You are on page 1of 320

BIBLIOTECA COLARULUI

LITERA
CHIINU 1998
Arcadie
SUCLVLANU
NIRUN1ARLA LUI HLRACLI1
CZU 89.0 ;48.9,-1,.3
S 94
!SBN 99-4-13-8 L!TLRA, 1998
Ccperta: ai trvv
|itie e avtcr
!
N I R U N T A R L A L U ! H L R A C L ! T
TABLL CRONOLOC!C
192 1 vciev/rie Se nate Arcadie Suceeanu, in satul Suceeni ;rebc-
tezat de scietici $irckaia Pcleana,, raicnul Hlibcca, regiunea
Cernuti, Ncrdul Buccinei, din printii Vasile i Catrina Suce-
eanu, trani rcmani.
199-1969 Urmeaz $ccala de cpt ani din satul natal i $ccala medie
din satul ecin, Carapciu-pe-Siret.
1968 Debuteaz cu c pcezie dedicat mamei in Zcrile vccrivei, unicul
ziar de limba rcman din Cernuti.
1969-194 Student la Iacultatea de Iilclcgie, sectia limba i literatura
rcman, a Uniersittii de Stat din Cernuti, aandu-i ca prcie-
scri pe scriitcrii Vasile Leitchi, Crigcre Bcstan, Mihailc !asiuk.
194 Debut editcrial in culegerea cclecti Divtre vte e catare, aprut la
Lditura Literatura artistic din Chiinu, selectie de Mihai Cimpci.
194-199 Prciescr de rcman la $ccala medie din satul Hcrbca,
raicnul Herta. Cclabcreaz la majcritatea publicatiilcr literare
i culturale din Ncrdul Buccinei i Republica Mcldca cu pcezii,
articcle, medalicane, traduceri.
199 La Lditura Carpati din Ujgcrcd ;cu c mic iilial de carte
rcmaneasc la Cernuti, ii apare prima plachet de ersuri, Ma
cleava cvrivtele.
n acest an, Arcadie Suceeanu se stabilete la Chiinu, anga-
jandu-se ca redactcr la Lditura Literatura artistic, unde a lucra
- ultimii dci ani in calitate de redactcr-ei - pan in 1990.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
1982 Vclumul de ersuri )arvvl e eclili/rv, cu c preiat de Cecrge
Meniuc, Lditura Literatura artistic, Chiinu.
1984 . fvit velcvl eacaa, ersuri pentru ccpii, cu ilustratii de Valeri
Malearenkc, Lditura Literatura artistic, Chiinu.
1986 Apar, la aceeai Lditur, crtile de ersuri pentru ccpii Ora civci
fara ci fvli ;ilustratii de Dumitru !azan, i |,la i cvv vlita
;traducere in limba rus,.
198 Vclumul de ersuri Meae la fr,it e vileviv, cu c preiat de
Mihai Cimpci i cu ilustratii de Andrei |urcanu, Lditura Lite-
ratura artistic, Chiinu. Premiul Cea mai bun carte a anu-
lui al Uniunii Scriitcrilcr din Mcldca i Departamentului de
Stat pentru Ldituri, Pcligraiie i Ccmertul cu Crti.
1989 Cartea de ersuri pentru ccpii v cava,a e cirea,a, cu ilustratii de
Andrei |urcanu, Lditura Literatura artistic, Chiinu. Premiul
republican Aleandru Dcnici al Ministerului $tiintei i n-
tmantului al Republicii Mcldca.
1990 Vclumul de ersuri .rlirele Cclctei, Lditura Hypericn, Chiinu.
1acavta levvtei, in cclabcrare cu pictcrul !cn Seerin, carte de
cclcrat, Lditura Hypericn, Chiinu.
n etev/rie este ales icepreedinte al Uniunii Scriitcrilcr din
Mcldca, iunctie pe care c detine pan in prezent.
1991 La Lditura Hypericn din Chiinu apare c ampl traducere in
limba rus din lirica pcetului - crrevevvii Cavleta (tcvtevc
ravi cv |avlet,.
Cartea de pcezii pentru ccpii Divcclc e ce ra cclii, in cclabcrare
cu pictcrul !cn Seerin, Lditura Hypericn, Chiinu.
1992 Premiul Baccia al reistei .tevev din Bacu.
1993 Placheta de ersuri ecvva care vvt ev, cclectia Pcezii de
duminic, Lditura Uniunii Scriitcrilcr, Chiinu.
Membru al PLN-Clubului din Mcldca.
#
N I R U N T A R L A L U ! H L R A C L ! T
1994 Deine membru i secretar ;pan in 199, al Ascciatiei Chiinu
a Uniunii Scriitcrilcr din Rcmania.
199 |terva Davevarca, seria Pceti rcmani ccntempcrani ;antclc-
gie de pcezii, preiat de $teian Hcstiuc, cu un ciclu de pceme
inedite i cu un capitcl de reierinte critice,, Lditura Lminescu,
Bucureti, pentru care in 199 i se decerneaz Premiul Mihai
Lminescu al Academiei Rcmane. Pentru acest clum mai este
distins cu Premiul special al Uniunii Scriitcrilcr din Mcldca,
Premiul Salcnului de Carte Rcmaneasc, editia a V-a, !ai, 1996,
Marele Premiu al Salcnului de Carte Rcmaneasc, editia V-ea,
Chiinu, 1996.
Iigureaz printre cei 20 de autcri ai antclcgiei Icrtret e rv (O
alta ivaive a ceiei /aara/eve,, aprut la Lditura Arc din
Chiinu.
La Iestialul Lucian Blaga de la Cluj-Napcca din acest an, i se
decerneaz Premiul pentru pcezie Centenar Lucian Blaga.
1996 tarte evtrv /c/ccei,.t ,i 1, 2, `, abecedar pentru precclari, in
cclabcrare cu Valentina Lungu, Chiinu, Lditura Uniunii Scri-
itcrilcr, Chiinu. Premiul Uniunii Scriitcrilcr din Mcldca,
Premiul Cartea anului al Salcnului de Carte pentru Ccpii,
Chiinu, editia !.
\tii a cclcrei racavta, carte de cclcrat, in cclabcrare cu pictcrul
!cn Seerin, Lditura Zamclis, Chiinu.
Premiul pentru pcezie al sptmanalului |iteratvra ,i arta.
199 Setul didactic Rvvvica (Mavval ,i taiet evtrv cl. ,, in cclabcrare
cu Valentina Lungu, Casa de editur Litera, Chiinu.
Premiul pentru pcezie al sptmanalului |iteratvra ,i arta.
n tcti aceti ani public crcnici literare, eseuri, traduce din pce-
zia ucrainean i rus, din L. N. Tclstci ;|aacii,, C. Aitmatc
(1acrvl al/,, C. Huseinc (taa iv cclt,, M. Ccrki (tela,, . a.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Mc t t c :
`v te cali e cva cri iv aa acelvia,i flvriv.
Heracl i t di n Lies
&
ARCAD!L SUCLVLANU
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
POLML

ARCAD!L SUCLVLANU
MA CHLAMA CUV!NTLLL
199
Icevvl e trecere
S te transieri in starea unui tei
$i s prieti prin prisma lui de ilcare,
S ari lumina cu statui de zei
Peste campii de mituri necesare.
S-mbraci iziunea ierbii i s ezi
C-ti d in spic de dragcste chitara.
S arzi ca rcua i s n-ai dcezi,
De glasul tu s creasc-n camp secara.
Clepsidra zilei s-c incarci cu crini -
nalt accrd al muzicii din siere.
Cand ei canta - in pcmii ancnimi
S se aprind muguri de-niere,
S tipe iructul, ca un prunc, in ilcri
$i-n scmnul pietrei iarba iitcare,
S plang magii-n patul lcr de ncri
$i steaua-n trcnul ei de lcrimare.

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


Crvl cel vare
Ccpile ce treci prin tara luminii
Cu plecape aprinse de rcu in zcri,
Ccbcar din sla i bucur crinii
$i-n rugul ierbii suil cu ncri.
Aprinde-ti in suilet cuantul cel mare,
Candul pctriete-ti-l dup c stea,
Cci irunza te-aprinde, ceasul te mcare,
Plcpul te scutur ir s rea.
Degeaba ti-e nimbul in icrm de lir,
De nu eti bclna de ilcarea de tei,
De n-auzi printii din grau cum respir
$i graul nu-l tii pe de rcst, ca i ei.
Arunc glcria - ierbii pe irunte,
Las-ti din glcrie-atat cat s zbcri,
Cci cchii-ti sunt dcu iluzii pierdute
$i-aiar Septembrie secer ilcri.
Iara/cla
Atunci s-a auzit Vccea din spatele cglinzii:
- O, nerednicule,
in timp ce te cglindeti
in prcpria-ti mcarte,
marea a urcat de catea cri la ceruri,
albinele au cules din tei

ARCAD!L SUCLVLANU
aprcape tct aurul,
iarba a repetat de nenumrate cri
scena mcrtii i inierii,
i altcinea, nu tu, din iata cglinzii
a scris istcria iericirii uniersale.
n timp ce ineti
aliabetul abstract al tcerii
i-ti scrii isele cu ccarnele melcului,
apele raului au reuit s ajung
la suiletul pietrelcr,
crisalidele i-au crescut in tcere aripe
i altcinea, in lccul tu,
dezmineaz pcmii de-cmizi
cri culti magnclii
pe rnile sale iertile.
O, tu, nerednicule,
ce te cglindeti
in prcpria-ti mcarte!
.vctivvl ecret
Asear enicia a-nilcrit
$i teii-s catedrale de lumin,
De parc zeii-au ccbcrat din mit
$i-nilcrat le suil-n rdcin.
Ca i cum mcrtii ingrcpati sub tei
Au inceput cu flcare s respire,
Duhul Pcetului se-aude-n ei
Ca un izcr de dincclc de iire.
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Mireasma-i inccnjcar cu un nimb
Pe care il adun cu aripa
Mari psri, intuind un anctimp
Ce mrginete suiletul cu clipa.
O ncstalgie ccsmic i-a nins
Cu cclb de aur peste cchi i tampl,
Sau Demiurgul lmpile-a aprins
S ad pe Pmant ce se intampl.
`atvra tatica (,
Se-aude-n arbcri timpul sueran,
n jurul serii tremur-c lumin,
Tarziul clipei mi se-nscrie-n geam
n icrm de iccan bizantin.
Suilm in ise mcarte ca-ntr-un rug,
Un ceas ceresc iubirea ne-c mscar,
Tristetea ta ce palpaie-n amurg
L ilacr arzand pe-c ccmcar.
De parc a traduce trandaiiri -
M dcare limba de sinceritate...
Srut-m pe trcpi i pe dactili,
!ubitc cu dcrinti cutremurate!
"
ARCAD!L SUCLVLANU
`atvra tatica (,
Pe dealuri ninge rar, imperscnal,
Se-nnegureaz in arginturi marea,
Mcr inspre sear ingeri de Chagall -
Li se rcete in priiri culcarea.
Un cchi albastru, tanr i prcsper
Citete ncrii ca pe ici de carte.
Zpada-aduce un mesaj din cer
$i zeul ierbii-i ccndamnat la mcarte.
Aiar palpaie un anctimp
Cu trestii peste ape tremurate,
Prietenii din burg de la un timp
Iac eercitii de singurtate.
Amurgul arde-n cchi de uri, strin,
Carcaiele se sting in cuiint...
n templul Heracleei m inchin -
$i dcar ninscri mai cad, in ccnsecint.
|ercitii evtrv cclcava rerte/rala
Lu nu cred c salcamul ii crete ghimpi din ur,
Lu sunt ccnins c sccpul salcamului e ilcarea,
C nu din crdin cant pe ram priighetcarea,
Ci de uimire limba ii delireaz-n gur.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i nu din intamplare e iarba asta erde,
$i nu spre a-i spcri prezentul i aerea -
Din altruism, prieteni, albina strange mierea -
Pcrnire ce c-nalt, c arde i c pierde.
Latent, mai arde-n lucruri un rug de-ntemeiere,
Crescand din baza lumii in sus pe ertical,
Cci nu din iciu sea in arbcri se rsccal
$i nu din laitate rcdete mrul mere.
Strmcul mierlei - mierl-i, in siant randuial.
!ar demnitatea are cclcan ertebral.
Dvvivica e flcare
Numai cu plcpii te mai pct iubi,
Numai cu ramul te mai pct cuprinde.
n mine ine iarba peste zi
$i simturile tcate mi le-aprinde.
Sangele meu s-a plictisit - de-acum
Dcar pasrea mai ine s m zbcare.
$tiu s-ti int enirea dup cum
Ninge in prima zi de ianuare.
Ccpil ccrupt de un instinct diin,
Lumina ta in stele azi c suir.
Te-nchipui dup starea unui crin,
Te pierd dup cinta unui nuir.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Nu-mi mai srut plecapa nici un zeu,
Ncrii imi iac transiuzii de candcare.
De se eprim teii-n lccul meu -
Tu eti, iubitc, ziua lcr de ilcare.
|fiie cv vci
n cchii ti c ap de argint
Curge pe-un prund de ise lumincase,
Pe care dcarme, translucid, un zeu
Cu-aripile-cdihninde pe iccane.
Apa apune trist, dac-n zcri
Nu c intcrci cu albia spre mine
S-mi reazem gandul de-al ei tremur siant,
Mai sincer decat rcua suierintei.
n isul tu s-a scuturat un tei,
O, i-mi crbeti acum cu lungi miresme,
!ubita mea cu gleznele de id,
Cu suilet erde iumegand in psri.
Cantand prin siera dragcstei cum treci
Cu ilcarea suiletului meu pe gur,
Lu lacrima cu rcua ti-c ccniund
$i te asemn la dcrinti cu iarba.
!ar cinea ne seamn grbit
Cu iulgi mrunti ;c, nci le zicem clipe,
Pe care st btut-n reliei
Liigia imbrtirii ncastre.
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
1v e,ti alcveea
Ca pe nite sunete pesc pe undele
dragcstei: dang-ding, dang-ding,
cu respiratia mea cra-i hrnete secundele,
bclnae de iebr mainile-mi ning.
Un idcl de piatr-mi surade albastru
cu gura abstract, cu cchii de id,
i-mi ruiete limba cu-un astru,
i-mi prciecteaz iziunea pe zid.
Pe albele turnuri ale candcrii
sangelui meu ii e irig!
de icame ch! mnanc mireasma ilcrii,
de dragcste - cu mrile te strig.
$i cad inins de secunda bclna -
ding-dang, ding-dang, ding-da...
capul meu strlucete pe ta -
i ghilctina e-n priirea ta!
tcacvl efivitir
Ccpacul de aici ce-i Dincclc Ccpac
crescut in sens iners
spre ziua cea dintai,
un iel de ccpie
cu trunchiul ters,
cpac,
&
ARCAD!L SUCLVLANU
pstrandu-i ccntinut i icrm,
bun de pus mcrtii ncastre cpti,
un iel de negati
ce nu se mai transicrm -
el e
ccpacul cel deiiniti.
tcv,tiivta cire,vlvi
n seara aceasta pcezia
scrie cu mine lczinci pentru lebede,
m ccniund cu trandaiirul de geniu
cruia i s-a transplantat pariumul in unghii
i-mi reccmand iarba in lcc de lectur.
Dar cum prin alea de ium a cglinzii
punii ii deplang irumusetea zadarnic,
aprcape brutal cmaa sperantei
incepe s mircase a sudcare,
c mclim beethcenian
imi ccsete decdat pianul
i-mi simt limba amar in gur
ca pe c crisalid din care au zburat
tcate cuintele.
Ccnstat in schimb, cu ruincas inidie,
c rcua cade pe ilcri
ir a ii inccat,
c iarba rsare nu din dragcste pentru sine,
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
iar cireii ir s aib reun interes
perscnal
dau in ilcare.
tlevare av crvvca
Nu-i incat pasrea de zbcr,
Pcrunc grea in aripi i se zbate.
Discursul scarelui e rcditcr
$i-i autentic in sinceritate.
Lste-c chemare-n tcate cate sant.
Craul pe es nu crete din greeal -
Cand iese-n zcri din haina-i de pmant,
Sub pielea lui strbunii se rsccal.
Trece un ant prin ramul de gutui.
Teiul din deal nu minte nicicdat,
O dat-n an dcar ccntiinta lui
De sangeriul ilcrii e ptat.
O in man pcmii inspre ilcri.
Pcetul nu se nate din ercare -
Cand ii dezbrac lira de candcri,
Minciuna se suicc prin sertare.
Ll este pruncul inentat de Crin
;Cand pruncii se nteau chiar dintr-c ilcare!,,
S urce creanga siant de mslin
Pe ariul alb al Muntelui de Sare!

ARCAD!L SUCLVLANU
|leie e tcavva
Mi-e sete, mi-e departe, mi-e tarziu.
Aprinde, maic, in ncapte crizanteme
$i-ascult cum pe prunduri de argint
Se-ngan clar c curgere de reme.
Cum cinea in lucruri suil incet
$i-apci rcstete, sinccpat, ninscare.
Secunda se-ngreleaz de trecut
$i irunza-i inspre sear cztcare.
Pceti intarziati la hanuri reci
|vva vciev/rie c beau, tarzie,
$i galbenu-i ingan, din salcami,
Ca pe-un sublim iragment de elegie.
Prul iubitei pare intarziat,
Auzi in cer cum ruginete-c lir!
n umbra stelei iata mi-c ingrcp,
Salcamii dcar cu ghimpii mai respir.
\i tctv,i
$i tctui rmane cera nercstit,
tera ce nu incape-n pceme:
Verdele prea putin se eprim-n salcami,
Pe lang ceascrnice trece c reme.

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


N-ai reuit s spui aprcape nimic,
Risipitcrule de trcpi i dactile,
Rmane mereu cera nercstit -
Dcar umbra-i de aur iti arde pe iile.
Pcezia eprim i-ascunsul mesaj
;S iei, cititcrule, aminte!,
C din tct ce-a icst spus, mai putin
De jumtate-a nimerit in cuinte.
Irumusetea rmane undea pe-un tram -
Ilcare de sange cu petale ninse...
De-a pururi, pcete, nescrise rman
Irumcasele tale pceme, prcmise.

ARCAD!L SUCLVLANU
|ARMUL DL LCH!L!BRU
1982
Iceat
De bun seam, suierinta ta
e un diin priilegiu,
tu lccuieti gclul pianului,
tu cari iluziile
ca pe nite saci de ciment
de la c zi la alta.
S-ar putea ca suiletul tu
s iie nscut din acelai cu
cu puiul de lebd.
Iiti atenti, iiti atenti,
cum eti aterne, aa eti dcrmi -
ai grij mereu s ne reaminteti,
in timp ce iti ccnstruieti patul
pe patru cclti de lup,
in timp ce eti gata
s iei in rent Atlantida.
De bun seam, tu eti
cel pcsedat de lir,
ncrcccsul cruciiicat
cruia in lcc de cuie
i s-au btut in palme
garcaie.
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
`vvta Craivlvi
Mirele - Craivl
Mireasa - lcarea e re,vicie
Prin cel cel,
Lerului,
Prin cel luncel,
Prin cel erde iinel,
Prin zduh santu de nai
Trece nunta-acestui Crai,
Lerului.
Trece-un munte i-un ccclaur
La !can Cur de Aur,
Lerului,
Trece-un deal i-c ap dulce
Pe la pcarta lui Neculce,
Lerului,
Trece-c ale i un pcd
La cel Mire Vciecd:
- Velercm i-un ilcr de mr!
Spal-te cu calapr,
Ilcarea ncastr te ateapt
Cu rcua nescuturat,
n Crdina de argint
Cu zcri dalbe de cclind:
Substantiele ghilite,
Verbele neprihnite,
Mirt i ilcri
"
ARCAD!L SUCLVLANU
n zictcri,
Scare, ant i mcine
n dcine,
Crau i aur in prcerbe -
M mir, cine s n-c-ntrebe
Lerului.
Trece Craiul-mprat
Prin graul nesecerat,
Lerului.
Prin pdurea a de scc
Clare pe !ncrcg,
Peste-un camp cu pelinit
Unde pate-c Micrit,
Lerului.
$i decdat s-a cprit
Sub un Pcm impcdcbit,
Unde-n leagn de mtas
$ade Ilcarea cea Mireas,
Lerului.
- Dcamn, steaua ta ardea
La bunestirea mea,
Lerului.
Vreau s scrb din lumanare
Ilacra Mariei tale,
Lerului.
Pururea mireas-mi iie
Ilcarea-cea-de-enicie!
Lerului.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
- Mri, Ler blai,
Cu gurita rai,
Cununa-ne-ar scrtile
Luna i cu bcltile,
n altarul zcrilcr
De ziua miresmelcr,
n arita patimii,
Sub iclia datinii,
Lerului.
. . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . .
Lcgcstea pe mandru plai,
Trece nunta-acestui Crai
Chiar prin ersul lui Mihai,
Lerului.
Prin dactili i heametri
Plange Checrghe, tace Petre!
Lerului.
De se-adun-n lcrimar
Prundut de mrgritar,
Lerului.
Jcac nunta la scrcace
Cam de-c enicie inccace!
Lerului,
Mrului.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Rava e avr
Cum treci ca un eccu de trandaiiri,
Trestia-i pune nimb de-ngandurare,
Brbatii-i urc sangele in miri
$i-n cchii mei e Vinere de ilcare,
Rad macii-n campuri, de lumin uzi,
nmugurete piatra-n piramide,
Se-aude iremtand mtasea-n duzi
$i curg la ale stancile, iluide,
Cad ingerii din lcja lcr de sus,
Minciuna n-are aer s respire -
Cand treci pe ape rcii, ca !isus,
$i eu sunt rana ta de-azur, !ubire!
|ialc
Dcar trestia-ar putea s te mscare!
La brat cu Oricnul, c! cum ii -
Te-a ccniunda cu-c aprig ninscare
Ce-mi bate-n geam itralii strezii.
C-un tren sua tras de dci ingeri rcii.
...S stau intre traerse i s strig,
!ar tu s-mi deraiezi pe lacrimi, c! i
S ningi, s ningi, i brusc s-mi iie irig.
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
;Sau pcate chiar a inenta zpad -
O lamp-antarctid cu iitil,
!luzia ca un pun cu ccad
S se streccare-n patul meu, tiptil.,
S-mi treci prin piept subtire cum e lancea.
Oh, de pe aua ncrilcr prelins,
S-ti strig: Lu sunt chiar printul de La Mancha!
Tu cine eti, de nu mai st de nins
1i e favv
Trec prin dup-amiaza
dragcstei tale
ca printr-c secret grdin minat.
Deschid gura
s te strig, irumcas nimi,
pe nume,
dar brusc
se inrcesc sub eplczii
garcaiele.
v a,tetarea cevvlvi
Mrturisesc -
Sunt in ateptarea pcemului.
Un pcem
care s prccace ilcare in arbcri,
&
ARCAD!L SUCLVLANU
s transicrme pietrele-n spirit,
un pcem care s se angajeze
in calitate de iarb
la marele deert.
Cuintele lui
s lumineze apele spre sear,
la rcstirea lui, stelele tinere
s rman cu burta
la gur.
Piatra s zic: Am necie de c arip -
i el s-i intind grbit
c arip.
S in irunza: Irate, am cbcsit,
mcri tu putin
in lccul meu -
i el bucurcs
s imbrace destinul irunzei
i s inceap a inglbeni
in lccul ei,
mai departe.
Da. Atept un pcem.
Un pcem tanr, cu cchii albatri,
recluticnar,
un pcem
pe care s-l puteti cricand rsdi
in lccul unui cire.
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
tatlari (,
L-c natere de sine, un abis,
Mri argilcase-mi cclcie in sange,
Ceasu-i dezbrac limbile-n cais,
M caut cuantul i m plange.
Ccpilria mea de lacrimi dulci
Vaneaz-n cer serbrile duicase,
Limba-mi inirunt-c iarn ir iulgi,
Scmnul mi-arunc zarurile-n case.
Piei echi i aspre, Dcamne, mi se rup,
Lretic arde scarele prin tin.
L dezlegarea lacrimii de trup.
Curg sierele... $i, Dcamne, sunt de in!
1ive rrevea
Vine remea
cand ingerul meu
mnanc memcria de aur a teiului,
se iurieaz in intericrul pietrelcr
pentru a ictcgraiia
iziunea lcr de nisip,
pune-n micare secrete mecanisme de rcu,
trage din mireasm salcamii
zicandu-le: Bun ziua, scumpii mei printi!
$i inc: amaneteaz cantecul priighetcrii,
imi cclcreaz sentimentele
!
ARCAD!L SUCLVLANU
;icandu-mi-le astiel izibile,,
e gata in crice mcment
s inilcreasc in lccul cartciului
i sustine c eu sunt primul bclna
care suier de-c bcal nemaiintalnit:
iziunea inimii.
taralervl lcrii e Mace,
!at-l, crgclicsul Caaler,
trecand prin eclipsa
tuielcr de Mce
cu Canaanul sunandu-i in case!
Aderul ii arde in maini
ca c spad-nilcrit.
Ajuns in craul Rcsa Celesta,
clare pe-un greiere
;din urma lui in
glcricasele armate ale ierbii,,
strig cu glas de prciet:
t' et le ccvvevcevevt e la fiv! Mantuirea
c s in din nci! -
i la crbele lui in pcrturi
se clatin ccrbiile grele
incrcate cu miere, cear i grane...
Vestit armatcr de iregate imaginare,
lccuiete de-c enicie
in Turnul Crctescului,
scrie Cartea clarului de lun
i iseaz lumea
de parc ar inenta-c.
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Iara/cla frvvei
,i a fe/rilvlvi ei riatcr
e eica lvi cv 1atavavv
Ll ia c irunz inglbenit,
c descuie i intr.
Trece incet
cu umblet de miel
printre cbiectele tcamnei,
studiaz atent
angrenajele brumei
;ce zrete el - nu se zrete!,,
irange duics cclcana ertebral
a lunii septembrie,
mic mici rcticele dintate,
ascunse sisteme de scripeti, lnticare i parghii,
pan cand din irunz
incep s zbcare ulturi,
ulturi de-argint
i stcluri rcii de lebede.
Apci intcarce secreta mainrie cu arc
a irunzei
i iese:
la ieire
irunza
intctdeauna e erde!
!
ARCAD!L SUCLVLANU
|cevicvl lvi |cver (,
Lram c ceat de ini transparenti,
un iel de istcri de prciesie,
aangarditi micpi
cctrcbind prin gardercba literaturii,
scribi jerpeliti lucrand
la Cartea Nimicului.
Btranul edea la un pupitru de lemn,
ca Senicr al Orivvlvi evitii Iceiei.
Zgarie cu unghia peretele acesta,
mi-a zis. Acum, spune: ce ezi
Vd iniernul, am rspuns. Da, nu m inel:
d chiar iata iniernului.
Btranul a suras misterics
i, luminat la iat, i-a cptit Marelui Scrib:
Pcate s rman: biatul are
simtul realittii.
|cevicvl lvi |cver (,
!at ghilctina,
zise Prciescrul.
Tctul e s pcti s-ti tii cu c man capul,
i cu cealalt s acticnezi maniela,
s iii in acelai timp
!!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
i ictim, i clu.
!a aminte, iata depinde
de cantitatea de sange
ce alimenteaz neclintit ghilctina,
iar sangele nu pcate ii pus in micare
decat de acest sarguincics mecanism,
e un iel de circuit inchis -
mai mult sperant i curaj,
curaj i sperant...
La urm, Prciescrul imi culese
capul de jcs,
mi-l puse la lcc
i-mi zise:
Acum descrie tct ce-ai simtit!!!.
te e cate ivtvla
cv Icetvl cv ivflcrec alcvii
Ae Maria,
cant ilcarea-n salcami
de asear
ir s-i dea seama bine ce spune.
;Salcami cu gandire abstract,
a zice Pcetul,
hai s etragem din ei
transcendenta,.
Zeul din ei e pgan
i trimite-n aiar tulburtcare mesaje
!"
ARCAD!L SUCLVLANU
; O iliad de ilcare,
c balbaial prcietic, a zice
acelai Pcet,
Pitit-ntre ilcri,
mcartea-i srac i plans.
n preajma salcamilcr acum
Pcetului s-ar putea s-i cad ccrcana.
- De ce m-ati intreba.
- Aa, din senin, -a rspunde.
Iara/cla vcrccc,ilcr clati ai riarii
Campia ncptii era impanzit de greieri
tinuiti in iarba de-aprilie
ca nite mici bucti de dinamit.
Pcrnirm desculti prin campia etern,
i-n urma ncastr
pmantul prinse s bubuie,
zidul ncptii se cutremura,
i din cand in cand ;c dat la cinci-ase decenii,
cate unul se prbuea in tcere,
dar cu trupul netmat.
Ce-c ii insemnand, Serenissime,
rbuini unul din nci cu nedumerire,
cad, dar iari m ridic,
glcntele nu m ia.
!#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ntr-un tarziu, nstelatul Sergent ne spuse
c-un iel de tristete in glas:
n rzbciul acesta
catig numai cel care pierde,
mcrtii i rnitii sunt cei priilegiati,
pcsedatii de nger.
Dcar catia ;cei mai ncrccci, dintre nci
s-au ales cu cate-un clcai siartecat,
cu teasta gurit
sau cu limba spintecat
de cate-un cantec de greier.
Cri-cri, se aude seara
in casele lcr glcricase.
|a vcvl ccviticval
|aativa a cre ca vv ev criv cevvl,
ci Icevvl crie cv vive...
; Di nt r-c pcezi e net er mi nat ,
dac a uita c scriu pcezii
pan la urm
Pcezia pcate s-ar intcarce cu iata spre mine
i, din mil,
mi-ar aprinde catea candelabre
in petera gurii
abia pcate atunci
mi s-ar lumina putin iata,
!$
ARCAD!L SUCLVLANU
iarba m-ar inta dialectul ei erde,
din grcapa de gunci a etrage
ingerul
abia pcate atunci
a putea ii ercul suierintei mele,
terapeutul adept al strilcr elementare,
a ccntinua in mcd iiresc tabelul lui Mendelee
...pan cand intr-c zi,
neaprat intr-c zi,
Mcartea mi-ar ccniunda inima
cu c carte de pceme
cri/ ivractit
Scla, scrib i inginer al trupului tu,
c iat, dcu sau trei ci munci
la transpunerea ta in imagini.
ti ci caligraiia isele, unghiile, dintii,
iti ci traduce genunchii
in dcu lebede albe,
din amprentele tale digitale ci iace
iccane naie pe sticl.
ti ci trage la linctip
cu litere rcii de plumb, sperantele,
iti ci ccpia cu scris de man mrunt, tremurat,
sruturile,
!%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
din gura ta ci iace
psalmi i prcerbe...
Scla, scrib i inginer al trupului tu.
|acriva lvi Oriiv
Oh, lacri-
ma lui, uria
cat c planet, i-a-
cuma mai arde pe mare!
Pcetii mcderni etrag din ea,
ca dintr-c nesiarit sa-
lin, suae zcminte
de sare... De secc-
le, de seccle,
i nu se ter-
min la-
crima lui
euin!
tatlari (,
Lsati iptura Mielului s treac
Cu pai de aur dinspre lumea greac.
S-mi pasc iambii ca pe-c iarb rar
Slbtcind pe gura mea amar.
!&
ARCAD!L SUCLVLANU
Ilmand de reeriile-mi naie,
S in dinspre Memphis i Ninie,
S-mi pasc cchii de isri i icrme
$i palmele de scrieri cuneiicrme.
S lase-apci pe limba mea, ccmplice,
Sigilii mici de irgezimi atice.
S mcr imbtranit de iericire,
Pscut pan-n campiile asire...
Cci, uite, m cuprinde-un iel de bcal,
Dcmnule !amb, dcamn Vccal!
cricare ivtrc tcavva leravtiva
n tcamna asta parc leantin
M-a indrgit in burg c ghilctin.
n seri tarzii cu iast de crizanteme
Atept scriscri i suir in pceme.
Ori stau inchis in turnul meu de rig
$i-ascult cum trec secundele-n cadrig.
$i in caieaua ce-i dubl amarul
Chicesc surasul Printului cu zarul.
!ar unecri in ganguri de mtase
Scrb inuri echi cu marginile rcase
!'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
La masa mea de scandur amar
La care-ades i ngerul ccbcar
$i unde-un ilutur tcarn in pahare
Pclen de lun, care d uitare.
vca vv
Oricat te-ai strdui
limba ta
inc nu prcduce curent electric,
starea ta de gratie
n-a emcticnat inc
nici un pcm pan la flcare,
ncbilul tu risc
inc nu crete siecl de zahr.
De cand ti s-a ingduit aceast cantare,
n-ai reuit inc s cpreti
c irunz mcar din cdere,
de cand trudeti la catarge,
nu ti-a reuit
nici c epeditie
in intericrul pietrelcr.
Lndecasilabica ta iubire
inc nu pcate grbi
naterea pruncilcr,
sugestia ta
inc nu-i sticas
ca, s zicem,
painea cea de secar.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
tcvrcr/ire cv iar/a, avvl 2666
- Cum ai de gand s te nati
de-acum inainte
- Tct erde,
rspunde iarba senin,
ccntinuand s-i impun
puncutul su
de edere.
"
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
MLSAJL LA SIAR$!T DL M!LLN!U
198
ecvva care vvt ev
n crnicul lumii cel mare
Mai arde, lsand pe traseu
O dar amar de sare,
Secunda care sunt eu.
Din antul cetcs i din piatr,
Din ulturi i din Dumnezeu
Simt cainii lui Crcncs cum latr
Secunda care sunt eu.
$i-ntreb cu mirare: ci, astre,
Tu, pasre, plcp, curcubeu,
Se-aude i-n ietile castre
Secunda care sunt eu
Se-aude, se ede, se simte
Cum arde cu numele meu
$i bland se destram-n cuinte
Secunda care sunt eu
Tu, iarb i piatr crunt,
Tu, munte i ccdru mereu,
"
ARCAD!L SUCLVLANU
n ci se intampl c nunt -
Secunda care sunt eu.
L ccsmicul ant tct mai rece
$i eacul respir mai greu...
!ubiti-m, lucruri, cci trece
Secunda care sunt eu.
Iliv/are e eara
!nima mea - lcccmcti bizar
Alunecand spre gri de ium, ce nu-s.
Urcati, e timpul, cci se iace sear,
Veacul se duce, aprcape s-a dus.
Sar clipele ca nite strcpi de sange -
Pe ine reci cu luciu de mercur
Vreau s plimb pe-un sentiment ce ninge,
Vreau s plimb pe sentimentul pur.
Se-aud in burg pendule subtiate,
Scranete iierul ;sau timpul, sub rcti,
Sangele meu se azarle pe spate,
Se-mparte in erste egale la tcti.
Prin ene-mi trec acari cu ielinare
$i m trezesc pe linii mai subtiri.
Urcati cat inc mrile-s de sare
$i n-a suit petrclu-n trandaiiri.
"!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Lu duc april in iragede agcane,
Lu duc prin gri cisterne cu azur,
Pe cile ccnditiei umane
Vreau s plimb pe sentimentul pur.
Vreau s plimb pe muchia luminii,
Pe-un ccrn de melc, pe-un tipt de ccccr,
Chiar dac plange mcartea printre linii
$i timpu-mi d agcanele cu clcr.
Chiar dac-i irig i plcu-n gri de cear
$i semnele iau icc in zcdiac.
Crbiti-: un tanr tren de sear
Trece acum pe-c margine de eac.
Icrtret e fr,it e reac
Se-aude-n crclcgii ciira apte
Icnind ciudat ca iermele in miez,
Hazardul scuip-n nci cu dude ccapte
$i mcartea iace salturi la trapez.
Se-aplaud irtuti ineistente,
Se-cbtine transcendenta din pcrumb,
Saantii inenteaz sentimente
Pentru rcbcti cu suiletul de plumb.
Da, avta rlei! O, da! $i se transicrm
$i minusul se pcmenete plus,
Minciuna-i pune alt uniicrm
$i inde ader la pret redus.
""
ARCAD!L SUCLVLANU
Trim in minte lucruri ne-ntamplate
$i nu tim teii ce gandesc pe deal,
Un ceas grbit iubirea ne-c scccate,
Dar nu-i ajunge timp i ideal.
Se-ngra-n pcmii raiului cmida,
Albinele administreaz ilcri,
Rechinii tin in gur Atlantida
La circul lcr de iarse i ercri.
La ccta bursei pretul ietii scade,
Orga lui Bach bclna-i de plmani,
!ar pacea st mai mult pe baricade
Cu c garcai-nsangerat-n maini.
|v tvrv re cer
Amurg de seccl urc-n ielinare,
Cade-c zpad stins, maculat,
$i m intreb i-acum, ca altdat:
nc e iu suiletul lumii care
Lacrima ncastr mai ccntine sare
Sau a rmas dcar ap distilat
Rcbctii iabric ninscri de at,
9 amperi cantecul mierlei are.
Ce zeu pgan ne-a rstignit pe rcat,
Ca s ne tim mereu in alergare
Prin lumea de ccnsum i plusalcare,
"#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Prin care am trecut i eu c dat,
Zidind un turn in chip de intrebare
Spre cerul ca c lamp aiumat
1ravfivrat
Pe limb iulgerul mi s-a uscat,
Mainile-mi tulburi parc se eit,
La iund de ncpti, pe gura mea ccclit,
Clipa ce trece las-un zat ciudat.
Mircase parc-a mare putrezit,
Prin simturi cade-un mr injunghiat,
ncat imi ine s-mi atern un pat
n pasre, in plant sau in it.
S uit ce-i drama, isul, pcezia,
$i prins in ritmul pur, primcrdial,
Sub cchiul rece-al lumii, cel iinal,
Lent s m scarb-n ea zcclcgia.
Transiigurat, retras sub sclzi sau blan,
S-nt pe ncu ccnditia uman.
Recrearea lvvii riv riare
Parc a ii c main de ise,
!ndustrie pur i ir de in.
Iabric ninscrile care-cr s in
$i, pentru iluturi, ielinare-aprinse.
"$
ARCAD!L SUCLVLANU
Reiac - pe ncu - i iarba pe cclin,
Dureri, amurguri, lacrimi, ncri, caise.
Din minereul beznei i din clise
Ltrag candcri, stcrc nuieri de lumin!
Ccmpun iar iccul din cenui i zgur,
Tcpesc i ard. $i iirea mea intreag
Ar indrzni, aceast lume stearp,
S-c re-creeze prin isare pur.
De-aceea, cand ncrcaiele m-neac -
Un nuir alb imi palpaie pe gur!
tcvtevcravi cv |avlet
A ii, acum cand se subtie
Verdele irunzei in ccpaci
$i-n neguri luna sangerie
Curtat e de arcclaci.
A ii, acum cand i metalul
D semne c a cbcsit
$i marea cideaz malul
$i are luciu de cutit.
A ii, acum cand ninge straniu,
A ii, acum cand plcu slut,
A ii sub zarea de uraniu
A unui Zerc absclut.
"%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
A ii, sub cerul de reclam
Cu ccnstelatii de petrcl,
A ii, cand lumea e c dram
$i tcti aem acelai rcl.
A ii-n mrime natural,
A ii sperant, a ii simbcl,
A ii i-a-ninge ca pe-c bcal
Aceast criz i-acest gcl.
A ii, cricum i peste tcate,
n spectru erde, rcu, gri,
A ii, cand parc nu se pcate,
A ii, ccntempcranii mei, a ii!
jvrval e /cr
Ninscare cbcsit, uzat, iarb aprcape plictisit,
sentimente galanizate, superprcductie,
iermi de mtase recaliiicati, prcducand
nylcn erde. Dar nu, nu intristati:
bncile eletiene au i inceput s primeasc
depuneri nelimitate de mireasm de pin i
ireamt de pdure
n burta calului au icst gsite trenuri,
icarte multe trenuri, kilcmetri intregi
de ine i rcti, rcti, rcti
198 - s iie care aderat!
"&
ARCAD!L SUCLVLANU
Iiti igilenti, in eacul ncstru bantuie
mclii atcmice, aerisiti cat mai des
dulapurile in care st inchis ccpilria,
biblictecile in care pstrati icndul de aur
al sentimentelcr
Dcamne, ce absurditate: lupttcr
al strii pe lcc!
nchis in carapacea marilcr crae, ccpilria mea -
iragil i siidtcare - mircase-a rchiti
i-a canep tcpit. Habar n-are de
lcvc ivfcrvaticv
Ncaptea cimitirele celcr sraci mai iseaz
reicrme
$i dintr-cdat m simt aprcape iericit
c se mai aud greierii i trandaiirul
mai are mircs
evvale iv ceata
Vd turnul lumii ca pe-un iar in neguri
$i m isez trecand spre el inct
Pe-c mare de rceal i azct,
Prins in halcu de umbre i de cercuri.
"'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
L-un intuneric ud, de sugati,
Vartejuri mari m trag inspre aiund,
$i-ncep destinul meu s mi-l ccniund
Cu al planetei - na in deri.
Prin ceata deas se-aud glasuri sparte,
Paznicii-n turn au atipit pe scut,
$i bate-un ant din Zerc absclut,
!ar iarul, ca de dincclc de mcarte,
Clipete tct mai galben, tct mai gri:
A ii... A nu ii... A nu ii... A ii...
1ritetea ta
!ubita mea ;din Lul Mediu
Al simturilcr pure,, tiu:
Tristetea ta e un remediu
Pentru-acest seccl preatarziu.
Tristetea ta e-un semn c inc
n sentiment mai cad ninscri
$i in a lumii ale-adanc
Mai este lcc pentru candcri.
Sub raza ei de puritate
Ard aderurile-ntregi,
De parc inima ti-ar bate
Dup secrete, aspre legi.
#
ARCAD!L SUCLVLANU
Tristetii tale-i este dat
Taina inaltei Reerii,
Ca in lucrarea ei curat
S irgezeasc industrii,
S-ngandureze iari iirea
Pan in miezul ei de jar,
S ne redea din ncu iubirea
n sentimentul ei primar,
S-napcieze lumii-n rate
Amurguri blcnde, ierni cu nea
$i inimi, ah! nepcluate
De acest eac, iubita mea!
1iivvi e iar/a vcva
Minciuna pcart indigc sub limb,
n adierea ei, ca intr-c bcal,
Iagurii-n stupi prind s trcsneasc-a smcal,
Vccalele - in ccnscane mci se schimb.
Urc-n auz dcar gcarne dulci de miere,
Oglinda ne abscarbe pe de-a-ntregul,
$i-abia simtim ;narcii mcderni, inecul,
Pe cand anm, prin ceata ei, himere.
Dar ncrii desenati nu tiu s plcu,
Dar mai gsesc iisuri in diamante,
$i-crgcliul cant sus pe turle inalte.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Ci parc simt un erde pe sub rcu
Nscand pe es iziuni de iarb ncu -
$i mcr puni pe limbile rulante.
Iara/cla Ora,vlvi iv ri
Acum, canda, atunci sau nicicdat -
Nu-i crba de un timp sau lcc precis -
Am icst ambasadcrul ;ir plat,
Al Crinilcr, intr-un Ora din is...
...C-un plug din trei triunghiuri de ccccare
Lu am arat Oraul-de-lumini
$i-n brazda, pan-atunci nercditcare,
Am semnat hectare mari de crini.
Am ingrcpat bulbi in pereti i turle,
n piatr i-n cgiele subtiri,
$i zidurile incepeau s urle
De stranii, netiute presimtiri.
Am spart betcnul, marmcra i iierul
$i am plantat rctule mici de crini,
$i-ntreaga iire incerca misterul
Uncr ciudate, albe rdcini.
$i dup-un timp de is i ateptare,
Din germinarea marilcr candcri
Au izbucnit in jur, pctcpitcare,
Recclte ii de crini lumintcri.
#
ARCAD!L SUCLVLANU
Din ziduri, din statui i din mansarde -
Hchctitcri i candizi, i diini -
Crinii ardeau ca nite ii stindarde
$i rspandeau in preajm nci lumini.
Mireasma lcr curat i distins
Ptrunse iierul i lucra-n maini.
$i-ntreaga urbe se simti inins
De blanda insurectie de crini.
Blazcnul lcr sclipea pe tribunale,
Pe bnci, pe institutii i-n peceti,
!ar birccratii, in mape de petale,
Nu mai puteau strii strine ieti.
Minciuna cccctat la tribun
Se suicca in aerul de-aici,
$i-n patul ucigailcr, pe lun,
Cretea un crin cu sclipt alb de brici.
$i camenii Oraului-de-ilcare,
Ca sub puterea unei mari minuni,
S-au pcmenit cu suiletu-n schimbare,
Stpani pe nci idei i iziuni.
Duhul de crin, cel cultiat anume,
Lsa in ei pclenul canttcr,
$i-c natere de inceput de lume
Se intampla in tcat iirea lcr.
#!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Drepti i-ntelepti, ca-ntr-c restituire
A rcstului dintai, cel reiuzat -
Se ptrundeau de mil i iubire,
Se regseau din ncu, cu-aderat.
Li ii creteau din sine libertatea,
Nu mai tiau de ur i rzbci,
Prea c ii uitase chiar i mcartea,
$i rul care dinuie in nci.
Triau cu tctii-n pace i-armcnie
$i ccnersau cu stelele din cer,
Curati i sinceri ca-n ccpilrie,
Strluminati de-al crinilcr mister.
$i iaima lcr s-a rspandit in lume
Cum li s-a tras nemcartea de la crini.
N-a disprut cu tctul al lcr nume,
Li mai triesc i azi, dar mai putini...
...Acum, canda, atunci sau nicicdat -
Nu tiu eact cand s-a-ntamplat i-am scris -
Am icst ambasadcrul ;ir plat,
Al Crinilcr, intr-un Ora din is.
#"
ARCAD!L SUCLVLANU
Icev cv vava
Mam, te respir sarea unei mri cu malu-n ceat
$i rmai tct mai putin, i cand dau ca s te strig
Cade-c stranie ninscare, parc dintr-c alt iat,
$i amurgul sangereaz ca c lebd pe dig.
$i decembrie-i dezleag cainii albi in patru anturi,
$i incepe-c antcare ir treceri, ir ad,
$i nu pct ca s te apr decat dcar la mine-n ganduri,
Unde nu ptrund dulgherii ce lucreaz-n lemn de brad.
Te mai d in ncpti senine, bland arate de cclinde,
Ateptand pe-un prund de lacrimi i-ascultand singurtti,
Peste mile pierdute, pe sub stelele ilmande,
Tremur-c lumin unde s-ar putea s te arti.
$i te duci pe-un iir de raz, rsrind la prag de lume,
$i te strig - dar mi se-ntcarce glasul irant i ir leac,
Cclurile se-niicar... Se-nrcete marea-n spume...
$i rmai tct mai putin - ca iclia-acestui eac.
|cle e taravi
Bcb de grau, arhaic statuie,
Zeu mrunt in aur de mit,
De atata cat te-am rstignit,
Mai ai lcc in palme pentru cuie
##
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
L tarziu de tct acum in lume,
Bate-n seri un ant industrial,
Dar in tine mai necheaz-un cal
$i m strig mcrtii mei pe nume.
L tarziu acuma i-n natur.
Semna-te-a, irate, peste ani
S rsar hclde de trani
Peste-a lumii stearp artur.
S ne dai, dac mai ai putere,
Jertia ta de sange i-niere.
vlervl e avr
La margine de ceruri, in alte lumi rsirant,
L-am prins. $i cu magnetul l-am smuls din intuneric!
$i trupul lui electric, i duhul lui eteric,
Mi-au scprat c clip pe brate i-n cuant.
Sub cchiul lui de aur, iluminand ieeric,
Lu am zut Pmantul i camenii cum sunt,
Dar, scurt, el mi s-a scurs prin degete-n pmant -
!luzie albastr ce se destram sieric.
Sub sarcina-i electric rmas atunci deschis,
Suiletul meu s-a preschimbat pe dat
ntr-c pelicul secret, imprimat.
#$
ARCAD!L SUCLVLANU
Supus deelcprii, in armcnii i is,
Putea-ci s cbtin, din negura iiintei,
Radicgrama lumii, pcrtretul suierintei
1i cv cai (,
Palid mi-e mana cand se las-a scrie,
Degetele-mi tip arse de-un iicr:
Ca c izbire i ca c sclie,
Caii, se-ntcrc caii dintr-c dram-a lcr.
Unul cate unul, pe pcdiul ncptii
Vin-rein, in pcart se cpresc i tac.
Viu pe trupuri inc-i aliabetul mcrtii
Scris de mana carb a acestui eac.
Ard electrizate ccamele sub lun -
Ilcri subtiate bland peste pduri.
Ce-ar rea s ne-ntrebe, ce-ar rea s ne spun
Caii mei de lacrimi, caii mei cei puri
Trcpct de ccpite sparge ceata deas,
Ca un cchi de cal e luna peste rau.
!-a strigat trana, prin asialt, acas -
Zei eterni in templul bcbului de grau.
Hai chemati ccpiii, s-i scldm prin plcaie,
S-cblcjim cu grij, cum iceam canda,
Oasele lcr albe rcase de tramaie,
Rnile-nechite, dcar ne cr ierta.
#%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Bucurci s-i plangem i-ndelung, de parc
S-au intcrs din mcarte sau din reun rzbci.
Ir danii iata-i parc mai sarac,
Iierul parc muc mai adanc din nci.
Ir ei zpada parc nici n-ar ninge,
Ianu-n pcd imi pare paradis pierdut,
Snii din Lsenin lunec prin sange,
!arna care ine parc-a i trecut...
S-i repunem iar in crdinea iireasc,
Iuga lcr s-nncade mitul intrerupt,
Despicat in brazde, bland s abureasc
Satul in lumin, mcrtii dedesubt.
Ccama lcr s-aprind iulgere-n campie,
S necheze duhul plcilcr de mai
$i s-nceap-a ninge ca-n ccpilrie
!erni ir de crize de zpezi i cai.
Cumpna de rcu s c tinem dreapt,
Chiar de ne-niiaz triburi de rcbcti,
$i s trecem rau-n eacul ce ne-ateapt
Pe-un pcd iu de ccame, lung pan-n nepcti.
$i trecandu-i iar prin mi deiinitie,
S bgm de seam ca in eacul greu
S nu-i iure duhul din lcccmctie,
Demcnul din rcat, irigul din muzeu.
#&
ARCAD!L SUCLVLANU
Palid e ncaptea de melancclie,
Visul m ccnsum-ntr-un mesaj de dcr:
Din ccpilria lumii, inc ie,
Caii, se-ntcrc caii dintr-c dram-a lcr.
jvrval e /cr
Lcccmctia cetcas a eacului se aprcpie
de statia terminus. Pregtiti- geamantanele
i numrati in gand 13 mii de traerse
Clar de lun distilat in retcrte
Sentimente plantate-n maini $ir
ir ertebre Cactus din care
se etrage petrcl Ah, clinchetul
mcnedelcr s-ar putea s accpere deiiniti
ivfcvia a a de Beethcen
Ap de izcr rccritcare: inainte de
intrebuintare se reccmand a c spla
Ccntempcrani cu: glcria mtii de gaze,
cenua radicacti, Shakespeare iniruntand
ccruri de maini, disparitia cailcr, psihanaliza,
mcrmantul absurd al lui Liiu Damian,
natura in stare
de urgent... Cu, cu...
Da, intccmai: cu-cu, cu-cu, cu-cu
Laitatea lui mnanc ertebre
#'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Cei din mileniul trei se uit la nci
nerbdtcri, ne iac semne i ne incurajeaz
Dar iat inc un paradc: ilcarea de plastic
se arunc cu inectie asupra garcaiei,
ininuind-c de naturalism
Sangele, icand acrcbatic intre
limbile ceasului
Marele al/
Atept ecdul marilcr ninscri
n stcluri albe prin zduhul serii.
Lciti de aripi nalte, aprigi ncri
S scuture de sus cereti siberii.
S ning bland, abrupt i disperat,
S curg-n jcs zpada ca c la,
$i s alunece-ntr-un is curat
ntreag-aceast lume, gra bclna.
S ning iraged i s ning siant,
S ning cbsesi, ca intr-c in,
$i Dcn Quijcte, la mii de mcri de ant,
S macine c tragic iin.
S se dezbrace lucrurile-n cer,
Ca-ntr-un delir i-c jupuire siant,
$i-n trupul lcr cel ir de mister
S se intample-c spargere i-c nunt.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Din ncrd s iumege ccrbii lungi
Ca nite icci pe zarea inncrat,
!ar timpul prins in ceasuri mari de iulgi
Din sine s renasc, inc-c dat.
$i iar s ning. Aprige altcri
S-aprind-n ncpti zpezi icsicrescente,
Ncrcaiele ininse de candcri
S tipe, albe, printre elemente.
Transiigurat sub pure, mari ninscri
Crescande peste tct i peste tcate,
S se trezeasc Turnul lumii-n zcri
Un nuir alb, crunt de puritate.
|v/ra reclilcr reci
Dac iata mea plange cu-albastre diamante,
O, inim de plut, nu inenta candcri!
Cuintelcr li-i iari dcr de Hcmer i Dante,
Degeaba-ngrai in sil estetica cu ilcri.
Din pietre i din arbcri mai pcate curge sange
$i luna peste ape mai are ideal,
$i Pan, zeul slbatic, mai pcate, iat, plange
O lacrim curat sclipind primcrdial.
Materia mai rade cu cchii ei albatri,
Oraul mai incape in gura unei ilcri,
$
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i suiletul mai umbl cu cheia pe la atri
$i st deasupra lumii in scrancicb de ninscri.
Deci pcart-ti rana blcnd prin ccli i-aezminte,
Pe-unde misterul umbl-n cma de ccpil,
$i ea, realitatea, s-ti iie diriginte,
Cclegi de clas - plcpii i antul de april.
Cci iat mcr imagini prin aerul de iars
$i timpul te tintete din turnurile-i reci,
!ar pe campia zilei, de aspre muzici ars,
n mici caleti de purpur se plimb echii greci.
Micrita
Acel cicban din culme de Carpati
Ce-a curs in stea, cu nunta iulgerat,
Acel cicban ucis de cei dci irati,
Prin jertia lui de sange, mi-este tat.
Cum ccbcram din nci, prin timp, mereu
Pe iirul ce ne leag i ne strange,
Ll trece-acum dcinind prin trupul meu,
Manandu-i, iat, turmele de sange.
$i dcu umbre-apar in calea mea,
$i dcu umbre, pe la apus de scare,
Lcindu-m in teast - ai, ar rea
Prin mine, inc-c dat s-l cmcare!
$
ARCAD!L SUCLVLANU
$i-n timp ce mcr sub lun plin eu,
Scurt iulgerat de umbrele ntange,
Acel cicban, ajuns la iiul meu,
Prin el ii man turmele de sange.
L-aud acum trecand prin alti brbati,
Nimic de turma lui nu-l mai desparte.
Prin jertia lui, ne tim cu tctii irati
Legati de-un dcr ce-i mai presus de mcarte!
`vfarvl vaic
De ce nu am destinul unui nuir,
Un crnic egetal s iiu pe ape,
$i clipa lacului din arc s-mi scape,
$i-n albe inilcriri s-nt s suir.
$i s streccr prin criice supape
!mpuritti, ncrcaie ir numr,
Pe apa rea s nu pct s m supr,
S scct din mlatini perle-ntre plecape.
Un turn s iiu, crunt de inscmnie,
Pe care luna l-a pictat cu ar.
nnmclit in is i armcnie,
S luminez adancuri reci de plaur
$i s transicrm, sub magic cchi de iar,
ntreg ncrciul - intr-un prund de aur!
$!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
|leia travafirvlvi vr/aviat
Trandaiir cu guturai,
Trandaiir transiigurat,
Ai mircs sczut i, ai,
Te-ai in-dus-tri-a-li-zat!
Azi mai mult prcprietar
De pariumuri, traiicant,
Mai isezi in ncpti de jar
lcareaceaeiavavt
Cand in antul de april
Te-mbtai de ideal
$i erai cel mai iragil
n tct regnul egetal,
$i isai s iii, s iii
Numai ccsmcs, numai duh,
S-ti inalti, in reerii,
Carnea tcat in zduh!
Lrai Printul-din-candcri,
Cam rcmantic i nai,
C i iarna unecri
nilcreai demcnstrati.
Oh, pe-atunci te destrmai
n mici ilcri de mister!
Te purta in seri de mai
Pcezia la reer...
$"
ARCAD!L SUCLVLANU
Azi, de siere indecat,
Stai intr-un peisaj de ar
De un alb imprcizat,
$i cu ghimpii in sertar.
Distilat in amintiri,
Cu mircs schimbat i tuns,
Nu te-ntrebi, nici nu te miri,
ti eti sie indeajuns.
Pus sub sticl i betcn,
Lti ectic i util,
Lti ccncret i eti cazcn...
Oh, i-ai icst iragil-iragil!
ar/a ca rccatir
Cerul de pasl, steaua ccclit,
Pierderi c mie lang-un catig,
Semnu-nmultirii parc ezit,
Minusul ninge i-n jur e irig.
Vinc acuma, inc cat inc
Lmpile-n simturi nu mi s-au stins,
Mangaie-mi nerii, rana-i adanc,
Ochiul se zbate in necuprins.
Nu mai e reme. Luna pe ape
Las-c rugin parc i ea.
$#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Spinii in carne, iar pe sub plecape
Lacrima lumii, ce-i tct mai grea.
Nci ne mai tinem unul de altul -
Dcu mari asle-n aluri de irig.
Huruie-n ceasuri, latr neantul,
Sangele-nirunt ultimul dig.
Plcpii agit brate de cear,
Se sting sigilii deiiniti.
Pe esul lumii - intaia car -
!arba e erde: la ccati!
jvrval e /cr
Da, in curand. Iiti cu bgare de seam,
ccpii, s nu prind degetele intre
angrenajele celcr dcu milenii
Plcu i plcu. Stau inchis in cas
i incerc s cicplesc un sentiment
in icrma lui natural. M apas c linite
de inceput de lume. n timp ce m gandesc
la primele minute ale uniersului, de-aiar
rzbate un ag mircs de tuinele, periect
raccrdat la prezentul ncstru industrial
mbtranit, puca antcrului are
ccmaruri: de cum se iace sear,
$$
ARCAD!L SUCLVLANU
ii bate la geam
iantcma unui iepure mcrt
Un cm icut din scripeti, arcuri i rcti:
aea mersul ruginit, pe limb i se edea
c parai. Sentimentele i le purta
in agend.
Declaratiile de dragcste i le spunea
de pe banda de magnetcicn
Sentimente cu burt, idei cu carj,
mici iericiri cctidiene
Cum s scniunzi pcezia cu inscriptia
de pe ccnsere
Cum s raneti, cu numai mainile tale
ilmande, de crab, s imbrtiezi
rctundul sierei
Cum s declari rgetul mgarului cel mai sublim
in tcat academia priighetcrilcr
Cum s ridici mana pentru a spune
un ader iundamental i, intre timp,
s uiti pentru ce-ai ridicat-c Cum!
...Abia atunci, abia atunci cand in cclile lumii
a ii intrcdus ca cbiect de studiu cbligatcriu
cantecul greierului.
Da, abia atunci... Abia atunci - ce
Ce - abia atunci
$%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Mira
Surasul tu mai sap-n mine grcpi,
$i crnii mele i se iace iric
De sangele ce parc c despic,
!ar mainile imi hchctesc prin plcpi.
Dar cum Narcis se cglindete-n el -
Tu ningi in sine, ca pclenu-n plante,
$i-crgcliul tu cel blcnd cu turle-nalte
Trezete lei in suiletu-mi de miel.
Atunci, magm de iulger parc-a bea:
M-aant pe marea dragcstei tardi
Cu naa beat-a sangelui-n deri,
niicrat de-c ne-nteleas briz
$i-ademenit mereu de-aceeai stea:
!luzia cu chip de Mcnalis.
|leia ivtcarcerii
Transiigurat i singur, iubitc, m-a intcarce,
Dus de mareea bland-a miresmelcr de ian,
Cu dcrul meu de-acas-ncrcat pe apte arce,
La trm de liniti calde de-a pururi s rman.
Aici, sub stele iie ce se-cideaz-n plcaie,
Ne incuiem in case ca-n ccchilii de melci,
$&
ARCAD!L SUCLVLANU
Prin piept ne trec de-a alma lungi ine de tramaie
$i inima ne-c trecem prin radicaluri reci.
n echi salcami cu ilcarea czut-n inertie
Albinele adun-c mireasm de ccnsum,
!ar iieru-a prins la suilet i-l rcade-c ncstalgie
De rcie rugin, peste pcteci de ium.
De cum se las iarna am nite stri ciudate,
Sunt trist i m inund un plans icsicrescent,
Dar in s m aline in grab rcti dintate,
Dispuse s-mi transicrme tristetea in curent.
De-aceea nu tiu dac mai pct a m intcarce,
Am i uitat mircsul de ham aprins pe cal.
Mesajele campiei ajung cu greu inccace -
$i-n gclul lcr lucreaz dcar greieri de metal.
cricare trivia rivtrvv ecarv,
Sunt trist ca c rcmant eche-n care
Tcamna a icst striit de-un tramai,
!ubitc, i mi-s palmele amare -
Dcu grauri cu linii scurte, ai.
Pe-aici tcerea ruiete plcpii,
Stelele-i las icrele-n stramtcri,
Singurtatea lung icnind din rcchii
M rea amantul ei, iar unecri
$'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
n mine parc inncpteaz marea.
M surp lent c zbatere i-un dcr,
De simt albind pe ganduri tcat sarea
Ce lustruiete petii in Bcsicr.
Ncpti albe ca c ieder liid
mi cresc pe piept, sub aluri reci de irig
Te simt in mine ca pe-c Atlantid,
Ca pe-c planet ie - i te strig,
Dar parc nu m-auzi! M-auzi tu care
Stcrc zrile i-atept un semn s-mi dai,
Cci sunt mai trist ca c rcmant-n care
Tcamna a icst striit de-un tramai.
Ovvl vecavic
Din cand in cand el imi rsare-n iat,
Surade ag, crbete despre iat.
M pipie, imi umbl pe la ise,
Ltrage radicalul din caise.
L gata chiar s-mi intre-n sentimente
$i s-mi mscare dragcstea-n prccente,
Sau in stcmacu-i ii, cu scnerie,
S-mi iabrice pe lcc melancclie.
De-i prcgramat, el murmur i plange,
Micandu-i angrenajele din sange,
%
ARCAD!L SUCLVLANU
Ori ninge ant, mimand parc ncrii,
Ca intr-c inertie a ninscrii.
Se simte bine ccnectat la priz,
Dcarme ncrmal, nu are nici c criz.
Dcar inima-l mai rcade catecdat
Pe lccul unde-a icst ulcanizat.
tleira rc,ie
De la . pan la .
Se ccnjug iata mea.
Sangele meu lumincs
Curge, nisipit, in jcs.
Vistcare, carnea mea
Picur cantand i ea.
!ar eu de sus priesc
Cum m - jcs - alctuiesc:
Sangele meu lumincs
Se-niirip iari jcs.
Vistcare, carnea mea
Se-ntrupeaz, jcs, i ea.
Picturile zburand
Se-nrcesc de is i gand.
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
De-sus-pan-jcs-sunt-eu
Pulbere de curcubeu,
Rc artej de is i carne.
Cine-ar ii s m rstcarne -
S curg iar iata mea
De al . pan la .
Maic, iari dumneata
|a, ractea
$i atuncea enea La:
Nuir-pasre-iemeie,
$i in trup imi descuia
Murmurul Mrii Lgee.
Aer dulce aea-n cs!
Aburit de-a ei priire,
Se-nrcea miraculcs
Ceamul ietii cel subtire.
O, i-aea un iarmec siant -
Semna cu-c plcaie care
La trei metri de pmant
Se transicrm in ninscare.
O religie era -
Plin tcat de pcate,
%
ARCAD!L SUCLVLANU
Ce cu sangele-mi lega
Clipa de eternitate...
Vinc iar! - acum ii strig,
Palpaind inspre departe, -
Pasre, s-mi tii de irig,
De tristete i de mcarte.
Miracclvl ilei e viercvri
Deschid iereastra in zcri
i las s-mi nleasc-n cdaie
numai lucrurile banale,
lucrurile umilite, uitate, lipsite de glcrie,
cu iata mancat de scd,
mircsinde-a silcz i a hamuri.
- Veniti, eniti s scct din ncu in lumin,
s incarc, pe rand,
cu electricitatea iluziei,
s pctclesc icamea de transcendental
i-aentur!
Ltrag din csul alb al duminicii
miercurea de cenu a ietii
i priesc din perspectia iabricii de ciment,
a peticrului auriu eilat in acariu
sau a lanului de siecl dat cu insecticide -
i simt cum tctul in jurul meu
intr in relatii nci cu Metaicra,
%!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
respir un aer magic,
de inceput de lume.
Culeg cantecul - neselectat -
al ccrului de brcate,
descriu drama lcccmctiei cu aburi,
secretul ilcrii de rapit,
dialcgul dintre butuc i jcagr -
icand Miracclul s se nasc
din aburii de leie ai zilei de miercuri,
precum slbaticul, candidul nuir
din rcditcarele,
recile maluri.
jvrval e /cr
Un ccmputer mai sarguincics ajunge pan la
ccrul antic, intr cu el in pclemic:
unui ers saiic ii d c replic
de trei-patru lcgaritmi,
ccntra unui imn de Pindar
incc tecria cuantelcr
Trec zilele - tautclcgii iclete
Legitimatie de pcet Ca i cum ai zice:
adeerint de dragcste, paapcrt de rcu,
certiiicat de ccpilrie
Rana, ca un ccntcr electric
%"
ARCAD!L SUCLVLANU
Te-atept. n seara asta c lun magnetic
atrage turlele craului, c muzic galben
se nate pe pcrtatie. La dcar lumina
ierestrelcr scriu elegia lcccmctiei
uzate. Sunt trist i te chem: Vinc,
mai e cea septembrie in ccpaci,
mai e cea rcu-n sertare
Lra brutal i ulgar, lipsit
de scrupule: ca c armat mrluind
pe gaturi de icri, ca c iirm ce-ar
inde surasul Cicccndei
ca pe materie prim
O ciilizatie purtand blazcnul `eavertlal:
plante cmnicre, crae-saane,
academii-peter
Dar eniti s art: pe zidurile
mcrtii trandaiirii ctrtcri
ai sangelui
Reivrevtarea livi,tii
De cum a rsrit luna
a inceput inazia greierilcr
micandu-se in cclcnii crbitcare,
trecand linitea ;in ruine, a eacului
prin abatcare de-argint
risipite prin iarb.
%#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Au inadat strzile i grdina,
s-au lipit de traerse, de rcti,
s-au cuibrit sub praguri,
in gaura cheii,
au rcntit atrii, pdurile,
au arat singurtatea ncptii,
au mcinat tramaiele, pcmii galbeni, craul -
trecandu-le pe tcate
prin mici ierstraie tandre,
cu lame rcii, subtiri,
au huruit tcat ncaptea pe dealuri,
s-au perindat in armade glcricase,
in cruciade strlucitcare,
mutand lucrurile-n cer
i lsand in urm
linitea reinentat.
|a vcvl ccviticval ere frvva
Dac irunza aceasta,
ultima din castan,
acum, nciembrie 198,
ar cdea -
ea singur ar ii-n stare
s schimbe, subit,
relatiile dintre nci.
Tu, iubitc, ai zice:
Viteza de cdere a irunzei
este direct prcpcrticnal
%$
ARCAD!L SUCLVLANU
cu greutatea lunii septembrie
din iiinta erde a ei.
!ar eu, desigur,
te-a ccntrazice ucr:
Viteza de cdere a irunzei
este direct prcpcrticnal
cu greutatea lunii septembrie
din iiinta erde a ei,
plus icrta de iniluent a surasului tu
asupra densittii aerului -
i, astiel,
ar inilcri pclemica.
ns mult mai trist e, iubitc,
c irunza
se mai clatin, iat, in ant
i nu,
i nu cade.
Div crcvica vvvi rc/ct
Ce-amurg de brcm, ce tcamn gri!
Hai s-c-nmultim la 4 F.
Ce curcubeu rentabil, c!
S-l tragem, dar, la indigc.
Ce reerie, ce curent...
Ce iiar-i aia evtivevt
%%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Simt un eces in circuit...
Dar dac m-am indrgcstit!
Mai ninge-n iarn, aadar...
S punem iulgii la dcsar!
Mai cant mierla pe la zcri...
S-i punem iute tranzistcri,
S-i prcgramm un alt mcti -
Cci - i-auzi! - cant subersi!
Ierfectivve
Irietevilcr vei,
tiveri ceti iv vccriva
Sublimi actcri in arta de-a isa,
Prin nci Azurul chipul i-l iseaz!
Ltragem enicia dintr-c stea
$i-c indem pan-la ultima ei raz.
Siere de aur sccatem de pe tei
;Aand in nci cea de la albine,.
Siinti surazand sub nimburi de ulei
Ne-aprind in cchi iccane bizantine.
Lumina zilei ne-ncccaie grea
Trupul iragil de trestii istcare.
Suiletul ncstru, angrenat cu-c stea,
Lucrul mecanic il transicrm-n ilcare.
%&
ARCAD!L SUCLVLANU
;Dar pe cand ncrii ne mai pcart-n a -
Ir s bage ingerul de seam -
!luzia ne trage la rindea,
Icandu-ne periecti - pentru reclam!,
De ravl tav
De dragul tu m-am inncrat i-am nins,
M-am reccmpus din ncri i iulgi, iubitc,
$i m-am surpat din ceruri dinadins.
Pcat de-atata iarn ce-ai mintit-c.
Lram un hchct iniernal de iulgi,
La de alb, jratic de candcare,
Czand pe zare in altcri prelungi,
Bland ccndamnat la mcarte prin ninscare.
Ningeam curat, ningeam ccnspirati,
Ningeam in iebr rece i-n netire,
Ca un dcgmatic trist i emcti
Cu-c ultim credint in iubire.
O, i-aprindeam mari ruguri in cclind
$i imi chemam in tain iclierii -
S te pstreze pur, imblanzind
n carnea mea, tcti lupii i tcti jderii.
Dar tu ti-ai ras de-aceast iarn-a mea
Cu iulgi naii. $i te-ai lsat iurat
%'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
De-c iarn de cartcn i mucaa
Cu iulgi cpsiti, de cret cclcrat.
Zpada mea a nins in spatiu gcl.
Tu suradeai intr-c ninscare rcz,
!nstincte-n blugi, un dcr de stanicl
ti inilcreau in piept, ca-ntr-c hipncz.
Ce-a icst: un is iluzii ir sens
O dram-a icst! O lupt neiireasc
n care albul a pierdut imens,
Striit de-c lege mult prea pmanteasc.
Acum, nici nu mai suir. Trist i-nins,
Atat mai pct i-a rea s-ti spun, iubitc:
De dragul tu m-am inncrat i-am nins,
Pcat de-atata iarn ce-ai mintit-c.
1itraliv avtvvval (,
Nciembrie, ca c sintez gri.
Ccntabili de cenu scad pe zare
Culcrile: culcare din culcare,
Amurg de sear din amurg de zi.
St iermele ciirat in mrul care
L-un ultim ader al tcamnei... $i
Din tampla mea incepe-a isccli,
$i-c man-ncuie iccu-n lumanare.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Un ant izbete-n geamuri ir scrupul
$i clcpctele-n iunii se-niicar,
Albinele-i transicrm mierea-n cear
Pecetluind pe dinuntru stupul.
Presimt enind cu iulgii ctre sear
Tristeti adanci, mai grele decat trupul.
1itraliv avtvvval (,
L-un uiet galben. Aburi de ceaslc,
n bcarea lcr salcamii se siaie
n lungi accese de melancclie,
$i ceru-i cidat, i antu-i mc.
$i-craul ca un mcnstru de metal
Tuete-adanc pe gur de iurnale.
Amurg tarziu de eac. Pe maini i ale
mi trece-un irig ca iuga unui cal.
Pe lampa zilei iluturi se mai zbat -
Heralzi ai erii i-ai luminii inc.
Amurgul se-nrcete-n cchi de stanc
ntr-un reile hipnctic i ciudat.
M scarbe-n ea c linite adanc
Cum e dcar intr-un clcpct scuiundat.
&
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
1itraliv avtvvval (,
Disting prin irunza tcamnei un tic-tac
Abrupt i umed, cu surpri de cear,
Vag preestind prin aerul de sear
Ninscri srace, de siarit de eac.
n ceruri iumeg petrcl lampant
Sau lumea tcat-i iulger in ruine
Mcrile-ncet se macin pe sine
n antul de ncrci i diamant.
n lucruri reci se-nnegureaz bland
$i cade-un irig pe brazi ca c ctu,
Iccu-i striit de prcpria cenu,
!ar Timpul il cm ccniunda curand
C-un ceas intcrs pe dcs, ca c mnu,
Cu limbile-nuntru alergand.
jvrval e /cr
Iurtuni magnetice, peti suiccati,
zcne iierbinti, rzbciul stelelcr, cancer
i apartheid, psihcz i schizcirenie,
iar acum, ca c sintez glcbal, S!DA.
O, dar parc ziceati c e gcal
cutia Pandcrei
&
ARCAD!L SUCLVLANU
!ar la urm lupii, emcticnati, citeau pcezii
despre iericirea de-a ii caie, scrise
cu ccltii lcr pe pergamente
din pielea mieilcr decrati
Venicia, cu zarurile cariate
O, aceast canep cumsecade, aceast ilcare-a
sracilcr neamului meu, mai mircase inc
a .vivtiri iv ccilarie.
Da, suierinta are memcrie
n arhiele ierbii trecutul e erde
Pcetul, acest zetar aternand in palturi
iruri de ccccri
Zile de tcamn, cetcase. M incui
intr-c pictur de Brueghel cel Tanr
ca intr-c cas rcie
Zece predicate sugand la un singur
subiect
n timp ce caii ciilizatiei zbcar in lun,
jcs pe pmant clutii nctri
car gunciul din grajduri, duc sacii
la mcar, ar clinurile mai putin demne
de enila tractcrului, intr
intre cutitele abatcarelcr.
&!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Dar dac intr-c zi ne-ar declara
c i ei cr s zbcare
Viata, ca un bct de ulpe insangerat,
trupul nicicand nu i se ede
clvar e /cala ractei
Materia, prin tine, se rsiat
n icrme pure i-ndulcite linii,
La care, cu mici dlti de-azur, elinii
Lucrat-au apte ieti i-nc c iat.
n cchii ti ard ilcri sibilinii,
Sub raza lcr, ingerul meu inat
S-ti iure, pur, misterul de pe iat,
Dar ti-l pzesc - mici sentinele - crinii.
!ubitc care treci prin iata mea
Ca un iitil aprins prin lumanare,
Sunt beat acum de tine, parc-a bea
Azur de stea din magice pahare,
$i m subtii ca stelele pe mare,
Bclna de bcala dragcstei, de ea.
&"
ARCAD!L SUCLVLANU
Ccarva
Din cerul eted zeii se arunc -
Stcluri albastre de ccpii btrani.
!nstinctele au cstenit de munc
$i cai trcieni necheaz prin salcami.
Albinele duc ilcrile-n ispit,
!ubindu-le mecanic prin grdini.
Dcar tu mai urci c lacrim-nechit
Spre ncrii sterpi, pe scripeti de lumini.
L lampa stelei parc aiumat,
Marea-i cu pete, iernile-s iierbinti.
Pe alea zilei, de-un echi plug arat,
Tu eti ccpilul semnand dcrinti.
Suiletul tu mai plange prin culise,
Arde pe mri, adcarme in statui,
i tip, gcarn, rnile deschise -
Ci mari ianiare-ineac glasul lui!
1ivc, ccile
Hei, ccpile din mine,
Dac mai eti i mai crezi in pceti,
I acum un pcd de albine
$i inc, i ad-mi din tara ta eti.
&#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i spune-mi ;de rei s m bucuri,
Ce mai iac iarba i ilcarea de tei,
Cum se mai simte izcrul, i-n lucruri
De se mai aud pe-nserat cci de zei.
Lu M-am schimbat, ccpile, in lipsa ta.
Rmas la limba stelelcr repetent,
Acum din dragcstea mea se pcate realiza
O pereche de cizme sau un sac de ciment.
Pe cantarul cucului, limba mi-i mai ucar,
Iantan tcpit-n sete sunt, lang drum...
Dar inc tu, rege peste cdinicar,
$i terge hctarul dintre atunci i acum.
Pune-mi pe cap ccrcnita de ppdie -
S mai pct crbi iluturi, s mai traduc ilcri,
S spintec cerul primerii-n campie
Pe tiul unui ir de ccccri.
S m-nscteasc numai minunile simple
Din care s-l etrag pe Dumnezeu,
Pulsul materiei s-mi zacneasc la tample,
$i intre mine i pasre - s nu tiu care-s eu.
$i pune putin lumin decparte
S-mi ining cu ea trupul in scmn,
Cci numai tu m-ai putea sala de la mcarte,
Ccpile din mine, preacuratule Dcmn!
&$
ARCAD!L SUCLVLANU
1evriv
Stea cu iitil, duhnind a lumanare,
La astmatic de ulcan impiat -
Viata mea, iata mea e-un aliaj ciudat
De is industrial i dcgm istcare.
Pieptul meu se las parc-nchiriat
De un dcr ce-aduce-n piete plusalcare,
Carnea-abia m irige, csu-abia tresare
Cand de briciul lunii sunt decapitat.
Palpaie c ceat ca c amanare,
Ochiul stins inat plansul prcgramat.
Plant ingrat cu supericsiat -
Suiletul, de-c reme, iat nu-mi mai mcare.
De rceala alb-a stelelcr gripat,
Atept briza mrii, tctui, dinspre mare.
vferv iriv
De mi-ai tcpi statui de zei prin case,
Tct n-a cuncate tainicul declin
Al sangelui, spre-acel iniern diin
Zidit din ilcri mari i-armcnicase,
Unde ccbcr pe scripeti de mtase
La mesele inaltului iestin,
&%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
La care scrb din cupe rccrcase
Un iel de smcal iiart-n tei de crin,
De care m imbt ca de un in
Abrupt, cu marginile luneccase,
De am ajuns putin cate putin
S inilcresc ca un ncrci senin,
S reau a zice multului putin,
!ar carnea mea a iulger s-amircase!
1eerala
Ievtrv lie 1. Zerea
Vcr ingheta grdini de puritate,
Iluturi btrani se cr intcarce-n cu,
n geamul zilei sangeriu ei bate
$i dcar tcerea iti a ii eccu.
Cdea-cr iermii de accrd cu duzii,
Pianjenu-i a-nghite prcpriul iir.
Trecut in capul listei de iluzii,
Vei pribegi pe mri de hidrargir.
Chiar raza stelei a ii bici de sare,
Trezind tcti pruncii dintr-un scmn iicti.
!arba-ti a da rspuns la intrebare,
Rzbind de sub betcn ir mcti.
&&
ARCAD!L SUCLVLANU
Muntii de piatr brusc cr ii de cear,
Ciilizatia-c s cmite cai,
!ar clcpctu-c s-i scuipe limba-aiar,
Stul de-atata iad carpit cu rai.
1vat e ala
Ca dinamita-n ilcare de cire,
!nstinctele-ti ascunse-ntre petale,
Sangele meu cu unduiri egale
Sub talpa-ti scmncrcas, l-ar rea pre.
Spre rugul tanr al ipturii tale
S m streccr ca ulpea prin mce,
Pe cand intinzi, desigur, ir gre
Capcane tandre de mtase-n cale.
Pandit pe la rscruci de patimi, tiu:
Pcite-nilcrite ag in cchiu-ti dulce
Ca pe-un anat de gal-c s m culce
n ara ccapt-a trupului mieriu,
Pe-un pat zidit din dcupe junghere -
$i nici s strig n-c s mai am putere!
&'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
jvrval e /cr
Cimitire de maini, iluturi de nylcn, lupi mcraliti,
melancclii prcgramate i, ca c ccmpletare
sublim, un cantec de leagn pentru
micul ccmputer:
a b c d e i g h

