Professional Documents
Culture Documents
Frecventa cancerelor umane cu determinare genetica este apreciata intre 5 - 10% In cadrul cancerelor determinate genetic se deosebesc forme ereditare si forme cu predispozitie familiala; cancerele ereditare propriuzise reprezinta doar 1 - 2% din totalitatea cancerelor. Caracteristicile principale ale cancerelor cu determinism genetic sunt:
frecventa crescuta in cadrul aceleiasi familii aparitia la varste tinere caracterul multifocal sau bilateral
transmiterea directa a procesului malign (retinoblastom, nefroblastom, neuroblastom) transmiterea unei gene modificate (BRCA1, BRCA2) transmiterea ereditara a unei afectiuni cu potential ridicat de malignizare transmiterea de neoplazii endocrine multiple
Sunt cunoscute la om peste 200 de mutatii ce predispun la cancer; localizarea cromozomiala exacta si caracteristicile genei implicate sunt insa cunoscute in putine cazuri
neurofibromatoza
polipoza adenomatoasa familiala cancerul colorectal ereditar non-polipomatozic (sindrom Lynch) polipoza colica familiala juvenila sindromul Peutz-Jegers
prezenta de tumori endocrine maligne sau benigne simultane la acelasi individ tumorile sunt hipersecretante prezenta sindromului la mai multi membrii ai familiei transmitere autosomal dominanta
caracterul familial nu este sinonim cu predispozitia genetica, dar poate la fel de bine sa fie determinat de factori exogeni riscul relativ fata de normal este 2 - 4
Adenocarcinom mamar
riscul relativ de cancer mamar la cei care au un caz in familie este de 2 - 4 in aceste familii creste si riscul relativ de cancer colic sau ovarian (se dubleaza)
PREDISPOZITIE INDIVIDUALA
Anumite anomalii constitutionale si/sau citogenetice si metabolice se asociaza cu risc crescut de cancer, in special in copilarie dar si la varsta adulta Nu se asociaza cu cresterea riscului general de cancer ci cu cresterea riscului de aparitie a anumitor cancere Cele mai multe presupun un factor genetic recesiv de predispozitie la cancer
PREDISPOZITIE INDIVIDUALA
Anomalii de embriogeneza Genodermatoze
neurofibromatoza von Recklinghausen boala von Hippel-Lindau Trisomia 21 (risc crescut de leucemii) Sindromul Klinefelter (risc crescut de cancer mamar si de disembrioame mediastinale)
Sindromul Bloom Anemia Fanconi Ataxie - teleangiectazie
SISTEME GENICE
SISTEME GENICE
Fenotipul malign este consecinta unei mutatii genetice (o gena normala, protooncogena, se transforma intr-o oncogena, care poate declansa transformarea maligna a celulelor suse) Mutatiile genetice pot produce genotipuri caracteristice dominante (heterozigotii prezinta fenotip manifest) sau recesive (numai homozigotii prezinta fenotipul manifest) Se cunosc in prezent peste 100 de oncogene; de obicei pentru aparitia unui fenotip tumoral este nevoie de interventia mai multor oncogene, dar uneori o singura oncogena este suficienta pentru a declansa evenimentele ce duc la formarea tumorii.
SISTEME GENICE
Genele implicate intr-o susceptibilitate individuala crescuta pentru cancer sunt Oncogene Antioncogene Alte sisteme genice
sisteme de reparare a leziunilor ADN gene ale metabolismului carcinogenilor exogeni
Mutatie punctiforma (frecvent in familia genelor ras) Translocatie Amplificare genica (mai ales in familia genelor myc) Rearanjare genica (mai ales in hemopatii maligne) (ex cromozomul Philadelphia din leucemia mieloida cronica fuziunea oncogenei bcr cu oncogena c-abl) Insertia virala (inserarea unui virus in apropierea unei proto-oncogene, activand-o)
c-abl leucemie mieloida cronica c-erb B1 cancer epidermoid si glioblastoame c-erb B2 (neu) adenocarcinom mamar, ovar, stomac c-gip cancer ovarian si corticosuprarenalian c-gsp - adenom hipofizar, cancer tiroidian c-myc cancer pulmonar, san, col uterin c-L-myc cancer pulmonar c-N-myc cancer pulmonar, neuroblastom
c-Ha-ras cancer de vezica urinara, melanom c-Ki-ras cancer pancreatic, colon, pulmon c-N-ras leucemie acuta, cancer tiroidian c-ret - cancer tiroidian c-ros - glioame c-K-sam cancer gastric c-sis - glioame c-src cancer colonic c-trk - cancer tiroidian
Principalele cancere sau conditii precursoare la a caror aparitie contribuie genele supresoare:
cancer pulmonar cu celule mici gena p53 polipoza colica familiala gena FAP neurofibromatoza tip II gena NF2 tumori endocrine multiple tip I gena MEN I nefroblastomul ereditar gena WT1 cancer colorectal genele MCC (FAP) si OCC retinoblastom gena RB sindrom Li-Fraumeni gena p53 cancer mamar gena p53
retinoblastom (40% se transmite ereditar recesiv) osteosarcom alte tumori: sarcoame de tesuturi moi, unele cancere pulmonare cu celule mici, un numar redus de cancere mamare si cancere genitourinare
SISTEME GENICE
Sisteme de reparare a leziunilor ADN
Deficienta sistemelor de reparare a leziunilor ADN este la originea unui numar de boli asociate cu risc crescut de cancer (sindroamele de instabilitate cromozomiala) Daca sistemele de reparare sunt deficitare anomaliile genetice se vor acumula rapid, crescand probabilitatea activarii unei proto-oncogene, care devine oncogena, sau inactivarii unei gene supresoare deci probabilitate mai mare de a face cancer Principalele sisteme de reparare a leziunilor ADN sunt:
sisteme de excizie-reparare a leziunilor produse de agenti alchilanti sisteme de reparare a leziunilor induse de raze X reparare conformationala a ADN, in care intervin topoizomerazele
SISTEME GENICE
Gene ale metabolismului carcinogenilor exogeni
Carcinogenii chimici sufera in organism un metabolism complex, cu o faza de activare (oxidare prin citocrom p450, care duce la formarea carcinogenului activ) urmata de o faza de conjugare (sulfoconjugare sau glucozoconjugare) sub control enzimatic (transferaze), ceea ce faciliteaza eliminarea metabolitilor; Cand aceste mecanisme sunt insuficiente, metabolitii substantelor chimice pot transforma celula. Acesti factori pot contribui la aparitia unor cancere (de exemplu cancerul pulmonar mai frecvent la cei cu