CUPRINS

CUPRINS......................................................................................................................................1 1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie.................................................................................................................. 1.1. Analiza rolului functional! a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii acesteia...................................................................................................................................... 1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei............................................................................ 1.1.". Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de e#ecutie................................$ 1.1. Analiza tehnologicitatii constructiei piesei..................................................................% 1." Analiza &ustificata a materialului pentru e#ecutia piesei.....................................................' 1. . Calculul ritmului si producti(itatii liniei tehnologice. Stabilirea preliminara a tipului )sistemului* de productie...........................................................................................................+ 1. .1. Calculul fondului anual real de timp ),r*....................................................................+ 1. .". Calculul planului productiei de piese )Npp*................................................................+ 1. . . Calculul ritmului si producti(itatii liniei tehnologice.................................................+ 1. .-. Stabilirea preliminara a tipului )sistemului* de productie...........................................+ Capitolul ". Alegerea (ariantei optime a metodei si procedeului de...........................................1. obtinere a semifabricatului..........................................................................................................1. ".1 Analiza comparati(a a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea (ariantei optime .................................................................................................................................................1. "." Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separate...........1". Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e#ecutarea desenului semifabricatului.......................................................................................................................1/ ".- Intocmirea planului de operatii pentru e#ecutarea semifabricatului.................................1/ Capitolul . 0laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei.........1% .1 Analiza proceselor tehnologice similar e#istente..............................................................1% ." Alegerea utila&elor tehnologice..........................................................................................1'

./ Adoptarea schemei de bazare i fi#are a piesei i a dispoziti(elor ce asigur1 realizarea acesteia ..................................................................................................................................."" Capitolul -. 2eterminarea regimurilor optime de achiere........................................................."+ -.1. No3iuni generale........................................................................................................."+ -. 0lementele componente ale regimului de a4chiere.......................................................... -. .1. Alegerea sculei.......................................................................................................... -. .". Alegerea ad5ncimii de a4chiere................................................................................. -. . . Alegerea a(ansului.................................................................................................... -. .-. 2eterminarea (itezei de a4chiere.............................................................................. % Capitolul $ Calculul necesarului de for1 de munc1! de utila&e! S.2.6-uri i materiale............. + $.1 Calculul necesarului de for1 de munc1............................................................................ + $." Calculul necesarului de utila&e...........................................................................................$. Calculul necesarului de S.2.6- uri ...................................................................................-$. .1 Calculul necesarului de scule.........................................................................................-$. ." Calculul necesarului de dispoziti(e i (erificatoare.......................................................-$ Capitolul /.Calculul costurilor de fabricatie...............................................................................-% /.1. Structura generala a costului de fabricatie.......................................................................-% /.". Cheltuielile directe...........................................................................................................-% /.".1 Costul materialului.....................................................................................................-% /.".".Costul manoperei........................................................................................................-% /. .Cheltuielile indirecte.........................................................................................................-' /. .1.Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utila&elor....................................................-' /. ." Cheltuieli generale ale sectiei...................................................................................$. /.-. Calculul costului piesei si al pretului piesei.....................................................................$. Capitolul % 7ibliografie...............................................................................................................$"

1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie

1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii acesteia 1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei 8 rol functional9 * transforma! prin intermediul bielei! miscarea de translatie a pistonului in miscareade rotatie: * transmite consumatorului )elice! generator* momentul motor efecti( generatde forta de presiune a gazelor * insumeaza lucrul mecanic dez(oltat pe fiecare cilindru 8 parti componente 9

Arborele cotit se compune dintr-o succesiune de coturi in numar egal cu i )numarul de cilindri la moatoarele in linie* sau i/2 )pentru motoarele cu cilindri in6*. ;a randul sau! un cot al arborelui cotit se compune din fus palier! fusmaneton si brat. Fusul palier reprezinta! impreuna cu lagarul din motor! elementul de spri&in princare se asigura transmiterea fortelor si momentelor de dezechilibru ale motoruluicatre rama de fundatie si de acolo catre structura de rezistenta a motorului. Fusul maneton face legatura cu restul echipamentului mobil prin intermediulbielei! al carei cap se monteaza pe acest fus. Bratele sunt elemente de legatura intre cele doua fusuri.In functie de solutia tehnica de echilibrare aleasa in prelungirea bratelor )parteadinsprea palier* se pot afla contragreutati calate corespunzator. Partea prin carese transmite momentul motor efecti( consumatorului se numeste partea posterioara a arborelui cotit! in timp ce partea opusa se numeste partea frontala. ;a motoarele na(ale de propulsie si! uzual la au#iliare! partea frontala siposterioara corespund directiei pro(apupa.;a partea posterioara se afla (olantul de uniformizare a miscarii de rotatie aarborelui cotit! a carei coroana dintata poate intra in angrenare cu (irorul. Spreapartea frontala se afla o roata dintata ce transmite miscarea catre sistemul dedistributie )arborele cu came*. ;a motoarele semirapide de puteri mici! arborele cotit angreneaza si uneleagregate de pe sistemele aferente motorului )pompa de ungerem racire!agregatul de supraalimentare! etc.*. ;a unele motoare na(ale! la partea frontala)capatul liber al arborelui cotit* se poate monta un amortizor de (ibratii tosionala)uzual de tip <olset*! iar la cele moderne si pentru (ibratii a#iale.

,ig.1 1. parte frontal1 unde se monteaza roata din3at1 care antreneaza mecanismul de distributie: ". fusurile paliere =n &urul carora se =n(5rte arborele cotit: . fusurile manetoane de care se prind bielele:-. bratele arborelui cotit: $. contragreutati de echilibrare: /. flansa arborelui cotit pe care se monteaza (olantul: %. (olantul.

8 solicitarile la care este supus arborele cotit 9 Sub ac3iunea for3elor de presiune a gazelor 4i a for3elor de iner3ie! =n elementele arborelui cotit apar solicitari de =ntindere! compresiune! =nco(oiere 4i r1sucire. >n zona fusurilor! care constituie!=n general! par3i componente ale unor lag1re de alunecare! soliciatrea

la uzur1 este mai intens1 ceea ce a impus trasarea prin corpul arborelui a unui canal de aducere a uleiului la fiecare fus =n parte. ?ot pentru reducerea uzurii fusurilor paliere unele solu3ii constructi(e pre(1d utilizarea unor lagare cu rulmen3i de rostogolire ceea ce a condus fie la crearea unor raze ale acestor fusuri de marimea bra3elor manetoane )solu3ie folosit1 la unele autocamioane 4i autobuze*! fie utilizarea unui arbore cottit asamblat din mai multe buc13i )solu3ie folosit1 pentru autoturisme de litra& mic*. A(5nd =n (edere aceste solicit1ri =n func3ionare! se impune alegerea unor materiale care s1 permit1 realizarea unei durita3i superficiale mari a fusurilor.
,ig. " 2eformatia unui cot al arborelui cotit din cauza solicitarilor de inco(oiere

Sub ac3iunea acestor for3e arborele cotit se deformeaz1. 2eforma3iile trebuie s1 fie minime pentru a nu perturba func3ionarea motorului. Se apreciaz1 c1 =nclinarea fusului palier =n raport cu a#a geometric1 nu trebuie s1 dep14easc1 @- "mm pentru a nu compromite pelicula de ulei. 1.1.2. Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie

8 2imensiuni principale nominale .

In construc3ia unui arbore cotit trebuie s1 se aib1 =n (edere toate cerin3ele func3ionale! siguran31=n func3ionare decalarea uniform1 a func3ion1rii cilindrilor! echilibra&ul optim! lungimea 4i masaredus1! tehnologia de e#ecu3ie c5t mai simpl1 4i pre3 redus. In general! la AAS 4i AAC se adopt1 construc3ii de arbori coti3i la care fiecare fus maneton este=ncadrat de fusuri paliere! =n care caz se asigur1 o rigiditate optim1.Pozi3ia fusurilor manetoanese alege =n func3ie de ordinea aprinderii 4i a unui e-chilibra& c5t mai complet.;ungimea total1 a arborelui cotit este determinat1 de distan3a dintre cilindri 4i cap1tul liber. Pentru lungimi reduse ale arborelui cotit se asigur1 mai u4or rigiditatea necesar1! la dimensiunioptime ale fusurilor 4i colurilor )cazul motoarelor =n 6*.,usurile manetoane se e#ecut1 toate la acela4i diametru! mai redus dec5t al fusurilor paliere.Pentru reducerea masei arborelui cotit fusurile manetoane 4i chiar cele paliere se g1uresc.7ra3ele arborelui cotit au diferite forme. Racordarea fusurilor cu bra3ele pentru diminuareaconcentr1rii tensiunilor se recomand1 a se face cu raze c5t mai mari! p B .!./ d! unde d estediametrul fusului. A1rirea suprafe3ei de spri&in a fusului se a-sigur1 =n cazul racord1rii cu raze(ariabile sau a racord1rii cu dega&are.

Tolerante la lungimea fusurilor

Se admit in limite 0,15...0,35 mm pentru paliere si manetoane si 0,05...0,15 mm pentru fusul palier de ghidare

Tolerante privind pozitia spatiala

Se refera la concetricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui cotit care trebuie sa fie in limitele 0,015...0,025 mm/100 mm in planul perpendicular pe acesta.

Tolerante la lungimea fusurilor

Se admit in limitele 0,15...0,35 mm pentru paliere si manetoane si 0,5...0,35 mm pentru fusul palier de ghidare

Calitatea si duritatea suprafetelor

Calitatea suprafetelor fusurilor paliere si manetoane este estimata prin rugozitatea acestora la Ra= 0,1...0,2 m. Pentru a asigura rezistenta la uzura la duritatea fusurilor trebuie sa fie 52...65 HRC; adancimea stratului calit 2,5...4,5 mm

Conditii de echilibrare

Penru a evita aparitia unor dezechilibre perturbatoare se aplica echilibrarea dinamica a arborelui cotit, care consta in a corecta masa acesatuia astfel incat axa principala de inertie sa coincida cu axa de rotatie. Practic se fixeaza valoarea minima pe care nu trebuie sa o depaseasca forta centrifuga creata de dezechilibrare. Se limiteaza aeasta valoare la 5% din masa arborelui cotit. In cazurile uzuale echilibrarea dinamica se executa in limitele de 1,0...4,0 N*mm la fiecare capat.

