You are on page 1of 33

S lubeyll

prln credlnf

s
e
r
i
a


c
o
u
c
e

/
e

/
r
a
u
s
j
e
r
a
b
i
/
e
lll klCE1
2002
3
C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Bcscricrca CIP a ibliotccii Xationalc a Romnici
RIB1, III
Cum s iubcti prin crcdint
right ill, ucureti . Lditura 1 , 2002
6+ p., 11 x 16 cn
ISX 93 99181 4
28
Coperta i 1iparul. 1codor Bcsign
(
Co)rig// 1990 Alege Vlafa
1oa/e dre/uri/e re:erta/e
Proiec/u/ Romauia
C.P. ++ 150 Bucureyll
CL LS1L IX CuXCLP1 1kXXSfLkXll?
Cand onnul lisus Eristos lea poruncit celor unsprezece
harha(i cu care inpartaise cea nai nare parte a lucrarii Sale
pananteti sa se duca in toata lunea i sa faca ucenici din toate
popoarele, lea nai spus sai inve(e pe aceti noi ucenici tot ce ii
inva(aseLl. (Matei 28.1820).
Mai tarziu, apostolul Pavel ia dat un indenn asenanator lui
1inotei, unul dintreucenicii sai.
)l ceal auzll de la mlne, n fafa mullor marlorl,
ncredlnfeaz la oamenl de ncredere, care s fle n slare
sntefeyl pealfll. (2 1inotei 2.2)
lata ce a descoperit echipa noastra, incepanddin anul 1951, in
procesul deconsilierei interac(iunecuzeci denii destuden(i, laici
i lideri spirituali.
1. Mul(i oaneni credincioi (inclusiv persoane sincere care
frecventeaza hiserici in nijlocul carora onnul lisus Eristos este
cinstit i Cuvantul Sau este proclanat cu credincioie) nu sunt
siguri denantuireasufletului lor, nuausiguran(a nantuirii.
2. Cretinul ohinuit duceovia(a plina defrustrari i eecuri.
3. Cretinul ohinuit nutiecun sa levorheasca senenilor sai,
,
"
4 5
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e
[}f)
Cea mai mare u/ere cuuoscu/ treoda/ 7
Ciuci adetruri desre dragos/e 11
I rimu/ as! }6
u/ocme/e o /is/ cu cei e care uui o/i iubi! }8
0ragos/ea /ui 0umue:eu s /e iusuj/e/easc! 41
6/id eu/ru s/udiu bib/ic iuditidua/ 45
u/rebri eu/ru discu/ii de gru 50
A//e ma/eria/e 54
CUPRINS
C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
intrun nodeficient, desprecredin(a sa in unnezeu.
n efortul saude a ajuta la redresarea acestei stari de lucruri i
la satisfacerea unor asenenea nevoi spirituale esen(iale i, in
consecin(a, pentru a putea face ucenici cretini', A/ege Jia/a a
intocnit o serie de ,conccptc transfcrabilc, in care discutan
nulte dintre adevarurile fundanentale pe care onnul lisus i
ucenicii Sai letransniteaualtor persoane.
In concept transferahil' este oidee sauun adevar carepoate
fi transferat sau conunicat din gura in gura, de la on la on, de la o
genera(ie spirituala la alta, fara ca sensul sau ini(ial sa fie alterat
saucatui depu(in diluat.
aca an avea la dispozi(ie, in linhile de cea nai larga
circula(ie, aceste adevaruri esen(iale, aceste concepte
transferahile' ale vie(ii cretine, atunci, cu ajutorul tiparului, al
filnelor, al audio i videocasetelor, ele ar putea fi folosite de
unnezeu pentru a transforna via(a a nilioane de oaneni din
lunea intreaga.
\a incurajan sa nu va lasa(i pana cand nu stapani(i deplin
fiecaredintreacesteconcepte, ceea ceesteposihil prin citirea lor cu
1
deosehita aten(iedecel pu(in aseori , aa incat sa pute(i fi capahili
dea letransnitealtor persoanecare, la randul lor, sa fiein staresa
inve(e i pe al(ii.' Printro cunoatere perfecta a acestor nateriale
i prin instruirea altor persoane care sa devina capahile sa se
nultiplice, continuandaceasta reac(ie in lan(, nilioane i nilioane
deoaneni vor putea fi evangheliza(i i uceniciza(i pentruEristos i
ii vor aduce astfel o contrihu(ie uriaa la inplinirea Marii Misiuni
in genera(ia noastra.
1
Cercetatorii in doneniul procesului educa(ional confirna faptul ca o persoana
ohinuita poate stapani con(inutul unui concept, cun ar fi acestea, dupa olecturare
atenta deaseori.
6
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e
Cums lubeyll prln credlnf
C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
CIX WXI WXRI PI1IRI
CIX0SCI1X YRI0BX1X
frunoasa sala de festivita(i a hotelului Marriott din
Chicago era ticsita de cei peste 1300 participan(i prezen(i la
conferin(a organizata de A/ege Jia/a. fiecare asculta cu nare
aten(ie relatarea nea despre una din cele nai senza(ionale
descoperiri spirituale pe care lean facut vreodata. cun sa iuheti
prin credin(a.
Xn vorhit despre dragoste ani la rand, pornind de la o
schi(a sinpla, con(inandpatrupuncte.
1. unnezeuteiuhetein nodnecondi(ionat.
2. ihlia i(i poruncete sa iuheti. pe unnezeu, pe seneni i
chiar pedunanii tai.
8 9
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
3. Xueti in staresa iuheti prin puteriletale.
4. Po(i iuhi cudragostea lui unnezeu.
ar, ca in najoritatea predicilor despre dragoste, lipsea
ceva. Xcun ca(iva ani, introdininea(a, an fost trezit dintrun sonn
profund. Stian ca unnezeu are sani spuna ceva. Xn sin(it
indennul sa na scol, sa deschid ihlia i sa ingenunchez pentru a
citi i a na ruga. Ceea ce an descoperit in urnatoarele doua ore a
inhoga(it de atunci via(a nea i pe a altor zeci de nii de oaneni.
Xn inva(at cun sa iuhesc.
u data cu aceasta descoperire, unnezeu nia poruncit sa
inpartaesc acest adevar ninunat cretinilor din intreaga lune. n
tinpul acestei experien(e innoitoare cu onnul, an adaugat al
cincilea punct predicii nele despre dragoste. Iubim prin
crcdint.
ragostea este cel nai nare( lucrudin lune cel nai nare
privilegiu i cea nai nare putere cunoscuta de on. Xplicarea ei, in
vorha i in fapta, a schinhat cursul istoriei dupa cun au
denonstrato prinii cretini, prin felul lor de trai nenaiintalnit
pana atunci pe panant. Crecii, ronanii i evreii se urau intre ei.
ldeea propriuzisa de dragoste i sacrificiu nu exista in concep(iile
lor. Cand au ohservat cun cretinii de diferite na(ionalita(i, de
linhi i culturi diferite, se iuheauunii pe al(ii i se sacrificaupentru
a se ajuta unii pe al(ii, au exclanat ului(i. la te uita cun se iuhesc
2
cretinii acetia unul pealtul!'
lan provocat pe studen(ii prezen(i la acea conferin(a sa se
alature la narea revolu(ie a dragostei. lean sugerat sa faca o lista
cu to(i aceia pe care nui sinpatizau i sa inceapa sai iuheasca prin
credin(a.

n dininea(a urnatoare, a venit la nine o tanara cu ochii


stralucitori i fa(a inhujorata i nia spus.
e aseara, via(a nea sa schinhat. Xni de zile nian urat
parin(ii, pecarenuian nai vazut decandavean 17 ani. Xn parasit
casa parinteasca in urna unei discu(ii, acun 5 ani, i pana in
prezent nulean scris nacar un rand, dei ei auincercat in repetate
randuri sa na convinga sa na intorc acasa. Ma hotarasen sa nui
nai vad niciodata. i uran! nainte de al prini pe onnul lisus
Eristos, fapt care sa petrecut acun cateva luni, ajunsesen
dependenta i traficanta de droguri, i chiar na prostituan.
Xseara, din prelegerea dunneavoastra, an inva(at cun sani
iuhesc parin(ii i aproape a fi vrut sa ies inediat din sala ca sa le
dau un telefon. \a pute(i inchipui aceasta? Xcun ii iuhesc
intradevar cudragostea lui unnezeui ahia atept sai revad!
1o(i oanenii doresc sa fie iuhi(i. Majoritatea psihologilor
acrediteaza ideea conforn careia cea nai nare nevoie a onului
esteaceea dea iuhi i a fi iuhit. Xuexista nici ohariera carepoatesta
in calea dragostei.
Lxista trei cuvinte greceti care se traduc in ronanete
printrunul singur. kXCuS1L'.
Eros este un cuvant care definete dorin(a trupeasca, el nu
aparein Xoul 1estanent.
Illeo este folosit pentru a indica prietenia, precun i
dragostea pentru prieteni sau rude, el desenneaza dragostea
fa(a decineva careareanuniteneritepentrua fi iuhit.
Agape este dragostea lui unnezeu cel nai pur i cel nai
profund tip de dragoste care se nanifesta nu prin sinple
eno(ii, ci printrun un act al voin(ei.

