You are on page 1of 31

Tripovici Catalin Grupa: 8404.

B Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi Catedra de Autovehicule Rutiere

PROIECTUL DE FABRICARE A PIESELOR DE AUTOVE ICULE

Student! Tripovici Catalin "rupa! #$%$&B

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

CAPITOLUL ' '& Anali(a conditiilor tehnico)*unctionale si a tehnolo+icitatii piesei si sta,ilirea tipului siste-ului de productie& Arborele intermediar al cutiei de viteze se prezinta in doua variante si anume: arbore format dintr-un bloc de roti dintate montat pe un ax imobil fixat in carter arbore cu roi dintate fixate pe el si montat in carter prin intermediul unor rulmenti. !rima solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane cu sarcina utila redusa iar a doua solutie este intalnita la autocamioane si la autobuze. "n fi#ura $ se prezinta constructia unui arbore intermediar compus din blocul rotilor dintate $ montat prin intermediul rulmentilor cu role-ace % pe axul &. Bucsa de distantare ' mentine rulmentii cu role-ace in pozitia dorita. (ortele axiale care apar sunt preluate de carter prin intermediul saibelor de bronz 4 prevazute cu un umeras pentru a nu le permite rotatia. )ocul axial normal al blocului rotilor dintate este de 0 04-0 & mm. Axul blocului de roti dintate se fixeaza in carter cu a*utorul unui prezon sau a unei placate +. )ocul axial al blocului de roi se re#leaza cu a*utorul #arniturilor ,. -atorita faptului ca aceasta solutie necesita orificii de diametru redus pentru fixarea axului ri#iditatea carterului este mare. Aceasta solutie s-a adoptat deoarece la automobilele usoare distant dintre axele arborilor primar si intermediar este mai mica decat suma razelor exterioare ale rulmentilor de pe cei doi arbori. "n felul acesta se poate alle#e o distant mica intre axele arborilor ceea ce va conduce la un #abarit mai redus al sc.imbatorului de viteze.

(i#ura $. Arborele intermediar cu bloc de roti dintate si ax fix $.$. Analiza rolului functional a conditiilor te.nice impuse piesei finite si a te.nolo#icitatii acesteia. "n fi#ura , se prezinta diferite solutii constructive ale arborelui intermediar avand rotile dintate fixate pe el. "n #eneral rotile dintate ale treptelor inferioare /cu diametrul mic0 fac corp comun cu arboreal /fi#ura , a b si d0 iar rotile dintate ale treptelor superioare sunt confectionate separat si

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

sunt montate si sunt montate pe arbore si solidarizate la rotatie de acesta cu a*utorul penelor lon#itudinal. (ixarea in directie axiala a rotilor care nu fac corp comun cu arborele intermediar se face cu a*utorul unor piulite montate la capete care actioneaza asupra inelului interior al rulmentului iar acesta asupra rotilor. "n cazul arborelui intermediar1 avnd rotile dintate fixate pe el la#arul anterior care nu preia fortele axiale poate fi: cu rulment cu role cilindrice avand atat inel exterior cat si inel interior /fi# , b02 cu rulment cu role cilindrice fara inel interior /fi# , c0.

(i#ura ,. 3olutii constructive ale arborelui intermediar avand rotile dintate fixate pe el 3olutia din fi#ura , d in care arboreal intermediar1 este montat pe rulmenti cu role conice se intalneste mai rar la automobile. 4e#lare a*ocului rulmentilor conici se realizeaza cu a*utorul #arniturilor de re#la* &. "n #eneral pentru prize de putere se utilizeaza fie una din rotile dintate obisnuite ale arborelui intermediar fie se monteaza o roata dintata separata $ /fi# , b si c0 care se roteste sic and automobilul sta pe loc cu motorul in functiune. "n cazul autocamioanelor cu forta utila foarte mare pentru un#erea la#arelor rotilor dintate de pe arboreal secundar se utilizeaza o pompa de ulei , /fi# , c0 actionata tot de la arboreal intermediar. "n fi#ura & se prezinta solutiile de montare ale arborelui intermediar in carter. 3olutia din fi#ura & a permite compensarea dilatarilor termice si nu poate prelua forte axiale. "n fi#ura & b si c se prezinta variantele de montare ale rulmentului care preia fortele axiale.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

(i#ura &. 5ontarea rulmentilor arborelui intermediar. Asa dupa cum s-a aratat an#rena*ul permanent dintre arborele primar si intermediar are dinti inclinati iar un#.iurile de inclinare ale danturii se ale# astfel incat forta axiala sa se ecilibreze cu forta axiala a an#rena*ului cu dinti inclinati dintre arborele secundar si intermediar. "n cazul insa in care an#rena*ul dintre arborele secundar si intermediar are dinti drepti forta axiala data de an#rena*ul permanent ramane neec.ilibrata. Aceasta situatie poate apare si in cazul unui an#rena* cu dinti inclinati intre arborele secundar si cel intermediar daca fortele axiale nu se pot ec.ilibra total. "n #eneral la sc.imbatoarele de viteze cu roti cu an#renare permanenta se utilizeaza dantura inclinata la toate treptele si numai in unele cazuri face excepotie treapta "-a si mersul inapoi. 4ezulta deci ca fortele axiale din arborele intermediar c.iar daca exista au valori mici sau actioneaza foarte putin timp. $.$.$ 4olul functional si solicitartile piesei: 6a o cutie de viteze arborele intermrdiar primeste miscarea de la motor prin intermediul arborelui primar si o transmite mai departe la arborele secundar cu a*utorul rotilor dintate. "n prelun#irea lui se #aseste arborele secundar care transmite miscarea la transmisie fiind prevazut cu caneluri pe care pot culisa unele roti dintate. Cind motorul functioneaza dar automobilul sta pe loc miscarea se transmite de la arborele primar la arborele intermediar arborele secundar fiind liber adica rotile de pe el nu an#reneaza cu nici una dintre rotile corespunzatoare de pe arborele intermediar."n aceasta situatie cutia deviteze se afla in pozitie neutra /punctmort0.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

$.$., Conditiile te.nice impuse piesei finite prin desenul de executie: -esenul piesei de executie: arbore intermediar

$.$.& Analiza te.nolo#icitatii constructiei piesei: Te.nolo#icitatea reprezinta proprietatea unei piese de a putea fi realizata usor si cu costuri reduse.Te.nolo#icitatea se refera la exploatare adica latura utilizarii reperului si la fabricatie adica obtinerea reperului cu un cost minim de executie un volum redus de munca si consum scazut de materiale. -in punct de vedere al te.nolo#icitatii piesa este simpla. (orma constructiva piesei asi#ura posibilitatea de str7n#ere suficienta a semifabricatului 8n dispozitivul masinii unelte. !roiectarea proceselor te.nolo#ice de prelucrare a pieselor se face dupa o studiere amanuntita a documentatiei te.nice a produsului ce urmeaza a fi fabricat dupa analizarea conditiilor de precizie si de exploatare. 3e va urmari fabricarea acestei piese 8n limite economice favorabile: cost minimn dar productivitate maxima. $., Ale#erea *ustificata a materialului pentru executia piesei

"n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure in urma prelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inalta rezistenta la uzura a camelor si fusurilor de spri*in. !entru fabricarea arborelui intermediar se utilizeaza otelul sau fonta speciala. -intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau usor aliate cu Cr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul :6C $0 :6C $% si $% C: 8 $8 5C $0 sau de imbunatatire de tipul :6C 4% ; :6C %% si 4% C $0 &$5$+.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

(onta pentru arborele intermediar este elaborata special ca fonta aliata /Cr 5o < 9i Cu0 sau ca fonta cu #rafit nodular. (onta cenusie aliata turnata in co*i C & $-& & 3i $ 8-, 0 5n 0 +-0 8 Cr 0 +-0 = 5o 0 &-0 % < 0 $-0 , Cu 0 +-0 = 5# $.& (onta speciala & ,0-& 80 $ 40-, &0 0 '0-$ $0 0 $%-0 ,% (onta cu #rafit nodular & 0-& + , ,-, 8 0 8-$ 0 0 $%-0 & 0 04-0 $

Calculul ritmului si productivitatii liniei te.nolo#ice. 3tabilirea preliminara a tipului /sistemului0de productie.

