MINISTERUL CERCETARII

Elena Lupsa
Gabriel Hacman

I OSO Ie
Manual pentru clasa aXII -a
Tip A

,:,,,,,,-


--....... .....
EDITURA DIDACTICA ?I PEDAGOGICA, R.A.
Manualul a fost aprobat pri n Ordinul Mini strului Educatiei, Cerceiarii ~ i Tiner etului
nr, 156 1/79 din 23 .07.2007, in ur ma eva luar ii calitativc, si cstc rea lizat in conformitate cu
programclc anali ticc aprobate prin Ordi n al Ministrului Educat iei si Ccrcctar ii nr. 5959 din
22.12.2006.
Dcscrierea Cl l' a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LUPSA, ELENA
Filosolie : man ual pent ru clasa a XII-a: lip A I
Elena Lup sa, Gabriel Hacman. - Bucure sti : Editura
Didactics si Pedagogica . 2009
ISBN 978-973-30-2529-0
L Hacman, Gabri el
1(075. 35)
' EDP 2009, Toate drepturile asup ra acestei editii sunt rezervate Editurii ' Didactice si
Pcdagogicc, R.A. , Bucuresti. Orice preluare, partiala sau integrala, a textului sau a
materia lului grafic din aceasta lucrare se face numa i ell acordul scr is al editurii.
Refe renti : lector uni v. dr. Bogdan Popoveni uc
prof. dr. Alina-Monica Baraian
EDrrU RADIDACTI C:\. SI PEDAGOGICA, R.A.
Str, Spiru Haret nr, 12, sector I, cod 0 I0 176, Bucuresti
Tel. : 021. 315 3820
Tel./Fax: 02 1. 31228 85
E-mai l: office@edituradp.ro
www.e dituradp.ro
Lib ra ria E.D.P.: Srr. Gen. Berthelot, nr. 28-30. sector 1
Comcnzilc pcnt r u aceast a lucrarc sc prirncsc :
prin pos ta, pe adresa editurii, eu mentiunea cornanda carte
pr in e-mail: comenzi@e ditura dp.ro
marketing@edituradp.ro
comercial @edituradp.ro
prin tel./fax: 02 1. 315 73 98; 021 .313 34 70
Director general:
Redactor-sef:
Redactor:
Tehnoredactare:
Coperta:
Dane KarolyAndras
Dan Dumitru
Celina l or dache
Angela Cotofana, Mlrcea Cotofana
Elena Dragulelei Dumit ru
Numar de plan: 54007/2009. Format : 16170 x 100.
Bun de tipar: iulie 2009. Coli de tipar 9
Tiparul cxccutat la CN.1. ,.CORESI" S.A., Bucuresti
I
1
IN LOC DE ARGUMENT
( ... ) dacd stiintele istorisese lucrurile mai bine si mai intemeiat, de
ee mai este nevoie de fi losofie ? Dacii s tiint ele de as tiizi rdspund
presinuirilor speculative de ieri. ce-i mai ramane filosofiei? tt riinuin e
tot . Filosofia. e drept, Jlll mai are nimic propriu ill continut; nascli/e din
ea. stiintele s-GlI liJt01'S. co tot ce e viu, impotriva ei si aujefuit-o de concepte
si probleme. l-au luat pdna si ce mai area propriu: earegoriile: despre
cauzalitate, unitate. pluralit ate, necesitate. despre relatie. limp si spatiu
vorbesc as tiizi mai addnci t si riguros sti intele. Chiar despre om si constiinui
all s-ofacd intr-o zi . Nimi c mi le poatefi strain. - Dar nicifilosofiei.
Filosofia e libera de obligatii. Fnnnusetea ei e ca se poate incepe
de oriunde. Nil e 0 stii nta si 1111 are ni ci nuicar 0 definitie. i[i place
Descartes? illcepe CII Descartes. Te pas ioneazd problema devenirii ? lncepe
CII ea. Dar sa stii sci incepi. Ce efilosofia. asia ai s-o inveti pe drum. Cdci
pleci aCll m. pleci spre 0 lume pe care 0 poti giisi ori unde ai pleca. Nil
exis ta cale regula pentru matematici, spune Euclid unui rege: dartocniai
cd exista. $1pentru niatematici $1pe ntru stiintd; e calea regalii a ratiunii,
calea logiciuuii. Nu se poate invata matentatica decdt intr-unfel. iar asta
ins eamnii calea regalii. Darfilosofi a n-are asa ceva. Eo se pool e invdta
de oriunde, cdci n-arc calea regula a ratiunii, ci ciiil e nestiute ale inimii.
Ce e interesant cdnd Ie indelet nicesti Cll jilosojia e ca de 10 /III
moment dat totul incepe sate interese:e si sate instruiascd: teologia ca si
matematicile, stiintele naturale ca si teoria muzicii.
Sdfie sfdrsitul? Sail abia atun ci incept?
Cii t eodatd II/i se pare cd st itt ce es te fil osofi o: e aventura
uni versalului cdnd devine particular.
Constantin Noica
3
CAPITOLUL 1
r
---_.,
I 1.1. Omul si problematica naturii umane
1
1.2. Omul ~ i societatea
1.3. Alteritate ~ i identitate
I 1.4. Sensul vietii
\ Evaluare
---_...... __...... _--_._--
/' Prin olll . filosofi a g (l Jldq ' fe umanul d i n c o / ~
I de e/ ( ...) dar ill j uru l omului pivoteazd totul.
I I
I Ceea ce e absurd /a cei care cer sinipla I
liberta te pentru buna dezvoltare a omului e cd is!
t inchipuie a su ce est e omul; cdnd de [apt omul e !
i cc\'a care se defi neste neincetat - Sunt de partea ~
\ celui care nu stie. 1are sorti sc'i caute ceva. I
" Consta ntin No ica .-
- _...... ---- --------
August e Rodin - Gsndttorut
Ne nas tern sal! devenirn oameni?
Omul , tanim al contradictii lor
Omul , fiin]ii sociala
Suntem ceea ce am ales safim
Suntcm ceca cc alt ii au ales pentru noi
Fericirca sal! sons ul vietii
Ce estc fericirea?
4
1.1. OMUl 51 PROBlEMATICA NATURII UMANE
,

Filra indoiala ca . inca di n antichitatc, omul si-a pus

intrebari care vizau or igini le sau natura sa, sau dest inul
sau, omul devenind astfel ,, 0 problema pentru om".(Gabriel
Ma rcel). Soc rate a facut primu l pas coborand filosofia din
cer pe pamant si aducand-o in caminele noastre" (Cicero)
pri n oricniarca viziunii filosoficc sprc cunoasterea ornului.
Maxi ma lui Socrate .Cunoaste -te pe ti ne insut i !" a
cont ribu it la sparirea campul ui rcflcctici fil osoficc prin
incl uderea problernaticii uma nul ui in campul de int eres al
investi gat iei fi losofice. De -a lungul istoriei fi losofi ei ,
maxima a fost reluata de numer osi filosofi si nici macar
astazi nu si-a pierdut forta si actualitat ea.
Omul si problernatica natur ii uma ne reprezinta una
dintr e problc mc lc ca rdi nale ale filosofiei. Et imo logic
tennenul de natura provine din Iimba lati na, di n verbul
nascor, a naste, iar prin nuturd umanii intclegc m ceca cc
este co rnun tuturor oarneni lor, in timp ce nat ura unei
persoane poate desemna si ceea ce singularizeaza individul
de ceil alti semen i ai sal.
Nat ur a si locul omului in lume, cunoastcrea,
libertatea , dreptatea etc. constituie teme care nu pot fi
abordate decat in legatura cu ornul. Astfel , filosoful gennan,
Im ma nue l Kant , pentru a raspunde la intrebarea "Ce este
omul?", a ident i f i cat tr e i mar i dircc tii c are viz au
cunoasterea (Ce pot sa stiu" ), morala (Ce trebuie sa fac" )
si relatia cu divinitatea (Ce-rni este ingaduit sa sper" ).
Ultime le trei int rebari se sub sumeaza intrebari i Ce este
omul", deoarece " fn jurul omului pivoteazu totul"
(C Noica) .
Max Scheler es te filo soful care la inccputul
seeolului trccut impune nume le de antropologiefilosoficd
pentr u preocuparilc legat e de dcfinirea naturi i umane desi
termenul de antropologie este folosit inca din 1596 (in
limba greaca antropos i nsearnna om) si preocuparile
referitoarc la explicarca nat urii uman e sunt de 0 varsta
cu fil oso fia, Daca la inceput omul era socotit si mpla parte
a naturii , asemenea tuturor obiee telar (prcsocraticii), odata
cu ori entarea cunoasterii fi losofi ce spre lumea intcr ioar a
a omul ui , fil osofii au cons idera t ca intc lcgerca acest uia
poate constitui 0 ca le de ac ces spre descifrar ea secrete lor
unive rs ului. In acest se ns, uni vcrsul a fost caracterizat
drept 0 lume .muta' inconstient a in rap ort cu omul care,
desi est e cea slaba, cea mai fragi la fi inta din cos mos , este
Pomind de la text ul urmator,
rcalizati 0 dczbat crc.
0 111 11 1 esto [iinta prtn care
int rii intrebii ri ill III me; dar omul
es te si .flin!(; pentru care rill ill
lume intrebiin care il privesc si
la care nil poate ni spunde. Omnl
se defineste, prin urmare, in
rapon CI/ ignoranta originara. EI
are 0 tegiit urii profllll d(; Cit r
aceas tel ignorantd. Si tocmai in .
de eo def ineste e/ ce estc
ce ca//ld.
J ean- Pa ul Sa r tre. Adeviir si
existentii
5
Plalon
(428 - 348 i.H.)
Info: Fi losofant ic, disci po l allui
Socrate. a fon da t in 385 i. H.
Academia ntcniana, scoala care a
durat cateva sccole. In politica.
ilustrat proi ectul unci cotati idcalc.
formata din trei clasc: filosofii.
razboinicii si producarori i.
Opera: principa lele dialogur i sun t:
Apologia lui Socrat e. Crlron.
Gorgias , Fedan, Bcmclietul.
Thn atos . Protagoras. Menon ,
Republica, Parmenh/e.
,
Co rnc ntati, pe baza text ulu i
de mai j os. teza potrivit carcia I
om ul este alcat uit di n suflct $icorp. I
SOCRATE: Vasazica , omul cstc I
al t ceva decat propri ul san co rp ?
ALCIBIADE: S-ar parea.
SOCRATE: Atunci ce eslc omul?
ALCIBIADE : Nu suu sa spu n.
SOCRATE : Dar eel putin stii ca
este eel care arc in fo tc sirua
co rpul.
ALC IBIADE: Asa e.
SOCRATE: Ins a se fo loscst c de
[ corp altul decat sufletul?
ALCIBIADE: Nu altul. (. . . )
SOCRATE: in oricc caz, ered ca
nimcni nu co ntests inca un lucru.
ALCIBIADE: Ce lucru?
SOCRATE : Ca omul est e una din
accstca trci .
ALC IBIADE: Care anume?
SOCRATE: Sufletul . corpul sau.
In sfars it . int runirea lor, adica
lntrcgul. ( . .. )
6
si cea mai nob ila, deoarecc este inzestrat a eu ratiu ne. fapt
ce il face consticnt de pozitia sa in uni vers (vezi tcxtul lui
B. Pascal).
Conceptiilefilosofice despre 0111 pot fi grupate in
doua mari categori i: unele care definesc omul prin
trasaturl esentiale, adica prin tra saturi necesar e ~ i
uni ver sale si altele care dcfincsc omul prin a bsenta
unor asernenea trasaturi. Filosofii din pri ma cat egorie
admit 0 natura umana data. dar difera intre ei pr in
identificarea trasaturii definitorii. Filosofii anti ci au definir
omul prin suflet fara sa ignore cel elalte facult ati ale
subiectivitatii umane, cum ar fi, de exe rnplu, afectivitatea
sau latura corporala (Platon). Gandi tor ii med ievali au
vazut in am corp si suflet ~ i au sustinut dogma rel igioasa
a omului pacatos, atat prin trupul, dar si pri n suflerul
subj ugat poftclor trupesti . De aici , apare si necesirarea de
a regandi natura umaria, in sens religios, sustinand
desavarsirea acest eia prin credinta eu ajutorul ratiunii si
vointci (vez i textul lui Augustin). Pentru R. Descartes
omul este a substanta duala, alcatuita din trup si sullet.
.am lucru care cugeta" , cugetarea fiind atributul suflerului.
iar intinderea fii nd atributu l trupului . Mcrgand mai
departe, alti fi losofi au identifi cat doua tipuri umane:
omul religi os si eel areligios, sustinand ca ,.omul areligios
in stare pura est e un fenornen mai degraba rar" in
soc ietatile mod erne (M. Eliad e).
Filosofii din cea de-a doua categori c definesc omul
prin absenta unor trasaturi definitorii pleaca de la premisa
ca in a m se gaseste forta care-i pennite sa-i aleaga esen ta,
Astfel, daca Dumnezeu I-a creal pe om ~ i I-a inzestrat cu
spirit tara ca prin aces ta sa- i confere 0 anumita natura
(es enta) . ci I-a lasat sa-si alcaga natura cu ajut orul ratiunii
si vointci, dcmnitatea omului consta in utili zarea pro priei
libertati de alegere in scop ul desavarsiri : acesleia (vezi
tcxtul lui Pic o della Mirandola) . A lt j fil osofi sustin
caracterul nedet erminat al naturii umane, ncgand insa
exi stent a lui Dumnezeu si sustinand ca nat ura umaria nu
este stabil ita de di vinitat e, dcoarccc ornu l .rnai intai
exista" , "se ivcste" si apoi primestc Irasaturi defi nitorii
prin propri a sa libertale de alegere. inlrucat Dumnezeu
nu cxista, nu cxista 0 .Jume a valorilor' pe care omul sa
si-o insuseasca, ci omul repr ezinta sursa valorilor. fiind
responsabi l pentru fiecare al egere pe care 0 face (vezi
textul lui J.-P. Same).
Accasta idee esle dusa mai departe atunci cand se
considera ca omul esle a fiinta deschisa pennanent c,\tre
lume si numai dezvaluirea propriei fiinte contribuie la
cunoastcrea universului.
Alte teorii sus lin ca omul se naste om ~ i devine om.
adica el se defineste atat printr-o natura proprie, cat si prin
activi tate sociala care-i modeleaza trasaturilc definitorii .
-Astfel. omul est e definit ca homo Jaber avand in vedere
inteligenta. care desi exi sta si la alte animale, ii pennite ca
prin int ennediul invent iei sa proiecteze si sa realizeze
.obiecre anificiale' (vezi textul lui H.L. Bergson). Ca
rcactie la aceasta conceptie. omul va fi definit drept
"existenta intru mister si pentru rcvclare" , afirmand ca nu
inteligcnta reprezinta criteriul de definire a omului, ci faptul
ca omul este 0 fiinta creatoare de cultura, capabila "sa
rcnunte cateodata chiar pana la autonimic irc la avantajele
cchilibrului si ale securitatii" (vezi textull ui L. Blaga),
Henri Bergson ( 1859-1941), 1'01/1(1/1 creutoare
Homo faber
Ca nd putem dat a aparitia omului pe pamant" in
vremea confection arii primcl or an ne, a primelor une lte,
(... ) Animalelc pc care , din punctul de vcdere al inteligentei,
Ic cla sificam imediat dupa om - rnaimutele ~ i elefantii ..
stiu sa foloseasca ocazional un instrument artificial. Sub
ele, dar nu prea departe, sun t asezate ace lea care recunosc
un obicct fabrical. Vulpea, de exemplu, rec unoaste ca 0
capcana este 0 capcana , Fara indoiala, pretutindeni unde
exis ta inferenta exista si inteligent a: iar inferenta care consta
in pre lucrarea experientei trecut e in scnsul celei prezente
este dejainceputul invenji ei. Inventia se desavarseste atunci
cand se matcriali zeaza intr-un obiect fabrica t, Spre acest
!ucru tinde, ca spre un ideaL inteligent a animalelor, Si chiar
daca in mod ob isnuit ele nu ajung sa produca obiecte
artificiale de car e sa se poata servi, instinctele lor naturale
Ie pennit totusi vari atii pe care Ie indreapt a in acest sens.
In privinta in teligentei omenest i, inca nn s-a
accentuat indeajuns de mult asupra faptului ca inventia
mecanica a constituit punctul ei de plecare, ca si astazi
viata noastra sociala graviteaza inj urul fabricarii si utilizarii
ins trumentelor artificialc. ca inventiile care au marcat
progresu! au trasat, in acelasi timp. insasi di rectia acestuia.
Adcsea ne e greu sa ne dam seama ca schirn barile suferite
de omenire se refera, de ob icei, la transformarile din
do meniul uneltelor folo sit e . Obi snuintcle noastre
individuale si chiar sociale supravietuiesc destu! de rnul ra
vrerne imprej urarilor care Ie-au produs, astfel incat efectele
SOCRATE: lntr-adcvar. daca nu
di riguieste unadin pam. nu c ell
putima inniciunchipca diriguitor
sa fie intregu l.
ALClBIADE: Ai drcpta tc.
SOCRATE: intruc,i t insa omul nu
esre nici numai corp si nici inrru-
nire laola lta. nu mai ramane. crcd
eu. decat ca 001u1 lnsusi sa nu tie
nimic: sau. daca rotusi cste (' C\'3 .
sa rczulte cumca e alt ce va decal
sutl et. ( .. . )
SOCRATE: (... ) intr-adcvilr. va
trebui sa recunoastem ca nimic nu
este mai presus in noi insinc.
decal sufl etul .
Platon, Alcibiade
--
Henri- Lou ts Bergson
( 1859- 194 1)
Info: Filosof franccz. profesor la
Coli ge de France. lau rcat al
prerniului Nobel pentru Iitcrarura.
A fost initiatoral intuitionismului
prin care a incercat sa surprinds
mobilitatca rcali tatii Irncleasa ca
evolutie creatoare.
Op er a: Xtat crie si memorie
(1896). Raslil ( 1900) . Ce Ie douii
surse ale morale;$ireligiei ( 1932).
---
lntuitinnismul reprezinta 0 teorie
a cunoasteni care acordd 1/11 /VI
important intuitiei (ill tcoria lui
Bergson. intuitia. in opazitie CII
i nreli gentu conceptuola sun
stiintifica. permit e ll CO ,!SIII la
absohul .

7
~ ~
Homo Sapiens - Omu l intelept
(lat. ).
Homo Faber - Omul mestesugar
(lat.)
Lucian Blaga
(l R95-1 961)
Info: Filoso f si poet, s-a nascut
la Lan crnm, i n apropiere de
Scbc s. Studiile filosoficc le-a
, f1i Cllt lu Univcrsitatca din Viena
unde a obt inut in anul 1920 titlul
de doctor. in anul 1938 a fest
numi t pr ofeso r de filosof ia
culrurii la Universitatea din Cluj-
Napoca . inpcrioada 1949-1959
a lucrat la Filiala Cluj a Acade-
mici ~ i la Biblioteca univcrsitara.
Filosofia sa repr ezinta 0 rcflcctic
as uprn conditiei umane in
univcrs. in fata Marelui Anonim.
conceput ca un ..produs miti c-
fllosofic" al ir nagi natiei cauta-
toa rc de scnsuri ultime. caruia i
sc atribu ie calitati di vine $i
demonicc.
Opera: Filos of ia s ti lului,
Fenomenul origina r: Tri/ ogia
cunoas terii, Tri logia culturii.
Trilogia valorilor.
8
profundc ale unci inventii se fac remarcatc abia cando pentru
noi. ea si-a pierdut dcja caracter ul de noutate.
(...) Daca ne-am putca dcscotorosi de or ice orgohu.
daca - spre a ne defini ca specie - ne-am ghi da dupa ce a
ce pr eistoria $i istori a ne arata en reprezinta caracteristica
stabila a omul ui si a inteli gcntei, nu ne vorn spune Homo
Sapiens, ci Homo Faber. in fond, inteligenta (... 1 este
capacit ate a de a fabrica obiecte art ificiale, in partie lar
unel tc dc facu t unel te si de a va ria la infini t fabricarea
lor.
Lucian Blaga ( 1895- 1961), Gene:a metaf orei ~ i sensu!
culturii
Existenta intru mister ~ i pentru revelare
in eadru l ..naturii ", omul este desigur un simplu
ani mal inzestrat uni lateral cu cea mai mare inreligema,
dar aceas ta pr opoziti e ni se pare tot atat de ire levanta a
~ i cum ai spune ca. in eadr ul nat urii si in perspective le ei
o .staruic" e un simplu bloc de piatrd cizelaui . Cornparatia
reliefea za suficient pa catul de care se faee vinovata
biologi a ca nd ataca problema omenescului . accep and sa
pri veasca lucrurile di ntr-o perspc ctiva prea put in indicata
~ i iremediabil ingust a. Sub unghi biologic-naturalist
problema diferent elor dintrc om si animal nu-si poate gasi
solutia ampla ce 0 comport a. Si e de mirare ca tocrnai un
Bergson nu a stint sa laic, in ccata, ~ i alte perspective.
atunci cand situatia tcc rctica a veacului I-a invi tat 5.1 se
indrume 'pre taina ornului. ( .. .) Const iinta ani rnalica nu
paraseste fagasurilc si continutur ile concretului. Tot ce .
in cornportarea an ima lica. pare orientare dineolo de
imediat sc datorest e int ocmiri lor finaliste ale vietii ca
atare, ~ i se intc grcaza intr-un soi de crcatie anonirna. e
pulseaza in "s pec ie". (...) Din ace st unghi, irueligenta
urnana nu prezinta pro babi l de cat in su s iri de mai
acc entuata cornplexitate; vasazica 0 deoseb ire gradualii.
An irnalul e insa eu desavarsire strain de ..existenta in
mi s ter s i pentru rc vcl are" si de d irn ensi uni le ~ i
compl icatiile vietii rczulta din acest mod de existenta.
Exi stcnt a int ru mister si revelarc este un mod erninamente
uman. (...) Daca anima lul produce uneori fie unelte, lie
lacasur i, fie orga niza tii , actele sal e nu izvo ra sc din
exi stenta intr u mi ster ~ i revel are, Aces te acre nu sum
.x reatoare": clc se degaj a stereotip din grija de 5 mate
a anirnalului si, mai ales, a speciei, in lumea sa. Exisrenta
intru imediat si pentru scc uri tate cs te desigur un mod pe
ca re nu-l depas es te const iinta nici unui animal. ( . . . I Ceea
ce sc intampla sa produca an imalul, ca de exemplu
lacas uri, organizatii, poate sa tie j udecat In inteles exc lusiv
sub unghi ul necesitati lor vitale. Accste produse corecteaza
sau compcnseaza neaj un su ril e mcdi ul ui , si asigura
ani ma lului existenta in acest mediu ca re in atatea privinte
'raspunde insufi cient cxigentelor; ace ste produse n-au nici
carac ter metafor ic-rcvelatoriu. nici asp ecte stilistice; ele
nu sunt "creatii" cu adevarat ; ele nu consti tuie niciodata
o lume aparte si nu cer sa fie judecat c dupa norrne
imanente.
( ... ) Anima lul e depli n caracteri zat prin urma-
toarelc:
1. EI exista cxclusiv intru imedi at si pcntru secur itat e.
2. EI cunoaste in felul sa u lumea sa co ncreta,
3. Ani ma lului i se pot at ribui anume categorii cognitive
in sens funct ional.
4. Animalul poate fi producator de civilizatie, dar stili stica ,
stercotipa, atcmpora la.
Spre deosebire de animal. omul se caracterizeaza
prin urmatoarel e:
I. Omul nu exi sta exclus iv intru imediat si pentru sccu-
ritate, ci si in ori zontul mi sterului pcntru revelare,
2. Omul e in zest rat cu un de stin creat or de cultura
(rneta forica si sti listica) .
3. Omul e inzestrat nu numai eu categorii cognitive ea
ani rnalul , ci si cu categorii abisal e.
4. Omul are posibilitatca nu numai de a ..produce". ci si de
a ..crca" 0 civi lizatie de aspect stili stie si istoric variabila.
Giovanni I'ico della Mirandola (1463-1494), Despre
demnitatea omului
Demnitatea omul ui
Ga ndindu-ma la sensul acestor spuse, nu rna ne-
multumeau accl c numeroase argumcnte ce sunt aduse de
mul ti in lcgatura cu superiori tatea naturii urnanc: (anume)
ca omul cste un intermcdiar intre creaturi, fiindu- Ie slujitor
celor supcriori stapani celor inferiori lui ; ca pri n ascu ti-
mea simturilor, prin spi ritul creator al rat iunii, prin lumina
inteligcntei (sale) estc intcrprerul naturii: ca este clcmcntul
de lcgatura al etcmitatii si al timpului trecat or (. . .).
Parintcle Dumnczcu, supremul arhit ect, eonstruise
deja, du pa legil e tainicci i nt el epciuni, accasta casa a
lumini i, pe care 0 vedem, prearn arct templu al dumne-
zeirii. (... ) Dar dupa terminarca lucrarii. faurit orul dorea
sa existe cineva care sa ccrcetczc ell atentie intelesul unei
atal de mar i infaptuiri, sa- i indragcasea fmmusetea, sa-i
Cititi tcxtul:
Ctind spui " natura ", inseam-
mi eli f ad ca Occidenta lul. te
pregiit esti sa vorbesti de natuni si
om. Dar asa omui e smi cobonit
in nat ura (maimfi re golase. ell
simplu primal, libi do) sail ridic m
prea 11I111tdeasupra ei tconstiinui
de sine. spirit.fin al cerului}. Dacii
I
splii p re IIU tnai ai apozitie intre
I/arura ,'I i om. 0 111111 esle mai
I
ill l1afll r d. dar e si putin
cer 111 ea.
Cons ta n t in Nu ic a. Jnrna l de
hie;
Cu aj utorul dict ionarului de-
finiti termcnii de l la tll r d. om si
fire .
r lmunenr inseannui ceeu ce. intr-o
lfiil/(a sou Iucru.tine de WI ptincipiu
Isail d.e () :wc aliraf(! intcnui si Ill I
c en oara.
Giovan ni Pice della :\1irandola

Info: Gandi torul italian. a urmarit
sa demonst rcze adevarul crcsri-
nis mulu i. considcrat ca punct de
convcrgcnta a tutur or formelor de
I gandire antcrioarc. tczf condarn-
nata de cur ia rornana . A fes t coo-
damnaI pcntru erezie.
Opera: 900 de te: e sail Conclu-
stones phllosophicae. cubalisticae
et theological'.
9
Cornparati cc ncepriilc lui
Pico del la Mirandola si J.G. Fichte I
despre natura umana. I
Singnr ill Unlvers. nefixcn de
nn nic si present pentru toat e.
neasigurat prin nimic si. ell atdt I
mai puti n. prin el tnsust. 011I111
trcb nie ori sci fie infrdnt. or; sci
donmeosca peste toate ot reSIII It,
Clil m plan of intelepciunii. de care
1111 este copabil niciun all animal.
sii fa totul in modclar in stdpdnire I
S (/ 1/ .w j maard ! Fii nimic sail
mo narhul creatiei prin intelecr '
Pi e; sou cre eaza- ti Iimbajull
J. G. Ficht e, Originea limbii
J ean-Paul Sa rt rc
(1905- 1980)
In fo: Filosof francez, reprezen-
rant al existentialismului . scriitcr I
(Premi ul Nobel. 19(4). jurnalist
si militant soci al.
Oper a : Imaginati a (1936), Fiinta
."j neal/till ( 1943 ). Exist entialis-
mil l es te 1/ 11 umo nism (1936).
Critica ratiunii diuiect lce ( 1960).
Adevdr ,'ii existentd ( 1990).
10
admire maretia. Din aceasta cauza, dupa ce toate ce lelalte
lucruri au fost dusc la capat (dupa cu m do vedesc Moise
~ i Timaios). s-a gandit in sfarsit. sa creeze ornul.
Dar , printre arh etipuri nu avca vreunul dupa care sa
plasmuiasca un nou ncarn: nici pri ntre bogaiii nu mai avea
ce sa-i dea moste nire noul ui fiu, si nici printre locuri nu
rnai avea vreunul in care sa sada acest contemplator 31
Universului. Toate erau deja pline. (... ) in sfarsit, preabunul
cr eat or a hot arat ca aceta. caruia nu mai putea sa-i de-a
nimic propriu, sa aiba ceva comun. dar cu toate acesrea sa
fie deosebit de fiecarc in parte. Asadar, a con ceput omul ca
pe 0 lucra re cu un aspect care nu iI diferentiaza si . asezan-
du- I in centrul Universului, i-a vorbit astfel : ,,0 . Adame !
nu ti-arn dat niciun loc sigur, nicio Infatisare proprie. nici
vreo favoare deosebita, pentru ca accl loc, acea infat isare.
accle ingadui nte pe care insuti Ie vei dori , tocmai pc acelea
sa Ie dobandesti si sa Ie stapanesti dupa vointa ~ i hotararea
la. Natura configurata in ce lelalte fiinte este silita sa existe
in limitele legilor prestabilite de min e. Tu, neingradit de
niciun fel de oprelisti. iIi vei hotar] natura pr in propria-ti
vointa in a carci putere te-am ase zat , Te-am pus ill centrul
lum ii pentru ca de aici sa privest i mai lesne cele ce se ana
in lumea din jur. Nu te-am facut nici ceresc, nici pamantean,
nici muritor, nici nemuritor, pentru ea singur sa te infatisezi
in forma pe care insut i 0 preferi, ca ~ i cum prin voia la ai fi
prop riu-ti sculplor si plasmuitor de cinste. Vei putea sa
dcca zi la ce lc de jos ce sunt lipsit e de inteligcnta: vei putea,
prin hotararea spi ritului tau, sa renast i ill cele de sus ce
sunt divine .
J ean-Paul Sa rtre ( 1905- 1980), Existentialismut este /III
II III aII i SIII
Nu exista natu ra umana
Ateismu l existentia list. pc care il sust in. afirma ca
daca Dumnezeu nu cx ista, atunci ex ista ce l put in 0 fiinta
a carei existcnta precede esenta, 0 fiinla care exi sts inaint e
de a fi definita pri n vreun concept, si ca acea fiint a este
omu!. (.. . ) Ce se intelege aici prin enuntul ca existenta
preceda escnt a? Aceast a inseamna ca omul mai intai
exi sta, se gaseste, se ivest e in lume si dupa aceea se
dcfineste. Asa cum estc conceput de catre existent ialist
ornul es te nedcfini bi l pentru ca la inceput el nu este inca
nirni c. Dar apoi el va fi ceva, si va f ceea ce se va face
singur. Astfel, nu exists nat ura umana. fiindca nu exi sta
vreun Dumnezeu care sa 0 conceapa. (.. .)
Oostoievski a scris: "dad! Oumnczeu nu ar cxista,
totul ar fi permi s" , Acesta es te punct ul dc pl ccare al
ex istentia lismului. Intr- adc var. totul es te permis daca
Oumnezeu nu exista, si in conseci nta omul este aba ndonat
pentru ca el nu gascste nici in sine. niei in afara sa vreo
, posibilitate de care sa se agate, EI nu mai poate gasi
scuze. Daca, intr-adevar, existenta preceda escnta. nu vom
putea explica nici odata ceva prin referi re la 0 natura data
sau fixata: cu alte cuvi nte, nu cx ista determini sm, omul
estc libcr, omul est e libertat ea. Pc de alt a parte, daca
Dumnezeu nu exista, 1101 IlUgasim nicio valoare SHUran-
duial a care sa ne legitimczc comportamc ntul. Astazi , niei
in spatcle nostru, nici in fata noastr a, in domeniulluminos
al va lorilor. nu ave m sc uze sa u justificari. Suntem singuri,
lara scuze, Aceasta este ideea pe care voi incerca sa 0
exprim cand voi spune ca omul este condamnat sa fie liber.
Rene Descartes ( 1596-1650), Medita(ii despre filosofia
prima
Omul este 0 fiinta cugetatoare
Dar ce sunt prin urmare? Un lucru cc cugeta . Cc
este accsta? Unul ce se indoieste. intelcgc , afirma, neaga.
voieste, nu voieste. totdeodata imagineaza si simte. (... )
Nu sunt cu insumi eel care rna indoiesc aproape de toat c,
care totusi intelege ceva, care afirm ca doar acest lucru
este adcvarat, tagadui esc pe celelalte, doresc sa stiu mai
multe, nu vreau sa fiu insclat, imaginez multe lucruri , chiar
lara voie, observ de asemenea multe ca cum mi -ar veni
pc ca lea simturilor? (. .. ) Caci intrucat este cunoscut acum
faptul ca insesi co rpurilc nu lc pcrcep in dc finit iv pri n
simturi (...) ci doar prin faptul ca sunt intel ese,
Blaise Pascal ( 1623- 1662). Cugetiiri
Maretia omului
Caci , la urma unnei , ce este omul in natura? Nirnic
in cornparatie cu infinitul, tot in comparatie cu neantul .
un lucru de mijloc intre nimic si tot. EI este infinit de
indepartat de ambele extre me: iar fiin ta lui nu sta mai
ap roape de nirni cni ci a din ca re es te scoasa decat de
infin itul in care-i ing hit ita' ( ... )
Ce himera mai este accst om? Ce noutate, ce
mon stru, ce haos, cc ingramadire de contradictii"! Judccator
al tuturor lucru rilor, imbecil vicrme de pamant; depozitar
al adevarului; ingramad ire de inccrtitu dine si de eroare;
marire lepadatura a univers ului. Daca se laud a, eu il
cobor; de se coboara, il laud si-I contrazic mereu pana ce
sa inleleaga ca est e un monstm de nein leles. ( . .. )
Esential 1111 cstc ccea ce s-a
ijiicut dill om, ci ceea ce f uce el
dill ceea ce s-aIf/c ut dill el.
.Iean-Paul Sar tre, Fiinta $;" call-
tul
C
- Reno
(t596-1650) I
Info: Matematician. fizician si
filosof francez. considcrat repre-
zcntant al rationalismului . A fost
preocupat de a ga si 0 metoda
sigura de cunoasrerc . precum
adevarurile prime indubitabile.
Formula rationamcntului sau estc:
.Dubito. ergo cogito: cogiro. ergo.
sum; sum. ergo Deus est". I
Opera: Rcgulipentm imlnnnarea
mintti (16 28 ), Dtscurs aSlipra
ntetodei ( 1637), Meditatii despre
primafilosofie ( 1641). Principiile
filo sofiev ( Pasiuni le suf le-
tutui ( 1(49).
-
Blais e Pascal
(1623- 1662)
Info: Filosof matcmatician, fizi-
cian scri itor francez. La 16 ani a
publ icat un Eseu asnpra fignrilor
conice. iar la 19 ani a inve ntat 0
de ca lcul. A abandonat
studiilc de filosofie sl s-a retras la
rnanasrtrce de la Port -Ro yal.
Ope ra: Scrisori provinciale, CII-
ge tdri. Noi experiente referi toare
/1 vid.
11
Despri nde ti nota distinctive
a omu lui redata in tex t:
Concentraren. constiinta de
si ne si capacitatea de obiectivare
( . . . )j r.Jrlll ea:=fi 0 structure unica.
indestnsctibila. proprie. ca atare.
uUIIIai on/II/IIi .
Max Scheler. Esenta si/tmlleteJ

I
.Construiti un argument car e :
sa sustina reza redata in text: I
011/1/1 est e Ojii/l (d CII nevoi.
avdnd in vedere c/i apanine lumii f
se ns ibile si, sub acest raporl ,
ratiunea sa are 0 obl igatiejt/(ii de I'
se nsibi lit ate. ca re 111/ poate fi
refuza tii. dar de a se ocupa de I
interes ele acesteia. de a-s i construi
lI/aXI/He practice in vederea feri-
cirii in aceasrd viatd. ( .. ,) i
Kant. Critica ratiunii
practi ce
% J
Aureliu Au gus t in
I
1354-430) I
Info: Pr ofes or la Ca rt agina . i
I
Roma Mi lano. s-a convert it la I
crest inism in 387 a devenit
. preot apoi cpiscop. A rcalizat
1
0 sintezfl intre neoplatonism
fiind considerat intap-

filosofiei crqtine.
Opera: Soli/on'ii Dialoguri,
COllfesiuJli, Despre trillitate, J
Cetarea l1/i DlIlI1ll e:=eu.
- -
12
Pot conccpe un 0111 tara mai ni si tara picioare: l-as
concepe si tara cap . dac a experient a nu m-ar invata ca
omul gandeste eu capul. Deci gandirea es te ac eea care
defineste omu!. Nimeni nu-I poate concepe Tara ea. ( . . . )
Omul cs te asa de mar e. incat maretia lu i re iese si
di n aceea ca el se stie nen or ocit.
Un capac nu se stie neno rocit. Es te adeva rat ca . sa
te vezi nenorocit inseamna sa fii eu adevarat: dar inseamna
si co. esti mare daca st ii ca est i nenorocit. Astfel . toate
ne norocirile omul ui dovedesc maret ia sa . Su m nist e
nenorociri de mare senior. de reg e de posedat. ( . . .)
Omul nu cste dedit 0 trestie. cea mai slaba din natura:
dar cste 0 trest ie cugetatoare. Nu trcbuie ca intregul univers
so. se inarmeze spre a-I strivi. Un abur, 0 picarura de apa e
destul ca sa-l ucida, insa in cazul in care universul I-ar
strivi, omul ar f inca mai nob il decat ceea ce-I ucide: pentru
ca el stie en moarc; iar avantajuJ pc care universul il are
asupra lui , acest univers nu-l cunoaste.
Astfcl toata maretia noastra sta in eugetar e. De aici
trcbuie so. purccdem, nu de la spatiu de la durata. So. ne
silim a cugeta frumos! lat a ideca morala.
Aureliu Augustin (35 4-430). Confesiuni
Omul interior omul exterior
Si omul vrea so. Te laude pe Ti ne . el, care nu este
decal 0 particica a creatiei Tale; el . orn ul, care isi poart a
in lume conditia de muri tor ducc cu el marturia
pacatu lui sau, dar si dovada co. Til, 0, Dumnezeule. stai
im potri vd cel or miindri; si tot usi el, omul acesta nu-i dccat
o partic ica a creatiei Tale, vrea so. Te laude pe Tine. ( . .. )
Si m-am indrcptat catre mine insu mi $i mi-am zis:
..tu, cin e esti?" Si am raspuns: .Dmul". Si iata trupul, iata
sutl etul din mine. amandoua imi sunt la indemana, unul
in afara altu l inlauntrul meu. Care anume di ntre acestea
este eel in care ar trebui sa-L caut eu pe Dumnezeul me u,
Ccl pe Care il cautasc m prin intermediul trup ului, de !a
pamant pana la cer, adica pana acolo am reusit sa-mi tri mit
drept erainic i razelc ochi lor mei? Or, poate este mai bun
ceca ce se afla inauntrul me u: deoarece lui ii aduceau vcs ti
toti erainiei trupesti, ca unui stapan si ca unui judecat or,
despre raspunsurile ccrul ui si ale pamantului si ale tuturo r
eelor care sunr in cl si care zic: .Jm suntem noi Dumnezcu,
dar EI este Ce l Care ne-a Tacut." Omu l launtric Ie-a eunoscut
pe acestea prin iutennediu l ce lui exterior. lar cu. omu l
inter ior, Ie-am CUllOSCut ell, suflctul prin simt uri le trupului
meu. ( .. .)
A$ vrea ea oameni i sa cugete adanc la unnat oar ele
trei chcstiuni in ele insclc, chiar daca toate tre i sunt foa I1e
diferite de acca Trcime, (...) Ei binc, accstca tre i sunt:
afi, a cunoaste si a voi. Caci eu exist, stiu voiese . Ell
sunt eel care stie si vrea; si stiu en exi st si voiesc: si vreau
sa exist si sa stiu. Asadar, in ace stc trei stari ale fiintei sa
incerce sa vada eel car e estc III stare, cat de inseparabila
. viata, desi ex ista si intr-un mod separat 0 singurd viatd,
o singurd minte si () singurdfiint. (. . .)
Vedem ca fata parnantului se impodobest e cu
animale terestre si ca ornul , care a fost zidit dupa chipul
dupa asernanarea Ta, este pus mai presus decat toat e
vietuitoarcle lipsite de ratiune, prin insusi chipul si prin
inS3$i asemanarca lui ell Tine, adica prin puterea ratiunii si
a inteligentei lui; si ca asa cum in sufletul omului cxis ta
ceva care domina prin puterea sa de chibzu inta si, de
asernenea, alt ceva care sc supune si ascul ta ( ... ).
Mircea Eliade (190 7-1 986), Sacrul $; profanul
Omul religios omul areligios
Orica re ar f contex tul istoric in care se incadreaza,
homo religiosus crcdc intotdcauna in existenta unei realit ati
absolute. sactul, care transccnd c accasta lurne, unde totusi
se manifcsta, sa nt if ica nd-o si facand-o real a. Homo
religiosus crede di originca vietii este sac ra ca existents
umana isi actu ali zeaza toat e potent ele in masura in care
estc rcligioasa, adi eu in ma sur a in care partici pa la realit ate.
( ...) Nu este greu de vazut ce anume deosebeste
modul de a f in IUIne de existenta unui om arel igios . Mai
intai de toate, orn ul ar el igios res pinge transcendento,
accepta relativitatca ..realitati i' chiar se indoieste uneor i
de se ns uI ex istente i. Marile cult uri ale trecutul ui au
cunoscut clc oa mcni areligios i. care au cxistat poa te si la
niveluri le arhaice de cultura, desi nu sunt inc a at cstati de
niciun document. Abia socictatile occid entale modcrne
favori zeaza manifestarca pl enara a omului areligios . Omul
modern areligios asuma 0 noua stare ex is tent iala,
recunoscandu-se doar ca subie ct agent al lstori ei si
refuzand orice chemare la transcendenta. (... ) Omul se
faur cste pc sine si nu ajunge sa se faureasca intru totul
decat in masura in care se dcsacrali zcaza desacralizeaza
lumea. Sacrul este prin excelenta 0 picdica in calea libertatii
sale. Omul nu va deveni el insusi dccat in clipa in care va
fi in intrcgirne demi stifi cat, nu va fi cu adevarat liber
decat dupa ce-I va Ii uci s pe ultimul zeu.
(.. .) Acest om areligios dcscinde insa din homo
religios lls estc. fie ca vrea sau nu, opera accstuia, adi ca
s-a constituit dat orita ut10r stari as umate de sai ,
fi ind in eclc din urma rezultatul unui proe es de
desacrali zare. cum " Nat ura" este un produs al
Aldr cdr putem vedea. omIII
cstc 11// suflet rat ional care se
stujeste de 11// trup murit or si
material.
Augustin, De tnoribus ecc le-
siae
J\l ich elan gel o Buo narruti.
Crearea omnlui
. ': p': e=n:': tr::': u
care omul este ncdcfini bi l.
Nenorocireu onmlui estc cd
111 1/ se P0alC defini ill raport C/I
cel' a, cd el II-are in existentii W/
f p II IlCt st abil si 1//1 centru de
I detenninare. Osciknia lui intre
I
viatii si spirit. ilfoce sa Ic piardd
sipe acestea sti devind 111/nimic
care doreste existenta. Annna tnl
acesta indirect doreste spiritul si
regreta viata. 0 111111 IIlI-," i po ate
giisi /In echilibru [/I Iume.fiindcd
I echilibrul /Ill se C([,Itiga negand
! I' i a(o, deja tl'aind. Acest nim i c ce
i dore,l"!e existell(a este re:ulta!ll l
IInei lIega{ii a ,'ie/ii. De aceea
I
omll! are pril'ilegilll de a plltea
IIIl1l'i vriuind, de a rellllll(a la
I
illl::ia de via(d dill el.
Emil Cior an. Tristc(ea de aJ i
13
secularizarii trcptate a Cosmosului. lucrare a . eu.
omul profan este rezultatul un i de-sa iz..i :1 2 e sientei
umane. Aceasta inseamna insa ca omul arelig s 5- 3 -OrG -
tituit. spre deosebire de predecesorul 5.1 stI'"3d iL-x sa
se "goleasca" de orice urma de religiozitate oe s 1-
ficatie transumana. EI se recunoaste pe sine in rrus in
care ..se clibereaza" si ..se puri fi a.. de ..5 Hil le"
stramosi lor sai. Cu alte cuvint e omul profan, tie vrea
sau nu, mai pastreaza inca urme ale comport rului
omului religios, insa golite de orice semnificarie religi sa.
(...) Asa cum am mai ararat. omul are ligi s in stare
purii estc un fenomen mai degraba rar. chiar si in a mal
desacrali zata dintre socieratile modeme . Maj oritatea eel or
"fi ra religi c" au inca un comportament religios, chiar daca
nu-si dau seama.
APLICATII
l. Identifica in viata cotidi ana pos ibile dificultat i in conceperea naturi i urnane.
Formuleaza solutii de depasire a acestora.
2. Anali zeaza comparativ urmatoarele texte:
a) Omul este lup pentru am. (Hobbes)
b) Omul este nuisura tuturor lucruri lor. a celor ce exisui ill ce fel exists : a
celor ce 1111 exista ill cefel nu existd. (Protagor as din Abdc ra)
3. Filosofii au caracteriza t natura umaria in difer ite moduri . Prezinta pun ctul tau
dc vedere.
Formatl grupe sau lucrati pe perechi.
4. Formul ati defini tii ale omului din perspectiva unui om dc sti inta si a unui
credincios. Cornparati definitiile obtinute.
5. Analizati comparat iv urmatoarele definitii date omul ui , iar apoi extindeti
comparat ia la celelalte definitii date omului, in textele studiate. in acest capitol:
a) Omul este pentru el insusi obiectul cel mai uimitor dinnaturii . (B. Pascal )
b) Omul este ofaptlira inconstantii . (W. Shakespeare)
c) Omul este 11/1 animal care allu;mi. (T. Vianu)
d) Omul este lIll suflet rational care se slujeste de 11/1 trup murit or si material.
(Augustin)
e) Omul efiintd cdzutd nuirginitii. (c. Noi ca)
6. Refaceti argumcntul pr in intermediul carui a Soc rate (alias Platon) sustine ca
elementul definit oriu al omului est e nu corpul, ci sufletul.
14
7. Aplicatie interd isci pli nara - Co rnentati urmarorul text in sensuI formularii
de arg umente pro sau contra posibilitati i omului de a-si pierde demnitatea.
Cine isi des chide astfel inima cafre Dumnezeu. intr-o nuirturisire plind de cain/ii .
o desch ide si pentru ceilalti. Facdnd acest lucru isi pierde odatii ell aceasta demnitatea
. de om eminent s! aj unge prin urmare ca un copil. Adica fiirCi pozitie, demnitute si
distantii fi lla de ceilalti. A te deschide infat a celorlalti este Cll Pll lillia numai pri ntr-un
f el aparte de iubire. 0 iubire care pared recunoaste cd 1I0i tot i suntem copii rdi . (. ..)
Nu poate exist a 0 mizerie mal mare decal aceea ce poatefi trait de lin singur
om. Ciici atunci cdnd lin am se si mte pi e rdut, aces/a este mizeria eea mal mare.
Ludwig Wiugenstein. Lecti i si convorbiri despre estet ica, psihologie si credintd
religioas ii
8. Aplicatie in terdisciplinar a - Valorifica nd informatiil e achizitionate prin
studiul altor di scipline. raspundeti la urmatoarele intreba ri:
a) Natura um aria se poate de fini prin intermediul limbaj ul ui?
b) Care este cea mai buna modali tate de a-I cunoaste pe celalalt?
c) Cum pot stiinta si tehni ca sa infl ucnteze natura umana?
d) Considerati ca omul es te a .J ntrcbarc lara raspuns"?
e) Considerati ca pe mas ura ce stiinta si tehnica evolucaza, omul devine a
fiinta mai rationala?
t) Avem nevoie de alt ii pen tru a fi noi insine?
9. Care est e sernnificatia afirrnat iei lui Platon potri vit ca reia "va tr ebui sa
recunoastern ca nimi e nu este ma i presus in noi insi ne, decat sufletul"?
10. Aplicati e in tcrdi sciplinara - Valor ificand cunos tintele dobandi te in eadrul
orelor de logica si argumentare, reconstiruiti struetura argumentului lui Bergson prin
care afirma ca omul trebuie defi nit mai degraba ca H OII/ a f aber decat ca H OII/O sapiens .
I I. Care es te diferenta intre a m animal in conceptia lui L. Blaga?
12. Cornparati existenta intru imediat pentru securitate cu existenta intru mister
si pentru revelare.
13. Comparaji maxima pe tine insuti!" cu modul in care G.P. de lla
Mirandola eoncepea 0111ul.
14. Care este sern nificatia metafor ei ..0 111ul este a tresti e cugetatoare"?
15. Identificati, in conceptia lui Pascal , contradictiile inerente naturii umane.
Ca racterizati, la alegere, una dintre ace ste contradictii,
16. Cornparati co nce ptia lui Pica si a lui Pascal asupra naturii umane.
17. An alizati critic conceptia lui Descart es de spre natura umaria si formulati
argume nt e pro sau contra ideii potrivit careia omul este ..un lucru ca re gandeste" .
18. Consideraji ca sutl etul este mai important si mai user de cunoscut dec at
trupul in viziunea lui Descartes? Argurnenta ti raspunsul oferit.
15
19. Pl ecand de la text ullui Augustin. din Confesiuni , comparat i omul exteri or cu
eel interior.
20. Identi ficati clementeIe prin care omul se asearuana cu Dumnezeu. in conceptia
lui Augustin.
21. ldcntilicat i operele literare, istorice si artistice care abordeaza nat ura umana.
Alcge ri 0 luc rare ~ i apoi de zbat eti pr oblema abordata,
22. Comparati concept ia lui G.P. de lla Mirandola cu concepti a lui Same despre
natura umana.
1.2. OMUl 51 50ClETATEA
,
Comentati textul urrnator :
Aici trvbuie \'OINt pe de 0 pur-
~ tc de 0 istone naturald a senina - I
tdtii in vinutea cdreia omul aP I/till
Isa devil/a anima lul social. 11/01/ -
den. !)(! de allii parte, de 0 istorie
i sociald a imbkinzirilor prin care I
oamenii Sf! des coperd init ial co
fiin d acele [dpturi care se adnnii J
la 1111 toe . ~ P / T a [i la indlt imca
intregnlui.
Peter Slnterdijk, Reguti pen tru
tpurcul timan
%;.
16
Teorii le dcsprc natura umaria inc carca sa identifi ce
setul de trasaturi pri n care noi, oamenii. ne deosebim atat
de obiecte, cat si de celclalte victui toare. Pent ru a arata in
ce consta deosebirea dintre oa men i ~ i lucruri, pe de 0 parte.
si dintre oameni si celelalte vieruitoare, gandirea filosofi ca
nu putca sa ignore raporturil c mai sus mcnt ionat e, dar si
raporturile omului cu ceilalti semeni.
Conceptiilefilosofice asupra naturii umane sus tin
ca omul din natura cs tc 0 fiinta soc iala sau sustin ca
originar omul a trait intr-o stare de natura ~ i a do bandit
soci abi litatea la un anumit moment dat al cx istentei sale
prin incheierea unui contrac t social.
Inca di n cele mai vechi timpuri , s-a considerat ca
omul, prin natura sa, este 0 fi inta sociala dotata ell grai
articulat si stan morale prin "s imtirea binc1ui si a raului . a
dreptului ~ i a nedreptului". Omu l se nas te ca fiinta sociala
intr-o comunitate : familic, stat. Asa cum spuncm despr e 0
stea ca are proprietatea de a Ii corp ceresc, tot asa spunem
despr e om ca estc sociabi!. Prin urmare, statuI cste ant eri or
indi vidului care i ' ~ i manifesta adevarata natura invat and
virt utilc indi viduale (cumpatarea) ~ i sociale (dreptat ea ),
chiar daca, din punct de vedere al genezei, statui este 0
consecinta a tra irii laolal ta a indivizilor. De acc ea , statui
ca instituti e naturals rcp rezinta cadrul in care oamen ii isi
pot manifesta sociabi litatea prin intcligcnta si moral itatc
(vez i textul lui Aristo tel).
Contrar acestui punct de vedcre. alti filosofi au ararat
ca soc iabilitatea nu rcprczinta 0 nota delinitori e pentru
natura umana. 0 obi ectie careia acesti filosofi au trebuit
sa-i faca fata se refe ra la faptul ca, desi sociabilitatea nu
este 0 trasarura escntiala a naturii umanc. cum se exp lica
totusi ca oamenii traiesc in comunitati? Filosofii au admis
existcnta unei stdri natural e, incare oamenii nu tineaucont
de interesele celorlalti. insa viata si bunurile Ie erau ame-
nintate. Pentru a iesi din aceasta stare. oamenii au renuntat
la une le din drepturil e lor au format 0 comu nitate care sa
-le apcre interesele si drcpturile. Statui a luat nastcrc prin
incheierea unui contract social. (...)
S-a considerat ca. in evoluti a sa, omenirea a cunos-
cut doua stadii caractcrizate prin cxistenta omului natural
a celui social. ldent ificarea trasaturilor omului natural ii
servcste filosofului pentru a dcnunt a starea actual a a
omului, cea sociala, Omul natural. omul salbatic, este fericit
si se supune numai legilar naturii. EI estc dotat cu doua
atribute - dragostea de sine mila, in timp ce omul social
se supune legilor umane. Omul socia l isi pierde trasaturi le
natura le si devine de nerecu noscut dat orita erorilor
cunoasterii, dar si ca unnare a inegalitatilor de diferite tipuri.
in con sccinja, filo soful afi rrna ca omul poat e sa -si
redobandeasca atributele sale naturale prin intennediul
legilor care sa restabil easca valorile contractului social
initial sau reguli lc drept ului nat ural carc sa gara nteze
drcpturil e indivizilor la libertatc si propri etatc (vczi textul
lui 1.1. Rousseau).
Aristotel (384-322 i.H.). Politica
Omul este un animal social
Din toate aces tea se vede ca statui cste 0 institutie
naturala si ca omul este din natura 0 fiinta sociala, pe cand
antisocialul din natura, nu din imprejurari ocazionale. este
ori un supraom, ori 0 fiara, ca accla batjocorit de Homer.
Totodata este clar ca omul este 0 fiinta mai sociala
decal orice albina si orice fiinta crcuara: caci natura nu
creeaza nimic rara scop. insa grai ar; numai omul dint re
toate vietatile, Vocea (neartic ulat a) este doar semnul
placerii si al durerii, si exista si la celelalte vietati, caci
natura lor se ridica numai pana acolo, sa aiba simtirea
placerii si a durerii a 0 semnifica unele altora. pe cand
limba serveste a exprima ce este folositor si ce este vata-
mat er, precum si ceeste drep;
Si aceasta insusire esre caracterisiica omu lui, spre
deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea
binelui a raului, a drcptului si a nedreptului si a tuturar
ce lorl al te sta ri mor ale. IComunit atea unor fi inte cu
asemenea insusiri creeaza familia si statuI.
Si este clar ca din natura statuI este
fiecaruia din noi; caci corpul trebuie sa existe mai inainte
Construit i un contraargu-
ment pc ntru a respi nge tez a
sustinuta in text:
nata este in esentd slLSlrage-
reoranir e. biruintd aSlIpra celui
strain si asupra celui mal slab.
oprimare, duritate. imp unere ell
fo n a afonnelorproprii. osimilare
san. eel ptqin si ill eel mai bland
cat: cxploatare.
Friedrich Nietzsche,
Din colo de bine de riiu
Aristotel
(384-322 i. (1)
Info: Filosof savant gr ec.
nascut la Stagira. A fost elev al
lui Platon de care s-a di stantat
profc so r al lu i A lexand ru
Macedon .
Opera : Fizica, Metafizica, Or-
gQlIOI/, Retorica. Poli tica, Erica
nicomahica.
17
Iden tificati, in textul de rnai
jos. cele doua principii anterioare
ratiuni i:
Ldsdnd deoparte toate carlile
sninufice care Jill lie invatd decdt
sa vedem oamenii clIm .'1-(1/1f iicut
ei insisisi cugetdnd aSlIp r a prime -
/01' Sf celor mal simple activitdti
ale s uflendui omenesc, cred cd
disting doua principii amerioare
I
ratiunii: unul care ll eface sa.Ji m
putemic interesati ill bundstarea si l
conservarea noastra si aitul careI
IlC inspini 0 repulsie naturale ill i
[ata pieril sau suferintelor oricdrei i
,
fi lllte sinnitoare si. in printul rand.
(J semen/lor nostri. Din lin/rea ,'Ii.
imbinurea pc care spi ritu! 1I0 Stl'1I i
este in stare s-o realizeze. fdrd aj i
I
nccesar sdfie introdus aiel si prill .- I
ciplul soclahiliuitii (. ..) decurg
toatc regnlile drep tulni natural, I
regufi pe care rat iunea este apoi
silitd sti le stabileoscd pe alt e baz e
atunci cdnd. prin dezvo ltareo sa '
treptat-i. ea a reusit sa ini ibuseI
natura.
J .J . Rousseau, Discurs a.\'lIpra
l
originii }'i!wu/amellfelor inegali-
tiilii di"fre oameni
18
de organe; si suprimandu-se eorpul , nu va mai fi niei picior,
nici mana, decat OUlTIi!Lcu numcle, precum se poat e numi
mana, 0 mana de piatra; caci fi ind stricata va fi tot ma na
(insa numai eu numel e) caci toa te lueruri le se determi na
prin meni rea si prin put erea (de a irnpli ni aceasta meni re) .
asa ca daca nu mai sunt ace lasi, nu se poate zice ca au
aceeas i fire, ci doar acelasi nume' Asadar este clar ca statul
este din natura anterior indi vidului , cac i intrucat individu l
nu-si este suficient, el este fata de stat , ea mad ularele unui
corp fata de aeesta , iar pe de alta part e, daca nu poate ori
nu are trebu inta sa sc int ovaraseasca in societate, din cauza
suficiente: sale, atunci Il U este mcmbru al statului. ci ori
fiara, ori zeu.
Asadar, din natura, exists in toti instinetul pentru 0
ase me nea cornunitatc; si ee l dintai care a ora nduit-o atost
autorul ce lor mai mari bun uri . Cac i dupa cum omul in
perfectiunea sa est e eea mai nobi la dint re fi inte, tot ast fel.
lipsit de lege si de dreptate. est e eea mai rea di n.toate: caci
eel mai groaznie lueru cste nedreptatea inzestrata eu anne;
insa omul se nastc ca avand ca annc firesti intel igenta
vointa fenna, care sunt foarte propri i a fi utilizate in
contrarii. De aceea el este crea tura cea rnai nelcgiuita
eca mai salbatica, fiind lara virtute; si pri vitor la pofta de
dragoste de mancare este eel mai ncsatios. Pe cand
drep tatca cste 0 virtute sociala,
J ean-Jacques Rousseau (1712- 1778), Discurs uSlipra
originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni
Omul i n star ea nat ur ala in cea soci a la
Cu m va izbuti omul sa se vada asa cum I-a [a nnat
natura, eu toate schimbarile pe care le-a suferit al catuirea
lui origi nara, datori ta succesiunii timpului si a bunurilor,
si cum va put ea sa deo sebeasca ceca ee apart ine fo ndului
sau propriu de ceca ce au adaugat , ori au schimbat la starea
lui primitiva imprejurarile si progresele sale? ( ... )
in treb care din do ua - vi ata civilizata sa u ee a
naturala - es te mai suscept ibila sa devina de nesuportat
eelor car e 0 tra iesc? Aproa pe ca nu vcdcm in jurul nostru
dccat oameni care se plang de existenta lor ; si mai mult i
sunt ace ia ca re nu se plang, desi sufl etul le e plin de
aeeasta; imb inarc a lcgilor div ine si ornenesti abia daca
este de aj uns pcntru a impi edi ca dezordinea. (. . .)
Cone luzia va f i ca , ra ta cind prin paduri , -fara
mestc suguri, lara grai , lara locuinta, ta ra razboi si lara
legaturi , fara a avea neyai e de semcnii sai tara a avea
vreo dorinta de a Ie fac e ra u, poat e lara a
vreodata pe vreunul dint re ei in mod individual . omul
salbatic, prea putin supus pasiunil or si tii ndu-i de ajuns lui
insusi, nu avca dedit sentimente si cunostinte potri vi te
pent ru aceasta stare. (.. .)
imi este de ajuns ca am dovedit ca nu aceasta cste
. starea originarii a omului, ci ca numai spiritul societatii ~ i
inegal itatea generata de ea mod ific a si altcrcaza astfel
toate inclinatii le noastre nat urale.
APlICATIl
1. Care este sernnificatia afirmatiei lui Aristo tel potrivit care ia ..natura nu creeaza
ni mic tara sca p'"?
Formati grupe sau lucrati pe perechi
2.Aplicatie intcrdisciplinarii - Valoriti ciind cunostintele dobandite in cadrul
orelor de logica si argumentare, psihol ogie, anatomic etc . constituit i un argument care
sa j ustifice teza potri vita careia omul este un ani mal social.
3. Formati grupe sau lucrati pe perechi. Concepeti 0 contraargumentare prin
care sa infirmati teza pot rivit careia omu l este 0 fiinta sociala,
4. Care este motivul pent ru care Ari stotel afirma ca ..statui este din natura anterior
indi vidului"?
5. Care sunt consecintele care decurg din faptul ca principiut soc iabi litatii nu
este indus in natura umana in viziunea lui Rousseau?
6. Care sunt moti vele care-I detcrmina pe Rousseau sa afirme ca ratiunea ..prin
dezvolt arca sa treptata, ea a reusit sa inabuse natu ra'?
7. Comparati conceptiile lui Aristot el si a lui Rousseau asupra naturii umane.
8. Aplicatie interdisciplinarii - Formati grupe sau lucrati pc perechi . Valori fi cand
informatiile achi ziti onat e prin studiul altor discipline. raspundeti la urmatoarele intrcbari :
a) Natura umaria este una sociala sau asoc iala?
b) Omul are nc vci e de ceilalti serneni, deoarece nu-si este sufi cient siesi?
c) Care este importanta mediul ui social in devenirea umana?
d) Considerati ca omul salbatic era fericit?
9. Analizat i comparativ urmatoarel e caracterizari facute natu rii umane, iar apoi
extindeti cornparatia cu caracterizari exist ente in textele studiate in acest capitol :
a) Abstractie fdciind de 1/0 111 potential de energie care rezulta di n contopirea
multorf one intr-o singurdfon d COJ1l1lJJii . simp/li t contact social pro voacii, in maj oritotea
cazuri lor; la muncile productive 0 emulatie si 0 insufletire specified a energiei vitale .
19
(... ) Acest lucru se intdmpla deoarece oniul, prin insa )'Ii natura sa. este , dac a Illiun
animal politic, Clim crede Aristotel, ill orice ca: insa un animal social. (\ farx. p.337)
b) Natura uniatui, care trebuie presupusd, 1111 este 0 natura deja fdcuui si pe
care prezenta socialulni ar putea sa 0 modifice ... Ea este un ansamblu de posibiliuui
care llll se actualizeazii dec/it in contact eu socialul. (M. Duff renne)
1.3. A LTERITATE ~ I IDENTITATE
_J
Comentati tcxrul : i
Cat de mutt CIlIIO,'1t i, de [apt,
despre ceca ce se pe trece ill mintea i
altcuiva? Estc clar cd 1111 observi I
decdt corpurile celorlalte fi inte , I
inclnsiv ale celo rlalti oameni,
Unndresti ce lac ele. asculti cc
spun si ce aile sill/etcproduc si vezi I
CI/m rea ctioneaza ele fa mediul ill
care sc ajlci (, . ,). Dar nimic din
toate (I ceslea 1111 te \'apun e in COII -
tact direct ell expcrientele. gdndu-
rile si sinttdmintele 101: Singnrele
experiente p e ca re l e pori
intr-odevd r tH'ea SI/Ilt propriile
tale experieme: orice convingeri
ai avea despre d o/a mentald a
alt orfiinte, le-al dobdndit pe baza
observdrii alcdtuini si compor-
tomentulni lorfizi c.
Th omas Nagel,
Oare ce ltt SeallllJii toat c asteu ?
20
Analizarea raportului dintre individ si societate nu
cpui zeaza speeifieu l naturii umane, deoarece am lasat in
a fa ra an ali zei prob le ma identitiitii (a tr asa t uri l or
permancnt e si increntc unci pcrsoanc) si a alteritiuii (a
nat urii celuilalt). Uni i filosofi au cons iderat ca inta lnirea
cu cclalalt se real izeaza prin int ennediul Iimbaj ului care
devine un mc diu, un mij loci tor al expericnte i celuilal t,
Relatia .J ata-catre-fata' intermedi aza intalni rea noastra cu
celala lt prin simp la expresie a chipului, lar a intennedierea
niciunei imagini sau semn (vezi textu l lui E. Levinas ).
De-a lungul timpului, omul a incercat sa se inteleaga
pe sine, dar si pe celalalt . Fiecare indi vid devine altul pentru
celalalt, Pentru a- I cunoaste pe celalalt in calitatea lui de
cu totul altul , aces ta trebuie sa se faca simtit ca prezcn ta
(rclatia fala catre fata) ~ i ca limbaj (dialog) . Conceptia lui
Lcvinas poate fi considerata a eticii a intiilnirii CII celiilalt
care are ca rez ultat cunoastcrea de sine a ficcaruia dintre
participanti , Natura omului nu cstc data 0 data pe ntru
totdeauna, ci ea se poate modi fi ca pri n int er mediul
comunicar ii, deoarece comunicarea autentica are rezul tate
benefi ce pentru ambe le parti implicate in dialog.
Intel egerea propriei fiinte presupune si identificarea
cr iter iilor care ma aj uta sa dec id ca eu di n acest moment
t
j
sunt ace las i eu eu din momentul to? Oare eu din acest
moment sun t total diferit fata de ceca ce cram ieri ? La
aceasta int rebare fil oso fii au fonnulat doua categorii de
raspunsuri. Pe de 0 parte, identitatea este dat a de catre
continuitatea psihologicii (a ceeasi memorie, aceeasi
constiinta), iar pe de al ta part e identitatea es te data de
con tinuitatea fizicii (ace lasi corp, acelasi ere ier). Ast fel,
unii fi loso fi co nsi ders ca memor ia. co nst iinta asigura
identitatea pe rso na la, deoarece ea ne ajuta sa gandim
trecutul, prezentul si viitorul (vezi tex tul lui J. Locke).
La p6 1 opus, alt i fi losof i (8. Williams) sustin teza
ident itatii corporale si formulcaza argumente pentru a
res pinge teza ide ntitatii de natu ra psihologica sau
spirituala (vczi textul lui Peter K. Mci nerney).
epif ania = din grece scul epifaneia \
= arata re
.. ""
Emmanu el Levinas
I t90 6- 1995)
iIn fo: Filosof franccz. nasc ut la
iKonvo in Lituan ia intr-un medi u
; cvrcics c culti vat . Va studia Iiloso-
I li a ta Strasbourg (1923 - 1927) ,i
~ la Freiburu ( 1928 - 1929), und c
- -
; asi stn Ia cursurile ~ i la seminariile
!l ui Edmund Husser! si ale lui
Mart in Heidegger. Est c unu l
dintrc promo torii studiil or de
fenomen ologi e in Fr ant a si
interpret al tradi t iei relig ioa se
iudaic c.
Opera : lntre noi. incercare de
a-Igdndi pe ceki lalt, Al tfel decdt
aji sau dincolo de eselltii.
G
a Come nteaza tcxtul:
Totalitate defiecore clipd. T ni-
itn alii/uri uni i de altii. totalimte
/anga toralitate. intr-o hnne care
1111 totalizeaza. dar care se toto-
tizeo:a. pared. in noi.
Cele doud vorbe de neinteles
ale umanitatii: .ccunoaste-te pe
tine " si totul tine de camorul pro- I
priu".
Dar te cunosti si vezi cii nu esti
interes ant. Sail poate di 1111pori sti :
ceva ese ntial despre tine ca om
deca f cunoscdnd pe altii. i/?jinil .
mai interesanti. mat inzestrati ,"i I
mai relicfati ca tine.
Con sta nt in j\' oica, Jurna{filoso-
Jie
Emmanuel Levinas ( 1906- 1995), illll'e noi. illcel'eal'e
de a-I giindi pe celiilalt
Altcritate si identi tate
A int cl ege a per soana inseamna deja a-i vorbi . ( . .. )
Vorbirea dcse rnneaza 0 relatie originara. E vorba desprc
a percep c limbajul nu ca subardonat faptulu i de a lua
cunostintd despre prezenta alt uia, sau despre vecinatatea
lui, sau desprc co muniunea ell el , ci ea 0 conditie a ace stei
.J uari de constiinta" ( ... )
lmposibilitatea de a-I aborda pe alt ul lara a-i vorbi,
insearnna cii inseamna ca, in acest caz, gandirea es te
inseparabila de exprimare. Dar exprimarea nu consta in a
trec e intr- un fcl oarecare un gaud ce apart ine cuiva in
spiritul altuia. ( .. .) Ea consta. inainte de orice participare
la un continut comun prin comprehensiune, in a insti tui
socialitatea (sociali te - 11'. n.t.) printr-o relatie ireductibi la,
asadar in comprehens iune. (. , .) Vorbi rea estc, asadar, 0
relat ie intre libertat i care nu se lil11iteaza nici nu se neaga,
ci se atlnna in mod recipro c. ( . .. )
Emmanuel Levinas (1906-1995), Totalitate ~ ' i infinit
Epifania celuilalt
Prezentarea chipului - expresia - nu dczvaluie 0
lume interioara, prea labil inchisa, adaugand 0 noua rcg iunc
eomprehensiunii sau cuprinderi i. (...) Tot ee se petrecc aic i
. .Jntre noi" prives tc pc toata lumea, chipul care 1113 privestc
se plascaza in lumina dcpl ina a ordinii pu blice , chiar daca
rna sustrag cautand complieitatea unci relatii private eu
intcrl ocutorul si clandestinitatea. ( .. .)
Epifania chipn lui ca ~ i chip deschide umanitatea.
( .. .) orice relatie sociala provi ne din preze ntarea Altuia
catre Acelasi , tara intermcdierea niciunei imagin i sau
sernn, prin simpla expres ie a chipului. Nu surprindem
adeevat cscnta societatii , daca 0 de finim prin asernanare
eu genul care uncste indi vi zi asernanatori. ( . .. )
Accstc difere nte intre celalalt si eu nu depind de
.proprietati" diferite care ar 11 inerente ..eului", pc de a
parte. si celui lalt, pc de alta; ~ i niei de dis pozijiile
psi hol og ice dife rite pe care le-ar avea in timpul intal nirii
lor. Elc tin de eonjunctura Eu -cclalalt , de orientarea
inevitab ila a fiinte i .plecand de la sine" catre .Celalalt".
( .. .) Pozitia .Jata-catre-fata' nu e 0 modali tate a coexi s-
tentei ; nici rnacar a cunoasterii unui termon de catre un
altul: accasta cun oastere este panoramica; pozitia .fatn-
catrc-faja" cstc producti a or iginara a fiint ei , spre care urea
toate colocajii le posibi le ale tenncnilor. Revelati a tertului.
ired ucti bila in chip, nu se produce decdt prin chip.
21
V '
Comcntcaza text ul urmat or:
Limbajul este propriu naturii
umane, care nu I-a fab ricat. Ne
s imti m intotdeouna atrasi de
aceastd imagi nare naira a unei
perioade originare cand 0 11111 1
comp te! isidescopera 1/11s ell/ell si
intreei. incetul CII incetul.se irfiri-
peazd lin limhaj. Purdfictiune. Nu
\'rUIl putea avea niciodatd acces
fa omul separat de lbnbaj, dupii
cum JIll 11 1-1putem imagina nicio-
dotii inventdndu-l. ( . . . )
Omu/ sc constitute co subiect
numai ill $1prin limhaj ; pe ntru d i
numai limbajnl intemeiazd defapt
ill realit at ea sa care este aceea a
fiinsei , conceptul de " ego ".
Emile Benvenist e, Probleme de
lingvisticii generalii
J ohn Locke
11632- 17( 4)
--
22
Trebuie sa ne int rebarn da ca, in mo d si gu r. in
multitudinca umaria , alteritatea altui om nu inseamna dedit
alteritatea logi ca a partilor - unele fala de altel e - intr -un
lntreg fractionat ale carui relati i riguros reciproce sunt
comandatc excl usi v de entre unitatea acestui lntreg. a
acestui Unu degradat in partile sale ; altfel spus, trebuie sa
ne intrebarn daca , in mult itudinea umana, alter itat ea Altui
om are semnificati e in mod originar pomind de la 0 cunoas-
tere - cunoas tere politica esentialmente cunoastere - in care
eul se recunoaste ca frac tiune dintr-un Intreg care cornanda
solidaritatca umana in imaginea unui organism a carui
unitate asigura solidaritatea mernbri lor, Sau - si ace sta va
fi al doilca tcnnen al alternativei - trebuie sa ne intrebarn:
alteritat ea altui om, alteritatea celuilalt, nu este, pentru mine,
dintr-o data un cara cter absolut, in sensu I etimologic al
ace stui termen, ca si cum celalal t n-ar fi doar, in sens logic
si fo rmal , altul (adi ca altul al unei autori tati logice sau chiar
transcedent ale sunn ontabile, care se pre teaza la sint eza
unitatii din kantianul "e u gandesc", dar altul unci rnodalitati
ireductibi le, al unci alteritati si al unei separatii refractare
la orice sinteza, anterioare ori carci unitati , in care rel at ia
posibila de la mine la altul - alteritate de 0 strainatate
indezirabi la - ~ i sociabil itatea sunt indcpcndente de on ce
confi guratie a totalitatilor? (. . .)
John Lockc (16 32-1704), Eseu aSllpra intelectului
omenesc
Continuitatea psihologicii
Cac i, intrucat aceea si cons tiint a este ceea ce face ca
un om sa fie acelasi fal a de el insusi, idcnt itatea personala
dep inde de ea (.. .). in adevar, in masura in care 0 fi inta
rationa la poate repeta ideea unei actiun i trecute cu aceeasi
constiinta pe car e a avut-o la inceput despre ea ~ i cu acceasi
constiinta pe care 0 are despre 0 actiune prezcnta. in acea
masura este acea fii nta acel as i eu personal. Caci datorita
const iintei pe care 0 are despre gandurile si act iunile sale
prezcntc, ea es te acum un "eu" pentru sine insusi si va fi
acela si "eu" in masura in car e ace easi constiinta se poat e
intinde la acti unile trecut e sau viitoare.
Peter K. Mcinerney, lntroducere ill filosofie
Teori a accluiasi corp ~ i teoria conexiunilor spirituale
Ce l mai simplu mod de a-i identifica pe cei lalti
oarncni este prin caracteri sticile lor corporale. Un corp
omenesc trai este 0 lunga perioada de timp. EI exista <l in
copilarie pani! 1a moarte, cand in mod normal incepc sa
degenereze. a teorie pri vi toare la identitatea personala
(formulata, in epoca contemporana, de Bernard Williams
- n.n.) este ca a avea acclasi trup cste ceca ce face ca ci neva
sa fie aceeasi persoana. Chiar daca pcrsonalitatea unui ins
se sc himba compl et de- a lungul vic tii. ea ramane aceeas i
persoana pentru ca este - sau are - acelasi trup .
Corpul omenesc sc schi mba, in mod dramatic, din
-frageda copilarie, prin adol escents si mat ur itate pana la
batranete. (.. .) Ce face ca trupul tanarului de optsprezece
ani sa fie acelasi cu ee l al unui batran de optzcci de ani?
Un raspuns cste ca trupul are de-a lungul vietii un traseu
spario-ternporal continuu. ( . . .) Un traseu continuu prin
spatiu, de-a lungul tirnpului , face lcgaruraintre corpulunui
prune si eel alunui batran de opt zeci de ani. Un al doi lea
factor important este continuitatea cauzala. Ceca ce se
intampla eu corpul intr-un anumit moment are efecte asupra
lui in momentul urmator,
Obiectia clasica la teoria acel uiasi corp a fost ridicata
dc John Locke. Ea rezi da in aceea ca. in pri ncipiu, este
posi bil ca 0 pcrsoana sa-si schimbe corpurile rarn anand
aceeasi persoana, Schimbarea corpuri lor poate sa nu se
intamplc niciodata, dar acceptant en, in princi piu soar put ea
intampla. (. . .)
(...) Aparatorii de azi ai teoriei conexiunilor spirituale
apeleaza si la alte conexi uni in afara de memor ie. Co ntinu-
itatca caracterului ~ i a personalitatii cste 0 co nexiune
spirituala important a in etapele prin care trecc 0 persoana,
Locke sustine eci memonl1estc
singura conexiune ps ihologicii
int re diferite etape prin care I r en '
o persoanii: printr-o etapa se
intelegc an'a pontunc de l i mp
dererminat prin care ece
persoana. 0 persoand din prezent
este aceeasi pers oanu ClI ceu
dintr-o etapii anterioara (pers oa-
IItl dintr-un mOil/ em anter i or)
deed ea isi poate ami nti .idin
ill/erial" ", experientelesi actiunile
persoanei di ll etapa anterioani. ()
persoulIli isi poate aminti ill
lIceasla manieni a persoanei inuii
numai propriile sale experiente.
I
Dacii inti pat all/inti .sdin interior"
cli am complctat [ormulare le
pentru inscriere la colegiu. anmci
ell sunt acea persoanii care a
completat fonnularele. Nil este
neces ar .Wl-IIIi amintcsc ill mod
ef ectiv experientcks antcrioare. De
regnki. Il l' otnintim inmod efectiv
foarte putin din exp erie ntele
noastrc trecut c. Tot cee a c' este
ne cesar este slijim cupu bili sci ni
Ie reamintim.
P.K. Mclener ney,
Introdu ccre in filos ofie
APlICATIl
I. Ca re sunt clementeIe pc ca re Levinas considers ca trebuie luate in con sid erar e
in procesul de cunoastere a ce luilalt?
Formati grupe sau lucrati pe perechi
2. Reconstruiti (sau const rui ti) argurncntul prin interrnediul carui a J. Locke
considera con stiinta elerncntul care asigura ident itat ea personala,
3. Concepeti 0 eontraargumentare prin care sa infirmati teza potrivit carei a
memoria, constiinta are un rol important in stabilirea identitatii personale.
4. Progresel e spectac uloasc inrcgi str ate In ultimele decenii in domcniul chimiei.
bi o si na notehnol og iei au deschi s calca rcali zarii unor produse inteligentc pcntru viitor
car e dezvaluie 0 noua perspecti va: omul simbiotic. omul partial arti fici al. Realizal i 0
dezbatere asupra posibilital ii pas trarii identitatii de sine in aceste conditii .
23
5. i n anul 2006, in S.U.A. s-a rea lizat primul transplant de "brat biotic" care
indeplineste funct iile pe care le, in mod natural, Ie reali zea za me mbrul superior. Se
poate vorbi in acest caz despre identit atc sau desprc picrderea identitatii de sine?
6. Comcntati urmatorul text in sensuI formularii de argumentc pro sau cont ra
posibilitati i omului de a-s i pierde identitatea ca urmare a progreselor reali zate in
dorneniul nanot eh nol ogi ei:
Odatd ell trecerea timpului. umanii vorfi capabili sd reali:e:e 0 integrare strdnsd
intre materiale de sintezd $1ce le biologice. De aici \'or rezulta cipuri biotice ( ... j care
VO l' putea ji implantate direct ill orga nism. Se VOl' putea reali: a pompe inteligent e de
insulinii, stimulatoare cardiace, refine artificiale. Iarlista noastrd arputea sa continue.
(Cristian Roman, Mat eriale int cli gcnt e in Revista ~ t i i n \ a si Tchnica nr. 5/2006)
7. Co rnentati urmatorul text:
Epifania chipului ca si chip deschide umanitatea. (...) orice relatie socialii provine
dill prezentarea Altuia cdtre Acelasi. liira intermedierea niciunei imagini sau semn.
prin simpla expresie a chipului. Nu surprindem adecvat esenta societatii. dacd a definim
prin asenuinare ell genu! care unest e indivizi asenuindtori. (E. Levi nas) .
8. Aplicape interdisciplinara - Valorificiind cunostintclc dobandite in cadrul orelor
de logica si argumentare, psihologie, anatomie etc., constituiti un argument care sajustifice
teza potrivita careia omul se expri ma prin intermediul relatiei .fata-catre-fata".
9. Co ncc peti 0 contraargumentare prin ca re sa infirmati teza potrivit carei a omul
este 0 fiinta identica cu sine.
10. Aplicatie interdisciptinara - Valorificiind informatiil c achi ziti onat e prin
studiul al tor di sci pline, raspundeti la urmatoarele intrebari :
a) Problematica identitat ii persona lc excl ude problemat iea alteritat ii'
b) Care este criteriul pe baza caruia eu pot sa deeid ca sunt identic cu min e"
c) Care sunt elernentele pe baza caro ra eu pot sa deeid ca desi sunt asemanator
eu ceilalti oameni , sunt totusi diferit de acestia?
d ) Pen tru a fi noi insine nu trcbuie sa ne schi rnba rn?
c) Ce posibil itaji are omul de a-si cunoaste sernenii?
f) Memoria, co nst iinta const ituie conditia necesara pentru stabil irea ident itati i
personaIe"
1I. Aplicat ie inrerdisclpllnara - Daca nota di st inct iva a omului este sufletul,
analizati urmatoarele situatii:
a) Daca sufletul salasluies te in inima, datorita reali zarilor di n medicine este posibil
ca inima boln ava a unci per soanesa fie inl ocuita eu 0 alta inima sau ell mccar-i sm
mecanic, in aceste condi tii se mai poat e spline ca aceI indi vid este identi c ell sine?
b) Daca sufletul salas luieste in creier, datori ta rea lizarilor din medi cina, int r-un
viitor apropiat , va fi posibil transplantul de creier de la 0 persoana la alta. eaz in care se
24
va inloeui si memoria indi vidului , atunei se mai poate vorbi despre identitate personala
in cazul accstei persoane?
12. Analizat i cornparati v urmaroarel e texte:
a) Transcendenta interlocutorului si accesul la celalalt prin limbaj araui. pami
fa urnui . cii omul este a singularitate. 0 altii singularitate decdt cea a indivizilor care
se subsumeaza unui concept sau pe care 0 art iculeaza momentele. Ell! este inefabi l,
pentru c(i este 1111 vorb itor prin exc elenui : rdspunziitor, responsabil. Celdlalt , ca
interlocutor pur; 11/1 este 11/1 continut CUll 0 SCUf , calificat, sesizabil pornind de fa ideea
genera ld oarecare st supus acestei idei. 1 ara td 0 farii, nu se refera deed! 10 sine.
(E. Levinas) "
b) Cicioint rucdt aceeasi const iinta este ceea ceface ca 1111 am sii fie acelasifoui
de eI insusi, identitatea personalii depinde nuntai de ea. (.. .) Ciici datoritd constiintei
pe care 0 are despre gti ndurile $1actiunile sale prezente eo es te ll Clim WI . , ell" pent ru
sine insusi $1vafi acelasi .. ell" ill masuro in care aceeas i constiinta se poole int inde /0
actiunil e trecute sail viitoare. (J. Locke)
c) Astfel, Locke vorbeste despre constiinta (si prin aceasta intelege memorie) ca
aceea cef ace Wi am sdfie el insusi . Este dijicil sain telegem ce poa te insemna aceasta.
Dacd cons ideriim cii inseamnii cci 1111 omisi poatefolosi memoria co un criteriu pentru
a decide dacd este aceeasi persoand care obisnuia sci fie. suges tia este demonstrabil
absurdd, (B. Williams)
1.4. SENSUl VIETII
Prin int ermediul termenului de sens dese rnnam
scopul, finalitatea sau intelesul unei situatii, in timp ce
expresia sensul existentei cxprima fapt ele ce determina
desavarsirea posibilitatilor noastre. Fara indoiala, ca
probl ematica sensului vietii reprezinta punctul arhimedic
al oricarei antropologii filosofice.
Omul crede in anumite valori pe care le promoveaza
constant in comportarnentul sau pentru realizarea propriilor
proiecte, dand astfel existentei sale un anumit sens. Care
este sensul existentei? Existii, intr-adeviir 111I sens al vietii ?
Este fericirea 'Ill scop al vietii? Este fericirea reatizabilii
sau ea este numai 1111 ideal ciitre care omul it urmareste
de-a lungul vietii sale, ! iirii a-l realizu ? repre zint a numai
cateva din intrebari lc la care fi losofii au incercat sa
raspunda. Et imol ogi c, termenul de fericire inseamna
..binele suprem" sau .eudaimonia" cum 0 numeau grec ii.
Cautarea fericirii a fost suprapusa problematicii sensului
vietii . Ga"ditorul de Ia ltanumgia
25
r
.Pomin d de la
realizati 0 dczba terc:
Clnur dacd viata lnatd ill I
ansamblu nn ar avea niciun
poute ('/i acesta n-ar]i /111 IIIOfi\'
i de ingrijorare. Poate cll putem sci
I recunoastem aces! lU Cl"1I $1 sa
mergem mai depone ca si fuil/a
acum. Siretlicul csrc sii-ri (ii mereu
ochii atintiti asupra lucrurilar
care se afhi ill f ata fa $i sa lasi
sa fa sfdrsit in codrul
propriei tale viet! si in cadrul
deli/or celor de care esti legato
Dan/ te vet intreha vreodard:
..Dar ce rost are .'Iii tniiesti?" -
din perspective vitii tale de student
sail de harman sou orice aifi til -
nispnnsnl vafi: Nsare niciun rost.
X-ar avea nicio imporfallrii dacii
n-as exista deloc sail dacd fill
mi-ar paso de niniic. Dar exist.
.1s10-i fat. :
Thomas Nagel ,
Oare ce inseamnii toate astea?
Reflectat i as upra tezelor
pr incipale din ur tnatorul text:
E! este subiectnl printre obiec-
reo este IIll cUllosdifOl; lill stiutor: are
tniire, este participant, oglindii a
existentei si a lumii, si, ill acest
inteles este. de [apt. sensul lumii.
( .. . ) Omul poate ji si 0 oglindii
tnlbure a reulitdtii. e! este. totusi
lillie. ill else reflectd tot ceea ce
jiinfea:=i1. Penrnt e! acesta are /III
sens. Dacii l-arji avut si jiirii 011I
sail daca lumea jara constiintd ar
l
./i de .lens. acesla sc apa
apreClerll llmalle.
Via(a alll l/illi de asrd::i /II i eslc
Ij iil 'orahilti ullei aproji/IJdiiri. Ea
Idllce !ipsa de li/li$le $i contemp/a-
I
re. esre 0 viala lipsita de lillnd ,fii
grdbitii, () incercarejani lei,'iiseils.
Cille sra 0 clipa ill clipa
urllliiloareestedepii$il. (. .. ) Traim
dill senzafie in sen:=afie. Pllierea
lIoaslnl de penetrabililate se
aplati::ea:=ii. sellti melltul de va/oa re
.'Ie tocqre in goana dllpa
sCII::aliollul .
Nicolai Hartmann. Vec hea
!.101Ul on ,
26
Difi cultatea abordarii problemat ici i sensului vietii
cs tc relevata de eomplexitatea ornu lui , iar maxima
socratica, inscrisa pe fronti spiciul templului din Delphi ,
.Cunoasrc-te pe tine insuti !" atrage at entia asupra necesi-
talii intro spccti ci pri n intermediul care ia omul poate sa
identifice lirn itel e, obstacolele care intervin in realizarea
acestui scop sau a acestui ideal. Numindu-si filosofi a
neosocratica, Gabriel Marcel va considera ca omu l si-a
pierdut referinta di vina si poate a devenit ,, 0 intrebare
Tara raspun s". Farii indoiala ca prob lernati ca fericirii se
va intregi prin analizarea ei din pcrspectiva et ica.
Vorbim despre un singur tip de fer icire sau despre
mai mul te tipuri? Conceptia crestina despre cele noua
fer iciri este 0 pledoarie facuta ornului care trebui e sa-si
aleaga telurile, modul de viata; fericirea umaria insemnand
mantuire, iertare.
Fericirea este un ideal rcalizabil in viata de apoi
sau in viata aeeasta. Ecleziastul spune ca feri ei rea estc
reali zabila pe pamant si ea inscarnna sa te bucu ri de
lucrurile pe care Ie ai,
Sc va eonsi de ra ca fer ic irea , fi e ea stare
permanenta, fie ea ideal, nu poate fi obtinuta, lntrcaga
noastra viata sta sub semnul principi ului placerii. fapt ce
ne va determina sa adoptam cai difer ite pentru a deveni
feri citi (vezi textul lui S. Freud). Sensul viet ii se contu-
reaza abi a in momcntul in care experimentam sufer inta
in absenta careia riscarn sa eadem intr-un "absolutism
moral . . . earaeteristie mediocritatil or". Fcricirea, inteleasa
ca binc suprem este a impos ibilitate si, de aceea, nu trebuie
sa cautarn un sens al vietii, deoareee "este absol ut
imposibil sa gasesti in via\a un sens a carui valabilitate sa
tic cvi dcn ta si imperioasa" (vezi text ul lui Emil Cioran).
A. Camus afirma ea .Fcricirca abs urdul sunt do;
eopi i ai parinte. Ei sunt nedesp a'1ili. Ar ti
sa spunem ea fcrieirea se neapih at din deseoperirea
abs urdului. Se intampla la fel de binc ca sentimentul
absurdului sa se nasea din fericire."
Al ti tilo soti consi dera ea sensuI existenlei umanc
nu este epuizat prin eviden\ ierea meniri i sale in raport eu
"ereatarii Tauritorii lumii", deoareee omul, prin inter-
mcdiul este un suhicet printre obi ecte, subiect
eunqs cator, are trairi, este par ti cipant, de fapt , este
"oglinda a existentei a lumii , (.. .) sensull umii" (Nicolai
Ha rtmann).
Albert Camus
11 9"-1960 )
Refl cctat i asupra tezelor
principale din urmatoarele frag-
mente:
Afi ferici t cere limp. Ferici-
rea e ~ ' i ca 0 indelnngatd rdbdare.
(. . . ) A fi fericit inseamnii a avea
limp pentru fe rici re a/unci cdnd
estl vrednic de ea ...
Albert Camus, Caiete
Oamenii te iartd docd [aci
, crime. Dar II Il te iart d daeli esti
~ r e r i e i t .
Sensu! vi etii este sd-ti pili
sproblemn sensulni vietii. Ori ce
tnispuns nscd .'Iiifie 0 ingustimc. I
() reel/nose. Dar a rdspn nde ca
data n-arc nici un sens e cea mai
mare ingust ime . Ce bucurie cii
viat a n-are nic iun sens. Pot sd-i I
dau ell 1111111 ...
Feric irea de a sti eel oamel/ii]
all nevoie de tine; f ericirea de-a
st i ca 1111 au nevoie de tine ...
Constant in Nolca. J urnal de .
idei
l ,--
Albert Camus ( 1913-1960), Mitul lui Sisif
SensuI vietii
Ze ii il osandisera pe Sisif sa rostogoleasca 0 stanca
pana In va rful unui munte, de unde piatra cadea dusa de
'propria ei greutate. Socotisera cu oareeare dreptate ca
nu-i pedcapsa mai crancena ea mu nca zadarnica si tara
speranta. (...)
S-a inteles, fara indoiala, ca Sisif este eroul absur d,
atat prin pas iunil e, cat si prin chinul sau , Disprctul fala de
zei, ura fata de moarte si pasiunea pentru viala i-au adus
ace l supliciu de nespus al fiinte i care se straduicste In
vederea a ceva ce nu va fi niciodata ter minal. E pretul care
trebuie platit pentru pasiunile de pe acest pamant. ( ... )
Acest mit es te tragic pentru ca eroul sau cstc
constient. Intr-adevar, care ar fi ch inullui daca la fieeare
pas ar fi sustinut de spcranta In izbanda? Munc itorul de
az i indeplineste In fiecare zi din viata lui aceeasi rnu nca
si desti nul sau nu-i mai este absurd . Dar el nu-i tragic,
decat in acele momente cand de vine constie nt, (. .. )
Fer ieirea $i absurdul sunt doi copii ai ace luiasi
parinte . Ei sunt nedespartiti. Ar fl gresit sa spunem ca
fericirea se naste neaparat din descoperirea absurdului. Se
intampla la fel de bine ca sent imenrul absurdului sa se nasca
din feric ire. "Socot ca totul e bine", spune Oedip, $i acesre
cuvint e sunt sacre, Ele rasuna in univer sul salbatic ~ i limit at
al omului. (...) Ele fac din destin 0 problema a ornului.
care trebuie rezolvata intr e oameni.
Toata bucuria tacuta a lui Sisif e aic i. Destinu l sau ii
apartine . Stanca lui este mun ea lui. Tot astfel, omul absurd,
cand is i contempla chinul, face sa amuteasca toti idolii . in
univer sul dintr-o data intors 1a tacerea sa, se inalta miile de
voei uimi te ale pamantului . (. . .) Omul absurd spune da si
cfortul sa u nu va inceta niciodata. Daca exist} un destin
persona l, In schimb nu exista destin superior sau, eel putin,
exista doar unul singur, pc care el il socoteste fatal $i vrednic
de disprct, Cat pr ivcs te restul , el se stie stapanul zilelor
sale. in aeea clipa subtila cand omul se apleaca asupra vietii
sale, Sis if, intorcandu-se la stanca, cont empla aceI sir de
fapte lara legatura eare devi ne propriul sau destin, cr eat de
el, unit sub privirea memoriei sale si, In curand, pecetluit
de moarte. Astfel, incredintat de originea pe deplin
orneneasca a tot ce-i ornenesc, orb care vrca sa vada ~ i
care stie ea noaptea nu are sfars it, el nu se opreste niciodata.
Stanca se rostogolestc inca si acum.
27
Analizat i textul:
Daco-tt examinezi giindurile
ell ate ntic vezi cd ell' sunt indrep-
Ill ie spre trecut ori spre viitor: Nu
Ill' gdndim apro ope de loe la
prezcnt: iar claca liegdndirnlaet.
Illi 0 facem dea lt ca. cu lumina
tut. sci pregcitim Ii itorul. Prezentnl
Illi esll' niciodatd scopul nostril.
Trecutul st prezentul 11e sunr
mijlouce: viitorul singurcstelima
lIoaslra,
i" realitate 1I 0i IIll tra im
niciodutd: speram sa trd im. ~ i
pregotindu-nc mcrclI so Jim
leriei(i.fara indoiaki co Jill ajun-
ge m niciodutd sa si j im cu ade-
n i ra l. dacii aspiriim la 0 al ta
[ericire deed s aceea de care ne
putem bncura in aceasl ii viata.
[nchipuirea Iloastra mare,He
asa de 1111111 timpul vietii 1I0astre
pdnuintesti prin [a ptul co ne
gondim nnmoi la ea si micsoreaza
in asa 11Ici,mni vesnicia. neacor-
ddndu -i nicio atetuie. e(i [acem
dill eternitate U11l1eallt ~ ' i din neant
o eternitate. Toate acestea all
rcidiicilli atelt de vii ill noi. ;IIC(l t
intreuga !/oaslrii ratiune IIIl se
poate apara de ele.
Pascal. Cugetiiri
Bartolomeo Bermej o.
Crislos
28
Predi ca de pe munte (Evanghelia d upa Maid , 5,1- 12)
Vaza nd multirni lc, Iisus S-a suit pe munt e si.
asezandu-se. ueenieii Lui au venit la El. Si deschizandu-si
gura. ii invata zicand:
Fer iciti eei sarac i eu duhu l, ca a lor es re imparatia
ceruril or,
Fcrici ]i cc i ce plang. ca aceia se vor mangaia.
Feric iti eei blanzi, ca aeeia vor mosteni parnantu l.
Feri citi eei care flamanzesc si inseteaza de drep-
tate , ea aeeia se vor satura.
Feri ci ti eei mil ostivi, ca aeeia se vor milui .
Fericiti eei curati eu inima, ca aeeia vor vedea pc
Dumnezeu.
Fericiti facatorii de pace, ca aeeia fiii lui Dumnezeu
se vor cherna.
Feri citi eei pri goniti pentru dreptate, ca a lor es te
imparatia cerurilor,
Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni
si vor zice tot cuvantul rau impotri va voastra, mintind
din pri eina Mea,
Bucurat i-va si va vcscliti, ca plata voastra mulra
est e in ceru ri.
Ecl eziastul, 3; 10-12
Ferlcirea piirnan teasca
Am vaz ut zbuciumul pc care l-a ctat Dumnczcu
fiilor oarne nilor. ca sa sc zbuci ume . Toate le-a fac ut
Dumnezeu frumoase si la timpu l lor. EI a pus in inima lor
vesnicia , dar fiira en omul sa poata int elege luerarea pe
care 0 face Dumnezeu, de la inceput pana Ia sfarsit. Atunei
mi -am dat cu soeotea la ea nu este ferieire decat .wi te
bucuri si sci trdiesti til timpul vietii tale . . .
Cac i soarta omului s i soart a do bitoeul ui es te
aceeasi : precum moare unul, moare si celal alt si tot i au
un singur duh de viata, iar ornul nu are nimic mai mu lt
decat dobitoeul. Si totul cste desertaciune . Amandoi merg
in acelas i loe: ama ndoi au i e ~ i t din pulbere ~ i amandoi in
pulbere se intorc.
Cine ~ t i e daca duhlll ol1111lui se ur ea in sus ~ i duhul
dobitoeului se eoboara in j oe ca tre paman!" Si mi-am dat
sea ma ea nimie nu este mai de prel pentm om decat sa se
bueure de lueruri le sa le, eaei aeeasta es te pa rte a lui,
fiindea cine ii va da pUlere sa mai vada eeea ee se va
intampla in urma lui"
Sigmund Freud ( 1856-1939), Angoasii ~ i civilizutie
Fer icirea este un ideal irealizabil
Care sunt intentiile si obiecti vele vi tale tradate
de con duita oa meni lor, ce cer ei de la viata, sprc ce tind
ei? Nu ne vom insela nic idcc um daca raspundem: ei
'as pira spre fericire, oamcni i vor sa devi na si sa "ranHi na
fcriciti. Aspiratia aceasta arc doua fatete , un scop negativ
~ i unul pozitiv: pe de 0 part e, evi tarea durer ii si a
ncplacerii, iarpe de alta parte rrairea unor placeri intense.
Intr-un sens mai restrans, tcrmenulifericire" scmnifica
doa r faptul ca a fost atins eel de al doil ea scop, (...)
Dupa cum vedem, pur si simplu prineipiul placcrii
este ace la care de termina sco pul vietii (...); int rcaga
ordine a univcrsului i se opune: am fi tent ati sa spunem
ea nu a intrat niei deeum in planul .Creaj iunii" ea omul
sa fie .fcrici t" , Ceea ee numi m ferici re, in sensuI eel
mai strict al termcnului. rezult a dintr-o satisfactie mai
de graba imediata a nevoil or care au atins 0 mare
rensiunc, ceca ce pr in natura sa nu estc posibil decat
sub forma de fenomen episodic. (. .. ) in ace las i timp,
nc cste mai putin dific il sa traim nenoroci rea. ( . .. )
Nu-i de mirar e daca, sub presiunca acest or
posibi litati de suferinta (din partea propriului corp, din
partea lumi i exterioare s i din raport uri le noastre cu
ceilalt i oa meni - n.n.) omul se stradu iest e de obicei
sa-si reduca pretentiile la fericire (. . . ) si daca el se
cons idera feri cit si numai scapand de nenoroeire ~ i
evit and suferinta: intr-un mod foarte general, sarci na
de evitare a suferintei 0 izgoneste pe ultimul plan pe
aceea de obtinere a placerii.
Daca programul pc care ni-I propune prineipi ul
placerii si care const a in a fi fericit nu este rea lizabil, ne
este totusi pcrmi s sa nu rcnuntam la oriee efort desti nat
sa ne apropie de realizar ea sa. Ca sa ajunge m aici, putem
adopta cai foarte di ferit e. ( . . .) Niciun sfat nu este aici
valabil pentru toti , fie carc trebuind sa caut e prin el insusi
modalitatea prin care sa poata de veni fericit.
Emil Cioran (191 1-1995) Revelatiile durerii. Eseuri
Imposibilitatea gasirii unui sens al vietii
i n suferinta omul este absolut si ngur. (. . .) Art a
de a sufcri, compl exul intreg al tehnicii indurarii, pleaca
de la conc epti a ca durerea reprezinta 0 calc de purifi care ,
de ardere interioara ce ridica pe om pe un plan eu totul
part icular fala de viata. Suferinta este scoa la eon cesi -
vitatii. A invata sa suferi este a invata sa icrti, De ce
Sigmund Freud
0856- 1939)
In fo: Neurolog ~ i psiholog vie-
ne z, considerat intemeietorul
psihanalizei .
Oper a: lnterprerarea viselor,
Psi hopatologia vietii cot idiene
(1904) , Totem,<; i tabu ( 19 13).
Reflcc tat i asupra principale-
lor teze din textul de mai jos:
;11t1-0 manierd generald. am
spune. se pare cii 0 /1/111, dacii m' e",
ill vedere evolntio istorica si so-
ciologicd asa CIl II/ s-a desfiisurat
eo ill ult lme le ecole. a pierdut
ref erinta sa divnui: e! i l1cerea=(j
sd se confrunte cu 10 1 Innnnezeu
a cdrui creaturii si imagine evre.
Moartca lui DII 11l Il e=eu, in sensu/
exact pe care Nietzsche I-a dar
acestor cuvinte . Illi ar Ji oare la
originea fa ptul ui cii omul a deve-
nit pentru el insusi 0 intrebarejani
rdspuns?
Gabriel ~ I a r c e l (1889- 1973).
Omul problematic
29
Comentati urmatorul text:
1 este subiectul printre obiec-
te. este 11/1 Clll/oscafOl; 1/1/ stiutor:
are trd ire, este participant, oglin-
dii a existentci si a lumii si. ill acest
inteles este, de/apt, sensulIunui.
( . .. ) Ontnl poate ji ,>'1 0 ogfindii
tul bure a realitdtii, eI este. totusi.
unic si in el se ref lectii tot ceea ce
fiinteozd. Pentru eI acesta are /1/1
sens. Dacd l-arfi and st f{mi 011/
san docii tumeafiini ar
ji ilj)si/a de sens, aeesta scap-i
aprecierii ulllane. ( .. . )
Nicolai Hartman. $; ! W UtI
ontologic si alte !iaier;filosofice
Nicolai Hartmann
( 1882- 1950)
ierti ? Fi indca in durere te desprinzi progresi v de lucruri .
Omul nor mal s i ce l mediocru, atasat i de lumea
inconj uratoare, int eresati de framantarile meschine, (. . .)
nu pot sa iert e nimic, fiind ca atasarea de lucruri duee la
iluzionare la un fals abso lutism. EI (omul normal -
n.n.) as teapta totul de la timp, de aici rolul surprize i in
via]a acestuia. (. . .) Si atunci este explicabil de ce un om
care sufcra, chia r lipsit de cultura, nu poat e fi medi ocru.
Aceasta eu atat mai mult cu ca t a sufcri inscarn na a avea
destin.( . . . )
Fiecare om isi poarta dest inul sau lara ca al tul sa-
si poata lua vreo responsabilitate, intocmai cum in
suferinta es ti singur, nimeni a!tul neputandu-si-o lua
as upra lui. (... )
Daca durerea are un sens? Dar viata insll:}i are unul?
Este abs olut sigur ca 0 rclati va fericire nu se poate cas tiga
decat prin neglijarea natural a, nu prin excluderea voi ta a
problematicii di strugatoare a finalitatii. Toti cautatorii de
sensuri sunt oameni iremediabili pierduti, Este evident
ca ne referim la naturil e problemati ce, nu de la acel ea
care au ga sit inainte de a cauta , Plccand de la iluziil e
mor alei in explor area adancirnilor, te prabusesti , fiindca
es te imposibil sa nu atingi centrul substantial allumii in
irational prin aceasta ruinezi orice spirit constructiv.
Pentru ce aeei care au cautat prea mult au sfarsit prin
renuntare sau di sperare? Fiindca este absolut imposibil
sa gasesti in viata un sens a carui valabil itate sa fie
evidenta si imperioasa. ( .. .)
Numai in nai vitate exists posibilitati de feric ire;
numai in asimilarea in ritmul naiv al existentii aeesta poate
avea un eventual farmec, atunci cand omu! se mu ltumeste
cu posibilitatil e limitate ale clipei, cand, in locul perspectivei
universalitatii temporale cu toate implicatiile relativiste, 0
traire concreta epui zeaza farmecul redus al momentului .
APLICATIl
1. Care este motivul pentru care Camus considera ca fericirea si absurdul sunt
copiii aceluiasi parinte'
2. Construieste un contraargument legat de afirmat ia lui Camus potri vit careia
Sisif spune: .Socot ca totul este bine".
30
Formatl grupe sau lucrati pe perechi
4.lmagina\i-vii 0 situatie asemanatoarea celei in care se all a Sisif. Pentru simaria
analizata, ident ificati motivele generatoare de feric ire sau/si nefericirc.
5. Cornparati tcoria lui I3laga dcspre desti nul creator al omului si conceptia lui
Camus dcspre omul absurd.
6. Formulati un contraargumcnt care sa respinga teza freudiana a imposi bili tatii
realizarii fericirii .
7. Comparat i textele date din Predica de pe munte si Ecleziastul si, apoi, formulati
j udccati de valoare cu privire la problemat ica sens ului vietii din perspecti va unui om
reli gios si areligios.
8. Cornparati conceptiile lui Freud si Cioran referitoare la imposi bilitatea fer icirii
ca ideal si ca bine supremo
9. Analizati comparativ conccpt iile lui A. Camus si E. Cioran dcspre sensu! vietii.
10. Analizat i urmatoarcle aprecieri dcsprc fericire, iar apoi cxtindet i exprimati-va
punctul de vedere personal:
a) Societatea oamenilorfaceferi cirea vieti i. (W. Shakespeare)
b) Exigenta fericirii si ciiutarea ei riibddtoare nu-l necesar sit 0 exi liim ill
