CARUNTU GENU ALEXANDRU

MANAGEMENT FINANCIAR
ANALIZA FINANCIARA SI GESTIUNE
FINANCIARA OPERATIONALA
1
CUPRINS:
CUVANT INAINTE 5
CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FIRMEI
1.1 Conceptul de management financiar
1.2 Atributele managementului financiar
1.3 Functiunea financiara a intreprinderii
1.4 Obiectivele managementul finaciar
1.5 Relatiile managementului financiar cu alte discipline
6
6
1
1!
22
25
CAPITOLUL II
MECANISME FINANCIARE
2.1 "iata financiara
2.2 Flu#urile financiare
2.3. Cicluri financiare
2!
2!
34
35
CAPITOLUL III
INTREPRINDEREA - SISTEM COMPLEX
3.1 Ce este firma sau intreprinderea$
3.2 %niversul financiar al intreprinderii
3.3 &anagementul clientilor
3.4 &anagementul furni'orilor
3.5 Relatia intreprindere ( banca
3.6 Relatia intreprinderii cu societatile de asigurari
3)
3)
3!
42
46
4*
4!
CAPITOLUL IV
ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII
4.1. Anali'a financiara ( definire+ scopuri si utili'atori
4.2 "regatirea informatiei contabile pentru anali'a financiara
4.3 Fondul de rulment ,capitalul de lucru-
4.4 .ecesarul de fond de rulment
4.5 /re'oreria neta
4.6 0ituatia neta a intreprinderii
53
53
5*
63
6*
*
*5
2
CAPITOLUL V
ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII
5.1 Contul de profit si pierdere
5.2 Anali'a mar1elor de acumulare
5.3 Capacitatea de autofinantare
**
*)
)2
!1
CAPITOLUL VI
DIAGNOSTICUL SI ECHILIBRUL FINANCIAR AL
INTREPRINDERII
6.1 Rata rentabilitatii
6.2 0istemul ratelor de aprecierea a ec2librului financiar
6.3 Rate de finantare
!4
!4
!*
1!
CAPITOLUL VII
RISCUL SI GESTIUNEA RISCURILOR
INTREPRINDERII
*.1 Riscul de e#ploatare
*.2 Riscul financiar al intreprinderii
*.3 Riscul de faliment
11
111
11*
121
CAPITOLUL VIII
SISTEMUL DE BUGETE AL INTREPRINDERII
).1 3ugetul 4 instrument de planificare
).2 3ugetul activitatii generale a intreprinderii
).3 3ugetul van'arilor
).4 3ugetul productiei
12)
12)
132
134
13)
CAPITOLUL IX
PREVIZIUNEA TREZORERIEI
!.1 3ugetul de tre'orerie
!.2 5laborarea bugetului de tre'orerie
!.3 "revi'iunea incasarilor si platilor
!.4 Acoperirea soldurilor de tre'orerie
144
145
14*
14!
15
CAPITOLUL X
GESTIUNEA FINANCIARA PE TERMEN SCURT
1.1 &anagementul stocurilor
1.2 6eterminarea necesarului de finantare a ciclului de
#ploatare
1.3 Finantarea ciclului de e#ploatare din surse imprumutate
152
152
1*1
1*5
3
CAPITOLUL XI
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROCESULUI
INVESTITIONAL
11.1 Conceptul de investitii si tipologia acestora
11.2 5lementele financiare ale unei investitii
11.3 Criterii financiare pentru evaluarea proiectelor de investitii
11.4 &anagementul formarii capitalurilor firmei
1*!
1*!
1)2
1)3
1!
CAPITOLUL XII
SISTEMUL INFORMATIONAL AL INTREPRINDERII
12.1 7nformarea si informatia
12.2 0ursele informatiilor
2*
2)
211
CAPITOLUL XIII
EVALUAREA INTREPRINDERII
13.1 5valuarea intreprinderii4 necesitate definire si clasificare
13.2 5valuarea patrimoniala a intreprinderii
13.3 5valuarea financiara a intreprinderii
13.4 5valuarea mi#ta a intreprinderii
213
213
214
21)
21)
BIBLIOGRAFIE 21!


4
Cuvant inainte
/recerea a mai mult de treispre'ece ani de la deplasarea deci'iei
de la nivel macroeconomic la nivel microeconomic a fost marcata de
un progres in planul teoriei managementului si o ignorare 8uasitotala a
practicii managementului.
Falimentul activitatii apare ca urmare a imposibilitatii
intreprinderii de a4si onora obligatiile de plata si este determinat de
lipsa de lic2iditati+ se poate afirme ca managementul activitatii
financiare este cau'a succesului sau esecului intreprin'atorilor.
Conducerea prin finante a unei intreprinderi vine in spri1inul
fundamentarii politicii financiare la nivel microeconomic+
concreti'andu4se intr4o multitudine de deci'ii financiare+ cu impact
asupra performantelor financiare. 7n aceste conditii+ intreprinderea
apare ca un centru autonom de deci'ie care detine putere economico4
financiara.
6aca managerii financiari doresc sa inregistre'e succes+ trebuie
sa cunoasca problemele financiare actuale si sa faca u' de conceptele
si instrumentarul oferit de managementul financiar.
Am urmarit prin aceasta lucrare o pre'entare o managementului
financiar+ astfel incat sa nu reflecte+ pentru studenti sau alte persoane
interesate+ imaginea unei ++ discipline in conserva9.
Cartea incearca sa surprinda intr4un spatiu restrans o serie de
probleme teoretice+ comple#e si delicate+ si totodata+ nu ridica pretentia
de a pre'enta+ prin aceasta forma+ o epui'are a subiectelor.

Autorul
5
CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FIRMEI
!! C"n#e$tu% &e 'ana(e'ent )inan#ia*
7n conditiile economiei de piata+ eficienta unei intreprinderi depinde intr4o
proportie covarsitoare de capacitatea managerilor de a intelege si aplica principiile+
metodele si te2nicile moderne de management. Calitatea actului de management
este o conditie vitala pentru ca firmele sa obtina avanta1e competitive si sa re'iste
in mecanismele concurentiale..
7oan 3ogdan in lucrarea ++/ratat de management financiar bancar
defineste managementul financiar ca fiind ++un subsistem al managementului
general al firmei+ avand ca scop asigurarea resurselor financiare necesare+ alocarea
si reparti'area lor profitabila+ cresterea valorii firmei si a sigurantei patrimoniului
acesteia+ indeplinind un rol activ+ pornind de la resursele financiare mobili'ate in
stabilirea obiectivelor strategice si tactice ale firmei si in controlul si evaluarea
indeplinirii acestora.
7n acceptiunea autorilor+ managementul financiar este stiinta si arta
conducerii proceselor financiare+ menite sa oriente'e si sa organi'e'e activitatile
firmei pentru valorificarea tuturor resurselor financiare in vederea reali'arii unor
obiective de performanta si eficienta ( cresterea valorii intreprinderii+ cresterea
sigurantei patrimoniului.
7ndiferent de marimea si forma de proprietate a intreprinderii+
managementul financiar isi asuma in cea mai mare parte raspunderea pentru
politica financiara adoptata la nivel microeconomic care urmea'a a se aplica in
vederea atingerii obiectivelor urmarite de proprietarii si:sau administratorii
resurselor financiare. 6in acest motiv+ multitudinea definitiilor intalnite in literatura
de specialitate+ identifica managementul financiar cu domeniul care se ocupa cu
fundamentarea deci'iilor financiare la nivelul intreprinderii. &anagementul
financiar repre'inta un ansamblu de principii+ metode+ te2nici+ instrumente si
actiuni prin intermediul carora se fundamentea'a deci'iile financiare in conte#tul
reali'arii unor obiective organi'ationale+ formulate printr4o strategie de firma.
0e poate aprecia ca deci'ia financiara devine actul fundamental al
managementului financiar+ fiind re'ultatul unui proces rational de alegere
constienta din mai multe variante posibile+ a unei solutii considerate optime in
planul activitatilor si operatiunilor financiare. Fundamentarea corecta a deci'iilor
financiare nu este posibila fara o anali'a financiara prealabila al carei obiectiv
consta in diagnosticarea starii de performanta financiara a intreprinderii la
inc2eierea e#ercitiului. 5a isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe
ale activitatii financiare+ in vederea fundamentarii unei noi strategii manageriale de
mentinere si e#pansiune intr4un mediu concurential. 6e asemenea+ anali'a
financiara face obiectul preocuparilor e#terne ale partenerilor economici si
6
financiar4bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu
respectiva intreprindere. 7n fine+ ;bugetarea< oricarei actiuni a intreprinderii+
atragerea de capitaluri e#terne ,proprii si imprumutate-+ pastrarea si e#tinderea
segmentelor de piata gasesc in anali'a financiara o ba'a de fundamentare ca
premisa esentiala in efectuarea unei 1udecati profesionale si adoptarii de deci'ii
financiare optime.