3emifabricatele pentru arborele intermediar se obtin prin for*are sau prin turnare. (or*area se executa in matrite inc.ise cu locasuri multiple succesandu-se urmatoarele faze principale: -debitare -for*are in matrite inc.ise/preformare matritare prealabila si matritare finala02 -debavurare la cald sau la rece2 -tratament termic de normalizare2 -curatire prin decapare sau sablare2 -indreptare la rece /bataie admisa $mm>$m02 3emifabricatele de otel se pot obtine si prin matritare pe prese mecanice executandu-se o profilare prealabila pe pe masini speciale de profilat prin presiune cu cota re#labila care realizeaza #atuiri pe lun#imea barei. ?rmeaza apoi matritarea in doua treceri. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sa se incadreze in clasele $,-$&2 adaosurile de prelucrare se recomanda a fi de maximum $ %-, + mm>raza. 6a obtinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevad turnarea in coc.ile sau turnarea in co*i de bac.elita. 6a turnarea prin includerea in formele cu amestec a unor racitoare metalice in zonele camelor si a fusurilor fonta se raceste mai repede formand o crusta alba de mare duritate. Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si durata executiei prin eliminarea prelucrarii portiunilor dintre came si posibilitatea prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficiala ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor este destul de limitata. -atorita dificultatilor de amplasare a racitoarelor

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

duritatea camelor si fusurilor este insuficienta din care cauza este necesara calirea suplimentara a acestor suprafete. $.&.$. Calculu fondului anual real de timp /(r0 (r@ABc-/BdCBs0DEnsEtsEFp Aore>anD ?nde: Bc G numarul zilelor calendaristice dintr-un an2 Bc@&+% zile>an2 Bd G numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an2 Bd@%, sau $04 zile>an2 Bs G numarul sarbatorilor le#ale2 Bs@+ zile>an2 ns G numarul de sc.imburi dat prin tema Asc.imburi pe ziD2 ts G durata unui sc.imb2 ts@8 ore>sc.imb2 Fp G coefficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilor executate in timpul normal de lucru al sc.imbului respectiv. 3e recomanda A,ED: Fp@0 =' pentru ns@$2 Fp@0 =+ pentru ns@,2Fp@0 =4 pentru ns@& ns G numarul de sc.imburi dat prin tema Asc.imburi pe ziD2 ns G , sc.imburi Fr = A&+% /$04 + +0D E , E 8 E 0 =+ = &=$+ 8 ore>an (r@ &=$+ 8 ore>an $.&.,. Calculul planului de productie de piese.
N pp = N p E n + N r + N rc + N ri

piese>an

?nde: 9p G este planul de productie pentru produsul respective dat prin tema2 n - numarul de piese de acelasi tip pe produs2 9r G numarul de piese de rezerva livrate odata cu produsulHin ma*oritatea cazurilor este 02 9rc G numarul de piese de rezerva livrate la cerere /pentru reparatii0.3e adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0 si ,00I.&00J din /9pEn02 9ri G numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile. 3e adopta in functie de dificultatea proceselor te.nolo#ice proceselor te.nolo#ice presupuse a fi utilizate intre 0 $I..$J din / N E n + N + N 02 N p =$%0000 piese>an
p r rc

n =$ Nr = 0

N rc = &0J E $%0000 = 4%000 N ri = 0 %J E /$%0000 + 0 + 4%0000 = ='% N pp = $%0000 E $ + 0 + 4%000 + ='% = $=%='%

$.&.& Calculul ritmului si productivitatii liniei te.nolo#ice

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

4itmul liniei te.nolo#ice 4K are implicatii ma*ore asupra asi#urarii sincronizarii operatiilor prin divizarea procesului te.nolo#ic in operatii si ale#era utila*elor 3-<-urilor si a structurii fortei de munca. R = Fr E +0 > N pp min>piesa R = /&=$+ 8 E +00 > $=%='% = $ $= min>piesa $.&.4 3tabilirea preliminara a tipului /sistemului de productie0: Tipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenti conditionati in principal de: stabilitatea in timp a productiei complexitatea constructiva si te.nolo#ica a acesteia si de volumul productiei. Tipul de productie influenteaza:caracterul si amploarea imbunatatirii te.nice a productiei nivelul de specializare si structura de productie formele de furnizare si de pro#ramare a productiei economicitatea fabricatiei. "ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati acestia pot fi adoptati preliminar prin analiza unui proces te.nolo#ic similar existent sau la stabilirea timpului de productie se va utiliza un criteriu orientativ/mai putin prLcis0 bazat numai pe ritmul mediu al liniei te.nolo#ice 4K astfel daca: 4K M $min>buc-se adopta productie de masa2 $M4K M $0min>buc-se adopta productie de serie mare2 $0M4K M &0min>buc-se adopta productie de serie mi*locie2 &0M4K M $00min>buc-se adopta productie de serie mica2 4K H $00min>buc-se adopta productie individuala2 "n cazul frecvent intalnit in constructia pieselor auto al productiei de serie se pune si problema determinarii marimii optime al lotului de piese fabricate/9lot0:
N lot = N pp E Z r > Z l
A piese>lotD

?nde: Br este numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva de piese2 Br@ ,I& zile la piese de baza mari2 Br@ %I$0 zile la piese marunte2
Z l = Z c / Z d + Z s 0 numarul annual de zile lucratoare2 Z l = Z c / Z d + Z s 0 @HH Z l = &+% /$04 + +0 = ,%% Z l = ,%% nr anual de zile lucratoare

Zr = +

N lot = N pp E Z r > Z l

N lot = 4+$$

@HH piese>lot

N lot = $=%='% E + > ,%% = 4+$$

piese>lot

CAPITOLUL .

