COMPOZITIA IN ARTELE PLASTICE

Capitolul I: COMPOZITIA PLASTICA

Compozitia in general, semnifica organizarea unor elemente intr-un ansamblu unitar. In toate domeniile creatiei este folosita organizarea compozitionala-are la baza elemente de limbaj si mijloace de expresie specifice (literatura, muzica, teatru, film, coregrafie, arte plastice). Clasificarea compozitiei specifice artelor plasticese face in functie de destinatia acesteia, de principiile care stau la baza organizarii, precum si a tehnicilor si materialelor de lucru utilizate. Din aceste considerente, compozitia poate fi de doua feluri: plastica si decorativa. Raportarea la realitate, alaturi de caracterul elementelor compozitionale si de mesajul mijloacelor de expresie continute, determina departajarea compozitiilor in alte doua categorii. Din acest punct de vedere, compozitia poate fi: figurativa si nonfigurativa. Compozitia plastica reprezinta modul de organizare a unei suprafete, a unui spatiu sau a unui volum. Relatiile stabilite cu ajutorul elementelor de limbaj (puncte,linii, forme, culori sau valori) si al mijloacelor de expresie plastica (contrast,ritm,armonie, proportie,echilibru,simetrie-asimetrie, suprapunere,juxtapunere) se supun problemelor specifice artelor plastice. Intr-o compozitie, imaginile din natura, formele si culorile nu copiaza realitatea ci o transforma. Creatorul foloseste o noua ordine, o noua expresie, care este o noua realitate continuta intr-o expresie plastica subordonata unei teme si unui scop. La alcatuirea compozitiei plastice se tine seama de principiile compozitionale care sunt: paginatia ( dispunerea elementelor in spatiu plastic ); structura (shema de ansamblu , prin care elementele sunt distributive ); proportia (armonia stabilita intre elemente ); contrastul (opozitia dintre elemente: mare-mic, cald-rece, inchis-deschis); ritmul (repetarea voita a unui element) s.a.

Distribuirea si ordonarea elementelor de limbaj pe suprafata sau in spatiu reclama dispunerea pe axe orizontale, verticale, sau oblice, o asezare simetrica sau asimetrica fata de axe si gruparea sau raspandirea lor pe toata suprafata . In acest mod, se asigura echilibrul maselor si raportul intre plin si gol, ritm si miscare, armonia formelor si a culorilor,contrastul si accentele. Un element specific oricarei compozitii plastice il constituie centrul de interes care poate fi singular sau multiplu.

Capitolul al II-lea: CENTRUL DE INTERES

Centrul de interes reprezinta locul sau zona dintr-o compozitie care atrage privirea din primul moment. Acest loc nu coincide cu centrul geometric al compoztiei, decat in cazuri rare,si nici cu centrul paginii. Centrul de interes poate fi orice semn, un fragment dintr-un intreg sau un detaliu al fondului si poate fi pus in evidenta printr-o serie de modalitati, printre care se afla: directionarea alementelor spre locul ales; aglomerarea unei anumite zone cu detalii; dispunerea contrastului cel mai puternic; atribuirea celei mai pure culori; asezarea petei celei mai valorate sau a celei mai grizate; stabilirea celei mai accentuate miscari. Cu elevii, vor fi urmarite pe reproduceri de arta centrele de interes si modul in care au fost evidentiate. Pot fi facute analogii cu eroii din desenele animate sau cei desprinsi din lecturile cunoscutev care joaca rolul de eroi principali deveniti centre de interes in desfasurarea unor actiuni. Asa sunt Tom si Jerry, Ratoiul Donald, FatFrumos, Cocosul nazdravan etc. Ca exemple demne de a fi illustrate sugeram Pestisorul de aur, Vulpea si corbul, Broscuta calatoare, La cirese, Pupaza din tei, Mos Craciun, Cu steaua, Colindatori.

Capitolul al III-lea: TIPURI DE COMPOZITII PLASTICE

Modul de structurare si dispunere a elementelor componente in cadrul compozitiei determina tipul acesteia care poate fi inchisa sau deschisa. Totodata, schema compozitionala si directiile de forta fac compozitia sa fie statica sau dinamica. a) Compozitia inchisa este compozitia in care toate liniile directoare conduc privirea spre interiorul lucrarii,unde se afla centrul de interes. Toate celelalte elemente se subodoneaza si inconjoara zona cu scopul de a marca directia, actiunea, interesul sau relatia intentionat aleasa. Totul este structurat intr-o forma care aduna si se rezuma la o schema compozitionala care poate fi: cerc, oval, patrat, triunghi, piramida.(anexa 72). O compozitie incadrata in cerc semnifica perfectiune, cea incadrata in triunghi cu baza jos sau in patrat da senzatia de de stabilitate, echilibru,liniste. Cand este incadrata in triunghi cu varful in jos , compozitia sugereaza instabilitate, lipsa echilibrului si un potential pericol. Elevii au tendinta sa confunde termenii si sa considere ca inchisul se refera la tonalitatile culorilor si vor fi tentati sa folosesca mult negru. Se poate apela la exemple de genul: usa inchisa, fereastra inchisa, gura inchisaetc. Toate exemplele arata ca inchisul nu se refera la culoare , ci la faptul ca nu iese sin acel spatiu. Subiectele adevcvate ar fi: Hora, Masa festiva, Foc de tabara, La circ, Baba-oarba etc b) Compozitia deschisa contine mai multe centre de interes si are linii directoare care conduc privirea in afara cadrului lucrarii. Actiunea, liniile, formele, culorile par a iesi din limitele suprafetei de lucru si s-ar putea continua in exteriorul acesteia,inspre stanga sau in dreapta in sus sau in jos. Atunci cand elementele compozitiei dau senzatia ca depasesc marginile cadrului, rezultatul se incadreaza in categoria compozitiei deschise( anexa 73). Ca si compozitia inchisa, se va recurge la exemple familiare copiiior, pentru a intelege specificul compozitiei deschise, care nu isi are explicatia in folosirea culorilor deschise. Exemple posibile: usa deschisa lasa sa se vada in afara casei, din

penarul deschis sunt scoase creioanele, cartea deschisa ocupa mult spatiu. Elevii pot fi indrumati sa realizeze scenarii care sa se preteze la compozitia deschisa. Astfel,un elev sterge tabla, altul isi pune haina in cuier,unii elevi citesc, altii vorbesc, unii se joaca. Toate elementele prezentate se pot comasa intr-o singura compozitie cu tema In recreatie. Subiectele adecvate pentru ilustrarea acestui tip de compozitie pot fi: In excursie, Ciclism, La piata, In parc etc. c) Compozitia statica are la baza o structura geometrica si schema compozitionala compuse din linii si forme dispuse pe orizontala si verticala, pe simetrie si echilibru , pe figuri geometrice stabile ( triunghi cu varful in sus, patrat, dreptunghi,trapez). Directionarea este data atat de constructia liniilor, de pozitia formelor cat si de expresia cromatica. Ea poate fi atat inchisa cat si deschisa. (anexa 71) . Staticul sugereaza repausul,lipsa miscarii, echilibrul. La studiul linii ca element de limbaj plastic, s-a constatat ce semnificatii poate dobandi in functie de calitatea ei, de modul de trasare sau de grupare cu alte linii. Liniile verticale si orizontale sunt linii pasive, care sugereaza calm, liniste, repaus, odihna, stabilitate. Odihna sau lectura se constituie ca elemente preponderente in abordarea compozitiei deschise in cazul pictorilor Camil Ressu, Ion Tuculescu, Stefan Popescu, Corneliu Baba, Ion Musceleanu. Intr-o compozitie statica elementele sunt ordonate in planuri paralele sau perpendiculare cu marcinea tabloului. Exista echilibru intre plin si gol,intre linii si forme. Personajele au atitudini firesti si miscari retinute, iar coloritul nu iese in avidenta prin contraste. Centrul de interes atrage atentia prin stabilitate,echilibru si simetrie. Compozitia statica transmite o stare de calm, armonie care lasa impresia de statornicie,consecventa si seninatate. d) Compozitia dinamica se structureaza pe diagonale,unghiuri ascutite, are la baza o schema asimetrica, figuri geometrice instabile si contine miscare, actiune, forta, instabilitate, cadere. Dinamisul este evidentiat prin folosirea expresiilor date de linii curbe,frante,oblice,agitate,contorsionate,energice, ca si de cele ale contrastelor de culoare si de valoare puternice. Personajele compozitiei dinamice au miscari exagerate, teatrale, sunt redate in plin avant, in cadere,in zbor, in lupta.

