1. ARGUMENT Industria de automobile pe plan mondial a cunoscut o dezvoltare continu, de la prima apariie pn n prezent.

Automobilul este cel mai fiabil, rapid i cel mai flexibil mijloc de a transporta bunuri materiale i persoane n locuri greu accesibile. n !omnia industria de automobile nregistreaz importante succese n nnoirea i modernizarea produselor i n ridicarea neconteni a nivelului calitativ al ntregii activiti. "tilizarea eficient a automobilului este determinat n principal de reducerea la minim a c#eltuielilor de ntreinere, reparare, de realizare a unor profituri ct mai mari, realizarea unor performane ecologice, de siguran a circulaiei n parametrii de proiectare. $ucrarea vine n sprijinul absolventului pentru fixarea cunotintelor despre Arbori planetari, punnd accent pe ec#ipamentul electric al motorului, n vederea formrii i obinerii de deprinderi i priceperi n munc, n exploatarea, repararea i ntreinerea automobilelor. %entru realizarea lucrrii s&au consultat surse variate de informaie de specialitate, cri, reviste, documentaii te#nice, manuale etc, ceea ce a determinat dezvoltarea unor deprinderi de documentare i prelucrare a informaiei. %rin aceast lucrare am obinut formarea de abiliti motrice de mnuire i ndemnare a instalaiilor, a subansamblelor, sculelor i dispozitivelor din exploatare, ntreinere i reparare ct i modaliti de norme de te#nic a securitii muncii i %.'.I., n activitatea de reparaii a automobilelor.

2. ARBORI PLANETARI 2.1. Tipuri con tructi!e "e arbori planetari Arborii planetari servesc la transmiterea fluxului de putere al motorului de la diferential la rotile motoare. %entru aceasta, ei sunt solidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucii rotilor motoare. n cazul punilor motoare la care transmisia principal i diferenialul sunt montate pe partea nesuspendata a maselor automobilului, iar pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este fixa (punte motoare rigida), se folosesc arbori planetari rigizi. In figura *.+ sunt prezentate tipurile constructive de arbori planetari rigizi.

,ig.-.+..ipuri constructive de arbori planetari rigizi/ + capatul de legatura cu roata planetara0 - capatul de legatura cu butucul rotii motoare.

1nd pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este variabila, se utilizeaza arbori planetari articulati, care au in compunere articulatii #omocinetice. Articulatiile #omocinetice cele mai folosite vor fi prezentate in subcapitolul urmator. Arborii planetari articulati pentru puntile motoare si de directie au spre roata o articulatie #omocinetica ung#iulara, iar spre diferential o articulatie #omocinetica ung#iular&axiala. Arborii planetari articulati pentru puntile motoare au la ambele capete, cel mai adesea, numai articulatii #omocinetice ung#iular&axiale. In figura -.- sunt prezentate tipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati.

,ig.-.-..ipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati

Arborii planetari se executa din oteluri aliate cu continut mediu de carbon de tipul -2 3o1r ++, *4 3o1r ++, *5 3n'i +*, *4 3o1r6i +7, +5 1r 8 supuse tratamentului termic de calire in ulei, urmata de revenire, astfel ca duritatea sa fie de 9:;*4< = 44<.
3

