Materiale de presa

* DECLARATIA LUI ILIE ILASCU PRIVIND INSTANTELE INTALNIRIISURPRIZA CU DOI PARLAMENTARI DIN CSI La ora 14.30 (25.04.2000), am fost scos din celula si condus (fara catuse, in situatia cand, de obicei, chiar la doi pasi in afara celulei, sunt escortat de 4-5 ardieni si un ofiter de ser!iciu si, obli atoriu, cu mainile prinse la spate in catuse) in biroul sefului sectiei operati!e a penitenciarului (care se afla in acelasi imobil cu celula mea). "colo, erau de#a patru persoane$ doua in ci!il si doi colonei. Mi s-a spus sa ma ase% pe un scaun fi&at intr-un un her in perete (ei toti erau ase%ati pe scaune cu spetea%a, normale). Mi s-au pre%entat ca deputat al 'umei de (tat a )ederatiei *use (numele nu l-am memori%at) si ca parlamentar din +a%ahstan. ,oloneii erau seful penitenciarului, -adim .olo!acio!, si seful directiei asa-%isului M"/ al asa-%isei rmn, Malcoci (moldo!ean si asta0). /ntre!ederea a durat apro&imati! o #umatate de ora. 'e la bun inceput, deputatul rus mi-a lamurit ca au hotarat sa ma !i%ite%e la ru amintea unor deputati moldo!eni care, la randul lor, i-au pre!enit ca (mirno! !am ne ra%resit. 1o !ot, !idite, ra%resili, %rea !asi 2atiat boci2u na (mirno!a...3 (nu !a !a permite. 'ar iata, !edeti, ne-a permis, de eaba ai d!s. il !orbesc de rau - in lb rusa in te&t - n.n.) Mi s-a spus, de asemenea, ca au doar pemisiunea de a ma !i%ita, de a ma !edea 3pe !iu3 si nu sunt imputerniciti sa ia anumite atitudini fata de le alitatea aflarii mele aici si in eneral fata de 3ca%ul /lascu3. L-am intrebat pe deputatul rus din ce fractiune a 'umei de (tat face parte. Mi-a raspuns$ 3.../a ne !ho#u ni ! 2a2uiu fra2tiiu, ia!liaiusi prosto narodnim deputatom...3 (1u fac parte din nici o fractiune, sunt doar deputat al poporului - in lb rusa in te&t n.n.). 4e parcursul intre!ederii, deputatul rus s-a straduit sa-mi su ere%e ca 3rmn e&ista indiferent de po%itia unora3, ca 3rusii nu !a sunt dusmani3, ca, 3in eneral, !oi sunteti !ino!ati de tot ce s-a intamplat in 1552 si in pre%ent...3, ca 3...russ2oie prisutst!ie %desi budet !ecino, ibo nasi interesi %desi o romnie...3 (pre%enta rusilor aici !a fi !esnica pentru ca interesele noastre aici sunt enorme - in lb rusa in te&t - n.n.) si tot din astea. 'eputatul ca%ah mi s-a parut un om de treaba, care ma intele ea si cadea de acord cu ceea ce afirmam eu. Mai mult decat atat, el se indi na de faptul ca un deputat este tinut in puscarie de o instanta neconstitutionala chiar in tara sa. 6u am insistat asupra faptului ca re imul instalat de *usia in 7ransnistria este 3un re im terorist neconstitutional, fiindca, daca re imul din ,ecenia este 3terorist3, cum afirma *usia, apoi re imul smirno!ist este 3terorist3 cu atat mai mult, deoarece cecenii, fiind un popor, au dreptul international la autodeterminare, pe cand popor transnistrean ca atare nici nu e&ista, e o aberatie in!entata de masina propa andistica rusa3. 'eputatul ca%ah dadea afirmati! din cap, iar cel rus se sufoca, stran andu-si pumnii si pocnindu-si de etele... 'eputatul rus m-a intrebat$ 3,ito !i dumaete o !o%mo#nom prisoedinenii ! buduscem Moldo!i s *umaniei83 (,e credeti despre posibila unire in !iitor a Moldo!ei cu *omania8 - in lb rusa in te&t - n.n.). /-am raspuns ca acest fapt nici nu se poate pune la indoiala. *eintre irea actualei asa-%ise *. Moldo!a cu restul tarii *omania este ine!itabila si acest proces se !a produce cu mult mai repede decat cred unii la Mosco!a. 9ineinteles, as fi dorit ca acest proces istoric ine!itabil sa se produca fara !arsari de san e, dar totul e in !oia 'omnului... 'aca !a fi ne!oie, !om plati cat ni se !a cere...3. *usul iar a inceput a se sufoca, la fel ca seful inchisorii, .olo!acio! si to!. Malcoci. 'eputatul ca%ah era foarte linistit si m-a intrebat ce teritoriu al Moldo!ei !oie!odale a ramas aici, peste 4rut. /-am %is ca aproape 2:3 din fosta Moldo!a se afla inca in componenta *usiei... ...'eputatul rus m-a intrebat$ 3-i 2a2oi nationalinosti83 ('!s. de ce nationalitate sunteti8 - in lb rusa in te&t - n.n.) ;ic$ 3*oman3. "ici sare cu !orba colonelul Malcoci, care le e&plica$ 3...acuma doar unii isi %ic romani, dar pana la ra%boiul din 1552 toti eram moldo!eni, eu si acuma iaca sunt moldo!an...3 /i %ic lui Malcoci$ 3'umneata esti o coada de topor in mainile rusilor, nu moldo!ean, si numaidecat !a !eni timpul cand !a 1

Materiale de presa

trebui sa raspun%i cu capul pentru aceasta tradare si crimele sa!arsite, fie si impotri!a mea03. Malcoci n-a %is nimic. /-a luat apararea to!. .olo!acio!, spunand ca 3daca ai in !edere ca%ul din prima!ara lui 1555, cand ati fost maltratati de 3spetna%3, apoi to!. colonel Malcoci atunci era in concediu si nu are nici o atributie la ra!a iile ce le facea loctiitorul sau, colonelul .usaro!3. ;ic$ 3'ar dumneata, ca sef al inchisorii, de ce nu i-ai oprit, doar se !edea de la o posta ca erau inarmati cu arme de foc, in timp ce chiar si le ile !oastre spurcate inter%ic introducerea lor pe teritoriul penitenciarului< apoi, ei erau pre atiti, !-au spus-o doar, de a ma in!ata minte pentru !otarea u!ernului (tur%a3. .olo!acio! mi-a raspuns$ 3....usaro! moi nacialni2, i on 2ri2nul na menea, citobi %asiol ! 2abinet i ne !ihodil ottuda po2a ne uidut3 (.usaro! este seful meu si a stri at la mine sa intru in cabinet si sa nu ies de acolo pana nu !or pleca - in lb rusa in te&t - n.n.). ...'eputatul rus schimba mersul ciondanelilor noastre si ma roa a sa-i spun ce andesc 3despre conflictul transnistrean din 15523 si cum am a#uns in puscarie. 'eputatul ca%ah ma pre!ine sa !orbesc pe scurt$ conducerea rmn le-a permis o !i%ita de doar 20 de minute. 'eputatul rus adau a$ 3...mi stoli2o prosili...3 (atat am cerut noi - in lb rusa in te&t n.n.) ...'upa care le spun$ 1. .../n 1552, nu a fost un conflict militar intre 7ransnistria si Moldo!a, ci un ra%boi ade!arat, ce-i drept, nedeclarat, intre *usia si Moldo!a. )ederatia *usa a sa!arsit atunci un act de a resiune asupra tanarului stat *. Moldo!a, planificand la Mosco!a acest ra%boi cu un sin ur scop$ de a mentine aceste teritorii de pana la 4rut sub influenta *usiei, cu instalarea la conducerea Moldo!ei doar a fortelor promosco!ite. 2. "stfel, se urmarea impiedicarea reintre irii cu 7ara (*omania), 3pericol3 care la acea !reme era foarte mare pentru Mosco!a si interesele ei. 3. =n alt scop al acelui ra%boi a fost lichidarea fi%ica a tuturor celor cu !i%iuni unioniste, proromane. *usia, prin filiala ei (care asa a si ramas), M(1 a *M, a 3depistat3 timp de 3 ani (15>5-51) cei mai apri i luptatori pentru reintre irea pamanturilor romanesti, iar in 1552 i-a 3mobili%at la lupta cu separatistii3 in asa-%isul 3conflict militar transnistrean3. 7imp de #umatate de an foarte multi patrioti proromani au fost lichidati fi%ic$ a) impuscati din spate de catre ser!iciile secrete proruse, ramase in continuare incadrate in randul M(1 al *M< b) or ani%andu-li-se 3operatiuni militare3 si de fapt impin andu-i in ambuscade din timp or ani%ate de separatisti, conform informatiilor primite chiar din cele mai inalte structuri de comanda ale *. Moldo!a< c) demorali%area noastra permanenta in acest inter!al de timp$ 3ca suntem si !om fi mai slabi ca separatistii3, 3ca ducem un ra%boi fratricid si, deci, tot noi nu a!em dreptate3, 3ca nu ne aparam tara, ci facem interesele nationalistilor proromani3, 3ca unica solutie este 3calea pasnica3 prin acordarea 7ransnistriei a unui statut special de autonomie3. 4. "sa-%isul 3ca% /lascu3 este tot o 3unealta3 de umilire a fortelor patriotice nationale din 9asarabia, de 3implantare3 in constiinta lor ca suntem slabi, de%binati si cu idealurile false, 3daca nici pe un deputat nu sunteti in stare de a-l elibera3. (i aceste presiuni psiholo ice se produc %ilnic, de !reo 10 ani. 3.rupul /lascu3 a ser!it ser!iciilor secrete ruse ca un test$ la ce sunt bune 3fortele nationale patriotice3 si daca ele, in eneral, e&ista in Moldo!a. ,u noi s-au modelat in timp multe situatii politice. (untem tinuti ca moneda de schimb, pentru orice e!entualitate nepre!a%uta ce poate aparea, si ca 3unealta3 de presiune asupra conducerii Moldo!ei, a unui santa#, ce-i drept, dorit de puterea de la ,hisinau, de a mai 3ceda ce!a pe la tratati!ele de re%ol!are a 3conflictului transnistrean3. /ar aici am a#uns datorita arestului ce a fost efectuat de catre ser!iciile secrete ruse. 'oar, de fapt, am fost indata incarcerat in comenduirea militara a "rmatei a 14-a, celula nr. 4. ,omandant era colonelul Mihail 9er man. 4rin tortura si simulari de e&ecutie se dorea cu orice pret de a ma da drept 3conducatorul unui comando roman trimis de *omania in 7ransnistria pentru efectuarea actelor de terorism impotri!a populatiei ruse de aici3. "stfel se #ustifica, intr-un fel, implicarea *usiei prin "rmata a 14-a in luptele directe cu fortele de ordine ale *. Moldo!a. 6&ista o frica atunci a *usiei ca 2

