile care circula privitoare la existenla structurilor respective; 3) in biblioteca de date a NASA au mai r6mas imagini ale solului ma4ian ce nu au fost analizate; 4) cele mai recente cercettrri indica faptul ctr ,apa eliberatd pe Marte in urma Jenomen?tor vulcanice este estimatd ca trind echivalentul unui sEat de gros de 46 de metri, ce ai acopei intreaga plonetd. .lichid Valoarea line cont numai de activitatea r.alianicd. Votimit maxfm de apd pare sd sef tnregistrat acum 34 miliarde de ani si coincide aproximativ cu aparilia marilor canioane. Rezultetele intdresc ideea cd, in pima treime a istoriei sale, Marte a fost'o planetd umedd".

,,Astronomii lor iSipetrec cea moi mare parte a vielii cercetAnd ,orpuile cereSti cu ajutorul unor lunete ce le intrec cu mult pe ale n.ra\lre. Acest ayontaj le-a ingdduit sd.-Si extindd descoperirile mult nui depafte decAt astronomii no;tri din Europa. Ei qu alcdtuit un i lrlog cuprinzAnd 10.000 de stele Jixe, pe citd w'eme cele mai u.tri cataloage ale noasbe nu cuprind mai mult de o treime din tu.'r'l numdr. Ei au descopeit, pinlre qltele, doud stele mai micL \ u salelifi, care se invdrtesc tn jurul lui Marte. Cel mai apropiat x' a/d Ia o distanld egald cu trei diametre ale lui Marte de centrul planetei pincipale, iar cel mai indepdrtat, Ia o distan\d de cinci Primul satelit are o m$care de rotalie de l0 ore, al doilea de ,'1,5 ore. Astfel, pdtratele rotaliilor lor periodice cresc aproximativ h .ft'eeaSi propo4ie cu cuburile distanlelor de la centrul lui Mane, nra ce dovede;te din nou, indiscutabil, cd Si ele sunt guveruate rh u<eeaSi lege a gravitaliei care inJluenleazd gi celelalte corpuri Acegti satelili sunt, in cadrul sistemului nostru solar, cei mai ruici gi mai deosebili, deoarece orbita misciriilor de revolutie este rr;nxrpe circulard, efectuandu-se deasupra ecuatorului ma4ian. Dacn [(hDitem ci reflecui tot at6ta lurnina ca Luna noastra,anrnci Phobos ( | rica) ar trebui sA aiba un diametru de 16 km, iar Deimos ( l c()alea) , umrl de 9,6 km. in cazul cA ar fi satelili artificiali si, rk'ci, ar reflecta si mai multa lumind. ei ar pu(ea fi si mai mici. in o||ec ctv, sunt singudi sateliti cunoscuti ai planetelor sistemului rr,$tnl solar que ocolesc planeta lor mai repede decat se roteqte ei trr jurul propriei axe: in cursul unei rota{ii complete a planetei Marte, Pholxrs o inconjoarA de doud ori, in timp ce Deimos o inconjoarA r'rr rr vitezi ceva mai mare decdt viteza de rotatie a lui Marte in ;rrrrl axci sale.
S!aelia I'lxrhx Diametrul srtelitului (km) l6 9,6

5. SATELITII

PIIOBOS

,i DEIMOS

Cei doi satelifi ai planetei Marle erau cunoscuti cu mult timn inainte de descoperirea lor propriu-zisi, in 1g77, de clne asrro'nomr:l Asaph Hall. Astfel, Johanncs Kepler a emis, inci -american din 1610, ipoteza cd Marte este insotit in miscarea sa de doi satelitiiar ca1iva-a-ni tarziu, cdugArul Schyrl a pretins cA a vdzut sateliiii mai planetei Marte, insa nu a putut demonstrd acest lucru. Fascinantd este insd descrierea pe care a facut-o Jonathan Swift, in l72j- in canea Cdldtorie spre Laputa. El nu se mulpmeqte sA relateze doar despre cei doi satelili, ci dn chiar dimensiunile ior, inclusiv durata miscirii de revolulie si alte detalii uimitoare:

I . t't""' ll"''.. I

l ;* I

DistanF pAntr la centrul planetei(km)


9350

Perioada de revolutie (ore, miriute) 7h 39' 30h 08'

21500

lrr lucrarea Intelligent Life in the Univers, aplrutA in 1966, rfnulnilul astronom american Carl Sagan $i savantul rus Sklovski rrr h||sitt ipoteza potrivit careia satelitul planetei Marte, Phobos, ar |'rt|l| li (rn satelit anificial. In urma unui gir de misurdtori, Sagan

28

OS. KUHLEN

'.1\ ll t\ll il OLULT DE DOMINAREA LUMII

29

a ajuns la concluzia ca Phobos trebuie sI fie gol pe dineuntru gi implicit, este artificial. Conform datelor obtinute, caracteristicile miqcirii de revolulie a lui Phobos nu concordi cu masa sa aparenttr. -interior. fiind, in acelaqi timp. tipice pentru corpurile goale in Savantul rus Sklovski, directorul Sec{iei de radioastronomie a Institutului Stemberg din Moscova, s-a raliat aceluiaQi punct de vedere, deoarece a constatat c6 in migcarea satelitului Phobos este evidentd o accelerare specificd, nenaturali. Or, asemenea accelerlri sunt identice cu cele stabilite la satelitii artificiali lansati de pe Terra. Teoria celor doi cercetdtori a fost luati in considerare de cei insArcinati cu organizarea programelor spaliale, car au prevdzut in viitor trimiterea tulor noi sonde catre Marte, ce ar uIma si localizeze Ei mai precis pozitia satelililor planetei vecine, precum si observarea miscarii satlitilor martieni.

6. ASI:EROIDUL

TORO

in anul 1964, Samuel Herrick a descoperit o planetd mictr, cu raza de 5 kn, pe care a numit-o Toro. Faptul iir sine nu ar prezenta prea mare interes, linind cont de numdrul impresionant de asteroizi descoperili pani in prezent, incep6nd cu masirul Ceres (cu raza de 470 km);i terminand cu cei care au raza de ordinul sutelor de metri. Unii dintre asteroizi, aga-zi9ii planetoizi (Eros, Amor, Apollo, Adonis, Hermes etc.) se apropie de Pdmant intr-o asemenea mAsu$, incat, impreuntr cu Luna, devin vecinii nogtri cosmici cei mai apropiaqi, in timp ce Toro se apropie de PAmant doar panA h circa 20 de milioane de kilometri, la un interval de un an in ianuarie si la interval de doi ani in augusr. imprejuriri in care. la prima intah e trece prin fala Pemantului, iar la a doua, prin spatele lui. Ce este interesant la Toro? Conform unei ipoteze lansate la simpozionul de la Stockholm, in anul 1970, rezultatele obtinute in urma calculelor orbitei, efectuate de Lars Danielsson, pentru 200 de ani in trecut si 400 de ani in viitor, inand seama de influen(a gravita{iei solare gi a planetelor, au dus la concluzia ci Toro face parte din sistemul Pf,mant-LunaToro. Orbita interesantd a lui Toro, de forma unei bucle deschise, pe care asteroidul o parcurge in exact l, 6 ani, pare sd fie stabili $i permanenti, degi savanlii si in primul r6nd H. Alt?en, continud sA o tine sub observatie. in acest caz. triplul sistem in care suntem

'{rlrlr sll accepttrm Si asteroidul Toro, a ap6mt inci din perioada in rt|rf rur luat nagterc sistemele planetare gi poate constitui o bazi r.tr clcntll pentm o sondtr cosmici ce qi-ar propune str cerceteze 1rroblcnraapari{iei sistemului nostru solar. Analiza caracteristicilor astronomice ale asteroidului Toro l-a rrrrrrll;5 ps Ludvik Soucek la concluzia, exprimat?l in lucrarea ll.t,rui.rle unei umbre' , cd, daci triplul sistem este in adevtrr stabil lr ru sc dezgregA prin ,dezlipirea" asteroidului sub influen{e grlvitr4ionale sau de altd nanu5, introducerea lui artificialf, printre rrrrrlt dc alli asteroizi de pe aceeagi orbit! gi cu aceleaqi viteze de rk.llrrsar,-, este facuttr intentionat, pentru a se putea apropia de l'nrrnnt din arnbele pdr{i 9i a displrea apoi in Univers. Calcularea r||,rrrnoscutelor necesare stabilirii traiectoriei necesiti o munca tit$||r( ll, dar ea sttr in puterea tehnologiei actuale. ln ceea ce prive.ste rlhrrcnsiunile lui Toro, mlsudtorile deplgesc posibilitdtile tehnice rurturrlc, dar au fost apreciate in flrnclie de luminozitate qi de r iprrcitatca de a retine razele solare. Daci asteroidul Toro ar fi I rxrrlluit din aluminiu sau alt metal, aprecierea mirimii sale ar rr lrlerr la ordinul a cateva sute de metri. ceea ce sund mai Dlauzibil tl ||ur putin utopic. ( i )n<:luzii preliminare Argumentele prezentate panf, acum dovedesc cu prisosinta lirptul ctr nesolutionarea gtiinlifrci a problemei referitoare la posiI'tltl{tcl cxistentei unor civilizajii celeste nu se datoreazi atat trI rlx rrabilit.il(iigasidi unui firndament toretic adecvat, cit mai ales premeditate a acestui subiect de cdtre toti factorii resIlr'lnrii porrrubili, motiwl cel mai frecvent invocat in mod oficial fiind cI {rlr.(trlc vizate sunt de nahli a afecta securitatea na{ionali a ,rlrrlr.lor.Astfel, dupd curn am ardtat anterior, principiile fundamenlfffi, rrf rstronomiei modeme, qi in mod srycial principiul ontropic, c rur rrrrrrui ci nu exclud posibilitatea existenJei unei multitudini de lllr(r. (loti|lc cu ra(iune in cosmos, ci statueazachiar ideea cf, insdgi .lrlrlrrlu rctualului Univers este legati in mod intim de existenla rrfrn'r vrlrrlikrr de tip humanoid. | ) rcric intreagl de argumente, pomind de la obsera(ii astro||r||rhc (lircctc qi ajungdnd pan6 h rcceplionarea unor semnale hrtsltg('||tc rlc origine necunoscutd, ne dau indicii ca prezumtivele lrlllrrtr! cclcstc nu trebuie c5utate in cele mai indeplrtate colpri '
| | rf,flrl S.ucck: R.rnuiala unei unbre, Editura Albatros, Bucuresti, 1984

30

OS. KUHLEN

'.I.. I I MI ]I. O('U LT D E D OMIN A R E A LU MII

JI

ale galaxiei, ci pot fi gasite chiar in proxima vecinatate a planetci noastre. Toate aceste aspecte insa nu constituie dec6t o prim6 etapd in incercarea de zugrivire a complexei structuri pe care o prezinti Universul fizic, etap6 ce se continud firesc cu dezvoltarea imolicaliilor profi.rnde pe care le-a adus aparilia teoriei gen"ralizate d relalivildlii, a teoriei supergravitaliei ,i a conceptului de multi(limensionalitate, pe care le voi aborda in cele ce urmeaz6.

7. TEORTA RELATTVTTATTT $r GE OME TR IA U N IVE RS UL UI


Primul model teoretic al Universului pe baze relativiste a fosl propus de Albert Einstein, in 1917. pe attmci nu era inca lare popularizati deplasareaspre rosu a spectmlui galaxiitor (descoperiti de Slipher.in 1914,si enunpta ca lege de Hubble. in 1929).astfet cd modelul einsteinian presupune, de asemenea,un univers static. Deoarece modelul prevede cd Universul nu se poate intinde la infinit in gol. s-a adoptat ca iporezi de lucru ideea ca spaliul nu F,oatefi euclidian, ci prezinti o curburA pozitivd, generat?i de o formtr convexd. Prelucrarea matematica a modelului einsteinian a dus Ia concluzia c5. in cazul in care ipoteza este corecta, atunci raz:l spatiului culb finit ar putea fi dedusi irnedjat, cunoscdnd un sinsur parametru: densitateaUnivenului. in urma misurdtorilor f6cute-dc astronomi, dupd evaluarea numdrului de galarii, a maselor si a distanlelor dintre ele, s-a oblinut raza Universului de circa 3x l0l0 ani-lumin6. Cecil Folescu precizeazb in lucrarea Ce este (Jniyersul?. farit')l cd observaliileastronomice aralat cA galaxiile distanteau viiez,. au incompatibil cu modelul neMonian al Universului infinit- dar cr.t impasul poate fi depAsit dacA se rcnunti la modelul inruitiv si sc face apel la geometriile neeuclidiene. in ce constau acesteai irr geometria euclidiand, postulatul al cincilea afirmA cf, distanta dintrc doud linii paralele este constanl5. Daca se accepta. instr, altr, postulate, anume cd doui linii paralele pot fi convergente sau divergente, se pot obtine sisteme logice perfect coerente, adicit geometrii neeuclidiene. Folosind una din geometriile neeuclidienc. Albert Einstein a elaborat un model al Llniversului finit in volun. Argumentul foiosit de el pentru a postulaacestmodil esteacela.:t o linie dreapti prelungitA indefinit in ceea ce se numeste geometrirl

{||'||(11, s-ar putea intoarce, eventual, in locul de unde a plecat. A, r'ir\tl| ipoteza permite si se presupunl cd o nave spalial5 lansatl t||tr l| (lircctie oarecare s-ar reintoarce, dupl un timp, la -anumit l'r rrl rlc plecare, venind insi din directia opus5. In acest mod, o lrrx' (lrcapttr s-ar,,curba" cu o anumitd razA, aceastArazd fiind t"r nrra mtrsura dimensiunilor Universului. Ir cadrul modelului neeuclidian nu existd margini, dar nici {lnrlnr Bol; intregul Univers poate fi umplut cu galaxii gi stele 9i, t|| r{ flrli timp, poate^exista mrm6r finit de gaiaxii Qistele,cuprins un lrlr un volum finit. In felul acesta,geometria neeuclidiani pune la ,llrlrr.filic o cale viabili si atrigatoare de a explica caracteristicile I tffr)N(1flc ale Universului, ce pare sd fie, pe baza unor anumite I rrruilcru(ii, un univers finit. Aspectul mai dificil de vizualizat este , n r( ('slc doutr tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtual trrrlroxrbilde vianalizat" deoarecesuntem obignuili si apreciem totul rllrr prutctul de vedere al geometriei euclidiene. De fapt, ine4ia ||rrrrll. dc reprezentare euclidiantr" are origini istorice. Nu cu prea lrrrlln vn:me in urm5, oamenii inctr mai credeau c5 Plmentul este lrl{|| l) ci cineva ar fi afirmat ctr Ptrmdntul este rotrmd, c5, daci r rr llcca dintr-un anunit punct gi, mergand in linie dreaptA" s-ar 4lrrrrgcrlin nou in punctul de plecare, afrma{ia ar fi ptrrut fdrl sens. A||'nrrt, toatll lumea vedea cf, Pamantul apare ca fiind plan gi plrea ltl|| (lc acns si se suslind altfel. Ideea sfericitltii PAmantului a fost l'r lrxr'l)ul doar in planul ideilor, pentru ca abia mai apoi sA fie r or tl[ ll|tr de marile descoperiri geog-rafice. Mcrgfind oarecum pe aceeali cale, Einstein a postulat un llllvctr sferic, fdrf, rnargini gi cu un volum finit. ExistE instr gi , lllr.vu rlcoscbiri. Prima din ele consti in aceea c6, vorbind despre l'irrllrl. ss considerd o curburtr bidimensionali, in timp ce pentnr I lIt!r.rr t urbura este tridimensional5. O alti deosebireestecd pentru l'nrrflrl. r(lcv6rul ideii a fost demonstrat, in timp ce pind acum nu a ft*f nrlrrsll vreo dovadd asupra curburii Universului. Teoria geth tttlt. ttttl d rclutivitdlii s-a dovedit a avea un potenlial de predic{ie r,,rrrurr rrlril, clrc nu a fost intuit de la inceput in intregime. Importarl{ ( ut|(iik)r acestei teorii constl indeosebi in faptul cA exprima ' "1r.,lr,l, rrrrci lb4e fundamentale a naturii, gravitalia, in termenii ||fir.l {l||rr t[ri spatio-temporale, determinate de materia pe care o I nrl indoiald, teoria generalizqtd a relativitdlii reprezintd ' ''rflfrf'. rrrrr rftrr r clc nrai rcmarcabile realizai ale inteligentei umane, unele rltl prnlrr'lri rlhniindnd latente o lungd perioadi de timp dupA rl rl rl tl l t,. A l crrr i n vedcre:

OS. KUHLEN

!t., || n

| ()( (,t-.t l)U DoMINARE A LUMII

a a

expansiureaUniversului, suslinutll de deplasareaspre ros,ua spectrului galaxiilor; cubura continuumului spalio-temporal; migcarea precesie planetelor; de a

o devierea razelor de lumind in cAmp gravitalional. Faptul c'in boria generalizatd a relalryitdli, geomekia spatiotemporala este asociatji printr-o ecuatie distributiei materiei in Univers, se ajunge la concluzia ca solutiile acestei ecuatii vor cupnnde toate geometriile posibile ale continuumului spa{io-temporal. Necesitatea respectArii celor doui principii cosmologice fundamenlale, ornogenitatea si izotropia Universului, duce in mod inevitabil la trei soluui posibile. in primul nand, este vorba de spatiul obignuit euclidian, in care sunt valabile postulatele lui Euclid: linia dreapti este drumul cel mai scurt intre doui puncte; printr-rm punct se poate duce numai o singuri paraleli la o dreapti. Referitor la acest aspect, in teoria relativitatii a fost introdusd noliunea de /rnb geodezicd pentru distan{a cea mai scurtd dintre douA puncte, care este tocmai drumul urmat de o razA de lumini intre prmctele respective. O a doua posibilitate o reprezinti spa(iul tridimensional sferic. Sfera tridimensionald este definitii matematic printr-un gnrp de patru puncte intr^-un sp^atiu^ euclidian cu patru dimensiuni. care satisfac relalia xzlyl-zz+wz-l. Curbura sferei este cons(anta si pozitivd. Pe o sfertr, geodezicele ini{ial paralele, converg. A treia posibilitate o reprezinti spa$ul hiperboloidal tridimensional, care esle definit. de asemenea,printr-un grup de pah-u numere in spaliul eucfidiar cu patru dimensiuni, dar care satisfac relaga x2-f -?-w2: l. Curbua hiperboloidului este negativd si ca urmare, geodezicele sunt divergente. in acest caz, geometria spa{ial6 tridimensionald a sa este similara cu o geometrie particulari bidimensionali: zona din jurul centrului unei suprafe{e in formd de sa. Trebuie remarcat cd exist?i o diferenli foarte mare inhe spatiile euclidian gi hiperboloidal, pe de o parte qi spaliul tridimensional sferic, pe de alti parte: atat volumul spaliului euclidian, cat 9i volumul spaliului hiperboloidal sunt ambele infnite, ele put6nd fi extinse ftuA limite in toate directiile; volumul spaliului sferic, in schimb, este finit. Asociind aceste trei tipuri de spalii Universului, se poate spune ci Universul ests inchis, dacd are caracteristicile unei sfere, sau cd este deschis, dacd are caracteristicile unui spaliu euclidian sau hiperboloidal. Cum s-ar putea determina direct daiar snri;. : cste curb? O calc

t|r lt tolo$in:r proprietttilor geometriei triunghiului pe cele trci tipuri rl,.rrprrrli.lc'. rcsfrectiv suma unghiurilorunui triunghi.-lntr-un spatiu llr ltrlurn. srrma unghiurilor-unui trirmghi este de 180u, in cel sferic {[||rr cric mai mare de 180u, iar in cel hiperboloidal suma este mai rllr n (1.. I llou. Practic ins6, aceasti verificare ar presupune masurtltorl |c distante cosmice, fapt ce nu poate fi realizat in prezent. Vr,rrti(flri ldcute pe Pamant, cu triunghiuri avAnd laturi relativ mici, lr lur (lc 60-100 km, au confirmat spaliul euclidian... Totqi, rrlrrr.rvn(iilc astronomice au demonstrat un lucru extrem de import{lt rlcvicrca razelor de luminA injurul Soarelui arati clar ci spatiul rlt|l lrrrrl Soarelui este cu sigurantl neeuclidian. Care ar- fi, totuqi, 1.\rr.'tria universului: phnA, sferici sau hiperboloidald? ln prezent lrt r' lxrrtc da un respuns precis, dar cele mai multe dovezi existente rr{t[ un Univers deschis, cu geometrie hiperboloidald.

S P A TIU LU I II) GEOM ET R IA M UL T IDIME S ION A L


ale I hrrrldin conceptele firndamentale geometrieiesteacelade unui punct pe o linie ltuttt:thne. Suntem obignuili cu reprezentarea singura dimensiune, cea a unui punct pe o suprafa(d cu Itl|llr-o Ir tr (loutt dimensiuni gi a punctului in spaliul fizic prin trei dimenprimele doui exemplesunt adevArate doar in rl||||l l)intrc acestea, *ru hrg, dar tridimensionalitatea spatiului a fost rnultd weme exact reantaii. Abia dupd aparitia me| ||tul(lcrt|t! a corespunde presupusa tidimensionalitatea spa$uluia devenit il cirsntice, r'orh [ rrrlrrcctde intenseinvestigatiiteoretice.IncI din anul l9l9 a l||rt lxr$rttr ideeacd spaliul ar putast aibd mai multe dimensiuni, T. lx t|| lr( rnrilc cercet6torilor Kaluza Si O. Klein, care au elaborat | | 'r l. rlc rnodele de spatii multidimensionalein asocia{iecu diferite care m{rh.lc rlc microfizicii. O astfel de teorie multidimensionaltr, deosebitidin partea teoreticienilor, $ In|| urll ir1prezentde o aten(ie ttrL. lo(r u supergravitaliei- Aceasta este o extensie a teoiei gert\tll.\tlt' u relativitdfii, care Wrmite elabomreamai multor modele diferind de la un model numdrul dimensiunilor rrrrrltkltrrrcrrsionale, h nltrrl. flo;r ccf mai elegantaparatmatenatic al teoiei supergravitaliei 1rirlrn. pcntru spatiul cu l0 dimensiuni,este foarte probabil ca rl.rlrr rll uih[ un nutnar mai mare de dimensiuni.Presununild ctr

34

OS. KUHLEN '. I . . I I I \ I I J I ( X 'I I L T D E D O M T N A R E LU M II A

spa{iul este dodeca-dimensional, atunci teoria sugereaztr ctr in perioada foarte timpurie a Universului, toate cele 12 dimensiuni s-au bucurat de un statut egal'. De ce, insi, in prezent se observi doar trei dimensiuni spaliale? Potrivit teoriei, dimensiunile nu ar fi doar speculatii geometrice, ci ar putea avea realitate fizici gi totuEi si rAmana neobservatedin cauzS cd ar'fi inE$urate intr-o suprafate multidimensionaltr. Aceasta infAsurare a dimensiunilor suplimentare ale spatiului este consideratAca o ,,compactare" datoratA cdmpului gravitational, posibil asociat cu un alt tip de cimp inc6 nedetectat. Ideea de,,compactare" sau ,,infdqurare" a celor noui dimensiuni suplimentare este atractiv5 pentru teoreticieni, deoarece poate fi asociatd modelului inflalionar al Universului. Poaivit acestui model, for{a motrice care a suslinut procesul inflalionar este generat?l ca un produs secundar al fo4elor care se manifesti prin dimensiunile suplimentare ale spafului. Chiar daci mai raman multe de facut in domeniul cerceulrilor, teoria supergravitaliei este foarte atrigatoare. Degi cosmologia prezentului consideri ci nu pot exista dovezi despre stareacosmicd iniliali, deoarece toate informaliile despre ea au fost distruse in timpul fazei inflalionare, Universul observabil prezinti, totu$i, amprentele proceselor ftzlce care au avut loc de la declansareaprocesului inflalionar. Timp de milenii omenirea a crezut ci nimic nu poate apdrea din nimic, dar astizi gtiinla admite c5 este posibil ca, aparent, totul si vini din nimic, prin legi ale fizicii. Pentru a inlelegc mai bine conceptul de hipercpayiu (spaliu multidimensional), voi apela in cele ce lumeazA la studiul catorva cazud particulare: . Un punct are zero dimensium. o O linie are o singuri dimensiune. Orice secliune a liniei reprezlnta un punct. o Cercul are doub dimensiuni. Orice secliune a cercului reprezintd o linie . . O sferi are trei dimensiuni. Orice sec{iunea sferei reprezinti un cerc. o O hipersferd cvadridimensionalS are patru dimensiuni. Orice secliune a hipersferei reprezinta o sferAContinudnd logica, orice sectiune a unui obiect hiperspalial n-dimensional reprezinti un obiect hiperspa(ial cu (n-1) dimensi ruri. linAnd cont doar de cele trei dimensiuni ale spaliului si de cea
l. Cecil Folescu: Orr. c/., Editura Albatros, Bucuresti, 1988.

35

,r trrlnrhri, putem afirma cA, pe scartr larg5, Universul observabil ,rr, ,r \tnrclrrr,i cvadridimensionald. cadrul acestuia.campurile in rlrlionalc au rolul de a schimba energie, fdcand legStura dintre tr,rt ' \ r'rrrcntcle locale din intregul Univers. Privite in acest mod, , rrr,rplr. lirr{ele qi variafiile entropiei sunt cuplate permanent la I lrrtr|.rs prin legaturi gravitationale. insS;i strucrura cvadridimenrh'||irlil Universului obsewabil este o manifestare a gravita(iei, rrtc ft'l|gll totul laolalt.?i, timpul ce curge este o masurd a energiei iar ' ,||h. tc structuraUniveBului. 'itrillt ljrtrl din principiile fundamentale ale fizicii se referl la orgrrrl/rulr cnergiei pe nivele cuantice. Extinz6nd acest principiu Fi nlqrrl organizirii energiei in spa{iul multidimensional, ajungem la f frff fffrirf cI hipenpaliul pfate prezenta, asemenea spatiului tridi' rrrr,rrrrrrrrll clasic,o cuantizare nivelelorenergetice. plan cosmic, a in ,rr|nrrtrrirnplici existenla unei structuri complexe multidimensionale f{'flfrfr l(xrtc corpurile ceregti din intregul Univers. Aplicalirle teoiei ru1tfl l4trtyitaliei referitoare la obiectele cosmice demonstreazd cA dlnl lrrnr, cet si toate celelalte corpud ceregti sunt structuri hiperrl{tl lc, li)rmate din ansambluri de sfere apa4indnd unor spatii lrlrllrrc||si()nale,paralele", dar situate pe nivele de potenlial hiper.lxrl|nl rlilcrite, fapt ce explicl imposibilitatea realizirii unor obser\ {(ll rht(.(tc intre acestea. l{ljl () confirmare modemd a afirma{iilor ficute cu o deosebitl rlnvlrirrrrc de matematicianul John Dee, cel care a pus bazele tlllr(llhc rlc imperiului maritim al Angliei secolului al XV[-lea. I uttlinnr lui Jacques Bergier, John Dee considera cd proieclia {rhrl|lrli(I Mcrcator nu este decat o priml aproimare gi c6, dupi ' ,ll i||], I'n|lriintul nu este perfect rotund gi este format din mai multe rrh,rr' ,,rrprnpusc,alineate de-a h,mgul unor alte dimensiuni (isorlldlhr) l l l| sustinut chiar ci intre aceste sfere ar exista puncte sau I hldt rrl)rrlilc de comunica{ie si in acest fel Groenlanda se intinde lc l||llrrrt rl(.lsupra altor pamanturi decat cel cunoscut. insistind lllngtr regina Elisabta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda, 'hl'rr, Ir, lrerltr { rtvflr ucces la alte lumi. I rk' rurrnrcabil fapd ce John Dee a afirmat incf, de acum l|rl r |!r olr rcrlitatea existentei hiperspa(iului, qi a rners chiar mai rhF$le, ir|rlarilnd ci, din pr.rnctde vedere hiperspa(ial, Terra repre.l ll r nl$rurblu de sfere, ce au suprafe{e de comunica{ie intre .rl('njlc sunt, din punct de vedere geometric, tridimenrb | '|t(r, .{ rl plasate pe nivele energetice hiperspaliale diferite. 'h|t|{|r.. 'l.r

OS. KUHLEN

Din aceasta cauz5, eventualii observatori ce trAiesc pe ele. nu oor sesiza existen{a celorlalte corpuri ceresri similare. p;rt ; ;;;"_ rnare mai facild, voi introduce corr"eptul de isospaliu, " a""Jrn_ to9ljralea corpurilor tridimensionale .e t"rm.a2a "" an*_lf"f :t:az6 Considerentele prezentate anlerior argumenteaza posr_ Sperspatral. o|lrulreaexrslen(erunui numirlaz de lumi paralele tridimcnsionale din care face pane qi lumea noastri. intre aceste lr_i ;; ;;;; zone de_ c,ontact, ce permit trecerea materiei in ambele sens . Tranzihrf dintr-o lume in alta se realizeazap.in hiperspoyiale, la caxe mi voi referi in ^u_n,,rni "i.'rJr, -;' in plan microscopic poate explica modul d. prod;.;. "ontinu-".-i*;;;;;" ;;, renomen ,,stranju..din domeniul fizicii elementare, ,i anwne efectut de tunel..ce se intelneste la stripungerea de citre r:nele paniiule a unor banere de potential mult mai mari decat le permiie energia lor specifici. Admi6nd cd intre sferele ce formeaTa ansamblul hiperspatiar al planetei noastre exisra anumite puncte a. Iegatura,,i ii,ia"O""-, ca principiul anropc admire faptul cI gi p. .it.t"tr.'.f.r" t...rt . mcrmenstonle paralele pol exista observatori humanoizi, se oun< nreDarea; dq ce presupusele civilizalii isospalialenu,,invadeLa. olmenslunea noastrd? Rispunsul la aceastd intrebare este legat de cuanlica a energiei gi esredeosebit de simpla: nu lrSanrzar.el iurem u.,rnvadalr-. deoarecefiinlele humanoide din spaliite tridimen_ sronareparatele nu po( supraviefui in Universul nostru decat Denlru scune penoade de timp, datorit incompatibilitilii dintre nivetul energetic hiperspalial al Terrei si niveiul energetic hiperspatiai personal al indivizilor respectivi. Lirerahrra a. pi.fu"i conceptul de hiperspaliu $i l-a legat de posibilitaiea -I.ipufi.'n ,,."rr.arii: enorrnetor dtstante cosmice care despart civilizaliile din diverse col{uri ale Galaxiei. Cel mai sugestiv exemplu il poate constitui f\lmul Rdzbo iu I SteteI or -

"I"

I I liiI II (X'ULT

DE DOMINARE

A LUMII

37

lr rhlilnrritii temporare sau permanente ale unor obiecte sau ale llt lr.lor care patrund in zona de actiune a acestora. Irr crrntinuare voi prezenta doua tipuri distincte de porli hiper\t\tlh,l+ li anume o experienla realizattr de Marina SUA in timpul l,lrrt rlc-rl doilea rlzboi mondial gi un fenomen natural ce are loc ff f f fxxl spontan, respctiv expeimentul ,,Philadelphia" si renumitul lt xhi al Bermudelor.

I, I'XPERIMENTUL

.PHILADELPHIA"

POR T I

H I P E R S P A T IAL E

Una_din cijle mai putin ortodoxe de ..scunare.,a distantelor din spapui tlzrc _tndimensional. dar qi de accedere in universuri iso_ spalrale paralefe este aceea a utiliztrIii porSilor h.iperspaliale, ce Wl ti generate in condiliile prezenlei unor campun magnehce exFem pll::Pcl posjbil de rp.ali-arprin utitizarea rezonanlei sistemetor :: energettce. pnncipalele eGctele ale ac[iunii acestor,,poni.. constau

frlr:ca de la care s-a plecat in realizarea expei'mentl,llui ,,Miraj", l tr (onstituit aprofundarea cercetirilor dezvoltate de dr. Francis llltlcr, rcferiroare Ia tehnica demagnetizirii navelor, ca o conlrrlrllsrrr]l in fala minelor magnetice extrem de periculoase, invenl{lr rlc gcrmani in anii 1930. Experimentul ,,Mircf', cunoscut mai rrlcr rtrlr numele de Experimenlul ,,Philadelphia', a fost o experh,||ln sccreti efectuatl de Marina SUA in 1943, cu scopul de a h,{tr cl'cctul unui c6mp magnetic putemic asupra unei nave de i||lnnlirttr. Acest camp foarte putemic era obtinut cu ajutorul unor lltr||r'rt|loarcmagnetice, pulsatoare qi nepulsatoare,iar rezultatele au l rl Pc cit de uluitoare, pe atit de importante, dar cu efecte rrltr'rroirrc nefastepentru echipaj. Conform ahrmaliilor ficute de unii rrr||rtorr oculari, cimpul de fo4i a actionat intr-o zon5 de formi rlr.r rrlirlll alungiti, care se intindea pe o ruzi de peste 100 de metri lr lurul navei. Orice persoani din interiorul acestui camp avea o lr'urfl vogtr,nelimurittr, iar din afara sferei nu se putea vedea decat |lrlrr ltinc conturatf, a carenei vasului in api, bineinteles cu condi(ia ri ll(' urlicient de aproape de linia cimpului. Conform unor mdrhrrii, rrrvr cxpcrimentalf, a dispSrut de la docul din Philadelphia gi dupi r lll(,vr rrrinute a apirut in alt doc, din Norfolk, Newport Merys, in tdltl||||cu ltortsmouth. Ulterior, nava a disp6rut din Norfolk gi s-a relrl rr in portul Philadelphia, in numai cateva minute. lr tintpul experimenhrlui, pe masurA ce intensitatea cAmpului r.rt llflr, unii membri ai echipajului au inceput sI disparAQinu puteau ll rh,l('(lrr(i dccat pe cale tactib. Ca sd devind din nou vizibili, trebuia hrhrrln cl'cctiv o tehnictr improvizattr de atingere cu mainile. Alli trrnrlrrr ui echipajului au fost smulqi din spaliul tridimensional si tttt nrr rruri putut fi detectati;i adu;i la normal decit cu ajutorul rlrrl rrllrrt|l clechonic special. Ulterior, cei mai mulli dintre partici-

38

OS. KUHLEN

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

39

panlii directi la experimente au fost intema{i sau au murit. De$i, in general, capacitatea lor psihictr s-a ascutit, oamenii au fost vatimati de efectele transmutErii, disp4r6nd gi reaplrdnd temporar, fie acasd, fie merg6nd pe stradtr, ori st6nd in baruri sau restaurante, spre constemarea celor din jur. Conform afrmaliilor facute de William Moore qi Charles Berfiz in fucrarea Experimenul Philadelphia-Proiecul Invizibilitatet, incepuhrl dezvaluirilor cu privire la experimentele efectuate de Marina SUA il poate constitui data de 13 ianuarie 1956, moment in care astrofizicianul dr. Morris Ketchum Jessup a primit prima dintr-o serie de scrisori ciudate. semnate de un anume Carlos Miguel Allende, in care acesta ii cerea lui Jessup sd insiste pe langd autorit6li, pentru a determina continuarea cercet.?irilor referitoare la teoia cdmprlui uniter aI lui Einstein. Allen insista asupra faptului cd Einstein era mai interesat de filosofie decdt de matematic6 si afirma cE dr. Franklin Reno (pseudonim) a verificat teoria lui Einstein in scopuri imediate qi cd rezultatele au fost folosite in practicd. Conform afirmaliilor lui Allen, un distrugator, c:rr se afla pe mzu cu tot echipajul sdu, a fost fdcut invizibil: ,Nava era DE 173. Dr, Einstein a super-eizat o parte a experimentului... $tili, de fapt, eu am Mgat mana in acest unic cdmp de forSe care se desJfuura, puternic, in sens invers acelor de ceasomic, in jurul micului vas expeimental. Am simfit rezistenla opusd de acel oimp de fo4e brulului meu ti mAinii mele intinse in curenhtl lui zumzditor-rezistent-motric. Am piit cum aerul din jurul navei devine inceti$or mai intunecat decAt resfi.tl. Dupd alteva minute s--a ivit un nor de ceayd wrzuie, formatd cred din particule atomice, iqr nava a deyenit invizibild pentru ochii omeneSti. Cu toate acestea, forma precisd a chilei Si a carenei era desenatd precis in apa oceanului, ca ti cum acel vas Si nava mee ar fi plutit bord l6ngd bord. Da, astdzi pot sd spun toate ocestea, dqr atunci <ai i--ar f pdsqt? .,. fncercdnd sd desciu sunetele produse de cdmpul de fo4e, in werne ce inconjura DE 173... a inceput ca un bazA , a crescut rapid in intensitate, ajungdnd un 4.mzdi, putetic, ca un torent ndvalnic. Cdmpul avea un strat de electricitate purd in jurul lui, pe mdsurd ce se desJfuura. Acest curent era destul de putemic penh'u a md face sd-mi pierd echilibal Si, dacd aSJi fost in intregime in inteiorul acelui cdmp
L Charles Berfitz, William L. Moore, Experimentul Philadelphia, Editum Enciclopedice,Bucuresti,1994.

lt' li4e, cu siguranld m--ar Ji dobordt... pe puntea vasului meu. It r ula cam a fost, corpul meu nu afost in intregime tn interiorul cdmp de forpe, atunci cdnd el a atins densitalea de curent 'tLtlui nn.timit, repet, densitatea, ata cd nu am fost dobordt, ci numoi nulnu mi-a fost impinsd inapoi de curentul cdmpului". latA ce scria C. M. Allende intr-una din scrisori, referindu-se hr uplicaliile tehnice Qi la viitorul omeniii:. ,,Invocafia dumneat\\t;tnt cdtre public de a merge in masd Iq reprezentanfii lor $i de t ocu presiuni suficiene la locuile potriite $i in numdr potiit, lv,ttn. a se obfine cercetarea teoiei unitare a cAmpurilor nu este le,loc necesard. Ultimele calcule ale lui Albert Eirctein,ldcate strict 1wuru propria sa edifcare, referitoare la evolutia civilizaliilor ru.'ne:iti comparativ cu dezvoltarea caracterului general al oamenlhr, au fost de ajuns penlru a-l ingrozi. Se spune astdzi cd teoria rtt (ile <incompletd>, dar ea e completd, Dr, Bertrand Russel ,|[t,rli e cd omul nu este pregdtit penln ea Si nu va Ji pdnd duld d trcilea rdzboi mondisl". . Accasta scrisoare l-a mirat foarte tare pe Jessup, cu atet mai |txrll cu cat ea fusese trimisn din Texas, desi adresa era din l'crrrrsylvania. Dupd cum se observd, descrierea fenomenelor se $rcnrrrlntr intr-o mare masura cu cele facute de supravietuitorii sau rlrlorii dispariliilor din Triunghiul Bermudelor. Mai mult, conform rrrror informaJii culese in timpul investigaliilor, se pare cA a existat r r rrrlivid, care a participat direct la expriment gi care a urcat chiar h brxlul navei in cauz5, unde a dus o misterioasi cutie neagrS. I lltr.rior, Jessup a fost chemat la Oficiul pentm Cercetdri Navale rlhr Wnshinglon, unde spre marea sa surprindere, un ofi(er i-a Itrrrrllnnt o copie a propriei sale lucriri: The case for the UFO-s, Ittftrrrrrilndu-l in acelagi timp ci volumul a fost dedicat amiralului N I rrrth, qcful Oficiului de Cercetiri Navale. C6nd Jessupa deschis l cn. I observat cd cineva fdcuse o adnotareamdnuntit?la studiului rlrr rlcrprc OZN-uri: trei grafii diferite au fost atribuite convenlional l kr ln(livizi numili simbolic ,,A', ,,B" qi ,Jemi". Des.i nu trebuie rft,lrrrl rxrsibilitatea ca adnotdrile sd fi fost facute de trei indivizi r, .r lrr nus la cale cea mai elaborati si f6ri sens pacaleala din hl rl.. ('cl| mai plauzibili explicalie ar fi aceea ci notaliil au fost lfu rlr. (lc troi indivizi care sunt membri ai unei civilizatii p5mantene txrl vc(lri, cu depline cunoqtin(e despre originea OZN-urilor qi rlerprr urrurnitc realit?ifi qtiinffice remarcabile. Cei trei necunoscuti |tlrl drl(.ncr ffoganli gi nu prea fac eforturi si-gi stipaneasc5 ironia lltll rh, ,,lronro sapiens".

br

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMN

4T

Dupd o rapidi evaluare a continutului, dr. Jessupa recunoscut aceeaqiortografie ciudattr, folosirea majusculelor gi a punctuatiei Carl Allen. Oficiul de caracteristicemisteriosului sdu corespondent, Cercetiri Navale i-a solicitat lui Jessup cele doutr scrisori de la Allen, care imprcuna cu copia adnotatl a volumului au fost reproduse pentru a fi studiate de cdtre cercetdtorii Marinei. Jessupgi-a inceput prima parte din The casefor the UFO-s prin a observa c5, la 24 irmie 1947, au fost semnalatecateva farfurii zburatoarlangi Mount Rainier. Referitor la aceasta,notele enigmatice fac referire h doun tipuri de fiin(e care au cucerit spaliul: L-M par str fie prietenosi sau indiferenli fa!5 de plmdnteni, in rteme ce S-M smt ostili. Deqi aparent este vorba de doul civilizalii celeste, nu este exclus si fie vorba de doud civilizalii isospajiale dezvoltate ale Terrei. Allen qi comentatorii mistedosi par a fi entitdli L, ori par a privi entiti$le L mai favorabil decat pe entidtlile S: ,,8": ,Jtlu-\i face griji, Jemi, acelea erau nave L-M, nu oameni S- Sunt un tip imbundtdlit ti erau nw ai intr-un zbor de antrenament. Din cauza asta, conducdtorul lor a interconectat cdmpwile de forfd, pentru a-i tnvdla telecontrolul orizontal Jdrd a provocq o opire din cawa fricii",,8": ,$unt de acord cd un cdmp defo4d poate sdfacd un om sd zboare, deoareceam vdzut a.ta ceva $i cunosc ;i cauza acestui zbor. In 1951,oernenii de $tiintd de Ia (Jniversitateadin Paris au demonstrat acest lucru " ,A": ,Experienlele cu cdmpul magnetic ale Marinei SUA din octombie 1943, au ficut invizibile nava si echipaiul. Rezultate inspdimdntdtoare. Foarte alomante...Din fericire, cercetdile au fost oprite!" Cand Jessupamintegtede anumite ciudiFnii, cum ar fi uneltele din oFl glsite in straturi de ctrrbune te4iar, fasonatde o tehnicd avansati cu cel pulin 300.000 de ani in urmt qi de posibilitatea existnti rmor civilizafii anterioare lui ,,homo sapiens", cei trei comentatori par incurcali gi amuzii: ,,A": ,fiinstein nu existape ah.nc| dar funcliunile nanrale ale universului nostru ti ole acesteiplanete au mers desfiil de bine Si ldni el". ,p": ,J,{uvor admite cd omul nu esE nici dominant, nici singura fiinld dotatd ca raliune, niciodatd: mAndria!" Referindu-se la problema pustr de Jessup,dacl aviatorii pot fi ,,inghetalf'de citre nave spa{iale qi transportali in interiorul unui

rcut invizibil, ,,B" rispunde: ,Dacd ar Sti asta din experienld pntpie si-ar line gura si n-ar mai scie sau vorbi de astu cAk dle ar avea, N-ar putea sd vorbeascd, pentru cd, vezi tu, Jemi, /'ifta iSi paralizeazd simful timpului si anuleazd cunostinlele si memoria. Asa cd rut $tie nimic, nici n--ar oveet de unde. Doar lxlnuiegte " . lntr-o introducere la studiul fdcut de Oficiul de Cercettrri Navale mfcritor la scrisorile Allen qi la textul adnotat al c[4ii lui Jessup, Itn investigator remarca rm mare numar de termeni, ca: nava-mama, ntva-cas6, nava-mo4ii, Marea Arctr, marele bombardament, Marea Intoarcere, cdmp de fo46, ingheluri profirnde, clSdiri submarine, |lpcrc spatiale, nave-cerceta$ campuri magnetice gi gravitalionale, tlt0turi de diamant, raze cosmice, exploratori submarini, intarsii' tolopatie, invelig incandescent, puncte nodale, vortice, retea magmllcl etc. De asernenea, cei trei se referi in cuprinsul adnotirilor h originea unor uragane gi nori ciudali, a unor obiecte cizute din uor, urrne stranii qi alte lucruri care nu au fost explicate inci... ln dfmineaJa zilei de 29 aprilie 1958, dr. Jessup a fost gisit mort in m|'ina sa, la Dade County Park, Florida. Polili$ii care au anchetat $t,Ul au prezentat decesul ca pe o sinucidere: un furtrur fusese atalat lr lcava de eFpament qi strecurat in interiorul maqinii. Martorii rrrrtincau instr cd, in momentul in care a fost descoperit, acestamai o|n inca in via{5 qi mai putea fi salvat, aga inc6t unii considerd cd cl r fost ltsat sd moar5. fnvestigalii asupra proiectului ,"t Iiraf' at fost realizate gi de dr. Mnnron Valentinel, oceanograf,,zoolog, arheolog, care, de altfel' lrtttrponda pe aceasta teml cu Jessup. Din discu{iile celor doi, Vdontine igi amintegte cd Jessup i-a spus ci penhu realizarea s-au folosit generatoare magnetice de tip naval, ltpcrimentului sub numele de demagnetizoare, aduse la frecven(a de s$txrleute lltornnlA pentru a crea un imens camp magnetic in jurul navei: este foarte inleresant, dar ingrozitor de periculos' ,tltlurlmentul cd este mult prea greu de suportat de cdtre oamenii lnfil,!/ ln hnll. Folosirea rezonanlei magnetice este echivolentd cu temporard din dimensiunile noastre Si tinde sd scape de llptrllla rrnlrol. De fapt, este echivalentul tansferului maleriei lQ un t h * nlwl :ttu dimensiune si poale reprezento o adevdratd achizilie decd vom tnvdla sd o stdpdnim ". Din picate, puterlltwnthrruld, sunt create in zonele de tranzit influlg!::j"tp,,tt "e -"g"lt* | | Innl,,illcrlitz,william L. Moore:Op..t.

42

OS. KUHLEN

sls llrMUL OCULT DE DOMTNAREA LUMII

43

enteazd in mod negativ corpurile subtile ale fiin(ei runane, care se dezvolti in mod fo4at, cdptrtind insugiri aparent paranormale (cum ar fi, de exemplu, posibilitatea de materializare si de dematerializare a corpului fizic), dar intr-un mod ce nu poate fi controlat. Dintre participantii la experiment mai pot fi amintili: dr. Albert Einstein, fizician; dr. Bertrand Russel; prof. Rudolph Ladenburg; dr. John von Neumann, matematician qi pionier in domeniul computerelor; dr. Albrecht; Robefi Harrington Kent, fizician, inventatorul cronografului solenoidal; Thomas Townsend Brown. fizician. cercetitor in domeniul antigravitatiei. Experimentele au fost reluate in anul 1983, sub numele de cod,,,Phoenif'si au ar,ut un succes mal mare decat se anticipase anterior, fiind realizate fenomene de teleportare in spa{iu-timp ale unor nave ale marinei militare americane. Spre deosebire de efectele genenrte cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de civilizatia noastra, exisci o serie de fenomene naturale spontane, caracteristice po4ilor hiperspatiale, ce permit accesul catre alte lumi paralele si care se produc cu o anumitd ciclicitate, in t2 zone uniform rtrspdndite in jurul Terei. Dintre acestea, cel mai cunoscut este, fdrd indoiali, celebrul Triunghi al Bermudelor.

2. TRIUNGIIIAL

BERMUDELOR

Marea Sargaselor, spaima legendari a vaselor cu panze, este un loc atat de special, incat poate fi considerat ca o regiune geogmfica distinct5: nu este o mare propriu-zisf,, ci o po4iune din Atlanticul de Nord, inconjurattr de marii curen(i ai Canarelor si Golf-Stream-ului, cu o suprafali de circa 6-7 miloane de km2. Principalele caracteristici ale acestei zone au fost sintetizate de Cdlin Turcu in carlea sa. OZN - istorie snanie Si adevdratdt: l. este cuprinsi intre 37" latitudine nordici qi 27' tatitudine sudicA, respectiv intre 40" Ei 75' longitudine vesticd. Ea se intinde de la distan{a de 300 km de Antilele Mari spre Florida qi coastele Atlanticului, pdni la aproximativ 300 km de @rm, in apropierea Capului Hatteras si apoi spre Peninsula Ibericd gi Africa, pdni la lanlul muntos subacvatic North Atlantic fudge; 2. abundenta foarte mare a speciilor de fauni qi de flori marini, un adevarat,,El Dorado" pentru naturali$ti. Se remarci prezenla
f. Calin N. -frtcr: taior. 1992. OZN - istotie stanie si ade|iratd. Edirura Eiit-Comen

rerlrii marine denumiti Sargasum, care crelte din abundenlt qi |lr(cfte separat sau sub forma unei m:rse compacte; 3. fiind departata de orice 16rmuri, ea este lipsita de aportul de Igrn dulce sau de gheattr topita, constituind partea cea mai siratA rhn Oceanul Atlantic (36,5-37%oJ,care el insuqi este cel mai sarat rh||trc toate oceanele lumii; 4. transparen(a foarte mare a apelor sale (peste 65 de metri nrlAncime) si calrnul total al apelor a creat legenda ,Marii Fricii"; 5. busola indicd nordul geogirfic gi nu pe cel magnetic; 6. mlsurdtorile efectuate de satelitul american GEOS-C, Iansat 09 martie 1975, au relevat cd, din cauza cimpului magnetic In nivelul apei scadecu aproximativ 25 de metri pe o po4iune l..r'cstru, ( u un diametru de circa 200 km. (lristofor Columb, aflat la bordul navei Santa Maiq a fost lx||nul explorator important care a remarcat ciudata strilucire a r:,irii, apa luminoasd din apropierea insulelor Bahamas, l6ngd htrrrs vestica a Mfii Sargaselor. El a f6cut aceste obsewatii in tfffftrul primei sale cll5torii, la data de I I octombrie 1492,la dortd orc rlupd apusul soarelui. intr-o perioadi mai recenti, dupd primele llrrruri cosmice, ashonautii au semnalat faptul ci laqiile de apa lrrl ultimele lumini vizibile pe Terra. Acestui fenomen i s-au dat r$lc rrai diverse interpretari, cum ar fi marea agitatA de pesti lirr,ti rrcscen{i, bancuri de pe$ti sau alte materii organice etc. lntererrrt cstc faptul cA lumina este vizibila atit la suprafala apei, cdt trtui llcs din atmosfer6. Lr vara anului 1979, o expeditie fianco-italiana s-a deplasat in rrrrrl 'l'riunghiului, pentru a cerceta cateva vestigii aflate pe fundul rrr.rrrurlui, presupuse artefacte ale unor civiliza{ii pre-mayaqe 9i rs cBiptcne, cu o vechime de 15.000 de ani, printre care se urxrnflu $i nigte construclii piramidale de mari propo4ii. Anterior, l lr)77, Charles Berlitzr a anuntat descoperirea,in aceastazon6, a $ r'r 1tirurnidecu inallirnea de circa 128 m ;i baza de 164 m, situati It rr rulincime de 900 m. in apele Atlanticului de Nord. De Irotlrcnco, cercetitorii rugi au ajuns la concluzia ctr in zona nordicd t t l|crnului Atlantic, situata intre Groenlanda ,i Iflanda, existd o rhttd t'u:icudd submarind: apele reci ale Arcticii, avind o densitate llnrlr. rrrllrc qi un mare con{inut de oxigen, se pribusesc in abisul I \ pururlui Atlantic, pane h addncimi de peste 3000 de metri.
EdituraSAECULUM I. O., Bucureqti, I I fftrttr{ Bcrfitz:TriunghiulBermudelor, lurr

44

OS. KUHLEN

IIS'N]MUL OCULT DE DOMINARE A LT]MII

45

La congresul Societilii Germane de Geofizic[, din luna august 1979, s-a fdcut o comrmicare interesantS: curentul Golf Strearn se opreqte in drephrl insulei Terra Nova, de unde face cale intoarse. Se pune atunci intrebarea: de unde vine apa calda din nord-estul Atlanticului, daca nu este adusl de Golf Stream, aqa cum se crezuse pdnd acum? La slirpitul anutui 1973, snrdierea fotografiilor luate de misiunile ,,Skylab" a relevat in lungul peninsulei Yucatan o curioasd relaqie ocean-atmos{era: in apele calde ale Golf Streamului au fost detectate zone largi de api rece, Pe seama acestei curiozitSli au fost puse unele evolutii dezordonate a uraganelor, schimblri de culoare a apelor oceanice sau apari(ia unor materii organice in acele zone. De fapt, este vorba de o complexa interactiune a apelor aflate in zona unei porti hiperspa(iale. Dupd cum precizeaz' Charles Berlitz in cartea sa, Tiunghiul Bermudelor, zona a primit aceastl denumire in urma disparilitii a qase avioane apa4inAnd Marinei Militare a SUA, cu tot cu echipaje, in data de 5 decembrie 1945. Primele cinci avioane, care se pare cd au dispdrut simultan, se aflau intr-o misiune de rutine pe tm traseu de zbor triunghiular, ce incepea de la baza aeronavali Fort Lauderdale, Florida, continua spre est 237 km, apoi 60 km spre nord gi revenea la bazd folosind ruta de sud-vest. Bermuda a imprumutat in cele din urma numele sdu zonei care, de-a lungul timpului, a fost denumitl in cele mai diferite moduri: ,,Tiunghiul Diavoluluf',,,Triunghiul Mor,if',,,\t[area Dezastrelof',,,Cimitinrl Atlanticuluf', deoarece s-a observat ctr vdrful triunghiului, care constituie ruta de zbor de la Fort Lauderdale, era in linie dreapti insultr pare str fie hotarul nordic al zonei cu Bermuda, iar aceast.?t de disparilie a navelor ;i avioanelor, in condilii ciudate. Nici rm alt incidnt anterior sau ulterior acestuia nu a ams atet de mult atentia, frind vorba de dispari{ia totald a lunei escadrile, impreuna cu un alt avion uriag trimis in ajutor, un hidroavion Martin Mariner, cu un echipaj de 13 oarneni, care s-a ,,evaporat", in mod inexplicabil, in timpul operatiunilor de salvare. Grupul celor cinci avioane displrute, ce a decolat de la bazz Fort Lauderdale, purta numele de Zborul 19. Avioanele erau pilotate de cinci ofiteri, iar din echipaj mai fAceau parte 13 recruli; acegtia din urm5 trebuiau si fie repartizafi cate doi in fiecare avion, insd in ultimul moment, in aoea zi de 5 decembrie, unul din recruli a cerut sA fie debarcat. Avioanele erau de tipul Grumman TBM-3 Avenger, bombardierc lansatoarede torpile qi fiecare dintre ele avea combustibil suficient

lrntru un zbor de 1500 de kilometri. Temperatura aerului era de lll'(1, soarele shilucea, erau cdfiva nori imprlqtiali ici-colo, iar vnnlul batea moderat din directia nord-est. Pilotii, care zburaseri r,cvn mai deweme in aceeagi zi, raportasera o zi excelent?l pentru rlxrr. Timpul estimat pentru aceasti misiune era de dou6 ore. I l,rsrlarea i inceput la ora 14"', iar la 1410 toate avioanele erau in nar Comandantul escadrilei, locotenentul Charles Taylor, cu peste ,llx) de ore de zbor la activ, a condus avioanele spre Chicken Nhrrls, la nord de Bimini, unde trebuiau st facd exercifii de atac lrupru urei epave-tinti. At6t pilolii, cat fi restul echipajului erau tmtttcni cu experien(i qi nu exista nici un motiv de ingrijorare pentnr t ,ditll misirme de rutintr. Nirnic deosebit nu a aparut pana la ora 1515.cind operarorul l||lhr de la tumul de control al bazei aeronavale de la Fort I llcrdale, care aqtepta s5 fie contactat pentru primirea inshucti ttttlkrr de aterizare gi a orei de so_sire, receplionat un mesaj ciudat a dr h comandantul escadrilei. Inregistrlrile con{ineau urmitoml dhhrg: ("1 . ..Comandantul escadrilei cheamd tumul de control, Ur,\a pare cd ne-sm abdtut de la rutd. Nu pulem vedea ltul tti l nl... Repet...nu pulem vedea pdmdntu l ". lrr I rt'.tjul. ,,Care este pozilia dumneavoastrd? " l l ,Nu suntem sigui de pozilio noastrd. Nu suntem sigui h*b n' ulldm..Se pare cd ne--am rdtdcit". frrrnul: ,lr trebui sd vd indreptafi spre vest". l' | . ,,Nu $tim in care parle este vestul. Nimic nu este in ('iudal...Nu suntem siguri de nici o direcfie. PAnd Si ocea,tlnht tllll ttttttt ul4al". Itr lrrnrl orei 1530, instructonrl-gef de la Fort Lauderdale a un mesaj al cuiva care ii cerea copilotului Powers Ff,ililorrt dc.spre direclia indicat-l de busola sa gi rdspunsul lui flirlrr'r1rr

hrnrt.

f ,,/Vr,{/ir unde ne gdsim. Cred cd ne-am rdtdcit dupd ultimd rh' <lireclie. Ambele mele busole sunt dereglate. fncerc f,lrnr,.ul T Slwv L\rt Lauderdale... Sunt sigur cd survolez Keys, dar nu Itrrlrrrrtonrl-sef de la bazi l-a sfdtuit sA zboare spre nord. r|rftxl r,nrr(.lc in stanga sa, pdnd ajunge la baza aeronavala de la fpf f*rnflrrlrrlc, insl i s-a replicati ,,Tocmai am survolat o insuld flrr v wdt' nici un alt.ja-Art...", ceea ce insemna ca pilotul fltrf lS rttr,'ln Ncvs li cd se rataciseri. Trcptat, mesajele au devenit

,fr| /','r /r uutune afldm..."

46

OS. KUHLEN I{IS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

47

din ce in ce mai greu de receptiona! Iucru ce a fost explicat ulterior prin posibila acJiune a unui cimp electrostatic, a cdrui origine nu a putut fi insa identificatd. Faptul este perfect explicabil in cazul pdtmnderii in zona de actiune a unei po4i hiperspa(iale. La ora 16. tumul a auzit ctr locotenentul Taylor a predat comanda capitanului Silver. care a transmis: S:,Nu rtim precis unde ne aJldm.- Cred cd suntem la 225 mile nord-est de bazd... Cred cd am sw'volat Florida $i cd ne gdsim in Golful Mexic...". Noul comandant al escadrilei a hotArit o intoarcerc de 180 de grade, cu speran(ade a ajunge din nou deasupraFloridei, dar imediat transmisia a devenit tot mai slab5, semn ca se indrepta in adincimea teritoriului din spaliul tridimensional paralel. Unele rapoarte afirmA cd ultirnele cuvinte receplionate de la Zbontl 19 att fost;,,5e pare cd...Am pdtruns in apele albe-.. Suntem deJiniti\' pierduli..." La cateva minute dupi decolarea hidroavionului Martin Mariner, tumul de control a primit un mesaj de la locotenentul Come, in care se relata cd ir zona unde se presupunea cd s-ar afla escadrila bantuie vanturi putemice la altitudinea de 2000 de metri. Acesta it fost ultimul mesaj primit de la hidroavionul de salvare, deoarece la scurt timp toate unitalile de salvare au primit un mesaj, care informl ci era vorba de qase avioane dispdrute in loc de cinci. Nu s-arr primit ulterior nici un altfel de comuniciri de la Zborul -19 sau tic la hidroavionul de salvare. Totufi, dupi ora 19, baza aeronavali Opa-Locka din Miami a receplionat slab urrnatorul mesaj: ,,F7i FT...", carc este o parte din indicatiml Zborului 19. Indicativrrl complet al avionului comandantului era FT-28. Dactr acest mes:rl venea in adevir de la patrula dispirutd, inseamni ctr el a fost transmis la doui ore dupi ce avioanele au rimas fArA combustibrll Cercetarea initiala din chiar ziua disparitiei a fost suspendalil din cauza intunericului, cu toate ca nave ale Pazei de Coasti arr cAutat supravietuitori in tot cursul nop{ii. A doua zi s-a declansrtt o operaliune masivd de investigare, de o amploare nemaiintelnilil (la care au panicipat 240 de avioane de pe portavionul Solomur. 4 distrugitoare, cateva submarine, l8 nave ale Pazei de Coaslii. vedete de cercetare Ei salvare, sute de avioane particulare, iahlrrrr qi ambarcaJiuni diferite, precum gi mai multe avioane de la bau., aeronavald Banana River, inclusiv sprijin de la RAF-ul britan ir t. dar, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu s-a descoperit nimic. t rr o medie de 167 de zboruri pe zi, efectuate la 100 de metri rh'

flrprafata apei, desfa$urate din zorii zilei qi pdnS in amurg, timp in rtrrc s-au cercetat amdnuntit 832.000 knz de uscat 9i de apa, tcnpcctiv Atlanticul, zona Caraibilor, unele po4iuni din Golful Mcxic, din teritoriul Floridei gi al insulelor invecinate, ac(iuni care t|u totalizat un num5r de 4100 ore de zbor, nu s-a descoperit nici rlilcar o pluta de salvare, nici o urmd de epava, nici o pati de ulei. ltttrc ciudat, in condiliile in care avioanele Avengers erau capabile rtl rcalizeze amerizlri gi si pluteasci timp de 90 de minute, iar $'hipajul era instruit sd abandoneze navele in 60 de secunde. Odcum ar fi fost amerizarea, plutele ar fi rlmas la suprafala apei fl |rI fi fost gasite, deoarece se g5seau in exteriorul avioanelor. Manson Valentine, om de gtiint5 care a supravegheat zona ani rh zife, a declarat pentm Miami News: ,,Ei sunt tncd aici, dar intr-o thd .limensiune a unui fenomen magnetic, care ar putea /i opera xnul OZN". El nu fdcea altceva decat se exprime una din ipotezele $ ! ou circulat in acea perioad.6, respectiv implicarea uneia sau nrti multor nave extraterestre in dispariliile rnisterioase din triunghi fl c|lni au fost suslinute de adeplii ufologi. De altfel, reportruI, r! itorul ti conferentiarul Art For4 car a cercetat cazul incd din lixs, a declarat, dupi 29 de ani de la incident, cA locotenentul l'fyk)r a comunicat prin radio: ,Nu venili dupd mine...ei aratd de ltntl ar veni din spaliul extraterestnr". El susJinea ctr informalia l-t lirst fi.mizati la rremea respectivl de un radioamator, dar la ltxfl|lcntul respectiv nu i-a acordat o prea mare importan(i. I ln aspect deosebit, la carc a fost martor lt. Wirshing, a fost ul nl neprezentdrii la zbor a caporalului de marind Allan Kosnar. Af'fitff e declarat: ,,|'lu ;tiu de ce, dar dintr-<t pomire lduntricd *l ttn decis sd nu particip la zborul respectiv". Conform afirma(illrr lrri Wirshing, caporalul, un veteran al bdtdliei de la Guadalcanal, ttte rruri avea doar patru luni pdn[ la trecerea sa in rezervd, ceruse flt rnlcvu luni mai inainte sA nu mai facd parte din corpul navigant. lh rhuuborului a invocat din nou cerereasa anlrioari. iar Wirshing l-r .lllluit sI se ducd imediat la medicul de zbor. Dentru a-i solicita avioanele hhr rrtrursa.Caporalula facutacestlucru gi in consecinta ftl rhrrrkrt cu un membru al echipajului in minus. Cand au ap5rut Ffitt$h. irdicii ca ceva nu este in regultr cu Zboml 19, lt. Wirshing l*l rlrfi lu dormitoare sa caute voluntari, iar primul inalnit a fost Lfrxnffff rlmas la sol, care i-a spus: ,,Zd amintili cd mi-eli spus ti atl ,hr lu rredic? An fott si m--<tscutit de zbontrL Din escadrila th!{rtt ut't lit( t\tn Si eu pa,te".

48

OS. KUHLEN

SIS'I.IJMUL OCUL'I' DE DOMINARE A LUMII

49

Cu toate acestea, lista de zbor indica faptul ci avioanele au decolat cu echipajele complete, ca gi cdnd altcineva ar fi urcat la bord in ultirna olipa. Din aceasta cauza, s-au pierdut ore intregi pentru a identifica cine anume lipsea de la bazi. Cind s-a ajuns la concluzia ci nu mai lipse;te nimeni, misteml raportului care preciza ,personalul compler " a devenit un element nesolulionat suplimentar. DacA presupunem ctr cineva a luat locul caporalului, atunci trebuie si acceptan ci acel cineva era la curent cu fenomenele de tranzit interdimensional din zoni li ca disparitia avioanelor a fost o acfiune premeditata. Mai mult decat atet, amploarea operaliunilor poate fi un semnal ci anumite v6rfuri ale armatei anericane suspectauexistenta unei persoanestrdine la bord, pe care intenlionau sd o captureze. Scopul este evident: cunoaEtereapo(ilor de tranzit hiperspalial gi a fenomenelor ce se manifestd in zona lor este o miztr mult prea importantE pentru a fi ignorata, cu atat mai mult cdnd e vorba de o mare putere precum SUA. Cu toate cA nave de toate tipurile au disparut inainte qi dupar acest incident din Triunghiul Bermudelor, aebuie notat faptul ci tragedia care s-a abatut asupra avioanelor Avengers qi a hidroavionului Martin Mariner a fost primul caz in care au dispArut aeronave qi care a declanqat cercetiri atit de vaste, efectuate pe mare, pe uscat gi in aer, de un mrmar impresionant de unitiili, dar firi succes. Acest incident va avea drept consecinti intcnsificarca cercetdrilor in cazul disparitiilor ulterioare de avioane, nu numal pentru salvarea supravietuitorilor, dar qi pentru a descoperi cc etnume s-a intamplat. DupA incidentul cu Zborul ,19 a urmat urr mare numAr de dispari{ii inexplicabile de avioane particulare, comerciale gi militare, cu o frecvenli dezarrnartA, in afartr de dis pari{iile de nave mici gi mijlocii. ALE SUPRAVIETUITORILOR MARTURII Charles Berlitz prezintd in cartea sa dedicati Triwrghiultri Bermudelorl citeva declaralii ale unor oameni care au reuqit sil supravieluiasci evenimentelor neobignuitece au loc in mod frecvcrrt in zona respectivi. Degi numdrul mirtr-rriilor este destul de mic. acesteapot si ne ofere o imagine mai clari asupra fenomenelor c,' au loc in zona de tranzit interdimensional. In cartea Oiz<tttltrrr invizibile, un compcndiu al misterelor mirilor, Vincent Gadclis ;r dedicat o scctiune speciali Triunghiului Bermudelor, in care cst'' relatatii expericnta trditi de un fost pilot, Dick Stem. Confottrr
l. Charles Berliv. Op. tit.

nlinnaliilor lui Stem, acestaluase parte la un zbor, la sfaryitul anului l()44, cu destinatia ltalia. Era vorba de o escadrila formattr din gapte lrrrnrbardiere.Cam la 450 dc kilometri de Bermuda. avionul s5u r ll conlruntat cu o twbulenld atat de neagteptati qi de violentd, In('it a trebuit sA se reintoarca in Statele Unite. In momentul rrsl'rcotiv,r,remea era bwti qi se puteau vedea stelele, dar turbulenta n lhcut ca avionul si se ristoame gi sd cada in picaj atit de violent, lrr|lit cchipajul s-a trezit aruncat in tavan. Avionul a pierdut atat de firrlt in inil(ime, incat era cat pe ce sd se pribuleasc5 in mare, iar f /lff(l s-a reintors la bazi a aflat ca din intreaga escadrili de Eapte ltvr(lirne nu se inapoiase dec6t unul in afart de al stu, ca nu s-a lnrlul stabili contactul mdio cu celelalte aparate qi cd nu s-au gdsit rrtxuvictuitori sau rimiqite ale avioanelor. Acest incident a avut hr r:u un an inainte de disparitia Zborului 19, tot in luna decembrie, rlur nu a fost socotit eveniment deosebit, deoarece era iazboi si nu I n 'u lllcut nici un fel de publicitate. .krc Talley, cApitanul vasului de pescuit IliA Goose, s-a conll|||lll|t cu un alt fenomen straniu, dar a reuqit si scape cu via(i. Alrl)lrcatiunea sa era remorcatd de alt vas, iar intamplarea a avut ftr' irr zona ,,Tongre of the Ocean", cunoscuta prin marea sa ulllrrcime, ldngi insulele Bahamas, in apropiere de Bahama Banks. A|r.l|stl arie, relativ resinsa ca suprafata, are adancimi de mii de trl.trr, liind vortra de o zonl de prdbugire abruptn, h est de insula Arrlros, unde au avut loc multe dispari(ii. Defi era noaptea,wemea plr lxrnll, cu un vent ce bitea uqor din sud-vest. Cdpitanul Talley i tr{t llozit de un val de apa ce a intrat in cabina sa, iar el, instinctiv, r rlxr( ut o vestd de salvare $i s-a strecurat printr-un hublou. Dupd r'r' I ic;it din cabind qi-a dat seama ci se afla sub apd, dar a gasit || lx||llnr]l care l-a dus la suprafa{i. Ajuns la suprafali, a constatat r,l rrrvrr-rcmorcher Caicos Trader iEi continuase drumul fdrd el. f hf fn fi)41 care ffigea sub aptr vasul Wild Goose ameninp sa tlr|rurr(. rcmorcheml din cauza par6mei, determindnd echipajul si rt krh' lf sil ptrrdseascd in grabS zona. Mai tArziu Caicos Trader s-a httDrq|('ntru a-l salva pe Talley. Nnvrr Nor.se Varient, ce a plecat in martie 1973 din Newport lltwr r rr o incdrcituri de cirbuni pentru Germania, a transmis ce I r rflltlxlll la 22O krn sud-est de Cape May. S-a crezut inilial ca hhe! r.( hipajul a pierit, dar o persoantrs-a salvat agelandu-se de llt I |lft (lc cal6 din lemn. El a relatat cum vasul s-a scufundat in Fltrrrr rrrrrrtc: din senin s-a pomit rm vant extrem de putemic, care

50

OS. KIJHLEN

rrl', I I l\'ll Jl- OCULT DE DOMINA-R-E LUMII A

5l

a mahrlirt tot ce se afla la bord, apoi brusc apele mdrii au acoperit nava, care s-a scufirndat cu mare rapiditate. O aventuri similari a fost trAiti de cipitanul Don Henry in 1966, care a descris ulterior scufundarea misterioasi a unei balje: ,,Ne intorceam de Ia Puerto Rico spre Fort Lauderdale, Remorcam de trei zile o barjii goald, a cdrei ,ncdrcdturd fusese nitratul de petrol. Ne afam Ia bordul lui <Good News>, un remorcher de 18, 6 metri lungime si cu motoare de 2000 CP. Baryu pe care o remercam cdntdrea 2500 lone Si se afla la capdtul unei pardme lungi de 300 de metri. Navigam in zona <Tongue of the Ocean>, dupd ce trecusem pin lanlul munlilor Exuma. Addncimeu apei era de 183 de metri. Era o dupd--amiazd cu vreme bund ;t cer limpede. Md dusesem in cabina mea, situatd in portea din spate a punyii, dar dupd cAbva minute am auzit un vacarm nem.riPomenil. Am ie;it pe punte lii am urlat ce se intdmpld. Pimul lucru Ia cart' m-4m uitat a fost busola, care se invdrtea in sensul acelor de ceasomic. Nu era nici un motiv sd se intdmple lucn acesta, dor eram sigur cd trebuie sd Jie cevo serios. Apa pdrea cd se ndpuste;l( din toate direcliile. Orizon*l dispdruse $i nu puteam vedea undt ne afldm. Acel ceva catre se pelrecea ne fura^se, prddase satr imptumutose toatd energia din genefaloale. Toate echipamentel, si aparatele incetaserd sd mai producd energie electricd. Am pomit cu toatd vitezq inainte. Nu vedeam unde mergeanl, dar voiam sd ies de ctcolo cdt mai repede cu putinld. Ceva parai incerca sd ne trag.i inapo| dar nu reusea sti o fttcd. Cdnd unt sciipat de acolo, parcd ietisem dintr-o patcl.i deasd, Afard, pardnnt era perfect intins.i, insd lct capdtul celdlelt nu se vedea nimic, pentrt cd lotul er.t invdluit inlr-o ceald de nePdtnus. Am alergat 1t, puntee principald \ti am tres, iar blestemota de b.trjd a ie;it din pdcld, dar 'ln nici o altd parte nu existau urnte de cea1d. De fupr. putedm veJea pdnd la o distdnt,i de l! nile. in zona (elodsd nt care se afla barja, apd erd ugiteld, cu loate c.i valurile nu enur m ar i' . Un incident electronic iegit din comun i s-a intimplat lui ChLrel Wakeley, al cirui avion a fost supus unei fo4e in timp ce se allj' in zbor de la Nassau la Fort Lauderdale. Pilot cu expenenl.i Wakeley era obisnuit cu situaliile deosebite de pe vremea citrr,l ficea trasee deasuprajunglelor din Panama 9i America de Sud. lirli ce relateaz5 el: ,,in noiembrie 1964 eram pilot Ia <Sunline Aviation, clt s.\llul

t ilitlti. La acea datd pilotam un ayion charter spre Na,ssau, ca tt ,ltr ciliva pasagerL Am debarcal pasdgeii $i am decolat de pe th tt'l'tnlul din Nassau Ia scurt timp dupd ce se intunecase. Ceni tr,t lntpcde Si stelele sclipeau. IeSeam din raza de control a ,rt't Nassau 5i incercam sd iau legdtura cu Bimini. Pe Ia "1tt't,lului ,,trt ,'1"'am lrecut Ia nord de capdtul insulei Andros 5i am putul r*htr hnrinile cdtorva a;ezdi omene$ti. Md tndltasem la circa 'lltlt lk ,nelri ti ,4d pregdteem pentnt un zbor de rutind, cdnd la lll tu 50 de mile dincolo de Andros, pe direclia Bimini, am t t\t\hthtl .d ceva nu este in reguld: un vag efect de luminitcenld nlttl,,t.\t' Ira aripi. La inceput am crezut cd este o ihEie creatd de htt,tl, h' lin corlingd ce timiteau ftEele pin ferestrele de plexiglas, rtt, l\r hale, pentru cd aripile ayeau un aspect trenslucid, de | |h\ut' Ilrastrd-veEuie, cu toate cd erau vopsite in alb strdlucitor. ht,htursul a cinci minup, stalucirea i crescut in intensitate Sthrrltinl a devenit atat de putemicd, incdt cu greu mai puteam tlll I ttth'lnale instntmentelor. Busola magneticd a inceput sd se lln\lt h\r.\t'.| incet, dar constant, iar indicatoral de carburant, care ht rh',,thn' ard.ta (jumdtate plin>, acum ardta (plin>. Pilotul hnthtt t virat brusc spre dreapta, incdt a trebuit sd-l decuplez ll ttl l4lt,le manual. Nu md puteam increde in nici unul din dl*t, t. l( (futrice, deoarece Jie erau scoase din uz, fe funclionau ttltrt t\t ln orrdnd intregul avion strdlucea, dar nu era o lumind ,lh\ hnl, d insuti avionul emana strdlucirea. Am pivit pe feresttuh tl tl i,tt tdzut cd aripile, pe ldngd faptul cd aveau acea sclipire alhrhr, tt'rzuie, erau Si difuze. l rln ttt|sl moment nu m-4m mai putut baza pe busold, oltimetlt sl t th,htlb tparu e de bord, pentru cd era noapte $i eu md oientam lllrl nr ,r'i.(,nt artiJicial: nu aveam un orizont real dupd care sd *l uht,h'.' !;trdlucirea a devenit aat de intensd incat nu mai lade',,n ttlrh'. Am ficut singurul lucru posibil: am ldsat ationul 1$ .lrrtrr it roid sa. CurAnd strdlucirea s--a transformat intr-<) aSa a durat cem cinci minute, dupd care a t11*tltnl'rltknr<'ti itt rlrrrt r,t \ttuld in intensitate. Toate instntmentele au inceput sd ttrnnal dupd ce strdlucirea a dispdrut. Am controlat h*lhvn',, la,l" \lat tt ld( i;i nici una nu sdise. Nu se arsese nici o fzibild H f,,tt nnt tlil .unma cd aparatele funclionau normal, atunci cAnd th' umbustibil mL4 ardtat din nou <jumdtate plinr. blhrnr'll fi;nrl,r r ,r tr,thilinl s; em vdzut cd deviqsem doar cu cdteva grade * k tuut l t tonilat pilotul automat Si am vdzut cd Iunclionq httut| th, oterizare am controlat toete sistemele - lrenul )tlttul

52

OS. KUHLEN

OCTJLT DE DOMINARE A LTMII

53

de aterizare, lapsuile Si celelalte. Toate funclionau notmol- Avionul era prevdzut cu proteclie impotriva sarcinilor statice, care ar Ji trebuit sd permitd satrgerea lor". Revista Prrsuil, editatd de Socitatea pentru Investigarea Lucrurilor Inexplicabile, a publicat observa{iile fdcute de Robert Durand, din aer, in Triunghi, privitoare la ceea ce putea fi activitatcil unor fo4e distructive. Autonrl relateazi despre un incident observal din cabina de comandd a unui Boeing 707, ce zbura de la San Juan spre New York, la data de ll aprilie 1963, pe care l-a localizat la 19'54'latitudine nordicd qi 66'47' longitudine vesticd, punct carc se afltr mult in interiorul Triunghiului, deasupra zonei Puerto Ricrt Trench, unde se gdsesc canioanele cele mai adanci ale oceanului 1i unde apa atinge adAncimea de 8,14 kilometri. Primul lucru ciudat vazut si raportat de copilot, s-a petrecut lil ora 1330, la 20 de rninute duptr'decolare, cdnd avionul a atins plafonul de 9300 metri. Acasla a observat cum, la o depdnare dc aproximativ 7,5 km in parta dreap0t a avionului, oceanul s-it umflat brusc sub forma unei movile rotunde, ca 5i c6nd ar fi avrtt loc o explozie atomici submarina, care arita ca o conopidd uriqsd Copilotul a atras imediat atentia cipitanului gi inginerului de zbor, iar acegtia au urmfit fenomenul in detaliu timp de 30 de secundc. apoi qi-au desf6cut centurile de siguan{d gi s-au deplasat la dreaptl pentru a privi mai bine ceea ce se intdmpla. Dupi pirerea lot. movila gigantici de api atinsese un diametru cuprins intre 750 1t 1500 de metri, iar indllimea sa era czun la jumetate din diametrrr Precaut, comandantul a evitat sI se apropie. In timp ce avionul pdrlsea zona, uriaqa movila de api clocotitoare parea se descreascll Mai tirziu, capitanul s-a interesat la diferite agenlii, dar nu a prinrrt nici o semnalare cA s-ar fi ptrecut ceva iegit din comun in zonrt respectivd, cum ar fi valuri seismice, cutremr.[e sau virtejuri de apn uriaqe.

fl

rl Triunghiului Bermudelor,a fost confirmat oficial de catre japraeze, care, dupl cerceterile intreprinse in 1955, au zona denumitd ,tVcrea Diavoluluf' &ept o zontr de pericol Fntnr traficul naval gi aerian. ,,lt4areaDiavoluluf' a conmult2t vreme groaza pescarilor, convingi cd ste locuitl de
gi duhuri care captueaztr ambarcaliunile, deoarece, de-a

limpului, numeroasenave maritime qi aerieneau disp5rut in l)c cxemplu, numai in perioada 1950-1954 au disparut doue modeme cu cateva sute de oameni la bord, in conditii
cu cele din Triunghiul Bermudelor. De altfel, anumite c din Triungbi se asemdnd in rnod izbitor cu cele din l)iavolului"'. Bermudelor si Marea Diavolului au in comm un

lntcrBsant:aproape de extremitatea sa vestica, Triunghiul


longitudinea de 80" vest, meridian in care nordul real 9i litgnctic se confi.rndd qi unde orice calcul de deviatie este de

candrece pestepoli, meridianigi schimbddenumirea ncclasi n dcveni meridianul 150'est.Pomind de la Polul Nord si
spre sud, linia trece la est de Japonia I strAbars Marea pe la mijlocul ei. lc ce se vehiculeazl in mod curent referitor Ia fenomenele

trt krc in Triunghiul Bermudelor nu reuqesc sd explice ir , rtlit dispariliile de nave, cat mai ales dispariliile de
Motivele invocate cel mai frecvent in veniunile oficiale ln exclusivitate la actiunea unor factori de mediu incon-

3. ZONE

COMPLEMENTARE

Cerceeitorii care studiaztr Triunghiul Bermudelor au constatrrl existenta unei zone similare la sud-est de Japonia, intre aceastii (:rl gi insulele Bonin, mai precis intre Iwo Jima gi insulele Marctrs Aceast?l zond are reputafia de a fi extrem de periculoasi pentrrt nave;i avioane. Chiar dacd dispariliile acestora sunt justificate prrrl acliunea wlcanilor submarini sau a valurilor seismice, sinistrtrl renume dobSndit, ce il depdpqte in respctiva emisfertr chiar 1i 1r'

prccum: nlrlpuri miqcltoare pe fundul mlrii; hlnbc neexplodate,torpile active sau mine plutitoare; frlrtcnla ,,gtrudlor albastre' in zonele culmilor de calcar ;i I tllor formatirmi submarine calcaroase; vthrri $cismice(tsunami) sautrombe marine (valuri de seiqd); lurhrrlcnle atrnosferice,schimb6ri brusJede direclie qi intentlldlo ulc vantului,aberaliiatrnosferice; $ttllguratia fundului oceanului qi ac{iuneacurenjilor marini; l||.ln||lii magnetice qi deformalii electromagnetice; in furl unidireclionale cer. al 1lullu mai aproftrndat TriunghiuluiBermudelorgi al altor
lurpocic a fost prezentat de Ivan Sanderson in adicolul dm lre qle dfuryolului rdspandite in lume, publicat in
]lp|llt t Op. cit.

OS. KUHLEN

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

magazinul ilustrat Saga. Localiz6nd pe hartd disparitiile vaselor qi avioanelor din intreaga lume, Sanderson gi colaboqtorii s5i gi-au dat seama cA majoritatea acestor pierderi se produc in 6 zone, a caror formtr este mai mult sau mai pu(in asemanatoare unor romburi sau elipse qi toate se situeaze la latitudinile cuprinse intre 30" 9i 40", la nord gi sud de Ecuator, in care sunt cuprinse, evident, Triunghiul Bermudelor ;i Marea Diavolului Aproftrnddndu-;i teoria- Ivan Sanderson a stabilit o retea de 12 zone cu anomalii' situate la un interval de 72" una de altn, in iurul globului, centrate Pe paralelele de 36" nord Ei 36" sud: cinci zone pentru emisfera nordicd, cinci pentu ceo sudicd ,i doud pentru cei doi poli.'foate zonele prezinti anomalii evidente de natura magnetica sau deviere spa{io-tempordll. iar cercetirile ulterioare au demonstrat justelea acestei teorii. Celebritatea Triunghiului Bermudelor se datoreazd doar faptului cA zona respectiv5 este cea mai intens circulati. Conform acestei teorii, Terra prezinta o veritabih relea de po4i hiperspaliale, ce permit accesul cetre universurile isospaJiale paralete. Conform teoriei lui Sandersonr citat de Cdin Tucu in cartea OZN - istorie stranie ti adevdratdL, o alttr zoni de tranzit este cea cunoscut?i sub numele de ,,cimitirul avioanelor", plasati in regiunea de vest a Columbiei, unde, in perioada 1969-1974' s-au Drabusit 12 avioane. De asemenea, o alti zonf, cu mari semne de intrebare pare a fi a;a-numita ,,rutd o mo4ii", aflati in spaliul aerian ecuadorian, intre oralele Quito gi Cuenca, regiune in care au dispdrut 6 avioane mari, cu 300 de pasageri la bord, in perioada 1976-1984. O alti confrmare a venit din partea unor special4ti din Turcia, care au descoperit un putemic cimp magnetic in Marea Marmara, asemAnitor celui din Triunghiul Bermudelor, pe seamir ceruia au fost puse o serie de accidente navale 9i aeriene petrecutc in zonS de-a lungul anilor, Concluzii pa4iale Posibilitatea coexistentei simultane a unei pluralitali de lunti tridimensionale paralele devine, in lumina celor prezentate, mli mult decet o ipotezi de lucru pentru autorii de science-fiction, aflatt in strensa conexiune cu atat de uzitatele ,gdui de vierme", denumirr plastice ale po4ilor hiperspa{iale. Fundamentate pe interpretarilc ielor mai noi teorii ale fizicii modeme, conceptele de multidim<tt
I. Ctrlin N. Turcu: OZN - iskrie stronie si a.lefifatd' t 992. Editurd Elit-Comentat''

*nrulitate qi de lumi paralele releva inca un aspect al complexitilii I Jrivcrsului real gi creeazi o bregl in modul de perceptie convcr(ional, oferindu-ne prilejul de a admira un camp de investigalii rrbdtltorit de literatura de anticipafie, acela al existenlei civilizaliilor hilrcrspa{iale.

C) CI V I L I Z A T I I

H IPER SPAT IAL E

I'cntru cel care citegte Biblia, gi in special Noul Testament, nu ro lx)lte si nu ramani surprins de faptul cA in textul cd4ii sfinte re lirc referiri frecvente la existenta mai multor ceruri gi nu la unul rlflRrrr, cum ar fi firesc, daca dnem cont doar de bolta instehta de rhuflrnra noastra. Se ridica atunci in mod inevitabil intrebarea: de l'F Nc lblosegte pluralul, cdnd este vorba doar de rm singur cer? O l||ruhilll explicalie o poate constitui teoria conform cireia Terra, ll{rclu pe care o cunoa$tem cu tofii, nu este doar o simpltr sfer6, lle tl| iii uqor turtita, ce se roteite in spa(iu, ci este o structurd hllx,rsl)rtiali complexd. ,,Cerurile" biblice pot semnifica, in acest ae||r, cxistcnta rmiversului hiperspa{ial. Iata cateva argumente: ,.1)e atunci a inceput listrs ,sd propovdduiascd ti sd spund: l*a\lllt rrt cdci s-a apropiat Impdrd4ia Cerurtlor." (Matei 4; 17) .. lyt sd lumineze lumina voastrd inaintea oqmenilor, asa incdt hl t\rh, /ilplele voastre cele bune $i sd sldveascd pe Tatdl vostnt ssl rlln ccruri." (Matei 5; 16) ( rrrrlbrrn invd{iturii cregtine gi nu numai, Crea(ia cuprinde doud ihrr.nt(. (listincte: lumea vdzuti materialS;i lumea nevizutd spirilrr gcncral, tradilia populeazS lumea nevazutd spirituala cu Iuh hhrlr' rlorunritc izgerr. Conform terminologiei, care ii conferi sensul 1J tl, r utinit, vestito\ trimk, nu rezulti insl nimic cu privire la i$tl{ rr,r'slora, cSci se referd in mod exclusiv la lirncliurea pe care I llrhll||rcsc din punct de vedere strict uman. In in{eles propriu, hlprll 'rrrnt liinle spirituale, personale, mArginite gi superioare ll|trprrtl,,r, l')xisten{aingerilor este atestata de nenumarate dovezi, !gf{frf(' fflirt in Vechiul Testament,cdt qi in Noal Testament, ca, de lr .n(ilc sfinte ale tuturor religiilor. Sunt numeroasc fragl|}l, ftttlr r nrc sc rcf'erl at6t la ingeri, in general, c6t;i la cete ingeregti rlrl{r Lr anumili ingeri insircinali cu misiuni speciale in su,llrlrr.rr rlcstinului civilizaliei umane. In comparatie cu oamenii, ll {rrl liirr(c superioare acestora atat in putere, cat Ei in

OS. KUHLEN

IiISTBMUL OCI]LT DE DOMINARE A LUMII Ordinul din care face parte cuzt@rnar Nivel de conqtienll

57
Corp caracteristic
somatic ridirnensional

cunogtinF qi se presupune cA sr.rntnemuritori, nu au nevoie de hrand qi n-au gen. Teologia dogmaticd cregtini foloseqte, in sens larg, termenul generic de inger pentru a numi toate categoriile de fiin1e superioare celei umane. De;i se consideri ca sunt fiinte Ert corp fizic, Biblia vorbeFte despre aritirile ingere;ti sub forma unor barba(i tineri, ceea ce ne determinl si considerdm cA materializarea corpului fizic tridimensional este una din capacitt(ile lor naturale. De asemenea, aripite care le srmt asociate in mod llecvent nu reprezinti altceva decdt un simbol al capacitilii de a se deplasa aproape instantaneu corpului fizic. Refeprin procesul materializarii-dematerializirii la numdrul gi ierarhia ingerilor, ttrlta foloseqte diferite rindu-se denumiri pentru a ar6ta multimea lor, dar numarul lor real nu este precizat nicaieri: legiuni, tabdrd, mii de mii;i miiade de miriade, mullime de oaste, ostirea lui Dumnezeu. De asemene4 Slintul Ioan Gurd de Aur vorbeqte de popoqre inrtnie de putei nemrPe$ti' ale cdror mii nu Ie poate numdra nimeni, in timp ce Clment Alexandrinul afrmi cf, ingerii sunt in numlr infinit. prezint' o structui spalal5 Jin6nd cont de faptul cd Universul poate considera cf, ingerii sunt fiinte hipermultidimensionali, se spa{iale ce au corpuri multidimensionale, numtml de dimensiuni in care acestea iqi desfdqoari existenta putand fi de 6, 9 sau 12, in func1ie de gradul de perfec{iune atins. De asemenea, in mitologia hindusi existi fiecvente reprezenttrri ale zeitililor, care surprind prin numtrrul mare de mdini qi picioare gi prin multiplele fete alc chipurilor acestora. Iattr un mod eficace de a exprima in plan tridimensional realitatea concreta a existentei fiintelor hiperspatialc. Fiintele ,,pline de ochi", Ia care face refeire Biblia, ar reprezenta' din acest punct de vedere, ingerii ce au capacitatea de a evolua activ intr-un univers multidimensional. Deoarece curgerea timpului in hiperspaliu este mai lenttr decat in universul tridimensional, 1r viata acestora este mai indelungatA decAt cea a oamenilor. Defi sunl fiinte spirituale, nu toli ingerii sunt egali intre ei. Tinand cont dc gradul de perfecliune pe care l-au atins, ei pot fi impir(ili in mrrr multe categorii. Conform ierarhiei stabilite de Sllntul Dionistt' Arcopagitul, ingerii se impan in noui cete, grupate in trei ordinc Dacd facem conexiunea cu geometria hipenpaliului multidimcn sional gi cu tipul corpurilor fiin1ei umane, ierarhizarea s-ar prezenl:l sub urmdtoarea formA:

(;cometria rp.tlului SDrtlu nono-dlnienslonal So.ti" hl-dlftcisional 3rilit l -dlirohsionll

Fiinta specifictr
planlA animal

2 3

sorratic tddimensional somatic tridimensional


astial hexadimensional

,r.n.,T,?dtJ^*
Sortlu lrxl.-dlriensionrl

inger

rc{rar
te4rar

arhanShel inceDtrtorie (priircipat) donmie $ipenire

a$!,ll

hexadimensional

r,,.-ffii',"llrll.-dlnlcn3ionrl

te(iar 7 8 secundar
pnmat

astrai hexadimensional cauzal nonadimensional cauzal nonadimensional


cavzal nonadimensional

s"irt"

-u,
tfu

irtfli'[',T"*
Snallu rltni.nslonel

purere

r,".lllHf$,r",,; Eon
NDrllu I|rh.-lllrhcnrlonrl
serafim

t0
ll

atmic dodecadimensional
dodecadimensional atrntc dodecadimensional

prirnar
pnm,tI

ar.*.*liilll""r.;
ll $ttvl,

herurim

t2

[rxrlizf,m cele prezentate in tabctul anterior. Dupa cum se , rrltcrca complexitilii tiinlclor gi evolulia acestorade la de triade. Prima triadS" reprezentattr de

J*l (lc conftienltrmai mic spreun grad de conftienli mai mare


utrhnnr(fi sub formi

I llurttr-animal-om, are drcpt tdsdturi comuni faptul ca


lllttlr.lc srrnt dotate cu corp somatic. Plantele si animalele sunt

principaltra rle cxrslcnltrinferioareomului. Caracteristica tt l.ilc inrposibilitatea migctrii proprii in spatiulfizic, inso0ta dl rh.rvolturcashucturii proprii pe doua direclii principale:
tfo(..Nruil lbtosintezei qi solul, ce fumizeazA substantele , Attrrrtlclc evolueazi intr-un univers bidimensional, purhlrlrrsrr pc suprafala Terrei in existenta lor cotidinS, Itt |trrrrtipal de actiunea instinctclor de bazi. Omul este lll||ltl ( uroscuti pAnil la ora actuald ce a pirdsit suprafala ll i lnlrlrs itt spaliul cosmic, denonstrand faptul cd gravi-

OS. KUHLEN

I'ISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

59

ta{ia nu reprezinti pentm el o bariori impenetrabila fi cd el este o fiint5 ce poate acliona cu eficacitate in spaliul fizic tridimensional' .Se poate ridica insi problema: dacd atAt plantele, cat 9i animalele 9i oamenii au corpuri tridimensionale, ce distinge atunci o categorie de cealalta? Distinctia apare in momntul in care.ne tu diferitele tipuri de observatori specifici universurilor qi -po-na- bi- sau u-i- dimensionale la principalalor caractefistica: mbno-, gradul de constienld. Astfel. plantele au un grad de con$tienli ioecific unui univers rnono-dimensional, in timp ce animalele au un grad de conStientdspecific unui univers bidimensional. Pentru o b,rtrr inleiegere a acesteiidei, voi face apel la paradoxul pe -ii care il orezint?l Eanda Moebius Ce reprezinti aceasta?Banda Moebiui se obtine dintr-o simpli bandi de hirtie, ce se rasuceQte astfel la unul din capetecu l80o qi se lipeqtede celtrlalt.Structura rezultatit prezintA o proprietate extrem de interesant'il:desi apa4ine in mod cert spaliului tridimensional, ea reprezinti, din punctul de vedere al rmuiobservator aflat p ea, un spaliu bidimensional. Cum se argumenteaziacestlucru? Dacd se tr?seazi o linie intr-o direclie paraleld cu marginile berzii, indiferent de punctul de plecare, se ajunge in punctr:l de origine dupe ce se parcurge lungrmeaacestra pe ambele fe1e.Siruindu-ne in pozifia unui observatorPl.asat^pe t Landi Moebius, ne dim seamaca acestanu poateconstientizafaptul ci universul sau este tridimensional, de lTeme ce el se poate mi$a doar in doui direcgii distincte. Generalizdnd"putem sprme cd 9r Omul, obsewatonrl specific rmiversrlui tridimensional, este incapafapnrl cI Universul prezintit o slructurtrspatialtr bil str cons,tientizeze multidimensionall. Pe scurt, tr6im htr-un Univers hiperspa{ial,dar nu suntem constienti de acest lucru. toate fiintele angelice din ordinul ter{iar in mod corespunztrtor, in a9a-ziselecorpuri astrale,instr gradxl diferit dc igi duc existenla (4, le constienta 5 sau 6.1 confert posibiliuitidistinctede acfiunein Fiinlele angelicede ordin secundar hexadimensional. hiperspafiul igi dui existenla in aga-zisele corpuri cauzale,inse se diferentiazr de dupd capacitatea a aciiona activ in hiperspaliul nonadimensional. conform gradului de congtien!tratins (7, 8 sau 9). Fiinlele angelicc de ordin primar igi duc existen{ain a;a-zisele corpuri atmice 9i sc disting dupe capacitateade a acliona in hiperspaliul dodecadimensional, conform gradului de corytienld atins (10, ll sau 12) Referitor la noltuneade grad de con$tienld,lin sI remarc tendintil promovati cu asiduitate de Piramida Ocultil, circumscrisi Miqcint i.lew Age, in direc{ia dezvolttrriiunei multitudini de psihotehnicr

Incnite si ,,ftnbogdteasci" spiritual fiin{a umann gi sd atrag in mod rcrios atenjia asuprafaptului ctr toate acestepsihotehnici nu repre,hlttr altceva decat reEciri in lumi interioare inchise, ateta timp cat rlnul nu are posibilitatea de a actiona in mod activ in spaliile nurltidimensionale. Toate c[4ile de spiritualitate, indiferent de docainele pe care h rus(in, considerdcA Ornul este o fiinp duald, formati din suflet fl trup. SI vedem ce reprezinti fiecare din acesteadin pmctul de verlcrc al stnrcturii hiperspalialea Univenului. Suflen:l desemneazi in r:&rtcia de origine divind" de naturl imateriall, nesupustr nici un bl inlluenlelor continuumului spalio-temporal. Tmpul uman, de I trrrtrmaterialtr,este inveliful temporal p care il imbracd sufletul, $l eorc are rolul de ,,instrumenf in relaliile acestuiacu Universul lr ('[rc ili desfaloara existenta.Privit din perspectivahiperspaliald, In4tul uman este format dintr-un ansamblu de patru corpuri (socelor patru planuri t||tlle, ostral, cauzal gi atmic), corespunzatoare lh urivcrsului multidimensional din care facem parte. Degi spirihtlltrtcr hindusl aminteqtede existen{a a gasecorpuri subtile, ce lutl httulc in mod inseparabilde corpul uman fizic tridimensional, llll hxrlc corpwile subtile prezint?i,,consistenli" in spaliul multidi h||ttrknnll. Astfel, cele patm corpuri umane sunt unite de trei lnl'lur i cncrgetice hipbrspaliale de legdtur4, ce coordoneazdfuncgi Frlnrrn rrccstora care au fost inclusede cdtre filosofia hindusl hl ftr ( rlcgoria corpurilor subtile (eteric, mental qi budhic). O Itvrrh n complexei structuri multidimensionale a corpurilor subtile
fl|nfrhrlil

rlc dificil6.

$i faptul ci evidenlierea fenomenologicd a acestora este altceva decdt destrimarea lesiturilor

Mr rlflr nu semnifici

lotpurilc ce formeazi nupul uman gi reintoarcereasufletului lfunnczcu. Deoarecescopul final al evoluliei sufletului in unittrultirlimcnsional este cunoastereacaracteristicilor intime ale

ll|r singura cale de dobandie a cunoagterii este direa


i('crtu cste nevoit sA revini pe diferitele nivele ale Univer-

l rl lr dobandirca cunoaqterii depline, adicd a desSvaryirii sa ithll||nlc. l-a ,,coborArea" in Universulmaterial,sufletul se


eu diferite corpuri, corespunztrtoare gradului de comilhri. Iriinla umana este cea care a atins gradul de perfec-

tl ll lx'|I||ilc strevbluezeactiv in univenul fizic tridimensional, h?l rorpuri subtile ale sale fiind sauctud embrionare, ce
F ||ll rtl uc{ioneze in universurile hiperspaliale superioare.

60

OS. KUHLEN

IIITIIiMUL @ULT DE DOMINARE A LIJMII

6l

Tocmai faptul ctr toate corpurile subtile ale omului srmt stnictun embrionareexplicd ;i faptul cd omul esteincapabil sAconsJientizeze existenta hiperspaiiului. Sensul firesc al evolu{iei omului reiese de aici cu claritate: dezvoltareacorpurilor subtile Si dob6ndirea posicelui tridimensional' bilititii de actiune in spatii superio'are de unele tradilii antice care Tot aici trebuie str amintesc 9i considera cd fiinta umand prezintd un al treilea ochi, presupus spiritual, dar de fapt, apar{indnd corpului astral ,,Deschiderea" atestui ochi nu marcheazi altceva decat inceputul procesului de dezvoltare a corpului hiperspafial hexadimensional'Privite in acest mod, sensul expresiilor referitoare la existenta fiinlelor angelice fiinle ,,pline de ochi" poate fi interpretat in sensul ci rcspectivele a Universunt perfect conqtientede intreaga structuri hipempatial5 evolu(iei corpurilor hiperspaliale permite-ob!isului. DestrvAryirea nereaunui conirol deplin asupracorpului fizic actual, mergdndchiar pan5 la posibilitatea dematerializarii Ei rematerializarii acestuia' Acesta este sensul evenimentului Schimbdrii Ia Fald tealiz:t dc Iisus Christos in prezentaucenicilor sii qi tot in acestmod devinc lurrl perfect logicl 1i-imactlata conceplie. Continudnd-analogia,. ." arnintegtein toate lucrtuile de spiritualitate creqtini- nu i" ar "ur" fi altceva decdt o bioenergie hiperspaliald' menittr si ajutc dezvoltarea fiintei umane in toate componentele sale Nu trebuic flcuti, insi, confuzie intre lar 9i Duhul S{int' Evotulia orictrrei fiinte de ordin cuatemar,fie ea umartr sau nu' se realizeazl i. gup*i distincte. Pe mlsura ce un anumlt grup sc perfeclioneaza din punct de vedere spiritual' in plan -fizic estc necesar si se coreleie noile capacittrli psihice cu gradul de complexitate al corpurilor lzice tridimensionale,care trebuie sa ir 'oermitecontinuarea procesuluievolutiv. Aceastaeste semnificalrir ce ale omenirii Ei raspunsulla catastrofele sr ciclurilor evolutive abat in mod regulat asupraTerrei. Distrugerile periodic-e'ce perrnrl mo(lrl reflcct.a aoaritiaunor rasecu capacitili spiritualesuperioare, este adaplati pentru ' in care organizarea intimd a Universului cerintelor de ordin evolutiv. rAsDunde frinle spirituale, ingerii au aceleaqiinsuqiri-spirituale ca;r Ca omul si anumi: raliune, simqireqi voinp liberS' Fiind dotatc t rr in de liberul arbitru,ingerii au posibilitatea 4 prognesa senspozitrr sens negativ, fiind supuqi ;i ei principitthrt sau de a involua in dualitdlii bine-rIu, specific continuumului spa{io-temporal Tocntat liberul arbitm a fdcut posibild rlzvlitirea ingerilor condugi rh'

I trcifcr impotriva ordinii stabilit de Dumnezeu. Dar iatii ce menlllrlcr7.i B iblia despre rebeliunea ingerilor: ,,$i s-a Jdcwt rdzboi in cer. Mihail Si ingeii lui s-au luptat t'tt lnlaurul. $i se rdzboia ;i balaurul cu ingeii lui, dar n-ou Wtut Htrtl Si locul lor nu Ii s--a mai giisit pe cer. $i a fost aruncat Itthunal cel mare, ;arpele cel de demult, care se cheamd diavolul ll .r.tk,na, acela care inSeald intreaga lume, a lost anrncat pe Ftrtuh,t; ti impreund cu el au fost aruncati g ingerii lui." (Apo-

erhpm12,7-9)

,,I)umnezeu n-a crulat pe ingerii care au pdcdhliL ci i-q t|,u.'iul in Addnc, unde stau inconjurali de tntuneric, legali cu hul,i/l $ tdttrali pentru judecatd. " (Petru 2, 4) ,.1';l u pdstrat pentru judecata zilei celei mai, pu$i in lanlui *lnh\', tn inhrneric,. pe tngerii care nu ;i-au pdstrat vrednicia, ci Jl Hu lxlrdsit locuinla." (Iuda l, 6) ln li'chiul Testqment, capitolul Isaia (14, 12-14) qi in Apotptllltw lul loun (12,7), se arnintegte de o mare betdie purtaLd in llptr;tllrrr i;i de urmirile acesteia: ,I wn ei cdzut tu din ceruri, stea strdlucitoare, fecior al hx'lll! (\tm ai fost aruncat Ia pdmA , ht, biruitorul neamuilor! t tur' :h'sti in cagetul tdu: (Ridica-md-voiv u t .tn .ceruri )t .mai, r r '.1- ,.fr r r .. rt c . u r. Si . t u t irr ,lr' yt4ele Dumnezeului celui putemic voi a$eza jiltul meu! ftrtrr lAl tltunh'h..\'l sI6nt voi pune sdlagul meu, in fundurile lanrii celei "] fxht,,ttt,,t,ltlL'.Sui-md-voi deasupra noilor Si asemenea cu Ce! l llra ln r v,i 1i>". l: nrrlrrc cd Lucifer ocupa trcapta cea mai inaltl in ierarhia , llrrtll l-leruvimul care acoperea chiar tronul lui Dumnezeu. rll/vriltirc, ce a at{t loc pe Muntele cel Slinl a dus la

neclttora de a purta corpud sornatice. Privite din acest vorfcrc, rnen{innile fhcfie in Biblie referitoare la ,,legarea" tolrlr cllpati o noutr semnificatie, de rreme ce penhu o Si corpul fizic reprezinti o adevSrat?i incdtugare. Frk, li lirptul c[ aceastil ,,condamnare" nu a fost fdcutll lr scop exclusiv punitiv, ci qi ca QansAde reabilitare

Irri l,ucifer ;i a spiritelor ce l-au suslinut, pe sfera nivelului hiperstrmlialminim al planetei Pemant $

hllerqr[1rrrhcu grad superiorde constienli,lumea materialtr

hltrle rrrrrrisc.

tlr.tlorrl||lco celor care au abordat aceasta tematicA, in

r'r rrtul Shambhalei,susfin cA ingerii rebeli au fost l|| /orxr tcritoriilor ascunse, situate interiorulscoa4ei in

OS. KUHLEN

IIIIIIMUL

OCTJLT DE DOMINAR3 A LL\,III

terestre,existil unele aspectecare m[ determinl sI afirm ctr acestc ipoteze nu corespund in totalitate realit?lgii.Astfel, revenind la problematica Shambhalei,trebuie sI rmarc un aspect deosebit dc important, dupd ptrrereamea ;i anume denumtea conferiti imperiului subteran de unele tradilii ruseqti, aceea de Tdrdm al Apelor Atbe. Prn conexiune at fenomenul apelor albe, ce poate fi intahit in cazul po4ii hipenpaliale din zona cwroscuti sub numele dc Triunghiul Bermudelor, se poate ajunge uqor la concluzia ctr localizareagnrpului ingerilor rebeli in regatul subteranShambhalanrr este corectd (din motive uqor de in{eles!), ci ea coresprmdeuntri spaliu paralel cu al nostru, aflat in conexiune prin zona de tranzil
interdimensional amintiti. Afirmatiile conform c[rora regatrl subteran se afli sub conducerea Regelui Lumii $mt cat se poate de adevdrate, insd ar trebui completate cu menjiunea c6, atat regele Lumii, cat ;i Mahatrnasit Negri care il asisttr in coordonarea actiunilor apa4in, la rdndul lttt' unei alte lumi. De asemenea, este foarte posibil ca 9i in respectivrt lume subterantr sd existe po(i hiperspaliale, naturale sau artificialc, care si permittr tranzitul intre aceasta gi lumea in care au fost exilalt ingerii rebeli. Mai mult chiar, piatra rmghiulard a Piramidei Ocultc, structura care a controlat qi continud sa controleze evolu{ia civili zatiei noashe, apa4ine tot acestei lumi paralele, populatd de civili zatia hiperspatiald a ingerilor rebeli. Iattr ce relateazi proorocul Iezechiel despre evenimentul exihrii ingerilor rebeli: ,,Fost-ai Jdrd pihand in cdile tale, din ziua facerii talc st pdnd in ziua cdnd s--a gdsit in tine nelegiuirea. Din pri<inr intindeii negolului tdu, lduntral tdu s-a umplut de nedreptqte r-i ,tl pdcdtuit Si Eu te-am izgonit W tine, heruim ocrotitor, din pietnld ceb scAnteietoare si te--om aruncat din muntele lui Dumnezeu' rrt pe un necurat. Din picina frumuselii tale s-a ingamfot inima tu | pentru lra/ia to li4i pierdut ,nlelepciuneQ. De aceea te-am arutt.'ttl b pdm& $i le voi do inainlea regilor spre batjocard'

28, 15-r7).

In Cartea Jubileelor, apocrif ce dateazi aproximativ din

135 i. Ch., exist?l o referire la momentul in carc a avut loc


contact intre oameni qi ingerii venili din centi: ,in zilele lui lun',I ingeii Domnului s--au pogordt pe pdmAnL cei care sunt veghetori, spre a invdla pe odraslele oamenilor $i a implini 141 $i dreptatea. " Cartea egipteand a morSii, acea culegere de scrieri carc l.ta

{arrti in mormant, alituri de mumie, care con(inea sfaturile ec llrbuiru sf-i permiti mortului sI se orienteze in noua viattr, arati n fost o vreme cdnd putemicul zeu al soarelui,Ra, a luptat in Unlvcn impotriva copiilor revoltali. De asemenea,in rnitologia fii cerului);i Frr[, cei doisprezece ai lui Uranus(personificarea parnantului) jucat un rol imponant:cei l2 au lhoe (personificarea l|l|ri Bc razvrltesc impotriva ordinii stabilite a lumilor, se ridicl dthr impotriva lui Zeus qi pomesc cu o fo4i teribih la zeilor. 0llnrpului, re;edinJa lllhlia aratl cd Enoh a triit cu aproximativ 5500 de ani in urmd I lixt initiat de c6tre ingerii veghetori in tainele ceresti.El a vtrzut s v[ petrececu urma;ii oamenilor, de-a lungul generaliilor p6nd rhu judec5lii gi a ldsat mirturie despre cele ce le-a cunoscut. np dc 6 jubilee (aproximativ 300 de ani) a stat cu ingerii nmului, care i-au aratat tot ceea ce este pe pemant qi in cemri, luiv despre veghetorii care se revoltasertrqi fuseser[ expulzafi linu. Enoh a fost primul om pe care il cunoasJeistoria, ce a la cenrri qi nu a cunoscut moartea pe ptrmant, adictr tnrp angelic astal. (lrttform unor lucrdri esoterice,Lucifer, crmoscdndplanul de divintr, nu a mai ascultat de Dumnezeu ;i a cerut indeconsiderdndu-sepi el dumnezeu.Pentru a atragede partea rlll lngeri, el le-a prezentattentatiile lumii fizice, pe care dorea fl planetelor Marte | 0{[litruiasc[. In acestscop, duptrdesprinderea din Soare, el a vrut str-gi construiascdo planet! in care in aplicarcpropriul siu plan de crealie.in urma marii t htgerilor, Lucifer qi ingerii ce l-au umlat au fost infifnti, pe care el urma si o formeze, a fost distrusd. Dupi acest I )umnezeu a hotArat expulzarealui Lucifer qi a ingerilor rprijinit, pe planeta care era in procesul de formare, , ltlaneta distrus6de Dumnezeu,pe care Lucifer voia s5-qi prl)prio sa lume, ar fi alart diametrul de 2.700 km. Explozia plAnctc este amintit.?t in legendeleantice elene, care aratll si I fost distrusl de Zeus, pentru a nu tulbura, prin inslsi ol. cchilibrul sistemuluisolar.
nlcllicri nu este fAcuel o localizare temDoraltr exacUl a

fttltth)r respective, in multe alte scrieri vechi se aminteste htPlclc ceregti. Criptele tibetane au adtrpostil vreme de (\o!cu seniorilor din Dzyan, al ctrrei text originar a displrut Itl lN('crcatimpului. Copiile incompleteale cdr{ii srmtpline
rcdactate in sanscritS, rromind de la scrieri Drovenite

OS. KUHLEN

III IIIMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

din cele patru co\uri ale p5mantului, iar specialigtii sunt de acord cA textele acopera un segment de evolulie care se intinde pe o oerioadi de cdteva milioane de ani. Strofa a sasea a CdrFT seniorilor \in Dzyan precizeazd: ,,ln cea de-a potra lume, fiii pimesc ctrdinul sd creeze Jiinle dupd asemdnarea lor. O treime dintre ei refuzd, doud treimi se supun- Se pronunld blestemul,, Rolile cele mai vechi incep sd se invdrteasca ,n sus ;i in jos. Zdrnisliile maleme au umplut Totul. Au awtt loc lupte ,ntre creatoi ;i distrugdtori, Iuple pentru preponderenla in univers; sdmanq a latnit iqr $i iar. Fd calq ele, Lanoo, dacii vrei sd cunorti adevdrata varsfi a rolii..."

1. MITUL

SIIAMBHALEI

Posibilitateaexistenlei unui ttrrdm rnisterios a constituit din cele mai vechi timpuri ;i pantr in prezent un subiect deosebit dc fascinant, atat pentru o serie de exploratori tememri, cat mai ales pentru pasiona(ii de literaturi fantastictr.Una din lucrfile de referin16 ce abordeazdaoest subiet apa4ine lui Edward Lyfton, autor al c141i {Jltimele zile ale orasului Pompei. Acesta descrie in cartea locuitE de o rastr sa, Rasa viitoare (1871), o lume subpamanteana prin exercitarea energiei psihochineticc superioarI, vrillla, care, yzlll pldnuiau sd cucereasc6 lumea de sus. Ideeaexistenlei unei rasc superioare $i a misticei energri will i-a fascinat ulterior atet pc oculti$i, cat qi pe naziqti, care au introdus-o in arsenalul krr ideologic. Mergdnd pe aceeaEilhie, Rene Guenon amintelte in scrieril' planellr, salede un mit in carese afirma c6, in urma unui cataclism civilizalii, edificati pe teritoriLrl reprezentantiai unei avansate ultimii ocupatde actualulpodig Gobi, s-au refugiatintr-un imens sistcttt de caveme, sdpatin profunzimile lanlului himalayan. Acolo ei s-arr separat in doua grupe, fiecare stabilindu-Qi un centm material fl spiritual propriu: in Agartha se afla cetatabinelui, a contempllrll putcrir' cetatea in gi a neamestecului evolu{ialumii qi in Shambhala, pentiu diriiarea ti grdbirea omeniril ce-qi concentreszdefonurile pe drumul spre ,,apocalipsul Jinaf'. Conform altor interprettrri, cuvantul Agadha este de origirrr' care gi budist?i sereferi la lumeasubteran6, aremilioanede locuitorr gi multe orage,toate aflatesub dominalia supremd a capilalei fuurll subterane, Shambhala, unde locuiztte supremul conducdtor d acesteiimpdrd,tii,cunoscut in oiPnt Lu lli'qJe Za'rrJ. Se crcrl,

*hru1nia mea, Satano! Este scris: sd E inchini Domnului ,,, $l)annczeului tdu si numai Lui sd-I sl4jeSti" (Luca 4, 5-8). ,s lrrfld cum aratdSorin Steftrnescu cafieaSfidsreaTimpuluit, in chineze descriu misirmile unor ambasadori trimisi de i oi lmperiului Celest la Spiritele Muntilor. Conform acest qi Tanjur pentru regahrl ascuns,numit de acesteaShamblrr ipstiile aflate in acearegiune, la maxeadencimesub scoaxta ur fi populate de urmaqii supravieluitorilor celor doutr scufundate c6ndva in Atlantic Si Pacific. Un alt mit
lcliloriul lor coincide cu zona indicati pe h6(ile tibetane

gl oxistil tunele secrete care leagl lumea subterane de Tibet, similar , 'ltttrrcrclor secrete de la baza Piramidei de la Gizeh. ce duc snrc thncuri. Cine este acest Rege al Lumii aflam dn liiblie: , ,,Nu voi mai vorbi mult cu voi, cdci vine stdpinitorul lumu trth4u. El n--{tre nimic in Mine" (toan 14, 30). .,I)iuvolul L--a suit pe un munte inqlt, I-a ardtqt intr--o clipd L\ud inpdrdsiile pdmdntului $i I-a zis: " ,lle ili voi da toatd stdpdnirea Si slava acestor impdrdlii; cdci , SL lntl esle datd Si o dau oicui voiesc. Dacd, dar, Te yei tnchina &)llhttcu mea, toatd va fi a Ta.

lgr ! rlc Kitizh, oraq subteran la care nu pot ajunge decdt cei *r,o cxirtenp flra pauf. in cealalu pane a globuiui,Ia peruvienii Nccrcte destinate exclusiv inilialilor, in caz de cataclism

vtlGr Xauxa, circula anumite legende despre existenta unor iflr in Frantase considerdci existli un refugiu indestructibil, l||lr||rc secrcdlseaflI in ptrdureaBroceliande,de langt Neant flltfh[n). in focul numit Pertuis Neanti (pierdutiin neant). lr;crrrlclc mongole suslin ci Shambhalaeste r.mregat uriag, ce f(Xl rle milioane de supqi, conduqi de Regele Lumii. orlc inconjurati de localitlili in care trdiesc marii preoli gi l'nlntul Regelui Lumii este inconjurat de palatele MaegStit rlllpdnesc toate fo4ele vizibile gi invizibile ale ptunandl krlbnruluiqi ale cenrlui.Nu existEinchisori,pedeapsa cu ltl rc rplicA, iar politia este asigurati de capii de familie. ftrtrrgii societitli esteexercitailt de 5000 de savanti,365 qi 12 membri ai Inilieii Supreme. Dimensiunile $r plrrc a fi, de fapt, o federatie,srmt pe mtsura numtrrului lil sc intinde de-a lungul tuturor coridoarelor subfllfr fumea inteagl ;i cl]iar ,,toate cavemele subterane
lFll/Jt"rr t Sfiturea TimpuluL Editrrfa Zoia, Bucuresti, I 992.

66

OS. KI.JHLEN

lFfllMUL

oculT DE DoMINARE A Lr.rMn

67

ale Ameicii sunt locaite de striivechiul popor ce a dispdrut sub pdmdnt. Popoarele Si spaliile subterane sunt guvernate de ,eJi csre Regelui Lumil" recunosc sueranilaaa O altil legendtr mongold afirmi cd ,,acum sase mii de ani' un o a"rui, sub pdmdnt tmpreund cu intregul sdu nib, ldrd u "-a mai reapare weodatd. Desi nimeni nu ;tie unde se afld acel loc, se spune cd, totu$i, mulli l-ttu vizitot." Povestirea are multe punclc comune cu cea din folclorul rus, referitoare la aqa-numita Tard il Minunilor: sltui de exploatarea ;i nedrepQifile Jarului' un marc numdr de oameni s-ar fi ascuns in uriaqele caveme ale unui oral subteran. inainte de a astupa in urma lor intrf,rile cu tone de rocil, ei au promis c[, dup6 un anumit timp, vor reveni la suprafali si vor aduce o noM cunoaltere asupra lumii. Peryii numesc acest uriaq imperiu subteran Ariana, pe care o considerd a fi tara de origine a arienilor. Conducdtorul imperiulttt lumii, care il are, cl subpdmantean este Rigden lyepo, -regele reprezentant terestru pe Dalai Lama. in legendele 9i traditiile refcri toare la imperiul subpamantean se vorbegte cd W pdfiAnt va urtno un al treileo rdzboi mondial, care va fi inso{it de cutremure, rl fisurtr la pol fi alte catastrofe naturale, in urma carora va disparcn mai mult de jumatate din populalia globului. Dup6 acest ,,ultinr r5zboi", diferitele rase din interiorul Pamantului se vor uni (rl supravieluitorii de la suprafa{i qi vor vesti ,lnileniul de aul'. Referindu-se la rmele int6mpl6ri stranii ce au loc pe munlch' Shasta, situat la extremitatea nordicd a masivului Sierra Nevadrt (California), int6mplari ce sunt puse frecvent in legtrtura cu exrstcnu unui prezurntiv punct de acces in lumea subteranS, Serge Hulltl noteazA: ,,in munlii din Calfomia este observatd din cdnd in ttin'l o lumind orbitoare, asemdndtoare fash-ului unui aparotfototYali' despre care se a/irmd cd ar f produsd de ni$te oameni misterit)ll Mqiestuosul munte Shasta, greu accesibil, este un vechi con^vtl canic care dd incet, periodic, u;oare semne de activitate, h h'l acest district, situat tn Califumia septentrionald, relativ pulin cun"t cut. sunl semnqlqti oameni ciudasi care ies uneori din pdduri funht se ascund de obicei cu giid) pentru a face troc cu muntenii' Aa ll not' oameni sunt inalli, agili,4u o linutd elegantd Sifunteafoarte pe coama nasului. I\itl poartd o coafurd speciald, o mesd cazdnd aici nimic extraordinar: poate Ji vorba de un inofensiv trih 'l' indieni care au ret4it sd se menlind izolayi tntr-o regiune I'ttlln turtllll frecventatd de reprezentantii autoritdlii". Dar localnicii sau

||i lncearcl str se apropie de focurile uriale aprinse din cand in ,.l|d ln pldure, cu af,azi4 aparent, a unor misterioase ceremonii, linuti la distang de rm fel de vibratii care ii imobilizeaztr, care circalii pe drumuile forestiere izolate ,,luromobilitlii rpune Hutin - au intdlnit pe neasteptate oameni de o rasd imbrdcasi in alb. cu plete lungi, buclate, de talie inahd Qd)i,,]e ascund atunci cdnd cineva incearcd sd intre in lepdturd

fl," O fegendi locala mentioneazi existenla ,,unui unel sub


orientald a muntelui Shasta ;i care duce intr-un loc unde se aflii o citadeld cu locuinte stranii. Fumul care larlodic din vechiul crater ar proveni nu de la fenomene , ci de la misterioasa cetate ascunsd'. Povestea pare a fi

qi de constatitrilefostului dircctor al Observatorului Lowe, Edgar'Lucien Larkin. Privind prin telescop in direclia cu pricina, el a putut obsewa uneori prezenta unui dom
Ilta('t mctalic, auriu, inconjurat de mai multe constnrqii ciudate. lpolkrnius din Tyana, Sergius, Ossendowski, Roerich sunt doar

nurnc din lungul gir al celor ce au riscat totul pentru a odcvilrul din miezul unei fascinante legende. Date con(lc istorie par sd confirme faptul cI tentativele lor n-au hlrrnicc. fara Minunilor szu fara Apelor Albe din legendele parr s[ fie localizat.ltin Asia Centrall, undevain apropierea I.olruor.In anul 987 d. Chr., prinqulMadimir al Kiewlui a
o [dcvf,ratl expedilie, bine echipati, ce a ayut ca obiectiv hre iruntului Rega al Apelor A/6e. in fruntea gmpului se

Sergius, ce petrecusec6{iva ani la mdndstirade pe Atlns din Grecia, prilej cu care luase cunogtin(i despre lthllicului teritoriu ascrmsin inima Asiei. Anii trecur5-dar nu c nrsi auzit nimic despreei. in tO+: i9i fXcu instr aparilia un h[tr6n care declara tuturor celor care aveau timp sa-l tl ol cstc plrintele Sergius qi cd revenisedin demult uitata l)lrr rclatirile cdlugirului, c se arAtaincapabil sd locacu un anumit punct al cAltrtoriei,zonele parcurse,
Itlgc concluzia cA acsta, dacA a efectuat cu adeverat

lrhttlc ri fi ajuns, venind dinspre nord-vest, cam in aceeaqi uu 0 mie de ani inainte de Anollonius. dar sosit dinspre lpr dcosebirede Apollonius din Tyana, p[rintele Sergius rtu ri[c decat fascinante,dax evidente povestiri. hr.nr s-a petrecut, multe sute de ani mai tarziu si cu
|ftrontltrwski, cel pe care Albert Shaw de la Review of

68

OS. KUHLEN

IINTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

69

Robinson' ol Reviews il numea' la inceputul anilor 1900' "un in exploaari carbonifere' ossendorvski sp;"iaist ^a grele' ;; ;umite imprej'uori sa parcurgt' in condilii i;;ffi?" intr-o mice mlsua sau "J""iih'xil t-o".-intiit" din Asia Centrala. cunoscute Ajuns pe malul Amurului' el a aflat de-tr europenilor. ;;;;"b" isi un regat incLr,ta teg"nOi: adanc ascuns sub pamant' -fantastic

lunde tentacuiare mii de kilometri iitirifr.lJ""Jii"lr cuuemet" locuitorii sai' cc

iar sime. Este cunoscutsub numerede Agartha' atotpu@mlcr' L numaracu milioanele.sunt intelep(i$i "- 'i.t?,ita" lui ossendowskide i identificasimburele de adcct se afltr in. spateleincredibilelor *]",tati',:-.:i' ;;;;;;;" "dt, ori cu reactii surprinzitoare din partea mter soldat de multe fie relirzll ti. inairii demniuri din Urga (Ulan-Bator)' "i.""i fie, in loc de r'sprms tt oruncdtt subiectului, categoricabordarea mereu bibliotecarul lrrt Driviri pline de spaimd' aqa cum facea insa' usor' cu atat mai-mu,lt' "i"iai:i* rnliti.*r nu a renuntat, 4'r4' Agarthei aflasecb era conslderat Zat O""ot" c-onducdtorul ",, pdmdntesc! ti"' i;,;';;f;"i;i-liii"b5;"'l "t Et"o"tui inmbiri dacl l-rt sale avuri succes La insistentele a...*tiff" p. rnisteriosulRege al Lumii' bibliotecarulil la.sdrbdtoril'' "a^i^i.*..f "itt"tu Oi.-aJin tdisit * rispuns: ,'Da, o apditt de cinci-ori ocum t40 de ani ta Eradeni.. ;;;";;;E;'; ,;i'ndio, o op'i*t'5i '6)u Narabanchi Kur" ii a uaiw r"irhile mdndstii de lq Sakkoi 5i "--6il;; nrirl mai tArziu.un alt exploratorparea se fie mult ( llnlanoez rl cet?ltean NicholasRoerich'pictor rus,devenit norocos: prezenr'oPeR'rc nutin timD inainteaRevolutiei din Octombne' ln muzee din lume' cu prectrderc.in in numeroase 5#"t"*';il; contrnenttrlrrl ii".f". SUe'tf Franla.Prima sa expediliesprecentrul in august 1925' Dupd ce a Eavelsal masrvrrl asiatic a debutat oe Takla Makan si a fAcuto mtrerupene p rrll Karakonrm,deqertul lui ianuarie 1926' gmpul contltt ilotan, b slatsitul ffi;;;."i I drumul, trecind prin Urumchi.(Mongolia) -ti tiJt"r*, il ta ronlrcrr srtuat "i' aiuns in mai 1926' pe malul lacului Zaisan' p,-"tul t"t-intrs al crlatoriei' De acolo' Roerl h l|i",.*f"*t", t. Vo..ot a, undea ramasnumai pini in septemb{:.1()']:'l "lt..uta revenit in Mongolia. pentrua incepeo noua expeql\rer r cand -din Ulan Bator, s-a indrptat ^spreInrrrrlll autu u""*ta a pomit tibettrt, a atins frontiera indianl in mai l e'rl ili"iiilif-"Jt"and

tiiit $i explorator,intnendin legdnri cu invaFtii din strivechile -hcaquri de'cufturr central-asiatici' deveniseun fel de purtdlor de Ittt'/lnt of (rceslora pe Lingd gwemele marilor Wteri' Astfel'.pe iftrff Aptut cI Roerich a cotttrib,rit mult la imbundt2itirearela(iilor iwicto-a-erican", ce teceau printr-un moment critic, el a adus o lntnbutie indirecti, dar semnificativa, la constihrirea Ligii Nalicu Wllor. iactut de pace Roerich 1i Flamura Pdcii, rxr steag alb cerc de aceeaqiculoare, au fost iil pun"t" roqii amplasateintr-un de Nictrolas Roerich inainte de prirnul razboi mondial' iiti"put" ctrpabt numele de Cntcea Rosiea Culrurii' fiind creat ifofitt u lrrtir r,roreitia in rimpul rizboiului a monumentelorculrurale' de-a treia Frut u fo.t adoptatde Liga Naliunilor in 1930 -C^ea la washrngbn' in l9JJ' atuncl nmo loltvcrlic a pactului s-a linut 'de naliuni. Doi ani mai tarzii' Pactul de pace Roeich iror,rit f i rcmnat la Casa Albl de 20 de 15ri latino-amencanelltrl
lo (lc ultf, parte, ins6, cAnd in 1926 artistul s-a aflat la Moscova' nunui ca a dtrruit guvemului sovietic o valoroasS..picturd

Cuceritorul - expusAh Muzeul de Arti Gorki)' dar a

5 n totttt" in sufletul anisnrlui.incat.spre starqitulexistenlei' i" hirlt lnr pctrecu(iin StateleUnite si V.RSI' :l -t-l^Tg*

din rmdea fi incetat viap in 1947' lulir rtin ttimataya,

T A N A C TE RIS TI CI GENE RALE


vcehilor scrieri, Shambhalaeste marginittr la nord de r,[lrzii), la sud de Tibet qi India, de China la est ^9i

b" r"gtt#'*i*1,T1-YT::'i"t*?ntll*""*"
Sfdarea

in ruc^rr,l

h vftt, ccca ce insanntr ci este localizacl undeva, in

(ir ||l|||'r rr /rr,

OS. KUHLEN

IIIITEMIJL OCTJLT DE DOMINAR.E A L(]MU

7l

deqertul Gobi. Se afirmi ctr pentru a ajunge in acest regat :rscuns exisct patru cdi de acces: una incepe pe teritoriul Rusiei, alta in India, o a treia in Tibetul oriental gi ultima in Bomeo. Misteriosul tiirim pare a se intinde peste tot sub scoa4a teresid. Ici ;i colo, pasaje secretepermit initiatilor accesul in interiorul ei. Cu mii de ani in urm4 regatul pare st fi avut granite de suprafa(i distincte, dar in epoca actualf,el nu mai poate fi identificat cu o tartr anume. Cei mai mulli ceteFni cu aparteneli la Shambhala$.nt dispersati in toate statele lumii, fiind coordonatorii oculti ai aqa-numitelor societdli secrcteCapitala se aflf, undeva, in inima Asiei, intr-rm loc ce poate fi atins numai cu pretul rmor mari dificuluifi. Regan- principal, a ctrmi iniml este, se g[sett undeva intre Afganistan ;i Indb. Bhagovata Purana sj enciclopediasanscriE Vachaspaayaamplaseaziregiunea in Tibet. Mai precis, legendanrl plmant al lui Arya-varsha se afla la nord de muntele Kalias din vesnrl Tibetului. Yalea Initiatilor din scrierile lui Buddha se prcsupunea fi situati in aceeagizon[. John dupd opinia mea, nu este China, Cabral nota tn 1625: ,,Shambhala, ci ceea cepe hd4ile noastreapare ca Marele Regat Tdtar". CosrILa din Koros, filolog ungur care a dit intre anii 1827 si 1830 intr-o mmastte budisti tibe-tani,plasa Shambhalaintre 45d 9i 500 latitudine nordici, dincolo de rAul Sdr Daria. Printre $rile antice indicate pe vechi hi4i tibetane apar nu numai Persia, Babilonul, Iudeea sau Egiptul, dar gi Shambhala. ,,Regatul qscltns" - se aratil in Shambhala lam-yia (Drumul spre Shambhala), lucrare tibetan5 scrisl in secolul al XVI[-lea - ,,esresituat intra regiune muntoasd inconjurotd de vddui foarte tnalte, abrupte Si inzdpezite". Precizarca este sustinute de descoperirea de ctrtre Nicholas Roerich, renumitul explorator al continentului asiatic din prirna jumetab a secolului al XX-lea, a unor adeveraGoaze d vegetatie in chiar inima uscanrlui gi inghelatului platou tibetan. Inconjuratc de stdnci inalte, acoperite de gheali sau zipadi, datoriti unor particularit?ili geologice, zonele respective se bucuri de un microclimat exhem de placut, ce intreline o vegetalie gi fauni bogate. Tot in cursul expediliilor sale, Roerich a mai aflat de la un preot-lama, ca sub Potala Galatul lui Dalai Lama din Lhasa) exisn numai initia(ii. De aici o grota cu un lac despre care au -stiinti pomesc mai multe coridoare ce leagtrPotala de enigmatica citadelll Shambhala. Alte legende amintesc ctr Ayodhya, Oragul Stelar, intemeiat acum 6O00 de ani, a fost mutat cu circa 1800 de ani

lnrinte de Cbristos, in nordul masivului himalayan, la Shambhala, numitd de tibetani gi Dejung. Pentrua nu fi confundati cu localitatea lndlanl sinoniml din Benares,cea miticd este indicatd de multe ori Otpt Chang (nordicd). Paleta mijloacelor de transport pe care le folosesc pare a fi lhtlc vastil. Astfel, intr-una din diminelile anului 1926, pe cdnd lrltodiiia lui Roerich inainta in vecinltatea munfilor Karakorum, a tAgnindpe cerul limpede din aceast2t parte a fifl observat deodat?|, Jtmiincntului asiatic, rm disc sffilucitor. Pe neaqteptate, vehiculul il-l schimbat directia de deplasare dinspre sud spre sud-vest. al fblndu-se nevezut in spatelevarfului 'v:r:apezit masirului Humloltft. ,"6sra un semn din Shambhala", exclamartrpreolii lama din tult la vedereadiscului. in 1933,britanicul Frank Smythe,escahdlnd Everesul, a avut o experienltr simihrn. De astAdatl a liost hll vorba de douEobiecte intunecatela culoare, dar invlluite intr-o li||llc pulsanta, ce strdbtrturi ceml la mare inlltime. Ciudate
aeriene au fost semnalate, conform affmaliilor lui Serge

grcu de crezut cd Ossendowski, Roerich sau Smyhe incercau

gi de cealaltit parte a globului, in zona muntelui Shasta. ncris?lde el a apirut in 1961, anterior valului de semnal5ri care s-au abdtut asupraSUA in deceniile Sase qapte. !i
i OZN modemi. Fenomenele pe care le-au descris, de

pnxlucl senzafie cu relatdrile lor, lucru de care sunt acuzati pentru ei, erau foarte limpezi pentru attohtori: semne
llhtmbhala. Conform unei legende mongole, ,,in Agartha, pundili inregistreazd pe tablete de piatrd toatd ;tiinla noastre, dar si a altor lumi",

Ltxrritorii tArAmului subteran par str cunoasci Ai modaliciti dc producere gi utilizare pe scad largi a luminii, dar care
cu cea crmoscuti de noi doar ca formi de manifestare: regatului subteran sunt iluminate de o lumind speciald, )rllk' cre;terea cerealelor ;i vegenlelor, okrind populaliei o Ittrt, $t lipsita de boli". Ea este generattr de pantarbe, corpuri

Apollonius, in lipsa unui termen de compara(ie mai bun, l|.tnllnat cu niqte pietre. Acestea mai sunt mentionate $i in rl XIX-lea, de un alt explorator celebru al Tibetului, I luc.
cno[ne car, conform legendelor, separd centrele ll'U|lrc, nu pot fi parcurse pe jos sau folosind animale de } hr vchicule necunoscute de noi, locuitorii enigmaticei lumi

a,||nnrn"'vitez6coridoareleingustedin interiorul planetei.

72

OS. KUHLI]N

TIS'TEMULOCULT DE DOMINARE A LUMII

pe varfurile C6tiva brahmani din lndia qi Tibet' reugind sd urce picior de om n-a calcat' au gaslt lnscnplll munrilor, unde nici un alt de ulpi in zlpadt $i amprente lisate' probabil' ;" ;i#;;;, o meloca de rolile unor vehicule. Ossendowski relateaztr despre in vederea lansSrii lor.in ;" tratare a corpurilor unor lama, ;ttJ;penmr;xplorarea allor planete Propulsia se realizil .""tiuj neo"ot.i., fiJ un miiloc vizibil' iar asmonautii. cufundati intr-o.stare erau lips(i aparent de once srstem de prorecut' bisnuitA de anabioza, ce reveneau st sau suoravie$ire in spaliul extraatmosferic Dupi descrie tot ceea ce v5zuserd taua*i iu t*.a normald, puteau sa "*uoereerintuile lor cosmice. in -' 'd".?"tat"-f iblian Giuseppe Tucci' bazdndu-se pe vechi macondusl rle nuscrise tibetane, men(ioneaztrcA ini$al' Shambhala.era ale unei ibmle exr]em qc fiinte venite din cosmos, delineba-re s-au shaduit sd-i asigure perPeruala: So tt:,n( oe il "t-ul*i.,cu "at"iu milioane de ani in iuma' Si-au asumat mlsrunea Terra lnteTetelonlllr acceleraevolulia planetei 9i a viitoarei specii umane de el' care nll drimului ascuns le-ar fi urmat pamantenii instrultl mostenite, dar au controlat permuut pasfiat cunoqtintele *-ui"a lata' prczenulc nent si discrei ascensiunea omenirii pe scara istonel pe scurt, principalele caracteristici ale lumii subterane: '. .o.i.tut" f"derativ5 de tip aparent comunist; decrTrr' r conducere centralizat':t, in care organele de anahza il de personalit'il1i pregatite multrlateral' atirl oar a fi asigurate ;tiintific, cat $i filosofic; zeci de milioane de indivizi' care sunt inallt . i"p"f.fi" rt ""ttiaa supli, cu plrul lung ;i care se bucuri dc i"'ttun.r, longevitate incredibila; o hranl vegetariantr: pe care nl( r o conaoleazd fenomene ale naturii intr-o mtrsura putem imagina, inclusiv imensul potential ll ;; ;* organismului uman. grad de dezvoltat" in mid evident, o societate care deline un fi edificata de-catde nr$' multilaterah extem de inalt nu poate pot tr rncaorale fiinte cu capacitali psihologice deosebite, carc 'rl paranormale' De;i referitor .la acc*t celoi l"'d;;niul ;"";;5

2. MATTATMA$rI
Deqi existenla fiinlelor hipenpaliale se desfd;oartrde obicei in ;xlii cu un numtrr de dimensiuni mai mare decdt cele trei ale in actiunii acestora spaliul Univcrsuluifizic obignuit,posibilitatea corpurilor esteo certitudine.in plus, materializarea Fldimcnsional tmotice fiind una din insu;irile angelicefireqti,esteevidentfaptul 01, lrr afarAde ingerii negti, ce au fost exilati intr-un spaliu terestru trnrlcl qi au fost obligali sA poane corpuri fzice nidimensionale, ;l ftrgcrii albi se pot manifestaoricind in acestplan' In momentul pune problema realizirii unei distinclii intre fiinlele h u,rrc "-at Jgolice materializate;i oamenii obignui{i, analiza corpurilor fizice tccstora nu ar pennite sesizareaunor diferente semnificative,
dl conduct la concluzii certe. Cu toate acestea,existA anumite care disting in mod net hinlele angelice de oamenii

latA catevarcpere: l,rurcatul premiului Nobel pentru medicinS,FrancaisJacob,


la faptul cA omul folosegte maximum l0%odin capaci rlc f'unclionare a sistemului nervos central, spunea ca Jteuroe:$e ca un hlrboreactor montat Ia o cdruld". Posibilitatea intregii capacititi a creierului uman deschide perspective dezviluind noi direclii de evolulie a omului. Care ar lt otprcitAlile remarcabile ale fiintelor care pot folosi in mod rcsurselelor latente? Facius Cardan, htAl matematicianului, si fizicianului Jerome Cardan din Milano, a notat in

*p""i'L

comunllillrl in sa'creionez contiruareun portret-robotal membnlor deosebit de relevante pcntttt ;;;1i"" 9i s[ prezint doua cazuri lrl" in Ju* u""qti" dtuijeaz4 evenimentele istorice majore ;J"i civilizaliei noastre'

L-*.a

tohla de informatiilY:iil-t1;ll: o lipsaaproape

.u logele greceSti $ incdlldi scAnteietoare. Ei Purtau' armuri si sub aceste armuri se vedeu obiecte de lt, ttryt de o glorie Si o mdrelie extraordinare. Doi dintre u li de un rang mai inalt decdt ceilalli. Cel care pdreu t'.,tnundant avea o fald de un roSu inchis, Ei au spus cd Utto lll rh' uni, dar nici unul dintre ei nu pdreq sd aibd mai muh htlrebqt cine sunt, iar ei mi-au rdspuns c.i sunl oameni hn ft, I noi nqsterii $i morliL yiala lor era mai lungd ca a ll lxt,(au sd atingd pdn.i Ia nei secole. intreba\i de ce nu umrcnilor tezaurele itiinfei lor, ei au rdspuns cd o lege b tntlrunea cele mai grave pedepse in cazul care ar

intimplare:. ,,Cdnd lre Suhtilitetae,in 1491, urmtrtoarea lnleplinit rinrile obisnuite, cam pe la a 20-a ord a zilei, ttl\rr1tl $upte bdrbali ce purtqu ve;minle de mdtase, ase-

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII

75

dezvdlui $tiinta lor. Cel care pdrea a Ji Seful lor a negat cd Dumnezeu ar Ji ficut lumea din ve;nicie $ a suslinut cd lumea este creatd inJiecare clipd, in asafel cd dacd Dumnezeu s-ar descuraja, lumea ar pieri imediat..." Conform legendelor referitoare la miticul tAram Shambhala' mahatmaqilor le ,std in putere sd annce planeta in aer sau sd-i prefacd suprafaya in pustiui, pot seaca mdile, pot transforma continentele in oceane ;i pot rdspAndi munli printre nisipuile desertului". Alte surse mentioneztr un nivel tehnologic qi gtiin1ific incredibil de avansat, pe care cu grcu ne putem imagina c6nd il vom atinge. Duptr sejunrl stru asiatic, prilej cu care se pare ci a iniat in legiturl cu unii mahatrnagi, Apollonius din Tyana a dovedit anumite capacitlli iegite din comun: liniqtirea apelor agitate sau a rafalelor de v6nt 9i calmarea instantanee a furiei animalelor sdlbatice, subparcA de privirea sa. 'iugate i" ISZO, pe iand se afla la mdnastirea Narabachi Kure (vesrul Mongoliei), Ossendowski a a!'ut parte de o experienti tulburitoare intre6at de rm lama dac6 doreqte sI afle ce se intAmpll cu familia s4 rlmas5 la mii de kilometri distan(A, in mijlocul unor violents fidmdntiri sociale, inginenrl a rlspuns afimativ. Cateva secunde mai tarziu, spaiul intrmecat s?re care i se spusese si priveascl, s-a luminat treptat, animat de ceva asemandtor rmor fuioare de fum Elc s-au ordonat rapid, materializind imaginile hidimensionale extrem de clare ale sotiei si ale altor membri ai familiei polonezului' surprinli in activitlfi curente. Teletransmisia psihicl a durat cateva minutc, apoi zona spre care privise a devenit la fel de obscuri ca ;i inaintc. fdri ca el sd poati afla mecanismul prin carc fusese realizatt" lstoria consemneazi existenla unor personaje misterioase, carc. desi au iucat un rol deosebit in evenimentele majore prin care lrr trecut unele popoare, gi-au inv[luit intr-o auri de mister at'rl originea, cat qi mobilul ac{iunilor lor, aspectece pot indica o posibill apanenen{a la o alti civilizalie.

Statelor Unite ate Americii. Acesta si_a fecut remarcati prezenta ln. 1775, in_mijlocul gnrpului de revolugionaricarf O"rUa*,i"r"j.I rur v loruiut steag american. cistigand aproape instantaneu inpnerenia a doua personalitAli de prima mirime: Ben_ :rcoerea $r. Juntn Frankhn qi George Washington. Ca aspect. era un barbat inalt" exhem de prezentabil. imnunea Nspect $i totuli se dovedea fioarte binevoitbr. linea un reeim rrmenur crud,al:nu m6nca nici un fel de came, nici chiar de paiare tnl p"Cf,nu bea vin sau bere. iar dieta era compusA din aia_nu_ mrlete atrmente naturale: cereale, alune. fiucte si miere. Vorbea rar ll Pulrn, dar inlotdeauna era ascultat cu o deosebiti atentie. asistenta lnrupindu-qi aproape integral ideile pe care l. N;r;; pmtcctul steagului american pare si_si aiba originea ";;;;'. in propunerile rn)tesiorulur, dar chiar si principiile Declaraliei de Indepindenu. t nnd, dupa 1emnare4 la 4 iulie 1776, a celebrului d'ocumenttrtcganr. parficipan(i la Convenlia de la philadelphia l_au cauai ta-t mulFmeascd pennu contribufia adusd, profisorul nu a mai nrlut fi gtsit.

4. ANONIMUL
() sesiunea Comitetului politic al Organizaliei Natiunilor Unite. n-a desf{qurat in anul 1950, in Laki Succes / Statele Unite, a

persoana ce a intral fiind verificatd pe lista autorizati de rre. m ptus. componenlii delegatiilor se curo5teau destul de t ftltrc ei, iar oamenii de ordine pazeau permanent usile. Duoa tttt $r-au ocupat locurile in jurul mesei ovale, iar rumoarea s_a

deosebiu_penru viitorut ONU. printre ahii, erau il.l-p"-Tiq 'nlr delegafiilor SUA (Austin). Regatul Unit at Marii _ (Jebb) rutii -sef||si URSS(Visinsky).inaintede aicesulparticinanjioi. n lost confolat:l cu atenfiede membrii serviciuluiae seturiLte,

3. PROFESORUL
DupA cum aratA Sorin Stefdnescu in lucmrea SJidarea Timpulu nimeni nu i-a cunoscut adevdran nume, nici de unde a venit slrr incotro a plecat. $i totuEi, documentele oficiale ii mentioneztr rrrr numai existenta, ci si contribulia esenfaltr la solu{ionarea lrttot probleme importante, apdrute intr-un moment crucial din istotrrt

76

OS. KUHLEN

delegalii reDlici dure intre insolitul personajqi membrii principalelor a aYut ursadarul oe.a (l,jRSS, SUA si Marea Britanie). Dialogul modifica radical in bine cursul rmor dezbateride rau augur' esenualc necunosDentruDaceamondiala. Apoi, terminind ce avea de spus' pasit .]u inat"ptut linigtit spre qa deschisdde un gardian' a irt rf p culoar sd-l fi vtrzut de Ct ... u ii"pr-t, fSta ca iin"va o**i ieqind! Conchtzii n.p*t"f" prezentatemai sus au relevat faptul cA i reg eqafodaiul leoretic pe care sunt strucnrate fizica qi astronomi" --StT1 o unui tablou complex referior la- locul..$r..roltrl *-r-ita "otttu*t umane in cadml Universului' adrnltand poslblllurtcil "iuiliratiai unei multirudini de lumi locuite, at6t in zonelecosmtcc "*irt"nt"i sau mai indepdnate' cat Si in spa(iile nidimensionalc -Pomind exprimat de .pinctpiul 'ttl de la considerentul -"1 -i.-i"" oaralefe. un observatorspecrtrcuruversultll topic, conform ciruia omul este de.lurrrr c5 t tfi-Lnt[nuf ." p"ate conchide exisrcn6unei-pluralitali este condilionatilde existentaunel multrtudrDoe oDscr locuibile vatori humanoizi. Generalizareapincipiului antropic Wnfir spafiile superioar' c()rl celui tridimensionalconduce[a creareaunet brele m mooul ideeaconformcdn'tn de perc"pdea realita$i,aryurnent6nd uentionat evolutrer'(l nu fiinta umane- ionstituie nici pe depade'tculrnea-' a unul complex proces (rc reDrezinta doar o etapa intermediarl a esent;i de origine divini, cunoscutjt generic srrlr ;;i;;ttfu; de sr/tet. Tocmai iceasta viziune permite .i4elegcr'"t [;;;. f"-"trlui aa o-"n-ir"u nu a fosq nu este9i nu va fi niciodatesingttrn Cosmos,5i ca inseagaei evolulie esteghidatA ai'n int -penrr'l "zut plasatepe $epte de perlectrrrrrr nent de;ivilizaliile hiperspa$ale, mult mai inalte. trt Din plcate, manifestareadualitittii principiilor marcheazl atat intre crvllrznlll ueaea existenla,generind tensiuniqi conflicte - cit qi in intenorul acestonr'll - fii ele umane sau hiperspaqiale ciclurilor de evolutie spnhrala pnn ltrtrl conduce la incheierea p""t t ca toate fiinlele sI beneficieze de aceleaqi;ansc rh r"""* a respcr' evolutie, tma din legile spirituale fi'ndamentale esteaceea ittdit'itilor, indife-rentde gradul rl u tt tu-t ;tiill#-h,t;td. Tocmai acestfapt a f6cut.ca exercilrl{ a" acestea. O"""oita." "tin. civilizaliei.}nTtanesI,':! hiperspa{ialeasup-ra innuenlei civilizaliilor 'r*-i'i" ailct, ci prirriritermediul unui deosebitde conrpbl * -.0 si subtil sistem de control.

II. S IST E M U L D E D OMIN AR E

OC U LT A LU MII
XXI va f

,,SecoM Lamii..,

era

Contoloilor

Vechii dictatoi au cdzutfindcd nu le-au puttrt olbi supusilor destuLi p,Aine ;i destul circ, destule miracole Si mitterc. Sub o dictatuld $tiinli1tcd, i\vdqmAntul va funcaderdrat bine, iar maioitatea liona c bdrbaTilor Si femeilor w aiunge ia-Si iubeasc.i sen'itt/ted Si niciodatd nu vor mat visa reyolulii." Aldous Huxlev

O caracteristici a speciei urnane, dar qi a fiecdrui individ in i ortc data de armoniain care se impletescinteligen{acongtisfcctul. lnteligentane di capacitarea a hJfp, de a'ne de fi de a ne imagina. Datoriti con$tiintei ne dim seama de noasbe cu lumea exterioar[, putem face distinctie intre eul lume, intre rmiversul nostru interior si realititlile exterioare. nc ofertr bazapentru a percepexperienfeleintr-o infinitate lo subtile, dar gi complexe, dincolo de simpla suferin(! sau pcntru ca atributele tripletei inteligenp-conqtiinli-afect sn rrr perfect in sensul dezvolt?trii individului. tre6uie ca el o viziue foarte bine inchegaei asupratemporalialii, a ceea nrnt.trecut. prezent $i viitor, a importanlei acestor noliuni. |r|fcl fiinta urnni dobandeste si isi demonsheazi supe_ davenind total implicatd in ceeace a fost, in cGva fi. Memoria dI omului sentimenhrlde """u "" ""t" continuitate lungul timpului, in cadrul societilii, conturindu-i astfel Remodelareatcutului constituie, de aceea.o mepentru creareaunui intg esafodajde criterii, standarde menitest motivezeactiuile din.realitatea imediatl-

OS. KUHLI N

OCTJLT DE DOMTNARE A LUMII

De$i, in general, oamenii nu iqi dau seama"situaliile socialc exercite rm control semnificativ asupra comportamentului umiu! Acliunile si reactiile individului la stimulii dintr-rm anumit medru social sunt determinate de fo4e si constngeri specifice acclur mediu, intr-o mtsure mult mai mare dei6t ar fi de a$teptatda([ s-ar avea in vedere doar personalitateaintim5 a celui il cauzll Chiar qi aspectelecare par banale, nesemnificative, pot determinn schimbdri majore in comportamentulpersoaneloraflate intr-o anu miti situalie sociali. Cuvinte, lozinci, semne, regulamente,legi , intr-o mare mtrsud, simpla prezenttra celorlalti sunt factori cu o mare putere de influeng asupra individului, dirijindu-i reacliile tl comportamentul, uneori chiar fdrd ca individul respectiv si-qi dca searna. DupI cum aratit Bogdan Ficeac in cartea sa, Tehnici de nut nipulare', psihologia sociald admite cA termenul de manipulan. desemneazd acliune sociald creatdpremeditat pentt-ua influenlt ,,o reacliile $i comportomentul manipulalilor in sensul doit de mo nipulatof'. Manipullrile mari sunt reprezentate influenla intregil de culturi in rnijlocul cdreia vieluieste individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gandi, sunt detrminatein primul rdnd de normele scrise si nescrise ale societe$i in care ts5ieqte,dc subculturile cu care vine in contact. Neglij6nd aceasti permanenul gi uriagd influen1A, individul poate face mult mai uor judecill gretite sau poate fi lesne de manipulat. Datoritl insl tocmai acliunii continue a manipuldrilor marr asupra oamenilor, prezen(a lor a devenit ceva obis,nuit, frind mult mai difcil de identificat. Pentru mu\i esie ufor de identificat rr manipulare minord, de genul ,,tnrcurilor electorale", spre exemplu, decat una majorA, cum ar fi, de pild{ faptul cA rolul qcolii de a transmite elevilor un bagaj de cunostinte cdt mai mare are o importanln secundari in comparalie cu celelalte scopuri, prin carr copilul, adolescentulde mai t6rziu, esie antrenatpentru a se integril in societatearespectivtr.Tinand cont de acesteaspecte,devine chr cA m&urile ,Jeformiste" iniliate de Ministerul Educaliei din Ro. mania trmfuesc un scop contrar, acela de creare a unor generalii de inadaptati sociali. Manipulirile majore stau la baza rdspdndirii diferitelor curenl(. de opinie, a formarii tradi{iilor qi obiceiurilor, a conturdrii mentalitA{ilor, a impunerii r.rnorcurente,,la modi" sau chiar a provocarii
L Bogdan Fice^c: Tehnici de manrp,/dre, &tiN.ra Nemira, Bucursti, 1996.

ample manifestiri protestatare.O analizi atentd qi impa4iall faptul c[ anumite concepte,idei qi teorii sunt promovate de apa4inand unor sfere de influente diferite, pentru a crea de veridicitate unor prmcte de vedere ce trebuie susfinute. caracteristici a manipulirilor executatede citre Pfamida o reprzintd marea anvergura a acestora.

A) PIRAM IDA

OC U LTA

Experienta sociah ne aratl ca bate civilizafiile ctmoscutepane prczent s-au dezvoltat pe o anumitil structurt $i au cunoscut o )Me pozitivtr a6ta timp cet a fost respectati o anumite ierarhie. cont de numeroaslecivilizalii c:re s-au succedatpe sucd, Terrei, nu estdeloc absurdstrpresuprmem la un moment rur gnrp de indivizi din virfin piramidei sociale a avut acces cunostin{e qi legictti ce le-au permis sd se inaltE deasupra lor curente fi sI perpetueze$inta pe care au stipanit-o, de toate catastrofele periodice care s-au succedat Pe PeTraditia veche chinezi Si cea lamaisto-tibetani susline acest de vedere. in momentul in care afirmi cr" in urmd cu 17 de ani, un cerc restransde maeqtri (Seniorii din Dzyan) preluat conducerea ultimei umanictti, dupd c omenirea pardeja o istorie enorm de lung6. lnte momentul aparitiei Piramidei Oculte $i evenimentul exingerilor rebeli pe Terra existi o smnsi conexiune, iar faptul principiile dupl care se conduce supnrstructuB ocult?l sunt cu cele ale civilizafiei hiperspaliale luciferice, ne duce in inevitabil la concluzia cd prima nu rprezinti altceva decat un eficace de control a evoluliei civilizafiei umane, ,,interprin care srmt implementate in societateaumanl planuri de gi distruger, ce vizeazd scopuri contrare telurilor cf,tre tind in mod firesc fiintele umane. Din momentul crefii sale, Seniorilor din Dzyan se pierde de-a lungul unui intreg gir de
luciferice. Dentm a rcveni in mod fantomatic in istoria

civilizalii. Ramanard ascunsain spatele valdui Lumii Piramida Ocultd a vegheat na$terea, dezvoltarea qi disparitia

numero:rseculturi qi a ghidat prin mijloace nebdnuite evenimenla care au participat popoarele ce s-au perindat pe suprafata

OS. KTJHLEN

iISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

8l

de Eficien{a deosebitl a actiunilor desfdqurate Piramida Oculti se datoreazi" in primul rdnd, existenlei unui riguros Sistem Ocul( de Dominare a Lumii, sistem ce a fost pus la punct 9i adaptat permanentla noile condilii sociale,in sensulsubordon6rii complete a resurselor pe care le oferit Terra la dimensiunea in care ne desf5s,udmexistenta.Principalele scopuri vizate la ora actualtrsunt: o mentinerea oamenilor intr-o permanenti stare de sclavic spirituah; o diminuarea cantitadi optime de oxigen in atmosfera prin proliferarea motoarelor cu arderc intema; o alimenta{ia pe baze sintetice; r incurajarea tendinlei medicinei 9i industriei farmaceutice dc a trata efectul ;i nu cauza bolilor; r cultivarea unor vicii precum fumatul, consumul de alcool ;i de droguri; . perpetuarea unor st?lri de conflict in ansamblul tuturor societitilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare (divide et impera'), o subminareaestablishmentului; e proliferarea ac(iunilor de manipulare specifice mass-media; r ascundereaadevirului despre originea 9i evolulia omului, desprelocul struin cadrul Univerzului; o ignorarea premeditata a marilor puncte de inEebare, a descoperirilor arhc.ologicestAnjenitoare; . promovarea unei viziuni unice asupra istoriei, menite si sprijine acfiunile sale $i str discrediteze opiniile contrare teoriei oficiale; o distrugereasistematici a documentelor istorice esenliale; . utilizarea unui imens potenlial gtiintific pentru controlul evolutiei societlttiiomeneSti; o suprimareapersoanelorincomodeIat.?lcateva exemple devenite clasice. Degi se confrunta cu o amplificare a conflictelor in toate planurile, civilizalia actual5 sc incdpaFneazl sI se afirme in domeniul ,,cuceririi" cosmosului Cazul nu este cu nimic mai prejos decat chsicul exemplu al aberanteicurse a inarmf,rilor. Cine este interesatde mentinereaunei de asemeneast.?iri lucruri? ScDanf, deplini a puterii plmantesti qi ghidact prmanent dc civilizatia hiperspaliali a ingerilor negri, Piramida Oculti nu a cedat niciodati controlul asupra celor patrlr pilon; care stau la bazil

odificiului in[ltat de ea- $riinla, Religit, Politica 9i finan\ek' AmDrentasa apare menlionati pentru prima datAin Biblie' cate ne. luptei minteste de tintativa construiriiTumului Babel, simbol al un lurn' fnootriva lui Dumnezeu: ,' Haidem sd nelacem un oras $i ,a6 ta aiungd la cer 5i sd ne facem faimd inainte de a il'"a*i ne imprd$tia pe lala a tot pdmanhll! " (Facerea I l' 4)' Vulgarizarea r'mor scrieri aparfindnd anumitor societtrli secrete a lflate iri coordonarea directi a suprastructurii oculte de putere in timpul, la acceptarea practicacuren0la unor srmbolun tlus, cu cele.mai des intehite sunt: cu iemnificilii multiple' Dintre aceastea, ' iiGrti"r, steaua, dragonul, zvastica 9i complementaripi--ia",
lltca.

b) s r M BoLUR r O C U L T E
gle$elii inseomnd sd ,,A n te im?ohii o incuiinlezi' iar a neglii'r sd ne conlruntdm ca <>umenii rdi, cdnd o putem face' e un pdcal cu nimic mai mic decAt ai inculaia " Prpr Flix 8l III-lea, scolul al vl-lea

Diclionarul definqte cuvintul simbol ca fiind w semn' obiect anafrtu imagine care rePrezintd' in virtutea unei coresPondenle o insusire sau un bdce, in obiect, o fin1d' o noyiune, o idee, 'intt^"nt. Pe l6.ngr iimUoturite ce se folosesc in mod cunt in vedere o simittn$ *,it itut"u tuhrror societafilor secrete are in prin care acesteaiqi reprezint'ildoctrina qi lelunle f,rtistica apatte, ezotenca Dlntre simiUoturltecele mai fiecvent utilizate in literahrra pot fi amintite:

TRIUNGHruL
Paousl considerd cd trirmglriul cu v6rfirl in sus reprezintil tot d" lloo ci se ridicd de jos in sus fi este exprimat in plan fot ly naturalf,' Triunghiul iiitua, Io-i"r, Soare,stele qi de intreagavia$ in jos' iar 1lt v0rful in jos simbolizeazl tot ceea ce coboar[ de sus Luna' mod specialapa' umezeala"in in nlan fizii el rePrezint5 triunghiuri complementarcrepTzinjl cgtr.tbiryFl Uniia celor aoua Soare-Luni, principiul inhegii crealii, circulafia vietii cer la ptmant, evolulia la hindqi. Aceastit figurI compust' tr
I lr^fnft $tiinta secretd, Editura Herald, Bucurc$i'

82

OS. KUHLIiN

OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

cnnoscuti !i sub numele de Pecetea lui Solomon, reprezifiA Uni, vers.rl. Raymong E. Capt, referinduse la simbolul triunghiului, con_ .sideri cd: ,,Triunghiul, asociat cu ochiul atoatevdzd;r. este sint. bolul masonic ql Marelui Arhitect al Llnivenulai.,. Conform masonului Manly P. Hall, Marele Arhitect al Universului este Maestnrl Lojelor Masonice: ,,Masonul crede in Marele Arhitect. Sd nu uih, niciodatd cd Maestrul este oproape. Ochiul atoatevdzdtor il yegheazd". Edward Ronayane, fost membru al Masoneriei, aratA c6: ,,lln Arhitect e un om care furnizeazd planui Si supemizeazd consiucyit unui ediJiciu clddit din materiale prcgdtite dinainte; dar Dumneien a creat din nimic cerul Si pdmAntul ;i toate fiinlele lor, deci el nu poate Ji un simplu arhitect. Atribuirea unui asemenea cqlifrcath, este o insuhd Ia adresa lul'. PIRAMIDA / OBELISCUL Simbolistica ezoterica relevd faptul ctr orice piramidi are o baztr p5trat?i, semnifica materia, ficrma. semnul, adaptareasi cele oatnr ce dimensiuni spatio-!emporale ale Cosmosului. intr-un plan superior. muchiile reprezinti implementarea ideilor Ei teoriilor in practicl, in timp ce varfirl sf,u reprezint?i uniBtea. O piramidl de o formi cu totul aparte este obeliscul. Cuv6ntul obelric defineqre un stalp de piatr5 inalt, cu patru lahrri si insusral spre vdrful de formtr piramidall. in prezent, cete mai impo-nanrc obeliscuri sunt: o Monumentul Washington, construit in rnemoria primului presedinte american, George Washington: o Obeliscul din Central ParVNew york, adus in anul lggl dc la Alexandria,/Egipt; o Obeliscul de la Vaticar, amplasat in piata San pietro din Roma, intr-un asemenea mod, hcat, chiar papa" sti cu ;i fap spre el c6nd se adreseazi mul$rnii. Scriitonrl masonic Carl H. Claudy, referindu-se la unele ritu_ aluri antice, a aratat c6: ,Jniliatul din vechime vedea in obelisc insusi spiitul zeului pe care tl adora'.. STEAUA / SOARELE Papusl consideri cA pntagrama sau steaua in cinci colhrri are sensuri multiple, dintre care cel mai important este acela al unitiltii.
l. PaDusi Or .'

nnul poate desemna,atat omul, cu capul ;i membrele sale,.cat oclc cinci simluri ale sale. De asemenea,toate marile puteri au simbol nu numai pe arme, avioane 9i tancud' El constituie un )l al puterii rmui anurnit stat sau chiar al unei alian(e de state Scnsul simbolistic negativ, reprezentat de steaua cazatoarc' ltrite de istoria ingeruiui clzut, Lucifer: ,,Cum ai cdzut tu din Conform iluminatului Adam Weishaupt, ,,tteaua de foc este la raliunii", iar marele maestru mason Albert Pike a f6cut
stea strdlucitoare... " (lsaia 14' l2).

cu simbolnl soarelui: ,,Adorqlia soarelui a devenit baza tmr religiilor din antichitate. Cu mii de ani in urmd, oamenii dincolo de orbitd, spre zeul adorat ioarele. IniSial, au piit

ne este prezentat tn cadrul Masoneriei, inilial, ca sursd a ii. dar mai insistent ca simbol al autoitdlii suverane"'

Adonis' Si l-au personifical ca Brahma, Amun, Osiris, Bel, t, Uitni^ ti Apollo. Krishna esle zeul-soare hindus Soa'

ZsteNordul" . De ce considerit masonii nordul ca loc de li t t n.ti",tlui n" a;:ltaCarlea tui Isaia (14' 1.3): .',"mai opresus celui pulemic wi s$ezaJ lul meu! In munete llble Dumnezeului
i *

lnllial pe calea care duce spre lumind, - dar lui ii revine sd Itoreasia pe drumul Vrpuitor sPre Estul simbolic' Iar local

Sul

ln Vechiut Testament,in Deuteronom exist2to referire la con-

adund zeii, voi pune sdlasul meu' in miazdnoapterz cea "" depdrtatd..."

COMPLEMENTARITATEA Cd4ii Schimbdilor, una din cele cinci scrieri canonice PotrLit cosmice int&mentale ale chinezilor, yang este una din energiile qi anume principiul masculin, giintlementate cuprinse in Tao, to-itto., ."prezentat de cer, caldurl' soare,cre$erc, victorie' ilior, impar' inrlrimpurite primavara5i vara, culoarearosie qi numirul recepior' obscur' telunc' r'], dimpoHve. este principiul feminin.

OS. KUHI I N

OCULT DE DOMINARE A LUMII

rcce, .reprezentat de lund, anotimpurile toamna qi iama, culoaror neagr5 ;i numarul par. Conform doctrinei taioste chineze, neintrerupta mi5care a cch, doui principii ge realizeazAciclic, iar acest aspect ui,,, in plan fizic, psihic. cat si in plan social. polii statueaza ".'r"na*i limite Denll crctunle schunbarilor, in asa fcl, incal, dupa ce yang si_a atrl. apogeut, el se retrage in favoarea lui yin gi reciproc. Un fenor c,, nu poate fi exclusiv yang sau exclusiv yrz, ci munif"stui" ., unei continue Si neintreruple alternan(e a celor " "sie doua princir.,i, Jrmboluf complementarita(ii yin/yang a fost preluar de miscaic,, New Age. care l-a transformat, simplificandu_l si deficrmdndrr.I. intr-un simbol holistic. SARPELE / BALAURUL / DRAGONUL . .Marele mason de grad 33, Manly p. Hall considera ci accsr sfmbof este la fel de vechi ca fiinF umana, arit6nd in invtildtt .il,. secrete ole tuturor timpurilor cd ,,printre aproape toate ace.st,. popoare strdvechi, garpele a fost acceptat ca un simbol al intel,t, c.iunii"- $i lot Hall artta ca misterele antice au fort tun"f..,,,. d,iversefor cutturi pi integrate lumii actuale: ..p"sle pa^,jn)',r, aomnrt,Kegu Serpi. Ace$ti Regi $erpi au fondat pcolile misterel,n. care utrcrrcr au qpdrut ca mistere egiplene sau brahmane. Sarpelt era simbolul lor. Erau odevdra1i lrati ai luminii si de la o'd;;r;;,, Ttr t"ung.de adepli ii initiai incercasi cum se cuvine"i doveditl ;i !: t: c?n/?7il:t.e legea. $orpele esre credincios pincipiilor int,. -lu tepciunii, cdci i!:"p!*r? pe om spre cunoa$terea de iine insust un $qrpe este Jolos adesea de cdtre antici co simbol al inlelq, ciunif'. biblic este Lucifer, heruvimul uns din ceruri, care , $arpele a cazut pentru cd a nevnit la puierea dumnezeiasce. Alt indiciu ca soarele si sarpele sunt simboluri imponante alc , . ro1elor francmasonice il constituie faptul cA masonul le srad 25 poarti numele de Cavaler al $arpelui Sfruntat, ia. graO 28 este numit Cavaler al Soareiur. -asorrul?e ZVASTICA Atet in Europa, cat si in Asia. zvastica a fost considemli ^ olroroeaunaun semn magic. S_a vlzut in ea alat simbolul Soareluiqi de fecundirate. car si al tunetului, manifestare a aol g.-.ulutI otuln: ce trebuie conjurat2l. Spre deosebire de cruce, de 11,.,1, munghl sau de semiluntr, zvastica nu este un sernn elementar carc

ll nutut fi inventat $i reinventat in orice epoci a omenni Si in Jo punct de pe glob. cu o simbolisticd de fiecare datn diferitA

nrimul semn trasatcu o intentieprecisa,iar srudiul lui pune crnaoriginilor comuneale diferitor religii qi a relaliilor preis9i

poate fi L!2! de la slalTitul aqa-zisei epoci a pietrei flefuite Ea al XIV-lea i Chr' r|nt[ De sute de fuse ce dateazi din secolul -pr al rntrevestigiileTroiei. Apare in Indiain.secolul IV-lea i Ctual V-lea d. Chr., iar un secol mai tarziu hr China slecolului ea emblemS' Este un fdlrmul japonez nou aperut Si-a Itrcut din eiciusiv arian, fiind total necunoscut^in- toata rgiunea ihrhrt Asiria, Fenicia).in 189t, EmestKrauss [ (Egipt, Chaldeea, Guido atinfia publicului germanicasupraacestuifapt,.iar^ drept un simbol al puritilii sdngelui, irr L.ilr-,tc""rie, 1908,zvastica hbl|tt .te un semn de cunoa;tere ezoterica revelat prin descifiarea ffi{rcii runice a Eddelor-' 'l,u curteaRusiei, cruceaincarligati a fost introdusade Frina probabil sub influen{a mediumului BadAlcxlndra Feodorovna, mai apoi Itulcv, persona.lbizar format la Lhassa 9i care a stabilit Tibetut. or, Tibetul esteuna din regiunile legituri cu iiiitt"-*" hntri unde zvasticadexbogirasau levogird este foaie cunoscutd' caseilpatiev pe larina a desenat peretele lnatur" O. a fi executatd. insotitade o inscriplie.Dupl ce desenula fost incdrligat5, It tnrcc llilogmfiat in g@ba, inscrip{ia a disptrrut Kutiepov se p-arecd-a frrtnii in posesii fotografiei fdcute la 24 iulie, in vreme ce fotografia tcoana Tot el ar fr primit in pdstrare pllcllll dateazrdin 14 augustin interiorul careiaa g'sit un alt mesaj, dtropcritl asupralarinei; lr fiica aluzie la societateasecretda Dragonului Verde' t)up[ opinia unui agent secret,ce avea sa fie otrdvit ulterior in Teddy llthr misteriossi care uza in romanelesalede pseudonimul fi fost rApit qi ucis pe I.cgrund,Kutiepov. disparut lara uma' ar asasinat el mai $i al lrhiut cu trei catarge baronuluiOno Bautenas. scie'. ,,l|arele vapor alb se numea<Asgard>> lrlirr. Teddy Legrand prin care Itwese, deci, botezat, oare tntdmpldtor, cw un cuvA Regatul Regelui din Thule?" Con-. blandeze desemneazd hjtn<lele llnn lui Trebich Lincoln' care se prezentaca lrmd tama L'Joml itrn, noci"tateaVerzilor, iffuditA cu societateagermani Thule, i;i lvcl originea in Tibet. La Berlin, un cilugar tibetan supranumrt presd, cu ,,onrrrl cu mlnuqi verzi", care anticipase de trei ori in

lc dintre Europa, Asia ;i America lJrma cea mai veche a fost descoperiti in Transilvania

OS. KUHLEN

ITITEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIIMII

exactitate,numErul de deputali nazi;ti nimigi in Reichstag,il primea regulat pe Hitler. El era" potrivit inifia(ilor, delintrtorul cheilor carc ,deschid regatulAgartha.'. In Austri4 grupul Edelweis anunta"in 192g, cd un nou Mesia seniscuse, iar in Anglia sir Musely gi Bellamy proclamauin numele doctrinei horbigeriene,cf, lumina se pogordseasupraGermaniei, in timp ce in America aptreau potecile de argint ale colonelului Ballard. S-a manifestat instr si o rezistenti din partea unor englezi _unei de seamtr,care si-au dat seamac6 miscarea cnpdta aspecnl religii luciferice. Interesant este faptul cl, in momentul in care a ap|lrut Mein Kampf, s-a ptblicat si cartearusului Ossendowschi, gdles, Hommes et Dieux, in care se aflau rostite public pentu prima oard nwnele de Shambhalagi Agar0ra. in mod cu tonrl ,,intamplltof. , in cursul aceluiaqian, a fost publicatil gi carteaisraelitului ortodox Velikovski. Lumi in coliziune,care a cunoscutun succesmondial. Conform legendei, acum 30-40 de veacuri exista in regiunea Gobi o mare civiliza{ie, dar, in urma unei catastrofe,teritoriul a fost transformat in de$ert,iaxcei care au sctrpatau emigrat, rmii cdtre nordul Europei. ceilalticltre Caucaz. Zeul Thor din legendele nordicear fi fost unul din eroii acestei migralii. Ini(iatii din gmpul nazist Thule erau incredinlali ctr acesti emigranfi din Gobi constituiau rasa f,mdamen_ tal4 a omenirii, trunchiul arian qi de aceea Haushoffer nredica necesitatea a cuceri toata Europa orientali, Tur.kestand.p;irul. de Gobi qi Tibehr.l. constituiau pentruel ,,ginutul-inimn,: Jdrile acestea gi de aceeaconsideracI oricine controleazi acesttinut, controleazA globul. DupI Ren6 Guenon, autorul celebrei cffi Le Roi du Monde. legenda susline cA duptr cataclismuldin Gobi, SUpnnii inaltei Civilizatii, De(inltorii Cunoaqterii,Fiii Inteligenlelor din Afare, s_au alezt intr-un imens sistem de caverne sub mun{ii Himalava. ln inima acestor caveme, s-au scindat in doui gupwi, unul urmind ,,caleamiinii drepte", ceElalt ,,caleamainii st6ngi...prirna cale si_ar avea cenhul la Agartha, loc de contemplare, cetate ascunsl a binelui, templu al neparticipirii la lume. A doua trece prin Shamb_ hal4 cetatea violenpi fi a fo4ei, ale c[rei puteri comandi elementele, maselede oameni s,igrdbescajungereaumanit?t1ii ,,rEscrucea la tirnpurilol'. Magilor conducltori de popoare le-ar fi posibil sit facl un pact cu Shambhala,prin mijlocirea jur[mintelor gi a sacrificiilor.

ECHERUL 8I COMPASUL Echerul reprezintd pentm masoni actiunea omului T"PT Iuhaosului. Compasrrl este.atat simbolul relafd"i fi ce -g-i-..a mlsurind cel mai mare sectorde activitate poaten anns tvlt!1ii, a api.ituf uman, cat ;i reprezentarea doua principii cu originea I htr-un tittgfo punct, inceput al orictrei manifest?tricosmice' ARCA SI MISTRJA unul din polii bisericiicreStine' a Ecumenismul fost intotdeauna efonul neobositdepus ,"t.no-"n sociologicaparte.el a rLprezentat insfitutiei clericale' Mi;carea ecluneruca lfntsu relacereaunitiilii u aperuL insa, concomitent in toate-sferele confesio-nale [uf"-a din Occident, simultan cu aparilia-ideilor de ''rltY."Y: il hline Wurtzl, din multitudinea n$itate mondiah" Conform luii Bnrno , ,: ' fi||nlIEIC llr()lruralra globala b institolii ce promoveazl programul referitor la unitatea F c6i..biande", doua se apropietot mai mult de pragul atentiei -hieratic-rligios qi 2 francmasoneria f . ecumenismul [na-f.t simbolizate printr-o arca (ambarcaliune cu catarg in [lc-profana, de oruc;) si printr-o mistrie acoperitit compas'

qoRTUL

Cel mai impofant simbol al multor organiza$' inclusiv al Franctturoneriei, a fost;or{ul. Foarte simplu si murdar la incqut'- 1c^s9^ 1 juru'l anului 22oo firr into"t, de ,,preolimealui Melchisede]c',in o Ufr"l'ta al66 de miel, ce continutrsi fie folosita qi astnzii]Cnr., "" Fradei amrl 340o i Chr" licmbrii $arpelui purtau aortul incd drrr fatA supunerea de zei Conform traditier'zeu egpier|l lFnru a-$i arah lruu repre""tttati tUutana i" nave divine si punand $o(un' Ulterior' al anul ;$rilor a fo$ adoptat 9i de preoqiidrn ternple' ca simbol poporului' in .hvotamenn ui falL de zri qi al autorit?iqii fala SI CODUL CULORILOR CURCUBEIJL Curcubeul semnifictr in credinla creqtinl ideea de pace cu soarta f)umnezeu, de fXgdduinp divinn de a exclude potopul din greci, curcubeul era personificat de zeila kis' orncnirii. I-a vechli cer Itlomgenr voinlei zeiior, qi simboliza relalia neintreruptd dintre dintre zei ;i oameni, fiind ^in acelasidtq' T TnT rl nnirant, cncr culon ale lgtritor qi expresiual limbajului divin' In Chrna' armonieifecundea rapomrrilor iurcuU.irtuireprezinUmaniiestarea
I ttruno Wurtz: New Age Paradigma hotistd sau revrdjnea Fdlkrr! dc Vest, Timisoara, 1994
Vdrsdtonrlui,

88

os. KUlll I L

OCULT DE DOMINARE A LUMTI

89

dintre principiile complementare Yin ;i yang. ln ezoterismul r.. lamic, curcubeul, alcltuit din gapte culori, este imaginea caliritlil,,l divine risDandite in univers. Oemascand pseudo-spiritualitatea misctrrii New Age, Bnrrr,, Wurtzrsubliniazt faptul cf, aceasta i-a conferit curcubeului ,, semnificalie ereticS" aceea de participare la constnrirea unei purrlr intre om si supraom. Alegdndu-l ca ernblemd. migcarea nu a fllc,rr altceva decdt se iconografieze si sA motiveze cosmologic un aspc,r prezent in psihismul arhetipal al popoarelor: ideea de schimbarc l lucrurilor qi a reprezentdrilor. Razele de lumind,legate de simbohrl curcubeului, sunt, de asmenea, rm simbol new-age-ist. Semnrrl grafic respectiv intruchipeaze at6t cele sapte culoi ale razei ,h. lumin6, prezente in alcetuirea curcubeului, cat Si culorile leuntricc, proprii fenomenelor din naturA. in simbolistica aquarianl. culoart,r verde a luat locul culorii rog . ce simboliza revolutia sociala. I)rrr metafori a vielii si a nndejdii, verdele a devenit simbolul srr pravie{uidi gi al ultimei sperante, care penetreazi gi tempereaz:r rosul incendiar al revoltei. El are ca premisi istoricl rogul revolu(icr sociale, dar in variarta mult mai dramatice a transformirii univcr sale in vederea reintegdrii in totalitate. Sarcina cea mai urgenti a fost revolufia sociall, dreptatcil socialtr, fufAptuirea imperativelor culorii roqii; sarcina umitoare estr revolulia,,naturaltr", sistarea spolierii propriului nostsu substnrl natural si, cu aceasta, suprirnarea ultimei mari contradictii, cea dintrc societatesi natu5. Din cele gaptedominante cromatice distincte alt curcubeului, verdele exprimtr cel mai bine starea in care se aflll omenirea actuald: ea spri st supravieluiascd prin integrare holistictr, prin rcaliarea globalizirii, prin reintegrare in ecosistem. Verdele devine pentru new-age-iSti culoarea supravie(uirii si a ultimcr speranle, ceea ce face ca el si fie un simbol revolutionar. un principiu politic. Din acest punct de vedere, migcarea ecologisti d:l dovadi de cameleonisrn in momentul in care se declara apolitictr. in perioada modem6, Piramida Ocult?i a incurajat adop'tarea dc cdtre toate statele a drapelelor na{ionale formate din diverse culori. codurile culorilor respective fiind o mdsurd a importar(ei statului respectiv in plan intemalional. Astfel, analizind culorile dranelelor nalionale ale statelor lumii, ne dim usor seama ce toate marilc puteri au intotdeauna codul rosu-alb-aibastu: SUA, Marea Britanie, Franta si Rusia. De asemenea, culorile roqu-alb-verde reprezintA codificarea gradului 33 masonic Si drapelul ltaliei.
L Btvoo Ww12: Op. cit.

C) PROFE TII

,,Doar urc1ad impolriva curenhtlui aPei ga""gti t*o*l; cobotdnd pe firuI apei il pierzi. " Traditia celor Nevtrzuti

profetiile sunt puse de obicei sub semnul capacitdtilor paranorviziuni ale unor eventmente I ale unor indivizi de a avea accesla

;;;;Gt;^;;;;;9;ii"t;*t

fapni ca in viata Romei atrrice'pracricantii i# ;;;d;;;", in care asociali in congregalii qi confrerii diferite' tLto. '#;;;;;;;auguriiqr-siuileL'P*'I""'*:!-']T.:";:T ".u,l Si6ila din cumae i-a v6ndut regelui TarJ5*"t*"utl "a n*ar de noua papirusuri'-": "tll1*1i:::,:: iup"Ou" 'legendei' noui suluri ' il;;l"t - no.* in celeconrot;iil ; trcbuiau neaparat urmate Penmr nu emu curnva tui. Din pncite, nu se poate gti daca acestea. urmausa fie l.^.ltare ale imperiului'planuri ce;i;t;i"";; sulurile' t":' t:i:-il:tl: in aplicarepe cai oculte, deoarece iu'iost dl"trus" itt totalitate dupa ce Ei-au indeplinit

si pusein aplicarede care exemple "r"L-r" ""'t* diferitor societaliscrete' cateva Iata ".-"Oitf vcni in spriiinul acesteiipoteze' t"l in

in viitor' Tot la fel de probabils este insr 'si accesla plan'rile ,n"i f*1 *:,T":Tjl: Piramidaoculta

poporulti alat inscrise destinul erau prpirus TTlll-*i,n^tl":::: ' I acestdestin sa se Poata ca

l9hrl. '-"'ix"p,

plati pentrucele noui volume' ea i-a :eTt rerylul,1g pentruaceletimpuri' Neinsurni considerabila ;,; t iidid a-refirzat.s1 Fiirii r" t"r""*a sulurilor,regele luj"LTu^T:ti::j si a .refirzat de dataasta'asa ca il;;;;'i;oilius *:1":l a cerut-iarali sr dltrlntl a mar arstrer sun'm !:l,f^lii Impresionat la

sibila a ars in fae lui trei din cele noui dr"p, ittl;;;;i "-" tot 300 de filipi pe-ntmcele qasecare mar l'iuri, cerattau-i apoi aprisa ultimele trei care mai ramasesrtr' ;** ilhi; Targutluu.s l&Oul ia cele trei suluri reprezentaupoate o valoare'

illri"rll ilil;
lri

cele r" JG*, qia platiicei300di fitipi pentru trei-suluri' ar pusmina' dacd fi qi it- f6;"i u"tud" n inceput si fi

om chibzuit, Pe toate noutr'

90
OS. KUIII I N

OCULT DE DOMINARE A LUMII

9l
care va vedea ultimul

ioooa.J*i-l-J;;i"rH.jli;"ff*"rl*T:#;T::,.ill;
acesteoracofe,.,ca sd ruineze a"_, iir"L"aceastd chezd$ie verniciei o""r u"""t fupi i"ri"j";ri;;:"_,, a et,. * ceeace ni se prezinti .iU "s.";;;;dr';:;ir', :,-.j:.::"^ ;;i;;,:. sra,tnce a suldt prea multe fatsificAri ^Uri sA mai ",_r.f.'E ca fi ,{m"s

i" SenatuIhot rese $i reconstituirea "i.r",i",i,iii,l pieritein flacari.nunr,rr ca toate acestea suferit n'odl'_9r.,.*:. au substangiale t6rziu' tlrrt mai porunca lui ocravianusou*nTt*

votume,.condiuire c6tmaimari in unei ni.ii,it'.

ast?lzi atare. ca Dupa$ase iJ;i anl ;il;':, comisieformate trei foarteerudiii ;*,"ri,;;;;;,;;;.;,,; din sareconstituie, memoriadiver;ilor din .id.;, ;_d;j;il;.;.1;

poate fi consideraE incheiaE chesuuneaautenticittrtii oricdrui tltx rr menrprezentat

:*lj:1,j":,j.,1^p^:lt*" urmaciruia prelioasele manuscrise pi"ria u"

,,h:rt

671 de ta intemeierea Romei, in tinpul dictaturir ,:;i lrrl

deur inceniiu d;;;;;;l;r

de la Soare Rdsare' lara feicitd

ftr. *;;:;;,"r;ilil

l;

PdmAntutui"'" tat de Pe suPrafaYa Mai aproapede zilele noastre9st9 u.xgriplia qtJ":a.1:,t,!^t:*


'd-;;;;.;dbtll",

oi" <ltty, dat6nddin secolulal XV-lea: iil .fi" ',iiii""nO"irit" to"*':,??, "'rt"rettt vor pdiea vii' miscindu--se

'

asemeiea pe;tilor, vor inota pe fundul mdrii' intrecdnd pdsdrile, vor qiunge lq cer' Cdnd oamenii, Atunci iumdtate din lwne se va bdldci in sdnge" '

u i r"i", r senerar ii ri*i,'

desprecele tei ca4i, zise iibilic", acestea tbst bine retusarc au sl asezatela picioarele statuii lui A

"ffi f#.tffi * i'# ;Ti"lX:


c;;;,

monstmoqi devasteazi Europa' ucid a" "ti-tttaii "'t*ln le cred daunatoareprogresului umanitnlii ti ard ilb-;;; rvrele. El a intitulat nuvela: ,Ss-,ttii' 'il;,; cru-c9l Divina Commedia' a .4cscris cy -nrgcizie din emisfera nordictr 9i PP !-"^li:i invizibilS tu-tui.dt" Gmea lui n-ar fr putut-o zti' iar swifr" n Cdld' AA; "o"t*futi"

ii"iiis6;';;til.r

in o M. engtez' P Shiel'a publicat nuveld

-iar-i*Lpr, il'*i.iaii

autentic in ele.

:i l--":l'r ;;;;;;,iIX"HJi'K##Hi";1; "'*


s-a opnt mai indelung asuora r

b*T Carte a pro/e|iilor, Josane Charrrentiera tecut in revista ^, sr a analizat toate prorccirile ce

te1r'nn teroaT; cl t, i-a ntrnit Phobos Deimos'fi il;;" fi;; mar parecr aiqti satelili au aprrut !ru"t *o*:" li Ile^sc-?ape mai derrerne cu o zi'

qi inAsaph Hall i-a descoperit 1.8?7 qi-a dat ili;;;; cu lui corespund indicatiilelul swrlt' cupnns ctr masurAtorile

de iliio) a precizat&sbnlele qi perioadele rotatie CT9 necunosculi Marte' *,l,ri1i ai planetei -T-?Ta:

IuiB;t:.prdpdd;irt,;;i:",T;f::ff;#";n:,#|:,:'

monaiaeiar maitArziu , simititudinile iosliifr,il au fpaie. mar mu.lttr ugurin(i. penfru


anii
,:::*,::b,. fntre .cete doud tiii va 7 u"a $;;;;;;';;i.";;t neamului getman tSi vor da mdn

iar inlelepfii vor sti c6nd se va pirni flacdra ;;;;;;;;:;;;i ce va veni pdmdnnt toiva ?e utmele ei. dbd;t;;;,i"i';;;, li toate stelele se vor aduna in semnul " Raculuf De.stinul Cermaniei este cuprins intr_o proGqie a calugaritel ._ Hroswitha, care se mintuia in l-_;;1.yeacut ,i?i;l*." Saxonia.Bizar este.faphrt "t in irvaL"aqir;;;;;;: ca L1j::Ttl cm aie.acesteia pututciti dinainte s_au istoriacelordoutrcd;;;;.

n.,-i petcePusera l"ri-i"" *-i-ii.**t" "" ul tau anticipalieeite' de altfel' singuml dorneniucare a" viitorului civilizaliei umaunor viziuni asupra a *-i" ot"r.n*a pericolului de a fi stigrnatizali de sa fie expuli i i]iiJ-"'" profe{ie'. de naruri ""i.tii iiLl" p"uriJ. Astfel' cea mai remarcabila a fost fecuui de Jules Veme' in lucrarea o ilfliinJ*t*^ti"a, ait" Pdmdnt la Lurui' atunci cind a stabilit Florida drept iiiiiiii Terrei' devannd t"i A" m.ure u *chetei cdtre satelitul natural al reald. un scol AnticiParecJutcs
Element Misiunea APollo-E Florida-SUA aliaj de aluminiu 3 oamenr
rachetd

;;ic"l",*'"
St crurt
Earupaj Foma navei Grutate Luncime Vi@7n sistcm de iinarc

.l:

1londi.are, "';",",^::i:,:yr^_;::::.#:i:r;tr:t, i?"p: ntinete sevoridica r^o"i,r-i"ibii,' '';Jfi tui l:!":y. ,7i"i'Ilr

Florida-SUA fonta + aluminiu 3 oaneni obuz

5621va 355 m
38.98Elsn/lt
retrofilzee

5341ke
3,65 m 40.000 km/h retrofuzee

nazboiurtFosqZi;"i"ff #ii"ii,,#:::;::*::; i'tXii.f

OS. KUHLEN

IISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

Tot in urme cu un secol. Jules Veme a oferit si o alrd coinciden@profetictr, atunci cen( descriind submarinul 'imaeinar Nautilus, comandatde crpitanul Nemo, a mentionat dir"";;;i; submersibilului, care sunt aproapeidenticecu cele ale submanne atomice americane"",*[il Dincolo de acesteaspectecare pun sub semnul intrebtrrii insnsi viabilitatea viziunii lineare azupr. isto.iei, dar care nu o anumita.certitudine in legdturl cu existenta si activitatea"onf".e subteran, a Piramidei Oculte, exisdt anumite element care, prin modul in care sunt abordatede saucturile oficiale ale diferitor state, lasd s, 1e ltrevada faptul cd problemele rcqlective nu constihrje altce;; decet rezultatele unor campanii de manipulare deosebit'de vaste. mcnite sa interzica accesul oamenilor obignuigila informalii de importaD(i vitaltr pentru viitorul omenirii. 'fe"trrl exerrrptincare" modului in care suprastructu.ra oculti de putere trateazi aspectele st4njcnitoare, voi prezenta in continuare ioud cazuri a"rr"Ltoua", unul rcferitor Ia aga-zisul fenomen OZN, iar altul legat de confilu_ ratia reali a Terrei.

dc tipul sectelor ce adord extratere$rii. Md voi rferi, de aceea,la doutr aspecte care aparcnt coinci4 dar care au roluri diametral opuse, qi anume realitalea existenlei OZN-uilor qi mitul OZN.

