VAMIG

S.R.L.

900388 CONSTANTA, str. Partizanilor nr. 26, bl. LV 45, et. 2, ap. 11, tel./fax: 0241- 553286, 0745014710, 014711 Cod unic de inregistrare R 39 59 721 Cont nr. S.V. 6332381400 BRD CONSTANTA

Nr. inreg. J13/2302/1993

REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA

SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE

- PROIECT TEHNIC -

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Borderou; Foaie de semnaturi ; Memoriu tehnic ; Plan de securitate si sanatate lucrari terasamente ; Plan de securitate si sanatate lucrari sisteme rutiere ; Caiet de sarcini lucrari parcare si accese rutiere si pietonale ; Categoria de importanta a lucrarilor; Program pentru controlul calitatii lucrarilor; Antemasuratoare nr. 1.1 Terasamente parcare si acces rutier ; Antemasuratoare nr. 1.2 Suprastructura parcare si acces rutier ; Antemasuratoare nr. 2.1 Terasamente rampa handicapati ; Antemasuratoare nr. 2.2 Suprastructura rampa handicapati ; Antemasuratoare nr. 3.1 Terasamente trotuar central ; Antemasuratoare nr. 3.2 Suprastructura trotuar central ; Antemasuratoare nr. 4.1 Terasamente trotuar lateral ; Antemasuratoare nr. 4.2 Suprastructura trotuar lateral ; Antemasuratoare nr. 5 Amenajare spatii verzi ;

B. PIESE DESENATE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Plansa nr. 1 Plan de incadrare in zona ; Plansa nr. 2 Plan de situatie general ; Plansa nr. 3.1 Acces rutier si parcare. Plan de situatie ; Plansa nr. 4.1 Acces rutier si parcare. Profil longitudinal ; Plansa nr. 5.1.1 5.1.3 Acces rutier si parcare. Profiluri transversale caracteristice ; Plansa nr. 3.2 Rampa handicapati. Plan de situatie ; Plansa nr. 4.2 Rampa handicapati. Profil longitudinal ; Plansa nr. 5.2 Rampa handicapati. Profiluri transversale caracteristice ; Plansa nr. 3.3 Trotuar 1. Plan de situatie ; Plansa nr. 4.3 Trotuar 1. Profil longitudinal ; Plansa nr. 5.3 Trotuar 1. Profiluri transversale caracteristice ; Plansa nr. 3.4 Trotuar 2. Plan de situatie ; Plansa nr. 4.4 Trotuar 2. Profil longitudinal ; Plansa nr. 5.4 Trotuar 2. Profiluri transversale caracteristice ; Plansa nr. 6 Profiluri transversale tip ;

BENEFICIAR: PROIECTANT GENERAL: PROIECTANT SPECIALITATE : INVESTITIA:

OBIECTUL : FAZA: PROIECT:

CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE 745/2011

FOAIE DE SEMNATURI

DIRECTOR

ing. Mihail APOSTOL

SEF PROIECT

ing. Vasile APOSTOL

RESPONSABIL AQ

ing. Cosmin POPESCU

COLECTIV ELABORARE:

ing. Vasile APOSTOL

ing. Mihail APOSTOL

ing. Cosmin POPESCU

ing. Ioana ION

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

MEMORIU TEHNIC pentru lucrarea CENTRU PENTRU TINERET COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE PE VERTICALA, ACCES RUTIER SI PARCARE
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011 1. AMPLASAMENT Amplasamentul Centrului pentru tineret este pe strada Constantei (DN 39) si se afla in zona centrala a comunei Tuzla, jud. Constanta, avand accesul rutier prin str. Morii si pietonal prin str. Constantei. 2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI Perimetrul pe care se afla constructia P + 1E proiectata este pe partea dreapta a strazii Constantei colt cu strada Morii, in apropierea sensului giratoriu existent pe str. Constantei (DN 39) si avand vecin la N sediul Politiei Tuzla si la sud strada Morii. In aceste conditii este necesara asigurarea accesului auto si pietonal si realizarea unor parcari in conformitate cu normele in vigoare. 3. SITUATIA EXISTENTA Zona amplasamentului se incadreaza teritorial in unitatea Dobrogea de sud, delimitata la nord de linia tectonica majora Capidava Ovidiu. Fundamentul este reprezentat de calcare sarmatiene. Depozitele mai noi, de varsta cuaternara apar deasupra calcarelor si sunt reprezentate de argile de diferite sorturi ( argile galben verzui sau verzi, argile roscate, cafenii roscate sau cafenii, prafuri argiloase si argile prafoase cafenii ). In continuare se dezvolta depozite loessoide, depuse in regim eolian, in pachete cu grosimi de pana la 10 m. La suprafata terenului se gaseste sol vegetal, cu grosime de pana la 1.00 m. In zona nu exista cursuri de apa. Apa subterana se afla la adancimi mai mari de 10 m, pe suprafata stratului argilos. Regimul climatic este temperat continental, cu influenta marina, cu veri calde si secetoase si ierni relativ scurte si rareori geroase. Vantul predominant este crivatul. Regimul precipitatiilor este redus, cu cantitati de apa de cca. 300 400 mm anual. 1

Conform P100/1-06 amplasamentul se situeaza in macrozona cu grad seismic "7" iar conform Normativului P 100/92 in zona seismica "D" cu coeficient de seismicitate Ks = 0.16, perioada de colt Tc = 0.7 sec. Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet este de 0.7 m. Zona nu prezinta fenomene de instabilitate de genul alunecarilor sau prabusirilor, care sa puna in pericol stabilitatea viitoarei constructii. Stratificatia terenului - Umplutura neomogena a fost intalnita in toate forajele pana la adancimea maxima de 1.30 1.50 m. - Umplutura din pamanturi aluvionare, de culoare negricioasa cu impregnatii maloase si amestec de sol vegetal, cu fractiune argiloasa si uneori nisipoasa, cu consistenta redusa, plastic consistent aspre plastic moale. Compresibilitatea este foarte mare si nu este sensibil la umezire. A fost intalnita pana la adancimi de cca. 2.50 2.60 m. - Praf argilos loessoid, de culoare galbuie cenusie. La origine este un loess, saturat si impregnat cu materie maloasa, fapt ce-i confera culoarea respectiva. Contine fractiune argiloasa de cca. 28 %, are umiditate ridicata ( w = 26.8% ), consistenta redusa plastic consistent ( Ic = 0.58 ), compresibilitate foarte mare ( modulul M2-3<50 daN/cmp ) si nu este sensibil la umezire. - Praf argilos si argila prafoasa de culoare cafenie galbuie si cafenie in baza, intalnita de la adancimea de 3.50 m. Granulometric este un praf argilos cu fractiune argila de 29 32% ; Umiditatea are valori de 21 26 % ; Consistenta in domeniul plastic consistent spre plastic vartos Ic > 0.75 ; Porozitate redusa, n = 41 42 % ; Greutate specifica la proba uscata : 1.50 1.53 to/mc ; Modulul de deformatie edometric M2-3 = 50 60 daN/cmp, compresibilitate mare ; Tasare specifica la 2 kg/cmp = 3 4 cm/m ; Nu este sensibil la umezire. Nivelul hidrostatic a fost intalnit in foraje la adancimi de 1.20 1.40 m fata de cota terenului actual. Terenul prezinta o usoara panta de la E-V si este relativ plan. 4. SITUATIA PROIECTATA In urma coroborarii elementelor geometrice existente ale amplasamentului cu necesitatile ce decurg din racordarea cladirii la strada si din necesitati ce decurg din caracteristicile fizico - mecanice ale terenului sunt necesare amenajari care sa asigure stabilitatea constructiilor aflate in imediata vecinatate si protectia cladirii proiectate la efecte provenite din alunecari sau prabusiri ale terenului precum si a infiltrarii apelor meteorice. Conform recomandarilor studiului geotehnic, se are in vedere ca la ploi puternice zona este inundabila de acumularile de apa, astfel ca nivelul pardoselii la parter s-a prevazut la cota +4.40, ceea ce a determinat ca sistematizarea verticala in jurul cladirii proiectate sa tina cont de aceasta cota. De asemenea, se prevede pe suprafetele ocupate de parcare si trotuarele de acces sa se extraga pamantul de umpluturi neomogene pe o adancime de 0.50 m si sa se execute umpluturi controlate cu pamant corspunzator, conform prevederilor Caietului de sarcini cap. B1 - terasamente. Accesul pietonal se va realiza din strada Constantei din trotuarul existent ce deserveste strada Constantei in zona sensului giratoriu existent si prin 2 accese pentru persoane cu dizabilitati pe partile laterale ale cladirii proiectate din str. Constantei si din str. Morii. Trotuarul central proiectat din strada Constantei are o lungime de 20.56 m si o latime de 2.00 m. Trotuarul lateral din strada Morii are o lungime de 6.29 m si o latome de 2.00 m. Sistemul rutier pentru trotuare se va realiza dupa cum urmeaza: - imbracaminte din pavele autoblocante de 6 cm grosime rostuite cu mortar de ciment - nisip de poza de 3 cm - fundatie de piatra sparta de 10 cm - substrat de nisip 5 cm. Trotuarul de la fatada principala permite accesul pietonal din str. Morii prin intermediul unor trepte si din str. Constantei prin intermediul unei rampe pentru persoanele cu disabilitati. Lungimea acestui trotuar este de 41.18 m avand o latime de 2.00 3.00 m. Sistemul rutier pentru trotuarul de la fatada principala se va realiza dupa cum urmeaza: - imbracaminte din beton de ciment de 10 cm grosime - fundatie de piatra sparta de 15 cm - substrat de nisip 5 cm. Taluzurile acestui trotuar s-au prevazut cu panta de 1 :3, conform pieselor desenate si se va imbraca cu pamant vegetal si insamanta cu gazon. Accesul rutier se va realiza din strada Morii la nivelul carosabililui existent. 2

Parcarea proiectata are 13 locuri si este prevazute cu imbracaminte din beton de ciment. Accesul rutier si parcarea se desfasoara pe o suprafata de 620.80 mp. Scurgerea si evacuarea apelor pluviale in parcare se va realiza prin pante transversale de 2 %. Accesul rutier din strada Morii se va semnaliza cu indicatorul STOP. Sistemul rutier pentru carosabilul parcarii se va realiza dupa cum urmeaza: - imbracaminte din beton de ciment de 15 cm grosime - fundatie de piatra sparta de 20 cm - balast 10 cm. Imbracamintea din beton a parcarii si trotuarului de la fatada principala s-a proiectat in conformitate cu prevederile CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului. Pentru betonul utilizat la structura rutiera a parcarii si trotuarelor pe amplasamentul indicat ( in zonalitoralului marin ), in conformitate cu prevederile CP 012/1-2007 se vor respecta conditiile pentru combinatiade clase de expunere: XC4 + XD3 + XS1 + XF4 + XM2. Fata de prevederile din Anexa M din CP 012/1-2007, se recomanda utilizarea cimentului tip CEM II A S 42.5 N sau R. Pentru betonul simplu ( fundatii pentru borduri ) conform clasei de expunere X0 se recomanda : Raport maxim apa / ciment Clasa minima de rezistenta C8/10 Dozaj minim de ciment Continut minim de aer antrenat Pentru betonul simplu si armat ( imbracaminti rutiere, borduri, pavele autoblocante ) conform clasei de expunere combinate XC4+XD3+XS1+XF4+XM2 se recomanda : Raport maxim apa / ciment 0.55 Clasa minima de rezistenta C30/37 Dozaj minim de ciment 340 Continut minim de aer antrenat a Suprafetele ramase intre parcare si trotuare si limitele proprietatii se amenajeaza ca spatii verzi, dupa realizarea sistematizarii verticale conform profilelor din piesele desenate. In acest sens s-a prevazut imbracarea cu pamant vegetal, semanarea gazonului si plantarea de arbusti decorativi. Tehnologia de executie pentru sistemele rutiere va respecta prevederile caietului de sarcini. 5. PROTECTIA MUNCII, PSI SI PROTECTIA MEDIULUI Lucrarile se vor executa in conformitate cu Legea nr. 319/2006 privind Securitatea si sanatatea in munca si Norme generale de protectia muncii nr. 508/2002 M. M. si Norme specifice de protectie a muncii pentru transporturi nr. 107/2000 MMPS La executia lucrarii constructorul este obligat sa respecte prevederile cuprinse in Normele de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale: PARTEA I-a: - cap. 1-7. Dispozitii generale, obligatii si raspunderi ale administratiei si personalului, mijloace de protectie, instructajul de protectia muncii; PARTEA a-II-a: - cap. 12-13. Organizarea santierului, incarcarea, descarcarea, manipularea, transportul si depozitarea materialelor; PARTEA a-IX-a: - cap. 53-55. Dispozitii generale si norme de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea instalatiilor, utilajelor, masinilor si mijloacelor de transport utilizate. Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice aprobate cu Ord. MT nr. 12/1980. Materialele folosite la lucrari sunt practic neinflamabile, iar solutiile de proiectare nu impun masuri speciale de PSI. Solutiile proiectate nu necesita si nu implica masuri speciale de protectia mediului, neexistand emanatii de noxe sau materiale care sa afecteze mediul inconjurator. 6. CATEGORIA DE IMPORTANTA SI MODELUL DE ASIGURARE A CALITATII Lucrarea are categoria C de importanta conform Ord. MLPAT nr. 31/N/1996 privind Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/1996, constructorul urmand sa adopte modelul 3 de asigurare a calitatii. Documentatia urmeaza a se verifica conform Legii 10/1995 pentru exigenta A4. Intocmit, Ing. Vasile APOSTOL 3

BENEFICIAR: PROIECTANT GENERAL: PROIECTANT SPECIALITATE : INVESTITIA:

OBIECTUL : FAZA: PROIECT:

CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE 745/2011

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LUCRARILE DE TERASAMENTE DRUMURI

CUPRINS 1. GENERALITATI 2. SCOP 3. DOMENIU DE APLICARE 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA - CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER - RISCURI CARE POT APAREA - RISCURI GENERALE - SAPATURI FARA SPRIJINIRI - SAPATURI CU SPRIJINIRI - TRANSPORTUL PAMANTULUI - TERASAMENTE IN ZONA DRUMURILOR IN CIRCULATIE - MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA RISCURILOR - MASURI GENERALE - SAPATURI FARA SPRIJINIRI - SAPATURI CU SPRIJINIRI - TRANSPORTUL PAMANTULUI - TERASAMENTE IN ZONA DRUMURILOR IN CIRCULATIE - MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006 6. INFORMAREA LUCRATORILOR

1. GENERALITATI Prezenta documentatie se refera la executarea lucrarilor de terasamente necesare pentru realizarea drumurilor. Documentatia reprezinta o cerinta expresa a HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile. Documentatia reprezinta cadrul general, in conformitate cu cele legale de desfasurare a lucrarilor in concordanta cu HG 300/2006 si se adreseaza managerului de proiect desemnat de beneficiar pentru asamblarea planului propriu de securitate si sanatate ce va fi elaborat in baza acestei documentatii si va tine seama de : tehnologia aplicata pentru lucrari aleasa de antreprenor conditii specifice de desfasurare ale lucrarii legate de perioada de executie 1

conditii specifice de executie ale lucrarii, nou aparute , altele decat cele prevazute in proiect numarul personalului angajat la lucrare natura si nivelul de calificare a personalului dotarea tehnica a constructorului volumul de mijloace tehnice programat pentru lucrare