1.1.3 Analiza tehnologicitatii constructiei piesei ?ehnologicitatea este caracteristica comple#a a constructiei piesei ce asigura! in conditiile respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare! posibilitatea fabricarii acstuia prin cele mai economice procese tehnologice! cu cheltuieli minime de forta de munca! utila&e! materiale! energie. Arborele cotit este de doua feluri9 demontabil si nedemontabil: ultima solutie se utilizeaza pe scara larga. Pentrru reducerea greutatii arborelui si a fortelor centrifugale! fusurile se gauresc. Solutia este con(enabila din punct de (edere al rezistentei la oboseala deoarece asigura o distributie mai fa(orabila a flu#ului de forte. Pentru a usura mai mult fusul maneton! gaura e#terioara se e#ecuta e#centric! ceea ce e#ercita o influenta poziti(a si asupra atenuarii efectului de concentrare. Se obtine o rigiditate si o rezistenta la oboseala sporite daca sectiunile fusurilor maneton si palier se suprapun. Suprapunerea la motoarele auto(ehiculelor este de 1$..."$ mm si se realizeaza cu usurinta la motoarele subpatrate. 7ratele arborelui cotit se confectionau mai demult in forma paralelipipedica. Pentru usurarea arborelui se indeparteaza material din colturi! care nu participa la transmiterea momentelor. Cand se micsoreaza grosimea bratelor pentru a reduce lungimea arborelui! sectiunea de calcul se obtine prin marirea latimii. Se a&unge astfel la bratul de forma eliptica sau chiar circulara! forme care au o actiune fa(orabila asupra rezistentei la oboseala. Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee 9 prin for&are sau prin turnare. ,or&area se efectueaza liber sau in matrita cand lungimea arborelui cotit nu depaseste " m. ,or&area in matrita prezinta a(anta&ul ca fibrele! urmand conturul piesei! nu comporta intreruperi. Arborii cotiti for&ati se confectioneaza in general din otel: cei turnati pot fi confectionati din fonta sau otel. In ultimii ani s-au pus la punct procedee de confectionare a arborilor cotiti prin turnare. Aceasta metoda prezinta urmatoarele a(anta&e 9 reducerea consumului de material! adaosuri mici de pelucrare! realizarea cu usurinta a formelor tubulare

ceea ce reduce masa cu 1....".C! realizarea cu usurinta a formelor oprime cerute de echilibrare. Prin prelucrare mecanica a arborelui for&at! se obtin doar forme apropiate de cele optime cu cheltuieli mai mari. 1.2 Analiza justificata a materialului pentru executia piesei 2upa stabilirea rolului functional se alege materialul optim ce (a fi folosit la obtinerea piesei. Rolul func3ional ne arata si proprietatile pe care trebuie sa le indeplineasca piesa. D alegere optima a unui material pentru o anumita destinatie ! este o problema foarte comple#a ce trebuie rezol(ata de proiectant. Concluzia este ca daca se doresc anumite proprietati se face o proiectare a materialului cu o astfel de structura care sa implice cerintele cerute de rolul functional . Adica se alege acel material care sa indeplineasca cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si al unei fiabilitati sporite. Proprietatile unui material trebuie considerate ca o sum1 de relatii intre material si mediul incon&urator in care (a lucra. Aaterialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile arborelui. Pentru a satisface toate conditiile ) rezistenta mare la oboseala! duritate ridicata a suprafetelor fusurilor! buna prelucrabilitate! usurinta obtinerii semifabricatului*! arborii cotiti se e#ecuta din fonta sau otel! cu urmatoarele caracteristici 9 Utilizarea fontei prezinta cate(a a(anta&e. ,onta este un material ca calitati antifrictiune superioare! datorita incluziunilor de grafit: de aceea! uzura fusurilor este inferioara. ;a unele motoare s-au obtinut rezultate spectaculoase! uzura fusului maneton reducandu-se de patru ori prin inlocuirea arborelui de otel cu cel din fornta. 2atorita actiunii lubrifiante a grafitului! fonta suporta presiuni specifice mai mari! ceea ce face posibila utilizarea cuzinetilor din bronz sau plumb.

OTEL

Dintre calitatile de otel cel mai mult se folosesc otelurile de imbunatatire cu si fara elemente de aliere. Oteluri carbon de calitate din marcile OLC 45X, OLC 60X, STAS 880-79. Oteluri aliate de tipul Cr-Ni, Cr-Ni-Mo, sau Cr-Mo din marcile indicate in STAS 791-79 Dintre calitatile de fonta cele mai bune rezultate s-au obtinut cu fonta modificata cu grafit nodular cu o rezistenta la rupere de 650...730 N/mm*mm si duritatea de 212...270 HB. De asemenea se folosesc fonte speciale aliate cu Cr, Ni, Mo, Cu. Arborii cotiti turnati in comparatie cu cei forjati prezinta anumite particularitati: semifabricatul este mai precis ceea ce determina micsorarea volumului de prelucrari mecanice cu 25...30%, reducerea consumului de material si reducerea duratei de fabricare; sunt putin sensibili la concentrarea tensiunilor, au o rezistenta la oboseala ridicata, au insa o rezistenta mai mica decat arborii forjati din otel din care cauza se executa cu dimensiuni marite; incluziunile de grafit confera inalte calitati de amortizare a oscilatiilor de torsiune.

FONTA

1.3. Calculul ritmului si producti itatii liniei tehnologice. !tabilirea preliminara a tipului "sistemului# de productie 1.3.1. Calculul fondului anual real de timp "$r# ,r E FGc-)Gd@Gs*HInsItsIJp ForeKanH )1.1.* unde9 Gc 8 numarul zilelor calendaristice dintr-un an: Gc E /$ zileKan: Gd 8 numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an: GdE$" sau 1.- zileKan: Gs 8 numarul zilelor sarbatorilor legale: GsE/ zileKan: ns 8 numarul de schimburi! dat prin tema FschimburiKziH: nsE": ts 8 durata unui schimb: tsE' oreKschimb: Jp 8 coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilor e#ecutate in timpul normal de lucru al schimbului respecti(. Se recomanda F"IH9 JpE.!+% pentru nsE1 : JpE.!+/ pentru nsE" : JpE.!+- pentru nsE . Se alege9 GdE1.- zileKan si JpE.!+/ Rezulta 9 ,rEF /$-)1.-@/*HI"I'I.!+/ ,rE +1/!' oreKan 1.3.2. Calculul planului productiei de piese "%pp# NppE NpIn@ Nr@ Nrc@ Nri FpieseKanH )1.".* unde9 Np 8 planul de productie pentru produsul )ansamblul* respecti(! dat prin tema: n 8 numarul de piese de acelasi tip pe produs: Nr 8 numarul de piese de rezer(a! li(rate odata cu produsul. In ma&oritatea cazurilor! NrE.: Nrc 8 numarul de piese de rezer(a li(rate la cerere )pentru reparatii*. Se adopta in functie de durabilitatea piesei intre . si "..... ..C din )NpIn*: Nri 8 numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze ine(itabile. Se adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utilizate intre .!1...1C din )NpIn@ Nr@ Nrc*: Se alege9 NpInE1'$ ... pieseKan : Nrc E ".C din )NpIn*: NriE .!$C din )NpIn@ Nr@ Nrc* Rezulta9 NppE1'$ ...@.@ % ...@)1'$ ...@.@ % ...*I...$ NppE " 1.. pieseKan 1.3.3. Calculul ritmului si producti itatii liniei tehnologice Ritmul liniei tehnologice! RL! are implicatii ma&ore asupra asigurarii sincronizarii operatiilor )pentru liniile cu flu# continuu*! prin di(izarea procesului tehnologic in operatii si faze! alegerea utila&elor! S26-urilor si a structurii fortei de munca. RLE,rI/.KNpp FminKpiesaH RLE1!..' minKpiesa )1. .* Producti(itatea liniei tehnologice reprezinta in(ersul ritmului liniei9 MLENppI,rE/.I RL FpieseKoraH MLE/.!-+1 pieseKora )1.-.* 1.3.&. !tabilirea preliminara a tipului "sistemului# de productie ?ipul de productie reprezinta ansamblul de factori producti(i dependenti! conditionati in principal de9 stabilitatea in timp a productiei! comple#itatea constructi(a si tehnologica a acesteia si de (olumul productiei. ?ipul de productie influenteaza9 caracterul si amploarea pregatirii
9

tehnice a productiei! ni(elul de specializare si structura de productie! formele de organizare a productiei! economicitatea fabricatiei. Aetodele de stabilire a tipului productiei 8 metoda indicilor de constanta a fabricatiei! metoda nomogramei-necesita! pe langa (aloarea RL si (alorile timpilor normati pentru operatiile principale ale procesului tehnologic F1I)1. .".*H. Intrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati! acestia pot fi adoptati preliminar! prin analiza unui proces tehnologic similar e#istent sau la stabilirea timpului de productie! se (a utiliza unui criteriu orientati( )mai putin precis*! bazat numai pe ritmul mediu al liniei tehnologice! RL! astfel daca9 RL N 1 minKbuc 8 se adopta productie de masa: 1 N RL N 1. minKbuc 8 se adopta productie de serie mare: 1. N RL N . minKbuc 8 se adopta productie de serie mi&locie: . N RL N 1.. minKbuc 8 se adopta productie de serie mica: RL B 1.. minKbuc 8 se adopta productie indi(iduala. In cazul nostru! unde RLE1...' minKbuc! se adopta productie de serie mare! cu toate ca se apropie si de productia de masa. In cazul frec(ent intalnit in constructia pieselor auto! al productiei de serie se pune si problema determinarii marimii optime a lotului de piese fabricate )Nlot*. Se poate utiliza relatia orientati(a9 NlotENppIGrKG1 FpieseKlotH )1.$.* unde9 Gr 8 numarul de zile pentru care trebuie sa e#iste rezer(a de piese: GrE"... zile la piese de baza! mari: GrE$...1. zile la piese marunte: G1EGc-)Gd@Gs* 8 numarul anual de zile lucratoare: Alegem9 GrE zile : G1E"$$ zile Rezulta9 NlotE" 1..I K"$$ NlotE" %-"! $ pieseKlot