' ' ' ' ' ' ' '

O, patrictismul lui digesti
n siarit, iat i ccmeta Halley. Turme
de aparate dau buzna s-i duc trena,
istcrii au inscmnii magnetice,
astrcncmilcr le d laptele in icc,
pcetul Nicclae Pcpa i se prezint in calitate
de ghid, rand s pun pe ea mcncpcl
Ll nu are, pur i simplu, inim, el are
c inim cu bti calculate, rentabile, c inim
prezut cu ampermetru
De parc entuzele aplicate pe limb
mi-ar putea sccate din ea
demcnul sincerittii
Omida indiierentei mnanc ccntiinta salcamului
'
ARCAD!L SUCLVLANU
Prima zpad. Pe la cclturi de strzi
se and stri de dcr i sperante, miraccle
aderate cu marca ratii Crivv
Oricum, pcetul rmane in ccntinuare
preedintele Ascciatiei celcr ce iseaz,
liderul imbujcratelcr generatii de trandaiiri,
senatcrul mcrilcr de ant
!arba rsrind de sub zpad
ca un rspuns
|ie
Piane gri, iclii de tcamn,
Surpri de irunze-n re-mincr.
$i crb e pianistul, Dcamn,
Ce se zidete-n iccul lcr.
Dc-re, dc-mi, inalt rsun
Lieduri de cear prin ccpaci.
Tcarn-n pahare clar de lun,
Cuprinde-mi mainile i taci.
Rmai aa in prieghere
Cu lampa irunzei dat incet,
Cci se intampl-c siaiere
n cerul lumii iclet.
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Vezi, smaltul de pe cre cade,
$i-abia m mir, i-abia te miri,
De-atata grea singurtate
Se-ngrca lemnu-n trandaiiri.
M surp-c patim ascuns
$i m resiir peste mri -
Cci irunza nate tct in irunz,
Ci nci - ca ceara-n lumanri.
Piane gri, iclii de tcamn,
Dc-re, dc-mi, dc-la, dc-si -
$i eu sunt pianistul, Dcamn,
Ce se zidete-n ireamt gri!
tcliv
Ninge curat ca intr-un dcr de mcarte,
Dezastre mari de iulgi se-ntampl-n cer.
La geamul plans al casei de departe
Se-aude-n ncapte-un cantec: lerui-ler.
Acum, acclc ninge-a enicie,
Brazii mircs a natere in munti
$i-ncet se sting in eghea lcr tarzie
Dcu iclii, dci pcmi ajuni crunti.
Umbrele lcr ca-n is mi se arat
Veghind la geam atat de-adanc i greu,
'
ARCAD!L SUCLVLANU
C din tcerea lcr insingurat
i rupe crba insui Dumnezeu.
Cumpna remii tulbure se-nclin
Cu iccuri mari de ger spre cuibul lcr.
$i parc-i scarbe-c stranie lumin,
$i-ncet se duc prin aspre mi de dcr.
Pe iruntea lcr se-ncheag-un nimb de ceat,
n pieptul meu lucreaz-un iier cu zimti,
$i tct mai des se-aud hitai de gheat
Pe partea lumii, cea dinspre printi.
Pe ci de iulgi acuma m-a intcarce
S cad la prag, zidit intre nmeti,
$i ceasul lumii, cu ncrcase ace,
S-l dau-napci cu, simple, dcu ieti.
Dar ninge-n ncapte ir indecare
Cu lerui-ler peste-un siarit de eac.
Mi-e dcr... $i-adcrm cu iruntea pe ninscare,
Decapitat de-acest cclind srac.
Ic riv
Miel iraged druit cu cclti de lup,
Prin crangul alb al simturilcr pure
Sangele meu iseaz s te iure,
Iemeie dulce cu ulpi rcii-n trup.
'!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Regin peste rciul-de-pdure
Al patimilcr mele ce irup,
Oh, mierea crnii luminande-n stup
Chiar mcartea, ea, inat s ti-c-ndure!
Astiel m-arunc spre tine ca un pcd
Cu nerii rsuciti in ci ierate,
Pe care-n zcri sublimele pcate
Vcr trece intr-un tulbure ecd
S eplcdeze - iragede grenade -
n raiu-ti dulce, plin de baricade.
alaa iv a,tetarea vivcrii
O, suilete-al meu, ascult gcarna
Iulgilcr. Argintul ei in zduh
Vestete c se aprcpie iarna
Cu irigul ce cade pe ape, pe stuh.
Clare pe-un incrcg acum te-a plimba
Prin latiiundiile Iratilcr Crimm,
Pduri de lumanri s-apar-n gcana sa,
!ar nci de-a lungul naterii s iugim.
Din cchii mei s-ar nate, pcate, Mirarea -
O stare primar, c eghe subtire. Oricum,
Misterele ar inrci pdurile, marea,
Lucrurile-ar pierde simtitcr din clum.
'"
ARCAD!L SUCLVLANU
A respira pcate iari zduhul lui .
;Secunda ar ii cat cra, cra ar ii cat un an,,
!ar tu mi-ai prelungi trupul: m-a intrupa
n tcate regnurile, chc, simultan.
$i-a imbrtia curatul iulg de zpad
Ca pe un irate al meu, ca pe-c scr a mea,
Venit ;enit, acuma din cer s m ad
Din iata aceasta, aceea, acea...
Reivterare
De trupul meu m lepd in netire,
Bratul in ierbi imi iumeg subtire.
Carnea mea carb-i incleteaz zimtii
Cu-ascunse angrenaje minerale,
$i-n acest ritm imi regsesc printii,
$i acest ritm e-al lumilcr tctale.
M sparg de cerul ant ca de-c turl
$i-n circuit de iarb i ninscare
Iiinta mea prins de spasme, url
Scrbit de-aburcase stri primare.
Iierul i cuprul mi se-aaz-n sange,
Sarea imi urc-n cs iremttcare,
Rsar cu graul, reint a ninge,
!ar mcartea nu-i decat c intamplare.
'#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
lavt e arivt
Tu ai in trup pmant de Lldcradc,
Lemn rcu de catarg crescut in cs.
Din turnul sangelui tu, adcratc,
Am lunecat, i-am lunecat duics.
n pieptul meu sgetile de miere
Lucrat-au dulce i inader
Prin simturile-n bland siaiere,
Ca iermele sub ccaja unui mr.
Ilmand de-un rug cu ilacr subtire
Cum smaltul pe c amicr de lut,
Prin carnea ta blcnd zbcr in netire
Cu palmele-nilcrid spre galben sud.
Astiel cltcrind prin simturi carbe
Cu ui inalte de pclenuri, simt
Cum sangele c muzic mi-l scarbe
$i mi-l intcarce ilaut de argint!
alaa vvei ccici riatcare
Vinc cdat, dulce himer,
Iirule-de-nisip-princiar,
$i-n trupul meu cu iluzii de sier
mplant lancea ta de cletar.
'$
ARCAD!L SUCLVLANU
n nmcl, sub c tij de nuir,
Te-atept zi i ncapte, te-atept,
Se-nrcete apa cand suir,
Perla lunii imi sanger-n piept.
Ccniund mlatina cu cceanul.
ntre liane, mclute i peti,
Trece ziua, sptmana i anul
$i-mi subtie credinta-n pceti.
ndurereaz biclcgia mea istcare,
Sangercsule, tandrule Caaler,
S-mi curg carnea spre-ascunse tipare
De dcr, de-armcnii i mister.
Pune in crdinea mea iireasc c alt
Ordine, decat in ccralii ccmuni -
S se cutremure mediccra ap din balt
De puterea nemaizutei minuni!
jvrval e /cr
Albinele culeg mierea de pe micrcicane,
bisericile schimb replici cu crchestrele
de jaz, pe limba uns cu miere
alunec schicrii unui ader de circumstant,
pasrea se rnete de aer, petii de ap,
tinut in lacrima mea
icita de turnescl se inrcete
'%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
O, aceast singurtate - spatiu pcpulat
de lcccmctie rcii
Ca i cum i s-ar cere crinului s-i
eplice pariumul, ca i cum zpada ar ii
suspectat de alb, ca i cum muntelui
i s-ar putea ccniisca memcria,
ca i cum sentimentele s-ar putea spla
cu scd caustic, ca i cum
$i tctui, primara mai are putere
s in, respiratia ei
stinge becucarele erzi
din iziunea rcbctului
Clu mcral - ce ingrczitcr paradc
Pcezii electrcnice, zei cu pistcane,
stele de ser, chimie i statistic,
industrie i ccmert. O, suilete subtiat,
unde e Andersen, s ne saleze
Ciilizatia purtand un bici
impletit din cai
Veacul se duce, ne las ncu
glcria
'&
ARCAD!L SUCLVLANU
1acerea ca ialect al cvrivtelcr
O tacere e travivl ircr al cevelcr
Paul Val r y
Cum ard in templul tu, Transiigurare -
Mi-e suiletul isare i uimire,
Icamea de rug a iluturelui-mire
Ce-mi cheltuie icliile de sare.
Hai d-mi iiinta-n scrancicbul durerii,
Aprinde-mi, ca lui Hercule, emantul -
Credinta mea e s ridic cuantul
La marea reclutie-a tcerii.
Ar trebui c muzic subtire
S-mbclneasc sccicile in mare,
S cad-c ineiabil ninscare
Cu ncri electrici peste-un lan de lire.
$i-astil - prin aspre armcnii - s pct crbi
n dialectu-n care-a plans Paul Valry.
.cela,i evv
Iluturii mcr celebri in amurg,
Albine cad, de miere ingrelate.
Biet prcletar al iulgilcr in burg,
Tu tct mai crezi in lucruri inentate.
''
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Dar iulgii nu aduc enit la ccnt,
Dar cerul nu incape-n buzunare,
Iclii dac aprinzi pe crizcnt
Nu pcti grbi un rsrit de scare.
Cariul prcsper-n trcnul lui de lemn,
Hazardu-i jcac zarurile sparte,
Prezent e-n tcate echiul lumii semn
Ce guerneaz in intreg i parte.
Aceleai echi instincte i ercri
Pe limba ncastr pururi se declin.
$i dcar iluzia, ararecri,
Din iulgii ti mai macin iin.
lvtvre e vcate
Hei, iluture-niiat de ielinare,
Mai urci la cer pclenuri dulci de mai,
Cu-c arip-n iniern i alta-n rai,
Spre rugul intrebrilcr primare
|i-e zbcrul tct mai greu, mai singur, mai
Nehctrat, prin mile stelare.
Herald terestru, astru de candcare -
Pe trmii uniersului erai.
Dar ti-au pictat aripile cu iier,
Cu ceara eacului acesta, care
|i-a pus pan i zbcrul pe cantare.

ARCAD!L SUCLVLANU
Acum, intre hipncz i mister,
Visezi s urci ncrcaiele la cer
$i-apci s-ti iaci azil in lumanare.
Iiavvl ccvralecevt
Pianul acesta
pare c se indec deiiniti
de muzica sierelcr.
Cu clapele ruginite
de mazurci i scnate
st in cdaie
ca un iluture negru
indecat de zbcr,
cznindu-se s ingane
eterna tblit a inmultirii
;c indeletnicire sigur
ce-ar putea cdat i-cdat
s-i aduc prciit,.
Sala de ccncert ii apare
ca c amintire cetcas
de tinerete nai i netiutcare,
cand se indrgcstise ca un nebun
de-c rcmantic scnat de Beethcen.
Absclit de cbsesii i crize,
punctual i decent,
mai d din pedale pe unde ii e cald i bine,
din cand in cand il mai puteti edea

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


scliegiind pe la edinte
prccese erbale -
in dc-majcr, numai in dc-majcr.
ncat n-ar ii de mirare
dac intr-c zi
ar ccniunda pcrtatiul
cu scara ierarhic.
Icre,tile verevta/ile
!ertati-m, bunii mei Irati Crimm,
i dumneata, btrane Hans Christian Andersen,
dar iat sunt necit s spun
c pcetile castre s-au cam inechit,
haina miracclelcr s-a rrit pe la ccate,
nici c curttcrie chimic nu i-ar mai
putea sccate
slinul i petele.
Vedeti dumneacastr,
ine c zi cand desccperi dintr-cdat uimit
c Regina iulgilcr de nea pcart blugi
i irecenteaz sptmanal disccteca,
c Scuiitei Rcii i s-a deiectat teleizcrul
i cheam lupul s i-l repare,
c lampa lui Aladin a icst aruncat la lucruri echi,
iar ccpilul a deenit i el mai prudent,
nu se grbete s strige dar regele-i gcl.

ARCAD!L SUCLVLANU
Zadarnic ne iacem iluzii: intre un antrecct
i un cccr zburtcr
se alege, intctdeauna, primul.
Da, bunii mei Irati Crimm,
i dumneata, btrane Hans Christian Andersen,
ine c zi cand zanele imbtranesc,
ine c zi cand csuta de turt dulce e demclat
i haina miracclelcr trebuie dat la intcrs.
ila ``
Ajuns aici, actcr de rand, reiuz
S-mi jcc pe scene drama ancnim,
Siere de-argint de-mi cant in auz -
Ah, pcezia-i unica mea crim!
Plantat in carnea unui ader,
De-atata timp cuantul m rsiat,
Dar tct mai cade irigul pe ilcrile de mr
$i-n cchiul lumii-i isccl ca-n prima dimineat.
n sange-mi iulger lumini de bici
Plimband prin cer un rci de catedrale,
!ar limba mea mai man idcli mici
Spre-un eaicd de tinere ccale.
Ca c mireasm rzrtit-n pruni,
Prin simturile mele trece-c nunt,
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Duminici cptuite cu puni,
n lung ecd, din pieptul meu se mut.
Un rci ilmand in templul unei paini -
Parc a ii, sub zcdia lui Dante...
L Vinere in lacrimi, iar in maini
Ard cuiele ca nite diamante!
|eral
Rmai heraldul Visului cel pur,
Iuncticnarul lacului cu nuieri,
Icrmul i greeal de azur,
Ccncept de iulger, cand iubeti i suieri.
Prin simturile tale, inc ii,
Mici niagare rcii mai iac spume,
Materia eman reerii,
$i tu eti Cel-abia-enit-pe-lume!
Cum tii s zbcri mai sus de-aripi, mai sus,
Strans in cmaa-ilacr a lui Hrcul,
Rmai triunghiul dur i nesupus
Rctundei stri ce c impune cercul.
Chiar dac-n simturi carbe mai auzi
Cum murmur, prin eac, zcclcgia,
$i iermi sintetici angajati la duzi
ti rcd prin irunze erzi melancclia,
"
ARCAD!L SUCLVLANU
Chiar dac dcarme-n pat de iier ccclit
Ccpilria lumii-mbtranit
$i zeii parc-au eadat din mit,
$i glcbul parc-ngheat in crbit -
Rmai heraldul neatins de iard
Sau !c transiigurat ;aceasta caut!,
n trunchiul - spart de rni - al unui brad
Pe care antul il transicrm-n ilaut!
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ARH!VLLL COLCOTL!
1990
Ie,te e vare
...Cci dezbrcat de sclzi, umilul pete
Nu mai distinge mlatina - de mare.
De-aceea pcate, c-un satar de sare
M-au ras de iu, de la urechi spre dete.
n ape tulburi i leii amare,
De sine desccjit - aeau ndejde
C-ntr-un tarziu, a ii s strig crbete
C d i eu, in mal, numai altare.
Dar, iu, eu am tipat necmenete
C-n acest smarc nici nu adie-a mare,
Ci mai curand a dcgm stttcare,
C nu-s reptil ilasc, ci dcar pete,
$i crui - prin credint i isare -
Nci sclzi, de-argint, au i pcrnit a-i crete!
$
ARCAD!L SUCLVLANU
.ici, iv avar
Cum iarba scrie cde despre ccas,
Sunt incat de laitatea cui
Simt maini peltice gadilind statui
$i-un clcpct putrezind la nci sub cas.
Hazardul esel st cu nci la mas
$i-n piniti inul a icut pistrui.
Dcipe pianjeni impletesc c plas
Pentru cel stins sub steaua nimnui.
Mana ta, Dcamne, cea de sub mcrminte,
Ne iace-un semn, dar parc e-n zadar.
Cci cchiul e ccrupt i crba minte
$i steaua ncastr e de lut i ar,
$i, ai, pcestea cea c-un blid de linte
L eche, ca minciuna in Ianar.
Rva fiilcr ratacitcri
Pgan scart, remuri incate,
Dac e-un risc i un curaj a-ti cere
!stcria, ce ne-c slcbcd in rate
Cei angajati s ne-c cultie-n sere...
n ccruri mari, mimand ucr cantarea,
Nci ne-am uitat i limba, i temeiul,
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i ne-am zidit in stalpi de pcrti uitarea,
$i ne-am but din candele uleiul.
Ne-am jeiuit din nci pe nci, chiar ncu
Ni s-a lsat plcerea de-a imparte
Lumina din Luceair pe din dcu,
De-a prezenta intregul - dcar ca parte.
Din dcin ne-am icut emant de gal
;Spre-a demcnstra-ntr-un iel care ni-i ita,,
Ci-n iirul rsucit pentru beteal
Cu tct cu lan-am tcrs i Micrita.
$i-am intat trdarea ca pe-c art,
$i ials am inceput a ne ccninge
C da, aem mai multe hrti pe hart,
C da, se d hctarele din sange.
Dar aderul, tctui, nu se inde,
Dar mai aem cclcan ertebral,
$i sprijiniti de munti i de cclinde
Am mai putea ininge-aceast bcal.
De-aceea aem c siant rugminte
Spre cei ce au istcria de-a gata:
S ne re-dea str-mc-ii din mcr-min-te
ntregi cum sunt, nu-n rate, cu bucata.
S ne intcarc, siant i primar,
Memcria ce zace in arhie
$i-ntregul neam ce sanger sub tar
De dulci prenume, dalbe substantie.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
$i cum suntem cu tctii incatii,
S ne rugm, egal imprtind ina,
Ca s ne ierte dcina i Carpatii,
S ne-niieze iari Rdcina.
|terva Davevarca
| cera vtre iv Davevarca
V. Shakespeare, |avl e t
Ce mai iace Danemarca Ce s iac Danemarca
Putrezete mai departe, bea la ctc i tutun.
Dcar c-c mai injur Hamlet i-c amnint, sraca,
C-c s-i siarme-cdat trcnul... $i-c s-l siarme, c-i nebun...
Ruginete aderul ce a icst uitat in plcaie,
Se impute i clccete cul in priighetcri.
Dcgmele se intetesc ca mutele pe mruntaie
$i se bnuiesc luceieri chiar in malul cu duhcri.
Cariu-i scrie inainte crcnica in trcnuri rcase,
Mcinand dulci putregaiuri c-un ag mircs actual.
Viermii Viermii cei din balt au eleitti de raze
Icrictind pe-un scare tulbur ce plutete pe canal.
Danemarca e etern - Danemarca sccial,
Mcrbul ei e iu in tcate, iciul ei e patcgen.
Dinspre trcnul ei adie parc-a beci i-a mucezeal,
Raiul ei e-un rai speciiic, ce duhnete a iniern.
Pan` la zidul ei s-ajunge pe un pcd din aripi arse,
Lebede injunghiate stau zidite in deccr,
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Teatrul ei e-c mcar care drame macin i iarse,
Un urub - mai mult nimica - este iiece actcr.
Un urub! Viziunea simpl-a Danemarcei e urubul,
Lu i tu i nci i danii - suntem urubae mici.
Dumnezeu ;chiar el se pare, e urubul ir scrupul
Ce-a prsit lumi de uruburi i le-a rspandit pe-aici.
O, ce tulbure dcspeal! Nu simtiti Iierbem in drcjdii,
Stm in mazg pan-la ccate, stm in mazg pan-la gat.
Ni se iurieaz-n sange, trece in ccpiii nctri
$i ne umple cu ctra, c-un mircs perers, urat.
Ce ziceati Sunt grai punii cei hrniti dcar cu cpsele
Ce ziceati de-aceste teste Crchie ca nite pcrci
Ah, te simt btand sub tampl, Danemarc-a remii mele,
Ah, mircase-a Danemarc criiunde te intcrci!
Iilczcii de ham i pinteni, din cei ir neri i ale,
i cresc larele sub limb, c culti in ncrci
$i ea crete, se etinde i ia icrme ideale,
$ansa ei iiind egal chiar cu iciul din nci.
Ce ccmert ideclcgic, ce traiic de Danemarc!
Lpcrtat, ambalat i andut la pachet -
Mici bucti de iad, cangrene purtand rancezita marc.
Nu-i aa c dcmnul Shakespeare pare azi un desuet
Ce mai iace Danemarca Ce s iac Danemarca
Putrezete mai departe i e sntcas tun.
Dcar c-c mai injur Hamlet i-c amnint, sraca,
C-c s-i siarme-cdat trcnul... $i-c s-l siarme, c-i nebun!

ARCAD!L SUCLVLANU
verivl viivlvi, alara
Sahara ne-a-nghitit deiiniti,
Nci mircsim parc-a Pcmpei i-a la.
Nisip, nisip e-n tampla mea bclna,
Nisip, nisip secret, ccnspirati.
Nisip de-apccalips, nisip, nisip
Se-ntinde ca c plant carnicr
Ce ne sugrum lent i ne decr
Vasccas, uria, ir chip.
Nisip curgand mecanic, mcnctcn,
$i peste tct miraje-neltcare
Mintind iziunea tragicei Sahare,
Pe zarea creia, ca un blazcn,
Se ede inc Turnul Babilcn:
Un cap de mcnstru mcrt, dcspind la scare.
.rlirele Cclctei (,
Arhiele Cclgctei sunt la un pas de nci,
Vedeti peretii rcii, parc cpsiti cu sange
Acclc rana lumii suspin-n ncpti i plange
$i plang tcti rstignitii, treziti din dci in dci.
!ntrarea-i pe din spate. Stau ingeri la subscl
$i ccmpleteaz-ntruna registrele secrete.

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


$i celcr de pe cruce mereu li-e irig i sete,
De la dcsare-adie-a trdare i-a icrmcl.
L mare-nghesuial in sala de mcrminte,
De la !isus inccace nu s-au prcdus schimbri,
Mereu nu ajung cadre la sectia trdri,
Dar ingerii sunt eseli, lucreaz inainte.
!ar Arhiarul, zilnic, le rspltete truda
Cu-arginti de pret ce pcart eiigia lui !uda.
`eavvl lvi cva
...$i-atuncea a enit un pete mare
$i ne-a-nghitit pe nci, petii cei mici.
$i iat-ne de eacuri stand aici,
n burta lui, i nu aem scpare.
L mare, Dcamne, petele cel mare!
O ii din stirpea biblicului Chit
Ce pe !cna, bietul, l-a-nghitit
n pantecele lui de pete mare
Ce genercs e petele cel mare!
Nu ne mai las-n grija nimnui,
Ne-cier tct ccnicrtul burtii lui,
Cum se cuine unui pete mare.
Viziunea lui i ea-i de pete mare:
Viziune-gur i iziune-hu,

ARCAD!L SUCLVLANU
Ll n-are crize sau preri de ru
C-n burta lui se desccmpun pcpcare.
Cumplit-i pcita petelui cel mare.
Dar nu ne pcate mistui pe tcti,
Cci, iat, ni se nasc ccpii, nepcti,
$i are crampe petele cel mare.
Dcamne al petilcr, tu cel mai mare,
Ce dcrmi in jiltul prcpriului mit,
Te intrebm: cu ce s-ti ii greit
Nci, care-am plans - spre tine - munti de sare
Dcamne, iti cerem mil i-ndurare:
Dac mai tii la ale ncastre scrti
$i nu rei s murim prin suiccare,
Nici s trim pe jumtate mcrti -
I petele ca s ne erse-n mare
$i nate-ne din ncu, dac mai pcti!
|ltivvl iv/rv
Ultimul zimbru mai triete-n munti,
Bland ccrctit de-c zcdie suprem,
$i-ateapt semnul unei aspre nunti
Ca s rein i s mcar-n stem.
A renuntat la libertatea-n lant,
$i in Carpati, sub stelele diine,
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Ll a pscut tct cerul pe Bizant
$i a but dcar rcu cu rubine.
n sihstria lui a priegheat
$i gandul ncstru, i a ncastr scarte,
$i ceru-n irunte i-a insmantat
Un lujer de luceair ir mcarte.
n iibra lui cea pur s-a retras
ntregu-i neam de it bcureasc.
Pe sub stejari cand muge i d glas
Rsun tcat alea latineasc.
Pcrniti pe iirul sangelui in sus
Pan-n strbuni, i s-i ieim-nainte,
S-l reintcarcem iu i nesupus,
Purtand blazcnul stirpei ncastre siinte.
Steaguri de nunt puneti pe la pcrti,
Trimiteti eti de-a lungul i de-a latul
C ine Zimbrul, iniat din mcrti,
Ca s ne pasc ina i pcatul.
Ademeniti-l spre aceste zri
Unde mai stm sub candelele serii -
S pasc iccul siant din lumanri,
Pan a da de ziua inierii.
$i-n templu-acestui neam ir ncrcc
Unde mircase-a cer i-a rstignire,
"
ARCAD!L SUCLVLANU
S-ngenuncheze pe-un altar de icc
Sub care arde steaua lui de Mire.
Cand ingerii i siintii cei prcieti
Vcr inlta un palc de lumin -
Capul lui siant s sar in peceti
n cea mai pur zbatere latin.
Pcrni-a zcn de nunt in Carpati
$i ccruri mari cr murmura in stran.
!ar nci, de iccul jertiei luminati,
l cm zidi in stem, ca-ntr-c ran.
alaa cvvlvi
iv taratii vccrivei
Pe Buccina ninge cu iccane,
Ninscri cumplite-anunt zcdierii.
Tu ce mai iaci la margini de imperii,
Irate al meu i tat-al meu, !cane
Mai prieghezi la candela-nierii,
Ca un Cristcs cu palmele-n pircane,
Sau te-au striit habsburgice ccrcane
$i dcina ti-ai uitat-c prin siberii...
Trimis-au ulturi i ti-au rupt iicatii,
|i-au arestat cuintele in gur,
$i ti-au mai dat i-c ranced mitur
Spre-a-ti neutraliza in cs Carpatii.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
n sange ti-au plantat mi i hctare,
$i ti-au trezit iepurii iricii-n carne
$i au chemat hitai cu caini i gcarne
Spre a pcrni c neagr antcare.
|i-au tras pan` i mcrmintele pe rcat,
$i Turnul Babel ti l-au pus sub tampl -
S nu mai tii de cate ti se-ntampl
$i s crbeti in patru limbi decdat.
Rnile-adanci, aprinse de la cuie,
Le-au declarat pe lcc ccnspiratie,
Le-au incuiat in seiiuri i arhie
S nu mai pcat plange i s spuie.
Tu ti-ai tccit genunchii prin altare,
Ai scris cu unghia pe tencuial,
Dar iiindc-aeau c dubl scccteal
|i-au pus i umilinta la dcsare.
|i-au luat dcrul i l-au pus sub lup,
Te-au linguit cu blidul i cu pcstul,
Lsandu-te, perers, s-ti aili rcstul
n matul plin, in stelele din sup...
Azi, te isezi la candela-nierii
Sub un !isus ce sanger-n pircane.
La ce gandeti i cui te rcgi, !cane,
Cand ninge bland la margini de imperii
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Tct mai strin sub steaua ta cetcas,
Tct mai grbit, cu cerul in aliz,
Rcgi bunii prccurcri s-ti deie iz
C pcti s mai eiti la tine-acas.
Pe partea inimii unde-ti cresc muntii
Se ede-c cruce pstcrind micare -
L Crucea neamului acesta care
Pcart in el pecetea neagr-a nuntii.
Zidit de iu in plans i rugciune
$i priegheat de zeii daci din strane,
Tu-ai rea s spui i-ai rea s tipi, !cane,
Dar gura ta nici nu mai pcate spune.
Sruti tcut lumina i Carpatii
$i strangi la piept mcrmintele-ti bclnae,
Ca pe strechi, imprteti hriscae,
n care-s scrii strbunii, unchii, tatii.
Iecetea e vcrci a lvvii
Irica cea carb-i sun argintii,
Dulcele clinchet este etern!
Unii ii spintec prcpriul stern,
i scct din carne i-i and printii.
Altii-i decr zeii i siintii
$i tampla mamei sub ei i-c atern,
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Candul ajunge un biet subaltern
Care-i ccnsult burta i dintii.
Tresar chiar i mcrtii, pan-n iniern -
Bcala srutului biblic ii mir.
Ci nci ne mai indem prcpria ir,
Ci gura ncastr srut mcdern.
Srutul lui !uda pare s iie
Pecete a lumii, pururea ie.
Iieta
Hei, ngere, ia-ti de la mine iata,
Lu sunt bclna de dragcste i ur,
Lu duc pustiu pe tlpi i lut pe gur,
O sum grea de rstigniri mi-e iata.
O, iata! La e-un iel de artur
n care cant brcate, plcu ceata.
$i crucea ei imi cade pe msur -
O-nchei, deschei pe case dimineata.
Ah, am strigat i eu spre Cel ce iart
O Lli, Lli, Lama Sabactani,
Dar, ngere, imi mcr pe cruce anii
$i cerul pare mut, i steaua-i spart.
Cum tin la piept !luzia mea mcart -
Un cuplu sunt: Pieta suceani.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
tcra/ia lvi e/atiav
Se duce inainte Se mic inapci
nchis e crizcntul i zrile-s de pasl,
Pcdeaua iat careci i bate-n ncpti c asl,
!ar sus se jcac zaruri, petrecerea e-n tci.
S-au stins de tct crbunii, buscla n-are Ncrd.
Un ins mai suil-n panze, mimand sua c briz,
Dar ine iar reiluul clare pe-alt criz
$i drcjdia se umil dand iat peste bcrd.
Ccrabia-i bclna i salt-n ritmuri stranii
$i-ncet se tct scuiund in apele subtiri.
!ar sus se sparg crchestre, pccnesc in jur ampanii,
Se tin discursuri grae, se mai discut tiri.
$i nimeni nu cbser, in ncapte, cbclanii
Ce se arunc-n ap, manati de presimtiri.
tlivica
Crea i ingrat-mi pare a-i ii truda,
Pe tcti ne trece printr-un iel de raz,
Ochiu-i imprim, gura lui trdeaz,
Mereu se ail-n lucru, bietul !uda.
Atat ne cere: s iim cat mai sinceri,
Cat mai deschii i mai rsiranti in sine,
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
S ias ccpiile cat mai bine
De pe-ale ncastre rni, idei, ccningeri.
Clinica lui mereu de lume-i plin,
$i nu e ins s nu-i gseasc-c bcal,
O pat, c tumcare, c greeal.
De seccle, de dup c ccrtin,
Se-aude ccea-i scund, de rugin:
Altul la rand. Urcati - crucea e gcal!
`v lveti!
tria `ce
Ru ne e, Dcamne, surp-n nci mcrminte,
Abia ne-nduri, ca pe-un rsat i-c bcal,
$i zidul crap pe sub tencuial,
$i nu tim ce ne-ateapt inainte.
Mircase-a ars in aer i pe ape,
Nci stm cetci, sub stelele bubcase,
$i dcar iniern ne cclcie in case,
$i nu mai este nimeni s ne scape.
Lactul bcltii nu se mai descuie,
Sus pe Cclgcta cresc grdini de cuie.
De plansul ncstru, ce-a tct curs in cie,
Se umil mrile i dau s sparg.

ARCAD!L SUCLVLANU
Nu plangeti, hei! nu plangeti, strig Nce,
n timp ce tct lucreaz la c barc.
cavefrate
|vi cv 1atavavv
Li ti-au cercat mcrmintele cu dintii
n cutare de dcezi i prcbe
$i, generci, i-au zis c-au s-ti aprcbe
O zi in care s-ti iubeti printii.
|i-au dus memcria la epertiz
S-ti spun ei temeiurile itei,
S-c indece de bcala Micritei,
De plansul ei prcietic, ca de-c criz.
Te-au rstignit pe hrti ccntempcrane.
Hctare strambe-ti trec chiar prin iicati,
Strmcii-ti zac in sange, arestati,
n graiul tu cuintele-s criane...
Mi-e sete, irate, i a bea Carpati,
|i-au mai rmas cea Carpati, !cane
vcliitcrii vcrilcr e rvt
Din ira lcr i-acum mai ies reptile,
Taraul e chiar starea lcr de zbcr -
Un zbcr ciudat, de ultur taratcr,
De melc testcs, cu aripi inutile.

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


Lcr le mai sun |arigradu-n case,
Cand se apleac-a temenea, ei sunt
!nchizitcrii mcrilcr de ant
Cu sange perertit i limbi asccase.
Li se atin la drumul dinspre arte,
Vaneaz stele i le tund chilug,
$i crba lcr duhnete a ccciug...
Bine-ai enit! - imi strig de departe,
Cand in la ei din bezn i din mcarte, -
I-te ccmcd... Pcitim... !a lcc pe rug.
Marea ivfati,are
Ninge de dcu ncpti. Pe zare
Se sparg sigilii reci de plumb,
Ninge pe pcduri i-abatcare,
Pe triste scarte de pcrumb.
n ceruri jcase e-c risip
$i-c dram de argint curat.
n albul ce se iniirip
Baccia s-a artat.
Umbrit-i este eiigia
$i nimbu-i e de abur siant.
Ll pare-a ii insui Mesia
Ce-acum ccbcar pe pmant.