2. SCOP Documentatia stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru a putea asigura desfasurarea activitatii santierului de constructii montaj ce se va deschide pentru realizarea lucrarilor de ampriza a traseelor de drumuri si are ca scop diminuarea factorilor de risc evaluati. Masurile stabilite de prezenta documentatie nu au un caracter limitativ sau restrictiv, ele putandu-se completa sau suplimenta ori de cate ori una din entitatile participante la realizarea obiectivului considera oportun. Se interzice eludarea sau renuntarea la vreo prevedere din prezenta documentatie fara acordul proiectantului si a managerului de proiect . 3. DOMENIU DE APLICARE Prezentul documentatie se va aplica dupa insusire si transformarea ei in planul propriu de securitate si sanatate prin managerul de proiect de toti factorii participanti si anume : a) personalul administratiei drumului b) constructor c) beneficiarul lucrarii pentru realizarea lucrarii : REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE Toti agentii economici concurenti la acesta lucrare vor incheia conventii de lucru, documente distincte, separate si anterioare planurilor proprii de securitate si sanatate in care se vor stabili clar si precis cerinte, raspunderi si masuri specifice pentru securitatea si sanatatea in munca, masuri ce vor devini obligatorii pentru toti participantii la lucrari astfel incat masurile specifice sa capete un caracter cumulativ. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA - Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca. - HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santierele temporare sau mobile - Norme generale de Protectie a muncii ( M.M.P.S. + M.S. ) - Norme de protectia muncii specifice activitatii de C + M pentru transporturi feroviare, rutiere sau navale - Caiete de sarcini lucrare - Memoriu tehnic lucrare 5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER 5.1.1. Stabilitate si soliditate toate materialele, echipamentele si in general, orice element incorporat in lucrare sau care este folosit la realizarea lucrarii care la o deplasare oarecare, daca este cazul, (neprevazuta) poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur. toate materialele incorporate in lucrare vor avea toate caracteristicile corespunzatoare standardelor de produs si precizate in documentatia tehnica (planse, extrase de materiale, memoriu tehnic, caiete de sarcini) astfel incat sa fie asigurate stabilitatea in timpul desfasurarii lucrarilor in timpul exploatarii . toate solutiile constructive vor respecta detaliile prevazute in proiectul tehnic a carui cerinta fundamentala este durabilitatea si stabilitatea obiectivului Se vor avea in vedere in mod deosebit : stabilitatea malurilor sapaturii fie prin asigurarea taluzelor precizate in proiect, fie prin sprijinirea acestora cu tipul de sprijinire precizat in proiect respectarea cotelor de gabarit si adancimile sapaturilor alegerea sistemului de epuisment adecvat (daca este necesar) si supravegherea acestuia permanent in timpul functionarii astfel incat prin functionarea sa nu produca antrenari de masa solida sub forma de suspensie din structura geodezica a terenului care poate produce surpari sau afuieri. 2

evitarea depozitarii de materiale sau adesea de suprasarcini pe malurile sapaturilor, daca este cazul. Se interzice cu desavarsire modificarile sapaturilor (modificarile referitoare la profilul acestora si mai des sapaturile de tip grota sau tunel in peretii stalpilor) Asigurarea tuturor mijloacelor necersare pentru a pastra nemodificata structura geodezica a terenului natural prin lichefieri, afuieri, alunecari, prabusiri, etc Rezistenta legaturilor sprijinirilor atunci cand acestea sunt prevazute. Rezistenta si stabilitatea elementelor auxiliare cum ar fii : podine, platforme, jgheaburi, rampe de incarcare, sustineri, mecanisme de incarcat, platelaje etc. 5.1.2. Instalatii de lucru Instalatiile necesare desfasurarii lucrarii vor face obiectul proiectului tehnologic elaborat de constructor, si se vor proiecta, realiza si utiliza astfel incat sa nu prezinte risc de incendiu, electrocutare sau explozie , iar lucratorii vor fi protejati corespunzator impotriva riscului de electrocutare. 5.1.3. Cai de iesire de urgenta Caile de iesire de urgenta se vor amplasa astfel incat sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de siguranta. 5.1.4. Detectarea si stingerea incendiilor pentru lucrarile prevazute in prezenta documentatie , toate elementele constructive sunt realizate fie din materiale necombustibile , fie din materiale care nu prezinta risc deosebit de incendiu. Pentru elementele legate de tehnologii de executie si utilaje de executie vor fii respectate cu strictete prevederile din legislatia nationala. 5.1.5. Ventilatie In cazul lucrarilor prevazute in aceasta documentatie, toate acestea se desfasoara in aer liber .Nu sunt necesare masuri speciale legate de aceasta cerinta. 5.1.6. Expunerea la riscuri particulare Caracteristica principala a lucrarii din punct de vedere al factorilor de risc ce-l comporta consta in faptul ca materialul de constructie in aceasta situatie este pamantul. Acest material de constructii , din punct de vedere fizico-chimic si mecanic are o stabilitate mica si se comporta diferit in diferite directii. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor pentru reducerea acestora, vor fii detaliate in capitolele 5.2 si 5.3 din prezenta documentatie. 5.1.7. Temperatura In timpul programului de lucru temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii, precum si de faptul ca lucrarea se executa exclusiv in aer liber, planul propriu de securitate si sanatate va contine masuri specifice corespunzatoare anotimpului in care se va executa lucrarea. Intotdeauna in cazul muncii in aer liber,in locuri de munca izolate se vor lua masuri prin care sa se protejeze personalul de temperaturi prea ridicate sau prea coborate prin intreruperi periodice ale programului de lucru ale caror perioade si frecvente se stabilesc de la caz la caz . Vor fii amenajate spatii fixe sau mobile pentru protejarea personalului impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile (temperaturi joase, inalte, radiatii solare, precipitatii, furtuna etc). 5.1.8. Iluminat Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si de asemeni, in timpul noptii (daca este cazul) vor fi luate masuri de iluminat artificial, astfel incat acesta sa fie suficient si nenociv. 5.1.9. Masini si utilaje folosite in procesul de munca Toate masinile si utilajele prevazute in procesul de munca vor fi standardizate sau omologate si vor avea toate agrementarile tehnice necesare folosirii lor dar in conditii legale. Ele vor fii dimensionate pentru fiecare operatiune executata. Conducatorii, operatorii si servantii utilajelor vor avea pregatirea si atestarea necesara activitatii pe care o presteaza. 5.1.10. Cai de circulatie Zone periculoase . Caile de circulatie, cheurile si rampele de incarcare descarcare trebuie sa fie calculate,plasate si amenajate astfel incat sa poata fii utilizate usor in deplina securitate si in concordanta cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie supusi nici unui risc. Toate aceste cai de circulatie se vor dimensiona in functie de tehnologia pe care antreprenorul o are in dotare si volumul de utilaje si numarul personalului alocat lucrarii. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe distante suficiente fata de usi, porti, treceri pentru pieton, zone de lucru ale utilajelor terasiere etc.. 5.2. RISCURI CARE POT APAREA 5.2.1. Riscuri generale In afara modului in care au fost definite si descrise, riscurile care pot aparea la lucrarile de terasamente din prezenta documentatie (cap 5.2.2. si cap 5.2.5.), la lucrarile de terasamente pentru obiective mai pot aparea : 3

5.2.2. 5.2.3. 5.2.4. 5.2.5. -

riscuri cu privire la afectarea instalatiilor si elementelor de constructii cunoscute sau nu de pe traseul lucrarii tratate de prezenta documentatie. riscul colectarii de noxe nocive pe fundul sapaturii. riscul cedarii malurilor sapaturii riscul caderii in gol in interiorul sapaturii riscul crearii de suprasarcini pe marginea sapaturii riscul cedarii malurilor datorita utilajelor care produc vibratii riscul caderii personalului care are punctul de lucru in interiorul sapaturii riscul surprinderii personalului lucrator de utilaje in functiune Sapaturi fara sprijiniri riscul cedarii malurilor riscul descoperirii (in sapatura) a elementelor necunoscute riscul prabusirii peste muncitori a elementelor de la niveluri superioare Sapaturi cu sprijiniri riscul pierderii stabilitatii lucrarii riscul saturarii cu apa a terenului in care se executa sapatura riscuri generate de folosirea utilajelor de batere a palplanselor. riscuri generate de utilaje terasiere si de transport Transportul pamantului riscuri datorate degradarii cailor de circulatie riscuri generate de nerespectarea reglementarilor de transport, daca este cazul. Terasamente in zona drumurilor in circulatie riscul surprinderii in gabaritul de libera trecere auto.

5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA RISCURILOR 5.3.1. Masuri generale Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, beneficiarul si proiectantul vor preda executantului amplasamentul lucrarilor si documentatia tehnica care va trebui sa cuprinda toate datele cu privire la instalatiile subterane ce se vor intalni in timpul executiei, precizand masurile de protejare ale acestora . In cazul existentei instalatiilor subterane lucrarile de terasamente se vor incepe numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in proiect(devieri conducte, protejare cabluri etc) obtinandu-se in prealabil acordul scris al administratorului instalatiilor. Atunci cand in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane, altele decat cele prevazute in proiect, lucrarile se vor intrerupe, personalul va fii evacuate pana la identificarea instalatiilor descoperite pentru care se vor stabili masuri pentru eviatera oricarui accident. daca este cazul. Reintroducerea in lucru a personalului va fii posibila numai dup ace are loc terminarea lucrarilor de protectie necesare . In timpul executarii lucrarilor, daca apar conducte vechi, degradate si se constata emanatii de gaze sau scurgeri de substante , lucrarile se vor opri imediat, lucratorii vor fii evacuati imediat, fumatul interzis, se recomanda ingradirea si semnalizarea zonei respective. Sapaturile macanizate fara sprijiniri se vor executa la fronturi inalte fie in trepte fie in talazuri ale caror profile vor fii stabilite de proiectant Latimile platformelor de lucru trebuie sa asigure stabilitatea deplasarii utilajelor de sapat si a mijloacelor de transport. Sapaturile executate in apropierea cablurilor electrice sub tensiune se vor efectua numai dupa ce acestea au fost scoase din functiune sau au fost deviate In apropierea conductelor sub presiune lucrarile se vor desfasura numai sub supravegherea sefului punctului de lucru si a reprezentantului administratorului conductei. Sculele si utilajele introduse in lucrare trebuie sa fie in stare buna de functionare. Atunci cand nu s-au evacuate in totalitate gazele nocive din sapaturi sau cand exista dubii in legatura cu existenta acestora , muncitorii din aceste puncte vor fi dotati cu masti protectoare. In apropierea locurilor unde se executa sapaturi ,in zonele prismei de alunecare a terenului se interzice instalarea de utilaje, circulatia autovehiculelor si depozitarea materialelor. La executarea sapaturilor in locuri publice (strazi, piete etc) acestea se vor imprejmui si semnaliza cu inscriptii de semnalizare; in timpul noptii aceste locuri se vor ilumina corespunzator , daca circulatia nu poate fi complet interzisa sau deviata. Se interzice depozitarea de materiale sau pamant pe marginea sapaturii la o distanta mai mica decat cea rezultata din calcul dar niciodata mai mica de 1.00 m . Se interzice saparea manuala a pamantului in maluri , in tumbe .In cazul descoperirii in sapatura a bolovanilor izolati sau blocuri, lucratorii vor fi evacuati din aceste locuri periculoase pana la deslocarea acestora si cobararea lor la piciorul taluzului pentru evacuare. 4

5.3.2. -

5.3.3. -

5.3.4. -

La lucrarile de sapaturi starea terenului trebuie verificata permanent de catre seful punctului de lucru si conducatorul tehnic de lucrare. Cand se constata aparitia de sapaturi paralele cu marginea sapaturii se opreste lucrul si se evacueaza muncitorii si utilajele. Lucrul poate continua numai dupa consolidarea malurilor si inlaturarea tuturor posibilitatilor de surpare sau alunecare ale acestora. Se vor lua masuri de sprijinire a malurilor in special in zonele unde lucreaza utilaje generatoare de vibratii. Se interzice stationarea si circulatia autovehiculelor pe marginea sapaturilor netaluzate la o distanta mai mica de adancimea sapaturii. Coborarea personalului in sapturi se va face pe rampe sau scari special realizate. Se interzice coborarea si urcarea pe spraituri sau pe consolidarea peretilor sapaturii In timpul deplasarii la si de la lucrare la executarea sapaturilor manuale distanta intre muncitori va fii minim 2.00 m In timpul repaosului se interzice statiionarea muncitorilor in sapatura sau pe marginea lor. In timpul saparii si incarcarii mecanizate a pamantului, este interzisa stationarea in raza de actiune a utilajului . Sapaturi fara sprijiniri Inclinarea taluzului sapaturilor fara sprijiniri se va executa conform proiectului sau a normativelor in vigoare.Conducatorul tehnic de lucrare va controla zilnic respectarea pantei prescrise. In cazul cand in timpul executiei sapaturilor se intalnesc obiecte metalica se interzice ridicarea lor .Daca exista dubii asupra acestora sau suspiciuni cu privire la natura exploziva a acestora se va intrerupe imediat lucrul, se va evacua personalul si se vor anunta imediat organelle de specialitate. Sapatura pe terenuri cu declivitati mai mari de 25 % se vor executa numai cu luarea masurilor pentru evitarea caderii peste lucratori a eventualelor materiale rostogolite din amonte , masuri ce trebuiesc incluse in planul propriu de securitate si sanatate. La executarea lucrarilor pe taluzuri se interzice activitatea pe mai multe niveluri in aceeasi sectiune. Caile de circulatie din sapaturi si la sapaturi vor fii curate si nealunecoase La lucrarile executate pe taluzuri cu lungimi mai mari de 5.00 m si cu o inclinare mai abrupta ca 1:1 muncitorii se vor echipa cu centuri de siguranta pentru care se vor amenaja puncte de reazem corespunzatoare. Transportul pamantului pentru transportul cu roaba se vor amenaja poteci intretinute continuu. Trecerea cu roabele peste sapaturi se va face pe punti prevazute cu parapeti de min 1.00m In timpul descarcarii prin basculare este interzisa stationarea muncitorilor in baza de actiune a benelor. Este interzisa deplasarea autovehiculului pe bena ridicata. Se interzice urcarea muncitorilor in utilajele specializate pentru transport pamant. Conducatorii punctelor de lucru vor verifica traseul de circulatie al autovehiculelor la locul de munca pentru a nu exista nici un fel de instalatii electrice in zona care ar putea fii atinse de autovehiculele in miscare chiar daca acestea circula cu bena ridicata. Autovehiculele destinate transportului pamantului si al materialeleor de umpluturi, vor fii astfel umplute incat in timpul transportului sa nu existe pericolul caderii materialului din bene. Imprastierea materialului descarcat se va incepe numai dupa plasarea vehiculului din zona de descarcare. Terasamente in zona drumurilor in circulatie atunci cand se lucreaza cu utilaje terasiere (buldozer, autogreder, autoscreper, cilindru compactor, autoincarcator, etc.) toate operatiunile se vor executa in afara gabaritului de libera trecere a drumului in functiune

5.4. MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006 Nici una din lucrarile prevazute in prezenta documentatie nu se incadreaza in factorii de risc ale lucrarilor prevazute in anexa 2 a HG 300/2006. Se adapteaza in cazul aparitiei unei situatii prevazute de HG 300/2006. 6. INFORMAREA LUCRATORILOR Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra riscurilor si a masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier. Informatiile trebuie sa fie redactate clar si pe intelesul lucratorilor celor carora le sunt adresate toti lucratorii vor fii admisi in lucrare numai daca asupra lor s-au facut urmatoarele verificari : 5

a) daca au nivelul de calificare corespunzator activitatii pentru care vor presta b) daca sunt in deplinatatea capacitatilor fizice si psihice c) daca au facut instructajele necesare si obligatorii, au luat la cunostinta si au fost verificati asupra acestora. d) daca sunt echipati si dotati corespunzator e) daca au fost informati in masura cu prevederile prezentei documentatii

Intocmit, ing. Mihail APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE PROIECT: 745/2011

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII DE DRUMURI SISTEME RUTIERE

CUPRINS 1. GENERALITATI 2. SCOP 3. DOMENIU DE APLICARE 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA 5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA APLICABILE PE SANTIER 5.2. RISCURI CARE POT APAREA 5.2.1. RISCURI GENERALE 5.2.2. STRATURI DIN MIXTURI ASFALTICE 5.2.3. LUCRARI SUB CIRCULATIE RUTIERA 5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SI ELIMINAREA RISCURILOR 5.3.1.MASURI GENERALE 5.3.2. STRATURI DIN MIXTURI ASFALTICE 5.3.3. LUCRARI SUB CIRCULATIE RUTIERA 5.4. MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006 6. INFORMAREA LUCRATORILOR

1. GENERALITATI Prezenta documentatie se refera la executarea lucrarilor de executie sisteme rutiere pentru realizarea drumurilor, dupa ce lucrarile de terasamente si infrastructura s-au incheiat si receptionat . Documentatia reprezinta o cerinta expresa a HG 300/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile. Documentatia reprezinta cadrul general in conformitate cu cele legale, de desfasurare a lucrarilor, in concordanta cu HG 300/2006 si se adreseaza managerului de proiect desemnat de beneficiar pentru aprobarea planului propriu de securitate si sanatate ce va fi elaborat in baza acestei documentatii si va tine seama de : - Tehnologia aplicata pentru lucrari aleasa de antreprenor - Conditii specifice de executie de lucrari, legate de perioada de executie - Conditii specifice de executie de lucrari, nou aparute, altele decat cele prevazute in proiect - Numarul personalului angajat pentru lucrare - Natura si nivelul de calificare a personalului - Dotarea tehnica a constructorului - Volumul de mijloace tehnice programat pentru lucrare 1

2. SCOP Documentatia stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru a putea asigura desfasurarea activitatii santierului de constructii + montaj pentru realizarea lucrarilor la straturile sistemelor rutiere si are ca scop eliminarea factorilor de risc evaluati . Masurile stabilite de prezenta documentatie nu au un caracter limitativ sau restrictiv, ele putandu-se complica sau suplimenta ori de cate ori este necesar si ori de cate ori una din entitatile participante la realizarea obiectivului considera oportun. Se interzice eludarea sau renuntarea la vreo prevedere din prezenta documentatie fara acordul proiectantului si a managerului de proiect . 3. DOMENIU DE APLICARE Prezenta documentatie se va aplica dupa insusire si transformare a ei in planul propriu de securitate si sanatate , prin managerul de proiect de toti factorii participanti si anume : - beneficiar - constructor - personalul apartinand administratiei drumului pentru realizarea lucrarii REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE Toti agentii economici concurenti la acesta lucrare vor incheia conventii de lucru, documente distincte, separate si anterioare planurilor proprii de securitate si sanatate in care se vor stabili clar si precis cerinte, raspunderi si masuri specifice pentru securitatea si sanatatea in munca, masuri ce devin obligatorii daca este cazul pentru toti participantii la lucrari astfel incat masurile specifice sa capete caracter cumulativ. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca. HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobil Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale Norme generale de Protectie a muncii ( M.M.P.S. + M.S. ) Caiete de sarcini lucrare Memoriu tehnic lucrare

5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER 5.1.1. Stabilitate si soliditate Toate materialele, echipamentele si ,in general, orice element incorporat in lucrare sau care este folosit la realizarea lucrarii, care la o deplasare oarecare (neprevazuta) poate afecta securitatea si sanatatea lucrarilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur Toate materialele incorporate in lucrare vor avea toate caracteristicile corespunzatoare standardelor de produs si precizate in documentatia tehnica (planse, extrase de materiale, memoriu tehnic, caiete de sarcini) astfel incat sa fie asigurate stabilitatea si soliditatea in timpul desfasurarii lucrarilor, daca este cazul si in timpul exploatarii . Toate solutiile constructive vor respecta detaliile prevazute in proiectul tehnic a carui cerinta fundamentala este durabilitatea si stabilitatea obiectivului Se vor avea in vedere in mod deosebit : - stabilitatea lucrarilor de terasamente executate anterior prin realizarea parametrilor de forma, grade de compactare, caracteristici fizico-mecanice prescrise. - terminarea, protejarea si receptionarea lucrarilor de gospodarire subterana astfel incat acestea sa nu se transforme in factor de risc pentru lucrarile amplasate la cote superioare sau sa nu fie afectate de acestea. - evitarea depozitarii de materiale si creerii de suprasarcini in zone nepermise sau cu risc de pierdere a stabilitatii - asigurarea mijloacelor necesare conservarii tuturor caracteristicilor fizico-mecanice a lucrarilor de terasamente la nivelurile prescrise si obtinute - rezistenta si stabilitatea elementelor auxiliare cum ar fi : podine, platforme, scari, jgheaburi, rampe de incarcare, descarcare, sustineri mecanisme de ridicat, platelaje etc 2

5.1.2. Instalatii de lucru Instalatiile necesare desfasurarii lucrarilor vor face obiectul proiectului tehnologic elaborat de constructor si se vor proiecta, realiza si utiliza astfel incat sa nu prezinte risc de incendiu, electrocutare sau explozie iar lucratorii vor fii protejati corespunzator impotriva riscului de electrocutare. 5.1.3. Cai de iesire de urgenta Caile de iesire de urgenta se vor amplasa astfel incat sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de siguranta. 5.1.4. Detectarea si stingerea incendiilor Pentru lucrarile prevazute in prezenta documentatia, toate elementele constructive sunt realizate fie din materiale necombustibile , fie din materiale care nu prezinta risc deosebit de incendiu . Pentru elementele legate de tehnologii de executie si utilaje de executie vor fi respectate cu strictete prevederile din legislatia nationala. 5.1.5. Ventilatie In cazul lucrarilor prevazute in prezenta documentatie toate acestea se desfasoara in aer liber Nu sunt necesare masuri speciale legate de aceasta cerinta. 5.1.6. Expunerea la riscuri particulare Caracteristica principala a lucrarii , din punct de vedere al factorilor de risc ce-l comporta, rezida din faptul ca acest tip de lucrari sunt de mare anvergura executate cu volume mari de materiale si cu tehnologii ce incorporeaza un volum mare de mecanizare- generator de zgomot , vibratii si deplasari periculoase Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor pentru reducerea acestora vor fi mentionate in cap 5.2. si 5.3. din prezenta documentatie . 5.1.7. Temperatura In timpul programului de lucru temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii, precum si de faptul ca lucrarea se executa exclusiv in aer liber , planul propriu de securitate si sanatate va contine masuri specifice corespunzatoare anotimpului in care se va executa lucrarea intotdeauna in aer liber, in locuri de munca izolate se vor lua masuri prin care sa se protejeze personalul impotriva temperaturilor prea ridicate , sau prea coborate prin intreruperi periodice ale programului de lucru ale caror durate si fragmente se vor stabili de la caz la caz . Se vor amenaja spatii fixe sau mobile pentru protejarea personalului impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile (temperaturi joase, inalte, radiatii solare, precipitatii, furtuna etc) 5.1.8. Iluminat Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, in timpul noptii (daca este cazul) vor fi luate masuri de iluminat artificial astfel incat acesta sa fie suficient si nenociv. 5.1.9. Masini si utilaje folosite in procesul de munca Toate masinile si utilajele prevazute in procesul de munca vor fi standardizate sau omologate si vor avea toate agremente tehnice necesare folosirii lor in conditii legale. Ele vor fi dimensionate pentru fiecare operatiune executata. Conducatorii, operatorii si servantii utilajelor vor avea pregatirea si atestarea necesara activitatii pe care o presteaza. 5.1.10. Cai de circulatie Zone periculoase Caile de circulatie, cheurile si rampele de incarcare descarcare trebuie sa fie calculate, plasate si amenajate astfel incat sa poata fii utilizate usor in deplina securitate si in concordanta cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie supusi nici unui risc. Toate aceste cai de circulatie se vor dimensiona in functie de tehnologia pe care antreprenorul o are in dotare si volumul de utilaje si numarul personalului alocat lucrarii. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe distante suficiente fata de usi, porti, treceri pentru pieton, zone de lucru ale utilajelor etc.. 5.2. RISCURI CARE POT APAREA

5.2.1. Riscuri generale - riscuri generate de descarcarea, manevrarea, receptia si pregatirea pentru punere in opera a materialelor necesare alcatuirii sistemelor rutiere - riscuri datorate lucrului in vecinatatea si cu utilaje specifice - riscuri datorate apropierii de cai de comunicatie sau benzi de drum aflate in circulatie - riscuri posibile datorita amenajarii necorespunzatoare a lucrului. 3

5.2.3. Straturi din mixturi asfaltice - riscuri generate de folosirea utilajelor specifice - riscuri generate de folosirea substantelor nocive - riscuri generate de folosirea aerului comprimat 5.2.5. Lucrari sub circulatie - riscuri generate de influentarea gabaritului de libera trecere a drumurilor - riscuri generate de afectarea carosabilului la drumul aflat in circulatie 5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE RISCURILOR PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA

5.3.1. Masuri generale Materialele destinate executarii straturilor rutiere se vor descarca in locurI stabilite anticipat prin proiectul tehnologic, care reprezinta instrumental de lucru a carei elaborare intra in obligatia executantului si care trebuie aprobat si insusit de managerul de proiect. Prezenta documentatie impreuna cu proiectul tehnologic stau la baza elaborarii planului propriu de securitate si sanatate, document obligatoriu si care stabileste cadrul de masuri privind protectia muncii specifica lucrarii care se executa si care are particularitatile ei. Muncitorii care descarca manual materiale sau obiecte de inventar vor fi echipati corespunzator In timpul descarcarii materialelor din autovehicule muncitorii nu vor sta in fata obloanelor care se rabat sau in zonele de basculare a benelor, ci lateral, la o distanta de min 6.00 m . Se interzice deplasarea autovehiculelor cu spatele fara a fi dirijate Prelucrarea materialelor ce vor fi puse in opera se va face in locuri amenajate si amplasate la min 5.00 m fata de alte puncte de lucru sau locuri de trecere pietoni sau artere de circulatie. Muncitorii care executa lucrari de prelucrare vor fii echipati corespunzator si vor fi astfel amplasati unul fata de celalalt astfel incat sa nu se puna in pericol reciproc. Este intrezis lucrul cu utilaje pe mai multe randuri in acelasi profil de drum. Utilajele care lucreaza grupat sau in tandem trebuie sa pastreze distanta corespunzatoare intre ele pentru evitarea accidentelor. Este interzis ca lucratorii sa se apropie de utilaje, de mijloacele de transport precum si de banda de drum aflata in circulatie la o distanta periculoasa. Se interzice lucratorilor executarea oricarei operatii pe banda de drum aflata in circulatie In cazul lucrului in axul drumului semnalizarea longitudinala se va muta pe banda in circulatie la o distanta corespunzatoare. La operatiunile care se exercita pe drumul in circulatie (recoltari de probe, lucrari topo, masuratori etc) formatia de lucru va fii alcatuita din minim 2 (doi) lucratori care vor respecta cu strictete capitolul 5.3.5. Lucrari sub circulatie rutiera. Deplasarile lucratorilor pe jos, la si de la punctele de lucru se va face in grup pe partea stanga a sensului de mers sip e cat posibil in afara partii carosabile a drumului . In timpul intreruperii lucrului, lucratorii se vor retrage in locuri special amenajate si stabilite anterior . Se interzice cu desavarsire stationarea si odihna lucratorilor la adapostul utilajelor. In cazul folosirii materialelor nocive se vor stabili masuri de protectie specifice fiecarui tip de substanta. Se recomanda organizarea lucrarilor astfel incat inaintarea sa se faca in sensul de mers a benzii respective. Muncitorii care lucreaza la curatarea straturilor rutiere vor lucra cu vantul in spate Lucratorii care dirijeaza utilajele ce astern materialul pentru straturile rutiere nu vor sta spre partea de drum aflata in circulatie ci spre sau pe acostament. Lucratorii care folosesc unelte cu coada lunga vor avea grija ca aceasta sa nu iasa in afara partii de drum semnalizata. Este interzisa interventia lucratorilor in zonele razelor de functionare ale utilajelor in functiune. 5.3.2. Lucrari sub circulatie rutiera La lucrarile executate pe drumurile in circulatie se vor respecta cu strictete instructiunile prevazute in documentele de referinta prevazute in cap 4 din prezenta documentatie. In cazul in care beneficiarul lucrarilor ce se executa are in administrare drumul respectiv, odata cu documentatia este obligat sa predea constructorului si aprobarea pentru instituirea restrictiilor impuse de executia acestor lucrari in conditii de siguranta, independent de nivelul de competenta prevazut in instructiuni. Aprobarea se va acorda pentru perioada de executie si in functie de data crearii conditiilor legale pentru inceperea lucrarilor. Tot personalul care executa lucrari pe drumurile publice va fi echipat cu vesta avertizoare si echipament de protectie si de lucru conform cu Norme generale de protectia muncii elaborate de M.M.P.S. si M.S. 4

Depozitarea materialelor in vederea executarii lucrarilor se va face numai pe o parte a platformei si cat mai spre marginea acesteia astfel incat partea carosabila sa ramana cat mai libera . In perioadele de inactivitate utilajele vor stationa pe aceeasi parte pe care se executa lucrari si in afara partii carosabile. In timpul noptii utilajele care lucreaza sau stationeaza pe platforma drumului vor fi inzestrate si vor folosi lumini de semnalizare conform legislatiei in vigoare privind circulatia pe drumurile publice. Locurile periculoase din cadrul punctelor de lucru vor fi semnalizate suplimentar si independent de semnalizarea pentru reglementarea circulatiei. Personalul care executa lucrari pe drumurile publice va fi instruit si examinat pentru cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie. Pe drumurile proprii din incinta grupurilor social-administrative, a bazelor de productie, a gropilor de imprumut, a carierelor si balastierelor se va aplica semanlizarea rutiera in functie de caracteristicile drumurilor conform cu reglementarile in vigoare . Pentru protectia lucrarilor si siguranta circulatiei rutiere, punctele de lucru, vor fi acoperite cu piloti de circulatie. Pilotii de circulatie vor fi echipati cu veste avertizoare conform normelor si vor fi dotati cu mijloace de avertizare, semnalizare si comunicare in functie de caracteristica locului si reglementari. Trecerea ori stationarea lucratorilor pe partea carosabila aflata in circulatie SE INTERZICE. MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006 Nici una din lucrarile prevazute in prezenta documentatie nu se incadreaza in factorii de risc ale lucrarilor prevazute in anexa 2 a HG 300/2006. 6. INFORMAREA LUCRATORILOR Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra riscurilor si a masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier. Informatiile trebuie sa fie redactate clar si pe intelesul lucratorilor la care se adreseaza Toti lucratorii vor fi admisi in lucrare numai daca asupra lor s-au facut urmatoarele verificari : a) daca au nivelul de calificare corespunzator activitatii pentru care vor presta b) daca sunt in deplinatatea capacitatilor fizice si psihice c) daca au facut instructajele necesare si obligatorii, au luat la cunostinta si au fost verificati asupra acestora. d) daca sunt echipati si dotati corespunzator e) daca au fost informati in masura cu prevederile prezentei documentatii Se adapteaza in cazul aparitiei unei situatii neprevazute de HG 300/2006 5.4.

Intocmit, ing. Mihai APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE PE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE

CUPRINS

A. GENERALITATI 1. Obiect si domeniu de aplicare 2. Prevederi generale 3. Elemente geometrice B. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 1. 2. 3. 4. Terasamente Fundatii Imbracaminti din beton de ciment Pavaje din pavele autoblocante

C. REALIZAREA LUCRARILOR 1. 2. 3. 4. 5. Sapaturi Umpluturi Fundatii Imbracaminti din beton de ciment Pavaje din pavele autoblocante

D. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 1. 2. 3. 4. 5. Umpluturi Fundatii Imbracaminti din beton de ciment Imbracaminti din beton asfaltic Pavaje din pavele autoblocante

E. RECEPTIA LUCRARILOR

A. GENERALITATI 1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea lucrarilor accese rutiere si pietonale si parcare la Centrul pentru tineret din comuna Tuzla, jud. Constanta. 1.2. Lucrarile de realizare a parcarii si aceselor rutiere si pietonale cuprind realizarea unei platforme cu imbracaminte de beton de ciment pentru parcare si a aleilor de acces pietonal cu imbracaminte de pavele autoblocante. 1.3. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuisc indeplinite la executarea lucrarilor, prepararea betonului, punerea lui in opera, finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea lucrarilor de realizare a parcarii si accesului in parcare si a lucrarilor aferente se vor aplica prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 2.6. Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in: - Primirea si analiza ordinului de incepere emis de beneficiar; - Preluarea amplasamentului liber pentru executie; 3. ELEMENTELE GEOMETRICE 3.1. Elementele geometrice privind realizarea parcarii si accesului rutier si grosimea straturilor sistemelor rutiere sunt cele prevazute in proiect. B. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 1. TERASAMENTE 1.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1.1.1. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul de mai jos. 1.1.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climatice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 1.1.3. Pamanturile clasificete ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climatice, hidrologice si la orice inaltimi de terasament, compactarea lor necesitand on tehnologie adecvata. 1.1.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet dezghet la lucrari de drum. 1.1.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau 3 foarte rele ( vezi tabel 1b ) sau a celor cu densitate compacta mai mica de 1.5 g/cm , vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau for fi stabilizate mecani sau cu lianti ( var, cenusa de furnal, etc. ). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minim20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 3 g/cm . Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale. 1.1.6. Nu se vor utiliza la umpluturi pamanturi cu radacini sau resturi vegetale, maluri, namoluri, pamant vegetal sau bulgari de pamant inghetat sau cu resturi organice in putrefactie.

Denumirea si caracterizarea tipurilor de pamanturi Cu foarte putine parti fine, neuniforme 1. Pamanturi necoezive grosiere (granulozitate cintinua) insensibilitate la inghetfractiunea mai mare de 2 mm dezghet si la variatiile de umiditate reprezinta > 50%. Blocuri, bolovanis, pietris Idem 1a, insa uniforme (granulozitate continua) 2. Pamanturi necoezive medii si fine (fractiune mai mica de 2 mm reprezinta > 50%). Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin 3. Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%). Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilos Cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua) sensibilitate mijlocie la Inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate Idem 2a, insa uniforme (granulozitate discontinua) Cu multe parti fine, foarte sensibile la inghetdezghet, fractiunea fina, prezinta umflare libera (respectiv contractie) redusa Idem 3a, insa fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

Granulozitate Calitate Continut in parti fine in Coeficient de Indice de Umflare Simbol material pt. procente % din masa totala neuniformitate plasticitate libera teras. d<0.005 d <0.05 d <0.25 1a <1 1b 2a <6 2b 3a >6 3b >20 >40 <20 <40 <5 >10 >40 Mediocra <40 <10 <20 <5 >5 <10 >5 0 Foarte buna Foarte buna Foarte buna Buna Mediocra

Granulozitate Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant Anorganice cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet Anorganice cu compresibilitate mijlocie si umflare libera reduse sau medii, foarte sensibile la inghet-dezghet Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate si umflare libera reduse si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet Anorganice cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate mijlocie si umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet 3 Simbol 4a 4b
70 60 50 40 30 20 10 0

Conform nomogramei Casagrande

Calitate Indice Umflare material pt. de libera plasticitate teras. <10 <35 <40 <70 Mediocra Mediocra

4. Pamanturi coezive: nisip prafos, nisip argilos, praf, praf argilos nisipos, praf argilos, argila prafoasa, argila, argila grasa

Indice de plasticitate lp

4c 4d 4e 4f

4d 4a 4b 4f 4c 4e
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

<10 >35 <35 -

<40 >70 <75 >40

Mediocra Rea Rea Foarte rea

Limita de scurgere Wc%

1.2. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 1.2.1. Verificare calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, confor tabeluluiI Frecvente minime in functie de heterogenitatea pamantului insa nu mai putin de o incercare la fiecare 5000 mc O incercare la fiecare 1000 mc Zilnic sau la fiecare 500 mc Metode de determinare STAS 1913/5-85 STAS 1913/4-86 STAS 1913/3-76 STAS 730-89 1913/13-83 1913/12-88 STAS 1709/3-90 STAS 1915/1-82

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 4 5

Caracteristici care se verifica Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet-dezghet Umiditate 1.3. APA DE COMPACTARE 1.3.1. 1.3.2.

Apa necesara compactarii umpluturilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Adaugarea eventuala a unor produse destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea consultantului, precizandu-se si modalitatile de utilizare.

2. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor respective, dupa cum urmeaza : - agregate naturale de balastiera, conform STAS 662-89; - piatra sparta pentru drumuri, conform STAS 667-90. 2.1. AGREGATE NATURALE 2.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare: - balast 0 - 71 mm in stratul inferior; - piatra sparta 63 - 90 mm in stratul superior; - split 16 - 25 pentru impanarea stratului superior; b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0 - 63 mm: - nisip 0 - 7 mm pentru realizarea substratului in cazul in care pamantul de umplutura este coeziv; - piatra sparta amestec optimal 0 - 63. 2.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor din roci feldspatice sau sistoase. 2.1.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din tabelele de mai jos si sa nu contina corpuri straine vizibile ( bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate, sa fie omogene in ce priveste structura si compozitia petrografica. NISIP - pentru strat izolant. CARACTERISTICI Sort Granulozitate - continut de fractiuni sub 0.09 mm, %, max. - continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max. - conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate ( K ), cm/s, min. Conditii de admisibilitate: Strat izolant Strat de protectie 0-7 3-7 12 d15 < 5 d85 -3 6 x 10 5 -

BALAST - pentru fundatii CARACTERISTICI Sort Continut in fractiuni, %, max. - sub 0.02 mm -0 7.1 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate ( Un ), min. Echivalent de nisip ( EN ), min. Uzura cu masina tip Los Angeles ( LA ) %, max. PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate Denumire curenta Sort Dimensiuni mm Continut de granule Care trec Care prin raman pe ciurul inf. ciurul (dmin), sup. %, max (dmax), %, max 5 Piatra necoresp Dimens. %, max Forma granulelor val. medii ba,c/a min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max Conditii de admisibilitate 0 - 71 3 15 70 continua 15 30 50

Savura

0-8

Split

8 - 16 16 - 25 25 - 40 63 - 90

8 16 25

16 25 40

10

15 15 15 15

0.50 0.25

Piatra sparta mare

63 - 90

10

0.50 0.25

Corespunzatoare clasei rocii Trafic trafic f. greu mediu si greu usor si f. usor D E 25 30

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni, %, max. - sub 0.02 mm -sub 0.2 mm -0 8 mm - 25 63 mm Granulozitate Echivalent de nisip ( doar in cazul nisipului natural ) ( EN ), min. Uzura cu masina tip Los Angeles ( LA ) %, max Conditii de admisibilitate 0 - 63 3 4 10 30 45 25 45 Sa se inscrie intre limitele din tabel 30 30

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate Domeniu de granulozitate 0 63 Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul de 0.02 0.2 8 25 40 mm 60

inferioara superioara

0 3

4 10

30 45

55 70

75 85

100 100

2.1.4.

2.1.5.

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca agregatele sunt corespunzatoare. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. 5

2.1.6.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile din tabel: Frecventa minima La aprovizionare La locul de punere in opera O proba la max. 2000t de Ori de cate ori apar factori de sort de piatra sparta, in impurificare cazul in care se observa prezenta lor Metode de determinare conf. STAS STAS 4606-80

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Continut de impuritati: - corpuri straine - argila bucati - argila aderenta - continut de carbune Granulozitatea sorturilor - agregate naturale - cu dmax < 7.1 mm - cu dmax > 7.1 mm - piatra sparta Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip Umiditate

O proba la max 200 t 400 t pentru fiecare sort si sursa o proba la max. 2000 t pentru fiecare sort O proba la max. 2000 t pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 400 t pentru fiecare sursa -

STAS 4606-80 -

STAS 4606-80

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditiile meteo -

STAS 730-89 STAS 4606-80

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) 2.1.7.

O proba pentru aprobarea sursei ori de cate ori se schimba sursa -"-

STAS 730-89

STAS 730-89

2.1.8.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabel, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

2.2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 3. IMBRACAMINTILE RUTIERE DIN BETON DE CIMENT 3.1. MATERIALE PENTRU BETOANE 3.1.1. PREVEDERI GENERALE, DOMENIU DE APLICARE La executia betoanelor din structurile turnate in situ si a structurilor prefabricate pentru cladiri si constructii ingineresti se aplica prevederile CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului. Betonul poate fi beton fabricat ( preparat ) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intro uzina de productie a elementelor prefabricate. CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului specifica cerintele pentru: - Materialele component ale betonului; - Proprietatile betonului proaspat si intarit si verificarile lor; - Limitarile impuse compozitiei betonului; - Specificatiile betonului - Livrarea betonului proaspat; - Procedurile de control ale productiei; 6

- Criteriile de conformitate si evaluarea conformitatii. Cod de practica pentru producerea betonului - CP 012/1 2007 se aplica betoanelor compactate de o asemenea maniera incat cantitatea de aer oclus, alta decat aerul antrenat, este neglijabila. Prevederile codului se aplica betonului de masa volumica normal, betonului greu si betonului usor. CLASA DE EXPUNERE IN IN FUNCTIE DE ACTIUNILE DATORATE MEDIULUI INCONJURATOR Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere 3.1.2.1. Standardul SR EN 206-1 defineste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de degradare a betonului. Notatia pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere si o cifra. Tabelul 1 Clasa de expunere Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrand alegerea clasei mediului inconjurator claselor de expunere 1 2 3 1. Nici un risc de coroziune sau atac XO Beton simplu si fara piese metalice inglobate. Toate expunerile, cu Beton de umplutura / egalizare exceptia cazurilor de inghet dezghet, abraziune si de atac chimic. 2. Coroziunea datorata carbonatarii Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este expus la aer si umiditate, expunerea trebuie clasificata in modul urmator: NOTA Conditiile de umiditate luate in considerare sun cele din betonul ce acopera armaturile sau piesele metalice
inglobate, dar in numeroase cazuri, aceasta umiditate poate fi considerate ca reflecta umiditatea ambianta. In acest caz, o clasificare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabila. Situatia nu poate fi aceeasi daca exista o bariera intre beton si mediul inconjurator (acoperirea betonului cu un material de protective).

3.1.2.

Beton in interiorul cladirilor unde gradul de umiditate a mediului ambient este redus (inclusive bucatariile, baile si spalatoriile cladirilor de locuit) Beton imersat permanent in apa. Suprafete de beton in contact cu apa pe termen XC2 Umed, rareori uscat lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apa) Un mare numar de fundatii Beton in interiorul cladirilor unde umiditatea mediului ambient este medie sau ridicata (bucatarii, bai, spalatorii profesionale altele decat XC3 cele ale cladirilor de locuit). Umiditate moderata Beton la exterior, insa la adapost de intemperii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, ex. Hale deschise) Suprafete supuse contactului cu apa, dar care nu XC4 Alternanta umiditate uscare intra in clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor) 3. Coroziune datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa avand alta origine decat cea marina, continand cloruri, inclusive din sarurile pentru dezghetare, clasele de expunere sunt dupa cum urmeaza: NOTA In ce priveste conditiile de umiditate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest tabel. Suprafete de beton expuse la cloruei transportate de curenti de aer (de exemplu suprafetele expuse XD1 Umiditate moderata agentilor de dezghetare de pe suprafata carosabila, pulverizati si transportati de curentii de aer, la garaje, etc.) XD2 Umed, rar uscat Pscine, rezervoare Beton expus apelor industrial continand cloruri XD3 Alternanta umiditate uscare Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse stropirii apei continand cloruri Sosele, dalele parcajelor de stationare a vehiculelor XC1 Uscat sau permanent umed

4. Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este pus in contact cu cloruri din apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaza saruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: Expunere la aerul ce vehiculeaza Structuri pe sau in apropierea litoralului XS1 saruri marine, insa nu sunt in contact (agresivitatea atmosferica marina actioneaza direct cu apa de mare asupra constructiilor din beton, beton armat pe o distanta de cca. 5 km de tarm) XS2 Imersate in permanenta Elemente de structure marine XS3 Zone de variatie a nivelului apei Elemente de structure marine marii, zone supuse stropirii sau cetii 5. Atac din inghet dezghet cu sau fara agenti de dezghetare Cand betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, atunci cand este umed, clasele de expunere sunt urmatoarele: XF1 Saturatie moderata de apa fara Suprafete verticale ale betonului expuse la ploaie agenti de dezghetare si la inghet Saturatie moderata cu apa, cu agenti Suprafete vertical ale betonului din lucrari rutiere XF2 de dezghetare expuse la inghet si curentilor de aer ce vehiculeaza agentii de dezghetare XF3 Saturatie puternica cu apa, fara Suprafete orizontale ale betonului expuse la ploaie egenti de dezghetare si la inghet XF4 Saturatie puternica cu apa, cu agenti Sosele si tabliere de podexpuse la agenti de de dezghetare sau apa de mare dezghetare Suprafete vertical ale betonului expuse la inghet si supuse direct stropirii cu agenti de dezghetare Zonele structurilor marine expuse la inghet si supuse stropirii cu agentii de dezghetare 6. Atac chimic Cand betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri natural, ape de suprafata si ape subterane, clasificarea se facedupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografica, in consecinta se aplica clasificarea valabila pe locul de utilizare a betonului. NOTA Un studio special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medii in medii
inconjuratoare, in situatiile urmatoare: Nu se incadreaza in limitele din tabelul 2; Contine alte substante chimice agresive; Sol sau apa poluata chimic; - Prezinta o viteza ridicata a apei de scurgere, in combinatie cu anumite substante chimice din tabelul 2.

Mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba, conform tabelului 2 XA2 Mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata, conf. tabelului 2 XA3 Mediu inconjurator cu agresivitate chimica intense, conf. tabelului 2 7. Solicitare mecanica a betonului prin uzura Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc uzura cestuia, atunci acest tip de expunere poate fi clasificat dupa cum urmeaza: XM1 Solicitare moderata de uzura Elemente din incinte industrial supuse la circulatia vehiculelor echipate cu anvelope XM2 Solicitare intense de uzura Elemente din incinte industriale supuse circulatiei stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc XM3 Solicitare foarte intense de uzura Elemente din incinte industrial supuse la circulatia stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri / metalice sai masini cu senile NOTA 1 Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesara in general combinarea mai multor clase de expunere. In tabelul 1a se prezinta exemple de astfel de combinatii. NOTA 2 Cand betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenti agresivi in stare gazoasa - solida, clasificarea se face dupa cum se indica in anexa 1. In acest caz, cerintele privind materialele component ale betonului sunt prevazute in documentul Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si precomprimat supraterane in medii agresive natural si industrial indicative C 170.

XA1

Tabelul 1a Combinatii de clase de expunere Expunere Exemple 2 Interiorul cu destinatie de locuit sau birouri
(1)

Descriere 1 La interior

BNA XO

Combinatii (2) (3) BA / BP 4 XC1

La exterior Fara inghet Fundatii sub nivelul de inghet XO Cu inghet dar fara Garaje deschise acoperite, pasaje, XF1 contact cu ploaia etc. Inghet si contact cu Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 ploaia 1 2 3 Inghet dezghet cu Elemente ale infrastructurii rutiere XM2 + XF4 agenti de orizontale dezghetare Verticale (in zona de stropire) XF4 Mediu marin Fara contact cu apa de mare (aerul marin pana la 5 km de coasta) Cu inghet Elemente exterioare ale constructiilor XF2 expuse ploii in zonele litorale In contact cu apa de mare Imersate Elemente structural sub apa XA1 (XA2) Elemente supuse Peretii cheiurilor stropirii 1) Beton nearmat 2) Beton armat 3) Beton precomprimat XF4 + XA2 (XA1)

XC2 XC3 + XF1 XC4 + XF1 4 XM2 + XD3 + XF4 + ( XC4 ) XF4 + XD3 + XC4

XC4 + XS1 + XF2

XC1 + XS2 + XA1 + (XA2) XC4 + XS3 + XF4 + XA2 (XA1)

Tabel 1b - Valori limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al solurilor natural si apelor subterane Mediile inconjuratoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri si ape subterane natural la 0 0 o temperature apa / sol cuprinsa intre 5 C si 25 C si in cazurile in care viteza de scurgere a apei este sufficient de mica pentru a fi considerate in conditii statice. Alegerea claselor se face in raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intense. Cand cel putin doua caracteristici agresive conduc la aceeasi clasa, mediul inconjurator trebuie clasificat in clasa imediat superioara, daca un studio specific nu a demonstrate ca aceasta nu este necesar. Caracteristici Metode de XA1 XA2 XA3 chimice incercari de referinta Ape de suprafata si subterane 2SO4 , mg/l SR EN 196-2 200 si < 600 > 600 si < 3000 > 3000 si < 6000 pH SR ISO 4316 6.5 si 5.5 5.5 si 4.5 4.5 si 4.0 CO2 agresiv, mg/l SR EN 13577 15 si < 40 > 40 si < 100 > 100 pana la saturatie + NH4 , mg/l SR ISO 7150-1 sau 15 si < 30 > 30 si < 60 > 60 si < 100 SR ISO 7150-2 + Mg2 , mg/l SR ISO 7980 300 si < 1000 > 1000 si < 3000 > 3000 pana la saturatie Sol 2a b c c c SO4 , mg/kg , total SR EN 196-2 2000 si < 3000 > 3000 si < 12000 > 12000 si < 24000 Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 >200 Nu sunt intalnite in practica Baumann Gully a -5 Solurile argiloase a caror permeabilitate este inferioara la 10 m/s, pot sa fie clasate intr-o clasa inferioara. 2b Metoda de incercare prevede extractia SO4 cu acid clorhidric; alternative este posibil de a proceda la aceasta extractive cu apa, daca aceasta este admisa pe locul de utilizare a betonului. c Limita trebuie sa ramana de la 3000 mg/kg pana la 2000 mg/kg in caz de risc de acumulare de ioni de sulfat in beton datorita alternantei perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara.

Pentru betonul utilizat la structura rutiera a parcarii si trotuarelor pe amplasamentul indicat ( in zonalitoralului marin ), in conformitate cu prevederile CP 012/1-2007 se vor respecta conditiile pentru combinatiade clase de expunere: XC4 + XD3 + XS1 + XF4 + XM2. 3.1.3. BETON PROASPAT 3.1.3.1. Clase de consistenta Clasele de consistenta ale betonului, in cazul cand aceasta este clasificata sunt : Tabel 3 - Clase de tasare Clasa S1 S2 S3 S4 S5 Tabel 5 - Clase de compactare Clasa CO0 C1 C2 C3 a C4
3)

Tasarea in mm De la 10 pana la 40 De la 50 pana la 90 De la 100 pana la 150 De la 160 pana la 210 220

Grad de compactare 1.46 De la 1.45 pana la 1.26 De la 1.25 pana la 1.11 De la 1.10 pana la 1.04 <1.04

Tabel 6 - Clase de raspandire Clasa 3) F1 F2 F3 F4 F5 3) F6

Diametrul raspandirii in mm 340 De la 350 pana la 410 De la 420 pana la 480 De la 490 pana la 550 De la 560 pana la 620 630

3.1.3.2. Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie sa se faca plecand de la dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier prezent in beton (Dmax), conf. SR EN 126. 3.1.4. BETON INTARIT 3.1.4.1. Clase de rezistenta la compresiune Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica tabelul 7, pentru betoanele de masa volumica normala si betoanele grele, sau tabelul 8 pentru betoanele usoare. Valoarea fckcil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru si 300 mm inaltime si valoarea fckcub este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi de 150 mm latura. Tabelul 7 Clase de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumica normala si betoane grele Clase de rezistenta la compresiune C8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60 C55/67 Rezistenta caracteristica minima pe cilindri 2 fckcil, N/mm 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 10 Rezistenta caracteristica minima pe cuburi 2 fckcub, N/mm 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60 67

C60/75 C70/85 C80/95 C90/105 C100/115

60 70 80 90 100

75 85 95 105 115

Tabelul 8 Clase de rezistenta pentru betoane usoare Clase de rezistenta la compresiune LC8/9 LC12/13 LC16/18 LC20/22 LC25/28 LC30/33 LC35/38 LC40/44 LC45/50 LC50/55 LC55/60 LC60/66 C70/77 C80/88 Rezistenta caracteristica minima pe cilindri 2 fckcil, N/mm 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80 Rezistenta caracteristica minima pe cuburi 2 fckcub, N/mm 9 13 18 22 28 33 38 44 50 55 60 66 77 88

3.2. CERINTE PENTRU BETON SI METODE DE VERIFICARE 3.2.1. Cerinte de baza pentru materiale componente 3.2.1.1. Generalitati Materialele componente nu trebuie sa contina substante nocive in cantitati care pot avea un efect daunator asupra durabilitatii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebuie sa fie apte pentru utilizarea preconizata a betonului. Cand se stabileste aptitudinea generala de utilizare a unui material component, aceasta nu indica aptitudine in orice situatie si pentru orice compozitie de beton. In betonul conform SR EN 206-1 trebuie sa se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea de utilizare stabilita pentru cerintele specificate 3.2.1.2. Ciment Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru cimenturi conform SR EN 197-1. 3.2.1.3. Agregate Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru : - agregate de masa volumica normala si agregate grele conform SR EN 12620 ; - agregate usoare conform SR EN 13055-1. 3.2.1.4. Apa de amestec Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru apa de amestec si apele de spalare recuperate de la productia betonului conform SR EN 1008. 3.2.1.5. Aditivi Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2. 3.2.2. Cerinte de baza pentru compozitia betonului Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzatoare compozitiei betonului stabilita in modul amestec de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat. 3.2.2.1. Conditii generale Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate sau cu compozitia prescrisa trebuie sa fie alese astfel incat sa satisfaca cerintele specificate pentru betonul proaspat si intarit, inclusiv consistenta, masa volumica, rezistenta, durabilitatea, protectia contra coroziunii a pieselor din otel inglobate, tinand seama de procedeele de productie si metoda de executie a lucrarilor de beton. 11

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz , producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Pentru betonul de compozitie specificata intr-un standard, specificarea compozitiei este limitata la : - Agregate naturale de masa volumica normala ; - Adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea sa nu fie luate in consideratie la calculul dozajului in ciment si al raportului apa / ciment ; - Dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 si F.1.2 ( anexa F ) ; - Tipul de ciment, in conformitate cu tabelele F.2.1, F2.2, F.2.3 si F2.4 ( anexa F ) ; - Aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer ; - Compozitiile ce indeplinesc criteriile pentru efectuarea incercarilor initiale descrise la A.5 din anexa A. 3.2.2.2. Alegerea cimentului Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudine de util ;izare este stabilita, luand in considerare : - Tehnologia de executare a lucrarii ; - Utilizarea finala a betonului - Conditiile de tratare ( ex. tratament termic ) ; - Dimensiunile structurii ( dezvoltarea caldurii de hidratare ) ; - Agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura ; - Reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din materialele componente. Fata de prevederile din Anexa M se recomanda utilizarea cimentului tip CEM II A S 42.5 N sau R. 3.2.2.3. Utilizarea agregatelor Zone de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in figurile L.1, L.2, L.3, L.4, L.5 din anexa L pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si 0/63 mm. 3.2.2.4. Utilizarea apelor reciclate Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate in conformitate cu anexa A SR EN 1008. 3.2.2.5. Utilizarea adaosurilor Cantitatile de adaosuri tip I si tip II, pentru a putea fi utlizate in beton, trebuie sa faca obiectul incercarilor initiale. 3.2.2.6. Utilizarea aditivilor Cantitatea totala de aditivi eventual utlizati nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim recomandat, de producatorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv pa kg de ciment,in afara de cazul cand sa stabilit influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabilitatii betonului. 3.2.2.7. Temperatura betonului 0 Temperatura betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 5 C in momentul livrarii. 0 In general temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depaseasca 30 C in cazul in care nu au 0 fost luate masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea temperaturii peste 30 C nu va avea consecinte negativeasupra calitatii betonului intarit. 0 0 In cazul in care temperatura aerului este situata intre + 5 C si 3 C, temperatura betonului nu 0 trebuie sa fie mai mica de + 5 C. 0 Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperaturi ale aerului situate sub 10 C. 3.3. Cerinte referitoare la clasele de expunere 3.3.1. Generalitati Cerintele pentru ca betonul sa reziste la agresiunile mediului inconjurator sunt date adesea in termeni de valori limita, pentru compozitia betonului si proprietatile stabilite ale betonului ; alternativ exigentele pot rezulta din metode de conceptie de performanta. Cerintele trebuie sa tina seama de durata de viata prevazuta pentru structura. 3.3.2. Valori limita pentru compozitia betonului In absenta standardelor europene pentru incercari directe de performanta a betonului, din ratiuni de experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator sunt date in termeni de proprietati stabilite pentru beton si de valori limita de compozitie. Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de : 12

- Tipuri si clase de materiale componente permise ; - Raport maxim apa / ciment ; - Continut minim de ciment ; - Clase minima de rezistenta la compresiune a betonului ; - Continut minim de aer din beton. Daca betonul este conform cu valorile limita specificate, betonul din structura trebuie sa fie prezumat capitolului de a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utilizarea avuta in vedere in conditiile de mediu inconjurator specifice, cu conditia ca : - Betonul este corect pus in opera, compactat si supus la un tratament ; - Betonul ce acopera armatura sa aiba grosimea minima a cerintelor standardelor de proiectare adecvate pentru conditiile de mediu inconjurator specifice ; - Clasa de mediu inconjurator este corect selectionata ; - Intretinerea preventiva este realizata. Cerintele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utilizand metode de conceptie bazate pe performanta pentru durabilitate si ele pot fi stabilite in termeni de parametri de performanta. 3.4. Cerinte pentru betonul proaspat 3.4.1. Consistenta Consistenta betonului trebuie determinata prin incercari prin una din metodele urmatoare : - Incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2 ; - Incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3 ; - Determinare grad de compactare, conform SR EN 12350-4 ; - Incercarea cum asa de raspandire, conform SR EN 12350-5. Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistentei sunt metoda raspandirii ( conform SR EN 12350-5 ) pentru betoanele fluide si metoda tasarii ( conform SR EN 12350-2 ) pentru betoanele vartoase. Consistenta poate fi specificata, prin referinta la o clasa de consistenta sau printr-o valoare specificata. Tolerantele sunt date in tabel 11. Tasare Interval de valori specificate in mm 40 De la 50 opana la 100 90 Tolerante in mm 10 20 30 Timp Vebe Interval de valori specificate in s 11 De la 10 pana la 6 5 Tolerante in s 3 2 1 Grad de compactare Interval de valori specificate 1.26 De la 1.25 pana la 1.10 1.11 Tolerante 0.10 0.08 0.05 Raspandire (intindere) Interval de valori specificate in mm Toate valorile Tolerante 30 3.4.2. Continut de ciment si raport apa / ciment Pentru determinarea continutului de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrata, prin inregistrare pe imprimanta inregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistratorul, plecand de la registrul de productie coroborat cu instructiunile de cantarire. Determinarea raportului apa / ciment din beton se face prin calcul pe baza continutului de ciment determinat si a continutului de apa. Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normala si a agregatelor grele trebuie determinata conform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a agregatelor usoare in betonul proaspat trebuie sa fie obtinuta dupa una ora, determinata conform metodei descrise din SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda in locul celei obtinute dupa uscarea in etuva. Nici o valoare individuala a raportului apa / ciment nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 0.02 valoarea limita specificata. Pentru betonul simplu ( fundatii pentru borduri ) conform clasei de expunere X0 se recomanda : Raport maxim apa / ciment Clasa minima de rezistenta C8/10 Dozaj minim de ciment Continut minim de aer antrenat 13

Pentru betonul simplu si armat ( imbracaminti rutiere ) conform clasei de expunere combinate XC4+XD3+XS1+XF4+XM2 se recomanda : a)

Raport maxim apa / ciment 0.55 Clasa minima de rezistenta C30/37 Dozaj minim de ciment 340 Continut minim de aer antrenat a

Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei, in conformitate cu 5.4.3. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie cu un beton pentru pentru care a fost stabilita rezistenta la inghet dezghet pentru clasa de expunere corespunzatoare. 3.4.3. Continut de aer Continutul de aer al betonului trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7, pentru beton de masa volumica normala si beton greu si conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Continutul volumului de aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. Limita superioara pentru continutul de aer este valoarea minima specificata plus 4 % in valoare absoluta. Valorile minime ale volumului de aer antrenat sunt prezentate in tabelul 3a in functie de dimensiunea agregatelor. Tabel 3a Valori minime ale volumului de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea maxima a Aer antrenat ( % volum ) Aer antrenat ( % volum ) agregatelor ( mm ) Valori medii Valori individuale 8 6.0 5.5 16 5.5 5.0 22 5.0 4.5 32 4.5 4.0 63 4.0 3.5 3.4.4. Dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta trebuie masurata conform SR EN 933-1. Dimensiunea maxima a agregatului cum este definita in SR EN 12620 nu trebuie sa fie superioara celei specificate. 3.5. Cerinte pentru betonul intarit 3.5.1. Rezistenta 3.5.1.1. Generalitati Rezistenta se determina, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1. Pentru evaluarea rezistentei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete si alte moduri de conservare, cu conditia ca relatiile stabilite cu valorile de referinta sa aiba o precizie suficienta si sa fie documentate si inregistrate. In cazul determinarii rezistentei betonului pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se confectioneaza epruvete care sunt conservate in alte conditii de temperatura si umiditate decat cele descrise in SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului intaririi betonului si nu la controlul calitatii, in sensul atribuirii unei clase de beton. 3.5.1.2. Rezistenta la compresiune Rezistenta la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata fccub, cand este determinata pe eprovete cubice si este simbolizata fccil cand este determinata pe epruvete cilindrice conform SR EN 123903. Se pot utiliza si epruvete de alte dimensiuni, rezistentele la compresiune pot fi echivalate cu rezistenta obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relatii de echivalenta adecvate, fara ca rezultatele sa fie utilizate pentru determinarea clasei betonului. Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie declarata la timp de producator, inainte de livrare. Daca trebuie utilizata o metoda diferita, aceasta trebuie stabilita de comun acord intre elaboratorul specificatiei si producator.