2
kohin lane fox, Pagaus aud C/ris/iaus (San francisco. Perennial lihrary, Earper
and kow Puhlishers, 1986, 1988), pag. 32+. Mul(inile strigau acest lucru cand
cretinii erauadui sa noara in areneleronane.
10 11
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e
}f}
C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Xgape este dragostea supranaturala i necondi(ionata a lui
unnezeu pentru tine, dovedita de onnul lisus Eristos prin
noartea Sa pe crucea Colgotei pentrupacatele tale. Lste dragostea
supranaturala pe care Ll dorete so produca tine i, prin tine, in
al(ii, prin uhul SauSfant. Xgape este dragostea carese inteneiaza
pe caracterul persoanei care iuhete i nu pe neritele persoanei
iuhite. Ineori ea este o dragoste nai degraha in ciuda lipsei de
nerite', decat datorita unor nerite'.
unnezeu suhliniaza inportan(a acestui fel de dragoste,
prin pana inspirata a apostolului Pavel, in 1 Corinteni 13. n acest
renarcahil text din Sf. Scriptura, Pavel ne anintete ca, fara
dragoste, orice an face pentru unnezeu sau pentru oaneni nu
arenici ovaloare. Mediteaza asupra acestor cuvinte.
,Chlar dac ay torbl n llmbl omeneyll yl ngereyll
yl nay atea dragosle, sunl o aram sunloare sau un
chlmtal zngnllor. )l chlar dac ay atea darul
prooroclel yl ay cunoayle loale lalnele yl loal ylllnfa;
chlar dac ay atea loal credlnfa aya ncdl s mul yl
munfll yl nay ateadragosle, nu sunl nlmlc. )l chlar dac
mlay mprfl loal aterea penlru hrana sracllor, chlar
dac mlay da lrupul s fle ars, yl nay atea dragosle,
numl foloseylelanlmlc"(1 Corinteni 13.13).
Cu alte cuvinte, orice ai face pentru unnezeu sau pentru
oaneni este fara valoare, atata tinp cat nu eti insufle(it de
dragostea lui unnezeu.
CIXCI XBIYXRIRI BISPRI
BRX0S1I
ar ce este agae? Si cun se nanifesta acest fel de
dragoste?
Xpostolul Pavel neda odescriereexcelenta.
,Bragoslea esle ndelung rbdloare, esle plln de
bunlale; dragosleanu plzmuleyle; dragosleanu selaud,
nu se umfl de mdndrle, nu se poarl necutllnclos, nu
caulfolosul su, nu semdnle, nu segdndeylelaru, nu se
bucurdeneleglulre, cl sebucurdeadetr, acoperlolul,
crede lolul, ndjduleyle lolul, sufer lolul. Bragoslea nu
ta plerl nlclodal. Prorocllle se tor sfdryl, llmblle tor
ncela, cunoyllnfa ta atea sfdryll... Acum dar rmdn
acesle lrel: credlnfa, ndejdea yl dragoslea; dar cea mal
maredlnlreeleesledragoslea."(1 Corinteni 13.+8, 13).
ftf(7(
12 13
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
n capitolul urnator, inspirat, ca toate celelalte, de uhul
Sfant, apostolul Pavel ne indeanna. ,Urmrlfl dragoslea"
(1 Corinteni 1+.1).
ani voie sa(i inpartaesc cinci adevaruri vitale despre
dragoste, care te vor ajuta sa in(elegi nai hine cun po(i iuhi prin
credin(a.
. BIWXIIII 1I III1I
X W0B XIC0XBI1I0XX1
unnezeu te iuhete cu agae dragostea descrisa in
1 Corinteni 13. 1e iuhete atat de nult, ca la trinis pe fiul Sau sa
noara pecrucein locul tau, pentruca tusa po(i prini via(a venica.
ragostea lui nu se hazeaza pe neritele noastre. onnul lisus
Eristos tea iuhit atat de nult, incat, pe cand erai inca pacatos, a
nurit pentrutine.
unnezeu te iuhete in nod necondi(ionat i fara sa
neri(i. 1e iuhete in ciuda neascultarii tale, in ciuda slahiciunilor
tale, in ciuda pacatului i egoisnului tau. 1e iuhete atat de nult,
incat Sa gandit sa(i ofere o cale spre via(a venica. e pe cruce,
Mantuitorul Eristosa strigat.
,Tal, larll, ccl el nu yllu cefac"(luca 23.2+).
aca astfel ii iuhete unnezeu pe cei pacatoi, po(i sa(i
inaginezi cat de nult te iuhete pe tine, care ai devenit copilul Sau,

14 15
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
prin credin(a in onnul lisus Eristos, i carecau(i sal fii placut?
Pilda fiului risipitor, din Lvanghelia lui luca, capitolul 15,
ilustreaza dragostea necondi(ionata a lui unnezeu pentru copiii
Sai. In on avea doi fii. fiul cel nic a venit i ia cerut tatalui partea
care i se cuvenea din avere, ia facut hagajul i a plecat departe,
unde ia cheltuit to(i hanii pe petreceri dezna(ate. Cand a
terninat hanii, ofoanetenarea venit peste(ara aceea i el nuavea
cesa nanance. n celedin urna, ia venit in fire, dandui seana ca
slujitorii tatalui saucel pu(in aveaucesa nanance. Si atunci a zis

,,Mtol scula, mtol duce lalall meu yll tol zlce:
Tal, ampclull mpolrlta cerulul yl mpolrlta la yl nu
mal sunl trednlc smchemflul lu; fmcapeunul dln
argafll ll-.(luca 15.18).
Pe cand era inca departe de casa, tatal sau la vazut venind
i i sa facut nila deel. X alergat, la luat in hra(ei la sarutat. Cred
ca tatal ia vazut fiul venind pe cand era el inca departe de casa,
fiindca tatal defapt atepta i seruga ca fiul sausa seintoarca acasa.
Credca petrecea nult tinp, zi de zi, scrutand cu privirea acel drun
pustiupecaretia ca urna sa seintoarca fiul sauacasa.
Pe cand fiul incerca sai narturiseasca greeala, tatal il
intrerupse i daduporunci servitorilor sa taie vi(elul cel ingraat i
sa pregateasca o petrecere. Caci fiul sau cel pierdut se pocaise, ii
schinhasegandurilei seintorseseacasa, pentrua faceiarai parte
din fanilia sa.
1ot astfel, unnezeu Sia dovedit dragostea pentru noi
inainte de a fi devenit cretini, i nai nult chiar, aceasta pilda
suhliniaza faptul ca unnezeu continua sai iuheasca pe copiii lui,
chiar i atunci cand acetia sau indepartat de Ll, i ii ateapta cu
nerahdare sa se intoarca la fanilia i partaia cretina. Chiar i
atunci cand eti neascultator, Ll nu inceteaza sa te iuheasca,
ateptand sa raspunzi pozitiv dragostei i harului Sai iertator.
Pavel scrie.
,Becl, cu cdl mal mull acum, cdnd sunlemsocollfl
neprlhnlfl, prln sdngele Iul, tomfl mdnlulfl prln El de
mdnla Iul Bumnezeu. Ccl, dac aluncl cdnd eram
trjmayl, am fosl mpcafl cu Bumnezeu, prln moarlea
Ilulul Su, cu mull mal mull acum, cdndsunlemmpcafl
cu El, tomfl mdnlulfl, prln tlafaIul."(konani 5.910)
ragostea pecareoareunnezeupentrutineintreceorice
pricepere oneneasca. lisus la rugat pe 1atal. ,M rog ca lofl s
fle una, cum Tu, Tal, eyll n Mlne yl Eu n Tlne, ca yl el
|uccnicii i crcdincioii din viitor] sfle unan Nol, penlru
cascunoasclumeacTu Mal lrlmls yl clal lubll, cum
Mal lubll peMlne."(suhl. ns.) (loan 17.21, 23)
L
00MkLLL0
0608L
6

L
0
I
k
]