TEHNOLOGIA

OZN

d) FE N O M E N U L

,,E)cisti, un sistem de control spiitual al con$tiinlei umane si fenomenele paranormale fac parte din mahifestdrile saie. Nu Dot spune dacd aces, eontrol este nabarai ,i spontqn, dacd lroate f qplicqt in temenii geneticii. psihosociologiei sau ai fenomenelor obi$nuite, sau este de naruid anifi_ ciald, aflat sub puterea unei voinle iupranafiirale.,, Dr. Jrcques Vr[ee, astrofizician NASA

O . Z. N.

alenti a evolu$eiproblematiciilegate Fenomenul de ^_,Studierea u4 extrem de sugestivA ceeace priveQte in exemplificarca ?s.te modului in care Piramida Oculti se foloseqtede'o realitaie inc;n: testabile penhu a lansa rmele mituri care si_i permit5 p.omo.,ra[, intereselor in sfera sociald. pe fondul rmei putlmice i"r; tuite de toate statele din considerente de ";; ,,securitate Pfamida Ocult?tqrllry"J" implementarcaunor curcnte ideologice, ";ti;;;;, care se dezvoltii pinn b aparifia unor organizalii pseudo_religiioase

lnceputul anului 1955 a adus la cunostin{a opiniei publice clcclarafiasavantului de origine romantr Herman Oberth, autoritate (iintifici de renume mondial in domeniul spatiului 9i al rachetelor, fost profesor al fui Wemher von Bmm: 'Am exqminat toate atgumentele in fovoarea ti in defavoarea etistentei fatfiriilor tburdtoare Si concluzia mea este cd OZN-uile existd ca adevdra' $nt foarte reale li sunt vehiale provenind de Ia unul sau mai multi sisteme solare. EIe sunt, probabil, condtlse de observatoi lnteligenti, ary4inAnd unei civilizalii care continud nilte investigalii tltinlifice asupra PdmAntului nostru de mai mulle secole"' Iiay Palme., redactonrl-;ef al revistei Farfurii zburdtoare, a rtBcat teoria originii interplanetarca OzN-urilor, al ctrrui propoviduitor fervent era expertul american Keyhoe, dupl ce a demonstrat c[ farfuriile zburltoare nu apa4in nici unei naliuni existente.Teoria originii subteranea farfuriilor zburf,toarc a fost Fezentat?tpntru prima oarl de profesoml Henrique Jose de Souza, prc$edintele 'societittii Teosofice Braziliene, cu sediul in Sao Louenco, statul Minas 6erais, unde existtr rm imens templu in stil gcesc dedicat Agarthei, numele budist al lumii subterane, a ctrrei capital[ se DrcsupunecA este Shambhala. ' deferitor la secrehrlpastratin legdturacu acestsubiect-comentatorul arnerican de radio gi televiziune, Frank Edwards a afirmat d ,,ordinele de pdstrare a secretului tn Pivinla OZN-uilor vin de susti cd Aialia Militard este doar lapul ispd$itof'. Pionier irr domeniul ufologiei, Edwards a purtat o cmciadl viguoasd pntu a dezvilui instaurareacenzurii neoficiale qi asc"nderea dovizilor concrete cu privire la originea OZN-urilor fap de marele public. ln 1958, Bulkley Griflm, corespondentuldin New a Bedford af zian vi Standard Times lfashington, Massachussetts' scris pentru respectiva publicagie mai multe articole incitante' din care unul era intitulat Cenzura Pentagonului asupra OZN-uilor este efectivd, in care punea sub semnul intlbirii drepnrl armatei americane de a monopoliza informaliile din domeniu. La aceasta, Aviatia Militar[ a rispuns suslindnd ctr Regulamentul 2W-2 prevede cd. ,,cercetdile Si analiza OZN-urilor, ce pot constitui o

OS. KUHLIiN

OCULT DE DOMINARE A LTJMII

ameninlare pentru secuitatea Statelor (Jnite, sunt direct lepate .lt. pivind apdlarea SU,{... Nici NASA, nici Cil,, ni.. llllunlerea FBI-ul nu a dezviluit publicului fapte referitoare la incidente OZt. d^eT s-ar trcut unele investigaqii. Mai mult decat atat, membri Subcomitetului Pennanent pentru Invesnga;fi al Senatului SUA arr lacut unele studii asupra conexiunii OZN-Avia(ia Militartr si :rrr decis investigheze problema, nici cu qile deschise, nici c,, -sa-nu u5ile inchise. 1964, o daQi cu aparifia c[4ii Guvernut Invizibi!, a fosr ^ I ld. otentil cheia aparentd a acestui mister. ,,Grupul Special afost creat in pimii ani ai administraliei Ebenhower, c7:nform ordinilui urnl, 54/12. In cercarile cele mai intime ale Administatiei a fost st continuit sd rdmdnd cunoscut sub numele de Grupul S4/l Z...bnpit Special a lucra! intr--o atmoElbrd secretil, ce Zepdsea pe cei ,, oricdrei qlte branSe din cadntl Guvemului SUA...:CU aie in gen. eral, in vedere, Grupul Special, otunci cdnd sustine cd asenfiZ nu a stabilit niciodatd politica, ci doar a actionat sub cominda un.; autoritdli mai inatte'.. Michall Hesemann explica, in carlfra sa Conracte OZN . de cc mass-media,.desconsidertr.. fenomenul OZl,):,.proiecni Blue Book al armatei ameicane a inregistrat peste 200 de rawai ain, unor asemenec, conlscte, din care 2596 au st clasate ci necanos_ a:t:. ClA a inceput cercetdri penm! a verifca dacil problent,t oDtectetor zburdtoare neidentiJicate aneninlii siguranlq nationuld. La I I septembie 1952, Marshall ChadwiL vie4irecroi al d.. partamentului StiinfiJic al CIA, rapota cd a fost pnr la punct un sistem de semnalizare generqlizat ,i cd toate bazeli aviatiii militare ameicane au pimit ordinul de a intercepta OZN_uile, Din punt t de practic, a fost recomandat ca id se dezvolte o potiiri o -vedere informdrii publice, pentru a se limita riscal panicii. Aieosta insemta cd se instaura (o cenzurit inteligentd 5i lipsitd de scrupule,, pentru a elimina interesul opiniei publice asuprifenomenului OZN. La 18 noiembie 1952, directarul CIA,- amiralul Roscoe Hil_ Ienl<oetter, prezenta sifiralia preSedintelui nou ales: <<Implicaile penlru sigurqnla aalionqld sunt reprezentate in pimul'rdnd dt foptul cd motivele ti intenliile acestor vizitatori sunt incd. totul necunoscute. La acesaa se qdaugd o cre$tere frapantd a zboruilor ae recunoa;tere a acestor nave din mai pind in ,oamna acestui ..n, care duc la grija unor noi demersuri iminen?, Din acestt, motive, dar Si din considerente intemalionale ii tehnologice evi_ dente si din necesitatea stringentd de a evita cu oice prei panico.

rdmane la piirereq cd trebuie @mtsia de cetcetare Majestic-l2 mdsui stricte de siguranld de cdtre noua administralie.> In fute zi, comisia a elaborat un <<program de educalior, ce implica

jfl facnii de cond.ucere wmdrea doud lelui pincipale: Scolile gi I canalele mass-media. Scopul acesteia era reducerm interesului
pentru obiectele zburaloare Si utma sii fe realizatd pin 'iats-nedia, iar baza o reprezentau cazuile concrele care au creat

dar care aufost etplicate ulterior. Purtdnrul de cwvdnt tlqrcdni, :l Armatei Aerului, Alben M. Chop, a declarat cd (am fost bemnafi sd colabordn la o campanie de denigmre, sd publicdm ]fuole $ sd ddn intemiuri pentru a ridiculizo domeniul OZN>. Politica de banalizare ri ridiculizare inifiatd de CA a awtt |',aes. Intr--o scrisoare deschisd adresatd de cdpiva militai' in 4 prefedintelui ameican Ronald Reaganse spunea: fplenbrie 1987, nasionalit de banalizare a OZN+rilor iniliatd de CIA tConpania h t953, a dus lafabicarea de cdrli Sipublicarea de sute de articole h prcsd, care au condus la conchtzia defalse mntace. In aceastd &n panie, care este tncd in cars, au fost inJiltrafi agenli Pintre pentru a le ridiculiza TupeU a. cercetare a fenomenului OZN, lor spre atte q icalii. g'ln manipulare si pentru a dwa efortuile -lcastil politicd de musamalizarea avul un succesmult mai mere a prev?iut CA)r". bAt Ultirna observalie este esentialtr pentru a sesiza implicarea tlilnidi Oculte in aceastaoperaliune. De altfel, existtr o sienstr Cotrcxiuneinte dezinformareape scarl largA practicateprin intrnodiul mass-media gi propaganda agresiYtr,ralizatit sub directa toordonare a suprastruchrriiocult de putere, in sensulpromovdrii loudo-religiei New-Age. Pe$'area secretului referitor la fenohonut OZN a necesitat oi aplicarea unor misuri extreme. Astfel, dlnbt persoanelecare au fost ameniniate sau chiar suprimate din C$za invstigajiilor facute pe cont propriu desPre incidenGle cu !|lvc de provenienti prsuPusextraterstrd,pot fi amintili: r fomrl ministru american al aplrlrii James Forestall, care a infiintat, la 30 decembrie 1947, prima comisie de anche6 asupra fenomenului OZN, aqa-numitul Proiect Signi r Morris K. Jessup, astronom american care a atras atenlia asupra rmor fenomene stranii produse pe LunI; r H. P. Wilkins; r Albert Bender, editor al revistei SpaceReview; r John Keel, scriitor;

96

OS. KUHIEN

o in perioada martie-iunie1987,presabriranica relabt desprc a decesul nouApersoane a care lucrau la programul,"R zboiul Stelelol': Vimal Dajibhai; Ashad Sharif, impreuni cu un pneten ce lucra pentru Ministerul Apirarii; i,eter peapcll. David Sand; Mark Wisner; Victor Moore; Robert Green_ haigh si Denis Skiner.
Referindu-se la OZN-urile de origine terestr[, expertul german Rudolf Lusar a scris in l95l o carte intitulatA Armele -secrert, germane in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,in care afirma: ,,..savanlii ii cercetdtoii germqni au jd.ut pimii pa$i in directia acestor discuri zburdtoare. Expe4ii la aceasta Si coiaboraii mun-cd au conJfrrmat cit pimele proiecte, numite discuri zburdtoare au Jost intepinse in 1941... Lusar mentioneaztrce planurile acestor fost concepute de doi expe4i germani, Sch.ierrei'", 9j.:d "yHabermohl gi de italianul Bellonzo, in timp c-eun alt e*p".t g"-an, Mietche. a fost asociat la proiecr. Conform lui f-usar,'UaUErmJl s-au decis penhu un inel ce se rotea in jurul unui :,,::T.u:t naotmciu trx m- torm6 de cupoli, Cei doi expe4i, care lucrau la rraga, au decotat cu primul lor disc la 14 februarie 1945. in 3 mmute, aparahrl a urcat Ia o inallime d9 t2. 000 de mile si a atins o vitez^ de 2000 de km/ord in zbor orizontal! t rr- u ctr proiectul Vill, ce a costat milioane de marci, em -ui-'Jtui aDroaDc terminat Ia siaryitul celui de-al doilea rizboi mondial, qi ci fak;ie care- nu au putut fi evacuate in teritoriui german dir lburltog-e Antarctida, au fost distruse inainte de venirea rusilor. . .Q-9onfrmare a existenlei contacrelor secrreinre marile puteri gr crvrt|za( te non-urane a fost fecut?tprintr_o scrisoare, trim-isd la l6 aprilie 1954,de Gerald Light din Los Angeles,C.fif"-i", fat. Meade Layne. San Diego, Califomia, in care sunt dezvAluite faDte uluitoare: ,,Tocmai m-am intors din Muroc Dry l-ke, Edward Air Force Bqse din Califtmia. noport rl "i;;'i; odii.oi, tnspdimAntdtor de adevdrat... Cdnd ni s-a permis sa nbam ""t in ionrl inchkd, am awt sentimentul precis cd lumea s_a sJiirSit. N;;r;; n--am vdzu atdtea f inle umane int_o stare de completd conftzie. d1 qarcd Si-ar Ji dor seama cd lumea lor s__<t sfiirsir i, ;;;;; deJiniriv. navelor spaliale .,strdine,, piare ii, .Realitatea /i aomentut speculaliilor: ele devin o parte dureroasd a ""ia consliintei oicdt"ui om de itiinld responsabil... in timpul vbitei mele de tlo,ua ztle am vdzut cinci lipui distincte de nave spaliale, care erau studiate;i m6nuite de oftcialii no;tri tle la AiiForce, oirioit ",

IIiTEMIJL

OCULT DE DOMINARE A LTJMII

9',7

' tl nermisiunea Eteienilor. N4m cllvinte sd exprim ce am simyit' de istoie! Niciodatd Acum este,o "'ln'sfdrsit s-a intdmplat. -problemd nu voi uila aceste 48 de ore de la Muroc!'

Mijtoace de froPulsie ' Studii intreprinse d crcetatoriindependenfiasupra principiilor aratitcA OZN-udle ijrtt staula bazarEalizirii ,,farfifiilor zburdtoare", energie liberd' care se obline.prin . runt pmpulsate de o aqa-numiti hnplozia anumitor atomi sub ac{irmeaenergiei ,electromagnetice^a subiect, in msliului, in timp ce se afla in zbor. Referitor la acest u apatut in Fran1a o lucrare a locotenentului-pilot Jean l'955, Phntier, intituhte Propulsia faduriilor zburdtoare pin acSiunea. imagineaztrun aparatcapabrdlrectd asupra atomului, in care acesta prin crearea unui carnp gravitalional variabil in rto s se diplasa in iirtcnsitat. gi otientat"' ln respectivul caz' \ava se poate deplasa cu acceleralii reglate de orientarea,si intensitatea rtlfcrite direcfii ;i greug{ii.sr . cirnpului gra.vitafionalprodus, scdpandastfel efectelor in miqcdrile sale, ino(iei. eLrt inconjudtor ar intovlrai aparatul lllnd el insuqi supus ala-zisului ,,c6mp", iar aceasta ar- rmplrca incilzirii si a banguluisonic' flbrcnlaftecirii ;i de fapt"chiarabsenla c6'mp'nu vor sunF frind supqi aceluiaqi ocupangii, l)c asemenea, al acceleraliei. ||lci un efect Cazul WilheLn Reich Reich s-a ndscut in 1897 in Austri4 devenind inci Wilhelm dln anii studenliei membru al Societ?i1iiPsihanalitice din Vien4 con<Jus[de prof. Sigmrmd Freud qi fiind socotit in :""1 ti-TP^o tl{]ua,,stea"a psihanalizeimondiale.Dupa ce, in penoada l9J91941,a linut un mare numtu de prelegeri despre o noua forml de oncryie, biologice qi cosrnic[, pe care el a nurnit-o energic orgorrc'rtltimp in care Iieich a fost profesor de psihologie la New Scfrool tttr i'rrciit Research, din New Yorlg el a decis infiinlarea Orgone lr,vltute, rm ldca5al noii ;tiinp a orgonomiei,la Rangerly'Maine' ('o tanar psihanalist, Reich a ctrutat str descoperenatura energiei snrc motiva reactiile Si comportamenfirl pacienlilor sni' Dup[ ani rlc investigalii minugioase,Reich a reusjt str demonslreze pe mai nultc cf,i simultan, existentaenergieiorgonice, daxqi s5 concentreze lJcost! energie cu ajutonrl invenliei sale din 1940' acumula')rul h energie irgonicd- Toate experien{elesale au fost fdcute crr cea periodice nrsi mu; seri-ozitate publicate cu modestie in ci4i $i ;i productivitate, o seama de iifitttin"". in perioada sa de maximd

OS. KUHLLN

OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

somiugi medicale qi $iinlifice au publicat rezultatele verifictuikn ficute asupra descoperirilor lui Reich in reviste de specialitate.irl llsla care au scris despre noua gtiinJi a orgonomiei figureaz.l Tlo-r chiar qi dr. Albert Einstein, care a confirmat exp-erienqele luiReicl,, intr-o scrisoare datatA04 februarie 1941. C5lin Turcu susfine in cartea sa, Strict &cret: RaDorhtt UMMO|, cA. h 12 mai 1954,prof. dr. Reich a reu5it sd intre ir. contact cu o serie de obiecte luminoase care ratAceaudeasupril laboratorului sdu de la Rangerly/1vlaine.De mai multe ori, irr prczentarmor martori demni de incredere,Reich a stabilit o legitura directlt cu acesteobiecte, cu ajutorul unui aparat inventat de Jl. Dc fiecare datEc6nd folosea aparatul asupraaclstor ,,stele..,ele pileau gi apoi se stingeau.Reich a ajuns la concluzia c!" de fapt, obiectel, luminoase nu erau stele, ci ,,nave spa1iale... trei ani gl jumntatc La de la aceste contacte cu presupuselenave spa(iale, Reiih a murir in inchisoare. Cu opt luni inainte fusese arestatpentru ci refuzasc sAse supun, unei punerisub acuzalie, obtinutdd-eFDA (Food and Drug Administration / Administratia Alimentelor ;i Medicamen_ telor), care combitea existen(a energiei cosrnice orgonice. Cenzurareadescoperirilor, hd4uielile, procesul si reducereala ticere a lui Reich se intind, de fapt, pe o perioadd de aproapetrei decenii si constituie o amprent5 a modului de acjirme ai piramidei Oculte. In scopul discreditdrii lucrlrilor sale, multe din scrierile gtiinlifice ale lui Reich, inclusiv cd4i clasice de medicind, psihanalize, soci_ ologie gi gtiinle naturale, au fost condamnatede iDA. Reich a consideratcd hotirdrea judectrtoreascd obfnuti de FDA irnpotriva sa demonstreazi lipsa de integritate qi responsabilitatea acelora care cAuhu str-i stopezecercetirile si sd_l reduci la tdcere. El sustineacA FDA nu are nici un fel de competen{din domeniul cercet?lrilor,cu atat mai mult, cu c6t energia orgonicd, la momentul respectiv, nu fusesefolosiE in terapeuticamedicalt. Reich a combitut acuza(iile ce i se aduceau cu toate mijloacele legale, ins6 Curtea Supremda SUA a refi.zat sarevizuiasctrprocesul.IitA cdteva fugTTr" din declaraliile pe care le-a fdcut Wilhelm Reich, cu ocazia interogatoriilor la care a fost supus: ,,Subsemnatul, laat am conlacl cu ajutorul spdrgdtorului de noi, ca obiecte luminoasede pe cer la I mai 1954, intre orele 010 gi tds pn. ln timpul acestei
1: . CIJiI ry: Turcu: .Sr,c, seclet: Raportut UMMO, Editl|,ra Elir Comentator, Ploiesti.1993-

-Ccombne1954' -'-ln ii+l,.tod""$i

tot t 9i prietenii lui Reich au infiintat' Y*:' a apnra ;i perpetua descoscopul de wna^ n"i"i, n ifn 'ftitif" "u cum.a .uf" din domeniul energiei orgonice' carc' duptr OZN-urile' Wilhelm Reich' terziu, propulseazr [a*t., n"i"ft din SUA' ca urmare-"i afrti fu I noiembrie1957,intr-un penitenciar ilegall' ce urmarea sa puntr capat sale fap de o hoclrdre i'fizltiei ;;pa mai bine ae to anl de hr4uieli si perseculii ;#;;"t;;.; uitt" camufla(i, care au folosit ageniiile il;;;;;;;".pi-toti impiedif"O"-f. .1" Stat"lo, U"i'"' S-a um[rit indeosebi lii,iJf. din^fizici' p" scara largr a tmor descoperiri cruciale ;;i]tu;i *"iologi". inainte de a muri, el ^ dech^ti "Planeta ildicine si rcastrd trece print4 mare difculmd" "--Corrfo.. de i,ri noU* Fieldcrest' aplica$ile acamulato.rului pericol intregul ediliciu al slstmulul iprgie orSonicd puneau in de dr' Theodore ..tti6t rnolnaiA, inveffia reryectivit fiind salubta din istoriq medicinii" ' Deoarece arep, ,lr" ica descoperire ili[ff" disparilia inreaga industrie farmaceutici".FDA ;;-;.";F "u publicate qr docume ate are I rspins li a discreditat yerifigfrile de unci intregi serii de reputali medici qi oameni- S{T{di,i"*ugu au cercetat veridicitatea descopennlor lul Kelcn' lume. care

E) M IT UL

OZN

se impletelte in ln mod paradoxal, realibtea fenomenului OZN pericutoass' dar qT ellte o alta realitate' mult mai nrJJtii;t problemanca cu vedereade majoritatea celor care studraza bccutjt unele apari{ii neortodoxe *""u u fenomenelor ce inso{esc ii"lu"l, hiperspafale in ryatiul nostru tridimensional Punchrl il;;A;t doua realitali complet diferite il.constituie r^,i. aceste il f"JiJ in cazul evoluuel marci asemanaredintre fenomenele ce au loc fenomenelece inso{escunele manifest'itriale oZN 9i ffii;;6 in universul nostm' Interesant este faptul ca *i"fi"" ifnli". "*"" cunoqtinle mult mai avansatedecat cele pe care -niiiio,""

100

OS. KIJHLEN

IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII

l0l

le define in prezent civilizafia noastrn. Astfel, in poemul vechi indian Rarnayana gkirn o serie de pasaje care pot fi interprctate ca reflxir prilejuite de intalnirea cu ceea ce poate fi considerati o fiinE non-urnana: Rama fi fratele siu, Lacsman, s-au int6lnit cu rm demon. ,,iar...denonul Si--a intins bralele spre ei. Nu qvea cap, nici picioare, gura o avea in pdntece Si tot acolo ii strdlucea un singur ochi mare. ca norul cel negru qriita Si ca glas de tunet urla.:.jn aceeaSi clipd duhul s--s inallat spre cer, imprdStiind o lumind shdlucitoare..." DupA cum se observi, autorul anonim antic a f6cut la yremea respectivd o distincfie clard infre manifestarea snecificd unei fiin1e non-umane (in acest caz, a unui demon) gi aceei a unei aeronave in zbor. lucru pe care qtiinla oficial4 nici mdcar nu il ia in discuqie. cu at6t mai mult sd il studieze. Desizur. s-ar Dutea obiccta cE traducerea fragmennrlui de faF poate i eronatA, insa acest lucru cste pu{in probabil, de vreme ce, ala cum voi arEta ulterior. noliunile rlc ordin tehnic cuprinse in cposurile indiene sunt extrem de precise, deptrgind chiar in unele privinte capacitatea limbajului stiinJific actual de a descrie principalle caracterisitici ale realizirilor tehnice. Tocmai remarcabila asemdnare ce existl intre manifest?lrile ce insolesc cele dou6 tipuri de fenornene a permis piramidei Oculte si determine civilizafia achraltr str abandoneze studiul stiintific al fenomenului OZN in favoarea crcdrii unei cazuistici demonolosice. De;i aceste aspecte srmt deosebit de subtil implementate gi grei de sesizat de persoanele neayizab, existit unii cercetatori care au remarcat detumarea curentului citre o dimensiune spiritisti in scopul credrii a ceea ce poate fi numit f6r[ riscul de a gregi, Mih]t OZN. Astfel, in urma unei analize amlnunfite a aqa-ziselor ,,rapiri.. de persoane realizate de citrc presupwii extratereqtri, cercetdtorul Brad Steiger a remarcat totala lipsl de sens a majoritdlii contactelor, concluzionand cA este vorba de ,lz fenomen parafizic multidimensional, care apa4ine tn cel mai inalt grad planetei pdmdnf,. Situ6ndu-se pe o pozilie ce contesti posibilitatea existentei navelor de tip OZN, ieromonahul Serafim Rose a exprimat o pirere similard', acesta considerind ca toate contactele resDective nu reprezintf altceva decat reluarea, intr-o forma modema a fenomenelor spiritiste, cercetate cu multe veacuri in urmd. Mergand pe
f. Serafim Rose: Ortodoxia $i ,,religia" iitorutui, t996.

rceaqi linie, John Keil a sustinut in cartea sa, OZN: operaliunea ,,Calul Troian* , c6: ,ldevdrata istorie a OZN-urilor este istoria thhuilor Si vedeniilor, a manifestdilor mentale scindate, a lumii navdzute care ne tnconjoard si care ndvdle$te din cdnd in cdnd in fomea noastrd.. Este lumea ihziei... unde realitatea insd.;i este de puleri nevdzute, care pot dinja spasiul, timpul si ftlsifcatd nateria fuicd, putei care sunt de netnlebs pentru inlelegerea noastrd...Propnefifile $i caracteristicile acesteia prezintd mici vaialll ale fenomenelor de demonologie, cunoacute de multe secold'. Jaques Vallee sus(ine in ultima sa carte, Colegiul Nevdzut, ca Oxis6 o adevtrati ,sete neostoitd de contact cu forme de rafiune, otre po, sii arate calea bie@i noastre planete, nefericite, bolnave gl in suferinpd' , iar Hyneck, observdnd cd fenomenul OZN prezint?i fl aspecte certe de influente psihici, a emis teoria conform c5reia obiectele in cauzi sunt in acelagi timp gi instalalii psihice. Dezvoltand ideea, Vallee ajunge la concluzia ci fenomenul, departe de | fi studiat in mod riguros, este folosit ca element al unui complex fhtem de control al credintelor umane: ,,Cr Jiecare val de OZN-un, inJluenTa lor asupra societdlii devine tot mai importantd(lca mai mare parte a tineilor se pasioneazd de problemele cosmosului, de fenomenele psihice, de noile mne ole cunoa;terii. .lpar tot mai multe cdti ;i afticole care schimbd civilizalia noasl,lf,'. Referitor la acest aspect, meriti remarcati una din afirmatiile Ocute de V. I. Lenin, cu ocazia unei disculii purtate cu scriitorul SF, H. G. Wells, in toamna anului 1920: ,,Toate concepfiile oamenllor eu luat pdnii ocum nqrtere la scard umand $i s-au bqzat pe Itramisa cd tehnica nu va' depdsi niciodatd sfero terestrd. In momcnlul tn care omenirea va reusi sd pdtrundd in sryliile interpleneMrc, vaf nevoie sd ne revizuim Si sd reformuldm bate concepliile mtastre Jilosortce, sociale gi morale-" Pentru realizaxea unui sistem de control eficient a civilizaliei umrne este absolut necesar[ reducerea la minim a tuturor contacblor cu fiinF apa4inand altor civilizalii. Aceasta este raliunea Uounstr care a st^t la baza rnistificlrii Fenomenului OZN li tol ea I fogt cea care a determinat abandonarea oricAror tentative de Carcctarc a structurii reale a planetei noastre. Exemplificarea va Oontinua in mod necesar cu prezentarea principalelor aspecte legate dt contestarea punctului oficial de vedere cu privire la configuralia irrll a Terrei.

tn t
OS. KUHLEN SISTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LUMN

103

f) CONF'IGURATIA REALA A TERREI


,, Univenul nu este ,rrai ciudat deai, he imagindm noi, el este chiar mai ciudat decdt ne Wtem noi iuagina.,, Ilaldan la sferTitul celui de al doilea rnilemrq marcat de o cerr din ce in cc mai mare rte mijloace si c6i de comunicalie, dincolo a" evidente aduse bunei-funqiondri rn4j;,rtl;-;;;;;t.;;;, Ln"n"lii" " 1c11., C"n:Tat' o -falsd imagine referitoare ta nivelul atins-& cercetareagtiinlificl in sensul cunoa;terii intime, at6t ;,tn rr, planereinoasbe,cet qi a Universului ir ; ;;;.fa#; #;;; "t -_ii Astfel, desi se considertr in general, ctr, f".r.i- nu prezint:l astazi nici o necunoscuE, "up.ufup' toate zinele'geog"fi* #; cercetarefoarte.atent Si pennanent fotografiate .cf6 a" re(eade satelifi.civiti qi militari, exisE-unele "'i",r""'nl t a. iil zrscror,,Surnle grarup.., care deschid inchid "._.r. oe permanento serie 9i de usi carb dimensiunj nebtnuite p."p.i.i'i*il"ii.ili "t.' inrebare provenite Oin aomenii eid_ ;;J;"$;; l.TT.d: la indoial5 concepfia oficialtr cu pnvu la strucftrra planetei noastre $i ii determinr pe cei mai indrazneli .*prora,u' J'-ii".iJla pIfrurdtr dincolo de timitele zonelor cunoscute .Djntre enigmele de ordin biologic ." p".t"'u_irre Aptul cil- in _ Dezvoltarca fara prccedent. a tehnologiilor informalionale

ii

care a cunoscutapogeul dezvoiUrii sale in urm[ cu 60 de milioane de ani, este,i, qi fAiJ$" irrcl lrr-O";iir; Indiaa. Ultimului exemplar fosiiizat, descoperi,'d;" ;;;il: i-a fosr stabilitavarsa de 18 milioane o" l"i. cazri *"ilir'ri, estesingular, de vreme ce anumite relatari O"t"f iul uf" *J.-iiurt"j d:-T 9" incredere, care au ales si dezvdluie ;d";A"rru;; riscul pierderii credibilftafii, confin descrieri ;; ;;ilt";;: qa4remarin. qi deseneate uno. faptrri ;;;; -piiocJ Tt T -q"i asemdnau foarte mult cu un monosaursau ifrt"ra* ain carc se pare cA mai htiesc in- addncurile "n abisule. h ;;i; imprejuriri, aceste creaturi au fost vazute d" J; ;; ;;;: . d:oarec: s-*r apropiat de plajele qi portuile din aif"rt 1."., slluate Tasmania si Massachusetts. Monshul din L.;h N;;-i1tre de alintat Nessie c6tre scotieni. u f"rt forog_fi_ai;ii"o;: fi; "ur.

s-adescoperit ca rm'r5i" TI cu mernbrcle ahofiate, ,,otspiuturJceracan-f iirlj tonc lss8,

nici o imagine nu a ie;it clara, poate fi o formi de dimensiuni tEdusea acestor ,,pegti-gop6rle" gigantici, dupl cum ii denumeqte cuv'antul gecesc lhtiosaur. Mai mult, oceanograful danez Anton Bnmn a studiat chiar o larvd de anghilS, lungt de 2 metri, adust dc un trauler, care, dacd ar fi devenit adulta, ar fi mdsurat 24 de rnetri in lungime. Apoi lista intrebdrilor rtmase fdri raspunspoate fi continuatd cu o serie de aspectede ordin fizico-geografic. Este binecunoscut faptul c[ aproapetoli curen{ii au o migcaregiratorie: cei din emisfera nordictr in sensul acelor de ceasomic, iar cei din emisfera sudicd, ln sensinvers. De ce curentul Benguela face excep{ie de la reguld gi curge drept? Qi mai este qi misteml ,,fundului fals", scos in ad6ncimii apelor, cvidentl de sondajeleintreprinsepentru mdsurarea care in mod frecvent indictr o cifii mai rnici dec6t cea oblinutli anterior, pentru ca rnal tArziu se revin[ qi sI inregistreze cifra adancimii inifiale. Se presupuneci fundul fals este rezultatul prezenlei temporare a rmor bancuri extrem de dens de p$i sau de farmtr"ce creeazaaparentaunei suprafelesolide, de pe care sonarul se reflecttr gi fumizeazd informalii eronate. Un mister tot atat de inexplicabil il reprezinttr ciudatele faqii luminoase de ,apt alb6" din Golf Stream. Despre acest fenomen B-a presupus cd este produs de pegtiqori fosforescenli care agitji marea sau de radioactivitateaapei. Oricum, cu cinci secolein urm6, lui Columb i s-a parut demn de mentionat fenomenul, iar pentru astsonautiice calatorcauin spaliu, ,,apa alb[" a fost ultima lumini de pe Plmdnt pe care au vazut-o. Personal,consider ct fenomenul cste in sMnstr legdtr:ri cu legendarul Tdrdm al Apelor Albe, cu refert directi la Shambhala.CercettrtorulIvan Sanderson,care a dedicat un studiu amplu po4irmii din Oceanul Atlantic cunoscutd sub numele de Triunghiul Bermudelor, in cartea sa RezidenSii Invizibili, ca de altfel gi in alte nt[neroase articole, formuleazl concluzia cd zona respectivdprezintd o forml de elipsa sau de romb qi cA mai existd tncd 1I asemeneazpne, situate la distanle egale unele de altele, impragtiatepe tot globul, printre care se numari gi rpaliul de triscl faima de l6ngi Japonia, supranumit ,,Marea Diavolului". O teorie apdruci la sfir;itul secolului trecut lansa o ipotezi deosebit de indrdzneaji. Conform versiunii oficiale, pe care o tustine geografia actual6, Plmantul este o sferd plintr, ce are un ccntru lichid, format din metale topite. Oarecum opuse acestei viziuni, teoria Ptrmlntului gol sus{ineca in interiorul Terrei exista,

104
de fapt, o concavitate, ce ar ca puncte de contact cu supralirl,' exterioara, polii nord Si sud. Aceasta remarcabild ipoteza p()irt, deschide in fa(a omenirii secolului XXI perspective nebinuil,' dinhe care cea mai importantl ar fi aceea ci civilizalia din cut, facem parte nu este singura ce populeazl planeta Pimant. Mai nrult chiar, unul din miturile asiatice frecvent int6lnite in lucrf,rilq rl,' ocultism, qi anume cel referitor la tdrdmul ascuns Shambh;rlrr. admite chiar posibilitatea existenlei unor putemice civilizafii in clrrr|' structura cavemoasA a scoa4er terestre.

IISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

105

ftrnnareaunor deschideri la extremitalile polare. El aduce ca argumcnt luminile polare observate pe Marte, Venus gi Mercur. in rprilinul afirmatiilor sale,referitoare existenta la lumjnilor observare h zona polilor planetei Marte. Gardner il citeazd pe proGsorul kryell, care a notat cA pe 7 iunie 1894,in timp ce urmereaplaneta folic, a v5zut brusc doui puncte de lumint firlgednd din mijlocul 0tk)tci polare.Luminile orbitoareau strtrlucit catevaminute si apoi lU dispdrut. Green a vizut gi el, cu c61ivaani inainte, doul pete de hlrrintr la polii lui Marte.
Au exista! insd, de-a lungul timpului, gi interpretiri eronate ale teorii, care au dus la realizarea unor experienle cel pulin Astfel, inaintea celui de-al doilea rlzboi rnondial, in ceradministra(iei de stat gcrmanc era foarte rdspdnditi aga-zisa r universului concav, care isi rcprezenta planeta noastrAnu

TEORIA

PAMANI'ULUI

GOL

Teoria Ptunantului gol a fost elaboratA, pentru prima dali. rl 1906, de scriitorul american William Ree4 in cartea FantuDtl polilor, iar mai tatziu a fost dezvoltat?ide un alt american, Marslrrrll B. Gardner. in 1920. in lucrarea O cdldtorie in interiorul Pduln tului. Au fost Polii descopeili cu adevdrat?. Surprirzltor, cci (l('r, care au ajuns la aceleaqi concluzii in mod independent, suslincrrrr c6 in interiorul Terrei triieqte o populalie nwnroasf,, formatrl ,||rt milioane de locuitori, detin5toarea rurei civiliza{ii exttem de rv;ttt sate. Reed considera ci grosimea scoartei terestre este de doit, Nil de mile, in timp ce interiorul gol al planetei are diametrul dc ('.llxl de mile. Iat6, pe scut, principalele teze ale teoriei sale revolrrlr', naret: ,,Pdmdnnl este gol. Polii cduteli de atdta vreme sunl l,t,l tome- Existd deschidei Ia extremitdlile nordicd si swdicd. In tnr' rior, existd mari continente, oceane, munli ti rAui. Existd, t'r'i,lrtt vegetalie;i viald animald in aceasla Lume Noud, populatd dr tnt" necunoscute locuitoilor de pe suprafala Pdmdnnlui." Gardner, dupi cercetllri ce au durat peste 20 de ani, a atlr|r ltt plus s,i in mod independent, dovezi astronomice in sprijinul llh mafiei ctr nu numai P[martul este gol, ci cA toat planetelc srrle mului solar au interiorul gol qi cate un mic soare in centru, hrrttl atribuit form6rii lor initiale, dintr-o nebuloasd spirab. Ca lcrrrlll al fo4ei centrifuge, rotalia lor de la inceputul perioadei de fot tttrttt, cand materia era ir stare topit?l, a provocat deplasarea spre cxl ll a elementelor mai grele, formdnd o crusti solidi la slrp/rlrfl

intre ai ctrreipere(iinterioribiim. Itc un glob, ci ca pe o cavitare,


teoriei, datoritii difracliei razelor, Soarele, Lrura qi pla$unt intrev5zute printr-o ceald luminoasi situati in mijlocul

la aproximativ 14. 000 km. Credintah teoria universului u dus pana acolo, incat, in perioada critici a luptelor din
anului 1942, majoritatea pulinelor radanri gennane au l||ull|tc de pe coastele vest-europene ale Atlanticului, la Rugen, I dcmonstra aceasci ndstrusnicA idee si pentru a determina

rl|rrlore de pe peretiicavitl{ii Universului,mutarea briranicului


lrlcct in golful Scapa Flowr. (]el rnai inflScdrat adept al acestei teorii a fost un oarecare dr. din Florida, ca.re a impmmutat numele sau unei intregi numite koreshism, ce a atras, in mod surprinzdtor, mii de cnhviagti. Dr. Koresh s-a hotdret sA demonstreze ca $[rvcniului concav corespunderealitdlii, asa incdt a ales dintre

rni geometri gi t6mplari, a dat echipei lor trufa5ul pi rEnt;lrl'c de Koresh Geodelic Staf (Echipa Koresh de stut 0rvitdlilor) Si a plecat pe coasta de sud-vest a Floridei, unde

prr| prca adencA, controlandu-irectitudinea teodoliti si cu eu bultr de aer.


prcsupunea cA, in cazul convexitAlii planetei noastre, r.ttt indepirb din ce in ce mai mult de api, si dimpotrivd, lur)4
lrrtttwcfr 5i Jacques Bergier Diminealu magicienr'lo/, Editum Nemira,

un pod lung ce inainta de la mal spre mare, acolo unde

tlc lucru. Acolo a pus se se construiascd piloni 5i din

exterioare a fiecdrei planete si lisend interiorul gol, in timp , r'


parte din focul inilial a rimas in centru, alcituind soarelc ( rtltd

fo4a de rotatie gi miparea prin spa(iua pr,,r,', De asemenea,


l. Raymond Bemard: O lume as.ansd, Editura Savaspress, Bucureilr, l',',1

106

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l07

qi"arauo.i,e,e'1.;;,;;":"#;J';Hf ?t#ir.#JT#il'i:

polare solidificate ar trebui sI masoar uproximatir, tOd;;il metri De asemenea,o pane a focului orig-inar "a . {iyeo-u .si materialelor incandescente r5m au P1Taltului, lormdnd un soaremurt mai 6..,11 "56.rfl,ll:c:::ul -;.

ce interioml a dajoi,ri_rorci j;J:l} ;{;i,ilil ,;ff't -SL"':"f"TiJ:f rotatiei Terrei in jurul axei saledin perioada d" f;;;:;;ffi#:

exterioartr,in timp

careTerraesleconsiderag fi o sfertr*ltd1 a #tiri;; totalemult mai maredecatgrcutatea ,e.lf. ;;;i#; sa Aeapmxim"tiii*id; ione.Teoriaprmentuluigoi-po-".t" a. u p*rnirl ropiri: Iiinceputut "i"i_"i#r"o ::j:.T _staxe deplasarea f.".eri'i ;]. J;;A fi; cenu-rtugaprcvocat a substan1.l".rnui gr"f la periferie,sub forrnl de roci qi metale, "-"pr.-Jeiol *d.;_"-fb;;t ;;;

totah aprment'rui. ;;-;F#5#Hrtsilil.":'iTHr$

la disrantade 6600 m, ceea ce corespund" il_": :*r:,. drametruluicavitiqii planetare, presupus ti Oe f a.OOO-f<_.-i'.,.*, a Acesr expenmentsuspecta avut o influentA putemictrasupra maresaluluiHerman G6ring. care nu a.Soveit ,r lur. a..""p.iii punctele nevralgiceale apArariiannaenene St sa renuntela cer_ cetareaescadrilelorde bombardierenef * uiut""rl raOioL;;#_ lor-germane, greoaiedar eficiente,ale i;;;;;;;:. valorificarea milirara a teoriei universului "i"E;;i;; .;;;* ;;i"; ;#ch,derea unor perspectiveintresank pentru rSzboi, iar Gtirine nici macar nu a brnuit ca fanaticii echipei tui Xoresh ; ;;";il;; doar ceea ce visau qi doreau sa demonstrezede inerentele interyretiri eronate ale acestei teorii. exrsten(a --,-.?]T:1"unor nuneroase argrxrrentede ordin gtiingific, ;;#;; mtrrturiile unor pe^oane cre-<libile referircarel;';;il;"#;;; de-accesspre interioruJplanetei, consutule un impresionantaxsenal. care poate prme in dificultate punctnl ' de vedere'oficiJARGUMENTE ,TIINTIFICE unor studii geografice, intre principalele . _Conform caracteristici ale Terrei existi anumite &scJra:

1imeade3.2oT;;;;"*r"T:f"';,lf *:f,":"|;Jf; "rtff -;;;;;

ieoriei universului concav cd au "u"i.aa,

s-ar de Dupr ce'au #;ffi;';il: lTl3.":o* acea apropia apa. construcqie rllu ro.il#;'fro;;d;il; 9" T9fr:u

dacl planeta noastr, este o cavitare, un spattu concav, poden . dc

ndiale care ilumineaz[ cerul arctic, noaptea"ax proveni de la acest soaE, ale cirui raze strilucesc prin deschidereapolari' Locuitorii gi clldtorii prin regiunile arctice au uneori ;ansa de a observaaurorelepolare, fenomenede o frumusetermic6. Conform teoriei oficiale, aceste fenomene electro-optice, sunt rezultatul intcracfiuii dintre atnosfera qi particulele puta.te de vantul solar' carEsunt deviate spre poli in momentul capt?triilor de ctrtrecempul magnetic tercstnr. Se presuprme cI acest particule excitil, prin coliziune, moleculele atrnosferei, care, dezactivdndu-se, emit o radiatie in ultraviolet. De fapt, este vorba de ionizarea straturilor ale Buperioare atnosferei, sub influenta radialiilor ultraviolete emise da Soare.Luminiscen{a acestorfenomeneeste difuztr, avind forma raze, &rui gi draperii cu tm urrui arc de lumin6, din care taQnesc feeric. De la o indllime de 100-400 km' uneori chiar 1000 aspect lsn, ele dau un farmec deosebit nopiilor polare. Cum pot fi, insf,, explicate aurorele polare similare detctate pe Jupiter? Planeta posedi cdrnp magnetic, insi gigantul sistemului solar este prea depdrtat de Soare ca vdnhrl solar sd poat?lcra aurore' ideea cI polii magnetici nu coincid cu Este general acceptat?l polii geografici, a{a cum ar trebui sd fie in cazul in caxePamantul ar fi o sferi solidA.Un posibil motiv pentnr care polii nu corespund, este cl in timp ce polul magnetic se afld de-a lungul rnarginii deschiderii polare, cel geografic se afla chiar in centrul acesteia,in aer;i nu pe p[mant solid. Marshall Gardner sus{ine cI marginea desciriderii polare este un cerc cu diameful de 2000 lcn. Punctul focal, ,,vdrful de ac" al polului magnetic existi' htr-un anumit momen! doar pe o po4itme a circumferintei acestui cerc 9i se deplaseaziprogresiv in jtuul cercului pe o orbiti bine deflniti, care se repeti ciclic, la un interval de circa 235 de ani, ceea ce coresprmdeunei deplaslri de 26,& W\ p an. Datele corespund calcuielor f6cute duptr misudtorile efectuateintr-o perioadtr similarl de timp. Conform teoriei Plmantului gol, atrac{ia gravitalionald este maximtr de-a lungul curbei care duce din exteriorul in interiorul Terrei. Acolo, un om cu greutateade 68 de kg cintiregte 136 kg' c6nd navigheazi prin deschidereapolart qi de-a lungul curbei de la exteriod spre interion Pdmentului, iar cind ajunge in interior doar 34 de kg, datoriti acliunii fo(ei centifuge' William cantitreQte Reed afirmn cA atraclia gravitationali are valoarea cea mai mare la jumitata cwbei ce duce din exteriorul spre interiorul Pimdntului'

108

os. KIJ t I h

OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

109

acolo unde se afla centnrl de gravitalie, Si este atat de putcr ,l incit acolo apa seratjt gi apa dulce a aisbergurilor nu se amcskl I apa strrata dmane h cdliva metri sub nivelul apei dulci. Astli'|. r poate bea ap[ dulce din Oceanul Arctic, ce provine din rdurilc urtt izvorlsc din interioml mai cald al Pnmdntului qi care, dupi ce lpll ir zona rece de la suprafali, ingheati brusc Si se transfonln t{ aisberguri, care se sparg apoi si cad in mare, produc6nd stfiurda maree observate de cdtre exploratorii arctici in nordul indepllrlrl i c[rora aceqtia n-au putut sI le dea o explicatie rezonabile. De asemenea, in interiorul aisbergurilor, au fost gtrsite itt ltr,t fect:t stare de corservare mamuti qi alte animale tropicale, (k'rlrl care se crede cf, au origine preistorica, deoarece n-au fost vll/Ilt niciodati pe suprafa{a Pdmantului. Unele dintre animale ilr l'r*

surprinse cu vegetatie verde in guri gi in stomac tr || inghelului. Explicajia cea mai frecventa care se dtr descopcr
de acest gen susine ce e$e vorta de animale preistorice, carc tr in resirmea arctici in vremea cand aceasta avea un climat trr s,i cd aparifia erei glaciare a transformat, brusc, Arctica, dintr-o rr tropicalt, intr-una rece, inghetandu-le inainte de a avea tinr| \l refucieze in zone mai calde. Marile deoozite de fildes dc cl(' formate din oasele Si fildeSii a milioane de rnamuli Si masl(!|,

descoperitein Siberia gi in insulele nordice, sunt explicate in r( mod.


Studiind comDortamentul mai multor animale. cum ar li moscat, ursul;i vulpea, s-a observat cl acesteamigreazd iarrrl, mod straniu, citre nor4^lucru pe care l-ar face doar dacl lr acolo un {inut mai cald. In plus, in nordul extrem au fost dcst (

rcrie de elernente ce au fost observate de marea majoritate a pcditiilor lntreprinse in regiunile polare. Aspectele,przentat-in a"tutiut O"^n"v-onO Serrnrd- in lucrarea O lume ascunsdr, fi sintetizate astfel: Absentaindelungattra luminii solarein timpul lungilor ierni rre: in ;ordul indeplnat. soarele este absent perioade lungi de -intamph daci Terra ar fi solidi 9i rotund5, ceea ce nu s-ar tbar uqor turtitil la Poli. l'unc$onarea anormal[ a bumlei: a fo.st^obTrv:ta 9.e toF ii care au ajuns foarte departein nord. Strania firncgionare coresprmdJcu ceeace s-ar inEmpla daca Ptmanhrl ar fi inr exploratorii ar fi intrat in deschidereapolari' Trccerea stranie peste marginea deschiderii polare: ori de ori exploratorii tu intrat accidental in interior, au intalnit de mediu foarte diferite, pe c:ue nu au gtiut cum str le Lzc ai de aceea,nu este de mirare ca au folosit expresia ,,un rlr8niu". Toli cei care au petrecut un timp considerabilin zona ||6u antarcticl au fost conftmtati cu fenomene inexplicabile lunct de vedere al teoriei potrivit carcia PImantul este solid 9i irl, ,br usot explicabile conform teoriei Pamantului gol cu rhhlcrila poli. locl tn aisberguri. Ztrpadl colorattr Polen 9i prafin nordul |||lrllt: Dace mabrialul care colore^zi zipada este o matene orobabil flori sau polenul unei plante qi cum in vecintrtatea in i Ar"ti" nu crcste asaceva, rebuie sd creascA interiorul intah.ste qi Ar cazul prafului' O situatie ii-iUrf se
| $|{h pc zdpadi 9i o innegte$. ncinghelatl ln cel mai nordic lpr punct:. Contrar opiniei

vaxiet?ltinecunoscutede flori, iar pdstrri semindnd cu beca(('h', in neincadrAndu-se nici o speciede ptrstrricrmoscuti, au fi)sl ,/il venind dinspre nord gi intorcdndu-se acolg. Iepuri existtr din intr-o zonl din nordul indepdrtat, unde nu cre$e nici urr fi,| vegetatie, dar unde se afl[, in schimb, materii vegetale in care plutesc in deriv?l,venind din zonele mai nordice, cu irp,l gheluri. Triburile de eschimoqi au hsat prin taberelelor provur urme inconfundabile ale migraliei lor ctrtre nord, iar eschinrortt
sud voft)esc intotdeauna de triburile care trliesc in nordul irrr

Ei au credinla ctr sdmolii lor au venit dintr-o Fra p r! situata in extremul nord. Pe langa argumentele de ordin cosmic gi biologic pr,'
anterior, in sprijinul teoriei Pdmantului gol mai pot fi enurri r'rl.

, confirm ctrreia Oceanul Arctic este o imensd masd de acestanu esteinghetat deloc, deqiconline intotdearma lrlrlli a" gheatAin derivd 9i aisberguri' b !a c e mal cald ln apropierea polilor? Deoareceaisbergurile fl cum se formeaztr aisbergurile? nu din apa sirata a oceanului' ele nu dulce 5i a .lin "pa nrdcrc din Oceanul Arctic' ci dintr-o masd de apA ddce' htl ltced aratit ctr aisbergurile se formeaztr din riurile care Pdmenhrlui;i curg spre suprafali" prin deschiderea In|ork)ru1 Acestearidicl gheala din marile intinderi alb' panl
llcfi!]rdi O lume asat rd, Editura Savaspress, Bucurefti' 1994'

OS. KUHLI:N

.ISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTMII

lll

la mari inll(imi gi pot fi auzite pe o distantl de cateva mile, inaint(. de a atinge vasele si a tece de ele. Cerul din zona arcticA ir antarcticA reflectll cu acuratele suprafaja Pnmantului, a apei s,i ghetii- Practica marintrreascdarati ci nu trebuie str se pomeasclt intr-o mare ctrltrtorie fdr6 a fi consulta! mai intai, cerul de aptr. DESCOPERIRI GEOGRAFICE Conform lucrtrrii dr. Raymond Bemard, O lume ascwnsd,lr,oria Pdmantului gol gi-a gdsit confirmarea atat in expeditia arctici (1947), cit si in cea antarcticl (ianuarie 1956), conduse de con tra-amiralul Richard Evelyn Byrd, prilej cu care acestaa pitruns in concavitateainterioarl a Terrei pe distanlele de 2700 de km la Polul Nord si 3700 de km la Polul Sud, unde a survolat rm teritorirl lipsit de ghegri, cu mun1i, peduri, vegetafie, lacuri qi r.4uri, neirr registratpe nici o harte. Adevdratasemnificafie a marilor descoperirr ale amiralului Byrd a fost trecuti sub tilceregi nu i s-a dat atentic pdnd cAndGiannini qi Palmernu au flcut publicl problema. Iattr cdtevadin declara{iilefAcutede contra-amiralulRichanl pldcea sd vdd acel linut de dincolo de Polul Nonl E. Byrd: ,"14i--ar Acea zonil de dincolo de Pol este centntl Marelui Necunoscut!..." (februarie 1947); ,fe I3 ianuaie, membii erpedisiei Statelor (Jnitt' au pdtruns 2300 de mile intr-un linut de dincolo de Polul Sud. Zborul a fost executat de contra-amiralul George Dufek, din Unitateq de Avialie a Marinei SUA, ce a decolat de la ba:,t McMurdo Sound,aflatd la 400 mile vestdepol;' (13 ianuaie 19561. ,,Prezenta expedilie a inaugurat o noud Si vastd intindere dt pdmatu." (13 martie 1956);,lcel continent tncdntdtor din c"r. finunl Mislerului VeSnicl" (1957) Referindu-se la menlinerea unei discrelii absolute in legAturi cu misiunile exploratorii ale expediliilor intreprinse de marinl american[ sub comanda contra-amiralului Byrq Raymond Bcrnard' artrta cdi ,Descopeirea amiralului Byrd constifirie astdzi tol secret in erTtalional de prim rang. Dupd ce Byrd a anunlat pritl radio, de Ia bordul avionului, descopeirea Jdcutd ti dupd o scurtd notild apdrutd in presd, toate itiile ulterioare in legdturd t n subiectul respecliv au fost indepdrtate cu grijd de cdtre agenliih guveraamentale." Prima carte dedicatil acestui subiect, Zurni dincolo de Poli, a fost scrisi de F. Amadeo Giannini, abia in anul 1959, dar, din
f. Raymond Bemard: () lume ascunsll, Edinrra Savaspress,Bucure$i, 1994.

lucrarca nu s-a bucurat de publicitate: '.E-rtremotive necunoscute, de nord si de sud ale Pdmdntttlui nu au o limitd ftzicd. Pe nltdlite Pl!.mdntnu se poate naviga de iur-impreiur pe la Nord gi pe la M. Tonqi unele zborari ,,in jurul lumii" au conlribuit Is porylara conceptiepre$itd cam cd PdmAntul ar f fost inconjurat pe la nord qpediliile polare ale il p.la *a. lncepdnd ca 12 decembie t929, 'iannei unei intindei de pdmdnt nedeSIJA au stabilit erktenlt tafminabile, dincolo de presupttsul Pol Sud al Pdmdntului. Acest tbor a awt loc peste piimAnt, ape li gheluri. Din moti'e foarte tarloase, memorabilul zbor n-a fost aproape deloc menlionat in qPedilii Dtsd- St^tele Ilnite $i ake peste 30 de natiuni au pregdtit -plare pentru a pdtrunde in finuturile Idrd precedent,in 1957-i,958, 'h acam dovedite, existentedincolo de ambii poli" ln acelasi an, Ray Palrner, rcdactorul-lef al rcvistei .F' tng htrcers, a fecut conexiunea cu o posibih origine a OzN-urilor li I d8t detalii in rcvista sade mare tiraj, dar citeva weniment ciudate lu rnarcatprczerta unor fo4e ce incercau str controleze informatiile detc publicitltlii. Astfel, toate exemplarcle numirului din decembrie 1959au fost distruse,inclusiv gpalnrile dup[ care fuseserl realizate; nvistle au fost trimise cu int5rziere abonatilor, dupl ce au fiDst Fthnrite, insl nu existi crtitudinea ci informaliile nu au fost grzurate. Iatil ce scrie Palmer in articolul dedicat descoperirii lui Erylrd,,tr'lulli dintre citiloi 4u afrmat clt zboruile comerciale trec bt timpul pe deasupra polului, aiungAnd de cealaltd pane a insdsi con3!&ului. Acest luqu nu este adevdrat Si chisr dacd Aeriene ar rdspunde clt este,tol nu este adevdmt. fuerca Liniitor El fac manewe de naigalie care eliminll automal zborul peste pol ht linie dreaptd, in orice sens,deoarece in acel punct orientarea &rN busold nu mai esteposibilil. Intrebasipe piloSii acestorzborui polare, $i apoi, numili mdcar un zbor trans-polar Ia cqre sd vd 'pLEli lua bilet, un zbor care, efectiv, sil traversezepolul." Afirmatia lui Palmer, conform ctrrcia zborurile nu uec pe &rrupra polului, pare rczonabili in urma descoperirii de cdtrc ruti | ftptului ci Polul Nord Magnetic nu esterm prmcl ci o linie lungl do iirca ISOOde kilometri, ce se intinde peste bazinul polar p6nd h pcninsula Taimir din Siberia. Conform teoriei Plmantului gol' foorta reprezintn marginea unei concavic{i polare, iar orice punct do pe acestcerc poate fi numit Polul Nord Magnetic, fiindc6 acolo |cri busolei aratil in jos, a$aincat, in momentul in care pilo{ii cred 0l su ajuns la Polul Nord, ei ating in realitate margineaconcavitl[ii

tl2

OS. KUHLEN

I S]STEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ll3

polaxe- Nercuqind sa justifice strania compoftare a busolei in bazinul polar, suEin[torii teoriei oficiale au apelat la interacliunea cimpului magnetic cu particulele inc[rcate electric, provenite de la Soare. lncercAnd si aduci noi argumente in sprijinul afirma(iilor sale, Palmer face o leganua surprinzitoare, in momentul in care scrie: ,J,egenda scandinavd a unui tinut paradisiac din nordul indepdrtat, numit Ultims Thuk, confundatd de obicei cu Groenlanda, est( sernnficativd ahmci cand este studiatd tn omdnunt, datoitd remarcabilei asemdndi cu genul de linut vdzut de By'd ti datoril.i amplasdii in nordul foarte tndepdrtat. A presupune insd cd Ultima Thule esle Groenlanda, inseamnd aJi pus in fala unei contradicli| existenla calotei glqciqre a Groenlandei, core umple intregul bazin al Gromlanldei pdnd la adincimi de 3200 de metri-" O analizA mai recenti asupra fenomenelor din zona polilor, efectuatt de dr. Valentine, zoolog, arheolog ;i oceanogra.f ce a studiat mult timp teoria lumilor paralele,.face o distinclie neti intre dovezile referitoare la teoria pimdnhrlui gol $i posibilitatea p6trundcrii in diferite 'spalii paralele ale Terrei, atirmind urrnitoarele: ,,Amiralul Richqrd Byrd, explorator vestit ti pilot cqre a zbural pestu cAmpurile magnetice intense ale celor doi poli, a'Jdiut in 1929 o comtmicore radio incredibild, pe cdnd se aJIa deasupra Polului Sud. El a spus cd a trecat pintr--o ceald luminoasd ;i u pdtrans deasuprq unei zone veni, ca lacui Jdrd gheald pe ele si cd q vdzut nitte animale, dintre care unele semdnau cu bizonii, precum Si oameni cu aspect pimitiv. Transmisia radio s-a tnterupt brusc, iar relatdile amiralului Byrd aufost puse pe seama epuizdrii nervoase ;i a halucinasiilor. Nu s-a fdcat publicitqte isprdvii amiralului, tnsd ciudam transmisiune a ttirbit reputalia so in cercurile ; tiinlilice. Este totu$i straniu, cd un numdr de persoane care se duceant fecvent Ia cinenatograf in anii '20, afirmd cd au urmdit pe ecrdn Jilme realizate cu exploriiile intrepirce de Byrd Si, in acest cadra, au vdzut tdrAmd de dincolo de poli, deSi nu este exclus ca ace\tti cinefrli, inJluenlali de cele citite despre incident, sd f confundat cele vdzule pe pArad cu cdldtoria amiralului By'd. Incidentul respectiv a fost trecut in sfera legendei $i nu mai este pomenit de nimeni decdt de adeplii ,,pd.mdnului gdunos in interior", care presupun cii amiralul ar Ji zburat printr-o gaurd in golul din interiorul Pdmdntului $ nu tn altd dimensiune, oSa cum s-a sugeral .1. .'.' t o mqr? in cazul dispariSiilordin Tiunghi. itt,ti''

tnn" cdmpurilc de forld magnaicd' a!t-:uT a! Iost ,l-ilirudir" PiibAebhit>t si condiliik de deasuu-,,ery"aientut tr)-"*i. cd amiralul a taversot polul ;i cd era in ;"-';;;;.-pr;;prndnd 'depiinatatea facultdYtlor sale mentale dincolo "' O al6 confrrmare a extsrenlei teritoriilor necunoscute c*" t d:T:ry:i de pot- u fost facut'ii lt' David Bunger' Cc "Lut s+i, in Antarctid4 oaze cu ape calde' Bunger prlora.unul ot in f de amimlul Lr. O avioanemari de trans?orl ie au fost folosite a Marinei suA din 1946Hig'hiump ;;il;;d-i#mlixii Plecdnd ino-- zbor ce ducea spre inierioml continentului' iilz, situatr l6nga coasta Queen Mary' ii i"'""f." CI +"a1tr Shackleton, ktn- d: FT' .el iirr*r-r- rtl firr."., la o distan$ de circa 6 .a qe qinutlipsit de ghetud' cu lacuri cu drlente culon' &sciperit un avea si u.ta", pane la albastru-inchis' Fiecare lac i;;..;;fit 444 kJnL' iar -t- lungime si-o-suprafatide aproximativ ear" +, S rrrlcanice' in t9eO^'un lxistenta apei calde nu se oarora activitalii anada,The Globe and Mail' a publicat o fotoiitt Oiiii-""/C terzi, 6cute de un aviator in regiunea arctic[' *"i"al ilnJl MARTURII INCOMODE ulT Vechile scrieriale chinezilor,egiptenilor'indienilor Si 4tot descruoere de marea. popoare,ca qi legendeleeschimoqilor,vorbesc precum iii norO-de un nearn car ffiieqte sub scoa4apdrnantului' ar'fi venit din acealari paradisiaca' lor ;iU ;;J;;;"qii Maioritatea celor care au scns despre acest -subiect {itt1 :1 de oame mrcr .u lntcriorut Panlennrlui este locuit de un neam a cdror origine pi"r"u 9i mai sprm ci eschimoqii' ililne, "afenie a tuturor celorlalte rase de pe suprafata "" aif".i 6 de cea JiAe'""," Nansen citeazi rm i,finattt.f"i, provin din aceastarasd subterand' Xltr-le4 conform ctrruia-eschiaitt t *t"t al ;#;#;; un pop-o.rsuprayTral motii, in ace; vrme, erau considerali iryi9i spune ci ei au venit dintr-un linut cu ii[-ii"1*rti-.lilor p'a'anatl mult dincolo de bariera de gheap lffi;;;'al.l;-; absolut * acestea'mai exista 9i relatitrile similare' dar -Y"** ahrmA cI au mtrat ttil oesln&pendente, ale unor indivizi care t.rdici Astrel, Ravmond Bemard citeaze in cartea !i#;;iara. declaralia frcttu de dr' Nephi cottom din Los i'^i^a' ii'f,r un a dezvaluit presei povestirea pe care i-a s?us-o L;i;,;; blrb* de origine scandinava:

114

OS. KIJHLIJN

OCULT DE DOMINARE A LTMII

,,Locaian in Nomegia, in apropierea Cercwlui Arctic. Intr-<t vard, eu Si pietenul meu ne-4m hotiirAt sd facem impreund o cdldtorie ca barca Si sd mergem cAt mai deryrte ln linutul dil nord. ASa cd ne-am pus provizii pentru o lund, intr-o micd bald de pescait, ca pdnze $i cu un motor bun Si am plecat pe mar( Dupd o lunii ajunsesem deryrte tn nord, dincolo de pol, intr--o lanl micd ;i ciudatd. Cel mai mult ne mira vremea de acolo: caldd, iar, uneori, noaptea nu puteam dormi de cdldurd. Apoi am ydzut ce\\t atAt de straniu, incdt am rdmas amdndoi uluili: tn laya mdii caklc erct ceva ccve semdna cu un munte mare. Oceanul ti ldrd ghqri pdrea sd se verse intr-un anumit punct al acelui munte- Nedumeril, am continuat in acea direcSie Si ne-am trezit plutind intr-un caniotl larg, ce ducea in interiorul PdmAntufui! Oceanul, care ne purtase in interiorul gol al pdmdntului, u devenit, treptat, un rdu, Acest rdu metgea, dupd cum ne-am dul seama mai firziu, pe toata suprafala interioard a lumii, de la un capdt lu celdlalt. Te poae duce, dacd mergi destul de-a lungut sdu, de Ia Polul Nord Ia Polul Sud. Am observat cd suprafa! interioard a Pdmdnnlui era impd4itd, ca Si cealaltd, tn uscat i;i apd. Soarele lumineazd din plin Si viaya animald ;i vegetald abun.l(i. Am cdwbit bt mai departe pin acest linut fantastic, fantasti( Jiindcd totul era uia$ tn comparalie cu lucruile de afard. Plantek, erau mai, copacii gigontici Si in fnal am dat de uriati. AceStia locaiau in case Si ora;e, ca ti noi, pe suprafalu PdmAntului Si foloseau pentru trqnsportul oemenilor un mijloc tlt transport electric, asemdndtor ca un monorai. Mergea pe toati lungimea rdului, de la un oras la alnl. C6.Siva dintre locuitorii interiorului PdmAntului ne-au descoperit barca pe rdu Si au fost uluili. Erau totuti destul de pietenoti. Ne--au invitat sd mdncdnr cu ei, in casele lor $i m-am despdrlit de toyard$ul meu, el ducdndu-se acasd la un uria;, iar eu Ia un altul. ln inarion Pdmdntului, toate fractele Si legumele sunt mult mai gustoase ;i mai palfumate decdt cele pe care le avem pe suprafala exterioari a pdmdntului. Am rdmas la uria$i timp de un en, bucurdndu-nc de tovdrdiia lor lafel cam Si ei se bucurau cd ne cunosc. in timpul vizitei noastre, am observat multe lucruri stranii $i neobisnuite It acei oameni Si tot-timpul rdmdneam uimili de progresul ttiinli/ic ti de invenSiile lor. In tot acest timp, n--au fost niciodatd nepietenoi cu noi ti ni s-o permis sd ne intoarcem acasd aSa cum venisem". O experienlA similari si total independent?t descrisa de nor-

c;trul interiorului gol al Pam6ntului,care, fiind mai mic 9i mai n sslucitor decat soarelenostru, pare fimuriu' CartearelatazA trf,iti de doi nowegieni, tati qi fiu' care' cu mica lor de pescuit s-i cu rm curaj deosebit au incercat s[ gtrseascd di dincolo de vdnnl de nord, deoareceauziser6 despre si fiumusetea lui. O furtunl extraordinard i-a purtat' pe intreaga diitan6, prin deschidereapolari in interiorul gol gi au petrecut acolo doi ani 5i s-au inton prin iei"*u"i] rchidereapolara sudicd. Tatiil gi-a pierdut "3F. ury"i "Td.T iU".n t-u rupt in doua $i le-a distrus barca Fiul a fost salvat Si petriut 2a ie ani in inchisoare,fiind considerat nebun' deoarce neincrezltori' Ca4' in stryit' westise -fost "*pe.ien1a s:r unor oameni n-a mai spus nimanui povestea' DupA 26 de ani' ca eliberat, ,rcar,a economisitdestuibani ca sd ajungtrin s9tele qTq ii Y *-dif."*l in lllinois, iar mai tdrziu.in Califomia La 9Ode ani' , mta-pUt , romancierul W. G. Emerson s-a impritenjt ou el p""""t"u. La moartea bitrdnului, a moftenit hnrfile intet "nutpit"antut"l, fdcute de acesta qi manuscrisul in care iqi Jr.ri ria experienlele. Amoldo de Azevedo, in a sa GeograJiefaicd' a scis despre Llume de sub picioarele noastreumetoarele: 't4vem sub noastre o regiune imensd' a cdrei razd este de 6290 de

I Olaf Jansen, a fost citati de scriitorul american Willis Emersorl, in cartea Zeul fumuiu. TitltJ'l se referi la soarele

mai avansattrdecat a noastrl, care a existat intr-o cal'rtate ce era legati de suprafaF printr-un tunel' Acea-cavitate ci "Ild iu-i""te O" o limine ciudati, caxenu era produsd de limpi, atrnosferei' Aceasta lumind-inta sI rezulte din electicitatea viala plantelor gi permitea poporului subteran str faca ra. Locuitorii (Jtopiei descise de Lytton erau vegetanenr o zburau cu ajutorul unor aparate,nu cuno$eau boala -qi aveau primea cele necesare Iuizare socialaperfecti, astfel incAt fiecare

. comnlet necanoscutd, ce constituie o Provocare penfiu \ta si' inpAmfarea savanSilor:' Din vasnrl domeniu al luamintesc faptul c[ rozicrucianul Bulwer de "nticipatie in cartea sa Rasa viitoare, descrie o civiliza{ie subterane

l16

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

tt7

lt'

privinle. Veme descrie un grup de exploratori, care au intrat ittr-un crater de !,ulcan gi dupi ce au mers luni de zile, au ajuns, in final. in centrul gol al Pimantului, unde au gesit o lume luminati dc propriul ei soare, cu oceane, uscat qi chiar ora5e. Trecind in domeniul ci4ilor iniliatice, trebuie amintit ca Ossendowski scrie in cartea sa Animqle, oameni si zei urmtrtoarele: .Jmpdrdsia Agarthei se intinde pin tunele subtemne in toate pdr!i1.. Iumii... Toate cavernele subterqne ale Americii sunt locuite de un popor vechi, care a dispdrut de pe glob. AceSti oameni $i regiunile subterane in care locuiesc se aJld sub autoritatea supremd a Regelui Lumii. A6t in Oceanul Atlarrtic, crit si in Oceanul pacific au existll odinioard, mai continente, care ulteior s-qu scufuniat, iar locut torii lor s-au refugiat in lumea subterand. Cavemele cele mai profurule sunt iluminate cu o lumind strdltrcitoare, care permite cre$tcr&) cerealelor Si a altor legume gi.ld locuitoilor o viatd lury1d ti lDsitd de boli. in aceastd lume existd o populolie numennsd Si multe triburi." ln respectiva lucrare, autorul se referl la existenta unei vastc re(ele de tunele. construite de o rasa preistorica. din antichitatea ceu mai indepirtati, care trecea at6t pe sub continente, cat si pe sub oceane qi prin care circulau vehicule rapide. Cel mai faimos dintrc aceste tunele este Dntmul incatilor, care se intinde pe mai multc sute de mile la sud de Lima qi trece pe sub Cuzco, Tiahuanaco si cle Trei Virfirri, continui.nd spre deqertul Atacambo. impnrilia despre care vorbeste Ossendowski in timpul cildtoriilor sale in Mongolia, const5, evident, din cetdli subterane aflate in scoMa Pdmdntului, care nu trebuie confundate cu teritoriile din interiorul sAu gol. Conform acestei viziuni, este vorba de dou.6 lumi subteranc, rma situati mai la suprafali, iar cealalti in interiorul gol al Terrei. Baza existenJei oricirei civilizalii, cu atit mai mult a celor carc se prcsupune cd igi desfaqoari activitata in subteran, este condilionati de asigurarea c6torva resurse esenliale, din care cea mai mportanti este apa potabilE. Cercet6ri stiinlifice relativ recente efectuate cu mijloace modeme de investigalie au relevat existenlil rmei vaste re{ele de fluvii subterane in interiorul scoartei terestre. inclusiv in zonele desertice, ceea ce vine in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea existenlei unor civilizalii in adancuri. FLU\/II SUBTERANE Un gmp de cercetiltori chinezi care studia zonele de degert si semideprt ale pustiului Gobi, a descoperit in regirme 17 fluvii

Acestea au dimensiuni apreciabile: lmgimi de circa 30O srrbterane. si ltrtimi de l-10 km. Debitul fluviilor este fantastic, iar krn la aOancimea care curg misterioaseleape variazi intre 50 9i 200 de in metri. Asemeneafluvii au mai fost descope^rite Sahara9i in alte zone d;ertice, semideqerticegi de stepa. Intrebarea este curn^au putut acistea sa curga h adencimi care ajung pini la aproape l00O scoatela de metri? Rispunsurilesunt variate.dar analizalor atent-A fenomenului necunoa$terea multe lacune,fapt care dovedegte iveal6 respectiv. Adesea existenla unor mari cursuri de api subteraneeste pustr in legAturt direct! cu prezen{azonelor de deqert,considerindu-se de citre unii cercelAtori ca pustiurile ar putea fi lumarea unor ce misctrriale scoa4eiterestre au determinatmodificfi ample ale albiilor unor fluvii strtvechi'al clror precumgi acoperirea reliefului, debit gi-a^cautat debug-u in ad6ncuri. Lipsite de apa, suprafelele de deasupra,supuse ac{iunii vdnnrlui qi energiei solare au.sleryit prin a deveni zone aride, fara vegetalie. Asemeneasupgztlt pjtr.l constatarilorctr cel putin pustiurile Gobi h logice, ele racordAndu-se puteafi rezultatulunor ample miFcaritecionice' au ar si Sahara ^ce dus cdndva la schimbdri ale unor mari cursuri de apa' Insasi planetare constihrieo enigma a naturii existenF marilor deqerturi si exDlicarealor numai prin invocareamiqcdrilor iectonicepare Conform teoriei oficiale. pustiurile sunt, fie creatii ine"itnpfi"u. evolu{iei planetare (cele aflate la mari altitudini qi mari rente ale latitudini), fie consecinteleactivit5tii nes5buitea omului' Complexa relea de fluvii subteranedin structura cavemoasaa scoa(ei ierestre nu se Altinde insd in exclusivitate in adincurile Pim6ntului, ci atinge in anumite puncte suprafala"ducand h crearea unor lacuri cu pr;prieteli remarcabile. Iar atunci cand, pe langl caracteristicile naturale deosettite, se constate ;i urrnele unor activitdti inteligente,cum estecazul lacului Alchichic4 realizareaunor cercegri aprofundatedevine mai mult decat necesari' LACUL ALCIIICHICA Lacul Alchichica din Mexic se remarcd printr-o serie de caracteristici aparte,ce il diferenliazi net de lacurile obiEnuite'Astfel, conform misurltorilor efectuat de o echipa de scufrmdetori s-a rtabilit ca adincimea sa ating nu mai putin de 700 de metri , In plus, Alchichica prezintit 9i o serie de fenomene surprinzdtoare':
L Sorin $tefSnescu:Sfdarea Timputui, Editum Zona' BucuSti' 1992'

ll8

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

ll9

o Lacul proiecteazi pe verticah un adevarat con al lin$tii, al clrui diametru crqte o dattr cu altitudinea. Oric aeronava care trece prin el, ateta timp cet duleazi Faversarea.are scoastrdin uz intreaga aparaturi radio; o Avioanele sunt insolite uneori de bile de luminf,, pe timpul tsaversdrii; r Cind toatil regiunea este acoperitit de nori grogi, ?n g0% din cazuri, deasupralagunei se menline o pati, o gaurA de cer senq yizibiltr de la zeci de kilometri de jur_imprejur; r Indiferent de anotimp, cota apei este constante.-Card ploile fac sAcreasctr nivelul mla{tinii din apropierecu peste3 metri, sau cdnd arsita verii evapordaproapetot lichidul din aceeasi mlaqtind, Alchichica nu-qi modificd ad6ncimeacu mai rnuL de. 5 cm. Explica{ia nu poate fi dec6t una singurd: sub lac existi un sistem de sifoane extrem de sensibil gi eficient Apa in exces este inmagazinaE in rezervoare subierane si estereda6 albiei vizibile la exteriorabiain momennrlin carL pierderile prin evaporaxe impun o compensare, pentsu mentinerea constanti a nivelului. o Alchichica inseamnr,apd amarii. Datoriei prezenlei strrurilor minerale, culoarea apei se modifici permanent, trecend prmt-{ gamtr fantasticd de nuante: de la albastru la yerdegalben sau plumburiu. Au fost remarcate gi efecte terapeu_ o In lac exi$A mase de aptr sdrati gi dulce, care niciodati nu se amestec5,strahrile in care sunt dispuse modificandu_si pozilia in adincime in timpul noplii datoritt, probabii, varialiei gradientului de tempraturd; o Perelii lacu.luisunt cephqiti cu un material a c6rui comoozitie este net diferitA de a sl4ncilor din jur: magnezitA "o]npu.U dE 96Yoptnita|d.. Incercdnd str descoperemecanismul prin care nivelul aoei este pesh'at constant,Pedm Ferriz gi Christian Siruguetau efectuatcateva scufundiri la Alchichic4 pdni la ad6ncimeade 50 de metri. La 45 de rnetri adincime, in partea vestici, un mic zid de lesDeziintre_ rupea peretelede rocd si, c61ivameni mai sus, hierogiife stranii marcau suprafala unui bolovan. Conform celor doi iercetltori. confguraqia perefilor nu poare fi decat rezuttatul unej interventii rnteligente, fiecarel5 metri,pe verticala, La existi o suprafaFpland de 2-3 m lf,time, care continu.{ cu scurtesi rare denivellri pe perelii

$"";

t,

in de nord, est ;i sud. De la suprafa(E profiurzime' existl nei !ruryu7 dacl au fost construite inainte de inundare' atuncl ele rofi..nde, c?f:e, era exrcprezi;tr urmele unei activitifi minire al cirei obiectiv Este insd foarte posibil.ca mhi ti.Ltou t"ig"."u I::-If:^sib apa. ..ir..",6 -ugn""i"lui.dmarece in capitolul 8t d.ft!\ o metodl care permitea scutimd:ltonlor zomoc es(emenqionatd jumatate t* aae.i sa rrmana ia mare adincime chiar si o 9" l,t lnFooucanq masca,fara costum de scafandruqi fdrl decompreslune' pi de our si simplu in apa un amestec pieE albastre carbon' ' apa asemanitoare: se mai gasescc6teva ochiwi de it *gi-" -este situat intr-un crater drepttmghiular de e,te*"ae,ie exemplu, agatd cu 150 m adancime, de ai cdrui pereli stAncoqiverticali se DupA cum arati Sorin 9tef6nescu difi",rlo," catevaplante anemice. S\a"i" Timpului,la 20 de lm de Alchichica exist' un i ti"i"" de Go a. a"uiu.i rdv$ite 9i plequve, cu riduri addnc brtzdate Derntmbadas (Prdbu$itele) Unele ipote.ze erozinne, numite I4r ca Prdbusitale nu sunt altceva dec6tbucdlile de rocl azverlite s*i adevlr' de lxpfozi;fe care au format ciudatelelagune Existi' in traiectorieimapirokhnice care permit orienhrea anu-ite c-ade -eod. trialului rezultatin urma unei explozii' astlel incat acesta.str Pentru a oblme ulsa inh-un anumit loc 9i la o anumitl distantl necesara oarfot--tu de la Alchichica sau Atexcae ar fi fost in nivelul radioactivitAtii zontrnu il,ilit"ou bombeloratomice.dar a revelat nimic anormal in privinla ochiului de aptr de la Atexcae, Federalia MexicaM sA nu u e"tiuitalifo. Subacvatice ii atenlioneazi pe scufimdtrtori. mai poatA coboare rnai mult de 20 de metri, deoarecerisci sa nu se tii f" t"p-f"fa. Densitateaapei este atat de mic6, incdt corpul din roc5 Ju". U fi-a ia un bolovan. Perelii lacului sunt formali cu o coald panl la t0 m' dupa care urmeazi 20 de metri acopenF ventuzepustuloase' cu teounere albicioasa iipicioasa.presarat'it Ei carbunelul' iar mai jos, un strat dd substant5neagra asemandtoare pereqilor esteprodusulsdinu ca Testeleau demonstrat aspctul sttiina de a ment2lrii, iar compozilia materialului respecdv este solului din zonI. Conchtzii etp."t"t" simptomatologice prezentate.anterioi itfltl* ]." toate nr de vasta dezinformare implemental.?l Piramida Oculta la de velele societaui contemporane, ca element al unui deosebit

lr
ltl

t20

OS. KUHLEN

complex Sistem de Dominare a Lumii, respectiv cazul fenomenulrri OZN gi cazul structurii reale a Terrei, nu sunt singulare, ci reprezint.-l mai curdnd partea vizibili a unui aisberg care poate in orice moment sd zdruncine din temelii intreaga ordine sociald actuali. Cunoasterea pa4ii nevAzute a acestei imense manipullri informalionale este cu al4t mai importanta, cu cat ea iii are temeiul in hsasi structura intim[ a fiin{ei umane, in modul in care aceasta percepe sensul existenlei Si care ii determina in ultimd instan(i ac{iunile.

III.

IST OR IA S E C R E TA A OME N IR II
'lstoia autenlicd a ciiliz'rliei este in' lerzisd Coniuralii pxlernice vegheazdasupra stictei nenlineri a unei rersiuni alteraue,cQre ea singurd ure autorizalia de a f e^Primutd." Robert Charroux' Cartea sfipAnilor lumii

Dupe cum am mai ar5tat' fiinp bio-psiho-sociali numiti OM dezvolt?ioptim doar in condiliile in care are o viziune foarte bine se inchegat?i as;pra temporalitttii' fiind pe deplin congtienti de ceea ce inseamnA trecut, prezent Si viitor, de importanta acestor no{lunr' Doar devenind total implicattr in ceea ce a fost, in ceea ce este 9r in ceea ce va fi, fiin1a umana i$i poate dobdndi si demonstra suDerioritatea.Memoria este elementul care di omului sentimentul de continuitate al eului de-a lungul timpului, in cadml societi(ii' contudndu-i astfel personalitatea. Remodelarea tecutului constttuie, de aceea, o met;de de baza pentru creareaunui infeg eEafodaj din de criterii, standarde 9i obiEnuinte menite sd motiveze ac(iunile fiind elementul-cheie al oricirui sistem de rcalitatea imdiati, contol. Particularizdnd acesteconsideralii in cazul sistemului de conhol omenirii, instituit de Piramida Oculti, devine mai mult decat ul unei cvidenta pieocuparea acestor for{e de a impune adoptarea ii promoveze intereselesi-sA vcrsiuni oficiale isupra istoriei care sI li faciliteze implemintarea viitoarelor programe la nivelul marilor trebuie comunititi umine. Consider, de aceea, cd primul pas care decelarii adevdEtelor semnifica{ii ale evenirnentelor flcut in sensul lo care luim parte si a sustrageriidin zona de acliule a manipultrrilor nc scara larga este reevsluarea obiectivi a trecutului omenirii Sl in""o.- unilitu cu c6teva realil5ti admise de teoria oficialS cu privire la aparilia qi evolu{ia vietii pe planeta noastri'

t22

OS. KUHLI,N

SISTEMUL OCI'LT DE DOMINARE A LUMII

a ) TE O RI A

ALEAToRII, A bMENiNii..".

EVOLUTIET

L INIARE

Conform pr.rnctuluide vedere oficial, viala a aperut ca urmar(, a selectiei materialelor de constructiepotrivite, i imbinirii lor progrc:lve pdnd la compugi complecsi, in procesul perfecfion?irrr leglturilor gi funcliilor, in careselecfaa arui un rol primordial.(., toate aceslea,corelareadintre prezentarelativA a ilementelor irr Univers ;i contributia lor la formarea bioplasmei nu pare a fi dckr intamphtoare. SCENARIUL VERSIUNN OFICIALE Considerind ctr varsta Universului este de adroximativ l9_2r, de miliarde de ani, iar cea a pamentuluide 4,6-3 miliarde de ani. se apreciazdc6 viala a apdrut pe Tena in urrnd cu 3.6 miliarde d. ani, la inceputul erei precambriene,c6nd s-au creat conditiile d" mediu favorabile.Conceptiamoderntrprivind aparilia vielii con_ siderEcA este vorba de un proces ci e a durat mai multe milioan. de ani gi care a paxcursfiei etapeprincipale. in primele doue ebpc s-a realizat o adevarati evolufie chimicl" prin care s_au sintetizal abiotic o rnulgirnede substanleorganice cu imponan{i in existentorganismelor vii. Prima etape a inceput in urmA cu aproximativ 4 miliarde dc ani, atunci cand atnosfera era bogati in hidrogen, metan, amoniac, apn gi saractrin dioxid de carbon gi oxigen liber. Sub influentr radia[iilor solare,a razelor ultraviolete, descircirilor electrice,r a varia(iilor de temperaturi, a undelor de goc provocate de cddeiea unor meteoriti, a lulcanismului, s-au sintetizat nah.rralaminoacizi bazeazotate, acizi organici,acizi grasi,zaharuriqi compusifosfo. nhtr. In oceane mdri Si in apeleinterioare format astGl ..supu st s_a organici prirnitivi", iar aftnosfera a inceput gi ea sa-gi schirnLc alcatuirca chimicf,. ln cea de-a doua etapas-a realizat polimerizarea aminoacizilor .gi sinteza unor proteine foarte simple, cu o greutate moleculartr redusS,care manifestau unele activit?ifi catalitic;. in cea de_a treiiL etapa, se presupuneca a aYLt loc sinteza primelor gene qi a celor mai simple forme acelulare via1i, a protobionliloi.Respectivele de gene erau de tip ARN, de dirnensiuni mici gi cu o stabilitate redustr. DezvoltaxeacomplexitSlii materialului genetic s-a ficut prin tra-

vcrsareaa dond aga-zise crize informalionale, in urma {Pl" :* a facut la iini.tirut g.n.f. Oi tip ADN. Trecerea genelede tip ADN a a considerabilS informatieigenetice genomunlor Dosibila;qterea evolutiei' ceeace a dus la continuarea Lrcanismelor, -" des' C."""ptt" evolulionistil susline c6 homo sapiens sapiens 'itmchiul mamiferelor primate, care cuprinde trei suborcinde din apa4me dine lemuienii, tarsoidele 9i simienii' Astfel, speciaumantr seilia cataine' s:prafarnllia annopomorfe' nilor, auUo.Jlttrtni "r-r" stltgY f,|Inilia hominide-De altfel, la ora actuali, speciaumani est: a a familiei hominide' Conform tsoiei oficiale' homit"oto.ntan 'iii"i-i-i" (in i"p*"t de pongide la inceputul miocenului mijlociu strifiind con-siderat. urme .u ZO milioane de ani.)'Ramapithecus 400'uoude aru al mo$ulcel md indepanat omului' Cu aproximatrv era rcprezentati de nei forme: arhaicd' himinid'i ii=rirmi sapiens "p""i" ieondenhiloida 1i de homo sapiensfosilis Speci^ Homo a a}Arutin urma diferengieriide homofosilis' acum 5tJU|JIJsaDiens i6o.boo a" ani. Raseleactualeale omului au inceputsd se formeze de 35.000-40.000 ani, iar acum 10'000-25000 de ani 'tn ,r.-a "" bine diferenliate. lcestea erau Daca transprmeiristoria evolutiei vielii pe planeta .no"tF .p: otcral' din-punctde vedere axa timpului. qsacum esteea prezentatil zero)': astfel(incepandcu ora rituatia s-ar puteaprezenta panela forma lur aProxl.m?ta Perioada'de iparitia Pimdn-hrtui timp in care are loc Srevoluua tivE de azi, ar dura pdndla ora 02r". apanllel a chimicd a elementelor. materialelororganicenecesare jn trmp ce.du) continudper6 la ora l0-' biochimic vietii. Procesul alDumoleculelor. pi iunrl orei 05m incepedezvoltarea organizarea arnalc'ale in minice.De la 06w, viala esleprezentA precambnanul rt"" au fosi descoperiti in minele de cupru din Michigan' ;d-i 'in Africa de Sud, sub forma uno-r alge canadiene qi f" ri.*if" microbi qi simple hidrocarburi, apdrute prin fosilizarea ;;;i;". iubstantelor de origine biologictr. ''---gu;,.riit" prim-itivenucllice apar la ora 08m' bacteriilefotoa energiainepuizabila soarelut' cu ce [inteticeanaerobe, foloseau mai t6rziu. algele verzi' carora le datoram producere doul ore "' la aparla ora l3'"' iar protozoarele 16 nrimuluioxigenelementar. timput total s-a denrJatdeja' iiti. *"i m"ultde trei sferiuri din p]T"iT:,^" viaii at6t de gtabila in fazele primare ale evoluliei la formi unor ghemotoci de materie vie' doar J"*"-07,a itfi
I 1984' Ludvik Soucek: Sdr uiala unei umhre' Editura Albatros' Bucure$ti'

r24

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

r25

microscopici qi relativ simpli, dar care poarti intrinsec resorn uncr evolulii viitoare mult mai raoide. Nevenebratele primitive apar h jurul orei l9o, in proterozoir nevertebratelecu cru$A tarc si ciupeicile apar tu.-21lb, ;;;;;.; cand vlala reprezentael de cianoficee incepe se pdrdseasctr oceanul Si-$i trimite primele patrule de recunoa;tere pe uscat. De aicr, de derulare ate filmutui nostru sunt mai scurte. La oru lnqlvalele 2l'" apar nepentitele, la ora 212> artropodele, trilobifi care sm_ penesc kmporar adAncurile medii ale ocianelor, la ora 2130 brio. fitefe Si, dupa zece minute, la ora 214,la inceputul ordovicianului, primefe venebrate de tip Agnarha. La 2 | )u isi fac loc sub^soareptercdofitele, la 22@ (in siludan) pegtii mandibulari, la 22t0 inseitele qi scorpionii ^ pddwile virgine. La ora 2220 prltesc in a doua etaptr""'i-parrz"r. de coionizar" a.uscatului amfibiile gi plantele gimnosperme. La'224s apar peqtii dipnoi, capabili de incursiuni p uscat,.ale caror aripioare deiir, mcmbre;i ii transforma in stegocefali. La cinci minute dupd ei anar rcptilele; la 22"u - bmastele si, in triasic, o dati cu ora j3@- un", crocodilii ti plantele angiosperme. PAnd la sm$itul fitmului mai rimane o singud ori. inceputul . er apadlne qoprirlglor gigantice, pe urml apar, treptat mamiferelc pn{ritive ( ora 23 | u), c-rocod i i (ora 23 1l.y pasantejZ: i 5.t, il cetaceelc 9i (zJ"), pnmatele (23,,) qi, dupA ele marsupienele. Curind duoi unsprezece si jumatate, apar ungulatele tZj3lt, in minutele ur_ maloare - cdmilele, rinocerii, liliecii, vulturii Si caii (in eocen). aDoi rozaloarele, pescdrusii, elefan(ii, maimulele si feiinel,j .galinaceele, (in ofigocen). La 23)t aW girafele, focile si bovidele. iar odni la miezul nop(ii mai rimfur doar 5apte 'minutePe apar maimutele antropoide qi, doui minurc . 1cr1nu-l-4!anetei mat tarzru,la 23"-incepe evolulia propriu_zisa a omului, carc apare. m ipostaza australopilecului (homo habilis), cu un minut inainie de miezul nop{ii, dezvoltarea sa fizicd conducdn du_l odnd la antro_ popitec. Se presupune cd doar un extraordinar complex de imoreJurIri fericite a permis evolulia relativ rapidtr si consecventAde la protozoare la om. Din cele 92 de elemente naturale, ceva mai mult de 5U/o au fost identificate gi in organismele vii. Tuturor organismelor le suni comune asa-zisele elemente biogene obligatorii: carbon, azot. hidro_ gen, oxigen, fosfor, sulfi calciu. fier, magneziu qi pousiu. in afara

dc acestea,mai pot fi gesite, in plante 9i animale, elementeprecum cupml, sodiul, siliciul, zincul gi manganul. Caracterul indispensabil, alcmentar, al cartronului, hidrogenului, oxigenului 9i azotului este nbliniat qi de faptul cd acesteanu pot fi substituiteprin nici un alt olement, in timp ce multe plante se pot dezvolta firl sodiq iar unele organisme pot trii fdrl calciu. Sodiul ;i potasiul, cloml qi homul se pot substitui reciproc, dar fierul este de neinlocuit, nu numai ca ,,transportor de oxigen" in hernoglobind, ci qi ca o hotdratoarea enzimei celulare gi a citocromului, care component?l pcrmite celulelor primirea oxigenului gi, prin aceasta,schimbul de $bstante, in general. Caracteristicile carbonului necesarvietii sunt: . reactivitate redusd, ce irnpiedica reac{iile brugte; o capacitateade a se combina cu toate elementelebiogene; o capacitateade a avea lanluri de atomi;i nuclee de molecule de dimensiuni care si asigure una din conditiile de bazA ale viefii cunoscutenou! (stadiul coloidal al bioplasmei); . valentele lor nu trebuie str fie in totalitate satisflcute, ceea ce permite crearea de compugi labili, care intr[ ufor in racfie; . datoriti acestora, prccum !i altor proprietdli (izometrie, stereoizometrie),carbonul poate crea cel mai mare numtrr de compufi, toretic de ordinul milioanelor; r mulfi compuqi ai carbonului elibereazi in timpul scind6rii, cantitiiii suficiente de energie, carc Permit tmnsportul de substantegi energie la nivelul organismelor; . alezarea asimetrictr a atomilor de carbon in moleculi conditioneazi activitatea lor optic!, ce pare str fie una din conditiile vie(ii, judec6nd dupi prezen{a extrem de rar[ a compugilor simetrici qi a substanlelor inactive din punct de vedere optic din bioplasmn. in intregul complex de elernenteexisti unul singur carc ar putea rtr inlocuiascd carbonul, intr-o anumitit mtrsud, in modelul fundamental al materiei vii, cunoscut noutr din viala teresttr: siliciul' SE lic intamplltoare utilizarea acestuiain electronica? Se presupunecl in atnosfera initialt a Ptmantului, lipsitl de oxigen, compusl in special din moleculele de Nz, HzO, NHs 9i CHn gi cu contribulia destul de importanct a gaznlor rare inerte, au p[rut, prin diviziunea moleculelor de apd, oxigenul 9i hidrogenul, cc s-au refugiat in spatiul interylanetar. Sub influenia radiatiei rclare, in special a undelor ultrascurte din spectru, ;i a marilor

126

os. Kulrt I N

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

t27

Tcirceturi de energie electrici ale furtunilor nebinuit de putenrrt.r, de aptr au. luat naltere primii compugi' orgarrir r *l^T:f:*t" Dizolvau.inb--o
dezvoltAnt. pdnd la formele complexe ale ADN. "i La aceasta s ,r pe dou.e cai: printr-un concurs de imprejurari sarr r ffy,,"j,-F" ca_drut prtec(ionarii organizirii materiei vii. Sinteza di laborar(n .l

concentralie l4 in o."-., de

;;iffi;;:,

existentaunor -;ei"";J.;;;;,,;; ndialii extrim ,t,. putemtce, a erup(iilor vulcanice sau a radioactiviti(ii solului. contemporand sus{ineca pdrghiile motrice ale r irrr , .,.9.1.,i:u aorrlalll anlmatelorQiplantelorpi ale evolufiei speciilor lor su l l. mutatia.
2. recombinarea genelor, 3. organizatea cromozomilor, 4. seleclia naturall, 5. izolarea reproductivi. Muta(ia nu joacA in acest sistem rolul principal, determinanl, . rrr pnncipal datoriE faptutui cA doar aproximativ o miime din murrrrrr se dovcdesc a fi eficiente si progrisive, qi a.r, i" ,"1,,1.i tegaturi cu ceilalti factori amintiti. O inlluenli "..u",u mult mai marc rrr translogmarile eredi[are o au factorji extemi, care p"rair. n,,,, combinarea oplima. punerea in valoarc a a5a_zisului i.;J;;":;;: sr a recombinirii genetice. Celula celei mai.simple forme de via(i cunoscutet reprezenLrt,l , de specii foane primitive de bacterii. con(ine cel pLrlrl ;q:j:lemptu, zuu, ce gene. trecare din ele regldnd activitalea unei enzirrr, Aceasta ciiia reprezinti, conform ;uoqtint"l.. Srii"Ufi;; ;;;i;. Iimita inferioari posibitd. Un numer mai mic de elemente carc .,r regleze activitalea enzimatice a celulei n_ar fi Fiecare din aceste gene esle codificat prin circa "..p;li;ii;;;,,,; ,000 d; ;,; vrnte-aminoacizi". fiecare aminoacid conlinand patru baze. h-r.. .9 chiar si la nivetul celei mai lif_l, 9."-rrp-e, vra{a.celulartr, existenta a minimum 6 milioane "ir"pi.;;.",t, de eLmente anrr noacide. ale ctror patru baze ofera 46x 105posibilit?i1i.p-UuUiflmi.r, a sa 9:1"p1f3 o combinaqie cerei perfectiune conjuca h;i;;,,, Ur InlelrHlbrle.' deci la viaF. poate fi exprimaE de rapodr,l probabilitatea exrem l/{4xl0t wu.ttt-tttr. de rejusl a apariqiei'art,, ttT:, pl". simple combindri si recombindri intamplatoare, ie;; rr evrden(adacd ne grindim ca de la aparilia vielii p. Ftr_ant au t..,,r doar cdteva momente, exprimate printr-o cifra cu ,Jrumai,. I I

a reusit conditii in sr." lll-y,:,_"1lo"-utui oceanurprunar, ce presupuneau

I
I

zerouri. Este foarte posibil, deci, ca perioada care a trecut de la oreareape Plmant a unor condilii compatibile cu via1a, pdni la rpari{ia primelor organismeprimitive, sI fi fost cu mult mai sculta' Argumentul principal in favoareaapari{iei vielii dintr-un singur nucleu, dintr-rm singw ,,str6mog" de forma unei macromolecule filiforme, inconjurate de o masl de materie coloidald, il constituie snumite paxticulariciti pe care le moqtenim 9i noi in fiecare celultr a corpului nostru: in primul rdnd calitatea evident':l pe carc o au' tld motiv apaxent,in procesul de constituire a materiei vii, subrtanlele active din punct de vedere optic, in special cele levogire' Substanteleinactive din punct de vedere optic, sau cele dextrogire nu sunt, de obicei, asimilate, nu se folosesc ca material de conctruc{iegi, de cele mai multe ori, sunt ineficiente qi ca medicamente' Biochirnia precizeazA,de altfel, cu o deosebitd grijd compozi{ia vitaminei C: acidul L-ascorbic. Degi litera L pare s[ fie inutilf,, nu cste, deoarecese poate mud de scorbut in mijlocul unei grimezi de acid D-ascorbic. Aceste capricii ale materiei vii n-au putut fi explicate pini in Drzent.E drept ce un amestecde substanledextrogire $i levogire uneiasub influenp luminii bate n influenlatin sensulsuperiorit?itii numai ci lumina Soarelui nu este polarizQt ;i luminl intati"ute, polarizati a Lunii abia de poate acliona asuprabiosintezei. Cea mai ;erosimild !i totodatl cea mai simpl[ ipoteztr,pare a fi astlzi a'eea conform cireia lantul initial al ADN a fost alcAtuit, din motive rlmase necrmoscute (cum ar putea fi' de exemplu, sinteza la suprafalaunui cristal activ din punct de vedere optic, duptr cum a propus John Bemal), din componente levogire ;i c6 aceasti componena a transmis-o, ca pe rm testament,ce complica la extrem schimbul de substant,organismelor fiicelor sau macromoleculelor' O pmblemi r5mas5pdnd acum neremlvati estegi aceeaa selecttrrii de cltre albuminele ,,vii" doar a unei cantitaqiinfime din sutele de arninoacizi cunoscuti gi a refuzarii restului. Poate cd gtiinta va descoperi, mai devreme sau mai tirziu, importante rela{ii cauzale lor diveryilor aminoacizi qi capacitatea de a deveni htre Componenla materiale de consfructie ale materiei vii. Pdni in prezent cea mal gurazatoare ipotezl estede a atribui aceastacalitate strdmosului lor, care a aparut din acegti aminoacizi, d6nd naqtereprimului filarnent ADN gi nemaiputAndapoi renunla la el. Paneas6zi rAmaneun mister aparilia florilor pe planeta noasffi in cadrul unei perioade exhem de scurte. comparativ cu scara

t28

OS. KUHI,t N

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

129

istorici a planelei. Cercetiri recente au demonstrat cd pind acurrr 100 de milioane de ani florile lipseau de pe intreaga planeti. Arr aptrut brusc, ca la comandE, peste tot gi in acelagi timp, parca dr,, nunlc. Cum ar fi aritat astizi planeta noastrA dacd zaurienii nu ar tr dispAntt de pe scend? Presupunind cd evolulia lor ar fi contintrrr fira incetare. paralel cu evolulia mamiferelor, Douglas Dixon rr ficut speculalii asupra infdli;drii lor actuale, pe care ie_a sintetiz:rr in lucrarea Noii dinozeuri. El a ajuns la concluzia cd in acelsr.r situatie ar fi existat in prezent elefanli_reptile, cerbi_zaurieni pisici-zaurieni, care ar trli ca niste ma-if"re. Unii s_ar fi gAsit ", incJ in stadiul de veverili, iar allii s_ar fi dezvoltat de multln soec asemanatoarentaimulelor, avdnd un creier de dimensiuni corcsourr zAtoare. Pomind de la aceleasi premise, paleontologut Dale n Russcll a simular pe computer evolulia rnod.lului *11 nll"l p. cars a numit-o dinozauroid. Ca exemplu a ales un zaurian relaii,, nric, tlc trei mstri, bipcd si camivol anume s/enonihozaurul. Rezttl tatul a fost spectaculos: a apdrut o fiin16 de 1,40 metri, care mergcil drept ca omul, avea labe ca maimu{a, dar cu numai trei degete. n( avea coadi; in schimb avea un cap putemic cu ochi mari, de reptili. trdddnd inteligenta. Neandertalianul s-a adaptat foarte bine Ia mediu, mai bine deci^rt cromagnonianul, gi nici creierul lui, din punct de vedere al volu mului, nr era mai mic. Trupul lui, acoperit cu o bland bogatij. constitutia robusti a scheletului gi osahra craniani perfect deiol_ tatA ii prcmiteau un viitor luminos, lucru ce nu s_i intamolat. Sc pare ca.a cedat in fap inteligenlei superioarea unor fbpturi golasc. carora le-ar fi putut veni usor de hac intr--o luptd aireita. eioluiirr genetic5, ca a dus la hansformarea in om i primului grup dc hominizi, trebuie sa fi fost foarte complexi gi fericit alcituid, iacri a permis unei lipturi atAt de delicate si supravieluiascl p6ni it] momentul in care a fost in stare sd_sidea seamade nou_dobinditelc sale capaciti{i spirituale gi sd le foloseasci. Oricum, aceastd perioadil nu trebuie sa fi lost prea lunga. Omul.este unul din primatele care_si divizeazi hrana in c6tcva mese pe zi (ca toate camivorele si pisdrile de pradd), spre deosebirc de ,,rudele' sale, maimulele, care gasesc o desfdtaxein a m6nca neincetat, cAte putin. Preferinta pentru hrana caldil este, se pare, tol
1 , . C - o r n e l i a . l e t r ur u Bcm a r d Ro r d in g e r : Itt, sr .t ., a t n u e s tr h r l / r d , t dr tu r :r sa ccu lu r r ' .. ..,.f1.r : tt , ttt,..,t. uph.tt...