14

Daca nu exista prevederi contrarii, rezistenta la compresiune se determina pe epruvete incercate la 28 zile. Pentru anumite utilizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile ( de exemplu elemente structurale masive ), sau dupa conservare in conditii speciale. Rezistenta caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata conform tabelelor 7 si 8. 3.5.1.3. Rezistenta la tractiune prin despicare Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se determina prin incercari conform SR EN 123906 daca nu exista prevederi contrare, rezistenta la tractiune se determina pe epruvete incercate la 28 zile. Rezistenta caracteristica la tractiune prin despicare a betonului, trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare specificate. 3.5.2. Masa volumica Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca normal, usor sau greu. Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7. Pentru betonul normal, masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie mai mare de 2000 kg/mc si mai mica de 2600 kg/mc. Pentru betonul usor masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie cuprinsa in limitele claselor de densitate prescrise conform tabel 9. Pentru betonul greu, masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie mai mare de 2600 kg/mc. In cazuri particulare, cand masa volumica specificata in termenii de valori prevazute, se aplica o toleranta de 100 kg/mc. 3.5.3. Rezistenta la penetrarea apei Rezistenta la penetrarea apei se determina pe epruvete incercate, metoda si criteriile de conformare trebuie sa faca obiectul unui acord intre elaboratorul specificatiei tehnice si producator. In absenta unei metode de incercari agreata, rezistenta la penetrarea apei poate sa fie specificata prin valori limita asupra compozitiei betonului. 3.5.4. Reactia la foc Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform 5.1.5, adaosuri conform 5.1.6 si alte minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A si nu se supun la incercari. 3.5.5. Rezistenta la uzura In cazul in care betonul trebuie sa prezinte rezistenta la uzura, cerintele referitoare la clasa de rezistenta minima, dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie sa fie cele corespunzatoare claselor XM1 XM3 in conformitate cu punctul 5.3.2. Trebuie sa se utilizeze agregate rezistente la uzura, verificarile fiind efectuate conform SR EN 10971 si SR EN 1097-2. 3.6. PREPARAREA BETONULUI Prepararea betonului de ciment rutier BcR 4.0 se face in statii de betoane. Distanta maxima intre statia de betoane si corespunde unui timp de transport al betonului de 45 minute . Dozarea agregatelor se face numai gravimetric cu exceptia aditivilor. Seful statiei de betoane va raspunde de buna functionare a mijloacelor de dozare . La dozarea materialelor componente ale betonului se accepta urmatoarele abateri : - + 3% pentru agregate - + 2% pentru ciment , apa si aditivi Solutia de aditiv DISAN A omogenizata prin agitare se va doza pentru o sarja si se va introduce la prepararea betonului odata cu apa de amestec . Durata de amestecare va fi de cel putin 60 sec. pentru betoane obisnuite. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora , toba betonierei va fi spalata cu jet puternic de apa . Se va evita golirea betonierelor direct in mijloacele de transport , recomandindu-se folosirea de buncare intermediare cu capacitate egala cu 3 sarje . Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute . Temperatura betonului proaspat masurata in mijloacele de transport , trebuie sa fie intotdeuna mai 0 mica de +30 C. 3.7. TRANSPORTUL BETONULUI Betonul prospat preparat in statiile de betoane se vatransporta cu autobasculante cu basculare pe spate sau laterale. 15

Autobasculantele trebuie sa fie etanse pentru a nu pierde beton sau ciment . Pe timp de arsita sau ploi , suprafata libera a betonului din autobasculanta trebuie sa fie protejata cu prelata . Se interzice udarea betonului in timpul transportului. Durata maxima de transport , considerata din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport si inceputul descarcarii acestuia: Temperatura amestecului 0 de beton ( C) 15 C < t < 30 C t < 150C 4. IMBRACAMINTI DIN PAVELE AUTOBLOCANTE La imbracamintile pentru trotuare cu pavele de beton autoblocante se vor folosi pavele cu grosimea de 6 cm, care au agrementarile necesare pentru a fi utilizate la lucrari de trotuare, asezate pe un strat de nisip de 4 cm dupa pilonare. La imbracamintile pentru accesele rutiere cu pavele de beton autoblocante se vor folosi pavele cu grosimea de 8 cm, care au agrementarile necesare pentru a fi utilizate la lucrari de carosabil, asezate pe un strat de nisip de 4 cm dupa pilonare. Forma, modelul si culoarea pavalelor se va stabili de catre beneficiar. C. EXECUTAREA LUCRARILOR 1. EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 1.1. PICHETARE LUCRARILOR 1.1.1. La pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului. 1.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului. 1.1.3. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, se vor materializa prin tarusi si sabloane : - Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax ; - Punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural ( ampriza ) ; - Inclinarea taluzelor. 1.1.4. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora. 1.2. LUCRARI PREGATITOARE 1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare : - Defrisari ; - Curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni ; - Decaparea si depozitarea pamantului vegetal ; - Asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime. 1.2.2. Curatirea terenului de frunza, crengi,iarba si buruieni si alte material se face pe intreaga suprafata a amprizei. 1.2.3. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. 1.2.4. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive,evitand orice impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi depus in depozite provizorii in vederea reutilizarii. 1.2.5. Toate golurile ca puturi, pivnite,excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate pentru a obtine un grad de compactare corespunzator Tabel. 1.3. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 1.3.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect, alegerea acestora o va face antreprenorul, cu acordul beneficiarului.
0 0

Durata maxima de transport (minute) 45 6

16

1.4. EXECUTIA DEBLEURILOR 1.4.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Beneficiar. 1.4.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe peofilurile transversale. 1.4.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrarii pe cheltuiala Antreprenorului. 1.4.4. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. 1.4.5. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va realiza un strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleului, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. 1.4.6. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm, conform Tabel. 1.5. MODUL DE EXECUTIE A UMPLUTURILOR 0 1.5.1. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie si ninsoare. Pe timp friguros sub +5 C se pot face prin luarea de masuri speciale in conformitate cu reglementarile in vigoare. 1.5.2. Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatea minima definita prin prezentul caiet de sarcini va fi compromisa de intemperii. 1.5.3. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de consultant ( diriginte ), la propunerea antreprenorului. 1.5.4. Fazele de punere in opera a pamantului in umplutura sunt urmatoarele: - imprastierea materialului se va face in straturi cu grosimea intre 0.20 - 0.30 m. 1.5.5. Se atrage atentia ca in eventualitatea existentei in materialul de umplutura a unor corpuri straine putrescibile ecestea sa fie indepartate inainte de punerea in opera a pamantului. 1.5.6. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta prin laboratorul santierului se vor face zilnic determinari ale umiditatii si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand materialul sa se svante pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. 1.5.7. Compartimentul CTC al santierului are obligatia sa verifice efectuarea zilnica a acestor determinari, ca si aplicarea masurilor ce decurg ca necesare. 1.5.8. Udarea straturilor se va face manual. 1.5.9. In caz de timp nefavorabil, materialul trebuie pus in opera cat mai repede pentru a nu-I da timp sa acumuleze o umiditate exagerata. 1.6. COMPACTAREA UMPLUTURILOR 1.6.1. Materialul din corpul umpluturilor va fi compactat pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazut in STAS 2914/4-89 : Zonele din terasamente ( la care se prescribe Pamanturi gradul de compactare ) Necoezive Coezive Imbrac. Imbrac. Imbrac. Imbrac. permanente Semiperm. permanente Semiperm. a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea: h < 2.00 m 100 95 97 93 h > 2.00 m 95 92 92 90 b. In corpul rambleelor, la adancimea sub patul drumului : h < 0.50 m 100 100 100 100 0.50 < h < 2.00 m 100 97 97 94 h > 2.00 m 95 92 92 90 c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100 1.6.2. Antreprenorul va supune acordului beneficiarului, cu cel putin 8 zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura ontinerea gradelor de compactare din tabel,cu echipamentele existente si folosite pe santier. 17

1.6.3. 1.6.4. 1.6.5. 1.6.6.

1.6.7. 1.6.8. 1.6.9.

Pe parcursul executiei compactarii se va urmari sa nu ramana in urma zone care sa prezinte denivelari. Se va urmari pe parcursul executiei, sa nu ramana zone in care sa se manifeste vreun fenomen accidental, ca de pilda refulari, decompactare spontana. In cazul aparitiei unui asemenea fenomen se va proceda astfel: decaparea pamantului din zona afectata si inlocuirea lui cu un material corespunzator; intreruperea procesului de compactare si reluarea lui dupa uscarea materialului din strat, cand acesta a ajuns la o umiditate acceptabila. Zonele in care se manifesta astfel de fenomene accidentale vor fi consemnate in scris. In consemnarea scrisa se vor trece pozitiile exacte, felul fenomenului accidental care s-a manifestat, rezultatele determinarilor efectuate si masurile ce s-au stabilit a fi luate. Documentul cu aceste date se va gasi atat la constructor cat si la dirigintele lucrarii. Zonele remediate vor fi mentinute sub observatie dupa remediere, pentru a se constata cum se comporta, neasternandu-se stratul elementar numai dupa acceptul scris al dirigintelui. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

1.7. CONTROLUL CALITATII 1.7.1. Starea umpluturii va fi controlata prin supravegherea consultantului sau dirigintelui pe masura executiei in urmatoarele conditii: - controlul va fi strat dupa strat Denumirea incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea compactitatii 1.7.2. 1.7.3. Frecventa minimala a incercarilor 1 la 5000 mc 1 la 250 ml platforma 3 la 250 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamant Pe strat Pe strat

Laboratorul santierului va tine un registru in care se vor consemna rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

1.8. FINISAREA PLATFORMEI 1.8.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabel. Pentru latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt : - La latimea platformei se admit : + 0.05 m fata de ax + 0.10 m pe intreaga latime - La cotele proiectului se admit : + 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 2. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 2.1. MASURI PRELIMINARE 2.1.1. 2.1.2. 2.1.3. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente ( umpluturi ). Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrari pentru drenarea apelor din fundatie. In acest scop se va verifica daca stratul de balast este realizat conform proiectului pentru a asigura drenarea apelor. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

2.1.4.

2.2. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 2.2.1. EXECUTIA STRATULUI INFERIOR DE BALAST

2.2.1.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. 18

2.2.1.2. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 2.2.1.3. Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 2.2.1.4. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu utilajul de compactare stabilit, respectandu-se viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 2.2.1.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 2.2.1.6. Este interzisa executie stratului de fundatie din balast inghetat. 2.2.1.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheta. 2.2.2. EXECUTIA STRATULUI SUPERIOR DIN PIATRA SPARTA 63 - 90

2.2.2.1. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi umezit. 2.2.2.2. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi, dupa care se continua compactarea cu cilindri vibratori. Numarul de treceri este cel stabilit pe tronsonul experimental. 2.2.2.3. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16 - 25, care se compacteaza. 2.2.2.4. Pana la asternerea stratului imediat superior ( mixtura asfaltica ), stratul de piatra sparta mare astfel executat, nu va fi supus circulatiei autovehiculelor pentru a nu fi contaminat. 2.2.2.5. Este interzisa executie stratului de fundatie din piatra sparta inghetata. 2.2.2.6. Este interzisa asternerea pietrei sparte pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 2.3. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 2.3.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63 - 90, se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul de mai jos cu frecventele mentionate. Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de caracteristicile care se verifica punere in lucru verificare conf. STAS 1 2 3 1913/13-83 Incercare Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta Minim 3 probe la o suprafata 4606-80 Determinarea umiditatii de compactare - strat balast de 2000 mp strat - strat piatra sparta Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe la o suprafata - toate tipurile de straturi de 2000 mp strat Verificarea realizarii intensitatii de compactare zilnic Q.S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin Min.3 pct. pentru suprafete < 1913/15-75 determinarea greutatii volumice pe teren 2000 mp si min. 5 pct. pentru 12288-85 - strat balast suprafete > 2000 mp de strat - strat piatra sparta Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in Min. 3 incercari la o suprafata 6400-84 fata compresorului de 2000 mp Determinarea capacitatii portante la nivelul In cate 2 puncte situate in Normativ superior al stratului de fundatie profiluri transversale la CD 31-94 - toate tipurile de fundatie distante de 10 m unul de altul Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat ( umiditate optima, densitate maxima uscata ) caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portanta ). 19

Nr. crt. 0 1

3 4

6 7

2.3.2. -

3. IMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT 3.1. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Punerea in opera a betonului va fi condusa de seful punctului de lucru . La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau din mers . Asternerea betonului se va face numai cu repartizatorul mecanic. Compactarea si nivelarea betonului se va face cu vibrofinisorul cu urmatoarele caracteristici : - frecventa de vibrare - 50 - 70 Hz - amplitudinea - 1.0 - 1.3 mm -viteza de avansare - 0.6 m pe minut Durata vibrarii este de 30 - 60 secunde Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1.15 - 1.35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat. Punerea in opera a betonului se va face fara intrerupere , iar daca nu este posibil ( ploaie , defectiune utilaj... ) se va executa din betonul turnat pana in acel moment o dala cu o lungime de 1,5 m , terminata cu un rost transversal de contact . Intreruperea betonarii la sfirsitul zilei de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact . Pe sectoarele de drumuri cu declivitati sensul de executie al benzii va fi : - pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii drumului, - pentru pante mai mari 3% se lucreaza in sensul coboririi drumului . Dupa asternerea betonului pe o portiune de 5 - 5 m pe toata latimea , se va proceda la vibrarea betonului cu vibrofinisorul . Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea finisarii betonului din acelasi dala nu va depasii cu cel mult o ora inceputul prizei cimentului . 3.2. PROTEJAREA IMBRACAMINTEI Protejarea suprafetei imbracaminti din beton de ciment se efectueaza in doua etape : -prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului si pana la zvantarea acestuia ( suprafata devine mata ) protectia se realizeaza cu acoperisuri mobile , impermiabile . - a doua etapa - cand suprafata betonului a devenit mata , protejarea se va face cu fluid de protectie PAS , POLISOL , in scopul evitarii fisurarii dalelor . Imbracamintile din beton de ciment obisnuit cu ciment P45 se pot da in circulatie pentru autovehicule numai dupa indeplinirea urmatoarelor conditii : temperatura medie la punctul de lucru + 5 C.................................18 zile 0 +10 C.................................15 zile 0 +15 C.................................13 zile 0 +20 C.................................11 zile 0 +25 C.................................10 zile 3.3. EXECUTIA ROSTURILOR Pentru evitarea aparitiei fisurilor si a crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate , tasarilor inegale , imbracamintile se executa cu rosturi transversale si longitudinale , conform SR 183 - 1 /95 Rosturi transversale si longitudinale sunt : - de contact; - de dilatatie; - de contractie. 3.3.1. ROSTURILE DE CONTACT TRANSVERSALE Se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei , cand se intrerupe turnarea betonului , fie la sfarsitul zilei de munca . In sectiunea unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn de lungime egala cu distanta dintre longrine . La reluarea turnarii betonului se aplica pe suprafata laterala a betonului o pelicula de emulsie bituminoasa sau se pune o fisie de carton bitumat . 3.3.2. ROSTURILE DE CONTACT LONGITUDINALE Intrucat latimea partii carosabile este de 4.00 m se va turna pe toata latimea odata , fara rost de contact sau dilatatie longitudinala. Se va executa rost de contact longitudinal intre dala de beton si trotuarul din beton . Inainte de turnarea trotuarului pe suprafata verticala a betonului turnat anterior in dala , se va aplica o pelicula de protectie ( fluid de protectie P45 sau emulsie bituminoasa ) . 20
0

La partea superioara a rostului de contact longitudinal se va crea prin taiere ( max. 24 ore de la turnarea betonului ) un lacas de 8-10 mm latime si 30 mm inaltime care va fi colmatat cu mastic bituminos . 3.3.3. ROSTURI DE DILATATIE TRANSVERSALA Se executa pe toata latimea si grosimea dalei la distanta de cca. 100m , perpendicular pe axul benzii. Se executa rosturi de dilatatie si in urmatoarele cazuri ; - la capetele podurilor , podetelor tablierelor, etc. - la capetele curbelor cu raza sub 300 de m in punctul de tangenta ; -in punctele de schimbare a declivitatilor unde proiectul nu prevede racordari anexe conform SR 183-1-95 Executia rosturilor de dilatatie transversal : - se aseza o scandura impregnata ( pastrata in apa 24 de ore )de 20 -25 mm grosime , cu lungimea egala cu distanta dintre longrine , avand inaltimea mai mica cu 3 cm decat inaltimea dalei . - dupa terminarea dalei de beton , stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat urmand a fi colmatat . 3.3.4. ROSTURI DE DILATATIE LONGITUDINALA Se executa numai la dale cu latimea mai mare de 100 m. 3.3.5. ROSTURI DE CONTRACTIE TRANSVERSALA Se executa aparent pentru a se asigura ulterior fisurarea in continuare a intregii sectiuni in dreptul rostului . Se executa pe toata latimea dalei inclinat cu 1/6 sau perpendicular pe axul benzii la distanta de 4 6 m ( modulata 4 - 5 - 4 mm , 5 - 4 - 5 mm , 5 - 6 - 5 m ) si pe o adancime de de 1/4 pana la 1/5 din grosimea dalei , cu ajutorul masinii de taiat rosturi echipata cu doua discuri diamantate . Taierea rostului se va executa la interval de 6 - 24 de ore de la punerea in opera a betonului . 3.3.6. ROSTURI DE CONTRACTIE LONGITUDINALA Se executa cand banda de beton se toarna cu o latime mai mare de 5,0 m . 4.4. COLMATAREA ROSTURILOR Se executa astfel : - in cazul rosturilor de contact longitudinale umplerea rosturilor facandu-se cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida . - in cazul rosturilor de contact longitudinale sau a rosturilor de dilatatie umplerea rosturilor se face cu mastic bituminos sau ASROBIT . - in cazul rosturile transversale de contact sau contractie , umplerea golurilor se face cu ASROBIT sau cu produse prefabricate din neopren , sau cauciuc si mastic bituminos . Masticul bituminos pentru colmatare are urmatoare compozitie : - bitum D80/120 .............. 30 - 35 % - DANUVAL tip I cu insertie textila sort B ................. 10 - 8 % - filer .................60 - 50 % 5. IMBRACAMINTI DIN PAVAJE 5.1. ASEZAREA PAVAJELOR PE NISIP 5.1.1. Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se asterne un strat de nisip cu grosimea de 4 cm, care se niveleaza si se piloneaza, apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat, in care se aseaza pavelele sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul. 5.1.2. Asezarea pavelelor se face cu cel putin 3 cm mai sus decat cota finala a pavajului. 5.1.3. Dupa asezarea pavelelor se face prima batere cu maiul, fara sa se stropeasca cu apa, batandu-se bucata cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eventualele denivelari. Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului, se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la umplerea lor. 5.1.4. Dupa aceasta operatie, se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor dupa ce s-a asternut un strat de nisip de 1 1.5 cm grosime. 5.1.5. Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie se suprima prin scoaterea pavelelor si revizuirea grosimii stratului de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material. 5.1.6. Baterea se face cu un mai mecanic sau manual. 5.1.7. Umplerea rosturilor pavajului se executa nu nisip argilos, care este periat si udat. 21

D. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 1. TERASAMENTE Controlul calitatii lucrarilor consta in : - Verificarea trasarii axului, amprizei di a tuturor celorlalti reperi de trasare ; - Verificarea pregatirii terenului de fundatie ; - Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat ; - Verificarea grosimii straturilor asternute ; - Verificarea compactarii umpluturilor - Controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de diriginte. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. 1.1. VERIFICAREA TRASARII AXULUI SI A AMPRIZEI Aceasta verificare se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisa este de + 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. 1.2. VERIFICAREA PREGATIRIRII TERENULUI DE FUNDATIE 1.2.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. 1.2.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura. 1.2.3. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare. 1.2.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii, conform Normativului CD 31 2002. 1.2.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in 3 puncte ( stanga, ax, dreapta ). 1.2.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehicolului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabel, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate.. Tipul de pamant conf. STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450 1.2.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatie se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. 1.3. VERIFICAREA CALITATII SI STARII PAMANTULUI 1.3.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului. 1.3.2. Se vor face determinari pentru pamantul de la groapa de imprumut, pentru densitatea in stare uscata. 1.4. VERIFICAREA GROSIMII STRATURILOR ASTERNUTE 1.4.1. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut va fi verificata; ea trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental. 1.5. VERIFICAREA GRADULUI DE COMPACTARE A UMPLUTURILOR 1.5.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosime mai mare de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. 22

1.5.2. 1.5.3.