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

.& Ale+erea variantei opti-e a -etodei si procedeului de o,tinere a se-i*a,ricatului ,.$ Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei optime 3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate ele determinand structura procesului te.nolo#ic. Conform conditiilor te.nice specificate in desenul de executie al arborelui intermediar se impun cerinte ri#uroase referitor la executia rotilor calitatea suprafetelor prelucrate si duritatea acestora. !rin urmare o prima cate#orie de suprafete ce trebuiesc prelucrate o reprezinta suprafetele arborelui carora li se impun si cerinte privind coaxialitatea lor. Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si durata executiei prin eliminarea prelucrarii portiunilor dintre came si posibilitatea prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficiala ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor este destul de limitata. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sN se 8ncadreze 8n clasele $,I$&2 adaosurile de prelucrare se recomandN a fi de maximum $ %I, + mm>razN. ,., 3tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separatie 6a obOinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevNd turnarea 8n coc.ile sau co*i de bac.elitN. 6a turnare prin includerea 8n forme a unor rNcitoare metalice 8n zonarotilor dintater Pi a fusurilor fonta se rNcePte mai repede form7nd o crustN albN cu mare duritate. ,.& 3tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatului -eterminarea adaosurilor de prelucrare este strans le#at de calculul dimensiunilor intermediare si al dimensiunilor semifabricatului. -imensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea matritelor. 3tabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor si al consumurilor specifice de materiale precum si al re#imurilor de asc.iere si normelor te.nice de timp pentru operatiile de prelucrare mecanica prin asc.iere. !entru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode: Gmetoda experimental statistica2 Gmetoda de calcul analitic. !rin metoda experimental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu a*utorul unor standarde normative sau tabele de adaosuri alcatuite pe baza experientei uzinelor sau a unor date statistice. (olosirea tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor te.nolo#ice insa nu prezinta #arantia ca adaosurile de stabilite in acest mod sunt intr-adevar minime pentru conditiile concrete de prelucrare deoarece adaosurile experimental-statistice sunt determinate

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

fara a tine seama de succesiunea concreta a operatiilor /fazelor0 de prelucrare a fiecarei suprafete de sc.emele de asezare a semifabricatului la diferite operatii operatii de prelucrare prin asc.iere si de erorile prelucrarii anterioare. 5etoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare se bazeaza pe analiza factorilor care determina marimea adaosului si stabilirea elementelor componente ale acestuia pentru coinditiile concrete de efectuare a diferitelor operatii te.nolo#ice. Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor dimensiuni intermediare optime la toate operatiile succesive de prelucrare si asi#ura un numar minim de operatii si faze de prelucrare necesare obtinerii calitatii prescrise a piesei prelucrate. "n cele ce urmeaza se va calcula adaosul de prelucrare pentru cateva suprafete ale arborelui cu came folosind metoda de calcul analitic. Adaosul de prelucrare intermediar este stratul de material ce se indeparteaza la operatia /sau faza0 respectiva de prelucrare prin asc.ire de pe suprafata considerata. Adaosul de prelucrare total este stratul de material ce se indeparteaza prin efectuarea tuturor operatiilor /fazelor0 succesive de prelucrare prin asc.iere a suprafetei considerate de la semifabricat pana la piasa finita in scopul respectarii conditiilor de precizie a suprafetei si de calitate a stratului superficial. Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai dupa stabilirea traseului te.nolo#ic /succesiunii operatiilor0 si precizarea procedeului de obtinere a semifabricatului. !entru fiecare operatie trebuie calculata in prealabil eroarea de orientare si eroarea de fixare care sunt marimi ce se include in relatiile de calcul ale adaosurilor. 6a calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considera ca marimea adaosului intermediar pentru operatia /faza0 considerata trebuie sa fie suficienta pentru a putea fi inlaturate toate abaterile fazei precedente de prelucrare mecanica sau de tratament termic precum si pentru compensarea erorii de instalare aparuta la operatia /faza0 considerata. Adaosul de prelucrare intermediar minim pentru prelucrarea prin metoda obtinerii automate a preciziei dimensiunilor pentru adaosuri simetrice se calculeaza cu relatia:
, , A pi min = ,/ R zi $ + S i $ 0 + , i, $ + i

9otatiile folosite sunt urmatoarele: Ap i min este adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza0 i considerat pe o parte /pe raza02 ,Ap i min G adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza0 " considerat pe diametru2 4z i-$ G inaltimea nere#ularitatilor profilului rezultat la operatia /faza0 precedenta i-$2 Qi-$ G abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele te.nolo#ice ale piesei ramase dupa efectuarea operatiei /fazei0 precedente i-$2 R" - eroarea de instalare a suprafetei de prelucrat /initiale0 la operatia sau faza considerata i2 -imensiunile intermediare /operationale0 sunt dimensiunile pe care le capata in mod succesiv suprafetele piesei la diferite noperatii /faze0 de prelucrare prin asc.iere incepand de la semifabricat pana la piesa finita. Acestea sunt dimensiuni te.nolo#ice care se noteaza in documentatia de fabricatie respectiv planul de operatii. ,.4 "ntocmirea planului de operatii pentru executia semifabricatului

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

Stapele principale ale procesului te.nolo#ic la prelucrarea mecanica a arborelui intermediar sunt: a0 frezarea capetelor si centruire /aceasta operatie se executa pe masini bilaterale de frezat si centruit specializate02 b0 strun*irea canalului de un#ere /strun# normal02 c0 redresare /pe o presa .idraulica02 d0 frezarea canalului de pana /masina de frezat02 e0 frezarea danturii /masina de frezat specializata02 f0 tratament termic2 #0 detensionare2 .0 control duritate2 i0 redresare /pe o presa .idraulica02 *0 rectificarea de finisare a fusurilor /masina de rectificat rotund02 T0 fosfatare2 l0 spalare2 m0 control final. CAPITOLUL / &. Slaborarea procesului te.nolo#ic de prelucrare mecanica si control a piesei &.$ Analiza proceselor te.nolo#ice similare existente "n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure in urma prelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inalta rezistenta la uzura. -intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau usor aliate cu Cr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul :6C $0 :6C $% si $% C: 8$8 5C $0 sau de imbunatatire de tipul :6C 4% ; :6C %% si 4% C $0 &$5$+. Ale#erea unei anumite calitati de otel depinde de tipul cutiei de viteze si de caracterul solicitarilor. 3emifabricatele pentru arborele intermediar se obtin prin for*are sau prin turnare. (or*area se executa in matrite inc.ise cu locasuri multiple succesandu-se urmatoarele faze principale: -debitare -for*are in matrite inc.ise/preformare matritare prealabila si matritare finala02 -debavurare la cald sau la rece2 -tratament termic de normalizare2 -curatire prin decapare sau sablare2 -indreptare la rece /bataie admisa $mm>$m02 3emifabricatele de otel se pot obtine si prin matritare pe prese mecanice executandu-se o profilare prealabila pe pe masini speciale de profilat prin presiune cu cota re#labila care realizeaza #atuiri pe lun#imea barei. ?rmeaza apoi matritarea in doua treceri. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sa se incadreze in clasele $,-$&2 adaosurile de prelucrare se recomanda a fi de maximum $ %-, + mm>raza.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

6a obtinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevad turnarea in coc.ile sau turnarea in co*i de bac.elita. 6a turnarea prin includerea in formele cu amestec a unor racitoare metalice fonta se raceste mai repede formand o crusta alba de mare duritate. Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si durata executiei prin eliminarea prelucrarii unor portiuni cu o duritate superficiala ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor este destul de limitata. &., Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a ru#ozitatii prescrise in desenul de executie 3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate ele determinand structura procesului te.nolo#ic. "ntrucat arborele intermediar se va prelucra cu prindere intre varfuri o importanata deosebita o reprezinta frezarea suprafetelor frontale si executarea #aurilor de centrare de corectitudinea acestora depinzand intre#ul proces te.nolo#ic ulterior. -eoarece raportul dintre lun#imea si diametrul arborelui intermediar este mare ri#iditatea lui este mica din care cauza la prelucrare este necesara spri*inirea lui suplimentara. -eoarece in cursul operatiilor de prelucrare rezulta deformari inevitabile se prevad si operatii de indreptare /redresare0 pe prese /bataia radiala maxima 0 0,I0 0% 0. &.& 3tabilirea succesiunii lo#ice de prelucrare mecanica tratament termic /termoc.imic0 si control Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar se prelucreazN cu prinderea 8ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN 8n linete desc.ise. !entru execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale de frezat Pi centruit specializate. -upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificN fusurile 8n vederea aPezNrii 8n linete. Aceste operaOii se executN cu aPezarea arborilor 8ntre v7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe. "n anumite cazuri arborele intermediar se lustruieste sau se superfiniseazN. 6ustruirea se face cu bandN de .7rtie sau de p7nzN la maPini speciale. 3uperfinisarea se poate executa eu a*utorul unor dispozitive cu role sau cu bile. "n #eneral pot fi propuse mai multe variante de succesiune a operatiilor in cazul de fata criteriul ales a fost cel economic. &.4 Ale#erea utila*elor si instalatiilor te.nolo#ice 5asinile-unelte si utila*ele utilizate pentru fiecare operatie in parte sunt urmatoarele: a#re#at special pentru frezarea capetelor si centruire strun# semiautomat pentru strun*irea fusurilor masina de rectificat rotunda pentru rectificarea fusurilor sau numai a fusulului central in vederea asezarii masina de frezat vertical pentru frezarea canalului de pana strun#