o mogtenire a deprinderii de a consuma imediat camea animalelor vanate, Evolulia graiului articulat la om nu poate fi reconstituite.decat iootetic: oomind de la semnale. parcugand etapa graiului cinetic' oana la vorbirea complexl, articulatil' cu elemente sintactice de comunicare orala. Vorbirea, in sensul actual al cuvantului' s-a dezvoltat in afara componentei sale iniqiale, ce satislEceanevoile omului primitiv, la fel cum limbajul de specie este suficient- papagalilor. cainilor si cerbilor' Abia o dau cu saltul spectaculos' in ta considera a fi lungul proces de umanizare a maimutei J"au "" ftrra pir. au fosr observate la craniile-fosila nu numai urmele evoluliei organelor de vorbire (transformarea maxilarului inferior, a cavititiloi bucale 5i a cartilagiilor gatului), ci ;i asimetria celor doutr emisfere ale craniului, determinag in principal de dezvoltarea zonei temporale gi parietale craniene, in directtr legatud cu centnl vorbirii. localizati intr-o singuri emisferA cerebrali Aprecierea, chiar si foane aproximativa, a perioadei in care au a\,llt loc aceste schimLari. e"t. ioatt dificild, desi diverii autori se incumetA sd o factr. in orice caz, ea este mai mult decat indepdrtata, situ6ndu-se undeva, in hecutul obscur al omenirii. Teza pluralit5tii lumilor locuite se bneazL' in principal,. pe orincipiul Lvolu(iei speciilor' aqa cum a fost el formulat si explicat ie Charles Darwin: ;irusii, amoeba. rarnele' serpii. crocodilii' vaca' maimula, omul. Frumos zis, numai cA nu existi absolut nici o verigd craniene a celei ilt ;i om, intre cei 950 c!n3 ai cutiei " -.i-qa gi cei 1550 cm3 ai omului! Exist'5 o lacun6, "apo^"'tnii-ute -uiadevirati prdpastie care desparte, cu milioanele 9i milioancle.ei o de ani, pe mlimuta de la gridina zoologict de savantul atomist din laboratoare. Pe scurt, teoria lui Darwin nu stA in picioare! Ea este at6t de gubredi. incat pentt'u cei mai profttnzi ganditori omul este un caz apane, un animil privilegiat, carc se presupune ca a rezultal prin midintr-o mutalie bruscd qi spectaculoastr' inexplicabili iloacele noastre de intelegere de ast5zi. Mai misterioasd este aparilia 9i dezvoltarea creierului omenesc, aceasti creatie miraculoasf, a vie{ii pe Pemant, rdmasS paq -uttilt o enigma, un fenomen rmic pentm pateontolog-i 9i neurochirurgi, a dezvoltdrii sale. Thorwald Dethlefsen tine sa releve, "u cartea sa Destinul ca;ansd, urmdtoarele: in -o-iditut" ,,Analogia [precum sus' aSa si josJ este indreptdlild doar dacd suntem gai sE recunoastem (Jniversul ca un Cosmos (gr' kosmos:oriine). (Jn cosmos este, totuti' dominat de legi Si nu are loc

t30
penha accidente. Accidennl, si sist?,nqtizatd, tranEformd

OS. KUHLEN

STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

l3l

un compute4 reprezintd tn sine un _i" .""_"". At i,ic ^acestq c?nprm llgii si funclionarea sa depinde a" iri),"r)), :nsh'uit, acestor legi- Decd ii addugdm inrenlionat ,a1iro no*i"tori ,on' densatori Si cdteva rezistenl-e care nu apa4in schemeide conexiuni. a.tunc: reprezentansi ,,accideiUt"i.,, ai lce;ti i"r"_ fr"ti Ua""i, Jormd intregul cosmoa ,ntr-un lmos, iar cimputerul ,u _oi i, creazd. Acelasi lucru este valabil pentru t"i"" si iio'j,, pimul evenimentaccidentol, or"osia lrm. i i;;;;;;""iii. ;;,";X;";; Exemplu: dacd ddm drumu! unei pietre de lq o anumita inii;_,. ac-easta. nu,cade la intamplare, ci conform r" t"s"o. o"aa ii"'a.r),i piatrd intdtne$tecapul lui X. nici moientrt jfi'r:,,'t in ,iiriinii respecttv nu sunl accidentale.,, Ali remarcat cA niciodatz o _u"ri" lb, elemenle de bazA.care sunt constituite;ur "uo.inO. ;;;, ;;;;; ;, electroni si migcarealor esre absoturp"J*a .. ;-i;iJa.";;' tocmai omul trebuie sa fie singuu acciAent, aupa ;i;; ;;; aslemutin_noi 5i in jurut noafrl * mare ntm, conlorm cu leoea., Nu poate fi vorba de nici un accident,o*"*"" fr,t se.afld o lege. Degi nu intotdeaunap;ffi';;Jig;; "p"i.f.-ni""a*i -"1:"T:"t aceastalege din capul locului, aceastanu ne indrepuleqte inst sf ii negtun existenla. pietrele cAdeauqi atunci cdnd ,ru legeaclderii. "-'"*o."u,e din acest punct de vedere, intregul edificiu pe ryiv.it care il constituiettiinta Si lehnologiacontemporana devineridicul in fata profundei in{elepciunia fiiosofilor antici. care uO-i...".a ar.,l] axiomd ideea conform cdreia omul este *n"_" tO-"rl^-"#", universLrlui macrocosmic, si a celui rni.-".opi., cat ;l;-"e.l;.; dicton ce strajuiaintrareaoracolului dh Delphi:',,O;;i;, -;;;;';; cunorti pe tine insufi, il recunorti pe Dumnezeu.,. TEORIA EVOLUTIEI CICLICE, LEGICE A OMENIRII mai mult tacit decatexplicitin toatemdiile .Un adevdracceptat sociale, este cel rezumat de sintagma ..lstoda se repet5,,.Desi majoritatea cercetarori,or domeniul isrorieiisi ._i.il"a din fl lri deschis acordul acest cu principiu. suntincapabili ei d;;;.;;; impticaliile sale chiar in-domeniul pe care il inu"rtigf,e-a. Sit ai; -_"i pe o pozijie oarecum diferiti, oamenii obisnuili la"J-ir,

ca intdmplare ce nu poate calculak, Ji fecare cosmos in n"ri". O"La ,iitirari,

ca sanguine,,,_"il.ii,l il"nffiitj:1":nT :; :t,ta. acerurere iama! inn-eaga roare nu inflorir accidental

hvoluntar la aceastaaxiomtr, instr continue sI rimind prizonieri sociale' nrnctului de vedere imprimat printr--o complexAarhitecturaterminind cu sistemul de inLceoind cu mediile academicesi 't t **' o. aceea privilegiul de a anatizapdni vr-. ti'"#"i. teoriei evolutiei ciclice li de a prezentao la capdt consecintele diGrita asupralstonel' vizirme esential Deqi nofiunile kantiene clasice de timp Ei srySiu av ctrpAtatnor teoriei generale a relqtivilttlii de care htelesuri o dau cu elaborarea evolulie umani Aibert Einstein,esteneindoielnicfaptul ca intreaga Este necesar'de aceea' rc lnscrie permanentpe acestecoordonate ca orice abotd"te a iitoriei sa pomeascI, in principal, de la studiul geografice ;i hnuenlti condifilor spalio-temporale asupraregiunii t" afle in atenlia cercetEtonlor'Terra' a heia a" ti^p G."&i ""* planeu a SistemuluiSolar,are suprafap alcatuiti T *"-T1 :t: De-si Lrte din mfi 5i oceane' uscahrl reprezent6nddoar 307o ne duce cu gindul la o posibili ic-ott"tea embrionului utnan origine acvaticl a omului, realitateaest ca in prezentviata acestula rc LsAsoata in exclusivitate pe uscat qi are la bazAflora si fauna' imbrtrcdmintea,hrana fi, uneori, chiar adipostul' careii fiJ|,ini'.sazA a Dar nu futregul spaliu terestru a fost prielnic evolufiei biologice climatice, acesta i9i desi"giait permanent de condiliile .-"f"i. frsoar[ acti;ibd in mod optim in limite rcstrinse de ternperanr[' in tri." ZO0-aO0C. cele doutr emisfere ale planetei, zonele cu rm climat favorabil sunt relativ restranse' Pe l6ngI acest aspect' ele su"i si in permanentadeplasarespre nord sau spre sud' in func$e de precesie a Pimantului, ce poate fi consideratA'3 & ^tsrorio de masurd a timpului istoric"' Eeia unitate ln cadml sistemului nostru solar, atat phnetele, cat $i asteroizii ec rotesc in jrm.rl astrului central pe o6iie determinate9i'-il acelaqi jurul Soarelui' ti-o. ." A*.""" in iurut propriei lor axe Rotalia in ie r*itu1i", are loc in cazul Terrei' in timp de miscare ",nliu tf'OS,ZS inelard'care"incepe" zile) 9i descrieo elipseaProape un an "i ln ziua c"a mai scurti a anului, la 2l decembrie'adici o dat?icu *tr,iliU a" iam5. Conform opiniei exprimate de unii specialiqti' qi nu ac""tu r"pt""i"te, de fapt' momenn in care incepe noul an' gregit se socoteqte,ca o reminiscen!5.a Oataae Of iamrarie, cum *Oiti ce gi-au pierdut aituatitatea' Pentru fidelitatea imaginii' forma c -- necesar se precizim ci aceastjl elipsd aproape inelar6' ia randul de-a lungul oftitei Soarelui'-aflat unei spiraledes@urate -h Ju in mit ate, cu toate planeteleQi cu toti satelilii, in cadrul

t32
:si:ter.n|yi

OS. KUHLIJN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

133

puniui"r".i"r..*"lilffi #:;1"ilj?'!h,lTlf.I"""1,iii calendar h,eliotermic. precesional,


ffiljl
;;;;;";; o. exemptu, zonacuprinse aso " ;0p ';;t.io;. i"r. si riguros pen"nr.,

veru $t alte evenimente qeolosi(

asoriate crcturitor precesionate o. :e.ooo i.'a"i.

suu|lrr ca axa avanseaza cerculprecesional De cu un grad la fiecrrr. 72 de ani. realizind o miqca.ecompreta (de 360") in 25.920de ani acesteimiEcAriconslauin schimbarea f"nri ,i-.on^.__.Y*fu|: stanti a pozitiei diferitelor zone ale fd ;io;;in .i curstr de revolulie rn .pemantutul la Jurul acestuia, o distanti dc Tllt--pg aproapet50 de milioanede kitometri.Variutiu po.itiifo. Otilriril T:r.i duce, modificarea i",.;ri;ii ;;i;r;;' ;;;. ii-. vanalra temperaturilor .prin ra 3_:, medii- in acest mod se p";i; ;il;; zapezilor catre Ecuator a gheprilor 1I-"*1 Ei ;; d* rnven, retragerea spre Doli si spre lor "a_;i;' inillimile rn"i,1lror.-r,ioir., zipezilor si a ghepriloi. asociata celorlalreC".,n;;; l;;;";:. ;: se rnstaleazein momentele de trarzitie ."r."ril"; j;;;;;; a climei.-mdrescapele p-antr provocarea " de diluvii la ,.;"1;:'.; m tetut acesta.se manifesteca fenomene geo_istorice periodicc"o".i"l*

de orecesie areo durata up.oup"'z-0.fr0';;';.t;:l si yr_+1.1r-e u"

cicripriceceasr.i;;;;";.'"#"1fl::*"iJjfr "::13".:1ii

exemplificarea celei de_a tr.i; ;;:;;,,. vom lua modelul unei slirleze, care la inceput ," i"r;;r;"';;';,. finand a\a la verticali, insr cu timpul p;"il;;;;;'.;;j;,,,"iffi:; axa incepesd se incline, descriindo noui miscare,*6 f.._i .r"i cort,urmand.cain final sd caddla orizontalr.'si_ti_, pa_lrli.l,, mr-scarea de rotatie, a inceput sa descrie sa cate ;;; l;';;i;;;,;,, porun sr s-a aplccatin timn. aiungdnd ",, la ora actualA i;;;-il; Jc 23" faqi de verticalacentruli

tungut_mileniitor, crestere ii.-"'" la o .i.f T!1:d";ude rota(ie.pentru penoadef

mili"atre Oe;i' A doua miicare a pdm6ntuluia. irt jurul orooncr saleaxe,.in timpul celor 24 de ore "e"tl"aza jii;,".|;11,, Z,rJ" de aproximativ5 miliarde de ani erau ".r"i". mult mai dar, din cauzaincetinirii miScdrii de "";;;i;;;;,,,. timpul. oric6tde mici ar ri air".""tu, "f"-r-_'i*"ii'.,, -rpf ul"ui"'ili_r#

cu kJs, '*^* . iir,,. r,,.r,io-. 33:::: I11,.. 9"t' seg:lrlseaze 220 completl in aproximativzOb a" " '"-t''

local.', prins, de asemenea, in miqcarea de rotalie rr

jrr*., ""'1,1..

constante pe zone paralele de la Ecuator la Poli' Temperatura medie linia snuah ar fi aceeigi pentru fiecare lhsie 5i s-ar. masura Pe timp ln cazul orizontalA a timpului. ca o stare ce ar fi constantd in ln care s-ar proiuce o cidere a axei de rota{ie pani la planul liptic' jurul adica in pozitie orZontald, in acel moment culminant rotatia in continue, iar polul care ar rimine cu axei ar putea, eventual, sa 'fala spresoare, s-ar expune topidi totale a gheiurilor care-l acopera' un ultim potop de mari propor(ii pentru emisfera nr fi ut*"i rspectivtr qi formele de viali actuale s-ar deplasa sau s-ar adapta' lu6nd alte caracteristici, ori ar dispSrea din lipsa unei succeslunl zi-noapte. jurul axet Aata timp cat Pamantul va continua sI se roteasci in va migca pe cercul de precesiune, clima zonelor sale Si acesta se temperate favorabile vielii se va modifica, deplas6ndu-se mai spre noi sau mai spre sud, periodic. De fapt, civilizaliile s-au deplasat de multa vreme mai spie nord sau mai spre sud, dupl o curbd de peste tio sinusoidal. Conform calendarului heliotermic precesional' la linia timpului cu temperatura de 0"C-' +iOO de ani se va ajunge c6nd vor avea loc mari cdderi de zApezi, ce vor favoriza aparilia ghelurilor in Europa qi America, ca 9i in alte zone.ale emisferei Lreale. Mergdnd in sens invers. pe pantii opusa curbei corespunztrtoareperioadei anterioare.intdlnim din nou. la o disuntd de 850o de ani, punctul nostn: pe linia timpului de temperaturaOUC'marc6nd topirca zapezilor, insotit. de ploi abundente Privit in acest mod' geo-lsrespectilui moment capatA qi smnificalia unui eveniment de aceea de legendi sacri Dactr n-ar interveni alte toric, dincolo elemente terestre $i extraterestre, care sd modifice datele acestel periodizfi, ea s-ar comporta asemenea unel constante cosmrce $t in istoria omenirii, considerati pe o anumiti zona, s-ar inscrie ani. cu aparilii, deplasiri si cu dispari(ii perioade egale de 26.000 de i. civitizitii. Unii cercetdtori sustin ca in Africa ar fi inflorit civilizalii mai vechi decat cele europene' care au existat pana acum a 2.000 de ani, fapt ce poate constitui un element de confirmare veridicitilii calendamlui heliotermic precesional' Totul pe acest plmant are o evolulie episodicd: senalte' atrnge un punct ;axim d; dezvoltare, decade gi apoi dispare' Contemplind istoria, dezvoltarea qi deciderea civilizaliilor Ei a insituliilor omenesti este evident?i.ir aceste condilii' pare fireasci menlinerea slSnt de confirzie, prin procesul de zuplimare a ceea ce este.stenjenitor planeta-pursau infiicoEltor pentru societatea uman6 Pamantul este

illll_

DacI pozitia axei ptrmdntului ar fi verticala, temperaturile ar I.i

t34
OS, KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMU

135

gi_,:.i" 4T.?

schimbirilor eteme, condusa brutatde Kali,l

;"Ji"## #:ffiT: eliberare individuata, s_arigidizatludnd care d.;l;;i;";i Ny syntem osindifisdtrlim pri'iiA cumdi;.;;;;';,;:; trebuiese dispad. ci curn tohrl ," ,noain"a ;;il;i';,T readapteazf.
Evolufia actualei civiliz'ltii- incen;nrt

1"",*i_!ll;,Tfl:*:,rg':.,j,,0,F*,r..tua.ua,in"tnntinl.g.;il Lumii-ttuzie ia,Bde;;;';;;*j. (May"),

ii

; ;;; dil-ffi;; Tll19.. l*gt si.grele,cdrorale-au supravrefuit. Ceeace nu a trecerii rimputui ficst^reatizirite au ;rlr","Ui, ,i#l"J :y^y:"yii c.re au lost ,redescoperite,. ulterior noi qi variate in fo_i.. frai"i

dispariliede ro1. "- -,,i"1'J""ffiT;T#'ffff:":ii[HL," g,,p.,,ir" , memonacolectiveamintireaunei catastrofe,

ca evolufia carastrofe ;i

care hcem parte. Orgoliul de spec 'omului

acceptatcra".il;;;";f-ff::f ideea

peruea advarului, impunerea "a'nu ci unui puncto" u.o.r", *.iiJii ce srveqte unor scopurioculte. " ari il'"ri j^::t-:*a ji*i"*,'iJ;r::11l"Tta "' p6nd.la

:11',_l.Jdqt[i";i;;;iH#;:;:J;:#1*,.S"Tff ; mal pertmena.decar aceasta poatearata ." oor.Jt li"Jf


,,;ll',|'l.1:: "frlff poateaccepta ideea ,nu

oesctuspentru dezvoltarca sa ultenoara. Ce importantl are cd nu s_a putut *e"': argumentain mod cert cu1n u uuut to" ,,rni*otui.';

p""'pJ ,TUX H1111r J i,r"*ri ffi"Hff.:,ru"in_ffH

curt,rare. -ani'rrr#[-i. se postuleaz, continuare in cei "a ca in zz.oooa. surneneni, omenirea comDus,d".' d; l;*; era ;#ft:; incetul incenrl, cu pnmere g.upansociate au folosrt qi :^LTTil. pnmele rnmco$aF rinraluri simo in mod nejustificat. ca dru;d 1nojl-"##t^"'-:e..fTsuPung' "or. sJomut actual.Conformteoriei o:^? sapiens sapiens ar fi ajunsabia *"- ;.iiil-;;-;1!'?n'

j.r&a".,-. d:an :l 'jlli#B':::f;[1."fff"*j_ffX".;,::f admite.nici macaffaptur uu purutexrsta arteculmi $i

pofida tuturor semnelorde intrel actuatei civilizafii se situeaztr rT-T recunoa$teca s-au succedarnl-l:t-.t"

e^,^,..c^ :_,r . . ,^,, ;;;;;;;-';;ffi ::ril"i,'#Ti:##.r,,,##;f "d",ft priveqte dezvotrareaiocietnlii. I;,.d" , l'' ceea ce

;;j"; siJtin|; * ttiiT: faptr'rtci originea 8 0o0 de ani Deqi se

','#"XTl,rrl.Tl; :,oog,o.-i;F;;il';"?f"i#']::ffi

in permanenlI in mijlocul naturii, existenla oamenilor a fost mereu dependentitde aceasta.CAnd condiliile au fost prielnice, oamenii au zidit civilizalii infloritoare, iar cend acesteaau devenit vitreg, popoare integi au disptrrut, iar urmele lor s-au pierdut in desis,ul pddurilor, sub nisipul mexilor sau in ad.4nculpfmantului. Pulinele vestigii sunt greu de glsit, aga incdt numai din cdnd in c5nd, descoperiri in6mpEtoare tulburb lini$ea cuno$intelor qtiinlifice oficiale. Grecii, creatorii culturii europene,au pa$rat tradi(ia celor patru epoci trecute, camctrizatedrept epocile de aur, de argint, de bronz qi de fier. Astfel, Hesiod aminte$e in Istoria sa despre cele patru oneniri dinaintea erei sale. Si preofii egipteni amintesc despre dezordinea cosmic5 ce se tot abate asupra lumii, iar la Herodot existi texte despre umanitilile misterioase ale trecutului, dinainte de infiintarca reganrlui egiptean, in timp ce scrierile lui Platon cuprin4 in multe locud, intrebtrri rAmaseneelucidatedespreistoria plmantului, schimbiri cosmice, cataclisme, ca gi desp:e disparitia fdrl urme a unor popoare intregi. Durata preistoriei caldeenea fost estimatdla 86.400 de ani, iar conform traditiei caldeene,umanitllile care au existat inainte de poiop pot fi impl4ite in opt mari civilizalii si doua mai mici. ' Platon, autorul dialogului Timaios, efjf]'xld ca preofii egipteni cunoqteaufaptul c5, la perioade de timp regulate, Cerul timitea tm potop care schimba fata pftnantului. Oamenii au disperut de multe ori brusc gi in moduri diferite 9i de aceea ei nu posedA gtiinia timpurilor hecute. Platon descrie vizita distinsului siu strlmos atenian, Solon, creator de legi, filosof qi erudit, pe care a facut-o la templul ze(ei Neith din Sais (Egipt). Folosindu-se de respectirul prilej, Solon a arnintit in disculiile sale, purtate cu preolii gipteni, desprevechimeaarborelui sdugenealogic,dupd care unul din preolii ,,foarte bitrdni* i-a linut un discurs despre antichitate, izvoarele istorice gi despre catastrofele care se abat in mod repetat asupra Pdmantului: ,,O, Solon, o, Solon, voi elenii nu sunefi decAl ni$te copii $i n--ai sd intAhelti niciodatd un bdtrdn care sdJie elen! Toli a;efi mintea tdndrd; nu vi s-au transmispdreri vechi pin trqdilie anticd, nici vreo $tiinydcare sii seJi invechit. ;i am sd-li spun care este cauza: au fost si or sd mai fie multe distrugeri ale omenirii' provocote de multe cauze". Aristotel susfineaci, il cursul aqa-numitul.uiAn Suprem' siste' mul solar este supus unor perturbalii ciclice gi reageziri. Conform afirma{iilor lui, lrtul Suprem estecompus dintr-o iama lungA Gata

136

os. KUH|.l,N

LUMII SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A

137

klusmos: potop,catastsofa) o var6 lungl (ekpyrosis: incendirr). ti In epoca modem6, unii cercet?ttoriarat:l ctr miqcarea pe care () efectueaz{ planeta noasffi imprermd cu sistemul solar qiiu gmpu, local de stele in jurul centnrlui Galaxiei influenteazi direct eJolutir, viefii pe Terra. Analogiile cu remarcilelui Aristotel merg p6ni lir identitate: Anul Gqlactic este intervalul de timp in care galaxia efectueazi o rotatie completi. El este compus,-conform aitron,u mului A.Litchkov, din trei faze: glaciard (extinderea suprafelelor acoperitecu gheatl), tempemtAqi xerotermicd(caracterizatl prinf_{ temperaturAmedie planetara ridicat?i), intre faze gi la frnele unt,, ciclu putand avea loc crize ecologice majore. Ipoteza a fost confirmati de cercetliri geologice gi paleontologice. Astfel, savantii rusi sustin cd Anul Galactic are o duratii de 170 de milioane ae ani- in timp ce alqii avanseazA duratade 275 de milioane sau de numai 60-70 milioane de ani. Semnificativ este instr fapnrl ci el sc misoartr in zeci de milioane de ani gi este marcat de evenimentc de tip catastrofic.Se pune ins[ intrebarea:de unde gtiau anticii toate acestea^$i ales.c6nd qi-a fAcut aparifia inteligenta planeta mai pe noas$? Aer, p'mant, foc, apa... Tradijionala evocare a celor Datru elemente din Vechiul Testament, legate de patru catastroG, care cuprind patsuepoci istorice mari gi cincl umani6li pe care le dishug, se pastreazi clar il Fadilia veche sud-americantr. pe un fmmos monolit, rotrmd qi foarte greq numit,Soarele,o bijuterie arheologicd aflati- la Muzeul Anhopologic din Mexico Ciq,, sunt ,"pr"zen-tat" umanitEtilecare au populat lumea. pe aceastjtmandala indiantr aoar cinci umanitagi: patru dintre ele indici cele patru punctecardinale, iar in centrul cercului se afl6 cea de-a cincea si ultima dintre omeniri, cireia ii apa4in crealorii monolitului qi noi ingine.Cele cinci epoci, de care se aminteste aici, au fost numite ;e tolteciperioadele si se terminA, ca in Vechiul Testament,cu o catastrof{. -soarelui ciclu al preofilor-astronomi latino_americani, In acest sfirsitul rmei epoci esteprezentatca fiind egal cu moartea soarelui: cerul se intuneci datoritd unei catashofe,so4reledispare, iar omemrea din perioada respectivd piere. Moqtenire a preistoriei, numir in mo{ fals calendarul aztec, n-a fost cunoscut de ;tiinp o lungl perioadE de weme qi nu ;i-a dezvlluit incit misterele- Conforir rmeia dintre interpretitri (Vatican, Codex Lqtinum nr.373g), cele patru genezeQidispariqialumii au durat 4000 de ani: 4009 ani orima epocit, 4010 ani a doua" zl08l a heia si 5026 ultima. Vechea

timo infatiseazi o desf6$rare cor""p1i. sud-americanl despre lumtt, cea vech;- ebraica eryzel:i$.1c^:l1-$ ciclictr a catastrofelor

preleT cronologici' Ambele trdditii coinci{ in ir"-L"diferite' ca qi'.in epoci "t.L"fie tarea evenimentelor carc s-au peficut in ale pamintului care au dus la dis;;;;;';.oioittlo, "li-utit" Daritia acestor ePocl. *'i:.ri"t este afriprima perioada ,.iai1iei vechi amerindiene' tltiilot, numit Ehecoatl' Acsta a pus capat U"itr a."*f"i, t"ult i

ffi;JJ;;:;;futroft

oamenii-maimut'9i au apArur la care awseseraaccesmal rnatnre ca o parte din maimule amerindiani arat2i ;;td;"che il;; acestora' ulterioard de .-"*i""o] a.generat'il oameni'o aparilie ,-, i t-u ittibuit zeuluipemantului' cea*;"-;.Jo-"; peioada a soarelui Pentruazeci' aceasha Tezcaltlipoc4infaligatcu un cap de tigru'

din s-au oamenii prabusit cerul aeriana:

;.i,lffi;;;;ilJii,.

cu femeileoamenilor'iar pe pdmantt.6iau ffi;ll;;;esl""u Tzoo" uriaqi era numita in mitologia sudamericani #*ii.'rltt cuiliceque9i a fost distrusade tigri' --.i-a pus capnr i"iii ai-u tt"ia epoci a soarelui' zeul Tlequiaquilo de perechea oamenia fost aluntsati orn-tZi.'in Vectriuliestament, roc iimbolic conform ambelortraditii' ;;;;"l;i^d" "dil';#; de oamem de'aur. in cea sud-american5' perechea fuLa" fiuct numit Eincoacoc' " "p*a un r"eo"ti O,j focul distrugdtor, a mancat cu coaJa marului Jin VechiulTesnment Acest ftuct iI*.-tttot Adam din vechiul Testament' ;.i*fi, ;;; ;;mul om, Anon arborelui slEnt, cvaioc' a clrui scoar(t seamdna i:;;iJ. reptile' A patra penoaaa ";;d". ; oj"l.; crocodilului sau a oricdrei alte care a"5l .* sub semnul lui Chalchiutlicue'zeip apelor' JfJJ intr-o grot'ii subgfminil.ili.-o." p"*"rt"a de oameni s-a salvat potopul din Vechiul t"J. e"""tui cataclism acvatic ii corespunde Testament. '-Ti'"i*l"u soar' care lumineazi epoca noasffi' t"pt"'""91 I poate fi inteles ca o sintezi' ca un creuzet aaant"i Repreztntt -o"ofi*f"i' si' Lst" de"umit "soarele miscfii" ;;; ;di;; limp mitic' iThit"i axa tnceputul5i totodatamoqremrea' unui "':l:' vechrror dinm t i. Qutuulcoarl' conform proleliilor ;;i;;;.i umava Ji rdstimpul in carc se vor intdlni toate ffi#',".""r" p*^a anmci vor exista suprapopulatit ci f9"rn"f: 1i nltiit"':. ' omenire .iiiin f poi"ua"i se vor abate peste 1"*: -1tf^gt1 vor deterrnrna catastrofe,ale celor patm perioadeantemergAtoare'

in era n v"'ni'r reslament perioada care

"r
os. KU t I N
IITSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

r I

disparitia perioadei solare. in traditia ebraico_cregtini, e vorba rl,, cel patru cdl[re1i ai Apocalipsei,car vor aduce sfirsitul lurrrrr noaslre ;i vo1 inf{ura perioadele ca pe un pergament. Inh-un alt mit al creatiei,popol Vuh, o cronici a indienih,r maya;i din America Centra.ltr, existi o aluzie neobisnuititsi deosclrrr de coerantl, la conceptul unei foste culturi planetare,Ea se rcler;t la ,pima rasd, capabild de toate cunostinTeli,care a uamtnar (.t,tt. patru collui ale orizontului, cele patru collui ale firmamentulu 1r cercuile rotunde ale ndmAntufuf,.popol_vuh mai amintestc..r despre cele patru creatii si cele patsu umanieili dispirute in urrrr,r Iurur_ !o-rent ,,rehA lichidI.. (posibil,o comela)si a cutremurctrrr de Traditiile mayagedateazi inceputul propriei lor culturi il cea dc- l Ou* penoadtr qi arati ctr au existat in zorii omenirii titani, ciur. s-au autoproclamat zer Interesantesunt coincidenjele dntte popol-ltuh qi Vechiul |i,.t tament: astfel, ptTantul mayagilor a apdrut din apeie primordiah., la fel cum in tradipiaebraictruscatul;-a arltat din up.l" in."n,, hrrilor.la poruncaunor zei, respectiv lui Dumnezeu. a bupa pot,,r,. vestea c, pimantul a ieqit din nou de sub ape a fost ad-usa ,, .lc cioart, la mayati gi de un porumbel, in iechiul Testament.Sl indieni hopi povestesc despre oameni care au ffiit demult. ri. pdrninl inaintea umaniti{ii noastre.Cartea indienilor &olri vorbcir,. despre trei perioade distincte ale tumii, distruse fiecare de li\. +i apd. Sfergitul celei de-a patra perioade, conform crc 4"qf dinlelor indienilor hopi, va avealoc intr-un viitor nu prea indepartrr. dup6 care va ruma cea de-a cincea perioadn a plmintr.rlui. Comelia PeFatu $i Bemard Roidinger amintesc in lucrarc,r Mesaje-.aleunei alte civiliza1ii. pietrete din deSernl lcal, fapnl c:r in. traditia veche chinezi pi in cea lamaisto-tibetant,roata viclrl _ s-a acum 17 milioane de rrrr 9elor patu umanit.:tti pus in miqcare Pe atunci, domnitorii dtrt Dzaan, un cerc restrins de maeslr. preluaseri conducerea ultimei umanitati,dupl ce omenireaptrr c3n9se deja o istorie enorm de lung," conform invtr{itorilor budilrr din Tibet. Vedele, cele mai vechi texte sacre ind.iene, dateaztr Drinrl umanitate inalntede perioadamarilor zaurieni.Unitateade bazairr cronologia vedici poarte denumirea de yuga. Similar periodiz.trl greceqh,_ce cupinde epoca de aur, de argin4 de bronz Si de perioadele )ruga sunt de patru tipuri: saryo, treta, dvapara ftr. Si'kult
1,. Comefia.Petraru ti Bemard Roidinger: MesaJe ale unei ohe civitizalii.pkfi (t, clin de+ertul lca. Edirura Saeculum LO., Bucuresri. 1996.

ale naturii 'Pcrioadeleyuga sunt consideratea fi faze de transformare ,rl ale pam-anirtuiinsuqi, care includ qi c-iclurilede evolulie ale texte stravectu ,umanititilor, insum6nd 4'320.000 de ani. In '/ed". impersonal, care au existat inqintea oricdrei cd4i dc ,,adevdrului reise de oamenf', se aratd ce cele patru perioade metalice au avut a dlrat diferite. Astfel, dwaryra Wga, Wioada cuprului sau fap de perioada mohoratl bronzului, a fost dubld ca duratd -a f,*rt ri, t"ti .yzga. Perioadele )ruga au fost percepute ca. f7e -de. lnnsformare ale naturii 9i ale pamantului insuli, care mclud Qr hanit:$le. O perioadi mai lunga' ce cuprinde ace:te rytru^ryg:' fFirttr numele de mahayaga. Traditia indianA sustine cd pane ln -oL*n, scurs 7l de perioade mahayuga' ceeace inseamntrce "-uu i5i are origineaacum 306.720'000 ani' de irtoria omului ' brahmanl a plmdntului d^teazi aparilia ln mod tt-ni.., itto.iu vlotii exact in perioada in care, conform teoriei oficiale, apireau pe uscat 9i se transformau in reptile' in decursul it.r""-ntii yuga, mai scurte sau mai intinse, natura a schimbat htiouO.t". timpului' toate ilpcvent formeG de via@de pe pdmdnt De-a lungul multiple modificdri,.iar acestei formele de viag qi rel;fuI au suferit vedice' iositAti i t-u" supus 9i rasele umane' Conform tradiliei dinttdeauna, chiar dactr au suferit diferenlieri' uo existai -lii"-i h urma transformlrilor trf,strturilor felei' ale pielii, ale stmcturi oorDuluisi ale craniului. 'er fi ioarre greu de atlat acum cite umaniutti s-au succedatpe urmlri b ohnJ noastra. cronologiea mileniilor. un studiu ce ar ce liste a umat iulitor Qi a catastrofelor. le-au unei hG-it"u poate' nltrrat Oe pe suprafalapdmantului, nu se va putea realn4 dernult displrute 'il.ioOuta, Oi aminttile ieferitoare la umanititile in diferitele traditii, in miturile Ei religiile populareiu fos i"Lg.t in ele Cu toateacestea, nu au fos privite niciodat'it lumearellgroasa popou*tot arhaice ca aparitii izolate sau intamplatoare,ci intot'i &luna ca o manifestarea marclui Intreg' , Pe lingl aspectelereferitoare la condilionlrile de ordin. cosin mico-geog;anc 9i la numeroaselemlrturii de ordin mitologic' ciclice a omenirii mai pot fi aduse qi o ,iivoaria teoti"l evoluliei a iric tntreaga de argumente provenite din zona de interferenlA geologiei ;i biologiei' domeniilor laleontologiei' INITIERE h'{ PROTOTSTORTE I mai S-a estimat cA pani in prezent au dispirut cu desdviqire pe Pimant' fiult de 9970 din totalul speciilor care au existat candva

140

OS. KUHLIJN

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

141

gi cu toate acestea, la ora ach|alf, mai eistii inctr circa 50 dc milioane. Cerce6rile au stabilit cd durata medie de supravietuirc rl tmei specii este de circa un milion de ani, ceea ce codspunde unur ritn anual al dispariliilor de cdteva sute de specii. Referindu_se lr acest aspect, paleologul Leo Davitas,vili at ta cd ,tumdrul speciikn., care fotmeazd lumea animald Si vegetald actualii, reprezintd do(tl o parte neinsemnatd din numitrul totql de specii apdrute pe planat,t noastrd din timpuile cele mai indepdrtae Si pind in )poca p",, zentd'-

Dac[, uneori, factorii care au determinat disparifia unor speci au putut fi identificafi (in epocaactuald,vinovat fiind cel mai adesca omul), alteori cauzele au fost nu numai greu de glsit, ci au rdmas chiar enigmatice. 1906,zoologul evolulionistimeri"- g.V"r, in s\s\inea cA. ,penhlt el esteo mare enigmd insdsifec.venla disparili ilot", iu J.R.Beerbower reflecta nedumerit: ,,cazuriti i-tot" i" <lisparilie n-u sunt ingrijordtoare. Modalitdlile de dispanJii, duprt cum.apar ,inscrise tn letopiselul geotogic, sunt si mii misterioist si ele au dat nastere Ia multe $i pdsionante discupi... Referindu_sc la drnozaurienii ordinului Orzr'rirscAriz, R.S.Lull a afirmat in I929 ,Disparilia dramaticd.a unui grup Wter-n.c esteunul din evenimen_ Iele .cete mai inexplicabild,. Duptr mai multe decenii, situatia ir continuatsf rtmanl neschimbat?l. In 1977,geologulWalterAlvareza relansat mai vecheiDotezi o (ce apar(inealui M.W. Laubenfels),care abibuia Airpari6a J,_ nozaurilor clderii pe Terra a urui corp cersc masiv. Laubenfels sugeraseinilial ci temperaturafoane ridica6, dar de scurt?i durata. generacl de impact, a nimicit to(i dinozaurienii, pterozaurienii si chiar plesiozaurienii care, deqi trf,iau in ap6, ."rpi-u u".. C"u rnui mare pafle a supravie[uitorilor a scipat ascunz6ndu_se in Desteriin craplturile scoa4ei tercstre,sau in scorburile ii."" prezen? "opu"iUrl insd numeroasepuncte slabe, ceeace a deierminat resDin_ gerea ei fdrf, prca mare efort. paleontologul rus Leo Davita5vi'li a intocmit chiar o listi a obiecgiilor ce se ridicau: . intensitateaclldurii care a distrus instantaneuun mare numrr de reptile, ar fi fost, probabil, suficienti qi pentsu narea vertebratelor homeoterme: "^di_ o de ce au supravietuit un mare numir de nevertebrate tereste..) o de ce se considertr pcurile au awt loc toc-ai pe *fur, cA oegracestaocuptrcea mai mictr suprafap a prrnantului?

o dacf, qocurile ar fi al'ut loc in ocean,atunci ar fi fost distrus[ inheaga PoPulatiemarinf,; o dacl iezasrul a avut loc pe uscat,de c nu a afectatexistenla vie(uitoarclor acvatice din apele de mictr adincime? . oe r de ce nu a fost distrusd intreaga vegetatle a uscatulul' distusa intrEaga fauna a vertebratelor welne ce a fost gigantice terestre? g..-"it teoriei lui Laubenfelsnu a determinat,instr,abandonarea Taquet' ei. ci.clut"rea unor noi so\ii. Astfel, in 1987, Philippe Paris, a reu;it identifide Istorie Naturali din vrr^"r.i iii*i.J mai pulin de 82 de solu(ii' ce au fost .propusede-a ;;;;" te orn lunsul a 150 de ani, referitoare la disparilia dinoaunlor' mr aracl Sorh $tefanescuin lvcrar:a SJidarca efe-puerile. Duptr cum rpoteze' ce fimpului, in prezent, au rdmas in discude doar doutr Barkeley: douAechipede la Universitatea suni sustinute'ae --.'tl la i*rtlut"u unei perioide glaciarcextem de lungi 9i dure slir5ituI cretacicului; --ti;td.*" pe tena a unui corp cercscde mari dimensiuni' glaciartr a liost sustinutd de echipa condust de paleonTeoria de tolosul Wiliiam Clemens, iar teoria ciocnirii a fost dezvoltatit celei de-a a" geologul walter Alvarez' Suslinf,torii "Jiip" ipotere, bazanau-se pe un volum enorm de date s1iintifice doua """0G la ;' grijtr, au afirmat cf, dezastnrl ecologic petrecut ;""d; -"tit""ic te(iar, s-a datorat prnbuqirii pt PlT"9 gr-ig at* $i de 9 noasffi a unei comete sau a unui asteroid cu diametrul de ani' fito-"tti. Evenimennrl' petrecut in urmtr cu 65 de milioane p"nfq-9: L a primit denumirea di extincsia C[ s-a intins pe o dinozaurilorqi a 75%o de ani 9i a dus la disparilia "ir*'Z -iri.-. plante qi animale' Norii uriaqi de prat St vaponl o.e din speciile de prccsul de aol deeaiatrin atmosferaau blocat timp de citeva lu climatice survenite si drspanFa.unor fotosi"tez.a, iar modificdrile intinderi de uscat in apele oceanului au accentuatconsecmlele' -sunt' bum ur-ele impictului provocat de cometa invocattr milioane de ani de oractlc.' imposiUif de gasit dupi zecile de g"orogice.-Alvarez a adus un alt atgument' pe care il il"i.f"..iti consideritmai muli decAtsemnificativ: ftr stratr'uilecoresprmzitoaxe 'ai, p-".nt rr de iridiu este extrem de ridicat Primele ;;;;i aveastrdevindpunctulforte al noii teorii' au fost ;;;ii,;";;" pe maru descoperilein anii '70, in srruchra unei mici falez' sltuata Au urrnat descopertui h Danemarca' la stevens Klint' B;f";i

142

os. K U tI IN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

r43

similare, in roci avand aceeasi varstd cu cele de la Stevens Klrrt, in Spania, Italia, sudul Franlei, Tuisia, in Montana (SUA) si chr,r in carotajele submarine efectuate in Oceanul pacific. Desi accstcr, pot fi s,i rszultatut unei activitdqi wlcanice, este pulin probatrrtn rispdndirea iridiului la dimensir.uri planetare in cantitilile evalu,rt" Sandro Montanari, geolog italian care lucreazi la Barkelev. u afirmat cA; ,Jitliumul de la Jinete cretacicului conline o parti,t,l, speciald, ce reprezintd un adevdrat marcaj chimic. Ea ni prt,tr,. 1, regdsitd decdt in obiectele de origine cosmicd. Constqtarea tN i deterninat sd osociem ocest iidiu cdderii unuia sau mai mulr,,r asteroai-" Acelasi element 77 din tabelul lui Mendeleev a generat insil r,j necazuri grupului Alvarez, lntensificarea cercetirilir fur direcrr.r sugeratAde el a dus, la scun dmp. la descoperirea altor nivelc ,h iridiu, dar care aveau numai 2,3 milioane di ani vechime si crr,. nu puteau fi corelate cu nici o extinc(ie. Cum sondaiele au t(,,.1 pu(in numeroase. s-a tras concluzia ci era vorba. probabil, dc rrrr fenomen local sau de remdgitele ciderii rmui asteroid de u,u, otmenstunl. Ipoleza a cdstigat, totusi, mai multa greutae cand (ft,| . -Alvarez paleontologi de la Universitatea din Chicago. J-ohn Sepkoslr y David Raup, au ftrcut crmoscute rezultateli propriilor cercctrtrr Clasifrcand aparitia gi disparifia a peste 2.500 de specii, pe parcrrrsrrl a 250 milioane de ani, ei au ajrms la concluzii care depiseau chrrl si cele mai optimiste sperante ale echipei Alvarez: ,u n,,,,,u, qlinctia CT. ci aparent, toate extinc{iile maiore consumate rn. planeti in perioada menqionatl. prezin0l o ciclicitate de aoroxim.,r',, 26 milioane de ani. uttima peFecendu-se acum l3 milioane de arrr Sepkoski a conchis in cele din urmi cL ,deSi datele nu surrr p""y ver{ica iguros aceastd sugestie, se poate q)u ... : "yryfu:* cont de observayii lindnd recente, cd procesile care iclioni,i t,, timpul extincsiilor masive, dferd de cele ce aclioneazd in tiuDul exdncfiilor normale"Constatarea prezinta o bunA concordantt cu ipoteza Driv xl nanrra lectitelor. formulatA de profesorul Harold C.Urev- latu-err:rt premiului Nobel. Conform acesteia, ciudatele pietre au rezultirt rn umra proiectS!-ii in atrnosferl 6i apoi a revenirii pe sol a stt rdmlturilor de roci, generate de rmpactun meteontice. perioadch, lor formare aproape cd se supraprm pragurilor dintre crrh. -degeologice, deci momentelor cend Terra a t arr"for-e.i ,,,u "rrferit

13 milioane de ani; Jore:Pleistocen- I milion de ani; Pliocen de ani; Oligocen- 36 milioanede ani; Eocen Mioc"tt - 15 milioane 63 milioane de ani in urmtr' - 58 milioane de ani gi Paleocen Nefiind rnullumit pe deplin, Alvarez a sugerat cA investigarea craterelorterestrce au diametre mai mari de 9 km ar putea aduce dovezi suplimentare in sprijinul teoriei sale. Deoarece majoritatea zonelor de impact se afla sub apele oceanelor, verificarea s-a nlrginit la 13 cratere continentale. A fost insa suficient pentru a |o c;nstata ca apari{ia lor are o periodicitate de aproximativ 28,4 milioane de ani, valoare apropiati de calculele lui Raup ;i Sepkoski' Apoi, in 1987,ta dosarul bombardamentuluiexercitat de comete l-a adiugat rln element nou. Alatiz6nd o ,'ciudati structura crrculrrd" desioperita pe fundul oceanului Atlantic, la circa 200 km rrd-est de Noua Scotie, doi cercetiitori canadieni, Lubomir Jansa ri Georeia Pe-Piper, au tras concluziaca ea nu putea fi altceva dccat,,in crarcr Ae imwcl cu diametru! de aproximativ 30 de mile' avAnd un pisc central osemdniitor celor obsett'ate tn cralerele lunare", provocat aoxn 50 de milioane de ani de un corp ce trebuie l! fi depdgit1500kilometri in lungime' Anul i987 pare sa rcprezinte momentul confirmfii definitivg r lcoriei impacturilor meteoritice ciclice, deoarecetot atunct' trel ccrcetetori de la US Geological Survey (Bruce F'Bohor, Peter J.Modreski qi Eugene E.Foord) au anuntat identificarea' exrct in tonele de anomalie a iridiului, a unei cantitdli neobignuit de mari printr-un aspectcu totul particular: dc cristale de cuarg caracterizate lfuctura lor, fracttrratit in stratud paralele cu planul cristalografic' dcmonstreaz5,f6rd nici un fel de indoiall' intervenira unor locun onome. Descoperirea, f6cuti initial in Montana' SUA' 1 lo-st urmatA,la scuf timp, de semnalfi in alte zone similare: cinci in Europa,rma in Noua Zeelandd$i una pe fundul Oceanului Pacific' Conform afirrnaliilor fdcute de cercetitori, cristalele respectlve nu nici din eruplii, iar faptul F)t proveni nici din circulalia atrnosfericf,, a iridiului, nu lastr loc decat unri itt ii.trlUrrliu coincide cu cea tlngur factor generator:impacturile meteoritice masive JeanHeidema-n,specialiit la Observatorul Meudon, Franla, a remarcat""Concd- la ntrm iatelor cunoscul? p(ind in prezent se poate estima 'llocare sutd de milioane de ani putem primi vizira unui bloc de o 'ndrime apreciabild'. Ceea ce esle insa cu adevarat surprinzator' artc faptui cd fenomenul se repeta cu o ciclicitate surprinzitoare' il Co mecanism intretine?

144

OS. KU}II I N

OCULT DE DOMINARE A LUMII

145

-*.r.t-ptm"*tor.

b) FE NO M E N E

C A T A S T R OF ' ICI]

"*d;;;*i" ifftiJT':1ffi;;-r.,]''i;;'i';'

MTTUL POTOPULUI Fenomenele catastrofice au insotit permanent omenirea in evo lutia ei perpetue de-a hmgul unei istorii imemoriale. Departe dc ,, fi doar ,,simple" evenimente distructive, fenomenEle respectivc iur marcat in mod decisiv terminarea unor cicluri evolutive si incenerer. altora noi. insdgi periodicitatea repet[rii lor este o reflectarc r, structurii intime a Cosmosului, sistem ce are rolul de a contribui Ii. realiz:,rea unei permanente adaptilri, atat a corpurilor fizice il,. fiinlelor umane, cat gi a intregului mediu biotic, in conformitate crr gradul de dezvoltare atins in dobdndirea unor capacitili spiritual, superioare. Existenta unor fenomene catastrofice de ordin speciirl, 'ce nu prezint?i o anumitd periodicitate, poate fi explicati plir necesitatea corcctdrii ,deviatiilof' nepermise de legile intrinseci al,. Universului. Fa{5 de fenomenele cata3trofice, omenirea nu a fost, nu estc I nu va fi in siguranli. Nu exist?t nici o certitudine cA soarta nemiloas:r o si ingiduie inimaginabilelor fo4e cosmice sau terestre si-f demonstreze puterea numai in zonele nepopulate sau cu o micll densitate a populaiei. Modalitilile actuale de protectie al omenirir sunt absolut incapabile sd preint6mpine pericolele sau sd influenlczr. intr-un fel evolutia acestora. Teama de o catastroftr planetara nU este nici p departe o obsesie modema, ci marcheazi istoria tuturol civilizaliilor, av6nd un loc, se poate spune, privilegiat, in cronicik omenirii. S-a emis ipoteza cE potopul, mentionat de acestea, nu l fi altceva decit o simplS inundalie de proporfii mai mari, insi, irl acest caz, evenimentul ar fi trebuit sa fie descris in diferite modurr qi sd fie plasat la diferite distante in timp. Or, acest lucru nu s-ir intemplat. Scandinavii, cellii, grecii, hindqii, amerindienii, popu la(iile din Oceania qi Africa descriu impresionaJrta catastrolh fol(). sind termeni asemtrnatori gi plaseazd evenimentul cam in aceeasr perioadd. In Africa, tradi{iile spun cA, intr-o zi, cindva, in negura vrc. lJirJf,ilor, ,,cerul a cdzut pe pdmAd", fenomen menlionat gi d(' legendele cl{ilor. Bundehech, cartea sacri a adoratorilor lui Zoroastru, relateazd despre rtrzboiul dintre cer si P,ir 'irrt, da' si dintre ccr

'r fost ii-"J.i"*despre..un TT IT,,':..:111:::'.%tflHT ca conuin;i rerraa ;1 ?'t-a"'r


f"fiT':X'u.1l"ttil*i 'unt un potop a ucis totr urriu"oui a . fost incendiat' iar ffiu,a,' c.a sursi preolri egipteni' af-rma-ca oJnenii. Herodot, menFonano acum a.pune-fa fPtlf Iti.'soareie a rasaritacolounde Erni't similare fiind regesite $l la "ii. foio a" *0" acum rdsare, observalii qi eschimogi' 6ine"i, p"li"etieni, hinduqi

ro

u:,ffi"1'; munfii ucisend^ Ei "in milioane se in siberia rupo"ru' "saltdnd

chrnez iar traditiile chineze afirma cd imparatul

cer' I'a sJiirsit' uragane $i Pucioasd a.cdzut din ochi'au Jost distruga Jiinlele de lemn' ai cdror ffi"ni-olu ,"usi, 'i rupte' nemii ti ?^:':, mdnntaiele f"t 4*itgt ';;;i,*;;;;*" 'iilteirc de aunci n-4u ma' d" t i^isii zeutui,Morlri'Din oamenii "frni se spunecd maimulete Pdduilor si de aceea i"ra, ^oi^alele tunt descendenliiomuluf" prccedat de un-torent de foc' in taditia germantr'potopul este me'.f\o'.eaza aparitia dup.a dittyl" L-y:t: b, ;,;;h;'r;tr^ent ";;";";;'i;;;
Harris

"-'e'pili"n..^"2"*1l::vfr ;"i.H.: i:1i;,f##';:ffi gsresao dep4easctp: " T*"1',;;;;ffil;;i o simbolistica ;i rot lrczint?icu lux de amAnunte' il;il";;;b".*".:!.YfirfJffT;'{,:#::'L":';:"i,;, ,rtiq eDoci au fosl condamna'e ta

oiuau*'i*o-.n","T'T::.:'j1;?,!;lli'r,^i*iui,?)lY a semnaleazd cA
'ii^oi:."iu, ;ilffi;' ilr

ia#i""ir.n"*gia"'T1"-TJd":*Tff ;ml t.n';'tTf c-? tminteste $i el de un moment potop"Prstrall -oulo"iii


marelui uu ol"pdrut in afari de amintirea

'suaut l'""ru' d:::l'il: de lprwer vorbeste ac-ela$i pupinrsul 'sange' ploile de pietrerosii' flacarilece mrstunu

;;#;;...;;"ry::1"-:1i:H5;'l'Ji::':,1':lh:i lumea se refere la distrugen Pel


Unul ;"tutdari' ateseacu detalii similare 9tT^?i: .iil-"*'qi descriinduna din'catasfiolele Chimalpopoca' *a*tl iif. teil:a "r[*l in memoriarasei' relaleaza: 'A,l .soa:::: i,,ri.'pt.*," ploii' fiindcdacolo a cdzuto ptoate iiiirt" luio-fn'otiuh' soare.le

'i'i", i, ce a ?'"-t::-::A::t::;::ifr::I:;":;r::: exista cat

tnune cd in timP ce gresia Pe au 'i;';; Terbeaucu mare htmutt' ^mai,ie$it ;;;;;;ii;;a'aazanical n 'ir' sracojie' Aceasta s4r indmplat iitto t, p'iene de culoare

146

OS. KIJHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

t47

anul Ce-Tecpatl, O Cremene, in ziua Nahui-euaiahuitl, A pqtru Ploaie. Acum, ,n aceastd zi in care oamenii au pieit ;i au fost distn4i de ploaia defoc, soarele insuSia luat foc Si tonl, impreund ca casele, q fost mistuil." Cronica mayagtrPopol Vuh ne spunecum zeii au miscat muntii din loc, iar cartea Chilam Balaam cuprinde un pasaj care nu numai cI descrie o catashofa"dar conline ;i o aluzie la foste p,or{iuni dc uscat care s-au scufi.mdatin mare: ,,5-a inta.mplat rn timpul celei de-a unspraecea Ahau Catouru cdnd Pdminnl a tnceDutsd s(, trezeascd.$i a cilzut o ploaie infricoSd.toare;i a cdzut cenuid ti pietre, ier copacii au fost dobordli. Iar Marele Sarpe a fost izgonit din ceruri. $i dintr--o datd au venit apeb, cerul sa prdbu$it ti pdmdntul s-a scwfundat. $i intr-e clipd, marea distrlrgere s-4 sdvdr;it, iar Mama Seiba s-a indllat printre amintiile dist xgerii DdmAntufuf'. ln Metamor/oze,Ovidiu menSoneazi catevadetalii incitante. in descriereape care o face incendiului devastatora lui phaeton care ar putea constitui ea insrqi o consemraremernorat?l rmei catastrofc a anterioarc: ,,Mari cetdli au pierit, impreund cu fortificasiile lor, iar fldcdrile au preJdc:utin cenutd nalii intregi; piiduile, Iaolaltd cu munfii sunt cupinse de Jldcitn. Etua arde intens cu fldciii innoite si Panasul, ca cele doud piscuri ale sale, gi EDx, Caucazul, e in fldcdn, ti Ossa ca Pindus, Si Olimp, mai mare dec6t am6ndoud,si inalsii Alpi, $i Apeninii ca piscaile tnrE mdntqte tn nori. Awi Libiu a fost uscatd de cdldurd.* Acest txt ne aduce aminte de observafia fdcuti lui Solon. de cdtre preolii din Sais, cu privire la acelaqi incident, descris de platon in Timaios, referindu-se la acelaqi mit rcpovestit de Ovidiu: ,Aceasta are forma unui mit, dar tn realitate aratd o declinatie a corryilor care se m$cd in jurul Pdmdnntlui si in cerui, gi faprul cd asupra lucrurilor de pe Pdmdnt se afute, la lungi interuole de timp un mare incendiu. Cdnd se tntdmpld aSac*a, cei care trdies.. ln munSiSi locui uscate$i inalte sunt mai ameninlali ca distrugereu decdt cei ce locuiescpe maluile rduilor sau pe ldrmul mitrii.,, Noe qi-a pusarcape varful Ararat;Manu, Ii hindupi,s-a asezar pe Himalaya; Bochica,in Arnerica de Sud, a reugit str gtseasci rmul din platourile mrmqilor Anzi; Coxcox, strtrmogultmditional al vechilor locuitori din zona Mexicului, a tras la mal in Sierra Madre: indienii din America de Nord localizazduscatul salvator in Muntii Stincosi, iar n-iburileafricanepe platoul etiopian.Studiindhddile.

inAllimi ce.deptqesc se Doate constaur ce toate aceste regiuni au presupusulur drluvru. nu n.Ob0 de metri, deci valurile gigantice ale cinci e; aceasta altitudini conform ligendelor'. numai ;;; platourile etiopian' iranian' mcxican' ;".supra apelor: ;";;;;;; -r"*tiiar- de scSpat.au si Munlii Himilaya cu poditul Tibet' care au reu$it sa urce pana h ele sau locurau Laoat numai cei ion.turiu vine in concordan(a cu o realitate binecunoscute pus bazele vecnllor ""oio. de specialisti: toale grupurile umanc care au provin din zonele muntoase ciuititutii (atiutl.e sau amerbdiene) anlerior isi regasesccoresAsoectele de ordin istoric prezenLate modeme Si mai controversateteonl ltlmlllrce' oondenE in cele mai po-.q,"' in principal' de la prcmisa. producerii ;";;;*";t;; Modelele catastrounor evenimente cosmlco-geogrdfice deosebite'

prlzenta. p" Fl.' t"or",i"" cele mai cunoscute' "11e l: v9i ll la o probabila ciocnlre-a, I errer cu continuur., sunt cele referitoare

exercrtatade un corp un asteroid gigantic. la influenla gravitafonale o posibila sch;bare a polaritilii cimpului .mag;*;;;ti-":i; !'ulcanlce maJore' netic al planetei noastre qi la o serie de erupltt

TEORETIC TTODELUL lucrarea Conform lui R.Charrorx.citat de Sorin $tefinescu-in perecutAacum 12 (ruUde anl sl SfidareaTimpului,dupe cahstrofa Atlantidei Qi a contlnenhrlulPaclllca' a dut la scufundarea "'are pe cele 5 platouri' asttel: *3 *ug: f: s-a rdspandit umanitatea galbena(ro$Er Dlaroul etiopian, cea albd pe platoul iranian' cea iar rasa io.,rito.i ui'.o"tinentului Pacifica)pe platoul himalayan' ipotezeau rncercar rosie (atlantri)in Munlii Stancoqi Nenumtrrate qi moiiul in care a a!'ut loc dezastrul' instr nici una *,ir.r J'"-i" explicafie satisfdcltoarctuhror aspectelorvizate' ;;".'. ;;;;tj, prezintl rm coeficient de probabilitate mai mare bat""u ,ii" acestea decatcelelalte: -;.';;;" unei comete foarte aproape de Terra sau chiar prlbuqLaei Pe Planettr;. . . 2. nloaie de meteonFgrganncli simultan reglunl ' 3. eruptii vulcanice catashofale,care au cuprins trtinse ale Plmantului; -'--I. declan{atetn timpul unei conflagralii monoplotii "*leare diale; 5. ordbusireatmei astronaveexh?terestregiganuce' * obsewl' primele doua ipoteze sunt destul de ilF-ffiunor fiinte ralionale' n-O#, i* ultimele doui presupun existenta

148

os. KUl .t N

OCIjLT DE DOMINARE A LTJMII

149

fie ele umane sau nu. Istoria rcenttr consemneazi evenimcltr. catastrofice,cu urmiri deosebit de mari la scaracivilizaliei umarrc, inse, in nici un caz, nu a putut fi vorba despre disparilia intrcgrr umani ti: r 1500-1300 i. Chr.: erup1ia vulcanului de pe insula Thcr. (Santorin - Marca Egee) a dus la disparilia infloritoarci 1r rafinatei civilizafii minoice; o 562 d. Chr.: un violent cutremur a distrus orasul Antitx.h (nordul Siriei), pnrvocind 250.000 de victime: o 1042: cutremur in Tabriz (ban) / 2t0.000de vlctime; o 1556j cutmur in provinciile Honam, Shansi qi Shcnr. (nordul Chinei) / 830.000 de victime: r 1755: cutremur, Lisabona / 60.000 de victime: o 1876: rm tsunami de 15 metri in lime a inrmdat camnir, Gangelui/ 215.000de victime: o 1887: in urma inundafiilor provocate de Huang Ho (China). cel pulin 2.000.000 de oameni gi-au pierdut viala; ' o 1908:cutemuml din Messina(Sicilia) / 160.00dde mo4i; o 1923: cutremur la Tokyo 9i yokohama (Japonia) / 2OO.(iX, de victime; o l93l: revdrsareHuang Ho / 4.000.000 de victime: o 1935: cutremur Quetta (India) / 60.000 de victime: o 1939:revtrrsare Huang Ho / l0 milioane de oamenirf,masr fArI adlpost, sute de mii de mo4i; o 1962:cutsemwban / 21.000 de victime: o 1970:cutremurAmerica Centrall / 67.000de victime; o 1976: cutremur Tangshan(China) / 700.000 de victime: o 1988:cutremurin Armenia / 25.000de victime: o 1990:cutemur Iran / 50.000de victime. Cel mai rtspindit model catastrofic are la bazAdate stiintific(. de ultima ortr qi pomeslede la premisace la origineacata;lis;ulul s-ar afla ciocnirea dinte Plrnant $i un asteroid gigantic sau o cometE. Ultimul impact major pare sI s fi produJ in emisfcrr nordicd a plantei, Artr|fimeavalurilor cresc6nd Elre Ecuator, undc ar fi atins 3000 - 40O0de merri. Mari zone de uscatau fost ingh(irc a4e sag ulterioa prin modificarea condiliilor climatice, *o!"iit" {e de ghefuri. Au aparut sau au disptrrut insule qi poate chiar continente,murfi s-au scufi.rndat, la mii de kilometi distanta.scoarlil iar, s-a increqitlrntu a da na{terc la noi v6rfi,ui. practic, aproapetoailt suprafala Terrei a fost afectatil.

asteroifost a6t oe desstricatede traictoriile f iii[e-"il,pt"a; planeteminorc i" ft"!. incat acesle ['f. i"r"*ii"*U, "T39al aspecnrlobservalional ilriJ ,,o"*-itii cerului". Deoarece lil"itor otutt"tt semrnafoartemult cu cel al slelelor(mici puncte steffiinloJset, ele au fos ntnnrteasteroizi'adicd 'nsemtnatori

ASTEROIZI rcferitoar la distanple celor qase planete Potrivit calculelor xcute in scolut al XMII-lea' s-a constatat cd distanla dinte est prca mare' fapt care sugera existenta unei f*i "t "i -inc5'nedescoperite, o6ita sinnttr inte cea a lui Mlrte. qi cu .i. A* celei de-a treia legi, care-i poarti numele, Kepler pe is. Arcd din 1597, necesitatea existenlei unei planete Aceast?tprsupunere a fost int'itritn de o xia mentionatit. stabilict empiric de astronomii Titius qi Bode, gin ire.rei:ry 'f"tt-J""e., f" i*"f indica! ar ftebui se existe o planeul Agitatia aceeaqi lumea astronomilor a fost mare' cu atet mai mult cu cit planetei Uranus- Cduttrrile p"t-i. anticiparea descoperirii ufl " p6nl in anul l80l' cand astronomulGiuseppe A-u"'i"t*,uout" u a"r"op.tit o ,stelutl ' care se deplasade la o noapte la alta , sensbine determinat,pe care a botezat-{ Ceres' A tost clar noul obiect avea o m\care carrcteristictr mei planete' Curand s-au complicat' duptr ce, in 1802, astronomul Oibrs ii*"frc A f*.oo"ti, o a doua ptanea micr' pe caf,ea numit-o Pdllas' pena in l89l' cind erau rnrto ua""aou avalanql de descoperiri, rscuti aproximativ 322 de phaoiz -nGtromil o,nou6,T-ci: fi-au dat sear; cd au.de-a {ac9 :u solar. Nu se qtia numdrul lor, dar o data cu u titti-"fU co.p*l steleloJ ,ri-tiaa$ofotogranei" expunerile cliqeelor pentnr campul

,blot''.

Asteroizii, numili uneori planetoizi sau planete pitice' se-rotesc tei ft iur.rr iout"i"i, ai#iuulli .ub fot-u unei centuri alcrtuite din Mane qi Jupiter' Cel mai mare dintre intre orbitele lui [tif". probabiltatea ca acesta este ilroizi "f"*" Cetes ( 1000 km diametru)' dar cu Terra este aprcape nulil DTf^ inEe in, coliziune "."t T1 (6oo.krt)' hnpunrtori pot fi amintiti: Pqllas Y::iJ1':^:1^: mare au diametrulmai alte descoperiri, numlru] total al planetoizilor ;;;-L G; up-*imaiie, li ora actual[, intrc 40'000 qi 140'000' i-lnl"",i-ut ""

ona(l9i km). Catevasutede asteroizi intre20 qi cuprinse i6ii i.-, o-'".i mai mulli au dimensiuni d@r 2250 de asteroizi'au fost a"-f"- b"..1 au fost cataloga$i

'l
150
OS. KUHLEN STSTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l5l

Conform estima{iilor fAcutede astronomulpolonez J.Gadonski, urmtrrile rmui eventual _impactdintre planeta noastri gi un meteorii ar r orect proportlonale cu marimea acestuia: fi direct oroooni
Diametru (m) 65 13 0 Suprafs{a impactului o capitah de jude( capitalaunei tdri leritoriul unui suprafa(aunei rcgiuni suprafalaunei liri medii Peninsuler Iberice jumitatc din Europa jumatatedin Asia jumetate din suprafa(aplanetei -t

26{)
520

l02s 210 0 4200


8500 17.000

-ll

sllrr, Soarclc.carul cu carc acestastrrbateazilnic bolta cereasci, dar. ncstiind str-fi struneasciarmesarii,acegtiaau luat_o razna inccndiindCerul si p5mantul.Atunci Zeus a intervenitcu trasJeie sale, distrugdndu-l pe aventurier si salv6nd f"rru. pr".,lp,lr,anJ lj asteroiziiau luat nagtereprin dezintegrarea unei planetegi 1in6n<i cont.camasatotalea fi-a-gmentelor presupusei planite nu dipiresr" o mume dm masa PAmantului, inseamni ce dimensiunileaceiteilr trebuie sI fi fost extrem de reduse.Dezintegrareaipoteticei planetc originare, numitA Phaeton, ale clrei cauze sunt incl necunoscutc. a generat nurneroasespecula;ii. PdnI la sEryitul secolului trecut se credeactr asteroizii se rotesc cuminti pe orbitelelor dintrc Jupitersi Marte. Iaet hsa ce in lgglt. nou-descoperitul.Eros,a pdrtrsitclasicul spaliu atribuit planetoizilor si, mai mult, s-a apropiatamenin@tor. Ia-22 milioane.ie kilomerrr de Pemant. 1933,Amor a ajunsIa l2 milioanede km. iar Apoll,t In a trecut la 3 milioanekm de planetanoastrtr. Recordulestedilinur de Hetmes (700 m diametru), care, in 1936,s_a apropiat ta OOO.OO0 km, existind toatepnsele ca in viitor djstantasAscadeta 35a.Ofxr lsn. In ciuda vidului aparent, traseele cosmicestudiatela o scar, ir timpului corcspunzatoare, sunt destul de aglomerate. LUCEAFARUL h nAl a aparut la paris Trait, de L'Astronomie Indienn<,. d9"l-:l"le przentate9i analizate, se num{rt TIF 9i a;a_nu, mitele tabele Tirtalour, conform ctrrora, epoca numite caliougant

(irnf<rnl unci fcgcndc clcne antice, phaeton a furat de la tatal

a inceput (flcAnd convertirea in sistemul calendaristic actual), pe 16 februarie 3102 i. Chr., ora 02,27 de minute $i 30 de secunde. ln respectiva epoce, numitit de indieni caliougam, a avut loc conjuncjia tuturor planetelor, iar tabelele o consemneazi la fel de riguros, dupi cum o demonstazi gi calculele modeme. Mai fenomenuinteresanti qi mai importantit parc descriereadesPds,urdrii lui, ficuti de astronomii antici. Ei au observatatunci cum, de dupi discul Soarelui au apirut, una dup[ alta" la foarte scufte intervale de timp: Satum, Marte, Jupiter, Si Mercu!: Dar Venus? S-a crczut la inceput ctr indienii au facut o eroarE sau au uitat cea mai strillucitoare planetit de pe cer. Tinand cont de meticulozitatea gi rigumzitatea documentafiei cu q acter qtiinfific ce ne-a parvenit din epoca rcsptivtr, cdt qi de faphrl ctr tablele mentioneazl ctr toat planetele au fost in conjuncfie, nu rimane decdt o concluzie: Venus nu se rotea ahrnci pe orbita ce o cunoa$temastlzi! De altfel, tabelele Tirvalour nu menlioneaztr deloc Venus, planeta c i$i glseqte locul firesc in orice alt document ulterior numitelor tabele! Cazul nu estesingular. Un calendarantic descoperitla BoghazKeni, inpirl un numtrr considerabilde stele $i planet,dar cu o lipstr importantil Venus. Deci, acum circa 5000 de ani, babilonienii nu giau de existenp ei. Tradi{iile vechilor locuitori ai Mexicului amintesc de un moment de rtrscruce din istoria lor, cdnd marcle tarpe de foc, Quetsalcoad,a atacat Soarele,rlpind lumina timp de p6tu zile. Apoi, qarpele s-a transformat intr-o stea strtrlucitoarE, care, conform descrierilor, nu poate fi alta decat Venus. Aparitia planetei p orbita cunoscutl in prczent este semnalattrde legende arb forma rmei comet gi, straniq coincide cu aparitia pe Terra a rmui adevirat val de zei civilizatori: Viracoch4 Quetzacoad,Kukulkan. Conform unei tradilii amerindiene,prima femeie a umaniti[ii r fost Ocejona, fiintl venitd de pe Venus, intr-un car rzci strdlucitor &cdt Soerele. Robert Charroux' afirml cd" la indienii pawnee din America de Nond, staua diminelii este, dup[ Soare, cea mai dintre fo4ele cereqti,deoareceei i-a ofeit Marele Spiit, important?t Darul Vielii, inslrcinind-o sl-l rlspandeascape Terra. Democrit susline4 dar din p[cate feri a argumenta,cA Venus ostc o cometil qi nu o planetit. Indigenii din Sarnoapovestescc5" fa un moment dat, Venus a ficut o ,garsd sdlbar'cd', iar chinezii, Mienii qi alte popoareamintescde trena de foc care a insofit candva pltneta. Cassini, Short, Montagne qi alli renumili astronomi au
f. Robert Chalroux: Cartelt tre.7ltului misterios, Editura Elit, Ploiesti.

t52

OS. KUTIII N

NISTEMI.'L OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

153

semnalat,in secoleleXVII si XMII, fdrtr ca mai t6rziu sd le lr,. contrrmat:l observalia,existntain apropiereaplanetei vecine a ulrrrr erugmatlcsalelit. De asemene4Velikowsky a ahrmat cI acrrrrr 10.000de ani, polul Nord s afla in insu.la B'affin.iarnamin;t _ roleainjurul uneiaxe fdri inclinare. consecing. ln climupe i";;"r., srrprafati a Terrei prezenta un aspectaproapetmiform, tx.a cnldurg. opo,, Ot spaiiu,qi-a ftrcutap",if" v;;;r,;,;,; , "*.... 9" Fe.yu recand. toarte aproape de planeta noastrtr,a provocat un cataclis l oe man proportti:continenteintregi s_au scufundatsau au aDarrl valunlg .ocgyelor, munlii ,-au frrbqit, pdd"rit" J;.; {in ;i;;,, de meteon(i$i de foc s-a abatutasupraplmrintului, iar oolii'si_.rrr inversatpoziliile. FrArnanHrite durat catevazile. au Platon men(ionezd,citdnd surse egiptene,ci int6lnirea pdmirr _ -i,,, tului cu Phaeton s-ar fi datorat unei pernrrbalii pf-"t"[, Velikovsky nu uittr sAse foloseasct de *"*tf ,"Ui-" in irr""r*,.", sa de a demonsfa prezen{a planetei Venus pe o noua orbitf. O,r, poate fi, oa.re, Venus singura vinovattr de pertubatiile care au afect:rr Terra in trecutul indepirtat? NEMESIS Shoemaker, specialistiin asteroizi, folosindtelescooul _ de -CSrolyn Palomar/SUA,a identificat25 de planetoizide la Mount mirrr care intersecteazi periodic orbita r.r.*oa. fonrsi, ."n $.:*iyi lorm unei. ipolezelormulateimprcundcu Eugene, sofulei, specialisl m geologre, ,iu ei sunl adevdralii vinovqlf,. Avdnd orbite extrcnr o atungtle. acestiasteroizi fac altceva nu decdtsAsmulgtr y'vo,r.rrl din Oort, W care-l Faverseazi din c6.ndin cdnd, comete *i pf-"t"iri. generdndun adev5mt ,,bombardament.. scare cosmictr, la Confornr teoriei olandezului J.H.Oort, Sistemul Solar estetnvelit cu rtn haknt au-And raza de aproximativ 15.000miliarde kilometri, f".-"l,lii, trilioane de_ comete. DacI prin acest ,Jezervor,. de comete, sau in aproprereatul, trece un ,pbiect . ce dispune de o masf, si o vitezil suficientd, stabilitateasa va fi tulburaut, iar un numtrr apreciabil tlc componenle vor modificaputemictraiecloriile, isi apropiindu_se ' rte ' Soareqi prabu5indu-se evennralpe planetele intitnite'in cale. Dupa aratASorin Stefinescu in lucrareaS.fidareaTimpultrt. :1T asFonomulfuchard Mii er, de la LaboratorulLawrenceBeri<elcy Calilomia.iSUA, propuso variantaimbunatatiua ipotezeisliii',, a Shoemaker:elementul perturbator al _l/ora dtort este,ir, ,""litor". tui o stea, insotitor nevAzut al Soarelui! Miiller a botezai_oNemesi.i, dupA numele zeifei grecesti a rizbundrii (conform tegenae;,ea ,,ii

pcdepse;tepe oameni atunci cdnd se cred prea putemici Si prea 'bogalf), ntxne ce a devenit imediat notoriu. Conform lui M0ller, Ncmesis este invizibilS, deoareceevolueazi in spateleSoarelui, pe 'o orbit6 foarte alungitn, dar, oricnt de ascunsdar fi, ea trebuie se-qi ddeze inh-un fel prezen{a. La s6r;itul anului 1978, specialigtii americani au echipat un avion Lockheed U2 cu aparaturi speciald dc investigare a spa{iului extraatrnosferic gi, cu ajutoml lui, au cfectuat nu mai pu{in de 1I zboruri, in cadrul unui amplu program S-a urmfuit obtinerearmor date suplimentare dc cercetare -stiin1ificd.prin mediul electromagneticdifitz rcptezerrpivind migcareaTerrei ' lat de radialia corespunzitoare celor 2,7 grade Kelvin, care se prcsupune cd umple uniform intregul spaliu, dovadd, d]rpa unli iavanli, a marii explozii initiale in urma cdreias-a format Universul. Rezultatele experimennrlui au oferit' insr" cateva surprize majorc. Mai intai, radialia cercetag nu era uniform;" ci aproary uniforma. Intensitateaei cregtelent 9i continuu, atingind un maxim ln directia constelatiei Leul, 9i descreqtspre un rninim in direclia diamenal opustr, spre Vlnitor. Analiza datelor obtinute a dus la a concluzia ci fenomenul nu este,totui, o caracteristicd Universului luat in ansamblu. Aceasti variatie de intensitate, orientat?idupe o rnume direclie, reprezinti mai degrabl o migcare a Pdmdnhrlui in rcnsul respectiv. Dar cum planeta noastrtr face parte din Sistemul Solar, inseamni cd tot ansamblul se indreapcl spre constelatiaLeul cu circa 400 krn/s. Conform profesorului Harrison de la Universi fenomenul de deplasarespre centrul galatatea din Massachusetts, xiei nu poate fi datorat decat existentei unui obiect cosmic ce ovolueazl in apropiereaSoarelui, dar care nu a fost incl identificat. Era, practic, singura ipotezi rnmasl in picioare, ce explica valoarea rcceleratiei deplas5rii (cu doui ordine de mdrime mai mult decat ganereazf campul gpvitafional al Cdii Lactee), valoare ce ar comastrcu Soarele,dar situatli inlluenlei rmei stelede aceeaqi la o distang de 1000 de ori mai mare decdt cea carc ne spartrde -spunde lstul central. AdmiFnd c[ acest inso{itor ar evolua pe o o6itjt circulard,'atunci perioada de revolulie ar fi de aproximativ 10.000 mi. Faph. cI Soarele ar putea face parte dintr-un sistem solar dublu, nu constituie - din punct de vedere asfronomic - nimic printre a;trii aflali la maximum 35 de ani-luminl [ormal, deoarece tn jurul nosftr, 50"/oformeazAsisteme duble. Exis6 chiar grupdri & tei sau patru stele, dar numtrrul acestoraeste mult mai redus.

t54

OS. KUHLIIN

IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

155

Ceea ce surprinde este incapacitateaplmintenilor de a fi observat sau mtrcar de a fi intuit existenta companionului solar. Ipotezclr privind natura hi Nemesis oscileazi inte astru cu masritudine l0 (luminozitate un miliard de ori inferioardSoarelui):; pidca albn de cristalizatn, a ctrrei temperahfa nu deptr$e$t1000 de grade lu suprafa(I; o piticf, ro$ie cu masa 0,1 din cea a Soarelui: o slca neutronicd sau chiar o gaur[ neagrt. ln ultimele doul variante, ar trebui str se admit cA obiech. cerescrespectiv s-a alaturat Soarehrl venind dintr-o altd zorrl a Universrlui qi, descriind o hiperboh, sc va pierde in spaliu pentu totdeauna,dupd ce ne-a insolit cdteva mii de ani. . in celelaltecazuri, estefoarte posibil ca nevIzutul nostru tovar?tl se se roteascape o eliptici, inn-un plan foarte apropiat de al elipticil ;i astfel si introduct pertubatii importante in mersul planetebr. Aparent, miqcarea lor nu a suferit weo modificare sensibili in decursul mileniilor, dar, mai derrremesau mai tArzirr dacl pitica ropieexisttrqi se rotegtepe o traiectorie jurul SistemuluiSolrrr. in influen(a sa pe termen lung asupra stabilif$i planetare va slir;r prin a fi detectati. In ceea ce priveste Terrd, efectele observatepc perioade mari de timp s-ar traduce prin importante varialii climaterice, cici orice modificare a Faiectoriei in jurul Soarelui afecteaza bilanpl termodinamic dintre P4manl Soare 5i Cosmos. pentnr Miiller. c5ruiai s-au altturat alti doi cerce0ltori. Marc Davis si picr Hut Soareleface parte dinE-un sistem stelar dublu. Nevezutul companion, trecandprin Norul Oort, provoac5bulversareaacestuia, declanqind, timp de un milion de ani, un distirgdtor bombardamenr de comet qi asteroizi. Consecinlelear fi puzderia craterelor de pc suprafata planetelorfiri atmosferl si modificArilecatastrofale ilc datelor climatice si geologice cuoscute pe Terra la un moment dal. Ultima dovadi adus! de Miiller, in 1987, in favoarea iDotezci sale este vechimea aga-numiteiclase H de meteoriti condritici. grupe caracterizatA printr-un mare continut de fier. Cercetarilc des{A;uratede Miiller imprerml cu Saul Perlmutter indicd o periodicitate in aparilia lor, care coincide ca momentele ixtiritiit,r. masiie. Cav"a ar putea fi mulfimea de comete ce Faverseazil centura de asteroizi, aceleasi comete care, lovind pdmdntul, dcclangeazi modifrcdrile de climi provocatoarea extincliilor in masll. Tot ele se afltr si la originea inverstrrilor cAmpului magnetic terestnr, ftecvenla acestora suprapudndu-se cu cea a marilor extinctii dc flore si fauni. B.Glassgi B.C.Heazen, paleologi la Universitarcrr

Indian' intre Columbia, SUA, au descoperit pe fundul Oceanului pettt"$ meteori-tic Javasi Australia. dovezi privind un impact Tu.' relaDv ?00.000 ae ani. S-a estimat ca planetoidul avea dlmnsrunl sa caderca nodest (300 m diametru;i 150 milioanede-tone),'dar p8rc sA fi declansatultima schimbarede sensa campulul gmmagnctic. "-"-Corrfo.ultimelor calcule, orbita lui Nemesrsar rebui str aib5 de 100.000UA, dar deoareceinctr nu a fost identi;; &"ti; sa-suntextrem presupuneca dimensiunile qi luminozitatea, ficati. se ln przent, Carl Pennypacker utjlizf,azA la tJerkeley un dc mici. cuplat la un ciiculator penru a umdri continuu f,i"*to ""Li""i in tntativa de a o localiza prmtre cer apmxfirauv bolta clreasca, i.000 de candidali posibili. Un rczultat pozitiv ar.rcprczenta .conmoolnca fimrarca unor ipoteze consideratesimple speculaF EI ar datele de aplicare a teoriei lui Darwin' --fr"tati'^tofogice chino-tibetane antice precizeazac6 "Tiaha asteuna din cele i2 de stele nefaste,desemnatdsi ca lilu!1ves; i tt""utor al Pdmannrlui "' In I 882, ginditonrl-asiatic ii*[i"^" vechi' nota iirft *" Morya' bazindu-se pe scrieri extrem de existd,o stea-rege.Pecar: urrnebarele: ,Jn spateleplanetei Jupiter esle ae nici un muritor n-4 vdzul-o incd in acest ciclu cosmrc' ;t mai mare decdt Jupiter. Perurbatiile violente,si-chia1. ;;; d" ;; atdt deplasdii DalL ro$iece-i intrigd pe cercetdtoi, -estedatoratd ln poziTia pe care 2 ye. i:l 'it ti-iiTuewei aistii stele-rege' momentul de fald in sPaliu' oicAt de micd ar pdrea' substanlete 'memlice Si' ce o'compttn in cea mai mare Parte exPandeazd treptat' in fluide gazoase"' se transhrmd in DeJcrierile seamana, mod straniu,cu cele mai recenteipoteze asupra si descoperii stiintifice rcferitoarc la Nemesis si la efectele-ei pune ahrnci intebarca: dacaperioadade aparifie solar. Se ;iJ;;i"i a enignraticei stele;ste atit de lungl' incat nici .T -1u.1 -ult:t exlstente n vlzut-o in acest ciclq czlre est sursa informatiilor vcchile scrieri? ERUPTII \{'LCANICE Posibilitatea distrugerii unei civilizatii infloritoarc 9i -a unej geneml' in mod colturi uvurr*t" printr-o erup1ieltlcanictr este,in vederea.IatS insd cdteva exemple' carc arag i"irrstin*,, t .".tta "u htente ale planetei, precum gi impactul erupfiilor ifiti ". -lt"at tsuDra unor civiliza$i din trecutul relativ recent: 'in 1383, duptr o perioadi de doutr sute de ani de inactiYitate'

156

OS. KTJHLEN

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

157

eruplia vulcanului Krakatau a disnus Z3 dintr-o insultr aflati i|l vecinatatea Sumatei fi a provocat pierderea a 36.000 de vicli omeneqti, in porturile Telok-Betong, Batam, Anjer gi Tjering, ca ufirurre a prcducerii unor valuri inalte de 35 de meti. Explozia prcvocattr de erup1iea fost auzict de locuitorii celeilalte emisferc, zgomoh.rlprodus inconjur6nd de trei ori PAmentul.Cele 18 milioanc mr de lav[, impreuntrcu 36 trilioane kilograme de cenugtr ]ulcanici, reprezintt, probabil, unul din cele mai mari cataclisme geologicc din istoria omenirii. Unii vulcani nu au dat semne de activitate pe tot timpul existentei lor, ceea ce a ficut ca surpriza erupliei sA-i prindE total nepregati pe oameni. Astfel, erupfia Mount Lemington-ului din Iran s-a soldat in anul 1950,cu 3000 de victime, in timp ce erup(il rulcanului Puyehue Chile, de la 27 mai 1960,a ucis saua rtrnit din circa 5000 de oameni. in l9tZ, a dat semne de via{I vulcanul Katmai din Alaska, considerat stins secolede-a rindul, astfelincirr localnicii uitaseri completcA este,de fapt, un I'ulcan.Dinh-o data s-a f?lcut auzit, crand afactiva zond turisticd a Vdii celor o mit de fumui, dupe ce a aruncat atata bva, incat rm oraq de mlrimcrr Parisului ar fi putut fi acoperit cu un strat inalt de 30 de metri. In 1956, in Karnciatka, a inceput pe neasJeptate arunce lavil sa vulcanici demult-stinsulBezimianiia (far5^ndme), pdnt la 50 <Jc lan in jur. O suprafap de 1500 de kmz de p6dure, aflalA irr imprejurimile vulcanului, a fost rasd de pe suprafatapdmantului, cir sub efectele unei bombe nucleare, iar stinci grele au zburat panll la 4 krn depdrtare. Nici despre Vezuviu nu mai credea nimeni ctr ar mai pulcir avea activitate vulcanica. in craterul lui, decorat cu o bogutt vegetatie, erau organizaie petreceri !i tot acolo i5i ridicaser5tabiirrr rAscu.lafi Spartacus. venit apni anul 79, cu distrugerea lui A orasclrrr Pomprii, Herculanum gi Stabie,ascrmseaproape2000 de ani sub o crustil groasi de lavd, oraqe ldsatepradE uit?lrii qi care ar fi rinras necunoscute,dac[ nu ar fi fost memoria pioasd a lui Plinius ccl Tandr fali de rmchiul s5u, omul plin de curiozitate giinfifici, cc Si-a gitsit moartea in timp ce observa erupfia. La 8 mai 1902, a fost suficient un minut pentru ca infloritonrl oras Saint-Pierre din Martinica, str fie distrus complet de lavrl arzinde qi de ploaia de cenqi a vulcanului Mont Pele, care, irr combinajie at gazele sufocantece au incendiat oras.ulSi corAbiilc din po4 au pricinuit moartea a 30.000 de oameni.

ln esenli, oricare din acestemari eruplii ar fi fost capabili si distrugd, intr-un timp extrem de rcdus, datori9t emanatiilor & gaze aprinse sau a ploii de cenu$5, aqezfti foarte dense. Asemenea oatastrofe,cu tot caractruI lor infrico$tor, nu pot conduce, ins5, la afectarca srioase a civilizafiilor care deptrlesc nivelul unor dezvoltdri locale. ln orice caz, posibilitateaunei catastrofevulcanice, in stare s[ nimiceasceo civiliza{ie sau mtrczucentrul ei, este foarte realtr, cu atet mai mult, cu cat centrle de civilizalie cdutau, din diverse motive. tocmai acestezone vulcanice. Principalele motive ar putea fi prezenta izvozrelor termale qi fertilitatea extraordinarda solului acoperit cu lavtr. Asociatia Intema{ionaldde Vulcanologie a elaborat un catalog al zonelor cu vulcani din lume. Astfel, pind in anul 1960, au fost depistate ll zone, ce tot^lizat 432 de vulcani. S-a estimat c5, in total, aproximativ 800 de vulcani amenin{Ain viitor omenirea Si descoperireaaltora nu este exclusS. Atentia atlantologilor se concentreaztrasupra regiunilor vulcanice, unde sunt clutate vestigiile agezdrilordistruseale legendarei Atlantide. Unul din aceste locuri est coarvl atlantictr central5, ce concorda, din punct de vedere geogitfic, cu cele mai frecvente informalii referitoare la capitala atlanlilor (/a vest de Coloanele lui Herakles), indic6n4 prin relieful sdu, faptul c5, in umtr cu aproximativ 12.000de ani, virfirrile ei ar fi putut constitui sistemul insular din Atlanticul Central. In respectiva zontr sunt concentrati 6l de wlcani activi. in urma mdsudtorilor s-a constatat cd intensitatea cildurii pdmAnhrtuieste mai mare 9i cI flrndul mdrii prezinti cele mai mari anomalii cunoscutepand in prezent. Un alt loc unde eruptia vulcanicd a distrus o civilizatie ste Marea Egee. in urmi cu 3400 de ani, vulcanul Santorin a revarsat un s.uvoi de lavd, din care a rez\lt^t un sfat gros de 30-40 m de piad ponce. ln locul unde s afla insula Stronghili, a aP5rut rm cratr \.ulcanic cam de 40 de ori mai marc decat cratenrl rezultat dupi eruplia vulcanului Krakatau, fapt care vorbelte de la sine despre fo4a eruptiei. Valuri nimicitoare de ip tsunami au avariat grav, in jurul anului 1500 i. Chr., oraqelemiceniene de p coastele Cretei, devast6ndlitoralul Marii Egee.Prof Galaropoulos considerd c[ insula Stronghili a fost, de fapt, locul unde s-a dezvoltat civilizatia atlant?t,deoareceHerakles qi-a desfdquratactivitatea in Pcloponez,iar coloanele lui Hercule ar fi fost, in realitate,cele doutr copuri ale litoralului sudic: Maleas gi Matapan (Iainaron)' a cdrui ocolfue a fost socotite in antichitate o foarte dificili performanil mutici-

158

OS. KTJHLEN

SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

159

ACTIVITATEA TAIFUNURILOR De asemenea, iau puqin in considerareefectele unui posibil se taifun. deti bitantul seu energeticeste fantastic:el reprezin0t. pe secundl, fo4a a tei bombe atomice de calibru mijlociu. Energia legajatl de un uragan putemic este egaltr cu energia cuprins[ in bombele nuclearc de 10.000 de megatone li poate disloca 2-3 miliarde de tone de ape. Explozia bombei termonuclearedin Bikini a ridicat spre cer,doar,' l0 milioane tone de aptr. in timpul celui mai mare taifim ctmoscutpanA:rcum, qlre s-a abtrtut in anul l7g0 asupra irsulelor din vesh:l Indiei, au murit 20.000 de oameni. iar duptr uraganul carc a bdnhrit in anul 1938 pe coasteleNoii Alglii, amiralitatea a dat un deqt prin care se anula valabilitatea hA4ilor exrstentepentu acea mn^ a litoralului, deoarecesut de kilometri de prm qi-au schimbat infAli;area, in snsuladeveratal cuv6ntului. INVERSAR,EA CAMPULUI MAGNETIC AL PAMANTULUI O teorie pulin luatt in considerareestecea sustinuE de doctorul Valentine, rcferitoare la influenla factorului magnetic in schimbirile cataclismice.Acest factor nu ar nimic comun cu teoria coliziunilor mecanice sau astsonomice,cu corpuri sau materie strtintr, de orice fel. Ea se referl mai cund la ajustarca periodicI a polaritn{ii P[mantului, ce afe,c/d;azA secundar migcarea sa de rotatie sau in o6ita solara. Anomaliile cimpului magnetic din sistemu.lnostru solar, fie ele ciclice sau sporadice,ar putea constitui, cu siguran(i, avertismente precataclismice.Faza inifial[ a condilionarii,lare ar anunta rul asemeneaeveniment cosmic ar fi reflectati, dupi toate probabilitllile, intr-{ discrepanF tot mai mare inte poziliile geografice ale polilor teregtri de rotalie gi cei rnagnetici. pe mdsurtrce aceasctdifercn1tr strnre$e(ceeace seinempld in momennrl de fap), solicittrrile magnetice se pot acumula pdntr la un punct dismpiiv, urmat brusc de o reajustarepolari compensatorie. Aceste modificdri ar provoca, far[ discufie, transformilri catastrofale ale scoadei terest-e. Cele patru glaci4iuni survenite la intervale de timp regulate, descrescetoarc, timpul Pleistocenului, ar putea indica o anumc in periodicitate pentsuasemenea evenimente violente. Doctorul Valentine sugereaza deplasarea inversarea ct qi polilor s-ar puta datora tensiunilor gi diferenlelor de potnlial magnetic acumulate in cadml rurui generatorgigantic: p[mantul insugi.AnalizSndunelefenomene magnetice prczent" din aparent inexpiicabilc. el aratlt cd ultimul semn distinctiv de pe suprafalaplanetei, pe carc

astonaulii de pe Apollo 12 au fost in stare s5-l identifice, a fost straniul fenomen al ,,apelor decoloratC' de l6ng[ Bahama Banks. Largile {nqii din acest material, cu coeficient de rfraclie foarte marE, au fost explicate teoretic prin agitarea firndului mamos de cltre pegi, curenli mareici etc., ceeace, din plcate, nu poatejustifica prsistntalor prelungiti, luminozitatea sau faptul ca stmt inconjucare sugereaza fenomen electric sau un un rate de un fel de -halou, ce cimp magnetic.In legrturI cu anomaliileelect-omagnetice se manifesta in zona po(ilor hiperspaliale, doctorul Valentine rclaEazA: ,,Busolele se rotesc inexplicabil in anumite momente $i ln anumite zone. Am fost martor la un asemeneqeveniment straniu in apropiere de regiunea Moselle, unde apele erau addnci. Uneoi, o disfuncSiomlinte a busolelor magneticd li giroscopicit poate prevesti o ciudatd experienld in care, in condiSiide calm atmosfeic absolut,ldrd ceald sau alte aberalii meteorologice, orizontul, soarele squ alte repere importante pot dispdrea din cimpul vizuol al unei nave- Se Stie despre dispailia unor nave sau aeronave, uneb de dimerciuni considerabile. E de ajuns sd spunem cd astfel de evenimentear putea sd nu /ie total disjuncte de o stare de instabilitate magneticd relativd centratd tn insule. Dacd o$a qr sta lucruile, ceea ce este destul de probabil, rezultd cd existd o conexiune cu activitotea seismicd, care akcteazd sistemul intortocheat de Ialii din zona Bahamas". Unele descoperiri de ordin arheologic qi geologic oferi indicii producereainverstrrii polilor magnetici ai P[m6ntului in care atest?t trecutul indepfttat. Astfel, pe tavanul mormantului arhitectului Senmout, car a trlit in timpul domniei lui HatshePsout,dinastia a XMII-a, in urml cu circa 3500 ani, arheologii au descoperitdoud interesantehd4i cereqti: una dintre ele prezint?lbolta in coordonate normale, in timp ce pe cealalti, estul !i vestul sunt inversate! Dupe cum arattrSorin $tefdnescuin lucrareaSfdarea Timpului\ , degiunii cercetdtori afirm[ cd necunoscutul decorator n-a fdcut decit un excesde fantezie,in mai multe regiuni ale globului, geologii au glsit lavtr polarizatn il sensopus decat in mod obiqnuit, ca qi cum eruptia respectivd s-ar fi petrecut intr-un moment in care c6mpul magnetic local era rtrstumat. cadrul general al speculaliilor Toate acesteteorii, care depdqesc torctice, ne relev5, prinne altele, gi extraordinara fragilitate a lntregii existentea civilizaliei urnane,care, in pofida remarcabilului progres tehnico-Etiin(ific actual, nu poate asigura un grad suficient
l, Sorin Stefdnescu:Sfdarea Tinpului, Editura zona, Bucutetti, 1992.

nll
I

160

OS, KUHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

l6l

de proteclie impotriva eveirimenlelorde tip catastsofic. C:re ar fi in acestecondifii alternativelemenite sa asilrre pe.prnrar.a r^, planeta noasti? O imaglne sumarl, dar- edific",;, ;t "i*ii ;;* suotrnreleaaspedelor vizale, cat si pentu exemplificareaimplicdrir Pirarnidei g*- n"J $ulte in tratarea probiemelor a" Iucrarascnitorului lrslie Watkins, la caremA voi referi in ""."t "f."1 continuarl.

C) A LT E R N A T I V E P E NT RU SUPRAVIETUIRE
Ahemativa 3 reprezintL titlul unui volum apdrut in Aneliasun scriitonrlui qi publicistului Leslie Witkins, care-a colcc T*"4!* ponat indicii reale, provenind din medii diverse, ale unor relarirr dintre cele mai uimitoare, f{cute de cosmonau{i, oameri O" iiii"t,r si poJiticieni din America qi Europa. Desi autorul admile cA afiF matflle sale pot fi puse sub semnul intrebtrrii, el le conferd o mare dozi de veridicitate, dar, din ptrcate, in momentul in care incearct sa stabileasci adeviralii responsabili din spatele .esp.ctl""fui piar, rtmane prizonier concepliei echilibrului di fo4e, .ri6nd .l ufir_" manipulatorilor si preciz6nd doar faptul c, proiectul esrc '9.nltqtT dus la indeplinire de un Comitet politic. ce isi are canierul general la Geneva. In anul 1957, cu prilejul unei int6lniri a oamenilor de stiin0 cc s-a destasuratin Huntsville/Alabama. s_a 4juns la concluzia cd- in cursul urmatoarelor secole, datorita efectllor potufrii, viata'nc

ptrmant nu va mai fi posibill. Dr. Carl cerstein i p-gri-ijn ri.l pglr1reu arnosfereisuperioare sutelede O. ton. O" Si :1 groxld de carbon. adunateacolo, pot avea urmtrri catastrofalepanl -iliurai la s6rsitul secoluluiin ce.ne priveqte,nu vom incerca sAdemonsHm existentaunor anumeplanurisausa comentez viabilitatea unor argumenre, doar ;i s5 evidenfiem posibitititlile de supraviejuire ut. *i,."ifoi irr uner catastrofeplanetare.Ca urmare a sesizlrii ameninttrrii orovo_ "u^i cate de poluarc, a fost elaborat rm plan, in trei uarianie, ai ca-i scop principal il constituieperpetuarea civitizaliei in caz'Oeamcnm(arecu disparilia,iar aducerea la cunostinta sa opiniei oublicea fost de c61iva temerari cu pretut vi;fii. il ;;;6, .fdcuta il;"'i cuprindea tei solulii: Alternrtiva l: Detonarea unui corp exploziv in stratosferal, pentru a da posibilitateabioxidului de carbon si fie degajat ar spaliui cosmrc.

