OSHO. “TANTRA: ; SUPREMA INTELEGERE DISCURSURL REFERITOARE LA SECRETELE. CAM _TANTRICE ASA, CUM SI “ iN FAIMOSUL TRATAT MAM ‘MARELUL YOGHIN TIBETAN TILOPA — DISCURSURTCUPRINS: MARIUS PETRE 1 - Geaut Uhim.. l 6 - Marea invatai 7 = Calea fri de cal 8 - Taie ridacina.at CUVANT INAINTE Swami Amand Si ; CAPITOLUL 1 GESTUL ULTIM J. si despre Mahamudra, Tilopa spt in cantecul se sprijind pe nimic it, dour ramindnd relavat. natnral si Fard a face wn efor constient, se poate. rupe lanul ~ astfel obtinandu-se Eliberarea. EXPERIENTA ULTIMA nu este 0 experienta in ‘sensut avict al termenuloi ~ deoarece starea de eXperimentator este ceteensd. Si cind nu exist® nici un experimentator, atuncl ee sate spune despre aceasta? Ci {sperienta? Cand nu esisti miei um subieet, dispae ~ malurile dispar si rimine doar rul experient dar cunoseatorul nim ya spune? Cine va relata ‘obigctul deasemenea j, Cunoasterea ‘Nu il ectuald. Ki au relatead, il ani ynieare intelectuald. Ki tie {pot darui daci esti pregatit s iz itf pot arata calea pe eee yo urmedi pentru ea devi si striluceascd in interioryl iu, dach permifi si tu scest fnerun dacs esti receptly sf deschis. 4 cuvintele nw sant de ajutor. 2 ¢ si doctrinele nu sunt de nici un i ica le fapt o teaire, Este un proces = rien este d eh incepe. dar ny se sfaryeste niciodals. Tw pitrandl in el: day pu una et dar nu este posi simbolurile nu te yor folos daci ou te aplici inNu lupta cw minte vee In-ce mai Detasarea + accepté. ste prin a Frebuie doar si fimers prin toati I tun om care si poati itel de dar, care si poatd fi eapal Sralu de notsensur. eu tot ontinut 3 gndesti meren pro mare in ind. Poti dupa aceea si te znd ra. Bea din ea. pentru ay un pantec sisi incolo de toate cu i $i loial, acestea trebuiese tra i nu poate frost este de trebuie rostit shod yn aie nerostit = dar - Oricdnd un diseipol este: pregatit Hinga recat pe Uindia oa. N Aceast tart cunoaste prea multe, se buee esti inka i de brahmi ofi, Ei em memorie t sa intmplat acest prea mult cunoasea. EL a . seriptu Aeestea nv sunt decat 0 nu este 0 ines mu i a impromutat fot ce este imprumu var gunoi, este doar o putreziciune “aruncil cit de repede poti. Doar ceea ce ti se intimpla tie ‘personal este adevirrat, Doar ceea ce infloreste in tine este adevarat. Doar ecea ce ereste in ine inte mereu: prumutatd se-transforma intr-un intamplare fa ‘jar un Bod ised departe dacd nu giseste - propiee. Tine minie acest tapl, deoarece este foarte user SH desit1 poate apare niciodatd, ingur moment poate apare decit dows constient de ceva de care si te agit suferin Da : lubirea nu este sex. Sexul poate apare parte a el. 0 parte ‘Tw doar incerci si evitinu poate ios deoarece morns wb ats ce fnceput va fi un inera i te obs eva eu fine, devarece 0 6 “Gre un magnetism aparte. vor | mipunat sa intimplat cu ti dispare deceit Daati ce este creat pe si c degajat, Felaxat, natu ! fe ca acesta Si jut fundamental al vielcreased CAPITOLUL problema saw alta, iar separate + aga ma, Dar ea se mw este aparenti. Ori asta se afla ta suprafata. 0 eeva nu interior te mereu ascunsi. doar ca niste anu vei produce nici un probleme vor apare mere vei infelege cea ce reabi, “Cum putem aver ‘nu poate este posibi ‘gist nici minte, Ea nu este un lucra, este fn proces; nu este un lucru, este cao multime. ‘ganduri | jnuividuate, dar acestea se mised atit de repede incit mu mai poti edea golu! dintre ele. Intervalele acestea nu pot fi viizute deoarece deplin constient de procesele interne putea vedea un Gandurile isi multimea sau aceastis exist. ‘Aceasta este prima introspectie feuti in ste. deseop ‘un fel de ta expe - Chiar daca o problema este rezolvata Uo spun eu, mo pentru eX Tilopa cant despre ea, aceasta nu va Tide ajutor ~ daci devine experienta ta, daci devine un fapt alssi pleacd. Adu: seea ¢é rimane: aceasta es eeea ce au pleacd si nu ti oasp ga7di bund este doar ‘eda il tratea7 in acelasi tu este treaba sa gind bun de unul ru? pe cel ri tarziu te fica cu acel ‘gind care devine gazdi va ii place si tun gind = ‘este tot un gind: nu “ea trup, mu ca! iro 7 Ch si acestea unt doar ginduri. Doar pura cor far nume, fard forma; area Firi de Fira de nume. doarcare apar sunt pentru ele, spui Fgument au pre ¢ la fel de exterior Eddington a spus ci, cu eat t fenomen, De fapt, Acecasi energie mine. albt. (i le ale aceluiasi fenomen: un lucru infeleg atunci cand spun ei un gind este un tueru? up cd un gind poate fi aruncat la fel ca orica find pe Daci 0 istarea ta, aceasta chiar se forta necesard ca s& revs foare, ajutitoare. Dac bersoand si invete si metode prin care ucenicul si nu mai fie negativ, pentru ch dacd ajungi fa inte si ined ai tendinta de a fi negativ. poli deveni ' foarte periculoass. inaime de a ajunge la aceastd stare Daci m tine gh penir al = de - nc nd creer suerinfh pent cineva, a nt f Uheva in 6 lngurd in ving lao dept de 2 iigceta doar se gindeste fa se ey dol mnie iar el o it ansmist prin and fransmisi prin unde. Geller a | stant de zece past de inguin est ‘past de televizor, au inceput si se petreacface. adeviirat_persoana De aceea, cei care au ‘spun ci fiecare es = ficeare. Orice paméntul este un ind. asta, Nu arunea responsabi ‘acesta este un fenomen De aceea el calitoreste cel m: Ni atit-de rapid, deoarece chiar si pentru cildtoreste cu existentei vei aceasti cauzi oameni ol lueru cra tot joricdind aveau un moment a ciror aur’ mentals este in int Non-gindirea este 0 neces Tiber de picat, de crime, constient ‘sh aceasta este ceea ce 5 it © persoand care 5 nu Wddha este 0 persoand care tr Ne - dar put ‘mai este responsabil. De aceea, in fe. poate €d nu omen aeumuleaz niciodats Karma; nu mai acumules persoana respec se poate crea 9: situati El tedieste, merge, se mised, pramuta gindul, deoarece Se gisese pi chiar este i i y ‘hin este omor a jee multe Iucrori, deci trebuie si acumuleze karma, deoarece irma inseamni activitate. Dar in Orient se spune ci, chiar dacd buddha ucide de exemplu o fiinti care Ira atacat, acesta tot nuse gindeste Weonstientiza ni intra din ce in é Daca dé poate intra nici un vei vedea eum vi leptii sunt aseminatori in anus dar tu poti vedea cd tine, ca si_cum ai fi di loar_priveste. Priveste ta cer fird si vezi ceva, pen "pe cer. Bruse “privire fliri-privire - pentru spar si va imine il Ui sunttea avea gri elemente pe care le are lumea pe care o vedem noi este sa ani s-au descoperit multe Iucruri