Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

Vinul...Aliment, medicament sau afrodisiac?

Von: Bogdan Mih ilescu (arax_inc@yahoo.com) Dieser Absender ist in Ihrer Kontaktliste. Gesendet: Dienstag, 22. Oktober 2013 16:23:42 An: Arax (arax_inc@yahoo.com)

Trimis de pe iPad-ul meu

Aliment, medicament sau afrodisiac?

+ ZOOM

Aliment, medicament sau afrodisiac?

Galerie foto (1) Considerat al doilea uid "dupa sange" din punctul de vedere al complexita!i compozi"ei sale, vinul con#ne in medie 85% apa, 12% alcool si, in limita celor 3 procente ramase, alte 1.000 de elemente, cum ar $ zaharul rezidual, potasiul, calciul, magneziul, sodiul, $erul, fosforul, plus polifenoli, sulfa%, azota&, acid lac'c, aminoacizi (aproape iden(ci cu cei din sange)- deci cam tot ceea ce ii trebuie corpului uman pentru o buna func)onare. De remarcat si ca, in vin, proteinele au un grad mare de stabilitate. As*el, consumat in can+ta, rezonabile, 1-2 pahare la mesele principale, vinul reprezinta un aliment complet, de neignorat in alcatuirea unui meniu echilibrat si sanatos. (Evident, este vorba de vinurile naturale, care nu au fost supuse unor manipulari industriale agresive.) Se cunosc si cazuri ale unor naufragia- care au supravietuit in condi.i extreme /mp de pana la zece zile fara alte resurse alimentare decat cateva s0cle de vin. Ideal este, totusi, sa armonizezi vinul cu alte alimente, urmand cele cateva reguli de baza: carnea cu vin rosu, dulciurile cu vin alb dulce etc. Dar si incalcarea acestor cutume devine periodic regula, asa ca,

1 of 6

01.12.2013 12:52

Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

$nalmente, melanjul depinde aproape strict de gusturile si de ape1tul $ecaruia. Dintre cele cateva stele $xe ale constela2ilor gastronomice raman in cele din urma neatacabile, cel pu3n in opinia bucatarilor francezi, doar perechile fructe de mare Chablis; somon Pinot noir; caviar Riesling; homar Beaujolais; pate de $cat Sauternes (sau Tokaj); paste alb de Bordeaux; miel rosu de Bordeaux. In privinta branzeturilor, lucrurile par a $ mai clare: Camembert Beaujolais; Roquefort Muscat sau Porto; Bleu dAuvergne Ctes du Rhne. La capitolul dulciuri, trebuie sa se 4na cont de aromele principale care se regasesc in diferitele vinuri si care trebuie sa corespunda complementar celor din deserturi: Chardonnay mar; Semillon caise; vinuri rosii 5nere banane; Pinot noir cirese negre; Cabernet Sauvignon coacaze si prune; Sauvignon blanc, grapefruit, Grenache, portocale, Bourgogne, capsuni, Burgund, castane Corolar alimentar indispensabil, vinul poate corecta excesul de grasimi din unele mancaruri. Dr. Serge Renaud a creat senza6e cand, in 1991, a aparut la televiziunea americana si a prezentat paradoxul francez. Se cunostea faptul ca sporirea mortalita7i cardiovasculare e direct propor8onala cu consumul mancarurilor grase sau al bauturilor alcoolice. Cu toate acestea, in multe zone ale Frantei, cum ar $ Toulouse, in care cassoulet-ul (fasole cu carne grasa de porc, gasca sau rata) este popular, incidenta maladiilor coronariene e extrem de redusa. Explica9a gasita de savan:, printre care prof. Masquelier de la Universitatea din Bordeaux, consta in aceea ca prezenta vinului in sange contribuie la eliminarea rapida a colesterolului. As;el, bautorii frecven< de vin alb sunt de doua ori mai pu=n supusi bolilor de inima. Asta pentru ca principala cauza a infarctului miocardic este blocarea cu grasimi a arterelor coronariene si, in consecinta, proasta oxigenare a sangelui care ac>veaza muschii inimii. De al?el, inca din 1786, medicul englez Herbeden remarcase ca vinul are efecte pozi@ve in cazul bolnavilor de angina pectorala. Doua secole mai tarziu, dr. Arthur Klatsky, cardiolog american de la spitalul Kaiser Permanente din Oakland, a iniAat in 1970 un amplu studiu pe aceasta tema, folosind nu mai puBn de 100.000 de subiecC. Prelucrand datele, prof. Rimm de la Harvard a constatat ca, in cazul bautorilor de 1-2 pahare pe zi, riscul unei boli de inima este cu 25-45% mai scazut decat in cazul nebautorilor. Mai apoi, dr. Saint-Lger a aratat ca numarul deceselor datorate infarctului in Franta si Italia (tarile cu cel mai ridicat consum de vin pe cap de locuitor din lume, pana la 62 de litri anual) este de doua pana la cinci ori mai mic decat in ScoDa, Irlanda sau SUA. In paralel, dr. Werth a aratat ca, din 1952 incoace, consumul de vin din SUA a crescut cu 52%, in Emp ce cazurile de infarct au scazut cu 22%. Bolile de inima nu sunt singurele afecFuni in care tratamentul pe baza de vin da rezultate miraculoase. In condiGi de laborator, hamsterilor cu carcinoame care au primit hrana pe baza de extracte solide de vin rosu le-a sporit speranta de viata cu 40% fata de cei care au primit hrana obisnuita. Cercetatorii atribuie aceste rezultate spectaculoase in combaterea cancerului prezentei in vin a unui polifenol, catehina, cu proprietaH anIoxidante speciale. In plus, resveratolul, idenJ$cabil in pielita bobului de strugure, inhiba dezvoltarea celulelor leucemice. Un studiu francez dezvaluie si legatura dintre vin si combaterea maladiei Alzheimer. Dupa evaluarea cazurilor a 4.000 de persoane mai varstnice de 65 de ani, a reiesit ca bautorii moderaK de vin (250-500 ml/zi) sunt de 3-4 ori mai puLn expusi acestei boli si de 4-5 ori mai puMn afectaN de dementa senila. De asemenea, vinul acOoneaza bene$c si in cazul disfuncPilor sexuale, dincolo de atributele sale afrodisiace consacrate de cultura tradiQonala. ExplicaRa consta in caracterul anSoxidant al vinului, care imbunatateste circulaTa sangelui inclusiv in zone periferice, cum ar $ penisul. Numai ca acest rezultat poate $ obUnut dupa 1-2 pahare, o canVtate mai mare de vin ingerata putand avea efecte contrare. Dintotdeauna, efectul excitant al vinului a fost asociat adiWvarii sale cu felurite arome: scorXsoara, ghimbir, rozmarin, cimbru, vanilie, miere sau chiar zahar. Unele retete sunt extrem de vechi, precum Afrodisiacul lui Hipocrate, care conYne majoritatea acestor elemente mixate cu vin rosu de Burgundia. Astazi, dincolo de mituri, se considera ca unele uleiuri esenZale, adaugate vinului in can[ta\ in$me, pot s]mula atat libidoul masculin, cat si pe cel feminin.

FACTS

2 of 6

01.12.2013 12:52

Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

Dic onar A. Abboccato: denumire generica pentru vinurile italienes^ dulci, cu un con_nut rezidual de zahar. B. Barrique: butoi de stejar cu capacitatea de 225 de litri, folosit pentru maturarea vinurilor proces in `mpul caruia vinul preia din lemn taninul; cele mai bune butoaie sunt construite din lemn de stejar din regiunea franceza Limousin, iar producatorii care se respecta folosesc butoaiele doar pentru o singura transa de vin. C. Champagne: regiune in care s-a inventat, in secolul al XVII-lea, la abaaa din Hautvillers, vinul spumant, pe baza unei metode care presupune o a doua fermentabe in sccla plus 100 de alte operadi, majoritatea manuale; numai 17 sate din regiune au dreptul de a folosi apelaeunea Grand Cru pe sfcle, cerg$cand calitatea extra a produsului; folosirea denumirii Champagne pentru spumante produse in orice alta zona este ilegala, in ashel de cazuri $ind preferata indicaia produs realizat dupa metoda champenoise. D. Domecq, Pedro: fondata, in 1730, de irlandezul Patrick Murphy, $rma a devenit, in jmp, cel mai mare producator mondial de sherry, baza unui consorku internalonal demnator, azi, al mai multor marci de presngiu. E. Egri Bikaver: faimosul sange de taur unguresc, cupaj de mai multe soiuri rosii, in special Cadarca si Merlot; legenda atribuie originea acestui vin unei intamplari din ompul unui asediu turcesc al cetapi Eger, cand aparatorii zidurilor au ramas fara apa, $ind obligaq sa bea vinurile din crama amestecate ad-hoc. F. Falerno: cel mai cunoscut vin din Roma anrca, provenind din regiunea Campania, situata la nord-vest de Napoli. G. Gallo: marca americana de vinuri promovate de frasi Ernest si Julius Gallo, care, in 1933, au inceput afacerea imediat dupa incheierea Prohibitei; astazi, compania vinde anual 75 de milioane de sucle de vin, cele mai renumite $ind cele produse in valea Sonoma. H. Harslevelu: varietate din zona Tokaj, componenta principala a vinurilor dulci, de vp Aszu, din struguri supramaturaw cu ajutorul ciupercii Botryxs; in traducere, inseamna frunza de tei, datorandu-si numele formei frunzelor de pe butas. I. Issan, ChAteau d: domeniu celebru din provincia franceza Mdoc, unde se produc anual serii limitate de vin rosu (maximum 15.000 de sycle), combinazi de 75% Cabernet Sauvignon si 25% Merlot. J. Jerez de la Frontera: oras din Andaluzia, locul de nastere al vinului de {p sherry spaniol. K. Kir: aperi|v pe baza de vin alb indulcit cu crema de cassis (lichior de coacaze negre). L. La$te-RotHschild, ChAteau: cele mai faimoase vinuri rosii din regiunea Bordeaux; o s}cla din 1787 provenita de aici si care a apar~nut presedintelui american Thomas Jeerson a devenit cea mai scumpa s cla de vin din lume, $ind vanduta la o licita!e organizata in 1985 de casa Chris"es cu suma de 160.000 USD. M. Murfatlar: una dintre cele mai renumite regiuni vi#vinicole din Romania, situata in mijlocul platoului dobrogean, de unde se ob$n vinuri de calitate, in special Chardonnay, Pinot gris, Muscat O%onel. N. Napa Valley: veche 1838 zona de vini$ca&e din California, cu peste 200 de podgorii, intre care se remarca aceea a lui Robert Mondavi, fondata in 1966.

3 of 6

01.12.2013 12:52

Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

O. Oenologie: s'inta cul(varii vitei-de-vie si a producerii vinului. P. Pusca, Ion, dr.: specialist autohton (n. 1941), inventatorul sampaniei romanes) vinul spumant de Panciu (1970), laureat al Premiului Organiza*ei Interna+onale a Vinului (1987). Q. Quinta do Noval: companie portugheza care produce cel mai bun vin Porto, o s,cla din recolta 1931 $ind vanduta recent, la licita-e, cu suma de 7.000 USD. R. Rata$a: aperi.v dulce frantuzesc ob/nut dintr-o mixtura de must si brandy; cele mai cunoscute marci sunt Rata$a de Bourgogne si Pineau des Charentes. S. Saint-Emilion: areal de vini$ca0e celebru din zona Bordeaux, in care predomina soiul Merlot. T. Tokaj: zona din nord-estul Ungariei, aproape de fron1era cu Slovacia, unde se produce un vin alb dulce (Tokaj Aszu), care are la baza boabele intarziate, afectate bene$c de Botry2s si culese de mana, individual; prin presare naturala, din acestea se ob3ne Essenczia, cu concentra4e intre 300 si 850 de grame de zahar la litru, care se amesteca in propor5i variabile cu vinul de baza. U. Ull de Llebre: varietate din nordul Spaniei, cunoscuta si ca Tempranillo; component principal al vinurilor de Rioja. V. Verdelho: soi nobil, din familia Madeira, folosit pentru ob6nerea vinului Porto alb. W. Wur7emberg: unul dintre cele 13 domenii vinicole ale Germaniei, situata pe valea raului Neckar; varietatea cea mai cul8vata este Riesling. X. Xarel-lo: soi alb din Catalonia, folosit pentru ob9nerea vinurilor spumante. Y. Yquem, Chateau d: cel mai renumit vin dulce de Sauternes, produs in serie mica (pana la 6.000 de lazi pe an); o s:cla datand din 1787 s-a vandut la licita;e cu suma record pentru un vin alb de 56.588 USD. Z. Zinfandel: cel mai raspandit soi din California, avand ca stramos o varietate din regiunea italiana Puglia; a fost introdus in zona de Agoston Haraszthy, in jurul anului 1850.

