1.

Matematici Financiare
1.1. Operatiuni nanciare certe
Operat iunile nanciare reprezinta modalitat i de plasare a anumitor sume de bani,
in condit ii stabilite si cu un anumit scop, de catre un partener catre un alt
partener. Partenerii pot persoane, grupuri de persoane sau institutii. Se pot
considera, spre exemplu, urmatoarele cazuri:
- partenerul A plaseaza partenerului B spre pastrare o anumita suma de bani,
in condit ii stabilite si pentru o perioada de timp, caz intalnit de regula sub numele
de depunere pentru economisire.
- partenerul A plaseaza partenerului B o anumita suma de bani de care acesta
are nevoie, in condit ii stabilite si pentru o perioada de timp, caz intalnit de regula
sub numele de imprumut sau creditare.
- partenerul A plaseaza partenerului B o suma de bani de care a beneciat in
anumite conditii o perioada de timp, caz intalnit de regula sub numele rambursare
a imprumutului.
De obicei cel care face plasamentul, stabileste condit iile operatiunii nanciare
respective. Plasamentul unei sume de bani consta in urmatoarele:
a) cel ce dispune de bani este privat temporar de o anumita suma de bani si
in consecint a primeste o remunerat ie pentru aceasta privat iune;
b) cel ce nu dispune de bani foloseste temporar o anumita suma de bani
provenita de la altcineva, contra unei taxe.
Operatiunile nanciare scot in evidenta conceptele de cerere si oferta de fonduri
banesti. Apare ideea ca piata unui bun sau a unui serviciu realizeaza confruntarea
dintre cerere si oferta si conduce la determinarea unui pret. Pe piata nanciara
apare conceptul de pret al banilor a carui semnicatie o da sucient de bine
conceptul de doband a. Rezulta ca intotdeauna exista un cost al operat iunilor
nanciare, care reprezinta efortul nanciar pe care il suporta un partener pentru
a putea benecia de o anumit a suma de bani pe care o are un alt partener. Cel
mai frecvent, un asemenea cost este asimilat cu dobanda aferent a plasamentului
nanciar, desi in realitate dobanda este numai una dintre componentele costului
unei operatiuni naciare. Desi foarte diverse, operat iunile nanciare au in comun
anumite concepte economice cu ajutorul carora se constituie modele matematice
specice. Aceste modele reprezinta fundamentul matematicilor nanciare. Teoria
generala a matematicilor nanciare are ca obiect constituirea si analiza, in termeni
matematici, a modelelor economice ale operatiunilor nanciare prin care se fac
plasamente ale unor sume de bani. Scopul nal al analizei modelelor economico
matematice il reprezint a asigurarea rentabilitatii plasamentelor, in raport cu un
sistem dat de condit ii socio-economice si politice.
1.1.1. Notiunea de dobanda. Dobanda simpla
Notiunea de doband a a aparut de foarte mult timp. S-au gasit inscriptii datate
la 1700 i.e.n. ce reglementau diferite aspecte ale vietii economice. Printre altele,
se xau nivele maxime pentru procentul de imprumut la diferite produse. Cuvan-
tul dobanda apare totusi pe la sfarsitul Evului Mediu pentru a inlocui cuvantul
camat a, al carui sens a ramas acela de doband a exorbitanta, falimentara pentru
cel ce trebuia sa o plateasca si prin urmare socotita ilegala. Conceptul actual de
dobanda apare prin secolul 18, odata cu modernizarea activitatii bancare.
Prin dobanda, notata D, se int elege o suma de bani ce se plateste de un deb-
itor catre creditor, pentru o suma oarecare imprumutata de catre debitor pentru
folosint a temporara. Plasarea sumei S se efectueaza in regim de doband a simpla
daca pe toata perioada t de plasare, suma initiala nu se modica.
Se numeste procent, notat p, dobanda care se percepe pentru suma de 100
lei pe timp de un an. Se numeste dobanda unitara, notata i, dobanda calculata
pentru suma de 1 leu pe timp de un an si este i =
p
100
.
Daca S este suma depusa sau imprumutat a pentru care se calculeaza doband a
si t este durata pe care se calculeaza dobanda, exprimata in ani, rezulta ca dobanda
produsa de 1 leu pe t ani este it =
pt
100
.
Dobanda produsa de S lei pe t ani este
D = itS =
Spt
100
. (1.1)
Daca in formula anterioar a consideram t =
t
k
k
, unde k reprezint a num arul de
part i egale in care am impart it anul, iar t
k
este un numar oarecare de astfel de
part i din an pentru care se calculeaza dobanda, rezulta
D =
St
k
i
k
=
Spt
k
100k
(1.2)
pentru k = 2 t
2
semestre;
pentru k = 4 t
4
trimestre;
pentru k = 12 t
12
luni;
pentru k = 360 t
360
zile.
2
Daca suma S
0
se plaseaza pe durata t in regim de doband a simpla si daca
t =
n

k=1

k
astfel ca pe ecare perioada
k
plasarea se face cu procentul anual p
k
= 100i
k
atunci dobanda simpla are expresia
D =
n

k=1
S
0
i
k

k
= S
0
n

k=1
i
k

k
.
Exemplu. Suma de 36.000 u.m. a fost plasata pentru un an de zile in regim
de dabanda simpla, cu procentele anuale de 5, 6, 7, 8 si 10% pentru duratele
consecutive de 30, 45, 60, 75, respectiv 150 zile. Dobanda aferenta este
D = 36000
_
5 30 + 6 45 + 7 60 + 8 75 + 10 150
100 360
_
= 2940.
Daca notam cu S
0
suma depusa init ial si D = S
0
it dobanda simpla produsa
de suma S
0
pe perioada t cu dobanda unitara i, rezulta ca valoarea nala S
t
este
suma dintre S
0
si dobanda D, adica
S
t
= S
0
+ D = S
0
+ S
0
it = S
0
(1 + it). (1.3)
Se obt ine astfel valoarea actuala S
0
in raport cu valoarea nala S
t
S
0
=
S
t
1 + it
(1.4)
Exemplu. O suma de 1000 u.m. este plasata intr-un cont cu un procent
anual de 12%. Care va suma disponibila peste 72 zile? Dar peste 6 luni? Dar
peste un an?
Rezolvare. Avem S
0
= 1000, p = 12. Daca durata plasamentului este t
360
= 72
zile atunci rezulta dobanda
D =
S
0
pt
360
100 360
=
1000 12 72
36000
= 24 u.m.
iar suma disponibila va
S
t
= S
0
+ D = 1000 + 24 = 1024 u.m.
3
Daca durata plasamentului este t
12
= 6 luni, avem
D =
S
0
pt
12
100 12
=
1000 12 6
1200
= 60 u.m.
iar suma disponibila dupa 6 luni va
S
t
= S
0
+ D = 1000 + 60 = 1060 u.m.
Daca durata plasamentului este t = 1 an, avem
D =
S
0
pt
100
=
1000 12
100
= 120 u.m.
iar suma disponibila va S
t
= S
0
+ D = 1000 + 120 = 1120 u.m.
Exemplu. Ce suma trebuie plasata la data de 15 martie cu procentul de 5%
pentru a dispune la 15 iunie acelasi an de suma de 1000 u.m.
Rezolvare. Avem urmatoarele date: S
t
= 1000 u.m., p = 5 si t
360
= 16 + 30 +
31 + 15 = 92 zile. Cum
S
t
= S
0
_
1 +
pt
360
100 360
_
S
0
=
S
t
1 +
pt
360
36000
=
1000
1 +
592
36000
= 988, 14 u.m.
Scadent a comuna.
Consideram S
1
, S
2
, ..., S
n
mai multe sume depuse pe duratele t
1
, t
2
, ..., t
n
cu
acelasi procent p. Dorim sa inlocuim sumele S
k
si duratele t
k
, k = 1, n cu o suma
unica S si o durata unica t astfel incat suma dobanzilor produse de sumele S
k
pe
perioadele t
k
sa e egala cu dobanda produsa de suma S pe durata t cu acelasi
procent p.
Rezulta in acest caz relat ia
S
1
pt
1
100
+
S
2
pt
2
100
+ ... +
S
n
pt
n
100
=
Spt
100
de unde obt inem S
1
t
1
+ S
2
t
2
+ ... + S
n
t
n
= St si deci
t =
n

i=1
S
i
t
i
S
(1.5)
Daca S = S
1
+ S
2
+ ... + S
n
=
n

i=1
S
i
atunci gasim urmatoarea formul a
t =
n

i=1
S
i
t
i
n

i=1
S
i
(1.6)
4
Durata t din formula anterioar a se mai numeste si scadent a medie.
Exemplu. Sa se determine scadent a sumei de 1000 u.m. care produce o
doband a egala cu suma dobanzilor produse de 2400 u.m. pe timp de 90 zile, 1400
pe timp de 60 zile, 1500 pe timp de 50 zile cu aceeasi dobanda unitara anual a.
Rezolvare. Aplicam formula
t =
n

i=1
S
i
t
i
S
=
2400 90 + 1400 60 + 1500 50
1000
= 375 zile
Procent mediu de plasament.
Consideram sumele S
1
, S
2
, ..., S
n
plasate cu scadent ele t
1
, t
2
, ..., t
n
si procentele
p
1
, p
2
, ..., p
n
. Se numeste procent mediu de plasament, procentul p cu care trebuie
plasata ecare suma S
k
cu scadentele t
k
, astfel incat dobanda totala sa e aceeasi.
Avem urmatoarea relat ie
S
1
p
1
t
1
100
+
S
2
p
2
t
2
100
+ ... +
S
n
p
n
t
n
100
=
S
1
pt
1
100
+
S
2
pt
2
100
+ ... +
S
n
pt
n
100
,
de unde rezulta
p =
n

k=1
S
k
p
k
t
k
n

k=1
S
k
t
k
. (1.7)
Exemplu. Sa se determine procentul mediu de depunere pentru sumele: 5000
u.m. cu 4% pentru 45 zile, 10000 u.m. cu 5% pentru 60 zile, 20000 cu 2% pentru
100 zile.
Rezolvare. Aplicam formula anterioar a si rezulta
p =
5000 4 45 + 10000 5 60 + 20000 2 100
5000 45 + 10000 60 + 20000 100
= 2, 79%
5
1.1.2. Dobanda compusa
Spunem ca o suma este depusa (imprumutat a) cu dobanda compusa daca la
sfarsitul unei perioade dobanda simpla produsa se adauga pentru a produce la
randul sau doband a in perioada urmatoare.
In operat iunile nanciare pe termen lung, unitatea de schimb cel mai des
utilizata este anul, dar se mai folosesc si semestrul, trimestrul, luna. Consideram
ca timpul de depunere este un numar intreg de perioade. Avem urmatoarele
notat ii:
S
0
= suma depusa init ial (valoarea actuala)
i = dobanda unitara ce corespunde unei perioade
n = num arul de perioade
S
n
= suma totala dupa n perioade (valoarea nala)
Avem urmatorul tabel:
Anul
Suma depusa
la inceputul perioadei
Dobanda
produsa
Suma obtinuta la sfarsitul
perioadei
1 S
0
S
0
i S
1
= S
0
+ S
0
i = S
0
(1 + i)
2 S
1
S
1
i S
2
= S
1
+ S
1
i = S
0
(1 + i)
2
... ... ... ...
n S
n1
S
n1
i S
n
= S
n1
+ S
n1
i = S
0
(1 + i)
n
In nal se obt ine
S
n
= S
0
(1 + i)
n
(1.8)
iar daca notam 1 + i = u rezulta
S
n
= S
0
u
n
(1.9)
care se mai numeste si formula de fructicare. Factorul 1 + i = u se numeste
factor de fructicare si in tabelele nanciare se gaseste calculat u
n
pentru diferite
procente si pentru diversi an