Materiale de presa

comunitatea internationala !a lua o po%itie dura fata de ei pentru implicarea directa in lupta armata a "rmatei a 14-a. 6u am fost mobili%at le al la lupta contra unitatilor paramilitare separatiste de catre M(1 in trupele speciale. "m luptat. ,e si cum puteti afla de la 3prietenii3 '-stra de la M(1 al *M. "m fost tradati de catre conducerea de atunci a Moldo!ei (M. (ne ur si ". 4lu aru) si dati pe tipsie rusilor, pentru a se rafui cu noi si ca 3material3 pentru scenariile din timp alcatuite la Mosco!a. "m fost tradati din considerente politice a!and, ca membru al )4M, !i%iuni unioniste clare. Ma socot si sunt pri%onier de ra%boi al )ederatiei *use, fiindca rmn ca atare nu e&ista. 6ste doar *usia, care sustine si apara acest re im terorist, cu (mirno! in frunte. "propo, el este cetatean al *usiei si eneral al )(9. 7otodata, eu sunt si detinut politic fata de re imul promosco!it de la ,hisinau, fiindca am fost tradati si abandonati in mainile rusilor din considerente politice. 'e era altfel, apoi am fi fost schimbati atunci, dupa ra%boi, cand (ne ur a eliberat toti teroristii rusi (2a%acii). 'oar la 21 iulie 1552 (ne ur si 6ltin s-au inteles sa elibere%e toti 3pri%onierii3 dupa principiul 3toti la toti3. 1u s-a facut cu noi acest lucru, nici nu am fost barem inclusi de catre (ne ur si ,almoi in listele de pri%onieri din partea Moldo!ei. *estul, adica asa-%isa #udecata, a fost un spectacol al absurdului3... 'eputatul ca%ah ma intreaba$ 3-i ! 2urse dela, cito ne !se ! +isinio!e hoteat !ideti !as ! parlamente83 ((unteti la curent ca nu toti de la ,hisinau !or sa !a !ada in parlament8 - in lb rusa in te&t - n.n.) 1u am reusit sa raspund, ca a inceput sa comente%e intrebarea seful inchisorii, col. .olo!acio!$ 3'a, tam -oronin / 2ommunisti nena!ideat...3 ('a, acolo -oronin si comunistii urasc? - in lb rusa in te&t - n.n.) ,a%ahul %ice$ 3'a net, ne toli2o 2ommunisti, berite na mno o !ise. 1a uro!ne pre%identa, predsedatelea parlamenta. /bo oni ! ra% o!ore s nami nice o ne s2a%ali i ne prosili o !as. @ !as %a o!orila toli2o 2a2aia-to dama i escio odin oceni nastirnii deputat, po-moemu on po me#dunarodnim delam ce o-to tam...3 (9a nu, nu numai comunistii, ci si la ni!el mai inalt. La ni!elul presedintelui statului, a presedintelui 4arlamentului. /n discutiile cu noi n-au spus nimic despre d!s. si nu ne-au ru at nimic. 'espre d!s. a !orbit numai o oarecare doamna si un deputat, dupa mine parca raspunde de afacerile e&terne? - in lb rusa in te&t - n.n.) "m inteles ca e !orba de dnii 4a!licenco si 1edelciuc. 4oate resesc. ,u aceasta, intre!ederea a luat sfarsit. La despartire, deputatul ca%ah mi-a urat tarie si rabdare, ca el se !a starui sa faca ce!a. *usul a ramas rece pana la despartire. 'espre sanatate nu s-a interesat nimeni. ,a%ahul m-a intrebat daca primesc %iare. /-am spus ca sunt inter%ise. La care a sarit cu !orba Malcoci, ca 3...ra%resaiutsia emu toli2o mestnie$ 34ridnestro!ie3 i 3'nestro!s2aia pra!da3... (/ se permit doar %iarele locale - in lb rusa in te&t - n.n.) "de!arul despre !i%ita sunt faptele descrise mai sus. 7ot ce se !ehiculea%a in afara acestui conte&t sunt in!entii ori comentarii in functie de interesele ce le are un indi!id sau altul. "m facut aceasta declaratie fiindca am aflat ca despre aceasta !i%ita se discuta in contradictoriu in presa. /n plus, doresc si eu sa-mi e&pun cate!a anduri pe aceasta tema si nu numai. 1. ,onsider ca !i%ita parlamentarilor din ,(/ a a!ut un scop distructi! fata de politica chisinaueana. "ceasta, pentru ca *usia reactionea%a bolna!icios la faptul ca, in ultimul timp, *M este tot mai frec!ent curtata de catre forurile occidentale. "lt scop a fost incura#area fortelor separatiste de la 7iraspol, dandu-li-se de inteles ca se afla sub protectia ,(/< de asemenea, s-a incercat testarea intentiilor *usiei de a nu-si indeplini obli atiunile asumate la /stanbul pri!ind retra erea armatelor sale din *. Moldo!a. "ceste intentii se !or !ehicula tot mai intens in urmatoarea perioada de timp. *usii nu doresc sa plece din Moldo!a si incearca sa cree%e o ba%a militara rusa aici. ,a scop ma&im. /n cel mai 3rau3 ca%, !or fi ter i!ersate in continuare tratati!ele dintre *. Moldo!a si asa-%isa rmn, ca pana la urma 3sa se accepte un statut de confederatie3, 3

Materiale de presa

cu conditia pastrarii pentru 10, 20, 30 (nu contea%a cati) ani a fortelor de 4",/)/,"*6, ca arant al acestui statut. ,um li se !a %ice nu are importanta, ei tot rusi si tot armata straina de ocupatie !or fi. @r, rusii niciodata nu recunosc ca ne-au 3ocupat3, ci doar ca 3ne-au eliberat3. /nteresele *usiei in aceasta re iune a 9alcanilor sunt foarte mari. 'e 3pierd3 aceasta fasie de pamant, numita rmn, ei se departea%a de 9alcani cu mai mult de 1000 2m. ,hiar de nu mai este o supraputere, *usia doreste, cu tot dinadinsul, cel putin sa se creada astfel. 7otodata, *usia are toate sansele de a-si mentine aici fortele armate, din simplul moti! ca puterea de stat a *. Moldo!a e una in e&clusi!itate prorusa, cu trecut comunisto-comsomolist. ,e a fost national, cu !i%iuni proromane si occidentale, ori a fost inlaturat de la putere, ori nici nu i s-a 3permis3 sa !ina, fiind discreditat din start. /n acest sens, scoala so!ieto-2a hebista are metode bune si eficiente. (tiu ca unii ma !or intreba$ doar a!em si noi aripa democratica, prooccidentala, in parlament si u!ern8 1u, domnilor, noi nu a!em la conducere democrati si prooccidentali. ,hiar de au fost cati!a, apoi ori li s-a 3permis3 de a 3ba a mana in !istieria statului3 si acuma sunt santa#abili, ori au un trecut cu an a#amente la fostul +.9 si deci cu dosarul la 7iraspol, care poate fi dat publicitatii in orice minut daca 3stapanul3 lui nu se conformea%a ri orilor ce i se cer. "cuma am sa-mi e&prim po%itia mea pe mar inea unor initiati!e si momente politice$ 1. ,red ca parafarea asa-%isului tratat intre *omania si asa-%isa *. Moldo!a a fost o reseala imensa a politicii de moment a *omaniei. /n !arianta pre%entata tratatul nu poate fi semnat de catre 6mil ,onstantinescu si cu atat mai mult ratificat de catre 4arlamentul *omaniei. 'e partea molda!a nu %ic nimic - aici la putere se afla cei cu !i%iuni proruse, procomuniste si in ma#oritate promotori ai ideii Moldo!ei Mari, socotindu-se in e&clusi!itate ca 3urmasi ai lui (tefan cel Mare3. (unt cu totul de acord cu "pelul facut de catre 44,' catre conducerea *omaniei pe aceasta tema. (per ca luciditatea dlui 6mil ,onstantinescu nu !a permite semnarea acestor 3acte ne hioabe de instrainare si mai departe a unei parti a poporului roman3. 2. (ustin intru totul initiati!a 44,' de adaptare a Le ii lustratiei. 4roblema e ca toate nenorocirile noastre din ultimii 10 ani !in tocmai din aceasta parte. /n *. Moldo!a nu e&ista atat cri%a economica si politica, cat o cri%a morala de proportii a celor din fruntea statului. /n esaloanele puterii sunt an a#ati, ca si pe !remuri, aceiasi turnatori si colaboratori ai +.9 (in mare parte), chiar de si-au perfectionat 3"n a#amentul3 din 1551 in rafie latina. 6i tot +.9-isti au ramas. -reau sa afirm sus si tare$ filiala +.9, apoi M(1, iar in pre%ent, pare-mi-se, i se %ice ((/ de la ,hisinau, asa a si ramas ca mentalitate - o filiala a politiei secrete ruse )(9. 7oate dosarele turnatorilor si colaboratorilor, cu an a#are de pana la 21.0>.1551 se afla la 7iraspol. /n ele sunt numele a aproape #umatate din intelectualitatea Moldo!ei. )iecare al doilea scriitor a fost turnator, fiecare al treilea profesor si functionar public sia turnat cole ii si are dosar la 7iraspol. ,olonelul .ruse!s2i de la securitatea tiraspoleana (ori inar din or. *e%ina, iar acum cati!a ani, securist la ,hisinau) confirma faptul$ 3...- liuboi moment mi mo#em opubli2o!ati ih dela ! presse, poatomu oni delaiut i budut !esti sebea ta2 2a2 nado nam...3 (/n orice moment putem publica dosarele lor in presa, de aceea ei actionea%a si !or actiona asa cum dorim noi - in lb rusa in te&t - n.n.) "propo, aceste dosare au fost duse la 7iraspol in timpul puciului ratat din A51 de la Mosco!a, de catre ministrul de atunci al M(1 al *M, la indicatia lui +riuci2o!, fost sef al +.9 so!ietic de atunci. 4entru aceasta si pentru sustinerea puciului, M. (ne ur a declarat public ca-i !a #udeca. (i intr-ade!ar, procuratura *M, condusa pe atunci de '. 4osto!an, a deschis dosare penale tuturor celor ce au sustinut puciul, ca 7. 9otnaru, ". =satii s.a. ,e a urmat, adica re%ultatul acestor asa-%ise dosare, il cunoasteti. (us si tare 4

Materiale de presa

se afirma ca suntem ori tindem catre o tara ci!ili%ata cu !i%iuni politice, morale si sociale europene. 7oate fostele tari socialiste din 6uropa au adoptat de mult Le ea lustratiei, au fost #udecati ori sunt puse pe rol dosarele numerosilor colaboratori ai ser!iciilor secrete pro-+.9-iste. La noi, insa, esti pri!it ca un lup doar daca indra%nesti sa !ii cu un asemenea proiect de le e. "sadar, tot 3bomondul3 politic si public al *. Moldo!a este usor ("17"B"9/L0 de catre fortele proruse, separatiste de la 7iraspol. 'e aceea, nu !a mai mirati de asa-%isele 3cedari rationale3 ale conducerii Moldo!ei in fata liderilor tiraspoleni. "sa !a fi si mai departe, daca de la puterea si din !iata publica 3malda!eneasca3 nu !or fi inlaturati toti cei ce au colaborat cu structurile +.9-iste si comuniste so!ietice. "cestea sunt niste a&iome, ce nu au ne!oie de demonstrare ori discutii interminabile. 3. (ustin si ma alatur initiati!ei rupului parlamentar al 44,' de denuntare a "cordului cu ,(/. Multe din neca%urile ce s-au abatut asta%i asupra 9asarabiei sunt din pricina aderarii *. Moldo!a la acest monstru pe nume ,(/. 4ersonal, am fost un 3proti!ni23 al acestei aderari de la bun inceput. "m fost acela care primul, la o ,onferinta nationala a )4,', desfasurata in toamna lui 1551 la 4alatul (indicatelor, am propus sa trecem in opo%itie fata de re imul sne urist care, fara consimtamantul poporului, ne-a ba at in ,(/. /nitiati!a mea a fost sustinuta aproape in unanimitate. (ne ur, insa, nu mi-a iertat acest lucru si se ra%buna si asta%i pe mine pentru acea po%itie. 4roblema este ca aceasta initiati!a a 44,' sa nu ramana doar o idee de bune intentii, ci sa fie ur ent !alorificata. "ltfel, o alta initiati!a a deputatilor "'*-isti, despre 3incadrarea in structurile europene3, nu are sorti de i%banda. (ustin si initiati!a "'*-ista (deci ambele), cu o sin ura conditie$ de a ne debarasa intai de toate de structura odioasa a ,(/. 4. (tiu ca unora din rupul parlamentar al 4)' nu le !a fi pe plac, dar, asta e... 'oresc sa-mi declar public acordul fata de initiati!a rupului de constituire a Miscarii (al!arii 1ationale de formare a =niunii /nterstatale *omania - *. Moldo!a. @ fac, conducandu-ma de principiul$ decat nimic, mai bine ce!a. /ar critica celor ce se bat cu pumnul in piept din partidele parlamentare cu !i%iuni democratice este secundara. (i ce daca aceste initiati!e au !enit din partea 41L8 ,ine a incurcat pe cine!a sa o faca timp de !reo opt ani, in care nu s-a in!atat nimica8 (-a dus doar o lupta pe !iata si pe moarte pentru mandate in parlament, de cele mai multe ori - o lupta intre ai sai. "m trimis de#a in adresa rupului de initiati!a al M(1 declaratia mea de aderare la aceste miscari. 5. 'e !reo C ani, de cand sunt deputat in parlamentul *. Moldo!a, fac eforturi disperate de a aduce in discutie macar o data problema ra%boiului de la 1istru din 1552. "m trimis pe adresa parlamentului %eci de apeluri si sesi%ari, cu ru amintea de a discuta in plen aceasta problema, ca si aceea a asa-%isului 3ca% /lascu3. 'e fiecare data, foarte diplomatic, mi se e&plica de '. 'iaco!$ 3"sta nu !a da nimica...3 9a !a da, dle 'iaco!, si inca multe !a da, se !or pune odata si pentru totdeauna punctele pe 3i3$ a) (e !or clarifica detaliat, cu probe, premisele declansarii acestui ra%boi. 1u cele !ehiculate de propa anda rusa si a fortelor internationale proruse din !arful puterii de la ,hisinau. b) (e !or limpe%i consecintele si cau%ele ade!arate ale pierderii acestui ra%boi in fata ). *use si !om intari prin hotarare de parlament 3'efinitia ra%boiului ruso-molda! din 1551-523. 1umaidecat aici !a aparea si lista !ino!atilor si tradatorilor de neam si de 7ara. c) (e !a aprecia, prin probe, aportul fiecarui demnitar la aparitia si cristali%area asa%isei autonomii transnistrene si a au%e. d) (e !a pune punctul pe 3i3 in asa-%isul 3ca% /lascu3$ !om determina ce statut am eu fata de re imul separatist prorus de la 7iraspol (3pri%onier de ra%boi3) si re imul antinational de la ,hisinau (3detinut politic3). -om lua in consideratie si imunitatea mea 5

Materiale de presa

parlamentara, care mi-a fost nele itim scoasa de M. (ne ur si 4. Lucinschi si data lui /. (mirno!. ,red ca se !a pune si problema tra erii la raspundere penala (impeachment) a unora. )ac apel si prin pre%enta 'eclaratie catre biroul parlamentului Moldo!ei de a include ur ent pe ordinea %ilei discutarea 3*a%boiului de la 1istru din 15523 si a problemei 3ca%ului /lascu3. /ar cu aceste hotarari sa se apele%e la "sambleea 4arlamentara a ,(/ de a lua masuri drastice impotri!a )ederatiei *use, care a declansat aceste atrocitati. 1u o declaratie de bune intentii asteptam noi de la acest forum ce !a a!ea loc in luna iunie 2000, ci discutarea ade!arului despre a resiunea ). *use in 1552 asupra *. Moldo!a. /lie /lascu 7iraspol, celula nr. 13 .4 )L=D ,hisinau, 1> mai 2000

Materiale de presa

Stenograma dialogului dintre Ilie Ila !u i "re edintele Parlamentului R# Moldo$a% Dumitru Dia!o$ (-i%ita surpri%a a lui 'iaco!, cel mai inalt repre%entant al ,hisinaului !enit la /lascu, a fost filmata) F'. '.$ 9una %iua, eu-s 'iaco!. /. /.$ 1u !i-i rusine, pe teritoriul *. Moldo!a presedintele 4arlamentului !i%itea%a un deputat la inchisoare. '. '.$ 6u cred ca ceea ce s-a obtinut asta%i, dupa > ani sau C ani de deputatie, este foarte important ca ne-am intalnit, caci e reu... /. /.$ 7oata asta-i, cum spune rusul 3filichina ramota3, dl 'iaco!. 'aca se doreste la ,hisinau, to!arasul Lucinschi daca doreste, eu maine sunt acolo. '!s stiti mai bine decat mine chestiunea aceasta. ,ine-s eu, d!s stiti8 '. '.$ 6i, in fata camerei de luat !ederi nu trebuie sa... /. /.$ 'a de ce8 Gai sa spunem odata si odata la oameni cine sunt eu si de ce stau eu aici. "l carui re im detinut politic sunt8 " re imului de la ,hisinau8 (unt pri%onier de ra%boi al )ederatiei *use. 7rebuie sa stiti ca am fost mobili%at si am luptat impotri!a lor. Mi-ati spus$ taci0 "m tacut. (i-acuma ce8 @pt ani sed aici ca prostul8 ,ine!a ra aie a coniac acolo. '. '.$ ...,red ca, ca... /. /.$ 'le 'iaco!... 'e ce nu-i opriti '!s8.. '. '.$ 6u is absolut de acord ca si... ca mai inainte s-a !orbit pe tema asta si a%i s-a !orbit, de pus conditii, de ce nu s-a !orbit... /. /.$ 'le 'iaco!, !-am au%it cand /urie *osca ridica problema, in direct am au%it la radio si d!s ati spus ca incolo-incoace... 1u ati ridicat-o niciodata. ,um puteti d!s re%ol!a problema 7ransnistriei, fara a da difinitia, dar ce a fost, totusi, in 1552. ,e a fost8 '!s stiti ce-a fost8 '. '.$ 'a, da... /. /.$ " fost un ra%boi. 1u conflict interetnic, a fost un ra%boi, o a resiune a )ederatiei *use asupra tanarului stat Moldo!a... 'e ce nu se spune asta8 (e spune ca nu stiu ce si nu stiu cum, Lucinschi %ice, hai sa nu-i numim separatisti ca se supara. "tunci eu cine-s8 '. '.$ 4ai, da, si ur... /. /.$ /nca una$ eu am imunitate parlamentara8 =nde-i imunitatea mea parlamentara8 =nde-i imunitatea mea parlamentara8 '. '.$ 4ai de asta si am !enit ca sa incercam... /. /.$ Maracuta cine-i8 'e ce el are imunitate parlamentara8 " mea mi-a luat-o. /ntra in 4arlament la noi, fara sa-l opreasca cine!a, chiar daca a facut o rebeliune militara impotri!a Moldo!ei. '. '.$ /i foarte important ca noi, pas cu pas sa hotaram... /. /.$ ,ati ani ne mai dati8 '. '.$ 'in pacate, din pacate si ca%ul /lascu, hai sa nu !orbim asa, mie imi pare rau ca !orbim acuma asa mai public... /. /.$ 'ar eu !ad ca d!s !a trebuie asta pentru publicitate. /mi pare rau ca ma folositi iar. '. '.$ ,ine !a foloseste, eu cred ca toata lumea doreste sa-l !ada pe /lascu, macar sa-l !ada, macar sa discute, macar sa a!em, sa a!em o, o... /. /.$ ,ine a dorit m-a !a%ut... '. '.$ 6u cred ca este un punct important ca noi sa facem pas cu pas, dar sa mer em inainte... /. /.$ ,e fel de pas cu pas8 '. '.$ (a constatam, sa constatam ca este o situatie... /. /.$ ,are situatie8 (puneti care8 C

Materiale de presa

'. '.$ (i cu 7ransnistria re%ol!area problemei, si ca%ul /lascu, de o #udecata neconstitutionala, a unui re im neconstitutional... /. /.$ Budecatoria (uprema a dlui 4uscas a anulat chestiunea asta, s-a determinat ca eu sunt aici retinut cu forta. " fost un pas, trebuia si al doilea pas. 'e ce nu s-a facut8 '. '.$ 9un, eu... /. /.$ (in uri !a-ntalniti, faceti bancheturi, incolo-incoace, impartiti bani acolo si de nimic, /lascu las-sa stee acolo. 1u tineti cont, pentru ca /lascu e unionist, si-i cu *omania, si e un simbol... '. '.$ 1u-i obiecti!... /. /.$ 6i, ba, nu-i obiecti!... 4ai de ce stau eu aici8 '. '.$ 1oi ne-am intalnit aici ca Misiunea @(,6 care a fost acceptata si de partile care au fost la tratati!e, ca partile @(,6 sa se adrese% la-la-la state... /. /.$ 'ar nu trebuie, n-o sa !ina americanii sa ma duca de aici. '. '.$ 4ai, bun, dar ce sa fac8 /. /.$ -ine Maracuta, l-ati insfacat dintr-un loc si-l tineti acolo... (-a terminat !orba. "ti terminat si cu stampilele, le-ati luat stampilele si s-a terminat, maine eu sunt acolo... 6u !-am dat '!s sa puneti problema 7ransnistriei in 4arlament. "m dreptul eu sa pun aceasta problema8 '. '.$ 'a, da. /. /.$ -a spun acum de ce am !otat eu pentru (tur%a. 1u l-am stiut si am putut sa nu !ote% pentru dansul. " doua %i Lucinschi a spus ca s-a facut prin sistema (ecuritatii. (titi foarte bine prin ce sistema s-a facut. "m !rut sa fac un precedent, ca eu ca deputat ma pot folosi de drepturile mele. "cum eu !-am dat d!s o initiati!a parlamentara ca sa ridicati d!s problema 7ransnistriei si a rupului /lascu in 4arlament. -eti aduce documente de la (ecuritate, cine-s eu, cum si de ce... (i o sa luati o hotarare. '. '.$ 9un, eu am primit-o si, am primit-o duminica... /. /.$ 'ar eu mai stau aici... '. '.$ 1u hai, noi asta... /. /.$ 9un, ei is foarte interesanti oamenii istea care !orbesc acolo despre aceasta problema. 'ar trebuie sa se stie ce a !orbit la (tauceni atunci (ne ur, "ndronic ce-a !orbit cand era presedintele comisiei pentru problema /lascu... '. '.$ (i *osca ce-a !orbit... /. /.$ (i *osca, da. (i de ce Lucinschi l-a dat anul trecut pe 9otnaru afara. (titi foarte bine de ce l-a dat. '. '.$ 'e unde stiti ca eu stiu, eu nu stiu. /. /.$ 'omnul 'iaco!, d!s sunteti al treilea ori al doilea om in stat. '. '.$ 'a, da eu nu stiu tot ce se intampla in acest stat, adica... /. /.$ 1u-mi plac oamenii smecheri. /aca oamenii destepti imi plac, da cei smecheri nu.. /mi sunteti sef si ma adrese% catre d!s, cum m-am adresat si lui Matei m-am adresat nu o data, sa se puna problema lui /lascu. 6i fac asa, ca sa nu se %ica ca nu se face ce!a. '. '.$ 9un, /lie, noi am facut acest pas si am obtinut, am obtinut ca nu era asa de usor si cu 'urieu, cand a fost senatoarea france%a, tot n-a fost asa de usor. 6u cred ca noi asta%i, insasi faptul ca a a!ut loc aceasta intalnire, ca e&ista o intele ere cat de cat cu @(,6 ca @(,6 sa ridice problema asta in fata si a altor state, sa interpele%e ca sa... /. /.$ ,ine o sa !ie din alte state8 ,are state8 '. '.$ 4rocesul, procesul acesta depinde si de procesul inte ru, hai sa fim seriosi, fiindca nu poti sa !ii aicea. ,u ce sa !ii, cu... /. /.$ 'omnu 'iaco!, eu !-am spus ce trebuie de facut. 7ransnistria nu da nici un banut in bu etul *. Moldo!a. '. '.$ "sta-i drept. /. /.$ '!s le dati stampile, tot ce doresc, ca sa intretina armata care ma tine pe mine aici, le dati banii cu care trebuie intretinuta armata noastra. 7ineti armata lor care isi bate #oc de mine aici. "nul trecut n-am putut sa scriu, ca m-au tinut blocat, dar ceea ce a scris >