Wine Movies. Top 5 1. Goldeneye, 1995, regia: Mar<n Campbell, cu Pierce Brosnan. In 7 din cele 18 $lme din seria Bond, eroul bea sampanie Bollinger. 2. Sideways, 2004, regia: Alexander Payne, cu Paul Giama=. Ul>mele bucurii ale burlaciei: inaintea nun?i prietenului sau, un scriitor, oenolog frustrat, isi invita amicul la o ul@ma calatorie pe ruta vinului, in California. 3. A Walk in the Clouds, 1995, regia Alfonso Arau, cu Keanu Reeves. Dincolo de protagonist, emoAonante rolurile celor doi patriarhi ai vinului, interpretate de Anthony Quinn si Giancarlo Giannini. 4. LeBer from an Unknown Woman, 1948, regia Max Ophuls, cu Joan Fontaine. A ramas in istorie prin replica Sampania e mai buna dupa miezul nopCi, nu-i asa?

4 of 6

01.12.2013 12:52

Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

5. Blood and Wine, 1996, regia Bob Rafelson, cu Jack Nicholson. Un negustor de vinuri devine, prin concursul imprejurarilor, hot de diamante.

Wine Books. Top 5 carte NON-FICTIUNE 1. Hugh Johnson Story of Wine. O istorie culturala a uidului, cu o perspecDva extrem de digerabila chiar daca nu esE nascut sa $i oenolog, ci doar prieten al vinului. 2. Robert M. Parker Wine Buyers Guide. O panoramare pragmaFca rezultata din peste 8.000 de degustari, incluzand toate vinurile cat de cat cunoscute. 3. Michael Broadbent FiGy Years of TasHng Three Centuries of Wine. Seful departamentului vinuri de la casa de licitaIe ChrisJes trece in revista, pe baza unei incredibile experiente personale in degustare, toate marile zone vinicole ale lumii, din Bordeaux in California. 4. Jancis Robinson How to Taste. Totul despre experienta pracKca a degustarii, cu implicarea intregului kit anatomic uman (ochi, nas, buze, limba, palat), in incercarea de a aproxima cat mai corect dar creaLv culoarea, aroma, buchetul, gustul si senzaMile remanente provocate de intalnirea cu vinul. 5. Patrick MaNhews Real Wine: The Rediscovery of Natural Winemaking. Provocarea vinului natural intr-o epoca a intervenOonismului chimic si al genePcii dezlantuite. O pledoarie impotriva tuning-ului din industria vinului. FICTIUNE 1. Omar Khayyam (1048-1131) Rubaiyate. Poemele divinului persan se ocupa indeaproape de fascinaQa vinului (a scris chiar o Lauda a vinului), un vers emblemaRc $ind: La ce buna supararea, cand cupa e plina cu vin? 2. Franois Villon (1431-1463) Hangiii care toarna apa-n vin. Poetul-talhar nu avea cum ocoli vinul si, ca atare, lanseaza o teribila imprecaSe la adresa falsi$catorilor acestuia. 3. Petronius (27-66 d.Hr.) Satyricon. Desfraului sexual ii corespunde unul senzorial (Banchetul lui Trimalchio), din care, evident, nu lipseste vinul. 4. Ray Bradbury (n. 1920) Dandelion Wine. Cartea de debut (1958) a viitorului autor de SF este o evocare semiautobiogra$ca a copilariei, pusa inca din Ttlu sub semnul unei metafore ce foloseste vinul ca personaj principal. 5. Mihail Sadoveanu (1880-1961) Hanu Ancutei. Marele iubitor al vinului de Cotnari demareaza una dintre acUunile naraVve prin intermediul vinului: Batranul se invoi sa cante numai daca va primi vin nou. Totusi, Sadoveanu iubea vinul vechi!

