Professional Documents
Culture Documents
si cotare funcionala
Indrumator, Conf. Univ. Dr. Alin Daniel Rizea Masterande, Aura lena Petre Constanta Pu!ezescu Maria Carmen Iordache
I. Generalitati
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere pe masini de frezat, cu scule numite freze. 1.1. Clasificarea masinilor de frezat: In functie de destinatia si constructia lor, masinile de frezat se pot imparti in doua mari grupe: masini de frezat cu destinatie generala: orizontale, verticale, universale, longitudinale si carusel; masini de frezat cu destinatie speciala: masini de frezat cu tambur, de frezat rotund, de frezat canale de pana, cremaliere sau de frezat prin copiere. Pornindu-se de la schemele de baza ale frezarii suprafetelor plane, masinile de frezat pot fi: cu arborele principal vertical, denumite masini de frezat verticale; cu arborele principal orizontal, denumite masini de frezat orizontale. Dupa particularitatile constructive, masinile de frezat pot fi: cu consola; fara consola. Consola este un element constructiv care are drept scop sa sustina masa masinii. 1. . !asina de frezat orizontala " dispozitive utilizate pentru prinderea sculelor pe masina de frezat Aceasta masina este foarte raspandita in practica fiind cea mai simpla masina de frezat. a se compune dintr-un batiu care contine un sistem de actionare electromecanica a arborelui principal in prelungirea caruia se monteaza un dorn portfreza. Pentru asigurarea rigiditatii dornului, in partea de sus a batiului se afla un brat suport, pe care se monteaza un lagar ce sustine dornul. Piesa de prelucrat se prinde pe masa masinii ce poate aluneca pe ghida!e fi"ate pe consola. Pentru e"ecutarea frezarii, sculele trebuie antrenate in miscare de catre arborele principal al masinii. Pentru a se usura prinderea sculelor, arborele principal al unei masini de frezat este prevazut cu un azela! dintr-un capat in celalalt. #rezele cu azela! se prind pe dornurile portfreza care pot fi lungi sau scurte. Dornul lung se introduce cu capatul sau conic in gaura conica din spatele arborelui principal si se blocheaza cu a!utorul unui surub ce strabate arborele pe
$
intreaga sa lungime. #i"area frezei pe dorn se face cu a!utorul unei piulite si a unor bucse distantiere, care asigura totodata si pozitia frezei pe dorn. #reza este antrenata in miscare de rotatie de catre o pana fi"ata intr-un canal prelucrat pe generatoarea portiunii de lucru a dornului. Pentru evitarea aparitiei vibratiilor in timpul lucrului, ca urmare a distantei mari dintre freza si arborele principal, dornul se spri!ina cu capul sau intr-un lagar montat pe bratul suport al masinii. 1.#. Dispozitive si verificatoare utilizate la frezare %a frezarea suprafetelor se folosesc dispozitive pentru prinderea si antrenarea lor in miscare de rotatie si dispozitive pentru prinderea si fizarea pieselor. Deseori aceste dispozitive sunt alcatuite din elemente tipizate, simple, livrate ca accesorii ale masinii de frezat.
Prinderea frezelor cu aleza! la masinile de frezat cu a" orizontal se face prin intermediul unui dorn port"freza 1, al carui capat conic se fizeaza in azela!ul conic al ar%orelui principal #, iar celalalt capat in lagarul & al %ratului suport '. &trangerea dornului in azela!ul conic se face prin ti$a (, iar antrenarea sa cu a!utorul unor cra%oti ). #i"area frezei in pozitia corespunzatoare pe dorn se face cu a!utorul %ucselor de distantare * care se strang cu piulita +. 'omentul de rasucire se transmite la freza prin pana 1,.
'asinile de frezat sunt prevazute cu un set de dornuri de diferite diametre pentru a permite fizarea unei game largi de freze. Prinderea frezelor cu coada conica se face fie direct in aleza!ul conic al arborelui principal, fie prin intermediul unor reductii corespunzatoare. #rezele cu coada cilindrica se fizeaza prin intermediul unei mandrine. #i"area semifabricatelor se face direct pe masa masinii de frezat sau indirect prin intermediul unor dispozitive de prindere. #i"area directa se face cu suruburi de fi"are cu cap triunghiular, care se introduc in canalele ) ale mesei si a unor placi de fi"are, cleme etc. %a o fi"are corecta, %rida de fi-are 1 trebuie sa fie apro"imativ paralela cu masa a masinii de frezat. In acest scop se utilizeaza prisme drepte # de grosime corespunzatoare sau prisme in trepte. #i"area indirecta se poate efectua in dispozitive universale ca menghini, coltare sau dispozitive special construite pentru un anumit semifabricat la productia de serie.
. .1. Determinarea elementelor de contact in fazele de e-istenta a. 1lementele de contact in faza de depozitare
Am%ala$
Praful
!uncitorul
D20 .
Umiditatea
0aftul
D20 . !uncitorul
Praful
Cra%oi de antrenare
Praful Piesa
2c;ii muncitorului
!9inile muncitorului
!9inile muncitorului
Praful
Cra%oi de antrenare
. . . 3ta%ilirea legaturilor dintre elementele de contact ale fiecarei faze de e-istenta a produsului a. :egaturile dintre elementele de contact in faza de depozitare Am%alar e D20 . Praful
!uncitorul
Umiditatea
0aftul
!uncitorul
c. :egaturile dintre elementele de contact in faza de montare Praful !uncitorul 3cule necesare monta$ului D20 . Piuli4
Cra%oi de antrenare
Praful Piesa
2c;ii muncitorului
!9inile muncitorului
!9inile muncitorului
45
Praful
Cra%oi de antrenare
44
.#. Funtiile produsului Produsul tre%uie: o o o o o o o o o o o o o o sa permita orientarea corecta a frezei sa permita fi"area frezei sa permita utilizarea mai multor tipuri de freze sa permita montarea usoara a frezei sa permita demontarea usoara a frezei sa permita circulatia lichidului de racire sa permita demontarea usoara in arborele masinii sa permita montarea usoara in arborele masinii sa permita fi"area pe arborele masinii sa asigure conditii de siguranta sa asigure traiectoria de lucru a frezei sa permita vizualizarea zonei de lucru sa fie ergonomic sa reziste la solicitarile mecanice +canalul de pana sa reziste la forte si momente,
4$