Capitolul 2. Alegerea ariantei optime a metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparati a a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea ariantei optime Alegerea procedeului se face pe baza criteriilor tehnico-economice si de compatibilitatea procedeului cu9 8 materialul de e#ecutie: 8 precizia impusa prin desenul de e#ecutie: 8 forma si solicitarile piesei: 8 dimensiunile principale ale piesei: 8 caracterul productiei. ?urnarea! ca procedeu tehnologic este una din cele mai (echi metode de ob3inere a pieselor prin punere in forma! dez(oltate de om. ?urnarea inter(ine intotdeauna ca metoda

10

tehnologica distinct1 la materialele care sunt elaborate in stare lichida sau (ascoasa. Impreun1 cu prelucr1rile prin matri3are si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemi&locit la realizarea formei pieselor 8 spre deosebire de alte prelucr1ri! unde forma rezulta prin mi&locirea unor procese tehnologice preliminare distincte ) laminare! tragere! for&are libera! a4chiere si microa4chiere*. Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate! piese cu mase di(erse! de la frac3iuni de gram si pana la sute de tone! care i4i g1sesc utiliz1ri in toate domeniile de acti(itate. Procesele de e#ecu3ie a pieselor prin turnare se remarca prin urm1toarele a(anta&e9 - permit realizarea de piese cu configura3ii di(erse! in clasele de precizie /..1/! cu suprafe3e de rugozitate RaE1!/...".. Om: -permit realizarea de piese cu propriet13i diferite in sec3iune )unimaterial! polimaterial*: creeaz1 posibilitatea ob3inerii de adaosuri de prelucrare minime ) fata de for&area libera! sau prelucr1rile prin a4chiere*: -creeaz1 posibilitatea de automatizare comple#a a procesului tehnologic! fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice! la toate loturile de piese de acela4i tip: - permit ob3inerea unei structuri uniforme a materialului piesei! fapt ce ii confer1 acesteia o rezisten31 multidirec3ional1. In general! compactitatea! structura si rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica )deoarece acestea poseda o rezistenta unidirec3ional1! dup1 direc3ii preferen3iale*. 2intre deza(anta&ele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera9 - consum mare de manopera! indeosebi la turnarea in forme temporare: - costuri ridicate pentru materialele au#iliare: - consum mare de energie pentru elaborarea si men3inerea materialelor in stare lichida la temperatura de turnare: - necesit1 m1suri eficiente contra polu1rii mediului si pentru imbun1t13irea condi3iilor de munc1. 2e men3ionat c1 ! prin turnare se pot realiza atat piese K semifabricate dintr-un material unic! sau din cel pu3in doua materiale ) acoperiri prin turnare statica sau centrifugala! utilizarea turn1rii cu inser3ii! ob3inerea prin turnare a materialelor compozite etc.*. ?endin3a actual1 este de a eficientiza procesele de produc3ie prin reducerea adaosurilor de prelucrare si a opera3iilor de prelucrare dimensionala ulterioare. 2in acest moti(! procedeele de punere in forma! intre care 4i turnarea! cap1t1 o aten3ie deosebit1! cunoscand un grad mai ridicat de perfec3iune 4i ino(are fa31 de alte procedee. In func3ie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ) tehnologii mecanice! metalurgice! de mecanica fina! de tehnica dentara! de prelucr1ri de industria chimica! de construc3ii etc.*! pot e#ista denumiri specifice! care sunt sinonime. Amestecul de formare este materialul din care se realizeaz1 interiorul formei de turnare ) la turnare in forme temporare*! fiind compus din doua elemente9 un material granulat! care are rolul de a se modela dup1 configura3ia modelului si de a umple rama de formare! si un liant! care confer1 rezistenta si stabilitate formei de turnare! permi3and ulterior dezbaterea formei pentru e#tragerea piesei. Amestecul de formare trebuie sa aib1 o bun1 refractaritate! pentru a rezista la contactul cu topitura! precum si o granula3ie corespunz1toare! pentru a asigura etan4eitatea pere3ilor ca(ita3ii formei. ,orma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de turnare care con3ine ca(itatea de turnare re3eaua de turnare si canalele de e(acuare a gazelor. Cu a&utorul ei se realizeaz1 configura3ia !gabaritul si calitatea suprafe3ei piesei. ,ormarea este denumirea generica a opera3iilor prin care se realizeaz1 forma de turnare: acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare 4i semitemporare! confec3ionate
11

din amestecuri de formare. ,ormele permanente ! de tipul matri3elor si al cochilelor se realizeaz1 prin turnare sau for&are! urmate de prelucr1ri mecanice! tratamente termice 4i de suprafa31. 0#tragerea piesei denume4te opera3ia de scoatere a piesei solidificate din forma de turnare. Aiezul este o parte distincta a formei de turnare! cu a&utorul c1ruia se ob3in golurile interioare ale piese turnate. Aiezurile pot fi permanente)la turnare in matri3e sau cochile* sau temporare ) la turnarea in cochile sau in forme temporare*.,ormarea miezurilor se face cu a&utorul cutiilor de miez. Aodelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic piesa! m1rit1 corespunz1tor in func3ie de caracteristica de contrac3ie ala solidificare a materialului piesei si ser(e4te in opera3iile de formare. Aula&ul este un model intermediar )negati(ul formei piesei reale*: ser(e4te la realizarea modelului de turnatorie)poziti(ul formei piesei*. Re3eaua de turnare este partea tehnologica a ca(ita3ii formei de turnare! care con3ine palnia de turnare! totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre ca(itatea piesei! precum si maselotele. Pentru formarea re3elei de turnare se realizeaz1 modele corespunz1toare. ?urnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce define4te capacitatea acestuia de a cap1t1 dup1 solidificare configura3ia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-(ascoas1. 0ste o proprietate tehnologica comple#a! care determina posibilit13ile unui material de a fi prelucrat prin turnare! ea este influen3at1 de m1rimi fizice precum9 fuzibilitatea! fluiditatea! contrac3ia de solidificare etc. ?urnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de realizare a pieselor semifabricat 4iKsau finite . 'ropriet()i de turnare ale metalelor *i aliajelor 1. ?urnabilitatea9 proprietatea tehnologic1 global1! care reflect1 comportarea materialelor in raport cu procedeele tehnologice din grupa turn1rii . 0a se e#prim1 prin calificati(e 9 foarte bun1 ! bun1 ! satisf1c1toare ! slab1 ! nesatisf1c1toare . ". ,uzibilitatea 9 este proprietatea materialului de a trece in stare topit1 . . ,luiditatea9 este proprietatea materialului aflat in stare lichid1 sau (ascoas1 de a curge 4i umple toate detaliile ca(ita3ii formei de turnare . -. Contrac3ia9 este proprietatea materialului metalic de a-4i mic4ora (olumul in timpul solidific1rii . $. Segregarea9 este separarea constituen3ilor unui amestec eterogen astfel incat distribu3ia acestora nu mai este uniform1 . /. Absorb3ia gazelor9 e#prim1 proprietatea de a dizol(a gaze . ;a proiectarea modelelor 4i a cutiilor de miez trebuie parcurse urm1toarele etape9 1. 8stabilirea rolului func3ional al piesei 8 se face pe baza metodei de analiz1 morfofunc3ional1 a suprafe3elor: ". 8alegerea materialului optim pentru confec3ionarea piesei - se folose4te metoda de analiz1 a (alorilor optime: . 8 intocmirea desenului piesei brut turnate 8 se face pornind de la desenul piesei finite! pe care se adaug19 -Ap - adaosuri de prelucrare! pe toate suprafe3ele a c1ror precizii dimensionale 4i rugozit13i nu pot rezulta direct din turnare:

12

-At - adaosuri tehnologice! pentru toate suprafe3ele a c1ror configura3ie sau pozi3ie nu poate fi obi4nuit1 direct prin turnare sau in (ederea simplific1rii formei tehnologice a piesei: -Ai - adaosuri de inclinare! care faciliteaz1 scoaterea modelului din form1 4i a piesei din form1. 6aloarea adaosurilor de inclinare depinde de pozi3ia planului de separa3ie: -Rc - adaosuri sub forma razelor de racordare constructi(e! in scopul de a e(ita apari3ia defectelor de tipul fisurilor 4i cr1p1turilor: -Ac - adaosuri de contrac3ie. Stabilirea acestuia se face in func3ie de natura materialului de turnat: -. 8intocmirea desenului modelului 8 se face pornind de la desenul piesei brut turnate 3inanduse seama de (alorile adaosurilor de contrac3ie 4i de num1rul 4i forma m1rcilor: $. 8intocmirea desenului cutiilor de miez 8 se face 3inand cont de configura3ia interiorului piesei brut turnate care indic1 num1rul 4i forma miezurilor. Alegerea planului de separa3ie se face 3inand cont de urm1toarele recomand1ri9 8 s1 fie! pe cat posibil! plan de simetrie: 8 s1 fie! pe cat posibil! un plan drept: 8 s1 fie situat in pozi3ie orizontal1: 8 s1 con3in1 suprafa3a cea mai mare a piesei.

Pentru piesa in discu3ie am ales ca procedeu de turnare ! turnarea in forme permanente statice. Acest procedeu permite ob3inerea de piese cu configura3ie simpl1 sau comple#1 ! in serie mare sau mas1 ! o precizie dimensional1 de P .!.' mm sau de P .!1 mm: o calitate a suprafe3ei bun1 ) RaB !"Qm*! permite ob3inerea de piese cu grosimea peretelui de .!%$ 8 1 mm cu g1uri interioare de FB .!%$ mm filetate sau nefiletate .;a acest procedeu metalul sau alia&ul lichid se introduce prin c1dere liber1.