Alternativa 2: Construirea unor uriase orase subpdmantene' auto-aprovizionate, unde ,,elita" socieuilii ar putea fi evacuatil qi rlrrde ar putea Eei panl cand viata pe Pdmantva fi din nou posibil[. Alternativr 3: Colonizareaunei alte planete,de exemplu Mane. Alternativa I a fost declaract ulterior prea periculoasdqi a fost inllturati din program, dar celelalte dou[ altemative au fost puse in aplicare. Conform unor surse ce au dorit sl-gi pestrezeanonidintre care 65 rnatul, au fost constmite 75 de oraqe subpf,mantene, pe continentul nord-american, unul in Alpii elvelieni, unul in Transvaal, Africa de Sud ;i Pine Gcp in Australia. Printre oraqele subteraneamericane se numtrra bazele Dulce Base, New Mexico; Area 51, Groom Lake, Nevada; Country-Club, Maryland ;i Los ,4/arros, supranumit Dreamland, in Califomia, unde s-au efectual 9i zboruri-test ale unor aparatede zbor ce frrnclioneazl pe principiul antigravitafiei. Surseneofrciale au aratat cd baza militarl a Armatei australienea aerului, Pine Gap, adiposteste o constructie subterana aflatil la o addncime de circa 13 km, care este dotacl cu posibilit tli 'proprii de cultivare a legumelor Si fructelor 9i se alimenteazl din lacuri subterane. Altemativa 3 a fttst initiat.it ln anul 1959 9i a debutat prin construirea de aparate de zbor duptr planurile capturate in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, din Germania. Este vorba de tehnologia Vrill, ce utilizeazd pentru propulsie sisteme energetice rzonante. Paralel cu programul spafial public a- fost ini{iat 9i tm proiect secrct, de cercetare a suprafetei Lunii' IncepAnd cu anul 1960, s-a pus problema realizArii a doutr baze lunare, una de cdtre rusj si alta de ctrhe americani, care au fost numite ,,Baza lui Arhimede" qi ,,Baza lui Cassini", duptr craterele in care au fost ridicate. Bazele de pe LunI au fost concepute ca puncte d sprijin in clhtoriile spre Marte. Cercetirile realizte de cltre sondele cosmice au artrtatcI atrnosferaplanetei Marte contin oxigen intr-o propo4ie suficienE penhu mentinerea viefii, insi rezultatele nu aL fost fdcutepublice. La22 rnai 1962,a fost trimisd prima nava cu echipajuman pe Marte. Aterizarea gi zborul deasupraplanetei au fost filmate, iar in Sir 1977 o copie a lllmului a ajuns la renumitul radioasnonom William Ballantine. inainte de a discuta cu managerulunui cotidian intemational despre mediatizareaacestui film, el Si-a pierdut viala filmul a fost intr-un ..accidenf'de automobil. Cu toate acestea, difuzat in cele din urma, de canalul englez ,,ScepterTV", degi s-au primit mai multe telefoanecare ameninlau ca ii va fi retrastrlicenla

162

OS.KUHLEN

SISTEMIJL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMII

163

in cazul in car va dezbate acest subiecL Realizat din cabina pilotului, filmul contine imagini sumarc ale instrumentelor de bord, care ardtau presiuneaexterioaril de 700 mb fi temperaturade 4"C. PiloJii, ale cilror voci $mt ArcgisEate, strigf, printe altele: ,Este 22 mai 1962, suntempe Mafte Si avem aer!" Altemativa 3, gigantic proiect spafial al colabortrrii sovietoamericane,supervizat de Piramida OcultI, activitate secretil neinscristr in nici un protocol diplomatic, este o operatiune care a fost realizati cu pretul unor mari atrocitali fi a dezinformdrii pe planuri multiple. In primul ren4 este vorba de t?icereaimpusd cosrnonaufilor cu privire la existenla rmor baze pimantene pe Lrmd qi la pmvenienta aqa-ziselor OZN-uri. Comitetul de coordonare era format din opt ru;i gi opt americani, care i_siasumau gezidenfia prin rotafie. Datorittr unor oameni ce Si-au asimat riscul gi au cllcat interdictia titcerii, unele date au reuqit sd fie difizate in presa. Transpunercain practictr a proiectului Altemativa 3 demonstazi at6t existenla unei puteri dincolo de cele rccruoscute oficial, cat ;i interesul acesteia in menlinerea aparentei asa-numitului ,,rAzboi rece" dinte SUA qi URSS. Despre istoricul alternativei, dr.Gerstein a ftcut urmebarcle preciztrri: ,,In zonele cele mai sdrace ale Pdmdnului, populasia va f nevoitd sd-fi reducd nivelul de trai Ia cea mai de jos treoptd posibiw. Ajutoarele alimentare gi fnanciare, oricdt de geneftMse ar f, nu wr putea reotva situalia. Chiar dacd se va modiJica clima, mqi mult sau mai pllin, tehnica in agriaiturd nu va reu;i sd ridice nivelul de trai la standardul preconizat pentru ydrile mai ptSin dezwltate. Probkma populayiei se va remlva de la sine, itrsd in maniera cea mai nepldcutd. In 1957, am dezvdluitprognozele la o confeinld in Hunwille, Alabama. Acela afost momenfii in care au inceptt sd se gdndeascd serios la cele trei altcrnative, &ryd ce le--am spus cd noi suntem cei ce vom ucide aceastdplanetd. Oamenii au giut de secole cd pdmAntul este tnconjurat de atmoskrd, pe care o credeau veinicd. $i asfel au tdcut pret multe abururi. Mult prea multe, iar acum esteprea tdtziu. Am creat o serd in jurul lumii noastre, o serd de dioxid de carbon. Radialiile solare an lungime de undd scurtd vor trece pin acest strat, precam trec pin orice perete de serd. Doar cdldura va rdmdne in interiorul acestei sere uria$e. Aveti idee ce cantitate de CO2 aruncdm in atmosferd?Aproape 360 bilioqne de tone in ultima sutd de ani $i tonele acesteaajunse sus,au rdmas

l4 acolo ti rdman in continuare- Caricatui umbne' cgta suntem' cd sun@m propiii no$tri cdldi, cd simplul lapt cd vrem dasi siama sd mirosim fumos duce Ia distrugerea propiei pla11tel, - ^ Astu o ;d devenim: un uias anmagazinator de cdldfid! Concret' goselele, clddiile din cdrdmizi, toate r-elin cdldura' Apoi s.unt elimindri imense de cdldurd provenite din industrie' transporatl' de sapte sisteme de tncdbire. Realizali cd New York-ul elibereazd cdldurd decAt pimette de la soare? Si vd imaginali ori mai multii qtmoslerd de sera cd toatd aceastd cdldurd e linutd Prizonierd in ce mai De care singui ne-am Jdcut--o? Lumea va deveni din ce in 'lierbinle, p:And va ajunge ca planeta Venus N--a5 Putea sd vd 'pr"rEo iArd se vo'aiuige la asta. dar mi"e teamd cii va Ji mai 'r*ii" a"ra, ne a;tePtd;. $i cdnd se va intdmpla' Polul Nord si Cl,:!P\ful Sud uor deveni Ia fel de fierbinli ca tropicele ^'eL posDua mai vorbim de resul Pdmdnului! Yialo nu va mat Jtr nu aceasta nici Dentru insecte. Tot ce existd acum, toatd vegetalia *p"rbd, ,, va f decAt o masd arsit' ' Acum 20 dL ani, torul era teoretic' Alternativa I si altemativa de d"-- drepni nebunesti. Doamne, ce naivi eram! Ideea 2 ";;; a alrernar[vei I era similard cu gestul de q ary1ca pi1tr1 bazd spafit de tntr-un geam - geamul unei sere' evidenl' crednd astJel in ceL dacd a cdtdirii. Era vorba de un soi de homui "it^iroi comparatia asta. Aceastd solt4ie ar fi necesitat scdderea i"""png drastici a elimindii CO2 in atmosferd, ceea ce ar fi insemnat-o reducere substanSiald a nivelului de trai' Un singur exemplu: de-inter' interzicelea autovehiatlelor' Exista un Program imens p" de altd porte, terenui imense ar f trebuit poptlate cu *"i. ar f fosl ig"io1i" p"rt u a absorbi o parte lin gaz' ln ff ,mtul sacrirtcii' dar re"zonabit. Poae ca am f rerl$it sd facem respectivele in slratul de COz avea un eJecl seafidar' Dracticarea hortuilor 'O imense datd cu cdldura, pin acele gduri Pierdeam ii cantitdli in fala razelor ultraviolete' de ozon Si rdmdneam /drd Proteclie alterAstfe!, din cauza pericolelor si a greutdtilor inswmontabile' I a fost relrasd. A urmal alternativa 2' Din punctul meu de nativa vedere, eri mult mai nebuneascd decdt altemativa l' Aitertativa 2 ar f presupns selecyia oamenilor d?d :nbni. lansatd a si transporai ior in'subterane' Tot atunci fost ^riipi,t" iamenilor obilrnuifi ca sclavi Pentru muncd' Ei vor ii.i "tiiaai asfel incdt-sd accepte fi tratali chirurgical Si pin procedee chimice' 'noi io, dimeisiune.'Cel care a initiat acest plan a fost o mare

164

tr#tr:ii{g;trM j*jr;:r:"':r7^?!ry;i::t:: iz*l,Y;y,-W


ff y;[;;;; ;;;; !;;:,tr:f ;fl:^ttr'i,{ffi !!i;
dacit a.f _inteteseli, iilir"rtrlilt' tn ultimulrefugtu. stiu Nu

OS. KUMEN

trecutului orerit qansa $ine '.."a,,bLilffiffJffit#'i5: d) MA n Tu RII ISTOR I CE DISIDENTE


in- nesffqita curgerca tim civilizalii s-au succeoat suprafap pe *tl" rnaterialepe care le-au lesat ,Tl"**tuil3i1-ln!marate de mediu:metalele;;'f"J#S:: factorilor -.#rit"-*"i#i|^t: i?*t ?t" actiunea adunle din ctrr{midr saubeton au fo-stercdated";;-;#5' |.mnul.-a h'ansformat in ur#. iriLf#.:-rar .putrezitsau s-a "t
In cele ce umeaz5 vom incr

renru combaterea acestei ittrl in scopul "#l'::-j:"T" lumintr unei aducerii a la -qi isioriea umanititii adeverah ';;i;; este absolut n.".*J' ,i"i,i,T^1t_"te lar8tr a tuhror aspectelor contrazicin ce ft";;r,';ffi:3 lor' punitul oficial de vedere s.-ina -odri ",rii^tj5f ,"*t"*tg prczentarea istoricedisidente;"-d;;'"il'"-^"i:rdrat' mdmriilor "?"lt

i'!ffi s.t3'-.q " "lliprii"i *':ffiffiHf f ffi,i "p,*

$i tratarea seiectiue mtrnuriilor istorice, *li# #.lill1-T*um unei " eronate oficiale asupra isto;;;;;iffil':' ^1-TPunerea versiuni

."*lffiiT",filfill"ir,YT

raoriginea vielii, eievorulia

rj*: iffi fr',rsH##T*i}#{fu L:*pfr


carc. sprijine sr *;r" "',li"ro'"illilYY -d*:t o.serie dovezi de

,""fl;:,tltxg#r"u*,x,rn$*"S,::t"\f
dovezirormareriare.*,"-*Lj",T.[3??,"#l"TJ:#ff .;

i;T'ffiH:.'trttf;,T':-1rio'a"aig"o,u,.u?!..1i

165 p-fu!1 a intregului edificiu teoretic. Ceea ce ei nu cunosc est tocmai fapnrl ctr aceasut atitudine este hcurajatt de o anumig suprastruchftr de putere, orice abatere fiind sever pedepsidf. De aceea,mai intotdeauna,riscul a fost asumat cu cutezanli, doar de aceig gare au fost considerati a fi niSte simpfi amatori,' aeii, ori" curaJut- persvercqa de care au dat dovadr, au rcusit sf, sc;ata $l la lumina bcmai aspecteleesentiale. Dovezile la que rzom face referirc in continuare vor cuprinde *.:pTq extrem,de larg, incepAnd cu veritabilele opere di arta rerzate in cadrul culn:rii Masm4 trecand in rcviiH atat im_ prsionanteleruine ale construcliilor megalitice rtsDandite Deintec cuprinsul Tenei, c6t ;i turele tehnologii iv*ot u" fo.i iof".l,E m "" stralgchi si terminand cu unele aspecteneobignuitece poj"TTT]e. la civilizatiile dispdrute la incepunuile istorie_ I TF{rre _9hrar ,,clasrce".Snrdiul civiliza(iilor disparuteeste, insi:, o probleme extsem de dificilI. at6t datoridl acliunii factorilor ai#uctivi, cnt Ei a faptului cd toate popula$ile unane ce s-au perpeh|atpe Tera au rost ql contmutr str fie supuse unui control deosebit de rieums dilr partea fi in{elor hiperspafi angelice. ale Evident, este foane posibil ca civilizaliile umane se Ii avut numemase contacte cu observatori celesti sau isospatiati, sositi in perioadediferite !e planeta noast6, inse Lste pulin pirob"Uif irUi acstora si fi fos decisiv pentru evolutia ulterioaA a "" marilor comunltatl umane. Care este ragitrnea celor afirmate? Presupunind civilizatiile extraterests atins un nivel teh_ ctr au notogrc care se Ie prmicl str realizeze in mod curent c5lrtorii mje .rplgegre- sau inteBtelare, est putin probabil ca acestastr fi trrmls rn dltentele.misiuni de explorarc nave care strpoatit transpofta sute sau chiar rnii de indivizi, cu excepfia cazutui in care iolul acestoranu era acela de obsewatori, ci de colonizatori. de situalie insd" marea problemi cu care s_ar fi mlfr^Indiferent fost aceea a adaplitrii li noile conditii O. ."0i". ytat ar fi maJontatea elbrturilor tebuind sI fie canalizate in acest sensPomind _dela premisa cea mai ,durd.., aceeacf vizitatorii cetesti a! sosit in scop de colonizarc, odact ajungi pe Ten-4 aceptiaau aviii ooua opFtnx: sa constituie o comunitate inchisa, perpenr.4nd temporar nivelul de culturtrgi civilizalie pe care l_au'atins.sau s5.se rntegrcze constructiv in cadnrl civiliza{iilor umane existente la un anumit moment dat. Indiferent de alegerea fac"te, rzultan l-ar fifost acla$i: pierderca memoriei locul-ui de orig;e qi *irnifL" progresivr.

SISTEMTJL OCULT DE DOMINART A LUMII

r66 1. URMELE PRIMORDIALE

OS. KI'HLEN

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

lo/

ALE OMULAI

in condiliile in care mediile de inv4Imant din inueaga lum contribuie in mod decisiv la impunerea pe scare hrgi a versiunii oficiale asupraoriginii $i apariliei vietii, este greu de acceptatideea ctr nenumtrrate umanitlfi s-au succedat pe pdmant ,i cd homo sapiens sapiens este doar o rcruriJere,ca toate celelalte, o variant! a jocului etem al vielii, cd nu este decat o repetare,rm fenomen c:ue nu aparc niciodadi izolat, ci mereu conditionat de catastrofeSi de ere glaciare, precum Si de condiliile climatice specifice. Deqi in urma catastrofelorce au avut loc, au fost distruserealizdrile tehnicc sau culturale, o serie de elementeau fost mogtnite de civilizaliilc ce le-au urmat: o grdul, baza hranei omenirii, a fost obtinut dintr-o plant! sdlbaticd,care mai existA gi astizi; o planta din care a fost oblinut porumbul a disp5rul dar cele mai mult de o sut.itde soiuri de hibrizi dovedesccapacitatea sdmoqilor in alegerea celor mai potrivite plante pentru hrand. Cu ocazia ruor slpltud arteologice efectuate in Mexico City s-au gesit urme de polen de porumb, care au fost datate la 80.000 de ani: . acelaqilucru estev:ilabil qi pentru numeroasele soiuri de orez, ovdz, otz, secar6, mei, fasole, soi4 toate plantele leguminoase, precum gi legumele innobilate, inclusiv cartofii. Leagtrnul acestui tubercul hrtrnitor este America .de Sud preistorice, cu toate cele pahu sute de soirui ale sale. Planta originari cregteqi astizi in Peru; . toate soiurile de legume folosite a$ezi in meniurile zilnice, au fost descoperite in perioada pistoric[ gi irmobilatc, devenind comestibile. Cuceririle modeme ale gtiinlei alimentaliei se limiteazS doar la perfeclionarea speciilor crmoscutc gi la imburdtnfirea uniformitnfii gi rezisten{eiacestom.Asttrli se poate influen{a productivitatea prin fertilizatori $ tehnici inaintate de cultivare, dar nu s-a reuqit crearea nici unei specii noi; r in lumea animaltr se obsewi acelaqisitualie: nu se cunoa{to nici o specie crescu0l de om, din stadiul de sdbldciune li care s[ fi devenit la fel de importante pentru omente ca vaca, oaia, capra, ctrmila, lama, cdinele, pisica sau albinaDescoperiri arheologice surprinztrtoar vin sA se adauge nu-

meroaselot semne de intrebare ce se ridici in legdturd cu data apariliei primei fiin{e humanoide inteligente pe suprafalaTeri SA trecem in revisti cateva din acestea. AMPRENTE IMEMORIALE' locuri de pe suprafataTerei.- locuri ce nu prezint5" in diverse parent, caractristici comune - au fost descopente amprente de r;lpi Si palrne, al cf,ror aspecl sugereazecu puterc apartenentala soeciaumantr.Analizele de laborator au demonshat ca respectlvele urme nu sunt rezultatul unor fenomene naturale accidentale sau a unor mistificiri, ci au fost produse de veritabile tnfui ;i palme de hurnanoizi, in momenfirl cand materialul-suport, actualmentroct" cra lut sau noroi. Varsta mulajelor, calculati prin metodele cunte de datarc, va,ia?4' in fimcfie de etantioq'intE 6000 9i 500'000.000 de ani. Aparen! la foarte scurt timp dupl imprimare' s-a consumat un fenomen sau tm ansamblude fenomene,ce a permis conservarea mulajelor. in marea lor majoritate, acesteasunt ,,curate", neavand in limitele conhrrului deprmeri de materiale strf,ine suportului' importanla deosebitl a descoperirilorde acestgen' Recunoscand dr. A.E.wilder Smith de la Unive6itatea IlinoiJSUA, citat de Sorin Stefdnescuin carteaSfdarea Timpuluit, 4 ardtat cd: ',O singurd urmd de dinozaw sau brontozaur gdsitd in acela5i loc cu o singuril amprenld de picior omenesc este sufcientd sd rdstoarne -teorio .larwinistd Si sd revolulioneze biologit contemPorad'. Adevilrul acesteiafirmalii a deYenitulterior atat de supfuitor pentru Piramida Ocult{, inc6t, in aprilie 1987,Australia a fost detrminatii str adopte o atitudine radicaltr: cercetarea a trei amprente gesite in sudul continenhrlui de cetre o echipi a Universitiltii Nalionale, in cursul urui proiect de cercetarecu durata de trei ani, a fost declaratastic' secrerd;i s-a interzis publicareaoriclrei informatii. Dovezi .similare ru fost descoperite,de altfel, pe integ cuprinsul Terrei. ln acest sgnspot fi amintite: . lrlr.tu.l" de tilpi umane gdsite de Leakey 9i Hay, la Laetoli' ca demonstrjeaztr acum cel pufin 3,7 milioane de ani 9i, probabil, cu mult mai inainte, hominizii erau fiinte bine la adaptate pozilia biPedS; o O Jeriede amprentede talpi de om, imprimaie intr-o bucatd de gresie din Canon City (Nevada) au fost studiate de O.C.Marsh. Este interesantfapd cA in aceeaqizon[ au mal fost descoperitenu numai urme de lupi sau de pasari, ci qi
I Sorin $tefdnescu:Slidarea Timp/tui, Editura zona, Bucures,ti 1992

||I I I Mt 'I-

OCULT DE DOMINARE A LUMII

t69

de elefanti gi cai, animale despre care se presupuno displrut cu multe zeci de mii de ani in urmd de pc amencan; o in Kentucky, Wilbur Grcely Burrougs a descoperit,ln tei perechi de urme care, ln urma analizelor la care au supuse,au fost datatela aproxirnativ 250 de milioane da Initial, a fost emistr ipotza-ctr arnprenteleapa4ineau Eopirle uriage,locuitor obi$nuit al continentului paleozoic, insr, in acest caz, ar fi trebuit sa se desoq m[car sugestiaunei cozi de sprijin, dar nu s-a intampht ceva. Analizale la microscop, unnele nu au indicat nicl fel de prelucrare.Contururile luaseri nattre,in mod ca unnare a tastrrii terenului ;i nu datoridi decuplrii h cu ajutorul weunei unelte, fiecare fdrdmi de material deplasatii;i nu tdiatii; William J.Maister a descoperit,in 1968, la Antelop (circa 60 km nord-vest de Delta/Utah) amprcnta unui uman ce aveaincrustadl,in chiar tiparul ei, mai mulli Cele doui jumaEli ale unei buctrti de.roc[ erau negativul pozitivul rmei tdpi de pantof! Conform teoriei trilobitii si fiin{ele umane sunt separatede milioane do Ulterior, in urma unei noi explortrri a zonei geologul Maurice Carlisle de la Universitatea din 9i dr. Clifford Burdick, geolog constltant din Tucson, descoperit urma unui picior descu{ de copil, cu cele degetevag conturate, imprimati pe o placi de ;ist; inl984, in sud-esnrlR.S.S.T Mulajele descoperite, de o expedilie a Academiei de ftiinle a respectivei printre care se nurnemu circa 1500 de amprente ale de specii necunoscute dinozawi, imprimate in calcar, deau si cdteva urme Esate, in mod evident, de
goale ale vnui homo saPient. Vechimea estimatll 150

milioane de ani! Expe4ii au stabilit c[ pietrificarea s-a produs dupi lEsareaamprentelor; o in albia rdului Paluxi, la Glen Rose, Texas, dr.Carl Baush de la Universitatea de Stat din Pensilvanic descoperitin straturile de piatrd atribuite perioadei (acum 140 de milioane de ani), urmele pagilor unui onl alituri de cele ale unui dinozaur. Vanta urmelor a fost daioll de cdtre Hinderliter la cel pu{in 65 de milioane de ani.

FOSILE ENIGMATICE lrr 0fartr de mulajele de tilpi 9i de pahne, glsite in cele mai chiar scheletede hominizi cu virste dlh,rrtc zone,au fost descoperite atlrrrtr de mari. Astfel: r Mary Leakey a descoperit,cu ocazia tmor cercetlri efectuate in zona lacului secat Laetolli, la circa'10 km de Olduwai/Tar:.rz:a.riu dinti si oase impietrite ale unui hominid, a clror vdrst! a fost estimatit la 63-75 de milioane de ani. o ln noiembrie 1972, Richard Leakey a descoperitlingtr lacul Rudolf/Kenya, un fragrnent de craniu care a fost estirnat la 2,5 de milioane de ani vechime. Conform afirma{iilor lui Leakey, acestaeste diferit de al lui homo sapiens, dar este diferit si de toate celelalte forme cunoscute ale primilor oameni gi nu corespunde nici uneia din teoriile oficial acceptateprivitoare la evolutia omului. r 'lot in Kenya, in 1984, o echipl de antropologi japonezi 9i autohtoni au avut norocul sd gtrseasceh Nachola nu mai puqinde 180 de piese fosile (maxilare, mernbre, coaste'dinti pongide d;mtr.e ctc.), apa4indndrurei rase anterioare sepatr.dii (nraimuteantropoide)gi hominide. Acum 16 milioane de ani' 30-40 de indivizi, ce nu erau in nici un caz maimu(e, par sd-gi fi pierdut viata in ceeace a fost candvaun lac, acoperit ulterior de lav6. o in timpul cercetirilor arheologice conduse de o echipd anglo-pachistaneztr,la Rewai/Pakistan, au fost gtrsite numeroaseunelte qi diferit obiecte a ceror destinatieeste incd dificil de stabilit, dar care atestit un inalt gnd de civiliza{ie. Varsta estimaE a aqezirii: peste doui milioane de ani! Cum dmane atunci cu cei 80O0de ani, corxidera{i ctr ne despaft de momentul nagterii civilizaliei actuale? o Antropologul columbian Henao Martiru de la Universitatea din Quindio, a descoperit, in aprilie 1971, in provincia Tolima/Columbia, schelenrl fosilZat al rmui dinozaur (un iguadon lung de 20 de metri), alltrrd de un craniu omenesc preistoric, care se transformaserilaproape complet in calcar in urma procesului de impierrire. o ln 1974, au fost descoperitein India fosile umane vechi de 65 de milioane de ani, intr-o formafiune de piatrl din privinti mezozoic.Degi a fost fdcutll o comunicarc in aceastit si la Academia Sovietictr de $tiinte, informaliile nu au fost date publicit?ljii.

t70

OS. KUIILEI{

'.1"ll,MUL OCULT DE DOMINAREA LUMII

l7l

. Un craniu de neanderthalian,ce se afltr in prezent la Britirh Museum, gi care a fost descoperit in celebrul depozlt arheologic de la Bmken Hill, prezintlt pe osul t6mplei un orificiul perfect rotund. Trebuie remarcat ctr osul din pariol efect pe care il poate avea astAzidoar o puqcl opusaUpseqte, de ventrtoare.Remarcabil este gi faptul cI locul orificiului ro gAseQte exact in aqa-zisa zonf, mortalA. Datarea cu ajutorul analizei cu carbon radioactiv nu este posibila, deoarccc oasele fosilizate i9i pierd repede materiile organice. o O perforalie similarS, care poate corespunde penetrlrii do cf,he un glonte, a fost intdlnitA ;i in cazul craniului unui bou moscat, datat la circa 40.00O de ani, aflat la Muzeul de Paleontologie al Academiei de $tiinte din Moscova. lnterc' santestefaptul cA,degirana a fost f6cut'int-o zond morlalit, adic5 exact pe axa osului frontal, animalul a supravieluit, iar osul craniului a inceput si se vindece. Aceasta nu lastr nici un dubiu asupra datei c6nd a fost provocattr: ea a aptrrut in timpul vie(ii animalului, in urmi cu zeci sau chiar sute dc mii de ani. straptmge gi partea stangl a testci o O gaurl asemAnatoare intr-o pegteradin Zambia, datati la circs umane descoperite 40.000 de ani, actualmente expustr la Museum of Naural History din Londra. mai sus nu sunt srnDovezile de ordin arheologicprezentate gurele mlrturii care atesctexistenladin cele mai indepdrtatetimpuri a unor fiin1e humanoide inteligentepe planeta noastra.ci sunt completate de o serie de descoperiri remarcabile referitoare le pdstrareanealteratd a unor veritabile opere de arttr raspandite pc intreaga suprafala a Terrei, care au fost incadrate generic sub titulaturade cultura Masma.

l,, platoul Marcahuasi din Pem, vestigiile acestei culhrri au provocat rlrrztlie printre specialigti. PLATOUL MARCAHUASI Situat la o distanli de 80 de km de coasta Oceanului Pacific 9i l.r tX) de km nord d oragul Lima, capitala republicii Peru, Marcahorsi este inct o dovadtr a civilizaliilor dispdrute in timpud preisr,'rice. Platoul, avdnd o suprafaJAde 30 kmz, este greu accesibil, ,l.rt()riti terenului mlas1inosqi a altitudinii mari (4000 m) la care se in 1.lscste. vara anului 1948, un mic gmp de ziari;ti de la cotidianul ll Comercio din Lima, a orgarizz;t o expedifie spre varfurile lrrpresionante ale Cordilierilor, prilej cu care au ftrcut numeroase l,rrirgrafii, inclusiv la Marcahuasi. intoryi la Lima gi developind t,'tografiile, jumaligtii au obserat cd unele vdrfuri muntoase aveau llnrnc ciudate, diferite de celelalte imagini ale peisajului andin. l|ltrigali de fapnrl cA toate imaginile luate proveneau de la Marcalrrrrsi, aceqtia au organizat o a doua expedilie, pentru a face noi h)tografii, care, in final, au fost publicate. Formele muntoase au fost, urs.l, prezentate ca fiind rezultatul unui proces natural de eroziue. Pe baza imaginilor publicate, Daniel Ruzo a pus la indoialf, :rp-zisul joc al naturii qi, incep6nd cu 1953, a intreprins nutneroase .,tudii la fala locului, timp de 9 ani. DupA cum arattr Comelia PeFatu 1r Bemard Roidinger in lucrarea Mesaje ale unei alte ciilEasii. t'i,trele din desertul lcat, Ruzo, scriitor, poet 9i cercet?ltor al ,krmeniului preistoriei, a fost cel care a identificat in formele .Jrdvechi ale stancilor intentia'jocului umbrelor qi luminii, abia lrcrceptibile, gi a atras atenlia asupra acestei caracteristici a culturii r)rcistorice. Cu o tenacitate deosebig, acesta a adunat probe sub' \rintiale si a reuQit sa ridice treptat vllul aqezat peste timpurile rrrhaice. Dupi ce a fotografiat d peste 5.000 de ori st6ncile putemic ( r()date,el a reuqit sd convingtr mai mulli specialiqti sI intreprindi ,l.rcetAri fre podiq. ln urma unei vizite pe carc a frcul-o. in 1958, rrr Marcahuasi, arheologul englez Peter Allen, expert in cultura t iahtranaco, a exprimat ptrreri asemtrndtoarc: ,,Fapnl cd aceste \t r ptui devin vizibile erclusiv tn anumite condiTii de iluminare, in 1,,t'ioade Si in anotimpuri stabilite cu exactitate, dovede$te cd esle v,'tha despre o tehnicd $i o itiinld deosebitd. Oicdt ar pdrea de r i lat, nu md indoiesc nici o clipd cd pe podisul de Ia Marcahuasi ,r /ost folositd o tehnicd de prelucrare pdnd acum necunoscurd."
I Comefia Petratu Si Bemard Roidinger: Mesaje ale unei ahe cirilizalii.Pietrele ,hn deserul lca, Edituia Saeculum I.O., Bucureiti, 1996.

2. CULT'I]RA MASMA
Referiri la statui uria$e, lucrate in.titu, au existat 9i in lucrlri de arheologie mai vechi, dar controversele au fost relansate abia o datA cu descoperirea vestigiilor uneia dintre cele mai vechi culturi originale sud-americane, cu caracter megalitic, cuprinzAnd constructii realizate din blocuri masive de piatri gi sculpturi de mari dimensiuni: cultura Masma. Descoperite in 1952, de Daniel Ruzo'

t72

os. KUrtr tL

SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

173

Daniel Ruzo a presupusini(ial cI stincile de la Marcahuasis.ul urme ale onului din epoca de piatrl din vechiul Penl insl trpti a fost nevoit sI acceptcd acele sculpturi n-au nimic in comun c{ epocl de piafii. Pe baza evalutrril cuttwile megalitice din presupusa gradului de eroziune geologicS,el a atribuit sculpturilor o vechirao cuprinsi intre 100.000-500.000 de ani. Conform aceloraqi criteriin astronomul american dr. Morris K.Jessup le-a apreciat ca av6rd intre 500.000 qi 1.000.000 de ani, iar o examinare realizatil do Sociebtea Penrani de Astronomie s-a incheiat cu date similare gi a conchis ce este vorba despre o prelucrare artificial[ a st6ncilor. Descoperirile lui Daniel Ruzo au stat la baza teoriei pe carc a lansat-o ulterior, conform ctrreiade jur-imprejunrl globului parnan' tesc exist2turme ale unei culnrri, care a atins apoger'rlcu mult inainteaoricdror alte culturi timpurii, pe care nv'Jiit-o Masmund4 ^ (cultura Masma). Pentru a aprofunda cercetllrile fdcute in platoul Marcahuasi, Ruzo qi-a propus ulterior sd explorezeSi coridoarele sublerane din Mufii Marcahuasi,lungi de kilometri intregi, deoareceera convins ci galeriile' respective apa4ineau unei retele ce se intindea de-a lungul Anzilor Cordilieri ;i ctr erau opera unor oameni carc au treit in sMvechime, delintrtori ai secrehrlui,,inmuierii" pietrei. Avertizate de intenfia arheologului peruvian, infricoqate de rcvoltele continue ale indienilor sau ale gherilei mexicane, care s-ar fi putut adtrposti acolo gi acjionind la sugestiaunor instanle sqrrioare, autoriti$ile pan! au sigilat toate intririle, aqaincdt galeriile au r'.rnasnecercetate in prezent. NeobignuitA pentru asemeneaindfimi in Marcahuasi, este 9i existen(aunor curenli de apd subterani, rtnai necercetati, care in perioada ploilor se umflit fi inundl pa4ial coridoarele. Prinne cele mai interesantevestigii ale poporului necunoscut care a fost creatorul culturii numite convenlional Masma, se numdre sculpturi de dimensiuni uriage (sculphri megalitice in situ). PerA aici n-ar fi nimic original, asemeneavestigii put6nd fi intalnite $ in alte locuri, de pitd! in Mexic (culhra Tula), nurrlai ctr temele sculptorilor anonimi de pe platoul Marcahuasisunt in adevdr,ieqirc din comrm: mai int6i, animale care au dispdrut demult din America' cum ar fi calul sau gliptodonul (un mamifer edentat,mdsurandcir8 4 metri, cu carapaceosoas!, care a tr!.it in era te4iartr $ la incepunrl erei cuatemarc), apoi animale care n-au tctrit niciodati in acele locrui oeul, cimila, vaca). Sculpturi antropomorfe ale culttuii Masna amintesc de zeii Egipnrlui antic, infdligali cu capete de anirnale sau de pistrri. La acestea se adaug[ diverse constructii

ctr platoul ciclooice. ceeace i-a ftcut pe unii specialiqtisdpresupunA sanctuare' fost in vechime un loc sacru,ce adtrpostea uarcahuasi a glganDominantele zonei Marcahuasile formeazepatnr capete semitice' al tilea r,""r .-of".t ta.eui indiene, altul cu trlstrturi necr[roscu trtrsituri negroide qi un al patrulea ce apar{ineunei rase ionquistei au notat despre Inca Tupac spanioli ai ;;;a;.td v""unoui*a t i" tona Marcahuasiqi altele similare, pe care'Je"au propru criat oamenii albi venili din stele. Ie-au creat dupd lrdiesc in cele infrli$are si dttpil cea a popoarelor strdine' care patru collui ale l4miit" ' e-oillt" vulcanice ce au insolit aparitia Arzilor au dat nattere podisului Marcahuasi. Dioritul alb din interiorul ptrmantulul s-a nigut din virfirl mmlilor. formind amfiteamrl natural' i-"i;Girt ale carui stAnii au fost rcmodelate de o umanitat necunoscuut' eronrint -o otat.l""ut" misterioasa,in siluete expresive' Putemica a descoperitcontuuri liri. O.JJ.E f"g var$a lor inaintat'it Ruzo i.- i. " ziua solsti$ului, in care pot fi descoperili efsYp5ji 'iriu " ai omului, incepdnd cu Pithecanthropuserectus s pa a tz strtrmosi de^la omul din Neanderthal, sculpturi care-qi modific' intdtlsarea a losr o clipS la alta. in functie de soare, intr-un mod care sculptudintoidearmaidealul sprc care au ndzuit creatorii de opere rale in aer liber. de pe in timpr,t care s-a scurs de la interesantadescoperire Rum a devenit un tenace cadator de Daniel pil; il;;"h;i, pamantesc' lculpturi megalitice in situ W toat'ii suprafaF globului unor altemenea Aceste cercettrri l-au dus pe Rum la descoperirea sculoturi siqantice in Brazilia' prec!'unti in Frants (loltaToJeal| lumrl' Grecia Mliic, Egipt 9i RomAnia' In ci atoriile sale tn Jurul preistorice' Daniel Rttzo 1 c9-nsftal mercu p ut-"t" timprczinti cI toati vestigiile "iulii4iitorcaracteristici tipice pentru culturile s:tu p$cnn de munF' ourii: sculpturi in piatrS" modelate in st.ancS .iu o"itl"utii pot fi deduse nu numai dupi forml ii" i'a-t-ti"*:" ci qi din numenrl, ordinea 9i amplasarea tf f*,ii"e-t-bra, *r "f""t in coridoare subrcrane(de obicei G ;ttftt ""ttp"q S .c"::37 m si. deci, impracticabile) pe care le-a numit orca; pddun snnE jur' nen"J'srlU forma de urme carbonizat fi ape subteranein SIIIOTE-ALIN Descoperiri similare frcute in Urali 9i in munfii din rdslritul practlcau Siberiei par sd confirme existenlatmor culturi arhaiccarc pe stAnci. Astfel, in 1966, profesorul Lipski a r""fpi""i7 "it

174

OS. KIJHLEN

SISTEMTJLocULT DE MMINARE

A LTJMII

t75

descoperit $i snndiatcaFva intrcsantefiguri cu caractercegiptoidc (oameni cu cap de pasdre)gravate pe pertii rmor stinci gi peqteri din Urali, duptrce numai cu un an ilainte, in 1965,vanetoml Efim Lesok a descoperit intemphtor cateva gigantice sculpturi in mun$i Sihote-Alin, realizate pe st6nci. Tot acolo, intr-o peger[ udat!,. artistul anonim folosise ca material de sculptat o stalactita,pe care o Fansformaseintr-un b&bat ilcovoiat care sprijinea tavanul pegterii. Altturi de acest Atlas siberian, se aflI o figur[ ciudadl, cu aripi mari, albasneqi cu bralele incruc\ate pe piepl In alttr incepere a aceleiaqipeqteri se afltr o statuie antopomorfd, ce are in rnijlocul ftungii inalte o adencihrd, similari reprezentitrii celui de-al treilea ochi din unele tradilii strlvechi. In sfirlit, lista sculpnrilor giganticc in sih! &, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice mai cuprinde cAliva ,,sfincqi" descoperiji in munlii Kazakstanului qi reprezentilri de capetede animale (berbeci) in Caucaz. Sculpturile in ritu din mmtii Sihote-Alin au fost shrdiate9i de geologul Alexei Oklandnikov de la Academia de $tiinle a Federa{iei Ruse, care le-a datat intr-o epoc[ mai recentit: secolele al Vl-lea sau al V-lea i. Chr. Alti specialiqti au inclirmt pentru o epocl mai veche (neolitic) gi nu au exclus posibilitatea ca, in general,tsadifia fi tehnica sculpturii rn situ la dimensiuni gigantice str fie o expresie int6rziatil a unei cultrui cu mult mai vechi, aducdnd ca argumtrt unele caracteristici, cum ar fi rcprczentareacelui de-al teilea ochi. AI,TE ZONE Nu existit nici rm fel de dubii in privinta autnticitltii sculpturilor gigantice ln sr'tudescoperitepe platoul Marcahuasi Si a celor din munlii Sihote-Alin. De altfel, cultura Masm4 atstatit$ prin alte vestigii (ruinele unor chdiri gi fortificalii, ale unui sistem de irigatie), a fost snrdiatl 9i de doctoml Antonio Pamp4 membru al Academiei Mexicane $i specialist in culturile precolumbiene, care a rccunoscut autenticitatea acestor sculpturi qi a evidenfiat asemindrile in ceea ce privegte tehnica de execulie (de pildil modul de rcprzentarcal ochilor) cu unele dintre vechile statui din inzulele Pacificului (Arhipeleagul Sociedtlii) qi mai ales cu celebrele moal din Insula Pagtelui. Profesorul H.S.Belamy, referindu-se tot la stahrile de pe platoul Marcahuasi,rernatct: ,fsemenea monumente lor. Cea mai evidentil sunt unice pin concepfia, linia Si execuSia particalaitate pe care o reprezintit esteplasticitotea lor, cdci unele nu sunt in relief in adevitrata expresie a'acestui cavint. Rezultl cd fecare trebuie pivitd dintraln punct bine defnit, de obicei

marcat in teren 8i deci sub un anume unghi de orien'are' Majoritatea valotificd un anumit efect fuminos." Pllsmuhi reprezent6ndfiinte dispnrutedemult mai pot fi intelnlte :

o in orovincia boliviann Sica-Sic'4 in apropierede Vizachani, unde s-au glsit vestigiile unei civiliza{ii paleolitice vechi d,e ]p'Ooo Oe ani, A celor reprezentantivanau mastodonli, animale din era te4iarl. Contururi similarc au fost descoperite $i in plastica civilizaliei maya: o in apropierede Candelaria,in zonaBeni, unde au fost descoperite inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial, schelet perfect conservateale mai multor specii de animale car,conform teoriei oficiale, au displrut la finele te4iamlui. Printre ele a fost gasitA si o vietate cu cinci degete terminate cu gheare, pe care iercetiltorii in paleozoologie nu au reuqit str o identifice; orasuluimexican Acambaraau tost o in anul 1945,in apropierea statutc de ceramicf, vechi de 3000 de ani, ce descoperite inf61i;au cemile, strimogi ai calului 9i ai tapirului, b1 chiar qi unele' specii de reptile mari, toate displrute demult de pe continentul american. din in Daniel Ruzo a cercetat, 1966,9i formaliunileenigmatice Rominia. cum ar fi cele din munlii Bucegi (Slzxul $ OnuI)' din raunlii Ciucaq (S/u,), formele statuare din mun(ii Cllimani (in apropierede v6rful Lucaciu qi de Pietrele Roqii) ;i cele de pe Valea Lotrului, Valea Cemei qi Valea Sebe;ului. Descoperiri relativ recenteefectuatede cercet'iitorizi Centrului latino-ameican de sudiere a civilizaliilor strdvechi a! *os la ivealtr in primetul oragului antic Maovksvoam, arnplasatin zona andintr, o serie de desene neobiqnuite. Conform publicaliei Elto planet,, W ruinele zidurilor care inconjurau ordqul s-au plstrat 'foarte bine desene ce infi{iqau scene de sacrificiu cu ocazia serbltorii Lmii. Oarnenii de Stiinl6 au fost uimiti de repetareasucuna cesivi a aceloragifiguri rituale, care se deosebeau de alta numai orin cdteva eleinente. La descifrarea acestui mister a contribuit membru int6mplarea:trecind pe langa acel pereteintr-o maqine,.undesene a observatcum figurile se miqci. Enigmaticele rl expeditiei s-au'dovedit a fi cadre ale unui veritabil film de animatie,care poate fi nrmlrit in mod optim la o vitezAde deplasarede l8 knr/s, pe care o ating in mod obignuit lamele, folosite in mod tradilional drept mijloc de deplasarein Arzi.

t76

OS. KTJHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

t77

3. DESCOPERIRI

MISTERIOASE

Sculpturile megalitice in sitt4 care au fost incadrate in cultura Masma.nu srnrt instr singuele realiztrri remarcabileale civilizaliilor prcrstonce careau dezvoltato culturt net diferiE de ceaa civilizatiei achrale. O serie de dovezi care vin in sprijinul teoriei evoluiiei ciclice a omenirii srmt atat de enigmatice,incat toate incerctrrile'de incadrare tipareleclasiceale istoriei sunt sortiteesecului.Dacd in cont de faptul cI perioada aparitiei acestora este aDroaD finem imposibil de stabilit, ctr scopurile pentru care au fost creaG sunr dificil de in$ev5zut, iar modalitilile practicede realizarea lor rtrman o enigmi chiar $i penhu achralul nivel de dezvolhre a tehnicii umane, estet,|gorde inteles atAt imensarezervAcu care sunt privit de intreagalurne academicd, mai ales sistematica cAt ignomrede citre mediile Stiintifice intemalionale.in cele ce urireazi voi prezenta trei dintre cele mai cunoscute descoperiri care pot fi incadraiein aceastacategoriesi anume: biblioteci lithica din ieser_ tul Ic4 ,,pistle" din Nazca qi geogliful din paracas. BIBLIOTECA LITHICA DIN DEiERTUL ICA ln mijlocul detertului de la Ocucaje, o pamp[ nisipoasl din zona prandind a Peru-lui, situatit la 360 kn de fima, si afld lca. un orag vechi de 40O de ani. intemeiatde conchistadori. Acolo locuieqte dr.Javier C_abrera Darquea, un chirurg peman de origine spanlola, c.ue a desta$urat activitateintensi ca arheologamator o pentnr studiul respectiveizone. Acesta a strans,prin eforturi oroorii. peste l_1.000 piebe gravate,de dimensiuni-Ei de greuta6aiferite, scoasela suprafali de revlrsarea lui Rio Ica din igOt. pietrete suni de mdrimi, culori qi greutifi diferite: cele mai mici cintEresc 15_20 de grame, iar cele mari circa 500 kg; unele sunt gri, altele negre sau galbene, iar cdteva sunt chiar roqietice. Cele mici, datoitl formei.lor rohrnde,pot fi confundatecu qmenea pe care o gtrserti pe plajtr sau in albia rdurilor qi care are o duritate caracteisticePietrele grayat din Ica au ficut ca insd5i cariera doctorului sa_si schimbetraiectoria,acestafiind numit ulterior director al Insfiathi;i de Cuburit lco gi $eful de ^Secp'el Cercetdri a Llniversitdrii lca. DupI cum arati Comelia petratu $i Bemard Roidineei in cartea Mesaje ale unei alte civilizafii. Pielrele din deSertutliar, in urma analizelor ficute de mai multe laboratoare rcnumite (societatea
1.. ComefiaPeFatu li Bemard Roidinger: Mesqie ale unei atte civilizatii. din de;ertul lca, Edjtura Saeculum t.O., Bucur$ii, 1996. pie7ete

nriniere Mauricio Rotschild, FacultateaTehnictr Nalionaltr" Universitatea din Bonn) asupm stran ui sublire de oxid carc acoper[ pietrele gravate, s-a ajuns la concluzia cd prelucririle suprafelelor au fost fticute in urmi cu cel pulin 12-000de ani gi cit est vorba despre andezite foarte carbonizat,pietre naturale de origine lulcanicd, cu o vechime de 220 milioane de ani (cu 160 de milioane de ani mai mult decdt Anzii). Arheologul Herman Buse a fost cel care, patnr ani mai tArziu, in ianuarie 1972, a prezenratpietrele din Ica lumii ;tiin1ifice. La primul Congres de arheologie a Anzilor, el a relatat pe larg despre descoperirea malul rAului Ica, in l961, a unor mici pietre gravate. pe Cercet6torii carc au asistat la expunere ;i-au dat seamace aceste descoperiri pun in primejdie intregul edificiu gtiin1ific qi teoria oficiald cu privire la aparilia omului, aqa incit au ptrrisit locul dczbaterii. Disculiile nu au dus la nici un rezultat, datorita disensiunilor aparub, astfel incat dovezile au fost ignorate din nou. Biblioteca lithicl - mrne pe care dr.Cabrera I-a dat pietrelor pe care sunt desenateobiecte, fapie, calittrfi, acliuni qi intimphri, intr-un stil ce nu a.putut fi asem&lat decdt cu cel al, celebrelor ,,piste" din Nazca, a fost scoastrla lumind doar pa4ial, existAnd posibilitatea de a fi descoperiteinca sute de mii de exemplare. in orice caz, pietrele sunt mult mai vechi decat liniile de la Nazca. Gravurile sunt fdcute pe andezit, care ,,intampldtol' aparfine epocii din istoria plmantului in care au triit gi animalele reprzentatepe cle. Unele din pietrele gravate reprezintil diferili dinozauri: stegozauri, tiranozauri, brontozauri, triceratopsul, larn&ozawul, fapt ce inJirmd teoria oJiciald ca piire.la apaisia omulu| Pe *tprafala a zeci gi zeci de pietre, prezen{a oarnenilor cu ,i langd ^ceste animale preistorice se repet6, Oare acest lucru nu inseamntr ctr (,ameniiexislaupe aceasta ptaneti in ulma cu zeci de milioanede ani? CIci cum s-ar putea explica altfel existenla unei pietre pe care cste descris ciclul biologic al unui stegozaur, fapt ce presupune cunostintede fiziologie ce se pot obtine doar prin observaredirec0l. Au fost identificate 37 de tipuri de z:urieni, ale caror propriettrti corespundcunogtintelorpaleontologice,dar au rlrnas multe care nu sunt incl cunoscute. Mai mult decat atat, unele figuri ilusheazl cvolu(ia stegozar[ului printr-un fenomen biologic cunoscut, metarnorfoza" caracteristic amfibiilor. Ceea ce este uimitor este faptul cil, la ora achraltr,paleontologii sustin ctr dinozaurii s-au inmullit in acelaqi mod ca reptilele, adici prin ou5. De asemenea, pietrele

t78

OS. KTJHLEN

SISTEMI.JL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMI

t79

Ar:llf cd megaquiropterox-ul, tm liliac uriaq din mezozoic, nu so reproduceaca ur mamifer, conform afirmaliilor paleontologiei, ci ca o pas6te. Desenelescrijelate prezinttr o flortr qi o fau[ parlial t neclmoscutein America de Su4 care, prin elementele lor identifi' cabile, trimit la o perioadtr istorictr ce se aflf, cu mult dincolo do grani(ele istoriei omene.sticunoscute.Pe ling[ motivele rproduic dupa natur5, se mai gdssc: o hIr{i ale unor zone necunoscuteqi configuralii astronomice ciudate; o gravuri carc descriu instrumente optice (telescop, lup!); r rm catalog cuprinzAndanimale prcistorice displrut $i ctmul ciclurilor lor biologice; unor opratii chinugicale avansate; . reprcTontlurea unor sistememecanice de Fansport; . reprezentarEa gravuri ngurand inslrurnente muzicale; o r imagini din sfera religiei, sportului qi a activitdtilor sociale; o scene de lupt5, r[zboaie gi multe alte lucnrri enigmatice qi necunoscut. O mice parte din pietrele gravate au fost studiate qi de col. Omar Chioino, directorul Muzeului Nalional al Armatei Aerului in din Peru" care a obsrvrat, rrlma transpunerii desenelorpe h6rtic ci liniile erau a6t de bine propo4ionate, de parcn ar fi fost de calc, trasat mai intii pe o planqedt abia ulterior au fost pmiectate ti -si gravate pe suprafatanercgulata a pieElor. Referindu-se la modrl in care elc s1lntpdvite de arheologi, aceslaa prccizat: ,,Pdrerile in acest domeniu sunt contradictorii. Mulli reprezentanli c'u opinii consertamare ale acestei gtiinle ce sepredtl in Scoli suslin clt pietrele din lca vnt fakari ti se aratd iignisi dacll eSli pe de attit pdrere. Argumenteleadusese bazeozd fap*l clt gtawrile nu coincid din punct de tedere stilistic c1r descoPeriile ce,1e apa4indnd culatilor Tmhuanaco,Mochica, Nazca sau Pqracas ti ieprezintd un amestecde simboluri, care face imposibild o clasficare sistematic-isloicit. Exisld indicii cd avem de-a face ca mai mult decdt cu un mesai al pietelor din lca si ca mai mull decdt cu un sistemmisteios de atneluri sub AtEi' ceea ce a Si dus Ia nenumttrale comenttii. In pnvinla grotelor, guvenrul a interzis total accesul la informalie. In favoarea lui Cabrera pledeazdfapal $ cd autorititlile cd nici presa de scandal nu I--a puhtt ^taca peruane l--au Asat in WceToate semnaldile Presei $i rapoarlele poliliei, cerute in mod

afost nu expresde undeva de s;.ts' suntconcludente' Cu cercetdile dewtatrtt inginer Enrique Egonoaguirre, o"t:!tty: ii*"i*t ';tllrkd *" mai impoiLnd din N'azca'Ace"m o ordonat investip"i 'r-"rii a. i"" a doi compesinosindieni' care i-au funizat tabrera 5i caie' tn Jinal, au declorat cd 4u Jdcut Tiii-aoinr"tui 'sinsui gravuile Co sd poata inventa qceq diversilale a stmtmt$"rir'iil"p'r*"iira intreiga culnrlt, tinerii campesinos ,*f f,ly:'" sd aiba fo4a de creasie $i cano$tintele gen?le " o'1 "p'f:?:|,' reltgl or luminate-din Rena$ere,Pregdtireq unui cunoscdtor in ale -ti in biologie. $i apoi' acest imenl 1[o-rt!" : .c'*1 'I i iirto,"a L000-de pietre' doar pentnt a obyinecAiva soli de.la dr'.caDrera!. lca' cu ca' Cu cAt rc calutrzi mai tare in compluul de probleme sPoresteimPresia de transPunere interc, at atdt ti "ir""toi'moi intl-a comedie de b6lci" "" p" prca.fo:t stiintific international, pietrele din lca n-au international :-au. oTst: seame.Doar doi expe(i de rang luate itr"f"" a.rosr sd le vadtr personat $i sI-li dea publicitdlii Pf,renle' ttmu Howland Rowj, carc, in anul 1968' a califigal "*r..f.n"f'Johntatsuti. peno., a-;i da verdictul & avut la indemana ;il;dd colectie a doctorului Cabrera' Expertizele mareriale ;;;-;"dJ* nu se foloseau insa pe atunci, iar pietele din colecliile ;["fi;; oarticulare nu erau luate ln considerarc' t*'elar * #lialist de anvergurSintemalionaltr care^Ei-aexpricultunle mat Ddrerca eite fiancezul Francis Maziere, expert ln drumuri noi de cercetarc sprc O""*i"i si a cdrui opera deschide asupra JJ*-' f".uf"i Pagtel; din Polinezia Atras de informaliile 1974 qi l975.in sudul in materie,s-a deplasatin OL"oo."itifot ^nti p"-iii. p."* a vedeaoriginalile gasite la lca .! ocu:?je; hPr fitna,'{ts; o cercetale aprofundat " Mazierc a calificat pietrele^cl al Americii de Su4 excluzano terul afteologic cel mai derutant posibilitatea unui fals. deqertul Similar cazului culturii Masma, descoperirile ftcute in cultural cu o larga ane de la Ocucaje pot fi incadratetmui curent dovezi similare fiind gasi.te-inTlelnai,9ife1tl3,1: ;; muntelui Pisgah(Carclina de Nora' Terri. ale".ddtr;, Astfel' in apropierca in 1882' mai multe obiecte care' la pnma au fost descoperite, pt"""nr"" nimic ieqit din comun: figurine ;i gru"o: dj ilao", "" otLut". I-u o examinaremai atenci s-a remarcat' insS' ."-# si msmlct lucrttura era perfecti (ca gi cum ar fi fost executatt cu personajeleumane reprczentatenu semanau mente metalice; ii cl

t80

OS. KI.JHLEN

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l8l

cu tipul amerindian, erau irnbrtrcatecu haine croite modem $i chiaf sttrteau fotolii, in timp ce altele ctrldreauctrmile cu dou6 cocoa{o, in rinoceri gi hipopotami. Anterior acestordescoperiri, arheologul penran Joliu C.Tello E glsil, in 1920,unele obiecte de ceramicdce au fost atribuite culturii Tiahuanaco,pe carc erau reprczentatelame preistorice avdnd copitc cu 5 degete, care au disperut in urmi cu 4O de milioane de ani, Cdliva ani mai t6rziu, Tello a gxiq imaceleasisFahri, fosilele unei lame cu cinci degete.Dqi paleontologii qi arhmlogii nu mai exclud, dupi aceast2l descoperire,posibilitatea ca omul qi copitatele str fi aptrrut in acelagi timp, importanla acestui fapt a fost ignoratd in connnuarc. 9i mai surprinzitoarc sunt cele aproximativ 30.0O0 de fragmente de vase descoperitela Acambaro^4exic. Vechimea lor a fost apreciatl la peste 6.50O de ani. Pe multe dintre ele sunt infiti$ati dinozauri, pleziosauri, rinoceri, tapiri, c6mile, cai, dragoni, monqhi scanii, figuri de oarneni-peqti, oameni clldrind reptile gig,anticeqi oameni-cai. Surprinzdtor, fiecarc din cele 30.000 de ftlagmente reprezindl altceva. O pictrui rupest[ din Uzbekistan (a cdrei varstit a fost aprcciati la 6-000 de ani) rcprezintit doi dinozauri, iar pe o st6nctrde liingtr Big Sandy River/Oregon/SUd este desenatun stegozaur.Tot in SUA, dar pe rocile Vdii Havasupay, din Marele Canion, apar bronlozauri, iguanodoni, tyranozauri qi stegozauri. In sudul Pemlui, cercetittoml qi fostul director al Muzeului Popoarelor din Berlin, &. Hans Dienich Dissethofi, a descoperit o galerie impoftantd de piatr{ carc a primit denumtea Toro muerto, duptr numele spaniol al localitAtii din valea riului Majes, rurde au fost gesite pietele. Pe blocui mari, albe, de piarrit vulcanictr, ce au fost folosite pentru a raliza o construclie din oragul Arequip4 erau desenatecu linii inchise la culoare, figuri ce reprezentauoameni, animale Ei diverse figuri geometrice. Unele, evident cele mai vcchi, indicau prezen{aculturii Chavin $i pe platoul de.deasupra vdii riului Majes. O placit de piatd verticall, inalti, lnft1iga de exernplu, rm om-jaguar cu pieptul dezgolil tipic Chavin. Altele rprzentaunumai jaguari, in timp ce pe diferite blocuri era desenata o intaga zoologie penranl la dimensirmi miniaturale: cerbi, vulpi, gopdrleqi qerpi.Pe o piad era gravael masca unui zeu, din ai cdrui ochi pdreau sI ta$neascl firlgere.

Mdrturiile lisate mostente posterite$i de cftre civilizatia cane a creat cultura lca au constituit mult mai tArziwbaz-ape carc s-a edificat o culturi la fel de misterioasa, aceeaa civilizagiei Nazca' Tehnica realiztrrii unor diferite reprezent?lripe pietre de m[rimi variabile cu ajutoml anumitor proieclii, folosict in cazul bibliotecii lithice, a fost reluati qi transpust la o scard mult mai mare' ce nu permite intlegerca semnificaiiei respectivelor desne decat da{6 iunt privite de la inlltimi foarte mari. Tocmai acestfapt a ingrduit adeptilor paleoastronauticiisi suslini faptul ci respectivelelinii nr ar fi altceva decat niqte piste de aterizarc folosite in antichitate de civilizafiile extrateresfte. DIN VALLE DE PALPA (NAZCA) -PISTELE" Nu departe de coasta Oceanului Pacific, pe povimigurile Anzilor Peruvieni, se ridictr vechiul orag Nazca" iar in proxima sa vecinltate s aftE Yalea Palpa, o fi;ie de pitmint netedr' cu o lungimea ds 60 de l<rn qi blimea de 2 km, pe suprafap cdreia sunt presirate nenumtrratepietricele, asemintrtoarcrmor bucdtele de fier ruginit. Cu toact lipsa absolutjt de vegetalie, locuitorii din Nazca acesteicimpii, numescaceasdc6mpiepampa. Zbrtrittd pe deasupra se pot distinge pe distanle uriaqe, linii dispuse geometric, unele paralele, altele care se incmciqeazi qi altele care mdrginesc vaste suprafetde fiumn trapezoidall' Nenumirate linii, de grosirni qi hmgimi diferite, cuprinse inte 8 si 65 de kilomeri, se indleapci in toate dire4iile 9i adesease intersecteaz5,aparnt la intarnplare. Drepnmghiuri uriaqe' niunghiuri gi trapeze pot conduce la ideea uor antice aeroporturi sau piste ai Unsare, insi alte desenezoomorfe 9i forme absFactefac aceasU ipotea prea simplistli. De altf-el, plmantul moale nu ar,fi oermis iterizarca in aceasta zontr. ln mod evident, multe din desenelezoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decit liniile, deoarece multe linii traverseazl desenelezoomorfe, ceea ce indrepidcea cit deqertula fost inscriptionat in doun faze' pltma ct1 tdte.ste figu; de animale, iar a doua cu linii. Aceste linii nu sunt drumuri vechi, pentru ct unele dinte ele sfdqesc brusc pe varfirri de munte' in vreme ce altele nu duc niciieri. Figurile desenateill degertsunt de o varietate impresionantil $i inclu4 printre altele, lm pdianjen, caEva pasfti, o maimult' o baleni, rm pe$e, o hmA qi o qopadd"o floare 9i un om cu aur[. Ca intindere, desenul qop&lei are 180 metri lungime. Mai existl'

182 t

OS. KUHLEI{

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

183

de asemenea,18 forme de plseri, din care cele mai frecvente srmt pasilreacolibri qi condod, cu lugimi cuprinse inte 25 qi 275 & metri lungime. Pdianjenul uria;, lug de aproximativ 45 de metsi, estemul dint cele mai intresantdeseneale deqertului,deoarccc apa4ine genului Sicinulei, vn din celemai rale familii de plianjeni gi ale cirei exenplarc se gdsesc doar in locuri inaccesibiledinjungla Amazonului. Dcsenul esteatet de exact,incat creaturaprezind chiar qi prelungirea rmui picior pe al cdrui v6rf se afll clar orgianul rproducltor, vizibil doar la microscop. Cele mai intercsant srmt instr desenelestilizate ale unor animale: maimute de 80 de metri, plianjeni lungi de 46 de metri, $op&le, pe.stirlpitori, tot felul de mons,trinedefinili, rm sotriment bogat de udafe plsihi rtpitoare. Unele desenese repedt de parcl ar fi fost copiate. Profesorul Alden Mason, spcialist in arheologia peruviann, sustine ctr desenelereprezint?lmlmrrii ale unei religii strilvechi sau chiar rur calendar qi cd mdsurareaprcisi a liniilor qi figuri.lor geometrice din regiune a permis confirmarea ci liniile au fost trasatepe baa unor coordonateastronomice.Cu ioat acestea" o serie de cercegtori considertr ctr, deSi s-au facut nenumirate analize, nu existi nici un fel de temeiuri care sd suginn Eoria cI respectivele linii qi figud reprezintli ptrdi conponente ale rmui calendar astronomic foarte evoluat. Despre aceasttrcivilizalie deosebit de evoluatil, dar care nu tebuie confundatil nici cu cultura t6rzie Nazca 9i nici cu cultura Ica, nu se pot face afumatii concrercpani acum. Toat incerclrile de a stabili v6rsb sau finalitatea acestorfiguri at6t de impresionanrc, imprirnate in solul deqertului, avand partea superioarl a pietei erodatjl, alcituite din linii kilometice si zuprafetelargi, paralele sau orientate radial spre un centru, au rtrrnasin afara speculaliilor. O posibilS explicalie ar putea fi, totuqi, faptul cn uriagele figuri de anirnale qi oameni sunt, h esenti, o imitalie imprfecul a remarcabilei qi enignraticei cu.lturi Marcahuasi. Este de-a dreptul ilogic si se susfind cd ar fi vorba de u cult oarecare,inchinat unor zei-astronauti extraterstri,cum s-a afirmat deseori, deoarece este binecrmoscut faptul ce in istoria omenirii, diversele culte au aparut in forme de culhlra caracterizateindeosebi printr-{ slabil dezvoltare tehnicS. hsupunerca cd o asemenea civilizalie, car este capabilit str facd operc de artit extrn de complexe din prmct de vederc tehnic, a apa4inut unui cult oaFcar, conFazice experienta istoricS. Mai realista este presuprmercaci

aceasttr afitr monumentald, extrem de diferenliatn, poate fi pusn in legtrtur5 cu construcfiile ciclopice ale Anzilor gi ar putea fi datatit intr-un timp mult rirai indeplrtat in prcistorie decat pand acum. Maria Reiche, cercetitoarca germarE carc ti-a dedicat viata explicdrii figurilor rnisterioasedin pampasul andin, analiz6nd figurile gi liniile din deqertulNazca, ce se intind pe kilometri intgi in sus qi in jos pe mrmli, p6ni la orizont, f[ri str se lind seama de obsiacolelepeisajului, a sustinutcd acestedesenegrandioaseau fost mai in6i proiectate qi desenatela o scartrmai mic6:.,,Doar cinevw fomiliarizat ca activitatea practicd a unui topograf poate inlelege pe deplin formagia ti pregittirea necesarlt unor oameni capabili slt proiectae tm desm Ia scard micil si apoi sil-l treacd perfect Ia scarl! mare, pllstra.nd toate propo4iile. YechiiWruani ,rebuie sdf dispus de mijloace ii unelte despre care noi nu stim nimic." Din prmct de vedere practic, toate liniile qi formele de la Nazca au fost obt'nute prin indeplrtara primului strat de pietre pinl la nivelul solului galben de dedesubt-Insaqi plstrarea lor nealterati constituie una din enigne, in acestaprivinF asemlnindu-se Gaoglfului din Paracas, care, de dtfel' este amPlasatintr-o rclativtr vecinitate. Din punct de vedereteortic singuraexplicafie plauzibitl nu o poate constitui folosirea unei tehnici, care deocamdattr a putut de actuala civilizafie, de imgegnar a fi nici mlcar concspucl mediului terestru cu structuri energeticede cristalizare. PlEzumtiva struchrrd eneryetic5, ce se pare cI stit la baza acestui fenomen cu totul extraordinar, poare fi studiatl prin analogie cu formaliunile energeticecare staula bazacristalizilrii fi.rlgilor de nea saua figurilor ce s formeazjt pe geamurile inghetste. GEOGLIFI,JL DIN PARACAS Cunoscut gi sub numele & Trei v'6rfuri" Candelabru, Trident, Trei qaci, Fa4 Cqctus sudameican, SJiinta Treime din Yechea se Americit, g*glifiil din Paracas afld situat la o distanli de aproap 200 de lfi de deqertulNazca. Bralele candelabrului sunt orientate pe direclia Nazca - Ocucaje, iar daca s--ar trage o linie imaginarn ar aceasta lega cempia Nazca intre Tiahuanacoqi peninsula Paracas, deqernrf Ocrrcaje. ,,Candelabrul" & la Paracas este cel mai de misterios simbol al mozaicului. Gigantismul constructiei 9i execugia doar cu figurile de la Nazca, insd aici sa deosebitiipot fi asemenate modul in carc este finaliz^t frapeaze intr-o mtsurd Si mai marc: degi a fost amplasat pe un deal de nis,P sterp, fdri vegetalie, al

184

OS. KI'HLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINAR.E A LUMII

185

peninsulei Paracas, expus permanentmtrii deschiseqi vanturilor co bat neincetatdinspre Pacific, el iqi plstreazn din timpuri imemorialo forma. Compararea fotografiilor ftrcute in anii '50,'60 si '80 indicl doar mici schimblri la capetele bralelor, dar forma stiliz^Ul, caro constituie expresia sa proprie, a rtrmasneschimbatn.Chiar gi atunci cend vantul putemic tnprdqtie nisipul gi-i acoperetoate cutele, l se regenereazt mereu, de parcd iti trage fo4a din adAnculpdmAntului. Cum e posibil acest lucru n-a fost llmurit inca. Cert este ctr fotografii iicute in perioadediferite de timp surprind contunrrile lui strdbatutede &umuri, purtdnd urmele copitelor de cai sauale rolilor autovehiculelor,adAncitede linia oblici a dunei. Toate urmele ltsatc de vandalismul uman au dispSrutins6,ix candelabrul a supravieluit neschimbat. Desene similare mai pot fi intilnite ;i in alte zone ale Terrei: r In degertul indian Tarapacaru au fost descoprite;in 1968, contururi similare, precum qi o siluetil urnanl construiti din buciti de lavi, pe o colinl inaltA de 200 de meni; o ln podi.sul El lEnladrillado a fost identifrcat un alt teren cu , desene, de aceasta dat{ el fiind inconjurat chiar de un amfiteatru format din blocuri de piad cu masa de aproximativ l0 tone; o La sud de Lima, in peretele rogu al falezei care mirginefte golful Pisco, a fo$ sapat unul din cele mai ciudatc indicatoare. Mdsur"and250 m inilfime, desenul poate fi observat din larg, de la o distanp de 20 km. La dosarul marturiilor istorice disidente, in afarl de aspectele deja prezentate,refeiitoare la urmele primordiale ale omului qi la impresionantele realizdi ale culturilor Masma" Ica si Nazca, la argumentele suslinviabilitatea ce teorieiciclice a evolulieiomenirii mai pot fi adiugate gi remarcabilele descoperiri referitoare la existentaului vast sistem de tuneluri, cu ramificafii la scarl planetar;. RE'TELE DE TUNELURI SI GALERII Pentru cd sensul realizirii acestei complexe relele subterane scapi oriclrei logici de ordin gtiinlihc, enignatica sa existenjtr rdmdnepe mai departein stransA conexiunecu mitul ipoteticului regat subteranShambhala.Tocmai de aceea,confirmirile prezen{ei unor numeroase tuneluri gi galerii subterane,in zonc extrem de

(lil'crite, rlspandite pe intreg cuprinsul planetei, constituie un putcmic argument in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea cxistenlei anumitor teritorii locuite in interiorul scoa4ei terestre.in ccle ce urmeazd voi txece in revisti cele mai importante si mai eunoscuterclele de tuneluri gi galerii subterane,precum si o serie tlc mdrturii care relevd activitatea unor civiliza{ii detindtoare ale rrnor tehnologii net superioare, inclusiv fali de cea a civilizaliei ilctuale. RETEAUA SUBTERANA DIN PERU SI ECUADOR Continentul sud-american este strtbetut de o giganticAreFa de galerii, de un adevirat labtint lung de cdtevamii de kilometri, sitpat rrtlinc in ptrmint. Din acestea,doar citeva sute de kilometri au fost cxplorate si mdsurate,indeosebi in Penr gi Ecuador. Descoperitorul galeriilor, Juan Moricz, rm cercettrtorprudent si bun prieten cu un grup de indieni peruvieni, a fdcut cunoscuterezultatele explordrilor sale abia in 1969, dupd 3 ani de studiu in zona Morona-Santiago. In toaci aceasti perioadt, el a reusit strstng[ o colec{ie importanut dc obiecte remarcabile ti sI parcurgA mai mulli kilometri de luneluri. Accesul in peqterilecare se intind intre orageleCualaquiza - St. Antonio - Yaupi nu esteu;or, intririle fiind ascunsede piduri. I)c-a lungul acestor galerii, strpatecu Fecizie qi care formeazd lircsc unghiuri drepte, busola nu func(ioneaza. Planurile labirintului subteran au fost trasate cu cea mai mare grijI, dupt cum o dovedescputurile de iesfu, amenajatela intervale rcgulate, brep dreptunghiulare qi verticale ale cdror dimensiuni in scc(ir.me variaztrintre I,80 9i 3,l0 metri lungime $i 0,80 metri llfime. In subteranegi-au stabilit cuiburile stoluri de pdslri asemdnltoare cu qoimii, care inoi qi ies tot timpul prin pulurile de aerisire gi care rnor fiecvent tr ad6ncurile labirintului. Existi numeroase sdli, ce r(lSpostescdiverse obiecte, dar, dinhe toate, una se distinge prin laphrl ci adipostegte o veritabih biblioteci metalici, apa4inand runeicivilizafii de mult apuse. Este vorba de mii de pl6ci qi foi nrctalice foarte fine, al c6ror format este in general de 96x48 cmz. lriccare placl este acoperiti de semnercgulate, executateparcit de o magind. Referindu-se la impresionantele descotrrriri fdcute in vestul (ontinenirlui sud-american,Erich von Diiniken subliniazi in cartea st, Provocarea zeilort, urrndtoxele aspecte:,,Nimeni nu Stie cine
I Erich von Diinikeni Proyocarea zeilor, Ed;tura Domino, Tergovifte, 1996.

i ''n

186

OS. KTJHLEN

SISTEMI]L ocIJLT DE DOMINARE A LUMII

ta7

a construit aceste galeii ti siili subterane ti nici cine 4u fosl scllptoii care au ldiat in piatrd personeje enigmatice, ca fonne ciudate, dar esteposibil ca respectiii constnrctoi ai subteranelor sil nu fie unii $i aceiati c'n sculptorii, deoarece siilile Si galeriile, foarte austere $i goale, contrasteazdcu stilul destul de incdrcat al unor statuete reprezentdndtot Ielul de animal.e:saurieni, elefanyi, Iei, jaguai, cdmile, ur$i, maimule, bizoni, lupi, Sopdrle,melc| raci, fapt ce creeazd impresia cd obiectele ingrdmddite in siili nu se atllt Ia local lor. Dar poate cd aceSti constnrctoi au ardtat opera anumitor privilegiali ti poate cit acestiq au sclrlptat in piatrd ceea ce vdzuserdSi auziserd, ingrdmddindu-$i trePrat operele in aceste suberane " Ptrrinrele Cado Crespi de la biserica Maria Auiliadora, din Cuenca/Ecuador,a strdns multe din obiectele gdsite in subterane, printre acestaflandu-se gi o steld indtil de 52 cm, lattr de 14 cm si goasl de 4 cm. Ea este implrfitA in 56 de ptrtrate, fiecare un reprezent6nd caractergra.ficdiferit, ce sunt identice cu caracterele folosite pe pllcile 9i foile bibliotecii metalice, ceeace inseamnil ctr creatonrl ei disprurea de rm anumit alfabel format din 56 de simboluri. Faptul esl cu atet mai demn de subliniat, cu cdt pdnA scrieri acum s-a afirmat ci civilizaliile sud-americanenu cunogteau de tip fonetic. Tot in Alpii peruvieni, crpitanul spaniol Francisco Pizarro (1475-1541) a descoperit in Huascaran, muntele incaqilor, la o a altitudine de 6768 metri, galerii subterane ctrror intrare era blocattr cu pietre mari gi plate. Spaniolii au presupus ce era vorba de depozite de alimente, aga incit nu au mai continuat cercetErile. Acesteaau fost reluate abia in 1971, c6nd o expedifie a patruns sub ptmant printr-o intrare situatain imprejurimile localitiuii peruviene Ohrz.o. Revista germanl Bild der Llissenschaft,din 197|, apftlicat un articol referitor la rezultatele respectivei expedifii sub titlul Un alt secret al incasilor ,,Muntele incasilor, Huscaranul (6763 metri) se inalld maiatuos tn Anzii peruvieni. De aici porneSte vechiul drum al M$li' nasilor, ce duce peste munli ;i vdi spre nord, pierzdndu-se in grohotiSul desprins la o distanld de 260 de lon, in apropiere de Otttzco. ln aceastd zond au fost descopeile tncd din timpul lul Pizarro mai multe intrdri ldrgite si pardosite cu pl.dci de piatrd in grote. Erau folosite drept cdmdi. Cercetdtoii \i-au amintit de aceste Kgrote ale incasilor> $ au pdtruns in eb folosind cele mal

nodeme mijloace ale tehnicii: scripefi, electrocable, ldmpi de minii i tuburi ca oxigen. La capdUl grotelor, atezaE pe mai multe nivele, uu dat de porti din pldci de piatrd care, tn ciuda greutdlii lor anorme (au 8 m tndlfime, 5 m ldfime $i 2,5 m grosime), putequ li miScate pe rcle de piatrd, ce se invdrteau tntHn ldcat stropit cu upd, otunci cAnd se propteau tn ele paot biirbali Wtemici. Acest krc se afla Ia 62 de metri sub poalele muntelui. Ceea ce urmeazd reprezintd o uria;it surprizd: in spatele celor 6 porSi incep tunele uriase, care ti pot fcce sii pdleascd de invidie chiar Si pe tehnicienii de azi. Aceste tunele, care au cdteodatil o pantd de pAnd h 1404, duc oblic spre coastd. Pardoseala este din Irldci de piatrd granulatd sau striatd, neahmecoctsd. Dacii azi li se pqre o arenfirit sii parcurgi cei 90-105 lon ai nnelului, ce trebuie sd f fost in secolul al XIY-lea sau al XY-ka, cu cAti greutate $i--au transpoftat bitltinasii bunurile sub Anzi pentru a le susbage eta-cltilof lui Pizqrro Si ale iceregelui spaniol! Lo capdtul galeriilor subterane din Guanape, (numite astfel dupd insula care se aJId tn fala coastei Perului) despre care se presuryne cd Jdceau cdndva legdtura pe sub mare ca respectiva insuld, se a/lit Oceanul Pacific. In lumina felinarelor panta des<'endentd se termind Ia marginea unui talaz negru ca smoala: eEte marea. De aici prnette tot subteran, coasta de azi. Cdutarea unui coidor pe insula Gtmnape este imdw. Nimic nu qtestd cii odinioard a existat undeva un tunel inFe uscat Si insuld. Nimeni nu Stie xnde siArfesc aceste cttloare subterane ale incasilor Si dacii deschid lrumul spre incdperi at comoi ale unei lwni demult apuse". Despre aparida acestui articol, colonelul Omar Chioino, dircctorul Muzeului National al Amatei Aemlui din Penr, a afirmatl: ,,Suntfoafte mirat a,on de s-a strecurat aceastd informalie pin cenzura generald. De obicei, este menlionat numai numele munn\ui, nu Si local intrdrii ti nici numele cercetdtoilor sau al echipei'l uneluile sunt atribuite incaSilor, deSi nu qcistit similitudini cu rcnshltqiib inca$e cunoscaE pAnd aa.m. Incasii nu le puteau tdia, dci le lipseau unelEk necesare, Cd inca$ii au cunoscat aceste .\isteme sublerane Si cd le-au folosit Wrfial, este evident. Intrdrile tn acesl sisEm gigantic de tunehri din Anzi au fost identificqte in tootii America Centalii si in Ameica de Sud si unume din Chile p,6nd in Argentina. lncaperite boltite, tdiae cu
f. Comelia Petrahr $i Bmard Roidinger: MeraJ ale unei alte ciilizatii.Piei,ele ,lin desertul lca. Editru"a Saeculum I.O.. Bucurcsti. 1996.

l
188
OS. KIJHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINAR,E A LUMII

189

mdiestrie in piatrd, adeviirat labiint ramifcat in toate direcfiile, sunt cunosclrle in Peru sub numele de chicanas. ln diversele ldrl in care se gdsesc,le--au cercetat, de obicei, oJilerii ldii respectiw dar un schimb de infotmelii tn legdturd ca rezultatele oblinute nu a avut loc nici mdcar in planul semiciilor secrete. Este clar cd releaua aceasla subterand, care depd$e$tecon' strucliile modeme ale metrouilor, este opera unei civilbasii nectnoscute, a unor locttitoi ai qcestui continent, care l-au pptlal muh inaintea incasilor Si preincasilor, Este vorba de sute de kilometri rdsfirali subteran, strdzi late, al cdror scop ne este total nec nosc'ut.Paryial au fost zdruncinale de culremure;i, astdzi,fe sub sunt blocate,fe cd sJbrSesc nivelul mdii". ln junrl anului 1570, cronicarul spaniol Padre Cristobal de Molina s-a arltat interesat de galeriile subteranegi de sensul lor. ln lucrareasaRitosyfobulos de los Incas, terminact in 1572,Molina povesteqte Tatdl Omenirii s-ar fi retras int-o subteranedup[ ce cd gi-a indeplinit opera" adicl duptr Crealie. Acest loc secret ar fi devenit locul de nasjrc a nruneroasepopotm, c:ue au apemt ca din ,,noapteaveqnicd". Molina ne mai aduce la cunoqtinli faphrl c[ acestegalerii $i sali subteranear fi servit, de-a lungul secolelor, ca loc de adapostpentru bogltiile popoarelor, cand acestease consicu derau ameninlate.O lege aspri il pedepsea moartea pe cel care facea imprudenta de a vorbi despre subterane ih afara cercului restrdnsal inifialilor. In subteranele Peru qi Ecuador se afltr cel pulin trei categorii din de obiecte: l) mo;tenirea celor care au fost constnrctorii acestor fabuloase retele de galerii subterane;2) pietre sculptate ti tiliate, operele primilor oameni inteligenli care, probabil, au fost elevii constsuctorilor de tunele; 3) obiecte din aur gi argint ale incaqilor, ingrlmldite in subteraneduptr anul 1532, pentru a preveni jafirrile la care se dedau in permanen{i conchistadorii. Arheologul peruan ltalo Olberti a descoperit, in 1972, in co laborare cu rm gnrp de cercet?ttoripolonezi, in apmpiere de Sacsayhuamar; rm tunel ce ducea din cetate pena h ora;ul Cuzco, confirmind existen{a unei intregi retele de drumuri subterane, print care qi a tunelului cu o sutd de po4i, denumit astfel datoritl zecilor de po4i megalitice trapezoidalede pe parcunul lui. Interetunelurilor, d sant este ca eforturile depuse pentru sEtrprmger.a de precise din punct de vederc geometric, nu au avut ca finali@ nici realizarca de catacombe fi.rnerare,nici a tmor altare de jertfr'

nici a unor locuri de depozitarea obiectelor de aur qi argint qi nici :r unei ,,biblioteci" a foliilor bizare de metal de 96x48 cm/, pesFate lrr preotul Carlo Crespi din Cuence qi consideratea fi o Culegere rrnicat. Deqi r{elele de nmeluri subteranedin America de Sud sunt eclc mai impresionante mai cunoscute plan intemalional, gi pe ele nu sunt singurele de acest gen. Sisteme complexe de galerii subtcraneau fost descoperite in America de Nord, cat gi in Asia. atet RETEH DE TUNELTJRI QI GALERTI SIMILARE PE TERRA in 1953, in timp ce lucrau ir subteran, minerii americaniau rrvut surpriza sI plhundl intr-rm sistem de galerii c:u aveau tliametrulcuprinsintre 1,5 si 1,8m, pline cu c5rbune atatde vechi, incSt aproape se transformase in roc[, pierzdndu-$i calit?t1ilede combustie.ProfesorulJohn E.Willson de la UniversitateaUtah (SUA), referindu-se la descoperirea fdcuttr la minele Watis, a rllirmat cd .au existd nici o bazd vizibild Dentru datarea tunelurilrrl'. lnvestiga{iileftcute au permis trasarea oarecare precizie cu ir strivechii relele, dar, in locurile unde trebuia sd se debusezela cxterior, nu au fost glsite nici un fel de indicii privitoare la prcsupusele ieqiri. Drept urmare,cercetAtoriiau refuzat str factr orice lel de estimare privind datareavechii exploatiri. Pe coastaoccidentalaa insulei Bomeo a fost descoperitt o re{ea vasti de peqteri, a c[rei configwafie seamtrnl cu aceea a unei catedrale. Var$a obiectelor gisite acolo a fost evaluattr la circa .18.000 ani. Printre obiecteleextraordinaredescoperitese numiri de si 1estrturi o fine1e de remarcabili. Gigantice complexe subteraneau mai fost descoperitesi la: l. San Augustin/Columbia - sanctuare zubterane legate prin galcrii; 2. Cholula./Mexic - temple subteranelegate prin galerii; 3. Derinkuyr/Anatolia - orale zubteranecu case care au mai Inulte etaje qi sdli de reuniune. In iuie 1961, arheologul Ci Pen Lao, profesor de ar0t gi rrrheologieIa Universitatea din Pekin, a descoperitelementeleunei lctele de tuneluri subteranecu ocazia sepdturilor efectuatein Yalea I'ietrelor. lnitial, au fost descoperitenigte intrAri ale unor labirinturi situatela adincimea de 32 de metri in contrafo4ii masiwlui Honan, pc malul lacului Tung-Ting, apoi arheologul a reu$it se lcr,alizezs galerii care coborau drept sub lac. Perelii galeriilor srmt neezi, iar

190

OS. KTJHLEN

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

191

la intersec{iile galeriilor, precum qi intr-o marc sall subterantr,se afll ftesce care reprezinct animale fugind. Nu se qtie deocamdatl de cand dateazdconstructia acesteiretele subterane.

4. ARIIITECTURI

MEGALITICE

Istoria oficiall atribuie originea construcliilor megalitice, a clror a arie de rispdndire cuprinde inteaga zuprafa{tr Terrei, comuniti{ilor umane ,,primitive" carg se prsupnne ctr au exislat in perioada aqa-zis neoliticd. Mai mult chiar, deqi analiza comparativd a diferitelor arhitechri megalitice a evidenjiat faptul c[ numtrrul aspectelor divergenie deplge$tenum[nrl aspectelorconvergente,cazurile au continuat sd fie tratat de majoritatea cercetitorilor in mod rmiform. Renunldnd la inieryretlrile clasice, orice observator impa4ial poate rcmarca, dupl un studiu atent, ci posibilele destinajii ale conshucliilor monolitice difird de la un caz la altul pennilind o catalogarea acestom At minimum rrei grupe diferite, cu origini ce pot fi plasate in perioade distincte ale trecutului omenirii. O clasificare a celor mai importanteconstruclii megalitice duptr prczumtivele lor destinalii, ar putea cuprinde: l) structurile megali tice ce au ficut parte din refelele de trmeluri qi galerii subterane,qi care au ajuns la suprafala Pnmantrrlui in urma unor complexe migcari tectonice; 2) construqiile megalitice de tipul ora;elor-cettr1i, ce au fost realizate intr-m tcut mult mai indeplrtat decat cel luat in calcul de ieoriile oficiale gi care au fost folosite ulterior de civilizaliile ce au ocupat acelagispaliu geogra.fic,ftrrtr ca acesteastr fi cunoscutcine srmt adevlrafii creatori ai impresionanteloredificii mo,:steniteqi 3) formaliunile megalitice presupuse a sluji drept observatoareasEonomice sau aFzdminte religioase. Pentu a exemplifica cazul primei gnrpe, voi prczentain continuaretsei dintre siturile megalitice despre care exisdl indicii ci au flcut pafie din vasta relea de tuneluri gi galerii ce se intinde sub scoarta Tenei: Tiahuanaco, Nan Madol qi Sacsayhuaman,urmand sI abordez situaliile celorlalte doutr grupe ulterior. TIAIIUANACO Situat la o altitudine de 3840 metri gi la 2l kn sud de extremitateaboliviani a lacului Titicaca (200 km diarnetru), oras.ul etem Tiahuanaco este amplasat pe un platou flancat la est ti la vest de douit lan(uri mrmtoase cu inllfimi de peste 6000 metri. de Vestigiile istorice se ?ntind pe o zuprafa1tr 420 hectar,din carc constmcliile megalitice acoperi circa 16 hectare.

La Tiahuanacoexisdl un rnare numtrr de movile mfuite in mod artificial gi este posibil ca ele str ascundtrmai multe edificii, findnd cont c[ fcoperigurile" acestora,cu suprafele de circa 21000m', sunt complet netede. Imaginea acesiora pdle$ insd in fata blocurilor de gresie de 100 de tone, peste care se sufraprm cuburi de 60 de tone. Suprafelele lor netede, cu caneluri foade precise, formeazi paralelipipede uriage, fixate cu ajutorul rmor scoabe de aramtr.Unele blocuri, ce cdntiresc in jur de l0 tone, sunt sffibdtute de rm fel de canale cu o hmgime de 2,5 m, a cdror utilitate nu a putut fi explicati pantr in prezent. Nici dalele tocite, lungi de 5 m 1i titiate dintr-un singur bloc de piatrd, nu contribuie la rezolvarea misterelor careinviluie Tiahuanaco.Solul vechii aqezdridi la ivealn nenumtrate conducte de api, confe4ionate din piatri, lungi de cate 2 m, cu diametrul de 0,5 m ;i cu perelii la fel de grogi. ,,Poarta Soarelut' (Puerta del Sol) din Tiahuanaco este rma dinte cele rnai mari splendori arheologice ale continennrlui sudamerican.Este cioplitit htr-un mod rafrnat, dintr-un singur bloc de andezit, cu dimensiunile de 2,75 m inlltime - 3,84 m ldtime - 0,5 m grosime Si cantarettepeste 10 ione. Pe ea se disting 48 de fiin1e fabuloase,carc il preamtrrescpe un putiitor de sceptru, numit de preirrca;i Viracocha gi venerat drept creator al lui Tiahuanaco qi al lumii. Pe suprafaja pietrei, Alexandru Kazantev a identificat ceea ce el consider{ a fi rm calendar venusiaq al cdrui an este egal cu 225 de zile tercstre.Tot el a mai afimat c[ edificiul a fost construit in urmtr cu cel pulin 12.000 - 15.000 de ani, intreg platoul pe care se afla fiind ridicat la actuala altitudine ln urma unui cataclism Dlanetar. in mod oficial, arheologii suslin cd acestcemp de ruine datazd de 3000 ani, aprecierealor intemeindu-se pe examinareacdtorva neinsmnatefigurine de lut glsite la Tiahuanaco, dar care n-au nimic comun cu epoca constructiilor monolitice. Exis6 insd gi unii cercetatoricarc suslin ctr Tiahuanacoa fost cindva la nivelul mdrii, argument6ndaceastdipoteztr prin descoperireaunei linii de sedimentemarine, Iungi de 700 krn, care incepe din Peru (lacul Umayo), la 100 m deasupra lacului Titicac4 gi se indrcapt5 spre sud, inclindndu-se heptat: dar menlin6nd o diferenli de nivel pozitivd (circa 30 de metri). In acestcaz insd, se pare cI, cel pufin p6ni la retrageream6rii, oralul a fost un port subacvatic, situat la aproximativ 90 de metri sub ap6. Nici mul dintre triburile de indieni arrrnanl. care locuiesc in

192

OS.KUHIIII

,I , I I VUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

193

zontr!i care au locuit acolo cu mii de ani inaintea venirii spaniolilttft nici in tradiliile aym[ nu-qi atribuie acestorai. Nici in poves1ile.qi nu ;e glsesc indicii care str ateste faptul cI sdmoqii lor su constructorii metropolei megalitice. Cdnd s-au aqezatacolo, au ce. un giganticoraqp;rasiq deipre care au presupus n-a fost llo{ ci de o rasn dispirutd de uriaqi Mai rnul de irina omeneasci,
chiar, in perioada colonizirii zonei de c6tre triburile aymars, 'l 200O-300b de ani inainte de incagi, aceltia au purtat lupte cu ||l

trib aqezatpe malurile lacului, misterioqii uro, neoamenii' Popult avmara a invins tribul uro qi l-a alungat' iar acestias-au stabillt insulele artificiale din trestie,unde locuiesc 9i astizi' Interesanl
faptul ctr nici micar aceqtia nu-Si amintesc cine a constrult Etem*.

ln 1909, a aptrrut la Viena volumul Cele doud Tilhuuttl Scris5 de M-rue^l Gon-l"t de la Rosa, care a trlit mulli unl Peru. lucrarea contine relatirile interprehrlui indian Catari, cnf rradus in secolul XVI, pentm cllugirii iezuiqi din Cochabamh.--l numer important de sforicele cu noduri, strivechi texte ince' mlcirea originald a lui Catari nu a rnai fost vlzutn din 1625, a intrat, se spune,in arhiva Vaticanului, dar referirile la Tiahur sunt deosebitde interesante.Conform lui Gorzalez, Tiahuanloc
numea inilial Chaucara. Err in totalitate subteran, la lumim 'l nefiind decat carierele de piatrtr 9i satul muncitorilor' Accatul prin mai multe intrf,ri, iar la marginea lll interior se putea face din apropiire se afla un palat, construit la facerea lumii, din

insl nu s-a plstrat nici o urmtr. Se presupunecd amplasaM sub ptrmant se datora necesitttii de a asigua o,temperatql I supravietuirii, altitudinea platoului fiind de 4000 de meFl' NAN MADOL in insula Temuen din arhipelagul micronezian, gnrpul se afla ruinele unui sit preistoric czu acopera aproape i"rUe. I"to.iu nu sptme ni-i" d""pt" originea ceti{ii .de lo ll Madol, care se prezintt sub forma rmei ingrdmadid uimito f coloani de bazalt" arezate cand intr-o ordine impecabill' - r intr-,- h-" deslvnrgit- Conform observaliilor fdcute de Erich
Daniken in cartea sa, ProvocareQ zeilor! , Narn Mandol nu $l

t,,rpoareledin Pacificut de Sud igi incarcd in mod voit operele ,r l lccturale cu motive omamentale. ( cle aproximativ 32.000 de coloane ale fa{adei construcliei rncipale, lungi de 3-9 m, groase de 0,6-3 m si cdntdrind uneori 1,r t" ',lc l0 tone, au secliuni hexagonale Si octogonale, ceea ce exclude rt,,,t('./lca ar fi rezultat in urma unui proces natural. in afara clSdirii rrrcipalemai existi canale pavate cu coloane, San{uri,tuneluri gi 1'r rrrrzi<l fung de pste 860 de metri, care se ridicd pant la 14,2Orn t|l |':rrlsalui cea mai inalti. De jur-imprejurul construcliei principale * ,rllll o terasAcu mai multe nivele, f6cug tot din coloane gi blocuri ,1,lr,r,,:rlt. precumgi alte 80 de construcliimai mici. h total, numarul r,,lo;11r:161 folosite pentru construirea diverselor ansambluri depS1' \rr' cifia de 400.000. Daci presupunem cA au fost transportate 4 l,l,t rrli pe zi si cd s-a lucrat 365 de zile pe an, rezulti un total de I ltn) (lc blocrri de bazalt pe an, ceea ce inseamrd cA edificarea rt,',l.lci Nan Mandol s-a dsfasuratpe o perioada de aproximativ ' ,'r(, {lc ani. ( irricra de bazalt se aflf, la circa 50 km distanF, iar blocwile, ,, ,rtrrrguneori 25 de tone, au fost ridicate la inihimi de 10-12 m. Itn,trrr:rsiinu stiu cine le-a construit qi eviti si se apropie de ele, , , ,rr'.rr k'rlindu-le stipanite de duhuri rele. Studiindu-se amplasarr' rtul construcliilor s-a observat cA terasele sunt pozitionate a$a lr', ,rt \:1 faciliteze accesul spre vdrful ansamblului arhitectural, unde ! irll.l Inlnrea unui tunel, in prezent plin cu api. Scufunddtorii care drt | \lrl()rat fundul apei au relatat desprc existenla unor lucruri r rtr,r.,r(linare:drurnuri, arce de piatri, construclii minate, monoliti +,,1,,r r(i de oorali qi de scoici. Constructiile de la Nan Madol se lrrtl'rrl rlirrcolo de limitele insulei, sub apa oceanului, aSa incat e pr,rr ,1,. pnicizat pana unde se intinde ,,citadela". Interesant este I'r1,trrl scufundAtorii t;i niponi au scos, din l9l9 gi pani in 1939, r{rlrl,rlr rDari de platini, metal care a fost principalul articol de *1.'rt .rl irr.ulei Ponape sub dominatiejaponezA. SACSAYHUAI\{AN \rr\:ryhuaman a fost multd weme un loc necunoscut, desi ril'1,', l( li)ftificatii se afld la doar un kilometru de oragul Cuzco. /1lrrr rl, r rt lopice ale celei mai monumentale construc(ii megalitice 'tt blocuri uriase, de peste 60 tone (unele atingard i trr,,rr, '1,1'.", "u." fht.'r ,(rr)(lc tone) sunt imbinate atat de perfect, ibri nici un fel de htrt rrr,,rt iltre cle mr poate fi strecurati lama unui cu1it. inillimea

basoreliefi.ui,nici sculpturi, nici fresce, ci doar o arhitecturl goaltr qi austert. Faptul e cu atat mai surprinzitof cu cat so I
l. Erich von Daniken: Ptowcarea zeilor, Editura Domino, Talgoviqlo loi

194

OS. KUHLEN

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

195

lor este in jur de l8 metri 9i se Artind pe lungimi de peste 5m de meti. Materia primd folositil este granitul, o roctr de adancime, extm de tare, durl Si rzistentl, in care au fost cioplite, la o adincime de cateva zeci de metri, coridoare precis delimitate geometric. La cateva sut de metri de forttreatl se glse$e un crater, slpat h coasta muntelui, rmde existi rm bloc de piatrl" monolitic, cu o greutate de aproximativ 25.000 de tone. Acest colos de piatril, cu inelfimea de 25-30 meti, a fo6t prelucrat cu o tehnictr deosebitn, in el fiind di tuite trepte uda$e,mlrginit de balustradeimpodobite din loc in loc cu spirale qi orificii. lnteresant este faptul cn uriaSut monobloc este afezat in crater irivers, agalncat treptele pomesc de la supmfala solului gi merg in jos, in vrcme ce niqte scobituri ciudate, suspendate gol, sfideazl legile gravitatiei ii toate acsta in la ni$te dimenshmi ciclopice. I,a doar 300 de mebi depbrtarepot fi descoperiteroci vitrificate, dovadit a topirii lor la temperaturi extem de ridicaie. Desigur, explic4ia oficiall nu poate fi decat cea clasicd: piatra a fost $lefuitA in acest loc prin acliunea exercitatii de rm ghelar in curs de t-opire. Ciudat esteinsl cA ipoteticul ghetsr, de aproximativ 15.000rnz, s--a sc rs in $ase directii diferite qi nu intr-o singur! direclie, cum se compofitr orice mastr car alunecSPIRAMIDELE frT T,UUT Un alt elementaflat int-o sdnsl legetud cu retelelede tunelud qi galerii subteraneil reprezintl piramidele, constuctii rtrerf,rre W inheg cuprinsul Telrei, Pk[ nici un fel de exceplie. O analizit arnlnrmJit6 a modului in care este rcalizat prtrtindeni ansamblul acestor dout elernente,rezrltat al unei gtiinp $i al unei tehnotogii superioare, rbve un as?ect deosebit de interesanc reJelele de hmeluri qi galerii pot fi asociate rmor circuite energetice, iar p! rarnidele pot indeplini atet rclul de concentratoareale unor energii cosmice, cat qi pe cel de vritabile ,,balize", menite s! semlalizeze amplasareaintrlrilor in subteran. Ce gi-au propus exact constmctorii piramideloP In mod uzual se consider[ ci este vorba de ,,simple.'monumente fiDerare. Ne indoim instr cI Marea PiramidEdin Egipt a fost in tatl din granitul adus de departe, de la Syrene, doar pentru a ascunde un singur cadavn: invelit in p6nzi de in. S-a muncit gi s-au transportat cu greu, in focul atzdtor al soarelui african, mai

mult de 2,62 de milioane netri cubi de piatri doar pentm a satisface capriciul unui rege? S-au asamblatcu grijd 2,3 milioane de blocuri, fiecare c6ntitrind cel pufin 2,5 tone, doar pntru a acoperi trupul rmui faraon? ln f'mn1a la doi kilometri de Falicon (sat aflat hngd Nisa), s ridice muntele Cau. Zona estedepartede a fi pustie sau necirculata. cei Cu toate acestea, care au v6zut piramida de acolo pot fi nurnarau in pe degete-Acasta a fost descoperit?i 1804 de Rossetti,un italian din Turin qi nu are dimensiunile celor din Egipt, dar este la fel de enigmatice.Monumentul, realizat din blocuri mari de piatrtr, cimentate cu un liant nectmoscugse ridicit la aproximativ 100 de metri de virfirl mrmtelui, ale cerui panteabrupteau determinatinegalitatea muchiilor constnrctiei.in latura rtsfuitean[ esteUliati o poarct inalte de 2,50 m, pe frontonul ctrreia s-a aflat, pane in 1921, o zvastici, simbolul sacm al jainigtilor. Laturile principale ale piramidei au 6,60 m, v5rfirl lipseqte,iar inn\imea inilial[ a fost estimati la 9 m. Este rm monument foarte modest, mai degrabn o ingr{madire de pietre, dar edificiul ascunde c6teva surprize: la baza po4ii se deschide larg, gura intunecaE a unui aven ad6nc de aproximativ 15 m. Coborind in aven se ajunge intr-o saE de mari dimensiui (20 m diameau qi 5-10 m inlllime), al cirei acoperiq se sprijinn pe o coloane centraltrconstituiE, aparent,dintr-o foarte veche stalactiti. ln partea estict a acestei adevtrate catedrale subpdmantene, $apte la o platforma carc a fost, probabil. trepte cioplite in piaFa -duc cdndva, un fel de altar. ih fundul salii exisdt doutr puluri verticale, din care unul esteplin cu buctrli de rocI, iar cehlalt, ad6ncde circa 8 m, a fost pentru prima oarl explorat de rm gnrp de speologi abia in 1927.El se termintr printr-o crevastr,care, h randul i, pdtnmde in sol circa l0 m. Se ajunge apoi la o mictr platformd de argill, de unde, in lateral, pomesc alte falii spre profunzimile muntelui. Continu6nd coborirea, exploratorii au descoperitcu uimire o noutr saltr,mult mai mare decat prima (30 m lungime x 20 m At[lfme), in mijlocul citreia s afla o altit piramidn (20 m baza x 10 m inltime). De aceast5dati, edificiul pare sI aibd o origine naturall, cdci este format din buclti de roctr, neprelucrat,care, duptr unele opinii, s-au desprins din tavanul pe$erii $i au cezut pe sol, asemea neanisipului dinrr-o clepsidrl. Cert esteci forma generalS movilei fost ajustati, iar llcas,ul a fost folosit o foarte lunge perioadl de a
lmD.