noi, cum este €a,‘putea vedea cerul ascuns dup’ nor. te acordezim: ‘eu aceasta viziun acesia a rispuns, “Ce drigut din partea ta 1 zis, “Batrne, este timpul si 0 a simon Auz doar ceca ce astept le tafe - si unitate: pati denumi niet ‘unul”, deoarece acesta face parte tot din Unul rimine, darn cs "2 Nu, nu spui ed rimane “unu. ch sp «4 asprot “Ach a exe decil 0 vasth cand se witt in spatin, dact au priveste spre cer: intinde-te pe jos si doarce se perindé pe cer nu au rid Tru este adevira aa 4 pardiseau. ear si Ie opt Seara’ sea dus Acct er tabu se taney i vor 68 eram in Fe atunci cum poti si i SH opresti un gan opri mintea prin crearea alte int $i asta va continua | ela vrut ‘vel putea. . chiar efortal de ori de cate ori vrei si evifi ceva atentie, Dac nu vrei si te gind ve a Nei descop ier, pentrs ci altminteri te vei afla in edea & el va persista. Gandu 5 ‘Sivmanul om care era obsedat de ginduri, acum : fe deoarece chinr el yroia Si le opreasc i dar ele nw vor obos apoi cu Nu-este nici o nevoie si opresti mintea. Gai iii’. set miste vagabondi fard eagi, nu trebuie s8 te ingrijoredopreste. orice ar aduce cesta. ori Sea aduce acesta:- ori ne luerurile apar. PE a la i in spatiy se formearl culo orm pol redea lta ppt jot cer jntregul cer este intunecat, este negru. vel intuneric? Cerul rimAne nepitat, neatins. ‘ceasta este calea unui sannyasin: si ie'un gind bun - un sannyasin nu de ginduri bune, virtuoase, nu se laudi. pe ‘Sunt pli ~ nume, ie - de orice ar ‘apare sau ori sar lauda eu “& daci face asta ‘Nu pretinde cA este bun. Apare un gand wat de acesta, pentru c& dach ar fi atunci ispare, doar ba ine nepatat. de a fi sannyasin: si pitt, acest Iucru mu este decit 0 i ‘bun sau rau, picdtos sau infelept, aceasta , deoarece cerul thu inte r nu di ‘au devine niciodatis nimi ‘nici o nevoie si se devin’ ceva. Priveste cerul: vine primivara isiri cfntitoare, ‘poi apar ‘toamna. Apoi vin ploile mba, Tar totul nu se nu il pateazi. El rimane ‘el mai aproape de orice _deprimatoare, impovs ‘rimdne un observ Sannyas este non-identi re inflorre, ‘cea mai mare inf Jarltoare, intunecoase - ator. Doar priveste $i ‘impli decat in cer, dar distant; prezent peste tot ‘cel mai departe de tot cl triieste in lume, acolo cc totul va trece, si vor pleca, El nu. maj este identificat ew ea si sanhyas este cea mai ire_posibili. i formele, dar spatiul mu este srurile apar,CAPITOLUL UI A iNTUNERICULUT NATURA LUMINIL © difere (it totusi exist : CAntecul contin ceva anume, Fir ta devine clara. Bruse aie vunul dintre cele m: A de el inedt nu pott j natura intunericulul i se va revela, dacik meditezi asupra 1 nu exist, ef este acolo fara 41 misterios deedt lumi e intuneric nu exist’, ‘gisi, este pur si simp] ent. Acesta nu exist in iu are o existentS “proprie™ - i Dacd lumina exist. nu mai acesta nu va exista. Atinge ceva i si nut 0 prezenti. De imine, ED nu exist, truge, dar nu poti ere ate prea paradoxal stentel sale tun ‘si faci ceva, tu vel cum ai putea si invingi ceva ce nu exists? Si cand velodatS ce lumina este acole_, este nevoie si faci i de intuner plu nu mai este’ aco! - icru ce trebuie inteles: nu se poat mod direct cu intunericul. Daed vrei si actionez lumina, nu cu intunericul, Stinge lumina intunerieul 2 aprinde ‘cut nu mai est prezent - dar nu poti aprinde ‘unericul; pe acesta Poi aduce de unde i vrei si actionezi asupra intunericuluiy va trebui sit 1 ‘Nu lupta cu Inert tentotl s& lupte, dar aceasti t Pomani. Nu fi tentat de simplu observa daci un fucru are o existent Dacd este doar o absengs, atu absent este - atu doar a {4 acolo deoarece nu esti dest is oti colora in m i este ceva natu: de. ceca este MU aint in care poti adormi incon “acest sn nseamnalalteva dec cl ethpersoand normal are opt | are citeva momente de so” ‘rjuna ci yoghinul este lumea doarme. Asta ou ‘omplete. Un asemenea om nu are un somn ca ‘and se odihneste foarte profund, deoarece el este asemin: de som, deoarece si somnul este aseminstor asta aati c& persoana cobedes ast aratd ef persoana | a SB vis sunt necesare. Fard bhincearc’ si ose pe mine si mi eared urmétorul fuer inte aceasta frazi ‘ori = un Iueru foarte ~ cum ar putea’ Jaw 0 tun buddha. Chiar si un j gindi, “Atat de usor. asa rept rofunda este uitarea ta. Nu Si nu apard in m ‘absentia ceva ce este posibil. De f aseut. Ai avut multe nasteris3 & timp de sute de ani, lumina. Va spune ra doar o asteptare a [um cl nu poate rezista deoarece nu ai pradat, poate dar asta nu conteazi. isus a spus pe cruce: vyrea si spund doar ci nu isi aduc aminte de ink uitare, se mised Dbili-de ceea ce Fac.” Cum poate 6 persoani si ite de ea insisi ‘omoard pe fe ierta daci se poate dovedi eplind inconstientd. De ce? Deoarece tea unei astfel de persoane? O pot (ru biuturd, dar nu o poti face responsabili pentra -un om ucide trebuie iertat deoarece nu se € yarece nui erai constient. Aprinde t-o, ca este acolo ~ si bruse intr jou) Sar { petrecut in vi ‘deoarece nu erai constiparte si priveste. Doar acesta este real dispar, dar acesta trebui grab’ decat si artor, un. spectator. Totul este ta trebuie si fie adevirat, iiwziile pot apare devarece el este acolo. Ce fe ii de veg! de ani au fost acordatt stark poate depisi obiectul deoarece inta nu poate depasi exte doar cu exteriorul.: interior este ea fora. Doar indie ceva, nu este fet onan sade demareat dar nu exact ‘ ia vorbeste in metafore, se creeazi po nu exist alt cal legerea mea fat aceasta = aceast cg fat de lumea dar aw cunos car un haiku, dar vorbea inco ‘metafor “PD. Ouspensky a creat un cuvéi 4 venea la el cineva si i m yazut cum vant cum “Ce este acest imediat problema. Spunca imedi a vorbi despre all _aceastd Iume. ‘a Toloseste cuvinte ce facestea sunt ¢ disponil Poezia 0 poti intelege foarte usor jeoarece despre poe deja cd es jei 0 problemi cu ea. Stiint . Poezia 0 pot ‘atit - este imaginafie. Bun! ano este un adevir. ‘spun ci este empiricd folosi_ termeni ‘a trebuie si foloseased ceva ce nu ‘si Foloseascd ceva ce face legatura dou - atuni este poezia final ‘e decit Buddha. Bineint Ruler un singur vers. Nu a compus nici un poem, nici in permanenta ‘tas refact golul care este creat de reer¢ SA ifi dau sentimental de intreg, de nedi inta este © jumitate, florofia este cealalta jumatate - cee intreag spatcle sits propriul se in nipnozzi se intampl& jn fel ict. Atune! ea mu mai are “doar acceleratie = apesi poate fi imaginat te un mir