STRUCTURI PENTRU CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE Solutia pentru sistemul structural se alege prin proiectare si trebuie sa raspunda intregii

game de exigente impuse cladirii respective. Principalele parti componente ale structurii de rezistenta a unei cladiri sunt urmatoarele: Infrastructura, care asigura legatura constructiei cu terenul si care este alcatuita din fundatii, stalpi si pereti portanti, planseul peste subsol; Suprastructura, care este realizata deasupra terenului natural si este alcatuita din elemente de rezistenta verticale (stalpi, pereti portanti), orizontale (plansee) sau inclinate (scari, rampe). Solutia pentru sistemul structural se alege prin proiectare si trebuie sa raspunda intregii game de exigente impuse cladirii respective. Alegerea tipului de structura Alegerea tipului de structura depinde de : -destinatia cladirii_determina compartimentarea pe verticala si orizontala , in vederea asigurarii conditiilor de exploatare si confort . -amplasamentul cladirii_ infuenteaza tipul de fundatie si inaltimea constructiei. -regimul de inaltime _determina tipul de structura _ inaltimi mari determina eforturi mari -materiale folosite la executie -tehnologia de executie. Tipuri de structuri 1. Structura de rezistenta cu pereti portanti Peretii poratnti pot fi realizati din : zidarie , beton armat , beton monolit. Sunt 3 categorii se structuri : - a) structuri de tip fagure _ cu compartimentare deasa , distanta max. intre peretii portanti 5m , A 25m2 ,H max.= 3m.

-b) structuri de tip celular _cu compartimentare rara , distanta max. intre peretii portanti 6.. 9m, A75m2 .Celulele pot fi compartimentate cu pereti despartitori ,neportanti .

-c) structuri de tip sala , distanta max. intre peretii portanti 9..18 m, Hmin= 4m.

Pereti portanti din zidarie Structurile cu pereti portanti din zidarie se utilizeaza la cladiri de locuit cu maximum cinci niveluri. Aceasta limitare este impusa de conditia obtinerii unor grosimi ale peretilor in conditii economice, tinand seama de proprietatile fizico-mecanice ale materialelor folosite la zidarii, precum si de zonele de seismicitate ale tarii noastre. Grosimea minima a peretilor de zidarie rezulta din conditiile de rezistenta si stabilitate, dar si din satisfacerea nevoilor de izolare termica si fonica. Structurile din zidarie portanta sunt concepute ca sisteme tridimensionale, alcatuite din pereti portanti si pereti de rigidizare (sau contravantuire), dispusi pe cat este posibil simetric, dupa cele doua directii principale (transversala si longitudinala), realizandu-se astfel o structura casetata, foarte stabila. Peretii de rezistenta si contravantuire se dispun in plan, tinand seama atat de cerintele functionale, cat si de asigurarea rezistentei si stabilitatii peretilor si planseelor, in conditii tehnicoeconomice cat mai avantajoase. Pentru o comportare corespunzatoare la actiunea seismica, se recomanda adoptarea in plan a unor forme cat mai apropiate de dreptunghi. Pentru forme neregulate in plan (forme de L, T sau U) sau in cazul unor cladiri cu inaltimi si rigiditati diferite, acestea se separa, prin rosturi seismice, in tronsoane de forme dreptunghiulare. inaltimea si numarul maxim de niveluri pentru toate tipurile de structuri se stabilesc in functie de gradul seismic al amplasamentului. Pereti portanti din beton armat turnat monolit Acest tip de structura are in prezent o larga utilizare in regiunile cu o seismicitate ridicata, fiind folosit in general pentru cladirile cu un numar mare de etaje. Principalul avantaj al acestor structuri de rezistenta este faptul ca ele prezinta o capacitate foarte mare de prelucrare a incarcarilor gravitationale si orizontale (vant, cutremur). Aceasta structura este alcatuita dintr-un ansamblu de diafragme verticale (pereti portanti din beton armat turnat monolit), care, impreuna cu diafragmele orizontale (planseele), formeaza un sistem spatial rigid. Planseele se realizeaza din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat, alegerea lor fiind influentata si de procedeul tehnologic aplicat pentru executarea diafragmelor. Utilizarea structurilor cu diafragme de beton armat turnat monolit este avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, in cazul cladirilor cu multe niveluri, la care cerintele functionale permit o distributie identica a peretilor portanti la toate etajele si o dispunere ordonata a acestora in plan. Acestea se folosesc, in general, pentru locuinte colective, camine, hoteluri, spitale si sanatorii, cladiri administrative etc. 2.Structura de rezistenta cu schelet in cadre Structurile in cadre constau, in principiu, intr-un sistem spatial compus din bare verticale (stalpi) si orizontale (grinzi sau rigle) imbinate rigid la noduri. Cadrele sunt dispuse dupa doua directii ortogonale, care corespund axelor principale ale cladirii, iar reteaua de distributie a stalpilor este regulata, fiind conditionata de exigentele functionale ale cladirii, de conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate a structurii, de modul de alcatuire a planseelor, precum si de tehnologia de executie.