196

OS. KUHLEN

SISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMN

t97

Pe mari suprafele,perelii cavemei sunt imgriti de liningine gi cirbune, stratul depunerilor ating6nd rmeori 2 cm grosirne. Din p[cate, nimeni nu a incercat # realizeze da6ri folosind prelevtrri din aceasta zgur[. ln schimb, in jurul anului 1922, un anume Gothland, pomind de la anumite date traditionale, considerate ca st6nd la baza orientirii piramidei, dar pe care a refirzat sI le dezvdluie, a stimat cI varsta piramidei este de 4335 de ani. Conform.afirmaliilor ftrcutede Sorin $tefinescu in lucrareaSlidarea Timpuluit, de$i unii cercetdtoi considerd cd damrea pare exagerald, aprecierea lui Gothland liind, oricam, indoielnicd, existd to0qi un amdnunt ce dd de gdndit, chiar dacd vine tn contradicfie cu aceastdevqluare: satul cel mai apropiat ti mai vechi din regiune poatd numele de Gaina (ciudotd asemdnarecu muntele Giiina din Rominia). Nu cu mult timp in urmtr, registele cadastrului indicau o denumire ugor modificatit Jain sau Jain4 care ne duce cu g6ndul la nurnele unei populalii hinduse,jainii, al c6ror simbol de credinlil a existat, in mod cert, pe frontonul porF,i, pant in l92l! SI fie acesteadoar simple coincidenp? Pe coastamrmtelui Briscor! la circa un kilometru de Auhm, se ridictr un edificiu asementrtorcelui de la Falicon. Este pufin mai mare (17 m baza gi 27 m inlllimea) qi, lucru extem de intercsant, a fost constmit tot deasupraunui aven. Dup6 investigafii atente,un specialist a constatat cd aftitecfii anonimi au adoptat o solutie intalniel numai la vechile monumente mexicane: o combinatie de piramide scobite, aranjate unele deasupra celorla.lte. Din plcate, puful, a cdrui intrare se deschide sub baza edificiului. nu a fost cercetat pana in prczent. Sdpdh[ile efectuatein anul l92l de suedezulAnderson, in zona sahrlui Yang Shao-ts'rm, provincia Pan-p'o Shensi, din nordul Honan-ului/China, au dus la descoperirea rimisilelor unor adtrposturi cu aspectmai pufin obignuit. Se prcsuplme c[ ele dateazl din neoliticul tArziu gi sunt rohude, fronconic, cu diametre de 3-5 m Qi vad centrall,;i erau, probabil. locuinle pentu cate o singure familie. Cea mai mare structurtr, cu dimensiunile de l0 x I I m2se afl{ insd in mijlocul satului 9i are o formd piramidal[. R. Charroux' afuml cf, la Shanxi, la circa 70 km sud-vest de Xian, se afll a doua piramidi ca mlrime din lume. Cifra vehiculati
I. 2. Sorin Steflncscu: Sfdarea nmpului, Editura Zon4 Bucure$ti, 1992. Robert Charroux: Cortea tecutului misterios. Editura EliL ploiesti.

este de-a drepnrl uluitoare: 300 m inlllime! Spre deosebire de piramida de la Cholula (Mexic), singrrra care o deptrqeqteca mtrrime, ce inveleqte de fapt'rm rnunte, edificiul de la Shanxi parc a fi in integime artificial- Fiecare laturl a construcliei era coloratil in acord cu prmctele cardinale sprc carc este orientatil: nord-negm, sud-ro$f est-gri-albastr.r, vest-alb, iar virful - in intregime galben. Piramida este datati, cu multil nesiguranltr gi precautie, in timpul dirmstiei Hsia deci acum circa 4000 de ani. in CamUoagia strtrvecheacetate Angkor con(ine qi cateva piramide de mari dimensiuni. Despre ele, legendele autohtonilor relateazAcd au fost construite fie de giganli, fie de Pra-Eun, principele ingerilor. Primii colonizatori ai zonei centrale qi sudice a Statelor Unite au gisit movile Si piramide tnmchiate pe integ cuprinsul viilor Mississippi qi Ohio qi pe aproapetoate cursurile de ap5 din Midwest ;i din regiunea golirlui. Cea mai mare struchri artificiald din Statele Unite, dupf, opinia specialigtilor, este movila din parcul na\iornl Cahokia Mounds, sit].nt[ in Collinsville/Illinois, care aco. perl 6,5 hectare qi este inal6 cat o clidire de l0 etaje. Colina este din lut gi are unei piramide, iar laturile bazei sunt de circa ^forma 30O x 230 m'. Cu toate eforturile cercedttorilor, nimeni nu poate spune inci cine 9i pennu ce a edificat-o. Sl fi apa4inut, oarc, necunoscufiiconstructori aceleiagiculturi ca ;i cei care, acum .100O de ani, au ridicat colina piramidah (inalt?l de 50 m) Silbury Hill, de lingi Wilshire/Anglia? Altele erau rnai mici gi serveau, probabil, drept arnenajtrri funerarc. Unele aveau forme de animale, in timp ce altele constihriau platforme inalte pentu temple displrute. Movila $arpelui din apropiere de Louden/Ohio este cea mai mate reprczentarca unui din mdsurand 18 rnetri lungime. O parte Earpe lume, f6lcile deschise din consbuclii par sd fi fost platforme individuale pentru grupud de clidiri sau chiar ora$e integi protejate cu ziduri din plm6nt. Dr.James Fond, de la Muzeul American de Istorie NaturalS, referindu-se la dimensirmile oraqului-movild de la Poverty PoinVl-ouisiana" cu datltri cuprinse intre anii 1300 qi 20O i. Chr., a calculat ci acesta ae \rn volum de 35 de ori mai marc decdt cel al Marii Piramide egiptene. In 1987, au fost descoperite,in provincia Morona-Santiago/ Ecuador, edificii preistorice desfdguratepe versan{ii unui urlcan activ. Complexul este imprcsionant sute de piramide din piad,

,:

198

OS. KTJHLEN

SISTEMT'L OCULT DE DOMINARE A LLMII

r99

,i provincia Lambayeque. supranumit ,o""j a pi-"iia"lii., J "# ryrd_^o :uprafaF de aproximativ 2ZO hect e. piramid; bafte ; 30-40 de meri flanchee-I alei si piele lurgi. V""fri-"u, -""ti;; pe baza numemaselor artefacte gasite in Lna lmxti a" ;;; obiecte diverse, a ciror destinalii nu este inca s;diiUj aprecratAla doutr mii de ani"?Ji de la Teopantzolcoprezin0t un aq)ect inedit: ascunsl ^ _t-Ttu pana la Jumatateu:tr_o adanciturdde forma unei tave drcptunehiulT dh pr."g, are perelii aproape verticali.C"fe Oour sciiHn-ciparet paratete.sunt separalede o rarnptr laUl. cc creeaza imprcSiA ctr monumenhrl estconstsuitprin atipirea a douAedincii L. pe care arhitectul le-a introdus intr_o cutie. pe "irnlt rma din sciri ;, fo; urme de vopsearoqie,iar pe cealalt?t ;;p;;Jb";. d" $*gn"ti,. .rrp"."l]|tt- se $tie, in u-aditia unor popoare. cele doua cdori le-pre.zn6 ro4e/energii de sens opus, dar aceeagisimbolistictr esG folosit?ldeseori qi in zilele noastre. , Tepozrec-o rm amplasament are extrem de dificil, nlltc necesaraurcarea a catorva sute de tepte abrupte, "Lj"TT-99 ceea co tnsearnntrctr ratimea construirii ei doar in u""f fo" io utt rl si mai accesibil, trebuie sit fi fost foarte importantn. i";*;;t;f.i "u de podii sunt ales numai pentru staliili releu de radio si tJJ_ zrune.I epozieco hseamntr,,loc pietreide metal..$i este, al probabil, o aluzie la inveci4area cu un deal acoperit in ilcr"iJ ; fi* situat la Jiquipilco. Dar sinibolul .rt"" i"t T59ti:", Jo"uf " qreEel metal- este cel pufin surprinzitor, deoareceseamtrntr mar -de palnia unui gramofon oegrabAcu ce iese dintr_un dom, tohrl foarte sugestiv Si pr_cis conturat. ln plus, ta Tepozteco, p. *ti* fo"oa rosj gtsiji t:sryde giganticd, a c&ei suprafattreste a6t ::rT, ^o oe^9meqTtucrat tucat luceste ca o oglindtr. Locatnicii o nunesc " " $i esteindreptat2t n2tra s?rc cer. llrCtrur . In 1949,Alberfo Ruz Lhuilier, profesorla Universitatea Nationall Auionoma din oraqul Mexico, i inceput Ia p"hq;; ;-""6; ce- s-a sfiirsit tei ani mai tArziu cu o rcmarcabila descooerirr

asemf,ndior a fost identificat, rot in 1982,

hlj" dt +.." meri, avdnd bazeledrcptunghiularecu lanrile de 30 x rJ m-, sunt dispuse de_a lungul a muneroasealei. Un ansamblu
h penf |inef fuc;o.

JroiffitJ fllT!-c1a: qm ratenque, cea a piramidei pe carc o cerceta era acoperitl cu oare penect prelucrate, profesorul a gtrsit in una din ele 12 ctruri ome astupate cu dopuri de pian-i. Dupn cabva ore de Jfort

Observand sprc c4 deosebire poaoauele a.

nruncitorii au rculit str indeptrrtezeleqrdea si sub ea au aflat o scaxi ce cobora in adinc, in cea nai marc parte colrnatattrcu tone dc piatrl si argili. Pentrucuritirca celor 2l de trepte au fost necesari rloi ani de lucnl astfel inc6t abia in l95l pulurile de ventilafie au ,bst degajatecomplet, ceea ce a permis continuarcaactivitiflii. La 16 mefi ad6ncime, scara se termina gi incepea un culoar. Zidul de pietre lipite cu mortar care baradrumul a fost gi el inldhrrat, dar a urmat un prete gros de patru metri gi o phce imnsd de piatri. [n ziua de 15 iunie 1952, Ruz a patnms pentru intaia datil in cripta ascunsala 25 de metri sub pdmint. Dincolo de stalactitele ce coborau din tavan ca o cortin5" a observatun monolit de piatrtr care ocupa cea mai mare parte a podelei. incaperea era desnrl de spalioasl (9 n hmgime x 4 m hlime x 7 m inllfime), insl datoriti dimensirmilorpldcii (3,8 m hmgime x 2) nlJ;lime x25 cm inlltime si 5 tone greutate) care se stririjineape un soclu de aproximativ 20 de tone, a fost dificil de ridicat. Dup{ ce operagiunea fost incheiattr, a in sarcofagulde piad au fost descoperiterlmdsjlele pdmanteqtiale unui individ, decedatprobabil in anul 692 d Chr. Cel ingropat er4 in comparatie cu ceilalfi indieni, remarcabil de inalt (1,73m). Bogdfiile glsite h oiptu" in sarcofag ;i asupra scheletului au provocat, surprinzitor, mult mai puline dispute decdt ceea ce era sculptat pe laturile qi pe suprafaja capacului de piatrl. Gnvur4 extsaordinarde bine executag gi consewadl,nu infnfi$azitaltcev4 conform opiniei generale, decdt rcprczenbrea omului. Exist2l instr ;i mele interprettrri care suslin cI imaginea ar constitui schita rmui vehicul de zbor, acest punct de vedere fiind infltdt qi de friza cu semnificafie astonomictrde pe laturile capacului. Langd capitala ecuadorianl Quito se gtrseste munte artificial, un af cdrui nume esb Panecillo. inc[ de c6nd capitala nordictr a imperiufui incaq a bst cuceritA Si incendiatl de spanioti, pe panecillo s-av fecut slpeturi nenumtrratedin cauza zvonurilor orivind armrl, arginhrl si nestemateleincaqilor ascunseacolo. in ultimii ani. in urma studiilor de sFatigrafie, car au constatatlipsa straturilor, a devenit evident ci Panecillo nu es| altcevadecdto moviltr uriagf,, constsuidl a6ta timp inainteainca;ilor,inc6t nu existitnici micar cu o legendi legatit de aceasta. Exca tiile efectuatepe culmea rnovilei au scos la ivealtr o curioastrconsbucfie in form6 de stup de albine, pe ce semenaintucetva cu rm convertor Bessemer. tot intinsul celor doutr Americi, multe astfel de dealuri gi coline au fost identificate abia in ultimul timp ca fiind piramide sau movile construite de oameni.

200

OS. KI.'HLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

201

Din cele aprcximativ 80 de piramide egiptene,trei gi-au cd5tigat rm rcnume deosebit,datoriti in special dimensirurilor lor ieqire din cor:au;lrOrittntul lui Khaps, Marc este Kefren ;i Divin estc Mikeinos. O caracteristici remarcabild a celor Aei piramide mari este nu numai asemanarca lor, ci li arhitechra interioartr identictr, cel putin in ceea ce privegte culoanrl descendentsi camera subteran6. Singura dintre cele qapteminmi ale lumii care a rezisiat panA in zilele noastre, piramida lui Kheops, a fost ridicati, conform majorit?ttii aprecierilor modeme, intre anii 3000 - 2800 i. Chr., deci ar aveavenerabilavdrstil de 50 de secole.Chiar 9i in acestecondifii, acum 2000 de ani, pirarnidele puteau fi consideratedeja antice. Cea mai mare dintre ele nu este,tohr$i, gi cea mai in virsta. in zoni au fost iugistrate aproximativ 40 de monumente asmtrntrtoare, ln timp ce in tot Egip$l 9i in Sudan existil nu mai pu{in de 180. Piramida lui Djoser este cu un secol mai veche decat Mara PiramidI, in timp ce constructia de la Niuscrre este cu doui sutc de ani mai tandr[. Interesant este faptul ctr cele mai mari gi mai ftumoase edificii par str fi fost ridicate intr-un interval de cel mult 100 de ani. DacI acordam crezaretraditiei copte, conform clreia Piramida lui Kheops a fost edificati cu 300 de ani inainte de Potop, se poate aprecia vechimei ei la circa 11.000 de ani. Textrirl scriitorului copt Masoudi (mort in 975 d. Chr.), al carui manuscris, numit al lui Akbar - Ezzemqn,aflat la Oxford, subliniaz5: ,,Suridiunul dintre regii Egiptului dinaintea potopului, a constnlit cele doud mari piramide. EI a ordonot, de asemenea, preolilor sd depundin acestea totalitatea inlelepciunii lor Si ansamblul cunoStinyelor tn difeite lor arte;i Stiinle, in acelasi timp tn care scrierile conlineau $tiinlele oitmetice Si geometrice, oSa incdt ocestea sii patd rdmAne ca mdrturie, pentru benefciul celor care, cu timpul, vor putea sd le inleleagd. In piramida orientalii (a lui Kheops) au fost inscrise sferele cereStiSiJiguile reprezentdndstelele Si planetele. Regele a poziSiile stelelor Si ciclurile acestora Si, in inscris, de clsemenea, acela;i timp, istoria $i cronica timpuilor trealte, a timpuilor ce vor veni ti Jiecare din eyenimentele iitoare care urmau sit se producd in Egipf'. Mai recent, istoricul arab Abou-Zeyd-el-Balkhy a sustinut ipoteza unei varste de 73.00O de ani. El qi-a bazat evaluarca po traducereain arabl a inscripliilor sapatepe pl6cile care, dupd cum

se $tie,acopreau candvaedificiul, textele respectiveindic6nd faptul cd lucrlrile au iriceput pe cand constelatiaLtei se geseasub semnul Cancerului. Abd-al-Latif (scriitor arab din secolul al Xl[-lea) menlioneazi in memoriile sale ca semnele hieroglifice care acopereau piramida ,;unt in numdr aga de mare, incdt, dacd le-am copia pe hdrtie, numai ce se aJId sc'ts pe suprafaya ocestor doud piramide (Kheqs 9i Kheften) ar umple peste 6000 de paginf'. Afirmafiile sale sunt in concordanti cu insemntrrile lui Herodot. care a finut si menlioneze ctr ele fumizau informatii detaliateasupra modului de constructie al edificiului. Tot Abd-al-Latif mai amintegtein scrierile sale de faptul cil in anul I 169, sultanul Melik-al-Azis Otrnan-ben-Iusuf a dat ordin ca piramidele si fie distuse. Duptr opt luni de muncd neintreruptS,in cursul cilrora au fost cheltuite uriaSesume de bani, sultanul a trebuit str renunte. in fnal, piramiaa Roqie nu parea decat zgariau. Din ptcate, pan[ in prezent, cu toate eforturile flcute de arheologi, nu a fost descoperit nici mtrcar un fragment al faimoaselor pl'ci, iar sansade a reuqi intr-o astfel de clutare este minimtr. Tabletele, in totalitatealor, au fost utiliz^te la reconstructiaoraqului Cairo, grav afectat de rm cutremur, petrecut, printr-o stranie coincidenli, la putin timp dupn ce Abd-al-Latif Si-a notat observa(ia. Cea mai cornplica0t arhitecturdintrioart, prin dispunereacomplexd a spaliului, o prezintil pimmida lui Kheops. Interiorul ei, destinata adtrposti(conform teoriei oficiale) trupul faraonului mort, sau mtrcar a simula acest lucru, prezinti unele particularittrgi surprinzitoare: este prevdzut cu doul guri de ventil4ie, ce comunicl la nord s,i la sud deqi realizarea lor a ridicat serioaseprobleme constructorilor.Vechiul nume al piramidei era Yekhet- Khufu (vu Yekhuet- Khufu, Ehet - Khufu ) adice ,,Orizontul lui Khutu ., ,,Locul splendorii lui Khufu". Conform informafiilor lisate de I lerodot, piramida a cerut 20 de ani de efortud, in timp ce drumul pe care au fost transportateblocurile de piad a fost construit in zcceani. Marea Piramidr, c:ue ne apare ast?lzi,nu este aceeas,i aceea cu pc caxo vedeau cei vechi. Atunci ea era acoperitit pe cele patru lL(e cu o inheclminte de calcar fin, alb, netd flrd asperit{i, ce rqflecta soarelecu o str[lucire ftrri de aseminare. Aceastajustifica lizic numele pe care vechii egipteni l-au dat Marii Pimmide: Lumina. Piramida lui Kheops prczint?tun sistem de galerii foarte com-

202

OS. KTJHLEN

SISTEMUL @ULT

DE DOMINART A LUMII

din trei nivele: unul la mare adincime plicat, compus in esen1tr ei piramioei,al doilea pulin deasupra -9ial treiler !it*:i'."u uaza inel$mii piramidei. Piramida lui Kheops' carc tu i..-ar"t* "umai mare de 5 hectare,avea latura bazei dc cu ""uoe1'.up*fqe Zli.SO m si ittalti-.u de 147 m (azi, de t38 m) $i se termintr 2'300 00o de blocuri unaQe' o platformi de 6 m2. cele aproximativ qi 50 de A!o*" it ZZOde rinduri Ei avdnd mase cuprinse intre 2 din carierele de piatrr, gletuite, transportateli iliie, ; f";a tlfiate coningemanatecu precizie milimetrica' acolo unde a cerut-{.. alb fin' era acoperitcu lespezide calcar rd.qr". i"*gtf'.dificiu u.taIi au mai ramas putine' la baza piramidei' Singura Oi" rntenor "u* la int'are se afla pe laturanordictr" o inaltime de 16'5.m'.ln galerii si canaledG de coridoare, sistm a fost conslruiiun adevarat cdtevasute de metri in lungime' galeria cea ventilatie ce lotzlizeazd, l"itgl avind,4'l m si fiind situati la o inallime de 8'5 m' U-n -"i i" pant?iduce la aqa-zisa camerdfunerard, in care se afll "otiO- presupusul al sarcofag lui Kheops' 5i azi ' Spre debsebirede alte piramide egiptenvechi. M1.a ItTTtds (J trhat! are incaperi gi coridoare ce ulca pana sus in intenorul el' bazei.in centrullanuii dinsprenord' ducela un PasaJ chiar deasupra la accsl mii c" coUoa.Aintt-o incipere in st6ncd,sub pimmidd: De o camerdmic[' oLi oorn.*. un alnrl' ce duceir sus.mai int6i la esto nrrni,i u."- CameraRegineisi apoi Ia MareaCalerie Acestaqi inalt de 8'5 m' MarcaOalenc' lung de 47'5 m un culoarin pantA. CameraFaraonulul' in schimb, duce catre "u-"- ""u -tiSituattr in centrul nhamitle!' c3; sarcofag. 'pa1ioas5, presupusul ;; de oe tungr to,s m' lata I : ut,Tlt! alaraonului. ;; "."tit" i;;r"; 6 m, esterealizatl in inregime din Fal:,p',ut?nul n::.l: de apioape aproximativ400 de tone' un format dln 9 blocuri' care cant-aresc panutpg saleriade intrire se ramificdun coridor carecoboarain nivelul bazei piramidei' 11t- Plt I il o udattci^. de 3l m sub nu a putut fi stabiliE' fapt ce vine in. spriiln{ .a-i ua*"i-" de galoll ,p"i;a ;t acestaconstiuie o inb-areintr-un sistem cr1! subterane.Camera Jianerqrd a reginei, canalele de aeri.sire.' dl masei uriaqo .""i rru.* .*1"".'menite sa reduia din presir'rnea o ulmttoarc opera c piatra asupraboltei cavou.lui'completeazd
stiintA si de tehnicS. ' istoricul grec Herodot a adtat cA valoarea exacta a

Cnidus (scriitor din secolul al tr-tea i. Chr.) afirma ctr luneimea yngl !1uri a marii pirarnide era de o optime ant _r" rni,iJ- i" latitudine. PasionaJii de mistercle egiptene au descoperit ;i aite aspectematematice interesant: - cele patru varfi.tri ale ptrtratului bazei sunt orientate,cu aceeasi precrzre,spre cele patru prmct cardinale: _- ?nnlfmea piramidei lui Kheops, inrnulfi0t cu un miliard este cgali cu aproximativ distan(a plmint_Soare; o . :. -.btA cu stabilirea (olului piramidal, s_a observat ca suma Iarunror bazeipiramideiindici numdrulde zile dintr_unan 1365,2210 (nli); piramidal inmul(it cu lOE dtr aproximativ distan(a 11 .1ol_ parcursdde Plment pe ortrita sa in jurul Soareiui; - impa4ind perimetrul bazei la dublul inAlfmii se obtine nu:3,1416, iar din raportulOir* Inarultranscedental uo.,."iu il"a'i_ limea trirmghiuritor fetei piramidei) $i jumatatea bazei tzultil;;_ rur rmgonalf=1,618 (numarulde aur); in ambelecazuri inclinarea lc(elorfatAde orizontaltr esteaproximativaceea;i:51050,. - mencranul care traverseaz5 piramida imparte continentele si ((eanele in d:uf patt egale. Aceastil particularitate da cu atdt mai rlurr oe gandltr deoarecemodificirile pe care le_a suferit scoarta tcrestri in ultimii 6.000 de ani sunt retitiv minorc, connuul conti_ rrcntelor, !i suprafala lor, r[m6nind practic'aceeasi. Sn fie rreesta indiciu cAaspectutinrregului gt"U un -deci iarna"t r .*"u"or"ui rc consuuctonl monumentului? DacA este aqa" marile pete albe, r ire mai persistaupe htu{ile lumii acum doutr secole, o."zerrtu,l rrcr o erugmA pentsu iniliafii carc ne_au precedat cu "u cincizeci de

\ccole.

inctinaie a piimiOei era egald cu lungimea de un stadiu' adbl aind'-"" grad de latitudine, in timp ce Agatharchides *,i-i

Dup5. arati Sorin $bFanescuh lucrarea Sfdarea Timpu, "ln ,, parateta carc trece prin edificiu (30u) acoperf cea mai mare rrrtindere continentall,lungimeape uscata tuturor celorlaltefiind ',",'ilol'^n?.f.91S.. Pozilia exacuta piramideinu esteinsi de 300, nordict. .,Eroarea.., loc sa simplifice ' I oc zy")6')1" lahtudrne in o.complice qi mai mult: datoritadensiutii u*o.fJr.i,-o lrrrrhlema. r,rritde venind din spaliul cosmic O."iuta Jir-A.l_ru'i ^lumh5 r,rr. asuet mcat, de pe sol nu vom vedea arnplasamennrl ""t real al rrrrsci.Or, calculul demonstreazi c6 mijlocul pi.u-ia"i rc"-rO -Consta'tarea;";il;E, J tr,.rcoretjc_ 29u58-'5.1" 22 de sutimi. lasi ,l''l"qr sapaneau Itzca, astronomia geografia pufn la nivelul cel $i

, i;;;;;;;-

OS. KTJHLEN

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINAR"E A LUMII

205

epocii moderne. De asemenea,precizia realizlrii Marii Piramidc este extraordinar[, dacl tinem seama de faptul ci dimensimilc laturii celei mai lungi gi a celei mai scurte diferf, doar cu 20 crn' iar terenul din junrl struestenivelat la mai pu{in de 2'5 cm. In plus' la mare ad6ncime, in intrior, perefii galeriilor au fost pictali in culori vii. Tinand cont de faptul ctr toate pirarnideleexistentela ora actuall pe intreaga suprafa{i a Terrei, nu au rur v6rf propriu-zis, ci se iermini cu o platforml de cifiva metri pdtrati gi amintind una din irl caracteristicileefectului de piramidr, prezerdate qnexa 3, care sc refera la existenta unui vortex energetic emanat din apexul piramidei, care creqtefi seextinde in iniltime, trebuie sd rcmarc faptul cd ,pietrele unghiulare" ale piramidelor, carQ erau realizate din , diferite metale $i erau plasate in v6fil acestora,aveau rolul de a amplifica radialia energiei de cltre structura piramidah. De exem' ph1 dupl ce s-a stabilit c[ in cazul unei piramide din carton dG ' numai iO cm indllime, vartejul energeticrespectiv poate ajunge la aproximativ2y'0 m;i la un diamenu de circa 1,80 m, s-a puhlt eitima cd" respectdndpropo4iile in cazul particular al Piramidei lul Kheops, voftexul acestia avea dimensiunilc de 3288 de meti in time fi rcspectiv, 2466 de mett diametru' in acest mod, pi' ramidele puteau funcliorn permanent ca veritabile balize aerieno pentru navele din spaliul circumterestru. Putemica fascinalie generata de misterul ce planeazn in jurul piramidelor a dus in epoca modemi chiar la tentative de dezlegaro In a enigmelor lor pe cdi aparcntparaPsihologice. acestsensputan aminti principalele revelalii ftrcute de mediumul Edgar Cayco de (18.03.187?-03.01.1945) fi sintetizate Paul Ioan in caneaP/' ramido lui Kheopst, refeitoare la originea piramidelor din Egipt: r Perioadaconstruirii: 10.490-10.390 inainte de intrarea Prin' tului Pecii in Egipt, perioadtr ce coincide aproximativ oo presupusadatit a scufundtrrii Atlantidei; dacd se examineazl relelele liniilor de fofll . ,{-pia"u-*t, la suprafala Plmantuhi, se observe c[ epicentrul acsocl est foarte aproape de locul unde est amplasacl Piramidn; r Tehnica de constmire: ,pin folosirea acelorfo4e ale care permit ferului sii Pldteascd fo4ele ascensionale
l. P^\rl lo n, Piromida 1997. lui Kheops 5i secretele inilialilor ei' EdilJln All'

acelor gaze care sunt din ce in ce mai mult folosiie in civilbalia actuald"i o Iniliatorii: Hermes qi Ra au rcluat proiectul lui Araaraart gi s-a inceput consfructiaa ceeace esteacum la Giseh. Autorul Corpusului Hermeticwm, Hefines Trismegishrl, nu a fost un geniu ridicat din nAndulegiptenilor, ci un ini{iat al unei alte civilizagii, incomparabil mai avansate, care nu l_a intereJ pe credintarligioasa, cunoagterea sine. Mitolosii sustin ci in cA el ar fi inventathieroglifeleqi i_ar fi inviFt pJesiotent diferenta limbilor. Cayce suslinea ca in Atlantida se iorbea o srngurd limbl, ca, de altfel, pe intreg pdmantul inr_o anumiti perioadi preistoric6. o Durata lucrtrrilor: o suttr de ani, sub domnia lui Araaraart. Referitor ia metodele de transport care au fost folosite de cAtse co-nstructoriipiramidelor, existi o serie de indicii care sustin posihilitatea. folosirii unor tehnici.care au eliminat iun. rr muncii fzice propriu-zise.Astfel, nurneroase -ui -ur. ".u tradi(ii afirml carn.. trecutul. uria$ele blocuri de piatri din ."r" ,*t -indeptrrtat, cqrncareollentete constructiimegalitice,se deplasau singurenrin rrer.dirijate de preolii initiati. Astfel, legendele vechlor liuitol ai Americii de Sud afirmi cI ,,in timpui itrdvechi toyi oanenii iiiii 1'rterea de a zbura.'.';i chiar .pietre mari erau deplasale ldrti eforf., rirr ln Egrpr,preoul autenucierau recunoscud duptrcapacitatea de ir se ridica in aer. Conform lui Strabon,performanla putea fi atinJ |)rin posturi (inute conform rmor anumite proced*i, in timp ce lrrmai,stii _tibetani fac apel la o sofisticatil metodf de eaucali" s,i controlal fizicului gi psihicului uman. Pliniq in N.aturalis Historia, relala)azd, desFe arhitectul Dinocrates care, pnn anumite metode, reuFa sI fin6 suspendatein ylzdulr,.i1 Templul din Aninoe, diverse obiecte. De asemenea, in lcmplul lui Serapis, de lAngtr Alexandri4 preolii egipteni ridicau rrrler un disc de metal figurdndSoarele, Casiioa-oi iar Je "orUeste urrCupidon de fier care pluteain templul Oianei.Despreracla tui Mahomed_.se spune ci sute de ani a fost atimati 'Ae pUfonui rrrrscheii din Medina fara ca ceva vizibil se o suslinf. ierinteie lcrrn Leurechon, in Recreation mathematiques tp-ir, f OZOj, .r.rigurd pe wemea sa era binecturoscutit metodade ci "e o a mentine rr ;rer.diverse corpuri,fdri a fi legatede ceva,la fel cum procedau rrr(iatii antici. Smyth, astronom rcgal al Scoliei, care a trf,it in 9l-]:lf!"fri ',r'colulal XD(-lea, a fost un om de gtiinp capabil,'darqi un pasioJ

il

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTjMII

numerclog - caracteristici Aecvent int6lnidt la fiancmasoni -, care se dezvoltl prin studiul Cabbatei. impreunl cu mentorul lui.in piramidologie, editonrl londonez John Taylor, Smyth,era convins ie Marele Athitect proiectaseti Marca Piramidl. Smyth a recunoscut clt dimensirmile piramidei confineau adeYlrata valoare a numf,rului, lungimea anutui, circumferints Pemantului $i distanF penn la Soare. Din calcule fitcute asupra pasajelor interioare ale Marii Pirarnide, Smyth a dat interprctitri rcferitoare la evolutia ulterioartr a civilizafiei umane, stabilind chiar qi dara Parusiei. Important de subliniat este faptul cI Marele Arhitct, Durnnezeul venerat de toti francmasonii,nu esteDumnezeulBiblrei, Iahve, Creatonrl, ci tocmai ingeml ctrzut,cel ce s-a in lat pe sine insusj, Lrrcifer. Estedenumit de Marele Arhitect, deoarece este st?1p6nul necontstatal tuturor masonilor (zidarilor), al tuturcr celor ce se striduiesc str inalte o noutr lume peste ruinele ordinii instaurate de cel care este numit Durnnezeu-Creatorul.
EFECTUL DE PIRAMIDi

Dr. Serge V.King, referindu-se la teoriile carc incearce se explice fenoirenele telate de etectut de pirardda' a afumat: 'Jncer' cali sd pdstrali in minte doud intrebilri: uplicd acea teorie toate manifes-tdrile cffioscute ale fenomenului si poate f ea fo-lositil pent'u a prevedea o manifestare incd nedescoPeitd? Actualmente -nici o teorie Privind energia Piramidei nu rdspunde mullwnitor acestor doud citerii'. Dtn multitudinea de teorii care au incercat si explice fenomenele implicate de efectul de piramid,' pot fi amintite: o teoria virtejului de eter; o teoria radialiei; o teoria magnetictr; o teoria lentilei cosmice; o teoria energiilor multiPle: o teoria energiei Primare. Formularea unei teorii unitarc asupra efectului de piramid! intaflie sd-$i facd apari$ia.Schull qi Pettit arlta in lucrlrile lor cl ,,o noud energie care poae fr refractatd' refectatd, polarizatit oPtic' poale f clrilarlt cu ale energii 5i poate provoca efecle ay-, 'mdndtoare frecdii, electric dfii Si radialiei luminoase' se.dezuoltd in aserneneastr1rcturi". La cercetareacimpului energetic al piramidei au fost folosite de ctrtr L.Alvarcz' laureat al Premiului Nobel pentnr fizicI in 1968, numai metode itii4ifice verifrcate in

cadrul unui program la care au luat parte numeroaseinstitutii din SUA 9i Egipt. Din investigaliile efechrates-a constatatctr fenome_ nele nu se incadreazd teoretic in legile cunoscute ale qtiintelpr nahrii. Dr.W.Reich, a denumit aceastA energieorgonicd;i d afifiar 91 ageasla este energia vitaltr care ftrconjoari toate obiecrele si fiintele planetei. ideeacA unelertrmasite tehnicii electromagnetice ale din . Inn-ig6 antichitate puteaproteja qi astilziunele secreteincd n'eelucidate ar ale piramidelor egiptene,referito-are existenla unor inciperi sig! la late in interioml construcliilor. ln urma sondirii structurilor in-terioare ale piramidei lui Kefren de Ia Giseh, a maselor de piabd. cu ajutorul razelorcosmice,de c5tredr. Arff Gohe4 de la iJniveni_ tatea Ein Shams, Cairo (care a folosit printrc altele qi un computer deosebit de performant) desi testele au fost realizate cu deosebit?t competen(tr,inregistririle ftcute intr-o anumit?l perioad! de timp asupra aceleia;i zone nu se asemtrnau deloc, diferind de la o zi li alta. Referindu-se la acest aspect, dr. Gohed a a{rmat: ,J)esJide toate legile cwnoscute electronicii $i ale stiinlei si esteinpiibil ale din punct de vedere $tiinli/ic! In piramidd acSioneazdinumite influenle care nu fin seamq de legile itiinlei,,, iar irntr-un articol din Innes se afirma: ,*9peranleleunor mari descopeii s_au limitat la o, mulsime de simbolui lipsite de senr.. Ceei ce ni se pare o incelcare a legilor gtiinjei, in cazul acesta poate fi pur qi iimplu actiunea altor legi, ori folosirea sau modificarea t"gi p. c-are nici astltzi nu le inlelegem, tensiuni si eforturi ce "noi reprezGta fo4ele ascunseale pAmantului, planetelor, Soarelui, Lunii qi stelelor.
SIMBOLISTICA

noastre de la Herodot, care a notat ctr ,,o veche insciplie hieroglifcd pivitoare Ia piramida ceq mare precizeazd cd faraonul Khiops a indllar-o ti tn acelari timp a reslaurat un monument din qntichl ate. gi anume S.finxul-" Solul dur sub care se aflA galeriile nu este rocA, ci pur gi simplu plmdnq nisip qi argill tasate di atAtea milenii. inc6i a devenit tare- ca piatra, constatare ce sus{ine observalia privind antichitatea Sfinxului. Templele pot fi distruse, ca4ile pot fi a.rse,iar inaltele cunostinte dobandite de cei din vechime pot fi date uiritrii. STiarul ramane ii

. Referindu-ml la cazul particular al piramidelor egiptene $i la existenla arhicunoscutA monumenrului a sculpnrralce-si.aiui" im_ presionantele edificii, trebuie amintit faptul ia" conform -tradi6ei, nici un om de pe Pemantnu stie c6nd-a fost ridicat Sfinxul.'Cu toate acestea, o informa{ie ceva mai precisda parvenit p6nd in zilele toateacestea, pand

SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMII

208

OS. KTJHLEN

este de ajuns. Conform interpret?irii lui Papusl, Sfinxul este prin excelen{trun simbol al unit6{ii, rezumAndin sine cele mai stranii forme: simbol al adevdrului, el aracl ratiunea tuturor greqelilor ln chiar contrastele sale; simbol al absolutului, el aracl crqtinului ingerul, vultuml, leul qi tauml care ii inso{esc pe evangheli$i; israelitul recuroasJein el viziunea lui Iezechiel, hindusul, secretele lui Adda Nari, iar savantul descoperasub toate acesteacele patru forme elementareale energiei: magnetism, electricitate' caldurn qi lumin6. de I-Isiind la o parte aspectele ordin $iinlific prezentateanterior, nu Dot se nu remarc o hfiebare care intrigd: de ce nu au fost edificate tumuri, cuburi, comrri, domuri sau sirnple ingrlmddiri de pietre? Din pure considerentede rczistenli sau de estetica?Cu ce icop au foJt ridicate? Sunt monumente'morminte' temple sau constituieo reprezentarea realittrfii de dincolo de aparenfe' un omenirea din timpuri imemori' simbol al Puterii ce guverneaztr ale? Importanta implicaliilor teoretice ale existen{ei unor irtinsc retele de galerii subteranepe intreg cuprinsul Terei este capitah' deoarece acesta reprezintil, prin excelenti, elementul care poate distruge din temelii intregul edificiu clasic, atat in ceeace prive$te modul in care esteperceputi structura realtr a Pftnentului' cat qi ln cel referitor la veritabila istorie a umanittrtii. Aceasta este ratiunea pentru care simpla abordare a subiecnrlui in cauzi in cercurilc stiintifi"e si academicea devenit un tabu desava$it si pentru carc itudiul sinrrilor megalitice este facut cu o remarcabilEuniformitate. Pentru a elimina conformismul care caracierizeazi investigatiile din acest domeniu, voi continua prezentareaaspectelor referitoare la aftitecturile megalitice specifice relelelor de nrneluri 9i galerii zubterane,cu alte doutr categorii de constructii megalitice, respectiv cele care pot fi atribuite unor civiliza{ii megalitice qi cele presupuso a fi servit drcpt observatoareastmnomice sau temple.

5. CrVrLrzATIr

MEGALTTTCE

Conform teoriei oficialg strivechile civiliza{ii megalitice sunt considerate a fi expresia neoliticului superior 9i a confnmdrii victorioase a omului cu nahrra, care deqi lupta sI supravieluiascd igi gtrsearesursede a construi pentru devenire.$tiin{a contemporanl
l. Papwi $tiinla secred, Edibra Heral4 Bucur9ti.

susfine ctr megalitii in form5 de menhir (st6nci neprelucrate), dolrnen (peqteri construite) sau cromleh (consftuclii rctunde de piatrr cu buiandruguri) slujeau,probabil, cultului mo4ilor, in unele locuri navigaliei de coast?t(de exemplq pe malurile Finisterului, unde incepe Canalul Minecii), oficierii slujbelor in cultele pagane gi observaliilor astronomice,care permiteau,cu o precizie mai mici sau mai mare, deterrninareamomentelor de solstiliu qi, o datit cu acesta,$i a celor mai importante strrbatoriale anului. ln majoritatea cazurilor, edificiile dau impresia unui incredibil efon de constru4ie. Aga, de exernplq celebreleformaliuni megalitice de la Sionehenge,aflate la circa 130 km de Londr4 au fost constnrite, pe de o parte, din st6nci de dolerit albastru grele de 82 de tone, rm material excelent pentru confecfionarea securilor de lupti, extras din colina Prescelly Hills din Pembrokeshir,aflati cam la 200 de kilometri deplrtare (mai tirziu doleritul a fost folosit la confec{ionareapivolilor) qi, pe de altlt parte, din 8l de bolovani grei de cdte 50 de tone, din granit dur, despringi dintr-o stanca situati h o deplrtare de 35 km. de Stonehenge,in Malborough. Treizeci din aceqti bolovani au fost ridicali la verticaltr, iar ceilalli au fost prelucrali in fomrl de plarqee de piatr6. Am fost ob\nuili cu ideea cd oamenii orinduirii tribale, care srmt considerali arhitectii constructiilor megalitice, triiau in comunitili relativ mici, fiind limitali in ceeace privegtehnna la indeletnicirea de vanttori, agricultori sau pAstori.Un mod at4t de prinitiv de asigurarea hranei presupuneexistentaunui teritoriu mare pentru fiecare neam sau trib. De unde, atunci, acele fo4e u[Etne necesa!' De construirii rmor opere atet de grandioase? unde sutele de barbali voinici capabili sI miqte din loc blocurile de la Stonehenge? Cooperarea dinte triburi nu pare probabili, mai ales cand era vorba de intereselesfict limitate ale unui trib, ca de exernplu ob(inerea materiei prime pentru confectionareasecurilor, inmorm6ntareaunei cSpetenii indiferente neamurilor striine, sau organizareaunei sarbatori f6r6 paxticiparea unui public larg. Iar dacd acqti bdrbali putemici, cei mai pricepuli oameni ai tribului sauneamului lor, erau eliberali de alte mrmci pentru a se ocupa de cioplirea, Fansportarea qi ridicarea megali{ilor, pe prioade lungi de timp, cum se mai irnpacd aceasti rcalitate cu ideea trudnicei reproduceri cotidiene a propriei forte de munctr, necesareasigurdrii hranei? $i oare cum au realizat aceste monumentale consauqii oamenii presupuseiepocl de piatrd, in condiliile in care unele din ele rdmen o imposibilitate tehnici chiar gi pentru tehnologiile actuale?

zt0

OS. KUHLEN

OCULT DE DOMINAREA LUM SlSTErvruL

2rl

o Adeplii paleoasrronauticiiau glsit in ac:st d91n:,n1: ::lisI teola tlcTt :1T:-T-sT deosebit'de 6ogata de argumentePgn99 u:tu"ti

i?rf,L.t

cat meialitice' d" p"ttit'"nte TP culhrrtr ".i,i*"uidemonstreazactr "exportul" de "ry este una iDoteztr?lstoria ne

firndamentale ale tuturcr civiliza$ilor' consii;'-";";;"d"ii; vizitatori celes'ti, d4inntori ai unui livel p*^-,itii ilta"J "i i..Jit o" ridicat" s-au stabilit temporar pe T.errl ;ilil; sd fi edificat construclii similarc cu cele de ;;;;iil;;""e$tia 'oe planeta de origine este incomparabil mai marc decat prooaourde t saE realizat edificii tipice comunit'itlilor umane' fi;;;;"t qi piramidelor' tipul cetittilor, galeriilor ""-h-;;:;;; fi iosi motivalia ansendrii unui grup relatil p]Tcnrl de veoerc ar restrans'intr-o activitate a clrui utilitate din Nu est' oarc' mar Jfatotlifot spa$ale ,,scap6" oricrrei logici? sa fi fost opera .nor megalitice ;;Ln ; iiroi .t in ti-putui' care -sa*uturi fii"rrlsT'riltiJ-ai.pa*t"- in negu;- ce au penaud4inut s rcalrTtlret mijloacele tehnice p".i*ai Iot de inflorire 'unor edifrcii impnesionante, precum Teotihuacanul' Machu-Piccht! insrrlelor Bimini- 9i Andros' precum qt dio Sete Cidades, rmPrxru ""1" -tt" cele din lnsula Pa$elui, care au supravielult curgeru care continutr str ne uimeasctrgi asulzi? TEOTIHUACAI\ ale vasnrlui omq Teodhuacan' situat in mijlocul Ruinele m[rte Ciudad de Mexicp' Dodisului mexican" la 42 krn nord de capitala aceea$ilatitudine ca 9i Machu Picchu' Despre ;;il;;;"; centru curural misterioasapopulalie care a ridicat acest important singurele informagii care se qtie nimic in prezent' "f'n-Jif,'"i avdnd ca tmice izvoare povestililg aztece despr.e ;-;t';;;, de tare p a ecr' uriasii-ouiname. Ora5ulacestai-a imprcsionat atzit celor care inu adicd incdi ei-l-au nwnit Teotihuacon, "asezarea drumul cdtre zei". 23'5 km2 9i ese Teotilruacanul se intinde pe o zuprafa15de a Sorrelui" ce are penmetrul &rzJr dominat de gigantica Piramidtr --i"i, aproximativ egalil cu perimetrul Marii Piramide J"-iSoo O. La fel i- i*i1i-"u inifiale (calculati) de 93 de meni' iitt'e"i"i tatura Dazer <rc are ae crioscuu este qi Pirrmidr Lunii' care metri ;i inillimea de 42 de metri AEt adeverata -J"",i*ti., ^"-J-"i"laio. cat $i denumidle initiale ate u::.tlora uu fIT iJt :mecu oanecunoscute,deoarece inainte de venira sparuolllor'

aqeztrri sistematic,denumiri atece tutuor vechilor Iu""ra in -oa de pe cuPrinsul Mexicului' -- 'U" ce au *p""t interesan! care a fost remarcat de cercedttorii ca lm ceas Soarelui, este acela cd ea functioneazi qi pe "t"aialpitLiO" schimbfii echinoctiului' pe 20 martie ;;;";o'1 ;;;' formeazi un mlnunchi d-raze fatada vesticr se ;;"-i;;; esteuimitor' t'ecandu-se la.ua u n"ta' Procesul ; ;fi;at";i" la umbra totala' Pe durata a exact 66'6 ;;-plet'?t ; ;ilttt""* *'*di** secunde. matudrn$i Teotihuacan a llsat o imagine a infloririi 9i toate celelalte arhitect'rii ironumentale' itu;;iul. d.;;;;ti" qi- necerasnecrc ale vietlt creatonlor er rimdndnd nedescoperite cel mai mare centrureligios.al in-tJ tig*' ;ffi:G;';;; Mlrimea lui qi a ii*il"rtit"" 9i ace$ lucnr nu era indmpldtor un Jt ii.rt.iu" pe toti azecii' care' deqi chdiser' ;;;;ih explica cine putea er. reotttitanul, nuli puteau ;#;;ffi; "um precum Teotihuacanul ' con"trui ctva MACHU.PICCHU un oraqin sensul Orasul smnt Mrchu-Picchu n-a fost niciodati au fost gasitt acolonici ternple'nici idoli il;;;-Nu .b;,.ffi sr se sunta m nto:lr .i t]ici sttn i de zeitili, fala de care poporul

:i ffi.ffi

iimpul incaqilor, locuinlele abia ajungeau '"rt or facute de comelia Peratu !i Bemar.d i#i'*"6. di" civilizasii Pietr'ele-"d noiOin*", in lucrarea 'Mesaie ale unei alte Mochu-Picchu decdt'n a- fost nurnit ;::;;7r;",-iil'-nu munf"caSii l-au numit l/illcabamba' dupi lanpl .*.tLr.i."a. orooriu-zisd nu a purtat nlcr ca nume, ins6 aqezarea i"a civilizatia.Jnca "" nici ca cetate,"""f"qi oraq' un anumu.nume' deoarcce-nu primit ca moqtenire' impreuntr cu-rmete ci doar l-a i-" "o*t "it, *"i ;tiinp Oemult uitate' De ace la Machu-Picchu *"*"-"f" dour ttil*i d" tonstruc$e diferite: stilul megalitic il i**l*.*t,J a construcfiilor initiale-fiind "tdT:] 1" ;;:;;"-"teristic[ il;i de construclie, carc nu suferl compyaFe.:-n uf'pi"tt"to. lla.i-" iscustn(a chsica. Incaqii au $iut doar sr imbine cu ffi;;trd; prctentiile lor imryriap, monumertala a Pistoriei cu ..i "'-'i"*"-e-"*' at "nire" ultimul rege inca'g,a petecut acolo multi ani
i-EIaiJ"** ii" i"iit nt' ate unei atte ciilizolii Pie'rele ;i Bmad Roidingg! Mesa"/ Edittra saculurn I o ' Bucurgti' 1996

;;:"

penh" ii" i* oegezdlute TaT'cniar L'e 1i31 pentru 60 de oam '

2t2

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMNAR.E A LIJMII

2t3

vietii in exil qi este posibil ca el sd fi cunoscut, cel pu{in parfial, secretullui Machu-Picchu, dar nu l-a divulgat nimtrnui, nici mdcar atunci cend spaniolii l-au torturat Si l-au ucis in plaza din Cuzco. In perioada de agonie a imperiului inca;, locul a fost folosit mai mult ca rcfugiu pentru femei, fecioare ale Soarelui, ,yestale.. 9i preotese ale Templului Soarelui, care, insotite de credinciosi si soldali, au rcu|it se fugt de cuceritorii spanioli. Cum indienii aL pestrat ttrcerea,Machu-Picchu a cezut in uitare Deste30O de ani_ pdni in 1909, cand a fost redescoperitde penranul M.Gonzalez de la Rosa. A urmat apoi o perioadl de jaf, in care Himm Bingham a deyastat operele de ardl din zonl, pe care le-a vandut-unor colectionari particulari din SUA. _ Oragul esteconsiderato,,rninrme a antichititlii.. datoriti aqezirii sale deosebit de frumoase, conceprliei inteligente qi originhe 5. constuctiei sale neobignuiG. Blocuri de piatra supradimensionate, care centilrcscinne 100 qi 300 de tone, au fost transportatprinE--o metodi extsm de eficien0l gi necunoscut?l prezen! tocmai din in munlii aflafi chiar in fa(a 'ina1i-itor f"i Vicfr"-iL*rr|, peJe prtrpestii deosebitde ad.inci. Necunoscuteau rtmas 9i metodeie de prelucrare a granitului, ale ciror rczultate se vf,d la baza zidurilor oratului Machu-Picchu qi la multe alte ruine din Arzi. Degi stAncile srmt extrm de grele, ele sunt lustruite $i imbinate cu grijl, in totalil armonie cu peisajul mrmtos din ;ur. In pofida fapt-rlui cd incagii nu aveauanimale de povartr, istoria oficialtr sustinecd ei srmt cei ce au ridicat zidurile masive de piad, ce centircsc inai multe tone Si care s imbinl at6t de bine chiar 5i in prczent, incat ints ele nu poate fi inFodusl nici micar o lami de briceag. O trlsluun specifici a construcliilor o constituie modul in carc srmt ti.iate pierele, cu fapte multiple, ce se potrivesc perfect fdri a fi utilizat mortmrl, intr-un soi de mozaiC tridimensional. Surprinztrtor,o asemenea imbinare este singura in mAsur[ sd mtreascl stabilitatea zidului s,i str rduci eGctele frcventelor cufiemurele ce zguduie Anzii. O piatd dinE-un zid inca;, expusl in Cuzco, are 12 unghiuri intre fete, iar o fa1trarc aproximativ 40 de asemenea unghiuri. O nestematl a lui Machu-Picchq care domini inlllimile, este a{a-numita Intihualana, care inseamni in limba checiua, ,,/oczl unde soarele af6t legat", o aluzie evidentil la antrnite ceremonii festive. La o primil privire pare o piatrl uriagi, deschisi la culoare, cu marginile rotmjite. E ciopliti in granit, dar la fel de bine ar putea str fie o sculpturil din secolul XX. O cercetare mai atenttr

relevi faptul ci Intihuatana rcalizeazAun joc de umbrc pi lumini, care nu a apArut deloc inEmplltor. Nu se vid dreptunghiuri sau linii paralele, iar umbrele curg rotrmde, moi, nahrale, ceea ce inseamni ci l^ baz acestei veritabile cadoperE se afl[ niqte calcule care fac ca urnbrele st nu se repete! REndsile ale rmor asemeneaIntihuatana au mai fost gisite si in alte locud alesecu grijl de-a hmgul Arzilor. Din picate, acestea au fost dislruse de conchistadori.carc au vrut str nimiceasc[ bazele culturale si religioase ale populaliilor Americii de Sud. De fapt, Intihuatana nu este construit, ci este rm bloc monolit ce iese din stincl, ftlc6nd parte integrandl din aceasta Si care urmtrreste o geografie necunoscutl noui, intr-un scop de asemenea necunoscut. Esentiali rimdne tohrti reconfirnara ideii ci lumina, elemenn cel mai prelios dintre toate simbolurile divinidfii, este prczent in toat culturile. SETE CIDADES Din pmchrl de vedere d intinderii, Brazilia nu este depdgitit decat de alte patsu {eri (Rusiq China, SUA qi Canada).De la est pani h vest gi de la fiontiera peruviantr p6ntr la Recife, pe mahrl Atlanticului, teritoriul acesta imens are o suprafaltr de 8-511.965 km'. Degi aceas0l lad est o minl inepuizabild de enigme arheologice, treaba aceastaa fost ltrsatil pe seama arnatorilor qi a genigtilor armatei, preocupati de construirea drumurilor prin care guvemul brazilian wea si reductr distanlele gi str faciliteze comunicaliile. De aceea,nu se va Eti nicioda6 cate sihli au fost ingropate pentru totdeauna zub pnrndnrul carat la marginea acestor cei de comunicatie, construite prin teritorii cu acces foarte dificil. La 176 km nord de Teresina, capitala statului Piani din extremitatea nordicl a Braziliei, intre ora$ul Piripiri 9i Rio [.onge, se aflI situl misterios Sete Cidrdes. Acolo nu exist?i cu adevtrrat vestigiile rmor edificii, nici monoli{i cu forme bine conturate,despre care str serpoattr spune cu certitudine cd au fost cioplili de m6na omului, asacum estecazul platourilor inalte de la Tiahuanaco.. Dupe cum remafca Erich von Ddniken in carleaProvocarea zeilort, Sete Cidades este un vast peisaj aparent hctotic, un sit care probabil a fost distrus de foc, preamt biblica Gomora. Acolo, piatra a fost literalmente trdsnitii de o putere apocalipticd, dar niciodatit oamenii de Stiinydnu s-au ocupqt de dezlegareaenigmei cataclismului
L Erich von Diiniken: Provocarea zeilor, Editura Domino, Targovi{te 1996

2t4

OS. KTJHLEN

;ISTEMTJL OCULT DE DOMINAR"E A LTMIT

215

petlec1rt in noaptea tinwrilor. Spre cer se idicd mase de piattd ca forme ciudate, c&emenea unor mai puncte de intrebare. Situl se afli in interionrl rmui cerc cu rm diametru de aproxh rnativ 20 de kn- Studiercaatenul a amplastrrii duce la identificarla a 7 zone & ,Juine", care in nici un caz nu poate fi rezultanrl rmul joc al fo4elor naturale.ln plus, particularitigile scurgerilor de mctrl, care ies dintre pietele stivuite gi carc se intind de-a lungul peretilc in d.6re lungi 9i ruginite, a rimas fird o explicalie plauzibill Originea vestigiilor este necunoscuti, dupit cum necunoscutilcda picturilor gi figurilor rupestrecarc le irnpodobesc. $ apartenenta singur lucru este insi cert ,pictrrile" sunt cu mult mai recenb decat ,ponstructiile". Din acest punct de vedere, Set Cidades ltt doutr trecuhrri distinct: rm trecut foarte vechi, care nu va putea tl reconstituit, probabil, niciodaet $i un altul, mai ,,rnodem.. a cld rnlrturie srmt nicturile. INSULELE BIMINI si ANDROS Un gir de coincidente tulburnioare au insolit inctr de la inceput descoperirile submarine din zona grupului insular Bahamas, ca cuprind rm ansamblu de clldiri, ternple, ziduri, dnrmuri, poraui j chiar orafe intregi aflate sub apelece acoperl platforma continenbll a Americii., Incepuhrl descoperirilor din Bahamas a avut loc ln momenhrl in care doi piloli, care efectuauzbon[i de rutinl deasuptr regiruriii, au sesizat existenla rmor constructii submarine la micl ad6ncime. Surprinzdtor, cei doi erau membri ai Asocwei Wntru Cercetdi Si llumitnre din Vnginia Beacb, o societate ce a fotl creati pentru omagierea activitifii mediurnului american Edgu Cayce. Ei au avut astfel qarsa de a confirma rma din cele mrl impgrtant Femonilii ale rernarcabilului vizionar. Inca din 1923,Cayce a prevestit atat rcaparilia unei pd(i a fos6l Ad-qd", cit qi anul in care vor fi descoperiteruinele submarinol 1968.Inh-o afirmagieficut?i in anul 1933,el sprmea ,,O po4ium cd: a templului Atlantidei s-ar putea sdfe descopeitd sub mdlul deptt de-a lungul epocilor de mare tn apropiere de localitatea Bimtnt, in largul coostei Floidei". ulterior, in 19z(), Cayce a prczh reaparifia lmei pA4i din zona vesticl a Atlantidei peste exact 28 dl ani: ,Jar Poseidia va Ji pintre pimele pd4i din Atlantida carc n vor initlla din nou. Sd vd atteptali le aceasta tn '68 sau '69. ily mai e mult!" ln t968, arheologulamericandr. Manson Valentine a descopcdl in largul lui New Providence blocuri submarine g?vate cu dtn

boluri ciudate.Deqi erau de dimensiuni enorme,aveaufolme perfect oliptice, circulare $i pltrate, ceea ce l-a flcut pe arhmlog si considerecl este vorba de o scriere la o scartr foafi mare. El a rnai descoperit, asemenea. un zid uriaqlung de cel putin 500 qi de de metri, la 2-3 metri sub nivelul mtrrii, conshuitdin blocuri de piad perfect t?tiate,fiecare avand o greutate de circa 25.000 kg. Constructiacare, fdre indoiale, a fost realizati pe uscal esteatat de perfecti qi imbinarea blocurilor atat de precistr, inc6t rezistd de 10.000de ani nu numai la acliunea valurilor, ci chiar a taifimuri.lor qi a uraganelordeosebitde frecventein zona respectivi. Constmclia ciclopictr, al clrei sens n-a fost descoperit, este, prin urmare' aproximativ la fel de veche ca piramida Cuicuilco, situatdla sud-est de Mexico-City, gi despre care se gtie cd a fost acopetidl cu lavtr de wlcanul Cerro-Xitle, care a erupt ultima oar[ in urmtr cu 8.000-10.0O0de ani. Iact descriereafIcuttr chiar de Valentine, citat de Charles Berlitz in cartea Tiunghiul Bermudelor': ,Un pavaj larg de pietre plate dreptunghiulare saupoligonale dranjate in mod evident, convingdbr ii cu aatratele, de mdna omului. Acestepietre au zdcut timp indelungat.tn apd, cdci colluile celor mai mai dintre ele se tociserit Si se rotunjberd' cdpdtdnd uspecnl cupolar al piinii roatnde sau al unei peme. Unele erau absolutdrepanghiulare, uneori petfea pdtrae. Pietrele mai, lungi de la 3 pdnd la 4,5 metri fecare, formau adeseaun soi de trohure paralele, pe cdnd cele mici constituiau un pavaj mozaical care ucopereasecsiunilecele mai largi- Aleile, pavate aparent cu pietre hine potrivite, sunt drepte Si paralele. Cea mai lungd, dubld Si lrerfect alineatd, este intreruptd de doud ramifcafii povate cu lespezifoarte mai, intdrite la collui cu pietre verticale, iqr la <apdtul de la sud--esnl acestei adevdrate cdi tiere se termind intr-un coll frunos aranit Ceb trei satrte ziigazui, durate din pietre mai alineate cu acuratele, au ldlimea uniformd fi se termind in cheii de boltd. PrMt din vtuduh, sub pdura inunecatd de alge .rapot distinge uia$ele pietre, fecare tn Wrte, care traseazd ca trrecizie limitele acestei sfddn arheologice". in teZt, cepitanut John Alexander, fost mernbru al Beretelor Verzi si e4rert in explozii submarine, a efectuat mai multe scut li-rndiri in zona insulelor Bimini, unde a fotografiat tot ceeace p[rea nrai interesant$i a luat probe, pe care le-a supus ulterior analizei
t Chades Brliz: 1995_ T?iunghiul Bemtudelor, Editura Saeculum I.O., Bucue$i'

216

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

217

speciali;tilor. Conform afirmaliilor sale, subap ,Sunt 1800 de metri de stAncd dupd s6ncd. Unii din acegti monoliti cAntdrescmii de livre Siformeazd unghiui regulate foarte mqri- Allii au de la 15 la 40 de picioare lungime (4,5 - 12 m) qi par incastrate tntre ele. Analiza compoziliei unor coloane a dezvdluit cd este vorba de marmurd roz, care in prezent se qtrage doar din ltalia, Sicilia ;i Creta". in 1972, arheologul american Manson Valentine gi scufundatorul Dimitri Rebikhof au descoperit, in imediata apropiere a 1trrmurilor insulelor Bimini ;i Andros, din arhipeleagul Bahamas, locuin{e submarine gi zidud cu hmgimi cuprinse intre 7O qi 25O metri. Constucliile, ale ciror culmi ajung pin[ la 6 m de suprafap apei, se intind pe o suprafaltr de circa 100 kmz. Pietrele zidurilor cAnt?iresc fiecare, in medie, 25 de tone. Conform specialigtilor dc la Universitatea din Miami, v6rsta oraqelorscufirndateestecuprins{ intre 7 gi l0 mii de ani, ceea ce inseamn[ ce ele au vlzut lumina zilei cu mult inainte de a fi construite piramidele de la Gizeh si cu nii.rlt inainte de epopeeasumeliantr a lui Ghilgames. Charles Berlitz, descriind ceea ce presupuneael a fi o uriaqtr piramidd scufundat?isub apele Atlanticului, a afirmat cu uimirc: ,Blocuile care o alcdtuiescsufi atAt de imense,construclia in sine qtdt de neverosimild, incit, deti apdre clar tn apa limpede a oceanului, nu poli sd crezi cd ea existii cu adevdrat". Conforrn indica(iilor radiolocatorului cu ajutoml cdnia a fost detectat?tla smrgitul anilor '70, latura bazei ipoteticei constnrclii estede 200 m, inallimea avdnd aceeasivaloare- Berlitz sugercaztr de fapt, ar fi cd,. vorba de virful unui munte,,afusrat, astfel hcAt sd qibd formo unel piramide". Pe fotografiile luate de astronauti deasupraBahamas-ului au fost remarcateciudate linii qi bule albe ce par a fi localizate aproapo de suprafala apei. Initial s-a crezut cA ele provin de la evacuarea aerului de citre submarine, dar cercetareaaten0l a imaginilor r dovedit c5 fenomenul apare nemodificat in ioate pozele. Ipotezt cea mai vehiculati este c[, atat liniile, c6t qi bulele nu sunt altceva decat umarea impresionirii directe a peliculei de citre neobignuito manifestAri ale cimpului magnetic local. La inceputul anului 1987, zona a lbcut obiectul rmor noi qi minu{ioasecercetdri,dar, asemeni altor expedilii (circa 14 in zece ani), raportul complet al investigafiilor nu a fost dat niciodatA publicitalii.

INSULA PA$TELUI lnsufaPastelui ;i-a primit numeiedupa fatalazi a anului 1722, c6nd trei cordbii olandeze ale amiralului Jacob Roggeveen au acostat la Av6nd o suprafap !{n- Si gu q3s in Iocuitoriineinarmali. de numai I | 8 kmz si fiind situat.it 3600km de Chile si la aproape ta 3700 km de Tahiti, acestpetec de plmant din imensitatea*"-rriunu a putut addposti niciodati mai mult de 3000 _ 4000 de oameni. De formd trirmghiulard, cu laturile de 16,lg qi 24 de km lungime, insula esteunicd prin cele 600 de statui gigantice care stauae vlghe, pe terasa inalt?t ce o inconjoard. Aproximativ I50 de statui moai zac netemfuratein cariera de piatrtr wlcanicl de la Rano Rarku. cea mai mare dinte ele avand o greutate de aproximativ 270 de to-nel. Majoritatea au, ins5, 10-20 m ioag-e, carrtare"cin.;lr Je 50 tone ;i sunt cioplite din lavd durit. Un aspectinteresanteste faptul ctr rmele dintre statui au deasupra un fel de ,,pdlIrii,., cu un volum de 6 m3 care cin lresc in ;i jur de l0 tone, ceeace sugereaziideeaci ele au fost ,fiostenite.. de locuitorii insulei,care,de altfel. swrt absolutconvinsici giganfii au a;uns singuri la locul lor, duptr ce au parcurs un drum acJiOentat lung de I I km. Faptul cd toate statuile srmt dispuse pe Fei lahri ale insulei, Hsand liberf doar lahrra de sud-vest, si ca toate srmt indreptate cu fap spre centrul insulei, in locul unde se qlseste Piramida Mana, a rtrmas un mister. Excepfie fac doar gapte-statui, in6l(ate pe terasa ce dominl marca qi care privesc spre vest_ nord-vest. .Cercetilrile intreprinse de Thor Heyerdahl, navigatorul nor_ vegian de pe Kon-Tiki, cu privire Ia acegticolo5i misteriosi.au cvidenfat faptul ci pe reritoriulinsulei.-uu *"".dut bei fo;e de civilizafie distincte, prima pIr6nd, in chip paradoxal, a fi cea mai evoluati. O dovadtr a unui trecut mai apropiat o pot constitui tiiblilele de lemn rongo-rongo gAsite in preajma unor statui. dar, drn pAcate, mai mare partea lor a fost distus6, muzeeledelindnd cea in prezentdoar 2l dintre ele. Ele conginmii de siluete,antroDo_ si zoo-morfe qi diverse figuri abstract.Din car.rza numlrului mic dL cxemplare, este pulin probabih descifiarea lor in viitor. ln vdrful 1"U Tli inalt vulcan, Rano Kao, din insula denumidl ae b4tinagl RapaNui, Matakiterani sar Te pito o te Hen& (,,ochii ce oriveic .\fre ce,"'). au fost descoprite un templu din piatA construclie
l. Ludvik Soucek: rdruiala unei umbre, Editur:aAlbarros, Bucuresti. 19g4.

218

OS. KTJHLEN

SISTEMI'L OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

219

giganticl specificl culnrrilor megalitice qi mai mult de o mie do statui, de cu tonrl alt tip dec6t cele din insuh. Nimic din cultura recentAnu sepoate comparacu statuile moal. Nici rndcar micile statuetprin care se invoca haml rmor recolto bogate nu au nimic comrm cu forma stilizati a cologilor, spro deosebire de statuile din temphl care parctr sunt tumate intr-u tipar unic. ln apropierealor nu s-au gdsit ume care sn indice faphrl ca in tecut ar fi fost aduse acolo jertfe sau ci zeii respectivi s-or fi bucumt de un rcspect deosebit. Cercetarca atenta a pietlld folosite r relevat similaritatea tehnicilor de tiiere a pietrelor lt zidurile de pe irsull qi la construcliile incaqede la Cuzco, instr I demonstrat cI edificiile pascuane srmt anterioarc din prmct dc vederecronologic. Legenda,,insulei lin$tii" ce prive$tesperiatitsptt cer este cu totul deosebfte:,,Pe timpul domniei regelui Rokorob he Taua a cdzut ceni. A cdzut de suspe pdmAnt. Un timp a pivll q asteptat, a plecat Si dus a rdmas. Ronga Riki ti-a luat din notl numele de Rangi Topa. Un cer cdzdlor care pive$te, a$teaptd,l apoi se tnloarce." La fel de interesantesunt qi unele din credinlele blqtinagilc, citate de Ludvik Soucek in Bdnuiala unei umbre', agacum au forl ele destiinuite sotiei exploratonrlui Francis Maziere: . locuitoii planaei Jupiter au reglat mi;carea de rotalie a planetelor; . pima planetd pe care o vor canoagteoamenii va f Yeruts; c corpul nostra nu va putea rezisla pe alte planete mai mult de doud luni: a toate planetele diinizeazd Soarele; o planetele sunt locuite doar foarte pulin; o mitcarea $i lumina planetei l/enus sunt produsul aerulul; o doud planete, Mafte ti Jupiter, nu au energie electricll nahrrald, sunt Ia fel ca PdmAntul. Acolo nu existil cwrenll de aer; a doar Pdmdnul are locuitoi de culori difefte: t existd un singur Soare $i nimeni nu poate trdi pe el;
c pe Lund trdiesc finle umsne; c qistd o planetd Jdrd vegetufie fi Jdrd pdmdnt, unde etb numai apd ii piatrii. Fiinlele care o locuiesc sunt alfel jl se nasc in apd; c pe acea planetd se qfid zdcdminte de metale cu totul dW
l. Ludvik Soucek: Op. ctr.

decAtcele de pe Pdmdnt; uistd mai c1tseamdun metal uniccu mult mai Jin dec6t aurul nostru, ce este multicolor verde-n egru-a Ibastrula Iben-ro Su ; . acea planetit are fuma unui glob de piatrd Si metal; c trebuie sd-i strdpungi inveliSul metalic cu Jlacilrd de piatrd pentru a ajunge la vdna de minereu. Mineranl se spalit in loc de piatrd si de aN: estefoane fn si poate f filosit ca Jir de lesutO ipoteza demntr de luat in considerare sustine cA- de faDtInsula Paqteluinu reprezin0l ahceva decat un v6rf de munte ce s'_a aflat pe displruhrl continent pacific4 statuile fiind vestisii al; civilizafiei ce s-a dezvoltat pe rcspectirul continent. Sup;z6; cste qi faphrl cI tei proiectile cosmice de mare calibru au cizut intr-rm interval de timp relativ scurt pe mica zuprafap a insulei, imprejurarecu care plaja anaken?t foJt pustiitr. D;gi p;babilitate; a ca acest fenomen si se intAmple este extm de micl astronomii nu au examinat deloc posibilitatea existntei unei lestrturi intre -infima ci.djrea. din +at de precisa a meteorililor pe o suprafap rnijlocul imensului ocean gi anomalia mignetice a insulei. Irnportanta geosh-ategica insulei pas.teluirezulel si din faonrl a cI, in schimbul sumei de 16 milioane dolari, SUA i orimit'din partea stahrlui Chile permisiunea de a construi acolo o pisfA de 'nterizfre,in aaz-deurgent , a navelor spaliale. Cel pulin asa este versiuneaoficialI" pentsu cd unii experfi relev[ fapnrl ctr nu este cxclus ca aceastasI justifice aparida unei noi baze militare ameriNu ar fi pentru prima oartr, deoarece in perioada :11.- T^:grL lq66-1971, aceastitinsull a fost utilizaul ca punct de in ag'rcsitmea americani irnprotrivaVietnamului. "r"Ae TERASA DIN BAALBECK La nord de Damascsehtinde terasade la Baalbeck: o platformd llctrtuita din blocwi de piaffi, dintre carc unele mtrsoarl in lunsime Irste 20 m. Fundatia este formatll din blocuri uriase de piati" in [rcutate de cateva sute de tone. Cel mai marc dinre eG (numit I riliton),av6nddimensiunile23,5 x 4,5 x 2,25 m3 si o greutate de 820 tone, este de 50 de ori mai grcu decdt blocurile -folosite la constmcliapiramidelor egiptene.Chiar pentu tehnica actualtreste $i grcu sI ne imaginlm cum a fost transportatde la cariera de piatri ;i ridicat la inatlimea de 7 m. Tot la Baalbeclq se mai afl[ o piad, nedesprinstrtotal din lrrc(ii carierei, care are masa de 900 tone. pozilia sa usor inclinat?t

2,20

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCI.'LT DE DOMINARE A LIJMII

22r

a fost consideragt&ept un argument in favoarea ipotezei lansate ar de adepfii S.F., conform clreia aceasta fi fost o rampi de lansare a navelor a{a-zis extratrcste, in categoriasituritor megalitice ale ctrror destinalii probabile au fost acelea de observaloar astonomice sau de amplasamente digioase pot fi incadrate formalirmile megalitice de la Stonehenge ;i aleile de megalili de la Camac. ALEILE DE MEGALITI DE LA CARNAC Ansamblul de megalili de la Camac, cel mai mare din lume la ' ora achrald. se bucurl de o faimtr deosebiQl Patru aliniamente'! imprcsionantese intind pe o distanF de aproape 8 krn, strlbltind ' pldurile de pini ale rcgiunii. Micu{ul c{trm k Menec, situat la':r aproxiniativ I km nord de Camac, marcheazl prmctul de plecare ' i put ,r ul"i multiple de pietre verticale. In totat, l t giruri aproximativ paralele de megaligi, cunosculi sub denumirea de mmhire' . pomesc din drcptul cf,tunului Si se indreaput spre est-nord-est. Se ' considertrctr fiecare $ir era alcatuit in(ial din circa 1000 de pietrc ti ct toate cele patnr alei (Le Menec, Kermaio, Kerlescan Si Micul Menec) erau integrate intr-un unic gi superb ansamblu'. Cel mai mare dintre ansamblese afltr in vecinltatea c!tunului ,' I Le Menec de l6ngl Camac, rmde catva din casele actuale srmt din piete verticale a;ezate unele inconjurate de o elipsi alcltuit?l Engd altele. Formattr din 70 de megalili, cu o inallime medie & 1,2 metri, aceasg incincl are un diametru de circa 100 m' dar parc neinsemnati in comparalie cu aleile de megalifi din apropiere. La ' est de incinta din Le Menec se gisesc inlltate 1099 de piet' dispuse in I I alei, care se intind cat vezi cu ochii. Pietrele stmt aranjatedupl mirime, incepind de la incint , unde cea mai inalt! are 3,7 m indfime. Altitudinea menhirelor scadetreptat spre captrtul qinrlui, ajungind ta 0,9 m. Aleile de piatrd nu srmt drepte,ci descriu,. o curb{ care se arcuiegteutor sprc nord-est, incheindu-se cu o alttr incintil & pietre, amplasatit la 0,8 km de capetd qirului. Deqi aliniamentele din Le Menec sunt suficient de impr' sionantprin lungimea lor, la mic[ distantasprc est pot fi admirats pietsele ince qi mai mari ale aleilor de megaliii de la Kermario., ,,sllaqul modilof'. Cei mai mari dintre megalitii de aici lp0 7 m inaltime $i, la fel cu cei din Le Menec, descresc kr\ misurtr ce inaintezi spre captrtul aliniamenhrlui lung de
f. Jermifer Wsawood:Lacai miste/ioase,EAitura Schci, Bra$ov, 1997.

unde trei piete uriaqe fac rmghi drept cu aleile. Cel de-al teilea aliniament de pietre se aflI qi mai sprc e$, hngl Kerlescan .'locul arderii". O incintil de formtr-aproximativ pAtratitse invecineazacu t3 qiruri paralele,alcntuite din 540 de pietre. Tot spre est.seg6sesc, in fine, qi cele circa l0O de pietre ale aliniamennrlui fvfiiul Menec. care parc sA fi fost legat odinioari de ansamblul din Kerlescan. Cea mai importantl piatrf, din cadrul complexului pare se fi fost megalihrl, astilzi spar! cunoscutsub nvnele de Er Grih (piatra Zinelo) sauMarele Menhir Spart Cele patru buctr1iuriaqein care s-a sfdramat menhirul zac la extremitateaunui fost tumul'de l6ne6 Locmariaquer, locul rmde menhirul s-a prlbufit in urma cutrem-urului din 1722. Mrsurand initial peste 20 de metri indllime, transportarca $ ridicarea pe verticald a acesteist6nci de 350 de tone ar putea crea probleme deosebitechiar qi pentru tehnica actuald. De5i reallzatea acestor imprsionanie constructii a necesitat un volum wiaq de munci, motivalia care a stat la baza ridicarii ansamblului rnonolitic nu a putut fi inci descifratt. $tiinF actuah atribuie acestor blocuri diferite utilititi: monumente firnerare, observatoareastronomice sau obiecte de cult, insi nici unul dintre ele nu Drezinet argumentehotArdtoare. In afarn de sin[ile megalitice care pot fi incadratecu o anumittr marjit de eroare intr-o anumitii gnrpa, existi unele constructii carc nu pot fi sistematizate nici una din categoriile prezentateanterior. in Pentru exemplificarc voi prezenta cazul rprezentativ al sferelor gigantice din Costa RicaSFERELE DE PIATM In anut 1940, profesoml Marcel Homet a descoperit in nordul Braziliei, de-a ltrngul cursului superior al fluviului Iiio Branco. un ou gigantic cioplit in piaEn, posibil a constitui opera mai multor generalii. Era lung de 100 metri gi lat de 30 de metri, iar localnicii ii spxreupiedra pintada. Supr fala lui era acoperitit,pe o intindere de 600 mz, cu diverse desenesimbolice, prcsupusea avea semnificafie astronomictrsau astrologictr.La scut timp, artreologul Doris Z.Stone a descoperit in Costa Rica sute de sfere de piatre. cu dimersiuni cuprinseintre c61ivadecimetri qi cdliva metri, respandite in cele mai nea$eptate locuri gi realizate cu o precLie uimitoare. Cea mai mare sferl descoperitilpdntr in prezent cantitregte16 tone Ei este folosita penru decorarcaoras-uluiSan Jose. In legtturA cu originea pietrelor au fost vehiculate doutr tcorii.

OS. KTJHLEN

SISTEMTJL OCLILT DE DOMINARE A LTJMI

223

Una din ele zus{ineactr in sfere este ascrmsaur, ceea ce a dus la distrugerea multora dintre obiecte, iar a doua a fost lansatil de oamenii de gtiin{i, care afirmau c[ sfereleau aptrmtprin rostogolirea pe pantele vulcanilor a unui miez dur, ce a crescut progresiv prin invelirea lui cu lavr, asemeni unui bulgare & zApadL.E drept cI in cateva cazuri ar fi putut apare o sfere perfect geometrictr,insl numtrrul foarte mare de obiecte glsite contrazice ganseleprobabilistice ale rmei formiri nahrrale.Ca si nu mai amintim ci acestea srmtamplasatein locuri aflate la mare distanp de poalele vulcanilor, cum sunt, de exemplu, at6t cele situate pe litoral, in Golful Dulce, aliniate dupd o linie perfect dreapdl,cat $ cele din pidurile virgine moctloase din zona de cimpie. Doutr sfere uriaqe se afld pe insula Camaronal, iar multe altele au fost descoprite pe virfurile mrmtoase ale lanlr.rlui Cordillera Brunquera. B4tinatii le spun mingz ceregti, instr teoria folosirii acestorala celebrareaculului Soarelui nu este probabilil, deoarcce toate civilizaliite Arnericii Centrale qi de Sud adorau Soarele sub forma unui disc slr[lucitor qi nu a rmei sfere. Sfercle costaricane, rezultate in urma pelucririi unor blocuri de granit in greutate de p6fi la 24 de tone, sunt amplasate dup[ o anumit?t schemr' iar transportarea lor pe terenuri nomioase, umede sau accidentate, eventualpe pante,a ridicat o problem[ deosebitl. Carierelede piatrd din care trebuie se fi provenit materia Primn n-au fost descoperite niceieri, deqi Costa Rica se afl6 Artr-o zonl de lrrlcani activi. Degi ritmul descoperirilordin domeniul siturilor megalitice este exhem de lent, contribulia adusi de noile investigafii la imbogllirea imaginii noastre despr activitata civilizaliilor ce au existat in tecutul indep&tat al omenirii poat fi sernnificativE- IaE cateva exemple concludente. ALTE SITURI MEGALITICE ln Valea Motii, zon^ din sudul deqertului' Nevada, a fost descoperidlo masivit constnrclie centraltr,in juml c[reia zac ruinele unei cetAli care are circa o rnill lungime- ExistenF blocurilor vitrifiate atestl producereaunei teribile calamitlfi. Ruinele, topite parcl de o fantastictr temperatud, nu au ilsd nici o legahri cu exploziile nucleare efectuatein poligonul Pentagonului' Descrierea lor a fost ficuttr penau prima oarit in 1850,de Ives William Walker, efecteleteribilei arme a secolului datlt la carc oamenii nu cunoqteau XX, afa incdt ofilenrl a atribuit dezastul unei eruptii vulcanice'.
l. Sorin gtegnesdr: Sfdareo Tinpului, Editura Zont, BucuttEti, 1992.

ln centul oragului,adevdratpompei american,seridicl o st6ncd - , inaltit_de 20-30 de picioare (6-9 m), ce poarttr inctt strucliei ciclopice din carc provine. Eitremitatea sudica ".-"1" "on"Oin"irf"i qary scoas5dintr-rm fumal, roca ce_l susfine purt6nd"si ea urme Planulstrlzilor gi alineamenrul caselor.*t inta $e fzjune. rar rn lmpre1uffnl exis0l numeroaseansamblurisimilare. Neobi;nuit "iriUii", este Si faptul cit indienii nu au ptrstrat nici o tradifie retativ ta sociedllile umane care au existat iandva in aceastaregiure si nu stiu nimic despre istoria ruinelor. De obicei, terenul d; ;; ;; aclirme a rr.rlcanilor este deosebit de fertil, dar Valea Vonii este steriltr. Acolo, din vremuri imemoriale, nu a crescut nici macar un fir de iarb1. t790 qi 18t0. primii coloni;ti sosili in viitorul star ^..Inry -it otuo_(SUA) au fost surprinsist gtrseascl regiuneruinelea circa in IUU de cetitn cu ziduri groase,realizate din blocuri de Diaffi. cet?lti abandonatein virfi.rl unor inAllrmi greu accesibile. Urmele lor mai pot h vAzute si astilzi la Fort Hi , Spruce Hill ;i Glenford Fon. La Rockwall, Texas,datorit?tefectelor timputui, amfs4ele unor constructii ciclopice par simple bucdfi de itanca ar.cercetate atent, s-a observat c[ sunt formate din blocuri ordonat -torul"aqezateSi legate cu un liant a c6rui compozilie nu a fost incA stabili6.- Patm dintre ele poarti chiar semneciudate, asernnnltoare "nei scrieri necunoscute.Surprins de aspectul lor, un cerctitor a afimat chiar ce ruinele seamend teribil di mult cu cele al" arse-descoperite Africa de Nord si Orientul Miilociu. ""tatlioi in ,. In 1947,un seism a provocato falie in versintul unui munte din Paraguay,dezvdluind un perete interior prelucrat, Aralt de circa 36 de metri Si. _." intindea pe o distanli Ae ap.oape o mita. Construc(ii"1" similare pot fi int6lnite gi la 50 de km nord de Rope _. River.,Despre acestea,legendaspunecf, ar fi opera mernbrilor uriei rase atbe, care a Hit in Australia cu mii de ani in urm5. De asemenea, timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. oilotii in americani au identificat in Chin4 la circa 60 km de Sian_Fu, provincia citeva piramide uriaqe construite din p6mnnt, ce -Shensi, aveauinillimi cam de doui ori mai inalte dec6tcele Oin gsiDt si laturabazeide circa450 de metri. Datelenu au fost datenubliiiiatii_ Cu mult inainte ca Parthenonul fie construitp. e.-ooi.. sA langAAten4 acolo existaustuchrri de dimensiuni venite dintr-o epocdanaerioare, in Rlodesia (Africa de Sud_Esti"i"lopi".'p-_ iar se inalp inexplicabilulcomplex de clldiri din Zimbabwe.deso#

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

sau c:rre s-a crczut ctr ar fi patat/templu/fort?ireaF chiar minele de aur ale regelui Solomon. Este realizat in totalitate din piatrl tiiati' intr-o zond unde piatra taiact - probabil fiindc5 nu a fost necesartr - nu a fost niciodatli folositi. O alti catgorie de argumente care vin in sprijinul teoriei evoluliei ciclice-a omenirii b constituie mbrturiile istorice ce dovedesc posibilitatea accesului civilizaliilor ancestralela nivele Stisau in orice caz comparabilecu intifice ii tehnoloqicesuperioarc atins de actuala ciJilizatie. in mod paradoxal. dezvoltarea ".i tehnico-stiintifica nu a redus cu nimic ignoranta caracteristictr spirinrlui'uman, fapt ce explice.intr-un anumit grad"de ce a fost ar:ceptatf cu atata us,urintl ideea conform cereia actuala civilizalie -unica ce a reugit sn iasl din planul animalitEtii qi sa-creeze este instrumente de lucru eficiente, care s6 ii permita str stipineascd intr-{ anumig misuri capricioaselefenomeneale nahuii' Legende, fapte consemnatein cronici ;i dovezi materiale zugereazi folosirea unor tehnici avansatecu multe mii de ani inaintea epocii contemluminii anificiale' optice,generarea de realizarea dispozitive Dorane: piehei, folosirea curenh-rlut prelucrareala rece a metalelor 9i a electric gi a energiei nucleare, utilizarea aparatelor de zbor ;i a rachetelor, aplicarea unor metode cartografice eYoluate,precum fl realizareade dispozitive mecanice de inalcl prccizie'

6. TEHNOLOGII

ANCESTRALE

Din Dunct de vedere spiritual' tinde tot mai mult sI se impunil ideea cd nivelul dezvolttrrii thnice, caracteristic unei anunite societtrli umane, este determinat de rm factor imposibil de -acceptat de citre doctfura filosofic[ ce sti la baza actualei civilizalii' Avem in vedere implicaliile teoriei reincamlrii suflehtlui omenescasupra snrdiului evoiufiei tuturor societiitilor umane, in general, ;i a celei contemporane,in particular' Conform acestei viziuni, descoperirile qtiin{ifrce nu reprezintii altceva decat rcdescoprid ale y9I 9f::: iinte'dob6ndite in cursul unor existenteanterioarc,reactualiztrri ale tientului, ce subcons, ale subcons-tientului' rmor experientedepozitate ',-^' .*neriente denozitatein zonele abisale asleapti momentul prielnic pentru a ie;i la suprafa@' ctr Desi istoriaoficiald sustine civilizaliile anticenu s-au ndtcat la un nivel tehnologic deosebit, existi serne care vin str conteste aceastiiviziune simplisttr asupra evoluliei civilizagiei umane 9i sd confirme ipoteza prezentei unor numeroase succesiuni culturale,

de-a lungul unor perioade extrem de indelungate, a c[ror origine se pierde in negura timpului. Iat?tciteva din descoperirile ce pot constitui element de sustinerea acestei ipoteze: In Liban au fost gdsitebucili de roci vitrificat?i,a;a-numitele tectite; ar.alizeleefectuatede dr. Stair, au identificat in aceste bucAfi izo0opi radioactivi de aluminiu. o In rcgiuea de vst a Africii ecuatoriale, cele mai ctrutate podoabeerau ni.steciudateperle de sticld, numite aggzc, erau de formA cilindricl, put6nd avea diverse culori: albastri, galbentr,verde sau chiar incrustalii multicolore. Localnicii le atribuiau puteri magice qi le phteau in aur, la o valoare echivalenti cu de c6teva ori greutatealor. Degi s-a incercat fabricarea lor in renumitele sticllrii veneliene, toate tentativele au dat grq, veritabilele aggn deosebindu-se de la prima vedere de imita{ii'. Originea lor a rimas incertd, chiar qi pentru bestinasii africani, care afirmtr ctr acesteaau fost aduse de ,,oamenii cu piele albd Si plete lungi care au cobordt din cer". in bat 9i Egipt au fost descoperitenigte lentile de cristal llefuit, care, in prezent, pot fi realizate doar prin utilizarea oxidului de ceriu, adici a unui oxid ce poate fi obtinut numai pe cale electochimica. La Muzeul din Bagdad sunt expuse baterii electrice cu pile uscate, functionand dupl principiul galvanic. in acelaqi muzeu pot fi admirate elemente electrice inzestrate cu electrozi de cupru qi cu un electrolit necunoscut, Antropologul Alden Mason a afirmat ctr pe podigul peruvian, s-au^gtrsit podoabe de platina" metal care se topelte la 1730"c. . AIte suse menlionazi cI bijutierii din Lima, inndnd in posesiaunor lingouri de aur incase,au constatatc[ densitatea metalului galben era dubld decit cea normaltr. Din pecatenu s-a mai prstrat nici un egantion din ciudatul material, care a fost topit $ transformat in buuterii. o Multe din statuetelede aur gi argint realizate de strdvechii locuitori ai Americii de Sud gi Centrale par ficute dintr-o singuf, bucatA, dar sunt goale la interior, fard vreo urmi vizibilf, de suduri. Unele piese sunt arxamblate din mai multe elementede aur si argint, imbinate altemativ.
l. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei umbre, Editura Albatos, Bucurc$ti, 1984.