melancolie; e necesar. in schimb. sa dist ingem i ll JlO; acea inclinare spre dificil si fatal.
Sdfii ferici t printre prieteni , ill acord ell/limen si sii-ti castigiferi cirea urmdnd 0 cale
care duce totusi spre moarte. (A. Camus)
c) Oamenii de 0 tristete profunda se dau de go! cdnd suntfericiti: ei au unfel
de a se crampona defericire de pared ar 'Tea s-o zdrobeasca si ,1'-0 indbuse dill gelozie.
- ail, ei stiu prea bine cd ea !e \'{/ scdpa prinIre degete! (Fr. Nietzsc he)
d) Care este suprema[ericire a omului, dacii Ill! de a putea pune in pra cticd
ceea ce giiseste drept si bine. de a f i sui pdn pe mijloacele necesure pentru a-si atinge
scopul? (Goethe)
e) Cine il are pe Dumnezeu, aceta esteferi cit. (Augustin)
I I. Care estc sernnifi catia fi losofica a urmatoarelor tcxte:
a) Nu-i bine pentru om sii-si aminteascd infiecare clipii ca este om. E rdu fie si
numal sa se apiece asupni-si: dar e si mai di ll sa se apiece asupra speciei Cll zelul unui
obsedat. Dtind astfel mizeriilor arbitrare ale introspectiei unfundament obiectiv si /I
justificare filosofic/i . Auita vreme cat i{i macini propriul ell, poti crede cd cedezi unui
capriciu: dar de indaui ce toate eurile del.'in centrul unei interminabile ruminatii, regasesti
pe 0 cale ocolito nejunsurile generalizate ale propriei conduit, propriul accident inaltat
31
10 rangul de nornui de ca:: universal. Percepem mai inuii anomalia faptului brut de a
exi sta si abia dupa aceea pe cea a situatiei noastre specifice: uimirea de a fi precede
uimirea de afi am. Totusi, caracterul insolit 01acestei stiiri ar trebui SGconstitute dat ul
primordial al perplexitatii noastre: emaip"rinfiresc sii.fii omdecal safiip"r si simplu.
Emil Cioran , Caderea ill limp
b) ill fond. idealurile lui don Quijote 511111 acel ea core preocupti omeni rea de
totdeauna si efesunt cautate Cli toata patima in mod continuu. Starea edenicii a omului
este aruncatii ill viitor de conceptiile moderne; don Quijote. ca si traditiile cavale rilor
..Mesei Rotunde ". 0 punea in trecut, intr-o epocd de aw: Deosebirea lilt ni se pare
esentialii.fiindcd anuindoud aceste pozitii sunt .Ldeale ". Adevdrul este ca omIII a trait
tot deauna sub conditio lui realii , printr-o inversiune a realitatii. El a intrat astfel
intr-unfel de COplllll: lupuindu- se CII irealiuiti de genul morilor de vtint. Pentru a iesi
dill impas. 1IIIIIIerll ar trebui sa afle 0111111: ca el este un miracol. Ceea ce af ost SP"S de
Sophocl e aCli m Cli mult peste doua mii de ani: " .\1iI1Ul1i sunt multe, dar nicio minune
nll este mai mare decdt omul ". Xlarea mi111l11e se \ '0 infaptui cdnd aceastd idee \'a
deveni 0 realitate a constiintei umalle. r... )
Drumul lui DOll Quijote eSle calea spre MIII'e/e Vis. drumul spre conditio reald a
exist entei umalle, conditie a ciirei nuiretie Ill l poate fi stirbiui ni ci nuicar de ridicol.
Anton Dumitriu, Don Quijote de fa Mancha sail inversiunea conditiei lImal1e in
Eseuri. Cartea intdlnirilor admirabile
12. Rcalizati 0 lisa eu obiecte. activitati, stari sufletesti, dorint e etc. care ar putea
sa contribuie la fericirea voastra. ierarhizati aceste clemente si, apoi, cornparati- le cu
ccle obtinute de cat re colegii vos tri. Formulat i concluzii cu caraeter general.
13. Formulat i einci dcfinit ii sau judecati de valoare referitoa re la probl emat ica
sensului victii.
14. Scrieti un text de 10-15 randuri in care sa fie abordat a problemat ica sensului
vietii,
15. Apticati e interdisciplinarii - Diferite opere litcrare abordeaza problematica
sensului vietii din diferite perspective, Alegeti 0 asemenea opera literara si apoi realizat i
o dezbat ere cu titlul: ..Sensul viet ii" .
16. Formulat i un argument care sa sustina teza pot rivit careia fericirea reprezint a
sensul vietii,
32
- ~
- '"""
EVAlUARE
(dura modclul subiccrelor de bacalaurcat)
1. Grice persp ccti va teoret ica asupra fi intei sau a exi stentei , in general. poate
integra in structura sa co nceptuala ~ i ca tegoria fi losofica de natura uniand prin care
este descri s modul de a f al omului.
A. Prezentati doua interogatii refcri toare la natura umaria.
B. Mcntionaji doua carac teristic i ale conccptiei lui L. Blaga despre natura umaria.
C. Ilust rati. printr-un exemplu co ncrct, intel esul pe care il are la Augustin notiune a
deom interior .
D. Evidentiati 0 corelatie exi stent a int re tenneni i am ~ i m i l/Iii. redactand un text
de aproximat iv 0 jumatatc de pagina, in care sa-i utili zati in sens filo sofic .
2. Analizati suee int or iee conceptic fi losofica dcspre sensul vietii , evident iind:
a. spccificul sens ului vietii din perspecti va concepti ci fi loso fice alesc;
b. ideile unci alte concept i: filo sofi ce despr e sensul viet ii.j us t ificand totodata
~ i raportul existent intre aeeasta si conccptia la care v-ati referit la punc tul a;
c. un exemplu de situatie care ilustreaza conceptia evidentia ta la punctul b.
3. Fie urmatorul te xt :
..Din toate acest ea se vede cii statu] este 0 instittui e naturale si eli omul este prin
natura sa 0j lt"ll(ii sociala. pe candantisocialul, prinnatura. nu dat ori tii lOwr imprejuriiri
ocazionale, este uri WI supraom. ori ofiani. co ace/a batjocorit de Homer. (Aristotcl)
Pomind de la text ul dat , claborat i 0 anali za. de aproximat iv 2 pagini. a conccpt iei
lui Arisiote l despre natura umana. In reali zarea analizei, yeti avea in vedere urmatoar cl e
repcrc:
- prcc izarea inte les ului dat de Aristote l conceptului de institutie naturalii;
- explicarea tczci lui Aris toie l pri vind natura soci ald a omului;
- caracrcrizarea unci alte perspecti ve asupra esentei umane, just ificand tot odat a
si raport ul existent intrc accasta si pu nc tul de vedcre al lui Aristotcl ;
- argumenrarea un ui punct de ved ere persona l referito r la opinia lui Aristo te l
privi nd raportul ex istent intre ind ivid ~ i sta t.
:"oto1 : Se puncteazd ~ i unliza rca adecvata a limbaju lui de- speciali tate. organizarca prezcntarii -
introduce re. cuprins . concl uzic ~ i incadrarea analizci elaborate in limita de spatiu precizata.
33
CAPITOLUL 2
Immanuel Ka nt
Salvador Dali, Nasterea onutlui n Oll
I
C
. . I
onstant m Noica ,/
.... ----_._-------
..------_-._---
r ,
I Este 0 datorie pentru om: 51! se I
I straduiascd sa se inaIredeasupra naturii
sale gregare tot mal apro ape de uniani-
I tate.
I
I r . . f .
1 loa/a viata noastra mora a /IIcape
aiel: intrefiul risipitor sifratele lui . Ne
1pierdem si ne cdim: sail ne pdstriim si
Ill' imp ietrim inima. E rdu sa fl U as culti.
, Dar e la fel de rdu sastii sa asculti - $1
sa tti niinte.
2.1. Binele si raul
2.2. Teorii morale
2.3. Probleme de etica aplicata
Evaluare
Ce este binele si rdul'!
Valoarca. ideal sau norma?
Rcl ativismul moral
Moralitat ea const iintei
34
2.1. BI NElE RAuL
Omul traieste nu numai intr-o lume naturala. ci
. intr-o lume morula. moralitatea actiunil or sale contribuind
la definirea omului ca fiinja libera. Daca legile naturii il
supun neconditionat pe om (dcterminismul natural ).legile
morale presupun Iiberul arbi tru, omul avand capacitatea
de a decide. de a alege intre bine si rau, drept sau nedrept
etc.. devenind. astfel. !WIII O volens (subieet axiologic,
purtator si generator al valorilor). De regul a. prin valoare
(in limba latina. valor. de la valere. inseamna a fi bun
purtator, a valora) intelcgcm 0 calitate a lucrurilor sau a
persoanelor. a comportamc nt e lor care sunt s au nu
confonne cu 0 norma sau un seop (ideal) si care le face
in mod part icu lar dcmnc de stima. S-a spus ell valoarea
reprezinta tot ceea ce estc dezirabi l nu numai ceea ce
estc .xlorit") insa ea cstc cca care ii uncste pe oarneni.
care .,se distrib uie tara sa se imparta' si adesea a fast
confundata eu bunurile (vczi textul lui C. Noiea). Obser-
vam ca rcactionam diferit de la 0 sit uatie la alta nc
intre bam care este fundamentul alegeri lor noast re. Fara
indo iala ca raspunsu l poat c fi exprimat prin expresia
..valoarea este fundamentul al egeri lor noastre". Ceea ce
alegem poate sa fie rezultatul unei deeizii prompte, iar
alteori sa fie rezult at ulunui proees indelungat detenni nat
de divergentele de op inii eu privi re la rezult atul optiuni i
noastre. insa fiecare dintre noi poa te sa spuna ca. 13 un
moment dat. un lueru est e mai important decat alt ul. ca
un lucru pret uieste rnai mult decal altu l. ca uncle fapte
sunt ma i dernne decat altele si ele trebuie alese, Putem
vorbi despre 0 polarizare a valorilor in functie de eentrul
nos tru de interes: unele valori sunt considerate pozi tive
(placute, dori te. prornova te ). iar altele sunt negat ive
(neplacute, ncdoritc, care trcbuic ev irate) . Astfcl, se
constituie euplurile de valori polare: bun-rau. drept -
nedrept. frumos-urat, adevarat-fals ete .. int elese insa in
sens obie ctiv si nu subicct iv.
Problema binelui a riiulu! este prop rie numai
omului si ea apare atunci cand reflectarn asupra raportului
dintre scopurile noastre si starea de fapt, iar din punct de
vedere moral. factorii care contribuie la realizarea scopului
sunt numiti bine, iar ceilalti sunt numiti riiu. AstCel. unele
comportamcnte sunt aprcciatc ea fiind bune. corecte.j uste.
in timp ce altel e sunt considerate rcle. gresite, vicioase.
Sa lva dor Il ali - Rasttgntroa
Prill axialogie ( g recesc ul
axios, demo de. poscddud valoa re
logos intelcgcm 0 teor ic
dcspre narurast dcsprc ceea cceste
val oro s (teoric care afi rma fie ca
valoarca are o existcnta obiecr iva.
lie subiecriva) .
35
-
Cititi textul:
Valli mdnca adeviirui. bineie
[nnnosul. lie mill transfigura
spirituaticeste prin simpla asinu-
tare.
Fa ce-ti place ric - pins ce le
place altom. Dacd /Ill Ie place
altora 11I1-(iplace nici tie. infond. I
Drama encuiui. Parodovul tui
logic:
- Dacii practici vinutea lara
wi stii. III/ nun esti vinuos (ingerul
de sub am. Ahile tllilippias minor.
, Kant nuirginirea).
I - Dacd practici virtutea stiind
: eli a practici. /III mat e virtute. e
I vinuozitate . (Hippies minor).
I
(Cade in piicatul crgoliului, sail
al usciiciunii IIl1Wl1e. al tehnici-
ItI(ii; n-ate iubire. n-arc l'iatii. /111
. e virtute.)
Constantin de ide;
Care este difcrcnta intre
virtute si virtuozitatc in conceptia
lui C. Noica?
Problema mora litati i actiuni lor noastre nu poate f pusa
insa decat in contextul libcrul ui arbitru. a libertatii de
decizie, dar si a fer ieirii. Omul, in ca litate de agent rational.
urmareste realizarca bi nelui, a acelui bine care nu este
niciodata mijloc pcntru altceva si care este suficient siesi ,
si confera demnitate viet ii, in domeniul vietii politicc, bincle
cornun itati i este superior binel ui individual, iar fericirea
pare sa lie scopul pc care il vrem in sine si in functie de
care dorim alte lucrur i (vezi textul lui Aristotel). IntlUcat
teori ile morale au la baza conceptele de bine si de dill .
orice critica a surselor moralei va viza aceste concepte.
Plecand de la ana liza ctirnologica a tenneni lor de bine
de rau, Nietzsc he conside rs ca cci doi termeni staula baza
a doua tipuri de mo rala (de sclavi si de stapani). iar la baza
sernnificatiilor de astazi ale conceptelor de bine si de rau
sta revolutia sclavilor in morala. Omul simp lu, sclavul,
dominat de resentimente fala de nobili (aristocrati) va numi
rau bunul ccleilalte morale.
Morala (In limba latina. mores, insearnna moravuri,
moralis, moral) semnifica, 1a nive1u1cunoasterii comune,
un ansamblu de reguli de conduita si de valori promovate
de catre soc ietate sau de cat re un anumit gru p. Infilosofie,
termcnul dobandeste sernnificat ia de doctrina, teorie
obt inuta prin reflectie rationala asupra scopurilor pe care
omul trcbuie sa si Ie propuna si asupra mij loacelor
nccesare pentru a Ie indeplini. Cu viata morala a omului
se oc upa filosofia moralei, da r morala religioasa,
MOI'"I" include constiinta /IIo/'{/11i (st ructurata in raport
ell un sis tem de valori , principii si idealuri morale),
relatiile morale dintre oameni $;norntele morale, dar
codurile ce Ie reglementeazii (de exernplu, pentru ca un
comportament, sa fie apreciat ea moral. trebuie ea
raponarea sa se faca la a valoare, principiu. regula sau
ideal 1110ral, este yorba de ceva pe care omul trebuie sa-l
faca intr-o anumita siruatie data. acest lueru fiind rez ultat ul
unci alcgeri intr-un anumit context social sau situatie).
Provenind din limba greaca. din tcrmenul ethos,
moravuri, etica este inteleasa ti l sens obisnuit drcpt termen
sinonirn eu eel de mora/a sau de practicd care are drept
scop fericirea, determinarea conditiilor unor viet i fericite
sau este 0 re flec tie asupra unor probleme morale, ill
filosofie. termen ul dobandeste diferite semnificatii dela
.'\lichelangelo Buonarroti, un autor Iaaltul, considerandu-se en. etica se materializeaza
Ciiderea mnului $1alungarea in valori, pc cand morala este lege. Problemele etice
di ll rui .J raportate la ins ti tutiile statului vor implica problema
36
drepui t ii (distribuirea bunuri lor si as igurarea ega litatii intre
oameni), a libenatii (analiza fonn elor de guve rnamant care
garanteaza sa u incalca va lori lc umane considerate a fi
funda me ntale) si a fericirii. Etica sau filosofia practicii
(teoria fil osofi ca asupra moral ei), ca domeniu al filosofi ei,
se ocupa ell studiul moral ei, elaborand st udii si teorii despre
natura, functi a si valoarea judecatilor moral e, ea trebui nd
sa arate cum trebuie sa actioneze omul atat in relatia e ll
sine, dar si cu semcnii si ell mediul inconj urator.
La intrebarile Ce este virtutea't, Care sunt conditiile
unei vieti morale? va raspunde etica, ti e prin intermcdiul
teori ilor morale car e det ermina semnificat ia conce pte lor
de bi ne ;;i de rdu sau princip iiIe univer sal e ale acji unilor
moral e, tie prin ana liza unor sit uat ii concret e de viat a
ietica aplicatii ) sau unor val ori determinat e de tr aditie
tcoduri morale).
Constantin Noica ( 1909-1987). Modelu! cultural
european
Bunuri si valoarc
Dar valoare a est e pr ca des, chiar in gandi rca
contemporana, confundata cu bunul si, de aici , atatea
nefericiri al e insului si societatii in lumea noastra. Sub a
proasta inspiratie s-a spus: .Valoarea este obiect ul unei
dorinte". Dar acesta este bunul , nu valoarea' Ultima nu
numai ca satisface 0 dorinta, dar creeaza si sat isface oricate
altele. Ea este mu lt mai mult dec at un bun. chiar ;;i atu nci
cand obiectul ei sa ti e acel asi cu al bunului. Este des tul sa
spunem ca un bun se dist ribuie imp anindu-se, pe cand
valoarea se distribui e tara sa se imparta, spre a vedea ce
distant a Ie separa, Sau e destul sa sp uncm, spre a 0 vedea:
un bun sc poate tr ans forma in va loare atunei cand,
ramanand ace lasi, tie si ca bun material, satisfacc dorinta
tuturor.
Cu fi ecare pnlej merita sa recurgern la cxemple
imediate, daca vrcm sa deosebim bunul de valoare. As tfel.
o bucata de paine satisfacc sau dorinta unuia, sau pe a altuia,
pe cand un ade var, prCCUl11 un cantec, este si al unui a si al
altuia. 0 bucata de paine si orice bun obisnuit dezbina pe
oame ni, in timp ee 0 valoare ii uneste, Ii insumeaza. Se
poate atunci spune ea exi sta bunuri de consumare si bunuri
de insumare, daca largim ideea de bun. in orice caz valoarea
in acclasi timp 111SUmeaZa pe oameni si se pastreaza ea
atare in di stribuirea ei, spre deosebire de bun, care se
Anal izati ur mat orul frag -
ment:
Drept sou nedrept ill gene re
este 0 fa ptd COl/f orma sail
i neconfonnd datoriei (.. . ) WI fapr
contrar dat oriei este 0 incdlcare.
10incdlcare in vol un tora care
i poare .fi imp/ltatcl Sf! numeste 0
si mpld gres eaId (culpa). 0
inciil care premeditaui se /llI/lIe,He
delict (dolus).
I Imm. Ka nt , Bazele metaji:i6 i
moravurilor
~ -
f Phronesis in limba greac a.
inscamna masura j usta. lntelep-
dune practica, prudcnta.
Care estc sensu! terme nului
de ..bunuri " din urtnatorul frag-
I mcnt :
( .. . ) ill calitarea sa de 011I,
care trdieste in societate, dores te
sd practice virtutile etice: elm
Iarea deci nevoie de asemenea
hUIIIII'i. pelll l"lI a-si duc e viata sa
-I de om.
Artstorcl, Etica nicomahicii
37
imparte si pier e el insusi prin consuma rc. Vorba triviala si
cinica a bun ului- simt br itani c, cum ca nu pori manca 0
praj itura s-o ai , devine tara sens in cazul valorii, pe care
o .consumi' si totodata 0 ai.
De aceea, la dr ept vo rbind, cxis ta consumato ri de
bunuri, dar nu si consu matori de valori, dedit in sens
degradat. Yala area past re aza fiint a si uni tatea, in
propri a ei distribu ire .
Aristotel (384-322 i.H.), Etica nicomahica
Binele , scop fina l
Grice arta si orice doctr ina. tot asa orice actiune si
orice hotarare pare a rav ni un bine: de aceea nimcrit s-a
spus ea binele este ceva ravnit de toate. Dar vc dem a
deosebirc a scopuri lor. (. . .)
Binele ar avea doua intclcs uri: unul ar Ii bine in sine,
celalalt ar f un bine intemei at pc binele in sine. Sa despartim
acu ma binele In sine de ceca ce-i uti l $i sa vedem, daca e
numit dupa 0 si ngura idee. Ce insusire trcbuie sa aib a spre
a f bine in sine? Sa fie aceea ca e dori t si pentru sine,
numai cu m e cugctarea , vc dc rca, anumite bucurii
onoruri' Caci, chiar daca dorim aceste lucruri de dragul
altui IUCIU, totusi Ie putem socoti ca apartinand binelui in
sine. Sau n-ar f nimi c altccva decat numai ideea? i n acest
caz ea ar f de prisos ca prototip. Dac a insa si lucruri le
aminti te ar f bune in sine, eonceptul bunatati i trebui e sa se
iveasca in toate in chip uni va c, tot asa ca si conccptul alb
in zapada sau in albul de plumb. ( . . .)
Binel e deci nu este ni mi c ea mun, ceva cc ar cadea
sub 0 idee (. ..)
Cum scopuri le sunt tara indoi ala numeroase
cum multe din ele nu Ie vrem decat de dragul altor
scopur i, e Iimpede ca nu toat e sunt sc opur i linale, pc
cand doar binel e cel mai inalt tre bui e sa ti e un scop final
cev a Daca exist a dcci numai un scop final,
at unei trebuie sa fie eel eaut at, iar daea mai l11ulte, aeela
dintre el e care e scop lina l in intelesul cel mai inalt Ca
scop final in int el es mai inalt cons ideram ceea ce c dorit
pentru sine fat a de ceea ce e ravnit pe ntru alt eeva cat
pentru sine, prin urmare ea ,cop final absolut ca
absolut e cons ide rat ceea ce totdeauna e voi t
pentru sine niciodata pent ru a ltceva. 0 as t fe l de
insu$ire pa re sa aiba insa inainte de ta atc fer iei rea, Pe
ea a vrem totdeauna pentru sine, ni ci odata pentr u altce-
Reflectati as upra calitatilor
care con tribuic la obtinerea unei
feri ciri autentice :
Lipsa de intelegere (J adevii-
ratei cau:e afencirii este motivul
IJrillcipal care ii derermind pe
oameni su-ifi.lcd pe allii sa sufere.
Aceasta cSle convingerea mea.
Unii cred cd dacdfac reill altora j
potfi fericiti, sail cafencirea lor
est e at ar de importantii inc/if
nefericireu semenilor 1111 inseam-
III " nimic. Ninteni II/{ arc de
; ctistigat dintr-un rdll pe care-I
i provoaca II l1l1i semen. Oricare ar
.fiavantojnl obtinut in defavoarea i
celuilalt. el vafi pierdnt cutimpul. i
a-i face zil e negre celnilnlt. a-i I
tnlbura linistea sifericireo. toate
astea produc ill tine neliniste,
tc{[mJ ,'Ii suspiciune.
Necesitatea cooperarii nil
poate decdt .l'Ii intiireascii ome-
nirea, pentru cd ca Ill' ajl/td sa
recunoastemfaptI I I ('ii ji tnda11/en-
tul cel mai sigur al unci not ordini
mondiale /II/ inseunnui /II/ /II ai
aliante politice ,"i econotnice mai
largi. ci ,\'i exercitiul individual
autentic al iub iril si cotnposiunii.
Aceste cali fati SII11I sursa ultima
a fericirii omenesti si trebuinta
noasud de a lie bucum de eo vine
dill strdfundul fiintei Iwaslre,
Practic(/I'ea compasillllii 1111 este
o IItopie, este ('olea cea mai e.li-
cace df' a aqiona III /u\'{wrea
cclui lIIai bUll hl/eres al eelor/alti
$i al nostril. ell Ull de\'cnim mai
I
independellti, ell aliit lIIa i 1/I1/1t
esle tl/ illlc re.l'ul /10511'11 sa asigu-
r ti lll binc!e celor/alli.
J Dalai- La ma la Confcrinta
I ON U asupra drcpturilor omului,
IViena. 1993
38
va, pe cand anaarea, placcrea. inteligenta ~ i arice virtute
Ie vrem ce-i dr ept, ~ i pentru sine (caci desi n-a m av ea
nimi c de la clc, totusi ac est e lueruri Ie- am dori ), totusi
Ie mai vrem si de dragul feric irii, conv insi fi ind ca vorn
deveni chi ar prin ele partasi la fer icire. Fericirca insa
n imeni nu a vrea de dr agu1 acelar bunuri si, in' general.
de dragul niciunui alt lucru,
(. .. ) binele uman este activitatea sufletului pot rivitti
ell virtutea. iar dacd existi) ma i multe virtuti: activitatea
potrivitd ell ceo mai bund si mal perfectd virtute.
Baruch Spinola ( 163 1- 1677). Etica
Binele este comun tuturor
Binele suprcm al cclor care practi ca virt utea este
comun tuturora si toti se pot bueura de e1 in aceeasi masu ra,
Demonstratie: A actiona di n virtute sub conducerea
ratiunii si tot ce nazu im sa fac cm condusi de ratiune este
de a cunoas te. As a incat bine1e suprem al celor care
practica virtutea este sa-l cunoasca pe Dumnezeu, eu alte
cuvinte un bine care est e camun tut uror oarnenilor si de
care se pot bucura toti oamenii deopotri va. intrucat sunt
de aceeasi natura.
Notd: daca eineva intreaba: cc s-ar intampl a in cazul
cand binele suprem al acelora care pra ct ica virtutea n-ar
fi comun tutu ror? in acest caz n-ar rezul ta ca oamenii
traiesc condusi de ratiune, adica oa rnenii. intrucat sc
patri vese pr in natura lor. sunt cont ra r ii un ii alt ora?
Acestuia sa i se raspun da eli nu din acc ident. ei di n i n s a ~ i
natura ratiunii rezult a eli binc le suprcm al aame nilar este
comun tuturor, iar accasta pentru ca se deduce din csenta
insas! a omului , int rucat se dcfincste pr in ratiune; ~ i fiindca
omu1 n-ar put ea nici sa ex istc, ni ci sa fie conce put daca
n-ar avea puterea de a se bucura de aces t bine supremo
Caci line de esenta sufletului omenesc sa aiba cunoasterea
adecvata a esentei et erne si infi nite a lui Dumnezeu.
T homa din Aquino
( 1225-1274)
Info: Calugar dom inican. filosof
si teolog canonizat de biscrica
romano-cat olica in anul 1323.
Dacii Dumnezeu. ubsolut bun.
permite co 1'(1111 sd invade: c crea-
tiunilesale. este elie! are. a,HI cllm
spnne Fericitul Augustin. destuld
p utere si. to todatd , dest ul d I
bnndtate pentru ca si'i.f{lc/i a,m. ca
binele scJ trium]e.
Toma dinAquillo,S'umma l"eo-1
iogiae
Reflec tati asupra semnifi-
catiilor di n fragmentul urmator:
i nainle de toate ni ul esre min-
ctunii. intotdeauna trece drept cc
1111 cstc ill realitate. intotdeauna
cllccl'e>'fe inseldnd ( .. . ). Tot ce
observdm ca diu indiscutabil
posedd 1111 caracter negativ. /11/
cuprinde in sine nicio constiintd
pozitivii. Violenta , lira. nuindna.
. nizbunarea. depravarea. egois-
t mut, ldcomia. gelozia. neincre-
derea, avarttia. vanitatea distrng
viata. zdruncinii fortelc onndui
aflate sub puterea lui. ( . . .] Raul
a!'unca omul imr-o viofa ttnzorie.
; aparenui sifotsii. in care nnnic 1111
este ontologie ( .. . ). Cauza rdului
sui ill [alsa >'i iluzoria afirmare de
' sine. in orgo/iul spiritu!ce aseazd
~ izvorul vietii nil til Dumnezeu. ci
1in sine insusi.
~ Nicula! Bcrdcuev, Spirit }i liher- l
tate
39
APlI CATIl
I . Ce estc morala? Precizeaza care dintrc urmaroarc le acti vitat i umane tin sau nu
mora Hi" Argumcnteaza raspu nsul tau pentru ficcarc situatie:
a) schimbarea dietei pc rnoti v ca este nesanatoa sa:
b) scrie rea unui articol in revi st a scolii:
c) vizionarea unui film politi st:
d) lectura unci carti de fil osofie.
2. Rcfii structura argumcntului pr in intenncdiul caruia C. Noica sustine diferenta
dintre val ori si bunuri.
3. Construieste un argument prin care sa sustii teza potrivit careia omul nu trcbuic
sa faca rau altor semeni .
-I. Compara conceptia lui K. Jaspers si Aristotel dcspre bi ne.
5. Ce argumcntc poji ad uce in sprij inul tczc i. lui Aristot el, potri vi t carcia fcri circa
este un scop in sine?
6. Care este sern nifi cat ia conceptulu i de bun in co nccpji a l ui Aristotel si
Fr. Nietzsche?
7. Formuleaza un co ntaargument la tcza lui B. Sp inoz a pot ri vit careia binele
slfjJrem at ector care practicd virt utea este ('0 111 1111 tuturor.
Formatl grupe sau lueraji pe perechi
8. Raspundct i la urmatoarel e intrebari:
a) Pot iub irea ~ i mi la sa fund ament eze mor al a'?
b) Binclc si raul sunt relat ive la imp rej urar i?
c) Ferici rea presupune numa i practicarca binelui ?
d) [n ce conditii un bun poat e sa devina valoare?
e) Care cstc fundarnentu l valorilor'
f) Care este semnificatia conceptelor de conditionat si neconditionat la
K. Ja spers?
9. Co nsiderati ca intotdeauna ca lea de mijloc este cea mai buna atunci cand adopta ti
a decizie' Raspundcti la accasta intrebare avand ca punct de plecare textullui Ari stotcl :
Pentru ca este extrem de dif icil sa atingi linia de mijloc, trebuie. co ill 01doilea
mod de uavigatie. Clim spune prove rbul. sci al egem raul cel mai mi c; si vomface aceasta
eel ntai bine urnuind metoda pc care 0 expunem aid. Trebuie deci sane observdm
propriile tendinte naturale, cad pe fi ecare dint re 110 i natura I-a inzest rat e ll alte
inclinatii. tEti co nicomahicai
40
10. Anali zat i urmatoa rele texte:
a) Astfel. trebuie sa Ill' indeletnicim elf lucrurile care Il l' daufericirea. cad daca
o dobdndim, orem lot ce ne trebuie , jar dac/i ne lipseste, toat e actiunile noastre
sunt indreptate spre obtinerea ct. (Epicur, Scrisoare cdtre Menoi ceus)
b) Cad virtutea eticd este legatd de pldcer! si de dureri, intr- adc var; comitem
riiu! de dragul pliicerii, ill schimb. defrica durerii Ill ' savarsim binele. De
aceea, asa cum spune Platon, sii I1C fornuim din primii ani ai copiiiiriei de
G$G manierd incdt 50 Ill' bucuriim si sd Il l' intristiim numai de ceea ce se
cuvi ne; $1. intr-adevar; in aceasta constd 0 educutie corectii. (Aristotel, Etica
nicomahic/ii
c) Omul rdu face mu lt mal muir bine decdt omul bull. Pentru eli omul rdu are
nevoie defapt e. Omul bun este bun si. asteptand sdfiiptuiasciifiresc, uitd de
fapt a. Caci fapta ascunde. adesea . iar el n-are nimic de ascuns . ( .. .) Ce
interesant e sd triiiesti eticul si ce anost sa-l teoretizezi!
(Constantin No ica. Jurnalfilosofici
d) Exisui morale de suipani si morale de sclavi ( __ .). Aristocratul respectii ill
propria-ifiinta pe 0111,,1puternic . suiptin aSlfpra lui insusi. pe eel care se pricepe
sa vorbeasca si sci tacd, pe eel care ttzeazd bucuros de severitate si duritatefoui
de sine insusi st care se inc/filii e1/ veneratie infata tuturor celor severe si dure
(... ). Cu totul attfel 51(111 lucruril e ill ca2111 celui de -al doilea tip de moralii.
morala sclavi lor. (... ) Sclavul priveste CII invidie virtutile celor puternici: el
este sceptic si s usp ici os . posedand chiar 1111 rafinament al banuieli ilalcl de tot
acel ., bun "pretuit de cei puternici -, el incearca sa se convinga ca nici /1uicar
fe ricirea acestora nu es te autenticii. Dimpotrivii. caliuiti!e menite sti usure: e
exist enta suferinzilor sunt evi dentiat e si sciildate in Iumina : sclavul pretuieste
compdtimirea. mana servi abila si saritoare, ininia caldti. rdbdarea. hiirnicia.
modestia. amabilitatea -. caci acestea sunt caliuu ile cele mai wile. aproape
singurele mij loace de a in dura povara existentei.
(Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine si de ra u)
II. Comentati din punct de ved ere al moralitati i devi za ..Traicste-t i clipa!".
12. Anal izati-va eomportament u!. in diferite situatii. ~ i evidentiati criter iile in
funct ie de care rcalizat i di stinct ia intre bi ne si rau,
13.Aplica(i e interdisciplinar ii - Care sunt consecintele promoviirii binelui sau
a raului in relatiile interpcrsouale' Argumentati raspunsul ,
14. Aplicatie interdisciplinarii - Formulati un argument care sa justifice teza
potri vit carcia omul are mai mull de castigat daca practica binele decat raul.
15. Expri mati un punct de vedere personal referitor la concept ia morala a lui
Fr. Nietzsche_ Argumentati raspunsu!.
16. Realizali 0 dezbatere cu tema: ..Valoarea. ideal sau nonnao".
41
Picttcr Bruegel eel Ban-an,
Tara triintorilor
Comentati textul:
Deci esre [olositor in viata.
inainte de toate . sa desa varsim. pe
edt putem. nnelectul adieu ratiu-
Ilea si numai ill aceasta cOllsui
fencirea suprema a otnului. adicd
beatitudinea. Caci becnitudinea 1111
esfe deciit muitumirea de sine ca re
se nape dill cunoa sterea intuiti vii
a lui DUII/1Ie::ell. far a des avdrsi
Intelectul JIll este. de ase menea.
decdt a-tcunoaste pe Dumnezeu.
atribntele lui $i actiunile care
rc//lfa dill necesitatea naturi i
sale. knd scopnl suprem al omul ni
care este candns de ratiune (. . .).
Asadar 111/ existu "iatd ratio-
/lala .Itirel inteligentii. LIICI"lIrile
numai illrr-auir sunt bune intrucdt
ajutd omului sa se poa ul bucura
de viata sufletului. car e se deji-
neste ptin inteligentd. Dimpotrivd
I1I1/1/il/1 rel e III/mal tucrurtle care
il inipiedica pe 0/1/ .'1(/-$1 desdvdr-
,'leasca ratiunea ,'Ii sd se bucnre
de \'iata rafionald .
Baruch SpinOLa , E,;ca
42
2.2. TEORII MORALE
Teoriilc mora le trebuie sa raspunda la intrebarea
referitaare la scapul actiuni lor umane, Astfe l, de-a lungul
timpului , filosofi i au cons iderat ca ferici rea rcprezinta
sco pu l tut uror acj iuni lor noastre, in sa mijl oa ce1e de
real izare sunt diferi tc: fie prin pra ctic area int elepciunii ,
fie a place rii. Etica greaca gravit eaza inj urul a doi tenneni:
eudaimonia si arete, adica [ericire si virtute . Cum ar
treb ui sci triiiascii IIIl 0111 pentru a reali;a eudaimoniu?
Viata in armonie eu arete, in sensu! eel mai inalt cs tc
viata intelectului, in care morala ~ i restul vinutilor j oaca
un rol important atata timp cat inte lec tul cste 0 parte
componenra a un ei entitati mai complexe (fiinta uma na) ,
care are nevoi si fun ctii cornpl exe. Actul specifi c omului
cansta intr-un anumi t mod de a trai care se refl ecta .J n
ac tivitatea sufl etului si in ac te le ce se conformca za
ratiunii" (vezi textullui Aristote l). Eudaimonia poat e f
obtinuta si prin intennediul placerilor. S-a considerat ca
ac tiuni le umane sun t bune numai in rnasura in care
cont ribuie la fer ic ire ~ i sunt re le in ma sura produe
nefericire sau pri vcaza de placcre. Nu trebuie pierdut din
vedere faptul ca plac eri lc se pot adresa sirnturilor, corpului
sau s pir i t ul ui , iar fi lo sofii uti litar ist i au afir mat
supe rioritatea pla ceri lor spiri t ul ui as upra celor ale
corpului. Astfel, doctrina care considers ca fundamcnt ul
mor alei estc utili tat ca sau principiul eelei mai mari feri ciri
va sustinc ca actiunile sunt corecte in masura in care tind
sa det ermine fericirea (vezi texrul lui lSI. Mill) .
Astfel, pentru eticile eudaimoniste (in limba
greaca, eudaimonia insearnn a feri cire). ferici rea poate fi
obtinuta printr-o viata rational a conforma cu virtutea.
Hedonismul thedone. in limba greaca inseamna pla ccre),
face din plac cre bincle suveran al omului. Eudaimonismul
nu trebuie co nfundat cu hedonismul, deoarcce asa cum
am spus, mijl oacele de cautare a fericirii sunt difcritc,
Aces te teori i morale sunt considerate teorii teleologice
(teleos, in limba greaca in scarnna sc op, i mplinire),
deoareee se consi ders ca idcca de bine a unei actiuni este
determinata de scopul pc care ace sta tinde sa-l real izeze
cu anumite mijloace.
o obiectie adusa teoriilor teleologice se refcra la
faptu l ca ele nu cxprima lcgile pe care trebuie sa Ie respecte
o actiune pentru a fi considerata morala si nici nu stabilesc
un context social universal va labil in care oricc actiune,
indifercnt de conlinul. sa aiba va loare morala. Ca rcaq ie
G. :\-Tinn.
Pace
la acest tip de etica a aparut etica deontologicii care
considera ca 0 actiune are valoare morala, estc buna, numai
daca estc gu vcrnata de anumite principii normative care-i
asigura neccsitatea uni ver salitatea. Tn acest caz, conceptul
de fericire va f inlocuit cu eel de dat ori e care defineste
-orice actiune facuta din respect pentru lege. Legea apartine,
ea principiu, propriei melc vointe care cste autonorna, adieu
isi impune siesi ma xirne carora trcbuic sa i se supuna orice
actiune izvorata din vointa. Ma ximcl e devin imperative
ipotetice si categorice. Immanuel Kant face distinctie intre
ratiune si sensibilitate. ratiunea putand sluj i sensibilitatea,
insa ralul fundamental al ratiunii con sta in evaluarea a ceea
ce este bun si rau in sine TIUnumai pcntru mine, ci si pcntru
alt ii, ornul elibera ndu-se de egoism si de satisfacerea
a an: ea scop I , e ye :: !
calauzestc viaja omului 111 cautarea fericirii 111 aceasta r
viata sau in viata de apoi .
Aristotel (384-322 i.H.). Etica nicomahica
Ratiunea }i virtutea
Dar, cazand de acord asupra faptului ca feric irea
estc bincle suprcm, ar trcbui poate sa larnurim si mai bine
ce anume este ea. Acest lucru va fi mai user de rea lizat.
daca vom stabi li care este actul specific ornului. Caci, asa
cum pentru flautist. pentru un sculptor. ca si pentru orice
art izan si, in general, pentru oricine are 0 acrivit at e sau 0
indclctnicirc anumc, se pare ca binele si pcrfectiu nea rezida
in lucrari le lor. tot ast fel trebuie sa fie si pentru am. daca
exista un act anU111C carc-i cstc specific. ( . .. ) Si care ar
putea f aceasta? A trai este, evident. ceva comun chiar si
plantelor: dar noi suntem in cautarea specificului uman.
( ... ) Actul specific omului es te un an umit mod de
viata, constand in acti vitatca sutl etului in actel e ce se
conformeaza ratiunii , si prapriu omului de savarsit este
sa faca toate acestea bine frumos , exec utand in mod
perfect fiecare act. dupa virt utea care-i este prapric. Astfel
fiind, binele specific uman va fl acti vitatea sufletului
in acord ell virtutca, iar daca virtutil c sunt mai multe, in
acord ell cea mai buna si mai desavarsita . Si aceasta de-a
lungul unci intregi vieti desavarsite: pentru ca. asa cum
ell 0 randunica nu se face primavara, Ia fel 0 singura zi
sau un scurt rast imp nu fac pc nimcni absolut fericit.
John Stuart Mill (1806- 1873 ), Utilitarismul
Principiul celei mai mari fericiri
Doctrina potrivit careia fundamentul rnoralei este
utilitatea, sau prin cipii" celei niai mari feric iri, sustine
ca aqiunile sunt bune in ma sura in care adue fericire }i
Cititi textul:
Atunci cund spunem cd place-
rea este sc opul vietii, nil intel egem
pkicerile viciosilor sail pldcenle
ce constau ill dqfar/tri senznale.
(... ) ci prin pliicere inteiegemab-
SCI/fa suferintei di n corp si a
tulburdrii dill snjlet . Nil succesiu-
Ilea nein treruptd de ctiefuri ,';i
orgii. Jill dragostea senzuali i ( . . . )
cijndecutc sobrd. cdutarea moti-
velorfiecdrei alegeri si resp ingeri
( . .. ). Dintre aceSlea, pri/JIul i
:>" i eel tnai mare bun este inte- ,
lepciunea. din ea izvonisc toate
t cetelalte vinuti. (...).
Epicur,
Scrisoare catre ,lfell o;celis
Ce raport cxi sta intre placcrc
I intc lepciune in conceptia lui
E ' ')
\. PICur.
43
John Stuart Mill
(1806- 1873)
Info : Filosof englez care a conti- l
nuat conceptia uti litarista a lui
Jeremy Bentham. A formulat
princi piil e unci tcori i empiriste
asupra cunoasterii . infl uentdnd
concepti a libcralismului politic
economic englcz.
Opera: Sistem de logicd inducti-
wi dednctivd (1843), Principii
de economiepolitico (1848) . Des-
pre hbertate (1859), Utilitari.'i/llll/
ii
(186 1l.
-
Urilirarisnutl (in limba lat ina.
utilitas. inseamna utilitate . avan -
taj ) este 0 teorie con fann careia 0 I
t
aetiune poatc sa fie consi derate
dreapta, buna in mas ura in care I
la fericirea unui numar
cat mal mare de persoanc.
'""'- ',,' -
I mman uel Kant
(1724-1804)
Info: Filosof german. unul din cci
mai mar i ganditori din perioada .
iluminismului in Gennania.
Opera : Cririca ratiunii pure i
(178 1). illrellleierea meta fizi ciis
niorovuril or ( 17851. Critic:a.
ratiunii practice ( 1788). Critica
l
Pllrerii de judecare ( 1790), Spre
pacea etenui ( 1795).
'- -
44
rele daca ele au ea rezultat eont rari ul feric iri i. Prin
cu vantul .. fcricire " se intelege pl acerea sau absenta
suferintei; prin .mefericirc" suferinta sau absenta placerii ,
( . .. ) Plac erea si absenta suferintei, iata si ngurele scopuri
pc care ni lc putem propune: iar toate lucrurile dezirabile,
care sunt la fel de mu lte atat pentru utilitarism, cat si pentru
orice alta doc trina, sunt de dor it fie pentru placerea insasi,
fie ca mijloacc de procurare a place ri i, de inlaturare a
suferintei. ( .. .)
Trebuic sa admitern ca, in general, fil osofii
ut ilitaristi au recunoscut superiori tatea place rilor spiritu lui
as upra celor ale corpului. Ac easta consta, in princip al , in
durata, cert itudi nea int ensitatea mai marc a primelor,
adica mai degraba in avanlajele pe care Ie pr ocura decat
in natura lor intrinseca. ( ... )
E ma i bine sa fii un am nemultumit dedit un pore
sat isfacut, sa fii un Socrate neferic it mai degraba decat
un imbccil multumit; iar daca imbee ilul sau porcul sunl
de alia parcrc. e fiindca ei nu cunosc decat a parte a
problemei. ( ... )
i n consccinta, dupa cum princ ipiul celei mai mari
feric iri care a fosl di scutat mai sus, scopul suprem (tie
ca-l avern in vedere pe al nostru, fie pe al celor lalti) este
a viata lipsita pe cat pos ibil de durere, bogata pe cat posibil
in placeri, deopotriva din punctul de ve dere al can titat ii,
cat si al cal itatii.
Immanuel Kant (1724- 1804), Ba:.ele metufizicii
mora vurilor
Imper at ivu l categoric
A face bine, pc cat e cu putinta, este dalori e. Sunt
insa, unii oameni a carer fire inclina intr-o asemenea rnasura
catre simpatie, incat tara nici un all moti v al van itatii sau al
unui inter es egoist, ci incearca a multumire adanca atunci
cand au putinta sa raspandeasca in jurul lor bucuri e si se
bucura de feric irea altora intrucat ea estc opera lor. Eu insa
sustin ca, intr-un asc menea caz, actiune a accstor oameni,
oricat de laudabila ar fi ea. de conforma datorie i, este IotaI
lipsita de or ice valoare morala adeva rata (...) caci ma ximei
ii lipseste valoarea morala pc care a au numai actiunile
implinite nu din inc linatie, ei di n datorie.
( ... ) datoria este necesiratea de a indeplini a
actiune dill respect pentru lege . (... )
Dcci, valoarea morula a actiunii nu consta in efectul
scontat de pe unna ei si nici in vreun principi u al actiuni i
care Irebui e imprumutc mobilul sau de efecrul scontal.
(...) Prin urmare, nurna i reprezentarea legii ill sine
insds! care evident 111/ poate area loc decdt intr-o fi infc'i
rationale si intruciit accasra reprezentare si nu efectul
scontat este principalu l determinant al voi ntei, numai ea
poate constitui accl bun atat de pret ios pe care-I numim
bun moral. ( .. . )
Repreze ntarca unui principiu obiectiv, intrucat el
oeste 0 con strangcre pentru 0 vointa, se numeste comanda-
ment al ratiunii , iar formul at fiind, aces t co rn andamenr
estc un IMPERATI Y.
Toate imperat ivcl c sc cxprima prin verbultrebllie si
arata pri n acesta raportarea unci leg i obiecti vc a ratiunii la
o vointa care. dat fiind natura ci subiectiva, nu e dcterminata
de aceasta lege in mod nccesar (0 cons trangcrc). (. . .)
Toat e imperativele ordona in dona feluri: ipotetic
sau categoric. Imperativele ipotctice exprima neccsi tatea
practica a unei actiuni posibi le. considerata ca mijloc pentru
obtinerea unui lucru dorit (sau care este posibil sa fie dorit).
Irnperativcle cat egorice vo r fi acelea ca re reprezint a 0
ac tiunc ca fi ind obicct i v nccesara pr in ea insa si,
independent de orice alt scop, (. . .)
Atunci cand actiunca estc buna numai ca mijloc
pentru obtinerea unui alt lucru, imperativul este ipotetic.
Daca actiunea este rcprezentata ea buna In ea insdsi. pr in
unnare necesara intr-o vointa confo rma in sine ratiunii ,
atunc i imperativul ca principiu determinat cste categoric.
(...) Asadar. exista nurnai un sing ur imperati v
categoric si anurne acesta: actioneuzii intotdeau na
conform unei asenienea niaxint e care sci poaui deveni. in
acelasi limp. 0 lege universala.
Ciuti tcxrul:
0111 111 cste ()}i il/ltl ell nevoi,
avund ill vedere ca apanine II/mif
sensibile ,, i. sub acest r ap0/"T.
ratiuneasa (lI'C 0 ohliga{iejc/(tl de
srnsibilitate, care /1/1 poatc [i
rejicatti. ,1"1' lilli/me de a SI! ocupa
de interesele acesteia . de a-st
canstrui tnaxime pract ice in
vedereu fericirii til aceasrii. l'id(ii.
si, cond eSle posibil. pentru Jeri -
cirea unei vieti viitoare. Dar onnd
Ill/ este totusi indeajuns de animal
pe wrll a j i contplet tndtfe rem la
argnsnent ele ratiunii i l / s t i ~ i si
pentru a 0 utili: a co 1111instrument
bun pcntru a-si sotisf ace nevoilc.
cu ori ce altti fiinui sensibilii.
101m. Kant , Critica ratiunii
practice
Ccnstruiti trei maxime prac-
tice in vcdcrca ati nger ii fer icir ii
in accasta viata.
APlICATIl
I. Analizcaza comparati v conceptia mor ala aristotelica si conceptia utilitarista.
2. Prin intermcdi ul cxcmplclor. demonstr eaza ca placcril e se pot diferentia din
punct de vedere calitativ si cantitati v.
3. Care pot fi con secintele adoprari i ncc riticc a teorie i hedoni ste in viata cotidiana?
4. Cornpara punctcle de vedere formulate de catre Aristotel si Imm. Kant eu
privire la rolul ratiunii,
5. Care este semn ificatia concept elor de iniperativ si datorie in conceptia lui
Imm. Kant'?
6. Compare etica iclcologi ca cu cea deontol ogica.
7. Aplicatie int er disciplina ra - Afirmatia potrivit careia placerea estc binclc
suprem nu poate constitui teza unui argument cert si concludcni. Apeland la cunostintele
do biindite in cadrul orelor de logica si argumentare. realizeaz a un argument sau
~ 5
contraargumc nt prin int ermediul caruia sa sustii sal! sa respingi aceas ta tcza. Apeleaza
la exern ple!
8. Deseori s-a afirmat ca ferici rea reprczinta scopul ac ti unilor umane, insa
mijloaccl c ci de reali zar e au fost diferi tc, Construics tc un argument in favoarea aceste i
teze.
Forman grupe sau lucratl pe perechi
9. Analizati urmatoarele texte:
a) Ciici posedarea rat iunii llli ii confera 0 valoare superioard fa(ii de si mp/a
animalitate. dacii ratiuuea are aceeasifunctie detinuui de instinct ill cazul animalelor:
iii acest ClC , ratiunea este doar 0 modalitute de care s-arfi sl ujit natura pentru a
inzestra omul in vederea aceleiasi meniri careia it' SWl1 destina te si animalele.fiiru a-i
oferifiintei umane 0 pozitie niai inalta. Deci. ill lumina acestei hotdrdri luate de natura.
omul are neaparat nevoie de rati une pentru a-si evalua binele si raul, dar si pentru 0
sarcina mal inalui. adica 1111 numai pentru a exami na ce este bun si H i li in si ne si ceea
ce poate jiuleca numai rat iunea pura. illdi(ereIllG/aIG de p ll IICI II/ de vedere sensibil, ci
~ - . ; i pentru a distinge clar intre aceasui judecaui si cea precedentii . pe care 0 transtonna
ill conditio suprema pentru aceasta dinurnui .
(I mm, Kant. Critica ratiunii practice s
b) Consider uti litatea ca instant d ultinui intoate chestiunile etice; este vorba de
utilitat e iii sensuI eel ntai Illig. o utilitate care se bazeaza pe int eresele de totdeauna ale
omnlui, cafiinui capabila de pmgres.
(John St uart Mill, Despre lihenatei
c) Pent ru mille apare in prinntl ran d limpcde ed aceasta teorie (pragnunismul -:
11 . 11 . ) cautd si stabileste gresit adevarata origine a notiunii de .. bun ". adicii intr-un loc
undc ea 1/ /1 se aflii: aprecierea de hun JIll enuuui de la voifau: de care s-a manifest at
bunatutc. Mai curand .icei buni " insist. adi cii cei di stinsi. puternici, superior! prin
pozitie ~ ' i spirit, aufost cei care S- lIU considerat pe sine si actiunile lor drept bune ( .. .)
in opozitic C1I ce este j osnic. meschin. vulgar.
(Friedrich Nie tzsche. Despre genealogia moroleis
10. Ap licat ie inter d isci p lina r ii - Valorificand informatiile achizitionat e prin
srudi ul altor discipl ine . raspundeti la urmaroarelc intrebari:
a) Placcrca poate fi considerat e 0 va loare mo ral a?
b) Cc sens poate sa aiba expresi a egoism moral?
c I De ce este nccesar sa respectam legile?
d) Cc s-ar intarnpla intr-o societatc dac a nu ar exista normc morale')
c) Cum sc rnani festa morala in viata economica sau in cea politica a une i socictat i
democrati cc?
46
f) Cu ce argume nte /contraargu mente ar putea f sustinuta/res pinsa teza potri vi t
careia placer ea este bunul cel mai de pret pentru om"
g) Omul trebui e sa fi e responsabil nu mai Cala de prop ria pe rsoana?
11. Pl ccand de la textul de rnai j os, construiti 0 argume nta rc care sa sust ina sau
'sa respinga teza susjinuta de autor:
Ciici ne insusim stiinta morald nil fiindca ne va convinge cineva Cel Huss erl,
Kant sail Platon au avut dreptate, ci dill cauzii cii sunte m capabili de simtul vinoviuiei
.;1 ci'i il trdim intr-adevdt; crimi incalcdm regllli despre care stim ea SlIIl{ legitime, (Leszek
Kolakowski, Conferinte mid pe teme mari)
12. Imaginati- va 0 discutie intre un hedonist si un eudaimonist si , apo i, analizati
consistcnta argumcntelor utilizate in sus tinerca tcze lor fundamcntale ale acestor ter orii
morale.
13. Prelungind acasa lectura. rcalizat i 0 prezentare a unci tcorii morale.
14. Elaborati un text de 10-15 randuri in care sa formulati tre i obiectii cu pri vire
la teorii le morale.
15. Reali zat i 0 dezbatere eu terna .Teoriile moral e, un bun necesar?".
2.3. PROBLEME DE hlcA APLICATA
rntnlcat stint cc inscamna virt utea sau ce intelegem
pr in termenul de imperativ categoric, dar nu stirn daca
un anurnit comport ame nt cont ribuie Ia obtinere a virt ut ii
sau nu stirn daca tot i oa menii gandesc si actioncaza in
acelasi mo d ca ~ i no i. s-a obiectat ca teoria nu-s i ga sest e
intot de auna apli eare in practica, deoarece este prea
abstracts sau este lip si ta de elemenre. de mij loace de
verific are , As tfel, tcoriil c morale au const it uit. adesea,
obi ectu l critici i, pentru si mplul motiv ca intre teorie si
pract ica exi sta 0 diferenta fundarnentala.
Etica aplicatii are ea obi ect st udiul unor problcme
morale controversate. Pentru ca 0 problema sil constituie
obiectul eticii aplicate, ea trebuie sa i ndepl ine asca
simultan doua condi t ii: sa fie 0 problema controversatii
(sa fie argutnente pro si cont raj si saaibii caracter moral
explicit .
At unei ca nd a bo rda m 0 p rob le ma con cr eta .
part iculara de ct ica. strat egia noast ra e aceea de a invoca
anumite pri nc ipii moral e (In ge neral , anumite teorii
morale) si a vcdea cum sc aplica acestea in cazul respecti v.
Avort uI, eutanasia. mani pulari le genctice (vezi textul lui
F. Tern'). saraci a, etica re latiilor de afaceri et c.. sunt tot
Reginald Butler
.Hunipntotorul
47
Oaia Doll y. primul ani mal
obtinut pri n clonare
Ci ti ti textele:
Sii luiim tl1 considerore I/rma-
toarete aspecte: primul arji ea 11I1
. rniliard de oameni - 0 cincnne dill
!populatia tot alii a planetei -
tniieste in sanicie absolutii (. .. ).
ill al doile a rand. exisni multe
persoane bogate care miiesc in
.cstute dezvoltate ,. si dispnn de:
mijloace si resurse care pOI ajuta
la reducerea sdraciei (. . .).
illt rebarea este urmdtoarea:
sunt eei hoga{1 obligati sa ajute la
diminnarea satuciei in stotele til
I curs de dezvoltare ? Unii afirnui cd
nu exisrc'i nicio datotie de acestf el.
pc cdnd altii susti n ca a ve m
datoria clani de a face tot ce lie
s((i til plitilllii.
Nigel Dowe, Sii riicia - (J proble-
mii globulii. in Trarat de etica
Sinnciderea este 0 crinui (usa-
1 sillat). Accasta poate ji considc-
> rata. prin urmare (...) ca o tndil-
care a datoriei sal e [aui de alii
f oameni (. ,.) II/Sa aici este vorba
; numai de lezarea unei datoriifatii
de sine alII/ me dacd elf las
de 0 parte toate aceste conside-
ra/if , 0111111 ar.li obligat
t!/frerilld viara doar prill
calitatca sa de persolilla III
aceasta , s/i trehuiaseii a reell -
0 datorie (una strictc'i)fara
J de sine
Imma nuel Kant,
iUetaj izica lIl orll l' ll r iior
Pot Ii consi derate probleme
de etica apl icat<l sflracia.$i dreptul
la viata?
48
atatea problcmc de natura ctica care reprezinta preocupari
importante ale socic tat ii contemporane si care VOT
constitui mat erial de anal iza pcntru ctica aplicata, In cazul
aces tor probl cme. exi sta argumente pro sau contra care
trcbuie anali zatc critic, cvidcntiindu-sc contradictiile sau
punctele slabc, conse cintele ado ptari i lor in prac tica.
o prob lema de etica aplicata controversata se refera
la avort $1 fa drepturite femeilor, dar si alefetusilor (vezi
textul lui Mary Anne Waren). Pri ntre argumentele de
sustinere a avortului pot f ami ntite cele refer itoare la pretul
platit de fcmci car c din lipsa unar metode contraceptive
de avort sigurc si legale mur cau ina inte de vreme, iar in
tarile din lurnca a treia. sarcinile involuntare maresc saracia
si rata mort alitat ii infantile .Acolo unde avortul este intcrzis
de lege, femeile tind sa apeleze la avorturi ilegale ncsigure.
Organi zatia Mondi ala a Sanatatii aprcciind ca 200 000 de
femei mor anual din aceasta cauza, considcrandu-sc adesea
ea Ii se incalca femeilor dreptul de a-si controla propriul
corp. Probl ema avortului nu este insa asa de simpla pe cum
ar parea la prima vedcre, deoarece se considera ca nu numai
femeia are drcpt uri, ci si fetusuLCriteriul senzitivitiitii este
eonsiderat un element fundamental al statutului moral , unii
neuro logi co ns iderand ca fet us ul uman incepe s a
dobandeasca unele capacitati senzitive rudimentare in cel
de-al doilea trimestru al sareinii. Spre deosebir e de un fetus
lipsit de senz itivitate, unul aflat intr-un stadiu avansat al
sarc inii este deja a fiinta, avand experiente si poate f
eonsiderat 0 persoana. Un contraargument. la aceasta teza,
il formulcaza Michael Toole y care aprcciaza ca fetusul nu
este 0 persoana, deoareee nu rcspccta principiul constiintei
de sine si nu are, prin urmarc, drcptul la viata. Astfcl, avortul
nu trebuie considerat un infanticid si niciun act imoral
pentru ca aceste atribute presupun conceptul de persoand.
Initial. tcrmenul de "c utanasie" a fast utilizat eu
scnsul dc "a muri use r si dulc e" si a dobandit din secolul al
XIX-lea sensul de "a omori din mila" , astaz: vorbindu-se
des pre trei tipuri de eutanasie: voluntarii, nevoluntard si
involuntarii . toate aceste forme putand fi active Si pasive
(vezi textul Helgai Kuhse). E yorba, asadar, de o omucidere
vollintara care vizeaza Cllnllarea unor suferinte considerate
inutile. Daea spartanii omorau persoanele handicapate. llll
tali antieii aprobau acest punct de vedere. Astfel, Hippoc rate
a inclus in faimos ul sau j uramant aceasta fraza : "Nu 1113
voi la,sa detenninat de cuvantul nimanui in a procura 0
otrav3 sal! in a-mi da consi mt3.mantul la ceva", Priinii
in vederea legal izarii euta nasiei i-a lacut Olanda, unde
din anii ' 70, eutanasia n-a mai fas t pedepsita, iar 1993 a
fast adoptata a lege prin care Ii se permitea medi cilor sa
practice liber eutanasia. Dupa anul 1994, exemplul Olandei
a fost urmat de Danemarca. Austral ia si anumite state
amencane.
Daca Mart in Buber distingea intre relatia eu-obiect
si intre relatia eu-ru. poate in cadrul analizelor, din acest
-capit ol, este necesar sa prelungirn relatia eu-tu la ni velul
societatii si al sistern ului ecologic. Este clar ca omul, prin
intenncdiul ingi nerie i genctice . a devenit obiect al stiintelor
experimentalc, ca pot sa apara probl ernc serioase datorita
utilizarii testelor genetice ca mijloace ale controlului social
sau pentru 0 selectic genetics j i, de accca, se pune prob lema
criteriilor dupa care trcbuie efectuata ccrcetarea si utilizarea
cunostintclor genetice. Anali za poat e f extinsa j i la alte
prob leme de ctica aplicata. insa in ceea ce pri veste relatiile
noastre cu natura. trcbuie sa incepern sa ne schimbarn men-
talitatea si, eventual, sa reevaluam principiilc si valorile
morale ce ne deterrn ina comportamentul. Rarnane 0
problema suplimentara ncrezolvata dad naturii , in intre-
gime, i sc pot recunoastc drepturi sau daca dreprurilc sunt
apanaj ul numai al fiintc lor carora Ie atribuim libertatea.
Estc ce rt ca unii autori i sustin cxistenta cclor putin a
drcpturilor animalclor pe care oamcnii, in calitate de agenti
moral i, trebuie sa Ie rcspecte (de cxcmplu, Tom Regan).
Francol s Ter re (1930- 1995), Dreptul. Genetica IIIIJlIr-
tell subiectului in Spiritul EIII'IJpei, Cuvinte lucruri
Genelica ji et ica
in materie de procreati e, in ultima sura de ani s-a
produs 0 dubla revolutie. A trecut vrcmea cand nasterea
copilului parea un efect al hazard ului . Control ul sporit al
ornului asupra propri ei reproduceri ii permite, in anumite
conditii, sa 0 impiedice prin mij loace contraceptive sau sa
o provoac e cu aj utorul unei asi ste ntc di n afara, in ace lasi
timp, cc rce rar ile din do rneniul uncia dintre ramurile
biologiei - ge net ica - au ajutar cunoasterea umaria sa
patrunda secretele genelor. sa descifrczc .codul genetic"
si sa expcrimenteze 0 scrie de .rnanipulari genet ice".
Accste descoperiri pun problema dreptului tocmai
pentru ca implies pericole la adresa libertatii umane care
pro vin din jtiinta, poli tica. prccum si de la resursele
financiarc care Ie intret in si Ie insotesc pc ama ndoua. (.. .)
ill (J11l11 / 986. Parlamentul european a invitat
statele sci interzica ectogene:a (sarcina in in/regime
artificlalii) : crearea de f iinte identice prin clonare sau
prin aIle melode. ill scopul selecliei rasiale s/ u aIle
scopllri: i mp/all/area lIIll/i embriol1 lIman ';, ulerlilimei
f emele dill aIle specii sall opera/ilillea inrersa;jiciollarea
gameri/or 1lI1l ani ell cei ai Ifl1ei aIle specii: crearea de
.\larino Mar-ini,
Morele cal
Statuil e mele ee\'cstre exprinui
teoma provocatii de evcniment ele
epocii mete. Infiecare 110llci statuie
calul este tot mai fl(;nh'a$, mai
: greu de stiipdnit. Cataretit S IIIlt
intotdeauna slabi. si-au pierdut
fona de odinioara: catastrof eie ce
se abat asupra In!' Sli llt asellu;-
natolll'e celor care all distrus
Pompciul si Sadoma.
i .\l ar ino .\larini
Fra ncois 'terre
( 1930- 1995)
Info: Doctor in drept. avocat
profcsor de dr ept. mcmbru al
lInstitut de France.
* ill mitolagia greucii . Ilimera era
IIIIIII/OI/ stru inchlpnit ca /III animal
cu cap de Jell . COI l) de capni st
coadd de sarpe. ill biologic. rer-
mellltl desemnecca WI organism
produs adoi sail mai
mulri : igori dist illcri.
49
Ce tu le le g er mi n ale sa u
..celulc-rulpinn" sunr prclcvat c de
la embrionul uman. in pr ime le
snpta m[mi de sarc ina. Din aceste
cclule sc dczvolta ulte rior toa te
tipuri le de cclulc din organism.
Mi chael Tooley
I nfo: pro fcsor de filosofie la
Universitatca din Colorado.
Chui tcxtul:
Abordarea mea \'a preci za si
\'(1 anara111I principiu moralfun-
sknnentuI care spt:cifica conditio
pe care un organism trebuic sa o
indcplineascd pentru a an'a drept
la d ara. Se m observa co aCt'asll ;
conditie III/ este indeplini td de
fe mst umani st nou-niiscuti, prin
urmure, ei neovond drept ul fa
d al{; (.. .)
Rezunuind. nrin argtnncntul
/lieu se cOllside/'{ieu a (JI'ea drept ul
lu viatd presupune ca cevo safie
copabil sa dorcascii sci existe ca
snbiect at experientelor ,'i i a/ a/t or
sturi mentale. AstJef , 0JUll ril nirl!-
ia ii lipsq'le 0 as{/i?! de eOIl,'if i i ll td
de si ne ca suhiect dl/1'llhillll std-
,.ilor menla!1! 1/1/ are drepllli la
\'i or{i.
.\lichael Tooky.AnJl1
Co nstruiti un argumcntlcon-
traargumcnt 1a teLa sustinuta de
M. Tooley.
50
embrioni ell spertnd de la indivi:i diferiti: [uziunea de
embrioni salt ori ce alui operatic sus ceptibilii sa conduca
la crearea unci himerc"; crearea de copii elf mater ial
genetic de la persoane de acelasi sex: alegerea sexului
prin monipuliiri genetice in alte scopuri decat cele
terapeutice: crearea de genieni identici ( .. . )
Manipularil e genetice afecteaza identi t ate a
persoanei si , dac a se produc asupra unor celule germinalc.
identitatea descendentilor, Prin urmare. apar motive de
ingrij orar e. S-a scos in evidenta dreptul fi ecarui om la un
patrimoniu ge netic care nu a fost supus la niciun fe l de
rnanipul arc,
!\Iary Anne Warren. AI'l1l"1/11 in Tratat de et i cii
Avor t ul dreptulla viatii
Au femeile dreptul de a recurge 1a avort in cazul
sarcinilor ncdorite? Este statui indreptatit (sau. poate,
moralmente obliga t) sa interzica avo rturile intentionatc?
Ar trebui permise anumite avorturi, iar allele nu? St atutul
legal al avortului decurge in mod direct din statutul sau
moral'? Este neeesar ca avorturilc sa fie lega le, dcsi uneori ,
sa u intotdcauna. acest ca sunt imoral e?
Sustinatorii drept ului femei i de a alcge avortul au
raspuns argumentelor antiavort in mai rnulte mod ur i. Voi
cxamina tre i lini i de argumentajie pent ru punctu l de
vcdere favorabi l avort ul ui: I ) avort urile ar trebui permise
pcnt ru ca interz iee rea lor are co nsecinte nedoritc: 2)
fcmcile au dr eptul moral de a alcge avort ul: 3) fat ui nu
cste inca 0 per soana si dec i nu ar e un drept substantial ia
viata, (. .. )
Care este mome ntul din ciel ul de dezvoltarc a unei
fiint e umane in care accasta dobandeste un drc pt la viala
tota l si ega Icu al ce lorlalti' Cele mai rnultesistcme juridice
contern pora ne considera nastcrea ca fiind momentul in care
o no ua pcrsoana lcga la incepe existe nta . Astfel .
infanticidul es te considcrat 0 fo rma de omucidere. in timp
ce avortul, chiar si aeo lo unde estc int er zis, nu es te in
genera l consi derat astfcl. Da, la 0 prima privire , nasterca
pare a Ii un criteriu total arbitrar al starului mora\. De ce ar
trebui fiintcle umane sa dobandcasca dr eptul total la viata
in moment ul nas terii si I1U mai devrcme sau mai tarzi u?
(.. . ) Uni i filo soli argumenteaza ca . fatui nu
es te 0 persoana, eapacit at ea SCl de a dcveni una ii confcra
dr ept uri morale pri ma re. Acest argument est e
neplauzibil (... ).
Helga Kuhse, Eutanasia, in Tratat de etica
Eutanasia sau sinuciderea aslsrata
Cuvantul ..cuta nasie" s-a format avand la ori uine
doua cuvi nt e din limba greaca - cu tha nat os -
scmnifi cand, ad literam. ,,0 moarte buna". ( .. .) Eutanas ia
. pourc uvea trei for me: vo l untara, nc vo luntara s i
involuntara. (.. .)
Eutanas ia poatc fi voluntard ch iar si in cazul in
care persoana nu mai est e capabila sa cxprime do rinta
de a mu ri in momentul in ca re i se curma viata, Se poate
considera ca 0 persoana si-ar dori sa moara daca s-ar
afla intr-o siruatie in care, aflata intr-o stare de suferinta
boala inc urabila, in ur ma unui accident care i-a afectat
in mod defi nitiv facultatile mintale, nu ar mai putea deci de
intrc viata moarte. Daca, in momentcl e de luciditate,
persoana rcs pcctiva si-a cxprimat dorinta dc a muri. daca
ar ajunge intr-una din situatiile de mai sus. at unci se
considera ca persoana care ii cunna viata in circumstantele
cores punzatoare ac t ione az a la ce rerea aces tcia si
rea lizeaza un act de eutanas ie voluntara.
Eutanas ia est c nevol unrara i n ca zul in care
persoana a ca rei viata cstc currnata nu poate alcge intre
viata si rnoarte in mod independent - de exernplu, pcntru
ca sufera de 0 boal a incurabila sau este ve rba despre un
nou-nascur handicapat, dau din ca uza une i boli sau a unui
acc ident ca re au transformat 0 persoan a apta intr-o
pcrsoana inca pabi la definit iv, lara ca acea pe rsoana sa fi
prcc izat anterior daca ar aecepta eutanasia in anumite
conditi i,
Eutanasia este involuntara in ca zul in care este
aplicata unei pcrsoane care ar fi putut sa isi dea sau nu
consi mt amantul, dar nu I-a dat - fie pcntru ca nu i s-a
mai ccrut. fie pentru ca i s-a ce rut. dar nu si I-a dat .
do rindu-si sa traiasca , Dcsi cazurile cl ar e de cutanasie
in voluntara sunt relati v rar e (de excmplu. cand A 0
impusca pe B lara ca B sa isi ft dat consimtamantul dc a
ft sa lvata din mai nilc unui tort ionar sadie). s-a aftnnat ca
une le pract ici mcdi cal c acc eptate (cum ar Ii admini strarea
dozclor din ce in ce mai mari de calmante carc duc la
moanca pacientului sa u neaprobarea opriri i trat amennllui
carc menli ne paci entul in vial a) pot sa conduc a la
eutanas ie involuntara. ( .. . )
Pana acum. am defini t ..eutanasia int r-un sens mai
flexibi l ca ..moarte din compasi une". adica A provoaca
mo artca lui B. de dragu l ac es tuia. exista do ua
modalital i prin carc A poate rea liza acest lucm: A poat e sa

James Rachels
11 941-20031
Info: Filosof american,
Lucrarea ..Eutanasia pasive ... i {lC-
lini" a fest publicata in anu11975 .
Rell cctnti asupra moralitiitii
tipurilor de euranasic descrisc in
textul urmator:
L'1l motiv pellfrll care auitiu
oa111e11i cnsl e,i 0 deosebire /IIora-
fa importantd intre euto nasia
pasivii si cea activo este accea cd
ei cred cd {l ucide pe cineva este
mora l mai rdll deciu a hisa pt'
cineva sci moura. Dar este uci-
derea ra atare mai condamnabiki
den;t a ldso pe cineva sii moarii ?
(.. . ) 0 parte dill argument ul
men CO/lsui ill a anita ea a llisa
pe cineva sci 11Ioara poate]i 1/1/
pmces jllde/llngat ,<J dureros. 11('
cdnd injcctarca Iemki este rapidli
,\'I' II]J,dtli de dnren. (. ,,) Simpl a
dUl.'l'clI(d dintre a oil/uri ,';1a Idsa
pc cilH' I'a sci mOl/I'd 1111 are prill
ell il1.wh i 1111 cam crer 1II0ral. Un
medic curc. din /Ilotire IIl/wl/ itan' .
lasii ptlci'1ltul sii moarii se
Iii sit/wrie morale, ell /111
medic' care dill acelea$i mol i n '
i-a".Ii admillislrat p acit'IIll1 /ui 0
il/jeerie C/I efect/era/.
James Rachels. Ertltllllls;a pa,\'i -
,u actiwi
51
il omoarc pe B admini strandu-i, de cxemplu, a inj ecti e
letal a; sau A il poate lasa pe B sa rnoara prin incetarca
tratamcntului care il me ntine in viata. Cazurile care se
incadreaza in prima categorie sunt numite cazuri de
eutanasie ..activa" sau "poz itiva'", in timp ce acelea care
sunt inclus e in cea de-a doua categoric sunt considerate
cazuri de eutanasie "pasiva" sau .negativa", Toate cele trei
forme de euta nas ie enume rate ant erior - vo lunt ar a,
nevoluntara si involuntara - pot sa fie ori pas ive, ori active .
Francisco Goya ,
Saturn devoriindu-si eoplii
~ \ f 1 APlICATIl
1. Compara etica ap licata eu teoriile morale, evident iind ee l put in doua asemanari
~ i doua deosebiri .
2. Pcd eapsa cu moartea este imorala, deoareee se incal ca una dintrc eele ze cc
porunci ? Argumenteaza raspunsul ta u.
3. Se poate vorbi despre a et ica aplicata situat ilor de razboi? Argumenteaza
raspunsul tau,
4. Plecand de la am, imagineaza a posibi la situat ie de viata in care nu ai actionat
moral. Prccizeaza motivele care te-au impicdicat sa faci ace st lucru.
5.ldentifica prezumtii de ord in filo sofi c, medical si juridi c in favoarea eutanasiei.
6. Formul eaza argume nte pro sau contra practi cii avortului.
7. Apl icatie interdisciplinara - ldentifi cati probleme ale sociciatii romanesti
care pot constitui obiectul dernersurilor de eti ca aplicata ~ i care ar putea fi solutionate
prin implicarea rea la a cetatenilor in viata comunitatii .
R. Elaborati un cod de regul i care trebuie respectate atunci cand se analizeaza a
di lema morula.
9. Identificati situat ii in care alegeti sa respectat i legea si situat ii in care decideti
sa a incalcati , dar nu sunteti di spusi sa suport ati consecintele faptclor comise. Anal izati
din punct de vedc re moral comport amentul vostru in ambele tipuri de situatii,
10. Dccideti care dintre problemele mentionate mai jos pot constitui obiectul
eticii aplicate: conducerea unui automobi l fara pcrmi s de conducere, legea lustratiei,
pedcapsa ell moartea, refonna monetara, transplantul de organe, praeti carea unui sport,
52
trati cul de fiint e nmanc. cons umul de alc ool si droguri. rcgimul armelor de foc.
homosexualitatca. Icct ura. taxa ecologi ca pcnt ru protejarea med iul ui inconj uraror.
avo rtul, conccpjia in vitro.
I I. Plccand de la situatiile prezentat e mai j os, formulati argumcnr c pro sau contra
' deci ziilor care pot fi ad optatc, ince rcand sa idcnti ficati cine decide criteriile mortii
(doctorii, membrii faruilici /rcprezentanti i Icgali sau individu l). daca cste legal si moral
,,1se devansezc mornentul morti i prin di ferite mij loacc daca un apropiat al cel ui aflat
in coma sa actionezc in locul acestuia?
a) i UlI "-lI ll salon de spital. WI pacient, X. se in conui de ci nci ani. Panti in
ace! moment, niciuna dintre rudele sale Jill s-a prezentat la spital. Cheltuielile pe care
le face spitalul sunt niinime si sunt suportate de entre asigunirile publice. Pacientul
qre 56 de ani, nunecesiui respiratie artificiutii. far inima sa se a.llii intr-a stare perfecui.
III spital este infernal WI (lim;,. de /8 ani accidental. 1: care are nevoi e de WI transplant
de inimd. Nil existd ni ciun donator compatibil. far costuri le cuplarii si mentinerii sale
la 0 ininui artificiala slim enorme. in plus, aceasui procedure I1U poatefi aplicatii
decd t pentru catevn zile, dllpii care pacientulnu tnai poatefi salvat. .Xsi Y
sunt compatibili. adici; organisnntl lui r poate prim! initna lui .. medi cul are de ales
intre a preleva inima cehti care se afl in coma pentru a-l salva pe t(il1dru/ acci dentat
(in acest co:, X urnuind sll nioard ) si a asis ta la ntoartea accidentatului si. posibil. a /IIi
X (surveniui dad ! aces/a nu se H I mal trezi dill starea so),
b) 0 biitrdn, X. de 87 de alii. se afhi de peste lil t all ill stare veget uti va
perntanentd. Est e bransaui 10 1Il 1aparat de respiratie si are pltif ilci de rude 0 asigura re
medicaid integra/d. deoarcce. inainte de a se imbohuivi. accasta si-a esprimat dorinta
de afi mentinutd in dald Clf ori cepret, lntrucdt cheltuielile de intreiinere sunt ridicate.
spitalul a ape/at la j ustitie pentru a houiri debransarea de la aparatul respirator .
Tribunalul a houirdt cii numaifamilia poate sci decide acest lucru.
12. Potri vit documentelor tribunalului de la :\urembcrg. intre 1939 si 194 1. naz istii
au ornorat 70 000 de vieti omenest i. Este verba. in acest caz. despre eutanasic sa u
exterminate? Form ulati. eel putin. trei argumente care sa sustina raspunsul vostru.
13. Precizati desp re ce tipur i de cutanasie es te yorba in exernplul urmat or si daca
statuI (rnedi cul) poate sa conteste decizia pacicntci pe mati v ca urrn ar est e pastrarca
vie ti: pr evcni rca sinuci dcrii?
Pacicnto X are cangren fa picior . dar a refuzat amputareu piciorutui. Ea a SjJ/lS
medicului cci 11 1f doreste opera{ia chiar daed ,\ 'tie e1 1/11mai are mul l li mp de Irdi t.
14. Ce intcl egeli prin ..di lema morala"') Problemcle de etica ap licata reprezinta
dil cme morale') Argumentat i ras punsu!.
15. Aplicalie inter d isci pli na r ii - Problcme le de etica apl icata au fost abordate
in opc re literare in lucr ari plast icc . Idcnt iticati cate un caz concret de as emenea
opere analizati problema morala implicata.
16. Ap licalie interdi sciplinarii - Realizali 0 dezbatere cu tema ..Dreptur ile
animalclor.
53
0
'1'\
" '. EVAlUARE
" ......-:.. '(dura modclul suhiectclor de baca laurea t)
1. Demers retlex care insotcs te actele ~ i faptc le concrete. etica aplicata a aparut
ca rea ctie fat a de tcoriil c moral e,
A. Prccizati doua teo ri i morale ratade care sc dclimitcaza etica apli cat a.
3. Caracterizati succint de mersul etic ii aplicate.
C. llu st rati , printr-un cxempl u simplu, unul dintre modurile in ca re respectarea
drcptului la viata al unci persoane poate intra in contl ict ell prac ticarea eutanasici de
catrc un medic.
0, Evidentiati 0 corelatie cxi stcnta intre tenneniij "r ;cir" si virtute, redactand
un tex t de aproximat iv 0 j umatate de pagina, in care sa-i uti lizati in scns filosofic.
2. An alizati succint orice concept ie fi losofica des pre moralitatca unci actiuni ,
cvidcntiind:
a, spcci ficul moralei din perspccriva conceptici filosofice alcse:
b. ide ile unci alte concepiii filos ofice despre moralitatea unci actiuni.
justificand totodata si raportu! existent intre aceasta si conccptia la care v- ati referit la
punctul a;
c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustreaza conccptia evidcntiata
la punctul b.
3. Fie urmatorul text:
"Nu este deci decca WI si ngur iniperati v categoric. si anume acesta: actioneaza
nuniai conform acelei maxime prin care sci poti ~ ' r e a totodaui ca ea .'Iii devina 0 leg e
universald. " (Irnm. Kant)
Pornind de la textul dar . claborari 0 analiza. de aproximativ 2 pagini , a conceptiei
morale a lui Kant. in realizarea anali zei. vcti avea in vedere unnatoarele repere:
- precizarea intclcsului dat de Kant conceptelor de imperativ categoric ~ i de
intperati v ipotetic;
- expl icarca tczei lui Kant privind faptul ca datoria est e necesitatea de a indepl ini
() act iune din respect pentru lege:
- caracterizarea unei alte perspecti ve astIpra moralitatii unei actiuni, justifi cand
totod ata si raportul exist ent intre aceasta ~ i punctul de vedcre al lui Kant:
- argumentarca unui punet de vedere personal referitor la opinia lui Kant. potrivit
carci a 0 llcti ll ll ejc/cutd di n datori e r)" i are valoareu ei mora lii lI U ti l scopul care trebuie
uti ns prin ea. ci in maxima de care csie determinaui.
:\ola: Se puncteaza $i utilizarea adccvata a limbajul ui de speciuli tatc . organizarea prezenniri i -
inu'oducere. cuprins. concluzic si incadraren analizei elaborate III limita de spatiu preci zara.
54
CAPITOLUL 3
PULfr J CJ-\
f E curios cum sub regimurile de
i libertate oanienii cad sub 0 tiranie: cea
t a IOCU/lii ('amlin. $111/ /1 intreb dacii nu e
niai tristi; decdt oricare alta.
I e .
" on stanun Noica
---
3.1. Libertate si responsabilitate
social-politica
3.2. Egalitate si dreptate
3.3. Teorii politice moderne ~ i
contemporane
3.4. Idealul democratic.
Drepturile omu lui
Evaluare
Eu gene Delacre ix,
Libertatea conduciind poporul
/ : ------:-----, (Proiect ---------'1
I Terne pent ru eseun I I In cadrul grupe lor sau echipc lor I
I I de lucru , s urp ri ndct i mutar iile pc care I
I Li bertate si respon sabilit at e I I Ie- a s u fc r it l ibertatea in ca lit ate de
I Libert atea politica I I, valoare politica. )
I Libertate ~ i totali iaris m I ============
I I
/ . I' -,
Dreptatc sau cgalita te Portoto IU
I . .. I I Selectat i imauini. fragmentc de I
I
Dreptun le orn ului , dre ptun le mele I I ; /1- . - I _ . I I
tcxte care sa re ecte Inca can a c
I I I drcpt ur ilor ornului si po si bilc soluti i de I
" / rezolvarc a accs tora.
- ----------- ,-- - - - - - - - - - _/
55
3.1. llBERTATE ~ I RESPON SABILITATE SOCIAL-POLITIC';'
c
c
r
Edvard :\Hin ch, Strigi'itul
Expl icat i temeiul libenaui
individualc in textu l urmator :
No; ,.,.em Iibertatea pentru
libertatesi inf iecare imp rej urare
particulani. Sf vrdnd iibertuteu.
descoperim c(i eo dcpinde ill
intreginw de libcnoten cclorlalti
si eli libertutcu celorl al ti depindc
de a lI oa .'ilrti . Sigur; liberuueu ca
defini tie a omulni. fi ll depinde de
celdlah. dar deindaui ce exis td
angajarc. sunt obligat sa nnm.
in acelasi l imp cu libenatea mea.
Iibenau-a celorlulti. Prinunnarc.
cand pe plunulunei autenticiuui
totale. am r eC/IIlOSclI t ill avvtasi
tim p cd /Il l p ot \TCa dl.'",i,
Iibenotea celortalti.
.Jean-P aul Sarrre, Existentialis-
11I111 cste till unum ism
56
Libertatea estc 0 experienta farniliara pentru fieeare
dintre noi , insa este difi cil a formularca une i definijii.
Atunci cand incercam sa surprindcm sernnificatia sa.
problema libertatii cst e abordata. de obicei. intr-un sens
ncgutiv, prin precizarea const rangeri lor ca re 0 afectcaza.
In [anna cea rnai generala putcm spline ca libertatea este
absenta obstacolelor sail a constrii ngerilor. A fi libcr
inseamna. in primul rand, a nu fi impiedicat sa faei ceca
ce iti dorest i. deci libcrtatea este conceputa ca abscnta a
constrangeril or cxt erioare, insa filosofii stoici au incercat
sa j ustifice faptul ca libcrtatea est e independenta de orice
conditio cxtcrioara, intcleptul reusind sa se detasczc de
tot ceea ce I1U estc in put crea sa. Dacu anticii au cons iderat
ca probl ema libert atii in contextul rclatiilor dintre oameni
tine ma i cu seama de prob lcmele morale. necesitatea de a
pro blematiza libertatea. ca valoare polii ica. a aparut abia
in epoca moderna.
Vorbim despre diferite tipuri de libertat c politica.
economics. socials. religioasa. indi viduala, colectiva.
Iibertate de constiima. de asociere ete.. insa in prim planul
di scu tiilor se situcaza libcnatea po litica. in aeest context.
Isaiah Berlin ( " e ~ i textul) distinge intrc libertateu neXllti",j
(caractcrizata prin ncintcrventi a celorlalti ) si libertatea
pozitivii (capacitatca de a face ccva) . Libertatea negutivii
dcscrnneaza abs enta constrangerilor arbitrare imp use de
put erea politica sau de alti oameni , iar rea lizarca ei in
practica presupun c rcsirangcrca interventic i statului la un
nive! minim ( ga ra ntarea drepturilor si libcrtat ilor
individuale). Libertatea pozitivii consta in reali zarca
condit i i lo r presupusc de indeplinirea s eopurilor
individuate. prin intcrventia sporira a sta tului in viata
soc ietat ii sal! a ind ividului. in practica. aceste aspccte ale
lib criati i ar trcbui sa coincida, totusi, is toria ofcra
numeroasc contraexernplc.
Dar despre libertate au fost for mu late concepti ] cat
sc poat c dc diferite in functie de eadrul sau conrcxtul in
care era aceasta abordat a sau explicata, Dad ne referim
numa i la domeniul social - po l it ic. atunci am putca
evident ia trci tipuri de abo rdari.
Una se refera la corelari a dintre libertate st
capacitate, la faptul ea 0 pcrsoana actioneaza intr- un
c
r
r
I
c
C
I
I ,
a
I
t
c
c
c
f
r
s
i
e
c
e
5
2
(
5
context social und e ar e libertatea de a face ceva sau
capacitatea de a face ceva. Celc doua sunt distinct e in
rnasura in care sunt liber sa fae anurnite Iucruri, dar nu
su nt ca pabi l sa le fac. dupa cum sunt eapa bil sa fae
anumite lucruri. dar nu si liber sa Ie fac. De cxcrnplu.
sunt liber si capabi l sa imi vo pses c parul sau sa imi vand
aspiratorul, sunt liber se zbor ca a randunica, dar nu sunt
eapabi l de acest lucru. nu am libertatca de a fura sau de a
spune minciun i, dar sunt capab il de ele, adica as putea, la
nevoic, sa le fac, Pentru ea enumerarea sa fie completa ar
mai trcbui amintitc ai d acelc lucruri ca re nici Il l! sun!
libcr sa le fac si nici capabi!. in fel ul aces ta putem arat a
ca libert at ea es te depcndenta de ca pac itat i le mel e de
act iune, adica nu ar e scns sa vorbcsc de 0 li bertatc de
care nu sunt capabi!. de un lucru care nu l-as putea rea liza
ni cioda ta indi ferent cat de mult il doresc,
o alta abordare a libertati i se refera la resurse, lu
mijloucele necesare reuliziirii unei actiuni. in acest caz,
am putc a face di stinct ia dintre libertatea form al si
libertatea materiulii , In fun ct ie de soeietatca in care
tr a ic sc, libertatca fo rmal a ~ i ce a ma t eri a la se po t
suprapune in prop ort ii di fcri te, idea l fi ind ca ele sa
coincida, De cele mai multe or i libcrtatea materi ala este
cea care de term ina int inde rea libert atii formale. in sensuI
ca rc sur sele de care di spun imi perm it anurnitc libertati.
Pentru un om eu vcn ituri medi i libertatea de circulatic,
de exemplu. chiar daca c stabilita pri n lege. este 0 libertate
pe ntru care nu are rc surse si nu 0 poate exerci ta. Putem
sa ne rcfcrim si la situatia inversa: intr- un regim totalitar
libcrtatil e fonn ale sc pot mult rnai greu rea liza chiar daca
libcrt at ca ma teri al s ar pcnnite accst lucru: intr- o asc me nea
situat ie avcm rcsu rsele, dar nu Ie putcm folos i.
o a t reia ab ord are se refera la nivelul analizei sail
interpret iirii , Libertatea este ceva irurapersonal sau este
int crpersonala? Adica li bcrt at ea (sau limitele libertatii)
Ti ne de subiectul care ac tioneaza sau de oamenii ell care
interaqioneaza'? Am putea spune ca fibert<uea eI/e
;ntel1,er SOll tl lti . arc sens daar prin rapanare la ceilalti. ca
e impropriu sa vorbim despre li bertate in absenta un ui
ca dr u soc i a l-po l it ic. Dar la fel de bin e am p utea
exempli fica eu 0 persoana care sufera de di ferit e fobi i
sau ba li con tagioa sc care a impicdica sa parti cipe la
ac tivit alil e din spat iul public.
AIll Illai putea aborda libertat ea social-polit ica ~ i
din perspec/ivl; ;.'lOricl;. M. Eliade g a s e ~ t e diferenle
se mni ficat ive intrc libertalile manifestale in timp (vezi
Analizati urmatcrul frag-
ment :
No i 1111 snntem nici persani.
SlIplI,\'I'i vreunui despot. nici
egiptcni. snqj uga{i dt' preoti. ni ct
greci san roman! (/ ('(/1'01' pal'-
ticiparc la autoritotea sociuld ii
consola pelllrtl abse nte lihertotii
in :sf c..ra privuta. So; SII II / em
oameni moderni. ca re i'or sa se
bucure de drepturile lor ; care 1"01'
sii',,'i de=l'oltefacnluitiie asaclIm
cred ei de cl/\'iill{d..fanl a educe
prejudici i altara ( . .. ). Sii jim
neincreziuori ii/(li de anumite
rcrniniscente all/ice. PC/11m cd
fniilll i ll timpuri nmderne, elf
doresctocmai acea libvrtute care
convine timpurilor I1IO(kme (... ).
Libertarea tndtviduatn. repe t,
iaui veritab ila lihertat e modernii .
Libertateo politico reprezintd ga-
rantia ei:prin urmure. libenateo
poiiticii este indispensubiki
Benja mlu Co ns t a nt . Desp re
Iibertateaant icitor in cmnparatie
ell libertat ea moderni lor
Tota lit aris m. IeI'll/ell si llollim ell
despotism: regil1l p oli t i c care
supri md fibertal ilt' indidduole.
57
Analizati fragmentele urrns-
toarc:
Dacii omnl ill starea natnrala
ar .Ii asa de Iiber cum s-a Spits.
ciani el ar fi stapan/l/ obsohu
(lSl/pra persoanei si posesiunilor
safe, docd ar ji ega/ III cclui mai
puternic si n- arfi S II/ JIIS ninuinui,
de ce ar renunta et Iu l ibertate?
De ce ar renunta la accst imperiu
al sci u ,'oi S-(l1' SIIPUI/{! aUlorifa(ii si
shipcillil"ii unei altcpllfCl'e
fa toatc acesfe evident nis-
pundent cii, desi III suuva nut umhi
vl are 11I1aw:,mClleadretn. posibi-
Hmtea de a se bucuru de acesla
cste totusi foane lIesigllrii si ill
modconstant expusa incdlcdri i de
nitre ceilalti.
,John Locke. AI doitea trat at des -
pre eur muire. Scrisoare despre
toteranta
A gilsi 0 jfll'lI/ej de asociutie
care sii opere si sli proteje:e CII
Wahl f ortu eOlllll/lti persoana si
bnnurile [iecdrui asoci al si i ll
cudrul careia [iecare dint rc ci,
unindu-se ell rout. Sci 1111 usculte
totu si decdt de eI i ll .... nsi .,' i s ci
nll/uilln 101 (lltil de liha c{/ 5i !/Iai
i" alllte ,
.LJ . Rousseau. COI1tJ'uctu {\Ocitll
Care \'lII ll deci limilcle Icgi-
lime ale SIIl't'rtl1litti{ii indin'dullli
aSlipra lui II/SII,>;;? UI/de i"n'pe
tluforitatea societ'l(ii? ('cit din
\'ia(a omltllli tn'huh' lIi.., a! t il
seama illdil'idlwlilJ,i i ,\i n i t ill
.'"i'W l/a societa{i;?
Atcit i ll di l' i dualitdt t}a, n i l $1
soC{etafl:a I'or p rI lII! I'tlrtnl
pOfri\"itti. I'll cOlldilia cajiecare sci
se I'C=lI lIIe la ceea ct' 0 pril'qte mai
ml/lt pe ea. IJldi l'i ebwli leif i i tre/Jllie
stii tl!Jw' (il/( i LI cea parte din I'i a(' l
care i lll eresea::ti i ll 1)I'ill cipul
illdil'iellll: soci Clli(ii, parrca ('111'('
i l/fC!'esetc ii 1/1 princip al socicra-
l Cd,
.LSt. .\1ill. De,\pre IiberrCltl'
58
textul lui M. Eliade) sa u din pcr spccti va originii ci, a
treeerii de la starea natura Hi la cea sociala pr intr-o forma
sau alta de eontraetuali sm. John Lock e va eonsidera ca
in stadiul natural exista 0 sta re de libertate pcrfccta in
care ficca re poate sa decidu tara a cere permi siunca si
tara a dcpi nde de vointa altui om. dar si 0 stare de egali tatc,
toat e fiintcle fiind nascute cu acelas i avantaj e natural e si
fiind do tate cu acclas i fac ultati. Treeerea de la sta rea
natural a In cea social a arc la baza, asa cum co ns idcra
J.J. Rou sseau. un contract soc ial prin intermcd iul caruia
ind ivizii parti cipanti renunta la drc ptu ri le si libertatilc lor
sc supun vo intci gcnera le rcz ultate din ins umarea
vointc lor ind ividual c (lcgea apare ca exprc sie a voi ntci
indi vizilor ).
in acclasi timp nu tre buic sii uitam ca libertatea
este asociat e ll responsabilitatea (J.P. Sart re ofera 0
solutio extrema) si eu faptul ca orice autoritate cautii s,i
limite: c libertatea individuala (J.St. Mi ll ara tand in ce
situatii libertatea poate II diminuata) . lSt. Mill va consi-
dera ca scopul principal al statului este accla de a as igura
apararea drepturilor si libertatilor individuale. prin urmarc
singurele constrangeri. pe care le poate exercita statul.
sunt cclc destinate apararii accstor drepturi si libertati.
Altfel spus, 0 rcstrangere a libcrtatii ind ividuale este
legitirna nUI11ai daca prin inrcrmcdiul ci se previn altc
incalcari, mai mari, ale libcrtatii altor oa meni. Nu socie-
tatca sc sliboruoneaza statllllli. ci stat ui se subordoneaza
socictfitii. saeriticd ndu-se cerintclc de egalitate echitate
de dragullibertiilii individuale.
Daeii Mill eo nsidera ca limitarea liberta\ii este
exterioara indi vidul ui. statui f1ind ee l care eel mai ade sea
eel care impune restriq ii. la po lul opus se anii teorii le
care slistin existenta unor de ordin interior
(R. Des ca rtes . A. Se hopenhauer. de exemplu). Jean-Paul
Sartre va rapo na libertatca la constrfmgerile conjuncturale.
avfmd. de fapt. 0 intclcgcrc origi na la a ace stora. pcntru
ca \'a respinge existent a rcala a constrangeri lor \'a
susli nc tez a potri vit eare ia cxistcnla umana apani nc
a lege ri lor ind ividualc numit c ..alcgeri in s ine" . Prin
urman:,. tot ceea ee ni se intiilllpia cste al nostru. iar tot
ceca cc apr ecielll ca fiind inulllan es te tot 0 alegcrc de
sine cc rcprezinta senslil de a Ii ulllan. Oll1l1l devine
Jiber 'lbsolut responsabil at,it 1;1\ii de propria
cdt de intreaga ulllanitate. el liind condnmnat la
libert ate. benetlci ind de [) responsabi litate abs oluta.
deoarccc cxistenla umana es te 0 int:lmp lare. 0 pos ibilitate
care se construicste eu ficcare alegere pc care in libertatea
noastra infinita am facut-o. Prin urrnare. suntem ceca ce
am ales sa fim, suntem singuri lara nicio scuzu.
[saiah Berlin. (1909 -1997). DOl/Ii concepte de libertate
in Patru eseuri despre libertatc .
Libertate negatlva ~ i Iibertate pozltiva
A constrang e un om inseamna a-I impiedica sa fi e
libcr - dar libcr falii de ce anumc? Aproape toti morali stii
au facut de-a lungul istoriei elogiul lib ertati i. Precum
fericirea sau binele, pr eeum natura sau rcalitatca, inte lcs ul
aces t ui t ermen es te at at de cu pr inzator in cat toate
inrcrprc taril c sunt, la pri ma vedere, posibile. Dar IlU imi
propull niei sa discut ist oricul acestui cuvant proteifor m
si ni ci sa tree in revista cc le peste doua su te de acceptiun i
ale lui recenzate de istor ici i ideil or. Obiec tivu l meu se
reduce la ex aminarea a doar doua dintre ele - Insa ambele
fundame ntale - dou a acceptiuni care au j ucat un rol decisi v
in istnria oa rnenilor si, indraznesc sa afirm, 0 vor face ~ i
de-ac um incolo. Prima din acestc scmnificatii politice ale
liberta tii pe care 0 voi numi si e u (ea ~ i mul ti dintre
predccesorii mei). scmni ficatia .mcgativa", es te continuta
in raspunsul la intre bare a "Care estc carnpul in inieriorul
caruia subiectul - 0 persoa na sau un grup de persoan e -
es te sa u ar trcbui sa tic lasat sa faca sau sa tie ceca ce csie
capabi l sa fac a sa u sa tic fara interferenta altar persoane?"
A doua, pc care 0 voi numi sernnificatia .poziriva", este
impl icata in raspunsul la intrebarea: "Pc cc sau pc cine
se bazeaza autoritatea care poate obliga pc cincva sa fadi
sa u sa fie ceva mai curand decat aliceva?" Cele doua
intrebari sunt, In mod clar, diferitc, chiar daca raspunsurile
ce Ii se dau se pot. part ia l, suprapune.
J ohn St ua rt Mill ( 1806-1873). Despre libertate
Limita rea libcrtiitll
( ... ) unicul scop care ii indrcptatestc pc oameni,
individual sau co lectiv. la ingcri nte in sfera libertat i: de
act iunc a ficcaruia dintre ci estc autoapararca: unicul tel
111 ca re puterea se poate exercita. In mod legitim. aSlipra
oricaru i mcmbru al societaui civilizaie. impotriva vointei
sale, es te acela de a impiedica vatamarea altora. Propriul
bine, fizic sau moral. nu ccnstiruie 0 indrcptatire
suficienta. Un 0 111 nu poatc fi constrans, III mod legitim,
sa fac a un anumit lucru sau sa se abtina de a-I face pentru
ca ar fi rnai bi ne pcntru el sa se cornporte astfe L pentru ca
acest lucru I-ar face sa fie mai fericit sau pentru ca. in
Isaiah Berlin
(t909- 1997)
Info: Filosof pol itic englcz. con-
siderat rcprczcn tat de seuma al
filosofiei poli ticc . Sir Isaiah Berlin
s-a nascur intr-o familie cvreiasca
la Riga . Lctonia. Ulterior familia
sa a ernigrat Marea Britanic.A[OS!
primul elev evrcu care a primir 0
bursa la All Sou ls College,
Oxford. in anul 1979 primeste
Premiul lerusalim.
Opera: lnevitabilitatca istorica
( 1953). Palm eseun despre liher-
tatct 19(9). Giinditvri l"U$i( 197Rl.
Adevaram! stndiu al onienirii:
antologie de eseuri,
Jo hn St uart ;\ l iII
( l g06- l g73)
59
Info: Logician. economist si filo-
sofenglc z. considcrat unreprezen-
tatde seama al doctrinei utilitariste
~ i al filosofiei poliricc. Este con-
siderat unul dintreul timii cmpiristi
cnglcz i. dcoarece a adoptat drept
fundament unic al cunonsteri i
cx pe t icnta ~ i a propus 0 teorie
usocia tionista a idcilor. Eticu sa a
fost fundamcmata pe inductic. 13
bazn idci lor morale afl andu-se
expcricnta.
Opera : Sistetn de logicii inductivd
,'ii dedncti vd (18..13). Pr incipii de
economic politicii ( 18-t8), Dcspre
Iibertar e (1 859). Uti titarisnntl
(186 1I. Gnvernarea reprezentativii
( 1861l.
J ean-P aul Sartrc
11905-1980)
Jnfo: fil osof francez considerat
un reprczcntant de scamf 31
cxistcntialismut ui ateu. in1964
a rcfuzat . din motive pcrso nale.
premiul Nobel pentru litcruturti.
cons idedndll- I neavenit (de mic
copil a considerat Iiteratura un
lucru nescrios. 0 comedic ).
Opera : Ima g i naru/. Fi i"l a ~ i
neal/tul ( 19B ). Critica rali llll"'-
dialectic!' ( 19601.ldioflll/ amiliei
( 1970- 19 72), Caiete I'ell/ I"/I (!
l/Iora hi ( 1( 83).
60
opinia a ltora , cste intel ept sau cste drept ca el sa se
cornportc astfeI. Teate acestea sunt bunc terneiuri pentru
a discuta cu cl. pcntru a-I mu str a sa u a-I implora. dar nu
si pentru a-I const rangc sa u a-i face rau daca se comport a
altfcl . Pcntru a justifi ca asernenca luc ruri. con du ita pe
care dor im s-o dcscuraj am trebuic sa tie de asa natur a
incat sada uncze altuia. Sing urul aspect al eonduitei unui
om pcntru care el poat c f lras la raspundcrc de catre
societate est e eel privit or la ccilalti. Sub aspectele ca re il
prive sc doar pe el insu si, inde pende nta lui este, de drept,
absoluta. Asupra lui insusi. a prop riul ui trup si spi rit.
indivi dul cste suveran. ( . . . )
Singura libertatc dcmna de acest nume cs te aceea
de a-ti urmari binclc propriu. in felul tau propriu, atata
timp ca t Ill. inccrci pc altii sa lipscst i pe alt ii de bincle lor
sau sa-i impicdi ci sa si - l dobandeasca , Fi ccare este
adcvaratul pazni c al propriei s[ma la\i. fie ea trupcasca,
mi ntal a sau sufleteasca. Omeni rea are mai mult de cast igat
lasand pe fiecare sa trai asca as cum crede el ca c mai bine
decat si lind pe fieca re sa trai asc a asa cum Ii se pare
cclorlalti ca ar fi bine. ( . . .)
De indata ce 0 parte din conduita cuiva prejudiciaza
intercsele altora. societatea are autoritatea de a se pro nunta
asupra ei. ramanand sa se di scut e daca prin intcrventi a
socicratii va fi sau nu prornovat binele general. 0
asemenea discut ie nu-si are insa locu l atunci cand eondui ta
unci pcrsoane nu afccteaza intcrcscle niciunci alte
persoanc. ci doa r pc ale ci, sau cand nu Ie afcctcaza ell
ncccs i t at e daca pe rsoa ne le in ca uza nu 0 do res c
(prcsupunand ca cste yorba de persoane mature. avand
nivelul intelectual obisnuit). i n toate cazurile de accst feI.
trebuie Sa existe 0 deplina libcrtatc, juridica si sociaIii. de
a actiona ~ i de a suport a consecintelc.
Jcan- Paul Sartrc (1905-1980). Fiinta ~ i neantul, Eseu
de ontologie fenomenologica
Llbertate ~ i respnnsabilitate absulutii
Pcntr u rea litat ca umana. a f inseamna a se alcge
pe si ne: nimic din ceea ce poute sa primc asc[1 sau sa
acccpte nu-i vine di n afara. nici din inter ior. lOa cs le in
intregimc abandonata. fara ni c i un fel de spr ij in .
inlolcrabilei necesitati de a devcni tiinla pana in celmai
mic detaliu. in felul acesJa. libertatea nu inseamna un a
fi : ca este un a fi al omuJui. adica neantul sau in a fi .
Conscci nla esellliala este ca omul fiind condanmat
sa tic libeL ( ... ) Estc. dcci. absurd sit ai de gand s<i tc plangi.
r
de vrerne ce nimic strain nu a deei s in legarura eu ceca ee
simtim, eu ceca ee traim sau eu ceca ce suntem. Ace asta
responsabilitate absolinii nu cste, de alt fel, accept arc : ea
este simpla revcndicare Iogica a conscc intcl or libert atii
noastre: ceca ee mi se intampl a, mi se intarnpla prin min e
$i eu n-as putea niei sa rna mahncsc, ni ci sa rna revolt , nici
sa rna resemn ez.
De altfcl, tot ceea ce mi se intampla este ill meu;
trebuie sa inteleg pri n asta, mai intai, ea eu sunt intotdcauna
in ca litate de om, la inaltimea a ceca ce mi se intampla,
caci ceca ce i se intampla unui om datorita altar oamcni
datorira lui insusi nu ar putea f decat uman. Cc le mai
cumplite situati i de razboi , eele mai re1c tort uri I1U cr eea za
vreo stare de lucru ri inu mana. Nu exista situat ie inumana;
doar prin frica, fuga pr in recursulla conduitele magicc,
voi putea decide eu in legatura cu inumanul; dar aceasta
decizic este umana si-i voi purta intreaga responsabil itate ;
dar, in plus, situatia este a mea pentru ca ea este imaginea
liberci mele alegeri de mine insumi tot ce imi prezinta
ea este al meu, i n sens ul c n ma rcprczi nta si rna
simbolizcaza. ( . .. )
Astfel, nu exista accidentc intr-o viata; un cvcniment
social care izbucneste brusc si rna ant reneaza Il U vine din
afara; daca sunt mabili zat intr-un razboi, acest razboi este
razboiul mell, el este dupa imaginea mea 11 merit. nmerit ,
mai intai , pentru as putea intotdeauna sa ma sustrag lui.
prin sinucidcre sau dezertare (...) n-am avut nicio scuza,
caci, asa cum am mai spus si rcpetat ( ), speci fi cul
realitati i-umane este ca ca cstc fara scuza. ( ) Ast fel. IOtaI
libel', indisccrnabil de perioada careia am ales sa-i ti ll sensul,
la fel de profund respansabil de razboi ca si cum l-as fi
dcc1arat eu insumi, neputand trai nimic tara a- I integra
situatiei mele (...)
Mlrcca Eliade ( 1907-1986) , articol din .Vrcmca",
an IX, nr. 425 . 16 feb ruarie 1936
Sensul liber tatii
Ac um ca nd in toate part ilc se di scuta cu pasiune
problema libe rta tii, es te bine sa ne int rebam ce paate
insemna acest cuvant .
Secal ul al XIX-lea a facut mare caz de libertatea
individului a acordat nenumarate drepturi gandirii
instinctclar individuale. De fapt , defi nitia sumara a Iibertat ii,
in sensul veacului trecut, ar ti: pal11ciparea indi vidu lui la
cat mai multe drept ur i cucerite. Erai libel' sa crezi sau sa
nu crezi in Dumnezcu - pentnl ca se cucerise dreptul
ldcntificati rcfl ect an asu -
I pra tezei din urmatorul fragment :
Attfel SPI/s. realit atea- umona
ar nundnefinita. chiar daca arfi
nemuritoare. pcntru ed ea se
face jil/ira alegundn-se umami.
afi fi nit inseamna a
alege, udicd a-si alllil/{a cca ce
esti, proiecrandu-t e Cellre 1111
posibil. cu esclndereu celorlalti.
ACI/Il insnsi al libendtii esse, deci.
asumare ,,'i creatie ufinitudinii d1
mii [ac. ell /1 /(1 fac [init ,Y; din
aceastd cauza. viat a mea este
unicd. De aC/l1II incoto. chiar
nemuritor sirflu. jill; este interzis
I"s-o;all de la capdt ", {... )
j Jean-Paul Sart re, Fiinta lIeall-
tul. Eseu de ontologie fenome-
nologica
Mircea El iadc
)
I nfo: Scrii tor si fil osof roma n
stabilit in Franta si apoi in S.U. A.
I Estc cuno scut ma i ell seama prin
studiil c dcspre mor fol ogia
ist ori a uni versa la a idcilor
1crcdintel or rel igioase.
I
Oll cr a : Tralal dcspl'e is t ori a
relig;Uvr ( 1949 ), Sacrul ,'.; pmJa-
1" 111 (1957). Ist oria ('redil/relvr
religi oase. -..
61
ldentificati sensu! termenu-
lui de libcrtatc din urtuarorul text:
Libenatca esfe. pentrufiecare
;din ei. drepntl de a se rel/ni ('II alri
indi vizifie penrru a discuta despre
ceca ce-i intereseaza.fie penrnt a
.practica cutnslpc care fl prefiYG.
:Jie pili"~ i sbnpln pe ntru (I -,'Iitnnple
. zilele ~ ' i crete asa cllm incl inatiile
sifant eziile lor 0 cer: in/inc. liber-
tatoo e dreptulfiecdrniu de a ill-
j lllcllra adntinistrarea gln'en/(irii
.fie prin numirea t uturor sail a
' (I lI lIlII i lOr guvernanti. fie nnn pe-
filii. cereri pe care autoritatea e
mai nndt sail mat pI/rill obl igani
sci Ie ia ill seamii . Conrparuti aC1II1l
libertat ca anticilor ell aceasta
libertare.
Be uj a mi n Consta nt, Despre
libertatca amici/ or ~ i Iibertatea
modemilor
62
libert atii relig ioase. Erai liber sa divortezi - pentru ca se
cucerisera anumire drepturi euprivire lalega rura conjugala.
Erai libel' sa gandesti oric c - pcn tru ca se cucerise dreptul
libertat ii de consriinta. Si asa mai departe.
Esteusor de intel es ca aceasta libertate con tractuala
priveste foarte putin problema libert atii in sine. Este yorba
de un nurnar oarecare de drepturi. cuceri te treptat, drepturi
foarte agreabile, dar care nu impl ies deloc libertatea insului .
A Ii liber inscamna, inai nte de toate, a fi responsabil fala
de tine insuti. Esti libel' pe viata ta - adica orice act pc care
i l fac io te angajeaza: trebuie sa dai socoteala de el.
Parti ciparea ladrcpturi, insa. nutc angajeaza eunimic, este
o .Jiberrate" exterioara, automata: cste un pcrmi s de libcr a
circulatie in viata civi la si privata. Nu risti nimic cu un
asemenea permis: nu tc angajezi, nici mora l nici social.
Sa ne gandim putin ee inseamna, inadcvaratul inteles
al cuva ntul ui, un omliber, cu desavarsire liber. Es te un om
care raspunde cu propria lui viata pentru arice act pc care
il savarsestc. Nu pot i f liber daca nu est i responsabil.
Libertatea adevarata nu impli ca .xlrcpturi" - pentru ca
drcpturil e iti sunt date de altii , ~ i ele nu te angaj eaza . Esti
libel' atunci cand raspunzi pentru orice act pe care il facio
Ra spundere gra va - caci e varba de propria ta viata, pe
care 0 pori pierde (adica te poti rata). sau pe care 0 poti
fertili za (adic a pori crea), in afara de ace sti doi poIi - ratarea
si creatia - nu vad cc sens ar avea libertatea. Esti liber -
adi ca esti responsabil de via]a ta: 0 poti pi erde, sau 0 poti
crea , devii automat sal! ratat, sau om viu si intreg. Epoeile
care au ignorat acest sens al libert atii, au dat eel mai mare
numar de ratat i. Teama de responsabil itate sileste omul
mode rn sa rcnunte la libertate pentru drepturi.
Singurul lucru valabil din toa te .Jibertatile" cucerite
de la revoluti a franceza inc oace - este dreptul de a fi libcr.
Drept de care. insa, nu profi ta aproape nimeni. Cac i a
face act e nesanctionabile, nu insearnna a fl liber.
e
I. Preci zeaz
APlICATIl
semnifi cati a conceptului de.li hertate.
2. Ce raport ex ista intre libertate si responsabilitate in co ncept ia lui Jean- Paul
Sar tre? Se poate sus t ine ea libertat ea se identifica eu moralitat ea' Argumcnt caza
raspuns ul tau.
3. Prin intermediul cxemplelor, dernonst reaza ca ro lul statului trebui e sa fie di fcrit
in asigurarea libertatilor negati ve po z itive.
4. Carc po t !I consecintele Iimitari i Iibcrt atii de actiune a indi vi zilor, dar si a
statului '>
5. Pleciind de la starea natural a, de scrisa de J. Locke, identifica moti ve Ie care au
determinat oamenii sase asocieze pc baza unui contract social asa cum es tc descri s de
i.r . Roussea u,
6. Pe baza textul ui lui B. Constant. corn para modul in care oamcnii antici
mode rni conccpcau libcrtatca.
7. Campara punctcle de vedere formulate de catre J,St. Mill M. Eliade eu
pr ivire la sensul libert atii.
8. Aplicatie intcrdisciplinarii - Este posi bil sa ne eliberam, in totalitat e, de
co ns triingcr i!c care ne influcntcaza dec iz iile cornportamcntul ? Argumcntcaz a
raspuns ul tau.
l;U-iJrafi pe pl!f'ei:lii
9. Formula]i argument e pro sau contra urrnatoarclor afirmatii :
a) "A fi liber inseamna a face ceca ce it i place."
b) "Ca sa faci ce-ti place. mai intai fa ce trebui e!"
10. Comentat i urrn toarele texte:
a) Eli cOl1cep omul ca pc IIl1stat in st at . (B . Sp inoza)
b) Nil exisui " experiel1 (a a liberuuii ": libertatea este ea insiist experientii,
(Jean-Luc Nancy)
c) Libertatea politico pentru lin cetiitean este acea lini ste sufleteascd 1Z\-oratii
din convingereafiecaruia eli se {fIlii ill siguranta, si pentru ca sci exis te aceasta libertate,
guverndnuintul trebuie sli fie alcatuit in asa fe ] en IIlI cetatean sii nu se teanui de alt
cetatean. (Ch , Montesquicu)
II. Rea lizati a dczbatcre ell tema: .Libcrtate libcrtaji ",
63
3.2. ECALITATE DREPTATE
Idcntificuti conccptele file-
soficc urilizute intcxtul urmator:
Fdni indoiaki cd egalitatea
intre oameni ill ce priveste bnnn-
rile e IIIlluCTU drept: darneputan-
du-se face cu omnl .'Ill asculte de
dreptate S-llfiicut afi drept ca et
sli ascuite tfefor(ti si neputdndu-
se illldri dreptatea. S-{I justificat
[orta. pelllru cajustitia si fona sa
fie imprenniisi pentru ca ,wi existe
pace. did ea este Binele supremo
R. Pascal. ClIgetliri
Rcflcctat i asupra proble mc-
lor abordatc in fr agmentul urma-
tor:
Dacii s-arfi PI/fill , s-arfi pus
fona ill m,iil/ife justitiei; dar cum
fona 1/11 se lasa manll itli d/lpii
placpcntru cii este 0 cali tute prea
invederatu. intimpcej ustitia este
o catitote spirit uald. de ca re
lumea dispune c/lm nea, a lOST
pUSli j ustiria ill mainife for(ei $i
asrfel se justi"-e ceea ce
sllntem/or(Cl (i a respecra.
R. Pascal . Cugetiiri
64
Problema drcptatii este corclata cu eea a relati ci
dintre individ si cornunitate abo rdata fie di n perspectiva
Iibertat ii. fie din cea a autoritatii . Altfe l spus. de modul in
care gandim relat ia dintre individ si autori tate (sociala
sau politica) depinde in mare mas ura si raspunsurile pe
care Ie dam cu privire la drcptate sau la ega litatc, pentru
ca nu putem vorbi desprc dreptate sau despre absenta ei
in afara unui cadru social aflat la un anumi t nivel de
orgaruzarc.
Dreptatea poate fi abordara din mai multe
perspective. in functie de modu l in care diferiti filosofi au
analizat drep tatea sau au corelat-o cu altc conccpte. Astfe!.
putem distinge filosoli care au fost preocupati de explicarea
drep tatii prin originea ei. prcsupunand ca vor putea spune
ceva despre dreptate daca vor lamuri mai intai natura ei .
Altii s-au ararat inrcrcsati de sensurile dreptiitii. de
utilizarea accstui concept in difcrite contexte sociale.
politice. morale. j uridice considerand ca sensul dreptatii
cste dat de utilizarea lui. Dupa cum nu au lipsit nici filosofii
care s-au preocupat de modul in carc dreptutea poate Ji
aplicatii intr-o anume comunitate, de regulil c, lcgile sau
normele de a carer res pectare depinde drcpt atea intr-o
societate.
ell privirc laoriginea dreptiitii opiniile si argumcn-
tclc filosofil or sunt difer ite. Socratc filosoful Socratc
pcrsonajul din dialogurile lui Platon sustin ca cste preferabi l
sa suporti 0 ncdreptate decat sa 0 facioca omul cste drept
prin firea sa si doa r din necunoastere actioneaza nedrept ,
soar explica auit maxima ..Cunoaste-te pc tine insuti",
cat si cornportamentul lui Socrate ca re a pr eferat 0
condamnare nedreapta decat 0 viata nedrcapta. Intrebarile
sale saca itoare adrcsate contemporanilor urmareau sa i i
determine sa cautc in ei insisi, sa cunoasca natura ;;i sa
actioneze in confonnitate cu ca. Glaucon, fratele lui Platon
si un interlocutor destul de prezcnt in dialoguri nu estc
convins de acest fapt ii cere lui Socrat e argumcntc
suplimentare. pcntru ca pare mai credibil ca oamenii sa sc
comporte drept doar de tcama pedepsei. Mitul lui Gyges.
povestit de Glaucon (vezi textull. arata ca oamenii lauda
pro movcaza dreptatea doar pe ntru a se proteja de
nedreptatile altora (..... ei il vor lauda unii fala de ceilal(i.
amagindu-sc rcciproc. de fr ica sa nu pateasca vreo
ncdreptate. "). dar daca nu ar exis ta posibili tatea sa fie
pedepsiti. unna interesul chiar pe cai nedreptc
(pcntru ..... ca nimeni nu cstc drcpt de bunavoie, ci doar
silnic. Astfe l. neexi stand un bine pro priu al dreptat ii,
or icand :;; i ori unde omul se gandeste ca e in sta re sa
savarseasca ncdreprati . Ie lace." ). In cpoca modcrna, Jean-
Jacques Rousseau Immanue l Kant cons idcrau ea
drcp tat ea este proprie na turii uman e. ca senti mcru ul
innascut al dr eptatii (J.J . Rousseau ) sau ratiunea ( Imm.
Kant) nc ara ta calea drcapta. Pentru acesti filosofi , drcptatea
este nccesara si universals. este 0 parte constiruenta a firii
umanc. Augustin sus t ine ca drcptai ca este ncccsara si
univcrsala, dar tara a ti 0 trasatunl a narurii umane. Ea
vine din exterior. de la 0 sursa tran scendenta. Nu toti
filosofii au explicat originea dr cpt atii in natura uma na sau
intr-o sursa care 0 imprima in natura umaria (..pcntru a
spline asa. dupa cum imaginea trece din pecete In ceara
tara sa paraseasca ine lul" - August in). Pentru cei care
eviden tiaza diferente lc destul de mari de intelegerc de
practicarc a dreptat ii in societati diferi te sau in aceeasi
socictatc in morncnt e istorice diferitc. concl uzia la care
aj ung pare a f ca dreptatea nu este nici necesard, nici
universalii, nici IU' apartine naturii umane, nici IU, are 0
sursii trunscendenrii , Sofis t ii ( Gorg ias. Kal likl cs)
contemporani cu Socrat e si Platon . sustin ca dreptatea este
doaro conventie real izata de cei multi care ascund astfe l
propria incapac itate.
Daca ne referim la sensuril e dreptiitii, atunci
lucrurilc par mai simple. in utilizarea coti di ana, dreptatea
se refers atat la lege. cat la situatii care nu au legatura
cu legca . Drcpta tca i nscarnna pen t ru ce i mai multi
rcspectarca lcg ii , echit at e. impart iali ta te. respcctarea
promis iuni lor etc.
Aceste scnsuri pot fi regasite atunci cand abor-
dam modul de aplicare al lcgii . Dreptatea proceduralii
Inseamna aplicarea corceta a legilor. pen tru ea rezu ltatu l
nu poate Ii dedit unul drept (vezi tcxtul lui Hayek de la
teoli i polit ice ). Obi eeti ile la dreptatca procedural a pol Ii
fo nnulatc din mai mult c pcrspccti\"e: uncle sc rcrera la lege
(ce se intampla atunci dnd legea este nedreapta). altele se
rd era la aplicarea ei (ee se int'impla daea legea este aplicata
incorect). dupa cum sunt obi cqi i referitaare la efectele
aplicarii. in sensu I 0 Icge dreart ,} aplicata coreet poate
gene ra nedrcptat i (sau in egalc sa u
neju st iiicabile intre indivi zi). Fata de 0 lege ncdreapHi sau
de arli carea ei putem pro tcst a prin Ilcsupunere
eivica. pc calc legal a sau prin actiuni po litice.
Fata de problematica egafjtli{ii ,'illllselor at itud inea
lilosolilor difera. Unii sunt interesa\i dc egalitate a in la\a
Iegii a regul ilor suslin tlrepfllfell procetlul'tl/t;. Altii
Corucntati textul:
.ns rti, deci. infundulsuflete-
lor liII principiu iIllUi.'i('/1l de drep-
late si virtute. pI! lemt'iul cdruia.
impotrivo propriilor nO<lSIre
muxime. iI/denim (I((i/lI1;le IlOu,Ire
si pc cclv all' altnia ell fiind billie
S(l1I rete. tar accstui principiu ii
duu ntnnele de eOIl.,liill(d.
lubi rea de- oamcni . deri vata
din iubirca de sine. cst(' I,,'il/n/Jill!
tln'!'/(/Iii /l IIIWIC.
.Icnn-Jacques Rousseau. Emil
sail Despre educatie
Citit i textul:
sap r(' Sllp II I/CIII ni () jiill{(f
III=csl r al ti ell ra t iune. dar clIre 11/1
cnn oast cnatura II lIIal/( /, eugetd i ll
sinea sa la regulitc privind drep-
tatoo proprietatea care ur pro-
IlIma eel snai hint> i nteresul
obstcsc si care ar instaura paceo
si signranta prinI/'(' oomeni,
Glilldu! ci eel nun vddit arfi sJ
repartize:e cea mai malt' propne-
tale cvlor tnai virtuosi. .\"(1 den
putcrca de a face hille /icnlruia
proportional ell inclinutiilc sale.
i fl fr -o ,coc!"a(ie pCl}.! (' ttl, i ll carc
o jiill(l l .\'fii ll d i ll/ill i l de lIIu!te
gll lt.,.//ea=ti IIl11lea prillloil1/a sa.
(/('c>/sl<l n:gult/ si -al' an'a desigllr
lond ."i II" plilea serr; cdor mlli
11I((lel',e seopllr;; dar daui a,. .Ii
C(J olllcllin.:a 51ap!iee ()U.H'mt'nea
lege atlll de mur"e.,re ineeniru-
dinca ell prinrc !a merile, prill
I1cc!ariwlclI j i rcllsClI, dar 5i prill
"( Wi l al ea .!ieCli r/li om, i llettr /1/1
dedllct' nieiotlata dill co I 'H' O
regula de e(J ll dll i ta hille- di!I l!/"-
lI/ ill (/(;/. (...)
[)a,"id Cer('l!/dl'(' d.'illpra
priudpii/ar moralt'l
Explic ati modlll in carc
dn:ptJICa conduce la inegalit1ti.
65
Cititi tcxtul:
ill disCl/liiledcspre egalimtea
snnsvlor cs te [olosit adesea
modclnl cursei pentru 1111 premiu.
o c/{rsii ;1/ care unit ar porni de
mai lIpmllpl' de linia de sosire
denualtii orfi nedreuptu. (...) Dar
viata 1111 esre 0 cursti ill care
cOllcllrtim toti pcntru W I premiu
pc care l-n stubilit cineva: IIU
existti 0 cursti unitarc. IIII de
cineva ar]i dcsemnut .wijudece
cine a alcrgat mai repedc. Ci
cxisni diji.'rire persocme carl' dan
ill mod separar altar persoane
diferitv 11ICI'lIri. Acelora care da n
tficvurc dintre noi, uneoril de
obicvi lill i e!Jtlsdde merne sou de
hundicapuri: lor Ic pasd pilI' si
simplll dc ceea ce obtin de fapr .
Nlcinn proces centroll:at fIll
judccci ill ce fe/ s-au fol osit
oumen ii de ,wlIsC'/e pc care le-au
aI 'li t : 11/1 aeet/slu csrc menirea
pniceselor de coopcrare sociald
,\'i de scltnnb.
Robert Nozlck. Anarhie, stat $i
tltopi c
Pomind de lu modelul cursei
pcntru un prcmiu_ concepeli 0
strategic care sa contribuie la
asigurarea egalilatii de $i1IlSC in
cducatie.

