Professional Documents
Culture Documents
1. Argument 2. Descrierea lucrarii 2.1. Mecanismul de distributie 2.1.1. Destinatie . Clasificare si parti componente 2.1.1.1. Destinatie si clasificare 2.1.1.2. Constructia si functionarea mecanismului de distributie 2.1.2. Intretinerea.Defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie 2.1.2.1. Intretinerea mecanismului de distrbutie 2.1.2.2. Defectele in exploatare ale mecanismului de distributie 2.1.2.3. Repararea mecanismului de distributie 3. Norme de sanatate si securitatea muncii 4. Bibliografie 5. Anexe
pag. 3 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 6 pag. 12 pag. 12 pag. 15 pag. 17 pag. 19 pag. 20 pag. 21
1.
Argument
Aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu abur si a motorului cu ardere interna. Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu motor cu abur , iar spre sfarsitul secolului trecut motorul cu abur incepe sa fie inlocuit cu motorul cu ardere interna. Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri ,aveau o transmisie simpla, masa mare , iar viteza de deplasare era foarte mica . Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul pesoanelor. In secolul nostrum incepe folosirea rotilor cu pneuri , se perfectioneaza motorul cu ardere interna si transmisia acestuia , au crescut vitezele de deplasare si s-a diversificat continuu constructia automobilelor Primul autoturism aerodynamic a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel Presu . Autoturismul fara diferential si cu motor in spate a fost brevetat in mai multe tari . In anul 1953 incepe la Brasov fabricarea autocamionului SR-101 , cu o sarcina utila de 4 tone , echipat cu un motor cu aprindere prin scanteie in patru timpi cu sase cilindrii verticali in linie . In Societatea Comerciala ROCAR SA din Bucuresti se produc autoutilitare si autobuze destinate transportului urban si interurban . In cepand din 1996 intreprinderea DAEWOO AUTOMOBILE din Craiova se fabrica autoturismul Cielo , cu o linie moderna si un consum redus de ombustibil , echipat cu un motor cu patru cilindrii in linie . Caroseria reprezinta suprastructura automobilului in care se amenajeaza spatial util pentru transortul persoanelor , marfurilor . Caroseria cuprinde : masca radiatorului , capota motorului , torpedoul , cabina si platforma ( la autocamioane ) , corpul caroseriei ( la autobuze si la autoturisme ) , aripile , scarile , usile si scaunele din interior . Tipuri de motoare utilizate : 1.Motoare cu aprindere prin scanteie electrica ( MAS ) , la care amestecul de combustibil cu aer realizat in exteriorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la o scanteie electrica . 2.Motoare cu aprindee prin compresie ( MAC : sau motoare cu autoaprindere , ce aspira numai aer , care apoi comprimat puternic . Combustibilul se introduce in cilindru, fiind injectat la sfarsitul cursei de comprimare .
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor. Efectele acestui fenomen are urmari pozitive ca : imbunatatirea umplerii came rei de ardere, racirea zonelor calde, atenarea efectului detonatiilor, scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii motorului.
Comanda distributiei. Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arboreal cotit la arboreal cu came (fig.1.3) aceasta poate fi cu : roti dintate , lant, curea dintata . Comanda cu roti dintate (fig.1.3,a) este formata din doua roti dintate ; pinionul conducator cu arbore cotit 1 si roata dintata de pe arboreal cu came 2, care are un numar dublu de dinti la motoarele in patru timpi , pentru realizarea raportului de transmisie 1:2 (deci contact direct intre pinionul conducator si condos - ARO-240 ). Unele motoare mai au un pinion intermediary 3 ( fig.1.3,b ) , pentru readucerea dimensiunilor .