Materiale de presa

"ndrei /!antoc - totul e ade!arat. 6u nu iubesc sa ma #elui, cate s-au facut in ochii mei, chiar intentionat si diri#ate de la ,hisinau. '. '.$ 'a. 6&ista si acest lucru. 'in pacate sunt mai multe, mai multe, cum se spune, piese care s-au staruit sa foloseasca toate chestiile acestea. 6u !a spun sincer, ca ieri am !orbit cu fractiunile parlamentare, chiar cu dl -oronin am !orbit... /. /.$ Macar pe -oronin nu-l mai amintiti aici. '. '.$ 6u intele , dar este fractiune in 4arlament. (i ur ca trebuie cum!a sa asim... /. /.$ ,um se poate asa, oamenii care au luptat pentru inte ritate stau acum in strada si cer banuti, eu care am luptat sed aici ca prostanacul, iar acei numai au umblat incoloincoace, alde -oronin, stau acum si ra aie a coniac in parlament, nu fac nimic. 'e ce se intampla chestiunile estea8 ,e, idealurile noastre in >5-50 acestea au fost, ca sa !ina inapoi comunistii8 '. '.$ '!s stiti po%itia mea... /. /.$ (titi de ce imi pare rau8 4e mine ma numesc terorist, dar eu as fi de acord sa fiu terorist. 'aca opt ani stau aici si ei ma numesc terorist, ce se face cu ei8 6u nu ma pot apara aici, dar dumnea!oastra, din fruntea 4arlamentului sunteti obli at sa ma aparati. 3'elo!aia a%eta3 scrie 3terorist /lascu3, de ce nu ma aparati8 '. '.$ "sta nu-i punctul meu de !edere si eu nu-l impartasesc. 6 important ca noi sa-a-a... /. /.$ 'ar nu !a doare pe d!s8 '. '.$ Ma doare, insusi faptul ca am !enit aicea, ca puteam sa nu !in cum nu au !enit multi altii. /. /.$ 'omnul 'iaco!, d!s daca doreati, !eneati cu 2-3 ani in urma. '. '.$ "m dorit-o si doi-trei ani in urma, daca !reti sa credeti si am ridicat problema asta, si nu o data, pacat ca nu a!em martori aici, si pe unul si pe altul, cei care sunt responsabili. 'ar a%i dimineata am ridicat-o de acuma si am pus conditia ca eu particip la sedinta asta numai cu conditia ca dati !oie ca sa !edem ca este un deputat care eu !reu sa-l !ad cum arata, fiindca nu-i normal ca un deputat din +a%ahstan, ca unul din 'uma de (tat, ca unul din )ranta, sa !ie sa !orbeasca si noi n-a!em posibilitatea. /. /.$ 6u !a ro sa hotarati chestiunea ceea personala cu care a fost 1ina, restul... '. '.$ 'a, da, da.H reprodus dupa 4*@-7- ,hisinau, 1E mai, 2000

Materiale de presa

* Cele && tate ale APCEMN 'a! a"el "entru eli(erarea gru"ului Ila !u La +ie!, in perioada C-5 decembrie, a a!ut loc reuniunea "dunarii 4arlamentare pentru ,ooperarea 6conomica in %ona Marii 1e re ("4,6M1). 'ele atiile *omaniei si *epublicii Moldo!a au initiat o declaratie-apel care cere eliberarea 3imediata si neconditionata a rupului /lie /lascu3, tinut in temnita 3de catre un u!ern nerecunoscut de comunitatea internationala3. 7oate cele 11 state membre ale "4,6M1, fara re%er!a, au semnat declaratia. *omania Libera, 14 decembrie 1555

* )ederatia Internationala "entru A(olirea Torturii !ere eli(erarea lui Ila !u )ederatia /nternationala pentru "bolirea 7orturii, or anism transnational cu sediul la 4aris, a lansat un nou apel pentru eliberarea rupului /lascu, informea%a a entia )lu&. "pelul este adresat presedintelui de facto al acestei entitati parastatale, nerecunoscuta pe plan international, / or (mirno!, in speranta declarata ca autoritatile de la 7iraspol, preocupate de imbunatatirea ima inii lor pe plan e&tern, nu !or ramane indiferente. )ederatia - sin ura or ani%atie careia i s-a permis, in 1555, sa-l !i%ite%e pe /lie /lascu in inchisoare - sublinia%a faptul ca starea celor patru detinuti s-a inrautatit simtitor in cei sapte ani de detentie. 4resiuni psiholo ice sunt facute in special asupra deputatului /lie /lascu, caruia ii sunt refu%ate drepturi umane elementare, se arata in apelul care aminteste ca, in aprilie, ,urtea 6uropeana a 'repturilor @mului a inre istrat o cerere oficiala de e&aminare a situatiei rupului /lascu. 2> octombrie 1555

* Tran ni trenii e tem de internationali*area +"ro(lemei, Ila !u 4a!el 9arbalat, presedintele ,urtii ,onstitutionale a *epublicii Moldo!a (fost #udecator la ,urtea (uprema de Bustitie de la ,hisinau acum opt ani, in perioada asa%isului proces montat de transnistreni), despre situatia rupului /lascu$ F"m insistat (atunci, in 1552 - n.n.) sa a!em acces la materialele dosarului - nu ni sa permis... "m reusit sa obtinem copia sentintei, am depus un protest prin care ceream anularea ei. 4rotestul a fost transmis la 4rocuratura .enerala pentru a initia in temeiul lui o ancheta penala. ,eream sa fie trase la raspundere persoanele care au anchetat si au pronuntat sentinta< pentru ca eu consider ca acestia au comis un act ile al. "sta%i trebuie sa ne inarmam cu rabdare, si sa purtam discutii, sa implicam or anismele internationale, pentru ca autoritatile de la 7iraspol se tem de internationali%area problemei. 6i prefera sa discutam noi cu dansii, cu rusii si cu ucrainenii. 1u le place cand se discuta in forurile europene si cele internationale.H )L=D, ,hisinau, 14 "prilie 1555

"!and in !edere ca nici pana in pre%ent nu s-a dat curs e&ecutarii 'eci%iei Budecatoriei (upreme a *epublicii Moldo!a din 3 februarie 1554 'osarul nr. 02d35:54 prin care, citam$ 10