66
sunt intercsati de alte gcn ur i de egalirate sustin var iante
ale dreptatii soc iaIe.
Dreptatea proccdurala asa cum 0 prez inta Hayek
justifica inegalitajilc de orice alta natura in afara cclor
legale. Domnia Lcgii limit eaza arb itrariul statului lasa
fiecarui individ un spatiu de actiune destul de vast in care
acesta isi poat c dcfini si urma scopurile sti ind ca atat limp
cat nu incal ca leuea nimeni nu-i va zadarnici eforturile.
Egalitatea //1 tegii este preferabi la oricarui alt fel de
egalitatc si , de fap t. es te incornpatibila cu egalitatea
economics sau eu dreptatea distributivii: este situatia in
care dreptatea duce la inegalitate (D. Hurne) . Dreptatea
socialii considers legea ar trcbui completata sau
cornpatibili zat a cu principi i morale. astfel incat societatca
sa asiaure tururor un nivel decent de trai. un anumit standard
de " iata. as istenta soc ia la sau ajutoare pentru cei
defavori zati din dive rse motive. In realizarea accstor
scopuri care vizeaza egalitutea economics socialii a
indivi zilor stat ul trebuie s:iaiba resurse sau trebuie sa aiba
puterea de a intcrvc ni pentru a forma si a distribui aceste
resurse. As tfel se ajungc la incalcare .regulilor j ocului", Ia
Iimitarea libertatii. la rnasuri ar bitrare al e statului: este
situat ia in care egalitatea duce la nedreptate.
Ar mai trebui amintita aici pozitia lui Aris totel care
sustine dreptatca //1 functie de meritele relevante In
domeniul respcctiv. El argumenteaza ell in fiecare domcniu
de activitate exista calitat i care tre buie avute in vedere: a
da flautul artistulu i mai sara c cste din perspcctiva lui
Aristotcl 0 acti une incorccta pentru ca bogatia (sau saracia)
nu e relevanta pcntru cantatul la flaut: instrument ul va fi
dat celui cc va sa se foloseasca ce l mai bine de e!.
Procedam incorect. sustine filosoful , ori dc cate ori folosim
alte critcrii decat cele relevante in domeniul rcspectiv sau
consideram ca uncle calitati sau merite sun! compati bi le
sau comparabile pot fi ..mutate dintr-un domeniu in
altu!. Un bun flautist trebuie sa sa cante la acel
instnll11ent instrumentul cel mai bun va fi primit de cel
mai bun dintre ei. nimic altceva nu conteaza: la fel. in
domeniul politic. sunt necesare cinci calitati (vezi textul)
nlllnai cine te are pe toate poate spera sa ajunga la
conducerc. nicio calitate neputand fi compensata cu alta
dintr-un alt domeniu.
Revenind in prezent. filosoful care a incitat discutii
ample .cu privire la dreptate (1. Rawls) propune do!,a
principii 0 perspectiva neocontractualista cu privire la
dreptatc ca echitate. dreptate In care inegalitatite sunt
admise daca sunt in avantajul tuturor. putem spune
ca dreptatea inegalitatea pot sa se potenleze reciproe.
chiar daca, dupa cum spunc Fr. Niet zsche. unii sunt stapani
si alti i scl avi. Cu precizarca ca Fr. Nietzsche nu foloseste
termenii de stdpdn si sclav in scns social sau politic.
stapanul nu este stapan peste sclavi. ci pentru el insusi.
sclavul nu este sclav al unui stapan, ci al unei cornunitati:
aceasta distinctie este in functie de vointa de putere (care
nu trebuie inteleasa ca vointa de a obtinc puterea politica,
de a-i domina pe ceilalti). Exista oamcni Cll vointa puternica
si oameni cu vointa slaba: omul cu vointa puternica estc
stapan (asupra lui insus i). arc 0 morul a activa, propune
valori, inccarca sadevina 0 individualitate, intimpce omul
cu vointa slaba este sclav (al comunitatii in care traicste).
are 0 rnorala rcactiva, reactioncaza ca si ceilalti dintr-o
multime, pune accent pe valorilc comunitatii, renunta la
propri ilc valori pentru a fi la fcl ca ceilalti, Pcntru primul
viata cste afirmare, construirc. provocarc, crcati e, libertate:
pentru celalalt viata e 0 povara, 0 sufcrinta, 0 renuntarc la
propri ul eu pentru a f ca altii, 0 consticntizare a faptului
en nu va fi liber. ca nu are suficicnta vointa de a putca fi
indi viduaIitate.
Am discutat rnai sus des pre rclotiu dintre dreptate
$; egulitate, iar daca faccm apcl In istoric vom constata
ca, inepocile prcmodernc. ierarhia sociala, discriminarea,
inegalitatea de privilegii erau considerate normale tvezi
tema Drepturile ol11l1/l1i). Schimbarile generate de moder-
nitat c au sc himbat cadrul dc d isc utie all generat
problcmc noi referit oare la egalitate. Asupra egalitiitii
juridice, politice $;cetatenesti cxista unoarecare consens
de si foart c mu lti co nsidera ca prin cipal e ar fi egal;tl;lile
economice si sociule. Dar a sustine egali tat : de accasta
factura inseamna a aju nge foart e repede la intervc ntia
statului. la tota litarism la decizi i arbitrare ale puterii
politice. adica la teorii poli tice.
Platon (c.428-348 i.H.). Republica
Mitullui Gyges
Cci care practica dreptatea 0 fac tara voie. din pricina
neputi ntci de a face ncdrcptati, am intelege Icsnc . daca
ne-am gandi in felul urmator: sa dam si dreprului celui
nedrept ingadui nta sa faca ce vor apoi sa-i urmarirn
privind incotro ii va duce poft a fi ecaruia. Ei bine. il vom
prinde pe omul eel drept in flagrant delict. indreptandu-se
spre aceeasi tinta ca omul nedrept datorita poftei de a avca
mai mult. pe care arice fire 0 ca pe un bine -
doar legea fo rta 0 conduc spre pr etuirea egal italii .
Asemenea Ingaduinta. despre care vorbesc. ar fi maxima.
dadi ei ar avea puterea pe care se zice ca avut-o odinioara
(Gyges) ... se povestea. astfel. ca omul ace la cra pastor in
Ce iruelcgea Piaton prin
..dreptate ".' Ell sustin nl ill Rcpu-
blica el tolosea acesT ra me" ca
simplu sinonim pentru .. cvea CC
(,SiC ill inrercsul statntui ideal ",
( ... 1Dreptatea constituie [ ('nUl
centrcki a Republicii. in cerCl/hI-
rea sa privindlI tlll trll dn.'puj(ii I . .. )
intai incearcd sd descopenr accas-
fa idee in stat . far apoi incearcu
sa aplice rezuhutut ln individ (,..I.
Conceptnl de droptuu: difeni
ill chipfundamcntal de ideik:noas-
Ire despre dreptute ( ... ), Plut on
consideni dreptatco 111I ell pe 0
reknte intre indi vizi. ci ca pe ()
proprietate a intregnlui stat ( .. . ).
Statui vste drept daoJ e stllll/lOs.
poternic. IIlI i f ....wNI.
K.R. Popper. S(1<"ietoll'(I d, ,\-
chin; ei
. Rclc \"ali critici i
popper ienc asupra Ill odului in
care Platon conce-pcadn.:ptatca.
67
Aristote!
(384-322 i.H.)
.. ) deoarece egolltuteu
neeguli tat ea co mpletd S U Il I
nedreptc intre indivizi care 1/1/
slim eg ali ori ne egoli deC(11
int r-a sil/gll rd privintii, toate
cons titutii k: iJ/ care egalitatea si
I/ct'!:.!o litatea "' t/ Ill jlllcmeiare pc
b(/:::I:.' de.Ii/fll ! aces/a slim i/1 11101
Il ccesar cor up l C.
Aristotcl , Polilica
68
slujba rcgclui de alunci al Lydiei. lntamplandu-sc sa vi na
a ploaie mare un cutrernur, pamantul s-a crapat s-a
cascat o prapastie sub locul unde el se atla. Vazand acesta
si mirandu-se, pas torul a coborat a vazut multe lucruri
de basm, printre care -5i un cal de arama, go l pe dinauntru,
Cll mici porti. Varandu-si capul pe acolo. a vazut inauntru
un mort. de statura mai mare dedit parea firesc pentru un
a m. Pastorul nu lua nimic altceva decat un inel de aur pe
care mortul (... ) si iesi. La adunarca obisnuita a pas tori lor,
(... j veni pastorul avand inclul. Asezand u-sc laol alta cu
ce ilalti. i s-a inta rnplat sa ras uceasca piatra inel ului catre
sine. spre interi orul maini: si. facand aceasta, deveni
nevazut pentru cei de raFi. care vorbeau des pre el ca des pre
unul plecat. El se mira si, atingand usor inclu l, rasuci piatra
in afara, rede venind vizibil. Ga ndindu-se sa pro beze daca
ine lul avea intr-adevar aceasta putere, i se inta mpla astfe l:
cand intorcea piatra inauntru devenea nevazut, cand 0
intor cea in afara - vizibil ,
Asadar, daca ar exista doua astfel de inele si daca pe
primull-ar avea omul drept ;;i pe celalalt ornul nedrept , se
poate crede ca nimeni nu s-ar dovcdi in asemenea masura
stana de piatra, inca t sa se lina de ca lca drcpiatii ;;i sa aib a
tari a de a se infrana de la bunul altuia fara sa sc atinua de
el, atune: cand ii .este ingaduit sa ia di n piata, ncvazut,
orice ar voi ( ... ) Insa , facand asa ceva, prin nimie nu s-ar
deo sebi omul drept de eel ala iI, ci arnandoi s-ar indrepta
spre ace leasi fapre. Asa fiind, aceasta cstc 0 buna dovada
ca nimeni nu est e drcpt de bunavoic, ci doar silnic . Astfel.
neexistand un bine propriu al dreptatii . orica nd si or iunde
omul se gandestc en e in stare sa savarscasca nedrcptati, lc
face . Ca ci toata lumea crcde in sinca ei ca e mu lt mai
profitabi la ncdrcptatca decal drcptatea bine ga ndeste,
dupa cum va afirma eel ee opi neaza astfe l.
Aristotel (384-322 i.H. ), Politico
Dreptate merit 7
Se va sustine poate ca puterea pol itica trebuic sa sc
imparts in mod incgal, potrivit supe riori tatii meritclor, chiar
daca cclelalte calitati ar fi cgalc si chia r daca cctatenii ar f
cu totul asemanator i si ca drcpturilc si considcratia trcb uie
sa tie diferi tc cand indivizii sc dcoscbesc, Dar, dac a acest
principiu este adevarat, chiar fragczi mea ob razului ori
marimea stat urii, ori alta superiori rate, orieare ar fl. ar putea
sa dca drept la 0 ma i ma re putcrc polit ics: insa neadevarul
cstc vadit aic i, si catcva comparali i di n alte ar lc '0
vor proba indcajuns. Daca s-a r imparti tlautc unor
egali int re ei. ca unora ce sc indeletnicesc toti cu
311a. 1111 Ii se vor da cdc ll1ai b Ul1e instrul11cntc ccl or ma i
nobili, pcntru ca nobletea IlU-i face mai dcstoini ci a canta
din flaut: ci va trebui sa se dea instrumentul eel mai desa-
varsit artistului car e va sti sa se serveasca eel mai binc de el.
Daca rationarnentul nu este inca destul de clar. sa-l
intindem ceva ma i departe. Fi e un om foart e dibaci in
crta flautului, insa muIt mai putin distins ca nastcre
frumuscte, calitati care sunt cons iderat e fieeare in parte
sunt, sa zicem, mult mai pretioase ea tal cntul de a cant a
din flaut si in aceste doua pri vinte - noblete frumuscte
- r ival ii sai il intrec cu mull mai mult decat ii intrece el ca
flautist; sustin ca numai lui trebuie sa i sc dea instrumentul
celmai bun. ( .. .)
Dar fiindca es te cu totul imposibil acc st Iucru, est e
clar ca nimcni nu pretinde catusi de putin ca in chestiunc
de drepturi politice sa se imparta puterea potri vit oricarei
specii de necgalitat e. Ca unii sunt usori la alergat, iar altii
inceti nu e un cu vant ea in politics sa aiba unii mai mult,
iar ceilalti mai putin: numai lajocurile atl et ice diferentele
accstea sc vor putea pretui dupa talentullor adevarat Aici,
in mod necesar, nu trebuic sa sc compar e decat calitatilc
ce contribuie la formarea st at u lui. Astfel. au toata
drcptatea aamenii sa acorde a di stincti e parti culara
nob lct ei, libertarii, averii. ( . .. )
Dar 1aceste prime clement e trebuie a se adauga alte
doua : justitia vitcjia ra zboinica. de care st atui de
ascmenea nu se poate lipsi . caci daca cea dintai este nece-
sara fiintarii sale, cealalta cste nccesara prosperitatii sale.
Pe langa acestea, deoarecc egalitatea si neegalitatca
complcta sunt ncdrcpt c intrc indi vizi care nu sunt cgali
ori neegali decat intr-o singura priv inj a, toate constitutiile
in care egalitatea neegalitat ea sunt int emeiate pe baze
de felul acesta sunt in mod nece sar corupte .
Platon (c.428-348 i.H.), Gorgius
Dreptul naturii sl legea umana
(Pcrsonajul Kalikles expune punetul de vedere al
filosofilor
Dupa natura, eel lllai unlt lucru este eel l11ai rau ,
anume a Ii nedreptalit . iar dupa lege, a nedreptali. A indura
nedreptatea nu est c in lirea unui barbat ci nllmai a unui
sclav, pentru care llloal1ea este de preferat vielii. eaei liind
nedreptali t bruftuit nu este in stare niei sa se apere, nici
sa vina in ajutorlll eel or la care tine. Eu ered ca legile au
fast statornicite de oamenii slabi Illulli . pentru
ei, pcntrll avantajll i lor, statonlicese legi, inalta laude
arunea blesteme. Pentru a inSpall11anta pe oamcnii mai
putcmici. pe cei eapabili sa aiba mai muIt , ea sa lUI ajunga
sa aiba mai mu lt dedit ei , spun ca este unit nedrept sa
Iii mai presus de allii. di nedrcptatea consta in a cauta sa
ldcnti ficati conceptcle filo-
soficc utilizare in textul urmaror:
Dreprateu distri bntivo se 1"a
0PIIIIC chiar si acest ei egaliuui
nguroase dill Slal'eo de l fa t l/ r a .
('(jllrl ,'a .fI practicabi la in
societatea civiki: c/lm {Ofi mem brii
st atului i i dutareo zo aces tu ia
servicii pc mllS/ll'a fa/ enId ol"
fonetor sate. ('dd(enii la nrndul
/01 : trebuic .'l'li primeascu disl inC( ii
si favoruri potrivit CII servicii le
aduse. i n acest seils trebuie inteles
/ 1/1 posa] al lui lsocrates. ill care
ii taudd pe primii atenieni pentru
cd all a/eag(/ eel mai hine
dintre cele d01/(1 te luri de ega-
lim te. 11//(/ consta ill a imptir(i
acelasi avantuje 1II/IImr cctine-
lIi/or !(ira deosebire. ior celdla/I
in (/ Ie distribni dllp t'i mcriru/
Iiecdruia.
.1..1. Di.\"clII',' a.\"upra
origtnii inegati-
tiitii dintre aameni
69
Cornparat i leg ea ete rna
(Augustin) ell l cg ca urn ana
( Platen).
Pdcarosii, ei insisi. se giindesc
lu cclc vesni ce ,'I' taudii sail
condarund CII dreptutc 1II/111e dill
actiunile oamenikn: Prill cc nor-
me iudecd et atunci. danl III/ prin
acelea prin care vdd cum trebnie
sd troiascd fiecare, desi ci 1111
trdiesc ill acest fel? Unde le Hid
ei? Nil ill esenta lor proprie. Este
ill afarii de indoialii uI aceste
lucntri se viidprinspirit spiritul
101' este schhnbiitm; ill fillip ce
l.fiecare vedc - doni este capabil
sd vadii aSf!l'l cd aceSle reguli
SI/III neschimb.itonre. Ei 1111 Ie
Wid ill modI/I de afi al spititului
101; fiindcii ele .'WIIl reguli ale
dl'epu1(ii . iar spiritul lor este
nedrcpt. Unde .'1'/1/11 inscrise acesle
reguli: prin care celncdrept insusi
recunoaste ceca ce este drept. prin
care vede cd el trebuie sd aibii
ceca ce eI JJlI are? ( .. . )
Aceasfd drep tote. care traieste
in ea insdsi, estc }(iJ'l1 indoialii
DII JIllle:::CII el insusi. ea este
neschimbdroare. ( . .. ) Fiind
dreplalc ill ea eo devine
dreptarc pellfru lIoi alI/lid caml.
ader/illd fa eo rrtiim in mod drepr:
,'1'i slIlI lemmai JIIult sail ma i PI/fill
drep(i . dupd cum aderdm mal ml//r
sail maipllfill la ea.
Augustin. De Tri"itate
70
ai mai mult deca t alt ii. Ei sunt bucuros i, cr edo sa aiba tot
atat eat $i cei lalti, desi sunt mai bi ci snici . Pentru aceasta
se si spune ca. dupa lege. este nedr ept si ur at sa te stradu-
ies ti sa ai mai mul t ded it cei mul ti. ceca ce ei tocmai
numesc a Ii ncdrept. Dar natura insasi arata. cred, ca cste
drept ca ee l ca pabi l sa aib a mai mult dccat ce l netrebnic,
eel ce este mai put ern ic decat ee l cc este mai slab. E vadit
ca asa sta u lucruril e peste tot . si printre animal e si printre
oame ni i din toate cetat ilc si neamuri le, la care dreptul se
defineste prin faptul ca cel mai puterni c conduce pe eel
slab si stapaneste mai mu lt decat el. ( . . .)
Ell cred insa ca lucrul acesta nu stu in puter ea celor
mu lti. drept care ei si critica astfel de oame ni din invidie
si, asc unza ndu-si slabiciunea, sustin cit nes tapanirca de sine
este urata. Asa cum am spus mai inainte, ei aservesc pc
oarnenii superiori pri n natura si, ncputand avea resurse
pentru indeplinirea placcrilor, ei lauda cumpatarea si
j usti tia. din lipsa de barbat ie. Pentru cei care au parte de la
inceput sa fie fii de regi ori sunt capabili pri n firea lor sa
dobandeasca conducerca, tirania sau domnia, ce poate fi,
in realitatc, mai urat si mai rau pentru acest soi de oarneni,
decat cumpatarca? Fiindu-Ie permis sa se bucure de toate
bunurile. tara sa aiba vrco opreli ste, cum or sa-si impuna,
lor insile, ca stapana, legea multirnii.judecata si criti ca ci?
Si cum sa nu devina ei neferi cit i din pricina acestei pretinse
frumuset i care l ine de justi tie si de intelepciune daca nu
pot oferi prietenilor mai mult decat dusmanilor, tocmai in
cet atea pe care 0 cond uc ei? in ce pri veste adev arul, pc
care spui ca 11 cauti, Socrate, iata cum stau lucruri le: viata
de placeri. nestapani rea $i Iibert atea, dadi sunt incurajate,
fac viltutea fCli cirea omului. Celelalte toat e sunt artificii .
SUllt conventii omcnqti contrare naturii. ztidamicii tara
nicio valoare,
Davi d Hume ( I 711 - 1776). Cercetll r e lISlIprll principii/or
lIlorll!ei
Regula egalitii(ii
o regula ca re poate parea. in specul atii. cea mai
avalllajoasa pentnl soc ietate. s-ar putea constata in practica
a Ii total pericu loasa di stru cti va. ( . . .) S-ar put ea
cuiva sa i se para ea regul a egalitatii. fiilld foart e folositoare,
nu este cu totul impract icabila: ei ea s-a apli eat. ee l pUlin
Intr- o masura incompleta. in unele republi ei . mai ales in
Sparta. ( ... ) Dar istori cii (...) ne spun ca. oncat de plauzibile
ar parea aceste idei de egalitate perfect a. ele sunt de fapt ,
in fond. impract icabile: iar daca nu ar fi astfel. ar fi extrem
de pe riculoasc pcntru umanitate. Chiar de s-ar realiza
vreodata egalitatea prop rietal ii, gradele diferite de iseusinla,
preoeup are hamicie al e oamenil or ar distmge imcdiat
aceasta egali tatc (... l. Sau. daca ai incerca sa [ii sub co ntro l
aceste virt uti, ai reduce socictatca la cca mai mare mizerie:
si in loc sa previ i ncvoil c si cersetoria la unii, le-ai face
inev itabile 1'1 toti,
John Rawls ( 1921- 2002). Dreptutea ca ecltitate
Principiilc dreptati]
Concepti a asu pra drcptatii pc care vreau sa 0 dczvolt
poate fi rczumata in urmatoarcle doua pr incipii: ma i intai,
fiecare persoana care part icipa 1'1 0 pract ica (insti tutic
soc iala - n. n.) sau care e infl uentata de aceas ta are un drept
egaI la cea mai larga libert at c care e co mpat ibila cu 0
libertate de acelasi fel pentru reate persoane le: si. in al doil ea
rand. inegalirati le sunt arbitrare in masura in care nu ne
vom putea astepta ea ele sa condu ca 1'1 avantaj ul tuturor si
nune vor garanta ca posturile si functiilc de care sunt lega te
sunt de sehise tuturor. Accste prinei pi i formuleaza dr eptatea
ea un compus cuprinzand trei idci: libertatea. egalitatea
recompense pentru activitatilc ee eo ntribuie 1'1 binele public.
(...lAI doilea pri ncipi u arnta ce gc nuri de inegalitati
sunt permise, ( .. .l Pr in inegalitati ccl mai bine vorn intelege
nu orice diferente intrc posturi si functii. ei difcrcnte in
privinta bcncfi ciilor si raspunderi lor de care sunt legate tie
direct , fie indi rect - precum presti giul si ave rea. sau
obligut ia de a plat i impozit e . Jucatori i de fotbal nu
prot csteaza impotriva faptului ca cxista posturi in echipa,
prccum si portar, funda s si inaintas nici impotriva faptului
ca rcgulile jocului spce ifica anumi te atributii si sarcini. Nici
cetateni i unci tari Illi obiecreaza contra cx isten tei unor
func tii. prccum ee le de presedintc. senator. guvernator,
j udccator si asa mai depanc. ficcare eu drepturilc
obligati ile spcci ficc. Nu di fcrcntclc de acest fel sunt
conside rate in mod obi snuit ca inegalitati : sun! considerate
astfe l diferentel e care privesc distribuirea acelor lucruri pe
care oameni i se stradu icsc sa Ie obuna sau sa le evi te
carora le da nastere sau pc care le face posibi le 0 practice.
Ei se pot pIangc de modalit ate a pe care practica a
instituit -o in cc preluirea recompensele (dc piIda.
pri vilegii le salariile func tionari lor de statl sau pot protesta
il1lpotriva distribuliei put eri i averii care rczulta di n
felurite!c moduri in care oa meni i se folosesc de pe
ca re le-a crcat area pracl iea <- ..l.
Sa notam ca . pot rivit eelui de-'ll doi lea principiu. 0
inegalitate cs te admisa numai daca ex ista un mati v sa
can'Sidcram ca acea inegali tatc c[lfcia ii va da 0
practiea va aq iona in avantajulJiec<irtti part icipant 1'1 ea .
Sa acceptam ca fiec are pa rticipant trcbuie sa din
inega litate. ( .. .l
John R:1\\Is
( 1921-2002)
Info: Profcsor de filosofic polmca
13 Harvard. A fundamcntat doctri-
nar bavc!c statului provid ctua
liberalismul de l ipegalitarist. prin
conc ilierea econ omici de piat<l ell
asi srentiali smul. a li bert a ti i
pcrsonalc ell cchitat ca ajutorului
aco rdat celur altqi 1<1 ncvoic etc.
Opera: 0 teotiea c//'(!pt drii ( 1971),
Political Liberalism. Justice as
Fairness: ..I Rcstuternent.
Identifi cati moti vclc pcntru
ca re J. Rawls admi te exi st cnta
val ului de ign or nn tf pe ba za
' textului urmator:
/deea lind pozttit originare
este aceeu de a n 'ali: a 0 pmceduni
cchit abi ld COI"(' ,wi Ill' asigure cci
principiile can: vorfi acceptatc
sum dreptv (... ). Eli' presutnm eli
piirtile SIIII I sill/lite in SIWft!/e unni
nil al ignonnuei, Ell! /li t C1t1l0SC
C/l111 vorfi atectatc i ll particularde
ohemativele pe care Ie ti lt .H II I/
obligate sa cvulucze principiile
numai pe temeinl unorconsideratii
generate. (. .. ) Xloti vele cuhniterii
vdlutui de igliortlll{d 1111 se redllc
la ideea de simplitate. Soi \'I'em .wi
de/lui", po:::i/ia origimmi astJi.'1
illCal sci oh rillcm soht{ia dorilei.
( ... ) PClI!l1t CYlpo;i{ia origillani Sti
m! cOl/dllcli /a acon/llri drepte.
pir {i/e trehuit' sci lie allitabil
situate;.;f .,dj;c Irtllate ill chip egal
CQ persoQlle morale. Ceca ce esle
accidellt ill llillle se POl1C corecta
prill mod{ficarea camc/cristidlor
si tua{j('i COII II'U'tlwl" if/ilia/e.
John Rawls. 0 t(,'oric d dr('ptii/ii
71
APlICATIl
1. Preci zca za care sunt motive le pentru care personajul Glauco n. in dialogul
Republi ca, cons idera ca oamcnii prefera ncdrcprarea dr cpt atii . Fonnul caza un
contrnargumcnt la ac easta tcza.
2. Forrn ulcaza ar gumcnte care sa sus tina ideea potri vit care ia majori tatca
oameni lor sunt drepti.
3. Aplicatie interdisciplinara - Considcri ca repa rtitia dupa meri t. preconizata de
Aristotcl, asigura rcal izarca dreptatii in toat e situatiile? Argurncnteaza raspunsul tau.
-I. Formul eaza ca re un cxcmplu de propozi t ic in care terme nul "egalitate" sa fie
utili zat pent ru a desemna mani fcstarea lui in do mc niilc:
a) pol itic; b) juridic; c) soc ial: d) economic.
5. Comcntcaza urrnatoarcl c tcxte:
a) Sii recapituliim: idcea de dreptate preSlIpW IC cloud lucruri - 0 reglllli de
conduiui si W I sentiment care sanctioneazd regula. Trebuie sli Spi/ Hem cli prima l e
contun intregii umanitiui si menit binelui acesteia. Celdlalt (sentimentul) e dori nta ea
aceta care in calcii regula sii suf ere v pedeapsd. (.I. 51. Mi ll , Utiluarismuh
b) Dreptatea este un lucru discutabil, puterea se recunoastefiird nicio discutie.
Deci, n-avem decaf s,i diim puterc dreptdtii. Nepuuindu-sefuce ea ceea ce-i drep t sii
fie puternic. honea afacu: ca ceeu-i puternic safie drept , (B. Pascal. Cligeriiri)
6. ldcnti fica arg umentcle cu ajutorul ca rora Augus tin sustine tcza potrivit careia
dr eptatca .xievinc drcptate pentru noi at unci ca ndo aderand la ea traim in mod dr cpt".
7. Ilustrcaza. pri n intcrmediul care unui exemplu, ce le doua principii ale dreptatii
sust inute de J. Rawl s in lucrarca Dreptutea ca echitate.
I I
8. Anal izati tcxtclc urmatoarc si incadrati-lc intr-o anumita ca tegoric de dr cpt ate :
a} Cealalui specie de dreptate es te dreptatea corecti va care intervine ill
ruporturi le private (. . . ) Dreptatea. i ll raporturi le private. constii intr-unfel de egulitute,
iar nedreptatea intr-unlei de inegalitate (.. . ) Nu are importanta aici dani 1m om de
bi ne l-ajefuit pc WI om de niniic sail dacd un om de nii nic pe W I om de bine (... ) legea
ia in consideratie nuniai natura delictulni i tra ttintl pe picior de egalitate par/ile in
cauzii }, int eresdndu-sc doar dacd unIII a conus nedreptatea. iar altul a SUP0I'/l1/ - 0 .
daca unul este autorul unei pagube. iar altul victinia, (Ari stotel. Erica niconiahic/n
b) ( .. .) dobiindirea castigului Ill{ ajunge lafi e care practicant al unei arte ea
proveni nd de la propria sa arta. ci. dacii este cazul sdcerceuun Cli rigoare: medicina.
de partea ei. oduce siuui tate. arta castigului - castig. Insdsi arhitecturoface case, arta
castigului. urnuind- o. face bani: si toate celelalte urte 10 fet (.. . ) iala de ce , .'Ie pan! ,
trebuie data {{ nisp/ata (.,.) (phl ton. Repub/ica)
9. Reali zati 0 dczbatere cu tcma: ,.Egalitatc ~ i dreptate'"
72

3.3. TEORI I POLI TICE MODERNE ~ I CONTEMPORANE

Probl ema putcri i politi ce si a lcgitimitat i: celui care
conduce fac parte dinj i/osiJt ia politicii . Accasta ramura a
fil osofi ci ana lizeaz a printrcallele fundarn entclc si scopuri le
guvernarii , exercitarca autori tati i si a constrangerilor,
drepturile ~ i obligat iile guvcrnama ntului. rclat ia di ntre stat
si soci ctatea civila, scpararca si limitarca puteri lor statul ui,
forme de guvcrnarc. distinctia publ ic-privat etc .
Daca ar fi sa inccpcm cu aceasta din urma, atunci
pri mcle problemc ~ i discutii de filosofic politica vor f
fost in Grecia antica unde Platon sau Aristotel puneau pe
plan sccund omul, intaietate avand statul.
Daca pri vim teoriile politico asa cum se prczinta ele
astazi putcm spune ca cx trc me le lor sunt (I//(/,./tiSII/II/ si
etatismul, Anarhismul co ns ide rs ca societatea poat c si
trebuie sa fie organizata fara autori tatea cocrcitiva a stat ului.
EI nu neaga oricc fel de aut oritatc, ci recunoast c autoritatea
spcc ialistilor in domeniile care tin de corn petenta lor. Critics
dour autori tatca asumata de indi vizi care Il U au ni cio
indrcptatire sa 0 rcvcndice, respecti v au toritatea pol itics.
De asemcnca. resping cclc doua j usti ficar i curentc invocate
in favoarea statul ui: a) ca indeplincste functii soeialc utile
.}i b) ca aut or itatea sa c lcgit imata prin consuntamanrul
supus ilor, Anarhismul a ClIllOSCUt mai multe variantc si, ea
tcorie politica, estc diferit de utilizarca comuna a termcnului
care inseamna dezordine politici; si morale . La polul opus
se ana etatismul care considera ca statui cstc punctul central.
estc eel care conduce si modclcaza societatea. Platon. Hegel
sa u Mar x sun t reprczcntan t i, de pe pozijii diferite. ai
eta tismului. Pcntru Platon . cctatca idcala se ana pe primul
plan si ind ivizii sunt atent sc lcctionari pcntru functiilc pc
care pot si trcbui e sa le indcpl incasca in aceasta ierarhic
soc iala. Hegel conside ra cn trebui c sa fie cineva deasupra
indivi zilor si a intcrcsc lor lor subject ive, cincva care sa
unnarcasca interesul general si binel e tuturor, accst cincv a
fii nd sta tuI. Marx ex plica cvoluji a poli ti cs pr in cea
ccono rn ica si considera ea toate ce lelaltc domenii depind
de ee l economic. Filosofi a marxism a istorici inseamna fort e
de productie ~ i relat ii dc producti e: atunci cand contradictiilc
dint re ele se acutizeaza. se produe revol utii care prcsupun
treeerea la un alt mod de produetie: a ~ a s-a intamplat cand
s-a trecut de la feuda lismla capitalism. a ~ a se va intampla
can d se va trece de la capitalism la socialism ~ i de acolo la
Pc baza ideilor din textul
urmaror. rcali zati 0 dezbatere cu
privirc In rol ul statului.
SW1II1 JIll are wopul de u-i
trans fonna pc oameni dinfiinte
rat ionule ill unlmale sail ill
marionete. d. dinrpotrivu. sii Jilni
ill a,mjd i I/n i l sufletul ~ i corpul
101" s l i - \ ~ i indcplineoscufunctiile
101" ill ('"I" 1II0i bune conditii.
oamenii sli sefoloseascd [ihcri de
ratiune. sli 1111 se nizboiascd innv
ei ell 111'11. ell IIIdllie Sail ;11,\'('l<i-
ciune. si sci "II poorte 1I/1ii.Ii /fli
de ul t i i e ll dusnui nie, Pri n
urmare. scopu l statu/IIi este. de
fapt, libertatea.
B. Spi noz u, Tratatul teologi-
co-po litic'
73
Comcntati urmatorul text :
0 111111. cafiintii nascllta ill .'10-
delate, este oh/igar WI-,'1i mel/rind
rekuiile sociole datorird necesita-
tii, inclinatiilor sale naturale sail
obisnuintei, Aceeasi creaturu,
dupti ce progreseazd. Sf! angajeazd
sa [onne:e 0 societate politico
pentru a putea odministrajustitia.
"f (l rli de care III/ poate exista pace
intrc oatneni. nici sigl/mn(a nici
relatii sociule . Din acest tnotiv.
trebuie sa privim marele apamtal
noastrc ca avdnd. la
1/1'11/(/ urmei. ca singur obiect sail
scop distribuirea dreptdtii.
Ibti oamenii inteteg necesita-
tea drepta(ii pentru a tnentine
;lJacea si ordineo. si toti inteleg cd
si ordinen .suns necesare
mentinerii societ-itii. in ciudu
acestei necesiuui putemice ,'>'i evi-
dente. cClt de slall{1 ,"ipen'CI"sti este
totusi nalura noastrd' Este impo-
sibil ca oamenii sli (ilia culeu
dreptiuii ell bnnii-credintd ,,>i./tmi
ezitare .
David Hunte, Eseuri politice
Jcremy Bentham in [m:rarea
o illtroducere in prineipiile 11/0-
ralei ,," ale legz!,erarii ( 1789)
afi nna ea: .,sarcina unei guveman
este ace ea de a prol11ova, prin
pcdepse raspla ti . feric irea
socie ta\ ii'".
74
co munism (Marx nu a mai trait sa vada cum capitali smu)
es te inlocuit de soc ialism si co munism).
in toate teoriile etat iste, societatea trebuie sii se
subordone;e .....tutului. indivizii t reb ui e sa renunje la
idealuril e si scopurilc lor pe ntr u a fauri 0 soc ictatc mai
buna. Pcntru a putea realiza acest lucru, statuI tr ebui e sa
det ina maj orit at ea sau chiar re ate pargh iil e de intcrvent ie
as upra socict ati i asupra individului.
Intre aceste ex treme inaplicabi le (anarhi smul si
etatismul) se desfasoara toat e celclalte teorii politi ce. 0
si ntezn a lor este destu l de dificila , pentru ca ele nu sun!
numai teorii fi losofice , ci programe de actiune pra ctica,
iar la elaborarea, ap licarea sau modificarca lor au contribuit
cc onomisti, oameni po lit ici, j uristi, istorici etc. Tcma
corunna pc care 0 abordcaza este cea a rclatici dintre
guvcrnanti si guvernati, limi tel e puter ii pol itic o, scopul
guvcrnarii , legi timitatea conducatori lor sau a masurilor
luate, exercitarea autoritatii etc. Dintre aceste teorii , ne 'lam
opri numai asupra marxismului liberali smului.
Liberalismu! (in limba latina liberalis , ins camna
binefacator. generos) considcra ca principal a functi e a
st atului liberal a rc prczinta garantarca drepturilor
libertatilor individu ale. Daca ne vo m intreba cine trebui e
sa guvcmezc (chiar da ca aceasta intrebare I1U este relevanta
din perspcctiva lui K. Popper si trebui e inlocuita) si in
interesul cui trebuie exerc itata puterca, vorn constata ca
raspunsuri le au fost diferite. Astfel , Aris totel arata ca statuI
poat e fi guvernat de 0 singura pcrsoana, de un grup mi c
sau de un grup marc. Put er ea poate fi exercitara in int ercsul
tuturor sau in intcres propriu, rezultand sase cons titutii de
baza: monarhia, aristocrat ia, gu vemarea constiturionala,
tirania, oligarhi a, dem ocratia, in tirnp cc liberalismul can-
side ra d i numai de mocrat ia face ca alltorltatea statului Sfl
ti e limitata ex ercita ta de ca tre cele trei put eri (lcgi slati va,
executiva judecatoreasca). Aceste put eri trebui e sa tic
separate pen tru a se cvita mi ce abuz de putere, d e trebuind
sa se fer easea sa rcglc menteze atMdomenill l viClii private,
c,lt pi ata munci i sa u domeniul rel atii lor eco llomice.
Democra tia , ca regim politic, garantea za impor-
tan lei dee izi ilor indi viduale, plurali smul pol itic, religios,
social , egalitat ea in dr epturi etc. Statui es te rau. dar este
un rau neee sar, a atinnat K. Popper, fiiciind referire la
necesitatca Iimitiirii autoritatii statului pentrll a impiedica
abuzu l de putere. Chiar daea ne imaginam tot fe lul de
institutii cu rolul de a limita pericolul pe care poate sa' i
ex ereite put er ea, in practidi niciadata IlU vom putea sa
eliminam acesl pe ricol. Totdeauna yom pliiti un pret penlru
pr ot eeti a oferita de stat sub fonna impoz itelor, dar sub
forma umili ntelor suportate din partea functionarilor
aroganti (vezi rcxt ul).
Gandirea libcrala a urmarit limitarea cgalitatii la
egalitatea in drcpturi, nefiincl prcocupata de egalitatea
sociala, ce ca cc prcsupunc ca daca statui int cr vinc pcntru
a "corecta" jocul libcr al societatii civi le, cstc considcrat
ca fatal pentru libert ate.
Grice discurs asupra puterii implica si problema
statului, dar si pe cea a legit imitat ii, Termenul de politicii
provine din limba grcaca (undc polis, inscamna cerate) si
semnifica, in sens curcnt, arta de a guverna cetatea sau
statuI. Putcm, insa sa extindcm aceasta scmnificatic si sa
sustinem ca poli tica presupune un dia log intre grupurile
de inter ese const ituite la nivel social in vcdcrca adoptarii
unor decizii comune ale carer consecinte vor fi resimtite,
mai mull sa u mai putin, de int reaga societate, deeizii care
urmeaza sa tie transpuse in practica prin diferitc mijloacc,
Prin urmare. politica presupune un ori zont de manifestare.
orizont nurni t cc t ate sa u stat , comunitat e locala sau
internationala. Cel ma i imp ortant instrument care transpune
in practi ca dec iziile luate este puterea (in Iimba latina,
patens inseamna puter nic).
Puterea a fast asociata, in mod frecvent, ell ideile
de autor itate, de forta ~ i de violenta care pres upun rel at ia
in tre comanda-supunere, gu vernanti-guvemati , clase
conducatoare :;; i clase conduse, insa toate acestea se
mani fe sts intr-un cadru organizat pe nu anumit teri tor iu,
intr-un stat. l deea de stat presupune, in primul ra nd,
permanent a puteri i. adica statui apare numa i atunc i cand
puterea se instituuonalizeaza ince tand sa mai fie incorpo rata
in persoan a unui co nducator, ia r, in a1 doi1ea rand ,
presupune interesul public. Statui indcplineste roluri diferite
in functie de regirnul poli tic existe nt, in functie de rn odul
in care se exercita puterea, adica daca vorbim despre 0
lara libera, dcmocratica, statui creeaza conditii le pentru ca
individul .Jiber sa urrnareasca teluri le si dori ntele lui
pcrsonalc, in cadrul reguli lor cunoscute ale jocului" sau
int r-o tara condusa de un regim dictat ori al. samavolnic,
caz in ca re " planificarea implica, in mod ne cesar, a
discrirninare intre nevoile specifice diferitilor indivizi si
ingaduie unui om sa intreprinda ceea ce alt uia nu-i este
permis" (vezi textul lui Fr. Hayek).
Friedri ch August von Hayek (1899-1992) , Drumul
ciitre servitute
Supremalia dreptului (a legii)
Nimic nu diferentiaza mai t r a n ~ a n t co nditiile
dintr-o tara libera de cel e dint r-o lara atlata sub 0 guvell1are
Milton Friedman in lucrarea
Capitalism si li bert at e ( 196:)
a/irma : ..Libertateu politico in-
Seallllla absenta constrangerii
exercnate asupra 1l/1II i am de c-u re
semenii sai , Amenint area princi -
pa ki la adrcsa Iiberui tii 0 cons ti-
tui e puterea de a cOl1 sl n i ll !! e,
indi fercnt dacii ({Ceasta putere se
alld i ll nuiinile II I/ II i !/I OII W h. ale
ill/ II i dictator; ale oligarhiei sail ale
unci lIIajoril/i{i temporare
Lord John Eme ric h
Dalberg Acton
(1834- t902)
Info: Istorie englez.
Puterea tlnde sa eO I' Il/ Hl si
plltCl'ea abs olutii corupe [/1 mod
abso hn, Oom cni i tnari SUII!
aproopc intouleaunu oameni ni i.
chiar $i atunci cdnd ei nu exe rcit a
o inllu ell(a si !I II a ll () intpnter-
nici re: acest l/{cl'li es te ill ,\ 'i nun
mar e ma" lIra ade vdrat dacd
odoug i tendinto sail certitudinea
corupiiei prin inunnernicire.
1."'/OI'i(/ 1111 este v pan: a (eslI! /i de
nni ini nevinovate. Dint re toate
canzele degradari i si [,u!cpiirtiirii
de mom hi a oamenilor: putereu
esle cea lIIai sl atorll iCil ;;;i lIIai
aet inl .
Lord Acton
75
Pomind de la urmatorultext.
realizati 0 dczbarcrc:
lJ/lpli Cli m (//11 demonstrar ill
Sjtil\\'irll/ istnriei si II/till/II/ 011/ 0
/ogic/i putemicd se qjld in spotele
evohniei instinniilor politice ill
directiu dcmocratici /ihera/e 1110-
.derne. care sc bnzeazii pe lcgatura
dintre progresnl ecnnannc si
democratic stabilii. (" ,)
Tendinto democratiilor Libera-
. te conrcniporane de a devcni victi-
melc individuatismutni excesiv
1'L'/)f'cil1fcJ poate pnnctul lor celmai
slab pe tennen Inng ,vi se OhSCI"1'lI,
mai ales, la cea mai individualista
democra t i c, Sratele Unite . Starul
liberal modem s-a ba:at pe ideea
ca, ill int eriorul pacii politice,
);//\'(.:'1'11111 sa /Ill ia pozitie F/{{i de
' d{lcl'il elepretentii mantle ridicate
de re/igie ,\"ide cultnra traditionald.
(."") 1;1 mod ascmtlm/t()!: sisteniul
capitalist bozat pe econonua de
piara (""") cerea numai ca acnncnii
Stl filc a ape/ /a propriile tor into-
rese pc tcnncn lung pentrn a n-nli-
:: 0 () prcdnctie ,\'i 0 distribntie a
bnnurilor - optime din punct de
vedere social.
Socieuitile intemeiatc pe {{s(lel
de premise illdil"idua!isTe all
exfmordilw}" dc hille
(".") Flillrirea I/Ilci dOli/II;; a leg""
cOllsliluie IIlIa dilllre cclc lIIai
!I"cl/wrcabile reali::ari ale cil"i/i::a-
. riei occidentale, ale Clll'ci bene;jicii
del'in lIIa i cI'ideme in cOlI/para-
{ie, ("(II/(I {]I"em de-a .filce ell fdri
preCli/II Rlis ia sail Ch ina, /fllde
ael.:'asta /ipsqte"
Francis Fukuyama (n" 1952).
Jlarca rupturii. Nllfllra 11llUl1Ul }" i
ref ll'el"l'a art/inii .\"Ociale
76
arbitrara decat respectar ea, in prima. a marilor principii
cunosc ute sub numele de suprcmatia dreptului (rule aflaw).
Aceste princi pii. despui ate de orice det alii tehnice. ne spun
d i statul, In toa te actiunile lui. este limitat de reguli fi xate
anuntate 111 prea labil. reguli care fac posibila prevederea,
eu 0 buna doza de cert itudinc. a modului in care autori tatea
va Colosi puter ile coercitive intr-o irnprcjurare data si
fac posi bila planificarea afa cerilor individuale pc baza
accstci cunoasteri. Desi acest ideal nu poate fi atins nieio -
data in mod desavarsi t, de vreme ce legiuitori i, ea cei
carora Ie este incrcdintata apl icarea lcgi i, sunt oameni
supusi greselii. sc dcsprinde de stul de limpede ide ea
centrala ell posibi litatca lasata organelor executive de a
folosi in mod di scretional' puterea cocrcitiva trcbuic sa fie
rcd usa cat mai mull. Gri ce lege restra nge libertatea indi-
viduala int r-o anu mita masura (... ) Fiind sigur ca puterea
statului nu va fi folosi tii in mod deliberat pentru a-i dejuca
intent iile. ind ividul este liber sa urmarca sca tclurile
dorint ele lui persona le, in eadrul regulilor cunose ute ale
jocului.
Distinctia pe care am trasat-o intrc crcarca unui cadru
de legi permanent, in interi orul caruia activitatca product iva
este ghidata de deei zii indi vidual e. si di rijarca activitatii
eco nomice de cat re 0 aut oritate centra la cstc, astfel, in
realitatc, un caz part icular al distin ctiei mai gencral e dintre
suprematia drcpt ulu i si guve rnarea arbitrara, In conditi ile
suprcmatici dreptul ui. statui se margincste la fixarea unor
reguli care st abilesc conditi ilc de folosire a resurselor
di sponibilc, lasa nd pe seama indivizi lor deeizia privitoare
la seopurilc pentru care urmeaza a f folosit e. in conditiile
guve rnari i arbitrare. statui dirijeaza util izarea mijl oacelor
de pruductic catre anumi te seopuri. Regulil e la care so
recu rge in eon diliile suprematiei dreptului pot Ii elaborate
anti eipat. sub fonna unor reguli/iJr/llale. Intonlia este doar
ca el e sa fie de fo los in urmarirea var iatelor scopuri
individual e. Ele sunl. ori s-ar cLLveni sa lie, concepute pentru
perioad e at at de lungi. inc,lt est e imposibil sa daca vor
velli In sprij inul anumitor oarn eni mai degraba dec at a1
altora. Aproape ea pulem sp" ne despre ace ste reguli ea
sunt un fel de instrumente de produC]ie ce ajuta oamenii sa
prevada comportarea cclor cu care trebuie sa co1aboreze,
iar nll efort uri de sat isface re a unor ncvoi part iculare.
P1aniticarea economica de tip colectivist impl ica
opusul al aeestei situalii. Autoritatea pla llifieatoare
IlU se poat e autolimita oferind unor oameni necunoscllti
prilejuri speeulabi le dupa plaeullor. Ea poate asuma
ant icipat obligatii, prin reguli general e formale, care
impiedica ar bitrariul. Ea trebuie sa satisfaca nevoile rea le
Friedrich A. Hayek
I t 899- 19921
Info: Fi losof nascut la Vicna. a
obt inut doctoratul in economi c
drcpt 101 Univcrsnnteu di n Vicna.
lnanul 1938 a devenit cctatean
britanie. i n anu l 1974 a primit
prcmiul Nobel pcntru economie.
Op era: Df'II lIIlIl ('titre servitutc
( 194 -J.L Consti nuio l ib ertiitii
(1960) .
Karl Marx
( tRt8-1883)
Info: Ganditor german. considerat
intemei etorul doc u-inc i clasei
muncitoare. fu ndamcntand. i111-
prcun a ell Fr. Engels. materialis-
mul dial ectic s i istoric. A studi at
drcprul Ia Univ er sitat ea di n Bonn
si. apoi. istoria si filos ofia. in anu l
1847 a devenit me rnbru al Li gi i
comunistilor si a fost insarcinat s5
redacteze imprcun a cu Engels.
Mnnifcsrul pnrtidului comuni st
( I84K). EI intentiona fondczc
proicctul poli tic si revolutionardc
constru irc a unci soci etaji ma i
bunc pc 0 ana liza st iinti ficf a
stru cturii cconomicc a soeictatii.
Opera: AS/lpra p rob /elllci CI Te-
ie,'l i ( J842). COll l ri hll(ii la cr i fica
drepfu i ll i a lu i Hcgel
(1844) . Xlallll scr isc!c dill I Sf.!..
Capira/I/I.
-

\
L
Karl Marx (18 18- 1883 ), Capitalul
Muncitorii capitalistii
Fostu l posesorde bani paseste in calitate de capitalist,
iar posesorul forte i de munca il urmeaza in calitate de
muncitor al sau (.. .)
Intrebuintarea fortei de munca estc insasi munca.
e el care cumpara forta de munca a consuma, punandu-I
pc vanzatorul ei sa munceasca. Acesta din urma de vin e
astfcl act ul (in fapt - n.t.) forta de munca in actiune. EI
devine muncitor, cali tate pc care inaint e 0 avea doar potentia
(poten\ial - n.t.). Pentru a-si exprima munc a in marfuri, cl
trebuie 5-0 exprime inainte de toate in va lori de intrc-
buintare, in luc ruri care serv es c la sat isfac erea unor
rrebuinte oarecare. Capitali stul 11pune. asadar, pe muncitor
sa con fectioneze a val oare de int rebuintare anumita, un
urticol dctcrminat. ( ... )
Procesul de munca, asa cum se dcsfasoara el ca un
proc es de consum al tortci de munca de catre capitalist,
prezinta doua fenomcne specific e.
Muncitorul lucreaza sub control ul capitalistului,
caru ia ii apaqine mun ca lui. Capitali stlll vegheaza ca munca
sa decurga nannal ca mij loacele de producti e sfl fie
intrebuintate rationall .. .)
In aJ do ilea rand insa: produsu l estc proprietatca
capital istului , nu a produc atorului direct. a muncitorului .
( ...)
ale oamcnilor pc ma suni ce acestea se ivesc si sa optczc
deliberat intre aceste nevoi. Ea trebuie sa ia nccontcnii
decizii in problcme carom nu Ii se pot gasi solutii numai in
baza unor principii formalc, iar luarea ace stor deci zii
presupune a icrarhi zarc a nevoilor difer itilor indivizi. ( . .. )
Nu incapc indoiala ca planificarea implies. in mod
necesar, 0 discrimi nare intrc ncvoilc spccifice diferiti lor
indivizi si ingaduic unui 0111 sa intreprinda ceea ce altuia
nu-i este permis, ( ... )
In cpoca noastra. animata de pasiunea pentru con-
trolul consticnt al tuturor laturilor vietii, poat e sa para
paradoxaI sa proclami drept 0 virtute faptul ca in cadrul
unui sistem vorn sti mai putin despre efectul coneret al
masurilor luate de catrc stat, decat ar fi cazu! in maj oritatea
cc lorla ltc sistcrne e::l o met oda de eoordonare a actiuni lor
in socictate ar trebui sati e socorita supcrioara din pricina
ca noi TI U stim exact la cc rczultatc va conduce. Cu toate
acestea. aici rezida, in fapt. ratiunea de a f a marelui
principiul ibcral al suprematiei dreptului, ParadoxaI aparcnt
se dizolva rapid de indata cc parcurgem urmatorii pasi ai
argumentului .
77
An afi znti raportul din tre
cclc dona clase sociale descr ise
de G. Mosca.
jl/ tome societdtile - de la
socieuitile (' II III / nivet precar de
dczvoltare. care se ajM de-abia in
zorii civilizatiei. pa/1{! Iu socie-
ulfile celc mai avansate ,I" i purer-
nice - apar dOUG clase tic indivizi
- 0 clasd care conduce ,'Ii () clasd
care este condusd. Prima clasii,
intotdeauna mat I Wf i ll l ll /lII ema.wl,
indeplineste toate functiile poli-
lice, monopolizeazd putcrea si se
bucura de avanmjele aduse de
putere. til limp ce a dona clasd.
mai /llIm'I"()(lscl. esre condusii ,"i
contrakn d de prima intr-o ma -
nierd mai /III/It sail mai putin
legalii. tnai mult sail mai putin
arbitrani .,i violentd. ,"i carefurni-
zeazd celei dinuii . ee l putin in
apal'en{a. mijloaccle mareria!e de
existentd ,'"i ccte esentiale intre-
tinerii vltahui tii organismului
politic. jll practice! recuuoastem
en totii existemo aceslei close
condncdt oare (clasa poli tica. . .).
Gaetano Mosca (I RSR-1941L
C1ase!e polit ice
Ka rl R. Popper
(1902-1994)
78
Pe de alt a parte, munci torul iese in continuu din acest
proce s asa cum a intra t: personal fiind izvor de avutie, dar
lipsit de ori ce mijl oa ce de a realiza aceasta avutie pentru
sine insusi. Intrucat inaintc de intrarea lui in proces, munca
lui a lost instrainata de el, insusita de capitalist si incorporata
capitalului, ea se con cretizea za in continuu, in cursu I
procesului , intr-un produs strain. intrucat procesul de
product ie este in acelas i timp un proces de cons umare a
fort ei de munca de catre capitalist, produsul muncitorului
nu se transforma co ntinuu numai in marfa, ci si in capital,
in valoare care absoarbe forta crcatoare de valoare, in
mijl oace de subzistenta care cumpara persoane, in mijloace
de productie care ii folosesc pe producatori. Muncitorul
insus i pro duce deei incontinuu avutia ob iecti va sub forma
de capital, 0 fo rt a st ra ina de el , care i l domina si i l
explo ateaza, iar capitalistul produce, tot incontinuu, forta
de munca ca izvoru l sub ie ct iv al av ut iei, separat de
mij loacele propriei sale materializari si realizari, abstract ,
ex is tent doar in organismul muncitorului, pc scurt, 11
produce pc munci tor ca muncit or salariat . Accast a repro-
ducr ie continua, aceasta etern izare a muncitorului cs te
co nditia sine qua non a productiei capi ta liste.
Asadar, procesul de productie capitalist ( . .. ) il sileste
incont inuu pe muncitor sa-si vanda forta de munca pentru
a putea trai si ii da incontinuu capit al ist ul ui posibilitatea
de a se imbogati.
Karl R Popper (1902- 1994), Principii liberale: un grup
tie te;e in Conj ecturi si infirmiiri
Statui, un rau necesar
( I) Statui est e un rau necesar: puterile sal e nu trebuie
inmult ire peste cat este necesar, Am putea numi aeest
pri ncipiu .Briciul liberal". (Prin analogie cu .Jiriciul lui
Ockham", adi ca, cele brul prine ipiu dupa care entitatil e sau
escntele nu trebui e inmultite peste cat este necesar. ) ( ... )
Est e usor sa ne dam seama ca statui est e in mod
inevi rabil un peri col constant sau (asa cum am Indraznit
sa-l nume sc) un rau, dar unul neces ar. Caci pentru a-si
indeplini functia, el trebuie, in ori ce caz, sa aiba mai multa
putere decat orice cctatc an considerat in mod indi vidual
sa u decat orice corporali e publica; ~ i cu toate ca am putea
co nstmi instituti i care sa diminueze pericolul ca acest e
puteri sa fie folosite in mod abllzi v nu put em niciodata sa
elimina, in totalitate acest perico!. Dimpotriva, se pare ca
cei mai mu lti dintrc oameni VOl' trebui sa pHHeasca pentru
a avea protectia statului, nu doa r sub for ma de impozite, ci
~ i sub form a umilinte lor suferite. de cxemp lu, din pattea
unor functionari aroganti, Totul e ea pretul plat it sa nu tie
prca marc. ( . .. )
(3) Democratia ca atare nu poate oferi cetateanului
niciun fel de benefi cii nici nu ar trebui sa ne asteptam la
asa ceva. De fapt, de rn ocrat ia IlU poate face nimi c - numai
cetatenii dintr-o democrati c pol actiona (inclusiv, dcsigur,
acei cetaten i care fac part e din gu vcrn). Dcmocratia nu
ofe ra de cat mai muft decat cadrul in care cctatenii pot sa
actioneze intr-un mo d mai mult sa u putin organi zat
coerent.
(4) Suntem democrati nu pentru en maj ori tatea arc
intotdcauna dreptate, ci pentru ca traditiile demoeratice sunt
eel mai put in rel e din care cuno astern. Daca majorit atea
(sau "opinia publi ca" ) decid e in fa voar ca tiranic i. un
democrat nu trebuie, dr cpt co nseci nta, sa pres upuna ca
astfel a iesit la ivcala vreo inconsistenta fatala in co nce pt ia
sa. Ci, cl va da seama ca traditia democratica din tara sa
nu este destul de put ern ica.
(5) Ins titutiil e ca atare nu sunt niciodata suficientc
da ca nu sunt tempe rate de catre tradit ii . Institutiil e sunt
intotdea una ambi val en te, in sensu l ca , in absenta une i
tradit ii puternice, ele pot servi si unor scopuri, opuse celor
pe ntru care au fast create. De exernplu, se presupune ca.
aproxi mativ vorbind, opoziria pa rlarnentara are rolul de
a impied ica majoritatea sa fure bani i contribuabilului. ( ...)
Sa rezumam: este nevoie de traditii ca de 0 punte de
legatura intre instirutii si intentiile optiunile indivizilor.
Ele (intrcbarile ell privirc la
sursele cunoasterii - n.n. ) pot j i
contparate CII intreharea traditio-
I/alti dill teoria politicd: "Cille
trebniesii guvcrne:e? ". intrebare
care tecl anni 1II11'c1SPIIIlS autoritar
de felu! .. cei mal hI/IIi" sail .. cei
mai illfe/eNi ", sail .ipoporul", sail
.unujoriratea (.. sugereaza si
attemotive stupide de felul: "Cille
trebn ie salie conduce: cap italistii
sail muncitorii? ' avondu-si
onolognl ill " Care este snrsa 111-
till/a a cunoasterii: intelectnt .'1(11/
sinunrile? "], Accasta intrebore
politicd ( . .. ) trebuie inlocuito cu
o intrebare total diferita. onu-
me: " Cum putet n organi:a institu-
tiile noa stre politice i ll a,w [el
incdt conduciitorii rdi sail incoII/-
petenti ( ". ) sci 1/11 poata diutna
prea mult. Creel cci numai schhn-
hdnd intrebarea noastra pWCII1sa
avansam spre () teorie rezonabil d
a institusiilor politice ( , . ,).
Karl R. sursele
cunoasterii )'i all' ignorantei in
Conjecturi infirnuiri
\
,'::f3 APLICATIl
1. Ce raporturi pot sa existe intre stat si cet ateni? Formuleaza trei argumente pro
sau contra fi ecar ui tip de raport.
2. Ce teor ii pol iti ce cunosti? Caracterize aza succint una di ntrc aceste teori i.
3. Aplicatie intcrdisciplinar a - Apeland la cunostintel e dobandite in cadrul
orelor de istoric si economic. compani conditi ile dintr- o tara Iibera cu celc dintr-o jara
aflata sub 0 guvernare arbitrara.
4, Forrn uleaza argumente pro sau contra ide ilor fundamental e susti nute de
marxism si de liberalism.
5. Cont inua acasa lectura te xtului din lucrar ea Drumul carre servitute a lui
Fr. Hayek, raspunde la urmatoar el e intrebari:
a) In cazul carei forme de gllvenlamant se poate vorbi desprc 0 autoritatc
centrala?
b) Dc ce conditii le dintr-o lara Iibera se deosebese de ce le dintr-o tara eu un
gliVern am ant di ct atorial, samavol nic'?
79
Format! grupe sau I
6. Apl ica tie interdisciplinaru - Analizati modul in care 0 societate dernocratica
transpunc, in practica. pr inc ipiul cgalitatii de sanse.
7. Aplicut ie inl erdisciplinara - Analizati co rnparativ cele doua tipuri de forme
de guvcmamam. 13 care sc face rcf erite in textul din lucrarca Drumul ciitre ser....itute,
ape land ~ i la cunostinrele dobandi te in cadrul orclor de istoric.
8. Come ntati urmatoarclc tcxtc:
a) Duc/: oamenii care triiies c ill tdri le democratice Jill ar (It'eo nici dreptul,
uic! gustul de a sc If ni IiI scopuri politice. independenta lor arfi supus UI/or marl
rise uri , dar ar putea s/i-si piistre: e mului vreme bogatii}si cnnostintele: 1'1/ vreme ce.
don/ nu ar dobdndi depri nderi le de ({ se asocia in \'iata de toate zile!e. insds! ci vilizatia
arfi plIsli Ii i primejdie. Un POP01" ai Carll ; indivizi ar pierde capacitatea de a intrcprinde
singuri hururi mari.flini a dobiindifacu ltat ea de a le produce in C0111 11n, s-ur intoarce
curdnd la barbaric. (. . . ) La popoarele democratice, aso ciati ile sunI cele care trcbuie
sii (ina locul ace/or indivizi puterni ci pe care egal itatea de conditii i-a fiicn t sii
dispara.(Alcxis de Tocqueville. Despre democratie ill America)
b) Referitor fa SIal, concluziile noastre principale SIIII I: WI stat minimal. limitat
tujunct iile restninse ale protect iei impotriv'afortei.[urtului. insehitoriei si ale asiguriirii
respecuirii cont ructelor s. a. m.d. este justificat: orice sial care arefunctii mai extinse
\'lJ incalca drept uri le persoanelor de a 1111 j i fo rt a te sd [ acii anumite lucruri si. estc.
asadar . nejustificut, statul minimal tc si inspird si este si drept. (R. Nozick. Anarhie,
stat si utopie)
c) Ctici .. obstea " care exercirti puterea HU este intotdcauna aceeasi obste pe
seama cdreia este exercitata put e re a , (... ) inloc111aica s! toate celelalte tiranii, urania
majoritat!i a inceput prin afi - si estc. de fapt , in realitate - omenintiitoare. atu nci
Cl ind opereaza prin actele aut orinuilorpnblice. (J.St. Mi ll, Despre libertutcv
d) Aji guveruat inseumnd afi urmiirit, inspectat, sp i onat, dirijat, IJUI Jla( de
lege. uunuirat, inregimentat. inrolat, indoctrinat (... ) cenzurat. coniandat de nitre
creaturi care ntt all nici dreptul , nici intelepciunea. nici virtutea sli facti asta. (PJ.
Proudhon, ldeea generald a Revolutiei dill secolul XX) .
9. Formu lat i argumente pro sa u co nt ra urmatoarci a firmat ii rcfcriroare la
nes upune rea civica :
Sub 0 g u\'(' rllore care condamnd pe nedre pt, loe,,1 W ill i om drepl esle In
illchisoare.
.\ ft i caslel mai pUlin. iOloale sCIIsllrile clln inlllllli. sci rise scifiu pedepsil pen/I'll
nesllplloereajl1{ii de sIal denir 111-01' costnfaplIll de 0 md slIp lllle. A ~ ' lll'ea impres ia. in
aceSI dinurma Cll:. cli mi-a111 p ierdlll orice n tloare. (l Ienry Davi d Thoreau)
10. Rcal izati 0 dezbat crc cu tcma: ..Democratie vcrstI< totalitarism.
80
3.4. IDEALUL DEMOCRATIC. DREPTURILE OMULUI
-
Pri vita de-a lungul istori ci, guvcrnarca democratica
este con siderata tot mai mult 0 forma .fircasca" de
guvernare. datorita numarului mare de tari care au adoptat
acest sistem de guvemare. Termenul de democratie, intclcs
ea putere a poporul ui. are atat semnificatia unui regim
po litic, cat si pe cea de ideal, de principiu sau finalitate
politi cs. Guvernarea majoritiitii a fast uitata de numeroase
ori ~ i totusi conceptia de inceput asupra dcmocratiei nu
si-a pi erdut fort a ~ i capacitatea de influenta irnaginatia
pol itica de a spera ca va fi posibila realizarea unci tonne
de guvernarc idcal e, dar , totu si, nu imposibil de realizat in
practica, Democrati ile nu mai trebuie priv ite ca forme de
suvcranitate populara, ci ca institutii me nit c sa previna
aparitia dictaturii ~ i ca regimuri politicc care permit relatii
de opo zitie sa u de rivalitate intre guvern si opo zanti (vezi
textele lui K. Popper si R. Dahl) . Pentru reali zarea egalitatii
in drepturi. un stat trcbuie sa fie guve rnat in mod
de mocratic, ad ica: organi zatiile mi litar e si politi en esti
trebuie sa se supuna controlului ci vi l si c ivilii ca re
controleaza armata si politia trebui e sa se supuna ei insisi
procesului democratic (R. Dah l). intr-o lurne in schimbare,
dernocratia de main e va ft difcri ta de eea de ieri , deoarece,
asa cum afirma R. Dahl, .xlcmocratia succesorilor nostri
nu va Ii ~ i nici nu poate fi demo cratia predecesori lor nostri" .
ell toate acestea putem f aproape siguri ca deziderat cle
exigcntc ale regimului pol itic democratic nu vor putca fi
indcplinite pc deplin, la fel cum numeroasele probleme de
ordin teoreti c si practic ale democratiei nu VOl' put ea f
rezolvate complet (de cxemplu, acccsul la resur sele
economice). Cu toate acestea, oamenii care participa la
guvemarea societatii in cali tate de pcrsoane cgalc din punct
de vedere politic ~ i de pcrsoane care au acc es la resurscle
si la institutiilc ncccsare indeplinirii acestui deziderat , nu
vor inc eta sa con struiasca 0 socictate in care oamenii sa
trai asca in pace, sa-si cxercite drepturile si sa nazuiasca
spre 0 viaja mai buna.
Astazi , pentru noi , ideea drepturilor omului estc
ce va cat se poate de obisnui t, tinand cont ca se di scuta in
fiecare zi despre aceste drcpturi , de spre rcspectarc a sau
nerespectarea lor , despre ONG-uri care au drept sco p
promo va rea sau monitorizarea rcspcctarii drcp turi lor
omului, despre actiuni umanitare in diferite zone ale lumii
etc . Ne putem intreba de cc abia in 1948 ace stea i ~ i gasesc
Pcrfclc
(490-429 i.H.)
I nfo: Om politic atc nian. in tim-
I pul guvemari i caruia democratia
atenia na a at ins apogcul de zvolta-
l rii (445-429 i.II .1
Desi numai IIl1i i pOI sti initieze
o mds lln l politicd. tori SII /Ite m
I capo bi li s-o judccdm.
, Pcr-icle
At 'II sustinatorii. ('(II si OfJO-
nentii democratiei all re('I/ JlosCIII
de nndt cd democratia este legatd
de libertatc intr-un mod foarre
difent dedit se il/hlll/pitl Cll orice
all tip de regim. inrrualt anutnite
drepturi, iiberuiti ~ ' i oponunitdti
sunt esentiale procesnlni demo-
cratic insnsi, utdt timp ai' exist a
procesul trebuie sri existe si aceste
drepturi (. . .) in care sunt inc/lise
dreptul de exprimarc Hberii, la I
organizare politicd, fa opozit ie.
olegeri libere si corecte s.a.m.d. ~
R. Dahl, Democratio~ ' i criticii ci I
Ce leg atur a exista int rc
democratic ~ i libertate?
,
81
[
Declara tia Drepturil or Onudui
si ale Cetdtean ulul - 1789
expresia 111fT-un documen t international ~ i nu mai inai nte.
Mot ivele sunt multe, unel e conj uncturalc, alt ele funda-
mentale. Daca este sa ne referim la ce le fundarnentale,
at unci trebuie sa precizam ca ideea drepturilor omului
este () idee modernii , chiar foarte noua , daca avem in
vedere umanitatea. Pana in secolul trecut, imaginea dcspre
om si dcsprc locul sau in societate sau in raport cu
au toritatea era alta. Cultura, mental itaIile, credinte le si
practi cil e sociale au funct ionat multa vreme pc ideea unei
ierarhi i sociaIe. Daca ne rc ferim doar la cateva exemple
cele bre . putem aminti aici traditi ile orientale care
prevedeau 0 strat ifi care destul de stricta a oamenilor
(sisternul de caste indian, dar si oricare alta societate
orientala), Nici in zona curopeana lucrurile nu erau mult
diferite. Locu l unde s-a nasc ur democratia avea, de
asemenea, re strictii in ceea ce pr ivest e partic iparea
sclavilor, strainilor ori a femei lor la treburile publice.
Democratia atenianii, dar ~ i j i l o s o j i a politico a lui Pl at on
sau Aristotel sunt argume nte in acest se ns. Crestinismul
si conceptia politicii medievulii au l a baza 0 idee
asernanatoare a diferente; intre oa meni, in functi e de
diferite criterii (aici putem aminti ce le doua cetati, cea
divina si cea terestra descrise de Augus ti n, relatiile de
vasalitat e ~ i de investire din traditia po litics europeana,
relatii le cateodata destu l de tensionate dintre reprezen-
tantii puteri i di vine si cei ai pute rii laice etc .). Ep ocu
modernii propune 0 schimbare in ceea ce pri vest e
at it ud inea fat a de om , el ne maifi ind do ar un element
intr-un sistem pe care nu il po ate schimba sa u parasi, ci a
ind ividualitate capabila de cunoastere si de act iune socials
sau politics . in plan filosofic, apar teoriile contractualiste
~ i ce le referitoare la drepturile naturale (vezi tema dcspre
Teorii politicei . iar in plan politic, apar programe si
miscari revolutic nare cu impact major as upra ist oriei
ulteriaare (de exemplu. in 1776, SUA, Dec lara t ia de
Ind ependenta; in 1789, Franta, Declaratia Drep turilor
Omului si ale Cetateanului). Astfel inf ilosofia sociald ~ i
cell politicii se ajunge la idcea ca organizarca societat ii
nil este de origine di vina ~ i nu este data pentru eternitate,
ci esre un rezultat a1 un ui co nt rac t prin care oam enii
renunta Ia uncle drept uri pcntru a le pu tea exerc ita ma i
bine pe cele la lte. Probl ema care apare aici este cca
referitoare la drepturile inalienabile. ad ica la drcpturile
la care nu sc poate rcnunta in ni cio situatie da ca dorim
pas trarca co nditi ei umane sau, spus altfe l, la drepturile
care nicio forma de guvernamant legiti m nu Ie poat e
) incalca sau nerespecra. Dreptul la viata, la libert at e, la
.J propr ietatc, la fe r icire sunt in opin ia susti natori lor
Declaratia de lndependentd
Americana - 1776
,,-
82
contrac tului soc ial dr cpt uri de acest tip. Ele intra in
categoria dr epturilor negative.
S-a impus aici 0 distinctie intre drepturi si vorn
vorbi despre existenta unor drepturi nederivate si a unor
drepturi derivate (vczi textul lui J. Raz). dar a unor
drepturi negative (vezi Dec/aralia Universala
a Drepturilor 011/11111i). Se considers ca drepturile sunt
considerate negative daca pentru ca un am sa beneficieze
de ele, trebuie ca actiunea statului sa fie cat mai mica.
Pentru a intemeia 0 fami lic, nu trebuie sa-t i spuna statui
ca nd es te mo me ntul potrivit c ine trebuie sa fie
persoana aleasa. i n .D eclaratia Universalii a Drep-
turilor Omului" din 1948 apar atat drepturi nega tive .
cat si drept uri poziti ve. De exemp lu, pot fi considerate
drepturi neg ati ve : dre pt ul la viata . la libertate . la
securitatea persoanei (art. 1-5). drept ul de a nu fi ares tat
si detinut in mod arbitrar (art . 9). dreptul de a nu fi supus
la imixtiuni arbitrare in viata pcrsonala, in familie, in
domi ciliul sau sau in corcspondenta sa. dr eptul la libera
circulatie (art. 11-13). dreptul de a se casatori, de a
intemeia 0 familie, dr eptul la propri et at e, dr eptul la
libcrtatea gandirii, de constiinta si rcligic. dreptul la
libertatea opiniilor (art . 16-1 9). dreptu l la munca, la
libera alegere a muncii (art . 23 fara ocroti re impotriva
sornaj ului), dreptul la od ihna si rec reatie (art . 24 fara
as igurarea de concedii periodice plati te) , dreptul la
invatatura (art. 23, alini atele I si 3). dreptul de a partic ipa
in mod liber la viata culturala a coruunitatii (art. 27 ).
Ar mai trebui de preci zat ceva cu pri vire la aceste
dr epturi sau, mai precis, cu pri vir e la sta tutul lor pent ru
ca intelegere a si apli carea lor nu sunt intot deauna unita re.
De fapt, intervi n aici mai multe probleme. Drepturile
negative sunt fundamentale, sunt ale individului . in timp
ce drepturile positive sunt ma suri sau initiative ale
comuni tatii sau ale guvemamantului . i n aceasta situa tie
ne putem intreba dad drepturile pozitive sunt intr-adevar
drepturi ale oarnenilor, adica in ce masura eu ca individ
pot sa pretind ca ceilalti indivizi sa renunte la unele din
dr epturile lor negative pentru ca eu sa pot beneficia de
drepturi poziti ve sau, mai simplu. de ce ceilalti ar renunta
la 0 parte din veniturile lor pentru ca statui sa finanteze
sistemul de sanatate sau de protect ie soc iala de pe urma
carui a sa beneficiez eu sau altcineva care nu a contribuit
la finant ar e" in plus. experienta ist oric a recenta a aratat
ca in fostele regimuri tot alitare accent ul pllS pe res-
pectarea drepturilor poziti ve (economi ce soc iale) a
fost lin moti v excelent pentrll a inca lea dreptllrile
negative ale cetatenilor. De ase menea. ne pllt em intreba
Geneza dreptur il or omului isi
arc izvoarele in Antichit ate. co-
boara prin Evul Medi u si se
dcz-volra mai ales princontributia
secolelor XVII- XVIII. pentru CJ
in ani i dupa eel de-al Doilea
Razboi Mondi al sa se contureze
mai bine.
Idcc a cxis tcntei unor dr cpruri
ale omuluieste pla sata inAnt ichi-
tate in sccclul al X'"III -le<1 i.H..
in Mesopot amia. unde Codul lui
Hammurabi prevedea caoamcnii
nu pot fi torturati . inrobi ti si nu l i
se poate confsea averea lara 0
judecata dreapta .
Ma i tarzi u. legea rumana a
color XII table (.451 LB,) garanta
dreptulla propr ietate. la libertate.
la j udecata drca ptn. drcptul de
a alcge conducaro rii si drept ul la
fcri circ.
in 1215. Mugnu Charta
Libertatum acordata de loantanj
de Tara. in Anglin. pr ev edea
drep turil c nobilimii. ale
repreze ntantilor biser icii . dar ale
oamenilor simpli.
Tot in Anglin. in 1689. estc
adoptata Decluraua Dr epturtlur
(Bill of Rights) care stipulu ca
oamenii nu pot fi privati de drep-
turile lor fundamentale. nic i de
catre rege nici de catre lege.
in 1789. inFrarua. Dcclaratia
Drepturilor Omului ale Cera-
teanulul prevedea egalit atea
dintre toate fiintele umane. pre-
cum si dreptul de a part icipa la
guvemare. in 1787. a fostadcptata
Constitutia Americuna. ratificata
in 1890 de tcate statele uniunii.
care prevedea ca niciun stat nuva
putea aplica 0 lege care ar putea
restrange privilegiile cetatenil or
sai . precum faptul ca nicio
pcrsoana nuva fi prh"atade ,'iata.
Iibertatc sau proprietate tan} 0
procedura Icgala_Cclillai impor-
tant document cu privire la drep-
I
turile omului \'a fi adoptat la 10
dcccillbrie 194K
83
La intrebarea Cum put em
justifica drepturile? rdspunsurile
au fost difcritc plecand de la
ideea unui contract social (Th.
Hobbes. J. Locke. J.J. Rousseau).
de la considcrarea urilitatii drept
cri teri u a ! drep turil or (.1. 51. Mi ll)
si ujungfindu-sc sa se sllstina ca
dreptu r fle n u au nevotc de
justilic:1ri.
ldcmifican tezcl e din textul
urmaror:
XII poatofl impotri va demo-
cratiei decot eel care crede in
DII1IIIl e:=clI. Cdc; numai asa poti
sti-{i explici de ce de /a Ilt/rlmi
oamenii 11/1 unt egali (si, prin
urmarc. de C('!III pot redevvni {'gali
prin educ at ie, euge nie sail
celelalte}. DII11/lIe:=ell . care a/ J ew
pe ingeri al,;r de individualizati,
incar Sli pani jiecarc a a/cti rui ()
spera. 1/lll'llreajace di ll 110; IIlI lIla;
SPC{ti.
Constanrin :\"oica. Jllmal jilo-
sofie
84
ce se intampla in co rnuni tatilc in ca re datorita puterii
economice scazure sau unor tact ori dc natura polit ica
drepturilc pozitivc nu pot II asigurate la un nive l decent.
sau in cornunitatile in care chiar drepturile fun darncnt al e
IllI pot f ga rantate ~ i aparate in fata discriminari i, int o-
ler ant ci, fanati smului etc.
Dintr-o alta pcrspecriva, idcea dre pturilor omului
poatc ti cr iticata peutru ca prop une un sistcm de valori si
de comportament e specifi ce unui anumit spatiu (european
si nord-amer ican). iar exti nderca acestui sistcrn pare a fi
un gcn de imperialism cultural. Alte crit ici se refera la faptul
ca prin aceste drepturi . prin tolcranta ~ i discriminare
pozitiva unii di ntre membri i cornun itatii sunt avantajati
intr-un mod nej ustifi cat ~ i bcncficiaza de 0 serie de dre pturi
pe care nu le merita. Uncle dintre acestc obiect ii par a fi
intcmciate. dar arunci cand Ie cercctarnmai Cll atcntie vern
constata ca Yin mai ales din tcama fala de celalalt, de eel
care nu este ea BOi. de cel car e par e sau poatc chiar este
al tfel . A discuta despre drept uri le omul ui, a le aplica ~ i a Ie
respecta at at pentru noi. cat si pcntru altii, sunt con ditii
ncccsare pentru a fi oameni intr-o 11IIl1e urnana.
Karl R. Popper ( 1902-1994). Lectia acestui secol
Democratia ca ideal
Un bu n model po liti c es te in principiu ee l al
dern ocratiei. a1 unci de mocratii care. la urma unuei . sa
nu-si propuna stabilirea unci hegernoni i cult urale (. . .).
Daca traducem litcra lme nte cuvantul .xlemocratic",
el inseamna " pute rea poporului". un concept care dcviaza
de fapt de la punctu l escntia l. pentru ca adevarata
problema a dernocratiei este alta. Si anume aceea de a
impicdica dictatura sau. cu alte cuvinte, de a impiedica
pri varea de libertate, de a irnpiedica alt tip de putere dccat
statui de drept. Democr ati a in si ne nu inseamn a nimic
bun in mod special: bi ne le sub toate formele sa le. vine
din alta parte nu din democra tic. ace as ta nu es te dec atun
mijl oc de a cv ita t irania si nirnic mai mult. ( ... )
Dernocratiilc nu sunt deci forme de suvcranitate
po pulara, ci in primul rand instituti i prevazut c sa ne apere
impotri va dic tatur ii. Ele nu ingadui e 0 conduce re de tip
dictatori al. 0 acumulare de putere, ci cauta sa Iimiteze
puterea statului. Este vital ( . . .) ca 0 democratie sa ramana
dcschi sa posibili talii de a destitui guYernul lara varsarc
de sange. atunci cand acesta ne violeaza drepturile ~ i
indatoririle specillce. dar ~ i atunci ca nd politica sa ni se
pa re ncdreapt a sau nepot rivit a.
De aceea. nu e vorba de putere si de ..cine" 0 excrcita.
CI cste vorba de guvernare si de ..cum se guverneaza".
Problema este. mai mult dccat orice alt ceva, ca guvernul
sa I1U aiba prea multa putere. Deci. ca sa nc exprimam mai
bine. problema este modul in care se face admini strarea
statului,
Robert A. Dahl (n . 1915). Poliarhiile. Participare
opozitie
Idealul democratic
Avand in vedere faptul ca dezvoltarea unui sistem
pol itic ca re s:i pennit:i cxi stcnta unor rel atii de opozitie. de
rival itat e sau de concurenta intre guvcrn si opozanti i sai
reprezinta un el ement important 31dcmocratizarii . sc
irnp une ca aceasta carte sa tratczc lI ll aspect 31 demo-
crat izarii. Dar. dupa parerea mea, accstc doua procesc -
dcmocratizarea si con sol idarca opozitiei publico - nu sunt
identi ce. Dcscricrca amanunt ita a dcoscbi rilo r 1111rc cle
ne- ar putca duce 1a0 desccarc plicti sitoare a unc i mlastini
scmantice. Ca sa ev itam accasta pierdcrc de timp, sper
ca-mi va f ingaduit sa cxprim in mod sumar cateva pareri
( ...).
Cred ca 11 trasatura fundamental:i a de mocratici cste
recep t ivit atca constanta a guveruului la preferintelc
cetateni lor, co nsiderat i egaIi di n punct de vcdere po litic.
Nu inte nti onez sa rna refer aici la altc caractcristici pe care
ar trebui s:i lc aib:i un sistern. pentru a fi iut r-adevar
democrat ic. (... ) Nu trebuie s:i ne intereseze. deocamdat:i.
daca exista efect iv sau a existat un astfel de sis tcrn. Sigur
ca putem concepc un asernenea sistern ipotetic: 0 ast fel de
conce ptie a constituit idcalul mul tor oarneni sau a facut
m:icar pane din el. Ca sistern ipotetic situat la cap:itul unei
scari sau ca siruatie lirnitata. accasta ne poate servi (prccum
un vid perfect ) ca baz:i pentru a esti ma gradul pana la care
se pot apropia diverse sisteme de aceast:i limit:i teoretic:i.
De asernenea. pre supun ca pent ru ea un gu vern
sa-si pastreze, pentru 0 perioada de tirnp oa recare. rec ept i-
vit at ea fata de prcferintele ce tat cnil or lui. pe care-i
consider:i egali din punct de \'edere pol itic. toti cetatenii
trebuie sa bcncficicze de neingradite:
I . De fomlllia prcfcrinlele:
2. De a face cunoscute acest e preferint e celorlalti
cet:iteni gu\'emului prin aqiuni indi \'iduale colectiw:
3. Ca guvernul "j Ie cant:ircasc:i preferin1ele far:i
part inire. far;; a face di scrimin:iri in lill1c1ie de continlltul
sau sursa preferin(ei.
,
Roht'rt A. Dahl
( n. 19151
Info: Profcsor la Yale Universi ty,
Robert A. Dahl cs te una din trc
celc mai importante pcr sonc lirati
ale tcoriil or postbelicc pr ivind
democratia.
Oper a: A J' re(il ce to Dcmovnuic
Theory ( 1956). Dilcnnnus of
Pluralist Dento cntcv.
I 'S, Cont rol (I 9X2l. /)('/IIOCI'{/ C.1'
and Irs Critics ( 19X9).
Pcruind de la tcxtul unndtor.
realizati 0 dczbntere:
lnfannu sa cea mai g'lIerahi .
demo cratia l:'SIt! 1I11 1110d stnivcchi
de (/ gurerl/o_ [ , .. ) $i totusi. dllpli
cum remornull ill intnsducvrc. ca
idealfoarte accesibil. ca 0 compo-
fleflfa a ideol ogi i lor ptvdominante
,..i JIll mil justificasiv 11t'1l/1'I1 COII -
duciuori, .siemocrona .. II devcnit
aproape IIl1in'r ,Hl!,i astiizi , jn
{tirih' ell regimuri autontare. ill
incercareo de a da legi timuute
regimuhn. ..democnuia " esle ude-
seori redefinitd. usa cum s-a ill-
uimplat ill l. '1Ii1111l' (/ Sovieticu,
Europa de Est. tndoneziasi ill alte
pani: sou. ca ill America Latina.
regimnrile miiiton: sustin n i gu-
vernarea lor este neccsard pt'llfru
a pur{/iea a pregliti Cl"t'a-
rea sail l'eS{(l/lrarea de1110Cr u{iei"
( ...)
Robert Ala n Dahl. Dt'IIIm'rtllitl
}i crith'"'' ei
85
La lOde se ptembrie 1 9 4 ~
Adunarea Generala a o rganizatieJ'
Natiunilor Unite a adoptat si
proclamat Declaratia Universala a
Drept urilor Omului _
La 3 scptc mbrie 1953 a int rat
in vigoarc Com-entia Europeana
a Drcpturilor Omului pe care
Romania a rat ificat-o la 20 iunie
1994,
86
Dcclaratia Unlversala a Drepturilor Omului
Prearnbul
Considerand ca rec unoasterea dern nitati i iner ente
tuturor membrilor famil iei umane si a drepturilor lor egale
si inalienabile constit ui e fundamentul libertati i, dreptat ii
~ i paci i in lume.
Considerand ca ignorarca si dispretuirca dreptu-
rilor omului au dus la acte de barbarie care revol ta constiinta
omenirii si ca fauri rea unei lurni in care fiintele umane se
VOl' bucura de libcrtatca cuvantului ~ i a convingerilor si
vor f eliberate de teama si de mizerie a fost proclamata
drcpt cea mai inal ta aspiratie a oamcnilor,
Conslderfind ca este esential ea drepturi le omului
sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie
silit sa recurga, ea solutie extrema, la revolts impotriva
tirani ei si asupririi, Considerand ca este esent ial a se
incuraj a dezvo ltarea relatii lor pr ietenesti intre natiuni ,
Consideriind ca in Charta popoarele Organi zatiei
Na tiu ni lor Uni te au proelamat di n nou credinta lor in
dr eptur ile fundamentale ale ornului, in demni tatea si
valoarea persoanei umane, drepturi egale pcntru barba ti si
femei ~ i ca au hotarat sa favorizcz e progresul social si
imbunatatirea conditiilor de viata in cadrul une i libertati
mat man,
Consideriind ca sta tcle mernbr e s-au angajat sa
pro moveze in eolaborare cu Organizatia Natiunilor Uni te
respectul universal ~ i efectiv fala de drepturi le ornului si
libertari le fundamenta le , preeum si respeeta rea l or
univers ala si efectiva,
Consider a nd ca 0 conce ptie comuna despre aceste
dreptur i si libertati este de cea mai mar e importanta pentru
realizarea depl ina a acest ui angajament,
Adu na r ea Generala proclamii
Prezent a Decl aratie Uni versala a Drept urilor
Omului, ea ideal comun spre eare trebuie sa tinda toate
popoa rele si toate natiunil e, pentru ca toate organele
sccieta tii sa se straduiasca, avand aceasta declaratic
pe rmanent in mi nte, ca pr in invatatura si cducatie sa
dezvolte respectul pentru aceste dreptu ri si libert ati si sa
asigure prin masuri progresi ve , de ordin nat ional si
int ernational, rccunoasterea si aplica rea lor universala si
efe ctiva, atat in sanul popoarelor statelor me mbre, cat si a l
celor din teritoriile aflate sub j urisdictia lor.
Artieolul 1
Toate fi intele umane se nas c Iibe re si cgale in
dcmnitate si drcpturi , Ele sunt inzes trare cu ratiune si
constiinta ~ i trebuie sa se comporte unele fata de alt cle in
spiritul fraterni tatii.
Articolul2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si
libertatile proclamate in prezenta declaratie, lara niciun fel
de deosebire, ca de pilda dcoscbirca de rasa. culoare. sex.
limba, religie. opinie politica sau oricc alta opin ie. de origine
nationala sau soci ala , avere, nastere sa u orice alte
imprej urari .
in afara de accasta nu se va face nicio deosebire
dupa statutul polit ic. juridic sau international al tari i sau al
terit oriului de care tine 0 persoana. tic ell aceasta tara sau
teritori u sunt independente. sub tute la. neautonome sau
supuse vreunei alte limit ar i de suvcranitate.
Ar t icolul 3
Orice fiinta umaria are drept ul la viata. la Iibertat e
si la securitatea per soanei sa le.
Articolul4
Nimeni nu va fi t inut in sclavie, nici in scrvi tute;
sc lavaj ul si cornertul cu sclav i sunt int crzise sub toate
formele lor.
ArticolulS
Nimcni nu va f supus la torturi, nici la pedepse
sa u tratamente crude . inumane sal! degradante.
Articolul6
Fi ec arc 0 111 are d rcpt u l sa i s e rccuncasc a
prctutindeni per sonal itatea j uridica.
Ar t icolul7
Tot i oamenii sunt egali in fai a legii si au. lara nicio
deosebire. dreptulla 0 prot ecti e egala impotriva oricarei
di scrirninari ca re ar viola prezenta dec larat ic si impotriva
oricarei provoc ari la 0 asemcnea discrimi nare.
Ar t icolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efecti va
din partea instantelor j ur idice nati onale competent e
impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale
ce-i sunt recunoscutc prin constitutic ~ i lege .
Ar ti colu l9
Nimeni nu trebui e sa li e arcs tat. detinut sau exilat
in mod arb itrar.
Articolul 10
Orice persoana arc dreptul in dcplina egalitate de a
fi audiata in mod echitabil dc catre un tribunal independent
si impartial ca re va hotari fie asupra drepturi lor si
obligatiilor sale. fie as upra temeiniciei ori carei acuzari in
ma terie penala ind rcptata impotri va sa.
Analizat i trasatutil e speci-
flee drept urilor .
Xatura drepturitor
Uncle dreptnri deri vu din
altele. Tot asa C1I11I drepturile Sill/l
temei pen tru datorii st pentru
putere. ete sum feme; $1 pentru
aile drepturi. vhf "11m; ItIl drcpt
care e intemeiat pl.' 1/11 all drept
.. drept derivut", Dreptu ri le
nederivate 5 1/111 drep turi esentiale
(co re rights). Retana dintre /11/
drept derivut . ~ i /III drept esential
(salt ori ce ult drept) di ll care
derive e IIl1a de justlficure. (...)
lmportanta drep turilor
Sli recapltuldm. Drepturile
slim temeiul datonilor : A splin e
acest IIICrll ;IISea/JI1/(1 a susti nc
teza cli toate datoriile derivii dill
dreprnri sail u i ntorulitatea e
bazatd pc drepturi. A .'pulle acest
lucru inseannui dour a lumina
. f aplul cli drcpturile preced aI//(-
mit e dator ii, precl/ III .,'i lUpCCIUI
dinamic 01 dreptnrilor: capacita-
lea for de 0 ge l/era 1I0i datorii
odotd cu schimborea circumstan-
telor. (...)
Toate dreptnrile sum bazate
pe interese. Unelc drepturi pOIJi
bazate chiar pe interesul de a
avea acele drep turi. (... ) Un drept
e llll drept moral fundamental
daca ejustificat pc temciui cli el
serveste interesul posesorului sail
de 0 avea acet drept, in nuhllra
in care ace! interes e considerat
a avea 0 vuloare ultinui (... J in
miiSllra '-1/ care volooreu ace/IIi
haeres I llI de ri vo dintr-un al t
interes 01 posesorului dreptului
sail 01 11101' pers oane. ( . . . )
87
Co"lorm aborddrii 1I0aSlre,
trdsdturile specificc drcp turilor
SlIIlI : originea lor in intcrcsnl
individual ,\"I' fona lor decisive.
expri maui prin fapt n! Cll cit' sunt
suficient e pcntru a f ace din ,
oatneni subiectii nnor datorii. in
fe l ul aces /a, drepturile all /III rol
dis tinct si impancuu ill morald.
Dar el e tmodoni WI rot speciali-
zat. 1111 unnl atotcuprinziinn: Ele
intra in joe in ipostaza IOI/Ii tip
distinct de considerent moral, ,"i
11/1 ca fundoment al futuro,.
considerentelor morale.
.Iuseph RaJ:. The .\lora/ fty of
Freedom in Axiologie ,"i mora-
litute. Cnlcgere de In N
Decl a ra ti a Uni ver sula a
Drepturilor Omului are un carac-
ter nonnativ, adieu aratf cum ar
trc bui c SCI lie trat ati oamcnii .
Eu nu cstc descri pti ve. adieu
IlU arant cum putern bene ficia
efectiv de aceste drcpturi.
..lot i oamenii se nasc egali.
ell anumite drepruri ina lienabi le.
printre care viata. libcrtatca si
dreptul la cautarca fericirii".
Declararia tie Independen!a a
Stale/or Unile ale Americii
88
Ar tlcolul II
I . Orice pcrsoana acuzata de co miterea unui act cu
car act er penal are dr eptul sa fie presupusa nevinovata,
pana cand vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul
unui proccs public in care i-a u fost asigurat c toat e
garanj iilc neccsarc apararii sale,
2. Nimcni I1U va f co nda mnat pcntru actiuni sau
orni si uni carc nu co nstituiau, in mornentu l cand au fas t
comi sc, un act cu caractcr penal. confo rm dreptului national
sa u int ernati onal. De ascmenea, nu se va aplica nicio
pcdeapsa, decat aceea care era aplicabila cand a fost savars it
actul eu caracter penal.
Articolul 12
Nimcni IlU va fi supus la imi xt iuni arbitrate in viata
sa pcrsonala, in familia sa. in domici liu ll ui sau in cores-
pond ent a sa. nici la at ingeri adusc onoarei $i rcputatiei
sale. Orice persoana arc dreptul la prorccti a legii irnpotriva
unor ascme nea imi xtiuni sau atingeri.
Articolul 13
L Orice pe rsoana are dr eptul de a circu la in mod
liber si de a-si alcgc rcsedinta in intcri orul granitclor unui
stat.
2. Orice persoana arc drcptul de a parasi or iee lara.
inclusiv a sa. ~ i de a rcvcni in tara sa.
Artlcolul I-l
I . in caz de perse cuti c, oricc persoana ar e dreptul
de a cauta azil ~ i de a beneficia de azil in alte lari.
2. Ac est drcpt Illl ponte fi invocat in caz de urmar ire
ce rczult a in mod real dintr-o crima de drept corn un sau
din actiuni co ntrarc scopurilor si principii lor Organi zatiei
Nat iuni lor Unite.
Articolul 15
L Orice pcrsoana are dreptul la 0 cctatcnie.
2. Nimeni nu poate fi lip sit in mod ar bitrar de
cetajenia sa sau de drcptul de a-s i sc hi mba cet atcni a.
Articolul 16
L Cu incep ere de la impli nirea varst ci legale.
ba rbatul ~ i femcia. Jan! nicio rcstricti e in ceca cc privestc
rasa. nationalitatea sa u rcligi a, au dr eptul de a se casatori
~ i de a intcmc ia 0 famili e. Ei au drepturi cgalc la contrac -
tarea casator iei . in dccursul casatorici $i la desface rca ei.
2. Casato ria nu poate II incheiata decat cu eonsi m-
tamant ul liber si deplin al vi itorilor SOli.
3: Fami lia eonstituie elementu l na tura l si fun da-
mental al societat ii $i are drept ul la oerot ire di n panea
societal ii $i a statului.
Articolul 17
1. Ori ce persoana are dreptul la propri etat e, atat
singura, cat si in asociati e ell altii.
2. Nimeni nu poat e fi lip sit in mo d ar bitrar de
proprietatca sa.
. Ar ti colul 18
Orice om are drcptul la li bert at ea ga nd iri i. de
constiinta si religi e: acest drept include li bertatea de a-si
schimba religia sau convin gerea, preeum si liber tatea de
a- si mani festa religia sa u conv ingerea. singur sal! im-
preuna ell altii, atat in mod publ ic, cat $i pr ivat, pri n inva-
tatura, practici religioase, cult si indeplinirea ritualurilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la Iibertatea opi niilor ~ i
exprimarii: acest dr ept include libert atea de a avea op inii
fara imi xtiune din afara , precum si li bert atea de a ca uta,
de a primi si de a ra spandi informatii si idei prin ori ce
mijloace ~ i indepe nde nt de frontierele de stat.
Articolul20
1. Orice per so ana are dreptu l la l ibert at ea de
intrunirc $i asocier e pasni ca.
2. Nimcni nu ponte Ii silit sa faca parte dintr-o
asociatie.
ArticoluI21
1. Orice persoan a ar e dreptul de a lua part e la
conducer ea treburilor publice al e tarii sale. fie direct. fi e
prin rcprezcntantii li ber ale si.
2. Orice pcr soana ar e dreptul de acces egaI la
functiile publice din lara sa .
3. Vointa poporului trebuie sa eonst ituie baza puterii
de stat aceasta vointa trebui c sa fie expr ima ta prin alegeri
nefal sific atc, care sa aiba loc in mod period ic prin sufragiu
uni ver sal. ega l $i exprimat prin vat secret sau urmand 0
proccdura cchiva lcnta care sa asigure libertatea votului.
Articolul 22
Grice persoana in calitatea sa de mernbru al societatii
are drcpt ulla sec uritate sociala, ea este indrepratita ca prin
efortul nati onal si colaborarca intcrnationala. tinandu-se
seama de organi zarca si rcsur scl e ficcarei tari, sa obtina
re ali zarea drepturilor cconomicc, soeiale si eult urale
indi spcnsabil c pentru demnitat ea sa si libera dezvol tare a
personalitatii sale.
Articolul 23
1. Orice pcrsoana ar e dreptul la rn unca , la libera
alegere a muncii sale. la conditii ec hitab ile si sat isfa-
catc are de munca, precum si la ocrotirca impotriva
sorn aj ului.
..Toti oamenii sunt de Innatura
in mod egalli bcri si independenti
si au anumitc drep turi inerent e
nat urii lor, ndica dreptul la viata
si libert ate. prccum si mijl ocul de
a dobdndi :;;i conserva proprictatea
si de a urmar i sa obtina fericire si
siguranta."
Virginia BiI! ofRig hts (mai 1776)
89
Edmund Burke 1 1 7 2 9 - 1 7 9 7 ~
in l ucrarea .. Re fl ecji i asu pra
r ev ol uti e i di n Fr an ta " ( 1790)
afirma cit .Ce rost are sa discutam
dcsprc drcptul abstract al omul ui
1a hrana sal! 1a medi cament e"
Problema este cum se aj unge 1a
c le o i n aceastf deli ber ar e vo i
rccomanda intotdeauna ajutorul
fcrmi erului si a1 mcd icului. mai
curand decal al profesoruiui de
metafizica."
90
2. Toti oamenii, fara ni cio discrimi nare, au dre pt ul
la salari u egal pcntru munca egala,
3. Orice am care munccste are dreptull a a retribuire
echi tab ila si satisfacatoarc care sa-i asigurc atat lui , cat ~ i
fami liei sale, 0 exist ents conforma e ll demnitatea umaria
si completata. la ncvoie, prin alte mijloace de protcctie
socials.
4. Orice persoana are drept ul de a intemeia sindicate
si de a se afil ia la sindicate pent ru apararea intereselor
lor.
Articolul 24
Orice persoana arc dre ptul la odihna ~ i recreatie,
inclusi v la a limitare a z ilei de munca si la concedii
periodice plat ite.
Articolul25
1. Grice om are dreptul 13 un nivel de trai care sa-i
asigure sanatatea si bunastarea lui si a famili ei sa le,
cupri nz and hra na, imbracamint ea, lac uinta, ingrijire a
medi ca la, precum si servicii le sociale necesare; el are
dreptul la asigurare in caz de somaj , boa la, invaliditate,
vaduvie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a
mij loa cel or de subzistenta , in urma unor imprejurari
independente de voin ta sa.
2. Mama si copilul au dreptul la aj utor si ocrotire
deosebit e. To]i copiii, fie ca sunt nascuti in cadrul unei
casatori i, sau in afara ace steia, se buc ura de aceeasi
pro tcc tie sociala.
Articolul 26
1. Or ic e persoana are drept ul la i nvatat ura,
l nvata mantul trebuie sa tie gratuit, eel put in In ceea ce
prive ste invatamantul elementar si general. Invatanucuul
teh nic si profesional trebuie sa fie la indemana tut uror,
iar invatamantul superior tre buie sa fie de asemenea egal
accesibil tuturora, pe baza de merit.
2. Inv atamant ul trebuie sa urrnareasca dezvol tarea
depli na a personali tati i umane si intarirea respectul ui fata
de drepturile omului si libertatile fundamentale. EI trebuie
sa promoveze intelegerea, toleranta, prie teni a intre toate
popoare le si toate grupurile rasiale sau religioase, precum
si dez vo lta rea Organizatiei Nati uni lor Un ite pent ru
mentinerca pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului
de invatarnant pentru copiii lor minori .
Arti colul 27
i. Orice persoana are dreptul de a lua parte in moo
Iiber la viat a culturala a colectivitatii, de a se bucura de
arte si de a parti cipa la progre sul stiintific si la bine facerile
lui.
2. Fiecare om ar e dreptul la ocrot irea interese lor
moral e si materiale car e decurg din orice lucrare sti int ifica,
literara sal! morals al carei autor este.
Articolul 28
Ori ce pe rsoana arc dreptul la 0 oranduirc sociala
si intemationala in ca re dr epturil e si libert at ile cxpuse in
prezenta declarati e pot fi pe deplin infapt uite.
Art icolul 29
1. Ori ce persoana are indatoriri fat a de colectivitate,
deoar ece numai in cadrul acest eia es te posibi la dcz-
voltarea libera $i depl ina a personal iratii sa le.
2. in exercitarea drepturilor si libertatilor sale. fiecar e
om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin
lege. excl usiv in scopul de a as igura cuve nita rccunoasrere
si respectare a drepturil or si libcrt atil or alt ora si ca sa fie
satisfacute justele cerint e ale moral ei, ordinii publice si
bun asrari i generaIe intr- o soc ietate de moc ratica,
3. Aceste dr eptnri si libertati nu vor put ea fi in
niciun ca z exercitate contrar scopurilor si princ ipii lor
Organi zat iei Natiunilor Unite.
Articolul30
Ni cio di spozitie a prc zentei Dcc laratii nu poate fi
interpretata ca implicand pcntru vrcun stat, grupare sau
persoana , dreptul de a se deda la vrco ac tivitate sa u de a
sav arsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi
sau libertati enuntate in prez cnta Declarati e.
Tomma so Camp ane ll a
( 1568- 1639) in lucrarca ,.Cctatea
Soarelui' (1602 ) afirma ca: .Pi
spun ca trebui sa ai grij a mai intai
de viata tut uror si apoi de a
i indivizilor in parte."
----
APLICATIt
I. Raspunde la urmatoarel e int rebari:
a) De ce democrati a este considerata reg im po litic, dar si ideal?
b) In ee ma sura reg imul politic democratic poate sa as igure egalitat ea de sanse?
c) Cum a fost pos ibil. dupa al doilea razboi mondial, ca in unel e lari rcgimul
democratic sa fie inl ocuit cu un regim totali tar, dictator ial?
2. Enumera t re i con di t ii necesare pent ru func tionarc a unui re gim politic
democratic.
3. Cons ideri ca dernocrati a este un ideal nereal izabil, posibil sau realizabi l?
Argume nteaza ras puns ul,
4. Cum este asigurata partiei parea poporului la guvernare int r-o democrati c,
comparati v cu un reg im politic totalitar?
5. Care sunt conditii le care determi na un guve rn sa-s i pastreze, pentru 0 perioada
de limp oarecare, receptivitatea fat a de prefc rintclc cctatenilor lui , pe care-i consi ders
egali di n punct de vedere politi c, iar toti cetatcnii tr ebui e sa beneficieze de sanse
neingradite?
91
6. De ce existcnta unor relatii de opozitie, de riva litate sau de concurcnta intre
guvern si opozantii sui reprezinta un element import ant al dcmocratizarii?
7. Compara concc ptiile de spre democratic ale lui K.R. Pop per si Robert A.
Dahl.
8. Enumera trci drcpturi pc care lc ai, precum si indatoririlc sau responsabilitatile
ce decurg din acestea.
9. Este posi bil sii avem drepturi. dar rani responsabi litati? Imagineaza-ti cc s-ar
intampla intr-o socieratcin care toti mcmbrii acestcia ar avea drepturi. dar nu si indatoriri.
10. Aplicatie interdisciplinar ii - Care sum consec intele indeplinirii responsabi -
litatilor' Formuleaza raspunsul tau in tenmeni de bcneficii si costuri implicate.
II. Consideri cii drepturile negati ve. in anumite imprejurari pot intra in co nflict
Cll cele pozitive?
12. Exista drcpturi la care putem renunta? i n cazul unui raspuns afirmativ, care
sunt accste drepturi '
13. Care sunt drep turilc rcfcritoare la invatamaru si la famil ie
Formati grupe sau fucratl pe eeh
14. Discutati dcspre responsabilitatile pe care Ie presupun dreptul la invatatura
si dreptul la proprietate.
15. Ap licatie int erdi sciplin ar ii - l dent ificati in mass-media ar ticole. reportaje
desprc cazur i de incalcare a drepturilor omului si posibile modalita ji de solutionare a
accstora.
16. ldentifi cat i trei motive pentru care sc consider" eii drep tur ile au un rol
important in morula.
17. Formulati argumeme pro sau contra neccsitatii exi stentei drepturilor omului.
18. Imaginat i-va 0 situatie in care nu sunt respectate drepturile unei persoane.
Rcalizati 0 strategie care sa contribuie la rezolvarea problcmei ident ificate.
19. Aplicatie interdisciplinar ii - in opere literarc sau istoricc, ide nt ificat i caz uri
de incalcare a drepturil or omului ~ i modul in care autoritatilc au abordat problema
drepturil or omului.
20. Aplicat ie interdi scipli narii - Mari le religi i dezvol ta sistcrne mora le care
promoveaza drept ur ile ornului . Reali zati 0 prezentare a drepturi lor sustinute de marile
religii .
92
w ~
EVALUARE
h - ~ ) (dupa mode lul subicctclor de bacalaureat)
I. in functie de un criteriu ales. prcci zati ce tipuri de libert ate cxista.
2. Enumerati trei tipuri de dreptate.
3. in ce masura ordinea estc compatibi la cu libcrtatea? Argumcntati raspunsul vost ru,
4. Ilustrati, prin care un excmplu concret , inteles ul pc care il au notiunile de
drept negativ si de drept pozitiv,
5. Prccizati cinci responsabilitati pe care Ic presupune dr eptul la educatie.
6. Analizat i suc ci nt orice conccptie filosofica despre drcptarc. evident iind:
a. specificul dreptat ii din pcrspectiva conceptiei fil osoficc alese:
b. ideilc unci a lte concepti! fi los ofice dcsp re dreptate, justificand totodata si
raportul exi ste nt intrc aceasta si conccptia 1'1 care v-ati referit 1'1 punct ul a:
c. un cxernplu de siruatic concreta de viata care ilustrca za conce ptia ev idcntiata
1'1 punctul b.
7. Fic urmatorul text:
Cele mai cumplite situat ii de rdzboi , cele tnai rele tor/uri Illl creea::a l"reo s tare
de luc ruri inumand: Il l! existd situa tie inumand: doa r prin fried. jl lga si recursul la
conduitcle magice voi decide ell ill leglitllrii ell inunianul; dar aceasui decizie este
utnand si-i voi puna intreaga responsabilitate. .. (J.P. Sartre. Fiinta si neantuli
Pornind de 1'1 textul dat , elaborati 0 anal iza. de aprox imativ 2 pagini , a concept iei
lui Sartrc dcspr e libcr tate. in reali zarea anali zci, veri avea in vcdcre ur matoarclc repere :
- precizarea int el esului dat de Sartre cxprcs iei omul este condamnat safie libel':
- cxplicarea tczei lui Sartre pri vind fapt ul ca nu exista situatii inumane:
- caracteri zarea unei alte perspect ive as upra Iibertatii . justificand totodata si
raportul exi stent intrc aceasta si punct ul de vcdere al lui Sartre:
- formularea unci obiectii la adresa tezci lui Sartre potrivit carei a suntem abso lut
responsabili, deoarece alegerea ne apart ine in orice moment al ex istentei noastre:
- argumentarea unui punet de vedcre personal referitor la actualitatea opiniei lui
Sartrc privind asurn arca respon sabi litati i abso lute .
8. Formu lati argumente pro saucontra nece sitatii respectarii drepturiloromului.
:'\013: Se puncteaza ~ i utilizarea limbajului filosofic adecvat organizarca prezentarii - introducere.
cuprins. concluzie ~ i incadrarca eseului in limita de spatiu prcciza ta.
93
CAPITOLUL 4
Joan :\liro. Compozitie
'----------
Sursele cunoasterii
Cunoastcre si adevar
------------
,
/ Actul de cunoastere 1111 e r e d l l e e r ~ \
la cunoscut, act de asimilare (. . . ). E act
I de instrdinare, de pierdere , co ,'I act ul I
I dragos tei. E rise. Nil e a-simil-are , ei I
: alter-are. Te devitalizes! ddnd viatd, dar I
V'"poate oncine procrea. I
" Constantin Noica /
------------
~
4.1. Problema intemeierii
cunoasterii
4.2. Forme de cunoastere ~ i
tipuri de adevar
4.3. Adevar ~ i eroare
\. Evaluare
4.1. PROBLEMA I NTEMEIERII
Identificati sensu1termenu-
lui de cunostima in textul urmator:
Afinnatia noast rdfundamen-
tala deocamdatd se re::lIlJui fa
auit: (...) cunostinta este cera
I
deosebit de realitatea de CIIIIOSCIlt
si deosebit in acelasi timp de
realitateoCIIIIUSC(1loare. ( . . . ) Prill
IIrmare, atune! cand ell SPUIl ca 0
cunostinta este adevdratd sail 0
I
cunostintd este fa lsd. elf IIlI splln
di ceea ce exists sail 'Ill exista in
realitote. ci SPUII p il l' si simplu cd
ceea ceam ell ca cunostinta COl'es-
I pnnde ill chip univac unei reolitdti
I
exterioare. alta decdt cunostinta.
(. ..) il1treadeviir $1 realitate, insa.
este 0 distantii enormti. Am putea
spune ca /Ill existd aproape ni cio
Ilegiiturd [litre adeviir st realitate.
oCIIl/O,Uillrii adevdratd este 0 Cll -
1I0,,tll1(1 care inn apare tnie intot-
deanna in aceleasi conditii. [n
, f ellll aces ta /llsa cUIIO.>{ilJ{a, Si ill
: forma ei cea tnai gel/era/a, Jill csre
,.
propriu-zis reflex al realitiitii, ci
seJl111 al realiuuii .
Xat' Ionescu ( 1890- 1940). CUI'S
de metufizicii
I
Problema intemeierii cunoasterli
Una dintre ccl e mai vec hi mai importante
intrebari la care fil osofia a trebuit sa ras punda es te Ce
este cunoasterea'l sau Care este sursa cunoasterii'l ,
raspunsuril c fiind foarte diferitc si chiar contr adi ctorii .
Cunoasterea ar putea f definita drept procesul prin
care ornul , in cali tat e de subiect cognitiv, as imileaza
informational lumea in calitate de obiect de cunoscut,
Observam ca procesul cunoasterii presupune simultan doua
clemente, subiectul si obiectul cunoasterii intre care se
stabileste 0 relati e de tip cognit iv-informational, care pre-
supune intervenria omului care prin intermediul limbaj ului
traduce exprima caracteristicile lucrurilor in cun ostin te
(opinii , terorii , idei , j udecati). Cunostintel c dobandite si
chiar procesul de obtinere a acestora pot deveni obi ect al
cunoasterii. contur andu-se gnoseologia (in limba greaca.
gnosis inseamna cunoastere si logos, teori e, stiinta, deci
teoria cunoosteriii ca domeniu di stinct al filosofi ei. Astazi,
se utilizeaza si termenul de epistemologi e, ca teorie a cu-
noasterii stiintifice, gnoseol ogia ava nd ca obiect tot aliratea
formelor si modalitatilor cunoasterii omenesti .
Dad suntcm intrebati care este definitia cunoasterii,
multi dintre noi suntem tentati sa spunem ca tennenul de
cunoastere insearnna a avea a opini e adevarata. Rezultatul
cunoasterii este cunostinta. In general, prin cunostinta
intelcgem a propozitic, judecata care coniine informatii
dobandite in cadrul cunoasterii comune sau a cel ei de tip
stii ntific, iar prin eel de opinie intelegern 0 propozitie,
judecata prin care se exprima 0 cunostinta. in cadrul
cunuasterii comune echivalarn tennenul de opinie cu eel
de piirere, idee, gdnd, iar in filosofie, termenul se refera la
a judecata care nu are fundament riguros si care aparent
imbraca fanna cunoasterii (motiv pentru car e i se acorda a
atentie deosebita).
Cunostintele pot fi elasifi cate in functie de diferite
cri terii , insa cea mai uzuala fiind cea in care vorbim despre
cunostinte false si adeviirate. in functie de criteriul
adevarului . De-a lungul timpul ui, au existat opinii in
ade varul carora oamenii au crezut chiar multi ani pentru
ca acestca sa sc dov edeasca a fi fal se (de exemplu, opinia L
ca Pamantul este plat sau ca este in centrul Univer sului) . .
Din punct de vedere al valorii de ade var, opiniilc noastre '
pot fi adc varatc sau false si nu put cm spune ca orice opinie
95
i n general. prin obicct ideal i
intele gem un obicct COl1CCput de
ga ndire ca limit a imaginarn spre
care poate evolua un obiect real.
Ident ificat i specifi cul ernpi- t
r ismului s i rati onali smului in i
fragmentul urrnator:
Chcstiunea originii CIIIIO,\'tin- t
lei da nasterc contrastnlui dintre
rat ional ism si empiri srn (sail
senzualism]. Empirismul derivd
orice ClIl1o,'1til1la dill perceptie,
ranonalismul dimpotrivd (!firm{i:
cunostinta ,,>'tiinl{{ica /Ill poate
proven! de foe de la sinnun, ge-
neralitatea ,\'i necesitatea if 5/111/
esentiale. asada r ea este / 1/1 produs
01inteligentc i,
Fr. Paulsen,
"tntroducere in filosofie
96
adevarata reprczinta 0 cunost inta, deoarece cunostinta es te
o opinie adevarata care tre buie sa fie susj inut de moti ve,
de temeiuri necesare si suficiente prin care sa sc just ifice
acest lucru. Oameni i confunda cu usuri nta simpla opi nie
si cunoasrerea (vezi textul lui Plat on), iar filoso fia poat e
deveni 0 modalitate de educare a caracterul ui. a firii umane
pri n intermcdiul cunoa$terii.A1itul pcsterii sugercaza ca
exista doua mari su rse III fo rrnar ea opi niilor: experienta
st ratiunea , iar ide ilc pc carc ni Ie formam cu a jutorul
expcricntci. prin int cnncdiul sirnturilor, sunt simple pareri
(drna), cunoasterea adevarata (episl eme, stiinui) se
realizcaza numai ell ajutorul intel ectului .
De cxemp lu, pentru a enunta opinia "Tabla es te
nea gra" am utilizat simturile. iar pentru a enunt a opinia
"Toat e numcrcle pare sunt di vi zibile cu doi ", am utilizat
r atiunea . Observant ca si mtur i le, resp ecti v ra tiunca
rcprezi nra sursa cunoasterii exprimata prin intcrmediul
op iniil or. Dupa ce am identificat doua surse ale cunoasterii,
vorn identi fica doua orientari filosofice. deoarece intrebarea
referi toare la originea cun ostintei a dat nastere disputei
dintre emp irism ~ i rati onali sm. Filosolii r a t lnnal lst i
(R, Descartes, B, Spin oza, G,W, Leibni z) au conside rat ca
numai ratiun ea poate oferi legitimitate unci opinii (vezi
textul lui R, Desc art es), In timp ce filosolii empirlsti
(Fr, Bacon, ,I, Locke, 0 , Hume) au con siderat ca intrcaga
noastra cunoastere i ~ i are sursa in impresiile simturilor,
iar daca 0 opinie nu provine din datele senzorialc, atunci
ea nu poat c II cons idc rat a cu noastere (vczi textul lui
,I, Locke), Atunci cand sust inem ca sursa cunoasterii estc
cea care legitimcaza 0 op inie. cons ide rarn ca omul a facut
o optiune si anume accca de a caut a adevaru l si nu fal sul
(vczi tcxtul lui Fe. Nietzsche) , Estc justificata 0 asemenea
ati tudine? Trebuie ca in toate siruatiil e sa prcferam ade varul
si nu falsul? Daca ana liza m ma i bin e situatiile con crete de
viata, vom raspunde ca falsul este prezent In viata noastra
$i atun ci ne intrebam Ce este ade varul si de ce oamenii
i-au acordat a asemenea importanta't
Pl ecand de la prin cipa lele facultati cogniti ve ,
sirnturilc ~ i ratiunea (intelectul), vom di stinge doua t ipur i
de intuitii ~ i de idei : sensibile s! rationale (int elc ctualc).
in scns restra ns, senzatia, perccptia si reprczcntarca sunt
consi derate intuitii sensibile. in sens larg, vorbim despre
intuit ii se nsi bile, atunci cand scnza t iile, perceptiile ~ i
repre zent arile sunt cons t icn t izate de catrc int elcct ~ i
tr an sformat e irr idei care sunt ex pr imatc cu ajutorul
limbajului, Ac tul de cunoas tere esle considerat intuitiv,
deo arece se realizcaza prin cont act ul dir ect int re simturi ~ i
ob iectul de cunoscuL Sc pune Inlrebarea daca ral iunea ~ i
limbajul nu anuleaza caract erul intui tiv al cunoasterii? Una
este senza tia de al b si alt ceva cste propozitia ..Zapada este
alba. ", caz in care nu numai ca no i cons tie nt izam si
exprimam senzatia, ci si reali zam un proces de comparare
ell altc scnzatii pcntru a 0 discrimina integra intr-o anu-
tnit a cat egoric. Pute m mcrge mai departe si sa prcsupunem
ca tcrmcnii sau propozitiile care redau informatii senzoriale
si percept ive despre lumca inconjuratoarc int rodue si ele
cunos tinte intuitive. deoarcce se forrneaza conco mitent ell
rccepta rca informatiil or. iar co mpara tiile pe care lc
prcsupun sunt spontanc, Astfe!. aceste idei sau not iuni sunt
tot cu nostinte sau idei intuit ive. pe care Locke Ie numea
idei simple. Un tip diferit de intui tii il reprczint a ce le care
exprima stari me ntale ale subicctului, care se rcali zcaza in
min tc, care .Jsi percepc" propriile stari si se comportata ca
un simt este nurnit i.sirnt inte rn" (vczi textul lui J. Locke).
Alti filosofi au considerat ca proccsul cunoasterii adcvarului
poa te f rcal izat .unai degraba prin cred inta decat prin
rati unc", adi ca ratiunea trcbui c sa fie preccdata de credi nta,
deoarece accasta are rol purificator, iar ratiunea care ne
convinge de accst fapt , precede crcdinta (Augustin) .
Rutionalismul, (in limba latina. ratio inscamna
ca leul) considera ratiunca drcpt izvor si tcmci al cunoas terii.
nu a reusit sa ofere un raspuns satisfacator probl cmci
acordului strucl uri lor logi co- mat ematice cu cxpcricnta,
producand diferi te puncte de teori i referitoare la ideile
innas cure (R. Descartes). la ideea unui acord prestabili t
intrc struc tura realitatii si ratiune (G.W. Leibniz) etc. Nevoia
de cunoastere a spiritu!ui nu poate fi rcalizata decat daca
urmeaza regulile unci mct odc bine articulate care are ea
principala regula faptul de a nu accepta ca adcvarate decat
ideile cla re distincte, care apar ast fel ca evidcnte pent ru
rati unc. Aceste idei cl are si di st incte IllI pot proven i din
cxpcrienta, deoarece simturile ne inseala si ne putem indoi
de orice cuno asterc (chiar de cea rn atem atica) dad!
provine de la simturi. Dcsi toat e cunostintclc pot Ii puse la
indoiala, ramanc ccva de care nu ma pot indoi $i
anume faptul ea eu gandcsc deci ea eu sunt: cogi to. ergo
s/lm (vezi tcxtullui R. Descal1es).
EmpirislIllll - considcrand ea singura sursa a cu-
este experienta - formuleaza pri n intemlediul lui
J. Locke princ ipa le le sa le le ze : exista 0
ncmij loci ta. senzoriala considerata
plIra. adid indcpendenta de st ruc tllri le subiectului
cunoscator: prill sim\Uri est e rezllltami simplei
inrcgi strari de ditre subiect a actiunii obiectului: in cu-
subiectul este pasi \'. lipsit de spontaneitat e. numai
obiect ul lii nd activo este 0 copie a real itali i
Cititi textul:
in[eleg prin intuitie 1111 aceo
nerceptie nesigura pc care 0 all
sinnurile (... ) ci aflarea. de catre
inteligentu puni si addnciui in
si ne. a unul concept intr-a uir de
s imp lu de/ ill i t . in cdt 1111 ma i
rtimane nicio flulo ial a asupro
lucrutui pt.' care trebnie sd-l inte-
lege m. ell alte cuvinte. Illimesc
as tfel conceptul ace/a neindo-
ielnic al in telig en t ei pure si
addncite in si ne. m;scl/t numui
prin hnnina tnint ii si mai sigur
decal tnsli,\'i deduct ia.
R. Descartes. ReX"Ii utile cla-
re pentru indrumarea mintii
I _ .Ce intclcgc R. Descart es prin
l!:. l tll i1ie?
ldcntifi cati conceptc1e filo-
sofice specifice teorici cunoas-
terii :
Critica acestui rati onalism
matetnatic s-af cut istoriceste de
/III al duilcu mare vurent al filo-
I.'i(4 iei modern e, allllme em/;;ris-
mill t' lIgl e=. .J. Locke ,\'i D. HI/me
sw l/ rCf)l'e=elllal1lii Illi de seallui.
(. .. ) Grq' ea/a rafiollll li s11I1I /lli shi
i ll aceea cd eI eli l lOa,HeIll/mai (1
f orma. de ceo 11I ale mati Cli
,'Iidllpa tiparul ei ' Tea sO}0l'11Ie=e
lOale $liilllele.
Fr. Paulsen.
b,troduu re ;/1 }i/oso}ie
97
Platen . I
Ic . 428--<. 348
Citi ti textu\:
Auguste Conne sus tine ca ar
exista treifa zc inist oric.1spiritului I
omenesc: starea teologicd. in care
inteligenta isi expliciifenomenele
natura prin COl/ze snpranaturale, I
prin miracol $1 interventii arhi -
I
{rare; starea metafizicd. in care
exp licatlile SUI/ ! dale de cauze
abstvacte. 1.1 priori: in sfdrsit.fazu
nhimd. stareapoziti\'(] a spirintlui.
cdnd spi ritul omenesc /III se mai
intreabo pe sine. pentru a explica
I
I/ arum , ci intreabd nalura ,
prin observatie expenentd. (... )
j lata. dupii Comte. cele 'rei marl
' .faze pe care Ie!,riibare (' 1I11O(1,\ '{e-
. rea Oll1elleasca.
. Ant on Dum itri u, Retrospective
Pot f ascmanatc cdc trci
faze dcscrise de A. corntecupro- I
ccsul cunoasteri i prez en tat in
Rep ublica (Mi tul pcstcriiI? Argu-
rnentati raspunsu l.
98
exterioare si ideca obiec tului si aeeea a obiecti vitatii sunt
opuse ideii de activitate a subiectu lui. Aceste teze sunt
considerate punct e slabe de catre rationalisti si vor constitui
obiectul criti cilor.
Platon (c.42 8-c.348 i.H.). Republica
Mitul pcsterii .
I . Mai de parte - am zi s - asemuieste firea noas tra
in pr ivinta cducatiei si a lipsei de educatie cu urmatoarea
intamplare : iata mai multi oameni aflati intr-o incaperc
subpamanteana, ca intr-o pestera, al carei drum de intrare
da spre lumina, drum lung fata de (lungimea) intregu lui
pesterii. In acea sta incapcrc ei sc gasesc, inca din copi larie,
cu picioarel e si grumazur ile legat e, astfel incat trebui e sa
stea loculu i si sa pri veasca doar inainte, tara sa poata
sa-si rot easca capetele din pricina legaturi lor. Lumina le
vine de sus si de depart e, de la un foe aprins inapoia lor ;
iar int re fo e si oamenii legati este un drum asezat mai
sus, de-a lungul caruia, iata, e zidit un mic perctc. asa
cum este paravanul scarnatorilor, pus dinaintea celor ce
privesc, deas upra caru ia isi arata ei scamatoriile (. .. ).
Vad - spuse el.
( ... ) mai incearca sa vezi si ca, de-a lungul acestui
perete, niste oameni poar ta fel urite obiecte care depasesc
in inaltime zidul, mai poarta si statui de oamcni, ca si alte
fapturi de piatra sau lemn , luerate in ehipul eel rnai divers.
Iar dintrc cei care Ie poarta, unii, cum e si fi resc, scot
sunete, alti i pastrea za racerea.
Ciudata imagine si ciudati sunt oarnenii legat i.
Sunt asemanatori noua - am spus. Cand crezi ca
astfel de oameni au vazut, mai inta i, di n ei insisi, cat si
din sotii lor a!tceva deca t umbrele care cad, aruncate de
foe. pe zidul dinaintea lor? ( ... )
Iar daca ei ar fi in stare sa stea de yorba unii eli
altii, nu crezi ca oamenii nostri ar socoti ca, numind aceste
umbre pc care Ie vad, ei numesc realitatea? (.. . )
in general, deci - am spus eu - asemenea oameni
nu ar put ea lua drept adevar dec at umbrele lucrurilor.
2. Priveste acum in ee fel ar putea fi dezlegarea lor
din lanturi si vindecarea de lipsa lor de mi nte, daca asa
ceva le-ar sta in ti re: atunci cand vreunul dintre ei s-ar
pomeni dezlegat si silit, deodata, sa se ridice, sa-si roteasca
grumazul, sa umble si sa priveasca spre lumina, facand el
toate acestea, ar resi mti tot fclul de dureri , iar din pricina
stralucirii focul ui n-ar putea privi acele obiecte, ale caror
umbre Ie vazusc mai inainte. Ce crezi ca ar zice, daca cineva
i-ar spune ca ceea ce vazuse mai inaint c crau desert aci uni,
dar ca acum se ana mai aproa pe de ceea-cc-cste si ca. intors
catre ceea-ce-este In mai mare rnasura, vede mai eonfonn
cu adevarul' ( )
Sa da. ( )
3. Dar daca cineva I-ar smulge cu fort a din locuinta
accasta, ducandu-I pe un suis greu pieptis, nedandu-i
drumul pa na ce nu I-ar fi Iras la lumina soarelui ( . . . ) nu i
soar umple ochii de stralucirc, ast fel incar nu ar putea
vedea nimi c din lucrurilc socotite ac um adevarate' (...)
Crcd ca ar avea nevoie de ob isnuint a, daca ar fi ca
sa vada lumea cca de sus. lar mai intai. el ar vcdca mai
les ne umbrele, dupa accea og lindiri le oamcnilor si ale
celorlalte lucr uri, apoi lucruri le ele ins ele. In conti nuare,
i-ar fi mai usor sa pri vcasca in timpul noptii ceea ce e pe
cer si cerul insusi, privind deci lumina stelelor si a lunii
rnai curand decal. in timpul zilei, soarele si lumi na sa.
Cum dc nu' (.. .)
Dupa aceasta , ar eugeta in legatura ell soarelc, cum
ca accs ta derermina anoti mpur ile anii, ca el carmu ieste
totu l in lumea vizibila, fiind cumva raspunzator si pentru
ima ginil e acel ea, vazute de ei (in pest era ).
E cla r ca aici ar aj unge. dupa ce va fi strabatut toate
celelalte crape. ( ... )
4. Mai gande ste-te si la urmatorul as pect : daca.
iara si , acel om cobor and, soar aseza in acelasi sca un de
unde a plc cat, oare nu ar avea ochi i plini de intunec ime ,
sos ind deodata dinspre lumea insori ta?
Ba da - zise.
lar daca el ar trcbui din nou ca. interpretand umbrele
aeelea, sa se ia 1a intreccrc eu oamenii ee au ramas totdcauna
legati si daca ar trebui s-o faca chiar in clipa cand nu vede
bine, inai nte de a-si obi snui och ii, iar daca acest timp ceru r
de reobisnui re nu ar fi cu totul scurt. oare nu ar da el pril ej
de cis'? Si nu soar sp" ne despre cl ca. dupa ce s-a urcat, a
revenit cu vederea corupta si ca. deci , ni ci nu mcrita sa
incerci sa sui? Iar pe eel ce incearca sa-i dezlege $i sa-i
conduca pe drum in sus. in caz ca ei ar pUlea sa puna mainile
pe el sa-I ucida. oare nu I-ar ucide'?
S a chiar
lata. draga Gla ucon. ( . . .) domeni ul deschis vederii
e asemanator cu locuin\a-i nchisoa re. lumina focul ui din
ea - cu pulerea soardui. lar daca ai socoti con-
templarea lumii de sus ea reprezentand sull etului
caIre locul inteligibil ulu i. ai i ntelege bine ceea ce
nadajduiam sa spun (.. .).
Cc tipuri de cunoastere sum
prezentate in urmatorul fragment:
Peaceastd linie. 0 admirabi ki
noutate s-a ivi t ;11 istoria culturii
stiint ifice. Ori ci ne poatr inregis-
tra astdzifaptul cliode \'It'o dotui-
trei veacuri.Iegile se eduCt 1 si ele.
Ieoriile stiimifice noi 1/11 contrazic
,\"i il/ltiwrtipe cele vechi: lc Iiirgesc
I IIIII/Uli, pe ntru a Ie j 'I C(' sa dea
socoteulu de abat eril e de III ell' .
Spre deosebire de tipul cunoasterii
trecute. care dejiecal'cdata venea
sd orate cat de gresite fuseserd
cele anterioare ei, s-a ivit tipul de
..prin intcgrini suc ce-
sive ". i/ l (lI1Wl1i lClimite, cunoaste-
rea celor vechi nufusesc gresi tii:
dar ,'i-1l11 ivit. in : O/1' / C cc depd-
sean lIccst l' limite. cxceptii de la
I
reg nlii, iar at un e! regula s -a
tnmsfigurat.
Consta ntin (1909-1 988),
JloJ"/1I 1cultural european
l dent ifica ti semni fi cati a
conccptului de cert muiine in
urmatorul text:
Ori de cate ori percepem /111
acord saul/it dezocord intre unele
idei ale /100S1re, al'em 0 cunostimii
ecrU;. Ori de CQleori Sll1l1emsiguri
cd ac este idei SII11t in acord C'U rea-
litatea /ucmrilvr: a\'em v Clmv,"-
tif1(ci cenci ,'ii reala. COl1sidcriilld
drepl criterill aeordlll il11re ideile
II Oll s! r e ,\'; r ealitatell ' 1( cl'lII'iIOl:
ered cd lim arcira' til ce COlis/ a
(/(Iel"llrllta certitudillc, ('e/'rillldinea
reahi (",),
John Locke. Es eu a.mpra illl e-
le,'wlu; mll elt csc'
99
Fredrich Nietzsche
( 1844-1900)
Cit it i textul :
Rationamentele noastre sum
intemeiate pe dond tipuri de prin-
cip ii: pe principiul contradictici. ill
Ivirt utea caruia socotimfals tot ce
cuprinde in sine 0 contradictie, si I
udev'drat ceca cc este opusfalsulni.
adicii in contradictie ell acesta: 5i
pe pri nc ipiu l rutiu nii sufici ent e. ill
vinutea caruia considerdm co
niciun fapl 1/11 prul/e [i odevann
sail real. nicio propozitie - veri-
died fiin( sd existe 1/1/ temei, 0
suficientii pentru care
lucrurile .'II/III O,Wl si II/{ oltfet. des!
tet neiurile aeestea de cele tnai
multe ori /III potfi ClIIlOscllte.
Exis ta de ascmellca dOlld
Ye/uri de adeviirun - cele de ratio-
si cele defapt.
G.W. Lciblnz. Monadotogiu
Prezentati cele doua principii
pc care se intemeiazii rationamen-
tele noastrc. utilizand
I tele dobandi tc in cadrul orclor de
I logidi argumen tare,
100
Friedrich Nietzsche (1844-1900), Dincolo de bine
de dill
Valoare adevar
Pr esupunand ca noi vrem adevarul: de ce 1111 mai
degrabd neadevarul ? Sau poat e inccrtitudinca? Sau chiar
nestiinta? - Oare problema valori i adcvarului este eea
care s-a prezent at in rata noastra, - sau noi fost -am cei
care am pasit in fata ei ? Care dintre noi e aic i Oedip? Si
care e Sfinxul ?
Fa lsi tat ea unci judccati nu constituie inca, dupa
pa re re a noast ra, 0 obiec t ie impotriva acesteia ( . .. ).
renuntarea lajudecatile fal se ar inscmna renuntarea la viata,
negarea viet ii. A admire fapt ul ea Neadevaru l este 0 conditio
a viet ii inseamna desigur a te opune in mod primejd ios
sent ime ntului obisnuit al va lorilor: iar 0 filo sofie care isi
ingaduie aceasta cutezanta se plaseaza, prin aceasta, dincolo
de Binc si de Rau. Norodul n-are decat sa cr eada ca, dcci
cunoasterca inseamna ..3 cunoaste capatul lucrurilor",
fi losofu l tr ebuie sa-si spuna: da ca analizez procesul
exprimat in propozitia "eu gandcsc", obti n 0 seri e de
afirmatii indraznctc a carer justifi car e este difi cila, poate
chiar imp osibila, - de pi lda ca ell sunt ee l care
eil gandire a este activitatea si produsul unci fiinte conceputc
in chip de cauza, ca exista un " Eu", in fine , ca s-a stabilit
in pr ealabi l ce anume se intelegc prin gandesc, - eneu stiu
ce este gandirea, Caci, de nu m-as fi deci s in prealabil asupra
problern ei, cum as putca sa hotarasc ca nu este vorba mai
degraba despre ..3 voi" sau .,a simti"? Pc scurt "eu gandesc"
presupune ca ell compar starea mea momentana ell alt e
stari cunosc ute de mine pentru a stabili cc anume estc ca:
dat fiind ca sunt nevoit sa recurg la .cunostintc" din alt e
dorncnii , acest "ell gandcsc" nu arc p entru mine nicio
val oare de certitudine nemijlocita, - In schimbul acclci
"certitudini nemijlocit c" , in' care poate crcde norodul in
anumite cazuri , fi losofului i se da un manunchi de probleme
metafizi cc, adevarare probl erne de constiinja intelectual c,
care suna astf el: "De uncle am luat notiunca de 3 gandi ?
De ce cred eu in cauza si in cfcct? Ce imi da dreptul sa
vorbesc dcspre "eu", si, mai mull. dcspre un "eu" in chip
dc cauza si, in sfarsit, chiar despre un .eu" in chip de cauza
a gandirii? " Cel cc se ineumeta sa raspunda de indata 1a
aceste intreba ri invodmd un fel de int uition a
preeum 0 face eel care spunc " Ctl gandcsc ca aeest
lucru es.te ee l putin real , cerl " - aec1a va pri111 i
ras puns din partea unui filosof dc azi un suras doua
intrebari: .,Domnule, i-ar da poate de inleles filosofuL este
improbabil ea dumneavoastra sa nll va dar de ee
va trcbll ie. eu or ice pret. adevarul ?
Rene Descartes ( 1596- 1650), Discurs aSllpr a metodei,
pentru a ne conduce bine ratiunea }'; penttl , 1I ciiuta
adeviirul ill stiinte
Gandesc, deci exis t
(... ) Dar fiindca atunci dorcam sa rna dedic numai
cercetarii adevarului, m-am gand it ca trebuie sa fac exact
co ntrari ul, adieu sadau la 0 parte ea absolut fal s tot ceca ce
puteam sa-rni inchipui ca cuprinde cea mai mica indoiala,
pent ru a vedea daca n-a r ramane dupa accea in convinge rea
mea ceva care sa fie cu totul neindoielnic. Astfel, din cauza
ca simturile ne insea la uneori , am vrut sa prcsupun ca nu
exi sts niciun lucru care sa fie asa cum ele ne fae sa ni Ie
imaginam. Fiindca exista oamcni care chiar si atunci cand
rationeaza asupra eclor mai simple subiecte de geometric.
se inseal a (...) am ind epart ar ca false toate arg umente le pe
care Ie luasem mai inainte drept dernonstrati i. In sfarsit,
considcrand ca aceleas i ganduri pe care Ie avem cand
suntem treji nc pot vcni, de ascmenea, cand dormim. fara
sa fie i ll acest caz adevarate, 111- 3111 hotarat sa prcsupun ca
toate lucrurile, care imi veniscra vreoda ta in minte nu erau
eu mult mai ade varatc decat iluziile din visurile me le. Dar
indat a dupa aeeea mi-arn dat seama ca. in timp cc voiam
sa gandesc ca totul este fals. trebuia eu ncccsitate ca eu,
care gandcsc, sa fiu ceva: si observand ca acest adevar:
gandesc, deci exist era at at de fenn de sigur, incat toate
presupun erile ccle mai cxtravagante ale scepticilor nu erau
capabile sa-l zdruncinc, am j udecat ca puteam sa-l iau lara
nieio sovairc drept primul principiu al fi losofie i pe care 0
ca utarn . (...)
Dupa aceas ta. am examinat ceca ee in general se
cere unei propozitii ea sa fie adevarata sigura, si deoarece
tocmai gasisem una pe care 0 stiam astfel, m-am gandit ca
trebuia, de asemenea. sa stiu in ce consta aceasta eertitudine.
Observand ca in aceasta propozitie: giilldesc. deci exist >
nu este absolut nimic care sa rna asigure ca spun adcvarul ,
afara de faptul ca vad foarte clar ca pentru a gandi trebui e
sa am considerat ca puteam sa iau drept regula
generala ea Ilicrunl e pe care Ie concepem foarte clar
distinct sunt toate adevarate, dar ca exista 0 oarecare dili-
culta te numai in a observa bine care sunt acele lueruri pe
care noi Ie eonce pem in mod distinct. Dupa aceasta, re-
fleetand asupra faptului ca ma indoiam ea, prin unnare,
fiinla mea era cu totul intrud it vedeam ciaI' ca
a era 0 mai mare perfeqiune ded it a te indoi,
mi-am prop us sa cercetez de unde invatasem sa gandesc
ceva mai dedit cram eu am aflat in mod evident
ca aceasta trebu ia sa fie de 0 natura intr-adevar mai
desa
Rene Descartes
( 1596- 16501
Info: Matemati cian. flzician si
filosof francez. considerat repre-
zcntnnt al rat ionalismului.
Opera: Reguli pentru indnnnnrca
tnintii (1628), Discurs asupra
metodei ( 1637). Mediratii despre I
!.
primaf ilOSO.!ie ( 164 1). Prillcit.Jiile
filosofles ( 1644) . Pasiunile sll/Ie- '
tului (1649) .
-
sa /uiim C(I esempln aceastav
' lmcatc'i de ceani. care tocmai afast
l scoasd dill SIUp: 1111 picrdnt
i incd dulceata tniern pe ca re 0
continea {. .. ). Dar iatd eel. in /imp
ce vorbesc. este apmpiata de/he:
[ ceea ce if mai ralllasese dill aromc'i
b e isnpriistie. (...). devine lichida
(...l. Dupaaceastaschintbarc. mat I
:; rdmdn e oare aceeasi ce ard ?
Trebuie recunoscut cii ramallc. si
tnitneni 1111 poa te nega aceasta. I
ce el lJlOa,Hem. defapt. elf :
Imala clontate. la aceastd bucatd
' de ceani? ell sigul'al1(a eli 1111 f
poate j i nimi c dill tot ceca ce alii i
retnarcat ta ea prin intermcdiul I
siJllfurilOl: pel1l1'1/ ca. foale /II CI'I/ - r
rile car e SlI n! in dependell (r'i de
glls t sail dc miro.\' . .'ill/I de wi:. sail .
de pipii it. ori de au: - sUIIIschilll-
abate. ceara 1'(1111 0ll e aee-
ea,'1i ceara ( . . . ). li'ehuie. a,wdar sd
cad de acord. ( . . . ) ('(1 1/11 exis /{j
nimie alteem deeof il/fe /ecflll
singur care 0 pocHe inlefege ( ...).
Rene L>escartes.
I
J f Cdilarii metaji:ice
Idcntifieat i concepte1e ca-
specifice teoriei
ten t.
-_.-- .......
101
John Locke
( 1632-1704)
In fo: Filosof german. considerat
fondatorul propriu-zis al empi -
rismului modern. A clasificat
ideilc in simple $i complcxc.
primclc fiind izvoratc din expe-
ricnta intemd sau extcrna. iar cele
comp lexe sunt obtinute cu aj uto-
rul intel ectu lui pr in procese de
combinare. cc mpararc si abstrac-
tizare a idcilo r si mple. Respi ngc
teor ia idcilcr innascutc.
Opera: Scrisoare despre role-
rcll1(ti (1689 ). Eseu a.wpra
intelectului omenesc ( 1690).
Douii tratate de guvemare civitc
(1690).
Cititi textul: 1
( . .. ) orin: int erpreta re
adeviirot d a naturii 11/1 poate fi
ef ectuutd dec,it ('II ajutoru l
observa tiilor si experientelor
cuvenite .,i potrivite acestui .'leop:
si nnuril e hotdrusc ce est e
experiento st singurd experiensa
hotdrust e aSllpra naturii si
lucrurilor insesi,
Fr. Bacon. NOIII Organon
Care estc rolul simturilor?
Ret1ectati asupra urrnatoru-
lui fragment:
Foarfe IIIl1lte I li cr uri Ie-am
mai hill e, dacd l1-am
,'rea sci Ie CllllOa$femprea exact.
J.\\'. Goet he. in Trei seco le de
p ar od().\:
102
.lohn Locke (1632- 1704l , Esell asupra intelect ului
omenesc
Cunoastere experlenta
2. Toate ideile rill pe calea senzatiei sail a reflectiei.
Sa presupunem. deci, ca mintea este oarecum ca si a coala
alba de hartie, pe car e nu sta scris nirn ic, ca e lipsita de
orice idee. cum ajunge ea sa fie in ze st rata? De unde
dobandeste ca aceasta nernasurata mult ime de idei pe care
imaginatia lara odihna si rara margini a omului i-a infa-
tiseaza intr-o di ver sit ate aproape nesfar sit a? De unde are
ea toat e elernentele ratiunii si al e cunoasterii? La aceasta
eu raspund intr-un cuvant: din experienta, Pe ace asta se
sprij ina cunoasterea noastr a din aceasta provi ne in ccle
din urma ea insasi , Observaria noastra, indreptat a fie spre
obiectele extcrioare scnsibile. fie spre procesele launtri ce
ale mintii noastre. pe care Ie percepem asup ra carora
reflectam este ceea cc procura intelecru lui toate elementele
ga ndirii . Acestea doua sunt izvoarele cunoasterii, de unde
se nasc ideile pe care Ie avem sau pe care Ie putcm avea in
chip natural.
3. Obiectul senzatiei este primul izvor al ideilor. Ma i
intai, simturile noa stre venind in atingere cu anumite obiecte
se nsibile introduc in rninte difer ite pcrcept ii, pot riv it
felurit elor cai pe care acc le obiecte lucreaza asupra simrului;
in acest fel aj ungem la aceste idei pe care Ie avern despre
gal ben. alb. cal d, rccc, duro amar, dulce toate acelea pe
care Ie numim calit ali sensibile, despre care, atunci cand
eu spun ca simturile Ie introdue in minte, intelcg ca ad uc in
minte de la obicct cle cxterne ceea ce produc acolo accl e
perc eptii . Aeest izvor al ce lor mai mulle dintre ideile pe
ca re Ie aver n, care dcpi nde in inl regime de si rnturi si
comunica prin ele ell int clcct ul, eu ilnumesc ..senzat ie",
4. Procesele minti! noastre alciituiesc celdlalt izvor
al idei lor. in al doi lea rand. celalalt izvor di n care experienta
alimenteaza intelectul cu idei este pereeperea proceselor
launt rice ale propri ei noastre minti . cand ea se indreapta
asupra ideilor pe care le-a dobandit, proces care, atu nci
ca nd sul1etul aj unge sa rcfle cteze asupra lor si sa le exa-
mineze. da intelecrulu i a alia categoric de idei pe care nu
le-ar fi putut dobandi numai de la lucruril e din afara:
as emenea idei sunt perceptia. gandirea, indoiala, credinta,
rationamentul, aetul de cunoastere. actul de vointa. (... j
Da r cum eu numese ..senzalie" celalall izvor. pe acesta il
numes c ..rel1eqie. deoar ece ideile pe care Ie procura aces t
izvor suill numai aeelea pe car e mintea Ie
rel1ectand as upra propriil or ei procese. ( .. .1
- ~ APLI CATil
l. Aplicat ie interdisciplinara - Se poatc vorbi dcspre 0 etica a cunoasterii?
Arg ume nteaza raspunsul tau.
2. Precizeaza semnificatia termen ilor de idee. senzatie, simi intern, caliuui primare
si secundare in conceptia lui 1. Locke.
3. Precizeaza relatia existenta intre valoare $i adevdr in conceptia lui Fr. Nietzsche.
4. Explica succint care este punctul de vedere al lui J. Locke in ceea ce privcste
prolemelc cunoast erii .
5. Precizea za semnificatia tennenilor de senzatie ~ i de intelect in concepti a lui
Kant si. apo i, co nstruieste care un exempl u de cunostinta a ca rei valoare de adevar sa
fie j ustificata prin una din ce te doua surse.
6. Care es te semnific atia termenilor de senzatie si reflectie in textul lui J. Locke"
7. Care est e rolul ex peri entei in cunoastere?
8. ldcntifica posibile corcspondente cu modul in care J. Loc ke si R. Desca rtes
abordeaza problema surse lor cunoa sterii .
9. Ca mpara concept iile lui J. Locke ~ i R. Descartes despre pr oblernatica
intcmcierii cunoasteri i.
Formati grupe sau lucrati pe perechi
10. Formul ati care un enun; ca re sa ex prime opinii, respect iv cunoast ere despre:
a) timp; b) uni vers: c) mamifer,
II. Analizati. pe fragmente. mitul pesteri i si incercati sa surp rindeti fonnele pe
care pc imbraca cuno asterca sau fiecare trca pta a elibcrarii de aparentc.
12. Refaceti structura argumentului, pr in int cnnediul carui a Descartes sustinc
ca ideca cxistente i noa stre constituie pentru fi ecarc di ntre noi 0 idee clara si di stincta.
13. Identifi cati temeiuri le care i l de termina pc Descart es sa afi rme ca ratiunea
este singur a sursa a cunoasterii pr opriu-zise,
14. Analiza ti afirmatia lui R. Descartes potrivit careia ..(.. .) nu exista in acest
gdndesc, deci exist nimic care sa rnaasigure ca spun adevarul",
15. Forrnul at i argumente pro sau contra tezei sustinute de Fr. Nietzche pot rivit
ca reia ..renunt area la idei le false ar insemna renuntarea la viata".
103
4.2. FORME DE TIPURI DE ADEVAR
104
La prima vederc, fiind yorba despre un tcrmen
uzual , nu pare a const it ui 0 difi cultate a preci za ce
intelegcm prin termcnul de cunoastere si de a- i preciza
izvoarcle sau sursele. 0 investigare lucida a probl ernatici i
cunoastcrii ne situeaza pe un camp vast deschis
interprctari lor si. prin urmarc. vorn vorbi despre surse ale
cunoasteri i si despre forme de cu noas te re. Astfel,
cunoasterea. pri vita di n pcrspect iva relatici subiect-obicct
poat e fi anali zat a pe orizontalii. dar pe verticalii. Pe
orizontulii . cunoasterea are mai multe form e. in functie
de fac ultat ile cognitive angajate. de specificul obiectului
la care se raport eaza, fiecare forma a cunoasterii parti-
cularizandu-se si in funct ie de specificul rezultatelor sale
de natura limbajului in care sunt formulate. Se vorbeste
dcspre cunoast er e comuna. de tip st iintifi c, filo sofi c,
politic.juridic etc. Cunoasterea de tip stiintific svfllosofic
rcprezi nta rnoduri teorctice de cunoastere in care ell
ajutorul ratiunii se elaboreaza idei cu un grad mare de
obi ectivit at e si sistematizare. intre cle exi stand insa si
numeroase difcrente. Ele se deosebesc de cunoasterea
comunii care es tc caracterizata printr-un grad redus de
spec ial iza re si de ri goa re stii nt ifica, pr in imbinarea
elementelar afccti ve cu cele rat ionale eu ajutorul unui
limbaj nespeciali zat.
Pri vitii pe orizontalii. din perspcct iva profunzirni i
studierii obicctului, a facult ati lor imp licate si a Iimbajul ui
in cure sunt exprimate rezultatele. cunoasterca poate fi
de observat ic, empirica si teoretica. Cunoasterea de
observatie se reali zeaza cu aj utorul si mturilor a gandirii
care transforms informat iile de tip senzorial in idci, care
sunt redate pr in interme diul limbajul ui natural (pri n
propozitii de observat ie) .
Cunoasterea empiricii se rcali zeaza ell aj utorul
ratiunii bazata pc observatie si experienta, care ide nt ifica
in su s iri caracteri stice s i re latii constante pe care Ie
gcncra l izeaza ( fo rrn ula nd notiuni general e s i legi
empirice) . pr in intermedi ul limbajului empiric (compus
din termeni gcnerali , pr ecu m: ele v. corp et c.).
Cunoasterea teoreticii se rca lizeaza ell ajutorul
gandiri i .care ident ifi ca si construics te mental obiecte,
insusir i si stari care nu pot fi cunoscute in mod dir ect,
observat ional, dar care sunt presupuse si acccptate de
gandire fie ca reale (etectron, cuantiis sau ca obieete ideale
(gaz ideal. masa atomica) , cu ajutorul limbaj ului teoretic
(exprima obi ecte reale sau ideale, precum si corelatii legice
intre aces tca).
Din anali za moduril or de cunoastere. observant ca
se poat e vorbi dcspre 0 cunoastere imediata (cum este
cca de obser vat ic) si de spr e 0 cunoastere mediatii,
teoreticii . Primul tip dc cunoastere este numit prin intuitie.
iar eel de-a l doilea prin concept, insa aceasta distinctie este
rcali zata numai din punet de vedere pragmatic. deoarec e
in or ice ge n de cunoast ere identificam si moda litat ile
intuiti ve. si pe cele coneeptuale. in functie de obiectul
cunoasterii vorn disti nge intre cunoasterea lucrurilor $;
cunoasterea adeviirurilor (vezi textul lui 13 . Russell ).
L. Blaga va opune cunoasterea paradiziacu (are caracte r
empi ric, iluzoriu. ne problemat ic , este s ubordonata
obiee tului faurit predestinata unor certitudini abstracte)
cunoasterii luciferice, considerata un tip superior de
cunoastere, situata in planul misterelor. singura care are
capacitatea de a det ermina 0 .. criza a obiectului ", intre
partea care se dezvalui e tfani cut ; si partea care se ascunde
(cripti cuh, Alti filosofi au considerat ca disputa dintre
cmpiri sti rationali st i. in ceca ce pri vesre s ursele
cun oasterii nu rczol va prob lemel e cunoaster ii urnane,
dcoarec e nici ratiunea si nici senzati a nu pot const itui un
temc i neccsar si suftcient pcntru adevarul une i opinii.
Dcoarece or ice cunoastere incepe cu expcrienta, dar nu
provine total din experienta, lmm. Kant eonsidera ca exista
cunostint c empirice (exprimate prinjlldeeiili 1I posteriori)
si cunos tinte absolut independente de orice cxperienta
tjudecdti II priori). Pentru a intelege problematica complexa
a cunoasterii umane era necesara 0 alta di stinctie intre
judecdtile analitice si cele sintetice si mai ales sintct izarea
celor doua tipuri de cunoastere in una singura: cunostintele
sintetice a priori.
Pana acum nu am facut decat sa presupunem ca toate
informatiile prezentat e sunt adevarat e ca fi ecarc dint re
noi stie eel putin ce insearnna conccptul de adevar si cc
prcslIpune el. Acest lucru inseumna, ma i dcpuI1e di
carc sunt cond iliilc. criteriilc care ne ajuta sa determinam
adevarul opin iilor noastrc. deei care sunt impreju rarile de
care dcpinde ca opini a ..cstc auevarat" sa fie aplicabila unci
afimlatii. Ne putem intreba uaca este posibila 0 defini lie
uni voca, general acceptat3 a aces tui concept. in conditiile
incare Fr. Nietzsche numea adevarul ..oamae:ire necesara"?
La nivelul comune. fiecare noi utilizeaza
expresii in care apare tennenul ..adevarat": un prieten
adevarat" ...Am siml it ea traiesc cu adevarat". in aces t
context. tennenul de ade\'iiral ar putea fi sinonim cu cel
I
CI IIIO(J,\'l erea are dond fo nne:
este sail cunoostere inrui ti va S(II/
; CI/fU)(1$lere logtca: cunoastcrc prin
I
imaginati e sau cunoastere prin
i intelect; CUll oa,lIlere a indivi dua-
[ Iului ,Hlll ClIl10a,Here a univer-
1 salului: a lucrurilor considerate
)ieeare in parte sail CWlOastere a
relatiilor lor: ea este. ill sfdrsit.
sail prodncdtoare de imagini sa"
producdtoore de concepre. (... )
Cunoastere o int ui tivii este
, cunoastereexpresivii. Independen-
; la si autononuifato de cnnoasterea
prin intelect; lndifere nrd de ell -
rnoasterea prin intelect: indiferentii
rIaldde discrintisuirileposterioare
;dintrc realitate ,IIi ireolit ate
!defonnatiile si aperceptiile, chiar
rposrerioare. de spatiu si tnnp.
I intuit!a s ail reprezenrarea se
tdeosebesc de ceea ce simte se
supo rtii. de undo s a il ./711x II I
senziti v: de mat eria psihicii, ca
f orma: si aceastd fo mui. aceastii
luare ill posesiune este expresia.
A intui inseannni a exprima si
nimi c altceva tnimic mai mutt. dar
si nimic mai p utin} decdt a
exprima. ( .. .)
Rapomd dintre elilloasterea
in tuitivd sail expresie si C1I110a,lI-
terea intelectnald sail concept. lilt
I
,poate Ii aratatii altfel decdt
spill/and cd arc doua trepte. Prima
I
"treapta este espresia. a dona este
cOl/cept nl: I/!/({ 111/ poa/ e exis /a
Vardem laltei . dar ce({ de a dOl/a
IIll poate eXisrajilrli prill/a, xistii
poe:::ie f linl pm:::ii. dar lil t exishl
l pm=iij arci poe=ie. (... )
I Benedetto Croce. Estetica
-Identificati concepte1c ca-
tegoriile spccifi ce serie i
I terii .
105
de autentic iveritabils. Daca ne rcfcrim la un prieten. alunci
afirmarn ca cl nc poate sprijini in orice siruatie si nu neaparat
ca el spune mereu adcvarul. Terrnenul de autenticitate
devine problematic atunci cand il legam de propriile noa stre
actiuni , deoarececxis tenta umana osci lcaza intre sinccritate
si min ciuna. in aceste conditii , tilosofii au argurncn tat ca
propri etat ea dc finitori e a adevarului este cores pondcnta,
adica atunci cand exista a concordanta intre ceca cc afirma
ea si realitate (vezi textul lui Ari stotel). Nu in toate cazurile
Benedett o Croce 1putem sta bili adevarul un ui e n un t pri n apeI la cores-
(1866- 1952) pondentii . De cxcmplu, adevarul cnuntului, " Un patrat are
Info: Critic. istoric , i filosof palm unghiuri dreptc", nu poatc fi stabilit prin apcl la
car.e un r oJ corespondcn ta, ci numai pri n dc mo nstratie rnat ematica:
.In procesul Prill urmarc, dcfin itia adevarului corespondents nu este
In lu crurca satisfacatoare s i, in acest caz. Ill! trcbuie sa comparam
Estetica distinae mt rc cunoas- . "1 I' . I .. . . bui , I'
. '1' " . opmtl e cu rea uatca, CI cu a te optnn tre uie sa apc am
terea t nn n IYa :$1 cunoas tcrcu I . d _ . _ . . _. . .
tonica. a teorta a eviiru lui coerenta potnvu careia 0 opnue estc
Opera: Filosofi a spiritului, adevarata daca esreinconcordantacuaile opinii considerate
Est et ica, /storia ell gam/ire si adevaratc (vczi textul lui B. Blanshard). Alti filosofi au
actiune, considerat . drep t eri teriu al adcvarul ui, utilitatea , adica a
opin ie nu cstc pri n ea insasi adcvarata, ci doar daca aplicata
in pract ica se dovedest e prod ucti va, functi ona la, util a,
atunci ea este considerata adevarata (vezi textul lui W.
James). in ceca ce pri veste cunost intel e pe care ni Ie
furnizeaza cunoasterea comuna, corespondenta este un
criteriu import ant al adevarului, dar si aie i trebuie sa
int er vina coere nta, iar in ceea ce pri veste cunoasterea
stiint ifica criteri ul principal al acccptari i cunostintelor estc
concordanta cu obse rva tiile rea lizat c, insa si aici coe rcnta
j oaca un rol important. Obse rvam ca in cuno astere cste
nevoie sa se apeleze la mai mu lte criteri i, deoarcce
corespondenta, ut ilitatea coe renta sum cri teri i importante
in testar ea adevarului unei opinii.
Care este sens uI termenului
de adeviir in urmat orul fragment?
..Adeviirul", din pun ctul de
vedere a! unui internalist. e Ult
aI/Ilme gell de acceprahilirare ru-
(ionale; tidealizoto ). 1111 allume gen
de coeren(a idea/a a convingerilor
Iloastre intre ele st ell experientele
pe care le a\'em (asu eWII sunt
acestea din IIrmd reprczcntate ill
sistenntl nostril de convingere) -
independente de tninte .W II iimhaj.
Hil ary Putnam. DOIuj penpec-
tive f itosof ice J
106
Bertr and Ru ssell ( 1872- 1970). Problemele filosofiei
Cunoast erea lucr ur ilor cunoasterea adevarurilor
Mai int ai, trebuie sa di stingc m intre cunoastcrea
lucruril or si cunoasterea adevarurilor, Fiecare arc do ua
tipuri , unul imediat si unul deri vat. Cunoasterea imedi at a a
lucruri lor pe care am numit-o cunoastere pri n experienta
nemijlocita. consta di n doua t ipuri, dupa cum lucruril c
cunoscute sun! particulare sau universalii. Dintre particulare
cunoastem nemijloeit dat el e scnzoriale si pro babi l pe noi
insine. in ceca ce pri veste uni vcrsaliile, pare sa nu existe
niciun principiu potri vit caruia sa pute m decide care poat e
fi cunoscut nem ijloci t, insa pare cla r ca printre ace lea ca re
pot f cunoscute in aee st fel sunt calitali Ie sensibile, relatiil e
spatiale si ternporale. asemanarea si anumite univer sali i
logi ce abstracte. Cunoasterea derivata a lucruri lor, pe care
o numimcunoastere prindescriere, presupuneintotdeauna
atill cunoas terea nernij loc ita a ceva, cat si cunoasterea de
adevaru ri , Cunoasterea imedi at a de adevdruri poate fi
numita si cunoastere intuitivii , iaradevaruril e cunoscute In
aoest 1'eI pot fi numite adevaruri intrinsec evidente..Pri ntre
accstc adev aruri se numara ce le care pur si simplu enunta
ceea cc este dat insirnturi de asemenea, anumitc principii
logi cc si aritmc tic e abstracte (des i cu mai purina
ccrt itudine) anumite pr opozitii etice. Cunoasterea deri vaui
de adevaruri cons ta in tot ceea ce putem de duce din
adcvaruri intrinsec evidente prin folosirea pr inci piilor
intrinse c evidente de deducti e.
Lucian Bl aga (1895- 196 1), Cunoasterea lucifericii
Cunoasterea paradiziaca cu noast erea luci feri cii
Denumirilc paradiziaca' si .cunoastcre
luci ferica", utili zate la fi ecare pas in studiul de fat a, au
un scns pur simbolie se refcra la fapte aceesibi le anali zei
si viziunii filosofice. ( . .. )
Pri n cei doi tenncni simbolici, indicant in cadrul
cunoasterii 0 dualitate care pima acumnua fost intrezarita
ea atare. (... )
Cunoasterca intc lcgatoare despre care vorbim se
caracterizcaza pri ntr-o intcgrala atasare plina de incredere
la obiect, asa cum obicctul sc prezinta pe planul intu itiei,
al abstractiunii sau al imaginati ei. Obiectul (fie extern, fie
launtric, fata de om ca subicct cognitiv) stapaneste cu
gr eutate si acc entul lui cu noast erea pe ca re toemai 0
consideriim. Ea e desigur capabila de largir e, de spar, de
progres, dar inaintarea ei se face tot in contact strans eu
.obicctul". Pentru parti cul aritatil e ei, care vor doband i in
cursul expuncrilor noa stre un tot mai pronuntat relief, sa
dam acestci cunoast eri nurnclc sirn bolic de cunoastere
paradiziacd. Pri vita in ansa mblu, ea se caracte rizeaza prin
fixarc asupra "obi ectului", asup ra obiec tului socot it in
intrcg imc dat cu posibilitati de a fi dat, fie in intuit ie, tie in
abstractiune, tie in imaginatie. Cunoasteri i paradi ziaee ii
opunem, cu di stinctii ireducti bil e, cunoasterea luciferica.
Cunoasterea luciferica 0 vedem detasandu-se in chip aparte
de obiect , rara a parasi in sa obiect u1.
luciferi ca", prin actul initial , considers obi ectul sau despicat
in doud, intr-o parte care se aratd si intr-o parte care se
asc unde. Obiectul cunoasterii luciferice e totdeauna un
"mister", un .mister" care de a parte se arata prinsemnele
sale si de al ta parte se ascund e dupa semn ele sale.
Cunoastcrea paradiziaca e siesi suficienta. Ea n-ar avea
nc voi c de inca un fel de cunoaste re alat uri de ea.
"'-". J
,,-
L .. lucife-
\!"lC: a fast pubilcataIII anul 1933.)
107
I
Immanuel Kant
(1724- 1804 )
I Info: Este cousiderat intemeie -
torul filosofici cl as icc germane.
un marc gandi tcr al epc ci i
modeme.
Opera: Cririca ratiunii pure:
Critlca ratiun ii practice; Critica i
dejudecare.

108
Cuno as te rea luciferica arc i ns usir i singula re ca
cunoas terca paradiziaca. dar ea imp lica in anume ma sura
cunoas terca paradiziaca, Cunoasterea luci fcrica invadeaza
ell persp ective Ie ei ca mpul cunoaste rii paradi zi ace.
Cunoas terea luciferica provoaca a crizii in ob ject, "cfiza"
in sensul unei despica ri care rape ste obiectu lui echi librul
launtri c, Cunoasterea paradizi aca sc cara cte rizcaza
printr-un fel de alipire farniliara la obicctul sau, pe care-I
socoteste total dat sau eu posibilitati de a fi dat. Cunoasterea
Iuciferic a se carac rerizeaza pri ntr-o dis tantare plina de
tulburatoare initiati va fala de obiectul sau, pc care-l pri vcste
in perspectiva .crizei" pc care ea insasi 0 provoaca, Prin
cunoasterea paradiziaca se statomicese poz itiilc linistitoare,
momentele de stabilitate, permanc nta vegetativa ;;i or i-
zont ur i le care nu inseamna dincolo de ele insesi al e
spiritului cunoscator, Prin cunoasterea lucife rica se introduc
in imparatia aces tuia .probl cmati cul" , tatonarea teoretica,
constructia, adica riscul si escc ul, nclini stea si aventura,
tot atatea momen te care repugna cadrelor cunoasterii
paradiziac e.
Immanuel Kant (1724-1 804), Critica rtuiunii pure
Cunostinte a prior i cunostinte a posteriori
Nu incape nic io indoi al a ca ori ce cunoas te re a
noastra incepe eu cxpcrienta: caci prin ce alt ceva ar putea
fi dest eptata spre functionar e facultatea noa st ra de
cunoastere, daca nu prin obi ecte ca re excrcita influenta
asup ra simturilor noastre care, pe de 0 part e, produc
ele insele rcprczentari , pe de alt a parte, pun in mi scare
act ivitate a noastra intclcctuala, pentru a le compara, a Ie
lcga sau a lc separa, prclucrand ast fel materialul brut al
imp resi ilor sens ibile intr-o cunoastere a obiectelor care
se numcsre cxpcrienta? Astfel, cronologic, ni eio cunoas-
tere nu precede in noi cxperienta, si eli ea incepc or ice
cunoastere.
Da r daca orice cunoastere a noastra inccpe ell
expe rienta, aceasta nu inseamna totus i ca ea provine
intreaga din cxperi ent a,
Este deci eel putin a problema care reclama inca 0
cercetare mai indeaproape si eare nu poate fi rezolvata
imediat la prima vedere: problema daca exi sta 0 astfel de
cunostinta independenta de expericnta si chiar de ori ce
impresii ale simturilor, Astfel de cunostinte se numesc
a priori. si se dco scbesc de ecle empirice, care au
izvoarele lor a posteriori, adica in experienta. (. .. ) ,
in cele ce urrneaza vo m inte l cgc deei prin
cunostinte a priori nu pe acelea care au loc independent
de cutare salt cutare experientd, ci pe acelea care sunt
independ ente absolut de ori ce cxpericnt a, Acestora Ie sunt
opuse cunostintele empirice sau acel ea care sunt posibile
numai a poster iori , adica prin cxpcricnta. Dintrc cunos-
tintele a priori sc numesc p ure aeclea in car e llli cstc
amest ecat ab solut nimi c empiric . Astfc l, de cxemplu,
judecata orice schimbare isi (Ire cauza ei , estc 0 judecat a
a priori , dar nu pura, fi indc a schimbarea es te un co nce pt
care nu poate fi scos direct di n expe rienta, ( .. .)
Avcm ncvoie aic i de un criteriu e ll ajutorul ca ruia
sa put em dis tinge sigur 0 cunostinta pura de una cmpirica.
Experi enta ne invata, intr-adcvar, ca ceva arc 0 insusire
sau alt a, dar nu si ca poat e fi al tfel. Daca dcci, in primul
rand. sc gascste 0 judecata care estc gan dit a in ace las i timp
ell necesitatea ei, ea este 0 judecata a prio ri, iar daca, pe
langa aceasta, nu este derivata dccat din una care este ea
valabila cajudecata necesara, eaeste abso lut a pri ori.
in a! doil ea rand: experienta nu da nici odata judecatorilor
ci uni versalitate adevarata sau stricta, ci numai una
presupusa si rcl ati va (prin inducti c), ast fel incat propriu-
zis trcbui e sa se spuna: pc cat am observat p21118. acum, nu
se gaseste nici o except ie la cutare sau cutare regul a. Daca,
deci , 0 judecata e ga ndita ell uni ver salitate strictu, adic a
astfel incat absolut nicio exceptie nu e ingaduita ca posibil a,
atunci ea nu e dedusa di n expericnta, ci e valabila absolut
a priori, Universal itatea empiri ca nu este deei decat 0
inaltare arbitrara a valabi litatii , de la cee a ce e valabil in
eele ma i multe cazuri, la ceea ce e valabi l in toat e caz ur ile,
ca, de exemplu, injudecata: toate corpurile sun! grele; cand,
dimpotri va, uni versalitatea stricta aparti ne ese ruial unei
j udecati, atunci accasta uni versa litat e indi ca un izvor special
de cunoasterc a priori , Necesitatea uni ver salitatea stricta
sunt deci criterii sigure ale unci cunos t inte a priori si sunt
inseparabil unite int re ele. ( " .)
Aristotel (384-322 i,H.) , M etaJi"ica
Adevarul co rcspondcnl a
Se pune intrebar ca: d ind ar e loc ceea ce Ilumim
adevarat sau fal s? (".) i ntr-adevar, tu, de pildii, nu q ti
alb pentru cii noi credem pe dr ept cuva nt cii alb , ci
pentru ca tll alb, suntem pe calea adevarului cand
afirmam acest lucnl. Daca, prin unn are, exista lucruri ce
sunt Intotde auna unite pc care es te e ll putinl a sa Ie
desparlim sau da di , pc de alta parte, sunt altele ce se
prezinta intotdeauna despiirlit e pe care nu Ie putem uni
nicicum; dadi , III ma i sunt unel e ee admit ambele
eazur i. prezentandu-se ea unite, cand despartite, atunci a
fi unit :;; i UIlU , iar a ll U 11 inseamna a nu 11 unit , ad ica a fi
mult iplu, cand e yor ba de lucruri ce sunt
Identificati caracteri sticile
judecaji lor an ali tice sinr ctic c
mention ate in text.
t n toatejudecatile ill care este
gdndit raporml dintre /111 snbiect
si 1/11predica t ( 1111 consider dccdt
jndecatile afirmatlve. cdc! la cell'
negative aplican:a esfe mai 1I.>'oa-
raj , occst raport este posibi! in
dou(i [eluri. SOli prcdi catul B
apartine snbiectuluiA. ca ceva ce
e cuprins (implicit) in acest COII -
cept. sail B se gase,He CII tot ul in
afom conceptuiui A, desi st d in
legiifurd ell el. i ll cozul dill/{Ii se
nUll/esc [udecatd analities, ill
celdlalt. si nteti ca. Ju decdtile
analitice (afirnt arive) Sf/lit de ci I
acelea in care legiuura prcdica-
tulni cu subiectul csrc gdnditii t
prin identitcue. iar acetea in care I'
ac eas tii legafurii este gandit/i.!arii
identitatc trebuie .wl fie numite
judecdti sintetice. Pe cele dintai
lc-om putea numi '>'i j udecdti
explicative, pe celelalrejndecdti
extensive. [iindcd cel e dint di 11II
adaugii prin predicat nimic la
conceprul subiectutui. ci numai il
desc ompun prin analizii fll
conceptete luipartia!e. care erau
deja gdndite in el (desi confuz] ;
pe cdnd cete dill II r ma adaugii la
conceprul subiectului 1111 predicat
I care /lUera deloc gandit til e! si
Ii nu puteafi scos prin descotnpu-
fnCl'ea lui . De e.......elllpl u, c(lnd :=ic:
toate corp uril e SfUlt illfillse, I
)j ac easfa e 0 j lldeca tii allalilicd.
( . . )
J udecii(ile de experien(ii, ca
afare, SUllt toale silltetice.
Toute j udecii (ile mutematice
S i lll t si lltetice. i
Immanuel Kant. Critica m(itlllii
Jlllre
109
/
suscept ibile de am be le contrarii, ac cca si opinic si acc easi
judccata ajunge sa ti e adcvarata si fal sa, si se poatc ca ca
sa fie cand adevarata, cand ncadcvar at a. Dar cand e yorba
de lucruri ee nu pot fi al tfel decat sunt , no se poatc ca
ac eea si opinie sa fie cand adcvarata, cand fal sa, ci aceleasi
opinii sunt de-a pururi adevarate sau false.
Brand Blanshard (1892-1987), Natura gal1dirii
Adevarul coerenta
Sa luam mai intai 0 judecata de fapt: " Burr l-a uei s
pe Hamilton in duel " sau .Pe aceasta crcanga se afla 0
pa sare cardi nal ". Pentru un om obi snuit este evident ca a
t esta astfel de j udec at i i nseamna a ve dea dad ele
eorespund faptelo r. Dar, cat 0 privcste pe prima, e suficient
sa fa cem urrnaroarca r emarca pent ru a-I c l int i din
eonv ingerea sa cand cugeta asupra j udecat ii: " Burr I-a
uei s pe Hamilton in duel ", el admite (sau erede ca admite)
ca adevarul acesteia inseamna corespondcnta . Si e intr u
totul natural sa se spuna ca dad adevarul insearnna asa
ceva . atunci acesta t r ebui c si test at apelandu- se la
coresponde nta. Or, ce lc do ua chest iuni sunt deo sebit e:
daca spune ca criteriul ad evarului este cores ponde nta.
ornul obisnuit confunda cr ireri ul cu intel esu l adevarului,
o anali za cat de sumara va ani ta insa ca, in acest
caz, cores pondenta nu poate fi folos ita drept crit er iu al
adevaru lui. Caci unul di ntre tennenii care urmeaza sa fie
pusi in coresponde nta a disparut definitiv: azi nu mai
traieste nimeni care sa fi fast martor la acel duel fai mos; si
chiar daca ar rnai trai, el nu ar putea sa-si vali deze amintiri le
nu mai prin expcricnta. E limpede, de aceea, ca in ast fel de
cazuri critcri ul adevarul ui trebuie cautat in alta parte. Si cu
cat ne gandim rn ai mult, eu atat devine mai evident ea un
astfel de criteriu consta in a pune judecata noastra in
eonex iune cu 0 sumedenie de alte j udecati pe care suntem
nevoiti sa lc faeem in cursul cercetarii. Anume, daca e
adevarata opi nia despre ueiderea lui Hamilton, atunei mii
de stiri din ziare, reviste, carti, un numar aproape nesfarsit
de fapte despre des tinele celor din familia Hami lton, despre
ult imii ani de viata lui Burr, despre istotia vietii politice
din America - toat e acestea se vor inchega intr -o imagine
coerenta. Dar daca acea opinie este falsa, atunci ar dec urge
ca ziaristii , istoricii, oamenii politici cei mai demni de
erezare s-au inse lat atat de mult, generalie dupa generatie,
ell privi re la ceea ce credea un popor, Incat TI ll am mai f in
masura sa punem dincol o de indoi ala niciun fapt istoric,'
""' ( ... ) Ctiteti ul real al adevaruluij udecatii este dat de opiniile
noast re, afl ate in conexi une cu accasta si care, odata ce ea
J
Brand B1anshard
( 1892-1987)
Info: Filosofamerican.
Identific ati tcz u pr incip ala \
sustinuta in urmarorul text:
Inlelec!"/ 11111011 este mtisllrar I f
de lucrnn. astfel incdt conceptul
omului /Ill este ill sine si de fa sine
adeviirat (.. . l. ci adevdrul (n:'/1/s) II
se predicd pornind de fa ceca ce ]
concordd cu ll/crt/rile. Pornind de
4aid, de la ceea ce lucrul este sail
/111 este. 0 opinie poateji adeva-
ra t{j (vera) sautolsii (fatso),
Thoma dinAquino ( 1225- 1274),
Summa Theollogioe
..... -"" ---
110
ar fi respinsa, ar trebui la randul lor sa fie eliminate. Ori,
acest criteriu este coerent a.
La acest ca soar put ea repli ca astfel : "in cazul unei
atare judecati , valoarea corespondentci estc pusa intr-o
lumina falsa. Dcsigur, ea va fi utilizata In ace le cazuri
particulare in car e unul din termenii ei a disparut. Dar, prin
aceasta ea nu este discred itata acolo unde est e apl icabi la si
niei IllI dovedeste ca, acolo unde nu e ap licabi la, ar putea
fi inlocuita printr-un cr iteriu. ( .. .) Sa luam j udccata: .Acea
pasare este 0 pasare cardinal ". Cand auzim pe cineva facand
o remarca precum aceasta, cum 0 testam? (... )
Desi argumentul este plauzibil, sa-l analizam pe
fr agrncntc. In eI se presupune ca j udecat ii noastre ii
corespunde un anumit fapt real, care cste accesibi l direct
simturilor, este aflat dincolo de orice indoiala si caruia
gandirea trebui c sa i se conformeze. Or, acest "fapt real"
este 0 fict iune , Caci ceca ce es te lua t drept fapt si folos it
ca atare nu reprezinta decat 0 alt a j udecata sau 0 colectie
de j udecati : iar ve ri ficarea consta In coerenta di ntre
judecata initial a si judecatil e din aceasta eclectic.
Sa ne oprim asupra pasarii cardi nal. Se admi te ca
aceasta este un fapt - un fapt brut, nealterat , care este
accesibil direct simturilor, punandu-i-se la dispozitie 0
realitate careia gandirea noastra urmeaza sa-i corcspunda.
Or, a pasare nu e niciodata doar un dat senzorial ori chiar a
colectiede date senzoriale. Caci, sa presupunem ca in locul
nostru ar fi un animal, echipat cu toat e si mturi le, fiecare
dintre acestea avand 0 maxima acuitate - dar, sprc deoscbi re
de noi, incapabil sa atasezc un inteles unui dat senzorial,
sa obs erve ascmanari le , conex iuni le , di f eren tcl e .
Rec unoas terea unei pasari ca rd inal este 0 rc alizarc
intelectua la remarcabila, deoarece ea pres upune ca implic it
- dar, pri n accasta, nu mai put in real - sa se sesi zeze
conceptul de pasare car di nal ; in acest scop e nevoie sa se
facaun salt foarte mare, de la ceeace este dat la a c1asificare
ideala.
William J ames ( ]842- ]9 ]0), Pragmatism" !
Adevarul utilitate
Orice dictionar ne spune ca adevarul est e a pro -
prictat e pc care 0 au unc le dintre ideile noastre ; el consta
In faptu l ca acele idei sun t .xoncordante" cu rea litatea, tot
asa cum eroarea consta in .meconcordanta" ell aceasta. Ca
si inte lectualistii (filosofii rationali st! - n.n .), pragmatism
admi t acea sta definiti e. lncep sa se cert e dupa ce se pune
intrcbarca : cc se in t clcge prin " concordan]a" si cc e
..rcalitatca", cand realitatea este interprctata ea ceva eli
care ide ile noastre sunt in concordanta.
'--'
I Hamilton Alexander
(l755-t804)
I Om politic american cunoscut
l
dator ita cs curilor publ icate in
revista The Federalist.
Aa r on Bur r
( 1756- 1836)
Viccpr cscdintele S.U.A. int re
anii 1800-1 804. EI s-a duelat. la
11 iulie 1804, ell A. Hamilton pe
care l-a ranit mo rtal.
111
\Villi am Ju mes I
(1842-1910) I
Info: Filosof ~ i psiholog american. ~
unul dintre intemcietori i prag-
matismul ui. Considcra ca este !
adevarat numai ceca ec cstc uti l
individului. Dcfineste adcvarul nu j
ea pe 0 proprictatc a lucrurilor. ci t
ea pe un proees de verificarc. de I
confirmare a opiniilor, i
Ope ra : Principiile psillOlogiei'
l
Voin/a de (J erode I"i altc eseuri de I
filosofie popuknii, Pragmatismuls
(1907).
-----.....
Pragmatismul (de la grecescuf
prugma, ac tiune) este 0 teorie
potrivit carcia adevarul este .xeea
ce este avantajos pentru gandirea
noa strd" ( W. James). adica
crite riu l adevarului consta ln i
reusita actiunii. .
112
Dar marea ipoteza a intelectualistilor cstc ca adcvarul
insearnna in esenta 0 relatie statica, inerta . Cand ti-ai f cut
o idee eu pri vire la vreun lucru, s-a terminal. Cfmd detii,
stii, ti-ai implinit dcs tinul gandiri i. Esti unde artrebui sa fii
din punct de vede re mintal; te-ai supus imperati vului
categoric (. .. ).
Pragmati smul pune aici intrebarea sa obisnuita:
.Admitand ca 0 idee, 0 opinie estc adcvarata, la ce deoscbiri
concrete va duce acest lucru in viata noast ra? Ce cxpericntc
se vor produce in locul ce lor care s-ar f produs daca opinia
noastra ar fi fost falsa? Pe scurt: ee va loare are adevarul in
bani gheata, in termeni proprii experientei ?"
Punand aceasta intrebare, pr agmati stul constata
imcd iat care e raspuns ul cuvenit: ideile adevarate sunt
cele pe care puteni sii Ie asimilam, pe care le putem val ida,
cdrora le putem acorda adeziune a noastrd si pe care /e
putem verifica. Suntfalse ideile in cazul cdrora 11ll putem
proceda astfel. lata care e di ferenta practi ca la care duee
faptul de a avea ide i adevarate: si iata ce Irebui e sa
intelegem pr in adevar. Sub aeest nume nu pute m cuprinde
nimic altceva.
Aceasta este teza pe care vreau sa 0 apa r, Adcvaru l
unei idei nu este 0 proprietate care i-ar fi inerenta si care ar
ramane inactiva. Adcvaru l es tc un eveni ment care se
produce in privinta unei idei . Aceasta devi lle adcvara ta; ca
este fac uta adevarat a de anumite fapte. Ea isi dobandeste
adevarul printr-o aet ivi tatc speci fica, co nstand in a 0
vetifica ~ i avand drepl scop si rezu ltat verificarea ei. Si, de
aseme nea, ea isi dobandcste validitatea prin realizarea unei
act ivitat i avand drept seop si rezultat validarea ei. ( ... )
Se poate spune des pre 0 idee fie ca "ea este utila
intrucat este adcvarata". fie ca "ea cstc adcvarata intrucat
este utila" , Cele do ua exprcsii urmaresc sa spuna exact
acelasi lucru: ambele constata ca ex ista 0 idee car e sc
realizeaza si care se poate veri fica. .Adevarul" se va apl ica
ideii ce pune in miscare activitatea de vcrificare: "u ti l" -
functiei indeplinite de idee, ca nd aceasta functie es te
rea liza ta in intregi me in lumea experiente i,
APlI CATIl
'a,) ,
I. Caracterizeaza succi nt cunoaste rea lucrurilor cunoasterea adevarurilor in
concept ia lui B. Russell.
2. Explica succ int concept ia lui L. Blaga in probl ema tipurilor de cunoast ere.
3. Care este intel esul tennenilor sintetic anal itic in conce ptia lui Imm, Kant ?
4. Comcnteaza urmatorul text din lucrarca Logica ge nerala a lui Imm. Kant:
(.. .) cunostinta mea pentru adeviir trebuie sd corespundii cu obiectul ell nu
pot compara obiect ul elf cunostinta mea pentrufoptul cii il (' WlOSC. Cunostinta mea ar
trebui deci sa se confirme singurd; ceca ce Il l{ este suficient pentru adevdr . Ciici obiectul
fi ind in af ara mea, far cunostinta in mine, ell Ill! pot apreci a totusi niciodata altceva
decdt concordanta dintre cunostinta mea despre obi ect Cll ea insiisi. Un asemenea cere
in definitie era nuntit de cafre antic! dialeld si realni ente aceastd gresealii le-a fost
reprosatd int otdeauna logicienilor de cdtre sceptici. Ei remarcau cd aceastd definitie a
adevdrului seanuind Clf situatia in care cineva, vrdnd sa faca 0 depozitie la tribunal,
invocd un martor pe care 1l11-1 cunoaste nimeni. 1ar vrea tot usi sa se facd crez ut pe
baza af irmatiei ca martorul acela este un om cinst it.
5. Expl ica succint care cstc punctul de vcdcre al lui Aristotel si w. James in
problema definirii adevarului . Construieste care un exempl u, rcspectand argumentele
autori lor menti onati.
6. Poate fi aplicata teoria adevarului cores pondcnta asupra unor not iuni vide'!
Argumenteaza ras punsul tau.
7. Compara raport ul dintre opinie si sistemul accept arii teoretizat de B. Blanshard.
8. Aplicatie intcrdisciplinara - Plecand de la teoria lui W. James, formuleaza
cate trci cxemplc dc opinii adevarate care sunt bune si trei exemple de opini i ade varate,
dar pcriculoase pentru om sau natura in general.
formafl sau lu(ratl pe. pe.-re.clll
9. Selcctati din textul lui B. B1anshard eel putin trei concepte care sunt specifice
teoriei cunoasterii .
10. Rcalizati 0 argumentare pro sau contra teoriei adevarului corespondcnta.
11. Comparati solut iile propuse de adepti i teoriei corespondentei cu cele propuse
de adeptii teoriei coerentei .
12. Apl icatie interdisciplinara - Realizati 0 dezbatere cu tema .Adevarul este
unic sau multipl u?" sau si adevar".
113
/ '
Cititi textele:
Cese numcste ade vdr? Ceea
ce nl/ are niciomarginedeposibil.
,. Nil poatefi ohfet", Adeviir este
imposibilituteu posibiliuuii. Deci
e .reotitote "?Nil, cdci realitatea
e ifletircalli de posibil nrimite
statomic). E necesttate? XI/ . cad
ea implica 1m interval si 0 trecere
nitre. ill acest interval: implied
timp. Adevdrul 1111 e nici trecere.
nici trinntere . Este. EliII osa este.
E W I cub care vine la locul sail.
intr-unjocde copii. E aid. e acum
si 1111 ahfel. Adevdrul e tocmai hie
et fIlmc. E potrivirea in real. IIU i ll
eternitate. Sau e raportul tab-
stractl de potrivire (in concretl.
Constant in Xeica, Jurnal de idei
Defapt. odevdrul si f alsul flit
exista in Iucrurile insesi. depildd,
ill sens ul co binele arfi totuna CII
odeviirnl, iar ninl mnnaidecdt
10tll1/(/ CI/ falsul. ci ele rezidii in
cugetul nostru (, .,) . I
Arist otel. /"letaji:Jca
Cc sc lntelege prin termenu l
de atlel'tl/''? i
--
[scher. 0 altii IlI lIIe
!iSIiS i-a Spits: EII.'ilmt e alea,
AtIewirul $i Viata: /Iimeni //lil'ine
la Taliil decal prill .\Iil/e:
E, 'unJ:he!iu de la Joall . 16,6
114
4.3. ADEvAR EROARE
Oamen ii gandesc si spun luc ruri adevarate sau
false. Ce ar trebui sa intelegem, in accst context, prin
adeviir Daca vrem sa apelam la trad itia filosofica , vom
obscrva ca fiec are mare filosof a incerca t sa formul eze
un raspuns la pr obl ema ad cvarului si a falsitatii in
cun oastcre. in viata de zi eu zi. atunci cand afirmam ca 0
persoana spune adevarul, spunem ca este sincera, in caz
contrarspunemca minte sau ca a comis 0 eroare. Atunci
ne intrebam Ce este minciuna sall eroarea. deoareee din
faptul ca 0 persoana spune ceva fals, nu put em con-
cluzi on a, auto mat, ca ea mint e. Est e posibil ca ac ea
persoana sa creada ca ceca ce spune este adevara t, dar in
cele din urma se inseala, Mai plauzibil este reversul accs tei
situatii: daca cineva mintc, atunei el spune ccva cc cste
fal s. Daca cincva mint e, nu inseamn a ncaparat ca el sp" ne
ceva fal s. ins a se poate spune ca ccca cc cl afirma este
fal s in op inia sa. E valabila si rcciproca? Rezulta oare din
faptul ca cine va spune un lucru dc a carui falsitate este
convins, cii el mi ntc' Un actor spune, in lumina rampci ,
adevaruri pe care Ie conside rs false (de exemplu: .Sunt
un st udent de 20 dc ani" si el are 30 dc ani). Si intrebarile
pot cont inua.
Asa cumunii filosofi auconsidcrat ca exista surs e,
izvoare ideal e de cunoas tere (simtur ile si ratiunea), tot
asa unii filosofi au considcrat ca adevarul este abso lut
si, prinurmare, erourea este oplIsa adevdrului si 1111 are
niciun rol 111 cunoastere , dcoareee este 0 lipsa, 0 pri vatic,
un defect. Adcviiru! este manifest, iar cunostinta adevarata
prczinta anumite caracteristici de claritate si distinct ie care
o indivi dualizeaza in raport cu opini ile false. Eroa rea
privita ca 0 lipsa nu ar proveni din ratiune, ci din faptul
ea voinja . int inza ndu-se ma i mult decat int el cctul il
det ermina pc om sa se pronunte as upra unor lucruri
necunoscute (vezi textul lui Desca rte s). Astazi, mulli
fil osofi neaga existe nta unor surse ideaIe ale
precum carae ter ul abs olut a l adevaru lui . Ei a u
consi derat ca adeva rul este relati v, ca eroarca poate sa
aiM un rol import ant in nu tr ebui e sa
determinam surscl e ideale ale ci tre bui e sa
detectam sa elimi nam erorile prin cr itica teoriilor
conjecturilor elaborate de ceilalti. dar de noi (vez i textut
lui Popper). Care sunt cauzele erorii ale falsitatii" Putem
afi rma ca e le sunt multipl e: ido lii sau prejudccat ile
(Fr. Baco n si A. Schopcnhauer). lipsa cunoast erii sau 0
pr ivat ic (vczi text ull ui Descartes) sau poat e ca adevarul
falsul sunt proprietati ale convingerilor si asertiuni lor
noastrc (vezi textul lui Russell). sau poa te atunci compune
sa n di vide conce ptc lc, int e ligent a poat e sa se inscl e,
atribuind obiectului conceput 0 calitate necorespun zatoarc
sau contradictor ie (Thoma di n Aqui no).
Trebu ie spus ca nu or ice definitie a adcvaru lui
coniine si regul i de verificare. As tfel co nce ptul de adevar
corespondenui ne spune ca un count este adeva rat numai
daca coinc ide cu rcalitatca, insa nu coniine un cri teriu
pent ru veri ficarca acestei afirmatii, verificarea urmand
sa fie reali zata de catre (A. Tarski) sau nu indica 0
pr opriet ate a cunost intei adcvarate pr in care gandirea sa
stie ca nd a obtinut adevaru l si, de aceea, mult i filosofi au
incerc at sa defi neasca adevarul lara nic io lega tura intre
opinic si ceva aflar in afara ei (vezi tex tul lui B. Russell ).
Bertrand Russell ( 1872- 1970). Problemele filosofiei
Cunoast er c eroare
Spre deosebire de cunoastcrca lucruril or, cunoas-
ter ea adcvarurilor are un opus si anume eroarea . (...) Daca
avcm 0 experient a nemi j locita. ea trebuic sa fie cxperienta
a ceva. putern face inferente gresite plecand de la experienj a
noastra, insa expe rient a insasi nu poate fi cronata. In
consecinta, nu cxista nicio dualitate in privinta experientei
nemijlocite insa, in ceea ce priveste cunoasicrca adeva -
rurilor, exista 0 dualitate. Putem crede atat ceca ce este
fals, cat ceea ce este adevarat . Stirn ca asu pra multor
subiectc. oameni diferiti sustin opini i diferite, incompati -
bile; unele convingeri trebuic sa fie eronate.
De fapt. adevar ul si falsul sunt proprietat i ale
convi ngcrilor asertiunilor; deei 0 lume alcat uita doar din
matcric, dat fiind ca nu ar contine nici convingcri nici
asert iuni, nu ar contine niciun adev ar si niciun fals. (... )
Daca ceca ce credem fcrm cste adevarat. at unci se
CllI lOa$tere, ell condilia sa fie sau intuiti va sau
inferata (logic sau psihologic) din intuitiva di n
care rezult a Iegi c. Daca ceea ce credem ferm este fals.
at unci se eroare. Ceea ce credem fenn nu este
CUIl03$tcre. nici eroare $i. de asemenea. cecacc crcdemell
czitari deoarece nu estc intrinsec evident sau estc deri vat
din ceva ce nu estc intrinsec evident in eel mai inaIt grad.
se poate numi upil1ie probabihi. Astfe Lcea mai mare part e
a ceea ce ar trece in mod drept este
opiniei mai mult sau mai putin probabila.
Pri11 iniboldul cuprins in
cuvintele tale am invd tat eli prin
cuvinte III/ realizdm nimic altceva
decaf su- i ,,"r imuliimpe oameni sa
inve tc singuri ,\ 'i cafoarte rareori .
prin vorbire. se dez viilule de ar 0
mini pane din gllndlll vorbitoru-
lui. El estc vet care iocuieste in
in teriorul nostru. Avdnd
Iburui vointa lui de partea mea, (' 11
ata t il voi iubi maifi erbinte CIInil
voifi mai aral/s at III pro cesnl
lllni /tirii.
Augustin, D e.\pr e lnvatotor
Rcfaceti srructura argumen-
tului prin intermediul ca ru in
Spinoza sustine teza falsitatii ca
lipsa a cunoastcrii.
Propozui a XXXV
Falsitatea nJlls/(i in lipsa de
CII//O(/ ,'iter" pe care 0 includ ideile
l
" eadeC\'(/le (.,,) ,\' j canf uze.
Dcmonstratie: in JIl l CSl('
I
dat nitnicpozitiv care .wi constituie
[ormafalsiuuii ( . . ,) iarfalsitoteu
1111 poate ("(Justa i n / ipsa obsolutd
G cunoasterii ( ... ) si nici i ll igno -
rall/l; obsohnd. caci ignoranta si
eroarea SUI11 lucruri deos ebite. De
aceea. fols ituteu constd ill lipsa
cunoasterii , care este inc/usa /11
CllI lOa$l'rea neadecvatd a Iucru-
ritor: at/in; ill ideile neadecvate
si confuze.
Benedict Spinoza. Etica
:'\Iax Ernst.
Sfiillta Cedliu: pi ull ul im'i:ihil
-
115
Re flectati asupra teze lor
principale din urmarorul text:
Bwwl .'lim, este bunul eel mai
Nile ninduit dill lume: cacifiecare
se considerd mal de him' inzes trat.
incdt chiar cei greu de mnltnmit I
ill once altd privintd 1111 dores c .wi
aibii ntai IIIlI ft deed! au. Nil evreI
posibil ca fori.wi se /1I ,H!{ e, aceasta
dovedeste ilia; curdnd eli aptitu-
di nea de a judeca bine si de a
distinge adevand de [als. attica
ceca ce numim bunul sinu sail m-
tiunea este ill modfiresc aceeasi
Iu lOri oamenii: jar diversitoteo
opi niilor IIlI provine di ll[optul eli
uni i .lil lll t mai inre/cpr; decdt altii.
ci doar din uceea ca giindirea
urmea:::ii ciii diferite si II ll lle refe-
rim la aceleasi Iucruri . Ciici 1111 e
suficient sa ai spi ritfin. important
este sd-i utilizdm bine. Chior eel
mai inzes trati pot avca si a le tnai
mari vicii si cele ntai mart virtuti; I
cc i care piisesc ma i incc t, pot
totusi sa inainte:e, don i /lrmea:::t'i I
calea potrivitii. spre dcoscbirc de
ce i care alea rgii ast f el sc
indepdrteazd de ea.
Rene Descartes. DiH' Ur J asupra
metodei . . .
116
Rene Descartes (1596-1650). Meditationes de prima
philosophia
Eroarea este 0 lipsa
Daca t ot ce sc ana in min e iz vo r aste de la
Dumnezeu, iar cl nu rni-a dat vreo facultat e de a gresi,
nu-mi par e ea as putea gresi vrcodata. Si de fapt , atata
vrernc cat nu cuget dedi t dcsprc Dumnezeu si rna intorc
intrcg catre el. nu obscrv nicio pri cina de gresca la ori de
fa lsitatc; dar . rcvenit la min e cura nd dupa aceea, imi dau
seama ca. tot usi, sunt supus In nenumarate grc sc li.
i n masura in care nu sunt cu insumi fiinta suprema
si-mi lipsesc mul te de tot. nu c lucru de mirare sa ma
i nse l. Iar asa int c lcg dc sigur d'i gre sea la, intrucat c
gresea la, nu e ccva real care sa depinda de Durnnezcu . ci
este doar un cusur; si ca. prin urmare, nu am nevoie spre
a gresi de vreo alta facu ltat c da ta de Dumnezeu in accasta
tinta. ci sc int ampla sa gresesc din aceca ca facu ltatea de
j udeca ade varu l, ce am de la el, nu e, in sanu l fiintci mc lc,
nemarginita.
Totusi acesta nu rna mult umcste inca: intr-adevar,
er oarea nu e doar 0 negat ic, ci 0 privati e, adica lip sa unc i
cunostinte an umite ce ar fi trebu i. intr-o privint a. sa se
ail e in mine ( . . .).
Apoi . i nto rcandu- ma ma i mult spre mi ne s i
cercct and cc fcl sunt greselile mele (care singure dovedesc
o anumita nedesavarsire in mine) bag de seama ca ele
atarna de doua pr icin i inta lni te la un loc, anume de
fac ultatea de a cunoaste, care e in mine, si de facultat ea
de al cgcr e, ori libertat ea arbitrului, eu alte cuv inte de
intel cct si totodat a de vointa ( .. . ).
i mi dau seama ca nici put er ea de a vro i. pe ear e 0
am de la Dumnezeu, nu este , privitii in si ne. prieina
mel e, devreme ce e cat se poate de intins a in
felul ei. nic i ehiar pri n faeultatea de a intel ege.
de vreme ce orice inteleg. rara indoi aHi eft inteleg in ch ip
drept, intrucat am de la Dumnezeu faptul de a intelege, -
nid prin ea nu se poate int ampl a sa ma Atunci
de unde izvorase mele'? Din fap tul ea voinla.
intinzandu-se mai mult decat inteleetul . nu 0 inehid intre
granite. ei 0 exti nd ehiar asupra lucrurilor pc ca re
nu Ie int el eg ; iar fi ind ca in pri vi nta acestora ea e
indifcr enta, se abate lesne de la ceca ce e adevarat bun,
iar ast fei 111a pa catuiese ( ... ).
Karl Raimund Pop per ( 1902- 1994), Conjecturi ~ i
infirmiiri
Rolul erorii i n cunoastere
Pr in doetrina adcvaru lui manifest am in vedere ( ... )
viziunea opt imi sta ca adevarul , da ca ni se prezinta in
nuditatea lui, poate f totdeauna reeunoseut drept adeva r.
Asadar, adevarul, daca nu se dezvaluie singur, e de aj uns
sa fie dezvaluit sau descoperit. Odata facut aeest lucru,
ori ee dezbatere devine de pri sos. Oe hii ne-au fost haraziti
spre a vedea ade varu l, iar .Jumina naturala" a ratiunii, spre
a ni-l face vizibil.
Accas ta doctri na ocup a un la c centr al ( . . . ) la
Descart es ( .. .). Desca rt es isi intcmeia episternolog ia sa
opt imists pe importan t a t cori e a ceca ce cl nuni ca
veracitas dei. Ceca ce ne apare in mod elar si di stinct ea
fi ind adevarul nu poate sa nu fie adevarat; alminteri, ar
i ns ernna ca Du mnez eu ne inseala . Astfel, in virtut ea
ver acit at i i lui Dumnezcu , adcvarul c ell nc ccs it ate
mani fest ( . .. ).
Doct rina ade varul u i mani fest face nec es ara
expliearea falsitatii, Cunoastcrea. stapanirea adevarului nu
necesita nieio explicatie. Cum se poate inrampla ins a, daca
adevaru l e mani fest , sa ea dem vreodata in cr oarc?
Raspuns ul e: pri n propriul nostru re fuz vinovat de a vedea
ade va ru l mani fe st sau pentru ca in mint ea noastra
salasluiesc prej udecat i saditc in ea de educatie si de rraditie
ori alte infl uen te nefaste ce ne-au perverti t spiritul, care la
inceput a fost pur ~ i inocent. Ignoranta se poate datora unor
puteri cc conspira spre a ne tine in nestiint a, sprc a ne otravi
mintea umpland-o cu falsuri si spre a ne inchide och ii, ca
sa nu pu tern ve de a adeva ru l manifest. As cmene a
prejudccati si asemenea put eri sunt deci surse ale ignorantei ,
Teori a consp irat ionala a ignorantei e dcstul de bine
cunoscuta in forma ei mar xi sta, an ume ideea ca presa
ca pit alista dcnat ure az a si ina busa adevarul , umpland
minti lc muncir oril or cu ideol ogii false. ( .. .)
intrebar ca pri vi nd sursele cunoasterii noastre poate
fi inloc uita (...). Ea a fast totdeauna formulata de genu!:
..Care sunt cclc mai bune surse ale cunoast er ii noast re -
ce le mai demn e de cr eza rc, care nu ne vor conduce la
croarc si carora putem ~ i t rebui e sa ne adresam. in caz de
indoiala, ca unc i supreme curti de ape l?" Eu propun ca,
in loc de a rune 0 asemenea intrc bare , sa adrnitern ca
atar i surse ideal e de cunoastere nu ex ista - intocmai cum
nu exista ni ci conducatori ideali - ~ i ca oricare di n ..surse
1
Ka rl Po pper l
( 1902- 1994)
Info: Fil oso f austr iae care a I
unnat cursurilc Uni vcrsitati i din I
I
Vicun, fiind pr cocupat in spec ial
de matematica si fizica. insa aI
!dobandittitll;ll de doctor in filoso- i
11 fie ( 192H), In 1937 s-a stabi lit, :
pent ru 8 an i. in Noua Zeelanda.
I
in 1945, a ven it in Ang lia si 3
oc upat postul de profesor de
logica ~ i metodologia st iintei , 13
Scoa la de Economic di n Londra.
Opera: Logica cerceuirii ( 1934), ..
Societatea deschisii ,<o i dusmanii
ei (1945). Conjecturi ,d infirnuiri I
( t963).
-
Conj ect ura cste 0 presupu-
nere intemeiat a pe apa rente .
-
Refl ec ta ti asupr a tezelo;\
pr incipal e din urmatorul text: i
( . , . ) Orice solusie datii unei I
probleme ridicii noi prob/eme
nevezoivate si aceasta. CII atd t mai
nirtos, C/I cal problema initiald
este mai prcfundii si CII ciif solutio
I
ce i s-a dat este mai indrdzneatd .
Caci. ill/apl aceasta e sursa prin-
cipohi a ignorantei noastre -
fapntl c/i cunoasterea l/o(Jstr/i nu
poatefi decdt f iniui . pe cdnd igno- t
ronla naastni cste inevirabi l
irfiniui,
Ka rl Pop per, Desnre sursele
Icun oasterii ~ i ale ignorontei, in
t.!:::"
j
ectllri si inJirmii ri
117
Idcnt ificati tezele sust inutc I
de C. Noi ca in urmdtoru l text:
Cepocuesd IIiSCII1I1C adevdml.
asa formal? Eristd reali tdti. 111/
rca/i rate. Ex/x'd adeviiruri, Ill / I
adeviu:
I
De altfel, definit ia adeviintlui I
- adaequatio rei ct intellectus - e I
din evul iHed/li. de fa /I II anumit I
I Isaac, de nnde 0 ia ,,,[ ince tdteneste
Thoma dill Aquino. Antichitatea
1111 s-a prdpiidir ell [ireu dupa
sadeviir. i dea/ III e ra pe atun ci
contemplatia. intelepcinnea. sail
atteori (Aristotell regdsireafiintei.
i ll Scolastica. idea/III er a rega- I
sirea. pc altc cdi. a /I I/IIi adevdr I
dinuint e dat. Dar adevdrul
necunoscut si CI/ majuscnki e () I
ndscocire modernii.
Constan tin 1\oit'a,JurllUljiloso-
1
fie
118
ne poate conduce uneori 1a erori. Propun, asa da r, sa
inlocui m intreba rea privind sursele cunoasteri i noastre
printr-o intrcbare total diferita: "Cum putem spera sa
dctcctam ji sa eliminam croarca?" ( ... )
Raspunsul adeevat la intrebarea mea: "Cum putem
spera sa det ect am si sa eliminam er oa rea" este, crc d,
urmato rul: Criticdnd teori ile sau eonj ecturile altora si -
daca izbuti rn sa ne formam si aceasta deprindere - crit icand
propriile noastre teorii sau conjecturi . (Acest din urma
l ucru, desi ca t se poate de dezi rabi l, nu este to t us i
indispensabi l: caci, daca nu cr iticarn noi insi ne propriilc
noast re teorii. se pot gas i altii care s-o faca.)
Thoma din Aquino ( 1225- 1274). Summa Theollogiae
Adevarul ~ i falsitatea apart in judecatilor
Trebui e sa cautam falsitatca acolo unde cxista si
adevarul, nu in dorneni ul simturilo r, Ori adevarul nu
salas hi ieste in simturi, in asa fel incat simturile sa ses izeze
adevarul, ei in ma sura in ca r e poseda adevarata
aprehensiune fae parte din do meniul sensibilului. ( ... )
Trebu ie sa spun deci ca sirnturile au senzat ii le lor
earacterist ice. De aie i rczulta ca sirn turile percep ceea ce
le cauzeaza scnzatii, urmeaza ca noi Illi ne ins clam in
j udccata noastra cand declaram ca simtim ce va. Dar ca nd
simturi le noastre sunt eu totul altfel imprcsionate in
senzatiile avute cu anumite lucruri cafe le displaceau.
ur rneaza ca am simtit ell totul alte senzatii dedi t s-ar fi
cuvenit, Datorita aecstei sit uat ii, simturile noastre ne
ins eala prin senzat ii necorespunzatoarc rcalitat ii in sine.
( . .. ) Fal sit atea nu e adecvata simtului, pentru ca nu percep
senzat ia ernanata de la obi eetul sensibi l. ( ... )
As a cum simturi le sc informcaza prin percepe re
directa prin reprezcntarea lucrurilor din eategoria propria
sensibilia, la fel inteligcnta se inforrncaza prin reprezentarea
dirccta a ubicuitatii luerurilor. De aceca int eligcnta nu poate
fi inse lata de lucrurile din natura inc onj uratoare, la fel cum
nic i sir ntirea cand contacteaza sensibilia propria. Atunci
cand compune sau di vide con ccptelc . inteligenia poate sa
se insele. cand ii atribuie obiectului eonceput 0 calitate
necorespunzatoare sau contradictorie,
APlICATIl
1. Cc orientari gnoseologicc sus ti n cxistenta unor surse ideale ale cunoasteri i?
2. De cc considera R. Descartes cD. croarea nu provine nici numai din ratiunc,
niei numa i din vo inta, ei din raportul din tre eele doua facultati?
3. Cc raport exista intre adevar si croare
4. Anal izeaza eomparativ textull ui R. Descartes si K. Popper.
5. Co rncnteaza urrnatorul text :
Ceva este ClfIlOSCll I ti l mod fa ls: aceasta inseamnii el i cunoasterea este til
inegalitate ell subs /an/a et. Dar tocniai aceasui inegalitate este dis tingerea in genere,
care este moment esential. Din aceasui deosebire rezului Ql111me identitatea ei, si aceastii
identitate care a devenit est e ade varul. Dar eo JIll este adevar ill sensul co inegalitatea
or fi aruncatd de 0 parte ca =gura de pe metalul pur (. . .) ci inegalitatea co f iind
negativul, ca fiind Sine/e. este inca nemij locit prezenui ill adevdrul ell atare. Nu se
poate tot usi splllle de aceea cdfalsu! const itute IlII moment SllU chiar 0 parte componentd
o adevdrului . (G.W.F. Hegel. Fenomenologia spi ritului;
6. Aplicatie interdisciplinara - Sc poa te vorbi despre un drept la eroare? in ee
co nditii' Argumentcaza raspunsu l tau .
Formati grupe sau lucrati pe perechi
7. ldentificati pr ineipal ele trasaturi ale teorie i pe care K. Popper 0 numeste ..teorie
conspirationala a ignorant ei" ,
8. Ident ifi cati doua teor ii opuse in eeea ce pr iveste surscle cunoas tcrii ~ 1
caracterizati. la alcgcre, una dintre acc stc teorii .
9. Reconstruiji argumentul eu ajutorul carui a R. Descartes sustine ea eroarea
cste o ..pri vatie".
to. Formulati argument e pro sau contra idei i pot ri vit carcia ..Adevarul si fal su l
Il U trebuic confu ndatc eu afirmatia si ncgatia".
I I. Plecand de la textul lui B. Russell :
a) precizat i scmnifi catia termcnilor de cunoastere a Iucrurilor si cuuo astere
de adevururi;
b) identificati motivul pcntru earc nu se poate vorbi dcspre existcnta a ec va
opus. (preeum eroarca) in eazu l cunoasterii lucrurilor:
c) expli cati sensul cxpres iei ..lurne alcatuita doardin materic" in contextu l in
care apare in text.
12. Aplicatie int er d isci plina r ii - Reali zati 0 dc zbat cre asupra nec esiiat ii/
inutilitatii erorii . falsitatii sau minciuni i in viata cotidiana.
119
EVAl UARE
........._ .1 (dupa modelul subiectclor de bacal aurear)
1. Ce este cunoast erea?
2. Care sunt sursclc cun oastcrii '
3. Cc diferenta exista intre ade var si afi adeviira t'
3. Se poatc vorbi despr e 0 istorie a adevarului ? Argumentati ras punsul vostru.
4. in ce masura acordu l de idei cu ce ilalt i poatc functiona drcpt un criteriu al
adevarului? Argumentati raspunsul vost ru.
5.ldentifieali premi sele argurnentului cu aj utorul carora Brand BJanshard sustine
rolul adevarului coerent a.
6. Sunteti de acord cu afi rma tia ..fiecar e cu adevarul sau' " Argume ntati raspunsul.
7. Stabiliti sernnificatia urmatoarelor expresii: judecdti analitice si sint etice si
formulati care un exemplu adecvat care sa Ie ilustreze .
8. Ce rol revine cunoasterii luciferi ce in accept iunca lui Blaga?
9. Pentru fiecarc enunt, determinat i critcriul pentru stabilirea adevarului/falsitatii:
a) Afara ploua,
b) Suma unghiurilor unui triunghi cstc 180.
c) Cel e mai mar i pierdcri de victi umane in eel de -al do ilea razboi mondi al
Ie-a avut fosta U.R.S.S.
d) Exis ta pla nte si animalc pe cale de disparit ie.
10. Analizati succint orice conceptie filosofica despre adcvar, evidentiind:
- spec ificul ade varului din pcrspecti va concepti ei filo sofi ce alese :
- idcilc unei alt c conce pti i filosofi ce despre adcvar, justificand totodata si
raport ul existent intre accasta si con ceptia la care v-ati rcfcrit la punctul a;
- un exemplu de situatie care ilustrcaza conceptia cviden tiata la punctul b.
120
CAPITOLUL 5
Fl l OJOF1J-\
------------
/ Filosofia se bazeaza pe do iui lu-
I cruri: pe curiozitatea mintii si pe sliibici u- 1
I nea vederii noastre. Astfel cafilosof ii isi I
Ipetrec viata necrezdnd ceea ce viid si I
I strdduindu-se sd ghiceascii ceea ce /I II I
\ vdd. I
" Bernard Ie Bovier de Fontenelle/
------------
5.1. Ce este filosofia?
5.2. Filosofie viala
Evaluare
Rafael, S coala atenianii
,
------------
/ <, I I
r Teme pentru eseun 1 in cadrul grupelor sau echipelor I
I Ce estc filosofia? I I de lucru, surprindeti mutatiile pe care
I Filoso fie si stiinta I I Ie-a suferit obiectul filosofiei de-a lungul )I
I
Filosofie si arta I ' timpului .
Filosofii si filosofia " /
I Filoso fie si I / _ .
I Ftlosofie viata . . I Portofoliu I
I Filosofia, mterpretare sau imagme I I ... . C d
I
I
' t-I" I I Sclectat i un agim, tragmente e I
a rea I a 11 - I fici
Filosofi a, cunoastere si actiune ) tcxtc care yi reflecte rolul Ii oso ret
' " Filosofi a nu este de niciun aj utor / I pcntru viata. I
- --- - - --- - - - ,, - - - - - - - - - - - _/
121
ldentificat i rolu l fi laso fiei
pozi tivist c.
(... ) caracternt [undamental
ulfilosofiei pozitiviste este de a I
cerceta route fe nomenele supuse
legilor naturale vuriab ile, a ("(1m,. I
descoperire precisrl si redncere a
101" la UII n lllll a r c(it nun mie es fe
seopu/ ejort uri/or noasf re. soc o-
filld uhsol/l l i naccesi hilJ ,<ii lipsitt1
de seils pelllni nof cau/area a,<;(J-
::iselvr (" 11 11::e, fie primar e. fie
1.1ina/e.
Auguste Comte, ClIrs deJilosojie
jJo:;itivii
'-
5.1 . CE ESTE FILOSOFIA?
I
In lucrarca ..Introducere in Termenul de filosofie a fa st creat e ll pest e doua
mi lenii in UI1113 din cuv intele grecest i phi/eo, a cauta. a
1filosofic", David Armcanul arata . . ~ 1 . D I I lui
J.! d p,ina la el s-au dat diferi te I iubi ~ I sophia, uu e epc iuue. e-a u n g u ti mp u 1I 1,
I
~ defi nitii ale filos ofiei . In aces t te rmenul a dobandit l111l11CrOa Se continuturi ~ i sernn i fic a ti i ,
sens. cl Inccarca sa-s! cxplice un cle ch iar co ntrad icto r i i. Et imologic . t ermen ul de
fi ecaredefi nitie. jilosojie insemna dragost e de intelepci une , iar ee l care
; ( I) Filosofia estc iubirc de inte- se ocupa ell practica rea ei s-a numit intelept. iubitor de
lepciunc - atribuita lui Piragora; intelepciune sail prieten at intelepciuni! ( vez i rex tcl e lui
(2) Fil osofi a cstc cunoasterea Aristotel ~ i Descar tes) . Daca la i nccp ut oamenii au inceput
celor ce sunt ca fiind eele ce sunt sa filos ofez e pe nt ru a evi ta nestiinta (vezi tc xtul lui
- atribuita lui Pitagora; Aristotel), nu trebui e pierdut di n vede re faptul ca termenul
(3) Filosofia cstc cunoasre rea I . .
de sophia insemna , In ace a;;1 ump, 0 concordanta intre
lucruri lor di vine :;;i ornencst i -
vi ata traita in or izonlul valorilor (Bine, Frumos, Adevar)
atribuita lui Pitagora:
(4) Filosofia cstc prcgatire pcntru ~ i c u noasterea rationala a princi pii lor care ne permit
moartc - atribui ta lui Plato n si acc esu l la sern ni ficat iile ex istentci .
aparc in di alogul .Phaidon" (64 Defi ni tia ct imologic a a fil osofi ei i n lac sa ne
a); cl ar i fi ce ce t rcbui c sa inte le gern pri n fi losofi e, ne
(5) Pilosofla cste asemanarca determina sa formulam alte int rebari , Dc exemplu, cum
amu lui eu divinitatca atat cali i sta poat e f inva tat a ~ i predata dragostca de ce va ~ i mai ales
i omului cu putinta - atribuita lui iubirea de intelepci une? Yom incerca sa ga sim rasp u ns
Platon ~ i apare in d ia log ul acestei intreb ari, chiar daca raspunsul este sau nu este
.Theaitetos' Y176 a) :
int ru totul mu ltumi tor, intrebarile vor co nt inua si vom
(6) Filosofia este arta a artelor si
t . . t' tii I I t ib ., ' I aj unge sa ne intrebarn care este rolu l e i ~ i la ce nc
~ nn a a ~ llIl e or - a Tl III a 1I1 -
Aristotelsi aparein.Jvletafizica": folo sest e? Numai formuland aceste intrcbari ne situam
A(I), 2. 982 a. : in carnpul filosofiei . momen t in care gandirea devine
reflcx iva ~ i cerceteaza principiile care 0 guverneaza sau
temeiurile pentru tot ce exista (vezi rextul lui Blaga), Chiar
~ i inl rebarea Ce este filosofia' i lus trcaza fap tul ca nu
suntem di spusi sa acceptant toate informat iilc ca re ni se
ofera. ei trebuie sa punern s ub semnul intrcbarii at at
coud iti i le posibilitati i, cat si va labilitatea obiectului
fi losofici , interogatia mergand de la nccond it ionat ~ i
principi u (vezi textul lui B. Russell) pana la totul existentei
(ve zi textul Iui Blaga ).
In lucrar ea Logica ge nerald. Immanuel Kant
prezinta prineipalcle interogati i care de finesc obiectul
filosofiei si anu me: Ce pot sd :;;ti1/ ?, Ce trebllie safac ?,
Ce-m i este ingliduit sa sper? ~ i Ce este OJ11li/ ? c<.lrora Ie
corespllnd pa tnl do menii ale filosofiei contemporane:
gll oseologio, j i/ os orio mora"i, ji/osaf;a !:oli ticii ,I' l
Gnt rop%gi a sa il ollt%gia uman u/ui. I n ca d r ul
explicatiilor pc care Kanl Ie-a I, mn ulat pcntru cea de-a
trcia intrcbare, se po at e spline di fi los ofi a nll cst c 0
122
acumulare de cunostinte, ci este mai degraba 0 indclct-
nicire car e il transforma pe cel care filosofeaza , ajutandu-
I sa int eleaga Iimi tel e acestor cunostinte sa se c1ibereze
de fascinatia pc care 0 exercita asupra noastra utilizarea
limbaj ului (vezi si tex tul lui Wittgenst ein). Cu aceste
intrebari ne aflam irevocabil in domeniul fi losofiei.
De vine astfel clar, pentru oricine . ca filo sofia pune in
discutie atat valabilit atea obiectului sau dc ccrcetare. cat
si conditi ile care-i de termina exi st enta. ca nu mai este 0
doctrina, ci 0 activitate incdnratoare sau de clarificare a
limbaj ului utilizat (vezi textull ui L. Wittgenstein). Trcbuic
subliniat. insa, fap tul ca nu oricc tip de interogatie ne
situeaza in domcniul filo sofiei .
Poat c cea mai grea sarcina a filosofiei , ina inte de a
vorbi despre rolul despr e ut ili tatea ci. este aceea de a-
prcciza obiec tul si prin raportare la altc domeni i al e
cunoastcr ii, in spec ial la (vezi text clc lui B. Russell
si L. Bl aga) . De ace ea . dupa cc a abordat problemat ica
omului, a valori lor morale si politicc. dupa cc a dctcnninat
limit el e cunoasterii . filosofia pont e sa ras punda la
intrcbari le Ce estefilosofia? si Care este rolul ei pentru
vi a(ci? Fiecare fi losof a fast obliga t sa rcga ndeas ca
conce ptul defilosofie sa formulcze un raspuns mai mult
sa u rnai puti n personal. toate ace stea dcmonstra nd faptul
cii pro pri u demer sulu i filo sofi c es te gas irca raspunsului
la ceca ce face filosofia si dad! ceca cc face arc sau nu
vrcun scns. Astfe l, dcfinit iil e date conccptul ui defilosofie
s-au modificat de-a lungul timpului si, de aceea. vom
prczcnta numai ca tcva punct e de vede re.
Aristotel i.H.). ,l/ etaj i:i clI
Filosofi a este cunoast er e de dragul cunoaster it
Fiindca si oamenii de azi si cei vcchi cand au inceput
sa filosofeze au fost impinsi de mir ar c, mirati mai intai ,
cum vor fi fost dificultatile mai simple. ca apoi . inaintand
putin care putin , de punerea problcmclor rnari , ca. de pi Ida.
ace lea privitoare la mi scari le Lunii, ale Soarelui si astrelor.
la nasterea Universului. Accla care punc 0 probl ema si
sc mira in sine, ia seama de nes tiinta sa. Acela insa, care
insase indoieste si se mira. recunoaste prin aceasta ca Il U
stic, De aceea si iubitorul de mituri c oarecu m filosof. caci
mitul a fast nascocir pc baza unor intamplari minunate.
pcntru cxpli carea lor. Asa ca. daca oamcnii s-au indeletnicit
cu filosofia spre a evita nesti int a. e limpedc ca au nazuit
sprc cunoastere pentru a dobandi 0 pricepere a lucrurilor
si nu in vederea unui folos oarecare. Accasta se dovedcste
prin urmatorul fapt: nu mai dupa cc oa me nii au avut la
indemana toate ace ste dcscoperiri ce sluj cau la satisfacerea
Domcnii lc sau di vi zi unil e
traditional e ale filosofici sunt
ontologia (in limba grcaca. 01l10s
inseamna cxistenta].
(inlimba greacg. gliosis inscamna
cunoastcrcl. uviologia (i n limba
grcaca axia Insea mna val oarc ),
praxiologi a (in li mba greaca
praxis. inseamna actiunc). unt ro-
pologi a (i n limba greaca. anthro-
pos tnscemna om), et lca. estctlca
etc. La acestea s-au mai adaugat
in timp filosofi a ister 'ici. liIosofi a
culturii , filosofia dreptufui .
fllnsofi a matematicli . filosofia
lirnbajului . fllos ufla pulitica etc.
Rembrandt.
123
nc voi lor, a comodi tat ii ~ i a placerilor lor, au inccput sa
umble dupa acest fel de spe culat ie ma i inalta. Astfel e
limpede ca ei nu 0 cultiva in vederea vreunui folos, ci,
precum spunem despre om ca e liber cimd exists pentru el ,
nu pen tru alt ul, tot asa spunem si de spre aceasta stiinta ca
ea singura estc libera, pentru ca numai ea e cult ivata pentru
ea insasi .
Bertrand Russell ( 1872-1 970), Problemele filosofiei
Filosofia ca rezidiuu
Est c eu atat mai neces ar sa ex aminam aceasta
probl ema (despre valoarea filosofici - n.n. ) cu cat mul ti
oameni sunt inc linati, sub influenta stiintei si a activitatilor
pract ice , sa se indoiasca ca filosofia cste cu ceva mai buna
decat di stinctiile inutile co des pica in mod superficial firul-
in patru si controvcrsele in legatura cu chest iuni inaccesibile
cunoasterii . ( . . .) Valoarea filosofiei este de gasit printrc
bunuril e de stinat e mintii ; numai aceia care nu sunt
Rene Descartes
( 1596- 1(50) Ludwig Wittgenstein (1889- 1951), Caietul albastru
Lucrarea .Principii de f il oso- Filosofia ea eliberarc de fascinatia limhii
fie" a fast publicat a in 1644 . Si cand problema naturii gandirii ne pune 111
Descartes afirma: incurcatura, atunci in curcatura pe care 0 interpretarn in
Asfi vrutsii explicaici, in pri- mod gresit ea fiind referitoare la natura unui mediu es te
mnl rand, ce anuntc estefilosofia de fapt 0 incurcarura cauzata de 0 folosirc a limbii noastrc
si incep ell cele tnai simple Iucruri, . d - A d I . .
care In uce In eroare, cest gen e gresea areapa re iar ~ 1
de pildd. cu faptul cd tennemtl
filosofie inseannui studiul inte - iar in filosofie, de exemplu, atunc i cand suntem pusi 111
Iepciunii si ('{t , prin intelepcinne. in cu rcatura eu priv ire la na tur a ti mpului, atunc i cand
/III se intelege Il1l1J1ai cca a vietii timpul ni se par e un lucru ciudat, Simt irn 0 tcn tati e cat sc
cotldiene. ci o cunoustereperfectd po ate de puternica sa credem ca aici ex ists unel e lucruri
despre toate tucrurite. pe ca re ascunse, ceva la car e putem pr ivi din afara, dar In care TIU
Oil/III poate sa le CI/ll()asc(/ ardt put em privi . Dar lucrurile nu stau deloc asa , Ceea cc vrcm
peruru a putea avea a oriel/tare sa aflam nu sunt fapt e no i cu pri vire la t imp. Toate faptele
in viatii , cat st pentru a-si putea care ne intercseaza stau deschise in fat a noastra. 1nsa
intretine sanalatea si a descoperi
toate artcle. folosirca subs tant ivului .Jimp" es te cea care ne ind uce in
Rene Descartes, eroare . (...)
Prillcipiileji/osojiei ) Filos ofia, asa cum folosim noi cuvantul, este 0 lupta
___w' irnpotriva fascinati ei pe care formele de exprimarc 0
excrcita asupra noastra, ( . . .)
Filos ofi i au in mod constant in fata ochilor metoda
stiintelor naturii si sunt tcntati in mod irezistibil sa puna
intrebari si sa raspunda la ele in felu l st iintelor nat uri i.
Aceasta tendinta est e adevarata sursa a metafizicii si il
conduce pe filosofintr-un intuneric compl et. A ~ vrea sa
spun aici ca trcaba noastra nu poate fi ni ci odata aceca dc
a red uce ceva la altceva sau de a explica ceva, Filosofia
este intr-adevar pur descripti va.
Lud wig wlttgcnstel n
(1889- 195t)
Info: Filosofaustriac care a studiat
mai intdi ingi ncria. apoi fil osofia
.<;;i logi ca. A obtinut, in an ul 1929,
ti tlul de do ctor i n fi loso fi e ell
ceJeb rul Tractatus. in anu11938, a
dcvcnit cctatean britanic. Tracta-
tus -ul est e expres ia primci ctapc in
cadrul filoso fiei lui Wittgens tc in in
care filosofia nu estc 0 stiinta, ci 0
activita te de clari fic arc a lim-
baj ului ~ i a gandirii. Spre sfa rsitul
anilor '20, a claborat 0 noua filo-
sofi e care a revizuit compl ct anu-
mite c oncept i i din Tr ac tat u s,
int roducand notiunc de "j oe de
limbaj".
Opera : Tractatus logico-philoso-
phicus ( 1921), Caietul mara si
caietul a/bastl'll (1933), Cercetdri
!Jiloso/ ice (1 936- 1949).
,
124
#
Cititi tcxtul: 1
Ce e deci jilosojia ? Este si ea,
co twice 'ltiinfd reducerea diversi-
tdl ii fa '1II Iita;e. Dar dupd I
Socrate gdndea "supra gd ndirii si
inbe a inbirea, nil dragostea de
ce va - si de (lsta datiifitosotia are
('tI obirct diversitatea fdrd di vers
(nici macar eel defigura rsal/ ill/ -
mara'. dill matematici) st unitatea
f e/I'd iucrnri unitare. Categoriile
[ac acest ofictu de reduce re a di-
vers itdfii la Imitate. Ele 11// potfi
dealt limitat e (colltrar /ill/baj l/lui
de adj . f/lt/llill/ a illsfall/iij ilosoj ia
e ,,'riin /a VI/ufll i .
Co nstant in Noi ca , Jur" a/ tie
ide;
Care este obieclul lilosofi ei?
Consta nt in Nolca
(1909 -1988)
Info: Filosofsi esei st roman, nas-
cut in localitat ea Vitaucsti.judctul
Tclconnan. A urmat liccul Fa- "I
i de Filcsofie din Bucuresti. .
r ln perioada 1949- 195l( a avut
domici liul fortar la Campulung
Museel :;; i a fost condamnat, pentru
idcil c sale, la 6 ani de inchisoare,
I iar in perioada 1965-1 975 a luerat
la Cenrrul de Logica al Academiei.
Studiile sale filosoficc sc Indrcapta
eu precadcrc asupra exis ten tei la 'l
care avem acces pr in interruediul .
ratiunii, care a devenit .xonst iinta
Ideveni rii intru fiinta", asupra eu-
I
noasterii , problcmaticii eulturii
istoriei fil osofici .
Oper a: Povestiri despre alii, De-
venirea intru lUI/fa,Scrisori despre
logicu lui Cnvdnt impre-
I
.
Ulla des pre rostirea roman"".,:.,)'
. Jurnalfilosofic. Despdrtirea de
Goeth e.
\.- - .....
Luci an Blaga (1895- 1961), Despre constiinta filosofica
Constiinta fil osoficii
Filosoful aspira sa devina autor al unci lumi , cata
vreme omul de isi asuma rolul de cerceta tor al unui
domeniu de limitat din campul infinit al fello me nel or.
Filosoful se indcamna sa eonvcrtcasea in tcrmcni de
inte legere uma na un mi ster amplu adane ea toata
existenta. Omul de se el sa converteasca
in tcrmcni mai apro piati intelegerii sale un mister dar un
mi ster ci rcumscris mai mult or izontal dedit
indi fercnti fata de aceste bunur i pot fi convinsi ca studiu l
filosofie i nu este 0 pierdere de timp. Ca si eelelalte activitati
de cercctarc, filosofia tinde in primul rand spre cunoasterc.
(... ) Nu se poate insa susti ne ca filosofia a imegistrat foarte
rnari succese In incercarile ei de a oferi raspunsuri pr ecise
1a intrebarile ei. (...) Cercetarea cerul ui. od inioa ra inclusa
in filosofi e. aparti nc aCEl11 ast ronomiei; marea opera a lui
Newton s-a numi t .Principi ilc mat emat iee ale filosofiei
naturale". C..) Astfel , int r-o mare masura, incertitudinea
filosofiei este mai mult aparenta decat reala: acele probleme
care pot primi raspunsuri precise sun t plasate in stiinte, iar
ace lea pentru care deocamdata nu se poatc da niciun
raspuns precis raman pentru a fo rma rezidiuu l care este
numit filosofi e. (.. .)
Daca ceea ce s-a spus mai sus este adevarat, Cll-
noasterea filosofica nu difera in mod esential de cunoasterea
st iint ifica; nu exista nicio sursa specials de intelepc iune
dcschisa pen tru fil oso fie, dar nu pentru
Caracteristica cse ntiala a filosofi ei, care 0 diferent iaza de
este caracterul critic. Ea examineaza critic prin-
cipiile utilizate in stiinta si in viata cotidiana; ea scoate la
iveala orice inconsistente care ar putea exista in aceste
pr incipii Ie acccpta numai daca cercetarea critica nu a
produs nici un teme i pentru a Ie respi nge. (. . .)
Pe scurt, critica spre care tindem nu este aceea carc
respinge runt temei , ci aceea carc cantareste mice cunost inta
potri vit me ri te lor ei si reli ne tot ce ea ce pare sa fie
cunoastere autcntica in urma acestei examinari. Trebuie
aceeptat ca ramane un rise de eroare. deoarece fiintcle
uma ne sunt fa il ibile. Filosofia poatc preti nde in mod I
ju sti fi cat ca mi csor eaza riseul de eroare si ca, in uncle
cazuri , i l face practic neg lijabil, Mai mult este imposibil
intr-o lume in care treb uie sa se produca grcscl i niciun
aparator prudent al filosofi ei nu ar afirma ca a reusit ma i
mul t.
--
125
Lucrarea Despre COII'Hiill((J
jilo,'\(!/i('{l a fost publicatf in anul
, 1974 (postum).
pe dimensiunea ad an cu lui . Fi lo soful i ~ i art icu lea zii
problematica in legatura cu tot ce depaseste orice limit a
inere nta experientei, ~ i anume nu numai in sens extensiv,
ci si vertical, in inalt si in adancime. (... ) Filosoful, constient
de vocatia sa, isi indreapta atentia ~ i puterea de interpretare
spre Tot, iar cand i ~ i circumscrie, eeea ce de asemenea se
intarnpla foart e adesea, interesul la un anume camp de
fenomene, cl adanceste numaidecat problematica acestui
camp, intr-un sens ca, prin solutiile ce Ie da, deschidc
ferestre, intr-un fel sau altul , ~ i spre Totul cxistentei. (. .. )
Constiinta filosofica cste, cu alte cuvinte, atunei cand
ia fiinta, si acolo unde se imp linestc, un produs de suprema
veghe a omului. in .constiinta filosofi ca", filosofia - ca
unul din fundamentalelc modur i umane de a rezolva
raporturile eu ceea ce "este" - prinde stire de sine. Nu s-ar
putea imagi na asadar 0 constiinta filosofi ca rara 0 seama
de acte de rellectare ale gandiri i filosofice asupra ei insasi.
Const iinta filo sofi ca 0 soeotim doar ca un .joc
sccund" , ca un apendi cc foarte treaz al fi losofiei sau, ahfel
SP US, ea 0 suma de aete ale aeesteia, refl ect ate asupra ei
insesi si intrate, fir cste in sange sub infa t isarea unor
atit udin i bine consolidate. Filosofului si eelui ce se ocupa
cu fil osofia nu Ie incumba numaidecat datoria de a-si
alcatui si 0 .constiinta fil osofi ca' ( .. ).
~ \ f } APLICATil
l , Apllcat ie interdisciplinara - Ident ifi ca posi bi le dificultati in preci zarea
obi ect ului filosotie i. Apeland la experi ent a personala, dar ~ i la cunostinte le acumulate
la alt e discipline, formuleaza posibile solutii de depasire a ace stora.
2, Filosofii au de finit obicc tul filosofiei in diferite moduri . Prezinta punctul tau
de vedere.
3. Care este sernnificatia afirmat ie: lui Kant pot rivit careia "Nu se poate invata
filosofia; se poate invata doar filosofarea"'
4. Ana lizeaza comparativ urmatoarele definitii ale filo sofiei, iar apoi extinde
comparat ia la cel elalt e definitii date filosofiei in acest capitol:
a) Filosofia este efortul p ermanent si oricum disperat de a spline CetYl ee, de
fapt, IIl I se poate 'pulle. (Th. W. Ado mo)
b) Filosofia este 0 lara a ninuinni. (B. Russell )
c) Filosofia JIll e decdt hotdrdrea de a privi ell naivitate in tine si imprejurul
tau. (H. Bergson)
126
d) Filosof ia este suisul sufletului catre IOCllI inteligibilului. (Platon)
c) Fi losoful este acela care posedti tot alitatea cunoasterii ill nuisura
posibilului, (Ar istot cl)
5. Care este rolul co nsti intei filo sofi ce in concc ptia lui Luc ian Blaga?
Formati grupe sau lucrafi pe perechi
6. Ap licat ie interdiscipl inar a - Valori ficand informatiilc achizitionate prin
studiul altor di scipline, ras punde ti la urmatoar ele intrebari :
a) De ce fi losoli a estc as ezata alaturi de stiinta sau de arta, sa u re ligie?
b) in cazul fi losofarii se poate vorbi dcsprc manifcstarca libert ati i celui care
filosofeaza?
c) Cum pot stiinta si tehnica sa influenteze filosofia"
d) Considerati ca filo sofia este 0 .Jntrebarc lara ras puns?
e) De ce filosofia propune, dar nu poat e sa irnpuna?
7. Explicati semnificatia faptul ui ca fi losofi a cste pur descriptiva,
8. i n ce ma sura putcm accepta idei lc promovatc de diversi filo sofi , daca insas:
filosofia i ~ i examineaza critic propriil e crcatii?
9. Ap lica t ie int erdi sciplinara - Realizati 0 dezbatere despre posibilitat ea
fi losofiei de a inl ocu i st iin]a. intr- o pcr spectiva, mai mult mai putin indepartata sau
dcsp re imposi bi litatca exi stentei unei stiintc indreptatite sa domine asupra ce lor lalte
stiinte.
5.2. FILOSOFIE ~ I VIAl'"
Fiecare dintre noi are 0 anumita opi nie lala de
problemele vi et ii sau fala de problemat ica abordata de
filosofie, dcoarece adevarul , fericirea. binelc sau libcrtatea
sunt problcmecare vizeaza atat via ta cot idiana a omului,
cat si problcmat ica fi losofica. insa cu toa te acestca nu
put cm f co ns ide rat i fi losofi . Chiar da ca Nietzsche
considera ca fiecarc mare filo sofie a fost un fcl de j urnal
per son al , este gr esit sa co ns i dc rarn eft a fi los of a
cchiva leaza cu a-ti exprima opinia si ca ori cc abordare a
unci problerne filosofi cc sau orice atitudine critica te
situcaza automat in domeniul fi losofiei. Perenitat ea
filosofi ci nu sc justifi ca prin solutiile formulate de catre
filosofi la intrcbarile filosofi ei, ei tin dc permanent a ~ i de
persi sten ta probl cmelor abordate asa incat rez ultatu l
indi vidual la care trebuie sa ajunga once am initi at in
domeni ul filo sofi e i nu cstc un set de raspunsuri
prestabilite. ei un nou fel de a gandi , a argumenta si de a
Analizat i unnatorul frag-
ment:
Am descoperit incetu! ell
I
incetul cli oriel' mare filosojie de
p (ind (JCIIIII a /0.'11 confesiunea
iautorului d. constitu ind unfel de
memorii neintentionate sau neob-
serrate: am remarcat, de aseme -
Ilea , cd ill oricefilosofie intentiile
mo r ale (s a il imorale} fOI"l11(1II
adevii rutut ge rmen din care. de
iec are data . lila '10$((,1'e imr('u}{a
planta,
Friedrich Xlc tzschc, Dincato de
bine si de rau
127
Ber trand Russell
( 1872-1970)
Info: Filosof cseist si logician I
bri tan ic, care est e consi derat
alaturi de G.E. Mo"orc. parintelc i
fil oso fiei analitice. ln allul l 90g a
fost ales membru al So cietat ii I
regale, in 1950i S-3 dccc mat pre-
miul Nobel pentru literat ura. iar I
apo i pre miul Nobel pentru pace .
Considera ca fil osufi a are 0 alta
functie decat cceende a fumiza un
spar de c un ostinte despr e
rea lit atea ob iecti va ~ i an ume
analiza loaica a zanduri lor. I
Ope ra : !;l'iIlClj;ii le matematicii I
(1903l. Pri ncipia Mathematicii (3 I
vol., in colaborare ell Whithcad ), I
Probletnelefilosofiei ( 19 12), IS10- 1
ria filosofiei occidentale ( 1945l.
Antobiografia (3 vol.. 1967. 1968 1
~ i 1969) . __ I
130
gresi te ale gandirii noastre, contri bu ind 1a clarificarea logica
a ganduri lor sau ea ne ajuta sa delimitam domeninl stiintelor
na t urii , exprimabil ul de incxprimabil (vezi t extul lui
L. Wittgenstei n) sau poate nona metoda ar putea explica
motivele pentru care filosofia a supraviet uit.Astfe l, filosofi a
nu este 0 doctrina, ci 0 act ivitate de clarificare a propozitiilor,
iar metoda corccta a Iilosofi ei consta 111 renuntarea la tot ce
se arata, dar nu se poa te spune, adica rczumarea doar la
propozitiile stiintclor natural e.
Abandonarea filosofiei. eu toate esecurile ei , este
iluzorie $i ar echiva la cu 0 sinucide re spirituals a ornului
care ar trebui sa rcnuntc la rcfl ectar ea asupra a ceea ee
cxista, filosofia ti ind " una din fonnele de intoarcerc a
spiritului'i la sine (Noica). Atata vreme cat vor exista oameni
eapabi li sa rcgandcasca "tontl existentei" in termeni noi ,
fi losofia va conti nua sa existc. Trebuie sa punem rata in
fala, in balanta, pe de 0 parte neputinta filosofiei de a
formula solutii tehniee fa probleme vietii si, pe de alta parte,
dorinta si capacitateafilosofiei de a form ula probl ematizari,
demersuri metodologicc, prcsupozitii , Se pare ca rasp unsu l
nu mai trebuie formulat , dcoarece filosofia de parte de a
inchide drumuri, ofera perspective ncbanuite de explor are
a ceca cc este in ce fel este, a ceea ee nu cstc, in ce fel nu
este, ea esl e dcpartc de a se rupe de viata, ei este indi solubi l
legata de viata si de ee l care 0 traie ste si gandeste in
ori zontul marginir al cunoasterii sale sau poat e in orizontul
ncmarginit al cunoasterii omenes ti.
Bertrand Russell (1872-1 970). Problemelefilosofiei
Va loa r ea filosoliei
De fapt , va loa rca filo sofi ei trebuie cautata in mare
ma sura tocmai in incerti tudinea ci. Omul care nu a invatat
ni eiun dram de filoso fie tr ee e prin viata incatusat in
pr ejudecati de rivate din simtul eomun, din eonv inge rile
pe care si Ie-a insusit fara eooperarca sau consimtamantul
ratiunii sale. Pcnt ru un astfel de om, lumea tinde sa fie
prcci sa , fini ta, banala; (... ). Dirnpotri va, de indata cc
inccpem sa filosofam, deseoperim, asa cum am vazut ( ... ),
ca pana si ccle mai obi snuite lueruri ridica probl eme la
care se pol da numai raspunsuri foarte incomplete. Desi
filosofia est c incapabila sa ne spuna cu eertitudinc care
es te ade va ratul ra spuns la indoi elile pe care Ie ridica, ne
poate sugera mult e posibilitat i care ne largesc orizontul
gandirii ~ i 0 elibc rcaza de tirania obisnuinte i. Ast fel , da ca'
pe de 0 parte ea dirninueaza sent imentu l nostru de
ccrt itudine cu pri vire la ee sunt lucrurile, pe de alta part e
ea sporeste mult cunoasterea noastra des pre ce pot cle fi :
ea alunga dogma tismul oarecum arogant al ace lora ca re
nu au calatorit in regiunea indoielii eliberat oare si mentine
vie capacitatea noast ra de a ne mira, pr ezentandu- ne
lucrurile obisnuite dintr-o perspectiva neobisnuita. (.. .)
Pe langa ut ilitatca ei de a ne arata posibi litat i ncba-
nuite, filosofia arc va loare - poate valoarea ci principals
- datori ta marcti ei obiectelor pe care le cont cmpla si a
libertatii fata de scopurile inguste si personale, rezultata
din aceasta contemplare. Viata omului instinct ual es te
inchisa in eercul int creselor sale private: ace sta poate
incl ude fami lia si prieteni i, insa lumea exterioara nu il
intereseaza dccat in masura in care poate ajuta sau dauna
celor din cercul dorinte lor instinctive. 0 astfcl de viata
arc ceva febril si marginit. in cornparatie cu care viata
filosofica este calma si libera, (.. .) Daca nu nc pute m
extindc interesele astfe l incat sa incl udem intreaga lume
exterioara, vom ramane aidorna unei garni zoanc int r-o
for tareata asediata, st iind ca inami cul face salvarea
imp osibila ~ i in cele din urma capitularea este incvitabila,
( .. .)
Pentru a rezuma deci di scut ia valor ii filosofi ei : filo-
sofia merita sa fie studiata nu de dra gul unor raspunsuri
pr ecise la intrebari le ei. deoarece. de regula, nu se poate
sti ea astfel de raspunsuri preci se sunt adevarate. ci mai
degraba de dragul intrebarilor insesi: dcoarcce aceste
intrebari largesc concept ia noastra asupra a ceea ce est e
po s ibi l, ne imbogajesc im agi nat i a inte lectuala si
diminueaza siguranta dogrnatic a ce impi cdi ca mintea sa
speculeze: insa mai presus de toate. deo arece prin maretia
universului contempl at de filosofie mintea este innobilata
si devine capabila de ace a uniune cu universul care este
binele supremo
Emil Cioran (1911- I995) , Ma/lIIlIl de descompunere
Filosofia nu este de niciun ajutor
M-am rupt de filosofi c in moment ul cand mi-a fost
cu neputinta sa descopar la Kant vreo urrna de slabic iune
orncncasca, un accent autent ic de tristet e: la Kant si la
to ti fil osofii . Fata dc muz ica , de mi sti ca, de poczi c,
act ivitatea fi losofica tradeaza 0 seva subtiata ~ i 0
profunzi me suspecta, care nu ispitesc decat firi le timide
si ca lai , De altminteri, filosofia - neliniste impersonala.
refu giu in preaj ma unor idci anemice - constituie recursul
tut uror ace lora care evita exuberant a corupatoare a vietii ,
Aproape toti filosofii au sfarsit bine: iata argument ul
suprem impotri va filosofiei. (...)
Emil Cior an
0 91 t- 1995)
Info: Escis t ~ i filosof roman.
nascut In Rasinari. judetul Sibiu.
Cioran s-a stabi lit dup a 1945 in
Franta . in anu l 1940. a inceput sa
scric lndreptar pdtimas, ult ima sa
carte scrisa in limba roma na. In
1950. a pri mit Premi ul Rivarol
pentru..deburul"francez dupacare
I
a refuzat celcl alte premi i pcntru
litera rura deccrnare.
I
oper,a: Pc cuhnile disperarii
(193t). C01ua onuigiri lor (1936),
Lacrimi si sfinti ( 1937). Amurgul
gdndurilor (1940). ,\l al1l1a/ de
descompunere (194 9 Paris . 1992
Bucurcst u . [ndrep tar p d t i n w ~
(1991).
131
Construieste un argument in
favoa reu tez ei susti nu re de
Descart es in textul urmator:
(... ) intreagafilosofie e ca WI
arbore ale carui ni ddcini slim
metuf izicu , al ciirul frill/chi e
fizica , tar ramurile care ies dill
acest trill/chi sunt toate celelulte
st iin]e, care se reduc la tre i
p rinci pole, an ume medicinu,
mecanica si morula.
R. Descar tes,
Prin cipiile fi los ofiei
Cititi textul :
Filosojia lie invatd sii actio-
Ilelm. /Ill sii vorbim. si ea cere co
omul sli (nliused dupd reguiile ei.
ca fe l ul l ui de viatd Sa/Ill fi e i ll
controdictie CII vorbele lui. ca
intreaga lui existentii Sll aihti un
stil ill concordantd ell actiunile lui.
Rost ul eel mai de seamd al inte-
lepciunii - si () dovada totodatii -
este ,'Ill puna ill aeord faptele ell
vorbeleonndut. .<;(; -1[acd in orice
momen! egol ell sine si acelasi.
Luci us Ann aeeus Seneca. Scrt-
sori c-ure Luciliu
Comparat i rolu l filoso fici in
concepti a lui Seneca ~ i C. Noica.
Nu putem eluda exi srenta prin cxplicatii; put em
doar s-o induram, s-o iubim ori s-o uram, s-o adoram ori
sa ne temem de ea (...).
S-ar zice ca mi siunea ei este aeeea de a ne oe roti
atata vreme ca t inadverte nta soa rt ei ne ingaduie sa
drumetim in afara confuz iei ~ i sa ne par aseasca de indata
ee suntem si liti sa ne cufu ndam intr-insa. Si cum sa fie
altfe l. cand vedem cat de putin a preluat filosofia din
suferi nte le ome nirii. Exercit iul fil osofic nu-i fecund;
nu- i decat onorabil. Nu rist i nimic ca filosof: 0 meseri e
lara destin. care ump le eu cugetari voluminoase ceasurile
neutre si libere, ceasuri le refract ar e s i la vechiul
Testament, si la Bach. si la Shakespeare. S-au mat erializat
oare vre odata aceste cugetari int r-o si ng ura pag ina
cornparabi la eu 0 cxclamatie a lui Iov, cu 0 spaima din
Macbeth sau eu altitudinea unei can tate ? Universul n se
discuui : se exprinui, lar fi losofia nu-I exprirna . Ade-
varatele probleme nu incep decat dupa ce l-ai parcur s sau
epuizat , dup a ultimul capitol al unui imens tom ce pune
punctul final ca semn de abdieare in fata Necunoscutului,
in care se inradacinea za toate clipele noastre si ell care
trebuie sa luptam pentru ca este in mod firesc mai imediat,
mai important decat painea cca de toate zilele. Aiei
filo soful ne parascst e: dusman al dezastrului. el este
cuminte ea ratiunea insasi si la fel de prudent ca ea. lar
noi rarnanem in tovarasia unui ciumat de pe vremuri, a
unui poet cunoscaror al tuturor delirurilor ~ i a unui
muzician al caru i sublim transccnde sfera inimii . i ncepem
sa traim eu adevarat doa r la capatu l filosofi ei, pc ruinelc
ei, cand am intelcs cumplita-i nu lita te ~ i faptu l ca e
zadamic sa recurgi la ea. ca nu-i de nici uo ajutor.
Yvcs'Ianguy,
Mii i ll e
Constanti n Noica (1909- 1988). Cum e cu Pllt;,,,;; cevu
11011
Rolul filosofi ei
Filosofia nu est e, in mod normal si explicit, viata a
spiritului, ea e reflexiune asupra vietii spiritului, in ordi nea
cunoasteri i ori in alta ordine, filoso fia e ~ i ea, de fapt,
inventie in act . adica manifestare de viaIii. Ba, uneori,
manifestarea e atat de vad ita. incat dev ine mai mult decat
stare de fapt: capata un pret teor cti c, asa cum dadeam noi
insine unei filosofii a prezentu lui viu, interiori zate ,
insetate de certitudine. din augustinism, sau cum privea
insusi Descartes ca mod viu al desfasurarii .Jvleditatii lor"
sale. Dar a ici e yorba mai dcgraba de filosofare decat de -
o filosofie constituita; iar oricat de oportuna ar fi, in multe
eazuri revenire. prin filosofare, la faptul funda mental al
vietii spiritului, - act iunea intima a ac estuia nefi ind
132
specifica filosofiei. ei proprie oricarei alte man ifes tari
creatoare a lu i, filo sofia nu se poat e defini i n ch ip
indcstulator prin part iciparea la 0 asemenea viata, Ba
dimpotriva: avand ea obiect viata spiritului , filosofia se
defincst e tocmai prin distanta fata de cea din urma .
. lnt eleasa deci in orizontul lui cum a fost cu putinta
cev a nou, filosofi a devine, in loc de act (de si in parte
inc a act), 0 adevarata poste ritate a actului. De aceea
sarcina ei nu e sa gaseasca ori sa intreprinda ceva esential
nou . Istoria lui cum e eu putinta ceva nou conduce, in
ce le di n urma, la eondamnarea noutatii prin filoso fie.
Departe de-a spori lumea, ca se insarci neaza abia s-o faca
intr-adevar cu putint a. Fil osofi a nu aduce un dinc olo: e
in chi p esential indel etnieire cu lumea aceasta. (.. .)
Ca nu se intarnpla 0 ast fel de sporire de adevaruri, -
sunt destui progresisti care s-o regre te. Se intarnpla totusi,
in fond, ceva mai de pret , anume 0 reliefare si adancire a
lumi i de fata, despre care se uit a prea des ca e uniea .
Filosofia nazui este sa fie reabilitarea ei. a lui hie et II I1I1C
(aici si acum - n.n.) din cuprinsul ei . (... ) De cc am cere
filosofiei sa ne dea mai mul t decat atat? Drama lumii se
petrece aici , iar noi suntem in ea. Filosofia e constiinta
consubstantialitatii noastre cu intregul lumii . E de prisos
sa incerei a 0 parasi pc acca sta, degradand-o in favoarea
altei lumi. (... ) Filosofi a te invata, in cele di n urma, ea
lumea cealaltii e conternporana cu lumea aceasta!
Friederich Nietzsche (1844-1 900). Dincolo de bine si
de rau
Noua liIosofie
Cer insistent sa se risipeasca in sfarsit eonfuzia prin
care lucratorii in filosofi e si oamenii de ~ t i i n t a . in general,
sunt identificati eu filosofii (...). Se prea poate ea pentru
cducat ia adcvaratului tilosof este necesar ca el sa fi ureat
toate aceste trepte pe eare servitorii sai, lucratorii st iintifici
ai filosofi ei, s-au oprit - a trebuit sa se opreasca ; poate ca
adevaratul filosof trebui c sa fi fost candva el insus i critic si
sceptic. si dogmatic, si istoric. ba ehiar si poet . si colectionar
(. . .) pentru a parcurgc intreaga circumferinta a valorilor ~ i
sentimentelor umane si pentru ca. inzestrat eu 0 mult itudine
de ochi ~ i const iintc, sa poata seruta eu privirea din inaltul
piseu rilor toate zarile indepartate, din strafundul abisului
toate inaltimile. din tainita ungherului toate intinderile . Insa
toate acestea nu sunt dccat conditii prealabile ale indatoririi
sale : inda torirea, ea insas i, vrea alteeva. ea ii pretinde ea el
5,i cree:e valori . (.. .)
i ns a adevora tii [ilosofi s unt po runcito ri si
legiuitori: ei sunt ce i care spun .astfel trebuie sa fie! . ei
Friedrich Nietzsche
( 1844-1900)
Info: Filolog, poet si filosof ger-
man. A abordat. mai ell seama,
problcmc de natura etica. psiho-
log jcf ~ i de filos ofia culturii,
pronuntfindu-sc pentru revizuirca
tuturor val ori lor tra ditionalc ,
respingand filosofia rationalista si
cresrinismul . Lucra rile sale sunt
adesea conceputc ea 0 suita de
aforisme.
Opera: Cons ideratii ;110('111(1/(',
Dincolo de bine si de rau ( 1886),
A }J griiit -a Zarathustra. Genea -
/ogia mora/d. Voi/1(o de putcre
(postum. 1906).
133
Lu d wi g wtrtgensrctn
(1889-1951 )
I nfo: Filosof aus triac, nascut la
Viena, stabilit in Anglia. Aacordat
atcnt ie dcosebita naturii strucru-
ri i limbaj ului . A considerat ca
multe dintr e problemele filosofiei
rradi t ional e au aparut din incer-
carea de a spune ceea ce poate fi
doar arara t. 0 proce dura gresitf
1
care arc sursa in neintelegerea
.Jogicii limbajului nost ru" .
Opera: Tractatus Iogico-philoso-
phi cus ( 1921), Cercetdrifilosofi-
: ce. Remarci asuprafundamentetor
matematicii,
sunt cei care determi na pentru intai a oara Jneot ro?- ul si
Pentru ceo-ul omeniri i , dispunand in acest se e p de
lucrarile preliminar e al e tut uror lucrat orilor in Iilo sofi e,
de toti cc i ca re au triumfat asupra trecutului, si in mainil e
lor toat e cele ee exi sta si au existat vreodata devin mijloc,
o unealta, un ba ros. lor e creatie voinu: de
putere. - Exi st a in zile le noast re aserne ne a filo sofi'l
Exi stat-au vreodata asemenea filo sofi? Nu trebuie oare
sa ex iste asemenea filo sofi ?
Ludwig Wittgenstein (1889- 1951), Tractatus logico-
philosophicus
Metoda cn recta a filosofiei
4.0031 Orice filosofi e este 0 .critica a limbaj ului".
4.111 Filosofia nu este 0 stiinta a naturii.
(Cuvantul .filosofi e" trcbuie sa scmnifice ceva care
sta sub sau dea supra, dar nu alaturi de stiintele naturale.)
4.11 2 Scopul filosofiei este c1arific area logica a
gandurilor,
Fi losofia nu este 0 doctrina, ci 0 act ivi tate. 0 opera
filosofi ca consta in ese nta din expl icatii . Rezultatu!
fi losofi ei nu sunt "Propozili ilc filosofi ce" , ci c1arificarea
propozitiilor.
Filoso fia trebuie sa clarifiec si sa delimiteze riguros
ganduri le, care altfel sunt, sa zicem asa , tul bur i si confuze.
4.113. Filosofi a limi tcaza campul controversat al
stiintei naturii .
6.53. Metoda corecta a fil osofi ei ar fi propriu-zis
acea sta : a nu spune nimic altccva dedit cec a ce se poate
spune , deci propozitii al e stiintelor naturi i - deci ceva ce
nu are de -a face cu filos ofia - (.. .).
APLICATIl
1. Consideri ca filosofi a filosofare a sunt utile orn ului? Argumenteaza raspunsul
tau eu ajutorul cxempl el or.
2. Apl icatie interdisciplinarii - Plecand de la cxpe ricnta per sonal a de viata,
pr ecizeaza in ee situatii filo sofi a nu ti-a fos t de ni ciun ajutor in co mparatie cu alt e
situat ii in care aeeas ta si-a dovedit utili tat ea. .
3. Care sunt functiile pe ca re fi losofia, ca demers refl ex iv, Ie indeplineste?
Argumenteaza raspunsul tau .
134
4. Care estc cea mai importanta functi e a filosofi ei ' Argumenteaza raspunsul tau .
5. Co mc nteaza, din pun ct de vedere fil osofic, urmiit oarcl e tcxte:
a) Dar in f ilosofare se petrece ceWl ce Illi este intrevdzut de niciunul di n cei care
heaga filosofia: infilosofare 0111111 isi dobdndeste originea sa. inaces! sens. filosofia
este necondit ionuui. Iipsilii de un scop anume. Eo flU poatefi int emeiatii pc al tce va. din
care S(1 poati) Jf dedusa. dupd cum nu poatefijusnficatii prin invocarea unei I/fi liriifi
oarecare a ei, Eo l1li este ni ci barn. ni ci pa i de care l1e-am putea agii t. Defilosofie
/111 putem dispune. Eo lil t poatej i intre buintatii pentru eCl 'a anume.
lndraznim sii afirmom: auua \Teme n i t trdiesc oamenii.filosofia JllI poate inceta.
Filosofia mentin e vie exigenta: de a dobdndi sensu! vietii di ncolo de toa te scopuri le
din lume, de a determine sensu! care inglobeaza toate aceste scopuri. de a implini
acest sens real izdndu-I in present oareClim de-a curmezisnl timpul ui, de a sluji prin
propriul prezent totodatd viitorul. de {J nu cobori niciodaui omul sau un anllme om la
conditio de simplu mijloc (...).
Misiunea pereuii a filosofdrii este: de a ne transforma in oanieni adevdrati,
prin dobandirea constiintei asuprafiinte i. (Karl Jasper s)
b) Ori cefilosofie ascunde a aluifilosofie; oriel' opinie est e totodaui WI ascunzis.
orice cuvtint - a masea. (Friedrich Nietzsche)
6. Cum se explica di vcrsitatea concc ptiilor fi losofice care raspund la intrebarea
Ce estefilosofia? Tine acest fapt de di ver sitatea roluri lor ( funct iilor) pc care filosofi a
le indeplineste: Argumenteaza raspunsul tiiu.
7. Comparii conceptia lui Emil Ciora n dcsprc ro lu! filosofiei eu cea a lui Nietzsche
~ i a lui Russell.
_Formati grupe sau luerati pe perechi
8. Explica]i semnifica tia faptului eii fi losofia nu presupune doar 0 noua atitudine
in cunoastere, ci si in practica.
9. Aplica tle intcrdisciplinarii - Va lorificand inforrnati ilc achi zitionat e pr in
studiul alt or di scipli ne, rasp undeti la urmatoarel e intrebiir i:
a) Care sunt moti vel e pcntru care fi losofii vor bes c fie despre utilit atea filosofi ci,
fie dcspre inutilit atea ei '
b) Ca re este eriteriu l pe baza caru ia noi putem decide daca filosofia ne cste ut ila
sau inutila?
c) Care estc va loa rea suprema a filosofiei?
d) Ce posibil itati are fi losofia de a rezolva pr oblcmele cu care ea se confrunta'
10. Recon stru iti argurnentu l cu aj utorul caruia Em il Ci oran va sus tinc teza
inutilitatii filosofiei.
II. Explicat i se rnnifica tia expres iei ..Univers ul nu sc di scut a: se expr ima . Iar
fi losofia nu-I exprima." (Cioran)
135
12. Concepcti 0 contraargumentarc prin care sa infirmati teza potrivit carcia
fi losofia este un terit ori u al confuzici limbaj elor.
13. Ana lizati comparativ urmatoarcle text c refcritoare la rolul filosofului si al
filosofiei:
a) Filosofii n-o ufdcut deceit sa int erp reteze lumea in moduri diferite: e vorbu
li m) de a 0 schimba. (K. Marx, Tee despre Feuerbaclii
b) Acei care s-au amestecat ill stiinte au f ost .1' (// 1 enipirici. sail dogmatici:
Empiricii, asenui ndtori fur nicilor. se multumesc sii strdngd si apoi sa-si consume
pro viziile: rationalistii. intocmai ca piiianjenii, urzesc pdn:e, a cdror mat erie este extrasd
di ll propria lor substantd. Albina insapii streazii calea de mijloc: ea extrage materia
primd dinflorile gnidini lor si ale cdmpurilor. apoi, ell 0 arlli care if este proprie, 0
preface si 0 digerd. Adeviirata f ilosofieface ce m asenuindtor ( ... ). ( Fr. Baco n. NOIII
Orgonom
c) Cdndfilos of ia si viat a se confundii. 1111 se stie daco se inclinii sprefilosof ie
pentru ca este vie, sail dacd tine de viatd peutru ca e filosofie. (Emmanuel Levi nas,
illtre 1I 0i . l;, cercare de a- I gd nd! pe ce!<)/alt ) .
14. Aplicatie interdisciplinara - Realizati 0 dezbatere despre utilitatea sau
inutilitat ea filosofici , apeland ~ i la cxperienta voast ra dc viata .
15. Realizati un afi s care sa ilus treze rolul filosofi ei sau rclatia filosofi ci cu
viata.
136
EVAlUARE
(dupa modelui subiectelor de bacalaurcat)
1. Care este etimologia tennenului de filosofle?
2. Enumcrati trei dornenii sau di viziu ni traditionale ale filosofiei.
3. Ce raport se stabi leste intre filosofie si viata? Argumentati raspunsul vos tru.
4. Anali zat i suecint orice conceptie filosofica despre valoarea fi losofie i,
evident iind:
a. specificul va lor ii din perspectiva conccpt iei filosofice al ese;
b. ideil e unei alte conceptii filosofiee despre valoarea filosofiei , justificand
toto data si raport ul exis tent intre aeeasta si conc eptia la care v-ati referit la punctul a;
c. un exemplu de situatie concreta de viata care ilustrcaza conceptia evidentiata
la punetul b.
5. Fie urmatorul text:
(...) lmportanta contributie a gdndiriifilosofice poatefi schitaui prinurmdtoarele
trei teze:
1. Filosofia llli poate oferi adevarul, dar il poole ilumina, ne poole atrage
atentia asupra lui, ni-l poole sllgera. Dar a- I vedea si a-I realiza este sarcinafieciiruia.
2. Ea ne poateface constienti deformele gdndirii, permitdndu-ne, prin teoria
categoriilor, prin metoda/ogle $1 epistemologie, sii ne domindm propriile gdnduri in
lac de a ne lasa dominati inconstient de deprinderile gdndirii.
3. Filosofia ne conduce spre ope ratiilefundamentale ale gdndirii, prin care ne
eliberam de simplul obiect al unei presupuse cunoasteri absolute. cdtre operatiilefunda-
mentale in care formele intelectul ui, gdndirea noastrii de vine concomitent realizare a
esentei noastre, transformdndu-ne si transpuntindu-ne intr-o stare de elevatie, lafel cum
se intdmpla in timpul rugdciunii Cll eel care cred [11 adevdrul revelatiei.
Porni nd de la textul dat, elaborati 0 ana liza, de aproxi mat iv 2 pagini , a conceptiei
lui Karl Jaspers dcspre valoarea filo sofi ei. i n realizarea analizei, aveti in vedere
urmatoarele repere:
- precizarea intelesului expres iei de esentd umand;
- exp licarca tezei lui Karl Jasper s privind faptul ca filosofia 1111 lie poate oferi
adevdrul, dar il poate ilumina;
- earacterizarea unei alte perspective asupra valori i filosofiei .justificand totodata
si raportul existe nt intre aeeasta si punctul de vedere all ui Karl Jaspers;
- fonnul area unci obiectii la adresa teze i lui Karl Jaspers potrivit careia fi losofia
ne poate sugera adevarul;
- argument area unui punct de vedere personal referitor la actua litatea opiniei lui
Karl Jaspers privind fapt ul ca filosofia ne pennite sa ne dominam propriile gdnduri ill
lac de a ne lasa dominati inconstient de deprinderile gdndirii.
Nota: Se puncteazf si utilizarea limbajului filosofi c adccvar organizarca prezentar ii - introducere,
cuprins. concluzic ~ i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
137
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / SUGESTI I DE LECTURA
Aristotel, Metafizica, Editura lri, Bucuresti , 1996
Ari stotel, Pol itica. Editura Ant et Press, Bucuresti
Ari stotel, Et ica nicomahica. Editura Ant et , Bucurest i
Aureliu Augustin, Confesiuni. Editura Humanitas, Bucurcsti. 2007
Lucian Blaga, Gene:a metaforei si sensul culturii, Editura Humanit as. Bucurcst i, 1994
Lucian Blaga , Cunoasterea luci ferica, Editura Humanitas, Bucuresti , 1993
Lucian Blaga , Despre constiintafilosoficii . Editura Humanitas. Bucuresti , 2003
Rene Descartes, Meditatii metafizice. Editura Cr ater. Bucurcsti, 1997
Rene Descart es, Meditatii desprefilosofia pri ma, Edit ura Humanitas. Bucurcsti, 2004
Friedri ch A. Hayek, Drumul cdtre servitute, Editura Humanitas. Buc uresti, 1993
Karl Jaspers, Textefilosofice, Edi tura Politica, Bucurcsti , 1986
Immanuel Kant. Critica ratiunii pure , Editura Iri, Bucurcst i, 1994
Emmanuel Levinas, Intre noi. Incercare de a-I gdndi pe celdlalt , Editura Al l. Buc urcsti,
2000
John Locke, AI doilea tratat despre cdrmuire. Scrisoare despre tolerantii. Edit ura
Ncmira, Bucurest i, 1999
John Locke. Eseu aSlipra int electulu i onienesc. vol. I. Editura Stiintifica, Bucurcsti,
1961
Karl Marx , Capitalul, in Opere, vol. 23, Editura Politics . Bucurcsti . 1966
Joh n Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, Bucurcsti, 1994
Giovanni Pico della Mi randola, Rati onamente sail 900 de te: e. Despre demnitatea
omului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 199 1
Mihaela Miroiu, Adrian Mi roiu. Filosofie. Lectii si ontologie de teste pentru tenie!e:
Feri ci re a, Dreptatea. Editura All Educat ional, Bucurcst i, 1994
Thomas Nagel, Oare ce inseamnd toate astea", Editura All, Bucurc sti, 2004
Friedrich Ni etzsche, Despre genealogi a moralei, Editura Echinox , Cluj -Napoca, 1993
Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine s! de rail , Editura Universi tas. Bucuresti 1998
Constant in Noica, Jurnal de idei, Editura Humanit as. Bucurcsti , 1990
Blaise Pascal , Serieri alese, Editura St iintifica, Bucurcst i, 1967
Platon, Republic a, in Opere. vol. V, Edi tura St iintifica si Enci clopedica, Bucu rcsti,
1986
Platen, dialogurile Al cibiade si Gorg ias. in Opere. vol. I, Editura Stiintifica. Bucurest i
Karl R. Popper, Lect ia acestui secol, Editura Nemira. Bucurcsti , 1998
Karl R. Popper, Conjecturi si inf irnuiri. Cres terea cunoasterii stiintifice, Editura Trei,
Bucuresti, 2002
Jean-Jacques Rousseau, Discurs aSlipra originii si fundamentelor inegalitaiii dintre
oameni, Editura St iint ifica. Bucuresti, 1958
John Rawls, Justice as Fairness, in Philosophical Review, LXVII, 2 ( 1958)
Bert rand Russell, Probtemelefilosofiei, Editura All , Bucur esti, 2004
Jean-Paul Sartr e, Fiinta si neantul. Eseu de ontologiefenomenologicd, Editura Paralcla
45, Pitesti, 2004
Peter Singe r, Tratat de eticd , Editura Polirom, Iasi, 2006
Ludwig Wiugcnstcin, Tractatus logico-philosophic us, Edit ura Huma nitas, Bucur esti ,
1991
Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, Editura Humani tas. Buc urest i, 1993
138
ANEXA
C UM ANALIZAM UN TEXT FILOSOFld
Jacque line Russ, in lucrarea Metodele infilosofie, cons ide ra ca un comentariu
de text trebuie sa puna "in evidcnta problcmatica si prob lemele constitutive ale textului
(ca re presupun, bincintclcs, intelegerea temei ~ i tezei autorului). Este yorba de a c1arifica
probl ema cont inuta in tex t patrunzand tema si teza, apoi de a degaja organizarea
conceptuala si , in sfarsit, de a proceda, eventual , la un studiu reflexiv asupra randurilor
propuse. Fara sa fie ccruta aceasta parte reflexi va este, totusi , de dori t. Concluzia
efectucaza un bilant rapid". Pri n urmare, anali za unui text fi losofic presupune:
introducerea. dezvoltarea ideilor sau CIlP";IISII I ~ i concluzia.
Analiza IIl1l1i text filosofic, presupune:
I. citirea activd a textului (identificarea conceptelor, ideea directoare sau teza,
termenii de legatura, de pildii, totodatd, ill concluzie etc . pent ru rolul lor de a int roduce
un argument sau 0 concluz ie etc .):
2. urmtirirea eventuulelor exemplificiiri, parti culari zari ca re au rolul de a
prezenta afi rmatii lc (cxcmple care pot fi uti lizat e pentru a verifica validitatea tezei):
3. studierea tezei prin intermediul arg umentului oferit de catre autor in text ;
4. realizarea unei scurte anuli:e critice pr in raportare la tema in di scutie si,
apoi, la tema globala:
5. aprecierea noutiitii temei ~ i contextuulizurea ei teorct ica sa u/si istorica/
cu lturala;
6. elaborarea unei reflectii personale argumentate, deoarece analiza unui text
presupune un cfort de reflectie personala. nefiind un rezumat al acestuia sau 0
improvizati e libera pe tema textului supus analizei.
in ceea ce pr ivestc conti nurul fieca rei mari div iziuni a unui comentariu de text.
trebuie retinu te urmatoarele as pecte :
a) introducerea trebuie sa includa situarea text ului in contexrul gandirii autorului,
in opera di n care a fost selectat sau sc va releva intentia autorului in legatura cu problema
sau problematica abordata (determinarea pro blemei trebui e, ca prin efort propriu, sa
releve intrebarea fund amental a pe ca re filosoful a formulat-e si, impli cit si uncori , a
rezol vat -o), iar identiflcarea problematicii presupune intelegerea temei (terna de istori e,
fi loso fie politica etc ., insa nu dintr-o per spectiv a generala, ci dintr-un ung hi concret) si a
tezei (ce anume doreste sa demonstreze autorul in ace Itext, astfel teza nu trebuie idcntificata
cu conceptia global a a filosofului , ci este yorba de a deterrnina pozitia filosofului in ace I
text si nu in altul );
b) CIlP ";IISII I trebuie sa includa surprindcrea ide ii princi palc a textului (teza),
explicarea fiecarei idei, precum ~ i a conceptelor ut ilizate (orice explicare a conccptelor
filosofice trebuie sa se margineasca, asa cum afirrn a Jacqueline Russ, la epoca istorica ~ i
la continutul precis al conceptului la autorul respectiv) prezcntand art iculati ile gandirii
autorului. prezentarea unor puncte de vedere asernanatoare si a unor puncte de vedere
dife rite. prezentarea punctului de vedere per sonal care poate sa fie 0 argumentare in
139
favoarea tczci sau 0 contraargurncntare , stiut fiind faptul ea un fragment nu este niciodata
fals in intregime (a critica inseamna, aici, a face sa reiasa anumite cchivoc uri sau
contradictii ale unui text ~ i a incerca sa Ie depasesti integrandu-le intr-un punct de vedere
sintetic si global, dcci a crit ica nu inseamna a distruge, ci a intelege. deoarece "adevarata
critica fil osofica este intclegerea problematicii inteme si evaluarea echilibrata a importantci
raspunsului adus", cum spune Jacqueline Russ), deoarece el raspunde nevoi lor unci epoci
si unui curent de gandire, iar daca este posibi l, prczentarea influentei pc care au exercitat-
o ideile filosoful ui in viata culrurala si social a;
c) concluzia filosofului se intcmeiaza pe argument ele din text, nefiind vorba
despre concluzia celui care reali zeaza anali za, fiind vorba de a face un seurt bil ant,
indi cand interesul demonstratiei autorului .
Jacqueline Russ identifies principalcle capcane ale comentariului de text si
anume: studiul partiul, care privilegiaza unele fragmente ale textului (acest neaj uns
principal poate fi remediat prin leetura intregului text ), studiul "p oallli!ist" (un studiu
care rataces te in literalitatea textului, in toate punctele si fragmentele in loe sa procedeze
global, consa crandu-se esentialului),pamji-aza (adesea confundata cu fidelitatea literala,
rara niciun folos in ceea ce priveste intelegerea si sensul, adica nu se face niciun efort
de a intel ege conceptele, ei aces tea sc repeta modifica nd cateva elemente gramat icale)
si reducerea comentariului lu 0 disertatie . Alte capeane care pot sa apara in analiza
unui text se refers la utili zarea unor comentarii .Jluviu" care contin mult e clemente
necscntiale, exp licarea ideilor autorului este insotita de critica acestora sau mai gray
unele idei sunt respinse neargumentat sau nu au fost intelese corect de catre eel care
rea lizeaza analiza textul ui.
Aceste capcane pot fi evit ate prin respectarea unor reguli CII caracter general,
preeum: formu larea clara a idei lor si a probl emelor, prezentarea corecta a opiniilor
preluate de la diferiti autori, argumentarca diferitclor punete de vedere etc.
CUM SCRIEM UN ESEU FILOSOFIc?
Eseul strueturat este 0 compunere care trateaza 0 anurnita tema, indicata in cerinta,
Acest reper general are la randul sau un numar variabil de cerinte (de regul a 3-5) care
trebui e respectate in redactare cu mentiunea ca ordinea tratarii nu este una prestabilit a,
fiecare avand libertatea de a trata cerintele in ordine dorita, conditia cu caracter de obligati-
vitate se refera la neces itatea tratarii tuturor cerintelor intr-o succesiune logica, insotita
de argumente sau exemple convingatoare. Eseul struct urat trebuie sa aiba 0 structura
clara, coerenta, echilibrata in ceea ce priveste parti le eseului (introducere, cuprins si
incheiere sau concluzie), idei subliniate prin constructia paragrafelor ce contin idei prin-
cipale, un bun raport intre ideile principale ~ i cele secundare, orice idee trebui e sustinuta
argumentat (abilitate de a formulaj udecati de valoare ~ i capacitate de interpretare personala
a informatiilor), respeet area nonn elor de ortogra fie si punctuatie, Iizibilitatea etc,
140
Termenul de eseu provine din limba franceza (essai ) si inseamna incercare.
Astfel, escul cste 0 ince rcare de a trata 0 problema filosofi ca intr-o maniera creativa
pleciind de la un concept (om, Iibertate , drcptate ctc.), de la termeni corelativi (Iibertate-
interdi cti e, existenta-dev enire, spatiu-tirnp etc.). de la 0 interogtuie (Ne nastem sau
dcvcnim oameni", Unde putem cauta feri cirea?, Ce este filosofia? etc. ) sau de la 0
afirmatie ("Omul est e 0 trestie, dar 0 trestie cugetatoarc" - B. Pascal).
Orice cseu trebuic sa contina urmatoarele ele mente structurale:
I. introducerea (se explica pc scurt cerinta textului de la care se pl eaca sau se
identifica importanta punerii problemei respective) nu trcbuie sa fie echi valenta cu
planul sumar al ese ului, chiar daca in partea de sfarsit a introducerii probl ema pusa
poate sa impli ce maril e divi ziuni ale csc ului, lar a a anunta ~ i solutia problemei insa pot
II surprinse dificultatil e sau obst acolele ce urrneaza sa fie depa sitc;
2. cuprinsul (cupr inde tratarea subiectului in mani era progrcsiva respect iind
rcl evanta continuturilor si realizarea unui dcmer s cri tic; fiecare continut sau paragraf
trebuie sa cont ina 0 informari e precisa si distinct for mulata, continuturile trebuie sa fie
legate intre ele in mod logi c, coe rent) ;
3. concluziu enunta solu tia la cerinta din titlul escului in mani era precisa, lara a
avca pretentia ca exprirna tot ceea ce se putea spune, ci ea trebui e sa fie deschisa si sa
lase pos ibilitatea unei abordari viitoare, tara a rclua sau rezuma ceea ce s-a spus in
eseu. Concluzia se formul eaza in cel mult doua fraze.
lata cateva capcane ale eseuluifilosofic: se confunda eseul literar cu eel filosofi c
(ideea nu va fi sacrificata de dragul unei prezcntari Iiterare ), se citeaza pasaje din
manual sau autorii de manuale sau se recurge excesiv 1a citate, se invoc a autoritatea
filosofilor lara a int emeia argu mentele, se int roduc confes iuni personale nerelevante
(cxe rnplele nu trebui e sa Iipseasca, dar trebui e sa fie bine selectate), nu se reali zcaza
corelarea tennenilor utilizati sau se utilizeaza termeni a carol' semnificatie nu este
cunosc uta etc .
Ac este capcane pot fi evirate prin respectarea unor reguii Cll caracter general,
pr ecum :
- elaborarea unui plan prealabil (se refe ra la subiectul tratat, nu cont ine idei
ne legate de subiect, rrateaza intregul subiect, coniine ideile principal e si pe cel e
deri vat e) ;
- elaborarea unor eseuri pregiititoare;
- defin irea corectii a termenilor (asa cum sunt ei utilizati de filosofi sau in
dictionare);
- sustinerea sail respingerea argumentatii a ideilor (argumentare logi ca ~ i
argumentare pe baza de exemple) ;
- traturea unitarii a ideilor etc.
141
SCHITA UNUI C OMENTARIU DE TEXT FILOSOFIC
Aristotel (384-322 i.H.).
Politica
Dreptate si merit
1. Se va sustinc ca put ereaI
politics trcbui e sa seimpart a in
mod inega l, potri vit superiori-
ta j ii mcritc lor. chia r daca
celclalte calitat ! ar fi egalc si
chiar daca cetatenii ar fi ell totul
ascmanatori si ca drcpturi le ~ i l
consi deratia trebui e sa fi c
di ferit e cand in d ivi z ii se
dcosebcsc. Dar. daca ace st
principiu este adevarat. chiar
fragez irn ea obraz ul ui ori
marimca stat ur ii, or i alta su-
peri orit are. e ricarc ar fi . ar
putea sa dea drcpt la 0 mai marc
puterc politica: insa neadevarul
este va dit aici , si carcva
cornparatii dinalte stiinte si arte
J0 vor proba indeaj uns. Daca 5-
1ar imparti fl aute unor arti sti
ega li intre ei, ea unora ce se
indeletniccsc toti ell acec asi
arra, nu Ii se vor da ccle mai
I
bune instrumente ce lor mai I
nobil i, pcntru ca nobletea nu-i
face mai dest oini ci a canta din
flaut ; ci va trcbui sa se dea
instrumenrul eel mai desavarsit
artistul ui care va sti sa se
servcasca eel mai bine de el. I
2. Daca ratio namentul nu]
este inca destul de clar, sa-l !
intindern ceva rnai dc parte. Fie
un om foar te dibaci in arta
flaut ului, insa mult mai putin
di stins ca nastere si frumusete,
cali tali care sunt considerate]
fieca rc in parte sunt, sa zicem,
mu lt mai prctioase ca ralentul
de a canta din flaut si in aee ste
142
Iema textului: dr cptatea
Problema abordat ii de autor: dr eptatea distribu tivii
Ideea principald a textului : dr eptatea pre supune
dist ributia in functie de mente esentiale pentru domcniul
respecti v.
Argumentele utilizate:
a. oamenii au ca litati si ab ilitati diferite:
b. in fieeare domeniu sunt necesare anumite cal itaji
sau abilitati care pot fi determi nate mai usor sau mai greu:
C. aces te cal i ra ti nu s unt co mpara b i le sau
subs tituibile cu altele din alte domenii ;
d. procedarndrept atunci cand distributia bunuri!or
se rea lizeaza in functie de calitati le esentiale domeniului
respectiv si nu di n alte le.
Concluzia textului: Indi vizi di feriti trebuie tratati
diferit .
Conseci nte ale idei i din text: distinctia dint re
constituti ile drept e si ce le corupte.
Bineinteles ca aceasta schema 0 putem reali za dupa
ce am citi t si analizat texrul.
Sa urrnarim textul : el face parte din lucrarea
.Politica", luer are care, dupa cum ii sugereaza numel e se
ocupa cu totul altecva dedit de dr eptate . Chiar si text ul
analizat incepe cu puterea politi ca imparti ta inegal in
funct ie de merite intre oa meni ca re sunt egal i in anumite
pri vinte si inegali in alte le.
Pentru a-si sustine punctul de vederc, Ari stotel
recurge la anali za al tor situatii in care lucruri le pa r mai
si mpl e: trebuie sa imparti m ni ste flaut e unor artisti egali
int re ei (pentru ca se indelet nices c eu aceeasi arta), dar
di fer iti in alte pr ivint e (no blete, fru musete, bogatie,
dib acie in arta flaut ului etc ). i n aee st caz, spune fi losoful ,
flautul eel mai bun trebuie sa fie dat ce lui mai bun flau tist
("va trebui sa se dea instrumentul eel mai de sa varsi t
artistului care va sti sa se serveasca eel mai bi ne de el"),
indi ferent daca e nobi l sa u nu. frumos sa u nu, bogat sa u
nu , pentru ea ace stea din urma (nobletea, frumus et ea sau
avereajnu au ni ci 0 legatura eu arta de a canta din flaut si
ni ci una dintre ele nu poate corn pensa lipsa acelei arte.
Unii ar fi tentat i sa sust ina ca am put ea da flautul
celui mai sarac dint re artisti pentru ea nu ar avea bani
sa-si cumpere unul. dar conform argumentarii lui
Ari stotel. un ascmenea rationament cstc gresit, pentru ca
saracia sau bogati a nu sunt calitat i care sa ne aj ute sa
cantam la fla ut ~ i de aceea intotdeauna trebuie sa luam in
caleul calitatile (meritele) ncc esare in ac el dorncniu si nu
altcle (oriciit de tentantc sau plauzibilc ar fi) .
Lucrurile stau la fel in ari ce dorncniu pare a spune
Aristotel (care mai da un cxernpludin sport): trcbuie intai
sa stabilim 0 egal itatc (cine are mentcle neccsare pentru
domcniul respectiv) ~ i apoi 0 inegalitat e (0 ierarhie a
mcritc lor acceptate ca rclcvate) . Pentru flautc a fost
simplu: egalitatea- toti cei care st iu sa canto la flaut ,
incgalitatea (sau icrarhia)- cat de bine st iu sa cantc. as tfe l
incat sa se realize ze dreptatea: artistul eel mai bun va
primi flautul cel mai bun.
La nivel ul pol it ic (acolo undc voia sa aj unga
Aristotel) lucrurile sunt la fel de simple : stabilim intai 0
egal itate (cine are dreptul/cal itati le sa part icipc la puterea
pol itica, deoarecc "este clar ca nimcni nu pret inde cat us i
de putin ca In ehestiune de drept ur i polit ice sa se imparta
putcrca potri vit ori carei spcc ii de nccgal itate") ~ i apoi 0
inegalitate/ierarhie In funct ic de aceste ca litati. In viziunea
lui Aristotel, ca litatilc ncccsarc unu i om pol itic sunt cinc i:
I ) nobl et e, 2) libertate, 3) avcrc, 4) j ustit ie si 5) vitcj ie
razboinica . Conform rati onarn cntulu i aristote l ic pot
deveni oamcni polit ici numai cei ce au cclc cinci cal itati
(dupa cum pot primi fla utc numai cc i ce stiu sa ca rne din
fl aut ) si nici una dint rc acestca nu poate f supl inita de
arice alt a ca litate din oricc alt do me niu.
Am aj uns astfel la fragme nt ul 5 din text care este,
intr-un fel . coneluzia a ceea ce argume nteaza Aristotel .
Pana acum a ararat ca in ficcare do rneniu sunt ca lita ti/
merit e esentiale care trcbuie avute in vedere pentru
do me niul respecti v, in functie de care stabilim ierarhia
indivizilor. iar acestea nu pot fi inlocuite cu calitati/merite
dintr-un alt domeniu. In accst fragment el spune ca ierarhia
stabilita intr-un anumit domeniu (..indivizi care nu sunt
cgali ori neegali decal int r-o singura privinta" ) nu poate
fi transpusa sau mutata in alt c domenii unde se cer alte
calitati ~ i va rezulta 0 alt a ierarhie a indivi zilor. Ma i
simplu: daca intr-o clas a de elevi exista 0 ierarhie In
functie de notele la matematica, aceasta nu se poate pastra
~ i la filosofie ~ i la limba en gleza, pentru ca in aceste
domenii calitatile necesar e sunt alte le.
doua pnvmte - nobletc , i
frumu sete - rivalii sai il intrec
ell mull mai mull dedit ii
intre cc cl ca flautist; sustin eft
numai lui trcbuic sa i se dea
instrumcntul eel mai bun. (. . . )
3. Dar fiindca cste ell totul
imposibil accst lucru, este clar
ca nimeninupretindc catusi de
putin ca in chestiune de
drepturi politice sa se imparta
putereapotrivit oricarei spccii
de neegalitate. Ca unii sunt
usori la alcrgat, iar altii ince]i
nu e un cuvant en in politica
sa aiba unii mai mult, iar
cci lalji mai puti n: numai la
j ocurile at letice diferentele
acestea se vor putea prctui
dupa talentul lor adcvarat.
Aici , in mod ncccsa r, nu
trebuic sa se compare uec;,it
I
calitat ile ce contr ibuie la
formarca statului. Ast fcl, au
toata drcptatea oa mcni i sa
I acorde 0 dist inctic particulan1
nobletei.I ibertatii. averii. (... )
4. Dar la ac est e prime
cle mente trcbuic a sc adauga
alte doua: ju sti tia si vit ejia
razboinica , de care statui de
ascmenca IlU se poate lipsi.
caci daca eea dintit i e ste
necesara fiintarii sale. cealalta
esre necesara prosperitatii sale.
5. Pe langa accstca, dcoa-
rece egalit atea Si necgalitatea
completa sunt ncdrcptc intre
indivi zi care nu sunt egali ori
nccgali dedit intr-o singura
privima. toate constituti ile in
care egalitatea ~ i neegalitatca
sunt intcmciatc pe baze de
felu l acest a s unt in mod
necesar corupte.
143
CUPRINS
Cu pitolul ! . OMUL 4
1.1. Ornul si prohlemati ca natur ii umane 5
Aplicatii 14
1.2. Omul si societatea 16
Aplicatii 19
1.3. Alteritate si identitate 20
Aplicatii 23
1.4. SensuI vietii 25
Aplicatii 30
Eval uare 33
Cupitolul 2. MORA LA 34
2. 1. Bine1e si raul 35
Aplicatii 40
2.2. Tcorii morale 42
Aplica tii 45
2.3. Problemc de etica aplicata 47
Aplicati i 52
Evalua re 54
Capitolul 3. POLIT ICA 55
3.1. Libertate si rcsponsabili tate social-po litica 56
Aplicatii 63
3.2. Egalitate si drcptate 64
Apl icatii 72
3.3. Teorii politico modeme si contc mpora ne 73
Aplicatii 79
3.4. Idcalul democrati c. Drepturile Omului 81
Aplicatii 9 1
Evaluare 93
Ca pitolul 4. CUNOASTEREA 94
4.1. Problema intemei erii cunoastcrii 95
Aplicatii 103
4.2. Forme de cunoasterc si tipuri de adc var 104
Apl icati i 113
4.3. Adevar si croare 114
Aplicatii 119
Evaluare 120
Capit olul 5. FILOSOFIA 121
5. 1. Ce este filosofia? 122
Aplicatii 126
5.2. Filosofi e si viata 127
Aplicati i 134
Evaluarc 137
Bibliografie selectiva / Sugestii de lect ura 138 '
AI/ex". Cum anal izam un text filosofi c? 139
Cum scriern un eseu filos ofic? 140
Schita unui eoment ariu de text fil osofie 142
144
, ,
ISBN9789733025290
11 11 111111111 111 111111 11
9789733 025290