Dragomir Ioana Teodora Gheorghe Laura Crinela Clasa a XIa E Prof.

Coordonator: Daniela Bogdan

VITAMINE
Sunt substante organice necesare in cantitati minime organismului, care provin din ratia alimentara. Unele sunt produse si de flera intestinala. Vitaminele regleaza una sau mai multe faze ale metabolismului intermediar, influenteaza activitatea enzimelor sau intervin direct in procese redox si chiar in sinteza enzimelor. Lipsa accentuata de vitamine duce la avitaminoze. Tulburarile care apar sunt caracteristice pentru fiecare vitamina in parte si pot produce pana la moartea omului sau a animalului.

 Tulburarile care apar sunt caracteristice pentru fiecare vitamina in parte si pot produce pana la moartea omului sau a animalului. n funcie de felul solvenilor, vitaminele se pot clasifica n dou grupe: - vitamine liposolubile adic solubile numai n grsimi sau solveni, ai acestora : A, D, E i K. - vitamine hidrosolubile, adic solubile n ap: C, B1, B2, etc.

VITAMINA A
Cuprinde mai multe vitamere. Substantele retinoide sunt compusi ce cuprind atat vitaminele A naturale (retinol, retinal, acid retinoic), cat si substante sintetice analoage vitaminei A. Din punct de vedere structural, Vitamina A este un derivat poliizoprenic. Exista mai multe substante procursoare (provitamine) ce se pot transforma in organism in vitamina A. Acesti precursori sunt carotenoizii. Crotenoizii cuprind hidrocarburi nesaturare cu schelet poliizoprenic, cat si derivatii oxigenati ai acestora (alcool, aldehida, acid). Carotenii de tip , , sunt hidrocarburi raspandite ce se gasesc in morcovi, tomate, frunzele legumelor.

Sinteza vitaminei A

ABSORBTIA VITAMINEI A
-carotenul poate fi absorbit la nivel itestinal (ca caroten) sau poate fi transformat la nivelul enterocitelor, in retinal din care o parte se transforma in retinol si o cantitate mai mica in acid retinoic. O cantitate mai mare de retinol se esterifica cu acizi grasi saturati si se incorporeaza in chilomicroni, care trec in sange pe cale limfatica.

 Retinolul se depoziteaza in ficat sub forma de esteri. Esterii, la randul lor, pot fi hidrolizati, retinolul trrecand in sange unde este vehiculat de o proteina specifica spre tesuturile extrahepatice, unde se leaga de proteine specifice celulare. Acidul retinoic este transportat de albuminele serice.

DEFICIENTA DE VITAMINA A
Orbirea de noapte este unul dintre primele semne ale deficienei. Xeroftalmie i slbirea vederii pe timp de noapte. Afeciunile pot fi cauzate de deficiene cronice de absorbie a grsimilor i se ntlnesc cel mai adesea la copiii sub cinci ani, din cauza cantitii insuficiente de vitamina A ingerat. Aceasta contribuie la orbire prin uscarea corneei i distrugnd retina i corneea. Deficiena de vitamina A diminueaz abilitatea de a combate infeciile. n rile n care copiii nu sunt imunizai, bolile infecioase, precum pojarul, au rate de mortalitate mai ridicate.

 Deficiena poate fi o problem i pentru c poate crete riscul copiilor de a dezvolta infecii respiratorii i diareice, scderea gradului de cretere, dezvoltarea greoaie a oaselor i descreterea anselor de supravieuire n urma unor boli grave. Deficiena de fier poate afecta aportul de vitamina A. Consumul excesiv de alcool distruge vitamina A, dei un ficat solicitat poate fi mai susceptibil toxicitii cu vitamina A. Persoanele care consum cantiti mari de alcool ar trebui s consulte un medic nainte s ia suplimente de vitamina A.