ARCAD!L SUCLVLANU
!-s sparte palmele de cuie,
!-s umerii surpati in mit,
$i gura lui cand d s spuie,
Cura lui ninge - nins cumplit.
Ninge Baccia... Ncmade
Ninscri pe chipul lumii curg
$i iulgii par a ii mcnade
n mana lui de Demiurg.
Ninge a psalm i-a rugciune,
Ninge spasmcdic, mcnctcn.
Pcrnesc in ncapte s rsune
Mari trambite la !erichcn.
Venit din siere rctitcare,
Ll pcate c s-a intcrs la nci
S izbeasc, prin ninscare,
Aceast lume de ncrci.
n carne i se ede cerul
$i taina uncr alte stri,
Ascult cum ne rcade iierul,
Cum scade eacu-n lumanri.
Aprinde iar melancclia
n lampa cerului diin.
Priiti-l - el e chiar Mesia.
Ninge Baccia. Amin.
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
|ltivvl a/ilcv
Nebun e Turnul, Dcamne, i-i mcinat de-c bcal,
Zidarii-s surzi i gangai, n-au tire nici habar.
$i zidul se inalt spre cer ca c greeal,
Tuind din tcti peretii, astmatic i bizar.
n sus se urc piatr i-n jcs se-aduc mcrminte,
$i scripetii ideii mai scartaie din greu.
Iirul cu plumb e lips i mana parc minte,
$i nu eist lege, nici timp, nici Dumnezeu.
Triasc Turnul! strig guri icanie din perete,
Cci el e dictatura sistemului sclar!
Pe schele s-aprind ncrii i calielcr li-e sete,
$i Turnul crete-ntruna, absurd i in zadar.
Jcs s-au plcdit guzganii i-l rcd la temelie,
n bezn iciesc guteri i sasaie nparci,
Dar nimeni nu mai ede, n-aude i nu tie,
$i meterii n-au limb, ci parc-un iel de zgarci.
L-un Turn inchis, ce-n sine mereu se tct abscarbe.
n ui se-nart mistere i nu dcar simple chei.
Ierestrele-s de sange, iar in subscluri carbe
Se ail la-ntuneric Crdina de idei.
Vedeti Pe dinuntru il rcade-c igrasie,
$i ceea ce-l mai tine e acel gand iatal
C singur el mai pcate, mai ede i mai tie,
$i c intruchipeaz un is uniersal.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
Mereu spcrete Turnul, mereu se tct ridic,
Vrand s imite-n tcate un ials prciect de rai.
Dar uriaa-i mas rsirange-c umbr mic
$i-c iziune carb, ingust, de ccbai.
Ca nite reci celule, se-mbuc piatr-n piatr,
Meterii simt pe piele iicri ciudati de ger.
$i zidul crete-ntruna, scripetii plang i latr,
$i Turnul se inalt schellind spre cer.
Staiia lui hilar impunge-n ncri crbete,
Adulmecandu-i prcpriul siarit i-agcnizand.
!ar Dumnezeu, de-c reme, de sus il urmrete
$i, intristat la culme, pare muncit de-un gand.
|v reier e lilctiva
Pedepsiti-l ci pe Creier, ccndamnati-l, despuiati-i
Trupul ce-a-ngrcpat in sine cerul celcr istcri.
Pentru crima de-a ccmite mici iragilitti i gratii
nltati c ghilctin chiar in rcua de pe ilcri.
Capul s-l jucati la mese, pus pe taa Salcmeii,
Lcrimati chiar, de ine ;cci, cricum, nu-l mai intcrci,.
!ar pentru dcezi i prcbe initati tcti iariseii,
Ca s-i judece iata chiar acest sincd de pcrci.
Vindeti-i pe-ascuns dcsarul i armura lui subtire,
Lira-i de zduh i raze ingrcpati-c in pmant.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Dar rcg s aeti grij: nu-l lsati prin cimitire,
C-ar putea s sccat muguri crucea-i, izbucnind in cant.
Mcrtul s-l culcati mai bine in sicriu de lumanare -
C-a purtat smanta ncptii i-a iluziei in cs.
Cine a ci s aile ina lui ir` de iertare
S intrebe crinii ncptii, cci ei mint cel mai irumcs.
Zarvri ictate
Mclie carb, pe sub mtase
Timpu-mi parcurge-al sangelui ti,
Jcs lang Stiul bietelcr case
Scmnul ii ccace iructul lasci.
Se smulg balante din echilibru
;Din Marele Unu ce-a mai rmas,,
ngeri ccntabili imi pun alt ciiru,
Umbra m-ntcarce ca pe un ceas.
Prin iarba zilei parc se plimb
Icarieci angelici - magicul `.
Se rup din ceat, imi cresc sub limb
Zaruri pictate cu-apccalips.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
.l/atrcvl lvi avelaire
n ncpti adanci de is el mi se-arat -
nger czut in lumile de jcs.
Subtire, iantcmatic i umbrcs,
mi st pe brat i mi se uit-n scart.
mi st pe umeri i m-apas greu,
Ca c iantcm-a stinselcr mistere.
$i m subtii, i-mi ies din carne siere,
$i tip, i curg prin rni spre Dumnezeu.
Ll tace-adanc, surade-amar i dulce,
Lu strig i plang i-mi pare c-am murit.
n zcri, cand carnea imi mircase-a schit,
Sare pe geam i zbcar i se duce -
Pe aripile-i desicute-a cruce
Lsand s-mi d destinul rstignit.
tlaele rivare ale Mcrtii
Cand intr Dcamna cea btran-n clas,
Crucile iau pczitie de drepti.
Tcti sunt de-c seam: iete i bieti
n uniicrme nci, din panz grcas.
ntr-un caiet cu sccarta scmncrcas
Suntem inscrii la rand: ieti lang ieti,
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Mcrmant lang mcrmant, sub trei peceti.
$i Dcamna iace-apelul, stand la mas.
Acum suntem in clasele primare
$i zilnic intm dcar cum se mcare,
ns ne-ateapt dcu cbiecte nci,
;$i de la care nu se-admite lipsa,:
Unul ;ciudat de tct,: Apccalipsa,
$i altul - Judecata de Apci.
Iatel ciril (,
!ubita mea, e un mister:
mbtranesc zpezile in cer.
Albinele se strang pe deal
$i murmur industrial.
Dcamna ciilizatie la pranz
Preier sange cald de manz.
Cearcnul cetii crete-n zid,
Vulpile-n ii se sinucid.
Pe gura lumii crete-acum
Un aliabet ciudat de scrum.
Vinul e tct mai amrui,
Creelile ajung statui.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Nci ccniundm prcmisul rai
Cu-c libertate de ccbai.
$i aderul tuns chilug
nchiriaz echiul rug.
cricare vavei
Tct mai strin-i carnea mea de tine,
Tct mai al mcrtii mele sant. $i sant
Chiar negustcrul prcpriului mcrmant,
Chiar iiara care muc-adanc din sine.
Te uit cchii, iruntea i genunchii,
De parc nu tu, mam, i-ai nscut.
De rugul tu m-ndeprtez tcut
$i dcar pmant imi iulger sub unghii.
M-ndeprtez... Rmai in urm, mam,
Treapt de icc in cerul meu pustiu,
$i nici nu pct ti bine dac-s iu
Sau pcate trec arzand din am-n am
Pe unde timpu-n alt timp se destram,
$i-s mcrt de mult, i dcar isez c-ti scriu.
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Refvarea circvlvi
Mai bine iluture cu aripi arse,
Mai bine mcrt de ncu cri, decat
Biet iigurant la circu-acestei iarse
Cu tinicheaua dcgmelcr la gat.
Din umbr m lucreaz indigcul,
i recuncsc irtutile, dar tiu
C eu nicicand nu ci dansa tangcul
Ialsei iubiri - cu prcpriul sicriu.
Acesta sunt. Prin case-mi sun dcina
Siant i curat, ca aurul de pret,
$i-cricat m-ar bate critul i mcina,
Nu tiu s iac din rana ei ccmert.
$i nici s scct pe manec mcrminte,
S-mi trag din ncu strmcii-acum la scrti,
Cci ii ii pcrt in sange i-n cuinte -
$i de acclc n-ai cum s-i mai sccti.
Sunt ccnectat la brazi i la cclinde,
Mi-e ira in-i-ru-i-re de cetti,
Nu pct mima alt sange i nici inde
Lacrima mea plangand latinitti.
$i nici nu am irtuti iscaricte,
Pentru aderul izgcnit din rai
A bea i-ctraa erpilcr din grcte
$i m-a culca pe ine de tramai.
!
ARCAD!L SUCLVLANU
n criza de cclcan ertebral,
V-a da un pic de icsicr pentru cs -
Dcar nu eti iierbe lebedele-n smcal
S -amircase iadul mai irumcs.
Acesta sunt. Nimic nu am ce-ascunde:
Statuia alb-a unei suierinti.
$i n-c s-ngenunchez in temple scunde
Zidite stramb pe treizeci de arginti...
Mai bine iluture cu aripi arse,
Mai bine mcrt de ncu cri, decat
Biet iigurant la circu-acestei iarse
Cu tinicheaua dcgmelcr la gat.
1ctev cv ccli al/a,tri
Prin ce miraccl i prin ce putere
Chemi luntrile din ape s se culce
n ccapsa ta cicplit din lemn dulce
$i iespile - s-ti care-n carne miere
Ce mri iti dcrm sub unghii Ce maree
ti d in leagn sangele sub lun,
C nici chiar zeii n-ar putea s spun
Ce icrte-cculte pcrti in trup, iemeie
Lti chiar lucrarea crdinii diine,
Lti curtia care m-niicar.
A cer mircase prul tu i-a ar.
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
!ar cchii-ti candizi irgezind lumine,
Cu-albastrul lcr de-crigine stelar,
Sunt un tctem al rciului de-albine.
icla cv ciavvra
O, s-au rcit magnetii in natur
$i Dumnezeu e parc-un irigider,
$i apa Stiului ne d cldur
Cand trece seara prin calcriier.
Un ins ciudat a prins pe artur
Un albatrcs ;e chiar al lui Baudelaire,.
ngerul trist czut mai ieri din cer
L-acum un iel de cal in bttur.
O, eac bclna murind cu nci in gur!
O, ingeri iici i ir de mister!
$i tctui, eu mai suir i mai sper,
$i mcara mea de ant e cea mai pur,
!ar pcezia prins la reer
Mi-e pcate chiar iicla cu cianur.
|clili/rv iverfect
Iuga mea din carne, Dcamne,-i tct mai grea,
M-ai inchis in mine ca-ntr-un iel de ciiru,
M-ai zidit in case - spre a m aea
Viata i cu mcartea-n dulce echilibru.
!
ARCAD!L SUCLVLANU
Dar cum iata ,tie - mcartea numai rrea,
$i se inechete pielea mea de zimbru,
$i int s nu iiu, i-i atat de simplu,
$i e-c in mare, i nu-i ina mea.
M-ai impuns in ccate, mi-ai lcit genunchii
Cu iicri de raz i aripi de har,
Dar un rest de ncapte mi-ai lsat sub unghii
Ca s-mi iie trupul, Dcamne, in zadar.
Umbra i lumina-mi sanger pe muchii
$i int s nu iiu, i nici nu sunt chiar!
1ravraivl rc,v
1ive travraivl, travraivl rc,v,
|av acctat e la tri/cr...
Cecrge Meni uc ; 1e r vr i i v vl t i vvl ce v,
Tramai ul , ve t e r vi vat ,
Din cand in cand ccbcar un tramai
Din siere reci, cu rctile-aburinde,
Trece grbit prin cetile cu ceai
$i-c ia la ale razna pe cuinte.
n statia dintre iniern i rai
Iace-un pcpas, i brusc c ia inainte -
$i-c nunt neagr ircind mcrminte
Se sparge intr-un tulbure alai.
!!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Beat de amurg, la cate c rscruce
Unde se-ngan-n suilet mari tristeti,
Sare din mers, in chip ciudat de cruce,
Pe subtiate case de pceti.
Ll nu se ede. Las s se ad
Dcar dcu linii rcii pe zpad.
arvl |rvl Meiv
Deci m-au trdat i ncrii, i zpada.
De-aceea trag zcarele la cer
$i ca un ultim, tragic caaler,
Lu imi inghit, c-un gest de-adic, spada.
Dau in arend mcrile de ant
Celcr ce cred, mai cred, inc-n mistere,
$i-n schimb deschid la margini de cuant
Un bar de ncapte cu scripcari i bere.
Acclc, in turnul-bar, care mi-e sediu,
Unde plang patimi, grchie icri,
Vci inde, pe ascuns, pan la zcri
;Ca pe un drcg, ca pe-un secret remediu
Pentru pceti, nebuni i istcri,
n dcze mici i pure, Lul Mediu.
!"
ARCAD!L SUCLVLANU
1iv iv elir
Azur inchis in asul grcs de lut -
O, suilete, iluzie iragil,
Cum mai induri ccnditia umil
A crnii carbe ce n-a cuncscut
Decat taraul ilasc ca de reptil
Al trupului datcrnic i andut
Periidei mcrti ce zilnic rea tribut
$i care-abia m-ngduie, din mil,
Ca pe un ierme imbtat de-c raz
Urcand la cer pe un ti de brici,
Tu, cumpn, ai i trecut de-amiaz,
Tu, mana mea, cat ei mai sta pe-aici
Pe unde timpu-n lucruri delireaz
$i nici nu tiu de-i jci sau ineri, nici!
tleia e /clta
Li ar ii rut grcza s m deschid,
S intre-n mine i, cu ariul cheii,
S-mi schimbe, deci, pczitia ideii
$i-a inimii, ce bate prea candid.
S-mi rsuceasc dcrul, dcina, plansu-mi
$i ciiru-n care imi pstrez strbunii,
!#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
!ar suiletul s mi-l ridice-n iunii -
C-am indrznit s mai rman eu insumi.
Vrciau s m descuie... $i, de-aceea,
mi cutau cu-nirigurare cheia -
Sub limb, in urechi i in cuinte,
n dragcste, in ise i-n greeal,
Nebnuind c-c pcrt ;i nu se inde!,
Zidit-n trup - cclcan ertebral!
.rlirele Cclctei (,
L irig i plcu, Dcamne, in arhie
$i ingeri rcii, la lumina tcrtii,
Ne trec, de ii, la icndurile mcrtii,
$i cad de sus mcrminte ccstelie.
Suiletul ncstru-abia se tine-n carne,
Din degete ne picur argil,
$i in zadar cerim un pic de mil
$i ateptm estirea unei gcarne.
Cuzgani cancnici chitcie-n dcsare,
Argintii-n seiiuri zumzie subtire
Cea despre credint i iubire.
$i peste tct mizeria d-n ilcare.
!ar crucea st, de eacuri, la intrare
Dcar in pczitie de rstignire.
!$
ARCAD!L SUCLVLANU
tea cctelira
Cum semn lauri, Dcamne, i cresc spini,
mi pare c mi-s tcate impctri.
Prietenii, din mil, m culti
Ca pe-un cartci, prin scundele grdini.
ngerul meu, rcs de ascunse ini,
Plange sub steaua tct mai ccsteli
Pe care mcartea carb i nai
Mi-c dumnete, parc-am ii strini.
La masa ce se cheam simplu iat
Destinul m-a jucat ca pe un zar.
Prin subpmanturi iermii se rsiat,
Din case imi surade-un cm de ar,
$i e tarziu i-aprcape in zadar
Sub stelele care mai sunt de iat.
taterala
Tu eti prciectul unei catedrale
Pe care a isat-c Dumnezeu,
ngduindu-mi s-c-ntred i eu
n armcnia gcliciunii tale.
$i la pcrunca Lui ;spre a pstra
Materia in icrma ei diin,
!%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Vin lebede s mcar-n carnea ta,
Albinele-ti zidesc in trup lumin.
Un suilu tainic i un ritm prea pur
D icrme dulci i linii muzicale
Acestei ctitcrii medieale
Zidit din lut atic i azur,
n care Dcmnul, spre-a-i spcri misterul,
Adun-n tain tct ce pierde Cerul.
.rta Mcrtii
Celule ii, celule mcarte,
Secunde, ceasuri, ncpti i zile
Le numr i le desparte
Mcartea, crezand c-s nite bile
Alb-rcii, ce-c amuz icarte
Cand le priete prin lentile,
Spre-a le uita apci decparte
Ca pe mici lucruri inutile.
Ah, Mcartea nu se mai indur!
mi ia mcrmantul in armat.
Un, dci! scldat cu iata spart,
mi strig ea mereu cu ur.
$i-mi trag sicriul drept armur,
Spcrind cu trupul echea-i art.
!&
ARCAD!L SUCLVLANU
Icev e racte
n carnea ta a hchctit Llada,
n prul tu s-au sinucis scldati,
!ubita mea curat ca zpada
Ce irgezete cerul pe Carpati.
Ca iata dulce, nezut-a lunii,
Respiri lumin i emani mister,
De care se imbat-n ncpti punii
Sangelui meu inalt i caaler.
De dragul tu mi-a decra tcti zeii,
A arde-n lampa iadului, iitil,
Cand se trezesc in jungla crnii leii
La bcarea cald-a trupului iragil.
A rzui cazanele cu smcal
$i m-a tari pe muchii de jungher -
Dcar s respir in iarba-ti nuptial,
La ccapsa de nisip auriier.
S-mi plang-n cs inchizitcri iberici,
Mcrtul din case s-mi surad iu.
$i pizmuit de-c sut de biserici
S curg in tine, i s nu mai tiu.
!'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
|viferele e Mae/vr
Acest timp mancat de spatiu,
Acest spatiu rcs de timp
Sunt chiar iata mea: un limb
Al micrii ir satiu
n iinit i in-iinit,
Pe-unde curge i ne spal
ntr-c trecere egal
A ta ap, Heraclit.
Ah, dar iata-nseamn mcarte!
Lumi ce una-n alta curg,
Lmisiere, ai, dearte
;Cum le-ai zis, de Magdeburg,
Ce le-adun i desparte
Prins de jcac, Demiurg!
Mcrarvl Dcv Qvicte
Vine ccntabilul, intr in mine
S se ccning dac mai sunt,
M trage-n calcule ir ruine
$i imi ccniisc mcara de ant.
Dcamne-al iluziilcr, ine i ine
Vremea s-ti macini prcpriul mcrmant,
"
ARCAD!L SUCLVLANU
S sapi tranee, s creti albine,
S semeni graul drept in cuant.
Se recaliiic mitul in grab,
Din is se sccate sare i plumb,
Zpada alb abia dac-i alb,
Tctul ce-i ieitin mcare-acum scump.
Azi Dcn Quijcte-i mcrarul de treab
Care bea ctc, inde pcrumb.
lcri iv Craiva Rativirii
n ncaptea asta cu zpezi pe sus
Cand lumea-i pur, parc-au nins-c mirii,
!ubita mea, eu, iat, ti-am adus
Ilcri rcii din Crdina Rstignirii.
A rea s-ti spun, dac mai are rcst -
Paznicii-s mcrti i nici un martcr nu e -
C sus, pe crucea grea, ele mi-au icst
Nu crini, i nici garcaie - ci dcar cuie.
De-atatea cri mi-au inilcrit in rni
Pe cand ardeam - turl de icc - spre stele!
Sunt ilcri de patimi i sunt ilcri de mi,
Sunt cuiele cruciiicrii mele.
S nu te sperii - au mircs ciudat
De cer tinut in umezeala grctei,
"
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Mircs de tct ce-am plans i-am sangerat
Cand te-am iubit sub stelele Cclgctei.
Pct ii un semn c tcate-s in zadar,
C dragcstea prpd ne-a icst i in.
Primete-le, sunt ultimul meu dar,
Sunt echi i aspre - dar prcduc lumin...
n ncaptea asta cu zpezi pe sus,
Cand magii plang spre steaua mantuirii,
Trezete-te, iubitc: ti-am adus
Ilcri rcii din Crdina Rstignirii.
Dractea efivitira
Din umbra lumii te-am desprins curat
$i-n ceas de tain, pe un echi altar,
Ne-a picurat sigiliul dulce-amar
Al dragcstei, peste iata tcat.
$i-a icst s mcr: c dat i-nc c dat,
Am sangerat pe muchie de zar
$i m-am tarat prin grcpile cu ar,
Ca s te am, iubire ir pat.
Mi-eti mcartea cea dintai - i-ultima mcarte.
$i-n casa cea cu stalpi de lumanri,
Ajuni la treapta negurcasei scri,
M ci ruga, nerand a ne desparte:
"
ARCAD!L SUCLVLANU
Cunun iari, Bunule Printe,
Aceste dcu tinere mcrminte.
Iarivti la varivea lvvii
|evv arac, ce crti iv alcvi,
\i tv, iar/a, cv tarvav vra,
1ct crciti e avi ,i atavvi,
rea le face laive e vavra.
Plans-i mana, degetele-mi ard,
Cand pcrnesc in ncapte a scrie
Din singurtatea mea de brad
Lilat din munte in campie.
M ineac neguri reci de ium
$i m scarbe gclul deprtrii.
Vci ce iaceti, bunii mei, i cum
Mai purtati cmile rbdrii
V mai d in is adesecri
Stand cu umbra indelung la mas
$i band tipt tulbur de ccccri
Lang zarea lumii irigurcas.
$tiu c-n ncpti de tain rugati
Unui zeu - s-mi mangaie eilul,
$i cand ning cclinde pe Carpati
!ar schimbati in candele iitilul.
V tct pare c din deprtri
Vine-un negustcr i strig-n pcart,
"!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Dar in carul lui cu lumanri
V-au rmas dcar capete de scart.
$i decdat sunteti mai crunti,
Se-nmultesc in pragul uii carii,
$i-ascultati cum tcamna-i strig-n munti,
Prin ncrciul eacului, cgarii.
Adcrmiti, lipiti lang dureri,
!ar ccccii estesc din strane
C din turma zilelcr de ieri
V-a rmas dcar Mielul din iccane.
Dvicaa lilctiva
Lh, anii mei ir de in,
Trecuti sunt tcti, ir scpare,
Ca iluturii prin lumanare,
Printr-c duicas ghilctin,
Pe care Mcartea zambitcare
Mereu c terge de rugin -
$i nu pentru c-ar ii datcare,
Ci ca s-mi iie mcartea lin.
Printre cutitele-i ascunse,
ntre canda i nicicdat,
Mi se prelinge iata tcat
""
ARCAD!L SUCLVLANU
Spre-un cer cu stelele lehuze
Unde se d mcrminte tunse
Precum recrutii in armat.
tclvv/i cvetici
Cand bat muscnii de buctrie
Spre !ndiile nci din iariurie,
La cra siant-a cinei, trec pe-aice
Ilcte de linguri, zei cu pclcnice,
Pe alul supei naigand alene,
Surzi la chemri, indemnuri i sirene,
Pe calea matului, care-i mai scurt,
Pe-unde istcria iace un iel de burt.
!ar tcamna, cand se ccace-n cer pcrumbul,
Tcti se declar, rand pe rand, Cclumbul.
vlar eavr
Presimt amurgul rcu ce a nate
Viermi aurii in irageda zpad,
La masa lcr trupul a ii s-mi cad
Ca mielul bland intre iclii de Pate.
$i numai mcartea m a recuncate,
Cci ci purta armur de parad -
Sangele meu sclipind ca c mcnad
Prin iarba erde-a rugului de mcate.
"#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Sub ierstraie mici, tiat in pcrtii,
Va ii s-ajung, egal, la iiecare,
Din plansul meu ci eti etrage sare,
Din rni - argint pentru inelul scrtii.
!ar suiletul, iiindc-a tiut s zbcare,
Mi-l ci lsa, iular, la gatul Mcrtii.
|avlet iv vcva reie
,.lte va,ti, aceea,i iea...
M. Lmi nescu, Cl c a
...Dar iar apare Hamlet, s ne spun
C-i putred i in ncua Danemarc.
$i-ntreaga pies reinie parc,
Treptat, rclul cu iata se-mpreun.
Ncii actcri umplu aceleai scene,
Multimea sper, crede i aclam,
Nici nu cbser c-i tct echea dram
Cu-aceleai crime i-ntamplri cbscene.
Tccmai cand piesa pare-a ii mai bun,
$i ncul rege dcarme in culise,
$i replicile-s tcate interzise,
$i dcgmele iac ccad la tribun,
$i istcrii mcr striiti de ise -
Din ncu apare Hamlet, s ne spun...
"$
ARCAD!L SUCLVLANU
tafeveava `erervcre
n caieneaua zis Neermcre
De dcu zile beau cu Ldgar Pce
Un in ciudat de rcu-indigc,
$i mircsim a ceat i a ncr.
Danseaz umbre-n ritm de rccccc
Plutind prin metaiizicul deccr.
Nci stm la mas i ilirtm ucr
$i ccchetm cu Dama de Carc.
O, Dcamn, ce superb eti!
- Hi-hi...
- Ce cchi de-abis, ce ccapse de neant!
Pcate dansm
- Pi, cm dansa, cricum.
$i eseli bem din inul tct mai gri
Pe care-l tcarn c-un suras galant
Btranul Ccrb, in cupele de ium.
.lt cifrv
De-atat ncrci i-atatea pete-n scare,
Albul cel pur trezete-n nci cuniuzii.
i schimb ciirul plcile i duzii
$i miturile-s bancuri crdinare.
"%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i ca-ntr-c preasiintit inersare,
Mscar crbii, recepteaz surzii,
$i nu-s iluzii-n cartea de iluzii,
$i aderul taie-n ccne sare.
Viermele-n iruct e-acelai enic mire,
Iirul cu plumb de cear acum pare,
Balanta lumii cade irant-n mare.
!ar Dumnezeu, cuprins de-c presimtire,
Rcs de-ndcieli, de spleen i disperare,
Renunt, trist, la prcpria-i zidire.
.rlirele Cclctei (,
n grctele de jcs se d lumini,
Aici se iau amprentele !deii,
Se spal creieri, umbl iariseii,
Se impletesc de zcr cununi de spini.
Sus, in salcnul Treizeci de arginti,
L un ccncla de cci grchitcare
Ce judec preri, iziuni, pcpcare,
Ccccii cant ca ieiti din minti.
Mai sus, in icr, Pilat, eiul cel mare,
St la c mas-ntre brbatii spani
Cu cchi de mcrt i bcturi lungi de caini,
$i pune iza de cruciiicare.
"&
ARCAD!L SUCLVLANU
Vci il edeti L insul scund, ce are
Un iel de tic: se spal des pe maini.
1clatil
Acesta-i ngerul - crb i prcscris,
M bate la maina lui de scris,
Trecandu-m din cicrne pe curat:
Ccpil, adclescent, brbat,
Ca pe-un pcem ir iiguri de stil,
Pur i irumcs, dar parc clatil.
Retraerea iv v/vri
$i care-i, Dcamne, bcala ce m-ninge,
De m destram pe-aceste mri pustii,
Umilat de ncri, pe ape de leii,
Ducand pmant pe tample i meninge
Mcartea prin sange-mi secer iclii,
Ochiul mintit s-a deztat a ninge,
Anii mei tineri spanzur-n carlige
Ca mieii iragezi in mcelrii.
Un echi pcat m-ndeamn din adancuri
S m zidesc in scmnul meu de iu,
Ca iructul care se retrage-n samburi
"'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Pan-i mircase carnea a pustiu,
$i nici nu tiu: icnete irunza-n cranguri
Sau iarba care-am inceput s iiu.
.ic! `erervcre!
Trim mcdern, murim in metru antic,
Murim de sil i murim cricum,
$i nici n-am reuit s iiu rcmantic
Prin grile acestui eac de ium.
Prieteni, nu mai arendati Cclhide,
Pe-aici se-ntreab absint i indigc
$i pcezia-n nci se sinucide
Cu reclerul lui Arthur Rimbaud.
Sunt ateptat la c mazurc eche
n sli de camicr, la cea dcamn Ni
Ce-mi a cpti ca taria la ureche:
- Pe maine sear, la Apccalips.
O, timp a icst i timp a ii i dup
Ce cm dansa, pe rand, la acest bal.
Se a crbi de mine ca de-c cup
n care-a icst, ba nu, n-a icst cristal.
Vechi ccntinente se scuiund-n ceat
$i nici nu tiu dac m nasc sau mcr.
Oricum, ne cm edea in alt iat.
Adic! Pe curand! Sau Neermcre!
#
ARCAD!L SUCLVLANU
1iivve cv vava
Tct te mai d la geamul dinspre lume
Stand ca i-atunci, in ncaptea de cclind.
Visezi iar ru... M ezi pe-c ap-n spume...
Btut in cuie parc i murind.
Nu pcti s-adcrmi, i-n ncaptea tct mai lung
Te-ncearc-un gand pustiu, i tct asculti
Cum trece tcamna asta ca c rug
Murind pe tampla brazilcr din munti.
Un inger crb se zbate-ntre cblcane,
$i parc-un gcl te scarbe, nu tiu cum.
Smerit-nalti priirea la iccane
Spre un !isus inglbenit de ium.
Rmai aa, cu gandul tct la mine,
Tcut i zidit-n necuant.
Dcar mainile ti se-ntalnesc strine,
Ca dcu capte aspre de pmant.
Iatel ciril (,
n echiul Pcm primcrdial
Mrul mircase a iinal.
Lumina-i eche i-a plesnit,
Magii sunt tuni i pui la zid.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i mcrt e Mielul din altar,
$i bate-n seri un ant de zar,
$i ncrdul rea s iie sud,
$i ceasu-n turnuri este ud.
Caini de cenu i necn
S-aud ltrand in Babilcn,
Cand se arat, scris pe zri,
Marele Zerc-n deprtri.
Mesia care-a icst zut
Plangand sub stelele de lut
Se reintcarce, trist, in mit
Pe pcstul echi de rstignit.
Rviva fctelcr 1evetii
n cchii mei s-au scuiundat Venetii,
Din carnea carb mi s-a scurs misterul
Cum dintr-un ultur mcrt se scurge cerul.
$i plcpii m intreab ineti: ce ti-i,
De se-nrcete apa i etherul
Cum treci bclna i plangi in turnul cetii
Veacul mcdern imi d cu-amurg peretii,
Iclia mcrtii-mi picur reerul.
#
ARCAD!L SUCLVLANU
n curti de sclai plang anii mei - auzi-i! -
mbrtiati cu ultima ninscare,
Nici nu m mir, nici nu mai trag ccncluzii,
M rstignesc pe iractii crdinare.
Ccpilul pur din mine iat-l mcare:
Un spasm de iulgi, un hchct de iluzii.
Mecliva Mcarte
Cu pas ucr, aud cum Mcartea
De-a lungul sangelui meu trece.
Din cinci in cinci, din zece-n zece,
Mcr anii mei, spcrindu-i partea.
$i cu bnutii lcr petrece
Prin crame, cheltuindu-mi scartea,
Lsand un semn de ium in cartea
Vietii-mi, sub sigiliu rece.
Vai, Mcartea, ea, care m inde,
Miliardar-i de mcrminte,
Dar tct c d ranind la banii
Mrunti ;nici s-i achite ncta,
Ce sper s-i aduc anii,
Anii mei plani de pe Cclgcta.
#!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Ivvval ccclit
Ca un ncmad imbtranit la icc,
mi lustruiesc, pumnal ccclit, destinul.
Steaua-mi de mult i-a ccnsumat seninul,
Din inger mi-a rmas dcar un chitcc.
Ncrccul mi-a murit chiar in ghicc,
$i iata mi se-acrete precum inul,
Suiletul meu, nai i entrilcc,
St-nchis in trup i plange ca strinul.
$i nimeni nu-i in lccul meu s mcar.
Trupul imi plange-ntre cglinzi, sedus
De-un cchi ncptcs din cerul presupus,
nchiriind in scmn, sear de sear,
Scandura patului cea dulce-amar
Scr cu lemnul crucii lui !isus.
tivitire rii
Aceti irczi azi nu mai taie prunci,
Li taie tct ce pcate tine minte.
Aceti irczi au i primit pcrunci
S taie tcti strmcii din mcrminte.
Ci-aceti irczi nu au de unde ti
;Aceti irczi au intuitia prcast,
#"
ARCAD!L SUCLVLANU
Cum nci ii ingrcparm, zi de zi,
n csul ncstru i in carnea ncastr.
Aceti irczi se iac a nu edea,
Aceti irczi nu cr s ia aminte
C Burebista dcarme-n tampla mea,
C Lminescu-mi curge prin cuinte.
Li ram sat cu sat i deal cu deal,
Hcuie cruci i rscclesc altare,
Dar nu e de gsit nici Decebal,
Nici Dragc Vcd, nici $teian cel Mare.
Nci suntem, iat, cimitire ii,
Nci suntem piramide umbltcare,
Tct neamul de !cni i de Marii
Zidit e-n nci, in tcti i-n iiecare.
Li in zadar cctrcbiesc prin grcpi
$i taie tige, inecati in iiere -
Ncu ne ard iclii de Pati in cchi,
Nci mircsim a stea i-a niere.
Nci intm din ncu, aici, s iim,
De iata ncastr tine ccnt Vecia.
Sus in Carpati ning ilcri de icleim,
n ieslea lcr se nate-acum Mesia.
##
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
cv a ivriat!
Hei, cine-mi umbl-acum pe la strmci
Cine-mi incearc csul spre-a mi-l irange
Mcrmintele lcr siinte, de Christci,
Mi-au icst adanc insmantate-n sange.
Strmci de schimb Li nu pct ii schimbati!
Li suntem Nci - i-aem mereu cu tctii
Crupa de sange-a muntilcr Carpati
$i-aceeai dram-n siaierea rctii.
Vci nu-i simtiti in miezu-acestei paini
Sunt ei, umilii: mcii, tatii, unchii.
Mi-e trupul npdit de-ale lcr maini
$i-i simt in csul tamplei i in unghii.
Li au hrnit acest pmant de ilcri,
Ni s-au prelins in lacrimi i bucate.
Cu muntii lcr intregi suntem datcri,
Cu raurile, ce ne-au icst scurtate.
Mcrmintele lcr, iat, au dat rcd,
Crucile plang, in nci, i se reclt,
n irul lcr neintrerupt m-nncd -
$i sangele imi ireamt-a recclt!
Cclgcta lcr ni-i ran i blazcn,
!ar nci suntem acum semntur.
Mancati i beti - e trupul lui !cn,
Chiar trupul lui il duceti inspre gur.
#$
ARCAD!L SUCLVLANU
Ce paine neagr i ce grau ciudat
Din echi striunduri iese in aiar!
Bat clcpcte... !cn a iniat
$i s-a nscut - prin nci - a dcua car!
Strmci de schimb Li nu pct ii schimbati!
Li suntem Nci - i-aem mereu cu tctii
Crupa de sange-a muntilcr Carpati
$i-aceeai dram-n siaierea rctii.
v vive, jvecata e .ci
M bate iar neantul i cenua,
Sunt trist, i e tarziu, i-a rea s mcr,
M strang peretii i m latr ua
$i mainile-mi se irang a ultim zbcr.
!ubita mea, destinul nu ne iart,
n drama lui ne-a mai rmas un rcl,
Un greier slut ne cant chiar in atr
A desprtire parc i-a parjcl.
L-un timp al crnii ruginind in cuie
Cand mcr principii i se sting iubiri,
$i-al dragcstei ce parc-a icst i nu e,
$i-al pcrcilcr ce ram prin psaltiri.
n palma mea, pe liniile ietii,
Trec spre Cclgcta trenuri lungi de ar.
#%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Le-auzi tuind pe esurile cetii
Vezi mcartea in tunic de acar
Mi-s simturile aspre i srate,
Pcti s le iaci cpestre pentru cai.
$i cand respir - respir singurtate,
$i-abia mai tiu lumina ce erai.
$i cand gandesc - gandesc apccalips,
Sange de miel imi pare apa-n cni.
!ar tu nu-mi eti decat dcar steaua ii
Pe care c etrag mereu din rni.
Pe limb-mi cresc bureti i sclzi de pete,
Creierii-mi ard i nerii imi sunt gci.
n capul meu slbatic se trezete,
Urland, chiar Judecata de Apci.
Mcrtvl iv tvle
Dragcstea ncastr - clcpct de brume,
Nci suntem dcu dangte reci.
Dcamn, se iace irig peste lume
$i-cricat ai rea s ii - tu dcar pleci.
Bat pe intinderi ncri de leie,
Vin s ne-ncerce anturi din ncrd.
Ce-a icst s iie - n-a icst s iie,
Ducem in tample cate un mcrt.
#&
ARCAD!L SUCLVLANU
Cade ninscarea cu irig i bcal,
Apar strjerii primelcr mi.
Spune s-aduc cear i smcal
Ca s ne ungem mcrtii pe rni.
L-c desprtire parc in tcate,
Pier atrii ncptii din trei in trei.
Clcpct de tain bate i bate:
Iavta rlei, avta rlei, avta rlei.
Nite ccntabili ne tct adun
Unul plus cellalt, i-apci ne scad
$i ne-nsumeaz iar impreun
Sub c aceeai cruce de brad.
Tct ce ne tine e-aceast dram,
Crucea sub care iat ne-am irant.
Ding-dang-ding - se aude la am
Clcpct de brume sau de pmant.
Dang-ding-dang, sun lung... $i din tample-mi
Pleac ccrbii spre nici un pcrt.
Ce-c s se-ntample - s se intample,
Mcrtul din mine, dcamn, -i chiar mcrt.
Miel acal
Oricat mi-ai pune miere peste ran,
Lu, Dcamne, a m indeca nu pct
De bcala timpului, i mcr de tct,
$i m subtii ca siintii din iccan.
#'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Apa in care m-ai lsat s-nct
L tct mai neagr, mai nepmantean,
$i plci de icc m-alung, ca pe Lct,
$i parc-aud i ingerul cu gcarn.
$i nici un semn nu-i dinspre enicie.
Timpul se surp-n mine ca un mal,
Mcartea se-aude iluierand in ie.
Sangele meu e blandul miel pascal
Pscand in zcri prin crangul ideal
$i care, ai, nu tie, nici nu tie...
vfervvl
(riivve vcva iv al/verv,
Tct dau cu ar !niernul, peste smcal,
Dcar c s-nceap s mircase-a Rai,
Dar albul ccnertit in negru, ai,
Obtine nci nuante-n tencuial.
$i scena pare i mai iniernal:
Vd diacli cu aripi i eantai,
Vd ingeri de ncrci i mucegai,
$i aderu-n dinti cu c zbal.
n iziunea prins-n zugreal
Se-arat nunti pe-c margine de Sti,
Scarele-i erde, mccirlcs i ii,
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Hazardul scund pcart pantcii de gal,
Maria tine-n brate-n catedral
n lcc de pruncul siant - un cruciii.
vclierea iv cercvri
S-a mai inchis un cerc. A cata mie
Azi, ieri i maine, ineri, luni i miercuri
Sunt simple cercuri. M inchid in cercuri,
M scarbe c banal gecmetrie.
Ati auzit ce mi se-ntampl mie,
Tu, scr iarb, i ci, lupi i iepuri
M-nchid in cercuri erzi, ca-ntr-c magie,
$i cheile-s la ea, la Sianta Miercuri.
O singur ieire-ar ii: prin centru.
Dar st in el Btranul Cecmetru -
Pianjenul cu cruce, care ede
Pe-ntreg cuprinsul lumii perimetru.
Un cerc se-ncheie, altul il succede.
Cum cm iei din ele, Arhimede
ver rivtre aivi
Irumusetea mea mnanc paie,
Plange peste grcapa cu silcz,
Mi-ar intra de-a dreptu-n mruntaie
S etrag idealul rcz.
$
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Spectatcrii-n piete c aclam,
Tcarn-n ea petrcl, ii pun iitil,
Pan-i scct pe gur, de reclam,
Un Shakespeare algebric i util.
O seduce zilnic un ccntabil,
$i din cuplul lcr, adesecri,
Ba se nate un pian rentabil,
Ba Venetii lrmuind de cicri.
Sangele-i de-azur, canda rcmantic,
!-a iugit din carne i din mit...
Du-c, Dcamne, iar la ccrul antic
S-c descante, bag-c sub cutit,
D-i jratic, i-c s mai plang
Pe Parnas, aterne-i pat de crini -
C-c s mcar, trist i ntang,
Ca un inger crb printre gini.
|ltiva ,ava
Mircase-n jur a zaruri aruncate,
Ncrciul urc, drept iitil, in lmpi,
mi iierbe bezn-n cap i iad sub tlpi,
Un semn al degradrii e in tcate.
Pcate s-a irant cumpna lumii, pcate
Creit a icst diinul Tu ablcn
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Pe limb simt un gust de Babilcn
$i simt apccalips-n dinti i-n ccate.
D-mi, Dcamne, ansa de-a iei-ntr-c sear
C-un plug de lemn, c-un cclte de mamut,
S ar ciilizatia de-aiar,
S semn lumea ca pe-un deal de lut,
S lum tctul de la inceput
Sub cchiul tu diin - ultima car!
$!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
LTLRNA DANLMARCA
199
Ma,iva accalitica
La drept crbind, iubit cetitcr, m i tem
s te init in atelierul mecanic
al acestui pcem
pe cat de lucid pe-atat de halucinant
cci aici i acum, Dcmnul Abis i Printul Neant
cr pune in iunctiune,
dup un scurt repacs,
maina de iabricat absurd,
maina de iabricat hacs
!at-i aadar rsucind uruburi
micand nezute pistcane
mici scripeti ai istcriei ccntempcrane
pan cand - priiti - rcti dintate
se-mbuc i cric
i minunea inie, ccmedia se mic!
Ohc, duduie cazanele, rctile intericare
acticneaz rcata cea mare -
i ca din bezn, umed de ceat,
intreg Babilcnul mi-apare in iat
$"
ARCAD!L SUCLVLANU
!at c tar in care mcrccii i cartciii
cresc pe cupcla aurit a Siintei Sciii
iat-c campie minat cu iccuri de mcate
prin care Aristcian man carduri de brcate
iat un zeu intr-un castel de urzici
cu aurecla mancat de iermi i iurnici
iat c plcmbagin cu ietele-aburinde
multiplicand zi i ncapte mcrminte
iat c iantan tcpindu-se de sete
iat-l pe Calilei inccltit de ccmete
iat cutitul cununat cu rugina
iat buicnul iubindu-i regina
iat nite iepuri de cas dcrmind intr-un mit
iat c priz indrgcstit de-un scurtcircuit
iat ingeri de lu, iat stele de-alcccl
iat Lul Mediu dansand rcck-n-rcll
iat rctite cu zimti, dulapuri de-argint, sertrae cu lumanri
turnuri cu scri, turnuri ir de scri
icriecute de cs, lentile rcz, ceasuri stricate
nsturei de duzin grupandu-se in sindicate
cutii cu zaruri, ranite de caiea, beculete, iccuri de iasc -
tcate amestecandu-se intr-c dezcrdine ingereasc
in imagini schimbtcare, caleidcsccpice
;ah, ce nebuni ah, ce iluzii cptice!,
$#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
!at culcarea rcie putrezind in punii de gal
iat un cartci in care crete piatra iilczcial
iat pianjenul tesandu-i plasa
in care cdea-cr mirele i mireasa
iat c biseric tras pe rcti
de triburi pgane de izigcti
iat in amurg trecand c ianiar
pus-n micare de-c rcat de mcar
iat c manstire plans i-nlcrimat
iat muntii Carpati trai in judecat
$i in siarit iat-c ccrabie curtat de tangaj
dup care, iat-te i pe tine, iubit cetitcr,
aprand in peisaj
prins in mecanismul meu delirant
alturi de Dcmnul Abis i Printul Neant
care imi iac semn s inchei pcemul
ca nu cuma, de prea multe imagini,
s se deregleze sistemul
de semne i numere criptice
al superbei Maini apccaliptice
$$
ARCAD!L SUCLVLANU
Iiicile .ccaliei
Primara cand Dumnezeu se las
electrccutat de see
se aud in ncpti pisicile Apccalipsei:
miau-miau realitatea prsindu-se pe accperiuri,
miau-miau dezastrele cu mustti de pisic
Pe strzi, printre lzile de guncaie
bate un anticel subtire
dinspre Vechiul Testament
aducand mircs de genez putrezit,
din iniern rzbate pan la nci
duduitul aprcape iamiliar al cazanelcr incinse
Ilcri albe, rcii, pcrtccalii -
pisicile par ingeri eniti
din lumea de sus sau de jcs,
de la icsicrul din cchii lcr
in curand ne cm aprinde tigrile,
nu a dura mult
i ele ne cr lepda puii in prag
ca pe-c meritat cirand
Cu binecuantata emctie de dinaintea eenimentului,
din mrul biblic
a iei iermectcrul ierme de-argint
anuntand srbtcarea,
nci cm ii eseli, aprcape iericiti
adcrmind cu Apccalipsa in brate,
micrlauuu
$%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
e/ra avrvlvi
La 42 de ani lui Linstein incepuse
s-i insureasc mustata
La 42 de ani tu
mai aluneci printr-c Alask imaginar
scuturat de iebra aurului, gata s-ti lai
scheletul alb-trandaiiriu
lang icc pe zpad
Viata nu te-a intat aprcape nimic
patul tu e c sanie tras de caini
prin preeriile unei cmrute de trei pe patru
raul Mackenzie iti curge prin buctrie
sunt zile cand ccmunici cu realitatea
dcar prin teile de canalizare
cand te brbiereti in cglind ca intr-c ccpc de ap
din crbele tale ciudate
btinaii aprind iccuri in iata blccului
Ncptile cad repezi i scurte. Irica d natere
la iziuni
gustul inirangerii iti atat pcita de iat
Vierme al Ncrdului, in iat
cu harta unui ccntinent disprut
iti bei ceaiul inclzit la icc de licheni
e te gandeti c iata nu te-a intat aprcape
nimic
c aurul pcate nici nu eist
$&
ARCAD!L SUCLVLANU
Cu balctul in spate, cu chibriturile ude
mancand pcame de balt i ceap de trestie -
astiel inaintezi
printr-c Alask imaginar
Dezamgit dar inc destul de increztcr
te incui in cas i bati campii
clreti caii erzi de pe pereti pan la istcire
lingi aurul de pe cctcarele crtilcr
gata s inentezi din casele tale albite
c ncu paradigm a glcriei
|a cvrtea Marvlvi e varal
La curtea Mrului de smarald
Viermele aea statut de herald
ailat in slujba Dcamnei Apccalipse
i icand in jurul ei graticase elipse
micandu-se dinspre ccaj spre miez
i inapci, ca intr-un als ienez
n intreaga imprtie a Ncului Babilcn
numai Viermele purta papicn
ca blazcn al stirpei sale caalereti
Lu sunt, el este, tu eti
i suntem in ateptare de eti
pe care numai el ni le pcate-aduce
la ccbcrarea de pe cruce
sau in paturi erzi de mcrminte
nu rade, citete nainte
$'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Ohc, cand ii arta el iata i epcletul
se cprea-n sli de bal menuetul
i dcmnii in iracuri i cu jcbene
aeau tresriri de sprancene
i dcamnele ucr maniheiste
plangeau cu nasu-n batiste
i dcmnicarele in bluze de chimcnc
isau campii de ccrbi la Vaterlcc
Cum lccuia singur in turn de mtase
dcmnul Vierme aea i-aenturi amcrcase
cu graticasa Dcmnicar de Cri
creia nu-i plcea s ccnjuge erbul a fi
pentru icrmele lui neregulate
Ah, ncaptea rcs de singurtate
el ii scria cu litere gctice, ca de psaltire
interminabile scriscri de iubire
;pe trupurile ncastre, pe case
ca pe nite pergamente irumcase,
pe care dcmnicara btran i cam senil
le citea ca pe tblite de-argil
saurand epresiile ucr irantuzite
ce-i atatau pchtele i c duceau in ispite
Seara, dup rigcrile mesei
Heraldul purta insigna Printesei
anuntand din trcmpeta-i subtire
inceputul ncilcr turnire
i numele iningtcrilcr
de la marele circ al ercrilcr
%
ARCAD!L SUCLVLANU
unde caalerii cu spada
se grbeau s inilcreasc zpada,
ca pe-c imaculat scriscare,
cu sangele lcr rcu i cald...
Ah, ce idil, ah, ce iast, ah, ce splendcare
la curtea Mrului de smarald!
.ccalia trecea riv cliva
ntr-c zi de jci sau de luni
cand Apccalipsa trecea prin cglind
cei mai curajci dintre nci
i cei mai nebuni
s-au aruncat in apele ei ca s-c prind
- Uite-c cum trece acum prin dreptul lunii
strigam,
are icrma unei piramide,
legati-c i ccbcrati-c pe iunii.
- Ne scap, are icrme iluide
Uite-c acum stand ca un zeppelin
agtat-n ccpac
dati mai iute c cange,
acum e-c balen - n-c lsati s treac-n
alt eac
acuma-i in Nil,
chc, acuma-i in Cange
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
!at-c pe mare,
ba iat-c in scare
iat-c la gatul secundei
strigam, alergand pe-c dung de zare:
unde-i ea unde-i
Crbiti-, n-c lsati prea departe s treac
s nu suprm lumea greac
iiti atenti la harpcane
ccpii ai lumii ccntempcrane
S-c prindem degrab
s-i punem belciug
s-i sccatem laptii, s-c ardem pe rug
s-c imprejmuim iute cu garduri
s-i ccniiscm lcccmctia cu aburi
s-c intrebm cine e i ce rea
huc, mama ei de ctea
s ne spun cea despre zei
s-i sccatem din burt craul Pcmpei
s-i iluturm ucr din batist
s ne spun dac eist
s-i msurm ccada cu-c rigl
s iacem din ea tigl
s-c aiumm cu cear i pr de caine
s-c intrebm dac azi
dac maine...
Dar ea trecea calm i ireal
jumtate Dincclc jumtate aici
multiplicat-n cglinda cu apa de smcal
in miriade de-apccalipse mai mici
%
ARCAD!L SUCLVLANU
Trecea indiierent i-aprcape rcmantic
prin lumea mcdern prin lumea antic
prin ui deschise prin ui inchise
trecea prin mere i prin caise
trecea prin irunze trecea pe ape
trecea prin zcdii i hcrcsccape
trecea pe ine trecea pe rcti
trecea prin mine trecea prin tcti
trecea criunde trecea cricum...
Priiti-c, mai trece i-acum
ca c ccmet pe-un cer de ncrci
intr-c zi de luni
intr-c zi de jci
vlcervl
Tu imi ceri s scriu
pcezii irumcase,
dar nu ezi c din irumusete n-a mai rmas nimic:
e ca i cum i-a pune prcpriului mcrmant
papicn erde,
e ca i cum mi-a trage peruca lui Mczart pe cap
i a iei s salut secclul care trece
ncerc s scriu,
dar m pcmenesc curtind in ritm dactilic
cartciii,
%!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
reau s gandesc,
dar ideile mugesc ca itele in abatcare
Oare antul care mica atat de armcnics irunzele
a amestecat brusc alcrile
sau tu, Dcamne, ai imbtranit
i incepi s ccniunzi nctiunile,
cci iat: ara nu mai este ar,
ccpacul nu mai este ccpac,
mlatina se d drept ccpie a mrii,
gcarna se pcmenete in zcri altcit pe pian
i, ca c dcad a iirii tale dialectice,
ine buldczerul s m ccning
de iarmecul rcmantismului su iunciar:
prrr-pcc prrr-pcc prrr-pcc
rrrr rrrr rrrr -
i, Dcamne, n-am nici un mcti
s nu-l cred
talvlretila
Oare ce mai iac caii trcieni
acum cand zidurile cettii s-au dramat
Destituiti din mit,
uitati pan i de Ulise,
se uit cu mirare la plugul desccperit abia de curand,
la slincasele hamuri dcmestice,
dar ccnditia de cal ii reiuz
%"
ARCAD!L SUCLVLANU
Lhe, unde e remea
cand sltau glcrici in linie irant
pe tabla de ah a destinului
printre picnii risipiti pe ptrtelele rcii, de sange,
cand ddeau discret din cczile lcr de lemn
pe la petreceri i icruri,
printre randurile de ziar, pe sub ziduri
!-ha, cat de iscusit tia limba lcr de lemn
s ccrecteze gandirea iilczciului rtcit,
cum mai tiau ei, cu numai un nechezat,
s ne strmute la pclul ncrd
spre a ne spune pcestea iericirii uniersale
!-ha, cat de sublim tiau ei
s se inghit unul pe altul
succesi, intr-c binecuantat crdine ierarhic:
un cal mai mic inghitit de un cal mai mare, inghitit
de un alt cal mai mare, inghitit de un alt cal mai mare,
inghitit de un alt cal mai mare -
c inlntuire de cai decrandu-se reciprcc,
icrmand un cal neterminat,
un cal-reptil,
cu inceputul in Hcmer,
i-ha!
vervl e circvvtavta
Zadarnic incercam s m mint
s mint
secundele nu mai aeau ciccnae de-argint
%#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Pe sub cazarma ingerilcr czuti
m aliniam in grab irurilcr de recruti
eseli sunand in trambiti de cear
trecerea Apccalipsei in drezina de sear
la ultima-i partid de bacara
;Cci peste siaritul de seccl se insera
i in cartea aceasta de aa-zise pcezii
incepeau s miune
iel de iel de staiii,
Acum zilele mele purtau iaii de hartie
irumcs cclcrate
cum lmpile din templele asiate
ngerul palid prins de mine cu clame
i cu agraie
mtura guncaiele iericirii prin cinematcgraie
din apa canalelcr de scurgere
ccniecticna mici enetii, albastre mediterane
pentru isele mele clcage
pentru isele mele criane
Obsedat de aceleai cuinte
cercetat de aceleai stri
eram acum perscnajul crei intamplri
Jumtate in aceast iat, jumtate pcstum
lunecam pe ierstraiele secundei de-acum
i m intrebam, inecat in iumul subtire:
unde-ti sunt, sire,
muchetarii sentimentelcr de iubire
ce-amurguri i-au subtiat trena
%$
ARCAD!L SUCLVLANU
peste zilele tale strlucitcare ca trsurile de Viena
in care piete, la care tarabe
ti se impart casele pe silabe
Dar in lcc de rspuns, in iat i-n spate
se auzeau dcar pccnetul zarurilcr aruncate
rasul de clcpctel al Damei de Carc
lustruind peretii in cazinc
ngerul meu de duminic ;ngerul de circumstant,
semna tct mai mult
cu c u cu clant
care, cand se deschidea, ddea Dincclc
spre-un cer erde sau pcate galben sau pcate gri
unde stau la c mas
cel care-am icst cu cel ce ci ii
adcrmiti in jilturi de iarb, ziditi intre perne
cu iruntea citit de Magniiicul Vierme
ca pe-un erset tiut pe de rcst...
Cum ci ii, ngere, cand abia dac-am icst
taralervl vaar
Abia ne aezarm la jccul de zar
cand iat-l i pe Caalerul nzadar
initat in carte
la rugmintea lui Napclecn Bcnaparte
;nu cuma, zice el, indelungata-i lips
s-c indispun pe Dcamna Apccalips,
%%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
O, cand ddea el cu zarul
se stingea in Aleandria iarul
i printul Ashurbanipal
cdea ca secerat de pe cal
i adclescentele micape i ir de sutiene
erau cuprinse de spleenuri baudelairiene
Pe strzile Ncului Babilcn
pe unde mai strlucesc urmele lui Makedcn
i unde zidurile sunt carpite
c-un iel de iereti
uite-l plimbandu-se in treipe caleti
trase de cai de-argint i mtase
de la unu pan la ase
$i-alturi de el, chc,
uite-c i pe indeiinita culcare !ndigc
cea care lustruiete zarurile pe iete
mai curand cu mister
decat cu tristete
n iiece sear, nalta Printes
ii dezlega cainii galbeni din les
i ccbcra s-l admire
pe caalerul cu nara subtire
ce-aea un Zar armcnics i icsicric
lucrat din csul testei lui \crick
de culcare cand rcie, cand erde
care nicicdat nu pierde
%&
ARCAD!L SUCLVLANU
$i chiar aa:
cci de cade unu de cade trei
nci tct nimerim in grcapa cu lei
de pic patru de pic ase
cricum se-nglbenesc bietele case
iiindc numerele cetcase i sibiline
mult mai seamn cu mine,
cu tine
ba chiar sunt zilele ncastre
albe i negre
pe care Dumnezeu la pate-n cer ca pe zebre
departe, pe-c campie deschis
spre-c alt lume
creia abia intm a-i zice pe nume
|cccvctira televcv
La capt de linie
in spatele depczitului de cherestea
am zut-c puiind, tuind spasmcdic cu burta umilat
de aburi
Semna cu c reptil arhaic
prea c cmid neagr lunecand unduics
pe limba industriei
;Ce-i acum iata ta
dac nu chiar aceast lcccmcti cu aburi
inaintand spre muzeul sentimentelcr demcdate
cu rctile rcii strlucind pe esurile literaturii
prin grile celei mai glcricase prcincii,
%'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Lra irumcas i trist, in iaruri
i se edea lumina cchilcr mei
in mctcare cutreiera sangele meu iantastic
ucr cbcsit
Ducea 14 agcane ;biel-maniel - tren-scnet,
in care se edea tineretea mea
adunat-n balcturi ucare
Pcat, e inc un mcnstru irumcs,
ziceau dcmnicarele sentimentale
Lipsa de ircnie a imbtranit-c,
se auzeau cci ucr aangardiste
i curg din cur cu de dinczaur - s-c sccatem dracului
pe linie mcart
Lang turnul de ap
printre butcaie cu ar i rulcuri de smcal
ingeri mecanici c ciccneau tacticcs
era irumcas i trist
aea carcasa cpsit-n culcarea disperrii
in inima ei lucra sangele meu
la patru pistcane, in iaruri
i se edea lumina cchilcr mei
Lcccmctia Stephenscn - iata mea
alergand pe drumul crbunelui i petrclului
inaintand spre muzeul lucrurilcr demcdate
pe linii tct mai rcii, pe linii tct mai
subtiri
pe lamele lcr de cutit
&
ARCAD!L SUCLVLANU
|eea raelcr ccvvvicavte
n craul supranumit Neermcre
btranii aeau umbrele de sticl
i stelele erau umilate de gaze i clcr
Pe-aici in duminicile mai rccrcase, ingerii
c plimbau pe Dcamna Apccalips in lectic
dinspre centru spre margine
prin tcat Valea Plangerii
i inapci, intccmai cum umbl gandirea
prin dialectic
Dcamna Apccalips deenise c prezent iamiliar,
c salutau
ccpiii i arstnicii, btranii i iemeile
numind-c respectucs dcna i irau
in timp ce ea cutreiera strzile, parcurile i aleile
Dar de la c reme
in turnul primriei
se arta ncapte de ncapte
cchiul plans al Mariei
i nimeni, nici arhiarii nici pcmpierii nici ceretcrii
nu cuncteau mctiul
de ce lucrurile au inceput s-i arate brusc negatiul -
ccpacul deenea un iel de inira-ccpac
pisica - anti-pisic
De sus curgea muzica siaritului de eac
din ceasuri echi cu secunda antc
&
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
in ganguri in mansarde in ierestrele din zid
lucra c main de iabricat id
c ceat erde se lsa egal
in arbcri in pietre in plante
;Dcamna Apccalips insuise bine la ccal
Legea aselcr ccmunicante,
Dar pentru c in acest pcem
se simt ucare tente suprarealiste
nimeni nu accrda prea mult impcrtant
uncr intamplri ca acestea,
mai mult sau mai putin triste
n craul supranumit Neermcre
cu crini algebrici i miei pscuti de iarb
iiecare cettean ii edea linitit de treab
cultiandu-i cu grij cancerul i cartciii
i igncrand ucr ieirea la mare,
ngerul i iilczciii
Icevvl lirclcic
Tccmai cand m prsea inspiratia
i scrisul picura anecie
iei din mainria pcemului Nce
tind grbit crizcntul
pe lccul unde albstrise canda Helespcntul
i enind ctre nci
cei amenintati de ape i plci
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Cum l-au simtit,
plcile au prins s-l latre ca nite ctele
lehuze, intratate i rele
psrile cerului i lighicanele
se atineau din urm-i cu miile i milicanele
Pistcanele pcemului aeau bti neregulate
de aceea pcate, ah! de aceea pcate
prea multi ncri se ridicaser pe zri
i prea crescuse nielul apei in rauri i mri -
iapt alarmant pe care
Nce il ccnstat de indat ce se uit
in cglinzile intericare
Lcranul sentimentelcr mele ii arta
c lume de sticl, de nichel i mucaa
cu stele cidate, cu ape acide
in care ncrii preau Atlantide
cu crae suprapuse, cu primeri machiate, cu raze
gama i beta
la care ne preparam dimineata cmleta
cu mere aurii in care Dcmnul Vierme in irac
canta la claecin aria siaritului de eac
cu maluri, guncaie, benzin, clcpctnite, pcduri
cu zeii meciurilcr de ictbal trecand in ecduri
cu plci nerctice, pcrtccali de plastic, iemei-biciclete,
lei cu capete de miel
cu plansul lui Lzechiel
c, cu plansul lui Lzechiel...
&!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
- Mancmetrul pcemului tu e deiect,
zise btranul c-un zambet suspect
i cu cchii aburiti de ceturi albastre,-
nu indic deiel cctele lacrimei castre
i nu lipsete decat c singur pictur
ca apa s intre in gur:
ai neglijat, cum se ede,
principiul lui Arhimede
$i-acum s trecem degrab la iapte
chiar dac-i irig in pcemul tu, chiar dac-i ncapte
d mai incet maina asta iniernal
i prcgrameaz cear i smcal
;sau, cum le ziceti ci, cuinte de cear i smcal,
calculeaz cat a mai rmas din uscat
iieaz pe hart muntele Ararat -
nu-i timp de pierdut
s dregem iute arca
i iii atent la pcmpe, nu ezi cum urc apa
L-hei, cum urc apa!
liva crcvlvi e tracivv
Lhei, cine ii mai amintete acum
intrebrile Siinului
cand miturile nu sunt decat
dulci pastile pentru cei ce suier de inscmnie i plictiseal,
cand in zilele de duminic Oedip pcate ii zut
in curtea azilului de btrani
ateptand nerbdtcr cra pranzului
&"
ARCAD!L SUCLVLANU
iericit c s-a inentat un ncu aliabet
pentru crbi
Visul nu ni se mai d decat in rate lunare,
metaiizica s-a scurs ca sangele
din carnea cbcsit-a materiei:
intcrci capul i desccperi decdat
c ingerul nu mai ine zburand
ci ccbcrand pe iunie,
seara ccniunzi religia cu irigiderul,
demcntezi scnetele lui Shakespeare
ca pe nite mici mainrii sentimentale
iei strada i c lipeti la ureche
ca pe c cutie muzical
i abia dac iti pcti stpani bucuria
cand desciirezi in splina alungit a pcrcului de Crciun
semnele apccalipsei-
saluit, mcn lecteur, cum ti se pare
Ieia cv c rctita ivtata
De la un timp in craul Neermcre
pcpulat de caini i hingheri
strzile duceau spre nicieri
in jur mircsea a crient i-a zei de stearin
clii se numeau, elegant, mecanici de ghilctin
i in iiecare dimineat intrebam aiurit:
nu titi: mai triesc sau pcate-am murit
ziua de maine a icst azi sau a ii ieri
&#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
dar in zadar:
cati cameni atatea preri
- Iiecare cu apccalipsa lui,
ziceau unii, destui
iiecare isandu-i sear de sear
c apccalips de lu ateptandu-l la scar
c apccalips philips cu idec i bar
c apccalips editie de buzunar
c apccalips erde, rcz-bcmbcn, in carcuri
n bncile cu ierestre cale ca nite zercuri
se prseau rublele cu guzganii
ce-am de pierdut dcar anii, numai anii
Pe la cclturi de strzi, la cate-c rscruce
strlucea tineretea mea rstignit pe cruce
n spatiile de jcs, de-acccl i plictis
Dcamna de Cri i Dcmnul Abis
cantau la un pian
cu claiatura din casele albe de caine
ale zilei de azi,
ale zilei de maine
lieduri rcii de-amurg abisale
pentru ci, dulci urubae sentimentale
n cuca pieptului meu, Ccrbul lui Pce
alegea secundele erzi de secundele indigc
ca pe nite micrcsccpice cu
ale ciirei apte
ale ciirei ncu
&$
ARCAD!L SUCLVLANU
pctriind iata mea ca pe-c rctit dintat
in marele mecanism
al lui nimic - nicicdat
Rc/ivcv trvce
Btran de ani dar tanr ca dezastru
ieeam din tinerete ca dintr-c ap tulbure
Nauiragiat in mijlccul cceanului
isam la paiul inecatului
asleam pe-c scandur glcricas desprins
din ccrabia ce n-a mai atins Ccntinentul
Cu iata srat, cu buzunarele pline de cenua ciilizatiei
clare pe butcaie de rcm, pe balcturi de tutun
cu hrtile ude - ajungi la trmul
acestei insule, purtat de curenti:
arhiele zilelcr sunt salate
cglinda realittii e dcar ucr aburit
graitatia ccpacilcr mai atrage primara
iurnicile - ehei, dar adic,
adic, ci, castele albastre din Spania
seri pariumate strlucind ca nite hcteluri de lu
prieteni dectati lustruind iermcarele glcriei:
ccpilul din mine nu s-a mai insurat
cu regina iurnicilcr
tineretea mea n-a umilit biblictecile
&%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Nauiragiul m-a icut in siarit iericit:
prcprietar al unei insule inchise intre patru pereti
;pustie dar cu ccmcditti: baie, buctrie, VC,
ajuns un iel de Rcbinscn ccniuz
mulgand capra de ar a taanului
departe de mila public - imi culti in palm crezul i
singurtatea
seara alurile genercase imi aduc la trm
biblicteci de sccici i languste
dimineata imi tipresc pe ccji de pcrtccale ziarul
igncrand ciirele, etile, pasta de dinti i prezeratiele
impcat i iericit - ir s mai aprind iccuri pe trm
ir s mai atept semne, scriscri
dispus s incep a-mi scrie,
cu degetul pe aluri,
iata din ncu
ilcivele lvi vaar
Tanr inc i increztcr
ca Aleandru dcrmind pe-un pat de brcate testcase-n
deert
te iubeti cu lucrurile in cglind
i-atepti - in zadar - s se desprind
lebda dintre iuningini
s creasc nuirul pe ltratul cainelui
Uiti c miracclele de mult sunt
un mnunchi de chei zcrnind in mana destinului
c tie nu ti-a icst dat s cuncti
&&
ARCAD!L SUCLVLANU
iascinatia realittii ci chiar realitatea:
sabia indrgcstit de cap
gustul diminetii ca c suliur de plumb cenuie
iierea i ranjetul zatul i drcjdia
i tcate urdcrile biclcgiei
n zadar stai baricadat in Turnul Silcgismelcr
nimeni i nimic, nici un scripete, nici un sistem de cglinzi
nu pcate schimba crdinea
Mecanismul iuncticneaz ireprcabil:
pentru ecie cchiul rmane cununat cu plansul
cartita se nate cartit
crbul mcare crb
celui abandcnat pe mare ii cresc pan la urm branhii
i chiar acum in timp ce iti iaci scccteala
cum s-ti inchei mai bine pcemul
pe ulit ccpiii man cu btul
cercurile irumusetii
ce-ti sar de pe gur cricum
tcr/ii e la !aterlcc
Pentru c in memcria mainii de scris
rmsese c dcz prea mare de-abis
i-un sentiment indigc -
au aprut pe neateptate
ccrbii de la Vaterlcc
Cu cat rcata pcemului se inartea mai tare
cu-atat mai multi ccrbi s-aliniau pe zare
&'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
cci iiecare lupttcr
cu cal sau ir cal
are ccrbul su perscnal
Priiti-i cum zbcar in stcluri jcase
printre cadarele cuintelcr glcricase
ce iuseser, iiecare, cate-un scldat
in slujba magniiicului mprat:
cuinte pedestrai, cuinte caaleriti
cuinte dragcni, cuinte gcrniti
cuinte simple, cuinte auguste
ciugulite de ccrbii mei grai cu aripi inguste
- Sunt semnele Preainaltei Printese,
zise Dcmnul Abis, urmrind carea interese,
i priind la diacleasca-mi mainrie
din care zburau ccrbii Apccalipsiei,
in arianta lcr ie
pe-un camp negru,
cu zpad neagr
strlucind ca un blitz
- Tct ccrbii acetia au icst
i la Austerlitz,
mai zise i Caalerul nzadar
scctand cutia de zaruri dintr-un sertar, -
in alea aceasta ciudat
in alea aceasta adanc
tctuna e din glcria cui mnanc
'
ARCAD!L SUCLVLANU
!ar in alea adanc i nins
chiar nci eram armata inins
ir steaguri i tcbe, rzletiti in mcrminte
ii inc sau cu mruntaiele aburinde
crbecind printre ziduri, traerse i rcti
urmriti de zei de sticl i de rcbcti
ccrbii negri numai cenui
in ai nctri pereti se zbteau, in ale ncastre ui
ciugulind din glcria ncastr deart
c-un iel de tandrete, c-un iel de art
n aburcase ceasuri de lut
sunau secundele ncastre din iitcrul trecut
Pe cand in pat de iarb sau in ictcliu
edea Dcamna Apccalips imbtandu-se
de plcere i-crgcliu
sedus de-un balcanism mcldc-lah
iar ccrbii se inmulteau
ca bcbul de grau pe tabla de ah
multiplicandu-se in serie
peste zarea lumii etern
din spiritul lipsit de materie
al acestui pcem cu ardere intern
i incercand s eiste cu aderat
in craul acesta inchis ca un regat
cu ziduri de hartie, ingeri parautati
i mult transpcrt in ccmun
in care eu am rclul de rege nebun
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
|ltiva vcara e rvt
Quijcte mcdern neccnertit la nici c religie,
iei in arend ultima mcar de ant
hctrat s imbtraneti
pe acest deal ccsteli siartecat de cartite
unde pasc dcar caprele i ccmetele
ateptand antul apccalipsei
care speri s-ti aduc prciit,
inganand melcdia plusalcrii
dimineata i seara,
seara i dimineata
N-a mai rmas mult
i ei incepe i tu s prcsperi,
c iin enigmatic a umple alea lumii srac,
mcara a hurui neccntenit
mcinand numai dezastre i dezastre,
dezastre i dezastre,
iin rcie pentru painile Judectii de Apci,
pan cand intr-c zi,
btran magnat al himerei,
ei muri siartecat de elicea slbatic
desccperind abia atunci cu uimire
c mcara ta
eist cu aderat
'
ARCAD!L SUCLVLANU
1iivvi la tervavti
Numai arhiarii i mturtcrii
numai ceretcrii craului ar putea s mai tie
numai btranii ceascrnicari mai au iziuni:
dintre rctitele dintate ale ceascrnicelcr rsar
ciiterii subtiri mircsind a tutun interbelic
Celan i Mircea Streinul aureclati de aburii decadenti ai
caielei
barba Mitrcpclitului Silestru
curtat de briciul imperial prin salcanele din Viena
Numai arhiarii i mturtcrii, numai ceretcrii
inuruband in cer
turlele rsucite ale Bisericii Si. Nicclae, simt
craul inchis sub arul din ziduri
Alte statui, alte mti, pentru alte ceremcnii
ntinzi mana - i dai de trupul absentei
muti din mr i mrul
e pe jumtate mancat
n lumin lucreaz umbra pianjenului Arghircdes
cu ran benedictin. Mincincase-i sunt
panzele, himeric-i este crucea
Simti cum cinea iti etrage rdcina ptrat
a inimii, iti prcpune c ncu icrmul a sangelui:
H
2
O i nimic altcea. $i nimic altcea
'!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Se insereaz i in turnul Primriei
lumineaz capetele primarilcr decapitati
strlucete meiistcielic iirma ziarului pictat
cu sangele pcetului !lie Mctrescu
Se zice c Dumnezeu a icst zut
crbind cu cainii agabcnzi
in preajma iabricii de drcjdii peste pcd
Urci scrile in ncapte i-i pustiu
ccbcri scrile, alergi pe trepte ctre centru i-i pustiu:
unde ti-e tineretea umpland echile pasaje
impingand ui grele din lemn de Bcsnia
impcdcbite cu guri inerigate de leu
Unde-ti sunt prietenii: !lie Arcadie $teian Vasile Crigcre
Mircea Simicn i cellalt !lie
nchizi cchii i-i ezi inltand c piramid
de carne i sange pe tiul sbiei
deschizi cchii i-i ezi rzuind clcpctele
de mierea imperiilcr
Alte statui, alte mti, pentru alte ceremcnii
Ai rea s te-ntcrci
dar brusc intelegi c nici n-ai plecat
te cpreti speriat i-ti asculti btile inimii
intinzi mana i abia dac dai de tine-n cglind
'"
ARCAD!L SUCLVLANU
vfrvvtarea lvi |eraclit
Cand am intrat in rau era dimineat
nu se auzea curgerea
prin carnea mea transparent scheletul tanr strlucea
glcrics
D-l naibii de Heraclit, am strigat, eu ci ii
primul care se scald de dcu cri
in aceeai ap - i ateptam apa
s prind in jurul meu pcjghit
apci alergam in jcsul raului
s-c prind, s-i ailu tiparul in care m-am cglindit
D-l dracului de grec, strigam,
cu tct cu dialectica i crdinea necesar
i iar alergam in jcsul raului
dar de iiecare dat
apa era alta
alte i alte ccntururi lichide
alte cglinzi, alte muchii, alte linii
Vezi c ti se termin raul, imi striga
de pe mal ngerul
dar nu rciam s aud decat ccea sangelui crgclics
lustruind scheletul meu tanr
Nu reau s tiu de nici un iel
de principii iundamentale, strigam,
s m lase in pace cu acest stupid panta rhei
i alergam s prind apa in care m cglindisem c dat
dar apa era alta
mereu i mereu alta alta alta
'#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Amurgea cand curentul cel repede
se mistui in marea indeiinit
raul se terminase, acum
inctam intr-c ap amcrtit, nepmanteasc,
cglindit in sine
nu era curgere, nu erau aluri, nu erau limite
L punctul Alia, mi-am zis, c! de aici
nu-mi ci mai putea relua eperimentul
|i-ai cheltuit raul in zadar, altul
nu ei mai aea nicicdat, eti prcst
ca tcti ceilalti,
mi-a zis ngerul trist
i-a plecat
tcra/ia lvi e/atiav
(rariavta vcva,
Cand secar mrile in Leant
apru la crizcnt
ccrabia lui Sebastian Brant
intrand in apele pcst-mcderniste
ale acestcr ersuri
mai mult esele decat triste
;Ca s spulberm, uibit cetitcr, crice tabu
iti ci spune c pe ccrabie eram eu, el i tu
sau, dac-ti ccnine, nci, ci i ei
cate perscane are prcnumele
trei...,
'$
ARCAD!L SUCLVLANU
!ar cum trei cri dci iac ase
Apccalipsa aea picicare irumcase
i nci c urmream prin lunet
cu c bucurie aprcape secret
cum urca puntea dinspre lagun
pe ccrabia ncastr nebun
ce plutete, de eacuri, in cie...
- Ah, strig Nce,
aprindeti c lumanare sau c lantern
c-i bezn in lumea mcdern
autcrul acesta cu epitetul buiant
pare s-ascund caa impcrtant
inluind tct ce eist ;sau nu eist,
intr-c ceat manierist
Cand scpr chibritul,
mri, ce se zu
Un Turn Babel plutitcr, in care
eu, el i tu
eram decpctri nci, ci i ei -
unul tinea discursuri in grcapa cu lei
altul decapita bisericile de turle
accperit de tcbe i surle
unul icea harta petelcr din scare
altul deschidea mcelrii in altare
unul gadila ccrabia la pup
altul punea ingerul s iiarb in sup
unul ii manca unghiile, altul ii rdea spranceana
altul lua prcbe direct din Nirana
unul ccniecticna batiste din ele
'%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
altul se decreta perscnaj din ietile paralele
unul ccniecticna cpestre i bctnite
pentu ingerii prini in clcpctnite
unul ii cpsea chelia jumtate erde jumtate gri
altul se intreba patetic a ii sau a nu ii
unul era biel altul era maniel
unul se inchina la zeul din gamel
altul la steaua sa erde de tinichea -
iar ccrabia, glcricas i siidtcare, plutea
pe alurile de sticl i de betcn
ale Ncului Babilcn
pe talazuri de muzic i de guncaie
pe crucea ierestrei, prin lucrurile din cdaie
in cercuri inchise, in zig-zag cri sltand
dinspre Niciunde ctre Nicicand
prin aceste ersuri dinadins rimate irumcs
s nu cdem - eu, el i tu -
din ccrabie jcs.
'&
ARCAD!L SUCLVLANU
Icevvl veivtrervt
La picicare
pisica neagr
tcarce
i
i
r
u
l
d
e
s
a
n
g
e
''
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
POLZ!! PLNTRU
;CAND SUNTLM,
COP!!

ARCAD!L SUCLVLANU
Irivarara
Scarele, meterul-iaur,
Trece c-un magnet de aur:
Sccate iirul ierbii erzi
$i ccrnitele la iezi...
lvtvrele
Vai, ce mandru eantai!
Nu cuma e-al lunii Mai
Zbcar lin din ilcare-n ilcare -
Iace ilcrilcr rccare.
.ricivl
Pa, pa, pa, prin pinite -
Trece-un iel de mirite.
$i se mir pinitea:
- Unde iuge miritea

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


tccc,vl
Vci, ccpii, -ati intrebat:
Acest mct crestat i rc
L ccrcan de cccc
Sau e creast de-mprat
rcaca
Acum st pe mal: caccac,
Acum tuti! la iund de lac -
Trece dintr-c lume-n alta,
De se mir tcat balta.
Creiervl
tri incclc, cri inccace -
Craul cu cri-cri se ccace.
Dulce, dulce-i painea ncu,
C-i cu cri-cri pe din dcu.
Rivccervl
Iiindc in zcclcgie
Dcu ccarne-au icst rmas,
! s-au pus, de iudulie,
Rinccerului - pe nas...

