Partea I Clasa a IX-aGlasa.atX-a + Multimi, elemente de logic matematicéssi teoria numerelor 43 Capitolul 1 Multimi, elemente de logica matematica gi teoria numerelor 1.1 Notiuni gi rezultate teoretice fundamentale Ecuatia pitagorica e+ nyrek Solutiile acestei ecuatii sunt date de x = k(m? — n2),'y = 2kmn, = km.n eZ. Ecuatia lui Pell Fie numérul f intreg, pozitiv si dil numerelor intregi ecuatia de un patrat perfect. Rezolvim in multimea a Pk=1 Rezolvare. Fie o solutie a ecuatiei x = a si y = bo solutie a ecuatici lui Pell. Nottm ¢=a+bVk si numim impropriu pe c solutie a ecuatiel date (a + bVR) (a — bv) = Observatie. Fie c, cp dou’ solutii pozitive ale ecuatiei Ini Pell =a thvE 1 = a2 + VE 1.3, 0, bp &a ALGEBRA + CLASELEIX- XI PEWTRU GRUPELE DE EXCELENTA Toate solutiiie-intregi ale ecuatiei Iui Pell sunt date de solutiile de tip c inglobate in expresia c = +(a + bv)", n € Z unde a + bY este cea mai mick sclutie pozitiv’ mai mic& deat} a ecuatiei Ini Pell Exemplu. Rezolvati ecnatia x? Rezolvare by? =1 = 6 fals. x? = 21 fals. a? =46 fals y=4 > 2? =81 > 2 =9 solutie. Solutia generala a ecuatiei este c, = +(9 + 4V5)", n € Z. Ecuatii diofantiene liniare O ecuatic de forma aur + +++ dnt = b unde a;,...,ay,8 sunt numere intregi fixate se numeste ecuatie diofantiand liniard. Presupunem cin > 1 si coeficientii a,...,a, sunt toti diferiti de 0 - Teorem&. Ecuatia de mai sus este rezolvabilii daca gi numai dacé (a1,....a,)|b. Observatii. 1) Fie ay, a2 numere intregi prime intre ele. Daca (:r9, 8) este 0 solutie a ecustiei a1 + apg = b atunci toate solugiile ci sunt date de 2 = 2) + agt 22 = a8-ayt unde t € Z. 2) Fie a1, a2 numere intregi nenule si ecuatia O12) Hage =b q) rezolvabila (d = (a,, a9) Prin impartirea ecuatiei (1) cud se obtine o ecuatie de tipul celei de la Observatia 1 rezolvabilA. Teorema impartirii cu rest a numerelor intregi Fie a sib doud numere intregi, cu b #0. Atunci existd doud numere intregi q sit unice cu proprietatea ba +r si0 bay, b1,...42y € Z. Cel mai mare divizor comun Vou numi un cel mai mare divizor comun al numerelor intregi a si b un numar intreg @ care verificd urmitoarele conditii: i) dla si dibs ii) Vd ai dlasid'b > ald. a) Teorema. Fie a si b dowd numere intregi. Atunci existd un emmd.c. al lui a si b (determinarea lui se face utilizind algoritmul tui Euclid). Demonstratie. a = b = 0.c.m.m.d.c. =0 Presupunem 64 0. Aplic&nd T.LR. = bg +71, 0S 71 3 lyp,ry a sinaia bang +r, cud< ry r > +++ > rm >... exist un numar natural astfel inedt ry £ Oi rea =O. Demonstriim ugor ci r, este un e.m.m.d.c, al lui a sib folosind definitia si proprietigile de divizibilitate, Procedeul prin care se determin r, care este un can.m.d.c. al lui a si b se numeste algoritmul lui Euclid. ») (a,b) este cel mai mare divizor comun pozitiv al numerelor intregi a gi b. (a,b) = (b,a) = (—a,b) = (a, -b) = (a, ~8) = (lal, |b)). Aceastai observatie ne permite s8 calcukim c.m.m.d.c. a dowd numere introgi. Este suficient 8 ne mirginim la cazul numerclor naturale. ©) Daca a gi d sunt dou’ mumere intregi si d este un cel mai mare divizor conn al lor atunei Th,le Zaidé 16 ALGEBRA * CLASELEIX-XiI_¢ PENTRU GruPELE DE EXcELENTA d) Definitie. Dou’ numere intregi nenule a si h sunt prime intre ele dacit 1 este un e-m.m.d.e. al lor. e) Definitie. Fie a,b € Z. m € Z se numeste un cel mai mic multiphi comun (pe seurt cm.m.m..) al mmerelor a si b daci verifick urmétoarele conditii: 4) alm, bm ii) V mv’ a alm’, Bm! => mim’ 1) Teorema. Fie a,b € Z. Dacd d este un c.m.m.d.c, al lui a sib atunci m= em.mme. al lui a gi b. g) Proprietati extinse => aclb 1 > [ar.-,anlla aqla ala; iii). > al(ar,...44n). ty h) Teorema fundamental a aritmeticii. Oricare ar fi numarul intrey n cu |n| > 2 exista © descompunere a sa in produs de numere prime, adicd existé un numdr finit de numere prime Pi,...,Pa nu neaparat distincte a.f..m = tp;...m. In plus aceasté descompunere este unica én sensul cd oricare altdé descompunere in produs de factori diferé de ca doar prin ordinea factoritor. Congruente modulo n Fie n N*. Daci «,y € Z vom spune c& x gi y sunt congruente "modulo n: daca nla — y (altfel spus daca x, y dau acelasi rest la impartirea prin n) si vom serie i. acest caz c& 2 = (mod n). Teoreméa. Relatia de congruenti "modulo n” este o relatie de echinalenta pe Z. i) Dacd # = y (mod n) si 2’ = y! (mod n) atunci eke’ +y (mod x) sixz’=yy (mod n). ii) Dack « = y (mod n) atunci (x,n) = (y,n). Observatie. Pentru un element «€ Z notam cu # clasa de echivalenta a Ini x referitor la relatia de congruentii modulo nm tim Sanna Soaé =0 (mod n). ClasaaiX-a + Mulsimi, elemente de logicd matematied si teoria rumerelor 7 +L i | i Indicatorul Ini Euler ' Fie n > 2, Indicatorul lui Euler este y(n) = card {a EN" |a i atunel i s(n) = (PP — pe)... (pet — pet), i Teorema lui Euler. Fie n € N°. Dacd a € Z, (a,n) = 1 atunci a®” — i Teorema lui Fermat. Fie p ¢ N numdr prim. Dacd a € Z, (a,p) = 1 atunci al! =1 ; (mod p). : Teorema lui Wilson. Fie p €N, p> 2. pprim © (p-1)!+1=0 (mod p). Principiul lui Dirichlet Fie A o multime nevida iar A,,..., Ay o partitie a Ini A (adiex J pentru orice i # 7). Dacd avem n-+1 elemente din A,ay,....dq.q+1 atunci exist o submultime A, a partitici care si contin cel putin 2 elemente ale multimii {a;,....an41} Principiul includerii gi excluderii Fiid date n multimi finite A; (i = Tn) si notand cu |A| mmiérul de elemente din multimea A atunei Us Vial- Yale YO Anan als =r 1stejen 1sieje Functia caracteristica a unei multimi Definitie. Fie To multime nevidi pe care o vom numi mulfimea totala iar A CT. Numim functia caracteristica, a multimii A funetia: eat T — {0,1} definite astfel: 0, 224 vae={ 1 aed Daca A, B sunt’submultimi ale Ini T atunci definim eat eaea+ en: T {0,1}‘ = AlseBRA + ciAseisIX-XII_* pewrnu Grupete oF Excevenpa in mod canonie adic (Ga va)(a) = pala) + yn(a) gi respectiv (y4-¢x)(r) = va(z)-¢n(z), Vr eT. Vom nota 1 = yp, 0 = yy. Avem deci Uz) = gr(e) =1, VET, O(a) = go(z) = 0. VeeT. Teorema. Dact A,B sunt submulfimi ale multimii T atunci 1) pang = ¢a-¥5 2) Gaus = Paton —Pa-oR 3) pr-a=1- 94 4) PA-B = PA PA* OB 5) eh =a 6) Doct AC B atunci 4 = a+ yp. 1.2 Probleme rezolvate 1. Rezolvati in multimea numerelor intregi ccuatia Bar +4y +52 Solutie. Luciind modulo 5 obtinem By + 44 1 (mod 5) deci Srt+4y=1+ seZ. O solutie a ecuatiei este x = —2 + 3s, y = 1~s. Din formulele pentru rezolvarea ecuatici liniare obtinem t=-1+3s+4t, y=1—s-3i, teZ. Inlocuind in ecuatia initial rezultA 2 = -s5 S={(-1435+4t,1-s-34.1-5) |etez} 2. Revolvati in multimea numerelor naturale ecuatia: 2 + y? = 1997(2 — y). (Olimpinda de Matematic’, Bulgaria) sisitimanainniiene ——crnnenens[ T | i é Glasaa'X-a > Multimi, elemente de logicé matematicé siteoria numerelor 19 Solutie. a+ 1997(x—y) = (w+ y)? + (x — y)? — 2: 1997(2 — y) (z+y)? + (1997 — 2 + y)? = 19977 r,y mumere naturale nenule deci O n, (m,n) = 1 si 1997 2mn, b= m?—n®, Cum m?,n? = 0,1,-1 (mod 5) si 1997 = 2 (mod 5) obtinem ci m,n = 1 (mod 5) De asemenea din m,n? = 0,1 (mod 3) si 1997 = 2 (mod 3) ceducem c& m,n (mod 3). Prin urmare m,n = 1,4, 11,14 (mod 15). Deoarece m > n avem cel Qe ==(-1? (nod 4) + n=2r4(-1)? (mod 4). Pentru x par, 2r+(-1)* (mod 4), 7. Fien un numar natural jar y o permutare a multimii {1,2,....n}. Spunem ca permutarea ¥ admite o coincident in i daci (i) = i. Si se giseascd numarul P(x) al permutitilor de n obiecte fara coineidente. 1 (mod 4) si acceasi sitnatie apare daca x este impar. Deci n = Solutie. Si notém eu 4; mnltimea celor (n ~ 1)! permutiiri care admit o coincident in é si sii aplictim principiul includerii si excluderii pentru a giisi mumarul permutirilor care admit cel putin 0 coincidenya. Acest numar este egal cu [AU vAl=S1Al— Xin Alt scala istgse Dar [Ay MAA AQ! = (n— BE Pe de alti parte k pozitii i1,....i pot fi alese din multimea celor n pozitii in C* moduri Devi lAi U---UAnl = Cha — 1)! C2(n = 2) ¢ (Cm Deci P(n) =n! —Ol(n— t=. (Lance 8. Flind date n puncte in plan care se unese intre ele prin segmente, si se demonstreze cd acd nu existd nici un triunghi cu varfurile ia cele n puncte, atunci exists col putin un punct 2 1 care este extremitatea a cel mult ||. segmente. Solutie. Vom demonstra problema prin inductie dupa + secenmsstitetnecesvenctmoa aetaste tnt anaes iScsnsntsoniss é ClasaaiX-a + Multimi, elemente de logicé matematicé si teoria numerelor 33 Pentru n = 1 sau n = 2 reaultatul este imediat, deoarece in primul eaz numarul segmen- telor este egal cu 0, iar in al doilea caz el este egal cu 1. Sa presupunem problema adevarata pentru n puncte si o demonstrim ie n+l. Am nel vat ci exist un punct 2 € X, care este extremitatea a cel mul: | segmente. > Dar multimea de puncte X’— {2} poate fi ita prin cel mult [Fl segmente astfel incat si nu se formeze nici un triunghi cu varfurile in aceste punete, deci nunnirul total de segmente ne care unese punctele din multimea X (cu n-+1 punete) este majorat de Ee] + [= | 4 oy) Demonstram c& acest numir este egal cu [ Fie n= 2k, kN. Atunci 1 ce [a Daci n = 2k +1 cn k € N atunei ntl n? 4k? + 4k +1 [Pe] +] oes 4) R+L+K(k+1) = (k+ 1)? = qed. (n+1)? 4 9. 8) Fie A si B submultimi ale nultimii T. Dacé notim AAB = (A~ B)U(B~ A) atunei (ADB) = 94+ op — Warn. b) Dack A, B,C CT atunci (AAB)AC = AA(BAC), Solutio. 8) yas P(A-B\UB-A) = PA-B + YR-a — a_p- PB-A = ¥A— eave + ea — ean = pat on — Wan b) B= (AAB)AC, F = AA(BAC) PE = P(AaB)ae = Paar + Po — Wwaan- vo = "a+ eB — Wave + yo —2va+ a —2pavs)yo = vat opt to -Ueaee + vege + page) + tpsvage. Analog se demonstreazi ck yp = yn 3 E =F. 10. Fie T'o multime iar A,B doud pirti disjuncte ale Ini T. Determinati o multime X ¢ T° astfel inca Au(B-é 2a AuceoRk ¢ cLasete IX-Xil_+ penTRU Grupete DE ExcerenTA Solutie. Din AU(B-X)= BUX > gaue-»)=yeux © PA+ BN — Pa¥D-N = ¥B+ Ex ~ YREX + Pat Pp — Pax — Cave + vapeex ¥a— Pale t+ Capeex =x pa=ex & A=X, (S-a folosit ANB=0 > yaye =0.) X = A verificd ecuatia initial deoarece B— A = B. 1.3 Probleme propuse 1, Rezolvati in N ecuatiile: a) W+2!4---42! b) +e dalay? 2, Rezolvati in Z ecuatiile: a) a2 +9? + 2? = Qnys: betty +2? te? = Qayee: Ottcvaytytyty. 3. Rezolvati in N ecuatia 3° 4 49 = 5°, (Baraj 79 H. Pop, LV. Maftei) 4. Daca p este nnmir prim > 2 atunci a) 17-37... (p — 2)? = (-1)"#* (mod p); b) 27-47... (p—1)? = (-1) (mod p). 5. Si se demonstreze c& un numar de forma 4n +3 nu poate fi seris ca suma de paitrate, 6. S& se determine numerele naturale n, n > 3 cu proprietatea: existi numerele naturale distincte a@,...,a, astfel incat ay!ap! . aya! = ay! (B. Enescu} 7. Rezolvati in Z ecuatia 2° + 2¥ + 2° = 2336, 8. Fie Af o mulgime format din n mumere intregi (1m neapairat distincte}. Sk se demonstreze c& M are cel putin o parte nevidi cu proprietatea c& suma elementelor sale se divide cu n 8. Se dau n mumere naturale nenule distincte, toate mai mici decit 2n, $4 se demonstreze c& printre ele exist unul egal cu n sau dou a ciror suma este 2n. 10. Pentru orice numir natural s exist un numar natural n care are su:na cifrelor egal cu si care se divide cu s. (W. Sierpin: seveeanenecsniamsnacneniiintens —rya | | ha acc Clasa.cix-a_* Multimi, elemente de logicé matematicé si teoria numerelor ry 11. Sa se arate cd numéar natural prim cu 10 admite multipli in care toate cifrele sunt egale cu 1 12. Rezolvati in Z ecnatia (e+ Ile + Ble +3) + oe +2743) +a(r + 1)(e+3) +rl@tle+2) =y" 13, Fie k,n numere naturale cu n > 2. Si se arate c& ecuatia ob nu are solutii in multimea numerclor naturale nenule. (Olimpiada national) 14, Fie m sin numere intregi cu m,n > 1. Si se rezolve in mul{imea mumerelor intregi ectiagia aha yt a2" (Baraj 0.B.J. 2002) 15. Daca p este prim gi 2” + 3” = m* sa se arate ci k = 1. 16. Cate numere naturale mai mici sau egale cu 1000 sunt divizibile sau cu 2 sau cu 3 saut cu 5. 17. Fie E 0 imultime cu n clemente, iar F o multime cu p elemente (n > p). Cate elemente are multimea {f : EF | f surjectivs}? 18. Sa se afle in cate moduri se pot imparti 5 obiecte distincte la 3 persoane, cu conditia ca fiecare persoand sX primeasc& cel putin un obiect. 19. Fie n un numar natural. S& se gitseasc’ o formula pentru determinarea lui y(n) 20. Fie A,B, X submultimi ale multimii 7. Daci AN B = BON si AUX = BUX atunci A=B. 21. Demonstrati ca V A, B,C multimi au loc egalitatile A~(BNC) =(A-B)U(A-C); A-(BUC) =(A-B)U(A-O). T astfel incat BC A 22. Fic T 0 multime oarecare iar A,B,C sunt parti ale multimn CCA, BOC =. Rezolvati sistemul XuY XNY=B Xx-¥ae ALGEBRA ¢ CLASELEIX~Xil_* PENTRU GRUPELE DF EXCELENTA : Capitolul 2 Inegalitati 2.1 Notiuni gsi rezultate teoretice fundamentale 1. Inegalitati remarcabile 1.1. Inegalitatea mediilor em et te tay $ Yau na, < SA te Egalitate dac& gi numnai daci a, 1.2. Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz (abi + aby +--+ + anda)? S (af + a3 +--+ a2) (E+ BB +--+ 82) Ta a,b ER, Egalitate daca si numai daci aa ae Sa8 vaj-Tn bby 1.3. Inegalitatea Ini Minkovski V(t +t)? + (3+ ve)? + On ton? S ae taht V 3Glasa a iX-a + Inegalittti D 1.4, Inegalitatea lui Hélder 1 a,b ER p.qgeRy at Sak < (= «) ia 1.5, Inegalitatea lui Bernoulli (L+2y)(1+ 2 o(L+aq) 214 (mt t---+2,) @ € [-,1 +00) cum -r; ER, Vij € {1, n} In particular daca x, = a € [~1, +00), ¥ k € {1,2,....n} atunei: i) (1+a)">1+ne, ¥neN; ii) (lta) S147, VreQ,r>1 ii) (+a) <1+ra, VreQ re (0,1) 1.6. Inegalitatea lui Cebasev 1° Dack atunei 1 abs + aba +++ daby 2 (an + a2 +++ + dy) br + by +++ + by) 2° Dack atunci a ibs + aba t+ + dub S (ay + a2 +++ + da)(by + byt ++ + Bn) unde aj, €R, i= Tr. Egalitate pentru a; =a) = = dy sau by = by = Bn. 17, Incgalitatea mediilor generalizate Dacia, €R., 09.6 R, a > 8 atunci (e+e \ 7 1 +a)? ‘a (alta. tas }?\ ”é 28 ALGeeRA + CLASELEIX-Xil_+ PENTRU GnUPEtE be ExceLenTa Daci a = 2, 3 = 1 obtinem a +a+ n ie)" inegalitatea dintre media aritmetica si media patraticd pentru ¥ a, €R, i= Tn. 2. Inegalit&ti uzuale 21a? +H +e > abtac+ be, a,b.ceR a+b. ab 4 “a+b CrP atd > abeR, a+b 7g DER, 2.4, a +08 > abla +b), a,beR, 2.5. (a? + B)(a! +!) > aO(a+5)?, abER 2.2. .a,bE RE Zs < 2.6. at > +8) abeR Feel >() abeR, 2 n Szatbte,abceRy e 211. at +b! +e! > abelat+b+c).a,bcER 2.12, (a +6)" + (b+0)" + (c—a)" < 2a" +0" 40%), a,b,c ERE Big oe eRe ar bret eta ab 6 3 14. ——— + + 25,4, + Pe et cra aah 2p MERE 2.15. 3a? +P +c) > (a4+b4c)%, a,b.cER 2.16.a+b+0> Vah+ Vbe+ Vea, a,b,ce R. sar (asdia (T4744) SaadeR abe, i 2.18. (a+ 0+ e}(ab + be+ ca) > Gabe, a,b,c € RB. 2.19. (a+ 6 +0)(a? +0? +e) > abe, a,b,c € Ry 2.20. (a+ b-+6)* > abe, a,b,c€ By 2.21. +B +0 > 3(—a+b+e)(a—b+elatb—o), a,b.c€iit l ClasaaiX-a_*_Inegolitast 29 2.22. (a +b+e)® 2 7(—-a+b+c)(a—b+c\a+b—c), a, bceR, 2.23. abe 2 (-a+b+e)(a—b+0)(a+b—c), a,b,ceR, 2.24, (1+ a)(1+5)(1 +6) > (1+ Yabo)", a,b,c € Ry - inegalitatea Ini Huyggens 2.25. abe > (—a +b + c)(a—b+e)(a+b—c) - inegalitatea lui Euler af ad oR) (a? ted 2 y 2.26. (atop tot a (aj taj ++--+a) > (aytar+---+an), aj,0; ER, i 2 a3 % 2.27. Dacii x,y,z > 0 atunci pentru orice r > 0 avem: w(e-yWa-2) tu )y—a) +2 (inegalitatea lui Schur). 