Centrele de interes indica directia miscarii si sunt sustinute u accente de lumina sau de culoare. Compozitia dinamica impresioneaza prin organizare si reda miscarea,forta, exuberanta, dramatismul,incordarea. Poate avea aspect inchis si deschis(anexa 70). Compozitia Guernicaa pictorului Pablo Picasso reda in stil expresionist bombardarea orasului,episod dramatic al razboiului civil din Spania(1937). Formele ascutite,insotite de o multitudine de elemente simbolice alese drept centre de interes, sugereaza ideea de lupta,de agresivitate si contribuie la dinamismul compozitiei(anexa 70,fig. 1). Compozitia Vioara rosiea pictorului Marc Chagall este structurata pe o linie serpuita descendenta pe care coboara violonistul si copilul cersetor. Dinamismul aparent absent este prezent prin drama celor doi,insotiti de senzatia de apasare si compasiune. Dramatismul situatiei este accentuat prin contrastul clarobscur(anaxa70,fig.2). Plutasii de pe Bistrita a pictorului Stefan Szonyi reprezinta un exemplu tipic de compozitie dinamica deschisa. Gruparile liniilor ce alcatuiesc pluta din barne de lemn traverseaza pe diagonala in ritm descendent cadrul. Contrapondrea la curgerea vijelioasa a apei raului de munte o da miscarea celor doi barbati care lupta sa mentina directia.

Capitolul al IV-lea: PAGINATIA, CONSTRUCTIA SI VALORATIA

Paginatia este primul pas ce trebuie facut ntr-o compozitie plastica indiferent de subiect. Punerea n pagina nseamna organizarea echilibrata si armonioasa a elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate. Prima miscare este sa asezam foaia sau pnza pe orizontala sau verticala, n functie de caracterul obiectelor ce compun natura statica. A doua miscare este trasarea axelor orizontale si verticale ale pnzei. Dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel nct compozitia sa nu cada n stnga sau n dreapta Constructia cuprinde elemente analizate si desenate separat, apoi organizate ca naturi statice, peisaje, ornamente decorative. Constructia obiectelor se realizeaza prin masurarea corecta cu creionul, cu coada unei pensule subtiri sau cu un bat, tinut in pozitie.verticala,.cu.bratul.perfect.intins.si.cu.un.ochi inchis pentru mai multa precizie. Masurarea consta in corelarea dimensiunilor principale ale unui obiect, de ex: de cate ori intra latimea in inaltime. Constructia unui element implica mai multe faze: -trasarea axei verticale; -stabilirea inaltimii si latimii maxime; -masurarea latimilor minime si medii; -desenarea elipselor; Valoratia se refera la redarea volumului, a umbrei si a luminii prin hasura obiectelor se disting: demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul si umbra purtata. Valoratia alb-negru se executa in creion sau carbune prin hasura. Modeleul valoric se refera la vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin modelarea valorica se redau reflexele pe care orice obiect le primeste de la celelalte elemente.