16 1
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Candetete pu(in! unnezeute iuhete la fel de nult ca pe
fiul Sau, lisus Eristos! Ce adevar copleitor, de nein(eles! Xu
trehuie sa te teni de cineva care te iuhete in nod desavarit! Xu
trehuie sa ovai in al incredin(a intreaga ta via(a lui unnezeu,
caci Ll te iuhete cuadevarat. Si lucrul cel nai incredihil referitor la
dragostea Sa esteca teiuhetechiar i atunci candeti neascultator.
Parin(ii pananteti pot arata i ei o asenenea dragoste. Lu
ini iuhesc copiii, in egala nasura, cand sunt cunin(i i cand sunt
neascultatori. Pentru hinele lor i pentru ca ii iuhesc, uneori na
vad nevoit sai i nustru. Xa este i in rela(ia noastra cu
unnezeu. Cand eti neascultator, te pedepsete sau te nustra,
pentruca teiuhete.
Lvrei 12 vorhetedespreaceasta dragostecarel notiveaza
peunnezeusa nepedepseasca.
,)l afl ullal sfalul pe care tll d ca unor fll: Ilule,
nu dlspreful pedeapsa Bomnulul, yl nufl plerde lnlma
cdnd eyll muslral de El. Ccl Bomnul pedepseyle pe clnel
lubeyle, yl bale cu nulaua pe orlce flu pe carel prlmeyle-.
Suferlfl pedeapsa: Bumnezeu Se poarl cu tol ca yl cu
nlylefll. Ccl, careesleflul pecarenul pedepseylelall: "
,)l apol, dac prlnfll noylrl lrupeyll neau
pedepsll, yl lol leamdal clnsleacutenll, nu lrebule oare
cu aldl mal mull s ne supunem Tallul duhurllor, yl s
lrlm: Ccl el n adetr ne pedepseau penlru puflne zlle,
cum credeau el c e blne; dar Bumnezeu ne pedepseyle
penlru blnele noslru, ca s ne fac prlayl sflnfenlel Iul.
Esle adetral c orlce pedeaps, deocamdal pare o
prlcln de nlrlslare, yl nu de bucurle; dar mal pe urm
aduce celor ce au lrecul prln ycoalael, roadadlloare de
paceaneprlhnlrll" (Lvrei 12.57, 911).
Moartea lui Eristos pecrucea stins odata pentrutotdeauna
nania i judecata lui unnezeu pentru pacatele celor credincioi.
Candunnezeutenustra, ofaceca sa teajutesa creti in credin(a
Prinii cretini au indurat prigoane i suferin(e greu de
inaginat. 1otui, Pavel lescrie
,Clnenetadesprfl penol dedragoslealul Brlslos:
Necazul, sau slrdmlorarea, sau prlmejdla, sau sabla:
Bup cum esle scrls: Bln prlclna Ta sunlem dafl morfll
loal zlua; sunlemsocollfl ca nlyle ol de llal-. Toluyl, n
loale acesle lucrurl, nol sunlemmal mull decdl blrullorl,
prln Acela care nea lubll. Ccl sunl blne ncredlnfal c
nlcl moarlea, nlcl tlafa, nlcl ngerll, nlcl slpdnlrlle, nlcl
pulerlle, nlcl lucrurlle de acum, nlcl cele tllloare, nlcl
L
0608L
L0I 00MkLLL0
00MkLLL0
[}[}]
18 19
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
nlflmea, nlcl addnclmea, nlcl o allfplurnu tor fl n
slare sne desparlde dragoslealul Bumnezeu, care esle
n IlsusBrlslos, Bomnul noslru" (konani 8.3539).
u asenenea dragoste este inposihil de in(eles, dar nu
inposihil desin(it.
. IIIX 1I P0RIXCI1I SX
III1I: PI BIWXIIII,
PI SIWIXI I CBIXR PI
BIWXXII 1XI
In oarecareinva(ator al legii la intrehat pelisus.
,ntflorule, careesleceamal mareporuncdln
Iege:- Ilsus la rspuns: S lubeyll pe Bomnul,
Bumnezeul lu, cu loal lnlma la, cu lol suflelul lu yl cu
lol cugelul lu-. Aceasla esle cea dlnldl yl cea mal mare
porunc. Iar a doua, asemenea el, esle: S lubeyll pe
aproapele lu cape llne nsufl-. n acesle douporuncl se
cuprlndeloalIegeayl Prorocll" (Matei 22. 36+0).
X fost o perioada, la inceputul vie(ii nele de cretin, cand
na sin(ean copleit de porunca de al iuhi pe unnezeu cu o
dragoste de asenenea propor(ii. totala, desavarita! Ma intrehan
cudisperarecun a putea sa ajung vreodata la un nivel atat deinalt
dedragoste.
oi au fost factorii care au facut sa se nasca i sa creasca in
inina nea dorin(a deal iuhi peunnezeucutoata fiin(a i a cauta
sal fiu pe plac cu tot dinadinsul. uhul Sfant i Cuvantul lui
unnezeu.
20 21
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Mai intai, uhul Sfant a fost Cel ce nia unplut inina cu
dragostea dunnezeiasca, aa cun a pronisunnezeu.
,ns ndejdea aceasla nu nyal, penlru c
dragoslealul Bumnezeu afosl lurnaln lnlmllenoaslre,
prln Buhul Sfdnl, careneafosl dal."(konani 5.5).
n al doilea rand, neditand, pe haza Cuvantului Sau, la
caracterul lui unnezeu i la lucrurile ninunate pe care lea facut
i le face Ll pentrunine, ini dauseana ca dragostea nea pentruLl
crete. l iuhesc, pentruca Ll na iuhit intai (l loan +.19).
Cun a putut onnul lisus sa na iuheasca atat denult, incat
sa fie gata sa noara pentru nine? Cun de na ales sa fiu un copil al
lui? Ce nerite an eu pentru a fi unul dintre anhasadorii lui,
insarcinat sa duc lunii vestea huna a iuhirii i iertarii lui? uare de
ce nia facut Ll i nie parte de privilegiul de a fi in pernanen(a cu
nine i iu nine, prin uhul Sfant, sau de pronisiunea cani va
inplini toate nevoile, potrivit hoga(iei slavei Sale? e ce na hucur
eu de privilegiul necunoscut nici unuia dintre oanenii atat de
nuneroi carenulauaflat peonnul lisus ca Mantuitor dea na
trezi in fiecare dininea(a cu un cantec de slava in inina i cu
hinecuvantarea pehuze, pentrudragostea, hucuria i pacea pecare
Ll leda cuatata generozitatetuturor celor careiaupus increderea
in fiul Sau, onnul lisus?
Lran tanar in credin(a cand an ceruto in casatorie pe
\onette, so(ia nea. La era o nenhra activa a isericii, chiar daca,
dupa cun an descoperit nai tarziu, nuse dedicase inca onnului.
nchipui(iva dezanagirea ei cand ian explicat, plin de noul neu
entuziasn pentru Eristos, ca l iuhean pe unnezeu nai nult
decat pe ea i ca Ll va avea intotdeauna prinul loc in via(a nea.
Xan reuit sai explic de altfel, pe atunci nici nuni dadean
seana de asta, ca tocnai datorita dragostei nele pentru

unnezeu, eran in stare so iuhesc atat de nult. Ceva nai tarziu,


insa tot inainte de a ne casatori, a sin(it i ea dragostea i iertarea
lui unnezeui a devenit un copil al Sau.
Cutinpul, unnezeua devenit centrul vie(ii ei, i fiindca Ll
ocupa prinul loc in inina i in via(a fiecaruia dintre noi, ne
hucuran in rela(ia noastra conjugala deodragostepecarealtfel nu
an fi cunoscuto niciodata. ei responsahilita(ile pe care le an in
slujha lui unnezeuna trinit in nulte par(i ale lunii i deseori na
aflu departe de ea, de copii i de casa, fiecare dintre noi ii gasete
hucuria i inplinirea in onnul. Xtunci cand aven privilegiul de a
fi cu to(ii inpreuna, sin(in o nare hoga(ie spirituala, datorita
dragostei noastrepentruonnul i dragostei lui fa(a denoi.
Cretinul care na inva(at inca sal iuheasca i sal caute pe
unnezeu, nai inainte detoate i nai presus deorice, este vrednic
de conpatinit, deoarece el pierde hinecuvantarile nespus de nari
pronise celor cel iuhesc pe unnezeu cu toata inina, cu tot
sufletul, cutoata puterea i cutot cugetul lor.
Cand inplinin porunca de al iuhi pe unnezeu din toata
inina, cu tot cugetul i cu toata puterea, ne va fi uor sa inplinin i
cea dea doua porunca, aceea de a ne iuhi aproapele ca pe noi
inine. aca aven o legatura corespunzatoare cu unnezeu, pe
verticala, ne von putea raporta in nod corect i la senenii notri,
peorizontala.
e exenplu, daca lai hilele de hiliard pe nasa, lihere,
ricoeaza una de cealalta datorita construc(iei lor. ar daca legan
cateva hile cu sfoara intre ele i le ridican perpendicular pe nasa,
vor rananetoatela un loc.
Cand cretinii sunt uni(i cu Eristos i traiesc prin uhul
Sfant, ei au o legatura vie cu unnezeu, iuhindul din toata inina,
din tot sufletul i din tot cugetul, i astfel sunt capahili sa
inplineasca porunca lui unnezeureferitoarela dragostea fa(a de
seneni.
22 23
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Xpostolul Pavel explica acest lucru, spunand.
,Be fapl: S nu preacurteyll, s nu furl, s nu facl
nlcl o mrlurlslre mlnclnoas, s nu pofleyll...- yl orlce
all porunc mal poale fl se cuprlnd n porunca aceasla:
S lubeyll pe aproapele lu ca pe llne nsufl-. Bragoslea
nu face ru aproapelul; dragoslea, decl, esle mpllnlrea
Iegll"(konani 13.910).
kezultatele dragostei noastre fa(a de unnezeu i de
senenii notri sunt o via(a tot nai sfanta, din ce in ce nai nulte
roadespiritualei gloriepentruXuneleonnului lisus.
e asenenea, (i se poruncete sa(i iuheti aproapele,
pentru ca aceasta dovedete legatura ta cu 1atal ceresc. ovedeti
ca i apar(ii lui Eristos prin faptul cai iuheti pe al(ii. e altfel,
apostolul loan chiar ajunge sa puna sennul egalita(ii intre
nantuire i dragostea de seneni, atunci cand spune ca, daca nu ne
iuhin aproapele, nul cunoaten pe unnezeu, pentru ca
unnezeuestedragoste.
Xpostolul loan spune.
,Bar clne are bogfllle lumll aceslela yl tede pe
fralele su n netole yl yl nchlde lnlma faf de el, cum
rmdne n el dragoslea lul Bumnezeu: Copllayllor, s nu
lublmcu torba, nlcl cu llmba, cl cu fapla yl cu adetrul"
(1 loan 3.1718).
onnul lisus a spus.
,AceaslaesleporuncaMea: stlublfl unll pealfll,
cumtamlubll Eu"(loan 15.12).
Credincios fiind, tu trehuie sal iuheti pe aproapele tau,
pentruca i el esteofapturaa lui unnezeu, facuta dupa chipul lui,
de asenenea, trehuie sal iuheti, pentru ca unnezeu nsui il
iuhete i pentru ca onnul lisus a nurit pentru el. Irnand
exenplul lui unnezeu 1atal i al lui unnezeu fiul, ar trehui sai
iuheti pe to(i oanenii. Mai nult ca atat, trehuie sa te consacri
pentruai ajuta sa cunoasca i ei dragostea i iertarea lui.
onnul lisus a nai spus.
,Afl auzll c sa zls: S lubeyll pe aproapele lu yl
s uryll pe trjmayul lu-. Bar Eu t spun: Iublfl pe
trjmayll toylrl, blnecutdnlafl pe cel ce t bleslem,
facefl blne celor ce t ursc yl rugaflt penlru cel ce t
asupresc yl tprlgonesc, casflfl fll al Tallul toslru care
esle n cerurl, ccl El face s rsar soarele Su pesle cel
rl yl pesle cel bunl yl d ploale pesle cel drepfl yl pesle cel
nedrepfl. Baclublfl numal pecel cetlubesc, cersplal
mal ayleplafl: Nu fac ayayl tameyll: )l dacmbrflyafl cu
dragoslenumal pefrafll toylrl, celucru neoblynull facefl:
Oarepgdnll nu fac lafel:-"(Matei 5.+3+7).
Cand cretinii vor incepe sa se poarte ca adevara(i cretini,
iuhindul pe unnezeu i pe senenii lor, iuhindui vrajnaii dar,
nai ales, fra(ii in credin(a indiferent de culoare, rasa sau rang
social von vedea i in tinpurilenoastre, la fel ca in prinul secol, o
naretransfornarein intreaga societate. uanenii sevor ninuna de
dragostea noastra, aa cun sau nirat cand iau vazut pe prinii
cretini i auzis. la teuita, cenult seiuhesc unii peal(ii!'
Xn ocazia sa stau de vorha cu nul(i oaneni, tineri i
varstnici, carenupot sa seacceptepeei inii. Inii sunt dohora(i de
vinova(ie, al(ii nu sunt inpaca(i cu defectele sau handicapurile lor
fizice. Xl(ii se sint inferiori din punct de vedere intelectual sau

