ASPIRINA

Sau

Acidul acetilsalicilic

{
Elv. Petrie Adriana

Structura :
Formula Chimica :
C6H4(OOCCH3)CO2H

Aspect :
acidsolidfolositcaanalgezic

Scurt istoric :
Farmacistul alsacian, din Strassbourg, Charles- Frdric Gerhardt, s-a apucat s acetilieze acidul salicilic. Folosind anhidra acetic i iarai acidul sulfuric a obinut ceea ce la analiza chimic s-a do odit a fi acidul acetilo-salicilic. !cesta, acidul salicilic, aldehida salicilic din s"nziene i substana lui #erou$, care %ntre timp cptase denumirea de salicin, toate a eau aceeai structur chimic de baz. Calea catre obinerea aspirinei fusese strabtut. &ai trebuia consacrarea. !ceata a a ut loc abia %n '()* c"nd #. +ien i S. Stri,er au demonstrat s acidul acetilo-salicilic, adiministrat bolna ilor reumatici care febricitau, fceau s scad temperatura %ntocmai ca i salcina, dar de mai mare intensitate. Substana, care p"n atunci satisfcuse numai fantezia unor cercettori de laborator, de ine, peste noapte, un medicament. -i inc un medicament bun. /ra cerut din ce %n ce mai mult. 0olna ii o cerau,medicii o prescriau, dar numai c"i a farmaciti puteau s acetileze acidul salicilic. !tunci, %n anul '(12, Feli$ 3ofmann, chimist la firma 0a4er din #e er,usen, a reuit s elaboreze un proces tehnologic pentru obinerea acidului salicilic acetilat, astfel ca acesta s fie preparat in cantiti %ndestulatoare, la scal industrial. -i deoarece, pe aceast cale, de enea un articol comercial i s-a dat o denumire adec at. 5entru ca era obinut prin acetilarea acidului salicilic i, iniial, acesta fusese preparat prin o$idarea aldehidei salicilice din Spirea, a fost botezat !S56+67!.

Proproetati :
!spirina are multe efecte de8a binecunoscute, dar %nc se mai descopera noi proprieti. -!nalgezic 9inlatura durerea: - este folosit %n cazul durerilor moderate, cefalee, ne ralgii, dureri musculare, dureri articulare, dureri postoperatorii. -!ntipiretic 9antitermic: -!ntiinflamator - indicata %n reumatismul articular acut sau alte afeciuni articulare inflamatorii acute -!ntiagregant plachetar - !spirina pre ine agregarea plachetelor sanguine 9care au rol in oprirea s"ngerarilor:. ;in acest moti este folosit %n pre enirea trombozelor 9coagularea s"ngelui %n artere sau ene: a "nd un rol important %n pre enirea infarctului miocardic. <n ultimii ani, aspirinei i-au fost atribuite noi efecte= pre enirea cancerului de pancreas, scderea riscului de recidi a a cancerului de colon sau rectal, pre enirea anumitor tipuri de cataracta, pre enirea migrenelor se ere.

Numele de Aspirin reprezint denumirea sub care compania a!er din "ermania a produs pentru prima dat acest medicament. Astzi# termenul este $olosit %n mod curent pentru desemnarea acestui medicament# incluz&nd chiar variantele care nu sunt produse de a!er. E'ist %ns (ri %n care cuv&ntul Aspirin se re$er numai la versiunea produs de a!er ) orice alt versiune a medicamentului purt&nd numele de *acid acetilsalicilic*. Pentru c s)a dovedit rolul aspirinei %n etiolo+ia Sindromului Re!e# medicamentul nu mai este $olosit pentru a trata simptomele de +rip la copii. ,n alt e$ect ne+ativ a aspirinei# mai ales %n doze mari# este iritarea mucoasei +astroduodenale# ce poate duce la hemora+ii di+estive superioare %n episoadele acute. Acest nea-uns a $ost compensat prin $olosirea aspirinei tamponate# un amestec de acid acetilsalicilic .i sruri ale calciului /%n special carbonat0. Cercetrile moderne au dat acidului

Stare de a+re+are : Punc de topire :

solida

536 7C /411 7F0 589 7C /4:8 7F0

Punct de $ierbere :

;b<innerea are la baza reactia de acetilare a acidului salicilic. Pentru ca# in industrie# sinteza porneste in +eneral de la $enol ca materie prima# procedeul cuprinde dou etape : a. ;b<inerea acidului salicilic pornind de la $enol# printr)o reac<ie de tip =olbe)Schmidt > reactia are loc la temperatura de 5497C si presiunea de 6 atmos$ere# in prezenta de acid sul$uric /catalizator0 > FEN;? FEN;?A@ AE SA?ICI?A@ AE ACIA S;AI, S;AI, SA?ICI?IC b. Acetilarea acidului salicilic# reactie care se poate $ace cu urmatorii a+enti de acetilare : ) anhidrida acetica /CB3C;04; ) clorura de acetil CB3C;Cl ) cetena B4CCCC; ACIA ANBIARIAA ASPIRINA ACIA SA?ICI?IC ACE@ICD ACE@IC Fazele procesului tehnolo+ic: Acetilarea presupune amestecarea acidului acetic# anhidridei acetice Ei a acidului salicilic# sub a+itare# la presiune normala si incalzire cu abur la 867C. ?a 257C se adau+a piridina Ei se ridica temperatura la 157C. Filtrarea Cristalizarea este un process care dureaza 6 ore# suspensia avand o temperatura de 5:) 497C. Separarea cristalelor de aspirina se $ace prin trecerea suspensiei cu a-utorul aerului comprimat in centri$u+a sau $iltru)presa. Aspirina se spala cu acid acetic. Apele se colecteaza si se pot utiliza la o noua acetilare. ,scarea aspirinei se $ace la 29)697C intr)un uscator# pe tavi# pana la disparitia mirosului de acid acetic /3)8 ore0. Faporii de acid acetic sunt evacuati printr)un e'haustor. Gcinarea aspirinei uscate se $ace intr)o moara sau sita vibratoare. Ambalarea se $ace in saci de hartie. Recuperarea aspirinei: apele rezultate la spalarea aspirinei sunt trecute cu a-utorul aerului comprimat in distilator unde se separa acidul acetic la 55:)5497C care este condensat si racit in schimbatorul de caldur. Puri$icarea superioara a acidului acetic se

Piblio+ra$ie:
http:IIro.JiKipedia.or+IJiKiIAspirinLC8L:3 http:II$acultate.re+ielive.ro http:IIJJJ.s$atulmedicului.ro

http:IIro.scribd.comIdocI39MMMM24IChimie)Proprietati)Fizice)Si),