> clasificare uzuala a arborilor planetari este in functie de solicitarile la care sunt supusi, solicitari care depind de modul se montare si de rezemare. ?upa acest criteriu se deosebesc/ +.Arbori planetari total descarcati ; arbori solicitati numai la torsiune. .oti arborii planetari articulati sunt total descarcati0 -.Arbori planetari partial incarcati ; arbori solicitati la torsiune si la incovoiere0 *.Arbori planetari total incarcati ; arbori solicitati la torsiune si incovoiere, solicitarea de incovoiere avand pondere mai mare fata de cazul precedent. 2.2. #upla$e %obile &o%ocinetice "n mecanism se numeste #omocinetic daca legile de miscare ale elementelor de intrare si de iesire coincid. 3ecanismele spatiale la care axele de rotatie ale elemantelor conducator si condus sunt concurente, iar planul bisector al acestor axe este si plan de simetrie al mecanismului sunt mecanisme #omocinetice. 1uplajele ung#iulare mobile #omocinetice transmit miscarea intre doi arbori ale caror axe, permanent concurente, formeaza un ung#i in general variabil. Intersectia permanenta a axelor de rotatie ale elementelor de intrare si de iesire ale lantului cinematic spatial (centrarea) se poate realize prin/ +. centrare directa a celor doua elemante0 -. centrare indirecta, printr&un lant cinematic0 *. centrare indirecta prin legarea, in paralel cu lantul cinematic considerat, a cel putin inca doua lanturi identice. Observatie/ 3obilitatea lantului cinematic de baza trebuie sa fie compatibila cu cea a lantului de centrare. %rin operatiile de simetrizare a cuplajelor ung#iulare se urmareste obtinerea de cuplaje #omocinetice ec#ilibrate static si dinamic. 'e deosebesc urmatoarele tipuri de simetrie/ - simetria structurala presupune o anumita asezare (inlantuire) a cuplelor cinematice0 - simetria cinematica presupune realizat #omocinetismul miscarii cuplajului0 ea o implica pe cea structurala0 - simetria dimanica implica simetria cinematica si in plus presupune si ec#ilibrarea statica si dinamica a cuplajului in pozitia in care axele de rotatie ale elemantelor de intrare si de iesire sunt in prelungire.
4

1ele mai folosite cuplaje mobile #omocinetice in constructia automobilelor sunt/ A. #upla$e un'&iulare cu ele%ente articulate , dintre care se mentioneaza/ 1. #upla$ul Tracta are la baza o policupla ung#iulara complexa, simetrizata cinematic, iar in varianta constructiva moderna este prezentat in figura *.*.a. @l consta din doua furci + si - si din doua elemente intermediare * si 4. %rincipalele avantaje ale acestui cuplaj sunt/ constructie simpla, compacta cu piese usor de realizat0 nu necesita conditii deosebite de ungere sau de intretinere0 capacitate portanta mare0 permite ung#iuri mari intre axe (pana la 5< <). 1uplajul necesita o carcasa sferica, etansa, fixa pentru pastrarea mediului de ungere si pentru sustinerea arborilor. 'e utilizeaza pentru antrenarea rotilor motoare si de directie la automobilele destinate unor conditii grele de exploatare (fig.*.*.a.c. si fig *.4).

,ig. -.*.a. Aarianta constructiva moderna a cuplajului .racta

,ig -.*.b !eprezentare axonometrica a elementelor cuplajului .racta

,ig. -.*.c. %unte motoare cu cuplaje .racta (transmisie .racta dubla) 5

,ig. -.4. %unte motoare fata de autocamion cu articulatie .racta

2. #upla$ul bicar"anic centrat consta dintr&un arbore cardanic la care s&a scurtat arborele propriuzis pana la alaturarea celor doua furci de capat si s&a introdus un dispozitiv de centrare care mentine furca intermediara in planul bisector al furcilor exterioare. 1el mai cunoscut este cuplajul bicardanic #omocinetic :org&Barner a carei sc#ema structurala si varianta constructiva sunt prezentate in figura *.5. 1uplajul bicardanic cvasi#omocinetic centrat printr&o cupla de centrare sfera&cilindru are sc#ema cinematica si varianta constructiva prezentate in figura *.7. ?ecalajul ung#iular foarte mic (CD pentru un ung#i de inclinare de -4 <) si suprafetele cuplelor de centrare usor de realizat fac ca aceste cuplaje sa fie destul de raspandite.

,ig. -.5. 1uplaj bicardanic #omocinetic :org&Barner/ a. 'c#ema structurala0 b. Aarianta constructiva

a.

.
,ig. -.7. 1uplaj bicardanic cvasi #omocinetic a. 'c#ema structurala0 b. Aarianta constructive

B. #upla$e un'&iulare cu ele%ente "e rulare au la baza un mecanism spatial desmodrom simetric format din doua elemente, conditia de simetrie fiind asigurata de cupla de centrare dintre elemente, care, pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a miscarii, este realizata cu elemente intermediare de rulare. 1ele mai des intalnite cuplaje de acest tip sunt/ 1. #upla$ul un'&iular &o%ocinetic (ei este prezentat in figura *.C. @l consta din arborii + si 5 care au la capete cate o furca. %e bratele furcilor sunt prelucrate caile de rulare - si 4 sub forma unor arce de cerc. :ilele *, in numar de patru, asigura transmiterea momentului, in fiecare sens, prin jumatate din numarul lor, precum si inclinarea celor doi arbori. :ila centrala 7, montata in locasurile centrale ale celor doua furci, serveste la centrarea acestora si la preluarea fortelor axiale din arbori. @a se fixeaza si se asigura prin doua stifturi in capatul furcii conducatoare.