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

semiautomat de copiat multicutite pentru strun*irea si finisare masina de frezat pentru frezarea danturii instalatie speciala de calire prin curenti de inductie pentru tratament c.imic cuptor de detensionare aparat de control al duritatii presa de indreptat feroflux masina de superfinisare dema#netizor instalatie de fosfatare de spalare si aparatura de control pentru control final. !relucrarea arborilor prin strun*irea pot urmari doua scopuri : obtinerea piesei finite in conformitate cu cerintele desenului sau pre#atirea piesei in vederea efectuarii unor lucrari de finisare. !entru strun*irea arborilor se pot folosi strun#uri normale strun#uri revolver strun#uri muticutite strun#uri automate /mono si multiaxe0 sau cu comanda dupa pro#ram a#re#ate. "n #eneral strun*irea se face in doua etape : de#rosare si finisare. (elul prelucrari Treapta de precizie 4u#ozitatea suprafetei economica 4a 3trun*ire $4 - $% $, % G ,% -e#rosare 3trun*ire $, - $& + & G $, % 3emifinisare 3trun*ire = - $0 &,G+& (inisare -iferitele procedee de prelucrare a arborilor prin strun*ire:

strun*irea frontala cu avans lon#itudinal

strun*irea frontala cu avans transversal

&.% Adoptarea sc.emelor de orientare /bazare0 si fixare a piesei

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar se prelucreazN cu prinderea 8ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN. !entru execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale de frezat Pi centruit specializate. -upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificN arborii 8n vederea aPezNrii. Aceste operaOii se executN cu aPezarea arborilor 8ntre v7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe. "n cadrul acestui capitol se foloseste notiunea de Ubaza de referintaV in sensul de element #eometric component al unui produs . !rin bazarea piesei se intele#e orientarea acesteia pe masina-unealta sau in dispozitiv adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria muc.iei asc.ietoare tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de sistemul de referinta al celor trei axe la care se raporteaza #radele de libertate ale piesei ce se prelucreaza . 3emifabricatul de prelucrat fiind un corp ri#id in spatiu poseda sase #rade de libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare intre ele. 3tabilirea pozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin eliminarea tuturor celor sase #rade de libertate cu a*utorul a sase puncte de reazam .

!entru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se face folosindu-se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si varful papusii mobil sau folosindu-se #aurile de centrare cand prinderea se face intre varfurile masinii. Baza de referinta in aceste cazuri de prelucrare este axa de rotatie a semifabricatului. &.+. Ale#erea 3.-.<.-urilor -in cataloa#e de scule standardizate sau speciale se adopta si se prezinta sumar sculele utilizate la fiecare operatie definite prin : - materialul propus pentru scula 2 - destinatia sculei 2 - forma dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule prin simbolizarea 3TA32 !entru discurile abrazive se vor mentiona pe lan#a dimensiuni si caracteristicele: de material #ranulatie duritate liant.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

Ale#erea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul forma dimensiunile si conditiile te.nice de precizie si calitate ale suprafetei impuse piesei de prelucrat avand in vedere criteriul economic. !e lan#a dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adopta celelalte dipozitive si verificatoare recomandabil dintre cele standardizate. -ispozitivele speciale se proiecteaza odata cu proiectarea te.nolo#iei de fabricatie. 6a ale#erea 3.-.<. - urilor trebuie avuta in vedere diferentierea in aceasta privinta adiferitelor tipuri de productie: - in productia de masa - #rad de utilizare cu 3.-.<. - uri ridicat dispozitive de control automat si activ verificatoare speciale2 - in productia de serie - #rad mediu de utilizare cu 3.-.<.-uri cu tendinta de utilizare a 3.-.<. -urilor compuse din elemente demontabile si utilizarea verificatoarelor speciale2 - in productia individuala - #rad redus de utilizare cu 3.-.<. - uri si utilizarea instrumentelor de masura universale. "n constructia de masini un rol foarte important in executarea reperelor componente ale unui produs in asamblarea si in verificarea lor il are pe lan#a ale#erea unui proces te.nolo#ic corespunzator si stabilirea celor mai indicate scule in functie de volumul productiei ce urmeaza a fi realizat. "n complexul masina-scula-piesa notiunea de scula cuprinde la randul sau un domeniu lar# de ec.ipamente te.nolo#ice care in ultima instanta determina productivitatea muncii si calitatea pieselor prelucrate. Acest domeniu este impartit in trei cate#orii:scule dispozitive si verificatoare denumite pe scurt 3.-.<.-uri. 9umarul de 3.-.<.-uri necesare prelucrarii unui produs se numeste #rad de utilare. 9ecesitatea stabilirii #radului de utilare a unui produs are doua aspecte: primul aspect consta in asi#urarea calitatii produsului si a productivitatii muncii cat mai ridicate de unde rezulta un #rad de utilare mare2 al doilea aspect consta in asi#urarea pretului de cost minim de unde rezulta un #rad de utilare mic. -e aceea pentru determinarea #radului de utilare optim in conditiile seriei de fabricatie date trebuie sa se tina seama de ambele aspecte. -ispozitivele maresc productivitatea masinilor-unelte prin fixarea rapida a piesei pe masina prelucrarea simultana a mai multor piese prelucrarea cu mai multe scule simultan a unei sin#ure piese sau prin toate acestea la un loc. Calitatea prelucrarii pieselor cu sculele si dispozitivele prevazute in ec.ipamentul te.nolo#ic trebuie controlata cu verificatoare adecvate din punctul de vedere al preciziei si al rapiditatii masuratorilor. "n acest scop in afara aparatelor de control universale se prevad verificatoare specifice fiecarei dimensiuni importante finale sau intermediare obtinute in procesul de prelucrare. Cantitatea mare de verificatoare de care este nevoie necesita si in acest caz o deosebita atentie asupra economicitatii folosirii lor asupra maririi durabilitatii de functionare si a posibilitatilor de reconditionare a lor. !relucrarea fusurilor si a suprafetelor frontale a acestora s-a facut prin strun*ire si rectificare.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