13

+b)inerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic In cazul in care se alege fabricarea unui arbore cotit demontabil se poate (orbi si de obtinere prin procedeu deformabil. Plasticitatea este proprietatea tehnologic1 a unui material de a suferi deforma3ii permanente sub ac3iunea unor for3e e#terioare . Ca urmare ! ob3inerea unei piese care s1 corespund1 unui anumit rol func3ional se face prin redistribuirea de material in stare solid1 ) nu prin indep1rtarea de material * in concordan31 cu sistemul de for3e care ac3ioneaz1 asupra materialului. Cel mai (echi procedeu de deformare plastic1 este for&area . ,or&area este procesul de prelucrare prin deformare plastic1 ce const1 in introducerea in (olumul de material a unor st1ri tensionale care s1 produc1 curgerea sa )a materialului * . Aceste for3e se aplic1 prin lo(ire 4iKsau presare . ,or&area este de dou1 feluri 9 8 liber1 ! cand curgerea materialului se face liber sub ac3iunea unor for3e de lo(ire9 8 in matri31 )matri3are* ! cand curgerea materialului este limitat1 ca(ita3ional ! sub ac3iunea unor for3e de lo(ire 4iKsau presare . Rinand cont de programa de fabrica3ie 4i de dimensiunile de gabarit relati( reduse procedeul de deformare plastic1 ales (a fi matri3area. Se alege matri3area ! deoarece pentru ca pe lang1 ob3inerea unor semifabricate cu configura3ii de la cele mai simple la cele mai comple#e se mai ob3in 4i rugozit13i foarte bune )uneori nu mai necesit1 prelucr1ri ulterioare prin a4chiere* ! procesul de fabrica3ie are 4i o precizie dimensional1 foarte bun1 ) P .!.$Qm*! pot fi ob3inute produse ale c1ror propriet13i fizico-mecanice (ariaz1 pe sec3iune . Ins1 acest proces de fabrica3ie are 4i un deza(anta& deosebit 9 cost foarte mare al matri3ei . Pentru a stabili procedeul tehnologic optim intre for&are liber1 4i for&are in matri31 trebuie 3inut cont de 9 -configura3ia geometric1 a piesei: -programa de produc3ie: -precizia dimensional1: -gabarit)greutate*.

2.2 !tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separate ?inand cont de numarul pieselor de fabricare si productiei de serie mare! am ales matritarea ca metoda de obtinere.

14

Aatritarea se face pornind de la semifabricat! bara laminate! debitata la lungime si apoi supusa unor faze succesi(e de deformare pentru a se putea obtine bratele! fusurile si plansa arborelui cotit. Aceasta metoda prezinta a(anta&ul ca se realizeaza o repartizare continua a fibrelor in material! deci o forma rationala din punct de (edere al solicitarilor! cu un numar redus de faze si consum specific redus de material. 2eza(anta&ul consta in faptul ca fusurile nu pot fi tubulare! deci masa proprie a unui astfel de arbore este mai mare decat masa unu arbore similar! realizat prin turnare cu fusuri tubulare.

,ig.

,azele matritarii arborelui cotit

15

2.3 !tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatului Precizia semifabricatelor matritate pe masini (erticale de matritat este reglementata prin S?AS %/%. 8 '..Adaosurile de prelucrare si abaterile limita ale semifabricatului matritat destinat pieselor auto se incadreaza in clasele I 8II de precizie atunci cand este (orba de pisele simple ca in cazul arborilor cotit.Adaosul se adopta numai in cazul pieselor matritate ale caror suprafete se prelucreaza prin aschiere. In functie de caracteristicile de prelucrare de 1!"$ mm la care se adauga .!$ mm pentru obtinerea rugozitatii prescrise in cadrul capitolului 1. ;a suprafetele matritate care se prelucreaza ulterior inclinarile de matritare si razele de racordare se aplica la toate cotele nominale ale piesei la care se adauga (aloarea adaosului de prelucrare respecti(e.

2.& ,ntocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului %r. Crt. 1 " Planul de operatii pentru obtinerea semifabricatului este urmatorul 9 +peratii si faze de -asini, utilaje, -ateriale 'arametrii semifabricare instalatii si !.../.-uri auxiliare tehnologici 2ebitarea materialului ,ierastrau mecanic 6iteza si a(ansul ?emperatura si Incalzire material Cuptor electric durata de incalzire Nico(ala Prefor&are Ca(itate de ebosare Ciocan ,orta de apasare pneumatic ,orta de apasare Aatrita deschisa ,or&are primara Cursa piesei Presa (ertical ?imp de apasare 0#tractia 0#tractoare semifabricatului ,orta de apasare 2eba(urare Stanta Cursa ,or&are secundara de Aatrita de redresare ,orta de apasare redresare Presa de e#centric Cursa Sablare cu alice Aasina de sablat 6iteza de impact Pensula ;upa C.?.C. 7anc 6opsea C.?.C.

$ / % ' +

16

Capitolul 3. 0laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei

3.1 Analiza proceselor tehnologice similar existente ;a elaborarea unei noi tehnologii de fabricaie se pornete de la analiza tehnologiilor e#istente! aplicate pentru piesa respecti(1 sau pentru piese din aceeai grup1. Pentru arborii canelai! pre(1zui cu danturi din oeluri de cementare! literatura de specialitate pre(ede tipuri distincte de tehnologii de fabricaie prezentate =n mod schematic =n tabelul .1. In principiu! la prelucrarea pieselor de tip arbore cotit se parcurg urmatoarele etape 9 Dperatii pregatitoare: Prelucrari de degrosare! prefinisare! finisare: Prelucrare canal de pana: Preucrarea fusurilor: ?ratament termic: Rectificare: Control final.
?ab .1 Principalele tehnologii de fabricaie ale arborilor cotiti

Nr. tehnologiei

Nr. operaie i 1 " 1 "

Dperaii Strun&ire degroare Strun&ire finisare ?ratament termic Rectificare degroare Strun&ire degroare Strun&ire finisare ?ratament termic Rectificare semifinisare Strun&ire degroare Strun&ire finisare ?ratament termic Rectificare ;epuire

Aaini unelte i utila&e Strung copier Strung copier Cuptor RU $. Strung copier Strung copier Cuptor ASA Strung copier Strung copier Cuptor RU $. Aain1 de lepuit

S.2.6.-uri ubler ubler ubler ubler ubler

Dbs

RaE1!/

" 1 " $ /

RaE.!' ubler ubler RaE.!1

?ab ." Procesul tehnologic de fabricare a arborilor cotiti

Nr. Dp. 1 " Dperaia ,rezare - amborare Strun&ire ebo poriunea I Strun&ire ebo poriunea II $ Strun&ire finisare poriunea I Strun&ire finisare poriunea II Aaina unealt1 Aain1 de frezat i amborat Aaini unelte i utila&e Strung copier Strung copier Strung copier - cuit "$#"$ dr. P1. - ubler - cuit "$#"$ dr. P1. - ubler - cuit "$#"$ dr. P1. S.2.6. - frez1 frontal1 cu cuite demontabile - burghiu centrare - ubler

17

/ % ' + 1. 11 1" 1 11$ 1/ 1% 1' 1+

Strun&ire dega&are poriunea I Strun&ire dega&are poriunea II Rectificare Control intermediar 7urghiere ,iletare Strun&ire ,rezare Aarcare Sp1lare ?ratament termic Sablare Rectificare Sp1lare

SN -.. SN -.. RU $. Aas1 de control Aain1 de g1urit Aain1 de g1urit SN -.. ,C ".. Instalaie de sp1lare Compresor -cuptor -intalaie CI, -baie ulei Instalaie sablat SAS Instalaie de sp1lare Compresor

- ubler - cuit 1/#1/ dr. P1. - ubler - cuit 1/#1/ dr. P1. - ubler - piatr1 $..#". # .. 0n'.N -ubler! calibre potcoa(1! dispoziti( control b1taie radial1 -7urghiu T- ubler ?arod A1" Cuit ".#1" dr P1. ,rez1 cu tamburi T$. - ubler -set poansoane -ciocan .!$Jg

Piatr1 $..#". #'. 0n"$AC Calibrare potcoa(1 -micrometru -calibru tampon -dispoziti( pentru masurat bataia -ubler '..K1 -ubler ..K1 -calibre filetate -parafin1

".

Control final

Aas1 control

"1

Conser(are - Ambalare

7aie parafin1

3.2 Alegerea utilajelor tehnologice Alegerea utila&elor i mainilor-unealt1 s-a f1cut =n funcie de tipul prelucr1rii! dimensiunea de gabarit a piesei i de tipul produciei i de gradul de =nc1rcare a utila&ului. Prelurarea manetoanelor presupune generarea unor suprafete de re(olutie e#centrice in raport cu fusurile paliere. Comple#itatea cat mai ales rigiditatea scazuta a piesei elimina de la inceput schema generala folosita la strun&irea clasica! prin aducerea a#elor manetoanelor pe directia arborilor principali ai masinilor unelte. Aceasta solutie este folosita numai in cazul arborilor cotiti de dimensiuni mari! caz in care miscarea principal de a(ans este realizata de cutitele de strun&it! arborele cotit ramanand fi# in timpul prelucrarii. Sinterizand cele spuse mai sus! structura masinilor de prelucrat arbori cotiti! (or urmari schema de clasificare din figura .1. Suprafetele ce trebuie prelucrate pe aceste masini sunt suprafetele e#centrice ale manetoanelor si suprafetele laterale ale bratelor acestora.

18

,ig. .1 Schema generala de prelucrare a suprafetelor manetoanelor pe masini unelte

Procesul de strun&ire a suprafetei cilindrice a manetonului se desfasoara in timp ce ansamblul piesa-scula e#ecuta o deplasare circular! plan paralela intr-un plan perpendicular pe a#a de rotatie a arborelui cotit. Aceasta impune o constructi(e speciala a saniei portcutit 1! sanie ce e#ecuta miscarea plan paralela cu a&utorul a doi arbori sablon " si )fig. ." b*. Pentru a asigura pozitia reciproca maneton-scula se folosesc rolele presoare -. 6oteza de aschiere impusa procesului determina o anumita turatie n pentru arborele cotit si pentru cei doi arbori sablon. 6alorile ma#ime i minime ale (itezei de aschiere! in functie de diametrul manetonului sunt9
d " na e + " = 1... d " na e " = 1...

v af ma#

) .1*

v af ma#

) ."*

unde9

d 8 diametrul manetonului: e 8 distanta )e#centricitatea* dintre a#a manetonului si cea a arborelui

19

,ig. ." Schema de prelucrare a suprafetelor manetoanelor

,ig. . . Schema cinematica a masinii unelte de prelucrare a manetoanelor

Strungurile cu cutite rotati(e pentru prelucrarea arborilor cotiti de dimensiuni mari sunt caracterizate prin pozitia fi#a a arborelui cotit! prelucrarea prin strun&ire fiind realizata printrun cap port cutite ce e#ecuta o mi4care de rotatie! caruia I se imprina si miscarea de a(ans pe directie trans(ersal si longitudinala )fig. .-*. Un platou 1! pe care sunt montate saniile portcutite " si cutitele ! e#uta miscarea principal de aschiere n a . Aiscarea de a(ans radial cu (iteza r este realizata prin deplasarea saniilor portcutite. Arborele este orientat si fi#at cu a&utorul suporturilor - ce permit aducerea a#ei manetonului sau a fusului palier pe directia ce rotatie a platoului portcutite.