,ig.-.C. 1uplaj #omocinetic Beiss

Acest cuplaj asigura ung#iuri de inclinare de pana la -5 <, are capacitate portanta mare si se foloseste la rotile motoare si de directie ale automobilelor grele. %rezinta dezavantajul preciziei si calitatii ridicate ale cailor de rulare. 2. #upla$ul un'&iular R)eppa cu colivie autopozitionata este prezentat in figura *.2. Autopozitionarea coliviei se realizeaza prin dispunerea liniilor medii ale cailor de rulare pentru elementele + si - pe sfere diferite de aceeasi raza, dar ale caror centre > + si >- sunt situate simetric fata de centrul > al cuplajului, colivia avand numai rol de a mentine bilele in acelasi plan. %ozitionarea bilelor in planul de simetrie c#iar in pozitia particulara, in care axele de rotatie sunt in prelungire, se realizeaza datorita efectului de pana in caile de rulare determinate de cercurile de varf
8

si

de

fund

de

raza

si

respectiv

r,

cercuri

concentrice

,ig.-.2. 1uplaj #omocinetic !zeppa

cu cele ale liniilor medii si simetric asezate fata de centrul > al cuplajului. Eolul format de cele doua cai de rulare conjugate este astfel de sectiune variabila. %ozitiile extreme ocupate de bile in caile de rulare, corespunzatoare unui ung#i F dat, sunt aratate in fig.*.2.c. In timpul unei rotiri complete a cuplajului, fiecare bila efectuiaza prin rulare o miscare relativa de du&te&vino, iar ca rezultanta a miscarii tuturor bilelor, colivia ramane in planul bisector de simetrie al axelor de rotatie. ,recarile interne sunt mari si din aceasta cauza turatia maxima de functionare se limiteaza la +5<< rotGmin. In sc#imb ung#iul dintre arbori poate ajunge la *CH..4< <. .oate cuplajele !zeppa sunt ec#ilibrate static si dinamic.
9

*. #upla$ul un'&iular tripo" cu 'aleti +erici este teoretic ne#omocinetic, dar datorita decalajului ung#iular maxim si a variatiei raportului de transmitere in limite foarte mici se foloseste cu succes ca inlocuitor al altor cuplaje #omocinetice. $a baza cuplajelor tripode simple se gaseste cupla complexa trimobila, obtinuta prin legarea in paralel a trei cuple pentamobile de tipul cilindru&cilindru, sau de tipul sfera&plan, asa cum se vede din figura *.8.

,ig. -.8. 'c#ema structurala a cuplajului ung#iular&axial cu tripoda

Acest cuplaj este ung#iular&axial, iar pentru transformarea sa in cuplaj ung#iular se limiteaza constructiv deplasarea axiala. 1onstructia acestui cuplaj este prezentata in figura *.+<. $imitarea axiala se realizeaza prin clema * (element elastic), care fixeaza elemental tripod - de furca condusa +, iar galetul executa atat miscarea de rulare in caile de rulare ale arborelui + (in forma de lalea), cat si o miscare axiala in lungul axului sau din elementul tripod. "n avantaj al acestui cuplaj este acela ca, miscarea de alunecare este inlocuita partial cu miscarea de rulare a galetilor sferici in caile de rulare, deci frecarile sunt mult mai mici ca la cuplajul !zeppa.

10

,ig. -.+<. 1onstructia cuplajului ung#iular cu tripoda

2.*. #alculul arborilor planetari ri'i)i Arborii planetari rigizi sunt solicitati la torsiune de momentul motor transmis de diferential si la incovoiere, functie de modul de montare al butucului rotii. ?eoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt dependente de regimul de deplasare al automobilului, calculul arborilor planetari rigizi se face pentru patru regimuri caracteristice de miscare/ regimul tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii si regimul trecerii peste obstacole. 'c#ema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate pentru cele patru regimuri este prezentata in figura *.++.