3culele utilizate sunt: cutite de strun# cu placute din carburi metalice tip !,0 cutitele avand sectiunea cozii de &,x&, mm,.!entru rectificare se vor folosi discuri abrazive astfel: -pentru rectificarea de de#rosare-disc abraziv cu diametrul -@&00 mm latimea B@40 mm cu urmatoarele caracteristici: -materialul discului abraziv Sn2 -#ranulatie %02 -duritate )2 -liantul C2 -pentru rectificarea de finisare disc abraziv G cu diametrul -@400 mm latimea B@40 mm cu urmatoarele caracteristici: -materialul abraziv S2 -#ranulatia ,%2 -duritate "2 -liantul C. 6a calculul re#imurilor de asc.iere s-au stabilit durabilitatile sculelor asc.ietoare astfel: -durabilitatea cutitului de strun# la de#rosare:-$@ &0 min2 -durabilitatea cutitului de strun# la finisare:: -,@ &0 min2 -durabilitatea discului abraziv la rectificarea de de#rosare: -&@% min2 -durabilitatea discului abraziv la rectificarea de finisare: -4@ ,% min. Timpul in care se strun*esc cele 4, de piese /de#rosare si finisare:0 este: T$@48E/0 ='C0 8+,0@'' min. Timpul in care se rectifica de de#rosare cele 48 de piese este: T&@48E0 $$4@4 '8 min. Timpul in care se rectifica de finisare cele 48 de piese: T4@ 48E0 $,$@% 0, min. -ispozitivele necesare pentru prelucrarea fusurilor sunt dispozitivele specifice prelucrarii intre varfuri: -doua varfuri rotative: unul fixat in axul principal al masinii iar celalalt in papusa mobila2 -antrenorul cu a*utorul caruia miscarea de rotatie este transmisa de la axul principal al masinii la piesa de prelucrat2 -lineta necesar spri*inirii suplimentare pentru evitarea incovoierii piesei sub actiunea fortelor de asc.iere si a #reutatii arborelui si care descarca in acelasi timp si varfurile masinii de aceste forte. "n timpul procesului de fabricatie verificatoarele utilizate sunt de tipul calibrelor de lucru. !entru controlul intermediar la prelucrare se vor utiliza calibre limitative de tipul T4SCS - 9? T4SCSWW folosite de lucrator la postul respectiv de lucru. Aceste calibre vor avea dimensiunile corespunzatoare dimensiunilor intermediare calculate la adaosurile de prelucrare. Celelalte verificatoare utilizate la controlul interfazic si la controlul de receptie vor fi specificate in planul de operatii. CAPITOLUL $

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

4.-eterminarea re#imurilor optime de lucru /de asc.iere0 si a normelor te.nice de timp 4.$-eterminarea re#imurilor optime de asc.iere

3e ale#e in continuare o suprafata pentru care se calculeaza re#imurile optime de asc.iere. Slementele componente ale re#imului de asc.iere la strun*ire sunt: -adancimea de asc.iere t care este definita ca marimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat masurata perpendicular pe planul de lucru2 -viteza de asc.iere v care este definita ca viteza la un moment dat in directia miscarii de asc.iere a unui punct de asc.iere considerat pe taisul sculei2 -avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau sculei. !entru calculul re#imurilor de asc.iere trebuiesc precizate cateva notiuni care vor fi utilizate pe parcursul acestui calcul. 5aterialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strun# pot fi impartite in patru #rupe: oteluri pentru scule2 placute din carburi metalice dure2 materiale mineralo-ceramice2 diamante industriale. !ractica a aratat ca placutele din carburi metalice pot fi folosite pentru confectionarea oricaror scule asc.ietoare si pentru prelucrarea unei mari varietati de materiale. "n timpul prelucrarilor mecanice suprafetele sculei asc.ietoare care vin in contact cu piesa sau cu asc.ia care se de#a*a sunt supuse unui proces de uzura. !erioada de functionare a sculei de la inceputul folosirii ei pana la atin#erea unei uzuri e#ale cu limita de uzura se numeste durabilitate. Ale#erea materialului partii active a cutitului pentru realizarea unei prelucrari in conditii date se face in functie de natura si proprietatile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. 3trun*irea de de#rosare a fusurilor se realizeaza pe un strun# semiautomat multicutit. 3e poate constata ca toate sculele asc.ietoare vor lucra la o aceeasi turatie a arborelui principal iar sculele dispese pe aceeasi sanie si aflate simultan in lucru se vor deplasa cu o aceeasi viteza de avans. a03tabilirea sc.emei de prelucrare :peratia este o strun*ire lon#itudinala exterioara cu iesirea libera a cutitului semifabricatul fiind instalat intre varfuri. !e sania lon#itudinala a strun#ului se vor monta trei cutite cu a*utorul carora se vor prelucra suprafetele arborelui. b0Ale#erea masinii unelte !relucrarea va avea loc pe un strun# semiautomat monoax prevazut cu o sanie multicutit cu posibilitatea obtinerii unor turatii cuprinse intre %+ si '$0 rot>min pentru o #ama de avansuri lon#itudinale de 0 $,%I0 8 mm>rot.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

c03tabilirea metodei de instalare a semifabricatului !entru instalarea semifabricatului se va folosi un varf rotativ la capatul din dreapta varf fix montat in arborele principal al strun#ului si inima la capatul din stan#a. d03tabilirea sculelor asc.ietoare -in analiza sc.emei de prelucrare se constata posibilitatea folosirii a trei cutite cu placute din carburi metalice tip !,0. Toate cutitele au sectiunea cozii de &,x&, mm ,. 3ania strun#ului semiautomat trebuie sa fie prevazuta cu suporturi speciale portscule avand locasuri pentru instalarea cutitelor fixarea acestora efectuandu-se cu suruburi. e03tabilirea adancimii de asc.iere 3e apreciaza a fi posibila inlaturarea adaosului de prelucrare intr-o sin#ura trecere ceea ce presupune e#alitatea adancimilor de asc.iere cu marimea adaosului de prelucrare: %4 8 %$ = t =t =t = = $mm2 4%
stg centr drt

f0<erificarea avansurilor <erificarea corectitudinii stabilirii avansului de lucru se poate realiza utilizand relatiile de la prelucrarile cu o sin#ura scula. <erificarea avnsului din punct de vedere al rezistentei corpului cutitului
s adm h && & h b / 0 L = x n c 4 t HB k$% k$+ k$' k$8 k$=

unde marimile au urmatoarea semnificatie: c4 @ coeficient functie de materialul de prelucrat c4 @ &% '2 t @ adancimea de asc.iere t @ $ 4%2 x @ exponentul adncimii de asc.iere x @ $2 XB @ duritatea materialului de prelucrat XB @ ,0'2 n @ exponentul duritatii materialului de prelucrat n @ 0 &%2 T$%IT$= @ coeficienti de corectie T$% @ $2 T$+ @ $ 0$2 T$' @ 0 8'2 T$8 @ 0 =2 T,0 @ 0 =+2 Cu aceste valori se obtine: s adm = $ 8$=, mm>rot2 3e observa ca aceasta valoare admisibila este mai mare decat avansul ales. <erificarea avansului din punct de vedere al rezistentei placutei din carburi mecanice Tinand cont ca rezistenta la rupere a materialului 4m H +00 A9>mm ,D verificarea se face cu formula
s adm = 8 & C$ 8 t 0 & Rm