i. Calculul dobanzii rezulta din relat ia

D = S
n
S
0
= S
0
u
n
S
0
= S
0
(u
n
1),
adica, dobanda compusa se calculeaza cu formula
D = S
0
(u
n
1). (1.10)
6
Daca dobanda difera de la o perioda la alta, adica i
1
este dobanda unitara
pentru prima perioada, i
2
pentru a doua s.a.m.d. atunci avem suma nala
S
n
= S
0
(1 + i
1
)(1 + i
2
)...(1 + i
n
),
si dobanda
D = S
0
[(1 + i
1
)(1 + i
2
)...(1 + i
n
) 1].
Evident, in cazul in care dobanda este constanta i
1
= i
2
= ... = i
n
= i se obt in
formulele (1.8), (1.10).
Daca dobanda compusa se calculeaza dupa perioada
1
k
ani (adica anul se parte
in k parti egale), rezulta ca dupa 1 an avem
S
1
= S
0
_
1 + i
1
k
_
k
daca i este constant in timpul anului. In acest caz i se numeste valoarea nominala
a dobanzii unitare anuale. Pentru a aa valoarea reala a dobanzii unitare se scrie
S
0
(1 + i
real
) = S
0
_
1 + i
1
k
_
k
i
real
=
_
1 + i
1
k
_
k
1.
Valoarea actualizata.
Actualizarea este operat ia inversa fructicarii. Se poate pune urmatoarea
intrebarea: Ce suma S
0
trebuie depusa pentru ca peste n ani, cu dobanda unitara
i, sa obt inem suma nala S
n
.
Din (1.8) rezulta
S
0
=
S
n
(1 + i)
n
= S
n
(1 + i)
n
.
Daca notam
1
1+i
= v, numit factor de actualizare, rezulta formula
S
0
= S
n
v
n
. (1.11)
Exemplu. Se plaseza suma de 10.000 u.m. pe timp de 3 ani in regim de
dobanda compusa cu 5%. Care este suma disponibila la nal si dobanda aferent a?
Rezolvare. S
3
= S
0
(1 + i)
3
= 10000(1 + 0, 05)
3
= 10000 1, 05
3
= 11576, 25
u.m.
D = S
3
S
0
= 1576, 25 u.m.
7
Exemplu. Se plaseaza suma de 10.000 u.m. pe o perioada de 5 ani in regim
de dobanda compusa cu dobanda unitara de 7%, 8%, 9%, 10% si 11%. Care este
valoarea de care vom dispune la nal si dobanda aferent a?
Rezolvare. S
5
= S
0
(1 + i
1
)(1 + i
2
)(1 + i
3
)(1 + i
4
)(1 + i
5
) =
= 10000 1, 07 1, 08 1, 09 1, 1 1, 11 = 15379, 76 u.m.
iar dobanda aferenta este D = S
5
S
0
= 5379, 76 u.m.
Cazul cand timpul t nu este un numar intreg de perioade.
Consideram n = k+
p
q
. Se folosee formula S
n
= S
0
u
n
pentru partea intreag a si
se calculeaza dobanda simpla pentru partea fract ional a. Dupa k ani, suma init iala
S
0
devine
S
k
= S
0
(1 + i)
k
.
In continuare calculam dobanda simpla produsa de S
k
pentru perioada fract ional a
p
q
. Avem relat ia
S
k
i
p
q
= S
0
(1 + i)
k
i
p
q
,
si in acest fel suma nala devine
S
n
= S
0
(1 + i)
k
+ S
0
(1 + i)
k
i
p
q
= S
0
(1 + i)
k
_
1 + i
p
q
_
.
Exemplu. Suma de 1000 u.m. este depusa cu doband a compusa de 10%,
calculalta trimestrial, pe o perioada de 7 luni. Care este suma de care se dispune
la nal?
Rezolvare. 7 luni =2 trimestre +1 luna. Rezulta
S = S
0
_
1 + i
3
12
_
2
_
1 + i
1
12
_
= 1000(1 + 0, 1 0, 25)
2
(1 + 0, 1 0, 083) = 1058, 71
Exemplu. Pe o perioada de 2 ani si 6 luni s-a imprumutat suma de 1000
u.m. in regim de dobanda compusa calculata anual. Stiind ca in cei trei ani,
dobanzile unitare anuale au fost de 15%, 16%, respectiv 20%, sa se determine ce
suma trebuie sa plateasc a la nal si care este dobanda aferenta.
Rezolvare. 6 luni =6/12 ani si stim S
0
= 1000, i
1
= 15%, i
2
= 16%, i
3
= 20%.
Avem formula
S = S
0
(1+i
1
)(1+i
2
)
_
1 + i
3
1
2
_
= 1000(1+0, 15)(1+0, 16)(1+0, 20, 5) = 1702, 18
Dobanda este D = S S
0
= 702, 18 u.m.
8
Plasament cu dobanda simpla sau compusa.
Consideram ca suma init ial a S
0
este depusa pe o perioada de n ani cu dobanda
unitara i cu doband a simpla si cu dobanda compusa. Avem
S
s
n
= S
0
(1 + in), (1.12)
S
c
n
= S
0
(1 + i)
n
, (1.13)
si se constata ca S
s
n
este o funct ie liniara de n, crescatoare si S
c
n
este o funct ie
exponent ial a cu baza 1 + i supraunitara, crescatoare. Avem dobanzile
D
s
(n) = S
0
in,
D
c
(n) = S
0
[(1 + i)
n
1].
Se constata ca pentru n = 1 avem S
s
n
= S
c
n
si D
s
(n) = D
c
(n). Pentru n > 1, cum
(1 + i)
n
= 1 + C
1
n
i + C
2
n
i
2
+ ....C
n
n
i
n
= 1 + ni +
n(n 1)
2
i
2
+ ... + i
n
> 1 + ni
avem S
c
n
> S
s
n
, adica D
c
(n) > D
s
(n). Pentru n < 1 rezulta (1 +i)
n
< 1 +ni, deci
D
c
(n) < D
s
(n).
In concluzie, avem urmatoarea situat ie
a) D
c
(n) < D
s
(n) pentru 0 < n < 1
b) D
c
(n) = D
s
(n) pentru n = 1
c) D
c
(n) > D
s
(n) pentru n > 1
Devalorizare.
Consideram S
0
o suma plasata pe perioada de timp t, cu dobanda unitara i.
Mai presupunem ca moneda considerata se devalorizeaz a anual cu un coecient
anual unitar , care se numeste rata anuala unitara a devalorizarii. Acesata
inseamna ca o unitate monetara devine dupa o plasare de un an cu dobanda
unitara i si rata anual a unitara de devalorizare , respectiv
1 + i
1 +
.
In consecint a, avem urmatorul rezultat:
a) daca daca < i, atunci
1+i
1+
> 1, deci exista un castig oarecare prin plasarea
unei unitati monetare;
9
b) daca daca = i, atunci
1+i
1+
= 1, ceea ce insemna ca nu s-a castigat nimic,
sau castigul este nul;
c) daca daca > i, atunci
1+i
1+
< 1, adica s-a efectuat un plasament in pierdere.
Valoarea nala devine in cazul unui plasament cu dobanda compusa
S
n
=
_
S
0
(1 + i)
n
, f ar a devalorizare
S
0
_
1+i
1+
_
n
, cu devalorizare
(1.14)
si rezulta ca S
0
(1 + i)
n
> S
0
_
1+i
1+
_
n
, pentru orice > 0. Rezulta din relat ia
de mai sus
a) S
n
> S
0
, daca i >
b) S
n
= S
0
, daca i =
c) S
n
< S
0
, daca i <
Spunem ca se produce o devalorizare controlata daca se cunoaste devalorizarea
anuala unitara si daca acest coecient se foloseste astfel incat sa nu se produca
pierdere de valoare a monedei.
In condit iile devalorizarii controlate de rata anual a , o unitate monetara
plasata pe timp de 1 an, cu dobanda unitara i trebuie sa devina (1 + i)(1 + ) =
1 + (i + + i) = 1 + j , unde am notat j = i + + i si se numeste dobanda
unitara anuala aparenta. Constanta
1
1+
se numeste factor de devalorizare, iar
constanta 1 + se numeste factor de compensare. Rezulta ca devalorizarea este
compensata daca suma nala dupa n ani este data de formula
S
n
= S
0
(1 + i)
n
(1 + )
n
,
numita si valoare aparenta.
Exemplu. Se plaseaza suma de 10000 u.m. in regim de dobanda compusa
timp de 3 ani cu dobanda unitara de 5%. Care este valoarea nala in condit iile:
a) nu exista devalorizare sau este neglijabila.
b) exista devalorizare anuala de 4%, dar nu este compensata.
c) exista devalorizare anuala de 4% si se compenseaza integral.
Rezolvare. Avem urmatoarele date S
0
= 10000 u.m., n = 3, i = 5%, = 4%.
a) S
3
= S
0
(1 + i)
3
= 10000(1 + 0, 05)
3
= 11576, 25 u.m.
b) S
3
= S
0
_
1+i
1+
_
3
= 10000
_
1+0,05
1+1,04
_
3
= 10290, 7 u.m.
c) S
3
= S
0
(1 + i)
3
(1 + )
3
= 10000(1 + 0, 05)
3
(1 + 0, 04)
3
= 13021, 7 u.m.
10
Risc catastroc
Pe langa devalorizare mai trebuie luate in considerare si anumite evenimente
imprevizibile ce ar putea determina imposibilitatea ramburs arii creditelor. Pentru
a acoperi un asemenea risc creditorul mai include, in afara coecientilor i si inca
un coecient , numit rata anuala unitara de risc catastroc. In acest caz 1 u.m.
plasata pentru 1 an ar conduce la nele anului la suma (1 + i)(1 + )(1 + )
(valoare aparenta).
Rezulta ca suma S
0
plasata in condit iile compensarii devalorizarii si riscului
catastroc devine dupa n ani:
S
n
= S
0
(1 + i)
n
(1 + )
n
(1 + )
n
.
In acest caz notam 1 + k = (1 + i)(1 + )(1 + ) si rezulta ca dobanda unitara
anuala aparenta este
k = i + + + i + i + + i.
Daca nu sunt compensate rata de devalorizare si cea de risc catastroc si
(1 + )(1 + ) 1 + i avem ca suma nala
S
n
= S
0
_
1 + i
(1 + )(1 + )
_
n
0,
pentru n sucient de mare. Practic suma nala mai are o valoare insigniant a!
Exemplu. O banca acorda imprumuturi cu dobanda unitara anuala reala
de 10%. Sa se ae dobanda unitara anuala aparenta cu care trebuie acordate
creditele daca sunt luate in calcul si compensate devalorizarea anuala de 2% si un
risc anual catastroc de 3%.
Rezolvare. Avem i = 0, 1, = 0, 02, = 0, 03 si rezulta
k = 0, 1+0, 02+0, 03+0, 10, 02+0, 10, 03+0, 020, 03+0, 10, 020, 03 = 0, 15566
deci dobanda unitara anuala aparenta este de 15,566%.
11
1.2. Operat iuni de scont
Operatiunea de scont consta in cumpararea de catre o banca a unor polite (sau
chitant e, scrisori de schimb, bilete de ordine etc) inainte de scadent a acestora,
percepand o anumita taxa pentru acest serviciu facut det in atorilor de asemenea
documente nanciare. La scadenta, banca incaseaza de la creditorul polit ei val-
oarea integral a a acesteia.
Consideram doi parteneri de afaceri P
1
si P
2
si presupunem ca partenerul
P
2
primeste de la P
1
la un moment dat t
0
o suma de bani S
0
, sau P
1
face un
serviciu lui P
2
cu valoarea S
0
. Daca P
2
este creditat de o banca, el va emite
catre acesta un document nanciar (polita, scrisoare de schimb) prin care banca
va plati partenerului P
1
suma S
0
plus dobanda corespunzatoare (calculata cu
dobanda anuala unitara i), la momentul t
f
> t
0
.
Notam K(S
0
, t
f
, i) suma pe care o va primi partenerul P
1
la momentul t
f
(la
scadenta). Exista insa situat ii in care partenerul P
1
doreste sa incaseze contraval-
oarea polit ei la momentul t
1
< t
f
(t
0
< t
1
< t
f
), deci cu t = t
f
t
1
ani inainte
de scadenta. In acest scop, se adreseaza unei banci, care va cumpara polita, per-
cepand lui P
1
o anumit a taxa. Notam K
1
(S
0
, t
1
, i) valoarea nala a sumei s
0
pe
durata t
1
cu dobanda anual a i si cu K
a
(K, t, j) suma pe care banca o plateste
det inatorului polit ei la momentul t
1
cu dobanda anuala de scont j. Dobanda
de scont j poate egala, sau nu, cu dobanda de emisiune a polit ei i. Avem
urmatoarea situat ie:
- suma S
0
plasata pe durata t
f
cu dobanda anual a unitara i devine K.
- suma S
0
plasata pe durata t
1
cu dobanda anuala unitara i devine K
1
.
- suma K
a
plasata pe durata t = t
f
t
1
cu dobanda anual a de scont j devine
K.
In concluzie avem urmatoarele sume:
- S
0
se numeste valoare (capital) init iala a operat iunii sau pret sau valoare de
emisiune a polit ei.
- K
1
se numeste valoare nala la scontare sau curs al polit ei la data scontarii
t
1
sau vanzarii acesteia.
- K se numeste valoare nala a operat iunii sau valoare nominala de scadent a
a polit ei la momentul t
f
.
- K
a
se numeste valoare actuala a polit ei la momentul vanz arii t
1
sau valoare
scontata.
12
Diferent a dintre valoarea nominala la scadent a K si valoarea scont at a K
a
se
numeste taxa de scont, sau scont, adica
S
c
= K K
a
. (1.15)
Se deduce K
a
= K S
c
adica valoare scontata este valoarea nominala minus
taxa de scont.
Scontul simplu.
Daca dobanda aferent a capitalului actual (scontat) K
a
este calculata ca dobanda
simpla, atunci operat iunea este de scont simplu. Notam cu S
c,s
valoarea scontului
simplu si avem
S
c,s
= K
a
jt
si rezulta
K
a
= K K
a
jt K
a
(1 + jt) = K K
a
=
K
1 + jt
expresia scontului simplu, care se mai numeste si scont simplu rat ional.
S
r
c,s
=
Kjt
1 + jt
. (1.16)
In practica, in general 1+jt 1, deoarece jt este mic si rezulta formula scontului
simplu comercial
S
c
c,s
= Kjt. (1.17)
Exemplu. Valoarea unei polit e la data cumpar arii este de 100000 u.m. si
trebuie achitata peste 6 luni cu o doband a anual a de 10%. Stiind ca posesorul
politei o prezinta la scontare cu 3 luni inainte de scadenta si se aplica un scont
simplu comercial cu un procent de scont de 10% sa se determine:
a) scontul
b) suma pe care o primeste posesorul polit ei la scontare.
Rezolvare. a) Avem urmatoarele date S
0
= 100000 u.m., i = 10%, j = 10%,
t = 6 3 = 3 =
3
12
ani luni. Valoarea nala a polit ei la scadent a este
K = S
0
+ S
0
i
1
2
= S
0
(1 +
i
2
) = 105000 u.m.
iar scontul simplu comercial
S
c
c,s
= Kjt = 105000 0, 1 0, 25 = 2625 u.m
13
b) Valoarea scontat a este K
a
= K S
c
c,s
= 105000 2625 = 102375.
Scontul compus.
Daca dobanda aferenta capitalului actual (scontat) K
a
este calculata ca doband a
compusa, atunci operat iunea este de scont compus. Notam cu S
c,c
valoarea scon-
tului compus si avem capitalul nal la scadent a
K = K
a
(1 + j)
t
K
a
=
K
(1 + j)
t
si rezulta
S
c,c
= K K
a
K
a
(1 + j)
t
K
a
= K
a
_
(1 + j)
t
1
_
=
K [(1 + j)
t
1]
(1 + j)
t
expresia scontului compus, care se mai numeste si scont compus rat ional
S
r
c,c
=
K [(1 + j)
t
1]
(1 + j)
t
. (1.18)
Daca se aproximeaz a (1 + j)
t
1 + jt rezulta scontul compus comercial
S
c
c,c
=
Kjt
(1 + j)
t
. (1.19)
14
Procent nominal si procent real sau efectiv
Procente proport ionale.
Doua procente corespunzatoare la perioade de timp diferite sunt proport ionale
daca raportul lor este egal cu raportul perioadelor respective de fructicare.
Exemplu: Procent anual 6% rezulta
- procent semestrial 3%
- procent trimestrial 1, 5%
- procent lunar 0, 5%
Trebuie remarcat faptul ca in regim de doband a simpla doua procente proport ionale
conduc o suma la aceeasi valoare nala, ceea ce nu este adevarat in regim de
dobanda compusa.
Astfel cu procentul anual i valoarea nala a sumei S
0
este S
0
+ S
0
i. Cu
procentul semestrial
i
2
valoarea nala in regim de doband a simpla este S
0
+ S
0

