Romanul LA MEDELENI - Ionel Teodoreanu - povestirea intamplarilor Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni" s-a nascut la Iasi

pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 195 ! Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai ori"inali autori! #l a a$ut o memori buna a copilariei, ca si Ion %rean"a si de aceea in romanul "La Medeleni" a descris o parte a $ietii lui! &e lan"a aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum' "Turnul Milenii", "(al Mascat", ")ecretul *nei +lorentin" si altele! &rima lui opera literara a fost ",lita copilariei", care a fost publicata in anul 19-3! .pera "La Medeleni" a fost a doua opera literara a $ietii sale, fiind publicata intre anii 19-5-19-7! In $olumul intai al operei La Mede 3-3l117d leni, metaforele sund folosite foarte mult i apar numai cu sublinieri ale $ietii! &rin adancul mister al sufletului copilaresc, prin atmosfera si prin prospetimea sufletului copilaresc, intaiul $olum se pre/inta ca o opera de $aloare durabila! *se/andu-ne pe teritoriul notiunii epice, o parte a criticii a acceptat cu mai multa in"aduinta urmatoarele doua $olume din La Medeleni! Incepand cu $olumul trei apar acele amestecaturi de insusiri si cusururi care $or ramane aproape nesc0imbate pana la sfarsitul operei! POVESTIRE Intaiul $olum din ciclul La Medeleni, or"ani/ea/a intr-o forma mai obiecti$a indeci/iunea sufletului infantil! %opilul se naste fara o constiinta limpede de sine si fara simtul realului! neputand face diferenta intre spirit si materie, intre $is si realitate, el e animist! #roii fiind copiii nu putem $orbi despre caractere, despre creatiuni de oameni! %opiii nu sunt o miniatura a oamenilor de mai tar/iu, precum samanta nu este miniatura copacului care $a de$eni! 1ea$and constiinta clara de sine, copii n-au caracter si nu pot intra decat intr-o tipolo"ie temperamentala, ale carei prime doua cate"orii sunt cele doua se2e! 3iata instinctuala nu este se desfasoara in seria masculina si cea feminina, cu mici nuante de stil fi/iolo"ic pe ba/a caruia se $or delimita mai tar/iu indi$idualitatile celor trei copii! in drumul lor spre diferentiere, copiii isi descopera si isi e2ercitea/a, prin 4oc functiunile de mai tar/iu! %and 5anut isi da seama ca este o e2istenta aparte in ,ni$ers, incepe sa incerce sentimentul $aninitatii si sa se simta o forta' "-5-apoi nu te doboara, boierule, namila asta6 -intreaba unul dintre tarani! -&e mine6" #l are "ra$itatea indi$idului care lupta' ")tai, mama, nu $e/i ca am treaba7" Incepe sa incerce or"oliul $iril' "- 3oi!!!- le spune el surorolor cu dispret- $oi sunteti niste fete!" 3isea/a ca un sultan le fura pe .l"uta si pe Monica, iar el le scapa din mainile tiranului, dupa care cele doua fete in"enunc0ea/a si-i pupa mainile! dimpotri$a, la cele doua fete se conturea8a armele feminitatii! Monica e lan"uroasa, plina de sentiment si se lasa trasa de co/i in c0ipul cel mai ispititor! .l"uta, dimpotri$a, il distru"e pe salbaticul de 5anut prin "buna crestere"! #a e corecta cu ostentatie si are in con$ersatie indra/neala femeii, 1

parand mai inteli"enta din cau8a facultatii de adaaptare! .data cu personalitatea se naste simtul demnitatii si copiii $or sa fie cre/uti "pe cu$antul lor de onoare"' "-!!!sa te 4uri ca nu spui! -#u nu spun7-!!! -Te 4uri6 -1u ma 4ur9 eu nu spun!!!" 5andu-si seama ca repre/inta ce$a pe aceasta lume, copiii cer sa fie respectati pentru contributia lor la realitate! .l"uta nu $ine la masa fara in$itatii oficiale' "-+iindca nu m-a poftit pe mine!!!" si c0iar blanda Monica protestea/a contra e2presiilor autoritare, care incalca liberul ei arbitru' "-5a tu ce $rei6 -)a $a duc la mos :0eor"0e7 -)a ma duci tu pe mine6" )e i$este smtul proprietatii si cu el posesi$ul' "-%e cauti la mine in odaie6!!!" *cti$itatea teoretica e in curs! %opiii incep sa disocie/e notiunile si sa e2perimente/e cu$intele! Lui 5anut, nedumerit inca asupra tainei facerii, ii e teama sa nu nasca, .l"uta crede ca orice om poate sa se marite ori sa se-nsoare! In$esti"atia duce la didacticism' "-3e/i, Monica, ata se c0eama fes!!!" .data cu inteli"enta se de/$olta si $iata etica! .l"uta are un simt $iu al decentei si morali/ea/a pe un pui de taran bataus' "-%e-l bati, mai, nu ti-i rusine6" #a are instinctul protectiei; aceste atitudini sunt mai compatibile cu sufletul feminin,matern< si intreaba foarte serios pe unul din copiii in$ra4biti' "-%um iti /ice tie6" La Monica sentimentul de afectiune ia nuanta estetica, eu"enica' ".l"uta, spune sa-i stear"a nasul! ,ite ce oc0i frumosi are!!!" )e delimitea/a simtul consan"uinitatii, mandria familiala! .l"uta pone"reste pe 5anut, dar nu in"aduie altuia sa-i critice fratele' "-*sa-s baietii, prosti7!!! -