fo: ya spune, “Este Wdath un mir asa de gust fice, “Aceasta este o ceapa” si je si va spune, “Este foarte usturdtoare un mir, Ce se intampls? Acolo nu mai ‘cel ce se indoieste: cel ce se indoies ca este strilucitoa lop, neeasta este dincolo de toate toate experi ‘jemonstreazd aceasta. Doar experimentatorul Deci orice ai experimenta nu fi da prea mul inte cd tot ce este experimentat este Acorda+ trebuie sie credere, ascultd Ia metafore, dar nu sunt decat niste metafore. incepe s& se peteeac, dar in afard de tine, $i trebui stau singur a vin si eu privese: stau’singur aici.” te acest Iueru, deoar eu vorbese metafor + si trebuie si fi ‘3 a acestor metafore, - Dac pr chiar eternitatea, foate numai metafore - dar daca iseste toatd intelegerea sears imi. Este aru fecare dav acest Ee dak et enh jota mar ou allt eee le meleOLUL IV CUM UN BAMBUS Cantecul continua: seest je minte mereu dea - Ta un moment dat i in pits, Gnscana ste dejo ltt eit yr sie dea afar, da aceasta este o actinne. Xe Foamea si totera ceva necesa 7 atat de rita ci era nevoie de asa sth rami a adeviirat sit mele de cale Ferath : iminunat Ineru de Soares ci a putes 0 uratul nu podte nt tra decat nin nu de © minte goal dria Boali, oameni care ficeau meret ‘CAlitorind, am vieut m 24 de ore 31 acelasi Tucru. Stau cu cineva 4 observe, deoarece ura persoand si si vorbese cu, ceasta incerca si mH fae iar eu nu Faspundeam decit jpoi doar urmaream - un experiment minunat. ¢ ‘Aurangzeb. ci dupa ise didea t nici nu era in inchisoare, olo avea tot ce ii trebuia. Un singur IueruPrope un imparat: Je Poate ordona s3 se rid & creat acolo aceasi am urmi ‘opi Sunt atat de sta mirat pentru ei, arme. nu pot ‘orul este ca un rei sute, orieai si Si Mie Tericit, wnea nu are niet 6 i din energie este co de energie. NALD igh monientul actiunii. toati fiinta en ninatate eH este totald, ctivitaten deoarece cum aj Stil c& este ceva uz unor motive int chiar foarte yagi cu jumitate de_inim Poti cand acestea .nw sunt problema nu se vei incepe Si_mest Ea vine foarte rar cd este vorha de 0 erizi, u: in timp cv esti dar vor! _orbest: dupa care corpal ohoseste gb adarmis dar vo eee sd vorbesti si si vorbesti. Asta . ee reeteeeal me deoarece fenomenul este acelasi: fare nevoie de miscare. lar vorbit rece aceasta este prima activ sd vorbesti ineepe tu vei vorbis luni, vet gata 5 mer nul te va mai interes dai cesta Fragmentar. De accen poi Pregitire, @ Prouspati la fel ee tne este de asemenea oo tinerete; La Ine Si aK = de fapt ast Gf TPE asta treby If f-0 cu 0 consti Fumeazi, dar fumeazi foarte incet. cu 0 deplind cons! ia si poti vedea ce fa ce {i se va revela intreaga lucru. Este pur si simplu stupid. pros va cddea sin ivitate. De aceea spun cd vz cidea copac o frunzi useatd, la fel va Daca forteri, atun i Linda mere ci id despre asta faci i despre - Inseamna si au Relaxarea n ‘a Un mort - poti est nu poti i apare doar cand nu nici o tendintd pentru activitate; energia este acasi si nu seam citit 0 carte ee por si be junci iti va fi imposibil sk adormi. De fapt iru a adormi este intreruperea mental’ a ee. Asta este tot! Cand tine. Esti imbratigat, esti cufundat jcildura sa. Acest_ moment este” tot mpul se opreste - si atunci apare relaxarea, Daci |. Te poti bucura de De fapt, nimi nu anal - daci Dumnezeu exista, atunei totul este te 8 te relaxedi - pa terioard, dar atun, - _pRelasarea ste 0 absentis 0 abeanal De sf te duct 2 Este pe tie cearsaful i esti infasurat in intune: simti pur-si simplu pe tine. Ce Este chiar prea mult ~ acolo risare o este esenta: a Aparent Si dispar si ‘tunfat Ia amindoul ssa ty s este alt tucea: py Si te fortezi in mineats. sau laxezi eatev Poate cin yoie ai de mai mult?ca Sh ajun; acestprema intek fe si fie pasive sim subtife si va tre Astepti prietena sau iubi tena sau iubitul - atun eva trece pe Hing usa ta 4 sunt decat ni Se acopers de este sen 5 setvitate poate dev ‘Mtn pleat ta i ‘pate. Fii un observator pasiy ‘at Golesi mintea $f nu te ga Aceasti pasivitate | ‘gol in nied a devine La fel ca un ba ster La fel ca wn bambus go, odiineete sg Mes ote nani acs are prop prin care a ajuny Aceasta a ‘cu gura complet inchisa, cdnd esti taut si gand | jy Occident unde se spune:*Ce fel de invataturd. m Sh cord o energi ne un flaut -hambusul dispare compl La fel ca us bara Odihneste-te in nu il dori nici chiar pe Dumnez ind esti fr dorinte, va. yeni poate fi dorita, deoarece chiar dorinta este inedtusarca. Cfnd esti iberat, juddha nu poate fi dorita. i co dorinta. Cand bariera nw ise Buddha tine. Tu ai deja . Cand esti gol, acolo nfinta explodeaz ‘La fel ca un bambus gol odihnestecte in linigte. Nedind si eluind, odilnest Nu este absolut in regul ~ aya cum est de dat, nu este nimi de luat. Totul este ‘Tu esti absolut perfect aya cum ‘Aceastd invitSturii a Orientului a fost foarte gresit infeleasi este si asta? ‘se vor mai lupta pentru nimic, ei nu vor dori face nici un efort pentru a-si imba riul in bine. Atunci ei vor loganul este a - pentru ci def = doar realizeaz e este ascuns fi fla mereu in e si suferints, mbunatifire te conduce pe un drum ice ea viitorul si para plin de sens, eoarece chiar acest efort gresit. Aceasta imbunatitireCAPITOLUL V ADEVARUL INN preceptele realizared a trebuie sd se ‘trdiese pe acelasi nivel de consti leste-fi mintea. Mahamudra este ca preceptele tant se -agata de tudes doar daci nw te agiti imicul in mana ta - si ai ATITUDINEA TA $e agata den inteles ce est np vei-atinge starea de buildha. : ractica? Si fii din ce in ce mai 2 nt este proprivzis @ at si acum. Si fii din c teolozie. "um esti, i ine. Tantra vrea si priveased viata fird nici un fel de ‘ntul in care roadele ajung la maturitate . ie, {Hird nici o teologie. Vrea si priveased S vine sezonul potrivit, tu infloresti intecun buddha. ine, asta este rit le spus eh esteL-am dus la micul fort fort? Ar trebui si Ce lund mare. uumeri sia spus: “Nu € rea Dumnezeu si nu lumii. Acest Inera sa ine de oamen . apare mereu in spirale - » diviziune: neagd lumea pentra a4 accepta eu. Dar @ ace ce se bazeazi pe o negatie nu este . atunei cum poti spune da Creatorul coral sf er la Dumnezeu negind : “Doar spune i lupti, nu este nevoie nica si salvezi i ea apare to uunel cascade ~ in Dar dack astepti eee LEA SRO Sunt_aceleasi intr-un’ zgomot ‘Un nebun sunetul este acelasi, dar acolo poti da un centru un centru si . fee fn cer, caeredul nu este experient’ omplexs. Un