i
2
2 = S
0
+ S
0
i.
Cu procentul semestrial
i
2
valoarea nala in regim de doband a compusa este
S
0
_
1 +
i
2
_
2
= S
0
+ S
0
i + S
0
i
2
4
> S
0
+ S
0
i.
Procente echivalente.
Doua procente corespunatoare la perioade de fructicari diferite sunt echiva-
lente daca pentru o aceeasi durata de depunere ele conduc la o aceeasi valoare
nala calculata cu doband a compusa.
Un leu depus cu procent anual i devine la sfarsitul primului an 1 + i.
Un leu depus cu procentul sepestrial i
s
devine la sfarsitul anului (1 + i
s
)
2
Procentele i si i
s
sunt echivalente daca valorile nale obt inute la sfarsitul anului
sunt egale 1 + i = (1 + i
s
)
2
.
Pentru un procent trimestrial i
t
echivalent cu procentul anual i avem 1 + i =
(1 + i
t
)
4
.
Pentru un procent lunar (mensual) i
m
echivalent cu procentul anual i avem
1 + i = (1 + i
m
)
12
.
Procent nominal si procent real sau efectiv.
Notam cu 100i
k
procentul real efectiv si cu 100j
k
procentul nominal (k este
numarul de perioade in care a fost impart it anul). Dar procentul unitar efectiv i
k
15
corespunde perioadei
1
k
din an si rezulta ca j
k
= k i
k
sau i
k
=
j
k
k
si obt inem
1 + i
real
=
_
1 +
j
k
k
_
k
sau
i
real
=
_
1 +
j
k
k
_
k
1
j
k
k
= (1 + i)
1/k
1
Exemplu. Consideram 6% procentul anual real efectiv. Sa se determine
procentul anual nominal daca calculul dobanzii se face trimestrial.
Rezolvare. avem i = 0, 06 si rezulta
1 + i =
_
1 +
j
4
4
_
4
j
4
= 4
_
(1, 06)
1/4
1
_
= 0, 0586952
deci procentul anual nominal de fructicare a dobanzilor calculate trimestrial va
100j
4
= 5, 86952%.
Exemplu. Fie 5% procentul nominal, fructicarea fac andu-se semestrial. Sa
se determine procentul anual efectiv.
Rezolvare. Avem j
2
= 0, 05 si rezulta
i
real
=
_
1 +
j
2
2
_
2
1 =
_
1 +
0, 05
2
_
2
1 = 0, 050625
adica procentul anual efectiv este 100i = 5, 0625%
16
1.3. Plat i esalonate
Plat ile esalonate sunt sumele de bani platite la intervale de timp egale. Pentru
ca operat iunea de plat i esalonate sa e bine denita, trebuie cunoscute anumite
date:
a) suma ce se plateste de ecare data, numita rata sau rent a (pentru cel care
benecieaza de aceasta suma)
b) momentul in care se efectueaza plat ile
c) numarul de plat i periodice
d) perioada de timp intre doua plat i consecutive
e) dobanda anuala
f) scopul plat ii
g) valoarea nala sau nominala a tuturor plat ilor
h) valoarea actuala sau actualizata la un moment dat (de obicei acela in care
incepe operat iunea) a tuturor plat ilor.
Exista mai multe tipuri de plat i esalonate:
1) Plat ile esalonate denite in raport cu lungimea intervalului de timp (pe-
rioadei) dintre doua plati. Acestea se numesc:
- anuitat i, daca plat ile se fac anual
- semestrialitat i, daca plat ile se fac semestrial
- trimestrialitat i, daca plat ile se fac trimestrial
- mensualitat i, daca plat ile se fac lunar
2) Plat ile esalonate denite in raport cu momentul in care se face plata. Aces-
tea sunt:
- anticipate, daca plata se face la inceputul perioadei
- posticipate, daca plata se face la sfarsitul perioadei
3) Plat ile esalonate denite in raport cu num arul de plat i. Acestea se numesc:
- temporare, daca numarul de plat i este nit, xat prin contract
- perpetue, daca num arul de plat i este nelimitat
- viagere daca numarul de plat i este pe viata
4) Plat ile esalonate denite in raport cu momentul de la care incepe esalonarea.
Acestea se numesc:
- imediate, daca plat ile incep la un moment de timp dat
- amanate, daca plat ile incep cu o intarziere (amanare) fata de un moment de
timp xat
17
5) Plat ile esalonate denite in raport cu variabilitatea sumelor platite esalonat.
Acestea sunt:
- constante, daca de ecare data se plateste aceeasi suma
- variabile, daca nu se plateste aceeasi suma de ecare data
6) Plat ile esalonate denite in raport cu procentul aferent. Exista plat i esalonate:
- cu procent constant, daca procentul este acelasi pe intreaga perioada a esalonarii
- cu procent variabil, daca procentul variaz a de la perioada la alta
7) Platile esalonate denite in raport cu scopul operatiunii. Acestea sunt:
- de fructicare prin pastrare pentru constituirea unui capital
- de fructicare prin imprumut sau creditare;
- de fructicare prin investit ii diverse;
- de rambursare sau amortizare a unui imprumut sau datorii.
1.3.1. Anuitat i postcipate temporare imediate
Operat iunile de plata care se efectueaza anual, la sfarsit de an, prin sume con-
stante sau variabile, pe un num ar de ani dat, imediat ce a fost xata inceperea
plat ilor, cu procente anuale egale sau nu de la un an la altul se numesc anuitati
posticipate temporare imediate.
Avem urmatoarele notat ii:
S
k
= valoarea sumei (ratei) (anuitate) platite in anul k, k = 1, n;
i
k
= dobanda unitara din anul k;
n = num arul de plat i anuale;
S
(p)
n
= valoarea nala totala a operat iunii de plat i esalonate posticipate, operat iune
desfasurata pe o perioada de n ani, in regim de dobanda compusa;
A
(p)
n
= valoarea actuala (sau actualizata in momentul xat pentru inceperea
plat ilor) a operat iunii de plat i anuale posticipate, desfasurata pe o perioada de n
ani, in regim de dobanda compusa.
Suma S
k
plasata la nalul anului k, in regim de doband a compusa conduce la
valoarea nala
S(S
k
, n k) =
_
_
_
S
k