Pentru micsorare zgomotului , dantura este inclinata , roata condusa , putand fi si din textolit . La motoarele Diesel (D 797 - 05. D 2156 HMN 8 ) , roata dintata intermediara 3 antreneaza , pe langa roata arborelui cu came 2 , si pe cea a pompei de injectie 4. Pe rotile dintate sunt imprimate repere , care trebuie sa coincida pentru asigurarea efectuarii fazelor de distributie la momentul potrivit . Comanda de lant (fig. 1.3,a ) este formata din doua roti dintate pe lant , miscarea de la arborele cotit la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role care poate fi dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii ( Dacia 1300 , Lada 1200 si Lada 1500 ) . La motoare cu arborele cu came pe chiulasa ( Lada 1200 si 1500 ) , lantul este mai lung si 6
ghidat de o roata dintata intinzatoare ( fig. 1.3, d ) . Unele constructii pot avea intinzator mechanic ( Lada ) sau mecanohidraulic ( Dacia 1300 ) . Ambele sisteme sunt plasate intrun carter etans . Comanda cu curea dintata in locul lantului , folosita la Fiat 125 , Oltceit ( fig.1.3,e ) este mai simpla , silentioasa , nu necesita carter etans , amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came . Arborele cu came 4 ( fig.1.1 ) asigura in timpul rotirii , prin forma si pozitia camelor , functionarea organelor de distributie la momentel oportune si pe durata necesara . Este confectionat din oteluri aliate prin matritare ( D 797 -05 , D 2156 HMN 8 ) sau prin turnare din fonta aliata ( Dacia 1310 ) . Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de sprijin, came de admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor, un excentric de comanda a pompei de combustibil(MAS). Camele au un unghi de decalaj si un profil, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor, de viteza de ridicare a supapelor si de tipul lor de deschidere fara socuri. Acestea imprima unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor. Atat camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare, pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru fiecare cilindru(una pentru supapa de admisie si alta pentru evacuare). La motoarele moderne ( Mecedes , Bmw 525 ) sunt doi arbori cu came in chiulasa : unul comanda numai supapele de admisie , celalalt numai supapele de evacuare . Supapele sunt ordonate in chiulasa ( cu admisia de o parte si evacuarea pe cealalta parte ) . Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de sprijin, sub forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in interior. Numarul fusurilor(de obicei patru) si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. Jocul axial este limitat prin flansa de fixare 21. La capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare care primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar(D 797-05, D 2156, HMN). Tachetii 6 ( v . fig. 1.1 ) comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor axiale imprimata de profilul camelor de pe arborele cu came ;ei transmit miscarea prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor la supape . La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, acestia lipsesc, comanda supapelor fiind directa. Tachetii au o forma cilindrica-uneori cu taler in partea inferioara(ARO), cu locas semisferic in partea superioara pentru sprijinirea tijei in impingatoare. Tachetii culiseaza in ghidurile lor din blocul motor,care pot fi alezate direct, sau amovibile(SR-211); au pozitie decalata axial fata de cama, pentru a le imprima in timpul functionarii si o miscare de rotatie, pe langa cea de translatie in vederea uzurii uniforme si deci prelungirii duratei lor de functionare. Unii au talerul semisferic in acelasi scop. Tachetii se executa din otel sau fonta speciala(Dacia 1300) si se trateaza termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare. O solutie moderna de comanda a supapelor cu came in chiulasa , este cu tachetii hidraulici ( fig. 1.4 ) . Aceasta permite autoreglarea jocului tachet-supapa , precum si functionare silentioasa , datorita contactului permanent intre piese . Functionarea se bazeaza pe apasarea tachetului 4 , pe tija supapei 5 , prin intremediul uleiului sub presiune , la actionarea camei 1 de pe arbore . Tijele impingatoare 7 ( v. fig. 1.1 ) , intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite miscarea lineara de la tacheti la culbutori. Sunt sub forma unor tije pline,
sau tubulare(D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara au un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara un cap sub forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in locasurile din blocul motor si chiulasa. Culbutorii 8 (fig. 1.1 ) , prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor. Sunt de forma speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor ; spre partea centrala au un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblare pe axul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile 14. Acestea poate fi singular(Dacia1300) sau din doua bucati 12, solidarizate printr-o bucsa 13(D 797-05). Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin intermediul suporturilor 15. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon(D 797-05 si D 2156 HMN) sau din fonta(ARO ) La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se gaseste surubul de reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si supapa. Ansamblul culbutorilor este acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei garnituri. Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa(Lada), au o constructie speciala, surubul de reglaj fiind montat in chiulasa.
Supapele (v. fig. 3.1) , au rol diferit ; dupa destinatia lor sunt : de admisie 16 pentru deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare 17 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor.
Unele motoare actuale au cate trei supape - Peugeot 605 D , Citroen XM ( doua admisie si una evacuare ) , pe fiecare cilindru sau patru supape ( Mercedes C 200 D- doua admisie ) si chiar cinci supape ( trei de admisie ) .
