ee reek ee ‘ol poate interesa orice om, pentru cf frumosul exist ie re eer ee a ae Cre ee era eee ec ee a ee cestola, este un model a ceea ce ar trebui sfc, al Shire a Cece te a ets sublim, monumental sau grotasc etc. Fiind de ordinul generalulul, idealul estetic primeste Toure acca mere as See eee et cag See rae eas Pera ey eta ee aay Se dee en eed seat OO — 3 g < ul a ¢ s € z < Q = wu # @ u MIHAI PASTRAGUS Mihai PASTRAGUS ESTETICA UU ci Po TECCoprias Pret 3 Capitol 7 OBIECTUL SIPROBLEMATICA ESTETICN 7 1. Specifics origines estetiet 7 2. Metodele in estetich 10 3. Rel dinte esttica yl ate discipline R 4 dcalul si gusta esis B,Judecatseseil i judecata de valoare Capitola DIN ISTORIA ESTETICH 28 L.Antichitaten 28 2 Beal Medi European 34 43. Renegere si spoca modems 38 4. Bstetica fn epoca lumin'amului a 5. estelcainetapa postimodernk 37 t Capitol ot (CATEGORIILE ESTETICH ot 1. Categortiestetice specitce vizwlitag “6 t 2. Fromosal 6 3. Moxiurt deeasten ale frumosul B ‘A. Fromosul in natura a | 2B rumosul in ate 2 . Frumosul socal 4 DD. Frama induc cyi E,Prineipi de eens saat frumosal Categoria etetic de emi ‘Tragicul ea fenomen socal Conceplal este desublia (Categoria eteticd de monumental Capitol 1 GNOSEOLOGIA ARTEL Moudlalititi de eunoasteeaitistio8 Imagineaarstics nae i adevde tn at Categori estetict deforms Categoria estetied de euloare (Categoria esetict a decorativulut Capitola V CREATIA ARTIST a Interpret th estetica create artistice Mita si metaora in acta eres sistice Faculie spl man fm actul de eregie Opera dears Concepia esti desi BIBLIOGRAFIE ws ir uy as 138 us 129 133 146 1st 161 187 m m in 1B 180 18s 188 199 Capitol ‘OBIECTUL SI PROBLEMATICA ESTETICH, 1. Speeiticl gi originea esteteti ‘Noviunea de esteiot desemneaz8 numnele une discipline de tip. flosofic, rela tinere, istoriceste sparutt Ia sir nVchigpd etropene.Priaul cae a sesizt seeastt now zon a fpiritla: fost Paton, mai tir disipolal xu, Arisotel, ia efinitdomeniul ar mumele de eselicd » fost stall mall i ‘ary, in secolal XVIII de cite Alexander Baurngarte. Aces a plecat de Ts distinja taijionsl intre eta, prin care deserane fapte de intligents tn filosofa s si atira, prin care desermsa fate de sensible, In Iacrareu st Mesisliones, poi fe opera etna Aesetien, partea La si parte H-, aural lizard acese dissin intro perspectivs Itniand. El vedea astfl in tistheta un domenia de fapte side cunostnge din zana senzoralului ca acituiau 0 zoof gooscologicl bine conturah Imaginile are’ vor face parte din acest tip de cunostinfe prin caracecul lor cones i seasibil. Pe de sil parte, Reomgarten Ingolge prin estcca gio sings Blosofics ce va deveni posbila leo: perpectiv® elnd filosofia va dablnd miloace singtioe pentru analiza arte. -a format, ayadar, un vermen now pentru a fesetnaao tout dieing care va avea ea obiect td Filoaofe sista aut amosul ‘Baumgarten era congient ct prin sceasc separafie tne fupisle de iteligena yi cele de aecdvitte vor ypare anu Probleme. De aceea, Baumgarten separa explicit esttea de 0 serie de Gomeni, eire pani stunct au finut loeul do exttic, asf: