8.caiet de Sarcini Infrastructuri

Beneficiar: IFIN-HH Denumire: INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA Adresa: Str. Reactorului nr.
30, Magurele, ILFOV
S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, Sector 2 BUCURESTI
Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. revizia 1 Data : mai 2012 CAIET DE SARCINI INFRASTRUCTURI FUNDAII INDIRECTE DE ADNCIME 1. Obiectul acestui proiect este constituit de proiectarea fundatiilor indirecte ale cladirii Gamma si experimente din cadrul Centrului ELI-NP Magurele. Condiiile de exploatare a acestui obiectiv deosebit de important au impus limitri drastice ale tasrilor i vibraiilor construciilor speciale, aceasta conducnd la alegerea unei fundri indirecte. Soluia care a rezultat din calcul este aceea unei fundri a radierului pe barete dispuse ntr-un aranjament optim n plan. Reconsiderarea ncrcrilor prezentate in cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluiei prezentate n continuare, solutie pentru care firma GEOSTRUCT a realizat calculul prezentat in continuare . Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaii de adncime-barete de 100 cm grosime cu fi activ de 24.90 m sub radier si respectiv 28,40 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70 m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea ncrcrii la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.30 m grosime. Baretele vor fi ncastrate n radierul inferior pe o nlime de 10cm. 2. DATE DESPRE CLADIRILE ALE CAROR FUNDATII SUNT TRATATE IN ACEST PROIECT Cldirea Laser Structura cldirii Laser este de tip hal cu trei deschideri, una central avnd 40.50 m i 2 adiacente de 8.10 m, i 7 travei de 10.20 m. Cldirea are o nlime de 12.23 m i un planeu intermediar la cota 6.0 m. Cota 0.00 = 76.40 este definit drept cota finit a pardoselii la parter. Sistemul structural este format din: stlpi de beton armat monolit ncastrai la baz (cota -0.10 m) intr-un radier general; sectiunile stlpilor sunt de 110x110 cm, 85x85 cm, 60x60 cm, 80x40 cm; datorit zvelteii stlpilor au fost considerate n calcul i efectele de ordin II; ferme metalice realizate din europrofile; grinzi metalice, principale, de acoperi realizate din europrofile; pane de acoperi realizate din europrofile; contravntuiri orizontale la nivelul acoperiului realizate din europrofile; contravntuiri verticale avnd menirea de a impiedica pierderea stabilitii tlpii inferioare a fermelor metalice; nchiderile perimetrale: europrofile dispuse ortogonal dup dou direcii principale
F-4.5-1-4 Cod Editia 1 Revizia 3 Caiet de sarcini Fundatii indirecte de adancime Pr. nr. 26/2011 Faza: P.T.+C.S rev1 Data: 2012 Pag 1 / 44
Beneficiar: Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei Denumire: Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
(vertical i orizontal) ce sprijin de structura de rezisten a cldirii; pe acest caroiaj sprijin elemente de beton armat prefabricat ce constituie finisajul fatadelor; placa de beton armat monolit pe tabla cutat striat la cota +6.00 m; placa se dezvolt n lungul cldirii i deschiderilor de 8.10 m, de asemenea i deasupra coridorului de acces la cota +6.00 m; placa sprijin pe un sistem de grinzi principale i secundare realizate din profile metalice (europrofile); Sistemul de contravntuiri orizontale de la nivelul acoperiului impreun cu panele de acoperi i tlpile superioare ale fermelor realizeaz efectul de aib rigid. Factorul de comportare considerat in calcul cldirii Laser are valoarea q = 3. ncrcrile sunt explicitate n breviarul de calcul. Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C32/40, XC4, Cl 0.2, Dmax 16 mm, S3, CEM II A-S 42,5 N. n plac se va utiliza beton de clasa C20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16 mm, S3, CEM II A-S 32,5 N. Elementele metalice se vor executa dup cum urmeaz: tlpi ferme, montani i diagonale i pane oel S355J2G3; tirani oel S235JR. Datorit temei de proiectare cu cerine stricte de izolare la ocuri i vibraii, infrastructura se va realiza dintr-un radier amortizat cu mecanisme de amortizare ocuri i vibraii dispuse dup o reea ortogonal, i care descarc pe cuzinei de beton armat de 1.0x1.0 m. Cuzineii descarc pe un radier din beton armat de 1.50 m grosime. Din condiii de mentenan nlimea liber a subsolului (spaiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0 m. Cldirea Laboratoare Cldirea se nvecineaz la vest cu cldirea Laser, iar in sud cu cldirea Gamma. Cldirea are un singur nivel cu 3 deschideri i 8 travei. Deschiderile marginale sunt de 13.10 m, iar deschiderea de mijloc este de 6.20 m. Traveile sunt mprite in 7 de 10.20 m i o travee de 3.90 m. Cota 0.00 = 76.40 este definit drept cota finit a pardoselii la parter. Sistemul vertical de preluare a solicitrilor este alctuit din stlpi de 75x75 cm din beton armat monolit. Sistemul acoperiului este format din plci de beton armat cu tabl cutat ce reazem pe pane. Panele reazem n sistem articulat pe grinzile principale. Grinzile principale reazem pe stlpi in sistem articulat. Factorul de comportare considerat n calcul are valoarea q = 3. Cldirea sursa gama i experimente Suprastructur Cladirea surs gama i experimente reprezint o hal cu subsol tehnic i parter format din dou deschideri, 39.00m i 41.00m, dispuse transversal i 19 travei de 6.13m dispuse longitudinal. Forma n sectiune a halei este de jumatate de arc pornind ntr-o parte de la cota 0.00 i ajungnd la cota +25.24 (la nivelul panelor). Infrastructur i fundaii: Se definete cota 0.00= +76.40 drept cota finit a pardoselii parterului. Datorit condiiilor tehnologice speciale, beneficiarul a cerut prin tem ca zonele surs gama i experimente s fie izolate la vibraii. Din aceast cauz se va realiza un subsol tehnic cu nlimea liber de 3.00 m pentru a crea un spaiu de amplasare a izolatorilor i amortizorilor de vibraie.
F-4.5-1-4. Cod Editia 1 Revizia 3 Pr. nr. 26/2011 Caiet de sarcini Fundatii indirecte de adancime Faza: P.T.+C.S. rev.1 Pag 2/44
Subsolul tehnic va fi format din urmtoarele (ncepnd de la cota 0.00): - radier superior de beton armat C20/25 de 150 cm grosime (ncrcare pe radier 44 tf/mp); - spaiu de 50 cm pentru montarea izolatorilor i amortizorilor de vibraie; - perei de beton armat de 1.00 m grosime dispui la un pas de 6.50 m pe ambele direcii; - radier inferior de beton armat C20/25 de 1.30 m grosime. innd cont de ncrcrile tehnologice date prin tem (44 tf/mp) s-a impus utilizarea unei soluii de fundare indirect. Pentru fundamentarea soluiei pentru fundaii speciale au fost analizate la faza SF mai multe variante: -Barete cu lime de 60, 88, 100 cm cu fi activ de 20, 25 i 30 m. -Piloi cu diametrul de 80 cm i fi activ de 20 m. Varianta pentru care s-a optat n cadrul Studiului de fezabilitate cea cu barete de 88 cm i fi activ de 20 m a fost considerat a fi optim att din punctul de vedere al prelurii eforturilor ct i din punct de vedere execuie i economic. Pentru utilizarea acestei variante s-a luat n calcul parial i capacitatea radierului. S-a avut n vedere ca uzual capacitatea efectiv a baretelor rezultat din ncercri in situ este cu 10-15% mai mare dect cea rezultat n urma calculelor de predimensionare. Reconsiderarea ncrcrilor avute n vedere n calcul in cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluiei prezentate n continuare. Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaii de adncime-barete de 100 cm grosime cu fi activ de 24.90 m sub radier si respectiv 28.40 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70 m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea ncrcrii la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.30 m grosime. Baretele vor fi ncastrate n radierul inferior pe o nlime de 10 cm. Radierul inferior se va turna pe un strat de beton de egalizare C8/10 de 10 cm grosime. Dispunerea n plan a baretelor s-a fcut astfel nct s nu se introduca efecte de torsiune la nivelul fundaiilor. Cota radierului inferior va fi variabil -1.60 m-5.10 m n funcie de suprafaa subsolului tehnic partial. Amplasarea izolatorilor se va face preponderant pe pereii transversali de 1.00 m grosime aflai la o distan de 6.13 m interax, astfel nct radierul superior va descrca unidirecional. Proiectantul de structur a stabilit etapizarea lucrrilor la radierul construciei cldirii Gamma i a cldirii Laser Laboratoare dup cum urmeaz: REALIZAREA RADIERULUI SUPERIOR, PUS PE AMORTIZORI SE VA FACE N DOU MARI FAZE NOTATE CU FAZA I I FAZA II. ACESTE FAZE SUNT INTEGRATE MAI JOS N ETAPELE DE REALIZARE ALE ACESTUI RADIER ETAPE DE REALIZARE 1. REALIZAREA SUPORTULUI Se realizeaz infrastructurile inferioare ale celor dou obiecte (Cldirea Gamma i Cldirile Lasser-Laboratoare) 2. REALIZAREA SUPRASTRUCTURILOR CELOR DOU OBIECTE
Realizarea suprastructurilor se va face fr a se realiza inchiderile laterale 3. MONTAREA PODULUI RULANT SI MONITORIZAREA TASRILOR 4. REALIZAREA RADIERULUI AMORTIZAT FAZA I Faza I a realizrii radierului amortizat se constituie din realizarea independent a celor dou radiere amortizate aferente celor dou obiecte (Cldirea Gamma i Cldirile Lasser-Laboratoare). Acest faz conine mai multe subetape dup cum urmeaz: 4.1. Realizare eafodaj 4.2. Montare predale prefabricate din beton i piese metalice ce urmeaz a fi nglobate 4.3. Turnare radier n ploturi de maxim 300mc pentru a evita fenomene nedorite datorate contraciei betonului. 4.4. Dup realizarea ntririi betonului din radierul superior (atingerea a cel puin 70% din clasa betonului) se vor monta sistemele de atenuare a vibraiilor. 4.5. Sistemele de atenuare a vibraiilor se pun n tensiune, dup care se demonteaz i se evacueaz eafodajele i se caleaz cele dou radiere independente mai puin cele aferente zonei de rost neturnat dintre cele dou mari radiere, cel aferent obiectului Gamma i cel aferent obiectului Lasser. 5. REALIZAREA STRUCTURILOR INTERIOARE, MASIVE, DE BETON AFERENTE OBIECTULUI GAMMA 6. REALIZAREA FAZEI II A RADIERULUI AMORTIZAT Acest lucru implic realizarea legturii ntre cele dou radiere amortizate prin betonarea rostului lsat ntre cele dou mari radiere. 7. SE VA MENINE MONITORIZAREA TASRILOR PE PARCURSUL EXPLOATRII CONSTRUCIILOR GAMMA I LASSER - LABORATOARE, URMND A SE EFECTUA REGLAJE PE VERTICAL ALE RADIERULUI AMORTIZAT PN LA CONSUMAREA TUTUROR TASRILOR DIFERENIATE. 3. FUNDAII DE ADNCIME Prezentul capitol conine condiiile tehnice pentru realizarea fundaiilor pe piloi forai de diametre mari i barete; DOCUMENTE DE REFERIN - SR EN 1536/2004 Teren de fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii de proiectare, execuie i recepie - GE 029 - 97 Ghid practic privind tehnologii de execuie a piloilor pentru fundaii. - GE 029 - 97 Ghid practic pentru execuia piloilor sub fundaie. - NE 012/1 - 2007 Cod de practic pentru producerea betonului - NE 012/2 - 2010 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat. - STAS 438/1 - 89 Bare de armtur din oel. Tipuri i cerine pentru calitate. - C 28 - 83 Instruciuni tehnice pentru sudarea barelor de armtur din oel. - ST 009 - 2005 Specificaii tehnice referitoare la cerinele i criteriile de performan pentru produsele de oel folosite ca armtur pentru beton. - C 16 - 84 Norme pentru execuia lucrrilor n perioada rece. - SR EN 12794-2006 Produse prefabricate din beton: Piloi de fundaie. - SR EN 1997/1-2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale. - SR EN ISO 14688-2/2005 Cercetri i ncercri geotehnice: Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 2: Prescripii pentru clasificare. - Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea construciilor - STAS 2561/3-90 Teren de fundare . Piloi. Prescripii generale de proiectare - Toate standardele i normele n vigoare menionate mai departe n acest caiet de sarcini.
Lista nu este limitativa. STUDII GEOLOGICE, GEOTEHNICE I HIDROGEOLOGICE La baza proiectarii fundatiilor speciale st Studiul Geotehnic ntocmit de SC EXPERCOISPIF S.A. Studiul geotehnic a avut la baza 3 foraje de 50 m adncime i 2 foraje de 15 m adncime executate pe amplasament. Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de prospectare au pus n eviden n principal, granulometria stratelor investigate i apartenena acestora la unul din tipurile litologice analizate. Acviferul cantonat n formatiunile necoezive ale cmpului nalt (pietriuri de Colentina) are nivelul situat la adncimi de cca. 4,00 - 5,00 m, in funcie de cota terenului unde s-a fcut msurarea lui. Depozitele coezive de suprafa (argile) se caracterizeaz printr- o mare compresibilitate. n acest context pentru mpiedicarea ptrunderii apelor meteorice la fundaii, umpluturile exterioare se vor executa din argil excavat curat, n straturi cu grosime de max. 25cm, cu compactare energic i asigurarea umiditii necesare compactrii, pn la atingerea unei valori minime de = 18.5 Kn/m3. n conformitate cu NP 074/2007, lucrarea se ncadreaz n categoria geotehnic 1, cu risc geotehnic redus ntruct : pmnturile ca pamanturi coezive cu plasticitate mare cu indicele de plasticitate 2 puncte Ip > 0.20 i indicele de consisten IC > 0.75 1 punct excavaia nu va cobor sub nivelul apei 3 puncte construciile ce se vor realiza sunt normale nu exist risc la excavare pentru vecinati 1 punct 2 puncte zona seismic caracterizat de ag=0.24g total 9 puncte risc geotehnic redus Pe baza descrierii litologice interceptate n foraje i n conformitate cu STAS 3300/2-1985 s-au determinat valorile de baz ale presiunii convenionale (pconv). Natura i recepia terenului la cota de fundare va constitui faza determinant pentru fiecare obiect n parte. Date rezultate din Studiul geofizic Un factor esenial pentru evaluarea efectelor locale ale terenului asupra micrilor seismice i a efectelor interaciunii sol structur asupra rspunsului construciilor, l constituie cunoaterea variaiei compoziiei spectrale i a intensitii semnalului seismic pe adncimea terenului pe amplasamentele viitoarelor construcii. S-au efectuat msurtori seismice n 3 foraje de 50m adncime, prin metoda down-hole. Au rezultat viteze medii ale undelor elastice transversale de VS = 155-580 m/s. Un parametru important ce caracterizeaza conditiile seismice pe amplasament il reprezinta viteza medie ponderata, care reprezinta viteza medie ponderata pe grosimea stratelor din amplasament. A rezultat o viteza medie ponderata de 380m/s. In conformitate cu P 100-1/2006 pct. A.3, terenul de pe amplasament este incadrat in teren Clasa B, teren tare, cu viteze medii ponderate de 360 m/s < VS,p < 760 m/s, in timp ce pentru acelasi interval de viteze medii ponderate, o clasificare dupa ASCE 7:2004 pct. 20.3 si tab. 20.3-1, conduce la incadrarea in Clasa C, dense soil and soft rock = soluri compacte moi. Estimarea perioadei de vibratie a pachetului de strate de 50m cercetat s-a facut cu relatia:
Tg = 4*h / VS,p in care h = grosimea totala a profilului de teren studiat VS,p = viteza medie ponderata a undelor transversale Perioada predominanta a vibraiilor terenului se defineste ca fiind abscisa pe axa perioadelor ce corespunde vrfului densitii spectrale de putere a acceleraiei terenului msurat la cutremure de magnitudine medie i mare. A rezultat perioada de vibratie a terenului de pe amplasament de : Tg = 4*50/380 = 0.52 s Hazardul seismic al amplasamentului Magnitudinea (M) este definit n conformitate cu Ch. Richter ca msur obiectiv a energiei totale a cutremurului eliberat la focar. Focarul este definit ca locul de origine al alunecrii sau fracturrii blocurilor. Intensitatea seismic (I) este un parametru calitativ ce ine seama de complexitatea fenomenului seismic, att ca micare a terenului ct i a efectului asupra oamenilor, animalelor i construciilor (MSK). n Romnia principalul focar este zona Vrancea (zona definit ca roi de focare), care se afl la confluen i sub influena subplcii panonice (la vest), a plcii eurasiatice (la nordest) i a subplcii moesice (la sud-est). Activitatea seismic de pe teritoriul rii noastre este dominat de cutremure de adncime intermediar (subcrustrale cu adncimi ntre 60-170 km) din zona Vrancea. Aceast zon constituie o surs activ i persistent de cutremure. Cele mai importante seisme (magnitudine peste 6) din ultimii 200 ani au fost : Data Adancimea la Distanta epicentrala Magnitudinea Intensitatea (I) grade MSK evenimentului focar (km) (M) seismic (km) (Richter) 26.10.1802 130 143 7.5 8.4 10.11.1940 133 156 7.4 7.9 04.03.1977 109 99 7.2 7.7 30.08.1986 133 122 7.0 7.2 30.05.1990 91 163 6.7 6.1 31.05.1990 79 164 6.1 4.8 Acceleraia maxim a terenului la cutremurul din martie 1977 a fost inregistrat n partea de est a Bucuretiului de 2.10 m/s2 (cca. 0.21 g, dei dup unii specialiti aceast valoare a fost depit n partea central i n cea de nord a Bucuretiului). La cutremurul din august 1986 a fost nregistrat n partea de nord a oraului o acceleraie maxim a terenului de 0.17 g. n concluzie, in condiiile rii noastre cu accent pe unele zone inclusiv pentru oraul Bucuresti, principalul factor de risc natural l constituie activitatea seismic cu sursa Vrancea, pentru care estimarea magnitudinii maxim credibile i rezonabile a sursei, fcut de Mrza, Kijko i Mntyniemi n anul 1991 a fost de Mmax = 7.757.8, cu o deviaie standard de 0,20. Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului ag determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR) corespunztor strii limit ultime, valoare numit n continuare acceleraia terenului pentru proiectare. Acceleraia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zon de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recuren de referin de 100 ani. Zonarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag in Romnia, pentru evenimente seismice avnd intervalul mediu de recuren (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicat n Figura 3.1 din P 100-1/2006,
reprodus n continuare, i care se folosete pentru proiectarea construciilor la starea limit ultima. FUNDAII PE BARETE CONCEPT DE CALCUL 1. DATE DE PROIECTARE Proiectarea a avut la baz urmtoarele date: 1 . tema de proiectare; 2. memoriu si piese desenate de rezisten din studiul de fezabilitate ntocmit de S.C. Proiect Bucuresti S.A. septembrie 2010; 3. studiul geotehnic executat de Experco ISPIF iunie 2010; 4. consultri cu beneficiarul; 2. DATE GEOTEHNICE Pe baza Studiului geotehnic executat de Experco ISPIF in iunie 2010 s-a elaborat un model geotehnic, stratigrafia si valorile de proiectare ale parametrilor geotehnici ai pmnturilor fiind prezentate n Tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Nr. Tip pmnt h sat ' M2-3 M0 ' c' (m) (kN/m3) (kN/m3) (kPa) (-) () (kPa) (-) 1. Argil plastic-vrtoas 4.50 20.50 10.50 10000 1.50 17 20 0.40 2. Nisip mediu-mare cu pietri 7.00 20.00 10.00 21000 1.00 35 1 0.30 3. Argil plastic-vrtoas 4.50 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 4. Nisip mediu-mare prfos 2.50 20.00 10.00 22500 1.00 37 1 0.30 5. Argil plastic vrtoas 3.00 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 6. Nisip prfos ndesat 2.00 20.00 10.00 17500 1.30 35 1 0.30 7. Argil prfoas nisipoas 5.00 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 8. Nisip mediu-fin prfos 3.5 20.00 10.00 17000 1.30 35 1 0.30 9. Argil plastic-vrtoas 10.5 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 10. Nisip mediu-fin prfos 100 20.00 10.50 17000 1.30 35 1 0.30 Simbolurile utilizate pentru parametrii geotehnici n tabelul de mai sus au urmtoarele semnificaii: - h - grosimea stratului de pmnt; - sat - greutatea volumetric n stare saturat a pmntului; - ' - greutatea volumetric n stare imersat a pmntului; - - unghi de frecare interioar n stare drenat; - c - coeziune n stare drenat; - 2 3 M - modulul de deformatie edometric; - M0 - coeficient de corecie pentru trecerea de la modulul de deformaie edometric la modulul de deformatie liniar 3. ANALIZA PRIN CALCUL A STRII DE EFORTURI I DEFORMAII A TERENULUI DE FUNDARE INDUSE DE FUNDAREA INDIRECT A CLDIRII GAMMA Cladirea Gamma are dimensiuni in plan de 124.60x42.23 m. Sistemul de fundare consta ntr-un radier pe barete de dimensiuni 2.70x1.00 m. Att
baretele ct i radierul au fost considerate ca fiind realizate din beton clasa C25/30. Baretele au fost dispuse ntr-un aranjament uniform pe direciile celor dou axe ale cldirii pentru a se asigura rigiditile necesare pe aceste direcii. Aranjarea baretelor sub radier este ilustrat in Figura 4.1. Fia baretelor msurat de sub radier este de 28.40 m pentru baretele situate n treimea central (marcate cu rosu in Figura 4.1) i de 24.90 m pentru restul baretelor (marcate cu cyan in Figura 4.1) 3.1. PROGRAMUL DE CALCUL UTILIZAT I IPOTEZE DE CALCUL Analiza strii de eforturi i de deformaii induse n masivul de pmnt de fundaia radier pe barete, s-a realizat prin metoda elementului finit utilizndu-se programul PLAXIS 2D ver. 2010. Stratificaia i parametrii geotehnici ai terenului utilizai n analiz sunt cei prezentai capitolul 2 Date geotehnice. Pentru straturile de pmnt din amplasament, s-a admis ipoteza comportrii elastoplastice a pmntului dup o lege constitutiv de tipul hardening soil. Cele 8 rnduri de barete-pmnt (simetrice fa de axa radierului) au fost asimilate cu incluziuni alctuite dintr-un material echivalent de tip Mohr-Coulomb. 4. COEFICIENI ELASTICI PENTRU BARETELE SISTEMULUI DE FUNDARE A CLDIRII GAMMA 4.1.1. Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri verticale (Kv) Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri verticale (Kv) au fost determinai pe baza deplasrilor verticale calculate ale ansamblului fundaie-teren i a ncrcrilor efective la baza radierului. Rezultatele au fost defalcate n funcie de poziia rndului de barete fa de axa radierului (rndul 1 fiind cel mai apropiat de axa radierului, iar rndul 4 fiind cel mai ndeprtat). n Tabelul 5.1 sunt prezentate valorile coeficientului Kv pentru cele 4 rnduri de barete din partea stnga a axei de simetrie a radierului, pentru celelalte 4 rnduri situaia fiind simetric. Tabelul 5.1 Coeficientii elastici de rigiditate la incarcari verticale (Kv) in regim static si dinamic de solicitare (K'v) Nr. rand Kv K'v kN/m kN/m Rand 1 27000 81000 Rand 2 35000 105000 Rand 3 42000 126000 Rand 4 48500 145500 n regim dinamic de solicitare (seismic): K'v = 3xKv 4.1.2. Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K ) Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K ) au fost determinai pe baza metodei ncrcrii pilotului (baretei) izolat, considerat ncastrat ntr-un mediu elastic liniar de tip Winkler. Metoda este prezentat n normativul NP 123-2010 i n STAS 2561-3-1990. Modulul coeficientului reaciunii laterale mh a fost luat in calcul cu valoarea 9000 kN/m4. Bareta de dimensiuni 2.70x1.00m a fost ncrcta pe ambele direcii (pe direcia laturii lungi i a laturii scurte) cu o for unitar i, respectiv, cu un moment unitar. Valorile obinute sunt prezentate n Tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K ) n regim static i dinamic de solicitare (Kh, K ) Direcie solicitare Kh K K'h K' kN/m kNm/rad kN/m kNm/rad Direcia laturii scurte 118000 1400000 354000 4200000 Direcia laturii lungi 180000 6100000 540000 18300000 5. ELEMENTE ALE STUDIULUI GEOTEHNIC Extrase din Studiul getehnic intocmit de Experco ISPIF CADRUL NATURAL Din punct de vedere administrativ, amplasamentele cercetate sunt situate n exteriorul incintei IFIN-HH, adiacent acesteia pe laturile de S-SV si E-SE, pe raza com. Mgurele (zona de sud-est a municipiului Bucureti). Accesul n zon este posibil, n principal, pe os. Bucureti Mgurele, oseaua de centur a municipiului Bucureti, reeaua de strzi a comunei Mgurele, str. Atomitilor i Aleea Reactorului (plana nr. 5). Conditii geo-morfologice Din punct de vedere geomorfologic perimetrul cercetat se situeaz n cadrul Cmpului Cotroceni - Berceni aparinnd Cmpiei Bucuretiului, subunitate a marii uniti cunoscute sub denumirea de Cmpia Vlsiei (plana nr. 2). Cmpul Cotroceni Berceni se afl n sudul Cmpiei Bucuretiului, desfurndu-se, pna la Sabar, pe o suprafa de cca. 27 % din aceasta, la o altitudine de 70 95 m. Conditii geologice Din punct de vedere geologic, zona de interes este situat n sectorul central al marii uniti structurale cunoscute sub denumirea de Platforma Moesica, sector denumit Platforma Valaha (plansa nr. 1). Structura geologic regional are urmtoarea alctuire litologic n adncime - Depozitele acoperitoare _ HOLOCEN SUPERIOR (qh2): _ nisipuri i pietriuri din componenta luncilor, acoperite uneori de o patur fin granular (nisipuri argiloase i argile prfoase nisipoase) ale terasei joase; _ HOLOCEN INFERIOR (qh1): _ nisipuri cu pietri, acoperite de pmnturi cu caracter slab loessoid, din componenta terasei inferioare; _ PLEISTOCEN SUPERIOR (qp3): _ pietriuri i nisipuri ale terasei inferioare, acoperite de pmnturi loessoide ale terasei superioare; _ pietriuri de Colentina i loessuri ale cmpului nalt; _ nisipuri de Mostitea; _ PLEISTOCEN MEDIU (qp2): _ complexul marnos argile i argile mrnoase cu intercalaii lenticulare de nisipuri; _ PLEISTOCEN INFERIOR (qp1): _ strate de Freti pietriuri i nisipuri cu intercalaii de argile.
F-4.5-1-4.
Cod
Editia 1 Revizia 3
Pr. nr. 26/2011 Caiet de sarcini Fundatii indirecte de adancime Faza: P.T.+C.S. rev.1
Pag 9/44
- Roca de baz _ ROMANIAN (rm): _ argile de culoare cenuiu-vineii cu intercalaii de nisipuri fine-medii. Ca structur, formaiunile din zon sunt cuprinse n cadrul unor strate avnd o dezvoltare regional, relativ orizontale, neafectate de accidente tectonice rupturale (falii) sau plicative. Condiii hidrografice i hidrogeologice Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al ntregii regiuni este r. Ciorogrla. Ciorogrla, afluent de stnga al r. Sabar, are o lungime de L = 57 km, un bazin hidrografic cu o suprafa de S = 149 km2 i o altitudine medie de 98 m. Rul are o pant general a cursului de 1 i prezint un coeficient de sinuozitate de 1,51. Din punct de vedere hidrogeologic, perimetrul cercetat este situat n cadrul marii uniti structurale cunoscute sub denumirea de Depresiunea Valah (plana nr. 4), depresiune n care se ntlnesc structuri hidrogeologice distincte: acvifere de adncime, de medie adncime i freatice (plana nr. 3). _ Acviferele de adncime sunt localizate n stratele de Freti. Stratele de Freti cantoneaz cel mai dezvoltat acvifer de tip granular cunoscut n ar i reprezint o resurs de ap subteran intens valorificat n zona municipiului Bucureti i n zonele adiacente pentru acoperirea cerinelor de ap potabil i industrial. Din punct de vedere litologic sunt alctuite dintr-o alternan de pietriuri i nisipuri separate n trei orizonturi: - orizontul A - superior - orizontul B - mediu - orizontul C - inferior Dei litologic aceste orizonturi sunt practic identice, fiecare reprezint o etap a transgresiunii, care ncepe cu nisipuri grosiere i pietriuri mari, trecnd treptat n sus la nisipuri tot mai fine. Cele trei orizonturi (complexe) sunt separate de dou secvene de argile cenuii-negricioase, uneori nisipoase. Orizontul (complexul) A este alctuit din nisipuri marno-argiloase cenuii, medii la baz i fine la partea superioar a orizontului, fin micacee, cu rar pietri, i prezint permeabiliti k=12 24 m/zi, cu debite specifice qs = 4 12 m3/zi/m. Orizontul (complexul) B este reprezentat prin nisipuri cenuii, micacee, grosiere la baza orizontului i medii la partea superioar, cu diseminri de pietri mediu, i are grosimi de 5 10 m pn la 55 m, cu aceleai caracteristici structurale ca n cazul complexului A. Grosimea medie a orizontului (complexul) C este de 25 30 m, el avnd n compunere nisipuri grosiere cenuiu-vinetii, puternic micacee, n amestec cu pietriuri mari i fragmente de fosile. n stratele de Freti apele subterane au o direcie general de curgere WNW ESE. Transmisivitatile medii ale complexelor sunt cuprinse ntre 2 102 m2/zi. Calitativ, apa cantonat n acviferul de Freti poate fi caracterizat ca apa bicarbonatatsodic, cu mineralizaie sczut. _ Acviferele de medie adncime se afla cantonate n nisipurile de Mostistea i complexul marnos. Nisipurile de Mostitea se dispun peste depozitele lacustre ale complexului mrnos i sunt constituite exclusiv din nisipuri (cu foarte rare intercalaii argiloase), avnd grosimi de
1 25 m. Acest acvifer cunoate o dezvoltare regional i se prezint fie sub forma unui orizont unitar, fie divizat n dou suborizonturi, definite de caracteristici asemntoare ca litologie i permeabilitate: 1. - suborizontul superior alctuit din nisipuri argiloase glbui-verzui, cu granulaie fin i medie, n care fraciunile cu diametru mai mare de 1 mm sunt sub 10%. 2. - suborizontul inferior reprezentat de nisipuri argiloase, cenuiu-verzui, cu granulozitate omogen, n care predomin fraciunea fin. Intercalaiile argiloase ce separ cele dou orizonturi pot atinge 5 m grosime i sunt n general nisipoase i prfoase, de culoare cenuiu-glbuie. Procentul de argil la nivelul nisipurilor este sczut (sub 20%). n aceste condiii, formaiunea este puternic inundat, cantonnd un acvifer sub presiune, cu nivel ascensional, stabilizat la adncimi relativ reduse de 8 15 m fa de suprafaa solului, prezentnd un coeficient de permeabilitate k=1020 m/zi. Curgerea apei subterane se realizeaz pe o direcie general WNW-ESE, cu o pant de 2,06 m/km. Complexul mrnos are grosimi ce variaz n limite largi, fiind constituit din argile i argile mrnoase cu intercalaii lenticulare de nisipuri (uneori prfoase). Acviferul cantonat n stratele lenticulare de nisipuri are parametrii hidrogeologici sczui (coeficientul de permeabilitate k=13 m/zi, debitul specific q=24 m3/zi/m). _ Acviferul freatic este cantonat n pietriurile de Colentina, acestea fiind constituite din punct de vedere litologic din pietriuri mrunte i medii ( = 3 50 mm) i nisipuri medii brun-glbui. Orizontul pietriurilor de Colentina are o stratificaie torenial cu structura ncrucisat. Predomin pietriul care este omogen amestecat cu nisipul, a crei pondere scade de sus n jos. n zona median pot aprea lentile de argil cu grosimi de circa 0,5 m sau de nisip fin, n masa de pietri. Aceasta formaiune ntruneste condiiile de colectare a apelor subterane, constituindu-se ntr-un acvifer cu nivel liber, n care curgerea se realizeaz pe o direcie WNW-ESE. Depozitele pelitice din cuprinsul acviferului pot constitui un ecran de protectie fata de infiltraiile de ap provenite de la suprafa, ncrcate cu elemente de poluare i care ptrund prin drenare vertical. n aceste condiii calitile de potabilitate pot suferi modificri fizico-chimice i mai cu seam bacteriologice. Pentru perimetrul cercetat poate prezenta o anumit importan acviferul freatic, cantonat n pietriurile de Colentina. Forajele geotehnice i rezultatele analizelor de laborator au pus n eviden urmtoarele stratificaii ale terenului n adncime (vezi fiele complexe ale forajelor F2, F3, S1, S2 si S3 atasate) si sectiunile litologice. Forajul S2, reprezentativ pentru amplasamentul fundatiilor speciale pe barete a atins adncimea de 50,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamnturi, pe intervale de adncime: 0,00 0,30 m = pamnt vegetal; 0,30 3,00 m = argila cafenie, plastic vrtoasa (Ic=0,92); 3,00 4,30 m = argila galbuie, plastic vrtoasa (Ic=0,90), cu diseminatii calacaroase si rare concretiuni calcaroase; 4,30 5,40 m = nisip prafos, cenusiu, cu rare concretiuni calcaroase; 5,40 6,20 m = pietris mic cu nisip mare, galbui, si pietris mare, cu granulozitate uniforma si ndesare medie;
6,20 7,10 m = argila cenusie, cu diseminatii calcaroase, plastic vrtoasa (Ic=0,80). Testele de compresibilitate au condus la valori ale modulului de deformatie edometric de 7.626,0 kPa, cu o tasare specifica la 200 kPa de 4,94 cm/m, valori ce caracterizeaza pamnturi cu compresibilitate mare; 7,10 8,60 m = pietris mic cu nisip mare si pietris mare, cenusiu, cu granulozitate neuniforma si ndesare medie; 8,60 10,50 m = pietris mic+mare si nisip mare, cenusiu, cu granulozitate neuniforma, ndesat; 10,50 11,30 m = nisip mediu-mare, galbui cenusiu, cu pietris mic, cu granulozitate uniforma, ndesat; 11,30 12,70 m = argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,60), cu diseminatii calcaroase; 12,70 14,30 m = nisip fin-mediu, prafos, cenusiu, micaceu, ndesat; 14,30 15,80 m = argila galbuicafenie, plastic consistenta (Ic=0,75), cu oxizi de Fe si concretiuni calcaroase. Testele de compresibilitate au condus la valori ale modulului de deformatie edometric de 10.228,0 kPa, cu o tasare specifica la 200 kPa de 4,21 cm/m, valori ce caracterizeaza pamnturi cu compresibilitate medie; 15,80 17,50 m = nisip mediu-mare, prafos, cenusiu, ndesat; 17,50 18,80 m = nisip mediu-fin, prafos, galbui cenusiu, ndesat; 18,80 21,50 m = argila plastic vrtoasa (Ic=0,87), de la galbui la cenusie, cu diseminatii calcaroase si oxizi de Fe; 21,50 23,60 m = nisip prafos, cenusiu, umed, ndesat; 23,60 25,50 m = argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,70), cu concretiuni calcaroase si oxizi de Fe; 25,50 26,30 m = argila cenusie, cu diseminatii calcaroase, plastic vrtoasa (Ic=0,92); 26,30 28,50 m = argila prafoasa cenusie, slab nisipoasa, plastic consistenta (Ic=0,63), cu oxizi de Fe; 28,50 30,50 m = nisip mediu-mare, cenusiu galbui, cu rare concretiuni calcaroase, cu granulozitate uniforma, ndesat; 30,50 32,10 m = nisip mediu-fin, cenusiu, micaceu, cu granulozitate uniforma, ndesat; 32,10 33,10 m = argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,50); 33,10 35,10 m = nisip mediu-mare, cenusiu, cu granulozitate uniforma, ndesat; 35,10 38,70 m = argila cenusie, plastic vrtoasa (Ic=0,87), cu rare concretiuni calcaroase la partea inferioara; 38,70 39,60 m = nisip prafos, cenusiu; 39,60 40,50 m = nisip mediu-fin, prafos, cenusiu, ndesat; 40,50 42,70 m = argila cenusie, plastic vrtoasa (Ic=0,78), cu concretiuni calcaroase si oxizi de Fe; 42,70 46,30 m = nisip mediu-fin, prafos, cenusiu, micaceu, cu concretiuni calcaroase la partea inferioara, ndesat; 46,30 50,00 m = argila cenusie, plastic vrtoasa (Ic=0,90), cu diseminatii calcaroase. La data executiei forajului apa subterana a fost ntlnita la adncimea de 4,90 m de la suprafata terenului natural. Rezultatele penetrarilor dinamice standard (SPT) executate n forajele S1, S2 si S3 au fost corectate n conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 22476-3 CERCETARI SI NCERCARI GEOTEHNICE. NCERCARI PE TEREN. PARTEA 3: NCERCARE DE PENETRARE STANDARD, asa dupa cum este prezentat
n anexa 1 Corectii SPT. Din forajele S1, S2 si S3 au fost prelevete un numar de 6 (sase) probe litologice netulburate care au fost supuse unor solicitari n aparatul triaxial n conditii dinamice, rezultatele acestora fiind prezentate n Buletinul de ncercare nr. 040/2010 anexat. Pentru caracterizarea chimica a apei subterane, din forajul S2 a fost prelevata o proba de apa care, analizata n laboratorul de specialitate, a prezentat o agresivitate moderat carbonica asupra betoanelor si corozivitate asupra metalelor, conform buletinului de analiza apa nr. 148/27.05.2010 anexat. CONCLUZII SI RECOMANDARI Studiul geotehnic trateaza aspecte privind stratificatia n adncime si caracteristicile fizicomecanice ale pamnturilor ce se dezvolta n amplasamentul situat n exteriorul incintei institutului din comuna Magurele, jud. Ilfov, constituit din doua subzone distincte att ca pozitie ct si ca dimensiuni. Pe amplasamentele anterior mentionate urmeaza a se executa constructii cu un regim de naltime P si/sau P+1E, cu amprente la sol nespecificate. n toata zona perimetrului de studiu se dezvolta n suprafata un complex de pamnturi argiloase, de vrsta Pleistocen superior. Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de prospectiune au pus n evidenta, n principal, granulometria stratelor investigate si apartenenta acestora la unul din tipurile litologice analizate. Hidrostructural, acviferul cantonat n formatiunile necoezive ale cmpului nalt (pietrisurile de Colentina) are nivelul situat la adncimi de cca. 4,00 6,00 m, functie de cota terenului unde se face masurarea lui. PARAMETRII GEOTEHNICI DE CALCUL n urma prelucrarii si interpretarii rezultatelor analizelor de laborator efectuate pe probele recoltate din forajele de investigatie si n conformitate cu STAS 3300/1-85 - Teren de fundare. PRINCIPII GENERALE DE CALCUL, se recomanda urmatoarele valori de calcul ale principalilor parametri fizico-mecanici ai pamnturilor ce se dezvolta n cadrul perimetrului cercetat: Tip litologic Greutatea volumica (kN/m3) Modulul de deformatie liniara E (kPa) Unghiul de frecare interna (o) Coeziunea c (kPa) Permeabilitatea k (m/zi) Formatiuni coezive de suprafata 19.0 12000 15 40 0.001 Formatiuni necoezive (<15,0 m) 20.5 25000 30 0 50 - 150 Pe baza descrierii litologice interceptate n foraje si n conformitate cu STAS 3300/2-85 "Teren de fundare - CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE N CAZUL FUNDARII DIRECTE", se vor avea n vedere urmatoarele valori de baza ale presiunii conventionale (pconv), coeficientului de frecare pe talpa fundatiei ( ) si a coeficientului de deformatie laterala ( ): Strat Tip litologic pconv (kPa) 1 Formatiuni coezive de suprafata 200 0.30 0.35 2 Formatiuni necoezive (<15,0 m) 350 0.50 0.27 Alegerea metodei de fundare se va face numai dupa o analiza tehnicoeconomica
riguroasa, ntre beneficiar si proiectantul general. Raportat la ncercarile de compresibilitate efectuate pe probele netulburate recoltate, depozitele coezive de suprafata ce pot constitui teren de fundare se caracterizeaza printro compresibilitate mare (M200-300 = 5571.4/10000.0 kPa < 10.000 kPa). La alegerea tipului de fundatie si a adncimii de fundare se vor avea n vedere prescriptiile din Normativul pentru proiectarea structurilor de fundare directa, indicativ NP 112-04: _ conditiile de teren (natura si stratificatia terenului de fundare, caracteristicile fizicomecanice ale stratelor de pamnt sau de roca si evolutia acestora n timp, adncimea de nghet, etc.); _ conditiile de stabilitate generala a terenului; _ conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pamnt, etc.) _ conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitati de producere a inundatiilor, etc.). Umpluturile care vor fi puse n opera pentru ajungerea la cota 0 a constructiei sau a parcarilor/platformelor aferente, vor fi realizate din materialele coezive excavate (argile). Acestea vor fi depuse n strate elementare cu o grosime de max. 25 cm si compactate cu compactorul tip Liss prin 10 12 treceri, s.a.m.d.. Pentru executia unei umpluturi n conditii optime de calitate este necesara realizarea unui caiet de sarcini de catre proiectantul general al lucrarii. Ca sistem de fundare, consideram ca fiind posibile solutiile fundarii directe pe radier general sau pe talpi dispuse ntr-o retea rectangulara, armate pe doua directii. Sapaturile pentru fundatii, retele edilitare si alte dotari se pot face cu taluzuri verticale nesprijinite pna la adncimi de 1,50 m; sapaturile mai adnci se vor executa cu taluzuri nclinate la pante provizorii de 1:1 sau cu taluzuri verticale sprijinite corespunzator. n situatia n care vor fi necesare si subsoluri tehnologice, acest fapt poate presupune ca pentru fundarea acestora sa se execute excavatii cu adncimi mai mari de 3,0 m. n aceasta situatie, toate lucrarile aferente fundarii imobilelor proiectate se vor face n concordanta cu prevederile Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adnci n zone urbane indicativ NP 120-06, aprobat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului cu Ordinul nr. 1730/21.09.2006. n situatia n care va fi necesara executarea unor sprijiniri cu pereti mulati, pentru proiectarea si monitorizarea acestora se vor avea n vedere urmatoarele reglementari: Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea si receptia peretilor ngropati, indicativ NP 113-04, aprobat de M.T.C.T. cu Ordinul nr. 279/23.02.2005 si Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulati - indicativ SR EN 1538:2002. RECOMANDARI GENERALE Sapaturile pentru fundatii, umpluturile dintre peretii fundatiilor si taluzul si sprijinirile sapaturii, etc., se vor face n conformitate cu normativele si standardele n vigoare. Pentru atenuarea infiltratiilor de apa n pamnt sunt necesare, pe conturul constructiilor, executia trotuarelor etanse de beton sau a platformelor betonate. Perimetrul cercetat se ncadreaza din punct de vedere seismic, n macrozona de intensitate seismica 81 (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismica - MACROZONAREA TERITORIULUI ROMNIEI"), iar potrivit normativului P 100-1/2006, n zona de hazard seismic cu o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0,24 g pentru cutremure avnd intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns de Tc=1,6 sec.
Conform STAS 6054/77: Teren de fundare ADNCIMI MAXIME DE NGHET Zonarea teritoriului Romniei, n zona cercetata adncimea maxima de nghet este de 80...90 cm. Conform NORMATIV PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCTII, indicativ NP 074/2007, aprobat prin ordinul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor numarul 128 din 08.05.2007., lucrarea se ncadreaza n categoria geotehnica 1, datorita unui risc geotehnic redus (9 puncte). 6. CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A LUCRARILOR DE INFRASTRUCTURA 6.1. CONCEPIA DE CALCUL Lucrrile unt proiectate inand seama de aciunile, combinaiile de incrcri i ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare i a prevederilor din aceste specificaii tehnice. Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, pot fi elaborate pe baza prescripiilor in vigoare, inand seama de calitile materialelor componente (beton, beton armat, beton precomprimat, oel sau lemn) i de prevederile din prezentul capitol. 6.2. BARETE Baretele sunt realizate prin punerea in oper a betonului armat cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care meninerea pereilor este asigurat prin intermediul noroiului bentonitic. Domeniul de aplicare a baretelor este acelasi cu cel al pilotilor forati de diametru mare. Acest sistem de fundare se adopta numai daca prezinta avantaje tehnico-economice in comparatie cu alte sisteme de fundare de adancime. Utilizarea baretelor este indicata, in general, atunci cand sunt intrunite urmatoarele conditii: - stratificatia stabilita pe amplasament cuprinde in suprafata pamanturi puternic compresibile (pamanturi argiloase sau prafoase de consistenta redusa, nisipuri afanate, maluri, turba, etc); - cu utilajele disponibile se poate asigura incastrarea baretei intr-un strat cu capacitate portanta ridicata, putin compresibil (nisipuri sau pietrisuri indesate, argile tari roci stancoase sau semistancoase, etc.); - structura transmite fundatiei incarcari axiale si transversale mari care nu pot fi preluate cu alte sisteme de fundare de adancime si nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafata pe teren imbunatatit , acestea fiind argumentul pentru care a fost aleasa aceasta solutie in cazul fundatiilor speciale tratate in acest proiect. Noroiul bentonitic este o suspensie coloidala de bentonita in apa, care, prin contrapresiunea pe care o creaza asupra peretilor transeei de sapatura asigura stabilitatea peretilor verticali ai cesteia. Caracteristicile noroiului bentonitic influenteaza deci atat stabilitatea peretilor transeei dar si aderenta corespunzatoare beton armatura si etansari suplimentare. 6.3. NATURA, PROVENIENA I CALITATEA MATERIALELOR Toate materialele i produsele incorporate in barete trebuie s respecte standardele in vigoare i specificaiile pentru execuie. Sursele de aprovizionare a materialelor trebuie s fie documentate i nu trebuie s fie schimbate fr notificri prealabile.
F-4.5-1-4.
Cod
Editia 1 Revizia 3
Pag 15/44
6.3.1. Ciment Cimentul pentru barete trebuie s fie de urmtoarele tipuri aa cum sunt definite in ENV 197-1.5.1: Ciment portland CEM I Ciment portland cu zgur CEM II/A-S i II/B-S Ciment portland cu silice CEM II/A-D Ciment portland cu cenu CEM II/A-V i II/B-V Ciment de furnal CEM III/A, III/B i III/C Cimenturile din aluminat de calciu nu trebuie s se utilizeze. Folosirea cimenturilor ce conin adaosuri (de tipul II) sunt de preferat deoarece au efecte benefice asupra betonului, cum ar fi: - Imbuntirea lucrabilitii - Generarea redus de cldur in timpul intririi - Imbuntairea durabilitaii Tipul i marca cimentului se stabilete prin incercri de laborator, funcie de clasa betonului i de agresivitatea mediului in care se execut baretele. 6.3.2. Agregate Agregatele trebuie s respecte EN 12620 i EN 206, 4.2. Sursele de aprovizionare cu materiale, distribuia granulometric a agregatelor i tipurile mineralogice trebuie s fac obiectul unui acord inainte de inceperea lucrarilor. Dimensiunea maxim a agregatelor va fi cel mult egal cu cea mai mic dintre valorile: - 1/4 din ochiul carcasei de armtur; - 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii; - 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare; - 32 mm. Agregatele ingheate trebuie s fie inclzite astfel incat nici o bucat de ghea aderent sau de chiciur s nu intre in mixtur. 6.3.3. Beton Betonul din barete va avea clasa C25/30. Pentru piloii situai in terenuri cu ape agresive, la alctuirea reetei de betoane trebuie s se in seama de prevederile SR 3011 - 1996 i STAS 3349/1, 2 - 83. Dozajul minim de ciment va fi de 400 kg /m3: Raportul a/c trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5. Coninutul de particule fine d<0.125 mm (incluzand i cimentul) -A gregate d>8 mm 400 kg/m3 -A gregate d8 mm 450 kg/m3 La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifiani pentru mrirea lucrabilitii i dac este cazul intarzietori de priz. Betonul pentru barete trebuie: - Sa aib o rezisten mare impotriva segregrii - Sa aiba o plasticitate mare i o bun consisten - S aib o bun fluiditate - S aib capacitatea de auto-compactare - S fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare, inclusiv la extragerea tubajului recuperabil Consistena betonului exprimat prin tasarea conului (H) conform SR EN 1536-2004 tabel
2 trebuie s fie: 130 mm H 180 mm betonarea in uscat; H 160 mm beton turnat in condiii submersate (sub ap ) prin tuburi H 180 mm beton turnat prin tuburi in condiii submersate cu fluid stabilizator Cerinele generale pentru amestecul componentelor necesare formrii betonului trebuie s fie conform ENV 206. Prelevrile de probe i incercrile betonului se vor face conf capitol 6.3.3 din ER EN 1536:2004 6.3.4. Fluidul de injecie Fluidul de injecie i in general toate substanele injectabile trebuie s fie preparate pstrate i verificate conform standardelor naionale in vigoare. Raportul apa/ciment poate varia in general de la 0,4 pan la 0,55 sau mai mult , dac se consider necesar. Adaosurile pot fi folosite pentru obinerea unor fluide pompabile i cu vitez sczut de separare. 6.3.5. Armturile Oelurile utilizate la confecionarea carcaselor de armtur ale baretelor trebuie s fie sudabile, garantat prin fia lor de fabricaie. Se vor utiliza oeluri de tip BST500 si tip OB 37 oel tip lis ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice i de sudabilitate comparabile. 6.4. CARACTERISTICILE I MODUL DE CALCUL AL BARETELOR Tipul baretelor, lungimea, seciunea, numrul total i distribuia in plan se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice i a solicitrilor rezultate sub aciunea incrcrilor. La calculul solicitrilor sunt adoptate metode care in seama de conlucrarea baretei cu terenul i considerand bareta ca grind pe mediu elastic. 6.5. DISPOZIIA N PLAN A BARETELOR Calculul efectuat pe baza incarcarilor specificate din tema de proiectare si conditiile riguroase de limitare a tasarilor si de uniformizare a vibratiilor pe suprafata radierului cladirilor de experimente ale ELI NP au condus la dispunerea prezentata in planul de situatii a radierului dar si la o impartire in doua tipuri de barete dupa criteriul lungimii fisei, in accord cu sectiunile longitudinala si transversala. Planul de amplasare a baretelor a fost stabilit la nivelul inferior al radierului. Planul baretelor conine o suma de date pentru fiecare bareta dup caz: - numrul (poziia) de identificare; - dimensiunile transversale, alctuirea armturilor i numrul de identificare al tipului de armtur (sau carcas); - cota de fundare la baz; - cota platformei de lucru; - cota de betonare a captului superior i lungimea de amenajare a zonei de incastrare in radier; - numrul de ordine al execuiei forajului sau infigerii tubajului de protecie. 6.6. TOLERANE LA FUNDATII INDIRECTE a. Abaterea limit admis la poziia in plan a piloilor, la nivelul inferior al radierului, fa de
proiect va fi: e emax =0,10 x D pentru piloi cu 1,0 m<D1,5 m b. Deviaia piloilor cu o inclinaie n15 (860) i imax =0,02 (0,02 m/m) Deviaia inclinrii piloilor cu o inclinaie 4 n < 15 (76 < 860) i imax =0,04 (0,04m/m) c. Abaterea limit la dimensiuni: pentru diametru - 2 cm; pentru cota bazei pilotului 20 cm; cota capului pilotului 15 cm. In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului i avizul proiectantului. 6.6.1. Tolerane i abateri maxime admise n afar de toleranele i abaterile maxime artate n capitolele anterioare se mai precizeaz urmtoarele: - Tolerana admis la cota final a carcasei este de 20 cm. - Abaterile pe vertical ale baretei nu vor depi 1% din adncime. - Grinzile de ghidare ale pretraneelor nu vor depi urmtoarele tolerane fa de prevederile proiectului; - Lumina ntre grinzi 1 cm - Verticalitate 2% - Carcasele de armatura ale baretelor nu vor depi urmtoarele tolerane fa de dimensiunile prevzute: nlime + 20 cm 10 cm Lungime 2 cm Lime 1 cm. 6.7. UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUIE Antreprenorul va obine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalaiile i dispozitivele de execuie. Acestea trebuie adoptate in funcie de caracteristicile baretelor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice i hidrogeologice furnizate de studiile de teren i inand seama de eventualele constrangeri tehnologice sau apropieri de lucrri existente, care trebuie protejate in acest caz. Propunerile antreprenorului trebuie s precizeze: - tipul si performantele utilajelor - modul de montare a carcaselor de armtur i de imbinare a acestora; - dispozitivele pentru controlul continuitii i rezistenei betonului; - eventuale dispozitive de injecie la baz; - tehnologia de fabricare i punere in oper a betonului. 6.8. LUCRRI PREGTITOARE Platformele de lucru se amenajeaz pentru a permite accesul, circulaia i lucrul utilajelor de execuie necesare realizrii piloilor, in condiii optime, pentru a asigura calitatea i sigurana lucrrilor. Eventualele lucrri de consolidare a terenului, neprevzute in proiect, dar absolut necesare fa de condiiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obine aprobarea Inginerului i pentru natura, calitatea i condiiile de punere in oper a materialelor prevzute pentru pregtirea platformelor de lucru. Lucrarile pe santier incep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii, la
cotele si dimensiunile din proiect, amenajare care cuprinde eventual si degajarea amaplasamentului de obstacole(constructii existente, arbori, etc.) In cazul in care se lucreaza in localitati, se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de liniile electrice de curent, telefon, etc. Totodata, este necesara si degajarea subterana de conductele de apa, canalizare, gaze, electrice, etc. si orice alte constructii si instalatii subterane, utilizate pe amplasamentul baretelor. La degajarea aeriana si subterana fata de liniile de curent se va tine seama si de normele de tehnica a securitatii muncii in vigoare. Organizarea de antier specific executrii lucrrilor de barete si perei mulai cuprinde: - Instalaii de preparare i regenerare a noroiului bentonitic, dimensionate n aa fel nct s se asigure o aprovizionare continu a noroiului pentru excavare, care se compun din: - instalaii de preparare; - rezervoare de preparare care asigur cel puin noroiul pentru dou panouri; - reele de conducte fixe sau furtune pentru circulaia noroiului de la depozit la tranee i invers ; - pompe centrifuge sau cu piston pentru noroi (pompare i recirculare) ; - pompe submersibile (FLYGT, EPEG) pentru scoaterea noroiului cu nisip de la fundul traneii i trimiterea la un punct de regenerare. - Instalaii de for de alimentare cu energie electric pentru funcionarea utilajelor i a iluminatului pe timp de noapte ; - Instalaii de aer comprimat ; - Laborator de antier ; - Magazie pentru materiale necesare preparrii noroaielor i betoanelor ; - Atelier pentru confecionarea carcaselor de armtur ale panourilor de perei mulai. Trasarea lucrrilor pe teren se va face pe baza planului de amplasare a baretelor i a planului de trasare cu axele constructiei, concretizat in planul de trasare de arhitectura. Trasarea de detaliu se va face cu vopsirea limitelor fiecrui panou pe grinzile de ghidare. Pentru ghidarea cupei utilajului de spat i prevenirea surprii traneii la partea superioar din cauza barbotrii noroiului bentonitic, n timpul lucrului se vor monta grinzi de ghidare cu praiuri prefabricate, cu pmnt bine compactat in spatiul interior. Se excaveaza terenul, daca este cazul, si se niveleaza la cota inferioara a radierului care solidarizeaza baretele. La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va urmari asigurarea unei bune deplasari a utilajelor in timpul lucrului.(macarale, autobetoniere, basculante pentru transportul pamantului rezultat din excavare), precum si a spatiilor de depozitare necesare in procesul tehnologic de executie a baretelor. In acest sens, platforma de lucru va fi prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport, degajate permanent, astfel incat circulatia sa se desfasoare in bune conditii, fara stagnari sau pericole de accidente. Pentru scurgerea apelor si eventual a noroiului de pe suprafata platformei de lucru, se vor amenaja pante de scurgere de 1%-2%. Se vor amenaja santuri sau rigole la marginea platformei de lucru, pentru colectarea si indepartarea apei sau a noroiului de pe platforma. Se vor evita umpluturile de pamant. Daca ele sunt totusi necesare, mai ales in jurul grinzilor de ghidaj, se vor executa in strate de 20-25 cm grosime, bine compactate. Dupa stabilirea cotei zero a baretelor care trebuie sa coincida cu partea superioara a grinzilor de ghidaj se va materializa pe teren axul baretei, in conformitate cu proiectul, stabilindu-se totodata si reperii de nivelment pentru verificarea cotelor baretelor si radierului
care le solidarizeaza. Executia grinzilor de ghidaj se va efectua in conformitate cu prevederile proiectului de executie. In cazul baretelor, grinzile de ghidaj pentru pretransee se realizeaza de regula din grinzi prefabricate din beton armat sau din tabla pentru a fi refolosite la baretele cu forme simple si in numar mare. Grinzile de ghidaj se mai pot realiza din beton armat monolit cu sectiunea dreptunghiulara, cu latimi de 0.81.0 m, asezate la distanta egala cu latimea sapei plus 5.10 cm. Dimensiunile si armarea grinzilor de ghidaj sunt date de proiectant in plansele de executie a acestora. Executarea sapaturii santului pentru grinzile de ghidaj se face cu sapatorul de santuri si numai in cazuri exceptionale manual. Nu se admite turnarea grinzilor deasupra terenului si executarea ulterioara a umpluturii. Legarea liniilor de forta se face prin cabluri protejate si tablouri inchise, conform normelor de tehnica a securitatii muncii a utilajelor. Linia de forta, de legatura la instalatiile santierului va fi asezata in afara platformei de lucru, la distantele prescrise de normele de tehnica a securitatii muncii, iar traversarile drumurilor de acces vor fi protejate corespunzator. Dimensionarea posturilor trafo precum si diametrul cablurilor de forta se va face tinandu-se seama de felul si numarul utilajelor si instalatiilor ce lucreaza pe santier. 7. DATE NECESARE PROIECTARII FUNDATIILOR PE BARETE 7.1. Datele privind terenul de fundare sunt oferite de studiile geotehnice intocmite pentru acest proiect Importante sunt : - stratificatia terenului de fundare, cu caracteristicile fizice si mecanice ale straturilor de pamant intalnite; se va da o atentie deosebita obtinerii caracteristicilor rezistentei la forfecare determinate prin incercari in situ (probe de penetrare statica, incercari cu aparatul de forfecare cu palete)sau incercari in laborator. - nivelul normal al apelor subterane precum si eventualele modificari previzibile ale acestuia pentru viitor; - agresivitatea apelor subterane; - adancimea probabila de afuiere (cand este cazul). Foarte importanta este evidenta fiselor de sapatura a forajelor baretelor care ofera informatii suplimentare despre stratificatia din amplasament, permitand atat verificarea datelor initiale cat si completarea acestora si realizarea eventuala de noi teste si probe permitand o optimizare din mers a solutiilor. In cazul cand se intalneste un strat de capacitate portanta ridicata care poate constitui suportul baretelor, forajele vor patrunde in acest strat pe o adancime egala cu cel putin 3l unde l este latura mare a baretei. Studiul geotehnic va preciza daca sub stratul portant se afla un strat foarte compresibil. In acest scop cel putin un foraj se va extinde in stratul portant pe o adancime de cel putin 1,5B unde B este latura mica sau diametrul radierului care solidarizeaza baretele. 7.2. Date care rezulta din incercarea in teren a baretelor de proba 7.2.1. Incercarea in teren a baretelor de proba face parte integranta din programul de studii,
cercetare si proiectare stabilit pentru lucrarea respectiva. 7.2.2. Detaliile de executie ale fundatiilor pe barete se definitiveaza numai pe baza rezultatelor incarcarilor de proba asupra unor barete executate pe amplasament cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proiect.Ori de cate ori este posibil, si in special la constructiile de importanta deosebita, incarcarile de proba vor fi programate chiar de la fazele de proiectare anterioare detaliilor de executie. 7.2.3. In cazul in care numarul total al baretelor din lucrare este de 50 sau mai mic, se admite ca elementele necesare detaliilor de executie sa se stabileasca initial prin calcule, utilizand formulele recomandate in prezentele instructiuni tehnice, urmand ca incarcarile de proba sa se execute odata cu inceperea lucrarilor. Detaliile de executie se vor definitive pe baza rezultatelor incarcarilor de proba. 7.2.4. Numarul baretelor de proba se stabileste in functie de numarul total estimat al baretelor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de datele existente asupra unor barete de proba de pe amplasamente invecinate, de timpul si importanta constructiei, etc. Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total de barete. 7.2.5. La constructiile sensibile la tasari diferentiate se recomanda ca pe langa baretele de proba sa sa efectueze incarcari si asupra unor barete care raman in lucrare, numite barete de verificare.Numarul baretelor de verificare se va lua in acest caz de cel putin 5% din numarul total al baretelor. 7.2.6. Programul minimal de incarcari de proba pe un amplasament consta din incarcarea unei barete la compresiune axiala.In cazul cand baretele sunt supuse unor solicitari orizontale importante (H>0.05V) se va recurge si la incarcarea unei barete la sarcina orizontala, cu respectarea prevederilor STAS 2561/2-81. 7.2.7. La lucrarile cu un numar redus de barete (sub 15) se admite ca programul minimal sa fie realizat pe barete de verificare, din lucrare. La aceasta categorie de lucrari, proiectantul poate renunta in mod exceptional la incarcarile de proba, apreciind capacitatea portanta de calcul, daca se dispune de rezultatele unor incarcari de proba in conditii de teren similare. La constructiile la care este necesara limitarea deformatiilor (orizontale si verticale) incarcarile de proba se vor face indiferent de numarul baretelor din lucrare. 7.2.8. In corpul baretelor de proba se vor implanta instrumente care sa permita determinarea deformatiilor in lungul baretelor si obtinerea, pe aceasta cale, a eforturilor care se transmit prin frecare pe suprafata laterala precum si a eforturilor transmise la baza(transferul de incarcare) In anexa I la prezentele instructiuni tehnice se prezinta detaliile unui sistem mecanic pentru determinarea deformatiilor in lungul baretelor de proba, inclusiv modul de prelucrare a rezultatelor, pentru obtinerea transferului de incarcare. In functie de posibilitati se vor utiliza si alte sisteme de masurare a deformatiilor (traductori cu coarda vibranta, traductori electrorezistivi, etc.) 7.2.9. In vederea unei mai bune valorificari a rezultatelor incarcarilor de proba si a imbunatatirii, pe aceasta cale, a prescriptiilor de proiectare, unitatile care efectueaza incarcarile de proba pe barete sunt obligate sa transmita un set din rezultatele inregistrate la INCERC laboratorul fundatii si incercari nedistructive, sos. Pantelimon nr. 266, sector 2, Bucuresti, cod 73559. In anexa III se prezinta continutul minimal al referatului ce trebuie elaborat la incheierea incarcarii de proba pe bareta.
F-4.5-1-4.
Cod
Editia 1 Revizia 3
Pag 21/44
8. TEHNOLOGIA DE LUCRU LA EXECUTAREA BARETELOR 8.1. Materiale Marca betonului va fi C25/30 Se vor utiliza agregate de rau, sortate. Consistena betonului va fi fluid (tasarea conului 1520cm) Se va utiliza aditivul plastifiant intarzietor de priza Replast. Armaturile baretelor se vor realiza din OB37 si BST500 sau PC52 STAS 438/1-80, STAS 438/2-80, STAS 438/3-80. 8.2. Alcatuirea baretei 8.2.1. Dimensiunile sectiunii orizontale sunt determinate de caracteristicile utilajelor cu care se executa saparea. In mod obisnuit, latimea baretei este de 1.00 m, iar pe lungimea baretei 2.70 m in concordanta cu marimea si natura solicitarilor transmise de suprastructura. 8.2.2. Adancimea baretei (dimensiunea pe verticala) depinde de nivelul la care de intalneste stratul portant sau, in general, de cota pana la care se apreciaza ca prin efectul combinat al frecarii pe suprafata laterala si al rezistentei in planul bazei, bareta transmite la teren incarcarea care-i revine. Adancimea de patrundere a baretei in stratul portant va fi de cel putin 3b (b latimea baretei). Daca stratul de baza este constituit dintr-o roca stancoasa sau semistancoasa se admite rezemarea baretei pe patul de roca dupa indepartarea stratului alterat. 8.2.3. Armarea baretelor se face cu carcase de armature pe intreaga adancime a baretelor, formate din bare longitudinale, etrieri, bare de rigidizare, carlige de manipulare si distantieri sub forma unor role cilindrice de beton montate pe cele doaua fete ale carcasei prin intermediul unor bare scurte de otel sudate de carcasa, asezate la 23 m distanta pe cele doua directii si iesite in afara fetei armaturii cu 7 cm sau 10 cm. La baretele solicitate numai la compresiune se admite ca armarea sa se faca numai la partea superioara, pe o distanta egala cu 1/3 din fisa, dar nu mai putin de 3 m. In acest caz, se vor prelungi 1/3 din numarul baretelor longitudinale pana la talpa baretei pentru evitarea ridicarii carcasei in timpul betonarii si pentru verificarea adancimii transeei excavate. La baretele solicitate si la incovoiere, sectiunea de armatura se va adopta corespunzator solicitarilor din bareta. In figura 2 se prezinta un mod de alcatuire a carcasei de armatura pe intreaga lungime a unei barete. Diametrele minime care se vor adopta pentru barele de armatura sunt: - armatura longitudinala de rezistenta 14-OB37; 12-PC52; - armatura din etrieri 10-OB37; - armatura pentru barele de rigidizare; La latimi de 0.60 m 14 OB37; La latimi de 0.80 m si 1.00 m 16 OB37; - armatura din agrafe si carlige de sustinere minimum 18 OB37. Distanta minima dintre barele de armatura va fi de 15 cm. 8.2.4. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor de rezistenta se va lua de cel putin 7cm, iar in cazul terenurilor cu agresivitate de cca.10 cm. 8.3. Dispunerea baretelor in radier Corpul baretei va patrunde in radier pe o lungime de cel putin 10 cm, fara a se tine seama de betonul de egalizare.
Barele longitudinale ale carcasei de armatura se vor ancora in radier pe o lungime de 40d, unde d este diametrul barei. Distanta dintre fata baretei si marginea radierului se va lua de cel putin 25 cm. Grosimea si armarea radierului se vor stabili prin calcul. Acoperirea cu beton a armaturii inferioare a radierului se va lua de cel putin 15 cm. Distanta intre axele paralele cu latura mare a baretelor aflate in cuprinsul unei fundatii va fi d>3b, unde b este latimea baretei. 8.4. PREPARAREA, DEPOZITAREA SI PUNEREA IN OPERA A SUSPENSIEI DE BENTONITA ACTIVATA UTILIZATA CA FLUID DE FORAJ 8.4.1. Fluidele de foraj utilizate la executia baretelor se obtin pe baza de suspensii de bentonita activata in apa, care indeplinesc conditiile tehnice prevazute in STAS 9305-81 Bentonita activata pentru fluide de foraj. La punerea in opera a suspensiei de bentonita activata se efectueaza in laboratorul de santier determinari de laborator conform STAS 9305-81si STAS 9484/21-74, pentru a stabili daca suspensia indeplineste conditiile de calitate specificate mai jos: Vascozitatea aparenta, se determina prin masurarea timpului de scurgere prin palnia Marsh a unei cantitati de 1000 cm3 de suspensie, care va fi de 35-40 secunde; Densitatea se determina prin cantarire si va fi de 1.05-1.12 kg/dm3; Stabilitatea suspensiei, reprezentand volumul sedimentului in cm3 de suspensie lasata in repaus 24 h va fi de 99 cm3; Filtratul si capacitatea optima de colmatare se determina cu presa filtru tip baroid. Conditia admisa pentru filtrate este de 15-20 cm3 si 2-3 mm pentru turta; Continutul de nisip liber, va fi de maximum 3%; pH se va determina potrivit prevederilor STAS 9305-81. 8.4.2. In vederea inscrierii suspensiei de bentonita in conditiile de de calitate mentionate, se recomanda utilizarea de poliacrilamida hidrolizata sau carboximetil-celuloza. Acesti aditivi chimici se vor introduce in amestec, astfel: - poliacrilamida: 2...4 kg/m3 de suspensie; - carboximetilceluloza: 1...2.5 kg/m3 de suspensie; dozajul fiind stabilit, de la caz la caz, in functie de valoarea impusa filtratului. In cazul in care din analizele de laborator rezulta o valoare a pH-ului suspensiei diferita de cea admisibila, se va proceda la tratarea suspensiei cu soda calcinata. Valoarea medie a adaosului de soda calcinata este de 3%, cantitatile optime fiind stabilite prin incercari pentru fiecare caz in parte. 8.4.3. Prepararea suspensiei de bentonita in apa se va face in malaxoare mecanice sau in agitatoare cu amestec fortat. Durata de malaxare va fi de minimum 5 minute, malaxarea mentinandu-se pana la realizarea unui amestec omogen. Timpul de hidratare a bentonitei activate va fi stabilit de laboratorul de santier si va fi de minimum 24 ore. Dozajul de bentonita se stabileste astfel incat sa se obtina densitatea corespunzatoare asigurarii stabilitatii peretilor, tinand seama de natura terenului si de cota panzei freatice. Pentru stabilirea dozajului optim, in conditiile de teren date se recomanda o serie de incercari ce vor fi efectuate in laboratorul de santier. Dozajul optim se fixeaza corespunzator limitei inferioare a densitatii suspensiei care sa asigure stabilitatea peretilor transeei precum si o buna punere in opera a betonului, avand in vedere, in acelasi timp, pastrarea celorlalte
caracteristici ale suspensiei in limite admisibile. Suspensia de bentonita va fi depozitata in santier in cutii metalice (habe). In vederea realizarii unui flux continuu al operatiei de excavare, cantitatea de supensie preparata si cea de bentonita stocata pe santier va fi cu cel putin 50% peste necesarul zilnic, tinand cont de numarul mijloacelor de sapat de pe santier si de productivitatea lor. Bentonita se transporta si se pastreaza in saci de 35-50kg, sau in vrac si se depoziteaza in magazii amenajate, ferindu-se de umezeala. La punctele de lucru de pe santier se vor amenaja depozite mai mici, separate de cele de ciment, inaltate de la suprafata terenului si acoperite, in care se va pastra o rezerva de bentonita necesara executiei pe o perioada de cel putin 5-10 zile. 8.4.4. Transportul fluidului de foraj se realizeaza prin pompare in conducte rigide din metal sau material plastic rezistent la actiuni mecanice, prelungite cu furtune din cauciuc armat, de diametru 8...10 cm. Pomparea si recircularea noroiului se va face folosind pompe submersibile. In timpul operatiilor de betonare a transeei excavate se va asigura reglarea debitului pompei submersibile in functie de ritmul de betonare. 8.4.5. Se recomanda reutilizarea fluidului de foraj care se face numai dupa verificarea calitatii acestuia, pentru a corespunde conditiilor de calitate indicate in cele ce urmeaza. Controlul calitatii fluidului de foraj se va efectua in mod obligatoriu la fiecare bareta atat in timpul excavatiei cat si inainte de betonare, prin incercari in laboratorul de santier pe probe prelevate din noroiul din transee. Asupra fiecarei probe se vor face urmatoarele determinari: densitatea, vascozitatea aparenta, filtratul, turta, continutul de nisip liber, pH-ul, folosindu-se metodele mentionate la pct. 5.1. Rezultatele se vor inscrie in buletinele de analiza intocmite conform modelului din anexa III.3. Valorile caracteristicilor suspensiei determinate pe parcursul executiei trebuie sa se inscrie in limitele avute in vedere la prepararea suspensiei inainte de punerea in opera specificate la pct. 5.1. In cazul in care fluidul de foraj recuperat dupa excavare nu indeplineste conditiile de calitate, se va proceda la inlocuirea lui, partiala sau totala, prin recirculare cu amestecuri noi, modificandu-se treptat dozajul de bentonita activate, pentru corectarea proprietatilor fizicochimice. Fluidul de foraj contaminat cu cimentul din beton, de la partea superioara a transeei, va fi in mod obligatoriu indepartat din lucrare. 8.5. EXCAVAREA TRANSEEI CU UTILAJE KELLY, ESH 20, ESH 30, ESGH si ELSE 8.5.1. Transeea se excaveaza intr-una sau mai multe faze, in functie de lungimea baretei si se umple de la inceput cu noroi bentonitic, care ramane in transee pe toata durata excavarii si betonarii ei. Nivelul noroiului bentonitic se va mentine permanent cu 20...40 cm sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj si cu cel putin 1.0 m deasupra panzei freatice, in cazul terenurilor coezive. In cazul terenurilor necoezive, inaltimea deasupra panzei freatice va creste pana la 20% din adancimea excavate, ceea ce poate impune coborarea nivelului panzei freatice. 8.5.2. Pentru fiecare bareta, constructorul va completa fisa tehnica de excavare, conform anexei III.1, in care se vor consemna in detaliu, pe adancime, stratificatia intalnita, nivelul apei freatice, obstacole intalnite si in modul de indepartare a acestora, etc. 8.5.3. Excavarea transeei cu utilaje de tip Kelly, (ESGH, ESH 20, ESH 30 si altele) se face de regula sub noroi bentonitic, acesta avand rolul de mentinere a stabilitatii peretilor pe timpul excavarii si betonarii. Numai in cazuri rare, cand terenul este uscat (fara apa
subterana) si coeziv (argile de consistenta ridicata, pamanturi loeesoide cu umiditate redusa) astfel incat peretii transeei isi mentin stabilitatea nesprijiniti, excavarea se poate executa si fara noroi bentonitic. Saparea transeei cu instalatii de tip Kelly se face cu ajutorul unei cupe formata din doua cochilii egale, actionate independent de doua verine hidraulice si fixate de capatul unei prajini metalice. Prajina aluneca intr-un ghidaj rigid care nu permite rotirea cupei si devierea ei pe verticala, asigurand totodata apasarea prajinii pe cupa in timpul saparii, ceea ce mareste capacitatea de lucru. Ansamblul format din prajina, cupa si ghidaj se monteaza prin intermediul unui brat pe utilajul purtator (macara, excavator). Inainte de inceperea fiecarei faze de excavare trebuie efectuate in mod obligatoriu: fixarea utilajului pe pozitia de lucru cu cupa deasupra golului dintre grinzile de ghidaj verificarea verticalitatii, in cele doua planuri ale tijei utilajului si eventual corectarea pozitiei ei. Saparea transeei cu utilaj Kelly se face de obicei intr-o singura faza pentru baretele simple, iar la celelalte forme geometrice mentionate, prin schimbarea pozitiei utilajului si executarea succesiva a fazelor urmatoare. La saparea cu aceste tipuri de utilaje a unor barete alungite (panouri) mai mari decat deschiderea cupei, cum este cazul fundatiilor pentru cosuri de fum, turnuri de televiziune, etc.executia panourilor se face in doua sau trei faze, in functie de lungimea panoului, astfel: faza I o constituie saparea primului put, avand in plan forma si dimensiunile cupei, la una din extremitatile panoului, pana la adancimea prescrisa in proiect; in faza a-IIa se excaveaza al doilea put, la cealalta extremitate a panoului; intre cele doua puturi ramane un pilastru de pamant (merlon), care pentru a-si mentine stabilitatea trebuie sa aiba in lungime minimum 60 cm. in faza a-IIIa se excaveaza merlonul. Dupa excavare urmeaza operatia de curatire a talpii pe toata suprafata ei, care consta din saparea pe o adancime de circa 20 cm in aceeasi succesiune a fazelor de lucru. 8.5.4. Pentru lucrarile de excavare a transeei cu oricare din tipurile de utilaje amintite (Kelly sau ELSE) se impun o serie de conditii generale comune, ce trebuie respectate in timpul executiei si anume: - cu cel mult o ora inainte de inceperea betonarii transeei se va executa in mod obligatoriu curatirea talpii acesteia de resturile de pamant cazute din perete si de depunerile de particule solide aflate in suspensie. In cazul in care betonarea intarzie mai mult de o ora de la terminarea curatirii, operatia de curatire a talpii forajului se va repeta inainte de betonare. In acest caz noroiul se va recircula, pentru a se mentine calitatile suspensiei de bentonita, pana la inceperea betonarii. - Odata cu operatia de curatire se va face si controlul calitativ al noroiului si normalizarea lui, aducandu-l la parametrii specificati la pct. 5.1. - In timpul excavarii, se va urmari permanent adancimea sapaturii pana la atingerea cotei din proiect, prin masurarea cu ajutorul unei sarme de otel gradate sau al unui fir de nylon avand o greutate la capat. Masurarea adancimii se face obligatoriu inainte de turnarea betonului, in cateva puncte caracteristice in functie de forma geometrica a transeei. - Controlul excavatiei se va face permanent in timpul sapaturii, prin tinerea evidentei cantitatii de pamant excavat, concomitent cu masurarea adancimii transeei.
De asemenea, se vor lua probe de pamant din transee, pentru stabilirea profilului geologic. Aceste masuri se vor lua de catre constructor, de comun acord cu delegatul beneficiarului si cu aprobarea proiectantului de specialitate si se vor consemna in fisele de excavare. Fisa de excavare, conform modelului anexat (Anexa III.1) se intocmeste de seful echipei de excavare si de seful de schimb si este vizata de seful de brigada si de delegatul beneficiarului. 8.6. EXECUTAREA CARCASELOR DE ARMATURA SI PUNEREA LOR IN OPERA 8.6.1. Armarea baretelor se face de regula cu carcase metalice, confectionate in atelierele santierului, la dimensiunile prevazute in proiect, dupa tipul si forma geometrica a baretei. Carcasa metalica este alcatuita din armaturi longitudinale si transversale, dispuse ca doua plase paralele legate intre ele prin etrieri si bare inclinate. 8.6.2. Carcasa este prevazuta cu distantieri, alcatuiti in general din cilindri de beton (role) montati pe cele doua fete ale carcasei prin intermediul unor bare scurte din otel beton sudate de armatura carcasei, asezate la 23 m distanta pe cele doua directii si iesiti in afara fetei armaturii cu 710 cm (acoperirea minima necesara). Distantierii pot fi alcatuiti si din bare de otel indoite in forma de U si sudate de armatura longitudinala, dispusi la aceeasi distanta ca si cei din beton. Barele longitudinale rezultate din calcul vor fi in asa fel alese incat sa asigure rigiditatea carcasei pe timpul manevrarii ei pentru a nu se deforma. Carcasa va fi prevazuta la partea superioara cu bare de agatare rigide si suficient de rezistente pentru a sustine intrega carcasa la manevrare, la introducerea in transee si la suspendarea ei pe marginea grinzilor de ghidaj, fara pericol de accidente. 8.6.3. Carcasa de armatura se introduce in transee cu ajutorul unei macarale cu sageata si putere la carlig corespunzatoare, pentru o manevrare usoara. Inainte de introducerea carcasei de armatura in transee, se va face verificarea executarii corecte a sudurilor. Carcasa de armatura va fi bine centrata intre grinzile de ghidare, respectiv intre peretii santului excavat, pentru a nu provoca surparea acestora sau agatarea si desprinderea distantierilor. Coborarea carcasei intre grinzile de ghidare se face lent, fara smucituri sau opriri bruste, care ar putea produce deformarea si sau lovirea si surparea peretilor. Pentru a evita deformarea carcasei sub greutate proprie si infigerea ei in pamant, carcasa se va cobori pana aproape de talpa santului excavat, fara a rezema pe talpa, suspendanduse pe marginea grinzilor de ghidaj cu ajutorul urechilor montate la partea superioara. 8.6.4. In cazul in care carcasa de armatura nu ajunge la cota din proiect, blocandu-se in timpul introducerii, se va extrage imediat din transee, se va verifica starea ei si se va curata de pamantul depus, inainte de a se reintroduce in transee. Se va verifica de asemenea si transeea excavata si se va curata de eventualele depuneri provenite din surparile cauzate de lovirea peretilor la introducerea carcasei. 8.7. PREPARAREA, TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 8.7.1. Pentru executia baretelor se recomanda un beton de lucrabilitate L5 (tasarea conului 15-20 cm).Tasarea pe con se determina conform STAS 1759-80 Incercari pe betonul proaspat. Agregatele utilizate se vor incadra, din punct de vedere al granulozitatii, in urmatoarele
limite: mm 0.2 1 3 7 16 31 Minim % 3 17 25 30 70 90 Maxim % 5 23 35 60 80 100 Se mentioneaza ca aceste doua procente variaza cu dozajul de ciment al betonului confectionat. La fixarea retetelor pentru curbele granulometrice, se va tine seama de urmatoarele recomandari: - agregatele utilizate vor avea granulele de maximum 31 mm si vor fi aranjate in sorturile : 0.27; 716; 1631 mm; - sorturile de agregate sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua, iar curba de granulozitate sa nu depaseasca limitele indicate cu mai mult de doua procente; - continutul de material fin (sub 0.2 mm) trebuie sa fie de 50100 kg/m3, iar in cazul cand acesta lipseste (fiind inlaturat prin spalare), se va adauga un material inert. Agregatele necesare prepararii betoanelor vor corespunde prevederilor din STAS 1667-77 in ceea ce priveste continutul de impuritati. 8.7.2. Tipurile de ciment utilizate la confectionarea betoanelor si mortarelor se vor stabili in functie de conditiile terenului de fundare, in conformitate cu Instructiunile tehnice privind folosirea cimenturilor in constructii (indicativ C19-79) Se recomanda utilizarea cimentului CEM II A-S 32.5 N. Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmarindu-se prin incercarile de laborator timpul de priza, constanta de volul si rezistentele mecanice potrivit prevederilor STAS 8133-33 Cimenturi. Reguli si metode pentru verificarea calitatii. Temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie sa depaseasca +40C. Ca plastifiant si intarzietor de priza se recomanda aditivul Replast, care trebuie sa corespunda conditiilor de utilizare prevazute in Tabelul 2a din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE012/12007. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de urmatoarele recomandari: la stabilirea compozitiei betonului si a dozajului de aditiv intarzietor de priza se va tine seama de volumul de beton necesar pentru o bareta astfel incat timpul de turnare sa nu depaseasca 6-7ore. dozajul de aditiv intarzietor de priza va fi de 12 litri la 100 kg de ciment. 8.7.3. Transportul betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera se va efectua in mod obligatoriu cu autoagitatoare. Pe timp de iarna se vor lua masuri necesare la prepararea si transportul betonului pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, astfel incat la punerea in opera temperatura betonului sa fie de minim +5C. Inainte de betonarea baretei se verifica daca statia de preparare a betonului poate asigura continuu beton pentru intreaga transee excavata si daca sunt asigurate mijloacele necesare pentru transportul betonului de la statie la santier. Pentru a se asigura executia reusita a baretelor, trebuie create toate conditiile ca betonarea sa se desfasoare intr-un ritm continuu, fara intreruperi in aprovizionare si transport si intr-o cadenta de circa 810m3 / ora. 8.7.4. Inainte de inceperea betonarii, este obligatorie verificarea calitatii noroiului bentonitic, potrivit prevederilor de la pct. 5.5. In mod deosebit se va verifica continutul de nisip al noroiului, care nu trebuie sa depaseasca 3%. Noroiul cu un continut de nisip de peste 3%
