Professional Documents
Culture Documents
ION I. NISTOR
4
ISTORIA
-
ROMANILOR
a.
0,1
Volumul I
Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR
Ion I. NISTOR
Membru al Academiei Romane
ISTORIA ROMANILOR
Editie ingrijita de Florin ROTARU
VOLUMUL I
este, in general, o lucrare destinata nemuririi, in pofida perfectibilitatii cunoasterii care perimeaza o opera stiintifica, dar care nu poate anula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit o asemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarul intregii activitati stiintifice. Gestul sau tradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, dar
8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa capitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascar nr. 55, intre timp nationalizata, pans la sfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.
Profesorul Ion Nistor scria cu toe si penita Klaps, intr-o caligrafie ce amintea scrisul gotic invatat la scoala primara din
Vicovul de Sus, judetul Suceava, comuna unde se nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atunci in granitele imperiului austro-ungar. Timp
editiei prezente a fost stabilit dupa o copie dactilografiata identica cu exemplarul de la Biblioteca Academiei si care se pastreaza in
fondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti. Istoria romeutilor este o opera netermi-
nata si ramasa in stadiul primei redactari. Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revina asupra textului, sa dezvolte cuprinsul atator capitole si subcapitole, sa revada stilistica
frazei. Pentru un editor o asemenea fazes de elaborare a unui text este o grea incercare.
lui din 1944, petrecut in cladirea Academiei Romane din comuna Berthlot. judetul Hunedoara, iar dupa revenirea in Capitala a
lucrat in apartamentul Academiei Romane din Calea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-conservator la Biblioteca Academiei in anii 1945
important pentru editia noastra sa adoptam tarn nici o exceptie normele ortogralice si de
punctuatie stabilite de Academia Romans, precum si regulile morfologice si sintactice ale limbii literare contemporane.
Notele editorului au fost numerotate cu cifre arabe, tar singurele note ale autorului facute la Partile V si VII ale lucrarii au fost marcate in paranteze drepte. Prin aceasta editie se spera intr-o ade-
X.
PARTEA I
EPOCA PREISTORICA
IX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de sub dominatia scito-agatirsa
Ion Nistor
1. Solul si rasa
Dezvoltarca istorica a poporului roman a fost, din capul locului, determinate de natura solului in care s-a zamislit si de vitalitatea rasci careia ii apartinc. Asezarea geografica si
pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pc care 1 -a clobandit in randul popoarclor civilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,
structura, cat si imbelsugatele procluse ale solului natal i-au inllucntal fclul de viala si indeletnieirilc si i-au &terminal performanta
etnica, politica si culturald.
2. Configuratia geografica
Romania cuprinde in hotarele sale naturale podisul Daciei transilvanene cu numeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuri ale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei, strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobrogene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accslea geografice isi gasese centrul de polarizare in Carpati, munti care strabat teritoriul romanesc in curbs diagonals, de la izvoarele
Romp nul s-a simtit Iotdcauna strans legat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-a cultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cu sangele sau. Din constiinta sa vie dc proprielate a pornit pentru el indemnul permanent la
munca, imboldul vitejesc la lupla si jertfa pentru apararea mosiei strabune. El si-a
indeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacre comandamente gratie puternicei sale vitalilati etnice mostenite de la protoparintii sai gctodaci, sporita si improspatatd prin virtutile
razboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritorii romani, a calor limbd si civilizatie si le-a insusit. Pe temeiul acestor puternice suporturi
Solul si rasa au conslituit toldeauna ale permanentei istorice a neamului nostru. In cadrul acestor
principalele coordonate
in izolare uncle de altele, ci ele se ating si sc influenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dc
umane..,
Istoria Romanilor
scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia sa apele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul, Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli pe toate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare ale Dunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesli Prutul si Siretul care adund apele ce izvoresc
si rasaritean al Carpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului, ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretul pe cele ale Sucevei, Moldovei, Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului si
celor mai variate. Din vcchime se culliva graul, secara, orzul si meiul, la care s-au adaugat mai
de pe versantul nordic
tarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfeclei de zahar, a orezului si a bumbacului. In regiunile de dealuri si de munte se gasesc din vechime, pe langa pasuni intinse, si mari
masive forestiere de foioase si rasinoase, care, cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pastrat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita de
Buzaului, ce izvoresc din Carpati, precum si cele ale Barladului care le adund din
Moldovei, ape care in vechime se varsau direct in Dunare. Raid le care strabat lantul de sud al Carpatilor isi deschid drum direct spre
Dar nici fauna n-a ramas mai prejos. Animalele care puneau la indemana omului
primitiv oascle si coarnele for pentru cioplirea armelor si uneltelor rudimentare erau: mamutul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme si unelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregi de animale antediluviene se gasesc raspandite din belsug poste intreaga suprafata a Romaniei. Drept incoronare a vietii animale,
Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita si Ialomita cu Prahova. Nistrul adund apele afluentilor sai Rautul, Bacul si Botna si isi dcschide drum direct sprc Marea Neagra prin limanul de la Cetatea Alba. Apele curgatoare isi au cursul for intreg
geografice, care constituie structura geodifcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor cc
in tard, formand aslfel o retea de arlere nalurale de comunicalie, care leaga si uneste prin curmaturile Carpatilor ccic patru formatiuni
lipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestrala cu toate ccic nccesare pentru viata. La imbelsugarea productlei suprafetelor se adauga si marea bogatie a subsolului, care ascunde in stralurilc sale cantitati enorme do
grafica a Romaniei. Legatura organica intre s-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloricc
pang in zilele noastre, conditii prielnice pentru o dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoi si imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla si
au impus un itinerar lipic pentru o perpetua pendulare de la munte la ses, si de la ses la munte, in locurile si anotimpurile obisnuitc.
Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatia intre toate regiunile tarii si a creal conditii nor-
4. Asezarea geopolitica
Pe langa marile avantaje ce decurg din configuratia geografica si a climei, asezarea geopolitica a Romaniei prezinta incontestabil si uncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut si se resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiunile transdanubiene de dealuri si campii, se inalta din sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrov din valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisa nu au putut constitui niciodata zagazuri dcstul de puternicc contra navalirilor barbare care sau revarsat necontenit, din epocile pre-istorice pang in timpurile noastre, asupra teritoriului romanesc. Sub variatele for infatisari, navali-
etnica.,
3. Flora si fauna
Configuratia fericita a terenului a inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate,
favorizata de un climat dulce, cu lemperatura moderates, cu ploi si precipitatii abundente, en vanturi variabile si cu diferentieri climaterice
putin pronuntate. In climatul acesta asa de prielnic s-a putut dezvolta din vreme o flora
foarte bogata si variata care este reprezentata prin 3.290 de specii, constittiind 35% din flora Europei intregi si care, cu drept cuvant, .poate fi considerata ca o flora si vegetatie specific dacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cu parnant negru, productiv si propriu culturilor
napraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-a putut fi aparal totdeauna cu succes impotriva navalitorilor, pentru ca cl este deschis in afard si usor accesibil din toate partile. Marea, pe
Ion Nistor
care aparatorii sa se fi putut sprijini, era prea
departe, iar muntii, sub care sa se fi putut ascunde, strabateau teritoriul diagonal prin inima sa, impartindu-1 in doua. De aceea campia moldoveneasca, cu prelungirea ei
munteana si olteana, a servit in timpurile tre-
otomane spre centrul Europei si a aspiratiilor polone si austro-ungare spre Marea Neagra. In
de cucerire spre pamantul romanesc, pentru a-si deschide prin el drumul la mare. Seco le
5, Swot lo
llopqrt.
ladtiet.6
1%4011110
110.
Urutl It.o.pcs
ow. oleo
huoN
Mr 4.
ilisltntem
.1.04asa
115tbe
1143 twg i
ChNi.
Thrs;to
,eollsosI
a)
tim4
till. r.d11
4611.
1115'-17
kaa
wow
0
cAl
!Atone
NI
lethal 0
tor
'URNS
wow.
PIN OOOOO
/
Doti.
.r1,
Ortth hot V la
Sa da
%Imo Cm la
im/ell.
ttn
ht,
I
Cl4.., fitt,
51.1,110*
0 OsVemes
m6114
ifilat
21.co11a
Int 0
Claw
..7N00,1
Pelo Avel
et Ili
WW1.
ne 2051411
540.13
MOW
laDyNssto
oats
25
25 110 loo
Ihtans9 pt
SO
10
Istoria Romanilor
Cap itol u I
II
CULTURA NEOLITICA
1. Varsta de piatra 2. Periodizarea 3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre 4. Muzee preistorice 5. Preistoria si protoistoria 1. Varsta de piatra
Cu multe milenii inainte ca teritoriul
Romaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fost locuit de semintii preistorice care, disparand in
Dupes malerialul din care locuilorii stravechi ai 4irii romanesti obisnuiau sal -si
a omului s-a intensificat cultura plantelor de nutrel.. Cultura solului lega pc om de glie
indemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile si
a.Chr.). Perioada paleolitica este considerate cu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Din
2. Periodizarea
La periodizarea timpului insal nu tiebuie sal scapam din vedere ca sfarsitul acestei perioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizat
Ion Nistor
Cad populatia aceasta, pe Fanga vanat, incepuse sa se indeleLniceasca si cu agricultura pi cresterea vitelor, pe care izbutise sa le imblanzeasca. Pe Fanga came si peste, populatia neolitica se hranea si cu boabe de grau, rasnite intre doua pietre. Ea intelegea Sisi impleteasca si haine din fire de plante, cum era inul si canepa. Locuintele primitive devenira mai indemanoase, unele find construite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri, pentru a fi mai bine -scutite de adulmecarea fiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor. Armele si uneltele de cremene erau in continua perfectionare, find tot mai bine lustruite sau
cizelate si gaurite. La uneltele acestea se
menhiri si cromlehi. Monumentele acestea sunt foarte frecvente in tarile nordice. Ele au putut fi constatate - mai rar - si la noi, ca bundoard pe Dealul Iancului de langa
Crainicesti (jud. Suceava), Horodnicul de Jos
(jud. Radauti), pe muntele Lespedea (jud.
adauga un element nou de mare importanta si foarte ca-racteristic, anume un foarte bogat si variat material ceramic. La atingerea primei
tru savarsirea cultului religios. La inceput aceste vase se plasmuiau din pamant si se
ungeau pe dinafard si pe dinduntru, mai apoi ele se confectionau si se ardeau. Plasmuirea cu
plani, adica putin ridicati, si in tumuli conici este cea mai obisnuita. Dupes unii, tumulii plani s-ar fi format in scurgerea vremii prin asternerea succesiva a materialului ramas in urma locuint.clor parasite, arse sau daramate; dupes altii, tumulii plani ar fi cimitire comune, unde se aruncau mortii in timp de mai multe
sccolc. In schimb, tumulii conici ar fi morminte ridica Lc numai pentru o singura familic sau o
romanesc.
mai recente, urmele acestea constituie un spatiu cultural al unci singure rase. Dupes
forma si infalisarca Tor, aceste ramasile se pot
4. Muzee preistorice
Muzee preistorice de acest fel, care s-au
12
Istoria Romanilor
Saida (jud. Botosani), Petreni (jud. Ba. lti), Husi (Jud. ,Falciu), Niculiteni (jud. Tulcea), Piscul
directie, intre anii 1900 1700 a.Chr. De altfel, varsta de piatra", deopotriva cu
Ilfov),
Campina, Comarnic si ManesU (jud. Prahova), Budesteni (jud. Muscel), Balcesti (jud. Arges), Horez si Caciulata (jud. Valcea), Andreesti (jud. GM), Hinova (jud. Mehedinti), Hunedoara si Baia de Cris, Brad si Deva (jud. Hunedoara),
varsta de bronz si de fier care i-au urmat, nu pot fi privite ca perioade de timp propriu zise,
ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire. Despre epocile preistorice cercetatorii culeg informatii numai din urmele vizibile
palpabile ale creatiei omenesti, fara semne si indicate asupra persoanelor si semintiilor care
le-au creat. Intreaga civilizatie preistorica poarta pecetea celui mai mare anonimat.
Cunostintele noastre privitoare la acele epoci
trice si cu nazuinte vadite spre plastica antropomorfa, s-au putut stabili la noi chiar anumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica si anume Turdasi pe Muresul inferior, tipul Bolan in campia munteand, tipul Sipenit si Cucuteni,
podoabele de tot felul si piesele de cult care vorbesc prin ele insele. Abundenta acestor netagaduite urme de viata omeneasca pc teritoriul romanesc dovedesc aci prezenta unor
Viata si activitatea acestor triburi este invaluita in negura unui nepatruns anonimat, care incepe sa se dezvaluie in Romania numai
la inceputul vcacului al VII -lea a.Chr., cand cu
5. Preistoria si protoistoria
Examinarea cri tied a materialului neolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cu elementele caracteristice ale tarilor vecinc au dus la concluzia ca acest material reprezinta o
ar fi China, India, Iranul, Mesopotamia, Egiplul si tarile din bazinul egeic, cum sunt
Anatolia, Grecia si insulele din Arhipelag. La noi, pe teritoriul Romaniei, trecerea de la epoca preistoriei la epoca protoistoriei, cu primele insemnari scrise, coincide cu sfarsitul varstei de bronz si cu inceputul varstei de fier, adica in
secolul al VII-lea a.Chr.
Slovacia, Moravia si Boemia, precum si in Peninsula Balcanica. Inflorirea culturii neolitice in Romania si desavarsirea ei in
perioada eneolitica se situeaza, dupd studiile si cercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta
13
Ion Nistor
Ca p it olul III
TRACII
1. Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean 2. Raspandirea tracilor
spatiul carpato-dunfirean
asupra semintifior de la care ne-a ramas acest material. Si de aceea trebuie sa ne intrebam ce semintii au creat civilizatia epocii bronzului din
acestei culturi asupra unui spatiu vast, sprijinita de o temeinica temelie de cultura populard* si cu o vadita succedare de epoci, arata ca ea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere brusca de la o stare de salbateca primitivitate la alta, ci prin o evolutie lent, si continua dupa locuri si imprejurari, dand dovada de o exceptional, statornicie si tenacitate. In zona acestei civilizatiuni unitare navalird semintii straine, care subju-
raspunsul este foarte greu de dat cu precizie. Totusi, avem numeroase indicii ca la crearea acestei civilizatii in tara noastra a contribuit o populatie noua, de limbs indo-europeand din care mai tarziu s-au desprins ilirii, tracii, dacogetii. Tracii, inainte de navalirile cimeriene si scitice, s-au asezat statornic in masivul carpa-
ascunda in pamant pretioasele for odoare ce au fost dezgropate de curand, ca bundoard tezaurul de la Drajna, din Valea Teleajenului, vale care servea ca drum de comunicatie cu Dacia transilvaneana. Dupes o perioada de tranzitie (1900 1700 a.Chr.), zisa a "aramei", neoliticul
2. Raspandirea tracilor
Ca un popor in miscare, fares hotar cum it ca-racterizase Nicolae Iorga - tracii se intindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. La nord, granita for era neholarata, dar ea atingea muntii Boemiei, ajungand pana in Podolia. La vest, asezarile tracice atingeau Dunarea
Dupes constatarile lui Vasile Parvan, aristocratia militara era iubiloare de our si de obiecte de lux; ea lupta in care cu doua roti, cu lanci, spade, coifuri si isi impodobea casele cu
vase scumpe. Patura conducatoare traia in grupuri de case, raspandite ca acele ce s-au
dezgropat la marginea Bucurestilor, cu pereti
14
Istoria Rornanilor
Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya, Bithys, Seuthes. Din limba traded, afard de mult discutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo, in Bulgaria, care nu cuprinde decat nume pro-
civilizatia din nordul Dunarii, cu civilizatia miceniana de la Troia.3 Sunt invatati' care
sustin ca aurul din obiectele de lux de la Troia ar Ii, dupd compozitia sa chimica, de provenienta. dacica. Daca faptul acesta s-ar adeveri,
Un popor numeros si puternic, tracii constituiau o rasa mare si unitard, care era insa impartita in nenumarate clanuri autonome, unele sub principi indigeni, iar altele recunoscand autoritatea cutarui rege sau despot strain. Clanurile tracice traiau mereu in lupta si dusmanie. Asezarile for stravechi se gaseau in Nordul Dunarii, uncle semintiile sau clanurile for apar in epoca istorica sub nume diferite ca.: geti, tyrageti,
sargeti, daci, mizi, carpi, carpo-daci; dupa.
Din asezarile for stravechi de la nordul Dunarii, tracii exercitau influenta for si asupra Peninsulei Balcanice. Pe la finelc mileniului al II-lea a.Chr., semintiile tracice din spatiul carpato-dunarean au fost greu incercate, in activitatea for politica si culturala, prin navalirea unor semintii barcimerieni si scitici, gasindu-se pe o treapta cultural& inferioara, n-au izbutit nici sa izgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for si nici sa be desnationalizczc. Vcchca ci-vilizatie
Scminlii tracice pairunscra panii in muntii Rhodope, impunancl accsiei rcgiuni numele for national de Tracia. Atte semintii
tracice tree in Asia Mica, uncle lc giisint 11 lai tarziu, sub diferite nume Ca: mysii, bilinicni,
iraeica, care prinsese raclacini adanci in pamanlul romancsc de astazi, n-a putut li
sicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare.
lunici si peste tunici mantale cu inflorituri in picioare si la pulpe, incaltaminte de piele de cerb, apoi lanci, scuturi mid si pumnale. Tracii
de principalele semintii tracice din tarile romanesti si anume de getii si dacii din
Carpati.
Vas ceramic, glisit la Corlate, caracteristic pcntru epoca bronzului; h = 22,2 cm; ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii
15
Ion Nistor
Capitolul IV
CIMERIENII
1. Nava lirea cimerienilor 2. Varsta de bronz
1. Navalirea cimerienilor
De pe la finele mileniului al doilea inainte de era cresting, semintiile tracice din
batuti de sciti si impinsi spre Nistru. in cursul acestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniile for care ii indemnau la lupta contra navalito-
rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului, unde se pomenea de mormintele for Inca pe
timpul lui Herodot.
2. Varsta de bronz
Pe vremea invaziei cimerienilor in
Romania, cultura neolitica evoluase cu incetul si pe nesimtite intr-o cultural eneolitica, numita asa dupes latinescul aenus = de arama, si din grecescul lithos = piatra, fiindca, desi princi-
palul material din care se lucrau armele si sculele ramasese Inca tot piatra, totusi incepuse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la confectionarea armelor si uneltelor cel mai vechi metal arama. Epoca eneolitica trecu apoi in varsta bronzului, un aliaj de arama si zinc, din
Sub presiunea scitilor sau socolitilor, cum se numeau ei insisi, care erau asezati in
In Romania cultura bronzului era in floare numai pe la anul 1000 a.Chr., cand
instrumentele de piatra fura succesiv inlocuile prin arme, scule, obiecte de toaleta si picse de cult faurite din bronz si pe alocuri impodobite
16
Istoria Romanilor
Mehedinti) s-a descoperit un rhyton, adica un vas in forma unui corn de argint
(jud.
aunt. La Scortaru (jud. Braila) s-a descoperit un mare cazan, iar in tezaurul de la Hagighiol (jud. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrustat cu figuri de animate s.a. Varsta de bronz a
700 a.Chr. Intervalul acesta de timp corespunde in genere cu petrecerea cimerienilor in Romania. Pe la anul 700 a.Chr. scitii trecura Nistrul si
la Lacul Tei de langa Bucuresti. La Crasani (jud. Ialomita) s-a descoperit un prea frumos
a.Chr., adica pe la sfarsilul varstei de bronz. Asa sc explica faptul ca Herodot nu aminteste de cimcricni pc teritoriul Romanici,4 ci numai
ti
ST
'S
Stela funerary din Samun (Cateiu, jud. Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens ai al sotiei sale
17
Ion Nistor
Capitolul V
INVAZIA SCITILOR
1. Cale de invazie 2. Varsta de fier 3. infatisarea scitilor 1. Cale de invazie
Din Rusia merldionala, strabatuta de
fluviile Don, Nipru si Bug, scitii inaintara spre vest, atingand Nistrul. Nava lind in teritoriul
Scitii navalitori aduceau cu ei, in tarile romanesti, o cultura noua, specified tor, cultura fierului.
romanesc, ei patrunsera in interiorul tarii pe mai multe cal, care au putut fi identificate cu ajutorul asezarilor preistorice ce s-au dezgropat.5 Un grup scitic a pornit spre nord,
ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara de
2. Varsta de fier
In Egipt si in tarile Orientului apropiat fierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-lea a.Chr. Civilizatia miceniana cunostea fierul ca metal pretios, ca si aurul. In Italia si in spatiul
sus a Moldovei, cum arata aseza."rile de la Contesti pe Prut (jud. Dorohoi) si Satu Mare (jud. Radauti), unde s-au gasit antichitail
scitice. Un al doilea val scitic a patruns in tara
pentru faurirea armelor si sculelor a inlocuit bronzul in civilizatia de Hallstatt, asa numita dupa statiunea preistorica de la Hallstatt, pe malul lacului cu acelasi nume din Austria de
Jos. Civilizatia Hallstatt, sau propriu zis a fierului, a parcurs mai multe stadii de dezvollare, care incepura in secolul al XI -lea si se incheiara cu secolul al IV-lea a.Chr. In secolul al V-lea, civilizatia Hallstatt trecu in civilizatia
mai noua a fierului, numita La Tene, dupd statiunca pre-istorica cu acelasi nume din
Elvetia.
lui, inlrebuintarea aceslui metal dcveni mai frecventa in faurirea armelor si uneltelor, iar arta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cu
timpul. In apus, creatorii si suslinatoril civilizaliei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice.
18
Istoria Romanilor
In Romania, cultura fierului nu se datoreste unei infiltratii din sud-vestul iliroceltic, ci ea s-a dezvoltat sub influenta scitica
din rasarit.6 Nava lind in spatiul carpatodunarean, triburile scitice zagazuira infiltratia civilizatiilor Hallstatt, Villa-Nova si La Tene la noi, pentru a impune aici civilizatia for proprie. In epoca aceasta armele si sculele de tot felul se construiau cu preferinta din Fier.
Herodot arata ca scitii erau nomazi, neavand nici orase, nici sate. Carul era singurul for adapost, cu ajutorul caruia se puteau misca dintr-un loc in altul. Ei se hraneau din
produsul turmei for si din vanat, band lapte de
3. Infatisarea scitilor
Homer nu pomeneste de sciti, pentru ca
de la medicul elfin Hippocrat (460 - 377 a.Chr.) ca figurile for erau marl si greoaie, madularele
aparitia for in raza civilizatiei homerice este intr-o perioada mai tarzie. In schimb, Herodot se opreste mai mult asupra tor, dar nici el nu
puteau sa se impuna unei populatii agricole, cum erau bunaoara tracii. Totusi, intinderea scitilor asupra unui teritoriu atat de vast lass sa se intrevada ca neamul for era destul de
in sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice, iar portul parului, care seamand cu coama calului, nu poate fi un indiciu serios pentru originea for uralo-altaica. Astazi controversa asupra originii scitilor este considerate de cercetalorii rusi insist ca find inchisa. Seitii erau o semintie iranica inrudita cu alanii, iassii si osetii din Caucaz.
19
Ion Nistor
Capitolu I VI
tre raurile Scitiei, care curge din apus spre rasarit si ajunge la un mare volum de apa,
fiindca in el se varsa si alte rauri. Raurile care
cinci, care pornesc din partile Scitiei si anume:
ii
numcsc Pyreton
Istoriilor sale o descriere amply asupra Romanici pc care o privea ca pe o regiunc a Scitiei, dupes populatia dominanla din accic vremuri. Herodot, originar din Halicarnas, a
cunoscut liloralul Romanic' din propriilc sale
(Prutul), apoi Tiarantos (Siretul), Araros (Buzaul); Naparis (Ialomita) si Ordessos (Argcsul). Primul rau mentionat, adica Porala,
calatorii de-a lungul larmului pontic, de la Olbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo la
Histria (Caranasul) pana la Odessos (Varna). Cu ocazia acestei calatorii, Herodot a culcs din gura negustorilor greci din parlea locului informatii prelloase asupra litoralului pontic, asupra hinierlandului acestuia si asupra vietii locuitorilor din aceste regiuni. Dintr-un tainic spirit divinatoriu, Herodot a inchinat carlea
aceasta Melpomenei, muza tragediei, prearata ca Scitia incepea unde coasta pontica
forma un golf, in care se revarsa Istrul, cu gura intoarsa spre rasarit. Golful acesta a fost identificat de unii cu golful de la Burgas, iar de altii cu golful de la Balcic. Este mai curand golful din partile Histriei, pe care aluviunile Dunarii 1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoe si Raze lm, din timpurile noastre. Pornind de la
Buzau' se varsa in Siret, iar Ialomita si Argesul se varsau direct in Dunare si anume: Ialomita
la Piva-Petrii in fata Harsovei, iar Argesul la Oltenita, in fata Turtucaiei. Raul Maris, care venea din munti, isi unea apele cu ale Istrului.
raurile Atlas (Lom), Aoras (Osma), Tibizis (Timoc), Athys (landra), Noes (Daistra) si Arlanes (Vid), Schios (Ischel), izvorand din
muntii Emului (Balcani).
Dintre raurile mentionate dc Herodot intampind oarecare dificultate identificarea raului Maris, care porneste din Carpati si se revarsa in Dunare. Unii au incercat sa identifice raul Maris cu Muresul, considerandu-1 ca rau principal, iar Tisa ca afluent al Muresului.
Herodot infatiseaza Scitia8 ca o mare campie, bogata in pasuni si daruita cu ape curgatoare din belsug, care o strabat in toate directiile. Cele mai renumite din aceste ape erau navigabile pang la oarecare distanta de mare. Istrul (Dunarea), cu cele cinci gun ale sale, parea lui Herodot fluviul cel mai mare din
Numai printr-o asemenea interpretare silita, Muresul, identificat cu Maris, s-ar revarsa
20
Istoria Romanilor
chiar daca ar fi considerat ca rau principal in locul Tisei, nu se varsa in Dunare prin Scitia, caci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo de stramtorile Portilor de Fier. De aceea, credem ca este mai aproape de adevar identificarea raului Maris cu Oltul, care se varsa in Dunare in fata raului Artanes (Vid), mentionat
torios in Persia, prin regiunile caspice. In scopul
deopotriva de Herodot. In sprijinul acestei interpretari, vine marturia lui Strabo, care
material de razboi, se varsa in Dunare.
ginea Scitiei. El este aratat ca primul dintre toate fluviile Settle"; dupa el venea Thyras (Nistrul), care porneste din partite de miazanoapte si incepe a curge dintr-o balta
mare care desparte Scitia de Cara neurilor. La
departandu-se la o distanta de doua zile de mare. Acolo, grecii construira, in asteptarea regelui, un pod de vase. Podul pare sa fi fost aruncat intre Isaccea si Cartal, unde malurile
Dunarii se apropiau mai mult unul de altul, si unde conditiile terenului ingaduiau constructia unui asemenea pod. Intre timp, regele Darius
care se alimenteaza din 38 de izvoare, pentru a-si continua drumul spre Dunare. In drum, rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primi
supunerca tracilor Zara lupla.
peste care trecu cu ostirea sa in Bugeacul basarabean, unde traiau budinii, o semintie
scilica. Patrunzand mai adanc in Bugeac, regele dadu peste un oras de lemn, ce fusese parasit de locuitori si caruia ii dadu foc. Scitii se retrageau tot mai adanc in interiorul Basarabiei, pustiind
o plants care semana mull cu inul. Afars doar ea e mai tare si mai inalta. Din pricina acestor
asemanatoare cu cele efectuate din in, asa incat cine nu cunostea bine canepa nici nu putea deosebi imbracamintea din canepa de cea de in; iar cine nu vazuse canepa isi
inchipuia ca era efectuata din in.
avantaj asupra inului, fiindca ea crestea si salbatec. Din canepa, tracii isi faceau haine foarte
regele se hotari sa se reintoarca la Dunare. In clipele acestor hotarari se ivi un sol scit, care prezenla regelui o pasare, un guzgan, o broasca si cinci sageti, fard a-i mai da vreo explicatie.
sal, care cunostea limba simbolica a scitilor, talmaci solia in urmatorul mod: "daca, schimbandu-vd in pasari, nu veil scapa prin vazduh,
Impresionat de aceasta stranie solie, Darius grabi trecerea peste Dunare, si reintoarcerea in tam sa, mai ales ca aflase despre
uneltirile dusmanoase ale adversarilor sal. Aceasta este prima veste 'storied despre
21
Ion Nistor
Capitolul VII
1. Patrunderea agatirsilor in Dacia 2. Scitii in Dobrogea 3. Coloniile grecesti de la Marea Neagra 4. Coloniile grecesti de la Dunare 1. Patrunderea agatirsilor in Dacia
Triburile scitice au patruns in Romania, precum s-a aratat mai sus, pe mai
multe cal, conduse fiecare de capetenia sa. Ele straine in mijlocul triburilor tracice autohtone. Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean,
nu existe invidie si ura. La agatirsi legile erau ticluite in stihuri pe care le recitau. cantand. Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone, care aveau o civilizatie veche in statul dacic, agatirsii nu putura rezista multa vreme proce-
tre toatc triburile sciticc, ccl mai puternic era tribul agatirsilor din Dacia, numil astfel dupes regele Agathirsos, care-1 conduse acolo. Pe langa capetenia agatirsilor, mai cunoastem si
in
fruntea carora
se
aflau.
impolriva lui Darius. rcgcic persilor, fuscsc regele Idanthyrsos. Herodot mai amintesle si cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe. Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca.
500 a.Chr.), fiul lui Ariapeithes, care cunostea
arata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris (011u1). La agatirsi pare sa sc refere si afirmatia lui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yin curat. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yin curat, adica." neamestecat cu apa, "ca toarna ca la sciti". Scitii nomazi care se hraneau cu lapte de iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vin ca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doar pentru savarsirea ceremoniilor religioase. Altfel se prezinta insa situatia la agatirsii din Dada, unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la ei se refers informatiile lui Herodot.
Agatirsii erau tribul scitic cel mai puternic, care dobandi suprematia politics si economica asupra semintiilor tracice din podisul dacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolo
2. Scitii in Dobrogea
Numele acesta se mentinu numai pentru regiunea pontica din Dobrogea, care apare
Minor.
impopot.onati cu podoabe de aur. Ei isi aveau sotiile in comun, ca sa fie frati intre dansii si sa
22
in interior de-a lungul Istrului si al principallor lui afluenti. Grecii din coloniile pontice patrunsera adanc in hinterlandul dobrogean, inaintand pe Dunare in sus. Histrienii isi aveara factoria for la Carsium (Harsova) iar tomitanii la Axiopolis (mai jos de Cernavoda). Acolo, pe Dunare in sus, grecii descalecard factoriile for
Dobrogea, se pierdura cu vremea in randurile triburilor getice de acolo. De la regii for ni s-au
din coloniile pontice. Inscriptiile de pe aceste monede ne-au pastrat numele mai multor regi scitici ca Tanusa, Kanites, Haraspes, Acrossae si Sariakes.
la gurile afluentilor celor mai importanti ai Dundrii, cum erau Prutul, Siretul, Ialomita,
si Tomarova-Reni, s-au descoperit urme de asezari grecesti, iar pe Prut s-au dezgropat obiecte grecesti la Dolhesti (jud. Falciu). Se
Intre Prut si Sirel a fost dezgropata o veche factorie a histrienilor cu bogat material
arheologic din se-colul al VI-lea a.Chr., si anume la Barbosi. De acolo negustorii greci urcau pe Siret, pang la gura Buzaului si a Putnei, ajungand pana la revarsarea
Trotusului, unde s-a dezgropal faimoasa statiune de la Poiana cu obiecte vechi din secolul al III-lea a.Chr. Penetratia greceasca nu s-a oprit
infiintau colonia Panticapaion (Cherci), care stapanea stramtoarea dintre Marea Azov si Marea Neagra, devenita capitala imperiului
bosporan. La gura Donului luase fiinta colonia
Tanais, Azovul de astazi, dupes care s-a numiL si
tur5 intre masivul carpatic si larmul dobrogcan al Pontului. 0 alter sta.liune, situates pe Dunare in
marea cu acelasi nume. La revarsarea fluviului Thyras (Nistru), pe buza de vest a limanului cu
epoca protoistorica. Din coloniile pontice grecii din tara-marna se aprovizionau cu peste, miere, ceara, cereale, piei, blanuri, land si sclavi getodacici, intalniti din secolul al IV-lea tot mai des la Atena.
Ion Nistor
Thasos aveau in secolul al III-lea a.Chr. legaturi cu tarile noastre. Este probabil ca semintiile tracice sa fi deprins de la thasieni folosirea monedelor metalice. Drahme din Apolonia si Dyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baia de Cris (jud. Hunedoara), la Sebesul de Sus (jud. Sibiu), la Sighisoara si la Giurgiu, toate din secolul al III-lea a.Chr. Vase de our si argint, ceramics artistic pictata, statuete si obiecte de lux, sticlarie si
celtice din secolul at V-lea a.Chr. Din se-colul at N-lea a.Chr. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi,
precum si la Tinosul din campia munteand. Dintre numeroasele triburi celtice care salasluiau in spatiul carpato-dunarean gasim pomenite de Ptolemeu numai trei triburi, si
anume: anartli, teuriscii si cotenzii. Cultura cellica a patruns tot mai adanc in tarile noastre de la 300 a.Chr. incoace, cand semintiile celtice, ca boienii, se apropiau tot mai
Copis, Apahida, Prejmer si Tartlau, lang5. Brasov, unde s-a dezgropat chiar un car celtic,
grecesti. Palate le regilor si demnitarilor getodaci erau construite de mesteri eleni, precum ne arata literele si monogramele.grecesti de pe pietrele zidariilor ce s-au descoperit la Gradistea si aiurea. La Spantov (jud. Ilfov) s-a gasit o amfora din insula Rhodos. Inscriptia de pe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim-
care a revolutionat arta ceramicii. Formele ceramice create sub influenta celtilor din
acolo asupra sesului muntean. Pans la Piscul
frecvente sunt fabricatele de her si de pamant ars. Celtii au introdus aci prelucrarea mestesugita a fierului, precum si roata olarului
Bavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valea Somesului si a Muresului si s-au raspandit de Crasani (jud. Ialomita) anurnitc tipuri celtice se
numeroase vase grecesti provcnite dc la cliversi ncgustori. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofag adus din Asia Mica, ceea ce dovedeste
De la Tumul Magurele pana la Sucidava (Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sus si pe Dambovita, pand la Rucar si Bran. Aceasta era a doua linie de legatura director a grecilor cu
doilea curent cultural celtic, care pomea din sud-vest, de la confluenta Savei cu Dunarea,
unde salalsluiau scordistii celtici, care isi aveau
Dacia transilvaneana. Monede histriene s-au gasit in judetul Hunedoara pe unul dintre drumurile de acces la numeroasele cetati dacice din acea regiune muntoasa. Din veacul at VII -lea pana in at V-lea a.Chr. erau numai hislrienii, care intretineau aceste legaturi cu regiunile de la Dunare. In secolul at III-lea a.Chr. incepu sa se manifeste in tarile noastre influenta negustorilor din Rhodos. Capetenfile semintiilor tracice
fi
de origins celtica
si numele Danuvius
de pe teritoriul nostru primeau cu drag, dupes cum se vede, si plateau cu pret bun diverse produse ale industriei, oferind in schimb materii
(Dunarea) pentru Istrul tracic. Pe valea Moravei, in sus, a strabatut semintia celtica a galatenilor,
prime. Influenta greceasca atinse curried si domeniul spiritual. Legenda it infatiscaza pe Zamolxis drept ucenic at lui Pitagora. Astfel,
vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sa patrunda tot mai adanc in teritoriile Romaniei
care ucisera in lupta pe regele Ptolemeus Cherameus, la 280 a.Chr. Celtii galateni
de astazi si sa se manifeste nu numai pe lardmul indeletnicirilor tehnice si comerciale, ci si in domeniul preocuparilor spirituale si culturale.
5. Asezarile celtice
Influenta celtica asupra teritoriului romanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest.
Statiunile celtice de la 7'uroci, Bosolpe Tisa si de la Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe
partite Nistrului mai multe cetati celtice ca: Carrodunum, Mactonium, Vibantavarium si Eractum. In Bugeac se mentioneaza cetatea
Brita/agai, dupes semintia cellica a brilolagilor sau brilogalilor. Dincolo de Dunare, in Scitia Minor, se mentioneaza cetatile celtice Arrubium (Macin), Noviodunum (Isaccea) si Aliobris, care n-a putut 11 Inca identificata.
24
Istoria Romanilor
Capitolul VIII
1. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene 2. Viata social& si politic& a geto-dacilor 3. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare
feste tot mai hotarator asupra triburilor tracice din Balcani. Doua din semintiile tracice de la- nord
anume getii si dacii. Strabon arata ca tracii din spatiul carpato-dunarean se desfacura in cloud
populatiei autohtone a Lracilor din spatiul carpato-dunarean. Poporul acesta mare si puternic era divizat in numeroase triburi autonome, dintre care unele traiau sub principii sau regii for national!, iar altele cunosteau suprematia unor regi straini de neam cimeric, scitic, sarmatic, celtic, grec sau macedonean. Cu vremea, semintiile tracice din
sclavi, pd care alicii ii numeau, dupa originea for, gela si claim, de la dal, un nume mai vechi,
trib tracic din regiunea Crisurilor. In cursul timpului, tribul acesta, distingandu-se fats de
celelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa,
izbuti sa le impuna acestora numele sau gcntilic si astfel s-a ajuns la numele national de daci si la toponimicul de Dada. Dio Cassius
arata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale Dunarii, cu deosebire numai ca cei ce erau
asezati la dreapta fluviului se numeau mizi, iar cei de la stanga Dunarii dad. Grecii ii numeau daci zice Dio Cassius - "dupa cum se numeau
culturii neolitice, erau inrudite cu cele de la sud, dar ele nu mai constituiau unul si acelasi
Gelicele lui Crilon si Gelicele lui Dio Crisostomul. Din nenorocire, izvoarele acestea
caracteristice de acasa, ci devenird, sub influenta mediului in care traiau, popoare de sine
cuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee, din citatele altor autori an-tici. Vasile Parvan a
Ion Nistor plugaria si cresterea vitelor. Ei cresteau cai, boi, of si capre. Calaretii geto-daci erau renumiti. Boii si bivolii se injugau la car *i la plug. Din coarnele stramosilor lor salbateci,
muzica. Se canta din citera, fluier, dar mai ales din nai si bucium. Dupa ospete toata lumea se
prindea in hors. La praznice marl se aranjau jocuri cu acme si dansuri cu sabii. Femeile erau foarte iscusite in vindecarea bolilor cu
leacuri *i descantece. Ele stiau sa provoace un fel de narcotizare prin fumigatie cu samanta de canepa, tinand loc de betie. Menandros spune despre conationalii sai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multe femei. Daca se intampla sa moara cineva care
Geto-dacii erau organizati in clanuri, "gentes", avand fiecare centrul sau intr-un sat intarit la ses, sau intr-un castel de piatra, pe
sa fi avut numai patru, sau cinci neveste, un asemenea om era compatimit ca n-a stiut in viata ce inseamna cununia sl insuratoarea. Dar, ca si la musulmani, poligamia era mai
mult un privilegiu pentru cei cu dare de mans. In privinta socials, geto-dacii se diferenliau in nobili si in oameni de rand. Ca
razboi arcasi calari si pede*tri.
nuiele umplute cu pamant, unele chiar pe jumatate infundate in pamant. La deal si la munte, adaposturile se faceau din barne *i se
nici un pret. Poftele trupesti nu trebuiau sa fie satisfacute. Camea, vinul si femeia nu puteau decat sa impiedice si sa zadarniceasca nemurirea sufietului. Zeul cerului era adorat in pesteri sau pe varfuri de munte, in singuratate,
*i de la padure. Femeile dercticau in casa, macinau graul la ra*nite de mina, carau ape
in vase, pc care, pc alocuri, lc purlau pc cap cu
patrunde. Ei credeau ca nu mor, ci daca au raposal se duc la zeul Zamolxis, pe care unit
clintr -insii it numeau si Gcbelczis. La fiecare 5 ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st ii trimeteau sol la Zamolxis cu insarcinarea sa-i arate pa.surile lor de fiecare zi. Pe sol it trimeteau in chipul urmator: unii se asezau si tineau trei
nuiele de rachita si din papura sau stuf se impleteau cosuri, navoade si plase de prins
peste.
multi iscusinta, torceau firul si teseau panza din in sau canepa pentru imbracaminte. Din
trunchi de copac pentru a servi la pescuit si la trecerea apelor. Care le se miscau pe roti cu
main! si de picioare pe cel care voiau sa.-1 trimita la Zamolxis si -I zvarleau in sus, in asa fel incat sa cads in ascutisul lancilor. Daca murea,
asemenea si jugurile de la boi. Imbracamintea consta in cojoace, sube mari, mantale cu gluga si sandale sau opinci, in picioare, din land se faceau haine mai calduroase.
Pamantul se cultiva in mod rational, aplicandu-se asolamentul, adica alternarea metodica a araturilor, spre a trage din sol cel
mai mare folos posibil. Cerealele se pastrau in gropi de bucate (zimnicele). Cultura vitei de vie
Cand tuna si fulgera, semintiile geto-dacice aruncau sagetile spre cer, amenintand pe zeu,
pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zei in afard de al lor.
ajunse la mare inflorire. Amforele de vin ce s-au pastrat in statiunile preistorice arata ca
Cand patria nu se mai putea apara, regele *i fruntasii sal se sinucideau. Cand murea sotul, sotia se sinucidea si it urma in
mormant. A muri in razboi era cea mai mare
virtu le.
placere la un pahar de yin, ca si in zilele noastre. Blidele de casa erau primitive si mancarea se servea in scafe de lemn. Semintiile geto-dacice erau iubitoare de
s-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperite pand astazi. Limba geto-dacilor era cea tracica, cu o accentuate dife-rentiere insa a
26
porniti si cruzi pe timp de razboi. Erau intotdeauna calduziti de bunul for simt innascut si de o neclintitd credinta optimist-a in zei si in oameni. Din constatar. ile de mai sus rezultd deci, pand la evidenta, ca geto-dacii erau o populatie asezata, cu o cultures spirituald si
ii
purtau pdrul retezat pe frunte si la tample, lasand pletele sa cads pe umeri, destul de
lungi. Culoarea parului era blondes. La femei fata era expresiva, dar unghiulard si masiva.
puteau masura in toate privintele cu contemporanii for greci, macedoneni si romani, din sudul Dundrii. De aceea, ei nu pot fi confundati cu barbarii. de la miazanoapte si rasarit, care navalird asupra lot. Ei nu erau barbari si trebuie bine distinsi de acestia.
foloseau de aceleasi arme ca si acestia, adica de arcuri, cu care sagetau pe adversar in galopul cailor iuti si rezistenti. Din sediile for de la Dundre, se-mintiile odrizilor, tribalilor si getilor, uniti cu scitii, molestau mereu granitele Macedoniei, ceea ce determines pe regele Filip
(359 - 336 a.Chr.) sa intreprinda o expeditie impotriva tor. Dar in decursul acesteia, regele
"capileati". Barbatii purtau o camases peste pantaloni Si erau incinsi, ca sl satenii nostri, cu un brau sau cu un chimir. Pe vreme rea, se
nobilii purtau un fel de bonet de land, sau comanac, asemdnator cu caciula frigiana, in vreme ce poporul de rand este infatisat cu
capul gol sl parul rasfirat pe umeri. Parvan conchidea, cu drept cuvant, ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati,
ajuns la Istru, a trecut la geti, le-a cuprins un oras si apoi s-a intors repede acasa, dupes ce a primit bogate daruri de la acele popoare.
Amarati de vecini, cu nesfarsite razboaie si prada.ciuni si salbaticiti de multe on de tiedlosiile proprii, ei isi pastraserd insd dispozitia veseld si glumeatd, in timp de pace, dar erau
27
0 relatare mai amply asupra acestei expedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul II
a.Chr.), din care aflam ca Alexandru, favorizat de intunericul noptii, trecu Dundrea pe malul
getic in bard scobite, dintr-un singur trunchi de copac, monosile, care se gaseau in numar
Ion Nistor
cu ostirea sa printr-un intins Ian de grau, pe care ostasii macedoneni it culcara la pamant
cu sulitele. indata ce iesi din culturile de gran, Alexandra lua personal comanda asupra cava-
incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. Din pretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel rege get putea concentra in graba o armata de 4.000 de calareti si 10.000 de pedestri si ca resedinta sa se afla la o distanta de o parasanga (cca. 6
comanda asupra falangei oranduite in careu o trecu asupra generalului Nicanor. Getii, surprinsi prin repeziciunea atacului, adunasera in graba o armata de vreo 4.000 de calareti si mai bine de 10.000 de pedestri, dar ei nu rezistard primului atac al cavaleriei macedonene, pentru
km) de Dunare. Tot ei ne arata ca, la malul Dunarii, Alexandru gasi un mare num.& de barci scobite dintr-un singur trunchi, cu ajutorul carora armata macedoneand putu fi transportata dincoace de Dunare, intr-o singura. noapte. Flotila aceasta servea localnicilor pentru circulatia for obisnuita pe Dunare, pen-
sa fl aruncat pod peste Istru, it trecuse usor intr-o singura noapte. De altfel, inchegarea
falangei macedonene era destul de puternica,
care se gasea la o distanta de o parasanga de la
tru pescuit si pentru atacuri de prada si pentru apararea granitei. Flotila de Dunare cornpieta armata de uscat a getilor, compusa din
calareti si pedestrasi.
iar atacul cavaleriei irezistibil. Pusi in fata acestei situatii, getii fugird catre orasul tor,
calaretilor, care ridicara langa ei in sa nevestele si copiii, cat puteau duce caii. Inaintarea
malului, gata pentru atac, iar calaretii inaintand in front legat impolriva tor, getii parasira
copiii si femeile, cat puteau duce caii, si se indreptard spre tinuturile for pustii, cal mai departe de fluviu. Dupes retragerea getilor, Alexandru nu mai continua urmarirea tor, ci darama din temelie orasul si se rcintoarse cu bogata prada la Dunarc, pe care o trecu in
teferi.
Ajungand pe malul drept, rcgele acluse jerlfa lui Hercule si Islrului insusi, care nu-i fusese potrivnic. Dupes ce primi revista trupelor, precum si pe solii semintiilor tracice de pe ambele
Bogatia de cereale si vile atragea atentia si interesul negustorilor greci asupra acestor inuturi asa de bogale in materii prime, cum
am zicc aslazi. Cu ocazia sapaturilor arheologice, s-au descoperit in sesul muntean, pe langa o bogata
fi putut fi tot atat de bine identificat si cu Zimnicea, sau cu alts asezare de pe malul
Dunarii dintre Arges si Olt, atat de bogat in material arheologic. In apropiere de Giurgiu, bundoard, s-au gasit vreo 250 monede macedonene cu efigia lui Alexandru cel Mare.
duselor tarii putea ajunge la export, gratie imbelsugatelor mijloace de circulatie pe apes. Dar,
Nici Strabon si nici Arian nu ne-au transmis numele regelui get care fusese
Baraganului, care numai in timpurile moderne au putut fi castigate pentru cultura cerealelor.
28
Capitolul IX
GRUPAREA GETO-DACILOR IN JURUL REGELUI DROMIHETE SI EMANCIPAREA LOR DE SUB DOMINATIA SCITO-AGATIRSA
1. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul regelui Dromihete 2. Campania lui Lisimach in Getia si infrang erea lui de catre Dromihete 3. Urmasii lui Dromihete
regelui Dromihete
Macedoniei spre miazanoapte. Extinderea granitelor regatului macedonean pana la Dunare putea contribui la intarirea si siguranta tarii, fiindca marele fluviu putea servi de granita natu-
Campania lui Alexandru cel Mare la Dunare trezise poftele de cucerire ale regilor
triburilor geto-dacice de la Dunare. In fata acestei pri-mejdii, capeteniile geto-dacilor intelesera ca trebuie sa domoleasca tot mat mull inclinatiile for individualiste si sa sc grupczc in jurul cclui mai
doneana la Dunare se ten-nina cu o infrangere lamentabila. Dupa marlunile lui Palianos, Lisimach trecu Dunarea pc malul getic. De acolo el patrunse in scsul muntean, ca si Alexandru ccl
Concentrarea triburilor geto-dacice sub conducerea unitara pare sa se 11 produs curand dupa atacul regelui Alexandru, flindca pe la inceputul secolului al III-lea a.Chr. le aflam unite
destoinic si cu autoritate dintre capeteniile lor. Nu intamplator Dromihete insemna in limba for
"cel aprins" sau "eel cumplit".
dintre traci si macedoneni continuau mereu, nefiind vorba de ciocniri singuratice, ci de o intreaga serie de lupte sangeroase pentru stapanirea bazinului dunarean. Dromihete isi dadea bine seama de pericolul macedonean si de aceea el, re-orga-
armata lui Lisimach se resimti de pe urma lipsei de provizii, dar mai ales de pe urma lipsei de apa, caci era in toiul verii si setea devenise chinuitoare pentru cai si pentru oameni. In fata acestor simtitoare neajunsuri, membrii statului sau major it sfatuira sa se reintoarca in graba pentru a evita dezastrul. Dar regele nu asculta de sfatul generalilor sal, ci hotari sa continue urmarirea adversarului, sperand sa-I ajunga si sa-1 despoaie de proviziile de care avea nevoie, nedandu-si seama de cursa pe care i-o intinsese regele Dromihete.
astand totul in unna sa. Astfel armata macedoneana trebui sa inainteze printr-o regiune pustiita si lipsita de apa. In conditiile acestea
Mare. Regele Dromihete ceda de forma navalitorului, retragandu-se in interiorul tarii si dev-
di un bun conducator de ostire, cand pe la anul 300 a.Chr. izbuti sa infrunte cu barbatie un atac macedonean si sa faca prizonier pe Agatocle, fiul regelui Lisimach (301 - 281 a.Chr.). Cronicarul
Diodor din Sicilia sustine ca regele Dromihete aril
eliberandu-1 curand si trimitandu-I tatalui sau, cinstindu-1 cu pretioase daruri. In schimb, regele
Dromihete nu se multumi numai cu acest dar matrimonial, ci obtinu si restituirea teritoriului uzurpat de macedoneni. Acest teritoriu trebuie
transmis pretioase amanunte asupra atitudinii regelui Dromihele fata de Lisimach, relatand ca cu acea ocazie, se adunara in tumult si cerura zgomotos uciderea lui Lisimach. Dromihete convinse insa pe ai sai ca e mai bine
pentru dansii sa-1 lase viu, cad altfel se vor ridi29
Ion Nistor
asupra tor. Tratandu-1 bine, Lisimach va fi recunoscator fats de geti ca 1-au scapat de la
din randurile prizonierilor pe toti sfetnicii si slujitorii lui Lisimach, pentru a-i reconstitui curtea in
moarte si le va restitui, fara lupta, cetatile care fusesera ale tor. Getii se lasara convinsi si -I iertara pe Lisimach, iar Dromihete puse sa scoata
pregati un mare ospat, la care si Lisimach cu ai lui luara loc, la o masa separata de cea la care se
toata stralucirea ei de mai inainte. Dupa savarsirea acestor masuri, regele Dromihete
gropat si la Sutesti pe Buzau, si la Bontesti, langa Focsani, precum si in alte localitati muntene. Se prea poate ca resedinta lui Dromihete sa fi fost in vreuna dintre aceste localitati. Cat priveste locaTroesmis (Iglita), Dinogetia (Garvan), Aegysus (Tulcea), Noviodunum (Isaccea), Carsium (Harsova) s.a. si aceasta cu atat mai sigur, cu cat insusi Lisimach trece ca inteme- ictorul orasului
In cinstea oaspetilor fu astemuta o masa de argint, cu vesela de our si cu cele mai alese
asternute cu laicere saracacioase, gustand, la
mese simple, de lemn, din mancarurilc gatite din came si legume si band din cupe scobite din lemn sau din coarne de bour, dupa vechiul for obicei. Cand mesenii ajunsera in toiul ospatului, regele Dromihete umplu pocalul sau de corn si-1 inching in cinstca lui Lisimach, pc care it intitula
"tats ",
poftiti pe band astemute cu covoarele scumpe de acasa, pe care gelii be luasera ca prada de razboi.
Axiopolis (Cernavoda). Monede cu efigia lui Lisimach si cu inscriptia Basileos Lysimachos s-au gasit pretutindeni in sesul muntean, dar si
Streiului, langa Munccl si la Gradistea Noua, unde s-au dezgropat tezaure intregi de lisimachi, adica de monedc cu efigia si inscriptia
regelui Lisimach.
se pare mai
ai regelui Dromihete. Cronicilc n-au inrcgistrat decal izb5nda sa asupra lui Lisimach, aslfcl ca Ircbtile sa nc multumim cu relatarile lui Strabon, Pausanias si Diodorus Siculus, asupra accstui
did
doril sa vii Ia aisle 0a177C111 barbari, care duc o viala ca dobiloacele, intr-o taro frig' uroasa si lipsita de bumiliiii? Pentru cc le -ai Indiiriitnicil sa
prapadeascii ?"
aduci armata to impotriva Brit In aceste locitri unde o caste straina, expusa intemperiilor sub cerul liber de once adapost, au poate sa nu se
triburile geto-dacice sub conducerea sa unilara, cl a putut rczista atacurilor regelui Lisimach, pe care 1-a invins si 1-a izgonit de la Dunare. Prin istoria aceasta Dromihete a restabilit suprematia getica asupra cetatenilor din cireapta Dunarii, impunand vccinilor respectul fats de puterca sa. Invingator asupra macedonenilor, el s-a indreptat cu putere impotriva suprematiei scito-
La acestca Lisimach i-a raspuns, cainduse ca mare greseala a facul cu razboiul acesta, dar Ca pe viitor va cauta sa-i fie prieten si aliat, Ca nu se va lasa intrecut in cele bune de binele pe care i-1 face acuma Dromihete. Regele getilor primi cu dragoste si sullet curat declaratiile lui
numai cu redobandirea cetatilor de la Dunare, pe care macedonenii i be rapisera. Dupa toata probabilitatea, Lisimach trecuse Dunarea pe la Axiopolis, langa Cernavoda si
dainuise mai multe secolc dc-a randul, pcntru a rcdobandi vcchea libcrlatc politica pcntru neamul
Lisimach, ii aseza din nou coroana regala pe frunte si-i darui libertatca, multumindu-se
numele regelui liberator dc sub jugul scitic, dar dupa toate cite slim despre el pare mai mult ca sigur ca Dromihete a indeplinit marele rot istoric de liberator al geto-dacilor de sub suprematia seculars a agatirsilor scitici si de restaurator al
independentei politice a geto-dacilor in spatiul for ethic de la nordul Dunarii.
pare sa fi fost atrasa in cursa si silita sa capituleze. Strabon si Ptolemeu nu ne-au pastrat
urmele resedintei lui Dromihete. In schimb, un alt cronicar, si anume Diodorus Siculus, arata ca resedinta regelui getic ar fi fost in orasul Helios: Identificarea acestei localitati intampina, fireste, serioase dificultati. lncercarea ce s-a facut de a nanta cu ambele denumiri, este putin probabila. Teatrul luptelor dintre geti si macedoneni nu poate fi cautat in della Dunarii, unde hind apa
din abundenta, ostirca lui Lisimach nu ar fi putut fi chinuita de sete. Locul ciocnirii dintre geti si
identifica Helios cu Hele (Chilia), prin simpla aso-
Dunare si de pc litoralul pontic. Se stie doar ca asezarile grecesti de acolo traiau de la descalecatul for sub protectia regilor barbari, cu a caror invoire fusesera intemeiate. Mai inaintc, acest protectoral fusese exercitat de regii scili. De la Dromihete incoace. suprematia regilor scito-
Istoria Romanilor
agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra
capatai, fiindca lasitatea for i-ar fi privat de dreptul de a ft priviti ca barbati. Din putinele informatii ce ni s-au pastrat, pare sa rezulte ca dupa moartea lui Dromihete nu s-a mai ridicat multa vreme o alts personalitate mai proeminenta din randurile geto-dacilor. Belli
regilor geto-daci. Inscriptia descoperita la Bistria arata ca pe la anul 200 a.Chr. aceasta suprematie era exercitata de regele Remaxos. Contemporan cu Remaxos era si regele Oro les, capetenia altor triburi geto-dacice ce se
distinsera in lupte de aparare in contra bas tamilor, care salasluiau pe vremea aceea la
poalele Carpatilor. El insusi indraznet si viteaz, regele Oro les cerea aceleasi virtuti si supusilor sai. De aceea cand acestia furs batuti si pusi pe
fuga de bastarni, Oro les ii pedepsi, obligandu-i sa slujeasca femeilor lor, sa doarrna cu picioarele la
triburilor, vesnic gelosi de independenta for si mereu pomiti spre individualism, par sa-si, ft irosit puterile in lupte si rivalitati locale, alimentand mereu, prin atitudinea aceasta, poftele de
cucerire ale greco-macedonenilor de la miazazi si ale celto-germanilor de la miazanoapte.
ly
'
31
Ion Nistor
NOTE
1. vezi, Vasile Parvan, Getica. 0 protoistorie
a Dacia editie ingrijita de Radu Florescu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982, p. 32: Din cele mai vechi timpuri istorice, regiunea de la vest de Tyras se arata a fi fost gelled iar infiltratiile scythice par a fi de un caracter mai mult superficial si de nature trecatoare, Tomaschek crede chiar ca ar putea identifica precis tribul getic care locuia
in Moldova si Basarabia sudica, intre Siret si Nistru,
slim precis din inscriptii, ca era destul element trade, explicind, credem, cu dreptate, ca aces
problematic! callipidai agricultori, pc care Herodol ii pomeneste (IV, 17) intre Bug si Nistru, [calipizii...
Enciclopedica., Bucuresti, 2001, pp. 406 - 407, mentioneaza: Printre cele mai vechi popoare din
vecinatatea rasariteana a spatiului carpato-dunarean, mentionate in sursele literate, sunt cimmerienii. Herodot, relatand o traditie care circula la grecii din Pont, ii pomeneste ca bind locuitori ai meleagurilor nord-pontice anterior venirit scitilor. Acestia din urma i-ar fi alungat in Asia Mica, urmarindu-i prin Caucaz (Herodot, I, 103; IV, 10 - 12). Aceiasi cimmerieni sun'. apoi caracterizati de parintele istoriei ca popor pe traieste din expeclitiile de prada (I, 16), in vestul Anatoliei. Nici o alts sursa directs din cele pastrate nu-i mai aminteste pe cimmerienii nordpontici (Lextele mai tarzii reiau, in general, pove-
z
C 0
popor razboinic, ce intreprinde expeditii, uncoil impreuna cu triburile tracice ale trerilor (de aid si presupunerea ca cimmerienii ar fi fost traci, intemeiata pe o relatare discutabila a lui Strabon, I, 3, 21). Imaginea cimmerienilor ca un popor nomad,
originar din tinuturile de la nordul Marii Negre, care migreaza spre Asia Mica, s-a creat pe baza relatarilor lui Herodot. La o examinare critica, aceasta ridica o
care ar corespunde numelui regelui frigian Midas, pomenit in surse grecesti in 670 a.Chr. ca luptanduse cu cimerienii. Polrivil unei traditii macedonene,
mentionata de Herodot (VII, 73), frigii ar fi migral in
serie de probleme: sunt cu adevarat cimmerienii real!, din Asia, acelasi popor cu cei mentionati in
nord? Sunt scitii din tara mezilor (numiti iskuzai de calre asirieni, in timpul lui Assarhaddon) aceiasi cu ocilii nord pontici? Sau intreaga povestire este doar
Asia Mica, ceea ce ar parea a fi in sprijinul parer!! mullor cercetatori, dupe care acest neam ar fi contribuit la distrugerea Regatului hitit, la inceputul
secolului al XII-lea".
3. lbidem, p. 401: Cele mai vechi mentiuni despre traci par a data inca din epoca miceniana.
rezultatul unei incercari a parintelui istoriei de a pune in conexiune logica doua evenimente total diferite, petrecute cu peste doua secole inaintea scrierii Istoriilorr
5. Migratia scitilor in viziunea autorului reia intocmai ipoteza expusa de Vasile Parvan, in tratatul Getica, editia a II -a, ingrijita de Radu Florescu, Bucuresti, 1982, pp. 10 - 26. Noul tratat academic, Istoria Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, p. 409, prezinta acest subiect intr-un mod nuantat: Ata.- t momentul patrunderii scitilor in Europa cat si calea
32
Demetrios din Callatis (secolul al III-lea a.Chr.) povesteste ca cetatea Istros a Post intemeiata de
milesieni pe vremea cand scitii 1-au gonit pe cimme-
i-au Unpins pe issedoni, ce au exercitat presiuni asupra scitilor, care, ajungand in nordul Maiii Negre, i-au izgonit pe cimmerieni (Herodot N. 9). Dupes o alts versiune, scitii nomazi, ce locuiau in Asia, presati de massager', au migrat peste fluviul Araxes pi au ajuns in tara cimmerienilor, pe care 1-au alungat (Herodot N. 9). Acest model este intr-atat de sugestiv pentru a evoca evenimente ce
6. Ipoteza apartine lui Vasile Parvan si se regasepte in studiile sale, inclusiv in Getica, editia a II-a, ingrijita de Radu Florescu, Bucurepti, 1982, p. 10. in tratatul Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001, p. 410, este prezentata o viziune usor diferita: Influenta culturii scitice asupra spatiului carpato-dunarean este astazi mull mai nuantat ptivita decal cu 50 de ani in arms. in primul rand, este dificil de slabilil ce este specific
scitilor chiar in aria nord-pontica. I...) Este cu WW1 neverosimil sa atribuim multitudinea de descoperiri
parcursul a doud - trei generatii, de tip GinghisHan, pot fl, deci, avute in vedere". 8. Istoria RornAn llor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001. p. 409: in viziunea
intelegem ad litteram". Pentru consideratii suplimentare, vezi Alexandra Vulpe, Limita de vest a
Seigel lui Herodot, in ,,Studii Clasice", Bucurepti, 24,
funerare din vista arie nord-pontica in totalitate scitilor regal!, cum erau supupii lui Ariapeithes,
regele pe care Herodot 1-ar fl cunoscut indirect prin insarcinatul cu afaceri al acesluia - Tymnes gazda
parintelui istoriei pe durata scjurului acesluia la Olbia. Mai clegrabi trebuie sa vedem in accste
morminte fastuoase (sprinciare) prezcnta unei elite razboinice, a unei aristocratii ce se identifica pe plan supraregional pi supraetnic ca atare". 7. 0 interpretare unor dubitativa in Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucurepti, 2001, p. 408: Scitii reprezinta, potrivit lui Herodot, poporul ce stapanea in vremea lui tinuturile nordpontice si neamurile care locuiau acolo. Se discuta
sunt sciti1 propriu-zisi. Pared le difera intre a vedea in sciti un popor nomad, migrator, patruns dinspre Asia Centrals, si a-i concepe sub forma unui termen
generic pentru populatia autohtona, ca'reia i s-ar datora aid civilizatia epocii fierului. De asemenea,
prin Scitia s-a inteles mai ales o uniune tribala, con-
sorginte iraniana - sco/opi, dupa numele pe care, potrivit parintelui istoriei, si-1 dadeau scitii insipi. Prezentarea scitilor ca popor intrus in aria nord33
Ion Nistor
pe cale filologico-arheologica, ci e stabilit si prin marturii geografico-istorice". Localizarea agathyrsilor langa raul Maris este comentata si in lucrarea Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica,
Europei a ocolit tara noastra. Niel unul din neamurile celtice mentionate in literatura din vechime
au fost anartii, mentionati de Caesar (De Bello Galileo, V, 25) ca invecinati cu dad! la rasaritul
codrilor hercinici. Si Ptolemeu ii mentioneaza, alaturf de tauriscii (teurisci), alt neam celtic, ca situari-
Maris (pe care este firesc sa-1 identificam cu Muresul) face plauzibila situarea acestora in
Transilvania, ceea ce ar implica atribuirea grupului cultural Ciumbrud acestei populatii. Desi este postbil ca agatirsii sa fi locuit si in zona rasariteana a Carpatilor, tara for ocupa, oricum, parts din Transilvania". 11. Autorul este tributar ipotezelor emise in baza rezultatelor obtinute de cercetarea stiintifica
relateaza relaUv tarziu. Daca primele stirs sense despre getii de la Dunarea de Jos dateaza Inca din secolul al V-lea, abia in epoca lui Burebista (sec. I
a.Chr.) intreg acest spatiu se afla in sfera de interes a autorilor ale caror scrieri au parvenit pans in zilele
din epoca sa. Asrazi, in ultimul tratat academic, Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001, pp. 415 - 416, influents celtilor asupra spatiului romanesc este privita mull mai
noastre. Desi se vorbeste nominal de geti numai incepand cu evenimentele petrecule la sfarsitul
veacului al VI-lea si despre daci, abia din secolul al II-lea a.Chr., este evident ca premisele structurii for
sociale, cele ale culturii spirituale, intr-un cuvant caracteristicile etno-culturale, se conturasera sensibil mai devreme de cand Herodot a luat sUinla despre get' si C. hilius Caesar despre daci. Pentru ;ices Le v rcmu ri indcpartale s tau marturie
descoperi ri le a rheologIce".
13. 0 rclatic de suborclonarc a existat intre gctii nord-dunareni si regatul odrys care cuprindea
file urmilloarele precizari: Cum se deduce dintr-o relatare a lui Tucidide (II, 96, I si II, 97, 3), getii se af au intr-un raport de subordonare fats de regele
odrys Sitalkes. Ei au fost antrenati de acesta in cam-
puternica grupare de triburi celtice avanseaza in Peninsula Balcanied, pustiind parti din Grecia
(inclusiv sanctuarul de la Delphi), cucerind provin-
Seuthes, 2.000 de geti usor inarmati participa, in calitate de mercenari ai odrysilor, la o lupta alaturi
a lui Polyainos (VII, 38), se refers la Seuthes I (424 - 410) sau Seuthes al II-lea (400 - 387),
ultimul find mentionat de Xenofon (Anabasis, VII). (...) Organizarea de Lip pyramidal a statulul odrys a
34
Istoria Romanilor
asemenea, este foarte posibil ca. in urma slabirii puterii odrysilor, in secolul al IV-lea, mai ales la moartea lui Cotys I (359), si a trecerii lor treptate sub influenta si apoi dominatia macedoneand (in
341). getii sa-si fi disputat si castigat independenta".
14. In prezent, nu exists o ipoteza despre credintele tracilor nord-balcanici unanim recunoseuta, situatie determinate in primul rand de lipsa surselor literare, iar atunci cand se fac uncle relatari, acestea sunt extrem de lacunare. 0 sinteza a principalelor izvoare literare si epigrafice a ra'cut I.I. Rusu, Religia geto-dacilor, in Anuarul Institutului de Studii Clasice", Cluj, 5, 1944 - 1948,
Academiei Romane, Istoria Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, prezinta o conduzie a stadiului cercetarilor de pans in prezent, la pp. 786 - 787:
Z,eul suprem al getilor, Zalmoxis, apare in izvoarele antice in trei ipostaze: ca un personaj real, adica un
probabil zona ce urmeaza in aval de iesirea din Portile de Fier. Acolo putea fi stramtoare, curent
puternic si s-ar fi plasat insula potrivit descrierii de mai sus; totodata, ar fi greu de presupus 65., la acea
parea la acele 'mese comune intr-o case anume construita (un andreon) unde, dupe spusele lui
Herodot, se adunau fruntasii tarii si primeau invata-
IV,
95).
neverosimila o situare a actiunii lui Alexandra pe larmurile banatene ale Dunarii. Cercetarile arheologice ar putea eventual contribui, in cazul de rata, la identificarea cetatii getice mentionate in text, dar
tatea, adica ocultatia. Rmulta, asadar, existenta unui cult initiatic in care ocultatia si epifania sunt
momente ale unui scenariu mitico-ritual cu periodicitate bine slabilita. Accederea la nemurire nu implied insa intotdeauna initierea, cats vreme ea
de exemplu, situl de la Celeiu-Corabia, distrus in cea mai mare parte de cetatea romans si romanobizanzina Sucidava). Faptul ca, potrivit lui Arian, numelc insulei pc care s-au retras tribalii era Peuce - denumire a unei insule in preajma deltei Dunarii (de aceea unii cercetatori considers mentionarea ei ca rezultat al unei interpolari in textul lui Arian) -
2001, p. 420: Din cele relatate de marturiile contemporanilor tor, deosebirile de limba nu erau atat
de substantiale incest sa poata fi sesizate de urechea
sugereaza ca putem cauta locul trecerii lui Alexandra chiar si in Dobrogea, deli mult mai putin
probabil".
35
PARTEA II
EPOCA ROMANA
I. Regele Burebista si luptele cu romanii II. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans III. PAtrunderea romanilor in Transdanubia IV. Cucerirea Daciei V. Dacia sub dominatia romans VI. Viata economics si socials VII. Viata religioasa si culturala VIII. Provincialii si colonistii IX. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor X. Evacuarea Daciei
Ion Nistor
CAPITOLUL I
ultimul rege al Macedoniei, ceruse ajutor la getii din Moesia, care insa nu sosira la limp,
din cauza neintelegerilor pentru solda luptatorilor. Astfel, ramas lard ajutor din nici o parte,
bine distincte de acestea prin particularitati bine definite de trai, de limbs si de obiceiuri.
Una din semintiile thrice, vecind cu geto-dacii dinspre apus, erau panonienii,1 despre care Dio Cassius spune ca erau un popor salbatec, iubitor de chefuri si lenes la
munca campului. Ei nu aveau orase, ci traiau
Macedonia, legiunile incercara curand sa-si deschida drumul spre bazinul Dunarii, subjugand semintiile ilirice, celtice si tracice, care le stateau in cale. Atacurile romanilor erau
colul al IV-lea a.Chr. panonienii avura de sustinut lupte grele cu semintiile celtice ale
taur4tilor si scordistilor, dar indeosebi cu cele ale bofilor, care se ciocnira mai apoi si cu dacii. Pentru a putea patrunde in Macedonia,
Numai la sud de raul Sava, panonienii aveau o cetate intarita cu ziduri, numita Siscia (Sissek). Dunarea despartea Panonia de Dacia. In se-
cuprindeau regiunile din valea raului Hebrus (Marital. La anul 110 a.Chr., romanii supusera regatul odrizilor si silird pe regele for Cotys sa intre in raport de clientele fata de imperiu. Dupa supunerea odrizilor, guvernatorul Macedoniei Lucullus Varo se aruncal la 73
romanii supusera mai intai, in urma unor lupte sangeroase cu regina Teuta, vaduva
regelui Agron, regatul Iliriei. Deschizandu-si
miso-geto-dacice de acolo, deopotriva cu orasele grecesti de pe tarmul pontic. Apprian relateaza ca M. Lucullus a atacat pe moesi cand patrunse pana la mare, unde erau sase
orase grecesti, si anume: Hisiros, Dionysopolis, Odessos Mesembria, Callatys si Appolonia, de unde tidied statuia colosala a lui Apollo, opera
38
Istoria Rombilor
lui Calamis, si o transports la Roma.
In anul 59 a.Chr., C. Antonius intreprinde expeditii salbatice contra semintiilor tracice, dislocand triburi intregi si colonizandu-le in alte parii. Astfel, Antonius disloca
tribul bessilor din Rhodope si-1 aseza in Scitia Minor (Dobrogea). Dar in cele din urma el fu batut de getiialiati cu bastarnii si respins de la Dundre. Luptele contra tracilor furd continuate de Marcus Fison pana ce orasele grecesti de pe
contopise una cu alta. In realitate geto-dacii constituiau unul si acelasi popor cu cloud denumiri. Greet' ii numeau de preferinta gets, iar romanii, dad. In schimb, pe conationalii geto-dacilor din sudul Dundrii, de la Singidunum (Belgrad), pand la
supuse Romei.
nifesta de cate on se ridica din mijlocul for vreun conducator capabil, ca Dromihete sau Burebista, care izbuteau sa intruneasca sub acelasi steag micile for regate locale. Astfel uniti sub o conducere bund si unitard, moesogeto-dacii constituiau o impunatoare fortd mi-
chiar pe adversarii for cei mai puternici, cum erau romanii. Virgil (17 - 19 a.Chr.), Horatiu (64 a.Chr.) Propel-4u (51 - 15 a.Chr.) si Martial (43 - 104 p.Chr.) pomenesc in operele for adeseori de misi, geti si daci care ndvaleau mereu in imperiul roman, mai ales in vreme de lama, cand apele fluviulul erau inghetate. Atacurile acestea necontenitc nelinisteau pe romani in gradul eel mai Malt. Horatiu arata ca romanii,
"Ce ai auzit despre daci?" - Nam quid de Dads au-disti? Pentru a putea exercita o influents mai holdrata asupra supusilor sai si pentru a-i face sa asculte de poruncile sale, regele Burebista
Viata aceasta de pustnic, imbinata cu prezicerea unor manifestaliuni meteorologice, produceau mare impresie asupra poporului de rand care, in superstitiile sale, it socoteau un zeu. Cea mai build probes pentru supunerea si ascultarea moeso-geto-dacilor fata de regele for Burebista rezida in faptul ca oamenii acestia
loc pe Burebista ca find de natiune get, iar in altul sustinand ca. Critazir ar 11 fost batut de dad. Din marturia aceasta se vede ea Strabon, ca de altfel si Dio Cassius, identified aceste cloud popoare, care in realitate nu erau decal cloud seminlii ale aceluia.si popor, pc care in urma unui indelungat proces istoric soarta be
39
inraiti din cauza necontenitelor razboaie si sa -i indrcpte prin obisnuinta, sobrietate si ascultare de porunci, asa Inca in cativa ani el izbuli sa fulemeieze un mare si puternic
imperiu,
de de
araland ca Gelul, luand conducerea poporului sau, a inteles sa-i ridice pe oamenii acestia
popoarele vecine.
Ion Nistor
celtilor, care se unisera cu tracii si ilirii, el o pustii cu totul, iar pe boil, care ascultau de regele tor, Cretazir, precum si pe tauristi, ii *terse de pe fata pamantului, prefacand tarile cuprinse de ei intr-o vasty pustielate. Ispravile acestea razboinice fara precedent ii creara reputatia de Celtohton, a.dica Litigator de eelt.i. Infloritoarele colonii grecesti de pe litoralul
imperiul roman, pentru ca el, trecand Dunarea fara sa se teams de cineva, facea incursiuni de
miso-geto-dacice o stavila puternica contra planurilor for de cucerire in spatiul carpatodunarean. Pentru a putea zadarnici aceste planuri ale romanilor, regele Burebista se amesteca in luptele civile din imperiul roman, angajand tratative.cu Pompei, contra rivalului acestuia Caesar. In vremea aceea, imperiul roman
tectie. Cetatea Apollonia trimitea chiar oaste ca sa lupte alaturi de puternicul rege. 0 inscriptic greceasca descoperita la Apollonia ne-a pastral
se resimtea serios in urma luptelor, framantarilor sI rivalitatilor interne ce izbucnisera in timpul triumviratului al II-lea. Burebista, favorizat de aceasta conjuncture, trimise in anul 48 a.Chr. in solie tainica la Pompei pc Acornion din Dionysopolis, care mai indeplinise asemenea misiuni diplomatice. Inscriptia de la Dionysopolis, arata ca.
Macedoniei, izbutise sa-si indeplineasca misi-
ajutorul razboinicului rege al moeso-getodacilor. Dionisiopolis (Baltic), asezara o inscriptie in cinstea concetateanului for Acornion, flub lui
Caesar, triumfand asupra lui Pompei, incepuse sa face marl pregatiri militare contra imperiului dacic: La randul sau, Burebista se inarma
Dionisie, care fusesc trimis in solie la fatal lui Burebista, pentru a-i cere sa primeasca orasul sub protectia sa. In timpul din urma - conti-nua
regele Burebista, ajungand cel dintai si cel mai mare in Tracia si stapanitor al luturor regiunilor de dincolo si de dincoace de Dunare, Acornion a fost si
cu febrilitate pentru lupla decisive contra romanilor, dar rivalilalile si dusmaniile interne, conspiratiile meschine ale adversarilor sai dinlauntru stapaniti mereu de porniri separatiste au provocat caderea viteazului rege. Moartea napraznica a lui Burebista s-a
pe langa acesta in cea dintai si cea mai mare apropiere si a obtinut cele mai favorabile succese pentru patria sa, inspirand si colaborand la cele mai vajnice masuri, cu un cuvant, el dobandi bunavointa regelui pentru mantuirea celatii sale. Capitala vastului imperiu moeso-geto-
intamplat in anul 44 a.Chr., cam in acelasi limp cu asasinatul comis contra marelui sau
sfarama unitatea imperiului dunarean, iar scmintiile si triburile care-1 alcatuiau isi
redobiZuldira vechea for liberta Le si independents. Indata dupe tragicul sfarsit al lui Burebista, imperiul alcatuit de el se descompuse in patru si chiar in cinci regate regionale, care, rivalizand intre ele, nu mai puteau opune cuvenita rezistenta nazuintelor de expansiune ale romanilor spre Dunare si spre litoralul pontic. Izbucnirea palimasa a spiritului separatist pare sal fi provocat si moartea lui Deceneu, care fusese colaboratorul cel mai devotat al politicii centraliste a lui Burebista. Consecintele politice ale descompunerii
nu putea fi aparat decat cu ajutorul unei ostiri puternice, pe care Strabon o aprecia la 200.000 de oameni. Burebista dispunea deci de o forts military respectabila chiar pentru zilele noastre. Cu o asemenea armata puteau fi tinute in frau numeroasele semintii subjugate care amenintau imperiul din afara, dar putea infrana si ambitiile triburilor indigene care nu puteau uita usor vechea for libertate si neatarnare. Adversarii cci mai ireductibili ai imperi-
imperiului lui Burebista au fost cele mai tragice pentru semintiile moeso-geto-dacice de pe
ambele maluri ale Dunarii. Triburile si elementele aceslora, invrajbite intrc de, nu mai
putura rezista cu succes loviturilor romane, si de aceea ele cazura sub jugul cuceritorilor, mai intai misii din sudul Dundrii, apoi ge(nr din campia muriteana si, cu un secol mai tarziu, insisi dacii din podisul carpatic.
Istoria Romanilor
Ca p itolu I II
prieten si asociat al lui Antonius. In urma descompunerii imperiului lui Burebista scazu fireste si forta military de la 200.000 la 40.000 de combatant!. Decadenta
imperiului se evidentia tot mai mutt, prin necontenitele lupte si tulburari interne.
Sueloniu arata ea in vremea lui Augustus trei
regi geto-daci fury ucisi de romans, ceea ce facu
ca incursiunile geto-dacilor in imperiu sa devina din ce in ce mai rare si mai putin eficace. Augustus intelese sa se foloseasca tot mai bine
isi dadea seama ca un atac din afara ar fi restabilit imediat unirea si buna intelegere
intre adversarii interni din marele si puternicul
imperiu roman. De aceea, Scorilo incerca sa convinga pe supusii sai despre acest adversar,
lasand dos caini sa se bats intre ei. Cand cainii se gaseau in toiul bataii, regele facu sa apara pe neasteptate un lup. In clipa aceea cainii se
inversunarea for de mai inainte. In chipul acesta izbuti Scorilo sa faca pe supusii sai sa inte-
sa incheie legaturi matrimoniale cu regele Cotiso, fagaduindu-i myna fiicei sale Iu lia, urmand ca imparatul insusi sa is in casatorie pe fiica regelui dac. Dar planurile acestea matrimoniale n-au putut fi aduse la indeplinire. Totusi Cotiso se mentinu multa vreme in fruntea regatului sau din stanga
41
rean. Astfel, vedem cum regele Roles, din partile Darstorului, lupta alaturi de romans
impotriva bastarnilor, fara sa-si dea seama Ca
invingatorul bastarnilor nu va intarzia sa-si indrepte arma biruitoare impotriva sa. In schimb, el se mangaia cu titlul de prieten si
aliat al poporului roman. In aceasta calitate, Roles solicits
Ion Nistor
concursul romanilor contra regelui Dapix, vecinul sau dinspre rasarit. Regele Dapix fu asediat de romani in cetatea sa de resedinta
care cazu in mainile lui Crassus prin actul de
unui al saselea oras. Uniunea aceasta, spre deosebire de uniunile similare de pe litoralul asiatic al Pontului, se numea Uniunea de pe
Pontul stingsi se bucura de o larga autonomie locals, avand moneda. proprie. In fruntea ei se
afla un consiliu sau o dicta, care isi alegea presedintele, numit pentarh, si isi avca resedinta la Tomis (Constanta), metropola
Pontului.
populatia moesica din aceasta regiune. Cu acest prilej Pentapolis a fost scoasa de sub
supusa guvernatorului Moesiei, care isi avea resedinta la Singidunum (Belgrad). Tot atunci,
Dupes sangeroasa isprava asupra lui Dapix, Crassus sc arunca asupra vccinului acestuia dinsprc miazanoapte, asupra regclui Ziraxes, sub pretextul ca acesta ar 11 pastrat steagurile romane pe care proconsulul G. Anlonius Hibrida le-ar fi pierdut in anul 61 a.Chr. in batalia de la Histria contra gelilor uniti cu bastarnii. Crassus, prinzand de veste ca regele Ziraxes s-ar afla in cetatea Genucla
de pe tarmul Dunarii, inconjura cetatea pe apes
marii sau al Pontului stang. Acest prefect exercita controlul administrativ asupra
Pentarhului, avand largi atributii administrative si judecaloresti. Sub comanda guvernatorului Moesiei statea si flota de la Dunare care
0 alts capetenie a misilor replica lui Crassus care se mandrea ca romanii sunt
yeti T invins".
fluviu. Ea intrelinea legatura cu armata de uscat si transporta, in caz de nevoie, trupele romane acolo unde prezenta for era urgent
ceruta de imprejurari. Din relatarile lui Tacit aflam ca teritoriul Dobrogei si Cadrilaterului de astazi in pri-
bine cultivate si era bine populates, avand numeroase targuri, cats vreme partea vestica
Durostorum
une numita Pentapolis, adica uniunea celor cinci orase pontice, care devenisera mai apoi chiar Hexapolis, prin primirea in federatie a
42
Istoria Romanilor
a regelui Ziraxes al miso-getilor. Localitatile moeso-getice de-a lungul Dundrii furd ocupate militareste de romani, inzestrate cu garnizoane pentru trupele de granita si legate intre ele cu drumuri strategice, construite dupes cerintele militare. Pe timpul imparatului Tiberius s-au desfundat in parte si strdmtorile de la Portile de Fier, prin drumuri sapate in stances, care faceau legatura cu capitala provinciei
Singidunum prin Viminacium (Costalaci). Trei
Inferioare a fost poetul Ovidiu Naso, care in cei noua ani de exil petrecuti la Tomis (Constanta) se manifests acolo ca soldat, magistrat si seri-
itor.5 Traind acolo intre greci si get!, Ovidiu avu prilej sa cunoasca si alte semintli barbare cum erau bessii, sarmatii si bastarnii, navalitori din Basarabia si Moldova. Acolo a scris Ovidiu cunoscutele sale opere literare Tristia, Ponticele si Epistolae ex Ponto. El a luat parte,
de pe urma gerului, a murddriei si a obini s-au pastrat. Grecii din Tomis cinsteau
foarte mult pe poetul surghiunit
structia de turnuri de veghe in punctele strategice mai importante, limesul dunarean deveni o granita military bine pazita si in consecinta greu accesibild barbarilor din stanga Dundrii.
ceiurilor grosolane ale bastinasilor. Ovidiu a deprins acolo si limba getia, in care a scris si poezii, care, din nenorocire pentru stiintd, nu
si -1 facurd chiar agonotet, adica presedinte al serbdrilor si sporlurilor pc care le aranjau in cinstea zeilor si spre distractia spectatorilor.
In escadroanele si batalioanele auxiliare romane puteau intra si neromani, adica barbari, ca si misi, geti, dad, sarmati, sciti, care in urma indelungatului serviciu militar
romanizare a miso-geto-dacilor de la Duna re.
Prin restabilirea linistii Sl ordinii in noua provincie, romanii creard conditii prielnice pentru propasirea ei culturald. Numdrul populatiei spori din an in an, iar viata economica ajunse curand la mare inflorire, astfel ca dupes anul 70 p.Chr. Moesia putea contribui cu cerealele ei la aprovizionarea Romei. Prosperi-
Ovidiu arata in una din scrisorile sale ca pe vremea sa in Tomis nu se gdsea nici un singur om cu care sa fi putut schimba o sin gura vorbd in limba latind. Tot de la Ovidiu aflam ca pe timpul exilului sau dintre anti 9 17 nu s-au produs decal cloud atacuri asupra limesului dunarean, unul in anul 12, indreptat contra cetatii Aegissus (Tulcea) at altul in anul 15 impotriva cetatii Troesemis (Iglita), dar
Dundre mai sus de gura Jiului. Inscriptiile descoperite in timpul din urma ne-au pastrat
numele mai multor guvernatori ai Moesiei pre-
Asaltul impotriva cetatii Troesemis fu respins cu succes grape energicei interventii a guvernatorului Moesiei, Lucius Pomponius Flaccus, primul sef politic si militar al provinciei. Acest Flaccus este faimosul batman ramlean din care cronicarii Renasterii plasmuird pe eroul anonim al vlahilor, adica al romanilor, zice Miron Costin: "tar cum al lie acest nume Vlah de pe Flab hatmanul Ramului, precum au scris unii, basme sunt."
43
Ion Nistor
Capitolul III
transdanubiana - mater eius transdanubiana care fugise de groaza barbarilor in Dada noud a imparatului Aurelian. Astfel, vedem cum ofi-
Regiunea aceasta de ses si dealuri, care se intindea din valea Oltului pana la tarmul Nistrului, cuprinzand astfel Muntenia si
Moldova de mai tarziu, era numita de romani, Transdanubia. Imparatul Augustus sustine in inscriptia de pe monumentul de la Anoka (Ancana) ca a trecut cu ostirile sale dincolo de Dunare trans
Tivoli in Italia arata ca guvernatorul Moesiei, Tiberius Placetus Silvanus Aelianus, trecu cu ostirile sale in Transdanubia, de unde ridica
Dupa cercetarile mai recente, Sextus Aelius Cato ar fi cuprins cu ocazia expeditiei
sale in Transdanubia o fasie de pamant din sesul muntean in fata Iagarelor de la Ratiaria
(Arciar), Novae (Sistov) si Oescus (Gigau) i ar fl
ridicat aci, pentru apararca limesului dunarean, valul cunoscut sub numele Valid cel Mic,
44
Istoria Romardlor
pornesc de la Cetatea, la nord de Calafat si duc
fi colonizat in regiunile pustii din Transdanubia, careia ii urmara mai apoi si altele, dupes cum se va vedea. In anul 6 p.Chr. s-a organizat
4. Expeditia imparatului Augustus contra geto-dacilor si fortificarea capetelor de pod din Transdanubia
Din cuprinsul celebrei inscriptii de la Ancira, care preamareste faptele de arme ale imparatului Augustus, aflam ca, dupes infrangerea getilor din Moesia, imparatul trecuse, in
urmarirea gintilor dacice - Dacorum gentes din Transdanubia pentru a le supune imperiului roman. Pribegirea sarmatilor spre campia Tisei slabi simtitor puterea ofensiva a barbarilor din Transdanubia. Romanii se folosira de aceasta slabiciune pentru a cuprinde si a intari
capetele de pod de pe malul stang al Dunarii de la Cartal, din fata Noviodunului, de la Paloda (Barbosi), de la Ca larasi, in fata Durostorului, de la Marisca (Oltenita) si de la Zimnicea din
arica, pe care Herodot o aratase in partile Marti Caspice. De acolo sarmatii navalira spre fluviile scitice Borysothenes, Hipanys si Tyras, le razbotezard dupes limba for in Danapris, Magus si Danastris. Nomenclatura aceasta sarmatica s-a pastrat pentru fluviile acestea pand in timpul de fata sub forma de IVipru, Bug si Nistru.
in scopul acesta vadurile Dunarii cele mai prielnice, care au servit ca trecatoare peste
marele fluviu in toate 'razboaiele pasta in zilele noastre. La aceste vaduri, malurile Dunarii se
Tot sarmatii inlocuisera si numele de Scitia pentru aceste regiuni prin cel de Sarmatia, care se pomeneste asa de des in istoriografia medievala. Triburi sarmatice trecura si
Dunarea in Moesia si indeosebi in Scitia Minor,
tidied deasupra imprejurirnii de nesfarsite lacuri si balti si inlesnesc astfel legarea prin
despre care Ovidiu sustine ca, pe timpul sau, era tot atat de sarrnatica pe cat era de getica. Alte triburi sarmatice, numite iazigY,
poduri stabile sau plutitoare. Valul mic dintre Calafat si Giurgiu fu ridicat pentru apararea acestor trecatori in contra unor atacuri masive care puteau fi intreprinse oricand de catre barbarii din sesul muntean.
muntii din apropiere. Iazigii sarmatici din lundie Tisei, cu fetele for tatuate, adica impodobite cu figuri in diferite culori, raspandeau groaza in jurul lor, prin jafuri si pradaciuni. Ei purtau barbs si plete lungs st aveau pe cap caciuli frigiene. La razboi porneau calari si cu lanturi de gat pentru ferecarea prizonierilor, astfel ca figurile for se pot distinge usor din randurile barbarilor de pe coloana imparatului Marcus Aurelius din Roma.
din limanul Nistrului. Data cuceririi Cetatii Albe de catre romans poate fi stabilita foarte lesne cu ajutorul unei note, pe care magistratul suprem al cetatii Publius Aelius Calpurnius o adaugase la textul unui decret imperial din februarie 201. Prin decretul acesta imparatul Septimius Severus acordase cetatenilor din
Tyras anumite privilegii fiscale. Pe acest decret
for
asalturi impotriva limesului dunarean. Figurile for grosolane se pot distinge si ele usor din
45
marele magistrat avu fericita inspiratie sa insemneze cu mana proprie ca cetatenii orasului se invrednicira de aceasta inalta
Ion Nistor
favoare imparateasca chiar cu ocazia aniversarii a 145 de ani de la incorporarea cetatii in
precum se vede aceasta si din bogatele resturi de ceramics, de arme si de oseminte, care s-au gasit uncoil chiar in tumuli grupati in chip de cimitire in localitatile Basanesti (jud. Bacau), Bratea (jud. Bacau), Rapele de la confluenta Tazlaului cu Trotusul, Homocea (jud. Tecuci), Domnesti (jud. Putna), Cismesti (jud. Tecuci) si.
scadere a anilor 145 de la data decretului din 201, obtinem exact anul 56 cand Cetatea Alba ajunse sub dominatie romans.
ruts iaziga pentru traficul international, care pornea de la Tisa si ducea departe, dincolo de Nistru panal la granita regatului Pontului si Bosforului al lui Mithridates. De la Tyras
dezgropat ruinele unui castel roman, a carui identificare cu Augusta, mentionata de Ptolemeu, pare foarte verosimila. 0 diploma mifitara romans din anul 92, care s-a gasit la Bretcu, arata ca drumul care ducea pe Trotus
in sus, pand la trecatorile Carpatilor, servea ca linie de comunicatie intre Moesia Inferioard si Dada Carpatina. Veteranul roman care isi gasi moartea la Bretcu nu putea ajunge acolo de la Dunare decal pe linia Palonda - Piroboridava Augusta.
Ca punct si centru comercial de prim rang, Celalca Alba depindca in celc militare si
administrative de guvernalorul Moesici Infcrioare. Comunicatia cu imperiul se facea pc
apa prin mijlocirea fold moesice, iar pe uscat,
6.
Siretului si a Trotusului
care romanii se grabira sa-1 ocupe, probabil deodata cu Cetatea Alba, era Piroboridava
Acolo,
(Poiana) de la confluenta Trotusului cu Siretul. ca si Cetatea Alba, stationa un detasament din Cohors Hispanorum Veterana Equitata, care isi avea garnizoana in Moesia. Piroboridava era un important centru de comunicatie, la mijlocul drumului care lega Paloda (Barbosi) cu Augusta (Oituz), unde s-au gasit caramizi cu inscriptia COH.H.I.S. provenind de la aceeasi cohort& romans, care avea, precum am vazut, detasamentele ei si la Cetatea Alba si
arheologice din aceeasi epoca s-au facut la Casin i la Fantanele, langa Sascut. La Calu, asezat in Campia lui Dragos, pe un pinten de deal cu numele semnificativ de Horodistea, care atinge linia de la revarsarea torentului
Calu, a putut fi dezgropata o intreaga asezare geto - dacica din vremea suprematiei romane. Asezarea este suprapusa unui strat mai vechi, apartinand civilizatiei neolitice, imprejurare care constituie o elocventa dovada pentru continuitatea domeniului etnic geto-dacic al civilizatiei neolitice din spatiul carpato-dunarean.
Regiunea din preajma acestor drumuri era Inca din epoca preistorical bine populates,
46
Istoria Romanilor
pe care romanii o folosird pentru aproromani pentru a servi ca escala pentru flotila si
Pe Ialomita si afluentii ei in sus, romanii patrunsera pana la Drajna, unde s-au gasit
In fata Transmariscei (Turtucaia) se
revarsa Argesul in Dunare. Pe valea Argesului si a afluentilor lui, romanii patrunsera adanc
sai afluenti, Moldova, Suceava si Bistrita. Ptolemeu arata ca muntii in care carpii isi
numirea Carpatilor s-ar datora semingei getodacice a carpilor. In tabula lui Pentinger din secolul al IV-lea, Carpatii apar sub numele de Montes Bastarnicae, dupa semintla sarmatica a bastarnilor. Ammianus Marcellinus numeste Carpatii Montes Serrorum, dupa tribul serrilor
latinesti sunt adeseori pomeniti sub numele de Alpes Nivium, adica Muntii Zapezilor. Se pare insa ca numirile acestea asa de variate pentru Carpati se refereau numai la anumite masive
care pornea de la Flamanda, mai jos de Gura 011ului si ducea sus spre munti, prin Rosiorii
vremelnic triburile barbare ale bastarnilor si serrilor. Populatia autohtona din acesti munti erau geto-dacii, iar in speta carpii geto-daci,
Muntenia, Moldova si Basarabia de mai tarziu Inferioare ca unitate administrative autonoma, controlata de comandantii militari din garnicomandorii flolei moesice din porturile fluviale de pc artibele maluri ale marclui fluviu.
intregului arc al Carpatilor, de la piscurile Tatrei pand la Portile de Fier din stramtorile
Dunarii.
Vecinii carpilor dinspre miazanoapte erau coslobocii din Moldova de sus de unde incepea, dupa Ptolemeu, Sarmatia, cu larga ei extindere dincolo de Nistru. Costobocii se inrudeau de-aproape cu dacii, precum adeveresc numele for de personaje ca Natoparus, Pieporus, Sabitus, Drilgii s.a. 0 inscriptie din anul 180 aminteste de Zia, Estee lui flatus, de neam dac, sotia lui Pieporus, regele costobocilor - "Zia 7Yati glia, Daca, uxor, Piepori
regis Costoboensis".
Jiu
Romanii mai desfundard si vaile raurilor Buzau, lalomita, Arges si Olt, pentru a
putea exploata mai bine boga.tiile sesului
muntean si ale regiunilor de dealuri. Mai sus
de .Serpe.ptipe Siret, localitate asa de bogata in
sera tiraniei Ion La randul 'or, geto-dacii adoptard o tinuta prieteneasca fata de romani.
Ion Nistor
locals. Cele mai multe dintre acestea duceau o viata nestatomica, indeletnicindu-se numai cu
razboiul si vanatul, ca si navalitorii uraloaltaici de mai tarziu. Toata grija muncii si a productiei apasa asupra indigenilor. Asa se explica faptul Ca semintiile barbare care invadasera in Transdanubia s-au risipit in
toate vanturile, cats vreme populatia indigena
in Transdanubia si pentru propasirea ei economics, populatia autohtond geto-daca nu intelegea sa renunte la viata libera si independents. De aceea, capeteniile triburilor getodace nu lasau sa treaca nici un prilej, cand acesta li se oferea, de a se ridica impotriva romanilor cuceritori. In scopul acesta ei se uneau cu roxolanii si bastarnii sarmatici pen: tru a ataca necontenit limesul dunarean spre a-si deschide drum prin el in Moesia romans. Astfel navalira ei in iarna anului 67 p.Chr. peste Dunarea inghetata si patrunsera adanc
in Moesia, devastand totul in calea Tor. Numai
nici locul din eampia munleana unde s-a dal batalia dintre romani si geto-dacii aliati cu ro-
arata ca agricullura constiluia in varsta de bronz una din indeletnicirile principale, pe Tanga cresterea vitelor si pastoritul. Starile
acestea de lucruri au dainuil in timpul supre-
impreuna cu principii si regii Tor, pentru a spori numarul contribuabililor din aceasta
provincie. Cu acest prilej, el -a adus regi pana
iar raza for de aprovizionare se extindea departe asupra regiunilor transdanubiene. Ostirea romans se aproviziona din Transdanubia cu cereale, carne, piele si Lind si
aceasta cu atat mai mult cu cat stim Ca anumite piese de echipament pentru trupele de la
Grecia.
I ntreprinzatorii
parte. In fine, elogiul arata ca. Tiberius Plautus Silvanus Aelianus a fost primul guvernator al Moesiei care a usurat lipsa de paine a poporului roman, trimitand din acea tara multe grane pentru aprovizionarea Romei. Din cuprinsul acestui interesant elogiu
se vede ca. populatia Transdanubiei din acea vreme se compunea din geto-dacii autohtoni si din roxolani si bastarni, pribegiti acolo. Din
48
zdrobitoare, incat multe dintre capeteniile for cazura -in captivitate. Unele dintre capeteniile acestea furs duse dincolo de Dunare impreuna cu supusii tor, iar altele puse in libertate, dupa ce se invoira la adorarea steagurilor romane.
Nistrului, mai sus de Cetatea Alba. intre posesiunile manastirii Cozia se gasea, pe timpul lui
Mircea,
Plautus Silvanus Aelianus restabilise autoritatea imperiului si in regatul pontic si bosporan, silind pe regii scitilor sa opreasca impresurarea Chersonului. Prin interventia aceasta, guvernatorul *Moesiei nu facea decat sa calce pe urmele regelui Burebista, care si el exercitase cu putere si autoritate un protectorat asupra Crimeei si asupra regiunilor de la
gurile fluviilor Bug si Nipru. Prin reluarea aces-
Prut, in geana lacului Brates. Valul acesta servea, de buns seams, pentru apararea centrului de la Barbosi a vadurilor Dunarii, din
fata garnizoanei de la Troesmis (Iglita). Brazda lui Novac si prelungirea ei pana la Nistru avea
ajungea pand la Troian, adica pana la Brazda lui Novac, dovada ca acesta, pe vremea aceea, se numea Troian. Un val mai mic leaga in cerc convex Serpe.stif, pe Siret, cu Tulucestii, pe
Cara indoiala destinatia sa asigure romanilor operatiile for viitoare impotriva geto-dacilor si sa stavileasca prin santuri si valuri ridicate pe teren invazia barbarilor din rasarit.
Marta in mans cu ocuparea capetelor de pod si a punctelor strategice din Transdanubia,
exercitarea unui control cat mai sever asupra necontenitelor miscari ale diverselor semintii orientate in migrarea for spre apus.
campia Tisei. Inca din anul 5 p.Chr., ei patrunsera acolo, ocupand si fortificand Tauruminium din fata Singidunurn-ului (Belgrad) si inaintara apoi pe Tisa in sus, pana
(Altenburg), Savaria (Sleinamanger), Arraba (Raab) si Aquinum (Buda). In conformitate cu acesle insemnate largiri de granita, Panonia fu
Panonia Superioara sl Panonia Inferioara. In fclul acesta, romanii intelescra sa-si asigure, din vrcmc, pozitil strategice ncccsarc pentru lovitura decisiva impotriva geto-dacilor. La randul tor, gelo-dacii isi deters bine scama de pericolul care ii ameninta si de accea adop-
jura'ri.
49
Ion Nistor
Cap 'tofu' IV
CUCERIREA DACIEI
1. Regele Duras sau Diurpaneus, predecesorul lui Decebal 2. Situatia politica la urcarea pe tron a regelui Decebal 3. Luptele regelui Decebal cu imparatul Domitian 4. Primul razboi al impfiratului Traian contra Dacilor lui Decebal 5. Al doilea razboi intre daci si romani 6. Columna lui Traian de la Roma si monumentul de la Adamclisi
Opius Sabinus. Dupes toata probabilitatea, Walla s-a dat la Nicopolis (Stari-Nikup) in Balcani. Biruinta aceasta neasteptata a getodacilor asupra romanilor trezi din nou nadejdea de libertate la semintiile miso-tracice din doilea Burebista, restauratorul marelui imperiu miso-geto-dacic, de pe ambele maluri ale
Dunarii.
triburile it ridicard in fruntea lor, infrangandusi in fata primejdiei comune pornirile lor innascute spre independents. Regele Decebal intruchipa, impreuna cu marii sal predecesori, Dromihete si Burebista, pe cei mai stralucitori astri de pe firmamentul politic al Daciei carpatine, care au aruncat peste veacuri razele luminoase ale stralucirii si vitejiei lor. Regele Dromihete, care infruntase trufia macedoneand a guvernatorului Lisimach, a fost eroul liberator al geto-dacilor de sub robia
Fuscus cu misiunea de a infrunta indrazneala regelui Diurpaneus. Acesta a avut de sustinut multe si grele lupte impotriva regelui geto-dac, pang ce izbuti infranga, sa-1 alunge pesle Dunare, impreuna cu aliatii sal transdanubieni
si sa -1 urmareasca pana in Dacia. Mahnit peste masura de acesle grele infrangeri, Diurpancus
trecu deodata comanda trupelor si coroana regard a Daciei asupra lui Decebal, cel mai razboinic dintre numerosii sell de triburi ai
dacilor.
taramurile, pregalind astfel climatul priincios pentru receplarea limbii .si cullurii romane. Dromihete rasa urmasului sau Oroles o tars units si consolidates politiceste, astfel ca sl acesta se putu afirma ca vajnic stapanitor al geto-dacilor. Numai sub urmasii lui Oroles, inclinarea miso-geto-dacilor spre dezbinare si individualism local, de trib reduse fortele lor ofensive si slabi pulerea lor de aparare pana
50
Istoria Rom'anilor
la mijlocul secolului I a.Chr., cand triburile miso-geto-dace, zguduite de pericolul roman care le. ameninta, putura fl din nou unite sub regele Burebista, pentru a da cea mai stralucita dovada de virtutile for razboinice. Al treilea din acest falnic manunchi de intemeietori de tars a fost regele Decebal, care a inteles sa lupte pans la jertfire de sine pentru
libertatea si independenta regatului sau. Prin chemarea sa la domnie, ajunse in fruntea getodacilor unul dintre cei mai darji si neimpacati adversari ai imperiului roman. Noul rege intelese sa-si asocieze pe toti barbarii transdanubieni si sa-i mobilizeze in lupta inversunald
impotriva romanilor cotropilori. Coalitia aceasta a barbarilor ameninta serios linistea imperiului roman atat la Dunare, cat si la Tisa de mai bine de cloud decenii. Ea n-a putut fi infranta
romance trecu Dunarea la Oescus (Gigeu) in fata Sucidavei (Celei) ceva mai sus de gura
imparatul Marcus Ulpius Traianus, vrednic si egal adversar al regelui Decebal. Spre deosebire de marii sai predecesori, regele Decebal nu se putea intemeia in giganli-
retragere spre muntii impaduriti, fortificatii naturale care serveau ca loc de refugiu si de adapost contra navalitorilor. Comandantul
asteptand momentul prielnic, trecu subit la contraatac sl aplica romanilor navalitori una
decat pe triburile dace propriu zise, care it ridicasera pe tron. Fiindca pe vremea sa atat moe-
Moldova de mai tarziu, ajunsesera dependente de imperiul roman. Dar imprejurarea aceasta
din cele mai dureroase lovituri din cate suferisera pans atunci din partea dacilor. Cornelius Fuscus fu ucis in lupta, iar armata comandata de el fu in buns parte macelarita. Pe langa un mare numar de prizonieri, dacii ajunsera si in posesia unui bogat material de razboi, cuprinzand arme de tot felul, masini de asalt, sleaguri si imbelsugate provizii. Locul infran-
identifical. Natalia trcbuic sa 11 avul loc undcVil in valca Oltului, mai sus de valul Jul Novae, intr-un Wren inchis, pe linia in care regiunea
Catastrofa lui Cornelius Fuscus a trezit un dureros rasunet in lumea romans. Cornelius Tacitus relateaza ca in urma acestei
sangeroase infrangeri nu mai putea fi vorba de
mult pornirea imparatului Domitian impotriva dacilor. El hotari sa atace pe Decebal din nou,
Transdanubiei. Solii lui ajunsera si la regele Pacorus al partilor pentru a-1 pune in garda
fata de primejdia romans si pentru a-i propune
ajunge la Berzovia (Jidovin), situat pe Berzovia (Barzova), un afluent al raului 77biscus (Timis)
pe care it atinse mai jos de Lugoj, la Tapae, care cu greu poate fi identificata cu Tabia de azi, mai jos de Lugoj. Ea trebuie cautata in
Ion Nistor
valea Bistrei, in partite Bantarilor, din preajma curmaturil de la Poarta de Fier. Acolo i1 astepta ostirea Iui Decebal. Lupta dintre romani si daci a fost foarte apriga si s-a sfarsit cu infrangerea sangeroasa a dacilor.
impotriva marcomanilor, precum arata inscriptia lui C. Velius Rufus de la Tivoli. Este de bund seams vorba de regiunile dacice din
isi deschide drumul spre capitala lui Decebal Sarmizegetusa (Gra'diste), care se gasea la nord
la Roma pentru a sarbatori izbanda asupra dacilor, dar Cara sa-si fi insusit titlul de dadcus, dupes obiceiul invingatorilor, pentru a nu jigni susceptibilitatea regelui Decebal, pretinsul sau.prieten si aliat. Intelegerea cu romanii, oricat de umilitoare parea in ochii unui rcge energic si viteaz ca Decebal, ii ingadui ragazul necesar pentru a
Hategului. Pentru a opri inaintarea navalnica a romanilor spre resedinta sa, Decebal recurse la stratagema camuflarii- trunchiurilor de copaci
retezati pand la inaltimea unui stat de om in ostasi dad pentru a impresiona pe adversar
prin multimea ostirii sale. Stratagema prinse si
determine pe invingatorul de la Tapae sa se retraga spre Dunare, pe drumul pe care inaintase indata ce Decebal, vazan. du-si amenintata
Domitian solie de pace. Solia fu bine primita de
oferea. Regele se folosi de tehnicienii romani pentru a-si reorganiza ostireasi a-si repara for tificatiile cele mai ascunse. In felul acesta el reusi sa readuca Dada in stare de aparare fats de oricine, chiar fats de romani. Asa se explica perioada de pace si liniste din partea dacilor, in timpul domnici imparatului Domitian si chiar a
Nerva (96 - 98).
bogate trofee de razboi, pe care dacii le luasera de la romani in luptele anterioare. Solia daces fu
Marcus Ulpius Traianus (98 - 117)10 care se convinse, curand dupes venirea sa la domnie,
ca regele Decebal nu intelegea deloc sa se cornporte ca rege federat si clientelar al Romei si ca.
romanilor cuvenitul ajutor contra marcomanilor, guazilor si sarmatilor iagizi, imparatul consimti sa recunoasca pe Decebal ca "federat al imparatului" si sa-i trimita chiar subsidii banesti. Imparatul ingadui, de asemenea,
pentru redobandirea vechii sale neatarnari. Imparatul Traian ocupd un loc de frunte in randurile celor mai mad carmuitori de popoare. Izvoarele timpului ii considera ca
"optimus princeps".
pul legiuitor al imperiului si bunatatea lui devenise proverbiala. Urmasii sai pe tronul
imperial al Romei erau salutati cu urarea de a
supunerea regelui Decebal fats de imparatul Domitian nu era decat un simulacru la care se vedea nevoit, sub presiunea imprejurarilor
neprielnice. El accepts numai de forma rolul de
Prietenii sai sustineau ca Traian obisnuia sal incheie totdeauna declaratiile pe care be facea cu solemnul angajament: "Asa imi voi preface
Dada in provincie romans ". Pentru aducerea la indeplinire a acestei hotarari, Traian incepu chiar din primul an de
rege clientelar al Romei si ingadui trecerea legiunilor romane prin teritoriul dac in lupta
52
Istoria Romanilor
ziliile dacilor din munti nu puteau fi cucerite decat printr-un atac combinat din apus si din rasarit. In scopul acesta ei organizara o a doua armata de invazie in Dacia, care, inaintand pe Valea Cernei in sus, sa se uneasca cu fortele armate care patrunsesera pe valea Timisului. Dar nici Decebal nu ramase inactiv in timpul iernii, ci, folosindu-se de Dunarea inghetata, repezi, in unire cu aliatii sai barbari, unitati sprintene in Moesia, pentru a zadarnici planurile romanilor. Traian preintampind insa lovitura si respinse pe agresori peste Dunare cu pierderi mars si sangeroase. In primavara anului 102, roman!! reluard operatiile in contra dacilor. La noua ofensiva impotriva lui Decebal colaborard si
romans inainta prin Banat spre capitala Daciei. Linia de patrundere ducea "pe la
Bersovia la Aixis" (Azizis), precum arata sin-
preajma Sarmizegetusei, care nu putea fi cucerita atat de usor. Cum insa romanii
strangeau tot mai mult cercul de asediere din
gurele randuri ce ni s-au pastrat din comentariile lui Traian asupra campaniilor sale contra dacilor, pierdute din nefericire. Bersovia, situates pe raul Bersovia (Barzava), un afluent al Timisului, a fost identificata cu Jidovin de astazi, iar Aixis sau Azizis, situat la nord-est de Bersovia, corespunde, dupes toata probabilitatea, Ezerisului din zilele noastre. De acolo
jurul capitalei, Decebal isi dadu seama ca sortii izbandei nu puleau cadea in favoarea sa.11 De aceea, el nu pregeta de a trimite repetate solii
ostirea romans se indrepta spre est in valea Timisului si a Bistrei, spre curmatura de la Porti le de Fier, unde intampina prima rezistenta serioasa din partea dacilor. Ciocnirea
sangeroasa a avut loc si de asta data la Tapae. Daces rezistenta dacilor fu infranta in campul liber, totusi trecatoarea de la Porti le de Fier, de la Zaicani, fu aparata vitejeste de Decebal, ast-
vanene Sarmizegetusa ramase, ca si pe vremea lui Domitian, inaccesibil pentru romani. Se vede ca trecatoarea aceasta era prea bine intarita si aparala de Decebal, pentru ca Traian sa o poata lua in cursul campaniei din
anul 101. De aceea, imparatul consolida cat putu mai bine pozitiunile ocupate in Banat si fiindca intre timp cazuse iarna, el amana con-
primeasca sub nici o forma cetateni romani in serviciile civile si militare ale regatului sau. Dar cea mai grea conditie pentru Decebal era fall indoiala renuntarea formals la capetele de pod de pe malul oltean si banatean al Dunarii, pre-
este mai mult ca probabil ca dupes prima campanie a lui Traian in contra dacilor, teritoriul camas acestora nu mai cuprindea nici Oltenia si nici Banatul, ci se marginea numai la
53
Ion Nistor
regiunile de dincolo de coroana de munti din
podisul dacic propriu zis. La concluziile acestea duc marturiile fragmentare care ni s-au pastrat asupra campaniei *i care amintesc de retragerea lui Decebal "din teritoriul cucerit de
Traian" ca si din provincia ocupata" de romani. Iar Dio Cassius, relatand asupra ispravilor de arme ale lui Traian asupra
Dacilor, arata ca imparatul Iua "muntii intariti cu ziduri", unde gasi arme. ma*ini *I robi. In conditiile acestea, a*a de grele pen-
tru Decebal, s-a putut incheia pacea intre romani si dad, in toamna anului 102, cand
parte din ele *i sa ridice in taina altele not. Urmele acestor vechi fortificatii dacice s-au pastrat pand astazi pe piscurile de munti din valea Sebe*ului, a*a bunaoard la Costesti,
dad, veniti la Roma sa intareasca in fata senatului legamantul de supunere a regelui lor.
Decebal, dar mai ales pe garnizoana romans, pe care o lasase in Dada banateana, imparatul Traian se crezu in drept sa serbeze marele sau
Piatra Rosie, Gradistea Muncelului si altele, pe coama muntilor din preajma Portilor de Fier *1
Decebal
maid declaratie de razboi. In urma acestei declaratii, imparatul Traian porni din nou la
Dunare cu gandul hotarat de a supune Dacia si a o preface in provincie romana. Si astfel se dezlantuira in anul 105 p.Chr. lupte grele si sangeroase intre romani si daci, care dainuira aproape dot ant *i se terminara cu distrugerea regatului lui Decebal si cu organizarea Dade!
in provincie romana.
pace impuse de Traian nu pentru ca ar fi avut de gand sa be respecte, ci numai pentru a scapa din stramtoarea in care se afla. De aceea, mare
fu uimirea imparatului - zice Dio Cassius cand i se aduse la cuno*tinta. ca. Decebal
unelteste pe fata contra legamantului de pace, ca primeste din nou dezertori in serviciile sale,
Moesia Inferioard, trecu podul de la Drobeta *i inainta apoi in cloud coloane pe Jiu *I pc Olt in sus, deschizandu-si drum prin pasurile Vulcan si Turnu-Rosu spre capitala Dacilor Sarmize-
Decebal, Ostirile romane pornira de la cunoscutele lor capete de pod din Banat *i Oltenia.
Pentru o legatura mai trainica cu regiunile transdanubiene, Traian incepu constructia unui pod peste Dunare, opera arhitectului Apolodor din Damasc. Podul fu construit la
Drobeta (Turnu Severin) pe 20 de piloni, cu un cap de pod intArit in Drobeta, pe malul stang al
de romani. Decebal fugi in munti unde isi adund resturile stilt sale infrante, pentru o
ultima sI disperata" rezistenta.. Dar o actiune unitara contra romanilor nu mai era posibila.
54
Istoria Romanilor
De aceea, rezistenta dacica degenera dupa cum se *tie din numeroasele lucrari asupra acestei
disperate inclestari intre cloud neamuri, intr-un razboi de guerillas din vale in vale, din pisc in pisc pans la ultimul loc de scapare a unui neam ce se voia cu orice pret cu regele
Rezistenta dacilor a fost asa de darza, incat un scriitor antic putea sustine ca ostasii romans care luptasera in Dada, ajungand sa se
bata cu partii, dispretuiau sagetile acestora, fats
Apuseni, regele Decebal, cu ai sal, fu inconjurat si facut prizonier cu sotia sa Sma la *i cu doi copii ai sal. Dar cand patrulele romane ajunsera la ascunzisul eroului, asa de aspru incercat de soarta, nu-1 mai gasira intre cei vii, ci mort, cu o larga rang la gat. Se spune ca. dup.&
de "ranile deschise pe care le primisera prin casele dacilor". Victoria asupra dacilor a fo'st sarbatorita la Roma cu un fast neinchipuit de cetatenii urbei eterne, care primird pretioase
daruri si remuneratii. Festivitatile comemorative dainuira. 123 de zile. In arena comparara 10.000 de gladiatori in lupta cu 11.000 de flare salbalice si imblanzite. Reprezentantii popoarelor din cele mai indepartate colturi ale ecumenei venires la Roma ca sa prezinte urar. ile tor. Principalii colaboratori militari si poli-
Streiului, intinse masa din urma tovarasilor sat de lupta, pentru a sorbi impreuna izbavitoarea bautura a mortis si a se arunca apoi in spades
pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor sal si ale cotropitorilor tariff sale. Asa era obiceiul dac si asa murise si unul din inaintasii
sal, regele Roles.
forga12
tic! ai lui Traian in campaniile sale contra dacilor furs, pe langa Longinus si Papirius Marcellius, ambii prinsi de dad in razboi, C. Julius QuadrailiS Bassus care fu incredintat dupa razboi cu organizarea si administrarea noii provincii si comandanti de armate ca
Manias Zaberius Maximus si Lucius Quietus, care cucerisera redutele de la Tapae.
In amintirea luptelor cu dadi, Traian ridica la Roma vestita sa columna, o opera a arhitectului Apolodor din Damasc, construeSeverin. Coloana aceasta prezinta cel mai cornplet document despre razboaiele romanilor cu
este construita din 23 de blocuri colosale de marmura alba, avand inaltimea totala de circa 30 m. Baza ei este format& dintr-un piedcstal
patrat, impodobit cu ghirlandc si trofee si cu o labia pentru inscriptia comcmorativa. La varful coloanei se gaseste o terasa pe
ultima rezistenta a dacilor care disparura dinIre popoarcic independente ale lumii. Imperiul roman cuprinse in hotarcle sale intreg podisul transilvancan.
coloanei, pe o bands circular& in forma de spirals, lunga de vreo 200 m, sunt scoase in relief scenele principale din razboaiele daco-romane.
Pe dinlauntru coloana are si o scars pana sus pe terasa, primind lumina prin cateva feresti ingusLe, scobite din distanta in distanta. La
Apostatul, insusi Traian, invingatorul dacilor, le-ar fi recunoscut vitejia si patriotismul fara
pereche, zica.nd: "Am subjugat pe acesti geto-daci, cei mai
cea mai bund parte bine pastrate si fac, din punct de vedere artistic, fala mesterului care
le-a sapat. Cu trei ani mai inainte, la anul 110 p.Chr. Traian ispravise monumentul inchinat
55
Ion Nistor
zeului razboiului Mars Ultor, Marte Razbuna-
Adamclisi, in valea raului Carasu, la 15 km distanta de Dunare, o mareata ruin care domina intreaga regiune. Ea are forma unui corp
cilindric, cu partea superioara semisferica si la
copac imbracat cu lorica si pulpare si avand in punctele care reprezinta umerii grupuri de scu-
turi si land. Deasupra se gasea un coif care n-a fost Inca descoperit. Pe monument sunt
reprezentate scene si figuri, care sunt sculptate parte pe metope, parte pe creneluri. Metopele
sfaramaturi de piatra, legate intre ele cu tencuiala de var foarte rezistenta. Sapaturile au fost conduse de Grigore Tocilescu si de arheologii germani Otto Bendorf si Gh. Niemann. Ele au scos la iveala forma originala a monumentului. Uncle piese de monument au fost
lja
special reprezinta pe prizonierii barbari. Din scenele de pe metope s-au pastrat 49 din 54
depozitate la Muzeul militar din Parcul Carol. Monumentul a fost studiat si descris mai apoi de Vasile Parvan.14 In forma sa origi-
Traian de la Roma, executia artistica a trofeului de la Adamclisi lass mult de dorit. Alaturi de monument, Traian facu un mormant colectiv 7n cinstea si amintirea prea vitejilor barbati care au murit pentru tara"- in honorem et memoriam fortissimorum virorum qui pro re publica ocubuerunt, monumentum fecit insemnand pe zidurile lui numele tuturor celor cazuti. In preajma celor cloud monumente ale sale, imparatul Traian funds si o colonic de cetateni romani care se numea Tropaeum Traiani. La anii 115 - 116 cetatenii din Tropaeum Traiani ridicara si ei la randul lor, in micul for targ, un monument in cinstea razboinicului imparat.
In amintirca luptclor grele date in iarna 101-102 cu dacii, romanii au ridicat in anul 109, monumcntul Tropacum (Adamclisi - jud. Constanta)
56
Istoria Romanilor
Capitolul V
DACIA SUB DOMINATIA ROMANA
1. Hotarele Daciei 2. Chile de comunicatie 3. Armata 4. impartirea in cele trei Dacii 5. Restaurarea capitalei - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa 6. Coloniile, municipiile, satele, catunele si conacele 7. Autonomiile locale 8. Impozitele
1. Hotarele Daciei
Dupes terminarea fericita a campaniei a doua contra dacilor si dupes inchcierea marilor
raurilor Mare, Iza si Viseul din Maramures. lar spre vest, Dada se marginea cu Panonia pe o linie care ducea de-a lungul cursului meridio-
infrangerea lui Dccebal si cucerirca rcgalului (lac, impAralul "I'raisut incept' indalA organlzarea polllIcA sl admInIslrallvA a non pnwincil
nal al Tisci pana la rcvarsarea sa in Dunare, mai sus de Bc 'grad (Singidunum). Provincia Dacia cuprindca dcci in hotarele sale Trans Ilvanla propritt zisa imprettna cii Crisana, Bann hit si Oltenia, avAnd, dupa
socotclile lui Eutropius, in circuit, un milion de past - decks centena passum - ceea ce ar corespunde unei circumferinte de vreo 1.470 kilo-
gice din Dada, ale care! hotare urmau sa lie asezate definitiv. Granite le Daciei Traiane urmau in general coama Carpatilor, in lantul carora insasi natura cuprinsese aceasta frumoasa tars. Fruntaria dinspre rasarit era marcata de lantul Carpatilor moldovenesti, pand la curmatura Buzaului, tar de acolo se ducea pe
cuprindea in granitele sale nici Muntenia si nici Moldova, cad in cazul acesta circuitul
coama muntilor spre vest, pana la crestatura de la Turnu Rosu, unde Oltul strabate masivul
muntos spre a-si deschide drum larg spre Dunare, marcand totodata si hotarul intre
Dada si Transdanubia.
Transilvania. Ea nu aminteste nimic de drumurile care strabateau Muntenia si Moldova. In cuprinsul hotarelor aratate mai sus, strabatute de apele Oltului, Muresului,
ents a Moesiei Inferioare cu centrul administrativ la Silistra (Durostorum). De acolo organele administrative si militare patrundeau
pe Arges, pe Dambovita, pe Siret si Prut in sus,
Crisurilor si Somesului, s-a desfasurat viata romana. in Dada Traiana timp de mai bine de un secol jumatate (107 - 275). Prin insasi configuratia sa geografica, teritoriul Daciei se imparte in doua regiuni bine distincte una de alta. Este cadrilaterul Banatului si Olteniei, dintre raurile Tisa si Olt - Mures si Dunare, si podisul transilvanean, imprejmuit de lantul Carpatilor cu faimoasele sale curmaturi de la Portile de Fier si Turnu-
2. Chile de comunicatie
Ion Nistor
comunicatie, ramasa aproape aceeasi din antichitate pana in prezent. Drumurile urmau cursul apelor si brazdau adanc lanturile muntilor
cuprinsul sau; nu erau largi, dar erau solid construite. Ele erau pietruite si inzestrate cu
rauri se construiau viaducte si poduri. De-a lungul cailor principale de comunicatie se gaseau statiuni pentru popasuri - mansiones si pentru schimbarea cailor - mutationes. Statiunile acestea corespundeau postelor dela posita static - sau menzilurilor de mai tarziu. Posta statului se numea cursus publicus. Maistrul postelor se numea mai tarziu
logofatul drumurilor. Urme de drumuri romane s-au pastrat pand in zilele noastre, iar materi-
cipal( a Daciei se unea cu drumul care pornea de la Partiscum (Seghedin) unde Muresul se varsa in Tisa. De acolo, drumul urma cursul Muresului in sus pana la Micia si de acolo la Petrae. De la Petrae soseaua principals, care se
Harta lui Castotius din secolul al IVlea, editata de Petinger si numita dupa editor, ne-a pastrat reteaua de cai de comunicatie care pornea de la Dunare si ducea in Dacia. Cu ajuLorul el putern urmari accste drumuri in Wale
Orsova si Turnu Severin, isi continua direcha pe Mures in sus, atingand localitatile Germisara (Ghelmariu), Burticum, Blandiana pana la Apulum (Alba Iulia). Acolo soseaua se
int'alnea cu ruta care, pornind de la Cescus (Isker), trecea Dunarea la Sucidava (Celci), pornca pc OIL in sus, atingand localitatile Amutria, Polendava, Castra Nova, Romula
(Resca), Pons Aluli (lonesli), Buridava (Boroneasa), Castra Traiana (Gura Vail)
Arutela (Bivolari), Praetorium (Cornet), Pons Vetus (Caineni), Caput Stenarum (Boita). La Boita drumul Oltului se bifurca, o linie ducea pe Olt in sus prin punclele Cincsor - Hoghiz si Cumidava (Rasnov) la Augusta (Brett), unde se
intalnea cu drumul Siretului care ducea la Dunare, atingand Poiana, Domnesti, Ho-
noscea, Ratele, Bratila si Bar-sanest', pentru a ajunge la Dinogetia. 0 alts ramura trecea prin Cedonia (Sibiu) si Acidava (Miercurea) la Apulum (Alba Iulia) pentru a se uni cu linia principals care venea de la Sarmizegetusa. De la Apulum, ruta principals ducea pe Mures in sus la Bruclava (Aiud) si la Salinae
(Uioara), unde parasea Muresul si ducea la Potaissa (Turda) si la Napoca (Cluj), iar de acolo, prin Optaliana si Largiana (Cersic) la
Porolissum (Magura = Moigrad), capitala Daciei
Traiana Sarmizegetusa. De la Sarmizegetusa, drumul ducea pe la Subcetate, unde Farcadinul si Raul Mare isi unesc apele cu cele ale Streiului. De acolo, dru-
linie de comunicatie directs care atingea si Sighisoara. Un indicator de distant(, un milliarium din anul 108, care a fost descoperit pe drumul principal dintre Apulum si Potaissa, arata ca romanii incepusera constructia cailor
58
Istoria Romanilor
de comunicatie indata dupes cucerirea Dadei.
granita se numeau "ripenses" sau "limitaner, iar rezervele le formau a*a Humana "comitatenses". Regiunile de granites mai expuse erau
3. Armata
Ideea de stat roman era reprezentall in Dada, ca de altfel *1 in celelalte provincii vecine, prin o*tirea de uscat sf prin flota de pe Dundre. Inaltul comandament al armatei i*i avea sediul in capitala provinciei Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa. Centre militare mai importante erau Apulum si Porolissum. De-a lungul cdilor de comunicatie se gaseau lagdrele
inlocuiascd lipsa unor fortificatii naturale, cum erau muntii, codrii sau apele. Asemenea valurt furs ridicate intre raurile Some si Cris pentru acoperirea van Somesului *iapararea municipiului Porolissum (Moigrad). Valuri similare par
ses fi fost trase si in sud-estul Banatului. Un asemenea val traversa raurile Bega si Pogdni*
"vexilationes", erau adapostite in forlificalii sau cetatl (castra, castella). Asemenea fortificatii si
limesul alutean - limes alutanus - valul Oltului, a cdrui constructie incepu sub
Severus limesul alutean a fost dublat de un limes paralel la o distantd de aproximativ 50
inconjurate cu ziduri sI cu santuri, se gaseau la Arcidava (Varadia). Centre mai mici erau in
sebes), Praetorium (Plugava), la Teregora, la Micia (Vetel) pe Mures, precum *i la Bulci,
Aradul Nou *1 Cenodul Cerven, asezate toate pe
km spre est, cunoscut in literalura istorica sub numele de limesul valahic (limes Valahicus) ale cdrui urme au fost de curand dezgropate. Serviciul militar era efectuat de tined cu varsta cuprinsd intre 18 si 25 de ani. In timpul acesta, soldatii care ramaneau in aceeasi garnizoand cunosteau bine localitatea, iar in timp de pace se indeletniceau cu agricullura *i comcrtul. Astfel, incetul cu inccLul, armata de
linie evolud intr-o armata de graniceri, care stationau adesea limp de mai multe generapi in una si aceeasi localitate. In preajma fortiflcatiilor se injghebau cu vremea a,sezari de
populatie civia numite "canabae", de la "cana" (stuf, rogoz) cu care erau acoperite colibele lor primitive. Din canabele acestea se formau sate - vicus canabus. Locuitorii acestor sate (vicani
Astfel, vedem cum intreaga Dade era impanzita de o retea de castre, cu garnizoane mai mars sau mai mid, dupes insemnatatea strategica a regiunii. In total sunt adeverite in garnizoanele din Dada 7 alea *i 18 cohorte. Pe langd trupele regulate mai stationau in Dada 0 trupe auxiliare care inrolau *1 indi-
canabenses) aveau un curator in fruntea lor, supus comandantului militar al fortificatiei praefectus castrorum. Locuitorii din aceste asezdri se recrutau de regula din mici negustori, meseriasi, artisti si comedianti de tot felul, uncle nu lipsea flre*te nici elementul feminin, indeosebi fetele dornice de maritat. Cu acestea soldatii incheiau adeseori legdturi de dragoste *1 trdiau cu ele intr-un fel de concubinaj tolerat, pand ce-*i terminau serviciul militar, cand
Ion Nistor
unde se asezau si injghebau colonii de veterani, adica de batran" cad acest vechi termen romanesc derive de la latinescul veteranus, insemnand totodata in vechiul drept romanesc si lotul de pamant sau corpul de
mosie cu care batranul fusese improprietdrit. Pe Fang lotul de improprietarire, veteranii mai primeau de la stat si lemn pentru constructia
administrative a Daciei Superioare, care, din cauza prea marii sale extinderi teritoriale, nu putea fl bine administrate de la un singur centru si de o singura persoand. Din consideratiile
Sub imparatul Antonius Pius (138 161) s-a simtit nevoia unei not impArtiri
locuintei, sclavi sl animale de munca si de prasild, seminte si unelte agricole pentru injghebarea gospoddriei Tor. Impdratul Septimius Severus ingadui soldatilor sa locuiascd chiar in afara fortificatiflor, iar
urmasul sau Alexandru Severus improprietari soldatii in preajma garnizoanelor, impartindu-
le loturi de pamant din vastele domenii ale statului. Loturile de improprie-tdrire erau
inalienabile si scutite de once taxe si impozite. De aceleasi avantaje se bucurau fireste si marl-
Dunare si in Dada s-au dezvoltat din canabele din preajma fortificatiilor, care primird privilegille unui oral de la impdratul Traian si de la urmasii sal pe tronul cezarilor. Dupes eliberarea for din serviciul militar, primeau si bAstinasii cetatenia romans, asociindu-si la cognomenul for numele imparatului care le acordase cetate-
Hategului, mai jos de Meant flindcd este greu de admis ca regele Decebal sa fl clddit capitala Daciei pe creasta inaccesibila a unui munte, la
Aurelius, Septimius etc. Astrel deveni armata romans instrumentul cel mai puternic in procesul de romanizare a Moestel, 7'ransdanubid .1Dadel.
o inaltime de peste 1.200 m, unde, afara de zidurile groase ale unei fortiflcatii solide, nu prezinta urme de asezdri omenesti, care nu
puteau lipsi din capitala regatului dac.
- Colonia Ulpia
Superioara. Dacia Inferioara cuprindea Oltenia si Banatul, iar Dada Superioara, podisul dacic dintre Carpati si Tisa. impartirea aceasta era in
flints pe timpul imparatului Adrian (118 131). 0 inscriptie din Moesia aminteste ca Sarmizegetusa, capitala Daciei, se gasea in
Ulpia Traiana, prin staruinta guvernatorului D. Terentius Scaurianus. 0 monedd de bronz ne-a pdstrat scena simbolica a fundaxii no!! capitale a Dade! Tralane. Apasand pe coarnele
Dacia Superioard. 0 diploma military din 129 p.Chr. aminteste de unitati militare care aveau garnizoana in Dada Inferioara. Centrul administrativ al Daciei Inferioare se gasea dupe toata probabilitatea la Malva - colonia Malvensis ex Dada - care fusese identificatd cu Denta din Banat, situates pe Barzava.
a lungul careia urmau sa se ridice zidurile cetatii. Sapatutile recente de la Gradistea Hategului au scos la iveald o bund parte din vechea resedinta romans, unde s-au gasit
monede imperiale pand in timpul imparatului
Valentinian (364 - 375), o indicatie ca municip-
iul se mentinuse pand in a doua jumAtate a secolului al IV-lea p.Chr. Numai in secolele
60
Istoria Romanilor
urmatoare, Colonia Ulpia Traiana Sarmizege-
tusa fu parasita si cazu in ruin, peste care urgia vremurilor asternu o slabs vegetatie.
Mormanele de moloz si zidarie mai aratau doar
cate la rangul de colonii, cum fusese cazul cu cele mai multe dintre acestea. Satele, catunele si conacele constituiau
Varhely. Astazi s-a restabilit stravechea numire dacica Sarmizegetusa. In noua capitala a provinciei isi aveau resedinta toate serviciile administrative, civile,
militare si ecleziastice, in frunte cu guvernatorul Daciei. La inceput, acesta avea rangul de "legatus Augusti propraetore", iar mai apoi de "proconsul". 0 inscriptie din timpul imparatului Marcus Aurelius (161 - 180) face mentiune de "propretorul celor trei Dacii" - Propraetor trium Daciarum - adica al Daciei Malvense,
Apulense si Porolissense.
compus, din oamenii cei mai bogati din sat, care puteau garanta cu averea lor pentru pernumeau curial! - curiales. El ascultau de sfatul oamenilor buns si batrani din sat, numiti decurioni - decuriones.
0 alts inscriptie aminteste de "legatus trium Daciarum". La anul 170 guvernatorul Sextus Cornelius Clemens se intitula "proconsularis et dux trium Daciarum". 77t1u1 acesta de dux (duce), adica conducator, s-a pastrat in cele trei Dacii si dupd reiragerea legiunilor,
capetenille provinciilor de acolo continuand s.4
se numeasca duel 0 sub supremalia barbara. Sub ordinele guvernatorului general de la Sarmizegetusa stateau procurator!!, adica administratorii celor trei Dacii, care percepeau
aria" a imparatului Caracala din anul 212 tuturor locuitorilor, lard Wei o referire la
dintre cucerill si cuceritori si pin aceasta se stabilira raporturi normale Mire tog locuitorii Daciei, raporturi care Inlesnira aproplerea si
contopirea dacilor cu romanii.
trative
oarecare insemnatate politica sau administrative sau data numarul locuitorilor ei sporea in mod considerabil, atunci comuna rurala putea
De-a lungul tailor de comunicatie care legau capitala cu centrele administrative locale de la Malva, Apulum si Porolissum lua fiirlla un mare numar de asezari colective, care, dupes
marimea si importanta lor, formau colonii coloniae municipii - municipia -, sate - pagi -, ca" tune - yid - si conace - villae. Locuitorii
7. Autonomiile locale
Sarmizegetusa,
Aquae
un termen
care derive de la latinescul manus capere, adica a prinde cu mana sau a lua asupra-si
anumite obligatiuni obstesti erau Tibiscum (Caransebes), Romula (Resca), Apulum (Alba
Iulia), Porolissum (Magura-Moigrad) si Napoca (Cluj) s.a.
61
Ion Nistor
locuri de onoare. Din randurile for se alegea un fel de delegatie permanents, compusa din doi duumviri - sau patru consilieri - quattuorviri. Durata mandatului in consiliu era de 5 ani, in delegatie insa numai de un an.
Unul dintre duumviri sau quattuorviri era "primus", adica primar, iar ceilalti, ajutoarele lui. In atributiile primarului sau ajutoarelor sale cadea judecarea proceselor sau
aplanarea litigiilor ce se iveau intre cetateni. Ei indeplineau deci si atributiile judecatorului de
pace - duumviri, quattuorviri jure dicundo. Consiliul municipal - ordo decurionum se numea uncoil st senat - senatus - dupa pilda
deputati din cele trei Dacii, constituind astfel un fel de senat ca la Roma. Senatorii veneau in ajutorul guvernatorului in privinta luarii de hotarari in chestiuni de drept sau de recunoastere a cetateniei. Senatul provincial
incredere pentru locliitorul acestuia in provincie. Problemele cele mai serioase care ajungeau
necazurile Tor. Patron, defensor, presedinte sau primar de onoare al capitate' Daciei Sarmizegelusa era guvernatorul militar si civil
in dezbatere in dicta provincials erau, fard indoiala, cele de ordin fiscal, bugetul constituind toldeauna problema cea mai importanta a dezbalcrilor dictate.
al provinciei. Prefect cvincvinal al Sarmizegetusel fusese inlr -o vreme insusi irnparalul Antonius Pius, indeplinind aceasta misiune printr-un delegat al sau.
8. Impozitele
asezali in Dacia erau scutili de Impozitele directe. Acestea se percepeau numai de la
provinciali si constau in: a) Darea fonciara - tributum soli- asupra
Impozitele erau directe. Colonist!i
Arhilectli municipali erau edilii aediles. In atributiile edililor cadea supravegherea si inspectia edificiilor strazilor si pietclor publice. Ei intrebuintau atributiile de politic si
indeplinind astfel o folositoare opera de asistenta socials. In seama for era si grija pentru sporturile, jocurile si distractiile publice. Incasatorii impozitelor municipale si manipulantii cu bani publici erau chestorii quaestores. Candidalii la asemenea demnitati trebuiau sa fie oameni cu dare de mans, funded serviciile acestea erau onorifice, garantau cu
pamantului cultivabil care, dupa bonitatea si produclivitatea lui, era impartit in campie de clasa I-a - arvi primi - campie de clasa a H-a arvi secundi -, in paduri de rand - silvae vulgares - si in pasuni - pascuae. Impozitele nu se socoteau dupa venit sau randament, ci dupd
valoare
ad valorem.
averea for acoperirea cheltuielilor publice. Delegatii municipiilor se intruneau o data pe an in consiliu comun, care se numea "dicta",
"consilium", pentru a delibera asupra chestiunilor de interes comun pentru toate municipiile. Cu prilejul deschiderii adunarii sau dietei,
sacerdotele provinciei aducea jertra zeitei Roma
mosneni, parte embaticari pe pamantul statului sau al particularilor, adica vecini, rumani sau iobagi. Marti proprietari se recrutau din randurile colonistilor romani dar si ale indigenilor geto-daci. Acestia munceau latifundiile cu ajutorul sclavilor. Micii proprietari recurgeau foarte rar la folosirea robilor.
si imparatului. Dupa serviciul religios urmau jocuri si distractii sportive de tot felul, aranjate
si chiar aprinse, cum nici nu se putea altfel intr-o adunare politica. Se votau moliuni de
incredere sau neincredere in organele adminis-
b) Darea de cap sau capitatia - tributurn capitis - se percepea de la cei ce nu aveau proprietati rurale. Cine platea tributum soli nu mai platea si tributum capitis. c) Prestatia in natura, adica dilma si claca - victigalia, anona - s-a facut aplicata in Dacia. Se pare ca imparatul Traian, in dorinta sa de a
62
Istori a Romanilor
locuitorii din noua sa provincie de dijma si claca, prestatii vexatorii in alte provincii ale
imperiului.
pasunile si salinele la arendasi - conductores pascui et salinarum. Arendate pe mai multi ani erau si vamile - stationes. Taxele vamale se
ridicau la 25% din valoarea marfli. Erau insa si
percepeau si contributii indirecte precum: a) Darea pe mosteniri - vicesima hereditaturn. b) Darea pe sclavii emancipati - vicesima liberiatis sive manumissionis.
statiuni vamale, care se administrau de slufbasi imperiali - conductor sive comes corner'ciorum.
.
impunere erau purtate de librarius ab instrumends censualibus si de ajutoarele sale - adjutores tabulariorum.
era scutit. Ele se percepea in regie proprie, dar si prin arendare. De asemenea, se arendau si
Marturie a artei statuare din Dacia: capul imps ratului Traian Decius (249 - 251), primul ilir care ocuplI tronul imperial
63
Ion Nistor
Capitolul VI
agricole si forestiere
care o purta unei bune si cinstite administratii, se interesa de-aproape *I de bunastarea eco-
siva si rationala a pamantului, cautand sa obtina recolte cat mai abundente pentru a
dintre principalele obligatiuni ale provincialilor
pontic. Schimbul de produse se facea la iarmaroace - nundinae. Comertul suferea foarte mult de pe urma monopolurilor si preturilor maydmale pentru diverse produse de prima
necesitate, dar mai ales din cauza tare! de vanzare - siliquaticum - care se ridica pana la 24%.
pentru nevoile armatei. In scopul unei cat mai rationale agriculturi, ogoarele erau masurate de ingYneri holarnici- agrimensores- far hotarele dintre ele bine fixate prin borne sau pietre de hotar - maceria. Agricultorii cu familiile si sclavii tor, deopotriva cu tot inventarul agricol, erau trecuti in rolurile pentru Impozite. P4unile - pascua cuprindeau suprafete foarte mari in golurile de munti, in poiene de codri, in luncile de la deal
*i de la *es. Ele inlesneau prasila vitelor si indeosebi a ovinelor - peccus - de unde deriva
si termenul de pacurar pentru pastor. In stransa legatura cu cresterea vitelor sta.- tea *i exploatarea zacamintelor de sare pen-
tarile vecine, cum arata numeroasele drumuri numite ale sarii. Romanii exploatara
Muresului) 0 de la Potaissa trurda), unde s-a dezgropat si un castru roman Si s-au gasit numeroase inscriptii. Controlul asupra exploatarilor in legatura cu pasunile si salinele
Istoria Romanilor
sive auri leguli erau destul de numerosi pentru a se putea asocia intr-o breasla proprie. Exploatarile se faceau in regie sub conducerea unui inginer de mine- philosophi - sub conducerea suprema a procuratorului minelor
aurifere din Dacia - procurator aurariarum daciarum. Aurul topit se turna in forme din
care ieseau barele, sub controlul asa numitului
casele construite din lemn si piatra lard cheagul cimentului, din care cauza au ramas atat de putine urme de pe urma tor, asezarile romane si indeosebi orasele infatisau un progres remarcabil. Orasele se construiau dupes planurile ediMare, cu strazi largi si regulate sf cu o plata la mijloc forum. In plata impodobita cu coloanc se ridicau palate pentru serviciile publice cum erau primaria curia - bazilicile si magazine. Tot in centrul orasului se ridica templul cultu-
lui official al augustalnor, iar in apropiere se construia amfiteatrul pentru adunari si spectacole, cum erau luptele gladiatorilor cu flare salbatice si tauri, cursurile si intrecerile gimnastice distractive.
Bucova, din valea Bistrei, mai jos de Zaicani si Portile de Fier. In anumite centre ale Daciei sau descoperit urme de monelarll si arsenalc de arme.
de garnizoana. Pe langa izvoarele de apa termaid din valea Cernei s-au dezvoltat cu vremea
mine si din alte intreprinderi industriale ca mineru aurarii - Berarii - fabnlanarii - centonarii- plutasii - dendroforii -, corabierii navicularii sive nautae luntrasii utricularii
purtatorii de litiere - lecticarii s.a. erau organizati si cartelati in colegii, adica in isnaliwi sau
tor Hercules Salutiferus, adica tamaduitorul. Din cuprinsul unei inscriptii aflam ca utilizatorii baii publice din Apulum, dupes baie, isi tratau corpul cu uleiuri aromatice. Numele localitatii Aquae, de langa Chian (jud.
staroste in frunte, inconjural de numerosi sfelnici. Simbolul vizibil al colegiului profesional era steagul care isi avea nasa lui mater
4. Opera edilitara
In comparatie cu viata primitive rustled a populatiei geto-dace din sate, care traia si se
hypocausta - cu aer infierbantat, care era condus in incaperi prin zid si pe sub dusumele. Tinand seama de remarcabilele progrese
economice si sociale realizate in noua provincie nu trebuie sa ne miram daces contemporanii o numeau Dacia Felix.
65
Ion Nistor
Capitolul VII
orientale. Geto-dacii bastinasi tineau sub stapanirea romans la credinta for stramoseasca, iar colonistii care veneau din toate partile imperiului roman si se asezau in Dacia
divinizati erau Traian, Antonius Pius si Divus Versus. Apoi Roma Aeterna, Cibele, Isis,
Buzumarus,
Benefat,
romanii veneau cu zeitatile for nationale, iar colonislii din Dacia, greci, ilirici sau asiatici continuau sa se inchine la zeilatile for nationale, pe care le adorasera in orasul sau
tam for de basting. Exercitiul diverselor culte si credinte religioase era liber, in intreg cuprinsul
Dea Celestis, Ballis, Deus Samandus, Epona si Campestris. Acestca erau zcitatile care isi aveau in Dacia altarele si adoratorii tor. Cele mai multe din aceste alfare si pietre votive s-au putul consta-
Ginty si anumite asociatii religioase in jurul cultului unor zeitati, asociatii care se numeau colegii si care cuprindeau pe adoratorii din
orasele mari. Geniul imparatului era trecut intre lari si penati, adica intre zeii casnici,
ocrotitori ai tuturor cetatenilor.
Potaissa colegiul Izidei, iar la Alburnus Maior (Abrud) colegiul lui Jupiter Cemeius. Membrii acestor asociatii sau colegii religioase plateau
de tot felul. Augurii si haruspicii se indeletniceau cu talcuirea diferitelor semne si aratari, precum si cu prevestirea viitorului. In veacul al II-lea ajunse la mare raspandire in Dacia cultul
numarul membrilor scazuse de la 541a 17 si ca nici cotizatiile nu se mai incasau regulat, astfel
incheie cu crucea monogramatica si cu formula sepukrala S.7:T.L.L. (Sit Tibi Terra Levis), pare sa indice ca pe la mijlocul secolului al III-
66
Istoria Romanilor
Mars, Statucta de
bronz de la Potaisa
Venus, Statueta de
bronz de la Potaisa
2. Cunostinta de carte
Din punct de vedere cultural organizarea Dade! in provincie romans a insemnat
fares indoiala un remarcabil progres. Romanii au introdus si au raspandil in Dacia cunostinta de carte, care in epocile anterioare
tre culeurale din Orient pentru adancirea si completarea cunostintelor lui. Dupes terminarea sludiilor, tined! acestia se intorceau
in Dacia pentru a ocupa posturi de raspundere
era necunoscuta.15 Asa se explica lipsa de insemnari scrise in limba geto-daca. Cunostinta de carte a patruns mai intai la
inscriptii
si
insemnari
Dade' Traiane sunt cea mai elocventa dovada pentru larga raspandire a cunostintei de carte in timpul stapanirii romane. Scoli latinesti luara fiinta mai intai la
santa inscriptie pare sa rezulte ca medicina curatives in Dacia era asa de raspandita si apreciata, incat se simti nevoia ca ea sa fie practicata de medici de specialitate, cum era
oculistul mentionat mai sus. sionisti precum erau cantaretii pe la ospete, matadorii si gladialorii din circuri si amfiteatre
si de cloud ori fragmentar, probabil de un invatacel al scrisului sau poate pentru uzul
scolar. Caramizi similare, cuprinzand alfabetul sapat probabil de incepatori, s-au mai gasit la
scrisului si cititului, se mai preda si limba elena si aceasta poate numai pentru copiii
colonistilor originari din regiunile grecesti ale vastului imperiu roman. Cum insa pentru ocuparea unor functii
mai inalte in administratia civila sau in armata, simpla cunostinta de carte nu era
67
Ion Nistor
Capitolul VIII
PROVINCIAL!! SI COLONIST!!
1. Legenda exodului populatiei autohtone 2. Respectul romanilor fata de datinile si obiceiurile dacilor 3. Ostilitatile dacilor liberi fata de romani
compunca din gelo -daci, pc Tanga care sc asezasera, mai ales in regiunile periferice,
diverse triburi barbare, intre care iazigii in luncile Tisei, germano-cellii in partile nord-vestice si semingi sarmatice in regiunile nord-estice ale teritoriului roman de asUazi. Pe puterea de
trecusera de partea romanilor. Masa compacts a populatiei dacice, alcatuita din oameni mai in varsta, din femei si din tincret, ramase, atat in limpul razboiului, cal sl dupes terminarea lui, la valra, supunandu-se cuceritorilor si ojungand cu vremca la o convietuire pasnica
cu ei.
rezistenta a populatiei autohtone s-a rezemat regele Decebal in eroicele sale lupte contra romanilor. In cursul acestor sangeroasc inclestari a cazut, faith indoiala, o bung parte
din populatia barbateasca. a Daciei, care fusese
Patridava, Rusidava, Carsidava, Petendava, Petrodava, Ulida va, Burida va, Marcoda va, Ziridava, Singidava, Argklava s.a. Inscripliile descoperite in Dacia fac mentiune de nume
dacice ca: Bacanca, Burticum, Canonia,
capabild de a purta arma. Faptul acesta este, de altfel, adeverit prin marturia lui Eutropius care arata ca, in urma indelungatelor razboaie, Dada ramasese istovita de barbati - viris erat
exhausta.
Cadonia, Deusara, Toneta, Scaleta, Margada etc. De altfel, romanii nu aveau nici un motiv
izgoni din asezarile ei, cand se stie ca romanii pretuiau elementul uman din provinciile Tor,
munti cu avutul ei, se reintoarse la vetrele parasite, cum se evidentiaza aceasta din mai multe scene de pe Columna lui Traian, care
gresit fuseserd interpretate ca un exod al populatiei autohtone. Exodul populatiei ar fi putut avea loc la inceputul razboiului, dar nicidecum la sfarsitul lui, in fata invingatorului. Numeroase triburi dacice ramasesera dupes cucerirea romans in afara granitelor noii provincii si randurile for par sa fi fost umplute
si cu anumite elemente darze din interiorul Daciei, care preferath robiei romane viata in
pribegie, desi nu lipsesc stiri ca in cursul celui de al doilea ra.zboi cu romanii foarte multi daci
nice si productive, care prin munca for contribuie la sporirea avuliei publice si la inflorirea starii materiale a tarii cucerite.
68
Istoria Rornanilor
Imparatul Maximianus Tracul (225 239) respinse un atac puternic din partea dacilor
liberi in aliantal cu sarmatii iazigi, pentru care fapta razboinica imparatul fu cinstit cu titlul de Dacicus si Sarmaticus. Pentru izbanzile sale asupra acelorasi daci liberi imparatul Dacicus
ccl Tanar purta pe avers inscriptia Dada, reprezentata prin chipul unei femei tinere, avand la picioare un vultur cu o cununa de laur in clot. Vulturul era si pe emblema
Legiunii I-a Macedonica. Vulturul s-a "Astral si in emblema Munteniei, cu singura deosebire ca
comemorativa in cinstea imparatului Decius (249 - 251) s-a putut distinge geniul dacic cu dragonul. 0 alts moneda de la imparatul Filip
mijlocul secolului al III -lea, constiinta nationala dacica era treaza. In timpul imparatului Galinus (260 - 269) generalul Regalianus, un pretendent la tronul imperial, se mandrea cu originea sa dacica si de coborarea sa directa
3.
romani
Cu Coate acestea insa, dadi liberi, al terror numar sporea mereu prin refugiatii din
atacurile for granitele imperiului. Sub imparatul Antonius Pius (138 161) se mentiona
le inscriptii funerare din Dacia, care indica originea dacica a celor decedati in amintirea carora se pune inscriptii. Originea dacica se
vede din insusi numele raposatului, car uncoil chiar prin indicatia directa: "de naLiune dac"natione Dacus.
Duper o
a Macedonica. La 193, imparatul incredinta guvernatorului provinciei, C. Vettius Sabinianus Iulius Hospes, comanda unei expeditii de pedeapsa contra dacilor liberi si a aliatilor
69
Ion Nistor
duintei, care min bogatiile ascunse ale minelor de aur ispiteau pe oamenii de afaceri din lumea
Califomie antics.
itAro,c9..k.DIvrrP,NIM t
FF/IE Eted-TO EXNVS H APS.: N.+ v_.4. poarta.11,:r Pia MI ESI". YRI1 rrir, cr./ Nisi E. (RNER. itA Fa..Nrria
tog Isi zic romani- mimes Romani facti sunt et omnes Romani dicuntur. Dupes cetatenii sai
.FsToErmEmEitrosoltusstvws.ms$
cviAist
soNhsrovmnvg.issEr4t crqm
r4
14
Cat co
TI
p,s4orn co cos
D:TF
roots (rrvi.
CPkr+DtJ
cvf r p..tEST
S Er rivEfro
Kv t F
DE-stA. rlu m.1.7,tC0f..t4 MN, r,cmir41),Nr r NI FIXNEs.TBP /,Osr n ay -TT Mi` vN, P :11 ,v.11. Xj) ivo N F kviv,
ci trebuird se. recurga la sprijinul institutiilor for oficiale, cum erau armata si corpul functionaresc. In urma armalei venires tehnicienii si mesterii de tot felul pentru a ajuta la noua asezare administrative si economics a provinciei. Armata, cu garnizoanele ei in centrele principale ale Daciei si cu unita.tile ei raspandite asupra intregului cuprins al provinciei, s-a ingrijit ca viata romans sa gaseasca prctutindeni puncle de sprijin pentru manifestarea si afirmarea ci. In jurul forlaretelor si garnizoanelor se indesau elemente locale pentru a gasi satisfacerea nevoilor si neajunsurilor Tor. Iar pentru a putea fi intelesi, ei se straduiau se. articuleze cererile si revendicarile for in limba cuceritorilor, adica in limba Latina, care era singurul mijloc de intelegere verbala. Si cum legiunile stationau de regula decenii intregi in una si aceeasi localitate, comandantii si trupa aveau grija sa. ramana in contact zilnic cu localnicii, sa si -i apropie cat mai mult si sa. se contopeasca cu ei. In canabele din jurul taberelor se desfasura un mare proces de contopire etnica a elementului dacic cu cel roman dominant, pro-
Eutropius afirma ca, dupes supunerea Daciei, Traian ar fi stramutat acolo o mare multime dc oamcni din toata lumea romance pentru munca dimpului si ridicarea orasclor - Traianus victa Dacia ex lobo orbo Romano inifinitas eo copiae transtuleral ad agros el irbes calendas. In sco-
atribuirea de loturi de pamant catre veterani si prin statornicirea acestora pe pamantul asa de ospitalier al Daciei. Un al doilea element activ in procesul de romanizare a fost corpul functionanlor publid care, find in contact zilnic cu provincialii, cautau sa-i apropie si sa le trezesca increderea in noua stapanire. In sensul acesta activau si
Exploatarea minelor de aur din Muntii Apuseni ademeni curand numeroase elemente specializate in exploatarile miniere din
70
s-a pastrat termenul de judex - judele sau judecele nostru. Termenul de lex s-a pastrat
sub forma de lege in inteles profan, dar si relit gios. Provincialii din Dacia, deopotriva cu cei din Moesia, au pastrat termenii bisericesti si administrativi, precum si cuvintele care exprima ideile fundamentale pe care le intalnim in limba romana. Una din cele mai insemnate titulaturi romane care s-a pastrat la provincialii din cele trei Dacii era titlul de dux, duce, pentru guver-
colegiul for - collegium Galatarum - la Napoca si Germisara. La Apulum colonist! din localitatea Prosmona din Dalmatia isi aveau colegiul for - collegium Prosmonorum. Este probabil ca
asemenea colegii sa fi existat in cercurile colonistilor proveniti si din alte localitati ale imperiului si ca descoperirea de inscripti not va largi cunostintele noastre in aceasta pri-
Procesul de tranzitie din limba clasica in dialectul rustic se evidentaza foarte bine in
imparatului Justinian (527 - 565). Iata caleva exemple in redaclarea greceasca a autorului:
[...1 treizeci de lei, [...1 sapte case, [...1 Fantana lupului, [...] slam, [...] strunga, [...] scara, [...] Arini, [...1 Muntii Gerneni, [...1 Dusmanii, [...] Ulmel, [...1 Castel Nou, [...] Scaune, [...] Florentina, [...] Romanian, 1...1 Romuliana, L.) Barsava, [...] Labula, [...) Argintari s.a. Unele din numirile acestea vechi latine, ca bundoard Petra sau Petrae- Piatra, traduse in limba navalitorilor de mai tarziu, care s-au suprapus populatiei autohtone in slavonescul Camena (jud. Tulcea) care nu este decat o traducere a latinului Petra, adica Piatra. Numele imparatului Traian s-a pastrat pana astazi in traditia islorica. Prin constructi-
Diferentierea progresiva dintre limba clasica si limbajul rustic latin de la Dunare fu determinate in bung parte si de noile conditi de viga ale provincialilor din Dacia si Moesia. Termenul de pagus pentru sat fu inlocuil prin eel de fossatum, adica de asezare aparata cu val si sant - fossa contra atacurilor barbare, de unde derive romanescul sat. Locuitorii din "pagus" - "pagani" devenird necredinciosii pagani, care nu imbratisasera crestinismul, spre deosebire de satenii crestini. Termenul de "vila" - casa fu inlocuit prin curte de la cohortem - o unitate
numeste Calea lui Traian. Valurile de aparare de tot felul, ce fusesera ridicate in tot cuprinsul
municipiurn sau urbe pentru asczarile urbane, fu inlocuit prin termenul de cetate - civitatem
71
Ion Nistor
Ca p ito I u I IX
imparatului Adrianus
dle Tisei nelinisleau mereu Dacia Malvensa, iar din rasarit roxolanii patrunsesera adanc in Transdanubia moldoveana si munteand, ajungand pana la Olt. in fata acestei situatii, urmasul lui Traian, imparatul Aelius
Hadrianus (117 - 138), care comandase pe vremuri Legiunea a V-a Macedonica in Troesmis
si sub urmasii lui Adrian. Impartul Antonius Pius (138 -161) respinse cu succes atacurile barbarilor contra Daciei si restaura, cum arata o inscriptie, amfileatrul de la Porolissum, care se putea asemana cu eel de la Sarmizegetusa. Imparatul Marc Aureliu (161 - 180) avu de sustinut lupte grele si sangeroase contra mar-
tenitelor atacuri si hartuieli din partea barbarilor, ar fi voit sa evacueze Dacia, dar ca la staruinta generalilor sai ar fi revenit asupra hotararii acesteia, din consideratie pentru
multimea cetatenilor romani din Dacia, care, in
cazul unei evacuari, ar fi ramas prada barbarilor. Astfel, planul imparatului, de a retrage legiunile din partile imperiului prea expuse si prea greu de aparat, pe linii mai interioare, a
onizati in Dacia mase compacte de barbari. Sub imparatul Commodus (160 - 192), cinstit cu titlul de Sarmaticus, pentru ispravile sale razboinice contra sarmatilor, guvernatorul
Orientul Mijlociu, cum erau Armenia, Asiria si Mesopotamia, Dacia ramanand mai departe in granitele imperiului. Imparatul Adrian a vizitat de multe on capitala Sarmizegetusa. Din ordinul sau s-a construit apeductul orasului, ale carui urme s-
ei
comemorativa a invesnicit amintirea prezentei sale acolo. El a staruit pentru intarirea limesului alutan si de aceea pare foarte putin proba-
nazuiau spre Moesia inferioard, unde ii ademeneau bogagile oraselor grecesti de pe litoralul pontic. Ei fura primili in imperiu si colonizati acolo, unde, pe timpul imparatului Teodosiu,
bila relatarea lui Dio Cassius ca din ordinul imparatului Adrian s-ar fi demontat podul lui
72
Legiunea a V-a Macedonica din Troesmis (Iglita) la Potaissa (Turda) si tidied aceasta
localitate la rangul de colonie. Tot din ordinul
severiane - castra nova severiana - la Drobeta,
Imparatul Antonius Caracala (211 217) avu de sustinut lupte grele cu gotii care, desprinzandu-se din numeroasele triburi germanice de la Marea Baltica, salasluira mai bine
Sub imparatul Valerianus (253 - 260) ei invadara din nou Moesia, iar imparatul Galienus (260 - 268) nu mai prididea cu apararea atacurilor repetate ale gotilor din Transdanubia. Inversunarea acestor lupte necontenite Meuse pe unii scriitori ca
Eutropius, Sextus Rufus, Orosius si altii sa afirme ca pe timpul imparatului Galienus insasi Dacia ar fi fost pierduta - amissa. In realitate insa in afirmatiile acestor scriitori,
care nici nu erau contemporani evenimentelor,
Crimeea. Pe la inceputul secolului al III-lea, gotii trecura Nistrul in Transdanubia moldoveana, ocupand regiunile evacuate intre
limp de costoboci si de carpi, care navalisera in
Moesia Inferioara. Sub imparatul Antonius Caracala, romanii se ciocnira pentru prima data cu gotii in Transdanubia si nu in Dacia,
precum s-a crezut. Gotii furs baluti si silili sa respecte limesul dunarean. Valurile romane din Transdanubia nu mai puteau fi aparate cu
timpul lui Galienus era de fapt pierduta pentru romani. Aurelius Victor, care scria in a doua jumatate a secolului al IV-lea, arata clar ca sub Galienus fusese pierdula provincia de dincolo
adica Transdanubia, unde gotii se incuibasera asa de bine, incat puteau fi considerati aproape ca salasluind acolo - prope incolas. Iar
succes contra gotilor navalitori. Imparatul Alexandru Severus (222 - 235) nu mai putu impiedica picrderea cetatii Tyras din limanul Nistrului, unde se gasira ullimele monede
romane din timpul domniei sale.
(Tyras),
Transdanubia pc care o numira Gotia. De acolo ei nelinisteau mereu Moesia Inferioara. Imparatul Maximianus (235 - 238) avu ciocniri sangeroase cu gotii. El apara cu succes Dacia
contra sarmatilor si dacilor liberi si fu onorat cu titlul de Sarmaticus si Dacicus. imparatii Gordianus (238 - 244) si Filip Araby] (244 249) luptara contra gotilor, care patrunsera in Moesia, izgonindu-i de acolo. Sarmizegetusa
datoreste imparatului Gordianus ridicarea ei la rangul de metropola - metropolis - a oraselor dacice. Pe timpul imparatului Dacios (248 251) gotii navalira in Moesia. Imparatul, care se mandrea cu titlul sau de Restitutor
Imparatul Claudius (268 - 270) intreprinse o mare expeditie contra tor. Coloanele gotilor inaintasera pans la Naissus (Nis) unde
sul navalirilor gotice in Moesia, romanii luara ca prizonieri multi regi barbari. De asemenea,
Abrittus (Abtatkalesi) la jumatatea drumului dintre Mangalia si Silistra, dar ostirea sa fu batuta si imparatul isi pierdu viata pe campul de lupta. Sub imparatul Galus (251 253), gotii se putura reintoarce in Gotia Transdanubiana cu prada tor, imparatul consimtind sa-i considere ca federati al imperiului si sa le plateasca subsidii anuale.
73
Ion Nistor
Capitolul X
respinse la Naissus ata-cul gotilor si tinu Inca piept atacurilor furioase ale barbarilor contra
Daciei.
2.
imparatul Aurelian
Aurclianus (270 275) isi dadu scama insa ca in fata atacurilor neconlenile ale coalitiei van-
manica, foarte razboinica, care nazuia spre sud, pentru a-si deschide drumul in imperiu. Dincolo de Somes, pana la gura Crisurilor si mai sus de Tisa, salasluiau gepizii. Aceslia
parasira in secolul al II-lea p.Chr. asezarile for nordice de la gura Vistulei, strabatura Carpatii
dalo-gepido-dacice granitele Daciei nu mai puteau fi aparate cu succes. De aceea, el lua grava hotarare de a scurta frontul de aparare prin retragerea legiunilor din Dada Porolissensa spre pozitii interioare pregalite
din vreme. Acestea erau, dupes that& probabilitatea, marcate prin cursul Muresului cu fortificarea capului de pod de la Apulum. Dar imparatul ajunse curand la convin-
imparatul Galienus (260 - 268) atacurile coalitiei barbare contra Daciei se intetira tot mai mult, dar ele putura fi Inca respinse cu succes,
ultimele inscriptii romane din Dacia. Se vede insa ca in urma atacurilor concentrice ale coal-
itiei barbare din sud-vest si ale gotilor din rasarit, adica din Transdanubia, nici aceasta ultima linie de rezistenta n-a mai putut fi
74
Istoria Romanilor
apa..rata, astfel ca romanii se vazura siliti s se retraga la Dunare, evacuand si Dacia Ma Ivens& Operatia aceasta de retragere strategica pare sa fi continuat in tot timpul domniei imparatului Aurelian, terminandu-se numai la 275, deodata cu moartea imparatului.
imparatul Aurelian nu considera insa retragerea legiunilor decat ca o masura trecatoare, dictates de greutatile momentului. Mai mult chiar, romanii pastrard sub stapanirea for
si
urmasii sai pc tronul cezarilor, care in lot cursul secolelor urmatoare n-au renuntat nicio-
fort semnat nici de Aurelian, nici de urmasii sai. De alifel, barbarii coalizali in lupta contra romanilor nici nu ar fi avut cum sa inceapa cu un asemenea act, intrucat coalitia for se desfacu indata dupd dobandirea victoriei, fiecare grup urmarind scopuri deosebite. Semintiile
ridicat din Dacia deodata cu armata si pe provinciali, ceea ce constituie un nonsens, flindca toata populatia unei tdri nu putea fi
ridicata de la vetrele ei si mutates in alts tars. In parerea aceasta ne intareste de altfel
din orasele si ogoarele Dade! pe romani abductos que Rarnanos ex urbis et agris Daciae - si i-a asezat in Moesia si nicidecum pe provincialii geto-daci, ale caror randuri furs intarite prin dacii liberi care se rcintoarsera in patrie. Ca relalarile lui Eutropius nu se refereau la populatiile dacice autohtone, ci la coloni.stii
roman', reiese din faptul ca el repeta aceleasi fraze ca si la colonizarea Daciei cu romani, aratand ca Traian a adus nenumarate cete de
Ion N Istor
ad agros et urbes colendas. El intrebuinteaza deci aceeasi fraza atat la cucerirea, cat si la
parasirea Daciei.
Ratiaria (Arcar) si Dacia Mediteranea, cu capitala la Sofia. La aceste cloud Dacii fu alipita la 297, pe timpul imparatului Diocletian, si
noua in Dada Aureliana, provincialii dacoroman!, care traiau din munca bratelor tor, find de veacuri infratiti cu glia dada, n-au putut fi dezradacinati din pamantul for de
baptina. Randurile lor.r.arite pe urma emigrarii
care contribuisera ail tun' de barbari la surparea stipanirii romane. insusi Robert Rosier, antagonistul cel mai pronuntat al continuitatii
provincialilor pe pamantul vechii Dacii, se vazu
aparatului administrativ roman, puterea de conduoere asupra provincialilor din cele trei
Dacii carpatine trecu parte asupra capeteniilor dacilor liberi, parte asupra diverselor semintii barbare, cum erau vandalii si gepizii care, fats de populatia autohtona daco-romans, nu constituiau decat elemente fluctuante de suprafata. Schimbarile de stapanire n-au fost prea mult resimtite de provinciali. Dimpotrival, soarta for pare sa se fi ameliorat, intrucat luptele se mai potolisera, iar pacea si linistea
si ea prada barbarilor.
evacuates, care se compuneau din midi meseriasi si negustori de la orase .si din populatia cu indeletniciri agricole si pastorale de la sale .si catune asa de strans legate de productia solului si de belsugul turmelor ramasera pe loc si dupes retragerea ostirii .si a aparatului adminis-
interns se restabilisera prin disparitia ostildintre dacii liberi si cuceritorii romani. Populatia autohtona continua sa raspunda, cu contributiile in bani si in prestatii, noilor stapanitori barbari, precum raspunsese cuceritorilor romani. Cultura ogoarelor,
76
Istoria Romanilor
NOTE
1. cf. Istoria Romani lor, vol. I. Bucuresti, 2001,
Dunare. Pannonii au fost multi vreme considerati de neam illyric sau strans inruditi cu acestia. Studii mai recente ii deosebese de acestia din urma ca find un grup de sine statator, constituit dintr-o serie de triburi mcntionate in sursele literare antice, al caror nume se distingea, din punct de vedere lingvistic, de cel al
illyrilor (Trogus Pompeius, din vremea lui Augustus, in
imperio) obisnuiau sa coboare. si sa pustiiasca Ongturile vecine, on de cite on Dunarea, inghetata de ger, Psi unea malurile". (op. cit., p. 669). Un alt rege get, mentionat de Plutarh in biogralla sa dedicata imparatului roman Marcus Antonius (63). a fost: Dicomes,
regele getilor, ii fagaduise ca-1 va ajuta cu armata numeroasa". (op. cit., p. 669). Ipoteza, care intruneste
11) care, aratand inaltarea neamului get de catre Burebista prin exercitii, sobrietate si ascultare de
porunci", it prezinta succint pe Deceneu, apud, Istoria Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, p. 641: Spre a tine in ascultare poporul, el pi-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care ratacise multi vreme prin Egipt, invatand
tui rege in Moldova, pe Valea Siretului, poate la Zargidava (azi Brad, jud. Bacau). Exists o atestare documentary in privinta unui alt rege get, Vasileis, dupa alti cercetatori cu numele Thianzarcus, cu
resedinta in regiunea de dealuri din nord-estul Olteniei, poate si a Argesului, potrivit fragmentelor de vas dacic descoperite la Ocnita, jud. Valcea (Buridava antics).
5. vezi, Vasile Pat-van, inceputurile vietii roman la gurile Dunarii, Bucuresti. 1923. p. 65:
acolo uncle semnc de proorocire. rnultumita carora sustine ca talmaceste vointa zeilor. Ba Inca de la un
Limp fusese socolit si zeu, asa cum am aratat cand am vorbit despre Zamolxis (Zalmoxis). Ca o dovada despre ascultarea ce i-o dadeau (getii), este si faptul ca ei s-au
Soarta a v,roit ca marele poet latin Ovidiu sa fie cel dintai roman, care sa traiasca in pantile noastre (...) o viata
de cetatean dcplin: ca soldat, ca magistrat, ca scriitor (...). In cele doua culegeri de poezii ale sale scrise la Tomis si pastrate intregi. numite Tristele si Ponticele (...), Ovidiu ne zugraveste imagini ale tulburarilor,
3. Parerile specialistilor in legatura cu sediul capitate' lui Burebista sunt diferite si in prezent. Sc pastreaza ipotezele considerate insulicienl dovedite cu
Argcdova pe Argcs salt in zona Muntilor Sebesului (din
ranntra vestIca a Masivului Stirennultii). precum F.; varlanta polrivil carcia capitala lui Burcbista ar Il lost cetatea Costesti - Cetatuie", la sud de Orastle. 4. Informatia despre sfarsitul lui Burebista si
3 - 4) si a tut lordanes (Geffen. 70). Ipoteza veche a umanistului Stanislav Sarnicki, autorul lucraril
La Si in uncle editii mai vechi ale serierii Adversum paganos a lui Omsius, a lost prcluala dc calm Dimilrie Cant emir, acceplala de W. Tornaschek (Die alien
Thraken, 1906, p. 32), de S. Gsel (Essai sur le regne de Tempereur Dornitien, Paris, 1894. p. 206) si de G.G. Matecscu (I Traci nelle epigrali di Roma, in Ephemeris Dacoromana", I, 1923. p. 189, nota 1, 226), dar repusa imprudent, in prezent, in circulatie de Nicolae Gostar si Vasile Lica (Socielatea gelo-dacial de la Burebista la
Decebal, Iasi, 1984), des' Constantin Daicoviciu
parti. De curand, cand Caesar Augustus a trimis o armata impotriva tor, puterea era impartita in cinci
park. Atunci stapanirea se impartise in patru. Astfel de impartiri sunt vremelnice pi se schimba cand intr-un fel, cand intr-altul". Urmasul direct al lui Burebista se
crecie a II fost Deceneu, dupa care, potrivit lui lordanes (Getica, 73), s-ar fi succedat Comosicus si Coryllus. Jar dupa ce Deceneu a murit. 1-au avut in aproape aceeasi vencratie pe Comosicus, deoarece acesta nu-i era mai
numelc
era identic cu Scoryllo, dux Dacorum, mentionat de Frontinus (Strategemata, I, 10, 4). 0 alts forrnallune rezultata in urma disparitlei lui Burebista, mentionata de Strabon si de Istoricul Florus (II, 18 - 19), era cea 77
Ion Nistor
retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era tin bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar sl sa Iasi bine dintr-o infrangere. Din aceasta pricing, multi vreme a fost un dusman de temut pentru romani". 9. Informatia ne parvine de la poetul Martial din lucrarea sa Epigrammata, V. 3, 1-6. 10. apud, Istoria Romantic': vol. I, 2001, p. 674: imparatul Traian s-a nascut la 18 septembrie 53
p.Chr., in orasul Italicu din Baetica (Hispania). El a lost
reliefuri) din marmura de Carrara, cu un capitel doric de 1,48 m si o baza cilindrica, avand rol de suport al statuii imparatului inalta de 4,66 m. Baza (plinta), fusul si capitelul masoara inipreuna 29,78 m, ceea ce
echivaleaza cu 100 picioare romane; de aceea, ea a fost
culmea atinsa de relieful istoric roman. 0 trasatura caracteristica a scenelor sculptate este realismul si
forta dramatics ce se degaja din derularea spiralei. (...) Dupe moartea lui Traian, Columna a servit si ca mormant al cuceritorului Daciei. Intr-un vestibul al aces -
primit ani ai domniei lui Domitian isi incepe cursus honorurn la Roma; dupa pretura (anul 84), primeste
comanda Legiunii XIII Gemina din Hispania. In 91 este consul ordinarlus. In 92 insoteste, in calitate de comes, pe imparatul Domitian in Pannonia. La sfarsitul anului
96 a fost numit guvernator al Germanic! Superioare; acolo a primit vestea adoptiunii de catre imparatul Nerva (anul 97). Nerva murea la 27 ianuarie 98. iar la 28 ianuarie Traian este proclamat Augustus. 11. Printre prizonierii luati de Care romani se afla si sora lui Decebal, capturata in cursul primului razboi dacic de care Manius Liberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferioare, dupa cum relateaza Dio
Cassius (LXVIII, 9, 4).
tela, imparatul Hadrian a dispus sa se amenajeze o camera sepulcrala, in care a asezat urna de our (disparuta in cursul evului mediu) cu cenusa lui Traian. Tot in evul mediu timpuriu, in imprejurari necunoscute, a fost rasturnata statuia lui Traian; pe la 1587,
papa Sixtus al V-lea a cerut artistului Fontana sa ridice
0,
I.
voise sa se deie viu. Si la romani pe atunci cel care suferise o catastrofa se credea dator sa-si face sama aruncandu-se in sabia lui. Monarhul dac. imparatul barbarilor, urma datinii deosebile a poporului sau,
care, credincios al ideii de nemurire, cunostea alte drumuri spre o linistita viata eterna. In ultimul adapost de munte, dupa ce ascunsese in pester'. iar nu cufundase
Tropaeum Traian'. Monumentul si cetatea, cuvant inainte de I. Barnea, Bucuresti, 1988; M. Alexandrescu-Vianu, Tropaeum Traian'. L'ensemble
commemora ti d'Adamclisi, in "II Mar Nero", nr. 2, 1995 1996, pp. 145 - 188.
sub apele Streiului, o partc macar din comorile mull timp adunate, el intinse masa din urma singurilor sat tovarasi, care sorbira impreuna izbavitoarea bautura a 'north si, apoi, se ucise, singuratic, cu sabia. Traian
15. Concluziile autorului sunt confirmate in Istoria Romanilor, vol. II, Bucuresti, 2001, pp. 228 299: "Stiutorii de carte erau relativ numerosi in epoca; se pare ca procentajul for nu va mai fi egalat decat in
spune in cutare scriere a lui Julian ca spiritul dispretuitor de moarte al lui Zalmoxe a tinut drepti in fata
lui pe dac'. Serbandu-si maretul triumf, cu soli' - se spune -, de la nu sliu ce dcpartati Indieni, el nu putea sa tarasca in lanturi un astfel de invins, ci numai sa infatiseze capul taiat al lui Decebal ca dovada ca Roma nu va mai avea sa se incaiere cu dansul. Dusmanul cel mai indraznet, cel mai statornic si mai viclean, dar si sufletul cel mai mare prin ambitie si rezistenta pe care pans atunci ii intalnise aceasta Roma imperials ". 13. apud, Istoria Romanilor; vol. I, 2001, pp. 691 - 693: "Columna Jul TYvian, monument ridicat la Roma, in forul lui Traian, a fest inaugurata la 12 mai 113, Hind, ca si forul care o adapostea, opera celebrului arhitect Apollodor din Damasc. inaltimea coloanei,
ilor si a sclavilor era o problcma particulars, care se rezolva prin invatatori si profesori privati. Copiii stint
infatisati pe monumente funerare (la Mich% Germisara)
diferite afaceri. Pentru a putea avansa, militarii trebuiau sa *tie carte, ceea ce explica efortul for de a se alfabeliza: mai ales in mediul militar s-au descoperit caramizi si Ogle, in a caror pasta moale, inainte de ardere, soldatii reproduc alfabetul on scriu diferite
cuvinte si scurte Lexie. Asemenca "exercitii de scriere" au aparut in 28 de localitati ale Dade' (dintre care in 20
lcnta unui invalamant ce depasea nivelul "alfabetizarii", precum si a unor preocupari intelectuale".
PARTEA III
I. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia II. Raspaindirea crestinismului III. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei IV. Daciile carpatine sub suprematia hunilor V. Gepizii in Daciile carpatine VI. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dacia VII. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in Balcani VIII. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de catre provinciile dacoromane IX. Daciile carpatine sub suprematia avarilor X. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor XI. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani XII. Invazia tAtarilor in spatiul carpato-dunarean
Ion Nistor
regele tor, care-si gasi moartea pe campul de batalie. Cu acest prilej imparatul Constantin elibera din robia gotilor un numar mare de pri-
Transdanubia, unde isi exercitara suprematia asupra provincialilor geto-daci. Dar pacea cu gotii nu fu de lunga durata.- , fiindca incursiunile for in imperiu se repetau mereu. Limesul
fluviului, era vesnic amenintat de ei, dand prilej imparaglor Diocletian si ginerelui sau
cu gotii neastamparati. Pentru a pune stavila
invaziei gotilor in Moesia, imparatul Diocletian fortified localitatea Transmarisca, din fala gurii
regelui Ariarich. Astfel intrara gotii in raport clientelar fates de imperiu, obligandu-se sa puna la dispozitia imparatului un contingent de 40.000 de oameni, primind in schimb subsidii anuale. Marturifie timpului nu ne ingaduie sa stabilim mai de-aproape locul unde s-a dat batalia intre romani si goti. Acesta trebuie cautat undeva in Muntenia, pc Arges sau pe Ialomita. In cinstca imparatului victorios s-a batut o medalie comemorativa cu inscriptia:
numeste Madsen. Astfel, Transmarisca a putut fi idenlificata cu Turlucala de aslazi, care core-
gotice in imperiu, imparatul Constantin cel Mare (306 - 337), restauratorul cetatii
Tropaeum Traiani (Adamclisi), pregati o mare ofensiva contra gotilor din Transdanubia care
din Transdanubia munteana sta probabil si scena din frumoasa camee din muzeul de la Belgrad, care inratiseaza pe imparat sus, pe cal, privind asupra gloatei de barbari, dintre care unii sunt morti, altii prizonieri, iar altii
mai numerosi se inching invingatorului solicitandu-i gratia.
victoriosi pana in Tracia sub regele for Rauzimod. Atunci imparatul porni intru intampinarea tor, ii batu si-i arunca peste
Dunare. Dar Constantin nu se multumi ca
inaintasii sai, numai cu aceasta izbanda, ci el trecu cu ostirile sale Dunarea si-i urmari adanc in Transdanubia, pana ce ajunse la o colina impadurita, unde gotii urmariti incercard sa se ascunda. In lupta ce se incinse la liziera codrului, gotii furs batuti impreuna cu
80
Istoria Romanilor
Argesului, un castel, sau un turn de veghe, pe care -1 inuni dupa numele sau Constantinea-
fortul
Transmarisca
Constantin insotit de zeita Victoria paseste peste un pod in arcuri spre tarmul dacic pentru a primi omagiul de supunere din partea
biruitorului. Tot Constantin eel Mare, ajutat de fiii sai, cesarii Constantin si Constantius, refacu si soseaua care lega podul peste Dunare cu Dacia Malvensa, precum arata si inscriptia de pe millarzzl - millearium - stalpul de kilometraf - ce a fost descoperit acolo. Numeroasele monede din
se gasea la Celei, vechea Sucidava, la o distanta de 40 km mai sus de Turnu Magurele, mai sus de gura Oltului, unde se aminteste de Turnul sfantului si marelui imparat Constantin. 0 inscriptie arata ca. imparatul Constantin dupd infrangerea gotilor - victis
Celei sunt pretioase indicatii pentru influenta romans ce s-a exercitat acolo. Insasi Brazda lui Novae, care porneste, precum se stie, pe langa cetatea Hinova la 15 km spre sud-est de Turnu
Severin si duce pe sub dealurile Olteniei si Munteniei, spre Craiova, Costesti, Gaiesti, Ploiesti pand la Braila, fu atribuita de unii cercetatori imparatului Constantin cel Mare, indicand granita de nord a stapanirii sale in
Transdanubia.
supravegherea lotrilor si in vederea apararii castreapilor si cetalenllor munteni burgum constitui iussit, unde latrunculos observarent propter lutelam castrensium el civium Montanen slum. Turnuri de aparare se gaseau raspandite mai ales pe vremea imparatului
Justinian pe cuprinsul intregii Moesii. Nu este insa exclus ca inscriptia de la Gromsin, care face mentiune de cetatenii munteni dyes montanenses - sa se refere la Turnul. Intrucat
Malvensa pare sa fi fost Drobeta (T. Severin). In felul acesta intelese imparatul sa apere limesul
atributul de munteni montenenses- s-a pastrat in intelesul primordial pans astazi numai pentru provincialii din Transdanubia munteana, numita in izvoarele istorice si Muntenia, iar locuitorii ei numindu-se
munteni. In ipoteza aceasta se va putea vedea in textul acelei inscriptii prima mentiune documentary a numelui de Muntenia pentru Tara Romaneasca sau Vlahia si de munteni, pentru
locuitorii ei.
Dar pentru ca nisi flancul pontic al Moesiei Inferioare sa nu ramana descoperit in fata asallurilor barbare, Constantin cel Mare restaura si vechiul vat de aparare, care ducea de la Axiopolis (Cernavoda) la Tomis
In credinta aceasta ne intareste si faptul ca. imparatul Constantin cel Mare construi
(Constanta). Valul acesta urma valea raului Carasu pe o lungime de 51 km, find intarit cu 26 turnuri de aparare ridicate la o distanta de 2 - 3 km unul de altul.
Prin restaurarea limesului dobrogean si prin fortificarea capetelor de pod de la Oltenita, Turnu (Celei) si T. Severin si prin construirea podului peste Dunare intre Gigeu si Celei, care inlesni o cat mai grabnica interventie military impotriva barbarilor neastamparati, imparatul
Constantin cel Mare asigura pentru un timp mai indelungat linistea la Dunare. Prin izbanda sa asupra gotilor repurtata chiar in inima teritoriului transdanubian ocupat de acestia,
imparatul izbuti sa be impuna respectul cuven-
arhitectului Teofil Patriciu. In amintirea constructiei podului dintre Sucidava - Oescus s-a
vechea
81
Ion Nistor
7'ransdanuviei si Daciei Malvense. Pe calea aceasta, gotii furs siliti sa duca o viata statornica si sa se indeletniceasca cu agricultura si
in seama provincialilor, al caror numar sporise prin unirea cu dacii liberi si provincialii razboinici - rebellantes - care contribuisera in mare masura la izgonirea legiunilor romane din
Dacia.
gepizilor in Dacia
In
care, in unire cu barbarii, nelinisteau mereu granitele Daciei romane. Era deci firesc ca la
ithpartirea teritoriului celor trei Dacii carpatine intre invingatori, dacii sa revendice partea Tor. In revendicarile Tor, dacii triumfatori gasira un mare sprijin in provincialii daco-romani, care la randul for se intelesera mai lesne cu conatio-
imparatului
se
- duca - dupa traditia romans, transmisa for ra, ducii celor trei Dacii intretineau vechile
legaturi cu imperiul roman, care nu renuntase niciodata la dreptul sau de protectie si suprematie asupra provincialilor din Dacia carpatina.
identificate cu Muresul si Crisul. Daces presupunem ca Iordanes a insirat raurile in ordine geografIca de la sud spre nord, ar urma sub
Miliare si Gilipil sa intelegem Somesul cu allu-
Gepidia dicitur. Relatarea lui Iordanes este confirmata si de alti scriitori, si anume de Procopius, a carui opera militaro-geografica
este cunoscuta si de Menandros, care amintesc in scrierile for de Tara gepizilor. Astfcl, aflam Ca precum intr-o vreme Transdanubia moldoveana si munteana era nurnita Golia, tot astfel regiunile periferice ale Dade' Porolissense si Malvense, limitrofe cu Tisa, se numeau dupa ocupantii for vremelnici Gepidia. 0 numire de care face mentiune si un geograf anonim de la Ravenna, de la finele secolului al VII-lea si care arata ca in Dada Prima si Dada Secunda, care se numeste si Gepidia salasluiau pe timpul sau hunii si avarii. Regiunea aceasta, el o arata ca find strabatuta de raurile Tisia, Tibisia, Drica, Marisia, Mine, Gilipil si Grisia, dintre care Tisa, Timisul si Crisul sunt usor de identificat.
Drept dovada pentru staruinta acestor legaturi servesc tezaurele de monede romane care s-au dezgropat in largul cuprins al celor trei Dacii. Monede de la Constantin cel Mare s-au gasit la Alba de Sus si Alba de Jos. De la
0 moneda de aur de la imparatul Honorius a fost gasita la Ocna Sibiului. De la tatal sau,
imparatii Zenon (474 - 491), Anastasius (491 518) si Justin (518 - 527) s-au descoperit monede in tezaurul de la Medias.
numeroasele piese de cult si de lux si un colier cu un frumos topaz la mijloc, prins in aur. De
Istoria Romanilor
tuns Lana, dar si vita de vie, maciuca ciobaneasca, lingura, clestele, Jugul, ancora, luntrea s.a. Tezaurul mai cuprinde si
medalioane de la mai multi imparati, si anume
a fost trimis uneia din capeteniile provincialilor, unui duce daco-roman in amintirea
dominatiei romane de pe vremuri. Si aceasta cu atat mai mult cu cat existenta unor asemenea capetenii indigene nu poate fi contestata. Se stie doar ca ungurii la invazia for in Daciile carpatine se lovira de rezistenta ducilor dacoromani. De altfel, insusi Constantin eel Mare, invingator asupra gotilor din Transdanubia, se intitula, intr-o inscriptie din Frigia: Imperator Caesar Constantinus Maximus Goticus Victor ac Triumfator Augustus. El ocupa anumite
de la Maximian (286 - 305), Constantin cel Mare (306 - 337), Constantius (337 361),
Valentinian (364 -375), Valens (364 - 378), si de la imparatul Grattan (375 383). Pe rever-
sul medalioanelor de la imparatii Valens si Gratian se gaseste inscriptia: "Gloria Romanorum". Din indicatia monedelor din bogatul tezaur se vede ca acest colier fusese
oferit in dar unei capetenii din Dacia din partea imparatului Grattan, deci intre anti 375, cand se implinise centenarul evacuarii Daciei de catre romani, si 383, anul mortii imparatului Grattan. Necunoscuta este personalitatea din Dacia careia imparatul ii oferise un dar asa de pretios si totodata atat de simbolic. S-a sustinut ca podoaba aceasta ar Ii
fost conferita uneia dintre capeteniile gepizilor. Inscriptia: Gloria Romanorum de pe medalionul imparatului, precum si piesele care simbolizeaza indeletnicirile provincialilor daco-
turi cu provincialii daco-romani din cele trei Dacii. Capeteniile acestora se bucurau de protectia sa. Monedele cu chipul sau care nu s-au
gasit numai in Dacia, la Magura si la Alba, ci si in Transdanubia, la Craiova si Bucuresti, arata
romani, ajunse la mare dezvoltare sub dominatia romance, ne fac sa presupunem ca darul
ca el se straduia sa mentind legaturi cornerciale cu provincialii de acolo, ale caror capetenii recunoscusera suprematia imparatului care se intitula cu mandrie "Restitutor
Daciarum".
'Ili-.
.-,
g:
i
1
.0
...:
L.
.
ti
Mcdalioane de our
83
Ion Nistor
Capitolul H
RASPANDIREA CRESTINISMULUI
1. Inceputurile crestinismului la Dunare 2. Reactia gotilor contra crestinismului si martirajul predicatorilor Sava si Nichita 3. Crestinismul in Daciile carpatine si stabilirea jurisdictiei canonice
1. Inceputurile crestinismului la Dunare
tarilor romanc, pornind din Oricntul Apropiat, unde luase fiinta. Ea prinsese curancl radacini in An /iohia, Stria, Capadochia, Cilicia, Pamfilia
inca inainte de anul 180 in Bizant si in Anchialos. Desprc apostolul Andrei se zice ca ar fi propovaduit crestinismul la sciti si chiar in Scitia Minor, Dobrogca de astazi. Dc acolo, dcci, au pornil si primii propovaduitori crestini de la Dunare si din Dada.
Intre colonistii romani din Moesia si Dacia se gaseau numerosi asieni si galateni,
clintre care unii, pe langa culturile for orient ale,
care la Dunarc cleprinsesora si limba latimi a provincialilor, s .a put ut ridica si primul episcop al Gotici, aclica al Transdanubiei, Teo& precum si urmasul sail Ullla, propovncluitorul credintei crestinc in limba golica si iraducdtorul Slintei Scripturi in acea limba. Ulfila s-a nascut la anul 311 si a muril la anul 383 dupa o rodnica activilate pastorale de 40 de ani. In timpul imparatului Galerius (305 313) invatatura crestina palrunsese si la sate. Lactantius arata, cum satenii crestini din localitatca Romuliana, asezata la gura Timocului,
se vor fi inchinat pe ascuns si lui Hristos, cum s-a interpretat faimoasa inscriptie dc pe sarcofagul din Napoca din anul 235, care sfarseste cu crucea monogramalica si cu formula saccrdotala S.T.T.L., adica Sit Tibi Terra Levis - salri fic tarana usoara.
In lipsa unor marturii documentare sigure asupra raspandirii crestinismului in
in cinstea zeilor pagani. Din cauza aceasta imparateasa mama atata mereu pe fiul ei cu
pagane cu rnancari si bauturi pc care Romula, mama imparatului Galerius, be oferea satenilor
cuprinsul Romaniei de astazi sunlem redusi la cateva marturii narative ca bundoara cea a lui Tcrtulian4 care afirma ca la inceputul secolului
al
tanguiri muieresti - querelis mulieribus contra crostinilor, cerand exterminarea tor. Pc timpul imparatului Diocletian (284 305) pastorea la Tomis episcopul Scitiei, Eva ngelicus. Urmasul acestuia era episcopul Phil /us sub domnia lui Licinius (308 - 323). Impiiralul Constantin cel Marc pose capat persecutiilor contra crestinilor. Prin decretul de
toleranta de la Milano. din 313 fury abolite loalc restrictiile contra cullului crestin, astfcl
fi
pamantului, cum erau sarmatii, dacii, gerrnanii, scitii s.a. Un all scriitor bisericesc,
Origenes, care scria inainte de 250, sustine ca cei mai multi - plurimi dintre daci, sarmati si
inainte de Constantin cel Mare exercitiul cultului crestin era oprit in tot cuprinsul imperiului
putea dezvolta in deplind libertate. Mai mult chiar, dupa mutarea rescdintei imperiale de la Roma la Constantinopol, Constantin cel Mare convoca, in 325, pe chiriarhii crestini din toata lumea la Nlceea, in sinod ecumenic pentru a intocmi simbolul sau crezul credintei crestine. La acest prim sinod sau coned ecumenic luara parte, intre multi altii, si episcopul Prologenes al Sofiei, capitala Daciei Aureliane, alaturi de Bornnus, episcopul Panoniei, si de Teo& episcopul Gotiei t.ransdanubiene, care rcprezenta la Niceca si proviricialii crestini din Dacille
ciosilor crestini din Transdanubia a fost episcopul Ulfila, care predica enoriasilor sal in trei
limbi si anume, in limba greaca, Latina si gotica
tate a secolului al 111-1ca, si anume la anul 264, Vieille Slintllor fac mentiune de existenta unor
Novidunurn (Isaccea), Axiopolis (Cernavoda), Durostorum (Silistra), Ratiaria (Arcar) si Bononia (Vidin). Iniliatoi ii acestor comunitati crestine erau prizonicrii crestini care fusesera ridicati de got! din Frigia, Capadocia si Galata,
internissione in una et sola eclesia Cristi predicavit. Ulfila se folosea de limba Latina rustica,
Istoria Romanilor
crestinismul in limba materna. Pentru tradusemne imprumutate din scrisul latin. Orosius relateaza ca la cererea gotilor, imparatul Valens le trimise doctori in dogmele arcane doctores arianis dogmaUs misit - ca sa-i invete regula credintei crestine - regulam cristianae fide! discere. Discipolul si urmasul
Iui Ulfi la a fost Axentie, pe care it luase Inca din
mului la provincial!! din Dacia. Episcopii latini din Panonia, Dacia Aureliand si Moesia
intretineau stranse legaturi cu crestinii din pe episcopul Nichita din Remesiana (Bela
cele trei Dacii. Izvoarele timpului preamaresc
Palanca), care pastori la Dunare intre anii 380 - 420 ca adevarat apostol al bessilor si dacilor.
Paladie de la Ratiaria (Arcar) si Axentie de la Durostorum (Silistra) care propovaduiau credinta cresting in limba Latina ca sa fie inteleasa de provincialii roman!. Serviciul divin si functi-
turiseste Axentie insusi in biografia sa - qui me a prima etate a parentibus meis discipulurn suscepit et sacras litteram docuit.
ile rituale se sdvarseau in aceasta limbd, in care gasim exprimate 'land astazi notiunile fundamentale ale invd taturil crestine la romani, .notiuni care prin insesi formele for denota o vechime egala cu vechimea limbii
romane ca limbd romanica. In secolul al IV-lea, raspandirea crestinismului in limba latina la provincialii din Dacia
Apulensa este adeverita prin inscriptia de la Biertan, care pe o tabla impodobita cu chrismo, adica monogramul crestin, se pot distinge cuvintele: "Ego Z,errovius voturn posur:
se vazu silit sa se refugieze in imperiu, unde imparatul Constantin oferi bejenarilor, cunoscuti sub numele de gothi minores, sediu in
jurul localitatii Nicopolis din Balcani.5 In Transdanubia continua insa cu furie
canonica a patriarhului ecumenic de la Constantinopol. Episcopiile crestine de la Dunare insa, precum erau cele de la
credinta furs scoase din apa de invataceii sac si chiriarhului apoi mai incredintate
Capadochiei, Vasi le cel Mare.
Furiei paganilor din Transdanubia ii cazu jertfa si predicatorul Nichita, ale carui unei localitati din Transdanubia muntcana,
compusa din barbati, femei si copii, in frunte cu preotii Vereca si Botvins si cu monahul
moartea groaznica a arderii de vii. Cenusa martirilor culeasa de printesa Gaatha si de flica el Dulcilla fu transportata la Cizicus cu ajutorul crestinului Vellos. Dulcilla ramase la Cizicus,
Durostorum, Bononia (Vidin), Retiaria, Remesiana, Singidunurn (Belgrad) sc altele din hinterlandul dunarean, asezate toate in zona in care populatia vorbea limba latina rustled-, erau supuse arhiepiscopului de la Salonic. imparatului timpul Numai pe
moaste furs transportate in Ci licia. Din ordinul regclui got ic Wingurich, comunitatea crestinii a
Justinian, jurisdictia asupra bisericilor cu limba liturgica latind de la Dunare trecu asupra arhiepiscopiei Justiniana Prima
(Skoplic) infiinlala de insusi imparatul la anul 535. Jurisdictia noii episcopii latine se extin-
maica sa Gaatha insa, insotita. de Vellos, se intoarse in Transdanubia, unde cazu jertfa razbunarii paganilor, indurand martirajul prin
lapidare.
provincial!! crestini din Daciile carpatine si din Transdanubia. Provincialii romani de la Dunare si din
liturgica Latina, din provinciile Macedonia Secunda, Praevalitania, Moesia Prima, Dacia Mediteranea, Dacia Ripensis si Panonia Secunda. Sub jurisdictia canonica a arhiepiscopiei Justiniana Prima se gaseau si
Carpati ramasera sub jurisdictia canonica a arhiepiscopului din Justiniania Prima si dupa
luptelor iconoclastice la Ohrida in Macedonia, pe malul lacului cu acelasi nume. imparatul Leon Sirianul (717 -741) supuse la anul 726 si pe credinciosii de limba latina cu mitropolia de la Ohrida sub jurisdictia bisericeasca a patriarhului din Constantinopol.
85
Ion Nistor
Ca p it olul III
plotul lui Procopius putu fi inabusit in graba de trupele imperiale, contingentele gotice furs dezarmate Inca inainte de a fi intrat in lupta si internate in diferite cetati din interiorul imperiului. Participarea gotilor la complotul contra imparatului provocase grave disensiuni inirc romani si gotii transdanubieni, care
ccrcau puncrca in libcrtate a conationalilor tor.
treburile interne ale imparatiei romane ob auxilia missa Procopio. Expllcatiile gotilor nu satisfacura insa pe roman! si de aceea s-a produs ruptura cu "gens amica"a gotilor.
indrazni sa se impotriveasca ostirii romane, ci se retrase in graba in interiorul tariff, devastand totul in urma sa.
(364 -378). Dar indata ce imparatul constata ca gotii sub regele for Athanarich incepura sa
participe la uneltirile lui Procopius contra sa, el se grabi, in 365, sa fortifice capetele de pod de
tard in regiunea de dealuri fara sa fi dat de urma gotilor. 0 patrundere in munti parea
riscanta din cauza violentei gotilor si a lipsei de
provizii. De aceea, imparatul dadu ordin de intoarcere pe acelasi drum la capul de pod de
Istoria Romartilor
Transmarisca (Turtucaia). La 20 septembrie imparatul ajunse la Durostorum, tar de acolo se retrase la Marcianopolis (Devnia) pentru a petrece iarna acolo, pregatind campania de
Carpatilor
relatand despre asezarea gotilor in Gotta transdanubiana, afirma ca Gotia aceasta fusese mai inainte Romania, adica apartinuse imperiului
din cauza marilor inundatii ale Dunarei. Retragerea apelor se facu numai tarziu la
sfarsitul verii, cand se anunta o toamna timpurie si ploioasa. Din pricina acestor intamplari neprevazute, imparatul se vazu silit sa amane campania contra gotilor pentru anul
viitor si sa se reintoarca, fard nici o isprava, din nou la Marcianopolis unde petrecu iarna. In primavara anului 369, imparatul afla
De altfel, numele de Romania pentru imperiul roman este adeverit prin numeroase
navalitori in Africa erau considerati ca rastumatori ai Romaniei - Romaniae aversares. Britania evacuates de romani era privita ca Romania - ita ut non Britania se Romania censeretur. Un cetatean din Sirmium
(Mitrovita) numea patria sa Romania, insem-
prin informatorii sat ca gotii isi concentrara fortele la Dunarea de Jos si hotari atace chiar acolo. in scopul acesta imparatul dirija trupele sale de operatie spre Noviodunum (Isaccea) in fata localilatii Carla] de pe malul
transdanubian, mai sus de Ismail, unde, dupes indicatiile unei inscriptii din timpul imparatului Marc-Aureliu (161 - 180), se gasea o veche baza a flotilei dunarene. Spre acest vechi lagar roman se indreptara privirile imparatului cand
sale de operatie contra gotilor din "barbaricum". Pentru prima data vadul acesta fusese folosit in 513 a.Chr. de regele persilor, Darius, cu ocazia celebrei sale expeditii contra scitilor. Dar si de asta data, regele Athanarich aplica vechea sa tactics de a se retrage din fata inamicului si de a evita orice ciocnire cu el. Imparatul inconjura locurile si se lua pe urma
Bugeacului, Third sa-1 fi putut ajunge. Dupe un mars de mai multe zile, imparatul se vazu insa
87
Ion Nistor
vetrele for din Transdanubia, care preferau stapanirea romans celei barbare - barbaram servitutem fugientes. Din marturia aceasta se vede ca unii din provincialii daco-romani din Transdanubia fugisera in imperiu, dar masa for compacts ramasese la vetrele strabune. Provincialii daco-romani intitulau pe Athanarich judex potentissimus", spre deosebire de goti care it intitulau rege sau .herteg (Herzog). Astfel izbuti imparatul Valens sa restabileasca pacea cu gotii si sa asigure linistea imperiului la Dunare. Pentru aceste merite contemporanii 1-au cinstit cu titlul de
Stipulatiile tratatului de la Noviodunum nu multumira insa pe goti. Criza ecoGothicus Maximus.
Invazia hunilor nu poate fi privita, deci, drept inceputul unei not epoci in istoria omenirii. In fata navalitorilor, regele Athanarich
ostrogotilor slabs. Navalitorii uralo-altaici se multumird deocamdata cu prada luata de la acestia. Hunii nici nu mai staruird in lupta for contra gotilor, ci schimbara radical directia invaziei for in imperiul roman, ocolind lantul
Carpatilor si fortand trecerea for pe la izvoarele Tisei pentru a descaleca in sesul panonic, mult
tura definitiva intre Frithigern si Athanarich. Principele Frithigern duse la bun sfarsit tratativele sale cu imparatul Valens, obtinand de la acesta vaste terenuri de colonizare in Balcani. In toamna anului 376, gotii, sub conducerea principilor Frithigern si Alaviv, in numar de vreo 200.000 de suflete, parasira cu mic cu
baticie asupra ostrogotikr,6 infransera rezistenta regelui for Hermanrich si-1 aruncard peste Nistru asupra vizigotilor lui Athanarich din Transdanubia moldoveana. In clisperarea sa regele Hermanrich se arunca in propria sa sabie, iar ostrogotii navalira sub presiunea hunilor asupra vizigotilor. Aparitia hunilor la Nistru si atacul for contra ostrogotilor au fost privite de unii fard nici un temei ca inceputul
migr' atiei popoarelor si ca piatra de hotar intre antichitate si evul mediu. Din cele relatate mai sus s-a putut insa vedea ca invaziile semintiilor barbare in provinciile periferice ale Romaniei
Romania, unde imparatul be aviza sedii mai linistite si mai putin expuse atacurilor barbare
barbarorum.
Prin exodul lui Frithigern, numarul vizigotilor din Transdanubia in jurul lui
Athanarich suferi o reducere simtitoare. Regele
nu dispunea de forta necesard pentru a se putea impotrivi cu succes presiunii tot mai
accentuate din partea ostrogotilor care nazuiau
el
se hotari sa
88
Sarmatis inde extructis. Asa numeste cronicarul Ammianus Marcellinus locul unde s-a retras regele Athanarich cu triburile vizigote
care ii mai ramasesera credincioase.
calandez pe unde strabatura vizigotii la sarmatii din Banat trebuie cautat deci mai curand
timpul campaniei lui Trojan contra dacilor, luptand pe Olt in spatele muntelui Caucas- ad Aluturn 'lumen secus montem Caucasi. N-a
lipsit deci nici incercarea de a gasi o apropiere intre muntele Caucas de pe Olt si locul caucalandez al lui Ammianus Marcellinus. Se prea
de astazi. Din marturiile acestea narative se vede Ca regele Athanarich se indreptase in retragerea sa spre apus, si anume spre Oltenia
si Banat. Toponomasticul
Caucalandensis
goticului hauha, ceea ce insemneaza hoch inalt -, iar apelativul Land este obisnuitul termen german pentru tars. Termenul de Cauca land corespunde deci termenului german de Hoch land, podis sau platou. Si cum
configuratia geografica a intregii Dacii carpatine nu este decat aceea de podis sau platou,
for situatie, ei se ridicara contra regelui Athanarich care ii manase pe drumul greu al pribegiei. In fat:a amenintArilor tot mai
ajuns la adanci batraneg, trebui sa fuga peste Dunare, in Romania, cu tot juramantul facut parintelui sau de a nu calea niciodata teritoriul roman. El ajunse curand la Constantinopol unde mud la 25 ianuarie 381. Astfel se slinse din viata regele Athanarich a carui indelungata
in muntii Neamtului, iar altii au incercat sa localizeze Caucaland-ul in Muntii Buzaului, aducand in sprijinul acestei localizari ingroparea tezaurului gotic la Pietroasa precum si
mormantul gotic care a fost descoperit la Chiojdul Mic, ambele localitati situate in
partile buzoiene. Este adevarat ca vizigot lui Atanarich au haladuit multa vreme in regiunea Buzau lui.
Stim doar ca SE Sava indurase martirajul in apele raului Buzau. Aceasta insa nu inseamna ca regele Athanarich, sub presiunea ostrogotilor, s-ar fi infundat in muntii Buzaului, unde putea fi usor urmarit si impresurat de adversarii sai. Dimpotriva, singura cale
deschisa pe care o mai avea era indreptata spre
Oltenia, unde salasluiau tarfalii si de acolo spre Banat, unde traiau sarmatii iazigici. Si
aceasta cu atat mai mult cu cat vizigotii straba-
89
Ion Nistor
Odoakar detrona in 476 pe ultimul imparat al imperiului roman de apus, Romulus Augustulus si se proclama "regele gerrnanilor initalia".
resedinta la Roma
plata in anul 395, imperiul roman fusese impartit intre flii sai Arcadie si Honoriu.
Arcadie primise partea de rasarit a imperiului cu resedinta la Constantinopol, iar Honoriu se
multumi cu jumatatea de apus cu centrul la Roma. Impartirea aceasta era socotita numai pe timpul domniei fiilor lui Teodosiu; ea a ramas insa definitive si pentru urmasii lor. Granita dintre ambele imperii urma cursul meridional al' Dundrii, pana la Singidunum
(Belgrad) iar de acolo ea ducea in directia sudvestica pana la Callan, de pe tarmul Adriaticei. In urma acestei impartiri a Romaniei, Transdanubia si Dacille carpatine cazusera in
Regele Thindimir din casa Amalilor incheiase pace si alianta cu imparatul Leon
tandrul mostenitor al tronului ostrogot isi petrecu adolescenta si prim! educatie. Dar indata ce, dupes moartea parintelui sau,
tandrul Theodorih (471 - 526) ajunse la domnie, el nu se sfii de a naval! in Romania si de a
imperiului apusean. Astfel luara sfarsit nu numai suprematia ostrogotilor in Transdanubia, ci si incursiunile in imperiul de rasarit, care supravietui celui din apus cu aproape o mie de ani.
90
pretioase daruri in aur si pietre scumpc. Cu ocazia acestor sangeroase campanii in Romania, Hunii ridicara zed si sute de mii de provincial! roman! din Moesia si din Daciile aureliene si-i colonizara in Panonia si in Daciile
provincialilor indigeni, in vederea maririi pro ductiel agricole. Astfel, vedem cum dupes 166
ademeneau poftele de jaf si pradd ale noilor navalitori barbari. Dimpotrivd, gepizii din
Dacia Porolissensd si cea Malvensa." se grabira
sa se inchine hunilor si sa le ofere plata unui tribut anual. Ba mai mult chiar, gepizii se ardtard dispusi sa parlicipe cu contingentele lor la
expeditiile hunilor contra Romaniei. In acestea, era firesc ca Daciile carpatine sa fie crutate de pradaciunile hunilor si ca populatia gepid si daco-romana indigenes sa -si poata continua in liniste obisnuitele sale indeletniciri agricole .si pacuraresti.
de ani de la evacuarea Dade! carpatine de Care impara -tul Aurelian, o buns parte din elementul ethic roman ce fusese evacuat in
Daciile aureliane se intoarse in vechea patrie
ca prizonieri de -razboi ridicati de huni.
descared asupra Moesiei si Daciilor aureliene din sudul Dundrii. Dupes moartea lui Ruas, hunii ridicard in fruntea lor pe Attila (434 453) care navali cu hoardele sale in Romania. Oferta imparatului Teodosie al II-lea (408 -
din prinsoarea hunica si sd se reintoarca. in Romania. La incheierea pdcii cu romanii la 443, Attila ceru insd extradarea prizonierilor
care fugiserd in imperiu far& plata taxei de rds-
91
Ion Nistor
de lemn asezate undeva in mijlocul pustei unguresti de astazi, poate chiar la Buda, Etzelbing-ul epopeei Nibelungilor, aflam ca Rustittus, seful cancelariei lui Attila, era un prizonier roman din Moesia Superioara,
deopotriva cu arhitectul curtii care era originar din Sirmium (Mitrovita). Din relatarile privi-
toare la marirea pretului de rascumparare a prizonierilor vedem ca potentatii barbari, in frunte cu insusi Attila, cel mai crud si mai razboinic dintre ei, nu numai ca nu extirpau
populatia provinciala, ci dimpotriva, ei cautau
Soarta prizonierilor romani asezati in cuprinsul hanatului lui Attila nici nu era atat de vitrega precum si-o imaginasera unii cronicari. Priscus afla din gura unui asemenea prizonier roman originar din Viminacius (Costolaci), care traia la'curtea lui Attila, unde se casatorise cu o femeie barbard, ca traiul cu barbarii era de preferat celui de sub romani. "Cei ce Taman cu barbarii - spune inter-
cu razboi, pentru ca acesta intarzia cu restituirea refugiatilor din regiunile cucerite de hunt. Attila intemeia staruintele sale pe langa imparat pe molivul ca nu erau destui romani
pentru cullura ogoarelor. Romanii de care Attila avea nevoie pentru munca campului nu erau decal provincialli daco-romani din Daciile carpatice, protoparintii "romanilor", vlahlior sau vecinilor din hrisoavele muntene de mai tarziu. Termenul de "roman" avea un dublu inteles, adica ethic si social tot-odata. Nevoia de muncitori agricoli la hunt gaseste cuvenita explicatie prin marturia lui Ammianus Marcellinus care arata ca acesti
locutorul lui Priscus - dupes terminarea razboiului isi duc traiul in liniste, ilecare
bucurandu-se de ceea ce are. El nu asupreste
dureroase decat nenorocirile razboiului. Si aceasta din cauza grelelor apasari ale impozitelor si ale strambitatii de tot felul din
partea celor FN. Legile nu se aplica in mod egal tuturor; daca cel ce calca legea apartine tagmei celor avuti, el are putinta sa scape de pedeap-
atingeau coarnele plugului - nemo apud cos arat, nec stivam aliquando continhit - ci se aruncau numai ca niste lupi flamanzi asupra
recoltei.
s, iar daca contravenientul este sarac, el nu intelege cum sa-si apere cauza si de aceea i se aplica rigorile legit, daca mai traieste pans la pronuntarea sentintei, Bindcajudecarea proceselor reclama limp foarte indelungat si cheltu-
Romanii din cuprinsul Daciilor carpatine traiau in colibe saracacioase pe marile latifundii dacice, pe care mai marii hunilor le impartisera intre ei. Una din numeroasele sotii
ale
ieli nespus de marl. Dar lucrul cel mai gray este ca adesea sentinta poate B cumparata cu bani, flindca cel lezat in drepturile sale nu poate obtine sentinta daca. 121.1 varsa bani
judecatorului si ajuloarelor sale." Dupes retragerea din Romania, Attila recunoscu numai cu mare greutate Dunarea ca
Proprietar de numeroase sate de rumani era si Bericiu, unul dintre primii sfetnici ai lui Attila. Provincialii daco-romani din imperiul hunic se
contra impilatorilor hunici, suprimand pe multi dintre acestia. Ambasadorul roman fusese insusi martor ocular la un asemenea
caz de razvratire. Tot el lauds larga ospitalitate a daco- romanilor, bucurandu-se personal de ea in coliba unui roman.
imperil. In acest "desertum hunicum" nu se puteau tine decal balciuri pentru schimbul de marfuri intre supusii hunici si cei romani. Si tocmai aceasta zones pustiita fusese regiunea cea mai bine populates si mai infloritoare din
Daciile aureliene. Provincialii romani de limba Latina de acolo se imprastiasera In toate pantile,
pe care Priscus o auzi la curtea lui Attila, numin-d-o ausonica, adica originara din
unii Bind ridicati de hunt si transplantati in Daciile carpatine, unde nevoia de romani era
foarte mare, iar altii fugira in fata navalitonlor
92
Istoria Rornanilor
roman din spatiul carpatic si cei din spatiul balcanic, curmand legatura de pans atunci
daco-romanii de la nord si macedo-romanii de la sud, care fu mercy ada.-ncita prin invazille barbare care au mai urmat.
Dupe respingerea sa din Galia, anul urmator Attila navali in Italia, unde devasta orasul Aquilea, silind pe supravietuitori sa se
refugieze pe lagunele de la gura PaduluL unde
intemeiara Venetia. De la Aquilea, Attila se indrepta cu hoardele sale spre Roma. Puterea de persuasiune a papei Leon I sa-1 fi oprit in
Retragerea sa grabita. din Italia era determinate de actiunea lui Aetius, care cauta o intelegere cu imperiul de rasarit pentru a-i taia
sale in Romania orientala ci el isi indrepta curand privirile lacome si asupra Romanic'
uccidentale. In anul 451, el strabatu in fruntea hoardelor sale pana in inima Galiei, unde se izbi insa de rezistenta lui Aetius, in campfile catalanice de la 7'royas. Aetius, invingatorul lui Attila, era originar din Durostorum (Silistra), unde tatal sau Gaudentius indeplinea o inalta
opulent ospat nuptial, spre consternarea hoardelor sale, care ii facura un fastuos
comand.
trIle taly
at
r.!,t11.1. ." ""
Vital rusl:ee
ED rscefro 1101 Iweetur
as0ea pasecreitinv
wlntIcf
.
.110.1161,11..1
/elm
011105
.111.0fibf
n-"
es011
Iet..1111.
Aolo.
Goo*
...1. "7."
MOES IA
0
Ploi ro
(17
SEC VNDA
93
Ion Nistor
Ca pitol u I V
car-or numar sporise prin cetele de prizonieri romani adusi de huni din Daciile aureliene, erau carmuiti de conducatorii tor, care raspundeau in fata regelui gepidic pentru plata con-
bari. Cronicarul Procopius arata ca gepizii (ratan bins pc suptisii for roman!. In ccic
administrative si sociale ci sc calauzcau dupes vechiul drept roman rccunoscuI provincialilor
inca de imparatul Caracala. Pc king raspunderea pentru dart, conducatorii daco-romanilor mai aplanau si diferendul si neintelegerile din-
Gepizii victoriosi asupra hunilor recIarnara pentru neamul for toata Dada nam Gepidi
vindicantes totius Daciae fines velut victores. Iordanes ne infatiseaza Dada ocupatil de gepizi ca o tars asezata dincoace de Dunare in fata Moesiei, incinsa de o cunund de munti - in
conspectu Moesiae sita, trans Danuvium corona montium cingitur si inlarita prin o centura specials de munti prapastiosi - ad
coronam speciem adduis Alpibus emunita. S-a
amintit mai sus ca acelasi cronicar arata ca Gepidia era strabatuta de raurile Marisia,
Miliare, Gilipil si Gris /a.
Firtuseni. La Seica Mica de langa Sibiu s-au dezgropat mo-nede de la imparatii Zenon (476 - 491), Anastasie (491 - 518) si Justin I (518 527). Circulatia aceasta de monede imperiale
94
Danubium sunt nostrae iterum dicioni subactae sint. Pentru izbanda sa asupra gepizilor,
Gepidicus, iar pentru recucerirea unor regiuni din Daciile carpatine, el se intituld "Restitutor Daciarum, adica. Intregitorul Daciilor. Relatiile bizantinilor cu gepizii ramasera incordate pand la 551, cand imparatul Justinian ajunse la o intelegere cu ei, in urrna
hotdraserd sa ramand pentru totdeauna acolo. Dorul for de cluets si de aventuri rdzboinice ii mina mereu, ca si pe goti, spre sud si spre apus. Aspiratiile for asupra Panoniei, eliberata de sub jugul hunic, fury zadarnicite de lom-
dusmania de moarte dintre ambele semintii germanice, despartile una de alta numai prin
apele Tisei.
0 expansiune spre apus deveni astfel inoperantd, de aceea gepizii isi indreptard privirile asupra Romaniei si indeosebi asupra regiunilor din Moesia Superioard. Regiunea aceasta fusese evacuates de cur-and de catre
vizigoti.
mozitatile personale intre regele gepizilor, Kunimund si regele lombarzilor, Alboin. imparatul Justinian si urmasul sau Justinian
al II -lea (565 - ?) urnblau sa exploatcze aceasta dusmanie in folosul Romaniei, observand o atit.udine dc stricta neutralitate in conflictul gepido-lombard, ceea ce determind pe lombarzi sa recurga la ajutorul avarilor contra gepizilor.
gepizi si bizantini. Ele determinara pe imparatul Justinian (527 - 565) sa denunte pactul de
stipendiilor anuale. Ruptura raporturilor diplomatice duse curand la izbucnirea ostilitaylor intre romani si gepizi. Trupele romane trecurd Dundrea in Dada Malvensa, lovird pe gepizi pi-i respinserd spre nord. Romanii invingatori cucerird cetatile Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia)
Avarii erau o semintie uralo-allaica ca si hunci. Patria for era in Turkestan, de uncle fusesera izgoniti dc hoardeic turcmenilor. In calea pribegiei for spre vest, ei ajunsera in stepele pontice, unde se lovird de huni pe care ii
aruncard asupra ostrogotilor din Transdanubia. Dar indata ce hunii ocolird Carpatii si descalecard in Panonia, avarii cuprinserd sediile acestora de pe litoralul pantie, unde haldduird lunges vreme. De acolo hanul for trimise la 558 soli la Constantinopol pentru a oferi imparatului Justinian alianta sa, recomandandu-se ca neamul eel mai puternic din fume. In realitate, avarii sernanau foarte mutt cu hunii. infatisarea for era salbatica. Ei purtau plete lungi si aveau miscari de harts. Oferta for fu
si le realipird Romaniei. In "novella" din 15 aprilie 535 prin care imparatul punea comunitatile crestine din Daciile dundrene sub jurisdictia arhiepiscopatului din Justiniania Prima,
95
Ion Nistor
kr,f4
**
In toiul acestor pregatiri sosira insa la avari soil regelui Alboin din Panonia, pentru a-i chema in ajutor contra gepizilor din Daciile carpatine (567). Avarii, care cunosteau drumul
apusului din timpul navalirii for in Turingia, de
superioara a Tisci hoardele avarc se unira cu contingentele lombarzilor, pentru a se arunca asupra gepizilor care, neprimind nici un ajutor din partea romanilor, ramasera redusi la propriile for forte de aparare. In situatia aceasta de izolare, gepizii nu putura rezista multi vreme atacurilor avaro-lombarde. impotrivirea for fu curand infranta. Regele Alboin cazu in lupta, rapus de adversarul sau Kunimund care silt pe Rosamunde, fiica nenorocitului rege gepid, sai fie sotie.
regatul gepidic din Daciile carpatine Gepidorum regnum fines accepit qui a Lambardie proelio superati, cum arata un
cronicar contemporan. Resturile gepizilor care
izvoarele Prutului i ale Nistrului in Gepidia sub conducerea hanului for Baian. Hoardele for erau imbricate in zale si inarmate cu land, palose si arcuri, bulucind in lupta pe caii for iuti la sunete de fanfare si tobe. Tactica for era sa simuleze fuga in fata adversarului pentru a1 scoate din poziVile sale si pentru a se arunca
cautau refugiu in Romania furs urmarite de avari si nimicite undeva in Dacia Malvensa. Numai cu man greutati izbuti printul Reptila
insotit de episcopul Tarassarik sa salveze tezaurul gepidic din mainile avarilor si s fuga cu
96
Capitolul VI
numeau schei sau schiai, iar arabii, sacalib. Etimologia populara greco-latind derives
numele slavilor de la termenul de servi, adica sclavi sau robi. Etimologia aceasta populara
cuprinse de slavi, care incepura sa exercite o prcsiune lot mai mare asupra ostrogotilor din Transdanubia moldoveana si muntcana. Sub prcsiunea slavilor, ostrogolii parasira Trans-
Tacitus este primul care ne infatiseaza harla etnografica a Europei centrale si rasaritene, asezand in ordine geografica, de la est spre
vest, urmatoarele semintii, sl anume: germanii, dadi, sarmatii, venzii, estionii Si finlandezit
Este sigur ca Tacitus intelegea sub venzi pe Slavi, iar sub estioni pe lituanieni. Despre
pe venzi in vecinatatea Dunarii de Jos si a Daciei. Iordanes face mentiune de vechea vrajmasie dintre goti si said. In drumul for
spre Panonia, hunii avura de firma cu slavii. Se
pang in Carpati si pana. la Dunare, patrunzand astfel in Transdanubia si in Dada. Venzii sunt aratati ca un popor foarte mobil - pedum usu ac pernicitate gaudet. Ptolemeu considera pe venzi drept unul dintre popoarele cele mai mart. El face mentiune de triburile slave ale galinzilorsi sudinllor. Harta lui Peutinger din secolul al IV-lea asaza
prea poate ca ei sa
fi
dus in Panonia
gasera in Ucraina. Slavii insisi se numeau slovenin, pl. slovene. Romanii ii numeau
sclaveni, sclavini sau sclavi. Daco-romanii ii
97
Ion Nistor
salasluiau in spatele lor, in spatiul pontic dintre Nistru si Nipru. Antic sunt infatisati ca cei mai razboinici din semintiile slave. Cronicarul Luidas arata asezarile sclavonilor dincoace de Dunare. Un alt scriitor bizantin, si anume Theophylaktos Simokattes, numeste Transdanubia moldoveana si munteana direct Sclavinia - un toponimic care dupa retragerea ostrogotilor in Romania veni sa inlocuiasca pe cel de Gothia. Semintiile slavone din timpul migratiu-
care n-ar fl cazut in lupta, ci ar trai in captivitatea lor. Rolul falsului Chilbudius urma sa-1 joace un ant, care deprinsese limba latind .si care fusese indemnat la acest act temerar de
cialllor daco-romani din numeroasele for enclave etnice. Justinian ingadui cererea antilor, astfel ca falsul Chilbudius trecu
Dunarea in Romania in fruntea contingentului
demascat si osandit la moarte. Atacurile necontenite ale barbarilor de la nord determinara pe imparatul Justinian sa inceapa si sa ducts la bun sfarsit maretul sau plan de fortificare a imperiului, plan pe care it
bogatii neintrecute, ademeneau lacomia barbarilor, exallancl neastamparul lor de lupta si aventura pentru dobandirca acestora.
spundeau forlificatiilor de pc malul drept al Dunarii de la Durostorum (Silistra), Novae (Sistov), Securista (langa. Nicopol), Bononia (Vidin), Ratiaria (Arcar), Virninacium (Bela
Palanca) s.a. Dar cu toata reteaua de fortificatii, care acoperea ambele maluri ale Dunarii, semintii slave izbutird totusi sa patrunda in Romania si
Pentru a slabi puterea de rezistenta a coalitiei antosclavinice, imparatul Justinian incerca sa dezbine pe anti de sclavini sau schei, oferind antilor cetatea Turnu cu toata
imprejurimea, care dupes afirmatia imparatului apartinea romanilor in virtutea stravechrlor lor drepturi de stapanire asupra ei. Justinian mai oferea antilor si imbelsugate subsidii in bani
prezentati de cronicar ca oameni cruzi si primitivi, care nu indrazneau sa paraseasca codrii in care tralau. In conditiile acestea, romanobizantinilor nu be mai ramasese alter cale de iesire din strarntoarea in care ii ingramadisera
Istori a Romanilor
imperiului si a le ingadui asezarea pe teritoriul Romaniei, precum procedasera inainte fata de
slave duces - adica dud, arhonti, hegemoni, March' sau regi, cats vreme nu ni s-a pastrat
nici o marturie din care sa afiam cum numeau slavii insisi pe conducatorii sau starostii tor. Cea mai veche numire cunoscuta este cea de vladica, de la slavonicul vladz, vlasti, a domni, latineste regere sau regnare. In romaneste, ter-
data cu descalecatul humkr in Panonia, dar mai ales in urma invaziei avarilor in sesul
panonic, se revarsa asupra dacilor din Carpati un puternic val de navalitori slavi, care cuprinsera regiunile ce fusesera evacuate de gepizi,
menul de vladica s-a pastrat numai pentru capetenia bisericeasca, ceea ce arata ca ternumai foarte tarziu, si anume sub influenta
limbii liturgice slavone.
Slovacia, care locuiau mai inainte la miazanoapte de Carpati, se revarsara asupra Panoniei, ajungand pana la Dunare si trecand chiar acest fluviu pentru a atinge raurile Sava si Drava, unde constituira cu vremea substratul ethic al sfirbilor, croatilor si slovemkr.
atingand ss ele Dun area dincolo de stramtori, de unde navalleau si ele in Romania, pentru a constitui acolo substratul etnic pentru poporul
bulgar.
Pe teritoriul dacilor din Carpati, triburile slave venires in atingcre cu provincialii
daco-romani, intrara intr-o indelungata simbioza, in care petrecura pima la disparitia for
total a in randurile aceslora. 0 geogralle compi-
tronul bizantin. Imparatul 7Theriu al II-lea Constantiu (578 - 582) ingadui avarilor sa
relateaza Ca la 581 avarii patrunsesera in Sclavinia munteana pe la Oltenita, silind triburile scheice sal se retraga in regiunile
impadurite, unde nu mai puteau fi urmariti de avari. Sclavinia munteana este prezentata ca o
atace pe antis si scheii din Transdanuvia de la sud, din Moesia. Cronicarul Menandros
sa-varsite in Romania, deoarece ea nu fusese niciodata jefuita de barbari. De aceea, avarii izbutira sa ridice de la antic din Transdanubia o prea bogata prada de razboi si sa elibereze
mai multe mai de prizonieri romani din captivitatea slava.
vremea si in ostroavele arhipelagului egeic, cum se vede aceasta din frecventa toponimicelor slavone de acolo.
Ofensiva contra antilor si scheilor fu reluata in stil mare de imparatul Mauritius Simokattes si compilatorul sau Theophanes ne-au lasat informatii pretioase asupra campaniilor romane contra scheilor si antilor din
99
(582 - 602). Cronicarul bizantin Theophylaktos
Din martunlle timpului se vede ca triburile slave din Dacii erau stapanite de
Ion Nistor Transdanubia munteana. Cronica arata ca la anul 593 imparatul Mauritius concentrase o puternica armata pe care o puse sub comanda maresalului Priscus si o trimisese contra slavilor neastamparati din Transdanubia unde
domnea regele Ardagast. Ostirea romana. trecu
cazusera intr-un somn adanc. Riga Musoc cu ai sac se inapoiasera numai atunci de la funeraliile fratelui sau. Dupes ceremonia inhuman!
facura numerosi prizonieri dintre slavi. Insusi regele Ardagast scapa numai gratie agerimiii
dui lor, sa indure soarta antilor lui Musoc. Sarbatorind izbanda asupra antilor, ostenii roman! se inveselira cu mancari si bauturi
pang ce cazura si ei morti, beti cu tout, asa ca
nu auzira la timp consernnul de alarms sau trczire, asa numita "scuica", un termen de comanda roman, deopotriva cu termenif de comanda, move, sta, Lorna s.a. de care face
rnentiune Theophy1aktos Simokattes, cuvinte care pe nedrept. au Cost considerate de unii ca
Alexandru, ajunsera la malul raului chiar in clipa in care antii efectuasera trecerea peste
atrage pe romani in cursa pe care lc -o pregatisera de mai inainte. Substrategul Alexandru ghici insa viclesugul antilor si opri inaintarea la vadul raului, trimitand numai patrule pentru recunoasterea terenului din imprejurime. Acestea dadura peste niste colibe saracacioase, pe care incepura sa le incendieze, dar colibcle
ar fi corisUtuind primele cuvinte din limba romans. Intarzierea aceasta era cat pe ce sa devina fatales pentru romani, caci antii lui
Ardagast se aruncasera cu (uric asupra lor. In cele din urma insa romanii izbutira sa scape teferi din pericolul de moarte in care ii aruncase usuratatea lor, respingand la timp atacul neasteptat al lui Ardagast.
nu prinsera foc, fiindca barnele erau ude de . Sclavinia. Ordinul acesta trezi murmure in ploaie. randurile ostirii care suporta numai cu marl Patrulele adusera in fata cornandantugreutati asprimea iernilor geroase din stanga lui lor pe un prizonier gepid, din gura caruia Dunarii. Arhistrategul Priscus reusi insa sa substrategul Alexadru afla ca in apropiere s-ar pololeasca nemultumirile din armata si sa gasi ascunzisul unui rege al antilor, cu numele aduca la indeplinire ordinul imperial. Si astfel, Musoc sau Musakios, latineste Musatius, trupele romane petrecura iarna din anul 593 nume ce aduce foarte mult cu romanescul spre 594 in Transdanubia munteand, luand
iarna in
retras intr-un adapost sigur la o departare de treizeci de parasange de la vadul raului unde stationau romanii. In drum spre ascunzisul lui Musoc, romanii trebuiau sa treaca peste raul Papirios, care despartea regatul lui Musoc de cel al lui Ardagast. Raul Papirios n-a putut fi
Inca idenUficat. Era probabil unul din afluentii Ialomilei, daces nu chiar Argesul sau Buzaul. Sub calauza prizonierului gepid, unitatile
slang al Dundrii cu avanposturi mai inaintate in interiorul Sclaviniei transdanubiene. Hibernarea trupelor romane in garnizoanele din stanga Dundrii nemultumi insa pe avari, care ridicau prelentii de suprernatie si asupra Sclaviniei munlene. Priscus intelese insa sa impace pc avari, trimitandu-le daruri scumpe precum si 5.000 de prizonieri, pe care ii ridicase din triburile antilor si scheilor. In cursul verii 584 romanii executara mai multe operatii
romane patrunsera in ascunzisul lui Musoc si -1 surprinsera chiar in clipa cand regele si curtenii sai, morti de bautura si oboseala,
100
Istoria Romardlor
Sucidavei (Celei), iar comanda trecu asupra arhistrategului Petru, fratele imparatului. Retragerea trupelor pe malul drept al Dunarii fu privita insa de slavi ca un vadit semn de slabiciune din partea imperiului, indarjindu-i si mai mult in atitudinea for de ostilitate fata
de imparat.
putere
armata contra slavilor din Transdanubia si Dada. Romanii facura mereu uz de acest drept pentru a tine in sah pe slavii din Transdanubia
si Daciile Carpatine care, nazuind spre sud,
nelinisteau mereu granitele Romaniei, pentru a
Priscus trecu Dunarea in Dada Malvensa sau banateana pentru a impune cuvenitul respect slavilor de acolo. El se izbi de impotrivirea avarilor, care incercara sa-i inchida calea. Dar el reusi sa cuprinda cetatile Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia) si sa respinga pe avari pana la Tibiscum (Timis). Avarii furs batuti intr-o lupta crancena, in cursul careia isi gasira moartea si flit hanului Baian. Sub impresia acestei dureroase infrangeri hanul Baian concentra in graba rezervele
sale si porni el insusi contra romanilor. Priscus
datii sorbeau din pumni apa racoritoare, ei furs surprinsi de o grinding de sageti uciga-
primi lupta undeva pe raul Timis si batu din nou hoardele avare in randurile carora luptau
gepizii, slavii si alti barbari. Victoria romanilor
toare, pe care contingentele antilor si scheilor be repezird asupra tor. Romanii se reculesera insa in graba, sarird in bard pentru a forta trecerea raului si a lovi pe inamic care ocupase pozitii de lupta pe malul opus al raului. Atacul romanilor se lovi insa de rezistenta inversunata a slavilor, care silira pe romani sa se retraga peste rau si sa se reintoarca la Dunare. Astfel
dureros pentru arhistrategul Petru, care pierdu comanda asupra trupelor de la Dunare, pe care imparatul o incredinta din nou lui Priscus.
Absenta daco-romanilor din ostirea avara denotes ca provincialii indigent din Daciile carpatine nu se considerau ca barbari, ci ca element etnic aparle, care pastrau legaturile for vechi cu Romania si se simteau insist
romani. De aceea, ei nu ridicard arma contra
romanilor din imperiu, ci dimpotriva, ii simpa-
zonieri, dintre care 3.000 avari, 3.200 gepizi, 800 slavi si 2.000 alti barbari, pe care ii transporta in Romania. Merits sa fie retinut faptul ca intre contingentele barbare care constituiau ostirea avard nu se gaseau mentionate si contingentele provincialilor daco-romani din Daciile carpatine de sub suprematia avarilor.
extinse operatiile sale ofensive si asupra taTrmului band tean al Dunarii pana. la
tizau, iar conducatorii for sprijineau pe toate caile campaniile lui Priscus contra barbarilor prin care se urmarea restaurarea suprerna tiei romane asupra Daciei .si 7'ransdanubiei. Prin infrangerea avarilor si a barbarilor aliati cu ei,
durile avarilor, care prin rostul hanului for Baian reprosau lui Priscus ca nesocoteste drepturile for de stapanire asupra malului stang al Dunarii. Priscus raspunse insa la reclamatiunile ava-rilor cu hotarare, ca romanii nu lac decat sa afirme drepturi mai vechi asupra regiumlor de pc malul stang al
Dunarii, care apargnusera imperiului roman si
Intre timp, insa., antii si sclavinii din Transdanubia munteana incepura sa-si ridice din nou capul. In anul 602 imparatul trimise
pe fratele sau Petru contra tor. Acesta isi stabili cartierul general la Palatiolum in fata Celeiului,
mai pe larg asupra neintelegerilor dintre roman! si avari, care furs aplanate in 598.
Romanii sporira subsidiile pe can le plateau avarilor, iar acestia, la randul tor, recunoscura imparatului dreptul de a interveni oricand cu
101
Ion Nistor
curand inn-ant:a. Numeroase triburi slavone furl dezarmate si deportate in Romania. In
urma acestor succese, autoritatea military dar
si
649 o mare campanie contra lor, in urma careia ei furl batuti si siliti sa recunoased
Ispravile acestea de arme justificau indeajuns titlul onorific de Anticus, cu care contemporanii cinstira memoria imparatului Mauritius. In schimb, titlul de Sclavinius, adica de invingator asupra sclavinilor sau scheilor nu apare in titulatura nici unuia dintre imparatii romani sau bizantini din timpul migratiilor. Titlul de Anticus care fu conferit imparatilor Justinian si Mauritius lass sa se
stapanirea romans. Resturile antilor si scheilor din Transdanubia furs ridicate de Invingaton' si colonizate in Balcani. Martunile contemporane relateaza ca la anul 679 in parole Bulgariei de astazi dintre Dunare si Balcani salasluiau 7 se.mintii slave federate imperiului. imparatul Leon Izaureanul (717 - 741) recurse la sucursul militar al slavilor din Romania pentru respingerea atacurilor arabe
stantin Porarogenetul (912 - 959) considera teritoriul cuprins de sarbi si de croati in Romania
razboinica dintre semintiile slave. In fruntea for stateau regii Ardagast, Musoc si Pirogast, care se impotrivira romanilor cu indaratnicie, pans ce triburile for filed infrante, dezarmate si colonizate in Romania.
695) se
Theophylaktos arata ca numeroase semintii slave cu conducatorii for - duces Sclavorum se supusera imparatului Heraclius (610 - 641) si se stramulasera in
Unelle si obiecte vestimentare si de podoaba slave secolele VI-VII, I - Danceni - Srascni; 2 - Hansca - laloveni; 3 - Seliste - Orhci; 4 - Davideni - Neamt; 5 - Succava - Sipot;
102
Istoria Romanilor
Capitolul VII
In vara anului 679 trupele romane trecurd Dunarea la Noviodunum (Isaccea) si, urmand calea pe care o parcurscse la vremea
dintre Nistru si Dunare, pe care romanii ii numeau angu/us, slavii ungbi, iar semintille uralo- altaicc budzak, Bugcacul cronicilor noastre din sudul Basarabiei. intemeietorul
acestui imperiu cu resedinta la Bolgar fusese hanul Kubrat. Dupd moartea intemeietorului
une din partea imparatului si de aceea ei nu ezitard de a se lua pe urmele lui. Ajungand la Dunare, Isperich trecu fluviul si tabari la Nicolitel, langa Isaccea (679). Cum hoarda sa nu era prea numeroasa, cuprinzand cel mult 20.000 de oameni, ea trecu toata in Romania,
fara sa se mai intoarca in bugeacul transdanubian. Pus in fata faptutui implinit, imparatul Constantin Pogonatos se invoi sa ingaduie bul-
103
Ion Nistor
Resedinta hanului bulgar, cad talul de tar capeteniile bulgare it primira numai dupa crestinare, nu era decat o mare tabara de
nornazi, cuprinzand o suprafata de 25 km2. Tabara era inconjurata cu valuri si santuri si
avea o cladire de zid la mijloc, constituind astfel un adevarat hring- circulus - dupd modelul
la Pres lav sau Prejeoslav, situat la poalele nordice ale Balcanilor. Hanul Isperich si urmasii sai gasira in triburile slave care navalisera in Romania aliati firesti contra
romanilor. Cu ajutorul acestora, pe care mar-
se folosira de aceasta analogie, amintind in cronicile for de Bulgaria de dincolo de Istru, unde tarul bulgarilor Krum (802 - 814) sa fi colonizat un grup de prizonieri bizantini, pe care ii ridicase din' partile Adrianopolului. I.Chr. Engel vedea in prizonierii deportati de bulgari in Transda-nubia pe pro topa'rintii
daco-romanilor din spatiul carpato-dunarean. Se vede insa ca. Engel, formuland aceasta afirmatie, scapase cu totul din vedere ca pri-
simpla analogic cu Gothia si Sclavinia, se reduce tot ce slim despre o pretinsa supremage bulgard asupra Transdanubiei si asupra
Daciilor Calpatine. In Cosmographia geografului anonim din Ravenna, ce fusese alcatuita pe
asezarea bulgarilor in Moesia Inferioara Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant. Geograful necunoscut aminteste la nordul Dunarii de hunt, avail si gepizi, enumerand
dupd tabula lui Peutinger vechile cetati - civifates - din Dacia traiana. Din textul Cosmografiei Ravenatului nu rezulta insa ca aceste cetati s-ar fi gasit atunci sub stapanirea hoardei lui Isperich, care descalecase numai de curand in Moesia Inferioara, cum s-a sustinut
numit tarat, cand termenul de han fu inlocuit prin eel de tar. Prin crearea taratului bulgar, romano-bizantinii pierdura legatura cu Duziarea. In urma acestei dureroase pierdeil
Faimoasa inscriptie cu caractere grecesti de pe unul din vasele de our din tezaurul de la San-Nicolaul-Mare din Banat, care fusese socotita de unii bulgard, s-a dovedit ca pecenega, datand din secolul al XII-lea.
104
Istoria Romanilor imparatilor bizantini. Dar aspiratiile acestea treceau peste puterile tor. Ei nu izbutird decat sa cupiinda in granitele taratului for o bund
parte din Romania dunareand si centrala, stra-
randuri fusesera foarte mult rarite prin incursiunile de prada ale hunilor si avarilor. Prin
Odessus (Varna) de pe litoralul pontic. Prin inchegarea acestei zone etnice slavone latini-
era mai numeroasa decat 20.000 de oameni. Ea se compunea insa din cambatanti hotarati
numai in secolul al VIZ-lea, astfel ca de la aceasta data ambele ramuri neolatine si-au
urmat fiecare in parte destinul istoric, fara sa mai 11 stat in contact una cu alta.
rioare celor ale triburilor slave care cuprinsesera o build parte din Romania. Acestea erau lipsite de o conducere unitary si de aceea bul-
divizandu-se cu timpul in trei grupuri distincte, si anume in grupul dinaric, grupul balcanic si grupul din Pind, fiecare cu dezvoltarea
garii reusira usor sa le-o impund pe a tor, aducandu-le sub ascultarea tor. Slavii din
Balcani contau ca numar, cad vreme bulgarii ca spirit de conducere .si de organizare. Si astfel s-a putut intampla ca minoritatea bulgard
sa istorica aparte, constiluind insa" totusi o unitate etnica distincta. Grupul dinaric s-a dezvoltat in stransa legatura cu sarbo-croatii,
grupul balcanic cu bulgarii, iar grupul din Pind cu green precum s-a aratat de autorul acestei lucrari intr-un studiu recent aparut in Analele Academiei Romane, Memoriile Sectlunii Istorice, Seria III, Tomul XXVI, sub titlul:
Originea roma...In:for din Balcani si Vlahlile din
astfel ea bulgarii de astazi cu tot numele for gentilic turanic constituie una din natiunile
slave din Europa.
de vest a Peninsulei Balcanice in dauna elementului autohton latin de acolo, ale carui
Pind Bucuresti 1944. In schimb insa., romanismul din Carpati s-a consolidat mereu si s-a perpetuat cu succes 'Ana in zilele noastre.
105
Ion Nistor
Capitolul VIII
4. Daco-romanii ca pastratori ai institutiilor bizantine in stat si bisericil 5. Superioritatea culturala a daco-romanilor fate de popoarele navalitoare
rupsera legatura de pang atunci dintre masa slava din Ucraina si triburile slave raspandite
asupra meleagurgor dacice si transdanubiene, care ramasesera astfcl izolate si avizate la propriile for forte de rezistenta etnica. Prin descalecatul ungurilor in Panonia si consolidarea stapaLnirii for acolo, slavii din
romanii, randurile slavilor din Transdanubia si din Daciile carpatice se rarira mereu. Romanii invingatori ridicau cete numeroase de slavi si le transportau in Romania ca prizonieri. La cetele acestea se mai asociau si grupurile masive de slavi care navaleau din propriul for imbold in
imperiu pentru a-si crea acolo o soarta mai bund. Contingentele slave, care insoteau
hoardele avare in expeditiile for de jaf si prada
Carpati pierdura si vechile for legaturi cu triburile slave de acolo, care si ele isi rarira
Dundrii si ramaneau acolo, sporind numarul conationalilor for din Balcani. Din triburile
slave care la anul 626 insotird pe avari in cam-
randurile parte din evaziune in Balcani, parte prin absorbirea for de care unguri. Se stie doar ca tezaurul lexic al limbii maghiare cuprinde o bund parte de elemente slavone. Acestea insa slabira mereu in urma necontenitelor evaziuni in Romania pang la complcta
for epuizare. In condillile acestea elementul slay din Dacia si Transdanubia nu-si putu
mentine mults vreme etnicitatea, hind absorbit cu totul de provincialii daco-romani in mijlocul carora it aruncase soarta. Ultimele marturisiri care mai fac mentiune de prczenta slavilor in Daciile carpatice se gascsc in cronica notarului anonim al rcgelui Bela al II-lea (1131 1141) precum si in vechea
Aratasem mai sus cum in 594 arhistrategul Priscus oferise avarilor 5.000 de prizonieri slavi, iar cu ocazia campaniei sale contra avarilor din 601 el Meuse 800 prizonieri slavi. De asemenea, nu trebuie sa pierdem din vedere ca la razboaiele cu romanii si la expeditiile contra imperiului luau parte elementcle cele mai viguroase dintre slavi, a caror lipsa
Golurile acestea ar
fi
umplute prin migrari proaspete de dincolo de Nistru din Ucraina, vechiul leagan al semintiilor slave sau scheice din Carpal' si Balcani. Printr-un remarcabil concurs de imprejurari, semintiile slave din Dacia si Transdanubia nu mai primird insa nici un concurs 011ie de la
timp diversele semintii uralo-altaice, cum erau
putut fi usor
Ele amintesc acolo numai de vlahi, unguri, sasi si secui, ceca ce constitute o
nelagiiduita dovada ca indelungalul proces de absorbire a elementului slay de catre cel daco-
roman aulohi on fusese de mull lerminat. Incepulul acestui proccs de asimilare etnica fusese observat Inca in secolul al VI-lea de
106
Istoria Romanilor
cronicarul Theophylaktos Simokattes care arata ea slavii din Transdanubia isi insuseau
vechiul nume de geti, adica geto-romani.
subit la anul 275, data evacuarii militare a Dade! Traiane din ordinul imparatului Aurelian. Legaturile acestea asa de stranse
n-au suferit nici in urma imparlirii imperiului roman intre fiii imparatului Teodosiu din anul 395. imparatul Arcadie se multumi cu juma-
resedinto la Constantinopol, vechiul Bizant, dupa care imperiul oriental s-a numit si bizan-
mereu vechile traditii politice si culturale romane care s-au pastrat la ei pana in timpul de fata. Imparatii bizantini de la Constantinopol n-au renuntat niciodata la drepturile
for de suprematie asupra teritoriilor dacice si
dentals din imperiul roman, pastrandu-si resedinta la Roma. Granita intre ambele
imperil oriental si occidental era marcata prin cursul meridional al Dunarii panonice pana la Singidunurn (Belgrad) iar de acolo, urmand vales raului Timacus (Morava) in sus, trecea spre apus pentru a atinge litoralul adriatic la Catarro. Prin impartirea aceasta, Daciile carpatine cu Transdanubia cazura in lotul impara-
imperiul roman. Dimpotriva, incepand cu Constantin cel Mare si continuand cu mici intreruperi pana in timpul Comnemlor, ei au trimis ostirile for la nordul Dunarii pentru a proteja pe provincialii romani de acolo si
tului Arcadie. Intreg spatiul acesta carpatodunarean ramasese deci in zona de influenta a imperiului oriental cu centrul politic la Conslantinopol. Imperiul occidental cazu in
anul 476 prada navalitorilor barbari, cats vreme imperiul roman de rasarit, numit si
bizantin, se mentinu pana in anul 1453, cand fu cucerit de turci. Dace poate fi, deci, vorba despre o intrerupere a relatifior daco-romane cu imperiul, apoi aceasta rupture nu se poate referi decat la imperiul de apus, cu centrul la Roma, si nicidecum la imperiul de rasarit, cu care daco-romanii au pastrat relatii politice,
imparatii bizantini nu vedeau decat regi clientelari, aserviti politicii imperiului si obligati la
Romani nu neglijara nici latura economics a relatiilor cu provincialii din stanga Dunarii. Negustorii romano- bizanlini patrun-
In primele secole dupa desparlirea de imperiul occidental, imperiul de rasarit nu era mai putin latin decat cel de apus. Limba oll-
deau adanc in spatiul carpato-dunarean cu ispititoarele monede de our si argint impodobite frumos cu chipurile imparatilor
bizantini, oferindu-le in schimbul produselor indigene. Monede bizantine din secolul al IVlea pana in secolul al XII-lea s-au gasit raspandite asupra largului cuprins al Daciilor carpatine si al Transdanubiei muntene si moldovene.
vorbea si populatia autohtond de pe ambele maluri ale Dunarii, pana in muntii Emului
(Balcani) si ai Macedoniei si pand la coasta dalmatind de la Alesio. Linia de demarcatie intre spatiul lingvistic latin si cel elen din Peninsula Balcanica din secolul al V-lea a fost stability cu
ajutorul inscriptiilor de pe monumentele arhitectonice, de pe pietrele de kilometraj, precum si de pe monede de invatatul Constantin losif Jirecek. Din intinderea spatiului limbii latine vedem cat de mare si puternica era latinitatea orientala de la Dunare si din Balcani, inainte de navalirile barbare, in urma carora fu dislocate din sediile ei stravechi si imprastiata parte
Ion Nistor
spre nord, spre Carpati, parte spre sud, spre Balcani, Alpii Dinarici si muntii Pindului. Tinandii-se astfel seama de caracterul tidal latin al imperiului de rasarit, el apare in marturiile timpului si sub numele de Romania, deopotriva cu imperiul occidental. Locuitorii Romaniei se numeau roman, slavii ii numeau Rumi, iar persii, arabii si turcii numeau pe bizantini rum sau urum, de unde deriva toponimicul de Rumelia pentru Romania.
printr-o inscriptie din 170 pentru guvernatorul celor trei Dacii, Sextus Cornelius Clemens proconsularis et dux trium Daciarum. Cronicarii bizantini atribuiau titlul de duce, pe langa eel de rege, si unora dintre capeteniile
accentueze tot mai mult numai din secolul al VII-lea, cand latinitatea de la Dunare fu parte supusa, parte imprastiata de slavii navalitori. Ea fu inlesnita foarte mult de cler si de biserica, unde limba greceasca fusese din capul locului acceptata ca limba liturgica dominants
tre inaltele chiriarhii din Roma si Constantinopol contribuira si ele la eliminarea limbii si
judecul sau judele, din latinescul j udex, care aplana neintelegerile dintre provinciali si perceperea darilor pentru stapanitorul barbar. Daco-romanii au primit crestinismul cu multe sute de ani inaintea patrunderii slavilor in Carpati. Invatatura cresting li s-a propovaduit in limba latina in care au gasit expresie si notiunile fundamentale ale dumnezeiestii invaTaturi. Aproape intreaga terminologie a
organizatiei noastre bisericesti si-a pastral pana in zilele noastre stravechiul caracter greco-roman. Limba vorbita de provincialii
neolatina alaturi de limbile surori italiana,
franceza, spaniola si portugheza.
daco-romani era limba Jaffna rustics, din care s-a dezvoltat limba romance, ca limba aparte
unui trib, astfel ca jupa insemna circumscriptia in care traia acel trib. Intreg teritoriul cuprins de semintiile moeso-geto-dacice de pe
Vlahiile sau Romaniile din Carpati, si anume Ungrovlahia sau Muntenia si in Moldovlahia sau Moldova, sfetnicii ducilor apar in actele
108
Istoria Romartilor
De la provincialii daco-romani din Transdanubia, slavii adapostiti acolo se deprinsera la o viata statornial, primind de la
ei notiunile elementare de organizatie civica si de indeletniciri agricole. De la daco-romani, conlocuitorii for au primit notiunea de tars, pe care ei au talmacit-o dupa limba for in zemlya.
Valachicis - Zandov sj Moznopon erau invataceii lui Chiril si Metodiu, apostolii scheilor. In conditii similare se produse si asimilarea slavilor din Panonia de catre ungurii din pusta, un toponimic imprumutat de la acestia. Absorbirea slavilor din Daciile Carpatine
pe cel de domn in gospodar, pe cel de Jude in sudr, jar judecia in sudstvo. Raporturile politice si sociale dintre daco-
si din Transdanubia de catre elementul ethic daco-roman autohton constituia cea mai ptiternica afirmare a vitalitatii acestuia si a unui potential ethic asa de ridicat cum numai rar se intalneste in istoria altor popoare. In Bulgaria,
Serbia si Croatia elementele latine indigene au fost inghitite in bund parte de slavi, in Carpati s-a produs un fenomen etnic invers, elementele etnice slavone diluandu-se mereu, au disparut cu vremea in masa compactor a daco-romanilor
135.stinasi.
dimpotriva, ca tovarasi de suferinta, strans uniti in lupta contra asupritorilor. In aceste raporturi de amicalg simbioza sunt reprezentati romanii sj slavii in Dacia de notarul armnim al regelui Bela al II-lea. In Dacia Apulensa domnea - dominum tenebat - Gelu Romanul
veliores
homines tolius mundi fiindca aveau de suferit foarte mult din partea pecenegilor si cumanilor. Tot notarul anonim ne spune ca
romanii si slavii faceau serviciul militar Impre-
de faptul ca termenii care exprima notiunile principale din graiul romanesc sunt de origine
latina, precum neolatind este si intreaga struc-
&Vett In continuarea cronicii Gelu este aratat ca duce al romanilor dux Valachorum fara
sa mai aminteasca de slavi, indicand prin aceasta preponderenta elementului dacoroman la' de cel slavon. Preponderenta aceasta se accentua tot
mai mult in urma evaziei continue a elementului slay din Carpati in Balcani si in urma completes zagazuiri a sucursului ethic pe care acesta 1-ar fi putut primi prin not invazii slave din
frecventa cuvintelor in graiul romanesc, care deriva de asemcnea din radicale latine. Multe din cele ce se scriu si se sustin cu privire la influenta slavilor asupra populatiei daco-romane bastinase din Daciile Carpatine se intemeiaza aproape exclusiv pe consideratil glotologice sj onomastice, fara sa se tins seama de dezvoltarea istorica a raporturilor politice si sociale dintre romani si slavi. De asemenea, nu trebuie sa scapam din vedere ca multe dintre toponimille si onomasticele considerate drept slave fac parte din stravechiul patrimoniu getodacic al limbii romane. Privind mai de-aproape fizionimia teza-
urului lingvistic roman, gasim ca derivatille sunt mult mai numeroase decat radicalele.
Cele 2.099 de cuvinte de baza de origine Latina
mult inlesnita prin legaturile matrimoniale connubium care par sa fi existat intre ambele
entitati etnice. Increstinarea slavilor in a doua jumatate a secolului al IX-lea veni sa legitimeze aceste legaturi. 0 cronica morava de mai tarziu arata
derivatii, adica. 6.806. La cuvintele de origine slavona variantele sj derivatille sunt reprezentate numai cu un numar Indoit. Celor 1.466 de
ca propovaduitori ai invataturii crestine la slavii din Carpati pe Zandov in Dacia si pe Moznopon in Alpii Valahiei - in Alpibus
109
Ion Nistor
Capitolul IX
descalece in Panonia, chemati acolo de lornbarzi contra gepizilor. Iar card lombarzii la anul 568 emigrara in Italia, Panonia intreaga ramase sub teroarea avarilor, care injghebara acolo un hanat puternic, impartit in 9 cercuri administrative numite hringuri, latineste
cif-cull, nemteste Ringe. Dintre hringurile aces-
tea, unul cuprindea Dada Porolissensa, iar un al doilea Dada Malvensa. Restul hringurilor
de fortificatie circulard, ca ocoalele in jurul stanelor sau hindichiurile dimprejurul viilor. Ingraditurile din jurul hringurilor erau constructii primitive facule din implelituri de nuiele sau fasine fixate in randuri paralele si umplute apoi cu pamant. La mijlocul
hringurilor se gasea resedinta capeleniilor care se numeau iuguri, canhani, tudani sau
nice putura lua fiinta si dainuira in Daciile Carpatine vechile nuclee politice ale dacoromanilor, pe temelia carora se dezvoltara apoi
faimoasele ducate vlahice, pe care be gasira ungurii acolo la descalecatul for in campia
Tisei.
politice daco-romane recunosteau de forma suprematia hanilor avari, carora be datorau tributul muncii si agoniselii lor. In realitate insa ei se considerau ca supusi ai imparatului din Constantinopol, privind ducatele for ca
nizau in hringurile for dacice si panonice. La anul 626 ei incercara un asalt indraznet contra
110
Istoria Romanilor
hanatului avar. Cronica rimata a vienezului Jansen Enikel arata ea regele Carol cel Mare prinse razboi impotriva avarilor, pe care el ii confunda cu ungurii, pentru a le cuceri tara
pana la valahi - unz in Walachen.
tarul Boris I (852 888) bulgarii se impacara cu francii, intervenind la 826 in certurile dintre Ludovic Germanul si Karlsmann. La 864 bulgarii semnara la Tulin o con-
ventie de alianta cu francii contra ducelui Moimir al Moraviei, alianta care la 892 fu
reinnoita de tarul Vladimir, urmasul lui Boris.
blocand drumul prin Panonia, dupes cum relateaza Analele de la Fulda. Legenda Sf. Gerard arata cum ducele Ahtum din Dacia
Malvensa stapanea transportul sari! pe Mures, asezand acolo vamesii si paznicii sat. Risipirea hanatului avar aduse cu sine surparea suprematiei avare asupra Daciilor din Carpati. Daco-romanii care plateau pang atun-
dintre Dunare st Tisa fu transformata intr-o vasta pustietate, numila desertul avarilor disertum avarorum - dupes cum ne adeveresc analelc lui Einhardt. Dincolo de aces'. desert, la pleloarele Alpilor austrieci, franc!! organizara o marcli de granita, pe care ei o numesc Marca de Raesarit
tiul panonic n-a camas nimic durabtl, decal doar termenit administrativi de ban si banal. Marcile de granila care luasera Ilinta la marginile hanatului dinspre bulgari, bizantini si
franc' Isi mentrinura si dupes disparitia avarilor de pe arena politica numele de banate, cu cal&
cuprinse de semintiile slave ale moravilor si slovacilor care, pe la anul 830, sc grupara in
jurul steagului ridicat de ducele for Moimir. In regiunile parcurse de raurile Drava si Sava se instalasera de-a binelea croalii si sarbii, iar la gurile Tisei incercara sa se aseze bulgarii. 0 inscriptie arata Ca tarhanul bulgar Onegavon s-a inecat in Tisa. La 827 bulgarii incercara sa
metal generalizandu-se, a devenit in limba romans termenul curent de bani pentru valorile monetare. Tot asa s-a numit si masura pentru grau si alte cereale, uzitata in marcile
de granita, banita.
Il1
Ion Nistor
Capitolul X
TRANSDANUBIA SI DACIA SUB PRADACIUNILE PECENEGILOR
1. Judecii mixobarbari din cetatile de la Dunire 2. Luptele cu pecenegii si cu marele cneaz Sviatoslav 3. Restaurarea dominatiei bizantine la Dunfire 4. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in Banat 5. Sfarsitul pecenegilor 6. Traiul daco-romanilor sub pecenegi
1. Judecii mixobarbari din cetatile de la
Duniire
Campaniile sangeroase ale imparatilor Mauriti.us, Constant si Constantin al IV-lea Pogonatos uzara foarte mult puterea de rezistenta a antilor si sclavinilor din Transdanubia. Parte in ei cazura prizonieri, parte se strecurara in indemn propriu peste Dunare in
pe malul drept al bratului Dunarii, cu acelasi nume, corespunzand Chiliei Vechi de astazi. Purtatorul numelui Seslav pornea din amalgamul etnic romano-slav care se produsese in Transdanubia. Titlul de judeci sau cneji pentru
Roma' ia, unde se gasea masa compacta de conationali ai lor. Cei ce mai ramasera in Transdanubia se pierdura cu vremea in ranproces; simtitor de absorbire, ca si in Dacia
transilivaneand. Afara de slavi sau schei, populatia daco-romans mai absorbi si alte semintii
nit forma amplificata de Asprocastron lea, vechea cetate Tras apare sub numele de Maurocastron, adica Cetatea Alba, din care genovezii racura Moncastro. Geograful arab
Edrizi aminteste de un oras din partile pontice
barbare devenind ea insasi semibarbard, sau mixobarbard, cum o califica cronicarul bizantin Mimi Allaliates, care slujise cu credinta la patru imparati si era familiarizat cu cele ce se petre.ceau la Dunare. El arata ca in cetatile de la Dunare traia o populatie care ducea o vats
scitica si care vorbea toate limbile, si care pentru apararea acestor cetati intretinea o armata, nu chiar mica. In cetatile acestea se gramadira
Cetatea Intunecata sau Neagra, dupes vechimea zidurilor ei. Intr-un manuscris din secolul al X-
si elementele latine din Romania cate mai ramasesera in vats, pe urma navalirilor barbare in Moesia Inferioara. Viata scitica a mixobarbarilor din cetatile de pe ambele maluri ale Dundrii a fost considerate pe drept cuvant ca viap daco-romans.
In sprijinul acestei afirmatii vine si marturia scriitoarei Ana Comnena care, insistand asupra luptelor de la Dunare ale
parintelui ei, imparatul Alexie Comnenul (1081
bratului mijlociu al fluviului, de care aminteste Constantin Porfirogenetul, numind-o Selines, Turnul, Maglavitul, Kalarat, care aduce aminte de imparatul Mihai al V-lea Kalafatos (1041 1042), adica cel ce ungea corabiile cu pacura. In timpul luptelor pe care bizantinii le
sustinura timp mai indelungat contra bulgarilor, cetatile de la Dunare avura foarte mult de suferit, find avizate la propriile for mijloace de
112
Istoria Romanilor
aparare. In imprejurarile acelea cdpeteniile tor, juzii, nazuird tot mai mult spre independentd, pe care ei o si dobandird indata ce suprematia bizantina. de la Dundre fu inlocuitd prin suprematia bulgara. In timpul primului prat bulgar
bizuindu-se pe armata for proprie, care, dupd marturia Anei Comnena, nu era mica. Dupes cronicile rusesti, cetatile de la Dundre - gorodi po Dunaiskich - erau ravnite si de marele cneaz
batu
nomadizand in stepele nord- ponlice. Constantin Porfirogenetul ii numeste kangar, tar cronicarul Kedrenos ni-i descrie ca pe un neam mare si numeros, care se compunea din
13 hoarde si care pe la finele secolului al IX-lea saldsluia la nordul Dundrii de la Nipru pang in Panonia. Scriitorul persan Gardizi de la jumdtatea secolului al XI-lea descrie pe pecenegi ca oameni bogati, cu herghelii de cat si turme de
impreund cu ostenii sdi. Dar in drum spre Kiev, Sviatoslav fu a tacat de pecenegi si
sal de luptd si de aventurd (972).
nou granitcle sale pang la Dundrea de Jos. Taratul bulgar de la Dundre fu desfiintat in 971 de impdratul loan Tzimiskis, tar coroana
tarului Boris al II-lea fu inchinata ca trofeu Catedralei SI Sofia din Constantinopol. Dupes o intrerupere de mai bine de 250 de ani, acvilele romano-bizantine isi facurd din nou aparitia la Dundre, pentru a reinnoda firul vechilor traditii romane, fir ce fusese intrcrupt
coace si patru dincolo de Nipru. Dupes Ana Comnena, limba pecenegilor era identica cu
limba vorbita de cumani.
ungurilor si, prin atacul for combinal cu cel al bulgarilor, aplicard ungurilor o lovitura asa de nimicitoare incest be inchise drumul in taratul bulgar. Atunci rest urilc ungurilor sc indreptara spre nord, tar pecenegii cuprinserd Atelkusul unguresc. De acolo, in secolul al X-lea si al XIlea, isi extinserd incursiunile de pradd asupra Transdanubiei moldovene si muntene,
infiriparea primului tarat. bulgar. Urmasul lui Tzimiskis, impdratul Vasile al II -Ica Bulgaroctonul (976 - 1025) cuceri si taralul bulgar din Macedonia (1018) si astfcl se
Monede de la imparatul Vasile al II-lea si de la urmasii sal s-au gasit in lezaurul de la Folhesti
113
Ion Nistor
Teritoriul fostului tarat bulgar fu impartit
numite* teme, cu un strateg, duce sau arhon in frunte. Duce le avea largi atributii militare si
tru efectiva sa aparare. Pe la anul 1065 cu apararea cetatilor de la Dunare erau incredintati chiar doi arhonti, si anume
darzenie piept atacurilor pecenege. La 1072 apare ducele Nestor ca vajnic luptator contra
natelor. Tema de granita de la Dunarea de Jos, din fosta Moesie Inferioara, fu numita
autoritatea ducelui de Paristrion se gaseau si cetatile dunarene cu teritoriile din jurul lor. Principala misiune a ducelui de Paristrion, a carui putere se extindea si asupra Dobrogei si Cadrilaterului de astazi, consista in apararea cetatilor de la Dunare contra necontenitelor
atacuri ale pecenegilor. Acestia isi gasira locul
Paristrion sau Paradanubia, avand centrul administrativ la Silistra sau Darstor. Sub
for de concentrare in Transdanubia de unde faceau mereu incursiuni pradalnice in imperiul bizantin, dar si in Dada transilvaneana.
Duce le de Paristrion avea deci datoria sa apere granitele imperiului si sa restabileasca vechea suprematie romano-bizantina asupra Transdanubiei muntene si moldovene asa de greu
si Ladislau cel Slant (1077 - 1095). Atacurile pecenegilor fura respinse, dar regii Ungarici, urmand exemplul imparatilor bizantini, cautau sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa be colonizeze in Ungaria, in Dacia transilvaneana si in Banat. Politica aceasta de coalitie reusi in
Dunare, care, ca si flola flavica de pc vremuri, patrula neconienit pc cursul march!' fluviu de la gurile sale panes la sirantiorile dc la Politic dc
Fier.
timpului ne-au paslrat numele unora dintre aparatorii cetatilor dunarene contra atacurilor pecenege. Ducelui Diogene ii urma arhontul Katakalin Kekaumenos, numit de cronicari "turn neclintit de furtuni". El venise la Dunare sa continue
Masturiile
fura de fapt colonizate in Ungaria. Rezulta aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu privire la contingentele pecenege din ostirea ungara, calificandu-le ca pe cele mai
despretuite si mai rele - villissimi, pessimi. La expeditia comitelui Ioachin2 din Sibiu contra
romani, si contingente de pecenegi. Colonizari de pecenegi s-au facut in mod sporadic atat in Dacia transilvaneana cat si in Banatul timisan. Dovada cea mai bung pentru aceasta ne-o dau toponimicele Bessony - Sesenau din judetele Nasaud, Trei Scaune, Tarnava Mica si Timis Torontal si Pecebevos din jud. Severin, sau sub forma romaneasca. de Pigneaca (jud. Hunedoara) sf Pecenisca sau Pecinicica (jud. Cams). Ca element etnic aparte, pecenegii au disparut de mull din aceste localitati.
114
Istoria Romanilor
5. Sfarsitul pecenegilor
Totusi, atacurile cele mai indailite ale pecenegilor erau indreptate contra imperiului bizantin, spre care nazuiau pecenegii, deopotriva cu toate semintiile barbare. Pe tim-
pul imparatului Alexie Comnenul (1081 1118) incursiunile pecenegilor in imperiu se inteti-sera tot mai mult. Hoardele for nedisciplinate patrundeau in Romania, raspandind
foc si parjol in jurul tor. La anul 1087 pecenegii
pecenegi si imparteau dreplatea intre ai tor. In conditiile acestea, stapanirea pecenega n-a fost pentru ei nici mai bung si nici mai rea decal cea a navalitorilor de mai inainte. Pe masura in
necontenitele for incursiuni de prada in tarile vecine, autoritatea for scadea mereu in ochii indigenilor romani care, sporindu-si randurile prin absorbirea elementelor slave ramase in
bizantini o co ns idera u ca "sfzirsitul pccenegilor". Cci putini cati mai scapard cu viala fura colonizati la Moglena, centrul unui district situal la nord-est de Salonic, o rcgiune locuita astazi de vlahi mahomedani, al caror grai difera de cel macedo-roman. Megienitii se numeau ei insist vlasi. Despre colonizarea acestora dupes infrangerea pecenegilor, cronicai-ul Honaras arata ca Imparatul, alegand o multime de oameni linen si voinici, i-a colonizat cu lemeile si copiti in tema Meglenilor ;51 i -a asezat ca o tagma ostaseasca osebita, care si pans acuma roman din neam in neam, avandu-si numele dupes locul unde au lost colonizati si se cheama pecenegi megleniti".
Influenta binefacaloare a acestui contact n-a intarziat a se manifesto in secolele urmatoare, cancl romanii transdanubieni, inlarindu-pi
organizatiile for politice, incepura lupta pcntru emancipare. Neamul pecenegilor a disparut curand
Buzaului Peceneaga. Trecand la crestinism, resturile pecenegilor fura absorbite cu vremea de neamurile in mijlocul carora traiau, asimilandu-se cu acestea si uitandu-si complet
limba care disparea lard urma..
115
Ion Nistor
Capitolul XI
TRANSDANUBIA. MOLDOVEANA SI MUNTEANA. SUB CUMANI
1. Cumanii, uzii, brodnicii, barladnicii si berendicii
Transdanubiei 3. Rascoala vlahilor din Balcani si retragerea bizantinilor de la Dunfire 4. Adeziunea bulgarilor la rascoala vlahilor si intemeierea taratului vlaho-bulgar al As anestilor 5. Incercarea vecinilor de a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra Transdanubiei 6. inlocuirea cavalerilor teutoni prin calugari dominicani si episcopia cumanilor 7. Lirnba cumanilor
1. Cumanii, uzii, brodnicii, barladnicii si berendicii
Asezarile mai vechi ale cumanilor, o
semintie uralo-altaica ca si pecenegii, erau din-
0 alts hoarda cumanica erau brodnicif, pe care letopisetele rusesti ii arata alaturi de cumani in valea raului Oka, afluentul fluviului Volga. Nichita Honiatul arata in 1186 hoardele brodnicilor luptand umar la umar cu cele ale cumanilor. Cronicarul considera pe brodnici o
ramura tauroscitica. La anii 1222 si 1254 analcle rusesti arala pe brodnici in Transdanubia. In anul 1223 voievodul for Ploskina ar 11 tradat pe rusi in batalia de la
viata Para capatai si luptau de partea celui
care-i platea mai bine. Erau pagani deopotriva
celc germane kumanen sau Haven. Slavii ii numeau polovci sau plavoi, iar ungurii le ziccau kunok sau Polaco.k. Notarul anonim spune ca la cumani barbatii umblau cu parul tuns foarle scud., astfcl ca la prima vcdere capetele for semalnau cu dovlecii necopti tonsa capita tamquan2 crudes curcubitas. Dupd navalirea cumanilor in Transdanubia,
Cara aceasta s-a numit Cumania, precum fusese numila mai inainte Go (fa si apoi Sclavinia. Hoarde le cumanilor purlau nume diferite de uzi, brodnici, barladnici si berendici, pe care le gasim pomenite in Transdanubia moldoveana.
Calca, trecand de partea tatarilor. Pe nedrept Karamsin ii considera drept slavi. Ei duceau o
butanii sau hutulii din muntii Pocutici, de uncle s-a extins si asupra muntilor din
poate insa ca numele raurilor Uzu si Oituzu, afluenti ai Trotusului, sa stea in oarecare legatura cu numele hoardei cumanice a uzilor.
Bucovina, este lipsita de orice temei istoric. Sc
mare invazie in imperiul roman de uncle pulu fi respinsa numai cu ajutorul pecenegilor, rivalii ei. Incercarea cc s-a facut de a pune pc uzi in legatura cu gagautii din Dobrogea sau chiar cu
militcaza si aceasta imprejurare contra pretinsei for latinita If, care continua a fi sustinuta Inca de unii cercetatori romani. Teri toriul ocupat de brodnici in Transdanubia moldoveand se invecina cu teritoriul cuprins de cumani. Papa Grigore al IXlea numea pc abatele Theodoricus episcop si legal apostolic in Cumania si in Cara vecina a brodnicilor - in Cumania et Brodnic terra illa vicina. insusi papa Grigore al IX-Ica face cuvenita distinctie intre vlabi si brodnici: vlahii ascullau de pseudocpiscopii for de rilul grecesc, cad vreme brodnicii pagan! fura incredintati deopotriva cu cumanii episcopului Theodoricus in vcderea crestinarii lor. Dupa invazia tatarilor in Transdanubia unii dintre brodnici trecura dc partea acestora, iar altii se refugiasera Inca inainte de aceasta
116
Sibiului de Tara Borotnic - Terra Borothnik. 0 alts diploma din 1359 face mentiune de domeniul Prostea din judetul Tarnava Mare care
nuncupata. Ambele topice au fost puse in legatura cu prezenta brodnicilor acolo, ceea ce pare probabil.
O alts semintie cumanica erau barladnicii, care din cauza nestatorniciei lor fur& asemulti cu cazacii de mai tarziu. Analele rusesti
Nipru. Intre anii 1145 si 1161 aparu in Transdanubia aventurierul galitian Ivanco
barladnici, agresa cu atacurile sale cetatile
dunarene. De la acest aventurier ar fi emanat faimoasa diploma barladeana, care s-a dovedit ca o indrazneata plasmuire diplomatic& deopotriva cu cronica lui Huru. Numele raului
Barlad, dupes care s-a numit apoi si localitatea, aminteste de prezenta barladnicilor in Transdanubia moldoveand. O semintie cumanica erau si berendicii
regele Stefan al II-lea sa respinga pe bizantini peste Dundre. Pe timpul imparatului Manuel Comnenul (1143 - 1180) cumanii ocupara prin suprindere cetatea Zimnicea si navalira vijelios in ducatul paristrian. Dar ducele Paristrionului
izbuti sa-1 respinga cu maxi pierderi peste Dundre sl sa-i urmareasca pans la dealul
sa se ascunda intr-o padure. Cronicarul nu precizeaza mai de aproape unde se gasea dealul Tenu-Hormon. Toponimicul acesta a
de care face mentiune cronica lui Nestor la Berendei pomenit adeseori in documentele
moldovene si muntene sa stea in oarecare legatura cu semintia cumanica a berendicilor.
fost insa identificat cu numele judetului scapat din vedere ca numirea aceasta se
Teleorman si identificarea aceasta este foarte sugestiva, Tenu-Hormon insemnand "padure nebuna", adica mare si deasa.. Nu trebuie insd
extinde si asupra unei vaste regiuni de dincolo de Dundre din Cadrilater. De origine cumanica pare sa fie si numele de Baragan. La 1152 incepura ostilitatile cu Ungaria. Bizantinii navalira din nou in Banat lovind pe ungurii regelui Geisa al II-lea (1141 1161). Incursiunea aceasta n-a fost insa decat preludiul marii campanii a imparatului Manuel Comnenul contra Ungariei din 1161. impara-
adanc in Cumania transdanubiana, pang ce ajunsera la tarmul unui rau, pe care hoardele cumane se grabira sa -1 treaca folosindu-se de
plutele ce le stateau la indemand. Nu putem sti precis care era acest rau, deoarece cronicarul
vanene un atac combinat din trei parti deodata. Protostrategul Alexte primi ordinul sa
atace Banatul pe calea obisnuita de la Palanca
Kinamos, care relateaza asupra campaniei bizantine in Cumania, nu-1 numeste. Raul
acesta putea fi Oltul, Argesul sau poate chiar lalomita. 0 precizare mai amanuntita nu se poate face, fiindca nu cunoastem vadul prin
care ostirea bizantina trecuse Dundrea. In straduintele lor de a restaura vechea suprematie asupra Transdanubiei, bizantinii
vechii Dacii Malvense. 0 a doua armata comandata de Leon Batatzes inainta prin
Transdanubia in Dacia transilvaneand pentru
Noud pentru a face pe unguri sa creada ea* atacul principal se va da de asta data contra
vechime nu mai patrunsese nimeni in Dada. In marsul ei, armata lui Batatzes intampina sate bine populate, din care fura ridicati multi prizonieri. Drumul parcurs de ostirea lui Batatzes
117
Ion Nistor
Dunare nu da'inui insa decat pans la finele secolului al XII-lea, cand ea se prabusi in urma rascoalei vlahilor din Balcani. Catastrofa
aceasta aparu cu atat mai neasteptata cu cat ea nu s-a produs prin lovituri din afard, ci in
Tot Kinamos ne spuse ca in ostirea lui Batatzes se gaseau multi viahi, despre care se zicea ca sunt urmasii celor veniti de mult din
Italia.
Jos sub comanda lui loan Dukas si inainta probabil prin valea Siretului in sus pentru a
Tara Barsei. Se pare ca si aceasta expeditie
1195) provoca, indata dupd urcarea sa pe tron, mars nemultumiri prin politica sa fiscala. Cei mai greu loviti de aceasta excesiva fis-
cronicarul nu mai insists asupra ei, precum nisi asupra rezultatelor obtinute de ostirile
bizantine pe urma acestei intreite campanii. Daces si planurile marete ale imparatu-
lui Manuel Comnenul de a recuceri Daciile rarpatine n-au reusit, ramane totusi un fapt istoric vrednic de retinut ca vechile traditii
politice romane ramasesera in vigoare si ca un imparat bizantin incerca in secolul al XII-lea
Dunare si in Carpati, un plan care a preocupat si energiile politice ale urmasilor lui Aurelian, cum fusesera Constantin cel Mare, Justinian si
muntene si moldovene si sa tins in frau pe navalitorii cumani, care cautau sa-si creeze
acolo o noud patrie.
Daco-romanii din Transdanubia si-au intaril tot mai mult situalla for etnica si politica sub protectoratul bizantin. Judecii sau cnejii romani din cetatile dunarene si din vaile Carpatilor deprinsera multe din viata si organizarea politica a bizantinilor, reimprospatand vechile datini si obiceiuri mostenite de la romani. Organizarea ducatului din Paristrion le servi ca model vrednic de imitat. Numeroasele monede din timpul Comnenilor ce s-au descoperit in Muntenia si Dobrogea dau dovada ca bizantinii intretineau si raporturi economice cu aceste regiuni.
avand in fruntea for pe fratii Petru i Asan, care erau de acelasi neam i de aceeasi semintie cu ei. Cronica arata ca inainte de a trece la acte de
118
Istoria Romanilor
nut" Ca lopetrus
domnus.
Calopetrus
Vlahorum
Balcani era prca mic pcntru a lc ingadui sa traga pentru ei foloasele politice care decurgeau din izbanda rascoalei tor. Aceasta
izbanda a fost exploatata." insa de elementele bulgare pentru reinfiintarea fostului tarat bulgar. Vechea traditie politica a bulgarilor, pe care bizantinii nu izbutisera a o inabusi, con-
tinua sa se afirme prin biserica unde limba liturgica paleoslavonica ramase in uz. Ea se
menlinea si in viata politica intrucat teritoriul
locuit in bung parte de bulgari constituia o provincie administrative proprie, acea tem& numita Bulgaria, tinand vesnic treaza amintirea fostului tarat bulgar cu nazuinta spre independents. Asemenea traditie lipsea vlahilor ca cetateni loiali imperiului, care se
razvratisera impotriva unui regim abuziv, dar nicidecum contra imperiului insusi, al carui element constilutiv erau de fapt. Revendicarile
toate partite "ca un fagure de albine". Rasculatii se aruncara cu furie asupra oraselor de pe litoralul pontic, dar si din interiorul (aril, pentru a -si procura armele si mijloacele nemsare pent.ru sustinerea miscarii. Curancl, sco-
nicidecum de ordin politic sau de nazuinte centrifugale, caci vlahii ca element constitutiv al
caror descendents din neamul vlahilor din Balcani nu mai poate fi contestata de nici un Lemei serios. Orice s-ar aduce impotriva
descendentei for vlahice nu poate intIrma afirmatiile categorice ale scriitorului contemporan Nichita Honiatul, care arata pe Belli rascoalei ca Bind de acelasi neam si aceeasi semintie cu vlahii si intelegandu-se cu ei In limba vlahica. Insasi imbracamintea for era cea tipic vlahica,
dupes care un nepot al lui loan Man apare in sinodicul tarului Borila cu atributul de belgun, adica gluga-alba, precum si vlahii din Pind
si bulgarilor - dominus Blac.horum et Bulgarorum. In scurgerea vremurilor marea majorilate a vlahilor din muntii Hemului fu
absorbita in mod succesiv parte de greci, parte de bulgarii in mijlocul carora traiau. In schimb insa, Pratul bulgar, renascut la 1186, isi con-
sunt aratati sub numirea de caraguni, adica purtatori de mantale cu gluga neagra. Cronicarii cruciatelor care s-au perindat prin
care participasera chiar la nenumarate lupte contra lui Ionita, it considerau cu drept vlah -
anul 1393, cand fu cucerit de turd. La anul 1253 calugarul Rubruqui face mentiune de Vlahia lui Asan - Vlachia quae est
arata ca., la 1285, bizantinii, temandu-se ca vlahii din tara lui Man sa nu se uneasca cu
astazi si se intindea de-a lungul tarmului pontic pand spre Cons tantinopol - ultra Danubium versus Constantinopoleurn. Cronicarii bizantini Gregoras si Pachymeres
Ion Nistor
tatarii contra imperiului, ii mutara in Anatolia. Evacuarea vlahilor in Asia Mica s-a facut iarna
degerara in drum, sagetati de crivatul aspru si neindurator. Numai vlahii din Rhodope opusera o rezistenta mai indelungata procesului de deznatio-nalizare de care face mentiune cronicarul Kantakuzen.
era Luca si ca misiunea lui principals era s constituie aci la Dunare un puternic zid de aparare contra bulgarilor si cumanilor. Un al doilea bastion contra cumanilor urma sa fie ridicat de ordinul cavalerilor teutoni in Tara
Barsei.
Aceasta situatie extrem de favorabica. Ungariei fu exploatata de regii ei pentru a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra Transdanubiei, unde zaboveau
acolo. Cu gandul acesta chemase regele Andrei al II-lea ordinul Teutonikm; cerandu-i la 1213
Tara Barsei, cu scopul marturisit de a largi granitele regatului pe socoteala cumanilor versus Cumanos ut regnum per conversionem eorum delatetur. Misiunea cavalerilor era sal creeze acolo la granita in control( - dincolo de muntii cu zapacla. - ultra montes Nivium - un puternic bastion pentru regal - &mum propugnaculum pro regno. Cavalerii teutoni intelegeau insa sa lupte pe socoteala for proprie si nicidecum pentru Ungaria, si de aceea la 1225 s-a produs ruplura intre rege si teutoni.
Toata atcntia tarului lonita, ca si a urmasilor sai, era indreptata asupra noului
episcopia
Balcani, astfel ca problema transdanubiand nu intra." in cadrul balcanic at preocuparilor for politice. Totusi, n-au lipsit incercari din partea Asanestilor de a se substitui bizantinilor si la nordul Dundrii. Se pare ca expeditia comitelui de Sibiu, loachim, contra Vidinului, din 1210, la care luasera parte si con tingentele romanesti, statea in stransa legatura cu politica Ungariei din acea vreme, de a zadarnici cu (nice pret asemenea incercari ale noului tarat bulgar. Misiunea de a sta in calea unor asemenea aspiratii bulgare era incredintata comitelui
infaptuiasca prin forta armata a cavalerilor teutoni, incerca sa obtind prin pulerea de
convingere religioasa a calugarilor din ordinul
- ibimus ad Cumanos et praedicabimus eis fldem Christi et aquiremus eos Domini -, iar
politiceste pentru Ungaria. La 1221 luase fiinta. la Alba Regala prima mandstire dominicani in Ungaria. La doi ani dupd izgonirea cavalerilor teutoni din Tara Barsei, la 1207, abatele acestei manastiri, Theodoricus, fu numit episcop al
aceea si care primise misiunea de a crestina pe cumani si a-i castiga sufleteste pentru Domnul
sau banului de Ti 1124 Cum insa teritoriul marcii de granita timisene care se intindea si parti din Oltenia, era prea extins, se hotari impartirea Banatului in doua parti, una cu
Severinului cu centrul la Turnu Severin, deci
dincoace de Carpati pana la Olt, cuprinzand si
CumanieL Insotit de un mare numar de frati predicatori, ca.ci asa se numeau membrii ordinului dominican, episcopul Theodoricus
trecu muntii in Cumania si anume in partile Milcovului, unde incepu o vie propaganda crestina intre cumanii pagani. El reusi in
scurla vreme sa converteasca la crestinism, pe
tatal si fiul. Vestea crestinarii unora dintre cumani produse -o mare bucurie la curtea
120
la Focsani pe Milcov, unde Theodoricus is! instalase resedinta sa episcopala. inlocuitorul regelui Andrei, la actul crestinarii, fusese flu'
acestuia, principele Bela.
episcop de rit latiniar acestia sa he siliti sa i se supuna si sa primeasca de la el sfintele taine. Papa srarui totodata pe langa regele Bela ca sa cedeze o parte din darile pe care be percepea de la vlahi pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere ale noului episcop al vlahilor. Dar
desemnat si ca eparhia sa 11 luat fiinta, urma invazia tatarilor in Transdanubia moldoveand, care puse capat inainte de vreme episcopiei
Milcoviei.
localitatea Focaani de asrazi. La anul 1234 papa Grigore al IX-lea acorda o larga indul-
Cumaniei, zicand: "Ce vg' supara schimbarea numelui, cats vreme episcopia ramane Insufletita de aceeasi dragoste si intelegere pentru
credincioaii vostri? Oare in biserica lui Hristos nu s-a intalnit lupul cu mielul? Adica de ce nu s-ar impaca fi sacuiul cu valahul Si cumanul?" - Siculus cum Cumano Vlahoque? .
pacea si linistea cumanilor trecuti la crestinism. Tot curia papala lug' initiative pentru
cladirea unei catedrale episcopale la Milcovia.
Catedrala s-a si construit, ea era in flinta la navalirea tatarilor, hind bogat inzestrata cu
toate cele necesare pentru buna ei functionare. Populatia creating' din episcopia cumanice era foarte amestecata. Pe langa cumani si
7. Limba cumanilor
Regele Bela, care fusese amenintat gray de tatari in propria sa tare, accepta cu placere oferta cumanilor si primi in Ungaria cele sapte hoarde ale for - septem generationes Cumanorum - care constituiau o comunitate
secui - ceangai - mai traia acolo si populatia indigena daco-romana sau vlahica, care
imbratisase crestinismul Inca din secolul al IV-
lea si care, traind sub jurisdictia episcopilor din Vicina si Silistra sau chiar a celor de la Halici, ce luase flints la anul 1157, nu voia sa recunoasca pe noul arhiereu catolic. Faptul acesta indispunea foarte mult pe episcopul Theodoricus, indemnandu-1 sa se jeluiasca
papei. Papa Grigore al IX-lea impartasi amardciunea exarhului sau in partile necredinciosilor
etnica de 40.000 suflete, colonizandu-le in regiunea dintre Tisa si Dunare. Alte hoarde fugira peste Dunare in Balcani, unde se face
mereu mentiune de ei in tot timpul cruciadelor.
- in patibus inildelium - constatand cu regret in bula sa din 1234 ca in episcopia cumana traiau niste semintii care se numeau vlahi i care, desi se considerau a fi crestine, totusi
cumanilor, primindu-le pe acestea de la niste - a quibusdem pseudoepiscopis, Graecorum ritu tenentibus. Mai mult chiar, papa arata ca unit din regatul ungar, atat unguri cat si sasi, precum si alti credinciosi catolici, zabovind printre acestia, treceau la credinta lor, facandu-se una cu acesti valahi, primeau dupe legea acestora sfintele sacramente in dispretul episcopului Cumaniei. Starea aceasta de lucruri mahni rau pe sfantul parinte, care autoriza pe legatul sau apostolic din Cumania sa dea vlahilor un
dinastia arpadienilor, cum arata supranumele regelui Ladislau Cumanul (1272 -1290). Unit dintre cumanii din Ungaria nu erau multumiti cu situatia for de acolo si fugira peste munti ultra Alpes - in vechea for patrie transdanubland, la tatari. Contra for intreprinse regele Ladislau o expeditie in fosta Cumanie unde stapaneau tatarii.
vreme domInanta la semintiile din stepa ponticd. Dupes relatarile lui Pegalotti, cunoasterea limbii cumanice era indispensabild in negotul pontic. Minoritul spaniol Fra Dascal de
misionar in Mongolia, invata timp de un an de zile "lingua chomanica" la Saray pe Volga. Un "alphabetum" al limbii cumanice si pecenege,
121
Ion Nistor Venetia. Parti alese din acest pretios monument literar, scris pe hartie. au fost editate la 1828 de Klaprotb, iar editarea lui in intregime a fost ingrijita de contele Gaza Kuun la 1880. Manuscrisul cuprinzand 82 de pagini a fost redactat probabil de un Italian din Caffa sau
cita in mai multe toponimice din Transdanubia. Vadul cumanilor, astazi satul Cumani din fata Vidinu lui, apare intr-un document
Comanii, Comana luta Wm in judetele Olt, Vlasca si Buzau. Locuri numite Coman sat Comanul in judetele Hunedoara, Neamt si Valcea si Valea Comancei din Teleorman si Comanca din judetele Romanati, Valcea si Arges. Numeroasele nume de sate numite
Com-am:pi:I indica mai curand pe ctitorii for cu
din alt oral genovez de pe litoralul pontic, inregistrand nomenclatura marfurilor. Misionari germani au adaugat rugaciuni,
inmuri religioase si omelii in limba cumanica. In Ungaria, limba cumanica se vorbea insa la
Ultimul om care vorbea insa limba cumanilor a murit in Ungaria numai la 1775. In Ungaria se
numele Coman, obisnuit la romans. Termenul de comanac, caciula de postav, in patru colturi pentru laid si rotunda pentru calugari deriva mai curand de la coama cases, numita comana, decal de la cumani, cum s-a crezut.
122
Istori a Romanilor
Capitolul XII
centrul Asiei pentru a navali in fruntea lor in Europa. Prime le victime ale salbaticiei lor fusesera cnejli rust de la Volga, Don si Nipru. Prin infrangerea ultimei rezistente ruscsti in batalia sangeroasa din 1223 de Ia Calca, un raulet ce se varsa in Marea Azov, Rusia zacea zdrobita la picioarele mongolilor colropilori, care isi deschisesera astfel drumul spre centrul Europei. Dupes una din hoardele cele mai puternice ale lor, mongolli s-au numil si iii/azi.
potricalei cu care gaureau urechile turmelor lor, se vor opri la Nistru, multumindu-se cu vastele lor cuceriri din nemarginita stepa ru-
hoardelor tatare intr-un mare consiliu de razboi la Carocorum pentru a pune la cale
din ambitia de a stapani popoare, cat mai var-
nia trecu asupra fiului sau Ogotai, care intelese sa mearga inainte pe calea cuceririlor in Europa indrumate de temutul sau parinte. La anul 1235 hanul Ogotai convoca capeteniile
hraneau cu came, chiar daces aceasta era alterata, iar ca bautura preferau lap tde inchegat cu sange de cal. Nici cea mai repede apa ntr-i oprea din drumul lor, flindca ei o treceau calari
pe caii lor iuti. Ei se adaposteau in corturi aeoperite cu pane sau cu piei de animale. Dupes infrangerea rezistentei unguresti la Mohi-Puszta pe Tisa, in urma careia regele
Bela, fugarit de tatari, fugi pans in Dalmatia, hoar -dole biruitoare se aruncara cu nespusa salbaticie asupra Daciei transilvanene, arzand orasele Oradea, Zalau, Alba - Julia, Clujul sl
prin munti si codri - per alpes et silvas - cu ajutorul purtatorilor de securi - securigeri -
123
Ion Nistor
targului - Rodnam quoddam oppidum precum si asupra Bistritei. Descriind scena dramatics a acestei treceri, arhidiaconul Thomas
De altfel, romanii traiair in bune raporturi cu tatarii. Unii din cnejii roman! insotira chiar cu contingentele for militare pe tatari in Italia, unde participara la .1240 si 1243 impre-
ingrozite paraseau ascunzisurile for din codri si sihle, iar acest prapad al firii prevestea furtuna care venea s se abata asupra Ungariei.
In locul regelui pribeag in Dalmatia, tatarii constituira o regenta sau calmacamie craiasca cu hanul Cadan in frunte - in regno
Hungarias Kaymakam'- care dadea ordonante ca cea prin care sacuii si vlahii din Dada tran-
pul de bataie. si pe care tatarii o gasira si o intrebuintara pentru scriptele lor. Suprematia
tatard asupra Ungariei si Daciei dainui trei ani de zile - mansueruht Tatars in regno Hungariae tribus armis.
administrative punand in fruntea for administratori numiti "canesi" ea sa judece pricinile dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea noilor stapani cu produsele tad', care consistau in cat, in animale, arme si diverse obiecte de imbracaminte - constituerunt canesios, id est balivos qui justiliam faceren et eis equos
In primavara anului
1241 tatarii
hoarda strabatu in Oltenia - Terra d'Ilante unde se izbi de impotrivirea banalui de Severin
- Beseremban - care fu infrant si fugarit spre Dunare. A doua hoarda sub conducerea lui Budzek navali in Vlahia Neagra - Casa Oulag-
auloritalea sa aproape o rnie de case - et sic procurator meus de istis dominis Brat unus et pene millia villas regebat. Magistrul arata ea
erau o sulfa de asemenea canes! - erant canesii
rezulta ca sub autoritatea cnejilor trai in Dacia o populatie destul de numeroasa, find adapostita in 100.000 de case. Populatia ducea o viata pasnica, se aduna pe la targuri pentru schimbul produselor si fiecaruia i se facea dreptale pacem habemus et fora iuxta unicuique justi-
tia servabatur. Dupa relatarile lui Rogerius canesii se adunau aproape in fiecare saptamana la sfat - conveniebant canesii pene
qualibet septimana - iar el nu pierdea niciodata ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la adunarile saptamanale ale canesilor pentru- a le cunoaste traiul si a-i urmari mai de aproape
le platira tribut at& in bani, cat si in produse naturale. La concluzia aceasta ne mans faptul ca la anul 1247 regele Bela al IV-lea recurse la ajutorul ordinului Templierilor Ioaniti, pentru izgonirea tatarfor din banatul Severinului si din Transdanubia munteana pe care regele o numea Cumania, cu toate ca hoardele cumanice parasisera de mult aceasta tara, fugind in
Ungaria.
pe unii din mai marl! for - maiores. Tot Rogerius ne spune Ca unii dintre canesi
canesi constituiti de tatari in Dada transilvaneana ar 11 fost cnejii romanilor de acolo..
ramaneau acasa, iar altii mergeau la oaste - ad exerciturn S-a crezut multa vreme ca acesti
hoarda lui Budzek care era asteptat sa coboare acolo din Dacia transilvaneana. In drumul for spre sud, tatarii se lovira de impotrivirea localnicilor vlahi 1 sacui. Bochetor-han infranse insa rezistenta acestora si navali in tara epis-
124
Istoria Romanilor
lea. Acesta nu piitea intelege cum putea un rege apostolic sa se incuscreasca cu niste
Regele Bela incerca la 1259 sa ajunga la o intelegere cu tatarii, cdutand sa incheie cu ei legaturi matrimoniale, o hotarare care ii atrase o aspra dojand din partea papei Alexandru al IV-lea repetata in 1264 si de papa Urban al IV-
delegatului sau din Ungaria ca, dupes informatiile ce le are, cetatea Milcovia, asezata la
granita dinspre ta- tari, fusese distrusts de -molt
tatari pagani. Mitropolitul primat al Ungarlei fu delegat de papa sa -1 scaluiasca* pe rege de a nu intra in relatii matrimoniale cu Nogai, atotpu-
dinciosi catolici - civitas de Myko, posita in confinibus Tartarorum, jamdudum distructa fuerit, nec ibi episcopus et alii calolici habitatares existerunt. Interventia papei nu era decal o admo-nestare la adresa regelui Ungariei pentru restaurarea episcopiei cumanice, admonestare care a ramas insa raid nici un efect, din cauza imprejurarilor destul de critice in care se abatea la sfarsitul veacului al XIII-lea regalitatea ungara. Intre timp, tatarii isi consolidara de-a binelea situatia for in Transdanubia, de unde
Clemente al IV-lea ingadui chiar sa se predice o cruciadd contra tatarilor, care nu conteneau cu pradaciunile for in Dacia si Polonia. Acestea delerminard pe regele Ladislau Cumanul (1272
- 1290) sa atace pe tatari, trecand muntii ultra alpes - in Transdanubia. Nogai han, capetenia tatarilor din Crimeea, era un tatar salbatic si plin de energie. Dupes el tatarii pontici s-au numit nogaieni sau
Inochentie al IV-lea indemna pe toti bunii crestini din Dacia sa bareze drumul si sa inchida stramtorile din munti, pentru a opri
jafurile din partea tatarilor. La 1247 regele Bela al IV-lea chema ordinul Cavalerilor Ioaniti in ajutor contra tatarilor, iar la 1254 solicits con-
cu 00'0. Nogai-han muri in 1298 in urma ranilor primite in lupta cu Toctai, hanul
tronul ca ginere al tarului Testeri. Curand,
cursul papei contra tatarilor pradalnici, care din ordinul lui Batu-han isi stabilira la 1252 resedinta la Bachciserai in Crimeea, de unde
puserd stapanire asupra centrelor comerciale de la Nistru si Dunare, cum era Cetalea Alba, vechea Tyras, pe care o rebotezaserd dupes limba for Ak-Kerman, ceea ce nu este decat traducerea verbald a vcchiului nume cromatic al ceatii. Totodatd, cuprinserd si Chilia din Delta Dundrii, deopotriva cu Vicina, pe care postulanele genoveze de mai tarziu o arata sub steag tataresc cu tumgha si semiluna.
Ceaki fu izgonit din scaunul domniei si decapitat, iar capul sau fu trimis adversarilor din Crimeea. Astfel, vedem ca pe la sfarsilul secolului al XIII-lea puterea tatarilor se gasea in descrestere. De aceea, izgonirea for din Transdanubia munteand si moldoveand devenise un imperativ categoric al timpului.
provincialilor daco-romani.
5. Originea gagautilor
Gagautii din Basarabia au ajuns acolo numai la inceputul secolului al XII-lea. Panes
Inferioare, numita mai apoi Dobrogea. Dupes informatiile ce le detinem din izvoarele bizantine, gagautii sunt o semintie turca originara
Semnul semilunei aparu in stema tatarilor numai dupes convertirea for prin misionari arabi la credinta mahomedand,
intamplata in 1257 sub hanul Berekai. Panes atunci erau pagani, inchinandu-se soarelui si stelei care luceste inaintea luceafdrului, zeilor siderali si le aduceau sacrificii cu mancaruri si bauturi. Prin imbratisarea mahomedanismului, tatarii intrau in raza de influentd politica si
Ion Nistor
asezari, Izzetdiv Gaigavus se adresa imparatului Mihail al VIII -lea Paleologul (1261 - 1282) care isi avusese resedinta vremelnica la Niceea,
- Sett georgy- asezata fiecare la revarsarea in mare a bratelor Dundrii numite dupa ele. Mare importanta comerciala aveau in vremea aceea, pe langa Chilia Veche, si Isaccea, Vicina si Darstorulsau Silistra, ca centre importante ale
in Tara Carbonei, unde debarca si se aseza in liniste. In scurta vreme spori numarul noilor
asezare tatareasca era Babadagul, despre care calatorul arab Ibn Batutah sustinea pe la 1333
pana spre Delta Dunarii. Dupa capetenia lor Gaigavus, membrii tribului turc s-au numit gajgavuzisau gagauti, un nume gentilic sub care traiesc pana astazi: o semintie inrudita cu gagauzii si descalecata
pe tarmul pontic s-a facut sub conducerea lui Saru-Saltuc care apare ca primul for principe in noua patrie. Cum colonizarea gagauzilor pe larmul pontic se Meuse cu stirca si ingaduinta
imparatului Mihail al 1/111-10a Palm logril era firesc ca Sarti-Salitic sa fi reciinoscui din cajmil
La anul 1303 urmasul lui Mircea era arhontul Balykas, nume derivat din turcesCul balyk care inseamna peste. Despotul Balykas din Carbona sau Cavarna intretinea legaturi stranse cu bizantinii, luand parte la razboiul civil care izbucnise la Constantinopol si tinand partea imparatesei Ana si a fiului ei loan al Vlea contra imparatului loan Car2tacuzen. El trimise acolo un contingent de 1.000 de osteni, comandail de fra(ii sal Teodor Dobroia sau Dobroficl. Acesta din urma se casa tort chiar la
c41
exisla, pe langa resedinta principelui gagauz, si sediul unei mitropolii ortodoxe, care primisc pe
noli crestinati sub ocrotirea si jurisdictia ei arhiereasca. astfel furs castigati gagauzii pentru legea cresting la care in cu sfintonie
pana in prezent. Ca sufragana a mitropolitului de Varna era episcopia de la Vicina, o localitate
asupra gagautilor trecu asupra lui Dobrotici Dobrotitius, Dobrodize care rezida la Varna. Noul despot dispunea de o puternica flota, cu
Pe la anul 1300 apare ca despot la Cavarna Mircea si cu fiul sau Joan, care era incuscrit cu imparatul din Constantinopol.
Constantinopol mai multe "castre" la Dunare si la mare, la Silistra, Chilia si la Caliacra, locaMali care apar in izvodul yroprietaglor patri-
Paleologul. Fiul si urmasul lui Dobrotici apare in actele bizantine sub numele -de loanhos, iar in cele latine i se zicea Ivanko - magnificus et potens dominus Ivanko filius bonae memoriae magniiici domini Dobrodize. Turcii i1 numeau Dobricioglu, adica fiul lui Dobrici sau Dobrotici. La 1387 despotul Ivanco incheie cu genovezii o conventie comerciala. Din partea despotului apar ca semnatari ai actului Costa si Ciolpan, dupa turcescul colpan, care inseamna luceafarul diminetii.
Constantin Porlirogenetulpe la 950. Turcii i-au zis laistenge. Vechiul Callatis apare din secolul
Pangalia. Pe ruinele vechiului Dionysopolis se Tidied portul Balcic de astazi. Cetatea Histria de odinioara nu s-a mai ridicat din ruinele ei de
126
Istoria Romanilor
6. Provenienta liganilor
Tatar!' au tristul merit de a fi desradacinat pe tigani din pamantul patriei for si de a-i fi dus in Europa. Marturii sense asupra originii for nu ni s-au pastrat, sau poate ca
n-au putut fi Inca descoperite. Singurele indicii asupra originii for ni le ofera limba tiganeasca,
asemanatoare cu limba tiganeasca, pe care Vali o cunostea. Din gura tinerilor studenti malabarenzi el afla ca in patria for ar exista
chiar o provincie cu numele Cinganda. La ran-
Dar la cele mai multe dintre popoarele europene numele for a ramas eel de tigan, pe care clericul Eusie/ Enric Vali it pune in legatura cu numele provinciei Cinganda din India. El relateaza ca a cunoscut la Universitatea din Leyden trei student! hindusi originari de pe litoralul Malabar care vorbeau o limba foarte
India, numita Paria. Pentru originea for hindusa pledeaza si numele de linte, linde sau
Enid, pe care si el it atribuie tiganilor si care sta in legatura cu lindoii din India.
Tiganii din imperiul bizantin, si mai ales cei din Turcia si Licaonia, constituiau secta liganilor dupa care grecii numesc pans astazi pc Rani alingani, nume care a patruns
si in documenlele din Muntenia, cats vreme in cele din Moldova s-a pastrat numele de tigani. Si turcii numesc pe tigani tsinghiane. Sub numele de ligani ei mai apar si in limba rusa,
din limbile popoarelor cu care ajungeau in atingere sau in mijlocul carora ii aruncase
soarta. 0 cronica anonima arata ca. regele Bela al IV-lea, cu ocazia luplelor sale cu tatarii, ar fi cunoscut o semintie ce se numea gingari sau besingari, adica tigani. De unde si cand a vent aceasla Barba' in Moldova - zice Dimilrie Cantemir - nici ci nu
sUzi,
pusca. De aceea, el he conferi in 1423 anumite privilegii, intre care si eliberarea de pasapoarte pentru tarile apusene si indeosebi pentru
a format obiectul cercetarilor unui insemnat numar de lingvisti ca R. Turner, A. Woolner, R.A. Macatister, R. Macfil, I. Sampson, F.G. Ackerlay, 13.1. Giliat, Smith, R. Pischel, F.
Nicola! Finck, Ernst Kulin, Enno Lithmann, M.
de pagans sau Mari in amintirea fostilor for stapani care ii ridicasera la vremea for din
India si ii tarasera in Europa. Maurii si Arabii numeau pe tigani harami, adica hoti, nume ce
a patruns si la not in zicala romaneasca de "haramuri de tigani", precum si titlul de haramebasa pentru capelenia tiganilor. Un
cercelator german, Leo Wiener, a incercat sa
derive numele de tigan de la onomatopeele tik,
tiuk, tsink, pc care aramarii tigani, le-ar produce prin loviturile de ciocan in caldarile de
ararna.
1.27
Ion Nistor
din Muntenia si din Moldova tiganii nu si-au mai urmat stapanii lor, ci au ramas in tarile
romainesti, devenind robi.
asezari statornice, sau cu asezare statornica, ca tiganli de vatra sau vatrarii care isi aveau bordeiele sau najurile pe langa manastiri sau conacurile boieresti. Astfel se ajunse la clasarea tiganilor dupes stapanii for ca tigani domne.sti, tigani manastireti si tigani
boieresti. Tiganii bulucbasi apartineau domnului tariff, ei constituiau cete cu cite un jude sau
lingurari etc. Vatrasii indeplineau diverse servicii pe langa manastiri si conacele boieresti, ca fierari, aramari, potcovari, lautari, bucatari s.a. Tigancile cutreierau satele cu descaritece, cu
..".
....--
.....,_
.....
%.
(101N11
0 VIM
%.
\N\\ .\ i
CIACOril
I
0 00 15
MOM
111555115 Wilt!
4011011
'-
r-.
TIERS
SYCLAVA
CEIUM
/Ths'\
MAU
S.N..kr
noun
4
TifARI
IRAISIL01111;\
Flagg
\
0.11.
C1010 SW
Simms
/gm
N
tooth
RI I
0SA "V.
N. E
00SOIl
115555A
POIRCIPAT
CORSI/Mill
PRINCIPA
DEJAMOSICI
OTOMAN iluswd
P19 0 MASCO
SIALILIICT
64
11111E11ln OTOMAN
SIMMS
128
NOTE
1. 0 sinteza a rezultatelor ultimelor cereetari
stiintifice din ultima jumatate de secol asupra gotilor este
prezentata in lstoria romanilor, vol.II, Bucureti, 2001, pp.681 691: Intreaga istorie a gotilor ar putea fi separata in trei marl capitole. Fiecare dintre acestea corespunde unei perioade distincte si se desfasoara in alt spatiu geografic. Un prim capitol cuprinde istoria gotilor
de la Inceputuri si pans Ia parasirea tinuturilor din nordul continentului (arealul cuprinde Pomerania, nordul Poloniei Mad *i zona Vistulei inferioare), cand are loc marea for migratie spre sud. Momentul poate fi fixat in al treilea sfert al secolului al II-lea. Cel de-al doilea capitol acopera perioada deplasarilor succesive spre sud si sud-
are loc si rcplierca fronticrei romane Ia Dunarea de Jos de-a lungul fluviului. (...) Retragerea aureliana la sudul Dunarii nu a dus ai Ia patrunderea imediata a gotilor in fosta Dacie Romans. (...) Infiltrarea si asezarea gotilor la
est si asezarea temporary in regiunilc dintre Carpati si Nipru. (...) In est au ocupat mai intai vastul bazin al Niprului, din care au facut o noun baza de plecare spre tannurile Mani Negre si ale Mani Azov, zona in care se aflau orase prospere ca Olbia, Panticapaioni Tanais. De asemenea, pornind de aici au pus stapanire pe largi tentorii Ia este de Nipru, ajungand pans in bazinul Donetului Nordic. 0 a doua directic de inaintare importanta urmata
de timpuriu a fost spre sud ai sud-est, de-a lungul Nistrului ducand pe coasta de nord-vest a Mani Negre, acolo unde se afla orasul Tyras. lnaintand pc cele doua directii principale, dar si pc alto trasee de importanta secundara, gotii si-au asigurat dominatia asupra unor
regiuni vaste din estul Europei, ce se Intindeau din Volynia la nord pans la Dunarea Inferioara si Marea
Neagra Ia sud $i din bazinul Donetului Nordic Ia est pang
in Transilvania la vest. Gotii vor controla cu autoritate toate aceste regiuni pans la invazia hunilor (anul 375).
de Mum Cerneahov, in care detaliile regionale totusi nu lipsesc, atesta legaturi directe ai foarte stranse intre
regiuni aflate Ia mare distanta intre ele, care sunt de expli-
cat prin rolul jucat de goti 1u1 numai la formarea complexului cultural amintit, ci si pe tot parcursul dezvoltarii lui. Din acest punct de vedere, informatia arheologica nu feed deocamdata vrcun suport cat de cat convingator pentru o diferentiere regionals, care sa poata sustine separarea gotilor in vizigoli 5i ostrogoli,asa cum rezulta din izvoarele scrise".
2. Ipotezele autorului
sunt confirmate de
50 de ani
sinteti-
129
Ion Nistor
brazda lui Novae, cu scopul de a proteja teritoriile de es reanexate la imperiu. Pentru legatura mai stransa a sudului Daciei de imperiu, intre Sucidava i Descus s-a construit peste Dunare un pod de piatra si de lemn, inaugurat in 328, iar vechiul drum roman pe valea Oltului, intre Sucidava i Romula a fost refacut. Tot de numele primului imparat crestin se leagd construirea cetatii de la Sucidava, eventual a fortificatiei de la Constantiniana Daphne (neidentificata, dar localizata ipotetic nu departe de gura Argesului) 4i refacerea, pe acelasi loc, a castrului lui Traian de Ia Drobeta,.reclaclit in tchnica epocii, dupl un plan nou, cu material scos din vechile constructii si din
romanitatii orientate a fost rupta de avari si slavi, acestia din unna asezandu-se statornic ca si bulgarii in 679 in teritoriile romane din Peninsula Balcanica. data cu aceste evenimente incepe si viata romanitatii nord-dunarene o noun etapd istorica, cc se va termina in secolele unnatoare prin asimilarea slavilor".
de-a lungul Niprului, au ajuns in regiunea pontica. Cei ramasi pe tarmul Balticei s-au dezvoltat ca un grup distinct cunoscut sub numele de gepizi. Aceasta denumire derive din verbul giban (a da), avand aici semnificatia de ecei inzestrati, cei dotati, cei fericiii".
flota militara a Dunarii, care avea ca sedii principals Raliaria i geta, dispunand totodata $i de midi baze
navale pe cursul fluviului. Reanexarca Ia imperiu a tinu-
4. apud, Isioria romanilor, vol.11, p.370: in partile Pontului Stang se produce de timpuriu marea
epoca de evanghelizare, chiar din a doua jurnatate a sec-
construirea de fortificatii
olului I p.Chr. In acest sens avem marturia scriitorului crestin Tertulian: Caci in cine altul s-au increzut neamurile: partii i mezii... diferite neamuri din provinciilc Galliei si, regiunii britanilor, inaccesibile pentru romani,
dar supuse lui Christos; si cele ale sarmatilor, ale dacilor, ale germanilor, ale scitilor si ale multor altor neamuri $i ale multor insule.nectinoscute noun $i pe care abia putcm sa be numarain? In toate aceste locuri se rosteste numele lui Christos care a venit". 5. Ibidem, p.691: Patrunderea crestinismului in spatiul sud-est european dominat de goti se datoreaza WA
mai variate. Intro cazurile importante care au dus la crestinarea gotilor $i a celorlalte populatii din regiunile
stapanite de ei trebuie considerate prezenta in numar mare
neamurile germanice. (...) 0 noun revenire puternica a stapanirii romano-bizantine la nord de Dunare are loc pe
timpul impdratului Justinian, care planuia sa recucereasca Dacia traiana. Dar sub Justinian au fost recucerite numai
a captivilor romani, intre care se aflau $i multi crestini, precum *i a misionarilor crestini. Fenomenul pare sa ia amploare i sa evolueze rapid, ceea ce duce la ridicarea lui (Vila, misionar proeminent at noii religii printre gotii de la nordul Dunarii de Jos, Ia rangul de episcop (anul
341). In anul 348, Ulfila se stabileste cu un grup de crestini la sudul fluviului, dar propovaduirea religiei
crestine printre populatiile gotice de la nordul fluviului nu
Inaintea for inglobandu-i in organizatia for rdzboinica, hunii zdrobesc formatiunea politica. i militara a ostrogotilor at caror rege, batran de 110 ani, Ermanarie, care isi ia singur viata, si apar in anul 376 Ia Nistru, Ia granita de
est a teritoriului dominat de vizigoti. (...) Dupa infrangerea ostrogotilor, vizigotii lui Athanaric incearca sa se
apere la Nistru, unde era granita intre stapanirea vizigota
si cea ostrogota. Hunii insa, in ciuda masurilor de precautie luate de goti, care trimisera cercetai dincolo de
130
Istoria Romanilor
Nistru spre a le supraveghca miscarile, trec Nistrul prin vad intr-o noapte cu tuna (foarte probabil Ia TiraspolTighina) $i cad pe neasteptate peste oastea lui Athanaric
care au locuit si au prosperat 75 de ani
teama de huni
ii
dorinta de jaf in imperiul roman deschis acum barbarilor. Astfel, Athanaric este obligat in cele din urma sa
caute refugiu, pentru sine $i pentru apropiatii sai, in imperiu. In ianuarie 381, este primit cu mare cinste la
Constantinopol, unde moare dupa doua saptamani".
istoria Europei Intregi. S-a dovedit astfel ca refugiul gotilor a fost in Podivil Central Moldovenesc si ca
zidurile inalte construite in graba de goti si neterminate nu sunt altceva decat valuri de pamant ale anti urine se mai pAstreaza gi astazi pe marl distante Intre localitatile
ii
ii incalcita disputa
stiintifica referitoare la localizarea momentelor hoardtoare ale luptelor dintre huni 5i vizigoti, a fost rezolvata. Faptul ca hunii nu atacA noile pozitii vizigote se explica, in primul rand, prin aceea ca puterea,slor nu era Inca Ia acea data suficient de InchegatA. (...) In rastimpul astfel obtinut se contureaza mai clar contradictiile interne din masa gotica qi cele rczultate din raporturile for cu ceicIaltc populatii conlocuitoare. Conflictul dintrc grupul
pagan traditionalist, condus de Athanaric, $i cel proroman avand in fruntc pe Frithigern, caruia i se alatura $i all con-
bila solutie este aceasta din urma, caci in sprijinul sau vine intreaga situatie istorica 1i insasi localizarea luptelor
dintre huni 5i vizigoti precum $i uncle fapte de ordin arheologic. Ipoteza localizArii Caucalandului in Banat se sprijinea mai ales pe imprejurarea ca acolo se gaseau sarmatii, despre care textul lui Ammianus spune ca au fost indepartati de vizigoti. Dar, din moment ce descoperirile
dilator, Alaviv, izbucneve acum violent. Frithigern Irecuse nu demult la crestinismul arian $i se bucura, astfel, de sprijinul imparatului Valens. In fata pericolului hunic, pc care it stiau doar amanat $i nu eliminat, cetele goticc conduse de Frithigern $i Alaviv cer si obtin de in Valens
chiar in toamna anului 376, trecerea in imperiu. Fie ca trecerea s-a flicut pe Ia Dinogelia, fie ca mai degraba pe Ia Durustorum, aceasta retragere a vizigotilor condusi de
Frithigern din regiunile de la nordul Dunarii de Jos reprezinta o prima mare emigrare, cAreia ii vor urma
curand $i allele. Cifra de 200.000 de oameni, care I -ar fi
din cele mai de seams argumente in sprijinul plasarii Caucalandului in aceste regiuni. Este vorba de nriarele
tezaur de obiecte de aur descoperit, in 1837, la Pietroasa, cunoscut popular sub numele de Closca cu puii de aur, iar
urmat pe Frithigern, indicatA de un text, este desigur exagerata. Ammianus spune numai ca nu au putut fi
numarati. De altfe, Inca din anul 377, profitand de spaima $i dezordinea ce cuprinsesera garnizoanele romane de pe linia Dunarii, se strecoara dincolo de Dunare $i cete de taifali, de alani si chiar de huni, fie pentru prada, fie pentru a se alatura maselor gotice conduse de Frithigern sau
ii
una $i alta
el
este considerat in mod cert ca apartinand gotilor prin inscriptia mutilata, dar Inca destul de dark scrijelitA se
pare in grabs
pe unul dintre
pcntru a intra in solda romanilor. Dinspre rasarit tree o parte dintre ostrogoti, sub conduce= principilor Alatheus, SaJrax si Farnobius. Athanaric cu restul vizigotilor ramasi in nordul Dunarii nu se poate decide so treacA in imperiu. El incearca o ultima retransare in fata pericolului hunic, retrAgandu-se cu cetele sale in locul Cauca land, aparat de inaltimea padurilor $i muntilor...gonind de aici pe sarmati. Este, ins5, ii acolo parasit de vizigotii sAi, pe care probabil Ii mina tot mai mutt dtipa ce i-au pierdut stapanirea peste in tara in
in scrierea runica, la inceputul cuvantului gutani (al gotilor), deci numele pe care si-I (Rideau insist gotii, la
genitiv, iar la unna haiktg (slant, sacru). Restul se poate interprcta in asa fel, incat intreaga inscriptie sa insemne a gotilor proprictate sacra sunt. Oricum s-ar mai putca citi inscriptia, un lucru este !impede: ea a avut scopul de a consacra, a sfinti tezaurul, a constitui o apt-are magico-
131
Sterna Bassarabilor
PARTEA IV
B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA
IV. Descalecarea principatului Moldovei
V. Starostia Sipenitului
VI. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei
C. DACIILE
VII. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati
Ion Nistor
A. IN TRANSDANUBIA APUSEANA
Capitolul I
danubia s-au putut constitui sub barbari in judecii (judices, inlocuit mai tarziu, catre
sfarsitul mileniului I, prin termenul slay kneaz) in vaile raurilor de munte si in locuri greu accesibile, unde traiau duper legile si obiceiurile for
Dada zicatoarea ea apa trece, iar pietrcle raman. In curs de mai bine de o mie dc ani s-au abatut asupra populatiei bastinase din
aceste tan valurile nenumaratelor semintii bar-
bare, amenintand-o cu nimicirea etnica. Dar talazurile navalitorilor s-au potolit, apele s-au scurs si populatia indigena a ramas neclintita in sediile ei strabune, ca si stancile de granit
din masivele Carpatilor.
mostenite de la roman!. Teritoriile acestea in care traiau in largul lor, romanii be numeau tori, latineste terrae. In constiinta for acestea erau considerate ca parti dezlipite din tara cea mare a romanilor, adica din Romania, cum se
mai numea imperiul bizantin. Tarile for de din-
provincial!! daco-romani au ramas la vetrele for strabune, si-au pastrat limba si legea moste-
nite de la stramosii for firesti, bar prin asimilarea si absorbirea elementelor slave migratoare dadura cea mai stralucita dovada despre puterea si vitalitatea for etnica. Ei n-au incetat nici o clips de a se considera romani sau vlahi, cum li s-a mai zis mai tarziu si de a numi tam for Romania, ca o parte care apartinuse imperiului roman. In credinta aceasta, erau mereu
din Carpati, care ramasesera, precum s-a vazut, sub suprematia imperiului roman de rasarit sau a Romaniei. La celelalte natiuni neolatine ca bunaoara la italieni, francezi, spanioli si portughezi, numele gentilic de romani a disparut, fiindca imperiul roman
occidental, adica. Romania din apus disparuse cu imparatul Romulus Augustus Inca la 476.
numit romani. Nu este deci nici o mirare dada numele de romani s-a pastrat numai de latirtii
si Dade!. Legiunile romane, deopotriva cu ostirile bizantine de mai tarziu, au dus campanii sangeroase la Dunare si au fortat de
nenumarate on trecerea marelui fluviu pentru a impune semintiilor barbare, ce navalisera asupra provincialilor daco-romani, respectul cuvenit. In capeteniile barbare de la Dunare si
sa participe, intre multi alti principi strain!, si ducele Ramuno din Tara Vlahilor - Rcununo
Herzoge uzdr Walchenland. In scrisoarea sa din 1345, papa Clementie al V-lea arata ea in Dada
134
Istoria Romanilor
Dupes actele cunoscute pans in prezent,
cea mai veche mentiune documentary despre Tara Vlahilor - terra Blaccorum - o gasim in privilegiul acordat ordinului teutonic de regelc Andrei at II-lea al Ungariel din anul 1211. Regele incredinta cavalerilor Tara Barsei, care era vecina cu Tara Vlahilor, prin care aceptia puteau trece Para a plati vama - quod multum
tributum debeant persolvere, cum transierint per
contra cumanilor, chemand in ajutor ordinul teutonic caruia ii cedase Tara Barsei. Atacul contra cumanilor porni concomitent din Tara rsei pi din Dada tirnisarui de la Orsova prin
Portile de Fier. Primul punct de reazem ocupat de unguri in Dada Olteartd era Severinul, care,
marcd de granites sau banat, incredintand apararea ei credinciosului sau Luca. care la 1231 aparc in marturiile timpului ca ban al
Severinului - Luca Bano de Sevrei. Numele localitatii pare sa stea in lega-
tura cu numele imparatului Septimius Sevens (192 - 201) car;:; ridicase Drobeta la rangul de colonic si construise acolo asa numitul castru severian - castra Severiana. Infmrcarea de a deriva toponimicul Severin din slavonescul sever - nordic, de unde romanescul seavar -
vantul de miazanoapte, nu pare intemeiata, intrucat pentru semintiile slavone din Dacia,
Severinul venea la sud si nicidecum la nord de apezarile lor. Nici de un cap de pod bulgar la
lea. Cronica persarui arata ca. la 1240 hanul tatarilor Budzek, pornind din Dacia transilvaneana, trecu muntii in Cara Ou lag, adica in Vlahia-Neagrei, cad tatarii ca si turdi numeau
pe vlahi, Iflak. In fruntea Vlahiei Negre se gasea ducele Mischeslav, care se impotrivise tatarilor, Hind infrant. Versurile din Cantecul Nibelungilor amintesc de Wlachenland, adica Tara Vlahilor.
care, supunandu-i autoritatii sale, ii sill sa plateasca cuvenitul tribut de vasalitate. Tara
stapanita de aceste cdpetenii autohtone ca pi de inaintasii lor, regele o numi Tara Severinului terra de Zeurino. Regiunea aceasta era locuita de numeroase semintii - multitudo gentium - pe care, la 1237, papa Grigore al X1-lea dorea sa be
ajungem la concluzia ca cel mai tarziu in secolul al X-lea romanii sau vlahii din Banat si din
castige pentru biserica catolica trimitand - in terra Ceurin - calugari predicatori din ordinul
dominicanilor pentru a predica multimii crezul
135
Ion Nistor
Iar cand inversunarea atacurilor cumane si bulgare devenise si mai apriga, regele Ungariei se vazu nevoit sa recurga la ajutorul Cavalerilor Ioaniti, pe care la 1247 ii chema la Dunare, urrnand pilda parintelui sau Andrei al II-lea, care la 1211 chemase in ajutor
ordinul teutonic, oferindu-i Tara Ba" rsei. Astfel be oferi regele Bela al IV-lea prin hrisovul din 1247 "toatd Tara. Severinului cu muntii aferenti si cu toate dependintele impreuna cu cnezatele lui loan si Farcas pang la rain Olt" - totam ter ram de Zeurino cum Alpibus ad ipsum pertinen-
lea al Carintiei, precum si de la alti potentati apuseni din acea epoca. Prezenta acestor monede in Tara Severinului denota ca populatia local& din acea vreme intretinea raporturi comerciale nu numai cu t;3.- ile vecine, ci si cu alte
tibus et alliis attinentibus partes cum cnezatis Ioannis et Fracasi usque ad fluviwn Olth. Hrisovul regal din 2 iulie 1247, care la
1251 primi si cofirmarea papei Inochentie al IVlea, cuprinde, pe langa indicatiile geografice, si
tan mai indepartate. De asemenea, se produsese acolo de mult diferentierea in close sociale.
pretioase informatii politice asupra administratiei din Tara Severinului. Din cuprinsul lui vedem ca autoritatea banului de Severin nu se extindea decat asupra regiunii de la Dunare, caci hinterlandul de la deal si de la munte se
gasea sub stapanirea voievodului roman Litovoi si a cnejilor loan si Farcas. Dupa capetenia sa,
cresterea vitelor. In 1240, ban de Severin era Os/u, care ar putea fi identificat cu faimosul Bezerembam al cronicii persane a lui Fazel Ullah-Raschid Cronica aceasta spune ca la
ducatul lui Litovoi s-a numit Tara Litovoi terra Lituoy; in redactia papal& a hrisovului s-a scris din greseala "terra Litua" in loc de "terra Lituoy". haporturile politice ale ducelui Litovoi
1241 o hoards tatareasca patrunse in Tara Severinului - Terra d'Ilaote - unde infranse
rezistenta hanului de Severin - Bezerembam Dunare. deschizandu-si drumul spre ldentificarea lui Bezerembam cu Basaraba-ban,
gasea si tara Hategului - terra Harzog - deci un vast teritoriu care cuprindea judetul Severin, o parte din judetul Hunedoara cu Tara Hategului si Oltenia intreaga cu cele cinci judete ale ei. Apararea unui teritoriu asa de intins impunea
ungar. Interesant este faptul ca si tara voievodului Litovoi apare sub denumirea de cnezat terra kenezatus Lytuy vaivodae - ceea ce lass
nizatie militara, un adevarat aparat belic apparatus bellicus -, la care regele Bela al IVlea facea mereu ape' in luptele sale contra bar-
136
Istoria Romanilor
Totusi, se pare ca voievodatele lui Litovoi se
Sapaturile recente ce s-au facut in E;ra-
gaseau in Gorj, cnezatul lui loan in Do lj car eel al lui Parcas in Valcea. Centrul administrativ al
localitatea Hateg, care in felul acesta se prezinta ca una din cele mai vechi localitati, de care
si din material brut adus din regiunea startcoasa a Cazanelor. S-au descoperit ruinele unei capele crestine zidita cu material roman
din caramida si piatra, precum si turnul cetatii construit in trei etaje din piatra brutes de rau si
de stances, legate cu var si nisip. Cetatea era inchisa intr-o dubla incinta de ziduri. Dupes vechiul turn noua asezare s-a numit TurnuSeverin. Intre daramaturile vechil cetati s-au descoperit tevi de push, bulgari de bronz; land de fier, foi de arc, cute si diferite franturi de
topoare, pinteni, potcoave, piroane etc. Absenta pieselor de arta dovedeste ca cetatea era lipsita de once lux si podoaba feudala si ca ea servea exclusiv scopurilor militare.
indraznetii ei cdrdusi, care transportau sarea din partile Daciei transilvanene la Dunare, fiindca zacamintele de sare de la Ocnele Mari
erau Inca neexploatate in acea vreme. Monedele care circulau in Tara Severinului erau fares indoiala denarii, care se
bateau pc timpul arpadienilor in Banat banates denarii - sau simplu "banates", pc care localnicii ii numeau in limba for simplu ban!. In privilegiul comercial din 1383, acordat brasovenilor, taxele vamale erau fixate in ban!, ceea ce dovedeste ca asemenea ban! au conti-nuat sa
raportul regelui Ottokar catre papa asupra acestei bateau, afrthn ca intre combatanti se
gaseau si multi roman!. Acestia erau ulahii de suo steagurile banului Mikud, care completau contingentele cnejilor roman! din Tara Severinului. Nu este insa exclus ca la aceastA batalie sa fi luat parte si voievozi si cneji din
ajunse maestrul Laurentius. La 1264, regele rasplati senriciile banului Laurentius care se distinsese in lupta contra bulgarilor ce navalisera in banatul de Severin al-I devastasera in lung si-n lat - banatum de Zeurino hostiliter devastassent. Banul Laurentius, ajutat de cnejii olteni, ii batu si-i alunga peste Dunare,
luandu-le prada si facAnd multi prizonieri dintre ei, pe care-i spanzura pe malul Dunarii in
vazul tuturor. De altfel, lupta pentru suprematia politica asupra Tariff Severinului, dintre
ts
nduri ca este o sigurantd pentru not si pentru toatei Europa ca Dundrea set fie inteiritcl cu fortarete - ut Danubius fortaleciis muniretur".
137
Ion Nistor
Severin si chemarea cavalerilor ioaniti in ajutor cu ingaduinta papei arata ca. regele Bela al IV-
pentru libertatea si neatarnarea mosses stramosesti. Dupe infrangerea lui Litovoi, Tara
Hategului se desprinse de Tara Severinului pen-
lea reusise sa -si impuna suprematia asupra Tadi Severinului. Cu toate acestea, luptele cu bulgarii continuara sub banii Ugrinus,
Alexandru si Pariah. La 1270, regele Stefan at V -lea (1270 - 1272) arata ca ginerele sau, tarul Suetislau at Bulgariei devastase Tara Severinului - terra nostrum de Zeurino mise-
rabilite devastasset. Pentru apararea Tarn Severinului regele fu nevoit sa poarte cinci razboaie cu bulgarii pentru a pune stavila
necontenitelor for agresiuni. In luptele acestea se distinse banul Paulus. Angajarea ungurilor in luptele grele cu bulgarii dadu prilej voievodului Litovoi de a
apa Lotrului care se varsd in OW. Dar cum actul din 1311, care aminteste si de actele
anterioare, s-a dovedit un fals, cade de la sine tot ce s-a sustinut in legatura cu aceasta tara.3
ingloba in tinutul sau cnezatele lui loan si Farcas, impreuna cu Tara Hategului, care depindea direct de regele Ungariei si de a
cuprinde si vaste teritorii din Banatul Severinului, pans sub zidurile cetatii ridicatc de ioaniti. Aceste ocupari teritoriale erau privite de regele Ladislau at IV-lea (1272 - 1290) drept uzurpari si de aceea el incerca mai intai
de papa Inochentie al IV-lea. Prin hrisovul acesta, regele incredinta ordinului ioanitilor
toata Cumania de la Olt si Alpii Transilvaniei, afara de tara lui Seneslau, voievodul vlahilor, pe care o lass acestora ca sa o stapaneasca ca si pane acum - totam Cumaniam, excepta terra
Szeneslai Vaiuoda Olachorum, quam eidem reliquimus prout iidem hactenus tennerunt. Concesiuna teritoriala fats de cavalerii ospitalied se facu pe termen de 25 de an!. In tot tim-
pul acesta cavalerii urmau sa incaseze din Cumania toate veniturile i foloasele, din
voievodatul lui Seneslau insa numai jumatate din acestea; cealalta jumatate ramanand sa se
exlorgnere - restaurand astfel tributul sau in acele parti - tributum nostrum in partibus eisdem nobis fuit restauratum. Magi strul Gheorghe. invingatorul lui Litovoi, arata ca
Din cuprinsul acestui pretios hrisov rezulta deci ca voievodatul lui Seneslau4 cuprindea vasta regiune munteana de la
rasarit de Olt si de la sud de Carpati. care era
strabatuta." de Arge*. Spre miazAzi Tara Vlahilor
cornitelui Petru. Astfel, se lichida incercarea romanilor de a-si afirma drepturile de stapanire asupra intregii Tari a Severinului. Litovoi inaugureaza in felul acesta eroic seria voievozilor roman! morti pe campul de onoare
sau Tara Roma!" leascd se extindea pana. la Dunare, iar la rasarit granita era miscatoare, ajungand cu timpul pans la raurile Ialomita,
Buzau, Milcov si Siret. Capitala voievodatului se gasea probabil la Campulung sau la Arges. Campulung este mentionat la 1300, iar "cas-
138
Istoria Romanilor
trul" Argewlui la 1330. Asezarea geografica a voievodatului lui Seneslau ingaduie identificarea lui Terra Blaccorum din 1211, cu Vlahia Neagrd - Cara Ou lag - din 1240, cu Blalcumannland a cronicii si Wlachenland din epopeea Nibelungilor. Este probabila si
Transdanubia nu erau Inca exploatate, cad in documentul din 1247 se pomeneste de transporturi de sare din Dada transilvaneana spre
Cumania, Bulgaria si Grecia. In marturiile tim-
vede ca dupa restaurarea taratului bulgar la Dunare suprematia bizantina asupra Transdanubiei, numita si Cumania, trecuse asupra
regelui Ungariei, cad nu degeaba isi asumase
regele Bela, la 1233, Utlul de rege at Cumaniei. Din contextul privilegiului acordat ioanitilor se vede Ca voievodatul lui Seneslau din Muntenia, ca si voievodatul lui Litovoi din Oltenia aveau o
Nu cunoastem anul cand a murit Seneslau. Urmasul sau a fost dupa toata probabilitatea
Tihomir sau Tugomir - Thocomerius, pe care o
principelui Ion Basarab. Cronica rimata a lui Ottokar din Stiria arata ca. principele Otto de Bavaria, nefericitul
armata a voievozilor vlahi cu care erau datori sa sara in ajutorul cavalerilor in apararea tarii - quod memorati vlahi ad defensionen terrae et ad iniurias propulecuidas quae ad extraneis inferentur cum aparatu bellico asistere.
Vechimea evolutiei politice rezulta pi din faptul
candidat la tronul Ungariei, ajuns vacant in urma stingerii dinastiei Arpazilor (1301), fusese lust prizonier de catre adversarii sai, in frunte cu voievodul Daciei transilvanene,
Ladislav Apor si incredintat spre paza voievodului vlahilor la 1307. Cronica arata ca. pre-
ca in voievodatele romane0 se produ-sese de multa vreme diferentierea sociala. Voievodul era inconjurat de mai marii tarii - majores terrae - care se ridicasera prin meritele for personale deasupra multimii satenilor - rustici care constituiau temelia tarii. Inca din vechime, patura boiereasca se diferentiase de
paturile largi ale romanilor sau mosnenilor, care
bucura de mare autoritate in ochii contemporanilor, daca i s-a putut incredinta o misiune asa de importanta si delicata totodata, adica
139
Ion Nistor
Capitolul II
Litovoi si Seneslau de pe ambele maluri ale Oltului. Mai erau de bund seams Inca si alte "tad romdnesti" sau Vlahii, dar numele capeteniilor lor nu be gasim insemnate in marturfile timpului. Formatiunile acestea politice aveau la sfarsitul sccolului al XIII-lea o indelungatd
tutfile politice din apus. Sistemul feudal fu intdrit in Ungaria sub regii angevini, a cdror
domnie se intemeia in Ungaria, ca si in Franta si Neapole pe sistemul feudal. Nici voievozii
performanta istorica, precum arata organizarea lor milliard cu ostiri nationale pentru
apararea tar!! si infruntarea nedreptdtilor, cu o class conducatoare desprinsd din masele largi ale populatiei rurale autohtone si cu o veche organizatie bisericeascd, avand Inca. in 1247 biserici cladite si altele in constructie.
roman! din Transdanubia nu se puturd sustrage acestui sistem politic dominant in Wile din vecindtatea lor. De altfel, pentru Domnul unei tart mai mid era o necesitate si o asigurare de a fi vasalul unui rege sau imparat mai
puternic. Raporturile de vasalitate din vremea aceea inlocuiau diversele pacte de amicitie si de neagresiune din timpurile noastre. Vasalul avea fireste anumite indatoriri fata de seniorul sau suzeranul sau care se concretizau in con-
cursul militar in caz de rdzboi sau in plata unui tribut, camuflat uncoil sub forma mai
benigna de daruri obligatorii mai mult sau mai putin jignitoare.
Litovoi si Seneslau datorau regelui Ungariei un tribut anual din veniturile, foloasele si slujbele
pentru intretinerea ostirii si plata tributului catre puterea suzerand, care mai inainte erau
impdratii bizantini, far mai apoi regii Ungariei, care se substituiserd celor din secolul al XIII-
toate conventiile si pactele intre tars pi state nu aveau o durata vepnica: ele se acomodau timpului si imprejurarilor politice. Fats de un senior puternic, vasalul era silit sa adopte o atitudine de supunere si ascultare. Dar indata ce
drepturile si sa-pi largeasca hotarele tariff. Voievodul Litovoi se folosi de lipsa de expe-
descrestere sau in decadenta, vasalul se ridica cu indarjire contra lui, cautand sa-pi sporeasca
conducator roman, fie prin infrangerea pe campul de lupta. Dar, oricare vor fi fost mijloacele intrebuintate de Basaraba, ramane fapt istoric
Ca Basaraba, si nu altul, a fost creatorul acestei opere politice rezultata pi din faptul ca tara astfel manta s-a numit dupe
rabeasca - Besarabskaja Zemlya, sau direct
Cu mult mai prielnice pentru infa'ptuirea planurilor politice ale romanilor din Transdanubia munteana fusesera imprejurarile in timpul luptelor pentru mostenirea
tronului Arpadienilor. Ungaria pi Dada transilvaneana erau adanc tulburate de razboiul civil
ce se purta cu inversunare de catre partizan!' politici ai celor do! candidati.6 Toata atentia
Basarabia - Bezorabia - cum apare ea intr -un act oficial ungar din 1377. In bulele papale si in actele care emanau din cancelaria ungara, voievodatul lui Basaraba apare sub numele de Transalpina, care in traducerea slavona apare sub numele de Zagoroskaja Zemlya, adica tara de dincolo de munti. In marturiile bizantine ins5., ducatul lui Basaraba este numit Vlahia sau Ungroulahia, adica Viahia dinspre Ungaria pentru a putea fi deosebita de cele trei Vlahii
din Pind, si anume Viahia Mare, Vlahia Micd si Viahia de Sus. Numirea de Ungrovlahia a fost adoptata pans in prezent in titulatura oficiala a mitropoliei Ungroulahlei. Ducatul lui Basaraba
2. Voievodul Basarabli, Domn a toata Tara Romaneascii si legenda descalecatului din Am las si Fagaras
Marturiile documentare de la inceputul secolului al XIV-lea nu mai amintesc deck de un singur voievod al Transalpinei muntene, pe care it arata drept flu al lui Tihomir Thocomerius - care fusese, dupe toata proba-
tui nume de persoana, pe care it intffinim si mai tarziu la roman!! din Tara Hategului pi chiar la cei din partite Ceremusului. De un "Vasserabam" se face mentiune in actele genoveze de la 1307. Unele dintre incercarile de
explicatie nu sunt decat departe jocuri de cuvinte, iar cat priveste pretinsa origine
ctunano-tdtard a numelui Barasaba, care era
flub lui Tihomir, un nume prea putin mongolic,
ga Oltului, adica de la Argep si Campulung. De voievodul si cnejii roman! din Tara Severinului,
aceasta ramane sa fie confirmata de persoane competente in aceasta materie, care nu s-au pronuntat pana. acum. Dar mai curios este faptul ca lumea s-a pasionat mai mult de originea
pea nici o indoiala ca intre timp toate aceste formatiuni politice fusesera incorporate de
Basaraba voievodatului sau, care deveni astfel Domn a toata Tara Romaneasca. Nu
Romanesti, care a fost Ion Basarabd. De interes istoric sunt in 'tarnplarile din trecut pi mai putin cad in cumpand explicatiile etimologice ale numelor de persoane. Pentru lamurirea acestor intamplari merits sa retinem
141
Ion Nistor faptul ca traditia noastra 'storied, asa cum ni s-a pastrat in Istoria Tdrii Romanesti de cand au descdlecat pravoslavnicii crestini, atribuie intemeicrea marelui principat roman legendarului Negru Vodd, care ar fi desceilecat, in 1290, din Am las pi Fagaras, dincoace de munti, in Transdanubia si ar fi intemeiat aci tars noua. 'rand a fost cursul anilor 6798 - 1290 zice traditia hind in terra ungureascd un
volevod ce i -au chemat Radu-Negru Vodd, mare
bAtilia de la Posada
romemi, papistasi, sasi si tot felul de oameni si coboremdu-se pe _apa Deunbovitei, incepurd a
dul cetatii unde la 1324 ban era Dionisie. Totusi, regele tinand seama de puterea pi
sau Litovoi, anumite teritorii pe care noul rege al Ungariei Carol Robert le considera ca facand parte din regatul sau. Este mai mult ca probabil ca regiunea contestata sa fi cuprins si parte din banatul Severinului, micsorand hinterlan-
face Ord nouet. Intdi au facut orasul ce-i zic Campulung, cu bisericei. mare, "Malta si frumoasei. De acolo au descdlecat la Arges si lareisi
au facut oras mare si si-au pus scaun de domnie, zidind curti de piatrd si case domnesti si bisericei mare si frumoasd. lar noroadele ce pogordse cu demsul. s-au tins sub podgorie,
Braila; iar affil s-au tins injos, de au facut orase si sate pem.d la marginea Dundrii si pond la OIL Atunci si Basarabestii cu toatd boierimea ce era
bizantini, incerca sa aplaneze conflictul de granita pe cale pasnica, trimi:tand ducelui Voisil ajutor, cum amintepte cronicarul Constantin Kantacuzen. In scopul acesta, el trimise de mai multe on pe credinciosul sau Martin, comitele Salajului, in misiune diplomatica la curtea lui Basaraba. Demersurile diplomatice ale comitelui Martin pe langa ducele romanilor se facura in cursul anului
1323. Regcle considera pe ducele Basaraba ca
De la prima privire se cunoaste ca avem in fata noastra un mit istoriograftc, pentru ade-
al XXII-lea care scria, in 1327, lui Basarab, Woyvodae Tran.salpino, sa ajute la starpirea
necredinciosilor din tarile sale din regatul Ungariei in terris tibi subiectis in regno
Ungariae consistentibus. Se pare ca prin straduinta comitelui Martin conflictul de granita fusese intrucatva aplanat,
care ne infatiseaza, precum am vazut, intemeierea Tarii Romanesti in conditii mai putin idilice decat si le inchipuiau autorii cronicii, a cares talcuire tarzie este evidenta. Constantin Cdpitanul Filipescu nu cunostea pans in 1592 o alts versiune mai veche a cronicii si de aceea el o incorpora intocmai cronicii sale. Avand in fata noastra o plasmuire tarzie, nu este greu de constatat nazuinta talcuitorilor de a stabili un
intrucat in cursul mai multor ani de-a randul nu mai avem nici o stire despre o incordare a
relatiilor dintre voievod si rege.
Raporturile acestea se inasprira numai la 1330, devenind din ce in ce tot mai incordate. Se pare ca regele Carol Robert nu vedea cu ochi buni puterea si influenta crescanda a vasalului sau transalpin care se simtea destul de puternic pentru a sari in ajutorul tarului
bulgar Mihail, in lupta acestuia contra serrbilor, participand in lupta de la Volbuzo (Kustendil)
cronica despre descalecatul Moldovei fusese fixates in scris cu multayreme inainte de cea din Tara Romaneasca. Incercarile de reactualizare a traditiei ce s-au facut in timpul din urma nu pot duce, fireste, la nici un rezultat, flindca traditia se indeparteaza de realitatea faptelor bine stabilite prin documente.
torie principelui Alexandra, fiul si urmasul tarului Mihail. Cresterea reputatiei ducelui
Basaraba nu era duper placul regelui Ungariei care isi vedea astfel amenintate planurile sale
142
Istoria Romanilor
balcanice. La indispozitia aceasta, regele reactualiza vechiul conflict de granita, pretinzand ducelui transalpin sa restituie teritoriile uzursi cu alte izbituri amenintdtoare si loviri ucigd-
pate, sa se puns la curent cu plata tributului restant. Refuzul ducelui de a satisface pretentiile teritoriale ale regelui avu drept urmare dezlantuirea urgiei regelui contra lui Basaraba, prin faimoasa campanie transalpine din 1330,
nica ostire contra necredinciosului notoriu notorium infidelem - cu scopul de a recupera anumite regiuni de granita - ad recuperandum quaedam conftnia regni nostri - care fusesera uzurpate in dauna coroanei ungare. Pornirea regelui contra voievodului transalpin fusese
fugarul Dionisie, iar de acolo inainta prin Tara Severinului spre cetatea Argesului - castrum
tar' ilor for in volevodatul Tara Romarieasca. intre pribegii acestia care gasira ospitalitate la curtea regelui Carol Robert se aflau Dionisie,
aproape doua milioane de dinars, o despagubire respectabila pentru vremurile acelea. Dar respinsa de rege in trufia sa, spunand ca il va urmari pans in vizuina cea mai ascunsa a tarii sale si ca-I va scoate de barbs din barlogul sau. Atunci Basaraba primi lupta plin de incredere in dreptatea cauzei sale si in vitejia plaiesilor
sai - rustics. Stramtorat din toate partile, voievodul recurse la o reusita stratagems.
oritatea numerical a ostirii ungare nu mai
Prefacandu-se ca fuge, el atrase ostirea regard intr-un defileu ingust si stancos, unde superiputea fi regelui de niciun folos. In defileul aces-
1330, o sangeroasa batalie intre roman' si unguri, in cursul careia ostirea ungara fu
increzut in cuvantul schismaticului in care nu era bung credintd ci inselarea bunei credinte. Si pe cartel ne intorceam pe o tale in veci blestematd de Dumnezeu, inchisa de ambele pdrti de rape preipdstioase, iar inainte uncle calea se ldrgea era intdritd in mai multe puncte cu priseici puternic ocupate de cete de oameni inarmatt ale nurnitului Bozorad, ne-am pomenit deodata cu un atac netpraznic desceircemdu-se din
putea fi numit astfel, ci mai curdnd un fel de findcei din cauza urcusului pripuros, ei nu se
corabie, streuntei, uncle din pricina inghesuielii, ostasii si caii cei mai sprinteni cddeau sagetati,
toate pdrtile cu furie asupra noastrd si asupra ostirii noastre in felurite chipuri si lovindu-ne
cdineste cu bolovani, cu aruncdturi din prdpdstii
puteau urca contra vlahilor pe stdncile de ambele pdrti ale defleului si nici nu puteau
143
Ion Nistor
rabdd loviturile de indreptare ale tatalui ceresc, cad Durnnezeu Tata], pe aceia ii pedepseste, pe care ii iubeste - cuts iUos corrigit, Deus Pater,
qoos diligit".9
nobili faro nici o deosebire. Aceastd sinistrd invalsamealei a tinut mult din ziva a sasea a
sdptdind nil pand in ziva a doua a sapid'. nemii urrneitoare. zile in care ostasii cei mai alesi se
Din cele 300 de miniaturi care ilustreaza textul Cronicii de la Viena trei reprezinta scene din campania regelui Carol Robert con-
leagdn, sau cum se leageind tresttile bdtute de furtund. Mdcelul eel mai cumplit, cad. au cdzut
nenunicirati ostasi, principi si nobili, s-a sdveu-sit
in ziva a sasea, in ajunul Sfantului Martin. Attired si-au gasit moartea si trei prepoziti si anume maghiarul Andrei prepozitul bisericii albense, bdrbat foarte venerabil si vicecancelar
al regelui sifiirtd cuprins in acest mdcel, a cdzut
adica din Tara Romaneasca.. Una din aceste trei miniaturi reprezintd scena in care solul lui Basaraba prezints regelui plicul sigilat cuprinzan' d oferta de pace a stapanului sau. 0 a doua miniature reprezinta o scenes de lupta
paharul mortii de martir, in urma cuielor de lemn ce i-au Jost bdtute in cap. Mai murird si ceitiva
clerici care erau capelanii regelui. A cdzut in sfdrsit si o nenumeiratd multime de cumani.
Corpurile tuttu-or acestora, atat ale clericilor cat
Basaraba trageau cu arcul asupra na"valitorilor si aruncau blocuri de stanca asupra tor. Jos, in fundul defileului se vede chipul lui Desideriu, fiul Iui Dionisie, banul Severinului, investit cu insignele regale cats vreme regele, fugind, se uita cu groaza la locul catastrofei. Miniatura a treia reprezinta o variants a scenei de lupta din defileu, infatisand fuga regelui insotit de doff credinciosi ai sal. Plaiesii roman! se foloseau de singurele arme de care dispuneau, de arcuri si sageti si
de aproape ai for nu-si puturei geisi iubitii ca sd i ingroape din cauza neiveilirii dusmanilor.
Romemii au fdcut multi prizonieri si i-au dus cu sine, atat rdniti. cat si teferi. Ei au ridicat foarte
Unii poarts pe cap caciuli tuguiate, pe spate sarici mitoase, iar in picioare traditionalele sandal_ sau opinci. Intr-un adaos la Cronica prusacd a lui
Duisburg din 1326 se insists asupra bataliei de la Posada, aratandu-se ca ostirea ungureasca a regelui Carol Robert fusese zdrobia de tarani rustici moverunt arbores cecidit una super aliam
sale cu care a imbrei cat pe Desideriu, fiul lui Dionisie, pe care crezdndu-I a fi insusi regele,
ulahii cu cruzime I-au omorett. Regele abia a seapat cu putini credinciosi de ai seii, care an stat in
jurul lui ca niste coloane de piatrd. Acestia erau Danciui, cu fiul sau Ladislau, si alit ostasi din serviciul personal al regelui si magistrul Martin, fiul lui Berend. Acestia toate loviturile de sdbii si de seigeti le-au primit asupra tor, ca stropi de ploaie torentiald, ca sd acopere pe rege si sd-i scuteascet viata de sageata mortii." Jar in concluzie cronica spune: "Cu toate cd ungurii au purtat reaboaie
rimata a lui Nicolae de Jeroschin, capelanul ducelui de Braunschweig - grozir baume vunder bi den wegen her and das di durchsnitten sie gar mit sagen al durch den Kern. In fata acestor marturii contemporane nu incape nici o indoiala cd plaiesii romani ai voievodului Basaraba si nicidecum pretinsii "simbriasi" tatari din ostirea ducala ar fi determinat soarta bataliei de la Posada, cum s-a sustinut de
unii.
foarte marl si foarte crdncene, totusi tend catastrofa aceasta It s-a intamplat si tor, ca nu
cumva sd se ameteascd de multimea victoriitor, sau cei putin safe pedepsiti pentru ingeunfarea for de mai inainte, pentru ca sd cunoascd si ei umilinta si sd inteleagei, cd din mites iubirii dum-
nici alte marturii documentare nu dau nici o indicatie asupra locului unde s-a produs cata.strofa ostirii unguresti. Cronica arata numai ca regele patrunsese cu ostirea pans sub cetatea Argesului - sub castro Argyas - asa numita cetatea Iui Negru Vodd de la Poienarii de pe
Istoria Romanilor
s-au pastrat pana in zilele noastre.
rilor, ceea ce pare foarte verosimil. Delegatii regelui pentru negocierile de
Este deci mai mult decat probabil ca Basaraba abatu pe rege de la aceasta directie,
indreptand ostirea regard din valea Argesului in valea Dambovitei, cum s-a incercat o marturie
pace la curtea lui Basaraba erau Bako, vicecancelarul regatului sl Tatomir. Conditiile sub
tarzie de la 1574, datorita cronicarului polon Matei Strikowski, care pretinde ca la intoarcerea sa dintr-o calatorie in Turcia ar fi vizitat locul bataliei care se afla dincolo de Gherghita, in munti, la 2 zile de drum de la Sibiu. Basaraba invingatorul ar fi zidit acolo o biserica in amintirea izbandei sale si ar fi ridicat si trei stalpi de piatra, pe care cronicarul i-ar fi vazut Inca cu ochii sat. Astazi nu se mai vad urmele bisericii si nici ale columnelor de piatra, ba chiar si numele localitatii Gherghita
parut de tot. 0 localitate Gherghita se gaseste asfazi numai in judetul Prahova, la sud-est de
Ploiesti. Marturiile cronicarului polon sunt
rege, cum ar fi dorit acesta si nici sa iscaleasca actele ce emanau din cancelaria regard. El se considera ca Domn singur stapeznitor al tariff sale. Regele trebui sa renunte la pretentiile sale de stapanire asupra Tariff Severinului de din-
cetatii de la icsirea din Portile de Fier, multumindu-se cu partea din Severin ramasa dincolo de mufti, care fu units cu Banatul timisan. Tara Severinului sau Oltenia, cum s-a numit mai apoi, fu incorporate voievodatului
Sibiu ducea pe la Salatruc la Caineni si nicidecum pe valea Oltului ca asrazi. Strikowski are dreptate localizand acolo
batalia. De altfel, cinci decenii mai tarziu se aminteste in aceeasi regiune de Pozata sau
Puzata, locul unde plaiesii lui Dan-Voda, rivalul lui Mircea cel Batran, lovi si strivi ostirea
cursul veacurilor ce au urmat si de oarecare autonomie administrative sub forma veche de banat. Astfel, voievodul Basaraba intruni in persoana sa, pe langa demnitatea de Domn a toata Ungrovlahia, si pe aceea de ban al Tdrii
Severinului. Nici de la Basarab I si nici de la fiul
si urmasul sau Alexandru nu ne-a ramas nici un document cu titulatura de ban de Severin banus de Seurino, pe care o gasim mentionata
Posada (Valea Oaselor), mai sus de Dragoslavele Dambovitei, pe drumul care duce la Bran.
Avand insa in vedere ca regele inainta spre resedinta lui Barasaba de la Campulung si ca el putea sa patrunda pana acolo, ar fi fost firesc ca batalia sa se fi fixat la punctul numit
unuia dintre sfetnicii sai de mare credinta. Resedinta banilor olteni era la inceput la
impartind titluri de nobleta celor ce se distinsesera pe campul de batalie. Din actele acestea aflam ca ducele Basaraba avea mai multi fii, care luasera parte la lupta contra ungurilor. 0
145
Ion Nistor
multumindu-se cu banatul propriu zis severinean de dincolo de munti. Atributiile pe care banul de Severin le exercitase pana atunci din-
regelui de episcopul Dimitrie din Oradea. Intr-un act din 1355, regele Ludovic
recunostea ca a trimis pe episcopul Dimitrie de
ambele tari. loan Kiikulo, notarul regelui Ludovic, arata in cro-nica sa ca petrecand
regele in Dada transilvaneana, sosi la granite circa confinia ipsorum partium - din indemn
princeps seu taro potentissimus Alexander Voievod voivoda a transalpinus - pentru a-1
saluta in numele parintelui sau si a-i prezenta
Robert, infrant la Posada, cauta compensatii teritoriale dincolo de Dunare cucerind Vidinul si prefacandu-1 intr-un "cdp itan.ar, iar mai apol chiar intr-un banat, car' uia ii incorpora si
omagiu de vasa-litate. Intrevederea de la granita avu loc in iulie 1343, rand regele Ludovic petrecea de fapt in Dada transilvaneana. Locul precis al intalnirii nu este cunoscut. El putea fl la Sibiu, Fagams sau
Brasov, sau chiar o alta localitate de la marginea Dadei transilvanene.
Prezenta regelui in Dada statea in lega.*-
Cum insa stapanirea ungureasca asupra Vidinului fusese numai de scurta durata,
autoritatea banutui de Vidin, care continua sa
Zeuriensis non nunquarn Themesiensis. Astfel, se explica confuzia dintre banatul oltean si cel
din valea Siretului superior de ei. Un nou atac combinat contra tatarilor pradalnici nu putea sa fie decat binevenit pentru politica orientala a regelui Ludovic pi de aceea nu este exclus, ci dimpotriva foarte verosimil, ca la intrevederea
acestia sa fie atacati la nord-est de voievodul Daciei transalpine!, Andrei, roman si el, iar la sud de voievodul Transalpine! Basaraba si de flul sau Alexandru. Datorita acestui atac cornbinat al voievozibor roman!, puterea tatarilor a putut fl infranta. Rezultatul politic al acestei infrangeri a fost, la nord-est, crearea de not cnezate romanepti in valea Prutului pi Siretului, iar la sud impingerea granitelor tarn Milcov si Siret. Cronica de mai tarziu a Tarii
Carol Robert, Basaraba insarcina pe flul si coregentul sau Alexandru sa prezinte noului
rege Ludovic (1342 - 1382) cuvenitul omagiu de vasalitate dupa normele sistemului feudal.
146
Istoria Romanilor contestat, prin faptul ca el este adeverit prin marturiile documentare care ni s-au pastrat de
si opcinasi alesi dintre vechii curteni, un termen ce deriva de la cohors, care a dat cuvantul
tatarilor sport prestigiul politic al voievodului Basaraba, ca si dupa memorabila izbanda de la Posada. Dace prin acea izbanda voievodul putu
romanesc de curte. Curtenii se recrutau din randurile rumanilor sau celor de pe mosiile domnesti, care in schimbul unor inlesniri la plata darilor si a prestatiilor de munca trebuiau sa fie gata oricand la chemarea sub arme din partea Domnului. In actele latine curtenii apar sub numirea de milites sau equites, dupa faptul cum indeplineau serviciul militar calare
prin luptele norocoase cu tatarii el impinse granitele sale departe spre rasarit pand la Milcov si Siret, unde ramasera peste veacuri
neclintite si sub urmasii Orasele si cetatile de la Dunare
sau pe jos; in documentele germane ei se numeau Krieger sau Streiter sau simplu
Kriegsleute, adica oameni in razboi. In limba slavona a cancelariilor domnesti, curtenii se numeau viteji si voinici. Termenul de viteaz deriva din paleogermanicul vitengju si insemna
recunoscura stapanirea sa, iar dincolo de marele fluviu domnea ginerele sau, tarul
apararea tar' sau a Domnului primeau de la acesta, drept rasplata pentru credinta si vitejia
Tor, mosii intinse, find chemati ca membri si in Sfatul Domnesc. Vitejii incercati pe campul de
cristalizat apoi vechea nobilime romans. Despre Ioanas Viteazul, numit si Vlahul,
Marea multime a curtenilor o formau
5. Ostirea si dregatoriile
Basaraba n-a fost numai un intemeitor de tars, ci si un organizator de stat. Aparatul
militar, adica ostirea pe care a mostenit-o de la inaintasii sai Seneslau si Tihomir a constituit lard indoiala preocuparea sa de capetenie, cad altfel nu ne-am putea explica victoria sa de la
- razboi, deci care doreau sa intre in slujba regelui - rdzboinici - beUatores. Basarab eel Tanar cerea brasovenilor drum Tiber pentru iunati voinici. In ungureste razboi insearnna
razboinicii se numeau jobbagy iobbagiones sau - castronses din cauza indatoririi for de a munci la fortificarea cetatilor si de a lupta pentru apararea acestora. Numai dupa desfiintarea ostirilor nationale din epoca fanariotilor, termenii mliitar! de viteaz si voinic isi pierdura vechea for
Posada si nici succesele sale de arme contra tatarilor. In scenele de lupta pe care ni le-a pastrat Cronica pictatd de la Viena distingem, pe larva comandantii care se recrutau din mai
marii tarii si sateni simpii in sarica si opinci si cu caciuli turcanesti pe cap, o dovada ca serviclul militar era obligatoriu pentru toata popu-
semnificatie militara, rarnanand sa exprime simplu calificativele de eroism, de curaj si de barbatie, cum se oglindesc ele in atributele de
Mihai Viteazul sau Palrnd Voinicul.
Basaraba, pentru manastirea Vodita, din 1370. Contingentele pe care satele le dadeau pentru ostire erau conduse de fruntasul satului numit vataman, adica capitan - Hauptmann. Tinandu-se seama de configuratia granite! de nord si de vest, marcata prin lantul Carpatilor, se explica numirea de arcasi - sagetari, plates!
steaguri - vexilla - i stegulete, dupa marimea unitatii, fiecare cu drapelul sau fanionul sau distinct. Armele obisnuite erau arcul si sagea-
ta, sabia sau spada, sulita sau lancea si maciuca sau ghioaga strujita, parlita sau uncoil
ghintuita". La nevoie satenii sareau cu securile si coasele pentru retezarea picioarelor de cai. Armele de aparare erau cotful, scutul si platosa sau ceunasa de zale.
147
Ion Nistor
Sfetnicul Domnului in sistemul de organizare si instructie a ostirii era spdtarul, latineste spatarius. nemteste Schwerttra ger, termen pe care cancelaria slavond it traduse verbal mecenosa, adica purtatorul de spades, care insd n-a putut inlocui vechiul termen de
spdtar.
palele prerogative domnesti. Din atributia sa de comandant suprem al ostirii emana atat titlul, cat si puterea sa domneascd. Titlul sau deriva din latinescul belli dux. nemtescul Herzog, car
Spdtarul era ministrul ostirii. Vistierul - ministrul de finante, titlul derivand de la latinescul vestiariurn, nemteste Schatskcunrner
(vistierie sau tezaur). Vornicul deriva din slavonescul door (curte, curie sau palat),
slavoneste uoievod, care nu este decat traducerea termenilor de mai sus, insemnand conduceitor in rdzboi. Pe timpul lui Basaraba, resedinta domneascd era la Campulung. La 1372, ea se gasea la Curtea de Arges, de unde fu mutates apoi la Targoviste *I de acolo la
Bucuresti.
indeplinea functia ministrului de interne si de justitie, intrucat disjungerea acestor functii s-a produs cu mult mai tarziu. Termenul de vornic nu este decal o traducere verbald a latinescului: judex curios, judex palatinus, marsalcus, nemteste Hofrichter. Ungurii au acceptat si ei forma slavond facand din na-dvor, curtean, pe nador-ul lor.
Domnul dispunea dupes buna sa chibzuiald de libertatea, viata si avutul supusilor sal. El era judecatorul suprem in toate pricinile civile si penale dupes ascultarea sfetnicilor sal. El putea
delega o parte din puterea sa judecdtoreasea proprietarilor de mosii, clerici sau mireni. Dupes principiul Wehrge/d-ului german vinovatia putea fl platita si cu bani. De acs
zicala a-si plati capul. A comite o crimes capitals
Functia de stolnic nu este decal o traducere slavond a latinescului magister mensarum sau dapifer, nemteste Truchsess. El se
ingrijea de masa domneasca.". Postelnicul deriva din slavonescul
care Domnul
care, in epoca suprematiei turcesti s-a numit divan. Acesta se alcatuia din consilieri de stat si din consilieri de curte. inaltii dregatori de
stat erau logofedul, speitarul, vistiernicul si vornicuL Demnitarii curbs domnesti erau stolnicul, postelnicul, paharnicul si comisul. Dregatoriile
si numai terrninologia unora dintre aceste institutii a suferit unele modificari in sensul limbii oficiale a cancelariei domnesti. De origine bizantina este si atributul de mare pentru sefii diverselor dregatorii domnepti ca mare logofeit, mare spdtar, si veliki, prescurtat vel
pentru a obtine forma uzuald de vel logofeit, vel spdtar *.a.
148
domnesti. Totusi, nu putem sti daces chiar toate functiile si demnitatile acestea erau in fiinta pe timpul domniei lui Basaraba. Existenta for este indeajuns adeverita sub urmasii sac pe tronul muntean, constituind
astfel organizarea de stat a Tariff Romanesti.
alte contributii indirecte. De altfel, inaltii dregatori sta"paneau vaste latifundii care le
Istoria Romanilor
particula Jo a fost folosita." apoi si de urmasii lui Alexandra I. Voievodul Vladislav I folosea formula numai la subscriptie si nicidecum la inti-
astfel ca nu putem sti cum se intitula dupa protocolul cancelariei sale domnesti, care
fiinta, fara nici o indoiala, pe langa curtea sa.
Cronica pictat CI de la Viena ne-a pastrat scena
in care solul lui Basaraba prezinta regelui Carol Robert, la 1300, plicul cu scrisoarea
Domnul Tarn Romanesti, este numit luanko, adica loan Basarabil. Insemnarea aceasta ne indreptateste sa presupunem Ca in actele care
Campulung Domnul se intitula in forma amplificata de loan Basaraba. Particula sau prefixal acesta de Ion, in scrierea cirilica cu n suprapus
adoptata si de Domnii Moldovei. Pentru prima oars ea apare intr-un act din 1392, in care voievodul Roman se intitula lo Roman Voievod. Particula Io lipseste, insa, din cele mai multe documente de la Alexandra cel Bun. lo lipseste si din actele voievodului Hie I si apare insa in pecetea sa. Stefan al II-lea si Alexandra at II-lea se foloseau uneori de formula lo. Nici in documentele lui Stefan cel Mare, particula lo .nu apare regulat. Ea lipseste din actele de cuprins laic, apare insa in cele ce privesc asezamintele religioase. In actele redactate in limba latina, prefixal to apare foarte rar sub forma Johannes Stephanus. In inscriptiile de pe ctitoriile mare-
Domni, stapanea la Constantinopol imparatul loan al V-lea Paleologul (1342 - 1391). Si mai caracteristica in privinta aceasta apare semnatura imparatului loan at II-lea Comnenul de pe tipiconul Manastirii Pantocrator din 1136, care incepe cu crucea bizantina si cu n suprapus. Nu !nape deci nici o indoiala ca particula lo din titulatura Domnilor munteni nu era decat un imprumut din diplomatica cancelariei
tru intaia oars, in inscriptia voievodului Alexandra Basaraba, pe epitaful sau de la Campulung, din 1364. In timpul acestor
domneasca s-a (scat o larga discutie in istoriografia romans. S-a crezut multa vreme ca particula aceasta ar 11 o mostenire de la Asanesti si anume de la lonita, intemeletorul imperiului romano-bulgar din Balcani. Parerea aceasta nu rezista insa criticii istorice, pentru motivul ca de la lonita nu ni s-a pastrat nici un document, iar dupa stingerea dinastiei Asa'nestilor, tarul Constantin nu se intitula loan. Prefixal acesta apare, pentru prima data, in documentele bulgare ale tarului Alexandra, la 1342, tar in Tara Romaneasca acest prefix este mentionat, pen-
documentele ce emanara din cancelaria urmasilor lui Stefan cel Mare, cum erau
Bogdan al III-lea, Petru Rares, Alexandra Lapusneanu, Petra Schiopul si altii, particula lo lipseste totdeauna, mentinandu-se doar la
pecetile domnesti. Ea reapare insa in actele ce iesied din cancelariile Domnilor Ieremia Movila,
Radu Mihnea, Vasile Lupu si altii. Din toate acestea rezulta ca particula lo, imprumutata din cancelaria bizantina, nu era decal o forma diplomatica curenta, fara nici o alts semnificatie politica sau sacerdotala. La inceput insa, ea era privita ca un atribut at legitimitatii si suveranitatii domnillor nationale atat in statele romanesti, cat si in tarile bulgare si sarbe de
dincolo de Dunare. In statele catolice, ca Germania, Ungaria, Bohemia si Polonia, limba cancelariei
Basaraba, care restabilise si legaturile canonice ale bisericii muntene cu patriarhia greceasca din Constantinopol. Date fiind aceste
Bizant si nicidecum prin filiera bulgara, cum s-a crezut.
puteau gasi mai usor cunoscatori ai acestei limbi moarte, asa cum era in Occident limba
latina.
rie, patrunsese si in Albania. Se tie ca pe la inceputul secolului at XV-lea principele Albaniei Andrei Topias intretinea la curtea sa
Ion Nistor
si incheiata cu o coped. Mai tarziu, in timpul suprematiei otomane, insemnele Domniei erau
simbolizate printr-un steag cu cloud Wiwi, prin
sabie sau hanger, iar mantia donmeasca prin cabanita sau hervanea.
ta din documente latine ie*ite din cancelaria Domnilor roman'. Examinand insa mai aproape limba paleoslavd a hrisoavelor
romane*ti, vedem ca in multe cazuri diecii gemdeau romaneste si isi exprimau numai ideile in
slavoneste." Domnii *i inaltii dregatori dictau romaneste, iar diecii talmaceau dictatul for in
slavonepte.
cumscriptille. Din seeolul al 1UV-lea ni s-au pastrat numai foarte putine nume de judete, ceea ce nu insemneaza insa ca multe nu existau anterior. Astfel, se aminteste de judetul Jalesului, numit astfel dupa paraul Jales, ale
Sohodeiului si Bistritei, se varsau in Tismana. Mai la est spre Olt era judetul Valcea. In seMotrului, judetul Balta la Dunare, judetele Jiul din deal - Gori Jiin - si Jiul din vale - Deli Jiin - de unde derives numele judetelor God *i Don.
judetele God *i Valcea era judetul Gilort, dupa rauletul cu acelasi nume care se varsa in Jiu,
mai sus de gura Motrului. Intre Jiul sl Oltul inferior se intindea judetul Romanati, numit
astfel dupd legendarul Roman. Dincoace de Olt, in Muntenia, se gasea
Reunnic, Ialomita. si Brdila se incheie seria judetelor muntene, care, dupa cat vedem, se numeau in cea mai mare parte dupd raurile
care be strabateau. Exceptie fac numele judetelor Vlasca si Teleorrnan, a caror origine
Broil sau Brad&
stanga cuprindea patru bare transversale. Vulturul din sterna Munteniei nu are nimic comun cu turul - soimul "turco-tatar" sau
"vodul ostiac", cum se crede de unit.
s-a aratat mai sus, iar numele Brdila pare sa stea in legatura cu descalecatorul localitatii
Insemnele Domniei erau coroana cu cinci raze, uneori trilobate, impodobita cu pietre scumpe, spada *1 buzduganul, care tineau locul sceptrului. Uneori Domnii, ca bundoard Mircea cel Batran, sunt infatisati tinand intr-o mans spada, iar in alta globul cruciger, dupa pilda imparatilor bizantini si
germani. Peste umeri era aruncata mantia sau hlcunida domneasca, sumeasd pe umarul drept
saseasca pe langa cea romaneasca. Capetenia acestei comunitati era comitele Laurentiu, a carui piatra funerara se pastreaza in cloasterul catolic din Campulung aratand ca acolo este
150
istoria Romanilor
Targul de Mod de la gura Ialomitet. Vadul de la Giurgiu avea 0 el o mare importanta, nu numai
pruncul Isus in brate. Satele si catunele erau destul de numeroase. Ele se constitulau de regula din cob.oratorii aceluiasi stramos. Ele se cannuiau de un sfat compus din oameni buni sI batrani, care aplanau certurile dintre sateni si hotarau asupra impunerilor - cisluirea. Prin curelturi sau reiseituri de padure si seiccituri de mlastini si iazuri, satenii puteau cuprinde pamant pe
socoteala lor.
vest' de Molest', care apare numai tarziu in marturiile istorice. Targul Sdcuieni, centrul comercial sJ administrativ al judetului cu
acelasi nume, disparut as "Liz', trebuie cautat undeva in valea Teleajenului. In sfarsit cetatea - grad - Bucuresti,'2 de care face mentiune un
Populatia indigena sporea mereu prin imigrari romanesti din Dacia transilvaneana si din BanatuI timisan, cu toate ca regii Ungariel
Darnbovitel, adica Targovistea sI despre parcalabul Dragan, care repurtase sub zidurile ei o stralucita izbanda asupra ungurilor, se face
Comandantii acestor cetati indeplineau, pe langa atributiile for militare, si administratia civila a judetului in cuprinsul caruia se Tidied cetatea. De aceea sefli judetelor se numeau la inceput cdpitani, latineste capetanet sau comites castrorum, nemteste Burggraf Sub
Proprietarii detineau mosiile pe care erau asezate satele; acestea se imparteau in sate
dornneqti, sate mei nd stiresti si sate boieresti. Pe
influenta saseasca termenul de Burggraf s-a incetatenit si in Tara Romaneasca sub forma de parceaab, cum continuara sa se numeasca
sefli judetelor.
Orasele, sau mai bine zis targurile din Tara Romaneasca, s-au dezvoltat cu timpul din asezari rurale, situate la intretalerea vailor si la
Spre deosebire de satele de colonists germani, descalecati dintr-odata intr-un anumit loc, sub conducerea unui locator, consti-
sau consiliu orasenesc cadeau toate indatoririle edilitare, precum si aplanarea conflictelor si neintelegerilor dintre rargoveti. Adminis-
bordeiele sapatc in pamant. Dintr-un act din 1374 aflam ca multi sateni roman' locuiau si "in corturi, pe pasuni, pascand vitele, din care
ei aveau foarte multe".
tratia oraseneasca statea sub controlul parceLlabuluijudetean, care era ajutat de un organ special al sau, numit uornic. Orasele ss
In fata acestor asa de puternice manifestari de viata asezata se evidentiaza cu mult netemeinicia teoriei acelor care priveau pe
151
Ion Nistor
roman' ca imigrati veniti de curand din Balcani sau descalecati cu legendarul Negru-Voda din Fagaras.
zisa, si uechea bisericd domneascd, o capodopera a arhitecturii de factura bizantina din secolul al XIV-lea.
Aratasem mai sus ca Basaraba isi avea resedinta la Campulung, unde rezidasera probabil si inaintasii sai Seneslau si Tihomir. In preajma palatului domnesc, voievodul ridica pe la anul 1315 frumoasa si solida biserica domneasca, prima cladire de piatra de acest fel in
in anul 6860 (1352) la Campulung a murit marele Basaraba Voievod. Grafitul acesta descoperit de curand sub tencuiala bisericii domnesti de la Curtea de Arges pune capat diverselor polemici in legatura cu domnia si moartea lui Basaraba, care muri in resedinta
sa din aunpulung, la adanci batraneti, in anul
Basaraba a ridicat biserica din temelie si a adus-o sub acoperis. Moartea it cuprinse cu biserica neterminata. Unul din mesteri a insemnat pe peretele nordic, inca netencuit, ca
tara sa, care era destinata sa serveasca si ca gropnita domneasca. Existenta unei biserici domnesti in capitala unui voievodat asa de
Romaneasca, presupune o organizare monahala care sa consfinteasca Domnia. Este deci mai presus de once indoiala ca pe langa curtea voievodului Basaraba de la Campulung traia si un arhiereu care savarsea slujbele bisericesti cu binecuvantarea mitropolitului de la Ohrida.
cumanilor de la Milcov. Recunoasterea canon-
numai sub fiul si urmasul sau, Alexandru, la 1359. Se pare insa ca situatia prea excentrica
si izolata a tariff sale marite cu banatul oltean si cu pdrtile tatdresti determinasera pe neobositul
localitati pentru resedinta. In alegerea sa, Basaraba se opri la valea Argesului, care ii
deschidea mai bine calea spre partile tataresti,
victorios pe campul de lupta, Basaraba, ca fondator al dinastiei, a lasat urmasilor sal un stat roman bine consolidat in cele interne si temut si respectat in cele externe. De aceea,
Romanesti.
dar si spre banatul oltean si Dunare. Valea aceasta mai avea avantajul de a fi aparata la
nord de Cetatea lui Negru Vodd de la Poienarii
cel Mare a
astazi pentru noua sa resedinta, incepand sa cladeasca acolo, pe langa curtea sa propriu
152
Ca p ito I u I III
domnia Tarii Romanepti, la a card largire si consolidare interns contribuise ca asociat la domnia parintelui sau. Ajungand singur stdpemitor, Alexandru urma sa recunoasca pe
regele Ludovic ca pc domnul sau natural - pro domino suo naturali, adica sa-i prezinte oma-
starui insupi papa de la Roma ca sa induplece pe flica ei Anca sa treaca la catolicism. Sub
Alexandru ezita a recunoaste - recognoscere renuebat - suzeranitatea regelui ungar. Cauza care impunea voievodului o asemenea atitudine rezervata era Mece indoiala imprejurarea ca regele primise la curtea sa pe mai multi holed munteni ostill Domnului muntean pi care, refugiindu-se in Ungaria, unelteau de
giul de vasalitate dupa uzantele timpului. Dintr-o diploma regala aflam insa ca
principele Sracirnir al Bulgariei, caruia parintele sau, tarul Alexandru, ii lasase stapanirea
Vidinului, Diiul cronicilor romanepti. Din indemnul tarinei Ana s-a scris, in 1360, in orasul Vidin faimosul strtaxar al vietilor
femeilor sfinte, ce se pastreaza in arhivele de la Gand. A doua flied a ducelui Alexandru, Anca, se casatorise cu Stefan Liras, fiul tarului sarb, Stefan Dusan.
Banatul timisan pi in Dada transilvaneand ca sa fie gata oricand pentru o eventuala incursiune in Tara Romaneasca. Era deci mai mult decat firesc ca Alexandru sa refuze recunoasterea regelui ca domn al sau natural
si
schimbuluf mai multor scrisori si a incheierii mai multor pacte de care fac mentiune documentele timpului. Dupa obtinerea acestora, Alexandru presta regelui omagiul de vasalitate
si restabili raporturile normale cu puterea
canonice a papei de la Roma. Dependenta aceasta de Roma a dainuit pans in timpul luptelor iconoclastice cand, in anul 726,
mai mult prin casatoria flied lui Alexandru, Elisabeta, cu palatinul Ungarid, Ladislau de
imparatul Leon Siriartut ii aduse sub jurisdictia bisericeasca a patriarhului din Constantinopol. Schimbarea aceasta de jurisdictie nu insemna insa trecerea de la catolicismul Latin la ortodoxismul grecesc, flindca pe vremea aceea
Ion Nistor
prod usese.
papa care nu putea ingadui aceasta stirbire a autoritatii sale din Romania. Conflictul dainui multi vreme. Pentru aplanarea lui, imparatul
mai flutura decal in Epir, unde printul bizantin Mihai. Angelos (1204 - 1214) reusise sa creeze cu ajutorul vlahilor din Pind un despotat indedin refugiul de la Niceea. Despotul Mihai inte-
pendent politiceste atat de imperiul latin din Constantinopol, cat si de imparatul bizantin
Constantinopol si sa creeze o bisericd autocefald pentru despotatul sau. In scopul acesta el conferi, in calitatea sa de despot independent, mitropoliei din Ohrida un statut prin care i se acorda o deplina autocefalie. Fratele ss urmasul lui Mihai, despotul Teodor (1214 - 1230) nu se mai multumi cu titlul de despot ci el, cucerind Salonicul, se
anti 869 - 871, la care luara parte, pe Tanga patriarhul din Constantinopol, si delegatii patriarhiilor din Roma, Antiohia, lerusalim si Alexandria. Dupes dezbateri agitate, sinodul hotari ca mitropolia Ohridei sa ramana sub
intrucat credinciosii acestei eparhii facusera parte din imperiul roman sau bizantin. Legatli
papei ridicara insa protest impotriva acestei hotarari, demonstrand ca Dardania, Dacia si celelalte regiuni de la Dunare de la inceput si totdeauna an stat sub jurisdictia canonica a
pontejiciului de la Roma. Dar protestele papa-
curand si resedinta la Constantinopol, pentru a o lua astfel inaintea pribegilor de la Niceea. Incoronarea basileului Teodor Angelos se facu
la Ohrida, pe malul lacului cu acelasi nume din Macedonia, ramase sub jurisdictia bisericeasca a patriarhului din Constantinopol.
patriarhul din Bizant, caci imparatul Teodor se grabi sa confirme autocefalia bisericii ohridene, investifid pe mitropolitul Dimitrie cu drepturi patriarhale. In calitatea aceasta, arhiepiscopul
capul despotului Teodor si 11 invests cu mantra
Justiniania Prima. Intr-un act din 1157, arhiepiscopul loan din Ohrida se intitula
arhiepiscop al Primei Justiniane. Hrisovul
imparatului Vasile al II-lea fu reinnoit la 1272 de imparatul Mihail Paleologul, al carui delegat
de purpura si cu sandale rosii, dupa datina bizantina. Infrangerea basileului Teodor la Clocotnita (1230) puse insa capat planurilor sale imperiale, in schimb mitropolia Ohridei continua sa se bucure inca multi vreme de autocefalia ei si dupa lichidarea imperiului
latin din Constantinopol (1261) si restaurarea imperiului bizantin sub Paleologi.
Vlahii si grecii din Tesalia si din Vlahiile
acestea luasera fiinta prin nesocotirea drepturilor si privilegiilor acordate de imparatul Justinian mitropoliei Primei Justiniane si a
succesoarei ei de la Ohrida. Asa hind, arhiepis-
secolul al XI-lea ce se pastreaza la biserica Sf. Clementie din Ohrida, in care se pomeneste de preotul loan al "preasfintei episcopii a vlahilor".
Irnrinrosi si refuzand sa recunoasca jurisdictia canonica a arhiepiscopului catolic din Lepanto. Pe de alts parte, mitropolia Ohridei se bucura de protectia despotilor epirotici.
Influenta ei slabi numai in epoca de decadenta a despotului care era incoltit din
rivalitatile interne, patrunsera, in 1339, sub conducerea imparatului loan Cantacuzino in Epir, ocupasera despotatul si incredintard
catre latinii cruciadei a patra si a proclamarii noului imperiu latin in locul celui bizantin, mitropolia Ohridei ajunse, pe neasteptate, la o insemnatate nebanuita" pans atunci. Patriarhul din Constantinopol fugi impreuna cu imparatul Teodor Lascaris la Niceea, astfel ca pe teritoriul Peninsulei Balcanice steagul bizantin nu
tre impreuna cu episcopii sal sufragani sub jurisdictia canonica a patriarhului ecumenic
administratia arhontului Loan Angelos (13391349). Intre conditiile de supunere a epirotilor era si aceea care impunea mitropofitului din Ohrida sa renunte la autocefalia sa si s rein-
154
Istoria Romanilor
din Constantinopol, ceea ce s-a intamplat pe la anul 1340, cand in Tara Roma' neascd domnea voievodul Basaraba. Traditia istorica din toate tarile noastre a pastrat amintirea vechilor lega-
arhiereu legiuit a toatd Ungrovlahia. Astfel, se ajunse prin grija si star' uirea lui Alexandru la infiintare a mitropoliei Ungrovlahiet si la
arhatului ecumenic de la Constantinopol. Titlul oficial al noului arhiereu era miplaiurilor. Mitropolitul Ungrovlahiei era totodati si exarhul, adica loctiitorul patriarhu-
Dincolo de Carpati se intindea Banatul si Dacia transilvaneana, provincii populate de numerosi credinciosi romans, care pans atunci ascultau si el de mitropolia Ohridei.
scoase si pe credinciosii romans din Banat si Dacia transilvemeand de sub jurisdictia bisericii ohridene, ii supuse jurisdictiei sale canonice si numi pe mitropolitul de la Arges denote mare iscusinta diplomatica din partea patriarhului care, neputand obtine de la regele apostolic al Ungariei adeziunea pentru crearea unei episcopii ortodoxe pe seama credincioqilor roman' din Banat si Dacia transilva'neana, ii primi pe acestia sub jurisdictia sa direct& si institui pe mitropolitul Ungrovlahiei ca loctiitor sau exarh al sau pentru provinciile de dincolo de plaiuri sau zaplaninice.
Concomitent cu demersurile pe langa patriarhie, Alexandru cauta sa gaseasca si persoana potrivita pentru ocuparea noului scaun mitropolitan. Candidati se gaseau destui, cats in urma navalirii tatarilor sl turcilor in regiunile pontice si anatolice, multi chiriarhi greci isi pierdeau eparhlile, find siliti sa rataceasca prin partite crestine ca "adunatori de pomenr,
precum aflam din uncle marturli contemporane. In situatia accasta ajunsese si episcopul
pal si silt astfel sa schimbe carp pastoral& in
Arges
loachint din Vicina cu titlul de Sotiriopolis, care fusese lzgonit de tatari din scaunul sau episco-
bisericesti o mitropolie nu putea ramane fara episcopi sufraganl, patriarhul se grabi s trimita in Tara Romaneasca si dol candidati de episcopi in persoanele lui Dania Kritopulos si
Anthemios. Dar cum se facusera fars consultarea voievodului Alexandru, el nu se arata dispus eta le dea urmare, ramanand ca neintelegerile acestea sa fie aplanate numai de catre Vladislav, fiul si urmasul lui Alexandru.
aflam ca voievodul chemase initial pe loachint pe langa dansul si ceruse sa se mute la Arges, ceea ce chiriarhul a si facut. Patriarhul nu avea
decal sa binecuvanteze aceasta stramutare si sa-t dea inrarirea canonica, hotarand ca dupa moartea acestuia sa se aleagd altul si
hirotonosirtdu-se de prea sfanta mare bisericd a lui Durnnezeu, cea pdstoritei de detnsul, sd se
care ramasese la ei limba liturgics, pans la recunoasterea unei a patra limbi sfinte, care
era limba paleoslavond. Aceasta fusese limba vorbita de semintiile slave care patrunsesera in
155
Ion Nistor
secolul al VII-lea pana in paryle Salonicului.
Frayi Chiril 1 Metodiu deprinsesera bine aceasta limba card primira in anul 862 invitatia ducelui Rastislav din Moravia sa. vina
acolo si sa propovaduiasca invatatura cresting, pe care o imbratisase ducele cu intreg poporul
crestinati moravi, fray' din Salonic incepura sa traduca Sfanta Scripture in limba paleoslava,
vreme in scrisul romanesc, si cum a ramas si pana astazi in scrisul bulgarilor sc rusilor. impotriva recunoasterii unei not limbi sfinte se ridicara trilingvistic, adica aparatorii celor trei limbi sfinte de pana atunci, adica a
limbilor ebraica, greaca. sc latina.. Dar "apostolii slavilor" Chid! si Metodiu intelesera sa lupte cu
mult alfabetul glagolitic si 1-a numit dupe dascalul sau chirilic, aa cum a fost el multa
Patriarhiei din Constantinopol fusese ridicat un laic cu numele Fotie, care, cu nesocotinta normelor canonice, parcursese intr-o singura zi toate treptele ierarhice de la laic la patriarh. Papa Nicolae nu recunoscu pe noul patriarh ales cu nesocotirea eanoanelor bisericesti sc arunca anatema asupra lui. Patriarhul Fotie, la randul sau, nu se lass mai prejos si excomunica pe papa de la Roma. Noul imparat Vasile I
Macedoneanul puse insa curand capat schismei din biserica, destituind pe Fotie i convocand un sinod la Constantinopol pentru aplanarea schismei. Sinodul se intruni la 870 si schisma fu aplanata.
succes impotriva acestei prejudecati sc sa-si menyna punctul for de vedere. Este adevarat ea dupe moartea "apostolilor", aderentii for
La acel sinod aparura si delegatii tarului Boris, cerand ca deodata cu aplanarea schismei
recunoasca limba liturgica latina. Dar discipolii lui Chiril si Metodiu se raspandira in
din biserica sa se rezolve si chestiunea jurisdictiei canonice asupra bisericii bulgare. Sinodul delega pe cei 4 patriarhi din Orient ca impreuna cu delegatul papei de la Roma s solutioneze aceasta problems. Cei patru patriarhi din rasarit hotarara ca bulgarii care fusesera crestinati prin bizantini sa ramana sub jurisdictia canonica a patriarhiei grecesti din
Constantinopol. Legatul papei sustinea insa, cu
Silezia. Fireste ca la romanii din Dada si din Carpati putea ft vorba doar de intarirea cre-
Prevail si Dacia depindeau din vechime de scaunul patriarhal din Roma, iar pe timpul cand bulgarii au fost crestinati, tarile mentionate mai sus se gaseau de fapt sub jurisdictia
canonic& a Romei, ascultand de arhiepiscopul
resedinta la Ohrida. Patriarhii din rasarit nu tinura insa seama de argumentele delegatului
insusi tarul Boris (853 - 888) ce fusese crestinat de curand pentru propovaduirea
invataturii crestine in noua limba liturgic&
paleoslava.
crestine din taratul bulgar sa ramana supuse jurisdictiei patriarhiei grecesti de la Constantinopol. Tarul Boris-Mihail primi
Mihail. Curand insa se rupsera relayile de prietenie dintre fin si nas. Tarul Boris intelegea ca si bulgarilor sac li se cuvine un patriarh pro-
priu, o cerere la care imparatul bizantin nu putea consimti. Atunci Boris se adresa papei
de la Roma cu o asemenea cerere. Papa Nicolae I trimise, la 866, pe episcopul Formosus ca debegat papal in Bulgaria pentru a se incredinta
156
Istoria Romanilor
patriarhului din Constantinopol, desfalcanduse de Roma. Cronica artonimd a Moldovei releva
un mare adevar istoric cand sustine ca pe timpul papei Nicolae I "sb-dmosii romanilor s-au despartit de latini". 0 veche colectie de biografli ale tarilor bulgari, cuprinse in Carst-venik-ul lui Paisie si
atunci se vorbea slavoneste, precum greceste mai tarziu sau frantuzeste astazi, cum credeau
Lupta pentru introducerea limbii nationale in biserica a fost inceputa numai pe la inceputul secolului al XV-lea, in apus prin reformatori ca Wiclif, Huss, Calvin si Zwingli, trezind o noua spiritualitate in Europa, care
unit istorici.
fara sa inteleaga ceva din tainele ei mantuitoare, fiindca ea se savarsea intr-o iimba pretinsd sacra, dar pe care credinciosii nu o
intelegeau. De aceea, s =a inceput cu traducerea
cartilor sfinte in romaneste pentru ca norodul care nu cunostea limba slavona sa be inteleaga mai bine. La opera aceasta a contribuit foarte
deoarece vlahii primisera crezul latin, la inceput ei citeau latineste, find cu latinii de
Venik s-au ridicat critics destul de serioase, dar
sa mai poata fi completat din afara, in urma risipirii statelor slave din Balcani, cum erau Bulgaria si Serbia, si a decadentei culturii
slavone bisericesti sub stapanirea otomana.
lucrurilor. Mitropolia vlahicd a Ohridei fusese cuprinsa in primul tarat bulgar in Macedonia. Era firesc ca, in urma recunoasterii jurisdictiei patriarhale, chiriarhul Ohridei, sa fi fost silit sa
traduse din greceste, pe langa cartile fundamentale ale Sfintei Scripturi, si diverse carts dogmatice, omiletice si ascetice, cu un cuvant
aproape toate cartile sfinte pe care le gasim, fie
relatiilor bisericesti cu Orientul ortodox, Alexandru a cautat legaturi si cu mandstirile de la muntele Athos, deschizand seria ctitoriilor romanesti acolo. El a inlesnit prin pioasa
sa darnicie la cladirea turnului celui mare de la manastirea Cutlwnus din Sfantul Munte, pre-
raman unele din cele mai remarcabile fapte istorice ale domniei sale. Pentru inearirea
leoslava nu era accesibila decat until numaifoarte redus de clerici, care numai grape cinulul for sacerdotal erau tinuti sa o cunoasca. Daca liturghia si functiile rituale se savarseau in limba paleoslava, credinciosii se rugau in limba for materna, cum se intampla aceasta pana astazi in biserica catolica, unde liturghia se face latineste, o limba necunoscuta credinciosilor. Este o mare eroare a crede ca in sfe-
impodobira apoi cu minunate fresce. Moartea 1 -a surprins la Campulung, unde o preafrumoasa piatra de mormant arata locul din biserica domneasca unde odihnesc osemintele sale. Inscriptia arata in stilul ei lapidar ca: "In
Luna. Noembrie 16 zile, a rdposat marele si sin-
gur stapanitor domn Ion Nicolai Alexandru Voevod, fiul marelui Basarabd, in anul 6873
(1364), indictionul 3, Vesnica lui amintire ".
157
Ion Nistor
B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA
Capitolul IV
intrecand numarul secuilor si cumanilor. bar dupa emigrarea cumanilor in Ungaria, populatia din episcopia Milcoviei din valea Siretului
Aceasta populatie autohtona patrunsese si in valea Bistritei, a Moldovei si a Sucevei, ajuntand pana la valea Ceremusulut si a Prutului superior, pentru a intretine contactul cu romanii din Maramures si cu cei din partile
Rodnei si ale Neisdudutui. Carpatii n-au format
Carlibaba etc. pastreaza pans in zilele noastre amintirea haladuirii hoardelor cumano-tatare pe meleagurile acestea. Si mai frecvente sunt
totdeauna scut si adapost contra navalitorilor si prin cararile de munte, cunoscute numai lor, au comunicat necontenit unit cu altii. In partile acestea numarul romanilor era destul de mare.
Lunga, un afluent al lalpugului. Vechea siinbiozet romeino-teitarez se evidentiaza prin diminutivul Ialpugel din lalpug sau prin faptul ca alaturi de numele bunar si cismea intalnim notiunea romaneasca de fantand. Tatarescului Tas-Bunar sau Tatar-bunar ii corespund echivalentele romanesti de Cismea, Cismeaua
Varuitd sau Feint:dna-air' 'dor. Toponimicele de
colonisti strain' ca Baia, Siret, Suceava, mai jos Bacdul, iar mai sus Sipenitul, care ascultau de tatari si le plateau tribut. Un targovet din Baia Moldovei (Moldava Baya) semna in 1334, la Liov, ca martor Alexaruku Molda Owicz, dupa originea sa din Molden, adica din Data numita dupa cum ii spuneau sasii. In jurul comunitatilor sasesti se gaseau
(Voskrenskaja Letopis), care reproduc vechea istorie a Rusiei pana la anul 1347, se gaseste
secui, din romanii care ascultau de pseunatiuni romanesti care locuteste in hotarul
regatului ungar de ceitre tdtari" chiar o episcopie catolica separata de cea cumana. Din preocuparea papei de a atrage pe romanii din
Populatia cresting din cuprinsul episcopiei Milcovului care se extindea asupra vaii Siretului se compunea, pe langa cumani si
doepiscopii for de rit grecesc si papa se purta cu gandul sa creeze pentru "partea numeroasei
vaneana. Sate le erau raspandite pe dealuri si coline, constituind taxi si judecii sau cnezate, cu judeci sau cneji in frunte. Acestia aplanau
Acolo indura, pe la anul 1326, moartea de martir cucernicul loan cel Nou, originar din Trebizonda, care, sosind in interese comerciale la Cetatea Alba, fu denuntat autoritatilor tatare cal ar fi venit sa faces propaganda cresting in
din nordul Moldovei. Dupa relatiile cuprinse in Analele Minoritilor, editate de Wadding, si-ar fi gasit moartea de martir la Cetatea-Alba (Mauro Castrum) calugarul minorit Angelo de Spoletto. Increzator in reusita indulgentei conferite celor
ce vor participa la cruciada contra tatarilor, papa loan al XIII-lea reinflinta.' , in 1332,
vechiul episcopal at cumanilor, desemnand ca
Atunci mucenicul fu chinuit si batut pana la sange, legat de coada unui cal si tarot prin cartierul evreiesc, unde unul dintre evrei sari de-i tale capul. Mucenicul loan cel Nou de la Cetatea Alba a fost unul din primii martini
ortodocsi. Dupa o insemnare descoperita pe un acoperamant de potir in targul Siretului si-ar fi gasit moarte de martini, la 14 iunie 1340, alti
ca locuitorii acestor tad nu mai faceau fata masurilor de aparare contra acestor pagan!
pradalnici. Papii de la Roma, vesnic solicitati de credinciosii for din Dacia si Polonia, nu con-
Credinciosii catolici din Moldova se bucurau de sprijinul calugarilor franciscani care la 1345 aveau case si custodii la Siret,
Cotnar, la Baia Moldovei, la Cetatea Alba si la
Chilia, apartinand vicariatului franciscan al Rusiei (Vicaria Rissiae). In calitatea for de misionari franciscani savarseau pretutindeni, unde lipseau clench parohiali, functiile liturgice fora nici o opreliste.
crestinatatii. La 1314, papa Clementie al V-lea oferi indulgentd tuturor acelora care vor porni cu armele contra tatarilor. Papa loan al XII -lea reinnoi in 1334 edictul de indulgenta. Apelul marelui pontif de la Roma gasi in fine ascultare la regele Ungariei Carol Robert, care insarcina
a fost intreprinsa insa numai in 1342 din ordinul regelui Ludovic cel Mare, fiul si
urmasul lui Carol Robert. Comanda asupra
ostirii fu incredintata comitelui Andrei, fu! lui Latcu, care, in calitatea sa de comite at secuilor, at Bistritei, al Mararnuresului si at Brasovului comes Siculorum, de Bistricia, de Marmorosic et
cani apartinand Societeitii fratilor peregrini a cares razes de activitate cuprindea Rusia Rosie,
Podolia si Moldova.. Asociatia fratilor peregrini avea un statut propriu si o carmuire misionara
de Brasso - avea in seama sa apararea regiunilor de granita care erau direct amenintate mereu de tatari. Ostirea sa se compunea din
contingentele secuilor, ale sasilor din Bistrita si Brasov si ale voievozilor roman' din Maramures.
se bucura in larga masura de darnicia si protectia cneghinei Margareta sau Musata, maica
159
Ion Nistor
for pe voievozii conducei tort, care erau de regula
capii familiar mai vechi si mai bogate potrivit cu vechile for privilegii. Dar situatia aceasta privilegiata impunea voievozilor maramureseni si anumite obligatiuni militare, ei fiind datori sa participe cu contingentele for la expeditiile
Cronica moldo-polona scrisa la Iasi, in 1566, arata: "Cu [via lui Durnnezeu, intaiul voevod Dragos a venit ca vemeitor din Tara Ungureascd de la locul si apa Maramures, pe urma unui zim-
scurt despre domnii moldoveni, de And s-a inceput Tara Moldoveneasca, facand o
expunere mai ampler asupra lui Vladislav craiul, care ar fi chemat pe ramleni in ajutor
contra tatarilor si pe care i-ar fi colonizat apoi in tara sa, arata ca dintre ramlenii acestia s-ar
fi
ospatat cu vanatul. Dupes ospat, voievodul Dragos ar fi descalecat cel dintai pe apa
Moldovei si alte locuri de-a lungul apelor si ar fi facut 'pecete domneasca pentru toata tara cu cap de zimbru. Si ar fi domnit Dragos-Voda doi
an!.
insemnata, incest ea n-ar fi putut fi savarsita decal prin o adevarata minune dumnezeiasca. Cronica de la Dubniz (Cronicon Dubnicense) atribuie minunea izbanzii regelui Ladislau cel Slant (+1095), care si-ar fi parasit mormantul de la Oradea si s-ar fi pus in fruntea ostirii in
infatisarea unei legende heraldice, care cauta sa explice provenienta capului de zimbru din
purta un bour cu soarele si Tuna Intre coarne. Bourul din latinescul bos-urus, bos primogenitus, nemteste Aueroche, se deosebea de zim-
craiul unguresc care ar II gonit pe !Atari din Moldova a gasit ecou si in unele din cronicile indigene moldovenesti. Ea a fost acceptata pana si de Miron Costin, sustinand ca "la vremea lui Laslau, craiul unguresc, s-a descalecat de Dragos tara noastra". Este evident ca eruditul cronicar moldovean confundase pe craiul Ludovic cu Ladislau cel Sfant, care isi dormea atunci de mai bine de doua veacuri somnul de veci in cripta de la Oradea.
Coarne de bour impodobite cu our s-au gasit in tezaurul regelui Decebal. Cu coarne de bour ca
Analele si cronicile romane sunt insa unanime in afirmatia for in a recunoaste pe Dragos ca prim descalecator de tara. Letopisetele de la Bistrita si Putna arata ca in anul 6867 (1359) de la facerea lumii s-ar fi
inceput Tara Moldovei. Si s-ar fi inceput astfel: "Venit-au Dragos-Vodd din Maramures, din Tara Ungureascd, la vemat dupd un zimbru si ar f L domnit de doi ani."
160
Istoria Romanilor
de hotar din Moldova erau impodobite cu un cap de bour, astfel ca acestea se numeau chiar bouri. A misca bourii insemna a muta pietrele de hotar. Numele de localitati ca Bourieni si Zimbru sunt far& indoiala de o factures mai noua. Ostirea cresting gasi un sprijin puternic la populatia romaneasca, ca si la comunitatile Sasesti si secuiesti din Siret, Baia, Suceava, Bacdu etc. Fratia de acme cu capeteniile auto-
Valentin si Luca, fill lui Craciun s.a. erau roman!. Acestia se intelesera foarte lesne cu judecii sau cnejii localnici, dandu-si mana cu totii in lupta contra tatarilor. Dupes stralucita izbanda asupra paganilor, regiunea curatita de
ei fu organizata de voievodul Andrei din ordinul
Latcu, cat si multi dintre subalternii sal, ca Dragos, ca Nicolai, 11111 lui Petru, Sarasin,
Dragus din Drag, unul dintre vitejii de incredere ai regelui, cu resedinta la Baia
Moldova Cu drept cuvant se afirma intr-un
regelui intr-o marcd de granitd sau cdpitdnie regald, cu un voievod in frunte, care dupes traditia indigence fusese voievodul Dragos -
mai apoi fusese stramutata la manastirea Putna. 'Poate ca si Campul lui Dragos din judetul Bacau, in cuprinsul caruia se gasea
mai tar' ziu satul Grozavesti, sa stea in legatura cu amintirea lui Dragos-Voda.
si ca numai pe urma ea s-a intins de a ajuns la Dunare si la mare cu centrul administrativ la Baia, care era capul sau cetatea de resedinta a Tarn Moldovei13 - caput sau capitalis civitas
terrae Moldavensis.
Urmasul lui Dragos in administrarea tart' de la Baia a fost fiul sau Sas, care a con-
granitele sale, cu tendinte de expansiune pe socoteala tatarilor, satele si cnezatele romanesti din valea Siretului, populatia
romaneasca constituind suportul etnic at ei. Si
curgea rivulus Saszpathaka, adica paraul lui Sas. Fontana lui Sas - Sascut - se gaseste in
jud. Putna, iar Cornu lui Sas pe Prut, in judetul Iasi. Analele de la Bistrita si Putna it prezinta ca flu al lui Dragos si ii atribuie 4 ani de domnie. Nici cronicile urmatoare nu aduc alte stiri cu
Misiunea politica a noii mard de hotar din rasarit era sa constitute un bastion puternic
rum Russiae quae Poloniny numoupantur, ducens originem. Familia Dragosestilor s-a pierdut cu vremea in randurile nobilimii
ungare sub numele de Dragfi pans la stingerea
ei in 'tamplata." la 1555.
ul sau Kreuzburg-ul cavalerilor teutoni din 1222, ceea ce pare probabil. Miron Costin
Moldovei trecu asupra fiilor sal Bak, Drag, Dragomir, Stefan si loan, dintre care Bale, ca cel mai mare, primi asupra sa raspunderea
guvernarii, impotriva caruia se tidied voievodul
161
Ion Nistor
Bale; cu resedinta la Baia, avura de sustinut lupte grele cu tatarii. Pentru a putea face fats amenintarilor tataresti, ei recurgeau mereu la ajutorul regelui sub a carui ascultare, dar si ocrotire, se gaseau. Pe de alts parte, vedem ca
atat papa, cat si regele Ludovic erau vesnic pre-
quondam Woyvoda de Maramorosio inficlelis notorius - pentru ca se abate mereu de la drumul dreptatii si al ordinii cuvenite fats de rege - a veritatis via et dubitas fuielitatis constantia pluries deviens. La inceput, opozitia lui Bogdan
Cuhnea intre ei in asa fel ca dealul Maxim Maksenberech - de langa Viseu sa formeze hotarul intre posesiunile ambilor frati. Partea de la sud de acest deal ramase in proprietatea lui Bogdan cu central la Cuhnea, cats vreme
partea de la nord trecu in proprietatea lui Iuga. Donmiile fratilor Bogdan si luga se extindeau
Curand insa inflintarea de catre Bogdan a voievodatului Moldova veni sa punts punct influentei politice a ungurilor in aceasta
regiune.
pe valea Viseului in sus, pans la Borsa si de acolo peste Prislop pana la izvoarele Bistritei,
unde se deschidea drumul spre Moldova. Acolo, in regiunea aceasta de granita, pregati voievodul Bogdan cu fill si prietenii sal rebeliunea - contubernio. Moartea voievodului Sas ii oferi o ocazie binevenita pentru a pune in aplicare planul sau de cucerire." Pornind de la Cuhnea:', el strabatu in mod clandestin - clandestine - muntii si patrunse in fruntea cetelor sale de viteji si voinici in valea Moldovei, navalind vijelios spre Baia, sediul capital' latului.
tari. Ei erau proprietari de mosii si sate si Judecau toate certurile ce se iscau intre conationalii lor - omnes causal inter apses exertas indicare debet. Locuitoril roman! nu puteau fl judecati
Invazia lui Bogdan s-a produs in vara anului 1359, flindca la 20 martie 1360 regele Ludovic ra'splatea cu mosii intinse pe credin-
somissis et confissis - dar indeosebi pentru vitejia sa, manifestata in lupta pentru restaurarea Torii Moldovene - specialiter autem in restauratione terrae nostrae Moldovae - cand numerosi romani razvratiti se abatusera de la
credinta cuvenita. - plures Valahos rebellantes a via debitae fidelitatis deuientes - fats de rege. Domeniul conferit lui Dragos si flilor sal
Regele ii rasplati pentru credinta si serviciile lor cu slujbe si mosii, fie in noua ccipitcinie
moldoveneascci, fie acasa la ei in Maramures. Un alt grup de voievozi s1 nobilf mara-
Brebu, Copdcesti, Desesti, Hernkesti si Sugatag cu toate veniturile lor. La 14 mai 1360, regele rasplati serviciile credincioase ale lui Vancea,
flu]
Nein.esti,
urmator, regele rasplateste serviciile fillor lui Locovei, si anume Budu, Sandra, Oprisa, loan, Dragomir si Balla, intarindu-i in proprietatea domeniului Ozon din Maramures. lata numele
voievodului Bale din capitania Moldovei.
catorva nobili maramureseni din gruparea devotata regelui, care luptasera de partea
Atacul contra cornitatului de la Baia a
162
Istoria Romanilor
fost incununat de succes. Voievodul Bale fu batut si izgonit din capitala sa. El se retrase insa in munti si opuse de acolo o indelungata rezistenta, primind ajutor din partea regelui. Cronicarii Kukulo si Tiireicz arata ea regele
Ludovic punea trupele sale aproape an de an in miscare contra rivalilor si rebelilor din Moldova - singulis artnis vet quotibet anno moult exerciturn, contra aemulos et rebelles et saepius contra Moldavos. Rivalul regelui in Moldova era
nit - Huisus (Ludovic) tempore Bogdan, Vaivoda Olahia eiundem districtum, in terrain Moldniriae, coronae Hingariae subiectam, sed multo timpore
s-a terminat decat in toamna anului 1364 cu infrangerea totals a lui Bale pi a fratilor sal. intr-o diploma regala, din 1365, se arata ca voievodul Bak a luptat cu disperare contra rivalului sau Bogdan., primind insusi rani pi sangerand din ele pi pierzan' d in lupta frail si rude pi pe eel mai multi dintre luptatorii sal non sine propriis suis cruoris efusione ac fetal& urn vulnerorum supportatione fratrwnque prazi-
sidera deloc vasal al regelui Ludovic contra caruia a luptat si de aceea el nu se grab! nici cu prestarea omagiului de vasalitate si nici cu
plata tributului, ci se considera ca Donut si sin-
cad dintre fill sal pomeniti in documente nu supravietuisera in izbanda sa finals decat unul singer, si anume Latcu. Din cuprinsul aceluiasi act regal aflam ca voievodul Bale, infrant in lupta, fugi in Ungaria, lasand in tara
Moldovei osemintele scumpilor sal paninti pi ale
pe rometnii aceluiasi district, a Recut in mod cicmdestin in tara Moldovei, supusd coroanei Unguresti, dar dirt cauza vecinetteitii cu titlark
tara era de multd vreme pdreisitd de locuitori; si
Bacicoi, Viseiu, Moiseni, Borsa si Selistea si le conferi, la 2 februarie 1365, lui Bale si fratilor sal Drag, Dragomir si Stefan, drept despagubire pentru imensele servicii - immensissima servicia - si gravele pierderi pe care ei le suferisera
in Moldova.
se aleg de cdire rometnii acelui regat, se considerd ca vasali ai regelui Ungariei ei sunt obligati la prestarea omagiului cu plata tributului cuve-
cucerit aceasta tara, pe care se sileste sa o pastreze pentru sine in dispretul majestatii sale. Din constatarile din actul de danie se vede ca. voievodul Balica a fost ranit, stand
credincios Tanga rege - regi fideliter adhaeserit
163
Ion Nistor - sprijinind pe rege - pre rege sustinenda - si apoi urmand pe rege in Ungaria - regem in
Hungariam secutus fuerit - ar rezulta ca. regele Ludovic ar fl luat parte in persoana la campania din Moldova contra lui Bogdan, ceea ce nu se poate adeveri.
voievodat, deschizand, ca si voievodul Basaraba in Tara Romaneasca, seria Domnilor din familia sa, a Bogdanestilor. Dupa numele sau Tara Moldovei s-a numit si Bogdania sau
Fireste ca la rindul sau Bogdan lua in stapinire fostele proprietati ale lui Bale din Moldova, despagubindu-se astfel din belsug
Bogdana Neagrd Cara Bogdania. Numele acesta era folosit mai intai de tatari si apoi de
menica din Constantinopol o numea Moldova, Vlahia sau chiar Ruso-Vlahia, adica Vlahia dinspre Rusia, cum tot ei numeau Tara
adica Vlahia dinspre unguri, spre deosebire de Valahiile din Pind. in actele latinesti tara este numita Terra Moldavana sau simplu Moldavia.
Spre deosebire de Vlahia Maior, care este Muntenia, Moldova se numea Vlahia Minor
adica Vlahia Mica.
greseala, lasand pe Bogdan sa urmeze lui Sas si atribuindu-i 4 ani de domnie. Cronica anonima cade in greseala analelor bistritene, tar cronica moldo-polondi se is dupa analele putnene. Grigore Ureche repeta greseala letopisetului de la Bistrita. Se vede ca traditia istorica locals s-a inchegat tarziu, cand amintirea celor intamplate se intunecase de multi vreme. Dupa stralucita sa izbanda asupra lui Bale si asupra ungurilor care it sprijineau, voievodul Bogdan ajunse Domn si stapanilor independent al Tarii Moldovei pe care el, din
sau Stefan cel Mare. Inscriptia nu arata insa anul mortii, probabil din cauza ca acesta era atunci tot atat de putin cunoscut ca si astazi.
Acte interne de la el nu ni s-au pastrat. In sterna tarii a ramas insa capul de bour, care fusese adus probabil Inca de Dragos din Maramures, unde aceasta icoana heraldica
figura in sterna orasului Sighet.
L,
.0%."
ka,:110.1
v.,
1,
41
PI 4 :Of
r.,u
4
si,":.t41,4A
211.,
'
lkst-
'.
L
i .w
,' -
'
41
si" 17V1:,
.;,.."7:7;:* !
..
,21*.
4-.{.C--,
'
it ,
.4......s, "
4
a
r' !.. t:
m
_..
.-
;
-.,
,..J
,
11.
?4,14..e,,,,t;
164
Istoria Romanilor
Capitol u I V
STAROSTIA SIPENITULUI
Aprovianus
Tara Sipenitului
romanesti ca Pop, loan, Tornnatecul, Pietrosul sl altele. Numeroasele toponimice romanesti din
Pocutia arata ca in vechime regiunea aceasta muntoasa si acoperita de codri seculari adapostea o populatie rorntuteascd care fa cea lega-
cronicar aminteste ca imparatul Konrad ar fi pornit in cruciada din Polonia, prin Rusia si
Valahia - ex Polonia per Russiam et Valachicun procedebat.
Szepeniezenskaja Zemlya. Tara si-a prima numele dupa localitatea Sipenit, asezata pe
Granita de vest a tarii Sipenitului era formats de Ceremus, pand la varsarea lui in
Prut in dreptul localitatii Oraseni, iar de acolo granita urea pe paraul Colacin, pana la izvorul lui si ajungea la Nistru, in fata satului Babeni, localitatea cea Thai avansata spre nord-vest a Tarsi Sipenitului. Dincolo de aceasta granita se extindea Tara Pocutiei, numita astfel dupa targul Kuty
satul Cosov (targul are azi acelasi nume) cu mosiile Breaza sl Jabie din valea Ceremusului
tar' traia sub judecii ei, primind mereu prin imigratie un apart ethic din Maramures, precum arata cazul intemeietorii satului Cosov.
Ca numarul for era destul de mare, pentru a da
pe Ceremus, care corespunde romanescului cut sau cot, un termen obisnuit in toponimia satelor romanesti, indicand diferite parti ale satelor precum cutul de sus, cutul de jos etc. Pocutia era strabatuta, ca si Tara Sipeniptlii, de raul Prut, ale carui izvoare se gaseau la
poalele muntelui Turcul din masivul Carpatilor P dclurosi, ce despart Pocutia de Maramures. Pe versantul sudic .al acestui masiv izvoraste 71sa, pe malul careia s-a ridicat Sighetul Marmatiei,
capitala Maramuresului. Piscurile Carpatilor Padurosi din acea regiune poarta vechi nume
165
videlicet Ruthenorurn, Valachorum et Lithuan.orurn - pentru a pomi razboi contra Mardi de Brandenburg. Cu toata fortificatia naturals pe care o constituiau bucovinele dinspre sud-est, populatia din Tara Sipenitului avea mult de indurat din cauza necontenitelor invazii ale tatarilor,
Ion Nistor
care alegeau prin Tara Sipenitului d Pocutia drumul cel mai scurt pentru expeditiile de jaf in Galitia si Po Ionia. Stapanitorii acestor taxi aveau cel mai vadit interes de a intar' rezistenta contra tatarilor, prin sporirea numarului populatiei si prin organizarea ei politica si miMara.. Voievozii roman! din Maramures ofereau
mult in drepturile si privilegiile lor, cautau ocazii de afirmare a virtutilor lor razboinice.
Succesul lui Dragos in Moldova ispitea si mai mult spiritul lor de intreprinderi razboinice.
In Galitia cu centrul administrativ la Halici se stinsese in 1324 vechea dinastie nationals. Atunci boierii galitieni ridicara pe
tronul vacant de la Halici pe principele masovian Boleslav Trogdenouivi, care trecand la ortodoxle primi numele de Gheorghe. Dar noua
domnie nu aduse tariff linistea dorita". Boierii 11
si Petru, care isi disputau dreptul la succesiunea tatalui lor. Marturiile acestea fac sa se nasca intrebarea cane era acel voievod Stefan
din Tara Sipenitului? Un document din 15 decembrie 1349 area ca regele Ungariei, Ludovic cel Mare, care petrecea atunci la
Bistrita = civitas in Septem Castris, autorizase
dei Pocutia ravneau trei candidati: Lubart, marele duce al Lituaniei, ale care' granite
mijlociu; Cazimir cel Mare, regele Poloniei si Carol Robert, regele Ungariei. In vederea unei
Giulesti si Valea Mare din Maramures, care apartinusera voievodului Stefan, care cazuse de curand in nota infldelitatii, aderand la rascoala fosiului voievod Bogdan, unchiul sau dupes tata, necredinciosul notoriu al regelui qui nuperrime notam inftdelitatis Bogdano quondam voivoda, patruo suo et nostro et regni nostri infideli notorio adhaerendo incidit.
tefan era fiul lui Iuga, care la 1353 impartea cu fratele sau Bogdan domeniul parintesc Cuhnea, deci nepotul voievodului Bogdan, fondatorul statului Moldovei.
Confiscar' rdu-i-se moniile pentru tradare sau viclenie, voievodul Stefan parasi Maramuresul in mod clandestin ca si unchiul sau si fugi in Tara Sipenitului, unde izbuti sa organizeze cu ajutorul regelui Cazimir o starostie de granitd contra tatarilor asemanatoare comitatului de la
succesiune la tronul Galitiei se petrecura in Tara Sipenitului evenimente politice insemnate. Romanii de acolo traiau inca sub puternica impresie a campaniei comitelui Andrei contra tatarilor, in urma carela luase flints
comitatul de la Baia a voievodului Dragos sub
egida ungureasca. La stavilirea pericolului tataresc polonii erau ni mai direct interesati intrucat granita lor de la Ceremus sl Colacin
statea larg deschisa atacurilor din partea lituanienilor si tatarilor, aparata numai natural de bucovinele marl si mid. De aceea, crearea unei
starostii de granita in Tara Sipenitului sub egida polonezd putea gasi in regele Cazimir
sprijinul dorit.
166
Istoria Romanilor
credinta catolica. Ea darui sotului ei ortodox trei fli, si anume pe Stefan, Petru si Roman.
sau mai mic, care se rezema pe simpatia bolerimii si indeosebi a provincialilor ungureni -
cuprinsul starostiei o crancena lupta pentru domnie intre fratii Stefan si Peru, pe care
Dlugosz ne-o descrie in culori foarte vii, aratand ca la moartea voievodului Stefan
izbucni Intre flit decedatului palatiri lupta pentru succesiune. Petru, deli mai tartar, era cubit de cei mai multi dintre romans, flindca era din fire mai ingaduitor. El intrecea pe fratele sau in agerime sff iscusinta, reusind sa atraga de partea sa sl pe provincialli ungureni. Favorizat de aceste imprejurar" Petru izbuti sa rastoarne de pe tron pe fratele sau mai mare, sa-1 alunge din tars hnpreuna cu boierii care -i ea!' nasesera credinciosi si sa ocupe tronul. Atunci, Stefan cu aderentii sat fugi in Polonia la regele Cazimir
La organizarea noii starostii contribuira polonezii, far regele for Cazimir se considera ca protector al ei, precum regele Ludovic era pro-
tectorul comitatului de la Baia. Granita din Ardeal a Tarii Sipenitului gasea o fortificatie
naturals in bucovinele sau fdgetele dintre Prut si Nistru, flancate de cetatile sau burgurile de
sff
Cetatea aceasta numita a Hmelovului se ridica pe tarmul rauletului Colacin care se varsa in Prut In fata Sniatinului. Hmelovul domina si valea Ceremusului, care si el se uneste cu Prutul
in fata Hmelovului.
Lucius Aprovianus
Domnia voievodului Stefan in starostia Sipenitului n-a fost de lunga durata. El mud in
anul 1359, lasand in urma sa pe vaduva Margareta sau Afitrta cu cei trei fit ai sat
Stefan, Petru si Roman, ea supravietuind cu
multi ani sotului ei Stefan. La 1393, Murata se
gasea Inca in viata, intervenind ca martora intr-un act al flului ei Roman. Moartea pre-
trunchiurile sa r5.mana numai Intimate pe radacini pentru ca, prin o usoara atingere,
acestea sa poata 11 pravalite la pamant. Dupe isprava aceasta, romanii pandeau din acoperisurile for camuflate cu crengi, nisip s1
167
Ion Nistor
cradle lor, pricinuindu-1, fare lupte marl, pierderi de oameni, cal *1 vehicule. In
prabuqirea lor, arborii lovira cu crengile pe eel
tru a-1 pune fata in fata cu seniorul Sbigniev din Olesnita, lasandu-i pe amandoi sa lupte si s& cads pe campul de onoare in fata o*tirilor adverse, care a*teptau cu infrigurare rezultatul sangerosului duel. In captivanta sa expunere, umanistul Callimaco arata c& roman'', simtindu-se timp
de mai multi ani singuri la ei acasa, incepusera sa se agite si, ispititd de nidejdea libertatii sau
impacientati de indelungata abtinere de la lupta, incepura sa unelteasca pe fata pentru desfacerea lor de Polonia. Atunci craiul
Cazimir, care aflase despre acestea, pregati in
Indata, regele Cazimir luase cuno*tinta de infrangerea oqtirii sale *i se grabs sa trimita bani pentru rascumpararea prizonierilor. Si cum romanii nu faceau dificultati in aceasta
privinta, au putut fl rascumparati tots senior'', cavalerii *1 osta*ii de rand care cazusera in
ceperea sa in me*te*ugul raZbolului. 0*tirea polona - zice Callimaco - trecu fara zabava Nistrul pi tabari in 7ara Romanilor", ceea ce insufla acestora o fried a*a de mare, Inca erau gata sa se supund regelui *1 sa-1 ceara iertare. Dar in momentul acela a*a de critic, aparu in mijlocul lor Lucius Aprovianus, un barbat de gravitate antic& - vir gravitatis antiquae - care prin impunatoarea sa infati*are insufla curaj celor slabi de Inger si-i indemna
cu vorbe pline de me*te*ug la rezistenta contra
Umanistul Italian Filippo Buonacorsi Callimaco, care &disc multa vreme la curtea
regelui polon Cazimir al IV -lea, ca preceptor al fiilor acestula loan Albert:. Sigismund,
Adunand informatil atat din arhivele de la Roma, cat *1 din cele de la Cracovia pentru opera sa asupra cardinalului Sbigniev
Olesnitki, nepotul comandantului Sbigniev din plalurile de la Sipenit, el se ocupa *i de roman',
sthruind asupra originii lor latine, dar indeosebi asupra batallei de la Sipenit dintre poloni
168
Istoria Romanilor
Cand insa polonii, in dispretul ordinului dat de Sbigniev de a nu trece la atac deck in online de bataie pi numai dupa ce se vor fi
incredintat ca. nu H s-a intins undeva o curses, incercara sa se apropie de poalele colinei fares nici o precautie, nimeni nu mai putu opri ata-
ramase mai la urma pi numai cand vazu pe at sat urmarind de aproape pe inamic cauta sa-i opreasca, ca sa nu cads cumva in vreo curses intinsa for de romans. Dar neputandu-1 opri, el se amesteca in invalmapeala cu ei.
Sbigniev nu pi-ar 8 pastrat cumpatul, n-ar fl impins pe ai sat in linia de lupta si n-ar 11
infruntat aproape singur primejdia acolo uncle ea era mai mare pi mai amenintatoare. indata ce linia de bataie fu restabilita, gratie energicei sale interventii, polonii incepura sa se reculeaga, sa-pi recapete curajul de lupta si sa
se sileasca sa ptearga rupinea provocata de spaima ce-i cuprinsese mai inainte. Dar pi
romanii staruira aprig in lupta, incurajatl pretutindeni de Lucius Aprovianus, care striga cat it tinea gura ca polonil sunt invinsi pi zdrobiti. Atata putere pi energie se manifesta in omul acesta, incest de indrazneala lui depindea de partea cui va fl izbanda. In clipele in care Lucius, dand pinteni calului, zbura prin randurile romanilor, indemnandu-i la lupta, Sbigniev se repezi in galop asupra lui, deschizandu-pi drum larg printre dupmani. Tot atat de sprinten it intampina insa pi Lucius, cu sulita in mans ca un arhanghel, lovind cu apa inverpunare incest se parea ca izbanda zambea amandurora deopotriva. Ochii
se bucure de prada -de razboi pi de trofeele izbanzii sale, ca pi cum insult Lucius, presimtind tragicul sau sfarpit, ar fl avut grija ca in semn de razbunare padurea sa se naruie peste el. Dar felul acesta de razbunare n-a
acasa, tar Lucius Aprovianus continuand sa domneasca victorios in Tara Sipenitului, sub
Musatei, dupd numele mamei sale Margareta sau Mupata. intr-un document latin, din 1384, voievodul Petru numea pe mama sa Margareta, iar intr-un act slavon din 1393, flul ei Roman amintepte de mama sa, cneaghina Musata. Prin stralucita sa izbanda din plaiurile Sipenitului, voievodul Petru isi asigurd tronul,
cand in spate, pan& ce acesta Ile din manic, fle din mandrie, 41 incorda deodata toate puterile
169
Ion Nistor
Ca pitolul VI
catolica
capitald a Moldovei nu putea decal sd castige in prestigiul ei. Misionarii comunicara papei ca
Documentele maramuresene arata cd voievodul Bogdan avea mai multi fli, dintre care, la moartea tatalui lor, nu se mai gases in viata decat unul singur, Latcu. Acesta ii urma tatalui pe tronul de la Baia, pe care in curand
noul voievod it muta la Siret. Acolo primi Latcu,
de capitald a Tcirii Moldovei - ducatus Moldoviensis - oferindu-se in schimb sa ingdduie inflintarea unei episcopii catolice acolo. In zelul lor, misionarii mai adaugara. ca
Latcu impreund cu tot poporul sau s-ar fl declarat gata sa se lepede de schism& si sa
la apostolied. Din raspunsul pe care papa it trimise, la 23 ianuarie 1372, lui Latcu, aflam
ca insusi voievodul adresase pontiflcelui roman o scrisoare in care sd-si manifeste dorinta de a
dului Bogdan cel Bdtrdn. Cei dot misionari stdruird pe Tanga noul voievod pentru inflintarea unei episcopii catolice la Siret pentru ingrijirea sufleteasca a numeroaselor comunitati germano-sdsesti si secuiestl din Moldova, caci targurile Baia, Suceava, Siret erau pline de targoveti catolici care aveau nevoie de o pastorire a lor proprie. Populatia romfineasca de la
raspunsul sau, isi exprima marea sa bucurie pentru hotardrea voievodului, cautand sa.-1 intareased in aceasta decizie si sfatuindu-1 sd nu se lase cumva abatut de sotia sa Ana, care
tine cu inddratnicie la erorile ortodoxiei. Papa
sate si orase, ca si voievodul insusi, tineau la biserica ortodoxd, care depindea din vechime de episcopia de la Halici, precum constataserd aceasta si misionarii trimisi in Moldova, in raportul lor catre papa Urban al V-lea, propunand ca tara sd fle scoasa de sub jurisdictia
canonicd a episcopatelor de Halici. Voievodul Latcu, care numai de curand isi mutase resedinta la Siret, prima cu
pretinsei treceri la catolicism a lui Latcu s-a facut mult caz. Faptul insa ca osemintele sale odihnesc in cripta domneasca din biserica ortodoxd de la Rtic/Cuiti, aldturi de cele ale
parintelui sau, Bogdan Descal ecdtorul, vine sa dezminta in mod categoric aceasta trecere.
resedinta., precum si ridicarea acolo a unei catedrale episcopale, intrucat prin aceasta noua
170
Istoria Rom'anilor
anume acela ca Latcu ingaduise crearea unei episcopii catolice la Siret, dar si aceasta cu
conditia ca titularul noii episcopii sa se desemneze numai cu asentimentul sau. Voievodul isi
facu si numirea noului episcop de Milcov in persoana lui Nicolai de Buda, in locul deceda-
platea, la 3 iunie 1374 (6882), pe narnesnicul din Cetatea-Alba - namesnic biokwriloslcy Iacsa Litavor, pentru vitejia sa in lupta de la Vldcliceni pe Nistru, contra tatarilor, daruin-
du-i satul Zubrduft. 0 localitate Vladicin.a exista de fapt in judetul Hotin, mai sus de
Sirauti, la mica departare de Nistru, astfel ca o ciocnire dintre lituanienii din Podolia cu Marti putea foarte bine sa fi avut loc in acea localitate
Bunavointa Jul Latcu fats de scaunul pontifical isi gaseste explicatia in schimbarile politice care se produser5. in Polonia. La anul 1370, muri regele Cazimir cel Mare sl cu el se
luase flinta de curand. In largul cuprins al acestor regiuni haladuiau Inca titarii, care
nelinisteau mereu hotarele lituaniene, care pe vremea aceea ajungeau pans la Nistru. Podolia cu cetatile Camenita, Zmostricii, Broth:if) si
aceea, nu este exclus ca flub acestuia burg sau Gheorghe sa fl raportat dincoace de Nistru o izbanda contra tatarilor. Aceasta, cu atat mai
de puterea adversarului neimpacat al parintelui sau Bogdan. In conditiile acestea, era flresc ca el sa-pi manifeste supunerea fats de
cu optirea sa pans la limanul Nistrului, unde batu pe tatari pi sill pe trei sefl ai for si anume
Kaclluberg, Dimitrie si Kaizibe sa fuga cu hoar-
papa pi sa se puna chiar sub scutul pontificelui, dupa pilda altor principi strain'. De
aceea, el primi episcopi catolici la Siret, ca pi la
Milcov, aratandu-si toata bunavointa atat fats de unguri, cat si fats de poloni. In caz extrem, el se arata gata de a imbratipa chiar catolicis-
mul pi a recunoapte chiar suprematia papei pentru a-pi putea salva tronul dobandit cu
atatea jertfe de &It'd' sau, Bogdan.
Cazul acesta extrem nu s-a intamplat, astfel ca Latcu isi putu pastra credinta stramoarte. Ultima mentiune documentary despre
dar tot ei 1-ar fl otrdvit curand. Cronicarul polon Strikorski, care in drumul sau spre
Constantinopol trecuse cu 200 de ani mai tarziu prin Moldova, afirma ca dupa inforrnatiile
cand anume a dorm*. Nici inscriptia de pe mormantul sau de la Rddduti nu arata anul
mortis. Voievodul Latcu lass in urma sa o singura flica, Anastasia, care este inmormantata in cripta familiala de la Radauti.
aceptia, hind din natura oameni iubitori de schimbari, 1-ar fi otravit curand. Strikorski pretinde ca i-a vizitat chiar mormantul, care
s-ar fi afland la o manastire de piatra, la o distant& de jumatate de zi de la Barlad. Se pare insa ca. Iurg Coriatovici avusese o mare dorinta de a ajunge pe tronul Moldovei,
171
Ion Nistor
dar ca dorinta aceasta nu i s-a implinit nicidata flindca de la dorinta la fapta era de parcurs u. n drum foarte lung, la capatul car' uia pretendentul litvan n-a putut ajunge. Analele romeutesti care incepusera sa inregistreze intamplarile si numele Domnilor nu amintesc
deloc de Gheorghe Coriatovici. Numele lui nu se gaseste amintit nici in pomelnicul de la Bistrita.
Singura marturie documentary despre domnia sa ar ramane titlul de "voievod si gospodar al Tariff Moldovei" din actul de dance de la 1374, pe care sa-1 fi gasit Hajdeu undeva, dar fora ca afirmatia aceasta sa fi putut fi adeverita pana astazi. Dimpotriva, insasi autenticitatea actu-
Siret la Suceava, o veche asezare oraseneasca pe malul drept al raului cu acelasi nume. Cu vremea, unirea personald a ambelor tars evolua 'intr-o unire reala a ambelor organizatii de stat. in timpul acesta de tranzitie Petru exercita personal, pe langa calitatea sa de Domn al Moldovei, si pe aceea de staroste sau cdpitan al Sipenitului Cu aceasta titulatura noul Domn al Moldovei aparea Inca intr -un act din 1378.
Ulterior,
unuia dintre boierii sfatului sau cu titlul de protie, dupa pilda Domnilor din Muntenia, care la inceput indeplineau perso-nal calitatea de ban at Severinului, pentru a o incredinta mai apoi
autoritatea sa directs pe castelanii sau parcalabii cetatilor Hotin, Tetin si Hmelov, sporindu-le competentele in de-favoarea
inching ctitoriei bunicului ei Bogdan cel Batran de la Radauti. Aflam aceasta din
tativd. La capatul acestui proces de unificare administrative titlul de staroste trecu asupra rcellabului de Cernduti, ca ultimo reminiscenta a vechii starostii sipenitiene. Primul locti-
mormantul ei din pridvorul bisericii de la Radauti, pe care Stefan cel Mare o asezase
"cneghinei Anastasia, streibunica noastrd, care
a deiruit Cozmenii acestei sfinte biserici, fiica lui
itor al lui Petru in starostia Sipenitului apare sfetnicul sau Dzula, care intr-un act domnesc din 1387 poarta cu titlul de "capitaneus", care
corespunde starostelui polonez. La 1397, aparu
vechea traditie maramureseana, la alegerea unui nou domn. Alegerea nu le cazu greu, flindca familia lui Bogdan se stinse numai in
Maramuresanul, fratele Iut Bogdan Descdle-
Latcu-Voievod". Nu stim cu cine a fost satorita cneghina Anastasia si nici ca ar fl avut urmasi. Stim insa ca ea n-a fost casatorita cu Roman, cum s-a sustinut, fiindca soda acestuia, numita si ea Anastasia, fu inmormantata in biserica Sf. Paraschiva din orasul Roman. Cum femeile nu erau in vedere la ocuparea tronului, mai marii tar. purcesera, dupa
Faptul ca Tara Sipenitului fusese units cu Tara Moldovei gaseste confirmarea sa docu-
cdtorul, si anurne prin nepotii sal Stefan, Petru si Roman din starostia Sipenitului. Dintre acestia, Petru, eroul Tdrii
chestiunea cesiunii cetatilor Tetin. sI Hmelou, adica a Tdrii Sipenitului, incorporate numai de cureutd Moldovei. Si mai explicit era la 1400 pretendentul Ivascu, un flu natural at lui Petru at Musatei, care se oferi sift restituie Poloniei starostia Sipenitului cu toate orasele, par& la
se indreptard cu incredere asupra lui si-1 proclamard Domn at Moldovei si succesor legitim at decedatului Latcu. Prin alegerea
172
dinastiei Bogdanestilor, domnia Moldovei trecu asupra voievodului Petru at Musatei, coborator
din linia laterals a lugestilor, adica a lui lugaVoda, fratele lui Bogdan, intemeietorul Tarii
Moldovei. De aceea, Petru al Musatei nu poate ft
privit drept intemeietorul unei dinastii zisd a Musatestilor, ci el trebuie sa fie considerat ca
legitimul continuator al dinastiei Bogdan' estaor.
moartea lui Latcu pe la 1374 si incetarea domniei lui Petru la 1391. Pornelnicul de la mane stirea Bistritei, care incepe cu anul 1407 si continua pans la secolul al XIX-lea, intercaleaza
intre Domnii Latcu si Petru pe un oarecare Costea. Acesta ar fi fost, dupa parerea unor
istorici, sotul Margaretei sau Musatei si pdrintele lui Petru si al fratilor sal Roman si Stefan.
4. Relatiile Moldovei cu Ungaria, Polonia Id Muntenia in timpul Domnului Petru I Prin ajungerea la domnie a ramurii
sipenitene din dinastia Bogdanestilor se pro-
Totusi, tatal lui Petru si Stefan a fost Stefan Maramuresanul sl nicidecum Costea. Asa find, pe relatarea pomelnicului de la Bistrita nu se poate pune nici un temei. Si aceasta cu
Batran, al carui mormant se gaseste la Radauti, alaturi de fratele eau Roman. Intr-un act domnesc din ianuarie 1403, Alexandru cel Bun aminteste de slant raposatii sal predecesori Bogdan, Latcu, Petru, Roman si Stefan, fara sa aminteasca de Costea, despre care, in
ca Petru, care aplicase polonezilor dureroase infrangeri in plaiurile sau "plinirile" Sipenitului, nu mai ajunsese la raporturi normale cu regele Cazimir, care adapostea in Polonia pe fratele sau Stefan. Acesta pandea de la granita momentul prielnic pentru a naval' cu ajutor
polon in Moldova. a izgoni pe fratele sau Petru din tars 0 a ocupa el insusi tronul. Aspiratiile
voievod Costca din pomelnicul amintiL putea fl unul dintre boierii cu influents la curtea dom-
moartca regelul Cazimir eel Mare se stinse vechea dinastie polond a Piastilor. In tratatul
pe care regele Ludovic it inchele, chiar in acel an, cu imparatul Carol al IV-lea se introdusese o clauza ca nu vor fi atacate de imperiali "regatul ungar si Tara Moldovei". In urma acestei not constelatii politice, influenta regelul Ludovic asupra Tarii Moldovei deveni covarsitoare. Petru izbuti insa, gratie vechilor sale legaturi cu voievozii din Maramure* si gratie interventillor mamel sale
sine si pretinsa cdsdtorie a lui Costea cu Margareta sau Musata, mama volevozilor
Petru, Stefan si Roman, despre care stim ca
erau fill Jul Stefan Sipeniteanul. Romantismul nostru istoric de odinioard a indemnat pe unit istorici si mai departe in domeniul imaginatiei, considerAnd descendent din Petru at Musatei
Ion Nistor
Sipenitului, in primii ani al domniei lui Petru.
Moartea regelui Ludovic cel Mare, intamplatA in 1382, schimbd insd situatia politica din regatele unite pand atunci.
tronului polonez. In acelasi Limp, se cAsatori Maria, sora mai mare a Hedvigei, cu marchizul Sigismund de Brandenburg, care ajunse astfel
rege al Ungariei. Prin casatorifle acestea se desfacu unirea Poloniei cu Ungaria, ce fusese rea-
Mostenirea marelui rege ramase in seama celor cloud fete ale sale, Maria si Hedviga, care, pe
Tanga toate, mai erau si minore, astfel ca regenta in numele for reveni reginei mame Elisabeta (1382 - 1385). Schimbarea aceasta nu putea decal sa convince Domnului Petru,
Ludovic cel Mare, ginerele lui Cazimir cel Mare. Prin unirea cu Lituania, in urma cdreia Polonia deveni si mai mare si mai puternica, si Domnul
politica din partea puternicului rege al celor cloud regate marl din vecindtatea tar' ii sale.
Timpul acesta de liniste din afard fu folosit de Petru pentru desavarsirea organizarii interne si pentru ldrgirea granitelor tariff spre rdsarit, pe
imprejurare. In 1387, regele Vladislav lud in stapanire principatul de Haliciu si alunga pe parcdlabii unguri din cetatile halicene. Prin ocuparea acestui vast teritoriu, polonil ajun-
tatarilor servea cetatea de la Hotin, unde strajuia parcalabul Stefan, de care se face
mentiune intr-un act domnesc din 1387. Moartea regelui Ludovic si luptele pen-
Margareta - illustris et nobllissima domino. Mergarita - maica sa prea iubita sI onorata mater nostra dilecta et honorabilis - a ridicat in
Polonia. Nesilit si neindemnat de nimeni, ci din convingerea sa proprie si dupes vointa boierilor - ex certa sciencia et ultranem voluntate boyarorum ftdelitim - Petru se prezenta la Liov in fata regelui Vladislav si a reginei Hedviga pentru a le duce omagiu de vasalitate. Sdrutand in fata
nata Sfantului loan Botezdtorul, pe care ea si-o alesese ca loc de vesnicd odihnd. La cererea maid' sale, Domnul darul ctitoriei ei din Siret venitul cantarului ordsenesc - Libra
seu pensatoriwn. Actul de dance a fost semnat la curtea preaiubitei maicei sale - curia matris
Petru presto omagiul de fidelitate - fidelitatis omagium - in numele poporului si al tans sale
villa
Istoria RoManilor
1387. Printr-un act separat boierii moldoveni adeverira in aceea*i zi omagiul stapanului for fata de regele polon. In anul urmator, regele Vladislav solicit& vasalului sau moldovean un imprumut de
o cantitate de argint de greutatea unei jumatati de kilogram, din care se puteau bate 20 florin!
ci
si
urmasilor sal. Nu era deci vorba de un imprumut personal, al lui Petru, dat cumnatului sau
tura intre comertul polono-halician si cel pontic. Inca din secolul al XII-lea, teritoriul
Petru nu dispunea insa decat de 3.000 de marci, suma pe care el o puse la dispozitia regelui, printr-un act formal incheiat la
Suceava, in ziva de 10 februarie 1388, In actul acesta intalnim prima mentiune documentary a Sucevei ca oras de re*edinta a Domnului *1 capitala a Moldovei. La expirarea termenului de 3 ani, ducele Petru nu se mai gasea pe tronul
tariff,
Neagra. S-a sustinut. chiar ca ora*ul Galati s-ar fl dezvoltat in jurul locului de popas al negustorilor din Halici, cum ar indica insa*i numele localitatii de la Dunare. In teritoriile romane*ti toponimicul Galati este destul de frecvent. II intalnim de 4 on numai in Dacia
transilvaneana, ba chiar si dincolo de Dunare in teritoriul sarbesc, asa ca nu poate fl vorba
de singura influent& a Haliciului, capitala prin-
cipatului cu acelasi nume. S-a mai crezut ca un pretendent la tronul de la Halici, Ivanko Rostislavici, ar 11 scutit printr-un privilegiu
comercial pe negustorii din Mesembria de plata taxelor de vama in portul Haliciul Mic, care ar fl identic cu Galati' de la Dunare, obligandu-1
luarea in primire a gajului pocutian ramase in seama urmasilor sal. Amenintar. ile din partea turcilor care,
pentru succesiune la tronul Ungariei, determinara si pe Domnul Mircea din Tara Romaneasca sa caute o apropiere cu regele
Vladimir al Poloniei, units cu Lituania. Petru al
numai la plata taxelor vamale la trecerea for prin orasele Barlad, Tecuci s.a. Dupd o examinare mai serioasa s-a putut constata insa ca pretinsul privilegiu cunoscut sub numele de diploma betrIndeand nu era decat o plazmuire
sau din Muntenia pe langa regele polon, mijlocind incheierea unui tratat de alianta
intre Polonia si principatele romane, Muntenia *i Moldova. Allan ta polono-munteanomoldoveana avea, pe langa caracterul ei defen-
si unul ofensiv. Partile contractante isi asigurau ajutor reciproc contra regelui Sigismund, dar si contra altor inamici, sub care se intelegeau tatarii si turcii. Stipulatiile
siv,
for la Dunare. 'yank isi gasi apoi moartea la Sulina, in anul 1161. Haliciul deveni capitala principatului de la Nistrul superior numai la 1141, deci cu 7 ani dupa data diplomei, Tar prima mentiune documentary a Galatllor nu se face decat in anul 1444. N-au lipsit incercari din partea principilor halicieni, ca bunaoara
din partea lui Vladimir Monomach (1116), de a deschide drumul comertului for la Dunare prin
Ion Nistor
ge-novezilor in Caffa in Crimeea si dupes extinderea factorilor for pand la limanul Nistrului si la gurile Dunarii. Monocastro (Cetatea Alba) si
pi in Moldova, pi negustorii armeni, care se refugiasera aci venind din Armenia Mica a Ciliciei cu centrul la Sis, ce fusese cucerita de
turcii mameluci (1375). Ca buni cunoscatori ai comertului levantin, bucurandu-se de vechile
pi Monocastru, armenii ajunsera in Polonia. Prezenta for la Liov este adeverita la 1377. La
1386, se judeca la Liov un proces intre negustorii germani si armeni. Cu acest prilej s-a dat
citire si marturiei printului Roman, fratele
Donmului Petru al Moldovei. In Moldova, armenii se apezard mai intai la Cetatea Alba,
schimb scumpele for manufacturi. Mai sus de Vicina era Isaccea, o localitate pe care la 1331 geograful arab Abulfada o arata ca oras infloritor.
apoi la Suceava, dar si in alte centre comerciale ca basil, unde in 1395 armenii isi aveau biseri-
ca for proprie. In Moldova unit dintre armeni primira porecle romanesti ca Pruncul, Gains, Varzarul, Patru Bani, Septe-Lici. Lapte-Acru, Bolfosul; pastrandu-pi insa limba si legea for de acasa.
muntii spre a se apeza in Moldova la Baia, la Siret si Suceava, pentru a insufla acestor locamap viata ordpeneasca. Dintr-o veche pecete a targului Baia, ce ni s-a pastrat in forma fragmentard, s-a dedus ca aceasta localitate constituia, inca in 1200, o comunitate autonomd. La 1382, Cargovatul loan Zimmermann din Siret intretinea raporturi comerciale cu targovetii din Cracovia, Lublin pi Liov.
reprezentantii asezamintelor bisericepti. Vamile alimentau vistieria domneasca cu valuta' strains, pentru a putea face fats cerintelor de inarmare a ostirii si de a sari chiar in ajutorul suzeranului sau, imprumutandu-i sume insemnate de bans. Pe langd valuta strains,
Schimburi de produse intre locuitorii sass de dincoace pi de dincolo de Carpati se faceau din vechime. Moldovenii intretineau
legaturi si cu sapii din Bistrita pi Brasov. Brapovenii treceau cu marfurile for prin
Moldova la Cetatea Alba, unde domnea inca principele tatar Dimitrie cu care incheiard, in 1360, un tratat comercial. Partile contractante isi asigurau reciproc anumite inlesniri cornerdale, intre care pi scutirea tricesimii, adica a vamii marl. Schimburi de marfuri aveau loc Si
cu targovetii din Bistrita. Varna se percepea din vechime - ab antiquo - la Rodna. Targovetii din Liov si Bistrita gaseau in conationalii for germani din targurile moldovenepti de la Baia, Siret, Suceava p.a. un
pastrat nu mai putin de 250 de monede de argint de tipuri diferite. Monetele acestea
poarta pe avers sterna Moldovei, capul de bour cu o stea intre coarne, avand la dreapta semi-
luna, tar la stanga o alts stea, care simboliza probabil soarele. Pe revers este infatisat un scut impartit in doua. Partea din dreapta arata
sprijin foarte puternic in desfasurarea afacerilor for comerciale. In a doua jumatate a secolului al KIV-lea gasird addpost in Polonia, ca
Monedele batute in tara se numeau grosi nummi grossi - cu monedele divizionare de jumatate, o treime, o patrime pi o sesame de
grivna de la gretvd, ceea ce in sanscrita inseam-
gros. Unitatea valutara a grosilor era marca marca argenti purl - italienepte lira, slavoneste
176
Istoria Romanilor
na gat, cosier sau sirag de monde ce se poarta la gat, adica o cantitate de argint curat, avand greutatea unei jumatati de font sau un sfert de
vieneza cantarea 280,006 grame, marca morava - 279,98 grame, marca de Praga
grame, marca ruseasca 204,755 grame, iar
255,75 grame; marca ungara care circula si in Dada transilvaneana canal ea numai 246,204
marca de Cracovia avea numai 197,68 grame. A existat si o mama' de Liov, dar greutatea ei nu ne este cunoscuta. In Moldova servea, dupes
kilogram. Wardle circulau in bare de argint care purtau pecetea oficiala a autoritatii de emisiune - marca usualis signata. Greutatea march varia dupes locul ei de emisie. Marca
vamal pe care Mircea cel Batran 11 ingadul negustorilor din Brasov era fixat in fertuni, adica sferturi de marci care erau de asemenea
o moneda. ideals. Fertunul era divizat in scoti,
- sau dinarilor - marca grossorum - marca denariorurn - care insemna cantitatea sau
numarul grosilor care se bateau dintr-o march uzuala signata. Numarul grosilor ce se bateau dintr-o marca varia de la o tara la alta. Dintr-o rnarc 'd de Praga se bateau 64 grosi, din una de Buda 56, lar dintr-o marc 'd de Cracovia numai 48 de grosi. Nu stim cats grosi moldovenesti se bateau dintr-o marcd de Suceava, care trebuie
reversul grosilor ducelui Petru ar fi o indicatie in aceasta privinta. De marca uzuala signata se deosebea marca monetary sau pecunitara - marca monetae, marca pecuniae - numita si marca grosilor
grecesc - a quibusdam pseudoepiscopis ritu tenentibus. Acesti chiriarhi sunt numiti pseudoepiscoi31 pentru ca ei erau ortodocsi, dar poate si din cauza ca nu functionau pe langa
un Domn recunoscut. Ei primeau consacrarea
inlesnirea socotelilor, marca se impartea in 4 fertuni - quarta - fertunul in 4 scoti - scotus iar scotul in 2 grosi. Marca, fertunul si scotul nu erau monede curente ca grosi', ci numai un multiplu al acestora. Greutatea si continutul de metal nobil al grosilor variau de la o tara la alta. Greutatea normal& a unui gros trebula sa fie de 4,12 grame. In realitate circulau insa
Aceeasi variatie se putea observa cu privlre la continutul metalului. Se gaseau in circulatie grosi cu un cuprins de argint de 538 papa la
Cetatea Alba pe langa curtea din Suceava ca mitropolit al tarn. Urmand pilda Domnului Nicolae Alexandru din 'Tara Romaneasca, el incerca sa rupa cu Haliciul si sa aseze biserica
Moldovei sub jurisdictia canonic& a patriarhului ecumenic din Constantinopol. El se grabi, deci, sa &Unita soli la Patriarhie pentru a cere
dar si in Tara Romaneasca. Inainte de batalia de la Posada din 1330, voievodul Basarab ofe-
rea regelui Carol Robert 7.000 de marci de argint pentru incetarea ostilitatilor. Tariful
binecuvantarea pentru asezarea canonic& a mitropolitului losif care, dupes insasi constatarea patriarhiei, era om din partea locului
si dupes toata probabilitatea iru-udit cu familia
177
Ion Nistor
domnitoare din Moldova. Delegatia domneasca
schimbul renuntarii sale la fosta starostie a Sipenitului in vechile el hotare. Dar cu toate
fagaduintele sale, pretendentul Ivapcu nu reusi sa obtind coroana Moldovei, astfel ca marele act istoric, unirea stamstiei sipenitene cu noul voieuodat moldoyean, al parintelui sau ramase neclintit.
patriarhul se forrnalizase pc motivul ca Petru chemase pe arhiereul Iosif ca mitropolit pe langa Curtea sa fara incuviintarea prealabila a patriarhiei. Din consideratille acestea patriarhul, refuzand sa cunoasca instalarea mitropolitului losif la Suceava, trimise, in 1391, pe
clericul Teodosie din Moldova pentru cercetarea canonica a cazului. Dar nici Petru nu
se lass mai domol, refuzand sa-1 primeasca pe Teodosie pi facandu-1 sa se intoarca fara zabava la Constantinopol. Intre Limp insa, arhiereul losif continua sa pastoreasca in
6. Extinderea granitelor Moldovei pima la Marea Neagra 91 agravarea conflictului cu Patriarhia de la Constantinopol sub Domnul Roman I
Dupa moartea lui Petru, tara proclama Domn pe fratele acestuia, Roman al Musatei
(1391 - 1394). Analele romanepti H atribuie trei
Suceava, unde vechea biserica a Mirautilor ii servea de catedrala, ramanand ca recunoasterea patriarhala sa urmeze mai tarziu. In stransa legatura cu apezarea canonica a chiriarhiei statea pi oranduirea vietii monahale. Sihastrii pi schituri calugaresti au existat in Moldova cu multa vreme inaintea inceputului politic al acestei tars. Unul din cele mai vechi schituri moldovenepti a fost, fara indoiala, cel de la Radauti, pe care Bogdan it recladi in piatra si-1 alese ca loc de vesnica odihna pentru sine pi neamul sau. Alte schituri
ant de domnie, ceea ce corespunde realitatii, flindca la 1394 pe tronul Moldovei se gasea urmapul sau, Domnul Stefan. Noul Domn al Moldovei era casatorit cu cneghina Anastasia, al cares mormant se gasepte in biserica SfIntei
trebuia insa confundata cu cneghina Anastasia, flica lui Latcu si soacra lui Alexandru cel Bun, careia ginerele ii dadu, in
Voitinel s.a. Schitul de la Neamt a fost restaurat de Petru al Musatei pi largit intr-o manastire, care% ctitorul ei H d'arui mai multe sate. In actul de dance al mitropolitului losif pentru
domnepti din Radauti. Anastasia muri in martie 1420 si fu inmormantata in cripta voievodata de la Radauti, unde se pa'streaza pand azi.
manastirea Neamt, din 7 lanuarie 1407, se arata ca anumite sate fusesera daruite ma-
Din casatoria lui Roman cu Anastasia s-au nascut trei fli, si anume Iuga, Alexandru si Bogdan, dintre care cel dintai purta numele strabunicului sau luga din Cuhnea Maramuresului, fratele lui Bogdan Descalecatorul.
In
verit prin nici o marturie autentica. Ultimele stirs despre Petru la avem din 1391, cand este pomenit intr-un raport asupra unui miraculos acoperip de potir din Suceava. In anul acela, Domnul trebuie s fl murit, cad din 30 martie 1392 este datat primul act domnesc ce ni s-a pastrat de la urmapul sau pe tronul Moldovei,
Roman urma calea croita de fratele sau Petru, reinnoind la 5 ianuarie 1393 alianta cu regele Vladislav "dupd buna sa uointd si dupd sfatul intelept al sfetnicilor seri". Actul de inchinare semnat la Suceava nu era atat de cordial ca cel al fratelui sau, ci el se limiteaza in flxarea inda-
Intltulandu-se "Doran mostenitor al intregii tart a Moldovei din plaiurile Sipenitului pemd la Mare", Roman fagaduiepte impreuna cu "copiii seii, cu boierii Sfatului domnesc si cu tot poporul pdrnaniului Moldouei" sa serveasca credincios coroanei polone sI sa nu se lepede niciodata de
ea, sa nu -si caute un alt suzeran si sa ajute regelui pi reginei impotriva oricarui dusman,
exceptand Prusia, Lituania si tinuturile de dincolo de Cracovia, din pricina marii indepartari a acestora de tara sa.
Raporturile acestea se tulburara insa foarte curand din cauza Pocutiei. La anul
178
Istoria Romanilor
1391, se implinise sorocul pentru plata datoriei
de 3.000 de mare' pe care Petru le imprumutase regelui Vladislav primind in gaj Haliciul cu provincia pocutiana. Nerespectarea termenului de plata atragea dupa sine ocuparea provinciei
cneghina Musata - vera matri navel kniagint Musa& In Sfatul domnesc apar multi dintre consilierii fratelui sau Petru, cum erau jupanii luga, flul lui Giurgea, Hetaz, Bratu, Netedul,
Stanislau, Dretgoi, Andries, apoi viteazul Dragon si panic, adica cn6jii Vlad, Grozea, Costea,
Pocutiei. Opera aceasta ramase in seama succesorului sau Roman, care cu tot omagiul de supunere fats de regele Vladislav ca.uta prilejul acest potrivit pentru incorporarea Pocutiei. prilej i se oferi in vara anului 1393. La moartea ducelui Podoliei, Constantin Coriatovici,
Ords, Stanislau, Lurie, Balita, Barlici s.a. Numele de Brat pare sa fie o traducere a cancelariei slavone din &ate, dupa care s-a numit satul FI.Otesti sau Fratcluti de pe Suceava in hotarul FY6tdutilor. Jupanul $tefan apare ca
nepot de sore at Domnului Roman. Mitropolitul
marele cneaz al Lituaniei, Vitold, umbla sa ocupe Podolia si sa o inglobeze marelui sau ducat. Impotriva acestor incercari se ridica insa principele Teodor Coriatovici de la
canonica din partea Patriarhiei din Constantinopol, nu apare intre sfetnicii tronului.
Muncaci, care, la 1360, renuntase in favoarea regelui Ludovic al Ungariei la drepturile sale de mostenire asupra Podoliei, primind in schimb
Jupanii din Sfatul domnesc se deosebesc de noua nobilime military a panilor domini, Herren - si a vitejilor milites. Jupanii constituiau tagma mostenitorilor vechilor inte-
Moldovei, pastrandu-si inca stravechile drepturi seniorale asupra pamanturilor for mostenire din strabuni. Numarul for se gasea insa in necontenita scadere, precum se vede aceasta din numeroase acte de danie prin care
Domnul rasplatea meritele vitejilor sac cu mosii
si sate in care neamul fostilor proprietari se stinsese. De ad, pornea formula obisnuita in documente "unde a fost - gde bil - cutare sau
cutare vechi proprietor". Locul for fl cuprinsera clornnii, adica judecii sau cnejii - pant - sau vite-
la Brats lav pe Bug pecetlui soarta politica a Domnului Roman, care-si pierdu tronul si libertatea la inceputul ambit 1394, fiind dus
intr-o cetate din Po Ionia, unde isi incheie viata la o data necunoscuta. Osemintele lui furs insa aduse in patrie si asezate in cripta domneasca de la Radauti, unde se pastreaza pans asrazi. De la Roman nu ni s-au pastrat decat 2
acte interne, unul din 1392 si altul din 1393. In ambele acte el se intituleaza ca si in actul omagial din 1393: Mamie si singur stapanitor, cu mils lui Durnnezeu Domn oblezcluitor tdrii
Moldovei din plaiuri par' td la Mare - of planini de
Bogdan, rasplatea meritele razboinice ale viteazului Ionas, daruindu-i trei sate pe apa
Siretului, la hoar' nicirea carora se aminteste
de ceanguri de fag sau de bucovine. In actul din 18 noiembrie 1393, Roman darui impreuna cu
beregu moria. Prin actul de danie din 30 martie 1392 Roman, impreuna cu fill sal Alexandru si
mai sus de varsarea lui in apa Siretului, Roman ridica o cetate pe care el o numi
Cetatea Noud - Novograd - car contemporanil o botezasera Roman, in cinstea numelui interneietorului ei. Sub scutul noii cetAti se dezvoltA targul Roman cu biserica Sftntei Vinery[ sau
sac boierului Teodor si fratilor acestuia Petru, Mihai si Gturgiu din Fratauti, flii lui
flit
179
Ion Nistor
domnit decat 5 ani, si anume de la 1394 1399. Atlanta predecesorului sau Roman cu
principele Teodor al Muncaciului se Meuse Ezra
Refuzul Domnului Infuria intru atata pe clericul Ieremia, candidatul nenorocit la scaunul mitropolitan al Moldovei, incest acesta parasi
Moldova, fulgerand cu o neputincioasa afurisenie tara intreaga, care refuza sa-lprimeasca ca
indoiala cu stirea si consimtamantul regelui Sigismund al Ungariei, care tindea la restabilirea suprematiei ungare asupra Moldovei.
Ridicarea lui $tefan pe tronul Moldovei cu ajutor polon venea sa zadarniceasca planurile de suprematie ale regelui Sigismund pi, de aceea, acesta se grabi sa inlature piedica ce i se puse
mitropolitului Iosif, asupra unui al doilea arhiereu local Meletie, asupra Domnului, asupra poporului si asupra tariff intregi.
Patriarhul ecumenic isi insusi afurisenia candidatului sau leremia si astfel se inaspri si mai mult conflictul dintre Domn si Patriarh, care
in cale printr-o lovitura indrazneata contra noului Domn al Moldovei. in adevar, Stefan
care in iulie 1394 se gasea Inca la Chelm, unde regele Vladislav ii daruise o annura suflata in our si un coif de cavaler, nici nu apucase bine
ramasese fares nici un efect asupra drept credinciosilor moldoveni. Dar Domnul Roman nu mai ajunse sa aplaneze conflictul bisericesc, sarcina aceasta ramase in seama urmasilor sal
pe tronul Moldovei.
politul primat al Ungariei, din contingentele sasilor din Brasov si din unitatile secuiesti de sub comanda comitetului secuilor, Stefan de
pul domniei reginei Maria suferise atingeri foarte grele din partea moldovenilor. Dar,
insusi regele Sigismund califica intr-un act din 1395 invazia drept conflict personal cu Stefan, Domnul Valahiei Minore sau al Tariff Moldove-
nesti - persortali conflictu contra Stephanum Minoris Valachiae seu terrae nostras
Moidavanae Vojuodam
intamplata in vara anului 1394, mai marii tarii proclamara Domn pe voievodul Stefan, fratele
de piatra pentru a impiedica, sau cel putin a incetini, inaintarea ungurilor in tara sa. El
trimise in grabs o delegatie de boieri in Polonia, compusa din jupanii Mihai, Bratu, Stanislau si
Sendrea, ca sa declare regelui Vladislav ca domnul for este gata sa-i presteze juramantul
omagial si sa-1 fagaduiasca ajutor contra tutu-
ror dusmanilor regatului. Ei mai declarara ca stapanul for nu mai are nici o pretentie asupra
180
Istoria Romanilor
Tara Sipenitului ei nu luara nici un angajament, lasand chestiunea aceasta sa fie rezolvata de ambit monarhi la prima for intalnire.
La 6 ianuarie 1395, Stefan semna la Suceava actul omagial prin care recunoaste
suprematia regelui Vladislav asupra Moldovei.
inceputul lui februarie 1395, se dadu o mare batalie intre moldoveni si unguri. BAUM se sfarsi cu infrangerea navalitorilor st cu alungarea for peste munti, in Dada transilvaneana. Intr-un raport al cavalerilor teutoni din 1416 se arata ca batalia dintre unguri si romans a facut sa curga valuri de sange crestin - christiani sanguinis effusion largi flues.
Pe langa marturisirea sa de credintA fata de coroana polona, el mai fagadui regelui ajutor
impotriva Ungariei, Tarn Basarabesti, turcilor, tatarilor si altar inarnici. El se declara gata sa
La 14 februarie, regele Sigismund se gasea la Brasov, unde rasplatea serviciile pe care brasovenit i le adusera in campania din
Moldova prin intarirea privilegillor for corner-
porneasca cu ostirea si in locurile cele mai indepartate de Cracovia, contra teutonilor st cavalerilor cruciati. El promitea totodata
regelui sa-1 furnizeze informatii asupra uneltirilor dusmane, sa -1 sfaluiasca cu sinceritate si
dale (18 februarie 1395). In actul de confirmare se vorbeste de tenninarea campaniei victorloase si triumfatoare - victoriose et cum virtuoso triumpho. In actul de confirmare a donatiilor facute comitelui Stefan de Canisa din
Nu stim daca regele Vladislav trimise atunci trupe de ajutor in Moldova, stim insa ca volevodul Stefan opuse navalitorilor unguri cea
mai strasnica rezistenta la trecerea for peste Carpati in tolul iernii, pricinuindu-le marl pierderi sangeroase si expunand insasi viata regelui la primejdie de moarte. Din actul de danie din 1395, prin care regele Sigismund rasplatea serviciile pe care comitele Stefan de Canisa t le aduse in cursul acelei anevoioase campanii de lama, aflam ca acesta, luptand
fara fried de moarte, nu parasea pe rege nici o
clips, ci statea mereu in jurul lui pentru a acoperl si apara persoana regelui - per tuitione
danie din 1401, prin care regele rasplatea serviciile mitropolitului primat al Ungariei, care si el luase parte la campania nenorocita impotri-
va Moldovei. Cronicarii Tiirticz si Bonfinius reproduc imnul de lauda al cancelariei regale, relafand ea* Stefan ar fi ingenunchiat in fata regelui si printr-o cuvantare umilitoare i-ar fi cerut iertare pentru nesupunerea sa. Atunci
et defensione nostrae personae latere nostro continuo insistendo et in arena ipsius certaminis audaeter et viriliter diminuando absque motu mortis debellando, nullatenus nos
deseruit. Ostirea ungureasca strabatu Carpatii si
Afirmatiile laudaroase ale cancelariei regale gaseau dezmintirea for cea mai categorica prin insasi logica faptelor care au urmat.
Stefan a Minas neclintit pe tronul Moldovei, mentinandu-se si mai departe in raporturile sale de vasalitate fata de regele Vladislav al Poloniei, iar despre o pretinsa suprematie a regelui Sigismund asupra Moldovei nu se
pomeneste in niciuna din marturiile timpului. De aceea, nu poate incapea nici o indoiala ca in februarie 1395, voievodul Stefan cel BatrAn a
greutati, regele Sigismund trecu muntii in Moldova, inaintand spre Cetatea Neamtului pentru a-si deschide drumul spre Suceava,
capitala Moldovei. Dar, in drum spre Cetatea Neamtului, el se izbi de grosul ostirii
moldovenesti la Ghindeluani - Hindova unde, la
181
Ion Nistor
deopotriva cu Ana lele de la Bistrita siPutna, nu fac decat ses relateze in forma lapidard un ade-
De la Domnul Stefan I nu ni s-au pastrat decat 2 acte interne, unul din 2 tulle 1398 si altul din 12 martie 1399. Primul este un act
Poiana Siretului (Pobrota) tar prin al doilea se
dau Duscai si nepotilor ei cloud.' sate pe Tazlaul
Dupes ce restabili pacea st linistea in tars, Stefan incercd sa aduca liniste si in biseric5., straduindu-se sa aplaneze conflictul cu Patriarhia. In scopul acesta, el trimise pe pro-
recunoasca pe arhiereul Iosif ca mitropolit canonic al Moldovei. Dar star. uintele sale ramaserd zadarnice, pentru ca patriarhul nu se arata deloc dispus sa recunoasca cererea indreptatita a Domnului Moldovei, dar prin
scrisoarea din mai 1395 se invoi sa numeascd dichiu sau vicar patriarhal in Moldova pe pro-
moldoveni culesera osemintele eroului de pe campul de lupta, le transportard la RAdauti si le inhumara acolo, aldturi de cele ale fratelui
topopul Petru, un fel de exarh al sau, dupes felul exarhului de la Peri din Maramures. Solutia aceasta nu convent insd lui Stefan si din pricina aceasta conflictul ramase neaplanat in tot cursul domniei sale. Mitropolitul losif, ajutat de arhiereul Meletie, continua sa poarte grija pdstoririi sufletesti a credinciosilor
moldoveni.
lui Tiban cloud sate pentru serviciile pe care acesta le adusese "Entre sfuttii odihnitttor
pdrintilor sat Petru-Voievod, Roman-Voievod si Stefan-Voievod". Lista martorilor cuprinde pe cei mai multi dintre vechii sfetnici ai
inaintasilor sal. De la luga s-au mai pastrat si alte trei acte interne, ultimul din 1400, ceea ce confirms indeajuns existenta scurtei sale domnii in Moldova, si aceasta poate si din cauza
insuficientei sale fizice, care ii atrase porecla de
Ologul.
182
Istoria Romanilor
C. DACIILE
Capitol u I VII
sociala
Pe la sfarsitul secolului al DC-lea, cand tarile limitrofe isi disputau drepturile la mostenirea avara, aparurd la granita nordica a Panoniei. ungurii, o semintie ungro-finica inrudita de aproape cu hunii si avarii. Desprinzaz' idu-se de masa semintillor uraloaltaice de la Volga si Urali, ungurii, ratacind multa vreme in Etelkuz - Etelkoz, o luara pe urma hunilor, avarilor si bulgarilor si ajunsera cu vremea pand la Nistru, unde isi infipsera corturile la granita rasariteana a
infatiseaza ca o populatie nestatornica, care ratacea prin pusta panonica umbland sa-si gaseasca hrana din vanat si pescuit. Dupd cercetarile mai recente ale lui Peter Vaczi, in timpul venirii in Panonia si inca multa vreme dupd aceea, ungurii traiau in corturi, in sate
mul unguresc era alcatuit din 7 triburi sau hoarde, care aveau in fruntea lor o persoand
principald - septem principales personae - care
constituiau impreuna un fel de septemvirat suferisera din partea coalitiei pecenego-bulgare, septemvirii au inteles necesitatea de a-si aduna mai Aran' s randurile si de a recunoaste un cornandcunent unic la conducerea lor. In scopul acesta, cele sapte capetenii de triburi, pe care Constantin Porflrogenetul be numeste cu un termen slay, voievozi, cazura de acord sa proclame pe Almus, conducdtor si preceptor al
ocolind Carpatii Moldovenesti, dupa pilda premergatorilor lor, hunii si avarii, ei strabatura prin pasul Vereczke de la izvoarele Prutului si coborara prin valea Tisei in sesul Panoniei, a.,sa
numarul ungurilor la venirea lor in campia Tisei nu era mai mare de vreo 200.000 de suflete, dintre care numai vreo 25.000 erau
183
Ion Nistor
P(etrus) dictus magister - ne-a pastrat numele septemvirilor - VII virorum - si anume: Almus,
tatal Jul Arpad; Eleud, tatal lui Zobolau; Cundu, tatal lui Curzan; Ound, tatal lui Ete; Toni, tatal
dernnitatea de duce, ereditara in familia lui Almus. Prada dobandita prin lupte comune
apartinea insA tuturora deopotriva - ut quidquid bont per labores erorum acquirere possent nerno
neolatinei, cum erau italienii, francii, spaniolii si portughezil. In forma de walchen sau wti lche, termenul s-a localizat mai ales la populatia latind din Alpi. 0 localitate din Carintia
eorum expers fieret. Curand dupa invazia in Panonia, Almus proclama pe flul sau Arpad, duce si preceptor al ungurilor - filium sawn
Arpadum ducem se perceptorem constituit.
Autenticitatea relatarilor notarului anonim a format obiectul unor discutii foarte aprinse. Pe Tanga informatiile sale din actele cancelariei regale, al card sef oflcial era, autorul Faptelor ungurilor a pus in alcatuirea tor, intr-o larga contributie, si ceea ce a putut desprinde din talcul legendelor, baladelor si
Romania, adica imperiul bizantin, apar in baladele nordice ale scandinavului Srtorre
Sturlaren din anti 1180 - 1243 sub numele de cumenaland, adica Tara Viahilor. Aceleasi
les generic, cuprinzand toate natiunile neolatine in forma de vlahi sau valahi. La notarul anonim numele de viahi este intrebuintat, precum am vazut, pentru provincialii daco-romani
din Carpati. In cronica sa rimata, Rudolf von Ems din secolul al XIII-lea arata ca pe teritoriul cuprins de unguri traiau, pe ran& cumani,
si valahi.
Ungurii luptasera mai bine de 8 ani si numai in 903 izbutira sa cucereasca regiunea dintre Tisa st Bodrog, pans la Ugocea - totam
terrain, quae est inter Thisciam et Budrug usque ad Ugosan. De acolo, se indreptara spre cetatea
incontestabil vorba de o injghebare politica locals care luase flinta nu dupa moartea lui
184
Istoria Romanilor
Attila, cad atunci bulgarii nu ajunsesera Inca
documentul de confirmare a donatiei reginei de la anul 1230 catre regele Andrei al II-lea. Refuzul lui Menumorut de a se supune de buns voce lui Arpad duse la razboi. Arpad
in Balcani, ci dupa risipirea banatului avar asupra moptenirii caruia ridica pretentii neamurile vecine, intre care se gaseau atilt bulgarii
nu fusesera. Inca complet asimilati de concetatenil for slavi. 0 atentie deosebita merits
observatia notarului anonim cu privire la sfatul si ajutorul pe care marele Kean it primise de la imparatul grecilor. Acesta nu era altul decat insupi impdratul bizantin din Constantinopol care intelegea sa-pi afirme cu once prilej pretentfile sale de suprematie pi asupra regiunilor
panonice.
anume pe Tosu, Elend si Tuhutuzn. Aceptia fortara trecerea peste Tisa pi patrunsera adanc
in Dacia Porolissensd, unde reupira sa ocupe o
cetatea Satu Mare, care cazu in mainile navalitorilor numai dupa o dared impotrivire de trei
ungurii se lovira de viguroasa impotrivire a voievodului Menumorut, al carui tinut cuprindea Maramuresul, Tara Oasului, cu
zestre voievodatul dacic si pastrand pentru sine numal cetatea Bihorului. Unul dintre
curtenic lui Arpad, cu numele Veluquin, care tratase cu Menumorut pacea aceasta tranzitoriala, primi tinutul Zarandului - Veloquio dedit comitatun de Zarad -, care cuprindea o buns parte din reglunea Muntilor Apuseni. Astfel reupira ungurii, dupa relaarile
voievodatul, pretinzand ca stapanul for 1-ar fi moptenit de la inaintasul sau Attila. La revendicarile insolente ale solilor lui Arpad,
lui sau, imparatul din Constantinopol - per gratiam domini mei imperatoris Constantinopolitani nimeni nu i-o mai poate smulge din mains. Din replica lui Menumorut vedem ca el
flindca Attila a rapit cu violentA aceasta (Bra de la streimosul sau - violentia manu rapuerat terram hunc de athuomes pe care acuma, grape protectiei de care se bucura din partea domnu-
litatii deck de o populatie localnicd dacocumentar Inca din timpul regelui Stefan cel
roman& Vechimea localitatii este adverith doSlant (997 - 1038) a carui sotie Gisela chemase la Satu Mare colonisti germani, care se asezara acolo fondand localitatea Satu Mare German Szathmar-Nemethi - precum aflam aceasta din
habitares terrae illius ueliores homines essent tottius mundi. Ei erau ulahi pi slavi - Blassi et Sclaui - care nu aveau alte arme decal arcuri pi
185
Ion Nistor
sageti - cilia. arrna non habent, nisi arcum et sagittas. Domnia asupra lor o exercita un vlah
cu numele Gelu - Gelor quidam Blacus dornini-
urn tenebat. Fats de indraz. neala ungurilor navalitori - contra audatiam Hungarorum -
voievodul Gelu s-ar fi aratat mai putin tenace minus tenwc - pentru ca n-ar 11 avut in jurul
sau ostasi de seams - bons milites - flindca aveau de suferit multe nedreptati din partea
absorbirea elementului slay din randurile lor, isi continuara viata de mai inainte, povatuiti de mai marii lor st raspunzand noilor stapanitori cuvenitele dari si prestatii, dupa vechiul obicei al tar' ii. Nu era doar aceasta prima schimbare de stapanitori barbari, ci ea incheia, cel mult, seria acestora pentru un timp mai indelungat.
Urmasul lui Tuhutum in guvernarea Dade! Apulense fu flul sau Horca, canda ii
urma Giula. Cronica pictatcl de la Viena sustine despre acest Giula ca ar fi descoperit cu ocazia unei vanatori ruinele unei vechi cetdti roman erat ipse Gyula dux magnus et potens qui civitatem magnam in venationem sua irwenerat, qui
preludiul luptelor seculare dintre romans si unguri pentru stapanirea Dade!. Comanda asupra contingentelor unguresti fusese incredintata septemvirului Tuhutum, care luptase
si in Dacia Porolissensa contra lui Menumorut.
Aceasta era, dupa toata probabilitatea, municipiul Apulum, pe Mures, fosta capitals a Dade! Apulense. Giula restaura dupa putinta
cetatea si isi aseza scaunul dorrmiei in ea, numind-o Alba lui Giula. - Alba Gyulne ungureste Fejervar, nemteste Weissenburg,
slavoneSle Bielgorod, iar romaneste Alba Julia sau Beilgrad Lui Giula. cel Mare - Gyula Maior - ii urma in guvernarea voievodatului nepotul sau de frate Giula cel Mic - Gyula Minor. In timpul indelungatei sale domnii se produsera la sudul Dunaril marl schimbari politice. Taratul bulgar dintre Dunew. e st Balcani cazuse in 971 sub
biruita. Multi dintre roman! cazura pe campul de lupta, far altii furs luati prizonieri. In fata
loviturile sangeroase ale imparatului loan Tzirniskis (969 - 976), iar urmasul acestuia
Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976 - 1025) dadu
ostenii acestuia langa raul Capus - rnilites Tuhuhun audaci cursu persequentes, ducem
despre moartea voievodului for, fruntasii
romanilor, cats ramasesera in viata, se supusera lui Tuhutum jurara credinta.
Gelurn iwctafluviwn Capus interfererunt. Afland
In urma acestor remarcabile fapte de arme imperiul bizantin isi extinse din nou granitele sale pans la Dunare, incercand sa
readuca si Transdanubia st Daciile carpatine in
vechea sa zone de influents politica si culturala. Acestei influente nu se putu sustrage nici tanarul Giula despre care se sustine ca ar fl
6. Giula, urmasul lui Gelu si restaurarea cetatil Apulum sub numele de Alba Iulia
supusera si Dacia Apulensd suprematiei lor, precum facusera si cu Dacia Porolissensci. Succesiunea lui Gelu trecu asupra lui Tuhutum, care o primi in numele lui Arpad. Dar cum numarul ungurilor cuceritori era discrepant de mic fata de populatia daco-romans autohtond, aceasta covarsea pe navalitori in toate manifestarile si indeletnicirile vieui
chemat in Dacia pe episcopul Iroteiu dupa ritul grecesc. Cronicarii bizantini Skzlises si
Kedrenos din secolul al IX-lea, precum si Zonaras din secolul al XII-lea arata ca pe la
anul 950 principii unguri Buciu si Giula ar fl primit la Constantinopol botezul dupa ritul ori-
Iroteiu.
Noua orientate politica indreptata spre Bizant nu este agreata de Arpadieni, a caror politica era orientate spre Roma papala, in mrejele car' -eia cazuse Waik, flul si urmasul lui
Arpad, care primi de la papa Silvestru, la anul
186
Istoria Romanilor
1000, deodata cu botezul dupd ritul Latin sub
asupra meleagurilor maramuresene. 0 marturie documentary din 1199 aratd ca regele Emeric suferise un accident de vandtoare in
tam Maramuresectnd - terra Maramorosiensis nurnita astfel dupd rail Mara, care, unindu-se la Vad cu raul Iza, se varsd impreuna. in Tisa,
contra regelui si ca refuza sa devind crestin (dupd ritul latin) - quod in fide esset vanus et
noluit esse christianus et multe contraria face-
Cronicarul Simon Keza arata ca Giula fu ridicat impreund cu sotia sa si cu doi fii ai
turn, Horca, Giula eel Mare si Giula cel Mic, timp de mai bine de o sutd de and, pand in timpul regelui Stefan, cand ele urmard sa fie inglo-
a face ungurilor nedreptali sI prejudicii - necad inferenta Hungaris iniuria conquievit. Marturiile
vechilor cronici unguresti sunt confirmate si prin cronica germand de La Hildesheim, care relateazd, la 1003. ca regele Stefan a pornit cu oaste contra unchiului sau Giula - super avunculum suum reges Jutum cum exercitu venit.
bate Ungariei. Dar si atunci fiinta ducatelor insasi fu respectata, regele investind in mod temporar pe unul sau pe doi din sfetnicii
myna sa atributii militare, administrative si judecatoresti, incredintate lui de rege, avand depline puterl in aplicarea acestor atributii. Astfel, vedem ca vechea institutie voievodald creates s1 dezvoltatd de populatia autohtond daco-romans fu respectata si de navalitorii unguri, modificata in sensul intereselor for politice si adaptata. acestora. Incercdrile ce s-au facut de unit de a prezenta organizarea
voievodald a Dade! transilvdnene ca o creatie a regelui Stefan, dupd sistemul feudal din apus, se lovesc de marturiile contemporane, care ne infatiseazd voievodatele dacice ca orgartizatii politice vechi, pe care ungurii be gasird in fiinta
187
Ion Nistor
vam. Codrii din Muntii Apuseni, prin care strabatusera ungurii in Dada Apulensa, s-au pastrat in parte pans in zilele noastre. Ungurii navalitori numire deci Dacia lui Gelu tara de dincolo de padure - terra ultrasilvana - terra transilvana - sau pi mai scurt Transilvania. Sub acest nume Dacii le unite in voievodatul transilvanean apar in actele si documentele latine, care ieseau din cancelariile regale pi voievodate sau din cancelaria curies papale. Traducerea ungureasca a toponimicului Transilvania a dat forma Era sau Erdely din ungurescul erdo - padure si prepozitia elv,
latinepte ultra, trans, mentionat numai la
Horea - Rex Daciae, 1784. Actul de unire de la Alba lulia din decembrie 1918 oferea fericitul prilej pentru restaurarea numelui strabun de Dada. Dar ceea ce s-a neglijat atunci se poate
repara oricand, fiindc.a revenirea la vechea nomenclature de Dada pentru 71-ansilvania sau Ardeal se impune ca un imperativ categoric al constiintei unitatii noastre nationale. Repararea aceasta se impune si pentru a evita echivocul ce planeaza in Jurul notiunii geopolitice de Ardeal sau Transilvania. Lumea romaneasca s-a deprins sa cuprinda." in acest termen intreg spatiul etnic roman de dincolo de lantul Carpatilor, deci nu numai Transilvania propriu-zisa, ci pi Banatul, Crisana si
Maramuresul, care n-au facut parte din vemaghiarl inteleg sub Transilvania sau Ardeal
numai teritoriul fostului voievodat transilvanean in vechile sale granite istorice. Prin
reintoarcerea in istoriografie a vechiului nume de Dada ar dispare aceasta confuzie, intrucat Dada lui. Decebal si Traian urea in hotarele sale
la 1390. In Pa lia de la Ordstie din 1552 se pomenepte numele de ArdeaL In Cronica lui
Gheorghe Brancovici din secolul urmator gasim forma de Erdelia. In cronicile germane intalnim
traducerea de Oberwald. Sapii au numit din capul locului noua for patrie dacica
Siebenbargen, adica tara celor sapte cetati sau burguri - septem urbes, septem castra, septem civitates - de pe vremea colonizari' lor, din secolul al XII-lea. Termenul acesta german a fost acceptat pi de popoarele slave si tradus dupe limba for in Serrujorod Intr-un act regal din 1349 orasul Bistrita apare ca situat in Septem Castris, o traducere Latina a sasescului Siebenburger. In schimb, bizantinii au pastrat vechea numire de Dada. Ana Comnena arata ca regele Solomon pornise impotriva pecengilor care amenintau granitele Daciei in fruntea unei ostiri dacice, iar la cronicarul Laoocon Chakocondylas, Transilvania apare sub vechiul nume de Dada. Numai in epoca fanariotilor unit scriitori greci folosira in scrierile for numirea de Heptapolis, care nu este decat traducerea germanului Siebenburger. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea,
Dacia, adica Transilvania sau Ardealul, cum zic ungurii, si-a pastrat insa totdeauna autonomia politica pi administrative, cu toate ca fusese inglobata Ungariei. Ea avea in frunte
un voievod numit pana la 1526 de regele Ungariei, iar apoi de sine statator pans la
anexarea Ardealului la imparatia habsburgica din 1691. in amintirea vechii sale origini dualiste, din contopirea celor cloud voievodate de pe vremuri, adica a Dadei Porolissense Si a Daciei Apulense, regii Ungariei numeau uneori chiar doi voievozi ai Ardealului care erau insa deeazuti din vechea for putere suverand. N-au lipsit nici incercari din partea unor voievozi din
Seria voievozilor din Dacia transilvaneana numiti de regii Ungariei si supusii for este foarte fragmentara. Trei diplome regale din
sCaruitor in rapoartele diplomatice. Atunci se sesizara si romanii de vechiul nume al tariff for
Istori a Rornanilor
1201 de fiul sau, fares indicarea numelui. Dupd
Neuca sau Leuca, iar actele dintre anti 1227 1240 inregistreath numele voievodului Pousa, despre care se sustine ca ar 11 fost de origine romans. Nfls a se apeza la Alba Itt lia, voievozii Daciei transilvanene nici nu aveau o repedinta stabiles. Ei beneficiau de veniturile domeniilor So lnoc, Ciceiu, Ungurasul, Uioara, Cetatea de Baltd si Deva. Ei incasau pe seama for o treime din van= sdrU ce se transporta pe Mures pi din darea bailor sau vdcdrit. Autoritatea for administrative se extindea insd numai asupra celor 8
sangeroasd. In toiul ei cazurd doud cdpetenii ale cumanilor si trei de-ale bulgarilor. In cele
din urma optirea lui Glad fu risipita, iar voievo-
de pace, inchinand steagul cetatii inaintea navalitorilor - missis legatis pacem ab eis
petere cepit at castrum sua sponte cum diversis dons condonavit. Relatdrile notarului anonim cunt adeverite pi de Constantin Porfirogenetul,
de la podul lui Traian de la Turnu Severin pe o distanta de trei zile, ajungand pand la Beilgrad. Ca si urmapii voievozilor Menumorut si
Gelu la randul lor, astfel recunoscurd si urmapii lui Glad suprematia urugureascei,
stapanind timp mai indelungat cu depline puteri. Ei nici nu se desfacurd de vechile for legapolitica la Dundre era pe cale de a fi restabilita in urma prabupirii taratuTui bulgar. Din cauza
turi cu imperiul bizantin, a carui influents acestei persistente orientdri politice spre cel din urma era Ohtum (Achton, Ajtony,
Ahtum, Optum) - ex .cuius (Gladi) progenis Ohtum fuit flatus pi indeosebi Ohtum erau vesnic banuiti de unguri de infldelitate pi de
necredinta - quod regis fuit rebellis in omnibus.
regelui Stefan, cand regatul se simti destul de puternic a aduce pe Ohtum, care primise intre timp pi credinta ortodoxd-dupd ritul grecesc, la deplind supunere pi ascultare. Regele insdrcina cu misiunea aceasta pe nepotul sau Sunad, fiul lui Dobuca - Sunad ftlius Dobuca nepos regis. Acesta navali cu o
armata puternica in ducatul lui Ohtum care cuprindea tara de la Cris pand spre partite transilvane Si pan& la Vidin pi Severin - terra a fluvio Keres usque ad partes 71-ansilvans et
usque in Budin. et Zeren. Lupta decisive s-a dat
localitate Lederata (Palanca Noud). El mai cuprinde si cetatile Uracia (Orsova), Keve (Cuban), Panucca (Panciova) pi Morisena
(Cenad).
isi gas! moartea, luptand vitejepte pentru insasi existenta tinutului sau - in castro suo
iuxta Morisium interfecit eum.
.
Se crede ca cetatea Horom ar fi fost central hringului celui mai sud-estic al avarilor.
Ohtum, regele Stefan confers lui Sunad cetatea Morisena cu toate apartenentele ei. Dupd noul
castris agressus acliutorio Cumanorum. El intampina atacul ungurilor, punandu-se in fruntea unei ostiri puternice de caldreti si pedestri - cum magno exercitu equitum et
pedidurn. In ajutor contra navalitorilor unguri
ii sdrisera si vlahil, cumanii si buLgarii - adiutorio Cumanorum Bulgarorum atque Blacorum.
sau stapan castrul de la Morisena fu numit Sunad quod castrum num Sunad nuncupatur -, Cenadul de astdzi. Restul ducatului lui
Ohtum fu transformat intr-o marca de granitd
189
Ion Nistor
gine avara. Ca marcd de granites numirea de banat corespundea latinescului marcbionatus si gerinanicului Markgrafschaft. Termenul de
ban, marhion si Markgraf dadea expresie unela si aceleiasi demnitati in diferite taxi si la diferite popoare. Prin lantul Carpatilor, Dacia Malvensa era impartita in doua, una timisand, dincolo de
era mereu ,amenintata la sud de catre bizantini, iar dinspre rasarit de pecenegi si curnani care
cuprinsesera Transdanubia. Regii Solomon (1063 - 1074) si Ladislau cel Slant (1077 1096). aparard cu indarjire Banatul timisan
contra navalitorilor, precum relateaza Cronica pictatd si cea a lui Simon Keza. La anul 1129, imparatul Ion Comnenul. (1114 1131) intreprinse o expeditie in Banatul timisan pentru a alunga pe unguri de acolo si a restabili vechea suprematie roman& Regele Stefan al II-lea i se impotrivi insa la Horom (Palanca Noua) si reusi
tut timisan, regii Ungariei incercara sa-si extinda stapanirea si asupra Daciei oltene,
unde populatia autohtona.' romaneasca traia
sub voievozii si cnejii ei localnici. La incercarea ungurilor de a patrunde in aceasta." regiune, ei gasira acolo voievodate si cnezate romanesti, ca si la navalirea inaintasilor lor. in Daciile transitvanene. Panes la patrunderea ungurilor,
sa-1 respinga peste Dtinare. La 1152, porn' imparatul Manuel Comnenul impotriva
Banatului, avand ciocniri sangeroase cu regele Geza al II-lea (1141 - 1161). Urmand politica inaintasilor lor, imparatii din casa Comnenilor
voievozii si cnejil olteni recunosteau suprematia bizantina, iar mai apoi pe cea a
cumanilor, care impusera acestor vaste regiuni chiar numele de Curnania.
la finele secolului al XII-lea insa, dominatia bizantina la Dunare lua sfarsit in urma infiIn 'tarn taratului Aseinestilor. Schimbarea aceas-
ta politica nu chezasui insa linistea in Banat, fiindca noul tarat bulgar mosteni de la bizantini si ostilitatile cu Ungaria vecina.
lidara stapanirea for asupra Daciei transilvdnene si asupra Banatului, nazuind sa-si
impuna suprematia si asupra 71-ansdanubiei.
Acolo, ei insa se lovira de rezistenta impdratilor
ei stateau cu inalti demnitari la dispozitia si ordinele regelui care ii putea trimite oriunde
avea nevoie de ei. Apararea Banatului dadu mult de lucru regilor Ungariei in cursul secolului al XI-lea si
Hungaros ut olim, sic etiam hodie dune surd administrationum maximarum adpellationes:
una. Bani, alters Voivodae. Dar pe Tanga voievo-
dul Transilvaniei si banal Timisoarei indeplineau inalte functii politice si militare dincolo de munti si comitele secuilor si groful sasilor.
190
Istoria Romanilor
Comitatele din Banat, deopotriva cu comitatele din Arad, Bihor, Sella j, Satu Mare si Maramures erau cuprinse in granitele regatului Ungariei. In schimb insa, comitatele Hunedoara, Zarand, Alba, Turda, Tdrnavele, Cluj, Somes, Doboca si Solnoc erau supuse voievodului Transilvaniei. Regii Ungariei respectara vechea organi-
zare voievodald a Transilvaniei, numind in fruntea acestor jupanii un duce sau voievod,
uneori chiar dot voievozi, in amintirea vechilor ducate dacice inglobate regatului. Voievodul
Transilvaniei nu era insa exponentul suveranitatii tadff ca ducii sau voievozii Moldovei sau
tohton si supunerea lui sub autoritatea cuceritorilor nu s-a putut face decal in urma unor
transilvaneni ci, cel mult, de o guvernare sau administratie a lor. Voievodul Transilvaniei ocupa un loc aparte in ierarhia administrative a regatului ungar, find socotit ca unul dintre cei mai inalti demnitari ai Coroanei, alaturi de
rasunet in vechile cantece si balade unguresti, care au servit ca izvor de informatie autorului anonim al celei mai vechi cronici unguresti. Se sustine ca aceasta constitutie comitatensa ar 11 fost imprumutata de la bavarezi sub influenta principesei bavareze Gisela, care devenise sotia regelui apostolic Stefan cel Slant dupes crestinarea sa. Numele de spani pentru sefii jupartiilor sau comitatelor indica insa mai
dul putea fi incredintat de rege cu comanda banderiilor transilvanene. Acestea luptau cu steagul lor propriu, impodobit cu un vultur,
care nu avea nimic comun cu soimul sau turul unguresc, iar in timp de pace el era supremul carmuitor si judecdtor al comitatelor transilvanene mentionate mai sus. El concentra in mana sa atributii militare, administrative si judecatoresti incredintate lui temporar de rege,
cu depline puteri in aplicarea lor. Astfel, vedem cum vechea institutie voievodala, create si dez-
comitate erau Ors ov a, Cubinul, Timis ul, Cenadul., Deva, Hategul, Zarand, Alba Iulia,
Bihor, Salaj, Satu. Mare, Maramures etc. Spanii administrau jupaniile cu ajutorul nobililor care se adunau in congregatii comitatiense.
voltata de vechea populatie autohtona dacoromana, fu respectata de unguri, modificata numai in sensul intereselor lor de dominatie si
adaptata nevoilor lor politice si administrative. Uneori, voievodul Transilvaniei apare in docu-
191
Ion Nistor
mentele timpului sub titlul de ban - Banus Transiluaniae -, iar Miron Costin traducea
titlul. acesta prin ispraunic. Incercarile ce s-au
dreptul de apel la tabula regala. Ei faceau serviciul militar calare, fiind stabiliti pe domeniile
facut de a prezenta organizatia voievodala a Transilvaniei, deopotriva cu cea comitatensa, drept o creatie a regelui Stefan cel Sfant sunt
lipsite de temei. Ele stau in vadita contradictie
for - ha le proprie case in vile - unde traiau grand seniors - gran baroni. Satele erau insa
toate locuite de romarti - ma /a vile tutte habitate des Valachi.
Ungurii apar in Transilvania ca nobili veniti din Ungaria si inzestrati cu mosii pentru ispravile for razboinice. Ei ocupau cu unitatile for cetatile libere regale si conduceau adminis-
for in Transilvania. Voievozii Transilvaniei nici nu aveau o resedinta stabiles. Ei beneficiau de veniturile domeniilor Ciceu, Ungurasul, Uioara, Cetatea de Balta. si Deua, pe care insa regele le
putea darui si ducilor din Moldova sau Tara Romaneasca. Voievodul incasa o treime din
venitul saris ce se transporta pe Mures, precum si darea boilor sau veiccirituL
sa ne surprinda, fiindca dupes constatarile istoricilor maghiari, numarul ungurilor, la venirea for in Panonia, nu era mai mare de
200.000 de suflete, dintre care numai 25.000 erau combatanti, restul repartizandu-se asupra femeilor, copiilor si batranilor. Marturiile vechi ni-i infatiseaza ca pe o populatie nestatornica, care ratacea pe meleagurile panonice, hranindu-se din vanat si pescuit. Cerceta.torul Petru Vaczi arata ca in vremea inceputurilor, si inca mult timp dupes aceea,
Autoritatea voievodului Transilvaniei era limitata la comitatele mentionate mai sus. Dar si acolo, numarul populatiei unguresti propriu-zise era foarte redus. Aceasta nu trebuie
7 comitate unguresti, cu dreptul de a numi comiti (spans) si personalul din subordine in cadrul autonomiei comitatense. El convoca dicta celor 7 congregatii pentru hotararea
apelurilor de judecata. In aceste diete sau congregatii se alegeau si slujbasii comitatensi. Din cele precedente se vede deci ca elementurunguresc din Transilvania era redus la numarul personalului aplicat in administratie si la clasa latifundiarilor, inzestrati de rege cu mosii si beneficii din veniturile tariff. Ungurii constituiau clasa privilegiata de conducere si de suprafata cu inclinatii feudale imprumutate din apus. Din tagma privilegiatilor faceau parte si membrii clerului ca.tolic, care dispuneau de
misaitoare. Dupes o epoca destul de indelungata de seminomadism, ei trecura la starea de viata statornica. Dupes constatai' lui Istvan
a crea, pe langa plugarimea bastinasd, si o clasd de muloc, ungurii chemara pe sasi in Transilvania pentru a constitui tagma tOrgouetilor si mestesugarilor.
buie sa ne inchipuim ca ungurii, la navalirea for in Transilvania, ar fi populat tara intreaga, fiindca numarul for era cu mult prea mic pentru aceasta. Se stie doar ca din cele opt semintii care venisera in Panonia, numai cloud, Giula si Kende, patrunsera in Transilvania, si nici acestea intregi. Ca natiune cuceritoare au
Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea invazii pe timpul regilor Solomon (1063 -1074) si Ladislau cel Sfant (1077 - 1095). Atacurile pecenegilor furs respinse, dar regii Ungariei, urmand exemplul imparatilor bizantini, cautau sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa le colonizeze in Ungaria, in Dada transilvaneana si in Banat. Politica aceasta de coabitatie reusi,
192
Istoria Romanilor
biseni - Bessenos non paucos - fusesera colonizati in preajma localitatii Mosony de pe malul raului Laitha pentru paza regatului contra teutonilor. Probabil ca acolo era si Tara Bisenilor terra Bissenorum - de care face mentiune cronica notarului. Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul
oritate imperials fata de Ungaria vecina. Seria capeteniilor Banatului este tot asa de fragmen-
regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in Ungaria si se asezasera acolo, pe langa cehi,
taloni, greci, armeni si biseni, adica pecenegi. In
felul acesta, numeroase hoarde de pecenegi furs de fapt colonizate in Ungaria. Rezulta aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu privire la contingentele pecenege din ostirea
ungara, calificandu-le pe cele mai dispretuite si
poata fi incredintata decat unei personalitati de origin etnicd ungureascd. Comitele Banatului, numit si ban, intrunea in myna sa puterea miWard, administrativd si judecdtoreasal pe care o exercita in numele regelui. Ca guvernator al unei mdrci de granite/ la Dunare, in grija sa era paza granitelor si indeosebi a vadurilor marelui fluviu. Leunclavius arata ca atat pe vremea sa,
care ungurii ii numeau bessOny, s-au facut in mod sporadic atat in Dacia transilvaneana, cat si in Banatul timisan. Dovada cea mai bund pentru aceasta ne-o dau toponimicele Bessany - Besendu din judetele Nasaud, Trei Scaune, Tarnava Mica si Timis-Torontal si Pecenevca din judetul Severin, sau sub forma romaneasca de Pisineaga (jud. Hunedoara) si Pecenisca sau Pecenicica (jud. Caras). Ca element etnic aparte, pecenegii au disparut de mult din aceste localitati. Apararea Banatului dadu mult de lucru
regilor Ungarici. In cursul secolului al XI -lea si
al XII-lea, noua marcd de granitd a regatului era mereu amenintata la sud de catre bizantini, iar dinspre fasarit de pecenegi si cumani care
1076) si Ladislau cel Slant (1077 - 1095) aparara cu indarjire Banatul timisan contra
navalitorilor, precum relateaza Cronica pictatet si cea a lui Simon Keza.
Banatul timisan pentru a alunga pe unguri de acolo si a restabili vechea suprematie romans. Regele Stefan al II-lea i se impotrivi insa la Horom (Palanca Noua) si reusi sa-1 respinga peste Dunare. La 1152 porni imparatul Manuel Comnenul impotriva Banatului, avand ciocniri sangeroase cu regele Geiza at H-lea (1141 1161). Urmand politica inaintasilor lor, imparatii din casa Comnenilor incercara mereu sa restabileasca autoritatea Romaniei asupra
Trartsdanublei si Daciei. Pe la finele secolului al XII-lea insa dominatia bizantina la Dunare lua sfarsit in urma infiintarii taratului Asoinestilor.
marturisit de a largi granitele regatului pe socoteala cumanilor - versus Cumanos ut regnum per conversionem eorum delatetur.
Misiunea Cavalerilor era sa creeze la granitele Transilvaniei, dincolo de muntii cu zapada - in confinio ultra montes Nivium -, un puternic bastion pentru regatul ungar - firrnum propagnaculum pro regno. Cava/ern teutoni sosird de fapt in Tara Barsei, pe care regele le-o daruise lor,
Dunare si in Carpati. De aceea, in 1225 s-a produs ruptura intre rege si cavaleri. Acestia furs siliti sa paraseasca Tara Barsei si sa se reintoarca in regiunile baltice de unde venisera.
193
Ion Nistor
Cewalerilor teutoni, el incerca sa obtina prin puterea de convingere religioasa a calugarilor
invaziile pecenegilor, ale cumanilor si mai tar-
ziu ale tatarilor. Trecatorile Carpatilor de la Oituz, Ghimes, Tulghes, Magura, Rolinda si Prislop ofereau navalitorilor malo-altaici din
castiga pentru crestinism pe cei dos principi cumani. La botezul acestora functions ca nas, Bela. Cativa ani mai "tarziu, la 1233, regele Andrei isi insusi titlul de rege at Curnaniei, numita si Cumania Neagra, care era considerata o extindre teritoriala de la est de Olt, intre
invaziile for in Dacia. Pentru apararea acestei granite mereu amenintate, regii Ungariei incercara sa inchida trecatorile prin fortificatii de lemn si de piatra numite prisaci - indagines recurgand din vreme la colonizarea - gyepii gurilor vaii cu elemente vrednice de increderea
for care sa indeplineasca greaua misiune de strajeri si aparatori de hotar - hotarar. Elementele colonizate in scopul acesta de
unguri, dupes cat se spune, de regele Ladislau cel Sfant (1077 - 1095) in mijlocul populatiei daco-romane, se constituiau din secui - Sicula
Carpati si Dunare. Fiul si urmasul acestuia, regele Bela at IV-lea (1235 - 1270) continua
- nume gentilic derivat din Szek-ei, Szikali, ceea ce in ungureste insemneaza peizitor de
Despre originea secuilor din judetele Odorhei (Udvarhelyszek), Ciuc (Czig), Tref Scaune (Horom Szek), Mures-Odorhei (Maros Vasarhely) si Ariesul (Aranyos, Kezdi, Orbai),
hotar, strayer sau grdnicer.
cautand sa-si apropie cat de mult pe cumani si sa-i lege cat mai strans de Ungaria. De altfel, cumani!, amenintati tot asa de serlos de tatari.
Rogerius arata ca, in 1242, regele cumanilor, Kuthen, trimise regelui Bela o solie pentru a-1 vests ca de multi ani lupta contra tatarilor, ca in doua randuri a repurtat chiar insemnate vic-
s-au lansat mai multe parer! fares ca insist istoricii maghiari sa fi cazut de acord asupra vreuneia dintre acestea. Cronicarul Simon
Keza considera pe secui drept urmasi ai hunilor, cats vreme alti scriitori vedeau in
secui fractiuni din sagizi, biseni sau cumani st
chiar urmasi ai gepizilor, un al optulea trib fino-uric care s-ar fi asociat ungurilor in
Atelkuzul pontic si ar fi navalit apoi impreuna
fi
refugiat direct in
Acestea constituiau o comunitate etnica de circa 40.000 suflete, care fired colonizate in
regiunea dintre Tisa si Dunare. Cumanii colonizati in Ungaria ajunsera cu vremea sa joace un rol insemnat in politica Ungariei, contopindu-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu familia Arpadienilor, cum arata numele regelui Ladislau Cumanul (1272 - 1290). Amintirea cumanilor o gasim pastrata in mai multe toponimii din Transilvania.
presupunem ca grupuri de secui din Carpatii moldovenesti ar fi fost ridicati de acolo de unguri si colonizati la granita nord-vestica a Ungariei ca strajuitori - custodes confinorum speculatores - cum sustine unul dintre istoricii maghiari. Se pare insa mai curand ea secuii erau ungurii care constituiau clasa strajerilor
194
Istoria Romanilor
de hotar sau a granicerilor.
Dar oricare ar fi originea etnica a secuilor, vechea for asezare de-a lungul
granitei Daciei transilvanene dinspre Moldova s-a facut numai pe timpul regelui Ladislau cel Sfant (1077 - 1095). Prezenta for in secuime
alesi de multime si judecand dupa normele dreptului secuiesc - jus siculum - si bucurandu-se de largile for libertclti libertas Siculorum.
mentionati alaturi de romans si sasi in expeditia contra Vidinului. De asemenea, ramane bine stability si organizarea granicereasca a asezarilor secuiesti din terra Sebua" cu fruntasi prirnares senores ceilarasi prirnipoli si pedestrasi pixidiari - sau trabanti in frunte. Unitatile secuiesti din ostirea ungara
Comitele comanda banderiile, impartea dreptate si exercita controlul asupra administratiei. Limba secuiasca era privity ca aproape identica cu cea ungureasca, cu deosebirea doar ca ea este mai des varstata de elemente imprumutate de la daco-romani, dintre care multi au si fost asimilati de secui. Impreuna vietuire a romanilor cu secuii este adeverita prin actul de donatie din 1256, prin care veniturile regale de la secui si romeini proventus exparte Siculorum et Olachorum - fury cedate mitropolitului din
Strigomir (Bran). Cronicarul Simon Keza, care petrecea la curtea regelui Ladislau al II-lea (1278 - 1290), arata in cronica sa ca secuii nu train! t numai la
soarele si luna. Comandantul for era comitele secuilor comes Siculorum. Sub ordinele comitelui erau capitaneus exercitus hadmagz azallaskaptany, szeklcaptany Sruhlhauptmann - adica al salasului sau sipei.
colonisti s-a facut cu loturi ereditare cu prilejul ocuparii tariff sicula hereditas et bona primes occupationis. Pe comandantii for - rabonba numiti si major exercitus sau capitaneus, doc-
ses, ci si in munti, impcirtcisind aceeasi soartd cu roma!' uncle amestecati cu ei, deprinserd de la acestia si literele zakuli non tamen in piano Panoniae, sed cum Blackis in montibus confinis sortem habuerunt, uncle Blackis commix literis ipsonuti uti perhibentur. In cursul veacurilor
alegeau ei insist din randurile lor, deopotriva cu juzii duloi - scaunelor for de judecata - sedes, szek - scaune sau sedrii, de
unde derive si numele judetului 71-ei-Scawie Haromzek. Tara secuilor terra Siculorum de care se face mentiune intr-o diploma regala din 1213, se gasea in hotar cu Tara Roma' nilor terra Blaccorum. Ea cuprindea sapte, mai apoi douasprazece scaune. Scaunele aveau juzi sau judeci in frunte. Acestia aveau atributii administrative si judecatoresti si erau supusi
tor -
care s-au strecurat, multe familii de secui, manate de felurite nevoi, s-au raspandit si asupra versantului rasaritean al Carpatilor,
sai, unde traiesc pans astazi, pastrandu-si credinta catolica adusa de acasa. Din cauza limbii cam stricate, amestecate cu multe cuvinte romanesti, secuii din Moldova si
indeosebi din judetele Bacau si Roman, a caror
comitelui secuilor se extindea si asupra Tarii Barsei si Rodnei, ba chiar si asupra regiunilor de la Medias si Seica. In 1442, Tara Barsei fu restituita din nou sasilor. Comunitatea secuilor se bucura deopotriva cu universitatea saseasca de o larga autonomie cuprinsa in asa numita libertate a secuilor - libertas Siculorum. De comitele secuilor se face mentiune numai la anul 1233, dar mai sigur la 1280. Acesta era numit de rege dintre curtenii sai de incredere, urmand in rang indata dupa voievodul Daciei si banul Timisoarei. Comitele comanda contin-
cel Mare. Tanarul voievod, afland despre refugiul ucigasului parintelui sau in Tara
Sacuiasca, trecu muntii si o devasta in lung si
gentele secuiesti din ostire si de la granita. Cancelaria sa constituia instanta de apel in treburile administrative si in cauzele judecatoresti. Juzii judex regius sau judex terrestris
195
Ion Nistor
alatud de moldoveni contra turcilor, sarind in ajutorul lui Stefan eel Mare.
nic avant sub regele Geiza al II-lea (1141 1160) care o extinse in masura si mai larga. si asupra Daciei transilvanene pentru infarirea si
Dupes moartea regelui Matei, situatia secuilor se inrautati simtitor. Voievodul Transilvaniei Stefan Bathory (1479 - 1493) nesocotea privilegiilor secuilor si-i asuprea cu dart grele. La 1493, ei adresard regelui Vladislav al II-lea un memoriu, in care aratau ca multi dintre ai lor, nemaiputand suporta vexatiile comitelui Stefan Bathory care era
totodata sl voievodul Transilvaniei, erau nevoiti sa-si paraseasca vetrele, supunandu-se
aparare coroanei - ad retinendam coronam cum arata o inscriptie de pe vechea pecete din muzeul de la Sibiu. Au fost adusi colonisti ger-
mane din Franconia, si anume din regiunile Eifel, Hundarack si Mosela, dar si din
Luxemburg si Lorena. In partile acestea renane trebuie deci cautata vechea patrie a sasilor din Dacia transilvaneand. Cancelaria regala numea pe noii
iobagiei Domnilor din aceste tad vecine, lot:Ogle care era mai suportabila decat cea
impusa lor de comitele lor. Secuii fugiti din
Saxons sive
secuime se pierdura in numarul ceangailor din Moldova, iar altii se asezara in regiunea Buzaului unde populara districtul numit dupa ei Saac sau Sal cuieni. Regele asculta cererea lor si revoca pe Stefan Bathory din functifie sale, inlocuindu-1 prin Vartolomei Dragfy de Beltek
Theotonici. Ea ii considera drept oaspeti hospites, Geiste. Curia regala ii numea insa Filandres", o denumire care ar indica originea
unora dintre sasi din Flandra, tara dupd care dreptul lor se numea jus flandrense". Ajungand in Dacia, colonistii german' primira loturi de colonizare in valea Somesului si a Bistritei, in regiunea minelor de la Rodna, iar
mai la sud de Tarnave, in regiunea Sighisoara-
Birioc, adica Beltek. El sari cu mai multi razboinici dintre secui in ajutorul cuscrului sau in batalia contra polonilor din Codrul
Cosminului.
- primi hospites regni primira de la regele Geiza largi privilegii, intre care si dreptul de a-si alege liber conducatorii. Ei furs colonizati atat pe domeniile regale -,fundus regius, Konigsboden - cat si pe terenuri
oaspeti ai regatului
in 1554, regele Ferdinand confirms secuilor din Transilvania, anume sa nu plateasca nici o contributie in bani regelui,
avand numai sa dea de fiecare familie cate un ban la incoronarea si la casatoria regelui, precum si cand se va naste mostenitorul coroanei. Secuii sustineau inaintea regelui ca si strabunii lor s-au asezat in Transilvania in timpul lui Atila.
Bauernhof, Gasthof, Pfarrhof etc. Casele sau curtile aveau aspectul unor cetati pentru o mai bung aparare impotriva eventualelor agresiuni.
nese. Hotarul asezarilor sasesti se numea hatar" sau hatiert". In hotarul comunei se ridicau casele numite curti Hof -, ca
viineanit
tuind stitul caracteristic al caselor sasesti, adoptat pe alocuri chiar si de romanii din
In anii 1211, regele Andrei al H-lea (1205 - 1235) chema Ordinul Teutonilor Deutscher Ritterorden - in Dada si-i ceda vaste
Pentru a pune mai bine in valoare teritoriile cuprinse de ei, ungurii incepura curand o larga opera de colonizare. Aceasta fu initiates inca de regele Stefan si continuata cu mare zel de urmasii sal din casa Arpadienilor. Privirile
Burzenland
numita astfel dupd ra.ul Barsa care, strabatand sesul Brasovului, se varsa in
regele ingadui Cavalerilor teutoni de a construe si cetclii de piatra - Burgen in regiunea cedata
196
Istoria Romanilor
Rasnov, Kreuzburg - Teliul s.a. Dar cetatea cea
mai insemnata deveni Cetatea Coroanei KronStadt, in jurul..careia se dezvolta cu vremea orasul Brasov. In anul 1222, regele reinnoi
trictelor Brasov in cele sapte districte sasesti ale Transilvaniei cu toate drepturile si privilegiile lor.
sera sa se foloseasca cat mai bine de ingaduintele regale, consolidandu-si stapanirea in Tara Barsei si in Transdanubia curnanicd si tinzand la completa lor emancipare fata de puterea regard. In urmarirea acestui scop Ordinul se adresa Papei, cu rugamintea de a-i prim" sub pontifica sa protectie, limitandu-se insa numai la cele spirituale. Interventia Ordinului la Roma si politica sa de emancipare de sub suprematia regatului jignira pe regele Andrei peste masura. El considers staruintele cavalerilor pe langa Papa drept act de tradare fata de coroana ungara si de aceea el se vazu silit sa
In 1464, Matei Corvin recunoscu sasilor din Sibiu si Bistrita alegerea comitelui
comitele era numit de rege. Comitele era totodata si primar al Sibiului. La 1473, reprezentantii sasilor din toate aceste 11 scaune au fost convocati in adunare nationals pentru constituirea uniunii sau universitdtii sasilor Universitas Saxorum - ca reprezentanta legala a tuturor colonistilor sasi din Transilvania. Organizarea aceasta unitara fu desavarsita, la 1488, prin diploma regelui Matei Corvin care extinse privilegiile andreine asupra tuturor scaunelor sasesti din Transilvania. Dezbaterile in adunarea provin-
regele se grab! sa le confirme si sa le largeasca drepturile prin asa numitul privilegiu andreian - privilegium Andreanus - din 1224, ce ni s-a pastrat in actul de confirmare, din 1317, remis de catre regele Carol Robert. Colonist!! sasi furs asezati pc domeniile regale fundus regius - in cele 7 scaune Sieben Stiihle ale lor, care erau Schd ssburg (Sighisoara), Broos (Orastie), Muhlbach (Sebes Alba), Reussmark (Miercurea), Teschkirch, Schenk (Seica) si Reps (Cohalm). Sasii din aces-
pulus", principiu care sta la baza universitate sasesti uniuerSitas Saxorum. In fruntea acestei comunitati statea comitele sasilor comes Saxorum Comes Cibinensis Sachesegraf Konigsgraf - care era numit de rege si mai tarziu ales de comunitate pentru administrarea
politice si culturale si pentru impartirea dreptatii in ultima instants. Comitele sasilor avea responsabilitatea in fata regelui de o dare anuala de 500 de marci de argint. La razboi, sasii erau obligati sa trimita un contingent de 500 de soldati inarmati si intretinuti pe socoteala lor. Dar aceasta numai in cazul cand razboiul
te sapte scaune sedes Saxonum erau supusi unei capetenii nationale, comitele sasilor Sachsengraf cu resedinta la Sibiu, bucuranduse de dreptul de a-si alege judecatorii si preotii lor. Dupa aceste sapte scaune asezate fiecare
in jurul unei cetciti - Burg - sasii au numit Transilvania in limba lor Siebenbilrgen, latineste Septemcastra, car slavoneste
Semgorod. Numele de Siebenbirrgen it intalnim
comandantul armatei de operatic. La expeditlile militare dincolo de hotarele tariff sasii participau numai cu 100 de luptatori cand comanda regele si cu 50 cand comanda era incredintata unui loctiitor al sau. Litigiile mai mica dintre sasi be judecau juzii lor national" numiti
de remarcat faptul ca numirea aceasta n-a gasit un sinonim si in limba romans. La cele sapte scaune de la inceput s-a
197
Ion Nistor
de Iartcu Sibiceartul, sub care se intelegea Iancu Voda din Hunedoara. Loturile cu care colonistii sass fusesera improprieta'r. iti trecura in proprietatea lor. Ei se mai bucurau de libera folosinta a padurilor, a pa*unilor si a apelor curgatoare din cuprinsul regesc conferit lor. Sasii isi alegeau liber preotii si dascalii lor, bucurandu-se astfel de cea mai
larga autonomie politics, culturala si economica si administrandu-0 singuri bunurile lor. Episcopul Napragi arata la 1600 Ca
tea lor administrator! numiti can.esi", ca sa judece pricinile dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea noilor stapani cu produsele tarii care consistau in cal si alte animale, arme
Dade!. Hanul Cadan impart! tara in mai multe circumscriptii administrative, punand in frun-
stituerunt canesios, id est balivos qui justitiam facerent et eis equos animalia, arma, amnia et vestimenta utilla procurarent. Magistrul Rogerius, care ne relateaza aceasta, se adapostise insusi in casa unui asemenea canesius", care avea sub autoritatea sa aproape o mie de case - et sic procurator meus de istis dominis erat unus et pene milllis villas regebat.
canesii - erant canesii fere centum. Daces erau circa 100 de cneji si fiecare diriguia - regebat -
numeroasa, find adapostita in 100.000 de case. Populatia ducea o viata panica, se aduna pe la targuri pentru schimbul produselor lor i fiecaruia i se facea dreptate -
cate o mie de case, rezulta ca sub autoritatea cnejilor traia in Dacia o populatie destul de
pacem habemus et fora iuxta urticuique justitia servabatur. Dupes relatarile lui Rogerius, qualibet septimarta- iar el nu pierdea niciodata
salbaticie asupra Daciei transilvanene, arzand orasele Oradea, Z,alciul, Alba-lulia, Clujul si
raspandind pretutindeni foc si paijol in urma lor. Un alt grup de tatari isi deschisera drum prin munti si codri - per alpes et silvas - cu ajutorul purtatorilor de securi - securigeri spre Rodna si se aruncara cu furie asupra targului Rodnam quoddam oppidurn - precum si asupra Bistritei. Descriind scena dramatics a acestei treceri, arhidiaconul Thomas arata ca muntii fumegau, brazil trosneau risipindu-se in cenusa, fiarele salbatice ingrozite paraseau ascunzisurile lor din codrii sl sihle, iar acest prapad al firii prevestea furtuna care venea sa
198
Istoria Rombilor
care tatarii biruitori o gasira si o aplicau pe
actele lor, Suprematla tAtara asupra Ungariei si Transilvaniei dainui trei ani de zile, 1241 1243 - manserat Tatari in regno Hungariae tribus annis. Urmasul lui Ladislau al IV-lea pe tronul
Arpadienilor fusese fiul sau Andrei al HI-lea (1290 1301). Cu moartea lui, intamplata la 14 ianuarie 1301, se stinse linia barbateasca a dinastiei Arpadienilor. Regele Andrei lasa in
si-1 incoronara rege al Ungariei si duce al Daciei transilvanene. Un alt grup de unguri aduse pe principele Carol Robert de Anjou,
cobordtor din linia colaterala a Arpadienilor, si-I incoronara la Zagreb. Intre cei dot pre-
voievodul Daciei transilvanene Ladislau Kan. Influenta politica a voievodului dacic era asa de mare, incest principele Otto venise in Dacia pentru a cere in casatorie pe fiica lui Ladislau. Cererea sa fu insa refuzata, iar petitorul facut prizonier si incredintat voievodului roman din Transilvania Transalpina de paza. Prin dispa-
ritia rivalului sau, principele Carol Robert castiga partida, fiind recunoscut la 10
inlocuiasca pe Arpadieni. Regele Carol Robert (1307 1342) isi incepu domnia in conditiile cele mai grele, avand de luptat cu atotputernicia magnatilor feudali. El mai avu de sustinut
t
51: 'e
V1
."(:,7
;;!..4.,..t,..r.)
igt ;hit:4 r
rt.
Lf).
1
.
evitrt=, I.
r
Er
d
-fa
.
. 4'4414
41r r.g)
Sttrl
rt
Akr.,
A;
..
,;
AL,
fera.
ti
r.
'
_
.
r
i4
'
P..
r..E
TA
'
,
7.
I
"A
..tr.. r w1
199
Ion Nistor
Capitolul IX
3. Traiul dupe dreptul roman; organizatia romineasca in cnezate si voievodate 4. Romanii ca proprietari de pamant si ca membri al dietei transilvanene 5. RAscoala tarineasca din 1437 6. Uniunea ungurilor, sasilor si secuilor de la 1437 7. Emigratiile romanesti in Slovacia, Moravia si Po Ionia 8. Problema bolohovenilor 9. Cauzele emigratiilor romanesti 10. Viata religioasa. Exarhatul Plaiurilor si Stavropighia de la Peri
1. Aservirea romanilor de cAtre ungurii navalitori
Ungurii au adus initial pe voievozii Daciei in raport de vasalitate, in urma unor lupte grele si indelungate, pentru ca ulterior sa-1 inlocuiasca prin demnitari desemnati de
rege ca voievozi ai Daciei transilvanene sau cu bani al Timisului. Noii cuceritori isi rezervara pentru al for locurile innate de comanda, fara a putea exercita o influents mai serioasa asupra vietii sociale si economice din cauza ntundrului
Dunarii
multumindu-se sa trimita acolo numai elemente de conducere, pe care be inzestrau cu vaste latifundii pentru traiul for luxos. Ei nu gaseau in randurile propriului neam elemente
suficiente pentru sporirea populatiei din Dada.
de vaste care ajungeau de la Tisa pans la poalele Alpilor rasariteni si pans la Sava,
atunci intelegem mai usor ca asezarile for in Daciile carpatine nu puteau fi, precum nici
n-au fost decat sporadice si reduse la capeteniile cetatilor si ale comitatelor. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat nu trebuie sa scapam din
De aceea, incredintara paza granitei dinspre rasa& secuilor, pe care ii asezara acolo, si chemara colonisti germani ca sa intemeieze orase si sa ridice cetati de aparare. Pentru a acoperi intrucatva insuficienta for etnica de a
coloniza vastele teritorii cuprinse de ei, ungurii se resemnau in vremea aceea invocand deviza politica a regelui Stefan eel Sfant ca slab sifragil este regatul cu o sigura Umbel si cu o singurcl lege - uniusque liguae, uniusque moris, regnum imbecile et fragile est. Prin trecerea suprematiei politice
ungurii le suferisera in cursul necontenitelor lupte cu tarile vecine, cum erau Germania si Romania, adica imperiul bizantin, precum si cu gintele barbare ale pecenegilor, cumanilor si tatarilor. De aceea, nu este nici o mirare daca ungurii in Dada si in Banat nu erau reprezentati decat printr-un nurneir foarte redus de privilegiati care primeau mosii intinse si formau clasa feudalilor, beneficiary a tuturor drepturilor politice si a avantajelor sociale si mate-
readusa in starea in care se gasea sub suprematia hunica, gepidica si avard. Ungurii nu au
gasit Daciile desarte si nelocuite - deserta et inhabitata - precum credeau unit, ci dimpotriva locuite, cultivate si aparate de provincialii daco-romani care, ca element ethic, autohton au perseverat pe mosifie for strabune,
200
matia ungureasca, contingentele romanesti, alaturi de cele sasesti si secuiesti - associatis Saxonibus, Olacia et Sicutis - luara parte la expeditia contra Vidinului din 1210 de sub
comanda comitelui Ioachim
lingvistice mai not au putut constata un bloc de 400 de cuvinte in tezaurul de cuvinte dacoroman care nu se gasesc in dialectul macedoroman, o dovada pentru dezvoltarea independents a limbii daco-romane. 0 singura exceptie in privinta aceasta o face Cronica anonirnd. a
Tar". Romanesti, care pastreaza." vechea tradiye
Tevachinus - al
Sibiu lui. Intr-un act din 1214, romanii din Maramures apar ca strajeri ai codrilor custodes silvarum. In 1288, roman!! din paryle
Sibiului apar ca nobili alaturi de unguri, sasi si
fi
pribegit spre
miazanoapte, trecand Dunarea si descalecand la Turnu-Severin. Or, traditia aceasta nu dal decat reminiscentele istorice despre cuceririle romanilor in Dacia, trecand pe podul lui Traian
romanilor, adica cnejii si voievozii, ingrosara randurile nobilimii unguresti, asimilandu-se cu aceasta si bucurandu-se de privilegiile ei,
lipsa totals a marturiilor istorice, s-a recurs la ajutorul speculayilor filologice care, oricat de
gari, sarbi si croati, care in secolul al WI-lea constituira o zona slava compacts ce se intindea de la tarmul pontic de la Varna pana la obarsia Savei. Prin inchegarea acestei zone etnice slave, latinitatea de la Dunare fusese rupta in cloud si anume in grupul daco -roman
fiecare din ele s-a dezvoltat independent, in felul ei, astfel ea nu este nevoie de a importa elemente etnice din sud pentru a explica anumite fenomene lingvistice care s-au dezvoltat la daco-romani. Si aceasta, cu atat mai putin, cu cat arguyile filologice nu se pot rezema pe nici un element cronologic care sa indice timpul in care s-ar fi produs anumite fenomene in struc-
din Carpati si grupul macedo-roman din Balcani. Grupurile acestea etnice au ramas
pana astazi despartite unul de altul prin mase campacte de bulgari, sdrbi si croati. Istoria nu cunoaste nici o epoca in care ambele grupuri, slave sau valahe s-ar fi unit candva politiceste
sau ar
fi
vechea legatura teritoriala dintre ele. Bogata literature 'storied bizantina nu ne aduce nici o
201
Ion Nistor
regelui Bela al II-lea, aflam ca la venirea for in campia Tisei si a Dunarii, ungurii gasira acolo o populatie compusa din slavi, bulgari si viachi Blacchi ac pastores Rornanorum. Iar in vremea in care ungurii navalitori duceau o viata nestagersitcl acolo
tern. Actul de donatie din 1223 pentru manastirea Carta ()ud. Fagaras), care fusese
inzestrata de regele Andrei al II-lea cu mos!'
int_inse luate de la vlahi exemptam de Blaccis.
- confirrnamus terram
Cronicarul Keza afirma ca secuii deprinsesera literele de la concetatenii for vlahi Blackis commixti litteris ipsorum uti perhibentur. Or, cum ar fi putut secuii sa deprinda in
secolul al XEII-lea literele de la niste emigrant! din Balcani sositi de curand in Dada? Nu mai
lingvistic, social si economic care militeaza pentru continuitatea elementului daco-roman in Carpati, flindca pentru oamenii de buns
credinta cele insirate mai sus sunt suficient de
convingatoare.
Ei sunt semintiile geto-dacice din Carpati, chemati la o noua viata politica si culturala prin adoptarea limbii si civilizatiei latine. Ei
n-au parasit niciodata pamanturile for mostenite inca din epoca preistorica, ci au persistat neintrerupt aid din timpurile carunte ale lui
Dromihete, Buerebista, Decebal si Traian, pana in timpul de fata. Romani! au supravietuit tuturor barbarilor navalitori,
politics. In mijlocul na'valitorilor de toate rasele si limbile ei si-au conservat fiinta for etnica,
lasand timpului ragaz sa be aduca mereu stapani .pana la propria for emancipare
asimiland, gratie neintrecutei for vitalitati, si absorbind elementele slave care mai ramasesera in randurile lor. Ei au trait in traditiile politice romano-bizantine pastrand constiinta apartenentei for la imperiul roman, neincetand nici o clips de a se numi ei insist rornani, cad numele de vlahi le-a fost impus de vecini. Ei considerau teritoriile locuite de ei ca part! din
Romania si de aceea ei be si numeau Romani!, iar strainii Vlahii. De altfel, starea aceasta de lucruri era recunoscuta si de contemporani.
Procesul de contopire etnogenetica a elementului dacic autohton cu elemente romane cuceritoare it gasim expus in raportul umanistului Iranquillus Andronicus Dalmata Tranguriensis din 1534, care sustine ca in urma connubiului
numai 49 de acte se refers la Dada transilvaneana, restul privesc Ungaria si celelalte tari anexe. In noua editie a documentelor transil-
ingaduit de constitutia antoniana intre autohtoni si colonisti s-a plarnadit o gintd din
douci
contopindu-se
fenomenul linguogenetic, care gasi cuvenita expresie in limba romans rustled, care apare
Istoria Romanilor
stapana lumii, de unde au fost adusi si colonizati in partile acestea ale Daciei ca sa fie o stavila contra incursiunilor dusmane in
romani - ab ipsa rerum domina urbe Roma oriundi, et in una illius Daciae opulentissima parte, ad arcendos finitimorum nostrum in provincias Romanas incursiones, collocatos esse, constat, wide nunc quoque sua lingua Romani vocantur. Capitanul Giovanandra Gromo raporta,
dura vechile for atributii politice si militare, resemnandu-se la rolul modest de reprezen-
de ei se chearna romana sau romaneasca - si chiama Romanzs o romanescha - si ca este o limba Latina macaroneasca - un Latino maccaronesco.
o realitate istorica, care nu poate fi inlaturata nici prin combinatii savante si nici printr-o
fapte.
bucurau si de anumite privilegii de nobili. Din cauza largilor for atributii judecatoresti, voievozii roman! apar si sub numele de
Voievozii care se ridicau prin alegere din randurile cnejilor stateau sub controlul
sustinut. Nici pretinsa lipsa de cuvinte de origina germana in limba daco-romana nu mai poate fi invocata in mod serios drept dovada contra persistentei romanilor in Transilvania si Dada, intrucat cercetarile filologice au putut constata un numar de cuvinte paleogermane in limba romans.
raspundeau fata de autoritatea de stat pentru prestatifie in bani si in natures. Ei prezidau Comunitatile Romanilor - comunitas Valahorum. Despre o asemenea comunitate din comitatul Bereghiului se aminteste intr-un
privilegiu regal din 1364, prin care se confirma dreptul Comunitdtii vlahice din Beregh de a-si
3. Traiul dupli dreptul roman; organizatia romaneasca in cnezate si voievodate Ca populatie autohtona supusa de
unguri, romanii nu s-au bucurat de privilegii
203
alege, potrivit vechiului for obicei, dud sau voievozi, drept "pe care it an si alti valahi din Marcunures sau din alte pd rti ale Ungariei, cu
atributia de ajudeca pricinile dintre Valahi si de a percepe veniturile regale" - quod eciam aly
Ion Nistor
regele Ludovic cel Mare ingadui vlahilor din partile Nasaudului de a-si alege juzi sau judeci din randurile Tor. Intr -un act din 1223 se aminteste de "cneji' din Valea Rodnei". La
1299, apare Maiiritiu ca voievod de Maramures, iar la 1303 se pomeneste de fiul sau Nicolai in
districtus olahales Halmaj, Capolna, Csucs Varfurile, KorosfO, Aranag si Cladova. In 1404,
district cadeau si cnezatele Vascclu, Beius, Ceica si Bella Un al doilea district romanesc
romanesti se gaseau si in comitatele Bihor, Scilaj si Satu Mare, dar indeosebi in Mara-
nului din padure, precum si cu exploatarea bogatelor zacaminte de sare, de care aveau
nevoie nu numai ei, dar ci si popoarele vecine de la miazazi si de la apus. In regiunile aurifere din Muntii Apuseni, roman!! traiau si din maci-
supuse autoritatii comitatense ci numerosilor voievozi ales' din localnicii roman, care judecau procesele, aplanau neintelegerile si conduceau...gloatele in razboi.
sitas Kenesiorum de districtu Hatzag. In anti 1366 si 1444 se face mentiune de Districtul Hunedoarei de districtu Hunyad. In 1534 se
pomeneste de judecii, juratii si de toti colonii si locuitorii districtului, orasului si cetcltii Hunidoara judices, jurati ac universi coloni et inhabitatores districtus, oppidi et castri Hunyadiensis. In mai 1371, se amintea de universitatea cnejilor si roma' nilor din cele 4 scaune ale districtului cetcitii Deva - universi Kenezii et
de latifundii cu targuri si sate, si aceasta nu numai in Maramures, ci si in regiunile vecine de la Satu Mare, Salaj, Oradea s.a. Episcopul Napragy arata Ca Inca inainte de domnia lui
Mihai Viteazul, numerosi roman! posedau bunuri rurale in Transilvania - iam antea non nulli Valachorum bona aliqua posedeleant. Voievozii si cnejii romans ca mosieri faceau parte din nobilimea privilegiata a tarii dupes
204
Istoria Romanilor
conceptiile feudale ale timpului, luand parte si
apelor care manau morale si pivele satesti, precum si desfacerea - propinatio spirtoaselor
Turda, hotarase pentru cazul ca judecatorii comitatelor ar incheia procese verbale false
impotriva vreunui nobil roman, acest nobil va putea sa probeze impreuna cu alti trei nobili falsitatea acestor procese verbale - Et hoc idem etiam de Valachis Nobilibus est intelligendum
serviciul militar, cum s-a vazut din participarea lor la campania contra Vidinului din
1210, roman!! nu puteau sa nu aiba, alaturi de
erau rezervate proprietarilor de sate si mosli. Satenii mai erau obligati sa aduca la curte, la anumite sarbatori, ca la Pasta, la Craciun etc., si anumite daruri din produsele gospodariei lor. Prin articolul 70 din Constitutia din 1298, la a care! votare luasera parte si reprezentantii nobilimii romanesti, satenii erau liberi de a se muta de pe o mosie pe alta, cu un cuvant, ei nu erau "lipiti pdmantu/ui." - glebae adscripti. Dispozitia aceasta care garanta satenilor libera migratie sau mutarea de pe o mosie pe alta, suferi insa in cursul timpului o sensibila modificare in favoarea satenilor care doreau sa se mute pe alta mosie. Acestia trebuiau sa achite mai intai toate datoriile lor fata de proprietar si
dieta din Alba Iulia, pentru ca impreuna cu sash si cu secuii sa colaboreze la revizuirea statutului transilvanean - quod cum non universis nobilibus Saxonibus, Sylculis et Olachis in pertibus Transiluanis apud Alban Iuliam pro reformation status eorundem congregationem cum eisdem facimus. Participarea romanilor la lucrarile dietei transilvanene, alaturi de
unguri, secui si sass, este adeverita si prin diploma regala din 6 mai 1355 publicata in
toate interventiile regale asuprirea si apasarile proprietarilor atotputernici asupra taranilor continuara sa se produca.
Codex Diplornaticus Andejuvensis si nereprodusa in recenta publicatie maghiara: Documenta historian Vnlnrhorum in Hungaria illustrantis usque ad annum 1400 p. Chr. Intr-o adresa catre Papa, din 1412, regele Sigismund amintea de promiscuitatea gintilor si limbilor
La sfarsitul domniei regelui Sigismund se produse o mare tensiune in raporturile dintre tarani si proprietari. Tensiunea aceasta fusese provocata de episcopul catolic de AlbaJulia Gheorghe Lepes, care indeplinea totodata si functiunea de vice-voievod al Dade! transilvanene. Acesta ceruse satenilor de pe intinsele domenii episcopale sa plateasca deodata pentru trei ani toate darile cuvenite episcopiei, pe care el neglijase sa le ridice anual. Dar si mai
proprietarului pentru hotarul satesc dari in bans - census -, dijma - nona - din produsele
lor agricole si din animale si prestandu-i anumite zile de claca pe an. Folosirea padurilor, a
mult, el cerea ca aceste dart sa fie platite in noua monedd forte si nu in bani prosti din vechea moneda cu valoarea scazuta. Satenii
reclamanti ba'tura la toate usile, dar ei be gasira
205
Ion Nistor
proprietarii trebuira sa renunte la dijma de grane si vin. Dupe achitarea teragiului care
proprietari, tar' anii erau liberi de a se muta de
incerca sa impiedice asemenea mutad sa fie pasibili in pedepse in bani pans la trei marci.
Vaduvele aveau dreptul sa se bucure de succesiune asupra averii sotilor Tor, plaind numai o oaie la trei ani. In lipsa de succesori legitimi, se vor respecta dispozitiile testamentare. Censul
la ungurii din Dacia transilvaneana precum patrunsese noua credinta si la secuii de dincolo de Carpati, din Moldova. Conciliul de la Basel delega la 1436 pe inchizitorul Jacob de Marchia, in Dada transilvaneana, pentru com-
Stefan, precum si o cable de ovaz, sase turte tortae - si un pui de gains. Claca se hotareste cu cote o zi de lucru de fiecare cap de familie, fie la coasa sau la secere, precum si ajutorul cuvenit la dresul morilor si al pivelor. Dijma
feudali cuprinse curand in vartejul ei si pe taranii roman!, care erau supusi la aceleasi
asupriri si impilari ca si conlocuitorii for cato-
tatea taranilor din satele Tor. Actul de intelegere prevedea ca delegatii obstiilor sau comunitatilor taranesti erau indrituiti de a se intruni in fiecare an inainte de Ispas, inaltarea
intereselor for de class, adica de a se constitui in obstii, comunitdti comunitas sau universitetti universitas - aparte, cuprinzand pe toti midi cultivatori pe pamant. Taranii din fiecare sat constituiau comunitatea for aparte, cu cote un cdpitan in frunte, cum erau capitanii Mihai Romei nul din Viragosberek, Benedict Gazda din Diod, Mihai din Caw s.a., care purtau la chimir tratatul formal incheiat intre nobilii si comuni-
se compunea din trei persoane si anume: din capitartul ei si din 2 bedreini desemnati de
comunitatea fiecarei localitati. In nedeia aceasta taraneasca, delegatii raportau asupra felului
cum se aplicau dispozitiile convenite fats de taranime si se faceau reclamatii contra nobililor contravenienti. Dace se dovedea ca vreunul dintre nobili nu respectase conventia,
206
Istori a Romanilor
el nu avea drept ss ceard apararea asociatilor sal din clasa nobilimii. Dupes cum vedem din
politice de class avand statutul ei, care sa se intemeieze pe vechile hrisoave ale regelui Stefan cel Slant, iar daces acestea nu s-ar mai gas' atunci sa se alcatuiasca un nou statut de dreptate in intelegere cu celelalte start gata de a apara tam cu arma in mans, la chemarea voievodului sau a vice-voievodului transilvanean.
corpuri politice aparte, numite obsti sau universitati. Nobilimea romans facea parte din obstia ungureascd Universitas Hungarorum et
Valachorum. Secuii isi aveau universitatea for
voievodul Transilvaniei; in fruntea universitatii secuiesti statea comitele secuilor, iar in fruntea celor 7 scaune sasesti statea comitele scisesc,
toti trei numiti de rege dintre oamenii sai de incredere. Alegerea comitelui sasesc si a celui
apararea drepturilor for urbariale. Dar cum aceste drepturi nu puteau fi mentinute si
aparate farce ajutorul autoritatii de stat, nobilii celor trei natiuni privilegiate, uniti freiteste fraterna unio -, intre ei primira in statutul for dispozitii privitoare la apararea sfintei coroane contra oricui, manifestand solidaritatea for fats de once inadversitate si dusmdnie alicuius hostilitatis irnpugnatio seu controversiae cuiuscumque conditionis deci si contra taranimii.
lance Hunedoreanul, ajunsesera la cele mai inalte demnitati in stat. Patura conducatoare romaneasca, care imbratisase religia catolica
fu complet absorbita in randurile nobilimii feu-
nobilirnii
vremuri mai recente. Cei putini rezistard, cei multi cedars presiunilor politice, dar mai ales
ungare, secuiesti si sasesti se intrunisera, sub scutul comandantilor transilvaneni, in mare adunare la Caper-Ina, reinnoita la 2 februarie
1438 la Turda, pentru a proclama unirea celor fret natiuni unio triwn. nationum - pentru apararea intereselor si pronomiilor for feudale,
Dar, desi natiunea romans nu fusese cuprinsa in "uniunea frateasca" a celor trei natiuni, prezenta ei in Transilvania si impor-
centra fortele si isi intari pozitiile contra taranimii. Conventia ce fusese consimtita, la 6 iulie 1437, de feudali sub presiunea imprejurarilor, fu supusa, la 6 octombrie din acelasi an, unor
207
Ion Nistor
revizuiri din partea proprietarilor de mosii. Dares anuala in bani fu fixata proportional
la curte in trimestre. Termenii de plats coincideau de regula cu marile praznice ale anului
natiuni privilegiate se prevazuse insa ca la paza cetatilor sa fie aplicati numai iobagi de
sange unguresc jobbagiones hungarici angvi-
domeniile tor. Impricinatii aveau insa dreptul de apel la autoritatea de stat. Claca ramase fixata la o zi de munca pe an. Mutarea de pe o
mosie pe alta era libera. Se stabilise insa ca taranii care, in timpurile acelea tulburi, parasisera mosiile fara invoire din partea acestora -
habita licentia - si fard sa fi plait haraciul, sa fie siliti sa se reintoarca la vechiul proprietar. In viitor obtinerea acestei invoiri era obligatorie. De asemenea, ramase sl serviciul in armata, ramanand ca nesupusii la chemarea la oaste sa fie judecati si osanditi ca sperjuri si tradatori. Acestea find noile dispozitii din statul urbarial al Daciei transilvanene, ele furs puse imediat in aplicare, ramanand ca taranii recalcitrant! sa fie osanditi cu asprime. Asa fu
unul dintre conducatorii taranimii, iar alt! 9 tovarasi ai sai furs trasi in teapa pe dealul din fata Turdei. Astfel, fu potolita rascoala taraneasca prin pedepsele cel mai drastice ce
se aplicau.
nile muntoase si sunt supusi, parte principelui, parte nobililor acestei teiri_ Dyma nu o pldtesc nici din bucate si nici din animate de orice fel. Dupd religie ei sunt schismatici. Din cauza lirnbii strdine ei numai cu greutate pot fi convertiti la credinta catolicei. Ei sunt utili fiindcd pot fi stilt la once serviciu."
Consecintele acestor masuri de reprimare gasira expresie intr-un val masiv de emigrare a elementului romanesc peste munti, in Polonia. In intervalul de 40 de ani, de la 1438 - 1478 luara flinta., in starostiile poloneze de la nordul Carpatilor Padurosi, nu mai putin de 71
prawo woloskie. Din actele de slobozie sau locatie ale acestor sate se vede limpede ca intemeierea for nu se datoreste unor postori nomazi si nici mult trambitatei transhumante, ci unor sateni cultivator! pe pamant, alungati de la vetrele for strabune de
vitregiayremurilor si urgia stapanirii feudale.
jus
dul Menumorut, a carui rezistenta eroica fu infranta de navalitori. In granitele voievodatului lui Menumorut erau cuprinse regiunile
Daciei Porolissense cu Bih.orul, Sdlajul, SatuMare si Maramuresul, dar si vaste regiuni dincolo de Tisa din Rusia Subcarpatica si Slovacia de astazi. Populatia din aceste largi meleaguri muntoase si paduroase era foarte amestecata, compunandu-se din daco-rorntu- slovaci si
rust. Caracterul acesta poliglot al regiunii
In stransa legatura cu obligatiile militare ale satenilor - rustic! colonisti, sta si numele for de iobagi, un termen care, precum s-a aratat mai sus, deriva din ungurescu job, razboi, bag, conducator, corespunzand romanescul voinic. La inceput, iobagii constituiau
impestritat mai apoi si cu alte elemente etnice s-a pastrat neschimbat in decursul veacurilor
208
Istoria Romarfilor
secolul al XV-lea.
populatia romaneasca se vazu nevoita sa-si paraseasca vetrele strabune si sa-si caute o
noua patrie. Din partile acestea au pornit cete numeroase de :talani roman!, pentru a cauta in
Slovacia si Moravia si Polonia, conditii de viata mai bune si mai omenesti. Prezenta romanilor
zonier a unui roman cu ocazia cuceririi localitatii Murany. In corespondenta dintre autoritatile din Bardiov si Plawecz, din anii 1460 - 1470, sunt mentionati romanii din acea regiune. In 1437, castelanul din Torna
in Carpatii Padurosi a lasat urme nesterse in toponimia acestor lanturi de munti, precum arata numele piscurilor ca Scrisori, Argeluta,
Baltag, Berbenescul, Brusturi, Cerbul, Chicera, Cucul, Dragosa, Dulcita, Ferescul, Gurgulatul,
Ledescul, Mcigura, Muncel, Lunga, Neagra, PcItrarul, Pietrosul, Poiana, Rcidescul, Rodul, &lig], Sem-aura, Stramba, Traian, Tunsul,
Voscul s. a.
ca emigratia romaneasca se produsese de la rasarit spre apus in cloud directiii una de-a lungul coamei Beschizilor si Carpatilor prin
comitatele Saris, Zips, Ziptaz si Orawa, iar alta de-a lungul Tatrei Midi, prin comitatele Gemer, Altsohl (Zwolen), Thurocz (Turec) si Trencin de la granita Moraviei. In Beschizi gasim numele orasului Meizeiriciul Valah - Vlaska Mazeric situat la confluenta Becvei de Sus si Becvei de
datorita acestei masive migratii romanesti. Asezari vechi romanesti se mentioneaza la 1435 intre cetatenii targului Bardiov (Bartfeld), de la izvoarele Top lei, un Barthes
ales cuvinte din indeletnicirea padurareasca precum: sodas, coliba, pastyr (pastor), bacia (bad), galeata (galeata), vatrd, urdd, glagd
(gluga), hotar, kerdel (card), mosor, zynkita (jintita) taliga (talanga), pistruki (pistrus), comutd, murgand, meriruid, strung& rydicat, adica ridicarea stanei, clog (chiag), brinza (branza), s.a. Urme vizibile de influents romaneasca gasim si
"Walachii de
Makowice" se dadeau la jafuri si hotii de cai. In acelasi an se aminteste de "Walattii castrorum Rechnava, Brzezowicze si Muszina". In 1452,
roman!' acestea au putut ajunge in pribegia lor pang in Moravia. Dar in nici un caz originea lor
209
Ion Nistor
poata fi puse in valoare. Regiunile impadurite
vlaha.' nu poate fi contestata., intrucat et insist se numesc cu mandrie vlahi, declarand ca "Noi
ny sme nasi suntem Valahi de ai nostri" Wrist. Asezarea romanilor in Slovacia s-a
facut la chemarea proprietarilor de mosii care aveau nevoie de oameni harnici si priceputi pentru cultura ogorului dar si pentru cresterea vitelor, indeosebi a oilor si caprelor. De aseme-
elemente straine din alte tan care sa intemeieze colonit sau slobozii, cum se mai
bau in temeiul privilegiilor de fundatie sau
locatie ce emanau de la regii Poloniei.
Ajungand in posesia unui asemenea privilegiu de slobozie, proprietarii de mosii, clerici si mireni, chemau oamenii din alte tart
sa vina si sa se aseze pe domeniile Tor. In cele mai multe cazuri erau insisi regii Poloniei cei
Liov, Halicz si Skala, cu ramificatii usoare asupra starostiilor mai indepartate de granita
ca Sacz, Chelm, Zamek, Lubaczow, Kamenka, Drohobicz, Grodek, Lubomir si Horodlo. Primul val masiv de emigrant' romani s-a revarsat in
care chemau colonist' roman' pe domeniile regale. Bejenarii care doreau sa se aseze pe
numea cneaz sau chinez. Cele mai multe slobozii romanesti din Polonia, fondate pe temeiurile dreptului romanesc - jus volachicum consuetudo Valahorum
infiintare insa nu ni s-au pastrat. Daca s-ar admite chiar ca intre descalecatorii acestor
slobozii dupa dreptul romanesc s-ar fi strccural si elcmente etnice de origine slovaca sau rusa, roman totusi un numar considerabil de roman! care, manati de felurite nevoi, si-au parasit brazda stramoseasca pentru crea o
de teren mai mare, si demnitatea de sef sau primar at satului pe viata si cu dreptul de transmitere a acestei demnitati asupra succesorilor sal.
Atributiile cneazului in calitatea sa de conducator pe viata at sloboziei erau aproape identice cu drepturile cnejilor si voievozilor
s-au pastrat, se vede lamurit ca in fenomenul acestei emigrari n-au fost atrasi asa de mult
fi
Polonia si sa-si intemeieze acolo casa si masa. In Polonia, ca de altfel pi in Tara Romaneasca si Moldova, proprietarii de mosii aveau nevoie de brate de munca pentru ca latifundiile for sa
210
Istoria Romanilor
atacurilor si incursiunilor din afard. In cursul veacurilor, bejenarii romani care se asezasera in Polonia pierdura privilegiile for dupa dreptul romanesc, asirnilandu-se
tul romanesc. La invocarea acestui argument s-a scapat insa din vedere ca intre data actului de locatie pentru slobozia de la Bolechova din 1472 si mentionarea bolohovenilor din letopisetul lui Ipatie, din anii 1150 - 1257, este o prea mare diferenta de limp, pentru a putea
justifica pretinsa legatura intre slobodnicll roman! de la Bolehov si intre semintia bolohovenilor de la obarsia Bugului. In sprijinul acestea ipoteze s-a mai ridicat si faptul ca bolohovenii aveau in fruntea for un cneaz, deci o demnitate identica cu aceea de
ar putea scoate la iveala unele particularitati locale provenite din etnicul romanesc de pe
vremuri. Colonizari cu romani se faceau, de altfel,
cneaz in fruntea colonistilor de la Bolechov. Suslinatorii unei asemenea identitali aparente scapa insa din vedere ca seminliile slave din Ucraina aveau in fruntea for cneazi si marl
aveau nimic comun cu cnezii coloniilor dupd dreptul romanesc din Polonia. Din consideratiile acestea, pretinsa romanitate a bolohovenilor
din Ucraina nu poate fi sustinuta in mod serios. Ipoteza aceasta cade de la sine,
deopotriva cu multe alte din epoca roman-
8. Problema bolohovenilor
In timpul in care emigrarea romaneasca
Maramures si Bereg au mai fost bantuite de lupte aprige pentru domnie intre Zapolya si pretendentii habsburgici la tronul Ungariei.
Dupa catastrofa de la Mohacs din 1526, voievo-
in Polonia nu era inca suficient studiata si in care nici cele 243 de privilegii de localie sau fundatie a sloboziilor dupd dreptul romanesc din Polonia nu erau inca bine cunoscute, s-a crezut ca aceasta colonizare s-ar fi extins in secolul al XII-lea adanc in Ucraina 'Ana la izvoarele Bugului, constituind neamul numitilor bolohoveni, de care face mentiune o veche cronica ruseasca intre anii 1150 1257. Din simpla asonanta a numelui de bolohoveni cu cel de valahi s-a crezut ca bolohovenii erau
Severinului, districtul Mehadiei, de bunurile sale, pentru ca aderase la secta schismatics a romanilor - damnabile secta scismatice
Valahorum sive Rascianorum adherisse.
1472 pentru satul Bolechov din Galitia, la nord-est de Halici, care apare ca "villa
Valachorum", adica sat descalecat dupd drep-
In imprejurile acestea atat de critice, viata romanilor de peste munti s-a desfasurat in conditii cu mult mai grele si mai neprielnice
211
Ion Nistor
decat viata conationalilor for din Tara Romaneasca si Moldova, unde cu toate incursiunile turco-tAtare, ei traiau sub Domni de aceeasi limbs si credinta ca masele populare, astfel Ca tarile acestea ramasera scutite de rascoale taranesti si de lupte religioase. In Transilvania, consecintele acestor triste star' i de lucruri se rasfrangeau cu toata
represive contra iobagilor si pentru tinerea for in frau. Dezbaterile dietei tinura nu mai putin de 33 de zile, timp in care se votara 77 de articole de lege contra iobagilor. Articolul 14 dispunea ca taranii iobagi sa-si piarda pentru totdeauna dreptul la libera circulatie, adica facultatea de a se putea muta de pe o mosie pe alta,
catune, care constituia patura producatoare si a care! situatie economics se inrautatea din zi
daca nu le conveneau conditiile urbariale. Dimpotriva., ei urmau sa ramana pentru totdeauna lipid pdrnantului glebae adscripti
Emigrari masive s-au produs si din regiunile
bratele de munca erau cautate si mai bine apreciate decat in Transilvania. Astfel se
explica exodul populatiei romanesti in Slovacia
Din lipsa de provizii, curutii erau siliti sa se aprovizioneze in mod samavolnic din satele prin care treceau, dedandu-se pretutindeni la
trecura de partea rasculaylor avand in frunte Bogdan Cristea, Pop s.a. Rascoala taraneasca se intinse asupra celei mai mart part' a Transilvaniei si ea nu putu fi reprimata decal cu marl eforturi din partea voievodului loan Zapolya, pretendentul la tronul Ungariei, sau cel putin la domnia asupra Transilvaniei independente. La finele lui iulie 1514, Gheorghe Doja fu prins impreuna cu fratele
pe
Taranii rasculati furs condamnati cu mare cruzime. La 18 octombrie 1514, dieta ungara se intalni la Pesta pentru a lua masuri
212
era cu mult mai puternica decal interventiile diplomatice. Emigrarea nu putea fi oprita de
marfurilor for in districtul Hunedoarei si in Tara Hategului. Districtele acestea erau atestate la 1421 ca districte romanesti - districtes
olachicales.
romani, deposedati de vechile for drepturi de proprietate, nu aveau domicilii stabile si nici gospodarii proprii, ci salasluiau in colibele for
trati de rege cu mosii si sate drept rasplata pentru faptele for vitejesti. Costea, fiul lui
Iaroslav primi de la rege satul Baisor din Tara Hategului pentru vitejia sa la apararea
In 1527, dieta intrunita la Cracovia impunea romanilor o dare de 12 grosi de flecare curte,
iar de la pacurari 12 grosi de flecare suta de oi, iar doi ani mai tarziu, dieta polona intrunita la Piotrkow decreta cite un ferton, adica a patra parte dintr-o marca.
regelui Ferdinand de Habsburg, inasprite si prin adversitatile religioase dintre calvini, protestanti si catolici, dainuira pans pe la finele secolului al XVI-lea. intelegerea de la Oradea, din februarie 1538, dintre Zapolya si
Ferdinand n-a avut darul sa curme ostilitatile. Moartea lui loan Zapolya, intarnplata la 1540, inaspri neintelegerile, in loc sa be aplaneze. Zapolya afla numai pe patul de moarte despre
act regal - Kenesus per letteras regales in suo Kenezatus soboratus. Astfel, regele Sigismund intari, in 1406, pe cnezul Dionisie Clued in cnezatul comunei Mihaliuti din Banat pentru faptele sale de vitejie savarsite in Bosnia. Un act din 1437 arata ca nobilii si cnejii roman' erau scutiti de plata tributului, deopotriva cu nobilii regatului nobiles valachos instar virorurn nobilius regni nostri. Item Kenezios eromdem Valachorum ex omni solution tributi tam nostri quam alioum quorumque exemptes esse
volumus. Nemesimea din aceste districte era aproape exclusiv romaneasca, mandrindu-se
cu vechile ei nume de jupani, voievozi si cneji. Acestia apar ca ctitori de biserici, ca membri in sfaturile satesti si ai congregatiilor comitatense si vajnici luptatori in ostirea regala. Mase cornpacte de romani instariti se gaseau si in partile Nasaudului, regiune care in documentele timpului apare sub numele de districtus sau vallis rodnensis sive valachalia, cuprinzand zeci de sate vechi romanesti.
nasterea fiului si mostenitorului sau loan Sigismund, care ii urma la domnie sub epitropia maicii sale Isabella, flica regelui Sigismund al Poloniei. Sub epitropia aceasta subreda si incoerenta, Transilvania nu mai
ajungea la pace si liniste; framantar. ile interne continuara Para intrerupere, dand mereu prilej iobagilor romani la not emigrari. In scurgerea veacurilor, bejenarii
romani din Slovacia, Moravia si Polonia isi pierdura nu numai privilegiile dupes dreptul
romanesc, dar si limba si credinta for ortodoxa, contopindu-se cu concetatenii for si pierzandu-
suliti. Dar in urma unor tulburari, acestia au fost dezarmati si trimisi sa faces serviciul de
straja la portile cetatilor - fanno le sentineUe et
quardano le porte delle fortezze. 0 alts categorie de soldati erau asa numitii edoni sau
educchi, hoti la drumul mare, care insa in timp de razboi erau inarmati cu sulite lungi de opt
213
Ion Nistor
pana la zece picioare si folositi ca franctirori 'dia fried de moarte.
primeau din vechime hirotonia for din partea bisericii de la Ohrida, unde se mutase mitropolia Primei Justiniane. Limba in care erau scrise cartile sfinte si in care se savarsea slujba dum-
nezeiasca era cea veche paleoslaud care se gasea in cel mai pronuntat contrast cu limba latind din biserica catolica. Calugarul grec Nicodim, organizatorul vietii monahale de la manastirea Vodita, arata in evanghelia scrisa
de el, ca a scris-o in Tara Ungureascd, probabil la schitul Prislop, din Tara Hategului. Inscriphile votive de la biserici se redactau in limba slavona, ca bunaoara inscriptia de
la biserica din Streiseingeorgiu (jud. Hunedoara) din anul 6917/1409. Autorul inscriphei, diacul Litovoi, arata Ca acea "meincistire"
"jupeinui Chendres si jupanita sa Nistora" in zilele lui Zeigmon Craiu. In Tara Hategului se
()cupola de calugani benedictini, iar la Alba Julia isi aseza resedinta un episcop catolic
supus Papei de la Roma. Traditia atribuie infl-
Hunedoara si in satele din imprejurime. Resturile de picturi, cate s-au pastrat sub
zugravelile ulterioare, ca si la Curtea de Arges, sunt de facturd bizantinei si numai inscriphile apar in limba liturgica paleoslava. Ctitorii sunt
dinciosii roman' din Banat si Dacia transilvaneana, desfacandu-se de vechile for legaturi
cu biserica de la Ohrida, recunoscura jurisdictia patriarhului din Constantinopol, care de la 1359 incoace fu exercitata de mitropolitul Ungro-Vlahiei in calitatea sa de exarh sau /octiitor at plaiurilor. Prin crearea acestui exarhat fu solutionata si problema jurisdichei canonice a bisericilor romanesti din aceste cloud provincii ale regatului ungar. 0 soluhe 'dented se impunea si pentru
solutie intermediard. Sinodul ecumenic din Constantinopol ridica mandstirea Peri la rangul de Stavropighie patriarhalei, ceea ce insem-
Maramures, restaurara la 1389 ctitoria parintelui lor, inchinata Sf. Arhanghel Mihail, si o
Romaneasca.. Noua manastire, deopotriva cu toate bisericile din Maramures si din partile ungurene de la Salaj, Bihor si Satu Mare, se gasea sub jurisdictia episcopiei de Halici care luase fiinta in anul 1157 si era supusa si ea, la
randul ei, mitropoliei din Kiev.
episcopia ruteanet de la Halici nu convenea credinciosilor romani din felurite motive, dintre care cel principal era ca ei tineau la principiul de solidari-
Dependenta aceasta de
exarhatului plaiurilor, adica a loctiitorului patriarhului ecumenic din Constantinopol. Dorinta for era sa ajunga si ei sub jurisdictia
patriarhala prin crearea unei episcopii proprii. Cu gandul acesta intreprinsera voievozii Drag si Balita o calatorie la Constantinopol, pentru a expune patriarhului personal doleantele credinciosilor romani din Maramures. Patriarhul Antonie asculta cu multa burfavointa dorintele credinciosilor roman! ale caror fideli interprets erau voievozii Balita si Drag. Crearea unei episcopii ortodoxe intr-un stat catolic cum era Ungaria intampina insa din
tvan Teodor Coriatovici. Acesta primise de la Ludovic, care era totodata si eras al Poloniei, domeniul Muncaci in schimbul renuntar. ii sale
capul locului dificultati de natura politics si diplomatica, care in conjunctura politica de atunci nu puteau fi inlaturate. Din consideratiile acestea patriarhul ajunse la o solutie inter-
arid/ local!, de care face mentiune actul patriarhal, urmau sa fie recunoscute de noul exarh al Maramuresului romanesc. Pe calea aceasta s-a ajuns la asezarea pe temelii canonice a bisericilor manastirilor din Maramures, exact cum se ajunsese la aceeasi tinia prin crearea exarhu-
de la Arges. Din cloud motive insa, solutia aceasta n-a putut fi data. intii, pentru ca la
1391 problema mitropoliei moldovenesti nu era inca solutionata. In al doilea rand, pentru ca se
215
Ion Nistor
NOTE
ai ordinului Sfintei Marii al teuatii tonilor" in Tara Barsei, la 1211, a fost facuta de regele ungur Andrei al II-lea, probabil influentat
tante, cu indatorirea cavalerilor de aparare a granite! de sud-est a Transilvaniei impotriva cumanilor, dar si in scopuri de prozelitism cf. Istoria roma nilor, vol. I, 2001, pp. 426 247: aducerea sub ascultarea Romei a populatiei
romanesti ortodoxe din aceste part!. Ordinul era format din frati cavaleri* apartinand nobilimii de origine germana, reprezentand elementul orasenesc, din frati preoti* (calugari) constituind clerul ordinului si din *frati slujitori', cu obligatii fats de nobilime. Ordinul teutonic luase flintcl in Palestina in anul 1190. [...] Putin timp mai tarziu, un conflict izbucnit intre rege si cavalerii teutoni a avut ca urmare anularea daniei din 1211. Dar, in urma interventici papale, regele a revenit asupra hotararli sale. repunand pe cavaleri in dreptu rile initiate si acordandu-le chiar facilitati not (prin
de sotia sa, Gertrud de Andechs-Meran, originara din Turingia, unde teutonii aveau domenii impor-
Ungariei, dupa asezarea ungurilor acolo, similara unor grupari de pecenegi, uzi, cumani, sau beren-
desprinse pc la anul 830 din Imperiul chazarilor. Dintre cele trei ipoteze, ultima pare cea mai plauzibild. [...] Astfel, nu este de mirare ca scrierea runica secuiasca se leaga organic de sistemele de scriere turcice din secolele VI - VII, din Siberia Centrals si de pe teritoriul Mongoliei, cunoscute
din monumentele epigrafice gasite acolo, mai exact in bazinul fluviului Enisei si al afluentilor acestuia. De asemenea, din aria de raspandire a muzicii populare la secui s-a pastrat mai bine si
mai etar pentatonia de tip oriental, iar cultura for materiala si mai ales spirituals, conceptia despre lumc au mostenit foarte multe caracteristici orientate. In cadrul tipului antropologic secuiesc, procentajul mongoloizilor este, relativ, mai mare
desalt
1...]
Conflictele cauzate de prezenta cavalerilor teuloni au continual in anii urmatori. [...]. Ca urmare, in anul 1225, cavalerii teutoni au fost izgoniti de rege prin forta armelor din Tara Barsei, iar insistentele repetate ale papel pentru readucerea for acolo au
ramas Third erect".
facut parte din uniunea tribala ungara, din bazinul mijlociu al Dunarii, secuii, avand misiunea de a lupta in avangarda - ariergarda, au fost stabiliti
Vienei si pe cursul inferior si mijlociu al Moravei,
pe teritoriile de miazazi ale fostului principat moravian, adica in depresiunea din vecinatatea
cam pana in imprejurimile actualului oras Brno. Pans acum exists acolo un grup de sate, numite Sekula, ai caror locuitori sunt urmasii unor secui
slovacizati. [...] In urma pierderilor suferite, foarte probabil cu ocazia infrangerilor de la Merseburg (933) si de larva Augsburg (955), triburile cabare
secuilor, cu o bibliografie foarte bogata. De la inceput, cercetatorii s-au grupat in jurul a cloud ipoteze: secuii ar fl de origine maghiara, numele
secuilor
iar a doua opinie considers pe secui diferiti de unguri sau doar inruditi. Potrivit Istoriei romanilor, vol. I, 2001. pp. 413. 414: Conform ultimelor pareri, secuii au fost un trib turanic care s-a alaturat triburilor ungare foarte devreme, cu
mult inainte de asezarea uniunii triburilor ungare in bazinul Dunarii Mijlocii. Convietuirea secuilor
ce au urmat luptelor lui Stefan I cu voievodul banatean Ahtum si cu voievodul de Alba Iulia,
Ladislau I impotriva cumanilor, o buns parte a
cabarilor numiti acum sikuii, dupa numele primului trib a fost mutata in Transilvania".
arheologice si etnografice foarte concludente, ncindoielnice, originea turcica a samburelui comunitatii secuiesti ramane cea mai plauzibild. lar daca admitem originea turcica a secuilor,
putem vorbi de trei ipoteze: 1) secuii sunt urmasii
3. Incercarile interesate ale unui curent istoriografic ungar, care considers drept falsuri documentele din 1285 si 1288, trebuie analizate
in spirit stlintific si nu respinse de piano. Evolutia evenimentelor este tratata in maniera academical
III,
Bucuresti, 2001,
216
Istoria Romartilor
p. 564: Este vorba de evenimente care au avut loc la scurta vreme dupa ocuparea tronului Ungariei de catre minorul Ludovic al IV-lea - cel pe care izvoarele narative ungare it arata ca a desavarsit ruina regatului desfasurate cu mai bine de un deceniu mai tArziu: este vorba de diploma din 8 ianuarie 1285 prin care regele i1 rasplatea pe un anume magistru Gheorghe, fiul lui Simion, ca si un alt document, din 6 octombrie 1288, prin care
mai mici sa fi apartinut lui Litovoi inainte de 1247, astfel incat actul din 1285 sa evoce, prin
formularea mentionata, o recuperare de tinuturi romanesti, sau, altfel spus, disparitia unor formatiuni politice mai mid pe calea trecerii sub
incepusem not a domni dupa moartea preaiubitului nostru tats, iar voievodul Litovoi impreuna cu fratii sal, in necredinta sa cuprinse pe seama sa o
ingrijit sa ne plateasca veniturile (proventus) ce ni se cuveneau din acea parte, 1-am trimis impotriva lui pe des-numitul magistru Gheorghe care, lup-
nu erau nascuti atunci and pe Argesul Superior se ridicau primele constructii rezidentiale, alaturi de care, in jurul anului 1200, se adauga lacasul
tand impotriva celuia cu cea mai mare credinta, 1-a ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Barbat
(Barbath) 1-a luat in prinsoare si ni 1-a adus noua.
Pentru rascumpararea acestuia not am strans o suma de bans foarte mare si, astfel, prin slujbele acelui magistru Gheorghe s-a asezat iar tributul
ce ni se datora din acele parti (tributum nostrum in partibus eisdem nobis fait restauraturn). Al doilea
vechime clar documentata istoric, dublata de forta politica si militara, au permis centrului voievodal de la Arges sa-si asume rolul de a aduna in jurul sau celelalte formatiuni teritoriale sud-carpatice si de a deveni, astfel, leaganul principal at statu-
politice atestate documentar in 1247, se pare ca terra Lytua reapare pe scena 'storied - in once caz
printr-un voievod omonim de dupa o generatie; se admite, in general, ca Litovoi din anti 1270 - 1280
catului din Fagams - dar catre 1300 -, ne permite astazi sa it identificam pe acela care, in mod real, ar fi putut conduce intreaga lume romaneasca dintre Carpati si Dunare: este vorba de Tihomir voievod, care acopera, la scara timpului, finalul veacului al XIII-lea si data pretinsului descalecat*. Anonimatul in care sta. ascunsa ascensi-
vasal, prin stipulatiile din anul 1247. Dar el mai incercase si altceva, anume sa-si extinda autoritatea asupra unui teritoriu supus coroanei ungare aflat de cealalta parte a Carpatilor (ultra Alpes). [...] Mai degraba, daca este de interpretat expresia pro se occuparet (1285), este posibil ca Litovoi voievod sa fi actionat tot in dreapta Oltului, eventual luand in stapanire posesiunile cnezilor de felul celor ale lui loan si Farcas, afectand, asadar,
unea lui Tihomir voievod poate ft explicat prin simplitatea actului de constituire a Tar!! Romanesti - fara proclamatii festive, fara scrisori de recunoastere internationals si, mai ales, cu certitudine, fara confruntari armate. In circumstante nestiute, probabil chiar in vatra voievodala de la Arges, o adunare de cnezi si de voievozi a acceptat consensul instituirii unui singur voievodat, iar cel ales a putut 11 insusi Tihomir (mentionat, printr-un hazard al diplomaticii medievale, abia in 1322). Este si sensul oglindit atat de grai-
tor de varianta principals a Letopisetului cantacuzinesc, care vorbeste de latireas tariff si mai ales de inchinarea* asa-zisilor Basarabesti din dreapta Oltului in fata lui Radu Negru voievod. Pe de alts parte, nereceptarea formals a aparitiei unui nou stat pe harta sud-estului european i*1 gaseste la randu-lexplicatia plauzibila: statele din jur si puterile pe care be reprezentau se luptau st
posesiunile Tad' Severinului, ale Banatului unguresc instituit langa cetatea dunareana. Nu
este exclusa nici posibilitatea ca astfel de teritorii
217
Ion Nistor
se sfasiau atunci intre ele, slabindu-si atentia asupra celor ce se petreceau intre Carpati si
Dunare. Intr-adevar, din unghiul circumstantelor extcrne, situatia spatiului romanesc extracarpatic era favorabila unei incercari de unificare teritoriala. Atunci, la sfarsitul secolului al XIII-lea, incepe sa paleasca dominatia tatara, iar in 1299 moare pi dispare de pe scenes chiar hanul mongol Nogai,
venetienilor de a cuceri pentru achitarea datoriei cruciatilor orasul crestin Zara, cheia comertului adriatic de pe coasta Dalmatiei. In urma, batranul
accepta sa se implice in cucerirea Constantinopolului sub pretextul reinstal'arli imparatului bizantin legitim. Dupa patru zile de asalt, intr-o zi
acela care pana atunci in Bulgaria si ajunsese, spre consternarea bisericii romane, gprotectorul
lui Ladislau al IV-lea. 1...] In sfarpit, in legatura cu
Constantinopol. Un martor ocular, loan Mazarites, mitropolitul Efesului, ne-a descris jaful
inimaginabil material, iconoclast si sacral": Atunci, pietele, casele cu cloud sau trei etaje,
tru tinerele fete, manastirile de calugari si de maici, sanctuarele si chiar Marea Biserica a
cu mintea intunecata, care respirau crima, cu arme, cu lanci, cu sabii si pumnale; arcasii, calaretli aveau privirea crunta, urlau precum Cerberul si rasuflau precum Caron, jefuiau
asezamintele Domnului, furau obiectele de cult,
locasurile sfinte, asezamintele manastiresti penDomnului [Sfanta Sofia], palatul imperial au fost de peste tot napadite de razboinici, de spadasini
z
G 0
se polriveste perfect tatalui sau: Intr-o lume de vai, in care romanii traisera pana acum razletiti scrie Nicolac Iorga - cu toate cuprinderile, mai mult teoretic, in "tad", valea Argesului a ajuns a-pi impune voicvodul, care acum e Domn romanese, cu tendinta de a ocupa tot teritoriul locuit de neam . Unificarea, implinita in linii marl catre 1300, a pornit dinspre vest, data cu includerea Severinului in componenta fireasca a statului de la sud de Carpati, poate cu ajutorul lui Barbat voievod, din "Litua", printre primii care vor fi acceptat suprcmatia voievodului din Arges*. [...] Intr-adevar, la sfarsitul vcacului precedent, dupii 1291, dispar din documente mentiunile banilor de Sevcrin, situatie care dureaza pana in anul 1324 si este interpretata de istoriografia romans ca o ilustrare data a stapanirii asupra partilor estice
ale sfintilor, care de veacuri sunt placute lui Dumnezeu. Proferau necuviinte si blesteme,
chiar locasurile de cult, fara teams de pedeapsa dumnezeiasca pi nici de razbunarea oamenilor.
Dezveleau pieptul femeilor, ca sa vada daces nu in ascunse podoabe sau obiecte de aur, le despleteau parul si le smulgeau valurile de pe cap [...1. Peste tot nu auzeai decal plansete si tipete de durere si de suferinta- [...]. Ii macelareau pe nou-nascuti,
ucideau femeile demne, le despuiau chiar si pe balrane si le necinsteau. Chinuiau calugaritele, lovindu-le cu pumnii si izbindu-le cu piciorul in pantece, doborandu-le la parnant sub lovituri pe aceste flinte demne de respect. Varsau sange de om peste altarele sfinte pi, pe fiecare dintre acestea, in locul mielului lui Dumnezeu, jertfit pentru mantuirea omenirii, ei ii tarau pe oameni, ca pe oi,
nomics a Occidentului, in frunte cu republicile porLuare italienesti. Venetia pi Genova. In fata acestor consldcratii geopolilice, elanul religios al sefilor, indeosebi militari si politici, dispare. Accasta cruciada pornita spre Tara Santa, condusk* de piemontezul Boniface de Montferrat, este
6. Ultimul rege din dinastia arpadiana, Andrei at III-lea, venit din Venetia si mai putin cunoscator al situatiei din regatul ungar, s-a sans din viata in anul 1301, dupa care au urmat sapte ani de anarhie, de care au cautat sa profite marii feudali unguri dar si vecinii, printre care regele
Transilvania si Tara Romaneasca. In tratatul academic Istoria romar- zilor, vol. III, Bucuresti, pp. 258
Istoria Romanilor
in timpul voievodului Ladislau Kan: Aprecierea de ansamblu a situatiei din acesti ani permite afirmatia ca. Ladislau a reusit sa devind eel mai putemic dinast al Ungariei si sa joace, dupes stingerea dinastiei arpadiene, un rol determinant in viata politica a acestei tari. El a instituit la carma Transilvaniei o sta.panire voievodala cu durata de aproape un sfert de secol si a jucat roluI de arbitru al situatiei politice din Ungaria. [...] Puterea voievodului Ladislau n-a mai putut fi temperatd de nici o autoritate in vremea crizei dinastice din Ungaria. Concludenta in acest sens este scrisoarea voievodului din 1307, cand el a asezat in palatul episcopiei din Alba Iu lia oamenli sal si a impus candidatura propriului flu, un copil, la
Giurescu, Istoria Bucurestilor, editia a II-a,
Moldovei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1967, pp. 3 4. 14. Moartea cdpitanului Sas a determinat o conjuncture favorabild, dar in regiune exista un fond major de nemultumiri care asteptau prilejul
favorabil pentru a izbucni. Vezi, Istoria Romemilor,
indfaznit sa i se impotriveasca au fost arestati si eliberati numai pentru a fi sili 1 sa participe la sinodul din 7 ianuarie 1308 si sa semneze actul de alegere a flului sau, pe care it citeste insusi Acest puternic voievod a voievodul-tatd. devenit *arbitrul situatiei din Ungaria, sla.iata de luptele pentru tron intre fiul nevarstnic al regelui Boemiei si Poloniei, Otto de Bavaria, care se
celui dintai, de coroana ungara, a contravenit aspiratiilor locale de viata politica proprie, a provocat in foarte scurta vreme nemultumiri in
sanul clasei stapanitoare autohtone si a determinat hotararea acesteia de a indeparta din fruntea ei pe urmasii lui Dragos si de a inldtura suzeranitatea Ungariei. Ca si in cazul luptelor impotriva tatarilor, la eforturile populatiei romanesti din politice maramuresene, nemultumile de politica
Neapolelui.
Candidatul bavarez s-a si incoronat ca rege, dar planurile sale au intampinat impotrivirea papei, care, atribuind coroana lui Carol, i-a interzis lui Otto sa o poarte si a dezlegat de juramantul de credinta pe cei care-1 depuseserd, excomunicand totodata pe adversari, intre care si pe voievodul Transilvaniei, care pastra coroana regeasca, far pe Otto 1-a arestat. In ziva de 8 aprilie 1310, printrun act emis la Seghedin, voievodul Transilvaniei ii remite coroana regelui Carol de Anjou. 7. Istoria Teu-ii Rorriemesti (1290 1690). Letopisetul cantacuzinesc, ed. critica de C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 2.
calitatea de voievod al Maramuresului, dar n-a putut desflinta in aceasta "tars" institutia voievodatului, care a continuat sal existe pand la hotarul dintre secolele al XIV-lea si al XV-lea".
Letopisetul cantacuzinesc, editie critic-a de C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 2: Jar noroadele ce pogorase cu dansul, unii s-au
16. Unirea matrimoniald polono-lituaniand a readus Rusia haliciand sub autoritatea polond. Petru Musat a intuit noua situatie politica si a aderat, la 26 septembrie 1387 prin juramant de credinta, la noua grupare de forte, inaugurand alianta cu Polonia, care timp de aproape un veac avea sa fie linia dominant!" a politici externe a
.
Moldovei. 17.
De
acord
cu
regele
Ungariei,
inceputul secolului at XVI-lea), Editura Enciclopedicd Romand, Bucuresti, 1974. 12. Ulterior redactdrii textului de catre Ion Nistor s-a descoperit un document din vremea lui
Vlad Tepes care, pand in prezent, reprezinta cea mai veche mentiune documentary a Bucurestilor,
inceput
219
01,,itthn-Vt.t.'
v _
1v
c4I0
t5i
v_
A
`"
"..
t
9,
.r-'
.
140.
4
," 4
"Al
v
1/4.
A'
I
r
Es
417".
I
p
e
)
t1/4
,
."...4- 4'2"
,,
-;
?
,,rn.
?
.
I.
i
,
s
.1..
i
_.-'.
Pr
, .e. ,
Of.
'
-4
.P,
'4/!--.,
s -,2,,,,,
....
1I fiR.31; J
11-14V 40-
i
'e
'
tt
.
Lir.
.1
.'- go,ktIt''15;
I...a.
,',
- .;( .i.,..,,.
'''
'
i,_ i
.1
'
i'''
474
4{
/
-.5
f
4..4
.,
ittill ...
,
"re.:NAT-
1.
ep,
OTA- ;AT
. s,
r; ir
".t7;s..".
PARTEA V
DEZVOLTAREA POLITICA. SI CULTURALA A TARII ROMANESTI SUB DOMNIA VOIEVOZILOR VLADISLAV I SI. RADU I
I. Prime le conflicte ale romanilor cu turcii II. inceputurile suprematiei otomane asupra Tarn Romanesti III. Relatiile voievodatului Muntean cu Ungaria, Po Ionia si Moldova IV. Starea cultural& si economic& sub Mircea cel Marin V. Politica Domnilor fats de Turcia si Ungaria VI. Consolidarea statului moldovenesc sub domnia lui Alexandru cel Bun VII. Frimantarile din Moldova sub urmasii lui Alexandru cel Bun VIII. Transilvania si Banatul sub domnia regilor din diferite familii IX. Transilvania si Banatul in vremea lui loan Corvin Hunedoreanul X. Districtele romanesti din Banat si privilegiile for
Ion Nistor
Capitolul I
asupra regiunilor dacice de dincolo de munti ramasese una din preocuparile de capetenie
ale voievozilor transalpini. Tinutul romanesc al
Fagarasului cu asezarea sa geografica in fata capitalei Campulung ispitea cu atat mai mull dorul de expansiune teritoriala al voievozilor transalpini, cu cat populatia romaneasca de acolo intretinea cele mai stranse legaturi economice cu fratii de dincoace de munti. Inca
juramantul, ci alte motive mai urgente care consistau in uzurparea de teritorii dincolo de munti, in Tara Fagarasului, determinara pe
rege sa avizeze marsurile asa de drastice contra Domnului muntean. In adevar, Vladislav ocupa militaresle Tara Fagarasului cu invoirea si poate chiar la chemarea locuitorilor romani
cuprinda Tara Fagarasului - terra de Fograsz in granitele voievodatului sau. Arderea mana-
muntene - quod claustra per Layk vaivodam Transalpinum omnio crematum existisse
necercctandu-ne, intru aceea a noastra tares transalpine ridicandu-se spre batjocura Domnului sau, din necredincioasa vole si in tclegcre a vlahilor si a locuitorilor tarn
aceleia, au inceput a domni".
Ungariei chema sub arme intreaga nobilime a tarii, se arata ca dupes ce "voievodul transalpin (Alexandru) ca un neaducator aminte pentru blnefacerilc pc care le-a primit din parLea sa inca in viata find, cu sumcata indrazneala a le calca nu s-a infricosat, apoi mai in urma, murind aresia, Vladislav, fail sau, pc not ca pc Donmul sal natural ncinlrebandu-ne si
In anul 1372 Vladislav, in calitatea sa de voievod de Fagaras, rasplatea pe comitele Laclislau de Dobd ca pentru vitejia sa in lupta contra turcilor cu localitatile Since, Vinetta,
Cdciulata, Apele Calde si. Dobaca, impreund cu toate dependintele lor. Cat despre Amlas, aflam ca la 10 noiembrie 1366 avu loc o delimitare a salelor Aciliu, Tilisca, Sdcel si Orlat de teritoriul Amlasului de sub domnia voievodului - a
Cisnadioara din tinutul Amlasului de teritoriile comunelor de sub voievodul transalpin Vladislav - de temis sub vayevodatu Ladislai
222
oltean nu se face menliune, fiindca acesta fusese incorporat Tarii Romanesti inca de voievodul Ion Basarab. Si daca documentele
Galesul, Valea Cacova si Sibielul cu munlii ce le apartineau, dar Para Tilisca, Aciliu si locali-
unguresti mai amintesc inca in cursul secolului al .XIV-lea de "bani de Severin", apoi acestia
(acute de Domnul muntean si sa primeasca omagiul acestuia de vasal. Si aceasta cu atat mai mult cu cat in 1365 si in anii urmatori regele avea de urmarit scopuri politice mai
inalte in Balcani.
Sisman din Tarnova, care vedea amenintata prin aceasta incursiune a regelui ungar insasi existenta taratului sau. De aceea el pregati
Si aceasta cu alert mai curand cu cat noua stapanire ungureasca din Banatul bulgaresc indrumase acolo o vaster opera de con-
lui Vladislav din 5 ianuarie 1365 pare <I fi servit regelui Ludovic ca pretext pentru adevaratele sale scopuri politice. Mobilizarea
Bulgaria si de a crea un cap de pod dincolo de Dunare pentru marea cruciada contra turcilor, pe care regele o avea in vedere. Bulgaria tamlui Alexandra era imparlita tocmai atunci intre
fill
acestuia in asa fel ca. Sisman obtinu Bulgaria rasarileana cu centrul la Tarnova, iar fratele acestuia Sracimir, cumnatul lui Vladislav, Bulgaria apuseana cu resedinta la Vidin. Contra acestuia se indreptara ostenii regelui Ludovic concentrati la Timisoara, in primavara anul 1365. Pornind din Banatul
timisan, regele trecu Dunarea la Palanca Noua si Orsova si inainta verliginos contra Vidinului, care fu cucerit, iar tarul Sracimir luat prizonier impreund cu solia sa Teodora si dus in cetatea Gumnik din Croatia. Cu administrarea Vidinului fu incredintat voievodul Daciei Iran-
ortodoxa contra calugarilor franciscani, care duse la incaierari sangeroase in cursul carora cativa dintre franciscani cazura jertral furies norodului. La toate aceste primejdii si nenorociri se mai adauga si groaznica foamete, care
facea ravagii in randurile populatiei nevoiase. In conditiile acestea stapanirea
silvanene Dionisie, care in vara anului 1366 aparea in documente cu titlul de ccipitcui at
cetatii si districtului
sdu transalpin, cerandu-i ajutor armat contra coalitiei bulgaro-turce si provizii pentru populatia infometata de dincolo de Dunare. Solul
regelui trimis cu acest scop la curtea voievodu-
slitui noul banat bulgar de la Vidin, alipindu-i si Banatul timisan, cu cetatile de acolo. Primul
in Banatul Bulgariei cu celatile Timisoara, Jidova, Caransebes, Mehadia si Orsova Banatum regni nostri Bulgariae simul cum dictris castris de Temesvar, de Sydovar, de
Sebusvar, de Myhald et de Orsova. De Banatul
223
Ion Nistor
la resedinta regelui Ludovic de la Buda, pentru ai solicita concursul in lupta sa contra necred-
cu ungurii la cetatea
pe Papa si pe principii crestini din Occident. Dar Papa care se gasea in "prinsoarea babilonicd" de la Avignon se grabi sa remits regelui calduroase binecuvantari dar intarzie cu trimiterea de bani pentru finantarea cruciadei. Singurul principe crestin care porni la cruciada fii cluccle Amadeus at VI-lea de
Savoia, nuinil Conte le Verde. El forla cu flotila
Vladislav deopotriva cu part" din Am las. Infrangerea politica si militara suferila in Bulgaria se
elibera pc imparatul loan al V-lea din prizonieralul sau de la Varna. In 1367 ducele Amadeus se reintoarse in patrie incarcat de glorie, dar cu prea putin folos practic pentru
marea cauza a cruciadei ce fusese proiectata
de rcgele Ludovic. Dar Dobrotici mai avea si alle motive de
cerca reparata in Transalpina prin recuperarea Banatului oltean si a districtelor de Fagaras si Amlas. In scopul acesta regele se hotari la un
atac prin surprindere contra voievodului timisan in Oltenia, iar voievodul Daciei
roman. Atacul se produse deodata din cloud part', regele cautand sa patrunda din Banatul
transalpine navali de la nord cu o armata puternica, strabatand valea Dambovitei pans la
fi
a cadea in spatele tarului Sisman si anume leama de lure!, aliatii acesluia. Astfel izbuli
voievodul Vladislav sa bald pe Sisman in unire
dincolo de Dunare la tinutul sau transalpin ar fi slabit mai mult Tara Romaneasca decat sa o intareasca. Ocuparea districtelor de Fagaras si Am las era numai de data recenta si adeziunea regelui ungar la aceasta anexare fusese stoarsa
care, alragand pe unguri "in paduri si in munti", be aplica o lovitura nimicitoare. Cronicarul Kukulo, cunoscutul secretar al
regelui Ludovic, relateaza ca voievodul Daciei transilvanene, Nicolae, inaintand fora grija prin
alunci. Dar nici asezarea ungurilor la Vidin nu putea conveni voievodului roman, flindca prin aceasta exlindere a stapanirii ungare dincolo dc Dunare, voievodatul transalpin, inconjurat
din munti, ramanand mort impreuna cu sau Petru, cu Deseu zis Vas, cu Petru Ruffus, parcalabul cetatii de Balta, cu secuii Petru si Ladislau si cu alti numerosi ostasi si nobili de seams. Iar cati mai ramasesera cu viata din oastea ungureasca se pusera pe fuga, furs urmarip de vlahi prin locuri noroioase si mlastini si ucisi in cea mai mare parte. Catastrofa ostirii ungare din preajma cetatii Dambovita s-a intamplat inainte de 7 iunie 1369. Ea poate fi comparata in grozavia
224
Istoria Romanilor
regelui Carol Albert de la Posada din 1330. La
atata, incat nu mai continua campania in Banatul oltean, ci facu pace cu Vladislav,
Intre timp puterea turceasca incepu sa se afirme tot mai amenintator in Balcani. In septembrie 1371 sultanul Murad repurta la Cirmen in fata Adrianopolului o stralucita izbanda asupra sarbilor, deschizandu-si astfel drumul cuceririlor sale spre Salonic, Tesalia,
Vladislay. In tot timpul acesta dichiofilaxul Daniil ramasese in tars pentru a-i deprinde
moravurile si a castiga increderea Domnului si a boicrilor.
Totusi, voievodul Vladislav era foarte preocupat de primejdia turceasca care incepu
sa bats si la poarta tariff sale. Aratasem mai sus ca el cinstise pe comilele Ladislau de Dobaca
In 1370 voievodul Vladislav, incredintandu-se astfel despre vrednicia acestuia, it trimise insotit de delegatii sai la Constantinopol ca sa ceara binecuvantarea patriarhului pentru hirotonisirea lui Daniil in
episcop sub numele de Antim. Patriarhul satisfacu cererea domnului muntean, hirotonisind pe Antim in episcop al unei parts a Ungrovlahiei, care nu era decat Banatul oltean.
pc ganduri, fiindca aceasta nu excludea un atac inopinat contra tarii sale. De aceea el cauta sa ocupe din vreme capul de pod de la Nicopole din fata Turnului de la Magurele,
cautand poa Le chiar sa intre in legaturi directe cu Murad-bel Politica aceasta de larga prevedere trezi insa banuiala regelui Ludovic, banuiala ce fusese impartasita si de Papa Grigore al XI-lea. In
1373 regele opri pe neasteptate importul de sare din Transalpina si accelera lucrarile de forlificare a Orsovei. In anul urmalor regele
comunica papei Ca la cunostinta sa ajunsesera multe zvonuri despre voievodul Vladislav si despre turci care se zic a fi confederati. Se mai
decal sufraganul mitropolitului Iachint de la Arges. De aceea noul episcop trebui sa fagacinsli si va 11 prieten mitropolitului sau Iachint.
dispuse sa se opreasca exportul de arme pentru Transalpina, pentru ea voievodul ei s-ar fi interes cu turcii. Aceasta a fost ultima Ore de interes politic cu privire la domnia lui
Vladislay.
225
Ion Nistor
randuirea vietii monahale. Indrumatorul vietii calugaresti in Tara Romaneasca a fost calugarul Nicodim, grec grecic - flu de grec, iar maica sa sa.rboaica,
Tara Romaneasca. Acestia traiau in comunitatile sasesti din Campulung, Curtea de Arges, Targoviste si alte localitati din tars,
avand pretutindeni si cloasterile sau manastirile tor. In cele duhovnicesti comunitatile catolice se gaseau la inceput sub jurisdictia episcopului de la Alba Iulia, iar fundatiile diverselor ordine calugaresti ascultau de priorii
Hariton, venit si el de la Sfantul Munte, sa-1 fi recomandat lui Vladislav, care-i ingadui asezarea in tars. Dupes traditie, prima sihastrie trebuie sa fi fost la Prislop in Tara Hategului, de unde cobori apoi la Vodita, langa Verciorova.
Acolo ridica Nicodim, cu cheltuiala voievodului, o frumoasa manastire, prima de felul ei in Tara
intelepciune politica voievodul Vladislav isi daduse seama ca un episcop catolic cu sediul
la Arges sub ochii sai era de preferat unui episcop cu resedinta in afara. De aceea, Inca la 25
recunoaste dupd dalina predecesorilor si a preaiubitului sau talc, raposatul Alexandru. Noul arhiereu catolic at Argesului al carui nume nu ni s-a pastrat era sufraganul episcopulut Dimitrie din Alba Iulia. Pentru noul
episcop se construise la Arges o cetate episcopala si o biserica catedrala, unde la 1380 rezida episcopul Nicolae Antoni din ordinul predi-
vede aceasta din insusi actul de danie ce ni sa pastrat. Iata cuprinsul lui: Eu cel intru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul voievod Vladislav, dirt gratia lui
Dumneieu Domn a toatd Ungrovlahia, binevoit-
turi vor
fi
cu livezile si cu Terovdtul, cu silistra Bahnei. Dupd toate acestea, /a fiecare praznic at sfetntului si purteitorului de Dumnezeu Antonie 1000 de
pruncii, binecuvantand casatoriile si prohodind mortii. 0 viata monahala organizata dupd normele canonice pare sa nu II existal
mfr. De inda la ce s-a ajuns la infapluirea acestor operc premergatoare s-a trecut si la
226
perperi, 12 burdufe de brand si 12 cascavaluri, o maid de ceard, 12 postavuri de mantale, 12 pdrechi de incalteiminte si 12 cergi. Aceste toate hotdrdndu -le si ddruirtdu-le pe fiecare an din casa Domniei Mele, iardsi am asezat Domnia mea dupd sfat, ca dupd moartea lui Kir Nicodim sd nu fie volnic a pure in locul acela staret nici dornnul, nici arhiereul nici careva altul, ci cum va zice Kir Nicodim si cum va aseza, asa sd tind cetlugdrii care sunt acolo si ei singuri sd -si pund stareti. Si acestea toate rog pe toti urmasii set nu le schirnbe, iar tine se va incerca sd be schimbe
Istoria Romartilor
sau ceua macar din etc., pe acelea sal -1 batd. Domnul Dumnezeu si prea Cinstita sa Maicci si Sfantul si mare purtator de Dumnezeu Antonie si aici si in veacul uecilor, Amin. Eu VladislavVoievod cu gratia lui Dumnezeu Domn ".
locului. Desemnarea staretului urma sal fie primita de conventul calugaresc, care avea in seama sa administratia autonoma a bunurilor manastiresti. Dispozitiile acestea au devenit normative si pentru manastirile din tars, ca
bunaoara Tismana, al cares pomelnic pune pe voievodul Vladislav in fruntea ctitorilor. Din indemnul lui Nicodim incepu ridicarea acestei manastiri cu cheltuiala lui Vladislay. Cladirea fu continuator de fratele sau Radu, si terminator
de fiul acestuia Dan. Voievodul Vladislav a con-
valoare de 3.241 perperi, sums care intra in parte si in vistieria voievodului Vladislay.
Vase le genoveze veneau incarcate cu manufac-
Abulfeda o arata ca un oras in Tara Vlahilor, adica in Tara Romaneasca. Braila, care apare sub voievodul Vladislav ca important centru comercial pe tarmul stang al Dunarii este de
tinuat lucrarile de la biserica domneasca de la Curtea de Arge, punand la indemand bogate mijloace materiale. Darnicia lui Vladislav se manifests si fatal de manastirea Cutlumus din Sf. Munte, careia ii facu un dar de 1200 de per-
Numele localilatii sta in legatura cu numele presupusului ei intemeietor Braie sau Brc
Turd! i-au zis Ibrail, precum tot ei au facut din numele localitatu Srnil un IsmaiL La import intrau in tars unelte agricole,
peri. Drept recunostinta pentru acest dar, manastirea pastreaza portretul Domnului
roman.
viata economics si comerciala. din Tara Romaneasca din timpul sau. Indeletnicirea principals a locuitorilor era agricultura si
cresterea vitelor, se cultiva graul si meiul, care se masurau cu galeata. In regiunea de dealuri
Pescuitul cu varsii de nuiele se facea atat in baltile Dundrii, cat si in raurile din interiorul tariff. Ceara si mierea se cantareau cu maja, cuprinzand 100 de ocale, precum si pieile de animale si pestele sarat satisfaceau consumul intern si ajungeau si pentru export. Principalul produs de export in tarile balcanice era sarea, precum se vedea aceasta
din oprirea exportului de sare ordonaL la 1377 de regele Ludovic, ca masura de represalii con-
din monopolul domnesc asupra ocnelor de sare, din taxe de la strain! si din diverse alte venituri si folosinti. Bugetul statului nu era
Inca separat de venitul voievodului, ci constituiau o vistierie comuna care se alimenta si din
pe Dunare in sus pans la Isaccea si Vicina, pana unde ajungeau Inca inainte de fundarea
227
Ion Nistor
indicii ca in 1377 domnea fratele sau Roth', astfel ca moartea sa trebuie sa se fi intamplat in intervalul din 1374 - 1377. Nu cunoastem cu sigurantd nici locul unde au fost asezate osemintele sale spre vesnica odihna. Un fragment de inscriptie descoperit in biserica domneasca de la Curtea de Arges ar parea sa indice ca mormantul sau se gaseste acolo, in mijlocul
taxelor de vamd - "dace asa nadajduie*te, Transalpina va ajunge in malnile sale". Dar
in tara sa. Raporturile normale intre ambele rani nu se restabilira nici in anti urmatori, flindcd in 1382 regele oprea negustorii strain de la Sibiu sa treacd cu mdrfurile for in Tara Romaneased Jar parcalabul de Orsova primi
instructiuni severe sa vegheze "zi si noapte" la
siunile domnesti de dincolo de munti sa fie amenintate de unguri. Despre districtul Fagarasului nu avem nici o *tire, dar despre Am la* stim cal la 1383 regina Maria, film
regelui Ludovic, it considera drept "posesiune a sa regard" si-1 dond impreund cu "satele
multumeasca cu recunoasterea formald a suzeranitatii ungare din partea voievodului Radu, in conditiile in care aceasta fusese
recunoscuta si de fratele sau Vladislay.
inceputul domniei fratelui sau Vladislay. Regele Ludovic incered sa redued puterea
suverand a voievodului in tara sa la situatia de supunere si ascullare a voievodului unguresc din Dacia transilvdneana, ceea cc trezi energi-
8. Viata culturala si artistica in timpul domniei lui Radu I si necropola domneascA de la Curtea de Arges
In vechime satenii isi construiau casele si le impodobeau dupd placul tor. Imbracamintea si -o confectionau ei insisi din pieile de animate domestice pe care be cresteau
la Vidin, ocupand trecator cetatea st tinutul Vidinului. Aceasta ar rezulta din cuprinsul
unei inscriptii descoperite la Curtea de Arges, in care Radu apare cu titlul de: Domn singur stcipanitor al Ungro- Vlahiei, at Vidinului si al
in gospodariile for sau din bldnurile fiarelor salbatice, pe care be vanau. Din firele de in si canepa, dar si din firele de land toarsd, caranca tesea panza sau panura de care avea nevoie
pentru imbracamintea de corp. Cu linistea vremurilor, dupes potolirea
navalirilor barbare, incepuse sa se infiripe 0 clash de oameni mai instdriti, care nazuiau
ltd. Si accasta cu atat mai mull cu cat in folclorul bulgar si sarb se face mentiune si de
voievodul Radu, care ar 11 intervenit in luptele dintre fratii Sisman si Sracimir, tarii Bulgariei
im part' te.
du-si haine mai alese, cu un cuvant imprejurdrile mai prielnice trezird si la roman! gustul pentru frumos care sa -si gaseasca expresie in
Cd raporturile dintre voievod si rege erau atunci destul de incordate se vede si din adresa regelui Ludovic Care brasoveni, din 19
luerari de arta. Lucrarile acestea se manifestara mai intii in clddirile publice si in omatele
bisericesti. Case le de rugaciune, care la inceput
228
Istoria Rombilor
incepura sa primeasca forme mai dezvoltate, crucea ridicindu-se pe un turn, usile si ferestrele devenind mai largi, iar iconostasul care despartea altarul de locul rezervat credinciosilor fu impodobit cu icoane sfinte, plazmuite si acestea, la inceput, de zugravi, sau aduse de calugari ambulant! tocmai de la
Sf. Munte.
tea dupa cateva decenii zidaria ameninta sa se prabuseasca, cand la 1894 interveni Comisiunea monumentelor istorice, care incepu opera de restaurare a bisericii.
Cu inchegarea statului in cursul secolului al XIV-lea s-a inceput si cladirea bisericilor de piatrd si chiar din cdreunidd arse, precum se vede din folosirea acestor materiale de
facut in 1920 si sapaturi in interiorul bisericii, unde s-a descoperit cripta domneascd. cuprinzand 14 morminte. La mijlocul bisericii, sub policandrul cel mare, s-a gasit primul mormant domnesc, care este, farce nici o indoiala, mormantul voievodului Vladislav, care a terminat opera arhitecto-
Curtea de Arges - curtea domneasca - sau la mandstirea de la Vodita. Pentru constructia acestor lacasuri s-au angajat mesteri straini din sudul Dundrii dar si din orasele din Dacia transilvaneana unde traiau mestesugari sasi
foarte iscusiti. Astfel s-a desteptat si la roman! gustul pentru arta arhitectonica care atinsese atat in Orient, cat si in Occident culmea dezvoltarii ei in stilul bizantin si eel gotic.
alai a bisericii, lasand in seama fratelui si urmasului sau impodobirea bisericii cu mi-
nunatele ei fresce care trezesc admiratia lumii Intregi. Sarcofagul de langa stalpul din dreapta acoperit cu o mare lespede sepulcrala pastreaza ramasitele pamantesti ale voievodu-
desavarsita este biserica domneascd de la Curtea de Arges, care fu terminate si impodobita cu fresce din indemnul sau.
Arhitectura bisericii este in adevar o capocloperd a arhitecturii bizantine din secolul al XIVlea.
acestui mormant se face de sute de ani in ziva Sf. Nicolae parastasul pentru pomenirea ctitorilor bisericii dupa vechiul ei pomelnic, care incepe cu Radu, pe care Viata Sf. Nicodim. it numeste Radu-Negru, Negru Vodd al traditiei istorice. Langa mormantul lui Radu se gaseste mormantul sotiei sale Ana, care in calugarie primise numele de Calinichia. Celelalte morminte cuprind osemintele diversilor mem-
braiele de caramida si de piatra din zidarie si din bozo turlei in forma de cruce, care o leaga cu corpul cladirii. Frescele care impodobesc biserica pe dinauntru si pe dinafara prezinta o frapanta asemanare cu pictura biserica Chora
din Constantinopol, azi geamia Kahrie. Duper mutarea resedintei domnesti si a scaunului mitropolitan la Targoviste si apoi la
La deschiderea mormantului cu osemintele voievodului Radu, acestea s-au gasit invelite intr-o tunicd de mdlase purpurie cu nasturi de our pe care se putea distinge Inca
sterna Basarabilor. Un cordon cu ornamente de meu-garitare incingea mijlocul, iar paftaua de
Bucuresti, curtea domneasca Impreuna cu dependintele ei cazura in ruins, iar mult din materialul ei fu ridicat de locuitori si folosit pentru zidirea de cladiri particulare. Insasi
biserica cu cripta domneasca cazu prada ruinei si saraciei. La 1750 mitropolitul Neofit incerca sa restaureze biserica, largindu-i ferestrele si zugravind peretii cu zugraveli proaspete, aruncate peste cele vechi la fresce. La 1788 biserica a cazut prada unui violent incendiu. La 1827
dindernd de n-ufirgdritare, iar degetele purtau mai multe inele, intre care cloud mai mari, cu initialele AL Ma.., probabil Alexandru si Maria, numele parintilor sal. Unul era impodobit cu un diamant, iar altul cu o piatra antics. Dintre
treia zugraveala peste cele cloud anterioare. Din porunca principelui Bibescu, biserica a fost restaurata din nou la 1843, dar cu toate aces-
229
Ion Nistor
curti regale din apus. 0 asemenea stralucire nu putea fi opera unei singure generatii, ci ea trebuie sa fl fost precedata de nazuintele spre
lumina si cultura ale multor generatii, ale cdror
muncd anonirneL si spirit de creatie se cufundd in negurile vrernurilor de dinainte de Basarabi.
langa noul sediu al mitropoliei de la Targoviste, nu poate incapea nici o indoiala, dat Hind ca la inceputul secolului al XVI-lea copistii nu mai puteau prididi cu copierea car' tilor rituale, astfel ca la anul 1508 se simti nevoia crearii unei tipografii, prima de felul ei in raza mitropoliei Ungrovlahiei.
Grija voievodului Radu I pentru cele sflnte, larga sa influents pentru ctitoriile sale de la Tismana si Arges, au facut ca numele lui
sa fie glorificat de calugeiri mai presus decat cel al predecesorilor sai, adevamtil intemeietori ai
sflnte pentru savarsirea cultului si cu odajdii de matase si de camba brodate cu fir de our si argint. De o inzestrare si mai bogata se va fi
bucurat si biserica domneasca de la Arges, catedrala mitropolitana a Tarii Romanesti. Intre darurile Voditei se afla si un tetraevangheliar ferecat cu argint aunt despre care insa nu ni se
spune daca era manuscris pe pergament sau tiparit. Cu asemenea cart" rituale fusese de buns seams inzestrata si biserica mitropolitana de la Arges, care insa nu ni s-au pastrat. 0 scoald mcindstireascei pentru pregatirea clericilor copisti si diacilor domnesti nu
putea sa lipseasca de pe langa mitropolia de la
230
Cap itol u I
II
Nenorocirea aceasta fu folosita de turcii emirului Urcan pentru a naval' a doua zi dupa
se gasea la Brussa, in Anatolia, de unde ei, intemeindu-se pe corpul disciplinat al ienicerilor, incepura sa nelinisteasca cu expeditiile for de prada grant( cle imperiului bizantin. Mai mull chiar, partidele politice din
Constantinopol incepusera sa recurga la concursul turcilor osmanlai din vecinatate pentru infrangerea adversarilor. Asa se intampla si la 1353, cand imparatul loan Cantacuzen
Ion Nistor
soarta Serbiei era pecetluita pentru cinci secole
si mai bine. Emirul Murad cazu, iar fiul sau Baiazid Ilderim, adica Fulgerul, isi continua
opera politica si o ridica la mare stralucire.
tata si spre Dunare, unde dusmania dintre tarii bulgari Sisman si Sracimir continua in
avantajul emirului turc de Ia Adrianopol, care
ercial cu genovezii din Caffa. Curand dupes aceea turd! patrunsera in despotatul dobrogean, silind pe despotul Joan sa treaca la legea mahomedana si ocupara centrele principale de
nazuintelor turcesti spre spatiul carpatodunarean, precum s-a aratat mai sus. Acolo avu loc prima ciocnire a
Patrunderea turcilor la Dunare nu convenea insa domnului muntean care cauta sa." preintampine primejdia, trecand Dunarea si ocupand cetatile Silistra, Isaceea Ishelqce - pe langa capetele de pod de la Nicopol si Sistov precum si Chilia si Novae Selo - Jeni-Sale,
Novus Vicus al romanilor, pentru a inchide astfel drumul turcilor la Dunare. Cronicarul turc Nesri arata ca Silistra era cea mai insemnate dintre cetatile si orasele dunarene atat ca
multime a populatiei si chiar ca fortificatie. Era deci firesc ca interventia voievodului muntean
in sudul Dunarii sa fl jignit adanc ambitia tarului Sisman, care avea el insusi pretenni
asupra acestor cetati. De aceea el se ridica cu oaste contra voievodului pentru a-1 alunga din Silistra. In cursul acestor luple voievodul Dan
arata ca. voievodul Radu I lasase in urma sa doi si anume Dan si Mircea. In domnie ii urma fireste fiul mai mare, care la 3 octombrie 1385
Observatia cronicarului bizantin Chalkokondylas, care scria in a doua jumatale a secolului al XV-lea ea voievodul Dan ar fi fost omorat de oamenii fratelui sau Mircea, pentru a-i inlesni parvenirea la tron, nu corespunde adevarului. Cronica lui Mihai Moxa reproduce adevarul istoric cand afirma ca. Dan, fratele lui Mircea, a fost ucis de "Sisman, domnul
atacand eclat ea Mehadia - dictas tenutas castri Myhald invaserat. Ostilitatea contra Ungariei
232
Istoria Romanilor
voievodul Dan I, care a fost primul Domn roman care a cazut pe campul de onoare pen-
In scurta sa domnie voievodul Dan a imitat darnicia parintelui sau Radu fata de asezamintele manastirilor de la Vodita,
Cotmeana si Tismana, terminand aceasta din urma manastire si dotand-o cu mosii si venituri din belsug. Se pare ca tot el ar fi fost si ctitorul bisericii din Reunnicu Valcea, dupa cum ar indica o insemnare care amplified numele
_ .
de pe malul dobrogean al Dunarii. In doua acte latinesti din 1390 si 1391 Mircea se putu inti-
siunea capetelor de pod din dreapta Dunarii. In urmarirea acestei politic!, voievodul Mircea se
Prin cucerirea Serbiei puterea turcilor sporise prea mult pentru ca Mircea sa i se fi
Fulgerul. Cum insa turcii erau angajati in lupte crancene contra sarbilor, Mircea putu trece la consolidarea posesiunilor sale transdanubiene pe care parte le mostenise de la fiul
lui Dobrotici, Ivancu, parte le cuprinse din teritoriul tarului Sisman. Dar indata ce turcii infransera rezistenta sarbeasca, pe Campul Mierlei (1389), in anul urmator, 1390, ei isi indreptard privirile asupra Bulgariei fratilor
Sisman si Sracimir de la Vidin, care le statea in
impotrivi sa le cedeze turcilor de bunavoie, rivalul sau Vlacl care traia la cortul sultanului din Adrianopol, ce avea o poarta mai inalta
decat corturile si pasalele beilor, de unde derives si numele de Inaltd Poartd pentru
resedinta sultanului - era un print din familia Basarabilor, probabil unul din fiii naturali ai voievozilor Vladislav, Radu sau Dan care, ridicandu-se in fruntea boierilor nemultumiti
233
Ion Nistor
nesti, cu indatorirea de a -I plati si un tribut anual. In conditiile acestea atat de umilitoare pentru tars, pretendentul Vlad primi steag de
domnie asupra Munteniei din mainile sultanului Baiazid care, dupa ce ocupa in 1391 Silistra
si Nicopole impreuna cu celelalte castele muntene din dreapta Dunarii, trecu in anul
1393 marele fluviu in Muntenia pentru a izgoni pe Mircea din scaunul domniei si a instala acolo pe vasalul sau. Dupes marturiile cronicarului turc Urudsch descoperite de curand, batalia s-a dat la Oghras - Arges - Argys, unde cazura multi musulmani, ale caror lesuri furs aruncate in apes, noaptca, la lumina faclillor aprinsc. 0 cronica bulgara arala ca rata' sc imbibasc cu sange din cauza multimii lesurilor - fluviusque sanguinis profluerat, propter magnam cadaverum copiam. Bata s-a dat deci sub zidurile capilalei Cur lea de Arges, pe tarmul raului cu acelasi nume si nicidecum la Rovine, langa Craiova, cum s-a sustinut gresit pans acum. (Franz Babinger, Begrunde der Tarkensteuer in den Donauffirsten dimem, in Sudost-Forschungen", II, 1-2, 1943, p. 12
Ungariei Sigismund (1385 - 1437) din casa Luxemburg, sotul Marie!, fiica mai mare a
decedatului rege Ludovic de Anjou. De aceea, Mircea gasi usor in telegere la regele Sigismund, cu care la 7 martie 1395 incheie la Brasov un tratat de alianta contra turcilor. In virtutea acestui tratat regele se obliga sa sara in ajutorul voievodului roman, data acesta va fi atacat de turci. In schimb, Mircea se lega sa insoteasca cu ostirea sa pe rege in campania sa contra turcilor. Unitatile regale erau libere sa treats prin Cara lui Mircea achiland insa costul proviziilor in bani gala. Casus foederis era dat chiar la incheierea tratatului, fiindca anumite contingence de trupe turcesti rarnasera in tars
De aceea, Mircea nu mai ezita nici o clips de a relua cu ajutorul regelui ofensiva contra turcilor pentru a-i alunga si a-si recupera tronul uzurpat de Vlad. Mircea se puse in fruntea ostirii si urmari pe turci pans la Turnu
urn.). In crancena lupta isi gasira moartea multi crestini care luptau de partea turcilor. Desi batalia ramase nehotarata voievodul Mircea nu mai continua lupta, ci recunoscu suprematia sultanului si se invoi la plata
haraciului cuvenit porn!. Cronicarul Moxa spune ca, ridicanduse Baiazid cu turcii contra romanilor, se lovira de Mircea la Rovine si fu batalie mare, cat se intuneca de nu se vedea vazduhul de multimea
it
data adeverita si de marturia unui act grecesc descoperit de curand la Constantinopol. Dar cu toata inversunarea luptelor, uzurpatorul Vlad nu putu fi alungat de pe tronul de la Arges, unde la 20 mai 1396 semna actul omagial catre regele Poloniei, Vladislav Iagello si catre sotia acestuia Hedviga, care dupd moartea surorii sale Maria (14 mai 1395), casatorita cu regele Sigismund, se considera ca singura mostenitoare de drept a coroanei ungare. In actul omagial voievodul Vlad se intituleaza Domn si singur stapanitor al Basarabiei, pentru a accentua originea sa din neamul Basarabilor, intemeietorii statului muntean. La reintoarcere, ostirea lui Sigismund, din care faceau parte cei mai de seams magnati
234
Istoria Romanilor
Pozata sau Pazata de plaiesii lui Vlad si decimates. Locul ciocnirii pare sa fi fost la Posadn
tra turcilor si a altor necredinciosi si schismatici. N-au lipsit insa nici voci care invinovateau pe Mircea ca autor al acestui dezastru al armatei regale. Insuccesele acestea nu faceau decat sa accelereze punerea in miscare a marii cruciade contra turcilor, pe care regele Sigismund, care dupa moartea imparatului Ruprecht din palatinat ajunsese vicar general al imperiului ger-
man, o sustinea. Noua sa demnitate ii spori autoritatea fats de statele crestine din apus, care, admonestate si de Papa, nu mai ezitara de a-i oferi concursul. La apelul sau raspunsesera cavalerii englezi sub comanda ducelui de Lancaster, apoi burgunzii cu Jean de Nevers, savoiarzii sub ducelc Amedeus at V11-lea si germanii sub Frederic de
Hohenzollern, strabunul dinastiei de mai tarziu a Rom5.niei. Venetienii promisera concursul for
la cunostinta regelui ca pozitiile turcilor sunt foarte tan si ca numarul for este foarte mare. De aceea se impunea multa prudenta la atac, date find noile metode de lupta ale ienicerilor pe care dansul be cunostea din repetatele sale
ciocniri cu acestia. In consecinta eI ceru regelui voie de a intreprinde cu arcasii sai primul atac contra lui Baiazid. Regele Sigismund, apreciind justele observatii ale Domnului roman, era gata
sa accepte pro-punerile acestuia. Dar atunci spune Schiltberger - se ridica ducele burgunzilor, Jean de Nevers, ca sa declare ca "dansul
pecuniar. Papa isi dadu binecuvantarea la marea intreprindere cresting, iar imparatul
bizantin Manuel promise a pune la indemana cruciatilor Coate mijloacele materiale, dar mai ales de informatie de care dispunea. Regele Sigismund avca in jurul sau floarea nobilimii ungare cu palatinii in frunte. Din Dacia transtIvaneana porni voievodul Stibor de Stiboricze cu numeroasele contingente ale provincici pen-
tru a le uni cu ostirea regelui la Dunare. Tot acolo ajunse si voievodul Mircea cu miile de
Schiltberger - si eu, sluga lui am alergat si i-am dat calul meu. Si eu am incalecat alt cal, care a fost mai inainte at turcilor. Si dupei ce furs sdro-
Ion Nistor
comun cu Turnul lui Constantin cel Mare de la
pe rege, IL indepeirtard de campul de bdtdlie si-1 insotird. la o corabie, cu care sei poatfi calatori la
Celei, situat la 40 km mai sus de TurnuMagurele. Existenta acestei cetati muntene ne este confirmata documentar la 1394. Cu un an mai inainte turd! cucerisera Bulgaria pans la
totii spre Dundre, pentru a trece in grabsd pe celdlalt mal, ceea ce deveni insd irnposibil din cauza imbulzelii a unui nurndr prea mare de fugari. Multi dintre cei ce se ingramddiserd in
cordbii peste numdrul celor ce puteau inalpea in
Cei mai multi dintre prizonierii crestini furs ucisi dc turd. Numai putini se putura rascumpara cu sumo de bani. Rcgele Sigismund naviga pc Dunare in jos, iar de acolo pe mare
acestea contra turcilor, Mircea se hoLdri sa cladeasca pe ruinele unor vechi fortificatii
romane, in fata Nicopolului ocupat de turci, pe malul opus al Dunarii, o cetate, Nicopolul cel Mic, numit de cronicile noastre Nicopolul eel Mic sau Nicopoia sau Turnul, latineste burls, turceste cute Tanga Turnu Magurcle, mai jos de gura Oltului, o fortificatie care nu are nimic
calea patrunderii sale spre Apus. Sultanul Baiazid isi dadu curand seama de marea
primejdie cu care erau amenintate provinciile imperiului sau din Asia Mica si de aceea el se
236
de la Dunare, incepand de la Portile de Fier si pana. la Braila. Tot atunci readuse Mircea sub stapanirea sa si capetele de pod de pe malul drept al Dunarii si indeosebi Silistra, de unde
fost inchis intr-o cusca si purtat prin toata Mongolia pentru a demonstra supusilor lui Tamer lan in ce hal ajunsese temutul sau adversar. Sultanul Baiazid nu supravietui
decal un an de la aceasta catastrafa. El muri in 1403, lasand fiilor sai o succesiune contestata
stdpd nitor peste amandoud malurile Dundrii intregi panel la marea cea mare si al cetdtii
Darstorului despot".
siunea tronului. Fratele mai mare Soliman luase in stapanire provinciile europene, cats
vreme fratele sau Mohamed detinea provinciile din Asia Mica. Un al treilea fratc, Musa, solicits sprijinul voievodului Mircea pentru dobandirea tronului talalui sau. Marlurffic bizantine, deopolriva cu cele
in care Musa isi gasi moartea, find prins si sugrumat de fratele sau invingator. Dar cu
toate accsLea, voievodul Mircea nu intelegea sa
renunte asa usor la situatia sa politica predominanta la Dunare, cad indatal ce se ridica
pentru dobandirea tronului de la Adrianopol. Din aceleasi surse de informatii aflam ca Musa concentrase la Silistra o ostire de partizani in fruntea carcia porni spre sud pentru a izgoni pe fratele sau Soliman din scaunul domniei. In
tar. Dar incercarile lui Mustafa de a cuceri tronul ramasera zadarnice. Mustafa Celibi, cum it numeste un document muntean din
1415, fu Mint de Mohamed in 1416 si sift sa se refugieze la Salonic, unde muri curand dupa aceea.
putea intarzia mult de a se produce. In anul 1417 sultanul incepu campania de represalii
contra lui Mircea. Capetele de pod muntene de
la Durostor si Chilia filed curand cucerite de turci care, trecand Dunarea pe malul stang, cuprinsera aci numeroase puncte de sprijin
sa se intareasca punctele de la Isaccea Sagzim - si Salina pentru apararea granitei de nord a Dobrogei. Alunci lumea s-ar fi putut astepta chiar la cucerirea intregii Taxi Romanesli, dupa exemplul Bulgariei, Serbiei si
237
Ion Nistor
intreprinda o asemenea actiune de cotropire. Sultanul Mohamed I, deopotriva cu toti urmasii sal, gasi nimerit sal se mentina mereu in cadrul politicii romano-bizantine la Dunare, intarind cetatile de pe malul drept si marginindu-se numai la ocuparea cetatilor de pe malul stang, cum erau acestea, Turnu si Giurgiu. In felul acesta intelesesera turcfi sa-si asigure
asemenea start de fapt, voievodul Mircea nu putea gas! alta iesire din situatia tragica in care ajunsese decal sa se supund noului regim
politic si militar al sultanului.
raspunda sultanului un pesches anual de 3.000 de bani rosii. Plata peschesului este
adeverita si de cronicarul turc Sendedin, care
to. Asupra platii peschesului nu mai poate incapea nici o indoiala, ceea ce ramane insa
discutabil este existenta pretinsului act cu semnatura sultanului, al carui original n-a
putut fi descoperit pana acum.
de la aceasta obligatie cand conjuncturile politice deveneau favorabile pentru el. Dar indata ce acestea se inrautateau, Domnul muntean reinnoia supunerea si relua plata haraciului, cum arata Chalkokondylas, care
relateaza ca hegemonul Daciei, cad asa numea el Tara Romaneasca, trimise sultanului Mohamed soli pentru inchinare si pentru plata peschesului.
233
Istoria Romanilor
Capitolul III
1. Rivalitatile dintre Ungaria si Polonia si tratatul de allanta munteano-polon 2. Allanta munteano-ungarA si izgonirea uzurpatorului Vlad 3. Tratatul ungaro-polon de la Lublovita 4. Relatiile cu Moldova si asezarea granitei la Milcov
1. RivalitAtile dintre Ungaria si Polonia si tratatul de alianta munteano-polon
asupra Podoliei si Haliciului, revendicate inca de socrul sau, regele Ludovic cel Mare.
lui Dan nu-i ingadui sa ajunga la aplanarea conflictului cu Ungaria, astfel ca fratele sau
Mircea mosteni, pe Tanga multe alte dificultati interne si externe, si ostilitatea regelui Sigismund. De altfel asemenea neintelegeri cu regele vecin se iveau regulat la fiecare schimbare de domnie in Tara Romaneasca. Ostilitatile acestea porneau din politica
Mircea, boierii Manea si Roman Herescu Majnus et Romanus Hericzky comites - insotitl
de vornicul Dragoi din Moldova - Dragoyus magnifici principis domini Petri Voyewode Multaviensis marschalcus - semnara la Radon in Polonia faimosul tratat de alianta, prin care
cei doff monarhi, voievodul si regele, isi raga-
Mircea se arata din capul locului un adversar hotarat al unor asemenea pretentii de
lui de alianta munteano-polon, prin care se stabilea ca regele nu va putea porni la razboi
contra Ungariei, fara ca mai inainte sa arate lui Mircea si consiliului muntean motivele pentru care s-a declarat razboiul, motive constatate si
regele Ungariei si Vladislau Jagello, care si unul sl altul ravneau la mostenirea intreaga a socrului lor. Intelegerea care la 1388 intervenise intre ambit cumnati nu era cleat un armistitiu pentru pregatirea luptei decisive.
Regele Sigismund credea ca are de aparat vechi
239
Ion Nistor
Romaneasca, inlesnise apropierea intre voievodul Mircea si regele Sigismund. Asa se explica
strul militar de la Nicopole, spre binele ambilor monarhi. Mircea avea nevoie de liniste si pace din partea Ungariei, pentru a putea folosi Coate
fortele sale contra turcilor. De liniste si pace avea nevoie si regele Sigismund, care dupa
moartea sotiei sale Maria (+1395) avu de luptat
el trecura chiar Dunarea, patrunzand pans la Arges, unde li se impotrivi Mircea. Dupes o
rezistenta eroica insa voievodul se retrase spre
sa."
chestiunile de interes pentru tarile tor. Era vorba de a stabili o atitudine comund contra turcilor. Dar regele Sigismund reusi sa se mentina deasupra rivalului sau, iar in iulie 1411 sa se aleaga si impdrat at Germaniei,
dupa moartea lui Ruprecht din Palatinat. Principele Mircea traia in bune raporturi si cu vecinul sau din Dacia transilvaneana, cu voievodul Stibor. Interventia lui Mircea in
instaleze la Arges pe uzurpatorul Vlad. La 7 martie 1394 Mircea se gasea la Brasov unde semna si pecctlui cu sigiliul mic actul de alianta cu regele Sigismund. In act Mircea se
intitula "duce de Feigetras", ceea ce dovedesle
luptele 'fratricide din Turcia si rolul precumpanitor pe care incepuse sa-1 joace acolo
slat sa lupte
roman. Mircea se sesiza insa din vreme de aceasta si se grab! sa reinnolasca in 17 mai
1414 Pactul sau de alianta cu regele Poloniei, Vladislav, contra regelui Ungariei, Sigismund.
regelui Sigismund si anume in persoana si cu !Data pulerca sa. El va trimitc insa numai contingente, cand regele nu va porni personal la razboi. Luptatorii regali vor avea trecere libera prin tara si vor intrclinc, dar cu plata, proviziile de care ar avea nevoie. In operatiile de 1a Dunare proviziile vor fi trimise acolo pe calc
fluviala. Ranitii si bolnavii pot fi ingrijiti in tara
pe regele Vladislav de a cauta o intelegere directs si cu regcic Sigismund. 0 comisie de imputcrniclii ai ambelor state sc intrunise in martie 1411, deci inca inainte de semnarea tratatului cu Mircea, la Iglava, pentru aplanarea certurilor si neintelegcrilor dintre Polonia si Ungaria. In august 1411 se ajunse
chiar la incheierea unui armistiliu de 8 luni, in care Limp regii ambelor tari urmau sa se intalneasca pentru a cadea de acord asupra tuturor punctelor litigioase. intalnirea a si avut toe
240
Istoria Romanilor
incheiat faimosul pact de impartire a zonelor
regelui Vladislav Jagello juramantul de vasali-
tate. Si tot el a fost acela care a sfatuit pe voievodul muntean de a incheia tratatul de alianta. contra Ungariei cu regele polon, in
condiliile aratate mai sus. Rolul de mijlocitor al
Dunarii, pentru a deschide astfel Ungariei drumul la Marea Neagra. Voievodatul Moldovei cu
lui Petru reiese clar din prezenta vornicului moldovean Dragoi la tratativele polonomuntene de la Radom si din semnarea actului interpretativ la Suceava, capitala Moldovei, in
ramana in zona de influents a regelui Vladislav al Poloniei. Dar clauzele tratatului de la Lublovita
ramasera fara urmari, fiindca intre limp cazu sultanul Musa, aliatul lui Mircea, si urmasii
prezenta lui Petru. Cu aceasta ocazie s-au putut aplana si eventualele litigii de granita dintre ambele voievodate romanesti, daces
asemenea litigii vor fi existat. Caci, dupes cate slim, granita de rasarit a Munteniei ramasese
cea fixata la Milcov, Putna si Siret. Analele de la Bistrita arata ca Mircea ar
Tara Romancasca din august 1413. In august al aceluiasi an ingadui Mircea si negustorilor
polonezi si lituanieni largi privilegii comerciale in intinsul cuprins al voievodatului muntean.
ducandu-1 in Muntenia pentru a face loc fratelui acestuia Alexandru cel Bun. Nu cunoastem alte informalii care sa confirme aceasta afirmalie. Cel dintai act intern al
noului domn al Moldovei este actul de danie din 11 februarie 1400, prin care vamesul Dan,
si asezarea
ca.
Pentru a zadarnici realizarea unor asemenea planuri, voievodul Moldovei, Petru, acceptase
241
Ion Nistor
bucura de atentiea deosebita a lui Mircea, pe care el si-o alese si ca loc de vesnica odihna.
operelc de cultures spirituals si materiala ale tarii sale. Bisericile si manastirile s-au bucurat
de larga sa darnicie. In fruntea mitropoliei de la Arges statea mitropolitul Antim, iar la Severin
paslorea sufraganul sau Atanasie. Ctitoria inainlasilor sai de la Tismana, care avea sub
proleclia ci si manastirea de la Vodita, primi de
Gorj) arata si pe voievodul Mircea ca pe unul dintre ctitorii Tor, o dovada ca manastirile si schiturile acestea flintau pe timpul sau. Evlaviosul domn se ingriji ca ctitoriile sale, pe langa bunurile materiale, sa fie inzestrate si cu frumoase obiecte de cult si cu cdrti liturgice si de edificare sufleteasca, dintre care numai foarle putine s-au pastrat pana in zilele noastre, ca frumosul aer sau epitaf de la Cozia, care poarta data de 6904, adica 1396. Danii se
Aldea, care cinstise numitei manastiri satul Ciresouul pentru ca in fiecare duminica sa se
asupra unirii bisericilor - causa unionis asupra credintei - causa fidei - si asupra
reformelor in biserica - causa reformationis. Cu reprezentarea bisericii romanesti la acest con-
242
Istoria Romanilor
ciliu fusese incredintat mitropolitul Kievului Grigore Tamblac. Credinciosii din Muntenia erau reprezentati prin cavalerul Tugomir sau
Pentru a veni in ajutorul oierilor din partile Sibiului, care sufereau de pe urma
lipsei de pasune pentru turmele lor, Mircea be ingadui sa treaca cu oile dincoace de munti in Tara Romaneasca, acordandu-le un privilegiu in acest stns care la 1418 fu intarit si de flub sl urmasul sau ducele Mihai I. Romanii din secuime, care patrunsera in regiunea
tari.
munteana dintre Ialomita si Buzau, apar in izvoarele timpului sub numele de secuieni, dupa care si judetul s-a numit Secuieni sau
Seac.
ese din batrani ocupatia principals a populatiei. Cultura cerealelor era cea mai rentabila indelctnicire agricola pe domeniile domnesli, mandstiresti si boieresti, dar si pe proprietatile mai mici ale mosnenilor sau razesilor. Muncile agricole se savarseau de calre romani, adica de care acele elemente rurale care in cursul timpului isi pierdusera proprietatile lor individuale si care traiau pe domeniile marilor proprietati, in schimbul unor prestatii in munca sau claccl si producte agricole, asa numita dilmci. In actul de donatie pentru manastirea Cozia din 20 mai 1388 era cuprins si satul Purcdreni cu rumanii de acolo. Rumanii acestia se recrutau in buna parte din emigranti romani din Dacia transitvaneana care, trecand muntli in Tara Romaneasca, gaseau aid conditii de trai mai prielnice decal pe mosiile grofilor unguri si ale
un drept de a o parasi. Robi propriu-zisi erau numai yganii, care faceau parte din inventarul viu al mosiei pe care se gaseau salasele lor. Ei puteau fi vanduti, daruiti sau dati ca zestre si
impartiti Intre membrii familiei proprietarului.
243
Ion Nistor
stralbateau ducatul roman. Vechea ruts comer-
cu iarba for deasd si cu apele curgatoare ofereau pasuni grase pentru turmele de oi, cirezile de bovine si hergheliile de cai. Iazurile si baltile Dunarii inlesneau piscicultura si ridicau pes-
ciald pornea de la Brasov, trecea prin Bran, Turd sau Turcsori - Torzburg si ajungea la
de catifea de Ypres se plateau 25 de ducati, pentru unul de Louvain 18 ducati, pentru cel de Colonia 12 ducati, iar pentru cel de Cehia
numai 6 ducati. Aceleasi taxe vamale cu caracter prohibitiv pe articole de lux se percepeau si in orasele unde se desfaceau asemenea giguri, afarai de orasul Cetatea Dambovitei, unde se percepea la desfacerea catifelei numai jurnatate din aceasta taxa._ Daces insa catifeaua se vindea cu cotul, adica cu amdnuntul, nu se percepea la locul desfacerii nici o taxes. Sculite de 'axe la desfacerea prin orase erau si "sapcile
de brad si de molift serveau la constructiile caselor, dar si ale vaselor si slepurilor de pe Dunare. Ape le raurilor navigabile serveau ca
cel mai bun si mai ieftin mijloc de transport de
se mari cantitati de sare si pentru export. in Wile balcanice. La exploatarile zacamintelor de sare se aclaugasc mai apoi si exploatarea
minelor de arama de la Bratilov, ceva mai sus
alt.e
manufacturi. Pentru un vas cu mied se plateau 12 dinari, pentru unul cu yin numai 6 dinari.
rezulta un insemnat excedent de producte prime sau brute, care se cereau valorificate prin export. Tara insa avea nevoie de numeroase articole industriale pe care nu le
putea fabrica singura, ci trebuia sa le importe din strainatate. Din necesitalea schimbului de produse indigene prin produse straine a pornit miscarea comercialei. De necesitatea acestui
schimb de produse se convinsese si Vladislav I, care acordase negustorilor brasoveni privilegii
de rds, de pisici salbatece si de iepuri. Pentru un cal bun se percepea o taxa de export de 6
comerciale in Tara Romaneasca. Mircea cel Batran confirms in 1413 brasovenilor vechile
for privilegii comerciale, fixdnd totodata si taxele de vama pentru diversele articole de negot, alit la import, cat si la tranzit si la export.
de valuta strains, care ii inlesnea procurarea de armament, care nu se putea fabrica in tars. Dar incd inainte de confirmarea privilegiilor comerciale de care brasovenii se bucu-
rau in Tara Romaneasca, Mircea acorda targovetilor din Liov largi drepturi comerciale in
sosise in 1409 pentru semnarea privilegiului comercial, ce ni s-a pastrat Ezra data. Mircea
acorda negustorilor din Liov si din Po Ionia, in genere, libertatea de comert in targurile muntene si oltene de Ia Breda paria la Portile de
principele Mihai apare in mai multe acte si inscriptii. Mihai urma tatalui sau la domnia
Tarii Romanesti.
Inca alti trei flu si anume pe Radu cel Chel (Prasnaglava), pe Alexandra Aldea si Vlad Dracul, care au domnit pe rand in Muntenia. Un act de danie pentru manastirea Snagov amintele si de un frate al lui Mircea numit
Staicu, care n-a ajuns niciodata la domnie. Mircea a murit la 31 ianuarie 1418 si a Cost inmormantat in ziva de 4 februarie la ctitaria sa de la Cozia, intr-un frumos sarcofag cioplit in piatra. Inscriptia de pe mormant s-a sters in scurgerea veacurilor, astfel Ca as stzi ea nu mai poate fi descifrata. Marturia unei cronici contemporane turcesti, care-1 arata ca "principe intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager", este calificarea potrivita pentru marea sa personali-
Targoviste, unde se depozitau marfurile. De acolo calea principals ducca prin Bucuresti la Giurgiu, iar o alia ramura ducea prin Pitesti sI Craiova la T. Severin. La Giurgiu se trecea Dunarea pentru Rusciuc, iar de acolo drumul
trecea prin Pi-cslav, fosLa capitals a Bulgariei,
tate. Aceasta se desprinde si din titlul sau cvasiimperial, ce ni s-a pastrat in unul din
hrisoavele sale. In preambulul acelui document vajnicul ostean incercat pe campul de batalie,
lui, Mircea batu cu cfigia sa bani de argint numiti ducati, din care ni s-au pastrat exemplare din mai multe serii. Dupes pierderea
Giurgiului devenise Braila cel mai important port la Dunare. Sub urmasii lui Mircea gasim statii de vama la Rudir, CCunpulung, Arges, Targoviste, TCtrgsor, Scicuieni, Gherghina si
Braila.
Feigeirasului Herteg, si Banatului de Severin domn, si de cunandoud de peste toatd Dundrea pand. la Marea cea mare si cetatii Ddrstorului
stclpeutitor."
245
Ion Nistor
Capitolul V
au fost restaurate in graba si puse in stare de aparare. In 1419 insusi regele Sigismund sosi
accentucaza tot mai aspru rivalitatca dinire sultanul Mohamed I (1413 -1421) si regele
imparat Sigismund al Ungariei, care se crcdeau
Pregatirile acestea se facusera chiar la timp, fiindca in anul urmator 1420 sultanul Mohamed I intreprinse o mare campanie la Dunare. Aceasta era indreptata impotriva lui
recunoscandu-1 ca suzcran al sau. El rcinnoi brasovenilor privilegiile comerciale in Muntenia, tar oierilor marginent dreptul de pasunat in poicnile si golurile de munte - cum
ipsorum pecudibus in montibus nostris pascere. Pentru zagazuirea efectiva a navaltrilor turcesti
Succesiunea la tron nu era prin nimic stabilita. Domnia nu era legata prin nimic de
aceea ea aparlinea prin moslenire familiei care o intemeiase, adica dinastiei Basarabilor. Toti membrii aceslei dinastii aveau drepturi egale la
chemarea regelui erau asteptati sa soseasca cavalerii teutoni din Prusia cu misiunea de a intensifica lupta de aparare contra turcilor. Panes la sosirea acestora se insarcina insa.
banul Timisoarei, florentinul Pippo Spam, cu
acolo. Cu ajutorul acestora, cetatile Seuerin, Orsova, cu insula Saan, numita mai apoi de turd Ada-Kale, tar de austrieci Orsova-Nouti, Mehadia. Sebesul sau Caransebesul si Jidova
era recunoscut si in tarile din apus, numai ca acolo dreptul acesta era reglementat prin lege si uz, asigurandu-se succesiunea dupes normele majoratului in asa fel ca numai dupes stingerea completes a prirnogeniturii, urma la tron secundogenitura sau chiar tertiogenitura. In Tara Romaneasca a lipsit aceasta
246
membru din familia Basarabilor, rard nici o consi-derare a principiului majoratului sau senioratului. Si cum boierimea era divizata in
diverse grupari si categoric, era firesc ca fiecare
In 1421 muri si sultanul Mohamed I. Scriitorul bizantin Duca ne-a pastrat un fragment din panegiricul ce s-a rostit la moartea
grupare sa-si alba candidatul ei cautand sa-1 impuna tarii cu orice pret, chiar cu nesocotirea intereselor tariff si cu apel la ajutor din afara,
recurgand cand la ajutorul turcesc, cand la ajutorul unguresc. S-a presupus ca membrii
dinastiei din ramura lui Dan - Demestii - ar fi luptat numai contra membrilor din ramura lui Mircea Dreiculestii - disputandu-si alternativ domnia. In realitate insa. atat Dalnestii cat si Draculestii luptau foarte adesea on foarte aprig si intre ei, astfel ca nu se poate vorbi de o rivalitate intre aceste cloud ramuri, ci de lupta pentru domnie in genere intre membrii familiei Basarabilor. Asa se explica faptul ca partida lui
Prasnaglava - care se ridica contra varului sau Dan al II-lea care, find abandonat de noul sultan, se aruncase in bratele regelui Sigismund cu ajutorul caruia si al banului Pippo Spano atacase Silistra si batuse pe turd, recucerind probabil si Giurgiu, impreuna cu Turnu, dupa
Losonzi. Bata lia s-a dat undeva la Dunare, fares ca locul sa poata fi precizat, in primavara anului 1420. Ea a fost foarte crancend. In cursul ei
trat pe peretele bisericii din Brasov, arata ca turcii jefuird si devastara si Brasovul, ducand senain robie intreg consiliul orasenesc
turnque coronensem abducit.
247
Framantarile acestea dainuira ani de-a randul, in dauna unei normale dezvoltari economice si culturale. Dar in imprejurarile acestea ce valoare putea sa aiba titlul pompos pe care Radu si-1 insusi din hrisoavele parintelui
Ion Nistor
Cu toate acestea insa, ispravile for la Dunare nu corespundeau deloc marilor nadejdi pe care
regele le pusese in ei.
cetatii Amlas erau 293 cneji, cu 504 tarani liberi, 32 graniceri si 26 curieri iar in raza
cetalii //adia erau 120 cneji.
Chilia, care in 1430 respinse un nou atac al lui Dan, precum si necontenitele atacuri turcesti in unire cu voievodul Radu al II-lea zadamicira
bucura foarte mull ca. regele "i-a daruit torul regelui contra turcilor, dar ostirea
haraghie de bani - adica monetari - ca sa fie in tara domniei mete, precum este si in tam lui". La 1428 Dan porni cu contingentul sau in aju-
acestei infrangeri au fost ca tara trebui sal plateasca turcilor tributul intreg - integrum
censum - find obligala sa trimita si un numar de oi la Constanlinopol. In anul urmalor regele incuraja prctcntiile lui Dan asupra Chilici, indemnandu-Isa atacc cetatea moldoveneasca. Atacul fu insa respins de Alexandru cel Bun,
domnul Molclovei.
soseasca. la Dunarea de Jos. Dar si aceasta a treia Incercare de a savarsi aceasta opera cu ajutorul ordinelor cavaleresti esua curand, ca si cea din 1213 a regelui Andrei al II-lea si cea din 1247 a regelui Bela al IV-lea. Savarsirea aceslei opere era rezervata domnilor roman! din Muntenia si Moldova, lari eminamente
rilor de tot
felul,
Sigismund se convinsese de zadarnicia planurilor sale la Dunarea de jos si de aceea el consimti la rechemarea cavaleritor teutoni in
palria for nordica de unde venisera. Intre limp insa, razboiul civil intre Dan al II-lea si varul sau Radu al II-lea continua cu aceeasi impetuozitate, epuizand si ultimele resurse de rezistenta ale tali!. In cursul acestor indelungate lupte cazura ambii rivali. Ultima stire asupra lui Radu cel Chel o avem din anul
1431.
248
opri inaintarea turcilor, care trecusera Dunarea, la Silistra, Giurgiu si Turnu - Pargon
La moartea lui Dan al II-lea, doi fit ai lui Mircea cel Baran isi disputara tronul si anume
dupa inalta sa decoratie Vlad Dracul, adica Draconul sau BalauruL La 8 februarie 1431 pretendentul se gasea la Nurnberg unde autoriza pe fratii minoriti sa. predice si in Muntenia.
yin impotriva t dr-it s 'd prade si sd jefulasal si grcibiti-vd cat mai iute, ziva si noaptea, ueniti in ajutor, cdci dacd noud ne vafi rdu, yowl are sd yd fie si mai rdu. Si cat puteti, grcibiti-od, cdtd oaste puteti ridica in grabd, sd vie, iar cdter nu este gata o yeti trimite in urrnoL Sd soseascd lute, altfel sd nu faceti". Vazand ca nu yin, voievodul le trimise o noua scrisoare in care le spunea:
ed intre timp fratele sau Aided i-o luase inainte. Acesta se bucura de sprijinul lui Alcxandru din Moldova, care revendicase
Chilia si care suferise cloud infrangeri sub zidurile ei. Allandu-se de moartea lui Dan,
Alcxandru porni spre Muntenia pentru a insta-
din Moldova, Alexandru Aldea nu putu respinge pe turci peste Dunare. Dimpotriva, el tre-
marele provisor este cu multi ai sai in drum spre Putna, cu gandul de a-si impinge ostirile spre Tara Romaneasca sau poate chiar de a ataca Dacia transilvaneana. In reali tate Alexandru ccl Bun sarise cu pulere armata in sprijinul pretendentului Aldea, sustinand ridicarca sa pc tronul Muntcnici, pc care it si
ocup5 sub ft uncle dc Alexandru Aldea (1431 1436). Astfcl rcusi pretendentul Aldca so. o is inainlea fratclui sau Vlad Dracut si sa intarzie
mara ca s-a dat cu turcii, voievodul justified aliludinea sa fats de acestia zicand: "Cu, data m-am dus cu turcii, nu m-am dus decat de
ncvoie pentru a face pace cant cater a ramas si I u lu fora". Inchinandu-se turcilor, Alexandru Aldea nu intelegea sa rupa cu regele Sigismund, ci dimpotriva el Linea sa declare ca "slujesle domnului crai si sfintei coroanc" si ca
voun
urcarca acestuia pc tronul Basarabilor panii dupa moarlea sa intamplata la 1436. Instalarea noului domn pe tronul de la Targoviste, Cara invoirea tor, nu conveni turcilor si de accea ei intreprinsesera in 1431 0 mare campanie contra Munteniei si contra noului ei domn, amenintand si Moldova lui
Alexandru cel Bun pentru sprijinul conferit lui Alexandru Aldea. Primejdia turceasca facu si
grozaviile unor not incercari turcesti. El nu putu insa impiedica pe turd de a navali in
Ion Nistor
Lupta pentru crestinatate a ambilor eroi contra turcilor va fi expusa mai jos.
li
meisor si for cu aceeasi mcisurei. Pe Dumnezeul meu oft nu va mai rcimane nici scirneintd din ei".
pe cei ce umbla sa-i banuiasca buna sa credinta. Dar gandul sau n-a ajuns sa fie infapluit, fiindca turcii navalira in Dacia si provocara. in Tara Barsei man daune si devastari Ezra ca Alexandru Aldea sa fi fost in stare a le impiedica. Dupes potolirea poftelor de jaf si prada, turcii se retrasera peste Dunare, lasand paza vadurilor in seama voievodului Tarn Romanesti
loan, Iancu sau Ianos era nepotul lui Serban si fiul lui Voicu, caruia regele Sigismund, drept rasplata pentru preastralucitele sale merite - praectaris meritis - pe care si le dobandise ca ostean al curhi aulae miles - ii darui la 1409 domeniul regal al Hunedoarei
precum si fiului lui Voicu, loan sau Iancu, ungureste Ianos, eroul de mai tarziu care se
gasea atunci in varsta de 23 de ani. Viteazul Voicu era casatorit
cu
partile hunedorene, al card portret in costum romanesc local se poate distinge si astazi din frescele castelului de la Hunedoara. Cetatea
Hunedoara dateaza Inca din secolul al XIII-lea. In secolul al XIV-lea se aminteste de castelani ai cetatii Hunedoara. loan Corvinul si sotia sa Elisabeta refacura vechiul castel si-lamenajard ca resedinta a familiei, zugravindu-1 frumos in
Domnul Tarii Romanesti folosi anii de pace si liniste care urmara pana la moartea sa pentru a tamadui ranile pe care anii de razboi
le provocasera in trupul tarn. Ca om evlavios ce era, el Sc gandi la chlorine bisericesti. In noiembrie 1432 el darui manastirii Dealu cloud
din Bucuresii, numita astazi Mihai Voda si manaslirea Bolintinul, Tanga Bucurcsti.
Darnicia sa se rasfranse si asupra manastirilor Zografu si Xoropotam de la muntele Athos. In
Hunedoara, care dupa corbul din blazonul sau se numea Corvinus, este adeverita si de con-
care inainte de a ajunge pe scaunul papal scrisese sub numele sau de nastere Aeneas
Sylvius de Piccolomini, analele timpului, aratand Ca loan din Hunedoara era dac (acum
ii numesc txt/ah.i) nu de neam strdlucit dar celebru prirtfaptele sale de arme, care a demonstrat cel dintdi ungurilor cum si lurch: pot fi invinsi". lar cu alts ocazie viitorul papa repeta ca. "Ianos nu era ungur nobil, ci ualah". In editia din 1488
a cronicii sale, scriitorul ungur loan Thurcocz relaleaza ca: "Era pe atunci in Wei un ostean marinimos si ilustru ndscut din soul uneifamilii valahe, loan din Hunedoara. Pe acest bdrbat it ale
Dupes retragerea cavalerilor teutoni (1435) si moartea lui Pippo Spano, apararea Banatului timisan fu incredintata banului din Hunedoara, "zis Romanul" - dictus Olahus -.
250
Istoria Romanilor
lui Ioan Corvinul nu poate fi vorba, el hind get-
beget roman transilvanean. Origina sa valaha nu-1 impiedica de a lua in casatorie pe o nobila ungara Elisabeta Szilagy, o salageanca care ii
Matei, viitorul rege al Ungariei, nascut in 1446.
incredintat loan Coruinul, precum dincolo de Cazane, in Tara Romaneasca, aceasta misiune istorica o indeplinea contemporanul acestuia, voievodul Vlad Dracul. Misiunea comund ii apropia si uni fortele for in lupta contra turcilor, adversarul for comun. Noul rege incredinta lui Joan Corvin din
Hunedoara apararea Banatului, chiar in anul 1438 cand turcii intreprinsera marea for ofensiva la nordul Dunarii. In primavara aceluiasi an, regele Albert ceru si lui Vlad Dracul sa
apere pe brasoveni de- "navalirile prea cruzilor turci". Astfel vedem cum in clipele pericolului suprem, regele Ungariei facea apel la vitejia si
razboinice, tanarul viteaz Jonas accepts, impreuna cu fratele sau Ioan, servicii in strainatate, intrase in serviciul episcopului de Zagreb, unde comanda o ceata de 12 calareti. In anii urmatori el trecu in Italia, angajandu-se in serviciul ducelui Pilip Visconte din Milano, dcsavarsindu-si educatia militara si agonisin-
spiritul de jertfa al neinfricatilor luptatori romani Vlad Dracut si loan Coruinul din
Hunedoara. Numai ca in clipele acelea tragice mijloacele de lupta ale voievodului muntean nu
du-si o frumoasa sums de bani, cu care putu imprumula pc insusi regele Sigismund, primind in garanile domeniul Comeat din Banat, cu toti chenezii si satele de acolo. In (Dint plecarii cavalerilor teutoni regele, la 1430, ii incredinta apararea cetatilor banatene Gdureni, Orsova si Mehadia, "din gura turcilor". Ispravile sale razboinice contra turcilor ii deschisera curand calea splendidei sale cariere
urmeze politica inaintasului sau Alexandru inchinandu-se turcilor cu toata dragostea si a Lasamen tul sau la cauza crestina. Cronicarul turc Nesri spune ca lui Iflacoglu Dracula sultanul i-a Lrimis vestea:
le unise in persoana sa un alt viteaz roman, Andrei, fiul lui Latcu, aprigul luptator contra
tatarilor din Moldova. Tot lui soarta ii rezervase demnitatea de guvernator general al Ungarici Regni Hungariae Gubernator generalis.
utului, obligatia cea mai grea in legatura cu supunerea sub turci era aceea de a insoti ostirile turcesti in expeditiile for militare cu contingentele romanesti si de a be deschide drumul cu mii de salahori din tars. Astfel trebui Vlad Dracul sa participe la expeditia turcilor din Dacia transilvaneana din 1438, cand mai multe orase sasesti, intre care
Intre limp primejdia turceasca se accentua tot mai vartos. Moartea regelui
Sigismund inteti si mai mult poftele de cucerire
ale sultanului Murad al II-lea. Mostenitoarea coroanei ungare era Elisabeta, flea lui Sigismund, care era casatorita cu arhiducele Albert de Austria (1437 - 1439) care ajunsesc rege al Ungariei. Schimbarea de domnie oferi
si Sebesul, avura mult de suferit. Cu prilejul arderii Sebesului, Vlad Dracul slatuia pe targovetii sasi sa se predea, cad fruntasii for vor fi dusi in Tara Romaneasca, de unde usor se vor
cetatilor Golumbati, Semendria, Grddistea s.a., de pe malul sarbesc al Dunarii, turcii isi
adica. Cetatea Turceascii Trecand prin tars spre Giurgiu, care fu intarit de turci, sultanul Murad al II-lea fu "ospatal" copios de Vlad,
cum relateaza un martor ocular din Sebes, care
251
Ion Nistor
Dupes retragerea turcilor peste Dunare, mite zile slujbe dumnezeiesti, dupa vechea datina romaneasca.
platind vama la Ramnic, puteau trece cu marfurile for in Tara Turceascd. Cu toata
intretinea legaturi de prietenie si fata de regele Ungariei, ceea ce ii ingaduia sa stapaneasca in liniste Fdgeirasul, unde continua sa faces danii credinciosilor sat sff sa numeasca chiar abate la manastirea Carta pe un pleban de la
sine statcitor domn, oblacluind si domnind toatd Ungrovlahia pans la mare, obleiduind si in Tara Ungureasal ca herteg de Am las si Fdgdras".
1442 o dureroasa infrangere, find el insusi ranit in lupta. In amintirea acestei raniri glorioase fu ridicata acolo o frumoasa biserica in stil gotic, care dainuieste pans astazi. Incarcati de prada, turcii se intoarsera pana. la Dunare. Un cronicar turc arata ca. Vlad Dracul incercase alunci sa le inchida calea "sarind cu oaste din muntii inalti sff nestrabatuti ce-i slujeau de
cetate."
cilor, rapus subit de dizenterie pe cand se gasea in drum spre Viena, la 27 octombrie 1439, si tronul Ungariei ramase vacant.
Vaduva Elisabeta nascu numai dupa moartea sotulul ci un flu, Ladislau Posiumul. Dar cum vremurile de razboi reclamau imperios un barbat matur pe tronul tariff, ungurii alesera pe tanarul rege al Poloniei, Vladislav al III-lea (1440 1444) din casa Jagclonilor, care uni
astfcl din nou Ungaria cu Po Ionia, ca pe timpul regelui Ludovic cel Mare. Alegerea se racu prin
De la Santimbru Joan Hunedoreanul cobori ca o furtuna pe Mures in jos pang la gura Streiului, pentru ca acolo sa o apuce pe vechiul drum roman spre Grddistea - vechea
Waskapu, in
interventia razboinicului Joan de Hunedoara, care era insufictit de idcca unci not cruclade
in Dacia. Acolo s-a dat la 25 martie 1442 o sangeroasa batalie la satul Zdicani de astazi, descalecat de cnejii hategani la 1409, care se sfarsi cu izbanda banului voievod loan. In inversunarea luptei cazu insusi Mezed-Pasa, impreuna cu fiul sau sff cu alti multi fruntasi
dintre turd. Marea izbanda a ostirii crestine se datoreste razboinicilor din scaunele romdnestidistrictus Olachales - din Banatul timisan, 8 la numar si anume: Caransebes, Lugoj, Mihalca, Almas, Iladia, Comeat, Caras sff Barzova, fiecare cu organizarea sa autonoma. Parte la lupta luara sff cnejii din Tara Hategului in frunte cu Chendris din Sedasul de Sus, regiune direct amenintala de turd. In amintirea marii sale victorii de la Zaicani, loan Corvinul ridica intru lauda lui Dummnezeu datator de biruinta catedrala de la Alba Julia, pe care si-o alesese ca loc de vesnica odihna pentru sine si pentru ai sat. In amintirea acestei izbanzi s-a ridicat
contra turcilor, ce strangeau tot mai strans cercul in jurul Cons Lan tinopolului, amenintand foarte serios insasi existenta
imperiului bizantin. Pcntru sprijinul pe care-1 primi cu prilejul proclamarii sale, regele Vladislav rasplati pe "magnificus Johannes de Hunyad" cu sate si mosii. De asemenea primi sI comitele secuilor, Mihail Jakch, domeniul
Rodna, cu satele roma-nest" Sdngiorgiu, Poiana, Rebrea de Sus si de Jos, Ceul, Ncisclud, Salm, Zagra si Mocodul.
Corvin
lui si de toatd slava si cinstea, vrednicului si celui al sau prea iubitului frate, at Daciei si at secuilor voievod si span de Timisoara Ionas
voievod". Joan Corvinul era, precum s-a aratat mai sus, nu numai ban de Timisoara sff voievod al Daciei transilvanene, ci sff comite al secuilor.
mantat si
el.
252
Istoria Romanilor
crestini. Sultanul ar fi fost asa de zguduit de catastrofa ostirii sale, incat si-a pus hainele de doliu si limp de trei zile a tinut post negru,
aceea se operase retragerea in munti, unde desisul codrilor si stramtoarea trecatorilor inlesneau foarte mult apararea. Acolo, in
partile Branului, se produsera oarecare ciocniri
sarbesti, lupta s-a dat in cursul lunii septembrie 1442. Vitejii roman' din districtele olahale ale Banatului luptara umar la umar cu arcasii munteni, incercati in lupte biruitoare cu turcii. Dupa cronicarul Chalkokondylas, loan Corvi-
nul ar fi atacat o mare tabard turceasca din Muntenia cand turcii erau imprastiati dupa prada. La intoarcere grupurile for furs
macelarite unul dupa altul. Cronicarul sarb, relatand dcsfasurarea bataliet spune ca turd!
"... mergeind prin toatd acea tard, prddand sijefitind cum mai fcicusercl in curs de multi ani, luaret o mare cantitate de prada sijaf si pornird cu ea pe acea cale. Atunci uoieuodul ungttrilor
Ideea cruciadei fu puternic alimentata prin noile succese militare contra turcilor, pe care loan Corvinul le obtinuse inn campaniile sale din Serbia. Incurajat de izbanzile sale de pand atunci asupra turcilor, eroul roman intreprinse in toamna anului 1442 si in iarna anului urmator 1443 expeditii norocoase contra turcilor din Serbia, pe care ii batu in mai multe lupte din jurul Nisului si din trecatoarea de la Cunouitg, prin care incerca sa-si deschida dru-
lui Jean Chartier arata ca. ostirea "ungureascd", in fruntea carcia cruciatul loan Corvin
bagase groaza in turd si trezise mari nadejdi de libcrlate la popoarele balcanice, se compunca din 20.000 de soldati, dintre care 19.000 erau din popor populaires - adica romdni de la sate, care se adunasera in jurul steagului desfasurat
de eroul ce se ridicase din randurile lor, prin vrednicia sa personals. "Populartt" acestia nu erau imbracati in zale de cavaler, ci luptau cu
francez, care pare sa-i fi vazut, spune ca daca unul dintre ei avea arc, nu avea sageli, iar eel ce avea sabie, nu avea teaca. Se prea poate ca insuficienta aceasta in armament sa fi corespuns adevarului. Dar ceea ce-i scapase cronicarului francez era faptul ca in pieptul acestor "populari" batea o inima viteaza si o nestramu-
Lata credinta in Dumnezeu. Si aceste rare daruri ceresti contau in lupta contra turcilor mai mult decat armatura de otel a cavalerilor apuseni, precum se adeverise aceasta in 1395
la Nicopole si precum avea sa se adevereasca si la Varna.
253
Ion Nistor
si ducele de Burgundia fagaduira sa pund la dispozitie mijloacele materiale pentru mobilizarea galerelor venetiene.
tanul se hotari sa inceapa tratative de pace. insusi Hunedoreanul simtea nevoia de pace pentru intarirea si reorganizarea fortelor sale de lupta care suferisera si mart pierderi in luptele necontenite cu turcii. Astfel se ajunse
in cele din urma la incheierea tratatului de pace de la Adrianopol din 12 iulie 1444 intre sulta-
6. Catastrofa de la Varna
nul Murad al 11-lea si regele Vladislav al Ungariei pentru o perioada de 10 ani, ratificat de Vladislav Ia Seghedin, la finele lui iulie.
Ambit potentati jurara., unul pe Coran, tar altul
pe Evangh.elie ca vor respecta cu sfintenie pacea incheiata pe 10 ani, prin care se stipulase incetarea ostilitatilor si restabilirea relati-
set orate ca regele n-ar fi ratificat tratatul de la Adrianopol. in tratatul de pace era cuprinsa si Tara Romaneasca, aliata Daciei transilvanene in luptele cu turcii.
cel Bun, reprosau insa regelui Vladislav ca s-a grabit cu incheierea pacii tocmai in clipa cand turcii ar fl ajuns la aman si cand izgonirea for
august 1444 confirma privilegiile comerciale de care brasovenii se bucurau in Tara Romaneasca. Vlad Dracul, a carui tars avu asa de mull de suferit din partea turcilor, adera din
izbanda. Si aceasta cu atal mai mull cu cat insusi sultanul Murad al II-lea, stapanil de
misticism patologic, aril abdical in favoarea flului sou Mohamed al II-lea (1444 - 1481), facandu-se dervis in Anatolia. loan Corvin, cunosca-
convingere la ideea cruciadei si se grabi sa uneasca contingentele sale cu cele ale consangeanului sou loan din Hunedoara. Iii toamna anului 1444, septembrie 20, coloanele noii cruciade trecura Dunarea si ocupara Cladova. La Vidin se atasa Vlad Dracul ostirii cruciate cu un contingent de 7.000 de arcasi experimentati in lupta cu turcii.
Cruciatii ocupara Nicopole si inaintara prin Sumla spre Varna, unde ajunsera la 9 noiembrie, farce sa 11 intampinat impotriviri prea
cetatile de la Dunare. La Varna insa a inceput lupta in ziva de 10 noiembrie. La inceput lupta
de cruciada era cardinalul Iulian Cesarini de Sant Angelo, care avea mare cuvant la curlea regelui Vladislav de Ia Buda. In necunostinta
bizantin, si prea increzut in puterile de rezistenta ale imperiul bizantin si ale celorlalte taxi crestine din Balcani, cardinalul Cesarini reusi
juramantul pe evanghelie si sal declare sultanului razboi. Papa Eugeniu al IV-lea dezlega pe rege de juramant, tar venetienii fagaduira sa
254
Istoria Romanilor
roman' Iancu Vodd si Viad Dracul.
adresata. papei Eugenio, in care arata ca a fost infrant mai curand de soarta, decat de lipsa de puteri. El regreta pierderea regelui Vladislav si a cardinalului Cesarini. Raspunderea infrangerii o poarta insa toti aceia care i-au fagaduit ajutor si nu i 1-au dat, lasandu-1 singur in fata
Acesti domni crestini care s-ar fi purtat in mod neloial fats de dansul ar fi fost "ai amanduror
in campania de la Varna. Stim insa ca acesta cedase de curand lui lancu Vodci. Siria si dis-
sub numele de Bernardo, care incearca sa determine soarta bataliei in duel cu Amurat bci, capclenia musulrnanilor, clupa Wale
regulile duclului medieval, 'upland "de la rege la rege", lard amestecul "popularilor". Iancu Romciul staruie pe langa rege de a-i ingadui sa
Zarandului, cu Halmagiul, Ribita, Baia de Cris, Baia Mica s.a. aratand ca in aceasta danie sunt cuprinse toate bisericile, si ale crestinilor catolici si ale romanilor. In modul acesta intelegea Brancovici sa se arate multumitor lui loan Corvin pentru ca it restabilise in stapanirea sa din Serbia, eliberala de sub jugul lurcesc. DcspoLul Gheorghe Brancouici primise
lupte el cu sultanul cad "de as muri si m-as pierde, - zice lancu - ce paguba ar fi, numai
Maria to sa fit pas trat". Bernardo respinge insa
Ulrich de CULL In timpul lui Brancovici se asezara in Banat primcle colonii sarbesti si
anume la Keue (Kubin), Becichereo si Chikind.
asupra sultanului si cadc in lupta. Intre cei cazuti pc campul de onoare se gasea si cardinalul Cesarini precum si numerosi nobili poloni si unguri. Joan
Hunedoreanul salves din lagarul crestin ceea ce mai putea fi salvat si se retrase peste Dunare. La 20 noiembrie el ajunse la Orsoua. Cronicile contemporane stint unanime in recunoasterea
lui ei Albert de Austria. Pang la majoratul regelui se institui la 1446 o regents, cu loan
masiv din partea tarilor romane. Aceasta nemultumire transpare din scrisoarea sa
255
Ion Nistor
Turnul, numit si Nicopolea Mica. nu reusird.
Investit cu aceste puteri, guvernatorul loan se simti destul de puternic pentru a rein-
cilor, un cut infipt adanc in corpul tdrii muntenesti. Dupes retragerea flotilei burgundiene de
infrangerea de la Varna. Flotila burgundiand sub comanda lui Valerand de Vavrin ajunse la gurile Dundrii, si dupes ce atinsese Mangalia PanguaIa de pe tarmul pontic si navigand pe fluviu in sus, ajunse prin Chilia, la 16 august 1445, la Braila, ndzuind spre Nicopole, unde urma sa se intalneasca cu ostirea de uscat de sub conducerea guvernatorului loan. In drum spre Nicopole, Vavrin atinse cetatile turcesti
pe Dundre si intoarcerea guvernatorului Joan in Ungaria, Vlad Dracul ramase singur in fata fortelor rdzbundtoare ale turcilor. Recucerirea
Giurgiului si primirea miilor de bulgari refugiati
in Muntenia nu puteau ramane farce raspuns din partea turcilor. De aceea Vlad Dracul se stradui sa preintampine rdzbunarea sultanului, inchinandu-i-se, retragandu-se din Giurgiu si trimitand pe bulgarii refugiati inapoi peste Dundre in patria tor. Masurile acestea trezira insd mari nemultumiri in randurile boierilor si Dracul, care isi aveau candidatul for la domnie si anume pe fiul lui Dan al II-lea, numit si Dan 1447), care pandea de la at HI-lea (1446 granita transilvaneand ocazia prielnicd de a se
Dundrea sub protectia flotilci burgundc a lui Valerand dc Vavrin pentru a zdrobi rezislenta turceascd. Turcii insa evitard o noud ciocnire cu cruciatii crestini, retragandu-se in interiorul
guvernatorul Ungariei Ioan Corvin, care nu putea privi cu ochi buni supunerea faces de turci a fostului sau aliat in cruciada cresting.
cauza lipsei de provizii suficiente. Singurul rezultat real al noii cruciade dunarene din
sau Mircea in satul BdIteni, la nord-est de Slatina (sau la Targsor) unde ambii fury
decapitati. Chalkokondylas arata ca moartea lui Vlad Dracul ar fi fost precedata de o luptd
Dintr-o scrisoare ce poarta data de 15 ianuarie 1447 afldm ca la acea data Tara Romaneasca era supusd din nou Ungariei, dal hind ca noul domn rupsese legaturile cu Wren si recunoscuse suprematia Ungariei.
partea turcilor asupra noului domn, guvernatorul Ioan infra cu ostirea in Muntenia, pentru a sprijini, intre altele, si pretentiile voievodului Dan al III-lea asupra Chiliei, pe care acesta o obtinuse de la moldoveni. Iar hiperzelosul pro-
langa. regele Ladislau sa ingaduie si sa inlesneasca fundarea in grabs acolo a unei mandstiri franciscane in cinstea Sfantului
Bernardin. In actul de donatie pe care guvernatorul it emise in Muntenia unuia dintre insotitorii sal
256
Istoria Romanilor
titlul de: Povest o Dracule, constituind, pe Tanga alte doua sau trei istorioare, singurele
considera pe Dracul-Voda, in jurul caruia se tesusera legendele grozaviilor savarsite de el, drept un personaj mitic. In realitate insa Vlad Dracul era, precum am vazut mai sus, o personalitate istorica binecunoscuta, numai ca la
noi,
vecine, ci ea a fost provocata de vrajmasiile si rivalitatile interne, care inarmara bratul care a lovit la Balteni. .Marturiile contemporane, ca
bunaoara cea a lui Valerand de Vavrin, ni-1 infatiseaza ca pe un principe foarte renumit prin viiejia si intelcpciunea sa. Aceeasi
apreciere asupra calitatilor sale o gasim expridc calareti, dintre cci mai viteji osteni din lume. Acesiia erau inarmati cu arcuri si sageli, dar si
mata si in cronica lui Bonfinius. Din sursa bizantina aflam ca armata sa numara 15.000
cu arme de foc. La 1445 Vlad Dracul scria
brasovenilor, rugandu-i ca pe niste frati ai sai sa i pregateasca o suta pusti cu toate cele de
tronul muntean. Supunerea lui fats de unguri ii deveni fatales. Sultanul nu putu ingadui in
tam vecind domnia unui principe aservit de tot politicii unguresti. De aceea el dadu tot sprijinul sau pretendentului Vladislav, flu si el al lui
- din zilele 17 - 19 octombrie ale acelui an. Cal cva zile mai tarziu, la 31 octombrie,
Vladislav Voda aducea la cunostinta brasove-
Dracului, facu probabil ca in jurul personalitatii sale istorice sa se teasa si legendele in legatura cu pretinsa sa cruzime. Astfel aparura in limba germand cloud scrieri populare, una privind Istoria miraculoasti si ingrozitoare a
unui mare tiran numit Dracul-Vodd, aparuta la
unul de altul dupd noua metoda de lupta a husitilor, si pe care din lipsa de tunuri nu o
Hamburg in 1491, cu editiile din 1494 de la Augsburg, din 1500 de la Strassburg si din
1521 de la Niirnberg. Aceleasi grozavii aparura
putea distruge. Dar cu toate acestea, guvernatorul fu infrant si nici nu se stia daca se mai
gasea intro cei vii. "Dar dacd se va intoarce fiber din rdzboi scria Vladislav ne vom inta/ni cu del nsul si vom face burin pace, far dacd acum ni vetifi potrivnici, de se va intampla ceva, sa fie in paguba sufletelor voastre si pentru primejdie sd rdspundeli inaintea lui Dumnezeu".
Sprache - sub titlul: Despre Dracut Voda, marele tiran, al carei autor pare sa fi fost un scriitor sas din Sibiu sau din Brasov. Inieresant cste faptul ca povestirile acestea
257
Ion Nistor
Campul Mier lei, fu luat prizonier de despotul sarb Gheorghe Brancovici si inchis in cetatea Semendria. Din marturiile timpului aflam in adevar ca in toiul luptei guvernatorul, cazand
lea al Munteniei, care intretinea raporturi de prietenie cu naipul de la Nicopole. Tratativele suferira insa o intarziere din cauza mortii sultanului Murad at II-lea intamplata in 1451 si a urcarii pe tron a fiului sau Mohamed at II-lea (1451 - 1481). Tratativele turco-ungare de la Semendria ajunsera la bun sfarsit numai in
tratatul de la Adrianopol, prin care se incheia pacea intre turci si unguri pe termen de trei ani. In preambulul tratatului
isi redobandi libertatea si se intoarse in tara sa. Drept recunostinta pentru energica interventie, Gheorghe Marnavici primi de la guvernator ca feude unguresti regiunile cucerite de el in Serbia. Guvcrnatorul nu putea ierta voievodului Vladislav neparliciparea sa la cruciada contra turcilor. Dc accea, indata dupes intoarcerea sa in Dacia transilvaneana din prizonieratul de
"... marele domn si marele emir, sultanul Mohamed-bei, fiul rnarelui domn, emirut- sultan Murad -bet, se jurd pe sufletul bunicului si tatdiui sdu, pe at lui si pe capul lui si al fiilor, pe trupul
la Semendria, el
ii
Am las si Fagaras, cu care se mandreau asa de mull domnii romani de la Mircea cel Batran incoace. Adanc mahnit din cauza acestei grele pierderi, Vladislav al II-lea scria brasovenilor:
"Ci, fratilor, sunt neceljit cd n-am liniste, cu Coate slujbele ce am siujit st cu tot sei ngele ce
n-a socotit-o si pentru siujba mea nu mi-a fost milostiv. Cori lui nu-i ajunge gobdrneitia tariff unguresti, ci trimite sa-mi rdpeascd dreapta ocincl st teirisoara mea Feigetrasul si Amlasul si
umbld cu getnd rdu asupra mea. Ci daces el a ailcat a safcigeidttintd sff jureimantul sdu ce a fcicut cu mine si mi-a dispretuit siLyba, Dumnezeu sd
peste romani, el sd rcimand domn, pond ce va isprdvi acest armistitiu si dacd s-ar inteimpla ca in timpul ',deli, el, Vladislav, sd moard, nici o parte sd nu aibd puterea de a face donut in Tara
Romeineascd deceit pe cel pe care -1 va fi iubit
rdzbune pe acel orn, care a nesocotit dreptatea. Dar domnia mea peste nevoia mea nu md voi pdrdsi in ruptul capului, sd stiu cd mor cu rusine dar ce voi putea, aceia voi face. Ci Dumnezeu sd rdspldteascd si sd vadet ca sunt nevoit. Jar ei, brasovenii, sd-i creadd daces va face si fates de ei, pe care-i iubeste, ce-I vor sili imprejurdrile". Staruintele lui Vladislav de a redobandi
delexerit - tara. Si aceia care va ajunge domn peste romani, sd reimetie in aceastd stare pang
la sorocui mai sus arcitat." Conformandu-se dispozitiilor tratatului de la Adrianopol, Vladislav incheie o conventie
insa zadarnice. Acestea ramasera sa fie reclobandite de urmasul sau Vlad Tepes.
Guvernatorul loan Corvin era preocupat de tratativele de pace cu turcii, care-i fusesera
impuse de partida pacifistilor unguri. Rolul de mijlocitor in aceste tratative it juca, pe langa
despotul Gheorghe Brancovici, si Vladislav al II-
specials cu guvernatorul loan, precum o marturisea aceasta brasovenilor intr-o scrisoare adresata lor. Nu cunoastem cuprinsul acestei conventii, slim doar ea, Amlasul si Fcigeirasul n-au fost restituite domnului muntean. De altfcl, la 1452 inceta functica de guvernator al lui Loan Hunedoreanul, fiindca regele Vladislav postumul, ajungand la majorat, lua in mainile sale fraiele domniei, rasplatind in 1453 marile servicii ale fostului regent loan, care ramasese cu titlul de ceipitan suprem - supremus capita-
258
Istoria Romanilor
neus - al ostirii unguresli, cu domeniul Bistritei cuprinzand 20 de sate romanesti si cu demnitatea de comite ereditar at Bistritei. Tot atunci Inginerul german loan Grant conducea lucrarile tehnice de aparare, distrugand minele.
Turd inconjurara orasul si-1 bombardau cu tunuri grele, construite dupa planurile
intarit in posesiunea cetatilor Gurghiul, mai sus de Reghin, asezata pe rauletul cu acelasi nume, si Deva, cu nu mai putin de 55 de sate romanesti in valea Muresului. Ba mai mult chiar, supremul capitan pusese stapanire si pe
cucerira in ziva memorabila de 29 mai 1453. Biserica Sf. Sofia fu prefacuta in moschee, iar sultanul isi muta resedinta de la
si -I
necredinciosi, amintind intr-un document de "forteireata noastrei Fclgeirasur. Cu un cuvant loan Huneoreanul devenise eel mai puternic si mai instant conducator al Transilvaniei.
Adrianopol la Constantinopol. Astfel se incheia istoria milenara a imperiului roman de rasarit, numit si bizantin.
11. Vlad Tepes. Victoria de la Belgrad si moartea lui loan Corvin din Hunedoara
In anul 1455 expirase armistitiul de 3 ani cu turcii inchciat la Adrianopol. In decembrie a aceluiasi an, loan Corvin se plangea ca
imperiului bizantin
Prin incheierea pacii de la Adrianopol sultanul Mohamed al II-lea nu urmarea aitceva decat sa-si asigure frontul dinspre nord in ved-
VIII lea Paleologul, domnea acolo Constantin al XI-lea Dragases (1448 -1453), care se indusmanise cu sultanul Mohamed al II-lea, din
indemand un corp de ostasi, i1 repezi peste munti in Tara Romaneasca ca sa alunge pe voievodul Vladislav din scaunul domniei si
sa -1 ocupe el. Surprins la Tarsor de rivalul sau,
cauza pretendentului Urhan, pe care imparatul nu voia sa-1 extradeze, pretinzand chiar sultanului sa dubleze pensiunea pentru intretinerca rivalului. Sultanul, considcrand pretcntia aceasta drept o provocare, porni cu oastea sa contra Constantinopolului. La 5 aprilie,
Vladislav cazu in lupla si fu inmormantat la manastirea Dealul, unde de pe mormant arata ziva mortis la 20 august 1455. Vladislav ridicase la Brasov o frumoasa biserica, a care! usa sculplata in lemn se pastrcaza pans astazi. Tot
metropolei bizantine, care era complet izolata de restul lumii. Numai aventurierul Giovanni Giustiniant, cu cloud vase si 3.000 de oameni, putu patrunde prin Cornul de Aur cu lanturi la intrare, venind in ajutorul imparatului, care nu avea la indemand decal 9.000 de combatanti.
teapa. - palis transfigere de unde ii vine numele de Tepes, era cunoscuta si aplicata in Dacia transilvaneana cu mult inainte de el. Se
259
Ion Nistor
le
multumea pentru tot sprijinul pe care-1 primise de la. ei, fagaduindu-le totodata- concursul sau contra turcilor. Dar totodata le cerea sa-i asigure un adapost, pentru cazul ca ar fi nevoit sa
se retraga din nou la ei. In scrisoarea sa catre brasoveni, carora le intarise si privilegiul de
ajutorul cumnatului sau de la Belgrad, care era asediat de turci Inca de la 5 iulie. Asaltul principal s-a dat in 21 iulie, cu mare sanse de izbanda pentru turci, care patrunsesera chiar
situatia sa intre cloud suzeranitati, turcal si suzeranii sal se gaseau in lupta unul contra
altuia. Ungurii ii cerura sa unease& contingen-
tele sale cu cele crestine contra turcilor, cats vreme turcii cereau vasalului for din Muntenia sa deschida drum liber prin tara sa ostirilor
sultanului, care navaleau in Dada transilcilor scriindu-le: "Ganditi-vd voi ca, atunci ccind un o sau
vaneana.. In fata acestei tragice situatii, Vlad Tcpes solicits brasovenilor ajutor contra turun domn este puternic si tare, atunci el poste
face pace cum urea, ear cand e fetal putere, unul
mare entuziasm in lumea cresting. Papa se grabi sa felicite pe supremul capitan pentru stralucita sa izbanda asupra turcilor,
proclamandu-1 "atietui cel mai puternic al lui
Hristos".
de ciuma., ce bantuia in tabara turceasca si muri in ziva de 11 august 1456 in localitatea Zemlin din fata Belgradului. Osemintele sale
fury transportate la ctitoria sa de la Alba Iulia si astrucate acolo dupa dorinta sa exprimata
cu ocazia fundarii catedralei din acel oras. Inscriptia funerara incheie cu urmatoarea
lumina lumii".
aceasla lauds, nu este mai putin adevarat Ca loan Corvinul din Hunedoara fusese unul din madle genii militare ale timpului sau, care a facut cinste neamului romanesc, din randurile caruia s-a inallal la reputatie europeand. Timp
de aproape cloud decenii Joan Corvin a fost personajul reprezentativ al romanilor din cele trei tad, Dacia transilvaneand, Muntenia si
Misiunea aceasta asa de grea reveni supremului capitan al regatului, Ioan Hunedoreanul vaiuoda Transiluaniae, capitaneus generalis. Incercat in luptcle cu turdi, el porni in graba in fruntea ostcnilor sai banateni, vajnicl pazitori ai vadurilor Dunarii contra turcilor navalitori, incredintand apararea cetatii Belgrad cumnat-
scara politica a acestor tad. Ne-o confirms aceasta insusi regele Ladislau Postumul intr-un act din 1457, in care arata ca fostu]
guvernator si capitan general obisnuia sa ucida
ului sau Mihai Szilagy. Un corp de cruciati numiti "sciraci", adunati in graba de franciscanul fanatic loan de Capistrano, legat papal si inchizitor contra husililor (+1456), si o flota de
Dunare ii stateau la dispozitie. Cu ajutorul acesteia zdrobi loan Corvinul fortele navale
260
Capitolul VI
sus, papa la gura raului Putna si apoi de-a lungul acestuia si al Milcovului pand la Carpati, ducea granita dinspre Tara Romaneasca. Nu
Moldovei Alexandru cel Bun (1400
Nistru si pana la tarmul marii se infiripase la poalele rasaritene ale Carpatilor o organizare de stat solids si puternica, cuprinzand un teritoriu de aproape 100.000 km z, care la Prut era
- 1432) de a cultiva relatii de prictenie si buns vecinatate cu acesti numerosi vecini, care cu totii aveau de ridicat diferite pretentii asupra Moldovei, ce sta in calea aspiratiilor for politice si teritoriale.
Era deci firesc ca si noul domn al
Moldovei, urmand politica inaintasilor sai, sa se simta nevoit a se rezema in urmarirea unei politici de stat pe prietenia unuia dintre vecinii sai cei mai puternici si cei mai aproape interesail de existenta unui stat tampon intre ei si imperiul turco-ta tar din sud-est. Statul acesta
geografica a noului voievodat moldovean, in drumul nazuintelor tatare si musulmane spre nord-cstul Europe', it ridica in curand la o
se vadise a fi Polonia units cu Lituania sub sceptrul regelui Vladislav Iagello. Si aceasla
pentru motivul ca mari intcrese comune uneau
moldovenesc sub suprematia lor. Granita Moldovei dinspre Dada transilvaneand era asezata pe coama Carpatilor moldovenesti;
granila cu Polonia clucca de-a lungul Ceremusultii mina la Sniatin, iar de acolo de-a
ambele tari. Aspiratiile de suzeranitate ale regelui Sigismund al Ungarici erau combatute de voievodul Alexandru. Aspiratiile unguresti conlravcncau si iniercselor poloneze, care se
Granita dinspre Podolia care fusese incorporata marelui ducat al Lituaniei urma cursul Iagorlacului, care se varsa in Nistru, mai sus
de Dubasari. De acolo voievodatul Moldovei se
urmarea cu simpatie si incuraja chiar campaniile cavalerilor ordinului teutonic contra Polonici, laindu-i accesul la mare. Ba chiar
regele Sigismund reinnoise pretentiile socrului
luptand umar la umar contra acestora. De foloasele unei aliante politice si militare cu
261
Ion Nistor
voievodul Tar!! Romanesti, Mircea, care incheiase o asemenea alianta la 1390 si o rein-
Alexandra.
Raporturile politice dintre Moldova si Polonia erau cele obisnuite dintre suzeran si vasal. Alexandra semna la 12 martie 1402 la
tasului sau Petru si a parintelui sau Roman. Ca tars vasala, Moldova isi pastra toate prerogativele sale de stat, neavand nimic comun
cu starostiile din cuprinsul regatului polon. In anul urmator, 1403, Mircea reinnoi la Giurgiu actul de vasalitate fats de regele polon, lard ca prin aceasta sa fi fost atinse prerogativele sale
in lotul Ungariei. Actul de partaj prevedea in incheiere ca, atata vreme cat moldoveanul va ramane supus st cu credinta si va asculta de poruncile ce le va primi, el va putea sa continue a domni in tara sa Inca timp de 5 ant dupa moartea unuia dintre regii semnatari ai actului de la Lublau. Numai dupa expirarea acestui termen, o comisie mixt& ungaro-polona urma sa se intruneasca si sa examineze pretentiile si revendicarile ambelor regate si sa hotarasca care dintre aceste cloud state ar avea mai mart
Alxandru reinnoi regelui la Liov omagiul de vasalitate, fagaduindu-i ajutor contra cavalerilor teutoni, cum arata o cronica prusiana. Raporturile politice dintre voievodul
Alexandra si regele Vladislav se normalizara in
regelui Sigismund repurtata asupra blandului Vladislav, prin frauds si violente. Dispozitiile tratatului secret de la Lublau tamaseserd necunoscute lui Alexandru
ca si contemporanului sau Mircea, din Tara Romaneasca, care era deopotriva amenintata in indcpendenta sa. De aceea ambit domni romani continuara sa cultive cele mai prietenesti relatii cu regele Vladislav, ba chiar si cu Sigismund din Ungaria. Ca oameni de buna credinta, ei nici nu-si puteau imagina ca acesti doff monarhi crestini, cu numele lui Dumnezeu mereu pe buze, ar fi fost capabili de a comite acte de perfidie. La 1413, cand expira termenul
asa fel, incest se ajunse la o int.elegere si in chestiunea Pocutlei. Regele restitui domnului
Moldovei 2.000 de marci francesti, din imprumutul de 3.000 de mare' pe care le primise ca
imprumut de la ducele Petru I, punandu-i in gaj tara Pocutiei. Pentru reslul din imprumut
astepta plin de incredere ca regele sa -si respecte angajamentul. Mai malt chiar, Alexandra intampina la 1415 pe regele
Vladislav si pe sotia sa Hedviga in localitalea de
toata Pocutia si sa lc lina sub a sa stlipanire OM la resill alma imprumutului. Tol atunci,
granita Sniatin, ii reinnoi omagiul de vasalitalc, impreuna cu boierii sal, ii ospata dupa
datina moldoveneasca si le oferi daruri bogate. Dlugosz ne spune Ca actul omagial scris frumos pe pergament si semnat de Alexandra si de boierii sat fusese prezentat craiului Vladislav in mod solemn pentru a fi pastrat in arhiva regatului. Prietenia si buna vecinatate continua si
printr-un act solemn, semnat la Roman, omagiul de vasalitate fats de suzeranul sau, regele
inchela cu regele Sigismund la Lublau, in comilatul Zips, in ziva dc 13 mate 1412, faimosul act de impartire a voievodatului
Moldovci ar refuza sa dea concurs regelui
Ungarici contra turcilor. Impartirea urma sa lie facuta printr-o linie de demarcatie prevazuta in
conventie care pornea din Carpati, strabalea Siretul si Prutul, intre Iasi si Barlad si alingea
262
ei. Interventia lui Alexandru in ajutorul lui Mihai I (1418 - 1420), fiul sl urmasul lui
Mircea, contra rivalului sau Dan II, sprijinit de turci, atrase urgia acestora asupra Moldovei. In anul 1420 Mihai fu invins si ucis si Dan al IIlea (1420 - 1431), fiul lui Dan I, ocupd tronul muntean cu ajutorul turcilor. Dupa izbanda for in Muntenia, turcii se indreptara la 1420 contra Paratalasiei
aprobarea divortului pe motive de inrudire consaruguinietas - de al treilea grad cu sotul ei Alexandru, ca si cum acest grad de inrudire n-ar fi fost cunoscut la contractarea casatoriei. Papa aproba divortul, iar Alexandru ingadui
fostei sale sotii o rents viagera de 600 de ducati genovezi anual, solvabili in cloud rate egale, una la Sanpetru iar alta la Craciun. Pe langa aceas-
ta cneaghina Ringala mai primi prin actul de dotatie din 1421 si dreptul de uzufruct asupra
Cargului Siret si domeniului Volovat, cu satele si
se vede din faptul ca in anul urmator 1422 un contingent de calaretti moldoveni sub comanda
ra turd' concentrasera mai multe vase si bard pentru transportul de trupe. In fata amenintarilor turcesti, Alexandru se adresa de repetate on aliatului sau polon, regele Vladislav, care se grabi sa trimita in august 1420 pe guvernatorul Podoliei cu salahori si materiale pentru restaurarea zidurilor daramate de la Cetatea Alba. Calatorul francez Guillibert de Lannoy, care se gasea atunci la Cetatea Alba, relateaza cum a vazut sosind
acolo pe Ghedigold, guvernatorul Podoliei, cu 12.000 de oameni si 4.000 de care cu material de constructie pentru refacerea cetatli si rcpunerii ei in stare de aparare. Astfel, cetatea
spa.tarului Coman ar
fi
Dlugosz, la batalia de la Marienburg, luptand de partca polonilor. Dlugosz arata cum calaretii lui Alexandru se distinsera prin vitejia si tacl Ica lor de lupta. Prefacandu-se ea fug din fala crijacilor, cad asa ii numeau moldovenii pc cavalerii teutoni, ii atrasera dupa ei, pand ce la un moment dat calaretli moldoveni se oprira pi, trecand la ofensiva, imprastiara pe urmaritori, ucigand pe multi dintre ei. Din cauza acestei bravuri - zice Dlugosz - moldovenii erau iubiti
si bine apreciati de polonezi.
participat, dupd
venesti, pentru ca pe acolo se scurgeau si marfurile for spre Marea Neagra. Cetatile Chilia si
bogate daruri si asigurandu-1 de prietenia si loialitatea sa. Cu ocazia intelegerii din 1420
dintre Alexandru cel Bun si sultanul Mohamed
de pod de la Turnu si Giurgiu o periclitare serioasa a comertului ungar pe Dunare si a liberei sale desfasurari in Marea Neagra. Nu
convenea regelui nici inlocuirea domnilor din Muntenia prin pretendenti impusi de turd si aserviti politicii acestora. Acestea si alte multe consideratii de acest fel determinard pe regele
care dupa ocuparea capetelor de pod din Muntenia si dupd ce silisera pe voievodul
Mircea sa le plateasca tribut, umblau sa aduca si Moldova in acelasi raport de vasalitate fats de
263
Ion Nistor
vedea amenintat de turd accesul la mare al tariff sale. Voievodul Alexandru, find direct amenintat de turd, nu ezita nici o clips de a adera la ideea cruciadei, care dupa parerea
regelui Sigismund avea ca scop sa puns capat devastarilor si altor fapte si ispravi nelegiuite, primejdioase si pagubitoare, pe care turcii le comisera in dauna Moldovei si a Munteniei. Pe langa participarea sa personals la cruciada in contingentelor moldovenesti, fruntea
ucigand multi din randurile tor. Atitudinea aceasta asa de hotarata indispusese foarte mull pe regele Sigismund si-I delermina s
reclame pe domnul Moldovei la suzeranul acestuia, regcic Vladislav si la marele duce Vitold,
denuntandu-1 ca s-ar fi inteles cu hanul tatarilor si cu turcii, tradand astfel cauza cresting pe care se legase fata de suzeranul sau sa o apere. Din cauza aceasta domnul Moldovei n-
inlaturarea lui de pe tron si impartirea ducatului intre poloni si unguri, potrivit dispozitiilor
intalni la 23 ianuarie 1429 la Luck cu regele si marele duce Vito ld, unde detronarca lui Alexandru si impartirea
pana la mare. In scopul acesta el recurse la ajutorul ordinului teutonic, caruia ii oferea asezari in Banatul timisan. In anul 1427 un grup de cavaleri teutoni sub conducerea lui
Claus Rednitz se si asezase la Orsova, de unde
nuntite. In zadar se stradui regele Vladislav sa arate ca acuzatiile de tradare si necredinta ridicate impotriva domnului Moldovei erau lipsite de temei, ca, dimpotriva, Alexandru pornise la Braila cu contingentele sale pentru participa la
lui Alexandru, care stapanea aceasta cetate restaurata de el cu mulls cheltuiala. In jurul
de stejar inflpti in pamant - certa ostacula pentru a putea inchide oricand navigatia pe
ceta pi el tidied palisade sau palanci din stalpi
Instalarea dominatiei ungare la Dunarea de Jos si asezarea ordinului teutonic acolo ar fi insemnat inchiderea Dunarii pentru comertul polonez precum tot de acelasi ordin se taiase Poloniei accesul la Marea Baltica. De aceea
cruciada contra turcilor si ca cel care fusese asteptat acolo farce sa soseasca fusese tocmai regele Sigismund. Regele Vladislav isi dadea bine seama de scopurile ascunse pe care regele Ungariei le urmarea cu asa de staruitoarea sa interventie pentru impartirea Moldovei.
264
Istoria Romanilor
regele polon ezita de a lua o hotarare in chestia Moldovei propunand ca o comisie sa ancheteze
cazul la fata locului si sa supund apoi constatarile deliberarii regale. Membrii comisiei de ancheta urmau sa
Moldova. Regele Sigismund parea asa de sigur
care ar avea dreptatea de partea sa. Astfel se produse o disensiune intre Vitold si Vladislav care dainui Ora Ia moartea lui Vitold, intamplata in octombrie 1430. Incercarea voievodului Dan al II-lea de a cuceri Chilia la 1430 cu ajutor unguresc esua cu marl pierderi pentru
agresori. Dar Alexandru isi dadu bine seama cd
atata vreme cat pe tronul Munteniei va sta Dan al II-lea, Moldova nu va avea pace la
Dunare. De aceea el se hotari sa dea tot concursul pretendentului Alexandru Aldea. Voievodul Ladislau Apor din Dacia transitvaneana raporteaza -ca domnul Moldovei se gasea cu oaste puternica in drum spre Putna pentru a patrunde in Muntenia si a instala pe candidatul sau la tronul muntean. Prin interventia sa in treburile interne al Tarii Romanesti, Alexandru isi atrase insa dusmania turcilor, care intreprinsera o mare
vestea din Bratislava pe marele maestru at ordinului, cavalerul Paul de Russdorf, Ca se intelesese cu Vito ld in privinta voievodului
Alexandru, ca solia sa si a marelui duce litvan sa soseasca de Sf. Gheorghe in Moldova pentru lucrurile de care a vorbit la Luck si mai ales pentru ca cetatea Chi lia sa-i fie incredintata. "De aceea - zice regele - ni se pare cd
trebuie sa -ti pregatesti fratii si oamenii, ca sa nu
moldoveni si respingand la 22 iunie 1431 un primejdios atac turcesc contra Moldovei insasi.
Alexandru cel Bun, afland despre constituirea comisiei de ancheta, care urma sa lucreze sub
conducerea marelui duce Vitold, comunica acestuia printr-un sol at sau Ca nu primeste comisia si nici rolul de mijlocitor al marelui
duce.
fruntea ostasilor sal si porni la ocuparea Pocutiei in vara anului 1432. Sprijinit de numeroase cete de tatari, domnul Moldovei
inainta vicLorios pans Ia Liov, unde intampina
nefericita incercare de a ocupa Pocutia. Ultimul act intern de la bunul domn al Moldovei poarta
265
Ion Nistor
pornea si drumul Camenitei care, trecand Prutul la Cernauti, se indrepta spre rasarit,
atingea Boianul si Hotinul, unde trecea peste Nistru si Podolia si ajungea la Camenita, iar de
acolo la Bar si Kiev.
Bistritei sau al Sucevei, atingand Baia, iar de acolo, urcand valea Moldovei in sus, trecea
Pojorata si Fundul Moldovei, pentru a ajunge in valea Bistritei Aurii. Acolo drumul se bifurca, o ramura urma valea Bistritei pana aproape
Prislop pentru a ajunge in valea Visaului si de acolo la Sighet, capitala Maramuresului. 0 alta ramura parasea valea Bistritei mai sus de gura Tibaului, strabatea pasul de la Rotunda si ajungea la Rodna, in valea Somesului, iar de acolo la Bistrita, marele centru industrial sasesc.
tate in tara noastra, in mosia noastra si in tot hotarul nostru." Se prea poate deci ea voievodul Alexandru sa fi aflat de stipulatiile actului de la Lublau si ca stirea neasteptata sa-1 fi determinat sa se ridice contra suzeranului si sa-i reclame Pocutia cu arrna in mans. Asa se explica schimbarea de atitudine a domnului Moldovei Cala de regele Poloniei, care (rata
dupa placul sau impartirea Moldovei si-i refuza plata imprumutului pe care se legase sa -1 restituie la lief ani dupa reinnoirea din 1411.
Miercurea Ciucului. Mai jos de Tg. Ocna se desprindea drumul Oituzului sau al Brasovului, care strabatea la Bretcu in secuime, iar de
acolo ducea la Brasov.
Drumul tataresc sau pontic, sau al Prutului, pornea din Suceava si ducea prin Dorohoi, Botosani, Harlau, Targu Frumos la
Iasi. De acolo trecea Prutul la Tutora, atingea Lapusna si mergand pe Bacu in jos ajungea la Tighina, unde se afla trecatoarea peste Nistru in olatul Oceacovului. Drumul tataresc
strabatea acest olat, trecea prin istmul de la Perecop si tindea spre Caffa genovezilor. 0
bifurcatie ducea de la Tighina la Cetatea Alba. De la Steranesti pe Prut pornea sleahul Sorocei care se unea cu drumul ce cobora de-a lungul Nistrului de la Hotin si ducea la Cetatea Alba.
Drumul Liovului pornea din Suceava, trecea prin Siret si Cernauti si atingea granita polond
In timpul lui Alexandru cel Bun drumurile erau mai multe sleah.uri batatorite de copitele cailor si obezile rotilor. Din cauza aceasta ele nu erau practicabile decal vara in
noroaiele. Trecerea peste ape se racea prin vaduri sau poduri sau pe poduri umblatoare,
numite poronuri, pentru care se ridica o taxa de trecere, numita. brudind. Podurile plutitoare se
266
Istoria Romanilor
intocmeau din dubare, adica din luntre. In preajma unui asemenea pod de dubare peste Nistru s-a injghebat cu vremea localitatea Dubdsari. Vadurile mai importante erau
privilegii comerciale in Moldova. Prin tratat se stabilira taxele vamale pentru import, export si tranzit. Liovenii puteau trece prin Moldova cu
Cernauti era aparat de cetatea Tetinului, vadul Nistrului de la Camenita era aparat de cetatea Hotinului. Cetatile Soroca si Tighina aparau vadurile peste Nistru din preajma tor. Vadul
moldoveni puteau patrunde si ei cu marfurile for in Po Ionia unde erau celebre targurile sau iarmaroacele de granita, ca cele de la Sniatin, care din cauza marii frecvente a moldovenilor se numeau intalniri sau conventii ale romanilor - conventions Valahorurn. Voievodul Alexandru s-a straduit ses reglementeze si raporturile comerciale cu tar-
Bistrita si Brasov. Comertul cu Bistrita suferea foarte mult pe urma urcarii tarifelor vamale de
calareti, si numai putine pentru vehicole. De intreynerea drumurilor grijea insasi natura, si
anume vara prin caldurile ei, iar iarna prin inghet, care incremenea adeseori si cursul apelor facand astfel practicabile vadurile si podurile miscatoare. Vara si iarna erau dc
regula anolimpurile cand se cfectuau transpor-
Alexandru se gasea in octombrie 1407 la Liov pentru a reinnoi juramantul de vasalitate fat:a de regele Vladislav lagelonul. Prezenta domnului Moldovei in orasul for dadu targoveylor din Liov fericitul prilej de a se prezenta si a-i solicita privilegii comerciale in tara sa. Monopolul
domniflui Moldovei se ajunse in cele din urma la curmarea raului. Voievodul Daciei transilvanene, Stibor, tinand seama de aceste reclarnatii restabili in 1412 vechiul tarif vamal pentru marfurile de import si export din Moldova intrantibus vet execuntibus Moldaviam - asa cum se obisnuia din vechime. Exporlul din Moldova consista in cal, bovine, ovine si rimatori, in land, seu si miro-
denii transmarine ca piper, zinziber etc. La import in Moldova ajungeau textile de Yperr
Louvain, Co Ionia si din Po Ionia. In Moldova vamuirea marfurilor care veneau din Bistrita sau treceau spre centrul industrial sasesc se facea la localitatea Vama de astazi, situates la
varsarea Moldovitei in Moldova. La 1408 Alexandru darui venitul din acest punct de
vama noii sale ctitorii de la Moldovita. Alexandru eel Bun reglementa si raporturile comerciale cu Brasovul. Fiul sau, Stefan al II-lea, confirms la 1435 privilegiul comercial pc care tatal sau it conferise brasovenilor. Intre privilegiile acordate negustorilor din Brasov se gaseau scutirea de vama mare - tricesima - de
lioveni si cracovieni, conflict pe care regele Vladislav in telegea ses -1 aplaneze prin
recunoasterea revendicarilor unora si ale altora. Un tribunal arbitral respinse pretentlile de
monopol ale liovenilor.
Acordarea privilegiului trebuie ses fi avut loc inainte de 1412, si anume pe principiul de reciprocitate. Deducem aceasta prin scrisoarea pe care la 18 septembrie 1412 voievodul Daciei, Stibor, o adresa comilelui Mihail al secuilor. In acea adresa Stibor atragea atentia comitelui asupra dreptului de care se bucurau negustorii moldoveni de a fi scutiti de tricesime pentru marfurile tor. Vamesii din secuime nu respectau insa aceasta scutire, ceea ce determines pe
267
Ion Nistor
Alexandru sa reclame cazul. De aceea voievodul Stibor ceru comitelui secuiesc sa impuna
vamesilor respectarea privilegiilor acordate moldovenilor pentru ca reclamatiile lui Alexandru sa nu se mai repete si sa nu ajunga
la urechile regelui Sigismund. Raporturile comerciale cu Sibiul au fost
reglementate numai la 1433 de catre ducele Ilie, fiul si urmasul lui Alexandru cel Bun. Targovetii celor sapte scaune sasesti in frunte
de casseus ualahicus. Painea alba de grau si branza de burduf constituiau hrana de capetenie a ostasilor moldoveni, inarmati cu arcuri sf sageti, cu sabii si sulite si numai mai tarziu cu arme de foc. Pomii roditori dadeau mere, pere si prune, care se uscau in loznite pentru iarna. Un aliment cautat era si pestele care se pes-
Alba si la Chilia. Nu ni s-au pastrat acte oficiale cu privire la accste raporturi cu genovezii. Negustorif nu calatoreau niciodata singuri, ci toldeauna in grupuri constiluind cara-
Pe langa gospodaria sateanului cresteau bovine plavane sau porumbace de rasa podolica. Din sud se raspandi asupra
vane intregi de zeci de care trase de cai dar si de boi. La carele nemtesti erau inhamati cai, la cele moldovenesti si armenesti erau injugati cate patru sau cate sase boi. Transporturile pe drumurile si potecile de munte se faceau pe spinarea cailor. Carausii se recrutau din targoveti moldoveni, care isi aveau breasla for bine organizata. Vataful caravanei era de reg-
Moldovei si rasa ilirica de colorit negru ca corbul. Caii erau de cloud feluri, cai buni de rasa,
opriti la export si cai robusti de munca. La munte se cresteau cai mid si sprinteni ca cei hutanesti de astazi, care la trecerea muntilor
pipaiau mai intai cu copita locul unde sa calce. Oi le se distingeau dupes lana for in turcane, cu land moale si matasoasa si in barsane cu lana
ula calare. Cl indemna mereu caravana la drum prin pocnituri de bid, prin injuraturi zdravene si prin vesele cantece haiducesti. Popasurile sc faceau sub corturi, pana ce la
pentru popas, sc ridicara conace sau hanuri, cu camere pentru odihna negustorilor si cu
Bugeacului cresteau of cu cozi groase. Tot acolo adusesera tatarii camile si dromadere.
Ramatorii se nutreau in padurile de stejar si de fag cu ghinda si jir. Imbracamintea barbatilor se deosebea cu putin de cea a femeilor. Camasa de panza, de in sau de canepa, tesuta si croita in cases de harnicia gospodinelor, acoperea corpul zdravan
rascrucile drumurilor, in jurul locului obisnuil. proviziide drum. In jurul locurilor de popas, care coincideau cu statiile de posts de la "posita statio equorum", unde se facea schimbul cailor, s-au
injghebat cu vremea asezari permanente din care unele isi tradeaza originea prin insusi
numele for ca Mizil, ceea ce in turceste insemneaza loc de masts, latineste mansis, Conaceni
oaie, iar pe deasupra tin suman sau manta cu gluga din stoles de land trecuta prin piud. In
femeile apareau in cojoace albe ca zapada, garnisite cu vulLi sf gaitane. Pe cap barbatii
268
Istoria Romanii or
purtau palarii, iar iarna caciuli tuguiate turcanesti. Femeile maritate isi impodobeau capul
colorate.
de sus, de jos sau din vale, ocupate fiecare de cete sau neamuri.
praznicele bisericesti ca Paste le, Craciunul, Boboteaza si Rusaliile erau prilejuri de reculegere crestineasca, dar si de petrecere si veselie, cand se invartea hora dupa tactul cimpoiului sau al cobzei si umbla scranciobul. De
Botezurile si cununiile dadeau loc la marl serbari familiale care tineau zile intregi. inmormantarile se faceau cu priveghiuri si bocituri urmate de praznice copioase, la care se manca
Anul Nou si Sf. Vasile se umbla seara cu plugusorul, iar dimineata cu samanatul.
resedinta voievodului Latcu. Suceava ajunse orasul de resedinta a lui Petru I si al urmasilor sai pe tronul Moldovei pana la_stingerea casei domnitoare a Bogdanestilor. In jurul cetatii Hotinului, mentionata la 1387, s-a injghebat
ericesti si boieresti. Accstia dalorau proprietarului un anumil numar de zile de munca pe an si zeciuiala din toate produsele gospodatiei lor, in schimbul loturilor individuale pe care le primeau de la proprietar. Loturile de padure si locurile pentru fanat; si pasunat ce li se atribuiau erau folosite in devalmasie. Mutarea vecinilor de pe o mosie pe alta, sau de la un proprietar la altul era libera. Robi erau numai tiganii pe care valurile cuceririlor mongolice ii ridicasera din India, patria for de origina, si-i aruncara asupra tarilor romanesti. Tiganii traiau in "salasele" for in preajma targurilor si a manastirilor carora lc apartineau. In Moldova o localitate Tiganesti este mentionata la 1415 si 1420. La 8 iulie 1428 Alexandru cel Bun darui manastirii Bistrita 31 salase de tigani.
TeOn s-a putut dezvolta orasul Cerncluti, care este meniionat pentru intaia data in privilegiul lipovenilor din 1408. Cetatea Romanului este o
plutaritului pe apa Bistritei Aurii. La sud de Roman era orasul Bacdu, la confluenta Bistritei cu Siretul. In textul privilegiului liovean din 1460 se face mentiune de ThrgulPutnef, pe care-1 gasim insemnat si in harta Moldovei a lui Reichersdorffer, o asezare pe afluentul Siretului cu acelasi nume, care disparu insa curand, fiindca intr-un act din 1570 se face mentiune de anumite sate pe Putna,
regiunea dintre Siret si Prut se aflau orasele Dorohoi, Botosani, Mirk-1u sau Bahluvia,
Barlad, Tecuci si Vastui si Husi.; Galatii ca oras
Robi erau si tdtarii, care mai ramasesera in Moldova dupa izgonirea consangenilor for peste Nistru. Numarul acestora sporea mereu cu tatarii robiti de moldoveni in ciocnir-
apare ceva mai tarziu. Orasul Iasi, Iasy-bazar sau Aspasiar, cum it numeste Schielberger, pe Bahlui, primise din vreme negustori armeni si juca un rol important in comertul Moldovei. Dincolo de Prut ajunsera din vechime la mare insemnatate economica. Chilia, la bratul Dunarii cu acelasi nume si Cetatea Alba, la limanul Nistrului si mai sus 7'ighina.
1445 aflam ca
ei
lataresc".
Magdeburg, care era obisnuita si la coloniile germane din Polonia. Domnii Moldovei gasira
269
Ion Nistor
constilutia aceasta buns si prielnica pentru dezvoltarea noului ducat si de aceea ei ii dadura agrementul lor si o conferira apoi si noilor orase si targuri, care luara flinta sub obladuirea lor. Astfel constitutia magdeburgiana gasi aplicare si in orasele moldovenesti
colonist' germani.
boni
pamantului. In orase, soltuzul ajutat de pargarb purta "catastih.ur targului si aplana conflictele ce se iveau intre negustorii strain' si cei
localnici. Jurisdictia pietei era incredintata unui judecdtor - Marktrichter - sau vomit al targului si al satelor din ocolul targului.
Vornicul Viad din Roman apare intr-un docu-
ment din 1403. Domnul putea sal scoata oricand anumite sate de sub autoritatea
soltuzului si a pargarilor si sa le supund altei
Dragomiresti de sub autoritatea soltuzului din
autoritati locale ca bundoara. episcopului. Astfel furs scoase Ia 1458 satele Lecusani si
Roman si supuse jurisdictiei din acel oras.
Aceeasi procedure s-a repetat cu douazeci de ani mai tarziu si fatal de satul Radauti, care fu scos de sub autoritatea soltuzului din Suceava
francez Guillebert de Lanny it suferi in 1420 in drum spre Cetatea Alba, unde fu jefuit de hoti si legal'de o salcic pe tarmul Nistrului, rezulta ca vigilenta autoritatilor moldovene era treaza. Caci a doua zi hotii Pura prinsi si adusi cu streang la gat in fata francczului care, primindu-si inapoi obiectele jefuite, be darui viata. Populatia satelor raspundea solidar pentru pradaciunile si crimele ce se comiteau pc teritoriul satesc. Populatia oraselor moldovenesti era din
acest drept de la acelasi regc numai la 1378. Din Moldova nu este cunoscut nici un asemenca privilcgiu care ar fi fost conferit de domn vreunui oras, astfel ca nu poate incapea nici o indoiala ca soltuzii si pargarii primcau numirca, sau cel putin confirmarca din partca
ducclui. In Moldova atributiile administrative ale
capul locului foarte amestecata. Pe langa targovetii romdni care erau slujbasi si agricultori, traiau in targurile din Moldova si numcroase familii de germani, de ceangcli si de amteni, fiecare conslituind comunitati nationale aparte; cu soltuzii si parcalabii lor in frunte. Accstia se bucurau de o large autonomic in ceea ce privea viata socials si economical si
indeosebi cultul lor religios. Germanii erau mai
exploalari de sare, la Trotus, la Adjud si la Bacdu. Targovetii din aceste localitati mijlo-
ceau negotul Moldovei cu Brasovul si cu targurile din secuime. In orasele Suceava, Dorohoi, Iasi,
270
Istoria Romanilor
Chilia existau comunitelti genoveze cu "consul!!"
timpul tatarilor. Pe la 1330 ei tralau acolo in cartierul tor, participand la negotul pontic. Intr-un act domnesc de la 1525 se sustine Ca Alexandru cel Bun ar fi oferit evreilor ce fusesera izgoniti din Po Ionia si Ungaria ospitalitate in Moldova. Comunitatile germane, secuiesti si genoveze din Moldova se bucurau de plenitudinea drepturilor cetatenesti, deopotriva cu moldovenii. De larga toleranta religioasa beneficiau si armenii si evreii. Dar
evreilor nu be era ingaduit sa exercite meseria de brutar, macelar si carciumar. Privilegiul comercial din 1400 ingaluia
grivna iar lira prin rubles. Despre inraurirea marcii si a grivnei poloneze asupra circulatiei monetare din Moldova s-a insistat mai sus. Ramane sa staruim not asupra circulatiei lirei genoveze, talma'cita in slavoneste prin "rubla
franceasca ", adica genoveza, cum e numita in actul lui Petru I din 1388. Termenul deriva din
guverna prin ea insasi, avand un "iuducium valahicum" condus de "indices valahici resi-
valutard in argint a oraselor Florenta, Venetia si Genova. Dar lira. deopotriva cu marca, nu era propriu-zis o moneda ci mai mult o unitate de plata sau rafuiala. Ea se subimpartea in 20 "solidi" numiti florin! de argint - florin! d'argento. Termenul de solidus ca moneda divizionara a lirei s-a tradus in slavoneste prin solotnic, de unde deriva romanescul slot, care nu are nimic a face cu slavonescul zloto, aur, fiindca solidi sau slotii genovezi erau de argint si nu de aur.
deopotriva cu genovezii din Caffa, care intretineau lcgaturi comerciale cu Moldova. Sa suslinut Ca aceslia ar fi avut si ei la Suceava un "fondaco fundua, fundicum", sau loja logis" - tor, ceea ce nu s-a putut adeveri inca
pana in prezent. Este mai probabil ca negustorii din Caffa sa-si fi avut depozitele for de marfuri "tataresti" mai curand la Cetatea Alba
si la Chilia decat la Suceava. Venetienii isi aveau centrul for la Tana Azov de unde intretineau legaturi cornerelate cu Cracovia si Liovul. La 1360 ii vedem
incarcand cereale la Chilia, unde ajunsera in conflict cu genovezii, care cautau sa monopolizeze tot comer-till moldovenesc. Dintr-un
raport venetian din 1435 aflam Ca in anul acela jupemu/ - seugner - din Cetatea Alba invitase pe venetieni sa intre in raporturi comerciale cu Moldova. Invitatia fu acceptata, dispunandu-se
Slotul genovez avea mare circulatie in partite tataresti, de aceea el se numea si slot tataresc. Sub numele acesta el juca un mare rol si in circulatia monetara a Moldovei. In Tara Romaneasca slotii ca subdiviziuni ale marcii corespundeau ducatilor de argint. Echivalentul unei lire de argint era galbenul de aur florentin - fiorina d'oro, florenum auro de Florentia. Frumoasa moneda de aur avea pe avers chipul Sf. loan Botezatorul, iar pe revers sterna Florentei, un crin eraldic cu inscriptia Florentia. Dupa numele localitatii
Acestea aveau pe avers chipul Mantuitorului cu inscriptia: Sit tibi Christe datus, quem regis iste ducatus. Erau asa numitii ducati venetieni - ducato d'oro, ducatus auri de Venezia. Nici
271
Ion Nistor
ile for aparura asa numitii genovini de aur genovirto d'oro, genovinus auri de Janus. Prin decretul monetar de la Milano din 1311 se stabilise egalitatea valulara intre florin, ducat si
72 de cruceri, far mai apoi el scazu la 66 cruceri. In Moldova leul avea ca moneda
divizionara denarul sau bartul. Numarul acestora era variabil. Pe langa grivne si ruble cu divizionarele tor, circulau in Moldova si perperi si aspri bizantini iar mai apoi si florin/ turcesti. Pe langa indeletnicirile for comerciale targovetii din Moldova voievodului Alexandru
prescurtat in unghi. In 1463 cursul florinului unguresc fu stabilit la 100 de denari, in loc de 144, cat conta florinul italian. Scaderea aceasta isi gaseste explicatia sa in faptul ca unghii
functionau chiar fabrici de bere numite sladnite. La 1414 Alexandru cel Bun trimise consilierilor din Liov in dar bere - cerenisiam pro honoratione. Cautat era in Polonia si vinul
rnoldovenesc - yin= valachicurn. Metsuri de greutate erau cantarul - cen-
tenarius, sau maja - massa sau maza - care cantarea 100 de ocale, tarul sau tarhatu/ sau
sarcina unui cal onus equi, pondus equitanum
dupd care se socotea sf vama, apoi piatra lapis - nemteste stein, slavoneste camen cu
,
subdiviziunea bezmen sau besmin, cu care se cantarea ceara sau seul. Cu litra sau funtul se cantareau mirodeniile s.a. Vechi masuri de capacitate erau vadra care cuprindea 8 cupe - cupabarilca barillus - in care se conserva uleiul dar si alte lichide. Bcirbetnta berbanitia - era o masura
Unele din taxele vamale care se plateau in 1412 la Rodna erau fixate in denari banali,
adica in bani. Cu vremea, termenul acesta s-a generalizat in intelesul dc mijloc pccuniar in gencre. Continutul de aur al florinilor fu insa mereu diminual, pana ce florinii rosii disparura aproapc din circulalie, facand loc cclor albi, de arginl. Tinandu-se scama de cvolutia accasta,
aplicau si pecetea stalului, pentru care operatiune se platea o taxa anumita bourul. Pe la targuri erau cantare publice, ca cel de la Siret,
de care se face mentiune Inca la 1384. Taxa ce muhlesile, care insemneaza cantaragiu.
pc revers chiptil Sf loachim, patronul minclor dc argint de acolo. Noilc moncdc de arginl furs
loachimstahl ioachimici sau leonici, dupd emblema leului de pc de. In sccolul al XVI-lca inccpura sa circulc si in Moldova asemenca "lowenthaler", adica
leones sau "taleri leonis" pe care romanii ii numeau simplu lei, un termen care a ramas pana astazi consacrat pentru moneda
272
Istoria Romanilor
Piatra. Targul Siretului avea chipul Sf loan, iar Suceava chipul Sf. Gheorghe. Vechea pecete a
le
Barladului infatisa soarele cu trei pesti, iar a Botosanilor un pdun. Targul Trotus avea un
ciocan in emblema, pentru a simboliza probabil
instrumentul cu care se sapa sarea din ocne. Hotinul avea un arcas in emblema sa.
Viata de la curte si din casele boieresti si
paldrii, bastoane, basmale, tulpane, hartie, pergament, ustensile de ras, foarfeci, dar si arcuri, sdbit, Idrici, buzdugane, piese de harnasament, apoi aramd, plumb, cositor,
salitra, praf de puscd pentru acme si pistoale, trasuri si sdnii elegante.
Pentru nevoile cultului religios se imports din Orient smirnd si teirnd ie - tus - italieneste
aduceau din Polonia si Dacia transilvaneana boierii si targovetii isi alegeau indnusi, ghete,
toate zilele din casele satenilor mai avuti. Datinile si obiceiurile de sarbatori, ca si bucuriile familiale erau aceleasi, pastrand fireste proportiile. Costumul domnului, al
boierilor si targovetilor era eel oriental, cu ele-
mente imprumutate de la sleahta polond si nemesimea ungureasca. Doamna si sotiile boierilor purtau toalele mai ingrijite, dupa
croiala vremii si confectionate din stole scumpe de maltase, cum erau carnha, tebinca, brocatul, damascul, atlasul, maramatul sau marama, zeinegustorii genovezi in viguri sau veileituce - ata-
export, fiindca tarile vecine, cum erau Polonia si Ungaria, dispuneau ele insele de stocuri de
men - si se vindeau cu bucata - pecies - sau cu cotul ulna care avea o lungime de 64 cm. Pe langa alte podoabe, doamnele din inalta soci-
ajunse materie de export pentru Ucraina. In schimb negustorii strain! ridicau din
Moldova' cantitati de materii prime ca: piei, land, ceard, miere si cereale de tot felul. La
anumite soroace se organizau mari iarmaroace de granitei la Sipenit, Lintesti si Hotin pentru schimbul de producte cu Polonia si la Baia si Trotus pentru amatorii de la Bistrita si Brasov, mai ales pentru negotul cu animate. Iarmaroacele se lineau de regula in zile de mari
etate se mandreau si cu blanuri scumpe de jder, sarnur si cacom pe care coropcarii le aduceau din Rusia in legaturi de cate 40. Stofele mai simple de land si de bumbac se importau din Ungaria si Polonia de catre
negustorii din Bistrita si Liov. Acestia se luau la intrecerc cu gcnovczii, ofcrind doamnelor din elita societatii moldovene inele, broldri, pandantive si alle bijuterii. Interioarele curtii domnesti si ale palatelor boieresti erau impodobite cu icoane sfinte si covoare pe care negustorii italieni le aduceau din pietele levantine pentru a le desface in Moldova, unde se
obiecte pretioase. Dregatorii tar-it erau retribuiti cu ventturile din anumite condeie ale vistieriei
ingramadea toata lumea din imprejurime tineri si batrani. In legatura cu iarmarocul se aranjau diverse jocuri si petreceri pentru tineret, adevarate "stransuri" sau "nedei".