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

unde semnificatia marimilor si unitatile de masura sunt urmatoarele: C @ #rosimea placutei din carburi metalice in mm C @ 82 4m @ rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat in da9>mm, 4m @ '02 Cu aceste valori se obtine: s adm = $ %8& mm>rot. 3e observa ca aceata valoare admisibila este mai mare decat avansul ales. #0Calculul lun#imilor curselor de lucru !entru un anumit interval de timp in cadrul unui ciclu de lucru sculele se pot afla intruna din urmatoarele stari: 4epaos daca scula nu efectueaza nici un fel de miscare2 5iscare de apropiere sau de retra#ere in raport cu semifabricatul efectuata cu o viteza suficient de mare corespunzatoare avansului rapid2 5iscare de lucru cu o viteza corespunzatoare avansului de lucru cand sculele se deplaseaza relativ lent asi#urand indepartarea adaosului de prelucrare. 6un#imea cursei de lucru este deci marimea distantei parcurse de scula cu viteza adecvata avansului de lucru. "n cazul #eneral expresia lun#imii cursei de lucru la o faza oarecare i este de forma:
l ci = l si + l pi + l ai + l di

lsi @lun#imea distantei de si#uranta pentru evitarea ciocnirii sculei de semifabricat la la sfarsitul miscarii de apropiere cu avans rapid2 lpi @ lun#imea de patrundere corespunzatoare acelei distante parcurse de muc.ia asc.ietoare a sculei dupa o anumita directie cu o vviteza e#ala cu viteza de avans de lucru din momentul contactului efectiv intre muc.ia asc.ietoare si semifabricat si pana in momentul in care muc.ia asc.ietoare a sculei efectueaza prelucrarea cu intrea#a adncime de asc.iere2 lai @ lun#imea distantei de asc.iere efectiva /dupa desenul piesei02 ldi @ lun#imea distantei de depasire.
l cstg = l sstg + l pstg + l astg + l dstg = /0 %...,0 +$ % ctg '0 + &' + /$...%0 4=

mm2

l ccentr = l scentr + l pcentr + l acentr + l dcentr = /0 %...,0 +$ % ctg '0 + &, + /$...%0 44 mm2

drt = l sdrt + l pdrt + l adrt + l ddrt = /0 %...,0 +$ % ctg '0 + ,+ + /$...%0 &8

mm.

.0Calculul lun#imii cursei de asc.iere 6un#imea cursei de asc.iere lca se obtine prin insumarea lun#imii de patrundere lp si a lun#imii de asc.iere la.
l castg = l pstg + l astg = 4 $$& + &' = 4$ $$

mm2

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B


l cacentr = l pcentr + l acentr = 4 $$& + &, = &+ $$ l cadrt = l pdrt + l adrt = 4 $$& + ,+ = &0 $$

mm2 mm2

i0Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru 9umarul de rotatii ale arborelui pArincipal se determina ca raport intre lun#imea l c a cursei de lucru si marimea avansului de calcul s :
N rstg = l cstg s stg = 4= = $&, 0 &'

rot2 rot2

N rcentr = N rdrt =

l ccentr 44 = = $$= s centr 0 &'

l cdrt &8 = = $0& s drt 0 &'

rot.

*0Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de asc.iere "n acest caz numarul de rotatii ale arborelui principal se determina prin luarea in considerare a lun#imii lca a cursei de asc.iere si a marimii avansului s:
4$ $$ $$$ rot2 s 0 &' l &+ $$ Nascentr = cacentr = =8 rot2 s 0 &' l &0 $$ Nasdrt = cadrt = 8, rot. s 0 &' Nasstg = = l castg

T0Calculul coeficientilor timpilor de asc.iere Coeficientii timpilor de asc.iere Y" se determina folosind relatiile:
stg =
N asstg N r max N =8 centr = ascentr = = 0 '4, N r max $&, N asstg $$$ stg = = = 0 84$ N r max $&, = $$$ = 0 84$ $&,

l03tabilirea durabilitatilor conventional-economice <alorile medii ale durabilitatilor conventional-economice pentru sculele asc.ietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor : T = Tconv = &0 min m0Calculul duarabilitatilor sculelor exprimate in timpi efectivi de asc.iere -urabilitatile exprimate prin timpi efectivi de asc.iere ale fiecarei scule se determina cu relatiile: Tstg = stg Tconv = 0 84$ &0 = ,% ,& min2 Tcentr = centr Tconv = 0 '4, &0 = ,, ,+ min2 Tdrt = drt Tconv = 0 +,$ &0 = $8 +& min.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

n03tabilirea diametrelor de calcul -iametrele de calcul coincid cu diametrele semifabricatului la nivelul sectiunilor respective: cstg = %4 % mm2 ccentr = %4 mm2 cdrt = %& % mm. o0-eterminarea vitezei de asc.iere <iteza de asc.iere se determina cu relatia folosita la prelucrarea cu o sin#ura scula:
v= Cv HB n T t s / 0 ,00
m x !

k$ k , k & k 4 k % k + k ' k 8 k =

unde:

Cv @ coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale materialului sculei asc.ietoare Cv @ ,%'2 T @ durabilitatea sculei asc.ietoare AminD T @ &02 m @ exponentul durabilitatii m @ 0 ,%2 t @ adancimea de asc.iere t @ $ 4%2 s @ avansul de asc.iere Amm>rotD s @ 0 &'2 XB @ duritatea materialului de prelucrat XB @ ,0'2 x 1 @ exponentii adncimii si avansului de4 asc.iere x @ 0 $82 1 @ 0 ,02 T$IT= @ diferiti coeficienti ce tin cont de conditiile de lucru 3e obtine: v = =$ 4=$ m>min. p03tabilirea turatiilor conventional economice <alorile turatiilor conventional economice se determina luand in considerare diametrele de calcul si vitezele de asc.iere calculate anterior:
nconvstg = $000 v $000 =$ 4=$ = = %&4 +,= cstg & $4 %4 %

rot>min2

nconvcentr = nconvdrt

$000 v $000 =$ 4=$ = = %&= %'= rot>min2 ccentr & $4 %4 $000 v $000 =$ 4=$ = = = %44 +,, rot>min. cdrt & $4 %& %

Z0Calculul coeficientului exponential al vitezelor relative Coeficientul exponential al vitezelor de asc.iere va fi:
z= $ $ = =4 m 0 ,%

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

"ntrucat turatiile conventional economice sunt apropiate marimile auxiliare nu se mai calculeaza. r0-eterminarea turatiei principale a arborelui principal 3e ale#e ca turatie reala turatia n@480 rot>min. s0Calculul vitezelor efective de asc.iere 3e determina vitezele maxime de asc.iere pentru fiecare din cele trei cutite:
cstg n = =, 4$ rot>min2 $000 ccentr n ve"centr = = =$ %+, rot>min2 $000 cdrt n v e"drt = = =0 '$% rot>min. $000
ve"stg =

t0Calculul puterii <alorile puterilor de asc.iere corespunzatoare fiecarui cutit vor fi:
N astg =
N astg =

C Fz t x s ! / HB 0 n k$% k$+ k$' k$8 k$= v e"stg


& %' $ 4% 0 &'
$ 0 '%

+000 ,00 0 '% $ $ 0$ 0 8' 0 = 0 =+ =, 4$ = $ %,' +000

T[2

Analo# se obtin: T[2 N adrt = $ 4== T[. !uterea totala absorbita 9at se determina prin insumarea valorilor puterilor de asc.iere corespunzatoare fiecareia dintre scule: N at = N astg + N acentr + N adrt = 4 %&= T[2 u0Calculul raportului dintre turatia efectiva a arborelui principal si turatia conventionaleconomica 3e calculeaza acest raport pentru fiecare din cele trei cutite:
N acentr =$ %$&
k vstg = n nconvstg = 480 = 0 8=8 2 %&4 +,=

k vcentr = 0 8= 2 k vdrt = 0 88$ .