Cadrele pot fi executate din : beton armat monolit , beton prefabricat , metal. Peretii au rol de compartimentare , de inchidere , de izolare fonica , termica . Planseele sprijina pe grinzi .Organizarea spatiului poate fi diferita de la un nivel la altul.

Structura de rezistenta cu schelet in cadre de beton armat 1.stalpi 2.grinda(rigla) principala 3.grinda(rigla) principala 4.perete de umplutura din caramida 5.plansee 6.grinda de fundatie 7.talpa fundatiei 8.cadre transversale 9.cadre longitudinale

Structurile in cadre sunt structuri concepute special pentru a prelua si a transmite integral toate incarcarile verticale si orizontale care actioneaza asupra constructiei. Acest sistem structural prezinta avantajul unei foarte mari flexibilitati privind compartimentarea spatiilor pe niveluri, insa consumul de otel-beton este mai mare, iar realizarea elementelor de inchidere si compartimentare nestructurale pune probleme in ceea ce priveste legatura acestora cu elementele structurale. Structurile in cadre constau, in principiu, intr-un sistem spatial compus din bare verticale (stalpi) si orizontale (grinzi sau rigle) imbinate rigid la noduri. Sistemul este dezvoltat, in general, dupa doua directii ortogonale, care corespund axelor principale ale cladirii, iar reteaua de distributie a stalpilor este regulata, fiind conditionata de exigentele functionale ale cladirii, de conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate a structurii, de modul de alcatuire a planseelor, precum si de tehnologia de executie. Grinzile cadrelor constituie reazeme pentru elementele planseelor, a caror solutie se stabileste in functie de tehnologia de executie, gradul de protectie antiseismica al amplasamentului, exigentele de rezistenta si rigiditate, distributia retelelor de instalatii etc. Structurile cu cadre de beton armat corect conformate in ansamblu si in detaliu au o comportare foarte buna la actiunea seismica si sunt utilizate la cladiri cu pana la 15 niveluri. Pentru inaltimi mai mari ale cladirilor, rigiditatea necesara la incarcari orizontale se obtine mai greu, fiind necesara ingrosarea stalpilor, fapt ce conduce la solutii neeconomicoase. 3. Structura de rezistenta mixta Pot fi adoptate solutii diferite pe niveluri , functie de destinatia constructiei _ exemplu parterul pe cadre iar etajele cu pereti portanti. Structura de rezistenta mixta a) cu diafragme pline b) cu diafragme cu goluri 1.cadre 2.diafragme 3.gol in diafragma 4.fundatie 4. Structura de rezistenta combinata

Structura de rezistenta se compune din cadre si diafragme din beton armat.Nucleul central poate fi format din diafragme dispuse in jurul scarilor , lifturilor si cadre . Structura de rezistenta combinata cu nucleu central si cadre de beton armat a) perspectiva b) plan 1. nucleu central 2. cadre marginale 3. cadre intermediare

Cadre si diafragme din beton armat Sistemele structurale alcatuite din cadre si diafragme, denumite si structuri de tip dual, sunt realizate prin asocierea celor doua sisteme structurale de mai sus, astfel incat se valorifica avantajele oferite de fiecare sistem in parte, obtinandu-se o comportare cat mai buna la actiunile seismice. Aspectul functional cu privire la flexibilitatea organizarii spatiului este asigurat de structura din cadre, capacitatea de rezistenta si de deformare la seism fiind asigurata de diafragme. Ambele sisteme structurale sunt capabile sa disipeze o cantitate considerabila de energie indusa de cutremur, prin formarea de articulatii plastice in zone ale componentelor structurale, ele urmand a fi detaliate, in consecinta, pentru a li se conferi ductilitatea necesara. in functie de modul de dispunere a diafragmelor in planul cladirii, sistemele structurale de tip dual au mai multe tipuri de alcatuire specifice: Structuri cu diafragme izolate, amplasate pe exteriorul (la frontoane) si in interiorul cladirii (la casa scarii si intre apartamente); Structuri avand toate diafragmele grupate sub forma unui nucleu central, cuprinzand, de regula, spatiile aferente circulatiei pe verticala, unele dotari tehnico-sanitare etc.; Structuri cu nuclee rigide, amplasate simetric la capetele cladirilor de tip bara; Structuri cu diafragme pline, dezvoltate pe lungimea unei singure deschideri sau travei (spatiul cuprins intre doua grinzi), amplasate dispersat in planul cladirii in corelare cu partiul de arhitectura.