Prin aceasta se asigura o umplere mai buna a cilindrului cu amestec carburant si o evacuare mai completa a gazelor arse . Partile componente ale supapei sunt : talerul 1, tija 2 cu raza de racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun(contrascaun) cu un unghi de 45 (mai rar 30) ; tija este prevazuta cu o degajare pentru piesele de fixare. Tija are rol de ghidare a supapei si culiseaza in ghidul supapei ; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru durificare. Talerul supapei poate fi plat, concav(pentru supapele de admisie) sau convex (pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de stelit pe contrascaun(stelitat) sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau alte substante, care diminueaza supraincalzirea supapelor.
Fig.1.5 Partile componente ale supapei :
1 -taler ; 2 -tija ; 3 -fateta de asezare pe scaun 4 -locas de fixare
Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de admisie si evacuare. Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de evacuare continand si siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii termice. De obicei, talerul supapelor de admisie are diametrul mai mare ca la cele de evacuare. Ordinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor, se face incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi grupate cate doua de acelasi fel(cate una pentru doi cilindri alaturati) alternand admisia cu evacuarea, iar ultima fiind tot de evacuare pentru cilindrul final. Exceptie, la motorul D 797-05, care incepe si sfarseste cu supapa de admisie. Ghidurile supapelor permit culisarea tijelor supapelor in timpul deplasarii lor axiale. Sunt sub forma de bucse, din fonta, pentru inlocuire in caz de uzura. Jocul dintre tija supapei si ghid este de 0,05-0,01 mm pentru supapele de admisie si 0,008-0,012 mm pentru cele de evacuare. Scaunele supapelor 3 ( v. fig. 1.6) pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau amovibile, din fonta sau otel refractar, presate in locasurile din chiulasa; sunt frezate la 45 grade si rodate cu supapele respective cu pasta pentru etansare; latimea lor,uneori stelitata este 1,2-1,6 mm.
Fig. 1.6 Ansamblul supapei :
1 -supapa ; 2 -ghidul supapei ; 3 -scaunul supapei ; 4 -arcul supapei ; 5 -semiconuri de asigurare ; 6 -disc ( taler ) de fixare
Arcurile supapelor 18 (v. fig 1.1 ) mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul deschiderii si inchiderii lor. Arcurile se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala ; la unele motoare(D 797-05 si D 2156 HMN 8) se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea dimensiunilor. Arcul se monteaza prin mai multe procedee : cu disc de sprijin(taler) 19 si semibucse conice 20 din otel (D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia 1300) ; cu disc de sprijin si pana introdusa in orificiul din capatul supapei ; cu disc sectionat, care se sprijina pe capatul tijei supapei ( fig. 1.6 ) . Diagrama distributiei ( fig. 1.7 ) . Aceasta diagrama , specifica fiecarui tip de motor , reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfirsitul inchiderii supapelor exprimate in grade de rotatie ale arborelui cotit (RAC) - deci fazele distributiei. Din cele doua diagrame prezentate se observa din cele doua diagrame prezentate, unghiurile diferite de avans la deschiderea supapelor si de intirziere la inchiderea lor, pentru umplerea mai buna a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a gazelor arse cit mai completa. O anumita perioada de timp, in PMI, se observa ca ambele supape sunt deschise, fenomen denumit suprapunerea (incrucisarea) supapelor, care nu inrautateste functionarea motorului, pentru ca inertia mare a fluxului de amestec carburant sau aer proaspat si a fluxului de gaze arse impiedica amestecarea lor. Exceptie de la aceasta regula o constituie legea de functionare a distributiei la Mercedes 180 la care diagrama ( fig. 1.7,c) arata ca la admisie supapele se deschid cu
intarziere fata de PMI iar cele de evacuare se inched cu avans fata de PMI . Nu mai apare fenomenul de incrucisarea supapelor si deci dispare tendinta de amestecare a incarcaturii proaspete la admisie de gazelle de evacuare micsorand consumul de combustibil . Exista o tendinta de realizare la unele motoare a distributiei variabile prin care se modifica legea de functionare asigurand curse diferite de deschiderea supapelor .