Termenul nedei deriva din slavonescul nedelia, ceea ce inseamna duminica, adica zi de sarbatoare si veselie.
domnesti. Dimitrie Cantemir arata ca in timpurile vechi marele logofat era remuneral cu veniturile ce incurgeau din parcalabia Cetatii
Albe, iar vornicul cu veniturile de la Chilia.
intregi. Rezistenta unanima a credinciosilor din Moldova n-a putut fi infranta nici prin
anatema pe care nesocotitul de Ieremia o arun-
Ion Nistor
mostenind, conflictul neaplanat de la predeceson! sai, 131.1 se abatu deloc de la dorinta tarii de a vedea pe episcopul Iosif asezat canoniceste in scaunul mitropolitan de la Suceava. In scopul acesta domnul trimise in iulie 1401 o delegatie solemna la Constantinopol cu
misiunea de a interveni pe langa patriarhul Matei in sensul dorintei unanime a tan!. Nu cunoastem numele solilor moldoveni, ni s-a pastrat insa cuvantarea pe care acestia o rosUral in fata sfantului sinod patriarhal. Imputernicitli domnului declarard in numele domnului for ca "... arhiereul Iosif este om din partea locului nostru si de neam cu domnii nostri si a fost
Membrii comisiei de ancheta constatard ca hirotonisirea episcopului Iosif se savarsise in mod canonic, ilincica episcopii de Haliciu "luasera voie sinodiceste de a hirotonisi episcopi in ierarhiile Rusiei Mid si in Asprocastron", adica in Cetatea Alba. Incheierile comisiei de ancheta find favorabile, episcopul Iosif de Cetatea Alba fu instalat in noul scaun mitropolitan de la Suceava ca arhiepiscop si mitropolit canonic al Moldovlahiei. Astfel
se aplanase in vara anului 1401 vechiul conflict cu patriarhia, prin instalarea mitropolitului Iosif dupes dorinta tarii si prin intrarea bisericii moldovenesti sub jurisdictia canonicd a
patriarhului ecumenic de la Constantinopol prin desfacerea ei de Halici si Kiev. Dimitrie Cantemir sustine ca mitropolitul Moldovei ar fi primit de la imparatul loan al VIII-lea
hirotonisit deci episcop at Moldovlahiei si al Haliciului, acel Kir Antonie si nu zice nemic
decdt cere sd-I binecuvanteze marea sfintenie a
Chilia la . 24 octombrie 1424 sacos si mitra, precum si o icoana a Maicii Domnului, facatoare
deoarece de multi ani suntem incercati. A venit Kir Tudosie acela si de aceea nu s-a oprit, ci s-a intors indatd; si insusi Kir Ieremia si nici el nu
venit at Betleemului. Si cine urea calcd in picioare biserica noastra si se pare ca avem
episcop si nu-I avem".
racier mai mult legendar, icoana facatoare de minuni, pe care Ana o primi din Constantinopol, este realitate. Rezugravita de mai multe ori, ea se pastreaza pand azi si a fost
Pentru toate aceste consideratii trimisii moldoveni staruird in numele domnului for pe langa patriarh, rugandu-1 sa se milostiveasca de Tara Moldovei "ca este multa si mare si sa
care fusesc lovit cu anatema lui Ieremia cel Bun nici un act autentic care sa ade-
ree.unoasca pe Kir Iosif episcop canonic al tarii." Acestea le-au spus si le-au cerut solii
moldoveni, iar patriarhul si membrii sinodului le-au ascultat si unii dintre arhiereii sinodali
documentary asupra episcopiei de Roman dateaza din 1445, cand se face mentiune de episcopul Calixt, iar despre cea de Radauti chiar numai din anul 1427 cand apare episcopul Ioanichie. Se vede ca Meletie ramasese sa indeplineasca slujba de arhiereu pe langa noua mitropolie a Sucevei.
vereasca existenta unei episcopii de Roman si cu atat mai putin de Rcidauti. Prima mentiune
274
Istoria Romanilor
dat, pe langa limba greaca, si cea paletine. S-a crezut ca Alexandru cel Bun ar fi
vasilicale, care s-ar fi aplicat in Moldova pang in timpul lui Dimitrie Cantemir. Cum insa asa
zisele vasilicale, incepand cu secolul al XIII-lea,
Iosif pe loan, Samuil, Ioanichie, Vasile si Teoctist. Dintre acestia numai Teoctist este
Vlastaris din 1335. Pe langa aceasta mai circulau in Moldova si alte nomocanoane ca Pravila de la Bisericani din 1512, cea de la Neamt din
prohcironul imparatului Vasile Macedoneanul in versiune Latina. La Sighetul Marmallei s-a descoperit de curand un fragment din
(+619). Fragmentul este Uparit in traducerea romaneasca din 1563, dupa o editie mai veche din anii 1500 1507. El cuprinde feluritele
delicte laice si biscricesti cu penalitatile for.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun se intrunise in 1414, precum s-a aratat mai sus, conciliul de la Constanta, care intre
martor ocular la stramutarea sfintelor moaste de la Cetatea Alba, unde Sf. loan suferise martirajul, pe la 1330, la Suceava. Din initiativa mitropolitului Iosif si cu asentimentul voievodului Alexandru, moastele Sf. loan furs ridicate de la Cetatea Alba si stramutate cu mare procesiune la Suceava. Intru intampinarea for porni insusi voievodul pand la Poiana Vla.dichii, insotit de toata curtea sa compusa
din logofeti, vornici, vistiernici, postelnici, stolnici, paharnici, cluceri, starosti, parcalabi,
soltuzi, pargari etc., pentru a le insoti pang la Suceava si a le aseza in biserica mitropolitana din capitala sa, care era dupa toata probabilitatea biserica Mire-cut-lion In felul acesta Sf. loan
Moldovei Iosif incredinta pc "popa" Domitian cu staretla manastirilor "vladiciei sale" Neamtul si Bistrita, care pand atunci fusesera conduse de el insusi. Ultima mentiune despre mitropolitul Iosif dateaza din septembrie 1408.
275
Ion Nistor
inlaturarii schismei dintre Orient si Occident ramase nerezolvata. Grigore Tamblac, care sosise la Constanta numai in februarie 1418, bisericii poloneze accepts unirea in numele
religioasa se arata Alexandru si fats de negustorii si targovetii armeni din Moldova, care la 1384 fusesera supusi jurisdictiei episcopatului armenesc din Liov. Un act din 1388 arata ca de
aceasta episcopie ascultau credinciosii din Suceava si din Siret. Ambele orase erau in
Bogdania-Moldova. La staruinta marelui duce Vitold al Lituaniei si cu recomandatia fostului patriarh Antonie, Alexandru ingadui inflintarea
In materie de credinta Alexandru eel Bun dadu dovada de cea mai mare toleranta. In anul 1413 el consimti la crearea unui al
treilea episcopat catolic la Baia, pe langa cel de Siret si de la Bacau. Titularul noului episcopat era Ioan de Ryza, pentru care cucernicul domn ridica la Baia o importanta catedrala ale carei urme se vad si astazi in vechiul targ moldove-
unui episcopat armeano-ortodox la Suceava prin hrisovul sau din 30 iulie 1401. Primul
episcop armenesc la Suceava a fost Ohanes. "Deci not am dat .- zice Alexandru cel Bun
acolo, ar sla in legatura cu aderentii lui Hus. Husitii contestau autoritalea papei si cornbateau limba liturgica Latina, cerand inlocuirea ei prin limba nationals inteleasa de credinciosi. Propaganda husita gasise mare rastincl in randurile secuilor din Moldova lui Alexandru ccl Bun.
ca.
pe timpul inaintasilor sai Bogdan, Petru, Roman si Stefan cel Batran. Pe acestea
Alexandru cel Bun le-a inzestrat cu venituri si mosii, cu sate, cu iezere pentru peste, cu prisaci pcntru miere si ccara, cu mori de macinat si
cerea voievodului Alcxandru sa prinda pe propagandistii husiti din Moldova si sa-i extradeze prelatilor catolici din Polonia. Dimpotriva, el
Neamt si Distrita fiintau scoli manastiresti in care primeau invatalura viitorii diaci, gramatici, logofetl, caligrafi si atarnatori de peceti la hrisoavelc domnesti. Gramatici se gaseau si intre boieri, cum era acel Radu, de care se face
multi eretici din secta cea afurisita a husitilor. In secolul urmator a inceput insa contrapropaganda catolica intre secuii din Moldova, condusa cu mull zel de predicatorul Mihai Thabuk Fegedinus din Trotus, care reusi sa readuca pc ceangaii din Moldova la sanul bisericii catolice din care continua sa faces parte pana in timpul de fats. Insufletit de acelasi spirit de ingaduinta
Filosoful, pe care Alexandru eel Bun it rasplatea pentru meritele sale. El era frate cu
Popsa si avea mosii in partile Vasluiului.
satele, prisacile si robii ei. Darnicia domnului se rasfrangea si asupra ctitoriilor boierilor sai.
276
Istoria Romanilor
In aprilie 1415 Alexandru darui manastirii de la Humor a vornicului loan un sat la obarsia Solonetului unde au fost Tatomir si Partea, satul Partesti de astazi. Aceleiasi manastiri a Humorului, numita astfel dupa rani Humor, care se varsa in Moldova la Gura Humorului, domnul ii mai darui la 1428 inca alte trei sate,
astfel ca el cu drept cuvant poate fi privit ca cti-
1402, ceea ce arata ca Alexandru se gandise la ea Inca de la inceputul domniei sale. Pe langa satele Hreatca, Opriseni si Provorochie pe care domnul le darui Moldovitei, el ii mai dadu 2 mori si o fabrics de bere la Baia si 4 salase de tatari. Dar cea mai frumoasa donatie pe care o primi Moldovita a fost satul Vama in hotar cu satul Campulung si intreg masivul Suhardului, peste care ducea drumul de convert la Rodna si Bistrita. De asemenea fu inchinat manastirii si venitul din taxele vamale care se plateau pen-
loc de vesnica odihna a solid sale Anastasia, careia ii darui 2 sale. Tot el purta grija pentru zugravirea lacasului dumnezeiesc unde odihneau osemintele maicii sale. In scopul acesta el darui la 1415 zugravilor Nichita si Dobre cloud
pe timpul ctitorului ei una dintre cele mai insemnate vetre culturale ale Moldovei. Pe langa ea fiinta de buns seams, ca si pe langa rnahastirea de la Neamt, o scoala. duhovniceasca. Biserica era impodobita cu minunate fresce din care astazi nu ne-au mai
ramas decal franturile de pe ruine. Se poate ca zugravul Stefan, care se invrednicise de larga darnicie a domnului, sa-si fi manifestat talentul in zugravirea unora dintre ctitoriile domnesti. Cladirile cu portretele de ctitor ale lui Alexandru cel Bun s-au risipit de mutt, astfel
sate cu indalorirea ca acestia sa zugravcasca cloud biserici "una in targul Roman, iar alta care va fi voia noastra, afard de biserica din
sale de la Bistrita si Moldovita se bucurara indeosebi de larga sa darnicie domneasca. Manastirea Bistrita era asezata pc raul cu
acelasi numc, mai jos de orasul Piatra Ncamt. In locul vechii biserici de lemn, el clad' una din piatra, pe care si-o alese ca lacas de vesnica odihna pentru sine si pentru membrii families sale. El darui ctitoriei sale bistritene venitul
din St. Petersburg. La Academia Romans din Bucuresti se pastreaza o copie fotografica dupd accst pretios odor, care ne prezinta chipul lui Alexandru eel Bun, prins in fire fine de matase
Lapusna si Ichil, o case la Piatra si numeroase salase de tigani si tatari. Acolo la Bistrita s-a
moldovenesti, cunoscute sub numele Letopisetul de la Bistrita. Tot acolo s-a pastrat si cel mai vcchi pomelnic al domnilor Moldovei.
0 a doua ctitorie a lui Alexandru cel Bun a fost manastirea Moldovita, situate pe raul Moldovita, mai sus de varsarea lui in Moldova. El ridica biserica din lemelie st o
impodobi cu fi-umoase fresce, ale caror urme se
nise la Chilia. Domnul este infalisal cu ochi viol, tras la fats si cu plete lungi, dar card ca aceslea sa cads pe umeri, mustatile sunt pieptanate in jos, iar barba apare bifurcate, dupa moda bizantina. Alaturi de chipul domnului apare portretul solid sale Marina cu trasaturi fine si delicate, cu sprancenele subtiri, cu
Inscriptia care aluneca pe cele doua laturi ale portretelor domnesti este brodata in limba greceased si spune "Io Alexandru Voievod auto crat.or al intregii Moldovlahiei". Marina este aralala ca: Autocratorisa intregii Moldovlahiei
277
Ion Nistor
lucrare de arta de mare pret, savarsita dupd motive bizantine la curtea domneasca din
Moldova. Fates de aderentii altor culte din tara sa, voievodul Alexandru se arata tolerant, infi-
evlavios. 0 vedem aceasta din actul sau de danie pentru manastirea Neamtu, careia ii
harazi in 1430, pe langa multe altele, si 12 buti de yin pe an "pentru pomenirea sfant reiposatilor pdrintilor nostri si pentru seindtatea noastrd; si incd am volt si am ales pentru not 2
sale domnii, mai bine de trei decenii, 1400 1433 ianuarie 1, ni-1 prezinta ca pe un domnitor circumspect si intelept, care traind in bune relalii cu monarhii din ladle vecine, intelegea sa dejoace din vreme planurile dusmanoase pe care acestia le urzeau impotriva Moldovei. Cand era insa de aparat granitele tariff sale, cum fusese in 1429 si 1430, cand Chilia fu atacata de unguri in unire cu muntenii, sau de
revendicat drepturi legitime asupra Pocutiei ce-
i fusese zalogita, el nu ezila nici o clipa de a afirma dreptiirile Moldovci chiar si contra suzeranului sau. rcgcle Poloniei si de a aplira cu arma in mans, cum o facuse in 1432 numai
dovedise un foarle bun gospodar, cum arata tratatele comerciale pe care el le incheie pe rand cu liovenii, genovezii, bistritenii si brasovenii. Asezamintele bisericesti se bucurara de larga sa darnicie pentru ca el isi dadea seama de influenta binefacatoare a acestora asupra culturii sufletesti si asupra moralei publice. El aplana conflictul cu patriarhia si aseza biserica Moldovei pe temeiuri canonice sigure si neclintite. El inzestra manastirile cu mosii si venituri pentru ca slujitorii altarului, scutiti de grijile materiale, sa-si poata darui toata dragostea for crestineasca maretei opere de edificare sufleteasca a credinciosilor din
cripta ctitoriei sale de la Bistrita. Cronicile interne ii atribuie o domnie de 32 de ani si 8 luni, ceea ce corespunde timpului din primavara anului 1400 pang la 1 ianuarie 1433.
acolo, la implinirea semi-mileniului de la
ra s-au gasit oseminte si resturi de hlamide scumpe, legate cu o franghie de fire de aur. Descoperirea aceasta asa de neasteptata duce
la concluzia ca mormantul bunului domn si al solid sale Marina, care fusese ingropata alaturi de sotul ci, a fost profanat si pradat de maini
criminale.
278
Capitolul VII
legata prin nimic de un drept divin, ci numai de hotararile boierimii, care si aceasta era divizata in diverse particle ss coterii, era de ajuns ca
toria sa cu Ana, al canal mormant se vede la manastirea Neamtului. El a fost insotitorul parintelui sau in campania contra polonilor,
care sfarsi cu infrangerea aliantel moldo-lituaniene la Kopostrzin in ziva de 30 noiembrie 1432. La moartea lui Alexandru, voievodul life
cineva sa fie din tulpina voievodala - din os domnesc - ca sa poata aspira la iron: la fel si dincolo ,de Milcov, in Tara Romaneasca. Asa s-a intamplat cu fill lui Alexandru cel Bun. Stefan era fiul lui Alexandru din legatura sa extraconjugala cu Stana, o femeie orgolioasa, care dorea cu once pret sa-si vada odrasla pe tronul Moldovei, uneltind necontenit contra
mostenitorului legal Ilie, pentru care atitudine ea a fost inecata din ordinul acestuia. Aceeasi
(1433 - 1444) ocupa tronul Moldovei, asigurand pe regele Vladislav, in numele sau, al
Alexandru, de supunerea si credinta sa. Actul fu semnat la Suceava in ziva de 3 iunie 1433. In ziva urmatoare semnara si boierii moldoveni in frunte cu Mihai Dorohoianul, care se mandrea cu posesia a nu mai putin de 55 de sate. aclul de supunere catre craia Po ionic' - "pe cinstea si credinta for ". Astfel schimbarea de
soarta it astepta si pe pretendentul Stefan, daca acesta nu s-ar fi refugiat din vreme in
strainatate. Se crede ca el ar fi gasit cuvenita ospitalitate la domnul Munteniei, Alexandru Aldea, care i-ar fi pus la indemana si un corp de armata pentru dobandirea tronului moldovenesc. Cu ajutorul muntenilor si al
domnie se facuse dupa toata aparenta in condilli normale si se parea ca opera lui Alexandru cel Bun isi gasise continuarea
linistita sub fiul sau Ilie. La 15 martie 1433 voievodul 11 le recomanda brasovenilor pe
Laurentius, seful monetariei sale din Suceava,
numerosilor aderenti din Moldova, Stefan naval' din sud in Moldova, inainta victorios pans la Laloni - Podul Leloall sau Iloaiel infranse acolo pe fratele sau The si-1 izgoni din tars cu toata familia sa. Voievodul the era casatorit cu o printesa lituana, Maria sau Marinca,
luara o intorsatura foarte grava prin aparitia neasteptata pe arena politica a pretendentului Stefan, fratele Jul Me. Cum domnia nu era
279
Ion Nistor
Pocutia si chiar la vechea starostie a Sipenitului, care se unise de mutt cu Moldova, inglobandu-se de bund voce in teritoriul statului moldovenesc. El arata regelui ca n-a luat parte la opera de dusmanie a tatdlui sau, nici ca luptator, nici ca sfdtuitor si deci ca poate fi declarat imun de aceasta rusine si pagubd. Regele primi cu bunavointa dezvinovatirea si oferta voievodului Stefan. in dicta de la Lancic din 13 decembrie 1433, vestindu-lca iartA ceea ce a facut "prea puternicul domn AlexandruVoievod din indemnul diavolului, samandtorul raului, neprietenul neamului omenesc. urmand sfaturile dusmanilor regelui si ai
Podraga, azi Podrtga pe Basau, mai sus de Saveni, dar cu acelasi insucces. La 26 mai
1435 Stefan se gasea Inca la gura Basdulul la satul Ostopceni, unde Basdul se varsd in Prut.
Acolo semna el actul de confirmare a privilegiului de care negustorii brasoveni se bucurau in Moldova.
regatului, socotindu-1 ca pe al sau gratios prieten". Regele lud act de renuntarea lui
Stefan la drepturile acestuia asupra Pocutiei, care din veac i-a slujit cu hotarele ei, iar din
Repetatele atacuri ale pribeagului Ilie, intreprinse cu ajutor de la poloni, cum sustine
cronica indigend, arata ca el izbutise sd-si creeze not aderenti, nu numai in tars, unde
multi dintre sfetnicii parintelui sau Alexandra trecuserd de partea sa, ci si in Polonia tandrului rege Vladislav al III-lea.
vechtul hotar dintre Moldova si Polonia care ducea de-a lungul Ceremusului pond la vdrsarea lut in Prut in fata Sntatinulut. De acolo
granita era rnarcatet de reiuletul Colacin, apot de o linte conventionald peuul la Nistru, mai sus de satul Potoc, care rdmeinea Moldovei. De aseme-
Pribeagul Hie plat' insa foarte stump ajutorul poloncz. El se obligase sa adere la actul de renuntare al fratelui sau Stefan nu numai asupra Pocutiei, ci si asupra Teirit
Sipenitului cu cetatile Hotin, Tetina si Hmielov,
cu toate tinuturile, locurile si satele pendinte de aceste cetAti. Si aceasta drept despdgubire
pentru dangle si pagubele pe care parintele sau le pricinuise Poloniei prin invazla sa nesocotita.
de austriect. In urma acestor asigurari, Stefan at 11-lea (1433 - 1447) presta la 13 ianuarie 1434 la Suceava juramantul de credinta fata de regele Vladislav, la mama starelcului Mihai
din Buczacz. Voievodul Ilie pierdu deocamdatd
juramantului de credinta care a avut loc la Liov la 23 septembrie 1436, Ilie seama formal actul
ca sa nu-i apese pe anima si pentru izbavirea sufletului parintelui sau Alexandra. Cronicarul
Dlugosz credea a sti ca Ilie, cu ocazia pres Carii
tribuind la apararea cetatii Bratlov pe Bug, precum ne relateazd Dlugosz. La 18 martie 1434 reinnoi Stefan privilegiul negustorilor
lioveni din Moldova. La 31 martie 1434 muri regele Vladislav
juramantului la 8 septembrie 1436, ar 11 luat asupra sa si indatorirea de a plati craiulul sl un tribut in bani, pe rang 100 de oi, 400 de
boi, 200 care de morun si cdteva viguri de stofe
1440 si rege al Ungariei. Schimbarea de domnie dadu polonilor destul de lucru in tara tor, astfel ca stAruintele lui Ilie pc langa noul rege de a-1 sta in ajutor pentru redobandirea tronului moldovenesc nu gasira in tot cursul anului 1434 un ecou in cercurile politice de la curte. In anul urmator insa, domnul pribeag reusise sa adune in jurul sau o ceatd destul de insemnatal de moldoveni, dar si poloni devotati cauzei
scumpe pentru vesminte. Se poate ca domnul sa fl predat atunci regelui daruri, dar ca s-ar fi obligat si la plata unor ddri anuale in bani si produse nu se adevereste prin nici un document contemporan. Dar cu toate actele acestea de cesiune semnate de ambit frati polonii nu izbutird sa.
280
va sta pe langa ea impotriva oricarui dusman al ca nu va trimite nici soldati ai coroanei in ajutorul potrivnicilor sai.
imparatul loan al VIII-lea Paleologul aatepta mult doritul ajutor din partea papei Si a puterilor catolice contra turcilor. Tratativele de impacare ce eauasera la Constanta furs reluate in conciliul de la Ferara care se deschise in prezenta papei Eugeniu al IV-lea la 9 aprilie
1438. La 9 februarie 1439 dezbaterile conciliului furs continuate la Florenta. Biserica moldoveneasca era reprezentata la conciliul de la Florenta de mitropolitul Damian al protopop-
impotriva oricarui dusman. Iar cine s-ar incumeta s& calce acest pact, sa cads sub cel mai
groaznic blestem de la Dumnezeu, de la Maica Domnului, de la cei 4 evangheliati, de la cei 12 apostoli, de la cei 310 parinti de Ia Nichea ai de
Paleologul, prin patriarhul 14', prin delegatii patriarhilor din Orient al prin 17 mitropoliti greci cu principalli sustinatori ai punctelor de vedere opuse. Marcu din Efes pi Visarion din Nicheia. Dezbaterile se concentrau in jurul
urmatoarelor 4 probleme: purcederea Duhului Slant, azimele la Sf. Cuminecatura, purgato-
purcederea Duhului Slant al de la Fiul - ai purgatoriul, dar pastrara cuminecatura sub ambele specii - utraque
specie - adica cu paine si yin. cat privea pri-
sa ramana fratelui mai mic Stefan, flecare duce avand cancelaria sa, dregatorii sal ss veniturile din teritoriile ce-i apartin. Scindarea aceasta a Moldovei in "tara de sus" ai "tara de jos" core-
La 23 aprilie 1437 voievodul Stefan confirma din nou privilegille comerciale ale
brapovenilor, de asta data din Vaslui unde Isi avea reaedinta. De la Vaslui delegatii Brasove-
imbratlaase la Roma credinta catolica si fusese ridicat de papa la inalta demnitate de mitropolit al Moldovei. El insa n-a fost recunoscut de tara pi nici de ambii domnitori Ilie si Stefan, astfel Grigorie nici nu s-a mai intors in Moldova, mitropolitul legitim al tar. ramanand Damian,
281
Ion Nistor
care mud in toamna anului 1447. In locul acestuia patriarhia desemna pe episcopul
Ioachim de Agathopolis in scaunul mitropolitan al Moldovei, care insa nu fu recunoscut de tara pentru inclinatiile sale unioniste si trebui sy fuga in Polonia si de acolo la Roma. In locul lui tara ridica pe Teoctist in scaunul mitropolitan de la Suceava. Intr-un act domnesc din 30 septembrie
de la Neamt cu tot avutul sau. Pe robul tatar episcopul putea "sa-1 lase mostenire fie bisericii, Ile altcuiva, daces nu va voi sd-1 lase sa
Stefan din tara de jos luase sub ocrotirea sa importantul emporiu comercial din limanul
Nistrului. Dar pacea si buna intelegere intre fratil domnitori nu dainui decat pand la 1442.
textul documentului se vede ca la 1445 episcopia de Roman era in flinta, data inflintarii acestei episcopil ramanand necunoscutd. In 1443 patriarhii din Ierusalim,
nou tatarii, pc care putemicul domn izbutise sa -i alunge peste Nistru si sa ocupe Cetatea
Alba. Izgonite din Moldova, hoardele tataresti isi asezard tabercle for in olatul Oceacovului de dincolo de Nistru, de unde amenintau mereu
granitele moldovene. Pe timpul domnici kit Alexandru ccl Bun, lataril nu indraznird sa
repunerea sa in scaunul domniei. Dimpotriva, regele primi omagiul de supunere din partea lui Stefan, care Jura la Siret in 25 noiembrie 1445 credinta si supunere fats de coroana la myna namestnicului regatului capitanul de Cracovia si a allor inalli demnitari poloni. Raporturile economice si comerciale intre alte tan urmau sa Ile reglementate la punctul de granita Colacin
tatarli se incumetara sa intreprindd expeditii de pradd in Moldova, ale carei hotare nu erau indeajuns de bine aparate de "calugarul" de la
Cetatea Alba. Analele de la Bistrita arata ca. la 28 noiembrie 1439 tatarii navalind in Moldova ajunsera pans la Botosani; far in anul urmator 1440, decembrie 12, alte ciambururi de Mari arsera Vasluiul si B5.rladul. Atacurile acestea determinara pe domnul tarii de jos sa recurga
prin delegati poloni si moldoveni. La 28 februarie 1444 cneaghina "Marinca, sotia Marie' Sale Domnului Ilie, voievod al Tarii Moldovei" impreund cu Manuil, parcalabul
Holinului, incredintase cetatile Hotin si Hmielovul castelanului de Szijsov loan si palalinului Liovului Petru de Odrowaz, pentru ca in schimb regele sa puny la indemana el, a sotului el si a copiilor mosiile ce i se cuveneau in regatul Poloniei. Din contextul documentului rezulta ca la acea data sotul ei life se gasea Inca in viatd. Analele bistritene arata ca. la 29 mai 1444 Ilie ar li Post prins de fratele sau Stefan si privat de lumina ochilor, pentru a-1 face pentru totdeauna impropriu pentru domnie.
zabava la intarirea zidurilor ceLdtil, incredint.and pe arhileclul Teodorachi din Tulcea cu aceasta lucrare. Aflam aceasta din urmatoarea inscriptie in limba greceasca, ce s-a pastrat pe zidul cetatil:
"Rugai ciunea robului lui Dumnezeu Teodor.
In urma catastrofei de la Varna din noiembrie 1444 se produse o schimbare pc tronul Poloniei. Regele Vladislav al III-lea cazand pe campul de lupta, coroana Poloniei trecu asupra fratelui sau Casimir at 11 -lea (1444-1492). Voievodul Stefan se grabi sa.
282
presteze noului suzeran juramantul de credinta la Siret la 26 noiembrie 1445 in fata unei
legitim al lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale Marina. Pentru ajutorul dat. Stefan it considera ca asociat la domnie. La 26 aprilie 1446 Petru trecea la Roman, unde semnase actul de danie pentru manastirea Pobrata sau Sfdntul Nicolae din Poiana Siretului. La 28 mai voievodul Stefan
scaunele for domnesti de la Suceava si Vaslut. La 4 august Petru al II-lea scria brasovenilor sa vines cu marfurile for in Moldova, cad bunul Dumnezeu i-a ajutat sa dobandeasca "ocina sa adeudratd ". Astfel tara le sta larg deschisa. La 22 august si 15 septembrie ducele Roman al IIlea intarea, la Suceava, manastirii Neamtului
posesiunea mai multor sate. La 18 februarie 1448 Roman al II-lea daruia tot din Suceava credincioasei sale slugi Petru, fiul lui Toma, satul Sorojinet de Siret, mai sus de Ropcea.
Cateva zile mai tarziu, si anume la 23 februarie, Roman al II-lea se gasea insa la Colomeia in
sau frate Petru Voievod. In actele din anul urmator 1447 nu se mai pomenste nimic de
Petru, o dovada ca buna intelegere intre cei dot
loan Corwin din Hunedoara. Adversarii lui Roman it urmarira cu ura si in Polonia, unde
isi gasise refugiu. Acolo el murl in Julie 1448, otravit de boieri, lasand mostenitor al pretenti-
Alexandru sau Alexandre. Corpul de trupa pe care guvernatorul loan 11 puse la dispozitia
comitele Ccutpor - Club& al cronicilor noastre, care ii atribuie chiar cloud luni de domnie sub numele de Ciubdr-Vocla care, ocupand vremel-
caruia fatal sau Ilse ii daruise satele Borouti, Vasilau, Cuciurul Mic, Jurcaulli, Verbanti si Lentesti din fosta starostie a Sipenitului. Cu ajutorul lui Buczacki, Roman navali pe neasteptate in Moldova, birui pe unchiul sau
Stefan, 11 prinse si ii tale capul la 13 iulic 1446,
cum visase Inca regele Sigismund. Ocuparea Child s-a !'scut de catre domnul Munteniei Dan al III-lea cu ajutorul guvernatorului loan
sterna Ungariei si cu corbul Corvinilor. Astfel continua destramarea granitelor Moldovei lui Alexandru cel Bun. Fratii Ilie si Stefan renuntara la Pocutia si cedars polonilor cetatea Hotinului, iar Petru al II-lea renunta Ears lupta la cetatea Child, care strajuia iesirea Moldovei la Dunare si la mare.
ria sa cu sora lui loan Hunedoreanul se asigurase de sprijinul acestula pentru dobandirea
coroanei Moldovei. Unchiul si nepotul, invinga-
Dar nici Petru al II-lea nu se bucura multa vreme de domnia Moldovei. Ultimul document care ni s-a pastrat de la el poarta data de 10 octombrie 1448. La 21 februarie
1449 semna Alexandru al II-lea (1448 -1449)
tori asupra lui Stefan, impartird intre ei domnia tariff. Roman (1447 - 1448) primi tara de
ca domn al Moldovei. Cneaghina Marinca, vaduva lui Ilie si maica tanarului Alexandru,
283
Ion Nistor
uneltea mereu in Po Ionia contra cumnatului el
sal cu cetele ungure*ti pe care i be trimise in ajutorul loan Corvin, pretendentul Bogdan
juramantul de credinta si ascultare. Asigurarile acestea nu erau insa suficiente pentru poloni, care doreau sa alba pe tronul de la Suceava pe un om al lor, cum era copilul Alexandrel sau Olehno, cum ii zicea
logofatul Oancea
*i
Costea
in Polonia, Jar el infra triumfator la Suceava. Bogdan al II-lea (1449 - 1451) isi dadea insa
bine seama ca in once clips trebuia sa se a*tepte la atacuri din partea pribeagului
noul domn intr.& in legatura cu Dietrich Buczacki, starostele Podo liei Si castelanul Camenitei, oferindu-i la 2 decembrie 1449
grup de boieri, nemultumiti de domnia lui Petru al II-lea, trecu de partea tanarului pretendent, canna polonil ii pusera la indemana
un corp inarmat pentru a-1 instala pc tronul de la Suceava. Schimbarea de domnie a avut loc
pe la slat-situ! anului 1448, cad in februarie anul urmator domnea Alexandru al II-lea, cu girul maid!! sale Marinca *1 al logofatului
Manoil. Cronica indigence arata laconic ca Petru
necontenit ocazia de a navali in tara pentru redobandirea tronului. In schimbul acestor daruri anuale, voievodul Bogdan pretindea starostelui Buczacki sa-1 avizeze din timp asupra primejdiilor ce 1-ar ameninta de la
oricine *i din alts parte, Jar in caz de prabusire
lui, cat *1 boierilor
daruri anuale in bani, in vin de Malvasia si in stole scumpe pentru interventia ce ar face-o pe langa regele Cazimir pentru recunoasterea sa ca domn si pentru indepartarea lui Alexandrel de la granita Moldovei, unde acesta pandea
la 11 februarie 1450 dansul se adresa din Roman "iubitului sau parinte" loan
Hunedoreanul sa-I primeasca sub ocrotirea sa
si sa-1 apere de once dusman, oferindu-i in schimb sfat si ajutor cu oastea sa impotriva
oricui si in oricare imprejurare. In fruntea martorilor care garantau pentru indeplinirea obligatiilor pe care Bogdan *i le luase asupra -si fates de guvernatorul Ungariei aminti pe Stefan, ftul lui Bogdan prin cuvintele: "Credinta iubitului meu fiu Stefan Voteuod", domnul Moldovei de
dul Bogdan se hothrA sa-*i incerce norocul. Cum insa regele Cazimir al Poloniei sustinea cu toata hotararea cauza lui Alexandrel, pretendentul Bogdan se adresa atotputernicului guvernator Loan Corvin Hunedoreanul, solicitandu-i sprijinul militar pentru dobandirea
tronului parintesc. Guvernatorul ii acorda spri-
mai tarziu, Stefan cel Mare. Se vede insa ca guvernatorul loan Corvin nu fusese multumit cu declaratiile de supunere si devotament ale
jinul cerut cu mare placere pentru a a*eza pe un devotat al sau pe tronul de la Suceava, dar
Dunare, care la staruinta guvernatorului fusese cedata muntenilor de ducele Petru al IIlea. De aceea, voievodul Bogdan se vazu nevoit
284
Istoria Romanilor
Ca nu va incerca sa readuca sub ocupatia sa cetatea Chiiia decat cu "voia" guvernatorului Ioand*, ceea ce insemna o recunoa*tere formals a cesiunii. Bogdan al II-lea se vazu silit sa renunte *1 la Chi lia, fiindca informatiile ce le primise din Polonia erau destul de alarmante. Pribeagul Alexandre', sfatuit de maica-sa *1 de logofatul Manoil, uneltea mereu contra sa, iar starostele Buczacki, pe care Bogdan incercase zadarnic sa-1 atraga de partea sa, se dovedise
moartea sa tragica trebuie sa se 11 intamplat numai dupa aceasta data. Corpul sau neinsufletit fu inmormantat probabil chiar la locul
crimei, la Rauseni, unde Stefan eel Mare ridica
Buczacki *i Koniecpolski nu-1 gas! nepregatit. In fata superioritatii numerice a adversarului, Bogdan se retrase cu o*tenii sai in tam de jos, asteptand pe navalitori in codrii Vasluiului si anume la Crasna, "socotind sa-i bage pe lei la
stramtoare, pe care apoi, zavorandu-o, sa-i flamanzeasca", cum spune cronica. Zis *1 fa'cut. Indata ce le*ii ajunsera in mijiocul padurii, Bogdan se arunca cu toata oastea sa
simti destul de puternic pentru a-si asuma domnia singur. Pentru a prevent atacul din
partea lui Alexandrel sprijinit de poloni, el se
declara gata a impart! domnia cu acesta. Alexandrel insa nu intelese sa faca cauza
comuna cu uzurpatorul Petru. Boierli se grupara cu loll! in jurul tanarului domn, astfel ea uciga*ul lui Bogdan fu silt sa paraseasca in graba tara. In cursul lernii 1451 Alexandru,
care intre limp atinsese majoratul, 1*1 consolidase domnia. La 24 februarie 1452 Alexandru al II-lea se gasea la Vaslui, unde semna actul prin care daruia manastirii Bistrita mai multe
moartea sigura care-i ameninta numai gratie interventiei in lupta a unui corp de moldoveni
sub comanda parcalabului Manoil, care le inlesni retragcrea. Rcspingand atacul lui
Alexandre' Ia Crasna, unde lupta probabil *i fiul sau Stefan, voievodul Bogdan reuqi sa se mentina pe tron si continua in liniste opera parintelui sau. El reinnoi negustorilor strains
privilegiile de comert. in Moldova si adauga *1 intari clitoriilor inaintasilor sai dandle in mo*ii, iezere pentru peste qi alte venituri de tot felul. Ultimul act de la Bogdan al II-lea este cel din 17 octombrie 1451. In toamna anului 1451 se ridica insa pe
fost de-a binelea restabilita, fiindca la 12 august 1452 voievodul Alexandru intarea
brasovenilor privilegiul for de comert in Moldova. In anul urmator Alexandru cauta sa se asigure *1 din partea ungurilor, restabilind raporturile de prietenie cu "Ianu* Voievod, namestnicul dumisale Craiului Vladislav *1 slapanitorul *1 domn a toata domnia
ungureasca ", al carui flu pand la moarte dorea sa ramana. In scopul acesta el semna Ia 16 feb-
ruarie 1453, la Suceava, actul de supunere catre guvernator, ragaduindu-i credinta, iar pentru inrarirea acestei credinte el ceru in
casatorie pe nepoata lui loan Hunedoreanul, ca "sa fie doamna papa la moarte". In schimb el
285
Ion Nistor
Moldovei sa sa-I apere de top dusmanii on de unde s-ar ridica el, cum apara once p&rinte pe flul sau. Supunerea fata de Ungaria nu insemna
natorul Ungariei, cat si de regele Poloniei. In ianuarie 1454 Alexandru al II-lea se gasea la Banila pe Ceremus, de unde daruia manastirii Neamtului branistea domneasca de la Bohotin. In cursul verii insa el avu din nou de furca cu
pretendentul Petru Aron care navali in Moldova
pe vremuri, cneaghinei Ringala veniturile din targul Siretului cu vama si cu morile, precum si cele din Olhovat cu morale, cu tatarii si cu lovistele. In schimb, Petru al III-lea urma sa
Intre timp intervenira schimbari radicale in raporturile Moldovei fata de poarta otomana, care trezisera banuieli in Polonia.
Pentru risipirea acestora, Peru se simti indemnat sa reinnoiasca juramantul de vasalitate fata de regele polon. In actul solemn incheiat in 29 iunie 1456 la Suceava, voievodul confirmand obligatiile pe care be luase asupra sa la Hotin, mai ragaduia regelui polon sa participe cu un contingent de 400 de calareti cu sulite si
25 mai la "Mouile" si-1 sill sa se retraga la Celatea Alba, uncle fu otravit la 26 august a
acelulasi an. As( fel sfarsi prin moarte slInica si
fortaretele, atunci voievodul sa Ile obligat de a trimite craiului in dar 400 de boi moldovenesti. El se mai obliga sa plateasca regelui un tribut
omagial - pensa homagialis, poloneste upornynIcy - dar Tara explicitarea sumei. Polonii
ii mai cereau si Cetatea Alba, precum si alte daruri, ca stofe, vinuri, animale de rasa etc., asupra carora urma sa se hotarasca mai tar-
Marinca, Petru Aron se mai obliga sa grijeasca *i de zestrea domnitei Anastasia, fiica
voievodul Munteniei, Vlad Tepes. Diferendul cu privire la Hotin si Tetina ramase sal fie aplanat cu ocazia intrevederii personale a voievodului cu regele Cazimir al II-lea. Nu lipsea nici aluzia la redobandirea Chiliei prin fraza "daces uncle
pamanturi sau mosii din tinuturile Moldovei au fost instrainate, acestea ar trebui redobandite", fireste cu ajutorul polon. Aluzia aceasta era indreptata impotriva
polona, pe care se obliga sa o serveasca cu credinta pans la moarte si sa lupte umar la umar cu polonezii contra muntenilor, ungurilor si contra tatarilor lui Tactomis.
Ungariei, care detinea Chilia sub camuflajul muntean. In locul Ungariei voievodul Petru Aron se straduia sa gaseasca o intelegere cu turd'. S-a aratat mai sus ca Inca la anul 1420 Alexandru cel Bun reusise sa abates primejdia turceasca care ameninta Moldova, trimitand sultanului scumpe daruri.
286
Istoria Romanilor
In anul 1454 un sol polonez afirma in Germania ca tarile romane erau hotarate sa
plateasca tribut turcilor. Sub presiunea imprejurarilor Petru Aron se vazu nevoit sa caute o intelegere cu turcii. In scopul acesta el convoca in 1456 la Vaslui un consiliu de coroarui la care, pe langa mitropolitul Teoctist, luard parte inaltii demnitari al tarn. Sfatul domnesc hotar' I sa trimita pe logofatul Mihu la Constantinopol pentru a se intelege cu sultanul asupra platil tributului. "De aceea - zicea domnul ne -am sfdtuit cu totii impreund set ne pleca n capul acestui
pdugem, sa gasim si sd-i dam anual aceste does
II-lea din octombrie 1456. care este un document original in limba turca, prevazut cu semnatura sau tungra sau tura sultanului. Indoita vasalitate polono-ungard din timpul fratilor si nepotilor sal, Petru Aron o modifica in sensul ingemanatei vasalitati polono-turcesti, sub care
a Camas tara Moldovei timp mai indelungat. Mai fericit a fost Petru Aron in lupta de
mil de ducat' in aur, ca sd avem pace si sa nu piard tara noastrd." Cu aceasta incheiere porni logofatul
tatar' esc din Crimeea. In luptele contra tatarilor Petru Aron reusise sa elibereze din captivitatea
Mihu la inalta poarta a sultanului pentru a duce pungile de grebeni si a tocmi pacea cu turcii. Tratativele ajunsera la bun sfarsit.
Sultanul Mehmed al II-lea se multumi cu plata
Sonarega, negustoril genovezi din Caffa. Cu ajutorul pescarilor eliberati din captivitatea tatarilor, el reusi sa ocupe prin surprindere localitatea si sa arboreze steagul moldovenese pc turnul cetatuiei, ingloband astfel, desi
strategic si comercial in granitele Moldovei. Dar pe langa pescaril din Lerici, domnul Moldovei,
Mihail logofatul impreund cu instiintarea din care ailu ca vet pldti domniei mete un tribut
antral de 2.000 ducat( de aur. Sei fie deci pacea legates intre not si timpul in care tributul va ire but sd fie pld tit, se hoteireste la trei Lunt. Dupes trecerea acestora, daces IL voi primi, voi tinea
In timpul tratativelor cu solia lui Petru Aron, sultanul se grabs sa ingaduie negostorilor din Cetatea Alba
"... sd vino cu vasele for si sd incheie acte de cumpeirCui si afaceri si sd nu faces convert cu
hanului Seid-Ahmed, pe care se obligase sa-i predea cralului polon, cu conditia ca acesta sa nu-I poata pune in liberlate fares consimtamantul sau. La 1 aprilie 1457 Petru Aron primi la Suceava vizita starostelui polon de Buczacz pentru a-1 preda pe razvratitorul Pocutiei, Leon si a-1 asigura de buna sa vecinatate, pe care urmau sa o garanteze parcalabii de la Cornauti si Hotin. In schimb Muzilo it asigura de concursul sau in lupta contra ungurilor si tatarilor, dar indeosebi contra muntenilor, unde se concentrasera adversarii sal. In ingrijorarea sa, Petru nu uita." sa ceara polonilor adapost si
Solicitudinea pe care si Petru Aron o avu pentru ctitoriile inaintasilor sal nu putu sa acopere slabiciunea domniei sale in Moldova.
plateasca cu bani "Tel, pe care tara n-avea de unde-i chivernisi. In plus, prin politica aceasta de concesii teritoriale si vasalitati costisitoare in dreapta si in stinga, prestigiul politic al tariff suferise grele atingeri atat inlauntru, cat si in afard. In conditiile acestea era deci these ca
tribut turcilor. Imputarea aceasta este intemeiata, intrucat pan& in timpul lui Petru al IIIlea
domnitorii Moldovei trimiteau numai ocazional darer' turcilor pentru a scapa din stramtoarea in care se gaseau. Petru Aron a fost deci primul domn al Moldovei care a
recunoscut formal suprematia turceascd si s-a obligat la plata unui tribut anual in bani, precum se vede din instructiunile pe care domnul si boierii le dadusera logolatului Mihu si precum se vede si din actul sultanului Mehmed al
287
Ion Nistor
Capitolul VIII
Baia
dul Ladislau Apor si-1 goni din tars determinand astfcl izbanda contracandidatului sau Carol Robert de Anjou (1308 - 1342). Rascoala sasilor sub conducerea lui Petru Henning fu inabusita de noul rege, care se grab" sa confirme si sa largeasca privilegiile Clujului la 1313
si ale Abruclului la 1325 pentru a intari patura mijlocie contra atotputemiciei nobilimii feudale. El scoase de asemenea si orasul Bistrita de sub autoritatea voievodului transilvanean si-i largi autonomia administrativa. In sensul acestei politici de echilibru dintre nobilime si
Neizbutind sa supuna Tara Severinului, unde se inchegase voievodatul Basarabilor, fiul si urmasul sau Ludovic (1342 - 1362) trimise pe comitele Andrei, fiul lui Latcu, contra tatarilor din valea Moldovei. Batand si izgonind pe tatari, comitele Andrei organiza, in 1343, teritoriul cucerit de la ei intr-o cdpitanie cu centrul administrativ la Baia pe apa Moldovei. Regele incredinta pe volevodul maramuresan Dragon, care se distinsese prin vitejia sa in lupta contra tatarilor, cu apararea roil meirci de grange sau banat. Impotriva urmasilor lui Dragon se ridica
stitui in stat independent de Ungaria dupa pilda domnilor basarabeni din Tara
Rornel neasca. sau Transalpina.
contestandu-i dreptul de a-si alege in mod liber proprietarul sI mosia pe care dorea sa ramand. De aceea nobilimea stabili, in Dicta de la Turda din 1347, dreptul de jurisdictie al proprietaru-
lui asupra satenilor asezati pe mosia lui. Din cauza upset de pasuni pentru hrana turmelor, romanii margineni obtinura de la Mircea cel Beltran dreptul de pasunat in Tara Romaneasca, un privilegiu confirmat la 1418 de Mihai I, fiul si urmasul domnului muntean
Mircea. In politica externs regele Carol Robert
privilegiului conferit capitalei Buda. Aceleasi privilegii le prim" si Brasovul la 10 iunie 1364
288
Istoria Romanilor
privilegii orasele Bistrita si Brasov se putura dezvolta in centre comerciale si industriale foarte importante pentru schimbul de marfuri
si produse cu Moldova si Tara Romaneasca. La 1366 sasii din Bistrita primira dreptul de a-si alege carmuitorii din randurile Tor, asimilanduse astfel situatia cu cea de care se bucurau targovetii sasi din Sibiu.
in 1382, s-a stins dinastia Angevinilor din Ungaria, in linia barbateasca. Mostenirea tronului ungar trecu asupra flied sale Maria
(1382 - 1385), logodnica principelui Sigismund
romani erau rasplatiti cu mosii si facuti partasi la privilegiile nobilimii. La 1326 regele Carol
se conducea dupes sugestiile favoritului ei Nicolae de Cara. Pretentii la tronul vacant ridica si principele Ladislau de Neapole, din familia Angevinilor. In luptele pentru tron, regina Elisabeta isi gasi moartea, astfel ca Maria si sotul ei Sigismund isi putura apara tronul numai cu foarte marl dlficultati. Noul
rege Sigismund (1385 - 1437) continua politica interns a inaintasilor sal, impartind privilegii si limb( amestecate-promiscuarum gentium et linguarum - si respectand drepturile nobililor atat unguri, sasi si secui, cat si ale conlocuitorilor romani si ale altor schismatici - nobilium videlicet Hun.garorum, Saxorum et Siculorum et etiam cohabitantium Valnchorum ac aliorum
scismaticonlin.
aceleasi drepturi de care se bucura nobilimea maghiara. La 1378 regele Ludovic ridica pe fratii Bale si Drag la rangul de comiti supremi al comitatelor Satu-Mare si Maramures, pentru a-i recompensa pentru daunele for morale si materiale pe care le suferisera. in Moldova. La 1409 regele Sigismund, apreciind strdlucitele merite - praeclara merita - de ostean at curtii aulap miles ale lui Voicu, fiul lui .erban - Voyk filii Serbe - si ale fratilor sai Mogos si Radu, ii darui domeniul regal Hunedoara - possesiones nostram regalam Hunyadrar vocatam - cu toate ogoarele, fanetele, pasunile, padurile, apele si iazuriledupa vechile si adevaratele hotare. In 1399 voievodul Dade! transilvanene invites pe tots nobilii, atat unguri cat si romani sa
Angevinilor si Luxemburghezilor Transilvania n-a constituit o unitate administrative in sensul timpului de astazi. Autoritatea voievodului
inlesneasca negustorilor din Sibiu desfacerea marfurilor in Tara Hategului si a Hunedoarei. Actele regale din Maramures, Crisana, Banat, Hunedoara si Tara Hategului fac mentiune de juparti, cneji si voievozi romani, de proprietari de mosia care se bucurau de drepturi si privilegit feudale deopotriva cu nemesia unguri. Satenii de pe mosiile romanesti ca si de pe cele
unguresti primeau loturi - numite sesie sau mansie - sessio, mansio - pe care isi puteau
cladi casa sa pe care o munceau in folosul for propriu. In schimb, fiecare dintre ei era dator sa presteze anumite zile pe an de munca - servicia - pe mosia proprietarului si sa achite pe langa. nona - adica a noua parte din produsele gospodariei for proprii, si o contributie in bani, care, dupes un document din 1387, era 3 grosi
comitatelor unguresti. Comitatele secuiesti si sasesti se bucurau de autonomiile for locale. Acestea recunosteau in spanii sau comitii for nationali autoritatea supreme administrative,
voievodului era redusa la rolul de reprezenlare si control. In judetele banatene Severin, Caras
de fiecare sesie. Dijma oilor sau oieritul se sus Valahorwn, ungureste olah avo. Secuii
prin banul de la Timisoara, care era coordonat voievodului transilvanean si in rang egal cu el. Judetele ungurene Arad, Bihor si Salaj, SatuMare si Maramures faceau parte integranta din
numea "quinquacesima", adica din 50 de oi o oaie cu mielul si o mioara, o dare numite cenplateau "nona" in boi. Se mai ridica dijma pe porci, pe stupi de albine etc. Erau insa sateni
289
Ion Nistor
cu proprietati personale cu reizesii, care in Tara
Seilaj si Satu-Mare sunt anterioare invaziei la Oradea, pomenita in documente la 1075. Salajul, in care fu cuprins districtul Crasnei, isi avea centrul la Zalau. Judetul Satu-Mare
avea resedinta la Satu-Mare.
unguresti. Ele devenira resedintele judetelor ce le poarta numele. Capita la Bihorului se gasea
exclusiv elementele etnice sasesti, sacuiesti si unguresti chiar. Orasele Sibiu, Brasov, Bistrita, Sighisoara, Medias, Orastie, Sebesul
se dezvoltasera in cursul secolului al XIV-lea in
importante centre industriale si comerciale cu largi centre de desfacere care cuprindeau in zona for de import si export Tara Romaneasca si Moldova, indrumand unirea economics intre
cetate si apoi ca judet. In 1301 se aminteste de satele rorndnesti in mylocul Sdcuilor din judetul
Odorhei villa olachalia in medio Siculorum nos-
catolic transilvanean
"Castrwn Cuculiense", cetatea de pe Tarnave, era numita astfel dupa slavonescul tarn, spin, ungureste kaki-116. Cetatea Fagarasului
latineste Dionisiopol, cetatea lui Dionisie. Si Dejul cu cetatea Ciceiului primise colonist! sasi. Districtul si Valea Rodnei - districtus sen vallis rodnensis - care cuprindea zeci de sate romanesti cu Nasaudul in frunte fu incorporat judetului sasesc de la Bistrita. Maramuresul romanesc cu Apsele de
locuite aproape numai de roman! pana in timpul de fats. Ccntrul aclministrativ al comilatu-
lui se gasca la Deva, care s-a dezvoltal sub umbra cetatii cu acelasi nume, mentionata intr-un act din 1269. Sub regele Sigismund
Deva deveni orasul de resedinta al voievozilor transilvaneni. In cuprinsul judelmlui Hunedoara se gasea Tara Hategului - terra
Harszoc
roman!, care in secolul al XIV-lea jucau un mare rol politic si militar, cum s-a dovedit aceasta prin descalecarile for politice in valea Siretului si a Prutului. Descalecarile acestea dusera la crearea cdpitdniei de la Baia si a
starostiei de la Sipenit care, cum s-a aratat mai
carui scaun de judecata stateau cei 12 cneji roman!, impreuna cu 6 sateni si 5 preoll cu
La 1413 "juzii din Tara Fagarasului"
Vlad, Cos lea si Petru, zis Stan, se intrunisera, impreund cu juratii sasi - iurati consules - si cu batranii poporului - prefatae terrae seniores -
Unul din punctele de acuzare pe care adversarii lui loan Hunedoreanul le ridicasera impotriva memoriei eroului crestinitatii era si acela ca el s-ar fi amestecat in treburile interne ale voievodalelor romane, inlaturand domni de pe tron si asezand allii in locul for si ucigand chiar pe ace! care se opuneau aspiratlilor sale - altos occedi, altos expelli fecit et eorus loco
alios quos sibi obligatos putarit, superindwcit.
Scurta domnie a regelui Albert a fost mereu tulburata de lupta cu turcii. In luptele acestea se distinse tanarul Joan Hunedoreanul. El it
Istoria Romanilor
numi la 1438 ban de Severin si comite ereditar al Timesului, tar la 1439 regele it intari in posesiunea cetatii Hunidoara, de la care isi tragea numele. Pe patul de moarte regele Albert destind pe Ioan Hunedoreanul tutore al fiului sau Ladislau care se nascuse numai dupa moartea
mostenitorului, mama sa, regina Elisabeta it incorona cu coroana Sf. Stefan si fugi cu el la imparatul Frederic al III-lea, luand si coroana Ungariei cu ea. In absenta pruncului, magnatii alesera un nou rege din familia Iagelonilor, in persoana lui Vladislav I (1440 - 1444), care, nesocotind tratatul incheiat cu turcii la Adrianopol si ratificat la Seghedin, intreprinse faimoasa cruciada contra paganilor, cruciada
parintelui sau, din care cauza s-a numit Ladislau Postumul. Indata dupa nasterea
raliasera si contracandidatii Garay si Ujlaky. Sub preslunea ostirii voturile alegatorilor se unira asupra tanarului Matei, care fu proclamat rege al Ungariei in ziva de 24 ianuarie 1458 si care domni pins in 1490. Politica regelui Matei era orientate mai deosebita treburilor din Transilvania, confirmand privilegiile sasilor si ale secuilor, care se bucurau de marea sa bunavointa fats de ei. El
toamna anului 1444, in care regele Vladislav isi gasi moartea pe campul de lupta. Atunci
loan Corvin Hunedoreanul in calitatea sa de guvernator al Ungariei, care dainui pana la 1453, cand tanarul rege lua in mainile sale &aide domniei, aratand multa bunavointa fats de cneJii si voicvozii roman' din Banat, care
Aceasta insa nu impiedica pe rege sa promita mai apoi domnului Moldovei ajutor contra turcilor si sa.-1 investeasca cu feudele transilvanene Ciceu si Cetatea de Balta. Regele Matei
luptele cu turcii. De la regele Ladislau primith la 1457 cele opt districle 'romanesti - districtus obachicates din Banat, confirmarea vechilor
for drepturi si privilegii, constituind o adevarata comunitate sau universitate romemeascd - universilas Valachontm - dupa pilda univer-
interveni mereu in luptele pentru domnie din Tara Romaneasca, asezand si detronand domni acolo. Sub influenta sotiei sale Beatrice el se
tot timpul domniei regelui Ladislau, loan Hunedoreanul continua sa diriguiasca treburile publice in Ungaria pana la moartea sa
intamplata la 1456. Aceasta nu impiedica insa pe rege sa -1 acuze pe Ladislau, fiul mai mare al
la 1495. Opera aceasta cuprinde informatii foarte pretioase asupra originii poporului roman si asupra s 'tailor din Moldova si Tara
(rata vestitul umanist Bonfinius, care i-a glorineat faptele si i-a scris marea sa opera istorica: Rerum hungaricarum decades - care trateaza istoria Ungariei din cele mai vechi timpuri pan&
fostului guvernator, de a unelti contra sa. El era acuzat ca umbla sa joace rolul parintelui sau, aspirand chiar la coroana ungara. Dupe o judecata _sumara, Ladislau Hunedoreanul fu condamnat la moarte si decapitat la 16 martie 1457. Fratele sau Matei, in varsta frageda dc 15 ani, fu arestat si internal la Praga. Cateva luni numai dupa moartea tragica a fiului foslului guvernator isi gasi moartea si regele Ladislau in mod subit la 23 noiembrie 1457,
hind otravit, precum se crede.
mantat la Wiener-Neustadt din Austria. Memoria sa a ramas vie in sufletul poporului care spunea ca: "A murit Matei, a pierit drepRegelui Matei ii urma la domnie Vladislav al II-lea cel Bun (Dobsre) (1490 tatea".
Pentru ocuparea tronului vacant se anuntasera mai multi candidati. In fruntea acestora era insusi imparatul Frederic al
1516). Din ordinul lui codified vestitul pravetist Stefan Verboczi la 1514 colectia tuturor drepturilor legilor si obiceiurilor si ordinatillor aprobate ale tarii, in trei volume, sub titlul de: Opas Tripartitum Iuris Consuetudinarii Inclytt Regni
Germaniei din casa de Habsburg, din care era si raposatul rege Ladislau. Frederic avea un mare avantaj fats de ceilalti contracandidati,
291
Ion Nistor
Capitolul IX
1414),
46 de voievozi, dintrc care unii indeplineau accasla functiune pentru a doua sau a treia oara. Timpul guverniirii varia intre 1 si 2 ani.
Numai putini voievozi intreceau acesl termer'. Voievozii Mercurius (1103 -1113) si Laurentius
de la Nicopolc si care In inloarcere batu pc voievodul Vlach adversarul lui Mircca ccl
Baran, si-1 facu prizonicr.
voievod al Transilvaniei erau uneori incredinlati principi din casa domniloare ca Bela, Cciza, Andrei, Ladislau si altii, care ajunserd mai apoi pe tronul Ungariei. Cei mai multi voevozi se ridicau din randurile spanilor sau
comitilor din comilatele Transilvaniei. In perioada de la 1301 pans la 1526 au guvernat in Transilvania 48 de voievozi, dintre care unii de mai multe oft Vrednic de remarcal este numele voievodului transilvanean Andrei,
cumnatul Hunedoreanului si care limp de 2 luni isi asumase prerogativele domnesti, sub
tillul de Ciubdr-Voda, din care traditia a facut un erou de basm, mancat de guzgani. In anii
ii
292
Istoria Romanilor
Capitolul X
3. Refuzul universitAtii cnejilor roman' de a se supune jurisdictiei ordinului teutonic chemat in Banat de regele Sigismund 4. Confirmarea drepturilor si privilegiilor celor opt districte romane*ti de cAtre
regele Ladislau Postumul 5. Valahia Citerior sau blmateana
romans sub stapanirea vandalilor, hunilor si gepizilor. Dupa aceslia terra s-a numit intr-o
cu toata rezistenta indailita a lui Glad, ostirea sa fu infranta s1 fu slit sa se supuna ungurilor si sa recunoasca suprematia lor asupra voievo-
turl politice asupra ei. Urmasii gepizilor in stapanirea Daciei Malvense fu-sesera avant, care facura din Lederata-Palanca Noua - cen-
tral uneia din cele noua circumscriptil sau hringuri in care era impartit Imperiul lor.
in comitate, dintre care cele mai insemnate erau comitatul TimisuIui, at Cazasulul si al Severinulue . Sub comitli unguresti populatia
romaneasca autohtona isi pasted vechea orga-
granita s-a numit banat, adica marca de granita sau marhionat. Dar si numele de
Sub suprematia avaea, ca si sub cea a predecesorilor acestora hunici si gepizi, populatia daco-romans &Ala sub capeteniile ei indi-
adunau darile datorate comitilor sau spanilor. Regiunile de la izvoarele Cernei, Nerei, Carasului, Timisului si ale afluentilor lui con slltuiau adevarate tart romeinesti sau ulaha Valahia Citerior - sau districte romethesti - districtus olahales dintre care cele mai cunoscute erau urmatoarele opt: Mehadia - in valea
Cernei, Almasul in valea Nerd, Iladia st Carasul in valea Carasului, Barsava in valea Barsavei, Lugojul si Caransebesul in valea Timisului si Comeatul in valea Beresaului. Locuitorii aces-
nizare cu cneji si voievozi in frunte, care aplanau certurile dintre conationalii lor si
gene, pe care marturile Umpului le numeau duct - duces - sau voievozi. Acestia adunau darile pentru stapanitorii barbari si aplanau certurile si neintelegerile dintre consangenii
tor Vlahii se indeletniceau cu agricultura si cresterea vitelor, contribuind totodata si la apararea Dunarii contra navalitorilor de la
293
Ion Nistor
miazdzi. El se carmulau dupes normele dreptului *i obiceiului romanesc *1 constituiau uniIn vremea aceea.
In anul 1366 impdratul Loan al V-lea Paleologul stdrui pe rang& regele Ludovic cel Mare pentru obtinerea unui ajutor contra tur-
cilor care
ii
amenintau re*edinta de la
Timis cu re*edinta la Timi*oara mai fiintau in Banat *1 alte comitate cu comitii sau *panii for in frunte. La 1352 se pomeneste de un comis de Cara*, castelan de Sebes, cu numele Possa, care incredinta cneazului Iuga Bogdan cnezatul vaii Mutricului cu drepturile cnezestil I. In
care in actele timpului apare sub numele de Tara Severinului. Incercarea aceasta fu insa zadarnicita de voievodul Basarab care strivi
o*tirea regelui Carol Robert la Posada, punand
roman" ortodoc*i de acolo. Comitele sau banul de Severin incercd sa -*1 extindd autoritatea sa si asupra Olteniei,
prin izbanda sa capat, o data pentru totdeauunguresc asupra voievodatelor lui Litovoi *i
Seneslau5.
cuprinzand a*ezdrile din valea inferioard a rdurilor Cara* *i Nera'4. Despre cnejii din Cormiat, centrul districtului romanesc, cu
pierderea Taril Severinului, regele Ludovic cel Mare cuceri Vidinul *1-1 facu centrul adminis-
Comitatul (Lichtenwald) era asezat mai jos de Lipova la izvoarele Beregsdului *I nicidecum in valea PogAniceului, cum se arata in harta districtclor valahe schitate de Dragahna 16. Castelele de la Lugqj si de la Jdioara (Sidovar)
Caransebc*, Mehadia *i Orsova, transformandu-le intr-o marca de granites sau banat 7 - ca-
roman cu numele de Dan din Sace117. A*ezarile romanesti din valea Nerei constituiau districtul Aimas sau Halmas cu cnejii lui18. A*ezdrile din valea Cernei si afluentului ei Bela Roca formau
de astAzi19.
districtul Mehadiei, far cele din valea Barsavei se uneau in districtul Bdrzavei din jurul Re*itei
abandonara insa curand Vidinul, reducand autoritatea banului asupra cetaylor bandlcne pomenite mai sus, la care se mai adaugasera insa castelele Galambach (Colombac), Peurin
(Berine) a*ezat pe Poganis mai sus de varsarea lui in Timis. *I Peth in Clisura. Comandantul acestor cetati de margine unea in persoana sa functiunea de ban care era identicd cu aceea de comite de Severin *1 de Timis - banus qui una comes etiam Zeuriniensis non nunquam
Themesiensis9.
La 1368 regele Ludovic numi pe fostul ban - quondam banus - Benedict Heen comandant al cetdtilor bandtenew, iar la 1371 el 11 confer' si demnitatea de comite si parcalab de Timi*oara2I. Comitatul sau districtul
Timisoarei apare sub numele de Temeskuz comitatus sen districtus Temescuz22 - Terra chiamata Themisvar, ducato di Temisvar23. Comitele Temeskuz-ului avea sub autoritatea
sa toate cetatile bandtene pans la Orsova, care, dupes pierderea cetatii Severinului, devenise principala cetate de hotar in acea parte a regatului numita capitanatul partius inferiorum.
2. Colaborarea
cnejilor romini la
mul era religia oficiald a populatiei unguresti dominante, iar ortodoxismul religia populatiei
(Ada Kaleh) din mijlocul Dunarii se impunea deci cu mare urgenta. Opera aceasta fu incre-
romane*ti, din aceste date se poate deduce proportia dintre romanii *i ungurii din Banat
294
Izvodul acestor salahori ni s-a pastrat *i din cupiinsul lui vedem ca prestatia la lucrarile acestea de fortificatie nu era impusa numai
districtelor, ci *1 cnejilor roman!, fiecaruia dupa starea si averea sa. Ora*ul si judetul
bani de Severin loan Trentul, Nicolai Pereny, Zemere de Gerebenth si Ditric Bubek29. In 1398 functia de ban al Severinului era vacanta - honore Banatus Zeyrierzsis vacante - astfel ca in 1405 regele Sigismund numi pe florentinul
la randul for trimisera dupes mijloacele lor, unul pana la 19 salahori. Numarul cnejilor obligati la aceasta prestatie se ridica la 55 de familii raspandite asupra intregului Banat.
Retinem dintre cnejii roman! familiile Neacsu, Roman, Balc, Craciun. luga, Ciucaz, Copoiu, Voia, FZadu, Copaci-Arbore, Rufus, Dragota etc., nume pe care le intalnim deopotriva. *I la
Cnejii roman! din Banat nu trimiteau numai salahori la lucrarile de fortifIcatie, ci ei constituiau, ca.*i vitejii si boierii munteni sau
moldoveni, steagurile for la apararea granitelor
tarn si mai ales a vadurilor Dunarii. Ei mai contribuiau cu avutul for *1 la acoperirea
cheltuielilor de razboi. Pe la 1369 universitatea cnejilor si altor Romani din districtul Caransebes, deopotriva cu targovetii st obstea celor bogati si sdraci din acea cetate - universitas Knezyorum et alion.un olahorum de destru Sebes, item cives et universi divites et paupers de civitate ejusdem - cereau banului Heen sa-i scuteasca de not contributii, motivand cererea
deveni tot mai amenintator. Regele Sigismund aproape ca nu mai prididea cu apararea mar-
for prin faptul ca in luptele din anii 1365 1369 ei au prestat tarii servicii insemnate si au
Pentru actul acesta regele ii confised mo*Ia Balva*nita de langa Orsova, pe care o darui cnejilor Syrian, Bogdan, Toma si Blavie, pentru a rasplati in felul acesta vitejia for in luptd si
perseverenta for in credinta fat' de rege26. Regiunea Cernei din hinterlandul Orqovei constituia un district aparte pe langa
cavalerii combatanti erau invitati sa vines in Banat si irtgineri, mestesugari, negustori si ocunerti de afaceri pentru a indeplini acolo marea misiune de civilizare la care se gandea
regele. Infrangerea ostirii crestine la Golumbat in ziva de 3 iunie 1428 accelera tratativele cu
precum aflam aceasta din diploma regelui Matei din 1480, prin care regele facea mai
multe danii in districtele Severin si Caransebes - in Zeyriensis et de Sebes districtibus". Astfel
s-a ajuns la nomenclatura paradoxala ca judetul limitrof din Oltenia, fosta Tara a
Severinului, sa se numeasca Mehedinti dupes
Severin si span al monetariei regale din Sibiu. In urma inaltei insarcinari regale, Nicolai de Reswitz se intitula "preceptor al celorlalti frati ai zisului ordin, trimi*i in regatul Ungariei, ban
de Severin *i span al camarilor monetei craie*t1 din Sibiu". Instalarea cavalerilor s-a facut la 30 noiembrie 1428, in prezenta regelui Sigismund, cu mare fast. Cu ocazia instalarii, regele incredinta cavalerilor teutoni straja mar-
In anul 1387 functia de comite de Timis si ban de Severin o detineau Ladislau Sarov *i
Ion Nistor
dul ei banatean numit Clisura sau Cazanale,
era bine fortificata *1 bine pazita. De la Turnu Severin pans la Sf. Ladislau din fata
olahale - in aliis septem districtibus volahicalibus rediunxinus et reincorpora-vimus37. Merits sa fie retinut faptul Ca in districtul romanesc al
intelegeau sa apere vadurile Dunarii contra turcilor determine in 1457 pe regele Ladislau Postumul sa confirme la ccrerea dclegatilor
roman! Mihal Del* din Tomo*al *I Stefan, flul lui Sisman din Buzia*, vechile drepturi *i privilegii ale celor 8 districte romane*ti din Banat
*i anume: Lugoj, Sebes, Mehadia, Alma*, Cara*, Barzava, Comiat si Iladia.. Avand in
vedere fidelitatea ql meritele serviciilor credin-
cioase, pc care universitatea nobililor si cnejilor precum si ceilalti romani le-au prestat regilor - regni nostru locati - pentru paza si
apararea vadurilor Dunarii - uaclorum Danubii - contra necontenitelor invazii turcesti regele ii primi in gratia sa si le in'tar. privilegiile - sin guia eurundem VoInchorum privilegia - si le reinnoi libertatile, prerogativele si drepturile tor, pe care be primisera de la predecesorii sal pe tronul Ungariei. In special regele decreta ca cele 8 districte romane*ti amintite mai sus sa constitute o uniune sau universitate - unto - si ca regele sa nu alba dreptul de a darui mosii in
in curand insu*I banul Nicolai de Radewitz, care, dupe o truda zadarnica de 7 ant parasi in 1435 Banalul, reintorcandu-se impreuna cu
camarazii sat in patria for battled de unde por-
nisere.
La 1432 comitele de Cubin ordona din tinutul Cubinului sa porneasca la Bolgrad pentru apararea cetatii34. In anul 1435 regele
calara*ilor si pedestra*ilor
Sigismund amaneta lui loan Hunedoreanul *i fratelui sau orawl Toppidum - Komyathy cu
murilor localitatea Comiat disparuse cu totul, iar in locul ei luase flints cetatuia *vabeasca Lichtenwald'. La 1457 nobilii si cnejii romani
unui strain -
externes - decat numai acelora care vor fl prestat servicii in interesul acestor districte si pe care ob*tea sau universitatea romaneasca ii va gust ca sunt vrednici de asemenea danii. Intre drepturile recunoscute cnejilor romani era *1 acela de slobozie, adica de a chema coloni*ti pe mo*iile for Si de a descaleca astfel sate nos. Cu acest prilej regele incorpora uniunii districtul
296
Istoria Romanilor
Comiat, care fusese amanetat pe vremuri lui
loan. Hunedoreanul. Regele recunoscu nobililor
si cnejilor roman! din aceste districte dreptul ca ei sa nu poata fi judecati de nimeni WW1 decat de comitele for - ut nullum eos indicet
preter comites eorum pro tempore constituturn, si numai in cazul cand ei n-ar fi multumiti cu
clues - regele Matei Corvin ordona prelatilor, baronilor si castelanfior din Ungaria sa inga.duie iobagilor de pe domeniile for sa se stramute in targurile Caran si Sebes - dicta rostra oppida Caran et Sebes'. Intr -un act din 1464
sentintelor, comitele sau vicecomitele sa nu poata sechestra calul de vanatoare, armele si soimii - in exigendis birangis et judiciorum
gravaminibus equum leporculurn, arena et ayes
Caransebes - dives oppodi nostri Karansebes dupa pilda Budapestei5. Se pare insa ca Inca lunga vreme ambele localitati isi pastrara individualitatea for administrative aparte. Aceasta reiese din faptul ea la 1494 castelanul si juratii din Sebes-var se judecau cu judele din Caran,
care Jura pe cruce intr-un proces de proprietate51. La 1494 comitele Pavel Chinezul scutea de vama pe orasenii din Caran - oppidi Caran52. In acelasi an regele Vladislav confirma privilegiul regelui Sigismund prin care universi-
de nimeni42. La 1478 vicebanul Severinului adeverea ca nobilii si cnejit roman' din tinutul Caransebesului au dat sentinta dupa vechea si obisnulia lege, cerand ca reclamatul sa prezinte 12 juratori - duodecimo se personis sacra
tatea romanilor din judetul Sebes era scutita de once plata vamala, pentru ca ei ocupau o regiune in care erau nevoiti sal lupte mereu contra dusmanilor credintei - talia coca regni incolunt ubi contra hostes fides sine intermission certare cognutur. La 1499 judele
si voteuodul Caransebesului cereau primarului din Buda o copie fidela dupd privilegiul muni-
fecturile erau incredintate localnicilor, cata vreme prefecturile din Severin, Timisoara si ncuisilvania nu puteau fl ocupate decat de unguri - nullis aliis nici Hungaris. Dispoziya aceasta fusese impusa regelui Vladislav la
intelegere cu privire la o data dupes dreptul Pe langa aceste 8 districte romanesti privilegiate mai fiintau in Banat si alte districte, care nu erau loculte numai de romans, ci si de alte ncamuri, indeosebi de sarbi, care nu
se bucurau de libertatile si pronomiile districtelor curat romanesti. Aceste districte erau Jupan, Bujor, Monastiur, Sudgrea, Hodos, Beld, Furdea, Twerd, Icus si Capolna46. lobagii (din
districtele acestea) in numar de 1.642 erau obligati la serviciul caslrelor din Marginea,
Monastur, Ferd, Bujor si Sudgrea, care ascultau de ordinele castelanului din Hunedoara47. Districtele acestea cu un numar insem-
constituiau comitatul Caransebesului cu centrul la Caransebes, o localitate care lua. flints din contopirea vechilor targuri Caran si Sebes,
Ladislau Cumanul, care traise acolo. Targul Sebes era situat aproape de varsarea raului Sebes in Timis, iar Caranul era asezat in fata
cererea judecilor - judices - si juraylor - jurati-
Muntenia de dincolo de Carpay. Prin Valahia Citerioard sau banateana trecu in 1564 capitanul venetian Giovanandria Gromo, care avu fericita inspiratie sa i-o descrie in raportul sau
atinse Dunarea la Orsova, de unde strabatu muntli Valahiei Citerioare prin districtele
Almasului, Mehadiei si Caransebesului pand la granita Transilvaniei de la Portile de Fier - Porte
297
Ion Nistor a regelui Albrecht si prin instituirea regentei pentru printul Ladislau Postumul, adica celui
raialele din jurul lor. Metropola Vlahiei metropoli di tal paese - era Caransebesul cu
Muntii erau impodobiti cu minunate paduri iar sesurile servesc ca pasune pentru numeroasele cirezi de vite, turme de of si herghelii de cal. Productia de cereale era insa moderata56. Satele erau toate locuite de roman! - le ville tutte habitate da Valacchi - si anume nu numai in Valahia Citerioara, ci si in
incredere se bucura, rezistenta contra turcilor, astfel ca prin tratatul de pace de la Adrianopol din 1452 sultanul Mehmed al II-lea recunoscu Ungariei dreptul de stapanire asupra tannului stang al Dunarii, incepand de la Severin pans
sporcamente - si sunt o semintie salbatica, atat barbatii, cat si femeile. Putini din ei servesc in armata ca pedestrasi si salahori. Limba lor se
cheama roman sau rotnaneasca - romanzo o rorruinescha - si este o amestecatura latina latino macaronesco. Ei se considers descendent! ai colonistilor roman!. Legea (si religia
lor) este cea greceascd. Ei sint iobagi contandi-
jezuitul loan Pay Campagni, care relateaza ca la 1584 sosird la Alba Iulia din acea provincie romdneascd - provincia Valachica - doi boieri, unul din Lugoj si altul din Caransebes, pentru
a cere preoti ortodocsi de la vladica Ghenadie I,
pentru cele 60 de sate - pagos - romanesti ca nu vor sa ingaduie ca copiii lor sa fie botezati de eretici - qui non volunt liberos suos dare
haereticos baptizandos58.
patrunsesera sub comanda lui All Bag in Transilvania si inaintasera pans in valea
litare si de mare vitejie. In anul 1479 Pavel Chinezul sari in ajutorul voievodului transilvanean Stefan Bdthory contra turcilor care
Muresulut. Pavel Chinezul lovi la 13 octombrie 1479 pe turd pe Campul Paint! (Kenyerkey6) in
preajma localitatii Bintinti, azi Aurel Vlaicu, si-i batu pans la nimicire. Cronicarul Bonfinius descrie cu amanunte aceasta memorabila batalie, remarcand vitejia dar si cruzimea cneazului banatean.
Chinezul fu distins de regele Matei cu titlul de suprem comandant si mare capitan al ostirilor.
298
Istori a Romanilor
Hunedoreanul, o expeditie in teritoriul turcesc din sudul Dunarii, asediind cetatea Columbac si devastand regiunile din imprejurimi si inaintand pand la Crusovat, unde isi aseza tabara. La intoarcere el ridica mil de supusi otomani, romans si sarbi si-i colonizes in Banatul timisan. In 1482 Pavel Chinezul batu pe turd
spiritul razboinic si puterea de aparare contra turcilor. La 1518 regele Ludovic porunci banului de Severin sa porneasca contra turcilor care
razboi. La acea data cetatea Severinului se gasea sub autoritatea volevodului muntean
in campania de la Becicherek si-i izgoni din Banat. Priceperea si energia sa fura apreciate
si de urmasul lui Matei Corvin, regele Vladislav al II-lea, care-1 insarcina cu greaua misiune de
Pe vremea aCeea pe tronul sultanilor din Istanbul fu ridicat flul lui Selim al II-lea, padisahul Soliman al II-lea Magnificul (1520 1566), care inaugura o politica de cuceriri teritoriale. In urmarirea acestei politici de expansi-
une, sultanul Soliman concentra in vara anului 1521 o puternica armata la Adrianopol si porni in fruntea ei contra Belgradului sarbesc,
el incerca cucerirea Scmcndriel, dar varsta sa inaintata si un atac de apoplode care ii paralizase limba pusera curand capat viforoasei sale cariere militare. Moartea it surprinse in 24 noiembrie 1494 in localitatea Sf. Clementie de pe tarmul stang al Savei. Pavel Chinezul a contribuit foarte mult la fortificarea cetatii
Timisoara.
29 august 1521. Prin ocuparea acestei puternice cetati de la confluenta Savei cu Dunarea, turcii reusira sa-si deschida o larga poarta de invazie in pusta ungureasca. La 29 iunie 1521 regele Ludovic vestea pe regele Angliei Henric ca sultanul inainta cu 200.000 oameni spre Belgrad, spre a-si
deschide calea spre Buda, capitala Ungariei62. Asemenea stirs alarmante primea din Ungaria
Dupes moartea sa, demnitatea de ban sau comite al Banatului trecu asupra lui lostf
cucerirea Belgradului turcii se retrasera Ezra sa incerce o invazie in Ungaria. In 1522 palatinul Stefan Bathory raporta cu adanca intristare ca
1511
populatia
acestea se gasea si comitele losif de Somy. In locul vacant fu numit comite de Timis Stefan
turd! au ocupat cetatea Orsova - Turd castrum Orsova expugnaverunt. Mai ramasese Severinul, pe care regele Ludovic cauta s5.-1 apere, dar ii lipseau mijloacele, precum arata intr-o scrisoare a sa din 1524. La 18 august 1524 nuntiul papal Del Burgo raporta cardinalului Gilberti despre asedierea Severinului
de Balibeg si despre neputinta regelui si subalternilor sai de a-1 apara67 - to re si acuza cum to siglio, lo consiglio cum to re. In urma asediului,
Leon al X-lea la 1515 suma de 20.000 galbeni pentru fortificarea si apararea granitei contra paganilor6I. In ajutorul lui sosi voievodul loan
Severin, iar Orsova au daramat-o cu totul - in una parte dirrupato, Orsoa l'hano dirrupato del tutti donato". La 29 noiembrie 1524 se raporta
299
Ion Nistor
NOTE - CAPITOL X
Timtpan, in Analele Academiei Romane, Ist. Ser. III, Tom XXVII. p. 195 urm. 2. Fr. Griselini, Istoria Banatuluirunisan, tradus'a de N. Bolocan, pg. 219 urm.
4. Hurmuzaki, Doc. I. 2, Nr. 138. p. 179; Pejer, Cod. Dipl., IV, 3, p. 160 urm.
5. Ion I.
Timisan, 1. C. pp. 210 urm. 6. Fejer, o.c. Nr. 3, pag. 551, 557 pi 560. 7. Hurmuzaki, I. 2, Nr. 107 p. 143. 8. Catalogue Banorum Zeuriniensium, Extras din Liber... p. 97, ed. Arh. Olteniei. 9. Catalogue Banorum Zeuriniensturn, Extras din Liber Dignitoriorwn Regal Hungariae Saeculariwn, p. 97. ed. O.C.Lecca in Arhivele Oltenia vol. III, p. 5 urm. 10. Monumente Vatican, tom. I; cfr. S. Dragomir.
32. Hurmuzaki, I. 2, nr. 472, p. 565. 33. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul Timiscut 1 c.. p. 226, urm. 34. Hurmuzaki, I. 2, nr. 480, p. 575. 35. Ibid, II, 2, nr. 499, p. 597. 36. Fr. Griselini, Tabula Bantus Themensiertsis, Viena 1776; cfr. I. Liphzky, Mapa generalia regal Hungariae-Transilvaniae, Pesta, 1806. 37. Hurmuzaki, II, 2, nr. 81, p. 84. 38. Ibidem, I, 2, nr. 517, p. 612. 39. Ibidem, I, 2, nr. 549, p. 646. 40. Ibidem, I, 2, nr. 550, p. 678. 41. Ibidem, IL 2, nr. 2, p: 3; cfr. nr. 6, p. 11. 42. Hurmuzaki, II, 2, nr. 80, p. 92-93. 43. Ibid. II, 2, nr. 223, p. 248; cfr. nr. 379, p. 453. 44. Hurmuzaki, II, 2, nr. 80, p. 92-93.
Anuarul Inst. De 1st. Nat., III, p. 279. 11. Hurmuzaki, I, 2, Nr. 21, p. 28, nr. I, 2, nr. 284, p. 340. 12. Hurmuzaki, I, 2. Nr. 39, p. 51; nr. 40, p. 53; II, 2, nr. 136, p. 156. 13. Ibidem, I. 2, nr. 106, p. 143. 14. Hurmuzaki, I. 2, Nr. 57, p. 79. 15. Ibidem. I. 2, nr. 65 Si 66, p. 88-89. 16. P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, anexall la p. 144 din vol. I; luliu Vuia. Districtus Valachorum, Timipoara, 1930, pp. 26 urm. 17. Hurmuzaki, II, 3, nr. 3, p. 2 cfr. I, 2. nr. 106, p. 143.
districte bcindtene, in Omagiu fratilor AL pi I. Lapedaiu, p. 867, urm., nr. 94, p. 112. 50. Hurmuzakl, II, 2, nr. 135, p. 155 urm. 51. Idem. II, 2, nr. 318. p. 360. 52. Ibidem, II, 2, nr. 319, p. 361.
53. Ibidem, II, nr. 320, p. 362. 54. Ibidem, II, 2, nr. 350, p. 393. 55. Ibidem, II, 2, nr. 377, p. 449. 56. A. Veresa, I, nr. 312, p. 251. 57. Ibidem, I, nr. 312, p. 253. 58. Fortier Nerum Transilvaniorum, vol. II, p. 30. 59.Hurmuzaki, II. 1, nr. 511, p. 651. 60. Ibidem, 11, 1, nr. 558, p. 675. 61. Hurmuzaki, II, 3, nr. 171. p. 217. 62. Hurmuzaki, II, 3, nr. 255, p. 361. 63. Ibidem, II, 3, nr. 256, p. 364; nr. 258, p. 365; nr. 259, p. 366. 64. Ibidem, II, 3, nr. 261, p. 369. 65. Ibidem, II, 3, nr. 285, p. 404. 66. Ibidem, II, 3, nr. 328, p. 472. 67. Hurmuzaki, II, 3, nr. 333, p. 478. 68. Ibidem, II, 3, nr. 339, p. 488. 69. Ibidem, II, 3, nr. 341, p. 489.
Timisan, 1 c.p. 2991
28. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul Timisart in Anal. Acad. Rom. I, Ser. HI, Tom.
XXVII.
29. Hurmuzaki, I, 2, nr. 2467, p. 307, nr. 250, p. 310, nr. 266. p. 327, nr. 292, p. 350, nr. 293, p. 351.
300
PARTEA VI
I. Reintregirea granitelor Moldovei si restabilirea relatiilor cu tirile vecine II. Luptele lui Stefan cel Mare cu turcii si cu muntenii III. Reluarea legliturilor cu Po Ionia si Ungaria si ostilitatile din pricina Pocutiei IV. Viata economics si administrativa V. Cultura spirituals
Ion Nistor
Capitolul I
4. Raporturile cu secuii si cu Ungaria: infringerea regelui Matei Corvin la Baia si decapitarea lui Petru Aron 5. Luptele cu tatarii si fundarea cetatii de la Orhei 6. Vrajmisia dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos, Domnul Tarn Rominesti
1. Campania pentru dobandirea tronului si primele acte de domnie ale lui Stefan
cel Mare
Luptele fratricide dintre fiii si urmasii
ar
poloni, unguri si turd, precum si destramarea granitelor Moldovei prin cesiunea Hotinului catre poloni si a Chiliei catre Muntenia. Pentru a castiga concursul polonilor li se fagaduisera daruri in bani si valori, iar pentru a imblanzi strasnicia turcilor, care dupes cucerirea Constantinopolului (1453) pusesera stapinire asupra accesului genovezilor si venetienilor la Marea Neagra, Petru al II-lea Aron se vazu nevoit a le trimite un tribut anual de 2.000 de galbeni in our curat. Inlauntru, boierimea era divizata in grupuri si grupulete gata oricand sa slujeasca ambitia de domnie a diversilor pre tendenti din os domnesc, cum pretindea a fi si un oarecare Berindei, de care se pomeneste la 1439 si care se pusese sub scutul tanarului rege Matei Corvinul. Nelinistea si nesiguranta interns facusera sa stagneze comertul. Negustorii din Cetatea Alba erau stanjeniti de turd in desfasurarea schimbului de marfuri cu Caffa, iar liovenii si brasovenii nu mai riscau sa aduca marfuri din Moldova, cu toate
lui Alexandru cel Bun avura drept urmare recunoasterea unei intreite vasalitati fats de
,,
Stefan cel Mare
Aceasta era, in primavara anului 1457, situatia politica si economica. din Moldova, cand din
Din copilaria tanarului pretendent la tronul Moldovei stim foarte putin. El s-a nascut din casatoria tatalui sau Bogdan cu Oltea care,
dupes numele ei si cel al fratelui ei Vlaicu, ar indica o origine olteano-munteand. Legenda
localizeaza copilaria lui Stefan la satul Borzesti din judetul Bacau, unde mai apoi fu ridicata de
Teoctist, secondat de episcopul Romanului Calbd, care incepu sa castige o influents tot
Istoria Romanilor
gasit la varsta adolescentei. Ca atare el putea
Stefan cel Mare este un act de scutire de dart pentru manastirea Moldovita din 12 august
1457. Voievodul Stefan arata intelegere si pen-
liovenilor (1460), pe care acestia le aveau in Moldova si sa-i invite sa vina in tars cu marfutile Tor, garantandu-le libera desfawrare a
comertului.
Tanga Buhusi. Prin aceasta noua izbanda fu zdrobita si ultima rezistenta a uzurpatorului
Petru Aron, care fu stilt sa fuga peste granita in
Nistru aproape de localitatea Orhevelovdt prope villam Gwerkelowice - unde incheie cu delegatii poloni Andrei Adrowacz si Hricke din Tomorzanv o intelegere politica, prin care se puce capal starii de razboi dintre Moldova i Polonia, urmand ca daunele si diferendele sa
Orbio, tanarul biruitor fu proclamat Domn al Moldovei la locul ce se chema Direptatea pe Siret si, insotit de steagurile sale biruitoare, la Suceava, unde mitropolitul Teoctist ii cili in biserica domneasca molifta de domnie, asezandu-i coroana pe cap si ungandu-1 cu sfantul mir dupa obiceiul tar'!. Astfel urea Stefan al II-
fie supuse spre judecata unei comisii de granita romano-polone. Cetatea Hotinului
ramanea polonilor, in schimb insa pribeagului
mentul regelui, restituindu-li-se si mosiile. Stefan se mai obliga sa nu recunoasca un all suzeran decal pe craiul Poloniei si sa dea aju-
Situatia politica a tarsi prezenta marl dificultati, atat din punct de vedere intern cat 1 extern. Dar gratie energiel si perspicacitatii sale, tanarul domn intelese sa le domine si sa
Ion Nistor
Domnul se mai obliga sa nu instraineze nimic din tara sa fares asentimentul regelui, iar daca
vreo parte din teritoriul tarii sale va fi fost instrainat, el sa-1 recupereze. El se declares
totodata gala sa presteze regelui juramantul de fidelitate la timpul si la locul indicat de rege. Plenipolentiarii craiului Cazimir, care semnara in numele regelui ca va respecta tratatul erau Stanislav, s Laroste de Halici, Muzilo de Camenita, slarostele din Sniatin si Colomeia, si secretarul regal cneazul Ian Lanska. In aceeasi zi jurara mitropolitul Teoctist si inaltii demnilari cclesiastici si civili ai Moldovei ea vor pasIra credinta regelui Cazimir si coroanei polone, chezasuind aceasta credinta si pentru domnul for Stefan cel Mare. In schimb, ei cereau craiului sa ocroteasca pe Domn, pe el si tara Moldovei. In anul urmator Stefan redobandi Hotinul, incredintand pe parcalabul Golan cu apararea celatii. In acelasi an, 1463, Stefan se
cu mosia Calugareni. Mandstirea Snagovului se atribuie pe nedrept lui Vlad Tepes, aceasta flind o ctitorie cu mult mai veche, Inca de pe
casatori cu printesa Evdochia de la Kiev, al cares chip se vede pe frescelc biscricii Sf.
Nicolae din Iasi.
bulului, iar begul Vidinului Hamza avea insarcinarea de a-1 prinde in curses. Dar
principelc, ca bun adulmecator al vicleniei
turcesti, puse mana pe uneltele sultanului si le trase in teapa, radicand pentru Hamza o teapa pentru a-1 distinge de ceilalti. Dupes
trimise pe secretarul sau Katabotinos la Tepes pentru a reinnoi admonestarea de plata a tri-
aceea principele muntean trecu Dunarea si ocupd prin surprindere cetatile din dreapta
marelui lluviu, cucerindu-le in graba si
doilea era instisi Shan, care primisc *nor de la Vlad Tepes pentru cuccrirca tronului de la Suceava. inlre Stefan si Vlad Tcpes cxistau anumile raporluri dc rubedenie. Anastasia, sotia lui Vlad Tepes, era o printesa moldoveanea, sora voicvodului Alexandrel si
23.783 de oameni, lard cci ce au fost arsi in castle for sau ale caror capete n-au putut fi prezentale dregatorilor sat. Cu acest prilej,
voievodul Vlad rccuceri si raialcle turcesti de la
verisoara liii Stefan eel Marc. As1 fel sc explica si raporturile de prictenic si asislent5 dinlre ci.
tronul Tarii Romanesti cu ajutorul fostului guvernator al Ungarici, Loan Hunedoreanul. Dupes moartca acestuia, Vlad Tepes dobandi prietenia si incrcderea regelui Mate! Corvinul, la care cauza reazem contra turcilor. Orascle
Turnu, Giurgiu si Braila si ascza parcalabi munteni in fruntca acesior cetati. La inceputul anului 1462 Vlad Tepes, din cetatea sa de la Giurgiu, raporta regelui Matei asupra ispravilor sale de acme contra turcilor, araland ca a cucerit capetele de pod
dc la Nicopol, Rahova, Samouit, Ghighin, Sistov,
Frederic al III-lea, sprijineau mereu pe adversarii lui Tepes ce ravneau la tronul munlenesc cum erau prelendentii Dan, Vlad Cellugdrul sl
304
Istoria Romanilor
a noastra va pieri, nici Marie! Tale nu-ti va iesi
vreun folos din aceasta si nici vreun ajutor, cad va fi spre paguba tuturor crestinilor. Impresionat de comunicarea voievodului muntean, regele Matei arata la 1 martie 1462 solului venetian Petru de Tommasi ca "se va cobori in Dacia transilvaneana cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca, la nevole, sa se poata uni cu Domnul roman si a face ce se cuvine unui rege crestin". Dar fagaduinta regelui Matei ramase vorba desarta, pentru ca Vlad Tepes ramase sa infrunte singur razbunarea
sultanului Mohamed.
T 4.,
t-
al II-lea se puse in fruntea unei numeroase armate si porni spre Dunare insotit de pretendentul Radu cel Frumos, fratele lui Vlad
Tepes. Flota turceasca primi ordin sa patrunda pe Dunare in jos spre Braila, care fu arses, apoi spre Giurgiu si Turnu, pentru a ajuta la trans-
Vlad Tepe
si pierdere de oameni.
Dar randurile rarite ale turcilor furs curand completate cu unitati proaspete, care silira pe Domn sa se retraga in munti, si de acolo in Transilvania, parasit de multi dintre
sfetnicii si colaboratorii sai. Sultanul instala pe
spre munti Si intampina pe temutul inamic la vadurile Dunarii, chemand sub steag pans si copiii de la 12 ani in sus, cum sustinea un sol
venetian. Ienicerul sarb din Ostravita, care luase parte la aceasta expeditie in Muntenia, relateaza ca ienicerii trecura Dunarea, atingand malul muntean ceva mai sus de
tabara lui Vlad, unde asezard tunurile pe care
scaunul Domniei muntenesti si se retrase in cursul zilei de 15 iunie 1462 peste Dunare. Locul rezistentei si infrangerii lui Vlad Tepes
nu-1 gasim pomenit in izvoarele contemporane. El trebuie cautat undeva in Valea Oltului, pentru ca trecerea ostirii turcesti peste Dunare s-a facut prin vadul de la Turnu Magurele din fata
Nicopolei.
Sprijinul militar pe care Vlad Tepes se credea in drept sa-1 astepte de la aliatul sau, regele Matei Corvinul, nu sosi la timp. Si nici dupes retragerea sa in Dacia transilvaneana regele nu se gandea sa-1 ajute la redobandirea domniei pierdute. De aceea nu este exclus ca nenorocitul pribeag, care ajunsese la Cisnddie (Tothel, Tevetel) sa se fi adresat sultanului, cerandu-i iertare pentru faptele prin care paca-
100.000 (!); iar cand turcii, goniti de dusman, alergau indardt, not ienicerii, ii ucideam, pentru
a nu ne pierde din cauza for ".
Pentru rascumpararea greselii sale, Tepes se oferea sa-i inlesneasca cucerirea Transilvaniei si chiar a Ungariei intregi. Este insa adevarat Ca autenticitatea scrisorii a fost contestata si privita ca un act de razbunare a adversarilor sai din orasele sasesti, care indurasera
In legatura cu aceasta remarcabila, dar trecatoare fapta de acme, stau relatarile scriitorilor contemporani Petancius, Chalkokondylas,
Balbi, Alois, Gabriel si ale Anonimului albanez,
domn. Dar autentica sau ba, scrisoarea ajunse la cunostinta regelui Matei, care se increzu in cuprinsul ei, si arunca pe Tepes in temnita de la Buda, unde-si ispasi pretinsul act de tradare
care arata ca domnul muntean ar fi atacat cu putinii, dar vitejii sai ostasi, pe turci si ar fi silit pe Mohamed sa fuga la Dunare cu rusine
mai bine de zece ani. In tot timpul acesta tronul Tarii Romanesti ramase ocupat de
fratele sau Radu cel Frumos (1462
1474).
305
Ion Nistor
pagani, cum arata cronica, silt pe parcalabii munteni sa predea cetatea capitanilor sal Isaia
primind sugestiile cumnatului sau loan Hunedoreanul, cedase, la 1448, Chilia voievodului Dan al III-lea al Munteniei, inrudit si el
sa nu cads in puterea turcilor determine pe Stefan eel Mare sa ocupe el insusi Chilia. Asaltul insa nu izbuti si Stefan cel Mare se
alese numai cu o rand la glezna piciorului, de care suferi viata intreaga. Analele de la Putna arata Ca la asaltul din ziva de 22 iunie 1462 ungurii de la Chilia au lovit la picior pe Stefan. Data de 22 iunie arata ca atacul asupra Chiliei s-a produs numai dupd infrangcrea lui Vlad Tepcs pe OIL si dupa instalarca fratelui sau
Buftea si-i invcitcl sa apere cetatea de limbi necredincioase. Si asa se intoarse el cu toatd oastea sa la cetatea de scaun a sa, la Suceava,
si acolo a poruncit mitropolitului si episcopilor si tuturor preotilor sd multumeascd lui Dumnezeu
Radu in scaunul muntean. Stefan cel Mare incerca atacul numai dupa izbanda turcilor
asupra Domnului muntean si dux): retragerea sultanului pcstc Dunare in ziva de 15 iunie. Atacul fuscsc incercal de Domnul Moldovei tocmai pentru a lovi pe turd si a-i impiedica de a cuceri cetatea din delta. In conditiile acestea politice este absurd a vedea in asaltul neizbutit asupra Chiliei un act de nerecunostinta a Domnului moldovean fate de binefacatorul sau Vlad Tepes sau chiar de a pune in socoteala atacului contra Chiliei infrangerea cruntului
Cronica arata ca. Stefan, asediind orasul si ddrarnand cetatea veche, ocroti pe largoveli, sfatuindu-i sa paraseasea daramaturile vechii asezari si sa se mute pe malul stang al Dunarii si sa se aseze acolo in Chilia
Noun.. Cl insusi parasi ruinele vechii cetati de dincolo de Dunare si cladi alta noun. dincoace
Romaneasca. Si aceasta cu atal mai putin cu cat atacul nici nu izbuti si cu cat garnizoana ungureasca fusese inlocuita prin alta
turceascd, si nicidecum moldoveneascei.
zideascd Chilia si o ispravi in acelasi an in iulie 16, folosind 800 de mesteri zidari si 17.000 de lucratori manuali."
Nicolae din Chilia Noua, opera a arhitectului Italian Giovanni Trovana, precum arata inscriptia descifrata de Murzakievici. Manastirile Neamt, Probota si Voronet puteau trimite iarasi carele for dupa peste la Chilia, bucurandu-se de scutirile de vama, confirmate
for de Stefan cel Mare.
306
Istoria Romanilor
In arnintirea izbandei sale de la Chilia si a intemeierii Chiliei Noi aseza Stefan la 4 iunie 1466 temelia manastirii Putna de pe paraul cu
tara guvernatorului scifie una St sd se bucure de ocrotirea sa".
Suceava in fata comunei Vicovul de Sus din judetul Rcidcluti. Tarnosirea falnicei ctitorii domnesti, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, menita a servi ca loc de vesnica odihna lui Stefan cel Mare si familiei sale, s-a facut dupa o munca incordata de 3 ani, la 3 septembrie 1469 in prezenta inaltului ctitor si
a intregii curti domnesti. Ceremonia sfintirii fu
S-a aratat mai sus ca in fruntea martorilor care chezasuiau implinirea obligatiilor de
Bogdan be luase fata de guvernatorul Ungariei,
supunere si asistenta, pe care voievodul craiul Matei sau Matias, se gasea insusi tanarul principe Stefan care, ajungand pe
tronul Moldovei, intelegea sa continue fata de
noul rege la Ungariei politica de prietenie a parintelui sau. Aceasta se evidentiaza prin
reinnoirea privilegiilor comerciale de care targovetii si negustorii din Brasov se bucurau in tot cuprinsul Tarn Moldovei. Raporturile acestea de prietenie si buna vecinatate suferira insa pe urma refugiului pe care pribeagul Petru Aron it gasi in secuime. Secuii traiau in buns vecinatate cu moldovenii. Bunele relate furs insa vremelnic tulburate in urma gazduirii lui Petru Aron in Tara
indice locul sfantului altar. In apropierea manastirii se afla chilia sapata in stanca a sihastrului Daniil, care ar fi determinat pe evlaviosul domn la alegerea locului pentru
grandioasa sa ctitorie, unde calugarii carturari
sau letopiseful de la Putna.
politice cu Polonia, Petru Aron fu snit sal se retraga de la marginea Moldovei, in interiorul Poloniei: Din departare el nu mai putea insa unelti cu succes contra lui Stefan, de aceea el
renunta la ospitalitatea regelui Cazimir si cauta sa o dobandeasca pe aceea a regelui Matei Corvinul, slabilindu-se in secuime la
granita apuseand a Moldovei, de unde putea tese mai lesne intrigi contra adversarului sau
de pc tronul de la Suceava. Dar uneltirile acesLea nu scapara vigilentei lui Stefan cel Mare, care in iunie 1461 naval! in secuime pentru a pune mana pc ucigasul parintelui sau. Acesta fugi la timp, la curlea lui loan Pongracs, care unca demnilatea de voievod al Transilvaniei cu
furs reluate de voievodul Stefan. Dintr-o scrisoare a lui Radu cel Frumos catre
brasoveni, din 1472, se vede ca vechile relatii
scaunele de la Ciuc si Odorhei plateau lui Stefan cel Mare chiar o anumita dijma, spre
jinul dorit pentru sustinerea domniei sale. Indata insa ce regele Matei reusi sa -si consolideze domnia si in Dacia transilvaneana, Stefan cel Mare cauta sa reia si sa improspateze vechile relatii de prietenie si
buns vecinatate cu flub lui loan Corvin, pe care
tatal sau Bogdan it recunoscuse ca parintele sew tuba, exprimandu-si dminta ca Ora sa si
307
Ion Nistor
avura foarte mult de suferit de pe urma nesocotirii .libertatilor for si a stoarcerilor fiscale.
Moldova, dar si in Tara Romaneasca, unde regiunea din valea Teleajenului constituia tinutul Secuieni. In memoriul pe care seacuii ii
prezentard la 1493 regelui Vladislav al III-lea se
intdmpinarea Ior. Si le-am iesit inainte prin rnunti si ne-am luptat cu ei in camp deschis si la ape si oriunde a fost nevoie, pentru ca, iubite
arata ca multi dintre ei, nemaiputand suporta vexatiunile comitelui Stefan Bathory, au fost nevoiti sa se refugieze in Moldova si in Tara Romaneasca, supunandu-se iobagiei stapanilor din rasarit, care se aratard mai milostivi fala de ei decal cei din apus. Protectia pe care Petru Aron o gasi la regele Matei lipsi pe Stefan de once consideratie fats de acesta si de aceea, in anul 1462, el ataca fares crutare garnizoana ungureasca
pdtruns la Trotus, cum au intrat sub munte, au pustiit si prdpetdit si au ars foarte crud, dead foc la cetetti si la orase, ucigemd copii, pemgoirirul sfintele biserici si sdveu-sind muite fdrddelegi, care nu numai ca nu se pot spune, dar care aid
Trotusul si Baceiul si Tdrgu/ Neamtului si au trecut mai departe st tar not dupe dansii si am avut cu ei luptd zi si noapte, pe orice vreme, timp de
patruzeci de zile intregi. Si iardsi au inaintat spre Neamt si Baia si au ars Neamtul si atetta peund nt de folos de uncle aveam hrand si de
uncle pletteam bir turcilor; si pe unnd au ajuns
ranr ratira sub Benedict Roth contra regelui Matei si a politicii salt, imperialists si daunatoare intereselor for politice si economice. In august 1467 fruntasii sasi hotarara rezistenta
fats de rege pand la redobandirea libertatilor si
drept sub munte, la un tetrg care se cheamd Baia si au inceput sa -1 intdreascd. Si noi am
vent si am net- veilit asupra tor, si ne-am asezat la o legh.e mai jos, intre dozed rduri, intre Moldova si Soimuz si in aceeasi zi, in amurg, la 15 decernbrie, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu si norocul Mdriei Tale, am fetcut sd se coboare toti boierii nostri si toatet oastea de pe cat, de is cel mai mic pence la cel mai mare si am trecut pe jos si am neiveilit asupra tor. Si a inceput reLzboiul intre noi de cu sears pang -n zori, si ne-am luptat cu bratele. Si a fost cu noi, Meirite Craiu, mi/a lui Dumnezeu si norocul Mdriei Tale. Si au cdzut
linistea la el acasa, regele Mabel, care adapostea la curtea sa dot pretendergi la tronul
Molclovei, pc fosiul voicvod Peiru Aron si pc tin
le scriem nu putem. Si am reinit si pe craniul unguresc cu trei rani de moarte si nu va putea treti. Si alto oaste a alzut de sable, ale cdror
tntpuri am pus pe ai nostri sd be adun o movilet,
in numeir de sapte mil, si sunt multi fried ale ceiror oase nu s-au adus. Si ei au pus pe craiu pe targd si pe alti domni si au fugit cu ei peste
munti. Si vin la noi multi oameni care spun ca el,
noiembrie. Dc acolo regele, vesnic hariuit de moldovenii lui Stefan, inainta spre Bacau si
craiu[, a si murit indatei; dar nu putem stt intradeveir dacei tredeste sau a murit. Si le-am prins toate ceu-drile si corturile si fel de fel de tunuri,
cautand sa-si ingrijcasca ranile primite. In anul urmator, Stefan navali razbunator in secuime pentru a pune mana pe rivalul sau
Petru Aron, care dupes dezastrul de la Baia se retrasese cu regele acolo. Stefan se reintoarse in tares cu o prada foarte bogata, dar fare sa-si
308
fi atins adevaratul scop al campaniei sale: prinderea lui Petru Aron. Nu ramanea deci
decatsa se recurga la o stratagema pentru a-1
Moldova. Eminec insusi fu inchis la Cetatea Alba, de unde izbuti sa fuga numai in 1473,
dupes o robie de mai multi ani.
trimisa brasovenilor din partea unor boieri de frunte din sfatul domnesc, cuprindea chemarea catre pribeag de a vent in tars pentru recuperarea tronului. Petru Aron raspunse chemarli, dar in loc de a fi ridicat pe tron, el fu condus la butucul de executie, unde i se tale capul. Astfel razbuna Stefan cel Mare in 1469 moartea napraznica de la Reuseni a parintelui sau Bogdan. Prin inlaturarea rivalului pericu-
Stefan isi dadea bine seama ca tatarii, care cunosteau vadurile Nistrului, nu vor ezita sa le treaca cat de des. Apararea acestor vaduri se impunea deci neaparat. De aceea el se grabs sa infiinteze intre Hotin si Cetatea Alba o noua parcalabie la Orhei pe Rdut, mai sus de var-
ca sd fie straja contra tatarilor asa precum fuseserd si mai inainte ". Pentru serviciile sale credincioase parcalabul Gangur fu rasplatit de Domn cu mosii intinse la confluenta Botnei cu Botnisoara, unde localitatea Gangura ii pastreaza numele pand in zilele noastre. Mai tarziu, Stefan cel Mare intari si vadul Nistrului
de la Soroca, unde isi aveau resedinta parcalabii tinutului. Acolo Domnul ridica o
preafrumoasa cetate, ale card ziduri s-au pastrat pans in zilele noastre. In izvoarele timpului se face mentiune de parcalabul Sorocei cu numele Coslea.
fortificarea granit.elor de la Nistru de catre Alexandru cel Bun, moldovenii ramasera crutati timp mai indelungat de atacurile pradalnice ale acestor vecini crunti si neastamparati. Cu tatarii din Crimeea, Crdmul cronicilor moldovene, stapaniti de hani din dinastia Ghirailor, moldovenii ajunsera sa traiasca in raporturi aproape normale pans in 1475, cand hanul for Meng li Ghirat fu silit sa recunoasca
6. Vrajmasia dintre Stefan eel Mare si Radu eel Frumos, Domnul Tarn Rominesti
Recucerirea Chile! de catre moldoveni trezi vechea vrajmasie dintre domnii romani de
dincolo si dincoace de Milcov. Uneltirile voievo-
suprematia Portii otomane. Ramasera insa liberi tatarii din hanatele for de la Cazan si Astrahan din Ural si de pe Volga, care nu
uitasera Inca de vechile for expedilii de prada in inima Europei. In vara anului 1469, Mamuc, hanul Hoardei de our de la Chipceac, slobozi
cimbururile sale pradalnice asupra Europei, din care unul trecu Nistrul si se abatu asupra Moldovei pentru a prapadi tot ce intalnea in
aproape de Nistru,
nimici. Multi tatari, intre care si Eminec, o ruder de aproape a hanului Mamuc, cazura in robie. Solii hanului, care venisera sa ceard, sub grele amenintari, eliberarea lui Eminec, furs macelariti, iar singurului supraviquitor i se tale nasul, si astfel desfigurat fu lasat sa se intoarca si sa comu-
309
Ion Nistor
locului de bat-dile cu vreuna din localitatile Sod, din juddele Bacau, Baia sau Tutova, intampind serioase dificultati, deoarece atat cronica moldo-polond, cat si cronica de la
1484.
Stefan mai staruia pe langd rege sa mijloceased impacarea cu voievodul Basarabilor. Mediatia regelui Cazimir nu s-a produs insa., sau daces s-a produs, ea a ramas fares nici
adauga ca dupa izbanda de la Sod Stefan ar fi robit 17.000 de tigani din Muntenia si i-ar fi adus ca pradd de rdzboi in Moldova, impartindu-i pe la mandstiri si pe la curtile boieresti. Or, tiganii acestia nu puteau fi ridicati din tara sa proprie, ci din tara adversarului sau, Radu cel Frumos. Localitatea Soci, disparuta astazi,
de la Rdsboieni, birdului Bistritei Tamas, rugandu-1 sa -i restituie tiganii pe care-i cumparase cu "bani drepti din Tara Ardealului", sustinand ca toti tiganii sal erau proveniti din Transilvania. Cu acest prilej logoratul Toma arata ca in urma invaziei turcesti moldovenilor nu le-au ramas "nici
case, nici sate, nici mori, nici marfd, nici oi, nici albini, nici vase, nici biserici, nici haine si nemic alta", alert de dezastruoase fuseserd devastarile otomane. Jar daces ii va implini cererea, el ii va
un efect, flinded vrajmasia intre ambii domni romdni a continuat si in anii urmatori. Stefan cel Mare ajunse la convingerea ca o intelegere cu voievodul muntean devenise imposibila, si de aceea el se gandi serios la inlocuirea lui. In scopul acesta el oferi ospitalitate in Moldova pretendentului Basarab Laiu sau Laiotcl, un flu al lui Dan al II-lea, care pribegea pand atunci prin tara ungureasca. Pentru instalarea acestuia in scaunul Tarii Romanesti intreprinse Stefan, in noiembrie 1473, marea sa expeditie contra lui Radu cel Frumos. La 6 noiembrie voievodul, insotit de pretendentul Laiota., se gasea in tabard la Milcov, unde concentrase 48 de steaguri. In zilele urmatoare el inainta navalnic in Muntenia, unde intampind rezistenta lui Radu
la Cursul Retului sau Izvorul Apei. Acolo, in ziva de 18 noicmbrie, unitatile moldovenesti se
seara, tot asa si vineri si seunbatet panel seara care este 20 ale aceteiasi tuna."
un parau numit Potoc bey evnem Bach der hevst Potoqk. In slavoneste potoc inseamnd
peu-ciu iar o localitate cu numele Potoceni se and
pc teritoriul comunei Mdrdcineni, situates la o distantA de 4 km nord-vest de Buzau, pe malul raului Buzau, la drumul mare care duce spre
"Potoqk" din Cronica de la Mtinchen si Potoceni
drept cuvant putem localiza bdtalia de trei zile dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos la Potoceni langd Buzau si nicidecum la RamnicuSdrat sau Milcov, cum s-a crezut. Dupes infrangerea de la Potoceni, Radu
sc retrase in grabd spre cetatea Dambovitei, cum numeau cronicile contemporane Bucurestii, capitala Tariff Romanesti. Cu tot ajutorul
310
Istoria Romanilor
Romanesti. Stefan nu primi insa propunerea de impacare, sustinand ca acesta este cu turcii si se pregati pentru o noua expeditie contra
acestuia. In primavara anului 1474, si anume la
Radu toate ale sale in tabdrd si fugi cu toatd oastea la cetatea sa de scaun, anume
Del rnbovita. La 23 noiernbrie sosi Stefan cu toatd oastea sa si inconjurd Cetatea Deunbovitei, tar in
sa fug peste granita la curtea regelui Matei. Putinii aderenti ai voievodului pribeag fura luati prizonieri si trimisi la Suceava, unde
intr-o singura zi 700 dintre ei fura spanzurati. Voievodul invingator aseza din nou in scaunul domniei pe protejatul 'sau Laiota Basarab cel Baran si-i asigura astfel domnia. Radu cel Frumos pribegi in Dada tran-
s-a intors la cetatea sa de scaun, Suceava. Si atunci mitropolitul cu toate fetele bisericesti,
minunatd si frumoasd inteimpincu-e i-au fdcut si
Doudzeci
si
opt
din
steagurile
din Giurgiu care, din ordinul sultanului, ii sarird in ajutor pcntru a-si incerca din nou
norocul contra rivalului sau Laiotcl Basarab cel
1476). Analele de la Bistrita arata ca "Voievodul Radu fugi la turd. si lud cu sine 15.000 de turd si lovi pe Basarabd jot,
Beitrem (1474
muntean, si anume fatal de Basarab cel Temeir, numit Tepelus, cu care voia sa-1 inlocuiasca pe Laiotei Basarab cel Bdtran, protejatul lui Stefan cel Mare. Cu ajutor unguresc, noul pretendent la tronul muntean palrunse in judetul Sacuieni, amenintand Bucurestii. La incepulul
Laiota Basarab, intalni ostirea vrajmasa la Teleajen, o batu pand la nimicire si o arunca peste munti in Transilvania. Analele de la
Bistrita arata ca. "in aceeasi Lund, octombrie, la 5, a fost rdsboiu cu ungurii si cu Tepelus si au fost bdtuti". Cronica moldo-polona confirm& relata-
Soliman Hadimbul (Eunucul), care fu silt de Stefan sa se retraga dincolo de Dunare. Stefan
(1474) octombrie 9, s-au bdtut ungurii cu muntenii. La unguri era Tepelus. Si au fost
bdtuti ungurii". Astfel izbuti Stefan cel Mare sa apere pe
is! dadea insa bine seama ca ostilitatile cu turd! puteau avea grave consecinte politice
pcntru Tara sa. 0 solid polond ii fagaduia ajutor contra acestora, tar regele Cazimir se oferea sa mijloceasca o intelegere cu voievodul Radu, reins talat de sultan in scaunul Tarii
protejatul sau Laiota Basarab contra lurcilor si ungurilor i sa-i asigure domnia Tarii Romanesti.
311
Ion Nistor
Capitolul II
Cetatea-Alba
jatul sultanului, furs intreprinse deci intr-o vreme cand atentia turcilor era indreptata asupra marii primejdii din rasarit. Pentru a pune la cale o lovitura simultand contra turcilor, Uzun-Hasan se adresa Papei si trimise Ia. 1474 o scrisoare si lui Stefan cel Mare, indem-
Moldovei din partca turcilor, in prirnii ani ai domniei sale, cats vrcmc Vlad Tcpes avca de sustinut lupte grelc contra turcilor, pand chiar si campania sultanului Mohamed al II-lea din 1462. Atacul neizbutit al lui Stefan cel Mare contra Chi lid din 1462 si fericita lui repetare din 1465 indispusera rau pe turci, dar Stefan intelese totusi sa -i impace si sa continue politica de prietenie cu ei. Nu este insa mai putin
adevarat Ca si sultanul Mohamed era in vremea
Refuzul de a plati tributul se intampla, dupd I oata probabilitatea, numai dupa infrangerea Jul Radu cel Frumos la Potoceni (Cursul apei) si izgonirea lui din Bucuresti la 1473. Deducem aceasta data din conditiile pe care sultanul Mohamed al II-lea le punea in 1476
Domnului Moldovei. intre aceste conditii era si plata tributului restant pe trei ani, adica 1473, 1474 si 1475. Atitudinea aceasta sfidatoare a razboinicului Domn nu putea ramane Para con-
Istoria Romanilor
supunerea tatarilor sub autoritatea ei, pregati
campania contra Moldovei.
Amenintarile sultanului impresionard adanc si pe Laiota Basarab, care, cu tot sprijinul lui Stefan cel Mare, nu se simtea destul de puternic pentru a putea rezista pe cloud fronturi, pe cel din Carpati contra ungurilor si pe cel de la Dunare contra turcilor. Avand a alege intre unguri si turd, Domnul Tarii Romanesti se hotaA pentru acestia din urma, instiintand pe brasoveni despre grava hotarare, scriindu-le: "Ford aceasta n-a putut m-am dus la turd, la marele impdrat. Acolo am fcicut pace si
priintd si m-am neuoit si pentru priinta uoastrei". Conditiile de inchinare erau cele
da lui Laiota Basarab, care facea pc calauza expeditiei contra Moldovei, urmand drumul
spre Beu-lad din anul precedent. In primele zile ale lunii ianuarie Soliman ajunse la Barlad.
Campania pe care turcii o pusesera la cale contra Varii sale nu putea fi nesocotita de Stefan cel Mare. El era bine informat asupra operatfilor turco-muntene contra sa si de aceea el nu neglija de a preintampina din timp peri-
codrii de la Vaslui, unde apele Racoveitulut, peste care se intindea un pod malt, se varsau in cele ale Barladului, ce strabateau regiunea
aceasta Laiota Basarab ajunse foarte curand, cand fu nevoit sa insoteasca cu contingentele
ingreula aprovizionarea navalitorilor in limp de lama, Stefan evacua populatia din satele ce se gaseau in drumul ostirii inamice cu tot avutul
Stefan mobilizes in graba un corp de 40.000 de moldoveni, viteji si voinici, tineri si batrani, din
Coate straturile sociale si indeosebi din randurile razesimii iubitoare de mosie. La acestia
se mai adaugara si 5.000 de secui dintre ceangaii din partite Trotusului, dar si cete
Turda, aflat atunci la Vaslui, povesteste ca
unul dintre vechii luptatori moldoveni cazu in sosite in graba din secuime. Un negustor de la
sultanului pentru a-i cere iertare pentru cele de pans atunci, cum fusese ocuparea Chilici,
campania contra lui Radu cel Frumos si ncplata tributului datorat Portii. Pe langa Chilia, i se
mai cerea si cedarea Cetalii-Albe. Refuzul ducelui Stefan de a raspunde chemarii sultanului duse la ruptura cu turd! si la invazia
acestora in Moldova. In august 1474 Mohamed
a durat de marti pans vineri noaptea, pe un mare noroi, cum arata analele de la Bistrita, sfarsindu-se cu infrangerea totals a turcilor.
Cronicarul Lure Sendedin spune "... a fost un grozav macel, si putin a lip-
In fruntea unei ostiri pe care insusi Stefan cel Mare o socotea la 120.000 de
oamcni, combatanti si salahori pentru transporturi si deschiderca drumurilor dc comunicalie, venind din Albania si trecand prin Sofia, Soliman Hadambul trecu, dupes toata probabilitatea, Dunarea la Giurgiu, si de acolo, trccand
Moldovei de la Milcov, pentru a lovi pe Stefan eel Mare si a-1 "scoate de barbd" din barlogul sau moldovenesc cum afirma cronica.
313
Ion Nistor
Voastre sd ne tri-miteti pe ceipitanii nostri in ajutor impotriva dusmanilor crestinateit-ii, cdt mai
tin dezastru mai mare dealt acesta". Cronicarul polon Dlugosz, contemporan evenimentelor, afirma si el ca numai "foarte
bataliei de la Vaslui, pe care cronicile indigene o numesc si de la Racova sau Podul Malt, ne-a lasat-o insusi invingatorul Stefan cel Mare, in
pe mare si pe uscat, dupes ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, not i-am tdiat mana cea dreaptd. deci fiti gata fora zdbaud. Dat in Suceava, in ziva Sfeuttului Pavel, tuna ianuarie in 25, anul
Domnului 1475, voievodul Stefan, Domn Tarii
Moldovei".
celebrul sau mesaj trimis Care potentatii crestini in ziva de 25 ianuarie 1475, din
Suceava. Iata cuprinsul mesajului:
"Prea streilucitilor, si de bun neam domni in toatd crestineitatea, oriunde aceasta scrisoare a noastrd se va vedea si se va auzi. Not, ducele Stefan, din mila kit Dumnezeu, domn at Teirii
Moldovei, smeritcl inchinciciune si tot binele. Vey
trezi un puternic rasunet in toata Europa cresting, care se putea compara numai cu
valva pe care izbanzile lui Joan Hunedoreanul contra turcilor o provocase in Varile apusene. Stirile din sursa italiand, germane si polonezii
fi auzit Domniile Voastre ca crudul si pdgartul impdrat turcesc este de mulla vreme un nimicitor at crestinettdtii si in fiecare zi se gandeste
raspandeau pretutindeni vestea celei dintai marl biruinte asupra turcilor la nordul
Dundrii, pc care o ca.sligase pans atunci vreo oasle creslina. Papa Sixt al IV-lea scria domnului Moldovei: "Faptele tale setveirsite cu intelepciune si
Voastre al, de Boboteazd acum in urmd, acest impcirat at turcilor a trimes in tara noastrd si
slugile sale. Pe Soliman-Pala si Bogleberg, cu toatd curtea acelui imparat si cu toatd Rumelia st cu domnul de la Bdsdrabeni, cu toatd puterea tor. Asisderea Isac-beg, Ali-beg, Schander-beg, Daud-beg, lacub-beg, Serafaga-beg, domnul de la Sofia. Asisderea Stura-beg, Pert -beg, fiul lui Isac-Pasa, cu toti heinsarii sat, care toy stint prea-puternici alpitani ai acelei ostiri. Cand am vdzut oastea cea mare, ne-am ridicat vitejeste
vitejie contra turcilor necredinciosi, dusrnanii nostri comuni, au sporit fauna nurnelui tdu in asa mdsurd, incest asteizi esti in gura tuturor si astfel intrunesti laudele unanime ale tuturor". Cronicarul polon loan Dlugosz inregisEra in cronica sa un adevarat imn de lauds la adresa lui Stefan cel Mare, zicand: "0, beirbat vrednic de admirat, intru nitnic inferior haiducilor eroici pe care atetta fi
preamclrim, care cel dintai dintre principii lumii
puternic, am inuins strasnic pe acei dusmarti ai nostri si ai crestincitoltii intregi st i-am zdrobit si
i-am cdlcat in picioare, pentru care ispravet setfie
Stefan este cel mai vrednic sd i se incredinteze conducerea si stclptinirea lumii si mai ales demnitatea de comandant si condualtor contra turcilor, cu sfatul comun, cu intelegerea si hotdreu-ea crestinilor, si aceasta cu atata mai
va noastrd st sa supuie taro noastra, care este poarta crestinetteitii si pe care Dumnezeu a ferit-o pang acuma. Dar dacd aceasta poartei,
crestine din Europa se marginira numai la manifestarea laudci si admiraciei for pentru
eroul moldovean, Para sa tines seama de apelul lui la spiritul for de colaborare si de sacrificiu. In mesajul sau catre suveranii crestini,
Domnul Moldovei arata ca sultanul pregatea campania de revansa impotriva tarii sale, care
era "poarta crestinitcltii" si care trebuia apiirata
314
Istoria Romanilor
Informatiile lui Stefan cu privire la pregatirile febrile de razboi ale sultanului Mohamed se adeverird intocmai. Numai ca
expeditia turcilor din primavara anului 1475 nu
vasalilate fats de Poarta otomana, cu deosebire numai ca." hanul tataresc, ca aderent al credintei mahomedane, se bucura de privilegii mai largi
decal Domnii romani, egaland in ierarhia otomanA un pass cu trei tuiuri, cats vreme Domnii roman! erau incadrati in rangul
pasalelor numai cu cloud tuiuri.
Din Crimeea vasele turcesti, ridicand ancorele, pornira spre gurile Dunarii, pentru a razbuna infrangerea de la Vaslui si a supune
Moldova. Hanul tatarilor primi ordin sa loveasca in flancul de la Nistru iar ducele
Cetatea-Alba si Chilia. Sultanul insusi, cu groMoldovei, pentru a aplica lui Stefan lovitura de gratie si a-1 sili sa capituleze. Cand insa acest vast plan de razboi urma sa fie pus in aplicare, izbucni ciuma in ostirea turceasea, iar un vio-
sa o conduces cu once pret in persoand. Din cauza aceasta campania fu amanata pentru
anul viitor 1476. In iunie 1475, Stefan eel Mare
regele Matei Corvinul asupra campaniei sultanului impotriva Crimeei, ca sa arate situatia
critics in care se gasea si inforrnandu-1: "... cd iscoadele noastre ne-au povestit
Frumos, care fusese ridicata, impreund cu maica ei, cu ocazia ocuparii Bucurestilor la
1473.
Pe la finele lui mai 1475 sultanul porni din Constantinopol, precum prevazuse Stefan,
indreptand galerele sale spre Crimeea, unde cuceri, la 6 iunie, puternicul centru comercial
al genovezilor de la Caffa.
Intre victimele furiei turcesti se gaseau si numerosi moldoveni care se aflau la Caffa. Un grup numeros de genovezi si venetieni, care
la Munchen. Sultanul ceru lui Stefan extradarea fugarilor, dar el ii facu scapali in Po Ionia.
Intamplarea aceasta constitui un motiv in plus pentru ostilitatea sultanului contra Domnului
Moldovei.
Concomitent cu pregatirile de razboi interne, Domnul cauta sprijin si in afard. Un apel la ajutorul craiului Cazimir al Poloniei,
acesti pagan:. Dumnezeu sa insufle pe Maria So, ca sa pule toatd graba pentru crestindtate si impotriva acestor turd. blestemati. Intr-aceea,
voi insiva, irnpreund cu solii craiului Matei care
suzeranitatii turcesti asupra tatarilor nogoieni, al caror teritoriu se intindea departe spre Nord,
Codana dintre Bug si Nistru ameninta serios linistea craiei lesesti, astfel ca. regele Cazimir cauta sa evite, pe cat posibil, once conflict cu turd!. In conditiile acestea, Stefan nu se putea
toate repetatele sale declaratii de supunere si vasalitate Cala de regele Cazimir. De aceea el
a-si continua drumul spre Iasi, unde se afla Stefan, ei instiintara pe regele Matei despre continutul scrisorii, care nu putea sa nu faces
asupra craiului o deosebita impresie.
Dupes moartea pribeagului Petru Aron nu mai ramasese nici un motiv de vrajba intre regele Matei si voievodul Stefan. Dimpotriva,
ajunse la 12 iulie 1475 la semnarea pactului prin care Stefan se impaca cu regele Matei
Corvinul, recunoscand ca Domnii Moldovei au
contra inamicului comun, care era turcul. De aceea nu poate sa ne surprinda faptul ca. la 20
Romaneasca - per Majorem Valachiam - va merge si dansul in persoana, iar daces va fi iinpicdicat de boala sau de inamici puternici, va trimite numai ostirile sale. Voievodul se obliga sa ajute pe rege cu osti impotriva tuturor dusmanilor, afara de craiul PolonieL, cu care el si predecesorii sai au trait din toldeauna in pace si alianta. El nu va ocroti in tam sa si nici nu va ajuta pe nici un magnat sau nobil care s-ar ridica impotriva regelui, ci dimpotriva, el va izgoni din tara pc eel ce ar incer-
danpii, iar cazurile de neintelegere intre supusii tarii sale si ai celeilalte vor fi aplanate
aceea, faro intarziere si indatd ce yeti vedea aceasta scrisoare, sd vd sculati si sd vorbiti cu
sold care yin deodatd cu voi de la Craiul Matei la noi si sa trimiteti un umblettor lute cu scrisoarea
granita, ca sa se dea satisfactie partilor vatalmate. Procesele intre negustori se vor judeca inaintea instantelor obisnuite, fara arestarea
impricinaplor.
regelui Mate! la Buda, care raspunse cu semnarca unui tratat similar in ziva de 15
august 1475. In preambulul tratatului se arata
ca credinciosul, spectabilul st magniflcul Stefan, Domn al Tani! Moldovei - fidelis, spectabilis et
316
Istoria Romanilor
ca suzeran si promitand credinta atat lui, cat si
si boierii sal, precum si intreaga tara. a Moldovei cu toti locuitorii ei. Si cum Stefan fagaduise de a implini fata de coroana ungara tot ce antecesorii sai obisnuiau sa implineasca dupes drept si dating, se obliges si regele sa
implineasca fata de voievod tot ce regii Ungariei
erau datori sa implineasca dupes vechile drepturi, privilegii si slobozenii -juribus, privilegia et
si a regatului ungar, ca din cauza aceasta nu vor avea sa sufere nici o pagubd si nici un rdu damnus aut malum. Regele nu va tolera in Ungaria pe adversarii voievodului si nu va da
nici un ajutor celor ce uneltesc contra domniei si contra tarii. Ncgustorii si supusii voievodului nu vor avea de suferil in Ungaria nici o ncdrepLate, difcrendele urniand a fl aplanatc pc cafe
Cetatea:Albd. Stefan respinse insa acestc conditii, increzandu-se in ajutorul pe care-1 astepta din partea regclui Sigismund al
Poloniei si putcrilor crestine din Apus, precum marturisea domnul insusi inir -un mesaj catre
ocupat in alts parte. Regele se lega de asemenea sei respecte granitele dintre Moldova lui
Stefan si Muntenia lui Vlad Tepes asa cum aceste granite fuseserd asezate la vremea sa de fosti voievozi Alexandru cel Bun si Mircea cel Beltran - secundum privilegie Alexandri et Mirczae. lar
regele Veneliei si papa de la Roma. Dar ajutorul acesta n-a sosit si Stefan a ramas singur sa-si incercc puterile cu sultanul Mohamed al
II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Sofia de pace a regelui Cazimir intalni pc sultan in tabara de la Varna, dar fara a-1 fi putut determina sa se intoarca din drum. Solii
nevoit sa-si paraseasca patria si sa caute refugiu in Ungaria, in cazul acesta sa-i stea
dcschise celatile si targurile unguresli, alai lui personal cat si fiilor si tuturor boierilor, precum si altor locuitori moldoveni. Iar cand vor
inapoia cu toate bunurile cu care au vend, fara
sai. Pe temeiul acestei declaralii se incheic intelegerea polono-turca din mai 1476 dupes
spatele Domnului Moldovei. La 19 mai acelasi an sultanul vesLea din tabard pe craiul polon ca va trimite si el ambasadorii sai pentru ca pri-
voi sa se reintoarca in Cara tor, sa se poata nici o piedica, rcgcle obligandu -sc sa dca voievodului pribeag Lot ajutorul pentru a -si recupera domnia. Actul semnat de rege poarta semnaturile luturor sfetnicilor regali din Buda. Din contextul documentului se vede ca regele Mate! recunoaste ca Domn al
etenia frciteascd deja stabilitd Entre ei set se inchege mai putemic si sd se intclreasccl. Dar nici ajutorul asteptal de la regele Mateias si de la puterile apusene nu sosi, astfel ca Stefan ramase complet izolat in fata atacului turcilor, condus de sultanul Mohamed in persoana. Dupes spusele lui Donaldo de Lezze,
secretarul sultanului care-1 tovara..sea in campania contra Carabogdaniei, Mohamed porn! la
Transalpinici sau Munteniei pc voievodul pribeag Vlad Tepes care fusese eliberal din
prinsoarea de la Buda. Nici Stefan eel Mare nu
finele lui martie 1476 din Constantinopol si ajunse in mai 1476 la Varna, de unde-si con-
mai recunostea de domn pe Laiota Basarab, care trecuse de partea turcilor si luase parte, umar la umar cu ei, la campania de la Vaslui, tar acum se pregatea sa insoleasca cu ostirile
sale pe sultanul Mohamed in expeditia sa con-
tinua marsul spre Dunare, diriguind flota turceasca spre limanul Nistrului si gurile
Dunarii. Nu cunoastem vadul pe unde ostirile sultanului trecura Dunarea si locul unde contingentele otomane se unird cu cele muntene ale lui Laiota Basarab. Stim numai ca sultanul
317
Ion Nistor inainta de-a lungul Siretului si ca la 24 iulie ajunsese la Roman, de unde, cotind pe valea Mold Ovei in sus, nazuia spre Suceava. In fata
pericolului turcesc, doamna Maria cu curtea ei
si midi, bunt si tineri ostasi si oaste butts si viteazet. Si viteji ostasi hOnsari s-au potopit atunci. Si a fost atunci scarbd mare in Tara
Moldovei si in toate locurile si tdrile si sterpOni-
insotitorul sultanului, Anglo leIlo, povesteste ca, in urma incendiilor, se ridica un nor de praf de carbuni care umplea aerul, astfel ca oamenii
rile drept-credinciosilor crestini, cand au auzit ca s-au preipddit bunii si vitejii ostasi, si marii boieri si bunt, si tineri ostasi si buna si aleasa oaste si cu vitejii hdnsari, in mdinile necredinciosilor si petgetnelor limbi si in mdinile peigeutilor
se varsa in Moldova, la Tupilati, o pozitie de aparare de unde credea ca va putea taia calea
tatari, care, treeand Prutul la Stet-at-testi, atacara din flanc, oastea de tara, compusa din
Stefan cel Mare insusi arata venetienilor, prin glasul solului sau Ioan Tamblac,
zicand:
de Munteni, care au fast peirtasi cu pergetnii si s-au luptat impreund cu ei impotriva crestinilor. Si astfel s-a pustiit tura si au venit la Suceava si load 1-au ars. Si astfel s-au intors pretdeind si arzand tara".
"Si totusi, cu toatd nddejdea mea in principii crestini, nit s-a inteunplat nenorocirea. Ceici daces n-arfifost asa, m-as fi fetcut una din cloud: oi m-as fi irnpotrivit cu acleveirat uregmasului la
pc campul de batalic, incereand sd opreasca prin Jertfa vielli el inainlarca Mivalnie6 a sultanului spre inima Moldovei. Pc campul de biltalic, care s-a numit mai apoi si R5zboieni,
Stefan ridica o biscricA-mausoleu in tru pomcnirca croilor ciizu i pentru pat rie. Inscriptia fusese rcdactatii de insusi voicvodul Stefan si ne pastreaza cea mai autentied marLurie contemporan5 asupra sangeroasei Wahl, spunand:
mete si nu as fi suferit atata pagubei. Dar m-au leisat singur si s-a intamplat precum am amintit mai sus. Si daces inamicul err fi fost singur nici n-ar fi fost asa de rem dar el a poruncit sd wind ceialaltd Vlahie de o parte si teitarii de alta, tar
lui Bogdan, in anul 6984 (1476), tar at domniei sale at doudzecilea curgdtor, ridicatu-s-a puternicul Mohamed, impdratul turcesc cu toatd pu-
cdr-uia i se zice Laiotd a venit cu deinsul cu toatd Tara Romeineascei si au venit sd prade si set iaie
tara Moldovei. Si au ajuns pond aid la locul ce se zice Raul Alb. Si eu, voievodul Stefan, si cu foul meu Alexandru iesit-am inaintea tor, unde am si facut mare reizboiu cu dansii, in tuna lui
Cetatea insa, find bine aparata de arcasii lui Stefan, nu putu fi cucerita. De asemenea se
318
Istoria Romardlor
calea tatarilor care pradasera in Moldova, le luara prada si eliberard mii de moldoveni, manati in robie. In urma acestor insuccese, a greutatilor de aprovizionare in arsita verii si a
bolilor care se incuibasera in ostirea turceasca, Mohamed dadu ordin de retragere din Moldova, hartuit pans la Dunare de plaiesii lui Stefan cel Mare. Un martor ocular al intamplarilor, observatorul venetian Emanuel Gerardo, raporta la
ordnduisem
padisahale s-au pus in miscare si prefacand, prin majestatea crivdtului furiei mete si a vdzduhului furtunei asemenea lighioanelor, poporul tdrii sale prospere, precum tinuturile Semiid si
"Suttanut a pdrdsit tara cu cetele sale fdrd a fi cucerit o singurd cetate si feird altd
pagubd pentru Moldova, deceit prodo ce a ridicat cu sine, iar voievodul Stefan a iesit din munti si cdtdreste viteaz prin toatd tam stdpanitd de el".
Stefan, adunand in grabs o oaste de 16.000 de oameni, Meuse pe turci sa creada ea ar fi pri-
mit ajutor de la poloni sau de la unguri. De aceea sultanul grabi, la 14 august, retragerea sa peste Dunare, pierzand o buns parte din oastea sa, ducand cu sine pe pretendentul
Alexandru, fiul lui Petru Aron. Vcstea inregis-
cel Mare ar fi fost vazut intr-o ospatarie din Sniatin pare foartc putin probabila, intrucat el s-ar 11 putul indrepta mai curand spre Hotin, unde se gasea in siguranta doamna inconjurata de curtea ei. Stefan ccl Mare nu era omul care sa se
descurajeze in fata primejdiei. Dimpotriva, el o privea drept in fata, opunandu-i-se cu calm si
trecute, implorand acest prag at sferei universale si ind./tata-i bolter:, zicand cd -i este unul din-
tre servitorii din tats si mos, ca sd steargd pulberea rdutdtii de pe locul supunerii, reveusd nd torentul lacrimilor de teamd, pentru cd ceruse tert are, s-a tdlduzit marea mdrinimiei si oceanul
crcstine, el sc hotari sa accepte condipile de pace ale sultanului, care, dupes campania atat de putin reusita contra Moldovei, se arata cu mutt mai maleabil in pretentiile sale. Preliminariile intelegerii padi pare sa fi fost invoite la retragerea sultanului peste Dunare.
Solia moldoveneasca it urma la Istanbul, unde,
pace, al carui cuprins a fost descoperit de curand intr-un codice miscelaneu din fortul
lucrare contemporana, ultimele note fiind
datate din anul hegirii 896, ceea ce corespunde
dintat sd aibd in maintle sale dovada de credintd si pricind de incredere". (Aurel Docci, Tratatul de pace incheiat intre sultanul Mehmed II si Stefan cel Mare, in Revista Istorica Romany ", MCMXLV, vol. XV, vacs. IV, p. 470, urm.) Dupes incheierea Iegdmdntului contrac-
anilor 1490 1491 din era cresting. lala cuprinsul pretiosului instrument de pace dintre Poarta otomana si domnul Moldovei:
"Moldoveartul
tual cu sultanul Mehmed, furs reluate vechile raporturi de prietenie si bung vecinatate dintre
ambele tars. Pentru a justifica noua sa orientare politics, Stefan trimise in primavara
anului 1477 pc loan Tamblac in solie la Venetia,
319
Ion Nistor
pentru a lamuri pe doge asupra noii sale orientari politice. In audienta din 3 mai ambasadorul ducelui Stefan demonstra dogelui cd
pe numitul dome in Vlahie. Si astfel repede am fdcut si am mers, eu dintr-o parte si ceipitanul regelui din altd parte si ne-am unit si am asezat
in domnie pe zisul Draculea. Ispreivind aceasta,
al toy trebuie sd fie gata si sd (jute tara si pe principe, card era atacat de turd". In continuare Tamblac reda cuvintele domnului sau, zicand: "Dar ei m-au ldsat singur - eu si curtea mea am fdcut ce am putut dar a urmat ceea ce am spus mai sus... Dupe/ ce irtamicul a plecat, am rcimas lipsir de once ajutor - abandonado de ogni soccorso din partea crestinilor, cad ei nu numai cd nu m-au ajutat, dar poate cd unii au simtit chiar pldcere pentru daunele ce mi s-au fdcut mie si teirii de cdtre pdgemi... Si dacd Dumnezeu va urea ca eu sd nu fitt ajutat, se vor initimpla cloud lucruri: OH se va pierde aceasta
lard, on voi fi silit sd ma supun pdgdnilor ".
Si ft-wand aceasta, am plecat. Dar nurnaidecett perfidul Basarab se intoarse, si-1 gdsi singur, si-1 omori si impreund cu el fiord omoretti toti oamenii mei, afard de zece".
Capitanul contingentelor craiesti, de care amintea voievodul Stefan, era Stefan Bathory, care ajutase la instalarea lui Vlad
Tepes. Acesta isi castigase increderea regelui prin faptele sale de vitejie savarsite alaturi de sarbul Vuc Zineul in lupta contra turcilor in
Boemia, cucerind localitatea Srebmice. In cronica lui Jacob Unrest de la. Meik se
arata ca cetatea de scaun (Sb:nedera), adica Bucuresti, fu asediata mai multa vreme farce sa fi putut CI cucerita, cu toate Ca parcalabul
brasoveni ca. Bucurestii se inchinasera lui Vlad Tepes cu o zi inainte. "De aceia Icludati pe Domnul atotputernic cu organe si cu cantece zicea parcalabul precum am fdcut si not in tara noastret, care este ca si tam voastrd. Si sd stiti dumneavoastra ca
declaratie din partea lui Stefan cel Mare: "Eu recunosc ca m-am inchinat regelui defunct ca ocrotiton El meu, car-Lla i-am cerut adeseori scut si ajuior ca se/ nu ctjung tributar turcului; regele m-a pdrdsit si nu m-a ocrolit, find astfel silit sd devin tributar turcului. Acum am aruncat un out intre doi cdliii, ca se/ nu se
muste pentru el. Voi vedea cine va invinge, acela va fi sicipetnul meu".
tra lui Vlad Tepes avu loc in toamna anului 1476 la Bdlteni (jud. Ilfov), unde nefericitul
Domn fu decapitat, jar osemintele sale adunate
inscriplie.
acolo un alt domn crestin anume Draculea (Wad Tepes) cu care sd ne putem intelege impreund;
turci. Cum s-a si intampiat card i-a tdiat capul pe la spate, cc-dew& si a fugit indatet la oastea turcilor. Pentru care regele a Post focute supdrat, ccici a pierdut mutt in el pentru lupta cu turcii".
320
Istoria Romanilor
Din partea sa, Stefan arata ca fapta aceasta miseleasca fusese pusa la cale de
Tepelus, la tronul Munteniei, impotriva lui Basarab cel Bdtretn. Cronicarul Dlugosz
relateaza ca. Stefan cel Mare, dupes ce si-a refa-
cut armata prin completare cu tarani, in locul celor ce cazusera in luptele contra turcilor, ca sa nu se moleseasca prin sedere in repaos, a navalit cu ostirea sa in Muntenia si a asezat intr-insa ca prefect al sau pe Tepelus si si -a facut-o supusa sie - ipsam suijuris fecit. Noul domn muntean obtinu si asentimentul sultanului Mehmed al II-lea care pregatea atacul contra Transilvaniei. In toamna anului 1479 turcii navalira pe la Caineni in Transilvania, cu ajutorul lui Tepelus care sport ostirea sultanului de sub conducerea beilor Ion, Ali si Skender cu un contingent de 5.000 de plaiesi munteni. Dupa devastarea regiunii Sibiului, turcii patrunsera in valea Muresului unde voievodul
Dupa reocuparea scaunului domnesc, voievodul Tepelus isi asigura sprijinul camarazilor sai de lupta de pc Campul Painfi, All Beg
octombrie 1481. Stefan cel Mare sari insa in graba intru intampinarea lui,. it respinse peste granita al-I urmari pand la Ramnicu-Sarat, unde s-a dat batalia decisive. Letopisetul de la
Tepelus in Transilvania oferca domnului Moldovei fericilul prilej de a-1 izgoni din
scaunul domnici si a-1 inlocui printr-un prolejal al sau. Accst pretendent era Mircea, fiul lui
Vlad Dracul, pe care Stefan it adapostea la curtca sa si-1 recomanda calduros tuturor
boierilor si mart si mid, si tuturor judecilor si
al
Buzaului si Ramnicului. Dar boierii, cnejii si rumanii vlahii - din aceste judete respinsera
energic recomandarea domnului Moldovei, afirmand atasamentul for fats de Tepelus. Aceasta
insa nu descuraja pe voievodul Stefan, care trecu in graba de la vorba la fapta. Regina Beatrice, solia regelui Mateias Corvinul, aminteste intr-o scrisoare din iunie 1480, ca Domnul Moldovei impreuna cu ardelenii,
navalind in Muntenia, ar fi batut pe Tepelus si 1-ar fi alungat peste Dunare. Dezastrul ostirii
Munieneascd tar el se intoarse de acolo biruitor cu toatevoastea sa si cu toti boierii sal in scaunul sau de la Suceava". In amintirea izbandei sale de la Ramnic,
Stefan ccl Mare ridica, in 1487, biserica din Bddeuti (jud. Radauti), pe care o impodobi cu
frumoase fresce si cu o memorabila inscriptie, at caret cuprins constitute o pretioasa marturie
321
Ion Nistor
precum atesta voievodul Vlad insusi intr-o scrisoare adresata brasovenilor. Intr-o alts
scrisoare noul Domn comunica brasovenilor ca
boierii si toata tara i s-ar fi inchinat si ca Ali Beg ar fi trimis la Poarta sa-i aduca steag de domnie. Si astfel Vlad Calugarul isi consolida domnia si se mentinu pe tronul muntean 14
ant, 1482 1495. Pentru a se putea mentine pe tron, noul Domn muntean nu putea avea fats de Poarta o alts politica, decat cea a inaintasilor sal. Cronica tarii arata cu drept cuvant ca Vlad al
istoria timpului. Din nefericire biserica din Badeuti nu mai exists astazi, find daramata
din temelic in cursul primului razboi mondial, flindca se afla in linia frontului. Dupes infrangerea de la Ramnic, Tepelus Voda se retrase cu -restul ostirii sale spre Oltenia, unde gasi sprijin in boierimea craioveana. Cu ajutorul acesLcia el incerca sa-si recapete tronul, izgonind
regelui' Mate! in 1490. Cu toate acestea insa, Vlad Calugarul nu obtinu stapanirea asupra
voievodatelor Amlas si Fagaras. Ultimul Domn
pc noul Domn Vlad Calugarul din tars. Din Transilvania, de unde se gasea, ducele Vlad
ameninta mcrcu granita tariff, ceea cc facea pc
sa-1
reclame regelui
Malcias ea "de acolo din locurile voaslre intra in Tara domnici mete dc-mi face paguba".
rail! contra Moldovei. In primavara anului 1482 Stefan lovi pe Tcpelus si -1 izgoni din cetatea Craciuna. Analele bistritene arata ca "in anul 1482 martie in 10, luat-au Stefan
celalea Craciuna si a asezai inir-insa parccilabii
sdi Veticea si Ivanco".
Cu sprijinul moldovenilor si cu ingaduinta turcilor, Vlad Calugarul relua lupta contra rivalului sau Tepelus, it respinse din nou in Oltenia, unde isi gasi curand moartea, fiind ucis la Glogova de boierii mehedinteni,
322
Istoria Romanilor
cel Mare contra polonilor, craiului loan Albert
ambilor Domni roman! a putut fi evitata prin interventia mitropolitului carturar Maxim, care "s-au rugat lui Bogdan Voda sa faca pace cu
prietenesti. In 1497 voievodul Radu trimise o solie voievodului Vladislav la Buda, in frunte
pentru voia lui si au trimis soli la Radu-Voda, ca sa fie pace neclintita". Cronica lui Ureche arata ca la incheierea pacii "hotarul pe uncle au
fost cel beitran au ldsat ".
modeste, pe taramul politic si militar, voievodul Radu cu_greu ar f putut merita atributul de cel Mare. In schimb insa, el a desfasurat in domeniul bisericesc si cultural o remarcabila si rodnica activitale care vine sa justifice tillul de cinste ce i-a fost atribuit. Lui Radu cel Mare se datoreste noua organizare a bisericii muntene. Sfatuit de mitropolitul Nifon, fostul patriarh al Constantinopolului, pe care turd! it indepar-
resedinta mitropolitana de la Curtea de Arges la Targoviste alaturi de tronul domnesc, si-i dadu ca sufragana episcopii Noului Severin, care dupes pierderea acestei cetati se mutes la Strehaia, de unde Radu o mutes la Rei rnnicul Vdlcei. Pentru numerosii credinciosi din judelele rasaritene ale Munteniei, el inflinta un nou scaun episcopal la Buzau. Dar colaborarea
cu atat mai putin mustrarea acesluia pe care gasi de bine sal i-o faca Domnul. In conditiile
Moldova unde domnea Bogdan al III-lea cel Chior, flub lui Stefan cel Mare. Cum acesta se
scaunul mitropolitan de la Targoviste si sa se intoarca de unde venise. La trecerea Dundrii, ex-mitropolitul si-ar fi sculurat de pe
comisese o asemenea nelegiuire, ca izgonirea sa si sa fi aruncal asupra tariff si norodului afurisenie ca aceea care, pe vremea sa, o aruncase un alt cleric grec, Eremia, nefericitul candidat
postea la curtea sa. In scopul acesta, pretendentul Roman nava cu ajutor muntean in Moldova. Cronica lui Radu Popescu arata ca
Roman "cersind oaste de la Radu-Voda s-a dus de a pradat toata Putna... locul Moldovei". La vestea invaziei dusmane, Bogdan Voda porni la 1 octombrie 1507 in tam de jos, respinse pe navalitor peste Milcov si-lurmari pand "la locul cc se cheama. Ratezatii, la Movila Caiatii de ceea parte de Ramnic". Acolo a sezut cu oastea
Ion Nistor
generozitate si manastirile Rossikon si Sf. Pantelimon de la Muntele Athos. El inzestra
manastirea Govora cu mosiile Hinta si Stoiceni pe Olt, precum si cu o parte din mosia de langa
Medicul Francisc din Sibiu, care fu chemat la patul bolnavului, nu-1 mai putea ajuta. Pe la
Poiana. Prin donatiile acestea Radu cel Mare intelegea sa asigure manastirii Govora
In timpul domniei lui Radu cel Mare s-a instalat la Targoviste prima tipografie din Tara Romaneasca. Conducatorul acestei tipografii era calugarul Macarie, care deprinse mestesugul tiparului la Venetia, unde in 1493
inmormantat in ctitoria sa de la Dealu. Domnia pasnica si rodnica a lui Radu cel Mare era respectata de vecinii sal. Insusi sultanul Baiazid al II-lea ii infatisa lenicerilor sai ca un model de domn bun, drept si intelept. Istoriograful Ienunclauius reproduce in opera sa asupra imperiului turcesc cuvintele sultanului Baiazid, adresate ostirii sale razvratite,
careia ii reprosa lipsa de actiune si energie. Pentru linistirea spiritelor revoltate sultanul invoca drept pilda Domnia lui Radu eel Mare si cu toate ca, limp de 7 ani impliniti, a fost
"care, in ciuda dificultatii puterilor sale fizice, s-a purtat cu cea mai desavarsita intelepciune
De la Venetia Macarie trecu la Cetinie in Muntenegru, unde incerca sa-si aseze teas-
curile tiparnitei sale in 1493. Dar cum localitatea Cetinie nu-i paru prielnica pentru dezvoltarea meserici sale tipografice, el se hotari
ridicat in radvan si purtat din loc in loc, totusi a inteles sa carmuiasca Tara Romaneasca spre
din sudul Dunarii, un aprig sprijinitor al carturariei. Domnul tarsi, Radu cel Mare, oferi lui
deplina multumire a supusilor sai. Cu toata urea for schimbatoare si nestatornica, acestia nu s-au instrainat de stapanul for din cauza infirmitatilor si podagrei sale, ci au tinut cu Lade la el, fiindca era bun, drept, intelept si
destul de destoinic pentru carmuire prin superioritalca sufielului sau."
resedinld Targoviste, unde la 1508 incepu sa functioneze a patra tipografie slavona de felul ei, dupa cele anterioare din Cracovia, Venetia si Cetinie. La Intervale mai marl luara fiinta
tipograflile slavone de la Praga (1517), Belgrad (1528), Moscova (1564), Liov (1574), Ostrog
(1589) si Kiev (1617). Cea dintai carte iesita din
dupa porunca Domnului Ion Radu Voievod, sa-i fie lui vesnica pomenire, si s-a savarsit sub urmasul sau Ion Mihnea Voievod. Dupa doi ani, la 1510, aparu Octoihul, iar la 1512 Euanghelierul, din care un exemplar tiparit pe pergament a servit de model pentru lucrarile tipografice similare din partile sarbesti. Tipografla din "cetatca de scaun Targoviste" intemeiata de Macarie a continuat sa functioneze si sub urmasul acestuia Moise,
Epoca accasta a fost insa numai de scurta durata, ilindca in mai 1481 sultanul Mohamed al II-lea muri, iar urmasul sau Baiazid at II-lea nu se considera legat de
intelegerea parintelui sau cu Stefan cel Mare. Dimpotriva, noul sultan isf propuse sa desavarseasca cucerirea terenului pontic prin ocuparea capetelor de pod din lianul Nistrului si deci Delta Dunarii, adica a Cetatii-Albe si a
Chilies. Dupd caderea Caffei, aceste cloud cetati
moldovenesti devenisera tinta cea mai apropiata a lacomiei teritoriale turcesti. Pentru a preintampina pericolul, Stefan
se grabs cu lucrarile de refacere a zidurilor cetatilor sale. 0 inscriptie din 1476 ne spune
Ca "in anul 6984 0 s-a sdueu-sit marea poartd a cetdtii in zilele uestitului Io Stefan Voievod si ale parccilabilor Luca si Gherman".
Analele de la Bistrita arata ca "in anul 6985, ianuarie 22, incepu Stefan sd zideascd
Chilia si a ispreiuit-o in acest an, lithe 16".
Istoria Romanilor
spune ca. "in zilele cuwiosului si de Hristos iubitorului domn Io Stefan Voievod, Domn a
ccliabilor Duma St Gherman". In adevar, lucradle de fortificare se efectuasera la limp pentru ca nu trecura nici cinci ani de la data
inscripliei de mai sus, cand sultanul Baiazid intreprinse faimoasa sa campanie impotriva
cetatilor Chilia si Cetatea-Alba.
toatd Tara Moldovei, fiut lui Bogdan Voievod s-a inceput si s-a sdvd rsit acest zid pe vremea pew-
campania sa contra Moldovei. La 2 august 1484 Baiazid arata raguzanilor ca Stefan, Domnul Moldovei, pans de curand fusese supusul tatalui sau Mohamed, de fericita
memorie, dar Ca mai apoi, invins de duhul eel rau, a inceput sa nu mai asculte de poruncile sale, si ce e mai gray, a pradat Muntenia, care era tributary imperiului otoman. "Din care cauzei zice sultanul - s-a
indata dupa infrangerea de la ValeaAlba, Stefan isi dadea seama de aspiraliunile turcesti asupra acestor cetati. De aceea el nu intarzia de a adresa apeluri disperate catre puterile crestine din apus, pentru a le demonstra ca, dupd caderea Caffei, turcii vor
ataca cetalile moldovenesti. In memoriile sale, trimise Papei si dogelui din Venetia, el arata ea turcul pregateste atacul contra Chiliei si
contingentele muntene de sub conducerea lui Vlad al III-lea Calugarul, la a carui ridicare in
Mare, precum s-a aratat mai sus. Stapanit de aceasta indignare, sultanul indrepta fortele sale militare spre aceste cetati, atacandu-le in vara anului 1484 pe apa si pe uscat. Dupa un
Din nefericire insa apelul disperat al Domnului Moldovei nu trezi nici un ecou in tarile apusene. Din contra, regele Mateias al
aparata eroic de parcalabii Maxim si Ivascu, cazu la 14 iulie. Cetatea-Alba era aparata de parcalabii Gherman si Diana, care rezistara pana in 7 august, cand cazura acoperili sub
in acel tratat de pace, des! regele Matei se dadea pretutindeni ca suzeran al Moldovei,
scuzandu-se ca a fost silit sa accepte pacea cu turcii, ca sa nu cads zdrobit de puterea celor doi imparali, adica Frederic si Baiazid. Regele Poloniei, Cazimir, inchelase pace cu turd! si nu se arata deloc dispus sa atraga urgia sultanului asupra tars! sale. Vlad al III-lea Calugarul,
Prin predarea acestor localitali, care aveau functia de plamani economici ai Moldovei,
lovitura care se resimti in tot cursul secolelor urmatoare. Turcii biruitori recladira cetatile si le pusera curand in stare de separare. Dar ei nu
ci
Domnul Tad! Romanesti, primisc steag de domnie din Istanbul, si se oferi chiar sa participe cu contingentele muntene la expeditia
sultanului contra cetalilor moldovene. Inconjurat din tonic partile de pricteni si chiar anat.' ai sultanului, Stefan ramase iarasi singur si izolat, ramanand sa se bizuie numai pe propriile sale puled in Itipla aceasta Mal de inegala cu turcii. Nesocotind angajamcntcic inaintasului sau fata de Domnul Moldovei, sultanul Baiazid =la pornirilor icniccrilor sal lacomi de prada, indreplandu-si privirilc asupra celatilor
cuprinsera si intreg hinterlandul tor, constituind astfel faimoasele raiale turcesti de la Chilia si Akkerman, cad asa rastalmaceau
litoralul pontic pand la gurile Dunarii cu hinterlandurile tor. Raiaua Chiliei ingloba
care a turcilor de a cxtindc ralaua Child si dincolo de acesl lac pulu 11 zadarnicila de
Sefan cel Mare. Analele de la Bistrita si Putna
ara La ca in "toamna anului 1485 a fost rdzboi cu
malul Dunarii de pe bratul Chiliei pana la lacul CAI labuga cu hinterlandul respecliv. 0 incer-
Dupa pierderea Cetalii-Albe resedinta parcalabiei de acolo fu mutata la Cioburcin. pe Nistru, in fata localitatii cu acelasi nume de pe malul de apus. Martudile timpului ne-au pastrat numele parcalabilor de Cioburcin, Rau si
Toma.
325
Ion Nistor
Capitolul III
7. Incursiunile lui Stefan cel Mare in Pocutia si tratatul de pace cu regele loan
Albert
8. Esuarea arbitrajului si reinceperea ostilitatilor cu Polonia 9. Instalarea administratiei moldovenesti in Pocutia 1. Actul de inchinare de la Colomeia si batalia de la Scheia
Picrderea cetatilor a lost una din loviturile cele mai dureroase aplicate Moldovei
boierii sai. La 15 septembrie Stefan ajunsese la Colomeia unde presta in sunetele buciumelor
torialc si loviltn9 cconomicc, Stefan recurse la ajutorul regelui Mateias al Ungariei, care interveni de forma pe Tanga Baiazid, sfatuindu-1 sa
La randul sau, regele raspunse: "Te primim sub protectia noastrd pe tine si tdrile tale si to mentinem ca pe un palatin at nostru cu toate drepturile si demniteitile tailor
tale".
ai sai, el nu le poate da inapoi, dar ca a dat ordin comandantilor for sa nu aducei nici o
supdrare Moldovei".
ridica de pe tron si saruta pe noul sau vasal, luand in primire steagul, pe care voievodul Stefan i-1 prezenta trecu in mainile maresalului regatului. In momentul acesta
boierii moldoveni din suita domnului inchinara si ei steagurile tor, repetand cuvenita formula de juramant. Dupes implinirea ceremonialului feudal, regele
Stefan, care in necazul sau isi indrepta privirile asupra regelui Cazimir, vecinul sau de la miaza.-noapte. Pentru obtinerea concursului acestuia, pentru recucerirea cetatilor si redeschiderea drumului la mare, Stefan nu pregeta in a rccunoaste suzeranitatea regelui Poloniei si de a-i presta cuvenitul juramant de credinta, la care vanitosul rege Cazimir tinea
Istoria Romanilor
nostru si ostile noatre, din toate puterile noastre,
Cronicarii poloni Wapowski si Croner remarca in relatarile for ca, impotriva uzantelor feudale, in toiul ceremoniei cazura panzele cor-
incheierea unui pact de neagresiune si alianta polono-turca. Tratativele se purtau la Istanbul in cea mai marea taina, fare stirea lui Stefan, astfel ca acesta se trezi deodata in fata faptelor implinite. Gratie staruintelor ambasadorului polon la Istanbul, Nicolai Firley, fu semnat la 21 martie 1489 tratatul de pace intre ambele puteri, Cara ca regele Cazimir sa fi putut obtine de la sultan retrocedarea cetatilor
Dupe incheierea ceremoniei st dupa semnarea actului de vasalitate, Stefan primi vestea ca in absenta sa o coloana turceasca navalise pana la Suceava, raspandind jaf si
parjol in drumul ei... Dar Stefan, intoreandu-se in graba de la Colomeia, batu pe turd si-i izgo-
ni din tars. In primavara anului urrnator, 1486, turcii reinnoird atacul for contra
vestea pe regele Cazimir, ca pacea dintre ei a fost intarita st va trebui observata, tar negustorii poloni vor putea veni ca sa face comert. in
Moldovcl, inaini and pe Stml in sus, 0115 la Schela, la nord-est de Roman. Comandanlul unitaplor turcesti, Halibeg, aduse cu sine si pe un pretendent pe care cronicile contemporane
it numesc Petru Hroet sau Hronot, poate fiul lui Petru Aron, pe care sultanul Mehmed al II-lea it luase in 1476 sub ocrotirea sa, cu gandul de a-1 instala in domnie in locul lui Stefan. Acesta
insa intampina pe turd la Schcia si-i Mai pana la nimicire, prinzand si dccapiland pe Hroet. Letopisctul de la Bistrita insemna
aceasta noua fapla de arme a viteazului domn
scriind:
"In anul 1485 luna martie, la 6, lunea, a fost rdzboi cu Hroet la Scheia, pe Siret, si 1-au
prins si i-au teiiat capul ".
Balalia de la Scheia a fost una din cele mai sangeroase din sate le-a castigat Stefan cel Mare. In toiul luptei inversunate Stefan cazu
se
In In
piarda in
clipele ace-
salvand astfcl viata stapanului sau. In jurul acestei intamplari s-a inchegat cunoscuta
legenda de care face mentlune cronicarul loan Neculce in introducerea la cronica sa sub titlul 0 samd de cuvinte.
polonii - sed uli iam sunt Poloni - inireba regele Matei, in momentul cand Moldova era devastate
de turd? Unde e ajutorul promis prin vorbe unde tanto verborumilumine promisstun?
lui Stefan caleva mil de luptatori poloni. La atata se reduse asistenta military poloneza la
recucerirea cetatilor moldovenesti, alai de mull ravnita de Domnul Moldovei. Cu toate promisi-
Ion Nistor
kein beistand Thnen Ihnen kegen die Tatern and T so sae tin gelobet hatten... In conditiile acestea era firesc ca Stefan sa se lepede de Cazimir si sa se apropie de regele
cunoaslem actul de supunere fats de coroana ungara., care trebuie sa se fi produs inaintea mortis regelui Matei, intamplata la 6 aprilie 1490. Allam insa ca la 12 aprilie 1492 regele
Stefan eel Mare, trimitand, cu ocazia casatoriei fiului acestuia, Alexandru, cu fiica lui Bartholomeu Dragffy, voievodul Ardealului, Birtoc al cronicilor moldovenesti, trimitandu-i in iunie 1489 ca dar de nunta 500 de galbeni 500 aureos pentru ca sa dispuna bine pe nuntasi - ut sciliet nuptiarum illarum conviviwn nomine nostro bene disponere queat.
lui din Cluj Monastur sa puna. pe Stefan cel Mare in posesia domeniilor si cetatilor Ciceu
tate innodate de Stefan cu regele Matei furs numai de scurta durata. Si aceasta din cauza
ca regele muri la 6 aprilie 1490 pc neasteptate, tronul Ungariei devenind astfel vacant. La suc-
intr-un act din 12 iulie 1528 se atesta. Ca cetatea Ciceiului (Chiecho) fusese data Domnului Moldovei, pentru ca el, in urma
coroanei boheme. Stefan manifesta simpatii pentru Maximilian. Dar regele Vladislav iesi
invingator din lupta pentru domnia Ungariei, si astfel Domnul Moldovei se vazu deodata inconjurat de doi Jageloni, tatal pe tronul Poloniei si fiul pc tronul Ungariei. Pus in fala unei aseme-
pierderii Chiliei si Cetatii Albe, sa nu se departeze de coroana ungara - ne post arnisae Kyllye et Neszther - alba a corona deficeret.
fusesera date lui Stefan cel Mare ca despagubire pentru picrderea cetatilor Chilia si Cetatea
patis, data. Cetatea domeniul Ciccului si cuprindeau vrco 60 de sate cu Coate drepturile si veniturile tor. Domeniul apartinuse nemesului Mihail Emreffy, care it cedase regelui in schimbul celatii Richo si a targului
Bichc. La 1500 parcalab moldovenesc la Ciceu
proc pe care si-1 datorau ambii domnitori inlesni intelegcrea dintre ei. Sultanul cerea
plata tributului si trimiterea fiului lui Stefan ca ostatec la Istanbul.
cuprindca si ea mai multe sate. La 1498 parcalab la Cetatea de Balla era Bernaldinus castellanus castri nostri. Cetatile acestea
fusesera date lui Stefan ca ci sa nu se departeze
de ascullarca si supunerea datorate coroanei ungare, si ca el sa nu se arunce in bratele turcilor. Eie mai avcau menirea sa serveasca lui
Stefan ca locuri de refugiu in Transilvania, pen-
de galbeni. Un raport al limpului arata ca Moldova platea anual turcului opt mai de
ducati in our - octo milia ducatorum in auro. Mai grava era a doua cerere a sultanului, privitoare la trimiterea fiului lui Stefan ca ostatec la Poarta. Dar Domnul se vazu silit de imprejurari sa satisfaca si aceasta pretentie a sul-
I storia Romanilor
ostatec la Poarta. Despre ce a facut tanarul principe Alexandru la Istanbul nu avem alte informatii. Stim numai Ca Alexandru era fiul
Evdochia din Kiev, ea se distinsese alaturi de tatal sau in luptele de la Razboieni si Ramnic si
Dupa relatarile lui Naker, Micha chema pe tatari in ajutor, pustii Pocutia in lung si in lat
si ridica cirezi de vite si herghelii de cai care sal
cladise biserica Adormirii Maicii Domnului din Brasov. Alexandru muri tanar la 26 iulie 1496
si fu inmormantat alaturi de strabunicul si omonimul sau Alexandru cel Bun la manastirea Bistrita.
serveasca voievodului pentru plata tributului dorit - davon der Valah den Turken seynen
Infrangand astfel once rezistenta din partea regelui, Stefan ocupa o buns parte din
Pocutia, aseza acolo dregatorii sai - oficialles si se reintoarse la Suceava cu o bogata prada in oameni, bunurl si animale - praedas variae acviraes greges homnum, peccorum et pecudum seccum abdwcit. In zadar trimise regele Cazimir soli peste soli, la Suceava, pentru a-1 cere sa-si
fel acest gand iii destainuit mai tarziu de un om de incrcdcre al domnuliii care comunica
relraga ostirea si dregatorii din Pocutia. Iar daca are de ridicat anumite revendicari de
ordin teritorial, sa le formuleze, si regele va tine seama de ele. La dorinta regelui, Stefan trimise pe marele logofat Ion Multi' in solie in Polonia,
stapanul sau a solicitat regelui ajutor, fare sa1 fi primit, Stefan s-a gandit la chipul si calea
cum ar putea sa plateasca sultanului tribut din tam regelui si nu din tara -sa proprie,
intrucat regele a lost cauza nenorocirii sale".
Moldovei de craiul Vladislav Jagelo, pentru suma de 3.000 de galbeni genovezi, din care ramasese Inca neachitat un rest de 1.000 de galbeni. Pen tru neplata acestei datorii,
Alexandru ccl Bun navali in 1431 in Pocutia si
fel izbuti Stefan sa-si acopere cheltuielile cu plata haraciului turcesc din noua sa cucerire
poloneza.
ocupa tara. Fill si urmasii lui Alexandru cel Bun, incercati in lupta fratricide, renuntara la tara amanetata, pentru a castiga astfel prietenia si bunavointa regelui polon. Nici Stefan cel Mare nu ridica pretentii asupra Pocutiei, cala vreme nadajduia Inca in ajutorul regelui polon. Indata insa ce viteazul domn se vazu inselat in asteptarile sale, el isi aduse aminte de vechile
revendicand pentru sine "tara bunicului sau" seynes grossfatur Lanth. El sustinea cu Ude ca tarisoara aceasta ii apartinea - uno quoque ad non pertineat. Pierderile teritoriale din limanul
tronul Poloniei, iar fratele sau mai tanar, Alexandru, primi domnia marelui ducat al
Lituaniei, care pe calea aceasta se desparti din nou de Polonia. Cu noul stapanitor al Lituaniei
Stefan traia in raporturi de prietenie si buna vecinatate. in 1493 Domnul Moldovei felicita pe marele duce la suirea sa in scaunul marii cnejii a "Litvei", aducandu-i aminte ca stramosii sai cnejii Litvei erau frati si prieteni Domnilor tarii Moldovei. De aceea Stefan se
astepta la reinnoirea aceleiasi fratii si prietenii,
Ion Nistor paganatalea turco-tatara. Raspunsul marelui cneaz a fost cat se poate de prietenesc, manifestandu-si dorinta de a reinnoi vechea prietenie, care i-a fost recomandata si dc socrul sau
de la Moscova, zicand:
pusesera la cale ne quid reges molirentur, ad hostes barbares perferri posset. 0 cronica lit-
Albert si Alexandru pentru a pune la cale, in 1496, la Parczov, expeditia din anul urmator.
Dimitrie, fiul marelui cneaz Ivan al IIIlea Vasilievici, Linea in casatorie pe Ileana, flica
lui Stefan cel Mare. Relatiile cu regele Joan Albert insa ramasera destul de incordate din
pricina Pocutiei si supunerii Moldovei fates de turd. De aceea noul rege era obsedat de ideea
izgonirii lui Stefan nu numai din Pocutia, ci chiar de pe tronul Moldovei, pentru a face loc
impartirea mostenirii batranului Cazimir ramasese fara coroana. Pentru realizarea acestui plan, loan Albert incerca sa cointeresem si
pc fralele sau Vladislav din Bohemia, care dupes
Alexandru cel Bun si a lui Vitold si pentru a incheia un tratat de alianta si de comert intre
ambele tari. in acelasi timp mai cerea un salvoconduct pentru solii sai la marele cneaz Ivan al
moartea regelui Ma Lei Corvinul dobandise si coroana Ungariei si implicit si a Transilvaniei. Perceptorul noului rege, umanistul loan Buonaccorsi Callimachus, preconiza ideea unei mars cruciade contra turcilor, pentru alungarea for din cetatile moldovenesti Chilia si CetateaAlba si pentru izgonirea for din Europa. Dupes indepartarea lui Stefan de pe tronul Moldovei, limanul Nistrului si din Delta Dunarii deschizandu-se astfcl din nou drumul Polonici
la Marca Ncagra.
mitate cu intelegerea pe care o aveau de mai inainte intre toti trei, de a adera alaturi de toti suveranii crestini din apus la liga contra turcilor, zicand: "Toti craft si domnii crestini care sunt in Coate partite apusttlui si in toate tarile Italiei, se unesc si se gdtesc si cu osti sa moard impotriva peiganilor. Ar fi bine sa ai si to pace cu crestinii si set to ridici impreund cu toti domnii crestini impotriva pagetnitatii..."
La 17 aprilic 1494 fratii iagelonicni se intrunira la Leutschau (Levocea) in comitalul Zips din Slovacia in conferinta secretes pentru a pune la cale o colaborare politica a celor 4 tail: Bohemia, Ungaria, Polonia si Lituania, pentru
Impolriva planului fauril la Leutschau se ridicara insa statele transilvane, si nici regina mama nu impartasea unellirile flului ei loan
cere lui Stefan sa recunoasca suzeranitatea rcgclui polon sf sa rupa cu turcii si in cazul
until refuz sa-1 alunge cu putere si cu armele din tars si sa aseze in locul sau in Moldova pe Sigismund care ar fl in masura sa apere cu mai
Albert contra lui Stefan cel Mare. impotriva aducerii la indeplinire a planului cruciadei se ridica si cardinalul Frederic, fratele craiului care trimise pe cancelarul regatului la rege,
Valachiae expeditione retrahere. Analele din Putna arata ca scopul principal al expeditiei
era "sa alunge pe Stefan de pe tronul Moldovei si sa aseze acolo pe fratele for Sigismund, far de acolo sa piece impotriva turcilor". Marturia
330
ale craiului lesesc si de aceea marsul asupra capitalei sale de la Suceava nu-1 surprinse deloc. De aceea el luase din vreme masuri de aparare. El intari garnizoana de la Suceava si puse cetatea in stare de aparare sub comanda incercatului Luca Arbore. Domnul insusi concentra ostirea sa la Roman, unde primi ajutor
de la secuii cuscrului sau Vartolomeiu Dragffy de Beltek, de la turci si de la munteni. Cronica lui Azarie arata ca. "si Radul Voievod i-a trimis ajutor si de la imparatul Baiazid i-a venit aju-
bilul ca sa pololeasca mania regelui Poloniei sau sa-1 oblige eel putin sa-si schimbe cursul intreprinderii, aratandu-i urmarile la care se
expunea. In accst interval el trimise vorba de ce se petrecea guvernatorilor Portii. Insusi Stefan declara mai tarziu ca "regele Albert a venit cu
gand rau impotriva noastra si impotriva tarii noastre." Iar analcle putnene arata ca. "in anul 1497 se porni Albert, craiul lesesc, cu (Date puterile sale asupra lui Stefan, prefacandu-se
cu siretenie Ca merge impotriva cetatilor Chilia si Cetatea-Alba." In primavara anului 1497 pregatirile de razboi ale regelui erau foarte avansate. Regele
Joan Albert concentrase in preajma Leovului fortele regatului si cele ale Lituaniei. Marcie duce Alexandru, Konrad de Masovia si loan de Tielfen, marele maestru al Ordinului Teutonilor, pornisera cu contingentele for spre regiunea de concentrase a trupelor de operatic. La 26 iunie regele se afla la Leov unde trccu trupcle in revista, dand ordin de inaintare spre
Drumul prin acel codru, care astazi este in bung parte defrisat, era foarte anevoios si
primejdios totodata. Regele loan Albert cauta sa.-1 ocoleasca pe la sud, trecand Prutul pe la
Zeleneu si indreptandu-se spre Storojinet, Adancata si Opriseni si Siret spre Suceava. Patrulele moldovenesti incercara sa
incetincasca marsul ostirii dusmane la vadul Prutului de la Sipeniti si la trecerea for peste
Ion Nistor
pregatindu-se pentru atac; el ocupa cu unitati puternice liniile de retragere ale polonezilor si zadarnici acestora incercarile de aprovizionare.
Astfel,
sau spre Suceava. Cronica de la Kiev arata ca soldatii polonezi ar fi devastat bisericile ortodoxe, profanand icoanele sfinte. Fates de pri-
desisul codrilor, arzand totul ce nu putea lua cu sine. In conditiile acestea armata polona
pe Stefan Voievod daces urea sei-1 impace cu craiul lesesc tar domnul facu pe voia lui sd se impace si asa trimise Birtoc pe solii sdi la craiul
lesesc cu vorba cd o sei meargd el insusi la craiu; si astfel se duse la craiul lesesc si ii impeicei pe
de celele lui Stefan cel Mare si silite sa se retraga lard nici o isprava, fiindca populatia parasise satele, adaposlindu-se in codri si in
munti. La 24 septembrie ostirea polona de la Suceava
Suceava a trirnis Stefan uorbd ca regele sei-si indrepte ostile pe acelasi drum pe care
veniserci".
deireima peste zi, era reparat peste noapte de ostasit din garnizoand; odatd s-a fcicut in zid o
mare speirturd, pe care moldovenii au reparat-o
cu lemne taxi de stejar, cu peimei nt si at alte obstacole, caci si et aveau tunuri si multe alte
instrumente de rcizboiu..."
0 not a contemporand de pc Evanglzeliertil de la Neamt araia ca: "a venit si Albert cu multa putere. Mull a sdpat la cetatea Sucevei, dar n-a putut lua cetalea". La pierderile foarte serioase in oameni si materiale se mai simtea in armata polona si mare lipsa de provizii, cad Stefan &Muse ordin sa se distruga totul in calea oslirii navalitoare.
Polonii mai erau curprinsi de groaza fiindca
prizonierii nu erau deloc crulati de moldoveni. Medicul Miechovita arata ca. insusi Stefan pe cci mai multi prizonicri ii spinteca la burl's si le scotea intestinele ca sa vada ce au mancat; pe altii ii spanzura si ii taia in bucati... Pe altii ii
"... rdzboiul inceput pe drept de domnul meu cu regele Albert, fiincicei reizbuna nedreptatea sa - quia ulciscebatur suam iniuriam - cufi Jost prelungit mutt, dacd n-ar fi fost convins prin rugebninte de regele Ungarier.
Din nenorocire pentru dansul, craiul polon nu respects intru totul sfatul lui Stefan de a se reintoarce pe acelasi drum in tara sa, ci el incerca sa scurteze drumul, luand-o de-a .dreptul prin Codrul Cosminului, strabatut de apa Dereluiului, ce se varsa in Prut mai jos de Cernauti. Nesocotirea conditiilor de armistitiu din partea regelui loan Albert indispuse pe Stefan, care consimtise la incheierea arrnisti-
ucicica cu moarle ingrozitoare. Din aceasta cauza polonii in Lerveneau pe Tanga regele
Albert ca sa se intoarca acasa". In vreme ce asediul Sucevei se prelungea tara sorts de izbancla Stefan isi intari ostirea cu contingente turcesti, tatare, muntene si sacuiesti,
in 26 a lunii lui octornbrie si au biruit atunci Stefan Voievod si i-a bdtut si i-a alungat peste
bucovinele Cosminului, omord ndu-i si taindu -i
332
Istoria Romanilor
Fost-a atunci mare moarte intre lest din partea
armelor moldovenesti, si toate sceptrele criftiesti
Miechowski. Cronicarii Wapowski, Caro si Neker amintesc de "rusinea" si "dezastrul" suferit de rege in Moldova iar analele rutene
arata cd Stefan:
batuser d cetatea Sucevei, au fost prince atunci si multe alte mici pe care nu este cu putintd a le
Wapowski arata cd "multi chiar din barbatii ilustri au fost ucisi sau luati priZonieri", dintre care multi au fost trimisi la Constantinopol. Marea izbandd a moldovenilor de la Cosmin devenise legendara. In domeniul
legendei cad injugarea prizonierilor poloni la plug si insamantarea araturii cu ghinda pentru
aceasta catastrofd a armatelor lesesti std si zicala ca pe timpul- craiului Olbrachta s-a
prdpcidit sleahta za krola Oldbrachta wyginele szliachta.
adevarat ca moldovenii construird in grabs din trunchiurile copacilor tot felul de impedimente
Din dezasi nil de la Cosmin sciipa doar rcgele, suferind de febra - cum rege febricitante et aegrotante cum ni-1 infatiseazd medicul
foarte s-a bucurat de izbanda vasalului, trimitandu-i in dar un cal ardbesc, o punga de aur si p cued sau diademd brodald in aur si
impodobita cu pene de strut - un bonnet d'or. Letopisetul de la Bistrita povesteste ca
sau curant Miechowski. Craiul cu oslasii ramasi in viata se adunard in grabs intr-o tabard langd satul Cosminului si de acolo
pornird spre Cernauti, urmariti de aproape de
avangardele victorioase ale lui Stefan cel Mare. In timpul acesta Stefan primi vestea cd unitali
jilor si boierilor sal sd se adune in ziva de Sf. Nicolai la locul ce se cheamd Hifirldu si sd se adune cu totii in acea zi, si acolo fdcu atunci
domnul Stefan Voievod mare ospdt tuturor boie-
regelui. Domnul trimise intru intampinare for pe hatmanul Boldur, care trecand Prutul: "... intalni acea oaste precum spune letopisetul bistritean sambcitd seara, tar duminccd 29 octombrie rezbi si aceea parte cu
loan Albert
mazowienii, find inconjurati la Lentesti din toate partile de pldiesii lui Boldur "luptand in
modul cel mai vitejesc, au fost ucisi pfinci la distrugerea totals ".
izgonirea polonilor din hotarele tali! sale, ci el se hotari sa intreprinda o apriga campanie de razbunare impotriva regelui care incercase sd-1
Ion Nistor
Cuprinsul acestui insemnat act diplomatic, in care Stefan trateaza cu regele Poloniei
sa. Cronicile contemporane arata ca Stefan arsese o serie intreaga de cetati si targuri ca Iaworow, Radymna, Przeworok, Iaroslaw, Kanczuga, Lanzut, Trembowlie, Buczcaz si
Pohaice. intorcandu-se, trecu Nistrul la Halici si prada Pocutia pana sub munti, pentru a se intoarce cu multa prada in tara sa. Cu ocazia acestei expeditii el restabili stapanirea
surprinde insa faptul ca tratatul nu cuprinde o clauza privitoare la Pocutia, marul discordiei
spinoasa fusese eliminate din tratativele de pace, ramanand ca ea sa fie solutionata mai
moldoveneasca asupra Pocutiei, de unde isi rldica Lributtil datorat Lurcilor. Iar child in toamna aceluiapi an turcii navalira in Polonia
dupes prada, Stefan camufla ostasii sal in costume lesesti si ajuta la izgonirea paganilor din Pocutia sa. In situatia aceasta atat de critics, regcle
luascra de la moldoveni pe ncdrept furs mereu amanate. Comisia de arbitraj fu in sfarpit convocata pentru ziva de 29 septembrie 1501. Ea
suferi insa o noua amanare din cauza mortii regelui loan Albert., intamplata la 17 iunie
1501.
Ungariei, pe langa Stefan pentru incheierea unei pad durabile intre ambele tars vecine.
Micchovita, medicul regclui, constata cu drept cuvant in insemnarilc sale zilnice Ca "lard de moldoveni, care alatau neamurile barbare ca sa invadeze regatul, nu putea sa fie pace". Prin mijlocirea rcgclui Vladislav se putu ajungc la
incheicrea plicii cu Stefan. Actul poarta dal a de
Poloniei era fratele sau Alexandru, care la impartirea succesiunii jagelonice primise
marele ducat. al Lituaniei. Din solia lui Stefan col Mare catre noul rege, aflam amanuntele cu
cazura de acord sa uite Wale injuriile pi neintelegerile din trecut si sa inchcie mire
ambele tart o pace perpetud - pacem perpetu-
am. La redactarea tratatului s-au evitat termenii pi intorsaturile de fraza, care ar fi putut
venit cu gond rdu impotriva noastrd; in urma acestora s-a pus intre not fratele milostivirii
voastre Vladislav, craiul unguresc, domnul nos-
asociind Ia aceasta obligatie pi pc &alit sat Alexandru si Sigismund. Tratatul avea un caracter dcfensiv "chiar contra imparatului iurcesc si stile lui". lar pentru eventualitatea
cand ar R silit de sultan sa coopereze alaturi de
tru milostiv si a trimis solii sal. Am trimis atuncea Si not soul nostri la reiposatul craiu
Albert in Cracovia, ne-am infeles, am facut pace
Si atunci bucata de pamant care se intindea de la Bucovinele Haliciului incoace intre Nistru si
334
Istoria Romaralor
tar din partea raposatului craiu Olbracht a venit de asemenea in solie cneazul Andrei Roza, arhiepiscop de Liov. Am facut atunci raposarului craiu Albrecht scrsori si cu
castigat toatcl dreptatea, de vreme ce este mosia noastrd adevd rata, si veche. De atunci am pus oamenii nostri in acea taro."
puseseram soroc cu Olbracht, raposatul craiu, pentru aceasta bucata de pamant ca ss se cerceteze. Intr-aceea i s-a
Si
craiului Alexandru de a scuza absenta delegatilor poloni prin boala cardinalului Frederic, intampina replica drastica din partea Domnului Moldovei care raspunse: "Dacd domnul cardinal este bolnav, cad. toti suntem in puterea lui Dumnezeu, au fost totusi ceiialti boieri in regat, care ar fi putut sd indeplineascd aceastcl misiune. Din tara ungureascci au venit solii dupd invoiald, dar polonii ma trateazd ca pe un copil". Pentru aducerea la indeplinire a acestei vajnice hotarari, Stefan navali in loamna anului 1501 cu putere armata in Pocutia unde lua
si o bogata prada in animale si bunuri de tot felul. El nu parasi insa tam ocupata pans nu o administrative organiza dupd normele
moldovenesli. El aseza parcalabii sau capitanii sat la Sniatin si Colomeea si anume pe clucerul Hrincu sau Hrincovici si pe vistiernicul Crihan (Chirlham) ca sa apere granitele si sa imparts dreptalca ut iustitiam facereat et defendere.
ajungem la o intelegere asupra ei. Domnul nostru Vladislav, craiul unguresc, fratele milostivirii Voastre si-a trimis boierii sat, not am fost asemenea impreund la aces loc (Korczin). Si am asteptat set vind si boierii milostivirii Voastre, ca set
ordinii interne reclamau forte militare suficiente. Pentru completarea contingentelor moldovenesti furs recrutati 3.000 calareti si
pedestri dintre indigeni, pe can Domnul ii inar-
ma cu scuturi, lanci, arcuri si sageti - conscriptos hominos habet tria milia qui se subdiderunt. Masurile administrative si militare ale Domnului roman erau primite cu incredere de populatia pocutiand. Starostele de Kiev
Noi stim insa, ceea ce se stie de altfel in toatcl lumea, cd daces cineva are o asemenea invoiald si sorocire si zi hotdrata si nu vine is
acea zi, el pierde tot dreptul, tar cine este de fata
335
Ion Nistor
pace si bund vole printre not ca si pand acum".
Walachum. Si era firesc sa fie asa, fiinded toti pocutienii vedcau in Stefan cel Mare pe eliberatorul for de sub jugul sleahtei poloneze de credinta papistasa. Faima faplelor razboinice
sub stapanirea poloneza vedea in viteazul domn pc ocrotitorul ei contra asupritorilor catolici, dar si contra turcilor pagani. Intr-o scrisoare adresata la 1499 marelui cneaz al
lesilor Alexandra, Domnul Moldovei ii reprosa ca sileste pe sotia sa, fiica lui Ivan al II-lea de la Moscova (marele cneaz), sa treaca la catolicism. Tot asa zice Stefan "al trimis la cnejii si la boierii rusi si la toti rush/ ce se tin de legea greceascd, pe calugdrii bemardului ca sd le vor-
tru a stabili un nou termen pentru comisiunea de arbitraj. Solul polon loan Lipovici garanta
Cracovia nu mi-ajurat in numle regelui si al sfetnicilor, fciro sa se fi tinut de j urcimeint? Asa fiind, eu nu mai cred pe nimeni. De aceea sunt hotclrei t sd-mi apeir mosia cu pretul vietii. Daces cineva
latineasceL Noi am fi bucurosi sd putem face pace si dragoste si intelegere intre not, cum a
fost mai inainte".
intelor solului unguresc si consimti la fixarea unui nou termen pentru arbitraj, care urma sa
Stefan, viteazul voicvod, salveaza o I-64a ucraineana din mainile palcurilor turcesti si !Mare, luand-o de mans si soptindu-i dulce:
"Fclila mca iubild, dc acum a mca vei fi."
Intre Limp insa, regele Alexandra reusi sa lichideze ostililatile lituano-moscovite si in loc sa se gandeasca la desemnarea delegatilor pentru comisia de arbitraj de la Kolaczyn, el
cuvenila rezistenta Domnului Moldovei. Seimul
cu o solie caire starostele de Liov, pentru a-i ccre sa intervina pe langa rege, sa lase Pocutia in pace, fiindca Tara accasla ii aparline, este mosia sa, pc care el a luat-o in slapanire cu
invoiala regelui Ungariei si din mandatul acestuia - ex mandato illius. La raspunsul regelui
ar 11 nesocotit tratatele cu Polonia, la acest repros Domnul Moldovei raspunse ca tara pe care a ocupat-o nu se gaseste amintita in nici
turisira mai 1 arziu soli/ moldoveni in fala regelui la Cracovia, sustinand ca Stefan a stapanit bucata de pamant pocutian pana la
moartea sa - das pokutische Stuck Land... beiweilen seinen Lebens and bis an seinen Tod
eingehabt. Afirmatia solilor moldoveni este confirmata si de Matei de Murano, medicul curant
din timpuri stravechi Moldovei, tar el are asupra ei sigure si cuvenite drepturi din
batrani - certam et debitam justitiam ex antiqua. In concluzic Stefan arata ca: "daces polonii voiesc sd -mi peistreze o sincerer si bund vecindtate, atunci deinsii sa binevoiascd a ma Idsa in pace in aceastcl taro, care este a mea; intdreascd astfel prietenia sh
tratatele pe care le avem cu milostivia voastrd si cu coroana polona si ambele sold si negustorii in
Astfel vedem ca Stefan cel Mare a ocupat Pocutia si a stapanil-o pana la moarte cu
moldovenii sai, pentru a o lasa mostenire fiului si urmasului sau, Bogdan al III-lea cel Chior.
336
Capitolul IV
Prin extinderea granitelor pana la mare si prin luarea in stapanire a centrelor cornerdale din Chilia si Cetata Alba, Moldova ajunse
Dar epoca de inflorire a comertului Moldovei nu dainui decal pana spre finele secolului al XV-lea. Inceputul decadentei
in situatia de a lua parte directs la ramura practices a comertului levantin. 0 ramura insemnata a acestui comert se extinsese
asupra Moldovei, contribuind la propasirea ei economics si comerciala. Negustorii din Polonia si Transilvania, deopotriva cu cei din Genova si Venetia se straduira sa ()Nina privilcgii comerciale in Moldova, ceca ce si izbutird pc limpul his Alexandrii eel Bun si al fiilor sat. In timpul luple lor pentru domnie ale aceslora comertul avu insa foarte mult de suferit. Dar
extinderea puterii turcesti asupra tarilor din sud-estul Europei. Prin cucerirea Constanlinopolului turcii ajunsera in stapanirea stramtorilor prin care se desfasura ramura pontica a comertului levantin. Prin ocuparea stramtorilor de catre turd, genovezii i venetienii pierdura legatura cu factoriile for comerciale din Marea Neagra si indeosebi cu Caffa, care cam in 1475 in mainile Lure' lor. Caderea Caffei aduse cu sine prabusirca comertului genovez in Marea
indata ce sub domnia lui Stefan eel Mare ordinea si linistea interna fura restabilite,
comertul ajunsesc din nou la inflorire. Stefan rcinnoi la 1460 tratatele comerciale cu Polonia si participa chiar el insusi la comertul de peste
cu Liovul. 0 reinnolre a privilegiilor comerciale
desfasurarea comertului moldovenesc, fiindca inflorirea oraselor moldovenesti Chi lia si Celatea-Alba se datora genovezilor, care alimentau pietele acestea cu produsele industriei tor, dar si cu mirodeniile Orientului. Tocmai aceste marfuri alrageau mai mult pe negustorii
din Polonia si Transilvania, pietele moldovenesti
in Moldova o oblinura si negustorii sasi din Bistrita, Brasov si Sibiu. Negustorii straini circulau liberi in tot cuprinsul tariff, bucurandu-se de linislca si siguranta care domnea pretutindeni. Capita la tariff Suceava devcnisc un
din limanul Nistrului si din delta Dunarii. Prefaccrea Marii Negre intr-un lac turcesc
aduse cu sine disparitia vaselor comerciale ale genovezilor sff venetienilor din apele pontice si izolarea tot mai pronuntata a pietelor moldovenesti. De la caderea Caffei nu trecusera nici 10 ani, cand in 1484 turcii cucerira Chilia si Cetatea-Alba, inchizand astfel portile comertului moldovenesc spre mare.
important centru comercial, frecventat de negustorii din ',Date tarile. Si orasele din
provincie ca Dorohoi, Botosani, Roman, Piatra, Iasi, Bar lad, Vaslui, dar mai ales orasele Chilia si Cetatea-Alba luasera un mare avant in dezvolt area for economica si comerciala. Targovelit oraselor moldovenesti exportau produsele indi-
gene in tarile vecine, asa in Transilvania si Polonia ajungand pana la Cracovia, iar pe
coasts pontica pana la Caffa. Intreprinderile de
talrofale pentrii viala economics si comerciala a Moldovei, care, pierzand legatura directs cu
337
Ion Nistor
mutate pe litoralul pontic, la sud de stramtori, pc coasta levantina si in ostroavele egeice, de unde numai cu marl riscuri puteau ajunge in tarile romane. Rolul de intermediar in schimbul marfurilor coloniale trecu de la moldoveni asupra negustorilor greci de Pe litoralul anatolic si din insulele grecesti. In condipile aces-
tea favorabile pentru ei, negustorli greci isi deschisera drumul in Moldova si de ad mai
departe spre Transilvania si Polonia, unde 1st puteau desface marfurile tor. Profitul din acest comert nu se mai scurgea in mainile moldovenilor, ci ale negustorilor levantini, care incepura sa se aseze statornic in tarile romane, dar si in Transilvania si Polonia, unde incepura
roditoare si foarte placuta si bine asezata, cu belsug de animate si de bate fructcle, afard de maslini. Graul se semana in aprilie si mai si se culegea in august si septembrie. Granele erau cautate in comert ca si pastaioasele, mazarea, fasolea, lintea si bobul.
Transilvania si de pe pietele levantine erau cele cunoscute din vremea lui Alexandru cel Bun. Pacurarii ca si plugarii erau moldoveni
care o prestau ca rurnarti sau vecini pe mosiile domnesti, manastiresti si boieresti pe care ei le lucrau in conditii suportabile. Pe langa
zeciuiala sau dijma din pamantul cedat la ordin din partea proprietarului, ei mai erau
obligati la prestarea unci munci de mai rnulle zilc pc an, numita robots sau boeresc. Ei insa nu erau legal' de glie ca in Larne vecine, ci se
Inir -un document din 1470 Stefan eel Mare emancipa pe un rob tatar de robie, autorizandu-1 sa seada in Moldova "slobod si in buns vote, lard nici o siluire, cum sed si traiesc in tara noastra - zice domnul - toti moldovenii,
dupa dreptul for moldovenesc." Proprietarii erau totodata si administratori in satele tor, in fruntea carora ei asezau un
primar numit vomit sau vciteunan. Certurile dintre sateni se aplanau tot de care proprietar prin judecatori sau Judeti, desemnati tot de el.
Unii dintre boierii feudali aveau si ohabe, adica
sate scutite de once indatoriri fiscale catre domnie. Pe langa taranii embaticari de pe
mosiile boieresti si manastiresti, numiti vecini sau rumemi existau si tarani proprietari de jirebii de pamant, numiti mosneni sau rcizesi, care
piata cantitati insemnate de miere si ceara; acestea erau cautate si in comert. Pe mosiile domnesti, manastiresti si boieresti erau
numeroasc hcrghelii de cat si cirezi de vice cornule, care int reccau cu mull nevoilc populatici
tarsi.
moldovenesti, care erau opriti la export, si cai de munca, care puteau si vanduti si in strainatate. Cirezile de bovine se manau peste munti in Transilvania si dincolo de Nistru si Colacin in Polonia. Pe pasunile verzi si racoroase din munti si dealuri pasteau nenumarate turme de
Domnul putea insa acorda dreptul de targ si unor proprietati boieresti sau manastiresti. Craiova era proprietatea boierilor Craiovesti, tar Targu Neamt sau Radauti erau proprietati
manastiresti.
Robs in Moldova, ca si in Tara Romaneasca erau numai tiganii, care si acestia
338
se divizau in cloud clase: tigani nomazi sau laiesi si tigani asezati sau vatrasi... Laiesii rataceau ca fierari, aramari, rudari etc., prin
tara, asculCand de bulibasa for si platind domnului o capitatie in bani sau de grau. Vatrasii, dimpotriva, isi aveau vetrele for pe langa mahalalele oraselor, pe langa curtile boieresti si pe langa manastiri, practicand diverse meserii si constituind clasa mestesugarilor primitivi de la
mai sus ca intreaga putere se gasea concentrate in mana Domnului si aceasta cu drept cuvant, pentru ca impartirea puterii de stat in legislativa, executive si judecatoreasca
apartine unei epoci cu mutt mai recenta. Stefan cel Mare exercita puterea, dupes
puteau intrebuinta atat pe ei cat si familiile for la orice indeletnicire casnica sau
gospodareasca. Ei apartineau proprietarului care ii pulea vinde oricui, sau lasa mostenire
urmasilor ca orice obiect de valoare. Pe timpul lui Stefan cel Mare pretul de cumparare al unui tigan se ridica pand la 70 zloti. Soarta tiganilor
capitala tart!, dar uneori si la resedinta sa vremelnica, unde luau parte si boierii din
urmatoare. Pe langa clasa mestesugarilor se dezvolta si cea a negustorilor si a auxiliarilor tor, cum era accea a carausilor profesionisti, cars inlesneau circulatia marfurilor dintr-o
localitate in alta. Documentele de la Stefan cel Mare ne-au pastrat numele urmaloarelor targuri sau orasc: Hain, Cernaluti, Sirct, Succava, Baia, Dorohoi, Botosani, Piatra Neamt, Roman, Harlau, Iasi, Trotus, Bacau, Tighina, CetatcaAlba si Chilia.
unde se convoca si dicta, ca Sibiu, Deva, Turda, Hateg, Bistrita, Lipova, Oradea etc.
trat acte date la Harlau, Roman, Vaslui, Iasi, Bacau, Neamt, Barlad, Husi, Dorohoi s.a. Nici in Transilvania actele voievodale nu se dadeau numai de la Alba Iulia, ci si din alte orase,
Holararile se luau inaintea Domnului, a mitro-
politului, a episcopului si a boierilor mart si mici, batrani si tined, cum arata numeroase acte de la Stefan cel Mare. Dupe protocolul curti!, mitropolitul sedea totdeauna la stanga Domnului, loc care era considerat de onoare.
Dar pe langa marele sfat mai exista si unul mai
3. Administratia
intreaga putere de slat era concentrala in mina Domnului. Aceasta putere fusese confcrita lui Stefan ccl Marc la locul cc se cheama Dreptate pe apa Siretului si consacrata apoi de mitropolitul Teoctist in catedrala de la Suceava, unde dupd citirea molilvei de domnie
restrans cu caracter administrativ, un fel de consiliu de ministri, din care faceau parte inaltii demnitari ai tarii, cum erau: marele logofat, marele vornic, marele spatar, marele
vistier, prccum si demnitari personal! ai curtii, cum erau marele postelnic, marele paharnic,
Invocarca harului ceresc la incoronarea sa indriluia pe Stefan cel Mare sa se considerc Domn din voia lui Dumnezeu. intr-un act din 1485 el afirma originea cereasca a domniei
marele stolnic si marele comis. In consiliile acestea se rezolvau marile probleme de ordin administrativ. Problemele externe cadeau in competenta marelui logofal, cele interne in compctenta celor dot marl vornici de tam de
sus si de tam de jos; chestiunile in legatura cu fmantele cadeau in competenta marelui vistiernic, iar cele in legatura cu organizatia si inzestrarea armatei erau de resortul marelui spatar. Tara era impartita in 15 marl districte
sale, zicand: "No! suntem Domn al Tarn Moldovei din voia lui Dumnezeu", iar not
339
Ion Nistor
administrative numite parcdldbii, dupa ispravnicul sau prefectul din fruntea for numit in vremea aceea parcdlab, comite sau castelan. Judetele sau parcalabiile se numeau de regula dupa orasele sau cetatile for de resedinta, ca Hotin, Cernauti, Suceava, Dorohoi, Soroca, Orhei, Roman, Neamt, Iasi, Vaslui, Chilia, Cetatea-Alba, Craciuna, Carligatura si Trotus.
podvoade, nici ilis", explicand in continuare: ... nici la cetate sd nu lucreze, nici la
tuturor locuitorilor unui sat, dupa capacitatea for de plata, aplicandu-se sistemul cislei sau cisluirii. Membrii comunitatii satesti, care erau datori la o asemenea contributie se numeau cislasi Posada insemna suburbia unei cetati la
Boldur, Isac si Bucium; speltarii: Albu, Bodea, Vranceanu, Mibau, Purico, Costea, Dragos si
mentionati "nici la cetate sa nu lucreze, nici la posada." Podvada consta in indatorirea satenilor de a participa cu carele for la transportul de calatori si marfuri. Ilisu/ era o contributie pe
Cainau sau Clanau; postelnicii: Isaia, Pancu, Durnza, luga, Gherman, Eremia, Cosma Sarpe si Teodor; paharnicii: Todor, Negri la, Dajbeg,
Ion Boureanul, Neagul, Ilie Hurul, Grozea Micolitici, Tandru, Pe Erica, Barsan si
Ivascu.
4. Apararea nationals
Apararea hotarelor st mentinerea linisttt si ordinii interne constituiau din vechime principalele indatoriri ale Domnului tarsi. In scopul acesta exista o forty armata, un aparat belie -
Parceilabi si portari de Suceava erau: Ilias s1 Petru Ponici, Lendrea si Luca Arbore; parcalabi de Hot in: Duma, Brudur, Toader,
Duma Vlaicu, Musat, Negri la, Steful; de Neamt:
Albu, Arborc, Ciopei, Dajbog, Harma, Rates, Eremic, Golan, Ion Boureanu, Isalia Manuil, si
Nicola; de Cetatea-Albd: Balcu Vlaicu, Stanciu,
Harman, Oana si Sbierea; de Chi lia: Balcu, Buftea, Maxim, Golan, Bucium si Ivascu; de
Roman: Dragos, Dote-Gotca, Ion Secara, Oanta,
apparatus bellicus - de care face mentiune privilegiul Ioanitilor in Tara Severinului din 1247. Din marturiile notarului anonim al regelui Bela al II-lea aflam ca. voievodul Menumorut din vechea Dade Porolissensa, sprijinindu-se pe cetatea Satmarului, tinu
piept ungurilor navalitori trei zile si trei nopti.
Vistiernicul purta grija visleriei tariff, care nu era separala de cca a Domnului. Ea sc alimnia clip venilurile domeniilor donmesii, care crau foartc extinse, din incasarile de la
Domnului. Domeniile domnesti sporeau mereu prin incorporarea mosiilor ramase Cara mostenHod si prin ccle sechestrale de la boierii vinovati de tradare sau viclenie.
Dacia Malvensa aflam ca el sc impotrivi ungurilor in fruntea unei ostiri de calareti si pedestrasi si ca voievodatul sau banatean era imprejmuit de cetati ca Urecia (Orsova) si
Morisena (Cenad) pe Mures.
Dupe unirea diverselor voievodate si cnezate oltene si muntene sub sceptrul tor, principii din familia Basarabilor organizara,
dupa sistemul bizantin, zone militate de-a lun-
340
interior erau puncte fortificate la Curtea de Arges; la stramtorile Dambovitei, Poenari, Rucar, Campulung, Bucuresti, Teleajen,
Serviciul militar, in "oastea cea mare" pentru apararea tariff, era obligatoriu pentru tots locuitorii de la sate si orase, fie acestia nobili sau oameni de rand. In caz de razboi, Domnul ordona scularea, adica mobilizarea
generala, fixand locul de adunare si consemnul
care se numea beleag. Sculca era un termen militar romano-bizantin prin care se dddea semnalul de trezire sau de concentrare. La
chemarea Domnului raspundeau boierii venind
Apararea cetatilor, la care se mai adaugara si cele de la Orhei si Lapusna, era incre-
dintata unor spani - comites castrorum numiti latineste capitanei, adica capitani,
nemteste Burggrafen, care nu este decat o traducere verbala a latinescului comites castrorum. Din nemtescul Burggraf derives romanescul pdrafilab si ungurescul porkalab. Populatia
deosebi uncle de altele. Steaguri comune se alcatuiau si din micile contingente ale midi boierimi si ale jupaneselor celor sarace, cum
spune Ion Neculce. Scutiti de mobilizare erau uneori numai locuitorii satelor manastiresti,
can primeau aceasta ingaduinta prin insusi actul de danie, cum arata actul de la VlaicuVoda pentru mandstirea Vodita. Mircea cel Batran conferi satenilor din Ciulnita diferite
scutiri "Itfard de singura oastea cea mare sa se scoale pentru domnia mea". La 1444 domnul
lupta, Rind comandati de vilejil cart se recrutau din randurile nobilimii. Tcrmenul de vitcaz
derives din palcogermanicul vitengju i inseam na lupiStor sau crou - latinesle miles sau
eques, nernteste krieger, Held. La servicii militare permanente erau obligati, pe langa aparatorii cetatilor, si tots locuitorii de pe domeniile domnesti, constituind impreund
cadrele vechilor curteni milites aulas - un termen militar prin excelenta, ce derives din latinescul cohors, care a dat pe romanescul curte. Stefan comunica vendienilor ca "impreund cu
uneori chiar de clerici. Serviciul militar era strans legat de proprietatea de pamant si de cultura lui. Cronicarul polonez I. Dlugosz
(+1480) arata ca Stefan eel Mare, nu numai pe vitcji si pe boleri, dar si pe tarani - agrestes - ii chema sub arme, poruncind tuturor sa Re gata
curtea sa" a fneut cc a putut. Curtenil constituiau garda sau trupa de aid a Domnului, in care el se pulea incredc in once imprejurare.
farce nici o mild. Dlugosz constata cu drept cuvant ca in caz de razboi Domnul chema pe tots la arme, atat pe vitcji, cat si pe Want, astfel ca la vetre nu ramaneau decal femeile si
copili. Tot el sustinea ca majoritatea ostasilor o constituiau gloatele tardnesti - maior pars erat agrertium. Dupes infrangerea de la Valea-Alba,
"impreund cu curtea sa a fdcut ce a putut, finded ceilalti ostasi ai sat s-au imprcistiat ca sd-si
Locuitorii satelor de margine indeplineau servicii de graniceri, pentru care slujbd ei beneficiau de anumite inlesniri la dijma si la
Ion Nistor
sau steguletul boierilor care le comandau. Unitatile isi aveau fiecare pe buciumasii si trambitasii lor, pentru a indemna trupa in
cuvenite si pentru a be imbarbata la lupta..
Aceasta din urma se fabrica si in tars. Dupes armamentul lor, unitatile se compuneau din: arcasi, sulitasi, sinetasi sau sinetasi, puscasi
sau puscari. Pentru daramarea zidurilor de cetate se intrebuinta berbecele, iar pentru
urcarea pe ziduri se foloseau scars din odgoane de canepa.
tau din randurile polonilor, nemtilor, rusilor, sarbilor si ungurilor, iar mai tarziu chiar dintre albanezi, cunoscuti sub numele de arncluti. Ilie-Voda, fiul lui Alexandra cel Bun, avea in serviciul sau mercenari lituanieni.
Efectivele ostirii moldovenesti pe timpul
1462, Stefan cel Mare fu lovit la piciorul stang de "o pusca", iar cronica arata ca la repetarea
lui Stefan cel Mare se ridicau pans la 40.000 de oameni. Efectivele Tarii Romanesti pe tim-
erau: pentru lupta corp la corp ghioaga, maciuca, toporul, secerea, coasa, sabia si sulita sau fustiul; spada dreapta sau cu cloud taisuri, strambe sau incovoiate, cu un tais, iar pentru
lupta de departe: arcul cu sageti, care se tragea
,cr
'
44
ti
AI
EN,
.
1
...06
11
;.?"
ra"
,11,
%.1;
IA+ f
c
,w23'
Ertl
1469 i 1472.
342
Capitolul V
CULTURA SPIRITUALA
1. Viata bisericeasca 2. Arta si literatura 3. Personalitatea lui Stefan cel Mare si caracterul epocii sale 1. Viata bisericeasca
mans in mans cu propasirea culturii materiale. Alexandru cel Bun, a avut urmari bune pentru tara si pentru credinciosii ei. Biserica Moldovei avu norocul sa ridice in fruntea ei pe egumenul de la Neamt Kir Teoctist, are primise hirotonisirea in arhiereu de la patriarhul din Ohrida, un vrednic urmas al mitropolitului losif. In el g5si Stefan cel Mare un devolat colaborator si
sfetnic in sfalurile domnesti. In actul de chezifie pentru credinta lui Stefan fats dc
craiul Po lonici in 1462, mitropolitul Teoctist, reprezenland cicrul, consiliul si tam zicea:
bisericesti se bucurau si dc numeroase scutiri si pronomii, astfel ca conditiile pentru prosperitatea for erau cele mai favorabile. Stefan cel
Institut Jile
sese ca loc de vcsnica odihna pcntru sine si pentru membrii familiei sale. Din respect fats
de mcmoria inainlasilor s5i datAtori de leg' si datini, el a restaural vcchca clitoris a
mandstiri si biserici, intrecand pe predecesorii sai in cucernica darnicie. In fruntea ctiloiiilor sale std man5stirea Putna, pc care cl si-o ale-
si cu toti boierii moldoveni, cu duhounici si cu mireni, cu bogati si cu saraci si cu toti sfetnicii Domnului nostru Stefan, bdtraini si tined si cu toatcl terra mcirturisim aft in ueci nu ne vom despcirti de domnia sa craiul, ci vom tinea ca iubilul nostru Domn Stefan sd fie credincios dornniei sale craiului si sfintei coroane lesesti si-1 vom sfatui cu credintcl si stdruintd ca pe un milostiv domn at nostru sd reimeutd si sd tie de acelasi obiceiu ca bdtranii voievozi ai Moldovei dirtaintea lui si din acele obiceiuri sd nu iasd niciodatcl pang la moarte impreund cu noi". Duper moarlea lui Teoctist, intamplata
Patrautii, Sf. Me, Dobrovatul, Tazlaul, pe langa bisericile comemorative ridicate prin osardia sa la Iasi, Vaslui, Harlan, Borzesti, Dorohoi, Husi,
Neamt, Razboieni, Papauti, Piatra, Vo lovat, Raureni, poate si Baia s.a. Larga sa darnicie se
Muntele Athos. Pilda evlaviosului Domn a fost urmata si de colaboratorii sai ca Luca Arbore, ctitorul bisericii din satul Arbore din Bucovina, ce-i poarta numele, ca logoratul Tautu, ctitorul bisericii din Wannest', judetul Dorohoi, unde se
Sendrea, ctitorul bisericii din Daljeste, unde ii estc mormantul s.a. Restabilirea linislii in biscrica moldoveneasca prin regularizarea raporturilor canonise cu patriarhia din Constantinopol, realizata de
343
Ion Nistor
sfarsitul veacului al XVI-lea sub domnia Jul
Aron Voda Tiranul. Astfel s-a desavarsit orga-
nizarea bisericeasca a Moldovei, Cara hind impartita in patru eparhii sau dieceze:
Suceava, Roman, Radauti si Husi, o impartire care s-a mentinut neschimbata pana la finele
secolului al XVIII-lea.
gaseau biserici zidite si chiar zugravite la Strei si Coltea, iar in judetul Zarandului la Gurasada, Crisciori si Ribita. Credinciosii
ortodocsi duceau o lupta grea contra tenbisericeasca a exarhului plaiurilor care era
dintelor de caLolicizare ale regilor apostolici ai Ungariei. Romanii din Banat si sudul jurisdictia Transilvaniei recunosteau
si la
desavarsirea organizarii mitropoliei UngroVlahiei. Pe timpul mitropolitului Nifon (1500 1508), resedinta mitropolitand s-a mutat de la Curtea de Arges la Targoviste, unde se gasea si curtea domneasca. Sediul episcopiei de Severin, care ratacea pe la Strehaia si Tismana,
totodata si mitropolit al Ungrovlahiei, iar cei din nordul Transilvaniei ascultau de exarhul patriarhal de la Peri din Maramures.
inhintarii unei noi episcopii pentru partite rasaritene ale tariff. Pentru a se satisface
aceasta nevoie fu infiintata de Radu cel Mare o noua episcopie cu resedinta la Buzau, care s-a mentinut pana in timpul de fats. Din nefericire pentru biserica Tarii Romanesti, raporturile de colaborare mire Domn si mitropolit n-au fost normalc si armonioasc ca in Moldova. Din pricina opozilici inallultii chiriarh fats de hotararca Domnului dc a divorta de sotia sa a izbucnit un gray conflict mire puterca ierarhica si cca domncasca, in urma caruia mitropolitul se crezu indreplatit sa arunce anatema asupra tarii. Era o repctare a afurisenici neputincioase
2. Arta si literatura
Ctitorii bisericilor muntene si moldovene din epoca lui Stefan cel Mare nu s-au mulLumit numai cu inzestrarea ctitoriilor for cu suficiente mijloace materiale pentru intrelinere, ci s-au Bandit si la constructia si infrumusetarea for artistica, ghidandu-se in
dinciosilor din Moldova, in zilele ducclui Roman. Dar actul acesta nesocolit isi gresi
Athos. Influenta bizantina in constructia bisericilor romanesti din ambele principate se remarca atat in constructia for arhitectonica, cat si in tendinta de ornamentatie. De origina bizantinoatonica este separatia clasica a spatiului intern si altar, naos si pronaos, precum planul trilobal sau triconchic
linla, caci Nifon fu silit sa paraseasca Cara, farce ca actul de afurisenie sa-si fi produs efectul.
al naosului si altarului cu absidele for laterale: arcurile sunt in plin centru lard ogivale, adica
construite in vervure, iar boltirea se sprijind pe
evlavioasa grip pentru biserici si manastiri ca si Domnul Mo !dove!. Pe langa vechile ctitorii domnesti de la Tismana, Cozia, Snagov etc., se ridicara biserici si manasiiri noi, intru proslavirea Jul Dumnezeu datator de biruinta.
arcuri piezise ce sunt suprapuse celor patru arcuri ale naosului. Semnele acestea caracteristice ale arhitecturii romanesti se remarca si la constructiile similare din Serbia medievala, astfel cal nu este exclusa o interdependenta.
bisericile romane si sarbe cupola centrals se sprijina de-a dreptul pe zidurile exterioare si
catolica, modestele ctitorii ortodoxe se datorau credinciosilor de acolo. Vechi ctitorii romanesti
344
Istoria Romanilor
Influenta gotica se remarca si in modul de aplicare a pietrei cioplite, a profilelor soclurilor, a tabletelor de la contraforturi, dar mai cu seams
Arhitectul Bals caracterizeaza biserica moldoveneasca ca plan bizantin executat de mains gotice si dupa principii in parte gotice.
pastreaza vechiul ei caracter bizantinosarbesc, intrunind la un loc caracterele generale ale monumentelor disparute de la
apusene, prin mesterii chemati din Polonia si Transilvania. Dupes unele stirs contemporane, Stefan cel Mare ar fi retinut anumiti mesteri italieni care treceau prin Moldova in drum spre Rusia. Mare le Domn cerea mesteri si zugravi din Venetia, dar urmele activitatii for nu se pot deslusi la nici una din numeroasele biserici ale
lui Stefan cel Mare.
ment nou s-a introdus pentru prima oars in arta noastra monumentala la biserica de la
Snagov si la mitropolia veche din Targoviste. Biserica manastirii Dealu a lui Radu cel Mare este prima in forma de trend care se prezinta
Si in arhitectura Tarii Romanesti predomina influenta bizantina. Urme de inraurire veche occidentals gasim doar in temeliile bisericii romanice din Campulung si ale bisericii gotice din Turnu Severin, ca monumente religioasc, si la cetatea zisa a lui Tepcs Voda din Cheile Argesului si la Turnu zis al lui Sever din Turnu-Severin. Cel mai vechi monument de
intermediul unui arc longitudinal aflat in axul bisericii si razimat pe arcul mare si pe zidul intermediar dinspre naos si pronaos. Interiorul era impodobit cu sculpturi frumoase de factures venetiand.
Constantinopol, uncle se gaseau monumente similare inca din secolul al Xl-lea. Impartirea in altar, naos si pronaos este cea caracteristica stilului bizantin, cu abside mici in stanga si in dreapta altarului. Materialul de constructie se compune din piatra necioplita si cioplila din gros, precum si din caramida. Procedurile de
San-Nicoara si Cur Lea Domneasca din Curleade-Arges. Caracterele arhitecionice ale acestor monumente sunt importate direct din
numai cu constructia bisericii, ci ei se straduiau sa be si impodobeasca cu zugraveli. Acestea se executau de regula dupa
prescriptele picturii bizantine. Fresce cu caracLer bizantin, atat prin faclura cat si prin icono-
constructie - arata N. Ghica-Budesti - sunt cele bizantinc: randuri orizontale dc piatra inecate intr-un mortar de var gras, amestecat cu pietris marunt, alterneaza cu mai multe randuri de caramizi aparente. Legatura zidurilor mai era asigurata prin tragatori din
lemn orizontali asezati in interiorul zidurilor in sensul lungimii for si la diferite inaltimi. Accste
acoperisurilor prin largirea stresinilor care sa le scuteasca de intemperii. Fresce s-au pastral
lcgaturi sun!. imbinate inlre de la intersedla tor. La nivelul bazei boltilor ele se imbina cu
legaturile transversale asezate la baza arcurilor
laterale provocate in zidarie de catre arcurile pcste care se reazima boltile ce acopera bisericile. Efectul decorativ se produce prin contrastul de culoare dintre piatra si caramida cu rosturile for de mortar. Fatadele nu prezinta nici o urma de sculpture. Efectul artistic este asigurat prin arcurile de caramizi bine legate cu azisele orizontale si incoronate cu simple cornise in zimti, on in dinti de fierastrau.
Bisericile vechi de la Vodita si Tismana nu se mai pastreaza in forma for originals. Una
diferitele obiccte, bijuterii, paftale si mete ce s-au gasit in mormintele de la Arges. Caracteristic pentru frescele bisericilor noastre este calendarul, icoanele praznicilor zilnice din cursul anului asezate cronologic, pornind din luna septembrie, cand incepea anul bisericesc, si continuand pana la finele lui august anul
viilor.
pastreaza ca unicat la Paris. Copii in manuscris dupd acest important monument literar sunt cunoscute numai 4, dintre care una se
345
Ion Nistor
al slujbei bisericesti din 1431 se pastreaza la manastirea Sucevita. Un alt nume de caligraf
evangheliarului cu zugravelile murale arata ca intre de exists o stransa legatura. lzvoarele din evanghelier par sa fi servit ca model mesterilor zugravi care au efectuat frescele si ca izvor de inspiratie pentru pictura for murala. Constatarea aceasta indica legatura ce exists
zicea, era al popii Ignatie din Cozmeni, pomenit ca atare in 1504. Zlatarul Ioachim din Suceava era vestit ca legator de carti sfinte.
literature. Vechi vetre carturaresti erau manastirile Vodita, Tismana, Cozia si Snagovul, precum si vechile scaune episcopesti de la Arges si
secolul al XV-lea in anale sau letopisete de necontestata valoare .istorica. La Bistrita lui Alexandru eel Bun s-a inceput cu insemnarea intamplarilor mai interesante din cursul anului, care s-au inchegat apoi intr-un adevarat
letopiset cu informatii pretioase din anii 1359 1506. Pomelnicul mai nou de la Putna s-a dezvoltat in Analele putnene sau Letopisetul de la Putna din anii 1359 - 1516. Evenimentele mai
pomelnice ale ctitorilor si adaugatorilor manastirii, dintre care unele s-au dezvoltat in
slavone, dupes cele de la Cracovia, Venetia si Cetine. Din porunca voievodului Radu cel Mare lesi de sub teascurile acestei tipografii, prima in tarile romane, sfanta carte numita
insemnate din timpul domniei lui Stefan cel Mare si anume din anii 1457 - 1499 s-au pastrat intr-o redactare germane la Miinchen sub
la
sfarsitul ei. Cultul earth inflorea si in manaMoldovita, iar mai apoi la Putna si Voronet, precum si pe langa scaunul mitropolitan de la Suceava. Dragostea de carte sfanla era incurajata de domni, din ordinul carora se copiau pe pergamcnt minunatele monumente literare de la Neamt din 1436, Evanghelicrul calugarului Alanasic din 1462, apoi Evanghclicrul manuscris pc pergament cu chipul lui Stefan cel Marc, opera caligrafului Nicodim, daruit in 1473 de cucernicul Domn manastidi Humorului. Un al dollea Tetra-Evanghelier ce se pastreaza la Putna fusese daruit de Stefan ctitorici sale in 1488. Un al treilea exemplar frumos ilustrat fusese daruil de ascmcnea cti-
noastre istorice, nu ni s-au pastrat pomelnicele din manastirile muntene si oltene, care vor fi fost complelate si ek in anale sau letopisete.
todei sale pulnene scurla vreme inainte de moartea sa. Exemplarul fu legat in table de argint aunt de cate lul si urmasul la tron al marelui Domn Bogdan al II-lea cel Chior. Cucernicul domn inching si manastirilor Zografu din Sfantul Munte un prea frumos
Evanghelier scris de ieromonahul Flip la 1502, care se pastreaza astazi in Biblioteca nationals
morminte, prapore si alte obiecte de cult ca: potire, cadelnite, cruci cu sculpturi in lemn, lingurite pentru cuminecatura etc. Stofele din care erau confectionate aceste obiecte bisericesti se importau din Italia, aduse in tars prin ramura pontica a comertului levantin.
calugar cozian copiase la 1460 Mineiul pc luna noiembrie. Opera inceputa a fost continuator de
346
Istoria Romanilor
razboi si carmuitor intelept in Limp de pace, Stefan cel Mare a fost privit, in decursul domniei sale de aproape cinci decenii, cu dragoste si admiratie de supusii sal, si temut si respectat in afara. Semne de nemultumiri si razvratiri inauntru s-au manifestat foarte putine si fara consecinte politice sau sociale. El se bucura nu
numai de increderea boierimii, dar si a poporu-
Domnului moldovean se convinsesera curand si vecinii sal, cad Stefan nu ezita de a incheia pace cu ei indata dupa respingerea atacurilor
Cosminului. Dupa izbanda de la Baia Stefan incheie pace cu Matei Corvin, care ii fagaduia ajutor contra turcilor si-i ceda chiar cetatile Ciceu si Cetatea de Balta din Transilvania. In Tara Romaneasca el sprijini pe domnii ostili turcilor iar cu acestia el reinnoi dupa infran-
oferindu-se sa reia plata haraciului pe care el o intrerupsese pentru caliva ani. Cu hanul tatarilor nogoieni din Crimeea Stefan cel Mare traia
comertului si incurajatorul mestesugurilor. Clerul monahal, deopotriva cu cel secular, gaseau in el un cvlavios sprijinitor al nazuinlclor spre mlingaiere si lumina. Prin
inzestrarea niiindsUrilor cu clomenii intinse, domnul se stracluia sa &scarce monahii de grijile for maleriale, pcnlru a se dcdica cu tot zclul chemarii for religioase. Nu exista ramura de
activilate si indeletnicire civics care s 11 scapat
Maximilian I, care avca pretentii asupra Ungariei. Dar ridicarea pe tronul de la Buda a regelui Vladislav al II-lea al Bohemiei din casa Jagelonilor curma once legatura cu
tra talarilor, la apus contra ungurilor, la miazazi contra turcilor unit! cu muntenii, la
miazanoaptc contra polonilor. Invaziile pe care
Habsburgii. De la Nurnberg chema Stefan pe medicul Loan Klingersporn, pentru tratamentul bolii sale. In schimb Domnul Moldovei intretinea legaturi de afaceri, dar si politice, cu dogele Veneliei si chiar cu Papa de la Roma.
batranele si chinuil. de rana de la picior, Stefan chcma pe medicul Matei Muriano din Venetia,
tragicului sau sfarsit. Arderea rand cu tier rosu pentru a impiedica cangrena n-a mai
putut II de nici un folos pentru un corp secatuft de puteri si slabit de batranet.e. To Lusi domnul se simte inca destul de viguros pentru
a -si apara saracia si nevoile si neamul ca insusi Stefan cel Mare, care nu se gandea la
si iubitor de Dumnezeu. Aceasta se vede din razboaielc pc care le-a purtat si care erau razboaie defensive. Nimeni nu era mai patruns de misiunea sa de
cuceriri straine ce ar 11 ispitit poate pe un viteaz de talia lui. Dar el, dandu-si seama de resursele modeste ale tariff, se resemna sa lupte numai
privire la succesiunea tronului, ce urma sa se deschida. 0 parte dintre boieri sprijineau candidatura tanarului Bogdan care era chior de in ochi, din cauza unei rani primite pe campul de lupta. Aceasta meleahna parea destul de grava pentru o alts parte dintre boieri cari sprijineau candidatura fratelui vitreg al acestuia, care era ostatec la Constantinopol. Intins pe patul de suferinta, Stefan cel Mare recurse la ultimile sale puteri pentru a prezida sfatul domnesc, la care luau parte si capii ambelor partide. Infuriat peste masura contra celor care indrazneau
347
Ion Nistor
Bogdan, el porunci sa li se tale capetele celor ce-i nesocoteau vointa. Desi Domnul se gasea pe patul de moarte, autoritatea ramasese Inca
mult intrecute de elogiile pe care cronicarii poloni contemporani lui i be aduc: Dlugosz,
Miechowski si Wapowski. Ion Dlugosz (+1480)
zice:
1477)
Alexandru, primul sau nascut, casatorit cu flea voievodului transilvanean Vartolomeu Dragffy dc Be !iliac (Birtoc al cronicilor moldovenesti), care luase parte la unele din
luptele tatalui sau, muri la 1496 si fu ingropat la manastirea Bistrita, alaturea de strabunicul
copii legitimi, dintre care numai Bogdan-Vlad si Stefan supravietuira parintelui tor.
cita contra turcilor. Dupd peirerea mea, el este cel mai vrednic set i se incredinteze conducerea si stetpartirea lumii si mai ales functiunea de
crestinilor, pe cemd ceitalti regi si principi crestini tranddvesc in lene, in desfretu, in lupte civile". Un alt cronicar polonez, Matei Miechowiite - Miechowiski (+1523), inchina lui
sau, Alexandru cel Bun. El a fost ctitorul bisericii Adormirea Maicii Domnului din
Bacau. Sora uterind a lui Alexandru era 'lianaOlena, casatorita cu loan, flultii marelui cneaz al Moscovei Ivan al II-lea. Fiul ci Dimitrie era
Stefan cel Mare urmatorul penegiric: "Bdrbat glorios si victorios, care a biruit pe tote regii vecini. Om fericit, ceiruia soarta i-a hdrcizit cu mu/td ddrnicie toate darurile. Cad pe
anume prudentez impreunatei cu siretenie, altora
rusesc, dar drepturile sale la iron furs uzurpate de fiul marelui cneaz Vasile, din a doua casatorie cu principesa bizantina Sofia, ear Olcna cu 11111 ci Dimitrie Curd aruncati in inchisoare. intr-o scrisoare Stefan intreba pe
hanul lataresc:
la un loc pe toate. Tu esti drept, prevdzei tor, istet, biruitor contra tuturor dusmanilor, nu in
zadar esti socotit printre eroii secolului nostru".
fi
flul ei Dimitric in fcbruarie 1509, Para sa fi urcat treptele tronului moscovit. Copiii din
casatoria cu Maria din Mangop murira inainlea parintelui tor. La moarLea lui Stefan ramascra in viala numai Bogdan, din casatoria domnului cu Maria, flica lui Radu cel Frumos, care ocupa tronul Moldovci sub numcle de Bogdan al IIIlea eel Chior si doi flu nelcgitimi ai razboinicuIn! domn, Petru numit Rares si Stefan. Mama lui Petru era Raresoaia din Harlau, ear mama
lui Stefan, care ocupase pentru cateva luni tronul Moldovci, poreclit Lacusta, a ramas
om mare de statura, intreg la minte, nelenevos acopere, si unde nu cugesi lucrul sau stia tai, acolo II aflai. La lucruri de razboaie militar
unde era nevoie insusi se vara, ca "v -Ozer: ndu-I ai
elogioase si pline de admiratie pentru faptcle sale. Medicul sau curent, Matei Muriano spune
ea "era un om foarte intelept si vrednic de 'Data
Era deci firesc ca Stefan cel Mare sa imprime epocii in care a domnit pecetea personalitatii sale istorice.
PARTEA VII
STRANGEREA LEGATURILOR POLITICE SI CULTURALE DINTRE TARILE ROMANE MUNTENIA, MOLDOVA SI TRANSILVANIA
I. Friimantiirile politice din Tara Romiineascii piinft la Mihai Viteazul II. Moldova sub urmasii lui Stefan cel Mare III. Emanciparea Transilvaniei, a Banatului si a pirtilor ungurene de Ungaria si recunoasterea suzeranitlitii turcesti
(Lipsesc din dactilograma capitolul III, iar din capitolul H, subcapitolele 8, 9, 10 si 11]
Ion Nistor
sasesti din Transilvania, asigurandu-si ajutorul mutual si refugiul peste munti in caz de primejdie. Instrumentul diplomatic poarta si
semnatu rile boierilor munteni pentru a-I ridica importanta. De astfel, principele Radu
sa se afinne tot mat mult. Poarta otornana nu se mai multumea numai cu incasarea haraciu-
intretinea o intensa corespondents cu orasele sasesti din Transilvania, furnizandu-le stiri despre miscarile turcilor si incurajand schim-
influenta tot mai hotarata asupra vietii politice si economice din tarile de sub suzeranitatea el
bul de marfuri. Regele Vladislav al II-lea pretuia foarte mult prietenia si alianta cu
Domnul muntean. Aceasta se vede din actul din 6 Ianuarie 1568, prin care regele ii cedase castelul de la Geoagiu cuprinzand targul cu
stirii Dealu de langa TargovIste al carui portret se pastreaza in manastirea Govora, alaturi de cel al sotiei sale, Catalina, nu se bucura multi vreme de posesiunea cetatii Geoagiu, fiindca el muri in Aprilie 1508.
Ozky. Numele lui ramane insa invesnicit in minunea arhitectonica de la Dealu si in noua organizarc a administratiet bIsericestI a Ungrovlahiei. Tot el a fost si intemeietorul primei tipografit in Tara Romaneasca, menita
Teama de turd, care la 1505 ocupascra din nou raialele de la Turnu Si Giurgiu it determina pe principele Radu cel Mare (1496 1508) s5 reinnotasca actul de obedienta fats de regele Vladislav al II-lea al Ungariei (1492 1516) si
350
nelegitimi, Radu de la Afumati si Badica; toti au ocupat vremelnic tronul Tariff Romanesti. Lui Radu cel Mare ii urma in domnie Mihnea I eel. Rau (1508 - 1510), un fiu al lui Vlad Tepes, care, ca mostenitor al cruzimilor tatalui sau "era moartea hotilor si biciul talharilor", precum arata inscriptia de pe mormantul sau in biserica saseasca din Sibiu, caci el
tarul acestuia. Nifon it introdusese in tainele crestinismului si in literatura crestina 0 lume noun de gandire si simtire se deschide tanaru-
lui invatacel care se impartasea din ea cu ardoarea unui favorit al muzelor. Sub
povatuirea lui Nifon citi Neagoe Oglinzile domnitorilor, care cuprindeau inva'taturile irnparatului Vasile I Macedoneanul catre fiul sau Leon Filosoful si ale imparatului Manuel Comnenul catre fiul sau Alexie, precum si o serie intreaga
obtinuse domnia cu ajutorul turcilor, el cauta sa-si asigure prietenia si buna vecinatate cu sasii din Transilvania, scriind sibienilor, indata dupa urcarea sa pe tron, ca boierii sunt cu el si ca a reusit sa ocupe si principalele cetati din tara. El se sprijinea indeosebi pe familia Craiovestilor compusa din patru frati, flu ai lui Neagoe din Craiova, care stapaneau de fapt
Oltenia. Fratilor Craiovesti li se datoreste ctito-
Eftimie Fiziologul, cuvantarile lui loan Gura de Aur, romanul Varlcuirn si losaf s.a., asupra carora it va fi indreptat evlaviosul sau dascal.
Din nefericire insa pentru zelosul sau invatacel, Nifon cazu curand in disgratia domnitorului Radu cel Mare si trebui sa paraseasc5. tara. Mazilitul patriarh refuzase binecuvantarea casatoriei unei surori a domnului cu
ria manastirii Bistrita din Valcea. Armonia si buna intelegere intre domn si Craiovesti n-a fost de lungs durata din cauza nestatorniciei sl cruzimii lui Mihnea, care nu degeaba a fost
domneasca, Craiovestii fugira peste Dunare, de unde reintoarsera in 1510 cu ajutor turccsc si
tron pe tanartil Vlad sau Vleidu!, un frate nevarstnic al lui Radu cel Mare. Impotriva
tanarului domn, care nu atinsese Inca varsta
de 16 ani, se ridica in 1512 Neagoe Basarab cu
ajutorul Craiovestilor, it batu, si-i tale capul "sub un par in cetatea Bucurestilor in lanuarie
1512".
in cele din urma, nici fostul patriarh Nifon n-avea autoritatea morals de a impune domnului vointa sa, pentru sirnplu motiv ca el
insusi fu-sese inlaturat din scaunul patriarhal, find invinuit de fals in acte publice. Din cauza indaratniciei sale, Nifon trebui sa paraseasca
retraga in 1508 la postrigul sau din Sf. Munte, unde, scurt timp dupa aceea muri de inima. La parasirea tarii ospitaliere, mazilitul chiriarh isi
facu nici o impresie asupra credinciosilor romani, care in intelepciunea for isi dadeau seama ca invatatura crestina este mangaietoare si nicidecum osanditoare. Un caz analog se petrecuse pe vremuri si in Moldova lui
351
Ion Nestor
mormantului lui Radu Voda. Toata noaptea se citira rugaciuni pentru iertarea pacatelor fostului domn. La reva'rsatul zorilor "zic sd fi venit in vis Radul Vocld lui Neagoe Vodd, care luase pcu-te la aceste rugdciuni, de i-au multumit de binele ce i-au fdcut, de au adus pe sfantul si au lust iertaciune".
Odle nemtesti interdictul sau anatema papei era o arms foarte prirnejdioasa contra domnului. Dar si acolo aceasta anomalie a pricinuit
tanarul Neagoe tinea partea invatatorului sau *i 1 sprijinea in taina. Cu toate acestea, el nu
dezlege tara de afurisenia lui Nifon, care dupa *apte ani de la moartea sa fu trecut intre sfinti, prin evlavioasa staruinta a invatacelului sau de pe tronul muntean. Moastele sfantului furs expuse spre inchinare, cateva zile, pentru a fi asezate intr-un sicriu de argent poleit cu aur si impodobit cu pietre scumpe *i transportat apoi la manastirea Dionisiat, de unde fusesera ridi-
cate. 0 placa infati*a chipul sfantului, iar la picioarele lui, chipul iui Neagoe Basarab in
rugaciune. Pe mormantul lui Nifon de la Sf. Munte Domnul ridica insemn crestinesc, pentru care
cum s-a nurnit ea ca fiica a despotului sarb Lazar Brancovici, deveni sotia lui Neagoe *i urzitoarea fericirii sale familiare. Arhiereul
Maxim Introduse pe Neagoe in tainele literaturil slavone, precum Nifon it introduse in cele
ale literaturil grece*ti.