1.5.4.

In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba de fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de minim 1000 cmc conf. STAS 2914. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/1383. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minim 3 puncte pentru fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se face in mimim 3 puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul cu parghie.

1.6. VERIFICAREA CARACTERISTICILOR PLATFORMEI ( PATULUI DRUMULUI ) 1.6.1. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabel : Profilul Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluz de debleu neacoperit 1.6.2. 1.6.3. Roci necompacte + 3 cm + 5 cm + 10 cm Tolerante admise Roci compacte + 5 cm + 10 cm Variabil functie de natura rocii

Tolerantele de nivelment sunt de 0.05 m. Deformabilitatea platformei este stabilita prin masuratori cu deflectometru cu parghie.

2. FUNDATII DE PIATRA SPARTA 2.1. ELEMENTE GEOMETRICE 2.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de max. +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se va strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute. 2.2. CONDITII DE COMPACTARE 2.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63 - 90 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de ruloul compresor. 2.2.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. 2.2.3. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63 - 90, se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul de mai jos cu frecventele mentionate. Nr. crt. 0 1 Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica 1 Incercare Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta 23 Frecvente minime la locul de punere in lucru 2 Metode de verificare conf. STAS 3 1913/13-83

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp strat

4606-80

3 4

6 7

Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q.S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de fundatie

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp strat zilnic

Min.3 pct. pentru suprafete < 2000 mp si min. 5 pct. pentru suprafete > 2000 mp de strat Min. 3 incercari la o suprafata de 2000 mp In cate 2 puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul

1913/15-75 12288-85

6400-84 Normativ CD 31-94

2.2.4. Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat ( umiditate optima, densitate maxima uscata ) - caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portanta ). 3. IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT 3.1. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Verificarea calitatii materialelor componente va fi efectuata de laboratoarele destinate acestor verificari . Verificarea pregatirii platformei se va face inainte inceperii turnarii betonului , iar constatarile acestor verificari vor consemnate in registrul de procese verbale de lucrari ascunse . In timpul executiei se va verifica ; - functionarea statiei de betoane - dozarea materialelor - functianarea utilajelor de repartizare si compactare - datele inscrise in bonurile de transport - respectarea cu strictete a proiectului - frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarii probelor de laborator - conditii de asternere si compactare - executarea corecta a rosturilor - aplicarea masurilor de protectie asupra betonului - taierea rosturilor transversale . Verificarea calitatii betoanelor se face pe tipuri de betoane Verificarea betonului proaspat se face la : - la statia de betoane privind : - compozitia ,lucrabilitatea , densitatea aparenta , continutul de aer oclus - la locul de punere in opera privind ; - lucrabilitatea , temperatura Verificarea betonului intarit se face epruvete prelevate la statia de betoane privind rezistenta la incovoiere si compresiune la 28 de zile . 3.2. VERIFICAREA CALITATII IMBRACAMINTII DE BETON DE CIMENT Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice. Conform Codului de practica CP 012/1-2007 acesta presupune: a) Clasificarea controlului (interior, exterior, de conformitate) b) Procedeele de control a calitatii - controlul productiei si executiei. . controlul materialelor constituente echipamentelor, executarii si proprietatii betonului. . controlul inainte de punerea in opera a betonului. . controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului. 24

- criterii de conformitate: . sisteme de verificare. . planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului. . criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune. Calitatea imbracamintii se considera corespunzatoare daca : - nu se constata vizual defecte de executie ( goluri , segregari , fisuri sau crapaturi ) - calitatea betoanelor livrate este corespunzatoare d. p. d. v . al rezistentelor la incovoiere si compresiune - controlul prin metode nedestructive arata ca betonul are o structura corespunzatoare Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori la marginile benzilor la fiecare 200 m Verificarea latimii imbracamintii de beton se face prin masuratori directe cu ruleta intre marginile benzii de beton la fiecare 200 m Verificarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect. Exactitatea cotelor din axul drumului prezazute in profil longitudinal Verificarea rugozitatii suprafetei conform STAS 8849 /83 Verificarea prezentei fisurilor si crapaturilor pe baza de observatii vizuale . Verificarea modului de realizare si colmatare a rosturilor pe baza de observatii vizuale. 4. IMBRACAMINTE DIN PAVAJE 4.1. Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate prevazute in standardele respective. Verificarile si determinarile se executa de un laborator de specialitate atestat, pe probe luate conform prescriptiilor din standardele respective. 4.2. Controlul executarii lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de control tehnic. 4.2.1. Inainte de executarea pavajelor se verifica daca fundatia indeplineste conditiile conform STAS 6400. 4.2.2. Se verifica profilele transversale si longitudinale, denivelarile, abaterile, marimea rosturilor, conform prevederilor SR 6978-95 4.2.3. In profil longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, in ax si la primul rand de pavele de langa bordura. 4.2.4. In profil transversal, verificarea se face cu un sablon din 25 in 25 m. 4.2.5. Pentru masurarea denivelarilor, se foloseste o pana gradata cu lungimea de 30 cm, latimea de max. 3 cm si grosimea la capete de 1.5 cm si 9 cm; Pana are inclinarea de 1/4. 4.2.6. Verificarea cotelor in lung se face cu un aparat topografic. 4.2.7. Rezultatele incercarilor se trec in evidentele de santier care alcatuiesc documentele de control si se cuprind in cartea constructiei. E. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Dupa ce i se comunica de catre executant data terminarii tuturor lucrarilor contractate, in maxim 15 zile investitorul organizeaza receptia, stabilind data inceperii receptiei si componenta comisiei de receptie. La receptie vor participa toti factorii de raspundere (beneficiar, proiectant, constructor) care vor intocmi procesele verbale la terminarea lucrarilor si ale receptiei finale. Din comisia de receptie fac parte obligatoriu cate un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata linia. Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu fac parte din comisia de receptie, dar participa ca invitati. Proiectantul prezinta comisiei de receptie punctul de vedere privind executia liniei respective. Comisia de receptie estimeaza executia tuturor lucrarilor conform prevederilor contractuale, din documentatia de executie, referatul de prezentare cu punctul de vedere al proiectantului si terminarea tuturor lucrarilor din contract, dupa care intocmeste procesul verbal de receptie si recomanda admiterea cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei conform modului de indeplinire a conditiilor prevazute de HG 273/1994 art. 16, 17, 18. Procesul verbal de receptie cu obiectii va cuprinde lipsurile ce trebuiesc remediate si termenele de remediere care nu vor depasi 30 de zile calendaristice de la data receptiei (cu exceptia lucrarilor de remediere ce depind de conditiile climatice). Dupa executarea remedierilor investitorul anuleaza obiectiile si preia lucrarea. Procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza de catre investitor organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire, organului administratiei financiare locale, proiectantului si executantului. 25

La receptia la terminarea lucrarilor se vor anexa la cartea constructiei toate documentele scrise incheiate pe parcursul executarii lucrarilor privind controlul calitatii, planse modificatoare, constatarile organelor de control, dispozitiile de santier si referatul proiectantului asupra modului de executare a lucrarilor. Cartea constructiei se va pastra in arhiva de catre propietar. RECEPTIA FINALA Dupa ce expira perioada de garantie, in cel mult 15 zile investitorul convoaca receptia finala, la care participa comisia de receptie finala numita de investitor, proiectantul si executantul lucrarii. Comisia de receptie finala examineaza procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, finalizarea lucrarilor cerute de investitor prin receptia de la terminarea lucrarilor. Referatul investitorului privind comportarea in exploatare a liniei si a lucrarilor executate in perioada de garantie, dupa care intocmeste procesul verbal de receptie finala dupa modelul prevazut in anexa 2 din Hg 273/1994 si recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei conform modului de indeplinire a conditiilor prevazute de HG 273/1994 art. 37 si 38. Procesele verbale de receptie se difuzeaza de catre investitor organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire si executantului.

Intocmit, ing. Vasile Apostol

26

BENEFICIAR: PROIECTANT GENERAL: PROIECTANT SPECIALITATE : INVESTITIA:

OBIECTUL : FAZA: PROIECT:

CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE 745/2011

DETERMINAREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII

PROPRIETAR: COMUNA TUZLA, JUDETUL CONSTANTA DENUMIREA LUCRARII: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA - SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SCURTA PREZENTARE A LUCRARII: Sistematizarea pe verticala a terenului de amplasament si asigurarea scurgerii apelor meteorice din Centrului pentru tineret. Realizarea unor parcari, a accesului rutier in acestea si a accesului pietonal la cladire. DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT: Nr.crt. 1. Factorul determinant K(n) Importanta vitala Criteriile asociate I II III I II III I II III I II III I II III I II III 2 2 2 2 2 2 3 2 2 3 2 2 2 3 2 2 2 2 P(n)

2.

Importanta socioeconomica si culturala Implicare ecologica

3.

4.

Durata de utilizare

5.

Necesitatea adaptarii la teren si mediu Volumul de munca si materiale

6.

2 12 "C"

Punctaj total Categoria de importanta (normala) Intocmit, ing. Mihail APOSTOL

Verificat, ing. Vasile APOSTOL

APROBAT IJC CONSTANTA

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR LA OBIECTIVUL: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA - SISTEMATIZARE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE
COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA VAMIG SRL CONSTANTA in calitate de beneficiar - reprezentat prin: in calitate de proiectant reprezentat prin: in calitate de executant reprezentat prin:

In conformitate cu Legea nr. 10/1995, Ord. MLAPAT nr. 31/N/1995 si normativele in vigoare, se stabileste de comun acord urmatorul program pentru controlul calitatii lucrarilor: Nr. crt. Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care trebuiesc intocmite documente scrise Documentul scris care se incheie: PVLA - proces verbal de lucrari ascunse PVR - proces verbal de receptie PVFD - proces verbal faza determinanta PV - proces verbal PV PVLA PVFD Cine intocmeste si semneaza: I - ICT P - Proiectant B - Beneficiar E - executant Nr. si data actului

1. 2. 3.

4.

Predarea amplasamentului Verificarea pe etape a cotelor sapaturii parcari Receptia pe straturi a sistemelor rutiere prevazute la accesul rutier, la parcare si trotuare : - balast - piatra sparta - beton (faza determinanta) Receptia la terminarea lucrarilor

B+E B+E B+E+P+I

PVR

P+B+E

Beneficiar, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA

Proiectant, VAMIG S.R.L.

Executant,

NOTA: 1. Executantul va anunta in scris ceilalti facori interesati pentru participare cu minim 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face receptia. 2. La receptia la terminarea lucrarii, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea constructiei. 1

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 1.1 pentru lucrarile de Terasamente parcare, S = 620.80 mp Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL 100 MC. 2.484 UM

001 TSC19C1 SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL. IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.3 620.80 mp x 0.50 m = 310,40 mc Se executa mecanizat 80% : 248,32 mc = 2.4832 sute mc 002 TSA01C1 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT. ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE Se executa manual 20%: 0.20 x 310.40 mc = 62,08 mc 003 TRB01B19 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 90M Conf. art. 002: 62.08 mc x 1.80 to/mc = 111,74 to 004 TRB04A1 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA (MAX. 3M ORIZ SAU 2M VERT) MATERIALE CU ADERENTA 1 LOPATARE Conf. art. 002: 62.08 mc x 1.80 to/mc = 111,74 to 005 TSC35B31 INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M Conf. art. 001: 2.484 mc x 1.20 = 2,9808 sute mc 006 TRA01A05P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM Conf. art. 001: 248.32 mc x 1.80 to/mc = 446,98 to 007 TSD03B1 IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 15-20 CM TER.CAT.3 SAU 4 Conf. art. 001: 310.40 mc Se scade S =121.73 mc Se adauga U = 39.18 mc Total = 227,85 mc x 1.20 = 273,42 mc = 2.7342 sute mc 008 TSD07H1 COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.GRAD.COMPACT.100 % Conf. art. 007: 227.85 mc = 2.2785 sute mc 1

M.C.

62.100

TONA

112.000

TONA

112.000

100 MC.

2.981

TONA

447.000

100 MC.

2.735

100 MC.

2.279

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL 100 MC.

UM

009 TSC04G1 SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.3 Groapa de imprumut conf. art. 007 : 227.85 mc = 2.2785 sute mc 010 TRA01A10P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 227.85 mc x 1.80 to/mc = 410,13 to 011 TSD14A1 UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR. 227.85 mc x 0.10 = 22.785 mc 012 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 013 TSE02C1 FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. TARE 620.80 mp = 6.208 sute mp 014 TSE06B1 PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC. IN PAM.COEZIV 620.80 mp = 6.208 sute mp

2.279

TONA

411.000

M.C.

22.800

TONA

22.800

100 MP.

6.208

100 MP.

6.208

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 1.2 pentru lucrarile de Suprastructura parcare, S = 620.80 mp Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 72.500 UM

001 DA06B1 STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST Conf. calculatie : 72.49 mc 002 DA12A1 STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MECANICA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE Conf. calculatie :138.9 mc 003 DA06B2 STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC NISIP Conf. calculatie : 13.45 mc 004 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 Conf. art. 001 : 72.50 x 0.232 = 16.82 mc 002 : 139.00 x 0.25 = 34.75 mc 003 : 13.50 x 0.232 = 3.13 mc Total = 54.70 mc x 1.00 to/mc = 54.70 to 005 TRA01A30 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 30 KM. Conf. art. 001 : 72.50 x 1.311 x 1.80 = 171.09 to 002 : 139.00 x 1.27 x 1.50 = 264.80 to 139.00 x 0.102 x 1.50 = 21.27 to 139.00 x 0.257 x 1.80 = 64.30 to 003 : 13.50 x 1.311 x 1.80 = 31.86 to Total = 553.32 to 006 DC02B1 IMBR BET CIM DIV 2 STR REZ SI UZURA LA DR,STR CLS V DR IND AGR FOR ALEI PLATF LOC PARC DE 15 CM Conf. calculatie : 96.49 mc : 0.15 = 643.27 mp 007 DZ30H1 BETON CIMENT PTR DR PLATF PISTA AEROPORT MARCA 350 CU CRIBLURA SI NISIP CENTR BETON CAP 25-35 MC/ 644 x 0.090 = 57.96 mc 1

M.C.