credul, un nétang, nu are: poate fi prost, dar impreunii eu fieeare val, rut chiar pani” copac vrea si ajunga ta A ‘Are dreptate. Jept, acesta are frumusetea sa. 4 si fi fost vreodaté un arte frumoasi, pe care 0 spu tGndr gia cerut_ mostenirea, a juturd dupa eare a ajuns cersetor. a string dio petrecere i se pregiteste2 Frumusejea este acole cind, in moaptea cea_m: 14i pot vedea c& intunericul este absenta lumi i vedea di + si acesta trebuie si fie dorinta dispare. Prin singurul de acceptare apare dorintele - doar prin acceptare ele momentul in care poti accepta totul si jor a dispirut, atunci se ‘va produce + aceasta va joate da existenta. exist alt’ : aceastii ume, daci Dumnezeu De ce ne aruncé el spare. Acesta este Aceasta degrabi ele ‘0 mantra? Ce face Maha‘at Suprema _intelegere aed repeti in_perman \cest itm este acolo se mnoros. Fepetarea unei mantre este de propriul tiu sunet ritmie rasta este Devit_ ame trunde atét de profund, cum wocat de o mantra, deoarece in somnul kanduri, vise, acestea continua si te tulbure ltceva decdt ial pentru acest somn: in dra si un somn provocat de mantre ia este um somn mai profund, dar este tot ‘oga-tandra - somn creat de incantarea unci nnul obisnut, atunci meditatia -. De aceea influenta pe care 2 foarte mare, deoarece America nului. Se folosese + de aici si influenta. in India, pe nimeni mu ereseazd acest tip de meditatie, deoareée oamenii sunt atat de i ind i mai fie treziti, ofers un somn cH aceasta este Nu o considera ca pe o este la fel de Mahesh Y cret. O: 89. je leagiin ext aibe vreun sens, copil sau pune copilul sunt tol o mantré, 0 muzica sa iI pune fa pieptul jul este pica ful a crescut sinu mai poate fi ‘ament. Este cel mai bun somnifer. Este 0 pil i i. dacd ai somnul te amagi ci es ce mai mult, dar nu teva ‘Aceasta te va_relaxa transforma. $i intreaga societate din ce in ce mai molt, Religia a incerc ea. meditatia transcedental area acclasi . Psihologia 2 incereat si ea si te ajusteze ta. societate, este cum si creeze un individ ajustat. atunei nu este bine si fil ate este nebund, atu ajustat conform ajustat fa eam due prea departe: au creat prea multi nefericire si asta i-a adus in pragul nevroz \ducem ta pragil normal de nevroza.” Freud spune: “Omul nu poate fi ati fericit. Omul nu poate Ai decat nev ‘sau normal-neferieit, dar prin natura sa nu poate fi ceea ce priveste uma foarte coreet, dar el nu est ‘nu este constient de cei ce au fiinfei lor. De ce un buddha tun psihiatru? Doar persnancle isterice se duc la Freud si atunci el le trateaz. Jar intreaga sa cmoasterc, intreaga enti nu este rezumath decat rice, nevrotice. niciodati in intreaga so experientt_medicala un om. ferici are dreptate, in ceea ce priveste civilizatia. Experienta sa arati ciOsHO on prin care si ineata vei porni pe mplat ceva bun, dar fi pe culmea cea ms atunei_ ce ‘au ajuns foarte sus, sunt cel Poate ci dorest ia nu te lasd si mai multe in ce mai Ag vrea sh _ Ag yrea si devit const -a ceo oferd tantra. lar cind eauza dispare, boala dispare. Boala este doar un si « deoarece el continua si te spun ci ceva nu este in regull. ., deoarece asta arat cH ceva nut este A doar arati ‘urenti care nu. te las si dorn i. transeende-i - si apoi-vpentru bundstarea oamenilor - Nici mu se poat us fac altceva decdt sB fie ocup: ce vor face le? Vor trebui si se sinucids se produce cu adevirat, care va fi soarta i? Ce vor face ei? Bruse vor fi Hiri sluj \cepe SB se roage lui Dumneze vem nevoie de leprosi si 1 poti purta grija icum de ocupatie. Mintea are nevoie si ocupat cu alteineva sau altceva. Aceasta este din adevarul interior. $i Tilopa spune ci nu acestea sunt gerea_desvars Tantra are de spus un lueru foarte minunat: mi incepe sé servesti pe altcineva, cunoast te destuld compasiune din Nu incerca si Ti schimbi, deoarece nu tit ce. faci Doar c curge spontan. Este la fel ca 0 aroma si o rispandeste pesteceva decat 0 fitoarcere acasi, pentru petarea mecanich 2 iesind afars dai greg. Nu este nevoie de poate da. Nu rat. Doar dorinte, nu te 9 cum si bruse vei vedea 5 a fost - dup care vei incepe si Cand Lin Chi a fast intrebat care este pr care La ficut dupi ce s-a iluminat, el a spus, “Ce se putea face Am ris si am cerut © ceagci cu ! Ce Ficeam eu? = ciutam ceva ce era deja acol cerut cate 0 ceased cu ceai - pentru cA ce se poate face al Este deja acolo. Pind atunei fugeai fri rost incolo si incoa obosit, te-ai_ intors- aeas. O cand cu ceai este cel mai pot ueru. Pentru cit, dacit tumina. Ciutarea ta este cea care creeazi fumul din jurul Mic c faci 0 grimada de praf, fum si propri este cel care ridicd praful in eare flacira es ascunsi. Odihneste-te putin, tas praful si se aseze pe pimant, acd nu fugi foarte repede, dacé nu alergi gribit, nu vei crea fum. Incet-ineet luerurite se tinistese si lumina interioard este dezvaluit’. Acesta este aspectul fund: tantra, ea spune ei esti deja perfect. Nici o alti viziune nu spune acest lucru. Toate la ceva; spun cd trebuie site , cd trebuie si faci o griimadi de lucruri si ci ai de parcurs tun drum foarte dificil; si se fntimpli foarte foarte rar ca cineva si ajumgi la destinatie doarece finalul este foarte indepdrta imp de mii si mii de vieti si poate vei ajung ie atinss. Tantra insi spune ci acesta este ivul pentru care cei mai multi nu ajungi nicSieri. Perfectiunea nu trebuie atinsi. Trebule doar realizat faptul cd ea acolo. Tantra iti oferd ilumi nu exist aménare. Tantra spune ci daci te odihnesti, doar odihna aceasta te ajuti, pentru ci tocmai agitatia ta este cea care ridicé tu esti atat de grabit incdt i poti doar ascunde sa este plind de dorinSupre efeme prea complicat, esti prea rece pl a Fel este si cazul Ia fel ca un ul si este niste upra Cine esti tu si il tulburi? it? $i cum por i 0 persoand devine nu face altceva decdt $3 is ori de i frustrat. una de cauze care adevir este c nu se poate transmite ginduri. Ele tree ‘umane, nimic nu le opreste. Ceva este 0 zi de acest in New York acestuia F ehteva momente, eT ORCI ACE REESE: ceva timp. orcased va amant si va continua si cilitoreasea. In cateva ajunge Vind o stea si dacé il putem capta poti asculta din nou. fe sunt ca un ocean ce te inconjoard, ele existi ye - tu nu trebuie decat si fii martor. Asa ci tantra spune: ‘Aceeptivle! Vine fluxul, este minunat; vine refluxul, este minunat. Valuri mari si puternice ce ineearci si ajungi la cer; o energie imensi - urmireste-o! Agoi apare un ocean calm, totul este linistit na+se reflects in el, minunat, frumos - urmiireste! Tar daci indurile vor continua si fe roci, Ins tu vei raméne calm si acolo, atunc nd Fira Poti urmari vet deven abso ing la mal, se vor sparge Beut: ele mi te vor afecta, ‘Seci problema reals ma sunt gindurile, ci faptul cd ele te afecteazh, Nur lpia cu cle, devino tn martor, un observator si Stunci nu vei_mei fi afectat. Aceasta.ticere este mx Jantra, fine minte, este intotdeauna in favoarea experient Fmbopitesc. Enistd si posibilitatea de a crea o tcere moartl, 0 teers pe care 0 gascsti in cimitir. I poti forta mintea atit de SRGn ined a paratizei sstemul nerves. Atunci acolo nu vor mai Moure niet on fel de ginduri pentra ci elé’ nu pot fi recepsionate decit de un sistem nervas foarte delicat. Oceanul va continua si Stine dar ty nu vel fl receptiv; receplivitatea ta se va perde. ‘Acest fuera se intampl cw multi asa-ist yoghini care pur si simplu isl omoarasistemul nervos. Ei minincd foarte rar st foarte putin, astfel inedt la ereier se mai duce nici un fel de cnergie, Cnd.postesti exagerat de mult, energia nu se mai poate duce ta creier, deoarece mai inti trupul are mevoie de a. fhdiese in aga fel incdt,(reptattreptat, intrepul sistem nervos devine Haralizatt stau int-o singurd pozitie ore in sir si repetd mecanic Meceasi mantra. Daca repeti ea un robot 0. mantra cativa. ani, atfersul nerves va deveni lenes, deoarece acolo au mai intrS nici tn fel de senzati nol, vitalitatea este pierduti. De fapt, un asfel de‘om nu a devenit tieut - cf doar a putea vedea acea privire stupid pe fata Nu vei vedea inteigenti, vel vedea cova mort. Ei mu av ajuns fa ticere au pierdut si, receptivitatea; sat) prostit de. tot, impli sunt hort in interior nu s-a produs nimic deoarece pentru asta este mere de un sistem nervos foarte deliet - foarte delat, receptiv daci veri pe fata unui yoghinclocotease’ peste tot Este frumos in ef insu: jurul dar este ‘a ta riimine perfect, istrusa si efemer Cel care detasare 5 ele vor depune mérturie. Toate fant este adevarata SDay-ai Scripturile sunt mesajul celor care-au ce limbaj si ce simboluri sau m ajuns acasi pot Orice faci limbajele. Oames despre tantra Pentru mine nu existd nici 0 di Buddha sau toate seripturile este 0 probe ce apare posesiva, a aprut un bloc de piatrd, Nu locui ic si doar in tine. Nu te agita de ni transcenderea co rdoneaza njuns. Acesta este ade {elege toate metaforele, toate simbolurile si toate vorbese despre acel:unde apare . va afla a. doar i Poli vorbi despre asta pare 2 vorbi . mai Fespectati? Sau si - ‘iinta poate fi transform: = astepte alte Dac profund’ intelegere, dacs 2 faci_un efort total, depui_ intreaga ta energie in aceasta e, tuned in tine se aprinde bruse o lumind. O fla fa ta la fel ca un fulger iese la suprafata (clegi ce. se va intimpla, Bruse totul fost intunerie $i in ignoranta, picatul este natur: minare, virtutea ‘aturali. Un buddha nu poate picdtui: tu nu poti face altceva si pacdtuiesti. Pacatul si virtutea nu sunt deciziile tale, nu e tale, ele sunt acd te trezesti, atu mbya nu rineste ni © aroma a necunoseutul multe lucruri, bui nu erai responsabil. $i brusc totul din trecut este ars si apare 0 fing proaspita ind ~ aceasta este iluminarea instantanee. Yoga atrage deoarece este mult mai abordabili, este cu adevirat adecvati omului contemporan. il poti intelege pe Patani foarte usor. deoarece el Se potriveste cu mintea ta. eu nevoia ta de site va inunda i, mu poate Face asta; Ea nu poate decit itminteri nu este Chiar dack un buddha se infurie pe tine, aceasta este fel. Compasiunca ta nu este adevarati, wate fi adevdrath, | tiu, umbra ta naturalA, orice faci - le poti decora, poate porni pe a avut atita influent i deasupra lor un templu, le’ poti ascunde, le poti ‘Oameni ca scla, dar asta nu este de nici un ajutor - adane induntrul -a-‘umand, asta’ 1a s& existe, deoarece nu este vorba de ce faci, ci de aftnttate “a pXtrunsd si infeleasd aceastit invitaiturd inet foarte esential - si abia atu jelege Ea nu te invatd despre acte, ‘ine esti este important - dormi, + atent, constient saw te mi Wu esti treaz si atent u. Doar se intimpli cite ceva - see vine, din ce parte a inconstientului apare ‘daca faci putin efort il poti praetica. Nu este nev it de putin efort, nimie mai mult. insi pentru al intelexe pe Tilopa trebuie si in dimensiune complet necunoseutd. Pentru a-1 rma ar treb franscens deja multe din tarele aeestel lumi, pentru e& el it distruge toate conceptiile, toate matemati ia. Te va distruge complet.c pentru yoga. De aceea, tantra teri a relaxai este usor este - vei ajunge la timpul intreeul se diruie - tw de ara, spre ¢ erau pe Cale, s¢ luptau. se zhiteau Hi pentru a ajunge la aceste porti ale raiului, Doar mana nu poate intra singura ‘Aceasta este una dintre cele mai profunde vizi i 0 persoani poate dev ~ dar rmine conectati eu toate e Nu este singury ef rh ‘Cum ar putea un yal side) Se spune, in a este minunatd, ¢@ Buddha asteapti. El trebule sas ru este 0 insu, formim un continent, suntem impreund. Eo poate cé amine care este preg’ ana este ‘Mahayanist, ‘Acum incearci si intelegii pot avea. Nu se poate ca unul si |. Usurarea deselirearen este posi profund orgasm, i femeia nu mai Deoarece atunei le este ca 0 moarte, cand corpul d evapord substanta si acolo nu mai rimane decit sim au it un cere care vibreazil, pulseazit impr sunt separate,esta este orgasmul face astfel ca Mahamudra, in Indonezia existé un om, Bapak Subuh, care a descoper Fi sii vrea o metods cunoscutt sub numele de latihan. A metod3 permi 1D energie, s8 fie non-substant si se topeased si si ish di musulman dar miscarea sa este ermite, vei lupta. shraddha. Tu doar e a Dac cunosti pe prezenta sa te poate ajuta, el devine un deschizitor. 