Neagoe, ca moaste, capul sfantului si o mans, pe care el le primi cu mare bucurie *i le aseza mai tarziu in biserica de la Arges. Tot el termina biserica manastirii Catlomuzul, inceputa de Radu cel Mare, si ridica biserica Sf. Nicolae de la Athos. Neagoe Basarab inzestra bisericile zidite de el cu icoane imbracate in argent, cu vase liturgice de aur, cu vesminte bisericesti cusute cu fir, iar unora dintre acestea le mai
episcopi si largoveti, ca prin gdtirea Sfemlului mir set imblemzeasai mania lui Dumnezeu. Mai apcisa insd asupra tarii si blestemul patriarhului Nifon, ale cefu-ui oseminte odilmeau in manastirea Dionisiat din Sf. Munte. Neagoe credea ca ridicarea acestei anateme nu se putea face
altfel, deceit aductind in lard rack!. cu osemintele
margin! numai la Sf. Munte ci ea se revarsa asupra intregului Orient ortodox. El restaura biserica patriarhala din Constantinopol si o acoperi cu plumb. Nu uita nici de biserica Sf. Mormant din lerusalim si nici de biserica Sf.
sa darnicie s-a rasfrant asupra manastirilor "cite sunt in Europa, in Tracia, in Elada, in Ahaia, in Iliria, in Elispont, in Moesia, in Machedonia, in Sironia, in Lugdunia, in
Paflaginia, in Dalmatia *i in toate partile de la
Istoria Romani lor pentru a chivernisi banii de care piosul Domn avea nevoie pentru multumirea evlaviei sale si inclinatiunii sale artistice. Trebuie insa sa recunoastem ca eforturile acestea materiale nu se faceau in zadar,
impacat spiritul locului prin jertfirea unei fiinte ziva din zidul vrajit.
indrumari spirituale de cea mai mare importanta. Dupes caderea principalelor centre culturale bizantine in puterea turcilor, intreaga viata artistica si culturala a grecilor se concentra in muntele Athos, unde lug flinta o adevarata republica spirituals cresting, in care se mai putea dezvolta liber cultura si literatura
burial primire. Vechea noastra arta plastica este
pasim pe pamantul sigur al istoriei, gasim ca. Neagoe a inceput cladirea bisericii argesene pe temelia unei biserici mai vechi, indata dupes urcarea sa pe tron. Faptul acesta it adevereste si balada cand arata ca noua cladire s-a ridicat pe un zid parasit si neispravit. Planul cladirii si executarea lui sa se fi facut de catre mesterul
bizantina. De acolo ea incepu sa radieze si asupra tarilor romanesti, unde gasi cea mai o emanatiune a artei bizantine, asa cum se dezvoltase ea in republica monahala de la
Muntele Athos, modificata, fireste, cu motive indigene, dar si apusene. Dar ctitoriile lui Neagoe din strainatate erau sa fie puse in umbra de adevarata minune arhitectonica de la Arges, care a ramas pans in
levantini, dupes ideile si indicatiile lui Neagoe insusi. Materialul, un calcar galben, fu adus de la Albesti de Tanga Campulung. Marmura si mozaicul s-au procurat din Turcia si s-au adus pe corabii pans la Vidin, iar de acolo, cu carele pans la Arges. Dupes cinci ani de lucru, constructia fu terminates in 1517 si sfintita la 15
doarea for se puteau asemana cu solemnitatile tamosirii manastirii Putna in zilele lui Stefan
Pentru praznicul sfintirii, Neagoe grip sa se alcatuiasca o liturghie specials inchinata Sfantului Nifon. Slujba completes, cu vecernie, utrenie si liturghie a fost alcatuita in
bisericii s-a terminat numai dupes moartea sa prin priceperca si harnicia mesterilor Dobromir
Tot sub Neagoe s-a inceput si cladirea mitropoliei de la Targoviste, care fu, de asemenea, terminate abia sub domnia urmasului sau
nica, maretie si splendoare. Cu aducerea la indeplinire a acestui gand, impartasit si de sotia sa Mi lita, incepu Neagoe indata dupes
literatura bizantina, pe care el le-a adaptat si intregit cu idei originale, rasarite din bogata sa eruditie si din experienta vietii sale. Neagoe Basarab intrupeaza sfortarile spre lumina* si cultura, asa cum Vlad Tepes intrupa simtul de revolts impotriva nedreptatilor sf nelegiuirilor din vremea sa, sau, precum vitejia
mesterul Manole ca arhitect al acestei minunate biserici. Balada aceasta cuprinde si un element nou, imprumutat, probabil, din baladele sarbesti, si anume credinta ca pentru a putea ridica o cladire monumentala, trebuie
353
Ion Nistor
Drept dovada pentru pacea si buna intelegere ce domnea intre ambit domnitori serveste actul de asezare a granitei Olteniei de la "Olt pond la Ruseua" (Orsova). intelegerea intervenise intre Neagoe sI Janos, craiul Ardealului, adica loan
ter in Turcia. Poporul este aratat ca lipsit de cultura si strain de preocupfiri militare sau
politice. In schimb, intre oameni dainuiesc certuri si dihonii, care duc pans la uciderea domnitorilor. Ei vorbeau o limbs italics stricata si sunt crestini, darn schismatic'.
aplanarea careia interveni si craiul lanos din Transilvania, silind pe Stefanita sa se multumeasca cu mina domnitei Stana, sora aceea, Ruxandrei. Dupa voievodul Transilvaniei stranse o puternica armata, la
80.000 de oameni ales' "si infra cu Radu Voda in tara munteneasca asupra lui Mehmed, care nu cuteza sa-1 astepte, ci fugi peste Dunare".
3. Repercursiunea catastrofei de la
Mohacs asupra politicii Tarn Romilnesti
it luase sub domnia sultanului Soliman cel Marct (1521 1566) se rcmarcase prin
cucerirea Belgradului in 1521. in anul urmator
Seuerinului. Cronica spune c:a boierii munteni
numai de Radu Badica, ci si de un nou pretendent, in persoana lui Vladislay al III -lea, care cauta sprijin atat la turd, cat si la loan Zapolya. Luptele inversunate pentru domnie veneau in ajutorul planului politic al begului dunarean Melunet ce se pretindea os din neamul Basarabilor, de a preface Tara
ramasera impresionati de aceste succese de arme, dupa care in August 1526 urma marea
izbanda a sultanului la Mohacs asupra regelui Ludovic al II-lea al Ungariei, care cazuse pe
pasalac insemna exterminarea clasei conducatoare, risipirea cetatilor, deportarea oamenilor de oaste si aservirea muncitorilor de pamant.
timare - sau in cicw-i, adica conacuri pentru bei si spahii. Restul pamantului era impartit printre veterans turci. Dreptul de proprietate a indigenilor disparea, iar marts si mice proprietari crestini, boierii, mosnenii,
mililare
354
razesii, rornanii si vecinii deveneau serbi pe fostele for proprietati. A se trage de tara si domnia munteneasca zicea Luca Carje in cuvantarea sa rostita in fata regelui polon
apoi *Urn ca Turcii o stricara, o vatamara, o risipira si-i pusera in cap un turc pe nume Mohamed si taiara boierimea si jupanese si copii si robira averile si arsera si devastara satele. 0 sama de Munteni neputand sa se
Sigismund
"Astfel domnia mea scria domnul am fdcut duper porunca imparatului turcesc si am timis domnia mea pe boieri si ostile domniei
mete in tinutul Ardea/ului, astfel mutt reiu, pradd si ardere am feicut precurn Dumnezeu *tie. Intru
ostatec acolo pe fiul sau Radu la inceputul anului urmator, 1525. Duper sosirea sa in tara, el vestea pe Brasoveni ca a ajuns la intelegere cu Turcii si ca dorea sa traiasca in pace si cu
Moise Voda navalise cu ajutor turcesc in Transilvania atacand Brasovul si Sighisoara si silind pe Sasi sa recunoassca pe regele Janos - Kunig Hanus - si sa arboreze steagul acestuia. Tot atunci se supusera si sasii din scaunele Concu-Mare (Gros Schenk), Reps (Kohalm) si Hetina (Aleczen). In Noiembrie 1529 Moise
Voda trimise carte la Bran pentru a lovi pe Brasovenii ce refuzau sa se supuna lui Petru
Sasil. Luptele pentru coroana ungara, ce izbucMI5 duper catastroth de la Mohacs intre rcgcle Ferdinand de Habsburg si voievodul Ardealului loan Zapolia, pe care Radu it recunostea drept "crai" atrasera in vartejul for si pe Radu. Regele Ferdinand trimise in misiune speciala la curtea
de la Targoviste pe Stefan Clincici, pentru a atrage pe domn de partea sa si sa-1 determine sa primeasca rolul de mediatiune intre rege si sultan. La finele lui Noiembrie 1527 Clincici,
gresit anul mortii la 1532. Fiica sa Zamfu-a se refugiase in Transilvania unde se marita mai intai cu Stanislav Nosocovski si duper moartea
Romanesti fu ocupat de Vlad al VI-lea Inecatul (1530 1532), flub lui Vladut ce fusese decapitat de Neagoe Basarab la 1512. El era casatorit cu Ana, filca domnului Moldovei, Petru Rares.
indata duper obtinerea domniei, Vlad Voda vestea pe Brasovcni ca bunul Dumnezeu I-a daruit cu domnia romaneasca si ca in ceasul cand vor primi cartea sa, ei sa se inchine cinstitului imparat si lui Ianos craiul. In lanuarie 1531 el trimise pe marele spatar Dragomir in misiune la brasoveni ca sa-i indemne sa se craiului Ianos inchine cu tot tinutul
si sfintei coroane si cinstitului imparat al domniei sale". In Martie 1531 solul principelui Vlad
odios s-a comis in biserica de la Ramnicul Valcei, in fata altarului, ceea ce constituia o faradelege farce precedent in istoria Tarii
Romanesti. Osemintele sale furs inmormantate in biserica Curtii de Arges, unde inscriptia de
pe morrnant insira numeroasele sale izban.zi asupra inimicilor sai dinlauntru si din afara. Tronul vaduvit de la Targoviste fu ocupat de Moise-Voda (1529 - 1530) si anume, cu ajutor turcesc. Noul domn imbratisa, ca si predecesorul sau, cauza craiului loan Zapolya. In
355
Ion Nistor
tart unguresti si cehesti...lterteg si altor multe tdri si pdrti ". Ardtand ca s-a ridicat cu toatd ostirea si cu tara si a mers asupra Brasovului care "cu
se facu calug5r, numindu-se Paisie, ajungand chiar staret la Arges. Dupes moartea silnicd a
au avut de la alti luminati crai raposati si din ce au avut la mans nemic inalta cr5ie a to s5
nu li is for ", de aceea el, afland ca regele voieste
s5 le ia cetatea ce se cheam5 Bran si sa o dea la alti nemesi unguri "ca acea cetate din mina for sa nu o is si nici din legea veche sa nu o
nuit decat pand in Septembrie 1532, cand nefericitul domn se ineca in Dambovita, la satul Popcsii. In arum_ acestui tragic sfarsit
Vlad Vod5 a fost numit Inecatul pentru a-1 dis-
Mormantul sat se gaseste la mandstirea Dealu alaturi de cel al parintelui sat Via lut. Urinasul s5u in scaunul domnesc de la Targoviste a fost un fiu al lui Radu cel Mare cu
numele Vlad al VIII-lea Vintild (1532
1535). El
primi ordin din partea sultanului sa intre cu ostirea sa in Transilvania pentru a tine in sale
pe sasii de acolo in timpul operatiunilor sale in
continua politica inaintasilor s5i de intelegere cu Poarta si de bun5 vecinatate cu craiul loan
mereu tulburatd de clicile boierilor dornici de putere. La acestea se mai asocia si aventurierul levantin Ludovico Aloisio Grittl, care conspira cu boierii contra domnului pentru a-si asigura coroana Tani! Romanesti ilului sau Antonio. Conspirator!! fur5 insa surprinsi in lagarul de la Pitesti, unde in numar de 75 fura facuti prizonieri si pedepsiti parte cu increstarea la nas, parte cu moartea, iar altii detinuti in cetatea de la Poienariu. R5zbunarea boierilor nu intarzie mult. In iunie 1535. domnul fu ucis cu ocazia unei vanatori de cerbi, find strapuns de doua slug!, care fusesera cumpfirate de inversunatii sal adversari. El a fost inmormfmtat la manastirea Menedic din tinutul Buzfiului, o ctitorie a socrului s5u Vlaicu vistiernicul. D5rnicia sa pentru celc sfinte s-a rcviirsat asupra mfinastirilor 1- lilandar, Zogralu, Xcropol am, Vartoped si Culluunuz din Sf. Muntc. La dot-Ernie I-a urmat Radu al WI-lea
puternice armate contra Budei, cerand domnilor romani s5-si indrepte ochii spre Buda si sa dea informatii despre operatiunile militare ale aderentilor regeluI Ferdinand. In Septembrie, Radu cerea Brasovenilor sa-i tins deschis drumul de la Bran, flindca el a primit
In tot timpul acestei campanii, regele Ferdinand nu inceta de a atrage pe domniti romani de partea sa. Cu principele Moldovci Pctru Rares sc incliciasera conventii pozitive pentru furnizarea de provizii si stir! despre
mreaja acestor ademeniri fu prins si Domnul Munteniei Radu Paisie. In Septembrie 1542 regcle Ferdinand arata c5 a primit cu bunAvointa pe sold domnului Radu, asigurandu-1 ea daces va reusi s recucereasca
rniscarile Turcilor.
In In
Ungaria, roman!! vor avea sa se bucure de multi consideratie din partea sa. Dar
356
Istoria Romanilor
retragerea nemtilor de la Buda si instalarea unui pass turcesc in capitala Ungariei dadura
castig .de cauza turcilor si protejatului for loan Sigismund Zapolya. Acesta fu recunoscut de
1568), Alexandru al II-lea (1568 1577), Mihnea al II-lea Turcitul (1577 - 1583),
Isabela. Cu aceasta se curmara nadejclile pe care Domniii romans le pusesera in regele Ferdinand. Ei fury siliti de imprejurari sa se reintoarca la vechea for politica de supunere
fats de sultan si de prietenie si buns intelegere cu craiul loan al II-lea Sigismund si cu sfetnicii sai. Cu brasovenii el intretinea stranse legaturi
Petru Cercel (1583 - 1583), Mihnea al II-lea (1585 1591), iar intre anii 1591 si 1593 isi
disputara domnia nu mai putin de 4 pretendenti, si anume Ilias, Radu al VII-lea, Stefan
Surdul si Alexandru cel Rau, care au domnit fiecare numai cateva luni. In epoca aceasta de
sangeroase framantai' ri interne politica tariff era
August, fara aratarea anului, principele Radu arata ca turcii s-au ridicat impotriva crestinilor si de aceea el se simtea indemnat sa trimita pe logofatul Nan la el, ca sa faca legatura contra
fu chemat la Istanbul pentru a da socoteala asupra domniel sale. Socoteala aceasta, insa,
nu 1-a satisfacut pe sultan, cad domnul Radu Paisle fu mazilit si trimis in exil in Egipet, de unde nu s-a mai intors niciodata. Se vede ca
intentiona sa se puns bine cu brasovenii si care in 1556 porni din ordinul sultanului la Oradea pentru a intampina acolo pe regina Isabela si pe fiul el loan Sigismund, care se
inapoiau din Polonia, pentru a-i insoti cu mare alai la Cluj si a-i instala pe tronul Transilvaniei, cu invoirea sultanului Soliman eel Maret. Din Cluj Patrascu Voda raporta cu supunere ca si-a indeplinit misiunea primita si
murise in surghium. Domnia sa se remarca prin o deosebita grija pentru cele sfinte. Prin hrisovul domnesc din 17 Septembrie 1544
Domnul, fost calugar, stabilea granitele
Patrascu. De mare ajutor in privinta aceasta i-a fost sotia sa, doamna Chiajna, o flica a lui
Petru Rares, care se distingea prin istetirnea ei
indata dupa moartea sotului ei, "Mirceoaia" vesti Poarta, in numele fiului ei
Ion Nistor
domniei, la 20 Octombrie 1559 sultanul incu-
instalarii dupes vechiul obicei. Cu ajutorul turcesc, doamna Chiajna reusi sa resping5
incercarile unor pretendenti de a ocupa tronul si sd asigure o domnie de opt ani fiului ei Petru al II-lea cel Tem& (1559 1568), care intr-o
ta securitatea tariff precum si prosperitatea si linistea publicd. Nu omite nimic de a-mi raporta tot ce meritcl de a-mi fi adus la cunostintei si
toate nouteitile pe care vei apuca set le culegi din antw-ajul tem. Cu un ctiveint, sileste-te sd &Urea pe tatcil tdu in servicii strellucite".
cu pecetea sau turaua sa, pe care sultanul le adresa tanarului domn, i se cerea mereu sd se
fereasca de once legatura cu regele Ferdinand si s5 apere cauza craiului loan Sigismund, protejatul Portii. In firmanul din 8 Noiembrie 1559 i se impunea s urmeze linia de conduits cea juste sf dreapt5, sa mentina o buns administratie interns in interesul cauzei comune. I se spunea s nu se abates de la calea drept5tii in
Dar sultanul nu uita sal atraga atentia Domnului muntean si asupra obligatiunilor sale cu privire la furniturile de provizii pe socoteala haraciului. In ianuarie 1561 principele Petru primi firmanul prin care i se cerea sa trimita farce intarziere 1550 chile de orz din cantitatea de 3.000 chile contractata
'Inca din timpul parintelui sau Mircea, urmand ca pretzel orzului s5 fie scazut din haraciu. Pe de alt5 parte aflam ca sultanul daduse urmare plfingerii domnului muntean, c5 indivizi "tiedlosi" din Giurgiu faceau negot (licit cu tiganii din Tara Romaneasca, poruncind comandan-
administrarea justitici fats de populafitinile (aril de diferile categorli si diverse credinte: s5-si consacrc tot timpul pentru consolidarea
pAcii si sigurantei publice si s5 nu ingadule ca din neglijent5 inamicii sa aduca preJudicii tarii si locuitorilor ei.
conflict acut ce izbucnise intre Mirceoaia, mama lui Petru si Mihai Cantacuzino, care
avea monopolul desfacerii saris in Muntenia, contribui intrucatva la mazilirea domnului si
elixarea sa la Alep si apoi la Konich in Anatolia.
sfatuit de energicul
Parintele Ott Mircea, care a ocupat postul de voievod limp de mai multi ani, a apeirat si guverasupreasca si feu-d sd ingeiduie sell fie asupritet
chestiunile principatelor romane. Faptul acesta determine pe doamna Chiajna sd marite pe una dintre fiicele ei, pe Maria, cu acest bogat si influent "marenegustor" si salinar al sultanului, cu toata nepotrivirea de varsta dintre miri, mireasa avand 15 ani iar mirele, mult peste 50 de ani. Divortul urma curand dupes nunta si
deodata cu el si dusmania dintre Chiajna si Cantacuzino, pe care turcii ii numeau SaitanOglu, adica fiul satanei, din cauza sireteniei si
dibaciei lui. In cele din urma, Cantacuzino, pierzand paitida, ajunse la spanzuratoare, dar nici doamna Chiajna, cu toata influenta ei la
Poart5, nu putu impiedica mazilirea flului ei, si a sa proprie, flindca de fapt, ea avea in miinile
358
Istoria Romanilor
sale franele domniei. In Mai 1568 Petru Voda fu chemat la Istanbul pentru plata haraciului, pe lariga care el mai adusese si 100.000 gal
beni pentru multumirea Portii. Dar de asta data, socotelile Chiajnei dadura gres. Turcii
incasara banii si expulzara pe principe impreuna cu maica-sa in Anatolia. Tanarul domn, fund bolnavicios nu suporta surghiunul mai mult de un an de zile. El muri la 19 August si Credincios traditiei domnesti, Petru cel Tanar avu si el grija de lacasurile sfinte, zugravind
o mare dusmanie intre domn si sfetnicii sai, dintre care multi platird cu capul opozitia for contra planurilor domnesti. La nemultumirea boierilor se asocie curand si multimea, asupra careia domnul aruncase biruri grele pentru a
putea acoperi marile datorii pe care domnul le contractase in timpul pribegiei sale, sporite si cu bogatele sale daruri trimise la Istanbul pentru obtinerea domniei. Acestea nu-1 impiedicard insa de a termina mitropolia din Targoviste, de a construi acolo un superb palat
odihneau osemintele parintelui sau, precum si biserica de la Snagov. Dupa mazilirea lui Petru, turcii ridicara
tali'. Dar el reusi sa se mentina pe tron, ajutand chiar fratclui sau Petra, numit eel
Scltiop, sa Nina coroana Moldovei. Alexandru
Alexandra a/ H-lea (1568 - 1577), care era un nepot al lui Mihnea I cel Rau. Noul domn avu de sustinut lupte grele cu aderentii doamnei Chiajna, iar mai apoi, chiar cu un pretendent, Oprea, pe care sultanul it investise cu domnia
puse sa se toarne tunuri de bronz, dintre care un exemplar ni s-a pastrat la Muzeul Militar din BucurestI, purtand o inscriptie care arata ca a fost turnat de Ion Petru Voievod, flul lui
Patrascu Voievod, nepotul lui Radu Voievod.
iniampinat de Ion Voda cel Cumplit in aprilIe 1574, unde suferi o grava infrangere, salvandu-si viata numai gratie interventiei vitejesti a fratilor Golesti. Dar scurta vreme dupa izbanda de la Jiliste, viteazul domn al Moldovei loan Voda fu zdrobit de turci la Roscani sI ucis, astfel ca Petru Schiopul putu fi instalat la domnia Moldovei. Ca domn evlavios ce era, Alexandru Voda facu bogate darurl manAstirilor din Sf. Munte si puse temelie bisericii Radu Voda din BucurestI, pe care o termina nepotul sau Radu Mihnea, dup5 care este si numita astfel. El era casatorit cu Ecaterina Salvaresco din Pisa, o femeie distinsa prin cultura ei. El muri in vara
intre timp insa, continuau uneltirile contra domnului, incurajate de fostul domn Mihnea, care din exilul sau de la Tripoli nu
cu ele, la 16 Aprilie 1585, peste granites, in Transilvania, insotit de garda personals. Dar indata ce ajunse in Tara Barsei, insotitorii sai se aruncara asupra carelor, le despoiara de incarcatura for si disparura in munti. Putinul
ce-i mai ramase din avutul sau fu sechestrat de
1583), care
nu avea decat 13 ani. In numele minorului domnea maica sa Ecaterina, care reusi sa inabuse incercarile unor pretendenti de a-i usurpa tronul. In cele din urma insa, in 1583
reusi Petra al HI-lea Cercel (1583 1585), fiul lui Patrascu cel Bun, de a-1 goni din scaun si de a obtine domnia cu sprijinul ambasadorului Frantei din Istanbul. Pretendentul era un tanar
Ion Nistor
torsese din surghiunul sau din Tripoli. Fireste ca redobandirea domnniei nu ar fi fost posibila fares fabuloase sume de bani, care furs varsate Portfi. Cheltuielile acestea apasau asupra tarii,
ajunge sa domneasca cel putin trei ani, si sa moara in scaun de moarte naturals. Cateodata se stransera, in curs de doi ani, cate doi sau trei Domni si nici nu este vreunul care sa nu
stie de mai inainte ca, facandu-se domn, merge la moarte sigura. Si cu toate acestea, daces s-ar face o mie de Domni intr-o singura zi, si daces
alul obisnuit, primind numele Mehmet Bei, incredintandu-i-se totodata administratia sangiacului de la Nicopole. Mihnea Turcitul Mehmet Bei
Dupa mazilirea lui Mihnea tronul muntean ramase un obiect de tocmeala intre
Poaita otomana si diversi pretendenti munteni, dar si moldoveni. Ilias, fiul lui Alexandru
cuvantului lui Dumnezeu". Tot chiriarhul Maxim chema in scopul acesta in tars pe ieromonahul Macarie de la Cetinje pentru
asezarea si conducerea tehnica a noli tipografii.
inlocuit cu Mihai Viteazul, care inaugura o nouzi era de demnitate si vitejie in istoria
Muni eniei dar si a intrcgului neam romanesc. Referindu-se la nestatornicia domniei si la schimbul necontenit de Domni, cronicarul dalmatin Antonio Verancini observes ca muntenii, ca si cum ar fi zguduiti de un fel de nebunie, isi
Voievod set-i fie lui vesnica pomenire si s-a *list( aceastd carte din porunca intr-u Cristos
Dumnezeu binecredinciosului si de Dumnezeu pdzitul si prea luminatul domnitor I0 Mihnea marele voievod a toatd Tara Romemeascci si a peirtilor de la Dundre, fiul marelui IO Voievod Vlad in anul intdi al domniei sale, ostenindu-se si smeritul monah si preot Macarie. In anul 7016 (1508) cruqul soarelui 16, tuna Noiembrie 10
zile".
Moldoveni, care pastrau averea domneasca pentru succesori. De aceea in Tara Roma-
Istoria Romanilor
Ostrog (1580), dupa care urma tipografia din Kiev (1617). Cartile ce ieseau din toate aceste tipografii erau scrise in limba liturgics
paleosiavd, care, pe langa limbile ebraica, greaca si latina, erau considerate ca limbi
sfinte, vrednice sa cuprinda in vesmantul for lingvistic cartile Sfintei Scripturi. In secolul al XVI-lea se produse insa, in urma luptelor religioase provocate de noile doctrine ale reformatorilor Wicliff, Hus, Luther, Calvin, Zwingli si
cum erau sash si ungurii din Transilvania, tiparind carti bisericesti in limba germana si
ungureasca. Pildele acestea din tara vecina nu
acestuia aparu la 1547 un Apostol care fu retiparit mai tarziu. Exemplare din aceasta carte s-au comandat si pentru Moldova "din porunca domnului Io Iliascu Voievod si a
mama! sale Elena", vaduva lui Petru Rares. La
lonas crai cel tanar si in Tara Romaneasca blagoslovitul Patrascu Voievod si in Tara
Moldovei blagoslovitul Alexandru Voievod".
tipografia din Targoviste isi facu ucenicia si diaconul Coresi, sub a carui ingrijire aparu in 1558 Triodul Penticostar, ajutat de 10 ucenici
de ai sai. In epilog Coresi arata Ca: "Eu solul cel Mic, diaconul Coresi m-am
gice in limba romana si o psaltire slavonoromana, aparute toate la Brasov intre anii 1557
ostenit cu aceasta si am saris aceasta carte impreuncl cu 10 ucenici ai mei in anus 7066
(1558) in cetatea de scaun Targoviste ".
tribuit in cea mai larga masura la tipdrirea si rdspdndirea cartilor sfinte in limba romana. Dar una este raspandirea acestor tipariturt sub
imboldul Reformei, si alta este chestiunea inceputurilor scrisului in limba romana. In se-
colul al XVI-lea, ca si in cele precedente, cunostinta de carte era apanajul unui cerc
361
Ion Ni stor
si numai putine dupa izvoare germane sau unguresti, cu toata ortografia for variata. La opera aceasta de traducere vor 11 putut contribui intrucatva si calugarii din stavropighia de la Peri din Maramures, dar importanta ce a
fost atribuita acestor modest" monahi este fara indoiala exagerata peste masura.
remand ce ni s-au pastrat in manuscris, fara a putea sti daca reprezinta originalul sau numai cop!! mai tarzii dupa un izvod mai vechi, media sa retinem Codicele Voronetian, Psaltirea Scheiand, Psaltirea Voronettand, Psaltirea Hurmuzachi si Codicele Sturdzean. Codicele
Voronetian este cel mai vechi monument literar
al limbic romane, descoperit la manastirea Voronet din Bucovina, dupa care II poarta si
Academia Romans, constitute un fragment din Faptele Apostolilor, din care lipsesc foile de la
totodata, in text alternativ slavon si roman, cum nI s-au pastrat in mai multe manuscrise
si tiparituri vechi.
pe langa episcopille din tarn, precum si pe Tanga vechile manasiiri ca Argcs, Neamt, Moldovita, Putna, Voronet, Sucevita s.a. In aceste asezaminte de invatatura ecleziastica trebule sa cautam pe traducatorii textelor slavone in romaneste, si nicidecum in Maramures sau in nordul Transilvaniei.
Traducatorii erau calugari originari din diferite
texte variate, in a caror compozitie antra, pe Tanga scrieri bisericesti recunoscute de canoane, si texte apocrife oprite de biserica.
regluni ale lumii ortodoxe si de nationalitati diferite. Astfel se explica uncle Inadvertente fats de spiritul limbii romane din traducerea Tor, ca sasisme, ungurisme, rutenisme etc.
Copistul codicelui este popa Grigore din Mahaci pe Mures, intre anti 1580 - 1619,
traduse de necunoscuti dupa originale slavone, germane sau unguresti. Propagandei calvine i se datoreste Pa/Ia. sau Vechiu/ Testament de la Orastie din 1582.
362
Istoria Romanilor
Capitolul II
cele bune stabilite Inca de Stefan, cu deosebire numai ca regele nu se mai considera legat de a
respecta dreptul de posesiune a noului domn al Moldovei asupra Cetatii de Balta cu vastele ei imprejurimi. In cursul anului 1507 anumite sate din domeniul Cetatii de Balta furs scoase
daruite sotiei conetabilului Laurentiu Ujiaky, Ecaterina. Dar cu toate acestea, domnul reusi sa se mentina in posesiunea feudelor ardelene.
incercarea pretendentului roman de a ocupa tronul Moldovei cu ajutor muntean. Dar conflictul fu usor lichidat prin respingerea pre-
aparare ale regatului ungar, a carui siguranta la granita de rasarit era garantata de domnul Moldovei, caci drumul tatarilor spre
Transilvania trecea prin Moldova. Granita de la Nistru era vesnic amenintata de tatari, care navaleau an de an in
turcii el cazu curand la invoiala platindu-le tributul de 8.000 de galbeni convenit Inca de
parintele sau. Relatarile cronicilor indigene cu privire la pretinsa inchinare a tarii fats de turd prin interventia logofatului Tautu sunt povesti
363
cand tanarul Bogdan era asociat la domnia tatalui sau, el se ambitionase sa ajunga cumnat al .craiului lesesc, cerand in casatorie pe sora acestuia, Elisaveta. Sunt cronicari care
sustin ca prolectul acesta de casatorie ar fi fost agreat de regina mama Sofia si de insusi Stefan
In martie 1506 se prezenta regelui la Lublin o noua delegatie moldoveneasca in frunte cu logofatul Tautu pentru a negocia
conditiile de casatorie. Cu aceasta ocazie regele mai adauga la conditiunile sale de mai inainte
si una noua, adica pe aceea de a se intretine pentru tanara doamna un episcop catolic la
episcopum sanctae fidei Romanae Suceava habeat -, si de a sport numarul bisericilor cato-
les ca darea consimtamantului sau la casatorie ramane conditionat de retrocedarea Pocutiei cu toate satele si cetatile ei. Soil poloni cautara sa amageasca pe domn ca dupa casatorie Pocutia va fi restituita Moldovei, sub forma de dots a principesei Elisaveta. In conditiunile acestea
lice din tara, precum si de a consimti ca personalul de serviciu al viitoarei doamne, atat barbati cat si femei, sa apartina religiei catolice. In timpul tocmelilor de nunta, Polonii
delegatii moldoveni semnara in Iunie 1505 actul de cesiune al Pocutiei in fata seimului polonez adunat la Radom. Plin de bucurie, fericitul mire trimise oameni de incredere la Venetia sa cuinpere daruri de nunta pentru
m I reasa sa rcga la.
Polonezii cautau acum pretexte pentru a zadarnici casatoria. Cronicarii timpului Tapokoski si Miechowski arata ca principesa repudia casa-
toria cu un principe schismatic si chior alterius rites et monocuium Iar cand sold moldoveni incercara sa insiste asupra casatodel, II s-a raspuns Vara inconjur ca principesa
prefera sa" Intre mai bine la manastire, decat sa imparts camera nuptiala cu un asemenea bar-
Dar mare le fu surpriza cand sfetnicii regelui ii pusera in fata unor conditiuni not si nebanuite de domnul Ion. Acestula I se cerea sa declare in scris in numele sau, al boierllor si al locuito-
bat. Nicolai Costin observe cu multi dreptate in cronica sa ca "neurand Lesii sd in.tdrate pe Bogdan si din prieten sd -i facd neprieten, au aruncat asuprafetei, cd nu urea fata". Zadarnicirea proiectului de casatorie
facu pe Bogdan sal inteleaga ca a fost amagit de Poloni pentru a-I stoarce Pocutia.
rilor ca consimteste sa uneasca Moldova cu Polonia pentru toate timpurile, in asa fel ca
ambele tars sa constitute un corp indivizibil, o ginta, un popor regnum Poloniae et terra
Polonia, arzand Rohatinul si inaintand vijelios pans sub zidurile Liovului, pe care le asedie si le bombards cu tunuri grele. La intoarcere el
Dupe proclamarea regelui Sigismund (1506 - 1518), o armata poloneza concentrate in graba si comandata de Nicolai Kamecki, se
Nistrului si naval! in Moldova, raspandind foc si parjol in Tara de Sus si mai ales in orasele Hotin, Cernauti, Dorohoi, Botosani si Stefanesti. Cetatea Sucevei .nu putu fi cucerita din cauza lipsei de tunuri grele. La 'intoarcere
Istoria Roma.'nilor
insa, un anumit numar de sate din Pocutia furs date spre folosinta marelui logofat al
deferit unei comisiuni de arbitraj prin mediatiunea .regelui Ungariei Vladislay. Pans atunci
Moldovei se produse o schimbare. Logofatul Tautu facu loc in conducerea politicii externe hatmanului Arbore, care, ca tutor si sfetnic al
nevarstnicului domn Stefortitcl, tinea in mainile sale fraiele guvemarii Moldovei.
Moldovei. Lucrarile comisiei de arbitraj furs mereu amanate dintr-un an intr-altul, astfel ca
putut fi data. In cursul acestor tratative care dainuira
Familia Arbore, numita si Copaciu, isi tragea obarsia din ceata vitejilor descalecatori
care, in fruntea voinicilor nebiruiti, cum se numeau ostasii de rand, au intemeiat Tara Moldovei, lasand umiasilor pilde inaltatoare
despre felul cum s-o apere si s-o obladuiasca. Luca Arbore, tatal si fiul, alaturi de Grumaza,
ramase cea veche, marcata de cursul apelor Ceremus, Colacifi si Nistru. In acest rastimp,
Tatarii (in 1514 si 1517), pe care el reusi sa-i alunge peste Nistru. Dupa esuarea planului de casatorie cu principesa poloneza Elisaveta, Bogdan isi lua "doamna din tars ", cu numele Nastasia. Dupa moartea acesteia, se casatori din nou, in lulie 1513, cu Ruxandra, fiica principelui muntean Mihnea cel Rau. 0 alts femeie cu numele Stana a jucat un rol insemnat in viata lui Bogdan,
si chiar insusi sultanul Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului incercau Moldova cu puzderia ostirilor lor, pentru ca unul sa sufere infrangerea dureroasa de la
Rasboieni. In invalmaseala acestor crancene si
moartea tatalui sau intamplata la 20 aprilie 1517. Numele lui Bogdan este legat de terminarea bisericii de la Reuseni, inceputa de parintele sau, si asezarea pietrei de temelie a
bisericii Sf. Gheorghe din Suceava, in care se pastreaza moastele Sf. loan cel Nou, patronul
Moldovei.
In schimb insa, apare curand, in septembrie 1486, Luca, fiul sau, ca parcalab si portar de Suceava, capitala Moldovei, una
dintre dregatorule cele mai vajnice ale tariff. In
sporea mereu, inspaimantand lumea si amenintand crestinatatea. Cucerirea Belgradului si izgonirea Cavalerilor Ioaniti din insula
De cats incredere se bucura Arbore in ochii stapanului sau se vede din faptul ca in timpurile cele mai critice pentru tars, cand Moldova era calcata de ostirile semete ale craiului Albert, Stefan cel Mare incredinta
domnului sau, impotrivindu-se atacurilor napraznice ale navalitorilor si manandu-i buluc pe joimirii craiului polon in ploaia
sagetilor ucigatoare ale plaiesilor lui Stefan care ii asteptau dornici de razbunare in urgia
codrului de la Cosmin.
365
Ion N istor
Horait si Sandru Gherrnan mosia Solca de Jos pentru a gasi, la murmurul Solcei si la umbra padurii care impodobea pe atunci acea regiune, repausul binemeritat dupa ostenelile razboaielor si grijilor tarii. Prin actul din Martie 1503
In broboana lacrirnilor de durere varsate pe mormantul proaspat de la Putna, va fi luat Arbore patriotica hotarare de a sluji cu credinta si noului Domn Bogdan cel Chior, fiul marelui disparut. Arbore ramanand sub noua
achizitie sfetnicului sau cubit si apreciat. Urmand pilda de la Putna invecinata a marelui sau domn, Luca Arbore isi dura o frumoasa curte boiereasca la noua sa proprietate de pe malul Solcei, numita de atunci incoace Arbore, dupa numele de familie al stapanitorului ei. Pentru a-si desavarsi opera dupa obiceiul acelor cucernice vremuri, el se hotari a-si lega numele ei de o ctitorie bisericeasca. In scopul acesta chema la Arbore mesteri iscusiti, care in timp de sase luni de zile ii ridicasera o frumoasa biserica Tanga curtea sa. Pe o zidarie
pentru a aseza si jura acolo pacea cu lesii. Reintors in tars avu de furca cu tatarii. Caci
Luca Arbore hatmanul va fi fost de buns seams
In martie 1510 Luca Arbore lua drumul Cracoviei, in fruntea unei solii moldovenesti,
nominis, despre care aminteste cronicarul polon Wapowski ca in fruntea unei cete de 1.000 de viteji a dat piept cu tatarii la Prut, "sclgettind foarte rciu pe capetenia for BetGitirai", care cazu in lupta. Dar si moldovenii platira soump aceasta izbanda, lasand pe cam-
groasa de un metru si jumatate, sprijinita de contraforturl si strabatuta de feresti mici cu zabrele, se ridica acoperisul stapanit de un turn cu clopote. Stilul bisericii este cel vechi
moldovenesc, care a modificat formele bizantine cu motive indigene, dar si gotice si romanice. Numai dupa moartea ctitorului biserica a fost impodobita pe din launtru cu fresci fru-
gaseste cripta familiara menita sa adaposteasca ramasitele pamantene ale ctitorului si familiei sale. Acolo se poate distinge Inca
gura sa, cu luare aminte povete intelepte si fai sac Toader si Nichita. Pentru acestia se stradui Luca de a largi hotarele mosiei sale Arbore,
foarte bine sterna Arborestilor: un cerc cu patru raze dintre care una prelungita intr-o
colturi, iar la stanga semiluna. Hramul bisericii este praznuirea taierii capului Sf. Joan Botezatorul. Ce coincidenta curioasa cu insasi soarta ctitorului, care la sfintirea bisericii nici
Dintre multele odoare cu care Arbore si-a inzestrat ctitoria, s-a pastrat pans astazi numai un chivot care poarta semnatura sa. Scurta vreme dupa terminarea ctitoriei sale din Arbore, hatmanul avu durerea de a
calauzi la Putna spre vesnica odihna cosciugul cu ramasitele pamantene ale aceluia care fu-
vajnicului aparator al neatarnarii Moldovei, care a fost tatal sau. Urmasul lui Bogdan era un copilandru de 11 ani, care cu toata varsta lui frageda fu ridicat in scaunul domnesc si miruit ca domn de mitropolitul tariff. In numele principelui minor divanul purta trebile statului. La randul
sese Stefan eel Mare si Sfant, pe care it intovarasise in zeci de batalii si cu care el
sud, turcii planuiau un atac contra crestinatatii, la rasarit tatarii ravneau la avutul
366
Istoria Romanilor
Moldovei, iar la miazanoapte bantuiau ostilitatile.cu polonii din pricina Pocutiei, pe care Bogdan o cedase prosteste Lesilor, fara sa fi cucerit in schimb inima printesei poloneze de
Poarta un alt olacar cu porunca scrisa sa atace Sacuirnea. Dar si de astadata Domnul cu sfetnicii sal o sucira si o rasucira pans ce se man-
sa recurga la masuri de aparare. Dar ei, din nenorocire, nu s-au apucat de treaba, nu s-au intarit si nici nu s-au pregatit de aparare, din
ei. La
regele Sigismund. In acest scop, Luca Arbore trimise in 1517 o solie la Cracovia ca sa incheie
cu Polonii o alianta pe timp de cinci ani, ambele tad garantandu-si ajutorul mutual
contra Turcilor, fara vreo aluzie la Pocutia. La expirarea acestui termen, hatmanul
trimise in toamna anului 1522 pe Luca Carje din nou in Polonia pentru a reinnoi pactul de alianta. Cu acest prilej solul moldovean sa fi
supravegherea acestui at meu credincios si cinstit Sinan-Celebi, sd cuprinzi si sdjefuiesti si sa. subjugi Tara Sekuiasca.". Duper multa
chibzuiala in divanul sau, domnul raspunse sultanului zicand: "Nu ma pot bate cu seicuit,
inteit ftindcd avem legd turi de pace cu regele unguresc, at doilea pentru cd regele unguresc fund nei3ot regelui Poloniei, Polonia tine cu Ungaria si Lituania tine cu Polonia si ne vor cotropi tetra veiza ndu-ne in Sdcuime; at treilea pentru cd ne amenintd tdtarii. Fi-va picicut sul-
el
nepasarea si nechibzuinta lor, pierzand Belgradul care servea de poarta inchisa contra
paganilor. Solul moldovean se mai plangea contra regelui ungar ca "de cote on Domnul voia sd -1 instiinteze pe Maria Sa ca si pe Maria Voastrd despre misceirile pclgei nilor, ambasadorii
In continuare solul moldovean mai comunica regelui urmatoarea convorbire a Domnului sau cu trimisul sangeacului Sillstrel, zicand:
sangeac, cerere care fu indeplinita in schimbul unor insemnate daruri in bani facute mai multor pase.
"Sfarsind sotia, ace trimis se raga tut Vodd sd retina in sedinta divanului mai pupil
consilieri, cdci are sd -i coinunice ceva mai secret din partea sangeacului. Fciceindu-i-se dupd voia
Transilvania, cazand Ungurilor in spate, dar cd principele s-a folosit de diverse pretexte pentru
ce fluvil le despart, ce codri, ce munti, sau In care parte e deschis hotarul. Mult se minuna
domnul si divanul sew., auzind aceste Intrebeiri
367
Ion Nistor
hatman si cap si povatuitor al ei, cad crestinatatea nu are alt domn mai vrednic decat regele polon, unii find prea tineri, altii necunoscuti iar altii incapabili pentru ispravirea unor fapte
Lard si o donmie strclincl, cand not nu cunoastem imprejurimile de acolo, si cunoastem numai Cara
vostri umblei in acea rand si o cunoso. bine cd umblei reispunse Vodd dar umbld pentru trebuintele lor, iar nu ca sd spioneze starea lucrurilor de acolo si indestuleuidu-si trebuintele se intorc faro zethavd. inapoio".
ezi
Intarzia de a-1 informa la timp asupra planurilor si miscarilor turcesti, fiindca domnul
randul si pentru alte domnii crestine, cum de fapt s-a si intamplat cu Ungaria. Solia Moldovei a fost bine primita de regele Sigismund. Acesta rarnase impresionat de refuzul Domnului de a da ajutor turcilor contra crestinatatii st de a-i informa asupra starilor de lucruri din Lituania. Regele fagadui sa tins in bung amintire pentru victor aceasta atitudine loiala a Domnului moldovean si sa intervina pe langa papa si pe langa principii
crestini ca sa se adune, cu toate puterile ce aveau, contra turcilor. Regele insarcina pe Carje sa spuna stapanului sau ca sa continue
a fi de buns credinta fats de Domnii crestini si sa nu se desparta de ei, cad nici el, respectand tratatele pe care le are cu Domnul Moldovei nu va lipsi de sprijinul sau aceasta tars si va griji ca nici alti Domni crestini sa nu o lase prada lacomiei turcesti. Intre timp Moldovenii sa con-
De aceea uegheati Maria Voastrd pang ce pagemul, ocupaL in acele par-ti nu s-a intors
fraiele domniei moldovenesti. Pornit din fire cum era, tanarul domn nutrea o ura neimpacata impotriva craiului lesesc, care ii refuzase mina fiicei sale si care ingaduia pribegilor din
Moldova azil prietenesc in Polonia. Din pricinile
crestincitatel Domnul meu, amic at Meiriei Tale Vet dezveiluie pericolul crestinatatii si uclindeamnei sei yd sculati una cu toatd crestindtatea contra pergemului, nedesbinati si aiipiti ca unghia de
nu ne respingeli din semul vostru cdci stie Dumnezeu ce mart asupriri pc-wet:legit are
Donnul meu din cauza crestinelleilii si o stie si
Mciria Voastrd
.
368
Istoria Romanilor ingaduit sa se intregeasca si inscriptia de pe lespedea mormantului, prin aratarea zilei in care s-a savarsit crima. Langa dansul odihneste si jupaneasa luliana, si copiii sai, dintre care doi loviti si ei, ca si tatal lor, de
securea calaului.
Cu tragicul sfarsit al lui Luca Arbore fiul, se incheie epoca de putere si marire a
Arborestilor, care a dat Moldovei doi mari parcalabi, unul de Neamt si altul de Suceava. Dupa moartea napraznica a lui Arbore,
Poloniei, Petru se grabi s5 reinnoiasca vechile tratate pe care Moldova le avea cu tara vecind si sa intareasca privilegiile comerciale, fara sa
faca nici o mentiune la pretentiile sale cu privire la Pocutia. Urcarea sa pe tron s-a
urma bataliei de la Mohacs, unde se prabusise regatul Ungariei. Succesiunea regelui Ludovic
Stefanita inaspri legaturile cu Polonia, dar le mentinu normale pe cele cu Ungaria. Cu Radu de la Afumati din Tara Romaneasca el aprinse un conflict din cauza casatoriei acestuia cu
Ruxandra, fiica mai mica si mai frumoasa a lui Neagoe Basarab, care fusese fagaduita domnului Moldovei. De aceea in 1526 el navali vijelios
aplanata prin casatoria lui aefanita cu domnita Stana, sora mai mare a Ruxandrei, casatoile ce avu loc in iunie 1526. Aceasta nu impiedica insa pe Radu de la Afumati de a naval' in Moldova, pentru a se revansa, de unde se intoarse cu multa prada.
Mohacs era ravnita de arhiducele Ferdinand de Austria, dar si de voievodul Transilvaniei loan Zapolya. In noiembrie 1526 loan Zapolya fu ales si incoronat rege al Ungariei, iar in decursul aceluiasi an fu proclamat si Ferdinand rege al Ungariei, astfel ca regatul Ungariei ramase
intoarse insa suferind. Boa la inasprindu-se, el muri la 14 ianuarie 1527, la cetatea Hotinului.
naria titule pigneria - in Transilvania. Era vorba de cetatile Ciceu si Cetatea de Balta.
Alegerea intre ambii soli nu era grea de facut, intrucat domnului Moldovei nu-i putea veni la socoteala sa vada ridicat pe tronul Ungariei pe
ea la Curtea de Arges, cand muri in 1531. aefanita Voda lasase la moartea sa un flu
nelegitirn cu numele loan, care urea mai tarziu pe tronul Moldovei sub numele de loan Voda
cel Cumplit. in timpul domniei lui Stefanita. mitropolia Sucevei fu acoperita cu 50 de tone de plumb, pe care Luca Carje it ridicase din
Polonia cu invoirea craiului Sigismund.
dobandirea tronului Moldovei, ravnit de el de multa vreme. Petru era flu natural al lui Stefan cel Mare si mostenitor al virtutilor politice si militare ale acestuia. El se numea Rares, dupa maica-sa, Maria Rares din Harlau. Pribegind ca pretendent in Polonia, el aduna acolo in jurul
1538)
369
Ion Nistor
anului 1528 pe leronim Laski in solie la Poarta pentru a inchina sultanului Ungaria si Transilvania si a-i solicita ajutor militar pentru redobandirea tronului de pe care fusese izgonit de rivalul sau Ferdinand de Habsburg.
craiului pribeag, ii promise tot concursul, pentru redobandirea coroanei ungare, asiguranduI totodata ca va lua toate masurile ca Si Domnii Tariff Romanesti *i Moldovei sa imbrati*eze
pe care acestia o ofereau si se pregati pentru marea expeditie contra cre*tinatatii in fruntea
careia se gasea insu* sultanul Soliman. In Apri lie el parasi Istanbulul, dupa ce dadu ordinele cuvenite principilor cre*tini Petru
Rares in Moldova *i Moise Voda in Muntenia,
sustinerea cauzei lui Zapolya. In conditiunile acestea era, deci, firesc ca sultanul sa respinga ingaduinta ceruta de Petru Rares de a revendica craiului polon anumite teritorii care apartineau Moldovei. Era vorba de Pocutia care
sa patrunda in Transilvania pentru a tine in *ah pe sasi si sacui si a-i sill la supunere si ascultare fata de craiul Joan *i de ocrotitorul acestuia sultanul Soliman cel Maret. Craiul
Joan Zapolya, care rezida la Lipova, primise *i el ordin de la Poarta sa vina cu o*tirea sa intru
intimpinarea suzeranului sau in Ungaria. El tinea sa se prezinte cu oarecare succese de arme in Transilvania, pentru ca nu cumva aderentii sacui si sasi ai regelui Ferdinand sa
rivalului sau habsburgic, care se bizuia pe Ungaria apuseana. In Transilvania, regele Ferdinand atrasese de partea sa pe sasi si pe
sacui, primii din cauza originil for etnice ger-
mane, iar comunitatile sacuie*ti din cauza credintei for catolice, caci pe vremea aceea
propaganda calvina *1 luterana Inca nu ince-
cucereasca din mainile adeptilor lui Ferdinand. In baza acestei intelegeri, craiul loan porunci voievodului ardelean Stefan Bathory sa predea domnului moldovean cetatile numite, impreuna cu Bistrita si Rodna. Referindu-se la actul de cesiune, Petru Rare* soma pe bistriteni sa i se supuna de buns voie, *i-i ameninta ca in caz de refuz, ii va trage pe tots in teapa.
pe una din ele *1 trecand pe aparatori sub ascutisul sabiei. In felul acesta el reu* sa
sileasca pe sacui la supunere *i ascultare fata de craiul loan. Din Sacuime, domnul se indrepta spre Tara Barsei pentru a ameninta Bra*ovul Si a determina pe sasi sa abandoneze cauza regelui Ferdinand si sa recunoasca dom-
mar*ul contra cetatii prin plata unei importante sume de bani. Astfel se putu intoarce
Ferdinand, din Turda, ca principele Moldovei este cu trup *1 suflet pentru Zapolya *i ca este gata sa faces totul pentru el, asa precum va face si domnul Munteniei, conform ordinului primit din partea Turcilor - sin ipsi ac Trans avanensis Turca esse comissus In executarea hotararii sale, Petru Rares trimise in iunie 1529 un corp de armata in Tara Barsei sub comanda marelui vornic Grizav, care bate si risipi contingentele sase*ti la Feldioara (Marienburg) in ziva de 22 iunie. Un alt corp de armata moldoveneasca inainta sub comanda parcalabului Danciul si a portarului Sucevei Barnovski spre Ciceu, unde batu unitatile ferdinandiste si le puse pe fuga. Cronica contemporana a lui Macarie,
Istoria Romanilor
ajutor impob-iva domnilor acelei tart ce nu voiau
Bistrita cu tot tinutul dinprejunul ei, dacd va pune mama pe domnie, trimise domnul Petru
Voievod pe cei dintdi dintre bolerit sat, pe Grozav, marele voi -nic, si dandu-i parte din
oameni, le porunci sd iasd infata Brasovulut pe drumul de jos, iar altora le porunci sa mearga tot acolo pe drumul de sus al Suceuei. Potrivnicii unguri daces a.uzird de aceasta se gdtird bine impotriva ambelor ostiri, dar de cei de sus nu se ingrgord asa de mutt ca de cei de jos si aclunar-
du-se nu putini din domnii Ardealulut si din episcopii acestor linutuni avand push grele cu
clemsii se apropiarei de cei de jos care se aftatt din sus de Brasov siincepw-d a se smoni unit pe altii la .fapte. Potrivnicii se ardtani afifocute tart cdci aveau o multirne de arme ce le zic pusti si altele mai mici asemenea acelora; pe unele le slobozeau, tar pe altele le aveau gala inceircate.
ia chemand ajutorul lui Dumnezeu. Protivnicii (land. dosed, o luard indald la flumes, lcisand in urmalor toate pustile de care am vor-bit mai sus, cu care si cu caldret.i cu tot; cei ce se pricep la asifel de lucreirt stiu foarte bine de ce folos i-au
Bistritei si Ungurasului Bisb-itium civitem et Belvanus nobis donavii. - i ca in consecinta ii someaza sa predca Ungurasul in seama parcalabuldi sau de Ciccu. La finele lui Iulie el lc scria intr-un ton cornunatoriu zicand:
"Am auzit cei nu v-att tuns chica si rezisLati in rebeliune fates de craiul Ianos. Dacd veti.
La 22 august 1529 Petru Rare le tinu un limbaj si mai vehement, amenintandu-1 ca -i va despica in patru quattour partibus
frustrari et secant puniri faciemus fiindca ei, neascull-dnd de porunca craiului Ianos, indraz-
si intorecindu-se inchinard si ei pariea lot- de pradd celut ce i-a trimis. Auzind craiul lanos despre acestea se buctincl si pe ldnga. cetatea fcig dcluita mai adause Inca una, anutne
Balvanas (Balvanos, Ungurasul)".
nese cu uerusinare sii-si ridice coarnelc impotrivzx sa, refuzand sa se supuna si sa primeasca pe parcalabil sal in cetatea care-i
apartine. In cele din un-na Bistrltenii se vazura siliti sa recunoasca autoritatea lui Pan' Rares, s5-i plateasca un tribut anual si sa-1 furnizeze provizii pentru armata.
sdcuilor si biltura oastea lui Ferdinand la Feldioara si Ca toata Transilvania fusese Tutta is supusa craiului loan Zapolya
Transilvania fosse reduta a sua obediettlia Marea izbanda a Moldovenilor de la Feldioara
fu relevatd in mod elogios de izvoarele contem-
porane, carearata ca 'Maid Transilvania a Psi. zguduitd de dezaslrul stderit de fedinandisti la Feldioara, wide piercluserd 10.000 de oameni",
Ferdinand nu mai este regc al Ungariei. In caz de nesupuncre ei vor fi nevoiti sa roada pietre, caci el le va nuini bucatele. Cum insa Brasovenii nu prea luara in serios amenintarile domnului Moldovei, accsta arse Prejmerul si
Ion Nistor
"Tar despre tara ardelerteasccl, zicea Rares sa stiti ca am cetstigat-o cu sabia si nu o uoi da nirneinui, nici unui crai, nici lui Ferdinand craiul, nici la nimeni altul, numai am sd o dau lui Ianos craiul, cad mi-e frate bun si prieten". Enuntiatiunile acestea indarjira si mai
cetatii. La 31 octombrie el aducea la cunostinta bistritenilor izbanda sa de la Brasov scriindu-le: "Cu ajutorul lui Dumnezeu am cucerit cel intarit si cu tunurile noctstre 1-am felcut una cu
mult pe aderentii regelui Ferdinand contra Moldoveanului. In inversunarea sa, regele Ferdinand darui cetatile Ciceu si Cetatea de
Balta omului sau de incredere, Sasului Markus
pentru a-i oferi 5.600 de florin! pentru rascumpararea prizonierilor si pentru crutarea
orasului de bombardament. Solii se straduira sa imblanzeasca pe principe, zicandu-i: "Tara Milostiviei Tale si tara wastra au
fost totdeauna unite, au constituit o singurcl tarn allweg ist gewesen ab cin Land -."
Domnul Moldovei a primit oferta si a incheiat pace cu bra*ovenii, la 3 noiembrie 1529, impunandu-le acestora sa recunoasca
crai lui loan Zapolya - ei regni deberent ornni
multumi numai cu atata, la 18 mai 1530 el ceru, si regele Ferdinand ii fagadui cetatile muntene Giurgiu si Turnu, iar dincolo de Dunare Nicopole si Plevna cu drepturi de mostenire pentru flub sau loan, aceasta toate
fireste numai dupa infrangerea Turcilor si isgonirea for din Europa. Actele de danie facute lui Pemflinger nu impiedicau pe regele Ferdinand de a trimite soli la curtea principelui
moldovean si de a-i face propuneri de impacare, magulindu-1 ca pe un vecin onorabil. Pe acestia insa Rams ii apostrofa zicandu-le:
credinciosi, celci pe cine altul recunoasteti ca
domn, dacei nu pe mine?"
"Cum indrozniti sa ma numiti vecin onorabil? Eu u -am cucerit cu spada qft. credeam ca -mi sunteti
compere pacca cu marl sume de bani si cu juraminte solemne ca se vor supune Craiului lanos. Cronica lui Macarie arata ca daces
cetatile sasesti furs silite sa se supuna craiului lanos, altele, de fried, auzind ca celelalte nu se putura impotrivi viteazului voievod, incepura a
dispunea in Transilvania ca la dansul acasa trelul in suo regno Ceea ce mai ramasese in picioare de pe urma oamenilor lui Zapolya, fu dararnat de moldoveni, munteni si de turci. Campania moldovenilor se indrepta si contra Fagarasulul, uncle comitele Stefan Mailath,
decembrie Petru Rares polemiza cu Mailath, sustinand c5 dupa cele intamplate la Buda, Ferdinand nu mai era rege al Ungariel, ci ar ft fugit la dracul non esse rex Hungariae et ad
372
Istoria Romanilor
Neprimind insa raspunsul, Petru Rare* naval' in octombrie 1530 in Pocutia, ocupa militareste 12 puncte strategice, cuceri Colomeia si aseza acolo dregatorii sai - praefectos sub scutul
unui corp de ocupatie de 14.000 de oameni. Populatia indigence alcatuita din Ruteni ortodocsi trecuse de partea sa si i se supusese - ad quam Rutheni illic pen omnes advolant et
se ill' gostibundi subjiciunt Atacul moldovenilor impotriva Pocutiei surprinse intrucatva vigilenta polonilor, gasin-
Reclamatfile poloneze gasira rasunet la Poarta *i sultanul Soliman hotari sa trimita pe confidentul sau Lodovico Alvisio Gritti in Moldova ca sa ancheteze pe Domn.
unitatilor militare din Pocutia, pe care pe nedrept o ocupase. La cererea polonilor principele rAspunse ca. Pocutia apartine
Moldovei, ca ea este mosia sa mostenita de la parintele sau Stefan cel Mare si de la fratele sau Bogdan si ea el n-a facut altceva decal sa o reincorporeze patrirnoniului national al tar! sale. Drept raspuns la intampinarea Domnului, Polonii raspunsera cu un ultimatum din care reiesea ca aplanarea pasnica a conflictului pocutian nu mai era posibila si ca deci urma sa se recurga la hotararea armelor. La inceputul lui august 1531 ostirea
nat si lacom de bani, care se bucura de mare trecere la Poarta. El fusese luat in vedere de sultan ca guvernator al Ungariei, pentru cazul cand nu s-ar fi putut ajunge la o intelegere cu loan Zapolya. El intervenise in tratativele lui leronim Laski cu inaltii demnitari ai Portii si insoti in 1529 pe Soliman la Buda, cand se
Ungariei. La retragerea sultanului din capitala Ungariei, Gritti ramase acolo ca persoana de
dupe moartea palatinului Banffy. Prin indiscretia secretarului sau Tranquillus Andronicus Dalmata, craiul loan Zapolya descoperi insa taina planurilor indraznete ale ambitiosului
levantin, care se visa caimacam atotputernic al
comanda lui loan Tarnovski. Avangarda lovi localitatile pocutiene ocupate de moldoveni si alunga detasamentele moldovene de acolo. La 19 august cazu Grosdietul care fusese aparat vitejeste de moldoveni. Intre tamp Petru Rares
anchetarea la fata locului a reclamatiilor ridiprincipelui Petru Rams. El pleca spre Moldova
teams ca nu cumva sa i se pregatesca o curse din partea Moldovenilor. In pretinsa sa calitate de guvernator al Ungariei - regni Hungariae guvernator - el chema acolo pe comitele Toma Nadazdy pentru a-i comunica *Uri de mare importanta pentru craiul loan Zapolya. In capitala Munteniei el avu mai multe convorbiri cu boieri nemultumiti din ambele principate.
vitejie atacurile polonilor contra Moldovei, princinuindu-le, in februarie 1532, la Tarasauti, marl pierderi in oameni si material de razboi, ostirea de aparare find comandata
de hatmanul Oros. Dar regele Sigismund nu se
373
Ion Nistor
Transilvaniei, in locul lui Stefan Mai lath care, parasind cauza regelui Ferdinand, trecuse de
atributiile voievodale ramaneau sa fie exercitate de episcopul de Oradea Emeric Czibak care indeplinige- totodata *1 functia de vicevoievod al Transilvaniei. Acesta refuzase la vre-
mea sa sa semneze diploma de numire a lui Gritti in demnitatea de palatin al Ungariei. El cunostea mai bine decat oricine planurile de
domnie ale ambitiosului Levantin *1 de aceea it
insu*i sultanul. 0*tirea ardeleana era comandata de voievodul Stefan Mailat, iar contingentele romanesti de hatmanul Toader *i vornicul Harsul. Amenintat din toate partile, Gritti
urmarea pe acesta in toate manifestarile sale. Gritti i*i cunostea si el adversarul Ode aceea ii purta o ura nepotolita. In vara anului 1534 Gritti sosi insotit
unde uneltea contra domnului Vlad al VIII-lea Vintila, atatand bolerlmea pentru a inlatura pe Domnul legitim sl a ridica pe fiul sau Antonio pe tronul Munteniei. Dar Domnul stiu sa face ordine in tara, surprinzand pe conspiratori in
tabara luI Gritti, *i pedepsindu-i dupe merit. La unit le spinteca buzele, altora le tale nasul, iar pe altii ii Interna in cetatea de la Poenaru. Esuand in uneltirile sale in Muntenia, intrigantul trecu in Transilvania cu gandul de a-si insusi puterea voievodala a acestei tari. Din tabara de la Felmer el invite la sine pe Czibak pentru a-i face comunicarl din partea inaltei
Port'. Vice-voievodul refuza insa sa se prezinte,
tati in Moldova unde li se pierdu urma. Deodata cu Gritti isi gasira moartea *1
numerosi ieniceri turd din garda lui, fapt care trezi urgia sultanului contra lui Petru Rare*, caruia ii repro*a ca n-a zadarnicit uciderea lui
Gritti.
Venetian. In cele din urma, el cede staruintelor dohovnicului sau *i se prezenta in tabara de la Felmer, de unde nu se mai intoarse. El fu ucis acolo din ordinul lui Gritti in ziva de 10 august 1534. Capul nefericitului Czibak fu prezentat
principe n jucara sibienii, care ramasesera credincio*i Habsburgilor. Ei recomandara Vienei sa intre in legatura cu Rares. Regele Ferdinand accepts propunerea sibienilor *i
insarcina, la 8 decembrie 1534, pe Gheorghe Rechersdorffer sa trateze cu Rares. La inceputul anului urmator Thurzo raporta la
sa se teams de sultan din cauza macelului de la Media*. Rolul de mijlocitor intre rege *i
Viena ca nirneni n-ar putea apara mai bine interesele habsburgice in Transilvania decat
domnul Moldovei, care are teams de Turd din cauza uciderii lui Gritti. In urma interventiei darze a logofatului Tudor, regele Ferdinand recunoscu lui Petru Rares dreptul de stapanire
tin. Se facu apel *I la concursul Domnilor roman'. Petru Rares *i Vlad Vintila trecura
muntil cu contingentele for pentru a participa
374
Istoria Romanilor
Sigismund se gasea in razboi cu moscovitii, pentru a navali in vara anului 1535 in Pocutia, de unde se intoarse cu multi prada de razboi.
principele starui pe langa regele Ferdinand ca sa intervina pentru incheierea unui armistitiu
regele Sigismund interveni din nou cu toata hotararea pe Tanga Poarta pentru revocarea principelui Petru Rare* din scaunul domniei. Staruintele regelui polon gasira rasunet la Istanbul cu atat mai mult cu cat in timpul din urma Domnul Moldovei neglijase sa cultive raporturile de prietenie si supunere fats de suzeranul sau. Imprejurarile in care se produsese uciderea lui Gritti nemultumi pe sultan, intrucat ambitiosul Venetian era considerat
drept exponent politic al Portia in Transilvania *i Ungaria. Nici ostilitatile lui Petru Rare* fats de Polonia nu erau pe placul lui Soliman, care
Tratativele in aceasta chestiune, incepute Inca din 1532, continuara *i in anii urmatori fare ca
tor contra Moldovei, intreprins de Nicolai Sienawski in tolul lernii, cand apele erau inghetate. Rare* navali in acela*i tamp in
11
Podolia. La inapoiere el surprinse pe polonezi care se intorceau cu multi prada din Moldova,
lovl la trecerea Slretului, ucigand mu de oameni *1 retinandu-le prada ridicata din Moldova. Domnul socoti izbanda sa ca o
revan*a pentru Obertyn.
grave neintelegeri cu boierimea tarn, care nu obosea de a asalta Poarta cu jalbele ei, cerand un nou
*1
Domn, in persoana pretendentului Stefan, un flu al lui Alexandru Voda *1 nepot al lui Stefan cel Mare. Acesta traia la Istanbul *1 fusese recomandat pentru domnie Inca de Gritti, iar acum se ga'sea in suita care insotea pe sultan in expeditia de la Dunare. In vara anului 1538
Moscova. Petru Rare* intretinea legaturi *i cu marele cneaz Vasile al III-lea (1505 - 1533), la
insotit de boierii Toma *i Cada care, la intoarcerea din din Rusia, furs retinuti in
Polonia din ordinul regelui Sigismund. In 1536 Petru trimise o noua solie la Moscova,
Silistra, el trimise un ceaus in Transilvania pentru a-1 ameninta pe craiul Iano*, repro*andu-i purtarea sa neloiala, in urma tratativelor sale cu regele Ferdinand. Un al
salutand, prin pitarul Ivan si Petru uricarul, Interventia tarului pentru aplanarea litigiului pocutian. In Februarie 1536 reprezentantul
sau si sa-i sarute mina. Dar Petru Rare*, cunoscand pornirea sultanului contra sa,
refuza invitatia lui Soliman, temandu-se sa dea ochii cu el. Purtarea aceasta inversuna si mai rnult pe sultan, care lua hotararea de a invada
Moldova Cu ostirile sale. "Ne scrieti despre nelegiuirile Valah.ului
doilea ceau* fusese trimis la Suceava sa Invite pe principe sa se prezinte in fata suzeranului
Voievod se bucura de sprijinul marelui cneaz Vasile al III-lea, iar acum it sustine tarul Ivan,
- "iar acum cand se face pace si bund intelegere intre domnii nostri zicea reprezentantul tarului stdpdnul nostru ne porunceste sd vd
spunem: regele Sigismund sd facd pace si cu Petru Voievod si domnul nostru va trimite pe
omul sau la Petra Voievod, pentru ca sd trimitet si el soli is Sigismund pentru pace".
375
Ion Nistor
Sultanul insa nu dorea o interventie a polonilor in Moldova, pe care el o considera, deopotriva cu Transilvania si Muntenia, ca facand parte din imperiul sau. De aceea el scria
regelui:
poloneze nemultumeau pe sultan vesnicele certuri dintre moldoveni si turcll din raialele de la Cetatea Alba *i Chilia. Populatia acestor raiale
codrul Tigheciului. Pe tema aceasta se iscau mereu certuri intre tigheceni *i turd, care, in 1536 degenerasera in ciocniri sangeroase, in urma carora turcii furs alungati din Tigheci si
Hotinului, tar tatarii amenintau granita de la Nistru, ajutor din partea Ardealului nu putea vent, tar craiul Ianos, bucuros ca urgia sultanului era pe cale sa se abates asupra Moldovei si nu asupra tarii sale, dirigui pe voievodul Transilvaniei Stefan Mailat in Sacuime, ca sa impiedice o eventuala incercare a turcilor de a
patrunde in Ardeal dupa pacificarea Moldovei.
Chiliei. Atunci sultanul ceruse lui Petru Rares sa consirnta la crearea unei zone neutre intre chilieni si tigheceni pentru evitarea ciocnirilor.
Dar domnul se importivi acestei ingustari a pamantului tad! precum se impotrivisera la vremea sa si sfetnicii lui Stefan \Todd. Intre scopurile urmarite de sultan in campania sa din Moldova se afla si aplanarea acestor conflicte de granita. Dupes izgonirea lui Petru Rare* si insta-
la Stefanesti, Pan! Rare* nu mat incerca, in zbuclumul sau sufletesc sa se opuna sultanului, dupa pilda de la Razboieni a razboinicului sau parinte, si se grabs sa paraseasca Suceava inainte ca acesta sa-si fl facut Intrarea trium-
cuprinse facia de pamant situates intre granita raialei de la Chilia *i codrul Tigheciului, adica
Moldova si ajunse la 1 septembrie 1538 la Prut. inaintand pe malul Prutului in Moldova, el sosi
langa cele cloud mai vechi, a Chiliei si a Akkermanului. Gandul sultanului era sa
cuprinda st Soroca si sa prefaces si Hotinul in
moldovean si de calcarea invinsului sub capetele cailor imparate*ti. In domeniul noii cetati fu cuprins si terenul din imprejurime care constituia noua raia a Benderului, pe
realizat atunci, flindca in vremea aceea cetatea Hotinului era ocupata de poloni sub hatmanul Tarnovski. In facia rapita de turci din teritoriul Moldovei se gasea si Ciubarciul, unde a*ezase Stefan cel Mare pe parcalabii sai evacuati de la Cetatea Alba. Prin noua destramare de hotar,
0 schimbare de domnie n-ar fl fost o prea mare nenorocire pentru tara, daca sultanul s-ar fi marginit numai la aceasta masura, fares sa stirbeasca si granitele sudestice ale
tariff.
Chilia pang la codrul Tigheciului. De aceea boierii reprosau cu drept cuvant noului domn Stefan al V-lea ca a cedat Turcilor toata coasta de la Dunare pans la munti, care echivala cu cotropirea unei jumatati de tara. Cronicarul Leonclavius, traducand si rezumand pe croni-
Istoria Romaruilor
hotarele imparatiei pana la apa Bahluiului. Un alt scriitorul contemporan, Verancius, spune ca sultanul a "ocupat partea aceea din Moldova care se intindea intre raul Prut pana la fluviul Nistru si a alipit-o la Cetatea Alba, pentru ca este imbelsugata in turme si folositoare pentru a stapani Moldova pentru totdeauna".
greselilor savarsite. El antra in negocieri amicale cu regele Sigismund al Poloniei si, renuntand la
Pocutia, redobandi Hotinul. Prin tratatul de pace ce s-a incheiat la Hotin, la 20 februarle 1539, Domnul renunta pentru totdeauna la Pocutia, care ramase Poloniei, fare ca Domnii Moldovei sa alba dreptul de a o revendica sau de a naval' in ea, restabilindu-se astfel vechea
granita dinspre Polonia la Ceremus, Colacin si Nistru. Celelalte douasprezece puncte din tratat cuprindeau dispozitiuni cu privire la restituirea prizonierilor, la mentinerea credintei si sigurantei si la justitia de granita, la desfasurarea comertului, la fixarea taxelor vamale, la folosirea morilor de pe Nistru s.a. Astfel lug sfarsit litigiul pocutian care a inveninat timp de un veac si jumatate raporturile de prietenie si buns vecinatate intre Moldova si Polonia. Pentru a dezrninti banuielile boierilor ca el ar fi mai cu priinta turcilor decat crestinilor,
Transilvania it intampinara cu bogate daruri si 1 asigurara de plata la timp a tributului ce fusese garantata de adunarea celor 3 natiuni
ardelene in dieta for de la Cluj. Ei asigurara pe
Soliman de toata credinta si supunerea Tor, declarand ca trupelc Tor, pe care le concentrasera la granita Moldovei, nu erau indreptate contra turcilor, ci contra hainulul Petru Rares,
Ferdinand, care prin actul din 22 decembrie 1540 it primi sub scutul sau si-i intari drepturtle de stapan al feudelor ardelene de la Ciceu si Cetatea de Balta, pe care bunicul sau be primise de la Mate! Corvinul ca recompense pentru pierderea Chiliei si Cetatii Albe. Dar cu toate aceste succese pe taramul politicii externe, agitatia contra domnului sporea mereu. I se cerea sa navaleasca in Bugeac si sa alunge pe turd de acolo. Dar el se opuse si atunci se puse la cale un atentat, caruia Stefan Lacusta ii cazu jertfa la finele lui decembrie 1540, "sitindu-1 sd bea
Conjuratii ridicara in scaunul domnesc pe portarul Sucevei, Cornea. Acesta era un flu
infatisandu-se un al treilea pretendent, oricare ar fi el, ca sa ravneasca domnia, ei vor trece de partea aceluia si nu-1 vor mai privi ca Domn. Si amenintarile acestea cazura intr-o vreme cand
377
Ion Nistor
si fagaduieli in toate partite. Insusi fiica sultanulul prim! in dar doua margaritare de o fru-
musete si marime neobisnuita. Startle alarmante din Moldova determinara pe sultan sa-1 ierte si sa-i incredinteze din nou domnia Moldovei, in conditiuni destul de grele pentru tara. Petru Rares trebui sa consimta la sporirea
Poarta.
tributului de la 8.000 la 12.000 de galbeni anual si sa trimita pe fiul sau Ilie ostatec la
agentii acestuia, Stefan Mailath si Emerich Balassa, amenintandu-le ca in caz de neascultare, el va dezvalui o furtuna tatara pe capul lor, be va zdrobi cu sabia si le va curma viata. Stefan Mailath concentrase in jurul lui
Braila, unde fu intarnpinat de boierii moldoveni pentru a-i cere iertare. Domnul ii intampina cu
pe aderentii Habsburgilor care erau sasii si secuii, precum si pe acei ungliri care erau nemultumiti cu domnia Zapolyestilor,
raspandind zvonul ca insusi sultanul ar fi dispus sa-i incredinteze domnia Transilvaniei. El se fortified in cetatea Fagarasului cu gandul de a rezista atacurilor, din orice parte ar veni ele.
multi bunavointa, zicandu-le: "Fiti pe pace si iertati de greselile voastre cede mi to-crti facut
candva". Pentru a incuraja pe boieri, el le fagadui
In iulie 1541 principele Petru Rares trecu muntii in Transilvania si inainta din
ordinul Portii pans sub zidurile Fagarasului, asediind impreuna cu turcii cetatea, pentru a
sili pe Mailath sa capituleze. Cum insa operati-
unile de asediu se prelungira, iar turcii erau grabiti, din cauza campaniei sultanului contra
tasul sau Stefan Lacusta. Nici la planul de recucerire a Tighinei nu se putea gandi, din
cauza lipsei de bani pe care sultanul ii cerea ca despagubiri. Toata atentia sa era concentrate
asupra Transilvaniei, unde cauta sa-si recupereze feudele pe care regele Ferdinand be
daruise lui Stefan Mailath.
moldoveni. Dupe terminarea convorbirii, el fu invitat la mass in cortul lui Petru Rares, impreuna cu insotitorii lui. Dar dupe ce se inchinard mai multe cupe de yin, se isca o altercatie intre
traga sabia intru apararea insotitorilor sai. Incercarea aceasta fu considerate ca un act
ostil de tulburare a ospitalitatii, in urma caruia Mailath fu arestat impreuna cu insotitorii sai in ziva de 22 iulie si trirnis la Istanbul unde fu aruncat in 'inchisoarea celor 7 Turnuri; el muri acolo in 1551. Interventia Domnului Moldovei in regelui Ferdinand de catre staturile ardelene si
Stefan Mailath sa se puns bine cu acesta, trecand din nou de partea Habsburgilor.
Vazand pretentiile regelui Ferdinand, regina mama Isabela si sfetnicii ei trimisera o solie la Istanbul pentru a notilica sultanulul proclamarea noului rege si a-I cere sa-1 primeasca sub protectia sa. Raspunsul acestuia linisti spiritele agitate din anturajul reginei. Soliman primise bine solia si consimti ca domnia sa treaca asupra craiului prunc Ioan Sigismund, dar el facu insa totodata si cuvenitele pregatiri pentru o noua campanie in Ungaria. Domnii tarilor romane, Petru Rams si Radu Paisie,
acest pretios concurs, regina Isabela confirms lui Petru Rares posesiunea cetatii Ciceiului, pe
putin adevarat ca ocuparea capitalei Ungariei de catre turci si prefacerea ei in raia turceasca
378
Istoria Romanilor
incredintand comanda asupra ostilor crestine marchizului Ioachim de Brandenburg, asistat de opt consilieri desemnati de dieta imperials.
30.000 de capete de vite cu pret drept si cuviincios. El mai fagadui sa treaca la momentul
unde isi asezase lagarul. De acolo se intoarse incarcat cu prada in Moldova, fara sa mai fl ajuns in situatia de a da ostirii crestine concursul promis. In anul urmator, theta intrunita la Cluj in ziva de 26 februarie 1542 hotari sa incheie
razboiului. La 24 iunie loachim semna la Viena obligatia de a restitui domnului Moldovei suma de 200.000 de florini, din care una suta miff o
un nou act prin care se insarcina sa staruie pentru primirea principelui Petru Rares in
federatia germana si sa mijloceasca impacarea
baza strategics de atac, pentru operatiunile for viitoare in Transilvania. Cu ocuparea vechilor sale feude dincolo de munti se incheie luptele lui Petru Rare* cu ungurii, sasii si sacuii, care
ambelor sale domnii. Ultima solie transilvaneana fu primita de obositul domn in 1545 Ia
lui cu regele polon. In toamna anului 1542 Rares vestea pe marchizul Ioachim, care se gasea in tabara de la Buda, ca sultanul n-a pornit in persoana contra crestinilor, ci ca a
incredintat comanda lui Hali-Pasa de la Buda, ajutat de beglerbegii din Serbia si Boemia. El asigura pe elector de tot concursul, fara a se gandi la fiul sau care era ostatec la Poarta. Din vara se stia la Roma ca. principele Moldovei se
10.000 de calarett. Acecasi atil uthne pride'leased ligii o avea si Domnul Munteniei Radu Paisie. Omul de legatura al regelui Ferdinand cu principii Tari lor Romanesti era episcopul
sine si pentru familia sa. Petru Rares mai apare ca ctitor al manastirilor Rasca si
Dobrovat, precum si a paraclisului din cetatea
sa ajute cauza crestinilor si de aceea ambii primisera cu prefacuta bucurie ordinul sulta-
patrunde prin aceasta tars la Buda in ajutorul lui Hali-Pasa unde intentionau sa treaca de partea crestinilor. In septembrie ambii domni cereau brasovenilor sa deblocheze drumurile pentru inaintarea contingentelor din Muntenia si Moldova in Transilvania - viam dirigere et preparare pentru a inlesni marsul spre Buda,
Hotinului. 0 ctitorie a sa este si biserica Sf. Dumitru din Suceava, unde se pastreaza si icoana ctitoriala. Biserici de ale sale sunt cunoscute la Baia, Harlau, Targu-Frumos sl
Roman. Manastirea Moldovita fusese ridicata de Alexandru cel Bun in stilul moldavo-bizantin si
379
Pridvorul este mai dezvoltat si mai complicat decat aiurea. El este inchis si are pentru stalpi
impartita prin cloud arcuri si trei compartimente boltice, in bolti cu cruce. Contraforturile
sunt asezate cate o pereche in dreapta Si in stanga sinurilor, iar un alt sprijin mai mic se
afla sub ferestrele altarului. Zidaria este de piatra bruta si de cararnida la firide. Pictura bisericii sta ca valoare artistica ceva mai jos fats de zugravelile de la Voronet si Bailesti. Totusi frescele au unele parti de o rara
frumusete si pot sta alaturi de cele mai bune creatiuni de arta din acea vreme. Pe peretii pridvorului sunt zugraviti sfintii calendaristici
intrarea in biserica, sapata frumos in piatra in slove unciale. Inscriptia mai arata ca pictura bisericii a fost ispravita numai dupa cinci ani, adica la 1537. La sfintirea bisericii asistasera mitropolitul Moldovei Teofan, insotit de episcopul Romanului Macarie si de Teodosie, episcop de Radauti. Tabloul ctitoricesc infatiseaza pe Petru Rares Inca tanar, cu plete lungi, cu barba putina sl cu mustati subtiri, imbracat in halat domnesc, avand coroana voievodala pe cap. Langa domn straluceste prin frumusete si
Calendarul incepe sus cu luna septembrie in spirale pans jos, pentru a incheia cu mucenicii din luna august. Praznicele zilei sunt
despartite unele de altele prin linii verticale, iar deasupra fiecarui tablou se gaseste insemnata data zile si numele martirului a carui pomenire
mucenicii sunt infatisati in cadrul legendei si martirajului Tor, constituind astfel un adevarat calendar ilustrat de perete, un fel de martirologie sau sintaxar prins in culori vii si expresive. Variatia culorilor nu este prea mare intrucat mesterul zugrav n-a folosit mai mult de sapte nuantc, dintrc care albastrul ca simbol al cerului si verdele ca simbol al pamantului, sunt cele predominante. Culoarea aurie este rezervata pentru zugravirea lunei si a stelelor si e folosita cu mare economie, probabil din cauza scumpetei ei. In calendarul mural sunt cuprinse si zodiile cu talmacirea de ursita. Pe
Tanga cetele de arhangheli Si heruvimi, apostoli sh mucenici, prooroci sl sfinti parinti at vechiu-
lui si al noului testament, pe langa faimosul arbore genealogic a lui Ieseu, distingem si pe
filosofii antici Socrate, Platon, Aristotel si altii a caror prezenta in iconografia crestinti ar putea sa surprinda. Din frescele exterioare nu lipsesc
erale *i altarul absida principala toate in semicerc. Doua arcuri transversale cu doua grinzi ce le sustin lungesc naosul spre vest, iar absida altarului este si ea prelungita prin alte
moldoveneasca, cu cele doua randuri de arcuri, determinand un al doilea patrat diagonal peste
un rand de pendantive. Peste randul superior de pendantive se inalta cilindrul tudei, incheiat printr-o cupola semisferica. In axa celor trei abside se vede cite o fereastra in plan centru, larg evazata spre interior, gropnita este boltita intr-un semicilindru (berceau) transversal. La scara circulars se distinge chenarul gotic de u*a, asa de raspandit in arhitectura moldoveneasca. Pronaosul este cel obisnuit al epocii, cu doua marl ferestre gotice impodobite cu
nopolului de catre turd, modernizand un tipar mai vechi, adica eel al Impresurarii Constantinopolului de catre Avari in secolul al
altele, si scenele zguduitoare ale martirajului Sf. loan de la Suceava, precum si aducerea Sf. Moaste de la Cetatea Alba la Suceava, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, al carui chip s-a pastrat in frescelevoronetiene alaturi de chipul cucernicului Iosif, primul mitropolit al Moldovei. Numele mesterului zugrav nu ni s-a pastrat. Legenda spune ca ar fi cazut de pe
380
Istoria Romanilor
schela si ca ar fi murit pe loc. Este st aceasta un fel de a explica anonimatul acestei remarcabile opere de arta*. Odoarele manastirii
ordinul regelui Ferdinand numeroase misiuni
diplomatice in Moldova. Cu ocazia acestor cardtorii, el studiase din propria vedere la fata locu-
lui, si cu cea mai mare Iuare aminte, muntii, raurile, codrid, cetatile, orasele si satele moldovenesti, pentru ca la intoarcere sa poata raporta regelui asupra celor vizute, auzite si
constatate acolo. Si pentru ca aceasta. nobild tard haec nobilissima Moldaviae regia zice Reichensdorfer sci nu mai remand necunoscutd in privinta situ atiunii si frurnusetii locunlor ei, cal, si in privinta datirtilor si obiceiuritor. diverselor ei popoare,
deoarece nici until din scriitorii cei vechi, ba nici cei
acestei tad, n-am unit sa lipsesc de la lumina aceasta mica lucrare in mai mune exemplae,
scrisd Cu mai multd credintd deco t elegantd ".
prin annonia arhitecturali si prin picturile for murale care rezisti de veacuri tuturor Internperiilor.
prin imprcjurarile pe care le infitiseaza. In luminoasa sa expunere, Reichensdorfer aminteste ca pe langi Romani mai traiau in
Moldova sub ascultarea voievodului, diverse nationalitati ajunse aici din diverse regiuni, ca: ruteni, poloni, sarbi, bulgari, armeni, titan si multi sasi, din Transilvania, find ca in aceasta varietate de rituri si dogme ele sa se certe intre de. Fiecare sects sau natiune isi urea ritul si
niile trecute sa nu rimand imdiluite in mormantul uitfirii. Ca zelos inviticel al mit ropoli(+ 1528), arhiereul Macarie, ajungind episcop de Roman, se sill dupes pro-
tului Teoctist
0 contributie si mai cuprinzatoare la istoria tarilor romanesti in epoca lui Petru Rares ne-o aduce Dalmatinul Antonius
Verancius (mort in 1573), fost arhiepiscop de Strigoniu si om de incredere mai intai al craiului loan Sigismund Zapolya si apoi al regelui Ferdinand; in tratatul sau despre expeditia lui Soliman in Moldova si Transilvania, Verancius
cu greu ar putea se. creada asemenea lucruri. Os tasii poculei imbrdcdminte de panzer
intunecatet si foarte petroasci, si stint acoperiti pe
Petru Rares ne-a lasat-o sasul transilvanean Gheorghe Reichensdorfer - Moldavia elm Daciae pars Chorographia tiparita la Viena Panoniei in 1541. Autorul indeplinise din
cap cu o caciuld in forma conics din aceeasi materie. Surd inceillati in opinci, stint negri la fate, cu par si barbs lunges si inceilcitei, armati fdnd numai cu arcur si coase. Astfel echipali ei
381
Ion Nistor
aleargd buluc si cu necrezutd Inclememare in lungul si latul acelor pdduri si munti si lovesc deodatd din toate partile, fruntea, mj/locul si coada ostirii inamice, iar noaptea molesteazd
mereu pe inamic prin necontenitele for atacuri si
prazi ".
podoabe care spanzura in jos de la umarul stang peste piept sub bratul drept pans la
coapse. La acestea se mai adauga si o punga de panura cu cativa galbeni intr-insa. Dupa relatarile lui Verancius muntenii
n-ar fi avut nici o regula proprie in privinta uniformei sau altor efecte militare, imitand intru toate pe turd cu care petreceau irnpreuna. Dupa Vernacius moldovenii ar fi fost mai
sine pe toata ziva, care erau gata oricand sa insoteasc5 pe domn in toate misc5rile sale. In
razboinici decat muntenii, in schimb acestia erau mai ospitalieri decat moldovenii.
Moldovenii ar fi fost mai blanzi si nu s-ar purta
chernari generale, generali habito delectu putea aduna sub steag 60.000 de oameni calari si pedestri.
cu cladiri luxoase. Moldova avea in timpul acela numai trei cetati de piatra: Suceava,
Hotinul si Neamtul. Sate le alcatuite din colibe ciobanesti erau risipite, far targurile erau lipsite de ingr5dituri. Case le taranesti erau joase, putin ridicate de la pamant si construite din barne lipite cu lut, cu acoperisurile din pale sau stuf. In Muntenia singurul oras insemnat era Targovistea, iar cetati de piatra erau numai la Bucuresti si la Poenari. Puterea de aparare in ambele tari nu consista in zidurile cetatilor
ci in multimea si vitejia ostasilor. In ambele taxi romanesti erau multe biserici ridicate cu multi arta si marl cheltuieli. Moldovenii si muntenii
deschidea viteazului domn perspective adeinenitoare de a cuceri Transilvania si de a o uni cu Moldova sub sceptrul Bogdane*tilor. Lupta craiului Ioan Zapolya cu regele Ferdinand pentru coroana ungara ii ingadui amestecul militar in treburile Transilvaniei, iar succesul de anne
vorbeau aceiasi limb5 si erau crestini de ritul grecesc. In datinile for el erau necivilizati si nu purtau toti aceeasi imbr5carninte. Muntenii se turcisera de tot, atat in datini, cat si in modul imbracamintei. Moldovenii Inca tineau mortis Ia stralele for si err moartea se pedepseau acei
ratiuni contra sasilor si sacuilor ii intareau credinta in izbanda si aceasta cu atat mai
mult, cu cat comunitatea de limbs si credinta
portul boierimii cu variatele ei costume, aratand ca armele principale ale boierilor moldoveni erau scutul, lancea si sageata; o
armatura solids nu avea nimeni, numai putini dintre cei mai cu stare purtau si coif de otel. In loc de armura, tiecare imbraca o haina de In captusit5 cu bumbac de trei degete, mai ales in partea umerllor sl pans la coate, cu cusatura in ite dese tot la distanta de un deget si jumatate. Lovltura de sable nu patrundea aceasta haina. Call for mid rabda marsurile si foamea
vreme, nu mai avea nici un motiv sa tulbure relatiile cu regele Sigismund, in tam caruia
incurajare.
382
Tot atat de daunatoare politicii sale transilvanene fusesera si neintelegerile cu boierii, care secundau cu jalbe reclamatiile
poloneze la Poarta contra Domnului. La toate se mai adauga si uciderea lui Gritti, omul de incredere al sultanului, ceea ce indispusese si
apartineau Bistritei. In cursul anului 1550 raporturile cu Transilvania se inasprira din cauza politicii lui Martinuzzi ostila turcilor.
Acesta intrase in tratative cu regele Ferdinand
mai mult _pc padisah impotriva Domnului Moldovei. In conditiunile acestea nadejdea
principelui de a ajunge in stapanirea cel putin a unei parti din Transilvania cu asentimentul si sprijinul irnparatului turcesc se spulbera in furtuna evenimentelor care dusera la expeditia turceasca in Moldova si la pribegia lui Petru Rares in Transilvania. Inaltele sale aspiratiuni nu se putura realiza nici in a doua domnie, pe
care o dobandise numai cu umilinta. Incercarile soartei sale zbuciumate ii potolisera mult
Stefan cu oaste in Transilvania, dar acesta cat si cumnatul sau Mircea Ciobanul fura respinsi
neastamparul razboinic, la care se mai adaugara si suferintele batranetii, astfel ca la 3 septembrie 1546 Petru Rares inchise ochii pentru totdeauna. De la Suceava, osemintele sale fura transportate la ctitoria sa de la Probota unde fura depuse pentru odihna de veci. Petru Rares fusese casatorit de doua ori. Prima oars cu Maria, Jar dupa moartea acesteia cu Elena, fiica despotului sarb loan
Brancovici, o femeie energica siactiva, careia ii placea sa se ainestece si in politica. Ana, ilica Domnului din prima casatorie, era maritata Cu Domnul Tarii Romanesti Vlad al VII-lea Inecatul. Din a doua casatorie avu trei iii: the, Stefan si Constantin. Ilie it urma tatalui sail la dom-
neintelegeri intre frati, tanarul Stefan ravnind la domnie. Faptul acesta pare sa fi irnpins pe Iliac la hotararea de a se pune cu totul in slujba sultanului, trecand la legea turceasca. La
inceputul lui iulie 1551 sultanul vestea pe Martinuzzi ca fostul domn al Moldovei, !Ile
nie. Un fiu natural al lui Petru Rare* a fost lancu Sasul, numit astfel dupa maica-sa din
Brasov cu numele de Ecaterina, care ajunse si el pe tronul Moldova Proclamarea lui Ilie sau Iliac s-a facut indata dupa moartea parintelui sau. La 6 septembrie tanarul principe, care isi petrecuse
Rares, a primit botezul in legea mahomedana sub numele de Mehmed si ca a fost numit bey de Silistra, de unde va porn! cu contingentul sau contra Transilvaniei. Domnia Moldovei trecu asupra lui Stefan al IV-lea Rares (1551
adolescenta ca ostatec la curtea sultanului, vestea pe bistriteni ca parintele sau s-a dus
dintre cei vii, fle-i sufletul in sanul Domnului si
aceasta predare, cauta sprijin in aceasta contra turcilor, care se purtau cu gandul sa readuca pe Iliac Turcitul pe tronul Moldovei. El
intretinuse legaturi si cu Martinuzzi, solicitand si sprijinul acestuia. Pe la finele lui septembrie 1551 Stefan se impaca insa cu fratele sau Ilie si cauza o apropiere fats de turci. Din ordinul acestora principele Stefan navali in iulie 1552
memoria binecuvantata. Ostasii tariff traiau insa, si el impreuna cu ei doreste sa pastreze tot teritoriul mostenit de la tatal sau, fiindca bunul Dumnezeu si boierii tarii intregi 1-au
in Transilvania pentru a ajuta la recucerirea tariff, care, dupa uciderea lui Martinuzzi, era
Ostirea moldoveneasca se retrase insa curand in Moldova pentru a pregati o noua incursiune.
noul domn dorea sa pastreze si sa largeasca posesiunile. La 5 ianuarie 1550 el instiinta pe bistriteni despre numirea reverendissmului Gheorghe la demnitatea de episcop de Vad, invitandu-i sa elibereze autoritatile cuvenite pentru ca noul chiriarh sa-si poarta indeplini
Faptul acesta nelinsti pe generalul Castaldo, comandantul trupelor habsburgice din Transilvania, si de aceea el incerca sa zadarniceasca un nou atac din partea principelui. In scrisoarea sa catre regele Ferdinand din 11
vazand ca, nu poate ispravi nimic cu puterea contra Domnului Moldovei, a fost silit sa
383
Ion Nistor
recurga la un viclesug - ad artem - punand la cale asasinarea Domnului. Pentru planul sau
criminal, generalul Castaldo, ucigasul lui Martinuzzi, gasi usor instrumente docile in randurile boierilor moldoveni, care urau pe
principele lor din cauza vietli destrabalate a acestuia, boierii ne mai fiind siguri de viata si
cinstea familiilor lor.
inceputul lui septembrie 1552 si-1 ucisera pe domn cu toata milogeala lui de a-i salva viata. La 11 septembrie Castaldo se putea mandri in raportul sau care regele Ferdinand ca reusise sa inlature pe principele Stefan in conditiile in
La aceasta se mai adauga si persecutia armenilor puss la cale din porunca Domnului. In zelul sau Domnul credea ca va putea siii pe
asasinarea cardinalului Gheorghe Martinuzzi. Aderentii lui Joldea erau cu candidatul lor in drum spre Suceava, unde vroiau sa-1 insoare
supunandu-ila cele mai grele cazne, cum arata un martor ocular, diaconul Mirias din Tokat in
Cantarea de jeirile, tradusa si in romantste. Actul acesta de intoleranta surprinde, fiindca tarile romanesti erau vestite pentru toleranta lor religioasa, cum constata Reichensdorfer in
cu Ruxandra, fiica cneaghinei Ileana, sora voievodului asasinat, pentru a-i legitirna inaltarea si urcarea pe tron. Dar stolnicul Petru, un flu natural al lui Bogdan al III-lea, i-o luase inainte. El se proclamase domn la
horografia sa. Excesele acestea erau cat se poate de pagubitoare pentru propasirea economics a Moldovei, caci armenii, dupa distrugerea regatului lor din Anatolia de catre
Trembovia in Polonia, de unde se grabi cu ajutor polonez spre tara, tinand calea lui Joldea la satul Sipote. Acolo Joldea fu prins, increstat la
intamplata in 1375, se refugiasera in centrele comerciale de pe litoralul pontic, cum erau laffa, Moncastro si altele, de unde patrunsera negustori si oameni de afaceri in targurile din
Moldova, cum erau Iasi, Rotosani, Roman etc.,
se face mentiune de care armenesti incarcate cu marfuri. Nu este insa mai putin adevarat ca armenilor be era interzis la inceput, din motive rituale, exercitiul meseriei de brutar, macelar si proprietar sau vanzator de bauturi spirtoase.
In schimb ei se indeletniceau cu marele comert
uneltise contra urcarii sale pe tron. Pentru ajutorul pe care-1 primise in dobandirea domniei,
prin indeletnicirea lor de vamesi, stabileau relatii cu boierimea tarsi si chiar cu Domnii
tarsi, dintre care unit participau la comert pe o sears destul de intinsa. Persecutia contra armenilor contribui la exasperarea lumii fats de nesocotitul si desfranatul principe, care ridicase toata tara contra sa. Boierii terorizati si maltratati de el se grupara in jurul pretendentilor ravnitori la dom-
Ferdinand. Acesta pusese la cale expulzarea Isabelei din Transilvania si inglobarea acestei tart impreuna cu pantile ungurene la regatul
ungar.
imediat prin cucerirea Timisoarei si prefacerea ei in pasalac turcesc, si prin amenintarea celor
altii pe stolnicul Petru, care pribegea prin Polonia, unde reusise sa-si asigure sprijinul
nobilimii de acolo. Adeptii lui Joldea, tocmiti de
Istoria Romanilor
pentru craiul Ioan Sigismund, vasalul Portii. La 18 august 1553 Lapusneanu scria reginei Isabela .ca a primit porunca din partea sultaintoarcerea ei in Transilvania. Cu acest prilej Domnul ceru reginei-mame retrocedarea feu-
nobiliary si facandu-1 partas la drepturile nobililor imperiului roman de natiune germane. Diploma aceasta ii deschise portile tuturor curtilor europene, caci el vizita
Danemarca, Suedia, Prusia, ajungand in cele din urma in Polonia, unde i se deschise pofta
de domnie in Moldova.
intampina dificultati la intrarea sa in stapanirea feudelor ardelcne. De aceea el trebul sa intervirth la Poarta pentru redobandirea Tor, ba chiar sa navaleasca cu 'paste in Tara Barsei in 1558 pans ce dieta de la Sebes-Alba
ii
unde fu bine primit de principe si de principesa Ruxandra careia ii sugerase ideea de rubedenie cu ea. Pe ascuns insa, incepu sa studieze tara,
lui sau dOmnesc, ispitindu-i in taina cum ar putea sa apucc donia tarii. Pe boieri ii fficu sa
ramasera necunoscute lui Alexandru Lapusneanu. In scrisoarea pe care domnul o adresa in mai 1558 marelui vizir Rustan Pasa,
prieteni devotati in Moldova, care-i vor sari in
tara a lui Lapusneanu, el isi alese un instrument strain de tara in persoana aventurierului
ajutor sa-1 alunge din scaunul domniei, iar odata ajuns pe tron va sti el cum sa se inteleaga cu sultanul. Mai mult chiar, domnul afla ca aventurierul incercase cu ajutorul doctorului Blandastra, medicul curant al craiului Joan
Samos, care isi insusise numele dupa parintele sau adoptiv Iacob Eraclide, ce se intitula despot
de Samos si Paros. Hoinarind prin insulele Chios si Creta, el isi plasmui un arbore
genealogic coborator din neamul Heraclizilor;
sfarsit asemanator,
el
Tanga Paris, de unde fugi in Germania din cauza unei aventuri amoroase. Ajungand in Germania, el se oplosi la curtea comitelui
Mansfeld din Wittemberg unde facu cunostinta cu Melanchton, si cu eruditul Sommer si cu alti corifei reformati, find castigat pentru credinta
ajunse la prietenul sau Albert Lasky, la castelul acestuia din Kesmark unde facu
devotat Tor, cum era aventurierul Iacob Eraclide, era favorabila intereselor pajurei au striace. Acesta se adresa in martie 1560 prin Sigismund Turzo regelui Ferdinand, solicitan-
385
Ion Nistor
adresa direct arhiducelui Maximilian, rugandu-1 sa-i faca rost de oaste in vederea ocuparii scaunului Moldovei, asigurandu-1 ca indata ce
va ajunge la domnia acestei tart, va sta cu toate fortele sale la indemana regelui Ferdinand pen-
arhiducelui Maximiliann, lar vestea aceasta nu-i clatina in hotararea for de a continua sa sprijine pe Despot in urmarirea visurilor sale
de domnie in Moldova. In scopul acesta Despot
s-ar misca. lar cane ar indrazni sa-i faca un rau, sa fie pasibil de o amends de sase marci aur, care sa curga in fondul pentru ajutorarea scopurilor aventurierului. Prin actul de la 24
mai, regele u fixa chiar o pensie anuala de vreo 500 de florini. La 25 mai Despot (cum isi luase numele) vestea pe arhiducele Maximilian din Kesmark ca a prima o solie din Moldova prin care boierii it chema sa vina la ei si sa-i lzbaveasca de Urania lui Lapusneanu. Dar pen-
cu toate veniturile ei, si ca'ruia ii fagaduise succesiunea la tronul Moldovei in lipsa unor descendenti directi, Iacob Eraclidul reusi sa adune la.inceputul anului 1561 in jurul sau, unitati armate si chiar cateva tunuri. La 11
era un tiran si care unora le scotea ochii, tar altora le taia capetele sau ii tragea in teapa, filnd in primejdia de a fi starpiti cu totii. Prin marturiile sale, de la mai multi sfinti mitropoliti si episcopi si de la alti oameni de credinta, 1-ar fi gasit pe Despot ca adevarat
stapfmitor al Insu lei Samos si domn al Doridei,
regelui Ferdinand ca. Despot folosindu-se de autorizatia regale a reusit sa strange in taina o oaste de 900 de oameni care creste din zi in zi
recrutarile sa se faca in cea mai mare taina. Despot mai cerea si detasarea catorva ofiteri,
In vara anului 1560 se stia la Istanbul si la Venetia ca incercarea aventurierului de rasturnare al lui Lapusneanu daduse gres. Cu
mercenarii pe care ii angajase cu ajutorul primit de la Habsburgi si de la prietenul sau Albert Lasky, Despot incerca sa patrunda in
Moldova strabatand prin Polonia. Actiunea sa
in miscare contra Moldovei. La 1 noiembrie 1561 Despot se afla in fruntea ostirii sale la
Verecike, in comitatul Bereg, de unde lansa un manifest prin care vestea lumii intregi ca, dupa
Dimitrie Wisnowiski sa-i taie drumul spre Moldova. Din incurcatura aceasta Despot
scapa cu mare greutate caci, pentru a-al salva viata si a scapa de urrnarire, el porunci sa i se faca comandul de inmormantare, raspandind vestea ca a cazut in lupta. In realitate scapa cu
Carpatii prin pasul din Verecike, el strabatu Pocutia si navali in Moldova patrunzand pe
valea Jijiei pans la Tarbia, avand flancul stang acoperit de ostirea lui Lasky de la Hotin. La
386
Istoria Rom'thlilor
Verbia se ciocni cu ostirea lui Alexandru Lapusneanu in ziva de 11 noiembrie 1661. Acesta concentrase in graba oastea tarii intarind-o cu un grup de ieniceri turcesti Si
avand la indemana si mai multe tunuri. Despot
convinga la fata locului despre atitudinea Domnului fata de Habsburgi. loan Belsius
(Be las) si Marcu Bereovith furs insa.'rcinati cu
oameni putu fi usor infranta, iar Alexandru Lapusneanu se putu retrage spri sud pentru a
gasi refugiu la Chilia, de unde porni la Istanbul la familia sa. Dupes izbanda de la Verbia, Despot se indrepta victorios spre Suceava unde fu proclamat Domn. Din capitala Moldovei, el se grabi s trirnita o solie la Poarta, care s5 asigure pe sultan de devotamentul noului Domn, care se
declara gata sa sporeasc5 haraciul la 60.000 galbeni, pe langa multe alte pretioase daruri. Soil mai asigurau pe sultan c.a. Despot a ocupat tronul chemat de boieri si recunoscut de ei. Sporirea haraciului era pentru Poarta un motiv suficient pentru a trimite lui Despot steag de domnie in Moldova, si pentru a pronunta exi-
trase de catari. Despot se grabi sa trimita si hanului fataresc obisnuitul tribut al mierii bald beslic cerandu-i s5 restituie Moldovei
cateva sate din Bugeac care fusesera cuprinse de tatari fares nici un drept. Noul domn fu recunoscut si de craiul Ardealului loan Sigismund Zapolya, cu care sultanul ii porunci sa se impace. Despot executes dorinta Portii, did vedem ca. la 1 ianuarie 1562 craiul loan Intervenea pe langa regele Poloniei Sigismund August cu rugamintea de a
Voda. Din aceste rapoarte aflam amanunte asupra conditiilor in care Despot a ocupat tronul, asupra relatiilor sale cu Poarta, cu Polonia, cu Transilvania, asupra staruintelor sale de a ajunge in posesiunea cetatilor din Ardeal, asupra hotararii sale de a da ajutor
muntean, proect care nu s-a realizat niciodata. Solii lui Despot pe 15110 regele Ferdinand erau vistiernicul Stroici si Pierre Roussel, secretarul
nul staruia pe langa el pentru recunoasterea lui Despot. In Martie 1562 solul lui Despot,
grecul Dumitru sau Dumitrascu, se prezenta la Vilna regelui polon pentru a presta suveranului jur5mantul de credinta in numele st5panu-
Din raportul lui Martin Literatus catre regele Ferdinand din 2 februarie 1563 aflarn ca intre timp se iscard grave neintelegeri dintre Despot si Lasky, a carui stapanire la Hotin era
lui sau, dar i s-a riispuns ca pentru o asemenca ceremonic Sc ccre prczenfa unci soli( mai
nuineroase. Recunoasterea lui Despot Vod5 de
cetatea aceasta mai curand prefiricuta in rata, decal dominaty dc un =gnat. polono-ungar.
catre Poarta si de care craiul loan Sigismund surprindea neplacut pe Habsburgi care incepura s se indoiasca de promisiunile sale de supunere si devotament fata de el. In mai 1562 arhiducele Maximilian staruia sa se tri-
387
Ion Nistor
sa-1 inlocuiasca carce zabava. In scopul acesta solicita ajutorul polon, bizuindu-se pe priete-
nia sa cu Dimitrie Wisnowiecki, palatinul Rusiei. Despot recurse insa din vreme la Masud mi-litare pentru zadarnicirea acestor
stapanea drept gaj pentru sumele imprumutate lui Despot in vederea cucerirea tronului, dezlantui o aspra dusmanie intre aliatii si prietenii de alts data. Laski aduna trupe la Liov cu ajutorul lui Dimitrie Wisnowiecki, care se pretindea nepot de fiica a lui Stefan cel Mare. Conflictul dintre Despot si Lasky nu era insa bine vazut de regele Ferdinand, care in martie
aviza pe arhiducele Maximilian ca staruie pentru aplanarea lui, si aceasta Cu atat mai mult,
parte din ostirea de mercenari unguri a lui Despot, contra caruia se ridicase si o bund
parte din garda sa din cetatea Sucevei, comandata de Martin Farcas, Petru Doval si Stefan Horvath. Vazandu-se astfel tradat si parasit si
Dar lovitura decisiva contra lui Despot nu vent din afard, ci din launtrul tarii. Domnia sa risipitoare si necrutatoare fata de datinile si obiceiurlle indigene ridicase boierimea
viata pentru a pleca din tars, sau a intra in manastire. Tomsa ramase insa neinduplecat
si-1 lovi cu buzduganul in ceafa, iar un Tatar ii retezd capul si despuind pielea de pe craniu, o umplu cu pale si o trimise la Istanbul. Astfel se puse capat aventuril ale lui Jacob Vasile in ziva de 6 noiembrie 1563, farce ca Habsburgii care it
Lapusneanu, recunoscut de Poarta. Triumviratul acesta domnesc atrasese Moldova in valtoarea unui crancen razboi civil, la care luau
Ldpusneanu.
ajutasera sa parvina pe tronul de la Suceava sa-i fi dat vreun ajutor. El nu primi ajutor nici
Polonia si nici de la Lasky caruia ii trecu pofta de domnie in Moldova, dupes nenorocirea lui Wisnowiecki de la Vericicani. Sultanul se pro-
Ajuns la mare stramtoare, Despot recurse din nou la ajutorul vechiului sau
prieten Lasky, care dupes pierderea Hotinului se retrasese la domeniile sale din Polonia, unde ad u n5 oast e pentru ocuparea tronului Moldovei. De aceeasi tendinta era insutletit si Wisnowiecki, care se pretindea inrudit cu fostii domni ai Moldovei. Stefan Tomsa intelese sa exploateze rivalitatea dintre ambit pretendenti,
nuntase demult contra lui trimitand steag de domnie lui Alexandru Lapusneanu, iar craiul
Transilvaniei loan al II-lea Sigismund Zapolya dusmanea pe Despot pentru legaturile sale cu Habsburgii si pentru uneltirile lui in Secuime
pentru a evita unira for impotriva sa. Sub pretextul de a sprijini candidatura lui Mitru
388
cunoscut cronicilor moldovenesti sub numele de Despot Voda, ajuns la domnie cu ajutorul unor lefegil strain!, unguri, sarbi, nemti, italieni si greci, sasi si turci. Adunati din toate colturile lumii, el intelese sa continue a-si rezema domnia pe concursul lor, trimitand la vatra
Chislain Busbecq, descoperitorul faimoasei inscriptii de la Ankara - Monwnentum ancyranum -, care intervenise la Poarta pentru
invoiald cu regele Ferdinand, pand ce tandirul rege loan Zapolya nu va fi asezat in stapanirea Transilvaniei si a partilor ungurene pe care le stapanise tat:al sau loan Zapalya pand la Tisa.4 Mesajul sultanului facu pe Ardeleni sa se cutremure si sa rupa cu Habsburgii. !neercdrile generalului Costaldo, ucigasul lui
credinta for fata de regele Ferdinand, ramasera f5r5 nici un efect. Si aceasta cu atat mai putin, cu cat in rdndurile armatei germane, compusa
acestea Costaldo fu constrans in 1553 s se retraga in conditiuni umilitoare din Transilvania, cu tot statul sau major de diversi cornisari imperiali.5
aduce la cunostinta hotardrea sultanului care dezaproba uciderea lui Martinuzzi si constata
sebes, cu districtele romanesti din Banat.' La 18 august domnul Moldovei Alexandru L5pusneanu scria reginei Isabela ca
tares. De aceea membrii dietei erau invitati sa asculte porunca imparateasca sa aduca la loc pe craiul loan Sigismund si pe mama sa eraiasa Isabela, daces transilv5nenii vor pacea,
linistea si mantuirea, pe care le-au avut in zilele craiului loan Zapolya de la imparatie, caci o armata de 200.000 sta gata sa intre in
armata la "introducerea" ei in Transilvania.8 La 6 martie 1554 sultanul Soliman se afla la Alep, de unde se adres5 mai multor nobili transilvd-
vor vrea sa mai taraganeze aceste amestecaturi, inchinandu-se la altil, plata faptelor for gata este, in numele lui Dumnezeu, juramant
neni si ungureni, precum si reprezentantilor sasi si sacui si in general tuturor populatillor din Transilvania si din pdrtile ungurene sa
389
Ion Nistor
cheme pe regele loan Sigismund in tars *i s5 asculte de dansul fiindca Transilvania nu tre-
La 22 octombrie convoiul regal sosi la Cluj unde era convocata si dieta Transilvaniei, care, impreuna cu delegatii din partile ungurene si banatene, prirnira pe regina si pe fiul ei, jurandu-le supunere *i ascultare. Cum
insa loan Sigismund nu atinsese Inca varsta majoratului, dieta incredinta reginei-mame
"Cativo. perfizi au provocat tw-bur eu-i zicea sultanul - astfel al a izbucnit rdzboi intre noi. Am
trimis armatd si am pedepsit pe cei reizvreitili. In /1177tet all primil porunca noasirel ca fiul regelui loan sd se intoarcd la voi. lar in absenta lui sa1 find local Petru Petrovici - ut provinciam istuam
influentei acestuia pe langa sultan s-au putut potoli pretentiile sultanului asupra Oradiei
impreund cu Intreg tinutul Bihorului.I6 In Calitatea sa de guvernator comitele Petru Petrovici de Suraklyn se intitula loctiitor gene-
hotari la 2 februarie 1556 sa cheme in tars pe regina Isabela *i pe fiul ei Joan Sigismund.I2 Aceasta dadu urmare cheinarii si porni la 23 septemvrie din Polonia spre Transilvania. La
Baia Mare convoiul regal fu intampinat de delegatii staturilor din Ardeal si partilor ungurene, precum *i de domnul Moldovei Alexandru Lapusneanu *i de domnul Tarii Romanesti Patrascu cel Bun, care sosisera acolo din ordinul sultanului pentru intampinarea reginei si pentru asezarea ei in scaunul
care ar contraveni dreptului gintilor, Intrucat Transilvania se gaseste sub suveranitatea altui principe. 19 La observatia nobililor unguri ca drepturile regatului asupra Transilvaniei ar fi ramas in vigoare,29 regele Ferdinand raspunse ca, in baza tratatului sau cu sultanul Soliman
al
390
Transilvania in mainile regelui loan al II-lea, astfel ca invitarea Transilvanenilor la theta de incoronare ar constitui o violare a tratatelor precedente.'
craiul acesta Lanai- si ndscut si crescut tot in reiscoale, nufard prepus de oira.vd, idsaind a dia bar
tit; sub suzeranitatea Portii. Principe le ales urma sa primeasca investirea din partea sultanului.22 In acelasi an muri Soliman, cel care a sfaramat craia Ungariei, a prefacut Buda si
Habsburg'', aceasta si in vederea casatoriei sale cu o arhiducesa. Tratativele in sensul aceasta au fost incununate cu succes. La 16 august 1570 s-a inchelat la Speyer tratatul dc
amicitle cu imparatul Maximilian al II-lea, in virtutea caruia craiul than al II-lea Sigismund
"athnameauei" turcesti din 1566. La moartea sa, principele loan Sigismund lasase ca executor' testamentarl pe Gaspar Bekes, Christofor Hagimasi, Stanislau Niesowski si pe Mihai Czaki.27 Candidati la
al comitatelor ungurene de dincoace de Tisa, care prin acest tratat au fost recunoscute ca
domnie erau Stefan Bathory de Somlyo si Gaspar Bekes. In cele din urma Bekes isi retrase candidatura in favoarea rivalului sau
Stefan Bathory, care ramase singurul candidat la tronul principatului Transilvaniei. Astfel se intampla ca la 25 mai 1571, dicta intrunita la Alba lulia sa proclame pe Stefan Bdthory de Somlyo (1571 1576) principe al Transilvaniei si al partilor ungurene.'8Alegerea fu agreata de sultan. imparatul Maximilian al II-lea isi dadu si el adeziunea la alegerea lui Stefan Bathory ca principe al Transilvaniei in vechea conceptie de voievod. tar cat priveste partile ungurene,
part' integranie ale principatului transilvanean.' Schimbarea aceasta de titulatura nu aduse nici un prejudiciu raporturilor de vasa-
litate ale Transilvaniei fates de Poarta otomana stabilite prin "athnameaua" din 1566. Cu renuntarea la titlul de rege de catre loan al II-lea Sigismund inceta vechea instilutte uoieuodald a Transilvaniei. Principe le colleen-
inceta cu Francis Kendi.' than Sigismund se intitula principe serenissim al Transilvanici si al comitatelor ungurene Bihorul cu Oradea, Maramuresul cu Hustul si Satu Mare, Crasna si. Solnoc. In tratat se mai prevedea ca sub stapanirea principelui sa intre si teritoriile pe care dansul le va putea recupera de la turci.2'
imparatul considera pe noul ales numai ca loctiitor al sau - StalthalLer - temporar. lar pentru a putea unelti mai bine contra noului principe, imparatul Maximilian sprijini
numirea lui Gaspar Bekes in functia de voievod al Transilvaniei dupa vechea conceptie. In call-
tatea aceasta Bekes uneltea mereu contra principelui Stefan pentru a-1 rasturna din
scaunul domniei. Incercarea sa esua insa. La
principelui.29
La 2 Tulle 1571 si Papa Pius al V-lea felicita pe noul principe, de la care astepta sa
is sub protectia sa pe catolicii din Transilvania.' In anul urmator Papa se grabi sa distinga pe principele Stefan cu titlul de cavaler
391
Ion Nistor
al militiei aurate - auraiae miliLiae eques -.31 Noul principe dadu o alts orientare politicii religioase a inaintasului sau, oprind propagan-
da calving si reasezand biserica catolica in toate drepturile ei. Dar domnia principelui Stefan Bathory in Transilvania fu de scurta
durata fiindca, in ianuarie 1576 el fu ales rege al Poloniei." Sesizandu-se de aceasta alegere,
reforrnei ale timpului.39 In 1588 principele Sigismund atinse rnajoratul si lug in mainile sale franele domniei, caracterizata prin nestatornicie si repetate abdicari la tron. Ca aprig sustinator al catolicismului,
principele Sigismund putu fi usor castigat pentru confederaLia crestind initiates cu binecu-
in persoana lui Christofor Bathory (1576 1581), fratele regelui Stefan al Poloniei. Noul principe se conducea la inceput ca un sirnplu loctiitor al fratelui sau mai mare, inti-tulandu-
atributiunile de domnitor, desemnand, chiar in viata Inca fiind, pe fiul sau Sigismund ca suc-
vechii libertati de our a crestinatatii aurea libertas cristianis prin inlaturarea dominatiei acerbe a turcilor - amok) Turcico ill acerbo
dorninaiu -. Tratatul fusese trimis la Praga spre ratificare prin capitanul calarirnei moldovene, Mihai Tholmai.39 Sondari diplomatice in acest
- 1599) nu avea decal 10 ani, astfel ca unchiul sau, regele Stefan al Poloniei, griji
burile publice. Acestia erau chemati sa carmuiasca Transilvania si partile ungurene dupes indrumarile si sugestiile unchiului regal.' Tutore al principelui era loan Geszthy.
imperials de la Praga si curtile domnesti de la Targoviste si Suceava nu erau insa dupes placul ambitiosului principe al Transilvaniei, care dorea ca in tratativele sale cu imparatul sa se poata mandri cu angajamentul ca numai dan-
luterana, se ceru staruitor la Roma reinfiintarea episcopiei de Alba Julia. Restaurarea episcopiei se facuse in vederea instalarii acolo a lui Andrei Bed hory, varul principelui Sigismund. Candidatul facuse, din indemnul unchiului sau regele Stefan, studii teologice la Pultusk, in Po Ionia, de unde fu trimis apoi la
Roma spre a-si completa studiile si a se pregati
Maximilian al II-lea. in decembrie 1584 cardinalul Andrei apart! in Transilvania insotit de un numeros grup de calugari lezuiti pentru a
principatele rometne - utroque Valachiae Transilvania sa fie recunoscuta ca tars suverana, pregatirile de nunta cu arhiducesa austriacd sa grabeasca, imparatul sa asigure concurs militar si subsidii, ca sa fie primit in randurile principilor imperiului german, sa ajute la izgonirea turcilor din raiaua Timisoarei,
regiunile eliberate sa revina Transilvaniei, sa-i asigure refugiu in tarile imparatului in caz de infrangere s.a."2 Papa sprijinea tratativele cu
toata influenta sa, staruind pe Ian& regele Spaniei sa confere ambitiosului principe
392
Istoria Romanilor
l'ordine del
au fost guvernati in trecut, fara nici o atingere a suveranitatii sale si fara nici un prejudiciu al drepturilor si al ratiunii de stat a tariff sale -
assoluto, di questo regno, ne sattoposto in cosa alcuna alla corona d'Ungaria, et the possiamo
cutive, fara sa fi obtinut adeziunea dorita. In cele din urma, insa, dieta de la Alba-Iulia din ziva de 11 iulie 1594 isi dadu acordul pentru
confederatia cu imparatul Rudolf. Dar bucuria principelui pe urma acestei izbande fu turburata de vestea pe care o primi
despre atacul Tatarilor contra cetatii Huszt. Vestea aceasta alarmanta determine pe membrIi
Literatus s.a. Pus in fata acestei situatii, principele recurse la o stratagema care ii
asigura izbanda asupra opozitiei. La sfatul
Membrii opozitiei nebanuind cursa care li se puse grabira la Cluj pentru alegerea noului principe. Dar mare si neplacuta le fu surpriza,
cand se trezira cu totii arestati si trimisi in judecata pentru rebeliune. Unii dintre ei, in
frunte cu Baltasar Bathory furs condamnati la moarte si executati in ziva de 3 august 1594.
demnitatea de principe at imperittlui ad titulum atque digniLatem princepatus imperialis exaltasimus et sublimarimus Totodata i se impure sl o noua sterna. princiara care purta pe pieptul pajurei bicefale scutul cu cei trei dint! de lup al familiei Bathorestilor, impodobita cu initialele R.A.A., adica Rudolf Austriacul Augustul Rudolfus Ausb-iacus Augustus -. Pe Tanga aceste dovezi de dubioasa dragoste si prietenie habsburgica i se mai conferi principelui,
Numai cu jertfirea
tu refl.
prezenta imparatului Rudolf la Praga pentru a-i notifica adesiunea stapanului sau la liga cresting nella lega cerandu-i in schimb subsidii pentru intretinerea trupelor si asigu-
393
Ion Nistor
Viteazul si pe fiul ei Patrascu haver ritenuta a dietro la Voivoda con digit() -.54
tanul ii mai oferi totodata si concurs armat impotriva vrajmasilor sai. Dar cu toate amenintarile sultanului ca in caz contrar va pierde principatul Ardealului si partile ungurene, principele Sigismund ramase neclintit in hotararea sa de a lupta alaturi de
confederatia cresting.
Petru Rare, sotia sa Elena doamna si doi feciori. Tablou votiv de la manastirea Moldovita, pictata in 1537
ridicat pe tronul de la Suceava principele Stefan Razvan, care semna la 3 iunie 1595
bund intelegere, sultanul trecu in anul urmator la punerea in aplicare a amenitarilor sale intetind ofensiva contra cetatilor din Ungaria de Vest, dar si mai indarjita contra Transilvaniei. Mai mult, sultanul numi in locul principelui Sigismund un Ungur pribeag, care se ascundea sub numele tainuit de Avram, un
favorit al lui Sinan Pasa. Noul principe Avram, impus Transilvaniei de turci, era bine vazut si de sasi. Prin numirea lui sultanul voia sa incurajeze rascoala adversarilor lui Sigismund contra acestuia si a sprijinitorilor sai habsburgici per facilitar la solleration della nation ungarese in quella provincia piu importante, de la quale detto Abram si promete havere a sua devotion gran parte et anco di Saxoni -.55 Un raport din
Viteazul, in urma unor tratative anterioare,49 un asemenea tratat de vasalitate cu principele Sigismund,5 astfel ca acesta se putea mandri
partium regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes -.51 Dar titulatura aceasta nu mai corespundea realitatii fiindca Sigismund nu putu
roman, domn al partilor din regatul Ungariei si at Sdcuilor Comite - Sigismund Dei gratia Transsylvaniae, Moldaviae, Valachiae Transalpine, Sacri Romani Imperil Princeps -
turci sa fi descalecat in Transilvania pentru a -si lua tronul in primire. Poate ca ar putea fi
identificat cu Marcus Begner, fost dragoman al principelui la Poarta, cunoscut sub numele de
se casatori cu arhiducesa Maria Cristina ale carei virtuti feciorelnice erau mult laudate de
o stralucita primire principelui Sigismund. Impresia pe care tandrul principe o lass la curtea imperials n-a fost insa cea mai buns, din cauza ingamfarii si
Beglerbegiii de la Timisoara si Buda nelinisteau tinutul Caransebesului, al Zarandului si al Oradiei, in vreme ce mult fagaduitul
nestatorniciei sale.' La inceputul lui martie la Fagaras, gazduia la ea pe sotia lui Mihai
394
Istoria Romanilor Sigismund uni contingentele sale comandate de Gaspar Kornis si Albert Kiraly cu cele ale arhiducelui Maximilian si se impotrivira Turcilor la Crestes (Mesokeresztes) in tinutul Bihorului. Dar dupes oarecare succese initiale,
care nici nu voia sa traiasca cu sotia sa era foarte graves si ca lumea se temea ca intr-o buns zi sa nu-si faces seama - non li facci la burly et torghi la vita -.60 In starea aceasta sufletesca principele se hotari sa trateze cu Transilvaniei pentru intregirea vechii craw primeasca principatele sileziene Oppeln si Ratibor, care in aceleasi conditiuni fusesera promise pe vremuri si tarrarului rege Joan Sigismund Zapolya. Tratatul de abdicare si schimb fu semnat la 23 decembrie 1597. El cuprindea si o clausula privitoare la divortul
Cristina cu care nu traise niciodata si care isi sfarsi viata zbuciumata intr-o manastire de
calugarite din Stiria.61 In executarea tratatului,
Neagoe Basarab $i Doamna Despina cu copiii. Fresca din Biserica lui Neagoe de la Arges.
intr-un moment de luciditate, asupra actului de renuntare la tronul ardelean, aparu prin surprindere la 20 august 1598 la Cluj, unde fu
bine primit de Unguri si insotit la Turda. Dieta intrunita acolo it proclama din nou principe al Transilvaniei, spre surprinderea si stupefactia comisarilor habsburgici. Acestia, care impreund cu episcopul Dimitrie Napragi refuzasera
principele Sigismund renunta in martie 1598 la tronul Transilvaniei, cu asentimentul tuturor statelor provinciale ardelene - con it
consenso et intervento non solo del principe, ma
ancor di tutti gliordini di quello stato -.62 Cancelarul Stefan Josica, cel care umbla sa ocupe tronul vacant cu ajutorul lesilor si al turcilor, fu decapitat, iar la 30 martie 1598
comisarii imperial' sosira. la Alba Julia ca sa is in primire Transilvania ce urma sa fie guvernata de arhiducele Maximilian.63 Dar comisarii impeNriali nici nu
Transilvaniei.65
395
Ion Nistor
NOTE
pp. 254 258; nr. 244, p. 265; nr. 269, p. 299; nr. 284, p. 319. 36. Veress, II, nr. 197, p. 212
[1. Miron Costin, 1.c., II, p. 60 urm. 2. Hurmuzaki, II, 1, nr. 269, p. 294; nr. 272, p. 296. 3. A. Veress, I, nr. 158, p. 122.
38. Ibid., II, nr. 277, p. 312; 283, p. 319, IV, nr. 113, p. 174.
39. Ibid., IV, nr. 27, p. 45; nr. 28, p. 55; nr. 56, p. 94; Hurmuzaki, IV, nr. 194, p. 205, urm. 40. Ibid., IV, nr. 29, p. 56. 41. Ibid., IV, nr. 44, p. 77. 42. Hurmuzaki, III, 1, nr. 191, p. 199; W. Bethen, o.c., Tom. III, Lib. VIII, p. 513. 43. Ibid., IV, nr. 55. p. 93. 44. A. Veress, IV, nr. 85, pp. 154 158. 45. Ibid., IV, Nr. 103, pp. 185 188. 46. Ibid., IV, nr. 79, p. 143. 47. Hurmuzaki, III, 1, nr. 186, p. 193, urm.; A. Veress, IV, nr. 120, p. 218; Hurmuzaki, IV, 1, nr. 195, p. 230. 48. Hurmuzaki, III, 1. nr. 42, p. 49. A. Veress, IV, nr. 119, p. 216 urm. 50. A. Veress, IV, nr. 122, p. 228; Hurmuzaki, III. 1, nr. 196, p. 209. 51. Hurmuzaki, III, 1, nr. ...; A. Veress, IV, nr. 121, p. 222.
13. A. Veress, I, nr. 189, p. 140; nr. 190, p. 144; nr. 203, p. 260. 14. Augustin Bunea, Vechile Episcopii
romemesti, p. 49.
15. Hurmuzaki, II, 5, nr. 180, p. 442. 16. Ibid., II, 5, nr. 176. p. 415. 17. Ibid., II, 5, nr. 156, p. 387; E. Horvath, o.c. p. 64. 18. Hurmuzaki, II, 1, nr. 470, p. 510. 49 ibid 51, nr. 342. p. 365. 115, IV.
30. A. Veress, I, Nr. 358, p. 300; nr. 394. p. 330, nr. 395, p. 331.
31. F. Forgach, a.c. XVI, p. 630.
32. A. Veress, II, nr. 74, pp. 84 96; nr. 78, pp. 100 - 105. 33. A. Veress, II, nr. 84, p. 110. 34. A. Veress. II, nr. 182, p. 197. 35. A. Veress, 11, nr. 205, p. 225; nr. 236,
64. Hurmuzaki, Iorga, XII, nr. 585, p. 380; A. Veress, V, nr. 118, p. 210; nr. 124, p. 199; nr. p. 142, p. 98, p. 162; nr. 112. p. 177, nr.
219. 65. Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul in Trcuusilvania, 1. c.,. p. 457, urm.]
396
PARTEA VIII
I. Reactia contra asupririlor turcesti si luptele pentru emancipare II. Cucerirea Transilvaniei III. Tratativele pentru reglementarea raporturilor politice cu Habsburgii IV. Mihai Viteazul si nationalititile din Transilvania V. Ocuparea Moldovei si pierderea Munteniei
VI. Pribegia si tragicul sfiirsit al WI Mihai Viteazul
Ion Nistor
Capitolul I
lronurilc de la Bucuresti si Iasi. Competitori la ocuparca lor sc gascau destui din puzderia de
lor. Uncle mai pui plata haracirilui sporit, a darurilor obisnuile pcnirti demnilarii Por (it, marl si rnici, furnilurilc de gran si orz pcnlru cavalcria otomana, precum si cantitali considerabile de grasime, miere si ceara pentru nevoile populatici din Istanbul. Sub apasarea
impozitelor se risipeau satele, iar micii boierinasi si mosneni treceau in randurile rumanilor sau vecinilor de pe mosiile domnesti, ecleziastice sau boiercsti. Micii proprietari, cum crau mosnenii, megiesii in indivizie si asa numilii cnezi sau oarneni liberi nu mai puteau face fats dajdiilor ce li se impuneau si de aceea se vedcau nevoiti sa-si vanda loturile lor modeste si sa intre in randurile vecinilor sau rumanilor care corespundeau iobagilor din Transilvania. La 1595 oamenii din Codreni vindeau spatarului Ca lota jerebiile lor. Actul de vanzare arata: "au fost ace' oarneni mai inainte megiesi si au fost scirmani si st-au putut pleat dajdea lor". in anul urmator 1596 cumpara insusi Mihai satul Sielarol de la megiesii de acolo cu 40.000 de
tru ca ii iesise nume "cum ca iaste fecior de domn". Din aceeasi cronica allam ca Mihai
ajungand la domnic "s-au numit cd taste fecior lui Pcitrascu-Vodcl, iar cu adevdrat nu sd stie, fora cat den auz unul de la altul asa dovedem
cci mumci-sa au fost de la oras de la Plod, veicluvci sifrurnoascr cu numele Teodora. intr-un act de judecata din 20 aprilie1600 Mihai se declarer
el insusi "fecior al marelui si prea bunului raposatului Patrascu Voievod". Intru confirmarea acestei informalii Mihai Viteazul numi pe unicul sau flu Patrascu dupes bunicul sau. Ca fecior al lui Patrascu-Voda este aratat si de vistierul Teodosie in cronica familiala al lui
pictoru.lui Saddler care i-a facut portretul ar rezulta ca Mihai s-ar fi nascut la 1558, o simpler deductie care n-a gasit insa nici o alts con-
aspri. !rare limp insa megiesii din Sielarol chivernisira suma necesara si rascumparard
de la Mihai in
adica. ,capuchehaia pe langa Poarta otomana. Pe langa unchiul sau lani isi facu Mihai ucenicia politics, dupa ce in tinerete se incleletnicise cu negotul de vite, dupa unii, si de giuvaeri-
398
Istoria Romanilor
cale, dupes altii, intreprinzand dese calatorii in Turcia si deprinzand binisor limba Lured, pe langa cea greceasca, ce o invalase de la maicasa Teodora. Intrand in arhondologia Munteniei mai intai ca ban sau banisor de Mehedinti, el avansa mai apoi la treapta de mare stolnic, mare postelnic si mare aga. Cum insa unchiul
si argati si neurednici din toate punctele de uedere. Insei prin banul Mihai s-a multumit
nenorocita Ora si a multumit 1W Duznnezeu care
i-a dat un astfel de pastor bun si cretin si iubit de saraci si cu Erica lui D-zeu... si l -am facut donut si tara imi multumeste mutt pentru deinsul". Din marturia lui Andronic Cantacuzino se vede ca. Mihai i-a aratat semn de la parintii sal ca era din os domnesc. In octombrie Mihai Vileazul (1593 1601) porni spre tara si ajunse la Bucuresti, unde fu bine primit de tara, dar si solicitat de creditorii inaintasului sau sa le asigure plata datoriilor care le fusese prescrise la Istanbul. Urmara luni grele de stoarceri banesti si de not
numai juramantul a 12 boieri, ca nu este fecior de domn i-ar fi salvat viata. Cronicarul SzamoskOzy pretinde a sti ca Mihai ar fi fost ajuns chiar in fata esafodului dar ca privirea sa
deopot Ilya
La Istanbul situatia lui Alexandru ccl Rau nu era din cele mai bune. Nici Poarta si nici creditorii sal nu crau mullumiti cu ['dui in care se desfasuratt trcburile in Tara
Andronic Cantacuzino, fiul faimosului Mihai Cantacuzino porcclit Sectanoglu, facea si desMum multe la Poarta, tar mijloacele matcrialc de care dispunca alai Mihai, cal si unchiul sau
lani erau sortite sa inla lure ((tate piedicile cc se
pentru a se intelege cu principelc Sigismund. Iar pe Preda in Moldova pentru a punt la cale
cu principcle Aron un atac simultan contra turcilor. Ambcle sal au lost incununate cu
sitcees. Aron Voda se lcga prin juramant sa se ajute unul pe altul. Cronica spune ca totodata si Bator Jirmond Inca dada juramant lui Mihai Voda ca sa lie nedespartili unul de altul. Aron Voda pregati lovitura contra tur-
cilor cu ajutorul ostirii si a garzii sale unguresti, cats vreme Sigismund trirnisc in ajutorul
si de
Sigismund Bathory, pe care Mihai ii vazuse cu ocazia pribegici sale in Transilvania, precum si de agentul Barton al Marii Brilanii, Alexandru al III-lea cel Rau fu mazilil si in locul lui oblinu Mihai steagul de domnic in Tara Romaneasca, in septembrie 1593.
tea umplura aproape tot timpul anului 1594 pana la 13 noiembrie cand ele furs terminate atat la Bucuresti, cat si la Iasi. In toiul pregalirilor sale, Mihai nu uita nici de Banat, unde Timisoara ajunsese capitala pasalacului
banalcan. In iunie 1594 el se repezise in taints la Versal. unde prczida un consiliu de razboi cu
Ion Nistor
pe hotnogul Moise Szekely ea a venit intre ei
tabard vreo trei mii. "De aceea - ziceau ei
Versetului. Haiducii balcanici se constituiau in cete sub comanda unor capitani indrazneti cum
am
hints in toate partite pe acest pcimemt, si in cloud, trei zile se pot aduna cinci sau sase mit far chinezii Si crestinii se adunarti cu totii si
Jurarei inaintea lui Veit Mironit Sava si a ulorliceii Todor si a voievodului Mihai cci slujesc cu totii cu
Sisman de la Tarnova. Cetele, for furs insa imprastiate de Sinan-Pasa in marsul sau spre Dunare. In 1596 o delegatie bulgara arata.
principelui Sigismund la Alba Iulia ca Bulgarii
lui vor putea patrunde pans la Adrianopol. Grecii condusi de fruntasii for laid si clerici
ale lui Horvath se aruncara asupra unitatilor turcesti, macclarindu-le cu totul, asa cum s-a
petrecut si la Iasi. Dupa uciderea creditorilor turd, greci,
Cantacuzinilor si Paleologilor, sustinea cu ardoare lupta contra turcilor, informand puterile apusene ca daca Mihai Viteazul ar trece
Dunarea, Bulgarii, Sarbii si Albanezii, care sunt dc aceeasi credinta cu dansul, s-ar uni cu eI.
Dar oricat de incurajatoare se pareau aceste prime succese de arme, ele nu erau
&cat acte indraznetie de provocare la adresa puterii militare turcesti, care nu puteau ramane fara raspuns sangeros din partea sullantiltii Mehmet al HI-lea. Si de rapt acesta con-
cenIra contra rebclilor de la Dunare o pulermarclui vizir Sinan Pasa, care la inceputul lui
Iancu Sasul, si pe Aron cu fostul domn munlcan Stefan Surdul. Cianbururi dc lalari
la Maretin Dunarea pe ghiata in Bulgaria cu gloatele sale si patrunse adanc in teritoriul turcesc, pang la poalele Balcanilor, chemand
pe haiducii bulgari si sarbi la lupta de elibcrare de sub jugul otoman. Populatia de pe ambele maluri ale Dunarii pans in Balcani si Carpal"
turcilor participard si unitatile crestine din Banat, care cucerira in iulie 1595 cetatea
400
Istoria Rornanilor
Dar prin ajutorul acesta actiunea de eliberare de sub. jugul turcesc era numai la inceputul ei si Inca foarte departe de tinta finals a angajamentului pe care Sigismund si-1 asumase in fata imparatului. Dimpotriva, ajutorul acesta inaspri urgia sultanului fata de actul indraznet al lui Mihai, care precum marturisea mai tarziu, ar fi putut ramane linistit si sigur in tara sa si fart nici o teams, daca nu 1-ar fi chemat
credinta fata de crestinatate. Ar fi fost deci firesc ca Sigismund sa se fi gandit la preintampinarea atacului pe care Sinan Pasa it pregati contra Munteniei pentru a desavarsi scuturarea jugului turcesc, inainte de a se
gandi la supunerea tarilor romane sub autoritatea sa, pe care el o intelegea ca o inglobare formals a aceslor taxi in principatul sau. El se folosi de situatia disperata a lui
puteau indeplini nici o functiune publics. Se mentinu oprirea strainilor de a ajunge in proprietatea bunurilor rurale si se respectau drepturile mitropoliei Ungrovlahiei asupra bisericilor din tara si nicidecum asupra celor din Transilvania, cum credeau unii. Tratatul de
infeudare aduse o simtitoare inra'utaiire a situ-
legamant consimtit in conditii care intreceau cu mult pretentiile Portii otomane si echivalau
aproape cu anexarea Tarii Romanesti la princi-
patul Transilvaniei. Actul incepea cu urmatorul preambul: "Dar ca sei se poatd earmuff mai usor dupa legea cresting acea taro a lui Mihai adial prin not in libertate de furia barbariei si sd se poatd apcira de dusmani, am chemat la not boierii de frunte din acea tars, cu deplind putere de tocmectici si cu insdrcinarea tuturora si din partea lui Mihai si din staturile acelei tdri, ca sa se tocmeascd si sd faces legdturd si s-a cguns la
aceste legclminte si invoiri".
atunci acestia erau liberi a se muta de pe o mosie pe alta, dupa nevoile si interesele lor, prin actul de infeudare se impunea legarea rumanilor de glie, luandu-li-se dreptul de libera migratiune, creandu-li-se astfel aceeasi situatiune socials ca si iobagilor din Transilvania dupa ra'scoala lui Doja. Este singura dispozitie din tratatul de infeudare din 1595 care s-a mentinut in Tara Romaneasca sub numele de asezamantul sau legarea lui
Mihai Viteazul, care prevedea ca rumanul de pe
unde va fi, sa fie ruman vesnic pe unde se va afla, adica legat de glie. Nu este insa mai putin adevarat Ca in acea epoca de stoarcere a tarii,
multi mosneni si multi boieri nasi, ne mai avand mijloace pentru a face fata darilor si
prestatiilor de tot felul se indatorau pe capete la marl! proprietari zalogindu-si delnitele sau partiile lor, sau vanzandu-le cu totul, cum am aratat mai sus. Astfel, multi sateni proprietari treceau in randul rumanilor Iegati de brazda,
visticrnicii Dan si Teodor, postclnicii Radu si Stamati prccum si cluccrii Radu si Viniira, se ajunsc la semnarca conventici dc infeudare din 20 mai 1595, in baza carcia Sigismund adaugi la titlul sau de principc at Transilvaniei si pc cel de principe al Valahiei Transalpine, adica al Tariff Romanesti, rezervandu-i lui Mihai titlul de "Respectabilul sl magniflcul Domn Mihai, voievodul tarii noastre transalpine, credinciosul nostru prea milostiv". Prin actul acesta prerogativele domnesti urmau sa treaca asupra principelui Sigismund, caruia urma a-i trimite
de dezmostenire a mosnenilor sau razesilor provoca marl nemultumiri in randurile celor nedreptaliti, care degencrau in rascoale
Vir5nesii, ca si in idle lad din Europa, si Mihai Vileazul insusi avu ocazia sa intervina pentru
pololirea lor.
In schimbul acestei vadite abdicari de la prerogativele domnesti, Sigismund se obliga sa ajute la izgonirea turcilor din raialele de la Braila, Giurgiu si Turnu si la restabilirea vechiului hotar al Dunarii pe mijlocul albiei de la
ii
fu remis, Mihai
Braila pang la Orsova, un angajament foarte problematic intrucat acesta nu se putea duce
la indeplinire lard distrugerea ostirii imperiului
ramanand un simplu loctiitor al acestuia, fait dreptul de a se mai numi Domn, din mila lui Dumnezeu, si cu obligatia de a se folosi de sigiliul prepozitului sau. Tratatele cu straina-
tatea, precum si pedepsele capitale fata de boieri nu se puteau indeplini decal cu aprobarea lui Sigismund. Dar tara nu se putea
lipseau fortele armate si energia necesara, precum se va vedea in cele ce urmeaza. Actul de infeudare fu impus domnului de imprejurari. El isi manifests pe fala nemultumirea fata de actul de "anexare" semnat de boieri cu principele Sigismund. In iulie
401
Ion Nistor
1595 el se tanguia
fat.es
de solul polon
si ca se teme de Ungurii lui Sigismund mai mult decat de turci, cal de la imparat n-a primit nici un ajutor, iar Sigismund i-a trimis
3.000 Unguri, pe care ii platesle de sapte luni,
cazu insusi comandantul lure Sinan Pasa, care fu salvat de la moarte numai prin devotamentul unui credincios de al sau, care 1-au ridicat in spate, scotandu-1 din invalmaseald. Mii de ieniceri cu pasalele si mangiacurile for
zalogind tot ce a mai avut, pans si odoarele sotiei sale si ca va fi nevoit sa se atinga si de manastiri. In conditiile acestea bucuros s-ar
ajutorul cuvenit. Dar raspunsul craiului intarzia sa vines, astfel ca Mihai trebui sa
inceapa lupta cu propriile sale mijloace.
Reactia contra dispozitiunilor umilitoare din actul de supunere se manifests foarte curand.
moldovenii si muntenii incepusera sa se vaite rau ca erau asupriti de principele Sigismund, zicand ca ei s-au emancipat de sub ascultarea turcilor nu pentru a se supune lui Sigismund, ci pentru a face invoiala cu imparatul. In loc de accasta, Sigismund le-a impus jugul sat', dupes
Tara Romaneasal cu tot venitul ei, sd fie iar pe seama lui Mihai. Astfel cdzu actul de infeudare de mai Inainte".
Dar cu toata izbanda sa asupra avangardei turcesti, rezervele otomane ramasera intacte si gata de a relua lupta contra crestinilor. Golurile din ostirea lui Mihai nu mai puteau fi umplute si de aceea domnul
urmarit de aproape de turci. Trecand in graba spre Bucuresti, Mihai se indrcpta spre Targoviste si de acolo pe Dambovita in sus,
armatei lui Sigismund Bathory din Transilvania. In urmarirea ostirii crestine, Sinan Pasa
du-1 printr-un alt voevod in conditii cu mult mai umilitoarc, prin coruperea capeleniilor dc
asezand tunuri pe metereze si sporind garnizoana cu mii de oameni, pentru a putea rezista
pentru a putea opri trecerea care incept' la 4/14 august pc un pod de vase construit la Giurgiu in acest scop. In fata puhoiului nesfarsit al ostirii otomane, Mihai se retrase cu
contingentele sale, vreo 8.000 oameni, oaste pamanteana si 2.000 osteni din Transilvania
comandate de Albert Kiraly, pe o pozilie strate-
atunci turcii executara intinse lucrari de fortificatii la Braila si la Giurgiu, pentru a-si consolida mai bine poziliile de pe tarmul stang al Dunarii. Gandul lui Sinan era sa transforme Muntenia in pasalac turcesc. In acest Limp in care Mihai Viteazul isi pusese viata in cumpana pentru apararea tarii amenintate de turci cu foe si parjol, principele Sigismund Bathory isi sarbatorea la 6 august
in liniste casatoria cu arhiducesa Maria Crislina de Austria, de care mai apoi avea sa se desparta. Numai dupes incheierea festivitatilor nuptiale, la care Mihai Viteazul era reprezental
pulut fi casligata numai gratie barbalfei principelui Mihai, care se puse in frunlea vitejilor sal si se arunca cu spada in mans
asupra inamicului. Pilda domnului fu urmala de boieri care se aruncara si ei asupra turcilor, secundati de detasamentul lui Kiraly, determinand astfel soarta bataliei. In randurile crestinilor luptau si cloud sotnii de Cazaci de sub comanda capitanului Cocea. In invalmaseala luptei de la podul peste Neajlov
a taia calea lurcilor spre Bucuresti. Lupla s-a dat in ziva de 13/23 august 1595 si izbanda a
oclombrie 1595 ostirea transilvaneana cornpusa din contingentele de unguri, sasi si sacui se puse in miscare contra turcilor, avand in frunte pe insusi principele Sigismund. Mihai cu ostenii sai forma flancul drept, in timp ce Stefan Razvan din Moldova grabi sa formeze Llanelli slang al armatei crestine aleatuita din
402
Istoria Romanilor
contingentele celor trei tad carpatine: Transilvania, Muntenia si Moldova. La 8
octombrie ostirea cresting izgoni pe turci din Targoviste, ocupand cetatuia construita si fortificata in graba de Sinan Pasa. Stefan Razvan
Moldovenii cu oarecare nurndr de oaste din Transilvania con qualche numero gente
Transilvania au sclvdrsit acte de eroism contra
turcilor, Sigismund s-a tinut cu nervul ostirii sale in tara sa, ternandu-se de o mare rescoalet dacd ar pleca".
vreme grosul ostirii crestine urrnarea pe turci spre Giurgiu, unde ostirea otomana grabea trecerea peste Dunare pe podul de vase. Sub bornbardamentul artileriei crestine podul fu rupt in cloud, provocand moartea prin innec a multor
Invazia turceasca priciniiisc tarii pagubc foarte mad. Sateic si targurile din drumul turcilor efizusera in ruing, Targovistea tit Bucurestii avura enorm de mull de sufcrit ast-
fcl ca Mihai Vileazul nu-si putea da rand cu lucrarile de refacere a daunelor de razboi iar ajutorul efectiv pentru refacere nu venea de
nicaierca. Pentru Razvan Vocla participarea la campania contra turcilor devenise de-a dreptul fatales. Adversaril sal din Moldova se folosira de absenta lui din tara, pentru a-1 detrona cu ajutor din Polonia si a-1 proclama Domn in locul
gilor din Timisoara si Buda sa concentreze trupc contra Transilvaniei. In fala primejdiel
Sigismund facii apel la imparatul Rudolf care dispuse sa i se trimita in ajutor un corp austriac, care, unit cu contingentele transilvanene comanclate de Gaspar Koznis si Albert Kiraly
sau pe leremia Movild. In incercarea de a-si redobandi tronul, el fu batut la Areni si tras in teapa., la 10 decembrie 1595. Singur Sigismund Balliory se rctrase fericit in Transilvania, mandru de izbanda pe care o socotea ca fiind numai a sa. Intr-un memoriu adresat mai tarziu imparatului Rudolf,
principele Mihai Viteazul nu se sfia sa arate ca Sigismund se lauda pe nedrept cu faplele altora, cautand scrie sic-si ceea ce se cuvenea altora. Sigismund se lauda cu ispravilc contra
sustinand in zilele de 23 - 25 octombrie 1596 luple sangeroase cu turcii la Crestes (Mezokeresztes) in tinutul Bihorului, dar in cele din urma de furs infrante si imprastiate de turci. In timpul acesta Mihai Viteazul
atacuri ale capitanilor sat, Velesco, care cazu la Babadag, Farcas-Aga, care ataca mereu
Braila se gasea in mainile sale, iar de la Turnu el nelinistea mereu Nicopolea. Crestinii sarbi si bulgari din Balcani vcdeau in el pc izbavitorul for de sub jugul turcesc si-1 cantau in baladele for populare. Si lui, ca si lui Sigismund, Poarta ii racea propuneri de pace si impacare. Infrangerea de la Crestes facu o detestabila impresie asupra nestatornicului si
ingamfalului Sigismund, atingand adanc ainbilia sa bolnavicioasa. Cl ramase infrant sufletcste pe urma acestei neasteptate infran-
Ion Nistor
lulia. Domnul pleca insotit de sfetnicii sai Banul Mihalcea si Radu Buzescu. Scopul
intrevederii era sa ajunga la o pozilie comund asupra ofertei de intelegere cu Poarta. Pentru un om energic si de actiune, ca Mihai Viteazul, tratativele cu Sigismund Bathory, care dupa
face, nici ce urea, devenisera foarte anevoioase
Zamogski, Mihai Viteazul arata ca are nevoie de 6 ani pentru plata tributului turcesc si pentru achizilionarea catorva zibeline, spre a le oferi sultanului. Nu incape deci nici o indoiala ca la finele anului 1597 Mihai Viteazul isi con-
Cronicarul contemporan Szamosklizy relateaza" ca. Mihai era foarte categoric in pretenliile sale. In principiu el era pentru continuarea razboiu-
temei si ca trebuie sa intre in tratative direct cu imparatul Rudolf de la Praga. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat. Sigismund se purta cu gandul
sa abdice la domnia Transilvaniei in folosul imparatului si sa primeasca in schimb, principatele sileziene Oppeln si Ratibor. Actul de abdicare fu semnat la 23 decembrie 1597, iar
renuntarea la tron se savarsi in marlie 1598 cu asentimentul statelor transilvanene. Cancelarul Iosika Stefan, care incerca sa ocupe tronul de la Alba Julia cu ajutorul polonilor si turcilor, fu &capital. la 30 manse, sand comisarii imperi-
ali luasera in primire administralia Transilvanici, a card guvernare fusese incredintata de imparat arhiducelui Maximilian. In imprejurarile acestea, Mihai Viteazul trimise in februarie 1597 pe banul Mihalcea si pe Sasul Marcu Schonkebonk in solie la curtea
imparatului Rudolf si in vederea solicitarii de mijloace materiale si arme pentru intretinerea si echiparea unei armate. Imparatul prim! solia
cu bunavointa si asigura lui Mihai sumele necesare pentru intretinerea unei ostiri de
4.000 de oameni, sumele urmand sa fie administrate de ofit.crul Erich Lassa cu sediul la
Targoviste subsidiile promise de imparat, iar la 9 iunie al acestui an 1598 sosira la Manastirea
Dealu imputernicitii imparatului, care semnara tratatul de inchinare fats de imparatul Rudolf, ce cuprindea condiliuni cu mult mai acceptabile decal cele cuprinse in actul de supunere fats de principele Sigismund din 20 mai 1595. Prin acest instrument diplomatic
Mihai Viteazul rccunoscu suprematia imparatului asupra Tarii Romanesti Yeirei plata
404
Sigismund renunta din nou la domnie, de asta data in favorul varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Dicta ratified hotararea lui Sigismund
tunuri, pulbere, praf si alte echipamente de razboi, in vederea continuarii luptelor contra
urmareasca si sa extradeze pe fugari si dezertori. In caz de pribegie, Mihai urma sa primeasca in Transilvania sau Ungaria un castel cu toate veniturile necesare pentru a putea trai potrivit rangului sau. Toate acestea pentru
ea, dupa marturia arhiducelui Maximilian, Mihai Viteazul era zidul si apdrarea tarilor
carpatine.
catura pe care o provocasera imperialii prin nehotararea tor, decal sa caute sa ajunga si el
la o intelegere cu cardinalul. La 26 iunie 1599
in Muntenia ca sa apuce scaunul lui Mihai Voda. Atacurile for au fost insa respinse de
sute de sate si ridicand populatia crcstina de
ramane multa vreme tainuita turcilor. In toamna 1598 pasalcle de la Silistra st Vidin navalira
Dumitru Vornicul tar in septembrie Mihai forta trecerea Dunarii in Balcani, arzand si risipind
acolo pentru a oirece pests Dunare si a o aseza in Tara Romaneasca - incolus omnes Bulgariae SzamoskOze in Valachiam trenasfert estimeaza numarul deportatilor la 12.000, iar Mihai insusi la 16.000 de suflete. in noiembrie
cluccrul, Preda postelnicul, comisul Radu, Stroia stolnicul, Andronic vistierul, armasul
aceiasi sfetnici, care cu un an inainte jurasera,
intre limp in Transilvania se produsera schimbari neprevazute. Principe le Sigismund. care in martic renuntase formal la tron si ple-
instructiunilor pe care Andrei Bathory le daduse solilor sai catre Poarta pentru
incheierea pacii se gasea insemnarea lui Mihai, in romaneste: "Ce aci trimis Batdr Andreius la paratul turcesc pentru pace". Tinand seama de actul de supunere din iunie 1599, Mihai se credea in drept sa astepte ca sa fie si el cuprins in
n-are nici bani, nici oaste si nici autorizatia imparatului pentru o asemenea actiune, si
aceasta cu atat mai putin cu cat turcii uniti cu tatarii atacasera Oradea si amenintau Transilvania la granita de vest. In noua situatie Mihai cauta sa ajunga
Ion Nistor
nimic n-a cunoscut nici o paguba si este intreg. Eram eu vinovat pentru aceasta sau erau ei. Si
raporta din Varsovia c.a. Andrei Bathory trata cu Ieremia Movila pentru a goni pe Mihai Voda din domnia Tad! Romanesti, din cauza aliantei sale cu imparatul.
Mai mult chiar, Andrei Bathory trimise domnului muntean o solie prin Toma Ciomortani, in care it soma sa se retraga de bung voie din Cara. Toma Ciomortani era socrul lui Ieremia Movila. Fiica sa Elisaveta era sotia domnului
moldovean.
Dar eu am spus:
dacei plec din tczrd?
incotro sd ma duc,
In scrisoarea sa catre domnul Moldovei din 20 decembrie 1599 Mihai Viteazul insista
Auzind acestea m-au tulburat si mi s-a implut inima cu tot felul de ganduri si dupes
voi duce numai sa-mi crate timpul si ziva, ca sa ma pregatcsc pentru aceasta, si sa-mi dea
un castel ca sa locuiesc*. Am trimis apoi pentru castel ca sa stiu pe care mi-1 vor da, au spus ca nu dau nici un
ne va trata dupd cuviintd si se va purta bine cu not. Jar dupd aceia a trimis la noi pe solul sou Ciomorlani cu aceasta solie ca set ies din turd si din panic-Enid acesta, cCici asa este voia Mdriei Sale Craiuli, cad craiul a putt pace cu turcii st s-au alial si au ffictit aliarilca si cu Polonii si cu Tara Moldaviei si eit Inglitem si cu &aura.
castel, nu stie ce am inteles. A trimis la mine doff boieri ca sa fac cu dansii asezamant si sa juriimfmtul si ca sa urn prieteni, asa cum mu lost cm dansii si mai inaintc. Fates de aces( asezirimani si de aced juramant, am stat si ni-am pAzil, intelegand si despre dansul ca mcrcu nc pandesle. Si Mire limp mi-a venit Ca face amcstecaturi si asa intr -alt chip, auzind despre dansul Ca vrea sa lucreze si intr-o parte si in cealalta parte, despre care lucruri poate ca si D-ta ai avut sore. Si asa vazand toate aceste rautati ale lui si dusmania impotriva noastra, am pornit din Cara mca cu cop!!! mei, luandu-mi si sotia si tot ce aveam si cu oaslea mea, cd nu aveam
nici nu vor sd le alba pe D-ta in aceasta Ord si cd este si acum la noi un ceaus care a venit pentru aceasta, ca D-la sd nu mai rdmai in aceasta
tares'.
cal
Iar eu i-am spus: De slujba ce am facul pentru Ardeal Ca mi-am dat Cara mea prada turcilor si Tatarilor, de-au pradat-o si ca atatfa au stat impotriva turcilor cu oamenii mei si cu putin ajutor, necrutand sangele nostru pentru
Dumnezeu pentru juramintele for pe care le-au calcal, si pentru nedreptalea for i-a batut, cad nu noi, ci Dumnezeu i-a balut, caci noi cred-
406
Istoria Romanilor
Cap itolul II
CUCERIREA TRANSILVANIEI
1. Pregatirea campaniei contra lui Andrei Bithory si batalia de la Selimber 2. Recunoasterea lui Mihai Viteazul ca principe de catre dieta Transilvaniei si organizarea cancelariei domnesti 3. Reformele administrative dupa obiceiul romanesc 4. Perceperea darilor 5. Fortele militare de care dispunea principele roman
1.
Din scrisorile asteptate cu atata emotie, Mihai Viteazul intelese ca imparatul ingaduia sa "incerce ceva" in Ardeal, adica atacul de la
rcpczisc in grabs solic la Praga, ca sa solicits agrementul imparatului pentru a ridica armele contra cardinalului. In iulie 1599 solul lui Mihai declara pe fates ca
"clued va ingetclui impciratul, stetpd nut sdu va incerca ceva in Ardeal si in curdnd se va
inlarzia ,mereu sub diferite pretexte, razboinicul domn se hotari sa treaca singur la atac,
Cara sa mai astepte concursul trupelor imperiale de sub comanda lui Basta. Increzator in ajutorul ceresc si in dreptatea cauzei sale, Mihai Viteazul porni, la 14 octombrie 1599 din Ploiesti contra lui Andrei
aria veste bund, chiar de arfi sd-si lase acolo corpul si viara. Domnul va astepta cu mare
nerdbdare a vizuI impftratului".
In mai 1599 se stia la Praga ca Mihai statea cu oastea sa la dispozitia imparatului. mai mult chiar, imparatul ii (Muse castelul
Konigsberg din Silezia ca loc de refugiu pentru sine si familia sa. Mihai astepta cu infrigurare deziegarea din partea imparatului de a ataca pe cardinalul principc, in intelegere cu Basta. Solii domnului
sa pe valea Buzaului in sus pentru a lua contact cu sacuii, aliatii sal, razvratiti impotriva lui Bathory, care le suspendasera vechile for priv-
inuntean zabovird insa mai multe luni la Praga, pe cheltuiala imparatului. Domnul
astepta sosirea for la Ploiesti. Acestia sosird in sfarsit, dupa multe peripetii, cu actele de dezie-
Grupul al doilea inainta sub comanda Buzestilor, a lui Baba Novae si Udrea, pe Olt in sus, pentru a se uni cu primul grup la Talmaci,
gare de la imparat si de la arhiducele Matei. Cand ii vazu aducand scrisorile mult dorite, Mihai intru atata se bucura, incest de bucurie
isi descoperi capul si saruta cu evlavie pecetile de pc scrisori, - sigilli impressiortes in utrisque deosculatus est capite aperto lar sand afla
- magna hurnilitate
407
Ion Nistor
someze sa-si paraseasca mosia parinteasca, Tara Romaneasca. Astfel intelese Mihai sa
respinga cu energie incercarea de mediatiune a nuntiului Malaspina. La 28 octombrie 1599 incepu batalia de la Selimbar, care tinu toata- ziva, pana noaptea tarziu si se terming cu izbanda lui Mihai
sa-1
Intentia lui Mihai Viteazul era sa prinda pe Andrei Bathory si sa-1 trimita
imparatului la Praga. Destinul hotarase insa
altfel. Capul cardinalului fu prezentat pe tipsie. Un martor ocular, Valentin Valakoski,
Viteazul asupra lui Andrei Bathory. Dintre comandantii unguri Gaspar Kornis cazu pri-
polcovnicul voievodului muntean si transilvanean - Polkovnik Multankeigo y Siedmigradskieg care luptase de partea lui Mihai la Selimbar, trimitea din Alba-Iulia la 14 decemvrie 1599 prietenului sau Andrei Tharanowki urmatoarea descriere a bataliei: "Card Andrei Bathory afld cd Mihai a ocupat Brasovul si Fcigdrasul, trimise pe nuntiul
zonier, iar Moise Szekeli, Stefan Lazar si Petre Huszar parasira campul de lupta impreuna cu principele for Andrei Bathory, indreptandu-se mai in urma, fu recunoscut de pacurari sacui si
spre muntii secuiesti, pentru a se refugia in Moldova. Cardinalul Andrei, ramanand ceva
dccapitat. La Selimbar ca si la Calugareni, Mihai Viteazul interveni personal in invalmasagul sangerols al bataliei, determinand vic-
petraseascci de sine Ardealul. Mihai it intreabei insci, dad are despre aceste lucruri scrisori de [a impdrat ceitre detnsul si cdnd Malaspina ii spuse, aft el fiind nuntiu papa/ si astfel ii poate crede si ferret scrisori, Mihai ii rdspunse: ,Pe tine
te-a trimis Sfantul Petrinte pentru treburile duhovnicesti, iar nu pentru cele vitejesti si to
sfeituiesc sd -mi pardsesti tabeira faro reigaz; de nu, vet fi peizit de 200 de pedestri aterta vreme, pang ce-mi voi ocupa tara, deoarece mi-am pierdut-o pe a mean. Dupes ce nuntiul papal a plecat, a venit
inainte la peldurile Sibiului, in camp, cu toate straturile tohii, mai ales cu oaste de strdnsurd si
papei a steiruit de ajuns si de prisos pentru pace intre cele doud tabere gata de luptd, el n-a unit at nici un chip sa piece din taro, deli era print intrat _card drept si sd se dea in lerturi irtaintea dreptului Meiriei Tale, si se Oudot ca ua cerca
Dumnezeu, cel mai mare rdzburwitor al cedceuli de jureund nt, si reizemat pe dreptatea Meiriei Tale, m-am luat la lupta cu el. Si acela despoiat de toatd tabeira lui, a fost pus pe fugei de mine cu toatcl oastea lui, nu ford mare durere a sufletului meu pentru risipa singelui txTu-sat de cetteva mil de crestini, ccizuti de amandouet pantile. Astfel la
Cardinalul cu ostile sale si se asezd cu tabdra Langer Sibiu, nu departe de acea a lui MihaiVodd. In ziva de 27 Octornvrie dimineata a inceput asezarea o.stilor la amemdoud pantile. Mihai isi puse ostile astfel: mai intai impart pe Lest in doud trupe si le puse la cunbele fiancuri ale ostii sale; intre ele ca trupd a doua a pus pe
Szabadleginyek) cu artilerie; ca trupa a patra in dosul acestor pedestrasi slobozi a asezat cdteua
cincea a pus pe Moldoueni in numeu- de 2.500 la marginea acestor ceitane. In dosul Moldovenilor
principelor Transilvaniet - triumphans Albarn, principum Transilvaniae sedem, occupavi Aceasta am geisit de bine set le aduc la cunostinta Mdriei Tale prin chiar stafeta mea per proprium cureorem urmdnd ca celelalte sd
1 noiembrie ziva tuturor sfintilor, am luat in steipetnire ca triumfdtor Alba Iulia, capitala
Ardealului, dupd ce isi asezase oamenii. Intrastea haiducii liberi ai lui Mihai sdrird, Luptand betrbeiteste cu pedestrii lui Bathory, care i-au
respins pe acestia si astfel Szabadleghinii au fost nevoiti sd se retraget. Atunci imi porunci
Mihai sd lupt cu regimentul meu de 700 cdidreti
408
Istoria Romanilor
ceizezcesti lest. Inaintai cu Cazacii, azvarlincl
pedestrii lui althory indoircit. Acum fui azvei rlit cu regimentul meu de cdtre cdtanele lui Bathory inapoi si pentru asta Mihai ma ajutd cu cdtanele
castigate, Mihai ne-au platit noua, Lesilor si Ungurilor solda pe trei luni deodata pentru munca si vitejia noastra si pe luna a patra ne-a dat arvuna si a hotarat o lege cuminte
pentru intretinere sf ne este asa de milostiv, in cat de se numeste cineva Polac, U daruieste cu ceva si care vrea sa-1 slujeasca, ii des bani gata. Pe de alts parte ne primeste pe not, Uteri si
rugd sd face acum ce se cuvine cavalerilor, zicdnd cd renurnele sdu std la Durnnezeu, iar
biruinta in meiirtile lor. Atunci am inaintat eu cu
si galbeni, din cari are mereu la dansul o punga plina. Nu se sgarceste cu banii si la masa bea singur pentru sanatatea subalternilor si le ofera cu mina proprie mancari,
zaharisindu-le bine cu galbeni.
Va mai spun Dornniei Voastre ca are bani de dat soldatilor deoarece a luat multe comori, rdmase dupd Sigismund si Andrei
Bathory, comori care de abia s-au putut ceira cu
meargd impotriva Timisoarei, iar vara urea sd asedieze cetatea ei turceascd. Are de gaud sd-si mdrite fata cu un bdrbat de seamci. din Polonia
si sd insoare si pe feciorul sdu tot acolo. Majestdtii sale Regelui Poloniei urea set i se supund, sa-t facd juramant de credintet.
Arhiducele Maximilian trimise la dansul set -i cedeze principatul Ardealului; acest lucre inset
numai cu trei insi. Acolo fu ranit la cap, de cineva cu o lovitura de topor, dupa ce s-a
aparat, intorcandu-se cu capul si a fost ranit la cap, la frunte si grumaz. Indata ce cazu, i s-a taiat capul, care a treia zi a fost dus, ranit cum era, la Mihai. Mihai lua acest cap, incepu sa-1 sarute plangand, iar acela care 1-a adus a fost decapitat in fata ostii sale intregi. Apoi a trimis
dupa corpul mutilat al cardinalului. Cand acesta a fost adus, Mihai i-a iesit inainte cu
intreaga sa oaste din Alba-lulia cu mare alai.
In amintirea victoriei de la Selirnbar s-a batut si o medalie comemorativa cu chipul lui Mihai Viteazul si cu urmatoarea inscriptie: "Michael Valachiae Transalpinae Vaivoda, Sacrae Caesareae Regiaeque Maiestatis Consiliarius perpetuus, Transauarti Locumtenens, Cisalpiniae Transilvaniae par-
Loctiitor at Transilvaniei Cisalpina si at petrtilor ei, precum si Cdpitan General al ostirii dobei ndind victorie prin vigilentd, vitejie si prin puterea armelor in anul clomnului 1600".
409
Ion Nistor
Totodata, in amintirea acestei victorii, Mihai primi de la imparatul Rudolf o platosci dem wallachischen reten vererhrte Riissung -
cunoscatori ai limbii romane si slavone. La 16 aprilie 1600 Mihai orandui pe langa vornicul sau din Alba-Iulia 8 persoane pentru nevoile cancelariei sale, intre care, 4 diaci si porunci generalului Moise Szekely ca aceste 8 persoane sa Ile scutite de serviciul militar.
in valoare de 1.550
fl.
de decapitatul principe, Mihai porunci sa se aduca si corpul neinsufletit la Alba Iulia si sa fie depus spre vesnica odihna in catedrala catolica de acolo, cu toate onorurile cuvenite unui fost principe at tariff. La funerarii lua parte si Mihai cu toata oastea sa. La autopsia decedatului se constata Ca inelul cu briliant de pe degetul cardinalului
care fu transmisa
Pe langa cele cloud limbi oficiale de pang atunci. fu introdusa si limba romans, fiindca noul domn nu intelegea nici limba latina si nici cea ungureasca. Corespondenta
diplomatica in latineste, italieneste, nemteste
si ungureste, trebuia tradusa in romaneste pentru noul principe roman. In arhivele din
Viena se pastreazd mai multe acte diplomatice in limba romans, care putura fi salvate din contul domnesc de la Turda, unde Mihai Viteazul isi gasise tragicul sfarsit.
principele Mihai se grabi sa trimita imparatului sigiliul Ardealului - it sigillo dela Transilvania -
impreund cu diverse insigne si armc turcesti, precum si calul de calarie al lui Andrei
Bathory.
respondenlele interne erau limba latina, romans, maghiara si uneori chiar limba
2. Recunoasterea lui Mihai Viteazul ca principe de cAtre diets Transilvaniei si organizarea cancelariei domnesti
In ziva a patra dupes izbanda de la
Selimbar, Mihai VlIcazul 1st facu intrarca tritimfala in Alba Julia, capitala Ardealului cuce-
rit prin pulcrca sable' sale. La poarla cetatii, Domnul munlcan fu inlampinat de reprczenlantii autoritablor eclesiastice, militare si civile, in frunte cu episcopul Dimitrie Napragy, fostul cancelar al Ardealului sub Bathoresti, pc care Mihai it confirma in vechea functiune. El chema in sfatul sau divanul sau domnesc pe fruntasii unguri Gaspar Kornis, Moise Szekeli, Stefan Czeaki si alti nobili care lrecura de partca sa, prestandu-i juramantul de credinta. Pe "jupanii
in ziva si loco[ acela ca impreund cu ceilalti credinciosi ai nostri din lara aceasta sd putem Ilia holdrari pentru pdstrarea Orin La 13 noiembrie Domnul se adresa din nou lui Gyulafy, aratandu-i ca a schimbat data
si locul convocarii dietei, zicand:
scrisoare adresala la 4 noiembrie 1599 comitelui Ladislau Gyulafy, Mihai spunea: "Am hoteirat ziva pentru tinerea dietei la Cluj ad 20 diem Novembris: sa,fii si D-Ta de fates
slavona. Dezbaterile dietei se faceau in limba latina sau maghiara si se redau in text paralel latin si maghiar. Din ordinul noului domn, cancelaria isi incepu imediat activitatea. Unul din primele acte ale ei era convocarea dietei. Intr-o
"Te poftim pe D-Ta ca la dieter sd vii la noi la Alba -Julia pe ziva de 28 noemvrie, cd vet face D-Ta un lucre foarte pleicut. Bene valeat".
pentru ca sa dea nobilimii maghiare, precum si sasilor si sacuilor cuvenitul prilej de a-i presta
aprilieal aceluiasi an gasim pe Kornis Gaspar, Szekeli si Czeaki. In actul de hotarnicie pentru boierii din Sarata (jud. Fagaras) din 20 aprilie 1600, depuneau martorii "jupan Kornis, Gaspar si jupan Sekely Moyzes Generalis si jupan Szaki Istvan, alaturea de jupanii romani Borcan, vistierul si Stoica, marele postelnic". La postul de secretar al cancelariei domnesti din
Alba-Iulia, Mihai Viteazul mentinu pe Ion lacobinus, fostul secretar dc sub predecesorul sau. Cancelaria mare sau domneasca isi continua lucrarile sub noua domnie Cara nici o intrerupere. Pe langa notarii sau secretarii notari - scribi - vechi, furs angajati diaci noi,
410
Istoria Romanilor
patrie de once dusman, rugandu-ne si acum Sfintiei Tale, ca sa putem reimeme in dulcea
noastrd patrie sub milostivirea si sarguitoarea ocrotire a Mdriei -Tale, spre mdrirea numelui si
gloriei Mdriei -Tale, potrivit cu imprejurarile vre-
murilor de acuma". Dieta de la Brasov din zilele de 12 15 martie 1600 votes o motiune si mai elogioasa la adresa lui Mihai, zicand: "Inciltdm rugdciuni fierbinti catre milostivul Dumnezeu pentru cd din clipa in care te-a trimis pe Maria Ta safii principe milostiv, ai avut ata ta grlld milostiud de noi, incest am putut rdmane in dulcea noastrd patrie impotriva tuturor dusmanilor cu pace si in liniste. Ne rugdm Sfintiei Sale ca sift ne indrepteze pasii si sd con ducd pe Maria Ta si de acum inainte intru toate, ca sa fie spre ddinuirea bietei noastre patrit si a noastra a tuturora, spre rcispandirea faimei si a numelui Mar iei Tale si spre binele si Intarirea intregii crestinatetti". Cuvinic milgulitoare pentru Mihai gasim si in motiunca clietci de la Alba Julia din
mandate - statutaria -;
c)
stdpanire statutariae relationes -; d) schimburi de mosii si mdrturii - literae concambiales et fassionales -; e) transcrieri de acte publice - transsumptas -; fi procese verbate despre depuneri - literae testimoniales -; g) autentificdri de testamente - testamentaria -; h) pitace de boierie - literae nobiliatis -; Un asemenea pitac de boierie se
Ciocanesti, castelanul sau parcalabul cetatii Jdioara Sidovar - din Banat, pe care Mihai Viteazul ii tidied la rangul de nobil pentru servictile sale credincioase. Actul poarta data de 18 fcbruarie 1600 si cuprinde si o descriere
ciuni fierbinti cdtre Dumnezeu, cd Sfintia Sa ni-a tinut pond in acest ceas patria si pe noi in aceste vremuri de rasboi sub ocrotirea Metriei Tale. Ne rugarn Sfintiei Sale ca si de acum inainte sd-si intindd aceastd milostivire si bund-
reprodusa in culori in fruntea documentului. In actele si documentele oficiale Mihai se intitula Voievod al Valachiei Transalpine, Sfetnic al Prea Sfintei Majestati Cezaro Craiesti, Loctiitor al Transilvaniei, al Transil-
vaniei Cisalpine si al partilor ei, precum si Capitan General al ostirilor ale aceleasi Majestati din partite supuse ei. Valachiae
niae Locumtenarts, Cisalpinens et cetera.
starea ei linistitd si pasnicd, pentru care bund pornire si sentimente milostive fates de noi ale Mariei Tale, dorirn ca Dumnezeu sa to binecuvinteze, sd -ti dea putere st ajutor ca sd avem si de acum inainte pace si pasture sub carmuirea Mdriei Tale, pentru care osteneala si purtare de gnjcl, noi Te vom sluff: ca pe stcipeinui nostru
milostiv ".
considcre donin legitim al Transilvaniei, o tares pc care o cucerise prin foc si sable. In convorbirea pe care o avusese cu nuntiul Malaspina, Mihai aratai cd si-a pus in Joe avutul, singele si viata pentru cucerirea Transilvaniei, infruntind once pericol - rem, sanguinem, vitam ad occupandam Transilvaniam exposuerit periculisque obieceret - . In adresa din 29 decembrie 1599 Mihai Viteazul arata camerei cezard-craiesti din tinutul Tipsului
Viteazul pornira o sumedenie de edicte de tot felul si de acte oficiale de drept civil, penal,
comercial si economic.
Majestatea Sa". Intr -un act de repunere in posesie din 14 martie 1600, noul Domn al Ardealului arata" ca ordond aceasta in virtutea puterii sale
Ion Nistor
Judetul Lipsi i Chezdi i Orbai Judetul Ariiasului
Tinuturile Sasilor:
Atitudinea aceasta a lui Mihai era privita cu mare ingrijorare de adversarii sai atat de la Curlea din Praga, cat si din tars. La 11 martie se vestea la Viena ca Mihai nici nu se gandea sa cedeze Ardealul, ci dimpotriva, el
dadea solilor sai la Praga, el arata imparatului ca intelegea sa guverneze tara, cu credinciosii sai ce erau pe Tanga dansul, cu oameni ce erau
mai priceputi acolo, de stiau de toate randuielile, cum erau prin alte tari si cum a Post
hotarat sa-1 pastreze in ruptul capului - eher seinen Kopf darilber lassen -. Cl 1-a fedi
Aceasta se vede din Catastihul tdrii Ardealului de pe judeate si vdmile si ocnele din 18 noiembrie 1599 - Registrum totius regni Transilvaniae - care s-a pastrat in arhivele de la Viena si care spune:
"Sci se stie, tara Ardealului cu.judetele si de venitul, catu-i iaste".
Domnului nu era insa dupes placul nobilimii unguresti, care cerea in dicta de la Alba Iulia din noiemvrie 1599, sa respecte vechile daUni si obiceiuri ale tarii. in dicta din iulie 1600 nemesii unguri protestara contra intrebuintarii limbii roman in actele publice, cerand pedepsirea celor ce nesocoteau drepturile exclusive ale limbii oficiale latine si maghiare. Iata
cuprinsul motiunii dietale contra folosirii limbii romane:
Judetele ardelene erau: Judetul Hunedoara Judetul Belgradutui Judetul Tarnavei Judetul Turdei Judetul Clujului Judetul Dobacai Judetul Solnocului dental de Ardeal
Judetul Crasnei
Judetul Solnocului de Mijloc Judetul de Maramuras de la Hust
ii aducea aminte de juramantul de credinta fates de Domn. Locul de frunte intre actele
Istoria Romanilor
cancelaria lui Mihai Viteazul, ce se pastreaza in
1600 dateaza actul de hotarnicie in romaneste cerut de boierii sau mosnenii din Sarata, jud. Fagaras. In acest important hrisov de hotarnicie domnul se intitula "Mihai Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn a toata tara Ardealului, fecior al marelui si prea bunului raposatului Patrascu Voievod din Tara Romaneasca".
La 5 februarie lo Mihai Voievod, cu mita
Dicta din Alba Iulia critica in 1600 aspru darnicia aceasta a noului domn, inregistrand si astfel de plangeri: "ca Maria Ta ai
daruit mosii, lard ca dupd legile noastre vechi
huius modi authoritatis licentia impune amplissima bona, arces castella, curias suis Valachia distribuebat
sa fi fost luate cu scrisori, asa cum s-ar fi cuvenit, cerute pe drept sau pe nedrept,
faceau parte din divanul domnesc de la AlbaJulia. Intr-un act din 25 martie 1600 se face
find mosiile totusi luate in posesiune, spanii sa continuic diligenter a restitui cele luate, donatorul aratandu-si donatiunca, iar acestia
sa fie urmariti suis modis prin lege". Episcopul uita insa ca Mihai Viteazul
Masura aceasta atrase sagetile dietei din iulie 1600 asupra sa, cerandu-i "sa
opreasca boierilor de a umbla cu plangeri min-
cinoase pentru a cuprinde mosii nemesesti". Domnul era solicital sa opreasca in genere
boierilor de a se amesteca in asemenea lucruri,
nemesului Joan Olasi carte de libera circulatie pentru a-si duce jupaneasa de la Lugoj. Marele
In virtutea dreptului sau de cuceritor, drept recunoscut si de imparatul, Mihai aduse intreg aparatul administrativ al Ardealului sub ordinile sale directe. Acest aparat era foarte
comitii sau grofii tor. Sub autoritatea sa directa staleau spanii si vice-spanii judetelor, judecii
Ion Nistor
Iar pentru a inlesni circulatia corespon-
sarbilor si romanilor, centurionii si decurionii ostirii de calareti si pedestri. Care tots acestia se indrepta la 28 decembrie 1599 ordinul lui Mihai Viteazul ca sa apere pe Elena Keoreosy, vaduva fostului diac Cristofor Keresztury, pe
dentei oficiale, Mihai Viteazul cauta sa imbunatateasca serviciul postelor. Dieta din noiembrie 1599 vota in privinta aceasta urma.toarea motiune:
"Postele care urnblet cu scrisorile Mdriei Tale, so: se Lind de ceiace std serfs l ele; o posts
sa primeascd un cal, dacd sunt cloud poste dot cat, dar cdrute sa nu se dea nimanui, afara de
Ardealului ii pastra in serviciul sau, iar pe altii ii inlocui cu elemente credincioase si devotate, in buns parte roman'.
La 15 martie 1600, Mihai, ascultand plangerea cetatenilor din Targu Mures contra umblatorilor de pe cat care rechizitionau cat de olac si cereau sa fie gazduiti in oras, ordona grofilor, vice comitelor, judecatorilor de comitate, capitanilor, boierilor, beliductorilor, prefectilor si hatmanilor atat ai cazacilor, cat si ai sarbilor si romanilor, de asemenea magistratilor civici, scaunelor de judecata, vilicilor si
in afara de scrisorile Martel Tale, aceluta sd nu i se dea nimic. Dela astfel de poste so. adune Mdria Ta, prin domnul cancelar, scrisorile, ca
4. Perceperea di anon
Din Catastihul Wit Ardealului de pre judeate si vamile si ocnele din 13 noiemvrie 1599, intocmit in romaneste de vistieria lui Mihai, se vede ca noul Domn luase masuri ca
cclorlalti jurati cetatenesti la orase, sate si conacc, ca la toll call cer pasta, hrana, bir si
alte sarcini, sa-i pedepseasca dupa faptele for si sa-i goncasca in afara de oras. In desbaterile dietei din iulie 1600 se face mentiune de "capitanii si slujil orii lui Mihai de la orase si de la curie, asisderea si de capitanii camerali de la mine". In acceasi sesiune a dielei se cerea ca alai "capiianii de celati, cat si juzii de la curie" si alti slujilori care comit samavolnicii fats de
intarziere. Birurile impuse asupra celor 14.424 de porli, adica de gospodarii din judete, dadeau un condei de 95.653 taleri. Portile se repartizau pe judete precum urmeaza: Judetul Belgradului, adica Alba-Iulia Tarnavei Turdei Clujului
Dobacai Solnocului din Ardea Crasnei Solnocului de mijloc
orasului Targu-Mures sa se prezinte la judecata la curtea Mallet Sale oriunde si oricand ar Linea Maria Sa mai curand astfel de judecati.
Dc uncle sc vcde ca divanul domnesc, prezidat de principe, functiona si la Alba-Iulla pen tru Ardeal, exact in aceleasi conditiuni ca si diva-
362 305
1442
he intari privilegiile, libertatile, imunitatile si prerogativele, domnul se milui sa le acceple, sa le aprobe, sa le ratlike si sa be confirme prin actul domnesc din 24 ianuarie 1600. Si cele-
lalte orase, dar mai ales orasul Bistrita se bucura de grija si solicitudinea domnului
roman.
adica la 11 Noiembrie.
.
vama de la trecatori sa dea si Domnul oamenii sai pe langa spani, sa vada unde si in ce locuri
insUintezc pc Maria Sa. Cei cc stapaneau astfel de vami sa arate scrisorile doveditoare, pe care vazandu-le Maria Sa, sa hotarasca in ce locuri trebuie sa fie astfel de vami. Si in Tara Romaneasca, ca si in Ardeal si Moldova Domnul putea da scutiri de dajdii pentru domenii intregi. La 25 iulie 1600 Mihai Viteazul scutea de dajdii domeniul Vingard si alte 12 sate ale credinciosului sau loan KesseriGibarth, comitele de Deva, pentru serviciile sale credincioase. Acest Kesseri era flub Zamfirii,
impus cu 2.000 taleri anual. Tinutul scald dela Bran era impus cu 200 taleri anual. Sibiu( de pre vama negotului era impus cu 1.000 taleri pe an. Bistrita pentru vama platea pe an 158
taleri.
nemesi pentru miseii tor, era de 15.468 taleri si 65 bani, cand era intreaga.
Mestenti Benedict. Baia Ccipsinultti de argint era pustic ce au cerut-o Muraios lanos sa dea pana acum la
cele ce duce nemesul pentru folosinta casei sale, sa nu plateasca nici o dare, nici treizecimi, iar treizecimarii si vamesii sa se tins dc
accasta hotarare.
principele roman
aceste ocne crau tinun sa dca seama Cu tot ii. La 24 iulie 1600 Mihai conferi Clujenilor dreptul de exploatare a salinelor din Cojocna pana la concurenta sumei de 11.257 fl. La 7 august
- adica lefurilc.
144.
(flunicloara), lambon, Fivdimas, Zila, Jibdu (Sibot), Nagfald (Sabumarc), Fidreghi. Dd,
Rdtec, Bereheci, Eneu, Bets (Beaus).
Ungri, Makou Gherghel Capilan, Kon. 916, laf. tal. 454 far kon. Moldoveani, Mrazea i Anghelachi capitan si (liprosului hotnog) lipsa Lupului hotnog Kon. 1.452, laf. tat. 14.870, mas for tal. 542. Sarbi, Petoc i Neculo capitan, kon. 1.608, laf. (al. 16.500 mas for tat. 510 far
Mihaiu. Beaslii Sarbi, Marco holnog, kon. 40 laf.
scadcrea Marie! Talc sau a Patrici, din ceiace ni-a dat Dumnczeu". Ei ragaduiau sa plateasca de fiecare poarla cate 6 fl., cerand insa si sash
sa participe dupes obiceiul tor, in aceasta masura la suportarea sarcinilor fiscale. Tot atunci dicta cerea ca si sarbii, care nu sunt
lefcgii, sa platcasca da'ri oriunde or fi stabiliti in
Neclelco, Radul capitan; dorabanti 4.000 laf. tat 25.948. Drabantii Jivco Ncgrul, Miclaus capitan
Tunarii lui Voievod si ai lu Craiu si dravan de la Poarta, laf. bir. zal. 592.
Ion Nistor
Freanti, darbani 200 laf. tal. 721.
Gibri Gaspar si Ivan Brancouici kon. 120
acolo in Ardeal, asezandu-i in garnizoane in locuri intarite si in cetati - o afirmatie tendentioasa care nu corespundea in toate realitatii.
Szabach I egi nyak;
in randurile lor. Contra acestora se indreptau reclamatiile dietei din .iulie 1600, care cereau
disciplinarea si trimiterea lor la vatra. Membrii dietei se plangeau ca iobagii si slugile tocmite
fugcau si treceau intre pedestrasi si calarasi domnesti unii chiar intre haiduci, altii intre pedestrasi de cetati, de unde ii amenintau cu ucidere si devastare. Ei mai aratau ca multi
oamenl lipsiti si neplatiti au trecut intre lefegii domnesti, care din ceas in ceas strica si prada
Nedelco si Radul.
8.
hotnogul Dumitru. 9. Drcibani unguri cu Turi Freant. 10. Tubarii lui Voda si al Craiului.
11. Droibanit de poarta. 12. Unitcltile lui Gibri Gaspar si Ivan Brancouici.
ratacite, 'sa fie pedepsite si cu asprime sa se dea ordin capitanilor si hotnogilor sa nu mai
unitatile lor. Dicta din noiembric 1599 multumea lui Mihai Viteazul ca o sa adune toata oastea la un
tate sa fie platita cinstit si fara scadere la camara dornneasca pand la 20 de zile, tar
V14,
1,1q
io
it
arm ,
int) irfifilir
_01
'1.
111104.tiAge-t;;:,2
,41
416
Istoria Romanilor
Ca p itol u I III
lands Crai, intre Ardeal si Tara Ungureascd, acel hotar sd fie si acuma: din care hotar din
ceastd creme de retsmiriti a tras /a irnpdrd.tia Lui:
de la Praga pentru a prezenta imparatului Rudolf trofeele anuntate mai sus si a cere recunoasterea sa ca loctiitor palatin, sau
Stetthalter imperial in Transilvania. So lii primird instructiuni sa arate imparatului ed:
au miluit cu sate si cu olate, au de supt cetciti sale au si acum sa fie aceia, sd pociu da si eu sate si olate, cut voi urea cu acea putere
cum au avut alti domni.
nealui papa va fi viu, cu mare credintd va sluji imparatului si Tarii Unguresti si toatd crestindtatea".
2. Sei ceard de la impeirat si de /a Tara Ungureascd cum, ce hotar au facut pdrintele Mdriei lui, Maximilian, impeiratul cu at doilea
417
Ion Nistor
nu dea, tar cinstitul imparat si tot sfatul si toata tara Marie! Lui, S1 cu tot! domnii crestinesti sa aiba a umbla si a griji pentru
ncvoia mea, toti sa ma scumpere din sabic. Si pentru aceasta Inca poftesc sa aibe carte de la imparalia Ltii si dela toti domnii crestinesli. 7. Alta, cum a dat imparatul ltd Batar
Jigmen tetelus pe domnie asa ma rog Mariei Lui
institutiile, datinile si obiceiurilc provinciei sa nu poata fi modificate. Provincia sa nu fie administrates dupa obi4. Legile,
ceiurile romanesti
valahico more
ci numai
sa am si eu asa.
8. Alta
principii transilvancni.
gioase.
supt mana tor, cand va. da D-zeu cu ajutorul mosiei si sa se find de hotarele acestea doud lad, cum au.rost de ueac. lar de ad Innainte, cu qjutorul lui Dumnezeu, ce vom dobandi, dela
8fintiel Lui si cu norocul cinstitului impdrat sa le dobet ndim dela mana pc:101111r, ele safe tar a
Cererile cuprinsc in articolele de mai sus ajunsera la cunostinta impnrattiltii si prin consilicril unguri Napragy, Gaspar Kornis si Borncmisza. In raportul for calm imparat, in
imparatului. imparatului.
nia creditara asupra Ardealului unit cu Tara Rumaneasca, precum si asupra partilor exlerioare cc apartineau Ardealului, cu cclalile
Oradea, I lust si Nagibania (Baia Marc). Ei ara-
12. Mihai sa trimila pe fiul sau ca ostatec la curtea imparateasca pentru a fi instruit si educat - edocendum educamdumque.
11. Palatinul sa aiba delegatul sau pe Tanga curtea imperials; de asemenea, imparalul va clesemna pe un credincios de al sau pe Iiingd curtea vocvodala.
imparatul sa contribuie la intretinerea Orli. In schimb el renunta la concursul militar al trupelor imperiale. In caz ca ar cadca in prinsoare sa fie rascumparat, iar daces ar fl izgonit din Ardeal sa gaseasca adapost si intretinere intr-o relate oarecarc.
Nuntiul Malaspina nu simpatiza deloc pe Mihai, poale si pentru credinta lui ortodoxa. El staruia pe Tanga imparat sa nu ingaduie ca Mihai sa-si aiba resedinta in Transilvania - hoc unurn esse, ne palatinum in Transilvania domi-
recunoscut ca principe legal al acestei tad ne in ea tarnquarn legitimus principe habitat atque
418
Istoria Romanilor
nestatornic - Palatinus enim schismaticus est levis et inconstans Parerea nuntiului despre Mihai nu era deloc magulitoare. El it infatisa curtii imperiale ca pe un om fara invatatura, ca
toate chcstiunile administrative si judecatore*ti, in asa fel, ca tot ce va face sa fie facut si cum va zice, sa Ile zis, totul dupa voia sa.
cunostea alts limba decat cea romans si 'Irma - huomo senza lettere, di modo the a pena sa scrivere it suo norne, ne sa altra lingua the la. valacca et la turchesca -. El it considers intr-o scrisoare din 14 noiembrie 1599 ca pe un om greoi, artificial, ilegitim, nestatornic, crud din fire, libidinos, inaccesibil la sfat, precipitat, si (dupa parerea mitropolitului Dionisie Rally de Tarnova) putin timorat de Dumnezeu - ma e astutissimo et artificiosissimo, e illegitimo, inconstante, et di sua natura crudele libidinoso,
sprezzatore di consign. precipitoso et per quanto dice il mitropolita di Tarnovia, poco timorato di
Dio
Pcitrascu Vodd si sd-i dea din ruda imparatului care-i va fi voe, si sd-I facer fecior at imparatului si sd fie at imparatului. 5. Insci de va fi voe lui Mihai Voivodd sd
numai la lincle lui lanuarie 1600 prin sfeLnicul intim al curiii imperiale Carlo Magno. Raspunsul era redactat in limba italiana, din care fu talmacit in romanestc in forma ce ni s-a pastrat. imparatul
Rudolf arata ea, strangAnd sobor, vladici, principi si arhiduci, era holarat sa -1 ajute si sa -i clea Lot cc polieste. El consimlea ca sa fie Mihai crai *i liul sau Patrascu iar crai, pentru vitcjia si dcstoinicia lor. Pe Patra.scu imparatul era gala sa -1 insoare: cu o ruda imparateasca precum Meuse cu Sigismund Bathory, si sa-1 recunoasca ca principe al Arclealului, Mihai ramanand ispravnic peste toate,
trimeatem oameni la margin, sd pcizeascei, ca sd nu auzd alti imparati si domni ca Cara este a noastnd iar Mihail Voevodd este ispravnic peste toate, ca sd inteleagd si alti impdrati cum este Mihai[ Voevodd ispravnic sa nu mai fie ceartd si
striceiciuni.
spinarea noastrd, ear sd ne batem cu Moldova, not aril sd lcisclm turcii iar not am inteles de un boier pe in Iasi si are un fecior ce umbld iscoadd in Ora leseascd de spun la not tot cc foe ei. 7. Eu, impdratul, zic de yen urea Mihaiu Voevoda set fac pre fiu sdu craiu in Ardeal, eu impdratul sa trimit pe omul meu credincios safe impreund cu foul Domniei Tale credincios. Era Domnia Ta sd fit isprcomic peste toate ostile; iar
ce yen pohti, tot vafipe voe domniei Tale si-ti voi da Inca mai mult dealt veri pohti.
goneasca si sa le is bisericile. De asemenea sa pedepseasca pe clujeni pentru trecerea for de partea lui Sigismund Bathory. Imparatul
recunoscu lui Mihai dreptul de libera dispozilie in
Ion Nistor
10. Mu lt rogu-te care au fost acie mai nainte vreme de au gdnit crellasa, de-ti sunt drag sd prinzi pe Tambru Diak; ce sd nu-t last
neci cum, ce mutt sd-I pedepsesti.
&inlet reispunsu pre aceste cuvente la impcircitia ntea. Semnat Mihai Vov. Carlo Magno."
Mihai Viteazul adereri primirea mesajului imperial prin Carlo Magno, zicand: "Dandu-mi scrisorile Mciriei Tale mi-a
bun.civointa Martel Tale si mi-a spus toate cele ce i le-al dat in seamy Maria Ta".
desteiinuit verbal - verbo mihi aperttit Dupes marturia lui Carlo Magno s-ar fi
12. Inca lard rog pe Domnia Ta Mihail Voevod pentru aceia tart' sd nu se strace intru viata Domne-Tale si ceasta a Impardtiei Meale, ca stifle amandoud una in viata Domne-Tale ca sd cunosti cum este mai bine sd fie tot dupes
Domne-Ta.
declarat multumit cu raspunsul imparatului, sarutand cu evlavie crucea pc care i-o prezenta prelatul Dionisie, arhiepiscop de Tarnova,
care pribegea la curtea din Alba Iulia ca om de
14. Cunoscut-ain cei este loc in Tara Romdneascd de este aur si argintu, ce sa veri
zice Domne-Ta ca sa trimiy oameni craze penlnt binele Domne Tale eel am oameni de acel !tient
nu Iasi intro acel loc mutt credinciosi, numai sa last 3: Greci. Franci si Lotreni, numa sa gonesti Calvirtii si areianii si sd le ei bisearica sa o dai uncle veri urea Domne Ta; alta to rog sa trimey oameni la Cltyvar: in Coate casele sd fie cede 23 omeni, ca sent rat. 16. Eu Impdratul preste toy impdratii zic si tot soboru sa Judea Domne Ta ce veri face, sa fie fticut, sl cum veil zice. set _lie zis, cum sa fie mai bine; si cc veri pohli, lot va fi pre voe Domne
Tale.
Stoica in termeni generali insistand indeosebi asupra celor "care au fost chemat. pre Batur Jigmond in tars si lui si gardinarului cu avat si cu ajutoriu in alcanul imparatului". Pe acestia principele Mihai sd-i irateze card crutare, in schimb insa "pe nemesii care sunt fugiti din razboi, de-a fugiti aceia sa se ierte". Iar "nemesii din Ardeal tine au bucate si olate in
ungureasca eine au in Ardeal bucate si olate aceia sa alba slobozenie a-si tine olatele si bucalele; dcsprc carti dc dna a lui Jigmond
date de el, de a spargerea, de acesleia Domniei Lui cu solii Mariei Lui si care sunt oameni dinnainte din Ardeal, de impreuna sa caute si sa jtidece". Principele Mihai se conforms in general dorintei imp5ratului straduindu-se sa nu iasa din cuvantul suzeranului sau. El nesocoti insa sfatul imparatului de a nu ataca Moldova.
In vara anului 1600 el trecu muntii si alunga pe Iercmia Movila din scaunul de la Suceava., asigurand pe comisarul imperial
Vartolomei Pezzek ca numai dupes ce va 11 adus in puterea sa cele trei taxi adica: Tara
19. Deasupra tuturora sd zicem mai bine tastu locu sd reunde la fiul Domne Tale, pentru
cinstea Domne Tale, acestea stint in myna Domne Tale, de le biruiesti, ce socoteste cu
intelepciunea Domne Tale sd nu se bucure vrafmasii Domne Tale; multu esti inteleptu; ce sa rte 420
Istoria Romanilor
Timisoara, Felnacul, Cenadul, Bescherezu1, Panciova, Berinul, cu toate tinuturile cote sunt
pan in Duncire, sa fie mosie, fir pre fir si pe feate.
Dupes cucerirea Moldovei, Mihai Viteazul se intitula: Domn Torii Ardealului si al Moldovei si al Torii Roma ne.sti. Slavoneste: lo Mihail Voevoda bojiu milosliu gospodar Vlaskoe i Ardelcanskoe i vsoie zernliy Moldayskoy In calitatea aceasta el reinnoi in iulie 1600 revendicatile sale aratand ce pohteste" de la cinstitul imparat al Romei quid
voie sd pue a[tui, carele va face dobanda fdrii. 10. Alta, cand va trimeate Domnealui la
capitanul din Casa pentru pasul tarilor, el sd sae cu toald puterea sd nu astepte pan va veni
poruncd dela cinstitul imparat. 11. Alta, [a randul so[u[ui, cine va veni
den svatui impdratului sa fie aicea pan va fi vreame de osti ca sa poarte grad de trebuinta
ostilor si de hotare, ce se vor face despre pdgeini
Domnul cu avatut tarilor sd nit insa a se judecare intr'altd lard si afilugdrii si popil si rnd-
si judecata Orli sd fie aicea si sift se rumpa aicea, sd nu ias din lard afara, iar omul
imparatului sd n'aibd a judeca neci a dare, neci a blare, nurnai Domnul sd alba a judecarea si darea, cu avatul 12. Alta, de solul nostril, cine va sedea Tanga cinstitul impdrat set alba mertic si cheltuiald si cinste mare de cdtra cinstitul imparat si de catrd tot avatul. lo Mihail Voe
In toamna anului 1600 evenimentelc din Ardeal luara o intorsdlurd tragica. pentru
Mihai, astfel ca raspunsul la revendicarile sale polilice intarzia sa vines. Moartea napraznica de la Turda puse capat asteptarilor sale.
cine va urea cu ovine si sate, si cuff va da de mosie sd-i fie mosie, si cine va iesi vinovat, au
neames, au boier, au sdrac, toti set judece, cum le va ajunge leagea asa set piard. 5. Alta, pohteaste cele cinci Venneghei
urnialoare. Horia percgrinii de mai mulle on la Viena pentru a cersi in zadar imparatului Iosif al II -lea raspunsul mult asteptat. Dar nici nota
de urgentare I rimisa la Viena in 1848 de Avram
421
Ion Nistor
Capitolul IV
Biiia si Volia.
munlean, intr-o frumoasa legenda ce ni s-a paslrat in manuscris la Lavra Pecersca din
La 1597 cladirea mandstirii era terminate. In aces'. an fu inmormantat in biserica
manastirii de la Alba Iulia sau Balgrad, boierul Danciul din Brancoveni, care se gasea in solie
stravechile for drepturi de autohloni ai episcopul-cancclar arata ca ei erau dispersati asupra intrcgii provincii - dispersi per tolcu-n
Romanii erau aratati ca schismatici - religione schismatici stint -. Din cauza limbii pe care o vorbeau, ci numai cu grcu puteau f converliti la credinta catolica propler linguam peregri-
domeniile coroanei si pe mosiile nemesesti, find scutiti de dijma alit la bucatc, cat si la animate decimas frugus non salvunt nici peciorum omnis generis Dupd religie,
moartea in capitala Ardealului. Cucerind Ardealul si instalandu-si scaunul de domnie la Alba-Iulia, Mihai Vilcazul ceru si obtinu de la imparatul Rudolf recunoasterca confcsiunii ortodoxe intre confe-
la crearea unei episcopii ortodoxe, supusa jurisdictici canonice a mitropoliei UngroRally, care in ianuarie 1600 sfintea apa de
siunile recepte ale Transilvaniei. Imparatul it autoriza sal lase in Ardeal numai trei confesiuni, si anume pe cea greco-ortodoxd, francocatolicd si cea lotreand, adica luterand. Dar el nu se multumi numai cu aceasta, ci se gandi si
autorizatia de a funda in dealul cetatii promontorium in colle penes ciuitatem - o manastire - monasterium cu hramul Sf. Treimi, pe care o inzcsira, clupa obicciul romanesc, cu mosii - praediis Intre primele danii pentru noua ctitorie transilvaneana, se pomeneste de
sunt Ei erau considerati ca utili pentru ca puleau fi aplicati la orice fcl de munca - utiles sunt nam ad omnia seruitia coguntur Mihai Viteazul intclese, chiar din timpul domnici sale in Tara Romaneasca, sa se intercseze de aproapc de soarta corcligionarilor sal din Transilvania. El se gandi si la organizarea canonica a bisericii transilvanene. Cu prilejul vizilei sale la Alba Julia, in decembric 1596, el obtinu dc la craiul Sigismund Bathory
Vlahici de la Targoviste. Intre arhiereli care ravneau la noul scaun episcopal era de buns
seama si fostul mitropolit al Tarnoviei Dionisie
Boboleaza la Alba- lulia, stropind pe Mihai si pe sfetnicii sal cu aghiazma, cum relata un martor
primarului Lucaci din Sibiu. Investitura si instalarea noului episcop se facu, dupa toata probabilitatea, in aprilie 1600, in prezenta
mitropolitului Eftimie al Ungrovlahiei, pe care o
Istoria Romanilor
In dania lui Nicolai Voda Patrascu catre biserica Sf. Nicolai din Brasov se arata ca:
Mihai Viteazul nu uita nici de credinciosii ortodocsi din Maramures si din partite
pdrintele nostru rciposatul Mihai Voevod impreuna cu not catre sveinta besearecd de in Scheau de langd cetatea Brasovului".
Manastirea ortodoxa de la Alba-Iulia era insa un spin in ochii episcopului Napragy, care arata in memoriul sau catre imparat, ca acesl templu schismatic schismaticum tern-
Asezarea bisericii ortodoxe din Ardeal pe temelii canonice si sprijinul moral si material dat de Mihai Viteazul, se impunea cu atat
apriga propaganda in scopul acesta. Acestei propagande se datoreSte traducerea unor carti
sfinte in limba romance catehismul luteran din 1544 si Psaltirea diaconului Coresi s-a tiparit la Brasov cu ingaduinta si ajutorul luteranilor, iar Patio de la Oreistie, aparu dupa indemnul si inspiratia calvinilor. Actele domnesti din cancelaria lui Mihai Viteazul de la Alba-Iulia, arata ca limba romaneasca scrisa avea in urma ei o dezvoltare cu mult mai vcchc decal traducerile sty ngace amintile mai sus. Dar cu toate straduintcle pastorilor protestanti si ale superintendentilor Calvini a caror propaganda in randurile Romanilor fu oprita de Mihai Viteazul, Romanii rainasera credinciosi crcdintci for stramosesti. Grija aceasla pentru biserica si pentru viala religioasa pornea din credinta lui Mihai
sustinea ca monahii din aceasta manastire faceau acte de spionaj pentru sfetnicii domnesti - consiliorum Principis explorationes
Vitcazul in Dumnczeu. Mari/1u' Malaspina putca sa afirne cu drept cuvant ca principele roman era lemalor de Dumnezeu. Pentru a
impaca insa constiinta religioasa si a noilor sai
confesiuni recepte, erau silil.i sa munceasca alaturi de credinciosii for iobagi pe mosiile
supusi catolici, Mihai asista, cu schimbul, la 15 zile, la serviciul religios in catedrala ortodoxd si alte 15 zile in catedrala catolicd din Alba-Iulia - audeva quindici giorni a la chiesa
Domnului, votand urtnatorul articol de lege, cu privirc la preotii ortodocsi: ce priveste a doua dorintd a MeiriiTale, ca persoanele preotilor romani sei nu poatet
de Lanni el quindeci a questa de Greet -. Dintr-un raport din ianuarie 1600 allam ca Mihai trimelea preotii sal in toate satele, la
marginite tariff locuite de neamul sau - "habitati
0 and masura ceruta de Mihai privea recasatorirea preotilor romani, care era oprita
gimii transilvanene
de canoanele bisericii ortodoxe. Dicta satisfacu si aceasta ccrcrc, votand unnalorul articol: "Am hotdred si aceasla, ca dacd un preot
Pe langa grija pentru biserica, Mihai se interesa de aproape si de buna stare materials a satelor. La cererea sa, dicta de la Alba-Iulia
via dica at prilejul vizitatiei canonice, spanii sa poata lua de la astfel de sate 200,J1. pe secuna Cronica protopopului Vasile de la biserica Sf. Nicolai din Brasov, arata ca sinodul de la Aiud din 1594 oprise recasatorirea preotilor romani. Urmasul protopopului Vasile la biseri-
hotarele necultivate pasunatul liber satelor romane ce sunt hotarnice cu ele, cu toate eel
N-am putut da pasunat fiber, milostive
423
Ion Nistor
staparte, satelor romanesti vecine dirt pricind ca ne-au pdscut semoindturile cu vitele si oile tor, de asemenea si femetele, au feicut pagube marl si viitor unde au ars parii si meiciesii, casunancl multe pagube de acest fel.
Masurile acestea sa se aplice atat iobagilor fugiti la sacui, unde se bucurau de libertate, cat si celor ce s-au inrolat printre cazaci sau
printre alit osteni ai Mariei Sale Domnului. In
florini de fiecare poarta.
Cu toate acestea, din respect fates de Maria Ta, incuviintarn ca toate satele lazuite, ata t cele unguresti, cat si cele seisesti, sa dea satelor romanesti, precum Si satele romanesti
altor sate romanesti, pasunat Tiber pentru cat, boi, junci si porci, afard de oi, find cd pentru oi nici pang acum n-a dat nici un vecin asemenea
locuri de pasunat. PO" sunatul boilor, cailor si por-
schimb membrii dietei se declarau gata de a sport dajdiile fats de domn de la 3 florini la 6
Dicta de la Brasov din martie 1600 repela aceasta cerere intr-o rezolutie si mai
aspra zicand: "Sunt plangeri mart din partea nobilimii,
cd iobagii nu vor sd mai slujeascd stclpemilor tor,
citor va fi ingdduit unde e loc Tiber, nu insa in pciduri, seuneirteduri, fanete si vii. Pcisunele sd nu fie ramate de porci. In schimb satele romanesti care primesc
satelor vecine de Ia care primesc acest drept, tar
tar unit au inceput sa -i ucidei si sd to faces tot felul de necuviinte. Hoteireun ca iobagii de pretutindeni sd slujeascd si sd asculte de steipei nii
for si, de acum inainte ca si in trecut, sa fie supusi si safe intru toate in starea for de mai inainte; tar acei care nu vor face astfel, sd fie
to urma lor".
pretutindeni urmdriti si sd pldteascei cu capul; fugind de pe mosii oriunde sd fie dusi indeireipt
Sash* sd respecte si ci toate ankinuntele de incuviintare acestui fel de peisunat". Ins talarca stapanirii romanesti in Ardcal nu putea ramane fara ecou in ranclurilc
din tulle 1600 repela aceasta hotarare cerand 1111 Millai Vilcazul sa ingaduic nemesilor sa poata pcdcpsi ci insisi pc iobagi si sa-i poala constrangc la munca cu ajutorul spanilor, Jar iobagii remitenti sa fie spanzurati. Membrii
dietei mai cereau ca iobagii care, dupes venirea lui Mihai Vileazul, fugisera in locurile lazuite intre sacui si sasi, sa fie reclamati cu ordin si anume cei din locurile lazuite, de pe mosii si din mine de la nobili, cei de la sacui si sasi de la capeteniile acestora, deopotriva cu cei din orasele intarite si libere. Daces iobagii nu vor fi
cu ocinc pentru scrvicific Tor. Tar cci cc mai ramasesera pe mosiile propricLarilor unguri nu
mai ascult9 de vechii for stapani. Miscarea aceasta ingrozca pe Unguri care nu o mai puteau stapani. Glasul for disperat razbatea
scsiunca din noicmbric 1599. Membrii adunarti leudaic a Arclealtilui se plangeau ca, in timpul razboittlui, iobagii nu mai voiau sa asculte, si dupes aceasta ca si mai inaintc, de domnii for si sa le fie supusi. Nemesii nu mai puteau raspundc la clajdii si la hrana ostirii,
astfel ca accasta nu mai putea 11 de folos in skijba Mariei Sale si a patrici. De asemenea fugira si slugile. De aceea dicta cerea ca iobagii sa fie siliti sa asculte de stapanii Tor, tar slugile sa fie
si nu 10 morel ca de obicei. La sasi si sacui, iobagul nerestituit dupes judecata se va rascumpara cu pretul de 200 florini.
si haiducii Mariei Sale Domnulu!, sau intre pcdestrasii de cetati sau se mute pe mositle
boierilor si alter slujitori ai Domnului, ca astfel de slugi si iobagi fugiti sa fie restituiti in graba
de pretutindeni, tar in viitor nimeni sa nu fie indrituit a primi pc mosia sa asemenea iobagi
si slugi. Nu cunoastcm dispozitiunile date pen lru aduccrca la indcplinire a acestor masuri
putin membrii romani din guvernul de la AlbaJulia nu se vor fi grabit cu punerea in aplicare a acestor hotarari.
424
Istoria Romanilor
inainte acestea sa fie hotarele, cum le-au innoit acesti oameni mai sus zisi cu sufletele for si au
Intre
Razvan precum si alts romani - aly quoque Valachi - care fusesera rasplatiti de domn cu
ocine in Ardeal pentru meritele si serviciile tor.
data mai recenta, existau in Ardeal vechi proprietor/ romani. Numarul acestora era destul de mare in judetul Fagaras, uncle ei, spre deosebire de nobilii sau nemesii unguri, apar sub numele de boieri, sau mosneni, ca si in Tara
Romfineasca si Moldova.
La 25 noiembrie 1599 Mihai confirma lui Joan, Boier de Turda, actul de danie asupra unei case si a unei mori cu toate anexele ei. Acelorasi boieri jurati - iuratis duodecim boeronibus praefati districtus Fogarasiensis - be porunci Mihai Viteazul la 12 februarie 1600 sa scuteasca de dajdiile ordinare si extraordinare pe boerul Vasile Barsan din comuna Luta si pe urmasii sai, care ramane exempt" si nobilitat" - clementer eximendum et nobilitandum duximus -. In Maramures, stravechii proprietarii de ocine romani apareau sub numele de cneji
sau voievozi.
romaneste cu bistritenii. Pe langa ei functiona un consiliu de 12 boieri jurati. La 20 aprilie1600, Mihai Voievod cu miles lui Dumnezeu, Domn a loofa. tara
etate, vecinii for din Scureni uzurpasera hotarul Saratenilor. La reclamatia acestora,
Mihai Viteazul insarcina pe cei 12 boieri jurati ca sa umblc si s int rcbc oanienii &Want si sa caute si sa adevereasca pc uncle stint hotarele
mosie, sd -i fie mosie au neames au boler au scirac, toti sd se judece cum li va ajunge legea
asa set piarei".
cele batrane. Atunci Saratenii au adunat 17 oameni buni si batrani din preajma locului,
care au stiut. hot arele cele batrane de mosie si au venit inaintea celor 17 batrani boieri si au jurat, ca acestea sunt hotarele cele batrane de mosie si anume: "din apa Oltului, din vadul tat
Alba-lulia ca Mihai miluia pe multi dintre ai sai cu munte sate - it detto voivoda a datto a moat
sou homini mute vine -.
pana la Zapodia-Seaca si din Zapodia-Seaca pana in Fraseni si din Fraseni pana in drumul Valli la Paraul-Fetei si pand la tarmurile apei Scareului st pand la calea Poenii in calea muntelui si din calea muntelui pana in prihodiste pana in apa Tunsului si pana in varful muntelui. Si asa au umblat si au mers acei 12 boieri si au innoit acele hotare, toate impreuna
dedea de *tire Bistritenilor ca M. S. Voevodul Mihai i-a daruit Veciul cu toata mosia ce se tine de el. Domeniul apartinuse principelui Sigismund Bathory. La 1 ianuarie 1600 Mihai rasplatea serviciile credincioase ale lui Gheorghe Borten - in omnibus rebus et negotiis fides et industriae suae concreditis laude exhibunt et impedit - pitar de Caransebes, daruin-
425
Ion Nistor
castrum nostrum Sidouar possessam -. La 29 ianuarie 1600 Mihai aproba schimbul de mosii intre G. Borciun si fratii Kovacheczy. La 11
Botzun sa fie introdus in posesiunea unei case din Caransebes. Unul dintre jupanii banateni
vremea la 15.000 de combatanti. Napragy propunea imparatului ca sacuii sa fie mentinuti in starea de iobagie din pricina porniriI for spre miscari seditioase s1 nesupunere fats de
un bou. In veehime numarul combatantilor se cifra la 30.000 de oameni, numar care scam cu
Gheorghe Cioccirtesti - castelanus arcis Sidouar - pe care Mihai Viteazul it chema impreund cu fratii acestuia in randurile nobililor banateni in nurnerum virorum nobilium -. El incredinta
banului Mihalcea cetatea Uioara cu tot domeniul ei, lui Leca cetatea Gherla, tar lui
Constantin Stotnicul, Gurghiul.
ungureasca. Dieta de la Alba-lulia din noiembrie 1599 ccrea noului domn sa respecte privilegiile, scrisorile si dreptatile in afard de donatiunile facute de principele Sigismund. In consecinta ci cereau ca moslile unor nemesi, luate de slujbasii domnului Buia, Monor si in alte locuri sa fie restituite vechilor proprietari. Dicta de hi Alba Julia, din tulle 1600 vola o motiune si inai draslica in privinta accasla, cu
urmalorul ('I tprins: "Stint si astfel de pia ngeri cd Maria-To at dciruit most( gird ca dupci legile noastre uechi sd le fie luate cu scrisori asa cum s-ar fi cuvenit cerute pe drept sau pe nedrept, intrand curemd cu scrisori in posesiunea tor, faro sd fi avut loc
drepturile si libertatile acordate de regele Matei Corvinul. Din pricina aceasta Sacuii trecusera de partea lui Mihai Viteazul, clandu-i concursul la cucerirea Ardealului si izgonirea
nici o judecatei. Am hotdred ca in cazul unor deciziuni contrare celor stabilite, fiind most& luate in posesiune, spanii set continue, diligenter, a restitui cele luate, donatorul sd-si arate donatiunea, tar aceasta sal fie urmdritd, suis
modis, prin lege".
motivand dispozitiunea aceasta prin faptul ca sacuii, in virtutea acelor privilegii, au servit cu credinta in razboi si au contribuit in trecut, la dobandirea biruintelor glorioase asupra tur-
servicii si constatand ca poporul sacuiesc n-ar fi fost nicicand supus altor stapaniri, nici chiar regilor Ungariei sau principilor Transilvaniei, ci s-ar fi bucural totdeauna de libertati, de care au fost despoiati. "De aceea not zice Mihai Viteazul - din mandatu/ Sfintei Majestdti Regale tinem sd be redden vechea libertate - referimus et restituirnus
si nici nu prestau munci rustice, Bind numai obligati sa urmeze cu unitatile for pe principe in razboi Para nici o simbrie - sine stipendio. Numai la casatoria principelui si la botezul
platcasca cate un taler de poarta si sa dea cate
asperum genus care pe vremuri era alcatuita numai din oameni liberi ce se indeletniceau cu pacurdiritul - peccorum pastores -. Din cauza necontenitelor razvratiri contra domniei - gens seditiosa ci furs despoiati de vechile for libertati si imunitati, redusi la o perpetual rusticitate si aserviti principelui si nemesilor. Pe vremea cancl erau inca liberi, ei nu plateau dari
La 28 noiembrie 1599 Mihai intari din nou libertatile Sacuilor, care "ant de-a rdndui au tras sabia, nu fdrci noroc, pentru binele obstimii crestirtesti - pro salute Republicae Christianae - contra
asa find, geisim de bine sd redeirn Sacuilor vechile for libertati pe care be pierduserd de
426
Istoria Romanilor
curand din cauza rebeliunilor --continuam eis
duximus - libertate, de care ei se bucurau in timpul regelui Matei". In schimb, Sacuii ramaneau obligati sa
participe cu cetele for la toate campaniile atat generale. cat si partiale - omnes nellicae expeditiones tarn generates, quam partialae - si de a
raspunde la schimbarea de domnic, dijma frigerii sau inferarii boului - Okerautes - lat. sextus quisque bos - adica tot al saselea bou
din cirezile tor. La plata unor dijme similare in natural si bani, erau obligati sacuii si la
"Nemesii insa nu pot pastra si stapani mosiile pe care le-au cuprins cu samavolnicie de la supusii for sau le-au instrainat de la vreo cetate sau de la vreo biserica, aceste posesiuni urmeaza sa fie restiluite vechilor for proprietari
legali".
sacuilor nu era pe placul dietei intrunite in zilele de 20 - 28 noiembrie 1599. Cum insa membrii dietei nu puteau protesta impotriva acestei masuri, ei se margineau sa aduca la cunostinta domnului, ca sacuii dupd obicei
erau obligati la anumite plati cu ocazia schimbard de domnic zicand:
"Deoarece Maria Ta ai dat Scicuilor liber-
libertati ale
alte mosii sau In alte scaune, roman ca adevarati iobagi, iar in local celor plecati, nemesii por aseza acolo alti oarneni. Zdlogirile de mosii
roman in vigoare pane/ la sorocul roscumperreirii.
tate, dupd amintirea oamenilor ei aveau, potrivit cu vechea for libertate, astfel de lege ca de cote on se schirnba principele, on se ceiscitorea, din cote 6 boi se lua unul pe seama principelui,
pietrelor de moard si a sculelor defter ". Se mai ingaduie Sacuilor sa scoata sare
slobod din ocnele ce se gasesc in scaunele sacuic,sti dup5 vechiul obicei, dar numai in cantitali nccesare pentru Lraiul si nevoile
putea implirri Maria Ta o mare parte din Irebuintele curl ii si ale vistierii".
Sacuii se si achitasera in mod cinstit de aceasta obligalie, de aceea domnul nu neglija nici un prilej pentru a recunoaste meritele militare ale luptatorilor sacui. La 22 decembrie 1599 el rasplalea vitejia puscasilor pedestri pedites pixidculi - George si Matei lanosi, avansandu-i din Lagma puscasilor pedestri in clasa superioara a principilor sacuiesti. La 7 marlic 1600 apart la Brasov un nou
decret domncsc, prin care Mihai confirma locuitorilor din scatinele sacuiesli Ciuc, Gurghiu si Cason
scrisoare interritd cu puterea pecetii autoritdtii noastre". Solicitudinea lui Mihai Viteazul pentru nevoile sacuilor se remarca si prin faptul ca. la 13 ianuarie 1600 el ordond sa restituie vechilor proprietari sacui un pod peste Mures, care fusese luat pe nedrept de altii.
(partea de sud a judeLului Ciuc) "drepturile si slobozeniile date, miluiie si ingclduite de regele
Matei, pdringlor si stramosilor for ".
Cu acest prilej domnul gasi de bine sa stabileasca raporturile dintre sacui si nemesii
cale cu o sums forfetara si nu dupa ports ca sacuii si ungurii. Uniuersitatea for se cornpunea din 8 parohii sau capitate - parochiae seu capitala - care insumau 200 asezari. In
tuiclilor pentru intretinerea curtii domnesti Saxones tenent principem cum Lola aula Ei profesau credinta luterand si lineau cu inclarjire la ea. Mihai asigura pastorilor luterani veniturile oprind pe taranii sasi de a-si ridica
recolta inainte de a 11 raspuns dajdia cuvenita
bisericii. Noul Domn respecta vechile drepturi si
427
Ion Nistor
Clemente at VIII-lea o scrisoare elogioasa in
privilegii ale Sasi lor, confirmand drepturile si privilegiile oraselor Brasov, Bistrita cu dorinta de a Pastra pe toti supusii sasi in dreptele lor prerogative si libertati si de a silt pe toti sa le respecte in chip inviolabil. El nu lasa sa treaca nici o ocazie pentru satisfacerea cererilor lor
11
noiembrie 1599 dreptul sasilor din Sibiu de a stapani, pazi si apara, dupes vechiul obicei,
de la Calugareni se credea indreptatit de a solicita papei cuvenitele subsidii banesti pecuniarium subsidium - pentru continuarea luptei contra dusmanilor turd - adversus communes et imartissimos hostes Turcas - in scopul ajutorarii republic!! crestine - christianae
Reipublicae adjuvandae -. Dar cat de mare trebuie sa 11 fost uimirea viteazului domn, cand papa in scrisoarea sa din februarie 1600, in loc
curtii si a dietei cu produsele lor, dar si cu sume insemnate in numerar pentru simbria ostirilor. La 3 noiembrie 1599 Mihai cerea
bistritenilor un imprumut de 1.000 florini, de care avea neaparata nevoie. La 12 noiembrie Mihai cerea bistritenilor ca pentru deschiderea dietei sa furnizeze 2.000 gain!, 100 gaste,
1.000 oua si 50 vedre de unt. Negotul infloritor al sasilor cu Muntenia si Moldova le ingaduia
ianuarie 1600 el intarea privilegiile de care se bucurau sasii. La 3 august 1600 Mihai incuviinta dijmele pe seama preotilor sasi, potrivit cu hotararile dietei din 1580. Nu trebuie scapat din vedere Ca sasii, la randul lor, si in deosebi Bistritenii, contribuiau in larga masura la aprovizionarea armatei, a
si nu se grabeste de a se reintoarce
tariff,
numeasca
turcilor. Totusi Mihai satisfacu cererea fratilor iezuiti din Bacau, ordonand lui Francisc Banfy din Boiflida sa reintegreze in parohia de acolo pe parohul catolic care fusese inlocuit la vremea sa de un preot calvin. Cronicarul
Szamoskozy arata Ca Mihai ar fl inchis mai multe biserici luterane, tar la 8 aprilie1600 se comunica dogelui venetian ca. Mihai ar fi luat
de la eretici 60 de sate si le-ar fi dat catolicilor.
6. Raporturile cu ungurii
A treia natiune politica in Transilvania erau ungurii, despre care cancelarul Napragy
La 22 noiembrie 1599 Mihai insarcina pe Gaspar Kornis de Sennyei cu ancheta privitoare Ia anumite drepturi ale capitulului din
Alba Julia.
nistrativa era insa marginita asupra urmaloarclor judele: Cltd, Turda, Alba, Tarnava, Dobocul, Solnocul Interior, Hunedoara. Zarandul
sale. Si fostul comandant al aripii stangi a lui Bathory la Selimbar, loan Huezar, fu miluit cu
percepea pe porti ca si la sacui. Dupes religie, ungurii din Transilvania erau aratati Ca aderenti ai confesiunii calvine si ariane. Episcopul Napragy propunea imparatu-
Domokos. In actul de gratie arata Mihai ca "apreciind slujbele credincioase ale lui P.
sanul biscricii catolice. El cerea ca biscricile lor sa fie arse, cxercitiul religici calvine sa fie opril, Jar privilegiile si drepturile lor revocate. Dar Mihai Vitcazul nu intelegea sa fie un instrument de represiune religioasa in sensul contrareformei catolice care mai apoi usor s-ar fi putut intoarce contra coreligionarilor sai
mosiile din judetul Cojocna". Aceeasi bunavointa o manifests Mihai si fala de Stefan Czaki de Kereszszeg, care insolise pe Domn in
politica binevoitoare si de moderatie religioasa. mai mult chiar, Mihai Viteazul adresase papei
virtutea dreptului sau de "cuceritor cu sabia" porunci Mihai ca unul dintre slujitorii curtii sale -familia armis aulae suae - sa fie introdus in posesia domeniului Lemnia. Urmasii lui
428
Mihai ii dadu castelul lui Stefan Bovzkai, in virtutea dreptului sau de ocupant al Transilvartiei hoc regno Transilvartiae per nos occupato -. In
Istoria Rornanilor
Gyulay, cazut pe campul de lupta, primira din mana lui Mihai mosiile for din judetul Turda. Si vaduva lui Gereb, cazut in lupta, fu confirmata in posesiunea mosiilor sotului ei. La 6 decembrie 1599 Mihai intari pe Ana Gostai, sotia lui Horvath, in posesiunea ei din Lapusul
Din datele de mai sus se vede ca atitudinea lui Mihai Viteazul fats de boierimea
ma actul de danie al lui Nicolai Segniey de Lapispatak asupra castelului Chisach din judetul Zarandului pentru a rasplati vitejia manifestata cu ocazia asedierii cetatii
Giurgiului din toamna anului 1595. Cu o danie in Ardeal fu miluit de Domn si Matei Perusith care isi dobandise merite vitejesti la Braila dar mai ales in memorabila lupta din stramtoarea Calugarenilor cu ostirile lui Sinan Pasa.
nemesii din Ardeal, ca sa ramana numai cu romanii si sarbii si ca sfetnicii sal romani si chiar cancelarul Napragy ar fi staruit pentru aducerea la indeplinire a acestui plan sinistru
La 11 decembric 1599 Mi hai reinnoi actul de danie al vaduvei lui Cristofor Keresztury asupra mosiilor Benediuc, Olpret si Viresul Sasesc din judetul Solnoc si porunci autoritatilor locale sa o introduce in stapanirea
accici mosil. La 20 dccembric 1599 Mihai scull pc nemesii Ciapici, Lltcratus, Cone', Mcszaros
si Boda de plata angaralclor comunale de la Targu-Mures. Literatus si Conci erau notari sau scribi ai cancelariei domnesti de la Alba
lulia.
tislice din 1930 arala in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures un numar de 109.156
)ar
pe
rang&
ne iesii
care
Jai Viteazul
gasca cu ostirca sa, un decret de amnistie 1 ,,stru toU refuglatii si razvralitii unguri si anumc pentru Toma Ciornortani, cel cu faimoasa misiune la curtea lui Mihai, pentru Nem Clevai, pentru Francisc Budai si
Roman, uncle
ccilalti n .111c:7;i
gascau si unit care, nevoind sa se supuna, fugiscra pcste granite sau se a scunscra la mosiilc Tor. Pcntru a-i casliga si pc acestia, Mihai 'TItcazul cladu la 20 iunic 1600 din
decretand: "Veizand rugeimintile rudeniilor voastre pentru voi, v-am primit pe toti care nu sun teti [a
chestiuni, votand urmatoarea motiune: "Fiindcd in dicta mai veche dirt Medias, functiunea de voevod al tiganilor a fost desfiintatcl pentru totdeauna, hoteiretm ca aceastd decizie safe respectatd si cei care de curdnd au stors dela Maria-Ta functiunea de voievod at tiganilor, sd nu o poatd exercita, tar scrisorile date cu acel prilej sd nu aibd nici o tdrie".
intata de Bathoresti in dicta de la Medias. La staruintele tiganilor, Mihai reinflinteaza functiunca de voievod al tiganilor, si o incredinta lui Matei Bihary. Mcmbrii dielei de la Alba Iulia
casele voastre in milostivirea noastrd, incretre voi nu i se va intdmpla nici o supdrare din
unea dietei, astfel ca Bihary putea continua in functiunea sa de voevod al tiganilor. Dar nici nemesimea maghiara nu se rasa mai prejos. In manifestul de la Turda din 5 septem-
partea noasirci. Vet sfettuim deci cu dragoste ca, ludnd in nwne de bine milostivirea noastrd, sd
prunci. Credefi cu terrie cd nu numai cd nu yeti suferi nici o supdrare din partea noastrd sau din
brie 1600 stalurile si ordinele Ardealului in frunte cu Stefan Czioky cereau tallff sa nu recunoasca numirea lui Bihary in functiunea de voievod al tiganilor, ci in locul slujbei sa
primeasca 12 case de iobagi.
milostivirea si bund vointa noastrd, cei care yd plecati capul sub sidpeinirea noastrd si imi slujiti cu omenie".
Ion Nistor
Domn in Ardeal. Ea it vota creditele cerute si chiar inlesnirile acordate preotilor si iobagilor roman', dar cu toate acestea uneltea in taina contra noii stapaniri pe care nu o gaseau dupes
in ochii tarii si a-1 compromite in fata curtii de la Praga. Mihai se stradui din rasputeri sa com-
sfatul convocat de domn in apriliela Fagaras, ramanand in castelul sau de la Gi lau sub pretext de boala. Atunci domnul, scarbit de viclenia lui, it expulsa din tars. Napragy trai la Praga in exit, de unde Ia 16 aprilie1601, solicits sprijinul Papei pentru redobandirea scaunului episcopal, de unde fusese alungat de Domnul schismatic. Mihai avea cunostinta de viclenia for si de aceea le urmarea cu neincredere trisarea
placul ei. Chiar intre sfetnicii sai unguri se gaseau unii care incepura sa absenteze de la consiliile domnesti. Intre acestia era insusi cancelarul Napragy care se eschivase de la
panie de denigrare, dar avu nesansa ca cei mai multi din acesti soli sa nu poata ajunge la destinatie, find prinsi si intemnitati de adversarii sai. Mihai arata imparatului ca a trimis la
Martin Horvath spre a-1 instiinta despre toate, insa find toate caile prinse, solii sai furs luati robi si aruncati impreuna cu altii in ocnele de sare.
lui april se raporta din Alba Iulia ca nemesii unelteau pe fates contra lui Mihai pentru a-1
inlocui prin fostul principe Sigismund Bathory.
Aces la, adapostindu-se la curlea lui leremia Movila de Ia Suceava, trimitea scrisori prietcnilor sal din Ardeal, scrisori prin care Mihai, reusind sa le intercepteze, ajunse sa cunoasca
urzeala planurilor for viclene.
Un asemenea caz de impotrivire se petrecusein ziva de 23 iulie 1600 in targul Huedin. Intr-o zi de duminica, trabantii domnesti patrunsera in oras pentru a rechizitiona alimentc. lar canci unii dintre oraseni incercara sa se impotriveasca., ei fura apostrofati cu asprime ca "pentru ce nu U-a pregdtit din
vreme de ale rnancdrii". In invalmaseala ce s-a produs, until dintre oraseni, Andrei Gal-Barka,
dusrnan, decal in Cara mea. Drepl aceia ducemdu-mi oastea, intrai in Moldova si, invingand pe leremia Vodd impreunci cu cetele Lesilor, turcilor
nal este la ci ga ndul de ttadare, o stie toctla lumea ccici, nu until on altul, ci o multime de printi si domni de ai lor .furci tradali de ccitre
dansii".
In con! inuarc Mihai arata cum Moisc Szekcly, Gaspar Sibrik si Gheorghe Mako, comandantii unitablor sale din Moldova, tre-
din elfin' in clip5 invazia lui Sigismund in tarn pentru a se uni cu el. Dar inainte de a trece la operatiuni niilitare, nemesimea incepuse o apriga campanie de hula si intrigi mincinoase contra Domnului roman, pentru a-1 discredita
dantilor unguri, se produse insurectia nemesimii maghiare din Ardeal, care aslepta
cusera de partea lui Sigismund, hotarand impreuna rasturnarea si moartca sa. Concomitent cu actul de tradare al coman-
neglicte suet -disciplina intre osteni nu mai putea fi mentinuta si ca. Sigismund Bathory cauta sa se foloseasca de nemultumirea ce domnea in randurile acestora pentru a-i atrage
de partea sa, fagaduindu-le solde mars si achilate la limp, uneltind cu nemesii unguri contra sa.
bantilor, ucigand mai multi dintre ei. Hotnogul Vasile niarturisi sub juramant ca au cazut 41 de trabanti cu 7 femei si 10 copii de ai tor. In ancheia cc sc facu au fost audiati 17 martori, dintrc care 14 unguri si 3 romani... Represaliile contra orasenilor tura grele de tot. In orasul dat prada flaearilor, isi gasira moartea nu mai puffin de 400 de oamcni, barbati, femei si copii, cu a caror jerlfal s-a sfarsil ingrozitorul macel de la I Iuedin. La 23 august 1600 Mihai scria din Alba Iulia arhiducelui Maximilian ca din cauza soldelor neplatite de luni de zile - diuturna stipendiorum aspectatione, quae per aliquot mensis
430
1.4...-iiiir.,......m,122.1.-..., =,....""
Wan..
-P"..
,,,,rail
...- ---_,
..-..1..da''. 47"7";
44410471, a
....-
.. .'
,c.
--',c,..
)
.
..,',.
'- -Sq..;
.'
i
,
.
LA
.3rr
...
1.11,11,..".11.1194
L1
7.
V.0.11
:z
.fi
1
r i,
91C-..a116,V4;,.
;4
E.*,
ir.:.
tc.
...
'4."
',,
R .,
^-.... ....:
j'..:
:
r,
,-ft
."
.1.5"
v.
.
,
:A-
. '
.
A
.0
"r; ' e
-:4,..:.
..-61i
:'
dr=
. .
.
'
.,,.._
F.
r...
...--tc...
,,
,n.
.. ;..6:
- '._
itr Ira
-
,3: -
rtatdq
,A!
2tr
:,
'0,...... t,....,1
1
ii
AnIk
^
f
r
I Pi.
1
,
,_
It04.0.AX1,10
,e,
1...0
.,.-
:4
-,....-hi,..,
A Nt
...104NAZW:
._
lr
"
1.
Ns's"Tti/li pm/
.:0.4,Caniesalln
1!"=7,41" "
. 72411a."
...
..;li'..q. ,A-4
7 7"-4.,?:3ZIMI:F`Alc.41842:r&
,L
It&
gert,"141.tif_4,11.27.
<i;tot,i
...
P7%
417.triv
C., -;"
,;r; A..fly:/r
klj
11 j.
Aix ir<*taturainreAr
.
,%_
r ti
I
d';';)07..t? Wtf;e4.4i
1
.t
e
.1"
64, >ittifAcir,
LI; fejirgemr, or" I.
.4.J.447.4wrltr,
/.)..f..004,1t,....44*6-rf
Ion Nistor
Ca p itolu I V
Pupa moartea lui Stefan Razvan, ddmnia Moldovei trecu asupra lui Ieremia Movila. (1595 - 1606), care fugisc cu Pram Schioptil in Polonia, dobandise acolo indigenatul polona si
liinea leseasca. Dupa stingerea dinastiei Bogdanestilor, aspiratiile sale la tronul Moldovei primisera consistenta si gasira sprijin
Exponeniul politicii potono-turcesti in Moldova era Ieremia Movila, care oferea azil tuturor ,refugiatilor din Muntenia si Transilvania, nempltumiti cu politica confederatiei
Folosindu-se de absenta din tars a lui Razvan Voda, care participa la campania lui
in cercurile politice si mai ales la atotputernicul maresal loan Zamoyski. Adeziunca principilor din Moldova, Muntenia si Transilvania la confcderatia cresting, patronata de
Habsburgi nu era agreata de Zamoyski, care luptase pe rap contra candidaturii arhiducelui
Maximilian la tronul polonez, la care acesta-nu intelegea Inca sa renunte. De altfel Zamoyski
Moldova, isi aseza tabara la Stefancsti pc Prut si acolo, adunand in jurul sau'pe boierii: refu-
mai staruia in planul regelui Bathory de a-si extinde suprematia polona pans la Dunare, cuprinzand pe langa principatele dunarene si Transilvania. Pentru realizarea acestui plan.se impunea practicarea unei politici de prietenie si bund intelegere cu Poarta, precum si cultivarea personagiilor in Wile carpatine pe care
aceea Zamoyski intrelinca o vie corespondenta cu Mihal Vileazill pentru a-I atrage in mrcjcle polilicii poloncze. Cardinalul Andrei Batho!y, nepotul fostului rege Stefan, primise Inca din 1588 cetatenia polona si ajunsese cpiscop de
lasea de acum inaintc ca frati. Iar pentru a fi mai aproapc de protectorii sal poloni, Ieremia
multi din nou resedinta domneasca de la Iasi la Suceava. leremia Voda putea minute delegatii sai
la sedintele dietei sau seimului polonez. In 1597 functla aceasta onorifica o indeplineau Nestor Ureche si Dragan postelnicul, urand
regelui sa Una aceasta dicta cu binecuvantarea
432
Istoria Romardlor
intregii crestinatati, spre spaima dusmanilor coroanei. Din instructiunile date solilor moldoveni aflam ea acestia aveau sa ceara seimului, intre allele, ocrotirea bisericii ortodoxe, pastrarea vechiului calendar si a batranelor randuieli ale tariff. Ei mai cereau domnia pe viata pentru principele Ieremia si
domnie ereditara in familia sa. La inaltele trepte ierarhice sa fie chemati numai
Moldoveni iar actele cancelariei domnesti sa se
redacteze numai in limba moldoveneasca cu litere chirilice. La seimul din 1600 delegatii moldoveni cereau respectarea credintei pravoslavnice pentru credinciosii ruteni si ingaduinta ca acestia sa lie luati sub ocrotirea
insolenta in fats ca mananca painea damita lui de craiul Poloniei si ca Cara sa abuncla in obiceiuri turcesti, Ieremia Voda raspunse cu demnitate, zicand: 'Am fi doritfoarte mutt ca Moldova sd se fi scuturat de asemenea obiceiuri, der este grew
sd to impotrivesti oreinduielilor lui Dumnezeu, cd
ii
arunca cu
domnului Moldovei. In tratatul de pace cu Poarta din 1599 fu inclus si Ieremia Movila.