3. Maximul produsului si minimul sumei 8.1, Dac a1,ag,...,0y € Ry si $= a + a2 +--+ 0, = h- constant, atunci produsul P =a) -a2...a, este maxim daca: k ce n 3.2. Dacd a1,a2,....0, € RY si P = a) 09...a, = k - constant, atunci suma § = 0, +09 -+++-+ a, este minimis dack: = an = Vi a, =a, = 8-3. Dack ay, 02....,4, € Ry si $= artay+-- tay = k-constant, etunei P= ofa? are este maxim daca: % Po Pe Pi+P2 2.2 Probleme rezolvate 1. Dac a,b,c > 0 sii se arate ci: 2 1 ae 1 1 @+P pabe” B+ A+ abe” F+a+ abe ~ abe’ Solutie, : a+ 8 + abe = (a +b)(a? — ab +P) + abe > abla +b) +abe= abla+b+c) 31 analoagele, Obtinem: 1 1 1 aot oe B+ babe” 8+ abet B4al tp abeé 30 AtcesrA * CLasece IX-XIl + pEWTRU GRUPELE DE EXCELENTA 2. SA se arate cli: y z 3 B+Qy te Wty t de Wet dyre 5 Vz,y,2>0. Solutia 1. Notém x + 2y + 22 =a, 2e+y +22 = b, We +2y+2= 6, a,c > 0. Prin adunarea celor trei relatii obtinem atbte wtyte E 3 respectiv 2e+2e-3b 2a + 2h-3e a Hae Primul membru al inegalitatii devine: 2b+2e-~3a | 2+2a—3b 3 ba 3b 5 Solutia 2. Fie x +y+2=$. Atunci zt Qyt+2z Qty +22 e+ 2y + z= 29-2. Inegalitatea devine 5 oy TwH255 tii putem considera x 0. aztAyt ye ayt Batre ' astad7y tataay VOM 1 Solutie. Fier +y += $. Atunei (2+ y+ 2) =1. Far’ a pierde generalitatea putem lua S = 1 deci ¢+y+ z= 1. Consideriim inegalitatea: aay, 1 2 y 2” ax+By+92" 4.3,7,2,y,2>0sia+ 47 =1, care se demonstreaza folosind inegalitatea Cauchy-Buniakovski pentru n = 3. Conform aceste inegalitati avem: : z > 2 aa Byt7e * ayt Bite * ast Bet yy 1 1 (Fay + y+ 22) 1 © afl — (ay + yz + 22) + (3+ yay + ye > ex] 1 1 steesitor © a+ (ey tye + =n\G49— 2a) (847-20) 24947 “a@+y ta) (w+ytz)? 1 ; (au folosit. ry + 22 +ys < STE T _ ig ¢ 99) 4. Fie 1,72,...,2 € RY, m > 2, astiel incdd xy + 2p +--+ +2, = 1. S& se demonstreze ca: a m fy a ai > lfmtast- +n, '1+aj¢myp dae iseha tite oe (Baleaniada, 1984) Solutic. Inegalitatea devine 1 1 < Q-m “2-2 Aplicand inegalitatea Iui Cebagev avem:‘ é Fry Ausearé + cuaseue IX-Xil_ + Pewtau Grupece oe Exce.enp n so nQn—1) n— (S-a folosit inegalitatea Ini Buniakovski). : 1 Observatie. Se poate folosi si convexitatea functiei f(r) = 1 Generalizare. Fie 2..22,....4n € RY. 2) +2) +--+ = S,n>2. Sa se demonstreze cli: 2 EH peas In nS Ltaytigt- +2, 14a tag +2, Ttdate--+ on ~ (S+1I)n-S Observatie. Se poate folosi si convexitatea functiei f(x) = re (0.5). 1 atunei © Z " s 5. Demonstrati ci daci a;,a2,...,@, >0,n>3siar+at-4a, 2 2 ao a +0 atas (Mortici Cristinel) Solutia 1, Folosim o inegalitate de tipul 2 Daat gb, a,b>0 (s) a+b Observiim c& avem egalitate in 5 pentru a = ay = --+ = aq. Deci in (x) punind conditia a = b obtinem egalitatea Santosh Sa epah Deed ae Inlocuind 3 objinem: (a-8)[2(a+b) —2a{a +b) — 0) >0, Trebuie si obtinem factor pe (a — 6), deci expresia din parantezit se anuleazi pentru a = bh. Din relatia 4a — daa — : S O rezulté a = 5 si apo Inegalitatea («) devine Aplicand aceasta inegalitate Ia fiecare termen din membrul I al inegalititii cerute obtinem: 2 2 2 a CH ee) 1 + st boat +a,)—4 eee teiag gta aie tare gatat An) Zitat arto ban + a1) 1 ioe =a (ay tay. gage gti tat ban) = 5-15 Egalitate dac& a) = a; =--- =a, Solutia 2. La fel ea in cazul solutiei 1 demonstrain e&: a a +a 2 5(ar tay +---+6,). i ;to etahtnoneieaseisebnteas isc nena ie ClasaaixX-a_* Inegalitasi 33 Folosind CBS obtinem: 2 2 2 @ @ a A ata; apt a5 a, + a (ort) +(astasher--H(auton}( ) > (aytagt---+0,.)? Raméne s& arétam ca: 1 7 (ay +24 +--+ an}? B 5 (ay + a2 +++ + ay)[(ay + a2) + (dz +45) +--+ (aq +a)] relatie care este de fapt o identitate. Pentru a; +a) + +--+, = 1 se obtine inegalitatea ceruta Solutia 3. Folosim metoda cu identitati: 2a? aad 2 ge gaa aaa! aa aie ture tt © = (a1 = a) + (ay ~ a3) +--+ (Aq — 3) =0 > +a. a2+a3 Ay + Oy eat peu eene Geeta, a m+, ag+a3 a, +a 4, +02 ay+ag Gy +O, Oy + Oy" Inegalitatea de demonstrat devine: 2402 +52 2 4 6? ata ata’ eta eee Sy 2 >a tarte- tan, +02” QS a3 a Fa, care se demonstreazii folosind 2 4 +8 > a+b E 4, 6. Pie a;,d2,...,0, pozitive astfel incat = & di Ye ay, a9,...,.a, pozitive astfel incai Leni Sa se calculeze = VTE a. unde [a] reprezinté partea intreaga a Ini a. (Iutka Scilégyi, Mihail Bencze) Solutie. Din inegalitatea Ini Bernoulli rH (45%) >lta 1é *Yi+e, <14—2., p+i rezult Prin insuinare obtinem: ke Vita, p= L pat?é 3a ens eetea ix Soil cna Chimes tslaed 7 Yo -yita = . 1 7. Fie y,09,...,2n,.n > 1,0 >0,i=Tn, 21-22 t= Sa se arate ci . (nt ay? L+a)(1+a09)* nl (lta, > Solutie. 1 142, = —+—4+---+— 42, > (n+1)" ain n co ea (inegalitatea mediilor). Deci (1+a)n™ > (n+ 1)"*1. — Blas Multiplicand 2.38. (nt TP on Observatie, Se poate folosi si inductia matematica. 8. SA se arate cl (L421)? +2)... (1+ an)1 > =z y z 1 1 1 + + + + : V@E TPE) MP TAY +) VF +A +y) tty yt2 eta Vaue>0. Solute. Din inegalitatea mediilor obtinem: a @+yere) Verte Pre 7a ler Pre Deci 2 y i z Veter?) VTA +e) M+ 2+) l(t yt <= S3 (ees +355) Trebuie si aritam ca: 1 zz (= vt +3t4)< to L Baty ee eat) S aay? yet ee Spargem inegalitates in 4.7 +¥ ¢ 1 oa toast 7 2 ata g? ~ apy 2 ne oneee 8. Dock ay + ay +++++ dy = 1, P,0),02,.-. dq > 0, n> 2 5K se arate cl: > ae AY, e+ met (nen) feed) + iieemaelilad cnet i i i { } |cise aes tdln taate Clasaa iX-a + Inegalitési = Solutie. Folosind inegalitatea mediilor: , , > ne 7 3 (=z) + (a+ A) "r+ (o4 2) >ni{(a+2) (+ 2)". (m+ 2)" a a a a a a ‘Trebuie ariitat ci iors) (tg) Gia) (tg) (Gr): Folosim inegalitatea mediilor pentra adicd 1 2,5 2 atpaatn®s 5 > (ni +1) Atunci Egalitate pentru a = 10. Fie 21, 92,...,t, > 0,023. Si se arate ch 2 2 2 Tr 2 Pn aoe tae tte ce Bene) Gta Bam <" (Problemi propusa pentru O.1.M.). Solutie. Inegalitatea devine : 1 1 a eet TEE Tate ys tT 1a a a a Substituim Ratsé 36 ALGEBRA * CLASELEIX-XIl_ PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA Inegalitatea se transforma in: 1 1 pe lty lty 0, n > 3, Ultima inegalitate rezulta din: a a © sae a <1, 9 <,,,., cpg Ont, <1 a + ap a2 + a3 Qn-2 + Any Anta, a+ a; Primele n — 2 inegalitati sunt adevarate avind in vedere ca a; > 0, Opt Om enn in Anat +My An +4 ~ Anny ty On + Oya ceca ce revine la a; > ayy, relatie care poate fi acceptata din cauza simetriel circulare care se poate aplica inegalitiigii (x). LL. SA se arate cf: 1 i 1 3 ty! 41 _53 @+0 * Meta) * ath 73 a-bec=1, abe>0. (O.LM., Canada) Folosind CBS: w+2)4622)+@v) |, Deci 2 2 e ey 2S @wty+s)? yt2 2tn rty~ Wetyte) =Fetvty2} Observatie. Inegalitatea admite generaliziri de gemul 1) Dack a,d,c>0,n EN, n> 2, atunci: seciaascnaiaiaeist ;i i | i | ClasaatX-a_-_Inegolitaji 7 2) Dac& a,b,c >0,a-b-c=1 sin €N,n > 2, atunci: repeat ae cee abt) Wate” watd 3) Daciia,d,c > 0,a+b+e=1sin€N, n> 2, atunci a%(b+e) Aceste inegalititi se arata folosind functii convexe (vezi lucrarea Inegalititi matematico, autori Pantelimon G. Popescu, I.V. Maftei, José Luis Diaz-Barrero, Marian Dinca). 12. Sa se arate ca: F< iax((a— 9) (= 0) (c-a)") $2, abceR, a+bte=0, +P 42=1 (Dorel Mihet) Solutie. Folosind reducerea la absurd presupunem max((a~ 8986-0, (e- a)*) < §, aac a-yr<3 o-or<3 (c-a <3 az oe =2 Dar +b +e? = (a+b +e)? — 2ab+ be + ca) = —2ab + be + ca) @-<3 4 20-8 $3-1=3(7 +242) & 0 <4ab+3e +0? + bP 0 < dab+ 2c? — 2(ab+be+ca) 0 < 2ab+ 2c? — Y%e—I2ca 4 0< Ae-a)(c—b). Analoagele 0< Aa—d)(a~c) 0<2b-c)(b—a). Prin inmultire avem 0S -(a~b)*(b — (ca)? <0. Dacia=b > c=-22 + +h +C=60?=1 > a=+ Pentru care se obtine egalitatea in prima parte a inegalitiitilor cerute. Fie a 2,a-b-c=1. S& se arate: (ab) . (bo)t2 a CARATS Gh + RTE eS ba in demonstrarea acestei inegalititi se folosegte inegalitatea: 1 pee baet) Spd opt gp ott hnd, 7R, n> 2 numar natural, care la randul ei se obtine din: mata ae + Yaya ag toe Ya ag ae Say ta Ho hay noténd */a% = aj, 1S i < k (ultima inegalitate din m, (ab)*(a +b) + (ab)? = (ab) (a+b) +1). Deci {ab)*-1 (abt 7 1 ¢ aT + RT (ab)T = (adalat 8) > 1) abla+h)+1 atbte Considerand si analoagele: (bej4Clasa a IX-a + Inegalitéti 39 (ac)! 6 BET + ATS (act at b+e prin fnsumare dbtinem inegalitatea ceruti. in Iucrarea amintita la problema 11 este propusi o alti generalizare. Fie a,b,¢> 0, k Nt, atunci an ; Vary s Lesnar De asemenea folosind inegalitatea Det Pt > (aye +y) in aceeasi lucrare sunt aritate inegalititile: a) PAT gH a tht > not) D ape by Pee get ove ntees > MOULD ey 2 14, Si se arate ck: ie 2 21, Vay2>0. Prasage SP say PHP say > (D.M. Batinefu-Giurgin, G.M. 8/2007) Solutie. Folosind inegalitatea mediilor avem Bays < 2° + y? + 24. Obginem 4 Es 33 uF ++ aye x ve + 325 + Boyz Cu notatiile a= 2*, b= y*, c= =, aplicdnd CBS sub forma (SE) (oh af ned) 2 (oa tor tony, ap” a3” a3 obtinem: > 3a? Sabb et wae asa ath + deta)” Sa +8> ab: Sia? +8) ob 15. Fie a,b,c > Ocua-b-c=1sin,p EN”. Sa se arate c& dacd p < 2n, atunci: ar 7 Ce ee a iar dacd p > 2n are loc inegalitatea contrari. (Dorian Popa, Vasile Pop)Daca p < 2n alegem k antan 2 + UP") pentru k 2n 16. Fie w.y, = > 0 astfel incét 1? + y? +2? = 1, Demonstrati ci: 23 (USA, MOP 2002) é 40 ALGEBRA * CLASELEIX-XIl_© PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA # i ‘ € (0,1). Din inegalitatea mediilor avem: +12? +1-27 > 39271 — a, Obtinem 2y8 (3) pawa-2y = pgeti-2) = si analoagele, dupa care se aduna. +b) Arata Folosind inegalitatea CBS; Sa ara a a 1 (l= 41-y 41 (ted >9 de unde resulta inegelitatoa ceruti, Adunand inegalitatile de la punctul a) gi (*) avem: 17. Fie 21,22, (Juriu IMO, 2001)ClasagiX-a + Inegalitati a Solutie. Din inegalitatea CBS aver (aytag++++an)? <(P +P +e +1 )G) p03 ++-+a2) > ay tay +--+ tan S Vail ya} + a3 +--+ +02) Tk : ot atunci avem: ltagt- baz Daca lum ay z Fi a : i rae" (Gat za) &) Dar te ee a 2 te l+agt--- +23 (4 af +---+33)? ~ ( +a) + ay +++ +29) : + i De asemenea avern i a 71 ik 1 4 l+e i+ 4 Atunci 4 2 me ai 1 7 i : pesesissi. SERSEEEES -o < we ; x teat am) S'Tpee se (wr) i Din (+) gi (+*) se obtine inegalitatea ceruta. a 18. Fie x,y, 2 numere reale pozitive astfel incat x > 1, y >1, 27> 1. ; Demonstragi cf: a cg 532 4 ee pee Sy, q ryt 2 Batty 2. i (O.LM., 2005, Mexic, enunt modificat) : Solutie. i # 4 o+yre G si analoagele. Obtinem prin adunare: 2 tytysten rye +Pre 20, deoarece ays > 1.‘ az Augeend + CLASELEIX-Xil_+ Pewrau Grupece o¢ Exccteurh 2.3 Probleme propuse 1. Sa se arate ca pentru orice x,y,z > 0 avem: 2 y z Sage ee at Dyt8e yt2e4Be 2420+ 3y 2. Daca a,b. > 0 atunci: a pte eel datb+e a+dbte atbtde 2 3. Daca a.b,¢,2,y,2,¢> 0sit > y>2>¢ atunci: z y 2 é 4 pce aa ce eee eg aytbetd* aztuter atthet ey ast hy Fore (Mircea Lascu) 4, Si se arate ci pentru orice x,y, 2 > 0 avem: ye el Prayty Pryte 5. Si se arate ci pentru orice x.y, 2 > 0 avem: rz t+y)(a +2) yu z 9 Be ee GFAu+a) * Geaety) < Tetyes (C-T. Nedeleu) 6. Sa se arate c& pentru orice w,y, 2 > 0 avem: fie ee Ea : VEE) METAR (Fray (C. Caragea) 7. Dack 24, 22,...,2n > 0 $i tity... = 1 atunci: = \? 2 2 £2 Ty 1 (a+2) + (=+2) tet (+2) 24n. ts Em a, 8. S& se arate ci daci a1, 9....,a, sunt numere pozitive astfel neat 0) a... a.9€R a>B>0 atunci af tagt-+al bal +ag4---+a%, (R.M.T., Dorel Mihet)ri (tba cea aot Clasa a iX-a + Inegalltési eB 9, Si se arate c& daci a; > 0,1 =Tyn, n > 3, atunci: 03 gay ajay n en ala +43) lag + aa) lay + ag) > Defeqag ate (R.M.T., Traian Tanculescu) 10. Fie a,b,c € (0, 00) astfel ineat abe = 1. Sa se arate ca: t 1 1 a+ab 3 z btbe ct+ea (Vasile Pop, Tabara National de Matematic& Baciu) 11. Ar&tati cA pentru orice numere reale a,b,c > 0 are loc: a 4 sO ete ©. sa+b+o) +17 e+i ati at+b+e+3 (RM.T., Dorin Marghidan) Bs 12. Dac A, B,C,a, 3,4, 2,y,2 > 0 $i (A+ B+C)(a+3+7) > 3(Aa + BS +Cy) atunci: Ar+ By+Cz , Ay+B2+Cz | As+Br+Cy. A+ B+C art By+ 2" ayt ye To Obey (Mihai Drimbe) 13. Fie a,b,c > 0. S& se arate ci: atdte 3 14, Si se arate ci: 2 3 3 a a 8 lag 2

(a2 pak tes ta2), a3, 02;---50q >0, 223 a +02” a2 tay aay 7 BT Gay aren (Mihai Opincaru, Coneurs G.M.) 16. Fie numerele £1,:2,.....t, € (0,00), n > 2 cu proprietatea Atitati cd ay +p le Popa, Concurs anual G.M.)é rr) Aiseara + cLAse.e IM XIl_ © PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA 17. Pentru orice n € N, n > 2 se definese numerele: iy = a) S& se arate ci a, - by <1, ¥n > 2. dm 3(n? +n) e = Seance! 0) Si searate ok B= Py ©) S& se demonstreze ci (+) (1+): (1+3) < V6, ¥n2>1. (Valentin Matrosenco, Btape judejeanaa 2000) 1V¥n>2. 18. Fie 2,29,...,2n 21,0 €R, i Th. $8 se arate ci — n Paty sot VET aay. ty VBA T a +s ty aE TS ty at, Precizati cand are loc egalitatea. (Dumitra Aca, Concursul interjudetean *Grigore Moisil” Bistrita) 19. Daca a; > 0, b; > 0, i =T-m sunt 2n numere reale strict. pozitive, atunci: aH aE 1 (ay + b1)fa2 + be)... (dy + bn) ~ arp. -Gn By Bye Oy b) (ar + bi)(@2 + be). (Gn F bn) 2 Yada. + YOibe. bn. a) (V. Chiriac. G.M.). 20. Fie a, b,¢ numere reale pozitive astfel incdt a-b-c = 1, SA se arate ci: (ender (O.LM., Republica Korea) 21, Demonstrati cf pentru orice a, b,¢ > 0 avem: Jia tad 9 ab” be ca = (a+ bec 2" (Claudiu Coanda, G.M.) 22, Fie a1,02,-..,4m ( > 1), n numere naturale impare si distincte, Ardtati (ay $a ++-- + Ay)? (ar +49 an) ean n ei aj ta3+.+- + a2 > (Traian Tamaian, G.M.). sia i i pliedClase a ix-a + Inegalittisi 45 23. Dac a,b,c > 0 sa se arate ca: V2a+ 40+ 40+ Vda t 2b + 4c + Vda + 4 + 2c > (a+ VO+ Vo). (Traian Tamaian, Concurs anual G.M.) 24. Daca a,b,c € (0, +98) si abe = 1, ardtati ca: P+ B+ (Catalin Cristea, G.M.) 25. Fie «x.y, z numere reale strict pozitive. Si se demonstreze ci: fete a (ee Pay Pay 2\zy yz : (Traian Témaian, Btapa judeteand 2008) 26. Fie a.b.c > 0. Si se arate ca: ate + bia? + cb? + 2abelat + bt +c) > Babe(a7l? + Pe? + 7a*), (Vasile Popa) 27. Numerele reale a,b,c satisfac relatia a? +1? +0? = 3, SA se arate cH lal + |b] + |e] — abe < 4. (O.M,, Etapa judetean’, 2004) 28, a) Aritati ci daci x, y > 0 atunci b) Aritati ci daci a,b,c € Ri atunci: gb fcr bre a (O.M, Etapa judeteani, 2005) 29. Sa se demonstreze cd dacd ay +az..., = 1,4, > 0, i=T,n avem: Vea tos + Ven Say bags +a. (O.M., Moldova)é 76 Atceend + CLASELEIX-XII_ © PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA 30. Fie a;,02,..-.dy > 0, n > 2. Sii se demonstreze ci (1+ a) +a). oy) (2224 (Vasile Popa, Cone. interjudetean "C. Calude”, Galati) 31, Fie a,b, ¢ > 0 astfel incat ab-+be+ ca = 1. Si se demonstreze cA: 1 1 1 ab be ca ee >v3 oo ab Bhat tae * agb bac! cre (Etapa final 2002, autor Dinu Teodoreseu) 82. Fie a,b,c > 0. Demonstrati cd: (2), ff), offs 3 tye) *V\\ase) Vase) Aw 33. Demonstrati ci pentru a,b,c > 0 avem: (USA, MOP 2002) a b ¢ op pes es V+ 8b VP 8ca Ve + Bab ~ (EMO 2001) 34. Fie ay,a2,...,a, numere reale pozitive astfel neat ay + a2 +--+ aq = 1. Demonstrati c&: pe Re Vag Fas Fo Fn + Vy Fg > Fag +++ ban yay > ap (O.LM. 2005, Mexic) 35. Sa se determine cel mai mic numir natural a cu proprietatea ci peutru orice x,y,2 € R cu z-y-2z=1, are loc inegalitatea: o(2+¥+2)> (t+2 sD iaeayes, ztaty oo ez (Tudor Micu, Concursul interjudetean ”Grigore Moisil” , 2007) eel 4,2 sunt numere reale pozitive astfel incat ~ ++ + 3, atunci (Mircea Laseu, M Tet olae Teodorescu”, 2007) 3Clasa a iX-a + Inegalitéti 7 37. Si se arate c& pentru orice x.y, 2 € R* are loc inegalitatea: a y + # < 1 PIT PTS yep Ss py se Saye (Gh. Lobont, Concursul interjudejean “Marian Tarina”, 2008) 38. 9) Aritatick 3 + 3+ ; + owen vnem. b) Demonstrati cé pentru orice n € N" are loc inegalitatea: 11 1 KEN, kD tog $e oa ain { € ae sat +ponboe (Dan Marinescu, Vasile Cornea, Olimpiada etapa national, 2008) 39. Ardtati c& inegalitatea: 2 2 wf * Wi * GF? 1, are loc pentru orice numere reale x,y, 2 diferite de 1, ce satisfac relatia x- y+ z= 1. (O.LM., 2008, Spania) 40. a) Fie a,b > 0 si x,y > 0. S& se arate ci (Etapa judeteana, 2009)é + classe IX-XIl_* pewrRu GRuPELE DE EXcELENTA Capitolul 3 Siruri recurente 3.1 Notiuni si rezultate teoretice fundamentale esses gclaebedeaa in cole ce urmeazi vom analiza sirurile recurente liniare de ordinul I sill Definitie. O relatie de recurenti de forma 21 = Gnty + ba, ¥ n EN, unde (an)n0 $i (bn)n20 Sunt siruri de numere reale se numeste relate de recurent& liniars de ordinul I. Observatii. 1) Daca ay, , unde b € R, atuci (1,)ns0 este o progresie aritmetica. 2) Dacit ay = a, by = 0, unde a € R°, atunci (17,)q.20 este o progresie geometricis. Teorema 1. Daca (tq)n20 cste dat prin relatia W 1, by = Tus = A%_ +b, WN EN cu a,b,ay ER, atunci formula termenului general este: Bq = ay + ba"! Ha" 400-41), YN EN Demonstratie. Dand lui n valori particulare in relagia de recurenta se obtine: a Sarg +h | at? er) ‘a? Tut = Ay +b [oa Tq = ALy-1 +b Prin insumarea acestor egalititi se obtine formula termenului general. Observatie. in cazul mai general al recurentei liniare de ordinul I cu coeficienti variabili ®n41 = Unity + by, utilizdnd acelagi procedeu al iterdrii directe, obtinem: na Batt = God... Ano + (Soran +) +bq Definitie. O relatie de recurenta de forma (a) ' arn; + bry, ¥n EN, unde a,b R,Clasa a X-a + Siruri recurente 49 se numeste relatie de recurenga liniaré, omogenti, cu coeficienti constanti, de ordinul 2. Definitie. Ecuatia r? = ar-+b se numoste ecuatia caracteristicd asociat relatiei de recurenta (1). Lema 1. Daca girurile (an)n>0, (Sn)n20 indeplinese conditia (1) atunci sirul cu termenul general cya, + .