1 te poate deschide foarte gur > doar va dura putin la ce se intimpli = profunda pe care 0 3 itea viitoare posed’ actualitaten itea ta final posed’ ceea ce esti acum si raspunde. yrul_ posed trecutul, necuneseutul |. nonforma posed’ forma - orice metafora, dar finda abst, 9 ‘um ar fi coborat ie 9 mare energie, ca si cum un nor te-ar fi inconjurat - acumeste hao! if dar care nu este fortatd de corpul tu este curdtat por cu por, complet rendscut, toatd Mahamudra toate pica . In curand, cind te v ‘Nu numai corpul tiu dans coopereazd una cu ceals versal, Capul tiu este gura ta sub 0 cidere de ap. Chiar ascatli - dupa ce i este fa fel ca o cascada si nu ca un dus. Permite-i si cada in indepartat lar cfind sh a ingenuncheaz, pune capul pe pim Cnd simti 2 te copleseste. bambus gol ce se afli intre ele. Trebuie repetat de sapte a cer strut pimintul si dir = fii com -a fost diruiti, fii complet gol. Api ie si pune-o iarisi jos. Faci de sapte ori acest tucru, cfte un centru. al corp de mai putin de sapte ori, atunci te vei si deorece energia va rimine suspendata vundeva a mijloc. Nu, ea trebuie si penetreze toti cet sapte chakra astfel 1, un relew pentru energia divin’. Ea vi fint, tu esti impimantat; doar conduct ca electricitatea. Pentru clectricitate trebuie si avem o impimantare, Energia vine de la cer si se scurge in pamdnt, devil ca un conductor - doar un yas, un canal, un bus got prin care trece energia, De sapte ori - de mai multe ori 0 poti face, dar nu mai puti completi. Dac practiei in flecare foceanul ~ aceasta este Mahamudra. Acesta este orgasmul final, ceaactiona ca un age este deaj = dar nu chise si ai uitat cum si le mai . Prin fereastra sa poti avea o cirire, impla. Toati beatitu itudine, pot apare doar cand te darui i sau. Daca crezi in el, Maestru nu este un profesor, + un Maestru este 0 prezenti. ina ta. Un Maestru este 0 p avea prima strifulgerare aD singur. . Dacd simti et nu in tupta pentru rost, nimic alteeva nu te va aj é bazeze pe un primeste aproape. Un Maestru mu i poate da Eliberarea, dar el te poate aduce pind Tangs ea. Nu poate evolua in locul tu; aceast Iueru trebuie fiicut de tine, deoarece un hucru dat de cineva poate fi luat ‘napoi. Doar ceea ce capett pri le tale eforturi rimane al iberarea, te poate doar inecuvantarea sa este un fenomen i Prin el poti fi propriul tiu dest cele mai inalte ale muntelui se apropie de la fel ca 0 siimanti ce incearcd si se inalte spre cer. Binecuvantarea sa poate uda siminta ta. in Orient este indispensabils.. Vestul a riimas complet ignorant fat de acest fenomen. Vestul cunoaste Profesori si invatitori, nu Maestri. Invatitorii sunt aceia care tegi acolo si doar rim deoarece un Maestru | devenit matur, s-a copt it. Un invattor este descoper Dacé esti gata si primesti, ef se poate revarsa it totul si curcubeul stu, curgind in disc eum se produce acest transf 7 Maestrul este ce este un Guru jarea sa, Mahamudra este ur ci ai fost aeceptat. Cand poti simti curgind asupra ta, revarsindu-se asupra ] ta precum o ploaie de flori, atunei poti fi sigur ed emanciparea iti ‘este fa indemand. 3 lui Buddha, Sariputta, sa aplecat bruse a simtit ‘energi se asupra sa. cum el ar fi deoarece el este al lui Buddha nu a doar de setea ta este ! = nw aya de repede.” nua trecut prin vreun : “a spus Buddhaa durerii. insi ort de este ca 0 raz de soare. pleca si poti va a intrebat: vegetaries jitudine manedm noaptea. Ne va fe decit © decoratie. Aceasta nu trebuie 1. ea trebuie si se rispindeasci de la au trebuie fortati de ta periferie spre jarea invayiturds Iu esti deja ceva ce poli fi -realizeaza asta. Ce ind speriat - speriat 3 te pierzi, speriat deveni 0 vietima a watituri aceste lueruri Le po jarea inv; este s8 te predai, si predai ite ducd acolo unde vrea el. Nu inotaCAPITOLUL VII CALEA FARA DE CALE CAntecul conting jatea este calea regalé. A i este practica regali, Calea non-pra a. Cel care urmeazi aceasta cale precum fan Dacit “fark efort, ii Mahainudra vet experim EXISTA DOUA este calea regel jea regal. Yoga este prima, si intelegi care este’ calea a soldatului ‘vei putea intelege ce spune calea regal, lupte pas cu pas: un soldat trebuie si 123 gresit de ceea ce este ia = deci ce spune yoga si faci? 1 compasiunii. si ereezi opus locuiesti cu unul bun - de acee duce “mana la scoate 0 figard si incepe si fumeze. A trecut prin toate acele gesturi fart si fie d “u_aceeasi existent ro rrebuie si se conformeze si si actioneze, el nu trebui nt. Cand 1 se spune si se intoarcd la dreapta, trebuie si mu trebui fe tot. Un acesta trebui ordoni ‘la stanga - se si intoaree. Nu el se intoarce, acolo este i Este la fel ca nu sti sd se gandeascd la asta, dach si pesi_pe buton si lumina se uprinde. butomul este apasat ir = ese sera automatic, Au tecut cel putin douizeci de ani de cand nu mai sunt in armata. ‘este adine inrdicinat Dupii atat de multi ani de se creeardi un reflex. conditionat.” Acest cuvnt este foarte’ bi log rus, Pavlov. 5ctat foarte profund deoarece . se dezvolti 0 now teray pun ci oamenii_ pot renunta fa pitruns pana in in metabolismul sit + deoarece i sugerat prin ideea de iad: toate ja folosit ca pe un tratament de soe. Iadul nu ‘Ambele nu sunt decit concepte psihoterapeutice. ladul este deseris intr-un mod atat de incfit omul este infricosat chi ie. Doar mentionarea iadului si acolo apare imediat frica. Acesta este doar un true prin care se previn obi $i raiul este deasemenea tun true prin care se a te preveni si te indrep ‘Tantra este sings fe - deoarece tantra spune ci trebuie si infloresti ta, nu intr-un’ mecanism robotic. Deci, este ru si depinai de atitea zhu existi obiceuri bune si obiceiuri rele - obiceiul ca fare, este riu, lar omul trebuie'si devind constient,astfel cain el n fel de obiceiuri. Tu doar traiesti moment are siinu prin obiceiuri. Dack aceasta este calea regal deoarece un soldat trebuie si urmeze va, un rege-niciodata. Regele este sus, el di ordine si nu este ordine de ta Un rege mu se duce niciodata ta doar soldatii se‘duc. Un rege nu este un luptitor. Accasta je si se conformeze altora, un jmeni nu este mai presus ca ine si pe care a yor fi Oamenit spun ei Antal a poate prea aproape natural, dar_nu vrenta Intre compasiunea adeviirati 2 Compasiunea reali vste un rispuns - situatia “ompasiune real este intotdeauna spontand si proaspatge spre acel fuera. Un co "acesta este un rispuns. O int foart Raspunsul este ceva viu fats de o si inradacinat. Deoarece in treet - ty doar te indrey ‘ajuta, dar tu nu a ta nu est Jispuns moment ste deja moarti. Cand tw rispunzi cu depling constienti este urdti, rdspunsul este frumos. a parti Raspunsul reaga ta totalitate face un salt in rau. ‘imple pur si intregul_ pimant ¢ mal constient. Pamantul sunt gata si se ridice in i obosit. Sau noaptea trecuti mult si corpul se afl intr-o stare- de letargie - ai dori si dormi Dar nu - scripturile sunt impotriva si ai fost invitat de mea, bunicul era foarte sculatului de dimineat. Ma trezea cam pe la s imbare - eram somnoros merg impreuna