Asadar+ anali'a financiara
1
este integrata in activitatea de conducere a
intreprinderii si ofera cele mai bune solutii pentru fundamentarea deci'iilor
financiare. Calitatea deci'iilor financiare adoptate va e#ercita un impact direct
asupra gestiunii financiare care repre'inta ;ansamblul actiunilor de administrare
,gospodarire4 n.n.- a resurselor banesti ale intreprinderii.<
2
7n linii mari putem
distinge o gestiune financiara pe termen scurt , a activelor si pasivelor circulante de
tre'orerie+ locali'ate in partea de 1os a bilantului- si o gestiune financiara pe termen
mediu si lung ,a activelor si pasivelor permanente+ situate in partea de sus a
bilantului-.
&anagementul financiar mai poate fi definit printr4un proces de planificare+
de identificare si de conservare a resurselor financiare. 5l vi'ea'a mai multe
dimensiuni si anume=
- planificarea si controlul>
- trecutul si viitorul>
- termenul scurt si termenul lung>
- factorii interni si e#terni>
- teoria si practica financiara.
Ca urmare+ un management financiar adecvat in cadrul firmei va contribui
la oferirea unor produse mai bune la preturi sca'ute+ a unor salarii mai mari+ atat
pentru personalul productiv+ cat si pentru cel de conducere+ si in acelasi timp+ la
reali'area unor venituri mai mari pentru investitorii care au in1ectat capital in
afacerea respectiva
3
.
0e poate afirma ca prin actiunile sale+ managementul financiar trebuie sa
asigure+ atat supravietuirea firmei+ cat mai ales consolidarea situatiei sale+ probata
prin obtinerea unor performante de piata notabile.
&anagementul financiar vi'ea'a organi'area si conducerea sistemica a
activitatii financiare a unei firme prin urmatoarele cai
4
=
- prin previ'iunea financiara+ pe ba'a bugetului de venituri si c2eltuieli>
- prin controlul reali'arii obiectivelor financiare prestabilite>
- prin monitori'area permanenta a modului de gestionare a
1
7sfanescu+ A.> 0tanescu+ C.> 3aicusi+ A. 4 Analiza economico-financiara> editura 5conomica>
3ucuresti> editia a doua> 1!!!>
2
0tancu+ 7. ( Gestiunea financiara> editura 5conomica> editia a 77 a> 1!!4>
3
". ?alpern+ @.F. Aeston+ 5.F. 3rig2am 4 Finante &anageriale+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!)
4
7. 3atrancea 4 Anali'a financiara+ 5ditura 6acia+ Clu1 ( .apoca+ 2
*
patrimoniului in vederea prevenirii riscului de faliment al firmei.
Rolul managementului financiar este de a crea un cadru de actiune
favorabil+ in care urmea'a sa se stabileasca cone#iunile firesti dintre obiectivele
financiare ale firmei+ valoarea de piata a acesteia+ mi1loacele si instrumentele
folosite pentru masurarea performantelor sale financiare. Aceasta triada este
absolut necesara deoarece odata ce obiectivele firmei au fost identificate+ definite si
evaluate+ performantele obtinute la nivel microeconomic trebuie monitori'ate si
anali'ate.
&anagementul financiar presupune raspunsul la urmatoarele intrebari=
- Cine utili'ea'a documentele financiare$
- 7ntreprinderea creste ,cifra de afaceri+ c2eltuieli+ rentabilitate-$
- Functionea'a intreprinderea eficient$
- 5ste ntreprinderea stabila din punct de vedere financiar$
- 7ntreprinderea investeste pentru de'voltare$
- Cum se obtin si cum se reparti'ea'a contul de profit si pierderi$
- Care este ++averea neta si gradul de lic2idare$
- 6e unde vin banii ,bilantul-$
- Care este circuitul banilor ,surse si utili'ari-$
- Ce valoare adaugata reali'ea'a$
- Care este legatura dintre documente , e#emplu= armoni'area raportului
anual cu bilantul si contului de profit si pierdere-$
- Ce cuprinde raportul anual , de'voltare si po'itie+ evenimente importante+
perspective probabile de ac2i'itii de actiuni proprii activitatii+ detalii
despre cifra de afaceri pe activitati+ regiuni-$
Avanta1ele unui management financiar eficient sunt urmatoarele=
- controlul mai usor al flu#urilor de venituri si c2eltuieli>
- adoptarea Bn cunostinta de cau'a a deci'iilor financiare importante
pentru viitorul Bntreprinderii>
- furni'area catre investitorii potentiali+ Bn orice moment+ de informatii
despre planurile financiare ale Bntreprinderii>
- intocmirea de rapoarte si anali'e financiare profesioniste+ bine fondate+
care iau Bn considerare variabilele interne si e#terne ale Bntreprinderii>
- cresterea gradului de profitabilitate a afacerii.
6esfasurarea activitatii+ de catre managerii financiari+ in conditii de
performanta si calitate manageriala pre'uma e#istenta urmatoarelor conditii=
- conditie primordiala a conducatorilor compartimentelor financiare este
aceea de a fi instruiti din punct de vedere managerial si de a fi motivati
po'itiv in reali'area obiectivelor stabilite>
- managerii financiari trebuie sa cunoasca obiectivele generale ale
intreprinderii>
)
- obiectivele particulare+ stabilite la nivelul compartimentului financiar
trebuie sa fie corelate si fie convergente cu obiectivele generale ale
intreprinderii+ in masura sa nu determine anga1ari riscante cu efecte
negative in domeniul= asigurarii desfacerii+ eficientei productiei+ asigurarii
resurselor+ calitatii debitorilor etc.>
- managerii financiari trebuie sa dispuna de mi1loacele indispensabile
,resurse materiale 4 utila1e+ te2nologii+ resurse informationale+ resurse
umane+ resurse financiare- atingerii obiectivelor stabilite>
- alegerea celei mai bune variante de deci'ie presupune ca managerul
financiar sa beneficie'e de un anumit grad de independenta in planul
e#ploatarii>
- in cadrul compartimentul financiar trebuie sa e#iste anumite forme de
control+ care pe de o parte sa nu limite'e independenta deci'ionala+ iar pe
de alta parte sa nu produca nesiguranta in ceea ce priveste ++ averea
intreprinderii>
- anga1area comen'ilor catre furni'orii sa tina seama de capacitatea de plata
a intreprinderii>
- asigurarea unei parti din active in forma lic2ida sau in forma usor
lic2idabila+ in functie de preferintele de plata ale furni'orilor.
!+! At*i,ute%e -au )un#tii%e 'ana(e'entu%ui )inan#ia*
0ubliniind importanta managementului ca resursa a de'voltarii+ literatura de
specialitate evidentia'a rolul progresului in conducere+ stabilind faptul ca progresul
social este o functie dependenta de munca+ pregatirea personalului+ fonduri si
dotari+ progresul in conducere si alti factori.
&anagementul romanesc+ ca si cel international+ in ma1oritate recunosc ca
atribute=
previ'iunea>
organi'area>
coordonarea>
antrenarea>
control evaluarea.
Previziunea consta in ansamblul proceselor de munca prin care se
determina principalele obiective ale firmei+ resursele si principalele mi1loace pentru
reali'area lor.
"revi'iunea financiara este o componenta a previ'iunii generale a
intreprinderii+ completea'a si concreti'ea'a politica financiara.
"olitica si previ'iunea financiara au caracteristici distincte+ astfel ele sunt
inconfundabile si nesubstituibile.
&anagementul firmei trebuie sa transpuna orice obiectiv strategic+ c2iar
!
deci'iile tactice in venituri si c2eltuieli+ incasari si plati.
"revi'iunea financiara este o activitate comple#a si laborioasa.
/otodata+ este o profesie prin care specialistul reali'ea'a o sinte'a a intregii
activitati de previ'iune a firmei si o ierar2i'are a obiectivelor in functie de resurse
si de profitul potential.
Activitatea de previ'iune este laborioasa+ pentru ca include cel putin
urmatoarele activitati si instrumente=
- progno'e financiare>
- politici financiare>
- strategii financiare>
- planuri financiare>
- bugete de venituri si c2eltuieli etc.
7n aceasta acceptiune+ specialistul in previ'iune financiara isi poate aduce o
contributie considerabila la activitatea de previ'iune generala a firmei+ mai cu seama in
urmatoarele etape=
stabilirea obiectivelor strategice ale firmei si ase'area in timp a reali'arii
acestora>
valorificarea in activitatea de previ'iune generala a conclu'iilor anali'ei4
diagnostic a activitatii economico4financiare a firmei ,sau a unor firme
similare->
cuantificarea factorilor perturbatori anticipati si a ponderii acestora in
ansamblul factorilor care vor influenta evolutia situatiei financiar4
patrimoniale a firmei>
stabilirea+ in functie de aceste date+ a strategiei de de'voltare a firmei>
stabilirea scenariilor pentru elaborarea tacticii firmei pentru atingerea
obiectivelor strategice>
stabilirea prioritatilor si termenelor.
7nstrumentarul de previ'iune asigura raspunsul la urmatoarele
intrebari=
- Ce sc2imbari si noutati vor aparea$
- Cum vor evolua activitatile firmei $
- Ce impact vor avea sc2imbarile din mediul ambiant asupra capitalurilor
firmei $
- Ce obiective strategice vi'ea'a firma pentru a se adapta mutatiilor
intervenite $
- Care este locul acestor obiective in strategia de de'voltare a firmei $
- "rin ce mi1loace se pot indeplini aceste obiective strategice $
- Care este prioritatea obiectivelor+ in functie de resursele disponibile $
- Cum pot fi evitate abaterile de la progno'e+ planuri+ programe$
- Care este locul acestor informatii in deci'ii$
- "rin ce mi1loace sunt obtinute informatiile in celelalte functii ale
1
procesului managerial $
P*evi.iunea )inan#ia*a are doua componente distincte=
pe de o parte+ in prima fa'a este o prelungire si o concreti'are a previ'iunii
de ansamblu a firmei+ prelungire care repre'inta+ in fapt+ cuantificarea in
resurse financiare necesare reali'arii programelor firmei= produse+ servicii+
stocuri+ investitii+ cercetare+ re'erve de risc etc.+ toate cuantificate si evaluate
cu a1utorul indicatorilor de sinte'a ,si de performanta-= cifra de afaceri (
costuri ( profit> incasari+ imprumuturi+ plati etc.>
pe de alta parte+ sarcina specialistului in previ'iunea financiara abia
acum incepe sa se manifeste+ prin aceea ca el trebuie sa propuna selectia
obiectivelor in functie de sursele de finantare ,proprii+ ale firmei+ sau:si
imprumutate-+ alegere care+ prin abilitatea sa+ poate aduce avanta1e
considerabile pe planul profitabilitatii activitatii firmei+ in mod deosebit
prin=
asigurarea finantarii obiectivelor cele mai performante
ca profit si piata>
apelarea la sursele de finantare cele mai ieftine>
valorificarea profitabila+ temporara a resurselor
financiare proprii disponibile ,cumparari de actiuni si de alte titluri
de valoare sau prin alte plasamente->
programarea utili'arii cu eficienta ma#ima a resurselor
financiare proprii si imprumutate+ apeland la metode de anali'a si
control adecvate etc.
"revi'iunea financiara este o prelungire si o concreti'are a previ'iunii de
ansamblu a intreprinderii si asigura cu a1utorul indicatorilor de sinte'a ,cifra de
afaceri+ cost+ profit+ incasari+ plati etc.-+ o cuantificare in resurse financiare>
0pecialistul in previ'iunea financiara trebuie sa propuna o selectarea a
obiectivelor in functie de sursele de finantare. 7n functie de abilitatea specialistului
pot fi antrenate avanta1e pe planul profitabilitatii activitatii firmei+ prin=
4 asigurarea finantarilor obiectivelor cele mai performante ca profit si piata>
4 utili'area celor mai ieftine resurse de finantare>
4 valorificarea profitabila+ temporara disponibilitatilor>
4 utili'area resurselor financiare proprii pe ba'a metodelor de anali'a si
control corespun'atoare.
stabilirea si constituirea fondurilor financiare ale firmei>
reparti'area+ in functie de prioritati si profitabilitati+ a fondurilor>
proiectarea circuitului si a rotatiei fondurilor pentru obtinerea profitului
ma#im posibil>
alegerea+ cu anticipatia necesara+ a metodelor de evaluare si control al
re'ultatelor firmei.
"revi'iunea financiara nu este o reflectare pasiva a celorlalte activitati ale
intreprinderii+ ci este un instrument de promovare a eficientei utili'arii resurselor
11
financiare+ a rentabilitatii+ lic2iditatii+ ec2ilibrelor financiare si de tinere sub control
al riscului de firma.
O*(ani.a*ea desemnea'a ansamblul proceselor de management prin care
se stabilesc si se delimitea'a procesele de munca fi'ica si intelectuala+ precum si
componentele lor. Cuprinde atat organi'area de ansamblu a intreprinderii+ cat si
organi'area principalelor sale componente. Organi'area determina structurarea
resurselor+ structura organi'atorica+ structura functionala+ sistemul informational.
Organi'area financiara cuprinde ansamblul activitatilor necesare indeplinirii
obiectivelor financiare ale firmei+ locul pe care il ocupa+ ca responsabilitati+ pe
salariati+ structuri organi'atorice si statuarea acestora intr4un cadru precis conturat
de luare si de urmarire a deci'iilor.
7n fiecare componenta trebuie sa se asigure ba'a adecvata de informatii cu
caracter financiar+ care sa permita managerilor acelei structuri ca+ prin utili'area
indicatorilor economico4financiari de performanta+ sa4si poata organi'a activitatea+
astfel incat sa poata reali'a acea determinare absolut necesara= diferenta dintre
eforturi si efecte. Fara a indeplini aceasta cerinta+ actul managerial ramane la
nivelul unui de'iderat+ nedefinit si incarcat de riscuri.
"rin intermediul acestui atribut se armoni'ea'a resursele necesare
desfasurarii in bune conditii a activitatii si se stabilesc raporturi optime intre
obiective si resurse.
7n domeniul financiar se reali'ea'a activitatile de cea mai mare importanta
pentru intreprindere+ pentru actionari+ clienti+ ca de e#emplu =
bugetul firmei>
bilantul contabil>
contul de profit si pierdere>
evaluarea firmei>
stabilirea preturilor si tarifelor>
asigurarea capacitatii de plata a intreprinderii>
organi'area si e#ercitarea controlului si auditului financiar+
relatiile intreprinderii cu bugetul public national>
relatiile intreprinderii cu actionarii+ bancile+ piata financiara etc.
%n domeniu+ realmente+ nou pentru managerii firmelor il repre'inta
organi'area relatiilor cu piata de capitaluri+ relatie 2otaratoare pentru asigurarea+
profitabil+ a resurselor financiare necesare activitatii si de'voltarii firmelor.
6upa cum se stie+ atunci cand firmelor nu le sunt suficiente resursele
financiare proprii ,si asemenea situatii sunt frecvente-+ apelea'a la finantare din
afara+ care are ca surse=
piata financiara+ care valorifica disponibilitatile ,capitalurile- pe termen
lung ,subscrieri de capital social sub forma de actiuni+ subscrieri la
imprumuturi pe termen mediu si lung sub forma de obligatiuni etc.->
12
piata monetara+ care concentrea'a si plasea'a capitalurile+ prin banci si
alte institutii financiare.
%n alt domeniu cu noutati structurale si importante in materiali'area functiei
de organi'are a managementului financiar il formea'a organi'area contabilitatii
firmei.
6in ansamblul prevederilor legale ,Cegea contabilitatii+ Regulamentul de
aplicare+ "lanul de conturi si instructiunile de aplicare a acestuia-+ in a caror aplicare
,organi'area activitatii- sunt implicati+ nemi1locit+ managerii firmelor+ ne oprim doar la
cele mai importante+ si anume=
organi'area si efectuarea inventarierilor ,inventarierea sustine realitatea
bilantului contabil+ iar aceasta+ credibilitatea firmei->
evaluarea si reevaluarea elementelor patrimoniale ,valoarea elementelor
patrimoniale repre'inta o informatie esentiala in procesul managerial+
inclusiv si mai ales in procesul de privati'are->
constituirea provi'ioanelor ,care repre'inta una dintre cele mai concrete
materiali'ari ale conceptului de previ'iune->
organi'area circuitului documentelor primare si de gestiune ,care+ de
asemenea+ repre'inta cea mai concreta materiali'are a organi'arii+ a
relatiilor intre structuri si intre salariatii firmei- etc.
organi'area punerii in practica a masurilor stabilite de catre &inisterul
Finantelor "ublice pentru alinierea contabilitatii la standardele europene
si mondiale.
7n conclu'ie+ functia de organi'are a managementului financiar+ tratata cu
atentia necesara+ reasa'a intreg conceptul de organi'are structurala si functionala a
firmelor+ intreg procesul de management al acestora+ intr4un cadru de
profitabilitate+ de performanta certa.
C""*&"na*ea consta in ansamblul proceselor de munca prin care se
armoni'ea'a deci'iile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale in
cadrul previ'iunilor si sistemului organi'atoric fiind de fapt o organi'are in
dinamica.
Activitatile care formea'a functia de coordonare se divid in=
activitati de coordonare bilaterala>
activitati de coordonare multilaterala.
0e stie ca in cea de4a doua grupa se concentrea'a activitatile cele mai
comple#e+ mai pretentioase si cu re'onantele cele mai ample si mai profunde pe
toate planurile activitatii firmei+ mai cu seama a activitatii de ;producere a
profituluiD.
Calitatea coordonarii depinde+ nemi1locit si determinant+ de calitatea
comunicarii ( forma concreta prin care se reali'ea'a coordonarea unui grup de oameni
la toate nivelurile structurilor firmei ( care+ la randul ei+ este conditionata de calitatea
actului managerial+ in ansamblu.
13
Factorii care determina calitatea comunicarii sunt deosebit de complecsi si
de mobili+ mai ales cei care tin de calitatea factorului uman+ care+ asa cum s4a
aratat+ are un rol4c2eie.
Comunicarea este+ in primul rand+ un transfer de informatii+ transfer care
trebuie sa aiba aceleasi conotatii atat la emitent+ cat si la destinatar.
Coordonarea inseamna unire+ unirea devine forta+ iar forta are efecte
multiplicate care+ prin efectul sinergic+ daca sunt bine reali'ate+ inseamna mai mult
decat simpla aditionare a fortelor.
/oate+ daca avem in vedere ca la originea lor sunt bani+ fonduri+ costuri+ au
ca efect multiplicator profitul si economia relativa sau absoluta de fonduri.
"entru asigurarea unei coordonari eficiente este necesara e#istenta unei
comunicari adecvate la toate nivelurile managementului firmei.
Coordonarea si comunicarea+ in domeniul financia+ trebuie sa fie
controlabile si controlate. 6in acest motiv+ sistemul de comunicatii impune o
constructie care sa permita o functionare corecta a feed4bacE (ului+ indispensabil
oricarui proces managerial.
Ant*ena*ea incorporea'a ansamblul proceselor de munca prin care se
determina personalul firmei sa contribuie la stabilirea si reali'area obiectivelor.
Antrenarea determina implicarea operationala si efectiva a resurselor firmei
in reali'area obiectivelor.
&otivarea personalului+ impletirea armonioasa a intereselor firmei cu
interesele personalului ,anga1ati+ actionari etc-constituie motorul actiunilor de
antrenare.
/oate aceste aspecte+ pentru a fi percepute si insusite de catre personalul
firmei ca motivatie+ trebuie demonstrate cu calcule+ cu solutii+ cu strategii+ cu
proceduri tactice bine conturate+ cu gradul de certitudine a deci'iilor etc. si nu doar
declarate ,cum+ din pacate+ se intampla+ frecvent+ generand e#act contrariul
motivatiei-.
7n demonstratiile care se fac personalului pentru a4l motiva in reali'area
obiectivelor firmei+ ec2ilibrul economic si financiar in dinamica+ evolutia
indicatorilor financiari+ in perspectiva+ repre'inta argumentele forte.
.ici motivarea negativa nu trebuie facuta brutal+ printr4o impunere de
dictat+ ci tot prin demonstratii+ in sensul ca+ daca nu se vor obtine re'ultatele
scontate+ nu se pot crea conditiile pentru a se mentine avanta1ele castigate+
demonstratie care re'ulta dintr4o articulatie economico4financiara logica si nu doar
dintr4un act administrativ.
0copul antrenarii are un caracter operational+ iar fundamentul sau il
repre'inta motivarea+ adica corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor
personalului cu reali'area obiectivelor si sarcinilor stabilite.
"entru o antrenare eficienta este necesar ca procesul motivarii sa fie comple#+
diferentiat si gratuat.
Calitatea antrenarii conditionea'a concreti'area eficienta a functiilor de
14
previ'iune+ organi'are si coordonare.
C"nt*"% eva%ua*ea este definita ca ansamblul proceselor prin care
performantele firmei+ subsistemelor si componentelor acesteia sunt masurate si
comparate cu obiectivele stabilite initial in vederea eliminarii diferentelor
constatate si integrarii abaterilor po'itive.
Controlul si evaluarea asigura finalitatea unui ciclu al procesului managerial
si repre'inta rampa de lansare a ciclului urmator.
Control 4 evaluarea determina evaluarea re'ultatelor+ vi'ea'a
controlul preventiv si anali'a cau'a4efect.
"rin valoarea lui teoretica si practica+ acest atribut asigura evaluarea
intreprinderii pe ansamblu si pe elemente componente.
"rocesul de control 4 evaluare cuprinde masurarea reali'arilor+ compararea
lor cu nivelul stabilit initial+ determinarea cau'elor generatoare de abateri si
efectuarea corecturilor ce se impun. "rin urmare+ aceast atribut are un caracter
preventiv si corectiv.
Revenind asupra celor aratate+ si anume asupra faptului ca functia de
control si evaluare cuantifica finalitatea tuturor celorlalte functii ale actului
managerial+ aducem in atentie un aspect ar2icunoscut+ adica acela ca controlul si
evaluarea trebuie sa se reali'e'e+ sub aspectul momentului derularii operatiilor
financiare+ in toate cele trei forme ale sale= preventiv+ concomitent si postfaptic.
7n legatura cu rolul si sarcinile controlului+ sublinie' necesitatea ca acesta sa
elucide'e toate problemele care tin de corectitudinea gestiunii economico4
financiare a firmei+ sub toate aspectele ei si mai cu seama=
constituirea+ reparti'area si utili'area fondurilor>
modul de intocmire si reali'are a bugetelor firmei>
modul de elaborare si de reali'are a bugetelor tre'oreriei firmei>
politica si gestiunea stocurilor>
gestiunea ciclului de e#ploatare>
gestiunea clientilor>
strategia financiara>
procesul investitional>
evaluarea riscului si a provi'ioanelor etc.
5vident+ toate cerintele referitoare la functia de control si evaluare fac din
control o activitate pluridisciplinara+ reali'area acestuia impunand sa se apele'e la
conceptele si instrumentarul mai multor discipline= management+ finante+ anali'a
economica+ planificare+ investitii+ statistica etc. si+ nu in ultimul rand+ drept+
legislatie economico4financiara.
Cunoasterea re'ultatelor firmei printr4un control performant este o premisa
esentiala determinanta pentru un management performant. 0upravietuirea firmei
depinde de capacitatea ei de a se identifica operativ+ preventiv+ c2iar+ cu mutatiile
care se produc+ de capacitatea ei de a4si adapta functiile si activitatile de conceptie+
15
productie+ comerciali'are+ de personal si financiar4contabile in raport de aceste
mutatii+ de'iderate care nu pot fi atinse fara un control performant.
"roportiile optime in care se regaseste aplicarea atributelor conducerii sunt=
4 previ'iunea
4 organi'area
4 coordonarea
4 antrenarea
- control evaluarea
36F
25F
16F
12F
11F
7n corelatia dintre timpul afectat e#ercitarii atributelor conducerii e#ista
urmatoarea relatie de aur=
,/pG/o-H/coord G /cGR
7n masura in care un manager isi re'erva mai mult timp previ'iunii ,/p- si
organi'arii ,/o- are toate conditiile ca mecanismul de functionare a intreprinderii
sa se inscrie in parametrii normali+ conducand la economisirea preocuparilor pentru
coordonare ,/coord- si control ,/cGR-+ preocupari mai putin productive.
Anali'a functiilor de conducere evidentia'a o serie de caracteristici ale
acestora=
sunt specifice in ansamblul lor cadrelor de conducere cu mentiunea faptului
ca un conducator face parte atat din ec2ipa de conducere+ cat si din cea de
e#ecutie>
au caracter general 4 aplicandu4se la toate intreprinderile+ indiferent de
profil>
au continut si forme de manifestare diferite in functie de nivelul ierar2ic>
se reali'ea'a intr4o pondere diferita in functie de nivelul ierar2ic si de
autonomia unitatii respective>
se aplica intr4o conceptie de sistem care se refera la interdepen4denta lor si
la legatura unitatii cu alti parteneri de afaceri.
Anali'ata in ansamblu+ evolutia procesului de management perceputa ca
re'ultanta a evolutiilor functiilor componente este ciclica+ ondulatorie iar
intensitatile ma#ime corespund inc2eierii si inceperii principalelor subdivi'iuni
temporare folosite in previ'ionarea activitatii firmei.
16
!/! Fun#tiunea )inan#ia*a a int*e$*in&e*ii
7n lucrarea sa ++ Administration industrielle et generale+ ?. FaIol+ separa
functiunea financiar 4 contabila ca functiune distincta a intreprinderii. Aceasta
functiune s4a conturat odata cu formarea intreprinderii de tip capitalist si cu
amplificarea efortului financiar pentru dotarea aparatului de productie
5
.
7nainte de anul 1!5+ rolul principal al functiunii financiare era de a cauta
si de a obtine fonduri . 6upa anul 1!5+ atentia a fost orientata spre utilizarea
eficienta a fondurilor.
Functia financiara a intreprinderii poate fi definita ca ansamblul activitatilor
de asigurare si reparti'are si utili'are rationala a mi1loacelor financiare necesare
desfasurarii continue si rentabile a activitatii+ precum si de anali'a si control a
re'ultatelor obtinute. Aceasta functie asigura functionarea sistemului intreprinderii
in conditii eficiente+ controland intrarile si iesirile din sistem+ precum si reglarea
corespun'atoare a activitatii intreprinderii.
0e poate afirma ca functiunea financiara are un puternic caracter de sinte'a+
control si corectie.
0copul functiunii financiare este de a apara si consolida patrimoniul si
autonomia financiara a intreprinderii.
Functia financiara inseamna adoptarea celor mai importante deci'ii de catre
managementul firmei ,de resurse+ de investitii+ de creditare+ de reparti'are a
profitului-. Functia financiara presupune si gestionarea flu#urilor financiare si
reali'area permanenta de flu#uri financiare cu mediul economic e#tern ,atragerea
de resurse+ incasari si plati+ emiterea de titluri financiare+ impo'ite si ta#e-.
Functiunea financiara are rolul de a asigura in mod curent si la cele mai
mici costuri fondurile intreprinderii si de a controla buna utili'are a fondurilor
precum si rentabilitatea operatiunilor carora le sunt afectate resursele financiare
6
.
"entru indeplinirea acestui rol+ functiunea financiara trebuie sa reali'e'e+ in
conditii de ec2ilibru+ trei actiuni principale ale intreprinderii= investitiile,
finantarea lor, repartizarea profitului. 5ste evident ca deci'iile in acest domeniu
apartin conducerii generale a intreprinderii+ dar modalitatile de e#ecutie revin intru
totul functiunii financiare pentru alegerea mi1loacelor+ pentru gestiunea activelor si
pasivelor+ pentru controlul reali'arii acestor deci'ii si pentru anali'a consecintelor
lor
*
.
5
". 3ran 4 Relatiile financiar bancare ale societatilor comerciale+ 5ditor /ribuna
5conomica+ 3ucuresti+ 1!!4>
6
J. Kintila 4 Jestiunea financiara a intreprinderii+ 5ditura 6idactica si
"edagogica+ 3ucuresti+ 2
*
7. 0tancu4 Jestiunea financiara a agentilor economici> 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 1!!4
1*
Functiunea financiara furni'ea'a si mentine resursele de capital sau banesti
ale intreprinderii si ofera conducerii ei un sistem de indicatori financiari de
urmarire si control+ care contribuie la orientarea tuturor activitatilor din
intreprindere.
Activitatile financiare din intreprindere pot fi clasificate astfel=
4 $*evi.iune -i $*"(n".a )inan#ia*a ,elaborarea studiilor si a bugetelor de
venituri si c2eltuieli pe termen scurt si mediu->
4 #"nt*"%u% )inan#ia* ,organi'area si e#ercitarea controlului financiar
preventiv si a controlului gestionar de fond asupra gospodaririi mi1loacelor
materiale si banesti->
4 e0e#utia )inan#ia*a ,intocmirea documentelor necesare constituirii si
cresterii capitalului social+ calcularea si reparti'area profitului+
fundamentarea preturilor+ finantarea investitiilor.->
4 ana%i.a )inan#ia*a ,elaborarea de studii si anali'e cu privire la potentialul
financiar al intreprinderii+ la eficienta utili'arii fondurilor financiare+ la
cresterea rentabilitatii si a altor indicatori financiari->
4 #""*&"na*ea )inan#ia*a ,activitatile prin care se armoni'ea'a deci'iile si
actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale in cadrul strategiilor
adoptate-.
/otodata+ functia financiara cuprinde activitati care intra in atributiile
conducerii generale a intreprinderii ,control+ coordonare+ progno'a+ anali'a-+ ce
implica luarea unor deci'ii cu continut financiar+ precum si activitati de e#ecutie
,incasari+ plati etc.-.
6in cele pre'entate+ re'ulta caracterul activ al functiei financiare+ e#istenta in
substanta sa a unui volum mare de actiuni de anali'a si control.
7ndiferent de dimensiune+ intreprinderea trebuie sa ia deci'ii financiare.
"rincipiile financiare fundamentale sunt identice pentru toate
intreprinderile.
"ierre Conso afirma ca ++ Functiunea financiara ocupa un loc+ in acelasi
timp esential si ambiguu. &isiunea sa principala este de a conduce poitica generala
a firmei. 6e aceea directorul general nu deleaga niciodata in intregime aceasta
functiune
)
.
7nsusi managerul se sc2imba+ profilul sau este a#at prin e#celenta pe
marEeting si negociere+ piata financiara ocupand o parte din ce in ce mai mare din
timpul de lucru al acestuia.
Functiunea financiara a inregistrat evolutii semnificative+ atat in plan
cantitativ cat si in plan calitativ.
&anagerului finaciar ii revine sarcina de a depasi statutul de cautator de
fonduri si de a devini partener la conducerea efectiva a activitatii economice din
intreprinderea in care activea'a.
)
". Conso4 Ca gestion financiere de lLentreprise+ 6unod+ "aris
1)
6e asemenea+ pentru atingerea scopurilor+ managerii compartimentelor
financiare trebuie sa fie preocupati in mare masura de alocarea eficienta a
fondurilor intre multitudinea de bunuri si strangerea de fonduri in termeni
favorabili.
!1! O,ie#tive%e 'ana(e'entu% )ina#ia*
.atura actiunilor intreprinse de managementul financiar intr4un conte#t dat+
se subordonea'a in e#clusivitate obiectivelor de ba'a ale organi'atiei. "entru marile
intreprinderi+ acest obiectiv vi'ea'a ma#imi'area valorii intreprinderii ,a actiunilor
sale-+ iar pentru intreprinderile mici si mi1locii+ obiectivul substantial este
asigurarea rentabilitatii si autonomiei financiare.
7n ca'ul )i*'e%"* #u #a*a#te* $*"&u#tiv+ la care se urmareste cucerirea
unor noi segmente de piata+ nu in toate ca'urile obiectivul primordial al
managementului financiar il va repre'enta ma#imi'area valorii intreprinderii+ ci
asigurarea resurselor de finantare + de sustinere a manevrelor strategice pentru a
putea crea putere economica. %n asemenea obiectiv de anvergura va trece pe un
plan secundar reali'area protectiei mediului incon1urator+ salari'area mai buna a
lucratorilor si imbunatatirea conditiilor de munca ale acestora+ care vor trebui sa se
supuna constrangerilor financiare datorate e#pansiunii.
7n ca'ul )i*'e%"* 'i#i -i 'i2%"#ii+ obiectivul de ba'a al organi'atiei este
influentat de afirmarea calitatilor personale ale managerului in a dobandi succesul.
7n acest ca'+ in atentia managementului financiar se vor afla acele actiuni prin care
se vor sublinia performantele de e#ceptie ale managerului cum ar fi= actiuni
surpri'a la bursa+ plasamente de capital surprin'atoare+ asocieri in afaceri+ in scopul
obtinerii unor nivele deosebite de profitabilitate+ uneori iesite din comun. 5ste de
remarcat ca nu intotdeauna ideile de afaceri ale managerilor sunt agreate de
actionari:proprietarii de capitaluri+ fapt care generea'a conflicte de interes+ asupra
carora vom reveni ulterior.
7n fine+ in ca'ul )i*'e%"* a)%ate in %i#3i&a*e+ fie ca urmare a unei
actiuni voluntare+ fie a uneia 1udecatoresti+ obiectivul managerial este acela de a
continua afacerile+ pana la desfiintare+ prin atenuarea cat mai mult posibil a
efectelor nefavorabile re'ultate prin aplicarea deci'iei de lic2idare. "entru
managementul financiar este important ca la finele perioadei de lic2idare sa se
stabileasca o conclu'ie clara privind situatia financiara si modul in care se sting
obligatiile de plata si se recuperea'a creantele.
Obiectivele fundamentale ale managementului sunt= ma#imi'area profitului+
ma#imi'area lic2iditatii+ ma#imi'area sigurantei in functionare.
7ntre cele trei obiective e#ista o stransa interdependenta=
- maximizarea profitului presupune lic2iditati si siguranta redusa>
- maximizarea lichiditatilor pre'uma profit sca'ut si siguranta mare>
- siguranta mare presupune un profit mic si lic2iditati reduse.
1!
Obiectivele managementului financiar decurg din obiectivele
managementului intreprinderii.
&anagementul financiar urmareste reali'area unor obiective4 ma#imi'area
profitului+ ma#imi'area averii actionarilor+ ma#imi'area castigurilor pe actiune+
obiective sociale+ care uneori sunt contradictorii. ++Conflictele dintre obiective se
amplifica deoarece intreprinderea are un anumit numar de posesori de actiuni+
salariati+ clienti+ creditori+ furni'ori+ etc ale caror dorinte nu sunt caracteri'ate de
convergenta in mod obligatoriu intre ele. Obiectivele contradictorii ridica problema
stabilirii prioritatilor. Responsabilitatea managementului este de a satisface aceste
doleante.
Ma0i'i.a*ea ave*ii a#ti"na*i%"* este unul din obiectivele ma1ore ale
managementului financiar. 5#ista doua posibilitati de a ma#imi'a averea
actionarilor=
distribuirea dividendelor>
cresterea pretului actiunilor.
"entru ca dividendele sunt platite de cele mai multe ori pentru a
influenta po'itiv pretul actiunilor+ averea actionarilor depinde in realitate de pretul
de pe piata al actiunilor firmei.
/otusi ma#imi'area castigurilor pe actiune nu este cel mai potrivit obiectiv.
"entru a e#amina ma#imi'area averii actionarilor in mod detaliat vom
compara cele doua alternative= ma#imi'area averii actionarilor 4 ma#imi'area
castigurilor pe actiune.
Maximizarea averii actionarilor tine cont de termenul asteptat pentru
castiguri ,in timp ce maximizarea castigurilor pe actiune nu tine cont de termenul
asteptat
9
.
Consideram doua proiecte A si 3 care inregistrea'a aceleasi castiguri totale
pe actiune de 1M. 0e asteapta ca proiectul A sa determine o sporire castigurilor pe
actiune cu 3M pe an pentru urmatorii 3 ani. "e de alta parte+ planul 3 nu ar avea
nici un efect asupra castigurilor pe actiune pentru urmatorii doi ani+ dar ar
determina cresterea castigurilor pe actiune cu *M in al doilea an.
7nvestitorii prefera sa reali'e'e venituri intr4un interval de timp cat mai scurt+
decat sa le obtina intr4un viitor indepartat. 7nvestitorii plasea'a o valoare mai mare
pe actiunile companiei+ aplicand planul ++A< in locul planului ++39.
Maximizarea averii actionarilor ia in considerare riscul, pe cand
maximizarea castigurilor pe actiune nu recunoaste riscul
1
.
0a presupunem ca planul ++C< determina cresterea castigurilor cu 1 M pe
actiune+ in timp ce planul ++6< generea'a cresterea castigurilor cu 15M pe actiune.
0a presupunem mai departe ca proiectul ++C < este aproape sigur in timp ce
!
6. /udorac2e 4 Finantele generale si finantele firmei+ 5ditura 0Ilvi+ 3ucuresti+
2
1
7dem !
2
planul ++6< este destul de riscant.
6aca presupunerea la planul ,,!" este corecta castigurile pe actiune vor
creste la 15 M+ insa e#ista si posibilitatea ca acestea sa nu creasca deloc+ ceea ce ar
diminua valoarea actiunilor firmei pe piata. "roiectul ++6< nu ia in considerare
riscul. 6aca se aplica planul ++C< castigurile pe actiune vor a1unge sigur la 1 M.
&a#imi'area castigurilor pe actiune nu 1ustifica efectul politicii
dividendului. 6aca obiectivul unei intreprinderi este de a sporii castigurile pe
actiune prin retinerea profiturilor in bilete de tre'orerie + ea nu ar trebui sa plateasca
dividend.
Ma0i'i.a*ea $*etu%ui $e a#tiune este mai importanta decat ma#imi'area
castigurilor pe actiune. Kaloarea de piata a actiunilor firmei e#prima valoarea
curenta a firmei receptata de detinatorii acestora+ valoarea pietei in ceea ce priveste
castigurile viitoare ale firmei+ riscul la care va fi supusa firma+ politica dividendelor
si aspectele calitative ale activitatilor viitoare ale firmei.
In&i#e%e &e $iata a% $e*)"*'antei unei #"'$anii e-te $*etu% &e $iata a%
a#tiuni%"*!
Cu cat pretul lor este mai mare cu atat managementul este mai performat
din punctul de vedere al posesorilor de capital.
&anagerii financiari trebuie sa gaseasca raportul optim intre profit si
rentabilitate care sa conduca la ma#imi'area averii actionarilor.
21
!4! Re%atii%e 'ana(e'entu%ui )inan#ia* #u a%te &i-#i$%ine
Conducerea cu succes a activitatii desfasurate de catre o intreprindere nu
poate fi reali'ata in mod singular de catre managementul financiar+ ci prin
utili'area cunostintelor oferite de catre alte discipline.
&anagementul financiar+ in indeplinirea functiei si obiectivelor sale si ca
urmarea a materiei e#trem de vasta si diversificata+ foloseste de la alte stiinte o
seama de notiuni si elemente+ dupa cum si alte stiinte utili'ea'a diferite notiuni si
elemente furni'ate de catre managementul financiar in fundamentarea conceptiilor+
teoriilor si aplicatiilor lor.
"rin caracterul sau interdisciplinar si comple#+ managementul financiar are
relatii directe sau indirecte cu ma1oritatea stiintelor economice+ ca de e#emplu=
contabilitatea+ moneda+ finantele+ statistica+ anali'a micro si macro economica+
economia politica+ marEetingul+ modelarea economica.
&anagerul financiar u'itea'a metodele si te2nicile oferite de catre
managementul financiar+ insa el trebuie sa detina in instrumentarul propriu si
metode complementare furni'ate de alte discipline.
&anagementul financiar se afla in relatii directe cu contabilitatea+ aceasta
din urma fiind cea care furni'ea'a cea mai mare cantitate de informatii pentru
fundamentarea si adoptarea deci'iilor financiare in cadrul unei intreprinderi.
7n adoptarea unei deci'ii de natura financiara+ managerul financiar trebuie
sa se raporte'e intotdeauna la datele contabile.
6atele contabile sunt adaptate la criteriile care permit o tratare financiara. 7n
acest sens+ managementul financiar utili'ea'a detalierile care se fac in Ane#a la
bilant privind lic2iditatea activelor+ mai cu seama a creantelor si e#igibilitatea
pasivelor indeosebi a datorilor intreprinderii
6atele oferite de catre contabilitate servesc la intocmirea planurilor
financiare+ precum si la anali'a reali'arii acestora.
0e poate afirma= contabilitatea este disciplina care ofera ++materia prima
pentru managementul financiar.
Contabilitatea a1uta in sensul cunoasterii+ starii financiare a unitatii economice
si urmareste desfasurarea cantitativa a fenomenului financiar.
Functiunea financiara a fost+ o lunga perioada de timp+ confundata cu
functiunea contabila+ dar odata cu diversificarea relatiilor dintre operatorii
economici si mai ales a celor de pe piata financiara+ aceasta si4a recapatat locul
bine definit in cadrul intreprinderii.
5#ista si asta'i manageri care considera ca aspectele financiare trebuie
lasate in seama contabililor. Aceasta este o vi'iune limitata intrucat trebuie
efectuata o distinctie clara intre intelegerea consecintelor financiare ale oricaror
demersuri manageriale si activitatea propriu4'isa de contabilitate a afacerilor
22
firmei.
Actualmente+ in intreprinderile de dimensiuni mici aceste functiuni se afla
in competenta aceleiasi persoane.
&anagementul financiar se afla in relatii stranse cu economia politica. 5l
utili'ea'a din domeniul economiei politice acele categorii economice care e#prima
diferite aspecte ale fortelor de productie cuantificabile si e#primabile in etalon
banesc. "utem spune ca ba'a teoretica sub forma de principii+ concepte generale
este asigurata de economia politica.
&anagementul financiar se afla in stransa relatie cu statistica+ intrucat o
parte din datele sale sunt preluate si prelucrate de statistica+ care prin metode
proprii determina caracteristicile dominante si tendintele anumitor fenomene.
&anagementul financiar poate fi considerat+ alaturi de statistica+ o sursa de date ale
sistemului informational economic.
&anagementul financiar ofera o serie de date marEetingului. 0tudiile de
marEeting efectuate demonstrea'a ca politicile de marEeting cu cele mai mari sanse
de succes sunt cele fundamentate pe o buna intelegere a aspectelor financiare.
&anagementul financiar utili'ea'a la re'olvarea problemelor atat elemente
si procedee matematice+ cat si rationamentul matematic. &anagerul financiar
modern poate folosi in mod e#tins te2nicile matematice pentru solutionarea
sistematica a problemelor financiare. "utem afirma ca managementul financiar si
matematica se afla in relatii de colaborare organica si functionala.
&anagementul financiar utili'ea'a o serie de modele furni'ate de
informatica+ si de forma concreta a acesteia+ birotica. 7nformatica asigura
metodele si te2nica pentru optinerea rapida a informatiilor de natura financiara+
++materia prima pentru deci'iile financiare.
Factorii care influentea'a deci'ia financiara sunt numerosi+ ei trebuie
individuali'ati si cuantificati+ prin urmare managerul financiar trebuie sa fie
familiari'at cu acesti factori prin intermediul informatiilor furni'ate de disciplinele
enumerate.
23
CAPITOLUL II
MECANISME FINANCIARE
+! Piata )inan#ia*a
"rin intermediul pietei financiare+ cei care au nevoie de capital se intalnesc
cu cei care detin fonduri disponibile pentru investitii.
"iata financiara+ definita ca fiind ansamblul relatiilor si mecanismelor de
alocare eficienta a resurselor banesti din economie+ cuprinde piata monetara si piata
de capital ,piata valorilor mobiliare-
N
.
Piata '"neta*a este speciali'ata in plasarea si atragerea de fonduri pe
termen scurt+ inclusiv acordarea:luarea de credite. "iata monetara are mai multe
segmente+ fiecare dintre acestea fiind speciali'ate in utili'area unor instrumente
specifice dar utili'and acelasi operator principal= bancile.
0egmentele pietei monetare sunt
11
=
4 piata scontului+ speciali'ata in cumpararea si van'area cambiilor>
4 piata interbancara+ in cadrul careia bancile se imprumuta reciproc>
4 piata certificatelor de depo'it+ in care bancile atrag resurse banesti prin
emiterea de certificate de depo'it negociabile+ inscrisuri care pot fi
rascumparate de banci la o anumita data cu o anumita rata a doban'ii>
4 piata efectelor de comert+ in care bancile+ marile companii sau alte
institutii financiare emit titluri de credit ,bilete la ordin sau cec4uri->
4 piata eurovalutelor+ repre'inta atragerea si plasarea de fonduri in valuta.
Piata &e #a$ita% ,piata valorilor mobiliare- este speciali'ata pe tran'actii cu
active financiare pe termen mediu si lung+ repre'entand ansamblul relatiilor si
mecanismelor prin care se reali'ea'a transferul capitalului de la cei care au surplus
,investitori - catre cei care au nevoie+ cu a1utorul unor instrumente specifice ,valori
mobiliare- si prin intermediul unor operatori specifici ,societatile de intermediere
de valori mobiliare-.
Kalorile mobiliare sunt documente din 2artie sau electronice create ca
suport al tran'actiilor financiare. Acestea sunt active financiare care presupun
drepturi pentru cei care le detin ,la dividende+ la doban'i+ etc.- si obligatii ,de a
plati dividende+ doban'i+ etc.- din partea celor care le4au emis.
Kalorile mobiliare specifice pietei de capital sunt= actiunile+ obligatiunile si
alte instrumente si titluri financiare specifice.
A#tiunea este un titlu de valoare+ un titlu financiar+ repre'entand o parte din
N
7n literatura de specialitate se regaseste si o alta acceptiune+ potrivit careia piata
financiara este alaturi de piata monetara parte integranta a pietii de capital
11
Fatu 0. 4 "iata romaneasca de capital+ 5ditura Ko#+ 3ucuresti+ 1!!)
24
capitalul social al firmei+ din patrimoniul firmei+ din acest motiv se mai numeste si
titlu de proprietate. 7n acelasi timp+ actiunea este un mi1loc de atragere a
capitalurilor disponibile+ necesare firmei+ de pe piata de capital ,interna sau
e#terna-.
7nteresul detinatorilor de capitaluri de a subscrie si varsa capitalurile la o
firma este generat de avanta1ele ce li se ofera
12
=
4 o remuneratie ,dividend- mai mare decat ar plasa capitalurile in alte
'one ale economiei si societatii ,banci+ fonduri de investitii+ etc.->
4 puterea pe care o pot dobandi prin actiunile cumparate+ in
managementul firmei.
Actiunea+ ca mi1loc de atragere si de formare a capitalurilor firmei trebuie
sa contina cateva elemente de continut minimale= denumirea societatii+ numar de
inregistrare la registrul comertului+ numar de ordine+ capitalul social+ valoarea
nominala a actiunii.
7n functie de modul de detinere si circulatie+ actiunile pot fi=
4 actiuni la purtator+ pe care nu se mentionea'a nici un nume si pot fi
transmise de la o persoana la alta>
4 actiuni nominative+ care poarta numele proprietarului si nu pot fi
transmise decat prin transfer inregistrat in registrul societatii comerciale.
Actiunile mai pot fi=
4 privilegiate+ atunci cand dau dreptul detinatorului la un dividend fi#+
indiferent de marimea profitului reali'at de societatea emitenta>
4 ordinare+ atunci cand cota de dividend este variabila+ in functie de
marimea anuala a profitului firmei emitente.
O,%i(atiuni%e sunt tot valori mobiliare emise de firme sau de stat pentru
procurarea fondurilor necesare sub forma de imprumut.
"roprietarul unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita
suma de bani emitentului ,statul+ o colectivitate publica+ societate nationala sau
privata- si de la care percepe o dobanda proportionala cu totalul imprumutului.
7mprumutul este rambursabil+ fie intr4o singura transe+ fie in mai multe transe+ care
pot fi constante sau variabile dar esalonate inca de la emisiunea titlului.
6upa diferite criterii+ obligatiunile se clasifica astfel=
1. 6upa modul de identificare a proprietarului+ obligatiunile pot fi=
a- la purtator+ ca' in care obligatiunea apartine posesorului>
b- nominative+ daca au numele proprietarului inscris pe certificat: sau in
cont.
2. 6upa forma de emisiune=
a- materiali'ate+ sunt emise in forma materiala+ pe suport de 2artie>
b- demateriali'ate+ emise prin inscriere in cont+ pe suport de 2artie.
12
7. 3ogdan4 /ratat de management financiar banacar+ 5itura 5conomica+
3ucuresti+ 22
25
3. 6upa tipul de venit pe care il generea'a+ obligatiunile emise de organele
administratiei publice centrale si locale pot fi=
a- obligatiuni cu dobanda+ sunt emise la o valoare nominala+ valoare care se
returnea'a+ de regula la scadenta+ plus o dobanda care se distribuie
conform unui program de distribuire>
b- obligatiuni cu cupon 'ero sau obligatiuni cu reducere ,discount-+ sunt
emise la un pret de emisiune mai mic decat valoarea nominala care
este platita la scadenta+ nu se plateste dobanda iar castigul consta in
diferenta dintre pretul de cumparare dat de investitor si pretul de
rascumparare la scadenta.