226

OS. KI.JHLEN

SISTEMTJL @ULT DE DOMINARE A LTJMII

227

c ,,Hadschar El Guble', Pta:m Sudului din Liban, cantlrcqt doutr milioane de kilograme $i este prelucrat?l. o O tilblig de origine babiloneanit,expus[ la British Museum din Londr+ indice datele trecut $i viitoarc ale eclipselor de Lunar in Australi4 Franp, India, Liban gi Chile existil nigte,,pietr" negre ciudate, bogate in aluminiu qi beriliu. In urma lmor analize s-a descoperitcA ele au suferit cendva,foarte demult, un bombardarnentradioactiv putemic, fiind expuse la temperaturi foarte inalte. o ln Tukestan, ni$te ingineri au gtrsit obiecte de formit semicirculard executate dintr-un material necunoscut ceva intre sticli gi ceramicl. o In urma exploziei unei stinci din Dorcester, in 1851, a fost descoperitrm vas ln forml de clopot, cu dimensiunile de I I cm inalfime,l6 cm la bazr, 6 crn la virf gi 3 mm grosime. Corpul vasului searnlnA la culoare cu zincul, sau un aliaj ln carc se glse$te o importandl cantilate de argint. Pe lanui sunt gaseimagini ale unei flori, lncrustatecu argint pur;i in jurul pI4ii inferioare a vasului, o vip de vie sau ghirlandn, de asrnenea incnrsta6 cu aryint. In urma examintrrii de cltts specialipi, s-a stabilit cd obiectrl nu corespundeprin stil, tehnicl sau form!, nici uneia din civilizagiile crmoscute in momentr.rlde faEo Un cui de fier lung de circa 18 cm a fost descoperit de spanioli intr-o minl de argint din Penf in secolul al XVI-lea. Dac[ filonul se formase conform proceselornatuale cunuF cute, vechimeapironului poate fi esirnatil la zeci de milioane de ani. r t ingl Aiud, a fost gisit, in 1973, o piesn de aluminiu, intr-o carier! situattrpe albia rmui riu secatde multit vreme. Aliajul de aluminiu din carc era compus con(inea: 89olo aluminiu; 6l% cupru; 2,8olo siliciu; 1,8% zinc, iar ln canti6li mai mici plumb, staniu zirconiq cadmiu, nichel, cobal! bismut, argint qi galiu'. Deoarece aliajul imbdtrdnise, suprafelele erau oxidate pe o adiincime mai mare de I mm, iar stratul de sedimentesub carc a fost gfsit obiectul dep4a l0 m grosime, s--aestimat cd acestaar o vechime de cateva sute de mii de ani.
l. Sorin $t fdncscu: $idatea TimpuM, Edihtra Zona, Bucuegi, 1992.

o Piese strdvechi confecgionate din aluminiu au mai fost descoperite qi in monnantul generalului chinez Ciu-Su Q65-316 d. Chr.), regimea Chou-Chou. Calaramele de cnturl ale ofi{emlui chinez, compuse din 85% aluminiu, l0olo cupru qi 5olomagneziu sunt, aparent,mai recentedecat piesa de la Aiud. o ta granita dint Tibet gi China in zona Baian Kara LI4 arheologul Ci Pu Tei a descoperi! in 1938, un numlr de 716 farfuii de granit. Fiecarc farfiuie este groase de doi centimetri gi are in mijloc o gaurtr de unde pomette o dartr dubll in formll de serpentinl, care leagl centrul farfuriei de circumferinlS. ln urma testelor efectuate s-a ajuns la concluzia cd granitul conlinea un procent ridicat de cobalt gi de corpuri metalifere; ritnul vibratoriu al farfuriilor era deosebit au de ridicat, ceeace dovede$e faptul cI acestea fost supuse unor tensiuni electrice putemice. o Vechii incasi erau dqinltorii unei metode de prelucrare speciali a aramei, care le permitea oblinerea unor performante remarcabile. Daci e sA dtrm crezar afirmaliilor conchistadorilor spanioli, cutitele, securile qi v6rfirl l[ncilor lor, fdcute dintr-un aliaj de araml, erau mai rczistentedecat platoqele cuceritorilor, mai asculite decat tili$ jugherelor de otel qi mai flexibile decit lama celor mai bune sibii de Toledo. Nu era, in nici un caz, vorba de acel metal relativ moale, flexibil qi duqtil cunoscut in Europa ince din anii 2500 i. Chr., primul metal folosit. Pentru a contura o imagine cdt mai clar[ a tehnologiilor folosire in trecutul mai mult sau mai pulin Atdep&tat al omenirii, voi face de in continuare o sistematizre a principalelor asPecte ordin tehnic ce ridictr semne de intrebare asupra versiunii oficiale cu privire la evolulia omului pe Terra. LENTTLE tr DTSPOZITTVE OPTICE ln ruinele cedtlii de la Sacsayhuamanau fost descoperite o mullime de statuetede piatrS, de dimensiuni reduse (7-9 mm), cu destinatie necunoscutil, ce rcprczindl siluete umane sau animale, prelucrate in cele mai mici detalii. Aceste microsculPturi sunt atat de perGct lucrate, incat, conform afirmagiilor lltcute de oamenii de gtii4a peruani, se poate descifra pe fala lor cu ajutorul lupei, nu numai expresiatristelei, miniei sau fericirii, ci pot fi deosbitechiar

228

OS. KTJHLEN

SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

229

htrstrturile caracteristicale diferitelor neamuri din vlemea aceea. Prin perfecliunealor, acestemicrcsculpturi pot fi comparabile doar cu unele exemplarejaponeze de netsul<e, elaboraie cu aceeaqigrijl a detaliului qi lucrate, bineinteles,cu instrumente de opl qi aparate optice. Figurinele care provin, duptr plrrea speciali$titor, din scolul XIII d. Chr., deci dintr-o perioad! anterioartrurcdrii pe tron a dinastiei incaqe,ridiclt o serie de probleme ce nu pot fi solutionate ffui a accpa faptul ce izvoditorii lor dispuneau de rm sistern de lentile pentru mdrit. Ftrrtr ajutorul lentilelor nu lnate fi explicati nici realizarea sculpturii in fildeq a cva&igei lui Medimece, la care s-a referit Titus Liviu: ,,aripile unei mu$tear Wtea sd o acopere".lnteresant est faptul cd tn ruinele Cadaginei au fost descoperite camee filigranate. qi, ahturi de ele, lentile de cristal llefuite, foarte perfeclionatet . DacI analiznm relattrrile mai multor autori. conform carora prco1ii-astronomi egipteni observaubolta cerului prin niqte tubrn s)J levi, ne putern da seamactr este mult mai probabil ca acestea si fie sisteme de lentile, decet sisteme de protejare a vederii impotriva orbirii provocate de strtrlucireacemlui, De asemenea, se poate intelege gi de ce ei nu permiteau neiniliajilor str priveascl prin inshumentele lor. Duptr rmele izvoare ale epocii, impdrahrl egipean Ptolerneu III, Evergetul, a amplasat in virfirl Farului din Alexandria, una din minunile lumii acelei vrerni, ,,zz mecanism secret ca ajutorul cdruia puteau f observae corilbiile la mai depdrtdri." Existents in antichitate a unor thnici avansatede prelucrare a sticlei este confirmatl qi de descoperireaunui mistrios obiect, presupusa fi fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase, gi a cilrui forml generah este similad aceleia a rmui cnniu omenesc. CRANIUL DE CRISTAL De fapt nu este vorba de un singur craniu, ci de trei: unul se afti la British Museum din Londra, dus acolo, la finele secolului trecut, din Mexic; al doilea - reprezent6ndu-1, probabil, pe Mr'craztecutil, znrlJaztec al mo4ii - se alli la Muzeul Omului din Parisz; iar al treilea a fost descoperit la Lubaantu4 in Honduras, 5i se glsege intr-o coleclie particularl" tot in capitala Frantei. Toat
l. 2. Ludvik Sot'a*i Bltnuiala unei t,nrre, Edihrra Albatos, Bucurtti, 1984. Sodn $tefrncscu: SJidarea nmpuluL Editura Z,ona,Buculeqti, 1992.

acestetei cranii au trdsituri comune, deqi unii specialiqtile atribuie origini diferite, apreciind ci au fost executatefie in Babilon, undeva in Orienhrl Apropiat, fie pe continentul american, sau chiar in rislritul asiaticCraniul aflat la British Musum este rcalizat dintr-un bloc de cua4 curat, rrnrt Si cristal de stincd gi are o grcutate de aproximativ 5 kilograme. DeSi a fost cercetat cu microscopul electronic li au fost studiatmicrofotografiile executatedup[ el, nu a putut fi identificat?tpe suprafatalui nici cea rnai mictr'zgariehrit. Totodatit s-a stabilit ci lucrarea nu a fost tumatit gi nici realizaCtcu instrumente qi s-a calculat ctr rmui om i-ar fi trebuit in jur de 30O de ani de muncl f2irn inferuperc, zi $i noapte, pntm a Slefui un asemenea obiect jocuri de lumini. in interior, o serie de lentile qi prisme creeazd Luminat din lateral sub un anumit unghi, datoriti rmor cauzerSmase necunoscute, craniul prezinti o aureoltr,de scurdl durat?t, in orbite iar apar pet ti meori scurte imagini. Datoriti, probabil, unui fenomen de rczonanI5, craniul las?tuneori imprcsia ctr scoate ni$e sunete surde, asemdntrtoare rmui geamdt sau unui danglt de clopot Dact o razA la*r este indrptatn spre cavitatea nazal5 se produce o coloratie vie, incandescentil, aseminitoare curcubeului, datoritit, probabil, procesuluide interferenlda luminii albe in straturile subtiri, transparEnte, acestei pdrfi de cristal. Craniul, realizat dintr-un ale bloc de cuart transparcnt,prczintil unele nuante care se schimbl meru: odatil bate h violet, altndatit in verde, apoi in purpuriu qi chiar in gIlbui-chihlimbax, iar pe frunte aparpet de diferit nuante. Deoarecela ora actuah nu existi aparatecarc sApermitit dataxea ;tiintific[ a acestui obiect, nu s-a putut stabili decit vechimea cristalului, deci a rocii din care a provenit, nu qi momenhrl in care a fost realizt. Dupd cele dou! orificii aflate la baza craniutui, s-a dedus ci est posibil ca el str fi fost utiliz t in temple, in special din catza fenomenelor pe care le produce, mai ales atunci cand este balansat $i pentru efectul hipnotic pe care il are. Nu s-a putut explica, insE, de ce maxilaml inferior a fost fdcut mobil qi pentru ce el poate fi deta$atde cap. Spre deosebire de aceste realiztrri remarcabile din domeniul prelucr[rii cristalelor, existl anurnite descoperiri atat de qocante, incat ele rtman o enigrni chiar qi pentru nivelul actual al qtiinlei qi tehnicii. Printre acestea,un loc special il ocupn niqle generatoare speciale de lumini" a ciror caracteristiceprincipali este A fi.mc-

OS. KUHLEN

SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LTJMII

231

fioneazn perioade extsem de indelungatc f[ri nici o surstraparent! de energie extemtr. LAMPILE ETERTIE La mijlocul secolului al XV-lea a fost descoperit la Roma un mormant mai pulin obignuit, a c5rui vechime a fost stabilita, dupf, inscripliile gasite la fap locului, la circa 1500de ani. ln el, ,gfundat tntr-un lichid, a cdrui compozilie a rdmas necanosclttd, zdcea trupul Tulliei, Jiica lui Cicero'. Corpul era intr-{ perfectl starc dc conservare, nici una din tdsdnrile fetei nefiind altera6. La picioarele defimctei, o candeld rlspandea o luminn palidl. Cum nimeni nu mai umblase anterior pe acolo, inseamni cA ardeade un mileniu qijumltate! Din nefericire, la pulin timp dupl aceea,flac5ra s-a stins $ nimeni nu a ruSit sI explice rernarcabilalongevitate a felinarului. Un studiu amanuntit asupra ceea ce a ramas din doua Lampi ve$nice aflate la Muzeul Leyda, ar putea oferi o solu$e. Ins{ se parc ctr acest aspect nu interesezl pe nirneni. Ldmpile la care nc referim au fost gesite intr-{ mlndstirc din Anglia, la incepunrl secolului al XV-le4 in timpul rcgelui Henric al VIII-lea 6i sc presupunecl ardeaudin secolul al lV-lea. In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul rmei caveme, un morm6nt. Conform rmei inscripfii gravate pe o place de arame,monumenhrl firnerar apa4inealui Christian Rosenkutz, decedatin 1484,presupusfondator al societiltii secrteRose-Croix (Crucea de Trandafri). Primii care au petnms in sanctuar,au fost intigafi, in primul rend de lumina ce scllda toate obiectele din mausoleu,lumind ce era generaUl rnai multe ltrmpi etemefi carc, de aqacum se intimpl[ cu toate lucrurile importante, s-au stins inainte ca secretul si le fi fost pdtnms. Singura menlionare desprerespectiva asocialie scrcUlpoate fi glsit2t doar in Fama Fratemitatis Rosae Cracis, manifestul confreriei intemeiate de RosenlreuE, publicat in 1613, la 9 ani duptr descoperireamormintului. Iatjt ce puteau citi parizienii anului 1613, int-un afig lipit pe zidruile co;covite gi str6mbe ale viitorului orag al luminilort: ,,Noi, depulali ai colegiului pincipal al Rosc-Croix, facem sejur vizibil Si invizibil in acest ora$, prin grasia Celui Prea Inalt. Ardtdm Si invdlitm a vorbi ldrd cd4i sau semne, toate graiurile ldrilor unde wem sd ne ofliim pelrtru a-i salva IE oqmeni, semenii
f. Sorin $tefanescu:Slidarea Tinpului, Editura Zona, Bucutti, 1992.

no;tri, din gretmld fi moarte. Dacll cineva este cuprins nunai din cuiozitate de dorinla de a ne vedea, nu va reusi niciodatit sd comunice cu noi; dar dacd doreStesd ni se alitture, noi, care citim gdndurile, ii vom ardta adevdrulpromisiunilol noastre:pAnd-ntr--atAt cd noi nu spunem local unde ne aflllm pentnt cll gdnduile unite ca voinla realit a cititorului vor f capabile de a ne face lui cunoscuSi el noud." Si O sutil de ani mai t6rziu a fost descoperitun alt templu subteran care-i apar{inea rmui membrual conferiei.ln ziua de lS m i 1717, oamenii carEau pituns ln sanctuarau strsit un fotoliu de piatrl pe care era aqezatun btrrbat mumificat, ce perea a citi dintr-o carte voluminoastr,sprijinitn pe genunchi. Langtr necunoscut,rm felinar emitea o luminil pltrcuul. Brusc, o mAntra cadavmlui a coborat De nea$teptate, strivind lampa eteml;i bagand groazain vizitatori.' Roger Bacon, Geoftoy de Villehardouin, Laonikos Chalchochodylas, Georgios Akropolites, Abul Fedq Abul Fergius, pomenesc qi ei desprcneobiqnuitelemiiloace de iluminat ce par sit fi fosl destul de bine cunoscut in Evul Mediu. De forml sfericl si confeclionatdintr-un material care,,fru era nici piatrit, nici stictd, nici metal dar seamllnll cu toate acestematerii la un lof,. intIau singure in flrncfirme gi nu foloseau nici unul din materialele combustibile cunoscutein acea vreme. Degajau o c durl gi o lumintr intense RtrI a scoate fum, iar lovite explodau violent, distrugand palarc_ ce0gi, a{a cum s-a intampht in Ciprq la Famagusta in qi 9i Nicosia. Cdnd uul din aceste globuri care ardea Jdrd incetsre r fosl.. ., anmcat in marc, fiind considerat ,,lucr[tut diavoleasctr furtuna izbucnitil din senin gi moafiea peqtilor din zon6 au inttrrit ideea originii neplrnantenea straniilor obiecte.Legendeeuropene,asiatice 9i africanesuqin cd ele ar fi fi}st dilruit oamenilor de fiinte coborite din cer. Colonelu.l Fawcett, rcnurnit explorator a.l continentului latino-american, afirma ctr ora;ele ascunsein jungll sunt luminate de sfere sdlucitoare, iar locuitorii lor s,unt,desceidenlii unei mari civilizalii dwrutd'. Din nefericire, Fawcett a disp[rut pe cand incerca si descopercfabuloaselecet?tti,inainte de a divulga sursa neobi$nuitelorinforrnalii pe care le delinea. Preced6ndu-l cu cateva secole, cronicarul Barco Centenerra $esc.na el o,Junit mare", fixate in varful rmui st6lp inalt 9i carc 9i lurnina in intsegimecetatea,denumiti de conchistadoriGran i4arco (in Matto Grosso, la izvoarele paraguayului). ln cursul luptei de

l
I

I
ti

OS. KTJHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

233

cucerire; misteriosul obiect a disptrrut fnr6 urm5, luat probabil dc blqtinaqii care s-au retras in desi_sul impenetrabil al junglei. .Conform exploratorului gi scriitorului australianlan Idriss, clpe|etiile merilor, fiburi din insulele Oceanului pacific, erau po. sesoareleunor asa-numite ,,buia", toiege care ptrreau sA aib6 o foarte intersanti proprietate. Astfel can4 in tirnpul ceremoniilor, definltorii le indrcptau sprc cer, din v6rful lor 1ds.ne4 mai ales inainte de filrtunA, o intensl lumini albastrl-veranie. asemtrntrtoarc flash-ului fotografic. Pentru realizarcatobgelor ,,buia,, se foloseau tri pietre ovale, a cdror compozigieIdriss nu o cunoa;tea,introduse intr-o aestie groasl de bambus. Tot din piatrl par a fi confecfonate si sferele din vdrful unor stalpi inahi, care strAluceauasemeni unr tuburi de neon peste colibele rmui sat de la poalele muntelui Wilhelminaf.,Ioua Guinee, afa cum men{iona, in 1963, C.S.Downyx, automl suprinzitoaEi descoperiri. Beneficiarii originalei instalafii, care inFa singurl in funpliune la cf,dereanoplii, aveauun nivel de dezvoltareechivalent cu ceea ce se corsideri a fi fost paleoliticul timpuriu. sSingurelernijlo*e care pot fi intrevdzute astdzi $i care ar putea egala.performantele enigrnaticelor limpi eteme, s-ar putea baza pe energia nucleari. Condilia ar fi, insd, ca realizarea lor str fie miniaturald, nepericuloasa,extrem de friabill, extrem de usor de folosit $i sAnu necesite intrednere. Cum, insl, legendarete felinare nu aveau nevoie, aparent, de nici un fel de combustibil, este mai probabild utilizarea surselor de energie neconventionale,deqi apl! cafiile practice din acest domeniu se lasi incA afteptate chiar $i pentru ;tiin{a actuah. O posibilitate ar putea-o constitui valorificareaasa-numitilor curenli teluici ce curg in proflnzimile pdm6ntului gi inmagazineaztrenergii imense, iar o alta - utilizarea c&npului electic, care atinge in orice de pe suprafala globului terestru,in medie, 75 volli pe metru. ^loc In momentul in care seapropie fiutuna sau inaintea cutremurelor, el poate deplgi chiar 4000 de volti/m. Tehnologiile contemporaner\tilize TA aproape in exclusivitate prelucrarea la cald a materialelor, fiind mari consumatoare de energie gi contribuind la poluarea cu substantenocive a mddiului inconjuretor. Dovedind un respect mai mare pentru naturt, anticii au pus la punct metode de prelucrare a materialelor la rece, f6rl consumuri excesive de ctrlduri qi energie. in favoarea acestei afirmalii vin marturiile referitoare la utilizarea unei tehnici de Ctiere la rece gi a unei tehnici de inmuiere a pietrei.

TEIINICA TAIERtr LA RECE Pe vremea lui Ludovic. al XIII-le4 un alchimisl pe nrrne Meuves, se l[uda c[ stapene$e formula uui produs (a ctrrui compozilie a refuzat s5 o divulge) cu care, llecand buc[ti de fier. le tlcea casanteca sticla. Dincolo de ineditul acesteipovestjri. Robert Charroux s-a referit ln Istoria necunoscutda oam'enilorde acum o sutd de mii de anir la o interesantil experiente realizaul ina-un laborator: ,,Experimentatorli a pus in rotalie un disc sublire de olel, cu o mare vitezd. perifericd (viteza tangenpialil 7700 m./min).MeAtete apropiate de acestdisc neted,in m$care, sunt tdiate cu repeziciune. fird a exista weun contact efectiv. Tdietura Jdcutd in melal este cva mai mare decdt grosimea discului. ln dmpul operaliunii, metalul tdiat, care poate f un olel foane dur, se inmoaie pe o anumitd addncime ;i picdturile strillucitoare de metal topit sunt rec!, cdci le cqd incd moi in palmd, Jdrd a provoca arcui gi,pe o hdrtie albd, fdrii a o innegri- Picdatile nu sunt oxidate, nefiind arse. Iatd, deci, lumind Si frsiune produse prin mgcare, -Jdril degajare de cdldurd- Regdsimaici demonstra1ia aceluifoc, calficat de alchim$ti drept natural dor ;i despre care se spune cd nu-arde mdinild'. TEHNICA h{IVTUTNRII PIETREI Beltran Garcia afirma ct anticii crmofteau o plantil cu ajutonrl cereia cea mai dure roctr se transformaint-o pasti similari argilei, devenind maleabiltr$ uqor de prelucrat VoAelita in formete d6rite. ea se inelrea apoi la soarein numai caieva ore. In cusul siplturilor efectuaGintr-un teren funei.ardin zona centrall a perului, arheologii au descoperit rur vas plin cu un lichid negru si v6scos. Vnrsat din neatenfie, acesta a transformat pietrele, sub privirile uimite ale martorilor oculari, intr-o pastAsimilarl lutului. O rclatare asemihdtoareapareqi in jumalul colonelului Fawcett, explorator britanic care a sfirsit prin a disparc in jungla Am^zonulur. lnh-o zl, parcurgandmalurile riu.lui pereaEdin peru" a constatat cu surprindere ci pelechea de aplrltori pentru picioare pe carc o purta, era pe cale de a fi distnrsdde sucul frunzelor rogii c[moase 9i ale hrfisurilor joase, strivite in trcere.Un localnic le llrumi 'tacul folosit de inca$i pentru a modela pietrele,', afirmafia av6nd la origine, se pare, un procedeu de mult uitat. Brevetul tehnolosiei apa4ine, insd" mnform unor cercetiri, mierlei de aptr cu creistl
|. Sorin $te6nescu: SJidarea Ttnpului, &iitura Zona, Bucuregi, 1992.

OS. KIJHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

235

albl" cinclus leucocephalus,care tdiegte in Alpii Bolivieni. Despre ea se afirmtr ctr igi face cuibul in gluri sferice slpate cu ciocul in roca duri, in prealabil inmuiatd prin frecare cu frunzele unei anumite plante. Conform wror ates0lri documentarc ;i studiind bijuteriile qi obiectele de podoabtrincrustateperfect cu pl5cule de fildeq, la care nici cele mai bru;te schimberi de temperah.uinu formeazi intersti(ii, se pare cA cioplitorii de fildeg din Roma cuno-steausecretul fi ptrstraucu mare sfinlenie mtoda prin care fildequl putea fi irrmuiat, modelat qi din nou intitrit. Fildequl, provenit din collii de elefant, era plucrat din timpuri sdvechi in Egipt, in regiuneaMarii Egee, in Mesopotamia, in Creta gi in Grecia, de unde era importat ca material de podoaba qi de Roma. lnmuierca col$lor de mamut era, de altfel, cunoscutit qi constructorilor paleolitici ai celebrei metopole Sungir de l6ngit Vladimir. Ne confirmtr acest lucru miile de obiecte confectionate din coll de mamut, printre carc cufite de vanltoare gi sulile drepte,lungi de doi metri. Cercelirile Artreprinse T.Bulavincevovei, specialisttr de in studiul relatiilor om-mamut din epoca paloliticA, au evidentiat faptul ctr pentm confectionarea unei asemeneasuli(e ar fi fost necesaredoue sute de kilograme de materie prim5. Arheologul american Hyatt Verrill, care si-a consacrat 30 dc ani din viali cercet2lriicivilizatiilor dispdrutedin America Centrali qi de Su4 considera ci marile Iucrlri ale oamenilor din vechimc n-au fost facute cu scule de tiliat piatra, ci cu o pasti radioactivl care rodea granitul. Aceasti pasct, moqtenititde la civilizatii si mai vechi, Verrill pretindeac[ ar fi vdzut-o in miinile ultimilor vrljitori, Intr-un remarcabil roman, Podul de Lumind, el descrie o cetotc preincas5h care se ajunge trecand o punte de luminl, un pod do materie ionizata, ce aptrrea;i dispnrea dupd voie qi care permitcl hecerea printr-un defileu st6ncos, imposibil de trecut altfel. Po parcursulvielii, Verrill a afrmat cd romanul sAuera mai mult dec0t o legendtr. Alte legende mentioneazl 9i r.rn alt mijloc inedit do prelucrare a pietrei: folosirea unei roci care taie stanca obiSnuitl aqa cum diamantul taie sticla. Oricat ar pareade ciudat, electricitateanu esteapanajul exclutlv al civilizaliilor cu un grad inalt de dezvoltare tehnico-stiintifiol, Mtrrturii istorice qi descoperiri artreologiceconfirmtr acestadevlt In mare parte lgnorat,

ELECTRICITATEA

h\ ANTICHITATE

secret al magicienilor: peste tot tF intAlnrm cu vraja care ucide leul diijeiz<I semu. Acest leu estellbcul ceresc,in timp ce,selmri sunt crrenlii elecnici si magnericiai pimin_ tului. Etiphas Lvi

,";trff: fxr:;#,tr,::r #':7#

foarte" ;;;- ;;;; st,r!yt,it(icand mai-degrabd un fascicot dL ;;"d;";'d*;";;i \rngur de mare voltaj... Frcsca nu prezint?l doi .gipt""i f*taiJ (('va obscur pe bra1e,ci oameni clrind doul U.,irf .f! .a.". rlrmensiuninu pot fi intalnite nici in prezent. Cum, frr"!" rrtrnmea personajelor desenateera dircct propodionaltr f" "gfp;i i-Inoo.,:':lp t.., aplicdnd it "., regur" lut"T p.supune, .rcctea puteau fi in realitate mult mai mici, jlu "ii"ii"-r." "il.ir.iii" extrerni" ;;;;;:

(hepnnghiutare. Referitor .iul*i, dr. l.i, u""rr, b_?.i, .i] la copie yw1, ,Cablurilgsyltt.o fdeld a ," ," 1olo""sr"siiriiri ,t mod carent, Cablul este ilustrat ca """o ceva gri

I , Il..yq _38,pe cand efechra sepeturi Ia Khujut Rabu,a/ba&, 1r lvilhelrn Koenig, arheolog german angaJat de Muzeul din Bagdad, a descoperii trn obiec-tcu tohn iesit;in * Ju" inalt de l8 cm, din lut ars, conqin4nd "o_urr* ;e l0 cm, av6ndfirndul izolat *fUt, p.rrt,,;";;;.;;fii "idd*;";;;i;i ;, o vgrgel de fier, ce era conrdat2t arita ca qi "" il 9i ;fi f;;;;; uneiacgiuni chimice.Cilindrul era sudatcu * ai": a.-of',r_ULjtor ftrropo4ie3/2), identiccu tipul de atiaj de6# fi##;il#. Degi.elechotinrl fost in intregimeuscar a oe tecereatimpului,tonrsi sol4iile chimice.ce puteau fi Tolositein u""1" ;;;;p;;';?i; a pune _funcfure bateri4 erau suficiente.Wiif"ra ii fri. -C_, inginer -inGE's pittsfield/Ir4assachusetts, la u etemenre fotosit "on",r,rit iti'i,lz'.oiii &eptelecrolit $ia .uan r J. .rp-."opii'ui;*;..;# de ani inainte de Volta 9i Calvani, pe reritoriuj bakulu; bal;il; clecu'ice reprezentau noutate. nu o lrr.rping insn ;i mai departein tecut cunoasterea ._-,Y.n:le,indicii cnergrerelecFrce.In temolul zeitei Hathor, din Derd"ralfuip; cxisti o fresct, mult?l weme conslderata o adevlrag sarad, ar_ heologicl. Neidentificateleobiectede cult pe care l" tr""r;froi.tr personaJe, seamtrneizbitor cu becurile electrice de ma; ;"-,.* fl$ezatepe izolatori ceramici $i conectate prin cabluri ta o cutie

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

fdcute de Bertolocci, it a e Magna Conform affmaliilor Rabbinica (vol 3), citat de Sorin $tefdnescu in lucrarea Bibtioteca SJidarea Timpuluil. sub domnia lui Ludovic cel SEnt (Fmnta. secolul al XIII-lea), kabalistul Rabbi Jechiel utiliz in mod curent energia electric5. Iat?i ce mentioneazt croruca: ,,Cdnd ,"nea noaplea, la fereqstra magicianului apdrea o lumind atdt de strdlucitoare, incAt nici un ochi nu putea sd o priveascd prea mult Jiird a orbi, iar razo Pe care o arunca era'zugrdvitd in culorile curcubeului Nimeni nu-;i amintea sd se fr stins si se afrma cd Wntru a funcliona nu avea nevoie nici de JitiL nici de ulei sau de altd substanld combustibild cunoscutd in acea vreme. Cdnd un intrus sau un cuios rdu intenlionat incerca sd odtrundd in camerd lovind insistenl $i enervant cu ciocdnelul 'menlic de la usd, Rabbi apdsa pe un cui ftrat in cabinenl sdu, declanSdnd astfel un fulger albastru intre cui Si ciocdnel. Nepofti'ul era atunci zgdl1dit atdt de rdu' tncdt incepea sd lipe cerAn! indurare, imigindndu-si cd pdmantul se va crdpa sub tdlpile sale Si-l va inghiSi. Irtt i zi, un grap ostil s'-<t adunat in fala intrdni strigdnd in acelasi timp de mAini penlru a rezist,. ameainldri, pircindu-se mai bine, iredeau ei, straniului fenomen pe care magicianul il declanSa. Cel mai curajos apucd ftrios de ciocdnel. Aunci Jechiel apdsd cuiul. Imediot, asediatoii au cdzut unii peste altii, dupd cole s--au imprdStiat care incotro, zbierdnd ca arli, cdci toli ou avul senzafii cd pdmdntul s-a despicat, tnghilindu-i pdnd la genunchi'. Au fo$ atAt de infricosali, inc6l niciodatd n--au mqi revenit sd-l deranjeze pe magician". Incidentul a provocat rumoare in oraq li' drept umare, regelo a avut cateva intrevederi confidenliale cu rabinul. Explicaliile acer' tuia se pare cd i-au oferit atat d marc satisfaclie suveramlui, incAt acesta l-a protejat cu toati autoritatea sa de dugmanii pe caro inevitabil si-i ftcuse. Una dintre dovezile decisive care vin in sprijinul teoriei evo luliei ciclice a omenirii o constitr-tie qi mdrturia utilizirii e-nergiol nucleare cu mult inaintea descoperirii ei in secolul al XX-lea'

nve sr penhu cerceclrile sale privind aparilia qi caracteristicile izotopilor, nota in lucrarea sa Expunere asupra radiului: ,,Cred ca in tlecut a-u existat civilizalii cure cuno$rcau energL alomicd si care au fast distruse total de /olosirea necont(o"latui oii"ii energii". " Legelde, fapte consemnatein cronici gi dovezi materiale su_ gereazi folosirea energiilor intime ale materiei in scopuri Oistuctive cu multe mii de ani inainteaepocii contemporane.
LEGENDE

tite.ratura indiani veche, pentru cuvantul \ ,,foc.. se folosesc aproxmattv 40 de expresii, dintre care unele se refera la stiintele ocutte sau ta magnelism. dar sensurile nu sunt precis slabilite. Cartea a Saptea din Mehabharata, cel mai vechi Iiterar frinJus, contine o descriere remarcabild: ,,Gurkha -onr.mer,t a onucat d" ;" ;;;;;" sale vimqna o singurd sdgeatd asupra celor'tr.i oras. lu:efrcei tnJrcnroare. Si s-a idicat din lumina Jdrd de sJiir5it un nor strdlucitor, mai strdlucitor decAt o mie ie sori, si"a i""gr_r, orasele in cenuSd ". O afttr mtrrtude a dezastrului provocat de arrna numita .-pneva., se gaseste tot-in ..IJn proiec,il strdtucitor i'ta;;r. -Mahabhqrate: tmeatat .tenebrele acopeird armalele. lAnturi rele iniepurd sd su|te. Noni se st/dnserd in atmos/eni $i ploud cu sdnpL. Toate elem,entele pdreau confze. Soareie se inrar,"". t"ii"7-)rri)) catdura .aceslei arme, pdrea cupinsd de febrd. Chiar apa lierbea $t Junlete care tdiau aici erau azvirlite in viltoare. 'Du$manu! cddeq $i arborii disttt$i de un oibil incendiu. ttiirti it -ca '"t"rg";-^"i, ar$i de acestd armd, cddeau din toate pd4ile. Ailii ;;

ENERGIA NUCLEAR;' N AXTTCUTruTN


al FredericSoddy(1877-1956),laureat premiuluiNobel in anul 1921 pentru studiile sale privitoare la chimia substanplor radio$'
l. Sorin Steebescu: OP. cir

Jtacan. Lat, ii carele, arse de energia acestei arme, semdnau cu trunchiui de arboi calcinafi. Mii di care cddea" ai, ,irii partii.r eneDrele acopereau armata intreqgd. ydntui reci inceiurd sd sufe. Orizontul se lumind. Annci ni vdzurdm ;r;_ co-sdtor. Calcinali de puterea teibild a acestei a'rme, "r;p;;;;;; rdnililor nu mai erau vizibild,. ""rpiri" Ramayanei gi ai ltedelor se luptA cu o , -Eyoii.Mahybharatel cnergle o_ur5 ce nu poate fi asemuittrin toata istoria cunoscuti .!t. u omenirii decatcu cel de-al doilea rtrzboimondial. Si nu numai desfigurarea de fo4e, ci mai ales numiml ,i",i-.io.] u-piJJ distrugerilor si armele folosite sunt parctr preluate Oi" anafeteunli conflagralii modeme. Singura diferenl5 i,.t" t fi-U"i"f -i.f.J.

i":?::12

sigind

innebunili.de teroeri ii m4tocutpailii

ll lL
il

ll

il il. I'll

i I

lr

238

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

Cand Aduna iqi lansead sigeata din arcul s5u, superior tuturor armelor, se aude un zgomot teribil. Ptmantul este zguduit ca de ,cdd*ea unui munte peste un alt munte" si,,un vint violent suJld din toate direcfiile ". Proiectilul ,,cade ca o Jlacdrd arzdtoqre", iar ,,soarele nu poate s-o intreacd in strdlucire"- Despre teribila armi se sprme cil ,pedepse$te Pdmdntul cu 12 ani de secetd $i omoard pe Jdt in Sfintecele mamei". Tot in Mahabharala existtr referiri la o ciudatA armtr care paraliza ogtile du;mane (mahanastla - care provoca pierderea cunogtin(ei), precum ti despre un vehicul dublu etajat, care, in timpul zborului, annca fltrciri rogii in vlzduh, prin multiplele sale ferestre, incat plrea ,,o cometd in regiunile astrale $i solare". lar ciocnirea a doutr arme in atnosferi este descrisd astfel: ..Cele douii orrne s-au hdlnit la jumdtatea drumului in vdzduh. Pdmdntul ca munlii, mdile ti toli copacii s-au cutremurat, rtinple au simlit cdldura emanatd de energia armelor Si tot ce era viu a resimlit efectul ddundtor. Ceruile au fost cupinse de fldcdi, iqr cele zece puncte ale orizontului s-au umplut de fum." Chiar daci se accepti ideea ctr autorii anonimi ai epopeilor indiene au fost daruiti cu o excep{ionalf, fantezie, care, printr-o coincidenltr, a prev5zut groaznica realitate a secolului nostrq toit$i descrierea efectlor armelor folosite, precum ;i instructirmile de protectie prezntate sunt mult prea frapante: arma avea capacitatea de a omori pe tofi rtzboinicii care purtau pe ei ceva de metal. Daca solda(ii aflau din timp cd arma respectivi urma sI fie folositi, trebuiau s! dea jos de pe ei tot ce e.a de metal, iar dupi explozie str se arunce in apa qi sI se spele cu griji pe ei qi pe tot ceea ce pusesera mdna. Avertismentul era insotit qi de consecintele nercspect?irii indicaqiilor: ,,tot ce e viu pdle$le Si pierde din putei, ior pdrul ;i unghiile cad'. Instructirmile de apfuare civih sunt redactate intr-un limbaj mai pulin expresiv, dar rccomandA in esenld acelaqi lucru in cazul unui bombardament nuclear. Remarcabil este gi termenul de ,pustiu", care rdmine in urma folosirii armei, termen intalnit in multe locuri ale eposului. Deqi se vorbegte clar de ,,umbreld' unor orag c6ndva infloritoare, trebuie remarcat ct traducerile lor sunt anterioare epocii atomice, prima ttrlmdcire europeane fiind cea a lui Roy, din anul 1889. ln India gi (5rife arabe este larg rnspindit?t ideea cd scorpionul este imun la foc, dar rm simplu experiment poate demonstra contrariul acestci afirmalii. Exisut insA cateva specii de scoDioni, printre care qi o

239

dupl 1000 r, de regula. orice aluror este de prisos. Scomionul supravietuieste,insl, ;i la o iradiere de IO.O0O unii ;#;; i avans4ndchiar cifra de 75.000 r. pedepseihotAratede Dumnezeu pentru Sodoma si este,,fe asemenea. ^^_D-":"n"Tu foane sugestivd: _i, ,it ;'-o7ora r"i*;O J:n: din pdmdnt. ," " ;;;;;;. itoona ii pi;; Xl s--a revdrsat :--a -ridkat " +r asupra Sodomei.si c"^ro.i pucio.tsd. $i dismlse au "'piooi;;i;;";, fost cetd! din iur' toti tocuitorii cetdtilor si roor" urgh.l!!";;::r:;#.?rFAPTE ISTOR]CE

o'"d' ffi:1T:,,T::i^tT^"'Ylj'"T':, * il;#;#i; s.inguri expunere 50_t00 500;r+;;'ifi,,jl',ffir1","? de .,

specie ind_iantr (pra lamnaeus

fulvipes). care prezintA o particularihte

complet inrtrmate.

S,i"Fii::i:::1::'.,:n.!"1_! "",,',ri'.'i.'iil"ili. r,_i;; -""..#;; ;:il*,:: o:::r,1""_:si d";; r.-;;';;J H,.;T;::#l: e in6ri a ;$, rffi:"j:Tl:
lll"ii"T,,li; _T,?'"si
,--..Ce ,semnificafie poate avea etul si fulgerul ln stttre sd_l ...rr./r

. r.-i"i-.iui,"_. l;';TiJ _g::o* ; "1T.'j',:." ru," r.erri, ;:'',iil*l"Tlll "if".::1"


l,i;,:::1o:j5 _erau

I*ill,

l:t::: ::::,:_L.:r j"^:^:,!l

rmperiurui Hitit,a ,nce,ldiu ffi,b.;fi1T",Jff fosr .;;; ridicate t"."irt.i.'"r].'"r"_Jni: il?"';

cd Harusur, capitala

3iiffilni::*:H :ln:"t"::*ingi1il:'i:nffi
''i;...-!. 9' c?rel-a pusin gardi in privinlacerc"ur unui personaj
uriliz5rii energieiatomicedin cele mai vechi rimpuri a rost. :?,* conlirmatade Jacques - .^l.-uf Bergier,carea lucratca ;ii;; Andrc Hehronner si a ficut cerleuri ";*;; in o".."iri,ai.".ii"iuii:l D,.,: * 1 mag i ci eni to rt, L"ri. p"";;i; u .;;;;" 2 ^r-1\: f;,;,_ ment ln care Bergierpovesteste c

9l Intregii

ca :ste trlvocar moriv al su4)rinzir...i ..*g..i. :ar:o'l1.t


sale campanii? Sa se fi inr

:!ij{{i:1:;i!':*{y;ff i",,".';3fi ;,1,;Iy":;,rxui,"


a lui Alexandru Mare lndta O"'Jdidlrn;i "_-i;ili;ili;i'"i cet din

.; ;:; ;;)fi ;',","t"ii.',t'.t;,iilH,,:#111


"i ai, o._".irr ""Jj,"'i

,,Domnul Andrd Helbronner, al cdrui asistent sunteli, cred, este racquesBergier:Dtmtneap nasicienitor, $i EdituraNemira 1"."?i;: irtX.'*

240

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCL'LT DE DOMINARE A LUMII

241

tn cdutarea energiei nualeare. Domnul Helbronner a binevoit sd md lind la atrent ca unele rezultate oblinute $i in special at apailia radioactivitdlii corespunzdtoare po loniului, atunci cdnd un fi lament de bismut este volatilizat de o descdrcare electricd in deuleiu la inaltd presiune. Suntetifoarte aproape de reu;itd, ca, de altfel, tncd weo cdsiva savanli contemporani. Po, sdrni Wrmit sd vd pun in gardd? Lrcrdrile cdrora vd consacrali dumneavoastrd si colegii dumneavoastrd sunl teribil de pnmejdioase. Nu numai pe dumneavoastrd vd Wn in pericol, Sunt de temut Wntru intreaga omenireEliberarea energiei nucleare este mai u$oard decdt cred4i. Iar radioactivitatea artiJiciald produsd poae sd otrdveascd atmosfera planetei in cdliva ani. In plus, din cdteva grame de melal se pol fabrica etcplozivi atomici ;i culcq la pdmdnt oraSe integi. Vd spun foarte direct: qlchimiStii ;tiau asta de mult timp"Confirmarea a venit in momentul in care prirna reactie controlatil in lan1, care a avut loc in reactorul atomic al lui Enrico Fermi, a rezultat din combinarea geometrici de cuburi de Uz:s ii de grafit, firtr a se folosi curentul elecnic gi tehnica vidului. DOYRZI MATERIALE Scheletele umane calre au fost glsite in ruinele de la Mohenjo-Daro s,i Harappa,/Pakistan prezint?i un inalt grad de radioactivitate. Despre aceste cettrti se qtie cd au fost distruse brusc, dar nu in ce mod Qi de cltre cine. De asemenea, in timpul unor strplturi arheologice efecnrab pe valea Eufratului, arheologii au dezvelit, strat duptr strat, mai int6i urmele unei civiliatii agrarc vechi de 8.000 de ani, apoi ale unui popor de pdstori, duptr care s-a ajuns la un strat ce a fost stabilit cd data din presupusa epocd de pia$ (vechimea de 16.000 de ani). Continuand excavaliile, la rm nivel situat qi mai adiinc, cazrnalele s-au lovit de un strat dur, format dintr-un material avdnd aspecnrl unei sticle verzui, topite. Acest fapt este cu atat mai surprinzitor, cu cdt se qtie cd dupi prima explozie nucleara efectuatil in degertul Nevada, specialiqtii au constatat, in zona centrald a deflagraliei, topirea nisipului p6nit la transformarea sa intr-un fel de sticlit vefzule. Foarte interesanttr sub acest aspect este gi sticla de cua4 pur din pustiul Libiei, care se geselte la aproximativ 800 km sud-vest de Cairo, pe o suprafaltr de 136 x 56 kmz. Cercetdrile efectuate au dus la concluzia ctr aceastil formaliune a aplrut prin topirea nisipului din desert qi se considertr, in general, ce este vorba de un impactit

degi n-au fost descoperitenici cratere gi nici urme de meteoriti Sticla din degertul Libiei se prezinti ;i sub formtr de buclti destul de mari (525 kg - Muzeul din Calo), dar perfect o-oselii*t" curate. Ea-se deosebegte de toate celelattevarieUfi de sicla ", net naturali, fie cI este vorba de sticld vulcanic[ (obsidian), fie de impactite ori tectite veritabile qi prezintd asm5naricu sticli andrutn pnn topirearocilor ca urmarea unei explozii atomice. Tot in apropiere de ,patinoarul.. de sticll libian, in zona Miri Moarte, fizicianul M.Agrest a constatat o radioactivitate ridicah daloratd unor izotopi cu timpi lungi de injumlt.itlire. Cercetirile au arttat ca nu estevorbade radioactivitatea prin misciri rocilor alunse tectonice- suprafaltr, Ia valorile radiagiei izotopii determinaqi'nesi suslindnd acest punct de vedere. La capitul celalalt al globutui, in continentul sud-american, pe unele blocuri de granit ale celebrei cetitti preincageSacsayhuaman fi observateirprafele sticloase, pot aparute parctr sub influenla unor temperaturi extrem de ridicate. Nici Europa nu duce insd lipM de mlrturii edificatoare.
FORTUMLE YITR]FICATE

Forturile vitrificate se int4lnesc in Frant4 Scotia si alte zone ale Europei gi se prezintli, de regull, sub forma unor elipse. amplasale virful unor coline sau al unor promonlorii nahtrale in abrupte. in parlea inGrioara, uneori numai pe o pane, alteori oe ambelep44i, zidurile sunt construite pietre graniticevitrificaie. din Dacd incintele sunt protejatede meterezemai inalte, acestea prezinttr gi ele semne indiscutabile ale aceluiasi fenomen: vitrificarea. Teh_ nica.realizirii este necunoscute, qtiut fiind faptul ctr granitul arc nevoie pentru a se topi de temperaturide peste i:OOo C,-foart" greu de obtinut cu mijloace clasicegi practic irnposibilde realizatin-aer liber. la bazaunui zidConform afirmaliitor fdcute de Robert Charroux in Cartea trecutului misteiost, cele mai importante forturi vitrificate din Scolia sunt Crarg Pi oedich Ord Hill of Kissock,Barry Hill, Castle Sptniy Tory1-Nol& qi ruinele din insula Sanday, arhipeleagul 9ry_d",lg. Cele mai tipice dintre toate snt Craig pitoedrick Si drd Hill of Kissock, care se inalli ca doi stalpi uriaqi pe doun coline aJlatela trei mile distan{duna de alta, ta marginea golfului Moray, l6ngd ora.sullnvemess, pe care parcl l-ar strijui sa nu fie atacii cumva dinspre mare. Arheologul Jules Marion descriefoarte Dlastic aceste fortificatiica fiind asemanAtoare o acropole cu ziditAcu mului
L Roberr Charroux: Cartea trecatutui misterios, Edirura Elit, ploiesti.

242

OS. KIJHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINAR"E A LLMII

regularitate,a c&ei parte de sus,turtitd si adusl la forma unei terase ovale, are in mijloc o adancihrd cam de doi metri qi jumltate profunzime, ce te duce cu gdndul la craterul unui ltlcan in miniaturi. La poalele acestei bizarerii arhitecturale se afll un zid care imbractrintxeagaconstrucliede jur-imprejur, pdnd la o inallime considerabild.Zidul esterealizat din blocud de granit de dimensiuni ciclopice, aflate in stare vitrihcat., ce fac parte integrant?i din constructie.Ambele forturi domintr valea riului Ness,in parteaunde panta este mai abruptA. Bolovanii fortului, inchigi la culoare, sunt imenqi qi legali intre ei printr-un mortar aplicat in straturi de grosime inegaltr"dar devenit extrem de dur, astfel incat este aproapecu neputinttr str se smulgtr o aqchiedin monolitul acesta.Cabva blocuri de piatra, care au fost probabil supuseunor temperaturi deosebit de ridicate, sunt arse ca zgura vulcanictr, iar dacit se sparg, se observdpiclturi mari vitrificate, destul de asemlntrtoarela culoare gi consistenli sticlei obisnuite. ln franla au fost identificate pdntr in prezent 12 fomfi vitrificate, insi nu se $ie nimic desprevdnta sau originea acestora.Cele mai importante sunt forturile de la Chateauvieuxgi Robandelle (pe malurile riului Creuse, situate fa{a in fatA), de Ia Thauron gi de la Saint-Georges-de-Nigremont. in Bretagne,cel mai important fort vitrificat este cel de la Peran, iar in Vienne exis6 o construclie de acelagi gen la Thons. La acestease mai adaugi si cele situate in apropiere de Argenton, in departamentulOme gi in departamentul Mayenne, la Saint-Suzanne. Incinta fortului de la Chateauyieuxestetot ovoidal5"ca aproape toate celelate, avdnd lungimea axei longitudinale de 128 de metri. Zidul care inconjoarl acestoval are la bazi grosimeade aproxirnativ 7 metri, cu mici varialii de-a lungul distanlei pe care o strtrbate,iar la padea de sus deptrge$te, reguli, tlei metri. Pe acestestructuri de de baz.d. fost inaltat un zid de granit. Un specialistcare a cercetat a arnlnuntit locul respectiv, M. de Nadaillac, a ficut urmetoarea descriere:,,Spefiul dintre cei doi pereli este umplul cu un strat de gronit topit, lat de patu meti $i gros de 60 cm, care se spijind pe un postament de tuf. Lucrul cel mai interesant este acela cd nu gdsim aici nici un fel de wmd de mortor, indiferent de natura acestuia,fapt ce deosebe$te radical construcliile de aici de cele existente ScoSia".larlucrul ce intrigd cel mai mult esteacelacl in padea interioare a zidului este complet vitrificattr, in vreme ce in exteriornu existl nici o po(iune unde si se vadi apaceva!

La fel stau lucrurile gi cu sdvechea forchalA de la Ribandelle-du-Puy-de-Gaudy, despre care nu se Stie decat ctr a fosl stApanita pe timprui de cel1i, apoi de romani qi dupt aceea de vrzrgotl. Aceasta are rm perimetru de aproxinativ 1.500 de me&i ;r acopert o suprafa(i de circa 13 hectare. Interiorul zidurilor de granit vitrificat este izolat de perc(i printr-rm strat de pamant. Vitrificarea este aici superficiald gi nu deplgegte de regull 2 cm in profunzime. Specialiqtii au analizt diferitele indicii gi au ajuns la concluzia ctr in momentul cand granitr:l topit s-a lipit de pereti, consm.lctia era terminat.?l;i cI. probabil, sursa de caldura iare a fumizat uria5a energie termica necesara vitrificirii se afla in inte_ riorul incintei. Utilizarea energiei nucleare ca armi de distrugere in masi de civilizaliile care au existat in trecutul indepartat al omenirii nu constituie, insi, singuml aspect care demonstseaza atingerea unui nivel lehnic deosebit de ridicat de cet umanitA(ile preiitorice. La fel de importante sunt Si mtrrnrriile care atesti utilizarca rachetelor $i a navelor de zbor de civilizaliile antice, inclusiv in scopuri militare. RACHETE ANTICE Antichitatea nu ducea lipsi de sugestive demonstratii de fon5. Astfel, in Ramayana, mtrciuca eroului sffibate aerul, ,invdluitd in Jldcdi ca un meteorit de foc" gi peste tot pe unde trece rlmane numai cenu$t, iar pentru a-si inspdim6nta dugmanii, Rama trage cu arcul stru regesc un ,Jninunat proiectil.,, care, dup6 ce a trecut prin tofi palmierii $ a perforat muliftele ,pAnii in mijlocul infemului", s-a ridicat apoi drept in vAzduh sub forma unei lebede si ,strdlucind de o lumind inJinitd ", a revenit de unde a pomit. Treptat, tehnologia producerii acestor arme s-a pierdut, ea fiind readusi in actualitate de cttre chinezul Wu Ching yao abia in anul 1040 d. Chr., prin men(ionarea expliciti a formulei pmfului de pup6. Dou[ secole mai tirziu, un savant arab a aprofundat subiectul intr-un tratat complet, in care a dezviluit su-bstantelenecesare fabriclrii pulberii si in care salpetrul era numit semaificativ *dpadd de Cltiy" In anul 1232, apardtorii lmperiului Celest au respins cavaleria mongold ce asedia Kai-Fung-Fu, folosind ceea ce purta denumirea de ,sdgeli de foc". ln 1249, rn alt arab a calificat rachetele drept ,sdgeli chineze$ti", iar in 1280, Hassan al Ramah a scns Arta de a lupn cu masinile de rdzboi, in care nu numai cl

244

OS. KUHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

245

a expus tehnologiile de fabricare a pulberii si proiectilelor, dar a prezentat gi o torpild incendiart propulsattr cu doui fuzee de mari dimensiuni, pe care a numit-o,,ua ou de foc care se menline pin el insuSi". La inceputul secolului al XIX-lea, dupd o lungi perioadtr de eclipsa, rachetade lupti a reintral pe neasteptate cu multa eficientA Si in arsenalul armatelor. in lndia'. ln cursul campaniei de pe coasta Coromandel, un adevarat potop de foc s-a abdtut asupra falnicei cavalerii britanice, firzeele lansate de rachetigtii prinplui de Mysore, Haider Ali, producAnd mari pierderi trupelor invadatoare engleze. Proiectilele, foarte simple, erau confectionate din tije de bambus de peste 3 m lungime, pe care erau fixate cartuqe de fier cu rol de camere de ardere. Bitaia rachetelor era de apmape 2 lsn. Ca urmare a succesului obfnut, fiul lui Haider Ali, Tippoo Sahib, a mdrit corpul artificierilor, de la 1200 la 1500 de oameni, determindnd cu ajutorul lor, in deceniul 1780-1790, alte infiangeri jenante pentm britanici. APARATE DE ZBOR Eposurile vechi indiene qi puranele, mai ales cdr{ile 6-10 din Mqhabharate, precum gi alte scrieri provenite din aceeasi arie culturali, ofer6 descrieri concrete ale urtor masini zburtrtoare. ale tacticilor de lupt.?lsi chiar indicalii privitoare la consnuclia lor. in imensa bibliotecf, de manuscrise a Academiei Intemationale de CercetAri Sanscrite din Mysore a fost descoperit un manuscris vechi de circa 3000 de ani, atribuit inleleptului yoghin Bharadava. care a hlit in jurul anului l0O0 i. Chr. Studiul, intid at Vimqnica Shastra, cuprinde opt capitole inso{ite de diagrar4e $i enumertr 3l de subansamble esen{iale ale aeronavei gi 16 metale sau aliaje, a c5ror denumire nu a putut fr tradusi cu o suficientA precizie: ,,In mijlocul navei se aJlii o cutie metalicd grea, sursa de energie. Din aceastd cutie, forla este tTansmisd pin doud levi groase fxate la pupa Si prora navei, In afard de oceasta, energia se difuzeazd spre opt brale cu oif.ciile tndreptate tn jos. in timpul decoldrii se deschid supapele celor opt levi indreptate in jos $i capetele de sus ale acestore sunt inchise. Curentul de foryd se opinte$le in pdmAnL ridicind astfel nava in aer. Cdnd ea se afld la o anumitd indllime, oifciile superioore se inchid pe jumdtate, pentru a permite navei sd se menlind in vdzduh. Cea mai mare
l. Sorin $tefdnescu:SJida.ea Timpului, Editum Zona, Bucure$ti, 1992.

parte din energie este transmisd apoi levii din spate, care foce ca navo sd inainteze. " inse;i enumerarea a 16 metale este un fapt remarcabil pentru o perioadl in car istoria oficialtr considere cd in Egipt abia incepuse epoca fierului, prin intermediul hitiflor. in afard de fier, egiptenii mai cunoqteau auml, argintul, arama, zincul, cositorul si mercurul. Un fel de ilustralie Ia ,,Vimanica Sastra" o constituie desenele dintr-un templu sIpat in stancA, situat la Elora, in apropiere de Haiderabad. Templul lui Kailasanat, de dimensiuni monumentale, simbolize^z5 regedinla zeului Shiva pe Kailhasa, muntele sfint din Himalaya, 9i este inconjurat de jur-imprejur de alte 30 de sanctuare. Perelii sunt impodobili, in afard de chipurile zeilor, qi cu scene de lupttr in care apar maqini de rdzboi zburf,toare. Reprezentlrile coincid cu descrierile din manuscrisele sanscite', ,La porunca lui Rama s-a inallat cu un bubuit asurzitor deasupra noilor o yimana strdlucitoare. Rama zburq cu vimano sa pe o rqzd puternicd ce strdlucea ca soarele Si al cdrei zgomot semdna cu v4|ietul mdii. Sunt marini care zboard Ia mai tndllimi datoitd meratrului ii carentului puternic care le mdnd. Sunt capabile sd parcurgd distanle nesJArtite $i sd se m$te de sus tn jos Si de jos in sus, inointe Si inapoi. in mdruntaiele masinii se afld o instalalie cu un cdzdnel de Jier tn care se tnJierbdntd, la un foc anume potriit, mercurul. Patru rezer-voare ca mercur pet'mit acestei instelalii sd producd un curent de fo4d. Ma$ina poate apoi urca spre cer, Jdcdnd un zgomot qsurzitor, ior cei care-i urmdresc traiectoria ou impresia cd vdd o perld uriagd". Scrise pe vremea cdnd Roma nu fusese incd intemeiat?t si card ,,miracolul" grec se ascurdea in nebuloasaunui viitor incen, trebuie sA recunoaqtem cI aceste descrieri ale unei nave de zbor sunt destul de tehnice. Rama s-a aliat cu Hanuman, bunul rege al maimu(elor. Regele urEilor i-a spus lui Hanuman: ,,Ridicd-te, viteazule, sari pesle mare Si salveazd-ne! Tatdl tdu este zeul vAntului, el li-a dat forla. De cdnd erei copil, cdnd ai ydzut soarele, ai crezut cd oi in fala ta un frucl rosu Si ai sdit pAnd h cer trei sute de mile ,ntregi. $i-a fluturat Hanuman coada sa lungd ce strdltrcea sinuos in vdzduh. l-<t izbitura ei, muntele cel mare s-4 cutremurat $i copacii au pomit-o pe umele ei in ind.llimi, yieluitoarele ascunse in pesteri au urlat de spaimd, de ficd Serpii au scos Jldcdri pe gurd $i au mu;c.tt stdnca, de s-a preJdcut intr-o pard de ftrc." ^fotin Ramayana se giseqte o descriere a zborului unei vimane;

246

OS. KUHLEN

STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

247

,,Cdnd zorii se ivird, Rama, ludnd cerul cereac W care puspaka i-l timkese prin Vivipishand, se Jiicu gata de plecare. Acest car se propulsa el insuSi. Era mare Si Jin decorat- Avea doud. etaje ;i numeroase camere cu ferestle $i era impodobit cu drapele Si stindarde, Emitee un sunet melodios, zburd.nd pe drumuile cerului". lnformalii asemdndtoare se gdsesc !i in literatura creata de preolii lama din Tibet, in special in c6r{ile sfinte Kantjur qi Tantjur. Degi cuprind sute de volume, nu au fost traduse decat intr-o infimi masurl in limbile europene: ,,Subdiviziunile miScdrilor yimanelor sunt: inclinalia, ascensiunea verticald, cobordrea yerticald, inointe, inapoi, ascensiunea normald, cobordrea normeld, inaintarea pe distanle lungi, cu ajutorul unei ajustdri a pdrlilor mecanice care dau o mbcare perpetud. Forla Si rezistenlo ocestor ma$ini depirul de mateialul folosit. Iatd cdteva din calitdlile unui cor aeridn: poate deveni invizibil, poate transporto pasageri, se poate realiza la dimensiuni mai mici, se poate deplasa in lin$te; dacd se folose;te sunetul, vimanele trebuie sd aibd o mare flexibilitate a piirlilol mecanice, trebuie sd dureze mult timp, trebuie sii fre ,nchise ti bine acoperite. Cu ajutorul acestor masin| finlele umane pot sd zboare in aer, iar Jiinlele cereSti sd coboare pe Terra. Anumite vimane puteau sa urce pind in regiunile solare Si chiar dincolo cle ele, in regiunile stelare. " Referindu-se la o perioadd mai recenti a istoriei, Sorin gtefanescu amintesle. in cTirea S.fidarea Timpului, de un eveniment petuecut in 17 aprilie 1709, atunci cdnd regele Joao al V-lea al Portugatiei, a emis o hotdrdre cu privire la finan(area cdlug6rului iezuit Bartholomeu Lourenco de Gusmao, in vederea realizarii unui vehicul zburitor, in care se aftta:. ,,Fiind de acord cu sfatul consiliului meu, ordon pedeapsa cu moarteo impotriva greSelii. Dar, cu scopul de a incuraja petiyionaral sd se consacre cu rdvnd spre imbundtdlirea matinii core este capabild sd pro.lucd efectele menlionete de el, ti garantez, de asemenea, un loc in Colegiul din Barcelona, cu o pensie anuald de 600.000 de reis pentra toata viala." Gusmao venise la Lisabona din America de Sud cu numai un an inainte, fiind hotarat sA construiascl un fel de avion, al cerui secret afirma cA il deline de la amerindienii in mijlocul cArora tr5ise numerogi ani. Din nefericire, desi a!.usese prilejul sa cunoasca mijlocul prin care te puteai ridica de la pAnant si ,4bura chiar de

la o planetd. la alta", nu reugise si retini decat modul de realizare a unui vehicul aftnosferic. Cum sumele necesare emu deoarte de a fi modeste. se adresa regetui promil6nd o sumedenie de avantaje, care nu puteau fi trecute cu vederea: Porhrgalia va deveni stipana vnzduhului, distanle enorme vor fi strdbStute cu peste 200 de leghe pe zi (1000 km), deasupra oceanelor sau a uscatului, transportul hupelor, cllAtorilor sau mirfurilor va putea fi efectuat cu mare usurinta etc. Regele fu de acord. Ca urmare, la 15 august, sub privirile uimite ale cu4ii gi regelui, un rnodel al aparah,rluise ridicd incet cativa metri de la pimint. La bord izbucni insd un incendiu, nava ateizA rapid, iar focul a fost stins cu mare dificultate. Pe 30 octombrie, un nou test alu un succes deplin:.vehiculul s-a ridicat mult deasupra cur(ii din Casa da India, Si a coborat intact. Degi inifial entuziasmul a fost general, Gusmao fiind poreclit foador (zbtJr{tarul), iar masindria sa Passarola Grastrxea),ulterior descoperirea a fost trecut sub tAcere. Inchizitia era foarte putemice, iar satanica creafie a iezuitului trebuia sA-si inceteze existenta. Planurile au fost arse sau au displmt $i ingeniosul cilugar, dovedind un respect deosebit fa(a de ordinele superiorilor, a renuntat la experientele sale. Dar cum arata vehiculul observat $i admimt de at6t de mulli oameni? Conform grarurilor, era un fel de gondoli, de forma unei p5sAri cdreia nu-i lipseau nici coada gi nici aripile batante. Bile de chihlimbar gi sfere magnetice, plasate deasupra unei ciudate panze concave sub care era prinsi nacela, se pare c6 asigurau rrll al doilea sistem de propulsie. Ptrrintele iezuit Manuel Antonio Gomez, vorbeste chiar de baloneli umfla1i cu hidrogen qi de un generator de gaz. C6lin Turcu arati, in cartea sa, OZN - istoie stranie ti adevdrqtd', cd, la siErqitul secolului trecut, a fost editat in Anglia un volum ciudat, in care autorul, Scot Elliott, descrie in detaliu un tio de disc zburAtor sau de nava spaliald, care se presupune ca era folosit in dispiruta Atlantidd: ,,Mijloacele de locomolie ale atlantilor erau minunete. cdci masina zburdtoare era atunci un fapt implinit. Acesta nu era un mijloc de lransport pentru oamenii obisnuifi. Sclavii, servitoii si masele de lucrdtoi trebuiau sd meargd pe jos sau sd cdldtoleascd in cdrule grosolane trase de animale ciudate. Navele qeriene erau cam ceea ce sunt asldzi c.tleasca sau mai degrabd yahnl particular,
|. Celin N. Turcu: OZN - isto e stanie {i ade\dratai. Editura Elit-Comentaror. 1992

248

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

249

cdci ele trebuie sd li fost foarte coslisitoare. Aceste nove erau in general cu doud locuri, uneori cu $ase sau opt. Cdnd rdzboiul si nenorociile sunrd sJArtitul yargei de Aur, nave de rdzboi care puteau .rd se depla,seze in aer, inlocuiau din ce in ce mai mult navele meitime, deoarece ele erau in mod Jiresc ni$te mecanisme de distrugere mult mai eliciente. Acestee erau constntile pentru o lransporta 50-100 de rdzboinici. Vimanele erau fdcute din lemn seu din metql. Pimele erau Jdcute din lemn ;i scdnduile folosite erau extlem .1e subliri, dar in ele ,te injecra o suhslunld care Ie micsora greutalea si le ficea extrem de rezistente in ocelq$i timp. Cdnd sefolo.sea metalul, acesta era in general un aliaj din doud met.tle albe si unul ro1u. Altujul era alb ca aluminiul li chior mai u;or dec6t el. Pe scheletul unei nave oeriene se intindea o foaie mare din acest metal, care era apoi bdtut cu ciocanul si sudol electic cdnd trebuia. Dar fie cd erau din lemn sau din metal, suprafala lor era in aporenld dintr--o singurd bucald, J?ird suduri vizibile, perfect netedd ;i lucioasd ti sEdlucea in noqpe cu $i cum ar Ji fost acoperile cu o zugrdvire luminoasd. Cea mai intaesantd parc sd Ji fosl metoda de propulsie. La inceput, se pare cd <vill>-ul per.sonal a funizat forla motrice, dar aceetld netodd a fosl inlocuitd mai firziu pintr-a fo4.i care, deSi de un lip necuno.tcut, acliona usupra aparatelor mecanice. Aceastd fotld, cdre n-a Jbst incd de.;coperitd de $tiinld, ere de naturd etericd." in lucrarea (Jniversu! secret din Mu, James Chwchward povesteqtecI, in timpul unei cll5torii in India, h smryitul secolului al XX-lea, a avut ocazia sd examineze vechi manuscrise hinduse, ca despre care preolii ii spusesera erau copii ale unor arhive dintr-un templu ce d.linuia dinainte de civilizalia indiann: ,,Un desen cuprinzdnd insmrc$uni penhu constnrclia masinii de propulsie era luat din zbur.ibare si a motorului sdu. Mijloal atmosferd intr-un mod simplu ti pulin coslisilor. Motorul semdna pulin cu lurbina nooslrd acludl.i si o datd pus in niScare, nu se mai oprea deloc, pdnd nu era oprit. Dttcd nu, el contihua sii se invAfteascd pAnd ce piesele,sule se uzuu. Aceste nave zburdtoare puteau s.i faLd inconjorul Pdmantului fiirti sd se opreascd, pdnd ce mecani.snul sdu se epuiza. Autonomio lor de zbor eru nelimitutd, satt rrtai dtgrubri limibld numdi de grudul de uzurd al metalului. Am gd.tit texl.' ce vrrheau de zbonri care ocopereuu fird esc<tld

peste 5000 de lon. Toate tettele, care fac aluzie Ia aceste masinr zburatoare, indicd foalte precis cd ele erau autonome $i cd zburau prin ele insele. Nu aveau nevoie de csrburant,,. Trebuie sA re_ cunoastem cA, in unele privinle, tehnologia actuali poate fi considerata primitiva in compara(ie cu aceste realrziri ale recutului indeplrtat. in afari de mdrturiile de ordin cultural, existi si dovezi de ordin material. dintre care poate fi amintit faptul ca in San Salvador t fost desconerittro tavtr din argili, pe suprafala c5reia sunt rcprezen_ tali oameni zburAnd deasupra palmierilor, in stranii vehicbte din care tAgnescfum qi flictri. De asemenea,la Muzeul din Montreal, existi copia unui foarte controversat obiect gasit intr-un mormant precolumbian, care are o vechime de circa lg00 dc ani. UniL specialisti il considertr a fi modelul redus al unui avion preistoric supersonic:aripa delta. cabind de pilotaj, parbriz. aripioare je coadA, profundor etc. Un obiect similar a fost descoperit intr-un mormant egiptean. Degi initial a fost considerat reprezentareaunui soim, unele dletalii. cum ar fi coatla venicali si extremiElile aripilor desfasunte curbate inainte, dr. Khalil Messiha, inginer in aeronauticl, a arltat cd acesta este, de fapt, modelul unui planor. I_ansatcu mina, planea"l pe o distan(i apreciabild. La li:l s-au comportat toate cele 14 modele expuse in 1972 la Mvzeul de Antichi0tti din Cairo, intr_o inediti expozi(ie al cirui scop a fost de a demonstra nivelul stiinlei zborului in E^giptulAntic. In Zimbabwe pot fi vlzute ruinele unei cetiti desDre care nu se stie cand pi de ce popor a fost construiu. Ceea ce inriga, insa, in mod deosebit sunt tumurile in interiorul cdrora nu se ooate pdmmde decat prin acoperis. Legendele ahrm6 ci acesteconsiructii erau locuinlele oamenilor zhur.ircri. Toate au fost consideraie povegti pdnl c6nd, intr-o zi, in vecinitatea enigrnaticelor ruine au fost descoperite mai multe statui ce intmchipaulameni cu aripi de ctudbugi, fixate pe omoplali. Fizionomia loi era net diferitd de cea a populaqiilor negroide. La mii de kilometri distanlA, tumud asemanltoare se inalte si pe crestele mun{ilor peruvieni. Legendele amerindiene .p.in wemuri demult apuse.oamenii se deplasauprin aer asezatioe uriase "i, tivi de aur. Originalele mijloace de o:aniport, care amintesc je covoarele fermecale orientale, erau dimensionate in firnctie de numarul si greutalea plsagerilor. Discurile erau hrmate dintr_un aur

OS. KUHLEN

deosebit, cu o densitate mai mica decit cea cunoscutil in prczent. Lovite cu un baston special, ce le fdcea si vibreze cu o anumiti fiecven(i, se ridicau in vizduh si rtrmeneau suspendate atdta timp cal dura vibratia metalului. Viteza, continuitatea gi direqia de zbor depindeau de ritrnuf bdtAilor adminisrate farfuriei zburdtoare. Contrar aqtepttrrilor, traditia nu pune capacitatea de zbor a ciudatelor tivi pe seama unei fo4e supranaturale, ci pe seama mliestriei megerilor care $tiau si combine dimensiunile gi compozi{ia lor in vederea oblinerii efectului dorit. Utilizarea aparatelor de zbor pentru realizarea cdlAtoriilor de lungtr durati nu poate fi fdcuti decat in stl..eng corelatie cu dezvoltarea unor metode cartografice avansate. Marturiile istorice care le atesta existenta cu mult ilainte de punerea lor la punct de cehe acnrala civiliza(ie intdresc ideea conform cireia deplaslrile pe calea aemlui nu constituie apanajul exclusiv al omenirii actuale. HARTA LUI PIRI REIS Harta a fost descoperitii in anul 1929 d. Cfu., de catre istoricul turc Halil Eren Eldem, printre manuscrisele aflate in biblioteca muzeului adlpostit in impundtorul palat Topkapi din Istanbul qi se prezinti sub forma unui fiagrnent de planiglob, desenat pe un pergament lucrat din piele de gazeli, in 9 culori 9i cu p54i aurite, cuprinz6nd semne folosite in portulanele italiene qi portugheze, diverse desene reprezenta[d nave. animale 5i figuri fabuloase, precum qi insemntrri cuprinzind informalii cu privire la flora qi fauna diferitelor regiuni, pozilia lor geograficl gi chiar istoria descoperirii lor. O insemnare ftrcuti chiar de autor, Piri Reis ibn Hadj Mehmet, mentioneaza ci harta a fost intocmitt in perioada 9 martie - 7 aprilie 1513, la Gelibolu (Galipoli). Ludvik Soucek arati in cartea sa. BdnuiQla unei umbre', cd surpriza s-a produs atunci cdnd unii geogralt au observat mari similitudini intre relieful continentului qi insulelor din Marea Caraibilor, desenatintr-un mod deformat pe harta lui Piri Reis qi h5(ile elabomte la cererea Ministerului Aplririi al SUA, in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, in scopuri strategice, de pregdtire a operatiunilor din nordul Afiicii. Era vorba de similitudinea aqa-zisei p;oieclii echidistanre. in anul 1953, facsimilul ha4ii lui Piri Reis a fost studiat de cartograful american, cApitan de marini Arlington H-Mallery, care a observat existcnta unei proiec{ii de un tip special
l. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei lrt l,rs, Editura Albattos, Bucuresti. 1984

251 (proiec(iaechidistantA), ar6tacA metodade intocmire care a hA4ir, deci ba.a ei matematica, pledeaz,nici pentru iaeeapan,antuiui nu plan, care tocmai in acea weme hcepuse str piarda teren in fala noii ipotezea PdmAnh:lui formd sferic{, qi nici pentruirrc"."#" de de proiecliein plan a suprafelei globului plmdntesc,realizati abia in sec. al XVI-lea de cercetatorul cartografulolandez Ei Gerhard Mercator. Alte cercettrri au fost efectuate ae cu.t"g.an t W"fte.", care^adescoperit modalitatea proiectiefiolositi. de In anul 1955, comitehj de organizarea Anului Geosrafic Intemationala incredinlatharta intoimit5 de piri Reis, p*8ri"i iezuitDaniel Linehan, directorulObservatomlui Westonsi senrt ain serviciuluicartografic Marineiamericane. al Dupemai ;"ii. ;rira", aplrute ca urmare a imbinirii incorecte a hl4ilor originale, acesta a confirmat exactitateacu care au fost trasatecontun_ilI; ;;;;;; de Nord, amplasarea lacurilor qi muntilor din C-"dr, ;;G; punctul cel mai nordic al continentului, pozilia insulelor'ain ariipelagll Falkland(cunoscure abia la slinitul sec.al XVf_teat si _ faptul cel mai interesant- conturul Antarctidei, dar nu uru I*" trasatin prezent ajutorulfotografiilorluatedin auion.ci "urr1 cu confieu_ raFa.Artarctideicontinentale, fera calotaei de gheaF. Autenticiratea he4ii lui piri Reis. precum si a unei alte hani. . elaborate canografulOrontiusFincusin 153i, a f;;i .;;;; de d" :IF..Ip1"*torul polar, cdpitanutFinn Ronne,tniliat fataur !i a amrratului Byrd si ulterior coordonatoral expediliei anglo_ norvegiano-suedezein Antarctida. Munfii continentul"i s,rOiciirr_ pe aila, ir, .d""Ir, in i;;; :er-1tnati aceste he4i ca insule, rndicate sunt insuleacoperite un stratcontlnuude Qi cu "e sheatAcare le leagAde continentin zona firii Reginei Maud. To-ate acest., s-au constatatinsa abia in anii tg+S_l-qSZ, seismice. "" "j.a-i ""ij"i.. ***,. uparent minor, trecutcu vederea aceavreme,a la . _Yn Iost tnserrnarca piri Reisconformcireia in alcatuirea lui ha4ii sale el. s-a fofosit de hi4i vechi ale lumii, ,desenatei, ; Alexandnt, SfipAn celor doud cornuri, care ariitau patrimii ";;onelocuitd a lumif,. Se pare ctr unele hdr(i au fost satvate de ta dstrugerea generaltra documentelorantichit tii 5i au ficst anoi 9::nannani .arabisi turci. iar mai rdrziuqi i. ..i .*.pJ"i. f?lo_s]T Hana iur.Mercatordin 1538.reprezentAnd pu(in cunoscuh c;asu a AJrenclt de sud. em mai corecttrdecatha-rta din 1569.pe care a desenat-odupd ce coastavestici a fost mui Uirre "*pio.lta.-Un

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

252

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII

253

motiv hogrator pentru cibtoria capitanului Cook in cdutarea Antarctidei I-a constituit insugi faptul c[ aceasta apirea pe multe din h54i, concluzia sa eronati despre inexisten{a continentului fiind, desigur, provocatd numai de faptul cd nu a navigat sulicient de mult spre sud. Profesorul Charles Hapgood, arheolog, istoric qi cartogra{ a desfdlurat un vast program de cercetare timp de mai multi ani, avdnd ca temA studiul h64ilor de navigalie ale antichitilii, copiate dupd originale strivechi. In urma core.lSrii complete a caracteristicilor cartografice cu h54ile modeme, a rezultat cd originalele nu puteau fi realizate lhri cunoaQterea uror metode ce au fost utilizate abia dupi perioada Rena$terii (cronometrul, necesar pentru determinarea longitudinii, a fost descoperit abia in jurul anului 1780). Una dintre hdr{ile studiate de cAtre academicianul liancez Philippe Buache (1737), copiati dupd o stravechehafi5 greceascA, amtA un curs de apA care tr-averseazaAnbrctida qi care, in absenta ghelii, ar diviza continentul sudic in doui, o separalie despre care nu s-a $tiut pana in 1959, Anul lntemalional al Geofizicii. Cu ajutorul celor mai modeme dispozitive de sondarea ghelii, acum esteposibil str se demonstreze cA, dacd gheala ar lipsi, Antarctida de Est ar fi separatade Antarctida de Vest de-a lungul Munlilor Transantarctici. Deqi continentul Antarctida aratd ca o masd unicS de gheald, in prezent se gtie;i se acccpti, pe baza determinirilor fAcute cu aparatele de mAsuri, cd, de fapt, este vorba de doud insule gigantice. Dar cum de .stiau asta realizatorii hdr{ilor originale consultate de Buache, cu sute sau poate chiar mii de ani inainte de descoperirea ,,ofi cial5" a Antarctidei? Secfiunea din harta planetara Orance Finne, realizala. in 1532, care prezinti continentul Antarctida, nedescoperit pini in 1818, descrie r6uri care acurn sunt ghelari. Harta Ibn ben Zara a Mdrilor Mediterane qi Egee pare exacti in privin(a coastelor, dar aratA, aldturi de insulele cunoscute, cateva insule care nu exist6, mai precis nu mqi sunt deasupra nivelului apei: acestea sunt reprezentate ala cum aretau la slargitul ultimei glacialiuni, cand nivelul apei la scari planetart era considerabil mai scrzut. O altii incursiune in trecutul indepafiat are loc prin intermediul unei hA4i turcesti de la 1559, atribuiti lui Hadji Ahmed, care nu numai cA prezinel coastele vestice ale celor dou.i Americi, dar se pare ca arati o punte de uscat intre Siberia qi Alaska - un indiciu in privinla faptului cE sursa lui Hadji Ahmed igi are originea la sliqitul ultimei ere glaciare, spre

satisfac{ia ulterioari a antropologilor americani suslin5tori ai ,,originii asiatice". O alti harri, denumittr ,King Jaimes World Chqrt,', din 1502. o copie dupt altele mult mai vechi, prezint?idesertul Sahara ca rm {inut fertil cu lacuri mari, ap curgatoare qi ora;e, asa cum de fapt a fost candvq in wemuri foarte indepdrtate. Alte hiti prezinE unii ghelari din timpul ultimei ere glaciare, ale ciror urme sunt incd vizibile in unele pi4i din Europa, Anglia si lrlanda, iar pe o alttr hanA Sfemtoarea Behring nu cste basattr,ea fiind strabituti de un lsftn, aia cum a fost odinioari. Tr5s5tura caracteristici a acestor ha4i antice recopiate o constituie faptul ctr pe ele se gAsesctrasate cu exactitate coordonatele si longitudinile, ceea ce denog posedarea cunollinlelor de geometrie sfcrici. precum si folosirea unor instrumente geodezice de mare precizie. Este posibil ca originalele si fi fost desenate in urmi cu 8.000-10.000 de ani. deci cu mLrlt timo inainte de incepunrrileoficiale ale istoriei. Existenta unor metode cartografice de mare precizie presupunet pe de alti parte, si utilizarea unor dispozitive meczutice de inaltd finele, capabile sl, rcalizeze mAsuratori geografice Si asaonomice cu o acuratele deosebiti. O dovada pertinentA in acest sens o constituie descoperireaastrolabului din Antikythera. ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA in primavara anului 1900, un vas al pescuitorilor de bureli su4rrins de fi[tuni a fost obligat sA ancoreze la adipostul micii insule Antikyhera- situaE la sud-est de Cyhere. intre pelopones ;i Creta. La 60 de metri sub nivelul mirii, scufunditorii au identificat o epavd anticA dezmembratl si acoperitA in intregime cu depuneri calcaroase vechi de doui milenii, dar lipsa mijloacelor tehnice adecvate lucrului la mare adAncime a ficut ca cercet5rile sd fie abandonate, nu inainte de a fi prelevate numeroase fiagmente de statui din marmuri, figurine din bronz si diverse obiecte de arti elenisticA. Arheologul Valerios Stais, analizend cu atentie obiectele depuse spre pistrare la Muzeul din Atena, a remarc at cd ,,mai multe bucdli dintr-un mecanitm, format din circa 20 de roli dinlate, pare sd rt fost conlinut intr-o cutie de 16 x 20 x 5 cm3, prevdzutd cu o placd dorsald de 16 x J2'cm2, ce purta ceva asemdndtor unor cadrane circalare". Duptr o lungn si migiloasi muncd de restaurare, fnalizatt abia

-l

OS. KTJHLEN

SISTEMT.IL OCIJLT DE MMINARE

A LTJMII

in anul 1955,au devenitvizibile o partea gradaliilorsi inscriptiilor 'p.-ir'J astonomice pe care le purta mecanismul,l.* u ," avansezeipotez4 bazul pe forma caracterelorgeceEi" c6 "" obiectul ruseseconstrurt intre anii 100_50 i. Chr. Cum cea mai marc Darte a lor rprczentautabele de observalii astonomice, f.; ;;;ntrtoarcu cele scrise de Germinus, askonom grec car a locuit in Rodos in jurul anului 25 i. Chr., datarea a-primit ; ;lr;-;; exactitate. Referindu-se la aceastil remarcabili a"."op"ir", ar. prince, citat de Sorin I Solta *Tk * $tftrnescu il il;*; SJdarea Timpllui,, afirma in rcvisla Scie;tiJic American (ivnie 1959) cd snasinilria este tafet de uluinare ci un avion * ,;;i; m mormdntul lui Tutankamon,Investigafia fltcu0t in 1976de navaCalypm, exact in locul rmde in urml fusese pescuit surprinzatonrt ; ;"s 1"- T "r.7fcLarilic?lri.Astfel, not "bie"t, a rczultal ctr nava era romantr $i transportala artisric at ora;u.lui pergam (.cn atul Berga;;-i;_ \r."T F3yd crar,Jenxt (E annata imperiaE dupl inlbugirea unei rtrscoale locate. Pe drum, insil, aceastas-a scufi.urdat. in anul g6 i. Chr. Era h ; perioadi era la moda sislemul geocentric, conceput de Hiparh, preluate de U *ton'o_il :iT:" lure folosea notaliile sexagesimale babilonieni. Irxcrip{iile mecanismului meafionau Soarele. t_una Venus qi zodiacul, numerle 76,19 gi 223 fr:rrrd gor"t". efl rcprzin0t cei 76 de ani ai ciclului lurur (4 x 19) gi cicli de "f* ecliose Iunarc de 223 \:ri,i. Din acest motiv dispozitivul . ;;d;:; 'f,i,rur..-i.lu calcul ce permirea gesirca fazelor *fa." I fi -Try :"], -r"4 ctar care sunt principiile carc au stat la baza constsuirii tur, deoarec modelele geometrice ale sistemului solar din epoca nu permiteau transpunerea operaliilor numerice 'prin :lYY mampulare mecanic5. Iinefea gi perfec$unea de executie a obiecnrlui dezviluie in mod cert un nivel tehnic superior tutumr i""t"-ent"fa"ti"" cunoscut.Precizia cu care au fost executateangrenajetegi reductoarcle se ridicl la nivelul celor mai bune tuirari -efechrate ae meqterii ceasomicari ai RenasJeriisau de creatorii unor celebre mstrumenE ashonomice. De altfel, insdqi folosirea rolilor dinlate reprczintil un mister. Cu toate cd se aminteste despre' ele af6t in lucrarea Probleme de mecanicil (anul 330 i Cfrrj, fJ AristoteL cat $i in lucrnrile de arhitechuil ate lui Vitruvius, "oiU"ire este ;;
l. Sorin $tef;hescu: S/idarea Timpului, Editura ZoDa, Bucuresti, 1992.

ca producerearolilor dintate strcunoasctr un de evof"ti" f.r,ticorclat cu perfeqionarea mecanisrnelor iroces de teasomic. Dovezi referitoare la existenp unor societef care au

L vi""r, *H",i-t:.] ry1*hrrde.Leonardo "uJrnilJ "iliii 1500, acesta a reutirs. . ,orir"r. dar nu
p"""il:"#;"1;T;

yg[ba dqet de teorctiziri. prima ma$mApentu fabricarea rotilor

atins nivele ruryl"ut".pu cltmi culturate deo*bik; il;ir;; f T"_"- din u|t;" studiulcivilizaliilor disparut $i -msranF" in mod oficial de isroriacl""t"e. oeii **;;b"f,i"l fn p"]i'.lt ilt ta G;;rT;, fi tncadrat intotdeauna anumrreuparc, ele pot in suslinerea viziuni comptetdiferite;rf;-fu'.ftil#ilt contribui la unei

C) CIVIL IZA TII

D IS P A R U TE

,,Arheologia nu esre o ,fiinld, ci o ren_ dem." Sir. MortirDer Wbeler

carese prsupune a fostconsr-uiut ca (circa200

malul raului Mara ,"g"driui;gbi.Ar.;;;Tll;H*"H.'#1"fth_Hllli

3::T:-Ilftt, oescopent,pe

*neologice efectuale cele mai diferite zone in _,^,TT"ryT ale grobutur pamantesc scosla luminavestigii au .;;: r3.p9nr,exptoratorur "rhid#;; u'i"rt"_-6'J,r-"

#;";

cu acelea A" Ufo"*ifor_tiri-'0" "?ii"l :tlcularc, -cu l5.etaje. In ziduri au fosi identificare ,tqe d.- dtE;;;;:,'d; utilitatea acesioraa ramas necunoscutitd?:.Arabiei, nu depalte de Mareb Cyemen),se afld raDoca. tn urma unor gpatud efectuate "^"^1^ sub ruinele ;i;;, ;; fost dsconerite temeliile unei alte ceilfd, mult mai ;""hfi;r* sr fi fost edificatdpe timpur cdnd.regr'nea era teritoriu inverzit asemenea, $r.roditor..De 'n fotografii aerienercatizatein zona deJ_ hrlui Cobi au evidenliar imeise structuri de ceteqi,;j; lc|.; colo-de sub dunelede nisip. Grecia, pe firndul lacului Copais (Lividia), .ln se aflA ruinele unei cet?tda cirei edificare se pierde i" ,'"g"- drlrp"frri:-d;ui

in sj:yt?rinde, primul TLT,::."."{ inrlgmi comparabile r6no,.*, ""_..#L

t-ri.i-i*l*

il

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINAIIE A LL,I\4TI

complexi de canale, destinate str dirijeze apa uzat?lin mare, urc[ in loc str coboare,asa incat e de presupuscA terenul pe care se afll localitatea s-a scufundat,in decursul timpului, sub nivelul actual al mirii. Puturile colectoare, pomind din 50 de canale, sunt taiate proflrnd in roca Si au si rolul de suflatori. intreaga lucrare este exfrem de complexi, intinsd qi executattr condilii geologice foarte in dificite. in decembrie1869,tot in Ohio, prlbuEireain subteran unei a importante rnase de cirbrme a scos la iveal[ o placi de ardezie a cirei suprafald era in intregime acoperitd cu mai multe rdnduri de semne ciudate. Literele erau drepte, iar prima linie continea 25 de sernne-Nimeni n-a reuqit sL precizezein ce limba erau scrise, dar specialigtiiau ajuns la concluzia ci ele au fost tiiate in timpul transformlrii lemnului in cdrbuneSi au estimatvcchimeaplicii la 250 de milioane de ani. in ultimele trei decenii, cercetAtorii americani, fiancezi, britanici,japonezi,canadienigi sovietici au descoperit urme cu totul neobiqnuitepe fundul mtrrilor qi oceanelor.Astfel, in deceniul '50-'60, cercet?ttorii sovietici au fotografiat in largul coastelor Ecuadorului,la Oceanul Pacifrc,giganticeurme de senile,ce se intindeau pe sute de metri, la adAncimea 2970 de metri. Ulterior, de urme identice au fost filmate si in Atlantic de echioa comandantului Cousteau.intre anii l97l si 1973. nuneroaseexpedilii oceanografice americane,britanice, franceze, sovietice gi italiene au descoperit ziduri ciclopice mai mari decat cele de la Tiahuanaco gi nurneroasepiramide tetraedrice regulate, cu iniltimea de 200 de metri in presupusazonE a Triunghiului Bermuddlor, iar expedifiile submarine ale oceanografului Jacques Piccard au dus la descoperirea unor adevtrrate;osele atlantice gi a rmei gigantice scd.ri,cu trepte formate din dale de piaffi cu latura de 60 m, care se intinde pe mai bine de 600 km, exact pe aaseul curentului Golf StreamIn cadnrl cercet2irilorefechratein timpul Anului Geofizic Iniernalional, oceanografii de la Universitatea Columbia au fotografiat pe fundul Oceanului Arctic gigantice urme de paqi omenegti. Misteriosii umaloizi pdreau a se fi plimbat nestingherti la mii de metri adencime,pe firndul plat al oceanului,acolo unde temperatura sctrzutil,lipsa de oxigen qi lurninn, dar mai ales presiuneaenorm5, ucid orice forml de via{n. Explicalia oferiti a fost aceeacd umele au fost ltrsatede o specieuriagtrde viermi de mil, care s-ar deplasa

ele rulllg. Cea mai senztionald dovadA a fost, insi, oblinutA de nava americand USS Eltanin, apa4indnd escadrei Nrtarctice Militan Sea Transportation ^Sen r?es din US Nary. La 29 august 1964, USS Eltanin staliona la 100 de mile vest de Capul Hom qi specialiqtii fotografiau cu un aparat automat fundul oceanului, situai la adncimea de 3800 de metri. DupA developare, echipajul a constatat uluit ci pe un cliseu aparea cat se poate de clar, un aparat ciudat instalat pe nisip. Dispozitiwl necunoscut consta dintr-un cilindru lung de aproximativ un metru, pe carc erau fixate mai multe vergele paralele $i egale. Formdnd cu panea centraltr unghiuri de 90., acisre vergele aveau la fiecare cap5t mici protuberante citindrice. intregul aparat semana cu o anten5 telemetricd, cu tm releu de televiziune sau cu un releu de radioteleviziune. Dr.Thomas Hopkins, biologul navei, a declarat ci obiectul nu putea fi, in nici tm caz, o planttr sau un animal, ceea ce era evident. El se gisea plasat chiar pe marginea continentali sud-americartr a giganticei falii tectonice care inconjoari Terra, falie ce are lunsimea de peste 70.000 km. Nici o institu(ie lriinlificA sau militari- insi nu-si amplasase dispozitive in zona respectivA,tehlica deceniului '70 nefiind capabild de asemenea performanle. in aprilie 1965, inginerul Allen Honey, editorul revistei .lcience publiiqtion, lansa rpoteza ce obiectul era un dispozitiv pentru inregistrarea activita{ii seismice. Dar cine instala in 1964 seisrnografela 3800 m ad6ncime? Un sprijin deosebit pentru sustinereaunei viziuni diferite asuora trecutului indeptnar al omenirii il aduc si unele cerceari de oriin linevistic.

prin migcdri ondulatorii, ce lasd urme similare celor hsate de pagii unanl. in anul 1966, conducdtorul programuluioceanografic Unial versitS(ii Duke din SUA, Robert J. Menzie, impreuni cu alti specialisti afla1i la bordul vaporului ,,,Anton Brunn.., au fotografiat coastaperuandde-a lungul a 80 de km la vest de Callao (Lima). In zona Gropii lui Milne Edwards, adinca de Deste2.000 de metri, s-au executatnumeroase forografii subacvarite, care indicd vestigiile urui vechi oras scufundat. pe fotografii se disting clar statuetelede piatrS, acoperite cu hieroglife, de pe fundul moiirlos al mdrii. Tot cu acest prilej s-a mai adus la cuno$tintacelor interesati sonarula detecht si ni$te dealuri. considerate fi cI a li

,-&-.

OS, KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Este pufin cunoscut faptul ci unele limbi primitive manifesti o remarcabiltr capacitate de abstractizare 9i c5, din punct de vedere semantic, sunt mai evoluate decdt limbile modeme. Aspectul este cu atat mai remarcabil, cu cdt ele reflecti, mai bine decdt limbile modeme, in insdqi structura si esenla categoriilor lor gramaticale, panA li necesitatile stiinlei filologice contemporane. Nici p6nd in prezent nu se stie cum au putut evolua acestelimbi aqa-zis primitive pAni la stadiul respectiv de dezvoltare. Teoria ohciali sustine ca primele limbi scrise au fost o formi de arti abstractd, bazati pe reprezentiri de imagini. S-ar fi incercat, adic5, str se prindi vizual fi grafic sunete, cuvinte gi simboluri, iar prin abstractizarea acestor simboluri-imagini au aparut primele semne alfabetice. Cercetitorii au estimat ctr primele incerciri de scriere, facute pe pietre, pe oase, pe lemne sau pe perelii pegerilor, au apdmt acum 15.000-18.000 de ani, in Europa qi Asia Mici. Cu toate acestea, unele limbi cu o pronun(ati facilitate a scrisului nu se ilcadreazi in acest model al aparifiei. Este vorba de limbile brahmanilor (sanscrita), mayaqilor si a populaliei aymara. Sanscrita brahmanilor este scrisi in alfabetul devanagari (scrierea zeilor), in cadrul cdruia fiecarc sunet, care poate fi vizualizat cu ajutorul unei litere, ii corespunde petala unei flori. Acest alfabet este compus din qapte flori, fiecare avAnd un numir diferit de petale. Florile, care se afli, conform invdttrmintelor brahrnane. atAt in Univers, cat gi in fiecare fiin(d (plantI, animal sau om), sub forma unei plase fine de lumini, sunt legate intre ele datoriti unei culori de bazi qi reflecti armonia creafiei. Sunetele astfel compuse formeazA sanscrita, una din cele mai complexe limbi, ce oglindegte aceastdarmonie in muzicf,, poezie, filosofie, medicind, astronomie gi matematice. De aceea"aceastdlimbA arhaici, ce-qi are ridi.cinile in perioada presupusei epoci de piatri qi pe care o vorbesc brahmanii, mai poafiA numele de limba floilor. In ceea ce privegte limba elitistA a inleleplilor amoutas, aparUnand culturii incale, aceasta a dispirut in intregime. Existenta scrierii esteo certitudine, chiar dacd aceastanu corespundecriteriilor modeme, fapt care i-a determinat pe speciali$tii in lingvisticd si susfnl versiunea oficiald, conform c5reia inca$ii nu aveau o scriere propriu-zisi. Ei considerA,in mod nejustifcat, cA ramtsi{ele acestui limbaj, acele quipo, gdsrtecu prilejul unor sipih.ri arheologice, nu sunt suficiente pentru a da o imagine necesar de amplt despre

posibilitAlile acestei scrieri. Respectivele quipo sunt o infiruirc de noduri, care, puse de-a lungul unor Enururi, aveau o semnificalie definittr exact. Printre altele, se introduceau in morminte pentru a-i da drcedatului indicatii importante pentru lumea de dincolo. lngimrea de noduri pentru transmiterea stirilor este o metodS straveche, care a fost folosit2l cu mult inainte ca regii mitici incasi si-si fi inceput domnia. in mitologia incagd se vorbe5tedespre zeul cu pielea albd gi barbi mare, Viracocha, care a ffiit inainte de potop in Tiahuanaco Ei i-a invalat pe bd$tina5i scrierea cu noduri. Profesoml Johr Alden Mason, curator emerit al Muzeului de Antichitnti Americane al Universititii din Pennsylvania, descrie in lucrarea sa The Ancient Civilization of Peru, sistemul qutpo. Nodul, care formeazd baza in scrierea quipo, este considerat de matematicienii modemi ca fiind unul dintre cele mai mari mistere, deoarece nu poate exista decat intr-r.n numar impar dc dimensiuni, fiind inexistcnt in plan qi in spaliile superioare plane. De altfel, topologii nu au reugit si studieze decat nodurile cele mai simple. Pentru perpetuareaacestei scrieri, a tinc{ionat in regatul inca; o veritabild eliti de invalali, care pot fi desemnati cel mai bine sub nnmele de scribi de stat, acei quipo-camayoc. Ei se bucurau de multi consideralie, nu numai datoriti rangului, ci gi datorit?iconstiinciozitatii Ei exactiti(ii lor si beneficiau de o educalie in cursul clreia deprindeau nu numai arta de a face acele quipo, ci qi un comportament etic elevat. Instruirea se f6cea la Cuzco, capitala regatului incas, centrul celui mai putemic stat care s-a dezvoltat weodatA in vechea Americtr de Sud. Din Cuzco era administrat un intreg imperiu, care s-a intins, in perioada sa de inflorire maximl, pan6 la granila cu Ecuadorul, in nord, iar spre sud, pini in centrul achralului stat Chile. in gcoala scrierii din Afii, quipo-camayoc invalau importanta fibrelor gmrului si a nodurilor, legdturile complicate intre cifrA, mirime, succesiune, sfoara principald sau secundard. Fibrele din bumbac sau lAnI de lama aveau lungimi diferite 9i erau atamate pe un bit sau de un fir separat mai gros. Cu ajutorul lor, scribul de stat al incagilor putea transmite orice cifri gi orice stare de fapt. Despre importan(a fiecdrei componente a acestui sistem complicat de informare nu ni s-a transrnis nimic. Se mai itie doar cA un fir negru insemna timpul sau o boali, un fir argintiu insemna via{i sau pace, ci qtirile desprerecoltA se transmiteau cu fire verzi, cele despre

'

260

OS. KUHLEN

SSTEMUL OCIJLT DE DOMINAR.EA LUMII

261

rlzboaie cu fue roqii, iar ciliele erau incolorc. Se presupune ca incagii foloseau la calcule sistemul zecimal. Modul de transmitere al gtirilor era evident o scriere, nu tma alfabeticd, apttr str redea mesajul poeziilor sau al emotiilor, dar gi cea existent! f[cea posibili o comunicareexac9l {i inteligentil. Este posibil ca scriercachipo sa fi fost preluact de la o civilizalie anterioarS,cu un nivel cultural ei ridicat gi reshansl apoi in capacitatea de exprimare la necesitilile militar inca;. !i rigorile statului Etnologul suedezErland Freiherr Nordenskioel4 cunoscutpentru meticulozitatea cerceclrilor sale, a ardtat ci qi polinezienii foloseau qurpo-ul incagilor gi ce scrierea cu noduri era cunoscuti qi in Mohenjo-Daro, capitala culturii din Valea Indusului. Aceast?l culturl coincide in timp cu cea sumerian[ !i a marcat apogeul intre slarqitul celui de-al patmlea gi mijlocul celui de-al treilea mileniu i. Chr. $tidle transmiseprin intermediul scrreii quipo ajungeaudin Anzi penl departein Asia" iar acestfapt aratAcd este vorba dspre rm sistem de comunicarece unea culturile preistoriceale popoarelor avansate, Atit scrierea quipo, cit fi limba aymara sunt vestigiile unui sistem de comunicare extrem de diferentiat, a cdrui performanlA initiall s-a pierdut aproapecu totul, o datd cu smryitul cultudi carc l-a generat.Ar fi interesantde studiat 9i o posibill legeh.rt dintre scriereachipo qi semneledin degertulNazca (cu liniile lor gigantice, perfect drcpte, de care sunt legate animale ;i simbolud). De asemenea,limbajul indienilor hopi din America Centrala estemult mai adecvat giin[elor exacte decat oricar din limbile actuale de pe Terra, deoarecenu cuprinde cuvinte-verte ;i cuvinte-substantive, ci cuvinte-evenimente, aplicendu-se mai adecvat continuumului are spaliu-timp in care trlim. Mai mult" cuv6ntul-eveniment trei moduri: certitudine, Fobabilitate qi imaginalie. De exemplu, in loc str sprmi; un om a traversatraul intr-o barcI, indianul hopi va folosi gnrpul om-rdu-barci in trei combinalii diferite, dup[ cum poate fi vorba de un fapt observatde narator, rclatat de cineva sau visat.

CIVILIZATIA

MAYA

Istoria civilizaliei Maya este mai veche decat cea a aztecilor fi cea a incaqilor, unele descoperiri din domeniul arheologiei preisto-

rice datend de la inceputul mileniului II i. Chr. Daci ar fi 9 lutm in calcul anul mistic, de la care mayagii incep calculareatimpului gi implicit calendaml,atunci inceputul ei ar corespundeanului 3l I I i. Chr., ceeace inseamni cI doar catevasute de ani despartaparifia acesteicivilizalii de aceeaa Egiptului. Locul de origine al poporului numit,,rnaya" (numele real nu se cunoas.tc)este considerat a fi podigul Guaternalei,iar aria in care s-a dezvoltat aceasetcivilizatie coincide cu actualele teritorii ale Peninsulei Yucatan. Guatemalei gi Hondurasului.Ambianta qi condiliile geograficegeneralenu erau deloc dintre cele mai favorabile, teritoriul ocupat (320.000 kmz), prezentind trei zone distincte. Relieful este,in mar parte, de naturtr rr.rlcanic6,cu munfi care ating 4000 de metri inillime gi cu pod\uri care ajung p6n[ la 2000 de metri, dar gi cu vtri deosebit de fertile. Degi popoml maya ste singurul popor al Americii prccoh.rmbiene care a avut un sistem dezvoltat de scriere, totu$i in textele rtrmasenu se menlioneaztrnici un nume, nici un fapt social, nici un evenimentistoric. Singureleinformalii asupravielii acestuipopor le dau cronicarii spanioli din secolul al XVI-lea (cele mai importante fiind cele ale lui Diego de Landa), deci la 4 secole dup6 ce aceast2l civilizafie, in formele ei vii 9i autentice,apusese. Lipsa acuet de informalii este resim(itit si in ceea ce priveste originea limbii maya. Dr. Nikolai Gruber, docent in limbi americane vechi la Universitatea din Bonn, vorbeste despre acest lucru in termenii lJtrmltoi: ,"Scrierea maya este una dintre per/ortnanlele cele mai uimitoare oblinute de un popor, Nu estec1rnimic mai prejos decdt scierea noqstrd, dacd se iqu in considerare perfecliunea Siforla sa de expresie.Cel care scia putea expima oice cavA $i orice formd gramaticald". Palenquea fost unul din cele mai importante centre mayage, comparabil cu celebrele Chichen Iua din Yucatan 9i Tikal din Cuatemala.Cea mai remarcabill dintre clidirile de la Palenqueeste TemplulInscripliilor, p6ntrla care temerarii vizitatori trebuie si urce 19,8 m pe sctrrileabruptedin fala piramidei. Pe fiecare din cei patru piloni ai templului sunt sculptatesiluete umane,in mdrime naturalt. Edificiul a fost dennmit Templul Inscripliilor, deoarececontine cea mai lungl serie de hieroglife din cultura mayagtr,in numtrr de 620. Desi gu au fost descifratein totalitate, se considertrci unele pasaje se referi in mod explicit la oamenii qi zeii care au jucat un rol important intr-o istorie veche de mii de ani.

OS. KTIHLEN

SISTEMT'L OCTILT DE DOMINARE A LUMII

263

PanI in 1949 se qtia prea pulin deqre Templul brscripliilor. ln acel an, ins5, arheologul me"\ican Alberto Ruz Lhuiller a gasit o dali udaqi in podeaua templului si, dupf, ce a ridicat-o, a gdsit capdtul rmei sciri blocate de rm munte de piete gi sfarfmituri. Dupd trci ani de muncd intenstr, el a reugit sa o curete, iar la poalele scfii, care se afla chiar la nivelul pamantului, Lhuiller a descoperit o dall triunghiulard de piatri, ce stnta vertical li scheletele a gase tineri. Indeplrtand dala Lhuiller a deschis un mormdnt vechi de peste un mileniu, ce apa4inea regelui Pacal (secolul al VII-lea). Inciperea in care se afla sarcofagul era imenstr, iar pe pere(i erau imagini sculptate ale celor noua Zei Mayagi ai intunericului. in pndurile virgine din Guatemala qi Yucatan se gasesc ruinele unor monumente care pot sta alituri de urias,ele construclii egiptene. Suprafala bazei piramidei de la Cholula, sinrat5 la 100 km sud de Mexico, este mai mare decit aceea a piramidei lui Keops. Despre piramidele de la Teotihuacan, care se gasesc la 50 km nord de Mexico qi sunt raspandite pe o suprafaJtr de aproape 20 kmz, se Stie doar cA sunt orientate dupi norme asaonomice. De asemenea" in jungla guatemaleza, acoperit de o vegetatie abundentS, a fost descoperit un presupus templu mayag, care a fost denumit Tilul IV. El are inll{imea de 65 de metri qi seamana mai mult cu un tum decdt cu o piramidI. in multe domenii, stiinla mayaqilor o depdqea pe aceea a grecilor qi a romanilor. Av6nd profunde cunogtinte matematice ;i astronomice, ei au dus Ia o perfecliune minulioasi cronologia qi stiinla calendarului. Construiau observatoare cu cupole rnai bine precum orientate decat cel din Paris, din secolul al XV[I-lea, pe trei terase in capitala Chichen I . Utilizau anul Caracol, in5'ltat sacru de 260 de zile, anul solar de 365 de zile si anul venusian de 584 de zile. Durata anului solar a fost fixat{ la 365.2422 zile fatA de durata exactil reab de 365,2420 zile, adic| cu o precizie mai mare de o miime. Deqi se considera ctr ;i egiptenii cunogteau aceeagi aproximare, data rezultaci din construclia piramidelor, existenla calendarului maya este mult mai evidenti. este prima gi cea mai veche Observatorul de la Chichen l construc(ie circulari ridicatl de mayaqi. Asgzi, dup6 restaurare, el se asearnand p6n5 la confuzie cu un observator din zilele noastre. Cbdirea observatorului, ridicatii pe o terasi in trei trepte, se inalF mult deasupra frunzigului padurii. iniuntrul lui se circule pe o scare

in spiraltr, care urc5 pind la cel rnai inalt prmct de observatie. in cupola care il acoper5, sunt practicate deschizituri orientate spre stele, astfel incdt ele ofertr imaginea impozantii a boltii ceresti instelate. Templu lui Quetzalcoatl de la Chichen ltza uimegte si astAzi. El are forma unui zigurat gi este asem6n6tor celor din Mesopotania gi a unora din Egipt. In fiecare an, in timpul echinocliului de primlvart li toamn[, un joc de lumini gi umbre triunghiulare dau irnpresia misctrrii unui garpe uriaq, ce se onduleaz5 pe treptele fe(ei nordice a templului. Mirajril dureaz5 in total 3 ore si 22 de minute. Calendanrl maya, cel mai precis din cele cunoscute pani in prezenE intrigtr prin perioada enormi (400 de milioane ani) pre care o ia in calcul, dar cel mai interesant aspect este acela c6 toate clldirile din oragele Chichen I , Tikal, Capan gi Palenque au fost ridicate conform normelor acestuia: nu se construiau piramide gi temple pentru cI era nevoie de ele, ci deoarece calendarul cerea ca la fiecare 52 de ani sA fie ridicat un anumit edificiu, int-un anumit loc, cu un anumit numlr de nivele. ln acest mod, calendaml justifica fiecare piatri a edificiului, iar constucfia in sine nu cdpeta sens decat in raport de indicaliile calendarului. Civilizalia maya a fost rodul rmei evolulii de cel pulin 30O0 de ani, care a dus la inflorirea rmor onrqe ca Palenque, Yaxchilan, Piedra Negras, Seibal, Tical, Neranjo gi Copak. Acest vechi imperiu, aflat in bazinul riurilor Usumacinta qi Peten, a fost plrisit, din motiye care au rfunas enigrnatice, populalia maya mut6ndu-se in nordul Yucatanului, unde a pus bazele unui nou imperiu. Marele exod al mayagilor a a!'ut loc in perioada anilor 800-925 d. Ch. in ciuda afirmatriilor unor autori, exodul din vechiul in noul imneriu n-a av,llt loc. probabil, dintr-oda6 si cu atat mai pulin in conaili de panice, deoarece locuitorii omselor au acoperit majoritatea piramidelor sfinte cu grtmezi de p5mant, fapt ce a necesitat o munca aproape la fel de grea ca qi ridicarea lor. Despre rnayaqi, cel mai pasionat cercetStor,John Erick Thompson, a afirmat ca: ,, in ceea ce nu era practic, au realizal lucruri mirele. in ceea ce era practic, nu eu izbutit, Au cartogrartat cerul, dar nu au descopeit pincipiul rotii; jonglau cu numere de ordinul milioenelor, dar nu Stiau sd cAntdreascd un sac cu seminle". IatA cel mai clasic exemplu de ,,inteligen(i mogteniti", cel mai probabil nu de la o civilizalie celesti, ci pur qi simplu de la una anterioara.