20

,ig. .- Strung cu cutite rotati(e

,ig. .$ ;antul cinematic pentru obtinerea miscarii principale

21

,ig. .$ Aasini de rectificat arbori cotiti

>n scopul eliminarii deformatiilor la inco(oiere s-au construit masini la care arborele este fi#at in pozitie (erticala )fig. ./*

,ig. ./ Aasina de rectificat (eritcala a arborilor cotiti

3.1 Adoptarea schemei de bazare i fixare a piesei i a dispoziti elor ce asigur( realizarea acesteia 6ezi tabelul .

22

23

%r. Crt.

.enumirea operatiei

'ozitia tehnologica

Prelucreare capete arbore

"

Prelucrare gauri centrare

24

Prelucrarea conturului e#terior al capetelor arborelui

Prelucrare palier central

25

Prelucrare simultana a fusurilor palier

Prelucrare simultana a fusurilor maneton

26

Prelucrarea gaurilor pentru asamblare cu (olantul

'

Uaurire pentru strapungere in fusuri

?ratament termic al fusurilor paliere si manetoane

27

1.

Prelucrarea fusurilor paliere prin rectificare de finisare

11

0chilibrare prin eliminare de material

1" 1

6ibronetezire Control final

28

Capitolul &. .eterminarea regimurilor optime de achiere

&.1. %o)iuni generale 2up1 ce s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mecanic1 prin a4chiere! se calculeaz1 adaosurile de prelucrare minime pentru toate opera3iile )fazele* de prelucrare a fiec1rei suprafe3e. Pentru determinarea adaosului minim la prima opera3ie )faz1* de prelucrare a suprafe3ei considerate! m1rimile Rz! S! V! care intr1 =n rela3ia de calcul! sunt cele corespunz1toare semifabricatului matri3at brut! iar eroarea de instalare se determin1 pe baza indica3iilor de la precizia prelucr1rii mecanice. ;a stabilirea procesului tehnologic de prelucrare mecanic1 se (a a(ea =n (edere c1 nu se e#ecut1 la matri3are g1urile cu a#e in plane neparalele cu direc3ia de matri3are. Adaosurile de prelucrare totale calculate 4i dimensiunile calculate ale semifabricatelor nu includ adaosurile tehnologice necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matri3at! pentru fi#area semifabricatelor la tratament termic sau adaosurile pentru probe 4i epru(ete de =ncerc1ri mecanice. Adaosurile tehnologice men3ionate mai sus se stabilesc =n mod suplimentar fa31 de adaosurile de prelucrare calculate analitic 4i anume! la =ntocmirea desenului semifabricatului matri3at. ;a suprafe3ele matri3ate care se prelucreaz1 ulterior prin a4chiere! =nclina3iile de matri3are 4i celelalte adaosuri tehnologice se aplic1 la dimensiunile nominale calculate ale acestui semifabricat. &.2 Calculul adaosurilor de prelucrare pentru fusul palier 213 4 &3 mm

a#

Calculul adaosului pentru rectificarea de finisare ;a opera3ia de finisare! se lucreaz1 cu pietre moi )liant organic* cu granula3ie mic1 )/....'.*. ;a rectificarea rotund1 e#terioara se realizeaz1 precizia de prelucrare =n clasa /...% de precizie! 4i o rugozitate de 1!/ ....!' Qm . Dpera3ia precedent1 este rectificarea de degro4are cu urm1torii parametri9
R zi 1 =1!/ Qm 8 rugozitatea este dat1 =n tabele ".1- F1H: S i 1 =. 8 factorul de comple#itate a formei piesei)se e#clude dup1 tratamentul

termic*

K = .!."$ 8 coeficient de mic4orare a abaterilor spa3iale dat =n tabelul -.' F1H:

c = 1!/ QmKmm - curbarea specific1 dat1 =n tabelul $.1. F1H: l c =$' mm 8 lungimea fusului:

c = " c lc = 1'$Qm 8 curbarea a#ei! rela3ia $.1$F1H:

29

m = 1!%mm 8 deplasarea matri3elor =n planul de separa3ie dat1 =n tabelul $.+F1H:

" = c" + m = 1%1.Qm 8 abaterea spa3ial1 total1 ! rela3ia $.'F1H:

i 1 = K = - Qm 8 abaterea spa3ial1 remanent1! rela3ia -.1. F1H:

i =. - eroarea de fi#are la prelucrarea =ntre (5rfuri.

Se poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de finisare cu rela3ia din tabelul .1 F1H.
" " A pi min = "( R zi 1 + S i 1 ) + " i" 1 + i = '+ Qm

?oleran3a piesei Ti 1 este dat1 =n tabelul ".1$ F1H 4i se alege Ti 1 E $ Qm. 2eci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din " Ainom = " A pi min +Ti 1 =1"- Qm tabelul . F1H9 2iametrul ma#im =nainte de rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din d i 1 ma# = d i ma# + " A p min = /.!++ mm tabelul . F1H9 Se rotun&e4te9 d i 1 ma# = d i 1nom =/.!++ mm Rezult1 diametrul minim d i 1 min = d inom Ti 1 = /.!'/$ mm.
. 2eci opera3ia de rectificare de degro4are se (a realiza la cota9 /.!++ ... $ mm

b#

Calculul adaosului pentru rectificarea de degro*are ;a opera3ia de degro4are se folosesc pietre abrazi(e dure )liant ceramic* cu granula3ie mare )"-... /*. Prelucrarea arborilor prin rectificare este o opera3ie de finisare care poate fi final1 sau premerg1toare pentru unele opera3ii de prelucrare fin1. Dpera3ia precedent1 este strun&irea de finisare cu urm1torii parametri9
R zi 1 = !" Qm 8 rugozitatea este dat1 =n tabele ".1- F1H: S i 1 =. 8 factorul de comple#itate a formei piesei)se e#clude dup1 tratamentul

termic*

K = .!. 8 coeficient de mic4orare a abaterilor spa3iale dat =n tabelul -.' F1H:

c = 1!/ QmKmm - curbarea specific1 dat1 =n tabelul $.1. F1H: l c = $' mm 8 lungimea fusului:

c = " c lc = 1'$Qm 8 curbarea a#ei! rela3ia $.1$F1H:

30

m = 1!%mm 8 deplasarea matri3elor =n planul de separa3ie dat1 =n tabelul $.+F1H:

" = c" + m = 1%1.m 8 abaterea spa3ial1 total1 ! rela3ia $.'F1H:

i 1 = K = $ Qm 8 abaterea spa3ial1 remanent1 !rela3ia -.1. F1H:

i =. - eroarea de fi#are la prelucrarea =ntre (5rfuri.

Se poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de finisare cu rela3ia din tabelul .1 F1H.
" " A pi min = "( R zi 1 + S i 1 ) + " i" 1 + i = 1.+ Qm

?oleran3a piesei Ti 1 este dat1 =n tabelul ".1$ F1H 4i se alege Ti 1 E$-. 2eci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din " Ainom = " A pi min +Ti 1 =1/ Qm tabelul . F1H9 2iametrul ma#im =nainte de rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din d i 1 ma# = d i ma# + " A p min = /..11mm tabelul . F1H9 Se rotun&e4te9 d i 1 ma# = d i 1nom =/.!11 mm Rezult1 diametrul minim d i 1 min = d inom Ti 1 = /.!.-/ mm.
/.!11. 2eci opera3ia de strun&irea de finisare se (a realiza la cota9 ...$- mm

c#

Calculul adaosului pentru strunjirea de finisare >n general strun&irea de finisare se realizeaz1 =n dou1 treceri9 una de prefinisare 4i una de finisare care s1 asigure precizia dimensional1! de form1 4i rugozitatea final1. Strun&irea de finisare se poate e#ecuta pe aceia4i ma4in1 pe care s-a e#ecutat degro4area! =ns1 pentru a asigura o calitate superioar1 a prelucr1rii se recomand1 ca finisarea s1 se e#ecute pe ma4ini unelte cu precizie mai ridicat1. Dpera3ia precedent1 este strun&irea de degro4are cu urm1torii parametri9
R zi 1 =1"!$ Qm 8 rugozitatea este dat1 =n tabele ".1- F1H: S i 1 =. 8 factorul de comple#itate a formei piesei)se e#clude dup1 tratamentul

termic*

K = .!./ 8 coeficient de mic4orare a abaterilor spa3iale dat =n tabelul -.' F1H:

c = 1./ QmKmm - curbarea specific1 dat1 =n tabelul $.1. F1H: l c =$' mm 8 lungimea fusului:

c = " c lc = 1%' Qm 8 curbarea a#ei din rela3ia $.1$F1H:

31

m = 1!%mm 8 deplasarea matri3elor =n planul de separa3ie dat1 =n tabelul $.+F1H:

" = c" + m = 1%1.Qm 8 abaterea spa3ial1 total1 ! rela3ia $.'F1H:

i 1 = K = 1." Qm 8 abaterea spa3ial1 remanent1 ! rela3ia -.1. F1H:

i =. - eroarea de fi#are la prelucrarea =ntre (5rfuri.