1.2 Intretinerea.Defectele in exploatare si repararea mecanismului de distributie 1.2.1 Intretinerea mecanismului de distrbutie
Operatiile principale de intretinere sunt : verificarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia culbutorilor, asigurarea supapelor, etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea jocului termic dintre culbutor si supapa, iar la nevoie, si verificarea punerii la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita. Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii , provocand zgomote anormale, reduce timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse. Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii constructoare, la valorile din tabelul 1.1 . La motoarele cu supape laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa iar la cele cu supape in cap, intre culbutori si supape ( fig. 1.8 ) astfel :
Fig. 1.8 Reglarea jocului culbutor-supapa
1 - arbore cu came ; 2 - cama ; 3 - tachet ; 4 tija impingatoare ; 5 - culbutor ; 6 - ax culbutori cu suport ; 7 - piulita ; 8 - surub reglaj ; 9 -supapa ; 10 -arc supapa.
Tabelul 1.1
-se scoate capacul chiulasei , se roteste arborele cotit(cu manivela sau prin antrenare cu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfarsitul compresiei(ambele supape sunt inchise) ; aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului, sau blocul motor ; se verifica strangerea chiulasei si suporturile axului culbutorilor : -se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se procedeaza la reglarea surubului cu surubelnita(cheie speciala la Dacia 1300) ; se controleaza jocul j cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul culbutorului si cel al supapei 9 dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la PMI) si la alti cilindri. Se roteste apoi arborele cotit cu 180 si se repeta procedeele de mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului. La motoarele cu arborele cu came in chiulasa , reglarea este realizata in ordindea de functionare actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutorii ( de forma adecvata ) comandati direct de came ; asigurarea suruburilor impotriva dereglarilor se face cu piulitele corespunzatoare . Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor pastile de grosimi adecvate intre culbutori si came ( in interiorul unor tacheti speciali ) . Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte reglajele.
Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia laterala). Punerea la punct se executa astfel : se demonteaza una din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul de distributie ; se verifica strangerea chiulasei si suporturile culbutorilor ; se regleaza jocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata ; se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came ; acest moment se determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul fiind in contact cu supapa ; se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate(cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul rotilor dintate de la angrenajul distributiei) ; se regleaza din nou jocul supapelor. Din figura 1.9 se poate vedea modul de asamblare a elementelor transmisiei dstributiei pentru punerea la punct corecta . Astfel la motorul Oltcit ( fi. 1.9,a ) se vor pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza : x de pe pinionul arborelui cotit in partea de sus ( pe verticala ) , iar y si z de pinioanele arborilor cu came 2 in jos ( pentru dreapta ) si in sus . Curelele dintate se vor monta apoi astfel incat reperele albe de pe ele sa coincida fata de reperele de pe pinioane , respectand distantele A = 43 pasi ( dinti ) pentru cureaua din dreapta B = 33 pasi pentru cea din stanga , iar D = 30 pasi La motorul Dacia 1310 ( fig. 1.9, b ) pinionul 1 al arborelui cotit si 2 al arborelui cu came se alineaza cu reperele x si z , pe aceeasi axa si apoi se monteaza lantul de distributie 5.
La motorul 797-05 ( fig. 1.9,c ) de pe autocamioanele Roman se orienteaza mai intai pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de pe arborele cu came 2 respectiv de la pompa de injectie 4 si apoi se monteaza pinionul intermediar 3 astfel incat sa coincida reperele de pe le x si respectiv v si w ( sub forma de chernere ) . 1
Dacarotile dintate nu mai au repere punerea la punct se poate face montand pe volan un disc gradat la 360 si prin antrenarea arborelui cotit si arborelui cu came se adduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere . Se face verificarea unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindri corespunzatori diagramei de distriburtie dupa care se monteaza angrenajul distributiei .
acelasi fel(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui . Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mica, supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator(pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare).Ca urmare, talerele supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot fisura. Cand la ralanti motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza, chiar daca jocul termic a fost corect reglat. Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si supape, corect, iar daca urmarile sunt mai grave(supapele arse sau scaunele fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare(inchidere perfecta). Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a motorului, atunci se demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu pasta, pana se reface etanseitatea. Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a motorului si chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau evacuare(dupa felul supapei gripate).Depistarea anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa suieratul ce se aude in colectorul de admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate. Defectiunea poate fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau a semnalizatorului acustic. Cauzele griparii sunt :jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a jocului termic necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe ghidaj(ca urmare a uleiului necorespunzator, sau pierderilor de compresiei). Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe parcursul drumului sau in atelier. Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic prea mic al supapei,jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se deformeze si chiar sa se arda. Remedierea consta in refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc. Ruperea supapei. Este un defect deosebit de grav pentru ca poate produce avarii prin spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar incovoierea bielei si arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si poate fi provocata de arderea supapei, cand motorul functioneaza pe timp indelungat cu jocul termic prea mic, sau oboselii materialului , de coroziunea sau prelucrarea necorespunzatoare . Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si reglarea jocului termic, care, daca n-a fost refacut la timp, se poate arde supapa. Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se executa in atelier. Daca s-a ajuns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine laborioasa si costisitoare. Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general din cauza materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si datorita functionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul manifesta intreruperi ; arcul se mai poate rupe si din cauza lovirii la montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit imediat pentru a nu se produce avarii mai grave. Inlaturarea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea chiulasei, mentinand supapa pe locas cu dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bujiei.