j=k+1
(1 + i
j
), 1 k n 1
S
n
, k = n
si insumand dupa k rezulta valoarea nala totala
S
(p)
n
=
n1

k=1
S
k

j=k+1
(1 + i
j
) + S
n
. (1.20)
18
Analog, valoarea actuala (sau actualizata) la momentul inceperii plat ilor a sumei
S
k
platit a la nele anului k este
(S
k
)
0
= S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
si prin insumare dupa k rezulta valoarea actuala a tuturor plat ilor
A
(p)
n
=
n

k=1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
(1.21)
Produsul
n

j=1
(1 + i
j
) se numeste factor de fructicare globala, iar inversul sau
n

j=1
(1 + i
j
)
1
se numeste factor de actualizare globala.
Exemplu. Trei ani consecutiv, la ecare sfarsit de an se plaseaza sumele de
10000, 40000, 60000 cu doband a unitara anual a de 7%, 8%, respectiv 10%. Care
este valoarea fondului acumulat la terminarea celor trei ani si care este valoarea
actuala la inceputul primului an a acestor plasamente?
Rezolvare. Avem urmatoarele date S
1
= 10000, S
2
= 40000, S
3
= 60000,
i
1
= 0, 07, i
2
= 0, 08, i
3
= 0, 1
S
(p)
3
=
2

k=1
S
k

j=k+1
(1+i
j
) +S
n
= 10000 1, 08 1, 1+40000 1, 1+60000 = 115880
A
(p)
3
=
3

k=1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
=
10000
1, 07
+
40000
1, 07 1, 08
+
60000
1, 07 1, 08 1, 1
= 91160, 8.
In cazul particular in care dobanda unitara anuala este constanta, adica i
1
= i
2
=
... = i
n
= i atunci obt inem
S
(p)
n
=
n

k=1
S
k
(1 + i)
nk
, (1.22)
A
(p)
n
=
n

k=1
S
k
(1 + i)
k
. (1.23)
Exemplu. Trei ani consecutiv, la ecare sfarsit de an se plaseaza sumele
de 1000 u.m., 2000 u.m., 3000 u.m. cu doband a unitara anuala de 10%. Care
este valoarea fondului acumulat la terminarea celor trei ani si care este valoarea
actualizata la inceputul primului an a acestor plasamente?
19
Rezolvare. Avem urmatoarele date S
1
= 1000, S
2
= 2000, S
3
= 3000, i = 0, 1
S
(p)
3
=
3

k=1
S
k
(1 + i)
3k
= 1000 (1, 1)
2
+ 2000 1, 1 + 3000 = 6410,
A
(p)
3
=
3

k=1
S
k
(1 + i)
k
=
1000
1, 1
+
2000
(1, 1)
2
+
3000
(1, 1)
3
= 21344, 85.
In cazul particular in care dobanda unitara anuala este constanta i si ratele (anuitat ile)
sunt egale cu S, atunci avem
S
(p)
n
= S
n

k=1
(1 + i)
nk
= S
(1 + i)
n
1
i
= S
u
n
1
i
= S s
(p)
n
, (1.24)
A
(p)
n
= S
n

k=1
(1 + i)
k
= S
1 (1 + i)
n
i
= S
1 v
n
i
= S a
(p)
n
. (1.25)
unde
s
(p)
n
= 1 + u + u
2
+ ... + u
n
=
u
n
1
i
(1.26)
a
(p)
n
= v + v
2
+ ... + v
n
=
1 v
n
i
(1.27)
si reprezint a valoarea nala, respectiv valoarea actuala a unui sir de n anuit at i
postcipate egale cu 1 u.m.si cu dobanda unitara anual a i si sunt tabelate pentru
n si i dat i.
Exemplu. La sfarsitul ecarui an, timp de 12 ani se plaseaza suma de 10.000
in regim de doband a compusa cu procentul anual de 5%. Care este valoarea nala
a operat iunii?
Rezolvare. Avem datele n = 12, S = 10.000, i = 0, 05 si obt inem
S
(p)
12
= S
u
12
1
i
= 10000
(1, 05)
12
1
0, 05
= 10000 15, 917118 = 159171, 18
Exemplu. Ce suma unica depusa imediat poate sa inlocuiasca plata a 12
anuitat i postcipate a 1.250 u.m. ecare cu procent de 3, 5%?
Rezolvare. Avem datele n = 12, S = 1250, i = 0, 035 si obt inem
A
(p)
12
= S
1 v
n
i
= 1250
1 1, 035
12
0, 035
= 1250 9, 663334 = 12.079, 17
20
1.3.2. Anuitat i postcipate temporare amanate
Se numesc anuitat i postcipate temporare amanate operat iunile de plata efectuate
in urmatoarele condit ii:
-anual, la sfarsit de an
-prin sume (anuit at i) constante sau nu de la un an la altul
-un anumit num ar de ani bine precizat
-cu o anumita int arziere in raport cu momentul ce a fost xat pentru inceputul
plat ilor
-cu procent anual constant sau nu de la un an la altul.
Avem urmatoarele notat ii:
S
k
= valoarea sumei (ratei) (anuitate) platite in anul k, k = 1, n;
i
k
= dobanda unitara din anul k;
n = num arul de plat i anuale;
r =numarul de ani dupa care incepe plata.
S
(p)
n/r
= valoarea nala totala a operat iunii de plat i esalonate postcipate, amanate
cu r ani.
A
(p)
n/r
= valoarea actuala (sau actualizata in momentul xat pentru inceperea
plat ilor) a operat iunii de plat i anuale postcipate, amanate cu r ani
Desi operat iunea se desfasoara pe o perioada de n ani, practic aceasta se
desfasoar a numai n r plat i datorata intarzierii de r ani.
Valoarea nala a tuturor plat ilor S
(p)
n/r
evaluata la sfarsitul ultimului an de
plata este data de relat ia
S
(p)
n/r
=
n1

k=r+1
S
k

j=k+1
(1 + i
j
) + S
n
= S
(p)
nr
iar valoarea actuala a tuturor plat ilor A
(p)
n/r
evaluata la inceputul primului an de
plata este
A
(p)
n/r
=
n

k=r+1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
=
r

j=1
(1 + i
j
)
1
A
(p)
nr
Exemplu. S-a hotar at constituirea unui fond prin plasarea timp de cinci ani
cu procentele de 7%, 8%, 9%, 10%, respectiv 11% efectuate la sfarsitul ecarui
an. Din anumite motive plasamentele incep cu o intarziere de doi ani si dureaza
21
trei ani, plasand sumele de 5000, 10000, 12000. Determninat i valoarea nala a
operat iunii si valoarea actuala la data luarii deciziei de constituire a operat iunii.
Rezolvare. Avem urmatoarele rezultate
S
(p)
5/2
=
4

k=3
S
k

j=k+1
(1+i
j
)+S
5
= 5000(1, 1)(1.11)+10000(1, 11)+12000 = 29205
A
(p)
5/2
=
5

k=3
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
=
5000
1, 07 1, 08 1, 09
+
10000
1, 07 1, 08 1, 09 1, 1
+
12000
1, 07 1, 08 1, 09 1, 1 1, 11

= 18989, 2
In cazul in care procentele sunt constante si ratele sunt egale atunci avem
urmatoarele formule:
S
(p)
n/r
= S
n

k=r+1
(1 + i)
nr
= S s
(p)
nr
= S
(p)
nr
A
(p)
n/r
= S
n

k=r+1
(1 + i)
k
= S (1 + i)
r
a
(p)
nr
= (1 + i)
r
A
(p)
nr
.
Exemplu. Se plaseaza la sfarsitul ecarui an, timp de 10 ani, cu incepere
peste 5 ani, suma de 1000 u.m. cu procentul constant de 5%. Care este valoarera
nala a operat iunii?
Rezolvare.
S
(p)
15/5
= S
(p)
10
= S s
(p)
10
= 1000
(1, 05)
10
1
0, 05
= 12577, 88
Exemplu. Ce suma unica ar trebui plasata pentru a inlocui plata a 12 anuitat i
postcipate a cate 2000 u.m. ecare , incepand peste trei ani, cu procentul anual
de 5%.
Rezolvare.
A
(p)
15/3
= 2000 (1, 05)
3

1 (1, 05)
12
0, 05
= 15312, 84
22
1.3.3. Anuitat i postcipate perpetue
Avem aceleasi elemente ca in cazurile precedente, cu except ia num arului de anuit at i
n care acum este nelimitat (n ). In acest caz nu are sens not iunea de val-
oare nala deoarece n . Vom calcula numai valoarea actuala a operaunii
notata A
(p)

in cazul imediat si A
(p)
/r
in cazul amanat.
Valoarea actuala in cazul imediat este
A
(p)

k=1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
iar in cazul amanat
A
(p)
/r
=

k=r+1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
1
In condit iile in care procentele sunt egale si anuitat iele sunt egale atunci aceste
relat ii devin
A
(p)

= S

k=1
(1 + i)
k
=
S
i
A
(p)
/r
= S

k=r+1
(1 + i)
k
=
S
i
(1 + i)
r
.
Exemplu. Cu douazeci de ani inainte de a iesi la pensie un individ isi con-
stituie o pensie facultativa depunand la sfarsitul ecarui an aceeasi suma de bani
cu dobanda de 8% pentru ca apoi, tot restul viet ii (considerata in perpetuitate)
sa primeasca inapoi anual suma de 12000, incepand cu primul an de pensionare
evaluata cu dobanda de 12% anual. Ce suma trebuie sa depuna in cei 20 de ani?
Rezolvare. Fondul suplimentar la pensia facultativa trebuie sa e la pensionare
valoarea actualizata in perpetuitate, adica
A
(p)

=
12000
0, 12
= 100.000
care coincide cu suma nala a celor 20 de depuneri inainte de pensionare
100.000 = S
(p)
20
= S
(1, 08)
20
1
0, 08
= S 45, 76194
23
deci suma care trebuie depusa (anuitatea postcipata) in ecare an este 2185, 2
u.m.
Ca o observat ie, daca persoana doreste sa cheltuie acest fond in 20 de ani
atunci renta sa este
S = 100.000 :
1 (1, 12)
20
1
0, 12
= 13387, 8.
24
1.3.4. Anuitat i anticipate temporare imediate
Se numesc anuit at i anticipate temporare imediate operat iunile de plata efectuate
in urmatoarele condit ii:
-anual, la inceput de an
-prin sume (anuit at i) constante sau nu de la un an la altul
-un anumit num ar de ani bine precizat
-imediat ce a fost xat inceputul plat ilor
-cu procent anual constant sau nu de la un an la altul.
Avem urmatoarele notat ii:
S
k
= valoarea sumei (ratei) (anuitate) platite in anul k, k = 1, n;
i
k
= dobanda unitara din anul k;
n = num arul de plat i anuale;
S
(a)
n
= valoarea nala totala a operat iunii de plat i esalonate anticipate, operat iune
desfasurata pe o perioada de n ani, in regim de dobanda compusa;
A
(a)
n
= valoarea actuala (sau actualizata in momentul xat pentru inceperea
plat ilor) a operat iunii de plat i anuale anticipate, desfasurat a pe o perioada de n
ani, in regim de dobanda compusa.
Suma S
k
plasata la inceputul anului k, cu doband a compusa, conduce la val-
oarea nala
S(S
k
, n (k 1)) = S
k

j=k
(1 + i
j
)
si insumand dupa k obt inem formula pentru valoarea nala
S
(a)
n
=
n

k=1
S
k

j=k
(1 + i
j
). (1.28)
Valoarea actuala la momentul inceperii plat ilor a aceleiasi sume S
k
este
(S
k
)
0
=
_