Sultanul ii recunoscu domnia pe viata si drepl de mostenire in familia sa, sub conditia platii regulate a haraciului catre Poarta. leretnia Voda duffle si giisi o iniclegere si cu hanul Crimcii. Prin tratatul de la 'Fulcra, Ieremia Voda cedandu-i hanului "cele sapte sate de tar& ce se zice hanesti" si raspunzand
hanului C11 balci-beslicol adica darea mierii (sic)
jugul turcesc si pentru cd nu a izbutit a adus asupra tdrii si apoi asupra lui insusi, o mare
sfanta.. Odinioard Despot-Vapid., antecesorul nostru s-a apucat de voia repede si cu putinel minte sd Inldture st obiceiurile acestei tdri si
precum si cu alie daruri. Cronica interns arata care au Cost capelele de pace:
"Ieremia Vodd sd fie domn in tear& birnic impetreitiei din an in an dupd obicei, iar hanului dea din an In an daruri si miere si sapte sate se i fie de cetslele hanului in Bugeac". Dc mull, tatarii, al caror numar sporea
nenorocire. Amintindu-ne de acestea nu dorim sd ajungem si not la un atare sfeirsit". Ca domn cucernic ce era, Ieremia Voda impreuna cu fratele sau Simeon Voda desavarsira ctiloria milropolitului Grigore de la Sucevita, impodobincl-o cu minunate fresce si inzestrandu-o cu odoare scumpe si cu
numeroase mosii si desemnandu-o ca mauzoleu domnesc pentru toata. familia Movilestilor. Tot el inzestra si noua episcopie de
din an in an prin admigrari, nu mai incapeau in Bugeac. Ei cautau sa cuprinda pasuni not pe socoteala Moldovei pentru lurmele de of si camile si pentru hergheliile de cal. Astfel, se
Husi cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, cu privilegii si mosii asezate dincoace si dincolo de Prat.
nume nu au putut fi Inca identificate. Tratativcle cii hanul Gazi-Ghirai fuscscra purtalc de marcic logofat Luca Stroici, catre care
adresanclu-sc, hanul sa-I
fi
tronul Transilvaniei a cardinalului Andrei Bathory, influenta polond se extinsese si asupra Transilvaniei, amenintand serios si Tara Romaneasca, unde Mihai Viteazul era
privit cu mare neincredere si amenintat chiar cu moartea prin otrava sau tradare dc calm adversarii sal mut-tient, vistiernicul Dan si clucerul Vinlila, care se rcfugiasera la curtea lui Ieremia-Voda din Suceava. Aceslia cereau lui Zamoyski unirea Munteniei cu Moldova, pentru ea populatia ambelor tari "este de o singura limba si de o singura credintii". In &cernbrie 1599 Ciomorlani, solul cardinalului cerea Portii Muntenia pentru Simion Movila, precum
tam era a polonilor, iar cetatile ale paganilor, carora le platea tributul cuvenit. Cu urcarea pe
zis: "Bogclani,
dcauna dcamitatca lath sale fala de ingamfarea slcahlci lesesti, care is' ingaduia uncoil observatii necuviincioasc la adresa tariff si a
locuitorilor ei. Cand Luca Stroici fusese insul-
s-a vazul mai sus din dramatica discutie ce avusese loc intre acesta si Mihai Viteazul.
Inlerventia lui Mihai in Transilvania si moartea
cinstea acestui loc in care suntem cu voia lui Dumnezeu aiotputernic, nu ne ingot:lute sd
cardinalului zadarnicira pentru moment planurile Movileslilor. In primavara anului 1600, raporturile cu Moldova se inasprird din nou.
433
Ion Nistor
Sigismund capatd din nou pofta de domnie in Transilvania. in Moldova, unde se refugiase, el
din nou norocul. Dupes cucerirea Transilvaniei,
juramant, ce urmau sal fie schimbate intre ambii semnatari. Regele fagaduia ca. Tara
Moldovei o va da ex nunc Mariei Sale Domnului
sub scutul sau pe principele Nicolai si toata familia lui Mihai. Muntenia, Moldova si Transilvania vor ramane lui Nicolai si urmasilor sal, in linie barbateasca. Iar cat va trai Mihai el va stapani aceste trei tan "nu dupes alt drept, ci numai cu dreptul de feude, precum se tin si alte principate de coroana
polond." La apararea tdrilor acestora, regele va
politica. La 22 decembrie impdratul rdspunse ca va stdrui pe langa Mihai ca el sd nu tulbure linistea Moldovei, dar si regele sal intervind pc
langa Ieremia Movild ca domnul Moldovei sal se abtind de la orice act de ostilitate fats de Mihai
Mihai nu va intra in nici o legatura cu nici o alts putere strains, fie ea cresting, sau pagans. Voievoddtele Transilvania, Muntenia si Tara
Moldoveneasca alias Moldova, cu toate cetatile pe care le-a cucerit cu puterea sau cu sabia sa, Mihai va trebui sal le incorporeze voievodatelor
sal puns capat uneltirilor sale pe langa Poarta contra domnului munlean, care sc gasea sub proteclia imparatului. De fapt imparatul Rudolf sfatuise pe Mihai sa nu
si
pomenite mai sus si sal le supund coroanei lesesti. Tot astfcl si Chilia, Celatea Alba, Oceacovul si Ismailul, indata ce le va fi
recucerit de la turd, pe cheltuiala sa, va trebui sa le incredinteze coroanei polone. Iar tdrile mai sus amintite, regele nimanui altuia nu le
Domnului Mihai Voievod in linie barbateasca.
si acea tares lot pentru sultan. Si aceasta din cauza ca leremia Vodd a pornit cu oastea sa spre granitele Tarn Romanesti, cu gandul hain de a-1 alunga de pe tron si de a instala un alt
domn in locul 1111 Mihai. Scrisoarea lui Mihai isi
Sigismund sa impund lui leremia Vodd o atitudine pricteneascd fatal de Mihai. Si in adevar, regele stdruia prin solii sal pe langa Mihai sal nu atace pe leremia, care este vasalul sau. La 10 martie 1600 Mihai Viteazul porni spre Brasov, unde se afla solul polonez Andrei Taranovski, care venise sal -1 asigure de toata
Baba Novae, Deli Marco, Gaspar Sibrik, Gheorghe Masto si altii, stralbatu pe valea Roman. Trotusului spre Bacau si
434
Istoria Romanilor
spre Suceava. Loviti prin surprindere, nici Ieremia si nici Sigismund nu putura opri
Cetatile de la Roman si Neamt cazura in puterea lui Mihai, de asemenea si Suceava, pe care Ieremia o parasi in graba pentru a se refugia la Hotin si de acolo la Camenita sub scutul
patronilor sal poloni.
3. Legaturile lui Mihai Viteazul cu tarul Boris Godunov si simpatiile podolienilor ortodocsi pentru principele roman
Masarea trupelor poloneze pe malul
stang al Nistrului in fata pozitiilor lui Mihai era ceruta de imprejurari. Din marturiile poloneze contemporane aflam anume ca Mihai Viteazul ar fi intrat in legatura cu Boris Godunov, tarul Moscovei, izbutind a-1 atrage de partea sa pentru cucerirea Poloniei cu puteri unite, urmand
ca dupes izbanda, Mihai sa stapaneasca craia Poloniei, iar tarul Boris provinciile malorusepolona, ,adevarat este insa ca populatia ortodot& din Pocutia si Podolia, care numai cu
planuia sa porneasca spre Sniatyn si Pocutia in provinciile coroanei. Starostele de Ha lici si Colon-Ida conflrmau afirmaljile cancelarului, aratand ca oamenii lui Mihai, 7.000 la numar, au si invadat Pocutia, cauzand marl pagube. Iar la 17 lunie, regele Sigismund se adresa oraselor pocutienc, atragandu-le atentia
asupra celor ce se petrec in Moldova la granita
ucrainene. Este greu de admis ca. Mihai Viteazul s-ar fi gandit candva la coroana
cativa ani in urma fusese convertita cu sila la unirea cu Roma, vedea in Mihai Viteazul pe domnul ortodox care ar fi putut gasi sprijin in lupta pentru apararea vechii credinte. Aparatorul ortodocsilor era cneazul Constantin Ostrogski, care intretinea legaturi cu Mihai Viteazul. Miron Costin arata bizuindu-se pe un
vechi hronograf polonez Ca:
regatului, aratand ca sunt intemelate motive de grija ca nu cumva Mihai, in navalnicul sau avant sa nu invadeze regatul. De aceea el cerea populatiei sa pregatcasca arme, pulbere si alle
Iasi,
melala, filndea ()Oren lul What ocupase Ormul crept al Nistrului, de la Nisnlov in Pocutia !Dana la Soroca, frontul Hind imparlit in trei
sectoare comandate de hatmanul Udrea, de Moise Szekely si Baba Novae. La 19 lunie, Zolkiewsky scria de pe tarmul opus, de la
Ustia, zicand: "Not cu ownenii lui Mihai ne gasim fates in flap si ne uiteim unit la altil peste rdu.
Alaltelieri a sosit la farm Udrea hatmanul, cu porunca de la Mihai ceitre mine, a venit apoi si Moise Szekely comandantu/ Ungurilor, cu care m-arri vazut si am vorbit peste tau si el m-a intrebat acelasi lucru ca si Udrea, cd de ce s-a
postat acolo oastea M. S. Regelui, inuitdndu-md
izvoarele timpului nu gasesc cuvinte destul de Lad pentru a-1 defaima, reiese si mai drastic din mai-Luria lui Lubieniecki, care fusese in solie la curtca domnului de la Targoviste, care arata ca: "Mihai s-a intdrit asa de bine, incest a clevenit o adeveiratd groazd nu numai pentru page-int, ci si pentru crestini, cad el si pe turd nu odata i-a inselat si i-a bdtut. Astfel, dispunand de ostiri puternice, s-a incumetat sa-si incerce
435
Ion Nistor
stemele celor tree tari unite sub sceptrul sau, se gasea la Iasi pentru a randui treburile dom-
neasca compusal din patru boieri munteni si anume din banul Udrea, vistierul Andronic,
pentru a castiga printr-un singur gest simpatia moldovenilor, Mihai ii scuts de d'art pentru o perioada de sapte ani. Intr-un raport polonez din iulie 1600 aflam ca. Mihai nu si-ar fi putut respecta cuvantul dat moldovenilor cu privire la scutirea de dart pe sapte ani, ci dimpotriva, ar fi poruncit sa se ridice cat mai repede dijma pe of si cate 2 taleri pe taran, tar de boier sa se is cate 12 zloti si chiar mai molt. El avea mare nevoie de aceste venituri pentru plata ostirii Cu care se gasea in intarziere cu multe luni. Iar cat despre starea de spirit, care din aceasta cauza domnea in ostire, aflam din raportul citat mai sus ca ostasii n-aveau nici arme si nici echipa-
ment si ca urigurii, cand isi aduc aminte de Sigismund, Bathory, numai ca nu plang cu
lacrimi de sange zicand ca de-ar vedea steagul lui, numaidecat ar pleca de la Mihai, care nu le-a plait solda de opt luni si care ar fi plecat peste noapte in Transilvania. In condillile acestea era firesc ca unii dintre comandantii trupelor lui Mihai sa treaca de partea lui Sigismund Bathory, care astepta
pe tanarul Stefariip. Voda, fiul lui Petru 5chiopul, care urma sa se casatoreasca cu
deau si la candidatura nepotului sau, Marcu Voda, flu! lui Pctru Cercel, caruia i se (Muse ca sfctnic Radu Buzescu. In realitaic insa, nici
si sa-1 urmeze in Transilvania, unde Wald nemesimea se razvratise contra lui Mihai
Viteazul, a r...arui ostire fu infranta la Miraslau, in ziva de 18 septembrie 1600.
cerea lui Ieremia Movila pe tronul de la Suceava si prin alungarea lui Mihai din
Muntenia si uzurparea tronului de la Targo. viste de catre Simeon Movila, ca vasal polon. Regele Sigismund al III-lea insarcina pe
Tarnova, care it intampinase cu cele sfinte la intrarea triumfala in Alba lulia. Filotei ajunse episcop de Roman, tar Atanasie, de Radaull. Noii demnitari bisericestl dcpusera urmatorul juramant: "Md supun binecredinctosului domn lo
Mirka( Voevod st de D-zest incununalului salt flu
Staretii de la Bistrila, Neamt, Pangrati s.a. supusera noului domn confirmarea privilegiilor de care se bucurau manaslirile lor. Iar
436
Istoria Romanilor
uita sa trimita si soli la Poarta pentru reinnoirea declaratiilor sale de supunere si devota-
din Moldova si chiar si din Muntenia. Ieremia Movila aslepta cu nerabdare momentul pentru a se reintoarce pe tronul sau de la Suceava, iar
intre boieri dupa b-una sa chibzuinta. I se recunoscu si dreptul de a bate moneda, dar numai dupa marimea si greutatea monedelor poloneze, pentru ca monedele romanesti sa
alba curs si in spatiul polono-lituanian. Regele
orasul. Garnlzoana din cetate compusa din vreo 300 de luptatori refuza sa se predea, mentinand cetatea pana la 27 septembric.
Nedispunand de tunuri grele, Zamoyski nu mai
incerca s-o cucereasca, ci lass numai in oras un detasament polon si-si continua drumul spre Neamt si de acolo la Roman, undc la 25
septembrie primi vestea despre infrangerea lui Mihai la Miraslau. In conditiile acestea a Post usor pentru Ieremia Voila sa-si ocupe tronul de la Suceava si sa repuna pe credinciosii sai in functiunile pe care acestia le ocupasera inainte de invazia
gentele din Moldova ce-i ramasera credincioase, pregatea trecerea peste munti pentru a-i taia calea spre Targoviste. Trecerea muntilor se facu in conditiuni bune, astfel ca
Mihai isi putu stabili tabara la Bucou, in valea
Teleajenului, de unde Baba Novae si Marza avura de sustinut numeroase lupte de avangarda cu polonii la Nciteni si la Ceptura. La 20 octombrie ostirea polona apare in fata pozitiilor lui Mihai de la Bucov pe paraul Bucovel. Acolo
437
lon Nistor
"Lauclat sd fie numele Domnului, cd a fost umilit acest dusman, care s-a fost ridicat
asupra slave( si demnitcltii craiului". Importanta pe care oficialitatea poloneza o atribuia infrangerii lui Mihai reiese clar din scrisoarea unui demnitar polonez, care
6. Campania lui Zamoyski in Muntenia si instalarea lui Simeon Movilli pe tronul muntean de la Targoviste
In bucuria izbandei de la Bucov, cance-
larul Zamoyski nu mai astepta sa ajunga la Targoviste, ci proclama in tabard pe Simeon Movila Domn al Munteniei, dupe ce depuse juramantul de credinta fats de craiul Poloniei si se obligase la plata unui tribut anual de
40.000 de galbeni
oameni. Noul Domn se mai invoi sa intretina garnizoane poloneze in principalele cetail ale
Domnia lui Simeon Voda in Tara Romaneasca n-a durat decal cateva luni.
Intelegerea lui Mihai Viteazul cu imparatul si
Moldova, pentru a cere ajutor de la fratele sau Ieremia si de la poloni. La Focsani el izbuti sa adune o oaste de poloni, moldoveni si tatari, sub scutul careia spera sa se poata reintoarce la Targoviste. Oastea sa fu insa surprinsa de atacul inopinat al Buzestilor, care it urmarisera pans la granita. Moldovei, si nimicila, in iulie
- 1601). Aland despre izbanda fratelui sau, Simeon, asupra lui Mihai Viteazul, leremia Voda scrie plin de bucurie unui prieten din
Polonia zicand:
438
Istoria Romanilor
Capitolul VI
secintele ei
Macelul de la Huedin a contribuit la inasprirea raporturilor si asa dcstul de incordate dintrc Mihai si nemesimca ardeicanA, care
gaseau in solda lui Mihai, si aceasta cu atat mai usor, cu cat aceslia nu-si primisera solda de mai multi vreme. La 5 septembrle 1600
domnii carii Ardealului, fruntasii impreund cu toata nobilimea razvratild si cu Coate staturile, in frunte cu Stefan Cziaky, adresard din tabara de la Turda un manifest calm acesti calareti,
"E stiut bine de fiecare dirt Domnia Voastrd de ccind a venit Mihai Vodcl in tara aceasta, cat a stricat, atett in libertatea noastrd
veche, cat si in legi, impotriva credintei si a dato-
jitorit lui unguresti cu plata; tot asa a volt sd faces st cu locuitorii de frunte si dirt orase,
hotei rare trdddtoare impotriva noastrd, pe care si-a arettat-o, si incd si aceea am inteles cu st-
calardii unguri ar fi trecut de partea tor, ramanand pe Tanga Mihai numai 2.000 de
pedestrasi roman', 800 sarbi, 700 sacui si 200 calureti romani. In aceeasi zi scria si Ballasar Kornis capitanului Leca, sfaluindu-1 sa predea
Ion Nistor
sute de Sdcui, care dupd luptd se retraserci in munte, pe care i-au chemat la sine in numele
ostire. Ba mai mult chiar, in acelasi timp, Mihai trimise, dupd propria sa marturisire,
scrisori si Iiii G. Basta, cerandu-i ajutor contra nobililor rasvratili, obtinand de la el fagaduieli formale ca -1 va sosi in ajutor. In septembrie se raporta din Praga ca. Basta, chemat de Mihai in ajutor, pornise spre Ardeal, dar Ca in loc sa-1 ajute pe Mihai, se opri in lagarul nemesilor de la Turda, trecand de partea rasculatilor contra domnului roman. Basta voind insa sa intre in Ardeal, gasi
de Sibii, dadui peste oastea mea munteneascd sub conducerea lui Petru Husza r si purcezand inainte Ia Fogaras, intalnii pe loan Szelestey cu oastea mea moldoveneasca. Miscati de nenorocirea mea, toti stdruird sd ne batem din nou cu
nemesii ardeleni, spre a. rclzbuna nedreptatea ce s-a fdcut. Abia dupd mai munte sfaturi s-au mai
molcomit
calea pe care era sa vina la Mihai inchisa de contingent ele nemesilor ardeleni. Acestia ii schimbara gandul si -1 atrascra de partea tor, astfel Ca in vremea in care Mihai astepta pe
Basta la Sebes, acesta, unindu-se cu Ungurii la
gentele nemesilor rasculati, ceru lamuriri si prima un raspuns categoric sa se retraga dirt
Ardeal.
lucruri in Ardeal si indernnandu-1 sa fie cu ochii in patru asupra Lesilor, dintre care spre
mai multa incredintare i-am si trimis pe unit ce cazusera prinsi in mainile mete. Insa nemesii ajunsera la atata viclenie si Cara de lege, incat
aruncara in flare pe numitul sol, it batura si, dupd cum anzii in drum, ii zdrobira mainile si
nevoie, nu ma luplam dupd cum eram deprins ca impotriva dusmanului firesc, aprinza nd pe ai met cu pilda si cuvantul meu st spnfinind insumi
mine in solie pe Sebastian Moly cu mai multi sill fruntasi ai Ardealului. Pe acestia, cc-lute/rid numai la binele obstesc, i-am primit cu toatd omenia, dupd cum dorind, primind toate propunerile ce -mi facurd ".
Relatarile lui Mihai asupra bataliei de la Miraslau, sunt adeverite prin raportul din Cluj
din 19 septembrie 1600, deci a treia zi dupd batalie. In acel raport se arata ca Mihai pierdu pe campul de la Mirdslau, 4.000 de oameni si
fost rostul ciocnirii intre mine de o parte si Ardelenii cu Basta de altcl parte... Iar dupd
aceasta retragere, cu ce cruzime scilbatecd s-au purtat Ardelenii nemesii, si ar crede cineva pentru ca e numai auzit, inset* foarte adevc-trat. Nowl
nobilii ardeleni sa le vina in ajutor contra lui Mihai, pe care nu-1 puteau suferi din cauza ocarmuirii sale tiranice, tinu sfat cu ofiterii sai si hotari sa se uneasca cu o oaste nemeseasca
440
Istoria Romanilor de la Turda. De acolo el pleca pe campul de batalie de la Miraslau, unde lua pozitii in fata ostirii lui Mihai. Bata lia ar fl luat sfarsit cu fuga lui Mihai, care ar fi scapat numai cu trei cazaci. Raportul este insotit si de o schita a campului de lupta care este reprodusa in facsimil. 0 a doua relatare asupra bataliei de la Miraslau ajunse la Praga la finele lui
Septembrie.
vet mond in haosul faradeiegilor, in valtoarea patimilor si in acest ocean de pn:rnejdii - quid
ergo, Unguri, quid vos in hoc chaos rnalorurn, in
hunc vitiosum gurgitem, in hunc periculosum oceanum impulsit? -. Este usor a rupe credinta
fates de principe, dar este periculos a trdifeirei de domn; a nu asculta de nimeni, poste fi agreabil, dar plirt de calamitclti; a asculta numai indemnurile proprii, a face ce voesti, este placut claret primejdios - fidemfrangere principi facile est, et
In acest raport se arata ca. Basta plecase spre Ardeal la chemarea lui Mihai si ca
nemesilor sa se uneasca cu ei contra domnului roman, din cauza cruzimii acestuia. Din Turda,
periculosum, sine domine vivere, nulli parere, gratum est, at calcunitosurn; suis uti consiliis, facere quodlibet, incunclum est, at periculosum
Feriti-va de sfatuitori red, Unguri - malo oratori Unguri Ridicati-va contra lui Cziaki si resp-
La 25 septembrie Basta face lui Mihai propuneri de pace, cu conditia de a renunta la domnie asupra Ardealului - ut Transilvaniae
adica pesoila sa, pe fiul sau Patrascu, pe Rica sa Florica, pe mama sa, precum si toate como-
aduse aceste conditii si la cunostinta imparatului. In aceeasi zi se legara si staturile transilvanene sa-i sculeasca familia, daces va sta in pace si va servi cauza imparalului, zicand:
"Am inteles vestea si sotto. pe care Maria Ta ne -at trimis-o prin loan Szelestey si prin mat
care s-a stilt sa ne strice, pe aceea a dat-o de rusine prin not. In ziva aceasta din mila lui
Dumnezeu, am bettut oastea lui Mihai Vodd [rare
multi boiert, precum si scrisoarea ce ne-at trimis-o printr-insii in toate partite ei arit inteles-o. Nu credem de cuviintd a rdspunde astd data to
Teaca si Miraslau; dusmanul a avut o mare pterdere, tar not mica sau deloc. Pentru care fiecare dintre not dam slava Domnului
Dumnezeu".
La 20 septembrie, Stefan Cziaky vestea pe bistriteni pentru ca tuturor oamenilor, atat sarbilor cat si altora care se iin de Mihai Voda sa Ii se sechestreze vitele, banii si altele ce se vor gasi. La 25 septembrie lansa insusi Mihai o proclamatic calre supusii sat unguri din Ardeal
numai asa, data le vet pcistra aceste si ni le vet trimite aid, in Sibiu, pang Seimbatet, tar not iti .feigeicluim pe legea noastra, ca din partea noastra sei nu ai M. T. dimpreuna cu vitele M. T. nici o suparare, dar sa -ti tel atat acum cat si pentru vtitor, mana de pe Ardeal... Si not vom stdrui cu totii pe lemgd Majestatea Sa scrt te prirneascd in graba de mat inainte st sd te ajute atat cu bani,
cat si cu oaste in reisboiul contra pagemilor, cum
Ion Nistor
numai de putini se retrage in Tara Romaneasca, jurand credinta imparatului si lasand ostateci nevasta, copiii, mama si comorile sale. In aceeasi zi staturile transilvanene incredintau din nou pe Mihai Viteazul ca fami-
Stoica, apoi pe banul Udrea, pe Preda 1 pe armasul Sava. Apoi Mihai set grabeasca
lia lui va fi bine tratat:11 si ca averea sa va ramane neatinsa, daca va prim! si executa
invoiala propusa. Dar lipsa de scrupule in angajamentele
Maria Cristina.
mied - de aceea i se ingadui o zi de odihna inainte de a pleca mai departe. In aceeasi zi Ungnad raporta ca sosise la Brasov cu 19
vehicole, si se vaita amarnic de viata defaimatoare, si ea este o adevarata minune ca pamantul nu 1-a inghitit inca si ca ea tot anul i-a pre-
si indestuldtor si, cu 500 de iobagi. tar dacd nu s-ar putea set-1 dart pe vodd in mainile noastre, sd ne vestiti prin oamenii D. Voastrd vrednici de incredere si set fits incredintati cd din partea
noastrd nici o sceidere nu veti avea. D-zeu set vd
tie".
octombric 1600. La 17 octombrie 1600 comisarul imperial David Ungnad raporta imparatului din Ilia-
for adevarat cresting se poate vedea din tragical sfarsit al lui Baba Novae, care cazand in cursa, fu prins si prq fit de viu impreurrei cu dtthovnicul sau Saski in plata publica din Cluj, la orelc 10 dimineata - eben diesen Tag urn 10
de vreo 14 ant - Khnaben, der bet 14 Jahren sein mag - care cu lacrimi in ochi spunea ea a fost. trimis de tatal sau ca sa serveasca cauza
spunand ca el n-are dusmani si nici nu se teme de nimcni. Daca parintele sau ar 11 pacatuit cu ceva, el n-are nici o vina, ci singurul lucru ce-1
Uhr hat man den Baba Novak saint seinem Priester an 2 Spiess lebertdig gebunden und attf dem Platz gebraten Barbaria aceasla s-a intamplat in ianuaric 1601. Aceeasi soarta it astepta pc Mihai, daca Domnul roman s-ar fi incrczul in vorbele viclenc ale ncmcsimii
ungu rest i.
442
Istoria Romanilor
incepe lupta in Tara Romaneasca, in vederea redobandirii tronului parintesc de la
Moise Szekely, capitanul ostasilor lui Sigismund
Bathond".
TargoViste. Situatia deplorabila in care se gasea Tara Romaneasca ne-o descrie insusi
Mihai, zicand: "Dupei ce culegandu -mi incci puterile,
La 24 octombrie 1600 Zamoyski cerea lui Basta sa-1 prinda pe Mihai si sa-1 predea polonilor. In ziva urmatoare Zamoyski repeta cererea sa si fata de staturile ardelene, cerandu-le sa -1 prinda pe Mihai si sa i-1 predea capere et vonctum tradere Comisarul imperial staruia insa la 26 octombrie pe langa imparat sa respinga cererea de extradare - abgewiesen - cu toate ca ar ii fosl mai bine daca Mihai cadea in lupta - es ware zu wunschen der Michael war in den ersten neffen, so wir mit tin gethau, blieben
La 28 octombrie Basta raspundea lui Zamoyski cd sotia lui Mihai este adapostita in Ardeal in baza conventici incheiate cu el. Ian Mihai insusi, indata ce va sosi in Ardeal, va fi trimis la Praga la imparat - ac si forte ipsemet etiam in
in muntli Buzaulut
in castris in montibus
Bosza positis -. De acolo el se adresa lui Basta si comisarilor imperiali din Ardeal, solicitandu-
retraga spre Oltenia. La 21 octombrie 1600 Cziaky vestca plin de bucurie pe Basta, ca in
ziva precedenta s-ar fi dat lupta si ca voievodul Mihai, pierzand cea mai mare parte din oastea sa, s-ar ii retras in graba cu putini credinciosi, spre Craiova si Caransebes - voevodam amissa
patiosi exercitus parte, cum pattcis fuga evasisse et versum Kctransebes ad Cralinova iter suscepisse Jurnalul militar al unui other polon, dupa mersul operatiunilor din Muntenia, intre 21 seplembrie si 24 octombrie cuprindea note pretioase cu privire la batalia de la Bucovel, cu o schita a colonelului K.
GOrsckl.
ma veizui shit a ma trage dealungul muntilor Tdrii Romdnesti, spre Craiova, ca sd scap de sdlbdticia Lesilor. De aid inca am cerut de mai
multe ori ajutorul ardelenilor, ford a-I putea irtsd
capita, be adusem aminte invoielile, cdrtile de jure-tine:int sf /egeimintele cu care se legaserd, insd pierdui numai vremea in desert, pentru cd ei se inteleserd pentru moarte".
"In mylocul atdtor primejdii eu am aflat alt leac impotriva acestor rele, deceit a fugi la
dadea bine seama de dusmania nemesilor si de aceea se convinse curand de zadamicia cererilor sale adresate
Mihai isi
maria Ta. In acest drum, deind peste oastea turceascet sub poruncile beilor din Vidin si
Nicopol, care trecuserd Dundrea spre a vent in
ajutorul Lesilor, repezii inainte pe banul Craiovei
tor. In memoriul catre imparat el arata cd: "adesea ceruse stetruitor ajutorul Ardelenilor, insei totdeauna in desert pentru cd, puneutd toate la o parte, singurul for gand era
spre a-i lout Lupta am purtat-o cu izbei rid& omoretnd multi dintre dusmani, intre care si pe numitii bei si luemdu-le steagurile, dintre care
cel mai insemnat este la mine".
numai de Lesi, claret nu s-ar fi ndscut de cealaltd parte rdzboiul cu turcii, pentru ca impotriva Lesilor cloud zile am luptat cu izbemdci. insd acuma deoparte ma intetea
Leahul, de altd parte ma streuntora Turcul, din a treia din Ardeal, unde credearn ca am prieteni si
La 30 octombrie Jigmond raporta la Praga ca aflase din Brasov cum ca. Mihai,
pornind de la Curtea de Arges, s-ar h indreptat spre Lugoj, nazuind spre apus pentru a ajunge
Ion Nistor
6 cal arabi - sechs schenere Pferde - ordona camerei aulice sa aiba grija de intretinerea lui
gratuita acolo. Principele Wolfgang Virzdom, care primise aceasta insarcinare, raporta la 29 decembrie, ca in lipsa de bani, nu putea primi aceasta misiune si ruga sal fie trecutd asupra
aituia. I I n vederea primirii si intretinerii lui
Impresurat de atettea rele, pomii cu greu putini de ai mei, drept la imparat, prin
Wile M. S. si prin Ardeal, unde cede nenorociri, jigniri si rciscoale au auut a suferi, va intelege M. S. In multe locuri saris pe ocunenii mei si-i uci-
4 vitei, 18 vedre de vin, un bou, 52 pesti, 4 berbeci si vanat de la curte. La 1 ianuarie incepura sal soseasca la Viena carutele cu lucruri ale lui Mihal. La 12 ianuarie 1601
Mihai Viteazul sosi la Viena cu 16 trasuri si fu cartiruit la hanul Cerbul de Aur - Zum Goldin
Thurm Strasse
La 6 decembrie 1600 Mihai ajunse in pribegia sa la Halmaj, de undc trimite paircalabului de Oradea, Pauls Nyary o scrisoare in
acea regiunc, fiindca are multi si nu mici vrajmast, care-1 gonesc din toate partite si ca din cauza aceasta nu a pulut ramane in Muntenia si aceasta mai ales din cauza ostirii poloneze. "Azi Miercuri - scria Mihai - am sosit in Baia de Cris, ma ine mergem la Hdlmaj spre Beaus... De aceia D-ta dal de stire oamenilor de taro, ca nu cumva sal intre spaimd in tarn, find
drumul de la Bratislava la Viena el fusese insotit de vechiul sau prieten Stefan Suchai,
episcopul de Agria (Erlau), pe care-1 cunostea de la Targoviste. In suita domnului se gaseau mai multi unguri, ca Nadasdi, Bathiany, Istvan TeOrek s.a. In ziva de 15 ianuarie Mihai, insotit de un alai de 20 muschetari, trecu calare prin
oras, mergand la palatul imperial pentru a semna in registru. Atasat pe langa domnul
pribeag era Jurkovici. Raportul infatiseaza pe Mihai ca pe un om Malt si zdravan, cu ochi cari tradau Urania - "ist era starker, langer Mann, dem man die Tyranai aus den Augen sieht" indata dupe sosirea sa, el interveni pe langa vechii sai cunoscuti: principele Lichtenstein, Carlo Magno, Pezzen si altii, ca
enta la arhiducele Matei. Era un barbat frumos, in varsta de circa 46 de ani, cats vreme
curtenii sai, 50-60 la numar, erau negri la fata
ca si tiganii. Din raportul lui Duodo din 29 ianuarie aflam ca in audienta sa la arhiducele
Matei, Mihai ar fi justificat purtarea sa fate de
prin Ardeal, indreptandu -se spre Oradea, insotit de un grup de calareti. Sosirea sa la Viena era asteptata. La 27 decembrie 1600
arhiducele Matei, caruia Mihai ii trimise in dar
444
Istoria Romanilor
o intorsatura tot mai amenintAtoare pentru situatia imperialilor din provincia transilvaneana.
una cu 5 nemesi partizani ai imparatului, si anume Gaspar Kornis impreuna cu Elul sau, Sennegey, Bathory Istvan, Peter Huszar si
Mihail Pogety, legati cu mainile la spate si scosi
Ardealului, tar pe Stefan Cziaky, capitan general al ostirilor. 0 delegatie ardeleana fu trimisa la imparat pentru a obline adeziunea la aceste planuri. Fata de aceasta situatie, Basta arata ca spiritele agitate - spiriti inquieti - din
Ardeal ar putea 11 potolite cu o armata de 2.000
al
din oras intr-o caruta de gunoi, huliti si insultali de multimc - zum Spoil attfein Mistwagen, fie Hdnde hinter sich gebunden zu,m Thor hinaus geftihrt -. In ziva urmatoare ar fi fost excortat si Basta intr-o caruta de gunoi spre Alba lulia. Erau temeri ca Basta sa nu fie dat pe mana turcilor. La 17 februarie se raporta
arhiducelui Matei Ca Basta fusese ridicat noaptca din pat de insurgents si predat lui
se ccrea si liberul exercitiu al confesiunilor luterand, calving si ariana. ceea cc venea in totals contradictie cu politica contrareformei sustinuta dc curtca imperialii. Dar mull mai
gray decal prelentiile religioase ale ncmcsilor, era amenintarca lui Sigismund Balhory, care, sust.inut de poloni, desfasura o agitatie febrila pentru rechemarea sa pe tronul Transilvaniei. Raportul venetian din 29 ianuarie, din Praga, arata ca intentiile lui Sigismund Bathory craw indreptaLe spre o invazie in Ardeal - 1i pensieri di Sigismond (Bdthory) essere d'inuadare quella provincia-. La 5 februarie 1601 se stia la Praga
multimii. In ziva urmatoarc Sigismund intra in Alba iulia, insotil de 2.000 de haiduci, dupd ce intarise juramantul de credinta fats de un pass turcesc, sorbindu-si reciproc sange din mana ranita, dupa vcchiul ceremonial mahomedan "in die Hande verwundt und einer des andern Bluet getrunken" Dar Sigismund Bathory nu se multumi
arestata si familia lui Mihai Viteazul - des Michel Wegda Weib und Kind -. La vestea aceasta sosita la Viena, Mihai planse ca un copil - soil urnb die scinigen wie ein Kind
geweint haben - aratand ca el ar fi prevazut de mull. aceasta si ar fi prezis-o. La 20 februarie
Transilvaniei si ca uneltea intre nemesi pentru noua sa alegere de principe al Ott. In zitia. de
vancana, care hotari alegerea lui Sigismund Bathory- ca principe si a lui Stefan Cziaky ca guvernator pang la sosirea noului Domn. In ziva urmatoare se alese o delegatie care sa
piece in Moldova la Sigismund Bathory si sa-1 invite sa se reintoarca in tars si sa -si reocupe
La 19 februarie sc aflase la Praga ea masurile acestea fusesera hotarate in dicta de la Cluj. La 21 februarie se aflase la Praga ca nemesimea
tronul. Dicta mai hotari expulzarea iezuitilor din tars si arcstarea his Basta si a parlizanilor imparatului. In fata acestei sili.iatti, arhiducele Maximilian, care fusese luat in vcdere pentru poslul de guvernator al Ardealului, nu se mai
445
Ion Nistor
lotul - dieselben funditus ausgetilget Pentru a incepe lupta contra for se impunea ca Sacuii sa-1 ft sprijinit si ca cei 700 de osteni cazaci,
sarbi si romani pe care Mihai i-a lasal la Macauti si Homonna, langa Casovia, sa-si
ca vezi Maria Ta eel turcii si alti dusmanifac din zi in zi inaintai tot mai mari si pleirtuiesc peire chiar si acestor locuri".
poata primi soldele restante pentru a fi folositi in lupta contra nemesimii razv, ratite.
durat 2 ore 2 Stundenlang - si ca va continua in zilele urmatoare. La 9 martie se raporta ca Mihai Viteazul se prezinta ca un personaj subtire si serios - 1st ein feine, emsthafte Person ale carui prevederi in privinta nemesilor arde-
leni se adeverisera kommt auch auf sein Prophezeiung Dintt-un raport spaniol din
Praga, aflarn ca Mihai inmanase ambasadorului spaniol o scrisoare de credinta catre regele Filip al III-lea al Spaniei. Rezultatul audientei
raportul lui Mihai a satisfacut pe imparat si ca acesta i-a fagaduit tot sprijinul si 1-a invitat sa se reintoarca in Transilvania - Michael Wayda hat Ihrer Mt. solche Satisfaction gegeben, dass
sy line alle HilffThuen and imer wenig Tag nach Siebenburgen abfertigen werden -. La 19 mar-
m-am luplat si de aproape si de departe, inset toldeauna cu inima nefrantei, dovedind alma
mea in dreptul men, am venit la Maria Ta cu atat
Drept aceea Maria Ta, privind cu ochi indurdtori pe o parte nenwndratele daune si
nenorociri cafe am suferit. ma vei ocroti cu bine-
sa inlervind in Ardcal cu o armata de 6.000 oamcni, ajutat de Basta cu Valonii sai, cu calarimea ungara si cu celele sale de haiduci. La 12 mantic se vcstea la Praga lui Mihai ca
familia sa, scapand din inchisoare, era pc drum spre Satu-Mare. La 18 se vestea din
incercal si viteaz erfahsener dapfer Held - va rcinccpe lupla contra paganilor, iar solia si fiul
lui vor ramane ca ostaleci ai imparatului, urmand ca sotia sa pctrcaca la castelul din
Silczia, iar flub ca o persoana distinsa als ein fiimehme Person - la curlea imperiala.
sarea sangelui meu. Cat despre mijloacele si chipul de a yindeca toate aceste rele, en dupd mica mea pricepere be voi arena, cand minunata intelepciune
a Men-iei Tale va geisi cu cale a ma pomeni si pe
intarzia inset, fiindca solii lui Sigismund Bathory ajunsera la Praga pentru a declara in
mine la aceste slaturi si a alege spre acest scop pe cei mai buni dintre sfetnicii sdi. Chipul ce
voiu propune nadajduiesc ca va fi cel mai mantuft or si mai usor nu numai pentru Maria Ta si Inalta Sa Casa. ci pentru intreaga lume cresting,
446
Istoria Rornanilor
pedestrasi si 4.000 de calareti, dar numai sub conditia ca acesta sa se impace mai inlai cu
trupelor de acolo, avand cu acesta o convorbire de trei ore in legatura cu planul de operatiuni.
Basta. Dupa parerea oamenilor de la curte, impacarea aceasta nu era un lucru greu de
realizat, ambit find gelosi unul de altul. La 2 aprilie se vestea in Ardeal ea Mihai obtinuse de la imparatul 100.000 de laleri pen-
S-a pus si chestiunea impacarii si colaborarii cu Basta, ce enerva pe Mihai peste masura, scotandu-1 din fire - una certa continua agitatione che mai si ferma, hor col movare del capo, Nora i. diversi modi le mani, et hora i piedi con un continuo motto della palpebre pe degli occhi Agitatia aceasta a Domnului pare sa fi fost cauzata de cererea lui Basta, adresata imparat-
tru strangerea unei ostiri si era gata sa pomeasca in ajutorul lui Basta contra lui
Sigismund Bathory donato Sua Miesta con uno castello, con bella gitzriditione et di cento milla talari per far soldati d'aguitar a Signor
Basta debellare quelli Transilvani rebelli et scacciare iI Bator( et altri contrari a S. M. -.
Praga, ca Mihai, sosind la Casovia, a inceput sa-si adune osti, mai cu seam& din randurile
Szekely cu oastea sa aduca pc Sigismund, in ciuda lui Stefan Cziaky, care ravnea la iron,
dar poporul nu-1 voia din pricina cruzimii sale. Basta fu eliberat intre limp si se putea retrage
Tot la Casovia avu loc intalnirea lui Mihai Viteazul cu Basta si impacarea tor. In raportul lui Antonio Constantini catre ducele
aceasta intalnire avuse Joe in ziva de 18 mai 1601 si ca reconcilierea s-a falcut in conditii
pentru vizitarea castelului Kymbcrg din Silczia. Inainte de plecare, domnul numi prin actul din 4 aprilie 1601 pe Carlo Magno administrator al acestui domeniu, cu Coate drepturile si coin-
acele care invenineaza - divenne di mille culori et di quelli cite daro inditio di veneno - asa ca la primul moment amuti si nu putea vorbi nici un cuvant. In cele din urma, domnul se reculese,
aceeasi zi se raporta din Praga ca. Mihai, incheind cu bine tratativele cu imparatul,
zicand ca uita de cele trecute - di tutti le rose passata - si ca acum trcbuie sa lupte pentru cauza imparatului, uniti in suflet si in dragoste - conginnto ancora d'animo et d'amore -. Basta
petrecu opt zilc la Casovia, vizitand de cloud on pe Mihai, pen tru a cadea de acord asupra pla-
urma sa piece la Viena unde va primi subsidiile necesare pentru inceperca operatiunilor. La 14 aprilie se vestea din Vicna ca Mihai, sosind din Praga in capitala Austriei, astepta sa i se
faceau frumoase progrese. Lumea alerga sub steagurile sale, pentru ca el platea mercenarilor solda inainte pentru Base luni, precum se veslea la 7 iunie la Praga. La 9 iunie un capitan Italian raporta din Tokay ca Mihai trimise pe un om de incredere in tabara lui Sigismund Bathory pentru a ademeni pe moldovenii din acea tabara sa paraseasca. pe Sigismund si sa treaca de partea sa. La 12 iunie se vestea din Tokay ca Mihai concentra ostirea sa acolo pentru a porni contra lui Sigismund. La 14 iunie
arhiducele Matei primea cu bucurie vestea despre impacarea lui Mihai cu Basta si auto-
447
Ion Nistor
lui Mihai 6 tunuri pe care acesta le ceruse. La 18 iunie se comunica la Praga ca sacuii treLa 21 iulie se raporta ca in tabara de la
sacuii se alipiserd de oastea lui Mihai "coniuncti Jt Seculi" ceea ce ii dadea o superioritate numerics fats de unitatile lui Basta. La
23 iulie se raporta din Casovia, ca 200 de haiduci de ai lui Mihai ar fi atacat calarasii unguri ai lui Sigismund, pe care ii baturd, luandu-le patru steaguri si prinzand pe un
castige pe Basta, pentru a mijloci o intelegere cu imparatul in vederea incetarii ostitlitatilor. La 28 tulle se raporta din Casovia ca. Mihai era foarte necajil din cauza lipsei de bani. El cerea mereu sa i se trimita sumele fagaduite pentru plata soldelor scadente de cloud luni pentru a molcomi spiritele agitate ale sodatilor sai, care ameninta cu revolta.
Ibrahim Pasa in numele lui Mihai, pe care a trimis-o lui Basta pentru a compromite pe
La 30 tulle se vestea din tabara de la Moftin ca in consiliul de razboi, Mihai ar fi cerut sanu atace inainte ca sa fi sosit contingentele germane. Sosind si acestea, atacul general fu hotarat pentru ziva de 1 august 1601,
Casovia ca la dorinta arhiducelui Mate! stile lui Mihai se unisera cu cele ale lui Basta, pc campia de la Moftin, de langa Satu Mare. Un
tabara cu Basta - castra domini Basta meis coniuncta - ca a avut cu Basta sfaturi - inter-
dul sau, pornind contra imperialilor. ocupd pozitia la Girat, la departare de o jumatate de mild. Domnul mai ccrca arhiducelui bani, flindca sumcle oblinute le chelluise cu plata soldelor si achizitionarea de arme si echipament. Pe adresa lui Mihai scrie: cito, cito, cito, cito, cetissime. La 19 iulie se vestea de uncle ciocniri, in urma carora Sigismund pierdu 150 oameni si cloud steaguri moldovenesti - "due stindardi de'Moidavi" Unul din aceste cloud
448
Istoria Romardlor
izbanda sa si a lui Basta si laudandu-i statornicia si credinta "laudamus fidem vestram
dubitare nobis in mentes venire non potuit constantia vestram testati sitis" Raspunsul
spanzura pe peretele cortului, scotAnd-o pe jumatate din teaca, in clipa aceea valonul,
infigand halibarda in el, it arunca la pamant. Atunci neamtul se napusti asupra lui si-i tale
nieder gehault" Raportorul tragediei sangeroase mai adauga ca. Mihai avea intentia de a-
lui asupra Europei intregi. A doua zi dupa lugubrul asasinat de la Turda se raporta din
Cluj ca Mihai Voda, persistand in tirania sa, cu
si relua resedinta la Alba Iulia, dand ordin ca cladirea primariei de acolo sa fie aranjata in
acest scop. Aceasta s-ar fi aflat din scrisorile pe
toate avertismentele primite din partea lui Basta, fu omorat de un ofiter valon in cortul
sau de la Turda, fiindca nu voia sa dea urmare ordinului de arestare. Raportul anonim arata
compromitaloare, ar 11 chemat pe Mihai in fata sa pentru a se justifica. Acestor chemari Mihai ar fi refuzat sa le dea urmare, cu motivarea ca
Romische Kaiser sei sein Herr, dens er Mite das Land in seiner Hand" -. In urma aces lei declaraili, Basta ar fi trimis cloud stegulete,
unul de valoni si altul de neinti, ca sa-1 ridice,
Timisoara. Mihai ar fl avut de gand sa mearga din lagar cu o ceata de 100 de calareti ca sa-si elibereze soda si fiul din prinsoare. Banuielile
acestea, cad dovezi palpabile nu s-au gasit, erau suficiente lui Basta de a da ordin pentru arestarca si uciderea lui Mihai. Acelcasi banuieli si indeosebi intclegerea cu Lurch "intelligenza con Turchi et particularmenti col Bassa di Themisvar" - le arata si un raport italian din 3 septembrie. Moarlea tragica a domnului produse o mare impresie romanilor din Ardeal. La 17 septembrie se raporta din Alba Iulia ca taranii romani porneau in cete pentru jar si omor, iar nemesimea incepuse sa recurga din nou la uncltiri contra imperialilor. Situatia
tiraniza si pustii tara imparatului. La observaliile acestea Mihai ar fi raspuns ca imparatul are destule tars si dcci n-ar avea nevoic si de
rara cortul
si -I
"unverschens"- avand avizul de a-1 ucide "ihn umzubringen" daca se va opune arestarii. In
executarea ordinului primit, doi trabang, unul neamt si unul valon, patrunsera in cortul lui Mihai Voda, somandu-1 sa se predea. Cand vazura insa ca voievodul facea gestul de a se
tembrie arata ca in cele din urma imparatul, sesizat de moarlea lui Mihai Viteazul, trimise pe milanezul Morando Fossato in Ardeal pentru a se informa asupra motivelor care au dus la moartea lui Mihai. Relatarea Milanezului fiind favorabila lui Mihai, ambasadorul Spaniel, prieten cu Basta, a publicat o alts
449
Ion Nistor
lunara si o mosie in Ungaria Superioara. El, insa, nu uita sa revendice si lucrurile ramase de la parintele sau. Dupa tragedia de la Turda, lucrurile acestea fusesera inventariate numai de Carlo Magno si aduse la Praga pentru a fi prezentate imparatului. Uncle dintre aceste lucruri furs oferite de imparatul Rudolf unora
du-1 de gratia sa - "inclinatissimum ergo to affectum" dar somandu-1, totodata, sa dea socoteala asupra mortii lui Mihai - per dar
con to della causa della morte dell Val laco -. La
dintre sfetnicii sal, iar altele retinute de imparat si incorporate tezaurului coroanei
Basta sa-i trimita stiri de urgenta si sa nu-1 lase in nesiguranta asa de multa vreme - "ne tam din incerto quid geratur haec reamus" -. Raportul lui Basta asupra uciderii lui
Mihai Viteazul fu prezentat imparatului numai in noiembrie 1601, prin stegarul Zucconi. Nu cunoastem continutul acestui raport, stim insa
imperiale "Schatzkammer". Caleasca voievodului, captusita cu catifea rosie si trasa de 6 cat, in valoare de 1.500 de taleri, fu daruita sfetnicului imperial Slawata; un alt demnitar al
Rogozi, primi doi dinti lungi de aur, in valoare de 700 de taleri. Giuvaericale impodobite cu rubine si diamante, in valoare de 3.000 de taleri, imbogatira tezaurul curtii,
noiembric 1601. ea imparatul, primind act ul de justificare - "giustificatione della morte dala at Valacco" ar fi luat cunostinta dc cuprinsul lui impreuna cu ministrii si ca ar Ii ramas cu totli deplin satisfactili - "Sua Maesta et li ministri di Toro restano compitamenta sodisfatti" -. Cum nu cunoastem instructiunile pe care Basta lc-ar fi putut primi de la curt ea imperials in privinta lui Mihai, nu pulem stabili daca uciderca s-a [scut din sugeslia imparatului sau din indemnul personal al lui Basta, care ramanc in Pala islorici ucigasul lui Mihai. Din marturia dc mai sus se
de asemenea si blanurile de samur si jder in valoare de 2.000 de taleri. S-au mai primit si argint5rii de tot felul, vase, farfurii, carafe si can! in valoare de 1.500 de taleri. Hamurile
brodalecu margcle, precum si 80 de rubine, pe care imparatul le-a retinut pentru sine, varan-
fiecare, la un loc cu hamurile, 3.000 taleri. Alte obiecte, de aur si matase, in valoare de 600 de taleri. Deci, (Date odoarele la un loc reprezentau o valoare de 12.300 de taleri. Si aceasta ca sa se adevercasca slova scripturii ca. 1-au ucis, tar pcntru vesmintele sale aruncat-au sortii.
fost turburali de lupte si framantari necontenil c, astfcl ca viata economics si culturala n-a putut face progrese remarcabile. Grija Voicvodului pcntru consolidarea vietii religioase s-a manifeStat prin participarea chiriarhilor munteni la sinodul de la Iasi pentru apararea credintei ortodoxe si in convocarea
sinodului de la Targoviste din 13 aprilie 1596, pentru regulamentarea vietii monahale si pentru o mai bung si mai sigura, administratle a
Mihai Voda, pe care a inzestrat-o cu 14 sate cumparate pe cheltuiala sa si tot. el a inchinal in 1599 aceasta mandstire asezamanlului
450
Istoria Romanilor
Simopetra din Sfantul Munte. inchinari sau afierosiri de manastiri sau schiluri Locurilor
sfinte din Orient se facusera si mai inainte. In 1577 schitul Stanesti din Valcea fu inchinat patriarhiei din Constantinopol. In 1588 manastirea Bucovat de langa Craiova fu inehinata
sa lie controlata de soborul manastiresc. De la episcopul Luca al Buzaului care luase parte la
Bucuresti manastirii Simopetra din Sf. Munte. In secolul al XVII-lea inchinarea de manastiri
deveni foarte freeventa. Manastirea Clavaciocul, de langa. Slatina, este fundatia sa,
deopotriva cu cele trei biserici din Transilvania,
de la Ocna Sibiului, Lusardea pe Somes si biserica din Fagaras. De darnicia sa se bucurau manastirea Bistrita precum si Sf. Anton din Bucuresti. Dar ctitoria sa cea mai de seams in transilvania a fost manastirea de la Alba Iu lia,
unde isi asezase scaunul pastoral episcopul Balgradului sub a earui ascultare se gaseau
bisericile ortodoxe din Transilvania. S-a aratat mai sus grija pe care cucernicul domn o purta clerului st credinciosilor ortodocsi de dincolo de munti. aprilie 1596, Mihai Viteazul intelegand ca in unele manastiri incepura sa se
In
pe boierimea indigena, respectandu-i drepturile si privilegiile dupes obiceiurile muntene. In fruntea acestei boierimi razboinice si
Sfelnic devotat al lui Mihai Viteazul erau milropolitul Eflimie si banul Mihalcea
animate sinodul a luat hotarari cu privire la conditille in care boierii puteau primi daruri dela manastiri, cu privire la disciplina monahala, oprindu-se numirea de stareti straini de manastire, interzicandu-se calugarilor sa
paraseasca postrigul decal daces vor port" locuri in pustie, la vreun schit pentru folosul sufletu-
lui for sau pentru peregrinaj la Sf. Munte. Pentru abated de la obligatiile monahale
calugarii sa lie judecati de chiriarhii for dar, de vor 11 cazut in greseala mare, care greseala nu
albanezul Leca isi trades stapanul, cedand imperialilor cetalea Uloara de mai tarziu. Merits sa mai fie mentionati banul Ca lota Buzoianul, Radu Calomfirescu si indeosebi
banul Udrea Buzoianul. Domnia sa prea scurta in Transilvania si Moldova nu i-a dat prilej lui Mihai Viteazul sa-si apropie colaboratori statornici devotati din nemesimea transilvaneana si din boierimea moldoveneasca.
si
Ion Nistor
material documental- sta la dispozitia cerceta-
in original, ci numai intr-o traducere latina facuta de Baltasar Walter, dupa traducerea
poloneza a lui Andrei Taranowski. Povestirea merge numai pana. la 1597 si a aparut in 1599 la GOrlitz. Greeul Stavrinos a cantat in versuri Vitejiile prea evlaviosului st prea. utteazului Mihai Vodd pe timpul cand petrecea la Bistrita din Transilvania. El considera pe Mihai drept eroul ortodoxiei care spera sa asiste la scM-
care se cutremurau ba/aurii si lett". Gheorghe Palamides invoca pe f lea lui Jupiter, Minerva,
rapoartele si memoriile sale adresate autoritatilor imperialc din Transilvania, curtii impe-
La protestul polonilor contra preamarii unui adversar al tor, s-a raspuns ca. "este obicei sa se ingaduie tipografilor sa satisfaca curiozitatea curtilor". In schimb, contemporani din
452
"Ce-am facut - marturisea Mihai intr-o scrisoare adresata polonilor - toate le-am facut pentru credinta crestineascei vazand eu ce se intampld in fiecare zi cu bietii crestini. M-am opintit sd ridic aceasta mare greutate, cu terra mea sdracd, ca sa fac din ea un scut al intregii
lumi crestine".
Timisoara, Felnacul, Cenadul, Becicherecul, Panciova, Berinol, cu toate tinuturile cate erau
pana in Dunare, care toate "sal-i fie mosie fir pe fir si pe feate". Gandul lui era sa izgoneasca pe
turci si din raialele de la Nistru, pentru a uni astfel tot pamantul romanesc sub o singura domnie cresting, sub steagul sau biruitor. Era eel mai larg si mai indraznet plan politic, de la descalecatul tarilor romanesti conceput si realizat in buns parte de Mihai Viteazul. Moartea sa tragica pe campia Turzii a
El isi dadea insa seama ca la aceasta mareata opera de eliberare ar trebul sa colaboreze in unire si armonie tots principii crestini si regreta adanc ca daca
"noi crestinii rut voim sd ne legdm in fats pdgdnilor, rte vor lega petgetnii pe noi. Plec main contra for - zicea Mihai - si duc un pumas din setrujele meu irnpotriva peigeinitor".
zadarnicit insa subit aceasta mareata conceptie politics, lasa.nd generatiilor urmatoare infaptuirea ei. De la descendentii mai directi nu se putea pretinde sustinerea unor aseme-
ea subreda este puterea acolo unde nu este intelegere. Iar cat privea uneltirile fats de Domn, Mihai spunea ca usor este de a rupe
credinta fats de Domn, dar este periculos a trai
avea nici pregatirea si nici energia necesara pentru a putea continua opera marelui sau
parinte. El se casatori cu Ancuta, flea lui Radu Serban, si se pierdu in randurile marsh boierimi munLene. Florica, fiica lui Mihai Viteazul, careia, pe timpul domniei parintelui ei ii zam-
terra Domn, a nu asculta decat de indemnul propriu, a face numai ceea ce-ti place, pare
agreabil, dar este plin de primejdii. Faima ispravilor sale razboinice strabatuse in lumea intreaga. Numele sau era cunos-
cut in toate tarile europene, iar la curtea sa soseau solii din Italia, Franta, Germania,
Polonia si Moscova. Cu tatarii si turcii era in neintrerupta legatura, primind de pretutindeni propuneri sau admonestari, cuvinte de lauds sau imbarbatare, dar si de amenintari. Mihai Vocla isi pastra insa mereu calmul. In
beau legaturi de casatorie princiare, deveni sotia postelnicului Preda. Doamna Stanca, sops. viteazului Domn, o nepoata a banului Dobromir al Olteniei, asista la zguduitoarea tragedie a eroicului ei sot, pentru a-si gash
odihna de veci in biserica episcopala din Ramnicu Valcei, rapusa de ciuma (1603). Tudora, sau Theodora, mama lui Mihai
Viteazul, supravietui cu trei ani mortis nurorii
petrecand lumeste destul, pana ce a ajuns la neputinta batranetilor in sfanta manastire de Ia Cozia, luand sfantul cM calugaresc, drept
plangerea pacatelor sale.
453
PARTEA IX
I. Luptele si fritmifintarile politice in cele trei principate la inceputul secolului al XVII-lea IL Tritunviratul princiar: Matei Basarab, Vasile Lupu si Gheorghe I. Ritkoczy III. Principatele dacice in serviciul expansiunil teritoriale turcesti
Ion Nistor
Capitolul I
pentru crime ordinare. Sentintele capitale pentru crimele politice comise de boieri nu deve-
din primele decenii ale secolului al XVII-lea arata ca evenimentele politice si sociale s-au desfasural in cele trei principate carpatine, in conditiuni aproape identice. Evolutia aceasta a fost determinate de nestatornicia domniilor, de luptele si rivalitatile patimase din sanul paturilor conducatoare de dincoace si de dincolo de muntl, precum si de aservirea tot mai apasatoare a populatiei rurale. Era deci firesc ca in conditiile acestea asa de neprielnice sa
neau insa executabile decat dupe aprobarea Portil. Iar pentru a le putea tine mai usor in frau, turd! izbutira sa le incinga cu un lant de
cu cetatile vecine de pe Tisa pentru a obtine legalura cu raiaua de la Buda, care ajungea
raialelor turcesti din stanga Dunarii se gasea o a doua linie forlificata prin cetatile de pe malul
Domnii celor trei principate carpatine isi avcau reprezentantul for la Instanbul. In
actele apusene se numeau orator, legat, nuntiu sau rezident. Iar in turceste capuchehaie sau Kapitiha. Resedinta capuchehaiei muntene se
Duzaman. Kapitiha Transilvaniei isi avea resedinta in cartierul Galata din Istanbul.
Iradeaua sultanului de numire si confirmare a Domnilor munteni si moldoveni se numea in Transilvania athnarnea. Rangul principilor in ierarhia turceasca era col al unui pasa cu doua tuiuri sau cozi de cal. Rangul principelui tran-
scaunele for de domnie, primind in schimb cuvenitul tribut anual. Fara confirmarea din
partea sultanului, actul de alegere devenea nul
politica si militara fats de Poarta Domnii celor trei principate dacice isi pastrau independenta for in politica interne, sub raport administrativ
silvanean era inferior celui al pasalei de la Buda. La instalarea tor, principii primeau
steagul de domnie - sangiacul sabia si buzduganul. Domnul Munteniei egala in rang cu
456
Istoria Romanilor
un vizir, iar cel al Moldovei numai cu un beiler-
citea la Bucuresti in biserica de la Curtea Veche, iar la Iasi, la biserica Sf. Nicolae
deni foc si parjol in drumul Tor. Alte cete tatarestI treceau prin Moldova si chiar prin
pate mai redus; el fu insa sporit mereu in cursul vremii. Haraciul Munteniei era mai
mare decal cel al Moldovei. Pe langa plata regulata a haraciului, principii mai erau obligati
Transilvania si Poeutia poloneza pentru a lovi cetatile imperiale din Ungaria Superioara cum erau Oradea, Hustul, Tokaiul s.a. Iar cel [mai) mult aveau de suferit pe urma tatarilor regiunile vecine cu ei din tara de jos a Moldovei, unde invaziile for nu mai conteneau niciodata. De acolo lalarii ridicau mereu prada bogata si
suma haraciului. Dintre acestia intrau in vedere cei ce aveau de spus un cuvant la
marele logofat - rei s-effendi
haremului
robi pentru munca in aulurile Tor, fiindca Wadi lasau toata grija gospodariilor for in scama robilor crestini pe care if ridicau din
tarile vecine.
numirea sau confirmarea domnului, marele vizir cu loctiitortil sau - chehaia - , marcle vistier al Portii - ie/lerdar cancclarul sau
prefectul
tatarilor, domnii din principatele carpatine erau sililt sa serveasca hanului tatarese
peschesuri anuale de mune mai de galbent, pe Tanga traditionalul balci- beslic, adica daruri in natures, ca miere, ceara s.a. Pe la finele anului 1623, tatarii din Bugeac, numiti si Cantemiresti, dupes capetenia for CantemirMarzan, navalisera in Muntenia, robind tara
zler-aga - spatarul - silihtar comandantul flolei sau amiralul - capudanbasa, marele comis - irnbrihot s.a.: Darurile
consistau in pungi - punga vocatila la 500 lei, stole scumpe, canava, bani, bijuterii, blanuri,
soimi,
pans la Olt, intorcandu-se de acolo cu mare Moldovei, Radu Mihnea, le-a iesit in tale si
le-a luat prada. Cronica arata ca:
Daruri bogate se trimeteau si mamei sultanului - sultana valide care se bucura de mare trecere pe langa fiul ei padisahul. Ca vasali ai Portia, domnii principatelor carpatine erau obligati sa participe cu contingentele for pamantene la expeditiile militare ale Port.ii contra tarilor vecine. Dar pe langa ajutorul mi-
plean, cum spune cronica, cat a limas tot pamantul pustiu. La intoarcere, principele
"au sosit Fdlcienii si Covurluienii si
Tecucenii cu porunca Radului Vodd, de an lova pe teitari si la intors de le-au luat toatd dobei nda si robii. Si au fo.cut Radu-Vodd mare jalobd la impdrdtie, din care se apropiase Eui. Cantemir-
vehicole la deschiderea drumurilor, la asezarea de poduri peste rauri si la lucrarile de fortificatie a eetatilor Oceacov; Hotin, Bender
Pasa, o scarbd mare de la impdratu st nu s-a scdpat mai pe unnd de dense pentru aceste
fapte".
etc., precum si cai pentru cavaleria turca. Pe langa aceasta, Wile carpatine mai erau obli457
Ion Nistor
la Hotin din 1624 sultanul consimti la evacuarea tatarilor din Bugeac. Dar contra adu-
conationalilor for imperiali. Curand insa slabira si simpatiile sasilor luterani pentru imperialii catolici si dusmani declarati ai
reformelor religioase. Nemesimea ungureasca, mare si mica, nu simpatiza pe Habsburgi din motive nationale, revendicand stapanirea pen-
Cantemir-Pasa furs zdrobiti de armatele abate turco-romane, care, concentrandu-se la Ismail, inaintara spre Cetatea-Alba, batand pe Cantemiresti si silindu-i sa revina la vechea for
ascultare si supunere rata de Poarta. Sapte capetenii ale tatarilor se invoird sa treaca
Nistrul si sa se mute in Ucraina Hanu lui, altii fugira in Polonia. "Jar pe cdti din sei ngele lui
mai capete, cu
aceea s-au strei ns acest neam la deinsii, care erau mai de frunte deceit toate oardele. Unii cerurd addpost in Polonia ca sd se aseze sub
ascultarea craiului. Acestia, urnbleind prin targun si prin sate cit cede o cruce de lemn pe piept,
drept semn de inchinare, primird loc de colonizare pe Nipnr, intre Criloy si Codin, numarand aproape 20.000 de tatari Nogdieni. Allii se prin-
Transilvaniei de Ungaria in zilele lui loan Zapolya pana la domnia principelui Gavril Bethlen, suprematia turceasca asupra principal.ului transilvanean a fost mai prielnica pentru clezvoltarea politica si cconomica a (aril, decal protectia Casci de Austria. Ajutorul pc care imperialii puteau sa-1 dea Transilvaniei n-a putut sa o apere niciodata contra turcilor, astfel ca asa-zisa prolectie a nemtilor a stricat
raialclor turcesti si cu tatarii in coasts, Muntenia, Moldova si Transilvania nu se puteau misca filial razemandu-sc pe puterile
for proprii. Dc aceea domnii acestor trei principale apelau in miscarile for politico la ajutorul
momentele entice ale istoriei sale. Din cauza aceasta era, dcci, firesc ca staturile Transilvaniei sa recurga mai curand la masuri
lurcesti ale principilor carpatini de cite on li se oferea ocazia de a se ridica impotriva puterii
si a constiluirii acestei tars intr-un principal vasal Portii, nazuinta Casei de Austria tindea
mereu la reincorporarea ei in regatul ungar, cat mai ramasese sub stapanirea ei. Si aceasta cu
in cele mai entice momente, iar cand venea, acest concurs era insufficient si nu venea nici-
Oradea din
care imparatul
458
chiar si viata. Dar cu toate acestea, principii transilvaneni erau adeseori nevoiti sa colaboreze cu imperialii si sa recurga la ajutorul for diplomatic si militar, chit ca dupes aceasta isi schimbau fares nici un scrupul macazul politic in alta directie.
Incursiunile cazacilor in teritoriile supuse suprematiei sultanului contribuira in large masura la inasprirea raporturilor intre poloni si turd. Pentru a pune capat acestor incursiuni, turcii intreprinsera in 1621 o mare expeditie impotriva Poloniei, la care luara parte si principii Radu Mihnea, Stefan Tomsa si Gavril Beth Ien. Prin tratatul de pace de la Hotin din
1621, Polonii se obligard sa puna stavila incursiunilor cazacesti in olaturile nogaiene de sub protectia Portii. Pentru aducerea la indeplinire
Ceea ce constata Tschernembl in memoriul sau cu privire la politica Casei imperialilor fats de Transilvania se potrivea intocmai in privinta Munteniei si Moldovei. In momente entice, Domnii acestor tart se adresau imperi-
imparat, si erau gata sa se pund in slujba tor, cum era cazul lui Radu Serban, Constantin Movila s.a., dar cand venea vorba de fapte,
mangalaii cu o pensie de mizerie din vislieria imperials. De aceia, nici in principatele dunarene, interventia imperialilor, cad de ajutor efectiv nu putea fl vorba, n-a fost spre folosul acestor tari, ci dimpotriva, numai in detrimentul tor.
d) Po Ionia. mai ramanea o a treia putere
spre care se puteau indrepta privirile celor trei principate carpatine si anume regatul Poloniei, dominates de Intoleranta caiolica a iezuitilor sub rcgcic Sigismund al Ill-lea Svcdczul. Cum insa Po Ionia nu trilia in raporturi bunt cu Casa
intorceau incarcati de prada. In constelatia politica creates celor trei principate carpatine la inceputul secolului al XVII-lea era firesc ca numerosii pretendenti la tronurile din Targoviste, Alba Iulia si Iasi sa recurga cand la una, cand la alta din puterile vccine dupa ajutor pentru dobandirea domniei. Unit dintrc acesti pretendenti pretindeau a ft descendenti din fosiele familii domnitoare din
de Austria, din cauza aspiratiilor aceslcia la coroana polona, tar pc de alta parte, tara se invecina cu tatarii, vasali ai portii, politica poloneza nu putea fi indreptata direct contra Portii. Dimpotriva, Po Ionia cauta sa mentind raporturi de prietenie cu turcii, incheind cu ei
cele ire' principalc, abut insa se ridicau din randurilc boierimii sau nemesimii indigene. Motive le care ii scoteau din obscuritate la suprafata politica erau pretutindeni aceleasi:
dorut de domnie cu toate riscurae ei. In luptele pentru domnie in Transilvania mai interveneau si considerente de ordin religios, pretendentii recurgand la sprijinul catolicilor sau al calvinilor. In Muntenia si Moldova, unde religia ortodoxa era singura stapanitoare, considera.14-
uni de accst fcl nu cadcau in cumpana. In schimb insa, incept.' sa se afirme tot mai
hot aral. adversitatea contra candidatilor greet sau grecizall, care veneau din Istambul cu un intreg corlegiu de pretinse rude si oameni de afaceri farce nici un scrupul.
transilvanean de la Alba lulia dupa a doua abdicare a acestuia. Sigismund redobandi tronul dar renunta pentru a treia oars la el in favoarca Casei de Austria, ceca ce facu pe Polonezi sa fie foarte alenti la acordarea de
sprijin pentru Transilvania.
Komasezwicz (1613 1622), cazacii se gaseau in vesnica fierbere, dezvoltand o apriga activi-
tate razboinica fapt care nelinistea mereu olaturile tataresti de pe litoralul pontic, cautand
459
Ion Nistor se la palat, el primea pe ceilalti demnitari ai tarii, carora le confirma sau retragea functia,
primind juramantul for de credinta. El prezida divanul sau sfatul domnesc, chemand alaturi pe reprezentanyi inaltului cler si ai mans boierimi. El era capul administratiei si al justitiei tarii. El numea pe inalyi dregatori si judecatori, el comanda armata, incheia tratate,
gIorioase, una in 1603 asupra principelui transilvanean Moise Szekely - Sacuiul - si alta la
raportate ambele in Tara Barsei, langa Brasov, rivalizand in privinta aceasta cu Mihai Viteazul, invingatorul de la Selimbar, de langa Sibiu. Spre deosebire insa de Mihai, principele
finantele tarii cu o autoritate absolutes, incest tezaurul public se confunda cu casa de bani a principelui. El exercita o mare putere si asupra clerului si intreynea o garda domneasca pentru apararea sa personals. Principii isi asociau
Inca in viata find pe 1111 for la domnie, cu ten-
dinta de a le transmite puterea pe linie ereditara, inlesnind astfel intemeierea de dinastii. Soarta lath si a locuitorilor ci depincica de trecerea pc care principii o aveau in fates
o privirea asupra principilor care in cursul celor irei decenii de la inceputul secolului al
XVII-lea au domnit in Muntenia, Moldova si Transilvania. Numarul for cste &still de mare, ca si cele ale sultanilor din Istanbul, fiindca domniile erau scurte. a) Muntenia. Intre anii 1600 1632 au domnit in Tara Romaneasca noud principi si anume: Simeon Movila (1600 - 1602), Raclu Serban (1602 - 1611), Radu Mihnea (1611 1616), Alcxandru Ilias (1616 -1618), Gavriil Movila (1618 - 1620), Radii Milinca (1620 1623), Alcxandru Coconul (1623 - 1627), Alcxandru Was (1627 - 1629) si Leon Tomsa
nefericilul Domn se vazu nevoil sa apuce calea pribegiei spre tarile imparatului, stabilindu-se la Tarnova in Ungaria Superioard, traind pand la moarte din pcnsia de 800 fl. pe care i-o ingadui imparatul.
Serban adapostea si pe Nicola! Patrascu, flub lui Mihai Viteazul, care era casatorit cu Ana, fiica pribeagului domn muntean. Prin mijlocirea socrului sau, Nicola! Patrascu primi
(1629 - 1632). Doi clintrc acesti principi si anume, Radii Mihnca si Alcxandru Ilias au ocupat tronul Muni eniei de doua ori. Sapte
dintre acesti domnitori ajunsera la domnie cu
ajutorul Portii, iar doi, Simeon si Gavriil Movila
prim Ind indigcnatul ungar, pierzandu-i-se urma. In 1620, Radu Serban se dusese la Viena pentru a inteiveni la curie pentru plata
mai regulata a pensiel sale. La 23 mantle insa, it surprinse acolo moartea, find inmormantat in mod provizoriu in catedrala Sf. Stefan. mai tarziu, osemintele lui, ca si cele ale ginerelui
cu ajutorul Poloniei, find confirmati de turci. Simeon Movila fu instalat in scaunul domniei de la Targoviste de cancelarul polon Zamoiski, care-i puse la indemana puterea armata necesara pentru cucerirea tronului. Gavriil, fiul lui Simeon, ajunse si el cu binevoitorul concurs al
sau Nicolai Patrascu, au fost transportate de vaduva sa in tars si depuse spre vesnica odihnd in biserica Serban Voda din Bucuresti. In
Transilvania isi gasise refugiu si Marcu Voda, fiul lui Petru Cercel, care se casatorise acolo cu Drusiana Boghati, o ruda a principelui Gavriil Beth len, obfinand de la principe castelul Dezna
aplanand pricinile de hotar si intelegandu-se asupra restituirii reciproce a vecinilor, respectiv a iobagilor fugiti de pe mosiile boicresti si nemesesti. Principe le Radu Serban a avut o domnie lunga si rodnica, dobandind doua victorii
460
de mai multe ori domnia prin increderea turcilor, si anume de doua ori in Tara Romaneasca si de doua ori in Moldova. Iar
Alexandru al VII-lea Coconul (1629 1630), Moise Movild (1630 - 1631), Alexandru Ilias (1631 1633), Miron Barnoveanu (1633) si Moise Movild (1633 -1634). Dintre acestia, cinci la numar, si anume Stefan Tomsa, Radu Mihnea, Alexandru Ilias, Miron Barnoveanu si Moise Movild au domnit chiar de cloud* on in
tinua sa se bucure pand la moarte de increderea Portii, insotind ostirile turcesti contra
Poloniei, mijlocind pacea, care s-a incheiat la 9 octombrie 1621 intre poloni si turd. In 1623 el
trimise conlingente moldovenesti in ajutorul principelui Gavriil Beth len, care lupta contra
imperialilor. Afard. de Radu Mihnea, s-a mai bucurat
adied din mosi stramosi, si anume din familia Movild sau din familii inrudite cu ea cum erau Dar din nenorocire pentru tars, familia Movilestilor era divizata in cloud' tabere ostile.
Urmasii lui Ieremia Movila, si anume fit sal Constantin si Alexandru, epitropisiti de maica for Elisaveta, de origine transilvdneand din familia Czomortany, se credeau mai indreptaliii la' domnie decal verii for Mihai, Gavril,
Petru, Moisc si loan, !Ili lui Simeon Vodd, luan-
du-se dupes conceptiile apusene ale dreptului de primogeniture. Si aceslia erau Inca minors la moartea pdrintelui for si proleguiti de maica
epoca accasta a fast Leon Tomsa, care se ranc arata ca din cauza asupririlor fiscale impuse dc Leon Vodd "spartu s'au Coate
judeceitele de pesle Olt, fugind care incotro au pulut ". Perlin' a pune capiii acesici risipiri a tarsi, Leon Vodd se vazu siltl si izgoneascd prin aclul solemn din 1631 pc greci din lard, si sa
for Maragreta-Melania, vaduva lui Simeon Vodd, originard si ea din nemesinea transilvdneand. Vechea rivalitale dintre fostele doamne ale Moldovei din vremea domniei sotilor tor, degenerd dupes moartea sotilor
intr-o apriga dusmanie, transmisd si flilor dornici de domnie. Pe Tanga liii ei Constantin si Alexandru, Elisaveta doamna mai avea si patru lice, sI anume Regina, disalorita cu Mihal W. Iniowlecki, Ecalerina, cu Samuil Koreki, Maria,
aducd usurare la ddri pentru ostasii pamanteni. Dar masura aceasta nu mai era de ajuns pentru linistirea spiritelor agitate. De aceea tara se adund sub steagul rdscoalci ridicat de
Mate! Basarab, care batu pe Leon Vodd dar si pe tandrul Radu Alexandru Ilias si se insedund domn al Tarn Romanesti la 20 martie 1633.
b) Moldova. In Moldova domniile erau in
si cu nasuri clasice si infatisare de adevarate matroane romane, cum be descrie un contemporan. Era deci firesc ca Movilencele sa atraga
prin farmecul personalitatii for atentia nobilimii poloneze, unde isi facuserd educatia, si SA*
epoca aceasta si mai scurte si mai nestatornice. Intre anii 1600 - 1634 s-au perindat pe
tronul de la Iasi nu mai putin de saptesprezece
Movild (1607), Constantin Movild (1607 1611), Stefan al DC-lea Tomsa (1611 - 1615), Alexandru Movild (1615 - 1616), Radu Mihnea (1616 1619), Gaspar Grattan! (1619 - 1620), Alexandru Ilias (1620 1621), Stefan al LX-lea Tomsa (1621 1623), Radu Mihnea (1623 1629), 1626), Miron Barnoveanu (1626
461
fie cerute in casatorie. Prin legaturile acestea matrimoniale, cneazina Elisaveta intelese sa se asigure de sprijinul ginerilor ei din Polonia pentru sustinerea candidaturilor fiilor ei la tronul Moldovei. Dar cu toald casaloria for cu nobili catolici, Movilencele isi pastrard credinta orb-
Ion Nistor
Conflictul dintre Ieremiesti si Simionesti, izbucnit indata dupes moartea lui Simeon Voda, ar fi fost pricinuit de cneaghina Elisaveta, vaduva lui Ieremia Movild-Voda. Dupes moartea lui Simeon, fiul sau eel mai
Moldovei, ajutat de domnul Munteniei, Radu Serban, cu a carui fiica era casatorit tanarul
domn. Triumful acesta al cneaghinei Margareta inlet' ura cumnatei sale Elisaveta, care obtinu
Primindu-1, el se arunca asupra uzurpatorului Tomsa. Ciocnirea sangeroasa a avut loc in ziva
ajutor din partea Poloniei pentru ridicarea pe Iron a fiului ei Constantin. Acesta navali in
de 17 iulie 1612, pe malul Prutului, la Popricani, la locul numit Cornul lui Sas.
Mihalas Voda gasi refugiu la socrul sau in Tara Romaneasca, dar acolo it surprinse moartea si fu inmormantat la manastirea Dealu, unde I sa pastrat piatra de pe mormant. Asigurandu-si domnia cu ajutorul polonilor si cu agrementul
Ostirea lui Constantin Voda fu imprastiata, si el impreund cu cumnatul sau Potocki cazura prizonieri, Constantin Voda la tatari, iar Potocki la turci. Potocki se putu rascumpara mai apoi cu sums mars de bani, sales vreme
Constantin Movila se rasturna din barca in care era transportat peste Nipru si se ineca in
undele acestui fluviu. Alialii Movileslilor care cazura in mainile invingatorului fura macelariti
Portii, Constantin Voda calla sa ajunga la o bund intclegere cu vecinul sau din Transilvania, Sigismund Rakoczy, cu care incheie o alianta de ajutor mutual si de buns
vecinatate. In acelasi sons de prietenie se dez-
infrangere nu impiedica pe boierii nemultumiti cu domnia tiranica a lui Stefan Tomsa de a se razvrati mereu pana la inlalurarea lui. In 1615
lor ci fura din nou infranti la marginea "dcasupra fantanii lui Pacurar" si alte 72 de
Intern', care erau vesnic agilati de pretendentii la domnic, ca Stefan Tomsa, fiul nenorocitului principc Tomsa, care fusese decapitat la Liov.
capete razvratite cazura jertfa indraznclii tor. In antil urmalor 1616, cneaghina Elisaveta incercii un nou alas contra
Urcarca pc tronul Transilvanici a lui Gavriil Bathory, un lanar nesocotit si pesle masura de orgolios, aduse schimbari radicals
in raporturile cu ambit principi. Acesta incepu sa calcc, in urmarirea polilicii sale externe pc urmele lui Sigismund Bathory, incercand adica
sa supuna principatele romane suprematiei sale. In urmarirea acestei politici perimate, Gavriil Bathory navali in 1611 in Muntenia.
Polonia, in frunle cu ginerele ei Samuil Korecki. De aster data sansele-i de izbanda pareau a-i fi prielnice, intrucat Poarta, nemult.umita cu domnia vesnic turburata de lupte interne a lui Stefan Tomsa, recurse la
mazilirea acestuia. Din nenorocire insa pentru Movilesti, sultanul nu rccunoscu pe Alexandru Domn al Moldovei, ci ridica pe tronul de la Iasi pe Radu Mihnea din Tara Romaneasca - aces-
Targoviste in nadejdea de a dobandi pentru sine coroana munteand, grabindu-se sa se si intituleze principe al Transilvaniei si al Vlahiei Transalpine. Ace Iasi gand it urmarea si fates de Moldova. Principe le Constantin dandu-si
turca de ei panes la ultima picatura de singe. Tralativele acestca nu pulcau ramane ascunse Portii, care pierzandu-si inerederea in
Constantin Voda, ii inlocui prin Stefan Tomsa.
dornnit numai scurla vreme, impreund cu fralcle sau Bogdan fura dusi la Istanbul si acolo li s-a pierdut urma, Cara s se fi mai
intors in Moldova. Miron Costin arata in croni-
Elisaveta care, trecand cu carul, a vazut pc boieri si lacrimand le-a zis: "Boieri, boieri,
rusinatu-m-a pc-I-Jae-mut". Ea fu pornita impreuna
462
Istoria Romanilor
cu intreg convoiul la Istanbul, unde avea sa-si petreaca restul vietii in haremul unui aga. Dar inainte de a porni convoiul, avu Inca timp pentru a-si tata parul care ii impodobea capul si a1 trimite ctitoriei Movilestilor de la Sucevita. Acolo cozile nenorocitei doamne se pastreaza
pana astazi intr-o cutie rotunda de argint ce atarna de policandrul bisericii. Astfel disparu
manastirii Pecerska din Kiev, care dadu tot sprijinul sau noului rege in schimbarea articolelor de pacare in favoarea credinciosilor
Mai ramasesera Inca pe terenul politic Simionestii, adica fiii lui Simeon Voda, si anume Gavril, Petru, Moise si loan, calauziti si ei de maica for Margareta-Melania. Gavril sau Gavrilas izbutise sa obtina tronul Munteniei, incheind la 5 mai 1619 Intelegerea cu principele Gavriil Beth len. In anul urmator Gavrilas pierdu domnia si se refugie in Transil-
ortodocsilor dreptul liberului exercitiu a confesiunilor in bisericile for din cuprinsul regatului. Ei mai puteau intretine pe seama for seminarii pentru pregatirea clerului, puteau deschide ospicii si chiar tipografii in bresle sau
vania la prietenul sau Beth len, care refuza extradarea lui ceruta de turci. In timpul
pribegiei sale, el se casatori la 25 iulie 1602 cu
se mai ingadui si restaurarea unor episcopii ortodoxe care fusesera desfiintate in urma actului de unire cu Roma. Drept recunostinta
pentru obtinerea articolelor de pacificare, care
martie 1633 mitropolit at Kicvului. Actul de hirotonie s-a savarsit de catre Varlaam, mitropolitul Moldovei.
cu care tral in pace si liniste pana la moartea sa intamplata la 1635, fara sa mai II incercat sa blind domnia. Ni s-a pastrat tesiamentul sau din 19 clecembrie 1635, prin care Gavrilas Movila ara' la Ca rudele sale nu-i fusesera de nici un folos in pribegia sa, afara de marita si de bun neam Elisavela Solyony, scumpa sa sotie, care 1-a linut in rangul sau de domn cu
toata demnitatea pana in ceasul mort_ii, cu veniturile averii ei si cu grija ei neodihnita pentru el. De aceca, ci ii lass tot ceea ce are, caci el, afara de lucruri miscatoare, nu are nici un fel
Fratele sau Moise izbuti sa domneasca chiar de cloud on in Moldova, dar domniile sale
au fosL scurte si efemere, astfel ca n-a ramas nimic trainic de pc urma lui. In 1634 Poarta se arata nemultumita cu domnia sa si it inlocui cu Vasile Lupu. Dar mazilitul domn mai avu timpul necesar ca sa-si poata aduna bunurile miscatoare si sa treaca cu ele in Polonia, unde
Petru sau Petrascu Movila isi petrecu adolescents in Polonia unde se dedica invataturii. Acolo el castiga multe simpatii in randurile nobilimii poloneze si indeosebi ale can cclarulul Stanislav Zolkilwski si apoi ale hatmanului Kodkicewicz, care -1 dorca pc tronul Moldovei. In 1625 dicta poloneza cerea regelui Sigismund sa sprijine candidatura lui Petrascu la tronul Moldovei. Se convocase si o adunare a nobililor ortodocsi pentru sprijinirea candidaturii sale, dar cu acea ocazie se produse o turburare in toiul careia un nobil polon fu lovit. Incercarea a esuat insa si Petru Movila renunta pentru totdeauna la pretentiile sale de domnie in Moldova. In august 1627 el se calugasi la
Sucevita si sicriul cu ramasitele pamantesti ale fratelui sau Gavrilas. Cu acea ocazie el ceruse
principele Miron Barnoveanul, numit astfel dupa proprietatea sa Barnova, de langa Iasi. Acesta era un boier de tars apreciat de turci pentru serviciile pe care le adusese sultanului Osman cu ocazia campaniei acestuia contra
Poloniei. Miron Voda traia in bune relatii si cu tatarii, a caror capetenie, Cantemir-Marza, era
463
Ion Nistor
de la Toporatiti, de langa Cernauti, sculind astfel tara de pradaciunile tatarcsti. Cronica arata ca indata dupes urcarea pe tron, Miron Voda acordase tarn o larga scutire de biruri,
astfel cal pand intr-un an satele se umplura "de
Dimpotriva, acesta adunandu-si aderentii in jurul sau si obtina.nd ajutor de la poloni si moldoveni, reusi sa se strecoare din nou in
Transilvania pentru
a -pi redobandi
domnia. La
(langa. Brasov) de unde lansa un manifest care tara, in care arata ca a Post chemat la domnie de Transilvaneni si de sacui, care ar fi trecut cu
Intitulandu-se principe al Transilvaniei, domn arata Ca dupes nenorodrea cu care Dumnezeu 1-a pedepsit la Goraslau, fusese nevoit sa fuga din palrie, pentru a pastra grija eliberarii ei cu ajuLorul vecinilor si rudelor sale. Forte ostile
Po Ionia uncle se refugiase, si isi incerea din nou norocul la tronul Moldovei. Boierii ii primisera cu mare insufletire si el porni plin de incredere
s-au ridicat insa impotriva, pentru a pastra Transilvania pentru imperiali. De aceea el
chema tara la lupta contra acestora. Dar dupes cele dintai ciocniri cu Basta, Sigismund se descuraja din nou, mai ales dupes infrangerea contingentelor sale pe Mures, mai jos de Alba Julia.
In urma intrevedcrii pc care o avu cu Basta la Vint, el liutu fi convins sa abdice din nou pen-
aceasta epoca si in principatul transilvanean. intre anii 1600 1629 au domnit in Transilvania, allernand cu imperialii, urmatorii sase principi, si anume: Sigismund Bathory (1600 - 1602), Moise Szekely (1602 - 1604), Stefan Bockskay (1604 - 1606), Sigismund
Rakoczy (1606 - 1608), Gavriil Bathory (1608 1613), si Gavriil Beth len (1613 1629). Dincolo
Tratativele !lira conduse de unchiul sau Stefan Bocskay, care le duse la bun sfarsit. Prin actul
de Carpal,' dotia puler' isi ccrcau dreplul de suprematic: lurch si Casa de Austria, iar candidat.ii la domnie rccurgcau la sprijinul cand al uncia, cand al alteia dintrc acesle miter' rivale, dupes nevoi si imprejurari. Bathorestii se spri-
jineau cand pc turd, cand pc imperiali, cats vremc pretcndcnli din allc familii nemesesli contau in prima linie pe concursul din partea
Portii si din molivul ca aceasta nu se punea in
Goraslau, principele Sigismund Bathory fu izgonit din Transilvania care, dupes uciderea
miseleasca a lui Mihai Viteazul pe campia de la
Turda, ajunsese din nou in mainile imperialilor. Acestia inselasera pe Gheorghe Basta,
ucigasul lui Mihai Viteazul in functia de guvernator general al Transilvaniei, cu puteri politice
si militare, grabind opera de imperializare a tarn, ce fusese intrerupta prin reaparilia in Transilvania a lui Sigismund Bathory. Dar imperialii se inselasera crezand ca Sigismund
464
turcesc cetatile banatene Lugos si Caransebes, izgonind pe imperiali din ele. De acolo el trecu prin Portile de Fier in Transilvania inaintand victorios spre Alba Iu lia, silind pe Basta sa se
retraga spre Gherla si mai la nord, spre Satu Mare, de unde cerea ajutor grabnic principelui Radu Serban din Tara Romaneasca. In iunie Moise cuprinse Bistrita si dupes aceea Clujul, de unde alunga pe iezuiti cu intreg cortegiul
tor.
luterani. Asa se explica faptul ca nici nu se implinise Inca anul de la moartea lui Moise Szekely, cand Bocskay avea adunata in jurul sau o ostire de partizani destul de puternica pentru a se opune imperialilor si a-i bate la 4
octombrie 1604 la Almosd, proclamandu-se la 19 noiembrie aceluiasi an, principe al
intre timp, insa, apelul lui Basta pentru interventia principelui Radu Serban gasi ecou favorabil in Tara Romaneasca. Principe le se
puse in frunlea unci slid si trecu Carpatii pentru a lovi din flanc pc Moisc Szekely,
urmand ca Basta sa-1 atace de la nord, pentru a-1 prinde astfel intre doua focuri. La 17 iulie
1604 ostIrea lui Szekely ajunsese langa. Brasov,
Transilvaniei. Indata dupes proclamarea sa, Bocskay incepu tratative cu Poarta pentru
rectinoasterea domnici sale, recunoastere care
si urma prin athnameaua sultanului citita in fata dielei de la Medias. Noul principe stiu sa se foloseasca de dusmania dintre Poarta si
Casa de Austria, promitand sultanului concurs armal contra imperialilor. In schimb Poarta nu
unde fu intampinata de Radu Scrban. Bata lia a avut loc pc campia Brasovului, Tanga moara de hartie. Armala transilvancana a fost infranLa tar comandanl.ul ci Moise Szekely, care incerca sa fuga, fu ajuns de urmaritorii sat si dupes o lupta disperata fu lovit mortal de un glonte dc arma si apoi decapitat. Cronicarul Szamoszkoze recunoaste ca roman!! au luptat cu mare indarjire contra lui Szekely, manall dc
numai ca-i ierla tributul pc mai multi ani, ci consimli chiar la incoronarea lui Stefan
Bocskay ca rege al Ungariei. Solemnitalea avu loc la Buda in august 1605, cand i se puse pc
Basta
isi
dadu
seama
ca
transilvanenilor contra sa, ceru imparatului chemarea din postul de guvernator general si mutarea sa la alt comandament in sud-vestul Ungariei si cererea i-a fost satisfacuta. Astfel
acest sinistru personaj care asasinase pe Mihai Viteazul parasi Transilvania. Dar nici de aster data Casa de Austria nu reusi sa-si asigure stapanirea acestea tari. Dupes moartea lui Moise Szekely clementele antihabsburgice se grupard in jurul lui Stefan
pretentiile lui Simeon Movila la tronul de la Targoviste tar la Poarta sa se sust.ina unit pe
altii.
Astfel izbutise principele Stefan Bocskay (1601 - 1606) sa-si creeze in scurta vreme in Transilvania o situatie politica asa de
465
Ion Nistor
mutual. Pusi in fata unei asemenea situatii, nu ramase nici imperialilor incoltiti de turci alta iesire din impas, decat sa caute sa ajunga si ei
marea sa avere si cu reputatia familiei sale. Fates de Casa de Austria el se arata ca mare catolic, iar fats de haiduci, de ajutorul carora avea nevoie la dobandirea tronului, simula simtaminte calvine. Pentru a nu sta in calea
tanarului pretendent care se falea cu numele si cu originea sa domneasca., ba.tranul Sigismund
Transilvaniei si domn al partilor ungurene, sporite prin comitatele Satu Mare, Bereg si
Ugocea, impreuna cu cetatea Tokay. Prin acest tratat imperialii recunoscura reformatilor drep-
liber pentru Gavriil Batory, pe care dieta intrunita la Cluj it proclama principe al Transilvaniei. Poarta otomana luand act de
proclamare dietei ii trimise athnameaua de
confirmare impreuna cu insigniile domniei.
Rakoczy abdica la 5 martie 1608 si se retrase pe domeniile sale de la Zemplen, lasand tronul
tribulului anual din parka imparatului in schlmbul tine! indemnizalii de 200.000 de Wert, sultanul obligandu-se sa lrimila si el
daruri imp5ratului. Durata tratatului era pc un termer! dc 20 de ani. Dar principele Bocskay
respecte in toate pactul de alianta semnat de antecesorul sau Bocksay. 0 confederatie simi-
malice, fiincica la 2 decembrie 1606 el muri subit, otravit, precum sc credo, de cancclarul Ungarici Kalaj, sporind astfel nurnarul asasinaielor politico din Transilvania, incepand ctt Csibak, Martinuzzi, Mihai Vitcazul si continuAnd en Stefan Bocskay, puse la cale cu stirea si asenlimentill Case! de Austria.
Osemintele In! au lost depose in gropnila principilor transtIvAneni de la Alba Julia. Dupes moarlea lui Bocskay, dicta do la Cluj alcsc la 11 februarie 1607 ca principe al Transilvaniei pe Sigismund Rakoczy. Rakoczy era un om ponderat si cu multa experienta in treburile publice, dar batran si bolnavicios. El reusi totusi sa se mentina in echilibrul de forte dintre turd si imperial! si sa pastreze relalli de
inca sa principcle Sigismund Bathory prin tratativele de vasalitate impuse lui Mihai
Vileazul si lui Aron Voda. 0 asemenea politica nu pulea gasi dc alLfel nici aprobarea Portii si nici a imperialilor si polonilor. To Lusi, infumu-
ratul transilv5nean sc credea destul de pulernic pentru a o pulca impunc chiar cu armcic vecinilor sal din Muntenia si Moldova. In
urincirirea acestui scop Gavriil Bathory navali in ianuarie 1611 in Tara Romancasca cu put-
ere armala si ocupa capilala Targoviste, alungand pe principele Radu Serban din
Curand insa se tidied o opozitie tot mai apriga impolriva bat ranului principe, in familia caruia Sc gasea Gavriil Bathory, un ncpot al fostului rege Stefan Bathory al Polonici. Acesta era un adolescent de 19 ani, bine dezvoltat liziceste, putand rupe cu mainile o poLcoava in cloud.
buns vecinalate cu principii din Moldova si Muntenia, rcinnoind pacicic dc alianta care fusesera inchciate de predccesorul sau.
Transalpine, adica a Tarii Romanesti. Dar Poarla nu tinu seams de cererea principelui
Lransilvanean, ci confer! domnia MunLeniei lui
resedinta sa domneasca. De acolo el trimise soli la Poarta pentru a solicita sullanului steag de domnie si pentru Muntenia, intitulandu-se principe al Transilvaniei si al Valahiei
Radu Mihnea somand pe ingamfalul principe Gavriil Bathory sa se retraga fares intarziere in
Intre t.imp, principele Radu Serban, care fusese izgonit din Muntenia de Gavriil
tam sa...
466
Istoria Romartilor
pornirid cu oaste contra principelui Transilvaniei. In expeditia sa dincolo de Carpati domnul muntean reusi sa-si asigure st
marea lui Bethlen, sultanul schimba si pe principii din Muntenia si Moldova, Radu Serban find inlocuit cu Radu Mihnea, iar
Constantin Movild cu Stefan Tomsa. In toamna
tru ca -si batuse joc de femeile din Sibiu cu prilejul ocupdrii acestui oras de trupele sale nedisciplinate. La inceputul lui iulie 1611 oastea munteand ajunse la Brasov iar in ziva de 7 aceleiasi luni se dadu pe campia de la Sanpetru marea batalie, in care ostirea lui
movilei mare in 'mica Brasovnlui. Mr Baldr Gabor fungind, i-au cdzut cusma din cap si ca
mare rusine si nu-i folosira nernic peanele cele multe ce purla, panel au saipat si s'au inchis la
Thurzo arata intr-o scrisoare adresata unei pasale lurcesti ca Gavriil Bathory a necinstit
nobili, a pusliit orasc si a aruncal mulls lume in robie. Pe multi i-a omorat cu moarte ingroziloare, incarcand atatea dusmanii pe capul locuilorilor care nn -i puleau sta impotriva si nisi nu se pin eau ;JONI, Lernaindu-se sa nu ajunga la picire totald. Acesta a fost tragicul sfarsil al ullimului vlastar domnesc din neamul Bathorestilor, care prin nestatornicia for au aruncat atata zbucium si atata nenorocire asupra Transilvanici. Domnia noului principe Bethlen Gabor (1613 - 1629) este considerate in istoriografia ungureasca epoca de our in istoria Transilvaniei. El reinnoda firul politic' de pace
politice externe, se inaspri si opozitia fats de guvernarea sa arbitrara. Simpatiile ungurilor si ale sacuilor se indreptara care un nemes din
randurile tor, si anume catre Gavriil Bethlen de Iktax, originar din Ilia pe Muret, jud.
Transilvania, vasala Portii olomane. Urmarit de Gavriil Bathory, el se refugie in 1612 la beglerbegul din Timisoara, si apoi la cel de la Buda, oferind turcilor serviciile sale. Oamenii sal de incredere furd bine primiti la Istanbul si Poarta se invoi sa-i incredinteze domnia Transilvaniei
dine ii fusese de altfel impusal de Poarla otamana cu ocazia instaldrii sale in scaunul domnesc de la Alba Iulia. In 1617 principii Alexandru Bias, Radu Mihnea si Gavriil
Bethlen insotird cu ostile Ior pe Skender Pasa
in expeditia acestuia contra Poloniei, cooperand la cucerirea cetatii Raskov si contribuind la incheierea tratatului de pace polono-turc de
467
Ion Nistor
tembrie 1617 principele Beth len reinnoieste tratatul de alianta cu domnul Moldovei Radu Mihnea, fagaduindu-i pentru caz de primejdie subsidii materiale si ajutor armat. In vara anului 1618 boierii mari si mici din Tara
Romaneasca asigurau pe principele Beth len de
tot devotamentul lor, obligandu-se a-i sari in ajutor in once imprejurare. Juramantul boierilor fats de "craiul si nemesii tarii Ardealului precum si rata de cetatile sasesti si able orase"
cetatile Cosice si Tarnavia si inaintand victorios pang la Bratislava (Pojon) unde batand pe imperiali, puse mana pe coroana Sf. Stefan, cu care dorea sa se incoroneze ca rege al Ungariei. Incurajat de acest mare succes de arme, el se gandi si la dobandirea coroanei Sf. Venceslav pentru a se incorona si ca rege al Bohemiei. Omul sau de incredere Marcu Voda, fiul lui Petru Cercel fusese incredinlat cu o asemenea misiune pe langa staturile Bohemiei de la Praga. Dar izbanda imperialilor de pe Deatul Hob de langa Praga asupra cehilor razvratiti,
ungureasca anexata. Actul poarta data de 18 iulie 1618 si este unul din cele mai vechi acte externe scrise in limba romans. In anul urmator la 20 mai 1619 principele Beth len semna la Alba Julia pact ill de "confedcratie" cu principele rnuntean Gavriil Movila pc temci de reciprocitale, stabilindu-se as! fel raporturile politice si
Dar cu toate acestea, el isi mentinu cuceririle facute in Ungaria Superioara, inaintand pans
el nu se gandca sa ridice prelentii de suprematte asupra principatelor romane, ca predecesorii sai din familia Bathorestilor. Raporturi
invingatoare. Dc acolo el Lrebui sa se reintoarCa in Transilvania, unde absenta sa fu folosita de preteildentul Gheorghe Hominai pentru a-i uzurpa tronul. Betheln insa reusi sa-1 invinga si sa-1 alunge din tara. Asigurandu-si astfcl domnia in Transilvania, principele Beth len, gasindu-se in
de bund prietcnie intretinea Beth len si cu principele Moldovei, Gaspar Gratiani, cala
vreme acesl a urmarea o politica de supunerc si prietenie fate de Poarta. Incadrandti-sc in politica turcolila, principele Be thlen urmarea, ca si Poarta, izgonirea imperialilor nu numai din Transilvania, cl si din Ungaria Stiperioara, cu 011(1'11 de a ingloba si aceasta parte a Ungariei prineipatului sau transilvanean. Pe calca acestei politic!
occidentale el era manal si de interese religioase, care dirijau in vremea accca politica
slat elor germane, implicandu-le inlr-un razboi
Superioara, si anume: Satu Mare, Sabalciu, Ugocea, Bereg, Zemplen, Borsod si Abany,
impreund cu cetatile Cosice, Muncaci, Tokay si Ecscd. El mai primi pe deasupra si ducatele
Ferdinand al II-lea. Era deci firesc ca in razboitil cc izbucnea in 1618 dupa "defenestratie", adica aruncarca pc fereastra a con-
silicrilor imperial! Slawata si Marlinitz la Praga de catre cehii revoltati, principele Beth len sa fie chiar si el ca reformat in valtoarea razboiului. Cu asentimentul Portii si cu asigurarea
simta la casatoria principelui Beth len cu o arhiducesa habsburgica, anume cu una din
llicele imparatului. In aplicarea acestor stipu-
Moldova, in temeiul acordurilor incheiate cu principii acestor tari, principele Beth len intra in 1619 cu hotarare in razboiul contra imperialilor, din Ungaria Superioara, cucerind
468
tor, cand li se puse capat prin tratatul de la Viena din 4 aprilie 1624, care vent sa reconfirme cuprinsul stipulatiunilor de la
recunoscu dreptul principelui de a incorpora cele sapte comitate din Ungaria Superioard partilor ungurene si a se numi Domn al lor. In
1626 principele Beth len se ridica pentru a treia oars cu razboi contra imperialilor. De asta data insa principele cauza sa evite lupta hotaratoare cu comandantii imperiali Ernest Mannsfeld si Albrecht Wallenstein, izbindu-se de darza lor
recunoscuta in calitatea aceasta si de Poarta otomana. Aceasta incredinta conducerea treburilor publice cumnatului ei Stefan Beth len, un frate al raposatului principe, in calitatea de guvernator al Transilvaniei. Principesa Ecaterina, Rind o femeie usurateca si intriganta, nu se putu mentine, cu toata incercarea ei de a se alia cand cu catolicii lui Czacj, cand cu
pune capat acestui joc frivol cu interesele tariff, a fost numit principe Stefan Beth len, care insa
cuprinda si principatele dunarene Moldova si Tara Romaneasca. Pe la finele anului 1627 cardinalul Petru Pazmany, fundatorul Seminarului Pazmany (1623) din Viena aflase despre
Curti' din Viena, aratand ca principele Be len
Moldova, unde industria era Inca in fasa. La randul lor, sasii isi dadeau seama de insemnatatea lor pentru viata economics si industrials
a acestor trei principals, si de aceea ei se bucurau de largi privilegii comerciale conferite lor de
cendant, ita ut rex Daciae declaratur Cardinalul sustine Ca sultanul s-ar 11 opus categoric restaurarii vechiiilui regal al Daciei lui Deccbal si ea, dimpotriva, politica Portii Inspirata de principiul divide et impera, ar fi fost mai
Transilvaniei in (re' provincii autonome, dupes
catre principii acestor tars. Ei ridicau reclamatt' de cats on se credeau ncindreptatiti sau stramtorati in dczvoltarea Industrie' lor. Cu o
asemenea reclamatie se adresard Brasovenii in
Portii cazu planul de restaurare a regatului dacic, urmand ca el sa preocupe cancelariile diplomatice din nou pe la finele secolului al
XVIII-lea. De la caderea acestui indraznet plan
Ion Nistor
pozitie privitoare la returnarea satenilor care, in vremurile de rastriste, fugisera de pe mosiile stapanilor tor. Se tie ca in urma rascoalei lui Doja iobagii din Transilvania pierdusera dreptul de a se muta de buns vole de pe o mosie pe alta, ramanand lipt i parnantu/ut, adica legati de glie - glebe adscripti Aceasta masura
prin munca si osardia populatiei rurale care, dupa rascoala lui Doja, era legata de glie si dusa la vesnica iobagie. Dincoace de Carpati
sarcinile si indatoririle urbariale erau ceva mai
apasarea sarcinilor urbariale, populatia din cele trei principate carpatice suferea pe urma necontenitelor lupte si framantari interne si
externe, care nu mai conteneau. Locuitorii tra-
vecinilor din Tara Romaneasca, iar mai apoi aceasta dispozitie fu aplicata si vecinilor din
Moldova.
cioase si fugcau in locuri mai adapostite, de unde numai rareori se intorceau pc mosiile pe care lc parasiscra, lasandu-le astfcl in paragina.
turcesti, uncle crau mai scutitt de impilari si angaralc, altii treccau Nislrul si ajungcau in meleagurile podolice si in slepele de la Oceacov, uncle erau bine primiti ca muncitori
harnici si priceput.i. Pc calea unei penelratiuni
care dupd fiecare turburare din Moldova primeau pribegi proaspeti de dincoace de
Nistru. Asczarile acestca, dintre care uncle
crau destul de vechi, constituiau baza clemcnlulu] ctnic roil-a:mese din Transnistria. Prima mentiune documentary priviloare la romanii transnistricni este din 1541, iar cronica indi-
intocmit in hrisov domnesc, prin care, intre allele, s-a decretat ca vecinii fugiti din satele
for inainte de razboiul polono-lure din 1621 sa se socoleasca slobozi de orice obligatie fatal de
mosiile pc care s-au asczat. Vccinii insa, care au fugit de pc mosiile stapanilor lor dupd anul 1621 sa fie urmariti si adusi inapoi Ia vechile for vetre, find socolili de la acea data ca lipiti
moldoveni fugcau din cauza astipririlor si navalirilor dusmanc. Din randurile accstor
moldoveni se rid Ica u con tingcn tcle care lu pi au
staruiau ca satenii fugiti sa se reintoarca in salistele for pentru a-si rclua indeletnicirile agricole pe mosiile domnesti, ecleziaslice si boicresti sau nernscsti. Cum insa unii dintre satenii fugari treceau dintr-un principal in
altul, domnii accstor principate cautau sal cada
de liberal imigrattune dintr-un principat in altul. Asezamantul lui Miron Voda mai cuprindea si alte dispozitluni relative la
amestecul dregalorilor publici in administrarea satelor si mai ales la impiedicarea abuzurilor din partea acestora. Pentru a urrnari paralelismul in
470
Istoria Romanilor
evolutia socials in cele trei principate carpatine, ramane sa insistam si asupra relatiilor
chiriarhii si egumenii greci grijeau ca o bund parte din veniturile asezamintelor de sub conmanastirile
dintre elementele autohtone si elementele eterognene intruse in fiecare tars. in Transilvania lupta se da intre imperialislii nemti si ungurii si sacuii localnici, in Tara Romaneasca si Moldova urgia bastinasilor romani se revarsa asupra grecilor levantini care invadasera aceste tari. Cu populatia industrials din cele sapte scaune sasesti din Transilvania care constituiau a treia natiune
politica din acea tara, atat ungurii cat si sacuii cazura de multa vreme la intelegere, recunoscandu-si reciproc autonomia politica, administrative si religioasa, sasii find luterani, tar ungurii si o parte din sacui, catolici. Acestia
ducerea lor sa iasa din tara si sa ajunga la inchinate. Irosirea acestor venituri pentru scopuri straine de menirea lor, a constituit
motivul principal pentru care clerul autohton
grecesti
carora
be
fusesera
calugari romani si ca .egumenii si episcopii sa fie alesi de tara si nicidecum impusi de patriarhia greceasca din Constantinopol. Cu vremea, infiltratia greceasca in principatele romane nu se margini la biserica. In secolul al XVI-lea ea incepu sa se extinda si asupra dregatoriilor laice. Pretendentii la tron
aveau nevoie de fonduri insemnate prin a putea dobandi bunavointa Portii. Grecii, ca oameni de afaceri erau loldeauna gata sa avanseze pretendentilor fondurile necesare pentru 'a-si putea atinge scopul. In schimb,
oamenii lor insoteau pe noul Domn in tars pentru a-si putea incasa capelele si dobanzile de la
pinga pans
si
Acestia nu se mai reintorceau in Grecia sau arhipelag, ci ramaneau in noua lor patrie, se
incuscreau cu familiile boieresti si ajungeau sa ocupe 'Matte dregatorii. Intre cei ce se asezau in
ingloband sapte comitate de acolo principalului sau transilvanean. De alts nature era adversilatea Muntenilor si Moldovenilor fata de elementele
lard se gaseau si multi negustori greci, care, venind dupd negot., nu se mai intorceau in
patria lor. Concurenta neloiala pe care acestia o exercitau fata de comerciantii indigent nutrea mereu animozitale contra lor. Asa se explica faplul ca inca la 1595 delegatii munteni care
asupra cclor pamantesti. Patriarhia incerca mereu sa impuna tarilor romane nu numai
chiriarhi greci, ci si egumeni pe la numeroasele rnandsliri muntcnc si moldovene bine dotate,
pentru a exercita prin ei controlul economic asupra veniturilor episcopesti si manastiresti si in genere asupra administratiei bunurilor
ecleziastice. Si aceasta cu atat mai mull, cu cat
sau inchinate sa incurga in vistieria acelor locuri din strainatate. in conditiile acestea,
471
Ion Nistor
Ca aduscse Radu Voda prea multi, de-i cinci
vazand, s-au facut razmerita si turburare pentru rautatea grecilor . Razmerita a fost insa
principele Leon Tomsa sa molcomeasca agitatiile zgomotoase contra grecilor, izgonindu-i din Tara Romaneasca. Dusmania contra grecilor se manifesta
tratiei prea mail a elementului grecesc in Tara Romaneasca. Netinand seama de acest avertisment, principele Alexandru Ilias, care ajunsese in septembrie 1616 la domnia Munteniei, nu se sfii sa porneasca din Istanbul, insotit de o droaie de greci cu socrul sau Ianake Catargiu in frunte,
razyrati tara contra tor, navalind in Iasi, unde se aduna, cum spune cronica, atata multime ca nu se mai incapea in targ, avand in frunte
multimii adunate, principele Alexandru Ilias fu silit sa abdice in aprilie 1633 si sa se retraga la Istambul, luand cu sine si pe mai multi greci.
teand considers aceasta drept provocare si se rascula contra noului domn, avand in fruntea ei Mehedinteanul. Carstea a fost pries. iar Lupu ftigi in Transilvania, de uncle tabari in ionic
1618 contra domnului proteguitor al grecilor . 0
razbune asupra grecilor hrapareti si insolenti. Pe langa miscarile impotriva strainilor imperiafi si greci se mai produceau si miscari
data aspru sanctionati, dar ura contra grecilor se intetise Inca si mai mull. De aceea, pentru a pone caps( agitatiilor antigrccesti, principele Leon Tomsa se vazu nevoit sa linisteasca tara prin promulgarea unui act solemn contra grecilor . In actul acesta care poarta data de 23 iulic
oastea de tara a haiducilor contra domniei si principele Bucksay se vazu silit sa satisfaca cererile haiducilor, colonizandu-i in tinutul
Hajdu si recunoscandu-le privilegii de nemesi. Principele Bcthlen confirma si el aceste privi-
legii. In Muntenia si Moldova oastea domneasca se alcatuia din slujitori si voinici care la munte se numeau strajeri sau plaiesi. Un rol insemnat it jucau rosii, os tent de tars. Plaiesii
crau strajcrii plaiurilor de munte, avand cite un vataf de plat in frunte. Calarasii pazeau vadurile Dunarii find organizati pe sleaguri.
Asemenca sleaguri isi aveau resedinta la Floci,
la Hodivoe, tang Giurgiu, la Rosii de Vede, Zimnicea, Caracal, dar si in interiorul larii, ca bundoara la Buzau, la Ploiesti, Marasesti, Pitesti, Gherghila s.a. In Moldova calarasii pazeau vadurile Nistrului. Calarasii din Orheiu si Lapusna ascultau de marele sardar
De aceea domnul, impreund cu tot sfatul sau "face legdturd si jurcimant mare, de am jurat
Domnia Mea rani pe Sf. Evanghelie si mare afu-
respondents cu autoritatile publice si chiar cu Poarta. Nefiind indeajuns remunerati, calarasii se razvratird impotriva principelui Alexandru Coconul, care ii infranse insa la sediul steagului for de la Manesli in Prahova.
Politica turcofila a domnilor din cele trei
tot sfatul (aril, cdlcat -am acele obiceiuri rele si le-am pus Donnia Mea toate jos si am scos acei greci strdini din pal afarci ca pe niste neprieteni tdriifiind si am tocmit Domnia Mea si alte lucruri
movand operele culturale. Principii din Tara Romaneasca si Moldova respectau vechile traditii priviloare la inmultirea ctitoriilor bisericesti si la inzestrarea for cu veniturile necesare intretinerii tor. Principii Transilvaniei, unii
472
tariff!"
Astfel intelese
Istoria Romaralor
care sa be pomeneasca numele si sa le fie loc de vesnica odihna. Radu Serban reinnoi ma-
propovaduita si romanilor ortodocsi, dar intoleranta for religioasa n-a mers niciodata pana la exterminarea celor de alts credinca decal a tor. Principe le Beth len a luat parte la razboiul
nastirea Comana din Vlasca si o destinase ca gropnita pentru sine si pentru familia sa. Radu Mihnea restaura la 1615 ctitoria bunicului sau
numele sau, Radu-Voda., unde este si inmormantat. Pe taramul istoriografiei muntene s-a
manifestat in perioada aceasta calugarul ollean Noxa sau Moxalie din manastirea Bistrita, care a scris la 1620 cel mai vechi
cronograf romar- iesc, traducand un cronograf
slavon si alte texte, printre care si unul sarbesc. Din acest cronograf ni s-au pastrat
doua manuscrise. Matei, arhimandritul manastirii Dealu,
Iulia a infiinlat in 1622 un colegiu, care s-a dezvoltat intr-o adevarata academie cu trei sediuni sau facultati: teologica, filosofica si lingvistica, la care au fost chemati profesori strain', intre care, la 1622, se gasea si Martin Opitz, un poet laureat care arata multa simpatie pentru Romania. Principe le dispuse sa se publice un codice de legs si sa se restaureze for-
Radu Serban la conducerea manastirii Dealu. In 1605 el ajunse mitropolit al Mirei, o mica eparhie in Lichia, din sudul Asiei Mid. Dar el, bucurandu-se de titlul de mitropolit al MireiLichia, continua sa ramana in Muntenia 'ana la moartea sa, intamplata in martie 1624. In timpul petrecerii sale in Tara Romaneasca el se
indeletnici cu scrieri istorice in limba greceased, care ni s-au pastrat. El a scris Shgba
Sfantulut Grigore Decapolitul, prefatata de o Povestire pe scurt asupra invaziei lui Gavriil Bathory in Tara Romaneasca, asupra fugii si reintoarcerii principelui Radu Serban, precum si asupra primilor ani de domnie ai principelui
tificatiile de la Alba lu lia. In copilaria sa, principele Beth len deprinsese limba romans, pe care o vorbea, si tot el holarase sa se traduces Biblia in romaneste, o lucrare care s-a savarsit numai sub urmasul sau. 0 mentiune specials merits cronica Popei Vasile de la biserica Sf. Nicolac din Schell Brasovului, scrisa
in romaneste si cuprinzand stiri locale dintre anii 1332 - 1333, ce ni s-a pastrat in traducere
gcrmana. Principii din Muntenia si Moldova sprijineau biscrica pc I ()ate caile si cu (Dale mijloacele. Mitropolitul era loctiitorul domnului in divan, unde isi aveau locurile for si episcopii eparhioti. Membrii clerului erau scutiri de dad deopotriva cu tagmele boieresti. Proprietatile ecleziastice se bucurau de scutiri
deci intamplarile din anti 1602 - 1618, scrisa probabil in 1618. Scrierea aceasta a servit ca izvod cronicarilor munteni din epoca lui Matei
Basarab. De la vladica Maftei de la Mira, cum it
numcse cronicarii muntent, ni s-a mai pastrat st Cateva sfaturi adresate principelui Alexandru Ilias, pe care el it povatuia sa judece dupes pravila imparateasca si dupes legile tart! si sa faces scoli ca sa alba unde invata cleric'' si
mirenii.
de dart si angarale. bar pentru o mai buns gospodarire a bunurilor ecleziastice se luau masuri administrative severe, precum arata
hotararile soborului de la Targoviste din 1596
0 preocupare mai vadita pentru cele sfinte o manifestard principii din Moldova.
Acolo Movilestii savarsira o vasta opera artis-
si cele ale soborului similar din septembrie 1626 convocat la Iasi de Miron Voda Barnoveanu. Principii purtau grija pentru restaurarea si intretinerea vechilor cti Lodi domnesti si pentru inallarea de biserici not
473
tica si culturala, inaugurata de mitropolitul Gheorghe Movila si continuata de fratii si nepotii sal de pe tronul domnesc. Ctitoria familiei de la Sucevita fu largita si impodobita de Eremia Voda cu minunate picturi de o rara valoare artistica, cOpii, aceasta find o copie dupes un evangheliar unic din secolul al XI -lea, care
Ion Nistor
se pastreaza la Paris si dupd care nu se cunosc decat.patru cOpii, si anume: una la Sucevita, a
epoca, prin elementele decorative si ornamentale. Turla biscricii are o inaltime impunatoare
asa-numitcic articole de pacificatie sau pacta conventa, pc care noul regc I rcbui sa lc
Petrascu Movila. Prin acceplarea acestor arilcole, ortodocsii din Polonia primira dreptul de a-si exercita liber credinta tor, ceea ce le fusese oprit in urma actului de unire cu Roma de la Luck din 1576. Ei redobandira astfel dreptul de
a -si redeschide bisericile, seminariile, ospiciile,
sprijincau stavropighia orlodoxa de la Leov. Sterna for s-a pastrat pans astazi sculptata in cupola de mijloc a bisericii de acolo. Miron Voda era sarbatorit ca "savarsitor al bisericii" din Leov, precum arata cele cloud tablite deasupra corului cu inscriptia: "Ale Tale dintre ale
lipografiile etc. Astfel se putura organiza din nou in fratii sau breslc, dobandind totodata si liberul acres la dregatoriile publice. Prin staruinta mitropolitului Pet ru se reinfiintara cpiscopiilc ortodoxe din Luck. Przemisl, Liov, restituindu-li-se totodath si averile. De aces' drept se folosi in cea mai lunga masura insusi mitropolitul Pctru care recapata bisericile si
mosiile arhicpiscopici sale de la Kiev, pc langa
care reorganiza vcchiul seminar intr-o adevarata academie teologicet, adevaral izvor dc lumina crcdinciosilor ortodocsi din Ucraina si
din ladle vecinc. Pi lda Movilestilor a Cost urmala si de urmasul lui Gheorghe Movila in scaunul mitropolitan al Moldovei, Atanasie Grimm, clitorul
foarte religios. Cronica spune ca de multe on postelnicul al doilca, care veghea asupra patului domnesc ii vedea "prep miezul noptii inge-
din lerusalim, manastirea Golia din Iasi, cu toate averile ei. Si manastirea Sucevita fu
Polonia.
474
Istoria Romanilor
Capitolul II
Dupa luptele si framantarile neincetate de care cele trei principate carpatice fusesera bantuite in primcle trei decenii ale secolului al XVII-lea, urma o epoca de mai multa liniste si colaborare rodnica intre principii Matei
Basarab (1634 - 1654), in Muntenia, Vasile Lupu (1634 - 1653) in Moldova si Gheorghe Rakoczy (1630 - 1648) in Transilvania.
Domniile lungi ale acestor principi au ingaduit
acestuia, incerca de mai multe on sa ocupe tronul muntean, navalind in tara. In cele din
urma, protectorul sau transilvanean interveni la Poarta pentru Matei, care sprijini interventia cu insemnate sume de bani trimise la Istanbul pang ce, sultanul Murad al IV-lea ii incredinta steagul de domnie la 23 februarie 1634. La 10 martie 1634 Matei Voda isi facu intrarea in
vajnic luptator pentru dreptate. Cu totul de alts factura sufleteasca era
cultural, si aceasta intr-un ritm paralel, atat dincoace cat si dincolo de Carpali. In epoca
aceasta relaliile politice dintre Matei Basarab si
Gheorghe I Rakoczy au fost cat se poate de stranse si amicale, cats vreme raporturile for
cu Vasile Lupu au fost de mai multe on turburate prin ostilitali personale si chiar prin inter-
ventii militare, pe care domnul Moldovei le intreprinse contra contemporanului sau din Tara Romaneasca. Ostilitalile acestea se
datorau marilor deosebiri de temperament dintre cei trei principi carpatini, pe care soarta ii chemard in acelasi timp in Wile Tor. Pe Matei Basarab cronica indigena ni-1 prezinta ca "om
meindru, bland, drept om de Ora, harnic la reizboi, asa neinfrant si neinspeiimemtat, cat
poate set -1 asemeni cu marii si uestitii osteni ai
Moldova. Dupa cat se stie despre originea sa, se poate susline ca s-a nascut in 1595 in satul Arbanas de Fang Razgrad, ca fiul unor parinli albanezi, emigrati din Epir, dar grecizati intre limp. Dimitrie Cantemir arata ca Vasile Voda se numea Lupu si ca numele de Vasile si 1-a insusit mai tarziu. Calendarul ortodox arata doi sfinli cu numele Lupu, dintre care unul era mai cunoscul ca slant local in Bulgaria de nord
lumii". Credincios obligatiunilor sale rata de Poarta, el insoti in primul an de domnie ()sitrile sultanului in expeditia contra Poloniei din
Domn. Parinlii sai se stabilira in Muntenia, venind acolo in anturajul lui Radu Mihnea, care ii aduse cu sine impreuna cu numeroase
familii de greci. 'Fatal sau Nicolai ajunse mare aga si, murind la Targoviste, fu inmormantat in
Ion Nistor
vecinul Matei Voda trimise o numeroasa solie, sa-1 felicite si sa-1 asigure din partea sa ca este
urrnarirea acestui scop el cauta sa-si asocieze pe fiul sau loan autoritatii sale, cu gandul de a intemeia astfel o adevarata dinastie. Principii
cucerire ale vecinului for din Moldova din pri-
Vasile Lupu
vornic Bucioc. Dupa moartea acesteia, Vasile Voda isi aduse o a doua sotie, o frumoasa circaziana din Caucaz, cu numele Ecaterina. Din prima casatorie Lupu avu cloud fete, vestite prin frumusetea tor, Maria si Ruxandra, iar din a doua casatorie se nascu Stefan sau Steranita, care ajunse pe tronul Moldovei. Sub principele Gaspar Gratiani, Lupu dobandise functia de mare vistiernic, avand insa mult de suferit din
fata de sultan, insistand asupra serviciilor pe care le-a adus si era gata sa le mai aduca atotputernicului imparat. El declara ca este gata sa insoteasca ostirile turcesti contra Poloniei si chiar contra Transilvaniei, daca Poarta ar fi
imparat. Numai ca granitele Moldovei erau mult prea strarnte pentru ambitii imparatesti.
Istoria Romanilor
consilferit sat Cu ocazia semnarit pactului de
oierii transilvaneni care pasteau turmele for in Tara Romaneasca. In acelasi an Matei Basarab
sa trimita aliatului sau transilvanean un dar anual de cateva mil de galbeni, sums pe care domnul muntean urmeaza sa o incaseze de la
incheie o intelegere secrets si cu imperialii, cerandu-le ajutor armat pentru cazul de primejdie. Alianta lui Matei Voda cu Gheorghe
Rakoczy si cu imperialii fu denuntata Portii de Vasile Voda, care uneltea mereu contra veci-
Istanbul si in 1636 Poarta era gata sa mazileasca pe domnul muntean si sa dea steag de domnie lui Ion Voda, fiul domnului
moldovean. Mazilirea nu era sa se opreasca act,
.1:,:1;41:44';;A7-4Zre.A.
'
Ifettat
,;1',10",
71",
g,,1
);CC: .ter*
43*
10
prinzand de veste despre cele ce se unelteau contra sa si contra aliatului sau din Transilvania, se puse repede in intelegere cu acesta, si
Matei Basarab
spune cronica - "sd lase/ inaintea ostirilor puternicului impcirat chiar pe pdmant turcesc si sd
lupte acolo cu ele". In fata acestor pregatiri militare, turcii revenird asupra intentiunilor for de mazilire si se impacara cu Domnul muntean,
si transilvanene pana la granita Moldovei. De acolo Matei Basarab se intoarse cu contingentele sale acasa, iar Kemeny lanos isi deschise prin Moldova drumul pe la Trotus, in Transilvania, pustiind satele din calea sa. Pretendentul loan Movild, care pornise spre
transilvanene. Astfel se lichida prima incercare a lui Vasile Lupu de a izgoni pe Matei Basarab din domnia munteana si de a instala pe tronul de acolo pe fiul sau Joan, care din cauza defi-
Romaneasca. Astfel izbuti Matei Basarab sa do joace planurile de rasturnare ale vecinului
sau din Moldova.
granita Moldovei pentru a inlocui pe Vasile Lupu, se retrase dezamagit la domeniile sale
razvratisera contra portii sub conducerea lui Cantemir Pasa, fortificat la Ismail. Cu acea ocazie domnul muntean intelese ca turcii, de
cientelor _sale fizice nici nu era apt pentru domnie. Incercarea aceasta demasca si mai bine intentiile dusmanoase ale Domnului
atraga intr-o curses si sa -1 piarza. Dar el, care maintase cu oastea sa pana la lalpug, banuind viclenia, se retrase la timp, zadarnicind astfel din nou planurile de pierzare ale adversarilor sal. Retragerea contingentelor muntene inainte de terminarea operatiunilor militare fu interpretata insa de adversarii sal turci si moldoveni ca un act de tradare fata de Poarta, iar Vasile Voda fu insarcinat cu executarea pedepsei fata
Moldovei contra vecinilor sai, determinandu-i pe acestia sa-si stranga si mai strans randurile si sa fie mereu gata de intampinarea unui nou atac din partea lui. Era firesc ca in urma acestor intamplari sa creased sansele de reusita a pretendentului loan Movila, care astepta cu
care vedea in consolidarea fortelor crestine din cele trei principate carpatine cel mai bun mijloc de reusita cu succes fata de pretentiile mereu crescande ale puterii suzerane. De aceea principele Gheorghe I Rakoczy isi dadu cea mai
mare silinta pentru restabilirea pacii si bunei intelegeri intre Vasile Lupu si Matei Basarab. In vara anului 1638 el trimise pe nemesul Acatiu Barcsay de la curtea sa in Moldova pen-
Ion Nistor
Ambit Domni roman!, ca vasali credinciosi ai sultanului, se legara printr-un act solemn de a nu se mai dusmani unul pe altul, ci de a trai in pace ca buni vecini sub bona fide christiana, informandu-se unul pe altul asupra celor ce se petrec in tarile tor, abtinandu-se de la once act
sultanului pentru actul de ostilitate intreprins contra unei tan credincioase padisahului. La Istanbul, domnul muntean dobandi castig de
insotit de adeziunea boierilor din ambele tan fu semnat la Alba Iulia in 29 septembrie 1638. La 26 octombrie aceluiasi an semna Vasile Voda la Iasi un tratat de prietenie si de alianta si cu Gheorghe Rakoczy, intarit si de adeziunea mitropolitului si a boierilor la dispozitiunile cuprinse in el.
Tarii Romanesti, potolira pentru mai multa vreme poftele de not cuceriri ale lui Vasile Voda, astfel ca el fu silit sa se incadreze in politica de pace si bund vecinatate sustinuta de vecinii sai din Muntenia si Transilvania. Dupes luplele si framantarile acestea urrna o perioada de pace in tustrele principate carpatine care dainui pand la anul 1648, cand mud
unul dintre triumvirii princiari, Gheorghe I Rakoczy. In perioada aceasla de pace raporturtle politico dintre Vasile Lupu si MaLci Basarab se ameliorara tot mai mult. In 1645,
ambii do' mni gasira de cuviinta sa pecetluiasca
obtind steagul de domnie pentru sine si, nu mai mult, pcntru fiul sau loan ca principe al
Moldovei si al Tarii Romanesti, precum incepuse sa se intiluleze in actele cancelariei sale.
consistenta acestor bune raporturi prin hotararea de a ctitori cate o biserica fiecare in
teritoriul celuilalt. Vasile Lupu restaura biserica Stelea din Targoviste, unde era inmormanVrancea moldoveneasca.
In In
tat parintele sau, aga Nicolai, tar Matei Basarab ridica biserica de la Soveja, din
decembrie 1645,
incheia si principele Gheorghe Rakoczy cu Casa de Austria tratatul de pace de la Linz, prin care imperialii confirmara din nou libertatile religioase ale reformatilor, reinnoind
boicrIi munteni. Dommil chcma tara la oaslc st porni intru intampinarea lui Vasile Voda care, sprijinil de tatari, ajunse la 22 noiembrie 1639 la Milcov, patrunzand de acolo adanc in Tara
el la
principele Munteniei Matei Basarab, care pierdu pe unul dintre prietenii lui cei mai apropi-
Istoria Romanilor
ati. De aceea el se grabi sa exprime noului principe Gheorghe al II-lea Rakoczy condoleahtele sale cele mai cordiale si sa-1 asigure
propunerea craiului sa-i posloveasca - cum zice cronica cu cheltuiala lui si cu oaste
de tot devotamentul sau. Domnul Moldovei avea motive sa regrete disparitia principelui
vecine, fiindca noul principe era mai pornit si mai ambitios decat tatal sau. El nu simpatiza deloc pe Domnul Moldovei, invidiind situalia politica a acestuia si prestigiul de care se bucura nu numai la Poarta, ci si in Polonia, unde marele duce al Lituaniei, Ianusz Badzivill era
tatarilor. Cazacii insa nu intelesera sa se reintoarca farce nici o isprava la vetrele tor, ci inla-
tatari pentru planul sau de rascoala contra Polonilor, cu care avu mai multe ciocniri,
batandu-i cu ajutor de la tatari la Jolta Voda,
Tronul polon it ademenca cu atat mai mull, cu cat in avantul sau tincresc Gheorghc al II-lea se credea mai in masura de a duce la
poloneze. Pentru potolirea rascoalei cazacesti porni insusi regele Vlachs lav in fruntea ostirii sale, dar cl muri subit pe drum in ziva de 26 marlie 1642, tocmai in anul cand la Munster si la Osnabruck din Vest falia se semnase tratatul de pace pcntru terminarea razboiului de treizeci de ani. Moartea regelui spoil indrazneala
in Ucraina. Rascoala cazacilor lui Bogdan Hmelnitki si izbanda lui asupra ostirii lesesli produse mare impresie asupra populatiei rurale din Ucraina, care se grabi sa se adune sub sleagul rascoalei impotriva sleahtei
Vladislav, care pusese la cale organizarea unci Div crestine contra pcigfinilor, in truntea arcia
sa poala straluci el ca "general poste (Data creslinatat ca... impotriva turcului". Pentru
realizarca acestui plan defunctul rege Vladislav credea ea sc putca bizui pe concursul cazacilor de la Don, pc care Polonia nu-i puteau tine in
Neincrederea in aliatii sal (Mari opri insa pc halman de la aceasla prca indrazneata inireprindere, mullumindu-se sa atace Liovul si sa-I sileasca sa capituleze. Intro unitatile care
asediau Liovul sc gaseau si cohorte de veteran! ai Dacilor transnistrieni - veteranae Dacorum Transnistrianorum cohortes Valachorum -. In imprejurarile aceslea alit dc grele cazu, fireste,
frau in pornirea for contra tatarilor, care le inchldcau drumul la Marea Neagra spre care
nazutau. In vremea aceea cazacii din teritoriul
polonez ascultau de capetenia tor, hatmanul Barabos si de pisarul acestuia, Bogdan Hmelnitki. Acestia salutara cu bucurie planul
regelui de a ridica armele contra tatarilor, pen-
Rakoczy la tronul Poloniei. Seimul alese rege pe Loan at II-lea Casimir (1648 - 1668) care orga-
tru a-i izgoni din olaturile for pontice. Cand insa planul cruciadei ajunse in fata seimului polon pentru a fi dezbatut, regelc intampina o
vie opozitic din partea nobilimii, care nu se sill
sa-1 intrebe ce pricing ar avea incepalura de sfada cu turcii, aducandu-i aminte de patania strabunului sau la Varna. In replica regelui ea in lupta pe care doreste sa o inceapa cu turcii si tatarii se va putea sprijini pc pusti straine, i s-a raspuns ca acele tart straine nu vor da ajutor la inceput, tar apoi toata greutatea razboiului va cadea asupra tor. Seimul nu acccpta nici
479
Ion Nistor
tor. Dar ei banuind mazilirea, nu se infatisara nici unul, nici altul. Matei Voda se scuza din cauza de batranete, iar Vasile Lupu trimise o intampinare in care arata cal este tradat de prietenii sai din Istanbul. Atacul pe care in septembrie 1650 cazacii aliati cu tatarii it intreprinsera in cloud coloane contra Moldovei, una indreptandu-se spre Iasi, iar alta spre Suceava, facu pe turci mai domoli in atitudinea for fata
for si arbitru in marele conflict dintre Polonia si cazaci. Seimul polon se grabs sa-i trimita. "ponturile", adica conditiile de impacare, iar
ginerele sau Ianusz Radzivill ii scria sfatuindu-1 sa staruie pentru aplanarea conflictului
Principele transilvanean reusi sa castige penlogorat al Moldovei, Gheorghe Stefan, pe care-1 cunosLea din diferite solii la curtea de la Alba
Po Ionia. In iunie 1651 cazacii furs batut.i. la Berestecko, in Volhinia, iar Ianusz Radzivill cuceri Kievul. In septembrie polonii incheiara. cu Bogdan Hmelnitki care scapase din prinsoarea tatarasca, tratatul de pace de la Biela
poloni, nici pe cazaci, de aceea luptele continuara mai departe lard incetare. Pentru a be
Moldovei, Vasilc Vocla, care, prin inctiscrirea sa
pune capat s-a recurs la rolul de mijlocitor intre beligeranti in persoana Domnului
cu Ianusz Raclzvill din 1645 si prin accca cu insusi hatmanul cazacilor, Bogdan IlmelnitIci,
era persoana cca mai caliiicaid penIrti o ascmcnea insarcinarc. Accast a din mina
incuscrire sc cacti cam contra vointei mandru-
puha continua domnia pana la moarte. Dar geniul rau it indcmna la un act de razbunare contra lui Ghcorghe slcfan si a protectorilor acestuia, Mate! Basarab si Gheorghe al II-lea
Rakoczy, Cara sa-si fi dat seama ca pe ajutorul cazacilor de sub comanda tanarului sau ginere nu se putea pune destul temei. Bizuindu-se pe
la Cehrin, iar cununia avu loc la Iasi la 30 august 1652, cu mare alai. Principii Matei
Basarab si Gheorghe al II-lea Rakoczy trimisera solii care sa-i reprezinte la marea solemnitate. Miron Costin arata in cronica sa marea
nelocmeala in deopotriva casclor si firclor care,
promisiunile acestuia, el intreprinse in mai 1653 o expeditie a treia la randul ei, contra Munteniei, pentru a lovi nu numai pe pretendentul Gheorghe Stefan, ci si pe insusi
Maid Basarab, pentru a-1 scoate din domnie si a-i ocupa tronul. Ca si in 1637 - 1639, Matei
Voda,
cu belsug si mare cinste, iar de ccia parte o domnie iesita numai de doi ani din taranime. Rustile chicoteau prin toate unghiurile cu
admiratia for pentru frumusetea miresei, cater vreme gincrele numai singur chip de om, iara Loata urea dc fiara. Hasca Carpita, amelita de bautura, apostrofa in gura mare pc boleroalcelc moldovenc care-si bateau Joe de ea, zicand: Da ce, am vcnit ca sa radeli de nos? Daca suntcti mai presus de nos, de ce v-ati dal fata dupa un cazacl... Incuscrirea lui Vasile Voda cu hatman-
advcrsar la Finta, pe Ialomita, nu departe de Targoviste. Acolo a avut loc in ziva de 17/27
Timus suferi o sangeroasa infrangere, find pusa pc fuga si urmarita pana la Iasi, unde Gheorghe Stefan reocupa din nou tronul
Moldovei. Timus, cu polcurile sale cazacesti, se fortified in celatea de la Suceava, unde fu ase-
dial trei luni de ostirea de lefegii unguri a lui Ghcorghe Stefan, pana ce la 12 septembrie, cand fu lovit in pulpa piciorului de o aschie de lemn ce se desprinsese in urma exploziei unui obuz si dupa sase zile de chinuri, rana can-
480
Istoria Romanilor
grenand, ii pricinui moartea. in urma acestei neasteptate intamplari, cazacii se retraserd de
Putna si Dragomirna. La retragere, luara cu ci si sicriul cu osemintele lui Timus, pe care le astrucara la Cehsia, in prezenta maicii si sotici
sale, Ruxandra. Aceasta se retrase apoi la Rascov pe Nistru, unde o intalnise Paul de
sinete, numiti cu un termen turcesc seimeni seymen, segbau Acestia constituiau garda domneasca. Unitati .mililare erau si levintii, satarasii, peicii sau paid!!, fustasii, darabanii s.a. Pe langa oastea pamanteana se mai gaseau in serviciul militar al domnului si lefegii sarbi, bulgari, unguri, cazaci, nemti, greci, tatari, si
chiar turd. Dupes victoria de la Flinta, seimenii din garda lui Matei Voda cereau domnului sa le
lar cand pretentific for tura socolite ca exagcrate, seimenii Sc razvratira contra domnului, cerandii-i sa se duca sa se calugarcasca, caci nu lc trebuie un domn batran si bolnay. Si alai. sc indarjisera spune cronica de au luat
care cazacimea se simtea strans legata atat prin originea comund cat si prin credinta pravoslavnica, aproband noua orientarc
politica a hatmanului ei. De aceea nenorocitul domn pribeag fugi la tatari pentru a cere hanului concurs militar in redobandirea tronului.
Gib's la si tinut acolo pana in iulic 1654, cand fu
dicarilor tor. La 24 martie 1654, seimenii revoltati oprira chiar pe domn care iesise la
plimbare pe Arges, de a se mai intoarce in oras,
targ, ucigand pe mai multi dintre dregatori, pe care ii banuiau ca ar fi fost potrivnici reven-
tinandu-1 trei zile fares hrana si cerandu-i sa iasa din tarn sau sa sc calugareasca. Numai fagaduindu-le ca be va salisface cererile banesli, domnul se putu intoarce la palat, cu
batrandelor nu mai ingadui principclui Matei
pornil la Istanbul. Acolo it astepta aceiasi soarta, find aruncat in inchisoarea cclor Saptc
Turnuri si tratat ca prizonicr de slat pana in noiembrie 1660, cand dobandi liberlatea. Dc aceasta insa, batranul pribeag nu se mai putu bucura multa vreme, decat pana la inceputul
lui aprilie 1661 cand moartea it elibera de toate deziluziile si umilintele sale. Osemintele au fost
de unde mai apoi ramasitele sale pamantesti fury transportate la ctitoria sa de la Arnota
unde-si gasesc cuvenita odihna de veci. Cu moartea lui Matei Basarab, ullimul membru al I riumviralultii princiar, sc inchcie
transportate la Iasi si depuse acolo in ctitoria sa de la Tref Icrarhi. Drunitil Islanbu lulu' it luii tit sotta sa Ecaterina, impreuna cu Ilul ei Stefanfia, care ajunsese mai apoi Domn. Hatmanul Gavriil, fratele lui Vasile Lupu, fu ucis de Gheorghe Stefan, tar al doilea frate, Gheorghe, fugi in Transilvania si muri la Oradea. Cu moartea lui Stefanita, in 1662, se stinse familia lui Vasile
epoca de Itingl domnii in Me trei principals carpaline. Domniile indelungale ale triumvirilor princiari au adus reale foloase tarilor stapanite de ei, contribuind la dezvoltarea si propasirea for politica si culturala. Stransele legaturi de prietenie si alianta dintre Matei
Basarab si Gheorghe al II-lea Rakoczy au infra -
principele Gheorghe al II-lea Rakoczy se evidentiaza din versurile baladei lui Korespataki, care sustincau ca Lupu e de vines ca tam e de
nat pornirile imperialiste ale lui Vasile Lupu. Mentinerea pacii si linistei interne in cele trei principate carpatine au determinat pe turci sa se amestece mai putin in treburile interne ale provinciilor ei vasale. Dragostea de pace si
481
Ion Nistor
linistea au impus si principilor vasali & se abtina, de la actiuni ostile Portia, sa raspunda regulat la plata tributului si sa insoteasca cu
contingentele for ostirile otomane in campaniile for contra tatarilor, Polonilor si imperialilor.
domnia si viala in condittuni normale si pasnice. Ma lei Basarab a mural la aclanci batrancle, dezamagit si mahnit in suflet din
cauza rascoalei ostenilor sat, cu ajutorul Orohotarelor muntene si asigurase marea opera de
ganda catolica impotriva ortodocsilor, care refuzau sa recunoasca unirea bisericii for cu
Roma, din 1596. Calvinii, ca detinatori ai putcrii de stat in Transilvania, cautau sa atraga
entei sale politice, ca arbilru si mijlocitor de pace intre poloni si cazaci, incheindu-si viata zbuciumata in exilul de la Istanbul. Iar pentru a completa tabloul epocii triumviratului princiar, ramane sa aruncam o privirc si asupra marel.ci operc de creatic intelcauala si de realizari culturale.
europene erau zguduitc din temclii de marile reforme religioase propovaduite de Luther si Calvin. Cum insa lupta reformistilor religiosi nu era indreptata contra dogmelor propriuzise, ci mai curand impotriva atotputerniciei bisericii papale, ea si-a gash ecou in randurile
ortodocsilor din Muntenia, Moldova si Transil-
ului Petru. Textul astfel aprobat fu tradus in limba elena de Meta lie Syrigos, mitropolitul
Proilaviei, si prezentat sinodului patriarhal din Constantinopol spre aprobare. Prin aprobarea
vania, care tineau cu sfintenie la vechile for traditii bisericesti. Propaganda luterand si
celor patru patriarhi ortodocsi, marturia lui Petru Movild, care cuprinse expunerea dogmelor fundamentale ale bisericii ortodoxe, a devenit adevarata carte de invatatura pentru
toti credinciosii drept maritori. Pe temeiul ei sa intocmit apoi un catehism in limba polona, si apoi si unul in limba ucraineana, care fu tiparit in 1645 sub titlul: Adunarea de stiinte pe scurt. Despre articolele credintei ortodoxe crestine.
sericesti catolice, imbratisara cu ardoare noua credinta care se intemeia pc Sfzinta Scrip tura, detestand traditia st limba lilurgica latina din bisericile tor. Astfel incepu in Transilvania, Inca sub craiul loan Zapolia, lupta rcligioasa contra catolicismului, lupta care fu continuator Tana sub domnia lui Gavriil Beth len si care dose la participarea acestuia la razboiul religios de treizeci de ani. Nu sc putca insa ca o miscare religioasa de anvcrgura Reformei sa se
tarilor romane farce ca sa nu gaseasca o repercusiune in aceste tan ortodoxe. Zacea in firea lucrurilor ca incercarile de propaganda reformats sa trezeasca o reactiune in randurile po-
urma, in 1648, aparu din indemnul aceluiasi principe, in traducere romaneasca., un catehism inspirat de doctrina calving, cu scopuri
de propaganda intru roman!! ortodocsi. In scopul combated! acestei propagande aparu cartea ce se cheama raspuns impotriva catehismului calvinesc, facuta de parintele
482
Istoria Romanilor
Varlaam, mitropolitul Sucevei si arhiepiscopul
sustinerea cu temei a dogmelor credintei ortodoxe. mai era nevoie si de clerici pregatiti pentru sustinerea si propovaduirea acestor dogme. In privinta aceasta mitropolitul Petru Movila (+1646), inspirandu-se probabil de la colegiile catolice din Polonia, infiinta in anul 1632, pe langa mitropolia din Kiev, un colegiu sau aca-
Afard de noua academie mai flintara in Moldova si scoli elementare al caror numar era apreciat de o mai-Lurie contemporana la 20. Dintr-un raport misionar din Muntenia din anul 1640 aflam ca si pe langa mitropolia din Targoviste finta un colegiu in care se invata
demie teologica, pentru pregatirea clerului monahal si secular. Dupes prototipul asezamantului de la Kiev, principele Vasile Lupu
infiinta un asemenea colegiu sau academie, pe
peste o suta. Constantin Brancoveanu dadu scolii, in 1707, un nou statut de organizare,
slabilind si matcriilc de predare, dintre care nu lipscau lecturile din autorii clasici deni cum si
care se predau crau: teologia, rclorica, didacli Ca, gramatica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica, ciclul de materii find impart.it in
pcimetntului sew, am asezat prin a sa chemare dascali buni si ravnitori la invatatura de /a Kiev, de la prea sni-itul si de Diunnezeu tematorul pcirinte Petrascu Moviia, arhiepiscopul Kievului ca stifle spre invatatura si lumina mintii copiilor
moldovenesle, greceste si..slovene,ste, ha poate chiar si in limba lahnii. Entre ivalaceii se gii-
principele Gheorghe I Rakoczy la Alba Iulia, care fu mutat mai apoi la Cluj. In acest colegiu calvin se facea educatia tinerilor clerici, dar si a mirenilor doritori de invatatura. b) Codificarea legilor uzuale. In stransa legatura cu apararea dogmelor credintei prin soboare si promovarea invalaturii prin scoli si colegii statea si grija Domnilor din cele trei principate carpatine pentru adunarea si codificarca legilor in vigoarc in tarile tor. In privinta aceasta codificarca legilor din Transilvania era
usor de indeplinit, flindca vechile legi ungurcsti
II-lea.
pe urma dasciiiilor de la Kiev mult lucru si mare folos au ramas de la dansii parnantului moldovencsc din a for invatatura. Dar find
inlocuiti cu dascali greci, acestia nici un folos de invatatura nu aduceau. Bandius arata ea Vasile Voda staruia
Legiuirile acestea erau in vigoare si in Transilvania, card vreme aceasta provincie facea parte in tegranta din regatul Ungariei. De la dczlipirea ei de Ungaria in zilele craiului Ioan Zapolia, intrard in vigoare noile legi, votate si aprobate de dietcle Transilvanici, inccpand cu anul 1526. Din ordinul principelui Gheorghe al
II-lea Rakoczy, hotararile si legile votate de dietele transilvanene din anii 1526 1653 au fost adunate si codificate de Loan Kemeny si date publicitatii in 1656 sub tillul de: Approbatae et Compilatae Constitutiones.
Ion Nistor
Colectia a fost completata mai apoi cu legile votate in anti 1653 - 1669, cuprinzand astfel intreaga opera legislativa a Transilvaniei din cursul unui secol si jumatate. Interesul pentru strangerea si codificarea legilor uzuale se trezise si in principatele romane Muntenia si Moldova. In tarile acestea ortodoxe insa, separatia legilor canonice de cele civile sau laice nu Meuse progrese ca in
tradusa din greceste cu nevointa, osardia si cu toate cheltuielile mitropolitului Stefan al
tarile reformate, cum era Transilvania. De aceea nu trebuie sa ne cuprinda mirarea, dar in principatele romane pravilele cuprind in
prima linie legi bisericesti, canoanc instii.uite de Sfintii Apostoli, de soboarele ecumenice si de sfintii parinti bisericesti, cele mai multe cu privire la biserical si cler, si numai puline capi-
lui Vasile Voda Lupu. Din porunca acestui domnitor aparu la Iasi in 1646: Cartea de
invcitciturd de /a pravilele Impdrcitesti, tradusa
din limba elineasca de Eustratie Logofeltul. Eruditul traducalor arata in prefata ca a cerc.
adunat din diverse colectiuni de nomocanoane bizantine, publicate fie in greceste, fie in slavoneste. Din insarcinarea principelui Matei
Basarab, calugarul oilcan Mihait Moxa, sau Moxalie, a tradus din slavoneste in romanesle
Govora, sub ingrijirea staretului acestei manastiri, Meletie Macedoneanul, numita astfel
pravile cuprinde norme privitoarela practica agriculturii leges coloniariae -. In partea a doua se insira infractiunile cu pedepsele aferente aplicabile alit clericilor cat si mirenilor.
Lucrarea nu este decal o compilatie din diverse
asupra urrnaloarelor titluri din labia de materii: de praznicile domnesti, de boieri si de mai mart, de postrig, de episcopi, de popi, dc diaconi, de
tagma lui Vlastarie, precum si monocanonul Malaxos. Logolatul Eustratie nu s-a marginit
insa la o simples traducere a textului grecesc, ci
cuprindc dispozilli int cu privire la savilrsirea tainelor ntarltn isirii si comunicarii, aplicarca canoanclor in caztil de abated din par, ca clerutut, dar si a mirenilor cic. Pravda de la Govora din 1640 lrezi tin viu interes sI in Transilvania. Mitropolitul Ghenadie al Balgradului se grab! sa comande un numar de exemplare (rase de pe zatul prayilei cu inlocuirea numelui mitropolitului Stefan
a cuprins in codul inoldovenesc sI anumite principii juriclice si normc de drept care se desprind din vcchilc datini st obiceturi ale
pamantului moldovenesc. Acestea consliluiau
al Ungrovlahiei prin numele sau. In editia accasta pravila gasi o larga raspandire si in
Transilvania. De la aparitia Pravilei de la Govora trecusera 12 ani, sand la 1652 principele Mate'.
tipografiel de la Targoviste un nou cod de legi civile sl bisericesti, mai dezvoltat detest pravila din 1640. Era Mdreptarea legit lui Dumnezeu care are toata judecata arhiereasca si
484
Istoria Romanilor
pentru convietuire. Si aceasta pentru ca drep-
1635 si 1652 aparura in tipografiile muntene de la Campulung, Govora, Dealu si Targoviste nu mai putin de 18 opere tipografice de cuprins
religios, dar si laic, cum erau Pravila si sa scoata de sub tipar carti bisericesti, nu
fiecarei epoci, precum si din lupta diverselor clase sociale pentru apararea intereselor tor.
Asemenea norme de drept obisnutelnic sau con-
Indreptarea legit. Din prefat.a uncia dintre aceslea aflam ca menirea tipografitor muntene era
muntenilor, ci si pentru luminarea altor neamuri inrudite in credinta, care se folosesc de limba vestitului dialect slavonesc, si anume
pentru bulgari, sarbi, ungrovlahi si moldovlahi.
Moldova dar si din Muntenia, intrucat randuielile de drept civil si penal cuprinse in ea le
Calugarul catolic Francisc Larcanich relates in august 1637 ca Matei Voda avea de gand a retipari cartile bisericesti de rit oriental, de care se serveau preotii si calugarii din multe alte provincii, precum: Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Hertegovina, cea mai mare parte din Tracia si din Macedonia, pans
la Sf. Munte.
in gura, legarea de cozile cailor, spanzuratoarea, taierea capului, plimbarea in pielea goala si bataia, munca in ocne, surghiunul,
confiscarca averii elc.
Uccnicii lipografilor muntene raspandeau mestesugul tiparului si in Transilvania. Mitropolilul Ghenadie cerea la 1639, pentru tipografia sa de la Alba Julia, liters in Tara
lipografii mitropolitane, popa Dobre, slim ca "au venit din tara rumaneasca de au facutlipar in Ardeal". In noua tipografie de la Balgrad a inceput mitropolitul Ghenadie tiparirea
Dimitrie Cantemir arala ca Vasile Voda a pus pc unil barba (I probi sI experii in legiulrile patrici
de au adunat Coate legile la un loc si au alcatuit un singur cod care pe timpul sau slujea de norma judeciitorilor din Moldova intru rostirca judecalilor drepte. c) Activitalea tipograficei. De sub teas curilc tipografici infilniale in 1508 Ia Targoviste dc Radu eel Mare iesiscra mai multe carli ri-
politului Simeon Stefan, care facea in prefata reflexiuni cu privire la unificarca limbic romanesti, are! and ca "cuuintele trebuie sd fie ca ban ii, cd bariii aceiasi sunt bunt, care =bid
Wale in limba slavona. Sub domniile urmaLoare, ale principilor Neagoe Basarab si Radu Paisic s-a continual en liparirea carlilor bisericeall. Curand, insii, nestalomicia domnl-
tipografice, 0115 cc Male! Basarab, in limpid inciclungatcI sale down!!, reinnoda find inlrenip( at liparulut. El infiiniii la 1635 o tipogralle In Campulung, care Lipari mai multe cfirli bis-
Ewing/le/it - Teiravanghelul, Evanghelde sau Evanghelias -. Faptele Apostolilor - Apostol, Praxiu - unite in Biblie. Vencau apoi Cazantile - evanghelii invalatoare, evanghelii cu talc, un let de predict pc ntarginca lewd Illurgice a zilel respective. Dupa acestea urmau cantecele 11-
tul la savarsirea cullului divin si a ritualului tainelor bisericesti ca botezul, cununia, cuminecarea, inmormantarea etc. La acestea
sc adaugau Vietiie Sfintilor - Mineile - cu can-
485
Ion Nistor
adaugand inlre allele si legenda cu ijderenia", adica. descendenta Moldovenilor de la talharii din Roma, cu exceptia unor amanunte deal-
latine a neamului romanesc. Originea aceasta romans o gasim pomenita in cronica moldoveneasca in limba ruses anexat5.1a Veslcresenkaja
originals nu se invredniceau Inca de lumina tiparului, ele se raspandeau doar prin cOpii, !acute de copisti mai mult sau mai putin priceputi, astfel ea in multe cazuri diversele c6pii
letopts, cu eroii eponimi Roman si Vlahat5., reprezentand pe Romani si Vlahi. Traditia aceasta ajunse si la cunostinta calatorului englcz Robert Bongrave care calatorea prin
Moldova in 1652. Pe langa izvoarele indigene,
Prime le insemnari de fapte si intamplari s-au facut in Moldova in limba slavona, si anume la manastirile Bistrita si Putna. Insem-
Grigore Ureche mai consultase la alcatuirea cronicii sale Atapisetul lesesc al lui Ioachim Bielski, precum si un tetopoi latinesc care nu era decal o cosmografie universals, apropiala de cosmografia lui Munster. Singurele adausuri originale ale lui Simeon Dascalul
narile acestea cronologice au constituit baza lelopisetelor si analelor de pc langa aceste manastiri. Analele de la Bistrita si Putna au ramas anonime. Cunoaslem insa pc continuaLorii acestor anale, Macarie si Eftimie. Acestia dezvoltard insemnarile cronologice Cu adausuri personale mai ales in proslavirea stapanilor tor, Petru Rares si Alexandria Lapusneanu, - in adevarale cronici conlempo-
Tomsa, pe care copistul le imprumutase din cronica lui Guagnin, care ramasese necunoscuta lui Grigorie Ureche. Din nenorocire, cro-
rane, scrise in limba bisericii si a cancelariei domnesti, care era limba palco-slavona, Dc acestea si poaie si de altc letopiseti, cclrti sau izvoade moldovenesti s-a folosit. Grigorie Ureche la intocmirea Cronicii sale in limba
nu ne indrituiestc sa sustinem ca cronica lui Grigore Urcche a disparut si ca am avea la indemana numai cronica compilatorului
care 1-ar fI tradus dupa un text latin al lui Hum!, cancelarul lui Dragos Voc si care si acesta nu va lost deck continuarea tine! cronici latine mai vechi (374 - 1290) a unui
Arbore Campedux. Analiza critics a limbii si a
Voda (1595). Lucrarea este foarte ingrijita si denotes cultura temeinica a autorului ei, pe care acesta si-o dobandise in colegiile latinesti din Polonia. El considera istoria ca o scoala a victii, care s5 ramand feciorilor si nepotilor si sa le fic de invalatura, despre cele rele sa se fereasca, iar pe cele bune sa le urmeze si sa le indrepteze. El se inspira de principiul lega-
dupa pravila, fiincica uncle nu sunt pravile, acolo din voia domnului multe strambatati se
fac. Respect rata de trecut avca si Vasile Voda,
Costachi si Antohi Sion, in complicitate cu Coslache Boldur, editorul. Plazmuirea s-a facut cand chesliunea romans aim-Ise in disculla Congresului de la Paris din 1856. Urcchc si -a continual cronica pang la domnia lui Aron Vocla-Tiranul, si anume pima la abdicarea lui Petru Schiopul, dupa izvoarele ce-i stateau la indemana, iar domnia lui Aron Voda din trat5ri orale. Simeon Dascalul a corn-
care afland ca la Vaslui se ridicau pietre din ruinele curtilor domnesti ale lui Stefan cel Mare pentru consiructia de clachri noi, stria
fralelui sau ca. "aceasta nu-i lucru de cuviinta".
dc pe la mandstiri, analele sau letopisetele aceslora, care de buns seams cal au existat, s-au pierdut in invalmaseala vremurilor trecute,
Cu
486
Istoria Rornartilor
Snagovul, Cotmeana, Valea, Ranicaciorul, Mislea, Gura Motrului si Tanganul. Masura aceasta fu recunoscuta si prin tomosul patriarhal din aprilie 1640. Prin hrisovul domnesc
cronica in care gasim inregistrate pe scurt intamplarile din primii ani de domnie ai lui
Matei Basarab. Acest pretios fragment, largit cu relapile grecesti ale mitropolitului Matei de
din noiembrie 1640 domnul mai adauga la manastirile oprite ss Brandelul, Menedecul,
Ezerul, Manastirea dintr-un lemn, Maxineni, Dragotesti, Brebul ss Plataresti. Prin masura aceasta putura fi oprite de instthinare macar
aceasta nu impiedica pe domn si pe boieri sa daruiasca locurilor sfinte din rasarit mosii si
Luptele din epoca religioasa au intarit pretutindeni credinta in sufletele credinciosilor si au contribuit la cresterea interesului pentru asezamintele bisericesti. Aceasta se manifesta in ravna domnitorilor pentru cele sfinte, sporirca numarului bisericilor si in darnicia ctitorilor pentru inzestrarea ctitoriilor tor. Din
vremurile lui Stefan cc] Mare nu se ridicara asa
sate si salisti din preajma baltilor Ca lmatniului. In 1649 domnul darui ma-nastirii Ivirul sate cu vecini, vaduri de moara, ocine prin
diferite judete, vama ocnelor Vitioara si Telega, balti de peste, vinericiul domnesc de la Valeni,
pravalii la Bucuresti, salase de tigani etc. Pe calca aceasta o buns parte din veniturile tarsi
strainatate, in dauna pamantenilor. Opera de ctitorii bisericesli continua intr-un ritm mai
incet si sub urmasii lui Matei Voda. Principe le
parca o lupta de nobila intrecere intre ambii domni roman!, deopotriva de darnici si
evlaviosi. Sa ne gandim numai la noile ctitorii si restaurari de biserici ale lui Matei Basarab, care a impanzit tars de la un capat la altul cu biserici si manastiri, una mai frumoasa si mai bogata decal. alta. Construciii not si restaurari
sapa in pamant si punand cu mana sa jos in temelie, caramizi_ pe chipul sfintei si dumnezeiestei cruci. In octombrie 1682 el dadu
manastirii un regulament monahal si o inching catre inlreaga obsle calugareasca de la Athos. Deopotriva." de mare era si grija principelui Vasile Lupu pentru cele sfinte. Si el
s-au facut din grija si darnicia noului domn muntean la Arnota, Brancoveni, Campulung, Caldarusani, Manastirea dintr-un lemn,
Strehala, Sovcja, Plataresli, Plumbuita, Buzau, Brebu, Targoviste, Bucuresti, Ploiesti, Porcesti in Transilvania, Vidin si Svistov in Bulgaria. Noile ctitorii erau inzestrate cu mosii si sale cu
rumani si tigani robi, cu prelioase odoare de cult, cat si cu carts rituale si in limba romans. Pilda domnului gasi piosi imitators si in randurile boierimii si ale negustorilor cu dare de 'nand, astfel Ca prin evlavia si darnicia tor,
rasareau alaturi de ctitoriile domnesti si ctitorii boieresti si negustoresti, impodobind pamantul tarn.
Exteriorul bisericii este acoperit de sus si pans jos cu sculpturi in marmora, iar interiorul era
aunt si impodobit cu zugraveli de sfinti ss apostoli, constituind astfel o opera reprezentativa a arhitecturii moldovo-bizantine din acea vreme. Sfintirea bisericii s-a facut cu fastul cuvenit in mai 1639.
Darnicia domneasca se rasfrange si asupra lacasurilor sfinte din strainatate, fats de care continua pc o scars foarle inlensa
inchinarile de mosil si sate. Mate! Basarab opri
Ierarhi, Vasile Voda primi in dar de la sinodul patriarhal din Constantinopol sicriul cu
moastele Sfintei Paraschiva. Intru intampinarea sfintelor moaste porn! Vasile Voda la Ismail, unde, luandu-le in primire, be insoti cu
insa, prin hrisovul sau din 1639, inchinarea a 22 de manastiri, care nu puteau li inchinate asezamlntelor din Sf. Munte si nici din alt loc
487
Ion Nistor
Post ctitorul bisericilor din Orhei, Ismail si Chilia. El isi manifests darnicia sa si fats de biserica fratiei ortodoxe din Liov, precum si rata de manastirile de la Sf. Munte. Numarul
asezamintelor bisericesti create de Vasile Voda
Ismail la rangul de stavropighie si metoh al Ierusalimului. Biserica fusese restaurata de Gheorghe paharnicul, fratele principelui. Tot
acestor relatii se datora si obtinerea moastelor Sf. Paraschiva pentru biserica domneasca de la Trci lerarhi, dar care s-au plant obtine numai in schimbul unor insemnate avantaje materiale pentru patriarhie. intre rezultatele politicii de prietenie cu patriarhia a fost si restaurarea asa zisei mitropolii a Proilaviei sau Brailei, care
pare rcdus rata de numarul impresionant de mare al ctitoriilor lui Mate! Basarab. Totusi,
domnul Moldovei si-a asigurat un loc de cinste in istoria bisericii moldovenesti ca convocator al soborului de la Iasi, ca fondator al Academie' Vasiliene, ca intemeietor al primei tipografli in Tara Moldovei si ca datator de legi prin codifi-
Cantemir-Marza. Dupes potolirea acestei revoluiii prin moartea silnica a lui Cantemir si
Dar Brea sa ambitioasa nu se multumi numai cu atata. El ravnea la rolul de protectortutore al ortodoxiei din imperiul otoman. Larga sa darnicie pentru cele sfinte, atat din tares, cat si din strainatate ii asigurase un loc de mare cinste si de mare pretuire in cercurile patriarhiel din Constantinopol. Acestea, in urma disparitiei din arena politica a bazilcilor bizantini, cattail inl rc principii ortodocsi o person alit ate care sa-1 inloculasca, indreptandu-si
privirile asupra stralucitului domn al Moldovei.
Vasilc Lupu dispunca de mijloace materiale suficiente pentru a indcplini rolul de orancluilor si patron al intregii vieli orlodoxe si (le
prin izgonirea tatarilor cantemiresti din Bugeac, Vasile Voda se gandi la reinfiintarea acestei mitropolii care in cele canonice depindea direct de patriarhia din Constantinopol. In scopul acesta el se adresa patriarhului Chiril al II-lea si obt.inu de la el tomosul de reinfiintare din mai 1639. Tot la staruinta lui Vasile Voda patriarhul ascza in fruntca acclei mitropolii pe invilialul cleric Meletic Syrigul, aclevcril in fruntca eparhiei proilaviene la 1645 si pe care o pastori pang la 1755, card fu caterisit pentru ca inccrcasc sa tagaduiasca scmnatura sa in
gazduitor in Tara sa al diversilor arhierei in functie sau maziliti. De Pasti, in 1645 paidarhul Partenie al II-lea fu ridicat de Vasile Voda
fats unui tribunal turccsc. La 1667 scaunul Proilaviei era ocupat de fostul patriarh
Partenie.
impodobita cu pietre scumpe pe care adversarii inaltului chiriarh cat si ai domnului moldovean o infatisara sultanului drept coroana imperiala
guae Valachiae Episcopuss" a pastorit intre anii 1633 - 1649. Vasile Voda refuza, insa, sa-1 recunoasca ca atare, pentru ca nu avea
cuvenita diploma pontificals de la Roma si pentru ca nici nu-si avea resedinta in Moldova, ci
numai pentru a fi sfintita pcntru incoronarea lui Vasile Voda ea imparat al Bizantului. Sc mai insinua Portii ca chiriarhii greci 1-ar Il obligat sa adune oaste pentru a-1 ridica pc tronul imperial usurpat de sultan si ca polonii ar fi gala sa-i sara in ajutor si toata Grecia nu asteapta decal semnalul de a se rascula pentru
in Polonia, si pentru ca el nici nu se prea inleresa de soarla enoriei din principatele romane. De aceea, la 1646 congregatiunea
pentru propagarea credintei - Congregatio de Propaganda Fide de la Roma incredinta pe calugarul minorit Marcu Bandini, care se int";
tula arhiepisop de Marianopolis, de Durostor si Tom's si administrator al Moldovei cu vizitarea generals a tuluror biscricilor de rilul romanocalolic din Moldova. In octombric 1646 Bandini, (recall(' Dunarca in Tara Romancasca, ajunse la Targoviste unde fu primit in
basilellor pc Vasilc Voda ca vrcdnic urmas crestin al lui Conslant in cc' Mare. Elogli de
relitl neesla, tmele mai exagerale decal allele,
elan ".
neamului elin. Fireste insa ca aceste elogii amutira indata ce, cu detronarea lui Vasile
Voda, belsugul Moldovei incetase de a se mai revarsa asupra sinodalilor din Constantinopol. Bunele relatii cu ortodoxia greceasca au adus
488
Istoria Romanilor
papei Inocentiu al X-lea un raport amanuntit asupra tuturor bisericilor catolice din Moldova vizitate de el din octombrie 1646 pana in martie 1648. Voluminosul raport, care ni s-a pastrat, cuprinde pe langa numele celor 29 loca'RAO cu populatie catolica, si catalogul tuturor
extragea pcicurd - axungia - un lichid negru, gras si vascos ca cleiul, ce servea la unsul osiilor, un produs mineral de care se face mentiune la Lucacesti din 1442.
preotilor si diaconilor din acele localitati. El gast in total 1.020 familii catolice pastorile de
10 preoti si 10 diaconi. Pe Fang acestea, rapor-
puturile de pacura Inca din timpul lui Matei Basarab, cum erau fantanile de pacura de Ia
tul mai cuprinde si cele 29 de capitole din adnotatiunile sale istorice - Adnotationes
Moldavicarum Rerum pretioase contributiuni la isloria Moldovei in domeniul politic, rcligios, social, cultural, economic si chiar folcloric. Din
intensa pentru consumul intern, dar si pentru export in Podolia si Ucraina, unde era mare lipsa de sarc. Mii de care incarcate cu sare
langa Vasile Lupu sa consimta la mutarea resedintei episcopale catolice de la Bacau la lapi. Cererea ii fu insa respinsa de domn in urma protestului din partea mitropolitului si
clerului ortodox. Pe Vasile \Todd vizitatorul catolic it canned drept pe un principe de aur aureus princips - cu mans darnica - liberaliler dando Turcii aveau fried de el considerandu-1
grozav
formidabilis
respect datorita principiilor for de cinste si dc dragostc itoriois et anions CCILLSC1 Ei erau mai ospitalicri decal Muntenii. In Moldova se putea calatori fara nici un ban in punga - sine viatico Moldovenii erau osteni buni si foarte rabdatori la frig si la caldura, suportand zile intregi foamca si setea, nulrindu-se cu bors de
propasirea culturala o aveau Domnii din principatcle dacice si pentru dezvollarea economics a tarilor tor. Male! Basarab refacu forlificatiile cetatii de la Targoviste iar Vasile Lupu restau-
Ei se imbracau
dupa moth turceasca, cu halate lungi pana la glezne, confectionate mai ales din matase.
Multi umblau cu stomacul got
cho numai ca sa se poata imbraca luxos ca boierii - quasi baruncuti Costumul for era impodobil cu nasturi de aur si argint stralucitor Ia piept si la brate. Haina pe deasupra sau
- latrante soma
trate cu toale indemandrile pe care le put eau oferi vremurile de atunci. Matei Basarab infiinta in 1644 o fabrics, sau moara de hartie, pe
Arama din Mehedinti. Paul de Allep vizita aceasta exploatare si admira buna calitate a
aramei ce se exploata acolo. La Baia de Fier din
batute cu pietre scumpe si perle. In schimb, barbatii nu purtau decal inele la degete. Toata
lumea credea in farmece si descantece. Exploatarea bogatiilor naturale ale tarii era si ea la inccputurile ei. Carbunarii si doho-
tarii foloseau lemnul din paduri pentru productia de mangal si dohot care se extragea din lemnul de niesteacan si se folosea la tingcrca carelor. Calatorul cnglez Robert Bargrave asis-
Gorj se extragea fierul de care tara avea asa mare nevoie. Fireste ca productia acestor modeste inceputuri de exploatare industrial's a bogatiilor tarii nu ajungea sa acopere nici pe deparle nevoile populatiei tarii. De aceea, atat hartia, cat si slicla, dar mai ales sculele de
metal urmau sa fie importale din larile vecinc, si indcosebi din centrele industriale sasesti, ca Brasovul, Sibiul, Bistrita s.a.
489
Ion Nistor
Capitolul III
Moldova si Transilvania
Dupes domniile lungi si rodnice ale principilor Ma lei Basarab, Vasilc Lupu si Gheorghe
barba si a blestema pe fiul sau ca a primit domnia si zicea ca din ceasul acesta casa sa
este slinsfi, cicoarecc fiul sau s-a amestecal la
domnie.
I. Rakoczy. urnia o cpoca de domnii dc scurla durata, precedate liecare de lupte sangcroasc
intro prelendenti, de imbclsugate varsfiri de our la Istanbul. Tocmai rovers ca in imperiul otoman care se bucura de domnia de lunga
Formal, Poarta ingaduia boierilor sa-si alcaga Domnul pe care -1 vor pofti ci, dar in realitate, celui ales de boieri nu i se incredinta
asezari dc domnii lungi si statornice, cu putcrc de rezistenta fats de pretentiile crescande ale turcilor si cu radacini adanci in masele populare. Principe le Mihai I Apaffy arata rcgelui
patelor din cauza vesnicelor schimbari de clomni, nu treccau clot ani in care boicrii
gala cu foarfeca pulerii in mina sa "laic ari-
porunci era dalor sa le indeplineasca. Din timpul domniei principelui muntean Radu-Leon (1664 - 1669) Poarta introduse obiceiul de a incredinta domnia in principate numai pe limp de trei ani, urmand ca dupes cxpirarea acestui termen, principii sa se prezinte la Poarta pen-
clintr-un parlid sau din alai] sa nu 11 lost silili sa fuga in Transilvania. Sullanul starea mereu
pile" principilor vasali, care ar II indraznit sa Sc ridica mat sus decal ingiiduiati inleresele pu-
tru confirmarca in domnie pe alti trei ani. Confirmarca aceasta nu se facea decal in
schimbul unci taxe speciale numita mucarer. Nu este insfi mai putin adevarat ca la asemenca reconfirmari in domnie nu ajungeau decal numai putini Domni, flindca boicrimca din Muntenia si Moldova, dar si nemesimea din Transilvania nu suporlau cu placere o domnie mai indclungata. Clasele accstea conducaloare
nesocoteasca ordincic primite din partea sultanului erau amenintati en stergerca for dc pc fata pamantului, cu colonizarca (aril cu turci si cii vestirea orelor de rugaciune in biscricile crestinc prin hogi mahomedani. Amenintarile
perioada aceasta foarte frecvente. Astfel, Constantin Basarab Carnul, care Mire anii
1654 si 1658 clomni in Muntenia, fu mutat in
patelor mureau in scaunul de domnie. Cei mai multi fugeau din lard sau indurau o moarte
Moldova, unde clomni de la 1654 la 1661. Principe lc Gheorghe Mica prim' domnia in
1659) pentru a trece ca domn in Muntenia, unde domni un an, de la 1659 la 1660. Principe le Gheorghe Duca domni de trei on in Moldova (1665 1666, 1668 - 1672 si
Moldova (1658
490
Istoria Romanilor
1683) si o data in Muntenia (1674 1678 1678). Unii principi au domnit de mai multe on
in aceeasi tara, ca Grigore Ghica (1660 -1664
si 1672
Gheorghe Duca si Grigore Ghica, aveau aspiratii si la tronul Transilvaniei, uneltind contra principelui de acolo pentru a-1 alunga din domnie. Nu este insa mai putin adevarat ca si unii dintre principii transilvaneni ravneau si ei la tronurile princiare din Moldova si Muntenia. Gheorghe Duca a fost singurul dintre Domnii moldoveni care intre anii 1679 - 1683 indepli-
gios dupes ritul mahomedan in catedrala Sf. Nicolai, punand pe hogea sa strige orele de rugaciune. In urma acestei nemaipomenite profanari, sfantul lacas ramase multa vreme inchis pand ce fu restaurat si zugravit din nou in timpul domniei principelui Dimitrie Ruset
(1675 - 1678).
Iar pentru ca resedintele domnesti sa fie mai aproape de Dunare, Poarta, dupes ce staruisc pe timpul domnici lui Alexandru Lapusneanu
ca resedinta domneasca a Moldovei sa fie stramutata de la Suceava la Iasi, impuse principelui Gheorghe Ghica (1659 - 1660) la
Era deci firesc ca in conditiile acestea turcii sa fie urati de tares, fiindca toata lumea, Domn, boieri, clerici si popor avea de suferit pe urma apucaturilor si stoarcerilor tor. Principatelc dacice serveau turcilor ca regiune de aprovizionare in timpul necontenitelor campanii contra imperialilor in Ungaria si contra Polonilor in Podolia si Ucraina. Uncoil trupele hibernau in tara, consumand totul "si paine si
Targovistea ca resedinta si a stirpal si caseic de acolo sI le-a spar( de lot, ea sa nu mai fie Doom acolo, cad mai sub munte se temeau turcii de hainie. Dupes infrangerea de la Hotin in 1673, turcii impuscra principclui Dumitrascu Cantacuzino sa darame cetatile de. la Suceava si de la Neamt, ca sa nu mai poata servi de garnizoane pentru podghiazurile lcsesti.
ei ii impusera sa cedeze cetatea Inau, precum si oraselc Lugos si Caransebcs pc care principii transilvancni lc mai aveau in Banat. In
tul dimprejur, in rata turceasca, punand sa singe hogea in bisericile crestine de acolo. Dupes cucerirea Camenitei si cuprinderea
Podoliei, lurcii se purtau cu gandul sa ocupc si Hotinul cu imprejurimile lui, instaland acolo un pasa turcesc. Cronica moldoveneasca arata
imperiului otoman in baza tratatului de pace cu Polonii de la Buczacz a fost, dupa relatarile
lui Dimitrie Cantemir, cea de pe urma izba.nda
lui Leopold al Germaniei - zice Cantemir urmeaza batalii infricosatoare, pc care urmasii cu greu lc-ar putea crcdc, daces nu ar fi ade-
varale prin autoritalea unor clocumente oficiale. Puterea otomanilor a slabit tare, prin pierderea mai multor regale, prin pieirea unor
491
Ion Nistor
stiri intregi si prin lupte si certuri launtrice. Dimitrie Cantemir luase parte la batalia de la Z,enta din anul 1677 si ramase adanc impresionat de inspaimantatoarea infrangere pe care
o suferisera acolo victorioasele trupe de pe vremuri ale sultanului. Dupes parerea sa imperiul
dat o grea lovitura ostirii parnantene, pe care Matei Basarab si inaintasii sai se puteau bizui in lupta contra adversarilor din launtru si din
lefegii straini, care insa erau gata sa treaca oricand de partea celui ce-i platea mai bine. Lipsa aceasta s-a simtit foarte curand si de
aceea principele Munteniei Mihnea al II-lea a incercat sa refaces ostirea pamaneana, facand
incremento-
ramase restransa numai asupra Banatului Timisan, asupra Tani Romiinesti si asupra
grip de nobili poloni, nemultumill cu domnia regclui loan at II-Ica Casimir, ademcnise pe
si ridicarca pe tronul Moldovci a hatmanului Gheorghe Stefan (1653 - 1658). In Muntenia, urmasul lui Male! Basarab a fost Constantin. Basarab Carnul (1654 - 1658), un flu al lui Radu Serban, fostul domn al Tani Romanesti.
poloneze, principele, rau sfatuit de adversarii regelui loan al II-lea Cazimir, porni in prima-
asiamparasera Inca. Acestia se ridicani din nou si incescara sa ridicc pe Iron pc spatarul Hrizea, comandantul tor. Constantin Voda rccurse la sprijinul aliatulul sau din Transilvania, principele Gheorghe al II-lea Ralcoczy, care ii trimise trupe, cu ajutorul carora scimenii Curd batutl la Sop lea pe Teleajen in
care aliatii sai, principele Gheorghe Stefan si Constantin Basarab, crau datori sa i-1 dea. La 30 decembric 1656 principelc lansa o proclamatic de razboi prin care arata ca ridica armele contra Poloniei care delinea pe nedrept Galitia si Lodomcria, ce aparlinusera candva coroanei ungare. Unitatile transilvanene erau conduse de capitanul loan Kemeny, cele moldovenesti
ziva de 26 ionic 1655, punand astfel capal rascoalei selmenilor, care, dupa aratarile
crucis si curmczis, nccrutand vecin pc vecin, fin pe nas, sluga pe stapan. Rfiscoala seimenilor sprijiniti dc calarasi sI dorobanti a putut 11 potolita, dar deodata cu infrangerea for s-a
492
drum insa, ostirea transilvaneana fu inconjurata de tatari si silita sa capituleze cu arme si bagaje. Numai in schimbul unei marl sume de despagubire st cu lasarea de ostateci,
Gheorghe se putu int.elcge cu Polonii la 22 iulie 1657 pentru salvarea sa personals, grabind cu
soare la tatari, de Ia care se putura rascumpara mai tarziu. In urma acestei catastrofale infrangcri, principele pierdu si restul de prestigiu, de care se bucura la Istanbul. Poarta isi daduse asen-
si
timentul pentru aceasta campanie, si acum, cand ca esuase in mod asa de lamentabil, sultanul pronunta mazilirea principelui Gheorghe si invites sfaturile transilvanene sa aleaga un nou principe. Acestea executara pentru
noicmbric 1657, in locul principelui mazilit, un nou domn in persoana lul Francis Rhedey. Pe acesta insa Poarta nu voi sa-1 rccunoasca, ba-
a-1 dcfaima ca monstrit ingrat i ca tradator. Actizalla dc tradator era poatc intcmciata prin faptul ca pentru alegerea sa Barcsay trebuia sa faces turcilor conccsiuni Icritorialc, si anumc sa cede= cclalile Inau, Lugo si Caranscbes. Cl mai trebuia sa fagfiduiasca turcilor si sporirea tributului anual la 40.000 de galbeni, precum si plata unor masive dcspagubiri de razboi. I se
ia din pamant spre ccr, dccat sa se poal.a obtine tertarea sultanului fala dc Gheorghe poruncii imparatesti. Dar pentru ca ameTransilvania si o potopira cu foe si parjol,
niniarea vizirului sa nu ramand vorba goala, tureli, insotiti dc tatari si cazaci, navalira in
incercare grea, de care nu ramase crulata nici
principelui. conditlile acestea arata cat de mull scazuse putcrea domneasca a principilor Iransilvaneni in urma luptelor si framantarilor dinlauntru si a infrangerilor din afara. Conditiile aceslea erau foarte aspre si apasatoare dar principele trebuia sa lc acceptc, daces dorea sa puns capal turburarilor interne si secatuirii iarii de catre unitatile turco-tatare.
octombrie 1658 principe at Transilvaniei pe Acaliu Barcsay (1658 - 1661). Dar pentru a-si asigura domnia, noul principe avu de sustinut lupte sangeroase cu adversarul sau Gheorghe Rakoczy care, cu toata mazilirea sa de catre Poarta, nu Intelegea sa renunte la tronul tran-
silvanean, si pc care aderentli sal it proclamasera in septembrie 1659 la Targu Mures din nou principe al Transilvaniei. Astfel incepu un
493
Ion Nistor
blocade din dccembric 1659 pand in mai 1660. In timpul acestci indclungate blocade sibienii avura foartc mull de suferit din cauza lipsei de alimente si a epidemic! de holera care seca Cara miles randurile targovetilor dar si ale ostirilor care stateau fates in fal.a. La inceputul lui mai
ei fura arestati si trimisi Ia inchisoare. Andrei fu spanzurat la Fagaras, iar Acatiu fu ucis in iulie 1661, si inmormantal in comuna Cozma. Astfel se incheie prin crimes odioasa domnia principelui Acatiu Barcsay, sub domnia caruia
s-a fixat marca Iarii Transilvanici in dicta de la Sebes din 24 mai 1659. Dar Kemeny se inselase in socotclile lui, crezand ca Poarta va lasa nepedepsila inlatu-
Transilvania pentru a vent in ajutor principelui Barcsay, asediat la Sibiu. Pentru a opri invazia turccasca, principelc Gheorghe ridica blocada si porni intru intampinarea tor, ajungand pand la Gilau, Tanga Tcmes, unde in zlua de 22 mai
1660 se dadu o sangeroasa batalie, in care oastea lui Ghcorghc fu infranta, iar el gray rani'. in lupta. In starea aceasta grava, el mai avu timp sa se retraga in graba la Oradea. uncle, in mina ranilor primile pc campul de lupta mud la 6 tunic 1660. In urmarirca lui,
turcii din Inau si Ghiula patrunsera in Oradea, cucerind cetatca si prcfacand-o in centrul noii for raiale de la Oradea. Astfcl coincise moartea principclui Ghcorghe al II-lea Rakoczy cu pierderea Oradici pentru crestini.
dicta intrunita la Seica Mica proclarna la 20 noiembric 1661 pe Mihai Apaffy, principe al Transilvanici. Cum insa Kemeny, bizuindu-se
pe ajutorul imperialilor continua sa se mcntina in domnia tarii, stillanul trimisc oastc pentru izgonirea lui. Domnii roman! Grigore Ghica si Istrate Dabija primird ordin sa treaca cu contingentcle for in Transilvania si sa ajute la inlaturarca lui Kemeny. Bata lia s-a dat Ia 24 iarniarie 1662 la Sclemul Marc, Tanga Sighisoara si s-a terminal cu infrangcrea lui Kemeny, al
carui coi-p zdrobil de copitele cailor s-a cubes de
de mull. In toiul acesLui razboi fratricid isi gasira moartea principii Gheorghe al II-lea
la Iron al lui Mihai I. Apaffy (1661 - 1690) inccpc in istoria Trasilvaniei o notia epoca dc
pace si relatives linisic internii, care dalnui mai
inoartea Iui Kemeny se inchcie pentru un timp mai indelungat razboiul civil in Transilvania, in cursul caruia populatia tarii avu de suferit alai
Rakoczy, Acatiu Barcsay si loan Kemeny, precum si multi dintre sustinatorii tor. Cu urcarea
Barcsay, sustinulfi (le Poarta. mai mull chiar, in primele zile ale anului 1771, dicta transitvancana, alcsc pe loan Kemeny domn in locul Iui Barcsay. Noul principe, pentru a se pulca
care astepla de mull prilejul binevenit de a se pulca amesteca in treburile interne ale Transilvanici, pentru a afirma din nou
revendicarile sale politice asupra acestci tad
bunavointa ccrcrca principclui Kcmcny fagadui tot concursul sau, indata ce dicta va fi
ralificat alianta pc care Kcmcny o inchciasc cu
Basarab din Muntenia. Parliciparea for la acea campanie Cara au torizatia sultanului avu grave
consecinte si pentru ei. Ambii domni fura chemati la Poaria pentru a da socoteala de faptele for. Dar ci stiind ce-i asteapta si ncavancl o iesirc pe care sa se poata bizui, preferara sa-si paraseasca tronurile si sa
porneasca pc calca lunges si grca a pribegiei.
Transilvania, dc unde incered de mai multe on
I urcii asczascra pc Gheorghe Ghica. Nereu.sind
habsburgic principelc Kemeny recursc la vale mijloace pentru inlaturarea adversarului sau, intinzandu-i o curses. In mai 1661 principelc I3aresay fu invital Ia o vanaloare. Nebanuind ctirsa cc i se intinsese, primi invitatia impreuna cu fratelc sal Andrei. In cursul vanatorii,
494
Istoria Romanilor
domniei moldovenesti. Dupes zece ant de pribegie, moartea it surprinse la Stettin in 1668. Oscmintele ii Curd* aduse in lard si ingropate la ctitoria sa de la Casin. Aceeasi
soarta o impartdsi contemporanul sau din Tara Romaneascd, Constantin Basarab Cdrnul, ciftorul bisericii patriarhale din Bucuresti. Nici el nu se mai intoarse pe Lronul muntean, ci gasi
putut redobandi domnia. Spre deosebire de Transilvania, unde principele Mihai Apaffy intemeie o domnie lungs si relativ destul de linistitd, domniile din Muntenia si Moldova, rar cand ddinuiau mai mult de cinci pand la Base ant, si in cazul aces-
se facuse pe urma marilor stdruinte la Poar din partea postelnicului Constantin Cantacuzino. Acesta descindea din neamul grecesc al Cantacuzinilor, care daduse imperiului bizantin doi imparati si care, dupes prabusirea imperiului sub turci, se indeletnicea cu negotul
"arbanas", adica Albanez, ca si Vasile Lupu, si care venise in Moldova "negustorie cdcand". El
Andronic se stabilird in Muntenia. Fiul lui Andronic, cu numele Constantin ajunse unul
capuchehaia domnului la Istanbul, o func(iune care ii deschise drumul spre domnie. Gheorghe Voda Ghica este in temeietorul familiei
domnesti a Ghiculestilor, care a dal tdrilor romanesti multe si stralucite domnia. Dupes
mazilirea lui Mihnea at III-lea, Gheorghe Ghica
Iui Vasile Impti. Sc iniAmplase ca 5terrloa Vorld sa -si inccapii domnia inlr-un an (le
foameic, in care lumen era silita sa se hrdneascd cu coji de copaci si malal de papurd,
din care cauza i-a Minas porecla de PapurdVodd. turd' ii cereau mercu oaste pentru campaniile for alit contra Jul Ghcorghc Rakoczy in Transilvania, cat si contra cazacilor. care spri-
Ungariei, Grigoras Ghica dadu crezare unor dcnunturi rduiacioase, polrivit cdrora postelnicul Constantin ar fi uneltit contra sa. Pornit
din fire cum era, Domnul pronunta sentinta de decembrie 1663 in trapeza mandstirii Snagov, Card nici o judecata. Osanda aceasta provoca o
495
Ion Nistor
turceasca in Ungaria, care insa lua sfarsit rau pentru turci. Oastea munteana, deopotriva cu cea moldovcana comandata de Istrate Dabija, suferi o grea infrangere, care trezi nemultu-
(Szamos-Ujivar) si Dumbraveni (Ibazfalau), bucurandu-se de largi privilegii municipale. Atunci Domnul vazand ca tara s-a ridi-
cat asupra-i, iesi din curtea domneasca cu toata curtea lui si fugi in Tara de jos, unde
primi ajutor de la turci si de la talari. Sub scutul ostirii turcesti, Duca Voda se reintoarse la Iasi si porni pe urma rasculatilor care isi asezasera tabard la Ischil in apropiere de Chisinau.
mirea sultanului. Din frica de raspundere, Austria pana ce, abia in 1672, putu obtine
principele Grigore Ghica nu se mai intoarse in tara, ci rataci multa vreme prin Transilvania si
iertarea sultanului si odata cu ea, domnia Tariff Romanesti intre anii 1672 - 1674, bizuindu-se
Teama de raspundere fata de Poarta pentru infrangerea din Ungaria din 1664 o
imparlea si principele Moldovei, Is Irale Dahlia (1661 - 1665), urmasul in (townie al lui Stefanita Vocla. Ridicat pe tronul de la Iasi din
altii si de genii cumplit al iernii. Hancu si Durac reusira sa fuga la cazaci, dincolo de Nistru. 0 alta versiune a cronicii arata ca
batalia s-ar 11 dal. la Epureni, pe Tigheciu si ca in legatura cu aceasta rascoald a ramas die
tonul moldovcnesc: Voda da, si Hancu bar Dar cu loala izbanda sa asupra razvratitilor,
randurile boicrilor de tard din tinutul Putnei, domnului Istrate Dabija ii placea vinul mai mull din ulcioarc de hit, decal. din pocale de crisIal, zicand ca. c mai dulce. Accasla aprecicrc a vinului nu-1 impiedica insa, ca domn, sa ascze pe podgoreni un nou impozit numit pogonaritul, care le-a facut maxi
necazuri. Domnul Moldovei insa se intoarse in lard din Ungaria si stiu sa potoleasca furia sul-
In acecasi vreme domnea in Muntenia principele Radu Leon (1664 - 1669) caruia i se
negol.ul de peste si stridii. Noul domn muntean mostenise dc la fatal sau Leon Voda aversiunea boicrilor contra sa si mai ales contra grecilor .
incriminatiunile impolriva grecilor , araLand ca de la ci porneau loale nevoile si saracia tariff, Ilindeil Green "ameslecau loale domnille 51 vin-
acele doua iinultiri au pornit en oas(e asupra Domnului sprc a-1 dctrona, pentru uraciunea grecilor, strigand sa-i prinda pe greci si sa -i
omoare. Se pare ca inversunarea rasculatilor era
imprcuna cu Lot sfatul domncsc, hotarard cu mare juramant la sfanta mitropolie ca grecii sa Ile scosi afara din tara, ca nistc netrebnici si dusmani ai (aril. La hotararea aceasta se mai adauga si oprelislea de a se numi la mandstirile inchinate alti egumeni, decat "egumeni rumemi", dupa obicciul si tocmeala tariff. De asemenea, se inlarira si hrisoavele lui Matei Voda din anii 1639 si 1640 prin care se oprea
inchinarca principalelor manastiri din tara locurilor sfinte din rasarit. Sub urmasul sau,
Antonie din Popesti (1669 - 1672) se ajunse la
indreptata si contra armcnilor din Iasi, cicspre care slim ca in acea vreme au pardsit in mare numar capitala Moldovei, emigrand in Transilvania, unde furs bine primiti de principele Mihai Apaffy si colonizati in Sccuimc, la Gheorgheni si Remetea. Emigrantii
Canlacuzini prin condamnarea la moarte a lui Stroe Leordeanul, principalul vinovat pentru strangularea postelnicului Constantin Cantacuzino. Prin stingcrea acestui vechi proces din sanul boierimii muntene s-a ajuns la restabilirea unei linisli relative inlauntru si s-a
496
Istoria Romanilor
1688). Atat el cat si inaintasii sat participard cu contigentele muntene la campaniile Portia, atat in Polonia, cal si in Ungaria.
alianta. Tratativele continuara insa si in anii urniatori, terminandu-se numai in 1656, cand
Grigore Nanu pusera, la 17 mai, semnaturile
Rascoala cazacilor sub hatmanul Bogdan Hmelnitki provocase marl turburari si invalmasid la granita Moldovei de la Nistru. Cazacii carora li se alaturare si populatia malo rusa din Ucraina tindeau spre izbavirea de sub
stapanirea leseased si spre constituirea for inlr -un slat national ucrainean. Pentru Mingo-ea ac esiul stop, cazacii emu nevoiti si caule sprijin in Virile veelne. Aceslca craw
Rusia moscovilii la rilsarii, Polonia fclidalii la iniaza noaple si apus si Crimcca tureo-lalara la miazazi. De necca nu I mimic sit surprinda lap-
aceasta din cauza ca tarul intelegea sa transforme protectoratul sau asupra Ucrainei intr-o seama de autonomia for politica pe care ei o dobandisera in urma indelungatelor lupte contra stapanirii lesesti. De aceea Bogdan Hmelnitki preconiza hotarat, inainte de moarte, ruperea legaturilor cu Moscova si consti-
tura cu Rusia, obtinand in aceasta noua orientare politica si asentimentul radei ucraine la adunarea de la Perieslavel din martic 1654.
garantia statelor vccine. Cu gandul indreptat asupra infaptuirii acestei nou plan politic mud batranul hatman la 6 august 1657. Fireste ca, in urma acestei not orientari politice, ramase fara nict un elect si alianta principelui
Gheorghe Stefan cu tarul Alexie Mihailovici. Urmasul lui Bogdan Hmielnicki la con-
ducerea cazacimei, fostul pisar loan Vihouski reprezenta politica polonofild, reluand tratativele cu Polonii, in urma carora se ajunse la incheicrea Uniunii de la Hadiucz din septembrie 1658. In virtutea acestei intelegeri Polonia
Ucraineni la organizarea bisericii Tor, ingaduind hirotonia episcopului de Cernigov, Lazar Beranovici. Actul hirotoniei noului episcop s-a
in care se unise la vremea sa, Lituania cu Polonia. Noul cnezat ucrainean tindea sa
497
Ion Nistor
indraznetului sau plan de cucerire, sa inceapa prin o mare expeditie contra Poloniei. Domnii
moscovite. Impotriva acestor nazuiny se ridica tarul Alexie, dezlanytind un razboi cu Polonia,
for de la Harkov si Poltava ramasera sub suprematia Rusiei, avand in fruntea for pe
hatmanul Samuilovici, cats vreme cei de din-
primise ordinul sa stea gata cu contingentele sale la granita Carpatilor din Maramures pentru a se uni cu ostirile biruitoare ale sultanului, cand vor porni spre interiorul Poloniei. Sultanul trecu Dunarea si inainta pe Prut in
sus, pana la Tutora, unde fu asezata tabara turceasca cu marele cort al padisahului. De acolo imparalul facu o vizita la Iasi unde fu
turi in piatra si la alte lucruri, cum it recomanda cronica. Principe le Duca era acela care
pregatise drumul sultanului spre Camenita, aruncand si un pod peste Nistru pentru tre-
cuceriri teritoriale cum era, prima cu bucurie oferta de supunere a hatmanului Dorosenko
cerea trupclor, ceea cc nu impiedica pe sultan sa-1 mazileasca si sa puny in locul lui domn pe Stefan Petriccicu. De la Tutora sullanul porni spre Hain, trecu Nistrul pe podul construit de Moldoveni
impresurata de ostirile turco-talaro-romane. La operatiunile de asediu se asociara si polcurile cazacesti de sub conducerea hatmanului Dorosenko. Asediul dura 10 zile, pand ce la 30 iulic 1672 cetatea cazu in mainile turcilor, spre
polonilor si moscovitilor, deopolriva de ostili Portii. In Polonia regelc loan al II-lea Casimir abdicase chiar atunci in 1668, Iar in locul lui fu ales in anul urmator rcgele Mihai Noribut Wisznowiecki (1669 - 1673), contra ciiruia se indrept a at acul principal al sultanului
Mchnict.
Liovul n-a putut ft insa cucerit. Inaintarea navalnica a turcilor in teritoriul Poloniei inspaimanta pe regele Wisznowiecki in asa
chip, incat el consimy la ccsiunca Camenilei in schimbul opririi marsului turcesc spre capita
Pcntru a-si putea asigura suprematia asupra Ucrainci lui Dorosenko, turcii umblau
recunoscand astfel pe hatmanul Dorosenko ca vasal turcesc. Regele se mai obliga la plata unei
insemnate despagubiri de razboi. Sultanul incredinta stapanirea Podoliei lui HusseinPasa, care isi avea resedinta la Camenita si
Istoria Romanilor
care primi o garnizoana de 12.000 de oameni cu rezervele cuvenite in diferite puncte strategics din noua provincie otomand. La retragerea sa din Moldova marele vizir intreba Pe Miron Costin daca se bucura si Moldovenii pe urma marii victorii turcesti si a noilor cuceriri
se leiteascd impeiregia in toate partile cat de mult, iar peste tara noastrei ne pare rdu sd se la.teascer. Atunci vizirul a ras si i-a zis: "drept ai graft ", si apoi 1-a intrebat cum socoteste,
lasa-va oaste turceasca. in Hotin cu PetriceicuVoda ca sa fie de paza tarii si Camenitci? La
lesesti iar podghiazurile poloneze sa nu fie incartiruite pc la conacurilc boicresti si manastiresti. Pentru confirmarea acestor postu-
aceasta. intrebare Miron Costin a raspuns ca nu este buns o masurd ca aceasta, find Cara
saraca si lipsita de provizii. lar unor boieri care
tratatul sa ramana secret, nu cumva turcii sa se indoiasca de credinta for fala de Poarta. Ei statuiau pe rege sa se fereasca in deosebi de halmanul Dorosenko, care pandea la Cehrin, hind gala de a Irece de partea invingatorilor,
oricare ar fi acestia.
Nu cunoastem raspunsul cratului la cercrile principclui roman slim insa ca hatmanul Sobieschi conta pe sprijinul principilor romani: si ea el Meuse Inca din iulie 1673 apel la numerosii refugiati moldoveni din Polonia.
matte' turcesti asupra Ucrainei provocase o mare ingrijorare in ladle creslinc, dar mai cu scams in Moldova care era ameninta s fic prefacuta si ea in raia, ca si Podolia de curancl
cucerita. Pentru a prevent pericolul, noul domn
at Moldovci, Stefan Petriceicu, se adres5 in taina ata regelui Polonici, cat si tarului nis. cerandu-lc slat si ajutor contra paganilor.
Tarul Alexci (lain promisiuni frumoasc, numai ca promisiunile sale crau inoperante din calm
is acest apel raspunsera intre altii calarimea moldoveneasca compusa din 18 steaguri cu 1570 de calareti. Pe aceslia halmanul it primi cu multa bunavointa stiindu-i "vclerani foarte viteji ce-i crau de folos ca oameni incercati si vcstiti in mestesugul razboiului". Ei fusers
angajati ca lefegii cu o solda dc 30 zloti pentru
trei
marii dcpartari dintre ambele tart si lipsei de hotar comun. mai intelegator se arata craiul
Teodor Calmasul s.a. Dimitrie Cantemir arata ca militia usoara din Polonia se compunea din moldoveni si ca (alai sau Constantin, viltorul
Hotin marea balalie intrc crestini si musulmani in care sortii izbandci cazu de partea
Polonilor, gratie interventiei la timpul oportun
principatelc romane prezentara rcgelui polon conditiile sub care ei sunt gala sa rupa formal cu turd! si sa treaca sub suprematia polona. In actul de supunere ci cereau pentru cazul de
499
cilor ne mai aveind loc pe unde face naval& a intrat in santuri a se apara. tar steagurile husarilor nu intrat in santurhle turcilor, si dupa dansii alto. oaste Ieseasca trecand inainte a prins a
Mita pe turci, cat nu s-a mai putut turcii indrepta
cipii romani izbanda ostirii crestine asupra celei pagane. Aceasta a fost deplina, turcii
pierzand 66 steaguri si 120 de tunuri. Batand
in tars, pe care o pustiira in modul cel mai groaznic. Tot atunci Moldova avu de suferit
foarte mult din cauza trecerii trupelor turcesti
succes de arme, Ia 14 noiembrie muri subit la Liov regele Mihai Korjbath Wisznowiecki, 15s5nd scimului grija alegcrii unui nou rcge.
Cum intrc eandidatii la coroanii sc gasea si ha (mania Ion Sobieski, invingchonil (le Ia Ilotin, atentia aces( ula Sc abillu de in urmarirea turcilor asupra framanlarilor eketorale din Polonia si astfel sc explica dc cc
cum s-ar
deparle in stapanirea Podolici cu Camenita si pastrandu-si suprematia asupra Ucrainei. Dar nici principil romani care contribuisera alai de mull la dobandirea acestei izbanzi, nu se alesera cu nimic pc urma ci. Grigorc Ghica intelcse sal conving5 Poarta despre nevinovatia sa
urmator, 1675, el lua parte la batalifie de la Sbaracz, Trembovla si Liov, care nici de asta
data nu putu 11 cucerit de turci. In anul urmator, Duca Voda interveni in tratativele de pace cu Polonia, el fiind primul care informs pe sultan asupra rezultatelor for favorabile. Tratatul
sal recunoasca stapanirea turceasca asupra Podoliei cu Camenita si SA." cedeze turcilor
partea cea mai mare din Ucraina, mai platind
Inca si o insemnata despagubire de razboi. Stipulatiunile tratatului de la Zuravna provocasera marl nemultumiri la cazaci silindu-1 pe hatmanul Dorosenko sal se arunce in bratele Moscovei, care it primi cu bucurie. Noua ori-
in Moldova si atragand in jurul sau pe pulinii aderenti ce-i mai ramasesera credinctosi, porni
spre Iasi intru intampinarea noului Domn Dumitrascu Voda, care vcnea sa cuprinda
tronul insotit de trope turco-tatare. La Movila Rabiei, de langa. Husi, ostirile adverse stateau fatal in fata. Peniru a incepe lupta, Stefan Voda Petriceicu facu apel la boieri sa-i sara in ajutor contra lui Dumitrascu-Voda, sustinut de turd. Raspunsul boierilor, prin glasul lui Miron Costin, a fost insa negativ: "Ori sift fie voia Ma rid Tale zicca cronicarul - on sa nu fie, not nu vom lasa casele sal he is Tatarii". Cum primi
entare a haLmanului supus Portii contribui insa la inasprirea relatiilor dintre rusi si turci, care degenerard curand in ostilitati fatise. Sullanul mazili pe hatmanul hain si numi in
locul lui un nou hatman in persoana flului mai mic al lui Bogdan Hmelnitki, cu numele lurie,
trimis in Ucraina. In drum cl trecu prin Iasi unde fu prima de Domn cu Wald cinstea si salutat de Miron Costin cu frumoase urari in
limba Latina.
izbucnirea ostilitatilor
tarul Teodor
500
Istoria Romanilor
incepu campania marclui vizir Cara Mustafa contra rusilor, la care furs siliti sa is parte si
scsc in .campania contra cazacilor, fu mutat din Muntenia in Moldova in locul lui Antonie
Anionic Ruset din Moldova. Atacul sc indrepla contra cetatii Cchrinului, care fu cuccrita Ia 25
august 1678 de un grup de asall compus din moldoveni si muntcni. In toiul accstor lupte Duca Vod5 fir rani' la un picior. In anal 'Irmator, 1679, principil Serban Cantacuzino si
romane, silite s5 contribuic la dcsfasurarca lui ()amen' si material. Razbohil nu se termini druid Ia inceptitul itnultli 1681, card la 11 februaric sc inchcie, prin mijlocirea lui Duca
cif
Voda, tratatul de pace de la Radzin-Bachci Saeai. Sultanul ceda tarului Kievul si alte cetati, iar tarul recunoscu suprematla Portil
asupra restului Ucrainei dintre Nistru si Bug, unde, in locul lui lurascu Hmelnitki, fu numit hat man domnul Moldovci, Gheorghe Duca. Cronica lui Nicolae Costin arata ca dupa ce s-a ispravit razboiul, a purees Duca Voda in luna
atraga pe principil omani de partea tor. Inca in februarie 1678 hatmanul loan Samuilovici din Ucraina moscovita scrie principilor din Moldova si Muntenia, inviLandu-i cu inima prieleneasca si cresting, ca pe niste fit ai acelciasi biscrici pravoslavnicc, sa tina la solidaritatea
Tani
legaturile for cu turcii pe temeiul unor declaratii asa de platonice. De aceea ei ramasera credinciosi turcilor si luara parte la campania din vara aceluiasi an. Se poate ca ademenirile acelea venite din partea tarului sa fi ajuns la cunostinta sultanului si sa-1 fi dcterminat la schimbari radicale in domniile principatelor.
Draghinici, ce era postelnic al doilea, si 1-a pus hatman la Nemirova si de atunci a inceput a se
501
"Virnin:F4Trl!
aL! .11
...airrsinvartfo; coy
Tzeixo.i1C470; 14..
z rtZvcc4
r-
4;20%1
caz,
in xi; ef
11hli!
0 'P NNE
,'; 4,"
x,
r;4.71 .
- a"eria
le
Constantin Brancoveanu
PARTEA X
I. infilingerea turcilor la Viena si izgonirea for din Ungaria IL Restaurarea suprematiei Casei de Austria asupra Transilvaniei si extinderea acestei suprematii asupra Olteniei III. Campaniile polonilor in Moldova N. Constantin Brancoveanu in Muntenia si contemporanii sai in Moldova
Ion Nistor
Capitolul I
1. Cooperarea principatelor Muntenia, Moldova si Transilvania la operatiile militare turcesti din Ungaria
In avantul pe care vizirii din familia KOprilla it insuflasera imperiului otoman, turcii nu se multumira numai cu extinderea
sebes. Iar turcii din Timisoara nu putura ocupa decat cetatea Inaului. Iar de acolo ei inaintara spre nord si cucerira la 31 august
1660 Oradea. Cuceritorul Oradei, Sidi Ali Pasa de la Buda, fu cinstit de sultan pentru isprava
stapanirii for asupra Podoliei si Ucrainei, ci ei incercara sa largeasca pe socoteala Casei de Austria si granitele raialelor for de la Timisoara si Buda. Folosindu-se de situalia clificila a imperialilor in 'Irma rilzhoitilui de treizeci de
impoclobild cu diamante. Tratatul de la Vasvar consfinti accasla cuccrire, impunand aid( lurcilor cat si Imperia !nor de a-si rdrage I rupele
Mehmet al IV-lea, pornit pc calea cuceririlor, se opri la granitcic pasalacurilor sale din Banat si
coroanci Sf. Stefan, (land dovadd desprc pulcrea for la St. Gothard. Pc dc altd park insd, magnalii unguri din Ungaria ocupata de Casa de Austria nu inielegcau sa luptc contra turcilor pentru izbanda cauzci habsburgice. Si
comanda generalului Montecuculi in ziva de 3 Julie 1664. Multi dintre ostenii roman' in frunte
isi domolira intrucatva avanlul for razboinic si consimtira la incheierea unui nou armistitiu pe 20 de ani, care fu semnat la 10 august 1664 la Vasvar (Eisenburg), prin care beligerantii sc
invoird sa respecte granitele existente intre pasalacul de la Buda si Ungaria apuseana supusa Casei de Austria. Armistitiul de la
politicii for antireformisle si a presiunilor for fiscale. Magnatii din comitatele ocupate de imperiali nu erau deloc multumitl de domnia imparatului Leopold I (1657 1705) care era pornit contra calvinilor si care preconiza o fiscalitale excesiva. Populatia suferea foarte mull si de pc urma rechizipilor cc nu mai conteneau a sc face pentru intretinerea oslirilor germane de ocupatie. Nemultumirile acestea crescande erau mereu alimentale de turci si ele mocneau
Istoria Romanilor
Nadardy, Ion Zriny, Francisc Trangipan, Francisc Vesileny, Erasmus Tattenbach, Francisc Rakoczy, fiul lui Gheorghe Rakoczy
s.a. Miscarea curutilor, care tindea la restaurarea vechiului regal al Ungariei, emancipat de habsburgi, fu insa inabusita in sange de catre trupele imperiale, iar conducatorii ei cu multi dintre partizani si simpatizanti furs judecati si osanditi la moarte.
era strain de miscarea curutilor, aderand chiar formal la ea in 1676, astfel ca o bund parte din partizanii miscarii se refugiasera in Transilvania pentru a-si salva viata. Aid ei erau bine primiti si simpatizati chiar si de sfetnicii cei mai apreciati ai principelui, cum erau Nicolai Beth len, Mihail Teleki s.a. Fraternizarea cu pribegii din Ungaria apuseana era explicabila si prin faptul ca imperialii nici in Transilvania nu se bucurau de simpatiile nobilimii ungare care, find calving, era pornita contra imperialilor catolici si intolerant!. De aceea, membrii
Principe le Transilvaniei, Mihai Apaffy, nu
sporita si prin unitatile tataresti comandate de Murad Gherei, hanul Crimeii. Armata de operatiune cuprindea multe zeci de mai de oameni, combatanti si salahori care aveau grija aprovizionarii si a transporturilor. Cara Mustafa porni la 31 martie 1683 din Adrianopol. Contingentele muntene, moldovene si transilvanene erau comandate de principii acestor tan, insotiti de statele for majore compuse din boieri mars si mid. "In anus 1683 - zice cronica munteana din porunca au mers Serban Vodd si Duca Vodd
pentru a inireprinde marsul comun asupra Vienei. Oastea otomana propriu-zisa era
peuneint, unde acolo era Apaffy Mihai, Domnul Transilvaniei si Gheorghe Teleky cu ostirile lor ce tineau partea turcilor". La Sf. Gheorghe, Serban Voda porni din
transilvaneni preferau suprematia otomand celei habsburgice cu tendinte contrarefonnatorice. In rata curutilor devolati Portia se ridicard aderentii curt!! de la Viena, numiti lobonti. Curutii derivandu-si numele de la vechii crucial! - crux- ai lui Gheorghe Doja, iar lobontii de
infldccirat.
Unii au incercat sa derive numele lobonti de la nemtescul Lauf-Hans, adica Ionicd alergdtorul.
comandate de Duca Voda. Nicolae Costin relateaza ca turcii cand au ocupat cetatea Beciului, careia ii zic si Viena, au trimis porunca la Duca Voda si la Serban Voda, Domnul muntenesc, ca sa se pregateasca de oaste indeplinind ordinul imparatesc. Duca
Voda a facut mare pregatire de oaste aducand si cateva polcuri de cazaci din Ucraina. Oastea moldoveneasca se compunea din calarime, din
Bucuresti cu oastea sa care numara 6.000 de oameni. El trecu pe la Orsova in Banat si de acolo ajunse la Tisa si trecand fluviul se intalni mai jos de Buda cu ostirea moldoveneasca
In 1678 conducerea miscarii curutilor trecu asupra lui Emeric Moly care se bucura de increderea turcilor, find sprijinit si de regele Ludovic al XIV-lea, rivalul habsburgilor in
Spania si Germania apuseand. In 1682 sultanul ii recunoscu chiar titlul de rege al Ungariei
tribut anual de 100.000 de galbeni, autorizand chiar pe Ibrahim Pasa de la Buda sa-1 incoroneze cu o coroana confectionata anume pentru aceasta festivitate.
Milcovul la Focsani si de acolo a trecut prin Muntenia la Sibiu, spre Sonoc pe Tisa, iar de
Participarea principilor Serban Cantacuzino, Gheorghe Duca si Mihai Apaffy la asedierea Vienei si izgonirea
2.
Duca Voda. Domnul era insotit de un grup de boieri moldoveni in frunte cu Miron Costin,
Buhus, Constantin Ciobanu, Ion Racovita, Gavrila Catachi, Catargi, satrarul Tanase din
Dupa incheierea pacii cu moscovilli si instalarea omului for de incredere Gheorghe Duca in domnia Moldovei si Ucrainei, marele vizir Ahmet-Kopsily se credea destul de bine
Soroca, capitanul Braha, logofatul Gheorghita s.a. Nu cunoastem numele boierilor munteni
insotit de Mihai Teleki si de alti magnali unguri. El isi indrepta marsul prin Ungaria
superioara, trecu Dunarea pe la Shigoniu si ajunse la 19 august la Bruck, pe Leitha, 'land
Toko ly luase asupra sa sa mobilizeze curutii din Ungaria apuseana, iar Domnii din principatele dacice Muntenia, Moldova si Transilvania primira ordin sa se uneasca cu contin-
Ion Nistor
Tara Fagarasului, cum arata registrul boierilor
numele si comuna de origine a fiecarui participant la campanie. Erau in total 69 boieri din 27
fagarasani care fusesera oranduiti in tabara principelui. Registrul ce ni s-a pastrat arata
comune. Numarul total al participantilor din
asupra Vienei, la 31 martie 1683, imparatul Leopold incheie un tratat de alianta cu regele
Poloniei Joan Sobieski, asigurandu-si concur-
20.000 de combatant' si salahori. Acestia din urma erau folositi la transporturi, la aprovizionare si la lucrarile de drumuri si poduri ca mestesugari iscusiti ce erau. Daca mai tinem seama si de cei 5.000 de osteni mobilizati si ei
Ungaria, precum si din Podolia si Ucraina. Dupa executarea fericita a acestor operatiuni militare, imparatul urma sa ocupe Transilvania, iar regele lesesc Moldova pentru a se
Istanbulului in vederea Izgonirii turcilor din
politic care era menit sa dea o noua intorsatura
Europa. Papa de la Roma si dogele Venetiei nu
putea intalni din nou la Dunare, pentru a intreprinde apoi marsul comun contra
puteau decat sa agreeze acest indraznet plan
cipatele dacice, care luara parte la asedierea Vienei. Luptatorii munteni si moldoveni erau asezati in a cincea linie de bataie, cats vreme contingentele "regelui" Ti b' ly si cele ale
acesta vine in sprijinul afirmagei cronicarului Nicolae Costin care sustine ca pe Apaffy Mihai turcii 1-au lasat de straja inapoi, nu 1-au dus la Viena, neavand destula incredere in cl. La 13 iulic Cara Mustafa ajunsc cu oastea sa la Vicna si impresura orasul in scmicerc. Apropierea ostirii pagane produse mare panica in oras, care sport si mai mult cand se afla ca imparatul Leopold parasise la 7 Julie orasul, retragandu-se Ia Linz. La vestea aceasta mai multe mii de vienezi incepura sa paraseasca si ei orasul si sa fuga incotro apucau. Apararea fu incredintata contelui Rudiger de Starkemberg,
liniile de bataie, cum ni s-au pastrat ele in ordinea de bataie a armatei turcesti. Faptul
imperialilor si polonilor nu fusesera terminate decat la inceputul lui septembrie, cand armatele crestine de despresurare sub comanda regelui Sobieski si a ducelui Carol de Lorena atinsera malul stang al Dundrii in rata Vienei.
marelui vizir, el nici nu voia sa creada, asa de neverosimila i se parea. Pentru a se incredinta dc adevarul accstei vesti, Cara Mustafa trimise
(Wean din Moldova ca iscoada in tabara polond pentru a constata daca intr-adevar regele polon sosise acolo cu ostirea sa. Moldoveanul curajos
ajutat de 4 consilieri. Acesta reusi sa apere orasul timp de 8 saptamani cat tinu asediul pana la sosirea ostirilor crestine de despre-
in limba 'or de acasa. Cu ajutorul conationalilor sai el putu patrunde pand in cortul regelui, vorbi cu el si se intoarse tearair in
din rata Vienei si este gata sa treaca la asalt
trecu Dunarea si se strecura neobservat pana la avanposturile poloneze, unde dadu peste ostasi moldoveni cu care se putu intelege usor
surare. In tot timpul asediului principii romani si indeosebi Domnul muntean Serban Cantacuzino, a carui oaste ocupase o pozilie langa
lagarul turcesc, cu informatia precisa ea regele Sobieski se gaseste in adevar in tabara cresting
pentru despresurarea orasului. Ostenii pe care iscoada moldoveana ii intalni la avanposturile ostirii poloneze erau si ei moldoveni pribegiti in
afara de aceasta, Serban Voda, pe ascuns, se intelegea cu nemtii prin cacti si o data a avut pe un Jesuvitpater multa vreme ascuns in cortul sau si cand nemtii voiau sa dea cetatea, Lrimis-a pe iesuit de le spuse barbateste sa se
apere inca patru ceasuri ca turcii gasesc pravul
In primele zilei ale lunii septembrie incepu marea batalie pentru despresurarea
Vienei. Luptele hotaratoare s-au dat in ziva de 12 septembrie si ele se sfarsira cu infrangerea desavarsita a turcilor. Acestia furs pusi pe fuga lasand prada aliatilor crestini tabara cu cortul lui Cara Mustafa si cu Coate bogatiile din ea. Acesta plati cu viata infrangerea sa de la Viena, hind decapitat la Belgrad, iar capul sau inmormantat in gradina din Adrianopol in 1683. De aceea el apare in istoria otomand sub numele
506
Istoria Rornanilor
de Mustafa Maktul, adical decapitatul. Atunci
spre cases, Duca Voda trecu prin Transilvania,
parasird si domnii din principatele dacice Viena si se retrasera spre tarile tor. In drum
find oaspetele principelui Apaffy. Cu ocazia
Cernoviz, care la 21 august 1690 fu recunoscut si de austrieci in aceasta calitate. Prin edictul imperial din 21 august 1690
lulia. Sarbii refugiati in Slavonia si Banat aveau in fruntea for pe mitropolitul Arsenie
urmarindu-i pana la Raab-Gytir, cucerind aceasta cetate la 26 octombrie 1683. Acolo regele loan Sobieski isi lua ramas bun de la ducele Carol de Lorena indreptandu-se spre
Po Ionia, unde fu primit cu mare insufletire ca invingator asupra paganilor. In primavara anului urmator, imparatul Leopold se uni cu regele Sobieski la 31 martie 1684 in asa numita liga sfantd, la care aderara atat Papa Pius al X1-lea, cat si dogele Venetiei. Imperiul otoman trebuia
se garanta sarbilor de curand colonizati in Slavonia deplind autonomie bisericeasca cu dreptul de a-si alege liber pe patriarhul tor, recunoscut ca sef ierarhic al tuturor ortodocsilor din imperiu, avand a se bucura de
scutiri de dari si de a-si administra averile. Prin decretul imperial din 11 decembrie acelasi an sarbii furs scosi de sub jurisdictia regnicolara,
ingaduindu-li-se a se. carmut dupes normele dreptului for national. Edictul imperial de la 2 martie 1691 acorda sarbilor dreptul de a-si alege capetenia for numita voievod, care sa se intereseze de organizarea for militara sub controlul imperial.
vest si de poloni de la nord-vest. prin Moldova. La ofensiva aceasta se asocie mai apoi si tarul Rusiei Petru cel Mare, care in anul 1696 cuceri Azovul, cetate puternica care stapanea intrarea in marea cu acelasi nume.
Prin izbanda de la Szlankamen din 19 decembrie 1691, Casa de Austria isi asigura
Ahmed al II-lea (1691 - 1693), de a recuceri pozitiile,pierdute pareau sa aibal oarecare sucSuccesele acestea de arme devenira insa problematice prin aderenta tarului Petru cel Mare
(1689 - 1725) la liga sfanta a puterilor crestine,
militare si politice, imparatul Leopold impreuna cu principii din Lorena, Bavaria, Saxonia si Baden continuard in anti urmatori campania pentru alungarea turcilor din Ungaria, cucerind o cetate dupes alta din mainile tor. La 2 septembrie 1686 imperialii cucerird Buda, punand astfcl dupes un interval de 145 de ani
largindu-se astfel prin actul de la 4 februarie 1697 frontul de atac impotriva Portii; in anul
capat .pasalacului turcesc din Ungaria centrals. In anul urmator ci bAtura pc turd langa
intrarea in marea care-i poarta numele. Urma in frangerea sangeroasa pe care ostirea
Caransebesul si Orsova, precum Kikinda, Canisa, Becze, Cenadul si Becichererul, cucerit personal de Eugen de Savoia,
dandu-i-se astfel ocazia sa mediteze in stramtoarea celulei asupra indraznetelor sale planuri si incercari de largire a granitelor imperiului
otoman. In regiunile eliberate din Slavonia
crestini. Acestia veneau sa sporeasca numarul emigrantilor sarbi de mai inainte din partite
fratii Gheorghe si Sava Brancovici. Acestia nu aveau insa nimic comun cu vechii despoti sarbi cu acest nume. Gheorghe Brancovici indeplinise mai multe solii pe langa. Poarta. El infra apoi in armata austriaca unde avansa la gradul de general. El este autorul cunoscutei cronici.
507
Ion Nistor
Capitolul II
RESTAURAREA SUPREMATIEI CASEI DE AUSTRIA ASUPRA TRANSILVANIEI SI EXTINDEREA ACESTEI SUPREMATII ASUPRA OLTENIEI
1. Ocuparea Transilvaniei de catre trupele imperiale si organizarea ei ca provincie de coroana a Casei de Austria 2. Propaganda catolica in Transilvania si unirea bisericii romfineqti cu Roma 3. Tratativele principilor din Muntenia si Moldova cu imparatul de la Viena 4. infrangerea riscoalei curutilor in Transilvania si ocuparea Banatului de catre imperiali 5. Ocuparea Olteniei de catre austrieci si retrocedarea ei Munteniei
Infrangerea turcilor la Viena si alungarea for din Ungaria zgudui rau tronul lui Appaffy, care se sprijinea pe baionetele turcesti.
Sprijinul Portii pe care principele se rezema pang alunci slabise si deodata cu slabirea lui scazura si simpaliile pe care magnatii transilvaneni le aveau pentru turci. Deodata spori
numaruI celor ce trecura de partea imperialilor invingatori, iar numele de Labont incetase de a mai fi cuvant de ocara in fata multimii transilvanene. Insusi principele Apaffy incepu sa-si dea seama de consecintele politice ale acestei schimbari in opinia publics a tarii, si de aceea
tratate cu Joan Sigismund Zapolya, cu Balhorestii si cu urmasii acestora ea accentua toldeauna aceste drepluri si cauta sa le afirme
prin operallile oslirilor imperiale si prin cornisarii el care acl Ivan in Transilvania. Dc accca principii lransilvancni, pcnlni a pulca rezisla presiunilor st amenintarilor Vicnci, caulascra sprijin sl ajutor la Istanbul, pe care le gasisera totdeauna si pe care ei se puteau bizui in lupta contra habsburgilor. In schimbul aceslui sprijin principii Transilvaniei, deopotriva cu principii roman' din Muntenia si Moldova, recunoscura suzeranitatea sultanului platin-
cipii
devenird cu atat mai serioase cu cat trupele imperiale realizau in Ungaria noi si stralucite succese de arme impotriva turcilor. In aprilie
du-i un tribut anual. Cu asentimentul Portii stapaneau principii transilvaneni si partile ungurene care fusesera desprinse din regatul
ungar si anexate Transilvaniei. Cu invoirea sul-
pentru a supune imparatului propuneri concrete cu privire la inchinare. Luand cunostinta de oferta de inchinare a principelui, imparatul
sustinut de imperiali, principele Mihai Apaffy primi ajutor masiv din partea Portli si a principilor din Bucuresti si Iasi, si numai bizuinduse pe acest ajutor el se putea mentine pe tronul
de la Alba Julia.
508
prin care, intre altele, se cerea principelui sa consimta la ocuparea Transilvaniei de catre trupele imperiale. La refuzul principelui de a accepta aceasta pretentie, Dunod ii raspunse
ritos: "De voiti, de nu voiti, Majestatea sa va va apara de turci".
Istoria Romartilor
Imputernicitul imparatului se prezenta in
octombrie 1685 si in fata dietei, cerand sfaturilor transilvanene sa admits intrarea trupelor imperiale in tars si s poarte grija de incartiruirea si aprovizionarea tor. Votarea unei asemenea propuneri ar fi produs fairs indoiala ruptura cu turcii, a caror putere mili-
definitiv zdrobita. De aceea, dicta amand votarea pentru anul urmator. Iar cand ea se
vanene, afara de Oradea, unde turcii rezistard asedierii pana in iulie 1689, cand furs siliti sa capituleze din cauza lipsei de provizii, punandu-se astfel capat stapanirii turcesti in capitala Bihorului. Ducele de Lorena parasi Transilvania dupa ce o impartise in mai multe districte militare sub comanda unor generals ca Ferdinand Veterani, Frideric Scherfenburg, Antoniu Caraffa, Heisler s.a. Staturile transilvanene in frunte cu principele Apaffy privira neputincioase la ocuparea tariff de catre trupele imperiale, iar cetatile isi inchisera una dupa alta portile comandantilor habsburgici. Prin-
cipele, care dupa moartea sotiei sale Ana Bornemisza, intamplata in 1688, cazuse intr-un fel de melancolie, cauta sa amane asentimentul sau la instalarea noii start de
cata in 1687 la Pajon (Pressburg, Bratislava) hotari repunerea Casei de Austria in drepturile ei ereditare asupra regatului ungar, in granitele lui din 1526, granite care la acca data cuprindeau si Transilvania. Imparalul Leopold fu proclamal rege al Ungarici si tolodala si at
Transilvanici.
lucruri in Transilvania, asteptand mereu ajutor din partea Portii. Imperialii insa se grabeau sa obtina cu un ceas mai degraba adeziunea staturilor la Casa de Austria. Generalul Caraffa
ambitioasa culezanla a unor oamcni. Vrand, ncvrand, consilicrii principclui primira mot iunea si o supuscra si principclui spre scmnare,
impotrivirea turcilor la Seghedin, inainta pima la lanelyo, de unde la 10 octombrie 1687 vestea pe principele Apaffy ca trupele sale au primit ordin sa intre in Transilvania pentru a o elibera
le
raspunse la 17 iunie 1688 sa aiba rabdare si sa astepte in liniste pana se va termina razboiul si
intr-un limp in care toata grija sa si a sfcLnicilor sal este absorbita de desfasurarea razboiului in curs. In toiul acestor pertractari con tele Nicolai Bethlen adresa imparatului faimosul sau memoriu intitulat: Moribunda Transilvania adpedes sacratissini imperatoris Leopoldi, proiecta - adica Transiluania muri-
neasca cu ele. Dupa ocuparea Sibiului isi deschisera portile si celelalte orase transil509
Ion Nistor
din vreme, atat de Poarta otomana cat si de curtea de la Viena. Mai mult chiar, imparatul Leopold se considera tutore si protector al tandrului principe. Sultanul, afland insa de schimbarile ce se produsera in Transilvania,
nu mai respecta recunoasterea lui Mihai al IIlea ca principe, ci numi in locul decedatului
Mihai I pe Emeric Tokoly, principe transilvanean. La 26 iunie 1690 noul principe Emeric
lui sau imperial, primind in schimb titlul de conte al imperiului german si o remuneratie corespunzatoare. La inceput tandrul principe incerca sa reziste presiunilor imperiale, dar in cele din urma, in 1696, se vazu silit sa abdice
in favoarea imparatului la domnie si sa accepte situatia ce i se promisese. Dupa abdicare el trai la Viena pana la moartea sa prematura intamplata in 1713.
Beth len. Pentru a-si ocupa tronul oferit de sultan, Emeric 'Moly patrunse cu trupe lurcite si
Transilvaniei imparatul constitui un consiliu de stat compus din Grigore Bethlen, Mihai Bethlen si Ion Haller in frunte cu Gheorghe Banffy ca guvernator general care sa adminislreze tam in numele sau. Guvernatorul trehula sa-si alba resedinla in Transilvania si sa
se lege cm juranian1 c5 va respecla legile WU. Dicta fu mentint115, tirmand ca 110(51-n111c ci sa lie Si !wise imparatului sprc aprobare. El vola bugclul sI repartilia darilor asupra contribuabililor. Drepturile si privilegiile celor trei natiu-
25 octombrie contingentele lui 'Moly si le izgonira din Transilvania impreuna cu slapanul tor. Acesta se retrase in Muntenia,
asezandu-si tabara la'Targoviste, de unde lam un disperat apel catre prielenii sai din Transilvania si mai ales catre secui, sa-i sari in
ajutor pentru dobandirea Ironului. In anul urmator el incerca cu ajutor turccsc un atac
din Banat, dar si acesta dadu grey si lcoly se retrase peste Dunare in Turcia, unde isi petre-
Transilvania. Tara mai platea imparatului o sums anuala de 50.000 de galbeni in Limp de pace si 40.000 in Limp dc razboi. Secuii erau
scutili de contributie la accasta dare pentru ca ei preslau serviciul militar pe propria for cheltuiala. Ivindu-se neintelegeri la ierarhia admi-
cu restul vietii cu gandul indreptat mereu la domnia Transilvaniei, pe care n-a mai putu-o
dobandi, murind la Nicomedia in 1705. Dupa alungarea lui Tokei ly din Transil-
votat de dicta Transilvaniei de 'la Fagaras in mai 1688. La 16 octombrie 1690 el semna faimoasa diploma leopoldiand care, cu uncle
modificari fu acceptata la 4 decembrie 1671 de
pentru cucerirea acestei tad terminat si de aceea el crezu ea a sosit momentul oportun pentru recunoasterca actului de inchinarc
tele sfaturilor transilvanene, iar in rangul al saselca intrau ceilalti consilieri intimi care asistau pe guvernator. Cu doi ani in urma, in
1694, luase fiinta la Viena asa-numita Cancelarie auticci a Transilvaniei - Siebenbfirgische Hojkanzlei - un fel de minister pentru afacerile noii provincii a coroanei. In 1765 imparateasa
510
Bucuresti. Ei si-au putut indeplini misiunea for ortodoxa cu binecuvantarea bisericilor surori din Muntenia si Moldova, dar mai ales
ganda catolica in spiritul contrareformist al politicii habsburgice. Propaganda aceasta prindea insa foarte putin in randurile credin-
cu sprijinul efectiv al principilor din aceste tad dreptmaritoare care interveneau pe langa prin-
episcopie si tot de acolo isi procurau liters culegatorii roman! pentru tiparirea cartilor
de la Alba Iulia.
Ungariei, isi concentrara tot zelul for asupra romanilor ortodocsi pentru a-i castiga pentru biserica catolica. Experienta pe care iezuitii o facusera cu o suta de ani in urma cu ucrainenii ortodocsi din Polonia, pe care ii atrasera la unirea cu biserica papistasa, le inlesni foarte mult opera de propaganda fata de ortodocsii
roman! din Transilvania. Si aceasta cu alai mai mult cu cat biserica ortodoxa de acolo nici nu era recunoscuta de legiuirile transilvanene, ci tolerates dupe bunul plac al principilor. Ea era mereu amenintata de propaganda calving, care
liturgice in limba poporului. Uneori ajungeau chiriarhi din Moldova pe scaunul arhipastoral
Transilvania si partite ungurene, o masura care pledeaza pentru unitate in conducerea bisericii ortodoxe de dincolo de Carpati. Urmasului sau Teoctist, principele Gavriil
fost Spiridon, caruia principele Stefan Boczay ii supuse toate bisericile ortodoxe din
era sustinuta de autoritatile de stat, iar episcopii roman' nu-si puleau indeplini funcliile
Beth len ii supuse si pe credinciosii ortodocsi din Maramures. Dupa Teoctist a urmat Teofit, iar acestuia i-a urmat Dosoftei, care fu chemat din Moldova, unde pastor! la Roman si Husi.
Iar aceasta confirmare nu se putea obtine fare ca noul chiriarh roman sa fi acceptat mai intai anumite capitulatii - conditii - fata de superintendentul calvin. Aceste conditii cuprindeau principelui Gheorghe al II-lea, numarul punctelor a fost sporit la cincisprezece. Primul
Episcopul Dosoftei se intilula: "Viddicci in Ardeal si Maramures in tinutul Satmarului panel la Debretin". El achizitiona pentru "mitropolia" de la Alba lulia mosia Beca de langa Teius. Tot el convoaca in 1627 un sinod preotesc la Alba
lulia pentru discutarea diverselor probleme de
nemesul Gheorghe din Brad care se calugari sub numele de Ghenadie (1627 - 1640). El a
infiintat o tipografie la Alba lulia si a inceput la 1639 sa relipareasca Evanghelia Invat.aloare a lui Cores!, care a fosl terminata de succesorul sau Jams'. (1640 -1643) venit din Moldova cu
Cu respectarea acestor conditii au pastorit episcopii transilvaneni sub principii Iransilvaneni de la loan Zapolya pans la Mihai I Apaffy, deci mai bine de un secol pi jumatate,
fara zguduirea temeiurilor canonice ale bisericii ortodoxe. Mihai Viteazul oferi episcopului loan clitoria sa de la Alba lulia ca resedinta episcopala, si fiindca aceasta noua resedinta se gasea in mitropolia Transilvaniei, loan Vladica
of Balgrad deopotriva cu episcopii care i-au urmat s-au numit si mitropolitii supusi jurisdictiei canonice a mitropolitului Ungro-Vlahiei
Ion Nistor
obtind revocarea deciziei anului precedent prin care biserica ortodoxa se punea sub ascultarea umilitoare. La staruinta calugarilor iezuiti, care
nu slabeau cu propaganda for pe teren, episcopul Teofil, indemnat de mentorul sau catolic Barany, convoca in februarie 1697 preotimea in sinod la Alba Iulia pentru examinarea ofertei din partea imparatului Leopold. Sinodul hotari
tra episcopului caruia i se reprosau acte de imoralitate si rea gospodarire. In baza rezul-
tatelor acestei anchete sinodul preotesc destitui pe Sava din dregatoria episcopeasca si it deferi justitiei civile sub acuzatia de a fl irosit bunurile episcopale. El fu gasit vinovat si tri-
Serban Voda Cantacuzino. Sava muri in mai 1683. Urmasul sau in scaunul episcopal a fost
losif Budai (1680 - 1682) caruia ii urma Ioasaf, un arhiereu grec recomandat de Serban Voda.
martie 1697 episcopului Teofil actul care cuprinde conditiile in care preotimea era
Acesta insa nu se mentinu, din cauza pornirii sale patimase contra calvinilor, ca reprezentant
al ortodoxismului militant. Dupes pastorirea de
hotarata sa adere la unire. Episcopul cu sfetnicii sal examines actul si-i dadu astfel forma definitive cu unele adaosuri si modificari si-1 supuse in iunie imparatului spre aprobare. Dar unirii sa fie redactata, imparatul se grabs ses
trei ani a episcopului Sava din Vestem (1682 -1685) urma vladica Varlaam (1685 - 1692)
care introduse constitutia juratilor si gocimanilor (Gothermanner) pe langa scaunele protopopesti asemanatoare celei a epitropilor bisericesti.
Schimbarile politice din Transilvania in legatura cu intrarea armatelor imperiale in tars si cu moartea principelui Mihai I Apaffy incurajara peste masura propaganda catolica, care
succesorului sau, Teofil (1692 - 1697). Acesta era un nemes tanar din Teius, cu numele Toma
numite sesii sau eclejii, precum si scoaterea clerului de sub jurisdictia laica si supunerea
sa episcopala de guvernatorul Banffy la 18 decembrie acelasi an. 0 schimbare in situatia noului episcop fats de inaintasii sal interveni
numai intrucat in functia de sfelnic al episcopului superinIcndentul calvin fu inlocuit cu monseniorul IczuIl Ladis lau I3arany. Aces la
for jurisdictiei episcopale. In schimbul acestor concesiuni de ordin politic si social, preotii, protopopii si episcopul recunoscura cele patru puncte principale ale unirii si anume: primatul papei de la Roma, painea nedospita sau azima la cuminecatura, purgatoriul pentru ispasirea pacatelor si purcedarea sfantului duh si de la
fiul - filioque.