¢23n, unde cy, c, € R indeplineste aceeagi condifie Demonstratie. Din an42 = 00n41 + ban $i Sn42 = OGy1 + D9q rezults C102 + CrBn42 = A(C14n41 + C28q+1) + (Cran + O34). Lema 2. Dacit a este o ridicind a ecuatici caructeristice, atunci (a°), recurenta (1). Demonstrati 20 verified relatia de . Inmultind egalitatea a? = aa +b cu a”, obtinem a? = ao™! = aa"! + ba" Teorema 2. Dacit ecuatia caracteristicd r? = ar +b are doud raddcini reale gi distincte ry gin, atunei girul care indeplineste conditia (1) are termenul generat: Im = Crh beat, VNEN, unde cy gic s¢ determing in mod unic din conditiile initiale aq si 2. Demonstratie, Din Lema 2 rezulta cA rf si rf verificd relatia (1) sidin Lema 1 rezulté ca Bq = CrP + corh. ¢; $i cy sunt solutiile unice ale sistemului ate =o eit + core Lema 3. Dacd ecuatia caracteristicd r? = ar +b admite riiddcina dublé a, atunci girul cu termenul general (na”),,»1 verificd relatia (1). Demonstratie. Pentru 2, = na”, relatia de recurenta (1) devine: (n+ 2a"? = a(n + Da"! + bra” n(a? — aa — 8) +a(2a- a) =0, @ ceea ce este adevarat, deoarece a? = aa +b sia = (A=0) 2 Teorema 3. Dacd ecuatia caracteristicd r? = ar +% admite réddcina dubli a, atunci girl Care satisface relatia de recurentd (1),are termenul general Tr = C0" + cna", ¥nEN, unde cy si cy se determind in mod unic din conditiile inigiale 29 si x, Demonstratie. Din Lemele 1, 2 si 3 rezultii cd sirul (2,)n20 care verificd relatia (1) are forma: Zn = C10" + ena"é 50 ALGEBRA © CLASELEIX-XiI_# PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA ¢; $i c2 sunt solutiile unice ale sistemului: c= 20 ca +0 = 2. Teorema 4. Daci ecuafia caracteristicd r? = ar +b cu A <0 are radicinile ria = r(cost + isin#), atunei (2, 0 are termenul general: amy =1"(c, cost +cpsinnt), Vn EN, unde 1 gi ¢ se determiné in mod unic din conditiile inifiale x gir. Demonstratie, Conform Lemei 2, sirul (r?)q20 verifick relatia de recurenti (1) r”™cas(n + 2)t + isin(n + 2)t] = ar™"[eos(n + Lt + isin(n + 1)t] + br*(cos nt + isin nt), de unde rezulti rcos(n +2) = ar-cos(n + It + boos nt r?sin(n + 2)t = arsin(n + 1)t + bsin nt Inmultind aceste egalitati cu c, si cz gi adundindu-le deducem cé sirul tq = P"(c1 cosnt +.¢2 sin nt) verifick relatia (1). 1 Si ca sunt solutitle unice ale sistemului: = 2 r(cy cost +cpsint) = 23. 3.2. Probleme rezolvate 1. Fie a €R, a > 2 si (zn), recurenta: un sir de numere reale cu > 0, 2 ~~ > 1, care satisface ay + (1 a)tnaa, VEN. Sa se arate ci: (Etapa locala, 2008) 2 steer oa ish eensGlasa.aiX-a + Siruri recurente 51 Solutie. Tet — ty = (A= 1)(@a — nn) = (a= 1p — (a-1)"(21 — 1), Vn EN ®m— 9 = ) (ae —a4-1) = Ye "(a — 29) ro a =(t a oe (a-1y" a-2 2. Fie (zn)aa1 © progresie geometricti creseitoare gi pozitivi. Si se demonstreze cd: Ban ~ 2 > (22 1)(tn4a — tn). Solutie. Fie q > 1 ratia, Inegalitatea se rescrie: P= 1> (2n-1)(q"-g") & (g- Gh gh ++ q41) > Qn-NeG-1), inegalitate ce se obtine utilizind inegalitatea mediilor. 3. Fie a; < az <--- < aq numere reale. Si se demonstreze ci a1,a2,-.. dy sunt in progresie aritmeticd dac& si numai dacii (az = a4} — a2) 0. (aq ~ ay (AV. Mihei) Solutic. Egalitatea din enunt este echivalentii cu: Wee 05)(09 = 0) (Gn = yng) = (2 BIA (as ~ a) +--+ (4 ~ ea) no deci media geometricé a n — 1 numere strict pozitive este egald cu media aritmeticA a numerelor. De aici rezulta ci numerele sunt egale: a3 ~ 4, is ~ ay = Gn ~ Oni, adicl numercle a1,a3,...,d,, sunt in progresie aritmeticd, 4. Fie sirul (aq)n>1 cu a) = 1 astfel incat (nt )Vee Vai+Ve+ 5 + Van »¥nen. a) Si se determine a» si ag. b) Sa se arate cf an este mumér natural pitrat perfect, Vn € Nt. Etapa locala, 2008)é 52 AlceeRA ¢ cuaseie IX-XIl_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA Solutie. Se demonstreaz prin inductie ci ay =n? ¥ n EN. 5. Fie (a,)n51 un sir neconstant, cu proprietatea ch a tat n stan Si (ba)oo1 um sir al carui termen general este dat de relatia: =, vnen. n SK se demonstreze cil sirul (Dn)as1 este 0 progresie aritmeticl. i 2 a g (Btapa locals, 2008) 4 3 Solutie. in relatia a; +a) +----+a, = ae, lui n ii dim valoarea n — 1: i n= lay ; Ay $a tee tan eaten 4 Scizénd membru eu membru cele 2 egalitati obtinem: ; = Manet — (N= 1)y n+2 In SF On = ay. j Fue Atribuim lui n valori particulare: de unde 6. Fie S, suma primilor'n termeni ai unei progresii aritmetice. Si se arate c& pentru orice nN are loc: : zt) wet) =s, LsClasa.atX-a + Sirurirecurente 53 Solutie. Fie a, termenul general al progresiei si r ratia acesteia. Se Buea Selo + =a) jeSrae Sy. & rast 7. Stise arate c& numiirul 2 +25 este patrat perfect Solutie. Numarul dat este ezal cu: 5+2(10 + 107-+---+ 10") +10" 4...4 10-1 10" =1 gas, 10%! g =5+20- 0" +101 +25 /10"+5\? 9 Bae 8. Sk se demonstreze c& clementele multimii {a,b,c} CR sunt in progresie aritinetics daci si mumai dack 2 P+ j+Pla+c)+c(atb) = gletotey. Solutie. Egalitatea este echivalenti cu: (a — 2b + ¢)(b— 2a +c}(a—2c-+b) = 0 ceea ce este cchivalent cu faptul ci un element al multimii date este media aritmetica a celorlalte dows. 9. Fie (an)x21 un git de numere reale cu proprietatea c& |ans1 — aq] <1, Yn € N*, iar (ba)xz1 sirul definit prin ata tet 7 bn = Si se arate ch [basa — Bul <5, Vn EN. (Etapa judeteana, 2008) Solutie. lang ~ Qu] S fdngr — ul + [dn — Quai] +o+++ dees — ax] Sn—k+1, Vk= Tn 1 Baa ~ bel = [naner — a1 ~ a2 —-+-— ag] 12 )) 3,¥n EN, tsa — In = (WV 2t_] — tty > TaV2— 2q = f_(V2—1)-1>0, deoarece x, > 3,.¥n € N*. Dact rn. u+1,Tn+2 Sunt in progresic aritmetica, atunci Wrst = In + Ina, de unde QW Brn > AV 2rq] = Wena + [ven V2] > dn + V2 [tuV2] — 1 > ty — 1+ V2(taV2 — 1) = 3z_ -— V2-1. Obtinem: (3-2V2)r_q< V241 ty <7+5V2< 16 =a; 4 si folosind monotonia sirului (x,),21 rezult& n < 6. Analizind primii 6 termeni ai sirului 1 (en)nz1 Se observa ca exist& doud posibilitati: n = 1 sin = 3. a 3.3. Probleme propuse 1, Sti se determine girul de numere (a,.),,>1 care satisface proprietdtile: j i) a, > 0, ¥n EN E (On + i) of ta} + --- pag = teat tan)(2n+ 1) 7 YneNt (Concursul "Caius Iacob”, 2007) 2, Se considera sirul ¢, = a” +a™, unde n €N gia =2+4 V3. a) Si se arate cli exist a,b € R astfel incét xp.2 = azn41 + bra, pentru orice n €N. b) Sa se arate ci {a”} = 1—a7", pentru orice n € N. (Concursul "Unirea”, 2008) 4 3. Fie (cx)az1 0 progresie aritmetic’ cu termen ‘n termeni, atunci pozitivi, Daca notiim cu $,, suma prisnilor 2 Vaan. | A. Sa se determine numerele reale a, b,c, nenule si distincte, astfel ineat a, b,c sunt in progresie | aritmeticd, b,a,¢ sunt in progresie geometricd, iar progresiile au aceeasi ratie. (Etapa locali, 2007)Clasa a iX-a + Siruri recurente 35 5. Fie sirul (a;)n21 cu proprietatea yy On oe 1 aera: VMN EN $i anu = 565: Onin = a) Demonstragi ci girul (b,)as1; On = = este progresie aritmetics. b) Determinati termenii generali ai pitilor (Qn)nz1 Si (bn )n>1 (Concursul "Doljean”, 2007) 6, Sa se arate c& elementele multimii M = {a,b,c} pot forma o progresie aritmeticd, dacd sinumai daci (b+.¢ —2a)® + (c+a—28)° + (a+b— 2c) =0. (Gh. Andrei) 7. Fie (a,)ao1 un sir de numere reale strict pozitive. Sa se arate cd sirul este o progresie aritmetic& dac& si numai dac& + 1 1 -1 poe ere eet =27, vneN, n22. aq” aay Gqa1Gy GiAm 8. Fie ay,02,...,dp,-.. termenii pozitivi ai unei progresii aritmetice. SA se demonstreze inegalitatea: iia ‘ yt amt yg 2-6 an SVG Gani (Etapa localé, 2009) 9. Elementele multimii M = {1,2,3,...,99, 100} se ageazd intr-un tablou cu 10 linii si 10 colosne, astfel: 1[2[..[10 11/12]... | 20 g1|92/... | 100 SA se arate ci oricum am sterge 10 elemente ale tabloului, printre cele 90 de numere ramase exist’ cel putin 10 numere in progresie aritmeticl. (Etapa judeteana, 2009) | 4 | 4 | 10. Fie (2;n)q21 un sir de numere reale strict pozitive gi distincte. Si se arate CH (tq)q21 este © progresie geometrica daca si numai daca, nt t2(2,‘ 36 Auceonk + CLAStLEIX=XIl_+ PENTRU GruPeLE DE EXCCLENTA 11. Fie sirul de numere reale strict poz Jncns 1 > 3. Si se arate ch (b,)a1 este o progresie geometric dack si numai dac& EH BB FU OE + +88) = (babe + babs +0 + baba), pentru orice n EN, n > 3. 12. Fie sirul de numere reale (bn)n21; ba # 0, ¥ n € N°. Si se arate ci sirul este o progresie geometric’ dacd si numai dact are loc egalitatea: 1 1 1 1 See de eee webby), VBS. RTE TTR Tg tet the Ue 13, Fie by,bo,....bi2 0 progresie geometric crescitoare cu termeni pozitivi. SA se demon- streze cA by, ~ by > 11(b; — by). Generalizare, (Hie Constantinescu) 14. a) Si se caleuleze: 3 + 33 + 333 +---+ 333...3. b) Sa se arate cd numarul A= 44...488.. S este pitrat perfect. 15. Sa se determine progresiile aritmetice de numere naturale pentru care suma primilor n termeni este puitrat perfect, Vn € N. (L. Panaitopol) i |3 s ‘ d ; 3 GlasaoiX-a + Funesil 57 Capitolul 4 Functii 4.1 Notiuni gi rezultate teoretice fundamentale Functii injective, surjective, bijective Definitii 1) O functie f : A+ B se numeste injectiva daci Vara. €A, ft. > F(er) # f(a). 2) O functie f : A + B se numeste surjectiva dac& Vy eB, 3e€A astfel neat f(z) =y. 3) O functie f : A — B se numeste bijectiva daca este injectiva si surjectiva. Observatii 1) f: A= B este injectivi daca si numai daci Viriit2 € A, f(t) = Fez) > m= a2 2) Orice functie strict monotonii este injectiva. 3) O functie numerica este injectiva, respectiv surjectiva, daca orice paralela dust la axa Ox prin punctele codomeniului intersecteazi imaginea geometrica a graficului functiei f in cel inult un punct, respectiv cel putin un punct 4) Fie f: A— A, unde A este o multime finita. f este injectiva dac& gi numai dack f este surjectivis, Propriet&ti 1) Fie f : A B. Urmitoarele afirmatii sunt echivalente: a) funetia f este injectiva; b) ecuatia f(r) = b are cel mult o solutie in A, pentru orice 6 € B; c) multimea f~1({b}) are cel mult un element, pentru orice 6 € B; 9) SAL Ad) = F040) 9 FCé 58 AtceerA « cLase.eIX-Xil_* PENTAU GRUPELE DE EXCELENTA 2) Fie f : A+ B. Urmitoarele afirmatii sunt echivalente: a) funetia f este surjectiva; bj ecuatia f(x) = 6 are cel putin o solutie in A, pentru orice b € B; ©) multimea f~({6}) este nevida, pentru orice b € B; d) f(A) = B. 3) Fie f : A+ B. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente: a) functia f este bijectiva; b) ecuagia f(x) =b are o unica solutie in A, pentru orice b € B; c) multimea f~1({b}) are un singur element, pentru orice b € B; d) Vy eB, 3! re A astfel incat f(z) = y. 4) Fie f: A> B,g: BoC. a) Daca f sig sunt injective, respectiv surjective, atunci g o f este injectivi, respectiv surjectiva. b) Daci go f este injectiva, atunci f este injectiv c) Daca go f este surjectivi, atunci g este surjectiva. 4.2 Probleme rezolvate 1. Functia f :R = R verificd relatia (fo f)(x) Sa se determine f stiind c& functia g: RR, Solutie. fo f este injectiva, deci f este injectiva, vreR. r) =a + f(z) este injectiva. IF(2)) = F(2) + FFG) = F(a) + 2 = g(a) gi din injectivitatea lui g rezulté f(z) =2, Yr ER. 2. Sa se determine functiile injective f : Z— Z cu proprictatea: F(F(@)) = f(z) +1, Vae% Solutie. Dac y = f(x) € Im f, atunci f(y) = y +1. Vom demonstra ci Im f = Z. Din y € In f rezult& y +1 € Imf, deci {y.y+1,....y + n,...} C Im f. Presupunem ca Im f # Z. Atunci in Im f exist un element minim yo € Im f. Fie 9 € Z cu f(x) = yo. Deoarece pentru y > yo avem f(y — 1) = y reaulté ci x < yogi fe) €Imf, Va < 2p, deci f(z) = y = f(y—1) cuz ¢y— 1, contradicgie cu f injectiva. 3. S& se determine functiile surjective f : R — [1, 00) cu proprictatea: F(z + f(y) = f@) + 2xfW) + PY), Vzy ER. Solutie. Pentru z = 0 se obtine: FLEW) = £00)Clasa a tX-a + _Funesit 59 Functia f este surjectivi, deci Vt € [1, 00), f(t) = f(0) + 2. Pentru x = —f(y) se obtine £0) = f-S@) - PQ), Vu eR. Din conditia de surjectivitate a lui f, pentru ¢ € (—o0,—I), exist y € R astfel inedt f(y) = -t, deci F(t)= f(0) +P, Vt (-00,-1], Pentru x = —1 se obtine F(-1+ fw) = f(-2) -— 27) + Py) sau (FW) -1) = FO) +1-2F@) + PW), VU ER. a Dar pentru t € [0,1], 3y€Reut = f(y) — 1, din (1) obtinem fi) =fO+e, te [0,1], Cu relatia (1) se obtine si f(t) = FO) +e, ¥te [-1,9). in concluzie, f@ Deoarece f este surjectiva si f(0) este valoarea minima a Ini f, deducem f(0) = 1, deci f(t)=l+2VreR. A. Fie np €N. Alagi numérul funciiilor f : N — N cu proprietatile: i) {Se +n) = f(n), Vn; ii) f(g) = 1. S(O) +27, VreR. (Dorel Mihet, Concursul Traian Lalescu, 2008) Solutie. Pentru n = no avem f(no +1) = f (no) = 1 Pentru n = np +1 obtinem (no + 2) = 1 si inductiv rezult& f(n) = 1, Vn 2 no. In continuare fie f(ng — 1) > 1 Pentru n = ny —1 obtinem (ng — 1) = 1. Daca f(np —2) > 2 atunci punem n = np — 2, de unde obtinem (nq — 2) = 1, imposibil. Analog se demonstreaz c& f(n)'€ {0,1}, Vn < nq — 1. Dar daci m este minim cu Proprietatea cit f(m) = 1 atunci f(n) = 1, Vn = mi f(n) =0, ¥n < m. In concluzie sunt Ng Functii, 5. Sa se determine functiile strict crescitoare f ; {1,2,...,10} + {1,2,-..,100} care au Proprictatea ci x + y divide xf(x)+ yf (y), oricare ar fi x,y € {1,2,..-, 10} (Etapa national, 2004)4 0 AuGEBRA ¢ CLASELEIX-XIl_* PENTRU GruPeLe DE ExcELENTA Solutie. Din x + ylzf(x) + yf(y) si x + ylef(y) + yf{y) reaulta of x + y|e( f(a) — f(y))- Pentru y = x +1 obtinem 2x + Ix(f(x +1) — f(e)) si cum (2x + 1,2) = 1, rezulta c& Qe +A[fle +1) — f(a), deci fle +1) fle) 2 2e +1, V xe {1,2 inegalitagi avem: 9}. insumand cele 9 8 2 Dole +1) - fe) = Ver +d). = = Rezult& c& f(10) > f(1)+99 > 100, deci f(10) = 100i f(1) = 1. Din f(@+1)—f(x) = 2x41, Vr {1.2,...,9}, objinem f(e) = 22 6. Sa se determine functiile f : N" + N* pentru care 2? + f(y) divide f(x)? +y, pentru orice rye. (Etapa judegeans, 2007) Solutie. Pentru ¢ = y = 1 obtinem fr +1 2 tf) FO Ta Deoarece x? + f(y) divide f(x)? + y. rezulté c& EN’, deci f(1) 2+ fy) Ss f(eP ty. Pentru y=1, f(x)? —2? > f(1) — 1 =0. deci pentru orice ¢ € Nt, F(z) 2a, a) Pentru 2 = 1, obtinem 1+y > 1+ f(y). agadar pentru orice y € N*, fU)su, (2) Din (1) si (2) rezultié ca f(r) = x, ceea ce verifick conditia data. 7. Determinati functiile f : N+ N pentru care S{(e? + f(y)) = ef (#) + y, pentrn orice 2, y € N. (Btapa uagionali, 2008) Solutie. Pentru x = 0 gisim f(f(y)) =v, ¥ y EN. De aici reiese gi bijectivitatea functiei f. Existii deci ay € N astfel incdt f(x0) Pentru ¢ = xq obtinem f(x} + f{y)) Dar f este bijectiva, deci f(y) = a3 + f(y) de unde 2 = 0, deci f(0) = 0. Pentru y = 0 obtinem’ f(22) = xf(x), de unde reculti F(ef(2)) = f(f(a)) = 2°. in aceasta relatie inlocuim x cu f(x) si gisim f(xf(z)) = fe) In concluzie, f(t) =2,¥ rE N. 8. Fie f :R + B 0 functie cu proprietatea ci 1 (Ef8) LI) ser once 9 ER i i ( |Claso.a IX-a__Functit 61 a) Demonstrati c& functia g:R + R, g(x) = f(x) — f(0) este aditiva, adic ga +y) = 9(e)+ oly), Va,yER. b) Ariitati ed f este constant (Etapa judetean’, 2008) Solutie. a) +o) _FO+IO) py) g (240) pay) fle +¥)- #0) _ ole ty) ge Fale) IO) _ 500) ~ 7 (ZE#) - 5 = FEA = LO oles deci gz +y) = ole) +9(y), ¥2,y ER. b) Pentru x = y deducem g(2r) = 2g(z), ¥ x €R. Proprietatea functiei f implica gi o (232) - sez, de unde Gz) __ 9(2x) + ole) hers pale adic& g(2r) = g?(x) si in concluzie g(z) = 0, ¥ « € R. Rezulta c& f(x) = f(0), Vr ER, adic& funetia f este constanta. 