,ig.*.++. 'c#ema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate

11

12

13

14

15

16

17

18

,ig.-.+C.Arbore planetar cu tripode ung#iular&axiale pentru punte motoare spate de autobuz ('AAI@3 '1+<)

19

*. M,-URI .E TE/NI#, A -E#URIT,0II MUN#II 1I PRE2ENIREA 1I -TINGEREA IN#EN.IILOR %entru ca demontarea automobilelor care urmeaz a fi reparate s se fac n bune condiii, muncitorii care execut efectiv aceste operaii trebuie s cunoasc n mod precis ordinea te#nologica operaiilor, sculele i dispozitivele obinuite sau speciale care se folosesc, precum i pericolele la care se expun n cazul nerespectrii procesului te#nologic de demontare. $a executarea operaiilor de demontare muncitorii vor utiliza scule, unelte, diverse dispozitive de demontat, de presat sau de uurare a efortului fizic, instalaii de ridicare (vinciuri, cricuri, macarale etc) pe care naintea ntrebuinrii trebuie s le controleze i s le probeze. @ste interzis folosirea de scule de unelte sau fibre calibrate, uzate sau deteriorate, precum i a improvizaiilor, n lipsa celor corespunztoare. %entru lucrrile absolut necesare, care se execut sub automobil sau utilaj, atunci cnd nu exist un canal special amenajat pentru reparaii sau ramp #idraulic, lucrtorii vor folosi crucioare de lemn, construite special n acest scop. ?emontarea i montarea ansamblurilor de sub cablul sau caroseria automobilului, pe locuri staionare, se va executa numai cu automobilul aezat pe capre metalice, aflate n bun stare i dispuse astfel nct s asigure o bun stabilitate. $a operaiile de demontare i montare a asamblurilor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanizate de ridicare, ca macarale mobile, grinzi rulante, electropalane, etc., iar prinderea ansamblurilor ce urmeaz a fi ridicate se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale care vor asigura suspendarea corect, ec#ilibrat i sigur a acestora. n situaia cnd automobilul sau prile componente ale acestuia sunt prinse sau susinute de mijloace de ridicare, nu este permis sub nici un motiv s se execute operaii de demontare sau montare, deoarece sarcinile respective, s&ar putea dezec#ilibra sau desprinde din macara, provocnd astfel accidente. ?epresarea bucelor, inelelor de rulmeni, cmile, etc, se va face cu ajutorul preselor sau al dispozitivelor speciale corespunztoare fiecrei dimensiuni n parte, fiind interzis depresarea cu ajutorul ciocanelor sau dornurilor care produc deformri, ruperi accidentale de piese i respectiv accidente. ?up executarea demontrilor sau la executarea montrilor, transportul subansamblurilor, ansamblurilor grele cu gabarit mare, de forme
20

complexe, se va face cu crucioare sau alte mijloace, prevzute cu suporturi corespunztoare care s asigure stabilitatea pieselor n timpul transportului. n ceea ce privete executarea demontrilor sau montrilor ansamblurilor metalice nitute sau sudate, aceasta se va face n locauri speciale amenajate prevzute cu paravane metalice de protecie, contra sc#ijelor de metal degajate n timpul lucrului sau a flamei de la aparatele de sudare sau tiere. ?emontarea instalaiei electrice se va face dup scoaterea bateriei de acumulatoare, pentru a se evita producerea unui scurtcircuit, care s conduc la incendierea autove#iculului, descrcarea forat a bateriei sau deteriorarea ei prematur. Atelierele pentru reparat radiatoare i rezervoare vor fi prevzute cu instalaie de ap i se scurge la canal n interiorul lor. %ardoseala va fi din ciment sau mozaic i va acoperit cu grtare din lemn. 'e vor prevedea bi pentru splare, prob de presiune i dezincrustare, dotate cu mijloace mecanizate pentru manipularea radiatoarelor i a rezervoarelor. $ucrrile de reparaii la rezervoarele de combustibil se vor executa numai dup ce acestea au fost splate bine cu ap sau cu vapori de ap. M3 uri "e ten&ic3 a ecurit34ii %uncii n ara noastr protecia muncii face parte integrant din procesul de munc, avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. 1ile principale pentru aplicarea msurilor de te#nica securitii muncii n societile comerciale sunt/ - controlul periodic al strii utilajelor, al strilor ngrdirilor i dispozitivelor de protecie de la mainile unelte, aparate i mecanisme, al strii de funcionare a instalaiei de ventilaie i nclzire, al cureniei locurilor de munc, atelierelor i al spaiilor sanitare0 - verificarea strii i utilizrii de ctre muncitori a dispozitivelor i instalaiilor de siguran (oc#elari de protecie, mti mpotriva prafului i a gazului etc)0 - urmrirea respectrii de ctre muncitori a regulilor de igien personal, n special la locurile de munc unde se lucreaz cu substane nocive0 - difuzarea prin diverse forme a msurilor de te#nic a securitii muncii i instructajul periodic al muncitorilor privind problemele de protecie a muncii.
21