f (){}
24 25
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
social. Sfatul neu pentru to(i este. unnezeu te iuhete i te
accepta aa cun eti. Si tu trehuie sa faci acelai lucru. la(i privirea
de la tine insu(i! Concentreaza(i aten(ia i dragostea asupra lui
Eristos i a celorlal(i oaneni! Principala ta preocupare sa fie aceea
dea sluji lui unnezeui senenilor tai!'
ragostea lui unnezeu este o for(a unificatoare printre
cretini. Pavel ne reconanda sa ne inhracan ,cu dragoslea,
care esle leglura destdrylrll" (Coloseni 3.1+), pentru ca sa
ni se ,mbrbleze lnlmlle, s flm unlfl n dragosle"
(Coloseni 2.2). Xunai dragostea universala a lui unnezeu poate
trece peste harierele suparatoare create de diferen(ele dintre
oaneni. Xunai o dedicare unita fa(a de Eristos, izvorul iuhirii,
poate slahi tensiunea, poate alunga neincrederea, poate incuraja
sinceritatea, poate suhlinia calita(ile hune ale oanenilor ii poate
facesal slujeasca lui Eristosintrun nodeficient.
u nana nia spus odata ca descoperirea acestor principii
legatededragostea facutonai rahdatoarei nai plina dedragoste
fa(a deso(ul i decopiii ei.
Copiii ajunsesera sa na scoata din sarite cu tot ce trehuia
sa fac pentru ei. Ma enervan nereupe ei i, pentru ca eran atat de
nefericita, devenisen oso(iecusurgioaica i cicalitoare. Xici nui de
nirare ca so(ul neu gasea intotdeauna scuze sa lucreze la hirou
pana tarziu. Xcun este cu totul altfel. in casa noastra se sinte
dragostea lui unnezeu, intrucat an inva(at sa iuhesc prin
credin(a.
In so( ini narturisea altadata.
So(ia nea i cu nine nean indragostit din nou unul de
altul. lar la hirou pot sa lucrez acun cu aceiai oaneni pe care nui
putean suporta inainte, cand nu inva(asen cun sa iuhesc prin
credin(a.

. XI I1I X S1XRI SX III1I


CI PI1IRIII 1XII
Pe cat este de adevarat ca ,cel ce sunl pmdnleyll nu
pol s plac lul Bumnezeu" (konani 8.8), tot atat de adevarat
esteca noi nuputen iuhi aa cun ni secere, prin puterilenoastre.
Xuii po(i iuhi peal(ii cuagape, dragostea necondi(ionata a
lui unnezeu, prin propriileeforturi. ecateori nuteai hotarat sa
iuheti pe cineva? e cate ori nai incercat sa(i incropeti o
atitudine pozitiva fa(a de o persoana care (iera indiferenta? Lste
inposihil, nui aa? Prin puterile tale, este inposihil sa iuheti pe
cineva cuiuhirea lui unnezeu.
Si aceasta deoarece, din fire, nusunten rahdatori i huni, ci
sunten geloi, invidioi i plini de nandrie. Sunten arogan(i,
dispre(uitori, egoiti i lipsi(i de scrupule, cautand sa ne inpunen
nodul de a gandi. Xu an putea niciodata sai iuhin pe ceilal(i
oaneni aa cun neiuheteunnezeu!
[0{}
26 2
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
. P01I III CI BRX0S1IX III
BIWXIIII
ragostea lui unnezeuesteaceea caretea adus la Eristos
i tot ea te sus(ine i te incurajeaza in fiecare zi. Prin dragostea lui,
carelocuietein tine, po(i sai aduci i peal(ii la onnul lisus i po(i
sluji senenilor tai cretini, aa cun a poruncit unnezeu.
Lxpresia suprena a dragostei lui unnezeu pentru on a
fost cohorarea fiului Sau, in trup onenesc, pe panant. Prin
naterea, caracterul, personalitatea, inva(aturile, via(a, noartea i
invierea fiului Sau, unnezeu nea dat o inagine perfecta a
dragostei lui.
Cun intra aceasta dragoste in via(a ta? La devine parte din
fiin(a ta din nonentul in care, prinindul pe onnul lisus ca
Mantuitor i onn, unnezeuvinesa locuiasca in tine, prin uhul
Sfant. ntradevar, Sf. Scriptura spune.
,Bragoslea lul Bumnezeu a fosl lurnal n lnlmlle
noaslre prln Buhul Sfdnl, Care nea fosl dal" (konani 5.5).
unnezeu este uh i ,roada Buhulul esle dragoslea..."
(Calateni 5.22). Cand eti calauzit de uhul Sfant, po(i iuhi cu
dragostea lui unnezeu.
Cand Eristos vine in via(a ta i devii cretin, unnezeu i(i
ofera i acele lucruri de care ai nevoie pentru a fi alt fel de on.
Xlaturi denotiva(ie, prineti puterei odragosteneohinuita.
ar cun po(i face ca aceasta dragoste sa devina o realitate
practica in via(a ta? Cun po(i iuhi astfel? Prin hotarari? lnpunan
du(i sa iuheti? Xu! Singurul nod de a iuhi este explicat la punctul
urnator.
}[(){}
28 29
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
. III1I PRIX CRIBIX1X
1ot ce (ine de via(a cretina se hazeaza pe credin(a. luheti
prin credin(a, tot aa cun lai prinit peonnul lisus prin credin(a,
tot aa cun traieti prin credin(a i cun eti unplut cu uhul Sfant
prin credin(a.
aca roada uhului estedragostea, nean putea intreha, in
nod logic. Xui de ajuns nunai sa fin plini de uh?' unnezeu
estedeacordaici, nunai ca, in practica lucrurilestaualtfel cunoi.
Mul(i cretini iuhesc cu dragostea lui unnezeu i
nanifesta roada uhului in via(a lor, fara sa fi cerut in nodspecific
sa fie unplu(i cu dragostea lui, prin credin(a. fara sai dea seana,
ei iuhesc de fapt prin credin(a, de aceea, nu sint nevoia sa ceara
dragostea lui unnezeu, prin credin(a, printrun act deliherat de
voin(a.
n Lvrei 11.6 ni se reanintete ca ,frcredlnfesle cu
nepullnf s flmplcufl Iul"! Lste evident ca acolo unde nu
este credin(a, dragostea lui unnezeu nu se poate nanifesta cu
nici un chip.
aca (ie greusai iuheti pe ceilal(i, anintete(i ca lisus ne
a poruncit. ,S t lublfl unll pe alfll cum tam lubll Eu"
(loan 15.12). Xadar, unnezeutrea sa neiuhin unii peal(ii. Ll ne
cere lucrul acesta. nsa, pedealta parte, tin ca Ll nuneporuncete
sa facen nici un lucru fara sa ne dea i puterea necesara. n 1 loan
5.1+15, unnezeu nea pronis ca, daca ceren ceva dupa voia lui,
ne va asculta i ne va raspunde. legand aceasta pronisiune de
porunca lui unnezeu de a iuhi, puten cere, prin credin(a,
privilegiul dea iuhi cuiuhirea lui.
unnezeu are pentru tine rezerve nelinitate de agae,
dragostedivina, supranaturala. Xutrehuiedecat soceri, sa cau(i sa
creti in ea i sodaruieti i altora, atragandastfel la Eristos sute i
nii deoaneni, prin singura dragostecareconteaza.
Pentrua sin(i i inpartai aceasta dragoste, trehuiesoceri
prin credin(a, adica sa crezi pronisiunea prin care unnezeu Sa
angajat sa(i dea tot ce trehuiepentruinplinirea voii Sale.
0608L
6L0Ik]
30 31
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
ar acest adevar nu este nicidecun ceva nou. Ll a fost
consennat in Sf. Scriptura de aproape 2.000 de ani. 1otui, in acea
dininea(a cand lan in(eles pentru prina data, el a reprezentat
pentru nine o noua descoperire, i de atunci, el a continuat sa
transforne via(a a nii de cretini, carora an avut privilegiul sa lil
inpartaesc. Cand an inceput sa iuhesc prin credin(a, an
descoperit ca tensiuniledintreninei ceilal(i oaneni auinceput sa
dispara, uneori in nodniraculos.
e exenplu, o vrene nia fost foarte greu sal iuhesc pe
unul dintre nenhrii echipei cu care lucran, i acest lucru na
nelinitea. Mia fi dorit sal iuhesc. Stian ca unnezeu ini
poruncise sal iuhesc, totui datorita unor nepotriviri i diferen(e
de caracter, ini venea greusal iuhesc. Xtunci onnul nia anintit
deporunca din 1 Petru5.7.
,Aruncafl asupra Iul loale ngrljorrlle toaslre,
ccl El nsuyl ngrljeyledetol."
Man hotarat sal dau onnului aceasta ingrijorare i sa
incepsal iuhesc peacel on prin credin(a. Si aa an facut. Candlan
cerut lui unnezeu sani ia aceasta povara i nian insuit, prin
credin(a, dragostea lui fa(a de acea persoana, grija nea a disparut.
Stian ca prohlena esteacun in nainilelui unnezeu.
u ora nai tarziu, an gasit suh ua nea o scrisoare de la el,
care nu avea cun sa tie prin ce experien(a trecusen in acea
dininea(a. e fapt, scrisoarea fusese scrisa cu o zi inainte. onnul
prevazuse schinharea care avea sa aiha loc in nine. Man intalnit
cuacest coleg in dupaaniaza aceleiai zilei an petrecut inpreuna
cele nai ninunate nonente de rugaciune i partaie.ecizia de al
iuhi cu dragostea lui unnezeu, prin credin(a, a schinhat rela(iile
dintrenoi.
Printre cunotin(ele nele se nunara i doi avoca(i foarte
talenta(i. u vrene, acetia iaupurtat onarepica unul altuia, ca sa
nuspun ca era vorha chiar despreoacerha ura personala. ei erau
nenhri de seana ai aceluiai harou, se criticau nereu i fiecare ii
facea via(a celuilalt un calvar.
Inul dintre ei la prinit pe onnul lisus Eristos i, dupa
cateva luni, a venit sani ceara un sfat.
l critic i il urasc pe colegul neu de ani i ani de zile, ini
spuse el, iar el a avut o atitudine la fel de ostila fa(a de nine. ar
acun, cand an devenit cretin, nu ni se pare corect ca razhoiul
dintrenoi sa continue. Cesa fac?
Cear fi sal rogi sa te ierte i sai spui cal iuheti? ian
sugerat eu.
Xicidecun na putea face aa ceva, izhucni el. Xsta ar fi o
ipocrizie. Xul iuhesc, cun a putea sai spun cal iuhesc?
lan explicat ca unnezeu poruncete copiilor Sai sai
iuheasca chiar i dunanii i ca aceasta dragoste supranaturala i
necondi(ionata, pe nune agae este o expresie a voin(ei noastre,
pecareonanifestan prin credin(a.
epilda, dragostea prezentata in 1 Corinteni 13 este.
,.ndelung rbdloare, esle plln de bunlale;
dragoslea nu plzmuleyle; dragoslea nu se laud, nu se
umfl de mdndrle, nu se poarl necutllnclos, nu caul
folosul su, nu se mdnle, nu se gdndeyle la ru, nu se
bucur de neleglulre, cl se bucur de adetr, acoper
lolul, crede lolul, ndjduleyle lolul, sufer lolul."
(1 Corinteni 13.+7).
\ei renarca, ian spus eu, ca aceasta intreaga descriere a
dragostei nu constituie expresia unor sentinente, ci a unui act al
voin(ei.