Fiii risipitori. Derivate si dis!late din vin Sampania poate $ considerata cea mai mare inovaWe in istoria vinului. Legenda calugarului benedicXn Dom Pierre Prignon este, insa, doar parYal adevarata. Trezorierul abaZei Hautvillers nu este propriu-zis inventatorul bauturii pentru toasturi, asa cum se crede, ci doar inovatorul s[clei si al dopului folosite pentru sampanie. Din 1668 si pana la moarte, in 1715, in atribu\ile sale monahale a intrat si supravegherea cramei, iar el a tot cautat o metoda prin care sa previna frecventele explozii ale s]clelor, generate de acumularile excesive de dioxid de carbon. De aceea, a introdus in uz butelii din s^cla mai groasa si, in locul dopului clasic de lemn, a inceput sa foloseasca pluta importata din Spania, unde era adusa cu caravelele din Asia. Porto si-a luat numele de la orasul Oporto, a"at la varsarea lui Rio Douro in Atlan#c. Aici se stoca cel mai faimos vin portughez inainte de a $ exportat in lumea larga. Par%cularitatea acestui vin provine de la faptul ca, atunci cand jumatate din zaharul din must este transformat in alcool e&lic, fermenta'a

5 of 6

01.12.2013 12:52

Outlook: E-Mail drucken

https://dub118.mail.live.com/mail/PrintMessages.aspx?cpids=4a6...

este oprita prin adaugarea unei par( de brandy la patru par) de vin, vin ce poate proveni numai din zona Douro, de la fron*era cu Spania. Apoi, vinul este invechit $e in s+cle, $e, preferabil, in butoaie de stejar, intre 15 si 50 de ani. In func,e de calitate, vinurile de Porto sunt clasi$cate descendent de la A la F. Ul-ma recolta excep.onala din secolul trecut este considerata a $ cea din 1994. Sherry (Xeres, Jerez) se produce numai in sudul Spaniei, in zona dintre Cadiz si Sevilla (triunghiul format de orasele Jerez de la Frontera, Sanlucar de Barrameda si Puerto de Santa Maria). Se folosesc struguri din trei varieta/ spaniole (Palomino, Pedro Ximenez, Moscatel) si, dupa fermenta0e, mustului i se adauga brandy. In unele cazuri, se permite acumularea la suprafata a unei drojdii numite "or, a carei prezenta sau absenta determina caracterul vinului rezultat: Fino (sec) sau Manzanilla (Fino produs la Sanlucar de Barrameda), Amon1llado (dupa expunerea la "or, se permite oxidarea), Oloroso (sau parfumat, la care oxidarea se face fara "or si dureaza mai mult, iar vinul rezultat este mai inchis la culoare), Palo Cortado (o raritate, prac2c un Oloroso asemanator la gust cu Amon3llado) si Jerez Dulce (Fino indulcit cu vin din struguri Pedro Ximenez sau Moscatel). Cognac este brandy-ul (sau eau-de-vie) cel mai cunoscut, produs numai in zona omonima din departamentul francez Charente. Pentru a putea capata o$cial apela4vul de cognac, vinul alb de baza trebuie dis5lat de doua ori in retorte de ceramica si cazane de arama, iar apoi invechit minimum 30 de luni in butoaie de stejar. In $nal, procentajul de alcool ob6nut este de pana la 70%, insa acesta este diluat la 40%. Varsta cognac-ului este determinata de varsta celui mai tanar component al mixturii $nale, iar clasi$carea ascendenta este: VS (Very Special, invechit in butoaie vreme de minimum 2 ani), VSOP (Very Superior Old Pale, minimum 4 ani), XO (Extra Old, minimum 7 ani). Louis XII de la Rmy Mar7n este varful de serie, $ind un amestec de 1.200 de brandy-uri cu o vechime intre 40 si 100 de ani, pastrat numai in butoaie de stejar de Limousin. Vermouth este vinul caruia i s-au adaugat alcool si felurite ierburi si arome. A fost inventat in 1786 de torinezul Benede8o Carpano, care l-a denumit as9el de la wormwood, una dintre ierburile folosite la dis:larea absintului si la aroma;zarea unei bauturi medicinale tonice, tradi<onala in Germania. In func=e de vinul de baza folosit, vermutul poate $ sec sau dulce, alb sau rosu. De regula, este un aperi>v dar, in combina?e cu gin sau vodca, reprezinta baza mai multor cocktailuri. Are o concentra@e de alcool de 20-24%, marcile cele mai renumite $ind originare din Italia (Cinzano, Campari, MarAni) si Franta (Noilly Prat).

6 of 6

01.12.2013 12:52