Professional Documents
Culture Documents
(a2 pak tes ta2), a3, 02;---50q >0, 223
a +02” a2 tay aay 7 BT Gay aren
(Mihai Opincaru, Coneurs G.M.)
16. Fie numerele £1,:2,.....t, € (0,00), n > 2 cu proprietatea
Atitati cd ay +p
le Popa, Concurs anual G.M.)é
rr) Aiseara + cLAse.e IM XIl_ © PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA
17. Pentru orice n € N, n > 2 se definese numerele:
iy =
a) S& se arate ci a, - by <1, ¥n > 2.
dm 3(n? +n)
e = Seance!
0) Si searate ok B= Py
©) S& se demonstreze ci
(+) (1+): (1+3) < V6, ¥n2>1.
(Valentin Matrosenco, Btape judejeanaa 2000)
1V¥n>2.
18. Fie 2,29,...,2n 21,0 €R, i
Th. $8 se arate ci
— n
Paty sot VET aay. ty VBA T a +s ty aE TS ty at,
Precizati cand are loc egalitatea.
(Dumitra Aca, Concursul interjudetean *Grigore Moisil”
Bistrita)
19. Daca a; > 0, b; > 0, i =T-m sunt 2n numere reale strict. pozitive, atunci:
aH aE 1
(ay + b1)fa2 + be)... (dy + bn) ~ arp. -Gn By Bye Oy
b) (ar + bi)(@2 + be). (Gn F bn) 2 Yada. + YOibe. bn.
a)
(V. Chiriac. G.M.).
20. Fie a, b,¢ numere reale pozitive astfel incdt a-b-c = 1, SA se arate ci:
(ender
(O.LM., Republica Korea)
21, Demonstrati cf pentru orice a, b,¢ > 0 avem:
Jia tad 9
ab” be ca = (a+ bec 2"
(Claudiu Coanda, G.M.)
22, Fie a1,02,-..,4m ( > 1), n numere naturale impare si distincte, Ardtati
(ay $a ++-- + Ay)?
(ar +49 an) ean
n ei
aj ta3+.+- + a2 >
(Traian Tamaian, G.M.).
sia i i
pliedClase a ix-a + Inegalittisi 45
23. Dac a,b,c > 0 sa se arate ca:
V2a+ 40+ 40+ Vda t 2b + 4c + Vda + 4 + 2c > (a+ VO+ Vo).
(Traian Tamaian, Concurs anual G.M.)
24. Daca a,b,c € (0, +98) si abe = 1, ardtati ca:
P+ B+
(Catalin Cristea, G.M.)
25. Fie «x.y, z numere reale strict pozitive. Si se demonstreze ci:
fete a (ee
Pay Pay 2\zy yz :
(Traian Témaian, Btapa judeteand 2008)
26. Fie a.b.c > 0. Si se arate ca:
ate + bia? + cb? + 2abelat + bt +c) > Babe(a7l? + Pe? + 7a*),
(Vasile Popa)
27. Numerele reale a,b,c satisfac relatia a? +1? +0? = 3, SA se arate cH
lal + |b] + |e] — abe < 4.
(O.M,, Etapa judetean’, 2004)
28, a) Aritati ci daci x, y > 0 atunci
b) Aritati ci daci a,b,c € Ri atunci:
gb
fcr
bre
a
(O.M, Etapa judeteani, 2005)
29. Sa se demonstreze cd dacd ay +az..., = 1,4, > 0, i=T,n avem:
Vea tos + Ven Say bags +a.
(O.M., Moldova)é
76 Atceend + CLASELEIX-XII_ © PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA
30. Fie a;,02,..-.dy > 0, n > 2. Sii se demonstreze ci
(1+ a) +a). oy) (2224
(Vasile Popa, Cone. interjudetean "C. Calude”, Galati)
31, Fie a,b, ¢ > 0 astfel incat ab-+be+ ca = 1. Si se demonstreze cA:
1 1 1 ab be ca
ee >v3 oo
ab Bhat tae * agb bac! cre
(Etapa final 2002, autor Dinu Teodoreseu)
82. Fie a,b,c > 0. Demonstrati cd:
(2), ff), offs 3
tye) *V\\ase) Vase) Aw
33. Demonstrati ci pentru a,b,c > 0 avem:
(USA, MOP 2002)
a b ¢
op pes es
V+ 8b VP 8ca Ve + Bab ~
(EMO 2001)
34. Fie ay,a2,...,a, numere reale pozitive astfel neat ay + a2 +--+ aq = 1.
Demonstrati c&:
pe Re
Vag Fas Fo Fn + Vy Fg >
Fag +++ ban yay > ap
(O.LM. 2005, Mexic)
35. Sa se determine cel mai mic numir natural a cu proprietatea ci peutru orice x,y,2 € R
cu z-y-2z=1, are loc inegalitatea:
o(2+¥+2)> (t+2 sD iaeayes,
ztaty oo ez
(Tudor Micu, Concursul interjudetean ”Grigore Moisil” , 2007)
eel
4,2 sunt numere reale pozitive astfel incat ~ ++ +
3, atunci
(Mircea Laseu, M
Tet
olae Teodorescu”, 2007)
3Clasa a iX-a + Inegalitéti 7
37. Si se arate c& pentru orice x.y, 2 € R* are loc inegalitatea:
a y + # < 1
PIT PTS yep Ss py se Saye
(Gh. Lobont, Concursul interjudejean “Marian Tarina”, 2008)
38. 9) Aritatick 3 + 3+ ; + owen vnem.
b) Demonstrati cé pentru orice n € N" are loc inegalitatea:
11 1
KEN, kD tog $e oa
ain { € ae sat +ponboe
(Dan Marinescu, Vasile Cornea, Olimpiada etapa national, 2008)
39. Ardtati c& inegalitatea:
2 2
wf * Wi * GF?