trebuie curatit (desablat) sau inlocuit. Turnarea betonului trebuie sa inceapa dupa cel mult o ora de la terminarea curatirii talpii transeei, timp in care se apreciaza ca se poate introduce in transee carcasa de armatura si se realizeaza toate lucrarile pregatitoare in vederea betonarii. Inainte de turnarea betonului, se va verifica centrarea carcasei de armatura suspendata pe grinzile de ghidaj. De asemenea, in transee se instaleaza pompa submersibila prevazuta cu furtun pentru evacuarea noroiului impins de jos in sus de betonul turnat. Intrucat capacitatea portanta a baretei este influentata de timpul scurs de la curatirea talpii transeei si pana la betonare, este necesar ca toate operatiile premergatoare betonarii sa se desfasoare sub supravegherea dirigintelui de santier si a delegatului CTC al unitatii de executie si sa fie consemnate la fisa de betonare. In cazul in care timpul limita prescris, 1 ora, nu se respecta, se va extrage carcasa de armatura, repetandu-se operatia de curatirea talpii transeei. 8.7.5. Betonarea baretelor sub noroi bentonitic se face cu procedeul CONTRACTOR, cu ajutorul unei coloane de betonare, alcatuita din tronsoane de tuburi cu 2530 cm si 26 m lungime, imbinate prin insurubare si prevazuta la partea superioara cu o palnie. Acest sistem de turnare se utilizeaza pentru a evita contactul intre noroi si masa betonului turnat in bareta. La betonarea unei barete se utilizeaza una, doua sau trei coloane de betonare, in functie de forma si marimea baretei. Astfel baretele simple cu lungimea de pana la 5 m se betoneaza cu o singura coloana, iar cele cu lungimi peste 5m sau cu forme variate in plan se betoneaza cu doua sau trei coloane, dupa caz. Coloana de betonare este coborata in transee pana la talpa excavatiei. In continuare, la baza palniei se introduce cu lopata un amestec plastic de ciment cu apa care formeaza un dop de amorsare cu rolul de a impiedica amestecarea betonului cu noroiul din tub. Se toarna apoi prima sarja de beton in palnie, dupa care coloana de betonare se ridica circa 20-30 cm de la talpa excavatiei. In acest mod, dopul de amorsare este expulzat prin greutatea betonului, iar betonul se depune la fundul transeei. Cantitatea de beton din prima sarja se calculeaza astfel incat betonul refulat pe fundul transeei sa acopere partea inferioara a tubului pe cel putin 0.20 m. In cazul in care la ridicarea coloanei cu 20-30 cm, betonul nu coboara din coloana, se va proceda la scuturarea usoara pe verticala a coloanei. Dupa initierea turnarii si asigurarea innecarii partii inferioare a coloanei in beton, alimentarea cu beton a palniei se face in flux continuu, pana la betonarea completa a baretei. Pe parcursul betonarii, se va urmari ca baza coloanei de betonare sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 1.50 m sub nivelul betonului din transee. Pentru a da posibilitatea betonului turnat la ultimele sarje sa impinga in sus betonul turnat anterior si pentru a evita intepenirea coloanei in beton, durata de turnare a betonului intr-o bareta va fi de cel mult 67ore. In timpul betonarii se executa periodic miscari lente de ridicare si coborare a coloanei de betonare, pana la terminarea operatiei de betonare, avand totodata grija ca evacuarea noroiului din transee- prin pompare sa se faca astfel incat acesta sa nu ajunga sa deverseze peste grinzile de ghidaj. In cazul in care se utilizeaza mai multe coloane de betonare la o singura bareta, este necesar ca betonarea sa se faca simultan la toate coloanele de betonare, cu respectarea prevederilor de mai sus. 8.7.6. In timpul turnarii betonului in transee, se va controla permanent nivelul betonului atat la capetele transeei cat si langa coloana, iar rezultatele se vor compara cu nivelul teoretic calculat. Se urmareste ca suprafata betonului, controlata prin sondaje, sa nu aiba denivelari
mai mari de 50 cm. Controlul se face cu ajutorul unui fir metalic sau din nylon prevazut cu greutate la capat. Pentru a urmari in bune conditii desfasurarea procesului de betonare este necesar sa se intocmeasca pentru fiecare bareta o fisa de betonare sub forma de graphic (conform modelului din Anexa III.2) Neconcordanta intre volumul din proiect al excavatiei indica zonele cu surpari locale ale peretilor transeei, datorate unor particularitati ale stratificatiei. 8.7.7. Betonarea baretelor se face pana la nivelul prevazut in proiectul de executie. De regula, nivelul de betonare este de circa 0.50-1.0 m peste cota din proiect pentru a permite inlaturarea ulterioara a stratului de beton contaminat cu noroi bentonitic. Pentru circulatia oamenilor peste santul sapat, se vor prevedea gratare metalice rezemate direct pe grinzile de ghidaj. Pe timp friguros se vor lua masuri ca noroiul de foraj sa nu inghete pe conducte, in santul sapat sau in habe. 8.7.8. La punerea in opera a betonului se vor respecta cu strictete urmatoarele conditii speciale: - controlul calitatii noroiului, inainte si in timpul turnarii betonului si controlul calitatii betonului proaspat; - mentinerea permanenta a nivelului noroiului in sant; - pozitia coloanelor de betonare in masa de beton; - masurarea volumului de beton turnat concomitent cu verificarea nivelului betonului in transee; - luarea de probe necesare in timpul turnarii, pentru a fi incercate dupa intarire. Toate aceste date vor fi inscrise in fisa de betonare a baretei, conform modelului din Anexa III.2. 8.7.9. Inainte de inceperea betonarii unei barete se vor asigura toate conditiile pentru preintampinarea unor intreruperi in turnarea betonului mai mari de 2 ore. Pe perioada oricarei intreruperi se vor efectua miscari pe verticala ale coloanei de betonare, fara a o scoate din masa betonului, asa cum s-a mentionat la pct. 8.5. 8.7.10. Controlul calitatii betonului proaspat se va face prin prelevarea de probe atat la statia de betonare cat si la locul de punere in opera, asupra carora se determina consistenta betonului prin metoda tasarii conului (STAS 1759-80) urmarindu-se inscrierea in limitele mentionate la pct. 8.1. Pentru determinarea rezistentelor mecanice ale betonului pus in opera se vor preleva serii de cate 3 cuburi cu latura de 14 cm, pentru incercarea la compresiune la varsta de 7 si 28 zile, conform STAS 1799-81. Probele necesare determinarii consistentei si confectionarii cuburilor se vor recolta la fiecare lot de 3035 m3 de beton pus in opera sau cel putin pentru fiecare bareta, atunci cand volumul acesteia este sub 30 m3. In cazul in care in cuprinsul lotului de 3035 m3 se constata la punerea in opera o modificare a compozitiei betonului proaspat, se vor face determinari suplimentare ale consistentei pentru a se putea aduce corectiile necesare. 8.7.11. In perioada de lucru pe timp friguros se va tine seama la prepararea betoanelor de prevederile cuprinse in Normativ privind executarea lucrarilor de beton si beton armat, indicativ NE012/2-2010 cu mentiunea ca temperatura betonului la punerea in opera sa fie mai mare de +5C. 8.8. Condiii, ncercri i probe privind materialele i semifabricatele utilizate la realizarea pereilor Constructorul este obligat s-i organizeze n incinta antierului un laborator dotat
corespunztor, care s controleze n permanen materialele ce se impun n oper. Materialele i semifabricatele principale care asigur realizarea pereilor mulai i ale cror caliti se vor controla pe antier sunt urmtoarele: 8.8.1. Bentonita activ n stare brut i n suspensie utilizat la lucrrile de perei mulai, trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 9305-81. Pentru aceasta, laboratorul de antier stabilete timpul minim de relaxare a amestecului de ap - bentonita aditivi, prin ncercri. n aceste condiii de ncercri, laboratorul stabilete o reea care indic n mod clar, n kilograme, cantitile in fiecare component ; reeta se afieaz n mod vizibil la gospodriile de noroi, n imediata vecintate a punctului de preparare a noroiului. Verificarea diferitelor caracteristici ale noroaielor bentonitice se efectueaz dup necesitate, n diferite faze de execuie, inndu-se evidena lor. Noroiul de bentonit va ndeplini urmtoarele condiii obligatorii : - greutate specific unic (1.05 1.08 daN/dmc) ; - vscozitate 36 42 la plnia Marsh ; - turta max. 3 mm ; - filtrantul max. 20 cm3 ; - coninutul de nisip max. 3%. Cantitatea betonului pus n oper poate fi controlat i prin metoda nedistructiv a carotajului sonic. Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmrindu-se prin ncercrile de laborator timpul de priz, constanta de volum, rezistenele mecanice, potrivit prevederilor SR EN 196 3/ 97, SR EN 196 1 / 95, iar temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie s depeasc +400. Agregatele necesare preparrii betoanelor vor corespunde prevederilor STAS 1667 76 n ceea ce privete coninutul de impuriti. Apa din reeaua de alimentare a Bucuretiului este corespunztoare preparrii noroiului bentonitic. Folosirea apei din alte surse nu este indicat dect dup analiza sa i tratarea duritii mai ales a srurilor de calciu i magneziu. Betonul din barete va fi clasa C25/30 cu P810, corespunztor prevederilor codului NE 012/1-2007. Agregatele utilizate se vor ncadra din punct de vedere al granulozitii n urmtoarele limite: 0.2 1 3 7 16 31 (mm) Min % 3 17 25 30 70 90 Max % 5 23 35 60 80 100 Lucrabilitatea acestui beton va fi asigurat pentru minim 6 ore cu aditivi tip Replast, ntrzietori de priz 1 2 l/100 kg de ciment a crui dozaj se determin prin ncercri. Transportul betonului la punctul de lucru va fi fcut cu automalaxoare. Pe timp de iarn se vor lua msuri specifice de preparare i transport, conform codului NE 012/1-2007 si respectiv NE 012/2-2010. La prepararea betoanelor se vor respecta prevederile aceluiai cod NE 012/1-2007. Oelul beton folosit la armarea pereilor mulai este oelul beton cu profil periodic PC52 i oel beton rotund, neted OB37, care trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1-89, STAS 438/2 91 i STAS 438/3-98. Pentru fiecare cantitate de sortiment de oel beton aprovizionat controlul va consta din: - constatarea existenei certificatului de calitate ; - examinarea aspectului ;
- verificare prin ndoire la rece. Constatrile trebuie fcute conform prevederilor Normativului NE 012/2-2010 anexa XI pct. A5. Abaterile de la dimensiunile seciunii nu vor depi : a. Pentru PC 52 + 0.3 mm sau 0,5 mm pentru 16 mm + 0.4 mm sau 0,5 mm pentru 25 mm + 0,4 mm sau 0.75 mm pentru 28 mm b. Pentru OB 37 0.3 mm pentru 8 mm + 0,3 mm pentru 0,5 mm pentru 8 20 + 0.5 mm pentru 0,8 mm pentru 20 32 0.8 mm pentru 36 mm La confecionarea i montarea armturilor se vor respecta prevederile codului NE 012/22010. Oelul beton va fi recepionat numai dup o examinare vizual riguroas i dup analizarea buletinelor de ncercri. Rolele distanieri ale carcasei vor asigura o acoperire minim de 8 cm pe cele dou fee ale acesteia, ele fiind montate la 2 3 m distanta pe cele dou direcii. La confecionarea carcaselor de armtur se va ine cont de Instruciunile tehnice pentru sudarea armturilor de oel beton indicativ C 28 83 aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 46 din iunie 83. 8.8.2. Verificarea calitii n vederea recepiei lucrrii Avnd n vedere caracterul complex al tehnologiei i cantitatea mare de materiale care se manipuleaz, constructorul are obligaia s-i organizeze un sistem de urmrire i de eviden clar a tuturor lucrrilor. Evidena se refer n mod obligatoriu la: - modul de realizarea a fiecrei barete (fiele de excavare i de betonare, tratarea de rosturi, injecii, etc.); - cantitile de materiale folosite (beton, oel, bentonita, etc.); - durata i modul de funcionare a utilajelor; - transporturile efectuate ; - procesele verbale de lucrri ascunse i cele privind modul n care au fost executate dezafectrile ; - probele i verificrile laboratorului ; - situaia la zi a lucrrilor executate. Deoarece realizarea baretelor decurge n mod continuu zi noapte, este necesar s se in un registru n care s fie oglindite toate operaiile executate de un schimb, astfel ca schimbul urmtor s poat lua la cunotina de ele. Modul n care decurg operaiile de execuie a spturii i betonrii baretelor se reflect n fisele de excavare i betonare. Fia de excavare se completeaz cu elementele cunscute (date de identificare i cele extrase din proiect) de ctre eful de lucrare, iar n continuare se ine de ctre conductorul utilajului, care nscrie toate datele privind modul de desfurare a operaiei de spat i litologia real a terenului, pe baz de observaii directe asupra procesului de execuie. Fia de betonare se completeaz de asemenea n faza iniial, de ctre eful de lucrare,
iar n continuare se ntocmete de ctre maistrul, tehnicianul sau inginerul care supravegheaz direct desfurarea procesului de betonare a panoului. Ambele tipuri de fie se verific i se semneaz de ctre eful de lucrare i reprezentantul beneficiarului, urmnd a fi anexate la Cartea construciei. n timpul executrii spturii se interzice categoric excavarea cu tija nclinat a utilajului Kelly care are drept consecin nerespectarea geometriei baretei si a ipotezelor de calcul. Se interzice cu desvrire nerespectarea reetei de noroi bentonitic. Noroiul bentonitic cu vscozitate mare conduce la : - neaderen beton armtur - nerealizarea grosimii din proiect a baretei din cauza depunerii unei turte groase pe pereii spturii, caz in care bareta poate avea armtur aparent; - producerea unor pungi de noroi n masa betonului turnat. Noroiul srac n bentonit conduce la surpri n pereii excavaiei care prin betonare dau neregulariti n bareta sub forma unor umflturi. Se interzic defeciunile aprute la betonare datorate betonului necorespunztor ct i greelilor produse n conducerea betonrii cum sunt pungile de noroi, incluziunile de pietri sau pmnt, rosturile orizontale, care afecteaz att rezistena ct i etaneitatea, precum i nerespectarea cotei de betonare indicat n proiect. La efectuarea controlului de calitate i a recepiei lucrrilor se verific: - notele de calitate a oelului beton (de la furnizor) ; - fia utilajului ; - procesele verbale de lucrri ascunse ; - condica de betonare cu rezultatele ncercrilor realizate ; - fia fiecrei barete in parte - toate notele i atenionrile fcute de proiectant i de beneficiar (n afara proiectului, pe tot timpul execuiei) ; - referatul privind respectarea toleranelor i nerespectarea abaterilor admise. 8.8.3. Msuri de protecie a muncii i paz i stingerea incendiilor Normele de tehnic a securitii muncii sunt grupate pe urmtoarele etape ale tehnologiei: nainte de nceperea lucrrilor pe antier se vor lua urmtoarele msuri: - se vor identifica reelele edilitare (electrice, telefonice, gaze, canalizare, ap, etc.) i se vor dezafecta sau ntrerupe sau sustine, dupa caz, in acord cu proiectele de specialitate ; - spaiul de amplasare al instalaiilor va fi liber de orice obstacole ; - terenul pe care este aezat instalaia de excavare va fi bine nivelat, i compactat, pentru a nu prezenta denivelri sau tasri ; - prile n micare ale instalaiilor vor avea aprtori ; - va fi asigurat lumina suficient (n timpul nopii, la locul de munc i la instalaiile i utilajele n lucru) ; - toate sculele vor fi permanent n bun stare de funcionare ; - se va verifica starea ghidajelor, astfel nct s nu existe goluri sub ele, care ar periclita stabilitatea mainii respective ; - personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru i al comportrii la locul de munc, precum i asupra unor msuri speciale ce vor fi luate pe parcurs de ctre eful de echip. 8.8.4. Excavare Pentru executarea operaiilor cu macarale, excavatoare i alte utilaje clasice (montare i