32 33
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Xean plecat genunchii i prietenul neu la rugat pe
unnezeusal ierte pentruatitudinea nereucritica fa(a de colegul
saui a cerut, prin credin(a, dragostea lui unnezeupentruel.
X doua zi, dininea(a devrene, prietenul neuintra in hiroul
colegului, zicand.
Mi sa intanplat ceva extraordinar. Xn devenit cretin i
acun an venit sa(i cer iertare pentru toate jignirile din trecut i
sa(i spun ca teiuhesc.
Colegul sau fu atat de uinit i, in acelai tinp, convins de
propria vinova(ie, incat ii ceru i el iertare de la prietenul neu.
Xpoi, sprenarea sa uinire, a adaugat.
X vrea sa devin i eu cretin. \rei sani spui ce trehuie sa
fac?
upa ce prietenul neu ia aratat ce trehuie sa faca, prin
hroura A/ege tia/a, au ingenuncheat anandoi ca sa se roage. lar
apoi au venit inpreuna sani spuna despre aceasta ninune
deosehita a dragostei lui unnezeu.
In asistent special al unui fost guvernator al Californiei
nea vizitat la XrrowheadSprings i, in tinpul vizitei sale, la prinit
pe lisus Eristos ca Mantuitor i onn. X inceput apoi sa descopere
cun poate iuhi prin credin(a. Xvusese de curand o discu(ie dura cu
fiul sau dupa care acesta fugise de acasa. Lvaluand acun situa(ia
creata, din noua sa perspectiva cretina, a realizat ca el nui spusese
niciodata fiului saucat de nult il iuhea. n drun spre casa, la rugat
pe onnul sal readuca pe fiul sau acasa, pentru a putea pune
lucrurile in ordine. dorea sai arate dragostea pe care o sin(ea fa(a
de el. Xpropiinduse de casa, inina a inceput sai hata din ce in ce
nai repede. fereastra canerei de la etaj era luninata, ceea ce
insenna ca fiul sauseintorseseacasa! upa cateva secunde, tatal i
fiul erau inhra(ia(i, inpaca(i i incepeau o noua rela(ie, hazata pe
dragostea i iertarea lui unnezeu.

lata un alt caz. In tanar student, fothalist, nascut i crescut


intrun nediu in care oanenii de culoare erau detesta(i, socotea ca
nu va putea sai iuheasca niciodata colegii de culoare. ntro seara
a participat la o intrunire a unui grup de studen(i carora lean
vorhit despre dragostea prin credin(a, cu referire speciala la
iuhirea celor dealta rasa.
n tinp ce va ruga(i, nia spus el nai tarziu, lan cerut lui
unnezeu sani dea i nie dragostea lui pentru oanenii de
culoare. Parasind sala, prinul on pe care lan intalnit a fost un
negru care statea de vorha cu o fata alha. \a da(i seana ce situa(ie
provocatoare pentru cineva care ii ura pe negri! ar, deodata, ni
sa facut nila de acel tanar de culoare. Xlta data la fi urat i poate
na fi luat la har(a cuel. ar unnezeunia ascultat rugaciunea.
n aceeai seara, doi tineri negri casatori(i sau apropiat de
nine, pe holul hotelului dela XrrowheadSprings. fe(elelor radiau
dehucurie.
In lucru ninunat sa intanplat in seara aceasta in via(a
nea, spuse tanara. Xn fost eliherata de ura pe care o avean fa(a de
oanenii alhi. lan urat pe alhi inca de cand eran copil. Stian ca,
fiindcretina, ar trehui sai iuhesc peto(i oanenii, dar nuputean. i
uran pe alhi i voian sa na razhun. Xstaseara an inceput sai
iuhesc prin credin(a, i an reuit.
So(ul ei a adaugat.
Si eu an reuit! Ira nea la adresa oanenilor alhi a
disparut! \a nul(unin pentru ca nea(i spus cun puten sa iuhin
prin credin(a.
Xlhii carei urau candva pe negri i negrii carei urau odata
pe alhi ajung sa descopere dragostea supranaturala a lui
unnezeu cu care acun se pot iuhi unii pe al(ii. So(ii i so(iile
cretinecaretraiauin tot felul deconflicteii insuesc dragostea lui
unnezeu prin credin(a, i, drept urnare, in casnicia lor se
intanpla adevarate ninuni. Conflictele intre parin(i i copii sunt