SUPRADOZA DE VITAMINA A
Simptomele intoxicaiei cu vitamina A sunt: cderea prului, grea, vrsturi, ngroarea pielii, tulburri de vedere, erupii cutanate, osteoporoz, menstruaii neregulate, oboseal, dureri de cap i mrirea ficatului. Prea mult vitamina A poate fi duntoare sau chiar fatal. Organismul convertete forma dimerizat, caroten, n vitamina A pe msur ce este necesar, deci niveluri nalte de caroten nu sunt toxice n comparaie cu formele de ester.

Ficatul anumitor animale, n special cele adaptate mediului polar, conine de obicei cantiti de vitamina A care ar fi toxice pentru oameni. Primul deces documentat din cauza otrvirii cu vitamina A este cel al lui Xavier Mertz, un om de tiin elvetian, care a murit n ianuarie 1913 ntr-o expediia n Antarctica, cnd proviziile de mncare au fost pierdute i s-a ajuns la sacrificarea i mncarea cinilor care trgeau sniile. Mertz a consumat cantiti letale de vitamina A prin ingestia de ficat de cine. Ficatul ursului polar are, de asemenea, suficient vitamina A pentru a omor un om, sau pentru a mbolnvi grav cinii de sanie.

PROCESUL VEDERII
Retinolul, retinalul si acidul retinoic pot fiecare dintre ei sa fie mediatorul functiilor biologice. Retinolul are rol in spermatogeneza, dezvoltarea placentei si a embriolului.

 In procesul vederii are loc in retina condensarea dintre o aldehida (11-cis-retinal) si grupa amino a unei proteine (opsina).
R-CH=O + H2O-opsina R-CH=N-opsina + H2O

Imina formata (rodopsina) absoarbe lumina din domeniul vizibil si se izomerizeaza. Aceasta modficare a geometriei moleculei de rodopsina este insotita de transmiterea unui impuls electric catre creier, care este perceput ca imagine vizuala.

RODOPSINA
Ciclul rodopsinei Retinalul este un component al pigmentului vizual, rodopsina, din celulele cu bastonase ale retinei si este responsabil de vederea nocturna. Opsina, proteina din celulele cu conuri si bastonase se leaga preferential la 11-cis-retinal. Absorbtia luminii modifica conformatia opsinei si schimba izomerul 11-cis in all-trans retinal cu afinitate mica pentru opsina. Aceasta reactie este pusa in legatura cu modificarile la nivelul canalelor de calciu din membrana celulelor cu conuri. Astfel, influxul ionilor de calciu transmite un impuls nervos permitand perceperea luminii de catre creier.

 carotenul are si actiune antioxidanta. Acidul retinoic are rol foarte important in biosinteza glicoproteinelor, in controlul exprimarii genelor, favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor, are rol in protectia pielii si a mucoaselor din tubul digestiv, aparatul respirator, tractul urogenital.

 Carenta apare datorita unui aport insufucient sau a unui deficit de absorbtie. Lipsa vitaminei A determina deficiente in: vederea nocturna, keratinizarea tesuturilor, secretia mucoaselor. La organismele tinere se constata tulburari ale cresterii si osificarii, iar carenta la gestante duce la malformatii fetale. Carenta de caroten favorizeaza formarea radicalilor liberi ai oxigenului si a altor oxidanti puternici.

Experiment Ca partea practica a acestui proiect vom extrage carotenului din morcov.
Pentru inceput, vom avea nevoie ca reactivi si ustensile de ulei, un morcov proaspat ras, un pahar Berzelius o sita metalica si un recipient.

 Vom introduce in paharul Berzelius morcovul ras.

Apoi, vom incalzi maxim un minut la flacara mica continutul .

 La sfrit, strecuram continutul intr-un recipient.

Lichidul astfel obtinut este caroten amestecat cu ulei, colorand uleiul in portocaliu.

Bibliografie: Chimie Organica - Paraschiva Arsene, Cecilia Marinescu Manual Cls XI de Chimie Ion Baciu, Daniela Bogdan, Stefan Tomas Manual Cls XI de Chimie Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Mariana Nedelcu Internet: Wikipedia Editura Pearson International Edition: Fundamentals of Anatomy and Physiology de Martini Nath Editura Lippincott Williams & Wilkins: Procedures of the Massachusetts General Hospital de William E. huford