-%um6 5anut ii prost6 -#l nu-i prost!!! 5a asa-s baietii!" Indeosebi fetele, mai precoce, anticipea/a prin mimetism $iata adulta! .l"uta comanda senil' "!!!-Mama dra"a, fa-mi si mie o cafea!" #a are "insomnii" sau bune dispo/itii' "-*/i sunt bine dispusa, mama dra"a7" # "atenta" fata de oameni, marturisindu-i lui mos :0eor"0e ca dulceata lui e un lucru foarte rar si e totodata lin"usitoare' "-%e par frumos ai tu, papa!!!! Mama dra"a, tare te iubesc7" 1u-i lipsesc e2perienta umana si $iclenia! * ba"at de seama ca mama-sa nu citeste pedepsele in scris pe care i le da si numerotea/a fals propo/itiile! # incredintata ca ea are dreptate, insa ca sa faca un 0atar tatalui ei, 4oaca comedia supunerii, afirmand din "ura si ne"and cu "estul' "-#i, acuma, fiindca esti o fata cuminte, sa ne spui frumos si drept, cine a a$ut dreptate' tu sau 5anut6 .l"uta pri$i adanc pe domnul 5eleanu! -Mata, mama dra"a!" .data cu functiile sufletesti se de/$olta si trupul! %opiii au pofta de mancare' "Mi-e foame!!!9 mi-i pofta de castra$ete crud!!!9 mi-i pofta de cafea!!!"! #i mananca /a0ar de "0e/ta, rosco$, dulceata ;furata< din "a$anoasele din soba, pere de la .taleanca, mere coapte, socolata "Mar=uis", 0arbu/ cu mie/ul "ros, stru"uri de culoarea diminetilor blonde etc! )i adultii se 0ranesc bine in opera sensualista! Intoarsa de la &aris, .l"uta mananca sarmalute, "ade$arata sarmaluta moldo$eneasca" intr-un )tambul de "sidef de purpura, de ametist, de ro/ san"0in, de ma0on, de perla, de mar"ean", 3ania mananca banane9 .l"uta colectand scrisorile iubitului ei "mananca prune, mananca dulce si amarui mie/ de nuca si musca di fa"ur"! %opiii au si $oluptate tactila si unele 4ocuri absurde sunt indiciul unei ceneste/ii sporite! .l"uta se suie pe di$an si face tumbe! #a e $esela cand i se rupe ciorapul, fiindca poate sa miste "de"etul cel mare de la picior, prin spartura mereu lar"ita de inflorirea lui ro/ si "0idusa!!!" )e simte bine "in pantaloni"! %u de"etele de la picioare ea face acrobatii' "-Tu poti sa misti de"etul cel mare fara sa le misti pe celelalte6 -1u pot! -5e ce ra/i6!!! -1u stiu!!! Is cara"0ioase de"etele picioarelor7" ,,da> dra"ostea dispare!!!$iat/a mea n-are culoare!!!!si ma doare tot mai tare?? In sfarsitse bate la talpi' "-*u/i, Monica6 3