!spunderea asigurrii i aplicrii msurilor i normelor de te#nic a securitii muncii revine conductorului societii comerciale, precum i tuturor persoanelor ingineri, te#nicieni i maitri care au atribuii de organizare, conducere i control n procesul de munc. n societile comerciale de transport auto ct i n cele de reparaii pentru automobile, urmrirea respectrii msurilor i normelor de te#nic a securitii muncii revine unui salariat special desemnat prin ordinul conducerii societii comerciale fiind subordonat inginerului ef. n societile comerciale auto mici, aceste funcii le ndeplinete conductorul te#nic. 6erespectarea normelor de protecie a muncii se sancioneaz conform legilor n vigoare. Principalele %3 uri "e te&nic3 a ecurit34ii %uncii. n scopul eliminrii pericolului de accidentare la locul de munc este necesar s se respecte urmtoarele msuri i reguli speciale/ - mbrcmintea de lucru trebuie s fie bine strns pe corp, manetele de asemenea, bine strnse, iar #ainele nc#eiate0 - femeile vor purta basmale astfel legate nct prul sau colurile basmalei s nu ias afar spre a evita pericolul de prindere de ctre organele n micare a mainilor unelte0 - cozile i mnerele uneltelor de mn vor fi executate din lemn de esen tare, fiind bine fixate i vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod0 - dlile, urubelniele i pilele vor fi bine fixate n mner i prevzute n acest scop cu un inel metalic prin fixarea mnerului de lemn pe captul dinspre scul0 - folosirea uneltelor de mn cu suprafee de percuie deformate, nflorite sau tirbite, precum i a uneltelor de mn improvizate este interzis0 - folosirea c#eilor cu fisuri este interzis0 - diversele lucrri de lctuerie ce se execut n spaii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz, etc)0 - uneltele de mn acionate electric sau pneumatic vor fi prevzute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei precum i dispozitive care s mpiedice funcionarea lor necomandat0

22

- alimentarea lmpilor se servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munc se va face numai de la surse de tensiuni de -4 A, tensiune considerat ca nepericuloas n cadrul unei atingeri accidentale0 - pentru protecia mpotriva electrocutrii prin tensiuni accidentale de atingere, toate mainile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de acionare, comand i control vor fi protejate prin legarea la pmnt i la nul nainte de darea lor n exploatare0 - toate masinile unelte i instalaiile din ateliere trebuie s fie n bun stare de funcionare i s aib dispozitivele de pornire i oprire aezate la ndemn, astfel nct s exclud posibilitatea manevrrii lor ntmpltoare0 - se interzice executarea lucrrilor pe maini unelte cu instalaii i mecanisme defecte, cu scule defecte, precum i de ctre persoane care nu cunosc particularitile constructive ale mainilor unelte respective0 - piesele care se prelucreaz trebuie s fie bine fixate n dispozitivul de prindere0 - la prelucrarea pieselor care ies n afara gabaritului mainii unelte, este necesar s se amenajeze aprtoare speciale0 - pietrele abrazive ale polizoarelor, ale mainilor de rectificat trebuie s fie ngrdite cu aprtoare din tabl prevzute cu ecrane transparente0 - pietrele abrazive nainte de a fi montate pe mainile unelte, trebuie s fie ncercate la mainile speciale, la turaii care s depeasc cu 5<&7< I turaia de lucru0 - se interzice oprirea mainilor unelte cu obiecte improvizate0 - repararea, ungerea sau curirea mainilor unelte, mecanismelor i suprafeelor se va face numai cnd acestea nu funcioneaz. $a lucrrile care necesit ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dup ridicare a unor capre i suporturi, care s mpiedice cderea accidental a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia. ?emontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie s se fac cu ajutorul unor dispozitive i instalaii speciale. @ste interzis folosirea n acest scop a funiilor, rngilor, etc. 'paiile la care se efectueaz lucrri de reglare ale automobilului cu motorul n funciune trebuie s fie bine ventilate i prevzute cu conducte de captare a gazului de eapament. $ocurile de munc trebie s fie meninute n stare curat i s fie bine iluminat. nainte de demontare, toate ansamblurile automobilului trebuie s fie golite de lubrefiani i combustibili, care se colecteaz n rezervoare amplasate n conformitate cu normele %.'.I.
23