_
S
1
, k = 1
S
k

k1

j=1
(1 + i
j
)
1
, k 2
si insumand dupa k, rezulta valoarea actualizata a tuturor plat ilor
A
(a)
n
= S
1
+
n

k=2
S
k

k1

j=1
(1 + i
j
)
1
. (1.29)
25
Exemplu. Timp de 4 ani se plaseaza suma de 10.000 u.m. in regim de
doband a compusa cu procentele de 10%, 12%, 15%, 20%. Sa se ae valoarea
nala a operat iunii si valoarea actuala a tuturor sumelor depuse daca plasarea se
face la inceputul ecarui an.
Rezolvare. Valoarea nala este
S
(a)
n
=
4

k=1
S
k

j=k
(1 + i
j
) = 10000 1, 1 1, 12 1, 15 1, 2 +
10000 1, 12 1, 15 1, 2 + 10000 1, 15 1, 2 + 10000 1, 2
= 58261, 6
iar valoarea actuala
A
(a)
n
= S
1
+
4

k=2
S
k

k1

j=1
(1 + i
j
)
1
= 10000 + 10000 (1, 1)
1
+
10000 (1, 1)
1
(1, 12)
1
+ 10000 (1, 1)
1
(1, 12)
1
(1, 15)
1
= 34265, 9
Daca dobanzile anuale sunt egale, adica i
1
= i
2
= ... = i
n
= i atunci valoarea
nala si valoarea actuala a tuturor plat ilor este
S
(a)
n
=
n

k=1
S
k
(1 + i)
n(k1)
, (1.30)
A
(a)
n
=
n

k=1
S
k
(1 + i)
1k
. (1.31)
Daca dobanzile anuale sunt egale, adica i
1
= i
2
= ... = i
n
= i si ratele anuale
sunt egale S
1
= S
2
= ... = S
n
= S atunci valoarea nala si valoarea actuala a
tuturor plat ilor este
S
(a)
n
= S
n

k=1
(1+i)
n(k1)
= S(1+i)
(1 + i)
n
1
i
= Su
u
n
1
i
= Ss
(a)
n
(1.32)
A
(a)
n
= S
n

k=1
(1+i)
1k
= S (1+i)
1 (1 + i)
n
i
= S u
1 v
n
i
= S a
(a)
n
(1.33)
unde
s
(a)
n
= u + u
2
+ ... + u
n
= u
u
n
1
i
= u s
(p)
n
(1.34)
26
a
(a)
n
= 1 + v
2
+ ... + v
n1
= u
1 v
n
i
= u a
(p)
n
(1.35)
reprezinta valoarea nala, respectiv actuala a unui sir de anuitat i anticipate egale
cu o unitate ecare, cu dobanda unitara anuala i pe o perioada de n ani si sunt
tabelate pentru i si n dat i.
Exemplu. Se depune la inceput de an, pe o perioada de 15 ani, suma de
100.000 u.m. cu un procent anual de 5%. Care sunt valorile nale si actuale ale
intregii operat iuni?
Rezolvare. Avem datele S = 100.000, i = 0, 05, n = 15
S
(a)
n
= 100000 1, 05
1, 05
15
1
0, 05
= 100000 22, 657475 = 2265747, 5
A
(a)
n
= 100000 1, 05
1 (1, 05)
15
0, 05
= 100000 10, 898614 = 1089861, 4
Exemplu. Parint ii unui copil de 5 ani se gandesc sa-i asigure taxele univer-
sitare in valoare de 10000 u.m. anual, timp de 5 ani, imediat si anticipat incepand
cu varsta de 19 ani. Pentru aceasta doresc sa depuna anual, pana la varsta de
18 ani, adica 14 ani consecutiv, aceeasi suma cu un procent de 7% pentru toate
operat iunile.
a) Ce suma anual a postcipata trebuie sa depuna?
b) Care este fondul disponibil la implinirea varstei de 19 ani?
Rezolvare. Avem urmatoarele date S = 10000, i = 7%, n = 5
Calculam fondul necesar la inceputul studiilor, care este echivalent cu valoarea
actuala
A
(a)
5
= Su
1 v
5
i
= 100001, 07
1 (1, 07)
5
1, 07
= 100001, 07
1 0, 712986
1, 07
= 43872, 14
Fondul la implinirea varstei de 19 ani reprezint a valoarea nala care s-a obt inut
prin depunerea a 14 anuit at i postcipate cu un procent de 7%, deci S
(p)
14
= 43872, 14
si rezulta
S
(p)
14
= S
0
u
14
1
i
S
0
=
i S
(p)
14
u
14
1
=
0, 07 43872, 14
(1, 07)
14
1
=
3071, 045
2, 578534
= 1191
deci trebuie sa depuna anual suma de 1191 u.m.
27
1.3.5. Anuitat i anticipate temporare amanate
Se numesc anuit at i anticipate temporare amanate operat iunile de plata efectuate
in urmatoarele condit ii:
-anual, la inceput de an
-prin sume (anuit at i) constante sau nu de la un an la altul
-un anumit num ar de ani bine precizat
-cu o anumita int arziere fat a de momentul ce a fost xat pentru inceputul
plat ilor
-cu procent anual constant sau nu de la un an la altul.
Avem urmatoarele notat ii:
S
k
= valoarea sumei (ratei) (anuitate) platite in anul k, k = 1, n;
i
k
= dobanda unitara din anul k;
n = num arul de plat i anuale;
S
(a)
n/r
= valoarea nala totala a operat iunii de plat i esalonate anticipate, amanate
cu r ani, in regim de doband a compusa;
A
(a)
n/r
= valoarea actuala (sau actualizata in momentul xat pentru inceperea
plat ilor) a operat iunii de plat i anuale anticipate, amanate cu r ani, in regim de
dobanda compusa.
Suma S
k
plasata la inceputul anului k, cu doband a compusa, conduce la val-
oarea nala
S
(a)
n/r
=
n

k=r+1
S
k

j=k
(1 + i
j
) = S
(a)
nr
iar valoarea actualizata a tuturor plat ilor, evaluat a la inceputul primului an de
plata este
A
(a)
n/r
=
n

k=r+1
S
k

k1

j=1
(1 + i
j
)
1
=
r

j=1
(1 + i
j
)
1
A
(a)
nr
In cazul particular in care procentele si plat ile sunt egale aceste formule devin
S
(a)
n/r
= S
n

k=r+1
(1 + i)
n(k1)
= S u
u
nr
1
i
= S s
(a)
nr
= S
(a)
nr
A
(a)
n/r
= S
n

k=r+1
(1 +i)
(k1)
= S u
1 v
nr
i
v
r
= (1 +i)
r
S a
(a)
nr
= v
r
A
(a)
nr
28
Exemplu. O datorie a fost esalonata pe timp de 10 ani cu incepere peste 5 ani,
platind anual anticipat suma de 100.000 cu un procent anual de 5%. Determinati
valoarea nala si valoarea actuala.
Rezolvare.
S
(a)
15/5
= S
(a)
155
= 100.000 1, 05
1, 05
10
1
0, 05
= 1320677, 8
A
(a)
15/5
= 100.000 1, 05
1 (1, 05)
10
0, 05
1, 05
5
= 635269, 6
29
1.3.6. Anuitat i anticipate perpetue
Avem aceleasi elemente ca in cazurile precedente, cu except ia num arului de anuit at i
n care acum este nelimitat (n ). In acest caz nu are sens not iunea de val-
oare nala deoarece n . Vom calcula numai valoarea actuala a operaunii
notata A
(a)

in cazul imediat si A
(a)
/r
in cazul amanat.
Valoarea actuala in cazul imediat este
A
(a)

= S
1
+

k=2
S
k

k1

j=1
(1 + i
j
)
1
iar in cazul amanat
A
(a)
/r
=
r

j=1
(1 + i
j
)
1

k=r+1
S
k

j=1
(1 + i
j
)
In condit iile in care procentele sunt egale si anuitat ile sunt egale atunci aceste
relat ii devin
A
(a)

= S

k=1
(1 + i)
k
= S
1 + i
i
iar in cazul amanat
A
(a)
/r
= (1 + i)
r
S

k=1
(1 + i)
1k
= S
(1 + i)
1r
i
Exemplu. Inainte cu 25 de a iesi la pensie, o persoana decide sa constituie
un fond suplimentar, depunand la inceputul ecarui an suma de 1200 u.m. cu
un procent anual de 10%. Care este fondul suplimentar disponibil la data pen-
sionarii si ce suma ar putea ridica la inceput de an, tot restul viet ii (presupus in
perpetuitate) cu procentul anual de 15%?
Rezolvare. Fondul disponibil la pensionare este dat de valoarea nala
S
(a)
25
= S u
u
25
1
i
= 1200 (1, 1)
(1, 1)
25
1
0, 1
= 129818, 07
care reprezint a valoarea actualizata pentru plat ile in perpetuitate si avem
129818, 07 = A
(a)

= S
1, 15
0, 15
S = 16932, 78
30
Exista in practica numeroase situat ii in care plat ile nu se mai efectueaza anual,
ci de mai multe ori pe an, la intervale de timp egale sau nu, reprezentand diferite
fract iuni de an (semestre, trimestre, luni), cu sume egale sau nu si cu procente
egale sau nu de la o fract ionalitate la alta.
In continuare ne vom ocupa de plata esalonata fract ionala constanta in care
rata anual a este impart ita in k part i egale, platindu-se la inceputul sau sfarsitul
perioadei, dupa cum plata este anticipat a sau postcipata.
1.3.7. Plat i esalonate fract ionate postcipate temporare imediate
Notam cu S
(p)(k)
n
valoarea nala a operat iunii de plat i esalonate fract ionate post-
cipate, temporare, imediate pe n ani in care suma anual a S este impart it a in k
part i egale S
k
=
S
k
si j
k
valoarea nominala a dobanzii unitare anuale. Stim relat ia
dintre dobanda reala i dobanda nominala j
k
data de
1 + i =
_
1 +
j
k
k
_
k
atunci valoarea nala corespunzatoare sumei fract ionate
S
k
va :
- pentru prima plata
S
k

_
1 +
j
k
k
_
nk1
- pentru a doua plata
S
k

_
1 +
j
k
k
_
nk2
si asa mai departe,
-pentru ultima plata
S
k
, sume ce reprezinta termenii unei progresii geometrice.
Prin insumare rezulta
S
(p)(k)
n
=
S
k

_
1 +
j
k
k
_
nk
1
j
k
k
= S
_
1 +
j
k
k
_
nk
1
j
k
= S
(1 + i)
n
1
j
k
S
(p)(k)
n
= S
(1 + i)
n
1
i

i
j
k
= S s
(p)
n

i
j
k
= S
(p)
n

i
j
k
(1.36)
unde factorul
1
j
k
se gaseste calculat in tabele nanciare. In funct ie de plat ile
fract ionate S
k
=
S
k
avem formula
S
(p)(k)
n
= S
k