9. Fie f,g :R — R doua functii cu proprietatea F(9(x)} = g(f(z)) = —z, pentru orice x € R. 2) Sii se arate cl f si g sunt functii impare. b) Dati un exemplu de functii cu proprictatea din enunt. (Etapa judeyeana, 2009) Solutie. a) Din {(g(z}) = — deducem g(f(g(x))) = 9(—a), iar din g(f(x)) = —« obtinem c& g(S(a(e)}) = -g(x), ¥ x € R. Din cele doud relatii rezult& imparitatea lui g. Analog pentru funetia f. b) Funetiile f.g:R — R date prin f(x) = @. g(x) = 10. Sk se determine functiile f : N* + N* pentru care x verificd proprietatea din enunt, fet y+ fe) +s) 2x + Fly) F(e+y)+ fly) pentru orice 2, y € N* (Etapa judeteand, 2009): e2 AlcroRA + CLAstieiX-XIl_* penrau Gaupe.e o& ExcetenTa Solutie. Pentru x = y obtinem: L(x) + f(x) _ 2c + f(x) 2x + f(x) F(2z) * oe $122) + fla) 2x + f(x) deci (2x) , adicé f(n) = n, pentru orice n par. Fic acum 2 si y impare. Atunci x + y este par, deci fleryaaty. Din ipotezd obtinem: @—y)? + F@)(y-2) + fy\e—y) =0, sau (e@-y)e-y- I) + Fy) =0. Deducem c& f(x) —a = f(y) —y, pentru orice x # y. deci functia f(x) — x e constanta. Fie f(x)—x = k, deci f(n) = n-+k, pentru n impar, Fie acum z par si y impar. Obtinem: i ab cl atutktr te Qetys +ytkiytk de unde k = 0. Deducem f(n) =n, pentru orice n € N*. Observatie. Alternativ se poate arlita, prin particulariziri, c& f(1) = 1, si apoi, inductiv c& f(n) =n, pentru orice n. 4.3 Probleme propuse 2 1. Fie f :R — R astfel incat f(r) +2f (2) a+ 35 +3, oricare ar fi x € R* Caleulati: wer i ss { z Fe) = 2 | | (Gazeta Matematica) | 2. Fie f : [a,b] > [-1,1] o functie cu proprietatea ca | 2r+1 (fo ot [a,] fe f\(a) = Ty. ¥ xe [a8 | Sii se demonstreze c& f(a) + f(b) = 0 iClosaaK-a_*_Functii 63 3. Sit se determine toate functiile f : N* + N* en proprietatea: f(m-n) = (m. f(m))- in. f(m)], ¥in.n ENT (S-a notat (x,y) = em.m.d. $i [x,y] =emm.me. al numerelor « si y)- (Concursul interjudetean Papiu Harian, 2008) 4, Sk se determine functiile f : NN care indeplinese simultan conditiile: a) f(m+n) = f(m) + f(n) + 2mn, ¥ mine Ne b) Pentru orice n € N, numérul f(n) este patrat perfect. 5. Fie f : NY > N* o functie eu proprietatile: a) S(e-y) = f@)+f)—b Vey ens b) exist un numir finit de numere x € N* pentru care f(x) ©) F(30) =4 $i se determine (14400). 6, Si se determine functiile f : R — R care verifica relatia S@) + f(a) f(z) =a, ¥reR 7. Si se determine functia f : N* + R° care verific& simultan conditiile: i) f(1) = 2008; i ii) $0) + fQ) +--+ (0) = FF), Vn Ne (Etapa local, 2008) 8. SA se studieze injectivitatea functiei f :R — R dac& F(a?) — Pia) > . VreR. 9. Si se arate cA nu existii functii injective astfel incat f:R— R, Pe) f@)f-2), Vee R 10. Determinati funcyiile f : R + R care verificd relatia Flrty)Sfle-y). VayeR, (Concursul G. Moisil, 2004) 11. Exist& functii injective f : R ~ R cu proprietatea c&: ape —2t+a5) — fe -at+a%) > f(z) +4, Vr eR? (Btapa localé, 2008)é 64 ALGEBRA + CLASELE IX-Xil_# PENTRU GruPELE DE EXCELENTE 12, S& se determine functiile injective f : R + R cu proprietatea ci F(f(2) +9) = f(a) + fy), Vanny eR. (Btapa local, 2008) 13. Se considera funetia f : (0,20) — R eu proprietatea eX S(wse2) = f(s) + f(@2), ¥ 11,22 € (000) a) Aritati c f(1) = 0. b) Arktati ci, dack 1 este singura solutie a ecuatiel f(x) = 0, atunci functia f este injectiva, a, (Etapa locala, 2009) 14. Se consideré f : N > N pentru care f(m? + f(n)) = f(m) +n, Vm.neN. a) Sk se arate c& f este injectiva. b) Si se determine f. 15. Fie f,g : [a,6] + R doua functii cu proprietatile: 4) g este strict crescéitoare pe [a,b] i) [f(@) — FY) S lo(@) — a(y)|, ¥ 2.y € [a Bi iii) F(a) = g(a) si F(b) = 9(b)- Demonstrati c& f(z) = g(x), Vr.y (D. Mihes, Concursul G. Moisil, 2009)Partea II Clasa a X-aé ClasaaX-a + IMultimea numerelor complexe a Capitolul 1 Multimea numerelor complexe 1.1 Notiuni si rezultate teoretice fundamentale Fie C = {2 = x +ty | x.y € R) corpul numerelor complexe inzestrat cu operatiile de adunare si inmultire. 2 = Re > se numeste partea realé a numérului complex se numeste partea imaginarii a lui z. Modulul numarului complex real |z| = / Propriet&ti 1) |2]>0, ¥2EC, , jar y = Imz + iy este mmarul 1|+|z2l, ¥ 1.22 € C. cu egalitate daca si mumai daci te Ry astfel 7) laal — |2al S lea — 22| S Jan} t+ Yaw ec. z+ iy este numfrul complex = Conjugatul numiirului complex 2 Proprietiitié a8 ALGEBRA © CLASELEIX-XII_* PENTRU GRuPELE DE ExcELENTA Definitie. Forma trigonometric a numirului complex = 2 + iy este =r(cost + isin#), unde r = v/a? +y? = |2| este modulul lui z, iar t se numegte argumentul redus al Ini 2. t © argz este unica solutie din [0, de unde i 0, dack M(x,y) eT ange =arctg the, #0, k= 4 1, dack M(c,y) €IUTIT 2, dack M(x,y) €1V unde I, 11, [11,1V reprezint& cele patru cadrane. Daca 2 = r:(cost; + isint;), 22 = ra(costz +isintz), atunci 222 = rre{cos(t, + t2) + isin(t, + t)], (cos(fy — f2) + isin(t, — tg)], pentru 2 #0, 2" =r"(cosnt + isinnt). Ridicinile de ordinul n ale numarului complex nenul z = r(cost + ¢sint) sunt: AF (os 2: +iin 2), 7m Proprietati | 1) Imaginiile geometrice ale numerelor complexe 2, sunt varfurile unui poligon regulat cu n laturi, inscris in C(O,r). 2) Distanta dintre punctele A(z;) gi B(z2) este AB 3) Afixul punctului 14() care imparte segment! [4B] in raportul k, adica 7A ke este z= 7 Consecinte 1) Afixul mijlocului M(z) al segmentului [4B] éste 2 2) Afixul centrului de greutate G(2) al triunghiului cu Wvarfurile A(z), B(2), C23) este atts aut 3) Patculaterul M,M2M3M, este paralelogram daca si numai daca 2; + 23 Mglee), k= TE 4) Punetele A(x), B(z2),C(23) sunt coliniare dacé gi numai daca exist ky, kp, ky € Rou Kit ky tky =O gi kita + hoes a + 24, unde + kes = 0.é Clasa Xa + Multimea numerelor complexe 6 1.2. Probleme rezolvate 1. Fie 1, %, 29 € C astfel ineat |a/ = |z2] = |23| = 1. Dac& 2j + 23 + 2f =0 gi 2 + 22 + 25 £0, a se arate cd: a) [21 + 2+ 2] =2 b) [2p + 2B + 2} - 3zrzaze! Solutie. a) Din egalitatea (e+ 294 25)? = of 42h + 29 + Qerze + 29 + 9%) = Aeiza + a129 + 2%) se obtine: i 1 1 + fm am Hel 21 + 22 + 2a). lau + 20 + 25]? = Q[zrze + 2125 + 225 a+H+a] = Dupa simplificare result len +224 29] = nize + azn + 2929] =2. b) [2f + 23 + 28 - 32,2925] jan + 29+ 2a] > lef + 29 + 23 - 229 — 23 — la +22 + 23] e122 + azy+ 2 2, Fie a1, 2,28 € C astfel inet |z1| = |2o] = |25) af +2 +2}, unde n € Z este numar impar. Solutie. Din relatiile = 1 gi 21 + 22+ 25 = 1. Sa se calouleze (-D@- Yes 1) = aca ae eae wana(t-(2+2+4)) - saat -=FSFH rezult cA cel putin un factor al produsului este nul. Fie 2 — 8 2, — (2122 + 2423 + 2223) + (21 + 2 +2) -1 L. Reaulta adica 21 24, de unde 2} + 28 + 2f =1, pentru n impar. 3. Fie 21,22, 25 trei numere complexe de acelasi modul r, distincte doua cate doud. Si se arate cl 8) ey — 2a] [en — 25] + [2a — ail Len ~ 22) + [oa — 2|- |e — il <9 1 a i b) po i 21 zal -|21— zal ° [2-25] -[22— al” [2s — al es — 2) Solutie. a) Se aplica inegalitatea ab+be-+ca 0 si din a} avem | atbtes or, yeé 70 AuceeRk ¢ CLASELEIX-Xil_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA de unde 4, Demonstrati c& pentru orice =1, 22,23 € C aver: lei? + |zal? + |es)? > Re (2122 + 2223 + 2471) . Inegalitatea este echivalent& cu: AlaP tla? +s?) > avwtaetesnt Bet Ret Ba & t+la-BP+ Iz3 - Hl? > 0, cu egalitate dack 2, ya @ y=2=46R 5. Fie a si b doud numere complexe. S& se demonstreze inegalitatea: [1+ ab] + |a+o] > Va? —1]-[P- 1]. (Etapa judeteana, 2008) Solutie. Din inegalitatea modulului avem: |L+ab| + a+] > [1+ab+a+d] ai + abl-+ a+b) >|1+ab—a—4), de unde prin inmultirea acestora obtinem (1+ abl + Ja + |)? > |(1 + ab)? — (a+ 8)") coea ce este echivalent cu inegalitatea din enunt, oe Qn on a G, Fie n > 3 un numiér intreg si 2 = cos = + isin =, Considerim multimile n mn (132) nst} si Ba{lltzl+2t2,...,1t2¢ Sa se determine multimea AB. (Btapa judetean’, 2008) | i | | i i | i | |Clasa.aX-0_* Multimea numerelor complexe 71 Solutie. Se observa cé 1 € AN B. Fie u € ANB — {1}. Existii & € {1,2,...,n — 1} astfel incat era =z usltete- te Din ue A > |u| =1, deci |1 — 2**"| = [1 — 2) ceea ce este echivalent ou kt De Qn cos PTF = og a n de unde Ak+1 Aas 2 +2pr, pez. Obtinem k =n ~2 gi deci ee Z 1-2 Deoarece u € A, trebuie cau" = 1, deci n trebuie sa fie par. 1 Pentru n numir par obtinem AN B= {. -}. iar pentru n impar ANB = {1}. 7. SA se arate ci numarul complex (1° + i}(2° + i)...(n® + i) are partea reala si partea imaginara strict pozitive, Vn € N°. (Nicolae Muguroia, Coneursul Nicolae Piiun, Ramnicu Valeea, 2008) Solutie. Dac& k? +i = r4(cos ay + isitiag), atunci a 1 a = arctg F > 0. Obtinem ci (5 +8) +4)... (03 +2) =r... (cos(ay + +--+ aq) + isin(ay + ---+ an). Vom ariita c8 ay +--+ +n € ( , ) sicum rp = VE +1 > 0 va remulta ceringa din enunt. 2 in inegalitatea arctgx 0, punem x= 1 de unde ay < E Rezulta, what L 1 1 1 1 aay near @-F ~ ec) 7243 (F5- een) 3V3jabel. (Bogdan Enescu, Etapa national, 2008) Solutie. Dacd unul din numere este nul, concluzia este evident&. In caz contrar, impartind a b € J 28 = jgp ater devine 21 + 22+ 25 = 0, eu 1 in acest caz diferentele dintre argumentele numerelor sunt +: ‘triunghi echilateral. Folosind tcorema cosinusului rezulté cu fabe| gi notand 2, = la) fiind afixele varfurilor unui Ja —B) = Jal? + [b|? + Jal - | > 3fad| si analoagele. Prin inmultirea inegalitatilor se obtine concluzia.é GasaaX-a + Multimea numerelor complexe 1.3 Probleme propuse 1. Fie 21, 22, 23 € C pentru care 21] = |22| = [2s] = 1. Daca z + 22 + 23 = 0, atunci 2. Fie 21,22,.0.424 €C*. Dacd fay] = = [en] atunei (e+ aa)(e2+ 25). Gna tnt) op 2123. 3. Fie z €C—R. Daca 4, Fie a, 9 € C. Dac ecuatia 244 a24 + f2t+24 atunci a, € R. 5, Fie numérul complex 2 = cosa + isina, « €R. Ardtati ef 0 are toate ridacinile de modul 1 rt ate 2 sine = si cos = 2 Folosind acest rezultat, caleulagi: " Qn 3m 8) 16.08 20° eos 40° eos 80°; b) cos © eos —* cos 6. Sk se calculeze: a) C2+C3 408+ b) Cl sinc + C2 sin Qe +--+ CP sinnx, x € R. 7. Fie 21, 22, 23 nnmere complexe distincte de modul 1. Dack 21+ 2223, 22 +2123, 23+ 2122 € R, tune’ 212225 8. Fie x, chat - atcpat 2. € R, si se determine 2 9. Fie 21, 22 € C astfel inca |2 — 29| < |217— 1]. SA se arate ci [zx] < 1 dac si numai dac& l22] <1, 10. Fie 2 un numar complex pentru care |2), 3 numere complexe nenule de acelagi modul, distincte doua cate doua. Stiind 2? — 2z + 2| gi [2? — 32 + 3] sunt cel mult 1. Demonstrati rel (Etapa local, Bucuresti, 2008) tn 11. Daci 2 € C, a € C, |2] = 1, n EN, atunci > |2* + al > mlz — 1] £ 12. Fien EN, n>2si 2 €C\ {1} astfel ineat 2" a) S& se arate ¢& [1 — z| > ———. n—i 1) Si se arate cH pentru orice k € Z. k nedivizibil ct: n, are loc inegalitatea 1 ka] sin —| > ni (Mircea Becheamu)é 74 ALGEBRA + CLASELEIX-Xil_* PENTRU GRUPELE OE EXCELENTA 13. Fie 21, 22. 23, 24 numere complexe de acelasi modul eu O 2 se mmeste functia radical Definitia 4. Funetia f: R= R, f(x) = Ya,n€Nn>2 radical Definitia 5. Funetia f : (0,00) + (0,00), f( cu exponent rational Definitia 6. Functia f : R + (0,00), f(x) = a, a > 0, a F 1, se mumeste functia exponential. Definitia 7. Functia f : (0.00) + R, f(r) = log,#, a > 0, a #1, se numeste functia logaritmica. Definitia 8. Functia f: 1 > REC 1,2 €1 si Vt € [0,1] avem —",n € N*, se numeste functia putere cu impar, se numeste functia a2 ™ — ow 5 2%, — € Q, se mumeste functia putere , interval) este convex (concava) dack pentru f(tzy + (1— thre) S tf(a) + (1 —t)F (22). Dacii f este convexdi, atunci (22? 76 AlcEoRA + CLASELEIX-XIl_+ peNTRU Grupe.e oF ExcetewTa 2.2 Probleme rezolvate 1. Anitati c& funetia f : (0,00) + (0,00). f(z) = (a + #*) descreseatoare. Solutie, Dac a = 6, functia f devine f(x) = a +a > 0,b > Oeste strict care este strict descrescitoare, deoarece: 7 >a+23, adic f(y) > fire). f(@)=a (2) + q care este de asemenea strict descresciitoare, deoarece: din 0 <2; f(a2), Cazul a < b se trateazi analog. 2. Exist functii injective f: R + R astfel incat: de unde obtinem f(a?) + fa") + fla) =b, YER, unde a € Ry, ~ {1}, ) € R sunt fixate? (Sorin Ulmeanu) Solugie. Presipunem cf exist o astfel de functie. Atunei, pentru x =1 siz = - betters F(a) + fla?) + flat) =b F(va) + fla) + F(a?) b, de unde F(a) = f(a), ceea ce inseamna c& funetia f nu este injectiva, deoarece /a 4 a*, ¥ a € RY — {1}. Deci, mm existii o astfel de functic. 3. Fie functia f : [a,b] +B, f(x) = VF—a+ vo—z, a flea), adicd f este ‘ descrescaitoare pe [S 7 a. ) Valoarea maxima va fi atinsi pentru 2 = att si amume f ( > *) = 26-9) iar valoarea minimd trebuie ciutat’ intr-umul din capetele intervalului [a, 6] $i se observa c& Hla) = f(b) = Vora. 4. Si se arate cf functia: N-{1}R, f(r) =lognain, este strict crescatoare. (M. Dicu) Solutie. Cum n 2. qa) | ‘Tinand cont c& Ign > 0, ¥ n > 2 gi folosind inegalitatea mediilor, rezulta c& pentru Yn € N. | n> 2, avem: | | 1 4 i Ign-Ig(n +2) < oe sta2) = (ig Vi ony? = | | ooo | alg? Min +1? -10, V2.2 ER sin x22 2% antl _ gat Pentru ca +a £0, V r,02 €R, x xp este necesara conditia a > 0. ¥ 6. Determinagi funetia f : RB pentru care avem: f(a’ + 3x? + 8x) Sa < P(x) +3f7(z) + 3f (x), Vr eR. (Gabriel Popa) Solutie. Putem serie: F(e+1)- I Sas (f@)+1P-1 VrER Din inegalitatea din dreapta, recult& f(a) > Wet1-1, ¥reR iar din inegalitatea din stanga, rezulta f(z) < Vet1-1, Vr ER. Se deduce f(z) = Yrt1-1,VreR. 2.3 Probleme propuse 1. Fie a,b. c,d € (0,00) — {1}, ad = be. Sa se determine minimul funetiei: L:ROR, f(e)=at+Ft+esd? 2. Sa se arate ci nu exista o functie f : (0,00) + R astfel inet: | f(a?) — 3f(2*) + dog, x = 0, ¥ x € (0:00). 3. Fie a,b € (0,1) U (1,00). Ariitati c& functia Filo) 9B, fle) = ale yomé Clasa a Xa + Functit (putere, radical, exponentiol,logaritmicd) 7) este strict monotond. 4, Aflati functia f : R — R, stiind ca: af(z") + f(-2") = br, VreR, unde a,b € R*, a? # 1, iar n este numar natural impar. (Matematika v skole) 5. Se consider functia f:R + R, F(a) =ar5 + br + unde a, b,c € R — {0}. Sa se arate ca functia f nu este injectiva, (L. Parson) 6. Sa se arate c& funetia v2 | FRR, f(c)= Gots » a (-0/4,7/4), este strict crescatoare pe R. (Maria Popeanga) 7. Fie M = {n €N|n > 2} si functia F:MR, fn) =1g2-1g3...Ign. a) Studiagi injectivitatea lui f. b) Determinati cea mai mica valoare a lui f. 8. Aflati domeniul maxim de definitie si multimea valorilor functiei f(a) = “Wei. 9, Aflati multimea valorilor functiei f : (0,90) = R. 2ing fe) Tete 10. Se di functia f: RR, Sle) =a? +2, unde a > 1. Si se arate cll f este bijectivi. (Marcel Tena)é 20 ALGEBRA ¢ CLASELEIX-XiIl_® PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA 11. S& se determine functia f : (0,00) + R, cu proprietatea: f(2x) S logy < fe) +1, ¥r>0. 12. Sa se arate ci functia f : R > R, L(x) = de + WEFT + 5a? + devo FT +2, este bijectiva. (Sorin Radulescu) 13. Fie f: RR, Gays ee te 3-127 +8-187+5-277 SA se afle minimul functiei f si valoarea lui x corespunziitoare acestui minim. (N. Man) 14, Exist functii injective f : Rt. — R astfel incat Slog, 2) + flog ye) + flog ,3-2) =b, Vee RY, unde n € Nt ~ {1}, a Rt — {1}, DER, sunt fixate? (Sorin Ulmeama) 15. Fie a € (0,00), a # 1. Si se determine functia f : R + R, cu proprietatea: F(a+y) = f(x)fly) 2a", VanyeR. 16. Sa se studieze monotonia functiei f : R > R, F(z) az0, b>0, in functie de a gi b. 17. Si se expliciteze funcville: a) f:RR, fw b) g: RR, gle unde n €N. 18. Fic functia f: R—R, max{1,., min{1,2, 2%, fe. ax’, 2 <0 brt, 2 > 0, undea,beR Sa se determine @ gi b astfel incdt f s& fie bijectiva si in acest caz $4 se determine inversa eié ClasaaX-a + Functil (putere, radical, exponential’ logaritmicé) BL 19. Demonstrati ci funetia I¢e+e2-1 Vitait+e+1 (RR fl este impara. 20. Se di functia F(a) = logyg_,(7 — 2Vz— 2). Sa se arate c& graficul lui f confine un singur punct cu ambele coordonate naturale. (C. Ciotlos) 21. Fie functia f: WAR, f(2)= e+ Vi-z. a) Si se arate ca f este strict cresciitoare; b) Sa se compare ¥34 V5 — W7 cu 1. 