ARCAD!L SUCLVLANU
tvrcavvl
Acest tip de pe maidan
Ce tct iace clvclvclv,
Nu cuma e-un indian
Dintr-un iilm cu Vinnetcu
|a vevaerie
!at-un leu! !at-un leu!
L-a chema in ersul meu,
ns, de iriccase ce-s,
Iug... picicarele de ers!
1vlea la ,ccala
Dcamn Vulpe, dcamn Vulpe,
Zi: Ccrigi i cczcnaci.
Dcamna Vulpe zice iute:
Cucurigi i cctccdaci...
.ritvetica reela
Stau pe prisp, la bunici,
tivci iici.
Cum ctelul le-a zut,
Tcate civci sunt ecavt.
Dcva au iugit de zcr,
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Vrand s iie caatcr.
1rei din ele, cu prudent,
Stau in rcl de iferevta...
evra,vl ,i iva,vl
!epuraul, iepuraul
Iuge, msurand imaul...
- Cati pai are intreab putii.
- Mai multi
Ca btaia putii...
v cetie cv ara,vta
Pe un iir de ppdie
Cu ccaiura argintie,
Stau iniipte zeci i sute
De umbrele-paraute...
$i Iurnica cea btran
|ine-c paraut-n man,
Ateptand antul s-adie,
Ca s plece-n cspetie
Pan` la rul ei Muscci -
n alt capt de triici...
"
ARCAD!L SUCLVLANU
traivicvl
Creieraul, intr-c dcar,
Se plimba prin grau asear.
La c margine de-cgcr
S-a-ntepat la un picicr
n mustata unui spic
Ce cretea pe-un pai cinic.
$i, de spaim i mirare,
A strigat in gura mare,
Speriind in scmn alt greier:
Sri-i-ti!...
Crau-i bun de treier!
v ccilaria vea
n ccpilria-mi mic
Mai mircase a gutui,
$i un pui de randunic
Vinde picilcr pistrui.
n aceast dulce tar
mprat e un ccpil,
Ce d crdin s rsar
!arba erde in april.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i ccnduce-n lupte grele
Mari armate de pitici,
Macii-n camp ii sunt drapele,
Zmeii cranceni - inamici.
Sau pcrnete-n is pe mare,
Se aant-n zri de plumb,
Plin de semne de-ntrebare
Ca un Cristcicr Cclumb...
Pe tramurile-aceste
De minuni i irumuseti,
Creierul - el singur ! - este
Cel mai mare-ntre pceti.
Primara e regin.
n rcchit de brandui -
Suil-n muguri i-i alin
Pe tcti iezii trepdui.
Dar mctanii!... Prin cgrad,
Cu mustti de babuzuci,
!es in seri la prcmenad,
ncltati in ccji de nuci.
Dcar piticii trag din pip,
Mchcrati de reme rea...
Hai pcititi, ccpii, pe-c clip
n ccpilria mea.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
tifrele vivvvate
1 e un carligel,
Haideti s-mpletim cu el.
Lebda s n-c dezdci,
C se stric ciira 2.
J -iul, dac-l mai apleci,
l pui ccarne la berbeci.
n ictcliu stai, la teatru,
Parc-ai sta in ciira 4.
Un arici, cat tine ara,
Secer cu 3 secara.
-i lact iermecat,
Vci, ccpii, l-ati descuiat
Sub c streain de cas
7-atarn ca c ccas.
8 -ul e-mpletit din cercuri
Cu andreaua Siintei Miercuri.
" pare intristat
C-i un melc neterminat.
Ciirei 10 reau s-i strig:
Mcule, d-mi un ccrig!
1ccalecrtccale
Cine-nat c ccal,
Va primi c pcrtccal!
Ccccelul Cc-Cc-Cc
$i-a ales ccala O.
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
!ar clutul Mi-Ha-Ha
A-ntat ccala A.
O brcscut sprinten
Sare prin ccala A.
Creieraul Cri-Cri-Cri
|araie ba-n , ba-n I.
Viteluul Mu-Mu-Mu
Pate in ccala U.
!ar iedutul Be-He-He
Zburd prin ccala L.
L I A - tcti in cale
Azi mnanc pcrtccale.
A O U - prin i i lunci,
Ce mai pcrtccale dulci!
tvlcrile referate
Lucrurile tcate-n zcri
Se grbesc s-i ia culcri.
Iccul, macul i ccccul
Vcr s ia cat mai mult rc,v.
Iulgul, lebda i-c nalb
i aleg culcarea al/a.
Marea, cerul i un astru
Nu dcresc decat al/atrv.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Luna, pepenii i-un carpen
Strig: Cal/ev! Nci rem al/ev!
Clia cere iata-ntreag:
S-mi lsati culcarea veara!
!arba, ca s se dezmierde,
Zice: 1ere, numai rere.
Curcubeul i punul
$i-nc ;nu titi cine, unul
Zic: !ar nci, dac se pcate,
Vcm lua putin din tcate...
Dere vvverele care
ct fi jnr. ,i 1njnr.
Lu i tu aem c par.
Da, zici tu. Dar ea-i impara.
3 arici i S brcscci,
Cum crezi, se impart la 2
Nu. $i-cricat de ru iti pare,
3 i S nu-s ciire pare.
7 nuci Pi sunt impare,
Mai cu seam c-s amare.
9 pui, c sunt trengari,
Nu pct ii decat impari.
Mcrmie, in gard doi pari:
2 suntem, i suntem pari.
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$criceii, cate 4,
Se duc in perechi la teatru,
Ciira 4, prin urmare,
L din numerele pare.
6 albinute-n zcri
Se impart la 2 ilcri,
Dulce-i mierea! Aadar,
6 e un numr par.
8 pitici stau intr-c gheat
$i pesc tcti 8 cdat,
Trag din pip, n-au habar,
Iiindc 8 e numr par.
J0 ccccei cu mct
Cant: Nci suntem cu sct,
Cum s-ar zice, suntem pari -
Cucurigu, bcieri mari!
Iaraa clateilcr e lvv/
Pe crare, prin pcrumb,
Un-dci, un-dci,
Trec scldatii mei de plumb,
Un-dci, un-dci -
Cat irunz, cat iarb,
Un-dci, un-dci,
!es ccpiii i m-ntreab,
Un-dci, un-dci:

ARCAD!L SUCLVLANU
- Cpitane-n haine-albastre,
Un-dci, un-dci,
Unde duci atata caste,
Un-dci, un-dci,
La parad, la rzbci
Un-dci!...
- De rzbci, mi prichindei,
Un-dci-trei,
Nici nu tiu cstaii mei,
Un-dci-trei!
Nu edeti c-nlcc de ilamuri,
Un-dci-trei,
Pcart inerzite ramuri,
Un-dci-trei
!ar in lcc de sbicare,
Un-dci-trei,
|in in maini cate c ilcare,
Un-dci-trei
taitala ccilariei
n iiecare ar
Plec la tar.
Adic intr-c |ar
Strjuit de cirei-grniceri
La hctar,

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


n care imprat
L cel mai inalt deal din sat,
Stand in trcnul lui de grau
Cu sabia ierbii la brau...
Acclc Nistru
L-un iel de ministru,
Teiul din deal
L-n grad de general,
$i iiecare spic
L un ctean cinic...
Acclc, spre sear,
Linitea zbcar,
ncat auzi cum in iagurii naiului
Se-adun mierea dulce a graiului.
Pe-acel tram
Ccpiii beau lapte de salcam,
Orice izcr
L inttcr,
$i iiece mr
Are seminte de ader.
Da, e c |ar-minune,
Cea mai dulce |ar din lume,
Cu crae din petale de crin,
n care nimeni nimnui
Nu-i e strin,

ARCAD!L SUCLVLANU
Cu rauri albe de lapte,
Cu cetti de mure ccapte,
Luminate ieeric
n intuneric
De ielinarele
Licuricilcr...
Capitala
Curtea bunicilcr!
vtre fvl ,i criavteve
$tiu, greiere, tiu,
Tcamn e i e tarziu.
Irunza cade de pe ram
$i imi zuruie la geam.
Vantul caut, la zcri,
Cheile de la ninscri.
!at-l, primul iulgucr
S-a cprit, siics, din zbcr
La hctar de crizanteme:
Vrea s-l treac. Dar se teme...
teacrvicvl iv tei
- Pu-pu-pu, pu-pu-pu,
Pu-pu-pu, pu-pu-pu!
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
- Pupz, eti tu, eti tu
Nu mi-i spune, drag scr,
Cat c cra
- Pu-pu-pu, pu-pu-pu,
ti spun, irate,
Cum s nu!
Teiul a-nilcrit pe plai,
Ilcarea de petunie:
Lste cra treizeci mai
$i rec zece iunie...
tt e cra
Irunza asta ce-a rmas
Pare-a ii limb de ceas,
Care, cand a ruginit,
Ir este s-a cprit,
Ca un eted minutar,
ntre-al crelcr hctar:
Ii la cra trei e tcamn,
!ar la cinci - de mult e iarn!
$i-ntre crele-amandcu -
Plcu, ninge, ninge, plcu...
Astiel, iratele sau scra,
De-c s-ntrebe cat e cra,
Le ci spune din cdaie:
Lste cra trei i-c plcaie!
!ar de n-cr pricepe, - atunci:
Lste cinci ir dci iulgi...
"
ARCAD!L SUCLVLANU
Icrtatirvl cvrcv/evlvi
Dup plcaie, iat, iat,
Curcubeul se arat.
$i cum st pe cer, iesti,
Pare-a ii un pcrtati.
Sub culcarea de marc
Scriu chiar prima nct: do.
Pun un bcb de ma-z-re
Sub culcarea rcz: e re.
ntre rcu-aprins i gri
i st bine nctei mi.
Caieniul nu cuma
Irate e cu ncta fa
Calbenul e mai dcmcl,
Scriu pe galben ncta sol.
ntre-albastru i lil
Ncta urmtcare-i la.
Verdelui s-ar pctrii
Cel mai bine ncta si.
$i-n siarit,
N-am incctrc:
$i scriu iari ncta do.
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Do-re-mi-fa-sol-la-si:
Rcu, caieniu i gri.
Si-la-sol-fa-mi-re-do:
Verde, galben i marc.
Haideti s cantm, ccpii,
Cat culcrile sunt ii.
S se-aud pe sub ncri
Numai cantece-n culcri.
Icrtretvl lvi Iacala
Vreti s desenm
Pcrtretul lui Pcal
Muiati penita-n cerneal.
Desenati c cciul mare
$i bgati sub ea
Un cap-zictcare.
n lcc de urechi
Prindeti dcu prcerbe-n perechi.
Drept gur
Puneti c cimilitur.
n cchi
Picurati putin dedecchi
;n unul s se ad rasul,
!ar in cellalt - plansul,.
n lccul nasului cinic
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Puneti un iretlic.
Drept mustat
Desenati c ianeat,
n care s pasc impreun
Cluma i Vcia Bun.
!ar in spate aruncati-i c tclb
Plin cu seminte de crb...
`ica al lvi \tefav a Ietrei
Catecdat, cand m strig
Vara dulce din cirei,
Mi se iace dcr de Nic -
Un biat din megiei.
l gsesc atunci in carte,
$i-ntelei dcar din priiri -
O pcrnim in dci prin tcate
Cele iile cu-.vivtiri...
La prichiciul dat cu hum,
Sturlubatici i cltici,
Suntem crnici mari, nu glum,
Peste-c turm de pisici.
Alergm prin lunci, pe creste,
Peste pajiti de amiezi,
$i pe margini de pceste
Patem tara cv trei iei.
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Atatm cu gluma jccul
Printre cei mai mititei,
$i cand ine iarmarccul
Prindem vaa iv tei.
$i pe malurile-Ozanei -
Ce ti-i apa din urechi! -
Aura, nu-i spune mamei,
C ti-ci da parele echi...
Trecem iirele prin ite,
|esem bata-n curmezi,
$i in cchi de Smrndite
Strangem mure pe iuri.
Mergem i la ccli, iirete,
Ne itim in clas, i
Ascultm cum buchisete
Trsnea: viti, veri, i...
Apci, ca bieti de treab,
Adcrmim intr-un tarziu:
Ll - in cartea lui mc Creang,
Lu - pe iila ce -c scriu...
)ara
Sub ierbi i-n irunza rar,
Sub meri i sub aluni,
Ccpile, e c tar
De buni i de strbuni.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Cum ei ni-s inceputul,
De cand ne tim sub stea -
Ne tin in brate lutul,
Vreun ant s nu ni-l ia.
Prin crba lcr cea simpl
De dcin i de neam,
Ne tin pe tcti in limb,
Ca irunzele pe ram.
$i-atuncea cand ne-ntreab,
$i-atuncea cand li-e dcr -
Rsar ccpaci i iarb,
Cresc ilcri pe gura lcr...
Deci, cand crbeti de tar,
S tii un lucru siant:
La cat e inaiar,
Pe-atata-i in pmant!
travc,ii ve ivtrea/a
Li, strmcii-acestui neam,
Care dcrm in hume,
Ne crbesc din ilcri i ram
$i ne zic pe nume.
n seri tainice de dcr
Urc-n ari de iarb,
!au chip dulce de izcr
$i mereu ne-ntreab:
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
- Ce mai iace-albina-n tei
Cum mai e pe-aiar
Ne mai amintim de ei,
Cei ziditi sub |ar
Mai tim dcina a canta
Mai citim echi iile
Limba ncastr, nu cuma,
O uitm, ccpile
$tim balade cu haiduci
$tim care ni-i ita
Pe-ale ncastre dealuri dulci
Patem Micrita...
Apci - triti sau bucurci -
!ar sub ierbi ccbcar...
Auzi glasuri de stmci
Murmurand in sear
taa /vvicii
!ar casa ta, bunic,
mi pare, mai degrab,
Un cuib de randunic
Sub streain de iarb.
Curat cum e neaua
$i-albastr ca mrgica -
O ruiete steaua
$i-c mtur iurnica.

ARCAD!L SUCLVLANU
O tiu tcti ghicceii
$i cucii din ariniti,
$i tcat ara mieii
n jurul ei pasc liniti.
O lumineaz-n ncapte -
Legate sus, de grind -
Cutuile rsccapte
Cu mircs de cclind.
La dulcile gherghine
|esute in licere
Vin micile albine
Ca s culeag miere.
Pisicile, in tind,
Cum deapn la gheme,
ti pare c-au s prind
Un iir pierdut de reme...
De-ajuns c crb-dcu
S strig pe la ierestre -
C-apar, cu cchi de rcu,
Tcti iezii din pceste,
n umbra din unghere
Rsar pe lcc piticii -
S deertm de miere
Ulcicarele bunicii...

NIRUNTARLA LU! HLRACL!T


n casa asta mic,
Atat de dulce mie,
Mircase-a tuinic.
Sau pcate-a enicie
Daca rrei a fii tclvv/
Leag isul la catarg,
Urc panzele in scare
$i aant-te in larg
Pe un semn de intrebare.
$i intreab-te mereu:
Cum De ce De unde Oare
Din ce crete-un curcubeu
Cat april e intr-c ilcare
De ce scade mierea-n tei
Cate rauri iac c mare
De ce patru i nu trei
De ce lun De ce scare
De-unde iermele in mr
De-unde arcclaci in lun
S eiste ader
Care crete din minciun...
Cerceteaz stea cu stea,
Treci de pcli i emisiere -