Materiale de presa

37otodata cu casarea sentintei a #udecatoriei anticonstitutionale se re!oca ca nele itima masura pre!enti!a starea de arest in pri!inta lui /lasco /.(., .arbu% -..., Lesco ".'., /!antoc ".M., 4etro! 7.M. si .odiac 4./.3 (ulterior, .arbu% si .odiac au fost eliberati , n.n.) asta%i, 2E noiembrie 155>, am consultat 9iroul de "!ocati din "msterdam pentru respectarea 'repturilor @mului. 'upa o pre%entare din punct de !edere #uridic a e!olutiei situatiei in ca%ul rupului /lascu, de la data arestarii si pana in pre%ent< aratand ca, in ciuda hotararii dispuse de cel mai mare forum al B=(7/7/6/ din Moldo!a la data de 3 februarie 1554, cei patru pri%onieri de constiinta$ /lie /lascu, "le&andru Lesco, "ndrei /!antoc si 7udor 4opa sunt inca detinuti, ile al, in inchisoarea din 7iraspol, am solicitat 9iroului de "!ocati, mai sus mentionat, un a!i% de specilaitate in !ederea inaintarii acestui ca% la ,urtea 6uropeana de la (trasbour . *aspunsul a fost urmatorul$ 3,urtea 6uropeana de la (trasbour ia in de%batere numai ca%urile care sunt pre%entate in termen de E luni de la data cand s-a data o hotarare #udecatoreasca in tara respecti!a si numai dupa ce s-au epui%at toate mi#loacele #uridice, respecti! dupa 'eci%ia celei mai inalte ,urti din Moldo!a, in ca%ul nostru deci - la E luni de la Gotararea Budecatoriei (upreme a Moldo!ei. /n ca%ul in care totusi se inaintea%a o plan ere care nu indeplineste aceasta minima conditie de E luni, atunci plan erea se respin e, chiar de la prima sedinta de de%batere in fata ,urtii 6uropene3. ,e trebuie facut in aceasta situatie, am intrebat. /n asemenea situatie este ne!oie de o 3re!edere3 a ca%ului, deci de o reanali%are a dosarului de catre Budecatoria (uprema a Moldo!ei, a!and in !edere ne-e&ecutarea pana la data pre%entei a 'eci%iei din 3 februarie 1554. *eanali%area ca%ului, plecand de la faptul ca deci%ia din 3-02-1554 nu a fost dusa la indeplinire in ceea ce pri!este eliberarea celor patru cetateni in urma re!ocarii arestului pre!enti!, !a trebui finali%ata cu luarea unei 1@/ '6,/;// de catre Budecatoria (uprema a Moldo!ei in care sa se stipule%e ca 76*M61 de 6D6,=7"*6 /M6'/"7 a deci%iei luate, in asa fel incat in ca%ul nee&ecutarii acestei deci%ii, sa ramana timpul necesar depunerii unei e!entuale plan eri la o ,urte de "pel /nternationala. "cestea sunt caile #uridice de re%ol!are, in ca%ul celor patru detinuti ile al la 7iraspol $ /lie /lascu, "le&andru Lesco, "ndrei /!antoc si 7udor 4opa. 9ineinteles, daca pe plan intern, autoritatile din *epublica Moldo!a trec imediat la e&ecutarea deci%iei Budecatoriei (upreme si-i eliberea%a pe cei patru cetateni, nu !a mai fi ca%ul de a apela la o curte internationala de #ustitie . ,omitetul /nternational pentru 6liberarea .rupului /L"(,=, 2E noiembrie 155>

11

Materiale de presa

-OTARAREA Parlamentului Re"u(li!ii Moldo$a !u "ri$ire la inten i'i!area e'orturilor di"lomati!e i la identi'i!area olutiilor "ra!ti!e in $ederea eli(erarii detinutilor "oliti!i Ilie ILASCU% Ale.andru LESCO% Tudor PETROV-POPA i Andrei IVANTOC 1r.E02-D/// din 03.10.55 "!ind in !edere faptul ca sus-numitii cetateni ai *epublicii Moldo!a au fost arestati, #udecati si condamnati nele itim de o instanta #udiciara ile ala, fapt ce contra!ine oricaror norme de drept national si international< luind in considerare faptul ca din !ara anului 1552 si pina in pre%ent administratia autoproclamatei republici nistrene continua, in pofida numeroaselor demersuri ale celor mai presti ioase or anisme internationale abilitate cu respectarea drepturilor omului, sa-i tina in capti!itate pe cei patru detinuti politici, aplicindu-le un tratament inuman< fiind in ri#orat de starea ra!a a sanatatii detinutilor politici precum si de faptul ca /lie /L"(,= se afla de un an si #umatate in imposibilitatea de a-si e&ercita mandatul de deputat in 4arlament< calificind drept insuficiente actiunile 6&ecuti!ului intreprinse pina in pre%ent in problema eliberarii detinutilor politici de la 7iraspol si Glinaia, 4arlamentul adopta pre%enta hotarire$ "rt. 1. - .u!ernul este obli at sa trate%e problema detinutilor politici ca pe una prioritara, sa aseasca solutiile ei practice si sa pre%inte sistematic in 4arlament rapoarte despre e!olutia ne ocierilor si actiunile intreprinse. "rt. 2. - Ministerul "facerilor 6&terne !a solicita, prin intermediul misiunilor diplomatice ale *epublicii Moldo!a, u!ernelor tarilor respecti!e un spri#in efecti! in !ederea eliberarii detinutilor politici /lie /L"(,=, "le&andru L6(,@, 7udor 467*@-4@4", "ndrei /-"17@,. 4*6(6'/176L6 4"*L"M617=L=/ 4etru L=,/1(,G/ ,hisinau, 3 octombrie 1555. 1r. E02-D///.

12

Materiale de presa

-OTARAREA Parlamentului Re"u(li!ii Moldo$a "entru a(rogarea art#& i art#/ din -otarirea Parlamentului nr#0-1III din 23 martie &334 !u "ri$ire la a igurarea !onditiilor "entru e.er!itarea 'un!tiilor de de"utat dlui Ilie Ila !u% de"utat in Parlament din "artea Aliantei )rontului Po"ular Cre tin Demo!rat% i la eli(erarea !elorlalti detinuti 1r.155-D/// din 22.0C.54 'at fiind faptul ca posibilitatile comisiilor create de 4arlament sint limitate, mai ales in situatia in care un deputat e retinut neli itim de un re im anticonstitutional, iar toate metodele parlamentare au fost epui%ate, 4arlamentul *epublicii Moldo!a adopta pre%enta hotarire. "rt.1. - (e abro a art.1 si art.3 din Gotarirea 4arlamentului nr.>-D/// din 25 martie 1554 cu pri!ire la asi urarea conditiilor pentru e&ercitarea functiilor de deputat dlui /lie /lascu, deputat in 4arlament din partea "liantei )rontului 4opular ,restin 'emocrat, si la eliberarea celorlalti detinuti si se e&clude te&tul 3in comun cu comisia parlamentara3 din art.2. "rt.2. - .u!ernul si 4rocuratura *epublicana !or informa re ulat 4arlamentul despre efecienta actiunilor intreprinse. "rt.3. - 4re%enta hotarire intra in !i oare la data adoptarii. 4*6(6'/176L6 4"*L"M617=L=/ 4etru L=,/1(,G/ ,hisinau, 22 iulie 1554. 1r. 155-D///.

-OTARAREA Parlamentului Re"u(li!ii Moldo$a !u "ri$ire la a igurarea !onditiilor "entru e.e!utarea 'un!tiilor de de"utat dlui Ilie Ila !u% de"utat in Parlament din "artea Aliantei )rontului Po"ular Cre tin Demo!rat% i la eli(erarea !elorlalti detinuti# 1r.>-D/// din 25.03.54 'at fiind faptul ca mandatul dlui /lie /L"(,=, deputat in 4arlament din partea "liantei )rontului 4opular ,restin 'emocrat, a fost !alidat in conformitate cu "!i%ul cu pri!ire la re%ultatele ale erilor in 4arlamentul *epublicii Moldo!a din 25 februarie 1554 al 4lenului Budecatoriei (upreme in!estit cu functii de ,urtea ,onstitutionala, in temeiul art. 55 din ,onstitutie, art. 25 din Le ea cu pri!ire la statutul deputatilor poporului in *epublica Moldo!a, 4arlamentul *epublicii Moldo!a adopta pre%enta hotarire. "rt. 1 abro at prin Got. 4arl. nr.155-D/// din 22.0C.54 "rt.2. - .u!ernul si 4rocuratura *epublicana !or asi ura conditiile pentru eliberarea deputatului /lie /L"(,= si a celorlalti detinuti. "rt. 3 abro at prin Got. 4arl. nr.155-D/// din 22.0C.54 "rt. 4. - 4re%enta hotarire intra in !i oare la data adoptarii. 4*6(6'/176L6 4"*L"M617=L=/ 4etru L=,/1(,G/ ,hisinau, 25 martie 1554. 1r. >-D///.