1,
are loc pentru orice numere reale x,y, 2 diferite de 1, ce satisfac relatia x- y+ z= 1.
(O.LM., 2008, Spania)
40. a) Fie a,b > 0 si x,y > 0. S& se arate ci
(Etapa judeteana, 2009)é
+ classe IX-XIl_* pewrRu GRuPELE DE EXcELENTA
Capitolul 3
Siruri recurente
3.1 Notiuni si rezultate teoretice fundamentale
esses gclaebedeaa
in cole ce urmeazi vom analiza sirurile recurente liniare de ordinul I sill
Definitie. O relatie de recurenti de forma
21 = Gnty + ba, ¥ n EN, unde (an)n0 $i
(bn)n20 Sunt siruri de numere reale se numeste relate de recurent& liniars de ordinul I.
Observatii.
1) Daca ay, , unde b € R, atuci (1,)ns0 este o progresie aritmetica.
2) Dacit ay = a, by = 0, unde a € R°, atunci (17,)q.20 este o progresie geometricis.
Teorema 1. Daca (tq)n20 cste dat prin relatia
W
1, by =
Tus = A%_ +b, WN EN cu a,b,ay ER,
atunci formula termenului general este:
Bq = ay + ba"! Ha" 400-41), YN EN
Demonstratie. Dand lui n valori particulare in relagia de recurenta se obtine:
a Sarg +h | at?
er) ‘a?
Tut = Ay +b [oa
Tq = ALy-1 +b
Prin insumarea acestor egalititi se obtine formula termenului general.
Observatie. in cazul mai general al recurentei liniare de ordinul I cu coeficienti variabili
®n41 = Unity + by, utilizdnd acelagi procedeu al iterdrii directe, obtinem:
na
Batt = God... Ano + (Soran +) +bq
Definitie. O relatie de recurenta de forma
(a) '
arn; + bry, ¥n EN, unde a,b R,Clasa a X-a + Siruri recurente 49
se numeste relatie de recurenga liniaré, omogenti, cu coeficienti constanti, de ordinul 2.
Definitie. Ecuatia r? = ar-+b se numoste ecuatia caracteristicd asociat relatiei de recurenta
(1).
Lema 1. Daca girurile (an)n>0, (Sn)n20 indeplinese conditia (1) atunci sirul cu termenul
general cya, + .¢23n, unde cy, c, € R indeplineste aceeagi condifie
Demonstratie. Din an42 = 00n41 + ban $i Sn42 = OGy1 + D9q rezults
C102 + CrBn42 = A(C14n41 + C28q+1) + (Cran + O34).
Lema 2. Dacit a este o ridicind a ecuatici caructeristice, atunci (a°),
recurenta (1).
Demonstrati
20 verified relatia de
. Inmultind egalitatea a? = aa +b cu a”, obtinem
a? = ao™!
= aa"! + ba"
Teorema 2. Dacit ecuatia caracteristicd r? = ar +b are doud raddcini reale gi distincte ry
gin, atunei girul care indeplineste conditia (1) are termenul generat:
Im = Crh beat, VNEN,
unde cy gic s¢ determing in mod unic din conditiile initiale aq si 2.
Demonstratie, Din Lema 2 rezulta cA rf si rf verificd relatia (1) sidin Lema 1 rezulté ca
Bq = CrP + corh.
¢; $i cy sunt solutiile unice ale sistemului
ate =o
eit + core
Lema 3. Dacd ecuatia caracteristicd r? = ar +b admite riiddcina dublé a, atunci girul cu
termenul general (na”),,»1 verificd relatia (1).
Demonstratie. Pentru 2, = na”, relatia de recurenta (1) devine:
(n+ 2a"? = a(n + Da"! + bra”
n(a? — aa — 8) +a(2a- a) =0,
@
ceea ce este adevarat, deoarece a? = aa +b sia =
(A=0)
2
Teorema 3. Dacd ecuatia caracteristicd r? = ar +% admite réddcina dubli a, atunci girl
Care satisface relatia de recurentd (1),are termenul general
Tr = C0" + cna", ¥nEN,
unde cy si cy se determind in mod unic din conditiile inigiale 29 si x,
Demonstratie. Din Lemele 1, 2 si 3 rezultii cd sirul (2,)n20 care verificd relatia (1) are
forma:
Zn = C10" + ena"é
50 ALGEBRA © CLASELEIX-XiI_# PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA
¢; $i c2 sunt solutiile unice ale sistemului:
c= 20
ca +0 = 2.
Teorema 4. Daci ecuafia caracteristicd r? = ar +b cu A <0 are radicinile
ria = r(cost + isin#),
atunei (2,
0 are termenul general:
amy =1"(c, cost +cpsinnt), Vn EN,
unde 1 gi ¢ se determiné in mod unic din conditiile inifiale x gir.
Demonstratie, Conform Lemei 2, sirul (r?)q20 verifick relatia de recurenti (1)
r”™cas(n + 2)t + isin(n + 2)t] = ar™"[eos(n + Lt + isin(n + 1)t]
+ br*(cos nt + isin nt),
de unde rezulti
rcos(n +2) = ar-cos(n + It + boos nt
r?sin(n + 2)t = arsin(n + 1)t + bsin nt
Inmultind aceste egalitati cu c, si cz gi adundindu-le deducem cé sirul
tq = P"(c1 cosnt +.¢2 sin nt)
verifick relatia (1).
1 Si ca sunt solutitle unice ale sistemului:
= 2
r(cy cost +cpsint) = 23.
3.2. Probleme rezolvate
1. Fie a €R, a > 2 si (zn),
recurenta:
un sir de numere reale cu > 0, 2 ~~ > 1, care satisface
ay + (1 a)tnaa, VEN.
Sa se arate ci:
(Etapa locala, 2008)
2 steer oa
ish eensGlasa.aiX-a + Siruri recurente 51
Solutie.
Tet — ty = (A= 1)(@a — nn) = (a= 1p —
(a-1)"(21 — 1), Vn EN
®m— 9 = ) (ae —a4-1) = Ye "(a — 29)
ro a
=(t a oe
(a-1y"
a-2
2. Fie (zn)aa1 © progresie geometricti creseitoare gi pozitivi. Si se demonstreze cd:
Ban ~ 2 > (22 1)(tn4a — tn).
Solutie. Fie q > 1 ratia, Inegalitatea se rescrie:
P= 1> (2n-1)(q"-g") &
(g- Gh gh ++ q41) > Qn-NeG-1),
inegalitate ce se obtine utilizind inegalitatea mediilor.
3. Fie a; < az <--- < aq numere reale. Si se demonstreze ci a1,a2,-.. dy sunt in progresie
aritmeticd dac& si numai dacii
(az = a4} — a2) 0. (aq ~ ay
(AV. Mihei)
Solutic. Egalitatea din enunt este echivalentii cu:
Wee 05)(09 = 0) (Gn = yng) = (2 BIA (as ~ a) +--+ (4 ~ ea)
no
deci media geometricé a n — 1 numere strict pozitive este egald cu media aritmeticA a
numerelor. De aici rezulta ci numerele sunt egale:
a3 ~ 4,
is ~ ay = Gn ~ Oni,
adicl numercle a1,a3,...,d,, sunt in progresie aritmeticd,
4. Fie sirul (aq)n>1 cu a) = 1 astfel incat
(nt )Vee
Vai+Ve+ 5
+ Van ȴnen.
a) Si se determine a» si ag.
b) Sa se arate cf an este mumér natural pitrat perfect, Vn € Nt.
Etapa locala, 2008)é
52 AlceeRA ¢ cuaseie IX-XIl_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA
Solutie. Se demonstreaz prin inductie ci ay =n? ¥ n EN.
5. Fie (a,)n51 un sir neconstant, cu proprietatea ch
a tat
n
stan
Si (ba)oo1 um sir al carui termen general este dat de relatia:
=, vnen.
n
SK se demonstreze cil sirul (Dn)as1 este 0 progresie aritmeticl. i
2
a g
(Btapa locals, 2008) 4
3
Solutie. in relatia a; +a) +----+a, = ae, lui n ii dim valoarea n — 1: i
n= lay ;
Ay $a tee tan eaten 4
Scizénd membru eu membru cele 2 egalitati obtinem: ;
= Manet — (N= 1)y n+2
In SF On = ay. j
Fue
Atribuim lui n valori particulare:
de unde
6. Fie S, suma primilor'n termeni ai unei progresii aritmetice. Si se arate c& pentru orice
nN are loc:
: zt)
wet) =s,
LsClasa.atX-a + Sirurirecurente 53
Solutie. Fie a, termenul general al progresiei si r ratia acesteia.
Se Buea Selo + =a) jeSrae Sy.
& rast
7. Stise arate c& numiirul 2 +25 este patrat perfect
Solutie. Numarul dat este ezal cu:
5+2(10 + 107-+---+ 10") +10" 4...4 10-1
10" =1 gas, 10%!
g
=5+20-
0" +101 +25 /10"+5\?
9 Bae
8. Sk se demonstreze c& clementele multimii {a,b,c} CR sunt in progresie aritinetics daci
si mumai dack
2
P+ j+Pla+c)+c(atb) = gletotey.
Solutie. Egalitatea este echivalenti cu: (a — 2b + ¢)(b— 2a +c}(a—2c-+b) = 0 ceea ce este
cchivalent cu faptul ci un element al multimii date este media aritmetica a celorlalte dows.
9. Fie (an)x21 un git de numere reale cu proprietatea c& |ans1 — aq] <1, Yn € N*, iar
(ba)xz1 sirul definit prin
ata tet
7
bn =
Si se arate ch [basa — Bul <5, Vn EN.
(Etapa judeteana, 2008)
Solutie.
lang ~ Qu] S fdngr — ul + [dn — Quai] +o+++ dees — ax] Sn—k+1, Vk= Tn
1
Baa ~ bel =
[naner — a1 ~ a2 —-+-— ag]
12
)) 3,¥n EN,
tsa — In = (WV 2t_] — tty > TaV2—
2q = f_(V2—1)-1>0,
deoarece x, > 3,.¥n € N*. Dact rn. u+1,Tn+2 Sunt in progresic aritmetica, atunci
Wrst = In + Ina,
de unde
QW Brn > AV 2rq] = Wena + [ven V2]
> dn + V2 [tuV2] — 1 > ty — 1+ V2(taV2 — 1) = 3z_ -— V2-1.
Obtinem:
(3-2V2)r_q< V241 ty <7+5V2< 16 =a;
4
si folosind monotonia sirului (x,),21 rezult& n < 6. Analizind primii 6 termeni ai sirului 1
(en)nz1 Se observa ca exist& doud posibilitati: n = 1 sin = 3. a
3.3. Probleme propuse
1, Sti se determine girul de numere (a,.),,>1 care satisface proprietdtile: j
i) a, > 0, ¥n EN
E (On +
i) of ta} + --- pag = teat tan)(2n+ 1)
7 YneNt
(Concursul "Caius Iacob”, 2007)
2, Se considera sirul ¢, = a” +a™, unde n €N gia =2+4 V3.
a) Si se arate cli exist a,b € R astfel incét xp.2 = azn41 + bra, pentru orice n €N.
b) Sa se arate ci {a”} = 1—a7", pentru orice n € N.
(Concursul "Unirea”, 2008) 4
3. Fie (cx)az1 0 progresie aritmetic’ cu termen
‘n termeni, atunci
pozitivi, Daca notiim cu $,, suma prisnilor
2 Vaan. |
A. Sa se determine numerele reale a, b,c, nenule si distincte, astfel ineat a, b,c sunt in progresie |
aritmeticd, b,a,¢ sunt in progresie geometricd, iar progresiile au aceeasi ratie.
(Etapa locali, 2007)Clasa a iX-a + Siruri recurente 35
5. Fie sirul (a;)n21 cu proprietatea
yy On oe 1
aera: VMN EN $i anu = 565:
Onin =
a) Demonstragi ci girul (b,)as1; On = = este progresie aritmetics.
b) Determinati termenii generali ai pitilor (Qn)nz1 Si (bn )n>1
(Concursul "Doljean”, 2007)
6, Sa se arate c& elementele multimii M = {a,b,c} pot forma o progresie aritmeticd, dacd
sinumai daci (b+.¢ —2a)® + (c+a—28)° + (a+b— 2c) =0.
(Gh. Andrei)
7. Fie (a,)ao1 un sir de numere reale strict pozitive.
Sa se arate cd sirul este o progresie aritmetic& dac& si numai dac&
+ 1 1 -1
poe ere eet =27, vneN, n22.
aq” aay Gqa1Gy GiAm
8. Fie ay,02,...,dp,-.. termenii pozitivi ai unei progresii aritmetice. SA se demonstreze
inegalitatea: iia ‘
yt amt
yg 2-6 an
SVG Gani
(Etapa localé, 2009)
9. Elementele multimii M = {1,2,3,...,99, 100} se ageazd intr-un tablou cu 10 linii si 10
colosne, astfel:
1[2[..[10
11/12]... | 20
g1|92/... | 100
SA se arate ci oricum am sterge 10 elemente ale tabloului, printre cele 90 de numere
ramase exist’ cel putin 10 numere in progresie aritmeticl.
(Etapa judeteana, 2009)
|
4
|
4
|
10. Fie (2;n)q21 un sir de numere reale strict pozitive gi distincte. Si se arate CH (tq)q21 este
© progresie geometrica daca si numai daca,
nt
t2(2,‘
36 Auceonk + CLAStLEIX=XIl_+ PENTRU GruPeLE DE EXCCLENTA
11. Fie sirul de numere reale strict poz
Jncns 1 > 3. Si se arate ch (b,)a1 este o
progresie geometric dack si numai dac&
EH BB FU OE + +88) = (babe + babs +0 + baba),
pentru orice n EN, n > 3.
12. Fie sirul de numere reale (bn)n21; ba # 0, ¥ n € N°. Si se arate ci sirul este o progresie
geometric’ dacd si numai dact are loc egalitatea:
1 1 1 1
See de eee webby), VBS.
RTE TTR Tg tet the Ue
13, Fie by,bo,....bi2 0 progresie geometric crescitoare cu termeni pozitivi. SA se demon-
streze cA by, ~ by > 11(b; — by). Generalizare,
(Hie Constantinescu)
14. a) Si se caleuleze: 3 + 33 + 333 +---+ 333...3.
b) Sa se arate cd numarul A= 44...488.. S este pitrat perfect.
15. Sa se determine progresiile aritmetice de numere naturale pentru care suma primilor n
termeni este puitrat perfect, Vn € N.
(L. Panaitopol)
i
|3
s
‘
d
;
3
GlasaoiX-a + Funesil 57
Capitolul 4
Functii
4.1 Notiuni gi rezultate teoretice fundamentale
Functii injective, surjective, bijective
Definitii
1) O functie f : A+ B se numeste injectiva daci
Vara. €A, ft. > F(er) # f(a).
2) O functie f : A + B se numeste surjectiva dac&
Vy eB, 3e€A astfel neat f(z) =y.
3) O functie f : A — B se numeste bijectiva daca este injectiva si surjectiva.
Observatii
1) f: A= B este injectivi daca si numai daci
Viriit2 € A, f(t) = Fez) > m= a2
2) Orice functie strict monotonii este injectiva.
3) O functie numerica este injectiva, respectiv surjectiva, daca orice paralela dust la axa Ox
prin punctele codomeniului intersecteazi imaginea geometrica a graficului functiei f in cel
inult un punct, respectiv cel putin un punct
4) Fie f: A— A, unde A este o multime finita. f este injectiva dac& gi numai dack f este
surjectivis,
Propriet&ti
1) Fie f : A B. Urmitoarele afirmatii sunt echivalente:
a) funetia f este injectiva;
b) ecuatia f(r) = b are cel mult o solutie in A, pentru orice 6 € B;
c) multimea f~1({b}) are cel mult un element, pentru orice 6 € B;
9) SAL Ad) = F040) 9 FCé
58 AtceerA « cLase.eIX-Xil_* PENTAU GRUPELE DE EXCELENTA
2) Fie f : A+ B. Urmitoarele afirmatii sunt echivalente:
a) funetia f este surjectiva;
bj ecuatia f(x) = 6 are cel putin o solutie in A, pentru orice b € B;
©) multimea f~({6}) este nevida, pentru orice b € B;
d) f(A) = B.
3) Fie f : A+ B. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a) functia f este bijectiva;
b) ecuagia f(x) =b are o unica solutie in A, pentru orice b € B;
c) multimea f~1({b}) are un singur element, pentru orice b € B;
d) Vy eB, 3! re A astfel incat f(z) = y.
4) Fie f: A> B,g: BoC.
a) Daca f sig sunt injective, respectiv surjective, atunci g o f este injectivi, respectiv
surjectiva.
b) Daci go f este injectiva, atunci f este injectiv
c) Daca go f este surjectivi, atunci g este surjectiva.
4.2 Probleme rezolvate
1. Functia f :R = R verificd relatia (fo f)(x)
Sa se determine f stiind c& functia g: RR,
Solutie. fo f este injectiva, deci f este injectiva,
vreR.
r) =a + f(z) este injectiva.
IF(2)) = F(2) + FFG) = F(a) + 2 = g(a)
gi din injectivitatea lui g rezulté f(z) =2, Yr ER.
2. Sa se determine functiile injective f : Z— Z cu proprictatea:
F(F(@)) = f(z) +1, Vae%
Solutie. Dac y = f(x) € Im f, atunci f(y) = y +1.
Vom demonstra ci Im f = Z. Din y € In f rezult& y +1 € Imf, deci {y.y+1,....y +
n,...} C Im f. Presupunem ca Im f # Z. Atunci in Im f exist un element minim yo € Im f.
Fie 9 € Z cu f(x) = yo. Deoarece pentru y > yo avem f(y — 1) = y reaulté ci x < yogi
fe) €Imf, Va < 2p, deci f(z) = y = f(y—1) cuz ¢y— 1, contradicgie cu f injectiva.
3. S& se determine functiile surjective f : R — [1, 00) cu proprictatea:
F(z + f(y) = f@) + 2xfW) + PY), Vzy ER.
Solutie. Pentru z = 0 se obtine:
FLEW) = £00)Clasa a tX-a + _Funesit 59
Functia f este surjectivi, deci Vt € [1, 00), f(t) = f(0) + 2. Pentru x = —f(y) se obtine
£0) = f-S@) - PQ), Vu eR.
Din conditia de surjectivitate a lui f, pentru ¢ € (—o0,—I), exist y € R astfel inedt
f(y) = -t, deci
F(t)= f(0) +P, Vt (-00,-1],
Pentru x = —1 se obtine
F(-1+ fw) = f(-2) -— 27) + Py)
sau
(FW) -1) = FO) +1-2F@) + PW), VU ER. a
Dar pentru t € [0,1], 3y€Reut = f(y) — 1, din (1) obtinem
fi) =fO+e, te [0,1],
Cu relatia (1) se obtine si
f(t) = FO) +e, ¥te [-1,9).
in concluzie,
f@
Deoarece f este surjectiva si f(0) este valoarea minima a Ini f, deducem f(0) = 1, deci
f(t)=l+2VreR.
A. Fie np €N. Alagi numérul funciiilor f : N — N cu proprietatile:
i) {Se +n) = f(n), Vn;
ii) f(g) = 1.
S(O) +27, VreR.
(Dorel Mihet, Concursul Traian Lalescu, 2008)
Solutie. Pentru n = no avem f(no +1) = f (no) = 1
Pentru n = np +1 obtinem (no + 2) = 1 si inductiv rezult& f(n) = 1, Vn 2 no. In
continuare fie f(ng — 1) > 1
Pentru n = ny —1 obtinem (ng — 1) = 1. Daca f(np —2) > 2 atunci punem n = np — 2,
de unde obtinem (nq — 2) = 1, imposibil.
Analog se demonstreaz c& f(n)'€ {0,1}, Vn < nq — 1. Dar daci m este minim cu
Proprietatea cit f(m) = 1 atunci f(n) = 1, Vn = mi f(n) =0, ¥n < m. In concluzie sunt
Ng Functii,
5. Sa se determine functiile strict crescitoare f ; {1,2,...,10} + {1,2,-..,100} care au
Proprictatea ci x + y divide xf(x)+ yf (y), oricare ar fi x,y € {1,2,..-, 10}
(Etapa national, 2004)4
0 AuGEBRA ¢ CLASELEIX-XIl_* PENTRU GruPeLe DE ExcELENTA
Solutie. Din x + ylzf(x) + yf(y) si x + ylef(y) + yf{y) reaulta of x + y|e( f(a) — f(y))-
Pentru y = x +1 obtinem 2x + Ix(f(x +1) — f(e)) si cum (2x + 1,2) = 1, rezulta c&
Qe +A[fle +1) — f(a), deci fle +1) fle) 2 2e +1, V xe {1,2
inegalitagi avem:
9}. insumand cele 9
8
2
Dole +1) - fe) = Ver +d).
=
=
Rezult& c& f(10) > f(1)+99 > 100, deci f(10) = 100i f(1) = 1. Din f(@+1)—f(x) = 2x41,
Vr {1.2,...,9}, objinem f(e) = 22
6. Sa se determine functiile f : N" + N* pentru care 2? + f(y) divide f(x)? +y, pentru orice
rye.
(Etapa judegeans, 2007)
Solutie. Pentru ¢ = y = 1 obtinem
fr +1 2
tf) FO Ta
Deoarece x? + f(y) divide f(x)? + y. rezulté c&
EN’, deci f(1)
2+ fy) Ss f(eP ty.
Pentru y=1, f(x)? —2? > f(1) — 1 =0. deci pentru orice ¢ € Nt,
F(z) 2a, a)
Pentru 2 = 1, obtinem 1+y > 1+ f(y). agadar pentru orice y € N*,
fU)su, (2)
Din (1) si (2) rezultié ca f(r) = x, ceea ce verifick conditia data.
7. Determinati functiile f : N+ N pentru care
S{(e? + f(y)) = ef (#) + y, pentrn orice 2, y € N.
(Btapa uagionali, 2008)
Solutie. Pentru x = 0 gisim f(f(y)) =v, ¥ y EN. De aici reiese gi bijectivitatea functiei
f. Existii deci ay € N astfel incdt f(x0)
Pentru ¢ = xq obtinem f(x} + f{y)) Dar f este bijectiva, deci f(y) = a3 + f(y)
de unde 2 = 0, deci f(0) = 0. Pentru y = 0 obtinem’ f(22) = xf(x), de unde reculti
F(ef(2)) = f(f(a)) = 2°. in aceasta relatie inlocuim x cu f(x) si gisim f(xf(z)) = fe)
In concluzie, f(t) =2,¥ rE N.
8. Fie f :R + B 0 functie cu proprietatea ci
1 (Ef8) LI) ser once 9 ER
i
i
(
|Claso.a IX-a__Functit 61
a) Demonstrati c& functia g:R + R, g(x) = f(x) — f(0) este aditiva, adic
ga +y) = 9(e)+ oly), Va,yER.
b) Ariitati ed f este constant
(Etapa judetean’, 2008)
Solutie. a)
+o) _FO+IO) py) g (240) pay) fle +¥)- #0) _ ole ty)
ge Fale) IO) _ 500) ~ 7 (ZE#) - 5 = FEA = LO oles
deci
gz +y) = ole) +9(y), ¥2,y ER.
b) Pentru x = y deducem g(2r) = 2g(z), ¥ x €R. Proprietatea functiei f implica gi
o (232) - sez,
de unde
Gz) __ 9(2x) + ole)
hers pale
adic& g(2r) = g?(x) si in concluzie g(z) = 0, ¥ « € R. Rezulta c& f(x) = f(0), Vr ER,
adic& funetia f este constanta.
9. Fie f,g :R — R doua functii cu proprietatea
F(9(x)} = g(f(z)) = —z, pentru orice x € R.
2) Sii se arate cl f si g sunt functii impare.
b) Dati un exemplu de functii cu proprictatea din enunt.
(Etapa judeyeana, 2009)
Solutie. a) Din {(g(z}) = — deducem g(f(g(x))) = 9(—a), iar din g(f(x)) = —« obtinem
c& g(S(a(e)}) = -g(x), ¥ x € R. Din cele doud relatii rezult& imparitatea lui g. Analog
pentru funetia f.
b) Funetiile f.g:R — R date prin f(x) = @. g(x) =
10. Sk se determine functiile f : N* + N* pentru care
x verificd proprietatea din enunt,
fet y+ fe) +s)
2x + Fly) F(e+y)+ fly)
pentru orice 2, y € N*
(Etapa judeteand, 2009):
e2 AlcroRA + CLAstieiX-XIl_* penrau Gaupe.e o& ExcetenTa
Solutie. Pentru x = y obtinem:
L(x) + f(x) _ 2c + f(x)
2x + f(x) F(2z) *
oe $122) + fla)
2x + f(x)
deci (2x) , adicé f(n) = n, pentru orice n par.
Fic acum 2 si y impare. Atunci x + y este par, deci
fleryaaty.
Din ipotezd obtinem:
@—y)? + F@)(y-2) + fy\e—y) =0,
sau
(e@-y)e-y- I) + Fy) =0.
Deducem c& f(x) —a = f(y) —y, pentru orice x # y. deci functia f(x) — x e constanta.
Fie f(x)—x = k, deci f(n) = n-+k, pentru n impar, Fie acum z par si y impar. Obtinem:
i ab cl
atutktr te
Qetys +ytkiytk
de unde k = 0. Deducem f(n) =n, pentru orice n € N*.
Observatie. Alternativ se poate arlita, prin particulariziri, c& f(1) = 1,
si apoi, inductiv c& f(n) =n, pentru orice n.
4.3 Probleme propuse
2
1. Fie f :R — R astfel incat f(r) +2f (2) a+ 35 +3, oricare ar fi x € R* Caleulati:
wer i
ss {
z Fe) = 2 |
|
(Gazeta Matematica) |
2. Fie f : [a,b] > [-1,1] o functie cu proprietatea ca
|
2r+1
(fo ot [a,]
fe f\(a) = Ty. ¥ xe [a8 |
Sii se demonstreze c& f(a) + f(b) = 0 iClosaaK-a_*_Functii 63
3. Sit se determine toate functiile f : N* + N* en proprietatea:
f(m-n) = (m. f(m))- in. f(m)], ¥in.n ENT
(S-a notat (x,y) = em.m.d. $i [x,y] =emm.me. al numerelor « si y)-
(Concursul interjudetean Papiu Harian, 2008)
4, Sk se determine functiile f : NN care indeplinese simultan conditiile:
a) f(m+n) = f(m) + f(n) + 2mn, ¥ mine Ne
b) Pentru orice n € N, numérul f(n) este patrat perfect.
5. Fie f : NY > N* o functie eu proprietatile:
a) S(e-y) = f@)+f)—b Vey ens
b) exist un numir finit de numere x € N* pentru care f(x)
©) F(30) =4
$i se determine (14400).
6, Si se determine functiile f : R — R care verifica relatia
S@) + f(a) f(z) =a, ¥reR
7. Si se determine functia f : N* + R° care verific& simultan conditiile:
i) f(1) = 2008; i
ii) $0) + fQ) +--+ (0) = FF), Vn Ne
(Etapa local, 2008)
8. SA se studieze injectivitatea functiei f :R — R dac&
F(a?) — Pia) > . VreR.
9. Si se arate cA nu existii functii injective astfel incat f:R— R,
Pe) f@)f-2), Vee R
10. Determinati funcyiile f : R + R care verificd relatia
Flrty)Sfle-y). VayeR,
(Concursul G. Moisil, 2004)
11. Exist& functii injective f : R ~ R cu proprietatea c&:
ape —2t+a5) — fe -at+a%) > f(z) +4, Vr eR?
(Btapa localé, 2008)é
64 ALGEBRA + CLASELE IX-Xil_# PENTRU GruPELE DE EXCELENTE
12, S& se determine functiile injective f : R + R cu proprietatea ci
F(f(2) +9) = f(a) + fy), Vanny eR.
(Btapa local, 2008)
13. Se considera funetia f : (0,20) — R eu proprietatea eX
S(wse2) = f(s) + f(@2), ¥ 11,22 € (000)
a) Aritati c f(1) = 0.
b) Arktati ci, dack 1 este singura solutie a ecuatiel f(x) = 0, atunci functia f este
injectiva,
a,
(Etapa locala, 2009)
14. Se consideré f : N > N pentru care
f(m? + f(n)) = f(m) +n, Vm.neN.
a) Sk se arate c& f este injectiva.
b) Si se determine f.
15. Fie f,g : [a,6] + R doua functii cu proprietatile:
4) g este strict crescéitoare pe [a,b]
i) [f(@) — FY) S lo(@) — a(y)|, ¥ 2.y € [a Bi
iii) F(a) = g(a) si F(b) = 9(b)-
Demonstrati c& f(z) = g(x), Vr.y
(D. Mihes, Concursul G. Moisil, 2009)Partea II
Clasa a X-aé
ClasaaX-a + IMultimea numerelor complexe a
Capitolul 1
Multimea numerelor complexe
1.1 Notiuni si rezultate teoretice fundamentale
Fie C = {2 = x +ty | x.y € R) corpul numerelor complexe inzestrat cu operatiile de
adunare si inmultire. 2 = Re > se numeste partea realé a numérului complex
se numeste partea imaginarii a lui z. Modulul numarului complex
real |z| = /
Propriet&ti
1) |2]>0, ¥2EC,
, jar y = Imz
+ iy este mmarul
1|+|z2l, ¥ 1.22 € C. cu egalitate daca si mumai daci
te Ry astfel
7) laal — |2al S lea — 22| S Jan} t+ Yaw ec.
z+ iy este numfrul complex =
Conjugatul numiirului complex 2
Proprietiitié
a8 ALGEBRA © CLASELEIX-XII_* PENTRU GRuPELE DE ExcELENTA
Definitie. Forma trigonometric a numirului complex = 2 + iy este
=r(cost + isin#),
unde r = v/a? +y? = |2| este modulul lui z, iar t se numegte argumentul redus al Ini 2.
t © argz este unica solutie din [0,
de unde
i 0, dack M(x,y) eT
ange =arctg the, #0, k= 4 1, dack M(c,y) €IUTIT
2, dack M(x,y) €1V
unde I, 11, [11,1V reprezint& cele patru cadrane.
Daca 2 = r:(cost; + isint;), 22 = ra(costz +isintz), atunci
222 = rre{cos(t, + t2) + isin(t, + t)],
(cos(fy — f2) + isin(t, — tg)], pentru 2 #0,
2" =r"(cosnt + isinnt).
Ridicinile de ordinul n ale numarului complex nenul z = r(cost + ¢sint) sunt:
AF (os 2: +iin 2),
7m
Proprietati
|
1) Imaginiile geometrice ale numerelor complexe 2, sunt varfurile unui poligon regulat cu
n laturi, inscris in C(O,r).
2) Distanta dintre punctele A(z;) gi B(z2) este AB
3) Afixul punctului 14() care imparte segment! [4B] in raportul k, adica 7A
ke
este z= 7
Consecinte
1) Afixul mijlocului M(z) al segmentului [4B] éste 2
2) Afixul centrului de greutate G(2) al triunghiului cu Wvarfurile A(z), B(2), C23) este
atts
aut
3) Patculaterul M,M2M3M, este paralelogram daca si numai daca 2; + 23
Mglee), k= TE
4) Punetele A(x), B(z2),C(23) sunt coliniare dacé gi numai daca exist ky, kp, ky € Rou
Kit ky tky =O gi kita + hoes
a + 24, unde
+ kes = 0.é
Clasa Xa + Multimea numerelor complexe 6
1.2. Probleme rezolvate
1. Fie 1, %, 29 € C astfel ineat |a/ = |z2] = |23| = 1.
Dac& 2j + 23 + 2f =0 gi 2 + 22 + 25 £0, a se arate cd:
a) [21 + 2+ 2] =2
b) [2p + 2B + 2} - 3zrzaze!
Solutie. a) Din egalitatea
(e+ 294 25)? = of 42h + 29 + Qerze + 29 + 9%) = Aeiza + a129 + 2%)
se obtine:
i 1 1
+
fm am Hel
21 + 22 + 2a).
lau + 20 + 25]? = Q[zrze + 2125 + 225
a+H+a] =
Dupa simplificare result
len +224 29] = nize + azn + 2929] =2.
b) [2f + 23 + 28 - 32,2925]
jan + 29+ 2a] > lef + 29 + 23 - 229 — 23 —
la +22 + 23]
e122 + azy+ 2
2, Fie a1, 2,28 € C astfel inet |z1| = |2o] = |25)
af +2 +2}, unde n € Z este numar impar.
Solutie. Din relatiile
= 1 gi 21 + 22+ 25 = 1. Sa se calouleze
(-D@- Yes 1) =
aca ae eae
wana(t-(2+2+4)) - saat -=FSFH
rezult cA cel putin un factor al produsului este nul. Fie 2 —
8 2,
— (2122 + 2423 + 2223) + (21 + 2 +2) -1
L. Reaulta
adica 21
24, de unde 2} + 28 + 2f =1, pentru n impar.