demontare, manevre n timpul lucrului) se vor respecta normele de tehnic a securitii de protecie a muncii prevzute n legislaia n vigoare. Se va asigura utilajelor o platform stabil de lucru. n timpul descrcrii n autobasculant a pmntului excavat cu instalaii Kelly, oferul va sta afar din cabin, pentru a se evita pericolul scprii frnei i a strivirii platformei autovehiculului de ctre cup. Se interzice schimbarea bolurilor de ctre operator naine de primirea comenzii pentru a executa manevra n sus i n jos fr pericol de accidente. Se interzice operatorului s prseasc postul de comand al mainii nainte de a deconecta i bloca ntreruptorul de comand a alimentrii cu energie electric. Operatorul este obligat s stea n permanen lng main pe tot timpul lucrului. La nceperea lucrului cu instalaia de spat i la nceputul fiecrui schimb de lucru se va controla starea frnelor care trebuie n permanent ntreinute pentru a nu se produce scurgeri de ulei sau de lichid de frn, asigurndu-se funcionarea lor n cele mai bune condiii. Se interzice lucrul cu frna defecta sau slbit. Cablurile instalaiilor acionate electric vor fi suspendate pe capre metalice. Nu se va trece cu autovehicule peste cabluri sub tensiune. Instalaiile i legturile electrice ale utilajelor vor fi executate numai de personal calificat i autorizat n acest scop. Instalaiile acionate electric vor fi obligatoriu legate la pamnt. Montarea demontarea, revizia, reparaia i transportul instalaiei de spat se vor face sub supravegherea permanent a unei persoane competente (tehnician, coordonator, mecanic de schimb, etc.) desemnat de eful lucrrii care va rspunde de respectarea tuturor msurilor de tehnica securitii muncii. La montarea i demontarea instalaiilor de spat se vor ntrebuina utilaje auxiliare cu capacitatea corespunztoare sarcinilor de ridicat i de manevrat. n timpul montrii sau demontrii instalaiei nu se va sta n raza de aciune a macaralei. Legarea pieselor pentru ridicarea sau coborrea subansamblelor se va face sub directa supraveghere a mecanicului titular al mainii. Se interzice ntrebuinarea cablurilor nndite la confecionarea ufelor de traciune. ufele vor fi prevzute la capete cu ochiuri avnd cablurile mpletite sau matisate cu srm. Se interzice mutarea instalaiilor, de spat la distane mai mari de 20 m n timpul nopii, pe vnt puternic, pe ploaie torenial, ninsoare abundent, polei sau cea cu vizibilitate sub 25 m. Traseul de lucru i deplasare a instalaiilor de spat va fi eliberat nainte de nceperea operaiei de mutare, de toate obstacolele, astupnd anurile i denivelrile, compactnd bine i uniform pmntul, ndeprtnd liniile electrice i telefonice. Se interzice transportul utilajelor sub liniile de nalt tensiune, n cazul n care gabaritul acestora nu respect distanele minime prescrise de normele n vigoare. n cazul deplasrilor scurte de mutare de la un panou la altul, catargul i prjina se menin n poziie de lucru, avndu-se ns grij s nu produc balansarea acestora ; n caz de balans se oprete maina pn la dispariia fenomenului, dup care se continu deplasarea. Pentru deplasri mai mari de 20 30 m se demonteaz braul metalic (catarg, prjin), pentru a se asigura stabilitatea n mers a mainii de spat. Roile dinate, lanurile, curelele de transmisie, cuplajele i toate celelalte piese n micare vor fi prevzute cu aprtori solide, fixe sau demontabile pentru a mpiedica personalul
deservent al utilajului s vin n atingere cu acestea. Preparare noroi bentonitic La toate operaiile de pregtire a noroiului se vor lua msuri de prevenire a rspndirii acestuia pe platforma de lucru sau pe traseele conductelor, pentru a nu provoca alunecarea i accidentarea lucrtorilor. Toate panourile n lucru vor fi prevzute cu grtare metalice rezemate pe grinzile de ghidare, pe care s stea muncitorii n timpul lucrului i care s ofere protecia la traversarea panourilor pline cu noroi bentonitic. Utilajele pentru prepararea noroiului, acionate electric, vor trebui obligatoriu legate la pmnt. La prepararea noroiului, personalul operator va trebui s poarte mti de praf i ochelari de protecie mpotriva substanelor agresive. Ridicarea sacilor de bentonit se va face astfel nct acetia s nu se rup i s nu se mprtie materialul. Manipularea comenzilor electrice la malaxoare pentru prepararea noroiului se va face numai de personal calificat. Pentru lucrul pe timp de noapte se va asigura iluminarea corespunztoare a locurilor de munc. n cazul pompelor folosite la recuperarea noroiului este interzis lsarea n noroi a cablului de alimentare cu energie electrica (pericol de sugere de ctre pomp, pericol de tiere de cupele utilajelor). Cablurile electrice de alimentare a pompelor, a malaxoarelor de preparare a noroiului i a instalaiilor de regenerare vor fi suspendate pe caprele metalice. 8.8.5. Turnare beton Automalaxoarele se vor deplasa la panoul n curs de betonare pe un drum stabilit anume i amenajat corespunztor, care s asigure stabilitatea mijlocului de transport. Tubul de betonare va fi manipulat cu frnghie pn la introducerea lui n panou. La nurubarea i deurubarea tronsoanelor tubului de betonare nu se vor folosi prelungitoare defecte, cu tendina de a iei din corzile cletilor cu lan. Ungerea cu vaselin a filetelor tubului de rost se va face cu o scndur, dup ndeprtarea pmntului i nisipului. Zona de lucru va fi luminat corespunztor pentru evitarea accidentelor pe timp de noapte. Dup terminarea betonrii panourile vor fi umplute cu pmnt. Se interzice staionarea personalului n dreptul dopurilor de la conducte i a instalaiei sub presiune. Presiunea de serviciu a pompelor hidraulice va fi cea prescris n cartea mainii i nu va fi depit sub nici un motiv. nainte de a face reparaii sau schimbri de piese la instalaii se va opri lucrul cu instalaia respectiv i se va scoate eventual de sub tensiune de la ntreruptorul principal care se va bloca, scondu-se siguranele principale. La orice avarie sau pericol, care ar amenina securitatea muncitorilor, precum i desfurarea normal a lucrului, se va opri imediat instalaia i se va anuna eful de lucrare. Este obligatorie efectuarea lunar a instructajului pentru protecia muncii cu ntregul personal angajat. Personalul nou angajat nu va ncepe lucrul dect dup efectuarea i nsuirea instructajului, consemnat n fiele de instructaj. n afar de indicaiile de mai sus, se vor respecta toate normele generale de tehnic a securitii i de protecie a muncii privind instalaiile electrice de for i de lumin,
instalaiile de lucru cu presiuni mari i instalaii mecanice. Norme de protecia muncii editate de alte ministere i organe centrale, pentru categorii de lucrri de CM specifice activitii acestora i care se refer la operaii ce se execut n cadrul lucrrilor de perei mulai. 8.8.6. Lansarea carcaselor i a elementelor de rost Carcasele vor fi descrcate cu ajutorul a 4 cabluri i aezare la sol pe evi 100 n vederea asamblrii. Ele vor fi dirijate cu dou frnghii de 4 5 m lungime. n timpul acestei operaii se interzice tuturor muncitorilor trecerea pe sub carcas. Se va avea n vedere raza de aciune a macaralei. Carcasa va fi lansat n puuri prin dirijarea manual. La manipularea elementelor de rost se vor utiliza dou frnghii pentru dirijare. Se vor folosi cti de protecie. n cazul elementelor prefabricate de rost, se va verifica n prealabil starea n care se afl att urechea de agare, ct i zona din jurul acesteia, pentru a depista eventualele defecte ce ar putea duce la ruperea urechii sau la smulgerea din beton. 8.8.7. Norme generale La nlime se va lucra numai cu scule legate, iar personalul va folosi centuri de siguran. n timpul manipulrii cablurilor muncitorii vor purta mti i palmare, iar la efectuarea operaiilor de tiere cu aparat de sudur, vor purta ochelari de protecie. Cablurile nu vor fi lsate s cad liber, ci vor fi legate cu frnghii. Muncitorii vor purta, n mod obligatoriu, casc de protecie. n timpul lucrului este interzis staionarea lng cablurile electrice, n spatele mainii de spat. La mutarea instalaiilor, eful formaiei de lucru va trasa sarcini precise fiecrui om din echip i n funcie de acesta va completa instructajul Norme de tehnica a securitii muncii. Aparatele de control vor fi montate n aa fel nct s fie uor observate de operator, de mecanicii de schimb i de electricianul de serviciu. Ele vor fi permanent n stare de bun funcionare, verificate i sigilate de metrologie pe anul n curs. n cazul ntreruperii energiei elecrice se va chema urgent electricianul pentru oprirea instalaiei din starea de funcionare n vederea evitrii unor accidente. 8.8.8. Standarde, Normative i Prescripii de referin Standarde STAS 9305 81 Bentonit activ pentru fluide de foraj STAS 1544 81 Ciment pentu sonde tip S1 STAS 9484/21-74 Produse miniere silicoaluminoase. Metode de ncercri fizice i mecanice. Determinarea granulaiei STAS 8133 90 Cimenturi. Reguli pentru verificarea calitii STAS 790 84 Apa pentru betoane i mortare STAS 1799 88 Verificarea calitii betoanelor STAS 1667 76 Agregate nturale grele pentru betoane i mortare, cu liani minerali STAS 438/1-89 Oel beton laminat la cald STAS 438/2 91 Srm rotund profilat STAS 438/3 98 Plase sudate Normative, Instruciuni, Prescripii P 106 85 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea baretelor pentru fundarea construciilor
NE 012/1-2007 NE 012/2-2010 C28 83 C200 81 C 16 84 C 130 78 C56 85
Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1Producerea betonului Normativ pentru producerea si executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2Executarea lucrarilor din beton Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de oel beton Instruciuni tehnice pentru controlul calitii betonului la construcii ngropate, prin metoda carotajului sonic Normativ pentru realizarea pe timp friguros al lucrrilor de construcii i a instalailor aferente. Instruciuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a mortarelor i betoanelor Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor i recepia acestora.
9. EXCAVATII, DEMOLARI BETON ARMAT Excavarea ncepe cu executarea excavaiei generale pe zona cuprins in aria radierului , pe adancimea cuprinsa pana la cota de fund a transeei iar demolarea se refera la spargerea betonului contaminat cu bentonita de la partea superioara a baretelor. Sptura se poate realiza mecanizat cu utilaje de gabarit redus, iar evacuarea se poate realiza cu excavator echipat cu cup de greifer sau cu macara i bena. 9.1. VERIFICARI 9.1.1. VERIFICARI LA INCEPEREA LUCRARILOR Orice lucrare de excavaii se ncepe dup operaia de predare-primire a amplasamentului (sau incintei de perei) i a trasrii reperelor cotei ( 0,00 m). Acestea sunt consemnate ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant i constructor. Se vor verifica trasrile pe teren dac ele se ncadreaz n abaterile din anexele II-21 si II-22 din Normativul C56-2002. 9.1.2. VERIFICARI LA RECEPTIE Dac excavaiile se execut n etape, verificrile calitative se vor reface dupa fiecare etap, n colaborare cu inginerul specialist geotehnician, ntocmindu-se procese verbale de lucrri ascunse de fiecare dat. Se vor verifica: aspectul i starea general a spturii, respectarea elementelor geometrice (grosimi, pante, planeitate, adncimi, etc.) din proiect. Dac spturile se efectueaz sub nivel hidrostatic sau cu infiltraii de ap, se va preciza cota la care s-a depistat i apoi reuit coborrea nivelului pnzei freatice. Se vor lua msuri speciale de sprijinire a malurilor si taluzurilor i evacuarea apelor infiltrate din sptura pentru a respecta cota de spare din proiect. Recepia calitativ a terenului se va face de reprezentantul beneficiarului, proiectantul geotehnician i constructor. Fiecare proces verbal al recepiei preliminare va fi parte constitutiv a carii tehnice a construciei. 9.1.3. PREVEDERI GENERALE In timpul execuiei excavaiilor se vor respecta urmtoarele: a) asigurarea pstrrii caracteristicilor terenului de la cota de fundare; b) asigurarea securitii muncii pe timpul lucrrilor; constructorul este obligat s ia toate msurile de protecia muncii astfel nct s nu se produc accidente tehnice sau umane; c) spturile cu volum mare (unde utilajul de spat are acces) se executa mecanizat, iar spturile de volum mic se execut manual, acolo unde folosirea utilajelor nu este justificat din punct de vedere economic sau imposibil din punct de vedere al spaiului de
manevra; d) evacuarea apei din sptura, care poate proveni din eventualele infiltraii, se va face fr aport de material solid, fr sa fie afectate construcii sau prti din construcii invecinate, epuismentele executate sa nu produc afuieri care sa pericliteze construciile existente n zona . n cazul ntlnirii nivelului ridicat al pnzei freatice , depresionarea acestuia va fi fcut conform proiectului de specialitate ntocmit pe baza studiului hidrogeologic. e) pentru spturile cu suprafa mare, fundul spturii va avea o pant catre o ba colectoare (sau mai multe) pentru colectarea apelor pluviale; f) la nceperea excavaiilor, se consider ca toate instalaiile existente pe amplasament au fost deviate (cu avizele necesare i msurile de siguran aferente), iar instalaiile intlnite pe amplasament vor fi dezafectate; g) dac se constat apariia unor probleme speciale n timpul excavaiilor (umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, dislocri neprovocate direct de aciunea omului), constructorul va lua msuri imediate i urgente, convocnd i proiectantul. Remedierea acestor probleme se va face i n raport cu respectarea siguranei construciilor sau prilor de constructii nvecinate i vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse. 9.1.4. ABATERI ADMISIBILE Abaterile privind precizia amplasamentului i a cotei de nivel sunt: a ) conturul excavaiei n plan orizontal este indicat n planul incintei, iar trasarea se va realiza conform planului de trasare, care se va face cu aparate topografice. b) toleranele de execuie la profilul spturii fa de cotele din proiect sunt: 2 cm - in plan vertical; 5 cm - in plan orizontal MASURI PENTRU SIGURANTA EXECUTIEI Se va asigura un regim de colectare a apelor (pante, rigole, bae) i evacuarea acestora. Se va evita ncarcarea malurilor cu pmntul rezultat din sptur, acesta se va evacua pe msur ce se executa excavaia. La recepia lucrrilor de excavaii se va consemna i cota de spare pentru fiecare etap, dac aceasta nu a fost respectat, se vor consemna motivele i soluionarea fiecrei probleme n acest sens. La execuia pe timp friguros, se vor respecta normele din Normativul C16-84. Pe tot parcursul execuiei lucrrilor de excavaii, se vor respecta prevederile de tehnica securitii muncii, precum i msurile de paz contra incendiilor din Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor si instalaiilor. Rigolele si puurile (baele) colectoare ce funcioneaz pan n ultima faz a spturii, se vor umple cu balast pe zona inferioar cotei finale a spturii, balast ce va fi compactat cu maiul de mn. 9.1.5. - UTILAJE, DISPOZITIVE SI SCULE NECESARE PENTRU EXCAVATII LUCRARI DE DEZAFECTARE. Sunt necesare: aparat de tiat cu flacar oxiacetilenic; aparat de sudur electric; motocompresor i ciocane pneumatice; ncrctor frontal; autobasculante; topor; fierstru; etc. LUCRARI DE TRASARE. Sunt necesare: aparate de trasare topografic (nivele, teodolite, stadii gradate); rulet 20 m; metru dulgheresc; balize simple i provizorii; fir cu plumb; srm neagr; sfoar; rui; cret topografic, etc.