22. Sa se arate c& functia f :R — R data de Slo) = Va F9( Ve Fd - VFI) este mirginita. (Dorn P. Firu) 23. Sa se arate ci functia f:N' 101), f(a) = {vn Fn FT}, unde {} reprezinta partea fractionar& a numérului real 2, este strict descrescitoare pe 24, Sa se-determine functia j : [0, 00) [0, 00) astfel incat: f@+2) 0.é a2 AuaeeRA ¢ CLASELEIX-XI|_* penrau Gnupete o& ExcetentA Capitolul 3 Ecuatii 3.1 Notiuni si rezultate teoretice fundamentale Ecuatii irationale, exponentiale, logaritmice In practicd intdlnim diverse ecuatii la care rezolvarea nu mai este una standard. Pentru astfel de probleme mu exist metode generale de rezolvare, Tehnicinile folosite in rezolvarca lor, fa apel la studiul monotoniei, la convexitate sau concavitate, inegalititi clasice, s.a.m.d. 1) Folosirea monotoniei Teorema 1. Daca functia f : I + R (1 © R, interval) este strict monotond pe I (deci injectivé), atunci ecuagia f(z) = ¢, ¢ € R (constantd), are cel mult 0 solufie pe intervalul I Teorema 2. Dacé functiile f,g:1 —* R (I CR, interval) sunt monotone pe I, de monotonii diferite, cel putin una din ele find strict monotond, atunci ecuatia f(x) = g(x) are cel mult 0 solufie pe intervatul I 2) Folosirea convexitatii (concavitatii) Teorema 3. Daci functia f : I + R (1 C R, interval) este strict conve (strict concavé) pe intervalul I, iar functia g: I + R este o functie liniard, atunci ecuafia cel mult doud solufit pe intervalul I. g(a), are 3) Folosirea inegalitatilor clasice a) Incgalitatea mediilor | Dacé a € Rt, k Ti, n > 2, atunci:ClasaaX-a + Ecwatit ry cu egalitate daci a = a2 =--- = as (Marmonicd S geometries < Maritmetick) b) Inegalitatea Ini Cauchy-Buniakovski-Schwarz Dacé ay, by € R, k =T,n, n € N*, atunci: (abi + dab +--+ + Guba)? S (af + 03 + +++ +02) +03 +--+ +82), oh. cu egalitate dact aby = aybj, i # hy i, c) Inegalitatea lui Bernoulli Daci a € R,a>-1,n€N, atunci: (1+@)">1+na. d) Inegalitatea Ini Cebagev Dacki ay < ay S+++ < dn, by S bo S +++ < by, atunci: (a1 +g + o++ + n)(Dy + bg +++ +n) S n(ayb; + aby +--+ andr). Daca a) < a2 < +++ Sag, by B by > = ba, atunci {ar + a2 +++ ++ g)(by + bp $o+ ++ Bp) & n(aiby +agb, +--+ anbn), (ax,b, ER, k= Tn). Avon egalitate dack a =a = +++ = ay sau by =by ==> 4) Metoda constantei separatoare (metoda minimaximului) (c) unde f.g: 1 +R (I CR, interval). Dact f(z) < c iar g(z) > ¢, si numai dacd f(r) = c si g(x) =e. Fie ecuatia f(x) Ya € J (c constant), atunci ecuatia are solutii daci oo 5) Inegalitatea lui Jensen Dacé functia f : 7 +R (I CR, interval) este convex’ pe J, atunci y(t) set e+ Slee) V1, kaTH ” a n Pentru functia concava avem inegalitatea inversi. seo 3.2 Probleme rezolvate einai Ecuatii irationale 1. Si se rezolve ecuatia: va+be+ Vb+ex+ Vet ar = vb unde a>0,b>0,c>0. L. Panaitopol)é eA AlGesRA ¢ CLASELEIX-Xil_+ pewrau Grupese De ExcetenyA Solutie. Cum functia asociata membrului sting este strict crescitoare iar functia asociati: membrului drept este strict descrescdtoare, rezultA ci ecuatia are cel mult o solutie, Cima «= 0 verificd ecuatia, deducem c& x = 0 este unica solutie. 2. Si se rezolve ecuatia: e+ We = Yim (L. Pargan) Solutie. Ecuatia data se mai serie sub forma Vat Vi—32+ Ye—-1=0. Daca in identitatea, +840 atb+el(a? +08 +c? — ab—be— ca) + Bade, a,b,c €R, facem a = YF, b= YT —2z, c= YE~T obtinem BYE. 1-2 We-1=0, de unde rezulta =0,@= 5, 2=1, valori ce verifici ecuatia. ere) 3, Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: pat i VET VB Vip t MOMED oy day titty unde n € N°. (lie Diaconu) Solutie. Putem serie: ay Ve T +2 — VD +--+, — (a= de unde reaulta: 1 vani-5= oa = © 2 5 9 4 aaick ay = 3, 02 = i. vy = tL new 4. Aratati ci ecuatia 1 — 2+ 23 — 23 — 32 — 3r = 0 are o singura radacina reala de forma e= Yar, obeR.GlasaaX-a + Ecu 85 Solutie. Ecuatia data este echivalenta cu V23 — 01 — 32? 32 =2-1 o*+3r-12=0. Functia f : RR, f(x) = 2° + 3¢ — 12 este strict crescdtoare pe R, reaulté ci ectiatia f(e) = 0 are cel mult o ridécind zp. Cum f(1) <0 si f(2) > 0 reault r9 € (1,2), 19 = Yat Vb. Se obtine x = V6 + V37 + V/6 — V37. 5. Sk se rezolve cuatia: Vr+2veni+myz—2e-1=2, meR Solutie. Evident x > 1. Ecuatia se poate scrie sub forma: (1+ Ve=1? + my/a- vem —Ve-1P =2 sau 1+ve—1+mjl-Vve-1 sau inci (1+ m)(ve—T - 1) = 0 dack x > 2 (L—m)(ve=1-1)=0dacd 0, y > 0, z > 0. Aplicand inegalitatea Cauchy-Buniakovski, obtiner: Viv+ Vi + VaE= VE V+ a E+ cu egalitate dact VE MOVE sien? vive Ve yo? Rezulti « = ky, y 2 = kz, iar de aici xyz = Mays. Tinand cont de ipotert, rezulta K8 = 1, de unde k = 1, adied 2. Iulocuind, obtinem 2 = y = 2 = Ecuatii exponentiale si logaritmice 1. Sa se rezolve ecuatia: 1 Fa OF ed,é 86 Atceena + CLASELEIX-Xil_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA Solutie. Deoarece 27, 2* > 0, iar membrul drept este pozitiv, rezultit c& x > 0. Aplicind inegalitatea mediilor de dowa ori, obtinem: x ots tarp aval * > VR = 4, Cum in enunt avem egalitate, iar in inegalitatea mediilor avem egalitate r-2? = int = 2 renult& unica solutie « = 1. 2. Si se rezolve ecuatia: If + 2* +--+ 14* 15° 4 16" +--+ +20", (A. Dobosan) Solutic. Observiim cz = 1 este solutie a ecuatiei, Vom ariita cit aceasta este singura solutie Impirtind cu 15*, obtinem ecuatia echivalenté: hg (2) 4-4 (8) ai (8) oe (2) a BB is) * 1B) ~'* Gs. iB : Cum fimetia atasat membrului sting este strict descreseiitoare iar functia atagatii anem- brului drept este strict creselitoare, reaultii c& ecuagia (1) are cel mult o solutie. Cum verificd. rezult& ci aceasta este unica solutie. 3. Sai se rezolve ccuatia: 26 * + glo +... 4 lotr = (n+ 1)? = nz. (Gh. Andrei) i i \ Solutic. Evident 2 > 0, Folosind identitatea a!° = c!°®* si inegalitatea mediilor, obtinem: rng = 82 OBS 4. 4 less 4 plogsinmt) > > nV pee re FF ROD > 0 YET = nz, adicé egalitatea are loc numai pentru ¢ = 1 4, Sa se rezolve in multimea numerclor reale ecuatia: 3°-¥~* 4 3%-*-# + 34 (Die Diaconu) Solutie. Aplicand inegalitatea mediilor, obtinem: gis 4 ie 4 tay > 3yge Eee S | = ghetntsst2en2y 21 = 33 -VP=W AF HE-1] 5 90 = Rezulta imediat c& avem egalitate numai dac& 2 = y 5. Rezolvati ecuatia 2° ** + log, x= 281, 2007) 'Clasaax-a + Eevatil 87 Solugie. Avem x € (0,00). Aduném in ambii membri log,(z +1), Fumetia f : (0,00) = B, J(e) = 2 +logy # este strict erescBtoare ca suma de doua funetii strict crescitoare. Egalitatea din ecuatie devine f(x?+2) = f(+1), prin urmare 2?+2 = 2+1, de unde x = 1 € (0, 00). 6. Si se rezolve ecuatia: logrogr(2* — 3a? + 4 — 1) = logiyyg(—2? + 80? — 4a + 3). (Gh. Andrei) Solutie. Ecuatia se poate scrie sub forma logioor P(t) = log yo Q(z). unde P(x) = (a - 18 + (@-1) +181 Q(2) =-(e-1)'~(e-1)41. Pentru x > 1 rezulta P(x) > 1 $i Q(x) <1, adicd logiggr P(x) > 0 gi Logsgos Q(z) <0. Pentru x <1 rezulté P(x) <1 gi Q(x) > 1, adic Logie; P(z) <0 si logis Q(x) > 0. Cum x= 1 verifick ecuatia, rezulta ca este singura sohutie. 7. Si se rezolve ccuatia: a ae-DeW ~ Gi unde a>Osia Xl (Perl Toma) Solutie, Ecuatia data se scrie succesiv. sub urmittoarele forme echivalente: aM NE-2) 4 gle) _ gq?-(e-2)e-9) _ 9) ante 4 guests 8 _ gy-atsset _ 9 anP 48-201 4 gF1 9222) «9, de unde reaulta 1 + a?! — 2a%-? = 0, Notdud a?~} = ¢, ecuatia devine 21? — Tidicinile (; = sit Dee ecar eaee 5 Si atunci recultit numa « 8, Sa se rezalve ecuatia: [o"] = a), unde a € N,a > 2. (AP. Ghioca)‘ 38 AlgeeRA * CLASELEIN-XIl_* Pewrnu Gaupete De ExcetenTA Solutie. Daca a <0 ecuagia nu are solutii, deoarece a"! € (0,1) iar [a*] = 0. Dac k << k+1,k N, atunci [x] =k gi al = ak € Ne. Trebuie ca [a*] = at, w € [kk +1). Rezulta: at < a* < at! sau log, a* < log, a* < log,(a* +1), de unde AS x < log,(a* +1) < log, a**! = k+ 1. Deci x € [kk +1) 0 [h,log,(a* + 1), kK EN. Rezulta c& multimea solutiilor este: a Sige ins S = Ulfyteg,(a" +1)). Ko 9. Rezolvati sistemul: OE art] QBS yt 1 2B# = 241 (Marian Ghita) Solutie. Deoarece ecuatiile sistemului se transforma una in alta dacdi permutam circular necunoscutele, putem considera ordonarea x < y < 2. Obtinem: | rezulta | i | Din 0 alta ordonare a necunoscutelor duce la contradictie. De exemplu, < z < y reaulté # > qy 1 un numir real. Sa se rezolve sistemul de ecuatiis af 4 gle) 4... allen) = nar | loge f(21) + log, F(t2) + +++ + Tog, fn) (L. Toth) nS ferGlasaaX-a + Ecuatit 39 Solutie. Din a doua ecuatie obtinem F(x1)f(z2)--- Flan) (1) iar din prima ecuatie aver: (ar) iia) 4... flee) ee a > Hole gfe ghia) n = Vaietied=Fien) > Var Viele) = Yar = g* (am aplicat de doua ori inegalitatea mediilor). Deci avem egalitate numai dac& f(2;) = f(#2) =--+ = f(t,) =a. Deoarece functia f este bijectiva, rezulté ca solutia sistemului este In = f(a). r= 2 = 4 3.3 Probleme propuse Ecuatii irationale 1, Fie a > 0, fixat. Sa se rezolve in R ecuatia: Ve-atVaetar 2a+1 2. $a se determine numerele naturale n pentru care ecuatia: Vet + VeFi+--4 VFEn = VeFnel are solutie in R. (O.M., Btapa final, 1990) 3. Sa se rezolve ecuatia: Gaye = Vz. (C. Otteseu, L. Pargan) 4. Pentru ce valori reale ale Ini a gi b, ecuatia: Var + 0? + (ax + bax —8) + Yar — bP = MO, are o singur& radécina reala? : (Matematika v gkole, m. 6, 1974): 90 ALGESRA * CLASELEIX-XII_+ Penrau GruPELe DE ExcetenA 5. Si se rezolve in R ecuatia: Vu 42fm—-2+.-4nfa, gn Dit tay 7 6. Sa se rezolve ecuatia: Vie 1 +24 1? = 3022-1. 7. Sii se determine a,b € R, a <1 si b> O astfel incat ecuatia: 2 i Yare+ Yane= TH bt} verb sa aibli solutii reale. (Catalin Zamna) 8. Si se rezolve in R ecuatia: Sat +3 Be 5" (Mihail Bencze) 9. Sa se rezolve in multimea numerelor reale, ecuatia: V3—E+ V243r+ V8 =2. (lie Diaconu) 10. Sa se rezolve in multimea mmerelor reale ecuatia: Via 4c t5 + Vy By 4 00 =3. 11. Sa se rezolve in R ecuafia: Va? —24+1+vmat+e41 =x, unde meR. 12. Rezolvati in Z ecuatia: JF + y+ V@y=8. (Dana Heuberger) 13. Sii se rezolve sistemul in multimea numerelor reale: T= Yi+ Yer V-2 ya Vir Vit Ye-2 z= Vi+ Et ¥p-2 t= Yer yg+ Ye- (Constantin Caragea) 14. Rezolvati in numere reale sistemul. aty=Vioz—a? ytz=Vior—a? , a>0, fixat. ztar=\/4ay- a? | ' { i aGasaa%-a + Ecuatit a Ecuatii exponentiale si logaritmice 1, Rezolvati ecuatia: F+37%+1= 2. Si se rezolve in numere naturale ecuatia: x(a +2)(a+8) = 3.5 (Titu Andreescu) 3. Sii se rezolve ecuatia: : 1G, 1)" Ie Ioge(Qr +2) + logg(e +3) +++ togine +n) = (5) + (F) pee (2 neNn>2 4, Si se rezolve ecuatia: Joga[2] = [log 2}, unde a EN, a> 2. (AP. Ghioca) 5. Rezolvati in Z ecuatia: (-1)**? + (-2)**" + (-3)* (Aurel Ene) _G. Si se determine toate numerele naturale x pentru care B+ +1 6 +84 OF (Dorin Andriea) 7. Si se rezolve in RB ecnatia: +9? =18, (C. Caragea) 8. Si se rezolve in numere intregi ecuatia: logg(2z + 1) + logg(4e + 1) +log;(6r + 1) = 2x. (Matematika v gkole)é 92 AtGeeRA ¢ CLASELEIX-XII + penTAU GruPete DE ExceLeNTA 9. S& se rezolve in numere strict pozitive ccuatia: @ unde a > 1, a fiind fixat. (N. Musuroia) 10. Sa se determine x € (0, oc), astfel incat sa aibai loc egalitatea: Glomasy(H2) 4 gloseesa\ (4s 25bme-n(e3), (Florin Carjan) 11. Rezolvati in multimea (0, 0c), ecuatia: (1% + 27 4 3°)(4" +5 +67) 3. 27(37 + 5° +6"), (ie Diaconu) 12. SA se rezolve ecuatia: Ig(2* + 1) 1g(2*! + 0,5) = 1g. (Radu Popovici) 13, Sa se rezolve ecuatia: 8 + 277 + 64" + 125" = 247 + 30" + 40" + 60". (O.M., Etapa tari, 1986) 14. Sa se gseasca valorile reale ale lui z pentru care: gieale) 4 2(c— 1)? 38 (D. Moraru) 15. SA se arate c& ecuatia P+eeerigay nu are solutii in multimea numerelor naturale. 16. S& se rezolve ecuatia: Ig(z* +2) = log, x. (M. Andronache}ClosaaX-o + Ecuotit 93 17. Sa se rezolve in mulfimea numerelor naturale ecuatia: +a = 18. Sik se rezolve ecuatia: log,(n+2)=2+2%4+---42") neN. (Hie Parascan) 20. Fie a > 1 un numir real fixat. Rezolvati in R ecuatia: 84 — loge = 2-2. (Marin Chirciu) 21. Sa se rezolve in multimea numerelor reale pozitive, ecuatia: eS 4 foyle pnp — fae unde [x] reprezint partea intreagé a lui z. (llie Diacont) 22. Si se rezolve ecuatia: eee FRR irmej 2108 rai undea>0,a41. (Perl Toma) 23. Sa se rezolve sistemul (O.M., Etapa judeteand, 1993) 24, Sa se rezolve sistemul: {V. Chiriac)é oa ALGEBRA + CLASELEIX-XII_# PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA 25. Si se rezolve sistemul: 2 tloge+2=y+9 2 +logsyty=z+9 Pt loggz+ z= 249, 26. Sa se rezolve sistemul: (@ +a" +a" )\(a-¥ 4a 4 a-M) = 3a? 4 a? y=8e-1 unde a> 1sir,y>1. 27. Si se arate ci dac& a > 0 si sistemul a +a" +a" = 14-4 Ty +a2+23=1 are solutie, atunci a < 8. (M. Piticari) |GlasaaX-a + Probleme de numérare 95 Capitolul 4 Probleme de numarare 4.1 Notiuni gi rezultate teoretice fundamentale in practic& intalnim diverse probleme care conduc la aflarea numirului de elemente ale unei multimi finite, la determinarea submultimilor unei multimi finite ce verified: anumite proprietati, etc. Pentru rezolvarea acestor probleme de numarare, este necesar sii retinem urmatoarele: 1, Fiind data multimea {1,2,...,n} si numarul p € N’*, atunci in aceast& multime se afla (:| multipli ai lui p. 2. Principiul includerii si excluderii Fie mulkimile finite Ay, Ay,..., Ay. m € Nn > 2. Atunci card (U-) Soend (42) = SO card (4,9 Ay) + iin + SD card (Ain Aj Ay) = + (-1)" card, (A) 1sicjeksn cot (aim notat card (X) numirul elementelor mulyimii X). 3. Regula sumei Dacit Ai, Aa,...4An,n EN, n> 2, sunt multimi finite, disjunete doudi cdte dou’, atunci card (Ay U Ap U--+U An) = card (Ay) + card (Ag) + +++ + card (An). 4, Principiul produsului Fie Ay, Az,..., An, €N, n > 2 multimi finite. Atunci ard (Ay x Ap x «++ x Aq) = card (Ay) - card (A)... -card (4,) 5. Numirul submultimilor unei multimi finite Fie A o muljime finita si card (4) =n. Atunei card (P(A)) = 2", unde {X |X CA}é 96 ALGEBRE + CLASELEIX-XIl_* Pewrau GrupELe DE ExceLenTA 6. Daca A si B sunt multimi finite astfel edt card (A) = n si card (B) atunci numiirul funetiilor f : 4 B este m", 7. Numatul submultimilor ordonate cu & elemente al (k,n EN, k m) este egal cu amp kneN ken ) =m, nm € Ne, Sam =m" — Cp,(m — 1)" + C2 (m — 2)" —--. 4 (ear 9. Orice numéir natural n € N*, se descompune in mod unic sub forma: m= pt - pe. pet, unde Py, P2,...,Pp sunt mumere prime iar a,,a2,. Numarul divizorilor naturali ai lui n este: ++Q bumere naturale nenule. a(n) = (a1 + 1)(ay +1)... (ax +1). Suma divizorilor naturali ai lui n este: Sn) MD eM gett PL Pa Peo Numirul numerelor naturale mai mici deca n si prime cu n este arn )(-2)(e-8) (Aplicatia y : Nt Nt se numegte indicatorul Ii Euler).ClasaaX-a + Probleme de numérare o7 10. Daca n! Bet -pS? pet, atunci (formule analoage pentru a2, a5,....a%)- 11. Principiul Ini Dirichlet (cutiei) Fie A o multime finitd ca nm elemente, n > 2, egal cu reuniunea a k submultimi Ai, Az,..-,Ae ale sale, disjuncte dows cate dou’, ew n > k Atunci una din submultimile Aj, Ap,..., Ax contine cel putin dona elemente. 12, Numerele lui Fibonacci Notéim prin Fy41 (n € N), numérul submultimilor multimii {1,2,...,n} care nu contin intregi consecutivi. Se obyine girul Fy = 1 (prin definitie), F, = 1, Fy = 2, Fy =3, Fi =5,. Numerele F,, se numesc numerele Iui Fibonacci si verificd relatia Fay. Yn>leR=1, A =1. Aven (sy 4.2. Probleme rezolvate Atha, 1. Cte numere naturale existi astfel incat fiecare cifrli si fie mai mare decat cea precedentit? Solutie. Numarul cel mai mare care verificd conditia din ipotezt este 123456789. Acesta este singurul numir cu noua cifre la care fiecare cifra este mai mare decat cea precedent. Toate celelalte numere de tipul acesta se obtin din mumirul 123456789 stergand din el o cifta, i sau doud cifre,...sau in sfargit gapte cifre (este clar c& doi este numirul minim de cifre al P numerelor pentru care are sens s8 se vorbeaseii de indeplinirca conditiei care ne interesea73) Asadar, pentru determinarea numérului de numere de n cifre care satisfac conditia im- Pusi, trebuie ca pentru fiecare n intreg, 2 3. Si se determine numirul submultimilor cu trei clemente, sn} care formeazsi o progresie aritmetica. = a +315 = 315. continute in mulgimea {1, 2, (OM, Etapa judeteana, 2004) Solutie, Numarim progresiile in functie de valorile posibile ale ratiei. Progresiile cu ratia 1 sunt: {1.2.3}, {2,3, 4}. {n-2,n-1,n}, in numir den — 2. Progresiile cu ratia 2 sunt: {1,35}, {2,4,6},....{n-4,n— 2.0} in numar de n — 4. Daca n este par, n= 2k, k € N, k > 2, ratia maxima este k—1 gi sunt2 progresii de ratie k-1 {1,k,2k 1}, {2,4 +1,2k}, deci numarul total de progresii este DE446 40+ $2 k-1) = Hk 1). Dacé n este impar, n= 2k +1, k € N°, ratia maxim este k si avem o singur’ progresie de ratie &: {,k+1,26+ 1}, deci numarul total de progresii este: 14345+-+:+ (2k—1) =k in ambele cazuri, numirul total de progresii poate fi dat gi prin formula: { nN n-1 Gls i 4. Se d& un poligon regulat AyAy...An (n > 3). S& se determine numarul de triunghiuri obtuzunghice 4AjAy (Propusé pentru O.B.M.J.)? 100 ALGEoRA + CLASELEIX-XII_* PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA Solutic. Studiem doua situatii: a) n par. Calcukim numarul triunghiurilor obtuzunghice cu varful in Aj, adicé mumarul triunghiurlor 414jAy eu j < Atunei conditia m(AcAvA;) > 5 4 k— J > 5. Caleulim numarul perechilor naturale (j,k) pentru cazul cand 2 ; Dand i j numarului & ales in 7 Numarul tuturor perechilor este: (5-2)(§-9) 1-3-9 Ga) fons, n—2)(n—4) Deei numiirul triunghiurilor obtuzunghice cu varful in Ay este { n(n 2)(n-4) . 8 b) Consideram n impar. In acest caz calculam numérul triunghiurilor A)4,A, cu unghiul n-1. oe obtuz in Ay. Se obtine inegalitatea k—j > Numarul perechilor (j,4) cu2 1 rezulta, similar, ci i-1 € C s.a.m.d. Prin urmare, clasele partitiei sunt {1,4,7,...,100}, {2,5,8,...,98}, {3,6,9,...,99}, iar agezarea cArtilor in cutii se poate face in 3! = 6 moduri. +) Nu exist trei numere consecutive care si apartin unor clase diferite. $4 presupunem ci 1 € A gi fie i minim astfel incdt i ¢ A, si spunem i € B. Fie k minim astfel incit k © C. Desigur, i +1 < & (astfel am avea trei numere consecutive apartindnd unor clase diferite). Dac& am presupune k < 100, atunei intrucdt +k = (i—1)+(k+1), ar reaulta c& k+1¢ A. Dar i+(k+1) =(i+1) +h, de unde i+1¢€ C, ceva ce contrazice alegerea Ini k. Rezult & = 100 si cum (i — 1) +100 99, wmeazii ck 99 € B. Vom arita ch A= {1} B= {2,3,...,99} si C = {100}. intradevar, dact t > 1 sit € A, cum t+99 = (t~-1) +100, reaulta t-1 € C, deci {—1 = 100, absurd. Deci, in acest car partitia este formata din clasele {1}, {2,3,...,99}, {100}, aranjarea cirtilor de joe in cutii putand fi ficut tot in 6 moduri. dn concluzie, cartile de joc pot fi agezate in cutii in 12 moduri.‘ 102 ALGEBRA * CLASELEIK-XUl_+_penrau Gnue.e DE ExceLentA 4.3 Probleme propuse 1. Se scriu numerele rationale pozitive sub forma urmatorului sir: 1213214321 V'1'2°17273'1'2'3' 4" Al cételea termen al sirului este numérul 228» 2. Se considera un dreptunghi de dimensiuai In, n > 1 natural gi dale pitrate de dimensiuni 1x1 de patru culori. Se paveazi dreptunghiul cu dale, astfel incat oricare doud alturate s& aiba culori diferite. a) Cate pavari simetrice exist’? (adic prima si ultima sunt la fel colorate, a doua si penultima au aceeasi culoare, etc.). b) Cite paviri au proprietatea ci oricare trei dale consecutive au culori diferite? (Test selectie, 0.B.M.J., 2002) 3. Cate numere naturale de 10 cifre (in si ‘erea lor zecimala) exist astfel incat media geometric a acestor cifre si fie 4, iar media lor aritmeticd si fie un numir natural? 4. in cate moduri poate fi pavat un dreptunghi de dimensiuni 2 x n cu plici 1 x 2? 5. Se considera multimea: A = {a1,a2,...,a,}. Fie X gi ¥ dou submultimi ale lui A cu p si respectiv g elemente, unde p > q > 1. Determinati numarul functiilor f : A+ A cu proprietatea c& Y © f(X). (Dorin Andrica) 6. Cate numere naturale nenule, mai mici san egele cu 1000, mn se divid nici ew 3, nici cu 5, nici cu 7? 7. Numerele intregi se coloreazit in n culori astfel incat dac& x,y € Z gi |x — y| € {2,3,5}, atunci ¢ si y au culori diferite. Sa se arate ci n > 4, (Vasile Pop) 8. Considerim multimea tuturor numerelor de 5 cifre in care fiecare cifrd este mai mare decat cea din stnga ei si aranjiim numerele din aceasta multime in ordine creseditoare. Care este al 97-lea numar? (Olimpiada SUA, 1997) 9. Se consider urmatorul tablou “triunghiular’: 1 ° 10Sascha ClasaaX-a + Probleme de numérare 103 in ce linie se afl numarul 2009 gi ce loc ocupa? 10. Afati cardinalul multimii: A= {n€N | nl se termini i 500 de zerouri}. 11. Fie n > 3 un numér natural. Determinati numarul functiilor Ff: {1,2,....0} > {1,2,...,n} care au proprietatea: F(L(R)) = (F(R) — 6(F(k))? + 12F (8) - 6, pentru orice k= 1,2,....1. (OM, Etapa judeteand, 2005) 12. Fie n drepte in plan, oricare dona neparalele si oricare trei neconcurente, Aflati numarul de regiuni ale planului determinate de cele n drepte. 13. Cate numere naturale, mai mici decat 56.700.000, sunt prime cu acest numér? 14. Numerele de la 1 la 1000 sunt. agezate in ordine crescatoare de-a lungul unui cerc, 1000 ajungand sa fie situat lang& 1. Incepand cu 1, se marcheazi numerele din 15 in 15, in directia 1,16.31,.... Marcarea inceteaza in momentul cand s-a ajuns sa se marcheze un numar pentru a doua oard. Cate numere au rimas nemarcate? (Problema propusa pentru O.LM., 1978) 15. Si se determine numarul de numere cu 7 cifre care nu incep si nu se termini cu 7. 16. La un-tumen de tenis au participat de dou ori mai mulyi biieti decat fete. Fiecare Pereche de participanti a jucat exact o data (si nu au fost rezultate egale). Raportul intre numérul victoriilor obtinute de fete fat de cele obtinute de baieti a fost i Cati participanti au fost la acest turneu? (A patra 0.B.M.J., 2000) 17. Cate numere naturale exist& printre numerele: Lim 2-m pm noon unde m,n,p sunt numere naturale nenule? (Dorin Andrica)é 104 Alcea + cuaseLe x-Xil_* pensRU GRuPELE DE ExceLenTa 18, S& se determine numérnl functiilor f : {1,2....,n} — {-1,1} cu proprietatea FO)+ FQ) +--+ fn) =k, unde k,né€Nn>2Ak 3) laturi? 21. Cate pitrate, de diferite dimensiuni, se pot vedea pe tabla de gah (8 x 8)? Dar dreptun- ghiuri? 22. Cele 2n paitratele ale unui dreptunghi de dimensiuni 2 x n se coloreaza cu trei culori. Spunem ca o anumita cotvrare are o tAieturi daci pe una din cele n coloane avem dowi piitrate de aceeasi culoare, Si se determine: a) numarul coloriilor fara taieturi; b) numarul coloririlor cu o singuri tiieturd, (O.M., Etapa judeyeand, 2007) a : [a unde [2] reprezint& partea 2 23. Cati termeni distineti are sirul [zl : [ AGGa 1998. intreaga a lui 2? (Baleaniad’, 1998)GlasaaX-a_- Probleme de numérare 105 24, Fie n € N°, SA se determine numarul functiilor f : {a1,a2,...,a,} — {0,1}, care au proprietatea: 4 an Silas YO fla). a kent (Sorin Dumitriea) 25. Pe fiecare din laturile unui triunghi ABC, fic acestea (AB), (BC), (CA), se considera cate trei puncte distincte, Cate triunghiuri se pot forma avand varfurile in cele nou puncte considerate? 26. Consideriim un alfabet cu a litere si m,p € N* cu p < m, p grad (g)). Dac restul impartirii este zero, atunci g este ¢.m.mn.d.c.; daci nu, impartim pe g la restal impartirii, pe urmA impiirtitorul colei de-a doua impirtiri la noul rest §.a.m.d Ultimul rest nenul este c.m.in.d.c. al celor dou polinoame. Avem egalitatile: f=g-atn 9=M Qtr re=megtrs Tae? = TaitCn + Pa Tat = Tunas unde ry # 0. Deci, ra = (fg). ‘Teorema 1. Dacii d J,9), atunci existé doud polinoame u giv astfel neat d= u-f+u-g Definitia 2. Spunem ci polinoamcle f gi g sunt prime intre ele, dact cel mai mare divizor commun al lor are gradul 0 (adica este polinomul constant 1) aeGlasoaX-a + Polincame 07 Cel mai mic multiplu comun a doua polinoame Definitia 3. Fie f si g doud polinoame. Un polinom m se numeste un cel mai mic multiply comun (c.m.m.m.c.) al polinoamelor f sig dack a) fim si g|m, b) orice alt multiplu comun m al lui f si g este si multiph al lui m. Notatie m = [f,g]. Teorema 2. Fie f si g dowé polinoame dintre care cel putin unul este nenul. Daca d este em.mde. al lui f $i 9, atuncim =" este un cm.m.me. al lui f gi 9. Radacini multiple Definitia 4. Un uma a € C se mmeste radacina a Ini f dact f(a Teorema 3. (Bézout) Numdrul a este rédacind a polinomului f daca $i numai dacd f se divide cu X ~a Teorema 4 (fundamentala a algebrei). Orice polinom cu coeficienti complecgi de grad mai mare sau egal cu 1, are cel putin 0 riiddcind complex. Teorema 5. Fie f = aqX" + an-1X"-1 + +--+ aX +ao un polinom cua, £0, n> 1 Dacé 1,22,...,2, sunt riddcinile lui f, atunci Fy in(X ~ 21)(N — 2)... (X — ay) Consecinga 1. Daci f este un polinom de grad cel mult nm si daci existé n +1 mmere distinete 2,.79,...,a41 astfel incat S(a1) = f(t) =--- = Fens) = 0, atunci f este polinonmul identic nul Definitia 5. Fie f 40 un polinom gi a € C o ridacind a Ini f. Numarul natural m > 1 eu Proprietatea c (X — a)” divide pe f si (X — a)"~! nu divide pe f se numeste ordinul de multiplicitate al radacinii a. Dac m — 1,2 sau 8 atunci a se numeste ridiicing simpla, ridacin& dubla respectiv ridéicing tripla. {in studiul rédicinilor multiple ale.polinoamelor, este foarte utili notiunea de derivata formala a unui polinom Definitia 6. Fie polinomul f = a,X" + a,X"-! +--+ a;X + a9. Polinomul 2 1, X"-* + (1 — Vega ++ 2X ta, S© numeste derivata formalX a polincmulul f.‘ 108 AtceerA + ciAaseie IX-Xtl_+ penrRu Grurcus D& ExceLenrA Pentru orice polinom f punem: Dif) =D(f) Df) = D(D(F)) DY f)=DIDI*(f)), 21. D*(f) se numeste derivata de ordinul f a lui f. (Deseori, vom folosi in loc de D(f), D*(f),.--, D*(f) si notagiile f', f",...,f). Teorema 6. Fie f sig doud polinoame. Atunci a) D(f +9) = D(f) + Dg) b) D(f9) = Df) 9+ F Dig) c) DAF) =AD(F), AEC ‘Teorema 7. Fie f un polinom nenul. Numérul complex a este raddcine multipla de ordinul m (m>1) pentru f daca si numai daca f(a) = D(f\la) = DF M(f)(a) = 0 si D™"( fa) #0. in unele aplicatii se pune urmitoarea problema: Fiind dat polinomul P(X) = aga™ + ayX"1 + + an aX + On, se cere si se determine coeficientii polinomlui P(X +h) =O XP 4 XPT «tb AX + Bas unde A este un numar arbitrar dat. Raspunsul Ja aceasta problema este dat de formula lui Taylor: P(X +h) = P(h)+ AP) + SEPM) tet LPma). Daca facem schimbarile X + X —a, h + @ (a numér arbitrar dat) rezulta: Kao png) 4 Mar P(X) = Pa) +~=* 5 = TP e+ numit polinomul Int Taylor | | | |ClosaaX-a + Polincame 709 Polinomul de interpolare Lagrange Fiind date n +1 numere distincte zo. 1.....2, gi m+ 1 numere arbitrare ap,a1,..., dn. atunci problema determinarii unui polinom f de grad cel mult n astfel incat f(a Fler) =41..-5 f(a) = a, este data de polinomul de interpolare Lagrange: Te- %i) 1 =Ya-% a at Tle-» bs a Polinoame ireductibile Definitia 7. Spunem c& polinomul f € Z[X] de gradul n, n € N°, este reductibil in Z[X] | dacii exist dou polinoame g,h € Z[X] de grad mai mic decat n, astfel incat f = gh in caz contrar, spunem ca f este polinom ireductibil in Z[X]. q Teorema 8. Orice polinom de gradul intai din Z|X] este ireductibit in Z{X) Criteriul lui Eisenstein Fie f € Z[X], f = 0,X" +a, 2X"! 4+--+arX +00, 0 ENS, (Gus Gy-ay---+01; 9) = PH an iv? f ao Atunci f nu se poate scrie ca produs de doua polinoame cu coeficienti intregi. Presupunem c& exist un numar prim p astfel ineat play, ¥ k = Tyr Criteriul lui Perron Dac f =X" +a, .X"! +++ + aX +9 € ZX], a #051 | lena] > 1+ Len, + faa] + aol, atunci f este ireduetibil in Z[X] 5.2 Probleme rezolvate 1. Sa se demonstreze e&, polinonmul ™4+3)"-X+3, neEN, n22, f= este reductil Solutie. Avem: Pp -X43= SOT x payee ={X"-X+43)"4‘ 110 Atceard_+ CLASELEIX-XIl_® PENTRU GRUPELE DE EXCELENTA = (X" =X + 3)(X" =X +3)" + CHA" X43 2X4 OME] 2. Se dau numerele naturale m > n > 1 cu (m,n) = 1. Sa se determine cel mai mare divizor comun al polinoamelor f(X)= xm" — MH si o(X) =X" EX LNG in cazul cand acestea nu sunt prime intre ele (Baraj, O.LM., 1993) Solutie. Deoarece g(1) = 2 reaulti cli X — 1 nn este un divizor comun, Din f(-1) = (-1)""" + (-1)™ $2 si g(=1) = (-1)"™*" +(-)"*7 +2 rezult& c&i X +1 este un divizor comun al lui f(X) si g(X) dacd si numai daci m = 2p+1, PENgin=2k KEN. Fie 2 € Co ridacini comund a lui f(X) si g(X); din f(z) = g(z) = 0 rezulta prin scidere 2-42" = 0, adicd 2"(2"-" + 1) = 0. Cum z #0 reult& c& 2"-" +1 = 0. Seriem relatiile F(2) = g(2) = 0 sub forma: f(z) =2"(2" — 241) -(2"+2-1)=0 92) De aici se vede ci 2” — = +1 = 0 daci si numai daci 2” cazuri P= 2t1=0gi 2" H2- Deoarece, in acest caz, 2" m2t14(2e"42-1)=0. = 0. Distingem dona -1si numere complexe cu aceastii proprietate sunt ridicinile primitive de ordinul 6 ale uni adica =I reault& |z — 1] aa Acestea sunt ridicinile polinomului X? ~ X +1, deci ale lui X* + 1. Din 2 yon -idi 1 rezult& ck m —n € 32 — 2Z, adick m —n este de forma m +n = 6k +3, k EN. in concluzic, pentru perechile de forma m —n = 6k +3 cum = 2p +1 sin =3k cel mai mare divizor comun este X3 +1. Pentru perechile (m,n) cum —n = 6k +8 dar m par san n impar, cel mai mare divizor comun este X? — X +1. W. 242-1202" in acest caz sistemul f' 140. 0, g(2) = 0 are determinantul nulGlasaaX-a + Polinoame Ta Reaulta ci 2°" +1 = 0. Dar 2" Deci z este o réidaicina comuni a hui d{ X?—1, Reault& ci 2 = -1. Agadar, daca m mate divizor comun al lui f(X) si 9( 3. Aplicand teorema fundamentala a algebrei, de grad > 2, atunei functia polinomialé asociaté Tgi 2" = —1 rezulté 22" —1= 0, 22 (X?"—1,.X—1), Dar d(X) 2p+1 sin = 2k, m—n ¢ 6Z +3, cel mai ) este X +1. se arate c& daca f € C[X] este un polinom Fes, fe)=s@) este surjectiva gi mu este injectiva. Solutie. Pie f = a,X" + aqyX"") + ---+0,X +9, n> 2 $i an £0. Fie z € C astfel incat J(X) =z. Reaultii cd polinomul 9(X) = f(X) — x are acelasi grad en f, deci grad (g) > 2 Din teorema fundamentala a algebrei resulta ca exist un a € C astfel incat g(a) = 0. Deci Fla) = =, adicd F(a) = = ceva ce inseamnai ci functia F este surjectiva. Aritaim c& f nu este injectiva. Daci polinomul f are cel putin doui riidacini distincte a, 9 atunci f(a) = f(3) adicd F(x) = F(@) = 0 ceca ce inseamnis c& F nu este injectiva. Daca toate rédicinile lui f sunt egale eu a, atunci f are forma f = sind2. Fie polinomml 9(X) = f(X)-e = ¢{(X —a)"—1]. Cum radicinile ecuatiei 2? —1 distincte dous céte dowd, rezultii ci exist. ay,a2 € C, ay ¢ ap astfel inedt g(as) = (a2) = 0. Deci f(a1) = f(a2) = ¢ si prin urmare f(a:) = f(a2), adica F nu este injectiva nici in acest can, 4. Fie f un polinom de gradul 2 cu proprietatea ca f(1), f(2). f(3) € Z. SA se arate ck I(k) EZ, VREZ. Solutie. Fie f(1) = a, f(2) = b, f(3) = c unde a,b,c € Z. Polinomul f putand fi scris ca polinom de interpolare Lagrange, avem (X a)" cuee0 sunt (X= 2x (1) hes) F(X)= ay yea te ao HaDMeS) 2HE~ 3) _ ex —1(K-3) +e- r=) Cum produsele (k — 2)(k — 3) si (k — 1)(k — 2) sunt numere pare, ¥ k € Z, rezultd c& Ik)eZ,Vkez. 5. Sa se arate c& polinomul f= X44 4X9 + 6X7 49X 416 este ireduétibil in Z| Solutie. Putem scrié f = (X +1)'+5(X +1)+10, deci f(X —1) = X*+5X+10. Cum5 este mumir prim, 5|10, 5|5 si 5? { 10, conform criteriului Ini Eisenstein obtinem e& f(X — 1) este ireductibil in Z[X], deci f cate in tibil in ZLX].ie AusEoRA + cLASELEIX-Xil_+ pewTRU GAUPELE DE EXCELENTA see a 6. Si se arate ci polinomul P(X) =X? — 2X" 4 Yn? — 1X" — FX" 4 este divizibil prin (X — 1)4, n € N*. Solutie. Cun ‘ sia P(X) = XM! — 2+ A)X" + n(n? — 1) XP" — nF(n = 1X2, P"(X) = In(Qn — 1X7? — n(n + 1)X™!4 +2n(n — (nr? — 1X"? = n(n — 1)(n — 2X", PM(X) = 2n(2n = 1)(2n — 2X4 + n3(n? — 1)X +2n(n? = 1)(n = 1)(n = 2)X" ip — n(n -1)(n- 2)(n - 3)X™* reault& P(1) = 0, P'(1) = 0, P"(1) =0, P”(1) = 0 si P!’(1) £0 reault& (X — 1)4|P(X) 5.3 Probleme propuse | 1. Si se simplifice fracta: 5 + (x—1)* (L. Trifn) 2, Sit se afle c.m.m.d.c. al polinoamelor X" —1 gi X" — 1, m,n EN 3. Demonstrati ca polinomul f=(X-a)(X -d/ +1, | unde @,6 sunt numere intregi, nu se poate descompune in produs de dow polinoame cu coeficienti intregi. 