(1 + i)
n
1
j
k
k
(1.37)
31
Exemplu. De ce suma va dispune o persoana daca depune la banca timp de
15 ani cate 2000 u.m. la sfarsitul ecarei luni, cu procentul real anual 5%.
Rezolvare. Avem urmatoarele date: k = 12, S
12
= 2000, i = 0, 05, n = 15,
S = 12 2000 = 24000
S
(p)(12)
15
= 24000
(1, 05)
15
1
0, 05

0, 05
j
12
= 24000 21, 578563 1, 022715
= 529649, 3
unde
j
12
12
= (1, 05)
1/12
1

= 0, 00405.
Exemplu. Ce suma trebuie depusa la sfarsitul ecarei luni timp de 10 ani cu
procentul real de 5% pentru a dispune de suma de 70.000 u.m.?
Rezolvare. Se cunosc: S
(p)(12)
10
= 70.000, i = 0, 05, n = 10, k = 12 si calculam
70000 = 12 S
12

(1, 05)
10
1
0, 05

0, 05
j
12

S
12
=
70000
0,05
(1,05)
10
1
120,05
j
12
=
70000 0, 1295045
12 1, 022715
453, 481
In mod analog, valoarea actuala A
(p)(k)
n
corespunzatoare va :
- pentru prima plata
S
k

_
1 +
j
k
k
_
1
- pentru a doua plata
S
k

_
1 +
j
k
k
_
2
si asa mai departe
- pentru ultima plata
S
k

_
1 +
j
k
k
_
nk
care prin insumare conduce la
A
(p)(k)
n
=
S
k

_
1 +
j
k
k
_
1

1
_
1 +
j
k
k
_
nk
1
_
1 +
j
k
k
_
1
= S
1 (1 + i)
n
j
k
(1.38)
A
(p)(k)
n
= S
1 (1 + i)
n
i

i
j
k
= S a
(p)
n

i
j
k
= A
(p)
n

i
j
k
(1.39)
In funct ie de plat ile fract ionate S
k
=
S
k
avem formula
A
(p)(k)
n
= S
k

1 (1 + i)
n
j
k
k
(1.40)
32
Exemplu. La achizit ionarea unei case s-a achitat un avans de 100.000 u.m.
si s-a convenit ca apoi timp de 20 de ani sa se achite la ecare sfarsit de luna cate
1000 u.m. cu un procent anual real de 5%. La ce pret a fost negociata casa?
Rezolvare. Pret =100.000 + A
(p)(12)
20
= 100.000 + 1000
1(1,05)
20
j
12
12
= 253.854, 61
unde
j
12
12
= (1, 05)
1/12
1

= 0, 00405.
33
1.3.8. Plat i esalonate fract ionate postcipate temporare amanate
Folosind acelasi rat ionament ca mai sus, se obt in urmatoarele rezultate in cazul
in care plata incepe cu o amanare de r ani
S
(p)(k)
n/r
= S
(1 + i)
nr
i

i
j
k
= S s
(p)
n/r

i
j
k
= S
(p)(k)
nr
A
(p)(k)
n/r
= S (1 + i)
r

1 (1 + i)
(nr)
i

i
j
k
= S (1 + i)
r
a
(p)
nr

i
j
k
= (1 + r)
r
A
(p)(k)
nr
care in funct ie de suma fract ionata S
k
=
S
k
devin
S
(p)(k)
n/r
= S
k

(1 + i)
nr
1
j
k
k
A
(p)(k)
n/r
= S
k

1 (1 + i)
(nr)
j
k
k
(1 + i)
r
Exemplu. Peste 5 ani incepe achitarea unei datorii pentru care la ecare
sfarsit de trimestru se plateste suma de 2500 u.m. timp de 5 ani cu procent anual
real de 5%. Care este valoarea nala a plat ilor?
Rezolvare. Avem n = 10, r = 5, k = 4, S
k
= 2500 si rezulta
S
(p)(4)
10/5
= 2500
(1 + 0, 05)
105
1
j
4
4
= 2500 22, 512609 = 56281, 522
unde
j
4
4
= (1, 05)
1/4
1

= 0, 0122723.
Exemplu. Rambursarea unui imprumut incepe peste 3 ani si consta in plata
sumei de 1000 u.m. la ecare sfarsit de luna, timp de 12 ani, cu procent anual
real de 5%. Determinat i valoarea actualizata (datoria init ial a) .
Rezolvare. Avem n = 15, r = 3, k = 12, S
k
= 1000 si rezulta
A
(p)(12)
15/r3
= 1000
1 (1 + 0, 05)
(153)
j
12
12
(1 + 0, 05)
3
= 94523, 694
unde
j
12
12
= (1, 05)
1/12
1

= 0, 00405.
34
1.3.9. Plat i esalonate fract ionate postcipate perpetue
Folosind acelasi rat ionament ca in cazul anuitat ilor postcipate perpetue, se obt in
urmatoarele rezultate pentru valoarea actualizata
A
(p)(k)

=
S
k
j
k
k
in cazul plat ilor imediate, respectiv
A
(p)(k)
/r
=
S
k
j
k
k
(1 + i)
r
in cazul amanat.
Exemplu. O persoana doreste sa-si asigure la pensie un fond suplimentar,
care evaluata cu un procent anual nefract ionat de 12, 68274% sa-i permita sa
primeasca la sfarsitul ecarei luni cate 1000 u.m. toata viat a (considerata in
perpetuitate). Ce suma ar trebui sa depuna la sfarsitul ecarei luni, incepand cu
25 de ani inainte cu procentul anual nefract ionat de 10, 03381% pentru a posibil
acest venit suplimentar.
Rezolvare. Fondul suplimentar necesar la pensionare este dat de valoarea ac-
tualizata
A
(p)(12)

=
1000 12
j
12
= 100.000
deoarece pentru i = 0, 1268247 avem j
12
= 0, 12.
Aceast fond coincide cu valoarea nala a depunerilor timp de 25 de ani, adica
S
(p)(12)
25
= A
(p)(12)

cu i = 0, 1003381
100.000 = S
(p)(12)
25
= S
(1 + i)
25
1
j
12
= S
0, 096
(1, 1003381)
25
1
de unde rezulta suma anual a S = 967, 9114 si deci suma lunara este S
k
=
S
12
=
80, 65 cu j
12
= 0, 096.
35
1.3.10. Plat i esalonate fract ionate anticipate temporare imediate
Folosind acelasi rat ionament ca in cazul anticipat, dar fract ionat, se obt in urmatoarele
rezultate
S
(a)(k)
n
= S
(1 + i)
n
1
i

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
= S s
(p)
n

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
A
(a)(k)
n
= S
1 (1 + i)
n
i

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
= S a
(p)
n

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
sau, in funct ie de suma fract ionata avem
S
(a)(k)
n
= S
k

(1 + i)
n
1
j
k
k

_
1 +
j
k
k
_
A
(a)(k)
n
= S
k

1 (1 + i)
n
j
k
k

_
1 +
j
k
k
_
Exemplu. Timp de 20 de ani, la ecare inceput de luna se plateste suma de
1000 u.m. cu un procent anual de 5%. Determinat i valoarea nala.
Rezolvare.
S
(a)(12)
20
= 1.000
(1, 05)
20
1
j
12
12

_
1 +
j
12
12
_
= 1000 408, 22145 1, 00405 = 409874, 74
unde
j
12
12
= (1, 05)
1/12
1

= 0, 00405.
Exemplu. O datorie a fost esalonata pe 20 de ani cu plata sumei de 1000
u.m. la ecare inceput de luna cu procentul anual de 5%. Care a fost datoria
init iala?
Rezolvare.
A
(a)(12
20
= 1000
1 (1, 05)
20
j
12
12

_
1 +
j
12
12
_
= 1000 153, 85469 1, 00405 = 154.477, 8
36
1.3.11. Plat i esalonate fract ionate anticipate temporare amanate
Folosind acelasi rat ionament ca mai sus, se obt in urmatoarele rezultate in cazul
in care plata incepe cu o amanare de r ani
S
(a)(k)
n/r
= S
(1 + i)
nr
1
i

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
= S s
(p)
nr

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
A
(a)(k)
n/r
= S (1 + i)
r

1 (1 + i)
(nr)
i

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
= S (1 + i)
r
a
(p)
nr

i
j
k

_
1 +
j
k
k
_
iar in funct ie de sumele fract ionate avem
S
(a)(k)
n/r
= S
k

(1 + i)
nr
1
j
k
k

_
1 +
j
k
k
_
A
(a)(k)
n/r
= S
k
(1 + i)
r

1 (1 + i)
(nr)
j
k
k

_
1 +
j
k
k
_
Exemplu. Ce suma ar trebui achitat a acum pentru a inlocui o esalonare cu
incepere pestre trei ani ce consta in plata a 1000 u.m. la ecare inceput de luna
timp de 12 ani, cu procent anual de 5%?
Rezolvare.
A
(a)(12)
15/3
= 1000 (1, 05)
3

1 (1, 05)
12
j
12
12

_
1 +
j
12
12
_
= 1000 0, 8638373 109, 42306 1, 00405
= 94.906, 541
37
1.3.12. Plat i esalonate fract ionate anticipate perpetue
Avem urmatoarele rezultate
A
(a)(k)

= S
k

1 +
j
k
k
j
k
k
in cazul imediat, respectiv
A
(a)(k)
n/r
= S
k
(1 + i)
r

1 +
j
k
k
j
k
k
in cazul amanat.
Exemplu. Ce suma ar trebui sa depuna o persoana 25 de ani anticipat in
ecare luna cu procentul anual nefract ionat de 10,03381% pentru ca apoi toata
viat a (presupusa in perpetuitate) sa ridice la ecare inceput de luna cate 1000
u.m. cu procentul anual 12,68274%.
Rezolvare. Calculam
A
(a)(12)

=
1000 12
0, 12

_
1 +
0, 12
12
_
= 101.000
de unde rezulta
101.000 = S
(a)(12)
25
= S
(1, 1003381)
25
1
0, 096