cu el. A distrus toat’ frumusetea. ‘Mai tirziu, ori de cite ori trebuia sit ma scol de dimineata, puteim si il iert ‘am putut si mi plimb dimineata fara ese de acea perioada. din acest lucru un obicel, dacé faci un Iueruimi spusese ed vanduse bucuros da o petrecere la care gina asta este prea mica. As dori una mai Mécelarul a tuat gina, a intrat cu ea ini in, s-a intors, a pus gifina pe cdntar - acecasi giind - "Cost pte rm ered ci am si le iau pe amanda ‘Tantra pune intreaga existent’ in incuredturs. Ea. spune: ia pe amandou! Nu sunt doud. Ura mu este decdit un alt aspeet al Wu pe amindoud. Le accept pe amindot ruse prin aceasti acceptare apare o transcendere, de ‘sunt dowi - violenta : compasiunea nu sunt do Je. Sunt cele dou fete ale monesi Cum este posibil daei ele sunt dou? Nu este micar 0 secund’: in acest moment urmitorul moment pe aceeasi persoani 0 uri la pring 0 urist ud [rd intrerupere. De ‘condamni un aspect i divicarea. conflictul si dv ai Un yoghin se alli mereu ice ar face el victoria nu poate fi Pott impinge iniuntra & aceasta se afld in existd atentie ea poate apare, poate erupe la suprafuta. De ebuie permanent si fie reprimata si acesta este un fenomen ft - atunci iff yeh reaga viati. Cind te vel maige niciodatd Fanira spun ci edia de ine. Deindatd ce poti_ Acest cuvant spui si tase El a transcens, a devenit. matur. Nu este 0 lupti de a avea jucdrii ‘Transcenderea este un fenomen foarte spontan. Aceasta nu - se cultiva. Doar devil i i Wueru..si transcenzi.mpasiunca nu este prietenul ti si iu - deoarece prin ea este calea regali. Doar priveste si vei vedea ci nu mini poate chiar si ma ce vren sf spuni cl vg pune tot! lx punct?” ‘Nu a putut dormi toati noapt un inamic - dusmanii nu au ficut din tine un camp de lupta ipH - acest Iucru este ru! Lupts cu una cu,OsHO 137 copacit, colegii, nu i + si totusi © serisoare in ne mere Krishna El foloseste Toarte paradoxal. Spume ci daci esti it . Asta este ok! Descoperi bruse iu va fi ceva real. va fi doar o va fi doar o seen’ cu acto 1 dar ai observat ec 2 Viata lor amoroass doar buzele se intalnesc. interioard mu existis buzele Gistragerea atent Meni Chiar dacd acolo lis : 3 de germ constient de ce sunt necesare, dar sunt. Daed' te Un sirat este urit daca energia nu ete presenti & Poti imbritisa o femeie sau un hirbat - doar oasele se 1 in fel de salt al tun soldat, un luptitor. vrgla nu apare. Doar te misti ficind un gest fea este calea regali. ps cl dragoste; poti face toate gesturile este practica regala. aF asta mult ca 0 gimnasticd udhha. doarece practica ereeazi obi sh deyind mai constient si nu mai care au pot urma calea tan = lor le va fi absolut necesar’ 0 pra Cel care urmeazd aceasta cale atinge starea de buddha, Deci ce se poate face? Daci non-practia este calea, ces de i B. Blcut? tune doar t De ce iti este erica sunt persoane care vor : a Desigur: cf vor exista_per { deoarece gamenit at witat chiar eased, Este cu adevirat stranint Pashie despri |. In jurul tau medue 0 ceased cu ceai.” “Acum si iti spun ceagea gia intrebat ania Aceast® fugi arate de ce mai fugi «Un sannyasin renuntat la foarte penetrant ceva in nereguls. roha portocalie. Porn gitur’ cu Daca ea continu si ‘se gindeasca Ia tine ca la soul ci, asta este problema ei, nu a ta. Dacé fiul continua si se gindeascd a fine ca la t |] treaba lui; este un copil. are nevoie de maturitate. IG spun: Tilopa yrea si spund sii renunti la visele interioare si venit la intr-un templ ir iar Tilopa era si el tot jin spate mirat, deoarece acolo nu era nime‘nu poate deveni efortul de renuntare. rude - daca renunti la minte, atun Poate ei ined mai stai in in cash - dar munti. Vei atinge ceea ce spune ¢& nu se poate ‘atinge’ ti grabi? Dack esti gribit, astepta mereu cite ceva. constient de cB apare. Ea a it Bruse te bucuri de existenta Mlorii - umplut de parfumul ei, de aroma ei.i deloc constient c& ai inte a intrat o fant ci ceva este frumos, vrei si spt 1d spui cB ceva este urat, vrei si spui c mu CAPITOLUL VIII } Su see cera a crea este foarte subi ‘TAIE RADACINA ete = ceva s-a’intimplat in asta este frumoasi, este introdusit de tine, este 8 ceva este frumos? Exist’ SH arate ce este frumusetea. Nu, este imposi pentru ci nu existi frumusete sau urdfenie, totul este numai acorzi frumusete unui anumit lucru, De aceea ia inceput creezi capeana si apoi cazi singur in ea. Mai ch o fat este frumoasi - este creatia ta; este doar 1 este ceva existent gur in capean’. Sapi 0 ‘Sd strigi dup ajutor, apoi ineva ‘sa te salveze. : ‘Tantra spune ci nu este nevoie de nimic. Doar trebuie si | privesti intregul truc - totul esté propria ta creatie. es? O femeie trece pe BPS COV of pul ednd allem eh ceva este Urit? Dact omul « de faptul c} Fo ny ar mai exista pe pimint, va mai exista aici frumusete si -urdtenie? Copacii vor inflo v ‘anotimpurile se vor fenie sau frumusete.te datorat apei din corp - ele afectate de prima ari ‘mare, atunci multi sare, pent trece prin toate etapsle i se poate pirea atrigitor. Se intimpla in fiecare va a ceva, atunci nu se Joacd feste, Nu spune cf un jar dup efteva toate fantezi i cd el este un Majnu sav un Romeo, au evaporat si femeia ca si cum cebilalt te-a it si nimic nu a disparut de ta acet ale au fost spulberateeste situafia, Tar tantra spune si devi iment nu te pacdleste deedt tu insut foarte frum care a fleut ast S faci, deoarece fanteziile nu pot trebuie si se dizolve pind la urma. Hindusii_vorbese despre 0 caracteri Adevaruluis ei spun e& adevirul este eter care dureazi doar un moment, Nu exist 7 interioard este un te. vesnici: orice crede + urmireste, © interpretare. lar pind edn ssjunge completa, mintea deja s-a schimbat. Nu opi dureze, deoarece mintea nu poate fi menfinuta timp wente consceutive in aceeasi sta it a care. Toate. se produc doar la periferi ‘Sd se schimbe, este un flux. f centrul unei In centru totul rimine aga ‘om este frumes, mintea deja cea care se de ceva ce nici micar mum: intelege_mecanismul Nu alege, pentru 8 atu = Aceast: este foame, spu to ‘sau aceasta stient di i, atuneiglandele ie de ele, te varsi in imi cu singe - esti gata a profundi, deoarece nu este el se “i fugi de ea. Mintea a irmeazis imediat urmeazii acest om care ie. Dar trece chiar sii pe Buddha sau Poate acest Iucru se datoreazi faptului orbeau maselor. iar sii faci compromisu in permanent. aj Vorheam . deoarece chiar erea este suficient . Maestrul va