4. Si se arate ci polinomul | f= (X-a1)(X -a)...(X —a,) -1 | unde aj, 43,...,d, sunt numere intregi distincte, nu poate fi scris ca produsul a doud poli- noame cu coeficienti intregi 5. Fie f,g.h trei polinoame. Dack f este prim cu g si cu h, si se arate ci f este prim cu produsul gh. 6. Demonstrati c& dacd p este un numir natural prim, atunci polinomnl fSXPTE NPE LEX 4 este ireductibil in Z[X]ClasaaX-a + Polincame 13 7, Sa se descompuni in Z[X] polinomul: P(X) = dex amti-ak nn NY 8. Fie f = (X441)" + X23, n EN. Sk se arate ci f este reductibil in Z[X}. 9, S& se afle restul impiryirii polinomului f(X) = X%+ X +1 prin (X — 1)% 10. Fie f € R(X], f =X", n Nt, Si se arate cf 2) fa)+ +2 dy. =2, Defi) a nl 11. Si se arate ca polinomul P(X) =X"—nX+n-1, neN este divizibil prin (X — 1)?. Se cere cétul. 12, Sa se arate c& toate rédacinile polinomului sunt simple. 13. Si se arate cX polinomml PHL4 XH X74 XPE XMS EAM KM unde n € N, n >4 este reductibil in Z[X]. (Iie Diacomu) 14. Stiind c& 1,2, ‘. sunt ridicinile reale ale polinomului f= aX" + ayX" + s& se determine radacinile polinomului undeaeé R. | 15. Si se determine polinomul f de gradul n,n € Nt, stiind e&: | DA), DAD 4 PMA) : t+ rT} + 2 at i = (1+X) 16. Sa se arate.ca polinomul f = X?" +1, n EN, este ireductibil in Z[X]. ‘ 17. Fie polinomul f = X" +5X""!+3, n € N, n> 2. Aritati cd f este ireductibil in Z[X]. (O.LM., 1993)‘ ia Auseond + CLASeLEIX-Xil_ © perau Gnupete DE EXcELENTA 18. Fie polinomul P(X) = ap + aX + aX? +++: + ayo¢X!, unde ao,a1,..., digg € Z si a; # aj pentru orice i A j, i,j € {0,1,..., 1998} si |a;| < 999. Demonstrati cd P este reductibil in Z[X’) (Leon Pitu) 19. Dacdi un polinom de gradul n, P si toate derivatele sale formale pan la ordinul n inclusiv, nN’, sunt strict pozitive pentru x = a, atunci pentru orice numar b > a avem P(d) > 0. 20. Si se determine un polinom f € R[X] de grad cel mult trei estfel incat (1) = 2, £2) =1, £8) =4 si £4) 21, SA se determine cel mai mare divizor comun d al polinoamelor FHKE XI FANE gigs X™IEXMI EEX GL (O.M., Etapa finala, 1989) 22. Daca d este un c.m.m.d.c. al polinoamelor f si g si h este un polinom nenul, s& se arate cA dh este un c.m.m.d.c. al polinoamelor fh si gh. 23. Fie m > 1 un numér natural. Arétati cd polinomul fais] [(x+e) in nu se poate scrie ca produsul a dou’ polinoame cu coeficienti intregi de grade strict mai mici decét gradul lui f. 24. Fie f un polinom de gradul n astfel incat f(k) = 2* pentru k = 1,n +1. Sa se calculeze f(n+2). (Concurs interjudetean, 2001, Vaslui) 25. Cunoscand resturile r,r2,...,7¢ ale impartirii unui polinom P de grad n respectiv prin X =ay,X ~az,...,X — ay (k [al +1. Sa se arate c& polinomul f(X) =X" + aX +p este ireductibil in Z[X]. (Test selectie pentru OIM, 1999)| | | | | ClasaaX-a + Inegalitati de tip Jensen Ts Capitolul 6 Inegalitati de tip Jensen 6.1 Notiuni gi rezultate teoretice fundamentale Definitie. (functie convexi/concava) Fie [ CR un interval gi f I + Bo functie i) Spunem ca f este convex& pe I dact Vn.2a €1, VEE [0.1] avem f((1—t)xy + tra) < (1 F(a) + f(r). ii) Spunem c& f este concav pe I dacé Vaz €F, Vt [0.1] avem f((1— tri + tre) > (1~#) f(a) + tf (22), Observatii. 1) Daca in cele doui inegalititi de mai sus, avem inegalitaiti striete, atunei von spune ci functia f este strict convex, respectiv strict concava. 2) Avem echivalenga imediata foconvexi < —f concava. Datorita acestei echivalente vom studia functiile convexe gi s tru functiile concave gi strict concave deducandu-se imediat, ‘ct convexe, proprietiitile pen- 3) Funetiile care sunt convexe si concave in acelasi timp se numese functii afine. Propozitie. Fie CR un interval. Fie f,g: I + & dowd functii convene. Atunci f +g este functie conver. Demonstratie. Fie x1,t2 € I, t € [0,1]. Folosind convexitatea functiilor f si g avem: (f+ 9)((L — t)xy + ta) = f(A — they + te) + g((1 — thar + tra) S(L= Df (ar) + tf(z2) + (1 g(a) + ta(zr) = (LOS + g)(ai) + t(f + 9)(2) ceva ce araté ca f +9 este functie convex’. 0 Teorema 1. (Conditii echivalente de convexitate) Fie I © R un interval gif: 1 Ro functie de dowd ori; Tie AucearA + cLAstie IX-Xil_+ penrau Grupete oF ExcetenrA Atunci au loc urmatoarele afirmatii: a) f(a) 20, Vel & f conver pe I. b) f(a) <0, VaeEl & Ff concavd pe I. 4 j Teorema 2. (Jensen) Fie D CR gi f : D 4 R o functie conven. Pentru Y A; > 0 cw } DON 409 VEDI i (6) Observatii. 1) Pentru a 5 2) Pentru Ay = > aver m adica i /(222% +22) fle) + faa) +++ flan m m i in continiare vom demonstra cateva inegalitati, dar mai intai prezentiim o parte comund ce intervine in demonstrarea acestora. | Fie aj, % € (0,00). Fie pi. gi ki €R.. Vi= Tn. Fie functiile w : (0,00) + R, u(r) = (asa + x®)*, Vi= Tn Fie funetia i fF: Qo) +R, fa) = TT ula). ia Prin inductie se arata ci | f(@) = A @ui(x), unde Ai(z) = TT u,(x) = 7 = I Ie) = YP Ale )utla) + OP Bylau(@)uj{2), unde Bye) = T] wiz) | ia fr Cum u(x) = (aia + Set), i= TH avem ui(x) = k (aga + Ba )*aypa + qa), Vi= Tn \ = Nlaya™ + Bat )* (ay Y + Eilaia™ + Bix (apilp, — V2"? + Bagg — 12"), Vis Ta alo Vt BiggctGlasaaX-a_* Inegalitéti de tip Jensen Ww Fie D={x € (0, +00) | aipi2""! + B.qix™" > 0 gi aup(ps — 1a? + Ba(q — 1a? > 0, ¥ i =T, Atunci Vr €D = f"(x) > 0 deci f este convexa pe D. Folosim inegalitatea Ini Jensen (6) si tindnd cont de (7) avem 2 {oae) Values . sae. uy < (8) = tya} Sa - rat Alegem Aj = 1, Tm = 37d; =m, deci (8) devine mn s nym T[« (2 ¥) (9) ea a Notand 7, = si considerand n = 1, avem ja u(x) = u(x) = (aa? + Bat) si deci os (2) s ES ‘Tinand cont de definigia lui u; avem Slax} + 818)" > m [a (cy +8 (5) : (10) m jt unde o =} 2; a 6.2 Probleme rezolvate 1. (Jensen) Fie J ¢ R un interval. Fie f : I + Ro funetie. | Atunci f este convex& pe 1 @ Vn ENYA >Ocu = | ave: ; | t (s asi) 2 i mo] Solutie. Folosim metoda inductiei matematic: iis Atceerd + CLASELe IX-Kil_ + pewrRu Grupete De ExceLenya Pentra n= 1 sau n= 2, megalitatea (1) este imediata via definitiei functiei convexe. Presupunem inegalitatea (1) adevarata pentru un amumit n € N° fixat si ardtam ci (1) are loc si pentru n +1 | i i Fie | a { tr ETS pe >Ocu Ye =1, Vk = TH FL. (2) i tar 1 Din (2) avem | a i Soe = 1 = pasa j et | Pentru fing: #1 avem | Ye -15§ 50 vewte (3) tab Bn T= bnat Polosind (3), din ipoteza de inductie, pentru Ay = Si ‘ (= 1 pings eI Asadar nt i f convexii f (En) =f (a = Hust) Ye 24 mast) < ra Gime s-meas (So ~ +1) + tsflan) ft 1 = tet @, a = (4 ~ nes) 3) fi T= ie deci (1) are loe si pentru n +1 | Pentrt nei =1 > pe =0, Vk = Ln. nH S (6) + tne fmt) = Spf) | 41 nth ntl ; f (= nn) = £@ns1) S 1+ FlEnt1) = Hast fret) = y Hef (te). Reciproca este evidenta. Luand n = 2 obsinem definigia functiei convexe. 0 2. Functia f: RR, f(x) = 2? este convex’ pe R. Solutie. Intr-adevar, fie xy,22 €R, 2 < @2, t € [0.1]. Avem F((1 = thay + tra) = (1 ~ tay + try)? = (1=2)a? + 2(1 - ttay20 +23 iarClasa.aX-a_* Inegalitati de tip Jensen Ti ‘Vrem si artim ct (1 ta} + 2(1 - thtayry +P} < (1 -tal+ted © (1 ~#)(—t)aj + 2¢(1 — tharae + tt — 1)23 <0. (5) Pentru t= sau t = 0 inegalitatea (5) are loc. Pentru ¢ € (0, 1) inegalitatea (5) este echivalenta ew #(t — Lat + 2 — L)ryze + ¢(t — 1x} <0 |: t(t - 1) 2p +2yr2 +2} D0 & (ey +22)? > 0 adevaratd V 21,2 € RB. Deci funetia f este convex pe R. 3. (Inegalitatea lui Titu Andreescu) Fie 21,22,...,tm € Ry. Fie p > 1. Atunei tthe ta, Bytes)? m m? s Solutia 1. Alegem in (10) a = 1. t > Ezen(gy Solutia 2. Fie functia f : (0, +90) — R, f(x) =”, Cum f"(z) = pp — 1)a?? > 0, Vp 21, ¥ax ER, deducem f este convexd. Apliciim inegalitatea lui Jensen: Yaa) Yate) ja oy = ‘i Alegind Aj =1,'¥ j =Tjm 4, (1964 "Journal de mathematiques elementaires”) Fie 21,2: Tm > 0. Atunci (@itat mé 120 AloreRA_* CLASELEIX-XIl_+ rentmu Grupece oF ExceLEna Solugia 1. in (10) luam p=2,0=1,4=0,k=1 m m 2 2 (Apes = Laem =} (Ss) Solutia 2. Fie f »(0,+00) + R, 1@)=2. Avem j"(z) = 2 > 0, deci f este convex pe (0,+00). Aplicand inegalitatea lui Jensen (6) si luand Ay = 1, ¥ 7 = Tm avem +t)" « a+ A (tet |-m = m zy +a ter + tm)? atait-. tog p Gitete so) o 5. (G.M. nr. 2/1968, Liviu Pargan) Fie 21,....2m > Ocu 21 +1g++-++2%m_ = Atunci i = 1 (+m?) > (« + ) 2 rae = lors) ==[6)-@)] = . Fie ke Nt Solutia 1. Folosind ¢ += —1 in (10) avem: Solutia 2. Fie f : (0, +00) + R, f(«) = (= +; ray=mb—y (+2) (1-4) 40 (2+!) 220 vee (+), e deci: f este conve. Aplictim inegalitatea Iui Jensen (6) eu Aj = 1, Vj = adica,Glasa a X-a + _Inegalitéti de tip Jensen 12a 6. (G.M. nr. 3/1968, Liviu Pargan) Fie 2y,22,...,2m >0. Fies €N,s8>2si0 a Atunei s deci f este convexd. Aplicim inegelitatea lui Jensen cu Ay = 1, ¥ j = Tm (6) si avem Lite | re=(? +1) rs *>0, | | | \ 7. Dac& a,b,c sunt laturile unui triunghi de perimetru 1 ardtati ed b ¢ | | a | > + SS > V3. | Vire=a Vat va+b—e Solutie, Idea este de a gisi o functie convex cdreia si-i apliciim inegalitatea Iui Jensen. Avem 1 a a Vb+e-a Vawbto— 2a x L Fie f (05) -Rie)= Fie Avem f"(2) >0, ¥2€ (0.3). adics f este convex pe | | | i => Aplicind inegalitatea hui Jensen (6) cu Aj = 1,¥ j=T,3 iy =e, ry =, 24 =c gasiiné iz ALGEBRA + CLASELEIX-Xil_* penreu Grupete ve ExceLewpa a Tinem cont ct }2,=a+b+¢=1 gi deci avem a b 2 pee eee itt a ae Verena’ Jaton Vaabae 2 0 8, (Incgalitatea mediilor (aritmeticd si geometricd)} Dac 21, .02,..., 2m > 0 atunci ttmte ttn SS in st En ™ Solutie. Fie functia f : (0,+90) + R, fl) = —Inz 1 = Avem f(z) = ~7, {"(2) =] > 0,0 x € (0,20) deci f este convent. Aplicim (6) cu Ay =1, Vj = Ting gisim: Bt ate tim 2 Inleyey...tm) ™m 2 Wn(ryr2 2 _)* es > Yom... O 9. Fie J. CR un interval. Fie 24 € 1, ¥ k= Ty Fie >0, Vk=Tncu Sa =1 i Daca f: I + R este convexé, atunci s(s +2 ~ Solutie. Vor demonstra urmatorul rezultat: Lem&. Daca f : 1 + R este converd, atunci xa) S S(t) + (en) SL asen) = Fei +m ~ 4) $ f(e1) + fen) - Fen), Vk Vm eT ud< nS m< Demonstratia lemei. Fie y= 2: +in—m +2, =m +y, Vk perechile (1, 1m) si (77s, yy) au acelasi punct de mijloe + 30 SAS 1 astfel incat adica, tp = Any +(1— Aj, te= (1 A)ry + Amy,ClasaaX-0 + Inegolitati de tip Jensen 123 Asadar Ff conyexd, Sy) SAAS) + F(a) = Fai) — AF (1) + A= VD) Fltn) + f(t) = f(t) + f(en) — AF) + A -d)F(@)] fonyexii F(t) + fn) — fr + (1 A)an). 0 Revenim la demonstratia teoremei, Avem f (= t+in- >> =) =f (= devi + DO dete — Ean) = fai = at ust (1) + %_— 71) rst = (3 g(r + ty = te) =i Nae: Jensen TL Lema 1 Eaten + F(a) — f(s) = x Ye flea) + x Ne F(a) — > raf (ae) tt a =i = Hes) + fle) -dfles). 0 ee 6.3 Probleme propuse | 1. Fie z;>0,¥j=Trmeu Soa =o. Aritati ci | ae Fetes + 9) 2 MOP HOO vara, =o. Arktati ol ee mn et mart | 3. Fie 2; >0,.¥j=Tm ay = 0. Sh se arate ch Aah +1)(aiz2... tn) ar 4 = Ete oe hie oA o) eé a ALGEBRA + CLASELEIX-XiI_# peWTRU GruPete DE ExceLenyA 4, Fie x; >0,¥ j= Sa se arate ci S85 +1) (erry. ty)? > mE + M4 a 5. Fie x, > 0, ¥i=Tn. Notam Alt,.. ty) = Be G(x, Daca, Asntm-adG= 3 atunci A> G. 6. In ipotezele Problemei 5, sii se arate ci 1) = YER. i |Partea III i Clasa a XI-afeGlasa aXt-a + Determinanti 127 o(j). Notiin m(o) - numarul inversiunilor permutiirii o. —_ n(n —1) mse Definitie. Numirul =(o) = (—1)™) € {—1,1} se mumeste semnnl (signatura) permutrii o. O 2 atunci numérul permutazilor pare (respectiv impare) din S, este n wv] Propozitia 5. Permmtarea a 0 este pari (respectiv impara) dack ambele permutiiri o $i 5 au acelagi semn (respectiv semne contrare). 2. Determinanti 2.1. Determinanti de ordinul n. Determinanti speciali Definitie. Daca 4 € M,(C) atunci numirul: det A= YY e(o)aro(aaea)--- na) oe, ‘se numegte determinantul matricei A sau determinantul de ordin n, unde S, este nnultimea permutarilor de gradul n. Scrierea sub forma de tablou: Jan ay Qin an a: a3 det A= a On. Ong tea laig|s, aver relatile;é 730 ALGEBRA ¢ CLASELEIX~XII_® PENTAU GRUPELE DE ExceLEN} a) b) J unde dy = (—1)di; este complementul algebric al elementului a, Proprietati Fie A,B € M,(C) a) det ‘A= det A b) det(A- B) = det A- det B ©) det 4" = (det A)", ne Ne d) det(AA) = A*dot A, AER Giada + G:262 +++ + aindin, i rh ©) det(e, 024. -- 506 + Chis yen) = et(C), 25-15 6bs esq) + detleyy en, £) det(c1,c2,-..,Atey- 5m) = Adet(cr,02,...,¢n), NER 8) det(coa), Co(2),-+-; Ca(n)) = €(a) det(cr, ca, . unde cy, ¢2,...,¢ sunt coloanele matricei A. Ultimele trei proprietaiti au loc gi pentru liniile matricei A h) det(A) Urma matricei Dac 4 € M,(C) atunci suma elementelor de pe diagonala principal tr(A) = an +a +--+ aan se numegte urma matricei A. Proprietati Fie A, Be M,(C). Atunci: 1) tr(A% B) = tr(4) + r(B) 2) tr(aA) = atrA 3) tr(AB) = tr(BA) 4) tr(UAU") = tr, U € M,(C) inversabili 2.2. Determinanti speciali a) Determinantul triunghiular | 0 0... 0 ay a2 «0 d= Gat On2 Ong b) Determinantul Vandermonde Var ay.++s4n) =| a? ad 90K n- dezvoltarea determinantului dupa linia i; 4j63; + 42j52; +--+ dnjbns, J = Tn - decvoltarea determinant, ului dupa coloana +1€n)ClasaaXia + Determinanti 131 c) Determinantul Vandermonde lacunar Fle ai,02,....@, €C, ke {0,1,...,n-1} Ja 1 . 1 Cr rr abt of | ght att! itt att | af af an Pentru caleulul determinantului folosim V(a1,a2,...,¢q,.c) astfel: V (a1, 4435. -44n,t) = V(A1,43,-.-.4) J] (@ — as) 1 = V(a1,09,---,4a)[a" — 5,2"? + Sa"? — ... — (—1)"5,], unde S, este suma Vite de ordinal k. Dezvoltdnd acelasi determinant dupa ultima coloani, avem V(a1,02,..-5 dn.) = (—1)?[V = 2 + 2°Vy + --- + (-1)"2"V] Tdentificénd in cele doua relatii cocficientii polinomului V(a1, a2, ....dq,:2) obtinem: Volar, a9,..-,@n) = V1 Vi(ai.aa,..-4n) in caz general Valea, aa,..-40y) = Vai, 2,...40y)* Spay = DH. d) Determinantul circular Se mmeste determinant circular al numerelor a;,49,...,dq € C determinantul: Rape ae se Pee, % a. Ola1,02,...50n)=| a, ay. a ay ay Gq-1 Pentru calculul determinantului folosim V( Eq), unde £1,22,...,£, sunt ridtici- nile de ordinul n ale unitatii (2 — 1 = 0);: a2 ALSEDRA + CLASELEIX-XIl_¢ PewrRU GrupeLe DF ExceLenTA Facem produsul Cats... 5n) Verse, | artaerteetanet ay +ageo +--+ tages Oy + axey $+ t ager a] tear te taree? — aptageg te tare 2. apt agey te tae Oy FEA pn tet On bare tee tape! 0. ant ayeg tee + On-1E} Daca vom considera polinomul A(x) = ay + aga + asx? +--+ 4 aga") atunei: cif) eB f(e2) end (En) Olja, a) Wie ti. T'Flex) ST F(e2) en tf (En) eifle:) enflea) -. enflen) | gq rr | (HI A241 (04) F(e0) - FEW)V (Er: €05--- sn) de unde C(a,a3,--+5 DS lea) fC relatie in care Ie) = ay + age + age? +++ + age") ¢ ridicina ecuatiei 2” — 1 ©) Determinantul Cauchy Fie a,b €C, i,j = Ton, a; +bj #0. Se numeste determinant Cauchy al numerclor ay, determinantul 1 1 1 |th ath, ay +d, 1 1 1 Daibi)=| ath mth meh, ee | a a Pentru calculul determinantului sciidem ultima linie din celelalte linii, dam factori pe linii si coloane, apoi scidem ultima coloana din celelalte coloane si dim factori. Se obtine relatia de recurent a)(On — bi) (ay Fe) n FOL) | i | | | | | | | | | | |ClasaoXt-a + Determinanti las in final On )V (br, by ie igi D(u,) =~ 2.3, Derivata unui determinant Fie fi : R > R functii derivabile pe R, i,j € {1,2,...,n} si ff: RR | fue) frole) ... fine) fx) =| 22) Seale)». Sool) | Ful@) frala) -.. fam(z) Atunei f este derivabila pe R gi fino) fialn) fale £@) =D) fr fale) | faale) foal) Faptul ci f este derivabila se obtine din operatiile cu functii derivabile avand in vedere ca: (0) = YF elo) fron) Fave (2) Sueiog () si DX elo) fioay(2) fooia (2) --- Frag (t) +» Frovny(2)- polinomiale de tip determinant Fiind date matricele 4, B € M,(C) se pot stabili relatii intre determinangi cu ajutoral functiilor polinomiale de forma f(a) = det(A + 2B). Teorema. Fie A, B'€ M,(C). Atunci f(x) = det(A+2B) este un polinom de grad cel mult m avdnd termenul liber egal cu det A gi coeficientul ui 2” egal cu det B. Demonstratie. Folosind definigia determinantului pentru f = det(A + 2B) se obtine ci f este un-polinom de grad < n. Termenul liber este f(0) = det A. Coeficientul Iui 2” se determina din: L det(A +B) = lim det (as B) =anB 1 ): 74 Alceond * CLASELEIX- I+ pewrnu Grupete o€ Excetenri Exemplu. Daci A,B € M,(R) si a € R atunci: det(A + a8) + det(A ~ a8) = 2(det A + 0? det B). Conform teoremei avem: det(A + «B) = det A+aX +detB-a?, Pentru 2 =a si z= —a se obtine det(A + aB) = ak + aa + (det B)a? det(A — aB) = det A — aa + (det B)a? Prin adunare se obtine relatia ceruta 2.5. Formula lui Binet-Cauchy Fie A € Mmn(R). BE Mam(R), A = (0i;)nxm B = (bianxme Pentru orice Aa, kay--- hm € {1,2,....n} mu neapirat distincte notin Aj,,.ae (Tespectiv Bh e~km ) ma- tricea pétraticé de ordinul m avand m coloane (respectiv m. lini cu coloanele (respectiv liniile) de indici ky, ko, Consideraind y,..., yy € {1 a clementelor ky egale in ordine respectiv km ale matricei A (respectiv B). on} cu ky # ky pentru i A j i fie j1,..., jg 0 Tearanjare Fy astfel incat fy < jp < +++ < jm, atunci exist o unicd permutare TE Sy astiel neat ky = (i) Folosind proprietiitile determinantilor avem: det Aa by e(7) det Ais,..jm (*) det BE a(r) det Biin (+*) Formula lui Binet-Cauchy. Fie m,n €N*,m det Ay. jq det Boe, 1Siien 0. Solutie. det(4? + B®) = det(A + iB) det(A — iB) = det(A + iB)det(A — iB) = (0 +i8)(a-i)=07+8°>0, ageR. 2. Fie A € M,,(R). Aratati c& det(4? 4+ A+ I,) > 0. Solutie. : 2 A+Ath= (1+ jin) + (3s) si se aplic problema 1. 3. Fie A, B € My(R) cu A- B =O, Sk se demonstreze cd: det(J, + A+ B+ A? + B*) > 0. (Sorin Raduleseu) Solutie. Int A+ B+ A+ B= (1, +A+ AY(1, + B+ B?) si se aplicd problema 2. 4. Fle A,B,C € M,(R) eu proprietatea c& oricare doui dintre ele comuté, Ariitati cd: det(A? + B? + C? - AB — AC - BC) > 0. (C. Cocea) Solutie. A? + B?+C?— AB AC~ BC =(A+eB +2C)(At2B+eC), unde ¢ este o ridacina din C.\ R, de ordinul trei a unitajii, Avem A, B € M,(R), atunci A+EG+20 =A+2B A+PB+C. Deci det(4? + B? + C? — AB — AC - BC) = det(A+eB+ eC) det(A + 7B + eC) = det(A+eB+*C)det(A FEB FOC) >0 5. SA se arate c& dacd A € M,,(R) si A? = A+ J, atunci det A> 0. (C, Cocea)é + CLASELE IX-XiI_¢penrau GrupELe DE ExceLeNTa 140 { Solugie. | AP I,=A 4 (A-ha + Athy) = (a) Din problema 2 avem | det(A? +A+1,) >0 @) Din (1) si (2) avem det(A) det(A — I,) > 0 AS-A=1, & A(A+L)(A-h)=h > det(A) det(A + Jn) det(A—I,) =1 = det(A+1,) >0 Dar A’ =A+I, = (det A)’ = det(A+I,) + detA>0. 6. Sa se arate & daci A,B € M,(C) sie = 2 + ésin = atunci det(A + B) + det(A+ eB) +++ +det(A+e""!B) = n(det A+ det B). Solutie. Folosind det(A + 2B) = det A+ ayx + aor? + +++ + a,-2""! + det Br” vezi functia polinomiala de tip determinant). t ip Membrul stang din egalitate devine: P(1) + P( + P(e") =ndetAta (lteter? +--- 46) Fan(1 te? pet pee eX™—D) tay g(L pert AON 4. l—DieDy | tdet BL +e" +e +--+-42™"™)) = n(det A+ det B). | S-a folosit T+ pe® pepe VR=0, k=T aol. 7. Folosind polinomul caracteristic s& se calculeze determinantul si valorile proprii ale me- tricei: a? ab ab # ab a? P ab ab a ab | ab ab a? Solutie. Polinomul caracteristic:ClasaaXt-a + Determinanth Ta Folosind proprictiti ale determinantilor se obtine: pad) = [(a +b)? — Al[(a—b)? — Ale — 8 — )° Valorile proprii sunt A= (a+b), de=(a-d)*, BHA Pentru \ = 0 se obtine det A = pa(0) = (a? - 6)? 8. Fie A, B € M,(R). Sa se arate cai dack AB = O,, atunci det(I, + A?" + B? + BP) >0, ¥m,pEN. (Sorin Simion) Solutie. (4 + In)(B? + BP + In) = AB” + ABP + A™ + BY + BP + Ty =A +B? + BPTI, p>? Daca p = 1 aver det(A?" + B? + B+ I,,) = det((A?” + 1,)(B? + B+ 1,)] = det(A" + I,) det(B? + B+ In) >0, ¥meR" det(A?" + B? + BP + I,) = det(A?” + I,) det(B” + B? + In) ) = det(A™ + il, )det(A + aJ,) det(B? — J, )det(B? —ef,) > 0 = det{(A" - if,)(A” + if,)] det(B? ~ 21) det(B? — unde «= 1 ie? +e+1=0. 9. Fie A, B € M,,(C). Sa se arate det(AB — /,) = det(BA — I.) Solutie. a) Daci det A #0 = A inversabila. Fie AW" inversa lui A. Atunci det(AB ~ 1) = det(AB — AA!) = det[A(B — A?)] = det Adet(B — A“) = det(B — AW!) det A = det(BA — 1,). b) Dac det B 4 0, analog ca la punctul a. c} Dac det A = det B = 0, considerin C = A+ 21,. Exist o infinitate de valori z € C pentru care C' este inversabila. Pentru aceste valori avem: det(CB = I,) = det(BC = I,).‘ 142 ALGEBRA + CLASELEIX-Xil + PewtRU Gmuptte DE ExcetenA Atunci functiile polinomiale in X rezultate prin dezvoltarea celor dot determinanti sunt egale | pentru V z € C, deci gi pentru = = 0. Se objine det(AB ~ I,) = det(BA — I,) 10. Si se demonstreze ca oricare ar fi A, B € M,(C) sim €N, are loc egalitatea: det[I, + (AB) Solutie. In+(AB)" =In—AC, In +(BA)™ =1,-CA, unde C = ~(BA)"™-1B. | = det, + (BAY). 5 | { | Din problema 9 avem | det (I, — AC) = det(J, — CA), de unde rezulta egalitatea ceruta. j 1.3. Probleme propuse 1. Fie A, B,C € M,(R), care verifica relatia A+B +C + 1, = Op. Sii se arate ci det{(AB — C)(BC - A)(CA- B)] > 0. (Nicolae Musuroia, G.M.) 2. Fle n € N* si A, B,C’ © May(R) cu proprietatea ci orieare dou dintre ele comuti si AP + B84 = On, Si se demonstreze c& det A det Bdet Cdet(A + B+ C)>0 | (Dan Secleman) 3. Dac Ay, Ap... Am € Mn(B) gi AA; = On, ¥ 5,9 {1,2,...,m}, i n. (Chearghe Bord:ClasaaxXia + Determinani 143 . Fie A € M,(C) cu proprietatea ci exist & € Nt astfel incat 4* = 0, Si se arate of det(@rA+f,)=1, ¥reC. (L. Panaitopol) . Fie matricea A € Ma(R). Sa se arate ci urmatoarele afirmatii sunt echivalente: 1) det(4? + A+) =0 2) AP+ Ath =O, 8) Tr(A) = -1 sidet A= 1, | | (Gheorghe Bordea) | j 7. S& se arate ci daci A,B € M,(R) si A? + B® = 7(AB — BA), atunci | det(A? + B?) = 0. 8. Sii se arate cil dack matricele A, B € M(R) satisfac conditiile: i) AB=BAg ii) exist k EN astfel incit det(4**? + BY+2) = 0 atunci det A = det B. (Traian Tamaian) 9. Fie n,k EN, n> 2si A € M,(R) astfel incat AM = 0, Sa se arate ca: 1 1 1 =: =A? +... = At det (m+ par da + +p) (Cristinel Mortici) 10. Si se determine numerele n € N* pentru care exist matricea A € M,(R) cu proprietatea A +aA+bIn = On 1 unde a,b € R*, a? — 4 <0. (Dorin Andrica, Vasile Pop, Concursul national ” Avram Iancu”) 11. Fie A, B € M,(C) cu proprietatea ci matricea A ~ B este inversabil si (A+ B)F= APS BK, ke {2,3}. Demonstrati cd: (A+ B)" = A™ + B™, oricare ar fi m € Ne (Ovidiu Pop)‘ 14a AuceerA_+ CLASeis iX-Xil_« pewrnu GruPELe De Excecenra 12. Fie 4,B € Ma(R) astfel incat AB = BA, det(? + BY) = 0 si det(A— B) = 0 Demonstragi ci det A = det B. (Cristinel Mortici) 13. Fie A, B € M,(C) cu proprietatea AB = BA gi det(A + B) = det(A + 2B) = det(A + 3B) =1 Si se arate c& B? = Oy (M. Andronache, I. Savu, etapa judeyean’, Bucuresti, 2000) 14, Fie M = {4 € M,(C) | det(A — zs) =0, |2| <1}. Demonstrati c& dack A- Be M si AB = BA atunci AB € M. (Etapa nationalé, Brasov, 2000) 15. a) Fie A € Ma(R) cu det A =d 4 0, astfel incat det(A + dA) = 0. Sai se arate c& det(A —dA*) = 4. (Daniel Jinga, etapa judeteani, 2001) b) Fie A € Ma(R) cu det SA se arate ct det(A — a" A~ d#0 i det(4? +h) =0. 4, ¥neN (Cristian Grecu) 16. Fie A,B € M,(C) astfel neat AB = BA gi det B = 1, Dacd ecuatia det(A + Br) =0 are ridacinile 21,22,...,2, € C, sii se arate ca: det(a? + B*) = TJ (1 + 23). ma (Gh. Ghita, Concursul Gazetei Matematice, Pitesti, 2005) 17. Fie z > 0 un numér real i A € Mz(R) care verificd relatia det(4? + 2p) = Demonstrati c& det(A?+ A+2h) = Pop, etapa judeteans, 2006)3 Clasa@Xi-a + Determinanti ‘ + - L 5 { | 18. Fie Ae M,(R*). Daci A- A = Jy, ariitati cd a) |tr(A)| det(A + VayIn)?, (Octavian Ganea, etapa national, 24 21. Fie A,B,C trei matrice de ordin 3, care au elemente mumere reale gi care indeplinese conditii det(A) = det(B) =det(C) gi det(A +iB) = det(C + iA). Aritati ci det(A +B) = det(C + A). (Etapa judetean, 2009)‘ 106 ALGEBRA + CLASGLEIX-XIl_* PeNTRU Grupete DE ExceLENTA Capitolul 2 Matrice 2.1 Rangul unei matrice 2.1.1 Notiuni si rezultate teoretice fandamentale Definitia 1. Fie A € Mmn(C) 0 matrice nenuli, Spunem ci matricea A are rangul r si seriem rang (A) =r, daci A are un minor nenul de ordinul r, iar toti minorii lui A de ordin mai mare decat r (dack exist) sunt nuli Teorema 1. Fie A € Myn(C) 0 matrice nenuld. Numérul natural r este rangul matricei A daca si numai daca exist un minor de ondinul r al tui A, nenul, iar toti minorii de ordinul r+1 (dacé exista) sunt mui Propozitia 1. Au loc relatiile: a) rang (AB) < min(rang (A). rang (B)), ¥ A, B © M,,(C) b) rang ( ‘A) = rang A, rang (A*) = rang(A), ¥ A €M,(C) ©) rang (A+ B) < rang (A) + rang(B), ¥ A,B € Mny(C) d) inegalitatea lui Sylvester rang (AB) > rang (A) + rang (B) — , VA, BE M,(C). Determinarea rangului unei matrice se poate face prin procedeul bordirii sau prin procedeul transformarilor elementare Definitia 2. Prin transformari elementare efectuate intr-o matrice, intelegem urmétoa- rele operatii: a) schimbarea a dou linii (coloane) intre ele b) adunarea unei linii (coloane) la alta Iinie (coloand) ¢) iumultirea unei linii (coloane) cu un numiir nenul. Propozitia 2. Daci matricca B se obtine din matricea A prinitr-un numr finit de trans- formari elementare ‘pe linii (sau pe coloan matrivel A. atunci rangul matricei B este egal cu rangul Observatie. Pentru a gisi rangul unei matrice A, aducem aceasta matrice prin transformariClasaaXi-a + Motrice ae clementare la forma diagonalii (daci primele r elemente de pe diagonala principal sunt 1 iar restul 0, atunci rang (A) = r) 2.1.2. Probleme rezolvate 1, Fie A,B € My, n(R). Si se arate cdi dacii A+ B = AB, atunci rang (A) = rang(B). Solutie. Relatia din ipotezi se poate scrie sub formele echivalente AB-A-Bt+In=In @ (A-Ih)(B-In) = Rezult& rang (A ~ I,) = rang(B—[,) =n. Din A = (A —J,)B rezult rang (4) = rang[(A — [,)B]. Cum rang (4 — J,) = n rezulti rang (A) = rang (B) 2. Aflati rangul matricei: | a1 . 2 1 1-1 es 5-8 1 i folosind transformari elementare. | Solutie. Avem: Oo 1-12 2 1 0 -12 2 ge = 27 Elen | ol 8D etree ie. emer eed at 203 1 1-1 -125 -8 -5 1 5-12 -8§ -5 1 10 0 0 0 a) 0 Gi aaa eee Lt 4 5 3 038 3 -3 ~5 303 -3 -5 0 -12 -3 -15 -9 -3 -12 -15 ~9 100 0 90 10000 j o10 0 0 o1000 { 00 -9 -18 -14 oo100 000 0 0 aa000 Rezulté rang (A) = 3. 3. Fie A € M,(C) nemula. a) Dacd rang (A) =r < 4, si se arate cd exist U,V € M.(C), inversabile, astfel inc vay = | a *)‘ ie AuseorA + ciAseue IK-Xil_* PeNTaU GRUPELE oe ExceLENTA unde J, este matricea unitate de ordinul r: b) Sa se demonstreze ci daci A si A? au acelagi rang h, atunci matricea A" are rangul k, pentru orice n > 3. (O.M., Etapa finala, 2002) Solutie. a) Fie i,j € {1,2,3,4} cu i # j sia € C*. Consider matricele: Ps obtinuté din J, prin permutarea liniilor i gi j; T:(a) obtinuta din J, prin inmultirea liniei ¢ cu a; Si;(a) obtinuta din J, prin adunarea liniei j cu linia ¢ inmultita cu a. Aceste matrice sunt inversabile a Sij(-a) FR=Pe T=T(2)s 55 Dack A € M,(C), atunci: matricea B = P;;A se obtine din A prin permutarea liniilor i gi j; matricea C = A+ Py se obtine din A prin permutarea coloanelor # si j; matricea D = Tia) A se obgine din A prin inmultirea liniei i cu a; matricea B= A+ T;(a) se obtine din A prin inmultirea coloanei i cu a; matricea F = Si(a)A se obtine din A prin adumarea liniei j cu linia ¢ inmultita cu a, iar matricea F = A- $ij(a) se obtine din A prin adunarea coloanei i cu coloana j inmultita cu a. Cum A # Oy, existai un clement a; nenul. Prin eventuala inmultire la stanga lui A cu P,; (dack 1 ¥ 2) sila dreapta cu Py; (daca 1 4 7) putem presupune cd ay # 0. Mai mult poe 1 2 : prin inmultirea eu Z; (2) putem presupune ci @, = 1. Atunci matricea 1 B= S14(—a1a) + Ss(—a13) - Sig(—aiz) - A are prima coloan& egal cu prima coloand a lui I,, iar matricea: C= B- Sa (—ay2) + S(—ais) - Sin(—ais) are forma 1000 0 0 2 Continuand procedeul objinm in final, forma din enunt. Matricele U si V reprezinta produsul matricelor inmultite la stdnga, respectiv la dreapta lui A. Atunei U si V sunt inversabile (find produse de matrice inversabile) si vav=(8 :) 00 unde k este numarul liniilor nenule din UAV. Cum k= rang (UAV) < rang (A) = =rengU7'(UAV)V~ < rang (UAV) \ }GlasaaXi-a + Matrice 749 rezulta k =r, deci =| vave(' 00 b) Daca rang(A) = 4, atunci det(A) 4 0, deci det(A”) 4 0, ¥ n € N°. Reaulté cd rang (4*) = 4, Vn Nt. | Fie k = rang(A) < 4. Atunci, din punctul a), exista U,V € M4(C) inversabule astfel ineat unde | c= (3 ) eMuO, D=(h 0) EMAC). 0 Obtinem A=U"'CDV"! = EF unde E=U"C € Mas(C) si F = DV € MnalC), iar rang (E) = rang (F) Mai mult, FE € Ma(C) si k= min(rang (E), rang (F)) > rang (FE) > rang(EF EF) = rang (A”) deci rang (FE) = k. Atunci PAE = F(EFY*E = (FE), deci rang (FA"E) = k. in consecingi k= rang (FA"E) < rang (4") < rang (A) deci rang (A") =k, Vn e Nt 4. Fie dat un numar natural n,n > 2. a) Dati un exemplu de matrice A, B €.M,(C) cu proprietatea ci: [2]: rang (AB) ~ rang (BA b) Ardtagi ci, pentru orice X,Y € M,(C) ave: rang (XY) — rang (YX) < Bl : (O.M., Etapa final, 2004)2 150 ALGEoRA + CLASELEIN-XII_+ PENTRU GRUPELE DE EXCELENT Solutie. a) Cand n =2 alegem i b)ee=(2 i. oo 00 Se verificd ugor ci rang (AB) — rang (BA) Cand n = 2p alegem Aap = 1 Bayi 0 A 0 B Cand n = 2p+ 1, alegem Ay 0 Boy 0 Aap a Ba =( eo) b) Presupunem cA rang (XY) > rang (¥.X), atunei rang (XY) — rang (YX) < rang (XY) < rang (X) ay Din inegalitatea lui Sylvester, rang (YX) > rang (Y) + rang (X) — n, rezulta: rang (XY) — rang (YX) < rang (XY) — rang (X) — rang (¥’ < rang (Y) — rang (X) - rang(Y) +n @ rang (XY) — rang (YX) rang (B). Aritati ea: rang (42) > rang (B"). b) Detorminati polinoamele neconstante cu coeficiengi reali f cu proprietatea c& pentru orice matrice A,B € M¢(R) cu rang(A) > reng (B) are loc relatia rang f(A) > rang f(B).GlasaaXi-a + Matrice 151 Solutie. Daci rang (A) = 1 sau rang (A) = 3, inegalitatea este evidentd. Fie deci rang (A) = 2, atunei rang (B) <1. Din inegalitatea lui Sylvester (rang (XY) > rang (X) + rang (¥) — 3) avem: rang (A*) > 1 > rang (B) > rang (B?) b) Dack Iutima 0101 1000 0000 0000 A= B= oooi1}® 0000 0000 0000 { avem rang (A) = 2, rang (B) = 1 iar A? = O, i B* = B. Deci rang (A?) < rang (B?). Aceasta arati ci polinomul f = aX? gi analog polinomul f= aX" cun > 2 nu verificd relatia Ariitém acum ci dac& polinomul f are o ridiicin& complex nenult 2 nu verificé cerinta. ‘ib, atunei el Intr-adevar, pentru a boo e000 -~ba00 oo00 | oes o o00]* On) 0 000 0000 cuc #0 si f(c) #0 avem rang(A) = 2, rang(B) = 1 iar rang f(A) = 0 si rang f(B) = 1. Mai ardtaim ci polinomul mu poate avea ridacini reale nemule. i Intr-adevair, daci a € R* si f(a) = 0, pentru A = al; si B ca mai sus, obtinem o contradictie Rezulta e& polincamele cintate sunt de forma f = aX,a€ RY. 6. Fie AE M,(C) si A" = (1), cum EN, m> 2, atunci: nS rang (I, +A) +rang (I, +24) +-+--+rang (J, -+2"1A) < (m—1)n, 2r Qn unde ¢ = cos + isin =. m m (Concurs, Valea, 2008) Solutie. Se arata ci are loc egalitatea mal [le +ety) =x" - (Cy io pentru orice X,Y €.M,,(C) cu XY = YX. Folosind acest rezultat avem: T] Ga +2*A) = - (aya = 0 ie752 ANGEBRA + CLASELEIX-XIl_* pEnTRu Grupe.e DE ExcELENTA De aici si din inegalitatea lui Sylvester 5 rang (449... Am) > rang (Ay) + rang (do) +++ + rang (Am) — (m—1)n se obtine a mot 0 = rang (i+) 2 iso 2 rang (In + A) + rang (In + 2A) -+++++ rang (I, +2""1A) — (m—1)n de unde rezulta inegalitatea din dreapta. Pentru inegalitatea din stanga vom folosi faptul cd suma rangurilor este mai mare decét rangul sumei. Avem mot Mat tA=mht (tere pente = “A= ml. Dar rang (m/,) = n gi de aici rezulta concluzia doritd, 2.1.3 Probleme propuse 1. Dacd 4, B Ma(C) si rang(4) = n—1, Bx On, AB = Og, sh se arate cf rang(B) (Gheorghe Bordea) 2, Fie A,B € M,(C) doud matrice inversabile. Si se arate ci: rang (A+ B) = rang(A7! + B>}), 8. Polosind transforméri elementare, affati parametrul real a astfel ineat matricea s& aib& rangul 3 agi A=['1 a8 1 pat unde a, 3 € R. 5. Fie A € Mnn(C) $i BE Mn(C) 0 matrice inversabili. Dovediti o rang (AB) = rang (A).