Sc intampla insa ca inainLe de a fi pro mulgala diploma casca pentru '1111511m! actului de unirc, episcopul Teofil s5 nxiara subit la 12/22 iulic 1697. Moartea epis-
din loat5 lam Propaganda catolic5 prinse usor in r5ndurile cicrulul, end dc mascle magi ale credinclosilor nu se sinchiscau propagandistii,
niai intai alcgcrea unui nou cpiscop care sa semncze actul unirii. In intervalul acesta de
timp incepu sa se manifeste si reactiunea orto-
asemenea promisiuni nu puteau decal s5 ispiteasca in gradul cel mai inalt pe prcotii
ortodocsi, care se zbateau in necazurile for
une pierthloare de suflctc. Candidat pentru scaunul episcopal era tandrul Anghel, un flu
nia la Bucurcsti, ca si inaintasul sau Tcofil, numindu-se in calugarie Atanasie. Cu acea ocazie noul episcop al Transilvaniei fagaclui
512
Istoria Romanilor
solemn sa pastreze neschimbate in eparhia sa
scaunul Ungro-Vlahiei. La staruinta patriarhu-
pului care nu iscalise actul de unire al protopopilor dadea de gandit. Acesta trebuia deci casligat pentru cauza unirii. Tratativele continuard limp mai indelungal. La 4 septembrie 1700 Atanasie convoca
un sinod la Alba Iulia, la care pe langa protopopii care semnasera actul din 1696 luara parte si alts protopopi, sporind numarul acesLora la cincizeci si cinci. Sinodul dezbatu din
mereu cu el in toate chestiunile bisericesti. Principe le Constantin Brancoveanu, ca vajnic aparator al ortodoxismului in tot
in persoana iezuitului Carol Neurauter, care sa-i stea la indemand cu sfatul sau in chestiuni de dogma si disciplina bisericeasca. In realitate, teologul nu era decat un supraveghetor al episcopului, ceea ce constitui o mare umilire si injosire pentru arhiereul noii biserici unite. In eelc din urma se lass si el convins de necesitatea unirii, semnand actul la 20 martie
din Alba Iulia domeniul Merisani pe Arges, Para insa sa -si fi atins scopul pe care-I urmarea. In condiliile acestea se putea crede ca noul si tandrul episcop va pune stavila propagandei catolice in eparhia sa, respectand angajamentele pe care le luase la Bucuresti. Numai
1701 si angajandu-se sa-1 sustina cu staruinta, sinceritate si tarie, numai dupa ce cu o zi mai inainte, la 19 martie, imparatul consimti la revizuirea diplomei de unire din 1699, introducand in ea dispozitii privitoare si la credinciosii laici, nu numai la clerics. La articolul 3
care prevedea ca nu numai preotii ci si mirenii,
la instalarea episcopului Atanasie in scaunul vladicesc de la Alba Julia, cand la 14 aprilie 1698 aparu un nou rescript imparatesc prin care se aducea la cunostinta clerului ea numai aceia dintre preotii roman! se vor bucura de
aceleasi drepturi si privilegii ca si preotii catolid, care se vor fi pronuntat pentru "intoarcere" la adevarata credinta a imparatului, unindu-se
adcziune la unire, care a si fost semnata de 38 de protopopi roman!. In numele semnatarilor s-a si redactat la resedinta episcopala din Alba Iu lia, cu ajutorul monseniorului Barany, actul dc unire semnal la 7 octombrie 1698 de cei 38 dc protopopi. Actul a fosi irimis la Vicna cu
In noua ei redactare diploma unirii din 17 mantle 1701, care constitui un adevarat statut al bisericii unite, fu acceplata si recunoscula de dicta Transilvanici in sedinta ei de 1;1 Alba ]cilia din 15 ionic 1703. La 25 martie 1701 Aianasie primi nova sa hlrolonie dupa rind unit ca episcop al ronianilor din Transityank:, en care ocazic i se confer! tillul de con-
pecelea cpiscopiel, dar firs seinna ura eplscopultii Alanasie. Lipsa Iseilliturii episcopului nu a impiedicat pc imparalul Leopold de a hia
silier intim al imparatului, purtand ca semn distinctly un Jan de our cu chipul sacru al
imparatului.
solcmna a noului cpiscop unit prin voia guvernalorului Transilvaniei, contele Ladislau Apor, cu resedinta de la Alba Julia.
prestatiunile umilitoare la care erau obligati pand atunci. Efectul diplomei asupra credinciosilor n-a fost ccl asteptat la Viena. Rezerva episco513
La 12 decembrie 1701 aparu decretul de toleranta religioasa tiparit in lalineste si in romaneste cu litere latine, prin care se decreta
deplina liberlate a credinciosilor roman! de a se
Ion Nistor
uni cu una din cele patru confesiuni recepte, sau de .a ramane la vechea for credinta orto-
Acestea au Post conditiile si imprejurarile in care s-a savarsit unirea cu Roma. Desprinderea unui numar asa de insemnat din sanul bisericii ortodoxe nu putea fi trecuta sub tacere de inaltii chiriarhi ortodocsi. Patriarhul Calinic al Constantinopolului aruncal
doxa..
din Viena, la Sf. Barbara si la Colegiul Pazmanian, la Sambata Mare si la Roma, la Colegiul grecesc, unguresc sau german de
acolo.
numindu-1 Satanasie in loc de Atanasie. La actul de afurisenie aderard si Dositei, patriarhul Ierusalimului, impreund cu Teodosie,
mitropolitul Ungro-Vlahiei. Din consideratii de politica externa, cand
resedinta episcopala fu mutates in 1713 la Fagaras, fiindca la Alba Iulia isi restabili
interventie diplomatica din partea Domnului muntean nu s-a produs. Constantin Brancoveanu se margin! sa ingaduie mitropolitului Teodosie publicarea actului de afurisenie si sa laude pe brasoveni pentru tinuta for protestatard contra unirii. Glasuri de protest se ridicara si din randurile credinciosilor din Transilvania. In martie
1701 negustorul Pater Ianos din Sibiu adresa cpiscopului Atanasie cuvinte aspre:
"tar leagea, au rea avem au bung, nemiccl nu vom misca, nici avem a priori mai mutt pawl nu vafi cu voia si a tuturor mireanilor nu numai a popilor. lar de prirneaste Sir-rya Ta au popii, numai voi set fill, iar not nu vomfi ".
la asediul Vienei daduse dovezi de simpatie pentru cauza cresting incerca, indata dupa inapoierea sa acasa sa intre in legaturi tainice cu imperialii in vederea unei intelegeri pentru cazul prabLisirii imperiului otoman. Serban
Voda faurea planuri fantastice pentru o asemenea eventualitate. Coborator din familia impe-
ridica Ion Circa sau Tired din Botez care, strangand iscalituri de la preoli, umbla sa
ajunga vliidica. El fu insa urmarit de catolici si
aruncat in inchisoare, din care scapa numai trecand de parka calvinilor. 0 stalistica din 1716 arata in Transilvania, pc langa 2.747 de preoli units, si 456 de preoli ortodocsi. Mai
darji cu apararca vechii for creclinte ortodoxc se aratara credinciosii din Brasov si din Tara Barsci, care la 5 mai 1723 se cleclarau cu glas tare ca fit ai bisericii rasaritului dc care sfanta credinta nici sabia, nici focul, nici induiosarea,
I3izantillui dupa alungarca turcilor din fosla capilala a imperiului bizanlin. Dar, pana sa ajunga acolo, el Sc multumea si cu mai pulin, si anume cu alungarea turcilor din raialele de la Turnu, Giurgiu si Braila si cu eliberarea principatului sau dc sub suprematia otomand. In scopul acesta el oferea imperialilor concursul sau militar si material, trimitandde mai multe on solii confidentiale la Viena. In iunie 1685 inchcie alian ta cu principcle din
Dupa cadet-ea Budci si intrarea trupclor iniperiale in Transilvania, imparatul incepu sa Irezcasca la Viena Lot mai mare interes pentru Tara Romaneasca. La 16 aprilie 1687 Serban Voda muliumea impara lulu! Leopold pentru bunavointa sa, eland largi informatii si instructiuni solului sau Del Movila cu privire la tratativele cu imperialii. La 5 decembrie acelasi an, Domnul trimise un nou sot cu informatii la Viena in persoana episcopului catolic din Nicopole. Aceleasi pretentii le ridicau la 4 aprilie 1689 si delegatii poloni la Poarta, revendicand
514
din partea Austriei prin tratate incheiate la vreme, ramanand ca sa se apere cu armele
contra polonilor.
Transalpini Valachia. Era deci firesc ca prindpii din ambele principate sa se asigure macar
cu turdi si sa recunoasca suprematia habsburgled asupra tarn sale cu plata unui tribut de 75.000 de taleri. Impdratul ii oferea in
schimb titlul de conte al imperiului si domnia ereditard in familia Cantacuzinilor, oferindu-se sa-i pund la dispozitie si un corp de armata de
antra in vigoare decal numal atunci "cand obstescul vrajmas va fi infrant si ne vom
incredinta ca este intru atalta rusinat, incest sa nu mai poald mai departe prapddi si pustii cu lotul acesle mull asupritc lad". Trailvele cu Viena se impuncau si pentru motivul ca sfclnicii imp5ratului, in frunle
sufcrisc lovlluri grele, toiusi nu era inc5 steno maid' cu desilvarsire. Vazand ezitarca principelui, imperialii incercara s-1 con stranga la supunere, ca si pe principele Apaffy,
cesiunea Munteniei si a Moldovei sa constituie una din condiliile esentiale ale pacii cu turd!. Dar cum puterea obstescului vrajmas era Inca
gimente de sub comanda sa. La 24 august 1688 Veterani ajunsese la Cernet, de unde
urma sa inainteze spre Craiova si Campulung
&parte de a fi cu WW1 Intl-Arad, tratatul nu Mira in vigoarc nici atunci si nici mai tarziu. Totusi, Constantin Vod5 se simtea oarecum legat de imperiali, trimitandu-le mereu informatii asupra miscarilor turcesti, servind cauza cresting. La 9 iulie 1689 Domnul
rdspunde cancelarului Mihai Teleke ca el urmeazd intocmai sfaturile sale, tinand cu impdratul si ca este gala sa se mentina pe
aceasta linie de conduits cu bate necazurile si
Iordachi, ca sa trateze cu impdratul si sfetnicii lui conditiile de inchinare, sperand ca in Hui acesta pc toate cu intelepciune le-a potolit. Dar
pentru candidatura la domnie a cumnatului sau Gheorghe Cantacuzino, fiul lui SerbanVodd.
La 2 august 1689 principele se adresd direct imparatului Leopold pentru a-1 incredinta de fidelitatea sa si a-1 ruga sa nu dea crezare calomniilor lui Constantin Balaceanu.
Viena. Acestia sosird in capitala Austriei la 20 decembrie, iar la 10 ianurie 1689 furd primiti
Ion Nistor
batura pe turd la Vidin, cucerind cetatea la 14 octombrie. La 29 octombrie marchizul raporta imparatului de la Fetislau-Cladova ca dupes
departe sub stapanirea, respectiv suprematia turceasca, avand de suportat pe mai departe
Cronica lui Radu Greceanu mentioneaza cu drept cuvant ca in vremurile acele ajungand
Tara Moldovei la mare slabiciune si la multe si nespuse calcari si prazi cand de tatari, cand de
lesi
octombrie. Generalul rasa sa se inteleaga ca prin incartiruirea la Bucuresti a celor doua regimente se urmarea scopul de a-1 tine in frau pe Domn si a-1 sili sa respecte actul de
700.000 florin! pentru subzistenta celor 15.000 de oameni care iernau in Muntenia. Fireste ca in conditiile acestea Constantin Voda nu putea
nemtilor, ramase tot greul pe Muntenia, si de aici ridicau turcii toate cate le trebuiau". Dar cu toate acestea imperialii intretineau relatii stranse cu Domnul muntean, care le aducea mari servicii de informatii. Pentru a rasplati aceste servicii si pentru a-1 lega si mai mult de curtea din Viena, imparatul Leopold conferi la
nutri prea mari simpatii pentru imperial! si trala cu turcii si cu prolejatul tor, groful Emeric 'May, punand la care lovitura contra tor. Din serisoarea postelnicului Mihai
BacJcscul din 6 februaric 1689 adresala unui
Brancoveanu titlul de principe al imperiului pi-i confirma posesiunile pe care domnul le avca in linutul Fagarasului. Veslea despre catastrofa suferita de turd la Viena sc raspandi cu iuteala fulgerului in Ucraina. Cazacii gonira pe namestnicul lui Duca Voda de la Nemisova, devastard
conacurile domnesti, astfel ca plugurile cu boi si syogurile cu paine de pe la toate targurile ce
senu ci amandoi cart, la imparatia lurcului ca sa yin(' acum in primavara Cu din gura s-au
plecat nearntului maicar eu dare tar (le la inimii vcdca-vci in primavara, cc va sa-i lucrczc ".
avca Duca Vocla cu risipa au purees", cum swine cronica,.(lesi n-a avud nici o parte din
accslc bucale. In locul lui Duca ci alcscra hatman pc Stefan Runiki care, intoviirasindu-se cu moldovenii pribegi din Polonia si Ucraina, trccu Nistrul, se alie acolo cu nemullumitii din Soroca, Orhe! si Lapusna, care luptasera sub sleagul rascoalei desfasurat de Hancu si Durac, precum si cu cetcle lui Savin Smucila si the Motor sI porni asupra tatarilor din Buceag, pe care la 5 decembrie 1683 ii batu la Tilgrotin,
Si, de fapt, in anul urmator, 1690, sultanul Suleiman al II-lea (1687 1691) intreprinse o mare ofensiva la Dunare. In februarie el fu primit si ospatat de Constantin Voda in castelul sau de la Mogosoaia. In iulie sultanul prim! la Data pe Emeric May, dandu-i sLcag de domnie pentru Transilvania in locul decedatului principe Mihai I Apaffy si punandu-i la
a -si
in domnia Transilvaniei. Domnul executes ordinul sultanului si, trecand muntii, supuse
pe imperial! si-i batu la Zarnesti in ziva de 21
tronul. Tot atunci principele Constantin primi ordinul sultanului sa instaleze pe noul principe
putea ocupa
cetatea. Incurajati de acest prim succes hatmanul Runiki cu aliatii sai moldoveni coborara in jos spre codrul Tigheciulul, devastand satele si ridicand turmele de of si hergheliile de cai ca
august 1690, precum s-a aratat mai sus. Pe campul de lupta cazu intre altii si Gheorghe
Balaceanu, adversarul lui Brancoveanu. Izgonirea lui 'Moly din Transilvania si infrangerea turcilor la Szlaukamen din anul urmator mai dadura ragaz Domnului muntean de a se pre-
Istoria Romanilor
Frumoasei s-a dat o lupta sangeroasa, cat soa-
pe tronul de la Iasi, ci ei se grupara in jurul unuia din mijlocul Tor, si anume in jurul lui
marturia cronicii contemporane era om de tara., moldovean drept, find de la Tabac de locul lui, si foarte viteaz, necarturar dar la toate priceput si gata la raspunsuri. Ramanand orfan, el trecuse in Polonia, unde servi 17
nu erau multumiti cu ispravile lui Runiki, de aceea ei ii ucisera cu maciucile la Nemirova intr-o duminica, cand iesea din biserica. In
locul lui ei ridicara la demnitatea de hatman pe
mai apoi serdar de Lapusna. Sub domnia lui Duca-Voda el ajunse mare clucer, find casaDimitrie, dragostea de carte si de invatatura.
Ca bun cunoscator al starilor din Polonia, el nu
polcovnicul Andrei Movild, care participa la expeditiile polonilor in Moldova. Dar nici hat-
torit cu Ana Bantas, o femeie desteapta si foarte cults, de la care mostenise flub ei,
domnie, in urma staruitoarei interventii pe Tanga Poarta din partea principelui Serban Cantacuzino din Tara Romaneasca, dupa ce
incercarea cu domnia a doua a lui Durnitrascu Cantacuzino (1684 - 1685) daduse gres.
un podghiaz lesesc sub comanda capitanului Braha la Trolus pentru a intampina acolo pe Duca-Voda. Acesta aflase prin oamenii sal de
incredere despre schimbarile din Moldova, si se
contemporanului sau din Muntenia, Serban Voda, intra in legatura.' cu imperialii, propunandu-le chiar o alianta contra turcilor. Cu
ducerea acestor tratative domnul incredinta pe
la Iasi pentru
zati sa trateze general!! Heisler si Heitershem. Tratativelc ajunscra la bun sfarsit, astfcl ca la 15 februarie 1690 a putut 11 semnal la Sibiu
Viena. Prin accst act Domnul Moldovei se lega sa rupa once legatura cu Poarta otomana si sa Sc supuna imparatului, preslandu-i cuvenitul juramant de credinta. Aclul trebuia sa ramana MOH confidential si urma sa inire in vigoarc nuuival in inomeniul in care trupcic imperiale biruiloarc vor fi diced!. Braila de la turd si vor Ii ajuns la holarul Moldovei la apa Sirelului. In
sfatuit de neprietenii sal, el isi schimba planul initial si trecu pe la Oituz in Moldova, ajungand
in ajunul Craciunului la satul Domncsti. Dc acolo el fu riclicai la 25 dcccmbric 1683 de pocIghiazul leesc, care fusese (rinds mill rti iniampinarea sa st di s In I,iov in prinsoare. uncle mull la 31 manic 1685 si ru ininorman-
Noul principe Stefan Petriceicu (1683 1684), ocupand din nou tronul de la Iasi, facu
schimb imparatul se angaja sa recunoasca pc Constantin Cantemir ca Domn al Moldovei Cu dreptul de mostenise in familia sa, sa respecte drepturile si privilegiile boierimii precum si religia ortodoxa. Pentru intrelinerea trupelor
un disperat apel catre boierime, chemand la lupta contra turcilor pentru a-i izgoni din tars
517
Ion Nistor
toate cate le fagaduise curtea de la Viena prin
taleri si sa trimita la granita Transilvaniei de la Bretc 100 de cai si 500 de boi. Astfel intelese si principele Moldovei sa stabileasca raporturile diplomatice cu imperialii, care ca stapanitori ai Transilvaniei ajunsera sa fie vecini la granita de vest a Moldovei.
romani intalnim pe Gavril Nagizegi care demonstrase la Alba Iulia contra ocuparii
ambelor biserici ortodoxe de catre Uniti. Pe langa el mai luptau contra stapanirii habsburgice Pintea-Viteazul, a carui vitejie era cantata in baladele populare, apoi Vasile Negru, Dragu Balca, Bucur Campeanu si protopopul Lupu
depus in biserica din Apsa de Mijloc. Un aprig sprijinitor al revolutiei era. si Ion Tirca pe care Rakoczy it recunoscuse ca episcop al
Maramuresului. Alaturi de roman! luptau si multi ruteni din comitatele Ungariei Superioare. Comandantul curutilor era Berezeny,
tionare. Acesta primi oferta ce i se Meuse si lansa la 5 iunie 1703 un manifest de razboi contra imparatului Leopold iar adunarea de la
Onud, convocata de el, declare Casa de Austria
atat fats de turci, cat mai ales fats de habsburgi. Tendintele acestea revolutionare gaseau sustinatori nu numai la magnatii unguri, ci si in randurile curutilor, ale caror cete tulburau mereu ordinea publics. In anul 1703 ajunse in fruntea acestora Francisc a/ II-lea Rakoczy, fiul
lui Francisc
Gheorghe al II-lea Rakoczy. Tatal sau Francisc I luase parte la revolutia din 1671, hind casatoril cu Elena Zriny. Tanarul Francisc al II-lea Meuse studii la Praga si isI insusisc frumoasc
buns rasplata pentru vitejia tor. Sub steagul rascoalei din Transilvania luptau sf numerosi
pribegi moldoveni, pe care Rakoczy ii adusese en sine din Polonia.
cunostinte literare si istoricc, cum se vede aceasta din memoriile sale aparute in limba
patrie, unde fu insa arestat de imperiali si inchis la Viena. El izbuti insa sa fuga din
crancene el ocupd cetatile Muncaci, Onud, Satu Mare, Cetatea de Piatra si se indrepta
inchisoare in Polonia uncle uneltea mercu contra habsburgilor, inl ret 'nand lega uri stranse
cu nemultumilii din Ungaria si Transilvania, care se bizuiau in lupta for contra nemtilor pe puterea combative a curutilor. Intre aderentii miscarii sustinuta de cardinalul Alberoni se gaseau nobilii unguri Eszterhazy, Csaki, Papay, Horvath, Forgach, Berezeny, Talaba s.a. Sub steagul acestora se adunasera elementele razvratite din lara si strainatate.
spre mijlocul si sudul Transilvaniei, castigand si pe secui pentru cauza revolutiei. Gurghiul, Ghcrla si Bistrita cazura in mainile sale, astfel ca dicta curutilor convocata in 1707 la Targu Mures alese pe Francisc al II-lea Rakoczy principe al Transilvaniei, conducandu-1 la Alba
roman' din Transilvania si din partile ungurene, dar indeosebi din comitatele Bihor, Satu Mare si Maramures. Romani' aveau serioase motive de a se ridica impotriva noii stapaniri habsburgice, fiindca nimic nu se implinise din
Iulia unde se instals in scaunul domniei. In calitate de Domn si stapan at Transilvaniei el bah' monede de arama, asa numitii libertasi care circulau in tares. Noul Domn izgoni pe episcopul unit Atanasie din resedinta de la
Alba Iulia si instals acolo pe loan Tired ca mi-
tropolit ortodox, anuland actul de unire cu Roma. Ocupand trecatorile spre Muntenia si
Banatul Timisan, el cautal sa intre in legatura cu principele Constantin Brancoveanu si cu un pasa de la Timisoara. Boierul fagarasan loan
518
Istoria Romanilor
celor cazuti in lupta primira proprietatile lor. Amnistia cuprindea si pe cei cazuti in complicitate sau refugiati peste hotare. Acestia din urma aflandu-se in Polonia, Moldova, Muntenia si Turcia erau liberi a se intoarce in patrie Para nici un inconvenient pentru ei sau pentru familiile lor. Parasit de al sai, Francisc Rakoczy fu parasit in Franta, indata ce regele Ludovic al XIV-lea ajunse la intelegere cu imparatul Carol al VI-lea asupra succesiunii spaniole. Singura
se indrepte contra principelui Rakoczy si a sustinatorilor sai, care voiau sa restaureze o Ungarie libera si independents pe ruinele Transilvaniei. De aceea, nu numai sasii dar
chiar si multi dintre unguri se saturara curand de actiunea de eliberare a principelui rebel si a
visand mereu cand domnia Transilvaniei, cand pe cea a Moldovei sau Munteniei, sau chiar a
amandurora. In cele din urma se plictisi si P.)arta de uneltirile sale si-1 surghiuni la
Rodoslie unde muri in 1733. Astfel lua sfarsit si revolutia rakociana. in Transilvania. In dieta de la Medias din 14 noiembrie 1762 sfaturile transilvanene depusera juramantul de credintA fala de noul imparal Carol at ly-lea. Rascoala lui Ralcoczy avu urmari fatale pentru Transilvania. Indata dupes ralificarea
1538. Partite revendicate cuprindeau comitatele Brad, Zarand, Bihor, Crasna, Solnocul de Mijloc, Cetatea de Piatra si Maramuresul.
Hotararea aceasta trezi mare impotrivire la sfaWrite transilvanene. Dupes incercarea zadar-
tori ai principelui Rakoczy, care incoltit din toate partite de catanele imperiale fu slit sa
fuga din nou peste granites in Polonia. De aceea
nica din 1722 de a se opune acestei hotlrari, reincepura not tratative cu Ungaria, care continuard pans in 1731, cand se cazu de acord ca numai judetele Mad si Maramures sa treaca in Ungaria, iar tinuturile Zarand, Crasna,
aratard dispusi a ajunge la intelegere cu revolutionarii. Contele loan Pall primi autorizatia imparatului de a trata cu Karoly. Tratativele
domnia in Transilvania. Cum insa despre o asemenea concesie nu putea fi vorba, Karoly nu putu obtine pentru fostul principe decat o
structie al cetatii cazu jertra manastirea romaneasca de acolo fondata de Mihai Viteazul, care
urma daramarii manastirii, resedinta episcopala fu mutata la Fagaras, iar la 1738 la Blaj. In schimb, ramase nealinsa catedrala episcopiei calolice, unde se gasea mausoleul principilor transilvaneni, incepand cu osemintele
519
Ion Nistor
dar si urmasul sau Iosif I (1705 - 1711) astfel cal tronul Germaniei reveni lui Carol al VI-lea
Rind obligati deopotriva cu ceilalti iobagl la 4 zile de robots pe saptamana, numai zilerii erau redusi la 3 zile pe saptamana. Totodata fusese interzis taranilor nenobili de a purta haine colorate, ca nobilii. Ei se puteau imbraca numai cu haine de land de oaie, in culoarea ei naturals alba, neagra sau vanata. De la semnarea tratatulul de pace de la Car loyal nu trecuse decat un deceniu si jumatate, cand un nou razboi izbucni intre Austria
sus.
si Turcia. Sultanul Ahmed al III-lea (1703 1730), incantat de izbanda asupra rusilor la Prut, crezu ca poate incerca sa recucereasca teritoriile pierdute la congresul de la Carlovat
si-si incerca norocul in 1715 cu Venetia pentru
imparatul Carol putea scoate sabia contra sultanului. La 5 august 1716 Eugen de Savoia batu armata turceasca la Petrovaradin pana la nimicire, cazand in lupta insusi marele vizir Gin-
Timisoarei care era aparata de Mustafa Pasa, ultimul guvemator turc al Banatului. Cetatea era bine aparata, astfel ca asediul ei a durat 49
octombrie 1716, cand steagul alb al capitularii
ocupard din nou Morea, despagubind pe venetieni in alts parte. Succesul acesta de
arme al Portii puse pe ganduri pe austrieci. Si aceasta cu atat mai mult cu cat turd! incepura mars lucrari de fortificatii la Timisoara, ultimul
bastion ce le mai ramase la nordul Dunarii banatene. Pentru executarea acestor lucrari
turd! ridicasera zeci de mil de salahori olteni si-i stramutara in Banat. Austriecii considerara lucrurile acestea ca amenintatoare pregatiri de razboi si de aceea se grabira sa le previna, declarandu-le ei insist razboi in vara anului 1716. Ei putura recurge la deschiderea
ostilitatilor llindca genialul for maresal printul Eugen de Savoia reorganizase ostirea austriaca
reclama insa succesiunea la tronul Spaniel pentru al doilea fu al sau Carol, sustinand ca
dupes stingerea ramurei spaniole succesiunea tronului ar reveni de drept ramurei germane a Casei de Habsburg. In consecinta el ridica pe tronul de la Madrid pe flub sau Carol al III-lea. Astfel lua nastere difcrendul dintre imparatul
Contele Claudiu Florimund Mersy fu numit guvemator militar al Banatului. Tara ramase mulls vreme sub administratie milliard, find impartila in 12 districle si anume: Becicherec, Cianad, Ciacova, Panciova, Varset., Palanca, Orsova, Caransebes, Lugoj, ['Apt, Lipova si Timisoara, flecare cu cite un administrator sau prefect in frunte. Sub ordinele prefectilor stateau primarii rurali numili chirtezi, dupes
vechea organizatie cnezeasca. Griselini arata in
raporlul sau adresal guvernatorulu! Mersy ca intre natiunilc "cultivabile" pe care austriecii le
numerosi, acestia fiind urmasi ai romanilor care manuiau plugul sl sabia cu aceeasl indemanare. El distingea intre roman! doua grupuri, si anume grupul bufanilor sau tareni si grupul fratutilor. Bufanii sau bufenii care
constitulau populatia de la munte in regiunile Resita, Oravita, Sasca, Moldova Noua etc., se numeau cu mandrie si tareni, adica oameni din
lucrarile de fortificatie precum si pentru alte indeletniciri ca ocnari, lemnari, carbunari, harabagii etc., precum s-a aratat mai sus. Pe conlocuitorii for de la tars ei ii priveau ca frail sau fratiori, numindu-i freituti. indeletnicirea principala a acestora era plugaria si pacuraritul. Si unii si altii erau bine dezvoltati fiziceste si ageri la minte si gata pentru once munca. In regiunile dintre Dunare ss Tisa se asezara sarbi emigrant! din Serbia, iar elementul unguresc
Dar sub pretextul ca locul pastorului este in fruntea turmei sale, el se reintoarse la
Bucuresti, convoca la mitropolie un "consiliul national" care s proclame Domn pe Gheorghe Cantacuzino, flu! lui 5erban Voda, ca vasal al Casei de Austria. La 13 decembrie .1716 un grup de boieri
era pe vremea aceea aproape inexistent in Banat. Noua stapanire austriaca aduse colonist' germani (svabi), italieni si spanioli, care
sufleteasca fu chemat colegiul iezuitilor din Banat in frunte cu superiorul Lorenz Pez care incepu o vie propaganda catolica, de care insa roman!! ortodocsi, supusi mitropolitului
Carlovatului, rarnasera scutiti. Mitropolitul Arsenie numi doi episcopi
vistierul Ilie 5tirbei, Grigore Baleanu, Radu Golescu, 5erban Grecianu, Mate! Cretulescu, loan Ba Ian, capitan de lefegii s.a. se adresara
lui Gheorghe Cantacuzino la Brasov, asigurandu-1 de supunerea ss devotamentul tor.
for principele Nicolai Mavrocordat cu ajutor turcesc, care ocupa capitala si judeca aspru razvratitii. Unii dintre boieri platira cu viata indrazneala, iar mitropolitul Antim fu catirisit de patriarhii din rasarit sub numele de Andrei si surghiunit la manastirea Sf. Ecaterina din peninsula Sinai. In drum insa el fu inecat in raul Tungea, un afluent al Maritei. In locul vacant fu ales mitropolit al Ungrovlahiei monahul tipograf Mitrofan.
Dupes aceasta Domnul 'Mora cu oastea tarii in Oltenia; care sub comanda generalului Stainville ocupase manastirile Tismana, Tanta-
reni, Cozia, Polovraci, impreuna cu orasele Craiova si Ramnicu Valcea. Dar in vremea
noile lucrari de fortificatie de la Panciova, Orsova Veche si Orsova Noua (Ada Kale) si
Mehadia.
detasament de armata la Cernet pentru a opri invazia catanelor austriece in Oltenia. Serdarul
triecilor in tars pe la Varciorova. Un alt detasament trecu la Targu Jiu prin pasul
521
Ion Nistor
matia otomana sa fie inlocuita prin suprematia imparatului de la Viena asupra Tarii Romanesti
intregi, deci si asupra Munteniei, nu numai asupra Olteniei. In februarie 1717 pleca la Viena o delegatie de boieri cu episcopul de
scrisoare de recomandare din partea contelui Stainville, comandantul militar de la Sibiu. El prezenta in 27 februarie 1717 un memoriu prin care cerea asezarea tariff sub suprematia Casei
Cantacuzino, fiul lui Serb= Voda, ca principe ereditar al tarsi, ca Domnul sa nu poata osandi pe boieri la moarte lard asentimentul imparatului, ca biserica ortodoxa sa continue a se bucura de toate drepturile ei, ca in slujbele tarii sa nu fie numiti decatromani si ca sa se mentind moneda turceasca. In schimb, tara sa plaleasca imparatiei cuvenitul tribut anual. Daces insa
Ramnic in frunte pentru a prezenta imparatului dorintele tor. Delegatia avea asupra ei o
administratiei caruia se va hotari numai dupa incheierea tratatului de pace cu Turcia. 0 lovitura similara fu incercata si contra Moldovei. Si acolo un grup de holed nemultumiti cu domnia lui Mihai Voda Racovita se pusesera in legatura cu generalul Tige din Brasov
pentru inlaturarea principelui si ridicarea in scaunul domniei a conducatorului for Vasile Ceaurul. Luand avizul comandantului sau de
la Sibiu, contele Stefan de Stainville, generalul
intreaga tara sa fie scoasa de sub jugul turcesc si alipita Austriel, avand domn pe Gheorghe Cantacuzino cu respectarea tuturor asezamin-
Tributul sa se reduces la suma platita Portii inainte de sporirea lui de Constantin Voda Brancoveanu. El aratau de ce mare folos ar fi pentru Austria anexarea tariff intregi cu toate
bogatiile ei care pana atunci ramasera ascunse de frica barbarilor. El insa se declarara contra
Domnul a ridicat aceasta cruce intru pomenirea celor intamplate cand imparatul turcesc a inceput razboi cu nemtii si cand la veleat
7225 nemtii au trimis pe un capitan cu o sama de catane si au ridicat pe Nicolai Mavrocordat,
extinderii administrative din Transilvania si asupra Munteniei, fiindca usor ungurii nemultumiti s-ar putea uni cu turd!. Ca ultim argument pentru anexarea tarii intregi delegatii munteni relevara faptul ca turcii, nemaiavand pasa la Timisoara, vor cauta sa aseze
un pasa al for la Bucuresti, precum facusera la Hotin, fiindca dupa informatiile for acesta ar 11 fost planul marelui vizir Gin-Ali care cazuse la
Peliovaradin.
Domnul Munteniei, cu toata casa lui si 1-au dus in cetate in Sibiu. Dupes aceasta, nemtii
pus-au de gand ca sa-1 ridice si pe el, trimitand
pe un Freanta capitan cu o suma de nemti de catane si cu multa adunatura de moldoveni". Restul inscriptiei n-a mai putut fi descifrat. El insa se poate ghici din cuprinsul inscriptiei de
la Vama care arata ca si in al treilea an de dom-
La 20 octombrie 1717 consiliul aulic de razboi din Viena raspunse la memoriul boierilor ca se va tine seama de dorintele for in ceea ce priveste persoana lui Gheorghe Cantacuzino, dar ca imparatul se gandeste la ocuparea celor cinci judete oltene ca "teritoriu
522
mestecaturi multa prada s-a facut bietei tars a Moldovei despre partea nemtilor "poftindu-i si
chemei ndu-i o seamd din boierii Moldovei si de cei mai de gios de pururi cum sunt moidovenii, incest nu au reimas meindstire sau bisericd care
Istoria Romanilor
aduncitura, ce asafard de veste ne-au lovit la scaunul nostru la Iasi, cu grind ca sa ne tea cum
Munteniei, din scaunul tar-ii din Bucuresti si I-au dus la Sabii; tar not cu ajutorul lui Dumnezeu tam biruit si i-am raseipit si movila am facut din trupurile for si minunatd cruce si cerdac de piatra mitre moviki am fa cut langd drumul cel mare
aceasta opera cu ajutorul tatarilor care ii venira in ajutor intr-un numar cu mult mai
din josul Cetdtuiei, uncle a fost si rezboiu1 dirt Iasi". Dupa izba'nda de la Cetatuia, Mihai Voda se stradui sa-i alunge pe nemti din localitatile ocupate de ei in Moldova apuseana. El savarsi mare decat cel dorit de el. In mai 1717 el porni
pierderea de la Borsa. Crucea cu inscriptia de la cerdacul de la Iasi a disparut, stalpul cu inscriptia de la Vama
Maramuresul care pradd si jaf s-o pomeni la unguri, si apoi ne-am intors in pace numai tdtarii au avut..." probabil, au indurat
Portii ar fi putut deveni dezastruoasa pentru sultanul turc, de aceea el se grabs sa ceara pace. Mijlocitorul intre turd si austrieci era
el
a lost suit sa se reintoarca in lard fara mare isprava, dar cu bogata prada. La intoarcere o coloana tatareased isi croi drum prin Maramums si ajunse la Borsa sub poalele
Prislopului. Acolo ea fu alrasa inlr-o infundatura de oamenii protopopului Lupu Sandru si complet nimicita. In drum spre tars, principele Mihai Voda Racovita se opri la Varna, o locali-
Domnul dadu 200 pungi la care se mai adaugara allele 200 adunate din lard de la boieri, intre care de la vaduva si ginerii lui Constantin Brancoveanu, de la manastiri si de la breslele negustoresli. Prin tratatul semnat la Pajorevat (Passerovilz) in ziva de 21 tulle 1718, sultanul fu silit la masivc cesiuni teritoriale. Austriecii invingatori oblinura Banalul Timisan, Oltenia
sarbesc care ajungca in fata Olteniei pans la Timoc. Achizilille acestea teritoriale constituAustria in drumul spre Istanbul.
si ai camerei aulice din Viena sub presedinlia prinlului Eugen de Savoia avea sa se ocupe cu
Ion Nistor
propuse si imparatul Carol al VI-lea prin decretul imperial din 22 februarie 1719 hotat" ca Oltenia este o provincie cucerita cu sabia - cum gladio -pi ca prin urmare ea trebuie adminis-
Director - in pace si liniste pentru ca populatia sa vada deosebirea intre stapanirea pagans si cea cresting. In aceasta inalta functie de director superior - Ober Director - fu chemat contele Stainville, comandantul trupelor imperiale din
riceasca si Banatul Timisoarei. Cum insa boierimea nu era multumita cu numirea consilierilor guberniali, ci cerea alegerea lor, li s-a satisfacut cererea si ei ale-
directive. De fapt el era guvernatorul Olteniei pi, cum isi avea resedinta la Sibiu, el numi un
intocmirea "regulamentului" scutirea de orice dart a clasei de sus si pastrarea neschimbata a rwndmiei. "Cerem cu supunere Excelentelor Voastre zice raportul - ca prin ocrotirea sa sa
Cisalutanae - dandu-i si un consiliu guvernial compus din boierii Grigore Balancea, Radu Golescu, Ilse 8tirbei si Barbul si un voievod feicand din cal mdgar, cum spune cronicarul
pentru ca iobag,ii sa ramand in aceeasi stare ca pand acum. Cad, daces s-ar schimba, n-am mai
la mosi si stramosi si cu ajutorul for ne facem chiverniseala noastra Para care si starea noas-
din Chios. impartirea pe judele ramase cea veche de cinci, avand fiecare un vornic in frunte. De asemenea ramasera in vigoare
vechile pravili ale tarn. Biserica ortodoxa, care
nostru ca nu ne va face sa fim mai prejos decal boierii care se afla sub jugul turcesc". Cele cinci Judete oltene cu cate un vornic in frunte fiira impartite in cate 4 plasi conduse
de ispravnici. In frunlea saLului stalea parcalabul sau provizorul ajutat de cativa jurati. Orasele oltene nu depindeau de administratia
civila, ci de administratia financiara imperiala,
Amasia. Ei mai cereau infiintarea unei scoli latinesti la Craiova si a uneia romanesli la Ramnic unde functiona si o tipografie, unde
aparu in 1725 Invcirditura bisericieascd de cele
7 taine, repudiate de Unitii din Transilvania. Urmasul lui Damaschin, episcopul Inochentie lug parte in 1731 la alegerea patriarhului de
Carloval, impreuna cu episcopii din Caransebes, Timisoara si Arad. Noul patriarh Moise
Istoria Romanilor
numitelor "positae stations ", de unde deriva si numele de "posts ". Noua organizare administrative a Olteni-
ei si indeosebi masurile fiscale si monetare trezira mars nemultumiri in randurile popuImpozitele prea mart si repartitia for
nedreapta ridica valuri de emigrati din judetele Romanati si Valcea. In memoriul pe care cei 4 membri ai delegatiei administrative it adresara in 1741 directorului superior si generalului de
aceea ea putu
fi
Wallis se arata temerea for "al dacd vom fi supusi si in victor atdtor mizerii, oprobdri,
calamitdti, durert si injurii, ca in acesti dot ant
in Principatele Romane. Generalul austriac conte de Wallis naval' in Muntenia, ocupd localitatile Curlea de Arges si Campulung.
Astfel vedem ca oltenii preferau vechea stare de lucruri de sub domnii munteni noilor reforme pe care le introdusese administratia
austriaca, cu toata superioritatea ei tehnica, dar prea rigida si apasatoare sub raport fiscal
si monetar.
Constantin Mavrocordat putu fug! in graba spre Dunare, lasand carma tarii in seama mitropolitului Stefan si a lui Constantin Cretulescu, care impreuna cu multi boieri doreau
ocuparea tarii de catre ostirile crestine. Ei furs
Bucuresti si se lua pe urma navalitorilor, pe care ii ajunse la Pitesti, iI batu si-i alunga din
localitatile muntene ocupate de ei. Totodata el adresa in noiembrie 1737 oltenilor un manifest, prin care ii invita sa se lepede de austrieci
zice plangerea
din 1731 - acolo de sd trebuiascd a -st cultiva singuri utile si a-si paste turmele! Sunt pusi la
oierit cu tdranii. Sare de la ocne nu ii se mai dd.
si sa se revina la vechea for credinta rata de Poarla otomand si amenintand pe cei recalcitrants ca vor fi pradati, jefuiti, robiti si trecuti
prin ascutimea sabiei. Loviti dinspre Dunare de turcii de la Vidin, imperialii parasira Craiova si
Dar nobilimea ardeleand sd atbd o fericire de care ei sunt lipsiti? Cele cloud zeci si patru de marl familii au fost sub generalul Kifinigsegg
obiect de batjocurci. Dacd boierii au procese, ele nu se judecd dupd obiceiul pdmdntului, ci partite sunt trimise la auditorialul ntilitar, wide trebuie
din tara de peste Olt nu sunt ingaduite si cei rdmasi sub imparatul fiind rude, nu se pot lua intre ei. ZlotuI din Tara Romcineascci nu mai
merge si oamenit n-au monetcl imperiald cu care
sd plaleasoft la fisc. Clerul si boierii cereau ca Oltenia sd fie asimilatd cu Transilvania, at care nu este numai vecind, ci se simteste legato de ea prin aceeasi origin a natter. Dorint.a aceasta a oltenilor n-a mai pulut fi implinita, fiindca reintoarcerea for la Tara Romaneasca din trupul careia fusesera smulsi
ca Oltenia sa poala fi reincorporate tarn. In noiembrie 1737 sosi la Bucuresti firmanul imparatesc pentru reincorporarea Olteniei,
aratandu-se ca aceasta cesiune s-a racut dupes cererea episcopului de Ramnic si a boierilor
olteni.
era iminenta. Putcrea ofensiva a ostirii austriece care ii fusese insuflata de geniul militar al lui Eugeniu de Savoia scazuse foarle mull dupd moartea lui intamplata la 1736. General' care ii urmasera in comanda nu erau la culmea chemarii tor, cu toate ca. Austria ii mana pe calea vechilor cuceriri. Planul for era s ajunga prin Macedonia la Marea Mediterand, intelegand sa cointereseze si Rusia la campaniile for
525
Ion Nistor
In locul lui Poarta numi pe Mihai Csaki guvernator al Ungariei si Transilvaniei cu dreptul de a-si avea agentul sau diplomat la Bucuresti.
boierii refugiati si sa alcatuiasca o ostire pamanteana. Boierilor li se asigura primirea in ostirea ruseasca. Pans una-alta insa, tam fu
Ursettian, cerand principelui Grigore Ghica mijloace de subzistenta pentru iniretinerea trupei sale. Catanele austriece se repliasera
insa in fata navalirii in Moldova a fortelor aliate rusesti de sub comanda generalului Mtinnich, care dupa cucerirea Oceacovului din iulie 1737
pungi pentru cheltuielile ostirii de ocupatie. In timpul seder!i generalului rus la Iasi, delegaffi puterilor beligerante erau adunati la Belgrad pentru a trata pacea. Imperialii suferisera. la Gradzka langa Belgrad o serioasa
infrangere in fata turcilor, astfel ca ei fusers pusi in situatia de a nu mai putea continua
razboiul. De aceea, ei incheiara la Belgrad la 18
inainta cu toate fortele sale spre Hotin pentru a alunga pe turd de acolo si a ocupa Moldova. In ostirea lui Mfmnich luptau si doi Iii ai lui Antioh Cantemir, si anume Constantin, care avea gradul de general si Dumitrascu, care era maior in armata ruseasca. Prezenta acestor doi prints moldoveni la granita Moldovei trezi in
sufletele boierilor moldoveni dorinta restaurarii dinastiei indigene cu ajutor rusesc in conditiile convenite de Dimitrie Cantemir cu tarul Petru
septembrie 1739 tratatul de pace. Prin acest tratat Casa de Austria .fu silita sa retrocedeze turcilor toate recuceririle for anterioare din Serbia, cu cetatea Belgradului. Ei mai retrocedard Portii si Oltenia impreuna cu cetatea Orsova Veche si Noua, cu intreg hinterlandul
ei.
anul urmator, cand Munnich, trecand Nistrul, batu pe turd la Stanceni si cuceri la 31 august Hotinul, izgonind pe turd din cetate. Dupa acest succes de arme detasamentele rusesti patrunsera in Moldova. In fruntea unui asemenea detasament se gas! generalul
Constantin Cantemir, flul lui Antioh Vodd, care inaintase pana la Vaslui in urmarirea principelui Grigore Ghica, care, parasind capitala, se retragea spre Dunare.
banul Gheorghe Cantacuzino, cat si cei patru membri ai delegaffei administrative, chemandu-i la Sibiu sa depuna impreuna cu episcopul
administratia Olteniei trecand asupra comandantului din Transilvania, contele Lolar losif de Konigsegg care venise cu
Virmond,
propunerea de a ridica pe toff roman!! din scauncle sasesti din Transilvania pentru a-1 coloniza in Oltenia austriaca, unde se simtea mare lipsa dc brate de munca. 0 statistics din 1720 arata in Oltenia 13.245 familii, al caror numar spori in 1722 la 20.030 familii. Ideea
sasilor, care se plangeau cal satenii roman! furs si dau foc gospodariilor for si pe deasupra ii si turburd prinfarmecile si tciciundriile tor. Se vede ca planul acesta paru prea nastrusnic curffi de
526
Istoria Romanilor
Capitolul III
2. Campania bucovineana din 1691 si reintregirea granitelor Moldovei in urma tratatului de pace de la Carlovat 3. Orientarea politica a Moldovei lui Dimitrie Cantemir spre Rusia lui Petru cel Mare 4. Organizarea Hotinului in raia turceasca si noile uzurpari tataresti
1. Expeditiile din anii 1684 - 1686
Dupes marea sa victorie de la Viena,
regele Sobieski se intoarse in Polonia cu laurii izbanzii asupra turcilor pagan!. In martie 1684 el inchete cu Austria si Venetia Santa Alianta cu scopul de a intreprinde operatiuni militare
spinul din talpa, care este Camenita, de unde turcii pot cadea in spatele ostirilor poloneze
alungarea acestora din Polonia, Ucraina si Moldova si de a aduce aceste tart sub suprematia coroanei poloneze. La 25 iulie 1684 regele primi la Jolcva o delegatie de boieri din Moldova care II prezentara actul de inchinare a tarsi, cerand respectarea vechilor datini si obiceiuri ale domniei, privilegiile boierimii si ale bisericii ortodoxe. Ei mai cereau sa trimita la vetrele for pe
inceputul acestui an Jablonowski, dcmarand operatiile contra turcilor, trimise soli la noul principe al Moldovei, Constantin Cantemir, pentru a-i cere sa treaca de partea polonilor, rupand legaturile cu Poarta otomana
La
puse in fruntea ostirii sale, pornind contra Moldovei cu scopul de a o curati de turd si
tatari si a o supune suprematiei polone. Era o operatiune militara si politica totodata, similard celei a imperialilor in Transilvania,
si amenintandu-1 cu cotropirea tariff sale. Domnul, care cunoslea prea bine startle din
Polonia fiincica ostasise acolo limp de sapte-
527
Ion Nistor
inlocuirea suprematiei otomane asupra acestor Carl prin suprematia austro-germana, respectiv
poloneza. In expeditia aceasta regele nu era insotit de fostul Domn Stefan Petriceicu, care in pribegia sa in Polonia indeplinea modesta functie de staroste de Zwolen, un mic orasel
langa Radom, la sud de Varsovia, unde si muri
panic, pe care diariusz-ul lui Diakociski o numeste bucovineand, fiindca trecea prin
bucovinele din tara de sus a Moldovei. La 25 tunic regele ajunsese la granita tarn' sale de la Sniatin, de unde strabatand bucovinele ajunse
oameni si animale devenise asa de simtitoare incat regele se vazu nevoit sa emits ordinul de intoarcere, ajungand la 10 septembrie din nou la Tutova, de unde se indrepta pe un drum mai direct spre tara sa. Oprind marsul in apropiere de Iasi, el vizita din nou orasul in fiacari care cuprinsesera palatul domnesc sl biserica Trei lerarhi si numeroase case boieresti. In invalma.seala aceasta mitropolitul Dosoftei tidied in graba arhiva si dosarele mitropoliei si porni cu ele in Polonia, .insotind pe rege in retragere. Mitropolitul avea motive sa se teams de consecintele purtarii sale amicale fats de poloni si ale devotamentului sau fats de regele
la Prut pe care il trecu la Boian pentru a-si continua marsul de-a lungul acestui fluviu
pana la Tutova, unde isi aseza tabara. In drum se atasasera ostiril lesesti si cetele de joimiri moldoveni, comandate de capitanii Turculel,
Sf. Gheorghe din fosta capitals a tariff si se duse cu ele in Polonia, la Stryi si de acolo la manastirea Jolkva, unde isi mutase resedinta mitropolitul, scurta vreme inainte de moartea
sa. De la Suceava regele continua drumul spre Sniatyn, unde ajunse la 15 octombrie 1686. Cu
mai mull in evidenta esecul campanlei sale in Moldova. 51 aceasta Cu atat mai mult cu cat steagul profetului continua s fluture pe turnul
Tot atunci boierii ii prestara juramantul de redinta. La ospatul regal se cantau versuri
lronice la adresa principelui care parasise capitala: "Constantine, fugi bine, si ai nici casa, nici mass, nici frumoasa jupaneasa". Principele Constantin Cantemir parasise mai inainte Iasul retragandu-se spre Dunare, pentru a pregati impreuna cu turd! si tatarii rezistenta. De la Tutova ostirea polond isi continua
al lui Constantin Voda, Constantin Turcul. Garnizoanele acestea aduceau mare paguba tariff si de aceea boierii in frunte cu Miron
Costin interveneau mereu pe Langa rege ca sa le retraga, dar farce rezultate, flindca polonii sper-
528
Istoria Romanilor
Sniatyn. Dar nu era numai ploaie si viscol, ci ii louise si o boald de mureau oamenii si caii, astRelatarea cronicii lui Neculce este adeverita de un martor ocular, Dicekovski - care luase parte la aceasta nenorocita campanie in Moldova si care, dupa povestirea sa, s-a sfarsit rau de tot, fiindca nu inamicul, cum zice el, ci ploile torentiale care cadeau neintrerupt zi si noapte
vechea cetate de la Nistru si asezara in ea o puternica garnizoana compusa din joimiri si cazaci sub comanda capitanului Rap, care intelegea sa se aprovizioneze bine prin capturarea convoaielor de zahana ce treceau spre Camenita. In sprijinul garnizoanei, comandan-
ucraind sau marea de granite. Contra acestei ucraini de la Soroca porni Cantemir Voda in toamna anului 1691 ajutat de tatari si chiar de
ingropate acolo. Numai la inceputul anului urm'alor, 1692. regele trimise la stolnicul
Polonia. Caleasca regard era trasa de boi, find cd nu ajungeau caii. Astfel luase sfarsit a doua
escc pentru politica sa imperialista - re infacta - cum arata un rapori. din Viena. Constantin Voda Canlemir, bucurandu-se de increderea sultanilor Suleiman al 11-lea (1687 - 1691) si Ahmed al 11-lea (1691 - 1695) sc mentinu pc
nirea uzurpalorilor poloni, cazaci si !Atari. Sub apasarea aceslor grele raspunderi domnesti isi
erau. De ce se feLcuse sate tettCtresti ale lui Gianu-Marza si altar marzaci de cuprinsese
locul tdrii aproape de Chisindu peind in Nistru; rdmase si Cantemir Vodd de domnia numai lasii
ridicara in scaunul domnesc pe flu! sau mai mic, Dimitrie, dar domnia sa nu dura deceit vreo trei saptamani, ilindca la staruinta lui Constantin Brancoveanu sultanul dadu steag
de domnie lui Constantin Duca (1693 - 1695),
a tinerei principese care se vaita pe munteneste, strigand tare: "Aolio! Aolio! Ca va pune
529
Ion Nistor
reocupand tinutul Orhei, care era "ucraina" pand atunci, de-1 stapanea hanul. Atunci trimise Poarta pe Ha lil Pasa, care se distinsese in
s-a mai implinit, flindca ea se imbolnavi de ciuma si muri la Istanbul in anul 1697. Dupes mazilirea lui Constantin Duca, noul sultan
Mustafa al II-lea (1695 - 1703) tidied pe tronul de la Iasi pe Antioh (1695 - 1700), fratele mai
lacul din Bugeac, hotar de care se pomeneste in actele timpului ca hotarul sau hindichiuI lui
Haiti Pasa.
girea tarii Moldovei, ceea ce si izbuti prin tratatul de pace de la Car loyat din ianuarie
1699, flindca regele loan Sobieski, care pentru sustinerea for intreprinse personal cele cloud campanii ale sale in Moldova in 1686 si 1691, muri in 1696, iar urmasul sau pe tronul polon, regele Frederic August al H-lea de Saxonia nu reusise sa-si impuna punctul sau de vedere in aceasta privinta. Polonia reintra in drepturile ei asupra Podoliei cu Camenita, obligandu-se in
retragerea gamizoanelor lesesti din localitatile din Moldova de sus. In privinta aceasta Antioh
schimb sa retraga gamizoanele ei din tara de sus a Moldovei, restabilindu-se astfel vechiul
hotar al Moldovei la Ceremus, Colacin si Nistru
Voda intocmi un izvod al tuturor pagubelor pricinuite de poloni in Moldova in timpul razboaielor pentru a reclama despagubirile cuvenite. 0 comisie de 6 boieri prezenta hatmanului Iablonovski izvodul cu pretentiile moldovencsti, punandu-i in vedere ca satisfacerea acestor pretentii de despagubire constituie o conditie esentiala pentru retragerea turcilor din Camenita. Pusi in fata acestei declaratii, cominatorii poloni furs siliti sa treaca la evacuarea localitatilor ocupate de gamizoanele for in Moldova de nord. Castelanul Liovului, losif Fcdro, fu insarcinat cu evacuarea Sucevei,
Lentil sau sa faca cuceriri in teritoriul Icgilim stapanit dc principelc moldovcan. Tralatul mai prevedea ca Coate locurile si intariturile mart sau mid din Moldova ocupata de poloni sa fie
evacuate de aecslia pcntru ca Moldova sa-si vada granitele sale int regile tit sa se poala
bucura de paced si liberialea pc care o avusese
Pasa sa inlarzie si Cl cii cvacuarca Camenitel. Sul) presiunea accasla hatmanul lablonovski se vazu still. sa convinga organcle insarcinate cu evacuarca gamizoanclor din Moldova sa accelerezc operaliunile si sa lc termine pana la 18 seplembrie. tar cat privca despagublrile, hatmanul dadu ordin castclanului dc Cracovia sa dclege doi jurisconsultl, care impreuna cu eel doi desemnall de principele Antioh avcau
inainte si tarn irebuic scosi din oricc locuri si posesluni si mosii si icrnalicc din Moldova, fie ocupate sau Ideate din nou, tar ci sa locuiasca in locurile for proprii de basting si sa vieluiasca
despagubire ale moldovenilor si de a se pronunta asupra satisfacerii lor in termen de Lrei saptainani de In cvacuarca Camenitei. Implinindu-se acesle conditii, a putui incepe operatiunca de cvacuarc a Camcnitei, turcii
ridicand Lunurile, munitiile si Lot armamentul
Antioh Voda primi ordin din partea Portii sa se ridice contra tatarilor care se impotriveau turcilor - cum zice cronica scoata din locurile uzurpate de ei, ceea ce si facu,
530
Istoria Romanilor
citi actul de luare in primire a cetatii. Un aga otoman intinse din ordinul lui Kaliriman Pasa cheia cetatii voevodului de Kiev, semnandu-se actele cuvenite de predare si primire. In aceste conditii s-au incheiat straduintele zadarnice
ale regelui Ioan Sobieski de a ocupa Moldova si
Cel dintai care recunoscu independenta Ucrainei fu regele Suediei, crezand ca in campania sa impotriva rusilor se va putea bizui pe puterea combative a cazacilor si pe alianta cu turcii si tatarii. Tarul Petru reusi sa atraga de
partea sa mai multe polcuri de cazaci sub comanda lui Skoropadski, precum si mai
Nistru s-a facut in cursul anului 1702. Actul de delimitare s-a semnat la Jagorlic in ziva de
multi moldoveni ca Gheorghe Lupascu si Vasile Vartic din Hotin si Mihaila Ganu din Orhei cu
14 octombrie acelasi an, stabilindu-se ca insusi Dumnezeu a despartit Moldova de Polonia prin fluviul Nistru - inter nos et
Valachiam ipse deus fluvium Tyra dislimitauit.
3. Orientarea politica a Moldovei lui Dirnitrie Cantemir spre Rusia lui Petru cel Mare
Congresul de pace de la Carlovat lass
Muntenia si Moldova in vechea for dependents fail]. de Poarta Otomana. Si cum in Larne vccinc Auslro-Ungaria si Polonia se resimlea o
urma careia ea nu se mai putu reface. Insusi regele Carol insotit de hatmanul Mazepa isi salvara cu greu viata fugind peste Nipru si
adapostindu-se mai intai la Vozia (Oceacov) si apoi la Tighina. Nicolai Costin arata in cronica sa ca. dupe ce rapus oastea toata si a fugit trecand Niprul impreuna cu Mazeppa hatma-
romane s-ar ft putut astepta la inceputul unci ere de liniste interns si pace in afara, era in care ranile razboaielor sa poata fl tamadulie, iar viata economics si culturala sa poata lua un nou avant. Din nefericire insa aceasta legitima asteptare era departe de a se implini. SI aceasta din cauza ca. la 1701 izbucni razboiul
Bubului, cal din urma avea Erica de gonasi. Dupes ce craiul a scapat la Vozia, de acolo a tras de a mers Ia Tighina ce se ice Bender si acolo s-au asezat impreund cu Mazeppa hatmanul si cu able capete de polcovnici. In conlinuare cronica arala ca in 1710, luna lui marlie, 18 zile a murit Mazepa hatmanul la Tighina
La 1709 insa razboiul se apropie de aceasta tara, amenintand foarte serios a se extinde si asupra ei in urmatoarele luni. Urmasul lui
Mazeppa, care se bucura de increderea tarului Petru Alexievici. In anul 1709 insa, hatmanul Mazeppa trecu de partea suedezilor. In alianta
cu regele Carol al XII-lea al Suediei, spera Mazeppa sa se desparta de Rusisi sa dobandeasca independenta Ucrainei. Increzator in
izbanda tariff sale, Mazeppa semna pactul de alianta cu suedezii si lansa. in 1709 un manifest de razboi contra rusilor, care se incheia cu urmatoarele cuvinte adresate cazacilor:
Uricarul - infasurat in boarfe si begat intr-un radvan prost, pe acest craiu si vestit vileaz". In anturajul lui se gasea si fostul rege al Poloniei,
Stanislav Leszczynski, care in 1704 fusese ridicat pe tronul polon de regele Suediei, dar dupa
jugul urgisit si sd prefacem Ucraina noastred intr-o tarcl libercl si independent& Pentru
fdurirea unui asemenea viitor yet chem pe toti la acme cu deviza: Ucraina perpetuo sit ob exteia domination liberal"
531
Ion Nistor
cronicarul moldovean observes ca "si slehticia si
blagorodnicia, cand nu este cu fapte bune, nu cinsteste, ci mai vartos ocareste pe om". Astfel parasi Varnita si se reintoarse cu
"frati", pe cei mai tined ca pe niste Ill sa tralased in unire si armonie. Boierii la randul for incepura cu totii - zice cronica a se lipi si a-1
lucrurile lui poftea insa sa fie laudate. Ajungand la domnie intr-o vreme cand orizontul politic at Moldovei era strabatut de flacarile razboiului, Dimitrie Cantemir examines
Moldova de unde numai cu mare greutate au putut 11 scosi. "Istoria autentica." a celor 5 ani si 3 luni pe care regele suedez ii petrecu pc te-
cu mare chibzuiala situatia politica generals pentru a gas' orientarea cea mai bund si mai
priincioasa pentru dezvoltarea tariff si neamu-
Azilul oferit de Poarta regelui fugar si hatmanului tradalor la Tighina provoca izbuc-
lea sa revoace pe Nicolai Voda Mavrocordat (1709 1711) de pe tronul de la Iasi si sa-1
inlocuiasca cu un principe tanar, energic si priceput care sa faces fats primejdiei ce ameninta Moldova. In cautarea unei persoane vrednice
pentru aceasta grea misiune, marele vizir Huseim-Pasa se opri asupra lui Dimilrie
Munteniei si Moldovei si mai putin asupra Transilvaniei, care se desprinsese de sub supremalia Porlii pentru a ajunge sub
stapanirea Casei de Austria. Consecinta logica a acestui rationament, ceva cam pripit, cum o arala cursul evenimentelor istorice ullerioare, era pentru el holararea de a cauta o noua orienlare politica pentru o mai buna salvgardare
Cantemir, care domnise caeva saptamani in Moldova indala dupes moarLea Latalui sau, Constantin Voda si care de alunci sta tea la Istanbul, dcdicandu-se studiilor istorice si
indeplinind fundia de capuchehaia al Moldovei pe langa Poarta in tot limpul domniei fratelui sau Antioh Voda. Turcii aveau motiv sa creada
Orientarea sa era indreptata care statele crestine. Dintre acestea Austria dusese cu suc-
Ungaria si Transilvania, dar nu pentru a reda tarsi libertatea si autocarmuirea asa de mutt dorita, ci doar pentru a se substitui turcilor,
inlocuind suprematia otomana prin slapanirea for efectiva. El isi mai dadea seama ca aspiratiile austro-germane nu erau sa se opreasca la
granitele Munteniei si Moldovei, ci de se indrep-
tau si asupra acestor taxi, precum adevereau tratatele incheiate de parintele sau Constantin
Domn porn' spre Iasi pentru a ocupa tronul parintelui si fratelui sau, dar cu hotararea
ferma de a se pune in serviciul cauzei crestine.
alt.!!
imparatul de la Viena. Din aceste consideratii, Dimitrie Cantemir ajunse la convingerea ca nu spre Austria habsburgica putea sa se indrepte noua sa orientare politica. O alts tars cresting spre care se indreptasera adesea privirile moldovenilor era Polonia. Dimitrie Cantemir stia insa prea bine din istorie si din experienta familiei sale cu ce s-au ales boierii si chiar Domnii Moldovei de pe urma politicii for polonofile. Sperantele pe care mitropolitul Dosoftei si cronicarul Miron Costin
532
in timpul domniei tatalui sau polonii ocupasera toata tara de sus a Moldovei, lasand
ortodoxe din imparatia turceasca, dornice de libertate. Privirile tuturor erau indreptate asupra tarului razbunator, care venea ea un bici de foc sa izba'veasca crestinatatea si sa alunge pe turci din Europa in deserturile Asiei
de unde venisera. Nadejdea si insufletirea generals atrasera in mrejele for si pe Domnul Moldovei. aceas-
garnizoane la Cernauti, Campulung, Suceava, Neamt si Soroca, cerand la congresul de pace de la Carlovat. anexarea Moldovei intregi sau cel putin a regiunilor ocupate de garnizoanele si podghiazurile tor. Vechile planuri ale polonilor de a-si deschide drum prin Moldova la Marea Neagra le cunostea el destul de bine
ta cu atat mai mull cu cat el ajunsese de mai inainte la convingerea ca imperiul otoman se zbatea in neputinta si ca din partea Austriei sau Poloniei tam sa nu se putea astepta la nici
ajutor efectiv. De aceea el hotari sa abandoneze pe turd si sa imbratiseze cauza ortodwdei prin alianta cu Rusia. Pentru aducerea la
chiar din cele cloud campanii neizbutite ale craiului Sobieski in Moldova. Din motivele acestea domnul credea ca reinnoirea vechilor legaturi cu lesii nu era recomandabila si din
pricing ca Po Ionia, incoltita din toate partile si
detinea de la unirea cu Lituania era gray amendata de tarul Petru cel Mare. Ramasese Rusia ca singura tars cresting de pe urma careia roman!! nu suferisera Inca pana atunci nici o dezamagire. Era deci firesc ca privirile scrutatoare ale principelui Moldovei sa se indrepte asupra acestei tad si indeosebi
indeplinire a acestei grave hotarari, Dimitrie Cantemir trimise in primavara anului 1711 pe vistiernicul Luca in misiune diplomatica la curtea tarului Petru cel Mare pentru a-i vesti hotL-area stapanului sau de a rupe cu turcii si de a se intelege cu rush. Solul moldovean fu primit de tar la taros lav si acolo se pusera la cale conditiile de alianta, dintre care cea principals era de a alunga pe tatari din Bugeac si pe turci din raialele de la Bender, Akkerman, Chilia, Ismail si Reni si de a apela la dobandi-
intelegerea s-a facut usor intrucat tarul accepts propunerile Domnului Moldovei si le intari la 24 aprilie 1711 prin ucazul sau univeralul de la Luck. Prin acesta se stabilea ca Nistrul sa ramana hotar intre ambele tad iar
unnarisera de altfcl si cruciatii apuscni, dar actlunea for nu si-a trezit simpatil la cralinciosii dodoes! din Balcani, fiindca ea pornea de la popoare catolice, care in hiperzelul for confesional nu faceau nici o deosebire intre musulmani si cresting schismatic!. Dc aceea
in treburile interne ale tar!!, tribut sa nu plateasca nici un ban, iar la caz de nevoie
Domnul cu suita sa sa gaseasca azil in Rusia. Rangurile boierilor sa ramana neschimbate.
voslavnic, incerca sa reinvie ideea cruciadei, el trezi un puternic rcviriment in sufletele locuilorilor dodoes! din imperiul otoman, de care nu
Dimitrie Voda lansa un manifest catre tars in care arala ca turcii, nesocotind vechile capilulag', continua sa asupreasca si sa stoarca Ora
Cand la 21 februarie 1711 tarul declara rdzboi slant contra turcilor, impartind trupelor sale steaguri cu inscriplia In numele Mantuitorului si Crestinatatir si impodobiLe cu
cetatile si au invoit pe tatari sa prade si sa is in robie pe copiii si sotiile locuitorilor spre a-si bate joc de ele. Din acestea si multe alte con-
o cruce in raze de foc cu legenda: "In acest semn vei invinge", si cand in cuvantarea sa adresata ostasilor tarul spunea ca doreste sa fie inmormantat in catedrala Sf. Sofia din
Tarigrad, un fior slant zgudui toata Rusia, fior care se repercuta puternic si asupra sufletelor
533
Ion Nistor
ati veritabili, umblau pe la toate bisericile din
foarte degraba. Era lunie 28 zile miercuri spune cronica - a fost masa mare si Petru
imparatul de au cinstit pe Dumitrascu Voda si
pe toti boierii tariff sI acolo s-au !scant boierii de au primit Domn Vesnic pe Dumitrascu Voda si
cinstea ce o data a fost patata. Dupa incheierea pacii, tarul trecu Nistrul si ajungand la Movilau semna. la 1 august 1711 ucazul prin care Dimitrie Cantemir si insotitorii sal primird azil liber in Rusia precum si cuvenita despagubire pentru averile for ramase in Moldova. Tot atunci tarul ridica pe Domnul pribeag principe
pe semintia lui. Si mare banchet au fost toata ziva aceea si acolo au mas, iara peste noaptea aceea n-au scapat fares paguba nici un boier sl nefurat de moscali: cut pistoale, cut rafturi, cut epingele, nici boieri nici sluga. Tara Moldovei
ali". Acestia trecura impreund cu fostul for Domn Nistrul Si se retrasera cu ramasitele ostidi rusesti in Ucraina, hartuiti mereu de cete nedisciplinate de cazaci si tatari. Unil petrecura lama la Kiev, iar altii ajunsera in
regiunea Harcovului, unde 11 se pusera la dispozitie treisprezece sate care fusesera confiscate generalulul Sidlovski. Una dintre asezadle acestea era Dimitrovca, numita probabil astfel in cinstea cneazului Dimitrie. Intre insotitorii in exit ai fostului Domn se gasea sl hatmanul Ion Neculce, care in cronica sa a scris pagini duioase despre suferintele for in pribegia din care se reintoarsera in tars numai dupes doff ani
prin cetati sa se aseze moscalii pana se va intrema tam, iar apoi sa lipseasca oastea moschiceasca. Pe Domn sa nu-1 mazileasca
imparatul pana la moarte si pe fill lui sa fie pe care it va alege tara. Neamul lui sa nu iasa din domnie. Domnul pe boieri sa nu fie volnic a-i pierde iar titlul de domnie sa se scrie mai de cinste si mai sus dupes cum se scriau Domnii tariff moschicesti, iar nu rob supus". Intre limp turcii inaintara cu forte superioare impotriva tarului si a principelui hain.
grei de suferinta si dor de cases. Dimitrie Cantemir insusi se bucura de cea mai mare
cum Si doua randuri de case la Moscova,
atentie din parlea tarului, care ii darui 15 sate .si o indemnizatie anuala de 6.000 ruble, prefacandu-1 consilier intim al sau. Dupes moartea
sotiei sale Casandra, flea lui Serban Voda, in 1713 Dimitrie Cantemir se casatori a doua oars in 1719 cu Nastasia Trubetzkol.
Dunare. Turcii find mai numcrosi si binc aprovizionati reusird usor sa inconjoare pe
nisi, care sufereau cumplit din cauza lipsei de paine si de apes, astfel ca dupes o lupta de cate-
fura siliti sa capitulcze. Prin mijlocirea imparatului pe langa marcle vizir Huselm-Pasa. tarul obtinu pacea ccruta.
La "Vadul Husi lor" s-a scmnal pacea la 23 Julie in condilll destul dc grcle pentru rust, care
randurile tor, ceea ce 11 se ingadui pana la numirea noului Domn Nicolai Mavrocordat (1711 1716), care numai cu cativa ani mai
ceruta de turd, fu refuzata de tar, cu toate Ca unit dintre curteni consiliau pe tar sa nu jertleased o armata asa de numeroasa de dragul unui singur om. Tarul ramase insa la hotararea sa, raspunzand delegatilor turd ca mai curand este gata a le ceda tara pand la Cursc, pe care o poate recuceri, decat sa calce cuvantul dat si sa extradeze pe un principe care pentru tar si-a parasit tam, cad este cu neputinta de a repara
Moldovei in raia si numirea unui pasa la carmuirea ei. Numirea noului Domn nu impiedica insa pe turd de a desprinde tinutul Hotinului din teritoriul Moldovei pent_ru a-1 constitui in pasalac otoman. Dupa pierderea Camenitei, turcii cautara sa gaseasca un alt punct de sprijin pentru operatiunile for impotriva Poloniei si Ucrainei si-1 gasira din nefericire la Hotin. Cronicarul Neculce sustine ca turcii, indata
534
Istoria Rornanilor
aseze la Hotin, fiindu-le rusine sa se intoarca lard isprava inapoi. Aceasta ar fi insemnat insa o nesocotire a tratatului de pace de la Carlovat si de aceea Poarta se vazu silita sa amane planurile ei asupra Hotinului pentru mai tarziu. Optiunea lui Dimitrie Cantemir sff fuga lui in Rusia dadura Portii mult asteptatul prilej de a ocupa Hotinul si a-1 anexa imperiului for ca raia. Nicolai \Todd Mavrocordat dat mare silinta pentru a impiedica aceasta noua duntire a granitelor tariff, promitand Portii o suta
astfel incatusata, sa nu mai poata respira liber si nici sa poata avea legaturi directe cu puterile vecine. In fruntea noii raiale ajunse un pasa cu slujbasii sal care venires sa inlocuiasca pe parcalabul moldovenesc. Legatura Hotinului cu imparatia se facea prin teritoriul Moldovei, prin care treceau mereu coloane cu provizii si munitii pentru nevoile garnizoanei de la Hotin, precum si demnitari, slujitori, curiosi si osteni
de pungi de galbeni pentru a reveni asupra hotararii el. Dar demersurile sale ramasera zadarnice. In iunie 1712 functiona inca la
Hotin velcapitanul Patrascu, care pare sa fi fost cel din urma dregator moldovean la Hotin. In lunile urmatoare dregatorii moldoveni civili si
prin care treceau convoaiele. Granitele raialei de la Hotin, care la sud ajungeau pand in Prut, s-au largit spre rasarit mereu pans au ajuns la raul Ciugur care se varsa in Prut mai sus de Steranesti, cuprinzand mai bine de o suta de
altul. Si toate aceste cheltuieli se faceau pe socoteala tarii si a locuitorilor din localitatile
Edinita s.a. Asupra cetatii Hotinului gasim la Cantemir urmatoarele amanunte: "Hoiinul se numdrd intre cele mai mart cetdti ale Moldovei. Aceasta era mai inainte intdritd dinspre apus cu ziduri matte si santuri
adeinci, tar dinspre reiseirit natura inseisi feicuse
1712, clerdmarcl zidurile din parlea de dincoace,.,iar de cealaltd parte ated o intarira cu
lucrdri not dupd datina de acum, leu-gind-o mai mutt de jumeitate, incest astcizi este vrednicd de afi numitd cea mai tare si mai frumoasd dintre
cetdtile Moldovei ".
Hotinului si au lipsit si parcdlabi si cdpitani de acolo. Iar luarea Hotinului tdrii multd sldbiciune si cddere i-a fdcut. Cdci tine poate descrie cdte una poruncile acelea grele ce veneau domnului Moldovei dupd ce s-a fcicut aceasta socoteald a Hotinului, porunci pentru card, pentru salahori si alte multe; si in toate zilele treceau in sus si in jos si ciohodari de la Poartd cu care facea domnul multe cheltuieli, cei-i cduta pe toti sd -i ciciuiascd cu cdte un oarece".
Vechea sterna a Hotinului care inratisa un pandas sau un granicer fu inlocuita cu una noua, care reprezenta lrei lurnuri pe un camp
auriu. Turnul cel din mijloc avea in varf o semiluna pe care atarnau cloud sabii incrucisate. In
Axente Uricariul arata si el ca: "luarea Hotinului ca o rand Wit multd slethiciune si
cddere i-afdcut, numai vraciul tuturora sd tam& duiascei aceasta rand si sd inseindtoseze si tot trupul. Daces a venit aceastd veste cum ca va fi
locul vechii parcalabii a Hotinului lua fiinta cdpitdnta Ciugurului "pentru paza marginii si
de apararea locuitorilor de pricinile turcilor ce
cdte socotelile li-a stiut, toate le-a pomenit si le-a al-titan Dar nimic n-a ajutat; raiaua Hotinului lua ninth' si granita Moldovei ramase stirbita. Cu ocuparea Hotinului turciii incheiard la not siragul de raiale in jurul Moldovei care, incepand la Reni, ducea prin Ismail, Chilia,
lantul for puternic intreaga granita a Moldovei dinspre Ucraina si Polonia pentru ca Moldova,
moldovenesti. Numarul populatiei scazuse insa in timpul ultimelor razboaie, astfel ca se simtea
535
Ion Nistor o mare nevoie de brate pentru muncile agricole. ripsa aceasta se implini in parte prin
fugarii de pe mosiile nobililor poloni din Galitia
pamantului aceluia imparatiei si astfel au ramas tatarii in stapanirea lui pand sub domnia principelui Mihai Racovita (1716 - 1727), care dupa stralucita sa izbanda asupra tatarfor din 1717 puse gand - cum spune cronica ca sa scoata pc tatari din pamantul Moldovei si
populatiei rutene sau ucrainene de acolo. Credinciosii ortodocsi din raiaua Hotinului
furs scosi de sub pastorirea duhovniceasca a episcopului de Radauti sff supusi ocarrnuirii sufletesti a mitropolitului Proilaviei, care avea sub chiriarhia sa pe toti ortodocsii din Bugeac si din raialele turcesti de la Dunare si Nistru.
stapanirea sa. Cu acest gand Mihai Voda adresa Portii un memoriu in care demonstra ca pamantul
sustinusera ei, ci al Moldovei, si de aceea ceru
not pentru credinciosii celor peste o suta de sate din raiaua Hotinului. In 1765 se
Marea departare de resedinta chiriarhului de la Braila impuse necesitatea crearii unci episcopii
pomeneste de episcopul Neofit al Hotinului, iar mai apoi de vladica Hotinului Amfilohie, binecunoscut prin scrierile sale in limba moldove-
neasca, intre care se gasea o geografie prelucrata dupa lucrarea geografica a lui Buffer. Prefacerea Hotinului in rasa trezi pofta tatarilor de a largi si ei hotarele Buceagului pe
socoteala Moldovei. Prin dispozitiile articolului
comisiei de ancheta ca locul uzurpat de tatari cu viclesug este al Moldovei, asisdereasi cele 12 sate pe care le ocupaseth benderleii. In bozo acestei constatari Poarta hotari ca atat tatarii
6 al tratatului de pace de la CarlovaL., tatarii fusesera izgoniti din parnanturile uzurpate si aruncati dincolo de hindichiul lui Halil-Pasa.
dares pentru pasunat - alarm La 1721 Mihai Voda primi tocmeala pentru folosul sdu - zice cronica - dand marzacii zapis cu pecetile for in mana Domnului. Tocmeala aceasta nu
acestei fasii de pamant de 2 ceasuri in latime si
folosindu-se de absenta moldovcnilor, ocupara in graba aceste sate si sc asezara de-a binelea
cart o avcau cu Mihai Voda, ci cu multa indrazneala ei ocupara si alte locuri pans
aproape de Prut. Aceste not uzurpe determinara pe principele Grigore al II-lea Ghica (1726 - 1733) sa-i reclame din nou la Poarta, cerand o noua ancheta la fata locului pentru stabilirea hotarului, ceea ce se si facu in 1727. Dar dupa un interval de 6 ani neintelegerile izbucnird din nou, silind pe Domn sa scoata hatiserif de la imparatie si cronica spune: "cu mare luptd i-a ajutat Dumnezeu si a desbdtut si locul acesta si I-a lipit la hotarul Moldovei, hotdrandu-1 cu semne pe hotarul vechiu al lui Halil-Pasa, si cu mylocirea hanului s-a mutat de tdtari, dandu-le lac de sedere mai gios de unde intrase ei, mai gios cafe de 2 ceasuri in curmezis si 32 ceasuri
si Osumbigoglu ca sa locuiasca si sa se
Poarta trimise un delegat la fata locului, care a scris locul pe care-1 aratau ei ca-i fara oameni
turc gasi intemeiata cererea tatarilor, propuse Portii ca pamantul acesta sa fie dat tatarilor ca
536
Istoria Romanilor
find ei se invoirei cu ceea ce vor locui acel loc al Moldovei de 32 ceasuri de-a-lurujul si 2 ceasuri
de-a-curmezisul ce deosebit de usurel ce era obisnuit plata si chine pentru loc. Cum insd tdtarii aveau nevoie de pd.suni pentru
dobitoacele Tor, ei obtinurd de la domn dreptul de pasunat in hotarul celor 2 ceasuri latime si 32 ceasuri lungirne, platind aldrnul obisnuit si supunandu-se in toate oranduielilor parcalabului de Lapusna, serdarului de Orhei si cdpitanului de codru precum si ale tuturor ispravnicilor si
al tatarilor, urmandu-i in Bugeac *i luandu-le prada, codrul for servindu-le de ascunzis, unde tatarii nu puteau patrunde. Codrenii ace*tia
deprin*i cu nevoile si primejdiile din afara.. De vitejia for se frangeau ca de o stanca de granit atacurile pradalnice ale tatarilor din Bugeacul vecin. Vitejia for a fost cantata in balade si cantece vitejesti, ca cele cunoscute sub numele de
Codreanul, Ghelea, Grecul Grozoveanul *.a. Mai
Calimah (1758 - 1761). In decembrie 1775 principele Grigore Ghica alcatui din facia
Prut, in care se gaseau vreo 20 de sate si un tang. Mai jos de tinutul Hotarniceni se gasea ocolul sau capitania Codrului, care ajungea
spre sud pand la raul Larga ce se varsa in Prut. Ocolul Codrului era strabatut de apa Tigheciului sau Chigedului care se varsa in Prut la satul Iepureni. Pe ambele maluri ale rauletului se intindea Codrul Tigheciului dcspre care Miron Costin spunea Ca era "o padure nu asa inalta in copaci, ca putini copaci sunt cum este
la sud de ocolul Codrului pana jos la Dunare lua fiinta pe la mijlocul secolului al XVIII-lea tinutul Greceni cu resedinta la targul Greceni, situat la izvoarele ratiletului Cahul, care se scurge in lacul cu acelasi nume. Spre deosebire de tatari, turd! incercara sa se cuibareasca pe la orase ca negustori de vite, oameni de afaceri si camatari. Cu profesiunile acestea se indeletniceau mai ales lazii,
o populatie turca de Tanga Marea Neagra, care incepura sa se aseze prin orasele din Moldova *i sa faca concurenta neloiala negustorilor si oamenilor de afaceri crestini si indigent. Cu vremea, Taut ajunsera o adevarata pacoste pentru Moldova, fiindca ei, pe langa camataritul exccsiv, luand patru paralc de lcu pe luna, cum spune cronica, necinsteau si casele oamenilor, molestandu-le fetele si nevestele. Impotriva for
ncmica". Dimitric Cantemir aratii ca aces!. coda' avca aproape 30 mile italiene si smelt moklovenilor drcpL aparare naturals contra tatarilor, care de multe on 1-au atacal, dar
niciodata nu 1-au luat. Copacii, desi erau subtiri, erau insa asa de clesi, incat nici omul cu
dela*amcnt de bosncci, Lrimis de pasa din Babadag, Domnul reusi sa scoata pc lazi din targurile moldovenesti, arzandu-le caselc sI
sloboda nu putea strabate printre ei, farce numai prin anumite poteci pe care numai
localnicii le cuno*Leau. Tighecenii erau supu*i
vanzandu-lc marfurile. Unit dintre ei se retrasera in raiaua Hotinului, tar altii nazuira spre Falciu pentru a fi mai feriti de latari.
incepura sa se reintoarea la vechile for sedii din
Mavrocordat in Muntenia. Acolo, turcii din raiaua Brailei uzurpasera tot mai mult din te-
ceilalti moldoveni, incat le merse faima ca "cinci moldoveni biruiesc pe zece tatari de
Cram, tar cinci codreni, adica chigheceni, bat
Silistra, care si
el,
pe zece moldoveni". Si aceasta nu era de mirare, scrie Cantemir, fiindca chighecenii erau obisnuiti din tats in flu sa traiasca in
razboi cu tatarii. Ei raspundeau la fiecare atac
537
ht1
s-
FP..73
-
7.
7/44'
41,
"0.
vA
it
.r]
'
L: 4",
,3,
.a.sk.4C
t`
'
r
,
L.<
'
'h3t`41
'
lif.t=-11
Dirnitrie Cantemir
Capitolul IV
Munteniei bantuia razboiul imperialilor contra Portii, care duse la ocuparea Transilvaniei si la prefacerea acestei tad in provincie de coroana
flea postelnicului Constantin si sora lui Serban Voda. Urcare sa pe tron se dalora
grabei cu care !Doled' voiau sa asigure domnia
unui pamantean, pentru a- evita numirea de catre Poarta a unui Domn strain, cad ei strain
nu pohteau, fiindca au avut mai inainte Domn strain si multi paguba au facut tariff ". Astfel candidatul din Brancoveni, Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), fu Domn ales de tars dar confirmat de Poartei numai in schimbul unor bogate daruri oferite sultanului si aliatilor
insotindu-lcu contingentele sale si contribuind la izbanda acestuia de la Zarnesti din 1691 si la proclamarea lui de principe al Transilvaniei, in dieta din Cristian. Iar cand in congresul de
pace de la Carlovat. din 1699 se pusese chestiunea noilor granite intre Ungaria si
turd. Acestora el le trimitea tributul regulat, bucurandu-se de increderea for in asa masura incat la 1699 sultanul ii conflrma domnia pe
viata..
ii
postelnic Constantin, care ii urma in domnie, cum se va vedea mai tarziu. Noul Domn gasi un adversar si in persoana marelui dragoman al Portia, Alexandru Mavrocordat, care ravnea domnia pentru fiul sau Nicolae. Dar cu toate rivalitatile acestea
mazilirea lui. Constantin Voda *tiu insa sa impace pe sultan prin pretioase daruri, dar si
prin o considerabila sporire a tributului anual
datorat Portii. In 1707 el trimise salahori la lucrarile de intarire a Cladovei, iar in anti
urmatori salahorii munteni ajutard din ordinul Domnului la fortificarea cetatilor de la Giurgiu, Braila si chiar de la Akkerman. In tot timpul domniei sale el se stradui sa furnizeze Portii pretioase informatii politice si militare privind
Varile vecine.
decenii si jumatate, fericind tara cu una din cele mai rodnice si mai stralucite domnii. Si
Poltava din 1709 si apropierea ostirilor sale biruitoare de granita Moldovei de la Nistru
539
Ion Nistor
lucrul din Moldova si va prinde pe Brancoveanu. Ca Nicolae Voda Mavrocordat este grec si nu va putea face aceasta slujba". Sugestia hanului facu impresie la Poarta si mazilirea lui Brancoveanu, ceruta de altfel de
imparat crestin, trimiVandu-i soli care sa-1 felicite la izbanda si sa-1 indemne sa ridice armele contra turcilor pentru izbavirea
crestinilor de sub jugul pagan. Tarul primi cu bunavointa solia Domnului muntean, iI asigura de prietenia sa 0-1 dam' portretul sau
impodobit cu pietre scumpe. Daruri din partea tarului primira si Cantacuzinestii care se Bandeau la rastumarea lui Constantin Voda si la dobandirea domniei pentru ei cu sprijinul tarului. Mai primira daruri din partea tarului 0 mai
este exemplarul donat de tar mandstirii Horez,
multe manastiri din Muntenia, constand in carts bisericesti chiar in limba romans, cum
Constantin Brancoveanu si a-1 deferi Portii. Presupunerea aceasta pare cu atat mai probabila cu cat stim Ca Dimitrie Cantemir, ca sot al
Domnul Moldovei Mihai Racovita si asezamintele bisericesti de acolo. Arata doar cronicarul Neculce ca nu numai Domnul Moldovei
Casandrei, flica lui Serban Voda, impartasea vederile Cantacuzinestilor. Aceasta insa nu impiedica pe Domnul muntean de-ai trimite
nadejdea lui din ceas in ceas cu bucurie. Tot Neculce arata ca Domnul muntean primise
Istanbul. Era tocmai insarcinarea pe care o primi chiar el, dar pe care in urma intelegerii cu Domnul muntean nu mai era dispus sa o
zaharea. Brancoveanu primi in tars si mica unitati din resturile oslirii suedeze, punandu-
Cantemir sustinea ca ostenii suedezi ar fi ridicat la Bucuresti turnul Coltei care fusese &Ira-
ceruta de rusi si mobilizes armata munteana, contrand-o la Urlati pe Cricov, nu departe de Ploiesti. Afland despre sosirea tarului Petru la
Iasi, el ii
lost ele, nu putura scapa vigilentei organelor de spionaj ale Port.ii. Domnul
Moldovei, Mihai Racovita fusese mazilit la inceputul lui noiembrie 1709 si inlocuit cu
Nicolae Mavrocordat (1709 - 1711), fiul marelui dragoman Alexandru Exapositul, adica sfetnic de taints al sultanului. Banuiala turcilor se
ma Poarta ca "Brancoveanu Voda, Domnul muntean, este domn bogat si puternic, are oaste multa si este de mult prea bun prieten muscalilor. Nu trebuie lasat sa fie Domn in aceste vremuri, ca poate sa se haineasca si sa
facts sminteala ostirilor imparatesti, ci trebuie prins, ca el de buns voce nu va veni la Poarta. Nimeni insa nu este harnic sa-lprinda, fara cat feciorul cel mic al lui Constantin Voda Cantemir, adica Dimitrie, care este mai sprinten decat fratele sau Antioh-Voda, ci sa.-1 puie imparatul Domn in Moldova, ca el va chivernisi
invingatorului. Dar politica aceasta de ezitare nu convenea Cantacuzinestilor, care umblau sa lipseas-
ca pe Domn de roadele eventualei victoria a crestinilor. De aceea spatarul Toma Cantacuzino parasi tabara de la Urlati, insotit de mai multi boieri, indreptandu-se spre Prut. El ajunse in lagarul tarului pentru a i se inchina si a-i cere un detasament de oaste ruseasca pentru a executa un atac asupra turcilor din raiaua de la Braila. Atacul reusi si spatarul Toma se putu intoarce incarcat in lagarul rusesc. Actiunea aceasta era menita sa compromita pe Brancoveanu nu numai in fata rusilor,
540
Istoria Romanilor
dar mai ales in fata turcilor. In urma acestei intamplari Domnul indrepta proviziile cumparate pentru rusi spre ostirea de operatii
Cantacuzinestilor, unchilor sat, find si ei oameni marl si vestiti spre pantile crestinesti ca sat rcirnouui el Donut si la crestini socotind ca se vor lua acele tali de moscali si va reirneme tot el Domn de la impciratii crestini... Dupd ce s-au ridicat feciorii lui Constantin Vodei Brancoveanu si cu ginerii au inceput a face multe arnestecci-
"Iuda eel de Brancoveanu" 1-a vandut turcilor si astfel a suferit dezastrul ostirii sale. Cronicarul Radu Popescu arata ca. Constatin Voda la aceste lucrari ce a fa'cut, avea cloud socoteli, una ca indemnase pe tar ca sa vines asupra turcilor, care de va bate pe turd sa fie izbanda muscalilor, sa se arate cu fata curates
turi si lucruri nepidcute intre acesti boieri Cantacuzineni batjocorindu-i, care nu le-au
putut suferi inclelung, ce, din credinciosi ce erau Domnului muntenesc dupd datoria sangelui, si, din credinciosi ricleveu-ati prea lesne s-au schim-
asupra vrajmasilor crestinatatii; alts socoteala avea sa scrie totdeauna la turd indemnandu-i
Dusmanii dinduntru ca si cei din afara gasira un vajnic aliat in lupta for contra lui
Brancoveanu in marele vizir Gin-Ali, ginerele sultanului Ahmet al II-lea. De aceea Domnul se putea astepta cu resemnare la mazilirea lui.
birui on alta; dar saracul a scapat de amandoua partile, ca muscalii 1-au cunoscut de
viclean si insalator de crestini, turcii Inca 1-au
cunoscut hain imparatului, vazand ca Toma spatarul find credincios al lui si boier mare si din neamul lui, s-a dus la tarul rusesc". Politica aceasta de duplicitate deveni fatales pentru Domnul muntean. Numarul adversarilor sal sporea mereu, pe masura ce
Cantacuzinilor si indeosebi stolnicului Constantin a aduce pe Brancoveanu la pieire, fiindca el, find mai bine de doua decenii sfetnicul intim al Domnului in afacerile externe,
cOpii dupes corespondenta oficiala cu imperialii
credere in el. La numerosii sal adversari din tars se mai asociau si reprezentantii Rusiei si Frantei din Istanbul, primul pentru purtarea lui Brancoveanu fata de tar, car al doilea din
vechea neincredere a regclui Ludovic al XIV-lea
fata de principele muntean din cauza legaturilor sale tainice cu imperialii habsburgici.
manii, rusii, polonii si venetienii, toti adversari declarati ai sultanului. De la imparatul Leopold ar fi primit chiar la 30 ianuarie 1695 diploma de principe al sacrului imperiu roman. Se mai arata ca. Domnul ar avea importante sume de bani depuse la bancile din Viena si Venetia, ca si-a comandat. la Viena trambite de argint, ca a
Intre adversarii lui Brancoveanu se gaseau si regele pribeag al Suediei, Carol al XII-lea si August Poniatowski, reprezentantul regelui
pentru aniversarea a 60 de ani de viata a lui Constantin Brancoveanu - din care un exem-
plar fu prezentat sultanului. Un alt cap de acuzatie era acela ca. Brancoveanu ar locui
sapte luni pe fiecare an la Targoviste cu cuvant ca sa schimbe aerul, dar in realitate cu gandul
ca mazil la Istanbul. Dar mai aprigi decat acestia in lupta for contra lui Constantin Brancoveanu erau adversarii sal din tars, in frunte cu rudele sale Cantacuzinesti. Cronicarul Nicolai Mustea arata ca: "In Tara Munteneascei.
imbcitranind
in
la Viena si Venetia. Dar cel mai gray cap de acuzatie pare sa fi fost acela ca marele spatar
era Domn
tetri,
Ion Nistor
pieirii. Pasa capugiilor, Mustafa-aga, primi ordin sa se pund la dispozitia Cantacuzinilor pentni inlaturarea lui Brancoveanu.
Relatarile lui Dimitrie Cantemir le adevereste si cronicarul muntean Radu Popescu, care in cronica sa intarzie mai mult asupra lui Constantin Brancoveanu, a carui domnie el o infatiseaza in culori destul de intunecate, criticand mai ales politica sa fiscala. Brancoveanu
Aga hambar-emini, a adus si mazilirea noastra si cu porunci de asa cuprins, ca sa ne clued la Tarigrad cu sotia,cu copiii si cu ginerii nostri. Aceastd intamplare poate ca e prea plinet de jale
venit din miile noastre pacate, faces -se voia prea sfanta. Iatcl ca si not ne gcltirn si dupes putine zile
ar 11 ingreuiat saraca tars, care ar fi fost totdeauna in cazne si in vaiete si in lacrami din
pleceim. Si Dumnezeu sd ne apere, desi toatd boierimea noastrci strigd si cere sd vie cu nos,
totusi nu stim ce va lest".
cauza raului din partea Domnului, care se facea tot mai rau si mai cumplit. Cronicarul
sustine ca Brancoveanu, dupes pacea incheiata la 1699, nemaiavand la indemana pe imparatul din apus, se ajunse cu moscalii, carora le cerea sa porneasca la Dunare, fagaduindu-le tot concursul si rezervandu-si pentru el si ai lui titlul de "Cnezi de Moscova". El refuza sa iasa din locul de panda de la Ur lay. La Prut numai lipsa de proviziile promise de Brancoveanu aril pricinuit ,catastrofa rusilor. De aceea tarul socotea
Domnul mazilit se grabea sa piece cat mai curand la Istanbul, in credinta ca delegatia de boieri care -I va insoti va reusi sa obtina reinstalarea sa in domnie, o credinta care s-a aratat foarte curand a fi desarta. Cronica oficiala a lui Nicolai Mavrocordat arata ca mazilirea lui
Constantin Brancoveanu nu era din cauza legaturilor sale cu imperialii, nici din cauza
baterii monedelor comemorative de our si nici din pricina trambitelor de argint comandate la
dat provizii.
hain. In toate acestea se putea vedea - zice cronica - cum Constantin Voda a viclenit pe
stapanul sau, turcul, care 1-a miluit cu domnia prin multi ani. Pieirea lui Brancoveanu
tul Domn al Moldovei, ginerele spatarului Mihai Cantacuzino si in adevar toata lumea
boiereasca se astepta la confirmarea acestula in domnia tarii. Dar curand se dovedi ca influ-
Domnului. "Zic adeveu-ul, tar nu minciuna - spune cronica cd mai bine tredau ei deco.- t Constantin
enta stolnicului Constantin Cantacuzino la Poarta era mai mare decal cea a spatarului
Mihai, fiindca sultantul dadu steag de domnie lui Stefan Cantacuzino, fiul stolnicului, si
nicidecum lui Mihai Racovita, ginerele lui Mihai. Astfel se intampla ca Domnul mazilit nici nu ajunscse bine la Istanbul, cand in aprilie 1714 noul Domn Stefan Cantacuzino
(1714 - 1715) In instalal de marele imbriher in scaunul domncsc de la Bucuresti, dovada Ca mazilirca lui Constantin Brancoveanu fusese pregalita si pusa la cale din vreme de Canlacuzinesti. Crilica necrutatoare a cronicartilui Radu Popcscu se indreapla si impotriva not ilui Domn Stefan Cantacuzino, pc care it califica ca usura tee, nestatornic si lacom la tra-
cum "Constantin Vodd nici o bunettate stzfleteascd n-a areitat in viata sa si domnia lui a ramas la cei duper urmei greutate st Western.
Avea o (aconite mare poste meisurel si obiceturtle
dare 1110 de imperial!. Cu acecasi necrutare este tratat si stolnicul Constantin, tatal noului Domn. Hotul acela batran - zice cronica - care se folosi de toate tainele pe care le stiu despre Constantin Voda, nepotul sau, pentru a indupleca Poarta sa decapiteze pe Brancoveanu ca
convinge Poarta despre credinta sa si a familiei sale, el a declarat ca vazand necredinta fratelui sau Serban Voda fats de sultan, 1-ar fi otravit deopolriva cu un all frate al sau, Iordachi, care se compromise cu nemtii". S-ar fi putut crede ca actul de mazilire
542
osemintele regretatului Domn pe care be ingropa in biserica Sf. Gheorghe Nou din
Bucuresti, deasupra carora arde o candela cu indicarea numelui Constantin Brancoveanu. Moartea tragical a lui Constantin Brancoveanu a impresionat pana si pe noul Domn Stefan Voda, care se ruga "pe cei ucisi, sfantul Dumnezeu sa-i ierte, iar pe saraca si turburata Hecuba, sa o mangaie, cum stie". Iar
sultanului si maghistanilor pentru salvarea vietii sale. Dupa ce i s-au stors toate sumele
itul Domn fu condamnat la moarte impreuna cu flit sal, pentru ca nici unul dintre acestia sa nu poata turbura candva linistea si siguranta domniei adversarilor sal Cantacuzinesti.
tatal sau, stolnicul Constantin, care contribuise asa de mutt la savassirea tragedies,
zicea cu privire la stingerea familiei Brancoveanu: "Multe lucruri vrednice de intristare si de nespus, yin acum care misca si inirnile de piatrd
la lacreuni si la cornpatimire".
sal Constantin, Stefan, Radu si Matei, acesta din urma un copilandru nevarstnic, pentru ca in cele din urma sa cads sub securea calaului si capul parintelui Constantin Brancoveanu,
tars ca adversarii sal sa se zguduie de o aseme-
aruncatc in apcic Bosforulul. Elc fury pcscuil c de niste pescari si astfel salvate.
Stefan Cantacuzino, deodata cu cel al eruditului sau parinte, Constantin Stolnicul. Uneltirile perfide ale stolniculul contra nepotului sau trezira pand si dispretul sultanului, care referindu-se la invinuirile ridicate contra noului Domn Stefan si contra parintelui sau Constantin Stolnicul, se exprima fata de
marele vizir: "Ciinii care nu se rusineazd nici de mine, nici de Domnul tor, nici de cella/ft Domini cres tint, ci cautd sd -i insele, ca cainii trebuie sd moarcl!"
vazut pc gealat cu sabia goala, a deschis gura si a vorbit catre copiii sal:
"Fitt statomict, copiii mei/ Noi am pierdut
tot ce am avut pe lumea aceasta. Sd pastrdm inset sufletele noastre st sd pldtim pdcatele
sfetnicul sau Vacarescu, al doilea, cel mai tanar fiul al sau, Matei, al treilea, fiul sau al
treilea Radu, care se logodise cu Fuca lui Antioh
noastre cu sangele nostru". Cel dintai caruia i s-a taiat capul a fost
Cantemir, al patrulea, al doilea flu Stefan, al cincilea, fiul cel mai mare Constantin, iar cel din urma a fost insusi el, nefericitul Domn Brancoveanu. Cadravele a fost aruncate in mare, iar capetele for s-au pus in niste prajini inalte si s-au purtat pe toate strazile orasului, unde heraldul striga: "Acesta este sfarsitul
tradatorilor".
la Istanbul, unde se va bucura de gratiile si de mila sultanului si sa traiasca fericit si imbelsugat. La 25 ianuarie Domnul mazilit,
insotit de tatal sau, porni la Istanbul, nebanuind ca li se pregatea aceeasi soarta ca si lui
Doamna Maria, nenorocita vaduva a Domnului decapitat, cu cei patru gineri si cu micul ei nepot au ramas la inchisoare. Pentru a-si rascumpara libertatea, ei erau gata sa
plateasca o insemnata sums de bani. feria for era gata sa fie primita de Poarta, cand interveni noul Domn, Stefan Cantacuzino, care oferi o
imparatul de la Viena. Aceasta era de ajuns pentru ca sultanul sa dispuna exterminarea tor. In noaptea de 7 iulie 1716 fostul Domn Stefan Cantacuzino si tatal sau, postelnicul
Constantin, au fost ambit sugrumati. Trupurile au fost aruncate in Bosfor, tar capetele trimise
sums si mai mare pentru exilarea for la Chintai in Anatolia, cale de opt zile de la
543
Ion Nistor
marea. lui Stefan, pi Constantin a indurat aceea 0 moarte si Mihai Cantacuzino, fratele stolnicului, find sugrumat si el. Neindurata zeita a razbunarii Nemesis - isi sarbatori triumful, prin uneltirile perfide ale stolnicului contra nepotului sau. lui Constantin Contemporanii Brancoveanu in domnia Moldovei erau
Constantin Cantemir (1685 -1673), Constantin 1695), (1700 - 1703), Antioh Duca (1693 Cantemir (1695 - 1700), (1703 - 1705), Mihai Racovitd (1707 - 1709), Nicolai Mavrocordat (1709 - 1710, 1711 - 1715) si Dimitrie Cantemir (1711). Din insirarea acestor asa de numeroase si variate domnii vedem ea in vremea in care
de rand, cerea lui Antioh Voda sa ucida mai intai pe vistierul Iordache Ruset. Cum insa Domnul Moldovei nu primi aceasta tocmeala, casatoria nu s-a facut: Tensiunea intre ambii Domni continua insa spre paguba tariff si cu
Antioh Cantemir, Mihai Racovita i Nicolai Mavrocordat au domnit in doua randuri, iar domnia lui Dimitrie Cantemir n-a durat decat cateva luni. Este fresc ca o asemenea nestatornicie in domnie nu putea fi decal in dauna tariff si a propasirii economice si culturale a populatiei greu incercate. In timpul acestor
zece domnii Moldova a fost mereu invadata de
Noul Domn confirms patriarhiei din Ierusalim inchinarea manastirilor Galata, Barnoveanu, Sf. Sava, Cetatuia, Barnova din Iasi si judet,
precum Sf. Gheorghe din Galati. Dar dupes un an si jumatate Mihai Voda fu inlocuit cu Antioh
(*idle poloneze, de ciambururile tatare, de trupele otomane si de polcurile rusesti, care ocupasera chiar anumite teritorii, dintre care
unele ca Hotinul ramasera incorporate imperi-
ului otoman. Cu greu izbutird moldovenii a pune capat uzurparilor lescti si Mare i a restabili vcchca granita a (aril. Dc all fel
atacurilor din alaril, finder' aura granpa comuna cu Polonia si cu 'Marii hanului din
Crimcea. in privinta accasla Muntenia era cu rnult mai avantajata, flindca ca avea liniste din partea Moldovei, care servea ca pavaza contra navalitorilor din rasarit. Relatiile Domnilor Moldovei cu Constantin Brancoveanu erau tulburate doar de anumiti boieri nemultumiti care pribegeau
Moldova a
firs,
toldcarma
mai
expusii
Mihai Racovita, care ravnea din nou domnia si o obtinu in 1707. Antioh Voda se gasea cu sute de salahori moldovcni la Bender pentru a ajuta la lucrarilc dc forlificatie. Acolo ii sosi mazilirea spre regrclul lar11. Ncculcc arala ca "rar Domn a fost si va maul ca Antioh Vodd in Moldova: nelacorn nici de sel nge, nici de bard, nici de mincluni ci iubitor de dreptate. Si belsug in lard la toate
era in zilele lui".
in Moldova, fie in Muntenia, uneltind impotriva Domnului tor. Constantin Duca, numit si Duculet, din cauza varstei sale, era
fie
pans in 1709, cand izbanda tarului Petru cel Mare la Poltava crea o noua situatie politics,
careia Mihai Racovita nu-i mai putea face fats si
ginerele lui Constantin Voda, tinand in casatorie pe flica acestuia Maria. Tandrul principe
mangala zicand: "Aoliol Aoliol Cd va pune taica pungd dd pungd din Bucuresti pdnd in Tarigrad si, zdu, nu ne va Idsa asa si tar ne vom intoarce cu domnia indeircipt".
obtinuse tronul Moldovei grape interventiei sunatoare" a socrului sau din Muntenia. Iar cand in 1695 el fu mazilit, tanara doamna se
Dimitrie Cantemir, care insa nu domni decat cateva luni cand, fugind in Rusia, Poarta numi
din nou Domn pe Nicolai Mavrocordat. In timpul
acestei a doua domnii a sa, el nu putu impiedica raluirea Hotinului din teritoriul Moldovei cu
544
desprinsese de Ungaria si le incorporase principatelor Transilvaniei. Acestea erau comitatele Arad, Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures. Ungurii cereau si incorporarea Transilvaniei in regatul tor. Imparatul Leopold se opuse insa satisfacerii acestei cereri, transformand-o dupa moartea principelui Mihai I Apaffy intr-o
si cu stapanirea ei timp de 20 de ant precum s-a aratat mai sus. Principatele roman insa, Muntenia si Moldova, izbutird sa-si salveze fiinta for de state de sine statatoare sub suprematia Portii, dand dovada de puterea si vitalitatea for politica si militara, infruntand vicisitudinile vremurilor si aducand contributia for
de cultura si civilizatie umand.
voievod al Transilvaniei. Prin diploma din 1691 el confer! noii sub-provincii o larga autonomic
administrativa cu un guvernator in frunte, ale carui acte de guvernamant erau supuse spre aprobare Cancelariei aulice transilvanene cu resedinta la Viena. In felul acesta fostul principat al Transilvaniei pierdu calitatea de stal de sine statator. Cu noul stapan al Transilvaniei, imparatul Leopold I (1691 1705), principcle Constantin Brancoveanu traia in raporturi de prietenie si buns vecinatate, imparatul oferindu-i in 1695 chiar titlul de principe al
imperiului roman de natiune german& Aceleasi bune raporturi le mentinu Domnul muntean si cu imparatul losif (1705 - 1711) precum si cu
(1711 - 1741).
romane sa se poata reface usor de pe urma domniilor, de invaziile straine si de adversitatile dinlauntru. Dimitrie Cantemir sustine
ca in anti cei buni graul da de douazeci si patru de on samanta, secara de treizeci de ori, orzul de saizeci de ori, iar meiul chiar de trei sute de
ful si
cinci sute de vedre de yin. In cursul secolului al XVII-lea s-au introdus in tarile noastre cultura a lrei planlc not si anumc porumbul, cartotutiuiul, lush-de adusc din America. Cultura porumbului is1 dcschise calea si in
Transilvania cu (Data opozitia ce se ridica acolo contra introduced' acestei not plante alimentare. In sedinta din 19 octombrie 1696 dicta
tars. Cu toate acestea cultura acestor plante americane se raspandi si in Transilvania, mai
cu seams in regiunile locuite de roman!. Sasii din Transilvania dadeau o atentiune deosebita culturii cartofului. Mihai Cantacuzino, flul lui Matei si nepolul lui Serban Cantacuzino, arala
Transilvania. Aceasta determind pe aderentii sai, in frunte cu loan Karo ly, sa inceapa tratative de pace cu imparatul, care se incheiard cu semnarea tratatului de la Satu Mare din 1718, prin care razvra.titii obtinura o large amnistie, renuntand la pretentiile for cu privire la independenta Ungariei sau cel putin a Transilvaniei. Provincia aceasta ramase sub
domnia Habsburgilor. Acestia nu se multnmira
Moldova. Neculce arata ca principele Duca (1693 - 1695) a impus la dari si pogonul de
545
Istoria Romanilor
urmatori numarul darilor era mereu in crestere. Del Chiaro arata ca Constantin
Brancoveanu intelegea sa jupoaie oaia lard sa
o face sa zbiere - sapeva jeder la gazzuolo senza farta gridare. Perceperea se facea pe
calea distributiei colective a impunerilor prin asa-numita ciski sau si prin roluri personale de perceptie, adica "pe nume". In sistemul de perceptie sub Brancoveanu se observe tendinta inlocuirii darilor in natura prin dart in bani, inceputul facandu-se cu vacaritul. Apasarea impozitelor depindea foarte mult de Domnul
si inzestrata de el cu mosii pentru intretinerea dascalilor continua sa functioneze in capitala Moldovei si sub urrnasii ctitorului domnesc. In 1724 cladirea inaltei institutii cazu prada unui
tarsi,
de buna
domnesti si in cele din urma de starea de pace si liniste in tars. Constantin Brancoveanu recunostea ca sub domnia sa "s-au indoit si intreit darile de cum erau mai inainte si nu ne gandim sa 11 fost vreodata greu pamantului acestuia ca acum". Aceasta trista constatare nu impiedica insa pe Domn de a continua cu risipa la curte, cu constructii de biserici si palate, cu achizitii de giu-
haraciului, prin formarea de provizii pentru ostirile otomane, pentru materialele de constructie etc. La acestea se mai adaugara banii steagului, mucarelul, bairamlacul, si diverse alte plocoane in natura, ca mai de ocale de
ceara si miere, blanuri, stofe scumpe
ozitatea cu care se tratau diversele discipline stiintifice. De aceea nu este de mirare dace aceste doua Academii din principatele romane au fost considerate, pe drept cuvant, adevarate wire de lumind. La Academiile acestea erau
chemati dascali celebri din intreg Orientul elin,
b. Starea culturald
car la izvoarele for de inalta invatatura isi stinsesera setea de stiinta cea mai multi dintre
vechii oameni de carte si cronicari vestiti. Dar pe langa colegiile sau Academiile
principele Serban Cantacuzino intr-o adevarata Academie si mutate la Bucuresti pe langa manastirea Sf. Sava. Constantin Brancoveanu reorganize in 1707 Academia,
dandu-i un statut propriu si intocmind programul de studii. Studentii erau interns si numarul for se ridica la aproape 200. Academia
din Bucuresti si Iasi mai fiintau in aceste capitale si alte scoli domnesti "de slovenie" unde se formau viitori diaci si logofeti domnesti, deprinzand limba slavond a cancelariei domnesti si a cartilor rituale din biserici. La aceste scoli se invata, fireste, si scrisul romanese cu caractere chirilice care incepuse sa
patrunda tot mai adanc in actele publice si particulare. 0 asemenea scoala de slovenie
functiona la Bucuresti pe langa manastirea Sf.
de la Iasi, infiintata in 1639 pe langa manastirea Trei lerarhi din Iasi de Vasile Voda Lupu
547
inta ctitorul ei, Mihai Cantacuzino, o scoala similara. Scoli pentru invatatura obsteasca
Ion Nistor
flintau la Craiova. la Campulung. la Ramnic. Pitesti, Targoviste, Buzau, Focsani si in alte
localitati ale Munteniei.
moasa biblioteca care s-a risipit. 0 biblioteca exista pe langa biserica Sf. Nicolai din Scheii Brasovului. De biblioteci bine inzestrate dispuneau si sasii din Sibiu si Brasov, precum si ungurii din Alba Iulia, Aiud, Cluj si Odorhei,
unde isi aveau colegiile for reformate.
c. Tipografii
Cantemir, ca Udriste Nasturel, Constantin si Mihai Cantacuzino s.a. plecau si in strainatate pentru completarea studiilor. Scoli sau seminarii pentru cresterea viitorilor clerici e)dstau
langa principalele manastiri muntene si moldovene. Nu lipseau nici manualele didactice pentru incepatori, asa numitele bucocwne sau bucuare. Un asemenea bucuar sau alfauita grecesc aparu la Iasi in 1651, iar unul roma.nese la Alba Iulia in 1699. In 1726 se tipari la Ramnic bucoauna sau fntaia inuciteiturci pentru tineri, cu o a treia editie in 1734. In 1697 tipari Antim Ivireanul la Snagov o gramatica
Activitatea tipografica reluata si incurajata de Matei Basarab fu continuator cu ravna si de urmasii sat pe tronul muntean, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. In timpul domniei for reintepu o noua si vie activitate tipografica in nou inffintatele tipografli de la Targoviste, Bucuresti, Snagov, Ramnic si Buzau. In evlavioasa sa staruinta de a apara ortodoxia si in tarile amenintate de propaganda islamista, Constantin Brancoveanu trimise si infiinta tipografii la Tiflis, in Georgia si la Alep, in Siria. Din indemnul sau s-au tiparit la Bucuresti in 1701 doua lucrari in limba turca, cu litere grecesti, pentru uzul turcilor crestini din Anatolia, Siria si Palestina. Patriarhul Antiohiei lauda pe Brancoveanu ca tipareste carti rituale pentru patru neamuri, si anume pentru greci, romani, arabi si georgieni. Pentru ilustrarea acestei prodigioase activitati
Nu lipseau nici bibliotecile pe langa scaunele episcopesti si pe langa uncle manastiri ca Hurezi, Sf. Sava, Trei lerarhi, Barnovski - Barnoveanu, Secu. Nicolai Voda Mavrocordal
tipografice ajunge sa amintim Ca in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu au iesit de sub teascurile tipografiilor muntene de la
Bucuresti, Snagov, Targoviste, Ramnic, Buzau nu mai putin de 80 de carp bisericesti in Base limbi deosebite. Dar si in epoca aceasta, ca si
darui ctitoriei sale de la Vacarcsti cart] bisericesti si profane in difcrtle limbi, anume
grecesti, lai.incsli, grcco-latine, arabcsi i etc. Calalogul bibliolecii manastirii Barnovski din Iasi, publicat in 1727, cuprinde opere in limba
in cea precedents, de sub teascurile tiparului nu icseau decal carti rituale pentru cultul biscriccsc. De rcmarcat este faptul Ca pe langa
I ipografiilc cu caraclere chirilice funclionau la Bucuresti si Iasi si cate o tipografie greceasca.
greaca, latina, polona, romans, rusa, paleoslava si chiar in limba georgiana. Postelnicul Constantin Cantacuzino aduna o mare biblioteca. la Marginenii Prahovei. care era cea mai mare dintre Coate, cu multe carti frantuzesti .si turcesti, cum arata cronica. Stolnicul Constantin, fiul intemeietorului, a imbogatit biblioteca parintelui sau cu carti rare. In 1706 el cerea prin un cunoscut
al sau din Transilvania istoria lui Alexe Beth len,
Initiatorul tipografie grecesti de la Iasi a fost patriarhul Dositeiu al lerusalimului, care arata
ieromonahul roman Mitrofan care, cu cheltuiala de 60 de lei, i-a intocmit, cu aprobarea lui Duca Voda, o tipografie noua la manastirea
tiparul numeroaselor carti grecesti. Tipografia greceasca de la Bucuresti lua fiinta numai in
chiar nelegala find, araland ca-si procurase Alexe Beth len, avand nevoie de ele pentru
mai inainte operele lui Bonfinuci, Istvaufi, Ion Beth len si altii si ca-i lipsea istoria bietului
La Suceava pare sa fi existat si o tipografie armeneasca; se indica* o evanghelie armeneasca tiparita la Suceava in 1649.
Dimitrie Cantemir, din care nu ni s-au pastrat decat foare putine exemplare. In Transilvania adunase mitropolitul Sava Brancovici o fru-
Catavasier. In acelasi an aparu la Radauti si Grigore Stan Brasoveanul ca "mester mare si fac5.toriu a tot lucrul tipografiei din nou".
Tipografia fu inffintata de episcopul Varlaam de Radauti. La Iasi, ca si la Bucuresti, se tipareau
Muntenia mitropolitului Antim Ivireanui (+1716), care a fost activ ca tipograf, zugrav si scriitor. Pe langa numeroasele traduceri publicate de el la tipografiile de la Snagov si Rarrmic, merits atentia noastra colectia de ma2dme reli-
cart" liturgice pentru arabii crestini, cum erau cele doua in limba araba in capitala Moldovei la anul 1746. Constantin Brancoveanu nu uita sa trimita tipografii si in Transilvania. Chiriarcodromiul tiparit la Alba Iulia in 1699 a fost cules de Mihai, tipograf din Ungrovlahia. Miscarea mesterilor tipografi dintr-o tars in alta arata ca granitele politice nu impedicau legaturile culturale. Vrednica de remarcat este si solicitudinea principilor roman! pentru raspandirea cartilor bisericesti in limbile orientale pentru credinciosi din Orientul Mijlociu.
d. Lucreiri originale in limba romans
aparat cu indarjire drepturile mitropoliei asupra manastirilor inchinate. Patriarhul Dositei si apoi urmasul sau Hrisant cereau desfacerea manastirilor inchinate de sub ierarhia Ungrovlahiei si supunerea for sub
ierarhia patriarhala, ceea ce insemna o adevarata anexiune a acestor asezaminte manastiresli catre patriarhia din Ierusalim. In categoria acestora intrau vreo 10 manastiri mari si
bogate, Ja care se cerea executia for de sub autoritatea mitropoliland locals si supunerea for auloritatii patriarhale cu pomenirea
Inipotriva acestor prctcntii se tidied mitropoliLul An Lim cu (Data energia at-al:and ca asemenea
la Pobrota si ajunse episcop la Husi, apoi la Roman, iar in 1671 mitropolit al Moldovei. Principala sa opera in limba romans a fost
Psaltirea in versuri, care aparu in 1673 la Kiev, izvodita dupes psaltirea versificata a poetului polonez Ian Kochanowski. La Iasi el reorganiza tipografia de acolo si tipari mai multe opere de
drepturi din afara ar putea fi exercitate numai asupra stavropighiilor patriarhale, dar nicidecum asupra manastirilor inchinate. Punctul de vedere al mitropolitului a fost sprijinit si de Domnul tariff, Constantin Brancoveanu, astfel Ca pretentiile patriarhale cazura, constituind titlu de merit al mitropolitului Antim Ivireanul. Letopisetul lui Grigore Ureche, de la descalecatul Moldovei (1359) pana la a doua domnie a lui Aron Tiranul (1595), a fost con-
ale sale, dintre care cea mai remarcabila este Vietile Sfintilor in patru volume in forma de mines, cu aranjarea materialului in mod calen-
colegiul catolic din Bar, in Ucraina. In anii domniei lui Vasile Voda se putu intoarce in
tars, unde indeplini diferite demnitati administrative. Ca bun cunoscator al vietii politice si
culturale lesesti, el deveni seful partidului polonofil din Moldova, sustinand politica de
alianta si colaborare cu Polonia si indeosebi cu
rcgele loan Sobieski, de a carui prietenie se bucura. Politica aceasta i-a pricinuit moarlea silnica in decembrie 1691, in timpul domniei lui Constantin Cantemir, hind banuit de cornplot contra Domnului si decapitat impreuna cu fratele sau Velisco. Miron Costin reprezenta cu multa demnitate intelectualitatea Moldovei din
Ion Nistor
intereseze de aproape de soarta conationalilor sai de acolo. La intoarcere el fu ridicat impreuna cu Duca Voda si dus la Liov, de unde se intoarse numai tarziu in tars. Opera sa istorica principals este Letopisetul pint Moldovei dintre anii 1595 si 1661, tratand deci domniile din
Moldovei si Munteniei, din punct de vedere politic, administrativ, economic, social si cultural, un excelent buletin informally asupra poporului roman si asupra tarilor locuite si aparate de el. Este cea dintai incercare a unui istoric roman de a face cunoscut trecutul neamului romanesc intr-o limba strains. Miron
Costin a mai incercat sa dea expresie in stihuri romanesti conceptiunilor sale asupra vietii in poemul filosofic Viata lumii, prefatandu-1 cu anumite consideratii asupra versificatiei romanesti, mai mult pentru a demonstra ca in
epoca Movilestilor si a lui Vasile Lupu si a urmasilor lui pana la moartea lui Stefanita Voda, intamplata in 1661. Lucrarea a fost tradusa in greceste de Alexandru Amiras, la Iasi, in 1729 si de curand la Ankara, in 1941,
de Nicolas Grenieri. Este cea mai bund si mai obiectiva infatisare a intamplarilor din Moldova
cronica dupa modelul medieval, incepand cu facerea lumii si continuand povestirea pans la
1601, cand, sarind peste evenimentele secolului
"Biruit-a gandul - zice Miron Costin sd ma apuc de aceastcl trudd, si sa scot lumii La vedere felui neamuiui, din ce izvor si semintie sunt locultorii tariff noastre Moldovei si Tetrii Muntenesti si rornemii din ?Uri le Unguresti, cd tot un neam si odatcl descdlecati stint".
lui Antonio de Guevara, prelucrata de el sub titlul Ceasornicul Domnilor, tratand viata
occasus Transylvaniorum a lui Lauren llu Toppoltin, lucrare aparuta la Lyon in 1667. Voind sa prezinte cititorilor roman! trecutul
Transilvaniei pc intelesul tor, el a introdus de la sine numeroase lamuriri in note adillonale,
pregati doua lucrari in limba polona si anume una in proza, intitulata Cronica Toni Moldovei si a Munteniei, farce indicarea anului in care a fost alcatuita, si alta in stihuri sub titlul Istoria in versuri polone despre Moldova si Valahia,
pare sa fi fost insusi Nicolai Mustea, ci mai curand un boier carturar de la curtea principelui Mihai Racovita, care a intregit
izvoadele cu intamplarile din timpul sau, adica de la 1705 pana la 1729. Intr-o alta versiune,
povestirea evenimentelor pana la 1733, a fost tradusa in greceste de Alexandru Amiras, care
Istoria Rornanilor
autentice asupra sederii regelui suedez Carol al XII-lea in Moldova. Evenimentele istorice dintre
pastreaza la metohul Sf. Mormant din Istanbul. Este asa numita Cronicd a
partea de inceput a lucrarii sale parti din croni-
in faptul ca dansul n-a ratacit in lumea cosmopolite, ci a ramas adanc infipt in traditiile
Meritul eel mare al lui Dimitrie Cantemir pentru cultura romaneasca consists intre altele si
cile lui Amiras si Nicolai Costin. In partea a doua el cid relatii proprii asupra celor intamplate intre anii 1730 1754.
Adevaratul continuator al epocii istorice a lui Miron Costin si al largilor sale conceptii
ramas obiectul principal al preocuparilor sale istorice. In exilul sau din Rusia el s-a gandit mereu la Moldova sa iubitd pe care a infati-
menita sa-i serveasca ca discurs de receptie la Academia din Berlin. El a inzestrat lucrarea sa cu celebra hartd a Moldovei intitulata: Principatus Moldaviae nova et accurato Descriptio delineante principe Demetrio Cantemirio. Harta aceasta constituie cel dintai monument cartografic romanesc, al carui ori-
limpezime clasica, cuprinde relatarea intamplarilor dintre anii 1661 si 1743. In alcatuirca ncintreculci sale operc, Neculce s-a folosil, dupa propria sa rnarturisire, dc nistc izvoade
inlocuind exemplarul improvizat ce a fost dat publicilatii o data cu editarea monografiei sale asupra Moldovei. I 'arta originala cuprinde nu mai puffin de 800 de nume geografice de localitati marl, munti, dealuri, coline, iazuri etc. Dimitrie Cantemir nu se margini numai
la o monografie asupra Moldovei. El concepea, ca si Miron Costin, neamul romanesc ca o entitate etnica., fare deosebire de granitele politice trecatoare. De aceea el isi propuse sa scrie isto-
spune:
ria neamului romanesc din toate tarile in care traia, intitulandu-o Hronicul vechimei romanomoldo-vlahilor. Spre deosebire de cronicari, Dimitrie Cantemir nu incepe istoria cu descalecatul Moldovei, ci cu insasi inchegarea si formarea poporului roman in timpul navalirilor
om in om, de oameni vechi si beitrani". Este o colectie de traditii istorice adunate de el, 42 la numar, in care se reflects numeroase fapte si intamplari istorice cu substrat real. Activitatea marilor cronicari moldoveni Miron Costin si Ion Neculce a fost incununata
zadar la Constantinopol cea mai bund parte a adolescentei sale, mai intai ca oslatec, pentru
limpul acesla el s-a dedicat unor sludii serioase, avand dascali greci, ca Icremia
Cacavela si chiar turd, ca pe Saadi-Effendi, de la care a deprins limba turca si araba, pe langa limbile greaca si latina pe care le cunostea. In capitala imperiului otoman el trai intr-o lumc
urmarite cu ajutorul letopisetelor lui Grigore Urechc, Miron Costin si Ion Neculce. Prelucrarea sistematica a acestui material el si -o rezerva pentru mai tarziu, marginindu-se sa expuna doar intamplarile din timpul domniei talalui sau Constantin-Voda in Vita Constantinii Cantemyrii si Evenimentele
ordinc dc prcocupari istorice antra si lucrarea Istoria ieroglificci in doudsprezece pdrti impartitd, asisderea cu 760 de sententit frumos
impodobit& un roman alegoric sau mai bine zis
Ion Nistor
o satira in care persoanele apar travestite in animate, pentru a le putea lasa sa se exprime liber si fara nici o reticenta asupra diverselor
chestiuni care formau obiectul intrigilor si can-
canurilor din societatea romaneasca din acea vreme. Cartea a fost scrisa in 1704 si 1705. In lista "numerilor si cuvintelor hieroglificesti si
scrisa in ruseste. In aceeasi categoric de preocupari intra si studiile sale asupra muzicii turcesti. Manuscrisele lucrarilor sale intitulate De statu politico aulae othomanica si Catehismul persan ce cuprinde fragmente din trecutul Persiei s-au pierdut din nenorocire cu
prilejul naufragiului pe care 11 suferise in 1722 in Marea Caspica. Variata sa activitate stiintifca, lucrarile sale apa.'rute in mai multe limbi,
incercari de acest fel, si anume tratatul de logica: Compendiolul universae logicis institutones, sau incercarea filosofica Sacrosanctus scientiae indepingibile imago, care au ramas netiparite de autor. Ca bun cunoscator al vietii din capitala Turciei, Dimitrie Cantemir isi propune sa scrie
Istoria imperiului otoman, o lucrare indrazneat.a
pentru acele vremuri. Si totusi el a izbutit sa dea lumii stiintifice europene o opera in limba Latina care a fost tradusa in limbile de Iarga
cultura, ca cea engleza (1737), franceza (1743), germana (1745). Traducerea in limba romans a al-tat-W. la 1878. Dimilric Cantemir isi formase
odihna in ctitoria lui Vasile Voda de la Trei Ierarhi. Din copiii sai din prima casatorie, Antioh se remarca prin activitatea sa literara, iar flea sa Maria trezise prin frumusetea ei
admiratia tarului Petru cel Mare. Intre carturarii moldoveni din aceasta epocii ocupa un be de frunte si spatarul Nicolai Milescu, originar din Vaslui, pc care Neculce ni-I prczenta ca pc un carturar invatal care stia mune limbi. Cunostintele initiate sI le-a doban(111 la Academia din lass si le-a complelat prin
5111(1111c in Italia si In Cons lanlinopol. !Moran-
opinia sa asupra imperiului otoman, care pc limpul sau Sc gasca intr-un %facia dcclin.
Infrangerile din Ungaria si consacrarca for prin congresul (le pace (le la Car lova( it convinsescra si mai mull in parerilc sale. De aceca el
opera sa: Istoria pentru cm;:lerea si descreslerea curtii aliosnrcmcsli - Historia incrementorum ac decrementoroum Aufat OthomaIntl Ulla
crestat la nas, ceea ce-i atrase porecla de Came. Dupa moartea lui Stefanita Lupu el
numi capuchehaia la Constantinopol. Dupa
mazilirea acestuia, Milescu nu se mai intoarse in Tara, ci pribegi prin Franta. si Suedia, pana
langa consiliul diplomatic din Moscova, ramanand in serviciul diplomatic rusesc pana la moartea sa inlamplata in anul 1708. Dupa
Era firesc ca Dimitrie Cantemir sa faca in expunerea sa loc larg legaturilor turcesti cu
principatele romane Moldova si Muntenia. Ca o completare la istoria imperiului otoman trebuie
Istoria pentru sfanta icoand feiceitoare de minuni, a Maicei Domnului de la meincistirea Neamt,
dupd care a urmat Cartea cu multe intrebciri foarte de fobs pentru multe trebi ale credintei
552
Istoria Romanilor sedea la Stockholm a scris in latina consideRadu Popescu (+1729), fiul vistierului Hrizea,
dogma transsubstantierii. De la trecerea sa in Rusia n-a mai scris decal in limba rusa. In anii 1675 - 1678 el a facut din ordinul tarului o calatorie de informatie in China, pe care a descris-o in lucrarea sa: Itinerariul siberian, care cuprinde informatii foarte pretioase asupra acelei regiuni asiatice. 0 a doua lucrare din acest ciclu este Descrierea
care fusese ucis din ordinul lui Serban Voda sub cuvant de hatente, pentru a-1 deposeda de marea sa avere. Ura contra ucigasului parintelui sau si impotriva Cantacuzinilor in genere se remarca si in cronica sa care imbratiseaza
istoria Munteniei de la pretinsul descalecat din
lucrarea calugarului Martini intitulata Novus Atlas Chinensis, adaugand insa si informatii din propria sa calatorie. In o a treia lucrare cu
titlul Stateini Ptsok, Milescu descrie peripetiile misiunii sale diplomatice la curtea din Peking.
prinse moartea in chilia manastirii Radu-Voda din Bucuresti, unde se retrasese de zgomotul
lumii, petrecandu-si batranetile in modestia monahala, sub numele de Rafail. Originalul lucrarii nu s-a pastrat. 0 copie Uarzie poarta insemnarea din mai 1761 ca "aceasta carte
s-au scris de Constandin Ceipitanul Filipescu".
primele lucrari asupra Orientului indepartat in literatura rusa, astfel ca editarea si traducerea
Multa vreme s-a crezut ca acest Constandin Capitanul Filipescu ar fi fost chiar autorul cronicii ce i s-a atribuit lui. Cercetarile mai recenLe au stabilit insa ca autorul insemnarii
din 1761 nu era decat un simplu copist al textului dupa lucrarea lui Radu Popescu, care era
adevaratul autor al cronicii. La alcatuirea ei autorul s-a folosit de izvoarele lui Stoica Ludescu, a carui cronica a cunoscut-o. Dar el a mai consultat si cronica lui Grigore Ureche din Moldova, o istorie a Tarii Unguresti din
Transilvania, precum si anumite anale sarbesti si table geografice turcesti. El n-a neglijat nici traditia orals, facand adeseori apel la ea, si nici Icga Ludic poliUce si economice cu tarile vecine Moldova, Transilvania si Turcia. Sub Constantin Brancoveanu el se intoarce in tars
dupa originalul lucrarilor. Din letopisetul lui Miron Costin ni s-au pastrat nu mai putin de 49 de c6pii scrise cu mana. Si istoriografia muntean a luat in
Inleresul pentrti aceste letopisele era insa foarte viu la contcmporani, prccum arata numarul mare do c6pii care ni s-au pastrat
unde urmarea cu toata atentia cursul evenimentelor pe care le-a deserts apoi cu toate
amanuntele for in cronica sa. Partea aceasta a lucrarii are insa o nota de vadita ostilitate fats
manastirile muntene, cat& se vor mai fi pastrat, precum si fragmentele din cronica Buzestilor si din cea a lui Matei Basarab, plus hagiografiile cu relatari istorice profane ale lui Nifon si Matei
felul si extinderea sa, incepe cu descalecalul Munteniei din Transilvania presupus la anul 1290 si continua firul povestirii pand la 1688, anul mortis lui Serban Voda Cantacuzino. Partea intai a cronicii confine o compilatie a izvoarelor aratale mai sus, iar partea a doua, care trateaza asupra intamplarilor din 1658 pang in 1688 si indcosebi domnia lui Serban
Voda, se intemciaza pe informatii mai concrete si pe fapte si intamplari vazute, auzite si traite de autor. Stoica din Ludesti al Dambovitei se
Cantacuzinilor, ccea ce a determinat pc unii sa-1 identifice cu Radu Popescu, care trateaza domnia lui Brancoveanu in marea sa cronica de care s-a vorbit mai sus si nu este probabil ca el sa o fi tratat in cloud feluri diferite. Sfarsitul tragic al lui Brancoveanu precum si domnia lui Stefan Cantacuzino au fost tratate
in greceste de calugarul Mitrofan Grigoras din Bucuresti. Istoric in adevaratul sens al cuvantului a fost insa stolnicul Constantin Cantacuzino,
Cantacuzinilor, el ii prezinta in lumina favorabila pentru ei, dar foarte daunatoare obiectivitatii istorice ce se cere de la un cronicar.
Ion Nistor
Grija lui Constantin Brancoveanu nu se manifesta numai in imbogatirea si raspandirea literaturii bisericesti in tars si in strainatate, ci si prin construirea de not lacasuri sfinte si prin
restaurarea sl intretinerea ctitoriilor inaintaun stil nou - brancovenesc - caracterizat prin pridvorul deschis cu stalpi legati prin arcade
silor sai. In arhitectura bisericeasca isi fa.cu loc
sa se documenteze cat mai bine din operele celor mai ales! si mai adevarati batrani istorica", ajungand si el sa afirme originea, unitatea si continuitatea poporului roman. Prin romani
el nu intelegea numai pe munteni, ci si pe cei din Moldova si Transilvania "si toti cat' si in alts parte se afla si au aceasta limbs, macar fie si cevasi osebita in neste cuvinte". Dar nici el, ca de altfel sl Dimitrie Cantemir, n-a reusit sa
noului stil profilurile se inlocuiesc prin sculpturi, iar coloanele primesc impodobiri cu caneluri in spirals. Clopotnitele se ridica peste pronaos, iar turla deasupra naosului. Manastirea Hurez (Horezu), principala ctitorie a lui Brancoveanu, este reprezentanta carac-
care navalisera in Panonia. Dar lucrarea cea mai perfecta care ne-a ramas de la stolnicul Constantin este Harta Tdrii Romar- iesti, in greceste si latineste, imprimata la Padova in anul 1700, cuprinzand, ca si harta Moldovei, mai mult de 800 de nume de munti, rauri,
lacuri, localitati etc. Pe langa preocuparile sale de natura istorica si geografica, el a mai tradus din greceste si diferite texte religioase pentru a
teristica a noului sill. Alaturi de Hurez stau mandstirile Coltea din Bucuresti, Sinaia Mesteril constructors ai bisericii de la Hurez erau Istratie lemnarul, Vicasin Caragea
pietrarul si Manea, vataful zidarilor. Biserica a fost impodobita cu frumoase fresce, cu tabloul ctitoresc. Alte ctitorii ale lui Brancoveanu erau bisericile de la Mogosoaia, Potlogi, in Valcea,
Sf. Gheorghe Nou si Sf. Sava din Bucuresti, Brancoveni, Ramnicu Sarat, precum si bisericile de la Fagaras, Ocna Sibiului si Ismail. Restaurari s-au ficut pe timpul sau la Bistrita,
Arges, la Targoviste, Bucuresti etc. Afard de ctitoriile sale bisericesti Brancoveanu a mai ridicat si palate domnesti la Mogosoaia, Potlogi si
asupra tuturor manifestarilor publice si culturale ale omenirii. Multa vreme s-a atribuit stolnicului Constantin Cantacuzino si paternitatea Cronologiei Tabulare, un indice cronologic at principilor care au domnit in Tara Romaneasca
si ei biserici si si-au ridicat conace boieresti atat in capitals, cat si la mosiile lor. Solicitudinea pentru biserica s-a manifestat si
la principii din Moldova, numai ca domniile for scurte si efemere n-au ingaduit Domnilor sa se
Cantacuzino putea fi autorul lucrarii, ci mai curand Popa Florea, dascalul de la vechea
Vulturul Brancoveanului
554
PARTEA XI
I. Muntenia si Moldova in timpul domniilor alternative ale familiilor fanariote Mavrocordat, Ghica, Racovitii si Calimachi
II. Transilvania si Banatul sub dominatia habsburgilor
Ion Nistor
Capitolul I
MUNTENIA SI MOLDOVA IN TIMPUL DOMNIILOR ALTERNATIVE AI E FAMILIILOR FANARIOTE MAVROCORDAT, GHICA, RACOVITA SI CALIMACHI
1. Originea familiilor fanariote si raporturile for cu Poarta Otomana 2. Domnia lui Nicolai Mavrocordat 3. Asezamantul de obste al lui Constantin Mavrocordat 4. Poruncile lui Constantin Mavrocordat In Moldova 5. Cartea pentru dezrobirea taranilor Instrainati 6. Cartea pentru dezrobirea runfanilor din Muntenia si a vecinilor din Moldova 7. Felul cum au fost primite reformele de contemporani 8. Domniile Ghiculestilor 9. Noi le oranduiri ale lui Grigore al 11I-lea Ghica 10. Domniile familiei Racovitfi 11. Domniile familiei Calimachi
1. Originea familiilor fanariote si raporturile for cu Poarta Otomani
In primele sapte decenii ale secolului al XVIII-lea, la domnia Principatelor s-au succedat alternativ patru familii fanariote din casele oprea pe musulmani de a invata limbi straine. In conditiile acestea, dragomanul devenea cea mai insemnata functie pe langa Poarta, accesibila crestirtilor. Functia de dragoman servea ca
tronurile romanesti din Bucuresti si Iasi. In calitatea sa de secretor de tairtd. - muharremi asuar - gardien des secrets, latina ex secretis,
niloare nu era originara din Farrar, cum se numea carticrul farului din Istanbul unde isi
aveau casele for numeroase familii de negustori si oameni de afaceri greci. Numai spre sfarsitul
care devenise din ce in ce tot mai bogata. Poarta avea nevoie de interpreti de mare
incredere care sa cunoasca limbile europene, indeosebi franceza si italiana, fiindca Coranu/
556
Din marturiile contemporane aflam ca dupd mazilirea lui Dimitrie Cantemir, marele vizir insarcinase pe Lupu Costachi, singurul boier de vaza.' ramas in Moldova, sa adune boierimea pentru alegerea noului domn. La
chemarea aceasta boierii moldoveni ar 11 propus:
ci tot cu talmaci
Cat priveste desele mutari de Domni dintr-o tars intr-alta, ele erau considerate de
turd ca ocazii binevenite pentru a stoarce bani,
anturajul Domnului nu era un fenomen nou, fiindca si mai inainte grecii copleseau curtile domnesti, Inca din secolul al XVII-lea,
provocand prin insolenta si rapacitatea for ade-
Alexandru Ilias si a lui Leon Voda, care nu putura potoli rascoala populatiei exploatate
decal prin expulzarea grecilor din tares. Dintre grecii care mai ramasera in tars, si numarul for
parnanlenii prin incruscriri cu familii de boieri si targovell, ajungand pe calea aceasta la inalte dregalorii publice si chiar la domnie, cum era
tarii de a-si alege Domn. Incurajata de marele oferte in bani din partea pretendentilor, Poarta revoca pe Domni cat se poate mai des, sau ii
557
Ion Nistor
desemnarea si mutarea Domnilor, ci ea nu se sfia sa priveze puterea domneasca de cele mai esentiale prerogative ale ei. Domnii randuiti de
zice cd din ceasul acesta este casa lui stinscl, de vreme ce s-a amestecat fiul sau la domnie".3
razboi sau de a incheia pacea. Ei nu puteau antra in alianta cu ladle vecine si nici trimite solii oficiale in strainatate, cu un cuvant ei pierdura once drept de a se afirma in politica
externs.
asupra politicii interne, exercitand cu depline puteri prerogativele for legislative, administrative si judecatoresti. Viata si avutul locuitorilor erau in mainile Domnului. Dregatoriile civile,
frumoase in istoria tarter roman. Fiii terzimanului Alexandru, anume Nicolai si Iorm
deopotriva cu nepotii sai Constantin si loan, as lui Nicolai Mavrocordat, au domnit alternativ in ambele Principate timp de 50 de ani, 18 ani in Moldova si 32 de ani in Muntenia. Cea mai lungs din aceste domnii a fost a nepotului
Domn. Pentru ocuparea functiilor publice nu exista nici o norma, totul depindea de
bunavointa Domnului. Dimitrie Cantemir arata ca desi partea bisericeasca isi alegea ea insasi pe ierarhii ei, totusi o asemenea alegere nu era
Moldova
chiriarhii tarii cu egumenii manastirilor, precum si intreaga tagma preoleasca, care puteau
11
1715 - 1716
1719
1730
faceau cuiva vreun rau sau miscau ceva contra Domnului si contra tarii. Cantemir arala cum cea mai mare calamitate a tarii era ambitia unor straini de a sc putca mandri Cu numele
de Domn. Pentru a-si atinge scopul, pretendentli la domnie socoteau inlre a promile
mice turcilor si a sc lipsi de lot cc aveau numai
Constantin Mavrocordat
1731 - 1733 1735 - 1741 1744 - 1748 1756 - 1758 1761 1763
vada nevoiti de a gasi alle impozile, pc care ;4 lc aruncc asupra contribuabililor tarn. In conditille acestea, larile romane care mai inainte suportau un singur jug, eel al lurcilor, au fost silite mai apoi sa-1 poarte indoit,
1744 - 1748
alai. din partea turcilor cat si din partea zice Domnilor straini. "Cu un cuvant
romane sub o singura administratie, un fapt care s-a si desavarsit dupes un secol si mai
bine. Impotriva unei asemenea eventualitati se ridica cronicarul Mustea, sustinand ca aceste
riscurile unei asemenea domnii isi dadea eel mai bine seama marele dragoman Alexandru Mavrocordat, despre care se spune ca afland, la 1709, despre ridicarea liului sau Nicolai in Scaunul domniei de la Iasi a ramas consternat.
Neculce relateaza cd la primirea acestei stiri "a si inceput a plange si a-si da palme peste obraz si a-si smulge peirul din cap si din barber si a
doua tart sunt si trebuie sa ramana egale, fiecare sprijinindu-se pe dreptul ei. Ambit Domni au tali deosebite, tocmai ca si
stapanirea tor. Ostilitatea boierilor fats de Nicolai Mavrocordat se potoli insa curand pe masura in care noul Domn incepu sa dea vizibile dovezi de bund si cinstita administratie. El deprInse
558
Istoria Romanilor
lui Alexandru Voda Ilias. El arata mare interes pentru istoria tariff, indemnand pe cronicari sa continue letopisetele incepute si insarcinand, in Muntenia, pe Radu Popescu, iar in Moldova pe Axinte Uricariul sa adune cronicile intr-un corp care sa infatiseze tot trecutul neamului romanesc, de la origine pans in timpul domniei sale. El insusi citea in vremea captivitatii sale la Sibiu diverse opere clasice, intre care si dis-
ertatia lui Cicerone De officii pe care el o prelucra in greceste sub titlul: Cartea despre datorii.4 Marea sa dorinta era sa implanteze trecutul familiei sale in istoria Moldovei cu
radacini adanci care s patrunda pana in tim-
11
1'"...
P.16l
--,-,-----
6..A.,
'V,
p, IV 0
..,,,.
li
AS;
Nicolae Mavrocordat
ideile generoase ale absolutismului luminat cu vadita tendinta pentru reforme sociale si eco-
interesul si solicitudinea sa pentru masele largi ale populatiei rurale, care, pe langa apasarile
nie de impacare si bunavointa, purtandu-se fata de toata lumea cu ingaduinta si blandete. Tara nu o supara cu bani, ci lasa mai usor pe sarmani, ca sa poata plati mai lesne. Tarii,
adica prostimii, voia sa-i arate mils si dreptate, tinandu-i parte. Spiritul acesta nou de dreptate socials sau de democratic, cum am putea zice,
episcopul Varlaam de la Husi cu raderea barbii, daca va continua sa nesocoteasca porundie domnesti. Nicolai Voda pofti chiriarhii si boierimea pentru a-i supune spre examinare catastihul de incasari si cheltuieli, invitandu-i sa raspunda dacd s-a mai jI luat vreun venit si nu s-a pus in seams, sau de este vreun condei in deabineli afard de cafe ". Constatandu-se un plus la cheltuieli, Domnul se oferi sa-1 acopere din averea sa proprie. Dupa al doilea an de domnie, el prezenta
lamurirea socotelilor si gasirea mijloacelor de iardsi s-au gdsit - zice cronica indreptare.
nu era insa dupes placul marii boierirni prea increzuta in privilegiile si prerogativele ei de class dominants. De aceea, ea nu contenea de
in alte tars, incepu sa se intoarca la vetrele parasite, asigurandu-se de protectia domneasca. Nicola' Costin arata ca Nicolai Voda a
vrajbele celor mars se descarcau in spatele celor mid si toata rautatea cadea peste cei
supusi si nevinovati. De aceea, pentru a curma asemenea abuzuri, Domnul incredinta admi-
strans taranii imprastiati pretutindeni si i-a asezat in slobozii, oprind sa fie napastuiti si
ingaduindu-le sa se infatiseze oricand la curte cu jalbele lor. Pe fiul sau, Constantin Domnul it sfatui sa se stapaneasca la manic, sa urmeze drumul
nistratia tinuturilor conduse de parcalabi si starosti unor boieri de cinste, inlocuind pretutindeni pe zlotasii abuzivi. El ameninta pe
559
Ion Nistor
locuitorilor tariff. Simtamantul sau de omenie it indemna sa intervina la Poarta pentru iertarea lui Constantin Brancoveanu, o interventie gen-
eroasa care fu insa zadarnicita de rudele de aproape ale nenorocitului Domn. Pentru a se pamanteni, Nicolai Voda ridica mandstirea Vacaresti de langa Bucuresti inzestrand-o cu sate si moat', pentru ca din veniturile acestor
danii "pe cei ford arldpost sd-i primeascd, pe cei goi sd-i imbrace, pe cei fidmanzi sature, pe
redobandind Oltenia de la austrieci si contribuind la expulzarea lazilor din Moldova. Cronicarul Neculce ni-1 prezinta ca pe un om caruia ii era draga invatatura si dorea sa se tins la curent cu tot ce se petrecea in strainatate, intretinand legaturi cu corespondentii din tarile straine find prea silitor spre vest!: ca sd
stie ce se face in alte tart ". El primise o educatie foarte ingrijita in casa parinteasca, avand de la
cei bolnavi sd-i caute si pe cei din temnitd cu mild sd-i cerceteze". El adund pe langa ctitoria sa de la Vacaresti si o bibliotecd cu cacti rare.
Radautl o tipografie pentru tiparirea cartilor sfinte. La 14 septembrie 1730, Nicolai Voda Mavrocordat mud de ciuma la Bucuresti si fu inmormantat in ctitoria Sa de la Vacaresti.
In urma lui ramasera mai multi copii, dintre care Constantin si loan ajunsera si ei la domnie in Principate.
la oameni batrani, iardsi le-am scris ce de acestea am auzit, chezas nu sunt" - spunea
Neculce.
Noul Domn arata si mult interes pentru asezamintele de invatatura pe care le-a organi-
zat si intarit. Pe langa scolile slavonesti si elinesti, el a deschis scoli pentru invatatura
latineasca si arabeasca, invitand pe mazilii din lard sa trimita copiii la invatatura ca sa invete once fel de limbs li-ar fi voia, pentru ca sa se afle oameni invatati si in pamantul Moldovei, precum sunt in alte tad si locuri, iar dascalilor sa li se plateasca din vistieria domneasca. In 1731, Constantin Mavrocordat ajunse Domn in Muntenia, in varsta numai de 19 ani. Era prima sa domnie la Bucuresti care-i dadu prilej de a cunoaste tara si de a se familiarize cu problemele domniei. Dar timpul acesta de orientare nu dainui mull, fiindca, in mai 1733, el fu mutat la Iasi uncle pusc in aplicare prima sa reforms priviloare la administrarea averilor manastiresti, pc care o avea probabil pregatita
Muntenia si apoi in Moldova, exercitand-o in ambele Principate cu intreruperi limp de 22 de ani, intre 1731 - 1769. El a intcrvenit la congresul de pace de la Belgrad (1739)
recomandarea si se grabira sa intervina la Istanbul pen tru confirmarea tanarului Constantin. Dar clorinta for nu fu implinita decat in 1731, cand tandrul Constantin Maurocordat primi domnia mai intai in
in cursul carora el savarsi marea sa reforms, (land Munteniei un nou "asealmtint" sau o noua "constitutie", cum numea el insusi noua oranduire a lath. La alcatuirea noului asezamanl el se sralui cu arhiereii tadff si cu frun-
560
Istoria Romanilor
tasii boierimii. In 1739, proiectul noului asezarnant a fost gata, dar complicatiile
externe care dusera la incheierea tratatului de pace de la Belgrad si la redobandirea Olteniei silira pe Domn sa amane promulgarea lui pans la 7 februarie 1740. In preambulul asezeirnantului de obste clerul si boierii felicitau pe Domn, care in timpul razboiului celor trei mart imparaili a stint sa pastreze Cara si-i multumeau pentru marea sa opera legislativa prin care s-a dovedit ca un adevarat parinte al patriei. Obstea clerului si a
si
tradusa in
romaneste de Gheorghe Sion.6 "Constantin Vodd zice cronicarul - a facut in 1739 reforma, adica prefacerea tuturor asezdmintelor tariff. Mai intai s-a consultat cu mitropolitul, cu episcopii, cu boierii cei marl si mid, cu preotti si mazilii sift-Wald adunare au intocmit asezdminte noud, desfiintand pe cele vechi, tar pe cele noua le-au trite-wit cujurdmant si cu afurisanie, ord nduindu-le precum mat jos
boierilor declarau solemn ca adera la acest asezamant pentru ca neamurile vecine sa stie si sa cunoascal frumoasa infaptuire a Domnului tor, care va servi ca monument nepieritor in amintirea lui si va servi drept pilda pentru Domnii viitori. Domnul insusi conjura pe oricine ii va urma in domnie sa-i respecte asezamantul. El declara de rebel si dusman al patriei pe oricare boier care s-ar abate de la noua constilutie.
se arat A ridicat dare rnanastirilor si a proprit milele de la vami ce le luau dupa hrisoave. A numit epitropi dintre egumeni cu sarvina de a aduna veniturile m'analstiresti si a intrebuinta
castigul prin stirea domnului in binefaceri.
A ridicat darea preotilor st a oprit de a avea preoti oameni ford stiintd de carte si de
inveitaturei, leicand si anurne scoli pentru cei de voiau so se preteascei.
sau ponluri care prevedeau scutire de clad pentru manastiri si cler, instituirea unel epitropii pentru administrarea bunurilor
ecleziastice. El supunea administratia acestor
alegerea numindu-i intai tar pe copii for neamuri scutiti de dare. A desfiintat venitul din afara a boierilor, randuindficceirui leafa in analogic cu venitul ce
sedeau, obligandu-i la anumile zile de claca si la plata dijmci din produscle gospodarici tor. In articolul 13 si ultim se arata ca reprezentantii cicrului sl al boierimii care au iscalil aseziimitnItil att convenil cat Domnul "de a inlocul sisietiiill Mu de percepere a ddrilor si de a gas( myloacelt, cele mat bum, si mai dreple pen1ns ca tarn sn" mato (mince mai usor 10 indplinire ponincile sultan:dui sl sei poain jii jbtri Il1)01101 illinIC". Mil)(inif 1, el 110(51'i ca plata impozItelor sa se faca in 4 sferluri pe an, dupa puterca ilecaruia. Promulgarea asezamantului filen mare
A desfiintat puterea capitanilor, numindu-i ispravnici pe judete cu leafa din vistieria dupd judet si dupd persoana ispravnicului. Pe boierii cei mai mici i-a numit mazili, numele for 1-a scris in vistierie, impunandu-le a da dart numai de patru on pe an, scutindu-se insa de dijmarit si de vinarciu. Logofetii de divan ce sedeau la tars, prin sate, s-au supus la dijmarit si vinarciu, precum si la cele patru sferturi pe an. La divan si la vistierie sel se reinduiascd IogoJili cii leafs si scutiti nuai de dymeirit si
VII tarciii.
Breslele cele nici le-a pits la dare care so pinleascei de pains on pe la vislierie dupd pero
soa ia jive( antic. l'e sinenll spalarl, viellerat;1,
ro:;111,
pahandeci, 1)o:41 0111M, vizill, olit1:71c1. :Ward I-4111 dal pe lotl is dare en lira. Taranii ce erau robi ai boierilor si care lc
tar pe cei ce se trageau din boieri si nu aveau functie numindu-i neamuri, toti liberi de once
561
Ion Nistor
curtii in cloud categorii si anume in boieri mari sau veliti, si in dregatort sau boieri de clasa a doua". Dupes reforma lui Mavrocordat boieriile
inalte in stat, incepand cu banul si terminand cu clucerul de arse inclusiv. Boieriile de clasa a
Hrisovul pentru impunerea acestor reforme nu ni s-a pastrat. Cunoastem insa "poruncile" pe care Constantin Voda be dadu in septernbrie
1741 ispravnicilor din tinuturi cu privire la aplicarea noilor oranduieli. Aceste porunci
sunt cuprinse in mai bine de 52 de ponturi sau
neamuri, iar pe cei ai slujbasilor din clasa a doua mazili, acestora legiuitorul cauta sa le gaseasca anumite rosturi si in viata administrative si judecatoreasca a tariff, aplicandu-i ca
nesc. Cu vremea slujbasii superiori se distingeau fats de subalternii for prin anumite semne distinctive vizibilc. Ei apareau la sedinteic divanului cu caciuli de samur, bastoane de argint etc. Prime le incepuluri de uniforme de serviciu pentru slujbasii publici. Noul asezhimant domnesc introduce principiul
reglementarea situatiei veciniIor, a oamenilor straini si a tiganilor. Reproducem in cele ce urmeaza'dispoziliile poruncilor la Coate aceste problcme, cu indicarca numarului articolului sau pontului din aceste porunci: a. Respectarea dreptului de proprietate. Casa cu sila la targuri si la taro, fard voia omului si fdrd de tocmeald a chiriei si plaid deplind
nimeni sd nu o gdzduiasca (1). Gloabe, ango.rii, cicii pret de un ban, ispravnicul de la nimeni sd nu ia (2). Dirt casele negustorilor vase, blide la muscifiri nimdnui nemicd nu se va da (3). Mosie cine are set se stie ca s-a dat la locuitori volnicie de a-si stetpani mosia sa cu tot venitul, iar unui pe a altuia sd rut o stapaneascd (6). Zaharea de orz, de fan, conace, podvezi de card, cai de olac, unde va fi trebuintd, afard de mezil, orice fel de trebuintd de scanduri de lemn,.fdrei ldcomeald si faro plaid deplin, de la nimeni sd nu se ia, intdi ca sd dea banii pe mcina omului, si apoi sd se ia cu voia lui, iar nu cu sila sau cu jac (11). b. Curmarea abuzurilor. Ispravnicii pe ti-
de cate doff lei si 60 de bani, iar din 20 de tarani, unul sa dca numai 5 lei pc an. La
recensamantul ce s-a fault, s-au gasit 147.000
de contribuabili, afard de boierii scutiti de impozite. Un spor in venitul tarn s-a pulut
obtine prin urcarea darilor la ocarit, vinarciu, la vami de sare. De asemenea, s-a contopit venitul cdmdrii domnesti cu cel al vistieriei. Toate veniturile incurgeau la vistieria tarii din care se
gostinari de mascuri si de oi, afard de bucdtile ce vor getsi de fates si aparte nimdnui sd nu-i puie, ci bucdtile ce n-a vdzut cu ochii, nimdnui nici un ban sd nu puie (17). Despre partea sardarilor, fdcd ndu-se multe rele si jafuri salahorilor, cdrdusilor ce se trimit cu plaid in slujbele irnpetrertesti, s-a hotdrdt ca toatd plata for ce se
562
Istoria Romanilor
clet de la vistierie, nici un ban sd nu se opreasca
(28). Slugile vomicesti sd nu fie volnice a lua ceva de la femei si fete (31). Copii slugi si fete
slujnice de va rstd. panel la 30 de ani s-a hotel ra t
de gross sa nu se is (33). Vatra domneascd de la crania din Odobesti s-a honked a nu se mai
lua (32).
c. Libertatea comertului. Targurile sa fie volnice si slobode la on ce fel si de oricare si de oricine va urea sa se hrcineasca neoprit sd fie (4). Cei strdini ce vor vent la tang sd se aseze, pecetea for sd o pldteascd osebit, in cisld sa nu intre (5). Targurile de duminecd s-a hoteuttt sa
se scoatcl pe alte zile (36). Egumenii mciFtdstirilor
Constantin Mavrocordat
judece (13). Talharii ce se vor prCula sa se trimidi la divan cu arcitarea delictelor si crimelor comise de ei (15). Judecdtorii au poruncd sd judece necontenit de la gazdele for (27). Velitii boieri cu totii vor judeca lucrdri mai marl (38). Vel-logofcit de tara de sus va judeca pe oamenii din raionul sdu (39). Vel vomicul de tara de sus pe oamenii din judetul sau (40). Vel hatman pe
Domnul ca sa i se pecetluiasccifoile sd se vadd dreptatea ce se face oarnerti/or si un izuod de condicd sd opreascd ei si pe ce nu va scris in condica ce ne va trimite sd nu se tie in sama, de
strdini/or (41). Vel vistiernicul judecd pe cei ce se Fill lif,SC de slujbasi si pricinile deydiilor (42). Vel spatarul judeca pe oamenii strdini ce vor merge la dansul (43). Vet aga judecci pe targoveti (44). Ispravnicii de tinuturi judecd pe boierii, mazilii si Omani din tinuturile for cu tot felul de judecciti, avand toatd puterea divartului, afara numai de
hotarul sd nu se caute ce hotdreste pravila, ci asa sa se urmeze (48). La judeceiti marl cum
sunt procesele de mosii, de tigani, impreunci cu ispravnicul sa se afle si dot mazili acelui tinut, pe care ii va chema ispravnicul sd-i judece (49). La hotarnici de mazili, pe cine din mazili, ii va
e. Ord nduieli bisericesti. Ispravnicii sd aibd a cerceta tinuturile for pentru rdspopi, ipodiaconi sau atti oameni fetal har, ce se poartd cu
nu se va face nu numai diacon sd se pdzeascd si sd invete de la obraze invatate care vor fi ran
duite acolo pastori norodului; nu numai cele trebuincioase ale pravoslaviei care are trebuintcl
mai fiecare crestin a be sti si cele ce sunt ale acestui sfant cin preotesc, adicd cum si in ce fel se code a ceirmui pe credinciosi, fiii tar cei sufletesti (19). La mitropolie, la episcopii si la toate mancistirile s-au hotarett sd fie dascdli si
563
Ion Nistor
copii la inveltdturd, fiste care dupd putinta sa
(20). Mitropolitul si episcopii la eparhiile for pe
erau impartiti in boieri de sfat si boieri de divan. Boierii de sfat erau: marele logofat,
marele vornic, marele hatman, marele postelnic, marele spatar, marele paharnic si marele
tara de jos. Boierii de divan ocupau boieriile asesoriale sau de ajutor impartite in trei clase. Clasa intai cuprindea 18 dregatorii, de la stolnicie pana la caminarie. Clasa a doua numara
13 boierii, de la spataria a doua pana la usierul al doilea, iar a treia alte 13 dregatorii, de la al treilea pos1 clnic pana la vornicul de poarta. Detinatorii acestor boierii erau slujbasi de stat, si se recrutau din randurile proprietarilor de mosii, care erau oameni liberi sau nobili, cad
fie vdcari sau prisdcari si alte ca acestea (24). Egumenii faro cale sa nu se schimbe, ci sa fie pond la moarte, dar cand vor avea vreo pricing,
deindu-le sd se lipseascei (25). Egumenii de la nimeni altul sd nu se aleagd ci cu scrisoare de colugetrii mdndstirii, aceia sa se aleagd a fi egumeni dar cdnd nu se va afla cu bung dovadd om vrednic din mcineistirea lor, atunci sd se aleagd de la alta (26). Ce fiestecare venit si cheltuiald la vremea sa ceard in scris la sobor, nimeni nefiind cu case pe alt sa se iscdleascd cu tot-if, de ureme ce toti au parte la adaosul si folosul rneineistirii
(27).
nei. Acestia puteau fi alesi si din randurile celor nenobilati, adica fara propietate de pamant. Dar prin numirea for ei deveneau oameni liberi, adica nobili, si beneficiau de
Coate drepturile si privilegiile boieresti. Functia for se numea dupes serviciul pe care-1 indepli-
neau la curte de camarari, vatafi, cupari, dohodari, medelniceri, pivniceri, cluceri etc. Si slujbasii curtii primeau deopotriva cu slujbasii stalului o renumeratie fixes pentru slujba Tor,
fie in bani, fic in natures.
Oamenii ce vor sedea pe mosiile mdneisiirilor, nefiind vecini, seijie datori a face 12 zile inir-un an si dilma sa dea, iar vecinii metnetstiresti si
divanul domnesc, pe langa camera de arme, pe Tanga cabinetul mare si mic, aprozi de divan,
paharnicei si stolnicei care serveau la masa domneasca., armasei care-i pazeau de hoti si
usieri care ingrijeau de gazduirea si ospatarea solilor turcesti si tataresti. Acestia indeplineau aceste slujbe in mod onorific, facand si stagiu pentru a putea ajunge la dregatorii sau boierii mai marl.
stcipetnii ai acelor tigani sa aibd a-si impel rti copiii au sd-si is schimb, atat pentru parinti cat si pentrufeciori (29). Tiganul ce va lua moldoveneascd, au moldovean ce va lua tigancd nimeni
moldovean au pe mo/doveanal tigani robi au pe copiii Tor. Dar ca sd nu se dea pricing tiganilor intru a iesi din robie cu aceastd pricind, precum s-au legat plata grea (30).
instrainati
Nu cunoastem reformele lui Constantin Mavrocordat cu privire la reorganizarea corpului dregatorilor public! din Moldova. Se pare ca acolo ramase in vigoare vechiul statut al boierifor precum ni-1 infatiseaza Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae.7 Boierii moldoveni
ci merse mai departe, atingand una din cele mai grele probleme sociale, problema taraneasca. Starpirea abuzurilor administrative,
imbunatatirea justitiei s1 felul in care se regle-
Istori a Romanilor
Omni, care continuau sa fuga de pe mosiile ecleziastice si boieresti si sa-si caute in alts parte imbunatatirea situatiei. Pentru a indemna pe fugari sa se reintoarca la vetrele for parasite, Domnul se gandi la masuri mai eficace in folosul tor. Obstea ecleziastica si cea
boiereasca au fost din nou chemate la sfat pentru a gasi mijloacele care "sa traga si sa adune pe toti fiii patriei fugiti din pamantul for ".
cuprinsul hrisovului, Domnul arata ca in peund ntul tdrit multe din acele obiceiuri care sau dovedit a fi bune si de folds s-au pdstrat.
Erau insd si legdturi care s-au dovedit a fi mare
Car Ica sau hrisovul domnesc poarta 45 dc iscalituri din patria fctelor biscricesli si boicrcsti din lar. In icnidul liii se micsorii
"Deci dar cunoscand si not cu totii - zice - cd a mentine in robie pravoslaunict crestini, frail de at nostri, este un mare si greu prim!, socolim cu tot ii pentru rumdnii ce t-am aunt pcind acuma in slcipemirea noastrei, fitnd
Domnul
vc-induti cu mosiile de vremile cele vechi la strclmosii nostri, asa am gdsit cu cale cci. on La cine
acordandu-li-se totodata o scutire de bir de case luni, pcntru ca inauntrul acestui termen
si
ceic dc
din neamul boieresc sau la meindstirt vor fi ruindni cu mosiile tor, mosiile sd continue a
rontemea in Max-nit-ea proprietarilor. Dar cat priveste capetele rumanilor fcirci de mosie, care
stapanului celui cu mosia sa-1 lucreze pe an cele sase 7.11e si dijma din toate semanal urile s
dea. lar dupa aceasta pamantcnii larani
pomenire bine va face; iar de nu va urea set facei aceastd.facere de bine, sd aibd a se rdscumpdra aces rumani cu cote 10 taleri de cap, cu voia sau ford voia stetpd nulut sew. lar in caz de refuz din
instrainati care ar fi rumani, fie la manastiri, fie la boieri, nu cumva jugul robiei sa-i zaticneasca a nu veni la patria tor, de frica de a nu recadea sub jugul robiei, s-a hotarat in asentiintoarce sa fie slobozi de rumanie si sa nu se mai numeasca rumani si sa nu mai aiba nici o suparare din partea fostilor for stapani. Si Inca sa aiba a veni cine vrea la divan ca sa-si ridice cartea de slobozenie in temeiul acestui asezamant.
Astfel intelese Constantin Voda sa se conformeze spiritului epocii absolutismului luminat, emancipand pe rumani de sub jugul
robiei sub care gemura secole de-a randul.
Muntenia, cand in 1748 Constantin Voda fu din nou mutat cu domnia in Moldova, unde chestiunea vecinilor se impunea cu aceeasi
565
Ion Nistor
vechi datini si obiceiuri locale, atingand si multe interese ale claselor stapanitoare din ambele Principate. Ele introduceau mars
schimbari in administratie si justitie, dar si in vechea structure socials prin abolirea rumaniei in Muntenia si vecinatatii din Moldova. In genere, reformele intareau si pronomiile clasei boieresti, dar ele nu scapau din vedere clasa laraneasca cu subimpartirea ei in rumani sau
acestor pricini sus aratate, la care cu totii au raspuns intr-un glas, marturisind adevarul ca
vecinii robi nu sunt, nici se stapanesc cu nume de robie, flindca numai tiganii au acea robie, care cu femeile si copiii for slujbesc pe toate zilele stapanilor tor. Vecinii Insa numai partea
numai un om dintr-o casa, macar cat! feciori ar
vecini. Atitudinile muntene faVa de aceste reforme le cunoastem din scrierile lui Mihai
un scriitor german constata ca Muntenia Si
Moldova cand nu sunt pustiite prin razboi sau navaliri dusmane, sunt pe deplin infloritoare,
Cantacuzino, favorabile reformelor, precum s-a aratat mai sus. Referindu-se la aceste reforme,
inainte nime sa nu o alba ea nu este cu cale. Cand se vinde mosia, oamenii sa nu se vanda, ci ca ni*te sateni ai satului in sat sa ramana,
facand slujba obi*nuita, dar slujba sa o face cu nart 24 zile de om intr-un an on la ce lucru se va pune *1 dijma sa dea din produsele muncii sale pe mosie. Asa marturisim *i ne primim si ca sa fie pazit acest asezamant, el fu semnal de toll cc! prezenii, pesic 165 la numfir. Pentru mentincrea ordinii publice si pentru apararea alacurilor din afara, Constantin
Neculce arata. ca. Domnul, pe langa *coil unde se Invata latineste, romaneste si arabe*te si cu alte multe bunatati a infrumusetat patria,
si multi periau de frig si de foame si multi din frurttasii satelor s-au primejduit si li-au ras bar -
nimeni volnic de a lua cuiva macar un ou larce bani, nici slujbas nici altul nimeni. A scos pe ieromonahi calugari greci din manastirile cele mari, oranduind preoti de mir *1 a invatat pe
Istoria Romanilor
preoti carte, a adus carte din Tara Romaneasca pc intelesul tuturor si mitropolitul dadu ordin
liturghii pe intelesul Luturor. A poruncit mitropolitului si episcopilor sa faces tipar in eparhiile
si vatarnan, de acum inainte sa lipseasca acestea Wale. In scurt numai s5 nu mai clacuiasca si nici un fel de cheltuieli sd nu mai plateasca.
for si sa Upareasca cart'. Si asa de mare fried ce aveau bietii preoti si diaconi, cad incepuse Constantin VocIA a orandui preoti invalati de umblau prin toate tinuturile si prin toate satele ca sa vada ce fel de slujba fac pe la bisericii la care ce: nu puteau scrie, ce fried trageau bietii
ocuparile de capetenie ale Domnului. El calatorea mereu prin tars pentru a se convinge personal de felul cum se aplicau pe teren poruncile sale si pentru a da indrumarile cuvenite. Ulita si ocna asteptau pe aceia ce nu execulau intocmai poruncile sale. De la subaltern! cerea
A' mai scornit ca boierii nu trebuie sa alba vecini pe mosiile si satele for land pe la toate tinuturile unde vor fi vecini sa vie la
rapoarte in scris, si anume in romaneste, probozand pe cei ce raportau in greceste. 0 atentie deosebita &idea Domnul impartirii
dreptatii. Reformele acestea nu intarziara a da
boleti ca sa se desbare de vecindiate, poruncind si boicrilor celor cc au vecini si sine luri vecinicie sa vie, ca este s se caute aceasta pricing in divanuri. Si strangandu-se vecinatatea dc pretutindeni la divan cu mare obraznicie. caci ii Men Conslantin-Vod5 de nu
rezultate bune pentru tars. In memoriul sau asupra st5rii Moldovei la 1787, comitele
Hauterive arata ca, desi poporul din Moldova era mereu lipsit de dreptul de proprietate, ontul se bucura de liberlatea personals si acest drepl
boierii de pe afara eel cc aveau vccinii care, dupa cc s-au slrans cu totii s-a oranduit ea sa
Sc faca.sobor in miinaslirea Trci Sfeti le. Si asa
mcrgand Domnul cu toti boierii acolo, .au inccput a face mare cercetare, de cared sunt vecinii si dc la cine s-au cumparat. Atunci au rilspuns loll boicrii zicand: "Noi nu i-am
cumparat ci i-am geisit vecini de la 1710Sil Si sir&
sufletesti, pe care in zadar le-ar cauta cineva la vccinii sad. ..Moldovenii n-au pierdut nimic din lirea aceasta de origine, ceici ei se reizvreitesc impotriva oriccirei apeisdri noi. Ei pldtesc cu munca lorfolosinta unui peimant care nu era at tor. Ei nu se plang a plait o parte din munca si
mosii nostri si-i stapeinint si noi, iar a-i vinde nu putem sei-i vindem, ci-i pornim la cote o slujbei a easel de ne dau ajutor. Atunci a poruncit Vocicl
cu mare hotardre sa nu .mai fie vecini de aid inainte,' numai pentru cd sed prin satele bisericesii si boieresti si se hrdnesc pe mosiile ace-
lea, sell lucreze 24 de zile intr-un an boierilor vara si lama, au set dea cede doi lei pe fiecare cases si sa lucreze 12 zile pe an vara si lama. Si
hotdrcind intru aces!. chip s-au mullumit boierii
mgloace/2 artei. Prezentarea Ion este cdt se poate de cumpeinitei. Ei asteaptel cu ochii in
peinteint ca sd li se porunceascei de mai multe on
a vorbi, as zice al n-au nici obisnuinta si nici indrOzneata de a-si spuse gandurile; dar dupa aceasta sfiala mestesugitn, vine un potop de vorbe spuse cand cit usurinld uimitoare, sand
sd alba a slily acele zile de mai sus pomenite, dcind pe acea tiduld un leu lui tretilogofea: si
cateva parale scriitorului". In coniinuare cronicarul arata ca nici un
la Iasi, el muri acolo la 15 decembrie 1769, Ioan Mavrocordat, flul lui Constantin,
troducand vacaritul, percepandu-1 de doua si chiar de trei on pe an. Grua domniei o rass in
Rudele din Polonia ale spantiuratului continuara cu reclamatiile si uneltirile for la Poarta,
tasilor sal, el intari inchinarea manastririlor Tazlau, Casin, Soveja si Probota Care patriarhia din Ierusalim ca sal se intareasca Sf,
astfel cal loan Voda fu mazilit. Se retrase la Istanbul, unde ajunse la "grea saracie", cum
spune cronica.
crestinatatea". Marrastirea Hangu fu inchinata dc el pairiarhici din Alexandria. Socotra domnia ca twa ford deosebire cis tars, ca si cum domniile intercalate ar fl numai trecatoare incidenle. El arala ca avea totdeaul
8. Domnille Ghiculestilor
A doua familie domnitoare in aceasta
epoca a marilor reforme era familia Ghiculestilor. Din inceputuri modesle, neamul
na mila de tars si de saraci, intocmai ca de "patria sa". Aceasta cuprindea ambele tars romanesti pe care el le privea ca apartinand familiei sale. Domnul face an de an dare de
adunarii clerului si boierilor. El incerca sa adapteze Principatele romane la ideile absolutismului luminat din Franta, Austria si Prusia. Domnul era atotputernic, boierimea
pierduse din privilegiile si imunitatile ce avea,
Principatc pe la mijlocul secolului al XVII-lea, "negustorie facand" - cum arata Miron Costin. Strabunul for Gheorghe Ghica, asezandu-se in Moldova, se incuscri cu familiile boieresti si
mazilire si surghiun din partea Portii. Idealut sau politic era un stat aristocratic in care sa
tuturor. Se complacea in rolul unui despot luminat si filantrop. Usile divanului erau
mereu deschise si mulla vorba avea cu prostimea.
in Wile romane. Fiul sau Matei se casatori cu Ruxandra, flica marelui dragoman Alexandru Mavrocordat, Grigorc, flub ccl mai mare al lui Matei ajunse in 1726 Domn in Moldova, rata vreme fratele sau Alexandru ajunse terziman la Poarta, find un om erudit, cunoscator de limbi
1769,
tocmai cand razboiul ruso-turc se gasea in toiul sau. Ca aderent devotat al Portii, el se
stradui sa aprovizioneze dupes putinta ostirea
568
Istoria Romfinilor
vizir. Adversarii acestuia rasculara populatia din Constantinopol contra marelui vizir Si a terzimanului, care ar fi ingaduit sa se treaca in tratatul de pace de la Belgrad dispozitii defavorabile Portii. Sulzer sustinea Ca marele vizir stiu sa se apere aruncand toata vina asupra terzimanului Alexandru, care fu decapitat in iunie 1741, ca tap ispasitor pentru greselile mai marilor sai. Dizgratia Portii nu se extinse insa asupra intregii familii a Ghiculestilor care dadu intre anti 1727 - 1769 cinci domnii in ambele principate, precum se vede din tabelul urmator:
Moldova
domnesc de la Iasi, noul Domn primi porunca Portii de a interveni cu ostirea pamanteana la potolirea rascoalei tatarilor din Buceag contra hanului tor. El porni in fruntea unui corp de 7.000 de oameni, ce se compunea din slujitorii
Muntenia
.
moldoveneasca mai dispunea si de 12 tunuri cu sacaluse. In acest fel dorea sa organizeze ostirea si Constantin. Voda Mavrocordat. In urma acestei interventii armate Grigore Voda respinse si incursiunile tatarilor dincolo de
Prut. El refacu manastirea Balica de langa Iasi, infrumusetand-o si numind-o Frumoasa, unde-i placea sa petreaca. Domnul se remarca prin activitatea sa pe terenul edilitar, aduca.nd ape pe urloaie, adica tevi la Iasi si restaurand baia publics feredeul. In a doua domnie el primi ordin sa trimita salahori la cetatea Vozia - Occacov si sa furnizeze lcmn de constructie pentru intarirea cetaiii. In Muntenia, Grigore Voda a reorganizat in 1733 carvasarana, adica vama din Bucuresti ale cares venituri apartineau manastirilor. El mentinu asezamintele lui Constantin Voda de la Pantelimon si Visarion, instaland pe langa acesta din urma st un spital
Matei Ghica
Scar lat Ghica
Alexandru Ghica
Grigore al HI-lea Ghica
1764 - 1766
1766 - 1768
1768 - 1769
Ghiculestii au domnit in ambele tan nu mai putin de 34 de ani, si anume 20 de ani in Moldova si 14 ani in Muntenia, incadrandu-se
pentru ciumati. Grigore Voda muri in 3 septembrie 1752 la Bucuresti si fu inmormantat la manastirea Pantelimon.
Familia for de origine albaneza a dat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea tarilor romane doi Domni, pe Gheorghe si pe Grigore I Ghica. Matei, fiul lui Grigore I, n-a domnit. El a avut insa doi fit, dintre care Grigore ajunse in 1726 Domn in Moldova, tar fratele sau Alexandru a
In domnie ii urmara fiii sai Mate! si Scarlat, care domnira in ambele tart. Matei
Ghica ajunse la domnie in varsta de 25 de ani,
fost mare dragoman sau terziman la Poarta pand la decapitarea sa intamplata la 1741.
Grigore al II-lea Ghica a domnit timp de 24 de
dregatorilor si impartea pitace de bolerie cu duiumul. Postelnicul sau Alexandru Sutzo elibera 30 de pitace de stolnicie, 20 de paharnicie si 50 de serdarie. Fratele sau Scarlat domni in Muntenia de
indeplinise timp de 11 ani functia de mare dragoman pe langa curtea sultanului. Era un
om cult si cu multi inielegere pentru Irecultil
tarii in care domnise bunicul sau. Limba
for din Braila, incoroporand tarn domeniul Odaia Vizinilui pentru care se obligase sa plalcasca sultanei - fosta proprietary - suma
de 25.000 lei anual. Scarlat Ghica incepu con-
Nicola] Mavrocordat. Si el sosi in tars inconjurat de o droaie de greet, dornici de a se pricopsi in tarile romanesti. Si era stapanit de dorinta de a se incadra in istoria tariff, ceea ce-i succese usor ca nepot al fostului Domn Grigore I Ghica.
structia bisericii Sf. Spiridon din Bucuresti, care fu terminate si copios inzestrata de fiul sau Alexandru, care domni si el 2 ani in
Ghiculestilor. Cronica aceasta insists asupra
evenimentelor din Moldova dintre anti 1695 si
cronici care sa arate din ce neam si ce ispravi au facut inaintasii sal in tarile romane, pentru
569
Ion Nistor si asupra domniei sale. IntAmplarile relatate pana la 1730 sunt compilate dupa cunoscutele cronici moldovenesti. Evenimentele care s-au petrecut de la 1730 pana la 1754 cuprind insa stir' originale din acea vreme. Scarlat Ghica muri la Bucuresti la 12 decembrie 1766.
fiul terzimanului Alexandru ucis de turci in 1741. La moartea silnica a parintelui sau,
tanarul Grigore se ascunse unde putu pentru a scapa de urgia turcilor. Indata insa ce aceasta urgie se mai potolise, Grigore Ghica iesi din ascunzisul sau si reusi sa obtind iertarea sultanului si chiar functia de dragoman al Portii, ravnita asa de mult de pretendentii la domnia Principatelor. Tanarul dragoman ajungand in contact cu lumea diplomatica din imperiu, avu prilej sa cunoascil idcile politice si conceptiile sociale ale timpului sau. Gra lie relatiilor sale cu mai marii Portil sl prieteniel sale cu marele
Constantin Voda nu era respectat si ea taranii continuau sa fie asupriti de catre proprietarii
dedica cu toata ravna inaltei sale misiuni. El asigura tarsi o adminislratie buns si cinstita, poruncind ispravnicilor "sd fie cu dreptate
sciracilor, nimeni sd nu-i calce sau set-i ncipestuiasccl, sau sa pdzeascd hatti rul cuiva, sd se fereascii fiecare de a lua mita care se vor alege cu
restaura in 1766 vechea Academie a lui Vasile Lupu de la Iasi, recladind-o din nou pe cheltuiala sa si dandu-i un nou statut de organizare, mai apropiat de nevoile spirituale ale timpului. Cronicarul Conta sustine ca Grigore Ghica era un om foarte intelept si instruit care dorea ca
si
aceea, el a facut scoala aprope de mitropolie "in care sd se invete multe feluri de Invcirciturd st
mare pedeapsd, pentru cd D-zeu I-a trimis in aceast pdmant ca sd pcizeasal pe sdraci si sd-i fie mild de ddnsii. Relele trebuiesc starpite precum neghina din grail se alege". Crezator in misiunea sa diving, Grigore
Orhei, Soroca, Chisinau, Greceni, Neamt, Bacau, 'l'ecuci, Covurului, Vaslui, Tutova,
Falciu, Dorohoi, FIarlau s.a. Grija lui Grigore Ghica era indreptata si asupra bisericii, unde poruncile lui Constantin
vistierie si sa nu ceara alte plocoane. El dezaproba corporatia madragiilor sau precupetilor, poruncind ca articolele de prima necesitate sa
Voda nu gasisera cuvenita ascultare. Domnul afla ca multi preoti nu intrau prin usa din fats la cinul preotesc, ci cei mai multi erau aceia care intrau pe aiurea, talhareste, indemnati de nevrednicie, ticalosie si lenevie, ca sa rapeasca
se cumpere direct de la producatori. Pentru intretinerea cailor de comunicatie, nascoci o impunere specials pe animalele de tractiune.
Istoria Rombilor
Med binecunvantarea mitropolitului. Ctitorii de
mijloacele necesare pentru intretinere. Unele din masurile acestea drastice, mai
umanitate pentru cei multi si asupriti, nu erau de loc pe placul chiriarhilor si al boierilor, dar cu toate acestea Domnul intelegea sa-si faca datoria fata de tara si fata de supusii sai. De aceea, o cronica, apreciind nazuintele Domnu-
recomandat si sustinut de boierimea moldoveana. De aceea, el trece ca ultimul Domn ales de tard. Astfel ajunse Mihai Racovita in 1703 in scaunul domnesc de la Iasi. Intre anti 1700 si
zicand: "Intreg era aces Dorm la toate, plin de matte, invdfat si stand toate trebile cum le va purta. Cuvdntul ce grclia era graft, si era leiudat de toy si plcicut prostimei; far boierilor nu atat,
cd nu li suferea Domnul nicidecum".
Moldova si 3 ani in Muntenia. Daces mai adaugam st domniile fiilor sal Constantin si
Stefan, constatam Ca familia Racovitestilor a
In 1768 Grigore Ghica primi domnia Munteniei, unde incepu sa dezvolte aceeasi
Muntenia
1730 - 1731
1741 - 1744
Mihai Racovita
Constantin
Racovi
Stefan Ilacovit
1763 - 1764
arnaull incadrat cu cazaci si ataca prin surprindere la 16 noiembrie 1768 Bucurestii. Punand stapanire asupra capitalei, conjuratii
izgonira pe turd, ridicard pe Domn din ascunzisul sau de la hanul Serban Voda si-1 expediara la Petersburg, unde Grigore Ghica fu bine primit la curtea imparatesei Ecaterina, unde petrecu in tot cursul razboiului. Dupa
Cronicarul Amiras infatiseaza pe spatarul Mihai Racovita ca find din neam vechi
din boieri marl de tard, om intelept, nemaret. si
cinstitor aproape catre toti boierii si aratand dragoste catre patria sa. Mustea completeaza tabloul, relatand ca domnea tara cu cumpat bun si ca era la judecata foarte cu dreptate,
usa sa nu era nimanui inchisa, tuturora be zicea pe nume si judecata o cerea foarte cu amanuntul, de isi puteau spune oamenii jal-
bele for si era tuturora cu fata vesela. Neculce spune Ca tara se bucura de numirea lui, ca era moldovan si era prea lesne la divanuri a grai cu Domnul, caci el judeca bland si drept si usa ii era prea deschisa si nu cu marire multa.
Moldova a lost cea mai lunga.. Durand 11 ani, ea a fost st cea mai rodnica in fapte si bogata
la Vama din Bucovina dau marturie asupra luptelor sale cu imperialii care umblau sa-1
prinda si sa ocupe Moldova. Tot Mihai Voda a
571
Ion Nistor
1716, cand lumea flamanda ii cerea "pits" ca sa-si intretina viata, Domnul organizes o mare opera de asistenta, repartizand pe cei nevoiasi pe la curtile boieresti. cate 20 30 de oameni, impunandu-le boierilor sa-i hraneasca ca sa nu moara de foame. Dupes o domnie rodnica si in Muntenia, Mihai Voda se retrase in 1744 la Constantinopol, unde petrecu pans la sfarsitul
vietii sale, in varsta de 90 de ani. Dintre cei patru fit ai sal, doi, si anume Constantin si
Stefan, ajunsera si ei sa domneasca.
Fiul mai mare Constantin domni in ambele tars timp de 9 ani, de cate 2 on in Moldova si in Muntenia. El pastra in buns
parte reformele lui Constantin Mavrocordat, legandu-si si el numele de anumite fapte savarsite in folosul tarilor pe care le stapanea. El expulza si restul lazilor din tars si deodata cu aceasta, el izgoni si pe greci pentru a potoli
revolta boierilor contra Tor. El trimise comisii in
caMii de vanatoare - levriers - pe care ii ceruse din Moldova. A doua sa domnie in Muntenia lua sfarsit
cu razvratirea multimii din cauza arestarii samavolnice a unor boieri, dusmaniti de Cantacuzinesti. Tulburarile acestea mahnira
tarile vecine ca sa cerceteze pe tdranii fugiti peste granita si sa-i indemne a se reintoarce in tars, fagaduindu-le scutire de impozite pe limp
de Base luni si punandu-le in vedere mars inlesniri la plata birurilor. Bejenarilor care
vencau din Transilvania, Domnul le asigura un rcgim de favoare pcntru a -i face sa Sc aseze in Moldova. Grija pcntru asistenta celor in sure-
adanc pe Domn, care zacea bolnav sub ingrijirea medicului sau Giuseppe Antonio Pisani. Ingrozit de zgomotul multimii agitate, Domnul surescitat isi facu seama, band mai multe stide de spirt de melisa, savarsindu-se la 7 februarie 1764, find inmormantat la mitropolia din Bucuresti. Cronica lui Enache Kogalniceanu it arata ca pe un "om intreg la
mince, bland si nemaret, invatat, iubitor de bani nu era, pc oamcni ii iubea si dorea sa-i
vada chivernisiti". Vrednic de retinut din dom-
amintirea raposatei sale sold Sultana. El ctitorisi si biscrica prorocului Samuil din Focsani si confirma actul de clanie pentru hiscrica Sf. Nicolai din Brasov. Din indemnul sau s-a convocat la 1 ianuarie 1752 marele sobor la Iasi in care, sub mare blastam, se holari de a nu mai alege strain! in scaunele arhieresti din Moldova. Tot el a impus mandstirilor sa poarte
condici asupra chiverniselilor Tor. La inccpulul
naprasnic incendiu, caruia ii cazu jertra pana si palatul domnesc. In acelasi an Constantin Voda fu mutat cu domnia la Bucuresti unde se remarca prin masurile sale de bun gospodar. El reinnoi privilegiile
fundatie a parintelui sau. In 1765, Domnul insarcina pe paharnicul Mihai Fotino Fotinopol din Chios - cu codificarea tuturor poruncilor legate precum si a obiceiurilor
pamantene care erau in uz. Fotinopol a adus la indeplinire porunca domneasca intocmind un Manual de lege, cu subtitlul: Antologia legilor impairdtesti si canoanelor bisericesti, scris in
noiembrie 1753 sasilor luterani din Bucuresti sa-si cladeasca o biserica in mahalaua Stejarului cu dreptul de proprietate asupra vies
572
Istoria Romanilor
Bucurqtii la 1717
11. Domniile familiei Calimachi A patra familie domnitoare in epoca reformelor era familia de mazili orheieni a
Calimasilor sau Calimachilor, cum se numeau
membrii ei care ajunsera la domnie. Teodor Calimasul, originar din Orhei, ajunse mare
dregator domnesc la Campulungul Moldovei,
Calimachi in scaunul domnesc de la Iasi coincise cu o invazie a tatarilor in tars, care numai in schimbul unor insenmate sume au putut fi determinati sa se retraga in Buceagul lor. El facu pe fratele sau Gavriil mitropolit la Iasi in
locul lui lacob Putneanul. Pentru acoperirea marilor cheltuieli pe care le facu cu ocazia
unde ridica si o biserica de lemn. Mai apoi, Teodor Calimasul ajunse parcalab de Hotin.
Acolo el legs relatii de prietenie cu polonii. La sfatul prietenilor sai lesi, el trimise pe fiul sau
Muntenia
1758 - 1761
1761
cu ingrijirea bolnavilor si plata medicilor. A doua domnie a lui loan Voda in Moldova fu numai de scurta durata din cauza razboiului ruso-turc, care izbucni in 1768 si care aduse
1767 1769
1764
epoca reformelor au fost relativ scurte si fare deosebite realizari. Instalarea lui loan
in
Domniile
Calimachilor
mazilirea si strangularea sa, intamplata la Istanbul la 6 septembrie 1769. Averea sa miscatoare, socotita la 3.000 de pungi, ii fu confiscate de turd, care il tratasera ca pe un
tradator al cauzei sultanului.
573
Ion Nistor
Capitolul II
durile celor trei natiuni privilegiate: ungurii, secuii si sash. Nobilimea romana, a card exislenta nu poate fi tagaduita, se contopi cu timpul cu nobilimea maghiara pentru a se putea bucura si ea de drepturile si privilegiile acesteia. Personalilati de origine romana ca loan
Corvin I lunedoreanul s1 Acaliu Biirceanu ajunsera chiar sa* domneascd in Transilvania. Cel
lea (1711 - 1744). impiirilleasa Maria Tcrcza (1744 1780) si imparatul losif al II-lea (1765 - 1790), pang la 1780 drept coregent al mamci sale imparateasa. Ideile absolutismului luminat, pornind din Franta lui Ludovic al XIV-lea, patrunsera si la curtile de la Viena si Berlin, unde regele Frederic eel Mare se considera ca primul slujitor al statului. imparatul Carol al
dintai roman care, in baza functiei sale de episcop al romanilor uniti, a ajuns in baza decretului imparatesc din septembrie 1732
membru al dietei transilvanene a Post episcopul loan Inochentie Micu-Clain. La aparitia sa in
eel putin 3 clerici si 3 mireni desemnati de episcopul tor. Dar nu numai atata: episcopul Inochentie mai cerea ca romanii sa-si albs
reprezentantii for in guvernul transilvanean si carturarii roman! sa fie admisi sa ocupe functii publice in tars. Programul revendicarilor nationale ale romanilor fu sustinut de episcopul Inochentie in cele 24 de memorii si petitii ale sale pe care el nu obosea de a le inainta curtii de la Viena. El mai cerea sa onoreze promisiunile impara-
Politiceste, romanii erau deposedali de drepturile for nationale, find exclusi din ran-
Istoria Romanilor
1699 si 1701, care prevedeau scutirea preotilor
units si a filor for de dijme si de contributii catre preotii catolici. Prin aceste diplome se recunostea dreptul episcopului de a numi si disciplina pe preotii de sub obedienta sa. Episcopul cerea pentru enoriasii sai acces la padurile, apele si pasunile din regiunile
cuprinse de sasi, precum si invoirea de a plati dijma numai preotilor tor. El cerea recunoasterea dreptului iobagilor roman' de
mitate Ca romanii au fost mosneni de drept in teritoriul regesc Inca din vremea Imparatului Traian, deci multe secole inainte de colonizarea saseasca in Transilvania. Mosnenii romans au
- fundus regius - alaturi de sasi. Episcopul revendica pentru enoriasii sai dreptul de a fi
judecati numai de el. Memoriile si petitiile erau
vechi, dobet ndite de regi si principi, cer lucruri care contravin sanctiunilor pragmatice ale (aril,
intdrite de imparatul; ei cer lucruri care reistoarnei din temelie drepturile si liberteitile de care se bucurau pared atunci in pace cele tret natiuni ale patriei, cer Lucruri ce fac cea mai
mare sild nobilimii si prerogativelor nemesesti, a cdror slanted path o avern; ei cer lucruri care de
fapt zgurluie intreg sistemul constitutional al acestei taxi, pdstrat ptind acuma in burtei ran -
raspundca Ca solicitarile romanilor erau lipsite de once indreptatire si ca natiunea romana in nici un caz nu poate fi recunoscuta ca a patra
vrednica de a
fi
inzestrata cu privilegii
iazite si foarte insemnate ale episcdpului, nu ne este ingaduit a rdspunde, nefiind autorizati si pregrititi a ne pronunta intr-o chestiune atett de importcmtet si neasteptata ". Iar cand in sedinta dietei de la 28 septembrie 1737 episcopul incerca sa vorbeasca in numele Intregii natiuni cc se zice romaneasca in Transilvania", el fu inircrupt de grofi ca nu poate fi vorba de "natiunea" ci numai de "plebea valahica".
prin batalii, navaliri si pustiiri, care au lost inlocuite in Transilvania prin colonists din
tarile romane, cu conditia ca acestia sa fie serbi
grofilor, sa se supuna tuturor restrictiilor legale si sa ramana acolo numai atat cat
reprezentantii regalitatii ar avea nevoie de ei. .Afirmatifie dietei privitoare la pretinsa colonizare a Transilvaniei cu romana din Principate sunt cu totul lipsite de temei, intrucat procesul de migratie a romanilor s-a desfasurat tocinai rovers, si anume din Transilvania in Muntenia si Moldova. La pervertirile acestea ale procesului istoric episopul Inochentie raspunse cu fer-
intimidal. Patruns de convingerea in dreptatea cauzei neamului sau, el inainta in 1741 un nou memoriu imparatului in care cerea ca romanii sa se numere - adnumerentur - intre natiunile recepte ale Transilvaniei, asemeni comitatelor unguresti, in scaunele secuiesti, pe teritoriul cralesc la sasi si sa se bucure de toate avantajele si dregatoriile acestora, datorita faptului ca romanii purtau sarcini mai grele decat celelalte natiuni privilegiate si era normal sa se bucure de aceleasi drepturi ca si de. Raspunsul Curti! veni tarziu, numai in septembrie 1743, adresat direct episcopului Inochentie si care, in afara
de cateva mici concesii facute clerului unit, intre care aceea de a-si putea trimite copiii la scoala, nu cuprindea nici o masura privitoare la implinirea drepturilor politice sr sociale
575
Ion Nistor
provocatoare, proferandu-se mereu insulte la adresa romanilor, care ar fi niste "pribegi", niste "tdrani si iobagi", niste "hoti lenesi", la care episcopul raspundea ca romanii nici n-ar putea 11 altfel, pentru ca sunt impilati pans la sange si ca in afara de piele, nu li se lass nimic ca sa se hraneasca. Iar cat priveste afirmatia ca Romani' n-ar !I decat iobagi, el raspundea ca exists si roman' proprietari nemesi, mai ales in tinutul Fagarasului pi ca roman!' sunt aceia care muncesc la ocnele de sare, la baile de fier si de our si cal in calitatea aceasta li se is si
sclava, din care cauza ea era asa de inapoiata in cultural. El mai putu constata Ca pentru a se
turtle cele mai bune, stramutandu-li-se si satele, pricinuindu-le astfel multe greutati. Marturiile acestea sunt, credem, suficiente pentru a demonstra slarea mizera in care se
zbatea poporul roman din Transilvania si care, fatal, ducea la revolutie, care nu intarzia mult sa izbucneascal.
pielea de pe ei. El respingea cu demnitate insinuarea ca romanii ar fi numai de forma unit' pi nicidecum din convingere religioasa, observand ca cele ce zac ascunse in inima omului bunul Dumnezeu poate sal judece. Indignarea episcopului fats de promisiunile
neimplinite ale Curtii imperiale mergea atat de
scaunul sau episcopal de la Blaj. Lupta darza pentru cauza romaneasca fu continuala si de urmasul sau, cpiscopul Petru Pavel Aron, care intr-un mcmoriu adresal papei la 1756 arata ca romanii sun( aproapc strivili de sarcinile publice si de a pasiirile stapantiltil tor, ca fill lui lacob in Egipt, ccea cc se citeste in marluriile limpului numai cu privirc la locuitorii indigcni
din Paraguai si Brazilia.
Dupa ocuparea de catre austrieci, Banatul ramase, intre anii 1718 - 1751, sub administratie militara avand in fruntea ei pe generalii Marcy, Engelshofen, Hamilton si Succov. Opera de refacere si culturalizare a Banalithii inaugurata de generalul Marcy fu conlinuata si de iirmasii sal la inaltul coman(lament, consistand in secarca mlastinilor, in
reamenajarca ratirilor, in saparea de canale, in in cxploatarea lucrari de fort zacamintelor minierc si in incurajarea agriculturii. Cum insa numarul populatiei era foarle seam', administratia militara indruma o mare
tori si in randurile laicilor. Petru Dobra se jeluia imparatului contra asupririlor pc care
romanii le indiirau din partca sasilor, Bind siliti sa emigreze. Un raport official din septcmbrie 1746 staruia asupra prigonirilor pe care
credinciosii roman' aveau sa le indure din cauza credintei for rcligioase precum si din
cauza allor mizerii de natural politics, socials si economics. Raportul constata Ca romanilor li
se stoarce si maduva din oase si ea soarla for era mai prejos de Coate postulatele umanilatii. Cand in 1751, sasii din Nocrich dadural ordin ca toti romanii din district sa fie izgoniti de la vetrele tor, romanii trimisera imparatului un memoriu in care rugau sa aiba mild de ei si sa-i is sub ocrotirea sa. In 1751, roman!' din Sibiu se plangeau imparatului ca sunt asupriti de sasi. In 1754, imparatul admonesta pc sasi sa fie mai indulgent' fats de romans si sa nu-i
parasira Banatul de frica turcilor, care navalisera in tars si recuperara regiunea Orsovei cu insula Ada-Kale si sapte sate romanesti, intre care si Basle Herculane, la care turd! tineau alai de mult. Ei abatura apa Cernei intr-o noua
mated, pentru a aseza de-a lungul ei noua granita a regiunii ocupate de ei pe care o mentinura si dupa incheierea pacii, prin
tratatul de la Belgrad (1739). Comandantii militarii ai Banatului,
care in 1773 calatorea prin Transilvania, strabatand tara in lung si in lat, ascultand
plangerile locuitorilor romani, primind nu mai -si raspunzand in romaneste: "Oi vedea", se putu convinge la fata
oameni strain' de tara, n-au dat insa cuvenita atentie populatiei romanesti din Banat, deprinsa cu climatul si obisnuita cu conditiile de viata de acolo. Romani' banateni traiau in
cea mai neagra mizerie, neglijati de autoritatea de scat si chiar dusmaniti de ea, care proteja pe colonistii strain! si sprijinea biserica catolica in
576
Istoria Romardlor
paguba bisericii ortodoxe romane. De aceea, nu
bani si de aceea se va"zu silita sal zalogeasca pe
burarilor razboinice din anii 1738 si 1739, populatia romaneasca simpatiza cu turcii si chiar
cu restaurarea domniei for in Banat. Asa se prezenta amaraciunea de care erau cuprinsi
cnejii romani care, fiind convocati, in 1741, la Cornia, pentru lucrarile de recensamant, explicau simpatiile for pentru turd astfel:
"Steagurile cu Cruce trei ani toate bucatele
si verdeturile computui ni le-au mdncat si grea foamete am rdbdat, in pdduri coaja cer am man cat, far wind steagul feud cruce, adund nd satele le-au impdrtit bucate si seimeni in simbrie care au vrut s-au pus".
pans la 20 mai 1768. Cu acea ocazie imparatul avu posibilitatea sa cunoasca la rata locului
sa fie manat pe calea emigrarii. In miscarea aceasta furs cuprinsi si sarbii din coltul dintre
Tisa si Mures care, in 1751, emigrara sub conducerea lui Tokolein Horvath in sudul Rusiei, constituind in partite Elisabetgradului o Serbie noua. Prin decretul imperial din 29 septembrie
populatia romaneasca din Banat si sa se convinga de tratamentul vitreg la care era supusa de catre organele administrative,
raportand imparatului impresiile sale primite
pe teren: "Rome-mil suet pdrtasi unui tratament rdu, find adesea nevoiti sei-si pcirdseascd casele, sd
cedeze peuru5mturile for altora si a pleca altundeua, emigidnd mereu".
1751, administratia militard a Banatului lua sfarsit, find inlocuita cu administratia civild
sau cameral& Sub administratia militar5 ramasera numai Panciova, Palanca Nona,
Mehadia sI Caransebcs cu 20 de sale, precum sl o parte din linutul Becicherecultii, de-a km-
ca impozitcle se incasau Para nici o norma dup5 bunul plac, ca bunurile camerale se
gospod5reau pros(, ca justilla nu-si facea datoria si ca clementul insalubru continua sa faces mereu vidime in randurile populaliei, dar mai ales in randurile colonial dor germani proaspeti sosi(i in Banal. Din aces( memoriu imparatul
a(lfi ca poslurile de r5spundere crau ocupatc de burAlari, lacliel, alter( eliminall din armat5 s.a., loll Infccli si ignorant!. "Nu se poale incliipul o adminislralie mai rea - continua
Timisoara. In fruntea noii administralii camerale statea un presedinte ajutat de un consiliu de membri, supus camerei aulice de la
Viena, care avea sectia specia1s pentru afacerile banatene - in banaticis. Fostul guvernator militar, generalul Engelshofen, fu incredintat
Banatului pang in 1753 cand contele PerlasRialp fu chemat in postul de prezident, adica de administrator civil al Banatului, post pe care it ocupa limp de 16 ani, pains in 1769.
mai cerea reglementarea dreptului de proprielate, intrucat in Banat nu existau Inca proprietari de parnant, ci numai arendasi uzufructu-
ad. Consecinta acestei regretabile start de lucruri era ca nimeni nu considera Banatul drept patrie si nici satul in care traieste ca
asezarc stabiles a sa. "Oamenii se comporia ca
577
Ion Nistor
du-se medic! experti in combaterea epidemiilor
si cum ar fi sosit in Banat numai in momentul acela. Ei stau gata ca in once clips sa-si poata parasi vetrele si satul fare paguba si lard nici o parere de rau". Dezvaluirile acestea 'Acura o mare impresie asupra imparatului, care inlocui pe Per lasRia 1p prin contele Clary de Altsingen, iar cu ocazia noii sale inspect!! in Banat, in 1770, el it
inlocui si pe Clary cu Iosif Brigidis. Noul
anume: Czatad, Timisoara, Lugoj si Varset, pentru o mai buns si mai rationale administratie. Lui Iosif Brigidis ii urma in presedinlia Banatului Pompeiu Brizidis, care in martie
Banatului in trei comitate, si anume: Timis, Caras si Torontal. In anul urmator aceste trei comitate banatene furs incorporate Ungariei,
implinindu-se astfel un vechi deziderat al dietei
Fagaras, ce fusese convocat pentru a patra oars pentru aceasta alegere. Dar si de aster
data alegerea s-a facut aproape numai cu votul candidatului insusi. Resedinta noului episcop
ungare de la Pesta, care se pronuntase de la 1723, 1729, 1740 si 1751 pentru aceasta
incorporate, care fu in fine satisfacuta in 1779.
La acea data Banalul numara 500.000 de locuilori, dinire care 181.639 emu romnni,
conslituind majorita tea relativa a (Aril. 0 prelioasa dcscricrc a 13analtilui nc -a lasat venclianul Grisclini, care mire anti 1775
domeniile episcopate de la Gherla si Sambata de Jos. Consacrarca alegcrii noului episcop de calm scaunul papal se facu numai la 15 tunic 1721, prin doua bulc papale, una pentru infiintarca episcopiel unite de Fagaras, pc scama
- 1777 a slat in Banat, descriind intr-o frumoasa limber latina medieval-a tot ceea ce vazuse si auzise din trecutul acestui tinut romanesc. Griselini arata ca dupe alungarea turcilor, Banatul nu avea o aka' industrie, in afard de industria casnica romaneasca. El
arata ca barbatii se indeletniceau cu construirea mize-rabilelor bordeie, pc care le faceau din impletituri de pate sau nuiele de salcie si le acopereau cu un strat de pamant sau de creta. Tot ei confectionau vasele de bucatarie si exe-
romanilor, grecilor, rutenilor si sarbilor din (Data Transilvania si alta pentru ridicarea bisericii din Fagaras la rangul de biserica episcopaid. Astfel deveni biserica Sf. Nicolai, ctitoria
torceau si o teseau in panzer pentru camasi. In acelasi fel prelucrau si lana, pe care stiau sa o vopseasca in diferite culorl si sa confeclioneze din ea haine pentru intreaga familie. Plantele co-lorante erau scumpia si roiba, care ajungeau si in negot. Griselini aminteste si de cultura napilor, din ai caror samburi se storcea
sidera "Convalah al scumpului sau neam romanesc", pentru care era gata "a-si versa
sangele si sudoarea ziva si noaptea", dar fireste
ulei, de cultura vitei de vie, a duzilor pentru lirana viermilor de matase si a pomilor fruclifer'. Atingerea duzilor se pedepsea cu moartea. El mai aminteste si de masini sau
pagane, contra horelor in ajunul sarbatorilor, contra largurilor de fete etc., impunand preotilor purtarea tichiei...in locul caciulii si comanacului monahal. In timpul scurtei sale
Istoria Romanilor
Succesorul sau in scaunul episcopal de la Fagaras a fost loan Inochentie Micu-Clain, originar din Sadu, de langa Sibiu. El fu ales de sinod la 4 iunie 1728, confirmat de imparatie la
structia catedralei si sporind averea episcopiei cu domeniul Cut. El ctitori scoala de obste si scoala latineasca din Blaj precum si seminarul teologic cu internat., numit diecezan sau al lui Aron, in care aluminii erau intretinuti cu cheltuiala episcopiei.
25 februarie 1729 si consacrat de Papa la 5 noiembrie 1730. Noul episcop primi titlul de baron si loc de membru in dicta Transilvaniei. La 28 septembrie 1732, avu loc instalarea sa festive in scaunul de la Fagaras. Noul episcop, om tanar de 36 de ani, urea in scaunul episcopal cu not planuri politice si nationale. Dar cum frumoasele promisiuni pe care le primise din partea Curtii de la Viena ramasera vorbe goale, el isi propusese sa ceard autoritatilor sa
respecte acele promisiuni si sa." le onoreze atat in folosul clerului cat si ale enoriasilor sal. S-a
oarecdnd maretui ctitorului nostru si Chesarului Carol al VI nu numai acelasi asezcimant despre partea Vleidiciei, a Meineistirei st a scoalelor a be duce in Sidi-sit au voit, ci inca st prin noua rein-
prin aceasta taria convingerilor si a curajului sau. In lupta pentru sustinerea cauzei drepte a neamului sau, el a mers pand la jertfa de sine, parasindu-si zdrobit si indurerat scaunul episcopal si retragandu-se intr-un exil liber ales, in care a ramas fares murmur pana la sfarsilul vietii sale asa de zbuciumata.
In timpul pastoriei sale, resedinta episcopala se muta, in 1737, de la Fagaras la Blaj, in fostul castel de vanatoare al contelui Apaffy. El dobandi acest castel cu intregul domeniu de la Blaj in schimbul domeniilor episcopale de la
duiald s-au milostivit a ne porunci cum, cuprinzdnd din milostiva daruire averile Vlddicesti si Mcincistiresti st asezandu-ne
siti: careia impareitesti porunci cu umilinta supunandu-le, si dupd putinta ajutorandu-ne Domnul a-i face destul cugeta nd: si fiindcd
inceputul intelepciunit este frica but Dumnezeu ca intro toate intaiu sd poata invdta cu fapta si cuvantul mai intaiu in sfanta Bisericd, numitul eclesiarh va avea grud cum toatd randuiala bisericeascei cu evlavie sa se isprdveascd. Langa acestea se va incepe in Manastire
moara in exit la 23 septembrie 1768. Din exilul sau de la Roma el isi inainta, in 1751, demisia cu motivarea ca. nu poate 'sluji but Dumnezeu care e adeudr si sa placd totodata si lumei care
e minciund ".
acum inlaiu pana la alla a noastra randuiala a se cell, a se preoli si a se talcui dupes vreme si varsta celor lipsiti: intaiu dumnezeestile zece porunci, incepand dimineata indata dupes sfanLa Liturghie. A doua se va cell, proceti si talcui
cele saple dumnezeiesti taine si bisericestile porunci, care se vor incepe la un cias dupes
pram. A treia se vor dovedi si talcui cele mai de lipsa a crediului cu talcuirea si iarasi dovedirea din Sfentele Carp adevarului Sfentei Treimi: a
In urma acestei demisii, sinodul episcopal, intrunindu-se la 15 noiembrie 1751, recomanda spre confirmare Curti' imperiale de la
imparatul confirms la 28 februarie 1752 pe Petru Pavel Aron in scaunul episcopal de la Blaj. Implinirea formelor pentru instalarea noului episcop zabovi pana la 1754, cand
instalarea avu loc la Blaj cu obisnuitul ceremonial. Episcopul Petru Pavel pastor! pana la 25
sus insemnate. Langa toate acestea neincurmata scoala de obste va fi a tuturor de toata varsta, de cetanie de cantare si de scrisoare,
579
Ion Nistor
nici o plata de la ucenii asteptandu-se, numai intransele care va vrea, dupa randuiala celui face prin eparhiile catolice din Wile habsburgice, impietand asupra drepturilor episcopilor
locals. In 1749, fu oprita publicarea enciclicelor
asezate, pentru aceia am vrut a le face in stire si a le arata tuturor, cum numai cei care vor fi datori a le cerceta si dupa putinta a le invata,
si bulelor papale in tot cuprinsul monarhiei habsburgice fara prealabila aprobare a imparatului. Tot atunci se reduse si numarul prea mare al sarbatorilor bisericesti. In 1753, se
interzise manastirilor de a primi in cinul monahal persoane sub varsta de 25 de ani precum si trimiterea de bans pentru schiturile si mandstirile catolice din afara granitelor imparatesti.
pastorie, sa le poata sti spre cuprinderea acelorasi sa se poata indrepta, ci Inca si alti tot!, on
asezamintele si autoritatile catolice de peste granita. Corespondenta se putea face numai prin mijlocirea ministerului afacerilor straine de la Viena. Se desfiinta si dreptul de azil pe
care it aveau lacasurile sfinte fats de once faca-
viata de vets, care tuturor o poftim prin darul Domnului nostru Isus Christos. Dal in Blaj, anul Domnului o mic sapte sute cincizeci si pal ru unsprezece zilc ale lunci lui Octomvre. ss. P. Pavel, Din porunca Mariei
Sale ss. Petru, Logofat". Cronica lui Samuil Clain arata ca scolile
de la Blaj in timpul episcopului Petru Pavel Aron erau frecventate de 300 de scolari "pe
care episcopul ii Linea cu pane la praznice si cu
tor de rele, data acesta, find urmarit, se refugia in vreo biserica sau manastire. Dar cea mai drasticii masura contra alolputerniciel papale a fost desfiintarea Ordinului lezuitilor din tot cuprinsul imperiului habsburgic prin 'patenta imperiala din 18 septembrie 1773. Tot atunci, apart' si decretul prin care se
fiertura, pe unii inca si cu haine si cu cart!. Seri le adcscori le cerceta si calla sporul.
Intransele foarte bine se propunea limba Latina
suma de 822.244 II. cu un venit anual de 29.411 fl. Numarul calugarilor iezuiti din
Transilvania era de 67 persoane, dintre care 40 aclivau la Cluj, indeletnicindu-se indeosebi cu
nevenita era interzicerea vagabondajului prin lard a calugarilor cersetori care faceau un negol ilicit cu moaste false, cu icoane facatoare de minuni, cu cruciulite de la Ierusalim, cu sti-
elute cu apa din Iordan, cu lemn din sicriul Domnului, cu carts de iertaciune si dezlegare
etc.
cladirea bisericii catedrale de la Blaj care, in 1765, fu sfintita cu mare pompa. Urmasul lui
Atanasie a fost episcopul Grigore Maior (1772 1783), dupa care a urmat episcopul Loan Bob (1783 - 1830).
Straduintele Curtii de a readuce pe sasii luterani si pe ungurii calvini la credinta catolica erau foarte intensive si insinuante. Interventia imparatului pe langa guvernatorul
Samuil Bruckenthal, clitorul marelui muzeu de
Biserica romano-catolica din Transilvania, avant] in frunte pe episcopul de la Alba lia, se bucura de toate drepturile si privilegiile unei biserici oficiale de slat, iar episcopul Batay facea parte din guvernul transilvanean. Dar cu tot devotamentul for pentru biserica catolica, atat imparateasa Maria Tereza, cat si fiul ei losif al II-lea nu se sfiird sa is masuri de indreptare contra unor abuzuri si incalcari de
competenta din partea Scaunului Papal. In 1746, furs oprite vizitele canonice pe care nuntiul papal de la Viena si le ingaduia a le
580
sub stapanirea turceasca, flied insa cu vremea nesocotite de Curtea de la Viena. De asemenea, fura usor uitate si marile servicii pe care sarbi' le adusesera cases de Habsburg in lupta ei contra turcilor si contra curutilor unguri din servi-
recunostea urmasilor lui Arsenie titlul de patriarh, iar dupa moartea voievodului Mihail Apafi
I (1661 - 1690) curtea nu mai ingadui sa se aleaga un nou voievod, ci trecu atributiile voievodale asupra generalului comandant numit de la Viena. Mai limit chiar, episcopul
Vichentie al Timisoarei.fu castigat pentru unire si instalat ca mitropolit la Belgrad cu tot fastul oficial intitulandu-se "pravoslavnic mitropolit al Belgradului si at tot crestinescului norod ce se afid sub stdpanirea mariei imparatesti, arhiepiscop iproc".
In calitatea aceasta, el cerea Curtii ajutor banesc pentru sustinerea propagandei catolice in "orasul de Dumnezeu pazit Marele Varad si cu varmeghiul bihessia al Bihorului - de curand intrate in staulul oilor adevarate". Nciul mitropolit unit al sarbilor convoca
la Belgrad un sinod bisericesc, la care luara parte si reprezen (anti laic' si dclegati ai regisdrbesc. Adunarea dezaproba unirea si ceru mitropolitului Vichentie sa dezavueze actul unirii cu papa si sa sc reintoarca la sanul bisericii dreplcredincioase sarbesli. In fruntea rezislentei ortodoxe se gasea colonelul Petru Segedinelz din Pecica, care chema la lupta pc
sarbi contra imperialilor care nesocoteau drep-
men Lulu' dc granila sarbesc, constituindu -se astfel intr-un adevarat congres national
Succesorul lui Isaia in scaunul episcopal dc la Arad a fost episcopul loan Marlinovici (+1720), care se arata mai usor acccsibil propagandei catolice, hind castigat de papa Clementie al IX-lea pentru unire cu promisiunea de a obtine de la Viena recunoasterea sa
ca episcop asupra credinciosilor uniti din Arad, Bihor, Zarand si Bichis. Dar enoriasii sal sarbi nu voila sa primeasca unirea cu papa si astfel
turile bisericesti si politice garantate for de Curtea imperiala de la Viena. In 1735, avura
loc la Arad ciocniri sangeroase cu rebelii sarbi
Ia care se raliard si nemultumitii unguri. In cele din urma, insa, razvratitii fura infranti si
supusi puterii imperiale. Linistea fu asigurata prin intarirea garnizoanelor din cetatile Arad, Giula si Inau. Potolirea rebeliunii sarbesti de la Arad din 1735 nu insemna insa infrangerea ortodo-
xiei sarbesti, care se mentinu cu toata preRoma. Presiunea aceasta se manifesla prin arestarea calugarilor sarbi care indemnau
poporul la rczistenta. Dar cu toata presiunea
siunea catolica si propaganda pentru unire cu
erect, cad la 1749 se raporta din Arad ca acolo nu se gaseau adepti ai bisericii unite. Urmasul lui Isaia a fosl episcopul Sinesiu Jivanovici care
581
Ion Nistor
creasera. in 1750 o noua episcopie units in partibus, numind episcop unit pe Meletie
Covaciu cu titlul de Tegeia. Acesta se intitula: "din mila lui Dumnezeu si a scaunului apostolic arhiereu sfintei bisericii rasaritului Orezi Mari si al Bihor-var-medi grecilor, rumanilor si rusilor eproc", de care nu tineau insa decat opt sate. Meletie mud in 1770 fare ca sa fi avut un
mearga in Transilvania si Banat pentru a intari pe credinciosii roman! in credinta for ortodoxa si a-i abate de la eresul pierzator de suflete al
legii "nemtesti".
succesor in subsedul sau scaun episcopal. Episcopul Aradului Sinesiu tinea seama de numerosii sat enoriasi roman!, poruncind ca
corespondenta cu ei sa se face in romaneste. El
cea. Propaganda sa parea periculoasa pentru ordinea publics si de aceea autoritatile austriece 11 arestara si-1 dusera la Viena, de unde nu se mai intoarse in Transilvania. Mitropolitul Arsenie ceru, in februarie recunoasca formal 1755, imparatului dreptul de jurisdictie asupra romanilor ortodocsi din Banat si Transilvania, repetand
cunostinta poporului orlodox in scurte intervale de trei ori. Ordonanta impunea orlodocsilor care traiau in localitali imprcuna cu catolicii sa (Ina* sarbatorile caiolice. Cuprinsul acestei ordonante fu mereu adus la cunostinta slovacilor in anii 1752, 1755, 1759
si
protopopul Nicolai Oprea din Saliste prezenta la Viena un' memoriu cerand recunoasterea drepLurilor ortodocsilor la liberul exercitiu al credIntel Ion. El nu se mai intoarse insa la Saliste,
fiind reLinut la Viena si inchis la Kufstein. Pentru aceeasi indrazneala suferird intre anii
1759 - 1780 si clericii ortodocsi loan din Gales si loan din Acilui indajirea ortodocsilor speria
dimineata ortodocsii sa-si poata relua ocupatiIle for in zilele de sarbatori catolice, putandu-se deschide si pravaliile. Tot prin ordonanta imperials apostasies, adica trecerea de la catolici sau
uniti la legea ortodoxa, era calificata drept crime de inalta tradare si pedepsita cu moartea. De asemenea, era oprit preotilor ortodcsi sa savarseasca taina botezului sau a
cununiei fare autorizatia din partea parohului catolic ca savarsidi acestor tame nu se opune nici un impediment canonic dupe dreptul bisericii apusene.
cauza credintei sale dreptmaritoare, declara cu convingere: "Nu am dealt un suflet, pe care il inchin lui Dumnezeu din ceruri si nici o putere
omeneascd nu mi-i poate frange ". Si cu atat mai
putin puteau frange aceasta credinta catanele imparatesti incartiruite dupes felul faimoaselor diagonale din apus prin satele romanesti ca sa
De masurile acestea asa de draconice luase cunostinta si imparateasa Ecaterina a Rusid, care in 1752 interveni pe Tanga imparateasa Maria Tcreza in sprijinul orlodocsilor. Inlcrventia orlodocsilor rusi produsc
oarccarc impresic Ia Viena, dcterminand pc imparateasa sa mai domolcasca zclul calugarilor iczuili in propaganda for anliortodoxa. Dar cu toate acestea, perseculia ortodocsilor continua. In 1761, guvernatorul Bukow dadu
care semna: "Pops de rit grecesc neunit din Zlatna, dupe oranduirea bisericii Ierusalimului". El propovaduia credinta ortodoxa ca "vicar at Sfinlici Sale mitropolitului din Carlova". Predicilc sale capturau pc credinciosi, care Lincau cu mare sfintenie la cl, elibcranclu-1 cu foda din inchisoarea de la Bobalna, unde fusese inchis dc auloritatile
transilvanene. Scapancl din inchisoare, el con-
ca pentru sine jurisdictia canonica asupra tuturor ortodocsilor din monarhia habsburgica, tinea de a ei datorie de a nu se dezintere-
582
Istoria Romanilor
In ianuarie 1780, noul administrator episcopesc fu primit cu toate onorurile in biserica Sf. Nicolai din Brasov. Resedinta administratorului, pe care roman!! it numeau rat, adica sarb, se gasea intr-o casa Varaneasca din satul Rdsinari, de langa Brasov, unde i se facu instalarea numai in 1761. Episcopul Dionisie, strain de tara si Mira nici o legatura sufleteasca cu enoriasii sat, devenise. o unealta oarba in mainile episcopului catolic Bartay, sprijinind mai mult unirea in loc sa o combats. Din cauza aceasta ortodocsii roman! cautau sa se dezbare cat mai curand de ratul Dionisie. In nazuinta accasla ei gasird un puternic aliat in patriarhul Nenadovici de la Carlovat, care staruia si el pentru revocarea lui Dionisie din scaunul sau
episcop ortodox si eliberarea din inchisori a celor ce propovadulau credinta drept marttoare. Clerici si mireni colindau satele sfatuind lumea sa se reintoarca la credinta dreptmaritoare a ras'aritului. "Din toate satele - ziceau ei - sd mergeti la guvemator si sa spuneti cd nu voiti sd aveti episcop unit. Si dacet- nu voiesc sa ajungd nemti, sd ceard episcop de la Carlovcit, vatra pravoslavniciei celei mai adevdrate ". Ei asigurara norodul ca daca strang un galben de fiecare sal si nu merg cu mana goala, sa fie siguri ca vor izbandi. Propaganda ortodoxa zgudui pand si pe protopopul unit Nicolai Balomir, pe care episcopul Joan Inochentie Micu-Clain i1 numise
vicar general al episcopici in locul lui Petru Pavel Aron, cazut in dizgratia episcopului.
Nicolai Balomir se caise de pacatul sau de a se 11 Icpi idal dc Iegca orlodoxii Ircciind la unirca cu papa. El fug' in Tara Romancasea, uncle se reintoarse la credinta ortodoxa si ajunse slaret la Curtea de Arles. Dc acolo el calilori in Rusia uncle fu primil (le imparateasa Ecalcrina,
determinandu-o sa intervind la Vicna pentru ortodocsii roman'. Cu acea ocazie Balomir obtinu de la imparateasa o subventie pentru
restaurarea bisericii Sf. Nicolai din Brasov. Hotararile sinodului ortodox de la Alba
lulia precum si recrudescenta propagandei ortodoxe in Transilvania produsera mare impresie la Viena, unde imparateasa Maria Tereza se gasea in razboi cu regele Prusiei, Frederic eel Mare. De aceea, imparateasa insarcina pe guvernatorul Transilvaniei,
Bukow, sa satisfaca cererea ortodocsilor, inga-
propunerea generalului comandant al Transilvaniei, Nicolai Adolf Bukow, de-a lungul intregului cordon de la Petrosani la Vatra Dome!, un
regim militar de grartitcl sau conftniu militar, margin sau crainei militara, dupa modelul confinului ungaro-sarbo-croat din sudul Ungariei. Noul confiniu militar avea menirea sa serveasca drept front de aparare contra lurcilor si sa inlocuiasca vechile organizatii granitaresti
locale compuse din plates', puscasi si baslionasi cu organizatii militare regulate, puse
sub comanda comandantilor regimentelor de granites. Aceste regimente urmau a fi recrutate din randurile populattilor asezate la aceasta
granita care se compuneau din roman! si secui.
Marginent, Arpus, Capaccl din judetul Fagaras, Tohan si Totari din Tara Barset, Orlat, Vastem,
Ion Nistor
satele din Tara Hategului din judetul Hunedoarei. Ajutorul de comandant isi avea
re*edinta la Hateg. Regirnentu/ de dragoni roman se corn-
se intretineau si bisericile *i *colile granitdresti. La Nasaud fiinta si un liceu, o cases de Milittirerziehung-shaus. educatie milliard Asemenea institutii se gaseau *i la Orlat, Hateg
pedestri iqi avea comanda in coltul nord-estic al 'IYansilvaniei, la Nasdiud, recrutandu-se din 22 de sate romane*ti, ca Nasaud, Rebra, Parva,
Salva, Cosbuc (Horodou), Telciu, Fiad, Romuli,
Bichigeni, Zagra, Gaureni, Suplai, Nepos, Prislop, Cehari, Dumitra, Lusca, Nemigca,
Mintin, Tarpiu, Feldru, Slatinita, Taure, Niros, Mocoda, Piatra s.a.
gran' tdresc.
Regimentele de graniceri pedestri se compuneau din cloud* batalioane cu cate 6 companii fiecare. Intreg confiniul militar era impartit in 4 comandamente generale sau generalate, avand in subordine comandamentele de regimente precum si autoritallle civile din cuprinsul generalatului. Atributiile comandantului si de generalat erau de natures militara, administralivd, judecatoreasca si economics de
Cu ocazia organizarii noilor regimente de granites, corpul plaiesilor, pu*casilor si bastionarilor, care indeplineau paza granitei, era gata sa intre in noile regimente granitaresti,
siunea greco-catolica unites. In referatul sau care consiliul aulic de razboi din 22 august
Membrii comunitatii de case cultivau pamanturile for in devalmasie sub controlul comandantului de regiment. Pdmanturile acestora nu
puteau 11 nici instrainate si nici impartite.
"numai romani uniti sa fie admisi la serviciul de graniceri, iar cei neuniti sa fie aplicati la
Membrii comunitatii de case sau de familii valizi, care puteau purta arma, erau incorporati in plutoane, plutoanele in companii, companiile in batalioane si batalioanele in regimente. Regimentele formau brigazi, iar brig5zile formau generalatul cu un general comandant in frunte, supus direct consiliului aulic de razboi de la Viena. Statul personal al regimentelor se cornpunea din gregari graniceri, subofiteri si oflieri. Gregarii primeau instructie milliard in timpul iernii, din octombrie pand in martie, cate 4 zile pc fiecare lung. Primavara si toamna se faceau
numai in felul acesta neunitii se vor sting ademeniti de a trece la unire". Presedintele consiliului aulic de razboi, contele Hadik, isi insu*i propunerea generalului Bukow, conchizand ca:
in regimentele de graniceri vor avea sa se bucure de anumite liberalitati care usor ar putea promova unirea, s-a gasit de bine ca
numai romdnii uniti sa fie admisi in serviciul de graniceri, iar cei schismatici sa fie repartizati spre completarea regimentelor Giula si
Karoli".
nemuliumire in randurile satenilor romani din pat-tile Nasaudului si Orlatului. Satenii ortodocsi din acestc regiuni nu intelegeau in nici un chip sa sc lepede de credinta for ortodox5, pentru a putea deveni graniceri. Grupuri masive de sateni se prezentard la inrolare in
584
Istoria Romanilor
Puhoiul emigrarilor facu impresie la Viena, dar guvernul Transilvaniei, in fruntea caruia se gasea episcopul catolic Bartay, starui pentru respingerea plangerilor valahe, asigurand ca se vor lua masuri de rigoare pentru
oprirea emigrarilor. Masurile acestea nu dusera
parte din Tara Ungureasca. Satenii din partile Nasaudului, satui de iobagie, se inscrisera cu mare bucurie in noul regiment de granites Fara sa fi avut cunostinta de mai inainte de conditia ce li se punea de a trece la unire. Recrutii primisera si arme, cand furs chemati la depunerea juramantului. La 10
ceara repatrierea a 96.000 de roman transilvaneni care parasisera satele din cauza persecutifor religioase. Cu vremea, noul comandant al
miscarea. In 1766 regimentele de graniceri obti-
sau Pintea, Stefan Catand s.a. in conditiile acestea prestarea juramantului nu a mai avut
loc, astfel ca. generalul Bukow cu insotitorul
sau, episcopul Petru Pavel Aron, furs nevoiti sa
granite! avea un all caracter. Secuii deprinsi din vechime cu mestesugul armelor primira la inceput cu bucurie crearea regimentelor de
graniceri. Ei cereau insa ca organizarea acestor regimente sa se faca in conformitate cu traditiile tarii for si anume ca granicerii secuesti sa aiba dreptul de a purta arme. Ei mai cereau ca si nobilii sa fie obligati a servi in aceste regimente, ca ele sa fie comandate de ofiteri secui si sa nu fie obligate de a face serviciu in afara teriloriului secuiesc. In asteptarea satisfacerii
paraseasca Nasaudul fares nici o isprava. Bukow califica insa refuzul recrutilor de a depune juramantul drept act de rebeliune si
dispuse arestarea si pedepsirea conducatorilor ei. Cutea si Tudoran, Catana si allii furs con-
acestor postulate, secuii se inscrisera si ei in mare numar la regimentele tor. Dar indata ce
avutul for miscator si fugira peste munt.i in Moldova, avand de sustinut lupte grele cu granicerii strain! care incercau sa-i impiedice
s treaca granita. In necazul tor, satenii trimisera o numeroasa dclegatie la episcopul Dionisie Novacovici, implorandu-1 OSA ajute in lupta for pentru dreapta credintA. "Daces tu, Prea Sfintite Parinte zicea seful delegatiei - nu to vet indura de noi, si nu ni vet da ajutor si mangdiere, atun-
inroleaza si ea si ca in caz de razboi ei vor trebui sa lupte in afara de tars sub comanda unor
ofiteri strain!, cei mai multi se retrasera din regimen le, aruncand armele ce li se incredintascra. Cei ce pastrau aceste arme erau
huliti de fostii for camarazi drept "cdtarte ale lui
585
Ion Nistor
prin recrutarea acestora, mosiile for ramaneau parasite. de iobagi. De aceea, rezona si ea contra militarizarii granite!. Numai putini dintre
armate sub comanda colonelului Carato, care impresura comuna din toate partile, comandand un cumplit macel in randurile razvratitilor. Multi se inecara in Olt si numai putini ipi putura salva viata prin fuga. Rapoartele oildale arata cal in urma recrutarilor fortate mai
fugeau peste granita. Imparateasa Maria Tereza incerca sa stavileasca exodul prin decretele din 1742 si -1747 prin care li se
puneau in vedere iobagilor anumite inlesniri de la plata impozitelor si usurari de munca, dar bunele ei intentli se lovira de impotrivirea pro-
tru palmasi si trei zile pentru cei ce prestau munca si cu carele tor. Inasprirea obligatiilor urbariale facu sa .sporeasca numarul celor ce
Moldova, sporind acolo numarul familiilor refugiate din Transilvania din aceleasi motive.
clupa revoluila lui Ghcorghc Doja, continua in tot cursul secolului al XVII -lca. Cauzeic accstor emigrari erau de nalura socials si economics. Ele se intensificara in masura in care conditiile
calre proprietaril de mosii. Cu acea ocazie, comisia mai arata imparatesei ca migratia romancasca se extindea si spre campla Tisel,
cu districtele SaLu Mare, Bihor si Arad. Insusi imparatul losif al 11 -Ica putu constata cu ocazia calatoriilor sale prin Transilvania ca, in conditiile mizere in care traiau iobagii, era de mirat ca in genere se mai gaseau iobagi roman! in Transilvania si nu fugira Inca cu totii peste granita. In conditiile acestea emigrarea continua mcreu cu toata paza granit_ei dinspre principate. Desi granita sau cordunul era bine pa.'zita si inzestrata cu pichete de veghe sau cerdacuri statornice la gurile plaiurilor, picliesii sau beistiasii, cum se numeau ei la Fagaras, nu mai puteau tine piept navalirilor masive ale ioba-
toare, cuprinzand in vartejul for si iobagimea secuiasca, lipsita si ea de drepturi de proprietate. In 1646 principele Gheorghe Rakoczy intervenea pe langa magistratul din Brasov, somandu-1 sa inchida trecatoarele de peste munti in Moldova si sa le pazeasca mai bine pentru a impiedica evaziunea secuilor peste granita. In 1662 principele Mihai Apaffy facu aspre observatli bistritenilor ca nu impiedica
evaziunea peste granita in Moldova, observand
ca "daca emigreaza tot!, tine mai ramane sa plateasca dajdii puternicului imparat?" Cu putin timp inainte de moartea sa, principele poruncea din nou bistritenilor sa pazeasca bine granita ca iobagii in dorinta for de emigrare sa nu o poata trece, amenintandu-i cu
grele sanctiuni din parlea sa. In 1699 se raporta imparatului Leopold I din Transilvania ca
gilor spre tarile romaneti. Cei inarmati cu pu0 se numeau puscasi, puscari sau clopetari
- Stutzentroger - purtand la brat o bandiera cu
care-1 purtau la intrarea in corpul plaiesilor se legau sa pazeasca plaiurile in zile bune si rele, sa nu faca pe voia nimanui, nici a parintilor,
exodul populapei spre principatele romane numai cu marl grcutati mai poate 11 stavilk.
lobagii tindcau cu lolii spre acesle lari vecinc, Bind ademeniti sa vines acolo uncle Ii sc fagadulau mars avantaje matcriale, dar mai presus de toate libertal ea. RaporLul acesia asa de alar-
ar iniampla sa nu umblc cu dreptate, barsagul for sa Ile dupes cum se va cadea dupes fapta for - tapa, roata sau furcilc si de acolo sa nu mai alba al lii a da scama pentru ei. Plalesii sc rccrutau din randul iobagilor, care prin angajarea for se clibcrau de iobagie si se bucurau de anumite avantaje la plata darilor si dijmei.
586
Istoria Romanilor
Dar cu toata paza granite!, bejenia iobagilor in principate nu mai putea fi oprita, cu
toate ca. imparateasa Maria Tereza se hotari sa
Maramures, Solnoc, Brasov, Fagara*, Sibiu, Alba, Hunedoara Si chiar din Banat. Nume ca Taran, Cioban, Vacar, Baciu, Jitar, Morariu, Olar, Cojocar, Croitor, Rotar, Strungar, Bodnar arata indeletnicirea acestor emigranti, dintre care 35% fusesera graniceri, tar restul de 65%
Transilvania spre tarile romane continua fares sa mai poata fi oprit de autoritatile imperiale. In plus, proprietarii din Transilvania exercitau
Bucovina, unit fugisera singuri, altii cu familiile for si chiar cu satul intreg, cu preot, invatator, primar *i vataman. Intre emigrant!! acestia se gasea si un student. Deodata cu romanii se
a*ezara in Bucovina *i 186 familii de secui fugiti din regimentele. secuiesti de graniceri.
asupra iobagilor tor. Planul generalului Bukow de a militariza granita dinspre Muntenia *I Moldova, pentru a putea zagazui mai bine emigratia, nu -si atinse
sporeasca emigrarea in urma excluderii satenilor ortodocsl de la serviciul de graniceri. Discriminarea aceasta confesionala provoca lupte sangeroase la granita, care se lichidara
taberele de recrutare - Musterungslisten - din 1777 se arata ca in curs de 120 de ani mai de
Tereza ca emigratia a luat a*a de marl proportii, incat insist roman!! din Tara
Romaneasca strigau ingroziti: "Toata Transil-
de acest exod al romanilor, aratand intr-un raport din 1773 adresat imparatesei Maria
consiliului aulic de razboi de la Viena, generalul Enzenberg confirma si el ca in scurgere de 120 de ani zeci de mii de familii transilvanene au emigrat in Moldova si Muntenia precum *I
austriece de a ridica din Moldova *i Tara Romaneasca pe bajenarii transilvaneni din aceste tars, sub cuvant ca ar fi dezertori.
96.000 de familii. Cu autorizatia Portia, comisia
groaznica incest oamenii cautau mantuire chiar la turd. Un izvod din 1778 asupra emigrantilor
transilvaneni arata ca numai in tara de sus a Moldovei, pe care o ocupasera austriecii de curand, sub numele de Bucovina, se gaseau asezate in 72 de localitati nu mai putin de 5.018 de familii venite acolo din Transilvania intre anti 1728 *i 1778. Numele de familie ca
Ungurean, Ardelean, Barsan, Moro*an, Crisan,
condusa de capitanul Badeus de Schasberg identificase intr-un prim raport din Moldova din 1786 un numar de 2.287 de "dezertori si
emigrant! provinciali" a caror extradare o cerea guvernului Moldovei.
Somesan, Tisan arata originea for transilvaneand. Alte nume de familie ca: Bargauan, Bretean, Cailean, Borsan, Nimigean, Belgradean, Logigan, Rapean, Galatean, Figeran, Ilovan, Tarnavean, Maierean, Biligan, Argelian etc. arata si localitatile din care emigrasera aceste familii: Bargau, Caila, Borsa, Nimigea, Brelea, Balgrad, Logig, Rapa, Galati, Figa, Ilva, Tarnava, Maier, Belig, Argalia *.a.