Cand supapa arte doua arcuri(D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca se rupe unul dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune, inlocuirea ulterioara a celui defect.
Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita : -uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initiala, impune inlocuirea lor ; -lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm, se inlocuieste. Arborele cu came ( fig. 1.10 ) are urmatoarele defecte: -incovoierea arborelui cu came 1, se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala; daca depaseste 0,02 mm se indreapta cu o presa hidraulica; -uzura fusurilor de reazem 2, se reconditioneaza prin rectificare la cote de reparatie; -uzura camelor 3, datorita frecarii cu tachetii, se remediaza prin rectificarea camelor pe masina speciala de copiat, la cota de reparatie ; cand depaseste limita, se inlocuieste arborele cu came. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltimea a si diametrul partii cilindrice b ; -ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4, se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat ; daca depasesc adancimea de 1mm, se rebuteaza arborele ; -uzura sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie se reface prin alezare si refiletare la cota majorata ; -uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata cu un sablon si se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90. Tachetii prezinta : -uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler ; se indeparteaza prin rectificare la diametrul prescris folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului prescris. Tijele impingatoare pot prezenta defectele : -incovoierea tijelor : se remediaza prin indedartare ; -uzura locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor, se reface prin rectificare, dupa sablon. Culbutorii prezinta defectele : -uzura capului de comanda a tijei supapei, se reface cu piatra abraziva dupa sablon respectandu-se raza si unghiul prescris ;
Fig. 1.10 . Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale motorului D 2156 HMN 8
-incovoierea arborelui cu came ; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor ; 4-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ; 5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.
- uzura bucsei de asamblare pe ax, impune inlocuirea ei ; uzura filetului pentru surubul de reglaj, se remediaza prin refiletare la cota majorata, folosindu-se surub corespundator. Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor ; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri,fisuri, uzuri . Bataia radiala a talerului fata de tija si rectiliniaritatii tijei, se face cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri comparatoare. Defectele posibile ale supapei sunt : -uzura tijei, se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie ; daca depaseste limita admisa se rectifica cu 0,05 mm, se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de reparatie ; jocul intre tija si ghidul supapei este 0,03-0,08 mm ; -uzura capului tijei, se reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia urmelor de deteriorare ; -uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin rectificare la 45 5 minute cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare se face rodarea fiecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii. Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate face si pe masini speciale . Se aseaza chiulasa cu supapele ( nefixate ) pe masina dupa ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare , se executa operatia simultana la toate supapele : durata se micsoreaza la circa 5 minute fata de 2-3 ore la executarea manuala . Proba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele . Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda. Se verifica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in stare libera si comprimata la sarcini bine determinate ; daca nu corespund se inlocuiesc. Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajului lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele a caror tije se incadreaza in jocurile prescrise. Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale : - imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,mansetele de asemenea bine stranse iar hainele incheiate ; - cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn fiind bine fixate care sa permita prinderea lar sigura si comoda ; - folosirea cheilor cu fisuri este interzis ; - alimentarea lampilor care servesc luminatul al diferitelor locuri de munca se va face numai cu surse cu tensiunea de 24 V , tensiune considerate nepericuloasa in cadrul unei atingei accidentale ; - se interzice oprirea masinilor , uneltelor cu obiecte improvizate ; - repararea , ungerea sau curatirea masinilor - unelte , mecanismelor si a aparatelor se va face numai cand acesta nu functioneaza . Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale . Este interzis folosirea in acest scopt a funiilor , rangilor etc. Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament. Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curate sis a fie bine iluminate .
4.
Bibliografie
1
5.Anexe
1
b Mecanismul de distributie
Tachetul hidraulic