LUCRARI DE EXCAVATII PROPRIU - ZISE. Sunt necesare: buldozer pe tractor cu enile; (excavator de mic capacitate); autoncarcator frontal; autobasculante 5t; electropompe de joas presiune de 8,1 14 kW; lopei; cazmale; trncoape; maiuri de mn sau mecanice; roabe pe pneuri; graifer; (macara cu ben pentru evacuare pmnt). OBSERVATII. La ieirea din antier, autobasculantele vor fi curate de noroi i pmnt cu jet de ap sub presiune. Se va organiza un loc de splare prevzut cu o groap acoperit cu grtar pentru decantare i colectarea noroiului n vederea evacurii la groapa de pmnt. 9.1.6. DEMOLAREA SI DEMONTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Spargerea betonului contaminat de la partea superioar a baretelor i orice operaii de demolare parial necesare n lucrrile de construcie vor fi fcute n urmtoarele condiii: protejarea construciilor existente de vibraii puternice; protejarea masivului de pmnt nconjurtor de vibraii; protejarea mediului mpotriva polurii sonice. Protejarea structurilor existente n timpul executrii demolrilor se pot realiza prin folosirea de mijloace i tehnologii moderne de demolare, care s reduc la minim sau s elimine transmiterea de vibraii. Utilajele care produc vibraii puternice pot afecta att structurile existente ct i masivul de pmnt nconjurtor, care i poate modifica caracteristicile mecanice. Caracteristicile mecanice modificate pot s transmit structurii alte mpingeri, care le pot depi pe cele avute n vedere la calculul structurii. Sunt de preferat tehnologiile moderne pentru demolare care s elimine vibraiile i trepidaiile, care s fie experimentate nainte de nceperea lucrrilor. Se pot adopta tehnologii de demolare tradiionale cu condiia ca utilajele de lucru sau uneltele folosite s fie uoare pentru a nu transmite vibraii puternice sau trepidaii structurilor existente i masivului de pmnt. 9.2. NORME DE PROTECIA MUNCII I P.S.I. La execuia acestor tipuri de lucrri, constructorul (executantul) va respecta: a) NGPM/2002 NORME GENERALE DE PROTECIA MUNCII b) MPM/1996 - MANUAL DE PROTECIA MUNCII c) MMSDP-Prescripii minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc GHID PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE SECURITATE N MUNC 2000 Fia VII - Echipamente tehnice (masini, instalaii mobile, instalaii de ridicat) Partea II Fia VIII Manipularea sarcinilor Fia X Amenajarea locului de munc Fia XI Amenajarea spaiilor de lucru (cldirilor) Fia XII Incendii i explozii Fia XIV Riscuri speciale Fia XV Circulaie, riscuri orizontale i verticale Fia XVII Organizarea primului ajutor Partea III Fie privind riscuri speciale (corespunztoare NSSM, codurile 7-10, 12-14, 1924, 26, 27, 29-31, 33, 34, 38-40, 45, 47-50 i 52) Partea IV Evaluarea la nivelul agenilor economici a managementului securitii i sntii n munc
NSSM 1/1996- Standarde comentate referitoare la NSSM pentru lucrul la nlime. NSSM 7/2001-Norme de securitatea muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton precomprimat. NSSM 12/2001- pentru lucrul la nlime. NSSM 27/2001- pentru lucrrile din zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii. NSSM 42/2001- pentru construcii i confecii metalice. NSSM 57/2001- pentru manipularea, transportul prin purtare i cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor. IM006-96 - Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii. IM007-96 - Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre i eafodaje. n plus, constructorul este obligat s ia toate msurile necesare astfel nct la punctele de lucru s se previn i s se evite apariia oricrui fel de incident tehnic sau accident uman. 10. LUCRRI TERASAMENTE La execuia lucrrilor de terasamente, constructorul va ine seama de caracteristicile terenului din amplasamentul lucrrilor de structur tratate n acest proiect aa cum sunt ele evideniate n studiul geotehnic. Lucrrile de terasamente vor fi executate att cu mijloace mecanizate ct i cu mijloace manuale, n funcie de volumul de sptur i de cota de fund a spturii rezultat din profile i din condiiile specifice ale studiului geotehnic. Lucrrile de terasamente vor ncepe numai dup executarea lucrrilor pregtitoare aa cum sunt ele detaliate n continuare. Pe msura avansrii n profunzime a spturii se pot constata eventualele neconcordane ntre stratificaia din studiul geotehnic i situaia existent n teren. Aceste eventuale neconcordane vor fi luate n considerare de proiectant n verificarea ipotezelor de fundare. Lucrrile de terasamente pentru obiectivele de structur vor fi corelate cu lucrrile de terasamente pentru reelele edilitare i drumuri acolo unde se intersecteaz cu acestea. 10.1. Standarde i normative Lucrrile de terasamente se execut n conformitate cu urmtoarele acte normative: STAS 9824 / 0 74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescipii generale. STAS 9824 / 1 87 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice C 169 88 Normativ pentru executarea lucrrior de terasamente, pentru realizarea fundaiilor construciilor civile I industriale C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente Legea 10 / 1995 privind sigurana, durabilitatea, funcionalitatea i calitatea construciilor 10.2. Pregtirea terenului n vederea nceperii lucrrilor Lucrrile pregtitoare pentru suprafeele care urmeaz s fie decopertate n vederea efecturii lucrrilor de structur, lucrri ce trebuie executate naintea nceperii spturii
propriu-zise sunt n principal urmtoarele: eliberarea amplasamentului de toate obiectele care ar putea mpiedica desfurarea lucrrilor; consultarea planului coordonator de reele, marcarea acestora n teren i convocarea reprezentailor unitilor care exploateaz aceste reele n vederea asigurrii asistenei la executarea decopertrii, desfiinrii reelelor, devierii sau susinerii acestora, dup caz; efectuarea sondajelor care identific poziia exact a reelelor din amplasament; defriarea sau ndeprtarea vegetaiei i a stratului vegetal pe zonele ocupate de spaii verzi; desfacerea stratelor sistemelor rutiere; mprejmuirea zonelor pe care urmeaz s nceap sptura cu panouri protectoare, panouri pe care va fi fcut semnalizarea rutier adecvat (reduceri sucesive de vitez, drum ngustat, drum cu denivelri, etc ). Pe timpul nopii va fi fcut semnalizarea luminoas a acestor panouri la cca. 50 cm distan de aceti parapei. n cazul n care circulaia se defoar pe o zon de drum n imediata apropiere, se vor monta glisiere de protecie. Trasarea obiectivului va fi fcut n conformitate cu planul de trasare. Trasarea se refer la materializarea n teren a limitelor spturii fa de reperi situai sau amplasai n teren. Fixarea reperilor n teren i a axelor obiectivelor prin metoda drumuirii pe baza planului de situaie i a planului de trasare, este o etap care are loc la predarea amplasamentului. Metodologia de trasare i abaterile admisibile sunt stabilite de STAS 9824/1/87 i de Normativul C 56-85 (anexa II 2). 10.3. Executarea spturilor Spturile vor fi executate de regul mecanizat, execuia manual fiind fcut numai n spaiile mici situate la adncime sau pentru volumele reduse care nu justific folosirea utilajelor. Contractantul va verifica cu atenie amplasarea exact a reelelor utilitare intersectate de structurile proiectate i va informa corespunztor consultana, care va da instruciunile adecvate. naintea nceperii spturilor, Contractantul va verifica cu atenie amplasamentele identificate ale reelelor existente pentru a prezenta un raport consultanei privind starea corespunztoare a acestora. Contractantul este responsabil pentru susinerea malurilor excavaiei pe parcursul lucrrilor, inclusiv pentru lucrrile situate sub nivelul pnzei freatice. Apa pluvial sau din alte surse va fi pompat imediat din excavaii i condus la o destinaie aprobat n conformitate cu instruciunile consultantului. Pentru zonele de excavaii situate imediat lng carosabil Contractantul va prezenta consultanei pentru aprobare detalii complete privind metodele pe care le propune pentru susinerea malurilor excavaiei. n cazul n care executarea spturii implic dezvelirea unor reele aflate n funciune, sptura n imediata apropiere a acestor reele, va fi executat manual, ngrijit, pentru a se evita deteriorarea lor. Atunci cnd existena reelelor nu este certificat n planul coordonator dar exist indicii
asupra prezenei n ampriza spturii se vor opri lucrrile de sptur, se va prospecta terenul cu mijloace adecvate i dup detectare vor fi anunai att proiectantul ct i organele de exploatare ale reelelor. Acetia vor stabili msurile necesare n vederea protejrii sau susinerii reelelor respective. n cazul executrii spturii lng construcii existente sau n curs de execuie trebuie luate msurile speciale pentru asigurarea stabilitii acestora (subzidiri, sprijiniri ale fundaiei sau ale construciilor existente). 10.4. Sigurana spturilor i protecia taluzelor Spturile de fundaie cu perei verticali nesprijinii pot fi executate pn la adncimi (conform C169 - 88) de: 0,75 m n cazul terenurilor necoezive i slab coezive; 1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie; 2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. Pentru adncimi mai mari, pereii spturii se vor sprijini in mod obligatoriu cu dulapi de lemn asezati orizontal, prinsi cu filate i spraiuri orizontale. Se pot folosi i sprijinirile cu dulapi verticali n cazul pmnturilor cu consisten redus (nisipuri etc.) sau cnd adncimea de sptura crete peste 5,00 m, trebuie luate urmatoarele masuri pentru meninerea stabilitii malurilor: terenul din jurul spturii s nu fie ncrcat i s nu fie supus la vibraii; pmntul rezultat din sptur s nu fie depozitat la o distan mai mic de 1,00 m de la marginea gropii de fundare, n cazul spturilor pn la 1,00 m adncime distana se poate lua egal cu adncimea spturii. Se vor lua msuri de nlturare rapid a apelor de precipitaii sau provenite accidental. Dac din cauze neprevzute, turnarea fundaiei nu se efectueaz imediat dup spare se iau msuri de sprijinire a peretelui n zona respectiv sau de transformare a lor n perei cu taluz. La maxim 2,00 m nltime de la fundul sapaturii se va executa o bancheta de 0,50 m. Executantul este obligat s urmreasc permanent apariia i dezvoltarea crpturilor longitudinale paralele cu marginea spturii care, dac nu sunt cauzate de uscarea pmntului pot indica nceperea surprii malurilor i s se ia msuri de prevenire a accidentelor. 10.5. Precauii la cota de fundare Pentru a menine caracteristicile mecanice ale pmntului de sub talpa fundaiei, este necesar ca turnarea fundaiilor s se execute far ntrziere, dup ce sptura a ajuns la cota de fundare din proiect. Spturile ce se execut cu excavatorul nu trebuie s depeasc n nici un caz profilul proiectat sau cota de fundare din planuri. n acest scop sptura se va opri cu 60 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena de 30 cm spndu-se manual, iar ultimii 30 cm se vor compacta. Fundul spturii adus la cota de fundare trebuie s fie neted i cu suprafaa nealterata. n cazul depirii cotei de fundare cu spturile, se vor executa umpluturi i se vor compacta la un nivel minim de 90% din gradul de compactare natural. Compactarea fundului sapaturii se va executa si la terenurile macroporice, sensibile la umezire pentru reducerea volumului de pori si a sensibilitatii la umezire.
Finisarea spturii (sparea ultimului strat) trebuie fcut imediat nainte de nceperea turnrii betonului de egalizare. 10.6. Prevederi pe timp friguros La executarea lucrarilor de sapaturi pe timp friguros, este obligatorie respectarea masurilor generale si celor specifice lucrarilor de pmnt, prevzute n normativ C16 - 84 partea a IIa cap. 6 (Lucrri de pmnt). 10.7. Inspectarea lucrrilor i avizarea Principalele operaii privind inspectarea i avizarea lucrrilor de spturi se execut n conformitate cu PROGRAMUL DE CONTROL ntocmit de proiectant i avizat de beneficiar i executant. n etapa de pregtire a spturilor se urmresc urmtoarele obiective i se ntocmesc urmtoarele acte care vor face parte din documentaia crii construciei: predarea amplasamentului se face pe baza unui proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper, semnat de beneficiar i proiectant ; executantul asigur trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit. Confirmarea executarii trasarii si a operatiunilor de nivelment in conformitate cu prevederile proiectului se asigura prin Proces verbal de trasare a lucrarilor semnat de beneficiar si executant . Pentru aspectele de ordin calitativ specifice lucrrilor de spturi se au n vedere n principal: verificarea de ctre proiectantul geotehnician, n prezena delegatului beneficiarului i a executantului, a naturii terenului de fundare, respectiv consemnarea constatrilor n Procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare ; verificarea de ctre delegatul beneficiarului i executant a efecturii spturii la cota de fundare prevzut prin proiectul de execuie a lucrrii. Confirmarea verificrii i constatrile fcute se consemneaz n Procesul verbal de verificare a cotei de fundare; verificarea probelor de compactare i a gradului de compactare a umpluturilor. n toate cazurile n care se constat c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde cu cea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului. 10.8. Folosirea materialului rezultat Pmntul rezultat din sptura se va ncrca n autobasculante i se va transporta n depozite amenajate, stabilite de comun acord cu beneficiarul i executantul, obinnd n acest sens acordul primriilor sub jurisdicia crora se afl spaiul respectiv. n depozit, pmntul se va mpinge i nivela cu buldozerul conform prevederilor acordului primit . Beneficiarul i executantul vor stabili pe baz de proces verbal distana real de transport a pmntului. 10.9. Umpluturi. Descrierea lucrrilor. Materiale. Tehnologii de execuie Lucrrile de umpluturi realizate la execuia structurilor tratate n acest proiect constau n: umpluturi pe fundul sapaturii pentru aducerea la cota necesara; umpluturi pe lnga fundaii, radiere, structuri, grinzi de ghidare.
Acestea se execut cu material rezultat din sptura, iar cnd acesta nu corespunde din punct de vedere calitativ, se va aduce material de umplutur dintr-o surs apropiat. Materialele pentru umpluturi trebuie s fie pmnturi coezive sau slab coezive. Este interzis folosirea pmnturilor cu contracii si umflri mari, prafuri, mluri, argile moi cu coninut de materii organice. Umpluturile pe fundul spturii se execut nainte de turnarea egalizrilor. Astfel se ndeprteaz ultimul strat de pmnt care s-a alterat i celelalte impuriti ce au aprut pe fundul spturii; se verific cotele de nivel, planeitatea i pantele necesare ale fundului spturii. Acolo unde este cazul se fac corecturile de rigoare, spnd manual sau adaugnd material att ct este necesar. Adaosul de pmnt se va compacta cu maiul mecanic prin treceri succesive pentru a se asigura un grad de compactare de 92%. Operaiile de umpluturi pe lng obiectivele de structur se vor efectua dup ce toate lucrrile de construcii au fost executate, respectiv : s-au decofrat toate elementele din beton armat turnat monolit i au fost scoase din spturi cofrajele; s-a executat hidroizolaia, inclusiv protecia ei; s-au fcut toate racordurile la canalizare, ventilaii i alte instalaii anexe. nainte de execuia umpluturilor se vor scoate din sptur obiectele ce au czut pe lng structur: bolovani, resturi vegetale i celelalte impuriti. Umpluturile se execut manual prin mprtierea pmntului cu lopata n straturi uniforme de 20 - 30 cm grosime . Se va avea grij ca pe lng peretii structurilor s nu se mprtie material granular i astfel s se formeze un dren ce ar atrage apa din infiltratii . Straturile de umplutur se vor compacta cu maiul mecanic sau de mn pe toat grosimea lor asigurnd un grad de compactare de 95% cu o abatere de 5% la valoarea maxim i 5% la valoarea minim. Pentru poriunile de umplutur care intersecteaz drumuri, se va studia i documentaia de Drumuri pentru a se putea stabili cota la care se vor opri umpluturile. Pentru ultimul strat (aproximativ 30 cm sub fundaia drumului) se va asigura un grad de compactare de 97% Proctor normal. Se pot folosi buldozere pentru mprtiere i cilindri compactori pentru compactarea materialului depus cu 10 treceri succesive pe urm. Pentru poriunile de umpluturi situate n spaiu verde, acestea se vor opri cu circa 30 cm sub cota terenului natural, urmnd ca pe aceast grosime s se mprtie pmnt vegetal adus din depozit i s se amenajeze spaiile verzi la forma i structura iniial / proiectat. 10.11. Teste. Controlul calitii umpluturilor n timpul executrii umpluturilor executantul va controla urmtoarele: corespondena dintre natura terenului n sptur i natura terenului avut n vedere la proiectare; cota fundului spturii naintea executrii radierului; calitatea materialului de umplutur, coninutul de material i impuriti; verificarea metodelor de compactare; verificarea gradului de compactare. Vor fi prelevate eantioane de prob din fiecare strat, cu o frecven de o prob la 50100 mc de umplutur.
Eantioanele vor fi prelevate de laboratorul Contractantului i de un laborator independent, ambele urmnd s fie testate. Rezultatele vor fi nmnate consultanei spre aprobare i vor fi consemnate n Procesul verbal de lucrri ascunse. 10.12. Msuri de protecie a muncii Constructorul va lua msurile necesare n vederea nsuirii i respectrii obligaiilor din urmtoarele acte normative: Regualmentul privind protecia i igiena muncii n construcii; Buletinul Construciilor nr. 5-6-7-8 / 1993. Norme generale de protecie a muncii elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerului Sntii 1996 Legea proteciei muncii nr. 90/1996 i Normele Metodologice de aplicare. Prevederile referitoare la protecia muncii pentru lucrrile de terasamente vor fi cunoscute i respectate att de personalul de lucru ct i de ctre persoanele aflate ntmpltor pe antier. n legtur cu desfurarea lucrrilor de terasamente o atenie deosebit va fi acordat urmtoarelor aspecte: Zona spturilor va fi mprejmuit cu panouri i glisiere de protecie; Se vor monta plcue de avertizare semnaliznd locurile periculoase pe timp de zi i de noapte; Semnalizarea rutier (antier, reduceri succesive de vitez) : drum ngustat, drum cu denivelri, va asigura sigurana circulaiei n apropierea panourilor de protecie; Sptura executat cu mijloace mecanice lng stlpi electrici aerieni va fi efectuat cu grij pentru a se evita avarierea acestora i pentru a nu se produce accidente; La execuie, proiectantul, constructorul i beneficiarul au obligaia s asigure respectarea cu strictee a tuturor prevederilor cuprinse n PE 009 - 93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea, transportul ]i distribu\ia energiei electrice i termice.
ntocmit, ing. Eduard IONESCU
F-4.5-1-4.
Cod
Editia 1 Revizia 3
Pag 44/44

8.caiet de Sarcini Infrastructuri

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

8.caiet de Sarcini Infrastructuri

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Beneficiar: IFIN-HH Denumire: INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA Adresa: Str. Reactorului nr.

30, Magurele, ILFOV

NE 012/1-2007 NE 012/2-2010 C28 83 C200 81 C 16 84 C 130 78 C56 85

ntocmit, ing. Eduard IONESCU

You might also like