Dupes indicatiile lzvodului aflam Ca emigrantii
rusticus pretor maxcedem sus laboris nihil possedet - glasuia legislatia iobagiala. Pe
587
Ion Nistor
spatele iobagului apasau toate sarcinile publice. Eiplatea taxe si dajdii, facea zile de lucru cu plugul sau cu palmele sidadea proprietarului mosiei pe care traia zeciuiala sau dijma din produsele lotului sau iobagial, atat din bucate
ai Transilvaniei, stint asa de chinuiti de oricirte, unguri si sasi si coplesiti de nedreptatiti, incest in adeveir soarta tor, daces o privesti mai bine, este in adeve-u- vrednicei de plans si este de mirat, ca
curtea boierereasca. lobagul statea sub jurisdictia directd a proprietarului care hotara in prima si ultima instants asupra averii si vietii
iobagilor sal. Abaterile se pedepseau cu bataie,
Reclamatii nu puteau face si nici chema martori contra stapanului tor. Ziva de lucru ince-
unea aceasta este intr-adevdr desteaptei si neasezarea ei provine de bund seams numai
din nenorocirea ce o apasei, asa incest trebuie sd se indeletniceascd mai mutt cu cresterea vitelor
pentru ca to nevoie si cand situatia lui devine insuportabila sa poatei fugi mai usor in alter.
tetra".
putem usor inchipui cat timp liber mai putea ramane iobagului pentru nevoile gospodariei
nu destul' ca romanii, numai Dumnezeu stie cu ce drept, sunt surghiuniti de celelalte neamuri din principat pe pdmanturile cele mai parasite, clan chiar si acestea ii se rcipesc indatd ce stint lcizuite si desfundate de romani cu sudoarea
In asemcnea conditii, lotul iobagului ramanea adcsca nelucrat, dar iobagul nici nu
arata prca mare ravnii pentru cull ivarca lotului cand sc gandea di, la moarica sa, dotili din irei
fetei for pentru ca sd aibei uncle sd cuitive porumbut. Orice sas sau ungur poate lua in
stapanire aceste locuri, chiar daces romanul le-a sicipanit sute de ani, gonindu-1 in munti cu toatd
pant din avutul sau mobillar rcvcnca propriclarului sl numai o (reline raninnea familiei sale. Dar afarii de saracie, lobagul era incereat
un sat romariesc este asezat in megiesia unui sal scisesc sau unguresc, romemul nu are vole sd se apropie de satele loathe de aceste dotter:
natituti privilegiate mai aproape deceit tigartii, ci
arata urmatoarele indatoriri ale iobagului: darea care se ridica de doua on pe an, darea
stapanului sau. Un urbariu din cele sass sate ce compuneau domeniul Porumbacului de Jos
jumatatea unei beiteii de puscd, de gardui de mdcies care imprejmuieste satele sasesti si
unguresti. Cu romeinul nu se leaget nici o prietenie, el este sortit numai sa faces munca cea mai grea si mai umilitoare. El nu aude nici un cuvdnt
imparatului, dijma din toate produsele campului, la of si purcei unul din 15, la stupi unul la 10, cotele de grau, orz si ovaz pentru capetele
bun din gura cuiva si el nici nu are zile de sdrbeitoare. Stetpetnitorii numai atunci isi aduc aminte de el cand ungurul sau sasul nu pot sd poarte sarcina sau cand s-au seiturat cu totut de
ea. Numai in cazut acesta rometnul este binevenit si pus sa scivetrseascci pentru acesta
partea cea mai grea a muncii. Nicicand nu voi uita cuvintele unui mosneag roman pe care el le rostea pe patul de moarte: Mor bucttros jiindcci
nu las in robie nici muiere, nici copiib'"
accea, el se hotari la reforme pentru remedicrea acestor stars de lucru alai de rele:
"Acesti bieti supusi roamint, care netetgeiduit sunt cei mai vechi st mai numerosi locuitori
Nedreplatile acestea strigatoare la ccr aldigeau din cand in cand atentia Curtli din Viena asupra tor, astfel ca Inca. in 1747 imparateasa Maria Tereza stabilise prin
588
legile boierilor" in scaune superioare de Judecatd cu scaunul superior de la Fagaras, cu 12 membri asesori si cu scaune inferioare de Jude-
cata, cu 5 membri asesori; la carma fiecarui scaun se alegea dupa vechiul obicei Cate un boier. In schimbul respectarii autonomies for
interne, boierii ragaraseni erau obligati la anumite servicii militare deopotriva cu nobilii. La asedierea Vienei din 1683 trimisera si boierii fagaraseni contingentul for compus din 60 de calareti. Comandantul contingentului fagarasean era cdpitanul cetatii Fagaras care era ajutat de "ductosul" boierilor si de trei vicejuzi, de care asculatu centurionii sau hotnogii. imbracamintea luptatorilor faga"raseni consista in obisnuita haind taraneasca peste care se arunca in timpul iernii zeghe sau tundre si cojoace de oaie. Capeteniile for purtau caciula, manta de postav sau bland, brau, dolman, pantaloni
barbati si cu biciul sau corbaciul la femei; pedeapsa se pronunta de proprictar, iar executarea ci se facca in prezenla until slujbas public. lobagii primiscra insa (imp( til de a reclama pc stapanii for in fata unei instance judecatoresti - tabula continua - un drepl pe
care it foloseau foarte rar din cauza frith cc o aveau de reprcsalii din parka stapanului.
0 conscriptie din 1744 ne-a pastrat numele a vreo 900 de boieri din 51 de sate fagarasene dintre care cei mai multi erau meseriasi, negustori si plugari. Intre ei se
gaseau si mai multi preoti, dar si soldati mercenari.
Clasa nobililor era sculila de anumile dari, taranii proprietari plateau insa dajdii si altc angarale, ca incarliruiri, podvoade etc. Orascnii si mai ales sasii traiau in splendid&
izolare lap de ceilafii locuitori, indeoscbi fata de romani. Ei erau respectati ca oameni libcri proprielari de pamanturi. Rescriptul imperial din 1769 cuprindca si anumite dispozipi priviWare la combaterca abuzurilor administrative, a samavolniciei si a violentei proprietarilor etc.,
iobagilor nisi tin drept dc propriciale rurala. Accsl drept era rezervat exclusiv nemesitor. Aces lia se imparteau, ca si in principate, in magnati - boieri marl, in aristocrats - boieri de clasa a doua si nobili ai unei sesiuni - boieri de clasa a treia sau mazili. Pe langa nobilii acestor trei clase mai aveau proprietari rurale proprii boierii din Fagaras, precum si nemesii sau razes!! din judetele Hunedoara, Zarand, Maramures etc. care erau, ca si in principatele romane, tarani liberi proprietari de pamant. Cat privea pe boierii" din tara Fagarasului, ei se imparteau in boieri vechi si
avantaje. Asa se explica faptul ca bunele intentii ale imparatesei nu furs aduse la
indeplinire. Reformele preconizate de impara-
cipii Transilvaniei drept rasplata pentru anumite servicii prestate si in boieri care se ridicasera din randurile iobagilor. Unit dintre aceste trei categorii de boieri fagaraseni puteau fi
teasa tindeau sa usureze sarcinile ce apasau asupra iobagimii, sa pund capat spoliatiilor nelegiuite si cruzimilor saevites - neumane, privarilor iobagilor de loturile sau sesiile pe care le cullivau. Autoritatile publice primira ordin de a veghea la aplicarea tor. Efectele
acestor reforme, care aduc aminte de reformele similare din Muntenia si Moldova, fura zadar-
Ion Nistor
strainatate
doleantele satenilor iobagiti de pe domeniile camerale din Muntii Apuseni. El cerea mila
Situatia iobagilor de pe mosifie statului nu era mai buns decat a celor de pe mosifie
ecleziastice si boieresti. Si acolo iobagii gemeau sub apasarea impozitelor si abuzurilor. Mine le de our din Muntii Apuseni trecusera in propri-
terenurile arabile, cu padurile si fanetele si cu locurile de pasunat. De pe la 1775 si locuitorii de pe mosifie camerei incepura sa fie tratati ca iobagi ai statului, supusi la dart, dijma si zile de claca pe saptamana. Satenii de pe mosiile camerei aveau doar posibilitatea de a se rascumpara de obligatiile iobagiei, platind administratiei o taxa de rascumparare care pana la
etatea statului sau mai bine zis a camerei imperiale - Hoffkammer - impreuna cu
1775 nu era mai mare de 5.859 fl. Achitand aceasta sums globala, sateanul devenea proprietar pe lotul sau sesia sa, achizitionata in felul acesta de la slat. Dar incepand cu anul
aratand ca nu se poate intoarce acasa fora sa le poata aduce un cuvant de mangaiere din partea imparatului. Nu cunoastem raspunsul imparatului la petitia lui Horia, stim insa ca administratia camerala nu-si modificase atitudinea ei ostila fata de sateni, precum arata cazul de la Campeni, unde la 20 mai 1782 izbucnira tulburari din cauza exploatarii dreptului de crasmarit. Pans atunci acest drept fusese concesionat localnicilor. Administratia camerala gasi insa de" bine sa nesocoteasca ofertele localnicilor si sa concesioneze debitul de bauturi spirtoase unor comercianti strains de localitate. Impotriva acestei masuri se ridicara campenenii cu mic cu mare, cerand sa se respecte drepturile for din batrani. Rascoala ameninta sa se extinda si asupra comunelor vecine, astfel ca ea putu fi potolita numai cu ajutorul armatei, care fu chemata in graba. Capii miscarii, 23 la numar, furs arestati si trasi in judecata pentru rebeliune si osanditi,
unii la ba'stonada, altii la inchisoare si 5 dintre ei chiar la moarte, pentru a ingrozi pe altii in terrorem aliorum. Tulburarile sangeroase de la
administratiei camerale prea mica si de aceea o ridica de la 5.889 II. la 14.769 fl. iar de la 1783 chiar la 21.555 fl. Dar pe Tanga aceasta taxa, locuitorii din Muntii Apuseni erau supusi si la
extrem de precara, aproape insuportabila. Din pricina aceasta nemultumirea for sporea din zi in zi. Reclamatiile for aclresate atIministralici
Campeni determinara pe Horia sa piece din nou la Viena pentru a obtine amanarea osandei cu moartea pana la not ordine imperiale. Reclamatiile lui Horia indemnara pe
camerale sau crariale de In ZIalna, uncle sc incasau veniturile dominicale, nu crau bdgaie in seams. Mai mull chiar, muntenil reclamati crau urmariti si aruncati chiar in temnita ca
I ulburatori al ordinii publice. Dar reclamantil nu sc descurajara in revendicarea di-mint-11r tor, ci Rind respinsi In Zlaina, ci se adresarn direct impliralultil in Vicna. Munteanul Vasi le Nicola din Aihac, zis tit florin, insolit de loan Oargel din Cdrpinis, zis Closca concluserd in
Transilvania, pentru a sc convinge la fata locuItii asupra reclamallilor cuprinse in petIlia lui I loria. Adanc impresional de mizeria in care
stiprem ea sa inceteze odatd "aceasta dcgradarc sl sclavic a ()menhir. Sub impresia celor vazule si auzitc in fata locului, imparatul crew ca sit clap s-ar pu Ica remedia, addugand
cdleva dispozilli favorabile iobagilor la reset-113-
anti 1774, 1780 si 1783 trei deputatiuni la Vicna pentru a se plange contra apasarilor administralici camerale din Zlatna si a ccre dreptate pentru consatenii tor. Horia era un satean sarac din crangul Feregilor, dar arata
mare interes pentru nevoile consatenilor sai,
neglijandu-lc pc ale sale. De accea, cl se bucu-
(ml imperial din 1769. El ingadui iobagilor de a se putea casatori si cara invoirea proprielarilor, de a putea invata mestesugurl si de a se putea muta de pe o mosie pe alla.
mat de tots pentru cinstea si probitatea lui. La Viena, Horia fu primit in audienta de imparatul losif al II-lea care iubea iobagimea
blicitatii faimosul sau decret de concivitate pentru loll cetatenii tart!. Prin acest decrel imparatul recunoscu dreptul pentru tots locuitorii Transilvaniei, inclusiv pentru
calatorifie pe care le facuse in aceasta provincie. Imparatul sustinea mereu ca iobagii trebuie sa fie aparati contra samavolniciei nobi-
limii. In
590
Istoria Romanilor
it
se intorceau mandri acasa sub fluturarea unui steag improvizat, cantand cantece nationale si mandrindu-se ca indata ce vor primi acme de la imparatie, vor imparts mosiile boieresti intre iobagi si vor izgoni pe toti proprietarii din tars.
primit de imparat care, ascultandu-i jalba, dadu la 13 aprilie ordin guvernului din
de mult contra administratiei camerale de la Zlatna si sa apere pe locuitorii munteni si pe delegatii for de persecutiile din partea slujitorilor camerali si sa puna in libertate pe cei urmariti si arestati.
volutionary printre satenii din munti, aratandu-le o cruce aurita pe care pretindea de a fi primit-o de la imparatul, dar poate mai curand
avizeze la rigoare masuri pentru mentinerea sigurantei si ordinii publice. Dar masurile acestea, in loc sa contribuie la potolirea agitape', contribuira si mai mult la atatarea ei. La 31 octombrie 1784 taranii din Mesteacdn, un sat din judetul Zarand, ucisera doi subprefecti care sosisera in sat sa aresteze pe Gheorghe Crisan, capetenia satului. Dupa isprava aceasta sangeroasa, taranii razvratiti se adunard in biserica din satul Curechi, unde
Crisan be vorbi, indemnandu-i sa se ridice con-
tra boierimii, sustinand ca imparatul este de partea iobagilor asupriti. Taranii dadura urmare indemnului primit, navalind asupra curtilor boieresti din satele Criscior, Brad,
conacelor si masacrand pe proprietari si familiile lor.
favoarea iobagimii. Fats de asemenea nemultumiri ale imparatului, Horia 1 -ar fi asigurat ca va gasi mijloacele de a silt pe nobili sa recunoasca dreptatea iobagimii. La aceasta imparatul i-ar
pregatea. In timpul cand spiritele erau asa de agitate, guvernul imperial ordona o noua
recrutare de trupe pentru nevoile de aparare ale imparatului. La chemarea imparatului, iobagii din 81 sate din judetele Alba, Turda,
Tarnave si Zarand se ingramadira la comisiile
Homorod s.a. Atacul taranilor din zilele de 6 si 7 noiembrie contra Devei esua. Taranii facuti prizonieri furs impuscati si aruncati in gropile pe care si be sapasera ei insist. La 5 noiembrie, Horia si Closca cuprin-
sera Carnpenii ajutati de Crisan care sosise grabnic cu zarandenii sal. Rasculatii ocupard
curand Abrudul si Rosia, silind peste o mie de
591
Ion Nistor
toatb. Transilvania. La inceput guvernatorul Bruckenthal, urmand sugestiilor primite de la Viena, incerca sa potoleasca miscarea pe cale pasnica, insarcinand pe episcopul Ghedeon
opinia publics din tars si strainatate, atragand alentia diplomatiei europene asupra problemei
ei
Horia a gasit rasunet in lumea intreaga. Presa germana, franceza, engleza, italiana., belgiand
Apuseni, pe care lumea apuseana nu intelegea sa o localizeze numai in Transilvania, unde ea se desfasurase de fapt, ci raportorii ziarelor din apus cuprindeau in aceasta drama sangeroasa intreg neamul romanesc de dincoace si de din-
sa se linisteasca.si sa se intoarca in pace la gospodariile lor. Insusi Horia se arata dispus sa inceteze lupta, insarcinand pe trei emisari de ai sai sa trateze un armistitiu, cerand anularea privilegiilor boieresti, exproprierea mosiilor si impartirea lor la tarani si supunerea tuturor fata de imparat. Guvernatorul Bruckenthal nu intelegea insa sa trateze cu rasculatii,_ ci be cerea sa capituleze lard nici o conditie. In scopul acesta, el concentra mai multe unitati militare pentru suprimarea rascoalei. Rasculatii mai obtinura oarecare suecese in ciocnirile cu armata regulala la Ramnit,
Autorul arata ca la 1761 numarul lor era de 547.243 suflete. Dupes roman! urmau
tradat si el de adversarii sai, ademeniti de stralucirea aurului pe care it primird ca rasnimea se linisti, in urma publicarii decretului
de amnistie pentru tot.i participantii la miscare, afara de Horia, Closca si Crisan. Conte le Anton
romanii de la subjugarea lor de Care unguri au devenit robi lipiti pamantului, fares drepturi, si
arata necrutare incest niciodata nu be mai ramane Limp pentru cultivarea ogorului lor
propriu, acesta ramanand in grija femeilor lor, spre a-si putea intretine biata lor familie. "laid poporul - zice autorul - care se feicu rebel' Sd se mai adauge la aceasta apasare si ura fireasal pe care rornethii o poartd ungurilor, ca fatd de o natiune strains si neoortodoxd, si atunci usor va intelege oricirte cum rciscoala,
victime ramanea insa cu mull in urma iobagilor cazull in timpul rascoalei. Cele masive de ioba-
intoarsera in satele lor, ci fugira, unii in Tara Romaneasca, iar altii in Campia Tisei, unde gasira not rosturi pentru viata lor chinuita.
592
sd streuigi lanturile poporului. Am veizut eu insurni publicati! care fei ceau glume despre roata pe care a trebuit sei-si sfeu-seascet zilele
demagogu/ Horia, cum II numeau ei. Dar departe de mine doctrina abominabild a acestor monstri care isi prostituiesc condeiul pentru suferirea
popoaretor. Dare-ar cerul ca intr-o bund zi sd cadd asupra capetelor for toate ororile robiei pe care dans!! le predicts cu atetta inconstientet si
bid ndetel Nu trebuie deci sd credem in relateirile
Un alt cronicar contemporan numeste pe Horia rege al norodului taranesc - rex rusti-
ajutor la vexatiunile tor. 0, dacd as avea in metinile mete actele acelut proces, dacd as fi
observat ca _Iva timp soarta acestui popor, dacd
l as fi urndrit in lucretrile sale, precum 1 -am
Daciae. Corespondentul din Alba lulia at ziarului Journal Politique de Bruxelles raporta la 24 decembrie 1784 ea Horia urmarea restaurarea
sale - ca sanul peunantului care i-a fost adeseori singurul azil, dacd as fi fost fats la conspiratiuni, dacd as fi fost martor la rugeiciunile lui cdtre suveran, ca sd-I scope de starea de mizerie, on la luptele iut, sand voia singur sei-i pund capett, cu cater veritate de energie I-as apeira eul Eu surd cel dinted care apetr cauza
asupra lui Iloria s-ar II gash( sigilittl regalului dacic infallsand o inima sangcranda strapunsa de un palos cu inscriptia "Horia Rex Daciae". Astfel vedem cum rascoala lui I Ioria a trczil
aceluiasi jurnal belgian sustinea la 11 ianuarie 1785 ca. Horia avea de gand sa se incoroneze ca mare voievod al Transilvaniei. La 20
aceastd insurectie si repet ca roman!! au dreptul sa se revolte, ceds vreme vor fi robi si nenorociti. A-i pedepsi pentru cd au incercat sd-st exercite
intcresul international pcntru ideca dacoroman& Scoala istorica lransilvaneana n-a facut decal sa sustina cu vajnice argumenle
stint oameni. Sau ca Tu esti convins de adevetrul acesta, sau dacd nu crezi incet in el. In cazul din tai nu trebuie set pierzi nici un singur moment ca
istorice ideea rcnasterii nationale pentru care Horia si tovarasii sal de lupta si suferinta si-au jertfit viata. "Mor pentru neam" au fost ultimele
sd redai roanilor libertatea si sd le recunosti o proprietate. Dacd nemesii unguri se opun cu for-fa /a umane/e tale planuri atunci lases tetra aceasta in voia ei, lass pe robi sa se inarmeze impotriva tiraniei si conflictul se va incheia in
triumful drepturilor umanitatii si ale liberteitir
lui Horia si "scrisoarea deschisa" pe care un "anonim aparator al poporului" o adresa din Dublin imparatul losif al II-lea in 1785 Seconde Letire d'un Defenseur du Peuple a
593
Ion Nistor
Proprietarii nu mai puteau scoate pe iobagi de pe mosiile for card sentinta judecatoreasca, nici
de tolerantei din 13 octombrie 1781 si asanumitele "placetum regiurn" din 1781 prin care se oprea publicarea bulelor si brevetelor papale farce prealabila aprobare a regelui - jus placeti
stramutari de sate intregi. bar pans la asezarea urbariala definitive, proprietarii erau opriti de
mai multe ponturi, dintre care cele mai insemnate erau urmatoarele: "Voim si poruncim - imparatul Iosif at II-
economi. Tot atunci decreta imparatul secularizarea averilor manastiresti si ale ordinelor
si congregatiilor monahale, pentru ca din venitul for sa se creeze fonduri pentru scosi si asistenta socials.
autoritatea corporapilor locale si supusi direct autoritatii de slat cu obligatia de a se dedica exclusiv obligagilor for administrative. Prin decretul din 26 aprilic 1784 limba oficiala latina de pana atunci fu inlocuila cu limba germane si aceasta din consideratie fats de sasi si roman! care repudiau corespondenta in limba maghiard. Iobagimea fu scoasa de sub jurisdictia proprietarilor de mosii si supusa jurisdictici de slat, decrclandu-se lotodala si scpararca putcrli administrative de pinerca judccalorcasca. Dreplul de concluitate (Imre( at prin actul din 22 martie 1781 inlesnca romanilor sa se aseze si la orase, ceea ce pand atunci le era oprit. De atunci, sasii nu mai puteau izgoni pe roman! din asezarile for si nici nu mai puteau
folosul bunului de obste, aceastia si indeamnd sd pofiesti; de wide urnieazd aft pentru aceasta trebue sd inceteze toate legiuirile despre rciscumpararea libertettii sau a slobozeniei.
A doua: Voim sa fie slobod fiestecare colon dupd plecarea sa, Inca si farce voia domnului locului, a se casalori, in invataturi si stiinte a
sc cicprindc a invilla mcslcrii si mcstcsuguri si
intetritet apdrarea colonilor intru cele ce skip& nesc ei, milosteveste rdnduim cd incd nici de pe
pentru o mai bona sl sigura asczarc a proprietatti parliculare sc introduse instilutia cdrtilor funduare. In 1787 se introduse si in Transilvania noua "Remduiald judecettoreascd" iar
Travila de obste asuprafaptelor rele si pedepsirea lor" prin care se pose capat torturilor si supliciilor salbatice la care fusesera osanditi
vatra sau sesia coboneascd sau once alte fun dun ale sale. faro begitima si destula pricind si ford inaintea cunoctere a comitatului sau, ei si oricare mosteni at for sei nu se poatd scoate
afara sau turbura si in pasnicei si neingdimeicitet
anul urmator, 1788, sc introduse si codul penal pentru intrcaga monarhie sub tillul:
A sasea: Intr-alte locuri care nu sunt cuprinse intracele ponturi, colonii ar don a se indrepta dupe cele mai inainte date oranduieli decumva
s'ar intampla a patimi ei ceva batjocuri sau asupriri, atunci comitatul dator va 11 a li da sprigeand fiscuceasca si indestulire pentru
asupririle suferite". La incheiere, imparatul isi exprima nadejdea ca parintescului sau cuget vor intelege si taranii sa raspunda cu sarguinta si cu
ta iobagii puteau dispune liber de loturile pe care le aveau in folosinta tor. Ei insa nu be
594
Istoria Romanilor
barbateasca economia campului deprindere,
bunul de obste, a sa si a mostenitorilor sai fericire, dupes putinta vor nevoi a mana inainte. Dar pana ce ponturile acestea in favoarea Transilvaniei. In partea a doua a memoriului se
recunoscute: a ungurilor, secuilor si sasilor. Pentru satisfacerea acestor juste revendicari, romanii cereau un numar corespunza-
ianuarie 1790 cele mai multe din ordonatiile sale revocatium ordinationum - la staruinta
sfetncilor sai Kaunitz si
iffy. El avu insa sufi-
cum si acces la functiile publice in proportie cu numarul conationalilor tor, precum si participarea for la guvernarea Transilvaniei. Ei cereau respectarea credinteilor religioase si libertatea
cienta putere de rezistenta pentru a pastra cel putin cloud din maretele sale acte de domnie: edictul de tolerantd religioasd si patenta de dezrobire a iobagilor. El starui pentru abandonarea numelui de iobag, rusinea secolului, si pentru proclamarea libertatii personale, pentru ca sa faca din iobag om, de once natiune sau
religie ar fi fost el. Imparatul era adanc convins ca prin reformele sale umanitare face un lucru
impacand in felul acesta sufletele multor milioane de oameni necajiti si asupriti. Leganandu-se in mangaierea acestor nobile conceptii umanitare, imparatul isi dadu sufletul sau generos si nobil la 20 februarie 1790.
romaneste sau in cloud limbi, adica romans si ungara sau romans si germana. Cu un cuvant, ei staruiau ca natiunea romeind si nu valand sa se bucure "de libertate si beneficii egale si sa poarte; in masura puterilor ei, sarcini egale". Iar pentru ca imparatul sa se poata convinge ca revendicarile for sunt impartasite de intreaga
sa ratificc revendicarile formulate mai sus si sa desemneze pe reprezentantii ei in dicta Transilvaniei. Documentarea istorica a memo-
natiune, ei cereau ca sa admits convocarea unui congres national, ca cel al sarbilor, care
riului se datora celor mai de seams istorici transilvaneni din acea vreme: Petru Maior,
Samuil Micu-Clain si Gheorghe Sincai, care se intemeiasera la alcatuirea lui pe un vast mate-
josefine provoca mare neliniste si chiar consternare in randurile romanilor din Transilvania. Pentru a linisti spiritele agitate, fruntasii romans hotaraser5 sa adrescze noului imparal Leopold al II-lea (1790 - 1792) un memoriu
libellus Valachorum Transilvaniae. Memoriul era semnat de "cei mai umiliti si intotdeauna
supusi credinciosi, clerul, nobilimea, statul mill-
care sa cuprinda toate doleantele romanilor, memoriu cunoscut sub numele de Supplex
Imparatul Leopold primi memoriul si-I trimise cancelariei aulice transilvcinene de la Viena, in fruntea careia se gasea atunci contele
Teleki. Acesta il remise la 18 mai 1791 dietei de
Transilvaniei din acca vreme: Petru Maior, Samuil Micu-Clain, Gheorghe Sincai, loan Pluarul Molnar si losif Mehesi, protopopul
transilvanene, unde sustinerea lui cadea in sarcina episcopului unit loan Bob, singurul reprezentant al romanilor in dicta de la Cluj,
asupra drepturilor for istorice de a trai ca popor, ca cei mai vechi locuitori ai
jul vrednicului sau inaintas, loan Inochentie Micu-Clain. Totusi, memoriul produse mare impresie asupra deputatilor, care se vazura siliti sa deschida dezbaterea asupra lui. Cu
595
Ion Nistor
care a scris: Istoria si lucurile si inteunplarile romanilor, acum intr-acest chip asezatd si dirt
multi vechi si noui scriitori culeasei. Opera este
cuprinsa in patru volume si se pastreaza in manuscris la Oradea, fara sa fi vazut pang in prezent lumina tiparului. Mai fericit a fost
Samuil Micu-Clain cu lucrarea sa lexicografica: Dictionarul latin-roman' -german-unguresc, care fu revazut si completat de Petru Maior si tipadt
la Viena, inaintara la 30 martie 1792 un nou memoriu imparatului, cuprinzand 17 puncte, drept raspuns la intampinarile dietei. Curtea raspunse la memoriul episcopilor ca principalele cereri ale romanilor ar fi fost satisfacute prin recunoasterea formals a confesiunii orto-
la Buda in 1825, cunoscut sub numirea de: Lexiconul de la Buda. Sincai incepe istoria
romanilor cu Heneas ce fugi din Troia si o con-
doxe si prin admiterea credinciosilor acestei confesiuni in functlile publice. Raspunsul la celelalte puncte din memoriu era de natura evaziva sau chiar negativa. Nemultumiti si cu accst raspuns, episcopli trimisera la 1 iulie 1792 un nou memoriu la Viena, staruind din nou asupra vechilor revendicari romanesti, dar
si de asta data rasa nici un rezultat multumitor. Imparatul Leopold al II-lea muri insa in 1792, urmand ca not interventii sa se faca pe langa noul imparat, Fl-ancisc al II-lea (1792 - 1835). Pe langa revolutia lui Horia, la
spiritul purist cultivat de adeptii scolii transilvanene. Petro Maior (1760 1821) este autorul operclor: Istoria pentru inceputul romanilor in
desteptarea si afirmarea spiritului national revendicativ in Transilvania au contribuit in tarp masura vastele cercetari istorice indrumate de intemeitorii scolii istorice transilvanene. Dupa inceputuri modeste cu Cronica pope! Vasile de la biserica Sf. Nicolai din
Tcmpea de la aceeasi biserica, sub titlul: Istoria besearicei Scheilor Brasovului din 1742, precum si cronica in versuri intitulata: Plangerea Sf. Mdndstiri a Silvasului din eparhia Hategului
scrierile istorice ale triumvirilor transilvaneni Samuil Micu-Clain, Gheorghe Sincai s1 Pettit Motor. Dup:1 o 'miner! 111mile:I de 34 de an!. Gheorghe Sincai (1753 - 1816) alcaIui lucrarca sa: Hronica romemilor si mai niultor neamuri, scrisa in limba latina cu Mut: Chronicon DacoRomanorum sive Valachorum et plurium aliarum
nationum, terminal-a in 1808 si aprobata de cenzura oficiala la 1812. Cronica incepe cu anul 86 p.Chr. si continua pans la 1739, intemeindu-se pe nu mai putin de 451 de izvoare, din care autorul cules cu mare sarguinta informatiile sale si le-a folosit in ordine cronologica din an in an, ceea ce inlesneste folosirea cronicli. Sincai cuprinde in cronica sa trecutul neamului romanesc in intregimea lui, deci si pe macedo-romans. In intregimea ei, cronica lui Sincal a fost tiparita in trei volume in traducerea romaneasca la Iasi, in 1853. Tot Sincai a intocmit si un raspuns la replica lui Eder, dar publicarea acestui raspuns a fost interzisa de cenzura transilvaneand.
drepl la Viena, unde a deprins bine limba latina si gennand, ajungand traducatorul de
limba romans pe langa guvernul din Liov si referendar la forumul nobilimii si boierimil bucovinene. El a tradus in romaneste codurile austriece civil si penal si a scris in nemtesle
1806)
596
Istoria Romanilor
NOTE
1. Ion Neculce, Opere. Letopisetul Tetrit Moldovei si 0 samd de cuvinte, editie critics de Gabriel Strempel, Bucuresti, 1982, p. 494. 2. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, p. 165. 3. Ion Neculce, op. cit., p. 513.
1776, cel mai curand. Amandoua aceste presupuneri se adeveresc acum prin titlul de mai jos, pe care-1 aflam in fruntea uneia dintre cele
cloud copii manuscrise ale acestei Istorii, intrate de curand in Biblioteca Academiei
Romane si care au facut parte din Biblioteca
raposatului D.A. Pappasoglu: Rezumat despre
4. Ion Bianu si Nerva Hodos, Bibliografi.a rornaneascd veche, torn II, Bucuresti, 1910, pp. 1 - 2: ,,N. Mavrocordat, Despre datorii, Bucuresti, 1719. Greceste. (Despre
datorii, carte compusa de prea evlaviosul, prea
Tara Romaneasca. De care tine era stapanita in vechime si inceputul neamurilor care locuzilele flecaruia, obiceiurile vechi si cu schim-
iesc azi in Valahia, inceputul domniilor si cronologia for impreuna cu intamplarile din
barile si innoirile de pc timpuri si cum mai
Alexandru Mavrocordat Voievod. Mum inlai tiparita pe timpul Domniei inalt.amii sale, pas-
torind prea sfantul si de Dumnezeu pazilul Milropolil Domnul Daniil, cu ingrijirea si indreptarea prea invatatului domn Gheorghe din Trapezunt, profesor la scoala domneasca
din Bucuresti. In cinstita Ma ncistire a tuturor sfintilor din Bucuresti, in anul de la nasterea Domnului, 1719, luna decembrie. (...) Ingrijitorul pentru mestesugul tiparirii acestei cart!, preotul Stoica Iacovicir.
dainuiau in veacul accsta din urma, supuncrca tart! catre Poarta Turceascd si cu ce haraci si sporul haraciului, hotarele tariff precum si asezarile Brand, Giurgiului, Turnului si Caslei
Vizirului, si alte lucruri folositoare adunate spre stiinta in aceasta carte de Mihail Cantacuzino din istorici antici, din hrisoave vechi si din cronica tarii si a vecinilor, si din
fratii Tunusli, Viena, 1806, greceste. Istoria politica si geografica a Tarii Romanesti din asezarea ei cea mai veche pana la anul 1774. Acum pentru intaia oars publicata cu cheltuiala preacinstitilor si de neam iubitorilor frail Tunusli. In Viena Austria la Ghcorghe
Vendoti, 1806. In 8 mic de VIII + 367 pagini.
Ungaria, a vadurilor, adica a trecatorilor in Turcia, a tuturor raurilor care intra in tars si curg prin ea, si a drumurilor mai de seams (aratandu-se si distanta in ceasuri). S-a alcatuit in anul 1776, ianuarie 30*".
geograficci a Tali Romonesti de la cea mai veche a sa intemeiere panel la anul 1774,
tradusa de George Sion, Bucuresti, 1863, -8 ,
VI + II + 192 p. 7. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, p. 172.
597
PARTEA XII
I. Razboiul ruso-turc din anii 1768 - 1774 si ocupatia ruseasca II. Reconfirmarea domniilor fanariote si razboiul ruso-austro-turc din anti 1788 - 1792 III. RAzboiul ruso-turc din anti 1806 - 1812 si pierderea Basarabiei IV. Starea politica, economics si culturala a Tarilor Romane sub domniile fanariote
Ion Nistor
Capitolul I
1. Inceputul rizboiului si al ocupatiei rusesti in Moldova si Muntenia 2. Memoriile moldovenilor si muntenilor adresate impArAtesei Ecaterina a II-a 3. Desfasurarea operatiunilor militare si incheierea pacii 4. Ocuparea Orli de sus a Moldovei de catre trupele austriece si incorporarea ei in imperiul habsburgic sub numele de Bucovina
1739 pans la izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768 principalele dacicc sc bucurara de o
epoca mai indelungala de pace si linisle in decursul careia s-au putut pune in aplicare, atat in Transilvania cat si in principatele dunarene, cuprinzatoare reforme politice si sociale. In timpul acesla, Po Ionia vecina era insa mereu tulburata de framantari interne
care intelea tot mai mutt lupta contra dizidentilor sprijiniti de rusi. In 1768, un pole de cazaci care sarise in ajutorul dizidentilor fu aruncat peste granita in teritoriul turcesc de la
Prusiel si Rusiei, a se amesteca in afacerile ei interne si a castiga partizan' pentru realizarea scopurilor imperialiste.I Ocazie binevenita pentru acest amestec o oferea chestiunea dizidentilor, cad asa se numeau protestantli si
ortodocsii din Po Ionia, vesnic expusi persecuti-
si a le declara razboi. Relatiile intre aceste puteri erau de mutt limp foarte incordate din
cauza propagandei pe care agentii moscoviti o
desfasurau in randurile populatillor crestine din imperiul otoman. Poarta avea informatii
sigure ca agentii imparatesei Ecaterina travestiti in calugari cutreierau provinciile crestine ale imperiului si atatau populatia pravoslavnica la acte de nesupunere si
acesti dizidenti au fost eliminati din Seimul polonez. Persecutia for continua cu aceeasi
asprime si sub regcle August at III-lea (1736 1763). Traind in asemenea condilsi politice de
persecutle si opresiune era firesc ca prolestang,' polonezi sa recurga la sprijinul coreligionarilor for din Prusia, iar ortodocsii sa caute ajutor la pravloslavnicii din Rusia imparatesei Ecaterina a II-a (1764 - 1796). Austria, la ran-
dul ei, sprijinea cauza catolicilor, cautand sa gaseasca intre el sprijinitori al aspiratiilor ei la
Rusiei, fare sa se gandeasca ca pregatirile de razboi erau numai la inceputuri. De altfel, nici Rusia nu se astepta la izbucnirea iminenta a intrucat manifestul de razboi al imparatesei aparu numai la 19 ianuarie 1769
si era adresat popoarelor slave din Balcani, dar
totodata romanilor si grecilor, precum arata textul aparut si in limbile romans si greaca.
Imparateasa chema popoarele pravoslavnice la
noul rege dizidentii se bucurara de un tratament prietenos, astfel ca. la 1767 ei furs reprimiti in Seim, pentru a-si putea exercita
lupta contra asupritorilor pagan! alaturi de ostirile pravoslavnice rusesti, care au ridicat
anumit loan Sacadat, cats vreme in Muntenia fusese insarcinat cu lucrarea aceasta maiorul Nazarie Cazarin care, travestit in calugar, tilted in legatura cu staretul Nicolai Balomir de la Arges si prin mijlocirea acestuia cu fratii Mihai si Parvu Cantacuzino si cu aderentii acestora.
Se pare Ca insusi principele Munteniei, Grigore Alexandru Ghica, fusese initiat in tainele acestor pregatiri razboinice. Numai ca. Domnul, in calitatea sa oficiala, nu intelegea sa rupa fortis
Oltenia cu volintiri' sai. De acolo, el se indrepta spre Bucuresti si ocupa capitala in zorit zilei
Principe le Grigore Alexandru Ghica, ascuns la hanul Serban-Voda a fost arestat si trimis sub
escorts la Iasi, iar de acolo la St. Petersburg unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
Dupa unele informatii, fostul Domn ar 11 fost de
mult "vandut" curtii rusesti si, prin urmare, el de buns vote ar fl cazut prizonier la rust. Dupa plecarea principelui s-a instituit si la Bucuresti Ecaterina. Dar Cazarin, care intre timp fusese
avansat polcovnic, nu se multumi cu acest neasteptat succes, ci porn' cu cetele sale de volintiri incurajat de Cantacuzinesti spre Giurgiu pentru a ocupa cetatea si a goni pe
turd de acolo. In drum spre Giurgiu, el se lovi
insa de rezistenta turcilor care ii iesira intru intampinare si-1 silira sa se retraga la mana-
nenorocire insa pentru turci, Crim Ghirai mud curand dupa intoarcerea sa din Ucraina, find otravit, precum se crede, de adversarii sat. Prin moartea sa, Poarta pierdu pe principalul animator al r5zboiulut contra Rusici. Rusii raspunsesera invaziei tataresti in Ucraina cu mai multe alacurt neizbutitc contra Holinului, care se repetara in tot cursul verii, pans cand rust' reusira, sub comanda maresalului Rumiantov, sa cucereasca cetatea la 21 septembrie 1769. De la Hotin un detasament sub comanda generalului Elmpt se indrepta spre Iasi, cuprinzand capitala Moldovei la 5 octombrie. Principe le Constantin Mavrocordat
rusesti care inainta spre Dundee si Can't de un ofiter rus in urma unei altercatii. In drum spre
sosirea ajutorului din partea fratilor Cantacuzino. Ajutorul sosi, dar Parvu Cantacuzino cazu in lupta, iar campania contra Giurgiului esua lamentabil. Esecul acesta incuraja reactiunea contra lui Cazarin. Banul Craiovei, Emanuel Giant Ruset, curati Oltenia de volintiri st ataca chiar Bucurestii la
inceputul anului 1770. Actiunca energica a banului impusc Porkii, care it numi, in mai,
Alexandru Ghica. In iunie, noul Domn intra birultor in Bucuresti. intre limp, atat rush cat si turci faceau marl pregatiri pentru operatiuni militare de mare anvergura.
grena si principele mud la 15 decembrie 1769, Rind inmormantat la Iasi cu onorurile cuvenite unui principe al tarii. Nu se cunoaste insa locul morrnantului sau. Dupa moartea principelui, rusii instituted' o Locotenentd domneascd din
trei persoane, si anume din mitropolitul Gheorghe si din boierii Ion Sturdza si Alexandru Neculce, care depuse in mainile
generalului Elmpt juramantul de credinta fata
omagiile de supunere si credinta fats de noua suverana a Tart lor romane si de a-i aduce la cunostinta dorintele populatiei cu privire la noua carmuire a ambelor principate. Delegatia
si Enacachi Mi lea. Din delegatia munteana faceau parte mitropolitul Grigorie, episcopul
Chesarie si Filaret si boierii Mihai Cantacuzino si Nicolai Brancoveanu. Ambele delegatii romane Curd primile de imparateasa in audi-
Ion Nistor
prezentarea omagiilor cuvenite, sefii delegatiilor prezentara fiecare la randul sau memoriile
privitoare la soarta viitoare a principatelor, memorii care ni s-au pastrat. Din cuprinsul
for vedem ca nici muntenii si nici moldovenii nu mai faceau mentiune de Domn, cu toate Ca fostul Domn al Munteniei, Grigore Alexandru Ghica, petrecea la curtea imparatesei. In ceea ce priveste insa exercitiul puterii executive,
judecatoresti, jurand credinta imparatesei, dar si "patriei". Ea mai cerea izgonirea tatarilor din Bugeac pentru "a vindeca rana din spinarea tarii", precum si intregirea vechilor hotare ale
"academii de epistimii, mestesugari si limbi"; doreau ca vechile privilegii ale boierimii sa fie respectate si intarite, iar boierii sa aiba ingaduinta imparatesei de a se muta cu tot avutul for in Rusia si a trai acolo, precum o si facu mai apoi insusi Mihai Cantacuzino, unul din membrii delegatiei. Deopotriva cu moldovenii,
Bender, Akkerman, Chilia si Ismail, astfel ca Dunarea sa devina din nou hotar, precum fu-
cereau si ei inlaturarea suzeranitatii Portii care a nesocotit mereu obligatiile la care se angajase prin vechile capitulatii cu Tara Romaneasca. In
picioare de Poarta otomana. Ei sustineau Ca Poarta n-a respectat vechile capitulatii Domnul Bogdan al III-lea 1-ar fi incheiat in 1511 cu sultanul Baiazid al II-lea, precum si conventia pe care principele Vasile Lupu ar fi
recurs, cu ajutorul lui lenachita Vacarescu, la plazmuirea de acle fictive, ca pretinsul tratat al
lui Mircea cel 135.tran cu sultanul Baiazid Ilderim din 1391 sau la tratatul fictiv al lui
Vlad al V-lea cu sullanul Mohamed al II-lea din 1460. Memoriile moldovenilor si ai muntenilor furs bine primite de imparateasa Ecaterina. Ea multumi calduros pentru omagiile de supunere si credinta si asigura pe delegati ca va dispune "ca amandouci cneziile, moidoveanci si munteand, intru toate set fie dupd a lorjudecatd
incheiat-o in 1634 cu sultanul Mohamed al IVlea, licluite ad-hoc pentru a impresiona curtea
ruseasca si a o determina sa recunoasca si sa respecte fiinta de slat a Moldovei, declaranduse gala sa rccunoasca suzeranitatea ruseasca in locul celei otomane si sa trimila imparatesei tributul anual pe care 'Ana atunci it plateau sultanului. Ei mai aratau ca pentru apararca contra turcilor, Moldova mai avca nevoie de o ostire nationals pe care moldovenii erau gala
sa o formeze cu mijloaccle for proprii. Clerul si
intrucal operatiile militare erau numai la inceput si desfasurarea for nu putea fl pre-
tara de-a lungul Prutului intru intampinarea ostilor rusesti din Moldova. Ciocnirea a avut
turceasca fu infranta si resturile ei aruncate peste Dunare. Rusii victoriosi cucerira, in toamna anului 1770, cetatile Bender, Akkerman, Chilia si Ismail, indreptandu-se
apoi spre Braila, care cazu in 21 noiembrie. De acolo, trupele rusesti inaintard spre Bucuresti silind pe Emanuel Voda sa paraseasca capitala si sa fuga in Transilvania, iar de acolo in Turcia
Istoria Romanilor
victorioase si in Crimeea si in Caucaz, astfel ca anul 1771 sc incheie cu mari succese de arme ale rusilor. La aceasta se mai adauga izbanda navala, din iulie 1771, a flotei rusesti la Asme,
pace progresara foarte repede, astfel ca la 21 iulie 1774 tratatul fu semnat de beligeranti.
mare ocol maritim prin Gibraltar. Batuta pe apes si pe uscat, Poarta se afla la mare stramtoare. In necazul ei se vazu silita sa recurga la interventia Austriei, fagaduindu-i pentru serviciile ei mijlocitoare intre beligeranti retrocedarea Olteniei si o sums insemnata de bani. Conventia primi semnaturile partilor conLractante la 6 iulie 1771. La actiunea aceasta
intelegea sa iasa cu mana goala din aceasta infruntare dintre rusi si turci. Cum insa problema prabusirii imperiului otoman putea sa
Kimbura cu hinterlandurilc tor. La achizitiile acestea se mai adaugara si allele in Caucaz. Dar cea mai simtitoare lovitura pentru Poarta a fost renuntarea la drepturile ei de suzeranitate asupra tatarilor din Crimeea, a caror independents fu stipulate prin tratat. Prin dispozilla aceasta, Rusia isi asigura mane fiber& in poli-
imparateasa Ecaterina a II-a a dispus cucerirea Crimeei. 0 alts importanta concesiune facula
cu Rusia asupra solutionarii acelei mad si arzatoare probleme care lc interesau de aproape, si anumc a cliestiunii poloneze.
Tit thud-idle din Po Ionia provocascra izbucnirca razboiului 1-mo-titre aincnintati mcreu pacca si
sa cade de acord asupra impartirii intre cic a Poloniei. Prin tratatele de la 15 ianuarie si 5 august 1772, s-a consfintit acest targ rusinos prin care teritoriul polonez fu impartit intre
prelua regiunea Poznan intr-o intindere de 38.000 km', iar Rusia ingloba provinciilc
Podolia cu Camenita si Volhinia, cu o inlindere de 92.000 km2. Prin anexarile acestea card nici
oricand prin ambasadorul ci din Istanbul in interesul populatiei crestine din Tarile Romane. Iar pentru ca acest protectorat sa poata fi exercitat pe o cale si mai directs, ea obtinu dreptul de a numi consuli sau agent' diplomatici in Principate, drept recunoscut si
altor puteri ca Austria, Prusia, Franta si Marea Brilanie. La inceput se numea un singur consul pentru ambele Principate. Cu vremea, s-au numit consuli sau agenti diplomatici deosebiti pc langa curtile domnesti din Bucuresti si Iasi. Acestia crau primiti in capitalcle Principatclor cu Wale onorurile. Agentii diplomatici strain'
10. iunie 1772, urmand ca negocierile armistitiului sa se poarte la Focsani, apoi la Bucuresti, dar fare sa se fi ajuns la vrcun rczultat acceptabil pentru ambele part'. Dc
accca, in martie 1773, ostilitatile incepura dar gird ca Lurch sa fi pulut realiza vrcun succcs dc arms. Dupe un oarccarc succcs Ia Ccrnavodii
lurcesti in rcgula. Consulatul ruscsc si agentia diplomatica a Austrici luara fiinIa in Principate la 1782, dupa care urmara consulatele Prusiei,
inconjurata la Sumla. imprejurarile acestea asa de nefavorabile it silira pe sultan sa consirraa la inceperea tratativelor de pace, care
603
Ion Nistor
milliard a acestui vechi teritoriu moldovenesc. Insasi imparateasa Maria Tereza recunostea, la
Bucuresti si Iasi, reclamand in temeiul unui firman turcesc din 1757 extradarea pretinsilor
dezertori austriaci din regimentele graniceresti din Transilvania. La 1784 fu organizat un serviciu special pentru repatrierea dezertorilor, la care socoteau in genere pe aproape toti refugiatii roman! din Transilvania, insarcinand cu
4 februarie 1775, ca in problema moldoveneasca nu avea de loc dreptate, ca aceasta o apasa foarte mult si ca nu stia cum va putea
iesi in mod onorabil din ea. In schimb, sfetnicii ei, cancelarul Kaunitz si internuntiul Thugut,
conducerea for pe capitanul Bedeus. Acesta prezenta, in august 1784, principelui Alexandru C. Mavrocordat chiar un tablou al dezertorilor din mai multe sate din tinutul Nasaudului. Curand incepu si consulul rus sa revendice pe dezertorii rusi, trimitand agent" prin Moldova ca sa-i caute si sa-i trimita la
urma. In noiembrie 1784, principele Alexandru C. Mavrocordat isi dadu asentimentul la ridi-
carea dezertorilor, dar numai celor necasatorit.i, cad cei mai multi erau casatoriti cu
moldovence si isi intemeiasera gospodariilc in Moldova si Muntenia. Ei informau guvernele for asupra intamplarilor politice din Principale si intretineau lcgaturi stranse cu ambasadorii tad lor for pe langa Poarta. Primul consul rus in Principale a fost Serghei Lascarov, iar primul agent diplomatic austriac a fost Stefan Raicevici. Ni s-au pastrat multe ma teriale din
constiinta. Ingaduinta maresalului Rumiantov fu usor castigata prin stralucirea unei tabachere de our impodobite cu pietre scumpe, iar impotrivirea demnitarilor Portii putu fi usor infranta prin obiectele. de pret si aurul varsat cu imbelsugare la Istanbul, obtinandu-se astfel semnarea actului de cesiune de la 7 mai 1775, prin care Austria primi tars de sus a Moldovei cu judetele Cernauti si Suceava, cu o suprafata de zece mii de km'. Moldovenii ridicara proteste energice contra actului de cesiune, aratand in memoriul adresat Port!! ca, sub pretextul deschiderii
4. Ocuparea tarn de sus a Moldovei de catre trupele austriece si incorporarea ei in imperiul habsburgic sub numele de
Bucovina
Austria, vesnic nesatioasa in achizitii
Galitia, Austria a cuprins in cordonul el sanitar cloud din celc mai bogate si mai frumoase tinuturi ale Moldovei, cu vechca capitals de la Suceava, cu gropnitele domnesti de la Radauti, Pulna si Suceava, cu minunile arhitectonice si picturale dc la Voronet, Moldovita, Humor, Succvila si Dragomirna, cu vechile ocale ale Campulungurilor de pe Moldova si Ceremus, cu stravechile centre orasanesli de la Suceava, Siret si Ccrnauti, cu apcic minerale de la Vatra Dome!, reamintind Portii sa nu uite de datoria
unui drum de legatura, de care avea nevoie pentru asigurarea comunicapei directe intre Transilvania si Galitia de curand ocupata. 0 asemenea legatura rutiera exista insa de mult
intre Galicia si Transilvania prin trecaloarea de la KiirosmozO, care leaga izvoarele Prutului cu valea superioara a Tisei. Astfel, nu nevoia unei comunicatii directe cu Galicia, ci mai curand pofla nepotolita de anexari teritoriale indemna pe cancelarul Kaunitz sa dispuna Inca la 1773 ridicarea in plan a tarii de sus a Moldovei, pre-
Moldovei, amenincandu-o totodata cal, in caz contrar, tara si Domnul Grigore Ghica se vor vedea nevoiti la ajutor din afara. Dar protestele moldovenilor nu avura darul de a impiedica "desghinarea". Dimpotriva, Poarta se grabi sa semneze conventicle de delimitare pe teren a teritoriului cedal prin actele de hotarnicie din zilele de 12 mai si 2 iulie 1776. indata dupd semnarea conventiilor de cesiune, generalul Gabriel Spleny, in calitatea sa de comandant al confiniilor Moldovei - confiniorum Moldaviae comandans generalis lansa o proclamatie care toti locuitorii regiunii ocupate prin care ii vestea ca:
"... aceastd bucatcl de loc a Moldovei, pe
uncle s-au pus hotar si semne impdrcitesti, pajure, este in stcipanirea impdrdtesei Maria Tereza si a impdratului Iosif Secundul. Si de acum inainte zicea generalul - once poruncd de la poarta otomaniceasca sau de la divan,
nimeni sa nu cuteze a o asculta; ci toate poruncite vor vent de la mciria sa general baron Spleny
cum si tragerea unui cordon sanitar contra unei pretinsc epidemii de ciuma si ocuparca
604
si a oamenilor mdrtei sale, pe acelea cu totii sd le asculte. Jar tine din norod si ce fel de ispravd
Istoria Romanilor
cei la toate vor fi sub bund ocrotire si aparare spre buna odihnd si dreptul tor, cum si partea
bisericeascei va fi cu toatei cinstea si credinta ei. Si cetindu-se aceste ponturi Intru auzul tuturor, sa se lipeascci pe usa bisericii".
dezideratele for intr-un memoriu cuprinzator si imputernicira pe Vasile Bals de a-1 prezenta, in
numele tarii, consiliului aulic de razboi Hoficriegsrath de la Viena. Delegatul Bucovinei, cad asa se intitula reprezentantul fruntasilor bucovineni, ceru in numele
conationalilor sal mentinerea integritatii teritoriale a Bucovinei, cad se zvonea ca urma sa fie
la Viena o numi Bucovina pentru a ascunde anexarea odioasa in ochii diplomatiei europene. Numele noii provincii austriece era imprumutat de la faimoasele paduri de fag silvae faginale - care impodobeau meleagurile intre Prut si Nistru si care in scrisorile cronicarilor si documentele contemporane apareau
sub numele de bucovine.
rupta in cloud, in asa fel ca partea de nord sa fie alipita Galitiei, iar partea de sud inglobata in tinutul graniceresc. de la Nasaud. El mai starui asupra respectarii vechilor drepturi si privilegii ale tarii, reglementarea diecezei cu introducerea unei gospodariri mai bune si mai rationale in administratia averilor bisericesti, deschiderea de scoli publice, redresarea starii
materiale a populatiei prin inviorarea comertu-
Noua provincie austriaca smulsa din corpul Moldovei avea o suprafata de 10.441
lui si cultura mai intensive a pamantului si multe allele. Aceasta a fost cea dintai manifestare politics a romanilor bucovineni. Memoriul bucovinenilor pare sa fi fost luat in seams de consiliul aulic de la Viena, intrucat
moldoveni; 50 familii armenesli, 526 evreicsti, 294 familii de tigani. intre familiile
moldovenesti erau cuprinse 600 familii de hutani sau hutuli si 630 familii de ruleni sau ucraineni, socolite in procente 80% erau romani si 20% cuprinzand 226 sate si 52
calune slavi, adica hutuli si ucraineni. Planul Initial de a organiza Moldova
integritalea teritoriala a Bucovinei a fost respectald. Ruperea in cloud a teritoriului bucovinean a putut fl evilata. Astfel, la 6
Masuri administrative luale de ocupanti tindeau la curmarea oricarei legaturi a
administrative in judetele Cernauti si Suceava. Resedinta guvernatorului era la Cernauti, care din inceputuri modeste se dezvolta cu vremea in frumoasa capitala a Bucovinei. Pe ziva de 1 octombrie 1777 populatia Bucovinei fu chemata sa presteze juramantul
Bucovinei cu tara-mama, Moldova. In fruntea administratiei militare ajunse generalul Spleny, dupe el generalul Enzenberg, inconjurat de un numeros slat major de ofiteri si slujbasi chemati din toate colturile Austriei, carturarilor autohtoni rezervandu-li-se doar posturile de interpreti pentru limba tarii. Dupe 12 ani de la administratie military, Bucovina fu incorporate in 1786 Galitiei, ca al 19-lea cerc
de credinta fata de noua stapana austriaca. Comisii pornira prin judete ca sa primeasca juramantul. La Cernauti juramantul fu depus in fata autoritatilor militare si ecleziastice in
administrativ al acestei provincii vecine. 0 bund parte din boierime care avea mosii in
Bucovina opts pentru Moldova, retragandu-se
devenind "suditi amestecati" sujets mixtes ca bunaoara familia Hurmuzaki. Cei ramasi in Bucovina furs incadrati prin decretul imperial imparatul a considerat de cuviinta pe boierli si mazilii bucovineni a-i pune la acea stare cu cei
mancaruri si bauturi care tinu pana noaptea tarziu, in timp ce la Iasi se savarsea odioasa
in vederea reformelor ce urmau a fi introduse in Bucovina. Afland despre aceasta, fruntasii bucovineni se intrunira sub presedintia episcopului Dosoftei, la Cernauti, la sfat pentru
605
Ion Nistor
Boierii inmatriculati in catastiful baronilor si contilor puteau lua parte la Seimul lesesc din
Liov. Arhiereul Bucovinei antra in starea dom-
Cei ramasi in Bucovina fura incadrati in statutul nobilimii polone din Galitia drept conti, baroni si cavaleri dupa rangul boieresc pe care it aveau in Moldova, cu instanta for de judecata forum nobilium - la Liov. Unul din
boierii ramasi in Bucovina era Vasile Ba Is, care
putin de 58 de reclamatii a caror examinare dura ant de zile si se incheie cu revocarea lui
ajunsesera in proprietatea fostilor arendasi grcci, armeni, poloni, nemli si evrei care,
imbogatindu-se si oblinand ranguri de noblete,
coauditor, in persoana arhimandritului Ghedeon Nichitici, cu insarcinarea de a supraveghea activitatea pastoral& a episcopului si de a impune conducerii eparhiei spiritul clerical sarbesc, precum si sarbizarea in "vici" a numelor de familie. In anul urmator, 1784, arhimandritul Ghedeon fu chemat in fruntea episcopiei transilvane de la Sibiu - Rasinari, iar in locul lui la Cernauti fu randuit arhimandritul Loan Foldvary, care ducea o viata imorala si fu silit in 1786 sa fuga pe furls din Bucovina. In locul fugarului, mitropolitul Putnic desemna un nou coauditor prin persoana arhimandritului Gherasim Adamovici pe care, insa, Dosoftei nu voi sa-1 accepte, amenintand cu retragerea sa la mandstire. Impotrivirea episcopului avu efect, astfel ca imparatul Iosif al II-lea dispuse ca, din consideratie pentru batranul episcop, consacrarea si trimiterea in Bucovina a arhimandritului Gherasim sa fie amanata, in 1786,
politul Moise Putnic se grabi sa-i trimita batranului episcop moldovean Dosoftei un
impiedica insa ca la conducerea nou create' scoli cicricale cc se deschisc in vara anului
Referindu-se la situatia creata in urma exodului boierilor moldoveni, scriitorul contemporan loan Budai Dcleanu arata ea evrei bolczati si nebotezati, armeni, greci etc. pricep arta de a
1786. numila Sf. Ilie, de langa Suceava sa" Ile chemat ieromonahul sarb Daniil Vlahovici, sub
pretextul ca. in Bucovina nu s-ar gas' clerici destul de cull' pentru o asemenea misiune.
Noul conducalor al scolii clericale fu prima cu mare neincredere de clerul autohton si a Post
episcop Dosoftei pentru acceplarea sa. Cu mutarea episcopiei de la Radauti la Cernauti si cu recunoasterea jurisdiciciei mitropolitanc sarbesti nu se incheie programul de reforme bisericesti in noua provincie austriaca. Acesta cuprindea secularizarea mosiilor episcopesii si manastiresti, reducerca numarului manastirilor si organizarea diocezei. Dreptul de proprietate asupra solului in Bucovina anexata Austriei se impartea intre stat sa asezamintele bisericesti, marii proprietari, razesii si taranii liberi. Statul stapanea teritoriile oraselor Suceava, Siret, Cernauti si ale ocolului
domeniile de la Radauti si Cozmeni, iar cele 10 manastiri si 13 schituri stapaneau mai bine de
radic asupra tuturor tinuturilor bucovinene. Noua stapanire austriaca a respectat propri-
606
priere .a vastelor proprietati ecleziastice, o masura care trezi o vie rezistenta din partea
episcopului si a egumenilor. Impotrivirea episcopului a fost domolita prin faptul ca domeniile episcopale de la Cozmeni si Radauti trecura
in administratia statului sub forma de arenda in schimbul unei rente anuale de 8.000 de galbeni ce se platea anual episcopului. Pe domeni-
el trebui s se mangaie cu raspunsul impaciuitor al Vienei, ca dupes eugetul imparatului, averile ecleziastice nu ar fi fost confiscate de stat, ci luate numai in administrare si ca ventturtle ce se vor realiza in urma unei gospodariri
turi, cate existau atunci in Bucovina, au fost secularizate. In urma acestei secularizari au
fost desflintate sapte din cele zece manastiri si anume: Moldovita, Voronet, Humor, So lca, Iliesti, Sf. Rie si Pdtrduti. Au ramas in flinta
mai bune nu sunt a se versa in casa imparateasca, ci in casa separates afondului religios, deci si Intreaga mantpulatie respectivd trebuie
episcopui cu multa ravna, constituind pentru clerul bucovinean o adevarata magna charta a drepturilor si indatoririlor sale.
In ordonanta de secularizare si desfiintare au fost cuprinse toate cele 13 schituri din Bucovina, dintre care cele mai insemnate erau schitul Horecea, de langa. Cernauti, Sf. Onofrei de langa Siret si Crisceatec de langa
Nistru.
aceeasi viala incepu sa pulseze dincoace st dincolo de el. Credinciosii romani din raiaua Hotinului inlrara sub pastorirea duhovniceased a episcopului Dosoftei. Acesta muri la 2 februarie 1787 si fu inmormantat la Cernauti.
Rellgionsfond - cu mcnirca dc a se intrciine asezaminlcle biscricesti si scollle. Staretli manastirilor protestara contra acestei masuri
si unit dintre et, ca dichiul Meletie de la Sf. the, Macarie de la Voronet, Teofilact de la Horecea s.a., fugira in Moldova cu tot ce puteau lua cu
Gr. Or.
Cernauti a fast Daniil Vlahovici (1789 - 1822), directorul Scorn clericale de la Sf. 'lie mutates la Cernauti.
Urmasul sau era Leopold at II-lea (1790 1792). Lui i se adresara fruntasii bucovineni cu un memoriu bine documentat, prin care cereau despartirea Bucovinei de Galitia si organizarea ei ca provincie de sine statatoare. Ei motivard
Galitia si Bucovina constitute o reala piedica in calea contopirii administrative a ambelor tart."
Sucevita, Artenon de la Solca si Inochentie de la Voronet emigrara in Moldova insotiti de un numar de calugari, cu autorizatia de a lua cu ei averea for miscatoare si pe deasupra si suma
Cu alte cuvinte, bucovinenii repetara cererea for din 1780 de a se respecta integritatea si autonomia provinciei bucovinene. De asta data
dorinta for de a se desparti de Galitia gas! apro-
607
Ion Nistor
rezolutia imperiala sa fie puss in aplicare, mud imparatul Leopold, iar urmasul sau Francisc I (1792 1835) amana, fora termen, aducerea la indeplinire a rezolutiei privitoare la separarea Bucovinei de Galitia. Astfel, ramase Bucovina o anexa administrative a Galitiei pana in 1849. Indata dupe anexare, guvernul austriac
Prin anexarea Bucovinei la Austria se redeschise vechea granita polona spre Pocutia si Galitia, provincii anexate de curand Austriei in urma impartirii Poloniei din 1772. Dat find ca. in Pocutia obligatiile urbariale ale clacasilor
ajungand pans la 200 de zile pe an, cats vreme in tara de sus a Moldovei, numita de austrieci, Bucovina, zilele de claca in urma reformelor lui
Constantin Mavrocordat erau stabilite la 12 zile pe an, era firesc ca taianii de pe mosiile
Bucovina si sa se aseze acolo pe mosiile boierilor moldoveni, care in buns parte be lasasera
bucurandu-se de cea mai larga solicitudine a noii stapaniri. Au mai fost colonizati si ciangai din Moldova si chiar lipoveni fugiti din Rusia din motive religioase. Acestia se numeau asa dupe conducatorul for Filip ftlipoveni lipoveni. Ei tineau mortis la vechea credinta,
nevoind sa recunoasca revizuirea cartilor sfinte puss in lucrare de patriarhul Nicon. De aceea, ei insisi se numeau vechi credinciosi staroveti. Confesiunea for era interzisa in Rusia
si
in seama fostilor arendasi. Exodul acesta al taranimii pocutiene in Bucovina trezi mare
Pocutia, care nu incetau de a-si reclama iobagii
tea, multi dintre fugarii din Pocutia ramasera in Bucovina, trecura de la biserica ucraineand units la biserica romans ortodoxa si constituind astfel baza etnicei a elementului
ucrainean din Bucovina.
scup PLAsnri
CTCY.R:Z34.3111.1011
cr
. .
cj
1'
/.?!:K.VD;I
ti
er,:
F. J. SII.T7. ER .
11118. Wert .
f
7
,s
1"
/....ow.
if .A4'...,ofirovi Cf *SIMS
errratitirsiiit:
1.14'Per4
Imikeiwo.
to."
,
P;1120
/1....../,10
Itrhoo1,13imes,
re1111.1.1
sr 4.4 .
Ive
Now./
/tar 15.1d111
momnft.......
awn nefse.,41..:
608
Istoria Romanilor
Capitolul II
7. Nestatomicia domniilor intre anii 1792 - 1806 si invaziile dahiilor pasvangii in Muntenia
1. Domnia lui Grigore Alexandru Ghica in Moldova si tragicul sau sfarsit
Tratatul de pace de la Cuciuc-Cainargi
cuprindea o serie de dispozitii privitoare la administrarea viitoare a Principatelor. Intre acestea, cea mai importanta era dispozitia
referitoare la statornicia domniilor si stabilirea haraciului datorat Portii, precum si scutirea de
staruia asupra scutirii de plata a haraciului pe termen de 2 ani, asupra aplanarii amiabile a tuturor litigiilor turco-romane privind resti-
La urcarea sa pe tronul de la Iasi, Grigore Ghica avu de infruntat o situatie extrem de grea. Dupd o ocupatie strains de
sase ani, viata economics stagna aproape cu totul si opera sa de redresare intampina marl
dificultati. Clerul si boierimea it primi cu multa raceala din cauza incisivelor sale reforme economice, sociale si administrative din precedenlele domnii in Moldova. Dar coca ce apasa mai
grcu asupra domnici sale era ncincrcderca Portii in loialitatca sa fats de sultan, ca unul care petrecuse la curtea imparaleasca. la Petersburg si care se bucura de protectia ei. Neincrederea Portii in el era alimentata de adversarii sai politic! din tara si de la
Constanlinopol, cum era Alexandru Ipsilanti, noel domn al Munteniei, si Marcie dragoman
nolembrie 1774, sc arata ca pcntru buna oran"cd de acum inainte aceste anumite taxi
nu contcnca dc a atala Poarta contra lui, ca factorul principal al rezistentei moldovcnesti contra anexarii Bucovinei. Este adevarat ca Grigore Ghica se gasea in fruntea patriotilor moldoveni care prolestau cu hotarare contra
amputarii teritoriale a patriei lor. Domnul Moldovei sesiza mereu Poarta
609
Ion Nistor
cu memorii, planuri topografice si note de protest prin care demonstra ca Austria nu se multuini cu ocuparea unei inguste fasii de
pamant pentru deschiderea unui drum care sa lege Galitia de Transilvania ci, in pofta ei de cuceriri, extins ocupatia militara din valea
Thugut raporta la Viena asupra cuprinsului unei asemenea note de protest a principelui
Ghica in care se arata ca ocuparea Bucovinei nu corespunde de loc cu asigurarile de prietenie care se dadeau Portii din partea curtii austriece, fiindca partea din Moldova ocupatd de
Austria intrecea in bogatie si valoare toate celelalte parts ale Moldovei. "Locuitorii cer cu insistentil - zice raportul - ca Poarta sci-i apere contra unei pierderi ass de mart si insemnate, intrebemdu-se prin ce myloace s-ar putea iniCitura pericolul, luptdnd
incheiate de Poarta otomand incercand sd prezinte cesiunea de bung voie a unei buceiti de tarn. atat de bogatei ca o nemaipornenita sleibiciurte si
sa inducd astfel lumea de acs in rateicire. Toate acestea stint dovezi zicea internuntiul - not
pentru reiuvoitoarele lucraturi ale lui Ghica". 4
recurgand la ajutorul unei puteri straine". Aluzia la o eventuala interventie strains - ruseasca - nu putea decat sa sporeasca neincrederea Portii fata de Domn, funded in realitate la un ajutor din partea rusilor in problema
Piotestele moldovenilor, sustinute cu lade de Dorm, faceau fara indoiala impresie asupra opinici publice din Istanbul care incepuse s se alarmeze tot mai mult, intrucat nici Coranul nu ingaduia cesiunea de buns voie a unui petec de pamant cat de mic din imperiul
otoman, nicicum a unei provincii asa de mari si de bogate cum era Bucovina. De aceea Poarta,
aceasta ocupatie, precum s-a ara tat mai sus. Insusi principcic is1 dadca seama de aceasta si
de aceea cl 1nm-ea sa obt.ina de la austricci cel
alatata de Austria si de numerosi adversari ai Domnului moldovean, se hotari in cele din urrna sa puns capat acestor agitatii prin inla-
Ghica. In privinta aceasta, Poarta olomand nu era deloc scrupuloasa in alegerea mijloacelor
Indarjirea Domnului fata de cesiunea Bucovinei indispunea foarte mult pe internuntiul Thugut care nu putea gasi nici un mijloc de coruptic pentru a cumpara impotrivirea Domnului moldovean. Intr-un
raport confidential catre Kaunitz, el isi manifests necazul:
"0 remuneratie ce s-ar da tut Ghica, ctr fi
porane ni s-au pastrat numeroase relatari asupra asasinarii lui Grigore Ghica; uncle
chiar in versuri sau stihuri. Dar relatarea cea mai aproape de adevar pare sa fie cea expusa intr-un raporl din Iasi cu data de 15 octombrie
1777:
o cheltuialei zadarnicci si feircl nici un fobs si aceasta cu atat mai mutt, cu cat acest grec fats
"Grigore Ghica si-a sfeirsit zilele intr-un chip foarte tragic. implinindu-se termenul de trei ant, dupd care acest domn trebuia sa ceard Portii
De aceea, Thugut nu gasi alts cale de a-1 inlatura decat atatand Poarta contra lui:
610
Istoria Romartilor
in formats asupra legdturilor pe care principele le intretinea cu Rusia, precum si asupra cuvintelor pe care principele le rostise cu privire la protectia
2 ani scutiti de tribut si de once alte greutdti, totusi zisul domn, impotriva inaltei porunci, a supeirat si ingreuiat cu den pe supusii incre-
dintati lui, luand de la ei tribut si alte greuteiti si impurteuidu-le stoarceri de s-au prima contra lui
se prefetcu bolnay. Principele care nu beinuia cd secretul seiu cu privire la relatide sale cu Rusia ar fi fost cumva descoperit, se duse sei-I viziteze, insotit de medicul sclu. El fu bine prima si dupes
ce-I auzise cele intdmplate, se retrase repede pentru a pure la addpost pe fiul eel mai mare al principelui, care in felul acesta isi putu salva viata prin fuga. Dupes aceasta sinistrd ispravci
emisarul Portii convocci boierii si le citi fu-manul
pricinuit ninticirea sa proprie, trebuind sift fie ucis. Aceasta este pedeapsa celor reiuvoitori cand nu' se supun poruncilor inalte ale streilucitei Porti".7
cu sentinta de moarte contra domnuluL El alaitui apoi o locotenentei domneascd, compusei din
boieri care sd ceu-rnuiasc ei tara pdnd la not ordine si plecei apoi to Hotin, loisancl corpul spre ingrijirea boieriior ". 5
Corpul nefericitului Domn fu astrucat provizoriu in gradina beilicului din Iasi, pentru ca la 17 octombrie 1777 sa fie inmormantat cu toate onorurile in biserica domneasca cu hra-
Relatarea aceasta de la Constantinopol gaseste o confirmare de la "granita Bucoviner din 16 octombrie acclasi an:
"Am of at - zice raportul un eveniment dintre cele mai.funeste. Domnul Moldovei care-si
fel de strdrnosi, find r dpit de o moarte premalurd, iar (wen locuiesle in leicasele cerului
1777 septembrie 1".
avea resedinla la Iasi a fost arestat alatteiieri pe neasteptate de un capugi-basa, in fruntea unui niic delasament de ieniceri, care 10 ore mai ten-ziu porunci sa -1 decapiteze si sd trimitd capul la
continua Constantinopol. Acest principe raportul - este foarte regretat; el avea multe
franceza si italiand. In timpul ultimului reizboi fusese prizonier la Petersburg, uncle dobandise
Data asasinarii lui Grigore Voda a lost mull disculata. Lespedea de pc mormantul de la Iasi arata moarlea principelui la 1 septembrie, ceea ce este evident gresit. La 3 septembrie 1777 Grigore Voda era inca viata, fiindca in aceeasi zi divanul semnase hrisovul pentru reglementarea situatiei taranilor. 0 notita con-
dupes
1,
trimis prin curter la Constantinopol. Acolo, capul regretatului Domn a fost expus timp de
durninecd spre tuna. Si luni au inceput sd cadd o ceatd cafumul pe 'Amara. Pe pebneutt a fost tot
Ion Nistor
Condica Pcitroliteancl, care arata ca principele
1777, oct. 1". Data de 1 octombrie, calendarul vechi,
duminica in care guvernatorul Bucovinei, Spleny, primi la Cernauti juramantul de supunere si credinta fata de casa de Austria
din partea populatiei bucovinene cu clerul si boierime in frunte, benchetuind toata noaptea pana luni in zori de zi. Banchetul era in toiul sau tocmai in clipele in care la beilicul de la Iasi se savarsea odioasa crimes sangeroasa a
tariff.
Domnia Moldovei fu incredintata principelui Grigore Alexandru Ghica, care a mai domnit in
turd nu pare sa f fost o simply intamplare, ci mai curand o intelegere tacita deopotriva de
Tronul Munteniei fu incredintat prin firmanul din 26 septembrie 1774 lui Alexandru Ipsitanti (1774 1782), numit si Psiolu. Noul Domn al Munteniei se ridicase dintr-o veche familie gre-
munteana. Fanarul cu locuitorii sai greci era cat se poate de rau famat find drept "o universitate de toate ticalosiile", nefiind nici o limbs atat de
Bucovinei a fost principala cauzei a asasincirii principelui Ghica. Se pretinde ca o mare putere din Europa a influentat asupra dispozitiunitor
aceea nu va surprinde anecdota care circuld act cu privire la moartea lui Grigore Ghica. Acest
nu au alt mijloc de a iesi din netrebnicia si saracia for in care traiau decat parvenirea la
domnia Principatelor Romane". Sloarcerile for nu gaseau nici o limits, afirma Casca, preceptorul copiilor principelui Grigore Ghica. lar raguzanul Raicevici, fostul dascal al copiilor lui Alexandru Ipsilanti, care devenise apoi agent diplomatic at Austriei in Principate afirma ca once domn aducea cu sine un mare numar de
greci, carora le dadea pos turtle cele mai aduca.toare de castig. Prin favoarea principelui, multi din ei contactau casatorii cu mostenitoarele de mosii, devenind astfel proprietari de pamant. "Intr-un cuvant - zicea Raicevici Muntenia si Moldova sunt adevaratele Peruviu al grecilor".
cesiunea Bucovinei in favoarea Austriei. El se comporta ca un suveran independent si atatat, cum se crede, de o putere vecinci, recurse la
amenintari si violenlci in timp ce luase mdsuri de a deveni stcipetnul absolut at tariff. Dar cu toate
aceste impotriviri din parte sa, actul de cesiune fusese consfintit de Spleny, din ordinul curtii de la Viena, prin depunerea jurdmontului de credintei din partea intregului popor at Bucovinei,
Cemetuti, capitala Bucovinei. La rcindul sau, sultanul crezu necesar sa scape de acest Domn. De aceea a doua zi dupes aceastet ceremonie, Ghica a fost ucis".9 Moartea tragica a Domnului Moldovei a
diferitele slujbe se grabeau a se folosi prin toate culege mijloacele de posturile for spre
intrucat ea a fost pricinuita de rivalitatea vinovata dintre cele trei mars puteri vecine, Turcia, Austria si Rusia. Dar in once caz, complicilatea cabinetului din Viena, reprezentat prin Kaunitz
oarecum ville, stiind bine ca, schimbandu-se Domnul, vor trebui sa treaca cu totii slujbele for altora, care atarna de Domnul cel nou. In continuare, abatele constata ca tarile romane au de toate, cite ar putea face pe o tars fericita, daces nu ar f apasate prin dari ordinare si
extraordinare, in mai de chipuri pe care greci! le
612
Istoria Romanilor
intrebuinteaza spre a dezbraca poporul si spre a-I jupui. Nu este deci mirare dace atat boierimea autohtona, cat si targovetii Si satenii ii urau pe greci, ca pe un element strain, intrus
a dainuit in tarile romane aproape jumatate de veac de la 1774 pang la 1821, cand el lua un lamentabil sfarsit prin esuarea insurectiei ete-
politice, nu din Grecia cum era firesc, ci din Principatele romane unde elementul grecesc nu era reprezentat decat prin oligarhia de la carma statului. Sub raport intern, regimurile
nea cod. In septembrie 1781, aparu sub teascurile tipografiei mitropolitane din Bucuresti Condica pravilniceasal in greceste si in romaneste, cuprinzand printre altele si dispo-
asuprind pe contribuabili si exploatand intr-un mod barbar izvoarele producatoare de venit ale tarii. In opera sa de stoarcere si asuprire, regimul fanariot era sustinut si de inaltul cler care se recruta si el din randurile grecilor din Fanar. Scaunele episcopale, deopotriva cu egumeniile manastirilor inchinate si neinchinate erau si ele ocupate de Greci pentru ca si veniturile din mosiile ecleziastice sa contribuie la satisfacerea luxului si dezmatului fanariot. Nu trebuie insa sa scapam din vedere
hotarau uneori dupe pravilele imparatesti, adica dupe vasilicale, alteori dupe obiceiul
parnantului. Dar cu toate acestea nici pravilele
ca tot raul regimului fanariot trebuie cautat mai curand in rapacitatea sistemului sau oli-
garble si mai putin in personalitatile principilor domnitori. Acestia erau de regula oameni dispolitice
si
timpului. Staruintele lor spre reforme sociale si spre o dezvoltare prielnica a vietii de stat nu pot fi tagaduite. Singurul cusur al reformelor zacea
sociale
ale
Ion Nistor
tribuit in larga masura prin intrigue si uneltirile sale. Desemnarea sa a intampinat serioase impotriviri din partea boierilor moldoveni, ca
de la Sf. Sava. Preceptorul fiilor sal, Constantin si Dimitrie, era dalmatianul Stefan Raicevici, autorul lucraril Osservazzioni storiche, naturali
reactie contra instaurarii domniei strain a fanariotilor. Noul Domn inabusi in sange
1782 fu numit agent comercial in diplomatie al Austriei pe langa curtile domnesti din Bucuresti si Iasi, asupra invataceilor princiari a fost asa de mare, Inca ei in noiembrie 1781 parasira caminul parintesc si fugira. in Transilvania, iar de acolo la Viena, provocand
razmerita boierilor cu ajutor din partea turcilor a caror om de incredere era. Cu agentul diplomatic al Austriei el ajunse curand in conflict din cauza prohibirii importului de alcool din velnitile galitiene, dispunand ca asemenea velnite sa se organizeze in Moldova. In schimb, el
prin fuga for marl incurcaturi politicii tatalui tor. Starnintele principelui de a determina pe fill sal sa se reintoarca acasa, ramasera insa zadarnice, cu toata calatoria la Viena a mitropolitului Gheorghe si a dregatorului domnesc
lenachita Vacarescu. Fuga copiilor domnesti in Austria fu exploatata de adversarii Domnului
incerca sa intretina legaturi de prietenie cu Rusia, straduindu-se din rasputeri sa contribuie la destinderea raporturilor incordate
la Istanbul, astfel ca acesta se vazu nevoit sa renunte la 26 ianuarie 1782 la iron si sa piece la Istanbul, unde fu exilat pc insula Rhodos. In locul vacant, Poarta numi domn in Muntenia pc marcle dragoman Nicolae Caragea (1782 1783), fanariot si el din randurile grecilor din ConstanUnopol, care unellise contra lui Ipsilanti. Ca om sarac ce era, prima lui grija dupa instalarea in scaunul domniei era sa-si adune bani pentru zile negre, precum si pcntru inzestrarea celor cinci fete ale sale, dintre care una era maritata dupa Ienachita Vacarescu. El fu inlocuit prin Mihai Sutzu (1783 - 1786),
fanariot si el si inrudit cu familiile boieresti din
care interveni pe langa Poarta pentru mazilirea principelui Moruzi, pe care o si obtinu in 1782. In locul sau, sultanul randui Domn in Moldova pe Alexandru Mavrocordat (1782 - 1785), flub fostului principe reformator Constantin Mavrocordat, numit de turd, Deli-Bei - adica principe nebun, din cauza nazdravaniilor sale. si el ajunse, ca si predeccsorul sau, in conflict
sal carora li se aduse scranciobul - escarpoEl intocmi in 1785, Sobomicescul hrisov cu dispozitii privitoare la schimburi, vanzari si tigani. Neintelegerile acestea dusera la
timpul domniei sale se planuia exploatarea navigatiei pe Olt. Dar domnia lui n-a dainuit mai mult decat trei ani, cand in 1786 el fu
Mavrogheni (1786 - 1790), originar din insula Paros si fost dragoman pe langa comandantul
Mavrogheni sustinu cauza Portii si lua parte actives la operatiunile militate. In cele trci
Aceeasi nestatornicie a domniilor se manifests si in Moldova. Acolo, dupa decapitarea lui Grigore Alexandru Ghica, Poarta
incredinta domnia lui Constantin Moruzi (1777 1782), grec fanariot si el si fost mare drago-
similara celei a lui Grigore Ghica. Pentru a scapa de moartea tragica pe care i-o pregatea un capugiu trimis de Poarta, el fugi la 6 februarie 1786 la rusi cu ajutorul viceconsulului
ata. a Rusiei. In locul fugarului, Poarta randui Domn al Moldovei pe fostul principe al Munteniei, Alexandru Ispilanti (1787 - 1788) care, impreuna cu contemporanul sau Nicolai Mavrogheni din Muntenia, erau solicitati de
pe langa 90.000 piastri pe care ambele tari urmau sa-i platcasca pentru scrbarea bairamului. In afara acestor sume fixe, Poarta nu
mai are dreptul de a cere alte dart nici la confirmarea Domnilor, nici la schimbarea vizirului
Principatelor, in conventia de la Ainali-Cavac,
agentii for diplomatic'
sau a altor inalti demnitari! Dar cea mai insemnata concesie pe care Poarta o facu
consta in dreptul principilor de a-si avea
Constantinopol care sa se bucure de dreptul gintilor, deopotriva cu reprezentantii statelor europene. Singura restrictie pe care Poarta o
putu impune Rusiei era inserarea in conventie charges d'affaires
la
tul de control asupra vietii religioase a tatarilor, care erau adept' ai religiei mohamedane si, de aceea, o buns parte dintre tatari erau sprijinitori ai turcilor, avand in fruntea for pe hanul Devlet-Ghirai. Rusii reusird insa sa-si creeze si ei partizani intre tatari, sub conducerea hanului Sahiu-Ghirai. In conflictul intre
hanii rival' se amestecara protectorii for turd si rusi, intervenind chiar cu sprijin militar pentru
sine Oltenia si raiaua Hotinului pentru largirea granitelor Bucovinei. Pentru satisfacerea intereselor ambelor puteri pe socoteala Turciei,
imparatul losif al II-lea se intalni in 1780, la Movilau, cu imparateasa Ecaterina, pentru a cadea la invoiala asupra soartei imperiului otoman. Cum insa o impartire a Turciei intre Rusia si Austria ar ft trezit impotrivirea pulerilor apusene, contractantli crestini cazura de
Concomitent cu trimitcrea note' ultimative se dispune si mobilizarea flotei turcesti din Marea Neagra. Din nenorocire insa pentru turd, per-
sonalul flotei fu atins de ciuma si redus la o treime din efectivul sau. Intamplarea aceasta facu sa scads elanul razboinic at turcilor silt sa caute o intelegere cu Rusia. Aceasla duse la inchelerea conventlei de la AinaliCavac din 4 martie 1779. In urma stipulatiilor acestei conventii, Poarta recunoscu alegerea lui Sahiu-Ghirai ca
dacic sub domnia unui principe ortodox, iar imperiul grecesc sa revina nepotului
nevarstnic, nascut in 1779. Firesc ar II Post ca regatul planuit al Dacici sa cuprinda si teritoriul clasic al Dacici Traiane, adica Transilvania. Dar cum aceasta
han al Crimeei, dandu-i binecuvantarea religioasa. Pe langa aceasta importanta concesie facuta. Rusiei, Poarta mai recunoscu si liberNegre si at Stramtorilor. Cu ocazia incheierii
lara caeca parte din imperiul habsburgic nu intra in discutiile diplomatice dintre rusi si austrieci, cu toate ca revolutia lui Horia din acea vreme adusese in atentie chestiunea restaurarii regatului dacic. Inca din 1782, ambele puteri crestine convenisera de a crea din Moldova, Muntenia si Basarabia un slat
.116
615
Ion Nistor
independent sub vechiul sau nume de Dacia. Ca Domn al acestui stat ar fi de luat in considerare un principe crestin de ritul credintei dominante acolo, daca nu chiar din casa impe-
ruperea
raporturilor
diplomatice
cu
ria1s ruseasca sau altcineva, asupra caruia ambele case domnitoare sa-si dea acordul. Acest stat nou insa sa nu alba libertatea de a se uni cu Rusia si nici cu Austria. Pentru
alaptarea noului stapanitor al noului imperiu
Noul regat era sa fie considerat ca un stat tampon intre puterile vecine Rusia si Austria. In urma intelegerii anterioare cu Rusia, imparatul Iosif al II-lea declara, la 9 februarie 1788,
razboi Turciei.
cu succesul
diplomatic in Crimeea. Ea urmarea cucerirea acestei peninsule si inglobarea ei formals in imperiul moscovit. Generalul Grigori Potemkin, favoritul impaei
ratesei, fu insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestui plan, manevrand in asa fel ca insesi
sustinut de puterea suzerana care nu dorea ca principii roman' sa se poata sprijini pe ostirile for nationale. De aceea, din ordinul Portii s-au daramat cetalile de granita si s-au impulinat cadrele ostirilor pamantene, reducandu-se la unitati minuscule pentru paza curlii domnesti si indeplinirea serviciilor de ordine si siguranta interns. Numai la finele secolului al XVIII-lea, Poarta incepu sa-si dea seama de politica ei
mul adoratei sale imperiale cu ocazia inaltei vizite in Crimcca cucerita. In rata acestor 'spray', hanul 5ahiu-Ghirai renunta la domnie
si sc inching noii stapane a Crimeei prcfacuta in noua gubernie a Tauridei, in 1783. Turcia, prea slabs pentru a se impotrivi, consimli, prin tratatul din ianuarie 1786, la anexarea Crimeei de catre nisi. Cuccrirca Crimcci a fost numai prcludiul sangeroasci ciocniri dintre Rusia si Turcia, ciocnire la care a luat parte si Austria, geloasa de succesele militare si ispravile teritoriale ale imparatesei Ecaterina. In 1787, aceasta primi o
In ajunul izbucnirii razboiului ruso-austroturc din 1787, sultanul autoriza pe seraschierul din Ismail sa porunceasca principilor roman' ca, pe langa furnizarea proviziilor pentru ostirea otomana, ei sa inarmeze
instructie mililara si sa fie gala de a lupta alaturi de _turci impotriva agresorilor ruso-austrieci. In aprilie 1787, principii Nicolai Mavrogheni din Muntenia si Alexandru
noua vizita a imparatului Iosif al II-lea la Cherson, unde se perfecta planul de razboi contra Portii. Rusia tidied pretentii asupra Caucazului, iar Austria staruia pentru
obtinerea Hotinului si a Olteniei, plus pretenti-
recruta oameni de-ai for si a-i tine la dispozitia inaltului comandament deopotriva cu proviziile necesare. Principe le Ipsilanti, ca suslinator al politicii austrofile, nu se grabi cu organizarea
ile ei dincolo de Dunare, in Balcani. Invazia trupelor rusesti in Georgia, primirea principelui fugar Alexandru I. Mavrocordat in
Rusia si persccutiile suferile de negustorii turci in Rusia, pareau Porlii motive suficiente pentru
616
Istoria Romanilor
Cu totul altfel se comporta principele
Mavrogheni din Muntenia fates de ordinul Portii
privitor la organizarea ostirii nationale. indata dupes primirea ordinului, el isi organiza in mai 1787 o garda de 500 galeongii, adica de fosti marinari greci pe galerele sultanului, pe care o imbraca cu mintene scurte impodobite cu gaetane si o inarma cu sabii si iatagane. Totodata, se organizara la Bucuresti si la Craiova cloud centre de recrutare pentru noul corp de ostire
ridicandu-1 la rangul de clucer si aparandu-1 cu caftan anume croit pentru curiosul clucer patruped. Comandantul artileriei - topci-basa era un fost calugar franciscan, Antonie
Mozzi.
principelui Osias de Koburg, in martie 1788 atacard Hotinul si navalira in Moldova, unde
cuprinsera Herta, Dorohoiul si Botosanii, iar la
stegarii din subordine. Pe Tanga cele 96 dc steaguri de seimeni mai erau si 4 steaguri de arnauti, 8 steaguri de scutelnici si cate un steag de lefegii spataresti si eapitanesti.
Cronica in versuri a pitarului Hristachi intitulata Istoria faptelor mavroghenesti si a reismeritii din timpul tuff salutes cu mare insufletire
general consul, ajunsesera la Iasi. Acolo austriecii gasira pe principele Ispilanti, pe care it ridicard si it dusera, prin Suceava si Liov, la Brno in Moravia, unde pctrecu mulls vreme ca prizonier de bunavoie. Devotamentul sau rata
1788, printul de Koburg numi pe agentul diplomatic, baronul de Metzburg, comisar imperial in judetele ocupate din Moldova, cu
unui consiliu de boieri. Comisarul austriac fu bine primit de boieri, lua grabnic masuri pentru restabilirea ordinii si pentru aprovizionarea populatiei. El decreta o amnistie generala si
invites pe boierii care se refugiasera in Bucovina
ceipiteinii cu steaguri frumoase, zugravite cu sfinti, imbraccindu-i cu capoduri domnesti, derndu-le si lefi, numdrand cdpiteinia lui Sfeti Gheorghe si a lui Sfeti Durnitru si a lui Sfeti
Teodor Torin si a altor sfinti, erau sff cdpitanii de
intampinard o darza rezistenta din partea garnizoanei turcesti de sub comanda lui Osman-
In continuare, Dionisie arata ca sultanul ar fi trimis lui Mavrogheni caftan imparatesc si cu firman, facandu-1 scraschier, adica generalisim plenipotent "ca s5 aib5 paza
razboi si s i nu-i iasc dc a infra in lara". Turcii privcau cu ochi buni infiriparca Orli parnantene cats vreme steagurile arnautesti alcaluile din lefegii greci, turd, bulgari, sarbi, albanezi etc., dusm5neau stcagurilc p5mAntenc, Rinclea sc tcmcau de consecinta tor. Principele
urmarea cu Wald atentia unitatile sale militarc, interesandu-se dc aproape de hrana trupci si echipamentul ei. Instructia se facea de
tals. Domnia sa a fost insa dc scurta durata, fiindca la 4 seplembrie lash furs recuceriti de calre trupele aliate austro-ruse sub comanda
generalilor Elmpt si Spleny, noul comandant al
cauza retragerii sale precipitate din Iasi. Intre cei doff comandanti izbucnira, curand, grave neintelegeri care determinard pe austrieci sa ameninte cu relragerea for din Moldova si cu incheierea pad separate cu Poarta. La 16
Ion Nistor
septembrie 1788, se ajunse insa la o intelegere intre austrieci si rusi prin impartirea Moldovei in doua zone de ocupatie, una austriaca si alta
rusa. Zona supusa controlului austriac cuprindea judetele de sub munte, si anume
Falticeni, Dorohoi, Botosani, Roman, Neamt si Bacau, cats vreme celelalte judete moldovene
poate si ei nu fac aitceva, dealt sa semene tulburare si vrcijmdsie in taro; austriecii doresc sd intre in tarcl, dar ei se tem de oastea sultanului, care este nebiruitd, cu toate cd toti vecinii s-au
conjurat impotriva lui".
zona de influents a Austriei. In urma acestei intelegeri, trupele austriece se retrasera din loaf, lasand capitala Moldovei rusilor.
adevaratii crestini, poruncindu-le sa se inarmeze cu sabii, pistoale si cu oricare alta arms impotriva nemtilor sere a-i impiedica de a trece granita pentru jaf si prada impreuna cu muscalii. Poporul sa ramana credincios sultanului si sa se stie ca cei ce raspandesc mani-
Iasi Grigori Potemkin. El convoca pe boieri sa le aducal cuvinte de mangaiere pentru suferintele
blestemati de Dumnezeu. De altfel, cei ce vor primi asemenea manifeste vor fi imediat trasi in teapa.
tor, declarand ca, la inchelerea path, Moldova si Muntenia nu vor mai ramane sub stapanirea austriaca si nici sub cea ruscasca. ci ambele tart vor fi dcclaratc "independenlc". Cu ocazia aceslel deelaratii. cuccrilorul Criincei se gan-
lronttl regalultil (facie. Apropicrea I rupelor mist rime (le gra n I la Munlenici de in Milcov delermlna pe principele
Domnul cladu ordin marelui spatar Nicolaki, o ruder a sa, sa pomeasca cu 300 de oamcni din oastea tad! la Focsani, pentru a opri inaintarca
impresie asupra locuitorilor din linutul Brasovului, fiindca in octombrie 1788, principele raspundea locuitorilor din Sacele, Tarlangeni, Zazeni, Purcarcni, Podila, Prcjmcr si Harman, vestindu-i ca a lual la cunostinta de "supuncrea si plecaciunea celor 7 trimisi ai for asigurandu-i de "dreapta si crestineasca sa
obladuire". Nicolai Vothi infrunta insa impoirivirea boicrilor si sc grabs sa trimita oastea tariff, orga-
nizata de cl, contra austriecilor din Moldova, precum sLiuse sa-i Una in frau si in hotarele Munteniei dinspre Transilvania si Banat, laindu-le calea la Rucar, la Bran, La Caineni, la Predeal si la Buzau, izgonindu-i din manastirile Tismana, Cozia si Sinaia pe care be ocupasera. Dupes plecarea lui Ipsilanti din Iasi,
principele Mavrogheni se considera Domn si al Moldovei. In aceastc-I calitate el lansa un manifest calm locuitorii din Pulna si Tecuci, vestindu-i ca duper tradarea bicisnicului Ispilanti care i-a vandut nemtilor, a ramas el Domn si at Moldovei. De aceea, el porunci tuturor sa
Istoria Romanilor
apuce de munca pentru
a -si agonisi hrana de toate zilele, iar pe el sa-1 ajute flindca dansul a
La intrarea trupelor austriece in Bucuresti, principele Mavrogheni fugi la Giurgiu, iar ostirea parnanteana creata de el incepu sal se
imprastie. Incercarile Domnului muntean, de a mentine cateva pozitii la Dunare, dadura gres.
Buzau. Victoria fu sarbatorita la Bucuresti in curs de trei zile in sir, contribuind mult la ridicarea moralului populapei, dar si la ingamfarea principelui Mavrogheni, care se mandrea fata de agentul austriac din Bucuresti zicand:
Dupa decapitarea prolectorului sau, fu decapitat si el la 19 septembrie, la Belina, in Bulgaria, si capul sau expus la Istanbul. La 1 noiembrie acelasi an, aparu si hatiseriful sultanului prin care erau anulate toate reformele lui Mavrogheni, inclusiv ostirea pdmeinteana, desi in lupta cu austriecii dadusera dovada de utilitate si destoinicie. Cronica Andronestilor arata ca in al doilea an de domnie Mavrogheni "a deschis Poarta otomdneascd, rdzboiul de al doilea rand cu muscalii si dupci sase luni
cu nemtii".
imparatul Iosif al II-lea, care scapa prin figs de primejdla de a eralea prizonier I.i lure,. IlinitAtile Fumes(' din valea primira ordin s4 Mate Sihiiii. Prluelpele Mavrogheul irhulse
Este vorba de hiscrica Mavrogheni din Bucuresti care fusese inchinata manastirii cu o suta de porti din insula Paros, patria ctitorului.
Buzau -
Dar in cursul anului 1789, operatiile luara o intorsatura nefavorabila turcilor din
cauza tulburarilor interne din Istanbul. In mai 1787, sultanul Abdul -Hamid fu rasturnat si cu el principalii conduciilori ai razboiului. inlrci cci cazuti in dizgratia noului sultan Salim se gaseau, pe langa marele vizir, si capitan-basa, comandantul armies turcesti si mare protector al principclui Mavrogheni. Aliatii crestini - rusi si austrieci - intelesera sa se foloseasca de rasturnarile din Istanbul, reluand operatiile militare cu mare elan. In mai 1789, rusii atacara. Galatiul si -1 dadura foc. La 1 august, trupele turcesti furs batute la Focsani, iar la 22 septembrie printul Osias de Coburg si generalul A. V. Suvorov infransera rezistenta turceasca la Martinesti pe Ramnic si-si deschise drumul spre Bucuresti, unde intra in fruntea trupelor sale victorioase la 10 noiembrie 1789. La 14 noiembrie, rusii silira Benderul la capitulare in condiyi similare cu cele ingaduite Hotinului de austrieci. In fata acestor succese ale adversarilor ramasera zadarnice repetatele apeluri ale Domnului muntean adresate transilvanenilor sa se supund puternicului imparat al turcilor.
619
Bucuria curtii din Viena cu succesul trupelor sale din Muntenia era insa adanc tulburata de izbucnirea revolutiei franceze cu detronarea regelui Ludovic al XVI-lea si a reginei Maria-
mentelor din Franta. Prin conventia pe care el o incheie cu Prusia, la Heichenbach, in iulie 1791, imparatul se obliga sa incheie de urgenta pace separata cu Turcia, cu respectarea statu quo ante bellum, retragandu-se de la orice participare directs sau indirecta la razboiul dintre Rusia si Turcia. La finele anului 1790, delegatii Austriei si Turciei se intrunira la Sistov pentru tratativele de pace, find invitata si Rusia sa la parte la ele. Rusia refuza si astfel negocierile continuara fard ea. Acestea luara sfarsit numai la 24 iulie 1791, cand se semna tratatul prin care Austria se multumi numai cu dobandirea
Ion Nistor
Or*ovei *I a hinterlandului ei, dar lard insula
turcilor. In schimb, austriecii renuntara la stapanirea Hotinului, de unde trupele for urmau sa fie retrase numai dupa incetarea ostilitatilor ruso-turce si dupes semnarea tratatului de pace. In tratatul de la octombrie la Iasi *i se dusera la bun sfar*it in ianuarie 1792. Cronica Andronestilor arata ca: In 1792 ghenarie 13, morti, a sosit ferman cd s-au incheiat pacea si cu moscalii in congresul de la Iasi. Si s-au cetit fermanul la casele rdposatului logofdt Bdieanu. Si in Sf. Sava uncle era domnia s-au slobozit 5 tunuri".
Otomaniceascci si Poarta Chezariceascd. In 1791 august 29, vineri s-a ridicat Maria So
Dupes retragerea ocupantilor austrieci,
Prin tratatul de la Iasi care cuprindea ratificarea conventiei de la Ainali-Caivac din 1779, Rusia facu un insemnat pas inainte spre gurile Dunarii si spre Balcani. Poarta ii cedes Ucraina Hanului, adica regiunea dintre Bug *i Nistru, astfel ca Nistrul devenise *I in cursul sau inferior granita intre ambele imperil, cel moscovit si eel otoman. Prin cesiunea aceasta, Rusia ajunse in stapanirea cetatii Oceacovului care stapaneste intrarea in limanurile Bugului si Niprului, intregind astfel noua gubernie a
Poarta randui Domn in Muntenia pe Mihai Sutzu (1791 - 1792) care fu bine primit de
boieri *i aprobat in silintele sale de a tamadui ranile razboiului si daunelc materiale pricinulie lath de irupele de ocupatie strains. In 1792, principele avu de lucru cu combaterea groaznicei epidemii de ciuma, care izbucni in Bucuresti si in mai mulls judete din lard. Intre masurile de combatere a molimci randufic de Domn era *I chemarca de medici specialisli din Austria *1 de aduccrea din Macedonia a capului Sfarthilui Visarion - lamaduitorul de ciuma. intre limp, continua razboiul ruso-turc
cu sangeroasele sale peripct,ii. La 21 decembrie 1790, trupele rusesti sub comanda generalului
si Ismail care reintrasera cu raialele for in stapanirea turceasca. De asemenea, furs retrase si Lrupele de ocupatie austriecc din
Holin, care fu si el restiluit Portii. In tratatul de la Iasi (lira inserate si dispozitiile privitoare la Principatele Romane cuprinse in tratatul de la Cuciuc-Cainargi si din conventia de la Ainali-
Caivac. Se ingadui Principatelor o scutire de haraci pe termen de dot ani, precum si liberLatea pentru locution de a emigres unde vor voi,
venea Puterilor occidentale. De aceea, ele staruird pentru incheierea unui armistitiu,
care fu semnat la Galati, la 11 august, pentru un termen de 8 luni. In timpul armistitiului mud printul Potemkin la Talpa in Basarabia,
Macinul, inaintand spre trecatorile Balcanilor. Inaintarea rusilor spre Constantinopol nu con-
Romdne, Editura Albatros, editie ingrijita de Elisabeta Simion, Bucuresti, 1997, pp. 105 112.]
La inceput, Turcia, care era mai bine pregatila decal Rusia pentru razboi, pacea ea va putea dobandi oarecare avantaje. De aceea, imparateasa cauta sa determine pe imparatul Austriei numaidecat a declara *i el razboi Portii, fagaduindu-i, pentru aceasta, intinderea imperiului sau in Bosnia pans la raul Una *i in
rica Golia din Iasi, car corpul dus in Rusia. Catre acesta se adresase loan Cantacuzino cerand sa intareasca vechiul asezamant al alegerii Domnilor pentru ca petentul sa poata
rcveni in scaunul predecesorilor sac spre a inte-
urmand politica sa de, mai inainte, vroia sa se foloseasca din razboiul ruso-turc, fares a antra
mcia un stat cre*tin *i puLernic din romanii ambclor Principale, Para sa fi *tiut ca.
ConstanLinopole internuntiul asigura pe Poarta despre prietenia Austriei si dcspre intentiunile sale cele binevoitoare. Totusi, in 1778 impara-
Istoria Romanilor
in bagare de sama cuvenita staruintele Austriei
indeplineasca indatoririle si sa see parte activa la razboi. Cu drept cuvant intampina Poarta ca
lupta, Rusia obtine oarecare avantaje pe mare la Oczakow si in Crimeea; de altmintrele, se tine mai mull in aparare. Cand infra si Iosef in lupta, acesta, in loc de a concentra trupele sale
de cincizeci de ant de cand exista pace intre dansa si Austria, ea niciodata nu daduse acestia vreun motiv de tanguire; ba chiar in diferite randuri daduse Curtis Imperiale dovezi nein-
asupra unui singur punct si a cadea cu toata greutatea asupra turcilor, se pune si el tot in
aparare sl isi reschireaza trupele sale pe o linie cu totul intinsa de pe la granitele Bosniel pans
Bucovinei, proteguirea nailor austriace contra pradaciunilor Barbarescilor, ingaduirea cornertului liber pe Marea Neagra, primirea de consuli in Moldova si Valahia si allele multe. Toate
desc austriacii a pune myna pe Hotin; insa capitulatiunea acestei cetati se face cu atatea
conditiuni favorabile garnizoanei turcesti, incat ea parea luata mai curand prin o invoiala decal prin soarta armelor. Asa, bunaoara, nu numai
aceste insa erau in zadar. Nu mai mergea a despoie pe Poarta pe ascuns de posesiunile
imparatul chiar sc prefacea rata cu lumea ca intreprinde din nou razboiul slant, si ca va
curdy lumea de un neam de barbari ce de atata tamp o biciuise. Politica Austriei de a pescui in apa tulbure" era urmata acuma tocmai dc acea putcre care pe Umpul lui Friederic ccl Mare caracterizase cu atata ironic acel sislem de a se marl si a sc intinde, folosindu-sc de incurcaturilc alto-
ra. Ministrul Hertzberg al Prusici nutrca un plan dupa dansul cu totul sigur pentru a face
Europa prin razboiul ce se incinscse. Anume acela de a sfatui pe Poarta sa cedeze imparalu-
lui Moldova si Valahia, iar Rusiei Crimeea, Oczacowul si Basarabia sub conditie ca
Imparalul venind in persoana in ajutorul generalului Wartensleben, dupa o incaerare nu prea fericita, se retrage in lagarul de la Lugos, uncle o panics naprasnica pune in noapte de 20 - 21 septcmvrie pe fuga toata armata lui, astfel ca el singur scapa de pericol numai cat
lo de Durare. Cu pretul acesta s-ar putea indupleca pe Rusia ca sa renunte la suprematia Georgiei si a Caucazului; iar Austria ar
renunta in favoarea Poloniei la Gal ilia si Lodomiria care si ca. la randul ei, ar ccda Prusiei Danzig, Thorn si cateva districte
marginase. In privinta larilor noastre, aclauga ministrul prusian in o depcsa catra ambasadorul sau in Constantinopole: caci ce folos trage Turcia din Moldova si Valahia, care nu slujesc la altaceva decal de a imbogati cativa greet pacatosi si serailiul sultanului sau de a hrani cateva oarde de tatari?"
aprinde atat de tare pe imparatul losef II, Incal in mintea sa Wren erau acum batuti si alungati din Europa. In o scrisoare catra principele de
rcalizal fats cu indarjirea Portii care, vazand mai ales ca razboiul impotriva sa era condus cu atata neghibacie, nici n-ar fi primit sa auda o asemene propunere; ba ea cerea chiar drept conditie a pacii ca Rusia sa renunte la suzeranitatea asupra talarilor si sa redee libertatea
Crimeei.
imparat cased ca: in primavara va fi pentru rust o jucarie de a lua Benderul sI sa se intinda pc malul stang al Dunarei; pe malul drept al aces lui fluviu cuceresc eu Belgradul si ma intind in Serbia. Luarea Nisei, a Vidinului, Sarajevului sl in sus pe raul Sava a Berbirulul, Banialukai si Costanovicei sunt intreprinderi care sunt termi-
Si intr-adevar ca razboiul era condus din partea aliatilor nici se poate mai rau: In
nate pans in august. Daca vizirul ar veni in contra mea sau a rusilor la Dunarea, dupa ce va fi &atilt 'lu voi alunga pans sub tunurile Silistrei. In octomvrie 1789 regulez eu un
congres, dupa ce poporul lui Osman va ruga pc
621
Ion Nistor
viitoare si-i deschide speranta de a putea sa i
armatei de operatiune era Potemkin, favoritul Caterinei, care insa, dupa cat se vede din acest razboi, era mult mai destoinic a se purta prin budoare decat pe campul de batalie. Cu toate ca Suvaroff bate in cloud randuri pe turci la Focsani (31 iulie) si la Martinesti (22 sept.), rusii si austriacii, in loc de a urmari pe turd,
conditie cu totul favorabila Portii, anume ca Prusia se indatorea a declara razboi Rusiei, a ajuta pe Poarta la recucerirea Crimeei si a-i garanta stapanirea et.. Prusia, care in toata politica sa fate cu Poarta, tindea numai cat la marirea sa pe socoteala Austriei si se prefacea a 11 in contra Rusiei numai pentru a dobandi increderea Portii si a o indupleca la primirea tralatului, sc arata nu sc poate mai nemultamita cu inserliunea acestei clausule, revoca si pedepsi pe ambasadorul ei, cu atat
partea Prusici. Pentru a sill pc turd la primirca lui, ca lc des a intelege ca la caz cam' el ar stand
umplu toata Europa de cea mai mare ingrijire. Intre aceste insa, Josef Il murise (1790) si urmase pe tronul FIabsburgilor Leopold, care vazu in curand ce riscanla fusese politica pre-
in refuzul tor, Prusia sc va alia cu dusmanii Portii, cand alunci pcirca ci ar 11 sigura, de vreme ce n-ar mai fi in Europa nici o putere
Mudd in pace si oranduirea trcbilor polonc dupa cum ar cere-o in teresele republicei si
turcii, se adresa catra dansa, aratandu-i ca ar fi dispusa a inchee pacca si cerand pentru jertfele facute conditiile tratatului de la Passarowilz. Prusia sustinca planul ei; Anglia propune sa se iee ca baza de pace status-quo
accle ale Prusici. 3) Sprijinirca Portii de catra Prusia cu toate puierilc sale, indala cc Lurcii ar fl respinsi pests Dunare, si anume pang cand
cecleze Prusiei bogaiele lad ale Galitiei pentru Bosnia si Oltenia, sc pleacii si ca mai curand la propuncrea cnglcza si astfel planurile Prusiei
sun!. cu total inlaturate. Accasta putere, ea insasi viizancl ca nu poaLc castiga nimic, se simple holareste a lua rolul neinicresat de mijlocit.oare a pacii si propune Austriei a
sprijine pe Rusia in nici un mod, ci din contra sa o induplece a inchee si dansa pace cu Poarta pe baza celui mai strict status-quo. Dupd multe
cu consimtimantul acesteia un armistitiu, caruia sa-i urmeze pacea pe baza celui mai
strict status-quo ante bellum. Niste modificatiu-
ni in scopul de a asigura granitele nu pot fi intrcprinse decat cu libera invoire a Portii si prin mijlocirea regelui de Prusia si a aliatilor sal. Daces din o asemene ar rezulta pentru
imparatul vreo sporire de tcritoriu, atunci se va
622
incuviinta si regelui de Prusia un equivalent corespunzator. 2) Regele de Ungaria si Bohemia se opreste de acuma inainte de la
Moldova si Valahia, dobandind de la aceasta Orsova si o indreptare de granita catra Bosnia. Hotinul este retinut de austriaci ca garantie pang la incheerea pacii cu Rusia, iar acestia se indatoresc a nu mai sprijini pe rusi in razboiul contra Portii, nici direct, nici indirect. Pacea de la Sistov si o noua victorie a rusilor la Macin (19 iulie 1791) grabesc incheerea pacii si cu aceasta putere. Turcii,
incheerea pacii cu Rusia. Aceasta, sprijinita de Anglia, dobandi de la turd toate cererile sale si
astfel se inchee Pacea de la Iasi (ianuarie 1792), prin care se intareste Pacea de la
Kuciuc-Kainargi, conventiunea de la AinaliKawak, cesiunea Crimeei si a insulei Taman.
Nistrul va
fi
Tulcea, Isaccea sa, in sfarsit, Ismailul, luat peste asteptarea tuturor prin bravura,
indrazneala si curajul lui Suvaroff. Totodata, ei repoarta avantaje la Cuban si la Marea Ncagra, asifel Inca( ei sc aflau in o pozitiune dcsiul de favorabilii camd casts sfarsilul anului 1790 sc
despartitoare intre Rusia si Turcia, dobandind Rusia Oczakowul in deplina stapanire. Rusia inapoeste Portia Basarabia cu cetatile Akkerman, Chilia, Bender si Ismail, precum si
aduna Congresul dc la Sistov, cc fusese prcvazut prin Conventia de la Reichenbach. Rusia nu voeste cu nici un chip sa sec parte la tratarile pentru pace, ce se incep aice, hind mai ales pulernic sprijinita de Anglia, in
tins partea Rusiei. ,,Cum ar putea Anglia, spunea Fox in parlament, sa pretinda de la imparateasa Rusiei ca, dupa un razboi de
patru ani, sa inapoiasca toate cuceririle (acute a incepe pentru aceasta un razboi, in care s-ar pane in rizic toate avantajele pe care Anglia le
scuLeasca pentru doi ani de bir sl sa dee limp de 14 luni libertate locuitorilor de a se stramula unde vor voi. In Caucaz, de asemene, Rusia pastreza influenta dobandita. Rezultatul acestui razboi nu era deloc acela ce se asteptase. La inceput se credea ca s-au implinit veacul turcilor, ca peste putinta ei vor mai putea rezista indoitei lovituri a doua imparatii marl si puternice; si cu toate aceste, pacile incheete le erau cat se poate de favorabile. Turcii scapara si de asta data din pricina
neghibaciei cu care razboiul fusese condus, mai ales din partea Austriei, incat se repeta
razboiul din 1774, cand, tot din cauza Austriei, Rusia incheese cu Turcia o pace defavorabila. Deosebirea era numai cat ca avantajele turcilor
Totodata, se sfarsira prin acest razboi certele in privirea Crimeci, care ramase de acum inainte in necontestata stapanire a rusilor. In privinta
Franceze, care ameninta de a rasturna toaLe monarhiilc din Europa, pentru a impinge la liman vasul cel greoi al Pacii de la Sistov. Aceasta pace se incheie definitiv in 4 august
1791
Tarilor Romane, rusii urmara politica de mai inainte de a se arata aparatoarea intereselor for
pentru a castiga simpatiile acestora sl a-si intari din nou influenta asupra-le, reinnoind stipulatiunile acele privitoare la dreptul de
interventiune a rusilor in favoarea tor.
623
Ion Nistor
din Iasi, intonand cantece rusesti. Cum insa unit dintre pretinsii dezertori erau casatoriti,
Prin tratatul de pace de la CuciucCalnargi din 1774. granitele apuscne ale imperiului moscovit se intinsesera pang la
Bug. Noua ocupatie teritoriala dintre Nipru si Bug, numita Rusia Noua, era in parte pustie si nelocuita. Pentru popularea ei era nevoie dc colonist' din tante vecine. Alineatul 5 din art. XVI a sus-mentionatului tratat impunea Portii
Salonski trimise agentii sat si in Bucovina, dar acolo el se lovi de impotrivirea guvernului austriac, care protestor la Petersburg, aratand ca
intre Austria si Rusia n-ar exista nici o conventie privitoare la predarea dezertorilor. Noua oblastie ruseasca a Oceacovului fu impartita in patru judcte, cu centrele admi-
tratatul de la Iasi din 1792, Rusia anexa si regiunea dintre Bug si Nistru, care la nord
ajungea pana la raurile Codama si Iagestic ce o desparleau de Podolia, tar la sud se scalda in Marea Neagra. Teritoriul acesta apartinea hanului Crimeei si fusese carmuit de caimacamul sau seraschierul hanului cu resedinta la Uzu, Vozia sau Oceacov, cum se mai numea ea. In calastihurile Portit provincia accasta numita Oland de la Oceacov sati Ucraina Hanului fusese incorporala imperiului moscovil. Stapanirea olatului era incredintata hoardei Edissau cu bcii si marzacii ei, cum se intilula
loturilor de colonizare. De ascmenea, primira usor loturi pentru slobozii si boierii moldoveni
impartil in loturi pentru slobozii de scat si slobozii boieresti. Arnautii si volintirii lui Potemkin aveau preferinta la distribuirea
si munteni care se hotarasera sa emigreze in
Rusia cu lot avutul for de acasa. Ucazul de colonizare al imparatesei gasi un putcrnic rasunet mai ales in Moldova. La 7 tunic 1792,
boierimea tatareasca. Caslelc sau aulurile tataresti traiau din jaf si prada in leritorifie vecine. Asezari mai insemnate se gaseau la
Hags -Dare (Ovidiopolul de mai tarziu, pe tarmul limanului Nistrului) si lags -Bai (Odessa). Pentru punerea in valoare a noilor cuceriri era
nevoie de brate de munca, pe care noua carmuire cauta sa le ridicc din Moldova. Agent.' rusi travestiti in calugari sau neguslori ambulant,' cutrcicrau Moldova dintr-un capa I la altul, ademcnind laranimea sa emigreic in Rusia unde le stateau la indemana parnanturi
noului principal moldovcnesc. Intre hartiile priviloare la organizarea aceslui vast plan de colonizarc ni s-au pastral si numele boierilor
roman! care primisera terenuri intr-o suprafata
dc 377.445 de deseatinc cu loturi de 1.500 pana la 24.000 de dcseatine pentru injghebarca noilor slobozii. Intre acestea gasim nume simandicoasc ca: Rose lti, Cantacuzino, Catargi, Sturdza, Cananau, Nicorita, Secara, Macarescu, Filodor, Bals s.a. Pe loturile acestea boieresti se asezara colonist! roman' care
la intrecere cu capitanul austriac Badaus la vanatoarea for dupa pretinsi dezertori din
ostirile rusesti, respectiv austriece. Sub masca de dezertori erau ademeniti la emigrare sateni
fon-nara sate romanesti care exista pand in zilelc noastrc. Targul Movilau, de pilda, s-a
injghebat pe mosia Cantacuzino. Boierii improprietariti in Transnistria se
cliestia imputinarii bratelor de munca de pe mosiile tor, cerand principilor romani sa puns stavila curentului de emigrate. Maiorul rus Salonski vcni in Moldova pentru a organiza transporturile peste Nistru ale pretinsilor dezertori din armiile rusesti. In scopul acesta se organizara echipe de 80 - 100 de amen', pe
care ii echipa din cap pana in picioare cu haine
straduird sa populeze in timpul cel mai scurt posibil mosiile pe care le primiscra in aceasta conditie. De altfcl, colonizarea era si in interesul tor, fiindca mosiile ca sa fie productive trebuiau sa fie cultivate si muncite. De aceea, noii
momeasca colonisti din Moldova. Si ei it ridicau in bung parte din randurile fostilor for vecini de pc mosiile ramase in Moldova. Cu fostii vecini
al for dc dincoace de Prut infiintara fratii loan si Nicolai Cantacuzino satul Cantacuzinesti -
Istoria Romanilor
slobozifie de stat tot moldoveni erau in buns parte. Agentii de emigrare rusi momeau populatia sa emigreze, obtinand in scopul acesta chiar un firman din partea Portia pentru ridicarea "dezertorilor", dar sub conditia ca ridi(1792 - 1793), pentru ca in 1793 sa-i mute pe unul in locul celuilalt card nici o vina vadita, cum prevedeau tratatele diplomatice incheiate. In scurtele lor domnii, nici unul si nici celalalt
nu putura realiza ceva bun si trainic pentru tarile tor. Dupes mutare, Alexandru Moruzi
domni in Muntenia trei ani (1793 - 1796), iar Maud Sutzu, in Moldova numai doi ani (1793 1795). Acesta continua lucrarile la cetatile de la noua granita ruso-turcd de la Nistru incepute Inca de antecesorul sau din ordinul Portii. Lucrarile acestea erau imblnate cu marl chel-
razboiului, lucrarile nu progresau decal foarte inset, ceea ce nemultumi pe turd 0-1 determinard sa -1 inlocuiasca pe Sutzu dupes doi ani, prin Alexandru Calimachi (1795 - 1799).
Boislaviei, Tomaroviei si Hotinului, unde pastorea pe la 1765 mitropolitul Daniil de la care ni s-au pastral trei acte de hirotonic de preoti
Alexandru Moruzi in Muntenia. In cursul domniei sale de trei ani s-au infaptuit lucruri folositoare in domeniul economic. El opri exportul de lance in Austria si indruma prelucrarea land in tars, in. nou inflintatele fabrici de postay. La
Strilbitchl o tipografle de sub teascurile careia iesira. in 1786, Psaltirea proorocului si imparatulut David, iar la 1796, Istoria lui Alexandru cel Mare din Machedonia si a ltd Darie din Persida. Mai apoi Strilbitchi mutes tipografla la
Dubasari, unde se tipari, la 1794, CeasiovuI Mare cu multe oranduieli ale bisericii, iar in 1796. Psaltirea. intre editorii orasului Odessa
se pomeneste si mitropolitul Ecaterinoslavului Gavriil Banulescu Bodoni, alaturi de
reproseaza cronicile contemporane. 0 groaznica epidemic secera lard mild in randurile populatiei bucurestene, dar si ale celei de la tars. Lipsa bratelor de munca pe ogoare sautes Domnul sa o intretina macar in parte prin col-
apoi mitropolit al Chisinaului, ccrea la 1837 incorporarea in arhidieceza sa a Transnistriei, din stepele Oceacovului, unde erau la cinste
romani, green i bulgari, precum *I colonist' de alte natiuni, iar rush erau foarte putini.
razvratirea contra sullanului a lui Osman -Pala de la Vidin, flul lui Pasvan Og lu, care atrase de partea sa pe mai multi aiani sa naziri turd de la
vangii in Muntenia
7. Nestatornicia domniilor intre anti 1792 - 1806 si invaziile dahiilor pasnicia domniilor, inserate in tratatul de la
Cu Coat" dispoziliile priviloare la stator-
indraznetului
vorbea
lucru, astfel ca Pasvan Og lu isi putea continua filed grip actiunea sa de rebeliune, constituind o adevarata plaga pentru imperiul otoman, dar
Cuciuc-Calnargi sa consfintite si prin conventia de la Ainali-Caivac si prin tratatul de la Iasi din 1792, Poarta se mentinu in vechile el apucaturi de a numi si revoca dupes bunul plac pe Domnii
si pentru Oltenia care era mereu incercata de invaziile bandelor de pazvangii unite cu daheii de la Ada-Kaleh. Dar cel mai mult de suferit aveau locuitorii crestini din pasalacul
Vidinului si din regiunile vecine, pe urma jafu-
Principatelor Romane. Dupes mazilirea *i demiterea lui Nicolai Mavrogheni, ea numi Domn in Muntenia pc What Sutzu (1791 1792), tar in Moldova pe Alexandru Moruzi
625
Ion Nistor
numeau dahii, de la termenul turcesc dahen,
care insemna indraznet, viclean. Un alt grup de
for, populatia crestind se organizes si ea in cete de haiduci cu harambasii, bimbasii sau buluc-
basil for in frunte. 0 asemenea cdpetenie de haiduci din Craina timoceand era faimosul
Velicu, a cdrui vitejie era preamdrita in cantecele haiducesti din sudul Dundrii. Navaliri le pazvangiilor in Tara Romaneasca incepute sub Alexandru Moruzi continuard ani de-a randul si sub urmasii sai. Caderea lui Gheorghe Moruzi, fratele Domnului, din functia de dragoman, aduse cu
sine si mazilirea principelui si inlocuirea lui prin Alexandru Ipsilanti (1796 - 1797) care,
pardsind refugiul sau din Austria, se reintoarse
un corp de oaste din pamanteni dupes pilda lui Mavrogheni, cuprinzand si lefegii turd. Acesta insd nu putea opri atacul pasvangiilor contra Craiovei cdruia navalitorii ii dadurd foe in decembrie 1800. Atactirile pasvangiilor contra Craiovei puse pe gdnduri pe Domnul Moldovei, Constantin Ipsilanti, care in primavara anului 1801 insarcind pe cdminarul Ionita Basota sa concentreze in tinutul Dorohoiului un corp de oaste care sa. porneasca. "asupra zurbalilor ci
la Istanbul, unde obtinuse lertarea din partea sultanului. Dar batranetele inaintale, Domnul
find alb ca oaia, cum it caracterizeazd Dionisie
Eclesiarhul, it determinara sa renunte singur la domnie in 1797, Meand loc lui Constantin Hanger li (1797 - 1799), dragoman at marl', adica al amiralitatii otomane, ca si odinioard Nicolai Mavrogheni, cu care impart-4i aceeasi soarta tragica. Domnia sa se caracterizd prin o fiscalitate excesiva si prin o salbatecd percepere a impozitelor sporite si a rechizil 'for pentru ostirea otomand. Infrdngerea protec-
Munteniei nu puteau haladui decat cu grele d'art de bani si de plocoane si nici asa nu-i
puteau multumi. Dar cu toate pregatirile de aparare contra pasvangiilor, Alexandru Moruzi fu silit sa
paraseasca domnia din cauza unor tulburdri interne provocate de un pretins omor ritual asupra unui copil creslin din partea evreilor
habotnici. Dar cu Wald' condamnarea la end, Card soroc a principalului provocator al tulburdrilor, principele renunta la tron in octombrie 1801 si se retrase la Istanbul pentru
rebelilor lui Pasvan Oglu si decapitarea acestuia aduse cu sine caderea si uciderea nefericitului Domn, care nu reusise sa mijloceascd impdcarea razvratitului cu Poarta. Condica Andronestilor arata ca
"in 1779 februarie 18, la cinci ciasuri eld-n zi vineri au tdiat pe Maria So Hangerli
Voevod capuci basa ce-au venit de la Poarta cu
1802 pradaserd Calafatul si amenintau din nou Craiova si Tg. Jiul, risipind orasele si
si sa fug in Transilvania. Principele insusi pardsi capitala la 31 mai, indreptandu-se prin pasul Buzdului
primeascd, in octombrie 1802, domnia Moldovei. Principe al Munteniei ajunse pentru a treia oars Mihai Sutzu (1801 - 1802) care avu de luptat cu bandele pasvangiilor care in mai
satele oltene. Vestea ca un corp de pasvangii inainleazd spre Bucuresti produse mare panics in capitald. Domnul ingadui boierilor sa -si
grabnica interventie a aianului de la Rusciuc putu se-4a Bucurestii de prapddul de care era amenintat. Sosind la Brasov, el ceru imparatului
Francisc al II-lea (1792 - 1830) azil pentru sine si 1111 sal loan si Grigore. Domnul era insotit in exilul Tiber ales de o bund parte din boierime.
626
Istoria Romanilor
mii de familii boieresti care cautau adapost la
jaluia acolo lui Bruckenthal ca turd! nu mai dispun de forte suficiente pentru a apara Tara
Romaneasca. De aceea, boierimea ar primi cu mare bucurie ca Domn pe un arhiduce austriac, de preferinta pe marele duce de Toscana, Ferdinand, care ar putea sa-si aleaga resedinta chiar in Sibiu.
avand dreptul de a interveni in favoarea celor cloud principate, ambasadorul ei a cerut inserarea in vechile tratate, adaugand la articolele anterioare privind plata exportului de cereale pentru Istanbul, transportul acestora, taxele vamale etc. Dregatoriile provinciilor romane sa fie incredintate boierilor celor mai destoinici
implinit si nici nu putea sa se implineasca in conditifie politice din acea vreme, cad Austria
era incoltita din toate partile in urma revolutiei franceze. Turcii, afland de fuga principelui si de
pamanteni. Darea anuald catre Poartd- sa nu fie mai mare decat 619 pungi pentru Muntenia si 135 pungi pentru Moldova, sume care urmeaza a fi remise Portii la Istanbul, Domnii nemaiavand a plats ceva pentru confirmarea for
in scaunul domniei. Cu privire la inlocuirea principilor, hatiserifurile stipulau la cererea rusilor ca termenul de domnie sa fie la sapte
ant, ei nepu 'land fi maziliti inainte de expirarea
acestui termen decat pentru o vines vddita. Indata ce o asemenea vines va fi imputata
principelui, Poarta va trebui sa incunostinteze pe ambasadorul rus din Istanbul pentru ca si
bandele lui Pasvan Og lu nici nu se indreptasera spre capitala tariff. Dupa restabilirea
ordinil, Poarta incredinta pc Domnul Moldova
Alexandru Sutzu (1801 - 1802) cu girarca Domnului, adica cu caimacamia, in Tara Romaneasca. Venind in acea call tate la Bucuresti, fu primiL cu toate onorurile unui Domn, astfel ca eel putin, pentru o clips,
ambele Principals fusesera unite sub un singur sccptru donincse. Dominil girani invild pc bolerii refugiati sa se reintoarca fard 'nth-Acre la conacele tor, dat fiindca linistea era asigurata. Baler!! se inapoiard acasa (land urmare chemarii domnesii. Cu ei veni in lard si principele fugar, Mihai Sutzu, care insa nu se mai abatu pc la Bucuresti, ci se indrepta direct spre Braila si de acolo ajunse la Istanbul. Acolo el obtinu iertare pentru fuga sa precipitates, dar trebui sa-si vanda mosiile pentru plata darilor sale, cad creditorii sal nu-1 slabira nici o clips, urmarindu-1 si in Transilvania si reclamandu-1
partea Domnului si a turcilor, contra necontenitelor clad, podvezi, besticuri etc.. care con-
autoritkilor austriece. Dar nici nepotul sau, Alexandru Sutzu, cu toata increderea pe care i-o ardtase Istanbulul, prin desemnarea sa cu caimacamia Tarn Romanesti, nu se bucura multa vreme de agrementul Portii, care si-a
schimbat politica europeand in urma intelegerii pe care o incheiase, in 1802, cu Franta, fapt ce
despuiau tara farce nici o mils. Principele Alexandru Sutzu nu apuca sa faspunda la nota consulului rus, funded el fu mazilit,
traveneau dispozitiilor tratatului in vigoare, precum si contra numarului mare de greci pc care principii ii aduceau din Fanar, care
urmand ca in locul lui sa se faces numirea unui nou principe pc termen de sapte ani, conform hatiserifului din 1802, in ambele Principate. In Muntenia fu randuit domn Constantin Ipsilanti (1802 - 1806), fiul fostului domn Alexandru Ipsilanti, la cererea boierilor
refugiati la Brasov, a staruintelor rusesti si a interventiei ministrului prusian din Istanbul. In Moldova, domnia fu incredintata
pentru a doua oars lui Alexandru Moruzi (1802
enta ei in principate, pe care sultanul le sailsfacu prin hatiserifurile sale adresate Domnilor
din Moldova si Muntenia, in 1802. Dupes repro-
ducerea hatiserifurilor anterioare, sultanul arata ca in cursul timpului dispozitiile tratatelor incheiate de imparatia sa cu sea a Rusiei au suferit anumite modificari. Rusia
627
Ion Nistor
fantanari - suiulgii - din Istanbul care captara izvoarele de la Ciric si Copou pentru aprovizionarea Iasilor cu apa potabila. El dispuse sa se repare strazile din Iasi cu trotuarele tor, asezand felinare si organizand paznici, asa numitii culuccii, pentru paza si ingrijirea tor.
Din insarcinarea domnului traduse Toma Carra manualul de legi bizantine al lui
Constantin Armenopoi. Tot principele invita pe mitropolitul Veniamin Costachi sa completeze textele lui Armenopol cu dispozitiile aferente
primeasca garnizoane turcesti. Medierea principilor roman! fu insa rau primita de sarbi, care aratau ca nu au nevoie de asemenea medieri,
fanarioti se deosebeau radical de cele ale conducatorilor miscarii sarbesti. Acestia declarara
ca au ridicat armele pentru a se putea apara impotriva atacurilor din partea dahiilor turd
sarbesti. Daca nu li se accepts conditiile puse, ei prefera sa moara in lupta decat sa se reintoarca la jugul robiei. De altfel, grecii din Fanar, deopotriva cu cei din scaunele Principatelor Romane, nu ar avea nimic comun cu poporul propriu-zis, pe care ei ii trateaza ca pe animate si ei nici n-ar putea intelege aspiratiile poporului sari) care lupta pentru limbs
si liberi ate.
temporanului sau din Muntenia care a fost greu incercata de cutremure de pamant, de inundatii si incendii. Pentru a scuti tara de pradaciunile lui Pasvan Og lu el prefera sa-i
trimita subsidii anuale. In timpul domniei sale se produse la sarbi _un eveniment politic de importanta istorica. In februarie 1804, sarbii
Gandul ascuns al principelui Ipsilanti era ca Serbia sa devina un "hospodarat" pe scama sa, alaturi de Muntenia si Moldova, pe care el le dorea unite sub sceptrul sau. Intr-o scrisoare din 31 ianuarie 1806, Ipsilanti arata
ca infrangerea sarbilor ar echivala cu nimicirea
pustiirea Munteniei si Moldovei, caci pans ce ar sosi ostirile rusesti in apararea acestor tars, ele n-ar mai gasi aci decal oase si ruin. Fats de banuiala ridicata contra principelui Ispilanti
ca el ar Ii incercat si sprijinit rascoala sarbeasca, el raspunse ca intervenlia sa in Serbia s-ar fi facut in temeiul ordinului primit de la
succese de arme contra dahiilor turd care jefuiau si asupreau populatia sarbeasca din Balcani. Pe de alts parte, Poarta recurse la interventia principilor romani Ipsilanti si
Moruzi pe langa Caragheorghe pentru a ajunge la o intelegere cu el. Arnbii principi se grabira
negotul. El se inrolase in corpul liber austriac - Freikorps - unde primi instructia militara. Desi fara cunostinta de carte, el dispunea de cete inarmate, al caror potential de lupta sporea din zi in zi. Principe lc Ipsilanti felicity pe inalLul conducator at sarbilor la primele sale
it
partea. De aceea, el prefera sa renunte la domnie si sa fuga in Rusia. Fuga principelui fu eonsiderata de Poarta drept &Mare si de aceea ea
pricinui moartea parintelui sau Alexandru Ispilanti care, in locul fiului sau fugar, fu decapitat, la Istanbul, in ziva de 25 ianuarie
1807.
628
Ca p itol ul III
precedente, rusii fortara trecerea peste Nistru si lovira cetatile de granita. Para a fi intampinat nici o rezistenta serioasa, trupele tariste ocu-
diplomatia ruseasca cauta de mutt un molly pentru ruperca relatillor cu Poarta. Ambii Domni erau banuili de a fi oamcnii de
incredere al curtii rusesti si de accea Fran la, pe
langa ambasadorul ei pe langa Poarta, ceruse sJ obtinuse inlocuirea for prin Scar lat Calimachi in Moldova si prin Alexandra Sutzu ca adepti al cauzei franco-otomanc. Rusia care
intrucat rusii trecura prerogativele domnesti asupra generalulul Michelson pe langa care principil numiti de Poarta nu puleau avca alt rot decal dc guvematori adjunct! - gouverneur
proclamatia larului Alcxandru adresata principelui, clerului, boierilor si luturor locuitorilor Moldovei si Munteniei, prin care tarul aducea la cunostinta obsteasca faptul ca prin grija predecesorilor sal pentru propasirea tarii si a poporului s-a stipulat in tratatele cu
octombrie 1806, Italinsky ameninta direct Poarta cu ruperea relaliilor, daca nu revine
Sultanul Sclim, imprcsionat de concentrarea de trupe rusesti in fata cetaglor Hotin, Bender si Akkerman, ccda prcsiunii rusesti, revocand la 17 octombric firmancle de mazilirc a principilor Moruzi sI Ipsilanli si-i reinstala in scaunele for de domnie. Dar cum raportul lui Italinsky asupra satisfacerii cererii rusesti Cu privire la inscaunarea vechilor Domni nu sosi
Poarta instalarea prolectoratului sau asupra Tari lor Romane. In continuare, tarul arata ea din momentul urcarii sale pe tron n-a incetat nici o clipa de a veghea la mentinerea linistei
Soroca in ziva de 23 noiembrie, dand astfcl semnalul pentru inceperea ostilitatilor rusoturce care vor dura sase an!, in decursul caro-
629
Ion Nistor
cooperand cu ele si contribuind la intretinerea
tor.
sustinea fats de agentul austriac ca principatele trebuie sa constituie "un stat tampon
independent fats de Rusia si Austria, formemd un perete despewtitor intre ambele aceste cloud
puteri si pentru ambele tmpotriva Portii ".
turceasca se organiza la Dunare, si anume in jurul cetatilor Ismail, Braila, Giurgiu si Turnu, sub comanda aianului din Rusciuc, Mustafa Bairaktan. Planul de operatie turc prevedea oprirea inaintarii rusesti la Focsani. Dar, pans sa se ajunga la punerea lui in aplicare, Lrupele rusesti sub comanda generalului Miloradovici, infrangand rezistenta turca de la Margineni, intrara la 25 decembrie 1806, in Bucuresti. La apropierea tor, populatia se arunca asupra garnizoanei turcesti din capitals, macelarind o bung parte din ea, iar resturile le fugarira spre Giurgiu. La 27 decembrie sosi la Bucuresti si generalul Michelson insotit de fostul principe
Principele Ipsilanti se gandea serios la alcatuirea noului stat sub egida sa. in scopul acesta el se gandi la organizarea unei ostiri
pamantene, ca si Nicolai Mavrogheni la vremea
sa. Comandantul militar rus se grabi sa-i dea tot concursul in privinta aceasta, punandu-i la indemana echipamentul neeesar care consta in
uniforme cazacesti.
Constantin Ipsilanli, care fugise in Rusia. Primirea for se facu cu salve de tunuri si in
Situatia fostului Domn se schimba insa in defavoarea sa. Rusii nu mai considcrau
Principalele ca un condominiu ruso-lure, ci ca o tars cuccrila de ci cu sabia. Astlel, 'psi lanli nu era privit ca Domn, ci ca guvernator rus al unci tars cuccrile. GencraliSimul Michelson constitul un guvcrn din boicrii devotati Rusici,
curatirea Olteniei de turd. Comanda asupra acestor batalioane fu incredintata generalului Sallos. Fiecare batalion se compunea din 4 mate, cothandala ficcare de tale un capitan ales din randurile voluniarilor. Un ascmenea
capilan comandanl era si Tudor Vladimirescu impreuna cu Gigartu, Ion Solomon, Dumilru Garbca s.a. Generalul Iraicv imbraca, in 1808,
care la 22 ianuarie 1807 presta impreund cu tam intreaga juramanl de credinta tarului liberator Alexandru, fagaduind totodata
pandurii voluntari in uniforme cazacesti, ii inarma cu land, pisloale si sabii si-i trimise contra carjaliilor din Vidin. Generalul
Bragation trimise "pandurii lui Tudor" la asalt contra Plevnei. In martie 1811, Tudor comanda cetele de panduri la Calafat in numar de 6.000
linisti opinia publics, generalisimul se vazu silit sa declare ca. Rusia nu are intentia de a ilor din sudul Dundrii. Agentul austriac din
Iasi raporta la Viena ca, dupes informatiile sale, guvernul rus nu s-ar gandi la anexarea princi-
rus. Dupd pacea de la Bucuresti, principele Caragea dizolva corpul pandurilor. Naum Ramniceanu arata ca Domnul a stricat tagma pandurilor, pc unii dintr -insii dandu-i la bir,
Istoria Romardlor
unitatile romanesti se asocia si un pole sarbesc al inaltului conducator Caragheorghe cu drapelul sau national. Nadejdile si pregatirile lui Ispilanti pentru a indeplini un mare rol politic in principate ramasese insa zadarnica din cauza rezistentei indarjite a turcilor si a slabirii ofensivei rusesti.
Cu toate acestea, luptele de avanposturi de la Giurgiu continuau, fare sa se recurga la vreo lovitura decisive nici din partea turcilor sI nici din partea rusilor. Tatarii din Bugeac, nemultumiti cu ocupatia ruseasca, se
retrasera cu familiile for la Ismail si se baricadara acolo, unindu-se cu turcii. La 24 februarie un corp de vreo 15.000 de calareti lout, la Tobac, fortele rusesti si le pricinui not pierderi. Dupa aceasta izbanda, tatarii amenintara Iasii
Dupa capitularea cetatilor Ismail si Braila, rezistenta otomana se concentra. La Giurgiu, atacurile rusesti erau mereu respinse. De altfel, rush se mentineau in defensive si nici nu mai inaintara in Oltenia, asteptand mereu rezultatul actiunilor militare din Po Ionia.
Nehotararea aceasta a rusilor incuraja pe turci si-i imboldea mereu la actiuni ofensive. La 20
Baicalov, trecu cu un corp de 4.000 de oameni Dunarea in Oltenia pentru a lout flancul drept at ostirii rusesti. Se mai intampla ca, in febru-
Cernauti. Intre Limp, turcii, concentrand trupe la Silistra, pregateau un atac asupra
arie 1807, muri la Vidin faimosul razvratit Pasvan Og lu, groaza 011eniei. Rusii intretinusera legaturi cu temutul rebel din Vidin.
Situatia aceasta nemultumea mull pe Ipsilanti
Bucurestilor. Lumea fu cuprinsa de groaza. Principele Ispilanti, care se certase cu generalul Miloradovici, parasi capitala la 31 mai 1807 si se retrase la Brasov, urmat de mai multi boieri care cerura ingaduinta curtii din Viena de a se adaposti acolo. De la Brasov Ipsilanli trecu la Iasi, unde indeplinea funclia de caim'acam in in telegere cu consilierul
Raclafinikin. Deodata cu Ipsilanti se retrasera tit rusii din Bucuresti. Capitala fu ocupata ime-
cad altfcl nu s-ar putea explica cum de au indraznit sa dezlantuiasca un razboi contra
Rusiei pe care ei nu-1 pot purta. In razboaiele anterioare, cetatile de la Dunare sl Nistru erau din vreme fortificate si bine aprovizionate cu cele necesare pentru razboi. In razboiul actual
Principatele care conslituiau depozitele pentru
numirea sa s-a facut prin inalt ucaz imperial cu scopul de a pune capat tuturor abuzurilor
fats de care divanul divizat in mai multe clici a
consensul for al tuturor, ci numai de sfatul unui restrans numar de boieri si numai in chestiuni care privesc buna administratie a
tarii. In aceasta privinta, el se declara gala de a recurgc la sfatul mitropolitului si al catorva
boieri. Cl incheie raspunsul sau: "Asupra hotdrarilor mete nu am a vei da nici o socoteald,
lupte contra rusilor, tar cei recrutati cu forta dezerteaza la prima ocazie. A purta razboi in
asemenea conditii este o curates nebunie zice Ipsilanti si inca aruncandu-Le in bratele Frantei, ale unei puteri care a rasturnat atalea tronuri, a daramat atatea asezaminte politice si a calcat in picioare tratate, de la care nu to poti
astepta sa crute Turcia si sa nu-i pregateasca soarta atator state infloritoare si puternice pe care ea le-a risipit.
631
Ion Nistor
pelor de ocupatie din Principate. Acesta mustra aspru pe membrii guvernului pentru ncsupunerea for s1 dezaproba purtarea incaliflal Daciei era rezervata marelui duce Constantin, iar Ipsilanti ar urma sa beneficieze
numit generalul Kusnikov, iar administratia tariff fu incredintata unui directorat compus
izbucni revolutia in Istanbul in cursul carcia stillamil Sam fti rasturnat si inlocuit, la 29 mai 180'7, ell stilt:and Mustalh. Tratahil de pace pc &mitt!l de nord indenimi pe rust s5
incheie un asemcnea armistitiu si pc fr(mItil de suet cu turcii. Acesta se si incheie, la 24 august 1807, la Slobozia, langa Giurgiu. In urma acestui armistiliu trupele de operatic, atat rusesti, cat si otomanc, ramascra pe poziLiilc ocupate de cle in ziva semnarii. Zvonul clespre cesiunca
spin Dionisic
plerdu o liana. Astfel isI incheie principele Constantin Ipsilanti caricra sa politica,
urmand ca accasla sa fie continuator de fru), sau Alexandru, ca sef al miscarii eteriste. In aprilic 1808, armistiliul de la Slobozia fu prelungil pc termen nedeterminat, astfel Ca ostililatile incctara. Generalul
Principatelor catre imperitil moscovit determina pc Ipsilanti sa treaca la o actinne mai vie in scopul rcalizarii vechiului sau vis politic de
Kusnikov fu numil presedinte al divanurilor din ambele Principate, iar fostul mitropolit at Ecalerinoslavului, Gavriil Banulcscu Bodoni,
fu instalat in scaunul mitropolilan dc la lass in
local hit Venlamin Costachi, in calitate de
capitala Munteniei, unde fu primit cu bate onorurile cuvenite unui chiriarh instalat de
putcrea ocupata. In locul generalismului Michelson care
Varlaam, fost colonel in armata rusa. Urat de tars si dusmanit de cercurile militare rusesti, el isi daduse seama ca visurile sale politice nu mai puteau fi infaptuite. Totusi, puttnii adcrenti care ii ramasesera raspandcau zvonul ca principclui Ipsilanti i s-ar fi rezerval demni-
s-a sinucis, comanda suprema a trupelor de ocupatie din Principale trecu asupra generalisimului Kuluzov care se grabi sa proclame chiar incorporarea Principatelor in imperiul rusesc in sensul intelegerii franco-ruse de la
Tilsit. Dar noua stapanire pravoslavnica nu se deosebea mult de cea pagans: "Nu se poate spune prin cuvinte - arata o marlurie contemporand cum se poartd trupele cu locuitorii tdrii; pradd asa de cumplit ince!' t nimeni nu mai este sigur de avutul sew. Tara este daloare sd dea proviziile trebuitoare, dar coandantii le veind si locuitorii Lrebuie sd
asupra Moldova Munteniei sI Serbici. Curand dupd aceasta, se vestca ca demnitatea de rege
632
Istoria Romanilor
dea bani in locul lbr. Cei ce nu mergeau cu Rusii era privit ca veinzdtor de patrien".
Cand se atrasese atentia generalisimului Kutuzov asupra despuierii taranilor, carora nu le mai ramanea nimic, el raspunse crud si
rece ca le-au ramas doar ochii ca sa planga. Continuarea lard termen a armistitiului de la
Slobozia incepu sa nelinisteasca pe Rusi, care
congresului se mutara cu totii la Bucuresti. Acolo sosi insa avizul negativ al sultanului, care nu era de acord cu cedarea Basarabiei
intregi, ci intelegea sa pastreze gurile Dundrii cu cetatile Ismail si Chilia, aratand ca prefers sa continue razboiul, decat sa cedeze pozitiile de la gurile marelui fluviu. Atitudinea nezguduita in hotararile sale, nelinisti foarte
acestei fericite manevre a rusilor, Ahmed starui cu tot dinadinsul pentru reluarea si ducerea la bun sfarsit a negocierilor de pace. Era momentul psihologic cel mai nimerit pentru inceperea tratativelor de pace. Acestea incepura intr-o carciuma veche
atunci de la turd, numai pentru a incheia pacea. tie de alts parte, lurcii asteptau cu
nerabdare izbucnirea ostilitatilor franco-ruse
pentru a salva posesiunile for cuprinde de rusi.
din Giurgiu, la inceputul lui noiembrie 1811. Delegatii turcilor erau Sam, Hamid Efendi si Galip Efendi, avand ca talmaci pe Dumitru Moruzi, fratele fostului Domn Alexandru
Moruzi, care era banuit de a fi favorit al rusilor.
rezultat, rusii incercard sa intimideze Poarta prin reluarea operatiilor militare. La 13 febru-
gheata, mai sus de Zimnicea, si ocupd prin surprindere Sistovul cu 4.000 de oameni. Demonstratil similare erau luate in vedere si
contra cetatilor turcesti de la Vidin, Rusciuc si Silistra, si numai marile inundatii ale Dunarii
primavara. Cu toate acestea, mare nervozitate domnea in ambele lagare. Turd! asteptau din ceas in ceas inceperea operatiilor franceze, cats vreme rusii ridicau divizii de pe frontul de sud, diriguindu-le spre frontul de nord din Polonia. Revocarea generalisimului Kutuzov din postul de comanda al trupelor de pe frontul de sud si
pamant, adica fasia dintre Siret si Prut, care nici nu le este de folos. Dar la insistenta solului rus, marele vizir declares in cele din urma.: "Va dau Prutul, nimic mai mult; Prutul on rdzboiul; am jertfit grozav de mutt petal acuma
Bender si Hotin si o streilucitd provincie, Buceagul, impreund cu tinuturile Greceni, Codru, Ldpusna, Orhei, Soroca si partite
633
Ion Nistor
si pared la Mare vor forma granita intre cele
dou 'd imperil ".
Prin acest articol. Poarta ceda Rusiei cetatile Hotin, Bender, Ackerman, Chilia si Ismail cu Reni impreuna cu raialele tor, pre-
chemare libera adresata tariff, pentru ca celor dornici de inrolare sa be fie puse in vedere privilegii . La expirarea termenului de angajare,
cei din Muntenia corpul cdtanelor. Dar propunerea amiralului Ciceagov cu privire la orga-
nizarea unei ostiri nationale n-a putut fi puss in aplicare prin faptul ca autorul ei parasi, la
18 august, Bucurestii, far turcii reocupara la 1 septembrie cetatile Turnu, Giurgiu si Braila, iar la 18 septembrie sultanul randui Domn in Muntenia pe loan Caragea, iar in Moldova pe
Scarlat Calimachi.
acestula, Panaite Moruzi. Dar ce folos, cand Basarabia a ramas pierduta. Inainte de a parasi Tara Romancsca, amiralul Ciccagov preconiza organizarea in
turcesti, dupa retragerea ostirli rusesti si sa mentina ordinca interioara. In scopul accsta,
amiralul adrcsa la 10 iulie divanului muntean
dus o adanca mahnire si consternare in randurile moldovenilor. Si aceasta cu alit mai mull, cu cat cesiunca s-a fa'cut Para ca tara sa
fi fost intrebata cel putin pentru cesiunea linulurilor Greceni, Codru, Hotarniceni, Lapusna,
Rusia. Intre Limp, se impune ca pentru cazul cand, dupa retragerea rusilor, trupe dusmane ar incerca sa ocupe tara, apararea acesteia sa fie incredintata unei militii nalionale de 20.000 de oameni, intretinuta de tara. Cu recrutarea si instruclia militiei in cele 12 judete muntene a fost imputernicit vistiernicul Samurcas. "Este vorba - zicea Ciceagov in chemarea sa, adresata tariff - de a inarma pe romemi pentru apeu-area for si pentru ca ei sei
dea tuturor popoarelor vecine o pildd elocventd
Orhei, Soroca si Balli, care faceau parte din principatul Moldovei vasal Portia, iar ocarmuirea acestor tinuturi era in seama principelui si divanului din Iasi. Poarta nu era
deci indreptatita sa cedeze aceste linuturi unei puteri straine, Cara ca Domnul si divanul sa 11 fosl ascullati. Asa hotarau capitulatiunile cu Poarta, care nu fusesera inca abrogate. Altfel
se prezenta chestiunea cesiunii raialelor din Hotin, Bender, Akkerman, Chilia si Ismail impreuna cu tatarlacul din Bugeac care erau
1812, moldovenii prezentara noului Domn Scarlal Calimachi un protest formal contra
rasluirii Moldovei, care in curs de 6 ani fusese "calcata de ostiri nesfarsile rosienesti, pentru ingrijirea carora bietii moldoveni au slujit, au muncit cu mainile sff cu dobitoacele, cu pagubire din Coate partite ". Iar drept rasplata pentru aceste marl si nepretuite jerlfe, rush dezrobitori au rupt din pamantul Moldovei regiunile Mc mai manoasc si mai bine cultivate, intr-un
cuvara "lot. Lrupul si inima lard, lzvorul vilelor,
Un apel similar fu adresat si divanului din Iasi care raspundea la 14 Julie ca organizarea unei militii nalionale s-ar putea face prin
634
Istoria Romanilor
chelarul tarn, ogoarele de grau si orz, pe cand
Moldovei aveau motive destul de vajnice, ca din
partea. ramasa Moldovei era mai mutt popuvoivte". Membrii obstestei adunari a
intregimea Moldovei lipseau acum vase tinuturi, adica cel mai mare tinut ce se numeste
Orheiul sau Lapuvna, cel al doilea at Sorocei, at
Principe le Calimachi primi cu adanca mahnire intampinarea justilicata a boierilor, o transmise la Poarta vi starui ca ea sa ajunga in mana sultanului. Dar nici Poarta nu putea face nimic, fiindca ceea ce s-a legat la Bucuresti nu se mai putea desface.
"Cu
inapoierea pdmeuttulut luat de rust si intregirea hotarulut tdrii precum au fost mai inainte, dar s-a amdgit in ceste ce hrdnia ".
Mitropolitul Veniamin staruia pentru redactarea unui protest mai energic contra
rasluirii tariff si prezentarea lui congresului de pace de la Viena. Principele vi sfetnicii sat se
hranei indestulare vi a vitelor pavune. Tara intru acest chip toata partea aceea socotinduse pans la Prut poate fi mai mult decal jumatate din tars. Pentru aceste puternice motive, membrii obstestei adunari cereau restabilirea
vechilor hotare "precum de la movii si stramosii
care de a deterrnina pe rust la retrocedarea teriloriulut pe care el l-au smuts Portii in ultimul rdzboi arfiftird scop si !Mtn". Astfel, ramase pierderca Moldovei transprutene definitiv peceLluita. Catastrofa suferita de Napoleon in Rusia zadarnici once revizuire a tratatului de pace de la Bucuresti. In noiembrie 1813, expirase termenul
ramasa, 5.000 lei gostina, 55.000 lei oierit, 31.000 lei stuparit, 90.000 lei vadrarit, 110.000 lei vama, 60.000 lei pentru exportul
de sare peste Nistru si vanzare de catre ciobani
hotari de a ramase acolo sau de a se retrage in Moldova de dincoace de Prut, lichidand propri-
Draghici in cronica sa'' - a expireirii conventiet dupd tratat, ce trebuia fireste, care sa trdiascd
uncle era sei reandnet deseivarsit, ceasurile acelea au fost de plemgere de neuitat; pentru cd poporul cu ceu-dul, ca turmele de of incinsese toatd marginea Prutului de la un cap& la altul, mergand si venind de prin sate si de prin targuri seipteundni inchetate, cu luarea de ziva bung, de la pdrinti,
635
Ion Nistor
bine de jumatate de suprafata Moldovei de 83.860 km2. Din intreaga suprafata. ramase
intrecar-id deci teritoriul Moldovei cu 7.400 km2. Pe teritoriul anexat de rusi se gaseau 5
Cahul, Tighina, Cetatea Alba, Chi lia si Ismail - 17 targuri si 685 sate cu o populatie de
lasata sa se odihneasca catava vreme. "Am incercat - zice amiralul - sa dau locuitorilor acestui tinut cdteva privilegii mai
mult dealt vecinilor. Ei sunt scutiti de doiri vreme de trei ani, in loc de dot, dupd cum prevede tratatul de pace. Ei stint scutiti de
recrutare, cats populatia este rarer si o altfel de mclsurcl in loc scl aducd locuitori, i-ar face scl fuga si pe cei ce sunt. Cred ca aceasta lard ua
propcIsi daces vafi feritcl de multintea puterilor si autorttcitilor. Aici nu trebuie nimic de fcicut, nimic
boierinasi, mazili, ruplasi, clerici, negustori si popor. Boierii care se puteau legitima cu rang mart de boierime din Moldova, se primeau in lagma boierimii ereditare rusesti, erau trecuti in cartea heraldica." a imperiului si se bucurau
de toate privilegiile acestei clase selecte. In fruntea for slam maresalul nobilimii, care se alegea de catrc obstea nobililor din aceasta
lagma din trei in trei ani. Deosebit de aceasta, marea boierime din fiecare judet avea sfatul ei cu can maresal al nobilimii judetene in fruhte.
Basarbia care se localizase numai asupra Bugeagului si asupra cetatilor turcesti si Hotinului impreuna cu tinuturile moldovenesti. Rusii pastrara vechea impartire administrativa in 12 judete sau nezduri: Hotin, Soroca, Iasi, Orhei, Lopusna, Hoteu-niceni, Tighina, Cetatea Alba, Chilia, Ismail, Greceni si Codrul. Judctele erau impartile in ocoale sau plasi, iar acestea cuprindcau un anumit numar de sate. Perna si vechea sterna a Moldovei, capul de zim-
gasi in slujba tart, furs recunoscuti ca nobili individuali. Ei erau scutiti de cnut sau de aka'
pedeapsa corporals, nu plateau impozit pe cap si nici all bir personal si erau trecuti in condica sufletelor nebirnice. Lor le era ingaduit sa intre in serviciile statulul rusesc bucurandu-se de toate privilegiile nobilimii individuale rusesti. Cu vremea ei se pierdusera insa in randurile nacialnicilor si cinovnicilor rusi. Mazilii si ruptasii obtinura si ei recunoasterea privilegiilor tagmei tor, deosebindu-se numai foarte putin de pronomiile boierinasilor. in fruntea tagmei for era un capitan. Ei furs incadrati in clasa nobililor sdraci cu o singurcl curte. Targovetli formau bresle sau isnafuri deosebite dupes indeletnicirea tor, platind un bir special,
bru, fu pastrata. Prin numeroase ordonante sau ucazuri imperiale se asigura respectarea
vechiului caracter moldovenesc al provinciei, a legiuirilor locale si a limbii moldovenesti in biserica si administratie. Carmuirea tart fu incredintata unui guvern provizoriu. Un boier moldovean, Scarlat Sturdza, care se mutase in
Rusia si ajunsese general in ostirea ruses, fu randuit in fruntea administratiei civile a noii oblastii basarabene. Ajutorul lui era boierul Mihai Crupenschi, moldovean si el. Guvernatorul civil, aflat in subordinea guvernatorului militar al oblastiei, isi avea mai inters resedinta la Tighina, iar apoi la Chisindu, care prin ucazul imperial din 1818 fu decretat capitals a Basarabiei. Iar pentru ca noua ocarmuire a oblastiei sa semene cat mai mult cu
deosebit de cel pe care it plateau nobilii si taranii. Ei isi alegeau pe capitanul tor,
deopotriva cu mazilii si ruptasii.
636
dale si ucazurile imperiale. Preotimea traia din ofrandele credinciosilor si din rodul pamantului bisericesc. Fiecare biserica avea sesia ei de 33 de ralci de pamant cu care era inzestrata de
etc., talmacite din ruseste prin osardia chiriarhului Gavriil. 0 insemnare contemporana
Enoriasii munceau acest pamant cu claca pentru preot. De la stat preotul primea o indemnizatie numai pentru impartasirea invatamantului religios in scoala. Prin ucazul imperial, din 21 august 1813, a luat fiinta Arhiepiscopia
arata ca intre anti 1815 si 1820 iesira din tipografia de la Chisinau nu mai putin de
19.300 de imprimate de tot felul. Din indemnul
romaneste a Bibliei, care aparu, in 1819, la Petrograd, sub auspiciile Societdrii Biblice Rosiene. Colaboratorii arhiereului la aceasta opera de traducere fusesera Dimitrie Sulima,
Varlaam Cuza, protoiereul Cosnitchl si mitropolitul losif Naunescu. In 1817, s-a pus temelia
Banulestilor din Campulungul Moldovenesc, undc venise din tara Ardealului si care in 1801 ajunse membru al Sf. Sinod din Petrograd. A
Tagma cea mai numeroasa din populalia Basarabiei o constitulau plugarii cultivator! de Omani_ Prin reformele lui Constantin Mavrocordat taranii moldoveni isi redobandisera liberlatea de a se muta de pe o mosie pe alta dupa nevoile tor. Prin aceste reforme s-a
briliante. In octombrie 1812, noul chiriah a creat la Chisinau o dicasterie duhouniceascd dupa modelul rusesc, dar el pastra vechea
impartire a Moldovei in protopopiate care erau noua la numar: Hotin, Soroca, Fa testi, Orhei, Leipusna, Hotarniceni, Codru si Basarabia de jos. Protopopii aveau sub controlul for cele 712 biserici si preoti din arhiepiscopia Basarabiei. Una dintre cele mai vechi biserici era cea din
fixat si claca de 12 zile pc an. Salenii din Moldova erau de doua categoric: sdteni cu petmetnt propriu, sdteni asezati pe mosiile
domnesti, ecleziastice si boieresti. Dupes vechiul
tru aceasta o anumita sums de bani in numerar si dand dijma 4 zecimi din toate produsele
acestei podiuni de pamant. Afars de aceste prestatii in bani si in natures, sateanul mai
datora proprietarului 12 zile de claca pe an ca sa-i ajute la gospodarie si sa-i trimita randasi la curie. Taranii pazeau padurile proprietarului, avand insa dreptul de a ridica uscaturile din padurile strajuite de ei si trebuiau sa tina in buns stare drumurile, stavilarele, podurile. De altfel, ei nu mai erau legalci de glie, ci erau
637
Ion Nistor
Pamanturile parasite de tatari trecurd in proprietatea statului rus, care se grab! sa cheme colonisti strain' pentru improprietdrirea loi. Intre colonistii asezati de rusi in sudul Basarabiei ocupard locuri de frunte bulgarii, golgcluzit si germanii. La retragerea for din
sudul Dundrii ostirile rusesti aduceau cu ei mii de familii crestine de bulgari si gagauzi care nu se mat puteau intoarce in vechea for patrie, din cauza urgiei turcesti. Unele din aceste familii ajungeau mai adanc in Rusia, altele ramaneau in Moldova, iar dupes cesiunea Basarabiei, ele furs colonizate in Bugeac, prin stdruinta si ingrijirea generalului Ivan Nichitici Iuzov, bulgar si el de origine, care fu numit curator ge-
gure taranilor respectarea vechilor obiceiuri pamantene de care se bucuraserd sub bid.duirea moldoveneascd. Asezamantul tarului Alexandru prevedea ca "taranii sau satenii pe
temeiul de mai inainte isi vor pazi dreptatile a
painantului pc care sc and ei locuind".
neral asupra coloniilor bulgaro-gagduze din Basarabia. Prin stdruinta lui, noii colonists obtinurd, la 29 decembrie 1819, prin gramata imperials - Zarska grcunata, largi privilegii intre care si o larga autonomic locals.
Colonistii bulgari erau sculiti de serviciul milltar si de once alle obligati! civile. Ei se bucurau de libertatea cultului, de dreptul de asociatie si
conditiile acestea asa de prielnice, era firesc ca numdrul for sa sporeased mereu prin imigrare Atli colonisti privilegiati erau germanii care, in 1814, venires din pdrtile Varsoviei si se asezard in Bugeac. Cele peste o mie de familii germane primird scutire de dad si ajutoare banesti pentru a-si pulea intemeia gospoddrii model. Ele se asezard de-a lungul rdurilor Cogalnic, Ceaga si Sdrata, infiintand localita tile Borodino, Tarulino, Kulm, Leipzig, Katzbach. In 1816, sosira in Bugeac colonistii francezi care intemeiara satele Ferechampenoise, Buenne, Paris si Areis. Mai apoi sosira si colonistii elvetieni
asezarea acestora in Basarabia s-a produs numai dupes incorporarea noii oblastii in
imperiul rusesc. Numdrul familiilor de tigani gospoddria tor. Nu pomeneste nici un cuvlinl
de tatari fiindcd acestia parasird Bugeacul inainte de inchcicrca pdeii, sc retrasera in Crimeea si in Cuban. 0 marturic conlemporand arala ca: "Tatarii dispeirurcl emigrand in masa. Tdrgurile for pieird cu dansii. La plecare ei dis-
din cantonul Lausanne care intemeiara salul Saba din limanul Nistrului. Si colonistii germani si francezi se bucurard deopotriva cu
colonistii bulgari si gagauzi de scutire de serviciul militar, precum si de largi drepturi in auto-
de zile nu vedeai nici urma din multimea satelor care umpleau Bugeacul; numai doard oft iarba era stufoasa si de un verde mai inchis in beadturtle fostelor auluri tateb-esti. Tdtarii ldsaserd in
satele for parasite toate orate-mule domestice care perird, cele mai multe de foame. Cdrid to apropiai de o casd parcisirci auzeai strigdte,
tipete st urlete si o multirne de pisici, de curd, de
5. Asezimantul Basarabiei
Ciceagov ardta ca noua oblastie va propasi daces va fi ferita de multimea puterilor si
autoritatilor. Acolo nu trebuie nimic facut daces
Basarabiei. Iar pentru a potoli spiritele agitate ale populatiei, el lansa o proclamatie in care fagaduia ca Basarabia se va administra dupes vechile sale drepturi si obiceluri, ca locuitorii
oblastii. Dupes un an de administrare, guvernatorul civil Scar lat Sturdza fu revocat din postul sau. Atributiile sale trecura asupra generalului
Harting care intruni in mainile sale, pe langa puterea militara sI pe cea civila. El incerca sa reduces influents pamantenilor si sa modifice regimul in sensul tendintelor de rusificare ale cinovniciilor, care se recrutasera din randurile fostelor ajutoare ale 1W Kutuzov in administratia Principatelor in timpul ocupatiel rusesti. Seful cancelariei oblastiei. Siscov, se grabs sa intocmeasca un protect de reforms administrativa cu tendinta de unificare pripita. si de inlaturare a elementelor autohtone de la conducerea treburilor publice si de inlocuirea acestora cu birocrati rust. Impotriva acestor intentii ostile pamantenilor se ridica, ca un singur om,
silierul aulic Svinin fu trimis la Iasi pentru a culege acte si informatii asupra felului in care se administrau tinuturile de peste Prut. Svinin
boierimea basarabeana in frunte cu arhiepiscopul Gavritl, combatand prin gral vlu sau inscris, staruind pentru mentinerea vechilor intocmiri moldovenesti drept cea mai priincioasa populatiei Basarabiei si cea mai adecvata nevoilor populatiei. La afirmatiile birocratilor rust ca Moldova n-ar fi avut asemenea intocmiri, boierimea raspunse in memoriul inaintat tarului, in 1814: "Se poate crede ca not n-am avut si nu
avem nict astdzt legi? Oare nu avem obiceiurile
vecht si pravilele Moldovei? Nu avem legiferei rile
Moldovei Rusesti de peste Prut, terminandu-si lucrarile, alcatui un statut sau asezamant pentru noua oranduire administrative a oblastiei,
basarabcne si ca a fosl supus la cea mai buns inielepciune si socotinta a sfatului inchegat din barbati, ca'rora starea si cele in flinta nevoi ale pamantului acestuia le-au lost cunoscute. "Oblastia Basarabiei - zicea mai departe imparatul - 1st pdzeste a sa inchegare de norod, pentru aceea in tot priveste st oseklit chip de cel rmuire. Dar scopul meu este plecat
dinspre aceea, ca acest fora de rneisuret Nine si toate cele ce curg din aceasta, stifle cu oseibire a vreunei start a locuitorilor, ci toti trebule sd
in Constantinopol, acestia pe cei crestint sau mahomedant le-au Id sat neatinse legiutrile,
asezeunintele si obiceturile beistinase. Divanul Moldovet si acum are 'Inca rnanualul de legi, codicele but Justinian, pe Tanga care mai aplicd legile si reutduielile pravilnicesti, alceitutte si
date de domnitorii Moldovei ".
buintarea limbii moldovenesti, pe temeiul si intarirea dreptatilor si pronomiilor si a legiuirilor locului, acele cu multa milostivire lasate pentru de-a pururea oblastiei Basarabiei".
639
Ion Nistor
privighierea ostinescului general gubemator de Podolia, cdruia i se lass voia. dupd trebuinta ce va fi a se aflafatd. in al oblastiei Basarabiei oras sau in Camenita Podoliei faro de nici o protirnesisei in unul sau altul loc. Orasul oblastiei se insemneaza a fi orasul Chisindu, cu socotintei a se dobandi acest oras in ski pdnirea hasnalei de
punere la cale a haznalei, crirninaliceste si de cercetare rusesti si moldovenesti, cu pdzirea legiuirilor Imperiei Rusiei si cu tinerea dreptatilor si obiceiurilor pdrnemtului la ceea ce se va
pdrtile".
nastirilor SI. Vineri si Galata din Iasi. "Proistorii acestor memcistiri paradesird teritoriul targului la hasnauct impeirdtestii sale mewl' ri Alexandru Pavlovici a toatd Rusia, stiind
impartirea administrative a Basarabiei. Oblastia fu impartita in sase judete: Hotin cu capitala la Hotin; Iasi cu capitala la Balti, care fu ridicat de tar la rangul de oras; Orhei cu ca-
Puterea guvematorului militar era insa ingradita de Inaltul Sfat at Oblastiei, care se compunea dintr-un presedinte, patru membri si sase deputati. Presedintele inaltului sfat era nacialnicul oblastiei si general- gubernatorul ostinesc at Podoliei, iar cei patru membri erau gubematorul politicesc, vicegubernatorul sI
presedinlii color doud judeceitorii criminalicesti si politicesti. Cei 6 deputati se alegeau de bolerime pe termen de trei ani. Intre acestia trebuia sa fie maresalul nobilimii care era poveituitorul dvorianstvei oblastiei. Gubernatorul si vicegu-
Akkermann si Ismail cu resedintele cu acelasi nume. In fiecare judet sau nezd fu randuit cate
Carma satului era incredintala unul vomic sau pr1mar dbpa alegerea ispravnicului. La targuri se inflinteaza dume oreisenesti si ceumuiri de bresle dupa legiuirile rusesti. Locuitorii ramasera impartili in clase, tagme sau sos/ovii sl anume in partea duhovniceasca - duhovenstvo - marea nobilime - dvorianstvo - boieri-
640
Istoria Romanilor,
Capitolul IV
5. Mena si targovetii
6. Viata culturala 7. Manifestarile politice si culturale din Transilvania si Bucovina
Portii. Adalaii provocara mars tulburari in regiunile vecine si pricinuira mad pagube
locuitorilor pasnici din Banat si Oltenia, stainjenind desfasurarea transporturilor prin Portile de Fier. Cu acca ocazie, adalaii arsera Cernetul
intrand in vechile sale drepturi de suzeranitate asupra Principatelor Romane, randui in septembrie Domn in Muntenia pc Joan Caragea
pasalelor din serhaturile dunarene. Intorcandu-se de la Viena, Tudor Vladimirescu gas' lot avutul sau pradat si mistuit de (lacari. Plin de amaraclune scria el lui Glogoveanu aratand ca hotomanii de la Ada-Kaleh au pradat lume de
(1812 - 1818)
si
era politica in postul de dragoman al Portii, find un om cult si cunoscator de limbi strain
si cu inclinatil literare, dar lacom de bani ca si
pe la el si ca si lui ' -au luat tot ce au gasit si inca pe oameni i-au pedepsit tare. Cernetul
1-au ars tot, apoi continua:
"... al din rechivernisirea steipemilor tariff noastre vezi said pretpadenie ni se pricinuieste. Ei vor lua plata dumnezeiascd. Nu s-ar fl putut chivemisi ca set- nu se fi fetcut aceastd pretpoidenie? 0 stapanire cu asa taro mare in mei int, si un lucru de nimic n-au putu opri, ci ne idsard de ne pretpridirn si ni streinsercirn at tot. Adalaii au inceput a lua si soli si oameni, re mai mare
beitaie de joc".
parintele sau, fiindca dobandirea tronului ii costase marl sume de bani varsati in pungile fara fund ale negustorilor din Istanbul. Cunoscuta este incercarea sa de a pune mana
regim riguros de carantina. Spitalele de ciuma erau pline de bolnavi si nisi capul Sf. Visarion, tamaduitorul de ciuma adus la Bucuresti, nu
putu pune stavila hecatombelor de jertfe ale ciumei, care bantui mai multi ani. In timpul
groaznicei epidemii, Oltenia era greu incercata de bandele haiducului sarb Valiki, care treceau Dunarea si jefuiau populatia pasnica de la sate
641
Ion Nistor
gerea lui Caragheorghe, cu decapitarea lui din ordinul lui Milos in noaptea de 24 spre 25 iulie
Basarabiei in fata congresului de la Viena. La 1816, principele Caragea insarcina pe logoratul Atanasie Hristopol s1 pe clucerul
Nestor cu intocmirea Codulul Caragea, care aparu la Viena in greceste si romaneste. Noul
1817. La infrangerea lui Caragheorghe ar fi contribuit si principele Caragea, care sfatuia mereu pe Milos sa caule a ajunge la intelegere
cu Poarta.
Serbia fu. recunoscuta ca tars autonoma sub suzeraniicatea Portii, in schimbul unui tribut anual. Inaltul conducator Caragheorghe fu rccunoscut ca sef al actiunii sarbesti, avtind a imparts put cum administralivii si judecatoreasca cu repezentantii natiunii sarbesti, care se alegeau diii camarazii sal de lupta, din randurile clerului si ale cnejilor care inlocuiau prin
implinirea sorocului de sapte ani, fugind in stralnatate, pentru a nu impartasi soarta principilor Grigore Ghica, Nicolai Mavrocordat si Constantin Hangerli. La 11 octombrie 1818, principele fugi cu familia in Transilvania si de
plcca de la inmonnantarca lui Radu Golescu direct la Baneasa, unde it astepta familia, si plecara cu toate bogatiile peste granita. Fuga Domnului produse stare de panics si conslernare in Bucuresti. Singurii care se bucurau
pentru neatamare. Turcii ramasera insa mai deparle cu stapanirea cetatilor de la Dunare, intre care se rgasea si cetatea Belgradului.
Garnizoanele turce din aceste eclat' aveau misiunea sa tins n frau pc sarbi si sa -i sileasca la supunere fata de Poarta. Caragheorghe con-
varsitei independente a tad] sale. In toiul acestor lupte el fu insa infrant in octombrie 1813 si sift sa fuga in Austria unde fu internat. la Graz. Scapand din inchisoare, el trecu in Rusia. La 1815, era la Flotin si tinea legaturi cu parlizanii
sal sarbi, care se refugiasera in Muntenia, la Craiova, Pitcsti si Arges. In abscnta lui Caragheorghe, sarbii se grupasera in jurul lui Milos Obrenovici, numit asifel dupa tatal sau
vitreg, Obrcn. $1 Milos se ridicase din randurile
si ca a lost laudat de sultan pentru aceasta solicitudinc. Dar laudcle sultanului au trezil totdcauna zavistia adversarilor sal. Pentru reconfirmarea in domnie a plata totdeauna
sume marl megistanilor Porlii, intre care marelui vizir Halel-Efendi a carui pofta de bani n-a
putul If salurata. De aceea, accsta i-a lrimis cuvant ca domnia sa a lual sfarsil si ca ea ar
pulett 11 prelungita cu 15 luni dc la sorocul de
laranimii sarbesti, find unul (Untie cci mai apropiati colaboratori ai lui Caragheorghc. Milos continua lupla cu turcii, reclobandind autonomia !aril, care fuscsc suspendata dupa
acuzandu-1 ca este vandut rusilor. In urma acestor uneltiri calomnioase, agentii sal n-au
mai fosL primitl de Poarta, iar amicii sai i-au dat sa inteleaga ce soarta it asteapta daca va fi chemat spre justificare la Istanbul. De aceea,
642
Istoria Romanilor
triece unde cauta azil impotriva persecutorilor sal. Azilul solicitat i-a Post oferit. Dar Domnul
mazilit nu ramase in Austria. La finele lui noiembrie 1818, el scria lui Metternich din
Eled-Kirsch, vestindu-1 ea se retrage la Geneva. De acolo, el pleca. in Italia unde petrecu la Pisa, apoi la Atena unde muri la adanci batra'neti in 1845.
catastihul celor patru familii cu drepturi la domnie, ele aveau insa dreptul la o rents viagera, si anume de 40.000 de piastri pe an
pentru familia Hangerli si 60.000 pentru fami-
erau responsabili fats de sultan pentru loialitatea tor. Firmanul fu salutat cu mare bucurie de principele Alexandru Sutzu, funded familia sa era prima care obtinu domnia Munteniei, dupes retragerea lui Caragea. El se mai bucura si de faptul ca dupes expirarea celor 7 ani de
pusi la torturet pentru darile ftscale. Strainul se imbuibase si rorrulnismul ajunse de bayocurd,
Moldovei si aceasta firs prea mari chcltuieli pentru dobandirea lui. Astfel, se explica ati-
ea nu satisfied ccrcrca (aril ci dimpotriva, ea asigura catorva familii fanariote succesiunea exclusives la tronurile principatcior. in tr-un raporl consular din Iasi, din 8 fcbruaric 1819. allam Ca s-a dal publicitatii firmanul sultanu-
lui prin care se reglementa succesiunea la domnie in Tarile Romane pcntru a curia cu
necontenitele intrigi dintre sumedenia de canclidati. In temelul noului sistem de succesiune la Iron, domnia in cele doua principale cra rezervata familiilor Alexandru Calimachi, Alexandru Sutzu, Mihai Sutzu sl Constantin
lira sa 11 avul putinto de a-si ocupa tronul. Numirea s-a facul la inceputul lui seplembrie
in acelasi limp cu numirea lui loan Caragea in Muntenia. Cronicarul Manolache Draghici 11 prezinla ca pc un om invatal, bland si cuminle.
nia pe termen de sapte ani. Dupes expirarea acestui termen, Domnii urmau sa treaca unul in locul altuia, dintr-un principat intr-altul. Domnia era ereditara, trecand din talc in flu. In timpul domnie' parintilor, beizadelele ocupau posturi de dragomani pc langa Poarla sau
pe langa arsenal pentru a-si putea insusi expe-
643
Ion Nistor
Flechtenmacher cu intocmirea Codului civil al principatului Moldovei in limba neogreceasca, promulgat la Iasi la 1 iunie 1817 si pus in aplicare la 1 septembrie 1817. Agentul austriac din
folosit in larga masura de codul austriac, intrucat aproape opt *zecimi din codul Calimachi sunt traduse dupes eel austriac.
Restul cuprinde dispozitii din obiceiul pamantului si numai cloud zecimi din textele bizantine. Dispozitiile privitoare la copiii ilegitimi sunt luate din codul Napoleon. Agentul austriac lauda foarte mult noul cod al Moldovei si se grabi sa trimita un exemplar bibliotecii Curtii imperiale din Viena. Codul Calimachi cuprinde 2.232 de paragrafe, cats vreme codul austriac
comiteau cu acele cordoane se razvratisera iesenii, astfel ca spiritele agitate numai prin interventia mitropolitului Veniamin putura fi
potolite. Dar, cu toate lipsurile si neajunsurile, principele Calimachi se ingriji de organizarea la
Iasi a unui liceu cu internat, dupes modelul austriac. La scoala aceasta fu numit profesor de geometric teoretica si practices, in 1813, inginerul diplomat, Gheorghe Asachi. Prima
promotie de ingineri hotarnici care urmarisera cursurile in limba romans primi diplomcic in 1818. Pe calea aceasta s-a pus capat prejudecatii ca in limba romans nu s-ar putea preda materii stiintifice superioare.
are numai 1.502 articole. Traducerea in romaneste a codului Calimachi s-a facut
numai la 1833. Codul austriac folosit de codificatorii moldoveni era Cartea legilor pravililor
impuse o noua impartire administrative a Moldovei, intrucat o parte insemnata din judetele Carligatura, Iasi si Falciu ramasera
dincolo de Prut. Redresarea vietii economice
cuprinzatoore in scurf din ceirlile imparcitesiilor pravile spre inlesnirea celor ce se indeleinicesc intru invaidiura tor, cu trimiterea ciltre carte, tillu si captil imparatestilor pravili, ingrijita de Andronachc Donici si inchina la mitropolitului
Veniamin ".
Scarlat Voda Calimachi era mai const.iincios decal contcmporanul sau din
Muntenia, loan Voda Caragea. El era mai crc-
Lucrarea cunoscuta sub numele Manualul lui Donici cuprinde reguli de drept civil, constituind astfel un adevarat cod civil. Este o lucrare originala intemeiata pe dreptul
644
Istoria Romanilor
dintata lui Mihai Sutzu (1819 - 1821). Noul Domn dobandi tronul cu ajutorul lui Halet-
Alexandru Sutzu din Muntenia, sume insemnate de bani. Ca mare iubitor de lux si petreceri, Mihai Sutzu avea nevoie de bani, pe care trebuia sa-i stoarca din lard, sporind darile si
sunt adevaratul Peruviu al grecilor". Abatele Boscovici, care la 1781 calatorea prin tarile romane, arata ca grecii care erau randuiti in diferite slujbe, se grabeau a se folosi prin toate
mijloacele de insarcinarile tor, spre a -si culege oarecum viile, stiind bine Ca, schimbandu-se Domnul, vor trebui sa treaca slujbele for altora, atarnatori de domnul eel nou. In continuare
abatele constata ca Tarile Romane dispun de toate ce le-ar putea face o tars fericita, daca nu ar fi strivite prin start ordinare si extraordinare
buinteaza spre a dezbraca poporul si spre a-1 jupui. Nu este deci de mirare daca atilt boierimea autohtona, cat si targovetii si satenil
altceva de facut decal sa abdice pentru a nu trezi banuiala Portii ca lucreaza impotriva ei.
Astfel, luara sfarsit pentru totdeauna domniile fanariote in Muntenia prin otravirea lui Alexandru Sutzu, tar in Moldova prin
strain intrus in tam for si care tralia din exploatarile neomenoase in paguba si pe
socoteala populatiei autohtone. In scurgerea aceasta de timp s-a desavarsit instalarea protectoratului rusesc asupra ambelor Principate Romane. Domnii se numeau de care Poarta
suzerana, care ii si mazilea dupa bunul ei plac, ca si in epoca anterioara, uneori st cu asenti-
mentul puterii prolectoare, ba chiar si la cererea ei. Oarecare influenla asupra numirii st
vecina, ba chiar si de puterile apusene ca Franta, Marea Britanie si Prusia. Prin con-
ventia ruso-turca din 1802, termenul de domnie fu stabilit la 7 ant, dar si acesta era nesocotit de Poarta in tot cursul domniilor fanari-
ote. Uneori, turcii intelegeau sa reduca termenul de domnie prin decapitarea barbara,
Tara nici o judecata, cum au fost sangeroasele acte de decapitare a principilor Grigore Ghica, Nicolai Mavrogheni si Constantin Hangerli. Pentru a evita o asemenea soarta, principii Alexandru I. Mavrocordat, Alexandru si
nobilime greaca, care traia pe socoteala principilor din Muntenia si Moldova. Un ambasador prusian arata ca grecii din Fanar nu aveau alt mijloc de a iesi din netrebnicia si saracia tor, decat parvenirea la domnia Tari lor Romane. Stoarcerile for nu cunosteau nici o limits, afirma Carra, preceptorul copiilor principelui Grigore Ghica. Tar raguzanul Raicevici, fostul dascal at fiilor lui Alexandru Ipsilanti, care ajunse primul agent diplomatic al Austriei la Bucuresti, afirma ea orice domn aducea cu sine din Fanar un mare numar de greci, carora li se incredintau slujbele cele mai aducatoare de castig. Prin protectia principelui multi dintre ei contractau casatorii cu mostenitoarele de mosii din principate, devenind astfel boieri, mad proprietari de mosii. "Intr-un
Constantin Ipsilanti, Emanuel Giani Ruset, loan Caragea si Mihai Sutzu preferara sa-si paraseasca tronul din vreme, fugind peste granita, pentru a-ai salva viata. Investitura Domnilor cu caftan si cuca
se facea in fata sultanului, la picioarele caruia depuneau juramantul de fidelitate. De la palat, Domnii erau condusi la catedrala palriarhala
din Constantinopol undo primeau binecuvantarea patriarhului dupa obiceiul vechilor imparati bizantini. La sosirea in lard, noul
Domn era intampinal de milropolit si de boieri si condus la biserica domneasca pentru a prima
ungerea cu sfantul mir. In ierarhia otomana, principii romani aveau rangul de pass cu doua tuiuri, find considerati guvernatori civili at
645
Ion Nistor
rezervate Portii. In tars insa, ei erau recunoscuti ca Domni din mila lui Dumnezeu, rezidau in palate domnesti si intretineau pen-
tru paza for garzl domnesti. Prin conventia ruso-turca de la Ainali-Caivac, din 1779, reprezentantii capuchehalelor la Istanbul se bucurau de dreptul gintilor deopotriva cu
reprezentantii diplomatici al statelor europene. Prin aceeasi conventie, Poarta se invoi cu marile puteri sa acrediteze consult si agents diplomatici si comerciali la Bucuresti si Iasi, cat si
incurcaturi in chestiunile de proprietate, pentru ca hotararea unui Domn putea fi rasturnata de urmasul sau. Asupra proceselor nu se lua nici o insemnare scrisa, tar dreptatea se impartea, dupa bunul plac, celor ce aduceau
cele mai mars plocoane. Principele intrunea in maim sa cea mai
inalta autoritate judecatoreasca, administrative si politieneasca, pe care el o exercita cu ajutorul sfetnicilor sal din divanul domnesc. Acesta se compunea din mitropolitul si epis-
sulatele tarilor apusene Franta si Anglia, precum si al Rusiei. Consulii strain! incepura sa exercite influenta tarilor for asupra Domnilor, contribuind chiar la detronarea tor.
exponent! ai puterii laice: marele vornic, marele logofcit, marele spcitar, marele vestier, marele serdar, marele clucer, marele stolnic si marele
medelnicer. In fruntea boierilor divaniti din Tara Romaneasca se gasea Banul Craiovei, care indeplinea functiunea de loctiitor sau
caimacam al principelui in Oltenia. In absenta principelui, presedintii divanurilor din ambele principate erau mitropolitii, considerati ca oracol al legit. Dar cu Wale ca divanul parea ca
totusi el, in fond, nu avea nici o putere. Chestiunile cele mai insemnare erau rezolvate
venetIci, crealuri si unelle ale sulianului. El an rutnat ambele tart fare ca sa se II imbogatit totdcauna, tar cci mai multi dintre ei au murit de moarte silnica. Principil fanarioti erau despot! in principatele tor, dar totodata si sclavii unui tiran si mai mare, care era sultanul. La investitura, ei primeau un caftan, o Spada, un steag
parerile luturor, principele pronunta sentinta care era irevocabila. Persoanele care cautau dreptatea, prezentau jalbele Domnului.
cu doua tuiuri, o lance si un toiag ferecat. Pentru a acoperi marile cheltuieli pe care le
faceau cu dobandirea domniei, precum si cu
micul divan si numai dace partile nu se declarau multumite cu sentinta data, atunci cauza se supunea deliberarii marelui divan, care se pronunta in ultima instants. Hotararile marelui divan erau definitive si executorii.
duit sa sarute mana Domnului, prostimea putea sa-i sarute doar picioarele sau poala
Spatarii administrau politia si postele. Ei aveau sub controlul for si penitenciarele, putand impune amenzi in bani si aplica pedepse corporate. Secretarul turc - divanefendi - citea firmanele imparatesti in divan si
codicelor, Caragea si Calimachi nu aratau carte de legs, din care cauza domneau marl
646
Istoria Romanilor
asa are ispravnicul pe judecalori, iar in locul spatarului pe polcovnici si capitani, cum si in locul vornicilor pe vataseii de plaiuri. In postunic acestea de mare raspundere ajungeau fiii de boieri fora nici o pregatire specials si fara nici o competenta sau experienta. Multi dintre
ei,
cunosleau limba larii in care isi storceau pncopselile lor. Ispravnicii se numeau de Domn la recomandat ea marelui vistiernic de care depindeau. Ispravnicul, la randul sau, facea
de curler! la Istanbul, iar lipcanti circulau in lard pentru inmanarca poruncilor Domnului. Limba oileiala la curie era limba greceasca si domnii fanarioti erau obligati sa trimila Port!!
informatii si vesli politice de Lot felul. Printr-un
firman din 1784, repetat mereu in anii urma.tori, se poruncea principilor sa impuna boicrilor sa se roage in biserici pentru indelunga vietuire a sultanului si pentru slava si marirea puterii sale. In timp de razboi, Moldova trebuia sa mobilizeze 12.000, iar Tara Romancasca 10.000 de amen', ca trupe auxiliare care se foloscau pentru serviciile de recunoastere in regiunile muntoasc, pentru divcrscic incursiuni si harluicli in spatele si coasla inamicului,
numirea subalternilor sal in schimbul anumitor taxe de numerar pentru ca avea si el asemenea obligat.ii rata de marele vistiernic. indatoddle prefectilor de politic be indeplineau agalelc de la Bucures pi Iasi. De ordinelc lor ascultau ce tele de slujitori, cum erau dorobantii, lefegiii, seimenii, vanatorii, poterasii etc. Vornicia polities infiintata la 1794 exercila controlul strainilor, indeplinea servicii de stalisticasi ajuta la repartilia darilor pe cap de locuilor. In frunlea salelor erau vornicii sau parcalabit, care raspundeau penlru siguranla satului si perceperea darilor. In timpul domniilor fanariote vechea
boierie de nastere, ereditara evolua intr o boierie de slujba, care se putea dobandi de oricine in schimbul unei anumite laxe.
minata mai curand prin avcrea ce poseda liccare si prin inallele demnitali pe care le
incal faceau serviciul cu randul, iar cand nu erau de rand, ei isi vcdeau la lard de lreburile
gospodariei lor. Slujbasii public! erau obligati si la anumite servicii militare. In scopul acesta
ocupa la curie 5i in divan. Pcntru boicrime nu existau alle posturi de onoare decat cele de la curie si din divan. Zilot. Romanul arala ca sub dornnia lui Alexandru Sutzu: "nu era mai dada( sd uezi ca fcicea st boieri cu un nou obiceiu, adecci cu pitace date celor ce se boiereau, cuprinzaloare oft cutare dupci sltdbele sale sau dupci altd mijlocire se suia la treapta cutare, care pitace cgunsercl mai
piaslri fiecare, uncle cu preturi si mai marl si alte 4.000 de pitace de neamuri cu 500 pang la 2.000 de piastri, chivernisind pe calea aceasta in anii sau de domnie nu mai putin de 60 pang la 70 milioane de piastri. Raicevici relateaza ca este de necrezut cat de mare era numarul celor boieritl, din cauza ca principii, fie din protectie,
647
Ion Nistor
fie pentru bani, confereau zi de zi pitace de boierie persoanelor care le cereau. Omul ccl
mai de rand putea fi nobilitat, daca platea bani
si adeseori hamali sau geambasi de cai,
si Tara Romaneasca. Nici un alt popor n-ar suferi cu aceeasi rabdare si resemnare nici
jumatate din sarcinile care-1 coplesesc. Totusi,
obtinand pitacul de boierie si devenind nobili se intitulau unit pe altii cu "cinstiti boieri". Dupa pierderea Bucovinei si Basarabici teritoriul Moldovei fu redus la 14 judete:
Fel lticeni, Dorohoi, Botosani, Roman, Hew lau,
sunt tinuti s-a transformat intr-un fel de nesimtirc si de apatie naturals care-i face
deopotriva de nepasatori fats de bucuriile vietii
Carligatura, Neamt, Bacau, Plana, Tecuci. Covurlui, Iasi, Vasiui, Faiciu. Judetele Munteniei erau: Ramnicu cu resedinta la
Valeni, Prahova, lalornita, Ilfov, Dambovita, Vlasca, Teleorman, Muscel, Arges si Olt. Cele oltene erau: Valcea, Romanati cu resedinta la Caracal, God, DO si Mehedinti cu resedinta la Cornet. Muntenia ramase in posesiunea celor 17 judete ale sale cu o populatie de circa un milion de suflete. Populatia Moldovei sc cifra numai la jumatate de milion de locuilori. In proprietalca pamantului se imparteau cicrul, boicrii 5i mosnenii sau raze:0i. Clerul si boierii
slapkincau Irci park din panrinitrl prineipatelor; a patra parte era slapanita de mosncni in Muntenia si razes! in Moldova.
din Bucuresti constata ca taranul, coplesit si altfel peste masura de dajdiile nenumarate, nu
numai ca nu primea nici o plata de la stapanire
pentru roadele care i se luau card nici o socoteala, dar el era silit sa le transporte cu
vehicolele sale, uncoil foarte departe, pana la Dunare, unde asteptau slepurile otomane de
Recensamantul din 1813 din Moldova arata 1763 sate dintre care 23 erau sale domnesti, 215 manastiresti, 927 boieresti, 546 razcscsti.
Din cele 927 sate boicresti, mai bine de juma-
fiscala sc descompleta. Registrele vistierici muntcne aratati la 1818 tin numar dc 18.000
de lode. Populatia Tarilor Romano se compunea
nici biserica, nici casa, nici gard imprejurul eases, nici bou, nici vacs, nici oaie, nici palul
dc semanaturile omului, pentru hrana familici
Bucuresti si Iasi, deopotriva cu episcopiile de la Ramnic, Arges si Buzau din Muntenia, si cele de la Roman si Husi din Moldova, aveau si ele proprictatile tor, clan cu mull mai reduse decat mam-istirilc, care fuscscra inzestrate din belsug de cuccrnicii for ctitori cu numeroase mosii si
iazuri dc peste pentru posturile de peste an. Numarul mosiilor si salclor ecleziastice din
Moldova, inchinate si ncinchinate, alingea cifra
648
Istoria Romanilor de 215. Administrarea mo*iilor ecleziastice cadea in seama arhireilor *I a staretilor manaS-a calculat ca Moldova si Muntenia alimentau cu produsele for populatia Istanbulului timp de
4 luni pe an. Cheltuielile acestea din timpuri normale erau cu mull intrecute cand Poarta se
stapanirea unei minoritati din populatia tarli. dat fiindca cei multi, rumanii si vecinii, nu aveau parte de ea. Mandstirile si boierimea i*i
Atunci, pe larva contributii insemnate in bani, tarile noastre trebuiau sa refaces drumurile qi podurile, sa trimita salahori *i material de constructie la intarirea ceta tilor, sa grijeasca de
cheltuieli ce se faceau cu transporturile si intretinerea turcilor, care veneau in tars cu insarcinari oficiale, cu darurile in blani
scumpe, in ceasornice de our si alte obiecte de lux ce se ofereau turcilor de vaza care soseau in lara sau aveau de aplanat diverse daraveri politice sau comerciale. Cc -Amara domneascd se alimenta din veniturile'indirecte de la vami si de la ocnele de sare, precum *i din asa-numitele rusumaturi,
scadeau din tribut, ci apasau populatia tarii. La acestea se mai adaugau si nenumaratele
erau impusi deloc, sau numai foarle putin. Scutiti de impozite erau *1 scutelnicii si poslu*nicii in schimbul serviciilor pe care acestia le prestau boierilor. La 1821, postel-
nicul Iacovachi Rizo sustinea ca in principate "de la prima class a boierilor pana la targovetii
bovine de mai multe on pe an. La acestea se mai adaugau veniturile din ierbarit, tutunarit,
majazit, fumarit, cotarit etc. La condeile acestea
forma *i pentru menajarea aparentelor. Vistieria statului era separates de carnara domneasca. La vistierie curgeau darile directe, in prima linie capltatia, adica taxa pe cap, pe care
de a impune d'art dupa bunul for plat, caci acordul divanului domnesc era mai mull de
se mai adaugau in Muntenia Si taxele anuale care be plateau oierii transilvaneni, care -si pa*eau turmele dincoace de munti. La camara domneasca se mai varsau si asa-numitele ava-
incasau la numiri in slujbe, la export de animale si de articole alimentare, la fabricarea de bauturi spirtoase s.a. Domnul mai incasa taxe destul de ridicate si la conferirea pitacilor de
boierie. Doamna isi avea caseta proprie care in
furniza la Istanbul piei, pastrama sl seu, in cantitati de peste un sfert de milion de ocale.
649
Ion Nistor
5. Sitenii si targovetii
Clasa boiereasca, deopotriva cu dregaLodi care se ridicau din randurile ei, cu putine
tarn
Camara Domnului Casa rasurilor
Total:
"
1.320.000
1.065.000
770.000
361.000
atingerea ambitiilor personale de care erau stapanite. Putini se indeletniceau cu agricultura, dar si mai putini cu negotul. Se gaseau
insa intre ei si persoane distinse care se interesau de probleme literare si stiintifice ale timpului, dand valoroase iinbolduri la propasirea culturala a tariff. Cei mai multi insa, isi petremese si ospete, la care luau parte si femeile, in nesocotirea batranelor obiceiuri care excludeau femeile de la mesele comune cu barbatii. Acestia aveau privilegiul de a purta barba si dc a fi intitulati: Maria Ta. Ofitcrii straini din ostirile de ocupa tie rusesti introduscra dansurile moderne si balelele, precum si intre-
4.290.000
3.221.000
In
Caragea avea 700.000 lei din vami, 530.000 de la ocnele de sare, 1.363.357 din oierit, vinarit si dijmarit si din havaieturi 300.000 la un loc,
1.413.537 aspri. Cu toata plata for din casa rasurilor, remuneratia slujbasilor public' era
din cele mai respingatoare. Conte lc Langeron, care Caeca parte ca secretar din delegatia ruses la tratativele de pace de la Bucuresti din 1812, desfasura in =marine sale tin lablou sumbru asupra slujbasilor publici din Muntenia: "Nisi o descriere nu poate fi aproape de adevar, sand cauti sei arati cine erau dregettorii Munteniei. Peste mets. ura imoralitatii, ba chiar afara de legile for este tot atat de intristeitoare,
pe cat de swprinzdtoare pentru omenire. Sub inraurinta grecilor din Fanar, dintre care chiar un mare num& s-a asezat in Bucuresti, multi boieri munteni au deprins injosirea, ldcomia,
a comite in ele once crimes faro pedeapsei. Fiecare slujbei imbog eiteste in scurt timp pe
acela care o ocupd si la sfeu-situl urtui an el trebuie sa o pdreiseascet si set o treacd altuia. Si acesta este Inca unul din abuzurile acestei ocarmuiri monstruoase, ca un individ nu reimeme
oarecare. La fmele anului el vine la Bucuresti set se dea la un lux tot atat de faro fra u pe cat si de rau gust, risipeste repede roadele preicletciunilor sale si dupes doi ani de trandeivie el cumpcirci din nou un loc, se imbogetieste iarasi pentru a rein-
deplasarea boierului Barbu Stirbei la Carlsbald deschideau totusi seria calatoriilor in strainatate. Cheltuielile cu palate luxoase, cu radvane comandate la Viena si trase de cai de rasa, cu parcuri umbrite de arbori exotics din straina.tate, crescuti in florarii, cu toalete scumpe pentru cucoane, cu blanuri alese si cu bijuterii de tot felul risipeau marl averi si aduceau pe fostii for proprietari la sapa de lemn. De cangrena trandaviei si a imoralitatii
de care era banluila socictalea fanariota nu ramase scutita nici tagma preoteasca. Ignoranta, venalitatea si imoralitatea
pairunsesera si in randurile inaltului cler, care se bucura de aceleasi privilegii si libertati ca si boierimea laica. Numirile in fruntea eparhiilor si a man5.stirilor bins inzestrate nu se faceau decal cu bani, ca si in funcliile civile. Exemplul potentatilor influenta si pe cei din subordine,
cepe de la inceput aceeasi viatd. laid cercul vitios al traiului boierilor din Muntenia!
650
Istoria Rom'anilor
zincografi, negustori, frizeri, cofetari, brutari, macelari, croitoi-i, cizmari, franghieri, cojocari, selari, Meatus!, fierari, rotari, olari, zidari, sindrilari, gradinari, vizitii etc. Cei mai multi
Transilvania si partite maghiare, dar si din
obicei, Inca nu se poate spune ca posturile, frecventarea bisericii, icoanele prin case, miluirea clerului de care se folosea mai mutt
cel grecesc, spovedania sI imparLasirea practi-
Bucovina si Galitia, precum si din Austria, Germania, Italia, Elvetia, Albania, Grecia si Turcia. Dupes confesiune, acestia erau
ortodocsi, greco-calolici, romano-catolici, cvanghelici si protestant!. Judecand dupes confesiunea tor, putem constata ca cei mai multi,
cate de toata lumea erau niste manifestari ipocrite. Toate aceste forme erau crezute ca
de care erau legate in religia creslina. Asa gasim, in afara de Mavrogheni care luasc asemenea masuri numai pentru a-pi arata strasnicia, si pe Alexandru Ipsilanti in
Muntenia, ordonand preotului din satul Albeni
lemn la biserica si tine nu va merge la biserica,
neaparate pentru mantuirea sufletului, dar ele se desfacusera usor din intovarasia for morals
285 din 410, erau roman!, iar restul de 125 erau sasi si unguri. Tzvodul cuprinde si un
numar de 50 de evrei, dar farce sa indite si profesiunea tor. Cei mai multi dintre acestia erau originari din Bucovina si Galitia. Raportul mai
struite din lemn. In Oltenia erau bordeie din pamant, iar in Muntenia erau colibe de nuiele umplute cu lut. Orasele, in afara de Bucuresti si Iasi, aveau mai curand aspectul unor sate marl. Case le marl si mici se intercalau. Iii jurul caselor se gaseau gradini cu porni frucliferi si curti largi si incapatoare. Locuitorii de la targuri si orase erau in cea mai mare parte agricultori care se indeletniceau cu transporturi, schimburi de produse alimentare etc. Numarul mestesugarilor era
emigrant' din Transilvania care erau raspandill prin diferite orase si targuri din Tara Romaneasca. Insa acestia nu erau incadrati in randul profcsiilor liberate, desi masele cornpacte de emigranti lransilvaneni sau ungureni, cum se mai numeau ei, care colonizasera regiuni intregi, alfabelizau copiii din stile de sate in lungul cuprins al Muntcniei si Olteniei. Dar cu tot afluxul accsla de meseriasi de peste munte spre capitals, numarul mestesugarilor era destul de redus in raport cu numarul populallei. Tiganii indeplineau mese-
sc aduceau numai din provinciile austriacc. Carcle taranesli, trase de boi crau foarte primitive, construite din lemn, Jura nici un cui de
fier.
Caii
bresle sau isnafi.tri. Negustori greet, precum cei din Brasov, erau organizati in companii cornerelate. Negolul stagna din pricina monopolului
al laranitor consta dintr-o camases lunga sI panialoni dc panza tesuta de nevestele tor.
torceau si teseau pentru familiile for si erau foarte iscusite in mestesugul vopsitului. Ca si boierli, taranii iubeau jocurile, serbarile si praznicele zgomotoase, unde se bea yin peste
masura si se cinsteau rachiuri, holerca sau vinars - Brantwein. Putini cullivau ogoarele
cum se cuvine, cei mai multi lucrau pamantul de mantuiala, multumindu-se cu satisfacerea nevoilor for urgenle. In schimb, prasila vitelor
se Facca pc o scary foarte intinsa, gratie pasunilor grase de munte si de campie. Industria se reducea la putine fabric! de
postav, panza si pallid de land, iar exploalarile
minicrc crau oprite de turci sub pedeapsa capilala, pentru a nu trezi lacomia carilor
vecine. Singura exploatare miniera ingaduita de !mei era cca a ziicamintelor de sarc de la Ocnele Muri, Telega ;;;i SIdnic Prultovu in
651
Ion Nistor
sare si tarile vecine ca Bulgaria, Serbia si chiar Bosnia. Numcroasele izvoare alcaline, ferugi-
noase si sulfuroase erau pulin inlrebuintate. In ambele principals se exploala la suprafata pleura care era de cloud feluri: neagra si galbena. Pacura galbena era un lichid gras nuinit
naftil, care galgaia din pamant si se intrebuinta pentru unsul osiilor la trasuri. Wilkinson arata ca, la 1820, Tara Romaneasca si Moldova erau aprovizionate din
scopul acesta se construira instalatii portuare sl antrepozite pcntru marfuri la Galati, Braila si Giurgiu. In principate circulau, pe langa leul
Germania cu tot felul de marfuri manufacturate de bumbac si de land, cu faianta st cu olarie, care soseau in tara pe uscat, dar si pe
Dunare. Portelanul, sticlaria erau fara exceptie
austriaci si piastri turcesti. Bogatia tarii provenea din agricultura. Dar din cauza lipsei de brate de munca, mai bine de jumatate din ogoare ramaneau necultivate. In schimb, cresterea animalelor domestice era foarte dezvoltata. Se cresteau vite cornute, oi sl pore!. Cresterca oilor era in Muntenia mai dezvoltata decat in Moldova. Bivolii se intrebuintau cu succes ca animale de Lractiune. Animalele tinere nu se macelareau,
lucrate in Germania, dar li se zicea de fabricatic engleza si astfel se vindeau cu preturi mai
marl. La 1781, Austria inaugura un serviciu fluvial pe Dunare pentru a inlesni transportul
marfurilor si in Principatele Romane, dar si in Turcia. La 1802, Marea Britanie infiinta si ca un consulal la Bucuresti, apoi la Iasi si Galati,
manu fac tura.
pretuiti pentru sprinteneala si rezistenta tor. In Muntenia cresterea cailor nu era asa de ingri-
bau caii si sc faceau cazari pest& noaptc se nut neau mansiones, turcesle menziluri. isle
erau asezate la dislanta de 4 - 6 ccasuri una de
vcrzi atingcau o marime ncobisnuita. Iirana principala a satelor era porumbul sau papusoiul - cucuruzul in Transilvania - din
socoteala Domnului. Fanul se dadea fara plata, tar ovazul se achizitiona cu un pret redus. La fiecare static de posts se gaseau 300 - 400 de cai. Postele se arendau unui consiliu de boieri
grau, secara, orz, mci, hrisca sl chiar orez. Tutunul si vinul se comercializau in conditii avanlajoase. Podgoriile din Muntenia si Moldova produceau yin bun pentru consumul intern si pentru export.
in schimbul unci arende de 30.000 dc piaslri platiti Portii. Cu carula de posh se calatorea
foarte repede.
6. Viata culturala
Cei mai multi dintre Domnii fanarioti erau oameni culti si iubit.ori de invatatura.
Interesul for pentru promovarea culturii spiri-
Negotul suferea foarte mult din cauza privilegiilor comercialc de care se bucurau turcli. Caii se cumparau cu pret redus pentru nevoile Istanbulului. 13oi, oi, grau, miere, unl, seu si brand se exportau in Turcia. Prin acest. export fortat se sustragea Tarilor Romane o buns parte din vcniturilc ei. Dar cu toata prohibitia Portii, se exportau vinuri in Polonia si
Rusia, porci ingrasati in Transilvania, Galilia si Germania. Pici, lama, miere, ceara, silitra si
tuale in Tarile Romane era impartasit si de numerosi clerici si boieri romani, legali de
initiate de
Ma lei
si
brodcrii in fire de aur din ostroavele greccsii. Postavurile finc, malasurilc, uneltele casnicc si
Urmasii lui Constantin Mavrocordat pe tronurile de la Bucuresli si Iasi se straduira de a se menline in spiritul marilor reforme intro(Luse de el in viata socials si in administratie. Principii fanarioti contribuira la eliminarea limbii slavonc din slat si biserica, dar cu scopul de
Istoria Romanilor
Academille din Iasi si Bucuresti fura complet grecizate, limba romans ramanand numai in scolile de preotie, precum si in scolile primare de la sate. Dascalii greci contestau capacitatea limbii romane pentru predarea stiintelor si filozone!, considerand-o rustled si barbara. A fost nevoie de staruintele energice ale lui Gheorghe
Asachi in Moldova si ale lui Gheorghe Lazar in Muntenia pentru inflintarea scolilor de ingine-
decade in epoca fanariota. Cronica atribuita lui Enache Kogalniceanu si condica de obiceiuri a lui Gheorgachi, precum si povestirile in versuri privitoare la decapitarea lui Grigore Ghica, ale boierilor Manolache Bogdan si Loan Cuza si
cantecul lui Potemkin sunt singurele lucrari istoriografice care ni s-au pastrat. Incomparabil mai bogata este literatura istorica munteana scrisa in aceasta epoca, in limbile
Naum RamniceanuI5, Dionisie Eclesiarhul'6 si Zilot Romanul 17. La operele acestea se asociaza si lucrarile istorice ale lui Daniil Philippide si Dionisie Fotino.
grecesti, patrunse insa si se mentinu in societate sub influenta curtii fanariote, a inaltilor
fanariota. Staretii manastirilor inchinate Locurilor sfinte erau greci. In administratie se mentinu, ce-i drept, limba romans, dar pentru ocuparea inaltelor posturi administrative se cerea cunostinta limbii neogrecesti. Deprinderea acestei limbi simple, spre deosebire de limba clasica elina, constituia obiectul principal in scolile publice. Ea se invata cu multi anevointa si cu metode invechite. Mitropolitul
prelati din Muntenia care, spre deosebire de cei din Moldova, erau in bund parte de origine
Mihai Cantacuzino a scris in limba greaca Istoria Tdrii Romanesti cuprinzand evenimentcle dinlre anii 1215 pand in 1774,
cand s-a incheiat tratatul de pace de la CuclucCainargi. Este o vasta opera de amanunt, mai
ianuarie 1776. Opera a fost tiparita la Viena de fratii Tunusli, in 1806. 0 traducere in romaneste inca lipseste. Tot Mihai Cantacuzino este si autorul genealogic! famines sale intitulata: Genealogia Cantacuzinilor, terminals in 1787. Ianache Vacarescu este autorul operei:
ales cu privire la evenimentele din timpul autorului, care si-a inchciat lucrarea la 30
invatamantului din anii 1793 - 1803: "... pan d acum in scoalele noaslre se
papagalii sd be inuete pe de rost, nemica cu totul stiind din cele ce inuatd, din care pricin'd mai si zece si doisprezece ant imbdtrdnesc in gramaticd ucenicti".
cuprinzand vietile a 31 de sultani care au domnit intre anii 1300 pans la 1791, completata cu
Tar Raicevici consiata ca dascalii greci crau incleobsic foartc nestiutori *I nu se ocupau toata viala for decal de maruntisuri gramaticale, lira nici o vapsea de stiinta, dc literatura frumoasa sau de gust ales. Fetelor din inalta societate nu li se cerca decal de a vorbi, scrie si citi greceste. Domnita Ralu, fiica principelui Caragea, infiinta in colaborare cu mai multi tineri si tinere din inalta societate un
teatru la Bucuresti, in care se reprezentau piese traduse in limba greaca din autori
francezi si italieni.
Un invatamant intr-o limba strains si Inca prost organizat nu putea sa contribute la luminarea mintii si edificarea sufleteasca a
Romdnul, pseudonimul lui Stefan Fanuta, care reds intr-un amestec de versuri si proza Istoria
lui Miron Costin si Nicolai Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, loan Neculce, Nicolae Milescu, cum au existat in
secolul precedent. Istoriografia moldoveneasca
sun erau si Trambita Romoneascd din 1769, un manifest contra rusilor atribuit lui Ianache Vacarescu. In versuri a fost scrisa si fuga fiilor lui Alexandru Ipsilanti, precum si moartea tragica a lui Nicolai Mavrogheni si Constantin Hangerli. Daniil Philippide, originar din
653
Ion Nistor
Tessalia, a scris Istoria Roma niet si Geografia
Roma' niei,
Lipsca In 1816.
intelegea, dupa propria sa marturisire, Transilvania, Valahia si Moldova. Lucrarea a fost tradusa in romaneste19 de Gheorghe Sion.
tanilor, de la Osman I pand la Mehmed al II-lea.
suflete, adapostite in 6.000 de case, din care jumatate zidite. Orasul avea 69 de biserici si
manastiri, precum si un spital public, cel al Sf.
Tot Fotino este si autorul operei Vietile sulImbelsugata activitate istoriografica din Muntenia rivaliza cu rodnica activitate a scolii
Clain, Gheorghe Sincai si Petru Malor, contemporani ai epocii fanariote de dincolo de munti.
Capitanul de stat major Radnitz ne desfasura, in 1822, un interesant tablou asupra cetatilor, oraselor si targurilor din
ambele principate, aratand ca in
pozite de marfuri. Orasul acesta asezat pe Dunare era principalul centru comercial a Moldovei. Botosanii erau, dupa Galati si
Roman, un important centru comercial, unde se faceau schimburi de marfuri cu Galitia si
Germania. Volumul comertului cuprindea colo-
insalubra si incercata foarte des de epidemii, indeosebi de friguri. Apa potabila se aducea prin urloaie. Galati! aveau 6.000 de locuitori, avand un mare port fluvial cu docuri si antre-
locuitori, Giurgiu cu 8.000 de locuitori si Tumuli Orase erau: Bucuresti, Craiova, Slatina, Ram nicul Valcei si Targovistca.
Forlificate crau manaslirile Strehaia, Cornet, Cozia, Bistrita, Arnota, Horezu, Polovraci, Tismana, precum si satul Tatareni, la confluenta Jiurilor. Bucurestii erau un oras deschis, foarte extins, cu slrazi foarte neregulate si cu o populatie de 60.000 de locuitori, adapostita in
case si bordeie. In capitala erau 60 de biserici si manastiri, o biserica evanghelica, o manastire
niale, manufacturi sasesti, blanuri rusesti, ceara si tutun. Targuri mai insemnate cu
resedinte ispravnicesti erau: Bacidul, Tecuciul, Barladul, Vasluiul, Husii, apoi Targu Frumos, Dorohotul, Targu Ocna. La Roman, cu 620 case si la Husi se gaseau resedinte episcopalc.
franciscana si o sinagoga. Populatia se cornpunea din roman!, greci, precum si sasi din Transilvania. Trotuarele erau construite din grinzi de lemn deopotriva cu strazile. Importanta strategica aveau manastirile Radu
Vodd si Cotroceni, precum si Mitropolia. Craiova
memorii atat roman!! din Transilvania, cat si cei din Bucovina, cerand recunoasterea drep-
cunoscuta sub numele de Supplex Libellus Valachorum, transilvanenii cereau recunoasturf de cele lrei natiuni privilegiate unguril, secuii si sasii, aratand ca masa tarii ar avea o mai mare stabilitale, sprijinindu-se pe patru picioare. Bucovinenii, la randul tor, cereau
staruitor desfacerea provinciei for de Galitia cu
Ramnicu/ era un orascl cu resedinta episcopala, einei biserici si o manastire franciscana. Targovistea avea 5.000 locuitori, 15 biserici, 2
Rind practical de multi negustori roman! si greci. Slatina era un orasel mic cu resedinta ispravnicilor, cinci biserici sl o manastire.
care fusese unite in 1786, aratand ca poporul roman din Bucovina se deosebeste fundamentraditii, datini si obiceiuri. Vrednic de retinut este faptul ca prin tratatul de pace de la Sistov
din 1791, Austria obtinu Orsova cu imprejurimile ei, afard de insula Ada-Kaleh, care ramase sub obladuire turceasca. Prin acelasi
tratat de pace s-a ratificat si actul de cesiune a Bucovinei, stabilit prin conventicle turco-ausNistru. La 30 martie 1792, cei dot episcopi, ai romanilor din Transilvania, Gherasim Adamovici in numele ortodocsilor si loan Bob,
654
Istoria Romanilor
in numele unitilor se prezentau imparatului in audienta comuna, cerand recunoasterea natiunii romane ca natiune legala si dreptul de a convoca pe enoriasii for in sinoduri eparhiale,
inaintea ta!" Dar cea mai remarcabila creatie literara din acelc vremuri ramane fares indoiala epopeea
cerand dreptate si echitate pentru credinciosii tor. De fapt, ei obtinurd unele concesii in yedcrea imbunatatirii soarlei romanilor transilvaneni precum si admiterea ortodocsilor in posturi administrative mai inalte care pans atunci le erau inaccesibile. Incurajati de aceste modeste succese, mitropolitii romani hotarara sa convoace in adunari nationale "cler, mililari,
cornier' Tiganiada lui loan Budai Deleanu (+1820). Carturarii transilvaneni din acea vreme manifestau un vadit interes pentru
sLudii literare si lilosofice. De aceea, nu trebuie
li-
ncmesi si popor de rand", pentru a discuta problemele care interesau neamul si ambele
biserici, ortodoxe si unite. In august 1792, se desflinta tortura prin care sc storceau inculpalilor marturisiri silite. Manifestatiile curtii imperiale de oarecare bunrivointa isi gaseau explicatia in nevoia de soldati pentru campaniile austriecilor contra lui Napoleon. Izvoarele tirnpului arata ca contingcntele do
de razboi din Europa. Episcopul Gherasim Adamovici rmiri la 1796, iar scatinul srm, ramas vacant paint ani, fu ocupat de Vasil(
Moga numai in anul 1810. Scaunul episcopal de la Blaj ramanc ocupat de loan Bob pang la
august 1792, dicta Transilvaniei recunoscu urcarca pe tron a imparatului Francisc I, care la randul sau confirms diploma leopoldiana. Dicta mai holari sa pristreze limba latina ca
cu rrizboitil contra lui Napoleon provocara o
1830. Acesta traia in mare neintelegcre cu Ghcorghe Sincai, inspcclorul scorner smile. Scenic ortodoxe avcau iii fruntea for pc Dimitrie Eusla (evict, autorul unci bunt gramallet a limbii romans. In 1812, Ind llint.i in
Arad Scoala preparanda scut pedagoghiceasca a Nayei Romanesti. Ca profesori In accastA
Iorgovici si Constantin Diaconovici Loga. "Sco
organclor administrative austriace, pang ce fu silil sa demisioneze in urma unui odios proces in care i sc aduceau 18 puncle de acuzatie de rea administratie. Urmasul in capitanie era un strain tic tares. Strain de tarn era si episcopul Daniil Vlahovici care ocupase in 1789 scaunul
episcopal dc la Cernauti dupes moartca lui tul dc la Carlovat. In urma noii oranduicli,
Dosoflei Herascu. Noul episcop era dc origins sarb si fusese trimis in Bucovina de mitropoli-
mare num& de romani in Banat, Ungaria, Ardeal, Romania, Moldova si Bucovina Basarabia fusese numai de cerand desprinsa
ca se iubesc ca fratii si se omenesc. De aceea, sa fiat not toti ronianii una; rut este aici grec sau icttin, unit sau neunit, una trebuie sa fie natia romdneasca. Mintea, manta natie daco-romaneascd in Moldova, in Ardeal si in Tara Romarteascd, mintea! Gond te vei lumina cu invatatura, cu luminele faptei bune te vei
din corpul Moldovei
in locul ei luase fiinta scoala preoteascd de la manastirea Sf. Me de langa Succava, de unde
fu mutates mai apoi la Cernauti si organizat a ca scoald clericald cu dascali veniti de dincolo dc
Lemeni s.a. Pe masura in care clericii sarbi navalcau in Bucovina, mai multi distinsi si eruditi clerici bucovineni se vedeau siliti sa.
Ton Nistor
Iasi, la care invata romaneste Constantin Negruzzi. intre clericii refugiati din Bucovina se gasea si popa Andrei din Uidesti, care refuza sa depuna juramantul de credinta fats de Austria.
emigreze in Moldova. intre acestia se gaseau: Gherasim Clipa din Vicovul de Sus, care isi facuse invacalura la Putna si care ajunse episcop la Husi; Meletie Brandaburgul, fiul unui targovat din Suceava, care ajunse sa ocupe pe rand scaunele episcopale de la Husi si Roman si in cele din urma chiar scaunul mitropolitan de la Iasi. Un nepot al episcopului Dosoftei,
loan Budai Deleanu, in calitatea sa de consilier pe langa guvernamantul din Liov, de care depindea si Bucovina, cunostea foarte bine organizarea acestei scoli pentru care el
roman din greceste; Telemah din frantuzeste; Viata lui Petru cel Mart de Voltaire; cunoscuta carte Ceasornicul Domnilor, din latineste; o traducere dupd o logicd retorted si eticd, care a
putin insernnate traduse dirt dfferite limbi, intre care si o Istorie Universals ".
plata al episcopului si ca in loc de invatatura ei curateau vasele de yin din beciul episcopal. El sustine ca unit din accsli candidali de preotie
alic patimi. Numarul ind, luara (Hula in Cernauti si Suceava sroll germane sill) conduccrea lui Franz loser kallinger si Anion de Markt. Acosta din urnia cra originar din Sibiu si fusese autorul unci gramatici germanoSi
Urmasul lui Budai Deleanu in functia de translator pe langa guberniul de la Liov a fost Teodor Racoce, razes din comuna Carapciu, care la 1817 se adresa carturarilor
romaneste codul penal si codul civil austriac. Primul apart' in 1807 sub WW1: Cartea de
pravilci ce cuprinde legile ast win faptelor rele si ceilccitoare de politic si asupra grelelor ceilcetri a politicestilor randuieli de politic. La 1812 aparu la Cernau0: Cartea legilerr si pravililor pargdresti pentru loate girlie mostenitoare nemtesti ale Monarhiei Austriecesti, in trei
volume. Budai Delcanu avusc prilejul sa cunoasca viaia culturala din Bucovina de curand dcsprinsa din trupul Moldovei. Pe
moldovenii de acolo, el ii descrie astfel: "Umbel for este vechea Umbo romemet popular& aestecatei cu felurite cuvinte slavone, grecesti si albaneze, dar cuvintele luate din alte limbi abia fac o treime. Limba moldoveneascei si in genere limba romand indeplineste toate conditiile pentru a deveni cu timpul o Umbel culturald, egalci cu cea italiand, dacd se vor gdsi
oameni iscusiti care sd se ocupe de ea. Panel acuma ea este inset o limbd sdracd, rusticd si
necultivatd. In limba aceasta nu existel incd un dictionar, nici o grarriaticei temeinicd si nici o ortografie stabilitd. Literatura ei cuprinde numai
Dupes batalia de la Aspen si Essling contra lui Napoleon, guvernul de la Viena adresa la 9 tulle 1809 o proclamatie care
inrolezc ca "volintiri" sau "olintiri" in armata austriaca. Apelul Vienei a gasit rasunet in randurilc boierimii bucovinene, care se grabi sa-i dea urmare, organizand escadroane de "arnauti si vanaltori" comandati de Mihalache Calmutchi, Louis Logotheti, Iordachi Tabora, Constantin lanos, Vasile Golan s.a. Dadura urmare apelului imperial si gospodari fruntasi din satele bucovinene, intre care Nicolai Nistor din comuna Vicovul de Sus, judetul Radauti. Escadroanele acestea de voluntari bucovineni
cele dintdiu sapte sinoade si la celelalte cal/ bisericesti care sunt foarte numeroase; apoi
cetteva cronici sau istorii nationale roman care pot fi privite drept produse origirtale romans~. Celelalte cacti si manuscrise nu sunt dealt tra-
656
Istoria Romanilor
luara parte la operatiile din Galicia. In
1821.
Bucovina avu cinstea sa gazduiasca o frumoasa pleiada de boieri moldoveni care se rcfugiasera acolo de groaza tulburarilor eteriste, in
dunnezeiesc toti aceia, care din nestiintd, lipsd de pricepere sau poate dirt porniri josnice si
Gheorghe Sion s.a. care redactard adresa de supunere faVa de Poarta, cerand inlaturarea
Spiritele bucovinenilor erau pregalite dinainte pentru noua miscare de regenerare
politica si culturala. Dupes moartea episcopului Daniil Vlahovici, sarb de origine, intamplata la
asezamant reispanditor de cultural, asa de trebuincios sifolositor pentru viata bisericeascd cat si cea afard de biserica, fiindcd et, prin zadarnicirca aceasta au reipit credinciostilor montuirea sufletului, au trout pe lac c&mbaterea imamWadi, Baca si-au provocat-o chiar, facandu-se astfel responsabili inaintea lui Dumnezeu si inaintea prea gratiosului nostru irnparat".
30 august
1822,
scaunul episcopal de la
Noul institut primi organizarea unei scoli teologice superioare. la care istoria bisericeasea, arheologia biblical, introducerea in Testament se predau in limba Latina, dreptul bisericesc, dogmatica si morala in limba greaca, iar teologia pastorala, catehe(Ica si pedagogia in limba germana. In
Noul si Vechiul
Vartolomei Mazareanu. Ni s-a pastrat diploma de absolvire a tanarului cleric Isaiia, din care
romaneste
putem cunoaste materiile care se predau la acea inalta scoala teologica. Prin decretul
politului sarb de la Car lovat, in a carei arhidicceza era cuprinsa eparhia de la Cernauti, deopotriva cu cea a romanilor transilvancni de
imperial, din 17 iulie, Isaiia fu numit episcop al Bucovinei primind hirotonia din partea mitro-
narul clerical care fu atasat institutului in 1828, unde se primeau numai absolventii
la Rasinari. Chiriarh eruclit ce era, tanarul episcop se grabi sa dea o noua organizare
invatamanWlui leologic din dioceza sa, in con-
ortodocsi ai liceului german din Cernauti, care luase fiinta in 1808. Limba romans nu se cultiva nici la acel liceu la care in 1816 era sa fie chemal ca profesor de religic Gheorghe Lazar din Transilvania, fiindca-i mergea faima unui
tinuarea frumoaselor traditti ale acadentiei pulnene. In locul aces( eta. mitropolitul Dosoftel Flerasett infiintase la manastirea Sf.
Ilie de langa Suceava o scoald clericalet, la con-
moraliialc. Inslitulul icologic si scminarul clerical Sc inIrctincau pc clicllulala fondului rcligios at diocezci bucovinenc.
In adivilalca sa cullurala, cpiscopul Isaiia nu se opri insa numai la invalAtura cicrului. Cl se gancli scrios si la luminarea
poporului prin scoala. In timpul pastoririi episcopului Daniil Vlahovici, (Date scale primarc
arhidiaconul sarb Daniil Vlahovici, care ajunse apoi urmastil lui Dosoftei in scaunul episcopal. Ca daseali la aceastii scoala furil chemali tot cicricii din arhidioccza Carlovalului, ca Serafini
din Bucovina, dintrc care multc flintau Inca din vrcmca apartencntci la Moldovci, furs
declarate, prin orclonanta din 1815, scoli confesionale catolice si puse sub obladuirea consistoriului catolic din Liov, astfel ca episcopul ortoclox al Bucovinei nu mai avca niciun cuvant in
Melchisedec Lemeni, Ghenadie Platenehi si 1789, Scoala clericald fu mutates de la Sf. the la Cernauti pe langa
Moist Popovici. La
in culori foarte sumbre startle de lucruri cc dornneau la aceasta scoala, ai carei elevi urmau un curs de 3 ani, materific predate grupandu-sc in jurul catchismultii. La 1818
insa, scoala fu inchisa, urmand sa-si rela activita tea numai dupes rcorganizarea ei in institut
teologic, care lila fiinta in urma revolutici imperiale din 26 septembrie 1826.
inclrumarea si conducerea acestor scoli. La acesie scoli nu mai puteau 11 incadrati decal
invatalori catolici, coca ce insemna excluderea
rapoartcic sale calm Cornisfa aulicd de stuclii de la Vicna, transmise in anii 1826, 1832, 1833 si
inchise ochii
657
Ion Nistor
NOTE
1. Moartea lui August al II-lea, elector de Saxa si rege ales al Poloniei, repune in discutie la 1 februatie 1733 stabilitatea in Europa. Un tratat incheiat intre Austria st Rusia, in 1726, astgura succesiunea la Iron lui August al 111-lea. In asteptarea oportunitatii de a proceda la mutilarea sau dezmembrarea Poloniei, cele doua aliate erau de acord sa nu perrnita alegerea unui candidat francez care ar fi putut primejdui planul tor. Dar, dupes casatoria regelui francez Ludovic al XV-lea, in 1725, cu Maria Leszczynska, Franta avea un candidat in insusi socrul regelui, Stanislav Leszczynski. La aflarea mortis lui August al II-lea, Stanislav nu plcrde timpul si in mod imprudent. deghizat si cu un singur
in 1863, de AI. Papiu Ilarian, a Post lucrarea Istorie a preaputernicilor impdrati otomarti, tributary pentru
prima parte (1300 - 1757) izvoarelor bizantine dar si lui Dlmitrie Cantemir sI interesanta mai ales pentru partea
a doua de pans la 1791, flind contemporan cu multe evenimente politice majore. 0 a doua editie a Istortel othomanicesti a publicat Gabriel $trempel, in anul
2001, la editura Biblioteca Bucurestilor. 15. Naum Ramniceanu (1764, Corbi, jud. Arges - c. 1838. Cernica, jud. Ilfov), cronicar, autor de versuri
Stanislav se retrage in Dantzig. Onoarca Frantei era in joc si este trimisa in Baltica o escadrila cu 6.000 de sol-
si traducator. Bunicil sal erau originari din Jina, din partile Sibiulul sl tree muntli in Tara Romaneasca
daLorita disputelor dintre biserica greco-unita si biseri-
ca ortodoxa. Copilana. Naum Ramniceanu si-a pareetit-o in calm inn Corbi. De In varsta de Base ani cste dal In scoalil ire Bucurestl, uncle invala in limba greaca. In
1776, este lust ca diacon- secrelar dc Filaret, arhimandrit al Mitropoliei Ungro-Vlahiei si din 1780, episcop de Raranic. In limpid razboiului austro-turc, Filaret, urmal de Naum Ramniceanu, se refugiaza in Transilvania, la Sibiu. De la Sibiu, Naum Ramniceanu,
7. !Mm. p. 147.
8. Hem, NMI- la romdnilor in chiptsrl si 'come. vol. I, p. 117. 9. Idem, Acte si.fragmente, vol. II, p. 149.
imprcuna cu Dionisie Eclesiarhul, merg la manastirea Lipova, din Banal. Revine in tara dupes 7 ani de exit, limp in care a prcdal lectli de limba greaca. Luerarile sale ramase in manuscris Despre originea romantlor si
Cronicul prolosinghelului Naum Rdmniceanu de la 1768
10. Manolachi Draghici, Istoria Moldovet pe 500 de ant, Iasi, 1857, p. 107.
11. Ibidem. p. 109. 12. Zi lot Romanul (*lefan Fanula), Opere complete, editie ingrijita de Marcel Citica, Edilura Minctva, Bucuresti, 1996. p. 89. 13. Mihai Cantacuzino (1723 - c. 1790), istoriograf si genealogist, este fiul lui Matci Cantacuzino, Post mare ban al Craiovei si al Paunei Rustea. Filorus, Mihai
Cantacuzino a dos o politica de emancipare a tarilor rornane de sub regimul fanariot reprezeniant al imperiului otoman. Dezarnagit de nercusitele politice. in
1774. Mihai Cantacuzino se refugiaza la Sankt Petersburg, primind graclul de general in armata
tarista. In exilul rusesc, Mihai Cantacuzino reia spre
sfarsitul vietii preocuparile intelectuale si redacteaza in
sarbesti unde vcde cetatea Petrovaradin si orasul Sabac, precum si la Buda, unde a vazut palatul lui
Male! Colvin. Opera sa principals este Hronograful Torii Rorneutesti de la 1764 pang la 1815 si publicata tarziu,
noicmbrie 1853), pe numele sau adevarat $tefan Fanuta, cronicar si autor de versuri. Principala sa opera este Istoria Tara Rotnemesti de la Domnia lui
Alexandru-Voclo 1psilanti pa-ncl la 4drsitul Domnlet lui loan Vodd Caragea 1796 - 1818, care beneficiaza de o
editic et-Rica remarcablla ingrijita de Marcel Ouch' si publicata in anul 1996, la editura Minerva. 18. loan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu, Bibliografia romemeascd veche, torn Ill, 1912 - 1936. pp. 176 - 177.
19. Ibidem, p. 251.
658
CUPRINS
/5
PARTEA I - EPOCA PREISTORICA. / 7 I. infatisarea geopolitics / 8 II. Cultura neolitica / 11 III. Tracii / 14 IV. Cimerienii / 16 V. Invazia scitilor / 18 VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei / 20 VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice / 22 VIII. Romania, patria geto-dacilor / 25 LX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de sub dominatia scito-agatirsa / 29 PATREA II
- EPOCA ROMANA / 37
1. Regele Burebista si luptele cu romanii / 38 II. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans / 41 III. Patrunderea romanilor in Transdanubia / 44 IV. Cucerirea Daciei / 50 V. Dacia sub dominatia romans / 57 VI. Viata economics si sociala / 64 VII. Viata religioasa si culturala / 66 VIII. Provincialii si colonistii / 68 IX. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor / 72 X. Evacuarea Daciei / 74
659
PARTEA TV-EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII PROVINCIALILOR ROMANI DIN TRANSDANUBIA SI DACIA / 133
A. IN TRANSDANUBIA APUSEANA
I. Romaniile sau Vlahiile din Carpati / 134 II. Unirea V1ahillor muntene sub sceptrul Basarabilor / 140 III. Domnia voievodului Alexandru Basarab *I intemeierea mitropoliei Ungro-Vlahiei / 153
B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA
IV. Descalecarea principatului Moldovei / 158 V. Starostia Sipenitului / 165 VI. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei / 170
C. DACIILE
VII. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati / 183 VIII. Transilvania *I Banatul sub regii arpadieni / 191 IX. Viata romanilor din Transilvania *I Banat sub regii Ungariei / 200
PARTEA V DEZVOLTAREA POLITIC A. SI CULTURALA A TAM ROMANESTI SUB DOMNIA VOIEVOZILOR VLADISLAV I SI RADU I / 221
I. Prime le conflicte ale romanilor cu turd / 222 II. inceputurile suprematiei otomane asupra Tarn Romanesti / 231 III. Relatiile voievodatuluI muntean cu Ungaria, Po Ionia si Moldova / 239 IV. Starea culturala si economics sub Mircea cel Batran / 242 V. Politica Domnilor fat5 de Turcia si Ungaria / 246 VI. Consolidarea statului moldovenesc sub domnia lui Alexandru cel Bun / 261 VII. Framant5rile din Moldova sub urmasii lui Alexandru cel Bun / 279 VIII. Transilvania si Banatul sub domnia rcgilor din diferite familii / 288 IX. Transilvania si Banatul in vremea lui loan Colvin flunedoreanul / 292 X. Districiele romfmesti din Banat sI privilegiile for / 293
PARTEA VII
I. Fr5mant5rile politice din Tara Romfmeasc5 pans la Mihai Viteazul / 350 II. Moldova sub urmasit lui Stefan cel Mare / 363 III. Emanciparea Transilvaniei, a Banatului *I a partilor ungurene de Ungaria si recunoasterea suzeranitatiI turcestI
[Lipsesc din dactilogramd capitolu1111, tar din capitolu111, subcapitolele 8, 9, 10 si 11]
660
PARTEA VIII - MIHAI VITEAZUL SI UNIREA TARILOR ROMANE MUNTENIA, TRANSILVANIA SI MOLDOVA / 397
I. Reactia contra asupririlor turcesti si luptele pentru emancipare / 398 II. Cucerirea Transilvaniei / 407 III. Tratativele pentru reglementarea raporturilor politice cu Habsburgii / 417 IV. Mihai Viteazul si nationalit5tile din Transilvania / 422 V. Ocuparea Moldovei si pierderea Munteniei / 432 VI. Pribegia si tragicul sfarsit al lui Mihai Viteazul / 439
PARTEA IX
I. Luptele si framantarile politice in cele trei principate la inceputul secolului al XVII-lea / 456 II. Triumviratul princiar: Matei Basarab, Vasile Lupu si Gheorghe I. Rakoc.zy / 475 III. Principatele dacice in serviciul expansiunii teritoriale turcesti / 490
PARTEA XII
I. R5zboiul ruso-turc din anii 1768 1774 si ocupatia ruseasc5 / 600 II. Reconfirmarea domniilor fanariote si rfizboiul ruso-austro-turc din anii 1788 1792 / 609 1812 si pierderea Basnrabiei / 629 III. R5zboitil ruso-turc din anii 1806 IV. Starea politica, economics si cultural5 a Ttirilor Romans sub domniile fanariote / 641
661
ISTORIA ROMANILOR
1-
7.1 .
t.
Istoric ci om politic roman (n. 1608.1876, Vicovu de Sus, jud. Suceava, m. 11.11.1962, Bucure,str). Doctor in filosofie al Universitatii din Viena cu teza Die moldauischen Ansprueche auf Pokutien (1909).
Profesor agregat pentru istoria sud-est europeana la Universitatea din Cernauti (1912). Membru
corespondent al Academiei Romane (1911). Membru titular al Academiei (1915), raspunsul la discursul de receptie fiindu-i dat de Nicolae Iorga. Pre,sedinte al Sectiunii Istorice a Academiei (1930). Membru al Academiei Cehe de Runty si Arte din Praga (1935) si al Academiei Suedeze (1937). Conservator al Bibliotecii Academiei Romane (1945 1948). I se retrage calitatea de Membru al Academiei Romaine in 1948; reius in post-mortem in 1990.
11
La Congresul General al Unirii Bucovinei din 28 noiembrie 1918, a redactat si a dat citire motivatiei Declaratiei Unirii. Rector al Universitatii din Cernauti si profesor de istorie al Facultatii de Litere si Filosofie, 1920 1940. Fundeaza ssi conduce revistele "Junimea Literara" (1904 1939) $i "Codrul Cosminului" (1924 - 1939); dirijeaza ziarul si editura "Glasul Bucovinei".
Membru marcant al Partidului National Liberal si pre,sedinte al organizatiei PNL din Bucovina. In guverne liberale, ministru delegat cu administratia Bucovinei (1918 1920 ,si 1922 1926); ministrul Lucrarllor Publice (1927 1928); ministrul Muncii, Sabath:di ,si Asigurarilor Sociale (1934 1937); ministrul Cultelor ,si Artelor (1939 1940). Senator de Drept. Arestat ,si retinut la inchisoarea de la Sighet (1950 1955) gra a i se intenta vreun proces.
11
Bibliografia sa cuprinde circa 230 de publicatii din care circa 110 conferinte ,si discthsuri
nepublicate.