---rbr.

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Drept dovadl stau sistemele de pelteri ce formeazi Complexul Lobun, de pe dealurile Puuc din centrul Yucatanului, ce reprezint5 o importanta sursa pentru cercetAtorii in domeniul arheologiei. Dr. Manson Valentine, care a studiat sistemul de peqteri, a afirmat ci acesta este probabil cel mai important complex subteran din punct de vedere arheologic din America, la care fac referire ;i unele legende antice. Lolfirn insearr,JlLd ,,Floarea de piatrd " Qi este denumit astfel datoritA aranjamentului s6u unic de coridoare si sili, care se ramifictr din imensul vestibul de intrare, ca ptalele unei flori. Floarea de piatrtr, ce aminteqte de lotus, este un simbol arhaic rmiversal qi venelirt, ce a fost gisit pe multe clidiri sacre Ei pe frunlile zeilor din intreaga lume antic6. Duptr cum arati Charles Berlitz in Misterul lumilor uitater , in respectiva pgteri, cunoscut?l gi folositi de om din vremuri imemoriale, exista numeroase davezi cd multe sculpturi ciudate, formafiui modificate si glife nu sunt opera mayaqiloq ci a uneia sau mai mrdtor firse mai vechi. Printre cele mai neobiQnuite descopriri facute de doctorul Valentine se numdd statui colosale, sculptate, se pare cu foarte mult timp in urmi din coloanele de piaH, stalactitele si stalagmitele din pegteri. Semnele lisate de apl in interiorul pesterilor $i pe aceste statui arat4 cA pegerile, care in prezent se aflA b cateva sute de metri deasupra nivelului mdrii, au fost inundate dupa ce au fost sculptate straniile siluete din piatrd. Teoria conform careia intreaga portiune calcaroasa a zonei s-a aflat sub apa, a fost confirmati atunci cand scafandrii, explorand iintdnile saare cenotes din apropiere, au scos la iveald resturi de vegetatie oceanice. Degi se pare cd generatii succesive de mayagi au ocupat complexul de pe$teri Loltun, care a rimas in mare parte neexplorat, statuile mai vechi par sa apartinl unei culturi complet diferite de cea a maya5ilor, ce arninteqte uneori de Orientul Mijlociu antic. ASa cum se int6mpld de obicei, bd.ltinagii care treiesc in apropiere au doar niqte legende foarte vagi in legdturd cu acestea. Dr.Valentine remarcd, de altfel, faptul ctr maya$ii spun cA ei nu au nimic comun cu sculpturi precum cele de la Loltun sau din pegterile invecirnte gi ctr acesteaau fost aSezate acolo de primii locuitori ai Yucatanului, acei oameni mici de staturd Si cocoqati, pe care ii numesc prrs. Se pare ca ace.sti oameni au pierit cu totii in urma unei catastrofe care
l. Charles Betlitz: Misterul lumilor rtale. Editura Lucman. tlucuresti. 1997.

a distrus Yucatanul in vremuri indepdrtaie,miturand tot ceace se gasa la suprafattr gi l5sand numai sculpturile din pegteri ca o mirtuie a felului in care si-au gAsit slirsitul.

CTVILIZATIA

EGIPTEANi

,,(... SJitLrul>, sttdjerul de$ertului, ce sim_ bolizeazd pe cei patru pdzitoi saci a, acestei lumi, pe cele patru linle diine care ereculd ordinele Zeitdlii mitologice, supra_ veghetoii tdculi Si discreli ai umanitdiii sr alestinului sdu. Cei care au sculDtat tnis.tturile S.linxului cuno,teau aceste fiinte sublime, dar noi, cei Jiird noroc, din'zilele noastre, Ie_am dat complet uitdrii.,, P.uf Brunton, Egiptul Secret

in pofida unor semne de intrebare st6njenitoare,istoria ,,ofi_ ciald" continud si susjind ci civilizafia egipteanaa fort cor,temfiranf, celelalte culturi incipiente din Orientul Mijlociu (desi nu -cu. existE nici un punct de asem6nare)qi sI ii afibuie o lr""lri-" O" aproximativ 6500 de ani. Existi, insi, si unele mtrrturii care con_ trazic evaluarileistorice contemporane. CercetatoriiSchwallerde Lubicz $i C.Daly King. apreciind nivelul deosebitde ridicat al gtiinlifice egiptene,au estimat varsta civiliza(iei de pe -"T9"Ji$"9t Nil la 20.000 - 40.000 de ani. Istoria timpurie a Egipruiui Anic conline o,stranieanomalie,ctrci perioadasa de superioitate culturala fi a!'ut o evolulie bmsc!, incepdnd c" lm.s,itut mileniului tT 9IV i. Ch., de la stadiulanteriorneolitic, f6ri doveziale unor etaDe de oanzilie obisnuita.Ea nu a evoluat,ci pur gi simplu a apfnit: mstrumertele, tehnica, arta, arhitectura, ingineria, medicina, gtilnp si organizareamarilor oraqepar si se ti proOusOlntr_o d;,' ;i cum ar fi fost importate dintr-o alti resiune. "u de rid.icat . O dovadi griitoare a nivelului de Jult rre al civilizaliei egiptene antice il constituie gi faptul cA, in jurul anilor "*t.2500.i Chr-, literatura cuprindeaun sortimena foarte-bog;t O" trataie stirn(ifice de medicinl, textereligioase, qi manuale si lucriri de anticipalie. datAcu revolu(iasriinlifici ce a urmat "ni]- "..it"Uii. O dupa

,-rL

OS. KTJHLEN

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

267

Revolutia Francf,.zA, oamenii de qtiinF fi'ancezi au adoptat meaul ca rmitate de lungirne, f5rtr vreo referinlil cunoscut?l cubitul antic, la considerdndc[ acestaar reprezentaa zeceamilioana parte dintr-un meridian. Ulterior s-a ajuns Ia concluzia c5, de fapt, el este mai scut cu 5 miimi, deoarececontururile Prmantului nu sunt regulate qi fiecare meridian are propria lungime, Prin urmare, o unitate de m6suri mai exacti ar trebui sA se bazeze nu pe meridian, ci pe valoarea fixl a razei sau axei polare, ceea ce duce in final la concluzia ca sistemul egiptean era mai logic decat cel folosit in prczent. Biblioteca din Oxford adtrposte$te manuscris al scriitorului un copt Mas-Udi (957 d. Chr.), in care acesta afirma ctr cel care a dispus construirea marii piramide ar fi fost regele egiptean Surid, care a condus Egiptul inainte de Potop. in interiorul lor ,preolii au derys toatd $tiinlape care o aveauin arte, aitmeticd ii geometrie penlru a rdmAne mdrturie ti spre folosire celor care vor putea sd o tnleleagd". Astfel, in piramida orientala (Kheops) au fost inscrise atat sferele cerelti gi figuri reprezent6ndstelele gi traiectoriile lor, cat gi, in acelagi timp, istoria gi cronica vremurilor trecute, a timpurilor ce vor veni qi a fieclruia din evenimenteleviitoare care vor suweni in Egipt. Un alt manuscris,din plcate la fel de obscur ca ;i cel anterior, intiregte afirmalia ci prirnul monument era consacrat Istoriei ;i Astronomiei,in timp ce al doilea,$tiinlelor Medicale.Herodot,in partea a doua a ,,Istoriilof' sale, susline cI preolii din Teba i-au tot arAI 341de statui uriage,reprezentand atateageneralii succesive de mari preoli egiptenicare s-au perindatde-a lungul a I1.340 de ani. Preotii i-au aretat statuile lor pentru a-i demonstraci fiul l-a urmat intotdeaunape tatll lui ;i l-au asigurat cA datele gi calculele lor sunt absolut exacte, intrucat ei au notat totul, genera(ie dupi generatie. Interesant este gi faptul ctr primele piramide egiptene searnind at6t cu ziguratelemesopotamiene, qi cu unele piramide c6t ale civiliza{iilorprecolumbiene. Baronul d'Espiard de Cologne, care qi-a consacrato bund parte din viali pentru a studia tradifile gi istoria Afiicii de Nord, semnala, privind Egiptul,in cartea in 1882,cateva L'EgE)te detaliiinteresante et I'Oceanie. Astfel, la sudul marilor piramide ti la vest de ruinel Memphis-ului existau cAtevaintr{ri intr-o vast! relea de galerii, ce formeazt adevtrratecetifi subterane, piramidele

nefiind altceva decit simple releveuri ce marchesztr zone im_ portante din misteriosul sistem de constructii ascunsde stratul gros de nlsip. in aceste catacombe, spun tradifiile, p.," L pistrarc tot ceeace reprezinuicrmoa{tereacumubti in cursul istoriei ".t" umane. In plus, ele sunt si vor fi loc de refugiu in cazul unui nou cataclism, pentru marii initiafi ai lumii. Confirmarea a fost ftrcuti de Auguste Mariette, care, s5pendh circa lg m sub baza Sfinxului, desc:per,rtceteva constructii de mari dimensiuni gi un templu. 1 Complexul de galerii qi camerece formau ansamblu.l, clnii perEi ai erau tiiafi in granit gi alabastru, avea o particularitat carc i_a ce-rcetatori: puiau nici inscriplii qi nici gravuri sau nu :urpnT q basoreliefiri ! h plus, cele c6teva obiecte de art?tdescoftrite, de o exceplional[ frumuse{e, ptrreau executateprin galvanoplastie,teh_ nicl inventaut abia in secolul al XIX-lea. Marea $coald, carc se prcsupunecI iqi desfdrura activitatea in ^ . Egiptul antic, pusesela punct o gtiinF care asgzi estetotal necunoscutA:optica psihologicd.Importan(a ei estecu atet mai mare cu cat ea lumii .oferea modalidtlile de a transcendedincolo de aparenJele fizice gi era utiliza?t pentru destrvir;irea spirituah a aaeplitor. Se amintege, astfel, de oglinda adevdrului, carJ nu reflecta decdtoartea negativl a fiinpi umane.AbsolvenliiMani $coli erau cei care nu mai vedeau nirnic in oglindi, pentru c[ se purificaser[ p6n5 la a elimina tot ce era rf,u in el. Un astfel de candidat senumea',,rzaastrz al oglbzii pure". Aspectele prczentate anterior nu reprezinta decat o parte din semnelede intrebare ce se ridicl in legeturd cu originea uneia din cele_mai fascinanteciviliza{ii pe care o cunoaqteisiori4 cea egip. teane.Lipsa unor dovezi de ordin arheologic rn,aivechi de 6000de ani, departede a fi o simpltr coincidenfi" nu estealtcew decat rodul activit4ii anumitor fo4e oculte, care s_au strdduit se ,,$tearge. urmele ce dezviluiau originea atlanticI a adevtrrafilorsii f-O.tiri. Iat?tratiuea pentru carc istoria civilizafiei egiptene trebuie tratati in strdnsi legtrhrrdcu cea a legendareicivilizatii a Atlantidei.

--

268

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

269

ATLANTIDA
,,Dimineala, un soare sangeiu $i bolnav Iumina ruinele, gfidinile furnegande, mul;imile de oameni inspdimanbli de ercnimenteb bizarc, innebunit(nre, grdmezile de mo4i. Magacittlii s-au ndpustit spre ma;inile lor zburdtoarc, de formd ovoidald 5i au incepul sd pdrdseascd PdmAnul. Isi luau zbotul spre spaliile planetare, in imperiul gdndirii abstracte. Cabva sute de ma$ini \i-au luat zborul. Un cutremuL cel de--al patalea, Si .fiai putemic incd, a zguduil deodatd PitmAntuL Dinspre nord s--a ridical din ocean, in ceala cenu$ie, un val uria; cale s-4 ndpustit pe PdmAnt, distrugAnd bt ce ela viu in calea sa. S-a iscat o fultund, fulgerele c.ddeau pe PdmAnL pe a$ezdrile oamenilor. S-4 pornil ;i o Ploaie lorenliald, idr lesturi de piatrd talcanicd zburau prin aer. Sub addposrul ziduilor marelui oras, magacittlii continuau sii-li ia zborul din varful marii piramide placate ctt aur, iesind din valuile de fum Si cenusd spre spaliile itstelate, pe deasupra oceanului involhurat de ape. Trei zguduitui au umat una dupd alta ,i Atlan' lida a dispdrut. Orq;ul Porlilor de Aur s-a scufundat in valuile inspuntate. " Alexei Nicolaevici Tolstoi, PdmAntul a rdmas a.olo

in anul l93l au fost descoperiteprin fotograrnetrie,in Carolina de Nord gi Sud, aproximativ 3000 de cratere ale caror dimensiuni vaiazA de la cdliva metri la 1500 m, rf,spanditepe 165.000km' in centrul suprafetei respective se afl5 oragul Charleston. Studiind cu atentie distribulia punctelor de impact, s-a constatatc[ ele pol fi hcadrate intr-un sector de cerc, cu centrul plasat in Oceanul Atlantic, la nord-est de Golful Caraibilor. Ceologul qi astronomul austriac Otto Muck, clutind datele necesare pntru clarificarcl existentei Ai disparitiei Atlantidei, a calculat c[ obiectul, botezat dc el planetoidul A, trebuie sI fi avut circa l0 km diametru li o m[!dl de un bilion de tone, greutateagi energia sa fiind suficiente pcnlnl

a pulveriza un continent ca Asia. Din fericire, planetoidul s-a prabuSit in mare. dar, in timpul trecerii prin atrnosferd, cateva iiagmente desprinse din corpul principal au lovit America, ldsind urmele din Carolina. lmpacnrl cu oceanul a provocat insA un adeverat cataclism, violent resim{it pe aproape intregul glob: fundul oceanului s-a pribugit la 6000-9000 m, insule sau chiar mase continentale au disparut inghilite de ape, iar valuri cu in6l{imi de sute, poate chiar mii de metri, au provocat inundaJii de neimaginat. Data la care a a\.tt loc catastrofa, propusd de Muck qi corectatA de Ludwig Zeidler. este b iunie 8498 i. Chr. Ea diferd, conform lui Ludwik Soucekr, cu numai 28 de ani de cea calculat?iorin folosirea relatArilor lui Platon cu referire la momentul scufundirii Atlantidei. Conform altor calcule, data coincide si cu nalterea calendarului maya, dar dovezile nu sunt incd suficient argumentate. in schimb, marea maJoritate a cercetitorilor sunt de acord asupra ipotezei cA Golfstromul incilzegte Eunrpa de Nord doar de 11.509 ani. Deci, acum I I milenii, ceva a indepdrtat bariera care bloca deplasarea spre nord a curen{ilor din Golful Mexic. N.F.Jirov, unul dintre cei mai perseverenli gi competenti cercetAtori in domeniul atlantolosiei. isi incheia volwnul Atlanri(la cu mai multe concluzii: ,,Atlantida s--a scufundat acum 9500+1500 de ani; aceqstd datd estefoarte epropiat.i de data tradilionald a lui platon, Credem cd existd unele temeiuri sd presupunem cd aceosta a fost scufun_ darea pincipald a A antidei, care s-a produs, probabil, in doud. etape. Etapa in6i a avwt loc, pe cdt se pare, intre anul 13.000 si anul 10.000 i. Chr., iar a doua, cea mai importanrd, intre anul 9000 si enul 8000 i."tapa in genera!. scufuntlirea principald Chr. a Atlontidei a atprins in total nu mai mult de 5000 de eni, dar scufundarea Jinald a arut caracterul unui cataclism raDid. Pare foarte verosimi! cd 5i dupd scufundarea piincipald au rdmas resturi mici ale continentului dispdrur, care, poate, s_au scufundot deJinitiv in emisfera nordicd, la latiht.linea insulelor Azore, in jurul anilor 1300-1200 t. Chr. Resnrile meridionale din regiunea ecuatoiold s-au sczlfundat defrnitiv, probabil Si mai tdniu, in secolul al Vl-lea i. Chr- Toate aceste datdri tarzii necesitd insd conJirmdi ulterioare ". Confirmdrile au fost aduse de Jacques yves Cousteau, lves Pacqualee Si Vladimir Scerbakov, care in cartea in cdutarea AtlanL Ludvik Soucek: !9g4. -Sdruialaunei umhre,EdituraAlbatros,Bucuresti.

SISTEMLJL OCULT D8 DOMINARE A LUMII OS. KUHLEN

271

tidei, ap[rut' la Moscova, in 1987, au adoptat integral a5a-zisa ipoteztr clasicl, ce situeazi continentul dispdrut in Atlantic. Volumul confirmd ipoteza conform cdreia atlan{ii apa4ineau rasei Cro-Magnon, din care igi nag originea popoarelor din arborele mediteranear $i iniliatorii celei de--s doua spirale in evolulia omenirii. Platon, in opera sa Citias, arninteqte de o tragere la so4i fdcutit de zei, prilej cu care intreg Plmantul a fost impt4it in loturi mai mari sau mai mici: ,, Sorpr i--<tu hdrdzit lui Poseidon insula Atlantidei, iar acesta i-a alezat pe copiii ce ii avea de Ia o femeie muitoare intr-un loc din insuld, ln panea dinspre mare era o cdmpie despre care se spunea cd era cea mai frumoasd dintre ,oate. Pimul rege a lost Atlas. Zidul ce inconjura exteiorul insulei afost tmbrdcat cu o mantie de aramd Si apoi au topit cositor pe partea Iui interioard, iar zidul care inconjura acropola a fost impodobit cu oicalc, ce lucea ca focul." Platon a pus evenimentul scufundirii continentului gi pe seama dectrderii morale a locuitorilor sdi: ,J)ar cind partea divind din ei a inceput sd fe cupinsd de sldbiciune, din cauza desei amestecdi a ceea ce este muitor ti cAnd ceea ce este omenesc in ei a tnceput sd predomine, n--au mai fost in stare sd poarte povara bogipiei lor $i $i-au pierdut oice ruSine. Zeus, zeul zeilor, stdpinitoru! legilor, al cdrui ochi nu poate Ji ta;elat, a hotdrdt sd-i pedepseascd.'. Din motive rimas nelimurite, marele inifiat grcc nu a descris complet fosta civiliza{ie. Marea enigntr a operci Citias constil tocmai tl faptul cd, dupi ce ne pune in temd cu lux de amlnunte desDre Adantida, parca evit si precizeze ceea ce ar fi putut fi esenqial pntu istoria timpurie a omenirii. Platon a recunoscut, de altfel, ci a spus prea mult din cele ce nu trebuiau cunoscute. Aztecii din Mexic, toltecii care i-au precedat, rnayasii si alte tribui din America CentraLa,considerau ctr se trag dinh-o insule situael in marea de est, numiti Aztlan sau Atlan. Ei descriau chiar. in documentele afiivate dupd cucerirea spanioltr, c6nd tradifia era incd proaspdt2t, locul unde strtrmoqii lor au debarcat pe coasta mexicani (aproape de Vera Cruz) $i cum Si-au adus cu ei nepretuitele lor ci4i Si picturi. Episcopul Landa, enigmaticul instigator la distrugerea arhivelor mayaqe, care, mai tarziu, a studiat rtmdfitele, a consemnat intr-un moment apropiat de cucerirea inilial[ a Yucatanului, c[ toate tradiliile din aceast?tpninsulf, indici o origine esticd si strtirltr a populaliei.

Aceste legende persistente s-au dovedit a fi 9i unul din factorii cruciali in pr[bufirea Imperiului Aztec 9i mai rziu al oratelor mayage sub asalnrl spaniolilor, cici, printr-o coincidenp incredibile, dar deloc intamphtoare, Cortez si armato sa de conchistadoi Qu sosit in anul-nume al zeului Quetzalcoatl, ca si cwn acsta s-ar fi intors de ziua sa de na5tere, exact asa cum spusese zeul cd se va intoarce intr-o bunl zi, atunci cAnd plecase cu corabia citre Hue Hue Tlapallan. Cdnd aaecii au vtrzut pielea palidd a spaniolilor, au fost aproape siguri c[ aceqtia erau solii lui Quetzalcoatl li c[ blondul capitan Alvarado (pe care l-au numit Tonantiuh) sau Cortez, era, fie zeul insuqi, fie o rudi apropiat5. Incidenta profefiei amestcat'il cu traditiile unor binefAcatori de origine divind, venili de pe mare, este unul dintre aspectele cele mai neobiEnuite ale cuceririi civil! zaliilor amerindiene. Coincidenlele sunt prea tulburdtoare pentru a nu genect semne de intrebare: se pare ca anterior debarcdrii europenilor in Americ4 terenul fusese bine pregdtit de cei ce aveau in plan cucerirea lor gi distrugerea urmelor vechilor civilizalii amerindiene. Este interesant de remarcat, tot in acest conlext. existenla unei profunde leglturi intre activitatea pe care a desfds,urat-o mediumul Edgar Cayce gi modalitatea de promovare a minrlui Atlantidei, ca element al pseudoreligiei New Age. Activitatea mediumului a fost finalizatA prin infiinterea ,,Fundaliei Edgar Cayce" ,i a ,,Asocialiei pentru Cercetdri si lluminare". Ceea ce surprinde este tocmai faptul au fost fdcute ci descoperirile din zona insulelor Bimini-Aldros de c6tre doi membri ai ACI, exact in anul prezis de Cayce. A fost momentul lansarii unui mit, in timp ce adevdrul a ramas in posesia Piramidei Oculte. Conform opiniei unor iniia(i, in Atlantida existau, inctr de la originile ei. doua tendinte conceptuale: erau cei ce-pi puneau viala in slujba Binelui, numili ,,Copiii Legii lui Unul" qi cei care nu respectau o anumitd moralitate, care eEru numili ,Jiii lui Belial". intre cele doul fiactiuni sociale, divergenlele s-au accentuat cu timpul, iar primejdia utilizirii armelor distrugitoare (arrna mo(ii' conform lui Cayce) de cttre fiii lui Belial a devenit iminenttr. Ei au provocat inainte de mileniul X i. Chr. doui cataclisme: unul, in junrl anilor 50.000 i. Chr., care a transformat continentul in cinci insule, apoi altul in juml anului 28.000 i. Chr. ^9i au pregatit in perioada anilor I1.000-10.000 distrugerea tobla. In acestecondilii,

OS. KUHLEN

SISTEMIJL OCI-'LT DE DOMINARE A LUMII

emigrareaunei ptr4i a atlanlilor in Egipt devine logictr, ca gi dorinla elitei de a pdstE secretelecivilizaliei atlante. Dr. Aurel Popescu-Bdlcestisustinein carteasa, Rdzboiul ingeilor $i crearea omuluit cd.nutr.nerc$i atlanli practicau magia neagrl gi cultul luciferic, folosind in wijitorie for(ele oculte ale spiritelor satanice gi ci niciodat?l de-a lungul istoriei, cultul lui Lucifer qi magia neagrS, aFibut luciferic, nu au ayut o asemenea ca dezvoltare. Degi civiliza{ia atlanta cuno$teafo4ele ascunseale naturii gi avea un control asupraunora din acestea, a putut folosi nici un mijloc nu pentru a se proteja in fa{a pdepseidivine, doui miliarde de oameni fiind inghititi de ape in timpul primului diluviu planetar. Atlantii cunoqteau$i dezvoltau agricultura, cultivind grAul si orzul Qirealizand diferite incnrcislri artificiale intre diverse animale. Civilizalia atlant6 cunoqteaaeronavelesi mijloacele de locomolie, precum $i sistemelede aprovizionarecu apAale oragelor.Aparatele de lupti aeriand puteau lua la bordul lor panl la 100 de tupt:ltori. Ei cunosteausudura electrici qi dispunaude mijloace de multiplicare a textului scris, care se fbcea pe bucdli de metal sau pe un po4elanului. De asemenea,atlanlii cuno$teau material asemtrntrtor gazele toxice, pe care le foloseau in luptlt cu ajutorul unor dispozitive asemdn6toare rachetelor.Civilizatia Atlantidei cunosteaenergia nucleard s,i putereagSndului amplificaci prin cristalul de cua(. Pe intreg cuprinsul continentului se aflau stafii formate din imense pietre de cristal de cua4, care transmiteau qi amplificau fo(a gandului. Prin acestefo4e, erau pus in miqcare mori qi aeronave, iar folosirea abuziv[ a propriecltilor unor cristale a contribuit la distsugerea continentului. Ca o reconfirmare a utilitililor cristalelor, n:ebuieamintit ctr in Fezent, unele tehnici din domeniul psihologiei folossc cristalul de cua4 pentru echilibrarea corpului eteric al omului qi pentru amplificarea capacit?lilor paranormale, prin fenomenul de rezonanp, pentru a stimula clarviziunea gi autosugesti4 a amplifrca intui{ia, memoria gi telepatia $i a forma m ecran impotriva penetrafiei gAndurilor negative. De asemenea,capacitatea de memorar a cristalului il face de neinlocuit in tehnologiarealizdrii calculatoarelor ti ca element de stabilizarc a frecventelor in transmisiile undelor radio.
l. Aurel PopescuB6lceltit Rit2boiul ingedor ti ctearea omului, Editura L,arryCart Bucuresti.

Atat marturiile vechilor scriitori, cat;i cercetirile gtiintifice, aduc argumentereferitoare la existenla unui continent vechi, situat intre America ;i Europa. Principalele sursece fac referire la continentul scuiirndat in_apeleOceanul Atlantic pot fi impl4ite in cinci categoriiprincipale': marine; . configuraliaadAncurilor o distributia faunei si florei; dintre limbi ;i diferite tiPuri etnologice; . asemanarea dintre crezurile religioase,ritualuri 9i arhitecturi; . asemtrnarea . mArturiile vechilor scriitori qi vechile legende despre potop. CONFIGURATIA ADANCURILOR MARINE Deqi Atlantida a fost ,,localizata" in mai multe regiuni ale globului, peste o treime din cercetitorii care au studiat problema atlanticS,au situat-o in zona platoului scuflrndatdin jurul insulelor Azore, incluz6nd Madeira gi Insulele Canare,precum gi alte v6rliui submarine.Acest punct de vederecoincide, intr-o mtrsuri mai mare sau mai mictr, cu locul indicat de Platon, ;i in plus, se refere la partea cea mai vasti a qanfului muntos atlantic, cuprins intre adevlratul fund de mare, existent la vest de Bazinul Iberic qi la est de Bazinul Nord-American ;i de Cimpia Abisald. Mai mult' misuritorile efectuatecu metode noi de investigaresubacvatici au eviden{iat faptul cA platoul subacvaticdin jurul Azorelor cuprinde peninsule, istmuri, golfuri, munli gi vii, ce se intind pe o suprafa{i mai mare decdt a Portugaliei. la intreaga zona se gasegte adancimi ce variaza intre 120 9i 27O metri, iar cea mai mare parte a ei s-a aflat deasupraapei in urma Dacd cu 12.000de ani, la fel ca multe alte insule din apropiere. nivel al platoului Azore, cu adAncimi de 300 - 600 luim al doilea de metri, ob{inem dimensiunile unei insule uria;e sau ale unui mic continent, complet diferentiat din punct de vedere topografic de campia abisalSinconjuritoare a adevaratuluiocean. Anumite trasaturi ale Azorelor qi chiar unele tradilii maritime ale locuitorilor de astizi ai insulelor, sugereazdcu tarie existenta rmor linuturi scufundate.Astfel, pescarii obignuiesc ca, ajunqi intr-un anume Dunct al oceanului, situat la vest de Flores, sa-qi
Mdrirea W.Scott-Efliot: l. Ctrlin. Bucurcsii. 1994. ;i Llecdderea Atlantidei Lemuria pierdutd' Edintra

274

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LLMII

scufunde gelefile pentru a obfine apa dulce, iar la o sutil de mile in vestul arhipeleagului,pescarii clmosc lm loc rmde-gi Flot ancora ambarcaliunile,deqi pare situat in mijlocul oceanului.Nu de putine ori nf,voadelele sunt rupte de stinci col6uoase,acolo unde firndul apei-ar trebui str se afle la mare adincime, In prezent, fimdul intregului Ocean Atlantic este reprezentat glafic pe h64i. Acestea arat2lc[ ill mijlocul lui existil o imensI ridicdturd, care se intinde catre sud-vest, de la 50" nord, ctrtrecoasta Americii de Sud, apoi cttre sud-est, sprc coasta Africii, schimbdndu-gi din nou direclia inspre insula Ascension,de unde pomeste drept cetre sud, spre Tristan da Cunha. Diterentp de nivel este destul de marc, ajungandp6nn la aproximativ 2700 metri inIllime, culmi fiindu-i insulele Azore, Ascension si Tristan da Cunha. Un briu de aproximativ 6300 metri strdbatefimdul Oceanului Adantic, dar numai cdteva pn4i mai inalte reugescsI iasl pan[ la suprafap. StructurabrAului arat?lcd estecompus din roci vulcanice, urme ale acestorroci fiind reglsite pinl in zona coastelorAmericii. S-a demonstratdeja, prin cerceuti s-tiinlifice minulioase, cd fimdul oceanului, qi in particular cel din jurul insulelor Azore, a fost scena unor misctrri vulcanice la scari mare, iar perioada geologicd in care acesteas-au produs e foarte bine precizafi. Starkie Gardner considertr ce in perioada Eocenului, insulele britanice flceau parte dintr-o insulS mai mare s:ru dintr-un continent ce se intindea in Atlanticr. Potrivit lui Gardner, ,yn traiect mare de pdtndnt aista demult, acolo unde acwn se intinde mqrea: insulele Comwall, Scilly Si Chanel, Irlanda Si Bitania sunt rdmd$itele tmor culmi existentecAndva". Existenfa unor mari suprafele de uscat in mijlocul Oceanului Atlantic a fost dovedit?iqi de o expedife stiinfifici ruseascd,care a dragat roci la nord de insulele Azore, de la o ad.4ncime 2000 de de metri. in urma studierii lor, s-a demonstrat faptul ctr acestea s-au format la suprafala apei, in urma cu 17.000 de ani. O altil operaliunede dragaxe intreprinstrin secolul XX, cu prilejul reparirii tmui cablu submarintransatlantic,tot in vecinatateainsulelor Azore, a adus la suprafati buctrli de tachilite, un soi de lavtr sticloasdcare se formeazi deasupraapei, la presiune atmosferic{. S-a estimat c6 rocile respective aveauo vechimede circa 12.000de ani. Ziduri enorme, realizate din blocuri lungi de 8 metri si inalte
l. W.Scott-Elliot Op. cr?

de 6 metri. situate la adancimi mai mari de t4 metri, au fost gesite p fundul apelor marocane, in partea mediteraneantra s$rntorii Cibraltar. Ulterior s-a constatatfaptul ca acestease prelungescpe distante de cateva mile qi ce structura generaltr a acestor ziduri, inconjurate de pietre mai mici, seamlne izbitor cu lucrdrile in piatrtr de propo4ii ciclopice, de pe coastele Atlanticului $i din insulele apei. ce Meditemnei, se afle inci deasupra a fost descoperitit o largtr platformd continentall, ln America cu o Htime de cetevasutede mile, ce seintinde de la Nwfoundland pdntr la Noua Scolie, similarl cu irceea existente h est de zona Cape Cod, care se intinde pdnl in Florida latit tot de cateva sute de mile, dar care se ingusteazi pan[ h o medie de 90-100 de mile in larg. Aceastl zonA subacvaticf,,care probabil ci a fo$ cendva teren uscat, se mdregte in regiunea Bahamas, in largul peninsulei Yucatan Si in largul coasteinordice a Americii de Sud' se ingusteazi in Brazilia gi apoi se ldrgeqtedh nou la cateva sute de mile la sud de Rio de Janeiro. Oceanul Atlantic este impf,4it pe mijloc de un qir de lanluri muntoase,care pomesc din Islanda spre partea nord-estica a Americii de Sud, cotesc spre est pana aproapede Africa Si s continutr sore sud. in resiuneade latitudinesudicl de 38u qi de logitudine unele vesticade lO0--:/, pe o linie dreapti ce incepela Lisabona, din acestevdrfirri mtmtoase ies la suprafala Atlanticului penlu a deveni Insulele Azore. Din platoul subacvaticprincipal al Insulelor Azor - Pico - se ridicf, rm munte uriaS, inalt de 7300 metri' din care 5000 de metri se afla sub ap6, restut ridicdndu-se pestenivelul apei. Piscul abrupt Pico aminte$e de descriereafecutll de Platon marelui munte din insula principald a Atlantidei, care se ridice in mijlocul unei cimpii mlnoase. DISTRIBUTIA FLOREI 9I FAUNEI O ipotezl universal acceptati de cetrc naturaligti este aceeaci fiecare specie de plante qi animale igi are originea intr-un singur prmct de pe glob, de la care,de-a lungul timpului, s-a extim. Lu6nd in calcul acest element, cum se explic6, atunci, faptul cd anumite fosile au fost gisite in locuri cu totul diferite, ce nu au punli de comunicare intre ele? AAt pentru biologi, c6t 9i pentu botaniqti, existentaunor specii de flori 9i faml identice pe continenteseparate de marile oceane reprezint2l,de aceea,inctr o mare necunoscuL'

276

OS. KTJHLEN

SISTEMI,JL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

Enigrna s-ar putea explica, totufi, dacl s admite ctr a existat o perioadt in care acestecontinente au fost candva legate, fapt ce a permis o migrafie naturaltr a plantelor qi anirnalelor. De exemplq fosile ale rmor cemib au fost grsite atit in India gi Afric4 cit qi ln America de Sud gi in cea de Nord, iar descoperiri frcute in stratelefosilifere din NebraskA par a demonsfa ctr originea calului este legat! de partea vesticd a tumii htrucat doar aici au fost identificate atat fosile ale lui, cet 9i diferib fome intrmediare ale precursorilor s!i. Prin urrnarc, este greu de demonstratprczenta calului in Europa, ftrI a lua in calcul existenla, ?ntr-o anumict perioadr" a-mei intinderi de plmant neinterupte intr cele doutr continente.lnainte de a fi domesticit, acestanimal a vietuit in starc silbaticit in Europa qi Asi4 datitrile meryind pdnl cltre Fsupusa epocil de piaffi. In ceea ce priveEteregnul vegetal, observim ctr cea mai mare parte a florci europenedin vdrsta Mincenului, descoperi0lh sFatete de fosile din ElveJi4 existi gi in America 9i, pa4ial, in Africa. Dar aspectul cel mai important referitor la America ll reprczintit fapurl ctr o mare pade a plantelor, ce se gisesc in partea dinspre Atlantic a continentului, se regAsscqi pe coasta de vest, de cete pacific. Aceasta par a demonstra cil ele au inFat pe continent dinspre Atlantic. Profesonrl Asa Grey a adtat cd din 66 de genuri si 155 de specii glsite in pndurile din estul Munlilor Stdncosi,numai 3l de genuri gi 78 de specii se gisesc si la vest de aceqti munfi. Cea mai interesantitproblemd o ridicn insd o speciede bananier, nulnitl Musa Paradisiaca sau mai uzual, 6azaru. Profesorul KunEe, eminent botanist german, se intreabl cum a ctrltrtorit planta originard din Asia topicali qi Africa, ciltre America, deoarece, dupd cum se qtie, ea nu are seminle, nu se poate inmutli prin altoi si nici nu arc tuberculi carc sf, se Fallsporte usorl. R.Adtrcina este putemic ramificatil" iar a transporta o aserneneaplan6 necesig o atentie deosebittr, nerezistind ta un n-anzitindelungat.Singura modalitate ea prin care se poate explica aparijia sa in America este ctr a fost transportati de oameni, intr-o perioadtrc6nd regiunile polare aveau o climtr topicaltr- KunEe rcrnarca: ,,O plantd cultivatd, ce nu are seminle, a fost cttltivatll cu mult timp inainte, ceea ce conduce la concluzia cd oceste plante s-au caltitqt incd de la inceputul
l. W.Scott-Elliot Mltrired ;i decddera Atlontideilzmurio C5lin, Bucurciti, 1994. Dicrdutd. EAifita

peiudei diluviene ". Rtmane se se rlspundl la trtreblrile: unde a ixistar civiliza6a sau civiliz^tiile carc au cultivat aceastaplant:l? Unde a existat clima care a permis migratia acestei plante Si condi$ile adecvatetransportului ei? Est binecunoscut faptul cI 9i cultivarea grdului' aqa cum il cunoa$temnoi, nu s-a putut realiza decit in anumite civilizalii. Degi dintr-o fosill' se gtie ctr inctr din nu i se poate detectadescendenla prcsupusaepocd de piad, in Europa se cultivau deja cinc! varie6{i de geu. Regiunile rmde au existat varietitile originale, acum disparute,precum 9i civilizatiile care le-au cultivat folosind sele4ia' continente distre6uie ceutate in ceea ce curent denumim acl,rulr pirruE. SIMILITUDI]YI DE LIMBAJ Tribul Guanche din Insulele Canare a pdstrat ueme de cateva mii de ani in traditia orall si scristr, rela6ri despre un eveniment care pare sI confirme afirmaliile lui Platon cu privfue la Atlantida' Cnnd primii navigatori spanioli au ajuns in Insulele Canare, in secoN al XIV-lea ei au glsit reminiscentelermei culturi avansate qi bine organizte, ce cuprindea clidiri din piatr[, texte scrise, venenua soarelui, lumii, lupte cu tauri qi chiar zece regi aleqi' ce amintesc de ci zece regi ai Atlantidei (pomenili d Platon) qi de cei zece regi ai culturii mayafe- Cercetaralimbii guanche qi a posibilelor sale conexiuni cu basca,beftera, egipteanaantice $i cu misterioasa temanagh,limba unui trib tuareg izolat din Sahar+ ar putea str ofere unele surprize lingvistice 9i culturale. C6nd bdgtinaqiiguanche au putut se comunice cu spaniolii, ei qi-au exprimat surprindereacn 9i al{i oameni, in afarn de ei inqigi' au supravie{uit catastofei abatute ,asupra foshrlui lor finut, care fusse mult mai intins. De fapt, pentru b4tinasj, catastrofa finald s-a produs o datit cu venirca spaniolilor, care au flcut ca limba 9i cronicile autohtonilor guanche se dispart, impreuni cu cea mai marc part a populatiei. Dinte cuvintele guanche care au supravietuit, unele cuvinte de baze" cum ar fi cele pentru 'Zeu " ,,soarc" $i ,Junn" Fzinut similitudini intercsantecu figurile mitologiei grecegti.Astfel, cuvanhrl guanchepnru ,reu" estcoroz, care searntrn[ cu Cmnos, tianul care a stepanit universul 9i al cirui nume a figumt mulE vreme in legenda Atlantidei. Cuvinhrl guanche pntru ,,soare" em a/ro, iar cuvantul pentru "lund" eta sel,

OS. KTJHLEN

A LTJMII SISTEMI,'L OCULT DE DOMINARE

279

corespunzandin marE masuri zeului grec al Soarelui, Helios qi zsilei Lunii, Selena. Fenicienii au fost, probabil, primul popor mediteranian care a folosit alfabetul fonetic, caracterelefiind consideratesimple semne pentru sunete-Curios estectr, la o datit desirl de prematurS,a existat un alfabet fonetic gi in America de Sud, la mayaqii din peninsula de Yucatan. Tradiliile rnayaqilorplaseazS, altfel, originea civilizaliei lor intr-un linut situat in est, peste mdri. Cea mai autorizattr personalitatein domeniul lingvisticii mayaqe,Le Plongeon,a ridicat o intrebarc leginrnl: ,,O lTeimedin limba maya$destegreacd purd Cine a adus dialecnl lui Homer tn America, sau cine a dus in Grecia limba mayasilor? " qi mai surprinzitor este faptul ctr 13 litere din alfabetul maya! se aseamdnl foarte mult cu semnele hieroglifice egiptene,folosite pentru aceleagilitere, dqi se considerd ctr el este descendentdin sanscrita. Limba din Jara Bascilor est singura dintre limbile europene care nu are similitudini cu nici o alta de pe tot continentul european. Potrivit afrrnatiilor facute de cercetatorulFarrar, nu a existat niciodati nici un dubiu, ci aceasti limbl izolat2i - ce $i-a pistrat identitateaproprie intr-un coll indeptrtat din veshrl Europei, vorbit?i inhe doutr regate putemice - s aseantna ca stnrc$rt cu limbile aborigenevorbite int-un vast continent aflat la antipod. Un alt element ce se poate obserya cu destul[ utudnla este dintre numeroasecuvinte ebraice ;i unele extraordinaraasemAna.re cuvinte, cu sens identic, din limba chiapenecs(rm dialect lnaya!), precum ;i din cele mai vechi limbi din America Centrald. In mod limbilor vorbite de cele mai sdlbaticeneamuri similar, asemdnarea care locuiesc pe insulele din Pacific, a fost folositl ca argumentalie in favoareadescendenleilor dintr-o singurt rag, ce a locuit pe un singur continent, Pacifica sau Lemuna. ASEMINARI DE TIPURI ETNOLOGICE Multe din monumenteleAmericii Centrale sunt omate cu chipuri de negri, iar unii idoli sunt reprezentati, de asemenea,de oameni cu cranii mici, ptrr scut, foarte ondulat gi buze groase. Vorbind despre primul meleag, locuit de rasa gnatemale{ Popol Vuh afirml cd ,,oameni de culoare neagrd ii a/bd " au locuit pe acel ptrmint fericili, ,,ir mare pace", vortind o singura limba. Relatarease continutr cu descriereamigraliei oamenilor respectivi de pe meleagurile lor natale, cu referinte la alterarea limbii lor

tfr[-"

pt""*

vest' unoradintreei ctrtreest' iar a altoracltre

sore America Centrall' con-sidera ""'"i"'il;;"; s- ithsonian Reportt 'profesorul Retzius America sunt aproape.inrudili cu din ,6 ;n;i';;iJ;,"phalae lnsulele canare qi cu-lopulatia de-pe [piffi ;;;;;'din Un alt cercetiltor' f,e h oceanul Atlantic ale Africii Afi;i; p". qt-"1 dt ":1,:: populalie de aza aceasta i",itil, foTa.u.."-Tll'I esip'eniAcee?li -."fi.". e de atlanli t,it".r l?ttJi'*C dincolo de coastaAmencrl'.m in lnsuleleCanare' *"";i "J"-"t pielii acestor populalii ese maron-ro-$catll' ;i;"*a ;;#-;; asemln[toaT se discriau ca fiind' o rasa roscat2i' ii.irt" iirGi t'a din America cerceutorul Shon ?l-T piei roqii ;;;"-t% dovedit de penrani apar tot ca o rosd ro$cal-4rd.miefapt --vechii )itt*L de Pdr Sdsite in mormintele lor"' )"^"rri""

.r;;;i'di"

nriu-al-uru tI ARITITECTURA .. pe primii aventunen Nimic nu pare a-i fi surprins mai mult -il;-ic asemantri ce veche crdintele lumea li tllctTt" ai 'it*t-f -T^Tii in constant?lclldirilesil-"fl] prezenpei
;i Peru decit exu'aordinarcle

SIMILITUDIM

lN CRED-INTE

ili""'rr*

a"i"?p*a'""i"t",'*;::-1'Jft *:1?:1tff l';t#tl; au privit aceste asemf,nen ca fx


;4ffi;t#il;e-qi
ale urmrnt religioase au constinrit principalele motive in lndia fu Pctpt' ".i"^oi"riilot ;"deri in alttr parte' nici ihiar i;h;;;t profimd venerala ca la triburile de fi';;';A-L il# cu -pe Mothul acesteivenerdri era similar *ti"*' i.#i fi ^aceta est in-europa' ca si in America" dci in il.co;*e,i,i..,ii;*' dar tmeori al viefii fizice'. ca si in vest,cruceaera srmoorulvielii' era De asemenea valabill in ambele eteme ;;;iJ;;;l "ie1ii discului solar' emisfere, venerarea ""T;ft cuvintelor ce insemnau Dumnezeu ;t-; .tt"ilitudine a cu erecesc{ kas, 1u As$;|,'-Dyatts-pitor din sanscriti' seamanl 14 0)ronuntatftv:!):\'Tf celticeleDia ti fi;;;;i;; cu ebralcul rdn' ", to o afinitate cu termenul egipteNr Tau' "orrOu"" Zeo' cu termenii mexicaniTeo sa:u --r- ? '- 'ni erau practicated-.toate popoarele'-lrt botezului *f*if" mar Intar in ;andidalii la iniqierea Mistere erau BtbiiJ;ii;pi.
*"'" t. ;ffi Cllin, Bucure$ti,1994' pierdutd' EAio'tra tt decdderea Atlantidei lzmuria

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

281

botezali. in lucrareaDe Bqptismo, Tertulian arita ct acestorali se promitea ,,reinvierea $i ierlarea pdcatelor ". Revenind in Mexic 9i Peru, trebuie aratat ce acolo botezul pruncilor era un ceremonial din solemn,constAnd sropireacu apa,semnulcrucii qi rugtrciunile inalFrc penmr spdlareapdcatelor.In plus, triburile din Mexic, America CentralSgi Peru se aseameni cu popoarele lurnii vechi qi in ceea ce privegte riturile legate de confesiune, iertarea ptrcatelor, din post gi clsltorie, aceasta urm[ fiind oficiati de preoli prin unirea mdinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centralf, qi Peru aveau chiar gi un ceremonial asemdnitor impirtnqaniei, prin care prdjiturelele. insemnate cu tau (o form6 egipteana a crucii) erau perfect mancate.Numite ,carnea lui Dumnezeu", ele se asemSnau cu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din rdslrit. MARTURILE VECHILOR SCRIITORI in lucrarea Vaia Historia, Aelian afirrna cI Theopompus(40O intre rgelefiigienilor 5i Silenus, o i.-Chr.) a inregistrat intrevedere c6nvorbirein cadrul careiacel de-al doilea se refereala existenla rnui mare continent, dincolo de Atlantic, mai mare decit Asia, Europa gi Libia la'un loc. Proclus citeazi un pasaj dintr-un scriitor antic, in care acesta se referea la insulele situat pe mare, dincolo de coloQnele lui Hercule (st'arntauea Gibraltar). Mai mult decat atet, Proclus afirma ce locuitorii uneia dintre aceste insule aveau in traditia moQteniti de la strdmogii lor, elementelegate de existentaunei insule extrem de mari. numite Atlantida, care mdti weme a condustoate celelalte insule din Oceanul Atlantic. Marcelus vorbeste, la rindu-i, despre existenla in Atlantic a lapte insule gi state, ale caror populalii pdstreazdamintirea unei insule cu mult mai ,,care pentru mult timp ;i-q exercitat 'xrai, puterea esupra insulelor mai mici". Diodorus Siculus povestegte c6 fenicienii au descoperit ,p insulri mare in Oceanul Atlantic, dincolo de coloanele lui Hercule, Ia cdteva zile de navigat de pe coasta Africii" Evident, cea mai mare autoritate in domeniu este Platon' In lucrarea sa Timaios, el se referf, la un continent-insuld, iar intr-o altii scriere, intitulati Crit ds eu Atlonticus, nu face altceva dec6t str relateze pur qi simplu despre.istoria, artele, comportamentul ;i obiceiurile oamenilor Atlantideil. in Timaios el se referi la ,,an
l. W.Scott-Elliot: Op. ctr

popor de rdzboinici putemici, care a potnit din aPeleAtlanticului 'ci furie si ostilitaP Wste inteaga Europd si peste Asia"' .. - Cartiie din America Centraldmentioneaza o pane din concd tinennrl american s-a intins mult in Oceanul Atlantic' aceastil resiune fiind distrusd mai apoi de o serie de cataclisme infriurl u,r.,t loc la anumite intewale de timp' Se fac referiri "" "t?tour". fiei dinfe acestecataclisme' directe Ia despreo vizi6 facu6 de trei fii ai regelui Poool Vuh relate^za intrdin Qu'inches o tllra"de la estde ldrmul mdii -de undev.enkerl de strdmo$ii/or", de unde au adusinapoi,intre altele,"un sistem Printre indienii din America de Nord circula o legenda sciere". soare Dotrivit cArciasFamofii lor au venit dintr-un inut "dinspre 'celor spuse rdsare", Indienii Iowa si Dakota credeau'conform a. Vuiot J. Lind, ce ,Joate triburile de indieniformau cdndvaun Mb nlare $ Iocuiau pe o insuld dinspre rdsdit"' -Ei a} Elv:rsat marea ambarcaliuniuiaTe"'in carestramosiimdienllorLJat(ota .,tn au stat sdptimeni in gir, dupl car au dat de uscat' ar mexicana Quetzalcoatl fi venit,de ca LesendasDune zeitatea e descrisca un birbat de culoare alba' a.pun"] Oi" es. Queaalcoatl in valuri, desi indieniidin cele doud Americi nu au barb6' "ui.tUu u dut forma literelor din alfabetul mexican 9i a Bi r fo"t ""f "u." acestui popor. DupA ce i-a inv4at pe oameru realizat calendaml multe lucruri pa-snice,el a pomit-o c5tre est, intr-o canoe conpe fectionata din ;iei de qarpe.Aceeasj povesteeste pusa Si seama din Yukatan' Zamna,parintelecivilizaqiei lui ciudatit vine 9i de la cel1ii din Britania' care-au b "o.frt-ut o lesendtr potrivit careia o parte a $rii lor se intindea cdndva' demilt, in Atlantic, dar care a fost distrusS' --unele tradilii ale galilor, referitoare la Atlantida' D" mentionate ;i notate de istoricul roman Timagenes' care a au fost ^"-*"o, primul trait in secoN I i. Chr. Trei popoarediferite au trlit in Galia: din indepartata insultr - nooulatia indieen[ al doilei - invadatorii -treilea galii arieni. al u iti-tli"i; $i tadiliile din lara Galilor trei cataclisme. I mentioneaz tot Uimitoare ;i uniformitatea legendelor despre-pggp' ^ . . Este suficient sI amintim cA' atat in lndia, Caldeea' Babylon' Medina, Grecia, Scandinavia' China, cit 9i prinrre evrei. sau la triburile celtice din Britania, legendaare aceleaqielernentede bazi poate in emisferavesticl, aceeafipovestire,cu exact aceleaqidealii' -versiune)' mexicani (fieiare trib av6nd propria lor n le"itr lu preium gi la popoareledin Guaternala,Honduras,Peru ;i la aproape

282

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

28?

toate triburile de indieni din America de Nord. Ar fi Duer sA credem cA h mijloc este doar o simpll coincidenli. Urmltorul fragment din traducerea ficut?t de Le plongeon ci4ii mayagilor din Yukatan, Troano MS, aflat?l in Drezent la British Museum. aduce o oarecare luminA asupra subiecnrlui in discutie. Avind o vechime de circa 3500 de ani, canea prezintil fenomenul ce a alrrt loc cu 8060 de ani inainte de scrierea sa. pasajut reprodus in continuare, descrie catastrofa ce a dus la scufirndarea insulei Poseidonis: ,,fn al saselea an Kan, pe dam de Muluc din ziua Zac, s-au petrecut cwtremure ingroziloare ce au durat, Jdrd intrerupere, p6nd in 13 Chuen. lara dealurilor din noroi, precum $i linutul Mu au fost sacrficate: de doud oi s-au inallat si dintr-o datd au dispdrut in infianeric, pdmAntul Jiind incontinuu zgilpiit de fo4e vulcanice. Aceste forle lncdtuiate au ./dcat ca pdmdiul sd. se scufunde $i sd se ridice de cdteva oi, in locuri diferite. in cele din urmd, scoa4a pdmAntuhi a cedat si zece pri au fost sJiirdmilate Si imprdStiate. Neputdnd sd facd.fold grozdviei conwrlsiilor, acestea au dispdrut cu toli cei 64-000.000 de locuitori ai tor, cu 8060 de ani inainte de scierea acestei cdrti". E o relatare ce ne pune profund pe ginduri.

PACIFICA
Continentul atlantic a coexistat o perioad.tr de milioane de ani cu un alt continent, care se intindea in actuala zontr a oceanelor Pacific gi Indian qi care a fost dnumit pacifica sau Lemuria. Geofizicienii dr.Amos Nur, profesor la Universitatea Stanford/California gi Zwi Ben Avram, cerctiltor la Institutul Weiznann din Tel-Aviv, au adus dovezi care sustin ideea existentei unui continent uriag in Oceanul Pacific acum 265 de milioane de ani. pe care l-au denumit Pacifica. Conform teoriei respective, nurneroasele insule ce sunt rdspendite pe intg cuprinsul Oceanului pacific, au fost pe timpul cat acest continent era deasupra nivelului marii, culmile cile mai inalte ale unei regiuni ce se intindea de la insulele Sunda. de-a Iungul coastei sudice a Asiei, cAtre coasta de est a Aaicii, pomind din apropiereacoasreide vest a lndiei si p6ni la insulele Seyihelles, insula Madagascar qi Mauriciu. Pe toata aceastii intindere. se afle wr br.iu de atoli coraliferi s,i de culmi marine, care indicA existenla unui lanl muntos submarin. S-a estimat cd acest continent s-a aflar deasupraapelor in epocile Paleozoicului, Mezozoicului si la inceputul Tertiarului.

Numele de Lemuria, care a fost preluat cu directi rcferir la maimutele lemuriene,a fost utilizat pentru a acrcdita ideea c[ omul provine din acesta. Lucrarea din 1859 a naturalistului Charles Darwin, Oiginea speciilor, i-a plas t W savan(iintr-{ dilemd: dacl specii similare au evoluat dintr-un sdmos comun, intr-un spatiu rstrans,cl.rm se exphca ahrnci existen{alemurului qi a altor plante qi animale, in Afiica, dar qi in India sau in arhipeleagulMalaeziei? Solulia ar constitui-o existenta rmui vechi pfunant de bgeturl. Coroborareacu date din domenii conexe a dus la lansareaipotezei existentei in timpuri strAvechi a unui continent, pe care zoologul englez Philip Sclater s-a qi grlbit sr-l numeascd Lemuria. Deqi teoria evolutionismutui darwinist afirma cd oamenii se trag din maimute (eventual lemuriene), nu s-au descoperit probe concrte ale acestei descenden(e. un exemplu clasic de impunere a unei E teorii ftiintifice prin argumentepseudo-qtiintifice! Distmgerca continentului Pacifica nu s-a fdclrt inh-o zi, nici intr-un an, ci a cuprins mai multe mii de ani. Existenla sa dateaze de mai mult de 200.000d ani, dar catastrofafmalS care a scuftmdat in ape aproape intregul uscat s-a petrecut acum 12.000 de ani, simultan cu scufundareainsulei Poseidonis.Singurele regiuni neacoprite d ape au fost cele cunoscut asdlzi sub numele de Califomia Qi Arizona, precum qi o parte din sud-vestul Americii, Auscalia si Insula PasJelui. Este interesantde rem rcat cd centelz cele mai putemiae ale civilizaliei acnrale de til, occuental sunl deooltate epicentrsl zpnelor in care au aistat fostele civiuzalii din Atlantida Si Pacifica (principiul remanenlei). De altfel, conform ptrrerii unor ini1ia1i,inainte de marea civiliztie lemuriani, in Pacificul de nord a existat rm alt vast continent, Adoma, care a sfirsit Si el sub apele oceanului acum 500.000 de ani. Tot atunci s-a in tat continentul lemurian. Adom, ctll,dnl similar cu biblicul Adam, este o notiune lemuriand, care insamn, ,sasa oamenilor vmtli din pdmAntul roSu". La capdnrl opus al globului, in nordul teritoriului ocupat de civilizagia atlantictr, este atestatitexisten(aunei alt continent misterios, Hyperborea.

HYPERBOREA
In cartea sa Paradisul regdsit sau leagdnul rasei umane, William F.Warren, formuleaztr ipoteza conform c[rcia rasa umand qi-ar avea originea pe un continent arctic, faimoasa Hyperborea a vechi-

OS. KUHLEN

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

285

lor greci, o lard a soarelui gi a fructelor, ai cirei locuitori, un neam de zei, trtriau peste 1000 de ani ftrri si imbitrineasci. Scandinavii pitreazi legenda despre Ultima Thule, {ara minunatd din nordul indeptrrtat, unde soarele nu apune niciodatd gi unde au trtrit strlmoqii rasei ariene. Se crede cA Uhima Thule a fost capitala primului continent populat de aga-zisa rasd ariand, care se numea H1,perborea gi era mai veche decdt Atlantida. Hyperborea s-ar fi aflat pe atunci in Marea Nordului qi s-ar fi scufundat in cursul unei ere glaciare. Unele ipoteze plaseaze originea inigial4 a hiperboreenilor in sistemul solar Aldebaran, al cirui astn: principal se aflA in constela{ia Taurus. Locuitorii continentul dispdrut ar fi avut o in6llme de patru metri, ar h fost albi, blonzi, cu ochi alba;tri. Se presupune cA nu au cunoscut rdzboaiele gi s-au hrdnit cu vegetale. Conform unor prezumtive texte referitoare la Thule, hiperboreenii erau avansali din punct de vedere tehnic gi pilotau Vrill-ya, aparate de zbor ce pot fi aseminate OZN-urilor. Accste discttri zburdtoare utilizau levitalia, ce se oblinea prin gcncrurca unui putemic camp magnetic, de citre doui discuri ce se roteau cu marc vitezi in sensuri opuse. Ele utilizau ca suport pentru deplasare cempul magnetic al Pamantului. Legenda aminte$te cd atunci cand Hyperborea a inceput sA se scufunde, hiperboreenii au strpat cu ajutorul unor maqini mari, tuneluri uriase in scoa{a pamantului qi s-au stabilit sub regiunea Himalaya. lmperiul subpamintean astfel creat a luat numele de Agartha, iar capitala s-a numit Shambhala. Deta;area de viziunea oficial6 asupra istoriei, impusd de suprastmctura oculti prin mijloacele clasice de propagandn in scopul menfinerii sub control a omenirii, poate fi fundamentatA, in afara argumentelor evidenliate anterior, gi de o serie de descoperiri de ordin etnologic.

nitate care locuieste pe Terra. Sa fie ace;tia umalii vizitatorilor celesti sau isospatiali care au sosit pe Pament intr-un trecut mal muli sau mai pulin indepirtat? Dimensiunile reduse ale respectivelor pe comunitiiti demonstreaztr c[, in pofida nivelului tehnic ridicat pe planeta noastr6' ca.re se poate presuprme cf, l-au avut la sosirea rolul acistora in evolutia omenirii nu a a!'ut un caracter determinant' eforturile lor fiind dirijate cu preponderenti cAtre adaptarea la noile conditii de existentI AY]VIARA Tribul aymara, ce se autodefineqteca fiind ,,cel mai vechi.popor de pe Pimint ', a populat zona din jurul Iacului Titicaca din timpurr imemoriale. La sosirea lor in regiune au descoperit oraful Tiahuanaco, vechi 5i pdrdsit. in prezent nu se mai poate ;ti daci poporul aymara si-a desivrEit singur limba lui frumoasS ;i perfect?i in.timpul lungilor'lui migalii din preistorie sau daca acei constnrctori necunoscuti ai oralului Tiahuanaco le-au lSsat mosten[e propna lor limbd, atunci cdnd au apd.rut pe malul lacului Titicaca' Ceea ce i-a surprins pe cercetatorii care le-au studiat limba, a fost faptul cd aceasta are o logictr Ei o claritate desdvAr;itA ldiomul folosit probabil de aristrocralia incaqd 9i de amautas (albi) ca bazi pcntru iimba lor elitistd, s-a dovedit a fi, spre mirarea lingviqtilor dc astlzi, o limba perfectd, matematic logicd. Astfel, matematicianul lvan Guzman de Rojas din La Paz I Bolivia ) a descoperitctr so-uctura linrbii poate fi transcrisi foarte ugor intr-un cod algebric Folosind n."u.ti liabl ca bazd a unui program pentru calculator, a putut realiza un algoritm de traducere multilingual cu aplicare universald' Expe(ii, cari au urmfit munca lui Guzrnan cu mult interes, sunt de pdrere ca cercetirile se afltr in fala unei brqe decisive de utilizare irn scopuri lingvistice a computerului. inte timp, mai multe conceme mari Fi-au anrmlat interesul pentru aceasti limbd, iar Guzman de Rojas, care a tradus-o algo-. ritrnic, a constatat: ,,4m gdsit' de fapt, o cale sd invdl computeni orice gramaticd, folosind sintav awara. Este o limbd supe-rbd' Este itdt de corectd Si clard' ca nici o altd limbd cunoscut<i, incdt esti inclinat sd cr i cd cineva a creat-o dupd un anumit plan"' E greu de admis cd aceasti.limbi, matematic perfecttr, pe care poporul o mai vorbeQte qi astizi si de a carei perfec{iune.vor. sa iy.u. orofite concemele de calculatoare, ar putea proveni de la niSte oti-itirri. care nu aveau nici mlcar o scriere. Pdni acum c61iva ani,

POPULATII

MISTERIOASE

Este ltiut cd in prezent pe planeta noasha existd patru rase principale: albA, galbena. rogie 5i neagra. Ceea ce este cunoscut mai pulin sau chiar deloc, este faptul cd existi totuqi unele mici gmpuri umane care nu pot fi incadrate in nici una din acaste mari gupe, deoarece caracteristicile specifice le deosebesc net de marea comu-

286

OS, KUHLEN

SISTEMUL OCI,'LT DE DOMINARE A LTJMII

287

cerce6torii lingvigti erau convin;i cd limbile sunt o premisa penhu gindirea conqtienti. Ast5zi, ins5, se crede ctr limbile, chiar cele mai simple, sunt mai degrabl un rezultat, o urmare a dezvolterii constiintei. Spre deosebirede tehnicile simple sau de folosire a uneltelor, care pot fi preluate prin transmiterea unei vechi tradifii nepresupunand o gandire pronunlattr,pentnr fdudrea unei limbi estenevoie {e o fantezie gi de o fo4l creatoare caxe depiqesc capacitilile obignuite gi sunt de neimaginat f4ri o con$tiin(d diferentiati. . URO in perioada colonizirii zonei lacului Titicaca de cltre triburile aymara, cu 2.000-3.000 de ani inainte de incagi, ace$tiaau putat lupte cu un trib agezatpe malurile lacului, misterjogii uro, neoamenii. Populalia aymara a invins tribul uro 9i l-a alungat, iar aceQtia s-au stabilit pe insuleleartificialedin trestie,unde locuiesc cA $i asgzi. Ast zi se cunoaste aymara este un trib lbartc vcchi, care apa4ine popoarelor preistorice ale continentului sudamerican, dar istoria tribului uro, ascundeinci misterel. Toate popoarele cunoscutede pe planeta noastrAau in limbajul propriu o denumire pentru creatorul Univenului, pentu Genezi si pentru ei insisi. De regultr, ultimul termen estedesemnatla toate popoareleprin cuv6ntul om. Exceplie face doar popula{ia uro! Acegtia igi spun ne. oameni. Etnologul Jean Vellar4 carc a trtrit un timp indelungat printre ultimii dintre ei, a consemnat despre conqtiinta de sine a tribului de indieni urmdtoarele: ,,Noi, ceilalli locuitori ai lacului, noi care ne numim cot-sun, noi nu sunlem oameni. Ne alldm aici dinaintea incasilor, ba chiar inainte ca Ta.td!Cerului, Tiriu, sd Ji creal oamenLpe aymora, pe checiuo,pe albi, Am fost aici inainte ca soarele sd inceapd sd lumineze pdmdntul, din perioada cdnd pdmdnnl era scufundat in semiintuneic, cdnd era luminat doar de lund si stele. Pe vremea aceee, Titicaca era mult mai mqre decAt qstdzi. Pdrinlii nostri au trdit incepdnd de atunci pe aceste locui. Noi nu suntem oameni, Sdngele nostn4 e negta, de aceea nici nu ingheSdm frig. Nu simlim figul noplilor pe lac. Noi nu vorbim de o limbd omeneascd,iar oamenii nu ne tnleleg- Capetele noastre sunt altfel decdt ceb ele altor indieni. Suntem foarte bdtrani, suntem cei mai vechi".
l. Comelia Petratu Ei Bemard Roidinger: MeiaJ? ale unei abe ciritizalii.pietrele din de$eltul lca, Editura Saeculum I-O., Bucuresti. 1996.

Etnologul si arheologul Miroslav Stingl a studiat tribul uro gi l-a descris astfeL ,,Ace$ti oameni care Pun atAtu accent pe faptul cd tn realitate nu sunt oameni, aceTti cbt-sun pe care nici frigul noplilor andine $ nici furtunile de pe lac nu-i ating, deosebesc doud epoci in istoria lor. Pima, cAnd nu existau incd oamenii pe pdmA $i cdnd soarele incd nu se afa pe cer, a fost perioqda in core s-au construit pe altiplano vechile oraie, dintre care cel mai minunat era Tiahuanaco. In cea de-a doua epocd istoricd, aunci cdnd populalia cot-sun nu mai exisla pe pdmanL ier tn locul ei apdruserd adevdralii oamenL populalio uro a fost vitregitd de soartd. $i tot atunci viala din orasul de piatrd din Anzi s-a stins. Foarte interesant este faptul cd populalia uro considerd cd de mult, intr-un trecut foarte indePdrtat, au ardtat altkL aveau brale si picioare mai lungi ,i un cap alungit spre spate. Sdngele lor era Si el altfel. Semdnau fiinlelor fabuloase cu patru degete care pot Ji vdzute gravate pe blocurile de piatrd din Tiahuanaco. In decursul mileniilor, sdngele lor si mai apoi capul li statura s-4u modiJicat, aiungirul sd semene cu omenirea noa-ttrd. In interiorul lor insd au rdmos <ol-wn Si de dcecu rut au uilat cum sunt defapt neoamenii". Ljltitnii unnali ai tribului misterios mai pot fi vtrzu(i gi asebi liingll cocioabclc lor din papuri totora. Au pielea inchisd la culoare, nrai inchisll dccAt a cclorlal(i indieni din Anzi qi nu doresc sA se alilturc lumii mocleme, si iastr din tradiliile lor, din starea lor c()nlcnrplativtr. Sunt atAt de inrdddcinati in felul lor de via{i contcmplativl, incat munca nu are nici rm sens pentm ei. DROPA qi HAM Triburile Dropa ;i Ham, care ffiiesc in munlii Baian Kara Ulla din Tibet, dupd cum au remarcat prestigioase reviste {iin\if\ce (Lik, Science and Mechanichs, Science et Vie, Archeologia), datoittr caracterelor somatice gi genetice cu totul deosebite, nu pot fi incadrali in nici o rasi umand terestri. Actualele triburi Dropa qi Ham sunt compuse din aproape 3000 de oameni, a caror statura nu depAgegte1,20 m. Sunt hinle slabe, fragile, cu oasele delicate qi subliri, cu orbitele foarte mari li capacitatea cutiei craniene superioari cu 100 de cmr mediei rasei Homo Sapiens.Analiza sanguind a relevat ca gmpa lor de sdnge este unica in lume, iar in cursul examenelor medicale s-a putut constata cd au un puls situat sub limita normald. Ciudalii omulefi tibetani au fost descoperili in 1935,

288

OS. KUHLfN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

289

dar din cauza rtrzboaielor haotice care bintuiau regiunea, prima expedife arheologicn gi antropologica chineze a fost organizztA abia in 1950. in afard de studiul propriu-zis al membrilor celor doud triburi (astazi vanatori si pistori), cercetitorii chinezi au a\,rrt gansa unica de a descoperi o scrie de probe materiale care vin in sprijinul ipotezei ce aceasti populalie nu are origine terestra.Astfel, h cativa kilometri de peqterile in care locuiesc astizi cele doui triburi, existi cateva grote mari, considerate sacre ;i in care nu a mai intrat nici un om de sute de genem(ii. Arheologii chinezi au gtsit in aceste grote, sute de schelete ale unor fiin1e urnanoide, care nu depdgeau un metni indltime, insa aveau cranii uria;c, cu capacitateade 2500 cmr. V6rsta lor a fost estimati prin metoda C-14 la circa 12.00o de ani. Din aceeaqi perioadi dateazl $i desenelc care acoperd pcrelii grotelor, ce redau cu precizie pozilia Soarelui, Lunii qi a citowa zeci de stele in perioada respectiva, precum gi o frescl reprezentind o escadrild de mici nave aeriene apropiindu-se in zbor oblic de munlii teregtri. Surprizz cea mai mare a fost atunci cAnd doi dintre membrii expedi(iei au dezgropat in grota principaltr un ciudat disc asemtrnrtor celor de pick-up, dar executat din piartr dur6. Duptr 2 luni de cercetiri intense, au fost descoperite in total 716 discuri identicc cu primul, splendid executate qi finisate. Analizate la Beijing, s-a constatat ct acestea erau cu totul altfel decat nitte simple obiecte din piatri executate in paleolitic. In realitate, era vorba de veritabile discuri electromagnetice, ce contineau 409lo cobalt qi 89/oaluminiu, qi care, puse in contact cu o sursa de energie electrici, innau imediat intr-o vibra(ie puternictr fi ritrnica. in 1965, arheologul chinez Tsum-Um-Nui a inceput si cerceteze cu o atentie deosebita cele 716 discuri de granit glsite in peqterile din Baian-Kara-Ula, situate in munlii de la vechea granilA chino-tibetand. Discudle sunt relativ subtiri si, similar omoloagelor muzicale ale zilelor noastre, au o perforalie centraltr. De la aceaste gaure pome$te spre margine o zgdrieturi dubli, in forma de spiralt. Analiza materialului prelevat de pe suprafala ciudatelor obiecte a indicat existen(a in compozilie, a unei importante cantitAfi de cobalt. Plf,cile au fost supuse apoi unei testtrri mai complexe. Drept urmare, pe ecranul unui osciloscop s-au inregistrat vibralii cu rm ritrn particular, ca 9i cum discurile ar fi fost incarcate cu o anumiti sarcind electricd. Cu toate eforturile cercetAtorilor, transpunerea in imagini sau sunete a ciudatelor oscilatii a equat.

in afara de aceasta, pe suprafala discurilor era gravat qi un mare numdr de semne, in mod evident o scriere. Conform unei prezumtive traduceri: ,,Oamenii dropa au cobordt din cer cu navele lor aeriene. De zece ori pdnd Ia rdsdritul soarelui, bdrbolii, kmeile si copiii s--<tuaddpostit in peSteri. fnt-un tdniu, ei au inleles pin semne cd vizitatoii venili din cer aveau inrenlii posnice {i oamenii dropa ou putut sd se apropie". in timpul aterizirii, vehiculele aeriene au fost avariate, iar noii venili, nemaiputAndu-le repara, s-au vazut nevoili sI rAmdni definitiv pe Ptrmdnt. Evenimenhrl a provocat mare agitalie printre autohtoni, iar vizitatorii au trebuit sl facd efofturi substanliale pentm a calma spiritele qi a se adapta noilor condilii de via{5. Arii au trecut. Sub impactul triburilor barbare, rasa lor s-a stins treptat, iar a trecut in legendele locuitorilor din zond. amintirea intAmplfii Conform cifrelor avansate de cercetiltori, evenimentul s-a petrecut in urmtr cu 12.000 de ani. Tot ceea ce a r5mas sunt discurile, ce desenele trasate pe stAnca peqterilor de la Baian-Kara-Ula, reprezin6 Soarele, Luna qi aqtri necunosculi, legate toate prin linii punctate Si o serie de mormint, alineate in apropierea grotelor. Scheletele umane, inalte de circa 1,30 m, au o conforma(ie total diferitA de a oricinri tip cunoscut. ,,Oamenii mici de staturd, cu piele galbend, sositi din non", aveau capete enorrne, trupuri pltp6nde si erau foane lenli in miqclri, dupd cum precizeazi legendele. in tradi(ia veche asiaticl, alte legende de acest gen amintesc ci poponrl chinez a cobor6t pe Terra venind din Lunl, in timp ce o pane din mongoli au fost dqi in spa(iul cosmic, unde au edificat constelatia Ursa Mare. AINOS Dictionarul Grand Larousse,l98O menlioneazi: ainos - ciudati popula(ie albl din insulajaponezl Hokkaido. Grupare etnice stranie, prezentand evidente caracterc somatice europide; inlllimea medie de 2 metri, prognatismul, pilozitatea gi pigmentatia rasei albe. ln general, acesta este maximum de informalii care se pot afla din manuale sau chiar din muhe studii de specialitate asupra acestui popor pulin numeros (aproximativ 50.0O0 de oameni in 1978), care a supravie(uit de-a lungul mileniilor in mijlocul Asiei, la 20.000 de km distanli de cele mai apropiate populalii albe. Pugini qtiu, inse, ce gmpa sanguind a populaliei Ainos este diferittr de cele obiqnuite, neputind fi inialnict la alte popoare. Ainos gi-au pnstrat nu numai limba, obiceiurile, cultura gi modul de via1tr,

' os. rulLeN dar Si strucfrIrabiologica a rasei, fapt inexplicabit daca linem cont q rmprJurarca ei erau plasati intr-{ mnA ce teritoriali dominati de popula(iimongoloide, considerabil mai numeroase. Nimeni nu a rcusit si afle cAnd qi de unde au venit strAmosii popllaliei Ainos in Asia. Specialiqtii sunt, ins5, de acord ci eJ putin probabil ca dinre miliardele de oameni apartinind mrpului rasial mongoloid si aparl ,,in6mplltof. cateva zeci de ;;;l caracterelebiologice qi genetice ale rasei albe. -ii", Legendele lor afirml cA ,jntr-un trecwt foarte indepdrtat, iteazulSi inyelepal zeu Okilatrumi-Kamui a aterizet in no;dd insulei Nava sa metalicit, sclipitaare, ero arginAe ziua y"kk"\ Si iiii n hmpul nopSii,producdnd un zgomot ca de tunet atunci cdnd se indqa spre cer, El a stat cAeva anotimryi printre oameni, in_ Yl.dndu-i.qgricultura, meftefuguile, arta Si inletepciunea,,, le_a dat un cod de legi morale qi sociale, tfi care,s_a'tniltlat ca nava sa spre stele, dispdrand Wntru totd una,,. Am prezentat doar cetva din faptele carc pledeazd Dentru existenp unui alt adevtrr dec6t cel onciat p.ivind t -nost, istoric. "cutuf Si sperAmcA nu va trece mult p6na c6nd invtr1a1iivor outea sI integreze intr-un tot unitar elementele izotate, misterioal si totodaUl incitante, sprB a ne reda tcunrl qi mai ales ,pr" u ,i" deschide fercstreleclte viitor.

AN EXE
Anexa nr.1

DEST INATII P R E ZU MTIV E P TR A MID E LoR

A LE

a mormant al faraonilor; o monument dedicat gtiintelor; a adllpost impotiva unei catastrofe de propo4ii (ciocnirea

planetei cu un asteroid; bombardamentatomic sau clasic);


a templu; o depozit al vechii intelepciuni Si qtiinte egiptene;
O

a a

o a o a
a o

observatorastronomic: granar; instalalie pentru provocat ploi artificiale (condensator de vapori de apt); lucrare sociala cu rol de mendnere a uniutlii poporului; pil?t elecaici giganticl; previziune cifiatA a viitorului lumii; reprczentarcsimbolicl a muntelui pe carc s-au salvat unii oarneni in tirnpul Potopnlui; sistem de drenaj al apei; releu de transmisirmi. An exa n r.2

GEOM ETR IA P IR A MID E I K H E OP S

LU I

Pomind de la cele doua nurnere remarcabile ce sunt cuprinse il geometria piramidei, Paul loan' a rulit s[ releve in lucrarca sa dedicaet Piramidei lui Kheops, 25 de proprietnfi geometrice ale acesteia,pe care le-a grupat in urmitoarele categorii:
l. Pa\tlloat Piramida lui Kheops $i secrereleinilialilol ei,Eliina t997. All, Bucurctti,

292 Relalia cu sistemul solar se exprim5 prin:

os. KUI|.trN

SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LUMII

293

Caracteristicile corpului uman pot fi exprimate prin: . propo4iile dintre segmentele esen{iale ale corpului uman respectllvaloarea numirului de aur; r palma omului descrie aceeagigeometrie piramidall; . numdrul de aur este ;i o expresie a instinctului; Domeniul vegetal: o pe bazz rcapari{iei fnmzelor pe tulpina multor plante, a fost constatati o asociere chre intre girul lui .Fibonacci (a clrui limitil este numdrul de aur) gi orientareaoptimd spre lumina solara. Anexa n r.3

. toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiphl de 9, numtrrul principalelor planete ale sistemului solar; o distanla dinte P[ment $i satelitul struestedescrisi de raDoflrtl dintre volumul Pem6ntului volumul piramidei: qi . distantaPrrnant-Soarc estedescrisi d"'i"tii-;; piranrirtcr, o rapoartele consecutive timpilor de revolulieale planetchrr. ale in ordineadep&t5riide Soare, suntdescrise reliqii simplc. de in care inbi pltratul numirului de aur:l,6lg. o diametrele ecuatoriale a Fpte planete, fartr ptrmant si phrk). descriu trirmghiul mare piramidal; Relafia cu Terra se reflecttr in: o suprafata planeteiesteun multiplu al innllimii piramider; o lungimea medie a arcului meridian de l0 este descrisr.h. raportul dintre raz ecuiloial, a ptrm.4ntului raza sli:rer 9i inscrisl in piramidd; o raza Terrei poate fi calculati cu ajutorul volumului stln,r inscrise in piramidl ;i numdrul de aur; o meridianul car tece exact prin centrul piramidei imprrrrc uscdrulin douApe4i egale(meridianul 31010'9i paralct,r 301: Proprietilile fzico-chimice ale materiei sunt reflectate in: o unghiul piramidal descrie at6t structura molecularl a d1^_i. fluidul esenlial al vie(ii, c6t !i structura spaliali a atomulrri de carbon: o numtrrul de aur descrie exact masa molecularf, a aoei: . punctul-defierbereal apei se poateexprima printr_o rclalrc simpll intse ? qi numirul de aur; o numd.rul total de elemente chimice naturale ale ptunantului se poate calcula impit4ind innlfimea piramidei la numirul dc aur; . masa atomictr a uraniului este descristr exact de mtrrimcil bazei plFah:lui piramidei; . temperatura normala a corpului uman gi masa molecularll medie a aerului, pot fi calculate prin intermediul numerckr II qi A; . masa molecular[ a azotului, component majoritar al atmos ferei, poate fi calculatAprecis cu ijutoml n,irnIrrllui ,1" uu.,

EF ECT UL

D E P IR A MID A

Denumirea in limba copt?t a piramidei inseamlS omul su /zrzile- Studii intreprinseintr-o perioadi relativ recenti au eviden(iat faptul ci structurile de tip piramidal concenteazf, energii de un tip necrmoscutpentru nivelul gtiintei actuale, iar denumirea genericl pentru acesttip de fenomanea primit numele de efect de piramidl. Experimentele practice au aretat ci energiile vehiculate in cazul acestor fenomenerespectdcateva caracteristici principale: o materialul din care este confeclionati piramida nu prezint?l decit o importanp secundari; . nu este necesard rcspectarea proporfiilor Marii Piramide pentsuobtinerea efectului; r tetraedrii au un efect similar: . prezen{aunui capac pntm bazl nu are nici o importanta; . efechrl este prezent;i la piramidele ce au numai muchii, in timp ce panourile montate f6ri a forma muchii fi colturi nu produc efect de piramidi; o cimpul este maxim cdnd una din felele pirarnidei este orientat?tspre nordul mag4etic gi minim cdnd ughiul fap de nordul magnetic are 45u; . efectul de piramidd scadedramatic c6ndplanul bazei deviazi de la orizontaltr"devenind zero c6nd piramida este complet risturnatil; o mai multe piramide pot fi aranjate ata incat str amplifice efectul de piramidd;

294

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

o fenomenril se manifestit qi in cazul altor corpuri geometrice: trunchi de piramidn, pirarnide in trepte, trunchi de con, con; o energia specificl fenomenului se manifesul in tot spatiul inchis de respectiurl corp, h exterior pinl la o anumita distanp $i pare proiechtA din vdrf gi din cotfri, punctul corespunzdtor planului sihrat la l/3 din inalgirnenefiind decet rmul din focare. Cercetlrile au pus in evidenli un vortex de energie emanatdin apexul piramidei, care crestegi se extinde in inallime. De exemplu, in cazul unei piramide din carton de numai l0 cm. inalfne, virtejul respectiv ajunge la aproximativ 2,40 m gi are un diametru de circa 1,80 m. Pentru cazul particular al Piramidei lui Kheops, vortexul energetic ar atinge, propor{ional, 3288 de metri inaltime Si ar avea un diametru de 22166 metri. o energia implicati in realizareaefectului de piramidi poate fi transmisi printr-un fir de cupru pdnl la locul folosirii; o energiaiqi poate transferaproprie6tile unei anunite cantitdti de ap4 o cristalele de cua4 pulseazi diferit, in func1ie de orientarca fall de punctele cardinale: nord - 4 c/min; vest - 6 c/min: sud - 9 c/min; est - 14 c/min; o in interiorul piramidei s-a pus in evidentA existenta unui curent asemlnAtor unui vant cosmic ce sufl6, de regultr, dinsprevest; . plantele se dezvolti mai repede intr-un con decat intr-o piramidl ;i mai rapid in v6rftrl piramidei decat la l/3 de baz6: o dacd virflrl piramidei este confectionat dintr-rm cristal de cua4, efectul se intensificl foarte mult. Anexa n r.4

P RI NCI P A L E L E N A V E DISPARUTE S A U A B A N D O N A TE iN Z O NA T R I U N G H I U I , UI BERMUDELOR


t l84O: Rosalie, nav6 mare, frarrcezA / gtsitA pe ruta EuropaHavana, in zona Triunghiului, cu pdnzele intinse, inctucdtura intaccl qi nici o persoane la bord;

ianuarie 1880: AtalantQ, ftegati britanice / a plecat din Bermuda spre Anglia cu 290 de pasagerila bord / displrutil, probabil, l6ngl Bermuda; octombrie l9O2: Freya, navtr german[ din lemn, cu trei catarge/ gesi6 la putin timp dupa plecareadin Manzanillo, Cuba, mult inclinatA,cu catargelepa4ial distrusefi cu ancora atim6.nd/ calendarul ctrpitanului artrtadata de 04 octombrie; 04 martie l9l8: navf, de transport a marinei SUA, US^9 Cyclops, lungd de 160 de metri qi cu un deplasamentde 19.000tdw / a plecat pe 4 martie din Barbadosspre Norfiolk cu 309 pasagerila bord / uemea era buntr/ nu s-au transmis mesaje radio / nu s-au gdsit rlmqile; 1924:Raiuke Maru, cargoujaponez, a cemt ajutor prin radio intre insulele Bermuda gi Cuba, apoi a displrut; 1925: SS Cotopaci a dispirut pe ruta dintre Charleston 9i Havana: l93l: Snvenger, cargou cu un echipaj de 43 de membri / ultima oar[ a fost reperat langtr insula Cat, Bermuda; aprilie 1932: rrlr John and Mary, cu dou[ catarge, i gistratil la New Yorh a fost gilsitlt plutind in derivi, abandonatitla 74 km de Bermuda / pinzele erau srAnse qi corpul navei proasptrtvopsit; martie 1938: Anglo-Austalian, cargou cu un echipaj de 39 de membri la bord / ultimul mesaj primit de la vest de Azore comunica: ,,lotul este in ordine"; februariel940: ial'trtl Gloria Colite din St.Vincent a fo$ gasit abandonal la 300 km zud de Mobile, Alabama / totul la bord era in ordine: 22 octombrie 1944: cargoul cubanezRubicon a fost gtrsit de Paza de Coasti in Golf Stream, l6ngl coasta Floridei, abandonat,cu un singur cdine la bord; ianuarie 1950: SS Sandra, cargou de 350 picioare lungime / naviga de la Savanah, Georgia, spre Puerto Cabello, Venezuela/ transporta 300 tone de insecticide / a trecut de St.Augustine, Florid4 apoi a displrut flri urmi; septembrie 1955: iahtul Connemaro Iy a fost abandonatla 600 km sud-vest de Bermuda; 02 februarie 1963: Marine Sulphur Queen, cargou de 136 metri lungime, a displmt f6ra g hnseze vreun mesaj / nu s-a gtrsit nici o epavl / naviga de la Beaumont, Texas, spre Norfolk, Virginia, cu echipajul complet / ultima oartr a fost reperat langi Dry Tortuga;

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

o 0l iulie 1963:Sno'Boy, ambarca{iune pescuitde 20 de de metri lungime, cu un echipaj de 40 de membri, naviga de la Kingston,Jamaica, spreNortheastCay, ce se afla I; I lg kn spre sud / a displrut cu tot echipajul; o decembrie 1967l. Renovoc, iaht de cursebun Denhuorice un fel de vreme,cu o lungime de 15 metri. a dispdrutpe cdnd se apropiade uscat; o 24 decembrie 1967:. Witchcraft, navi mictr, panicularl / pasagerulqi proprietarul au disptrrut pe cind nava se afla la o milS de Miami, l6ngd o geamandurl; o aprilie 1970: Milton latrides, cargou aflat in dmm spre Capetown, plecat de la New Orleans; r martie 1973:Anita, cargoude 20.000 tdw, cu un echipaj format din 32 de membri, navigind de la Newport News spre Germania. Anexa n r.5

o 17 ianuarie 1949 Star Ariel, aeronavd sorl cu Star Tiger, zbura de la Londra spre Santiago (Chile), via Bermuda 9i Jamaica / legdtun radio s-a pierdut la 380 de mile sud-sud-vest de Bermuda, pe ruta spre Kingston; . martie lg5o: Globemaster, avion american / dispdrut in apropierea laturii nordice a Triunghiului, pe cend zbura spre Idanda; o 02 februarie 1952 York Transponor' britanic / disparut in partea de nord a triunghiului, pe cAnd zbura spre Jamaica, cu 33 de pasageri la bord; o 30 octombrie 1954: Super Constel/adon al Marinei SUA s-a in partea de nord a Triunghiului cu 42 de ,,volatiliz^f pasageri la bord; o 09 noiembrie 1956: un hidroavion Martin PsM al Marinei SUA a dispirut cu l0 membri ai echipajului la bord, lAngtr Bermuda; o 08 ianuarie 1962: un avion-cistemtr KC-50, aparfindnd Forplor Aeriene americane a disparut pe ruta Langley Field - Virginia./Azore; o 28 august 1963: doui avioane-aistemi noi, de tipul KC-I35' apa4inand fo4elor.aeriene americane, fiecare din ele cu cite pitru motoare / plecate de la baza Homestead, Florida, in misiune secreti de reaprovizionare in zona Atlanticului, au disparut la 300 de mile sud-vest de Bermuda; Flying Boxcar, cu zsce o 05 iunie 1965: un avion C-ll9 oarneni la bord, a disparut la sud-vest de Bahamas; r 05 aprilie 1956: un bombardier B-52, transformat in cargou civil, a disptrrut in sud-vestul zonei Triunghiului cu trei oameni la bord; o ll ianuarie 1967: tm avion chas YC-122, transformat in cargou, cu patru oameni la bord - pierdut in zona Colf Stream-ului, intre Palm Beach Ei Grand Bahama; o 22 septembrie 1963: un avion C-132 CarSomaster s-a ,,evapomf in drum spre Azore.

PRI NCI P A L E L E

AVIOANE iN rNrUNCrt'rUr,
BERMUDELOR

D I S P A RIT II

DE

o 05 decembrie1945: cinci bombardiere TBM Avengers, tip apa4inand Marinei Militare, aflate intr-un zbor de airtrenament de Ia baza Fort Lauderdale, Florida / echipajul format din 14 membri / douf, ore de zbor normal / disDtrruti la aproximativ225 mile nord-estde bazl; o 05 decembrie 1945: un hidmavion pBM Mortin. cu un echipaj format din l3 membri, trimis pentru a veni in ajutorul TBM-urilor / dupl 20 de rninute legtrturaradio s-a infterupt si avionul a dispdrut; o 1947: Superfort, un avion C-54 al armatei SUA. a displmt la 100de mile de Bermuda; : o 29 ianuarie 1948-Ster Tiger, un avion cu patru motoare, de tip Tudor IV, a pierdut contactul radio la 380 de mile nord-vest de Bermuda / avea 3l de persoanela bord c6nd a disparut; o 28 decembrie1948:DC-3, un charterparticular,a disparut pe ruta de la San Juan/Puerto Rico spre Miami / 32 de pasageri, plus echipajul;

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

301
U

Cupr ins

. 2 v a s n cl ....84 . E CHER Uq I C O M P A S U L .... L '.87 . A RCAql M r s r R r A ........ '.87 . g o RT U L .........87 . CunOunrul qt coDUL cuLoRrLoR . . . . .87 .....89 c ) P RO F E I I I . . . . : . .........92 O o F E NO ME N U L . Z . N . .

. S A R P ELE / BALAURUL / DRACO NUL . . . . .

rn nrlli

I. STIUCTURA UNIVERSULUT . . . . . . . . . . . . l0 a) PRINCPIUL ANTROPIC r . cr v[r zAT rr cE LE srE ... . . : : : : 1 6


2. S E M NA LE MIS T ER IO A SE 3. LUNA 4. *LA NE T A M AR T E . .. . . . . . . . . . .rA ' .. -21

........

. . . . 93 TE H N OLOGI A O ZN . . . Mi j l oaced pr opulsie ........ - 97 . C azul wilhlm Reich '. . . . - - . . 97 . . . . . - . - 99 e) MITU L OZN . . 102 D C ON FIGU R A TI A REALA A TERREI . . . . . . .

.... ulcnomoipJi-si,ntrllii rirliirbinrs'roi;i : :3 *oTq:T_1ll_t1Trar,n .. . . . . . . . .36 r. EX.ERIMENTUL,,'HILADEL'HIA.

......;2 s.sArELrTrr r'onos ;,;;il;' : : : : : : '. o. .lsroncirour, tono .2t z.rronra nnl,c,iiviiiiri $r'irbrriirin u*r_. V E RS UL U I

. ARGUMENTEqTIrNTrrcE ... ' 106 . DESCOPERIRI 110 ... GEOGRAFICE .lrAntunrr rNcoMoDE 113 ...... . FLUVI SUBTERANE 116 ......., . LACUL ALCHICHICA '......ll7 . . . . . . . I2I III.ISTORIASECRETAAOMENIRII
LINIARE' ALEATORII, a) TEORIA EVoLUTIEI A OMENIRII . SCENARIUL VERSIUNII OFICIALE . TEORTA EVOLUTTEI CTCLTCE, LEGTCE A OMENIRIT

c r nomn pAM Al tr uLU lor -

......

l(x

.. ")c-ry11?lTrrHrpERspArrAl,p . . . : : : : : :;s r .M r r u L sHA MB HA LE r


. . . . : cARAcrERrsrrcrcENERALE. . . . : . : ' . ' . . . . . A : :. : :; 2.M AHATMA 9I ... . . . . . 7 3 l.pnornsonur,. . . . '
4. A N. NT M UL . : : : : " " " . ..74

. . . . .'.'.'.i, -.'...'...i, 2.TRTUNG HTULBERMUDEL'R . . . . . . '. .. .. ..it . MARTURTALE supRAVrETUrroRrLo*'. . _3:ZONE COM'LEMENTARE . . . , . . , . : : : : ;;

t22 r22
130

.tNrTrEREiNpRororsroRrE.. . . . . . . . 139 144 b) FENOMENECATASTROFICE . . . .


. MITUL POTOPULUI 144 147 MODELAL TEORETIC . ASTEROIZI 149 . LUCEAFARUL 150 . NEMESIS t52 . ERUPTII VULCANICE 155 . ACTIVITATEA 158 TATFUNURILOR . INT'ERSAREA CAMPULUI MAGNETIC AL 158 PAMANTULUI . . 160 PENTRU SUPRAVIETUIRE c) ALTERNATTVE 166 ISTORICE DISIDENTE d) MARTURII I. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULUI . , . . . 166 . AMPRENTE IMEMORIALE 167 . FOSILE ENIGMATICE 169

Ir.srsrEMUL ocur,r
. TRIUNGHIUL

; r;;r;'l: "bnn,*""" ' " ' ' ' ' '7e ' uisnrsotdRr-oiuiin''
a) PIRAMTDA oCULTA . ""
.coM'LEMENTARTTATEA

.prRAMrDAroseiricur' : : : :: : : : : : : :ll . S T E A UA / SOA R E L E


....: ::::;; . . . . . . . . : : .;;

"

"

"

'81

302
2. CU. LT U R AMA SMA . P LA T O U L M AR C A H U AS I . S I H OT E -AL IN .....

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

303

...I7O .....I7I

- DESCOPERIRI 3. -.ALrEzoNE MISTERIOASE .... . BTBLToTECA LrTHtcA DrN DE;ERTUL rC^'. . ,,PISTELE' DIN VALLE DE PAdPA N,IZC;; : . GEOGLIFUL DIN PARACAS . . . . .IIIILE-DETUNELURTSrGALER|r: . . . . : . . . : . . RE-TEAUASUBTERANA irx rrnu-gi ecul_ DOR
pE TERRA ..... j . 4. ARHTTECTURI MEGALITICE . TIAHUANACO .NANM{)oL...... - . sAcsAyHUAMAN ... . .TRAMIDELE iN LUME _ _s.crlll,l?llllMEcAl,rrrcE . TEOTIHUACAII .MACTIU_P|CCHU.... . S-ETE CIDd)Es srMBoLrsT.Ic.l

. . . . : : : : : : : : :'.::....in
i;; i;; i;; iSi is; ^-

. . . .

. . . . . . . 247 R A C H ETE ANTI CE . . . . . . . . . 244 A P A R ATE DE ZBO R . . . . 250 H A R TA LUI PI RI RI , I S , . ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA . . .. . . .253

. nrge* or n_rr.rni.;d $r'";il"n's-

' l8s

...... ta) .... I9O ..... r9O """192 " ' " ' 193 .,,..2O7

EFEcruL prRAMrD,{'.'.: : : : :'. .'. DE : : i72

. . . . . . 208
....2I0 .... ztl ......213

255 ....... DISPARUTE e) crvLrZAfII ......260 crvrllzATrA MAYA . ....265 EGIPTEAN,4 crvnzlfta ...268 ATt AlrrDA . CoNFIGURATTAADANCURTLOR 273 MARTNE . DrsrRrBUTrA FLOREIEI FAUNET .....275 . SIMTLTTUDINI LIMBAJ ....277 DE DE ASEMANART TTPURIETNoLocIcE . . . z1a . SIMILITUDINI iN CNN,OTIIq RITUALURI $I ARI|rrEcruRi . MARTURIILE 280 VECHILORSCRIITORI .... PACTFICA " " 282 ........283 HypERBoREA . . . . . . .2tA POPULATII MISTERTOASE . AvMARA 285 ........ . URo. ,..286 .DROPAtiHAM. .... Za1 .ArNoS . ........289 ANEXE ...,..291 Anexa nr.l PREZUMTryE ALE PIRAMIDELOR DESTINATII ......291 Anexa nr.2 GEOMETRIA PIR.{MIDEI LIJ'I KIIEOPS .....,293 Anexa nr3 EFECTUL DE PIRAMIDA 294 Anexa nr.4 NA\'E DISPARUTE SAU PRINCIPALELE ABANDONATE iN ZONA TRJUNGHIULUI BERMUDELOR 296 Anexa nr,5 DISPARTTII DE AVIOANE iN PRTNCTPALELE TRIUNGHIUL BERMUDELOR

. ALETLE MEGALTTI . . . . . . . : ' , ' . ' .'. ; i; DE DE LA cARNAc . ,. ;;0 . SFERE LE prA TR.i DE ,...... zzl . . _ _:1!-IESITURTMEGALTTTCE ., .. .'. . t;; 6. T E HNO L OGII
AN C E ST R AL E

.ffllllE|,EBrMrNrsiAt\rDRos . . . . . . .'. ;i4 .fl 1 u l ,l P A qrrr,ur. ........ 2r7 .TER AS A DTNB A A LB E cK

. T E H N IcA rn n rrr,.,c, cE ........ r.i ......... . T E H N T cA MU rE R R E R E T prr rtT lN ..,.....i{ l . ELEcrRrcrrATu in lxrrcunarr .... . ENERGIA NUcLEARA ,clrlcHrrA,rn . . lx LE G EN D E
F A PT E o R IC E ET Doy E z I M AT .E R IA L., .. F oRT U R IL E IT R IF IC AT E V

.....224 .!:fT_nE$rDrspozrrrvEopncE. . . . . . rt; .g I*) l y LD E c R rs rA L ...... 228 . L.{\,IPILE ETERNE

230

ili ijl i3i

.....,,237 ...23g ...24O ..... z4I

BIBLIOGRAFIR ..

298

You might also like