3. Fie 21,22, 25 trei numere complexe de acelasi modul r, distincte doua cate doud. Si se
arate cl
8) ey — 2a] [en — 25] + [2a — ail Len ~ 22) + [oa — 2|- |e — il <9
1 a i
b) po i
21 zal -|21— zal ° [2-25] -[22— al” [2s — al es — 2)
Solutie. a) Se aplica inegalitatea ab+be-+ca 0 si din a}
avem
|
atbtes or,
yeé
70 AuceeRk ¢ CLASELEIX-Xil_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA
de unde
4, Demonstrati c& pentru orice =1, 22,23 € C aver:
lei? + |zal? + |es)? > Re (2122 + 2223 + 2471)
. Inegalitatea este echivalent& cu:
AlaP tla? +s?) > avwtaetesnt Bet Ret Ba &
t+la-BP+
Iz3 - Hl? > 0,
cu egalitate dack 2, ya @ y=2=46R
5. Fie a si b doud numere complexe. S& se demonstreze inegalitatea:
[1+ ab] + |a+o] > Va? —1]-[P- 1].
(Etapa judeteana, 2008)
Solutie. Din inegalitatea modulului avem:
|L+ab| + a+] > [1+ab+a+d]
ai
+ abl-+ a+b) >|1+ab—a—4),
de unde prin inmultirea acestora obtinem
(1+ abl + Ja + |)? > |(1 + ab)? — (a+ 8)")
coea ce este echivalent cu inegalitatea din enunt,
oe Qn on a
G, Fie n > 3 un numiér intreg si 2 = cos = + isin =, Considerim multimile
n mn
(132) nst}
si
Ba{lltzl+2t2,...,1t2¢
Sa se determine multimea AB.
(Btapa judetean’, 2008)
|
i
|
|
i
i
|
i
|
|Clasa.aX-0_* Multimea numerelor complexe 71
Solutie. Se observa cé 1 € AN B. Fie u € ANB — {1}. Existii & € {1,2,...,n — 1} astfel
incat
era
=z
usltete- te
Din ue A > |u| =1, deci |1 — 2**"| = [1 — 2) ceea ce este echivalent ou
kt De Qn
cos PTF = og
a n
de unde
Ak+1
Aas 2 +2pr, pez.
Obtinem k =n ~2 gi deci
ee
Z
1-2
Deoarece u € A, trebuie cau" = 1, deci n trebuie sa fie par.
1
Pentru n numir par obtinem AN B= {. -}. iar pentru n impar ANB = {1}.
7. SA se arate ci numarul complex (1° + i}(2° + i)...(n® + i) are partea reala si partea
imaginara strict pozitive, Vn € N°.
(Nicolae Muguroia, Coneursul Nicolae Piiun, Ramnicu Valeea, 2008)
Solutie. Dac& k? +i = r4(cos ay + isitiag), atunci
a 1
a = arctg F > 0.
Obtinem ci
(5 +8) +4)... (03 +2) =r... (cos(ay + +--+ aq) + isin(ay + ---+ an).
Vom ariita c8 ay +--+ +n € ( , ) sicum rp = VE +1 > 0 va remulta ceringa din enunt.
2
in inegalitatea arctgx 3V3jabel.
(Bogdan Enescu, Etapa national, 2008)
Solutie. Dacd unul din numere este nul, concluzia este evident&. In caz contrar, impartind
a b €
J 28 = jgp ater devine 21 + 22+ 25 = 0, eu 1
in acest caz diferentele dintre argumentele numerelor sunt +:
‘triunghi echilateral. Folosind tcorema cosinusului rezulté
cu fabe| gi notand 2, =
la)
fiind afixele varfurilor unui
Ja —B) = Jal? + [b|? + Jal - | > 3fad|
si analoagele. Prin inmultirea inegalitatilor se obtine concluzia.é
GasaaX-a + Multimea numerelor complexe
1.3 Probleme propuse
1. Fie 21, 22, 23 € C pentru care 21] = |22| = [2s] = 1. Daca z + 22 + 23 = 0, atunci
2. Fie 21,22,.0.424 €C*. Dacd fay] = = [en] atunei
(e+ aa)(e2+ 25). Gna tnt) op
2123.
3. Fie z €C—R. Daca
4, Fie a, 9 € C. Dac ecuatia 244 a24 + f2t+24
atunci a, € R.
5, Fie numérul complex 2 = cosa + isina, « €R. Ardtati ef
0 are toate ridacinile de modul 1
rt
ate
2
sine = si cos =
2
Folosind acest rezultat, caleulagi:
" Qn 3m
8) 16.08 20° eos 40° eos 80°; b) cos © eos —* cos
6. Sk se calculeze:
a) C2+C3 408+ b) Cl sinc + C2 sin Qe +--+ CP sinnx, x € R.
7. Fie 21, 22, 23 nnmere complexe distincte de modul 1. Dack 21+ 2223, 22 +2123, 23+ 2122 € R,
tune’ 212225
8. Fie x,
chat - atcpat 2. € R, si se determine 2
9. Fie 21, 22 € C astfel inca |2 — 29| < |217— 1]. SA se arate ci [zx] < 1 dac si numai dac&
l22] <1,
10. Fie 2 un numar complex pentru care |2),
3 numere complexe nenule de acelagi modul, distincte doua cate doua. Stiind
2? — 2z + 2| gi [2? — 32 + 3] sunt cel mult 1.
Demonstrati
rel
(Etapa local, Bucuresti, 2008)
tn
11. Daci 2 € C, a € C, |2] = 1, n EN, atunci > |2* + al > mlz — 1]
£
12. Fien EN, n>2si 2 €C\ {1} astfel ineat 2"
a) S& se arate ¢& [1 — z| > ———.
n—i
1) Si se arate cH pentru orice k € Z. k nedivizibil ct: n, are loc inegalitatea
1
ka]
sin —| >
ni
(Mircea Becheamu)é
74 ALGEBRA + CLASELEIX-Xil_* PENTRU GRUPELE OE EXCELENTA
13. Fie 21, 22. 23, 24 numere complexe de acelasi modul eu
O You might also like