13

Materiale de presa

DECIZIA de CASARE 'osarul nr. 02d-35:54 Budecatorii$ /!ano!a ,.'., ;enina ".M., Mea%ina ".M. '6,/;/6 $ "nul 1554 luna februarie data 3 ,ole iul Budiciar penal al Budecatoriei (upreme a *epublicii Moldo!a a!Ind in componenta sa$ 4resedinte de sedinta$ .orea 1.,. Budecatorii$ .ra#dan M.1. si Mir%ac ..-. .refierul$ .irbu (.9. " cercetat in sedinta deschisa cau%a pri!ind condamnarea$ /L"(,@ /lie (tefan, nascut la 30 iulie 1552 in satul 7o&obeni raionul )alesti, domiciliat or. 7iraspol str. 4acii 50:1 apa.1, moldo!ean, studii superioare, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale< ."*9=; -ladimir .heor he, nascut la 23 aprilie 154C in s. ,hitcani raionul (lobo%ia, domiciliat in aceeasi localitate pe str. (u!oro! E5, moldo!ean, studii superioare, casatorit, fara antecedente penale< L6(,@ "le&andru 'umitru, nascut la 21 februarie1555 in s. ,osernita raionul )loresti, domiciliat or. 7iraspol str. ;elinschi 3:2 apar.E2, moldo!ean, studii medii, casatorit fara antecedente penale. /-"17@, "ndrei Mat!ei, nascut la 5 martie 15E1 in s. @peci raionul ,auseni, domiciliat or. 7iraspol str.7ineretului 5>:4, apa.35 moldo!ean, studii medii, casatorit, doi copii minori, antecedente penale< 467*@- 7udor Mihai, nascut la 23 februarie 15E3 in s. ,histelnita raionul 7elenesti, domiciliat or. 7iraspol str. 7e&tilcic ,40, apt 31C, moldo!ean, studii medii, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale< .@'/", 4etru /lie, nascut la 1 septembrie 15EC in s. 7alma% raionul (tefan -oda, domiciliat or. 7iraspol str. +amaro! 10, apa.10E, moldo!ean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale< 'upa recursul presedintelui ad#unct J interimar al Budecatoriei (upreme *epublicii Moldo!a impotri!a sentintei ,ole iului penal a asa numitei Budecatorii (upreme a *epublicii Moldo!enesti 1istrene J or an anticonstitutional din 5 decembrie 1553, prin care au fost condamnati$ /lasco /.(. ba%a art. E5, art. 2 art. EC, 1C punct 4,E,C art.>> atr.22C ,od penal este achitat fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art. EC:1, E5, alin1 E3, 1C , 15, punc.3 E art >>, 1C alin 3 art. 1>2, 1C si art.12C alin 1.art 222. ,od penal si in ba%a art. 35. ,od penal -- /lasco a fost condamnat la pedeapsa capitala prin impuscare cu confiscare a!erii personale< 4etro! 7.M. /n ba%a art. E5, 15 si art. E5 ,od penal este schimbat , fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art.15 si alin.1 art. E3 alin 1 art. E3, alin 2 < art. 5E al.3< art.1>2 al. 3< alin. 2, art. 22C < alin.2 , art. 22C< art. 12C ,od 4enal. /n ba%a art.35 ,4, 4etro! 7.M. a fost condamnat la 15 ani pri!atiune de liberate cu ispasirea pedepsei in inchisoare de cu confiscarea a!erii personale< /!antoc ".M. /n ba%a art. E5,15 art. E5 ,od penal a fost achitat , fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul infractiunii pre!a%ute de art.15 si alin. 1, art E3 alin.1, art. E3, alin. 2, art. 22C, alin 3, art 1>2, 12C, alin 2, art. 22C, alin 2, art 5E ,od penal in ba%a art. 35 ,od penal, /!antoc ".M. a fost condamnat la 15 ani pri!atiune de libertate cu ispasirea pedepsei in colonia de corectare prin munca cu re im ri uros si confiscarea a!erii personale< 14

Materiale de presa

Lesco ".'. este achitat in ba%a art. E5, 15 si art. E5, alin. 2, art. 22C ,od penal ca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii in ba%a art.15 punct 4,E,C art.>> ,od penal din lipsa elementelor constituti!e ale infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art.15 si alin. 1 art. E3 ,1C alin.1, art. E3, 12C, alin.22C ,od penal in ba%a art.35. ,od penal Lesco ".'. este condamnat la 12 ani pri!atiune de libertate cu confiscarea a!erii personale si ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu re im ri uros< .arbu% -. .h. /n ba%a art. E5,13 si E5 alin 2 art. 22C:1 ,od penal este achitat ca nu s-a do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii . 4rin cumulul de infractiune pre!a%ute de art.15 si punct 3, E art. >>, 12C, alin.2 art. 22C, 15 si alin1 art. E3, alin 1 art E3, alin. 3 art.1>2 si art 20C ,od penal cu aplicarea art.42. ,od penal in ba%a art.35 ,od penal este condamnat la E ani pri!atiune de libertate cu confiscarea a!erii personale, cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu re im ri uros. .odiac 4./. /n ba%a art. 22C alin. 2 ,od penal e condamnat la 2 ani pri!atiune de libertate in colonie de corectare prin munca cu re im comun. /lasco /.(., 4etro! 7.M. /!antoc ".M, Lesco ".'., .arbu% -. .h si .odiac 4./. se afirma sub stare de arest. "scultind referatul #udecatorului .orea 1.(. si conclu%iile procurorului 7i hineanu -.". care a considerat ca sentinta sa fie casata cu restituirea cau%ei 4rocurorului *epublicii Moldo!a pentru efectuarea anchetei penale prealabile., ,ole iul penal al Budecatoriei (upreme a *epublicii Moldo!a. ,@1(7"7"$ /lasco, 4etro!, /!antoc, Lesco, .arbu% si .odiac sunt recunoscuti culpabili de un or an anticonstitutional in sa!irsirea unor infractiuni< /lasco , 4etro!, /!antoc, lesco si .arbu% J in sa!irsirea unor infractiuni deosebit de periculoase contra (tatului. 7ot ei si .odiac - in purtarea, pastrarea si procurarea armelor de foc, munitiilor. /lasco si .arbu% in tentati!a la omor primiditat. /lasco, 4etro!, /!antoc, si .arbu% J in rapirea auto!ehiculului. 4etro! si /!antoc J in !atamarea intentionata mai putin ra!a a inte ritatii corporale. .arbu% Jin u%urparea titlului unei persoane oficiale. /!antoc si /lasco- in pastrarea purtarea si procurarea armei albe. /n recurs se inaintea%a intrebarea de casare a sentintei cu restituirea cau%ei reanchetare din fa%a de intetarea procesului penal, considerind ca ancheta penala si sedinta #udiciara s-a efectuat cu incalcarea art. 150, 153 din ,onstitutia *epublicii Moldo!a. ,ritica sentintei este intemeiata. (entinta #udecatoriei asa anumitei *epublici 1istrene contra!ine art. 150, 153 din ,onstitutia *epublicii Moldo!a , art. C >2 ,44 al Moldo!ei , Gotaririi 4arlamentului Moldo!ei din 10 septembrie 1551, prin care *epublica a adresat la actele internationale, pri!ind 'repturile @mului, care stabilesc cu #ustitia in ca%urile penale se infaptuiesc numai de catre instanta le itima de #udecata. 'in materialele in cau%a reesa ca sentinta de a adopta o #udecata anticonstitutionala si de aceia trebuie casata cu restituirea cau%ei 4rocurorului Moldo!ei de a considera daca in actiunile detinutilor politici se contine !reo incalcare a Le ii Moldo!ei. 7otodata ,ole iul penal al Budecatoriei (upreme a Moldo!ei considera ca 4rocurorul *epublicii trebuie sa e&amine%e chestiunea de a intenta un proces penal impotri!a #udecatorilor, procurorului si anchetatorilor anticonstitutionali, care au 15

Materiale de presa

participat la efectuarea procesului penal si la pronuntarea sentintei nele itime, prin care s-a pus in pericol !iata, libertatea si sanatatea condamnatilor. ,ole iul penal considera ca fapta sa!irsita de persoanele numite intruneste elementele constituti!e ale infractiunilor pre!a%ute in art. 150, 151 si 152 ,4 al Moldo!ei. 7otodata cu casarea sentintei a #udecatoriei anticonstitutionale se re!oca cu nele itima masura pre!enti!a starea de arest in pri!inta lui /lasco /.(., .arbu% -..., Lesco ".'., /!antoc ".M., 4etro! 7.M. si .odiac 4./. ,onform art. 315 p. 2 ,44 al Moldo!ei, ,ole iul penal al Budecatoriei (upreme a *epublicii Moldo!a '6,/'6$ ,asarea ,ole iului 4enal al asa numitei Budecatorii (upreme a *epublicii Moldo!enesti 1istrene J or an anticonstitutional din 5 decembrie 1553 in cau%a asa numitului rup /lasco /lie (tefan, .arbu% -ladimir .heor he, Lesco "le&andru 'umitru, /!antoc "ndrei Mat!ei, 4etro! 7udor Mihai si .odiac 4etru /lie cu restituirea cau%ei 4rocurorului *epublicii Moldo!a de a efectua un control pentru stabilirea temeiurilor de a intenta un proces penal. Masura pre!enti!a J starea de arest in pri!inta rupului sus numit ca nele itima se re!ede ca. ,opia deci%iei de e&pediat Ministerului "facerilor /nterne a *epublicii 1istrene pentru e&ecutare. ,opia deci%iei de e&pediat 4rocurorului pentru e&aminarea chestiunii in !ederea intentarii unui proces penal fata de #udecatorii anticonstitutionali /!ano!a ".'., ;enin ".M. si Mea%in ".M., procurorul "!erin 1.-. si persoanelor oficiale ce au efectuat ancheta penala. 4resedintele de sedinta 1. .orea Budecatorii M. .ra#dan .. Mar%ac ,opie #usta0

1E

Materiale de presa

* Prote t al Colegiului Penal al 5ude!atoriei Su"reme de la C6i inau 01.02.54 02d-35:54 ,hisinau ,ole#iul 4enal a Budecatoriei (uprema Moldo!a 4rin sentinta ,ole iului penal a asa numitei Budecatorii (upreme a *epublicii Moldo!enesti 1istrene J or an anticonstitutional din 5 decembrie 1553, /L"(,@ /L/6 (76)"1, nascut la 30 iulie 1552 in s. 7o&obeni r-nul )alesti, domiciliat or. 7iraspol str. 4acii 50:1 apa.1 moldo!ean studii superioare, casatorit, doi copii minori fara anticidente penale< ."*9=; -L"'/M/* .G6@*.G6, nascut la 25 aprilie 154C in s. ,hitcani raionul (lobo%ia, domiciliat in aceeasi localitate pe str. (u!oro! E5, moldo!ean, studii superioare, casatorit, fara antecedente penale< L6(,@ "L6D"1'*= '=M/7*=, nascut la 21 februarie 1555 in s. ,osernita raionul )loresti, domiciliat in or. 7iraspol str. ;elinschi 3:2 apa. E2, moldo!ean studii medii, casatorit, fara antecedente penale< /-"17@, "1'*6/ M"76/, nascut la 5 martie 15E1 in s. @paci raionul ,ausen, domiciliat in or. 7iraspol str. 7ineretului 5>:4 apar.35 moldo!ean, studii medii, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale< .@'/", 467*= /L/6, nascut la 1 septembrie15EC in s. 7alma% raionul (tefan -oda, domiciliat or. 7iraspol str. +amaro! 10 apa.10E, moldo!ean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale< 467*@- 7='@* M/G"/L, nascut la 23 februarie 15E3 in s. ,histelnita raionul 7elenesti, domiciliat or. 7iraspol str. 7elstiscic,40 apa.31C, moldo!ean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale< "u fost condamnati$ /lasco /.(. in ba%a art. E5, alin 2 art.EC, 1C, punct 4,E,C art.>>, alin.2 art.22C. cod penal Moldo!a este achitat din lipsa elementelor constituti!e ale infractiunii de ba%a art.E5, E5. ,od penal este achitat fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art. EC:1 , E5, ali.1 art.E3,1C,15 pun. 3,E, art.>>, 1C alin.3 art.1>2 1C si art. 12C alin1 art. 22C alin. 2 art.22C. ,od penal in ba%a art.35 ,od penal /lasco a fost condamnat la pedeapsa capitala prin impuscare cu confiscarea a!erii personale< 4etro! ).M. in ba%a art.E5, 15 si art.E5 ,od penal este achita, fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art.15 si aliniatul 1 art.E3, alin1, art.E3 alin.2, art.5E alin.3, art.1>2 alin.2, art. 22C:1, alin2 art.22C si art12C ,od penal in ba%a art.35 ,od penal 4etro! ).M. a fost condamnat la 15 ani de pri!atiune de libertate cu ispasirea pedepsei in inchisoare cu confiscarea a!erii personale. /!antoc ".M. in ba%a art.E5 15, art.E5 ,od penal a fost achitat, fiindca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii . 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art.15si alin.1 art. E3, alin 1 art.E3 alin.2 art.22C, alin3 art1>2, 12C alin2 art22C:1 alin1. "rt22C, alin2 art5E. ,od penal in ba%a art.35 ,od penal. /!antoc ".M. a fost condamnat la 15 ani de pri!atiune de libertate cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu re im ri uros si confiscarea a!erii personale< Lesco ".'. este achitat in ba%a artE5,15 si art. E5 alin.2 art. 22C . ,od penal, ca nu s-a do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii si in ba%a art.15 si pun. 4,E,C art. >> ,od penal din lipsa din lipsa elementelor constituti!e ale infractiunii. 4rin culmul de infractiuni pre!a%ute de art.15 si alin.1 art. E3, 1C alin1 art.E3, 12C, 1C si 12C, alin 2 art. 22C ,od penal in ba%a art.35 ,od 4enal Lesco "".'. este 1C

Materiale de presa

condamnat la 12 ani pri!atiune de libertate cu confiscarea a!erii personale si ispasirea pedepsei in coloniile de corectare prin munca cu re im ri uros< .arbu% -. .h. /n ba%a art.E5, 15 si E5 alin 2 art. 22C:1 ,od penal este achitat ca nu sa do!edit participarea lui la sa!irsirea infractiunii. 4rin cumulul de infractiuni pre!a%ute de art.15 si punct 3, E art>>, 12C, alin.2 art22C, 15 si alin.1 art.E3, alin 1art E3 alin.3 art. 1>2si art. 20C ,od 4enal este condamnat la E ani de pri!atiune de libertate cu confiscarea a!erii personale cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu re im ri uros. .odiac 4. /. in ba%a art.22C alin2 ,od penal e condamnat la 2 ani pri!atiune de libertate in colonie de corectare prin munca cu re im comun. /lasco /.(., 4etro!7.M., /!antoc ".M., Lesco ".'., .arbu% -... si .odiac 4./. se afla sub stra#a. /lasco, 4etro!, /!antoc, Lesco, .arbu% si .odiac sint recunoscuti culpabili de un or an anticonstitutional in sa!irsirea unor infractiuni$ /lasco, 4etro!, /!antoc, Lesco si .arbu% J in sa!irsirea unor infractiuni deosebit de periculoase contra (tatului. 7ot ei si .odiac J in purtarea, pastrarea, si procurarea armelor de foc, munitiilor. /lasco si .arbu% J in tentati!a la omor premeditat. /lasco, 4etro!, /!antoc, Lesco si .arbu% J in detereorarea premeditata a a!utului proprietarului. /lasco, 4etro!, /!antoc si .arbu% J in rapirea auto!ehiculului. 4etro! si /!antoc in !atamarea intentionata mai putin ra!a a inte ritatii corporale. .arbu% in u%urparea titlului unei persoane oficiale. /!antoc si 4etro! J in sustra erea armei de foc. /!antoc si /lasco J in pastrarea si purtarea si procurarea armei albe. (entinta numita trebuie sa fie casata cu trimiterea materialelor in 4rocuratura *epublicii Moldo!a pentru e&aminare in ordinea pre!a%uta de art.53 ,od procedura penala. Bustitia in *epublica Moldo!a conform art.150 al ,onstitutiei *epublicii Moldo!a se efectuea%a numai de #udecatorii, iar, e&aminarea cau%elor ci!ile si penale in toate #udecatoriile se efectuea%a numai de #udecatori, care au fost alesi in ordinea stabilita (art.153 al ,onstitutiei). 'upa cum se !ede sentinta numita este pronuntata din numele republicii, #udecatorii si complet de #udecata anticonstitutionale si deci%ia nu poate fi le itima. 4entru aceste moti!e, in numele le ii pre!a%ute de art.351 ,od procedura penala. *@.$ (617/17" ,ole iului penal al asa numitei Budecatorii (upreme a *epublicii Moldo!enesti 1istrene J or an anticonstitutional - din 5 decembrie 1553 in cau%a lui /lasco /lie (tefan, .arbu% -ladimir .heor he, Lasco "le&andru 'umitru, /!antoc "ndrei Maftei, 4etro! 7udor Mihail si .odiac 4etru /lie sa fie casata cu trimiterea materialilor in 4rocuratura *epublici Moldo!a pentru e&aminare in ordinea pre!a%uta de art.53 ,od procedura penala. Masura de reprimare J mentinerea sub stra#a de anulat. -icepresedinte interimar al #udecatoriei (upreme a Moldo!ei (semnatura) 1icanor ,o#ocaru 6&. M. 4lamadeala

1>