34 35
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
rezolvate i diferen(ele dintre genera(ii inlaturate, atunci cand
oanenii inva(a sa iuheasca prin credin(a. isputele dintre colegii
de serviciu iau sfarit. unanii inceteaza sa nai fie dunani
atunci cand ii iuhin prin credin(a. ragostea lui unnezeu poate
inlatura oriceprejudeca(i i poatedepai oriceohstacole.
ragostea este cea nai nare for(a cunoscuta de on. La a
schinhat cursul istoriei in prinul secol al erei cretine, i
unnezeu o folosete astazi pentru a aduce o nare revolu(ie in
secolul nostru. Xinic nupoateinvingedragostea lui unnezeu.
n prinul veac al erei cretine, a existat o stransa legatura
intre dragoste i credin(a, ceea ce a condus la cea nai nare
revolu(ie spirituala din istoria lunii. nsa, atat credin(a, cat i
dragostea, au fost apoi pierdute in intunecatul Lv Mediu.
escoperirea facuta de catre Martin luther i apropia(ii sai
colahoratori pe teneiul cuvintelor hihlice urnatoare. ,Cel
neprlhnll talrl prln credlnf"a dus la keforna i la onoua
nicare puternica a uhului Sfant. ar dragostea era pu(ina, ha
chiar se poate spune ca adesea erau nai nulte conflicte decat
dragoste.
Xstazi, unnezeu ne readuce in aten(ie unitatea hihlica
dintrecele doua virtu(i divine. credin(a i dragostea. Prin credin(a,
dragostea supranaturala a lui unnezeu va patrunde acolo unde
ninic altceva nu poate patrunde, pentru ai aduce pe oaneni la
onnul lisus Eristos. ragostea care izvorate din credin(a ii va
atrage pe oanenii de pretutindeni, astfel ca traind i iuhind prin
credin(a, von putea raspandi dragostea lui unnezeu in toata
lunea. Xceasta dragoste este contagioasa, atragatoare i plina de
ini(iative. La ii face pe oaneni sa flananzeasca i sa inseteze dupa
unnezeu. ragostea este inventiva, descoperind nereu noi
noduri in caresa senanifeste, al(i oaneni pecaresai ridicei vie(i
pecaresa leschinhe.
leonard este un exenplu in aceasta privin(a. n seara in
care la prinit pe Eristos ca Mantuitor, inina lui a fost unpluta de
dragoste i intreaga lui fiin(a sa schinhat. Pana atunci urase tot ce
era in jurul lui.
Xdesea, cand venea acasa heat seara, ii lovea cainele cu
piciorul in incercarea deal alunga depeveranda. ar cainelenuse
lasa, latrandul, naraind i uneori incercand sal nute.
Clatinanduse pe picioare, din cauza hauturii, leonard incepea sa
fugareasca hietul cainein jurul nesei depeveranda.
1rezita de zarva, so(ia protesta, spiritele se agitau, cearta
sfarinduse de cele nai nulte ori cu hataie. n ultina instan(a,
leonard reuea sa alunge cainele de pe veranda, aruncand intre
tinpscaunelei ghivecelecuflori in toatedirec(iile.
n seara in care lan prinit pe Eristos, relata leonard,
an fost atat deplin dedragoste, incat pana i cainelenostrua sin(it
ca se intanplase ceva neohinuit. Sa ridicat i a inceput sa vina
tara catre nine, atingand prietenos piciorul care il lovise in toate
celelalte seri. Sa aezat plin de hucurie la picioarele nele, voind
parca sa se hucure de nangaierea dragostei pe care io refuzasen
atata vrene.