Analo#:

v0-eterminarea valorilor coeficientilor de corectie a durabilitatii economice <alorile coeficientilor de corectie ai durabilitatilor economice se stabilesc pe baza datelor: -pentru Tvst#@0 8=8 TTst#@$ +02 -pentru Tvcentr@0 8= TTst#@$ +02 -pentru Tvdrt@0 88 TTst#@$ 80. x0-urabilitatile de calcul ale sculelor asc.ietoare "n scopul evaluarii duratei de utilizare a fiecarei scule asc.ietoare si al estimarii consumului de scule este necesara determinarea asa-numitelor durabilitati de calcul Tcalc. "n acest scop se vor folosi relatiile:

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B


Tcalcstg = k Tstg Tconvstg = $ +0 &0 = 48

min2

Analo#:

min2 min. 10Calculul rapoartelor Td intre durabilitatea unei scule oarecare si durabilitatea sculei limitative 4apoartele Td vor fi:
Tcalcdrt = %4

Tcalccentr = 48

k dstg =

Tcalcstg Tcalc min

48 =$2 48

Analo# se obtin: k dcentr =$ 2 k ddrt =$ $,% . 4.,. -eterminarea normelor te.nice de timp 9orma te.nicN de timp este durata necesarN pentru executarea unei operaOii 8n condiOii te.nico-or#anizatorice determinate Pi cu folosirea cea mai raOioanalN a tuturor mi*loacelor de producOie. \n norma te.nicN de timp intrN o sumN de timpi astfel:
Tn = Tb + Ta + Ton + Td + T pi n

AminD in care:

Tn @ timpul necesar pentru operaOie AminD2 Tb @ timpul de bazN /te.nolo#ic de masina0 AminD2 Ta @ timpul auxiliar /a*utator0 AminD2 Ton @ timpul de odi.nN Pi necesitNOi firePti AminD2 Td @ timpul de deservire te.nicN Pi or#anizatoricN AminD2 Tpt @ timpul de pre#Ntire-8nc.eiere AminD2 n @ lotul optim de piese care se prelucreazN la aceiaPi maPinN 8n mod continuu. Timpul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza -cu a*utorul masinii unelte si al 3-<-urilor corespunzatoare- sau suprave#.eaza lucrari necesare pentru modificarea nemi*locita a dimensiunilor formei proprietatilor starii obiectului muncii. 3uma dintre timpul de bazN Pi timpul auxiliar se numePte timp efectiv sau operativ."n continuare se vor calcula normele de timp pentru prelucrarea fusurilor /strun*ire de de#rosare strun*ire de finisare rectificare de de#rosare si rectificare de finisare0. 9ormarea te.nica pentru strun*irea de de#rosare. Timpul de baza se va calcula conform sc.emei:
Tb =

l@&, mm2
l$ = /

l + l$ + l , i sn

AminD unde: mm2

t + ,0 & % tg

l , = % mm.

4ezulta timpul de baza:

Tb =

&, + & % + % 0 ,8 0 &' E 480

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

min2

Timpul de pre#atire-inc.eiere /timpul pentru primirea si studierea documentelor comenzii cu indicatiile respective examinarea materialului sculelor dispozitivelor si aparatelor de masurat0: T pi = + min2 Timpul a*utator pentru prinderea si desprinderea piesei: T p d = 0 +4 min2 Timpul a*utator pentru comanda masinii unelte: Tc = 0 0+ min2 Timpul de deservire a locului de munca:
t d = 0 ,8 E ,% = 0 0' $00

min2

:bs: 6a ale#erea acestui timp s-a tinut cont ca ascutirea cutitelor se va face centralizat si nu de catre strun#ar.Aceasta presupune existenta unei ascutitorii care deserveste sectia si a unui personal specializat incadrat la aceasta ascutitorie. Timpul de deservire or#anizatorica:
t do = 0 ++ E $, = 0 '=, $00

min2

Timpul de odi.na si necesitati firesti se ale#e din tab. $,.,' /+0:


Ton = + ,8 E 4% = 0 ,= $00

min2
+ = , 0'% 80

Astfel rezulta timpul normat pentru strun*irea de de#rosare:


Tn = 0 ,8 + 0 8 + 0 ,= + 0 +& + 0 0+ +

min

9ormarea te.nica pentru strun*irea de finisare. "ntrucat strun*irea de finisare se face din aceeasi prindere ca strun*irea de de#rosare[ in relatia de calcul a timpului normat nu va mai apare timpul de prindere-desprindere a piesei care a fost luat in calcul la timpul normat pentru strun*irea de de#rosare.
&, + & % + % Tb = = 0 ,$, 0 , E =%%

Timpul de baza: min2

Timpii a*utatori se ale# din normative: - timpul a*utator pentru comanda masinii: t a$ = 0 $0 min2 - timpul a*utator pentru masuratori de control: t a , = 0 %% min2 4ezulta: Ta = 0 +% min. Timpul de deservire te.nica:
t dt = Tb E , , = 0 ,$, E = 0 004 $00 $00

min2

Timpul de deservire or#anizatorica:

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B


t do = /Tb + Ta 0 E $ = 0 008 $00 4% = 0 0&= $00

min2 min.

Timpul de odi.na si necesitati firesti:


t on = /Tb + Ta 0 E

T# = 0 ,$, + 0 +% + 0 0$, + 0 0&= = 0 =$&

4ezulta timpul unitar pentru strun*irea de finisare: min. Timpul normat pentru strun*irea de finisare:
T pi 80 = 0 =$& + + = 0 =8 80

Tn = T# +

min.

Tntot = , 0'% + 0 =8 = & 0%%

4ezulta ca timpul normat pentru operatia de strun*ire /de#rosare si finisare0 este: min. 9ormarea te.nica pentru rectificarea de de#rosare. "n acest caz timpul de baza se calculeaza cu relatia/conf. tab. $,.'% /+00: AminD unde:

Tb =

h Ek v sp

.@adaosul de prelucrare pe raza .@0 $&8 AmmD2 vsp@ avansul de patrundere vsp @$ %8 Amm>minD2 T@coeficient de corectie a timpului de baza: T@$ &2 Cu aceste valori se obtine un timp de baza: Tb@0 $$4 AminD. Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei: ta$@0 $+ AminD2 Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare: ta,@0 0%% AminD2 Timpul auxiliar in le#atura cu faza: ta&@0 $4 AminD2 Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba: ta4@0 4= AminD2 Timpul auxiliar total: Ta@0 84% AminD. Timpul de odi.na si necesitati firesti:
Ton = /Tb + Ta 0 E 4% 4% = /0 $$4 + 0 84%0 E = 0 04& $00 $00

AminD.

Timpul de deservire: - timpul de deservire te.nica: tdt@$ & AminD2 - timpul de deservire or#anizatorica:
t do = /Tb + Ta 0 E $% = 0 0$4 $00

AminD2

4ezulta timpul de deservire a locului de munca: Td@$ &$4 AminD.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

Timpul de pre#atire inc.eiere: Tpi@% % AminD. 4ezulta timpul normat pentru rectificarea de de#rosare:
Tn = 0 $$4 + 0 84% + 0 04& + $ &$4 + %% = , &8% 80

AminD.

3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masina de rectificat este de 48 piese. 9ormarea te.nica pentru rectificarea de finisare:
Tb = h Ek v sp

AminD unde:

.@0 $$4 AmmD2 vsp @$ ,, Amm>minD2 T@$ &2 Cu aceste valori se obtine un timp de baza: Tb@0 $,$ AminD. Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei: ta$@0 $+ AminD2 Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare: ta,@0 0+% AminD2 Timpul auxiliar in le#atura cu faza: ta&@0 $4 AminD2 Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba: ta4@0 %8 AminD2 Timpul auxiliar total: Ta@0 =4% AminD. Timpul de odi.na si necesitati firesti:
Ton = /Tb + Ta 0 E 4% 4% = /0 $,$ + 0 =4%0 E = 0 048 $00 $00

AminD.