ARCAD!L SUCLVLANU
$i ca-n is cr disprea
Multe taine i mistere.
$i-astiel traersand din greu
Mri i tri, i ncri ieerici -
Vei desccperi mereu
Nci tramuri, nci Americi!
tivercvta/aleriva
n pdure, intr-c csut,
La rscrucea de pcteci,
D ccncert c ciupercut...
Sala-i plin de culbeci!
Dup plcaia cea cu scare
Ce-a trecut de-a curmezi,
A zacnit pe scena mare -
Balerin-n aluni.
...Se inchin graticas
$i danseaz incet-incet
Davvl Cle/elcr al/atre,
Ca la teatrul de balet.
Jcac lin, cu gesturi calme,
Cu pas mcale, ca in is,
!ar culbecii bat din palme
$i tct strig: Brac! Bi-i-s!
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i c rcag, maine sear
S mai treac pe la ei,
C-c s-i iac scen-aiar
Sub ccrcana unui tei.
Ciupercuta ce inchin
$i rspunde trist de tct:
Maine c s iiu btran -
Nu tiu dac c s pct...
tatelv,vl tcaatreata
Cteluul cel pczna
Se pcrnise la cra
ntr-un car cu rcti de ca.
Dur-dur-dur pe drum, pe leau,
Rctile c se-narteau!
Oh, dar icamea mi-l cuprinde!
$i, cum nu aea merinde,
Cteluul Ccad-Creat
Manc... rctile din iat.
|cccl, bcccl, muti, hau,
C dulci rctile erau!
$i pcrni el mai departe,
Ctinel, pe dcu rcate.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
Dur-dur-dur pe drum, pe leau,
Rctile c se-narteau!
Dar spre sear, ch! spre sear
!ari icamea mi-l dcbcar.
$i la calea jumtate
Manc... rctile din spate.
|cccl, bcccl, muti, hau,
C dulci rctile erau!
$i se-ntcarse-acas-n sat
Amrat i ruinat,
Tupilu prin spini i bczii,
Clare... pe rcata cczii!
te a ivtvlat
cv felivarvl iticilcr
ntr-c zi, de la pitici,
A iugit un licurici...
N-ar ii icst mare sccial,
Dar e-c chestie special:
Precum titi, micul trengar
Le serea drept ielinar,
Luminandu-le igetul
Pe cand numrau bnetul.
$-apci e c, la mcment,
Singur prcducea curent,
Icrta lui iiind egal
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Cu c... c... termccentral...
!ar acuma - ce necaz! -
De-un` s cumperi lmpi de gaz
Lumea dcar a prcgresat
$i s-a electriiicat,
$i-astiel, deci, i prin urmare,
Lmpile n-au cutare.
$-apci, ir indcial,
Asta cere cheltuial!
Mcar ia i i ietil
Din mustata lui Sucil,
Ori aprinde, drept iitil,
Ccltul ierbii in april -
Pcate, printr-un iretlic,
S-c mai lumina un pic
Bezna neagr din pceste...
C-nainte mult mai este!
\ccala racavtei
Ce-am icut cat timp am stat
Vara la bunici
Am cules din ceru-inalt
Zbcr de randunici.
Dealului de lang sat
!-am icst bun cclar,
n aceeai banc-am stat
C-un cire amar.
$
ARCAD!L SUCLVLANU
Am citit pduri de iag,
Lanuri erzi de grau,
$i am intat cu drag
Limba unui rau.
Plin de grij i respect,
Teiul m-a-ntat
C albina - e subiect,
Mierea - predicat.
Pe pcteci am cclindat,
Ca pe-un alt tram,
$i-n ierbar am adunat
$capte de salcam...
Multe a mai ii icut
n acant, dar...
Mrul erii a czut
Jcs din calendar!...
arva lvi 1aile .lecavri
n zduhul dalb se-ncinge
Dans zglcbiu de iluturi... $i
Ninge lin i dulce, ninge
Ca-n Vasile Alecsandri.
Ninge bland, mcldcenete -
Parc Bardul, insui el,
Peste case risipete
Tcat iarna din pastel...
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
tcliv evtrv |vivecv
Miez-de-ghenar
Iulguie rar,
Aeru-i dalb de cclinde.
Sus, in trii,
n enicii
Stea de-niere s-aprinde.
Din iccu-i siant
Ctre pmant
Dci cchi de is se iescu,
Iruntea de dcmn
Peste nescmn
A lui Mihai Lminescu.
Raza-i de dcr
Tremurtcr
Arde-n pi peste lume,
Suilet i grai,
Cur de rai
Au un printe i-un nume.
Zcdia-i grea
De cm i stea
Cheam prin remi i ne-adun:
Ccdrii cu brazi,
!eri i cu azi,
Neamul cu dcina-mpreun.
&
ARCAD!L SUCLVLANU
Oi, lerui-ler,
Pan la cer
Aeru-i dalb de cclinde.
!ari i iar
Miez-de-ghenar
Stea de-niere aprinde.
Maetrvl e iav
$cricelul Chit-Chit-Can
A intrat intr-un pian
$i a prins a rcnti
Tcat gama: dc-re-mi...
A mai rcs, crezand c-s miezi,
Dci bemcli i trei diezi.
A-nghitit i catia bai
Din cei rctciei i grai.
$i, s iac un reccrd,
A mancat i un accrd.
A mai rcs ;c-un lung reiren,
O scnat de Chcpin...
!ar acuma Chit-Chit-Can
L maestru de pian:
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
n irac negru, elegant,
Icarte gra i impcrtant,
Pred la Ccnseratcr
Muzica - pisicilcr...
tatvIalvaar/atct
Statu-Palm-Barb-Cct
Lccuiete in pdure,
Are cas intr-un cict
Tinuit sub rugi de mure.
Ll mnanc irigrui
De ciuperci, iar la adic
Sunt de-ajuns la icamea lui
$i cinci cu de iurnic.
Statu-Palm e btran,
Dar ici, ca titirezul,
Nasu-i mustcics i carn
$i-are-c burt cat crezul!
L piticul rjitcr
Cu puterea-ascuns-n barb,
Care jcac-ntr-un picicr
Pe ccmcri aprinse-n iarb.
Strange ierburi i ciuperci
$i le iierbe-n ap mcart -
!
ARCAD!L SUCLVLANU
Pentru iarmece i rji -
ntr-c cal ir tcart.
Buzduganul lui iaimcs
L un iir de ppdie,
Scuturat de It-Irumcs
ntr-c crunt btlie.
!ar in lcc de armsar
Are-un melc cat un balaur,
ndcpat zilnic cu jar,
Pctccit c-un pud de aur.
Melcu-l pcart-n sus i-n jcs,
Prin pcncare ir scare -
Nici clare, nici pe jcs,
Nici pe drum, nici pe crare.
Cci de-l prinde-umbland pe grui
It-Irumcs, ir de este -
Iace sicri din barba lui
$i-l alung din pceste.
Ova e arici
$tiati c eist nite arici nzdrani
care se cu-n castani
Cci iat, cricat ar zice piticii
c nu se cu aricii,
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ce sunt aceste castane erzi cu tepi mici
dac nu nite cu de-arici
Se zice c din cule cu aderat iermecate
ies pui de arici, pe necbserate,
care iac un salt iencmenal
din regnul egetal
in cel animal
i care-apci triesc dup alte
principii i legi,
ir a se mai intcarce recdat
pe crengi.
!ar din celelalte castane
piticii ii iac buzdugane,
pe care, tcamna, pe neprins de este,
le-arunc direct din Pceste,
inchipuindu-i un ultim asalt...
Le edeti cum cad, zdrcbite, pe-asialt
Ovia cv ra e flvtvre
O cmid tanr, dar cu perscnalitatea icrmat,
mare iilczcai i intat,
citea pcmii de prin liezi
ca pe nite biblicteci iragile i erzi.
Sarguincicas, eleat i irunzciil,
buchisea tcmuri intregi, capitcl cu capitcl,
iil cu iil,
!
ARCAD!L SUCLVLANU
ba chiar a zice c, abscrbit
de marea aentur a mintii,
manca tccmai cartea, c rcdea cu dintii.
!ar cand s-a simtit c cmid icarte intat,
n-a mai supcrtat starea ei
de iiint neterminat
i catea zile a mancat dcar epresii inaripate
ca s-i creasc aripi pe spate.
Astiel cmida s-a pcmenit dintr-cdat
trecut in alt stare, ecluat:
un iluture erudit cu mustti i bastcn
i cu pcrecla de papicn,
iilczci cu prestant i cu renume
care pcate ii primit
la cea mai inalt Academie din lume
;la cea a insectelcr, cu catedra pe-un buture,,
aa cum se cuinte unei cmizi
cu dcctcratul in... iluture.
|vvea ca c crete
Nu-i aa c acest curcubeu
Pcate ii chiar ccada unui zmeu
Ce unecri ni se-arat
Din lumea lui . fct cata
Nu-i aa c in ncptile lumincase
|iglele ce se-nicaie pe case
!!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Sunt, pcate, sclzii de aur
Ai unui nezut balaur
Nu-i aa c acest ialnic cccc
Are, in lcc de creast, ccrcana mpratului Rc,
Vrand s ne spun c el este
Chiar ccccul lui Creang, iugit din pceste
Nu-i aa c luntrele de la mal sunt nite semne
C pe-aici au trecut Lti-Lungil cri Stramb-Lemne
$i i-au pierdut pe ape
Cipicii, din picicarele strambe i chicape
Nu-i aa c acest gansac btran i plin de crgcliu
L pcate unul din cei de pe Capitcliu
;Sau, pcate, e numai iantcma,
De pe remea cand gatele au salat Rcma
Nu-i aa c peste tct, chiar i printre lucrurile-acestea,
Ne insctete tct timpul Pcestea,
n care nci stm cccctati ca-ntr-c a -
Nu-i aa Nu-i aa
O |reta ceta
Spre primar, in Delta Dunrii,
Cea estit in arta scrierii i a spunerii,
Apru c Lgret
Cu aere de pcet.
!"
ARCAD!L SUCLVLANU
Iiindc preiera s mnance stridie,
Starni de indat inidie.
Dei are pene - nu are pan,
Zicea Lebda, climpian,
Ce mai - nu are talent!
Pcat c-i nscut in Orient.
Ce-i de balt - tct brcate mnanc,
O bariea Cicara ntang.
Vedeti ce se-nicaie O-hc,
Nu cuma se crede e-Creta Carbc,
Striga ca s-l aud tcti
Nagatul, crezandu-se mai cu mct.
n tetele ei prea des se repet
Cuintele rac i crereta,
Clmpnea Ccccstarcul,
Tulburand i mai mult smarcul.
Cum pcate ii pcet
O banal Lgret
Migratcare, ce dcar cutreier
S ii icst, cel putin, c e-Creier-!,
|araia i Creierul
Dup ce terminase cu treierul.
- $i $i ce icu Lgreta
- A migrat inapci inspre insula Creta,
!ar nci ;iiindc-a enit tcamna,, acum stm
$i r-Lgret-m, r-Lgret-m...
!#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
|acrivi e crcccil
Cuncsc un ccpil
care a inghitit un pui de crcccdil.
Altiel cum se eplic
iaptul c, la c adic,
cand nu i-a icut tema la algebr
sau cand se preiace c are iebr,
cand smicrcie c nu rea ceai, ci caiea,
cand rea cea cu tct dinadinsul
sau cand nu rea -
in cchii lui apar lacrimi crcccdiliceti,
aprcape sincere, aprcape iireti...
O dat cu ccpilul
crete i crcccdilul,
i team mi-i c-ntr-c zi
il pcate ;chiar din burta sa, inghiti.
n calitatea mea de autcr
m simt, pur i simplu, datcr
s-i rcg pe ccpiii sinceri, cuminti i gentili,
care n-au in burta lcr crcccdili,
s incercm in reun iel
s sccatem crcccdilul din el.
- $i ce s iacem cu biata reptil,
urat i inutil
S-c aruncm in Nil,
acclc unde-i st bine unui crcccdil,
!$
ARCAD!L SUCLVLANU
sau, dac nu-i lipsit cu tctul de lcgic,
s-c predm la Crdina Zcclcgic.
|ectia e ecvetrie
Sus, pe sub ncri,
a zburat un unghi... de ccccri.
Ohc, ce s iie
Animalele tccmai erau
la lectia de gecmetrie.
- S lum de indat msuri,
s nu se zburtceasc i alte iiguri!
Lleiantul cbez
s-a aezat pe trapez,
berbecul cel berc
bate cuie in cerc,
dcu lebede grele
tin strans de liniile paralele,
ciccnitcarea
are grij s nu iug bisectcarea,
cricelul plin de sarguint
trage cu ccada de circumierint,
hipcpctamul
tine paralelcgramul,
hulubul -
cubul,
!%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
cmida -
piramida...
Mgarul ii tine cu putere
unghiul su de edere
i zice: !ubiti cclegi i prciescri,
s nu ne iacem prcbleme din cauza uncr ccccri,
cci, tie cricine,
nu-i ru ir bine:
la primar, dac ccccrii se cu,
in lcc de-un unghi, se cr intcarce dcu...
|v ravr = 1 r. avr
- Cat aur
L intr-un Craur
Animalele n-au pcmenit recdat
O prcblem mai ccmplicat.
Un grunte,
Rspunde Ccccul-de-munte.
Nu mai putin de-un kilcgram,
Zice ;pe negandite, un Hipcpctam.
Cam cat un iir de mac,
Sare Rtciul Mac-Mac.
O cantitate v,
Se prcnunt un Ren.
!&
ARCAD!L SUCLVLANU
Depinde cat a stat in Alaska,
i d cu prerea i Brcasca.
U-hu! e c prcblem prea ccmplicat,
Iace Buinita imbuinat.
Dar in cel din urm mcment
Se dumeri Cicara ;mare talent!,,
Strigand din gutui:
- Am ailat!
Scrie chiar in numele lui:
Un Craur
Ccntine un rav e avr!
!ar nci, ca s iie rspunsul
Mai putin enigmatic,
L-am transcris in limbaj pceticc-matematic:
1 Craur = 1 gr. aur.
tcvflict e ra/ci
De la un timp, mica ncastr bttur
L-un iel de Americ in miniatur.
Curcanii, inhitati cu ccccii,
O iac pe pieile rcii.
Ietele palide sunt cteii i mctanii,
Care c iac i ei pe americanii
!'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
$i care, pentru c n-au nici ciucuri, nici pene,
Au icst declarati dumani ai triburilcr indigene.
$i, iiindc pcart blugi i plrii de ccwbci,
Dau natere unui permanent ccnilict de rzbci.
Priiti - curcanii pcart in cicc
Numai arme de icc.
Mctanii tin ascunse in teci
Mai ales arme reci.
Cteii scct bcturi ameninttcare din cuti
Ca pe nite tei ;gurite, de puti.
Ccccii nu pct s-adcarm
Pan nu trag ccccaele la arm.
Curcanii strig: cu nci nu-i de glu-glu-glum,
V mancm ca pe-c legum!
Mctanii amenint: nu scpati cu una, cu dcu,
De-c ii chiar s bgati inapci in cu!
$i astiel, zilnic e zar i cicndneal,
ncat m simt cbligat s anunt cpinia mcndial
C, dac se mai ccntinu in acelai stil,
Ccnilictul pcate lua prcpcrtia unui rzbci ciil.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
rca,tele iv v,i
Pe un iund de lac secat
Brcscrimea tine siat:
- Ce ne iacem, cac- cac- cac,
Nu mai este ap-n lac!
- Vai de mine, ne cm pierde,
Zice-c brcasc, cea mai erde.
- Ce primejdie ne pate!
- Vcm putea rmane brcate
Un brcscci ce se suicc
Zice: - O-c-c, c-c-c
Tare prcaste mai sunteti,
Parc-ati ii mancat bureti.
Nu crbiti cu tcate-n ccr,
Ascultati-l pe-autcr,
Care zice c-i util
S ne-alegem alt prciil,
Cci e cazul ca s tim
C aem un cvcviv!
Deci, ir-a prea suspecte,
S trecem pe pcst de-cbiecte
La cei care sunt dispui
S le iim... brcate la ui.
Priceput-ati
- O-ka-ka-y!
- Cutati-, dar, chei,
Pentru c c brcasc nu e
Bun, dac nu se-ncuie.
"
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Prin urmare, dragi ccpii,
S-ar putea ca intr-c zi
S apar lctui
S pun brcate-n... ui!
Craiva ctavica
n Crdina Bctanic
s-a starnit mare panic:
c seam de plante i ilcri
s-au plictisit s pcarte aceleai nume i aceleai culcri
i au gsit c ar ii cu cale
s se preschimbe putin in animale.
Cvralevlvi, chiar in mijlccul grdinii,
a deschis asear gura i i-a artat caninii.
treatacccc,vlvi, cum ine irigul,
incepe-a canta cu-cu-ri-gu!
Azi-dimineat, caatvile e cvrecli
aeau, nu tiu de ce, urechi.
tcaa,cricelvlvi, in culmea prcstiei,
a declarat c rea s apartin zcclcgiei,
decarece
ea e c prticic din carece.
;ngrijcrat de purtrile ei,
pcetul Checrghe Tcmczei,
ca s-i mai pctcleasc pcrnirea znatic,
a scris c tarte e vctavica,.
"
ARCAD!L SUCLVLANU
O pstaie de rctcaca
s-a eprimat c ar aea rcst s pasc.
Cum ine primara, cartcfvl deine indrznet
i ii crete, in beci, cclti de mistret.
Maarea,
cum presimte c a ii pus-n bcrcane,
ii schimb dcu ccnscane
i c iace pe pasrea.
Pan i lavrvl
;iiind ba daiin, ba lavr,
c iace pe balaurul,
inicindu-i sclzii de aur
de pe spate
i amenintand cu irunzele-i dintate.
O levra surd
se crede leu ce iace urd.
eera, nici nu-mi ine s cred,
i-a artat printre irunze bctul de ied.
|iliacvl, iiind de cand e el schimbtcr,
cand rea e plant,
cand rea e carece zburtcr.
Dar s ne cprim aici,
cci lucrurile dein alarmante,
i s lsm plantele s rman plante,
"!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
s nu mai incurajm pcrnirea lcr uuratic
i lipsit de lcgic,
cci asta ar insemna s schimbm Crdina Bctanic
in Crdin Zcclcgic.
$i astiel, tct imperechind la cuinte i rime,
am putea ii autcrul unei crime.
$i n-am rea, din cauza unei pcezii, s intrm in scandal
cu dulcele i stimatul regn egetal.
.ritvetica cetica
Lebda i lebdciul
Au iurat, de la ciire, dciul,
Crezand pcate c-i c rim carecare
Nimerit la ccal din intamplare.
Dar cum 2-ul are ccdita rsucit,
N-au putut s-l inghit,
$i irumcsul lcr gat, pe nesimtite,
A luat icrma ciirei neiericite.
Astiel incat,
Dac te uiti la lebede dinspre gat,
J lebd + J lebd, puse-n rand,
Vcr iace 4 lebede criicand.
!ar J lebd - J lebd
Cum rei:
""
ARCAD!L SUCLVLANU
Pct iace 0 lebede, 2 lebede sau chiar 3.
Judecand astiel lucrurile, in mcd hctrat:
J + J cri J - J pct iace crice i cricat.
ncat s-ar putea ca gandirea ncastr pcetic
S dea intr-c zi peste cap intreaga aritmetic.
1vrvvl |iffel cv vrecli
Dac rcgi dcu giraie
S stea iat-n iat nitel,
Obtii dintr-cdat Turnul Liiiel -
Un Turn cu blan i cu urechi,
Sltand pe cpt ccpite-n perechi,
Care, cri de cate cri ii cieri,
ntinde bctul ;bcturile, dup irunze de palmieri.
Dac-a aea un asemenea Turn Liiiel, precis
C-a renunta s mai plec la Paris,
Cci l-a putea admira de-aici
n crice dimineat -
Rmane dcar s ccning dcu giraie
S stea putin iat-n iat...
"#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
LSLUR!
"$
ARCAD!L SUCLVLANU
|viferele e Mae/vr
Se tie c pcezia, ca de altiel crice creatie, nu pcate eis-
ta decat ca c eretva ivfrvere e ive, ca c iireasc, in
dialectica ei, depire a tiparelcr eistente. Orice aparitie
ncu inseamn, in acelai timp, c relica cbiecti, ccnstruc-
ti ;nu neaprat una demclatcare, dat generatiilcr prece-
dente, icrmulelcr deiinite. Aceasta nicidecum nu inseamn
c alcrile ccnsacrate, intrate deja in ccntiinta literar, sunt,
in mcd autcmat i implicit, ivlccvite de altele nci, ccndam-
nate a ajunge nite liv/i vcarte lipsite de iuncticnalitate
prezent. Legea dialectic a creatiei permite s cceiste in
chip armcnics mcdele i stiluri diierite, care - iiecare in
parte i tcate la un lcc - nu sunt altcea decat acele miri-
iice tuburi ce alctuiesc crga de cristal a pceziei. n litera-
tur - i acest lucru a deenit un pcstulat - nimeni
nimnui nu ia lccul, dac acesta e aravtat e cera. n acest
sens, a ccmpara pcezia cu un iel de banc eletian, in care
iiecare autcr ii pstreaz, sub ciiru secret, identic cu dcar
ccdul su eistential, partea sa de pcezie, lingcurile de aur
sau numai tinichelele ce-i apartin i de care nu-l a putea
depcseda nimeni nicicdat. Or, ,vv eita ceti, ci vvvai
ceie! - sustinea intr-un interiu Nichita Stnescu.
Sensul inccntestabil al iiecrei creatii este incatia, sparge-
rea ablcanelcr. Anchilczarea i csiiicarea este egal in art
cu autcanihilarea. n aceast crdine de idei, aderatii ccn-
tinuatcri ai lui Lminescu sau ai lui Arghezi nu sunt acei
"%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
care, cu ran de epigcni, au scris in iziunea i epresia
lcr, ci tccmai aceia care au icst in stare s gseasc relica
salatcare, eliberandu-se de sub tiravia marilcr mcdele i
gsind nci iilcane lirice.
Treptat crice icrmul ncu, cricat de necbinuit ar ii
ea, se aivileaa, capt c patin traditicnalist. !nsclitul
deine lucru cbinuit, pletele lungi sau capul ras al aan-
gardei de ieri deine un iapt aprcape banal, ce nu mai
ccheaz pe nimeni, un iel de blazcn in galeria cctidianului
literar. Replicii de ieri se dau azi alte replici, pentru ca maine
acestcra s li se dea, succesi i dialectic, altele. O vitclcie
lirica deenit, intre timp, claica este rsturnat de alta, ce
ii reendic dreptul i spatiul de aiirmare. n cartea sa trvc
tvra liricii vcerve, Hugc Iriedrich cbser: S-a putut ccn-
stata de iiecare dat c avcrvalvl unei epcci a deenit ncr-
ma celei urmtcare, c a putut ii, prin urmare, asimilat.
Astiel se iace c disputa dintre traditie i incatie, dintre
alcrile ccnstituite i mcdernitatea curent este enic i
ea a dura eact atata timp cat se a scrie literatur.
!mpcrtant este, ins, ca relica s in in chip natural,
aprcape ivercval, s nu aib tendinte iccncclaste, eclu-
siiste, siidtcare, etalandu-i crgcliul de a ivrevta, pe lcc
gcl, aici i acum, pcezia. L bine ca pcetii din generatiile mai
tinere s aib mereu ccntiinta c c icrm pcetic ncu este
un act de sintez a icrmelcr eistente, c mcdelele pcetice
eist numai unul in iunctie de cellalt, ccnditicnandu-se
reciprcc. Ca cele dcu emisiere de Magdeburg pe care, ii-
ind umplute cu id i iniluentate de anumite presiuni at-
mcsierice, n-au icst in stare s le separe decat patru perechi
de cai trgand de ele in sensuri cpuse. Numai cele dcu
emisiere, idate de crice inidie i ur - traditicnalismul
"&
ARCAD!L SUCLVLANU
i mcdernismul - sunt in stare s asigure siericitatea mcral
i spiritual a unei literaturi.
!ntcleranta iat de c pcezie de alt iactur este determi-
nat sau de un deiicit de cultur, sau de un sci de cpacitate
cit. ntr-c literatur ca a ncastr, care decenii la rand a
icst atacat de mcrbul scciclcgismului ulgar, ar trebui astzi
s admitem cu mai mult intelegere i generczitate spiritul
inncitcr, eperimentrile, tatcnrile tinerilcr care incearc
s ne prezinte alte iatete ale pceziei ccntempcrane. Pcezia
mesianic de la nci a eprimat in ultimii ani un iveratir
catecric ce tine de icndul ncstru etic, sccial. Pcezia mai
tanr ine s eprime un iveratir catecric ce tine de estetic.
Nu se mai pcate s ccbcram pcezia la nielul mediu sau
submediu de intelegere. Aa cum pentru intelegerea tecriei
relatiittii a lui Linstein e necie de c pregtire prealabil
elementar, tct astiel satisiactia estetic, starea de gratie
necesit eicrt, eleatie spiritual. Discursul pcetic reicrmu-
lat al pcetilcr nctri tineri sau mai putin tineri ;in art nu
ccnteaz atat arsta biclcgic, cat cea spiritual,, inclinarea
lcr spre vaia liv/avlvi, deschiderea mai ierm spre alte
crizcnturi i culturi sunt in msur s regenereze pcezia din
acest spatiu, s tcarne in ea plasm ie, reigcratcare.
List ins i cealalt iat a prcblemei. A ii mcdern in
pcezie nu inseamn a nega i a detesta la mcdul teribilist i
ir discernmant crice icrmul traditicnalist, alcrile certe
ce icrmeaz pctentialul literar actual, prcpunand in schimb
aalane de cuinte ccntinand ivfraevvri indesciirabile,
mimri de stri i sentimente. Aa cum nu crice ers sau
strci rimat i ritmat ccnicrm tuturcr rigurczittilcr prc-
zcdice este pcezie, act estetic, la iel nu crice iniruire in
icrm de ers alb siidand ritmul i rima este in mcd im-
"'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
plicit pcezie mcdern. A identiiica gesticulatia ncnalant,
teribilismul aiiat, lipsa de ccerent, abclirea cricrcr ncrme
prczcdice cu nctiunea de pcezie mcdernist este c ercare.
Aderata mcdernitate pcetic nu este cea cutat cu crice
pret, ci una iireasc, structural, ce tine de iziunea, tempera-
mentul i sensibilitatea iunciar a creatcrului. Lste icarte
impcrtant s nu se cad dintr-c etrem in alta, dintr-c preju-
decat in alta. Un pcet este mcdern intai de tcate prin icrta
limbajului, prin jccul lucid, prin prcspetimea mataicrei.
Iceia e cvrivte, uniseuat, jutapus e mcart inc inainte
de a se nate.
Icrta mcral a unei literaturi rezid in ccrelatia dintre
traditie i incatie. Numai interactiunea dintre aceste cam-
puri de tensiune, iradierile i impulsurile dintre ele pct da
natere acelui magnetism dinamic care asigur icrta sieric
a cricrui lucru sau iencmen sntcs i inulnerabil, in ca-
zul dat a literaturii ncastre ccntempcrane. ntccmai ca la
emisierele de Magdeburg.
.cela,i Dcv Qvicte
O dat cu desccperirea Americii lumea a cptat c alt
ccniiguratie, s-a pcmenit in alt ccntet eccncmic, dar i
spiritual. Aceast desccperire a recluticnat uniersul cmu-
lui, gandirea lui s-a etins, eperienta a atins nci limite.
Dup ce cmul a pus picicrul pe lun, lumea a deenit
alta. A aprut c ncu marj, un ncu reper, a luat natere un
ncu ccvtet.
La iel e i cu escaladarea Lerestului, i cu desccperirea
atcmului, i cu desccperirea tecriei relatiittii etc. Odat
#
ARCAD!L SUCLVLANU
cucerit c inltime, ea impune c alt perspecti, un alt ccv
tet.
n pcezie se intampl al iel. O dat cu aparitia pe harta
ei gecgraiic a uncr nci insule sau ccntinente, relieiul lite-
rar capt nci dimensiuni, se impun alte criterii de ealuare,
c alt scar de alcri. Pcetii sunt neciti s-i etind
cutrile. Ncile desccperiri impun alte desccperiri. Recuzi-
ta se cere reinncit. Nu se mai pcate scrie la iel ca dcu-trei
decenii in urm. ntre timp ccnceptele au ecluat. Sensibili-
tatea e alta. Viziunea e alta. tcvtetvl e altul.
Orice pcet, cricat de abstract i ne-aterizat ar ii el, este
marcat de prezentul ietii lui, de timpul i spatiul ce-i
icrmeaz arcul de eistent, adic de ccvtet. Ll nu trebuie
s iac eicrt pentru a ii actval sau vaticval, dup cum iarba
nu iace eicrt pentru a ii erde. Acest lucru se ccntine in
iibra scrisului su in mcd c/iectir, ccngenital.
n pcezia lui Nichita Stnescu, spre eemplu, pcet care
iace parte din categcria atevcralilcr i aatialilcr, care nu
se iac simtite dramele i angcasele acestui siarit de eac,
relieiul spiritual al unui spatiu anume, ireamtul istcriei
neamului rcmanesc
Sunt ccntempcran cu timpul ietii mele, cu prcpria mea
natere, cu prcpria mea mcarte, cu prcpria mea memcrie. Dac
mi-ar ii icst dat s triesc in secclul al XV!!-lea sau in secclul
al XX!!-lea, dac a ii icst hindus cri sacn i nu rcman din
emisiera ncrdic a Buccinei, cea instrinat de |ar, dac
suierinta mea ancestral nu-i aea izcarele in lacrima latin a
lui Oidiu i in plansul metaiizic al Micritei, cu sigurant c a
ii simtit i a ii scris altiel, in ccntetul altcr realitti, determi-
nat de c alt sensibilitate, de c alt ccntiint.
Lenimentele istcrice, desccperirile tiintiiice, schimbrile
#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
scciale dau natere mereu unui ncu tip de spiritualitate, unei
nci sensibilitti. De la c epcc la alta, e necie de un demers
liric ncu. Pcezia este prin deiinitie dcmeniul ncului. Pcetul
tanr de la 1998 nu mai pcate scrie ca Blaga, Arghezi, Barbu
sau Labi. $i nici mcar ca Screscu, Stnescu, Naum, Punescu,
Vieru, Vatamanu, Aleandru, cu care impart acelai iragment
de timp. De ce Pentu c, intre timp, sensibilitatea a deenit
alta. Viziunea e alta. tcvtetvl s-a schimbat. Lumea mcdern
intr ;a intrat, in pcstmcdernitate.
Dcrinta cricrui pcet este s atrag spre sine realitatea
ccncret, dar i inira-realitatea ascuns ;$teian Aug. Dci-
na,, ca un paratrsnet la captul cruia se ail campul alb
al cclii de hartie. Reuete de regul acela care tie s treac
aceast activve fiica prin zcnele metaiizice, ridicand mate-
ria erbal in spatiul transcendental al lccferei. $i, mai cu
seam, acela care are ncrccul s i se bage e faa ngerul...
Pcezia se ail pretutindeni i are multiple iatete i ccn-
iiguratii. La se regrupeaz i se realctuiete mereu din prc-
pria-i substant, ca ncrii pe cer, ca apa in curgere. Cine s-ar
incumeta s-c prind intr-un singur tipar, intr-c icrmul e
fivitira Cum s captezi intr-un tipar material un suilu ima-
terial, abstracul, ineiabilul Cine ar incerca s iac acest lucru
s-ar pcmeni in situatia aceluia care se cznete s prind
mirajul sau s reccnstituie ,arlitectvra ralvrilcr.
Pcezia apartine tuturcr timpurilcr. Prcidenta a icut s
ne natem i s trim in acest timp sublim i dramatic dec-
pctri, in ultimul i cel mai cumplit Babilcn din cate a
cuncscut recdat cmenirea. Omul a cbcsit, se arat plic-
tisit de prcpria sa eistent. Ritmurile slbatice ale lumii
mcderne il zdruncin, il striesc. Natura e in declin, suile-
tul se simte tct mai umilit, tct mai neajutcrat, pe zare se
#
ARCAD!L SUCLVLANU
aude parc umbra lui Nce, enind...
Prins in aceste angrenaje teriiiante, ce iace pcetul acestui
trist i ingandurat siarit de mileniu Chiar dac imaginea
lui clasic s-a schimbat, chiar dac limbajul lui e altul -
intertetualizat i icarte evccratiat -, chiar dac preier
s intre in literatur pe c lcccmcti pcstmcdernist, ccvitia
lui a rmas aceeai ca i pe timpul lui Hcmer sau Hcratiu.
Pcetul de azi, ca i cel de ieri, ca i cel de maine, este i
rmane prctctipul lui Dcn Quijcte, senatcrul mcrilcr de
ant, dispus s ia cricand de la capt, cu aceeai credint i
indrtnicie, spectacclul i drama !luziei. Pcezia rmane a
ii acel metal rar, bine ales i indelung leiuit, bun ccnductcr
de realitate ;de realitate intericar,, prin care se transmite
energia isului, icrta ideii, misterul eistential. Din aceast
ineiabil energie se a nate, cdat i cdat, miracclul pe
care Rimbaud l-a tradus prin aceste cuinte: ntr-c zi came-
nii cr arta ceea ce Pcetul a zut.
Rmanem in aceeai binecuantat ateptare.
Cecre Mevivc av vtcarcerea iv tlaca
Acum cand scriu aceste randuri, in annc dcmini 1992,
m incearc tct mai mult regretul c n-am reuit s realizez
ideea de a tine un jurnal in care s transcriu in mcd crcnc-
lcgic crampeie din numercasele discutii intime i pre-
lungi;te,le ccncrbiri teleicnice pe care le-am aut cu mae-
strul Cecrge Meniuc pe parcursul ultimilcr si 4- ani de
iat. Astzi, la c distant de aprcape ase ani de la disparitia
sa iizic, imaginile i amintirile imi apar ucr estcmpate,
pelicula memcriei arunc pete ;albe negre,, culcrile au
#!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
pierdut eident din iascinatia nuantelcr. mprtesc pe de-
plin regretul pcetului Andrei Lupan, disprut i el de curand,
care aiirma: Tct mai mult imi dau seama c pe Cecrge
Meniuc l-am pierdut de dcu cri. Una a icst mcartea pcetu-
lui... A dcua pierdere e aceea pe c iat intreag: n-a aut
parte de un martcr intelegtcr i atent, care s-i inscrie pre-
zenta de iiece zi. O ccmcar de unic plasticitate artistic
pcate disprea cu aceast lips.
Pericada in care mi-a icst dat s-l cuncsc i s iiu una
din putinele perscane crcra li s-a ingduit intrarea in spatiul
intim i iamilial a icst pcate cea mai dramatic i spectacu-
lcas pericad a ietii sale de artist al cuantului. n aceti
ani Cecrge Meniuc a trecut prin mai multe eclipse suileteti
i suierinte mcrale generate de cbsesia bclii i a singurttii
ce-i mcinau iiinta, era de mai mult timp retras din iata
public i tria izclat, ca un eremit, in pustiul cclii albe,
in intericrul ccsmic de-c austeritate schimnic a casei
sale de pe strada Uiimskaia ;actuala strad ce-i pcart nu-
mele,, lsandu-se traersat de spleenuri baudelairiene i
succesie crize de ccntiint. Pe plan literar reuise de mult
s se curete deiiniti de zgura ccnjuncturist ce-i aiectase
pe ici-cclc scrisul in epcca de trist amintire, reenise la
echile unelte, trind reelatia ;i drama, redesccperirii prc-
priului eu, a reasimilrii i reasumrii icrmulei pcetice de la
inceputuri. Lucra cu iebrilitate i sperant la cartea de sin-
tez Irelvivl vcvriei i, ccnccmitent, incepuse s scrie c
pies, traducea din balinele ruseti i retraducea, cu c ncu
icrt lingistic, pcemul tvtec e catea lvi cr. Lra perica-
da vltivvlvi Meniuc, a pcetului care reuise la senectute s
se reidentiiice cu sine insui, s-i reicrmeze iziunea i
cptiunea estetic. Maestrul tria intr-c ccntinu stare pce-
#"
ARCAD!L SUCLVLANU
tic, era predispus cricand s crbeasc cre in ir despre
literatur, despre nuantele sau semniiicatia reunui cuant,
iar din maina lui de scris ieeau pcemele talea,ca carelvi,
Raiara, tclvv/, Marvl rc,v, Olivi fervecate, terecvl
rvltvr, alaa iravielcr, de-c irapant prcspetime artis-
tic, tiprite ingrijit pe hartie elin, cu litere suple i
zburtcare, in ccrpul crcra, din cauza panglicii jumtate
negre, jumtate rcii, se edeau un iel de iiricare rcii, ca
de sange... Ochelarii masii, pe care-i purta atat pe strad,
cat i la masa de scris, erau meniti parc a-i claicia chipul
de intelectual de stirpe eche rupt din ramura literaturii
rcmane dintre cele dcu rzbcaie, lentilele lcr pstrau intacte
imaginile ii ale lui Cecrge Clinescu, Nicclae !crga, Tu-
dcr Vianu, Nicclae Cartcjan... Atunci cand i-i scctea, in
mcmentele de ccnersatie sau de destindere la bircu, semna
cu un Buddha cuiundat in ccntemplatie i ascez.
Cum se eplic ataamentul lui Cecrge Meniuc iat de
cmul i pcetul tanr, cu mult mai tanr decat el, care eram
acum zece ani nclin s cred c eplicatia se ccntine in
necia tct mai acut de a-i mentine spiritul iv lvcrv, de a
ccmunica in permanent cu epcnentii generatiilcr mai ti-
nere spre a se simti integrat in elementul ncu, mcdern al
pceziei. n aiar de aceasta, pcetul aea ncstalgia anilcr si
uniersitari, a mediului literar in care se icrmase ca scriitcr.
Pcate c i chipul meu de atunci, al tanrului pur i rcman-
tic prcaspt enit din Buccina, icea s-i reinie in memcrie
imaginea sa din tinerete. Lui Arcadie Suceeanu - cand
te d, imi amintesc de tinerete, zresc in deprtri muntii
prin care am trecut i eu, inluit de lumina bucuriei. Te
imbrtieaz Cecrge Meniuc, scrie el la 9 iunie 1983 in
dedicatia-autcgrai lsat pe unul din eemplarele crtii
##
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
prcaspt aprute, 1cavva lvi Orfev. Oricum, cert este iap-
tul c, imediat dup ce mi-a recenzat, la ccmanda editurii,
manuscrisul de ersuri )arvvl e eclili/rv, a inceput s m
caute la teleicn i s m inite i acas, apreciind, dup cum
se ede, inainte de tcate, calitatea mea de asculttcr remar-
cabil... i plcea s crbeasc mult, ir a ii intrerupt, de
parc simtea c timpul incepe s nu mai aib rbdare,
rand s reueasc s spun tct ce aea de spus. Mai tct-
deauna ccniesiunile sale luau icrma uncr aderate sclilccii
literare, pigmentate timid de a-urile i vv-urile mele ccm-
plementare. Lh, de ce care, Dcamne al pcetilcr sraci, nu
te-ai indurat atunci s-mi pui in man un dictaicn... Nemai-
pcmenitele mcnclcguri, dup cum sustine un alt discipcl
al su, Spiridcn Vangheli, i-ar ii intregit cpera cu un clum
de pret, care putea sta alturi de scriscrile lui Seneca.
Unul din subiectele sale predilecte era, desigur, literatu-
ra, mediul ncstru scriitcricesc, arta in general. Pcetul era
seccndat in permanent de spiritul lucid al eseistului de
marc din el. Spectrul mcnclcgurilcr-dialcgurilcr era diers
i cuprindea reieriri i disccieri cu priire la inspiratie, la
nctiunea de liresc in art, la ccnceptul pcetic mcdern, la
aangardismul rcmanesc interbelic... Citea zilnic, citea mult
mai mult decat scria, era c aderat main de citit. Cerce-
ta cu aiditate limbajul basmelcr, baladelcr, cclindelcr,
etrgea din echile hriscae cuinte arhaice, epresii dia-
lectale rare, ii icea ncte i iie, iiind pcsescrul unui
aderat atlas lingistic, al unui depczit de metaicre i
de relice pcetice. l ruga mereu, cu c sete nestins, pe bunul
i nedesprtitul su prieten Nic. Nic. Rcmanencc s-i epe-
dieze de la Mcscca cele mai alcrcase crti rcmaneti de
iilczciie, estetic, iclclcristic i, desigur, de pcezie i prcz.
#$
ARCAD!L SUCLVLANU
Stau tct aa ca la mnstire, ii scria aceluiai Nic. Nic.,
inccnjurat de crti nenumrate, adancit in lectur i cu gandul
la mcarte. De iapt, n-am nici un sccp in cercetrile mele,
analizez i reilectez de cum decurge prccesul creatiei la alti
scriitcri... Dac ei putea c dat pe lun s-mi trimiti catea
crti, s tii c m salezi din starea asta de depresiune in
care m prbuesc.... Meditatia i lecturile erau mcdul lui
de eistent. Reilecta indecsebi asupra limbajului pcetic,
raccrdand crice creatie la marile mcdele ale pceziei rcma-
neti: Arghezi, Baccia, Blaga, Barbu, Pillat, Iundcianu, Vc-
rcnca... Din Arghezi ii plcea s recite ades pcezia Mcrev
tivvvv, pe care c tia pe dinaiar. La Baccia il iascina
crcmatica emblematic ce creeaz acea atmcsier inedit
pe care n-ai s-c gseti la nimeni. Blaga era marele su
idcl, de la care i se reendic pcezia de inceput: de la el
preluase sintagma intericr ccsmic spre a-i intitula clu-
mul de debut. La $teian Aug. Dcina aprecia cu decsebire
pcezia din tinerete, in special ciclul alaelcr. Pe Nichita
Stnescu l-a desccperit tarziu de tct i nu l-a putut accepta
de la prima lectur, abia dup repetate eicrturi de reenire
la cele dcu clume Orivea cvrivtelcr a reuit s-l guste
i, mai apci, s rman de-a dreptul iascinat de irumusetea
i prciunzimea pceziei autcrului `ecvrivtelcr. Desccperin-
du-l cam in aceeai pericad i pe Adrian Punescu, mi-a
spus cdat la teleicn: Vezi, se pcate scrie aa, dar i-aa.
Sunt dcu mcdele, tctal diierite. n ultimele sale pcezii
transpare pe ici-cclc mcdelul celui dintai...
Adesecri ecca mcmente din relatiile sale cu ictii cc-
legi de iacultate sau prieteni de la reista Cadran, azi
perscnalitti de seam ale literaturii i culturii rcmaneti:
Cecrge Usctescu, Cec Dumitrescu, Ccnstant Tcnegaru,
#%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Mihnea Checrghiu, Oidiu Barlea, Dumitru Ccrbea, Mi-
rcn Ccnstantinescu, Laurentiu Iulga... n acele clipe tim-
brul ccii ii era indulcit de-c abia sesizabil ncstalgie, iar
in apele iumurii ale cchelarilcr deslueam parc iantcma
unui Ulise singuratic, inelat de chemarea uncr sirene per-
iide, rtcind pe drumul de intcarcere spre-c !thac imag-
inar, departe de prietenii si ahei... Despre Cecrge Usctes-
cu zicea c aea caracter de cltean: nu intampltcr, radea
putin malitics maestrul, a ajuns in Spania i este azi lingist
de renume eurcpean. De amintirea lui Cec Dumitrescu
i Ccnstant Tcnegaru e legat titlul nuelei sale de prcpcrtii
Dic. De ce anume Dic, l-am intrebat eu cdat. Pi,
iat cum s-a intamplat, mi-a rspuns surprins de curiczi-
tatea mea carecum suspect, scrisesem lucrarea i ii cutam
un titlu criginal, care nu-mi enea nici in ruptul capului.
Mi-am amintit atunci cum cdat, la Bucureti, Ccnstant
Tcnegaru, ne citise catcra prieteni c prcz, creia nu-i
gsea nicidecum un titlu pctriit. Atunci Cec, care era de
iat, i-a sugerat in stilul su suprarealist: numete-c i tu
intr-un iel, n-are impcrtant cum, cu un singur cuant, s
zicem... Dic... Pe Oidiu Barlea il ecca mereu cu mult
duicie, lccuiser impreun un an de zile in aceeai camer
din cminul studentesc de pe strada Ccgu Cantacuzinc.
Odat biiurcandu-li-se destinele, n-au mai tiut nimic unul
de altul mai bine de treizeci de ani. Abia in 192, gratie
necbcsitului Nic. Nic., intre cei dci prieteni incepe c
ccrespcndent care a durat pan in ultimele clipe ale ietii
pcetului. De Mihnea Checrghiu ii amintea ca de un ccleg
i amic genercs i dectat. Au ccrespcndat destul de regu-
lat, trimitandu-i reciprcc clumele de pcezie i prcz. n
timp ce lucra asupra ultimei sale antclcgii de pcezie, Cecrge
#&
ARCAD!L SUCLVLANU
Meniuc i s-a adresat cu rugmintea s-i caute in arhiele
bucuretene pceziile lsate lui Al. Rcsetti la redactia
Reistei Iundatiilcr. Dac ci aea ncrcc mcar acum,
scrie pcetul, aceste pcezii din 1940 ar ccmpleta cat se pcate
de iericit culegerea Irelvivl vcvriei. Din neiericire,
inestigatiile intreprinse in arhie n-au dat nici un rezultat.
Dintre scriitcrii basarabeni, pe care-i cuncscuse pan la
1940, se reierea, in special, la Al. Rcbct i Nicclai Ccsten-
cc. Pe Rcbct il cuncscuse in redactia Cazetei Basarabiei,
unde tanrul Meniuc lucrase cata timp ca ucenic. Rcbct
era un tip retras i taciturn... ca ziarist, cunctea bine craul
i mai ales periieria. Lra aprcape cunins c mcartea au-
tcrului .ccalivlvi teretrv iusese prcgramat, iiind imbar-
cat in mcd intenticnat pe acel apcr predestinat a se mistui
in apele Mrii Negre... Pe Nicclai Ccstencc il purta in memc-
rie ca pe un pcet inalt i subtire, tctdeauna imbrcat ele-
gant, nabab al gratiilcr ieminine... Aea bani i era ge-
nercs, aea larghete in gesturi... N-a putut uita nicicdat
gestul de generczitate al acestuia, care in tcamna lui 193 ii
dduse bani de drum spre a putea pleca la Bucureti, la
Uniersitate.
O iil aparte in iata literar a lui Cecrge Meniuc c ccn-
stituie cei trei ani ;19-199, cat s-a ailat in pcstul de re-
dactcr-ei al reistei Nistru. Alturi de alti scriitcri de
bun credint, el a pledat cu inerunare pentru repunerea
in drept i reintegrarea in circuitul de alcri a literaturii
ncastre clasice i a iclclcrului. Anume in acei ani reista
scriitcrilcr a publicat pentru prima dat, numr de numr,
cu c ccnsecent acerb, cpera lui Lminescu, Creang,
Kcglniceanu, Russc, Dcnici, Hasdeu, tudii despre litera-
tura eche i iclclcr. Lram chemat mereu sus, la c. c.,
#'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
i apcstrciat cu asprime pentru publicarea abuzi a cla-
sicilcr rcmani, in timp ce publicistica la zi aea un spatiu
redus in reist. Nu m prea puneam in pcar cu eiii, ar ii
icst absurd, lsam impresia c da, am inteles, dar m intcr-
ceam la redactie i imi edeam mai departe de treab....
De aceast pericad tine c intamplare cu manuscrisul
pcestirii lui !cn Drut rvve e cr. Uite, mi-a spus cdat,
nu i-am destinuit nimnui acest lucru, tu eti primul care
il ail. $i mi-a pcestit intamplarea. l intalnete intr-c zi
in piata central pe !cn Drut, care ii pruse cam abtut.
Ail c la reist zace de mai mult timp manuscrisul unei
pcestiri cu titlul rvve e cr. Meniuc ine la redactie i
se intereseaz de manuscris. Dar acesta nu-i nicieri, nici in
sectia de prcz, nici in alt parte. l caut el, il caut tcat
lumea, dar manuscrisul nu-i i pace, parc il inghitise p-
mantul. Ncrcc c Drut a mai gsit pe undea un alt eem-
plar. Citind pcestirea, Meniuc s-a dus cu ea direct la
tipcgraiie, a sccs din numr alte lucrri i a inserat-c in
lccul lcr. Astiel a zut lumina tiparului rvve e cr. Abia
mai tarziu, manuscrisul a icst desccperit intampltcr in arhi-
a redactiei, sub un mcrman de alte manuscrise nepubli-
cate, pus la pstrare de mana grijulie a unuia din lucr-
tcrii reistei. Uite aa, irate, s tii, a incheiat Meniuc.
Cecrge Meniuc aea c predilectie decsebit pentru scri-
itcrii tineri, le urmrea eclutia, le recenza i preiata manu-
scrisele, ii ccrctea i le lua aprarea atunci cand era cazul.
mi amintesc cu cat energie i prcmptitudine s-a ridicat in
aprarea Lecnidei Lari, atunci cand pceta se aila intr-c
situatie material precar i nu prea era publicat. Sau cat
reelatie i-a prcdus desccperirea pceziei lui Nicclae Pcpa
i a lui Tec Chiriac. Pe Pcpa l-a initat acas, i-a cierit crti
$
ARCAD!L SUCLVLANU
pentru lectur, l-a indemnat s adune intr-un clum tabletele
publicate sptmanal in Tinerimea Mcldcei la rubrica
De la zimbru la iepure. Pe Chiriac l-a indrgit i pentru
numele lui care i-l amintea pe cel al prietenului su din
ccpilrie, Tec Calian, eccat cu duicie in eseul Dialcvl
va vrvare,te. n priinta lui Lmilian Calaicu-Pun cuta
s-mi dcedeasc, cri de cate cri se iea prilejul, c ar ii
mult mai iiresc i mai rcmanete dac ar semna Lmil, Lmi-
lian iiind nume de lipcan. Pe Lugen Lungu l-a apreciat
de indat ce i-a citit primele crcnici literare aprute in pres
i dcrea icarte mult ca anume el s-i scrie preiata la Irelv
ivl vcvriei ;iapt care s-a i intamplat, dar, din neiericire,
pcstum,. n ceea ce m priete, nu ci uita interentiile
sale categcrice i decisie intru salarea de la ghilctin a
crtii pe care mi-c preiatase )arvvl e eclili/rv.
La randul lcr, pcetii tineri din tcate generatiile de dup
el l-au ccnsiderat drept un simbcl al pceziei mcderne in
acest spatiu, un pcet care a cuncscut !thaca rcmaneasc
i care a impus la nci c icrmul pcetic mult decsebit de
celelalte, un limbaj cult, intelectual, iilczciic. Cred c nu
ci eagera aiirmand c de-a lungul timpului ccntiinta sa
artistic i demnitatea sa de scriitcr le-au icst aderate i
statcrnice repere spirituale i lui Liiu Damian, !cn Vata-
manu, Crigcre Vieru, Spiridcn Vangheli, Seraiim Saka, Mi-
hail !cn Cibctaru, Lec Butnaru, !cn Hadarc, Lecnard Tu-
chilatu... Aangarda ncastr literar, atata cat a eistat i
eist, numai pe el, pe Cecrge Meniuc, il pcate aea in capul
listei...
Despre ccpilria i adclescenta sa pcetul ii amintea cu
c decsebit icrt eccatcare i minuticzitate a detaliilcr.
!maginea ccpilriei din manualele cclare era denaturat,
$
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
iiind prezent numai partea ei sumbr, negatiul, in care
umbra ecludea crice transparent, spre a c pune in ccnsc-
nant cu imaginea general de mizerie i srcie ce dcmi-
na sccietatea burghez. L aderat, printii si au icst
cameni sraci, prcletari din cartierele periierice ale Chi-
inului, care ii catigau cu greu eistenta, dar dincclc de
crice limit material, ccpilria ii are legile ei de zbcr i
reerie in care este bnuit prezenta lui Dumnezeu...
Una din iiintele cele mai dragi i lumincase ce i-au indul-
cit ccpilria a icst bunica dinspre mam, Sciia Ardilean,
care la rait de la printi pe cand era de un an, crescandu-l la
tar, in satul Hatmana, nu departe de Sangera, pan la arsta
de ase ani. Datcrit acestui iapt pcetul se ccnsidera, pe
jumtate, descendent din spatiul rustic ;nu intampltcr
pcezia care se ccnsider a ii debutul su in pres se intitu-
leaz |a tara,. Dintre intamplrile de atunci ce i se intip-
riser mai adanc in memcrie era aceea cu bcul care il clcase
pe picicr. |ipam i urlam de durere, ir s-mi pct trage
picicrul de sub ccpit, iar bcul rumega linitit ir s se
clinteasc... M-am cprit asupra acestui detaliu, iiindc
anume de la aceast intamplare neiericit, aiirma pcetul, i
s-a tras tuberculcza cscas la trccanterul stang de care a
suierit tcat iata. n anii de la urm bcala ecluase i se
acutizase, imcbilizandu-l la dcmiciliu.
Din anii ccpilriei i adclescentei pstra imaginea unui
Chiinu traersat de tramaie, cu strzi paate, intesate de
crame i dughene, cu balciuri in zile de srbtcare, unde
miunau iitcrii erci ai prczelcr sale - lume ccsmcpclit,
srman, acrcbati i pehliani, hcti de cai i chircmanti,
ceretcri, icrmand cu tctii acel substrat sccial numit gc-
lnimea de la crame. ntr-c pericad a lccuit in aceeai
$
ARCAD!L SUCLVLANU
mahala cu Maria Cibctari, iitcarea cantreat care a iasci-
nat Occidentul, pe atunci ccpil de arsta lui. Mi-c amin-
tesc destul de bine, pcestea maestrul, era subtire ca ata i
cam uratic, imi plcea mai mult scra ei.... Srcia lucie
in care triau printii si l-a icut s-i caute reiugiul cel
putin in lumea isurilcr ireale, in lumea crtilcr, a pceziei.
Desecri ii reinia in memcrie chipul ccpilului care a icst i
care, cu catia lei dati de maic-sa de tramai i eccncmisiti
in tain, se ducea la talcicc s cumpere tct ielul de crti,
inglbenite de reme, rupte, adesea ir icaia de titlu, c
ruin de pagini ciudate...
n tcamna lui 193, sclipuind de ici-cclc nite bani,
tanrul Meniuc pleac la Bucureti, inscriindu-se la Iacul-
tatea de Litere i Iilczciie. Manualele de pan acum se
limitau in a ccnsemna iaza bucuretean a pcetului in
catea iraze de circumstant, ir s piard ins prilejul de
a sublinia cat de neiast a icst iniluenta literaturii bur-
gheze asupra ccnceptiei sale artistice. Aderul era, ir
indcial, diametral cpus: cei trei ani cat s-a ailat in capitala
|rii au ccnstituit pcate cea mai iecund i iascinant
pericad a destinului su literar. Pctentialul cultural, acu-
mulat atunci, lecturile literare i iilczciice, cursurile uncr
prciescri ca Tudcr Vianu, Petre P. Negulescu, Ccnstantin
Rdulescu-Mctru, Dimitrie Custi, Mircea Ilcrian, Henri
Stahl, Al. Pcpescu . a. aeau s-i mentin spiritul iu i
nealterat in anii de realism sccialist pustiitcr pe care aea
s-i triasc. Pceziile, eseurile i prczele scrise sau ccncepute
in acest timp ccnstituie miezul de icc in jurul cruia s-a
adunat i i-a desarit siericitatea, cpera. Bucuretiul a
turnat in el minereu pcetic pur i incidabil. Destinul su
de Ulise nu l-a pierdut nicicdat din cchi, ca pe un iar
$!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
indeprtat de la |rmul Bunei Sperante, de unde se des-
chide pentru cei ncrccci calea de intcarcere spre !thaca.
Creeala iatal ce i-a schimbat scarta a icst reenirea
sa la Chiinu in preajma lui 28 iunie 1940. Obsesia acestei
ercri de neiertat l-a urmrit pan la siaritul ietii, icandu-l
s suiere in tcere i s se ccnsidere aprcape un ratat. Cum
se putuse intampla aa cea La Bucureti, debutase cu su-
cces i incepuse s cclabcreze mai la tcate reistele literare
din |ar. Debutul in clum cu vtericr ccvic in 1939 il
situase pe c traiectcrie liric dttcare de mari sperante.
Cartea ausese numercase eccuri in presa remii, iiind apre-
ciat de redutabili critici litrari i, mai tarziu, ccnsemnat
de Cecrge Clinescu in mcnumentala sa tcrie a literatv
rii... La inceputul anului urmtcr a reuit s sccat de sub
tipar cartea de eseuri vaivea iv arta. Cu tcate acestea, in
pericada sesiunii de ar - iniluentabil cum era - s-a
lsat derutat de nite zcnuri care prinseser s circule prin
Bucureti cu priire la statutul de mai departe al basarabe-
nilcr. La Chiinu triau intr-c mizerie cumplit tatl, ajuns
intre timp cmer, bunica i iratele mai mic Pael ;mama ii
murise inc in martie 1938,. Starea sa suileteasc ajunsese la
limit. Astiel, a abandcnat ultimul eamen i s-a intcrs la
Chiinu. La gar l-au petrecut catia prieteni, intre care i
Cec Dumitrescu. La desprtire, Cecrge Meniuc i-a dat c
pereche de mnui de piele ca reccmpens pentru c carte
de mare alcare ;a crei denumire nu mi-c pct aminti,, pe
care acesta i-c imprumutase mai inainte. N-aeau s se re-
ad nicicdat. Trenul in care a urcat s-a dcedit a ii chiar
trenul destinului...
De dimensiunile greelii pe care c icuse aea s-i dea
seama imediat ce incepuse s publice, ctre siaritul rz-
$"
ARCAD!L SUCLVLANU
bciului. Mcdernismul ersurilcr sale, eleatia limbajului,
substratul lcr iilczciic i-au scandalizat numaidecat pe cei
de la pclitia cultural. Lsteti de sericiu se grbesc s-i
dea lectii publice de realism sccialist, ininuindu-l de in-
iluente mcderniste, de icrmalism i ermetism. Nimerind
in situatii limit, pcetul este necit s iac ccmprcmisuri
mai mari sau mai mici i scrie pcemul tvtecvl crilcr, care
a rmas ca un stigmat pe ccntiinta sa tercrizat, dar nici-
decum ccnertit. ;Mai tarziu, cu catia ani inainte de
mcarte, pcetul mi se ccniesa intr-c scriscare, icandu-i in-
tr-un iel vea cvla: Nu te abate de la drum, mergi inainte.
Lu m-am abtut dup vtericr ccvic, am luat-c razna prin
mirite ;tvtecvl crilcr, |a /alvl cctcfevei, i m-am ales cu
c ceap degerat. Iiecare din nci aem c schem a imaginii
artistice innscut, purtm c amprent ataic, un bagaj
nati, ce se cere dezcltat prin munc istcitcare. Deci,
mentine-te in albia acestui har. Nu deia in alt parte,.
Cu tcate acestea, Cecrge Meniuc ccntinua s rman in
cchii cpiniei ciiciale c cicar alb, un pcet prea bucu-
retinizat, in iibra cruia ptrunsese prea adanc mcrbul
literaturii putreiactiei. La anumite interale de timp
impctria lui era declanat cate un atac public cu sccpul
de a-i demasca esenta naticnalist-burghez a cperei, care
era denigrat in ziare i reiste i prezentat ca mcdel veatir
in manualele cclare. Un eemplu gritcr ni-l cier cazul
crtii de eseuri ar/a fiarelcr, aprut in 199 la Lditura
Cartea Mcldceneasc i sustras ultericr din anzare.
Sentinta ccntinea, intre alte capete de acuzare, i ina
c clumul includea, alturi de eseuri scrise in pericada
scietic, i lucrri scrise in anii studiilcr uniersitare, pe
cand autcrul studiase iilczciia idealist a lui Schcpenhauer
$#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
i Bergscn i, prin urmare, ele nu puteau ii decat cbiecti
greite din punct de edere ideclcgic. De data aceasta,
ii amintete pcetul, hctrasem s-mi astup cchii i urechile
i s nu mai citesc pcrcriile ce se scriau la adresa mea. M
preiceam c nu-mi pas. Odat ins, ailandu-m la Mcs-
cca, la Biblicteca de Literatur Uniersal, m-a impins
curiczitatea s rsiciesc cclectia ziarului Mcldca sc-
cialist i am rmas ingrczit de cele ce se spuneau acclc
despre mine. M-am mirat mult cum de nu iusesem arestat.
La drept crbind, inchizitcrii culturali de atunci nu aeau
intuitia prcast, cuncteau prea bine semniiicatia prcerbu-
lui cu lupul care, cricat de stul, tct spre pdure se uit...
Lident, in cazul de iat lupul era Cecrge Meniuc, iar p-
durea - |ara de dincclc de Prut, unde respirase aerul liber-
ttii i trise in elementul limbii i culturii in care s-a nscut.
Pcetul atepta timpuri mai bune pentru a putea reinncda
iirele intrerupte ale iluului pcetic, pentru a reeni in albia
iireasc a uniersului liric, a temperamentului i a structurii
sale suileteti. ntre timp scrisese catea crti de prcz, tra-
dusese icarte mult, ii ccnstruise cu mijlcace prcprii casa
de pe strada Uiimskaia i, in aparent, ii ducea iata linitit
alturi de sctia sa, scriitcarea Lidia Micenkc. Lenimentul
care a generat reccnertirea lui deiiniti la principiile i
aderurile estetice l-a ccnstituit redesccperirea in 1969 de
ctre istcricul literar Simicn Cibctaru in arhiele din
Rcmania a unei serii intregi de pcezii risipite in presa peri-
cdic a anilcr 193-1940 i ccnsiderate de pcet drept pier-
dute. Alturi de pceziile preluate din vtericr ccvic, aceste
pceme intcarse din legend dup aprcape treizeci de ani
icrmeaz structura clumului 1revea lervlvi - una din
crtile de reierint ale pceziei ncastre. Tct in aceast pericad
$$
ARCAD!L SUCLVLANU
pcetul ii schimb numele mic din Checrghe in Cecrge -
iapt ce echiala pe atunci cu c aderat erezie, cu c siidare
deschis a ncrmelcr crtcgraiice, dar mai ales a icneticii
ideclcgice. Dar Cecrge Meniuc era deja c perscnalitate i
nu mai putea ii atat de ucr v la vvct. n ccnsecint, cii-
cialitatea s-a preicut a nu cbsera aceast maniiestare de
naticnalism burghezc-rcman, preierand s tac... ;De altiel,
in ultimii ani pcetul era tentat s-i schimbe i numele de
iamilie mctenit de la tatl sau, Nicclae al lui Onisim Meniuc,
criginar de prin prtile Vinitei, rand s-l preia pe cel al bu-
nicii, Ardilean, care era mai rcmanesc. $i numai argumen-
tul pe care-l inccam neabtut cum c Meniuc e un nume
care a intrat de mult in ccntiinta a catcra generatii de citi-
tcri, in manuale i antclcgii l-a icut s se abtin de a-i semna
ultima carte cu numele de Cecrge Ardilean,.
O dat cu 1revea lervlvi, pentru Cecrge Meniuc incepe
dramatica intcarcere a lui Ulise la !thaca sa pierdut in
zarea tineretii. Iiecare cm ii are !thaca lui, mi-a mrturisit
cdat, reierindu-se la mitul elen care il iascina i tulbura
adanc in ultima reme, gandete-te, la intcarcere pe Ulise l-a
recuncscut numai cainele su Argcs, aprcape crb... Dcam-
ne, ce trist-i pcestea asta!. Pceziile scrise dup aparitia
acestei crti pcart insemnele unei aderate metamcricze
lirice, ale unei nci arste intericare. n ele se pct citi ucr
amprentele digitale, cele aderate, ale pcetului. Vclumele
ce au urmat, lcrile al/e ;199, i 1cavva lvi Orfev ;1983,,
indic cu pregnant regenerarea spiritului su pcetic, ree-
nirea sa simbclic in gara din care in ara lui 1940 il petrecuse
Cec Dumitrescu...
Dar imaginea deiiniti a acestei reeniri se identiiic, in
iziunea pcetului, cu cartea Irelviivl vcvriei, intuind c
$%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ea pcate ii ultima. Cartea m cbsedeaz, imi scria pe cand
m ailam la Casa de creatie din Pitunda, este ultima mea
carte i ea trebuie s pcarte un caracter de testament... Tre-
buie s tin seama de arsta mea, de bclile mele, de iaptul c
c astiel de culegere pcate n-am s-c mai d recdat. Lste
cuantul meu de incheiere in ale pceziei.
Parcele se pare c i-au simtit temerea i au hctrat s nu-i
ingduie s-i ad cartea in emant tipcgraiic. Abia la un
an i cea dup strmutarea sa sub zpezi, din 10 iebruarie
198, am putut s depun, impreun cu pcetul Tec Chiriac,
un prim eemplar al ei - in iziunea graiic a lui !sai
Carmu, ccmpletat sugesti cu metaicra celebrelcr Icrti
ale lui Mihai Crecu, preiatat de Lugen Lungu, ingrijit i
ccmentat de subsemnatul, intccmai cum i-c dcrise -
pe mcrmantul pcetului din cimitirul de pe strada Arme-
neasc, ca pe c replic a spiritului iu dat neantului.
Lra Cartea isat, diamantul trecut prin ultima leiuire,
lamura scrisei lui Cecrge Meniuc din care, de aici inainte, e
in drept s aleag, cu astrala-i man, dcar Timpul.
tartea e rie, vicicata ivtreaa
Care ar ii linia deiinitcrie ce ar ccniigura eiigia artistic
a pcetului Vasile Leitchi, de la prima trstur de penit
Perscnal, cred c aceast linie se identiiic intru tctul cu cea
pe care c las pe hart Siretul, rau ce curge prin satul su de
batin, Carapciu, din dulcea Buccin. !ar relieiul spiri-
tual al pcetului a zice c imit relieiul de deal-ale in per-
spectia de imediat ccntcpire cu muntii Carpati. Sunt ace-
stea simple metaicre V asigur c nu, decarece aceste dcu
$&
ARCAD!L SUCLVLANU
simbcluri ale spatiului buccinean - Siretul i Carpatii -
i-au marcat decpctri iiinta i scrisul. Sub zcdia lcr i-a
trit iata, i-a scris crtile. |a ircarele iretvlvi - aa se
intituleaz una din crtile sale de pcezie aprut la Chiinu
in 1966, in care a incercat s eprime, in mcd criptc-meta-
icric, simbclica reenire la inceputuri de neam i istcrie.
n pericada cand l-am cuncscut, in 1969, la Uniersi-
tatea din Cernuti, pcetul ii cheltuise deja c bun parte din
iat dsclind generatii de ccpii in cclile din satele bucci-
nene, reuise s cread cu sinceritate in ideea cmului ncu
i s se dezic tctal i iremediabil de ea, iusese demis din
iunctia de redactcr al ziarului regicnal de limba rcman
Zcrile vccrivei pe care il intemeiase, intrucat credea ;din
naiitate, crba Dumnealui, c acesta trebuie s iie c
tribun a rcmanilcr, publicase catea clume de ersuri,
intre care Irelvivl Irivarerii, prima ;i unica, carte aprut
pe atunci in graiie latin, i era ccnsiderat patriarhul li-
teraturii rcmane din Buccina. !maginea sa se identiiica in
mintea ncastr cu cea a Pcetului rcmantic i istcr, dubla-
t de cea a Prciescrului. Lra iubit i idclatrizat de studenti.
Lra urat i persecutat de uniersitarii cini i igilenti
pentru demnitatea de a ii rcman, dar mai ales pentru nec-
bcsita strdanie de a trezi in cugetele tinere libertatea de
gandire, ccntiinta naticnal. i indrgea pe studentii care
ivteav rcvve,te, care gandeau, care ii ddeau seama de
ialsitatea ideclcgiei ccmuniste. Pe cei mai buni i serici
dintre ei ii icea elerii si ;in acceptie clinescian,, prieteni,
ii inita acas, le imprumuta crti i reiste rcmaneti. n
acele zile i ncpti, multi dintre pcetii buccineni de azi au
deprins de la distinsul Prciescr gustul scrisului, eprimarea
ccrect, dar i erticalitatea mcral, dar i mersul pe mu-
$'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
chie de cutit...
La inceputul deceniului cpt, la Cernuti luase natere un
Cerc literar semiclandestin, c mic ccal literar, despre
care am scris i cu alte ccazii. Catia tineri insurgenti,
intre care !lie T. Zegrea, $teian Hcstiuc, Vasile Trateanu,
Simicn Ccciu i subsemnatul, ne-am ccnsclidat sub ila-
mura idealului pcetic, incercand s mentinem prin scrisul
ncstru spiritul rcmanesc in Ncrdul instrinat al Buccinei,
s rezistm tentatielcr de turcire i prcstituare idec-
lcgic. Mentcrii nctri nedeclarati, dar acceptati de tcti,
erau prciescrii i pcetii Vasile Leitchi i Crigcre Bcstan.
Atunci cand nu ne intalneam acas la !lie T. Zegrea cri la
Vasile Trateanu, eneam la dcmnul prciescr Leitchi, in
a crui cas au aut lcc multe din neuitatele ncastre ceaiuri
literare. Lrau seri pline de reerie i iantasme tinereti, in
care se citea i se discuta pcezie, se asculta muzic rcma-
neasc i se prccrccea ;euiemistic i ccdiiicat, siaritul
zpezilcr imperiale... Lram rcmantici i istcri, lccuiam
in hclderliniene turnuri de crin i aeam ccnturi deschise
la Banca Decembrelui... Pe atucni, sub pcrtretul lui Lmi-
nescu incadrat intre dcu baltage, pcetul tinea ar i iarn
un mnunchi de crengute de salcie incrcate cu maticri.
Pe mas, lang maina de scris cbcsit i neagr ca c
reptil, se aila tct timpul cate un maldr de ici tiprite ale
manuscrisului reunei traduceri: vrierea de L. N. Tclstci
sau Martiv |ev de J. Lcndcn, Iavrea rva de L. Lecnc
sau terevvr de A. Platcnc... Scriitcrul traersa una din
pericadele sale cele mai grele, cand, indeprtat de la catedr,
pus pe linie mcart, era necit s salahcreasc la nite
traduceri pentru a putea supraietui. Astiel, generatia
ncastr - despre care pct aiirma ir team de eagerare
%
ARCAD!L SUCLVLANU
c este cea mai alcrcas generatie de scriitcri buccineni
din pericada pcstbelic, prima care a incercat s reinncade
iirele traditiei cu pcezia iccnarilcr - ii datcreaz icrmarea
perscnalittii sale artistice, atat cat c are, pcetului i prcie-
scrului Vasile Leitchi. Listenta sa in lumea spiritual
rcmaneasc a Cernutiului, precum i, mai ales, prezenta sa
ca iactcr reacti in anturajul studentilcr i al tinerilcr de
creatie, a insemnat nespus de mult.
Ca pcet a debutat tarziu cu placheta intitulat simplu,
1ervri ;199,, din care, mai apci, a aut curajul s nu retin
nimic pentru culegerile selectie. Spirit parcimcnics, a scris
relati putin, ins crtile care le-a dat la lumin ;|a ircarele
iretvlvi, Martvriiri iv rvv, viva iara,i, vtriere ec
riata, e etrava c vcate al/a, .ac la tartea e rie, pcart
pecetea unei sensibilitti i gandiri prciund perscnale, se
pctriesc eact cu iaptele i cptiunile sale cctidiene. Adic
sunt sincere i nespectaculcase. Pcetul n-a cutat s-i iac
cpera pe ccntul atitudinilcr sale ciice i nu s-a lsat
isterizat de prestigiul ncuttii cbligatcrii ;Andrei Pleu,.
N-a ranit s iie un perscnaj. Nu i-au plcut eagerrile,
adjectiele puse la superlatiul ilatant: cel mai mare, cel
mai talentat, cel mai incclc i inccace. S-a multumit s rma-
n mereu in pcstura ncbil de scldat al Pceziei ;dei a icst,
ir indcial, unul din gradatii ei,, cruia imaginea bastc-
nului de mareal nu i-a prcdus inscmnii i cbsesii.
Legat de traditie, n-a icst un ccnseratcr. Pcezia sa,
ccnceput initial mai mult ca c icrm de rezistent intr-c
realitate cstil i agresi, a cuncscut c eclutie ccnsec-
ent i ierm, cu deschideri spre crizcnturile pcetice in-
ncitcare, mcderne. n pcemele sale lucrurile au mereu c
sensibilitate rnit i pcart insemnele unei intarzieri incate,
%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ale regretului adanc dup cea ce ar ii putut s se intample i
nu s-a intamplat. L c pcetic a preatarziului, in descendent
rcmantic, a ergilianului fvit irreara/ile tevv, ccnsuman-
du-se sub spectrul timpului mcdern. Unul din simbclurile liri-
cii sale este rivl cu tcat multitudinea sa de semniiicatii. tartea
sa e rie reprezint c tlmcire a iantasmelcr nccturne, a
intamplrilcr suileteti, ir a-i ii impus rigcrile prcgramatice
ale cnirismului estetic, aa cum se intampl in tarte e rie a
lui Lecnid Dimc, de pild. Visul lui Vasile Leitchi e un aac
;c ccntinuare, la eminescianul ri liveric ;trire isat din
care se nate terestrul i dulcele-amarul, nprasnicul meu
paradis,. De aceea, tartea sa e rie nu pcate ii nicicdat
intreag, din ea cr lipsi mereu nite iile.
Ca structur estetic, pcetul este un spirit eminamente
liric i sentimental, un istcr lucid, ce tinde s ajung la
esente, la samburii intelepciunii. Obligat s ccnjuge betcnul
cu ilcarea, sentimentele ii cu cele prcduse de imaginare
inimi electrcnice el supune iaptul de iat unei scrupulca-
se analize lucide, deplasand cbiectele i iencmenele natu-
rale in siera tririi umane. nainte de a se aeza la masa de
scris, Vasile Leitchi pare s se inchine la statuia Minerei
- zeita intelepciunii cu cchi de buinit... Cat priete as-
pectul icrmal al hidrei pcetice ;Paul Valry,, preier s-c
pctcceasc scrupulcs cu rime rctunde, disciplinand-c ccn-
icrm rigcrilcr dulcelui stil clasic sau ale ersului liber i
dandu-i s bea ape ctrite de lun din izcare cnirice...
n crdinea bicgraiic, a zice c a icst un irit ivvlar,
instalat aprcape un siert de eac intr-c singurtate auster.
Parairazand c superb crete a lui Andrei Pleu despre
Ll Crecc, se pcate aiirma c pcetul a icst un cm-insul,
izclat in apartamentul su de la periieria craului, inganat
%
ARCAD!L SUCLVLANU
dcar de ritmul mainii de scris cu ajutcrul creia incerca s
ining idul paginii albe. Sunt izclat ca Rcbinscn Cru-
sce, , Nu ine nime-n ua mea s bat, , $i dac stau cu
ua incuiat,, L c nici eu de nime n-am necie... - ii
plcea unecri s recite la teleicn, cu autcircnie, scnetul lui
C. Tcparceanu, drept rspuns la intrebarea ce mai iace...
n iata de tcate zilele, cmul era c iermectcare delicatete,
de c discretie i de c mcdestie structural, asigurat, cred,
i de bunul simt buccinean. Spirit analitic i partizan al
dialcgului, iclcsea ca unic arm icrta argumentului,
maniiestand tclerant i respect iat de cpinia precpinen-
tului. N-am cbserat la el acel nencrccit sentiment de
inidie ;Lugen Simicn, ce caracterizeaz in general lu-
mea artistic. Lpigramele i bancurile sale se remarcau
printr-c nedezmintit subtilitate i erau de c sclipitcare inte-
ligent ircnic. De regul, la masa la care se aila pcetul, in
ccmpania catcra prieteni rednici i a unui clcndir cu in
rcu ;care, nu tiu cum se iace, dar de iiecare dat se
intampla s aib, crba Dumisale, acelai cusur: era prea
putin...,, intctdeauna dcmnea c eselie ccntagicas,
discutiile iiind din cele cu ev. Bnuiesc c ar ii dat mult
pentru un chei literar la Capa, c i-ar ii plcut la nebunie
s hlduiasc in preajma lui Pstcrel pe la cramele Mcl-
dcei, band in mnstiresc i saurand arcmele tari ale
crbelcr de duh... Iiind un intelectual raiinat, de c aderat
ncblete a spiritului, scriitcrii din generatiile tinere il simteau
aprcpiat suiletete i-l ccnsiderau de-al lcr. l reen-
dicau in special cptzecitii, i nu numai datcrit uncr
ratiuni i aiinitti de crdin aritmetic, se intelege... Cla-
sicist ca icrmatie i structur, el pcseda in acelai timp
calittile unui spirit demccrat, sensibil i recepti la demer-
%!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
surile inncitcare ale tinerilcr in general iaccbini i iccncclati.
O prcb elccent in acest sens c ccnstituie i cclabcrarea
sa la reista tinerilcr scriitcri tcvtrafcrt, in care sustinea
rubrica Dv/itc, erc ccitc.
Maestrul aea un aderat cult pentru marii clasici,
putea s declame cre in ir din Lminescu, Ccbuc, Arghe-
zi, Blaga, Stancu. Decupa mereu, cu scrupulczitate de cc-
lar, pcezii i eseuri de prin ziare i reiste literare. i icuse
un cbicei din a aiia pe perete, la buctrie, cate c pcezie
irumcas sau reun citat celebru, spre a putea ii mai ucr
memcrate. Nu se ruina s deschid dicticnarul i se bu-
cura cand ;aprcape de iiecare dat, se dcedea c intuise
eact nctiunea cuantului...
Dintre intamplrile ietii pe una c ecca, cred, cel mai
des. Aceasta e legat de ziua de 4 aprilie a anului 1944 cand,
tanr pcmpier in Armata Rcman, a trit la Bucureti
grczia cumplitelcr bcmbardamente ale aiatiei americane.
O bcmb a czut la numai catia metri de el, iniigandu-se
in pmant ir s eplcdeze. A icst ca i cum s-ar ii nscut
a dcu car. Azi nu pare delcc lipsit de semniiicatie iaptul
c anume la 4 aprilie, la diierite interale de timp, i s-au
nscut dci nepcti, Rcdica i Vasilic... Ailandu-ne, cdat, la
Bucureti, a tinut s-mi arate cazarma de pe Splaiul !nde-
pendentei i lccul unde a czut bcmba. L-am zut emc-
ticnat i rit de amintiri... Altdat intamplarea a icut
s zbcesc, impreun cu pcetii Nicclae Pcpa i $teian
Hcstiuc, chiar lang pcarta acelei cazrmi. Lra trecut de
miezul ncptii i, cum a dcua zi Pcpa i cu mine plecam la
Chiinu, iar Hcstiuc rmanea la Bucureti, am desicut
acclc in strad c sticl de Pinct Ncir... Pe cea de-a dcua am
%"
ARCAD!L SUCLVLANU
but-c, bineinteles, cu gandul la tanrul pcmpier militar Va-
sile Leitchi...
De altiel, situatia sa de icst scldat al Armatei Rcmane
i-a atras multe necazuri i neplceri. Din aceast cauz, ka-
ghebitii l-au ccnsiderat a ii, apricri, naticnalist rcman.
Dcsarele - al lui, precum i cele ale uncr discipcli ai si -
trcsneau de umilate. !ar atunci cand i se gseau impuritti
in gandire, iisuri in carcasa ciic, nu intarziau msurile
de pedeaps i ccrectie: demiterea de la ziar, ccnstrangerea
de a prsi - pe icndul uncr maniiestri naticnaliste
ale studentilcr rcmani dirijate din chiar cldirea securittii
cernutene - catedra uniersitar, izclarea public etc.
Oiicialitatea ideclcgic atepta de la el ccmprcmisuri. Le-a
icut Nu le-a icut Cine a reuit s-l cuncasc mai bine
pcate aiirma cu hctrare c Vasile Leitchi nu a icst un cm
al ccmprcmisului. Ll a tiut s-i pstreze cclcana erte-
bral intr-c deplin i eemplar erticalitate. n anii cat a
icst redactcr la Zcrile vccrivei, gazeta publica irecent
pagini literare i de iclclcr, materiale priind cultura i cbi-
ceiurile pcpulare ale rcmanilcr. Articclele istcricilcr de
circumstant despre trecutul intunecat i iata grea de
pe remea regimului burghezc-mcieresc rcman nu prea
edeau lumina tiparului, cele mai multe luand calea arhiei
sau iiind aruncate la cc. Ambiticsul redactcr a aut in-
drzneala, cdat, s resping articclul unui grangur de la
ccmitetul regicnal de partid in care iigura epresia ruman-
skie psi ;ccpcii rcmani,, cu argumentul de rigcare: Nu
tcti rcmanii sunt ccpci. L drept, nesbuinta l-a ccstat
scump... Micile cedri pe care a icst necit s le iac i-
zeaz mai cu seam creatia sa de inceput, cand, pentru a se
putea maniiesta ca scriitcr de limba rcman, a ccmis i
%#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
pcezii in spiritul remii. Altiel nu se putea. Altiel riscai s
nu-ti ezi crtile tiprite nicicdat. !ar in Buccina de atunci,
am spus-c deja, scrisul era mai mult c icrm de supra-
ietuire, un imperati de crdin etic ;cetete: etnic, i mai
putin un deliciu estetic. Dar despre 28 iunie n-am scris
nicicdat, mi-a spus de mai multe cri, cu aerul demnittii
depline, pcetul...
Vasile Leitchi a intretinut certitudinea c se pcate scrie
;i citi!,, zilnic i cu tcat energia, i la 0- de ani. Luci-
ditatea gandirii i sensibilitatea-i nealterat preau s igncre
ccnentiile impuse de crdinea biclcgic a arstei. Ll n-a
icst nicicdat un ccntemplati, ci un implicat, un nelinitit
pe care l-au preccupat tcate prcblemele ccntetului pclitic
i sccial. Dcada c iac i tabletele pe care le-a semnat
catia ani buni in reista |iteratvra ,i arta la rubrica per-
scnal Mvlte trec e ivaivte..., scrise cu penetratie i pasi-
une ciic. Muzica mainii de scris ii era pcate cel mai
sigur remediu impctria singurttii i dezclrii. Mica rep-
til neagr era unul din cele mai iidele perscnaje ale
intimittii sale...
Ultimii ani pcetul i-a trait la Chiinu. Dar spiritual nu
s-a desprins de Buccina. Ll iace parte dintr-c generatie
care a cuncscut echea imagine a Cernutiului, pe cand acesta
era unul din cele mai mari centre de cultur rcmaneasc.
Cernutiul e un cra in care au eistat cameni i crti, ii
plcea s repete adesea cuncscuta iraz a lui Paul Celan.
!ccana Carpatilcr, sadceniana curgere a Siretului, crba
dcmcal i aezat a camenilcr rcstit in dulcele grai bu-
ccinean, casele de lemn cu cchi deschii in accperiuri
de dranit priind parc in adanc de memcrie, - tcate
acestea au insemnat pentru el marele reper eistential i
%$
ARCAD!L SUCLVLANU
spiritual, terra aterva pe care ti-c pcate da numai prcidenta,
ea iiind rupt din generczitatea Atcatelui. !ar ir de scrisul
su, Buccina s-ar simti mai instrinat, mai ir de ndejde.
Multumesc scartei pentu ansa de a ii mers cu el in aceeai
luntre a clipei, de a-l ii aut in preajm.
cv 1atavavv -
ccvvarea rer/vlvi n 11
Liigia pcetic a lui !cn Vatamanu mi s-a ascciat intct-
deauna cu imaginea valivvlvi antic, ccpacul su tutelar
cu lemn inmiresmat i ncbil, cu irunze persistente, incrcat
de rcd instelat. Lste imaginea valivvlvi su clivit: in apa
timpului, in suierintele neamului, in lumina lcgcsului, in
lamele iulgerelcr austere... Cercurile ccncentrice aezate
de-a lungul anilcr in trunchiul acestui pcm intelept i demn
sunt chiar crtile sale crescute din prcpria-i trire i mistui-
re pe rugul esentelcr: Irivii fvli, Mcvclcvri, |a vilccvl
ier/ii, Ora aarii, |ivi,tea cvrivtelcr, De iva frvvei, v/ire
e tive, 1iata cvrvtvlvi, Malivvl clivit, `ivic vvi erc,
. reea cv iviva, .tt e vvlt al avvtvlvi... Lle rep-
rezint i astzi, ca i la mcmentul aparitiei, c sensibilitate
artistic mcdern, c iziune ncu, alimentat de c scp-
rtcare icrt intericar.
Iebril i indrznet eplcratcr al ncului, !cn Vatamanu a
reuit s impun in literatura anilcr `60 c pcezie mcdern,
ersul liber, lipsit de prejudecti i inertii prczcdice, sustinut
de un limbaj ecluat. !nteresant ni se pare astzi iaptul c
mcdernitatea acestei pcezii s-a nscut dintr-un uniers
%%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
traditicnal, dintr-c realitate ccncret-autchtcn i nu din una
abstract, a zcnelcr metaiizice, aceast mcdernitate a aprut
ca c sintez a unei maniiestri pcetice autentice, ca un act
iiresc de ccnstituire artistic i nicidecum ca un act de mi-
metism drapat in crgcliul criginalittii.
Se tie c una din ccnditiile autenticittii actului creatcr
este sinceritatea tririi intericare. A mima bucuria, durerea
inseamn a mima arta, creatia. n acest sens, iiecare carte sem-
nat de !cn Vatamanu ne-a ccnins c pcezia a icst pentru el
un mcd de eistent pe deplin asumat. Crtile sale sunt e-
presia iidel, crganic a zice, a ietii sale, ele ar putea ii subin-
titulate jurnale sau istcrii ale suiletului. n cazul su, a
scrie se asccia cu a respira, a iubi, a ccmunica. Pentru el pce-
zia era ca c necesitate aprcape iiziclcgic. Vatamanu-cmul,
Vatamanu-pcetul, Vatamanu-parlamentarul erau absclut iden-
tici, nu cuncteau perertitcarea art a dedublrii.
!cn Vatamanu a icst, prin deiinitie, un cm al scrisului,
care i-a zidit iata in albul sihstrit al hartiei. A scris mereu,
cu un iel de irenezie iecund, grbit parc s recupereze
timpul pierdut in dierse actiitti - nu neaprat etrali-
terare, ci etra-mas de scris. !nenti i dezinclt, a
incercat mai multe ritmuri i icrme, dierse icrmule lirice
- de la ersul liber i desctuat, de scrginte whitmanian
;pcetul a tradus i publicat un clum din pcezia marelui
Valt, la pcezia dulcelui stil clasic, de la spiritul nec-
rcmantic, liricc-sentimental din De iva frvvei i Ora aarii
la atitudinea ehement, stigmatizatcare, cu tcnalitti
mesianice, din .tt e vvlt al avvtvlvi.
Destinul su pcetic, ce a purtat de multe cri spini in lcc
de laurii pe care i-a meritat ;s nu uitm c pcetului i-a icst
ghilctinat cartea De e cva varivi e ra/ci, c in
%&
ARCAD!L SUCLVLANU
decursul intregii ieti n-a primit nici un premiu, nici un
semn al milei Mriei sale ;adic, Mariei lcr,, impune c
etic, c ccnduit pcetic, un eemplu de ne-prcstituare, de
slujire demn in templul Lcgcsului. Statura sa de climpian
cldit pe c sclid cclcan ertebral nu s-a aplecat nici-
cdat in iata impcsturii, n-a ingenuncheat s srute mana
dcamnei cenzur sau a irczilcr ccmuniti ce-i tineau scri-
sul sub apte randuri de lentile. n tcate situatiile de iat
!cn Vatamanu a tiut s se mentin intr-c erticalitate mc-
ral demn i eemplar.
n cei cinci ani cati s-au scurs de la brusca i suspecta
disparitie a pcetului s-a schimbat mult relieiul ncstru literar,
harta pceziei ccntempcrane. Au icst reiziute nume i crti,
s-au dramat ierarhii. Anumite stele iie de pe iirama-
mentul literaturii ncastre s-au pcmenit eclipsate. Trecut
prin angrenajele acestcr spectaculcase, dramatice schimbri,
cpera pcetic a lui !cn Vatamanu i-a pstrat aprcape inte-
gral statutul alcric, sunetul criginar i inccniundabil.
Materialul ei a rmas incidabil, neaiectat de rugina ccn-
juncturismului remii. !cn Vatamanu rmane unul din ca-
petele de aii ale pceziei mcderne ce se aiirm tct mai preg-
nant in acest spatiu.
Nu credeam s int, atat de brusc i de dereme, a crbi
despre el la timpul trecut. Btrana Dcamn, cea creia nu-i
place ccnjugarea erbului a fi decat la trecut, ne-a intrerupt
ccnjugarea in dreptul numelui su. Dar, in cazul lui !cn
Vatamanu, ca i in alte cazuri, s-ar putea ca ea s ii dat
gre, uitand c in dreptul iiintei spirituale, in rapcrt cu al-
crile creatiei acest erb se ccnjug la tcate cele trei timpuri:
trecut, prezent i ;mai ales, iitcr.
%'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
n peisajul ncstru literar Seraiim Saka a reprezentat mereu
altcera, s-a detaat mereu de ccntet ;ccntingent,, icand
- spre binele su i al literaturii ncastre - iigur aparte.
A icst primul antidrutian, in timp ce majcritatea prczatcri-
lcr nctri rvtiaviav i vicritiav ecesi cuprini de acea
euicrie liric atat de speciiic basarabean. A incercat s e-
tind parametrii paradigmatici ai generatiei sale, eplcrand
tipclcgii i medii umane mai putin sau delcc eplcrate de
prczatcrii nctri. Lrcii si sunt netraditicnali, decupati din
lumea artitilcr, bcemilcr, ratatilcr, mediul lcr de iat ii-
ind, de regul, cel intelectual, urban. Detaandu-se de multi
dintre ccniratii si, el a respins acea filccfeala rudimentar
;i pgubcas!, a tranului mcldcean ce debcrda din pagi-
nile prczei anilcr 60-0.
Dar Seraiim Saka a reprezentat mereu altcera i la niel
de limbaj, de epresie. Limba pcestirilcr din |ra triv
;1968,, ca i cea a rcmanelcr 1avile ;192, i |ivia e
lvtire ;198,, ca i cea din crtile sale de publicistic lite-
rar, este una cult, eleat, prciund rcmaneasc, dac se
pcate spune aa, reprezentand cu tctul altcera in rapcrt cu
limba;jul, prczei scrise la nci - c limb cralizat, mcic-
nizat, cclcrat ecesi i adesea in chip grctesc cu dialec-
tisme i arhaisme de tct ielul.
Paginile sale cele mai aderate ne rele, ir indcial,
c sensibilitate artistic mcdern, c indiidualitate marcat
de c cultur aleas, bine asimilat. La ne indic iaptul c
autcrul i-a icut lecturile de pericrmant in marea biblic-
tec a prczei rcmaneti i a celei uniersale, stpanit de
rerea i pcrnirea epres de a-i evclcrevia spiritul
;epresia pare a ii srit chiar de pe calapcdul maestru-
Cavalerul lui Altceva
&
ARCAD!L SUCLVLANU
lui...,, de a i-l pstra deschis spre nci crizcnturi de simtire
i scriere. Astiel se elic iaptul c Seraiim Saka este unul
din putinii prczatcri de la nci care nu trebuie s iac eicrt
spre a se integra in ncul ccntet general-rcmanesc al
literaturii ccntempcrane ;rcmanele i-au i icst editate la
Bucureti,. Ll s-a artat inc de la inceput sincrcnizat, in
mcdul cel mai iiresc i cbiecti, cu prczatcrii generatiei
sale: D. R. Pcpescu, Aleandru !asiuc, Ccnstantin |ciu,
Augustin Buzura, Inu Neagu, Nicclae Breban, Rcmulus
Cuga, Scrin Titel... Alturi de alti catia prczatcri, el a
ccntribuit prin scrisul su la ccnierirea prczei din Basarabia
anilcr 60-0 a unei autcncmii estetice, scctand-c din
ccnditia de icrm disimulat a prcpagandei de partid.
Seraiim Saka reprezint altcera i ca temperament i ca-
racter, ca perscnalitate i ;dc-mi ingduie, ca perscnaj.
Stilul Saka este acelai cu cmul Saka i iners - cmul
Saka este identic cu stilul Saka. Adic, plin de er,
pclemic, subtil, raiinat, incendiar, stpanit de ccntiinta
ircnic a realittilcr ietii, i, bineinteles, ivccvc. La
Chiinu se tie bine i de icarte de mult c Seraiim Saka
nu pcate ii decat, in chip iunciar, un cm al cpczitiei:
cpczitie iat de neader, inccmpetent, marasm i mitc-
cnie, dar i cpczitie iat de... crice i cricine. Chiar i iat
de sine... $i aa cum de sub limba sa izcrte mereu
vv,tarvl lvi jvreval, el rmane in ccntinuare un mare
ivccvcv. Atat pentru meseseritii ;dup cum i-a bctezat
pe echii patricti ccmuniti, de pan la perestrcika,
crcra le-a dinamitat ictcliile i i-a stigmatizat in articcle
de c etracrdinar icrt publicistic i penetratie analitic
publicate in anii 8- 91, cat i pentru independent-itii de
azi. Lste un ivccvcv unecri i pentru ccnducerea Uniunii
&
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Scriitcrilcr, i pentru cclegii si de ieri i de azi. Dar, trebuie
s recuncatem, micile sale cruzimi sunt de cele mai multe
cri lipsite de agresiitate, instructie, ba chiar sublime
prin spectaculczitatea i pitcrescul lcr.
Iiind tct timpul altcera-altcera, Seraiim Saka este cunc-
scut in mediile artistice ca un ercva inccniundabil, de cea
mai rar spet. Dar unul incanttcr, plin de criginalitti,
scprand de inteligent i ircnie, care ii jcac la nesiarit
spectacclul prcpriilcr idei i sentimente. !maginatia mea il
ede ca pe un caaler cu spad i cap, dcrnic de a-i iulgera
tiul replicii in prieteneti turnire i purtand, ca pe un insemn
de ncblete, instelatul blazcn al lui .ltcera.
.revtvra v/livarii cetice
Priit acum, Cercul literar semiclandestin ce luase iiint
la Cernuti in anii aptezeci apare ca un miraccl: in ciuda
ccnditiilcr tctal cstile aiirmrii rcmanilcr din Ncrdul Bu-
ccinei, un grup de tineri pceti din care iceau parte !lie
T. Zegrea, $teian Hcstiuc, Vasile Trateanu, Simicn Ccciu
i subsemnatul, incurajati in actiunile lcr de prciescrii uni-
ersitari ;pceti i ei, Vasile Leitchi i Crigcre Bcstan,
reuesc s dea natere unei aderate micri literare de e-
presie i ibratie rcmaneasc. Ir s-i ii declarat public
prcgramul estetic ;acest lucru ar ii implicat mai multe ris-
curi,, grupul literar urmrea cbiectie clare, bine ccntu-
rate: ccnserarea, prin scris - prin pcezie - a limbii i
spiritului rcmanesc, ncnccnicrmismul in iata ideclcgiei de
partid pe care ni se cerea s-c cantm in ersuri idclatri-
zant-patrictarde ;asemeni impetucsului i atctputernicului
&
ARCAD!L SUCLVLANU
pe atunci pcet-tribun !cn Chilaru, supranumit de nci iuhre-
rul rcu,, sincrcnizarea cu pcezia din |ar, ecluarea spre
c paradigm liric mcdern. Aeam ambitia s iim ;i une-
cri chiar eram, pceti mcderni, citeam i discutam cu ier-
care pe marginea pceziei lui $teian Aug. Dcina, Nichita
Stnescu, Marin Screscu, Ana Blandiana, Adrian Punescu,
Crigcre Vieru, Liiu Damian, !cn Vatamanu, !can Alean-
dru, Mircea Dinescu, Dan Vercna, scriam pcezie cu icrm
ii, dar i ers liber sau alb, desciiram limbajul i simbclurile
pcetice din cartea lui Hugc Iriedrich, trvctvra liricii vcerve,
ascultam, in ncpti de culcarea sperantei, respiratia echiu-
lui cra rcmanesc de sub arul zidurilcr... Carscniera lui
!lie T. Zegrea i a genercasei sale dcamne Nita deenise
pentru nci un iel de salcn literar. Triam ;intr-un iel de
ccntumacie, realitatea literar din |ar, pe care c cunc-
team mai ales din reistele Rcmania literar i Lucea-
irul. Abcnarea la presa rcmaneasc iiind interzis in re-
giune, primeam aceste reiste pe ci ccclite, prin Mcscca
sau Orenburg. Cat de mult isam s putem merge in |ar,
s-i cuncatem pe scriitcri, pe cclegii nctri de generatie!
Cu cat sperant ateptam reun mesaj de la iratii de dincc-
lc de sarma ghimpat!
$tiam c ne ailm sub raza cclimatcarelcr K.C.B.-iste.
n ultima reme, in redactia Zcrile Buccinei ;unicul
ziar, pe atunci, de limba rcman din Cernuti, eram priiti
ca perscane indezirabile. Pceziile i articclele semnate de
nci apreau in ziar tct mai rar i intr-c icrm cenzurat.
!lie T. Zegrea iusese silit s prseasc aceast redactie i,
in cele din urm, se angajase zetar la tipcgraiie. Simicn
Ccciu i cu mine iuseserm eilati la tar, deenind
prciescri de ccal general. Lmatriculat din iacultate i
&!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
reprimit abia dup dci ani de armat, $teian Hcstiuc lucra
acum in calitate de crainic la pcstul de radic Kie ;cu sediul
la Cernuti,, supcrtand umilinta zilnic i persecutiile unui
ei tiran ;irate mai mare, ce mai!,. Pciescrul Vasile
Leitchi iusese ccnstrans s prseasc mai intai redactia
ziarului pe care il iniiintase, iar mai apci i catedra. Purtam
cu tctii eticheta de naticnaliti rcmani. Dcsarele ncastre
creteau ca painea cald, crba pcetului. Dar nu ne-am
lsat iniranti. Unii reuiser s sccat cate un cluma de
ersuri, incercand s se aiirme in spatiul literar buccinean
sau la Chiinu. Credinta ncastr era c dac cel putin unul
dintre nci a ii s rzbat in literatur, ceilalti cr ccnsidera
c eicrturile lcr n-au icst zadarnice. Ccntinuam s ne intal-
nim, s discutm, s scriem, s ism. Nimeni nu ne-a putut
suila in lampa pceziei. Nici cerberii ideclcgici, nici micul
iuhrer cu chica creat ;splendid caccicnie!,, care spumega
de ur pe la tcate tribunele ciiciale impctria gheaurilcr
care eram nci, nici tcti cezar-ii ;aceast crtcgraiiere criptic
a ii inteleas de buccineni, care miunau printre nci cu
chipuri jciale de prieteni i cu tunic a la Dzerjinski ;ptat
de sangele pcetului !lie Mctrescu, disprut cea mai inainte
in imprejurri dubicase, la numai dcuzeci i apte de ani,
pe sub cma... Lram tineri i aeam de unde muri. Lram
rcmantici i crgclici, ambitici i erticali. Lram nite
ametitcare, cnirice ilcri ;$t. Hcstiuc, ce se ambiticnau s
intretin un anctimp liric rcmanesc in dulcea i instrinata
Buccin.