Se poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de finisare cu rela3ia din tabelul .1 F1H.
" " A pi min = "( R zi 1 + S i 1 ) + " i" 1 + i = " . Qm

?oleran3a piesei Ti 1 este dat1 =n tabelul ".1$ F1H 4i se alege Ti 1 E1-.Qm. 2eci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din " Ainom = " A pi min +Ti 1 = %. Qm tabelul . F1H9 2iametrul ma#im =nainte de rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din d i 1 ma# = d i ma# + " A p min = /.! - mm tabelul . F1H9 Se rotun&e4te9 d i 1 ma# = d i 1nom =/.! - mm Rezult1 diametrul minim d i 1 min = d inom Ti 1 = /.! '/ mm.
. 2eci opera3ia de strun&irea de degro4are se (a realiza la cota9 /.! - ...$- mm

d#

Calculul adaosului pentru strunjirea de degro*are Se poate e#ecuta cu unul sau mai multe cu3ite =n func3ie de lungimea arborelui 4i ad5ncimea de a4chiere! prin =mp1r3irea adaosului de prelucrare =n lungime sau ad5ncime dintr-o trecere sau mai multe. Strun&irea de degro4are se face cu regimuri intensi(e deoarece =n aceast1 opera3ie se =ndep1rteaz1 cea mai mare parte a adaosului de prelucrare. 2uma opera3ia de matri3are la cald semifabricatul rezult1 cu urm1torii parametrii9
R zi 1 ="$. Qm 8 rugozitatea este dup1 opera3ia de matri3are $.' F1H: S i 1 = .. 8 factorul de comple#itate a formei piesei din tabelul $.' F1H:

K = 1 8 coeficient de mic4orare a abaterilor spa3iale dat =n tabelul -.' F1H:

c = 1!/ QmKmm - curbarea specific1 dat1 =n tabelul $.1. F1H: l c = $' mm 8 lungimea fusului:

c = " c lc = 1'/Qm 8 curbarea a#ei! rela3ia $.1$F1H:

32

m = 1!%mm 8 deplasarea matri3elor =n planul de separa3ie dat1 =n tabelul $.+F1H:

" = c" + m = 1%1.Qm 8 abaterea spa3ial1 total1! rela3ia $.'F1H:

i 1 = K = 1%1. Qm 8 abaterea spa3ial1 remanent1! rela3ia -.1. F1H:

i =. - eroarea de fi#are la prelucrarea =ntre (5rfuri.

Se poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de finisare cu rela3ia din tabelul .1 F1H.
" " A pi min = "( R zi 1 + S i 1 ) + " i" 1 + i = -$". Qm

?oleran3a opera3iei precedente Ti 1 este dat1 =n tabelul ".1$ F1H 4i se alege Ti 1 E"$..Qm. 2eci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din " Ainom = " A pi min +Ti 1 = %.".Qm tabelul . F1H9 2iametrul ma#im =nainte de rectificarea de finisare se calculeaz1 cu rela3ia din d i 1 ma# = d i ma# + " A p min = /.!'/ mm tabelul . F1H9 Se rotun&e4te9 d i 1 ma# = d i 1nom =/.!'/ mm Rezult1 diametrul minim d i 1 min = d inom Ti 1 =/.!-/ mm. 2eci matri3area semifabricatului se (a realiza la dimensiunea9 /.!'/ . ".$ mm &.3 0lementele componente ale regimului de a*chiere

Aceste elemente s5nt9 ad5ncimea de a4chiere t care este definit1 ca m1rimea t1i4ului principal aflat =n contact cu piesa de prelucrat! m1surat1 perpendicular pe planul de lucru: (iteza de a4chiere ( care este definit1 ca (iteza la un moment dat! =n direc3ia mi4c1rii de a4chiere! a unui punct de a4chiere considerat pe t1i4ul sculei: a(ansul s care este determinat de obicei =n mm la o rota3ie a piesei sau sculei.

A(em de prelucrat fusurile paliere 4i manetoane de la un arbore cotit. >ntruc5t prelucrarea se face simultan dintr-o singura mi4care pentru toate fusurile paliere 4i respecti( fusurile manetoane tot dintr-o mi4care! se (a face calculul doar pentru un fus palier 4i un fus maneton.

!trunjirea de degro*are la cota W $" X "'!/

33

&.3.1. Alegerea sculei Industria constructoare de ma4ini folose4te =n marea ma&oritate a lucr1rilor de strun&ire! cu3ite pre(1zute cu pl1cu3e din carburi metalice ! e#cep3ie f1c5nd strun&irea unor profile sau a unor alia&e speciale. Stabilirea limitelor de uzur1 trebuie s1 3in1 seama de faptul c1 prin cre4terea uzurii cu3itului se m1re4te (aloarea componentei radiale a for3ei de a4chiere! care determin1 abaterile de form1 ale suprafe3ei de prelucrat. 2in aceast1 cauz1!la prelucrarea unor piese nerigide! c5nd s1geata de =nco(oiere a piesei determin1 precizia de prelucrare! trebuie considerate (alori ale uzurii cu3itului mai mici dec5t cele recomandate pentru strun&irea de degro4are. Alegerea materialului p1r3ii acti(e a cu3itului! pentru realizarea unei prelucr1ri =n condi3ii date! se face =n func3ie de natura 4i propriet13ile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. Aaterialul p1r3ii acti(e poate fi o3el carbon pentru scule! o3el aliat pentru scule! o3el rapid! carburi metalice materiale mineralo-ceramice 4i diamante industriale. Aleg cu3it cu sec3iunea dreptunghiular1 din o3el rapid cu h#b de "$#1/ 4i durabilitatea ? E /. min. )tab.1..$F1H*. Unghiurile de atac principal Y E -$o4i de atac secundar Y1 E 1$o pentru strun&irea de degro4are 4i Y1 E 1.o pentru strun&irea de finisare)tab.1../F1H*. &.3.2. Alegerea ad5ncimii de a*chiere >n ma&oritatea cazurilor! adaosul pentru prelucrarea de degro4are se =ndep1rteaz1 intr-o singur1 trecere deoarece =n construc3ia modern1 de ma4ini s5nt adaosuri relati( mici. >n cazul strun&irii de finisare se aplic1 aceea4i recomandare! 3in5ndu-se cont c1 dup1 prelucrarea de finisare suprafa3a trebuie s1 aib1 o rugozitate egal1 cu cea indicat1 pe desenul de e#ecu3ie al piesei respecti(e. Pentru adaosuri simetrice! ad5ncimea de a4chiere se (a calcula cu rela3ia9
t= " Ap = Ap = %.."mm "

=n care Ap este adaosul de prelucrare. &.3.3. Alegerea a ansului >n cazul lucr1rilor de strun&ire! (aloarea a(ansului depinde de 9 rezisten3a corpului cu3itului: rezisten3a pl1cu3ei din carburi metalice: eforturile admise de mecanismele de a(ans ale ma4inii-unelte: momentul de torsiune admis de mecanismul mi4c1rii principale a ma4inii-unelte: rigiditatea piesei de prelucrat! a ma4inii-unelte 4i a dispoziti(elor: precizia prescris1 piesei: calitatea suprafe3ei prelucrate. Primii patru factori influen3eaz1 alegerea a(ansului =n special la prelucrarea de degro4are! iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare 4i finisare.

34

Rigiditatea piesei! a ma4inii-unelte 4i a dispoziti(elor influen3eaz1 alegerea a(ansului at5t =n cazul strun&irii de degro4are! c5t 4i la cea de finisare. 6aloarea a(ansului pentru strun&irea de degro4are este dat1 =n tabelele 1..% F1H! 4i alegem s E .!' mmKrot. A(ansul pentru strun&irea de degro4are! ales din tabele! (a trebui (erificat.

a. /erificarea a ansului din punct de edere al rezistentei corpului cu)itului. >n cadrul acestei (erific1ri se (a negli&a ac3iunea for3elor , # 4i ,Z ! lu5ndu-se =n calcul numai ac3iunea for3ei principale de a4chiere ,z. Pentru cu3itele cu corp de sec3iune dreptunghiular1! din condi3ia de rezisten31 la =nco(oiere! se ob3ine rela3ia9
Fz = bh " Rai FN H /L

>n care Rai este efortul unitar admisibil la =nco(oiere al materialului din care este confec3ionat corpul cu3itului! =n NKmm" : b - l13imea sec3iunii cu3itului! =n mm: h - =n1l3imea sec3iunii cu3itului! =n mm: ; - lungimea =n consol1 a cu3itului! =n mm. Se recomand1 ; E h.

,igura -.1. 2istan3a =n consol1 a cu3itului

,or3a principal1 de a4chiere se determin1 cu urm1toarea rela3ie9

Fz = !- t #1 s "1 B n1 F N H
=n care9 C- E $!% este un coeficient =n func3ie de materialul de prelucrat 4i de materialul sculei a4chietoare )tabelul 1..1$F1H*: t - ad5ncimea de a4chiere! =n mm : s - a(ansul de a4chiere! =n mmKrot: #1 E 1! Z1 E .!%$! - e#ponen3ii ad5ncimii 4i a(ansului de a4chiere )tabelul 1.."1F1H*: <7 E 1%$ - duritatea materialului de prelucrat: n 1 E .! $! - e#ponentul durit13ii materialului de prelucrat )tabelul 1..""F1H*. 0gal5nd p1r3ile din dreapta ale rela3iilor de mai sus 4i determin5nd s! se (a ob3ine9

35

s=

"1

h bh Rai L Fmm K rot.H /!- B n1 t #1

=n care hK; E 1 este raportul dintre =n1l3imea cu3itului 4i lungimea =n consol1 a cu3itului. 2ac1 se adopt1 pentru Rai (aloarea Rai E ".. NKmm" ! rela3ia precedent1 de(ine9

s=

"1

h ! bh Rai L = .!' Fmm K rot.H ! - B n1 t #1

b.

/erificarea a ansului din punct de edere al rigidit()ii piesei. Aceast1 (erificare se face numai pentru piese lungi ;K2 B %. >n calcule se (a 3ine seama de s1geata de =nco(oiere a piesei sub ac3iunea componentei radiale ,Z 4i a celei tangen3iale ,z a ap1s1rii de a4chiere. Componenta tangen3ial1 Fz se determin1 cu formula )/. *! iar componenta radial1 , Z se (a determin1 cu formula9

Fz = !$ t #" s "" B n" F N H

=n care9 C$ E .!."% este un coeficient =n func3ie de materialul de prelucrat 4i de materialul sculei a4chietoare )tabelul 1..1$F1H*: t - ad5ncimea de a4chiere! =n mm : s - a(ansul de a4chiere! =n mmKrot: #" E .!+! Z" E .!%$! - e#ponen3ii ad5ncimii 4i a(ansului de a4chiere )tabelul 1.."1F1H*: <7 E 1%$ - duritatea materialului de prelucrat: n " E "!1! - e#ponentul durit13ii materialului de prelucrat )tabelul 1..""F1H*. Rigiditatea piesei de prelucrat are o influen31 deosebit1 asupra alegerii a(ansului. >nco(oierea piesei =n direc3ia rezultantei componentelor tangen3ial1 4i radial1 a ap1s1rii de a4chiere poate duce la (ibra3ii inadmisibile! iar =nco(oierea piesei =n direc3ia componentei radiale ,Z! duce la abateri de form1 geometric1 a piesei . >n cazul strun&irii! s1geata ma#im1 de =nco(oiere a piesei! pentru prinderea =ntre (5rfuri! se determin1 cu formula9
f = FL FmmH -' $%