L L
L
00MkLLL0
0l80I0
/]
36 3
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
IX PRIWII PXS!
ragostea de tip agae se nanifesta adesea suh forna
conpasiunii. onnul lisus a spus.
,Clne crede n Mlne, dln lnlma lul tor curge rdurl
deaptle..."(loan 7.38).
Conpasiunea este unul din aceste rauri. un parau lin, plin
de hlande(e i de in(elegere fa(a de nevoile altora. u asenenea
dragoste la facut pe onnul lisus sai hraneasca pe cei flananzi,
sai nangaie pe cei intrista(i, sai vindece pe cei holnavi, sa inve(e
nul(inilenevoiaei sai inviepecei nor(i.
Cei nai nul(i dintre noi an sin(it, la un nonent dat, o
astfel de dragoste fa(a de cineva. Poate ca ai sin(ito in tinp ce
spalai vasele sau lucrai la serviciu, poate, in tinp ce conduceai
naina sau stand pe o hanca, intro sala de clasa. Poate ca nai
in(eles de unde venea, dar ai sin(it indennul sa faci ceva deosehit
pentrucineva anune.
\reau sa te indenn sa faci prinul pas. ncepe sa iuheti,
prin credin(a, i continua apoi sa te lai purtat de acest rau de apa
vie'. Lste dragostea lui unnezeu, care curge spre cei in nevoie.
ndennul dragostei pe carel sin(i in inina ta este sennul ca
unnezeu te unple cu dragostea lui, pentru a o arata acelei
persoane.
Cerel lui unnezeu saSi arate astazi prin tine fa(a de
cineva dragostea lui plina dehlande(e. n tinpceterogi, cerel sa(i
aduca in ninte oanunita persoana. Candvei sin(i ca dragostea lui
unnezeu fa(a de acea persoana este in tine, cauta sa afli ce nevoi
are i incearca sa le inplineti. Cand urnezi indennul uhului
Sfant, ii po(i ajuta pe cei pe care unnezeu ia pregatit pentru a fi
schinha(i, tu fiind unealta Sa. Xtunci cand unnezeu te indruna
sa aju(i pe cineva, Ll i(i va da tot ce(i este necesar pentru a inplini
voia lui (filipeni +.13, 1 1esaloniceni 5.2+).
ntro revista japoneza era puhlicata o fotografie a unui
fluture. Xcesta era de culoare gri, o nuan(a inchisa, dar cand il
atingeai cu nana, caldura atingerii producea o reac(ie speciala in
cerneala folosita la tipar, aa incat griul acela intunecos se
transforna intronultitudinedeculori vii i stralucitoare.
Candetete, ce poate fi schinhat, in acelai fel, prin
atingerea plina de caldura a interesului i dragostei tale? fanilia
ta? iserica ta? uraul in care traieti? lunea aceasta plina de
suferin(a este flananda dupa atingerea cuiva caruia ii pasa, caruia
ii pasa cu adevarat. Prin dragostea lui unnezeu, acea persoana
po(i fi chiar tu.
}f{0t(){(
38 39
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
X10CWI1I 0 IIS1X CI CII
PI CXRI XII P01I III!
ar, ce puten face in cazul acelora care sunt greu de iuhit?
Cu oanenii cu care nu te po(i in(elege? lndivizii a caror atitudini te
calca pe nervi? 1e sfatuiesc sa faci o lista cu to(i cei care nu(i sunt
sinpatici i sa incepi sai iuheti prin credin(a. Poate tu insu(i vei fi
pe acea lista. 1eai gandit vreodata sa(i aplici (ie insu(i, prin
credin(a, adevarurile privitoare la dragoste, consennate in
1 Corinteni 13? koagal pe unnezeu sa te ajute sa te vezi aa cun
te vede Ll. Xu ai nici un notiv sa nu te placi, din nonent ce
Creatorul tau tea iertat i (ia dovedit dragostea lui
necondi(ionata, prin jertfa Sa depeColgota, undea nurit rastignit
pentrutine!
aca onnul lisus locuiete in tine, eti o fiin(a
desavarita, pentru ca Eristos nsui este dragostea desavarita,
pacea desavarita, rahdarea desavarita, hunatatea desavarita. Ll
este nunai hunatate i. Ll locuiete in inina ta i i traiete via(a
lui in tine!
Cand Satan incearca sa te atace, aducandu(i in fa(a pacate
pe care leai narturisit deja sau exagerandu(i slahiciunile i
defectele, insuete(i, prin credin(a, iertarea i neprihanirea
onnului lisus Eristos i nul(unetel ca, pe haza Cuvantului Sau,
nu ai de ce sa te teni de acuza(iile Satanei. Mul(unetel ca eti un
copil al lui unnezeui ca pacatelei(i sunt iertate! Mul(unetel lui
unnezeu ca Satan nu nai are nici o putere asupra ta, decat in
linitele pe care i le inpune unnezeu. iavolul nu se poate atinge
de tine fara pernisiunea lui unnezeu. Xa ca lasa i aceasta grija
in seana onnului, conforn poruncii lui din 1 Petru5.7.
,)l aruncafl asupraIul loale ngrljorrlletoaslre,
ccl El nsuyl ngrljeyledetol."
Poate ca pe acea lista se va afla eful tau, sau vreun coleg,
copiii tai, sau unul dintre parin(ii tai. koagate pentru fiecare
persoana de pe lista aceea! Cerel uhului Sfant sa te unple cu
dragostea lui Eristos pentru fiecare in parte! Cauta sa te intalneti
cuei i lasatecondus dedragostea inepuizahila i copleitoarea lui
unnezeu, prin credin(a! Irnarete felul in care lucreaza Ll prin
tine i vezi cun Se folosete de zanhetul tau, de cuvintele tale, de
rahdarea ta, pentru aSi arata dragostea fa(a de persoana in cauza.
luhetel astfel pe fiecare dintre dunanii' tai! luhetei
pe to(i cei care te supara, te ignora, te plictisesc, te nenul(unesc.
uanenii doresc sa fieiuhi(i cudragostea lui unnezeu.
u nana care intro iarna lunga i friguroasa a avut de
infruntat in fanilia ei oreion, pojar, un nas rupt, trei din(i noi la
hehelu i nenunarate alte dificulta(i se afla pe punctul de a se
prahui suh povara. n cele din urna, sa aplecat pe genunchi,
vrandsai verse necazul in rugaciune. uh, oanne! Xn atatea de
facut!' lnagina(iva, insa, surpriza ei cand sa ponenit spunand
altceva. uh, oanne! Xn atata de iuhit!' ntradevar, niciodata nu
f]0){(]
40 41
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
sevor sfari ocaziiledea iuhi prin credin(a.
ine ninte, dragostea de tip agae nu este doar un
sentinent, ci este un act de voin(a. luheti riu crediu/. Prin
credin(a, po(i sa(i insueti dragostea lui unnezeupentrufiecare
situa(iei pentrufiecarepersoana in parte.
,Roada Buhulul esle dragoslea..." la fel ca orice alt
fruct, dragostea crete. Pentru ca rodul sa poata crete, este nevoie
nai intai de o sanan(a, apoi de flori, de polenizare, de caldura
soarelui, de ploi invioratoare i uneori chiar de vant. 1ot astfel, in
via(a de toate zilele, dragostea ta va fi incalzita de hucurii, udata de
lacrini i inpratiata de vanturile diferitelor inprejurari.
unnezeufolosete toate aceste lucruri pentru aSi inplini voia in
via(a ta. Ll este Cel ce face ca dragostea ta sa creasca. Creterea
dragostei noastre este un proces continuu, fara intrerupere.
Xpostolul Pavel spune.
,Bomnul s t fac s creylefl lol mal mull n
dragosleunll fafdealfll yl fafdelofl..."(1 1esaloniceni 3.12).
BRX0S1IX III BIWXIIII
SX 1I XSIIII1IXSCX!
uare in ce nasura, fiind notivat de iuhirea senenilor prin
credin(a, teai inplicat tu intro intensa evanghelizare personala,
vorhindule oanenilor despre onnul lisus Eristos i participand
astfel la inplinirea Marii Misiuni?
Cand incepi sal iuheti pe unnezeu prin credin(a, din
toata inina, din tot sufletul, cu tot cugetul i cu toata puterea, i pe
aproapeletauca pe tine insu(i, ajungi sai vezi pe oaneni aa cun ii
vedeunnezeu ca fiin(edenarepre(, pentrucarefiul SauSia dat
via(a pe crucea Colgotei. rept urnare, vei fi copleit i tu de
aceeai dragostecareil insufle(ea peapostolul Pavel candspunea.
,Pe El l propotdulmnol yl sflulmpe orlce omyl
ntfm pe orlce om n loal nfelepclunea, ca s
nfflym pe orlce om destdryll n Brlslos"
(Coloseni 1.28).
a, dragostea lui unnezeu este aceea care va face ca
Marea Misiune sa devina pentru noi, deopotriva, o
f }{]
42 43
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
resousabi/i/a/e ersoua/ i uu mare riti/egiu. Cand
necretinii vor ohserva dragostea adevarata, dovedita in nod
practic intre cei credincioi, nu doar rostita in cuvinte, se vor nira
i ei, la fel ca necretinii din prinul veac, spunand. la te uita, ce
nult se iuhesc unii pe al(ii!' Si rezultatul va fi ca vor dori i ei sal
prineasca pe Mantuitorul nostru i sa se inchine inpreuna cu noi.
Ce ninunat este sa aven la dispozi(ia noastra o asenenea
putere transfornatoare i aducatoare de hucurie! La este darul
Mantuitorului nostru, lisus Eristos, care a pronis in Cuvantul Sau
ca ne va da tot ce ne lipsete. Xu trehuie sa presupui ca o ai, sa speri
ca o vei oh(ine candva sau sa (io doreti cu ardoare. Xu trehuie
decat sa (io insueti prin credin(a, chiar acun, pe haza oruucii
lui unnezeu de a iuhi i a romisiuuii Sale ca va raspunde
rugaciunilor pecarelefacen dupa voia Sa.
aca doreti acest lucru, fa din rugaciunea de nai jos
propria ta rugaciune.
,0oamue uu miai ji oruuci/ s iubesc dac uai ji
iu/eu/ioua/ s m aju/i s o/ iubi 0e aceea ba:audu
m e oruuca 1a de a iubi i e romisiuuea 1a de a
rsuude a/uuci caud m rog du toia 1a /i cer i
rimesc c/iar acum dragos/ea 1a acea dragos/e
descris iu 1 Coriu/eui 1} ja/ de 1iue ja/ de /o/i
oameuii i ja/ demiueiusumi Amiu
XI II1X
Cum s lubeyll prln credlnf este un concept
transferahil, unul care poate fi transnis nai departe. Po(i sa ajungi
sal in(elegi foarte hine, lecturandul atent de ase ori. upa aceea
inva(ai i pe al(ii, dupa cun nea poruncit onnul nostru in Matei
28.20.
,...facefl ucenlcl... yl ntfafll s pzeasc lol ce t
amporuncll".
Xpostolul Pavel nea incurajat sa facen acelai lucru.
,)l ceal auzll de la mlne, n fafa mullor marlorl,
ncredlnfeaz la oamenl de ncredere, care s fle n slare
sntefeyl pealfll"(2 1inotei 2.2).
j}f
44 45
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
BIB PIX1RI S1IBII IIIC
IXBIYIBIXI
1. Cun i(i explici deosehirileexistenteintredragostea detiperos
ji/eo i agae? (\ezi paginile910).
2. Ce se in(elege prin dragoste necondi(ionata? Cun po(i
nanifesta oasenenea dragostefa(a deal(ii?
(\ezi paginile1618).
3. Ce ne spune konani 8.3539 cu privire la dragostea lui
unnezeu?
46 4
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
4. Cunoti adancinea acestei iuhiri a lui unnezeu? aca da, cun
este afectata via(a ta de aceasta cunoatere? aca nu, ce ai
putea face pentru a deveni nai contient de dragostea lui
unnezeufa(a detine?
5. Cun po(i sa inplineti porunca din loan 13.3+?
6. Cun se definete la 1 loan 3.1619 i +.1+19 adevarata
dragoste?
. Cun ai putea sa(i dovedeti dragostea in urnatoarelesitua(ii.
a. in fanilie
b. la coala
c. laserviciu
d. in iserica din carefaci parte
c. launeveninent sportiv.
8. e ce este inportant sa te iuheti pe tine insu(i? Cun po(i face