&"
ARCAD!L SUCLVLANU
Dintre nci tcti, $teian Hcstiuc era spiritul cel mai anali-
tic, mai plin de er pclemic, gata cricand s dea c inter-
pretare critic prcductiilcr ncastre literare. |cvc /i/licte
cv, el desccperea i cucerea primul, centimetru cu centi-
mentru, tramurile pceziei mcderne. Lra un imptimit prc-
mctcr i slujitcr al ideii de pcezie ncu, al unei pcezii cat
mai desctuate, liber de tiparele traditicnaliste, un caaler
purtand blazcnul schimbrii de paradigm ;epresia ii
apartine,. Irumusetea rcmantic a crinului ce inadase pc-
ezia ncastr c cia inlccuit cu ieea e criv. n lccul ilc-
rilcr din grdin le preiera pe cele cnirice, ce ii alimen-
teaz rdcina din aerul metaiizic. n ncptile ncastre de
isare i reerie, de instelat bcem cernutean, pe cand
anam impreun leii de ium ai iluziilcr, $teian Hcstiuc nu
uita s ne indulceasc inul din pahare cu cate c sinergeti-
c dcz de simbclism sau aangardism, de Baudelaire,
Mallarm, Dcina sau Dinescu... Subtire ca c ilcret, cu
iata ascetic, alungit, ca de hidalgc, era pcrnit s se
rzbciasc cu mcrile de ant, reccmpunand in iziunea sa
eternul dialcg al lui Dcn Quijcte cu Sanchc Panza: pcetii
din ncu sunt in ceart cu ilcrile , ilcreta lcr caut aripi de
mcri , tandre armuri ierecandu-i candcrile , ncbile triste
iiguri de senicri..., , hei Sanchc auzi cum se surp peretii
, cbinuitii pereti din cuant, nci nu suntem singuri cu
nci sunt pcetii , jcs echile mcri de ant! Pcezia pe care c
scria se remarca printr-un limbaj eleat, iziune mcdern,
spirit apclinic, de c rigurczitate aprcape gecmetric. $leiuia
cuantul indelung, pe tcate ietele, cu meticulczitate de alchi-
mist, pan icea s i se aud sunetul criginar. Debutul
su pcetic in clumul cclecti Divtre vte e catare, aprut
la Chiinu in 19, l-a impus in pcezia tanr din Basara-
&#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
bia i Ncrdul Buccinei ca pe un pcet cu cce perscnal,
de c raiinat intelectualitate, imbtat de muzici secrete i
cnirice reelatii, deschis spre marile simbcluri i mituri lirice.
Apci in iata sa a urmat c pericad plin de sinccpe i
eclipse suileteti, cand prea s se ii indeprtat de starea
pceziei. Se retrsese in lumea lecturilcr i a reeriilcr scli-
tare. Risipitcr cu sine i cu talentul su, se ccnsacrase uncr
traduceri din Bella Ahmadulina i din pcetii ucraineni. Scria
rar pcezie ;dar de iiecare dat c icea inspirat i prciund, i
nu publica mai delcc. Acumula, cizela, decanta. Reiuza dis-
cret s cclabcreze la aa-zisele pagini tematice ce inlccuise-
r acum neuitatele pagini literare ce apreau cu regularitate
in Zcrile vccrivei pe remea cand la ccnducerea ziarului se
aila pcetul Vasile Leitchi. N-a acceptat nicicdat s scrie
pcezie de ccnjunctur, la ccmanda mamutilcr icsilizati
care urmreau ccruperea i prcstituarea ideclcgic a tine-
rilcr pceti rcmani. ndemnul meu i al altcr prieteni de a-i
aduna pceziile in clum il lsa carecum indiierent. n amur-
guri de tcamn cernutean, cu turlele bisericilcr ininetite de
ant, cu caldaramurile lustruite de caii kaizerilcr i ercdate de
enilele tancurilcr scietice, pcetul asculta cu tristete, dar nu i
cu resemnare, cum cmida instrinrii ne macin graiul i
iiinta, cum se estejete pcmul ce suntem. Ne ailam cu tctii
in burta marelui Chit i ateptam ziua cand bunul Dumnezeu
aea s bineciasc s iie rcman.
n acest timp, i-a ridicat cu prcpriile maini un iel de
chilicar de lemn la marginea craului, lang ruinele cettii
medieale mcldceneti |etina, pe un mic lct de pmant pe
care cultia an de an ccacz i cpuni, din care icea
buturi dulci i sciisticate prin metcde numai de el tiute.
De iiecare dat cand il izitam in micul apartament alctuit
&$
ARCAD!L SUCLVLANU
dintr-c cmrut i-c buctricar, in care lccuiete i acum
impreun cu sctia i cu cei dci ccpii ;cr, eliberatcrii intct-
deauna au aut grij de autchtcni,, ne serea cu inuri
sihstrite, de echi letcpiset, de care buse pcate nu-
mai pcetul Martin Opitz la c mie ase sute i cea, inuri in
care nicicdat nu uita s adauge aceleai echi i nedezmintite
dcze de pcezie... De scris, scria mai mult articcle i crcnici
literare. Prea s se ii multumit cu rclul de critic aizat al
generatiei, sustinandu-ne i stimulandu-ne eicrturile in e-
derea trecerii la un ncu regim estetic, izand inlccuirea
scrisului traditicnalist prin scriitur mcdern.
Dar, in ultimii ani, stimulat i reigcrat de schimbrile
surenite in iata ncastr, de ncile realitti culturale i litera-
re, se pare c a reenit deiiniti la pcezie. Ilacra cptimis-
mului i a credintei in iitcrul rcmanesc al pmanturilcr
instrinate de |ar a declanat in iiinta sa ccmbustii latente,
nci impulsuri creatcare. Dup ce timp de catia ani a icst
lectcr de rcman la Uniersitatea din Cernuti, iigurand in
acelai timp i printre cei mai actii membri ai Ccmitetului
de icndare i ccnducere a Scciettii pentru Cultura Rcma-
neasc Mihai Lminescu, iat-l de mai mult reme la
Bucureti pentru a-i lua dcctcratul. n calitate de membru
al redactiei reistei Clavl vccrivei, ce reapare la Bucureti
sub egida Iundatiei Culturale Rcmane, dezgrcap de prin
arhie istcria tragic a Buccinei, iigurile lumincase ale pre-
decescrilcr care au ctitcrit la 1918 tara dreptelcr hctare,
public studii critice i eseuri despre pcezia rcman pcst-
belic din Ncrdul Buccinei. $i, desigur, scrie pcezie. Dcn
Quijcte din el n-a murit! Ajuns la acest prag de arst i
destin, pe ccasta de azur a demiurgei stri, nebiruitul
hidalgc ne declar: in aer se mai zbate , c arip de ant ,
&%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
din numai jumtate , de strcp din ce mai sunt , din ce am
icst i nu-s , un abure albastru , in zbcr iners de astru ,
se mai prelinge-n sus.

Dei scrise in pericade de timp diierite, pcemele din
acest clum, intitulat sugesti tleira rereriei, pcart
sigiliul unei singure arste intericare, al unui anctimp liric
prelungit, ce i-a pstrat unitatea i ccerenta structural.
$i asta in ciuda iaptului c, de la un ciclu la altul, se
inregistreaz c anumit schimbare de registru, c inncire a
recuzitei mcderne cu elemente nci, pcstmcderniste. Spirit
eminamente mcdern in primele dcu cicluri, in cel de-al
treilea $teian Hcstiuc se arat un pcet deschis ierm spre
ncua paradigm liric impus de generatia `80. L c eclutie
iireasc, sustinut de iirea sa resurecticnal, de permanenta
sa dcrint de sincrcnizare cu ultimele micri pcetice -
rescrturi ce l-au icut s declare, inc de la inceputuri, cu
ircnd dcnquijctesc: Jcs echile mcri de ant!
Primul ciclu al crtii, v/livvl vavfraiv, initieaz spec-
tacclul i drama nauiragierii in cuant. n cele mai multe
pceme, cbiectul pceziei e insi pcezia, aentura
cuantului i, decpctri, aentura de-a spune tct ce cuin-
tele tac. Simbclurile predilecte sunt: ccica, in care nisipul
iseaz perla, cvrvtvl, litera, rccala, ieea, lccvl surprinse
in prccesul de zmislire a esentelcr, cvl barbian in care
nuntete un criic inceput de-arip, cclivl, cleira, cliv
a, livia, cercvl etc. $teian Hcstiuc are c prcnuntat ccatie
eseistic, iapt care ii intregete imaginea de ceta cctv,
cultiat i raiinat, cu c real ccntiint tecretic. Ll ne ini-
tieaz imagini secrete din atelierul su literar - un ade-
&&
ARCAD!L SUCLVLANU
rat spectaccl al metamcriczelcr, al genezei pcemului din
materia prim-a cuintelcr reci, al initierii pcetice. Aici,
in labcratcrul su magic i insclit, nisipul nsctcr de
perle se imbat in sccicile tcerii, prin cerul ccnceptelcr
zbcar iluturi cu aripi de inger, din lemnul unui erb se
iac iluiere, din lutul altui erb se iac glastre, pe mas, pe
pclite i pe dulapuri se d mulaje de antisunete i icrme
nci, arcuri de ccale, clute de silabe, machete ale ideilcr,
linii drepte i cercuri deschise... Pcetul caut in lucruri
cheia insclitului, metaicra nerespirat, accrdand su-
netele i miresmele in diezul culcrii albastre. Iacerea
se intampl in clepsidra reeriei, prin ea curge nisipul
emblematic ce a rni tcerea din care se a nate perla
cuantului. Oglinzile ei transiiguratcare sunt ale ineia-
bilului. Mecanismele ei intime mscar timpul din suilet,
clipa strii de gratie: au strlucit c clip cglinzile-n cuant
, atat cat ti-ai surprinde in ineiabil chipul , cglinzi de aluri
repezi din mri ce nu mai sunt , in sccicile tcerii se chinuie
nisipul ,, clepsidra reeriei de-aicea ia nisip , cuintele-s
acelea ce i-l aduc in spate , i hrzit de scart ccpilul lui
Oedip , in suilet ne-c rstcarn cu regularitate ,, clepsidra
reeriei n-c cumperi nici n-c inzi , ea iti mscar timpul
din suilet i-ti arat , cum strlucesc c clip cuintele-n
cglinzi , i-n sccicile tcerii nisipul se imbat ;tleira
rereriei,.
Pcemul se intrupeaz, aadar, din cnirice sinteze de
triri, din muzici suae i simetrii, dar i din aerul esentia-
lizat al ideilcr, din materialitatea principiilcr estetice. Una
din multele lui deiinitii paradigmatice pare s in direct
din estetica pcetic a lui Paul Valry ;c tcere e straniul
izcr al pcemelcr,: pcemul , neant , ce te pcate uimi ,
&'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
duminic dulce-a durerii , dc mi dc re dc mi , cant pianul
tcerii ;.telier literar,.
Remarcabile ni se par in aceste pcezii spiritul auster al
ideilcr, echilibrul clasic al icrmelcr sustinut de mcderni-
tatea limbajului. Aerul lucid al reileiittii nu aiecteaz
senzcrialul, emctia elementar. Schemele lirice, ccnceptele
sunt ccnstruite din aripi de iluture i irgezimi de brandu,
din umbra luminii i din aerul plin de mirare.
Substantele ccncentrate, esentele, sunt dizclate in cu-
lcri i miresme impcnderabile, in cascade de sens, in aburi
abia perceptibili. Ai impresia c pcetul e in stare s deii-
neasc in termeni pcetici - prin ascciatii, jccuri de linii i
euritmii - pan i tecria relatiittii.
Aentura perceptiei i a cuncaterii e una a intelectului,
dar i a inimii, in egal msur. Metaicra e iuncticnal, ccg-
niti, simbclurile au c irezistibil atractie spre ccncept. Chiar
i in pceziile de nctatie, cum ar ii jcc e livii, .vtvvvala ,
.vtvvvala , senzatiile genereaz reilectii transiiguratcare.
Pcemele pe teme de estetic, abstracte i ermetizante,
initiand ipcstaze ale cuantului, alterneaz in acest ciclu
cu pceme erctice de c iermectcare elegant i irgezime
sentimental, de un accentuat impresicnism scncr ;.r
ere e tct, jcc e livii, Decvtec icviiac, Metavcrfce ,
Metavcrfce etc.,.
Sentimentul erctic se desprinde de pe pcrtatiul ludice-
lcr stri intr-un ccntinuu jcc de eiuziuni i ealtri adc-
lescentine, de reerii aprcape dicnsiace, ca in aceste er-
suri de un remarcabil raiinament stilistic i prczcdic: de
ce-ti crbesc i iarba incepe s se-mbete , din alcccl de
capte pentru urechea ta , i luna se indcaie ca mintea unei
iete , ascult-m iubitc i nu m asculta... ,, descantece
'
ARCAD!L SUCLVLANU
nespuse de nimeni adineauri , adulmec urechea cu tai-
nicul lcr in , i ne trezesc sub gene dulci ireamte de
grauri , sub luna ce se-ndcaie in semnul ce latin... ;Decvtec
icviiac,. Altecri chipul iantcmatic al dragcstei apare ca
un miraj al tcamnei adclescentine, nscut din tristeti de
burg medieal: m cheam Dcminicul cu irunze s le-as-
cult , cum cad, nu, cum plutesc i cum din una dcu... , s
numr pan-la zece i s nu pct mai mult , pe trctuare-nguste
a inceput s plcu ,, pe trctuare-nguste unde-am putea s
trecem , dcar eu i tu i nimeni mai mult i-c irunz i , e
tcamn i e cra care-a trecut de zece , intaia car-n iat
cm rade i-cm grei... ;1cavva aclecevtiva la tervavti,.
n Metavcrfce i Metavcrfce , ercsul apare ca mcti de
reilectie asupra iitcarelcr aataruri ale iiintelcr indrgcstite,
cand mai mult ci ii stea , zbcr cand ei ii mai mult.
evtivevtalitatea acestcr pcezii e una vitcare, trecut prin
iiltre lireti, aternut in caligraiii muzicale.
Cel de-al dcilea ciclu, Dvlce e vccriva, ccntine pceme
de implicatie sccial, cu reieriri tranante la realitatea i
drama buccinean. Lgal cu sine, ir s-i schimbe mcdul
de a scrie i ielul de a ii in pcezie, $teian Hcstiuc rmane
acelai pcet subtil i raiinat al sublimrii i sintetizrii
tririlcr, cruia ii repugn gesticulatia iad i spiritul de lcz-
inc. Pcemele sale atrictice nu sunt de supraiat, ambalate
in albastr gcace de cant i marcate de acea retcric
pgubcas de care suier multe din creatiile uncr autcri
din Basarabia i Buccina, sincere i neccntraicute, ele
s-au nscut din dragcste cutremurat i discret suierint
ancestral, ca lctusul din cglind de ap. Lacrima lcr,
tcut i lucrtcare, nu pcate ii patetic. !mpulsurile scciale
sunt iireti, aprcape ccvevitale, i apar sublimate cand in
'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
scnuri dulci i imagini graticase, ca in Dvlce e vccriva:
intre de umbr ce se destram , nate un grchct ciudat
de mistret , ce ine s rame cu cclti de aram , albastrul
de Vcrcnet ,, el iace capti c crizantem , ce ruinat ii
taie ccsita , i c trimite cu zimbrul din stem , erdelui de
Suceita..., cand in ccabule de rug, inccatie i stigmat,
ca in aceast Rva: red-ne dcamne ile de cimbru , iagii
din ccdri rcua din pciene , i ccrctete ccarnele de zimbru
, pierdute prin dumbri buccinene ,, ...esu-i arat i
balta-i spintecat , cu tei de-argil iniipte-adanc in ran ,
de nu mai plcu-aa ca altdat , i pute dcamne apa in
iantan. Aceste pceme respir aerul emblematic al spa-
tiului de crigine, ale crui repere hieratice sunt albastrul
de Vcrcnet, erdele de Suceita, dangtul Putnei,
dcrul de Cernuti, ccrnii din Bcian ;in care se aude
eccu de dcin eminescian,. Simbclul reinierii celcr
instrinati de matricea strbun este Lminescu, ale crui
icrt i iubire tutelar a reiace unitatea de timp i spatiu
a iiintei: cand pasrea neamului tip , in plasa uitrii de
grai , cenua din nci se-narip ;superb imagine! - n.n., ,
Prin Lminescu Mihai ;Iriv |vivecv Milai,. Memcria
aiecti ;i cea chtcnic, a spatiului buccinean apare in
aderata ei siericitate rcmaneasc, actuala ccniiguratie
emisieric - ncrdul i sudul - iiind una artiiicial i tinand
de capriciul istcriei.
Versurile liminare din ultimul ciclu, Ma,tile cctiiavvlvi -
printr-un anacclut mtile mitului , absclut siaresc prin
a ii mti de , lut trind ir iardul cbinuit in- , curabilul
mit al cctidianului brut -, deiinesc cat se pcate de eact
schimbrile ce au lcc in pcezia lui $teian Hcstiuc: mitclc-
gia criic, de esent mcdernist, este inlccuit tct mai ei-
'
ARCAD!L SUCLVLANU
dent cu mitclcgia cctidianului, de esent pcstmcdernist.
Pcezii ca Icev reeral, tafii , tafii , Iac ac ac, tcilvl
cvrvtvlvi , tcilvl cvrvtvlvi , Miicvari vcctvrvi, 1e
lereclava atest c desprindere de ccnceptele i simbclurile
mcdernittii i c aprcpiere categcric de ncua paradigm a
cptzecitilcr. Tct mai mult, sugestia, sublimul, seraiicul
iace lcc parcdiei, ludicului, grctescului, iicrului eistential:
picur litera-n zat , un pcem esperal , pcate e chiar sara
, pe deal pcate , chiar buciumul sun , cu c capacitate ,
de cpt sute de wati , gen metal ;Icev reeral,, sau: staiii
de zei , in tcg de iunigei , ieind din idei , cu cercei de
hamei , i intrand ir chei , in icrmula ilcrii de tei ,
pariumat retrcacti , cu palmcli ;tafii ,. Dup cum
se pcate cbsera, pcemul e mai prczaic, demitizant, cu
imagini halucinante, cu aluzii i ccrespcndente lireti. Mu-
zica din primele cicluri, adesea de c sclemnitate barbian,
capt scnuri mai ccbcrate, desclemnizate.
Dac ar ii s eprimm printr-c icrmul esenta pceziei
din acest clum, aceasta ar putea ii: efivitia travfivrarii.
$teian Hcstiuc pune in intericrul lucrurilcr cglinzi spre a
surprinde ;a deiini, chipul ineiabilului, imaginea sublimu-
lui, ccntururile ;intr-c ccntinu schimbare de unghiuri, ale
Cuantului. Clepsidra reeriei pare a ii ccmpus aici din dcu
piramide ;platcniciene, rsturnate. Prin sticla ei aburit de
mister se ede intregul prcces al transiigurrii cuantului in
pcem, spectacclul ridicrii la idee a ccncretului ;Adrian
Pcpescu,, aentura sublimrii in simbcluri i stri aiectie.
Vclumul tleira rereriei pune in lumin puternica in-
diidualitate a unui spirit mcdern, care, prin scrisul su
mai recent, se inscrie in mcd hctrat in parametrii paradig-
matici ai pceziei cptzeciste.
APRLC!LR!
La Arcadie Suceeanu, persistenta dram a basarabenilcr, calarul
lcr multiicrm - legat in special de reprimarea sentimentului naticnal
- se ccnstituie intr-un lamentc prelung, traducand ca la Ccga, in alt
ccntet, ptimirea generalizat. Nu e ins abandcn, ci numai recu-
legere, nu instalare intr-un tragic paralizant, ci priire scrutand,
micare intre ccncretul imediat i cglinzile istcriei. Nu e crba de
aprcimri, ci de c gecgraiie sacr, in care muntii |rii eterne au
iunctie tctemic, regeneratcare: Mi-e sete, irate, i a bea Carpati. ,
|i-au mai rmas cea Carpati, !cane. Absclutul, la Arcadie Suce-
eanu, altiel decat la siaiatii cutrilcr intericare, se deiinete ca inte-
grare in etnic, intr-un pancramic tempcral sugerand ccntinuitatea.
n iapt, .rlirele Cclctei - cum sun titlul crtii sale de reierint -
insumeaz stri pczitie, mcmente de ilu i de reilu, cu accente pe
ideea de inrdcinare, cu cbsesia restituirii i a egherii actie. Anu-
mite cuinte ;Cclgcta, sangele, mama, au deenit ccncepte, dar ccncepte-
embleme deci cu dispcnibilitti iradiante, care, icand jcnctiunea intre Lu
i Ceilalti, imprim mcnclcgului liric rclul sclistic dintr-c mare ccral.
Ir s par, pcetul de la Chiinu e un rapscd, unul care, epcnent al celcr
din jur, precum in tcliv cv travc,i, atinge ccte remarcabile: Rsar
strmcii in cmi de ger , S rcage zeii ce ne-nstrinar, , Ilcrile dalbe,
Dcamne, ilcri de ler, , S nu ne deie din printi aiar [...] ,, Li duc, clri,
istcria in a, , Cea rstignit, pus la dcsare, , !ccana ei e ie, i in ea ,
Sunt tcti: Bcgdan, Mihai, $teian cel Mare... Muntii, luceairul ir
mcarte, iccul siant din lumanri, cci line murmurand in stran -
iat insemne pe blazcnul stirpei ncastre siinte ;|ltivvl iv/rv,, prinse
in crchestratii memcrabile.
Unul din cele mai irapante tete din cate s-au scris pe tema Micritei
'"
ARCAD!L SUCLVLANU
e de gsit in .rlirele Cclctei: in esent, Micrita lui Arcadie Suceeanu
i alte catea pceme apartin unui pcet de indiscutabil alcare, cu c
adecat mitclcgie perscnal, capabil de redistributii i permutatii
metaicrice inedite, in msur s duc la trans-substantiere i incan-
descente. Un limbaj ataant, simpatic, adaug baladei rancene sen-
suri nci, de c cuceritcare icrt epresi: Acel cicban din culme de
Carpati, , Ce-a curs in stea, cu nunta iulgerat, , Acel cicban ucis de
cei dci irati, , Prin jertia lui de sange, mi-este tat [...] ,, Ci-n timp ce
mcr sub lun plin eu, , Scurt iulgerat de umbrele ntange - , Acel
cicban, ajuns la iiul meu, , Prin el ii man turmele de sange... Tribun,
adesea, in linia Ccga-Cctru, irazarea despuiat a lui Arcadie Suce-
eanu e icut parc pentru retcrica de icrum, destinat multimilcr
in ateptare. Ce pcate ii mai plastic decat cmul pmantului - Bcb
de grau, arhaic statuie, , Zeu mrunt in aur de mit... -, cbiectul
unui pcem antclcgic: L tarziu de tct acum in lume, , Bate-n seri un
ant industrial, , Dar in tine mai necheaz-un cal , $i m strig mcrtii
mei pe nume. ,, L tarziu acuma i-n natur... , Semna-te-a, irate, -
peste ani, , S rsar hclde de trani , Peste-a lumii stearp artur...
Cu inccatii ca acestea din |cle e taravi, sub paza sangelui nemuri-
tcr, memcria ce zace in arhie cheam la ccntientizare i erticalitate,
nctele de ceremcnial, mai eact de spectaccl mitic, tin decpctri de
structura discursului ca i de ideea eminescian de rscclire prcgramatic.
Cate un cclind, cate un psalm in prelungire arghezian ;ca |clili/rv
iverfect,, cate c rug cri cate c dcin traestit in elegie, cate un pastel-
itraliu cri cate c balad in ritm de eac XX, i mai ales scnete pe tcate
gamele, in tcate pulseaz cate cea ncu, cea recldit, regandit in arhitectur
mcdern. Ir nimic etust, Arcadie Suceeanu e un mcdern eritabil, un
isccditcr in pas cu epcca, in spiritul in care Arghezi, Blaga, !cn Pillat i
ceilalti practicau insertia in iluul remii. Atat de legat de iencmenul
rcmanesc in tctul, purtand in inim harta trii intregi, simtind in
prcpriile-i case Carpatii, i-n pieptu-i Pcntul Luin, el ccmunic in
spatiu i timp cu Narcis, cu Hamlet i Dcn Quijcte, pe Baudelaire il
ede rstignit i insingurat, crga lui Bach ii trimite eccuri grae, ii este
dcr de Dante i de Lminescu ;in latura arhetipal - mesianic,, il sc-
licit reirene bacciene, intr-un pcem dintre cele mai eccatcare, 1i
'#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
cv cai (,, alearg snii din Lsenin. Analcgia e mcdalitate curent
de reelare a sterectipiei eistentiale, de unde trimiteri la biblicul
Chit care l-a inghitit pe !can, cri la Nce i la Turnul Babel, ccnstata-
rea shakespearian din |avlet c in Danemarca e cea putred de-
ine reper pentru realitti actuale: Danemarca-i pretutindeni. Dane-
marca e in tcate... Aluzii in serie duc spre iantasticul, himericul hidalgc
de la Mancha, nebunul asaltatcr al mcrilcr de ant. Deasupra imple-
tirilcr de lamentc i ircnie e lcc pentru interludii erctice, cand clvar
e racte, ccntemplatiul din 1ctev cv ccli al/a,tri i tvtec e ra
cte din lvia cv cli e Mcvalia cri din splendida Dracte efivitira
- culti adcratia petrarchist i galanteria mcdern.
Cu neamul de !cni i de Marii in suilet, e ncrmal ca Timpul ;cel
din cv a ivriat! - buncar, s iie c dimensiune eistential majcr.
De menticnat, in acest sens, tivitire rii, .rta vcrtii, vlar eavr,
`vfarvl vaic, c eseninian cricare vavei i alte pagini. Ccncluzia la
aceste ccnsideratii sumare se desprinde de la sine. Mcdern de discip-
lin clasic ;de aici prcpensiunea spre scnet,, lsand misterului partea
lui, ir a cbstaccla transparenta, autcrul .rlirelcr aspir spre mai-
ma decantare -, spre 1acerea ca ialect al cvrivtelcr :
$i-astiel - prin aspre armcnii - s pct crbi
n dialectu-n care-a plans Paul Valry.
Dar .rlirele lui Arcadie Suceeanu se cer cuncscute prin lectur di-
rect, perscnal. Pcezia basarabean, prin el i prin altii, e in maini bune.
Ccnstantin C!OPRACA, in Dacia literara, nr. 1, 1994.
Lingitii numesc stil inalt acea iclcsire a limbajului menit s im-
pun respect cititcrilcr sau auditcrilcr. Despre pcezia lui Arcadie Suce-
eanu se pcate spune c alcriiic resursele acestui stil inalt. O
declaratie de dragcste sun, la el, gra i sclemn, ca c simicnie de
Beethcen: Tu eti prciectul unei catedrale , Pe care a isat-c Dumne-
zeu. , ngduindu-mi s-c-ntred i eu , n armcnia gcliciunii tale. ,, $i
la pcrunca lui ;spre a pstra , Materia in icrma ei diin, , Vin lebede s
mcar-n carnea ta, , Albinele-ti zidesc in trup lumin. ,, Un suilu tainic
'$
ARCAD!L SUCLVLANU
i un ritm prea pur , D icrme dulci i linii muzicale , Acestei ctitcrii
medieale ,, Zidit din lut atic i azur, , n care Dcmnul, spre-a-i spcri
misterul, , Adun-n tain tct ce pierde Cerul. ;taterala veierala,.
De la c inltime de rege ultragiat trateaz Arcadie Suceeanu rul din
lume. Pentru c, trebuie spus, pcezia lui nu este senin i suraztcare, ci are
ca dcminant c cint de incriminare ir drept de replic a tct ceea ce
ialsiiic iata indiidului sau a cclectiittii etnice. Ca i Crigcre Vieru sau
Lecnida Lari, ca aprcape tcti pcetii basarabeni, Arcadie Suceeanu ;n.
192, ii iace ir rezere datcria de a lua atitudine. ns i-c iace in ielul
su. Nu are nici jalea siaietcare a lui Crigcre Vieru, nici iirescul stupeiiant
cu care Lecnida Lari rcstete aderuri interzise, ci c demnitate inileibil,
de cm cruia evcatia ii interzice s se supun i s se umileasc. De aici,
sarcasmul din multe pceme ale sale: Vine ccntabilul, intr in mine , S se
ccning dac mai sant. , M trage-n calcule ir ruine , $i imi ccniisc
mcara de ant. ,, Dcamne-al iluziilcr, ine i ine , Vremea s-ti macini
prcpriul mcrmant,, S sapi tranee, s creti albine,, S sameni graul drept
in cuant.,, Se recaliiic mitul in grab, , Din is se sccate sare i plumb. ,
Zpada alb abia dac-i alb, , Tctul ce-i ieitin mcare-acum scump ... ,,
Azi Dcn Quijcte-i mcrarul de treab , Care bea ctc, inde pcrumb...
;Mcrarvl Dcv Qvicte,.
Rechizitcriile lui Arcadie Suceeanu iau adesecri icrma uncr parabcle.
Pcetul nu rea s... ating rul. Dintr-un iel de sil, el recurge la c retea de
aluzii, cri de cate cri se ede pus in situatia de a numi realitti dezgusttcare.
Utilizarea parabclei tine tct de distinctia intratabil a pcetului. Datcrit
acestei preierinte, resentimentele sale, chiar i cele mai eplczie, incremenesc
in icrme elegante, statuare, situate in aiara timpului: Sahara ne-a-nghitit
deiiniti, , Nci mircsim parc-a Pcmpei i-a la. , Nisip, nisip e-n tampla
mea bclna, , Nisip, nisip secret, ccnspirati. ,, Nisip de-apccalips, nisip,
nisip , Se-ntinde ca c plant carnicr , Ce ne sugrum lent i ne decr, ,
Vasccas, uria, ir chip. ,, Nisip curgand mecanic, mcnctcn, , $i
peste tct miraje-neltcare , Mintind iziunea tragicei Sahare, ,, Pe zarea
creia, ca un blazcn, , Se ede inc Turnul Babilcn: , Un cap de mcnstru
mcrt, dcspind la scare. ;verivl viivlvi, alara,.
...Aderatul Arcadie Suceeanu trebuie cutat in acele pceme de un remar-
'%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
cabil iast barcc despre care crbeam la inceput. Limba aleas iclcsit de
pcet in cele mai inspirate tete ale sale, ca i aptitudinea de a iace din
pcezie un spectaccl de gal ccnstituie c ccntributie preticas la dezclta-
rea literaturii rcmane nu numai e acclc, ci i e aici. De criunde.
Ale. $TLIANLSCU, in Rcvvia literara, nr. 0, 1990.
Dac ati cbserat, Suceeanu eit ruralismele eidentiate,
bagatelizarea iclclcrului, tinde mereu spre incatie. Nu crice ii
izbutete, ins e ludabil cand un scriitcr se apuc de ceea ce e mai
greu i ccmplicat, se iclcsete de dreptul de a indrzni tctul, cum
spunea Cauguin.
)arvvl e eclili/rv e c lucrare alctuit din pcezii criginale, al crcr
izcr de inspiratie este Timpul ncstru nelinitit, cu mari zguduiri scciale.
Nu-i un timp al ccntemplatiei sublime, al reeriei rcmantice, ca in trecut.
Ciilizatia mcdern, siaiat de ccntraziceri scciale, nu mai cier pcetului
de azi pcsibilitatea s se ccupe de pasteluri. Iiecare iir de iarb i rcu,
iiecare ulit i cclt de pmant parc strig: incctrc mergem L marea
rspantie prin care trece cmenirea. !at de ce i stilul pcetului deine
iebril, accelerat, de ccniesiune deschis a unui cm care incearc s aile mai
repede rcstul crud, ins aderat, al enigmelcr ietii.
Cecrge MLN!UC, din preiata la clumul )arvvl e eclili/rv, Ldi-
tura Literatura artistic, Chiinu, 1982.
Acest ncu clum al lui Arcadie Suceeanu transcrie parc, ir a trda
cat de cat eicrtul, c respiratie larg ranind un aer cigenat, inmiresmat,
mai mult chiar: plin de tcate arcmele lumii, care intretin c ccntinu ilacr
senzual. Cu pcrii mereu deschii ai simturilcr, pcetul caut, lccmcs,
satul cliacti, imbtarea de irumcs, de senzatiile tari, de icnetele suae ale
Pcmului Vietii. Are suiletul jila, asemenea adclescentului rimbaldian, numai
c ceea ce-l jilete nu e dcar rcua matinal: e i lacrima ccpilului de
suilet al secclului XX.
Trei mari umbre se aaz peste tririle candide ale acestui ccpil de
suilet al eacului, pe arena lumii st, intr-c pcstur ameninttcare, Ares,
'&
ARCAD!L SUCLVLANU
zeul rzbciului i iclentei, iar pe de lturile ei - Hamlet ezitand intre
a ii i a nu ii ;A ii... A nu ii... A nu ii... A ii, i, bineinteles, caalerul
tristei iiguri Dcn Quijcte. Primii dci prcblematizeaz ccntiinta, cel
de-al treilea indeamn ins la isare, dei apare intr-c ipcstaz tragic:
S ning iraged i s ning siant, , S ning ccnulsi, ca intr-c in, ,
De parc Dcn Quijcte, la mcri de ant, , Ar mcina c tragic iin....
Chiar cbsedat de asemenea iiguri, tulburtcare prin insi ccn-
scnanta semniiicatiei lcr simbclice cu ccnditia cmului la siaritul
secclului XX, pcetul rmane un rcmantic incurabil, pcrnit, cu
inerunare, s redea lumii puritatea primcrdial, isul i speranta. Ll
se arunc in altcarea ietii ca un ccpil, chemand la pstrarea intre-
gului ei iarmec, care i se pare remediul uniersal: Iiti igilenti, in
eacul ncstru bantuie mclii , atcmice, aerisiti cat mai des dulapurile
in , care st inchis ccpilria, , biblictecile unde pstrati icndul
de aur , al sentimentelcr....
Ce mai incc pcetul Lumina ;Lumina-mi pare c scriscare, , Un
bland mesaj a lui A I!,, pruncii, miresmele, ninscrile, ilcrile de cire,
ilacra, mielul, iirul ierbii ce rsare, i crinul, tcpcsul cel mai irecent -
pcate - al clumului... Lste seria de iiguri ale iului i crganicului care
se cpune unei serii de iiguri ale mecanicului, inertului, incertului,
standardizrii ;scripeti de mtase, limba ceasului, ceasul intcrs pe dcs,
rcata: Ce zeu pgan ne-a rstignit pe rcat , Ca s ne tim mereu in
alergare , Prin lumea de ccnsum i plusalcare..., antul din Zerc absclut,
halcul de umbre i cercuri, clepsidra, ciirarea ierbii, a mcrmintelcr
strmceti...,.
Replica spiritual, calamburul, care alcriiic jccul inteligentei, parcdi-
az lccul cultural ccmun, narcisismul imagistic, sprijinit de sacarea i
neprezutul ascciatiei spcntane, delicat-teribilist: Se-ngr-n pcmii
raiului cmida, , Albinele administreaz ilcri, , Rechinii tin in gur Atlan-
tida , La circul lcr de iarse i ercri. , , La ccta bursei pretul ietii scade, ,
Orga lui Bach bclna-i de plmani, , !ar pacea st mai mult pe baricade ,
Cu c garcai-nsangerat-n maini!
Pcrtretul siaritului de eac i de mileniu se ccnstituie dintr-c astiel de
ircnie adclescentin, scanteietcare, inteligent, cu c surpriz metaicric
ucr-ccant.
''
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Dar Arcadie Suceeanu ii mut ersul i in alt registru, mai gra:
Umbrele lcr ca-n is mi se arat, , Veghind la geam atat de-adanc i
greu, , C din tcerea lcr insingurat , i rupe crba insui Dumne-
zeu (tcliv,. Ncta ucar, narcisiasc, cclcrat-epresi cedeaz lccul
dramatismului, tensiunii, graittii: alaa evtrv vava, 1i cv cai (,,
|leia travafirvlvi vr/aviat, Dcr e Davte, Micrita, Icre,tile verevta/i
le, |v/ra .l/atrcvlvi .a.
Aem impresia tctui c Arcadie Suceeanu e un pcet cu un sentiment
acut-dramatic al ietii, care ins accept - din ratiuni pclemice - masca de
adclescent, elegiac, dar accidentat de un suras ircnic.
Mihai C!MPO!, din preiata la clumul Meae la fr,it e vileviv,
Lditura Literatura artistic, Chiinu, 198.
n anul 1990, la Lditura Hipericn, din Chiinu, a aprut c carte de
pceme - .rlirele Cclctei - semnat de Arcadie Suceeanu. Nu tim
dac Suceeanu este nume sau pseudcnim, dar tim c pcetul, trind acum
in Basarabia, este criginar din instrinata Buccin. Cat despre carte, ea
ccntine c pcezie care spune nu, creia ii repugn lczincile: c anatem
neindurtcare este aruncat asupra slcganului, a pceziei serile. Respingerea
pceziei ciiciale, slugarnice este un act de reclt, dar, intrucat pcetul aderat
se ridic impctria unei crdini stabilite prin dcgm, el este in pcstura unui
;binecuantat i binecuanttcr, Tcma Necredincicsul, icand un act de
apcstazie in iata ideclcgiei. Acest crez, acest gest de recuzare sacr a min-
ciunii i a reprimrii gandului, a nclirii liberttii sunt simbclizate prin
petele cel mare, care se zbate s prseasc mlatina imprcprie credintei
i liberttii in iiresc. Altiel, el s-ar scuiunda in dcgm stttcare, ca c
reptil ilasc. [...]
Alt pcem - |terva Davevarca - scris in metrul i in registrul emi-
nescian din cricarea , partea a dcua, abund in imagini ale disclutiei,
ale desccmpunerii, ale siaritului unui cclcs prea imbtranit i cu grele
metehne. Aluziile sunt strezii, sensul pclitic este izbitcr. Mcrbiditatea
puterii este istcricete ereditar i dezumanizat pan la mecanic: Viziunea
simpl a Danemarcei e urubul, iar Dumnezeu ;chiar el se pare, e
!
ARCAD!L SUCLVLANU
urubul ir scrupul , Ce-a prsit lumi de uruburi i le-a rspandit
pe-aici. Puterea i plasticitatea imaginii, micat de sarcasme i de
iziuni escatclcgice, sunt zguduitcare, iar mcnstrul ideclcgic este apc-
caliptic - crice element de ccntiint este impins spre mecanic, spre
carnagiu i spre mineral. .rlirele Cclctei sunt, in aceast pcetic a
istcriei ccnstruit de Arcadie Suceeanu, suierintele neincatilcr,
inundate de sangele rsat prin irul necprit al trdrilcr. Un chip al
suierintei este !cna. Aglutinarea este un act de maniiestare a puterii
mcnstrucase. Petele cel mare in burta cruia se desccmpun pcpcare
nu este decat Chitul imperialismului tctalitar ccmunist.
Reendicarea paternittii se iace in instanta entittii de neam:
cicbanul Micritei este un simbcl al paternittii spirituale, al ccntinuittii
;iilc,genetice prin cei de acelai sange zacnind in Carpati. Din aceeai
pancplie de simbcluri iace parte i zimbrul, a crui reintcarcere a
aduce izbirea de pcatul rtcirii.
Preestirea nauiragiului se altur unei presimtiri a Apccalipsului,
cci a eni c Judecat de Apci a tcrticnarilcr i a mcntrilcr zmisliti
de ideclcgiile tctalitare aneicniste. Iantasma lui !uda bantuie de seccle,
in clinica lui biblic el interneaz pe cei ce i-au renegat durerile, crezul
i gandurile. !uda este clul din spatele scenei istcricc-pclitice.
!can LASCU, in Ravvri, nr. 2, 1991.
Abia antclcgia |terva Davevarca ;Lditura Lminescu, 199,,
echipat i cu un util i penetrant studiu intrcducti semnat de $teian
Hcstiuc, cercetand jccul paradigmatic al scriiturii, ne ingduie s-l
cuncatem la aderata-i cct pe Arcadie Suceeanu, iiat de cata
reme la Chiinu. Ll tria in ateptarea pcemului, i dcedise, ca bun
tehnician, atent la spectacclul pcstmcdern al pceziei, un scris emancipat.
Oricum, iat de buccinenii rmai acas, supui unei presiuni kremlinc-
icne i rupti de micarea literar rcmaneasc, Suceeanu a aut ansa unei
sincrcnizri prcmpte, ctecivvl travrvteav ail in pcetul strmutat un
picnier, manerand pe iundalul traditicnalismului i instrumentarul pc-
eziei rcmantice, credincics unei linii lupttcare, dar i recuzita ultimului
al, impcand, prin ispita deccnstructiei, surasul ircnic cu masca ele-
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
giac. Lccuind intr-c gecgraiie sacr, cutreierat de ncstalgii ccsmice,
el practic, in pciida eplcziilcr sarcastice, reculegerea i dezclt atat
retcrica de icrum ;C. Cicpraga,, cat i spectacclul mitic, inentand
c mitclcgie perscnal. Aducandu-l in ccntempcraneitate pe Hamlet,
Arcadie Suceeanu intelege ins c lumea e c dram, in pciida ias-
tului barcc ;prin bcgtie imagistic,, el este, pe rand, i sublim actcr
in arta de-a isa (Ierfectivve, 196,, dar i inapt pentru isare, chiar
dac interludiile erctice, gardate de un lung lamentc cri insctite de
bruiaj ircnic, sun ca c ispititcare initatie. Lu nu sunt prea umilul
istcr, ne aertizeaz pcetul, dcrindu-i un destin de nuir, mai mult,
pcezia prins la reer , Mi-e pcate chiar iicla cu cianur ;icla cv
ciavvra,. Pcet puternic, sensibil, cu lecturi temeinice ;asimilate,, Suce-
eanu urc in clasamentele ncastre, deenind un nume de reierint
;nu dcar pentru plutcnul liricilcr buccineni,. n plus, interesul iiresc
pentru literatura eilului ;hrnind c tragic dedublare,, cu supralicitri
- delcc iireti -, mutand inspre etericr centrul aiclcgic, e dublat
acum de redesccperirea literaturii din teritcriile instrinate, rescriind
i realcrizand gecgraiia ncastr literar. ntr-c atare cptic, gestul
recuperati inseamn i un demers integratcr, strin de entuziasmul
critic, neccnditicnat.
Dar un asemenea periccl nu-l pate pe Arcadie Suceeanu, cel cruia
i s-a ccniiscat mcara de ant. Sensibilitatea sa cptzecist las lcc clutelcr
rcmantice dar i grimaselcr ircnice. Ll cclind campii de mituri i ccn-
stat c crisalidele i-au crescut in tcere aripe ;Iara/cla,. $i eperienta
tragic a dezrdcinrii i utcpia trii pierdute i ncstalgia ingenuittii
hrnesc icndul reilei. Dar aceast pcezie e, mai cu seam, indatcrat
unui eistentialism ibratil, intercgati-iilcsciard, captand strigtul iiintei,
de unde i sentimentul acut dramatic al ietii ;M. Cimpci,: .intinzi
mana i abia dac dai de tine-n cglind. Pe acest scl cultural, ir criterii
milcstie ;in sensul cmclcgrii,, pcetul nu ilutur un prciect ncstalgic i
mesianic, ci ccrecteaz, am zice, ideclcgia cptzecist ;creia multi deja i-au
cantat prchcdul,, ccnectand-c cumplitelcr emctii suileteti.
[...] Pcezia lui Arcadie Suceeanu, clasic in aparent i mcdernist cu
msur, cu apetit pentru parabcl i de un indiscutabil raiinament,
!
ARCAD!L SUCLVLANU
trind aceast dram ir iebre mesianice, a plange munti de sare.
La ccndenseaz metaicric durerile unui neam. Prin Arcadie Suce-
eanu ;prezent i in clumul antclcgic al cptzecitilcr din Basara-
bia, Icrtret e rv, realizat de Lugen Lungu,, pcezia de dincclc se
desparte hctrat de traditicnalismul rural i bucclic, imbrtiand pa-
rabcla cu aer iantast ;ca in superba Ma,iva accalitica,, trecand chiar
dincclc de ccmedia cctidianului pentru a instaura, sub aerul apstcr
al tablcurilcr suprarealiste ;Oct. Sciany,, cinstirea metaiizicului. Dar
Suceeanu, anuntand ruptura pe care ultimul al c i realizeaz ;in
pciida caracterului disjuncti,, nu accept, neaprat, retetele cpt-
zeciste, pcet matur, icrmat, el se anunt ca un nume impcrtant al
liricii ncastre.
Adrian Dinu RACH!LRU, in culegerea Iceti iv vccriva, Lditu-
ra Heliccn, Timicara, 199, p.43 - 436, 439.
Arcadie Suceeanu, pcetul cu crin la butcnier, cel care pan mai
ieri jupuia melcii de pieile candcrii i lansa prelungi eccuri de trandaiir
in gclul spiralat al ccchiliilcr struind s-i dureze din ele un mcnu-
ment, tie prea bine c inima tuturcr arstelcr este ccpilria.
Tccmai de aceea, prcbabil, dup iiece plachet sericas, in registru
majcr, sccate neaprat i c carte pentru ccpii. Astiel, ncua sa lucrare ;Ora
civci fara ci fvli, Lditura Literatura artistic, Chiinu, 1986, ccniirm
intru tctul bnuiala ncastr c, angajat intr-c istcitcare lupt de recatigare
a ccpilriei, pcetul e inccltit de necia de a le crbi celcr mici.
mi amintesc ciudatul sentiment ce m incercase dup ce am citit cartea.
n icnd, nu era nimic decsebit acclc. Aceleai mctie egetale, ilcrale,
aceleai armii icjgitcare de iurnici, gaze i gandcei ce-au inadat deiin-
iti crtile pentru ccpii ale uncr autcri cu man icut, specializati. Dar,
spre decsebire de ersurile acestcra, cele ale lui Arcadie Suceeanu sunt
indelung ciccnite, btand adesea ctre paradc. Ll tie s cpreasc cchiul
ccpilului asupra structurilcr iragil-cclcitcare ale ietii, aa cum c iace, de
pild, in pcezia-ghicitcare lvtvrele: Ilcare zburtcare , Cu dcu
petale, , mbrcat-n zale. , Palpaie-n lumin , Ir rdcin.
!!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Pcetul reuete aici s prcpun ccpilului c reprezentare imbcgtit a
realului, pe care, pentru a-i spcri dimensiunile, incearc s-c raccrdeze
la circuite de semniiicatie uman.
!nteligent i inenti, maniiestand predilectie pentru lumea can-
dcrii iniantile, autcrul s-a dezis de limbajul pctuitcr-pseudciclclcric,
a renuntat la intelegerea pueril a lucrurilcr i a adcptat c gesticulatie
irazeclcgic iubitcare, in care se curpinde iciala iaunistic i rumca-
rea eistentei, aparenta delmiei i spiritul absclut distinct al iiecrui
lucru sau iencmen, ba chiar i luciditatea mereu dispcnibil a autcru-
lui insui.
!ntcnatiile sale imnice, tesute din subtiri melancclii i din ccaritcare
dcruri - tcliv e iarva, tcliv evtrv |vivecv - inalt inima de
ccpil. Aluziile sale indeamn intelegerea. Rimele sale - racavtafaiavta;
ecealvrv/ecea; ale cv|vivecv; eliceitvlice; `itrvvivitrv; i
cretcet - dau senzatia prcspetimii i distinctiei. Ritmurile sale - care-s
ale pceziei pcpulare, dar i ale celei mcderne - grbesc ctre alte zri.
Alturi de cuintele cbinuite, de tcate zilele, ccabulele sale rare sustin in
nci sentimentul inncitcr al perspectiei.
n iine, cand c bun parte din scriitcrii nctri struie cu crice pret
s lungeasc stagiul iniantil al ccpilului, cand cele mai multe din creatiile
acestcra prcmceaz un spirit prcincial, de inttcr ratat, Arcadie
Suceeanu iace c bre in tartajele de betcn ale literaturii de acest sci,
strduindu-se prin tcate mijlcacele de care dispune s indemne la treab
suiletul micului su cititcr, s accelereze maturizarea lui raticnal, in-
telectual, psihic i spiritual, pregtindu-l s intre in cercul marilcr
intrebri care l-au irmantat dintctdeauna pe cm.
Cartea sa, aadar, nu educ un ccpil cu naiitatea i candcarea
pierdute, dup cum s-ar putea crede, ci unul cu naiitatea i candca-
rea supericare.
!gcr NACACLVSCH!, in |iteratvra ,i arta, 18 iunie, 198.
n general, cartea v cava,a e cirea,a, ca i precedentele clumae
destinate cititcrului inceptcr (. fvit velcvl eacaa i Ora civci fara
ci fvli,, dcedete c pcezia pentru ccpii nu este un act incidental in
!"
ARCAD!L SUCLVLANU
creatia scriitcrului, ci c permanent ie, care tine de datele sale tem-
peramentale, de inclinatiile sale certe. L c carte aat pe nctiunea de
timp i are la baz succesiunea ciclic a anctimpurilcr. Pcetul prezint
iiecare pcrtiune a anului in maniiestrile ei cele mai semniiicatie i ac-
cesibile intelegerii ccpilului. !maginea-simbcl a iiecrui anctimp este
insctit de culcri i miresme, de sunete i incantatii surprinztcare, peste
tcate acestea guernand Memcria, adic strmcii care .iau chip dulce
de izcr , $i mereu ne-ntreab: , Mai tim dcina a canta , Mai citim
echi iile , Limba ncastr nu cuma , O uitm, ccpile ;travc,ii ve
ivtrea/a,.
Citatul de la urm adeerete smulgerea pcetului din prccesul
admirrii i descrierii naturii, adesea - a acelcrai animale, psri i
plante, i ieirea sa spre alcrile umane perene: cu mult iinete artis-
tic scrie Arcadie Suceeanu despre Mihai Lminescu, Vasile Alecsan-
dri, !cn Creang ;resprecti pceziile tcliv evtrv |vivecv, arva lvi
1aile .lecavri, `ica al lvi \tefav a Ietrei,, in structura intericar a
crtii se inscriu crganic pceziile in care autcrul abcrdeaz mctie de
crdin etic, mcral, intr-c manier elegant, cclcrat cu umcr iin, scrii-
tcrul le crbete ccpiilcr despre ccntiinta i demnitatea naticnal,
despre munc, pace, cutezant ;pceziile Iaraa clateilcr e lvv/,
)ara, taa /vvicii, Daca rrei a fii tclvv/., teavl vev .a.,. Sub
ierbi i-n irunza rar, , Sub meri i sub aluni, , Ccpile, e c tar , De
buni i de strbuni, - il initiaz pcetul pe cititcrul iraged in aderul
c suntem ccntinuatcrii strmcilcr. Cum ei ni-s inceputul, , De
cand ne tim sub stea, - , Ne tin in brate lutul, , Vreun ant s nu ni-l
ia, - eplic el metaicric dependenta ncastr de strmci. Dup care
mctiul enerrii inaintailcr ii gsete dezcltarea necesar: Prin
crba lcr cea simpl , De dcin i de neam, , Ne tin pe tcti in limb,
, Ca irunzele pe ram.. Pan la urm ccmunitatea ncastr cu stmcii
este eprimat pe cat de simplu, pe atat de ccncludent: Deci, cand
crbeti de tar, , S tii un lucru siant: , La cat e in aiar, , Pe-atata-
i in pmant!. Anume in depirea sigur a simplismului tematic i de
eprimare i in prcmcarea alcrilcr ncastre perene rezid succesul
crtii v cava,a e cirea,a. Cuantul i iraza lui Arcadie Suceeanu sunt
electrizate pcetic, ele incit i rjesc imaginatia ccpilului, de altiel
i a cititcrului adult. Dincclc de prim-planul metaicrei sale se ail
semniiicatia etic, iinalitatea instructi, ceea ce iace s nu ne supere
!#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
ncta mcralizatcare. Subiectele pceziilcr sunt ii, umcrul autcrului e
de c spcntaneitate admirabil, imaginile se dcedesc prcaspete.
!cn C!OCANU, in Mclcra ccialita, 1 mai, 1990.
Pe iundalul liricii traditicnale, a crei paradigm mai dcmina, la
inceputul deceniului cpt, ersurile pcetilcr din Ncrdul Buccinei, nu
chiar tcate strlucite, dar absclut tcate strlucitcare: cglinzi erbale
in care realitatea ii pctriea, ccmcd, rcchiile in dcrinta de a arta cat
mai iermectcare, pe acest iundal tratat intens cu naitalina partinittii
pentru a nu ii atacat cuma de mcliile artei mcderne, scrisul emanci-
pat al tanrului pcet Arcadie Suceeanu aprea ca c nct disccrdan-
t. Ll renunta la starea de lar inchis in crisalida cglinzii i nu se mai
multumea s iardeze realul, ci enea s-l deccnstruiasc, aand intuitia
c pceticul, crba lui Jean-Irancis Lyctard, tine de deccnstructie:
Numai cu plcpii te mai pct iubi, , Numai cu ramul te mai pct cu-
prinde, , n mine ine iarba peste zi , $i simturile tcate mi le-
aprinde. (Dvvivica e flcare,. [.]
De pe acum se pcate distinge in mcd sigur c tanrul scriitcr tine cu
tct dinadinsul s impun c ncu pcezie in echea capital a Buccinei:
rspuns dat pese lungi decenii de tcere i baiguieli mimetice, cutezantei
iccnarilcr, a crcr er literar se stingea ca un eccu pierdut in parcul
Dcminicului din Cernuti c dat cu enirea, in 1944, a Armatei Rcii.
Lccul pceziei mcderne disprea pe c pericad de mai multe decenii, cu
tct cu numele Dcminicului, care deenea Parcul $ecencc, pentru ca abia
acum s pcat ii redeteptat, ca un rsunet in actualitate al unei atitudini
pcetice inncitcare. [...]
Mcdern in armur rcmantic, intretinand in tain rapcrturi in-
time cu transcendenta, dar i bagatelizand-c ircnic de cchii lumii, pcezia
lui Arcadie Suceeanu pclemizeaz cu ingenuitatea traditicnalist, unecri
abia perceptibil, altecri in mcdul cel mai iranc, prin ircnd i atitudine
negati: Lu nu sunt prea umilul istcr, , Ccpilrind prin cer cum i se
pare, , Ci mai degrab-nt cum s nu mcr ;aluzie la celebrul ers eminescian
iuncticnand aici in regim de intertetualitate - n.n.,, , Cand ar campia
zilei cu c ilcare ;Dar ,tie iar/a,. A se remarca ncua iuncticnalitate a
!$
ARCAD!L SUCLVLANU
ilcrii care nu mai pstreaz in ea nimic deccrati. Abandcnarea, in
ultimul ers, a metaicrei cbinuite in iacarea insertiei metaicrice e,
de asemenea, c prcb a mcdernittii [.].
n ccnstelatia pceziei actuale, crtile de ersuri ale lui Arcadie Suce-
eanu denct un pcet mcdern irmantat de prcbleme eistentiale. Ll
nu renunt la sublim, la ideea de periectiune, la suaitatea imaginii,
dar, in dcrinta de a scpa de ispita naiittii rcmantice, pcrnete, gra,
la atac impctra lcr, echipat cu armele mcderne ale grctescului. Jccul
scriiturii sale rmane ins deschis i altcr paradigme. !ar ncstalgia dup
pasul pe care urma s-l iac in urm cu un deceniu, in dragcstea sa
pentru pcezia cptzecist, ine s se ccnsume astzi in surasul ircnic al
unui hidalgc pcst-mcdern. tcra/ia lvi e/atiav din .rlirele Cclctei
e reicut din temelie in ciclul de ersuri publicat in .lvavalvl din
1993 al ccietatii evtrv cvltvra rcvveaca ,Milai |vivecv din
Cernuti: Cand secar mrile in Leant , apru la crizcnt , ccrabia
lui Sebastian Brant , intrand in apele pcst-mcderniste , ale acestcr
ersuri , mai mult esele decat triste ,, ;Ca s spulberm, iubit ceti-
tcr, crice tabu , iti ci spune c pe ccrabie eram eu, el i tu , sau,
dac-ti ccnine, nci, ci i ei , cate perscane are prcnumele , trei.,
,, !ar cum trei cri dci iac ase , Apccalipsa aea picicare irumcase ,
i nci c urmream prin lunet , cu c bucurie aprcape secret , cum
urca puntea dinspre lagun , pe ccrabia ncastr nebun.
Ccrabia pceziei lui Arcadie Suceeanu, intrand in apele deceniu-
lui care incheie secclul, i-a schimbat cursul. Altele sunt apele, alta e
linia de plutire, dar mereu aceleai - deprtrile i cpitanul, parc acelai
i parc altul, citind pe prcr din echile pcezii: Mi-e sete, mi-e de-
parte, mi-e tarziu. in dcrinta pcstmcdern de a le reccmpune
printr-un ncu jcc al scriiturii.
$teian HOST!UC, din preiata la clumul |terva Davevarca, Lditu-
ra Lminescu, Bucureti, 199, p. -8.
Dup aizecistul !cn Vatamanu ;matern la Buccina,, dup pri-
ighetcarea care a cantat plumb, mslinul cglindit, secundele
cu munti, basmaua, dimineata mrului, iubirea de tine i
!%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
nimicul care nu-i zerc, crbind in metaicr pclemic, aptezecis-
tul Arcadie Suceeanu, un alt pcet prceminent pe care l-a dat dulcea
Buccin celei de-a dcua jumtti de seccl XX peisajului liric naticnal,
imprim pceziei generatiei sale ;i nu numai celei buccinene sau
mcldceneti in particular, ci in general celei din intregul areal al
erbului i ersului rcmanesc, culcarea candcrilcr ircnice i pclemi-
ce (Ma cleava cvrivtele, .rlirele Cclctei, |terva Davevarca, sunt meta-
icre tctale i glcbale in sensul plenar al cuantului i al ars pcetica din
perspectia ccniluentelcr stilistice ;cnirice i simbclice, telurice i
energetice,.
Prin .rlirele Cclctei i prin |terva Davevarca Arcadie Suceeanu
pune deiiniti capt unei ccmpetitii cu sine, reincepand de iapt prin
ciclul de inedite alt ccmpetitie. S iie ultima... Aa e pcetul - un
drumet al Necuncscutului, al cutrii, al metaicrei mereu schimbtcare
la iat prin aspatialitatea ei ideatic sau prin dejucarea ei. Ietele ei
se adancesc in alt lumin, in alte zugreli. !ar Arcadie Suceeanu
este un zugra ales al metaicrei i un incrustatcr neintrecut al gcticu-
lui imagistic, mai ales al iastului acestuia. La el pcezia eritabil este ca
i crucea aurit a unui templu de pe culmea unui deal, planand ca i
cum aerul i tctcdat tinandu-i respiratia azurului. Lste cea miracu-
lcs in aceast inersare, rsturnare ideatic dinspre aspatialitatea ideatic
a metaicrei sau a dejucrii ei in subsidiar, pe care el a gsit-c intuiti i
ideal in ceea ce priete echilibrul dintre gand i imagine. Irecentand
alti pceti, lirica lcr de esente, mesajul su liric este unul gctic sau
barcc numai in aparent ;i numai atat cat priete imaginea eteri-
car, ca i-n cazul artelcr gctice sau barcce, de altiel...,, pe cand el
trebuie pcate mai bine cutat dup nci mai mult in intimitatea
ccmunicrii, zicerii subtiri, iine... Or, ea este pare-se cheia de bclt a
icndului su criginar...
La Arcadie Suceeanu iiecare pcem aderat e un ediiiciu al meta-
icrei, al stilului inalt, ccndeierul imprimandu-i cu generczitatea i
ircnia dulce ;dragcnic, tct elanul ritmului intericr i tcat splen-
dcarea euicnic dinspre iastul imaginii, armcnizandu-le i tctcdat
atempcralizandu-le. Aceast redimensicnare a scrisului su ine din-
!&
ARCAD!L SUCLVLANU
tr-c seer i disciplinat lips de stabilitate a instabilittii lirice a ccn-
deierului. Metaicra Danemarcei ncastre turcizate i slaizate
este mai mult decat c dcad, in sens ircnic iirete, precum ircnic
este culcarea candcrilcr sale pclemice indirecte i destul de acide tctui
in subcuinte i-n superspatii, dac e s priim lucrurile in perspecti-
a dejucrii gctice sau barcce a metaicrei iclentand aspatialitatea ei
ideatic. Or, arta este ccmunicare cu sine i nu un lucru in sine. Apci,
ersul suceenian este adesea nu numai atempcral, metaicric, ci
aprcape in aceeai msur i ideatic aspatial, cricare i-ar ii tentatia
unui unicc ideal. Patria, arta, cultura, Omul - msura mcral i iilczc-
iic nu numai a tuturcr lucrurilcr, ci i a neinchipuitelcr paradcuri ale
cuncaterii i autccuncaterii - zute prin cchiul pcetului ncstru
sunt aceleai ediiicii metaicrice, dar i sensibilizate, traumate suiletete
i spiritualmente.
[...] Marcant este nu numai tensiunea ideatic i interpretati, ci i
ccnstructia persuasi a limbajului, a pctentialului lui epresi, cmni-
prezent i iniluent, clit in subsidiar de angcase i esente perscnale, sc-
cial-umane. Apci, nu putem trece indiierenti pe lang ajustarea stilistic
nctcrie dinspre absclutizarea magiei euicnice a pceziei pe care Arcadie
Suceeanu i-c maniiest magistral i plenar in cazul ersiiicatiei traditicnale
i mcderne. Nu in ultim analiz cm menticna desigur i tinuta, supletea
aicristic a pcemelcr ccnsiintind decpctri atat inspiratia diin, cat i
cizelarea din intericr pan la transparenta dezinteresat i cristalin a meta-
icrei pclialente ;enind atat din subsidiar, cat i din deasupra deasu-
prelcr, caraicnian crbind,. Oricum, lectura pceziei lui Arcadie Suce-
eanu este una antrenant i nelipsit de iarmec, de sacare raiinat, de
prciunde eierescente lirice mcderne cu priz la realiile sccial-umane
ccncrete i abstracte, lccale i uniersale. De aceea acel care a incerca
inul metaicrei suceeniene se a ptrunde numaidecat de taina pce-
ziei lui de parium, incclcr-scncre, de candcri criginare i criginale, adic
esentiale, cricand ademenitcare, cu sunet prciund, al unui distins
ccmpczitcr de crbe, baccian crbind.
Tudcr PALLAD!, din |iteratvra ,i arta, nr. 39, 1996.
!'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Sub titlul |terva Davevarca aem a desccperi c masi antclcgie
din clumele pcetului Arcadie Suceeanu, tiprite intre 199 i 1990,
crcra li se adaug 22 de inedite sub sigla milenarist Ma,iva accalitica.
Cestul Lditurii Lminescu ce restituie |rii i tuturcr rcmanilcr un prcie-
sicnist al pceziei ;nscut in 192 in Ncrdul Buccinei i rezident la
Chiinu, este nu numai eemplar, ci i determinant in a impune c
alcrcas parabcl pcetic juriului ce a decide premiile Uniunii Scrii-
tcrilcr pentru anul 199. Dctat cu un cuprinztcr aparat critic
;preiat, reierinte critice i nct bicbiblicgraiic,, sericasa carte a
pcetului Suceeanu... atest pe de-c parte un cantec pericrmant, c
ccatie criic a Rezistentei eistentiale, pe de alta un neccntenit
eercitiu autcreierential al limbajului pcetic.
... Apreciat de Aleandru $teinescu pentru acele pceme de un
remarcabil iast barcc, pretuit de C. Cicpraga pentru puterea de
sintez a rapscdului, cmclcgat de Mihai Cimpci pentru replica
spiritual, calamburul care alcriiic jccul inteligentei, cniric a la Di-
mc i echincist in iziunea lui Nicclae Pcpa, autcrul .rlirelcr Cclc
tei este un pcet-crturar care a citit biblicteci intregi de pcezie i mi-
tclcgie rcmaneasc i uniersal, dcad scriitura sa surprinztcare
prin prcteism, plasticitate i icsicrescent prczcdic, irtuti prezente
atat in pceme lungi, balade, cat i in psalmi, scnete . a .m. d. Dis-
pcnibilitatea harului de a pcetiza i prcblematiza simultan se ine-
dereaz nu numai in arietatea tematic, ci i in icrta de a imagina i
realiza ccnienta intre icrm i icnd, de a instaura cuenita cct sti-
listic. Mai putin credibil pe spatii lungi, racvl Suceeanu are te-
meritatea de a imprciza din crice pcezie, cel mai adesea cu rezultate
nctabile. Lste ielul pcetului de a-i pstra icrma inspiratiei, branat
de multe cri in zcnele seismice ale delirului diurn, muzical. Practica
pcemului despletit, sustinut de c uimitcare inentiitate, ii asigur
lui Arcadie Suceeanu succesul perpeturii la nesiarit a ccmpcrta-
mentului pcetic. [.]
Pcezia lui Arcadie Suceeanu este un caz de demccratie a inspiratiei,
ecuatie in care crba bcgat, scencgraiia erbalizat, nu inseamn
iacilitate. Lcclcgistul nu lipsit de accente prcietice, elegiace, sarcas-
tice din Icevvl lirclcic nu eclude ludicul screscian din tcra/ia
!
ARCAD!L SUCLVLANU
lvi e/atiav, teriiiant inentar al icrmelcr de nebunie, de la Nce pan
la zilele ncastre: Cand scpr chibritul, , mri, ce se zu , Un
Turn Babel plutitcr, in care , eu, el i tu , eram decpctri nci, ci i
ei - , unul tinea discursuri in grcapa cu lei , altul decapita bisericile
de turle , accperit de tcbe i surle , unul icea harta petelcr din scare
, altul deschidea mcelrii in altare , unul gadila ccrabia la pup,
altul punea ingerul s iiarb in sup , unul ii manca unghiile, altul ii
rdea spranceana , altul lua prcbe direct din Nirana , unul ccniec-
ticna batiste din ele , altul se decreta perscnaj din ietile paralele ,
unul ccniecticna cpestre i bctnite , pentru ingerii prini in clcpctnite
, unul ii cpsea chelia jumtate erde jumtate gri , altul se intreba
patetic a ii sau a nu ii , unul era biel altul era maniel , unul se
inchina la zeul din gamel , altul la steaua sa erde de tinichea - ,,
iar ccrabia, glcricas i siidtcare, plutea... Suntem aprcape de dis-
cursul liric al unui inepuizabil ercu umanist, ccnins c hamletiana,
iatidica Danemarc i-a generalizat cam peste tct in timp i spatiu acel
cera vtre, ceea ce nu-i tirbete puterea de adcratie, ir de care in
dragcste nu eti nici ccningtcr, nici criginal, dup Dante, Ccethe,
Lminescu...
[.] Departe de a se recluticna, ca la Valry, prin tcere, sau de
a se sinucide ca la Rimbaud, pcezia lui Arcadie Suceeanu are ansele
unei emisii neintrerupte, supraiireti prin pericrmante, aprcape spcn-
tan prin subtile metaicre, rime, analcgii. Un jcc supericr al imagi-
narului in cascad cier genercase, dramatice, irezistibile secente lirice
despre iata pcetului i a pceziei de la crigini pan in zilele ncastre.
Permanent dedramatizate printr-un daimcn ircnic, satiric i tcb de
carte, aprcape tcate pcemele lui Arcadie Suceeanu au accperire in
aur, mai ales muzical, credem, iiind tentat s recite: O, cand ddea el
cu zarul, , Se stingea in Aleandria iarul. De ce nu
Cec VAS!LL, in |vceafarvl, mai, 1996.
Oriunde se priete, criunde ajunge pasul prin aceast imens Sa-
har, arhiele Cclgctei sunt la un pas de nci ;.rlirele Cclctei !,.
Pcetul, in iziunea lui Arcadie Suceeanu, deine un Dumnezeu
izbitcr, el are misiunea de a citi tcate insemnele acestcri arhie
!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
i a le dezlui, in tcat grczia lcr, semenilcr si. Astiel, delcc
intampltcr, iuria dezlntuirii aderurilcr cuprinse in multe din-
tre creatiile sale amintete, peste ani, de puterea eplczi a ersurilcr
transilneanului Octaian Ccga. O creatie precum `eavvl lvi cva,
a lui Arcadie Suceeanu, aezat azi lang celebra pcezie Oltvl ;nu ne
putem cpri gestul de a reprcduce ultimele patru ersuri ale acesteia:
|rana trupurilcr ncastre, S-c scurmi de unde ne-ngrcpar , $i s-ti
aduni apele tcate, - , S ne mutm in alt tar!,, nu pierde nimic
din adancimea gandurilcr, din irumusetea i mretia sa. Credem, de
altminteri, c acest pcem reprezint, in genul su, c pcezie memcra-
bil, de care nu se a putea iace nicicdat abstractie, in nici c istcrie,
cricat de pretenticas i de restrans, a pceziei ncastre...
Ne e ucr s intelegem, acum, de ce pcetul se ccnsider primul
chemat la demclarea unui astiel de uniers, care seamn atat de bine
cu un circ, cu c iars stranie. Mai bine iluture cu aripi arse, , Mai
bine mcrt de ncu cri, decat , Biet iigurant la circu-acestei iarse , Cu
tinicheaua dcgmelcr de gat - mrturisete autcrul, semniiicati, in
pcemul Refvarea circvlvi, unde se i numete pe sine : statuia alb-a
unei suierinti. Ll se dcrete, ca atare, nu mai departe decat un nuir
magic, care s iiltreze, prin puritatea sa, mizeria i grcziile intregii
lumi: De ce nu am destinul unui nuir, , Un crnic egetal s iiu pe
ape, , $i clipa lacului din arc s-mi scape, , $i-n albe inilcriri s-nt
s suir. ,, $i s streccr prin criice supape , !mpuritti, ncrcaie ir
numr, , Pe apa rea s nu pct s m supr, , S scct din mlatini
perle-intre plecape ;`vfarvl vaic,.
Autcr ccmplet ;eist, in clumul de iat, alturi de pcezia pcli-
tic i sccial, i c ecelent pcezie de dragcste,, Arcadie Suceeanu
ne d, prin .rlirele Cclctei, in tctalitatea sa, c eemplar carte de
pcezie. n ceea ce ne priete, ni se pare neindcielnic iaptul c in
crice biblictec din Rcmania lccul ei trebuie s iie pe raitul cel mai
pretics: al pcetilcr, al scriitcrilcr ailati icarte aprcape de inima ncastr.
Nicclae |ONL, in 1ctv,i iv/irea, Nr. , 1991.
|terva Davevarca este un clum antclcgic al pcetului Arcadie Suce-
eanu, care ccntine dcar 22 pceme inedite cuprinse intr-un ciclu in-
!
ARCAD!L SUCLVLANU
titulat antipcetic Ma,iva accalitica. Despre crtile precedente, in spe-
cial despre .rlirele Cclctei, s-a scris suiicient, dup cum atest i
reierintele critice de la siaritul crtii, pentru ca s mai iie cazul de a
reeni intr-c simpl crcnic la mctiele atat de iamiliare ale pceziei
suceeniene. !nteresant este de urmrit eclutia pceziei sub aspect
icrmal, decarece aceste 22 de pceme in, inccntestabil, s preiigu-
reze c reinncire semniiicati, pcate nu atat a limbajului, cat a arhi-
tectcnicii imagistice. Nu este crba de c schimbare de registru deter-
minat de c arst pcetic, ci de reealuarea ccnceptului de lirism in
general din perspectia uncr micri prciunde de ccntiint pentru
un creatcr ispitit mistuitcr de cuinte i rstignit pe pcezie pe
calea decantrii enice a sensurilcr i scnurilcr pan la cele mai idea-
le icrme.
Arcadie Suceeanu se dezice de icrmele iie ale scnetului in ia-
carea uncr parabcle desiurate i neinccrsetate rigcrilcr strciice i de
msur, dup cum ii impunea prczcdia clasic, dei in icnd pcezia sa
de pan la Ma,iva accalitica este de c mcdernitate desarit sub
tcate aspectele. Discursul liric nu este stanjenit i nici ccnstrans, ins
in tiparele rigide i echi ale scnetului i-a desccperit c tinut aleas
de ncblete, cbtinand girul apartenentei sale la c cast a spiritelcr cele
mai eleate care aspir la periectiunea absclut. ns nu impcsibili-
tatea acesteia l-a cbligat pe autcrul .rlirelcr Cclctei s prseasc
sierele elitariste i s rein la c rutin pcetic, cum ar ii pcemul in
ers liber, ci, prcbabil, ccntiinta c talentul su decsebit nu ar mai
aea necie de alte prcbe i nici crgcliul nu mai dcrete s participe
la cursele vi everi de incercri. Pcetul a ajuns la arsta cand are
impcrtant dcar mesajul liric, iar icrma ine de la sine, iiresc i
necutat, ca un izcr ce pur i simplu curge ir s tin ccnt de
asperittile terenului.
Sigur pe instrumentele sale, pcetul se las dus de iluul uncr meditatii
grae ca icnd i iiligranate cu miestrie, ins cititcrul rmane irapat de
senzatia initial de a ii nimerit intr-c capcan ir s pcat sesiza care este
mecanismul ei ascuns i care sunt pericclele ce-ar trebui eitate pentru a
ptrunde cu aderat in schelria ideatic atat de sciisticat pan i a celui
mai restrans, ca prcpcrtii, pcem. Pcezia lui Arcadie Suceeanu se cpune
!!
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
unei deccnspirri in tcat plintatea i prciunzimea sensurilcr ei chi-
ar de la prima lectur, necesitand eicrturi intelectuale i c cert epe-
rient de perceptie a unei scriituri cu mai multe straturi semantice,
inluite ;i m reier, eident, la ultimul ccmpartiment din |terva
Davevarca, in subtile i eazie eminte ale unei ircnii abia sesizabile
i pan la un grctesc de cea mai cras spet.
Cu ciclul Ma,iva accalitica pcezia lui Arcadie Suceeanu accede
spre un spatiu nelimitat, in aiara timpului, deiriat de crice repere
reale, aspirand s-i creeze un mit prcpriu, mcdern, prin utilizarea ca
material de ccnstructie a uncr asemenea arhetipuri clasice i simbc-
luri lireti cum ar ii Apccalipsa, Neermcre, Babilcn, Oe-
dip, Sebastian, dar inentandu-le i pe ale sale, unele cu destule
anse de a supraietui acestei crti, de genul Dcmnul Abis, Printul
Neant, Caalerul nzadar, Magniiicul Vierme sau Dcmnul
Vierme, Turnul Silcgismelcr etc. Pcemul ce d titlul acestui ciclu
este un maniiest al ncii iziuni pcetice a lui Arcadie Suceeanu,
dezluind i c ncu atitudine - cea de prciet al unei lumi in degra-
dare ccntinu, cu dezumanizarea relatiilcr intre cei ce-c pcpuleaz,
unei lumi iatidice cu sabia apccaliptic deasupra ei gata in crice mcment s
se desprind peste tcate secclele de ciilizatie, ailandu-se atat de aprcape
de Abis i Neant. Lste ccrabia ncastr nebun i pcetul incearc s
ne atrag atentia, mcar pentru un rgaz cat de scurt, la gcana dup ant de
zi cu zi, cu pcezia sa plin de sarcasm i ircnie amar, dar lipsit de cea mai
discret nct de tragism...
$teian BROASCA, in Ilai rcvvec, nr. 6, 1996.
CUPR!NS
1a/el crcvclcic ............................. 3
POLML
MA CHLAMA CUV!NTLLL
199
Pcemul de trecere................... 10
Craul cel mare......................... 11
Parabcl ................................... 11
Anctimpul secret .................... 12
Natur static ;!, ..................... 13
Natur static ;!!, ................... 14
Lercitii pentru cclcana
ertebral ................................. 14
Duminic de ilcare ................ 1
Liigie cu nci ............................ 16
Tu eti Salcmeea ..................... 1
Ccpacul deiiniti .................... 1
Ccntiinta cireului ................ 18
Chemare sau pcrunc .......... 19
Llegie de tcamn .................... 20
$i tctui ..................................... 20
|ARMUL DL LCH!L!BRU
1982
Pcsedat ..................................... 22
Nunta Craiului ........................ 23
Ran de azur ............................ 26
Hidalgc .................................... 26
Vis de iaun............................... 2
n ateptarea pcemului .......... 2
Catharsis ;!, ............................. 29
Vine remea ............................ 29
Caalerul Ilcrii de Mce ..... 30
Parabcla irunzei
i a iebrilului ei istcr ........... 31
Ucenicul lui Hcmer ;!, .......... 32
Ucenicul lui Hcmer ;!!, ........ 32
Ce se pcate intampla
cu pcetul cand inilcresc
salcamii ..................................... 33
!#
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Parabcla ncrcccilcr
scldati ai isrii ...................... 34
La mcdul ccnditicnal ............ 3
Scrib indrgcstit ..................... 36
Lacrima lui Oidiu ................. 3
Catharsis ;!!, ........................... 3
Scriscare dintr-c tcamn
leantin ................................... 38
nc nu ..................................... 39
Ccncrbire cu iarba,
anul 2000.................................. 40
MLSAJL LA SIAR$!T
DL M!LLN!U
198
Secunda care sunt eu.............. 41
Plimbare de sear ................... 42
Pcrtret de siarit de eac....... 43
Un turn spre cer ..................... 44
Transiigurat ............................. 4
Recrearea lumii prin isare ... 4
Ccntempcrani cu Hamlet ..... 46
Jurnal de bcrd......................... 4
Semnale din ceat ................... 48
Tristetea ta ............................... 49
Viziuni de iarb ncu ............ 0
Parabcla Oraului din is ...... 1
Pcem cu mama ....................... 4
Hclde de trani ....................... 4
Iulgerul de aur .......................
Vis cu cai ;!!, ........................... 6
Jurnal de bcrd......................... 8
Marele alb ................................ 9
Umbra echilcr greci ............. 60
Micrita ...................................... 61
Nuirul magic ......................... 62
Llegia trandaiirului
urbanizat .................................. 63
!arba ca ccati ...................... 64
Jurnal de bcrd......................... 6
Miraj ......................................... 6
Llegia intcarcerii .................... 6
Scriscare trimis printr-un
pescru ................................... 68
Omul mecanic ......................... 69
Clepsidra rcie ........................ 0
La, dragcstea .......................... 1
Miracclul zilei de miercuri .... 2
Jurnal de bcrd......................... 3
Reinentarea linitii ............... 4
Din crcnica unui rcbct ......... 6
Periectiune ...............................
De dragul tu .......................... 8
Vitraliu autumnal ;!, .............. 9
!$
ARCAD!L SUCLVLANU
Vitraliu autumnal ;!!, ............. 80
Vitraliu autumnal ;!!!, ........... 81
Jurnal de bcrd......................... 81
Bclna de bcala dragcstei .... 83
Ccarn ..................................... 84
Vinc, ccpile ............................. 84
Vezuiu..................................... 86
!niern diin ............................. 86
Vesperal.................................. 8
Vanat de gal .......................... 88
Jurnal de bcrd......................... 89
Lied ........................................... 90
Cclind ...................................... 91
Pcd iu ..................................... 92
Balad in ateptarea
ninscrii ..................................... 93
Reintegrare .............................. 94
Ilaut de argint ......................... 9
Balada unei sccici istcare .. 9
Jurnal de bcrd......................... 96
Tcerea ca dialect al
cuintelcr ................................. 98
Acelai semn............................ 98
Iluture de ncapte ................... 99
Pianul ccnalescent ............. 100
Pcetile nerentabile ............ 101
Iila 33 ..................................... 102
Herald .................................... 103
ARH!VLLL COLCOTL!
1990
Pete de mare ........................ 10
Aici, in Ianar ........................ 106
Ruga iiilcr rtcitcri ............ 106
Lterna Danemarc ............... 108
!mperiul nisipului, Sahara ... 110
Arhiele Cclgctei ;!, ........... 110
Neamul lui !cna .................... 111
Ultimul zimbru ..................... 112
Balada !cnului
din Carpatii Buccinei ........ 114
Pecetea de ncrci a lumii ...... 116
Pieta ........................................ 11
Ccrabia lui Sebastian ........... 118
Clinic .................................... 118
Nu plangeti! strig Nce ....... 119
!cane-irate ............................. 120
!nchizitcrii mcrilcr de ant 120
Marea initiare .................... 121
Ultimul Babilcn .................... 123
Un greier pe ghilctin ......... 124
Zaruri pictate ........................ 12
Albatrcsul lui Baudelaire..... 126
Clasele primare ale mcrtii ... 126
Pastel ciil ;!, ......................... 12
!%
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Scriscare mamei .................... 128
Reiuzarea circului ................. 129
Tctem cu cchi albatri ......... 130
Iicla cu cianur .................... 131
Lchilibru imperiect .............. 131
Tramaiul rcu ...................... 132
Barul Lul Mediu ................. 133
Timp in delir ......................... 134
Cheia de bclt ....................... 134
Arhiele Cclgctei ;!!, ......... 13
Stea ccsteli ......................... 136
Catedral ................................ 136
Arta Mcrtii ............................ 13
Pcem de dragcste................. 138
Lmisierele de Magdeburg ... 139
Mcrarul Dcn Quijcte .......... 139
Ilcri din Crdina
Rstignirii .............................. 140
Printi la marginea lumii ..... 142
Duicasa ghilctin ................. 143
Cclumbi dcmestici ............... 144
Iular de-azur ......................... 144
Hamlet in ncua regie ........... 14
Caieneaua Neermcre ........ 146
Alt ciiru.................................. 146
Arhiele Cclgctei ;!!!, ........ 14
Vclatil ..................................... 148
Retragerea in samburi ......... 148
Adic! Neermcre! ............... 149
Viziune cu mama .................. 10
Pastel ciil ;!!, ....................... 10
Ruina icstelcr Venetii ......... 11
Meschina Mcarte .................. 12
Pumnal ccclit ........................ 13
Cimitire ii ............................. 13
!cn a iniat! ........................... 1
n mine, Judecata de Apci .. 16
Mcrtul din tample ................ 1
Miel pascal ............................. 18
!niernul
;iziune ncu in alb-negru, 19
nchiderea in cercuri ............ 160
nger printre gini ................ 160
Ultima ans .......................... 161
LTLRNA DANLMARCA
199
Maina apccaliptic.............. 163
Pisicile Apccalipsei .............. 166
Iebra aurului ......................... 16
La curtea Mrului
de smarald ............................. 168
Apccalipsa trecea prin
cglind ................................... 10
!&
ARCAD!L SUCLVLANU
Buldczerul ............................. 12
Calul-reptil ........................... 13
ngerul de circumstant ...... 14
Caalerul nzadar ................. 16
Lcccmctia Stephenscn..... 18
Legea aselcr ccmunicante 180
Pcemul hidrclcgic ............... 181
Splina pcrcului de Crciun . 183
Peisaj cu c rctit dintat ...... 184
Rcbinscn Crusce ................. 186
Silcgismele lui nzadar ........ 18
Ccrbii de la Vaterlcc .......... 188
Ultima mcar de ant .......... 191
Viziuni la Cernuti ............... 192
niruntarea lui Heraclit ....... 194
Ccrabia lui Sebastian ........... 19
POLZ!! PLNTRU ;CAND SUNTLM, COP!!
Primara .............................. 200
Iluturele ................................. 200
Ariciul ..................................... 200
Ccccul .................................. 201
Brcasca ................................... 201
Creierul .................................. 201
Rinccerul ............................... 201
Curcanul ................................. 202
La menajerie .......................... 202
Vulpea la ccal .................... 202
Aritmetica esel .................. 202
!epuraul i imaul ................ 203
n cspetie cu parauta .......... 203
Crainicul ................................. 204
n ccpilria mea .................... 204
Ciirele minunate ................... 206
Vccale-pcrtccale .................. 206
Culcrile preierate ................. 20
Despre numerele care pct ii
pare i impare .................. 208
Parada ccldteilcr
de plumb ................................ 209
Capitala ccpilriei ................. 210
ntre iulg i crizanteme........ 212
Ceascrunicul din tei ............. 212
Cat e cra ............................... 213
Pcrtatiul curcubeului ......... 214
Pcrtretul lui Pcal ............... 21
Nic al lui $teian a Petrei .... 216
|ara ......................................... 21
Strmcii ne intreab ........... 218
Casa bunicii ........................... 219
Dac rei s iii Cclumb ....... 221
Ciupercuta-balerin.............. 222
!'
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Cteluul Ccad-Creat ....... 223
Ce s-a intamplat
cu ielinarul piticilcr .............. 224
$ccala acantei ...................... 22
!arna lui Vasile Alecsandri .. 226
Cclind pentru Lminescu .... 22
Maestrul de pian ................... 228
Statu-Palm-Barb-Cct ........ 229
Ou de arici ........................... 230
Omida cu grad de iluture .... 231
Lumea ca c pceste ............. 232
O Lgret pcet ..................... 233
Lacrimi de crcccdil .............. 23
Lectia de gecmetrie.............. 236
Un graur = 1 gr. aur ............. 23
Ccnilict de rzbci ................ 238
Brcatele din ui ................... 240
Crdina Bctanic ................. 241
Aritmetica pcetic ................ 243
Turnul Liiel cu urechi .......... 244
LSLUR!
Lmisierele de Magdeburg ... 246
Acelai Dcn Quijcte ............ 249
Cecrge Meniuc sau ntcarcerea
in !thaca ................................ 22
Cartea de ise,
nicicdat intreag ................. 26
!cn Vatamanu -
ccnjugarea erbului a ii ....... 26
Caalerul lui Altcea ............ 29
Aerntura sublimrii
pcetice .................................... 281
.recieri ................................... 293
ARCAD! L S UCLVLANU
NIRUNTARLA LU! HLRACL!T
Pcezii. Lseuri
Aprut: 1998.

Ccli tipar:14.00. Ccli editcriale: 14,9.
CRUPUL LD!TOR!AL L!TLRA
str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chiinu, MD 200, Republica Mcldca
Lditcr: .vatcl 1ira,cv
Redactcr: `icclae Marcivc
Ccrectcr: Diva Crcv
Tehncredactcr: tritiva Rvv
Tiparul eecutat sub ccmanda nr. 40
ntreprinderea de stat editcrial-pcligraiic
T!PAR cr. Tiraspcl
BBLOTECA COLARULU

You might also like