_
1 +
0, 096
12
_
si obt inem S = 969, 83 si deci S
k
= 80, 82. Pentru i = 0, 1268247 avem j
12
= 0, 12
iar pentru i = 0, 1003381 avem j
12
= 0, 096.
38
1.4. Imprumuturi
In sistemul clasic, imprumutul va rambursat prin anuitat i formate din ram-
bursarea unei part i a datoriei si dobanda asupra sumei ramase de plata. Sumele
rambursate anual care au rolul de a amortiza treptat suma imprumutata se numesc
amortismente.
1.4.1. Amortizarea unui imprumut prin anuitat i constante postcipate
Avem urmatoarele notat ii:
V
0
- suma imprumutata
T
1
, T
2
, ...T
n
- anuit at ile succesive, prima ind platit a dupa un an de la semnarea
contractului (anuit at i postcipate)
Q
1
, Q
2
, ..., Q
n
- amortismentele suscesive cont inute in prima, a doua,..., a n-a
rata.
i - dobanda unitara anuala a imprumutului.
n - durata rambursarii.
Daca se descompune in ecare an rata in amortisment plus dobanda se poate
construi un tabel in urmatoarea forma, care este valabil oricare ar legea de
anuitat i.
Perioada (ani) Anuitat i (rate) Suma ramasa de plata
0 V
0
= V
0
1 T
1
= Q
1
+ D
1
= Q
1
+ V
0
i V
1
= V
0
Q
1
2 T
2
= Q
2
+ D
2
= Q
2
+ V
1
i V
2
= V
1
Q
2
...
p T
p
= Q
p
+ D
p
= Q
p
+ V
p1
i V
p
= V
p1
Q
p
p + 1 T
p+1
= Q
p+1
+ D
p+1
= Q
p+1
+ V
p
i V
p+1
= V
p
Q
p+1
...
n T
n
= Q
n
+ D
n
= Q
n
+ V
n1
i V
n
= V
n1
Q
n
= 0
Cum V
n
= 0 rezulta V
n1
= Q
n
adica ultima suma ramas a de plata este egala cu
ultimul amortisment si
T
n
= Q
n
+ V
n1
i = Q
n
+ Q
n
i = Q
n
(1 + i) (1.41)
adica ultima rata (anuitate) este egala cu ultimul amortisment plus dobanda core-
spunzatoare.
39
Daca se aduna membru cu membru in ultima coloana din tabel se obt ine
V
0
= Q
1
+ Q
2
+ ... + Q
n
(1.42)
adica suma imprumutat a este egala cu suma amortismentelor.
Diferent a dintre doua rate consecutive T
p
si T
p1
este
T
p+1
T
p
= Q
p+1
+ V
p
i Q
p
V
p1
i = Q
p+1
+ (V
p1
Q
p
)i Q
p
V
p1
i
= Q
p+1
Q
p
(1 + i)
adica
T
p+1
T
p
= Q
p+1
Q
p
(1 + i) (1.43)
valabila oricare ar legea anuitat ilor.
Avem urmatoarele situat ii:
I) Daca anuitat ile sunt constante T
1
= T
2
= ... = T
n
= T rezulta T
p+1

T
p
= 0 si
Q
p+1
= Q
p
(1 + i) (1.44)
adica in cazul ratelor constante, amortismentele formeaza o progresie geometrica
crescatoare cu rat ia 1 + i, deci
Q
p+1
= Q
1
(1 + i)
p
(1.45)
In cazul cand ratele sunt constante rezulta
V
0
= Q
1
+ Q
1
(1 + i) + ... + Q
1
(1 + i)
n1
= Q
1
(1 + i)
n
1
i
= Q
1
s
(p)
n
adica avem legatura dintre suma imprumutat a si primul amortisment
V
0
= Q
1
s
(p)
n
Q
1
= V
0
1
s
(p)
n
(1.46)
Rezulta amortismentul anual
Q
p
= Q
1
(1 + i)
p1
Q
p
=
V
0
i (1 + i)
p1
(1 + i)
n
1
(1.47)
Din T
n
= Q
n
(1 + i) rezulta ca rata (constanta) in ecare an este
T =
V
0
i (1 + i)
n1
(1 + i)
n
1
(1 + i) =
V
0
i (1 + i)
n
(1 + i)
n
1
(1.48)
40
adica
V
0
= T
1 (1 + i)
n
i
= T a
(p)
n
(1.49)
de unde obt inem
T = V
0
1
a
(p)
n
(1.50)
Notam cu R
p
suma rambursata in primii p ani rezulta
R
p
= Q
1
+ Q
2
+ ... + Q
p
= Q
1
+ Q
1
(1 + i) + ... + Q
1
(1 + i)
p1
= Q
1
(1 + i)
p
1
i
= Q
1
s
(p)
p
Cum Q
1
= V
0
1
s
(p)
n
rezulta relat ia dintre suma rambursat a in primii p ani si suma
imprumutata
R
p
= Q
1
= V
0
1
s
(p)
n
s
(p)
p
(1.51)
Suma ramasa de plata dupa plata a p rate (dupa p ani), notata cu V
p
este
V
p
= V
0
R
p
= V
0
V
0
s
(p)
p
s
(p)
n
= V
0
s
(p)
n
s
(p)
p
s
(p)
n
= V
0
(1 + i)
n
(1 + i)
p
(1 + i)
n
1
= V
0
1 (1 + i)
(np)
1 (1 + i)
n
= V
0
1 (1 + i)
(np)
i

i
1 (1 + i)
n
= V
0
a
(p)
np
1
a
(p)
n
deci
V
p
= V
0
a
(p)
np
1
a
(p)
n
(1.52)
Dobanda platita in anul p este
D
p
= V
p1
i = V
0
i
(1 + i)
n
(1 + i)
p1
(1 + i)
n
1
= V
0
i a
(p)
np+1
1
a
(p)
n
41
Tabelul de amortizare:
An
Suma datorata
la inceputul
perioadei V
p1
Dobanda
Amortis-
mentul
Rata
Suma datorata
la sfarsitul
perioadei V
p
Imprumut
rambursat
1 V
0
D
1
= V
0
i Q
1
T V
1
= V
0
Q
1
R
1
2 V
1
D
2
= V
1
i Q
2
T V
2
= V
1
Q
2
R
2
... ... ... ... ... ... ...
n-1 V
n2
D
n1
= V
n2
i Q
n1
T V
n1
= V
n2
Q
n1
R
n1
n V
n1
D
n
= V
n1
i Q
n
T V
n
= V
n1
Q
n
= 0 R
n
Exemplu. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare pentru rambursarea unei
datorii V
0
= 1000 u.m. intr-o perioada de 5 ani cu procentul anual de 10% cu
anuitat i constante postcipate si dobanda postcipata.
An
Suma datorata
la inceputul
perioadei V
p1
Dobanda
D
k
Amortis-
mentul
Rata
Suma datorata
la sfarsitul
perioadei V
p
Imprumut
rambursat
1 1000 100 164 264 836 164
2 836 84 180 264 656 344
3 656 66 198 264 458 542
4 458 46 218 264 240 760
5 240 24 240 264 0 1000
320 1000 1320
42
II) Daca amortismentele sunt constante Q
1
= Q
2
= ... = Q
n
=
V
0
n
obt inem
T
p+1
T
p
= Q
p+1
Q
p
(1 + i) = Q
p
Q
p
(1 + i) = Q
p
i =
V
0
n
i
si rezulta
T
p+1
= T
p

V
0
n
i (1.53)
din care se ca ratele succesive formeaza o progresie aritmetica descrescatoare cu
rat ia
V
0
n
i.
Tabelul de amortizare:
An
Suma datorata
la inceputul
perioadei V
p1
Dobanda
Amortis-
mentul
Rata
Suma datorata
la sfarsitul
perioadei V
p
Imprumut
rambursat
1 V
0
D
1
= V
0
i
V
0
n
T
1
V
1
= V
0

V
0
n
R
1
2 V
1
D
2
= V
1
i
V
0
n
T
2
V
2
= V
1

V
0
n
R
2
... ... ... ... ... ... ...
n-1 V
n2
D
n1
= V
n2
i
V
0
n
T
n1
V
n1
= V
n2

V
0
n
R
n1
n V
n1
D
n
= V
n1
i
V
0
n
T
n
V
n
= V
n1

V
0
n
= 0 R
n
Exemplu. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare pentru rambursarea unei
datorii V
0
= 1000 u.m. intr-o perioada de 5 ani cu procentul anual de 10% cu
anuitat i postcipate si dobanda postcipata cu amortismente egale.
An
Suma datorata
la inceputul
perioadei V
p1
Dobanda
D
k
Amortis-
mentul
Rata
Suma datorata
la sfarsitul
perioadei V
p
Imprumut
rambursat
1 1000 100 200 300 800 200
2 800 80 200 280 600 400
3 600 60 200 260 400 600
4 400 40 200 240 200 800
5 200 20 200 220 0 1000
300 1000 1300
43
1.4.2. Imprumururi cu anuitat i constante si dobanda anticipata
La semnarea contractului se plateste dobanda pentru primul an, suma primita
nemaiind V
0
ci V
0
V
0
i. Pentru ecare din anii urmatori, dobanda se calculeaza
asupra sumei ramase de platit si se plateste in acelasi timp cu amortismentul.
Tabelul de amortizare se modica astfel
Momentul Anuit at ile Suma ramas a de plata
0 V
0
V
0
i (suma efectiv primita)
1 T
1
= Q
1
+ V
1
i V
1
= V
0
Q
1
2 T
2
= Q
2
+ V
2
i V
2
= V
1
Q
2
... ... ...
p T
p
= Q
p
+ V
p
i V
p
= V
p1
Q
p
... ... ...
n-1 T
n1
= Q
n1
+ V
n1
i V
n1
= V
n2
Q
n1
n T
n
= Q
n
+ V
n
i V
n
= V
n1
Q
n
= 0
Din V
n
= 0 rezulta V
n1
= Q
n
adica ultima anuitate este egala cu utimul amor-
tisment. Din diferent a a doua anuitat i consecutive obt inem
T
p+1
T
p
= Q
p+1
+V
p+1
iQ
p
V
p
i = Q
p+1
Q
p
+(V
p
Q
p+1
)iV
p
i = (1i)Q
p+1
Q
p
.
Daca anuitat ile sunt constante T
1
= T
2
= ... = T
n
= T rezulta
Q
p+1
=
1
1 i
Q
p
,
si notand
1
1i
= 1 + r obt inem
Q
p+1
= Q
p
(1 + r),
adica amortismentele formeaza o progresie geometrica de rat ie 1 + r unde
r =
i
1 i
.
Cum suma amortismentelor este egala cu suma imprumutat a
V
0
= Q
1
+ Q
2
+ ... + Q
n
44
rezulta
V
0
= Q
1
+ Q
1
(1 + r) + ... + Q
1
(1 + r)
n1
= Q
1
(1 + r)
n
1
r
adica
Q
1
= V
0
r
(1 + r)
n
1
.
Exemplu. Un imprumut de 40.000 u.m. este rambursabil in 5 ani prin anuit at i
constante, cu dobanzi platite la inceputul anului cu un procent de 5%. Sa se
intocmeasca tabelul de amortizare.
Rezolvare. Avem urmatoarele date V
0
= 40.000 u.m., i = 0, 05, n = 5. Cal-
culam
r =
i
1 i
=
0, 05
0, 95
= 0, 0526315
si rezulta
Q
1
= V
0
r
(1 + r)
n
1
= 40000
0, 0526315
1, 0526315
2
1
= 7201, 04 7201
d
1
= V
1
i = (40.000 7201) 0, 05 = 32799 0, 05 = 1639, 95 1640
Q
2
= Q
1
(1 + r) = 7201, 04 1, 0526315 = 7580, 04 7580
Tabelul de amortizare are forma
Anii
Suma de plata
la sfarsitul anului
Amortis-
mentul
Dobanda la
inceputul anului
Anuitat i
Suma
ramas a
0 40.000 - 2.000 - -
1 40.000 7.201 1640 8841 32799
2 32.799 7.580 1261 8841 25219
3 25.219 7.979 862 8841 17240
4 17.240 8.399 442 8841 8841
5 8.841 8.841 - 8841 0
45
1.4.3. Rambursare in sistem clasic fract ionata
Suntem in situat ia in care rambursarea unui imprumut de valoare V
0
se esaloneaz a
pe n ani si ecare an este impart it in m part i egale. Daca i este procentul real
anual si j
m
procentul nominal anual corespunzator fract ion arii anului in m part i
egale, avem relat ia cunoscuta
1 + i =
_
1 +
j
m
m
_
m
j
m
= m [(1 + i)
1
m
1] (1.54)
Sa notam pentru 1 k n, 1 l m cu
Q
kl
= amortismentul corespunzator fract iunii l din anul k.
V
kl
= valoarea datoriei ramase dupa plata amortismentului Q
kl
V
kl
=
_