sta eu doar stau impreun’ - si de abi Igerarea cea mai in: is Depinde-de tine edt de m ‘Tot ce spun nu este doar pentru asta - dar va depinde de toti cei de infelegere, deoarece totul va fi functi Privitor ta acest Iueru, lisus ‘Doamne, spur vei sta ta dreapta Tata doisprezece, care va fi ierar Cine va sta Hing tine? - si cine va arma apoi poli prosti_intreahit- nu‘cum 53 faed un eopac si ea frunzelor, copacul de deoarece este-o provocare in rei pentru a proteja uprafata corporal a Frunzele nw se afl acolo doar pentru desfit si se apere - si la Tel se este ca un copac. [dentificarea cu 1acomi aceasta este ridieina, nu are importanti in profunzime si spt yorbe, tantra a fost a157 samsara dispare: intreaga lume se va spul in eSrti de joc. Doar mu are substanta. cesta este Ia fel. Absenta nu poate - Lumina este intunericul este doar 0 absenta. totul este Hicomic, totul. bucura - urmareste De ce se foloseste -acelasi cuvant? De ce trebuie si se singur. luert eve conturie? Exist un_motiv = mintea este pur si ‘este reabsorbitS. cee eran ‘energie se miptau Cand apare Mintea, observatorul priveste si imediat toate raurile isi schimb’ cursgiiseste adevir |. Orice faci este din minte. 2 si veri cl doar trupul este cel iin ce in ce mai repede, iar cu cat profund e% central nu se mise’ repede, acolo este 159) aceeasi A ajuns la eu puting se parea cunoscut. Barmanul a zis, Pleaea de d A mers din nou foarte mult pentru a da de alt bar, dar in nu era dect un singur bar. Atun rat din ni tat Ia harman - acesta i se prea fuarte lentificat cu pliicerea sexual it cu extazul pe care fare dear un energie. Parcurgi distante colosale doar pentru a ajunge lueru. ne se agatd de minte, nu vede adevarul ce este nu te poate conduce ta Inveti despre ceva ce nu exist’. Cum ai putea invita ja Gintears? Cum poti invita, natura, tao? Ba se alld Esti mdscut in ea. Nu este nici o nevoie St gisesti un invititor care site invete - aceasta este si diferenta dintre un invatdtor siiun Maestru, Un invatitor este cel care te fnvatii ceva, un Maestra este5 eo - 161 jahesh Yogi crede ci atl ce esti obisnuit cu o meditatie - este inceput pe ale, dar daci te impotmol : arisit, nu reprezinti decit scoala’ mn | Este bun atat cit trebuie, dar nu trebuie si se rimind ves la primard. Se 4 mu este universitatea, ca nu este observa ~ atun i Aceasta este 0 infelegere ‘a nu mai este o pi ramurti, El spune ¢& nv fard_alegere. a apirut meditatia adeviratl. 3 - la universitate ca inseamnd a deveni un 4 7 deoarece el la gradul de il asculti pe Krishnamurti te pierzi, deoarece infelege ci are dreptate, | Yedea ci totusi nu s-a intamplat ni transformare. la mine si ‘Desigur c4 are dreptate, nu meditatia este constientizare - dar ce seVei fi confuz si vei veel si spui? ack med doar o simpli ici de ce s& mai trecem prin atét de multe lopa vorbeste despre hate sit practice dha ua cunoaste ce este dincolo de m rrebuie sit Asta este ceca ce eu numese a fi consti detasat este fi ~ acesta este i de doi ani hatha-yoga confuz si nu stia ce si mai faci este bun_pents reguld cu inferior vei ajunge ta superior. Scara are dou cay capt este cel supe + sunt complementare. Yoga este Insé nu trebuie si te agi un si transeenzi_ yoga trebuie si pirisesti intreaga scaré - tine, adine cufundat in nemiseare, Privest fae nimic ~ ni i © ne-practi Pentru a ajuta pe fiecare si fie el insus distrage sau pentru a crea confuzie. insi trebuie si multe lucruri, deoarece trebuie si i ajut pe mul Continuti simi aseu bine, tasi-l si devin single chiar miduva oasclor - dar urmeazi-ti propria in Cand vorbese despre eoarece asa sunt - mu pot fi partial, sunt total in i. Orice descoperi ci 1? Va veni un moment pit este cel inferior, iar si yoga nu sunt opuse este baza de unde moment cind rand agit nici ‘ma odihnesc, nu pentru a forbese despre ce vei este hrinit ina fu sunt absorbit de ea, fac. Dacdeoarece eu sunt tot > este doar CAPITOLUL IX DINCOLO $1 DINCOLO ce in ce mai mul ai mult™ este o febri, nu este ceva sinitos ina. ile pe care le pe celilalt. Este doar un felfra si poatd alege ast prin propria sa ismul nu predicd deoarece diruirea face pau iei ceva de la cineva, cind si a pos cum poti da ceea ce nu pos i mai inai slabi. Buddha spune si nu poseri: si alegi nici ona din aceste pirti, Doar afl-te in starealopa este al an dine - devarece si in non-minte, mintea este prezenti. faccentul este pus pe detagarea fati de Incruri. dar concentreZ dar va trebui s e le posezi cu m rrebuie si te misti foarte atent, ca si mu pose: ‘aecentul este pus tot pe de accentul trebuie pus pe propriul tiu sine i chiar detasat fal fieuti asupra al ‘it si fie orientatS complet spre intreaga fo cum lumea ar fi disparut compl jc fath de care si fil fasta este singura:dach urmiresti si intreaga cale a foarte usor. pe drum, Este in reguli daca citeodati te f marginea drumutui, dar mu face din acet loc 0 casi. Cititoria si mergi mai departe. Si te amigesth ed | deja ai ajuns. ci mai de aceasta, m: departe de a Lao ‘Tzu, Mahavira si din, aceasti stare, dar 3 ‘agar deoarece ined nu s-a intimplat preocupalumea. Tilopa te poate "poate aduce nepreocupat deloc ‘de lume - acolo nu mai exist nici micar nepreocuparea. Totul s- jolvat; doar rimdi in puritatea ta er jeenta ta absolut - ea si cum lumea nu ar ff apsrut nu ar Gi fost aici niciodat. in aceasta patra stare a cons ‘ajungi fa un punct in care nu. 4 spus ai ajuns la ulOsHO inf, dar el vrea cevar este un ‘Tilopa nu spune si_nu imp: ingrijorezi de actiunea dih deoarece nu se astepta recunoscitoare ci a despre ale altora| ch est ‘si mearg’ la de api: este imte sufocat intr: si fie independenti de incearcd intotdeauna si arate ci nu au nevoie de ni . Asta este opi face asa ceva, deoarece est ‘nu poate pretinde: independenta ta nu pot nimeni nu este absotul nu _existi. Cel ce pare dependent F pare independent este si el depen- dent. Viaja este o interdependenti, este o impartisire mutuala. Chiar si impiratul depinde de sclavii sii: si nici chiar selayii nu sunt total dependenti de impair: : Absoluturite nu existi. aici. Viata exist in relativitate.att de mult agi mai nenaturald, este i. A aparut in existent: " Si fie nenatural. Flinta interioarS este insetati si fie ispare loc om! Atunci erupe Lao Tau $i aruned ingura reguli de aur este si nu © regula. Aceasta este echilibrarea, Lao Tzu este earé au facut dintr- invataturé naturala De exemplu, este bine