>n rela3iile de mai sus s-au f1cut nota3iile9 f - s1geata de =nco(oiere! =n mm : ; - lungimea piesei care se prelucreaz1! =n mm: 0 - modulul de elasticitate! =n NKmm : I -momentul de iner3ie al sec3iunii piesei! I E .!.$ 2- ! mm-: 2 - diametrul piesei de prelucrat! =n mm: , - for3a rezultant1! ob3inut1 prin compunerea componentei tangen3iale 4i radiale a ap1s1rii la a4chiere )la strun&irea de degro4are* sau numai for3a radial1 de a4chiere )la strun&irea de finisare*. A(ansul ales trebuie s1 respecte urm1toarele condi3ii9

36

s1geata de =nco(oiere a piesei =n direc3ia componentei radiale a ap1s1rii de a4chiere nu trebuie s1 dep14easc1 .!"$ din c5mpul de toleran31 pentru prelucrarea piesei! la strun&irea de finisare: s1geata de =nco(oiere a piesei =n direc3ia rezultant1 componentelor , z 4i ,Z ale ap1s1rii de a4chiere trebuie s1 fie! =n func3ie de stabilitatea la (ibra3ii a sistemului 4i de condi3iile tehnice pentru prelucrarea piesei! =ntre limitele .!" -.!- mm! =n cazul strun&irii de degro4are 4i semifinisare. 6erificarea a(ansului dup1 s1geata de =nco(oiere =n direc3ia rezultantei componentelor ,z 4i ,Z ale ap1s1rii de a4chiere se face =n cazul strun&irilor de degro4are 4i semifinisare. Rezultanta se determin1 cu formula9
F = Fz" + F"" F N H

Introduc5nd =n e#presia )/.%* (aloarea for3ei 4i 3in5nd cont de recomand1rile de mai sus referitoare la (aloarea s1ge3ii! se ob3ine o ecua3ie! care se (a rezol(a =n raport cu s9

s = "1

"!1' $f adm & 2 = 1!. F mm K rot.H !- B n1 t #1 ;

&.3.&. .eterminarea itezei de a*chiere

>n cazul strun&irii longitudinale! (iteza de a4chiere poate fi e#primat1 cu rela3ia9

v= !v B T t s "..
m #v "v n

'1' " ' ' - '$ '/ '% '' '+ = '!/ Fm K minH

=n care9 C( E/.!' este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaz1 4i ale materialului sculei a4chietoare )tabelul 1.. .F1H* : ? - durabilitatea sculei a4chietoare! =n min. )tabelul 1.. F1H* : m E .!1"$ - e#ponentul durabilit13ii )tabelul 1.."+F1H* : t ad5ncimea de a4chiere! =n mm : s - a(ansul de a4chiere! =n mmKrot: <7 - duritatea materialului de prelucrat! =n unit13i 7rinell: #( E.!"$! Z( E.!// - e#ponen3ii ad5ncimii de a4chiere! a(ansului )tabelul 1.. .F1H*: n E 1!%$ - e#ponentul durit13ii materialului supus prelucr1rii: J 1...J+ - diferi3i coeficien3i care 3in cont de condi3iile diferite de lucru =n compara3ie cu cele considerate. Prin coeficientul J1 se 3ine seama de influen3a sec3iunii trans(ersale a cu3itului9
( '1 = =1."+/ ". # .

=n care9 [ E "$#1/ E -.. mm" este aria sec3iunii trans(ersale a cu3itului! \ E .!.' 8 coeficient =n func3ie de materialul prelucrat. Prin coeficientul J" se 3ine seama de influen3a unghiului de atac principal9
-$ '" = =1

37

unde9 V E .!/ 8 este un e#ponent =n func3ie de natura materialului de prelucrat. Prin coeficientul J se 3ine seama de influen3a unghiului t1i4ului secundar Y19
a ' = 1
...+

= ..+/-

=n care a E 1. pentru scule din o3el rapid. Prin coeficientul J- se 3ine seama de influen3a razei de racordare a (5rfului cu3itului9
r ' - = = ..+ "

=n care O E .!1 este un e#ponent =n func3ie de tipul prelucr1rii 4i de materialul de prelucrat pentru )prelucrarea de degro4are*. Coeficientul J$ E 1 )tab. 1.. 1F1H*! 3ine seama de influen3a materialului din care este confec3ionat1 partea a4chietoare a sculei. Prin coeficientul J/ E 1 )tab. 1.. "F1H*! se 3ine seama de materialul de prelucrat. Prin coeficientul J% E 1! se 3ine seama de modul de ob3inere a semifabricatelor. Prin coeficientul J' E 1! se 3ine seama de stratul superficial al semifabricatului. Prin coeficientul J+ E 1! se 3ine seama de forma suprafe3ei de dega&are.

38

Capitolul 6 Calculul necesarului de for( de munc(, de utilaje, !.../-uri i materiale

6.1 Calculul necesarului de for( de munc( 6olumul anual de lucr1ri se determin1 cu relaia9
) = N pp t p /. ForeH

unde9 N pp -num1rul de piese din plan

t p -norma de timp

Num1rul de muncitori se calculeaz1 cu relaia9

n= ) Fm

unde9 Fm - fondul anual de timp al mucitorului

Fm = ( * c * d * s * c . ) t s ForeH
* c = /$ zile * s = 11 zile * d = 1.- zile * c . = "1 zile t s = ' ore

- num1r de zile calendaristice: - num1r de zile de sarb1toare: - num1r de zile duminicale: - num1r de zile de concediu de odihn1: - durata unui schimb: -coeficient ce ine seama de utilizare9absene! concediu f1r1 plat1:

= .!+$

Fm = ( * c * d * s * c . ) t s = ( /$ 1.- 11 "1) ' .!+$ = 1'1/ ore

Rezultatele sunt centralizate =n tabelul $.1.

39

40

?abelul $.1 Necesarul de for1 de munc1 Nr. crt Calificare muncitor CategorieK ?reapt1 Salariu orar Dperaia nr ". 1 Strungar KI 11!$$ . -. $. /. " Strungar $KI 1-!.$ %. 1-. 1. ,rezor $KII 1-!+$ 1.. 1$. '. Rectificator /KI 1$!%$ ".. "1. +. $ Controler C?C %7 1/! " . 1".
41

N? a operaiei !-.-!." !.$ ! !% -!1$ +!%+ "!" /!+!$1"!"+ !"' '!%$ -!+ 1"! $ "!.$

N? pe categorie de mincitori

Nr. muncitori calculat

Nr muncitori ales

1 !'1-

1"%"!%

.!/+%

1%!/-

1/"$!"

.!'+1

-"!%1

+ $!.1

"!1$%

"

$-! "

$..-!/'

"!%--

1$!"$

1-.$!.

.!%%

1 . % ;1c1tu Sp1l1tor! marcator! muncitor! responsabil conser(are Auncitor sector tratament termic Auncitor instalaie sablare -7 1"!/$ 1/. 1%. "". "-. 1'. 1+.

! % $!-" -++! / .!"%1

/ / $ +

'

necalif

1.!".

1+

1%$.!$

.!+/

+ 1.

KI KI

11!$$ 11!$$

$ +

-/.!/1 '"+!"

.!"$ .!-$$

1 1

42

6.2 Calculul necesarului de utilaje ,ondul anual de timp al utila&ului este9

Fn = ( * c * d * s ) n S t S ForeH
nS = "

- num1r schimburi:

-coeficient ce ine seama de pierderile de timp de lucru pentru reparaii capitale ce se e#ecut1 =n timpul nominal de lucru al schimbului respecti(
Fn = ( /$ 1.- 11) " ' .!+- = %/. ore

= .!+-

Num1rul de utila&e necesare (a fi9

nu = ) Fn

unde9 6- (olumul de lucru pentru un anumit tip de utila&e! pentru totalitatea opera iilor din procesul tehnologic e#ecutate pe utila&ul respecti( pentru planul de producie Rezultatele sunt centralizate =n tabelul =n tabelul $.". ?abel $." Necesarul de utila&e Nr. Crt 1 2enumire utila& Aasin1 de frezat si rectificat 6olumul anual de lucr1ri al op ".$!-$% 1 !/"1 " Strung copier tip %.! %/ "'1!../ .%!%"$ -.!'+ Strung '"! $ +.1!+'$ $ Aain1 rectificat Aain1 frezat 11 "! 1+ -. !-.$ "/!1$" 1''!'% 1.!-'+
43

6olumul anual de lucr1ri al utila&ului ".$!-$%

Nr util calculat .!.$

Nr. util ales 1

1"%"!%"'

.! "'

1/"$!" 1

.!-1+

11 "! 1+ %"+!$$%

.!"+" .!+/1

1 1

Aain1 gaurit

-++! /"

.!1"+

Aain1 rectificat

.//!1+% './!1/%

'%"! /-

.!++'

6.3 Calculul necesarului de !.../- uri Calculul necesarului de S26-uri se poate face analitic sau pe baz1 de statistici.;a producia de serie mare i de mas1 este de preferat s1 se fac1 analitic pentru a se putea face planul de apro(izionare i a se demara contractarea S26-urilor necesare procesului de producie. 6.3.1 Calculul necesarului de scule Calculul necesarului de scule depinde de durabilitatea sculei )?*! detimpul tb! i de (olumul de producie Npp.Norma de consum anual de scule este9

Unde9 r- nr.de reascuiri posibile. JZ- un coeficient ce ine seama de distrugeriel accidentale )1!.$...1!1*

rEAKb. unde9 A- m1rimea stratului de material al sculei ce se poate =ndep1rta prin reascuiri h- grosimea de material ce se =ndep1rteaz1 la o reascuire Pentru cuiele strung rE/. K%E+ reascuiri.Cuitele se ascut frontal i lateral unde uzura este mai mare. Pentru freza cilindric1 frontal1 rE1 !$K1!$E+ reascuiri.,rezele se ascut frontal datorit1 uzurii intense pre(1zute de achierea fontei i a faptului c1 sunt confecionate din oel rapid RpS. Pentru alezorul 1" ! rE.!$K.! E reascuiri

?abel $.- Necesarul de scule Nr.operai e Strun&ire Ncs Scula Cuit strung A h ? + . tb r 1 % JZ " . Npp 1. Calc ."!". 1 Adopt

1"

.!/

1
44

"

$/

,rezare U1urire Alezare

,rez1 7urghiu Alezor

1$!