acest lucru? Cei inpiedica adesea pe oaneni sa se iuheasca i
sa se accepte pe ei inii? Ce efect are acest lucru asupra
dragostei lor fa(a deal(ii? (\ezi paginile3233).
9. Cun se explica faptul ca dragostea poate invinge harierele urii,
prejudeca(ilor, naniei, fricii, geloziei? (\ezi pagina 32).
10. Cun intra dragostea lui unnezeuin ininilenoastre?
(konani 5.5).
11. Cun ne insuin dragostea lui unnezeu? Care este rolul
credin(ei ? (\ezi paginile3639).
48 49
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
12. la ce resurse po(i sa apelezi, atunci cand i(i este greu sa iuheti
pecineva?
a. 1 Petru5.7
b. filipeni +.13
c. Coloseni 3.213
d. 11esaloniceni 3.1213
13. Care este legatura dintre pronisiunea consennata la
1loan 5.1+15 i posihilitatea de a(i insui dragostea lui
unnezeu pentru a iuhi prin credin(a? Ce legatura exista intre
aceasta i evanghelizarea personala?
14. fa o lista cu oanenii care nu(i sunt sinpatici i incepe sai
iuheti prin credin(a. koagate ca uhul Sfant sa te unple cu
dragostea lui Eristos fa(a de fiecare dintre ei. koagate pentru
fiecare in parte i cauta nodalita(i practice de a le dovedi
dragostea lui Eristosin aceasta saptanana.
}f{([]}
50 51
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
X1RIXRI PIX1RI BISCI1II
BI RIP
1. Lnunera(i i discuta(i caracteristicile dragostei lui unnezeu,
descrise de apostolul Pavel in 1 Corinteni 13. Casi(i cate un
sinonin sau cate o scurta descriere pentru fiecare din aceste
caracteristici. Spune(i ceinseanna fiecarecalitatepentruvoi.
2. iscuta(i nodalita(i practice prin care credincioii adevara(i
care alcatuiesc iserica sau1rupul lui Eristos, ii pot nanifesta
dragostea pentruunnezeui unii fa(a deal(ii.
3. fiecare dintre voi sa vorheasca despre cineva pe carel
considera aproapele' sau. Cun pute(i sa arata(i dragoste fa(a
deacelepersoane?
4. Cei nai nul(i dintrenoi sunten contien(i defaptul ca aven cel
pu(in o slahiciune care face sa ne fie greu sa iuhin. npartai(i
aceste lucruri (daca este posihil) cu restul grupului. Cun te
ajuta dragostea lui unnezeu sa te po(i iuhi i accepta in acel
doneniu?
5. Candetete la o situa(ie in care a trehuit sa faci apel la
dragostea lui unnezeu pentru a(i iuhi un vrajna.
npartaete ce anune sa intanplat. aca exista in via(a ta o
persoana pe care sar parea ca no po(i iuhi, ce(i propui sa faci
in aceasta saptanana, pentrua schinha situa(ia?
6. Caresunt elenenteledehaza aleporuncii datedeonnul lisus
celor credincioi in Matei 22.36+0? Spune ce inseanna pentru
tinepersonal fiecareelenent.
52 53
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
. Ce rol joaca in iuhirea prin credin(a pronisiunea lui
unnezeu, porunca lui i voin(a ta? (\ezi 1 loan 5.1+15).
8. luhirea esteun procesgradual. \orhetedesprecateva donenii
in care unnezeu te provoaca sa iuheti prin credin(a la ora
actuala.
54 55
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
]{(
XI1I WX1IRIXII SCRISI
BI III RIB1
BISPRI P0S1 5I RIXCIIXI
Ayleplala Trezlre: Amerlca esle chemal la posl,
rugcluneyl ,culareaIefel Bomnulul .
Xceasta carte captivanta, narcata de o profunda sinceritate,
arata cun nilioane de oaneni ai lui unnezeu pot contrihui la
generarea unei nari treziri spirituale i pot opri judecata lui
unnezeu asupra Xnericii. Jiue /re:irea ii poate echipa pe
cretini, isericilelor i intreg poporul pentrucea nai naretrezire
spirituala care a avut loc de la onnul lisus Eristos i pana in zilele
noastre.
"
){f}
S1IBII IXBIYIBIXI
SXI BI RIP
Patru ctapcalcmaturizrii crctinc.
Xcest studiu hihlic con(ine cinci lec(ii nenite sai ajute pe
credincioi sa ajunga siguri de nantuirea lor, sai inve(e ce
inseanna creterea in credin(a sau naturizarea duhovniceasca, sa
le prilejuiasca experien(a hucuriei izvorate din acceptarea
dragostei i iertarii lui unnezeu i sa le arate cun pot fi unplu(i
cuuhul Sfant.
\a stau la dispozi(ie diferite ghiduri de studiu, inclusiv pentru
lideri.
Noualatlafn Brlslos
Pslrarealeglurll cu Bumnezeu
Cl tol tefl prlml o pulere
Cumscreyll n noualatlafn Brlslos
56 5
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
5ascctapcalcmrturici crctinc.
Scopul studiului intitulat astfel este acela de ai ajuta pe
cretini sa adopteun stil devia(a carelevorheteoanenilor despre
onnul lisus Eristos. Irnand pas cu pas aceste lec(ii, credincioii
inva(a cun sa depuna narturie despre credin(a lor. cu deplina
convingere, prin puterea uhului Sfant.
\a stau la dispozi(ie diferite ghiduri de studiu, inclusiv pentru
lideri.
Cumsfll slgur derelaflalapersonalcu Bumnezeu:
Cumsfl nsuyeyll lublreayl lerlarealul Bumnezeu:
Cum s fll umplul de Buhul Sfdnl:
Cum s umblll n pllnlalea Buhulul Sfdnl:
Cum sI facl pe Brlslos cunoscul allora:
Cum sfl consolldezl relafla cu Bumnezeu:
Icccctapccscntialcpcntru ocrcdint matur.
Xceste studii hihlice foarte cunoscute prezinta o nodalitate
sinpla pentru a in(elege esen(a credin(ei cretine, oferind
credincioilor o tenelie solida pentru naturizare. fiind rodul a
nuneroi ani de studii aprofundate, ele aufost folosite de catre nii
i nii deoaneni.
\a stau la dispozi(ie diferite ghiduri de studiu, inclusiv pentru
lideri.
lntroducere. Inicitatca lui Iisus
Ltapa 1. Xvcntura crctinului
Ltapa 2. Crctinul i viata abundcnt
Ltapa 3. Crctinul i Buhul Sfnt
Ltapa +. Crctinul i rugciunca
Ltapa 5. Crctinul i iblia
Ltapa 6. Crctinul i ascultarca
Ltapa 7. Crctinul i mrturisirca lui Iisus
Ltapa 8. Crctinul i drnicia
Ltapa 9. Incursiuncn Ycchiul 1cstamcnt
Ltapa 10. Incursiuncn Xoul 1cstamcnt
58 59
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Xi fcut i tu minunata dcscopcrirc a unci victi
plincdcBuhul Sfnt:
roura nestarneteinteresul pentruaceasta fericita realitate
a vie(ii pline de uhul Sfant, ne ajuta so descoperin i ne inva(a
cun puten trai clipa de clipa intro totala dependen(a de
unnezeu.
IntcrXcta.
In grup de studii interactive pentru tinerii din licee i
faculta(i. Conpus din peste +0 de lec(ii, setul con(ine atat noti(ele
studentului cat i cele ale profesorului. 1enele ahordate acopera
un spectrufoartenaredesuhiectei eleseadreseaza atat celui care
este in cautarea Xdevarului cit i cretinului natur. Cu un design
placut aceasta seriedestudii estecea nai noderna din (ara noastra
careaduceinpreuna tinerii la nasa dediscu(ii.
Iisus Istoria Sa potrivit Ivanghclici dup Iuca.
Lvanghelia dupa luca, considerata cea nai docunentata scriere
din antichitate i ilustrata cu cateva poze din filnul lisus', este
urnata de articolul scris de ill right, Cine este acest lisus?' care
provoaca pe cititor sa dea un raspuns i sa ia o decizie fa(a de
Lvanghelie, prezentata clar i sinplu prin Cele Patru legi
Spirituale'.
t]{(}](
WX1IRIXII PIX1RI CRI51IRIX
X CRIBIX1X
Conccptctransfcrabilc.
Xceasta colec(ie de hrouri hinecunoscute preda principiile
necesare unei vie(i inhelugate de credin(a i slujire. Sunt nite
lucrari fundanentale care ii pot ajuta pe cretini sa creasca in
credin(a, sa se sinta inplini(i din punct de vedere spiritual i sa
traiasca ovia(a de hiruin(a. Mesajele sunt disponihilesuhforna de
car(i, audio i videocasetei auurnatoareletitluri.
Cumpofl fl slgur ceyll creylln
Cumpofl slmfl dragosleayl lerlarealul Bumnezeu
Cumsfll umplul cu Buhul Sfdnl
Cumpofl lrl n Buhul Sfdnl
Cumsal roaden prezenlareaEtanghellel
Cumsl aducl pealfll laBrlslos
Cumsajufl landepllnlreaMarll Mlslunl
Cumslubeyll prln credlnf
Cumslerogl cu ncredere
Cumslrleyll drulnd
60 61
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
t]{(}](
Wai mult dcct un simplu 1mplar Josh
WcBowcll.
u carte clasica scrisa de }osh despre unicitatea lui lisus Eristos
i despre cun po(i sal prineti in via(a ta ca onn i Mantuitor. u
unealta apologetica excelenta.
WX1IRIXII PIX1RI IICRXRIX
BI IYXXBIIIIXRI
Xlcgc Yiata.
roura aceasta este unul dintre cele nai eficiente nateriale
pentru prezentarea Lvangheliei care au fost tiparite vreodata.
roura explica foarte clar \estea una a onnului lisus Eristos,
ceea ce te ajuta sa po(i incepe cuuurin(a odiscu(ie i sa vorheti cu
deplina convingeredesprecredin(a ta in unnezeu.
Crcdinta Xdcvrat.
Mesajul Lvangheliei este prezentat atat prin cuvinte cat i
vizual folosinduse inagini. Xceasta hroura este o unealta foarte
huna cand vorheti cu oaneni religioi i care se autodenunesc
ortodoci.
0 povcstc 3B.
u prezentare clara i sinpla a Lvangheliei pornind de la ideea
ca o persoana nu este doar trup i ninte ci ca ea are i un suflet.
62 63
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e C u m s i u b e / i r i u c r e d i u /
Xceasta hroura este conceputa in general sa ajunga la ininile
tinerilor.
Yrci stcrcmarci dintrc100.000 studcnti:
u incitanta prezentare a nevoii de a ne renarca i rezultatele
acesteia pentru sufletul nostru duce intrun nod natural la
prezentarea Celui ce cu adevarat poate face o diferen(a in via(a
oricarui student.
Winimag CinccstcIisus:
u hroura viu colorata care provoaca pe cel ce o citete sa se
gandeasca serios la cineestelisus i carein final explica cun po(i sa
ai orela(iepersonala culisus Mantuitorul.
64
C o u c e / e / r a u s j e r a b i / e
III RIB1 este fondatorul i preedintele
organiza(iei nisionareAlegeVlafa careii desfaoara activitatea
in 172 de (ari unde traiete 98din popula(ia lunii. npreuna cu
cei peste 113.000 de lucratori pernanen(i i voluntari ai
organiza(iei, ill right a condus la onnul lisus Eristos zeci de
nilioane de oaneni i a ajutat nilioane de cretini sa duca o via(a
plina de uhul Sfant i cu o notiva(ie sanatoasa, o via(a plina de
roadeduhovniceti i deputere, spreslava lui unnezeu.
r. right a urnat cursuri postuniversitarela seninariile
teologice Priuce/ou i Iu//er intre anii 19+6 i 1951. Posesor al
nenunarate diplone de recunoatere na(ionala i interna(ionala,
inclusiv a cinci doctorate onorifice, el este de asenenea autorul a
nuneroase car(i i puhlica(ii nenite sa ajute la inplinirea Marii
Misiuni. Sa preocupat intrun nod deosehit de coordonarea
ac(iunii interna(ionale Neu Iije 2000 al carei ohiectiv a fost
inpartairea, pana la finele anului 2000, a Lvangheliei onnului
nostrulisus Eristosunui nunar depesteaseniliardedeoaneni.

You might also like