Aopsirea automobilelor si a prtilor lor componente se va executa n ncperi, cabine, boxe, nie, care vor fi prevzute cu instalaii de ventilaie eficient pentru a se preveni bolile prefesionale. .oi muncitorii din vopsitorie carea manipuleaz lacuri, vopsele i materiale decapante vor fi dotai cu mbrcminte de protecie special. 'e interzice folosirea focului desc#is, fumatul, etc., n ncperile unde se execut vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. :enzina se va nmagazina numai n depozite special amenajate, iar transportul ei n incinta unitii se va executa cu ajutorul cisternelor, butoaielor metalice sau cu canistre metalice prevzute cu buoane. :enzina are utilizare de combustibil pentru m.a.i. i nu se folosete sub nici o form n alte scopuri te#nologice. $a sudarea electric, ntreaga instalaie va fi legat la reea printr&un ntreruptor de protecie la pmnt pentru prevenirea pericolului de electrocutare. n timpul lucrului, sudorul trebuie s foloseasc ec#ipamentul de protecie i s nu se mbrace cu #aine umede sau mbibate cu praf metalic, deoarece se expune pericolului de electrocutare. $a sudarea oxiacetilenic, aparentele vor fi prevzute cu furtunuri speciale pentru gaze, legate prin bride (nu prin srm) prin meninerea unei bune etaneiti spre a evita pierderile de gaze care prezint pericolul de aprindere i de explozie. 'cprile de gaze se vor controla numai cu spun (spuma) n nici un caz cu flacr. 'e va evita contactul buteliei de oxigen cu grsimi vegetale, animale sau minerale, deoarece, n contact cu oxigenul sub presiune grsimile se aprind producnd explozia. 3anevrarea robinetului de gaze se va face numai dup ce arztorul a fost luat n mn n poziia de lucru. :ecurile arztoarelor se vor feri de lovituri i se vor pstra ntr&o cutie special. %entru a preveni accidentele de persoane cauzate de circulaia automobilelor n incinta societilor comerciale este necesar s se ia msuri speciale, i anume/ - circulaia automobilelor n interiorul societilor comerciale trebuie s fie reglementat folosindu&se semnalizarea prevzut de legile n vigoare0 viteza de circulaie permis pe drumurile societii comerciale este de maximum +< JmG#, iar n interiorul #alelor de 5 JmG#0 - se interzice circulaia cu persoane stnd n prile exterioare ale automobilului, pe aripi, pe capot, pe scri, etc.

24

5. BIBLIOGRA6IE

E#e. ,ril0 3. A. %opa0 3. Automobile. Kofer mecanic auto ,ril = @d. ?id. i %ed. :ucureti +884 ?.1ristescu 0 A.!ducu Automobilul. = 1onstrucie. ,uncionare. ?epanare @d. .e#nic. :ucureti +827 @. Antonescu0 3. ,ril Instalaii i ec#ipamente auto, @d. ?id. i %ed. :ucureti, +884

25

#UPRIN1. ARGUMENT 7777777777777777777.7777 1 2. ARBORI PLANETARI 8AP9 ............................................................... 2 2.1. Tipuri con tructi!e "e arbori planetari ................................. 2 2.2. #upla$e %obile &o%ocinetice ................................................ 5 2.*. #alculul arborilor planetari ri'i)i ......................................... 11 *. M,-URI .E TE/NI#, A -E#URIT,0II MUN#II 1I PRE2ENIREA 1I -TINGEREA IN#EN.IILOR 777777777777777 2: 5. BIBLIOGRA6IE ................................................................................ 2;

26