Capitolul al V-lea: ELEMENTE ALE COMPOZITIEI PLASTICE

Modelarea este un procedeu de tratare picturala practicat din vechime si pana in zilele noastre. El consta din redarea efectelor de lumina si umbra prin amestecul treptat al culorilor cu din ce in ce mai mult alb sau cu negru sau siena arsa-maro inchis. Modularea este o tehnica opusa modelarii. Ea consta in alte procedee picturale de a reda volumul, lumina, umbra si spatialitatea. In afara de aceasta, unele forme ale modularii exprima si alte efecte picturale cum ar fi vibrarea unor suprafete colorate uniform,obtinerea detransparente coloristice, ornamentarea diferitelor zone pictate prin suprapuneri garfice de lini, puncte si pete, divizarea tentei si altele. Modularea prin suprapunere transparenta este un procedeu de a picta, peste culori semiuscate, cu zemuri foarte subtiri de culoare, care sa permita observarea vaga a formelor de dedesubt. Modularea prin divizarea tentei consta in asezarea culorii in tuse mici, juxtapuse ori suprapuse partial. Ele dau tabloului luminozitate. Tusele se pun in valoare unele pe altele, se exalta ori se sting in functie de efectele juxtapunerii. Amestecul cromatic se face pe retina si el se datoreaza constructiei fiziologice ale ochiului uman. Daca niste tuse galben-verzui, care sunt reci fata de culorile calde, sunt juxtapuse unor tuse albastre, foarte reci, cele dintai se vor incalzi usor. Acest fenomen se numeste amestecul optic al culorilor. Unitatea reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia. Echilibrul este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse : sus-jos, apropiere-departare, gol-plin, dreapta-stanga. Expresivitatea este acea proprietate care o face capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului.

Simetria este structura compozitionala formata din doua parti , care suprapuse , imaginar sau real , ele corespund ; este o repetitie inversata in functie de o dreapta numita axa de simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor. Asimetria este structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in acest caz se cere un discernamant compozitional deosebit; ea se obtine prin folosirea unor cresteri si descresteri ale cantitatilor sau calitatilor. Disimetria este o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile . Ritmul este repetitia elementelor intr-o anumita modalitate ; orice obiect concret insufletit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, iar daca este bine proportionat are si o armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase intre partile obiectului unele fate de altele, precum si intre acele parti si intreg. O proportie deosebita este sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui sir de cel putin trei elemente , in care unul se raporteza la cel precedent , intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate aplica la lungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri . Proportia consta in armoonia creata intre elementele componente. Contrastul reprezinta opozitia dintre diversele elemente de limbaj plastic : mare-mic; cald-rece ; inchis-deschis.

Capitolul al VI-lea: COMPOZITIA DECORATIVA

Compozitia decorativa presupune imbinarea elementelor plastice intr-un tot armonios. Aceste elemente se pot lua din natura, geometrie, din arta popoarelor antice, din arta moderna, arta populara sau din imaginatie. Inglobarea fireasca, unitara si armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facuta intamplator, ci pe baza etc. Repetitia este un procedeu de ornamentare, de compunere a unor elemente, motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Ea presupune fie repetarea unui element de limbaj plastic (punct, linie, pata, forma), fie repetarea unui motiv decorativ. Alternanta este o succesiune de cel putin doua elemente diferite ca forma, marime, culoare si pozitie. Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica, ea presupune existenta unei axe ce are de o parte si de alta elemente si motive asezate la distante egal departate de ea. O forma este simetrica daca axa de simetrie o imparte in doua parti egale, ale caror puncte coincid prin suprapunere. Un ansamblu compozitional poate deveni simetrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separa compozitia in doua parti identice. Formele naturale sau create pot avea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal, vertical sau oblic. Simetria este una dintre legile fundamentale de structurare a formelor naturale.Formele compozitionale folosite in arta decorativa sunt: friza, chenarul decorativ, jocul de fond etc. Friza este suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive si elemente dupa legile artei decorative. Chenarul este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur. Jocul de fond este compozitia ce se bazeaza pe o retea in care motivele decorative sunt organizate in functie de legile artei decorative. cunoasterii principiilor compozitionale decorative, in scopul obtinerii unor expresivitati plastice. Aceste principii sunt: repetitia, alternanta, simetria