Timpul de deservire: - timpul de deservire te.nica: tdt@$ & AminD2 - timpul de deservire or#anizatorica:
t do = /Tb + Ta 0 E $% = 0 0$+ $00

AminD2

4ezulta timpul de deservire a locului de munca: Td@$ &$+ AminD. Timpul de pre#atire inc.eiere: Tpi@% % AminD. 4ezulta timpul normat pentru rectificarea de finisare:
Tn = 0 $,$ + 0 =4% + 0 048 + $ &$+ + %% = , 4== 80

AminD.

3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masina de rectificat este de 48 piese.

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

CAPITOLUL 0 %. Calculul necesarului de forta de munca utila*e 3-<-uri si materiale %.$. -eterminarea volumului anual de lucrari Controlul de receptie reprezinta totalitatea operatiilor de control efectuate de beneficiar la furnizori dupa terminarea de catre furnizori a operatiilor de productie. Controlul final se se executa in locuri special amena*ate amplasate la finele fluxului te.nolo#ic. !entru inlaturarea fenomenului de slabire a atentieiWW este necesara asi#urarea unor conditii er#onomice de lucru. !unctele de control final vor fi dotate cu aparate de masura si control dispozitive standuri platforme conform cerintelor. !unctele de control final pot fi dotate /in afara mi*loacelor de masurare necesare si a documentatiei te.nice0 cu seturi de mostre cu colectii de mostre si cu colectii de neconformante /pentru controlul vizual 0. Sfectuarea operatiilor de inspectie finala de catre personal cu pre#atire corespunzatoare constituie o conditie de a acorda incredere deciziilor luate pe aceasta linie. !entru strun*ire avem: < @ 9pp.tn>+0 @ $$', % AoreD <s @ 9pp..tb>+0 @ $'% 8'% AoreD <-< @ 9pp.t-<>+0 @ 4& =+8 AoreD !entru frezare avem: < @ 9pp.tn>+0 @ $,'0 , AoreD <s @ 9pp..tb>+0 @ $=% 4$ AoreD <-< @ 9pp.t-<>+0 @ =' ' AoreD Controlul statistic al calitatii loturilor de produse presupune executarea urmatorilor pasi: prelevarea unui esantion din lot2 verificarea calitatii esantionului2 aprecierea calitatii lotului pe baza criteriilor prestabilite. \n cadrul controlului statistic eficacitatea controlului se determinN prin curbele operative Pi reprezintN probabilitatea de a acepta loturi av7nd procentul de piese defectuoase peste cel stabilit sau de a respin#e loturi av7nd procentul de piese defectuoase sub cel stabilit. Avanta*ul folosirii controlului statistic sunt operativitatea eficienta si supletea in aplicare. Analizand tipurile de planuri de control statistic se observa cate#oriile: planuri de control statistic de receptie2 planuri de control statistic al proceselor de fabricatie. !entru ambele cate#orii in functie de modul de exprimare a caracteristicii de calitate se pot defini urmatoarele tipuri de control statistic: -prin masurare2 -prin atribute2 -prin numar de defecte. Controlul prin atribute stabileste in ce masura caracteristicile efective sunt realizate sau nu la nivelul prescriptiilor produsele fiind apreciate in functie de acest criteriu drept

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

corespunzatoareWW sau necorespunzatoareWW. Controlul prin masurare are ca obiect stabilirea valorii numerice a caracteristicilor de calitate aZle produselor si incadrarea lor in limitele de toleranta prevazute in specificatii. %.,. Calculul necesarului de forta de munca. (m @ABc G /Bd C Bs C Bo0D.ts.Tm AoreD unde Bc Bd Bs si ts au semnificatia din para#raful $.&.$. Bo G durata medie /zile0 a concediului anual de odi.na a unui muncitor /Bo @ ,0 zile0 Fm G coeficient ce tine seama de intarzieri absente s.a.2 Tm @ 0 =+ (m @ $804 8 AoreD (u @ ABc G /Bd C BsC Br0D.ns.ts.Tu AoreD Br G numarul zilelor de imobilizare a utila*ului pentru reparatii Br @ &I8J din fondul de timp nominal @ %J . &=$+ 8 @ $=% 84 AoreD Tm G coeficient de folosire a utila*ului @ 0 8% (u @ &&%= , AoreD %.& Calculul necesarului de 3.-.<.-uri %.&.$ Calculul necesarului de scule reprezinta norma de consum anual de scule. unde: - coeficient care tine seama de distru#erile accidentale ale sculei - numarul de reascutiri posibile unde: - marimea stratului de material al sculei ce se poate indeparta prin reascutiri - marimea stratului indepartat la o reascutire %.&., Calculul necesarului de dispozitive si verificatoare reprezinta necesarul anual de dispozitive si verificatoare unde: - coeficient care tine seama de distru#erile accidentale ale sculei - durabilitatea G marimea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv - numarul de masuratori efectuate pentru o piesa cu verificatorul respectiv

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

%.4 Calculul necesarului de materiale <olumul semifabricatului cat si al piesei finite se determina pe baza desenului de executie prin sume si diferente de cilindrii. <olumul semifabricatului: 5asa semifabricatului: <olumul piesei finite: 5asa piesei finite: 5asa de material recuperabil: 5asa de material necesara productiei pentru un an de zile: 5asa de material recuperabila intr-un an de zile:

CAPITOLUL 1 +. Calculul costului de fabricatie a piesei +.$ 3tructura #enerala a costului de fabricatie unitar Costul de fabricatie unitar unde:
, este calculat cu relatia:

- reprezinta cheltuielile cu materialele; - reprezinta cheltuielile cu manopera directa;

- reprezinta cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajului;

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

- reprezinta cheltuielile generale ale sectiei; - reprezinta cheltuielile generale ale intreprinderii.

+., C.eltuieli directe +.,.$ C.eltuieli cu materii prime si materiale directe Costul materialului se determina cu relatia: unde: +.,., C.eltuieli cu manopera directa Costul manoperei se determina cu relatia: unde:

- cota de asi#urari sociale2 - a*utor de soma*2 - salariul orar2 - norma de timp.

+.& C.eltuieli indirecte +.&.$ C.eltuieli cu intretinerea si functionarea utila*elor Aceste c.eltuieli cuprind: amortizarea utila*elor si mi*loacelor sectiei c.eltuieli pentru reparatie c.eltuieli cu ener#ia c.eltuieli cu sculele si dispozitivele2 se calculeaza cu formula: unde: utila*elor2

- coeficient de repartitie a c.eltuielilor cu intretinerea si reparatia

+.&., C.eltuieli #enerale ale sectiei

Tripovici Catalin Grupa: 8404.B

Aceste c.eltuieli reprezinta c.eltuielile personalului amortizarea cladirilor si mi*loacelor fixe aferente sectiei c.eltuielile administrative. 3e calculeaza cu formula: unde: - coeficient de repartitie2

+.&.& C.eltuieli #enerale ale intreprinderii Aceste c.eltuieli reprezinta c.eltuielile privind salariile personalului de conducere te.nic amortizarea mi*loacelor fixe de interes #eenral2 se calculeaza cu formula: unde: - coeficient de repartitie

+.4 Calculul pretului piesei !retul de productie al piesei unde: se calculeaza cu formula:

- beneficiul net al intreprinderii se calculeaza cu formula:

!retul de livrare al piesei unde:

!retul de vanzare cu amanuntul al piesei unde:

se calculeaza cu formula:

- reprezinta adaosul comercial

You might also like