_
V
0

l
t=1
Q
1t
,
k = 1,
1 l m
V
0

k1
s=1

m
t=1
Q
st
+

l
t=1
Q
kt
_
,
2 k n
1 l m
(1.55)
d
kl
= dobanda simpla corespunzatoare datoriei existente la inceputul fract iunii
l din anul k
atunci, daca plata se face anticipat, avem
d
kl
=
i
m
V
kl
(1.56)
Daca S
kl
= valoarea ratei din fract iunea l a anului k si plata se face anticipat
cu dobanda calculata anticipat, atunci
S
kl
= Q
kl
+
j
m
m
V
kl
(1.57)
Avem relat ia
V
0
=
n

k=1
m

l=1
Q
kl
(1.58)
si deoarece V
nm
= 0 rezulta
V
nm1
= Q
nm
si av and in vedere ca
S
kl
= Q
kl
+ d
kl
46
rezulta relat ia de recurent a
S
k,l+1
S
kl
= Q
k,l+1
Q
kl
+ (d
k,l+1
d
kl
) (1.59)
ce devine funct ional a daca se precizeaza regula de calcul a dobanzilor si momentul
efectuarii plat ilor.
Rambursarea prin fract ionalitat i imediate, prin plat i anticipate si
dobanda anticipata.
a) fract ionalitat i egale S
kl
= S
f
Din relat iile (55) si (58) rezulta
Q
kl
=
_
1
i
m
_
Q
k,l+1
1 k n, 1 l m1
de unde rezulta
Q
k,l+1
=
_
1
i
m
_
1
Q
kl
(1.60)
adica amortismentele formeaza o progresie geometrica crescatoare cu termenul
general
Q
kl
=
_
1
i
m
_
(k1)ml+1
Q
11
(1.61)
Cum suma aortismentelor este V
0
rezulta ca primul amortisment este egal cu
Q
11
=
_
1
i
m
_
1
1
_
1
i
m
_
mn
1
V
0
(1.62)
Exemplu. Un imprumut V
0
= 100.000 u.m. trebuie rambursat prin rate semes-
triale egale in doi ani, anticipat si cu doband a anticipata cu o doband a reala anuala
de i = 10, 25

%. Sa se realizeze tabelul de amortizare corespunzator.
Rezolvare. Calculam primul amortisment
Q
11
=
_
1
0,1025
2
_
1
1
_
1
0,1025
2
_
4
1
100000 = 23.063, 07 23.063
Cum
_
1
i
m
_
1
=
_
1
0, 1025
2
_
1
= 1, 0540184
47
rezulta
Q
12
= Q
11

_
1
i
m
_
1
= 23.063, 07 1, 0540184 = 24308, 9 24309
Q
21
= Q
12

_
1
i
m
_
1
= 24308, 9 1, 0540184 = 25622, 027 25622
Q
22
= Q
21

_
1
i
m
_
1
= 25622, 027 1, 0540184 = 27006, 087 27006
Calculam acum dobanzile semestriale d
kl
ca dobanzi simple cu dobanda anual a
unica 10, 25% pentru datoriile ramase dupa plata ecarui amortisment.
d
11
=
i
m
V
11
=
0, 1025
2
(100000 23063) =
0, 1025
2
76937 = 3943, 02 3943
Perioada
Datoria
la inceput
de perioada
Amortisment Dobanda Rata
Datoria
la sfarsit
de perioada
11 100.000 23063 3943 27006 76937
12 76937 24309 2697 27006 52628
21 52628 25622 1384 27006 27006
22 27006 27006 0 27006 0
b) amortismente egale
In acest caz avem
Q
kl
= Q
f
=
V
0
mn
d
kl
=
i
m
V
kl
Exemplu. Un imprumut V
0
= 200.000 u.m. trebuie rambursat prin 5 amor-
tismente semestriale egale, anticipat si cu doband a anticipata cu o doband a reala
anuala de i = 10, 25

%. Sa se realizeze tabelul de amortizare corespunzator.
Rezolvare. Amortismentele sunt constante si egale cu
Q
f
=
V
0
5
=
200.000
5
= 40.000
iar dobanda este
d
11
=
i
m
V
11
=
0, 1025
2
(200.000 40.000) =
0, 1025
2
160.000 = 8200
d
12
=
0, 1025
2
120.000 = 6150
48
Perioada
Datoria
la inceput
de perioada
Amortisment Dobanda Rata
Datoria
la sfarsit
de perioada
11 200.000 40.000 8200 48.200 160.000
12 160.000 40.000 6150 46.150 120.000
21 120.000 40.000 4.100 44.100 80.000
22 80.000 40.000 2050 42.050 40.000
31 40.000 40.000 0 40.000 0
Rambursarea prin fract ionalitat i imediate, prin plat i postcipate si
dobanda postcipata.
a) a) fract ionalitat i egale S
kl
= S
f
si plata postcipata atunci avem
d
kl
=
i
m

_

_
V
0
, k = 1, l = 1
V
1,l1
k = 1, 2 l m
V
k1,m
2 k m, l = 1
V
k,l1
2 k n, 2 l m
(1.63)
si rezulta
Q
k,l+1
=
_
1 +
i
m
_
Q
kl
1 k n, 1 l m1
care este o progresie geometrica crescatoare, din care obt inem
Q
kl
=
_
1 +
i
m
_
(k1)m+l1
Q
11
Cum suma amortismentelor este V
0
rezulta
Q
11
=
V
0
_
1 +
i
m
_
nm
1

i
m
(1.64)
Exemplu. Un imprumut V
0
= 100.000 u.m. trebuie rambursat in doi ani, prin
rate semestriale postcipate egale si doband a postcipata, cu o doband a anual a reala
unica i = 8, 16%. Sa se intocmeasca tabelul de amortizare.
Rezolvare. Calculam primul amortisment
Q
11
=
100.000
_
1 +
0,0816
2
_
4
1

0, 0816
2
= 23520, 98 23521
49
si din faptul ca amortismentele formeaza o progresie geometrica rezulta
Q
12
= Q
11

_
1 +
i
2
_
= 23520, 98 1, 0408 = 24480, 63 24481
Q
21
= Q
12

_
1 +
i
2
_
= 25479, 439 25479
Q
22
= Q
21

_
1 +
i
2
_
= 26519
Perioada
Datoria
la inceput
de perioada
Amortisment Dobanda Rata
Datoria
la sfarsit
de perioada
11 100.000 23.521 4080 27.601 76.479
12 76479 24481 3120 27.601 51998
21 51998 25479 2122 27.601 26519
22 26519 26519 1082 27.601 -
b) amortismente egale
In acest caz avem
Q
kl
= Q
f
=
V
0
mn
si dobada se calculeaza cu formula (1.63).
Exemplu. Un imprumut V
0
= 100.000 u.m. trebuie rambursat in doi ani, prin
rate semestriale postcipate si dobanda postcipata, cu amortismente egale si cu o
doband a anual a reala unica i = 8, 16%. Sa se intocmeasca tabelul de amortizare.
Rezolvare. Amortimele sunt egale cu
Q
f
=
V
0
m n
=
100.000
4
= 25.000
Perioada
Datoria
la inceput
de perioada
Amortisment Dobanda Rata
Datoria
la sfarsit
de perioada
11 100.000 25.000 4080 29.080 75.000
12 75.000 25.000 3060 28.060 50.000
21 50.000 25.000 2040 27.040 25.000
22 25.000 25.000 1020 26.020 -
50
Rambursare prin fractionalitat i amanate sau intrerupte. Reesalonare.
Spunem ca rambursarea se face prin fract ionalitat i amanate sau intrerupte
daca operat iunile de plata se fac:
- in anumite fract iuni de an
- prin sume (fractionalitat i) egale sau nu de la o perioada la alta
- un anumit num ar de ani bine precizat
- cu o anumita int arziere fat a de momentul xat pentru inceperea plat ilor
- cu intreruperea plat ilor la un moment xat pe durata ramburs arii si reluarea
acestora dupa un num ar de fract iuni de ani
- cu procente anuale egale sau nu de la un an la altul
Daca notam cu = r +
q
m
durata int arzierii, atunci valoarea imprumutului
creste la
W
0
= V
0

s=1
(1 + i
s
) (1 + i
r+1
)
q
m
(1.65)
adica la datoria init ial a se adauga o penalizare
P
0
= W
0
V
0
= V
0
_
(1 + i
r+1
)
q
m

s=1
(1 + i
s
) 1
_
.
Rezulta ca:
- daca penalizarile pentru intarziere se esaloneaza odata cu datoria, atunci
formulele (1.54-1.56) ram an valabile in continuare, inlocuind peste tot V
0
cu W
0
.
- daca penalizarea se plateste separat, la inceputul esalon arii, atunci rezultatele
(1.54-1.56) se pastreaz a far a nici o modicare.
-daca penalizarea se plateste odata cu primul amortisment, atunci rezultatele
(1.54-1.56) ram an valabile, dar incepand cu cea de-a doua plata, modicandu-se
primul amortisment si prima rata, care devin
Q

11
= Q
11
+ P
0
, S

11
= S
11
+ P
0
.
Exemplu. O datorie de 250.000 u.m. a fost esalonat a pe cinci semestre, cu
plata postcipata si dobanda postcipata, prin amortismente egale si cu un procent
anual real de 6%. Din anumite motive , inceperea rambursarii intarzie 3 semestre,
ceea ce aduce o penalizare anul a de 10%, care inlocuieste dobanda si care se
esaloneaza apoi cu datoria. Dupa plata a doua rate plat ile se ntrerut timp de
doi ani, cu o penalizare anual a de 8%, care inlocuiee dobanda, platit a integral la
terminarea intreruperii, odata cu primul amortisment de pa reluarea platilor. Sa
51
se intocmeasca tabelul de amortizare, daca dobanzile semestriale se evalueaz a cu
procentul operaunii de 6% , nemajorat din cauza intarzierii sau intreruperii.
Rezolvare.
Perioada
Procent
anual
Datoria
la inceput
de perioada
Amortismentul Dobanda Rata
Datoria
la sfarsit
de perioada
11 10 250.000 - - - 262.202
12 10 262.202 - - - 275.000
21 10 275.000 - - - 288.422
22 6 288.422 57.684 8653 66337 230.738
31 6 230.738 57.684 6922 64606 173.054
32 8 173.054 - - - 179.843
41 8 179.843 - - - 186.898
42 8 186.898 - - - 194.230
51 8 194.230 - - - 201.850
52 6 201.850 86.480 6056 92.356 115.370
61 6 115.370 57.684 3461 61145 57.686
62 6 57.686 57.684 1731 59417 0
Avem S
0
(1+i) = S
0
(1+j
2
)
2
si rezulta 1+j
2
=

1, 1 = 1, 0488088 (j
2
dobanda
nominala pe semestru)
W
0
= S
0
(1 + j
2
)
3
= 288.422
sau cu formula (1.65) avem
W
0
= S
0
(1 + i)
1
(1 + i)
1
2
= S
0
(1 + i)
3/2
= 250000 (
_
1, 1)
3
= 288.422
d
11
= 250.000 0, 0488088 = 12202, 2 12202
d
12
= 262.202 0, 0488088 = 12797, 7 12798
d
21
= 275.000 0, 0488088 = 13422, 42 13422
52
Amortismente egale inseamna
Q
f
=
W
0
5
=
288.422
5
= 57684, 4 57684
d
22
=
i
2
W
0
= 0, 03 288.422 = 8652, 66 = 8653
d
31
= 0, 03 230.738 = 6922, 14 = 6922
53