139.000

M.C.

13.500

TONA

55.000

TONA

554.000

MP.

644.000

M.C.

58.000

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C.

UM

008 DZ30J1 BET CIM PT DRUM PLATF PISTE AEROPORT MARCA 300 CU PIATRA SP SI NISIP CENTRALA BETON CAP 25-35 MC 644 x 0.060 = 38.64 mc 009 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM Conf. art. 007 : 58.00 mc 008 : 38.70 mc Total = 96.70 mc x 2.50 to/mc = 241.75 to 010 DE10A1 BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE 20 X 25CM, PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM 010 2100945 BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622 011 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 6.93 mc x 2.50 to/mc = 17.33 to 012 DC03A1 ANCORE OTEL BET CU LUNG BAR 1 M CU CIOC LA CAP PEN ANCOR DAL IMBR BET CIM VIBR LA ROST DE CONT LO 013 DC04B1 TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROST CONTRACTIE SI DILATATIE BETON UZURA LA DRUMURI 2 x 25.00 + 4 x 16.00 + 6 x 6.00 = 150 m 014 DF17A1 MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZ CU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE 11 x 5.00 x 0.15 = 8.25 mp 015 DF18A1 PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL 015 6301793 STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL 015 2100945 BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622 016 DF19A1 MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTEL SAU ALUM PE UN STILP GATA PLANTAT 016 7101619 INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R.OCTOGON H= 700MM F35 S1848

38.700

TONA

242.000

154.000

M.C.

6.930

TONA

17.400

BUC.

68.000

150.000

MP.

8.300

BUC.

1.000

BUC.

1.000

M.C.

0.100

BUC.

1.000

BUC.

1.000

Intocmit ing. Mihail APOSTOL Verificat ing. Vasile APOSTOL 2

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 2.1 pentru lucrarile de Terasamente rampa handicapati, L = 41.20 m Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 61.800 UM

001 TSA01C1 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE 41.20 x 3.00 x 0.50 = 61.80 mc 002 TRB01B19 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 90M 61.80 x 1.80 = 111.24 to 003 TRB04B1 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ SAU 2M VERT) MATERIALE FARA ADERENTA 1 LOPATARE 004 TRA01A05P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 005 TSD03C1 IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM TER.CAT.1 SAU 2 Conf. art. 1 = 61.80 mc Se adauga U = 137.06 mc Se scade S = 1.82 mc Total = 197.04 x 1.20 = 236.45 mc = 2.365 sute mc 006 TSD06B1 COMPACTARE CU PLACA VIBRAT.DE 1,6T UMPLUTURA PAMINT NECOEZIN IN STRAT DE 20-30CM Conf. art. 5: 197.04 mc = 1.971 sute mc 007 TSC04G1 SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.3 Sapatura in groapa de imprumut : 1.971 sute mc 008 TRA01A10P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 197.04 x 1.80 = 354.67 to

TONA

112.000

TONA

112.000

TONA

112.000

100 MC.

2.365

100 MC.

1.971

100 MC.

1.971

TONA

355.000

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C.

UM

009 TSD14A1 UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR. 197.04 x 0.10 = 19.71 mc 010 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON ETC)PE DIST.DE 2 011 TSE02C1 FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. TARE 41.20 x 3.00 = 123.60 mp = 1.236 sute mp 012 TSE06B1 PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC. IN PAM.COEZIV

19.700

TONA

19.700

100 MP.

1.236

100 MP.

1.236

Intocmit ing. Mihail APOSTOL Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 2.2 pentru lucrarile de Suprastructura rampa handicapati, L = 41.20 mp Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 5.100 UM

001 DA06A2 STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE MANUA Conf. calculatie : 5.07 mc 002 DA11A1 STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE Conf. Calculatie : 15.02 mc 003 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE (CISTERNA,BETON.ETC)PE DIST.DE 2 Conf. art. 001 : 5.10 x 0.232 = 1.18 mc 002 : 15.10 x 0.25 = 3.78 mc Total = 4.96 mc x 1.00 to/mc = 4.96 to 004 DC05A1 IMBRAC BET CIM LA DR EXEC INTR-UN SINGUR STRAT IN GROSIME DE 15 CM Conform calculatie : 10.13 : 0.10 = 101.3 mp 005 DZ30H1 BETON CIMENT PTR DR PLATF PISTA AEROPORT MARCA 350 CU CRIBLURA SI NISIP CENTR BETON CAP 25-35 MC/ 101.3 x 0.10 = 10.13 mc 006 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 10.20 mc x 2.50 to/mc = 25.50 to 007 DE11A1 BORD MICI PREF BETON 10 X 15 CM PT INCADR TROTUARE SPATII VERZI ALEI ASEZATE FUND BETON 10 X 20 C 007 2100945 BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622 008 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 0.74 mc x 2.50 to/mc = 1.85 to 1

M.C.

15.100

TONA

5.000

MP.

102.000

M.C.

10.200

TONA

25.500

37.000

M.C.

0.740

TONA

1.850

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M

UM

009 CH11A1 TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU PLACI DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT 11 x 3.00 = 33.00 m 009 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru trepte 33.99 m 009 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru contratrepte 33.99 m 010 DC04B1 TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROST CONTRACTIE SI DILATATIE BETON UZURA LA DRUMURI 7 x 3.00 = 21.00 m

33.000

LEI.

LEI.

21.000

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE FAZA: PROIECT TEHNIC PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 3.1 pentru lucrarile de Terasamente trotuar central, L = 20.56 m Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 20.600 UM

001 TSA01C1 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE 20.56 x 2.00 x 0.50 = 20.56 mc 002 TRB01B13 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 30M 20.56 x 1.80 = 37.00 to 003 TRB04A1 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ SAU 2M VERT) MATERIALE CU ADERENTA 1 LOPATARE 004 TRA01A05P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 005 TSD01C1 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. BULG.TEREN TARE Conf. art. 1 : 20.56 mc Se adauga U : 44.78 mc Se scade S : 3.67 mc Total = 61.67 mc x 1.20 = 74.00 mc 006 TSD06B1 COMPACTARE CU PLACA VIBRAT.DE 1,6T UMPLUTURA PAMINT NECOEZIN IN STRAT DE 20-30CM Conf. art. 5 : 61.67 mc = 0.617 sute mc 007 TSC04G1 SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.3 Sapatura in groapa de imprumut : 61.67 mc = 0.617 sute mc 008 TRA01A10P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 61.67 x 1.80 = 111 to

TONA

37.000

TONA

37.000

TONA

37.000

M.C.

74.000

100 MC.

0.617

100 MC.

0.617

TONA

111.000

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C.

UM

009 TSD13A1 UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM. SI A SUPRAF.INSAMINTATE SAU BRAZDUITE 61.67 x 0.10 = 6.17 mc 010 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE (CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 011 TSE02C1 FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. TARE 20.56 x 2.00 = 41.12 mp = 0.411 sute mp 012 TSE06B1 PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC. IN PAM.COEZIV

6.200

TONA

6.200

100 MP.

0.412

100 MP.

0.412

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 3.2 pentru lucrarile de Suprastructura trotuar central, L = 20.56 m Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 2.500 UM

001 DA06B2 STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC NISIP Conf. calculatie : 2.42 mc 002 DA11A1 STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE Conf. calculatie : 4.84 mc 003 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 Conf. art. 001 : 2.50 x 0.232 = 0.58 mc 002 : 4.90 x 0.25 = 1.23 mc Total = 1.817 mc x 1.00 to/mc = 1.81 to 004 DD02A1 PAVAJ EXEC CU PAVELE NORM CAL I PE UN SUBSTR DE NISIP 20.56 x 2.00 = 41.12 mp 004 2205252 PAVELE NORMALE ROCI ERUPTIVE TIP TRANSILVANEAN 004 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare pavele autoblocante 6 cm grosime = 41.20 mp 005 DE11A1 BORD MICI PREF BETON 10 X 15 CM PT INCADR TROTUARE SPATII VERZI ALEI ASEZATE FUND BETON 10 X 20 C 2 x 20.56 = 41.2 m 005 2100945 BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622 006 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 0.824 x 2.5 = 2.06 to

M.C.

4.900

TONA

1.900

MP.

41.200

TONA

-11.495

LEI.

41.200

M.C.

0.824

TONA

2.060

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M

UM

007 CH11A1 TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU PLACI DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT 11 x 2.00 = 22.00 m 007 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru trepte 22.66 m 007 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru contratrepte 22.66 m 008 TRA01A30 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 30 KM. Conf. art. 001 : 2.50 x 1.311 x 1.80 = 5.90 to 002 : 4.90 x 1.27 x 1.50 = 9.33 to 4.90 x 0.102 x 1.50 = 0.75 to 4.90 x 0.256 x 1.80 = 2.26 to 004 : 41.20 x 0.116 x 1.80 = 8.60 to Total = 26.84 to 009 TRA04A20 TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 20T PE DIS.20 KM.* Conf. art. 005 : 41.20 x 0.15 = 6.18 to 006 : 41.20 x 0.0375 = 1.55 to Total = 7.73 to 010 DD07C1 UMPLEREA CU MORTAR DE CIMENT A ROSTURILOR LA PAVAJDIN PAV.NORM CAL I 010 2101145 MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S 1030 011 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 0.15 mc x 2.50 to/mc = 0.38 to

22.000

LEI.

LEI.

TONA

26.900

TONA

7.800

MP.

41.200

M.C.

0.148

TONA

0.400

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 4.1 pentru lucrarile de Terasamente trotuar lateral, L = 6.30 m Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 6.300 UM

001 TSA01C1 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC. IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE 6.30 x 2.00 x 0.50 = 6.30 mc 002 TRB01B13 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 30M 6.30 x 1.80 = 11.34 to 003 TRB04A1 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ SAU 2M VERT) MATERIALE CU ADERENTA 1 LOPATARE 004 TRA01A05P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 005 TSD01C1 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. BULG.TEREN TARE Conf. art. 1 : 6.30 mc Se adauga U : 0.98 mc Se scade S : 2.37 mc Total = 4.91 mc x 1.20 = 5.89 mc 006 TSD06B1 COMPACTARE CU PLACA VIBRAT.DE 1,6T UMPLUTURA PAMINT NECOEZIN IN STRAT DE 20-30CM Conf. art. 005 : 4.91 mc = 0.0491 sute mc 007 TSC04G1 SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.3 Sapatura in groapa de imprumut : 4.91 mc = 0.05 sute mc 008 TRA01A10P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 4.91 mc x 1.80 to/mc = 8.84 TO

TONA

11.400

TONA

11.400

TONA

11.400

M.C.

5.900

100 MC.

0.050

100 MC.

0.050

TONA

8.900

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C.

UM

009 TSD13A1 UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM. SI A SUPRAF.INSAMINTATE SAU BRAZDUITE 4.91 x 0.10 = 0.491 mc 010 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 011 TSE02C1 FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. TARE 6.30 x 2.00 = 12.60 mp = 0.126 sute mp

0.500

TONA

0.500

100 MP.

0.126

012 TSE06B1 PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV

100 MP.

0.126

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 4.2 pentru lucrarile de Suprastructura trotuar lateral, L = 6.30 m Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 0.700 UM

001 DA06B2 STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC NISIP Conf. calculatie : 0.63 mc 002 DA11A1 STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE Conf. calculatie : 1.26 mc 003 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2 Conf. art. 001 : 0.70 x 0.232 = 0.16 mc 002 : 1.30 x 0.25 = 0.33 mc Total = 0.47 mc x 1.00 to/mc = 0.49 to 004 DD02A1 PAVAJ EXEC CU PAVELE NORM CAL I PE UN SUBSTR DE NISIP 6.30 x 2.00 = 12.60 mp 004 2205252 PAVELE NORMALE ROCI ERUPTIVE TIP 12.60 x 0.279 = 3.52 to

M.C.

1.300

TONA

0.500

MP.

12.600

TONA TRANSILVANEAN

-3.515

004 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare pavele autoblocante 6 cm grosime = 12.60 mp 005 DE11A1 BORD MICI PREF BETON 10 X 15 CM PT INCADR TROTUARE SPATII VERZI ALEI ASEZATE FUND BETON 10 X 20 C 2 x 6.30 = 12.60 m 005 2100945 BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622 12.60 x 0.02 = 0.252 mc 006 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 0.252 mc x 2.50 to/mc = 0.63 to 1

LEI.

12.600

M.C.

0.252

TONA

0.700

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M

UM

007 CH11A1 TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU PLACI DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT 7 x 2.00 = 14.00 m 007 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru trepte 14.42 m 007 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare placi granit pentru contratrepte 14.42 m 008 TRA01A30 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 30 KM. Conf. art. 001 : 0.70 x 1.311 x 1.80 = 1.65 to 002 : 1.30 x 1.270 x 1.50 = 2.48 to 1.30 x 0.102 x 1.50 = 0.20 to 1.30 x 0.256 x 1.80 = 0.60 to 004 : 12.60 x 0.116 x 1.80 = 2.63 to Total = 7.56 to 009 TRA04A20 TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 20T PE DIS.20 KM.* Conf. art. 005 : 12.60 x 0.15 = 1.89 to 006 : 12.60 x 0.0375 = 0.47 to Total = 2.36 to 010 DD07C1 UMPLEREA CU MORTAR DE CIMENT A ROSTURILOR LA PAVAJDIN PAV.NORM CAL I 010 2101145 MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S 1030 12.60 x 0.0036 = 0.045 mc 011 TRA06A20 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM 0.045 mc x 2.50 to/mc = 0.11 to

14.000

LEI.

LEI.

TONA

7.600

TONA

2.400

MP.

12.600

M.C.

0.045

TONA

0.200

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE PROIECT: 745/2011

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 5 pentru lucrarile de Amenajare spatii verzi Nr. Simbol art. crt. CANTITATE DENUMIRE ARTICOL M.C. 139.000 UM

001 TSD01C1 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. BULG.TEREN TARE Conf. calculatie : 115.33 mc x 1.20 = 138.40 mc 002 TSD06A1 COMPACTARE CU PLACA VIBRAT.DE 0,7T UMPLUTURA PAMINT NECOEZIN IN STRAT DE 20-30CM Conf. art. 1 : 115.33 = 1.153 sute mc 003 TSD13A1 UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM.SI A SUPRAF. INSAMINTATE SAU BRAZDUITE 115.33 x 0.10 = 11.53 mc 004 TRA05A02 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. SPECIALE(CISTERNA,BETON.ETC)PE DIST.DE 2 005 TSH05C1 ASTERNEREA PAM.VEGETAL PE TEREN CU PANTA<20%, IN STRAT.UNIFORME CU GROSIMEA DE 20CM Suprafata totala spatii verzi = 878.60 mp 006 TSH03A1 EXTRAGEREA PAM.NECESAR AMENAJARII SPATIILOR VERZI, CU PASTRAREA STRUCTURII T.MIJLOCIU 878.60 x 0.20 = 175.72 mc 007 TRA01A05P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 176 x 1.50 = 264 to 008 TSH24A1 PLANTARI ARBUSTI FARA BALOT 008 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare arbusti ornamentali 52 buc.

100 MC.

1.154

M.C.

11.600

TONA

11.600

MP.

879.000

M.C.

176.000

TONA

264.000

BUC.

50.000

LEI.

Nr. Simbol art. crt.

CANTITATE DENUMIRE ARTICOL BUC.

UM

009 TSH24B1 PLANTARI TRANDAFIRI SI ARBUSTI CU GHIMPI,FARA BALOT 009 YC01RON DIFERENTA PRET MATERIALE - RON Procurare plante ornamentale 52 buc.

50.000

LEI.

Intocmit ing. Mihail APOSTOL

Verificat ing. Vasile APOSTOL