-%e s-aud6 -Ma bat la talpi!!! -5e ce6 -)tiu eu7!!! +a si tu asa!!!" +aptul ca .l"uta in$entea/a un 4oc al culorilor e o do$ada ca si celelalte simturi sunt in plina functiune! Totusi, delimitarea intre subiect si obiect nu s-a terminat si copiii raman inca niste animisti, atribuind membrelor o independenta proprie si insufletind lucrurile inerte, pe care le lauda ori le pedepsesc! .l"uta $orbeste cu trasura' "-Tante *lice7 Trasura n-are numar7 -)i"ur ca n-are7 Trasurile de casa n-au numar! -1-ai numar7 sopti Monica trasurii si-o batu cu manuta, bucuros!" 3isele insesi marturisesc despre copiii ca inca nu au capatat ideea limpede a limitarii lor! #i au spaime surde, teroare de stri"oi si de balauri, $ise cu aparitii de in"eri si metamorfo/e! Mos :0eor"0e seamana cu 5umne/eu, 5anut se teme, ca tras de /meu, sa nu se inece in $a/du0, .l"uta ar $oi sa fie musca ca sa se plimbe cu capul in 4os pe plafon! 5e obser$at, iarasi, ca primiti$i prin $arsta ei au mentalitatea ma"ica a primiti$ilor si fac 4uraminte dupa ritual se$er' "-)tai7 se-ncrunta .l"uta! Mai spune dupa mine7!!! )i dac-oi spune!!! -!!! si dac-oi spune!!! repeta Monica in sila, ridicand din umeri! -!!! sa-mi moara papusa! -!!! sa-mi moara papusa!" 5aca, copiii au numai o e2istenta functionala, adultii traiesc in umbra, printr-o consec$enta oculta dar mereu pre/enta, ca proiectii ale sufletului infantil! Indeosebi scriitorul ii infatisea/a in acele iposta/e ce ii coboara la copilarie! In fata darurilor aduse de @err 5irector, doamna 5eleanu isi pierde serio/itatea! 5omnul 5eleanu mananca mere coapte la bucatarie cu copiii! (aba este prin $arsta, dimensiunile si maniile sale sunt o aparitie de po$este! #a con$ersea/a cu pisicile, cu "ainile si cu cratitele! Mos :0eor"0e e copil prin nai$itatea si slabiciunile lui! #l stran"e in taina matasuri pentru .l"uta, care se taie insa pe fundul la/ii, si nu fumea/a fata de ea, ca sa nu faca "miros urat"! )ufletul "$i/itiului" e destainuit cu delicatete in cate$a cu$inte' "-)i-i frumos la ra/boi, mos :0eor"0e6 -#iii7 !!!!!! 5uca-se pe pustii7 !!! Mor bietii cai !!!" 5upa parerea mea acesta este unul din cele mai reli/ate romane! In el sunt cuprinsi ani din $iata lui Ion Teodoreanu, scena de comedie, de dra"oste si c0iar de afectiune pentru cei din 4ur!

Caracterizarea personajelor 5upa cum sustine si autorul Ionel Teodoreanu, .l"uta este unul din cele mai reusite persona4e ale operelor literare! 5upa parerea tatalui ei ea este "un drac in"eresc, un amestec de puritate si de inclinatii spre mici rautati"! #a do$edeste inteli"enta, precocitate si perspicacitate! #a este $oluntara, temperamentala si manifesta un teribilism al $arstei! #ste $ulcanica si se a"ita mereu, nu accepta sa fie contra/isa si incearca sa subordone/e to ce o incon4oara! #a este autoritara si nonconformista! #ste in/estrata cu o abilitate deosebita! )e pricepe sa ii 4udece pe cei din 4ur si le cunoaste micile slabiciuni! #a intruc0ipea/a acea ener"ie i/$orata din realitate imbinata cu manifestarile firesti ale $arstei! Monica, prietena .l"utei asi"ura ec0ilibrul intre cei doi frati care sunt intr-un continuu "ra/boi"! Monica este sensibila si sua$a, ca o /ana buna! #ste "eneroasa, buna la suflet, blanda si apropiata de cei din 4ur! #a sare intotdeauna in a4utorul celui neca4it! %u insistenta si rabdare ea o determina pe .l"uta sa-i accepte a4utorul! #ste corecta si sincera! &entru ea notiunea de rau nu e2ista! #a este supusa si ascultatoare! Aefu/a delicat dar demn si cate"oric! #a este recompensa .l"utei! %ele doua persona4e se completea/a reciproc si ne cuceresc prin farmecul si frumusetea lor! 5anut, fratele .l"utei este de cele mai multe ori calm, dar de multe ori el de$ine ner$os! #ste o persoana nedumerita! #l $isea/a ca le sal$ea/a pe Monica si pe .l"uta, dar el este de multe ori potolit de .l"uta! #l este o persoana salbatica! In acest roman el este ca un persona4 ne"ati$ care, impreuna cu .l"uta tulbura $iata linistita pe care o duc la mosia familiei L* M#5#L#1I!