1!1" $ .! .!.$

+ . + . "

1!1 1%! !/

1 " 1 $ /

1!. $ 1!1 1!. $

1%$!-+ 1$/!" 1 $$$-!$ /

"." "+$$ %-

"!$ .!

A(5nd =n (edere consumul mare de scule achietoare se poate lua decizia realiz1rii unor ascuiri i mai ales folosirea lichidelor de r1cire i ungere! ceea ce poate duce la un consum de scule mult mai mic.

6.3.2 Calculul necesarului de dispoziti e i erificatoare A(5nd =n (edere c1 de fapt fiecare main1-unealt1 (a fi echipat1 cu c5te un dispoziti( de prelucrat! (om a(ea acelai num1r de dispoziti(e ca i num1rul de maini unelte alese anterior.Astfel (om a(ea9 ] uni(ersal cu f1lci i acionare hidraulic1- % buc1i

] dispoziti( de centrare i di(izare cu acionare gidraulic1 pentru frezat- / buc1i ] dispoziti( de prindere i centrare cu acionare hidraulic1 pentru g1urit i alezatbuc1i

>n cazul dispoziti(elor de (erificare i m1surare! se determin1 necesarul anual Nc(! in5nd seama de durabilitatea suprafeei acti(e i num1rul total de m1sur1ri.

unde9 n(-num1rul de (erific1ri efectuate la o pies1. nd- durabilitatea (erificatorului i- m1rimea uzurii acceptabile
45

JZE1!.$..1!1.

?abel $.$ Necesarul de dispoziti(e i (erificatoare Nr.operai e Strun&ire ,rezare U1urire Alezare C?C 2ispoziti(ul ubler 1$. mm ubler 1$. mm ubler 1$. mm calibru '?-N? calibru '?-N? .! 1. . 1. . " $ " $ 1!. $ 1!. $ " " 1. 1. !1+ "!+ " . 1. $ n( nd i Npp JZ Nc( Calculat Adoptat -

46

Capitolul 1.Calculul costurilor de fabricatie

1.1. !tructura generala a costului de fabricatie Pentru aprecierea eficientei unui proces tehnologic ! comparati( cu cele similare e#istente!sau pentru adoptarea unei (ariante economice de proces tehnologic!in cazul eleborarii ! in paralel! a mai multor (ariante!comparabile din punct de (edere tehnic cu cerintele impuse piesei! se determina costul piesei sau al lotului de piese.;a baza calculelor stau (alorile determinate la capitolul 6! pri(ind consumurile de forta de munca!utila&e!S.2.6.-uri si materiale. Structura generala a costului de fabricatie este data de relatia9

Unde9

A 8 termen ce reprezinta cheltuielile directe: 7 8 termen ce reprezinta cheltuielile indirect.

1.2. Cheltuielile directe 1.2.1 Costul materialului In functie de tipul semifabricatului utilizat se stabileste si costul semifabricatului ! raportat la unitatea de masa JS,.FleiKJgH Costul materialului este dat de relatia9

Unde9

este costul unitar al semifabricatului:

este masa semifabricatului[kg]; este costul deseului recuperabil[kg]; este masa deseului recuperabil[lei kg]!

In conformitate cu site-urile producatorilor de specialitate se considera ca pretul unui Jg de otel aliat este de "$ lei iae pretul unui Jg de deseu recuperabil este de -.1! lei. Atunci rezulta9
! mat = ' SF m SF ' dr mdr = "$ 1+!$+ -!1 .!+ 1+!$+ = -1%!$" lei K pies+

1.2.2.Costul manoperei Costul manoperei Cman ! se determina pe baza necesarului de forta de munca !a salariilor orare ! si FleiKoraH ! in functie de calificarea muncitorului ! ca si a celor pri(ind adaosurile procentuale la salariu ! stabilite prin hotarare gu(ernamentala.
47

Se determina cu a&utorul relatiei9

Unde9

este retributia orara a muncitorului la operatia i:

este timpul "ormat la operatia i; ! as#5$

Astfel se calculeaza costul manoperei pentru fiecare operatie si rezultatele se centralizeaza in tabelul /.1.
?abelul /.1 8 Costul manoperei

Nr. crt. 1 " $ / % ' -

2enumirea operatiei Rectificare de degrosare Rectificare de semifinisare Rectificare de finisare Strun&ire ?esire Spalare ?ratament termic Control final ?otal

Calificare muncitor Rectificator Rectificator Rectificator Strungar ,rezor Spalator ?ratamentist C?C-ist -

FleiKoraH 11!$$ 1-!.$ 1-!+$ 1$!%$ 1/! 1"!/$ 1.!" 1$ -

FminH "%!'11/.!.-"!%1 $-! " 1$!"$ $!-" 1+ / -

Cost manopera $! $ %!-% 1.!%1-!"$ -!11!1!" 1!$ %%!%-

?otalul cheltuielilor directe (a fi9

A = -1%!$" +1.%!%- = $"$!"/ lei K pies+

1.3.Cheltuielile indirecte In comparatie cu cheltuielile directe! acestea se calculeaza cu a&utorul unor coeficienti de rapartitie. Coeficientii de repartitie se obtin raportand cheltuiala indirecta totala la o cheltuiala directa totala ! care poate fi cheltuita tatala cu materialele directe sau! manopera directa. 1.3.1.Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor Aceste cheltuieli curpind9 amortizarea mi&loacelor si utila&elor sectiei : cheltuieli pentru reparatii: cheltuieli cu energia ! combustibilul si alte materiale tehnologice: cheltuieli cu reparatia si intretinerea sculelor si dispoziti(elor. Aceste cheltuieli se pot determina prin inmultirea
48

manoperei directe cu coeficientul de reparatie a cheltuielilor cu intretinerea si reparatia utila&elor! JCI,U . 6aloarea acestui coeficient poate fi apreciat intre .!"$-.!$.. Acestea se calculeaza cu formula9

Unde9

este cota de amortizare a utila&ului sau a masinii-unelte: :

este cota de intretinere si reparatii: este costul utila&ului i: este timpul normat de lucru al utila&ului i.

,olosind aceste date se poat determina (aloarile cheltuielilor cu amortizarea. Acestea sunt trecute in tabelul /.".

?abelul /." 8 Cheltuielile de amortizare

Costul utila&ului 2enumirea operatiei Strun&ire Spalare Rectificare ?ratament termic ?otal Utila& FleiH Strung Inst. de spalare Aasina de rectificat Cuptor 1+"/.. 11"... "-... 1%$".. -

Norma de timp FminH $-! " $!-" -"!%1 1+ !-$ 1! % /!"1!% 1"!%+

S-a obtinut! astfel! pentru cheltuielile de amortizare! (aloarea9

! ifu =1"!%+lei K pies+

49

1.3.2 Cheltuieli generale ale sectiei Regia de sectie! ! reprezinta cheltuielile pri(ind salariul ersonalului de conducere si de

alta natura din cadrul sectiei! amortizarea cladirilor si mi&loacele fi#e aferente sectiei! cheltuieli administrati(e 8 gospodaresti la ni(el de sectie! cheltuieli pentru protectia muncii si cheltuieli de cercetare! in(entii si ino(atii.Se calculeaza ca procent 1'.C din cheltuielile de manopera. Astfel rezulta9
R S = 1!' ! man = 1!' '/!%- = 1$/!1 " lei K pies+

?otalul cheltuielilor indirecte (a fi9^

B =1"!%+ +1$/!1 " =1/'!+"" lei K pies+

1.&. Calculul costului piesei si al pretului piesei Se potate calcula totalul cheltuielilor9

! p = )1$"!%"" + -+"!$/* "

1.. = 1'1.-. 1%!+ lei K an

Costul de productie este dat de relatia9

! pr = !p N pp = 1'1.-. 1%!+ = /-$!"'" lei K pies+ "'.$/.

Pretul de productie se determina cu relatia9

Unde9 este cota de beneficiu:

1. ,p = 1 + /-$!"'" = %.+!'1 lei K pies+ 1..

Pretul de li(rare9
T)A ,1 = ,p 1 + [ lei K pies+ ] 1..

Unde9

?6A - ta#a pe (aloare adaugata ! e#primata procetual )?6A E "-C*

,1 = ''.!1/ lei K pies+

50

Pretul de (5nzare cu amanuntul9

ac ,a = ,1 1 + [ lei K pies+ ] 1.. %"de& ac ' adaosul comercial e(primat proce"tual ) u*ual ac#0$!!!30$+!

aleg ac#10$
,a = 1-'$!" lei K pies+

51

Capitolul 7 8ibliografie
1. R1dulescu R.! .a. ,abricarea pieselor i masur1ri mecanice! 0.2.P! 7ucureti!1+' ". Aarinca 2.! Ab1itancei 2.! ,abricarea i Repararea Auto(ehiculelor Rutiere! 0.2.P! 7ucureti!1+'" . R1dulescu Uh.!.a.! >ndrumar de proiectare =n construcia de maini! (ol III! 0ditura ?ehnica! 7ucureti! 1+'/ -. Crudu I! .a.! Atlas. Reductoare cu roi dinate! 0.2.P.! 7ucureti! 1+'" $. Amza Uh.! .a.! ?ehnologia materialelor i produselor! (ol IX! 0ditura Printech! 7ucureti! "..+ /. ,rail1 Uh.! Calculul i construcia automobilelor! 0.2.P.! 7ucureti!1+%% %. 7e&an Nicolae! Iozsa Aihail! ,abricarea i repararea industrial1 a auto(ehiculelor 8 indrumar de proiect! 7ucureti! 1++$ '. 6lase A 4i colab - Aetodologie si tabele normati(e pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare! a regimurilor de a4chiere 4i a normelor tehnice de timp la strun&ire! IP7! 1+%+ +. 6lase A.!.a.! Regimuri de achiere! adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp! (ol I! 0ditura ?ehnic1! 7ucureti! 1+' 1.. 6lase A.!.a.! Regimuri de achiere! adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp! (ol II! 0ditura ?ehnic1! 7ucureti! 1+' 11. 6lase A.!.a.! Aetodologie i tabele normati(e pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare! a regimurilor de achiere i a normelor de timp la rectificare! 0ditura I.P.7! 7ucureti! 1+'.

52