Riscurile detinatorului de obligatiuni sunt mai reduse in comparatie cu cele
ale detinatorului de actiuni. 5le se manifesta ca risc de nerambursare si de
lic2iditate a firmei+ ca' in care creditorii au prioritate in fata actionarilor.
Tit%u*i%e )inan#ia*e $*i'a*e5 actiunile si obligatiunile+ difera in privinta *enta,i%itatii
si *i-#u%ui oferite investitorilor de capital+ astfel=
ACTIUNI OBLIGATIUNI
Avantaje
#"n-e*va 'ai ,ine
$ute*ea &e #u'$a*a*e a
capitalului investit+ prin
integrarea mai operativa a
inflatiei in preturi>
'ai $utin *i-#ante5 datorita
termenelor ferme de determinare si
de plata,a doban'ilor si a valorii de
rambursat
Dezavantaj
e
'ai *i-#ante
6v"%ati%e-+ datorita
caracterului variabil, al
dividendelor si al pretului de
rascumparare
'ai $utin #"n-e*vative
$ent*u $ute*ea &e #u'$a*a*e a
capitalului investit prin volatilitatea
ca pret la variatiile ratei doban'ii de
piata
"iata valorilor mobiliare cuprinde doua segmente=
4 piata primara>
4 piata secundara.
Piata $*i'a*a ( este acea piata financiara in cadrul careia se vand si se
cumpara 2artiile de valoare pe termen lung nou4emise de catre diferiti agenti
economici+ bancar4financiari si autoritatea guvernamentala. Operatiunile de
emisiune si plasare a noilor titluri financiare se desfasoara+ in principal prin
intermediul bancilor+ care incasea'a un comision.
Piata -e#un&a*a ( este piata pentru titlurile care au fost de1a emise+ avand
acelasi rol de a distribui capital+ dar pentru o suma mai mica si+ in plus+ apar
tran'actiile care se departea'a de acest scop+ in sensul ca se fac indeosebi pentru a
reali'a un profit datorita negocierii si 1ocului cererii si al ofertei.
/ran'actionarea acestor titluri se efectuea'a prin intermediul unor institutii
speciali'ate si autori'ate sa actione'e pe aceste piete= societati de valori mobiliare+
burse de valori. 7n afara de burse de valori+ in lume e#ista burse de materii prime+
26
burse de minereuri+ burse de imbracaminte+ burse de piese auto+ burse filatelice+
burse de opera de arta.
7n Romania piata de capital a fost reglementata prin legea privind valorile
mobiliare si bursa de valori nr.52 din 2* iulie 1!!4+ iar institutiile principale ale
pietei financiare sunt= Comisia .ationala a Kalorilor &obiliare+ 0ocietatile de
Kalori &obiliare+ 0ocietatile de 7nvestitii Financiare+ 0ocietatile de broEera1+ 3ursa
de Kalori s.a.
Comisia .ationala a Kalorilor &obiliare este un organism guvernamental
cu responsabilitati atribuite de puterea publica in domeniul coordonarii pietelor de
capital. Atributiile mai importante ale acestei institutii sunt=
4 confirmarea prospectelor pentru noi emisiuni de titluri financiare>
4 inregistrarea tuturor 2artiilor de valoare ce se emit pe piata primara>
4 atestarea societatilor de intermediere a valorilor mobiliare si urmarirea
activitatii desfasurate de acestea>
4 controlul activitatii burselor de valori>
4 aprobarea+ dupa consultarea cu autoritatea guvernamentala+ a infiintarii
de noi burse de valori.
/itlurile financiare derivate sunt produsele burselor de valori si re'ulta din
contractele inc2eiate intre emitent si beneficiar+ care dau beneficiarului drepturi
asupra unor active ale emitentului+ la o anumita scadenta viitoare.
/itlurile derivate spre deosebire de titlurile primare nu dau drepturi
beneficiarului asupra veniturilor nete ale emitentului+ ci asupra unor active diverse
ale acestuia ,valute+ marfuri- numite active derivate.
/itlurile financiare derivate pot fi grupate in doua categorii=
4 contractele viitoare ,futures->
4 optiunile.
Contractul viitor imbraca forma unei intelegeri intre doua parti de a vinde+
respectiv de a cumpara un anumit activ , instrument monetar+ titlu financiar- la un
pret stabilit in momentul inc2eierii contractului+ transmiterea efectiva a activului
catre cumparator avand loc la o data viitoare.
Optiunile sunt contracte intre un van'ator si un cumparator de active+ care
dau dreptul acestuia din urma de a vinde sau a cumpara un activ pana la o anumita
data in sc2imbul platii catre van'ator a unei prime. Optiunea poate fi de van'are ,++
put option<- daca cumparatorul prin contract+ dobandeste dreptul de a vinde activul
si de cumparare ,++call optionD-+ atunci cand acesta are dreptul de a cumpara active.
"rodusele sintetice sunt re'ultatul combinarii de catre institutiile financiare
a unor active financiare diferite+ din care re'ulta instrumente de plasament noi+ in
special combinarea de contracte ++futures D de van'are si cumparare de optiuni
++put< si ++call<+ precum si intre diferite tipuri de ++futures< si ++optionD. 7ntre activele
financiare sintetice o importanta deosebita o detin titlurile financiare de tip ++cos<+
care se intemeia'a pe selectia titlurilor finaciare primare+ din a caror combinatie
re'ulta un produs bursier standardi'at.
2*
Cunoasterea mecanismelor de functionare a pietei de valori mobiliare si a
reglementarilor referitoare la acestea constituie o conditie esentiala pentru orice
manager financiar.
+!+ F%u0u*i%e )inan#ia*e
Activitatea intreprinderii se desfasoara intr4un mediu deosebit de comple#+
care impune cunoasterea acestuia si a relatiilor care guvernea'a sc2imburile
reciproce dintre participantii directi sau indirecti la activitatea intreprinderii.
7n economia de piata+ sc2imburile de activitati ,de marfuri+ de capital+ de
titluri+ etc.- dintre agentii economici+ repre'inta conditia de viata a intreprinderii
deoarece resursele sunt rare si limitate. Cantitatile de bunuri sau moneda transferate
intr4o anumita perioada intre agentii economici se numeste flu#. Acestea se
desfasoara prin intermediul factorului monetar.
Orice sc2imbare implica doua flu#uri compensatorii
13
=
4 un flu# real de bunuri si servicii>
4 un flu# financiar.
Flu#urile reale de bunuri si servicii constau in bunurile de natura materiala
care au loc intre doua inreprinderi+ iar flu#urile financiare sunt o contrapartida a
flu#urilor reale si reflecta evaluarea in e#presie monetara a acestora. Ca randul lor
flu#urile financiare pot fi= de contrapartida+ decalate ,intar'iate-+ multiple si
autonome.
Flu#urile financiare de contrapartida se caracteri'ea'a prin inlocuirea
imediata a unui activ real ,fi'ic- cu moneda sau invers si se intalneste in ca'ul
ac2i'itionarii unui bun cu plata imediata in numerar.
Flu#urile financiare decalate sau intar'iate apar atunci cand flu#urilor fi'ice
nu le corespund imediat niste flu#uri financiare conducand la un de'ec2ilibru in
cadrul intreprinderii. Activitatea revine la normal prin aparitia unui activ financiar+
materiali'at intr4o creanta la furni'or si intr4o datorie la cumparator care se va
stinge ulterior.
Flu#uri financiare multiple. "entru a compensa efectele decala1elor de mai
sus+ intreprinderea isi sc2imba creanta pe moneda apeland la un tert ,intermediar
financiar-. Flu#urile se desfasoara astfel =
4 bunurile vandute de furni'or+ cumparatorului repre'inta un flu# real de
bunuri >
4 furni'orul vinde creanta unei terte persoane si incasea'a contravaloarea
( primul flu# financiar >
4 cumparatorul stinge datoria fata de tert ( al doilea flu# financiar.
Flu#urile financiare autonome apar atunci cand se acorda sau se primeste un
13
7. 0tancu 4 Jestiunea financiara a agentilor economici> 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 1!!4
2)
imprumut+ cand au loc transferuri de moneda de la o persoana la alta. 0i aceste
flu#uri dau nastere la active financiare ( creante si datorii.
+!/! Ci#%u*i )inan#ia*e
7n cadrul activitatilor sale curente+ o intreprindere efectuea'a operatiuni
repetitive a caror reluare e definita prin notiunea de ciclu de exploatare.
Ciclul de e#ploatare ,aprovi'ionare4productie4stocare4van'are- cuprinde
atat un flu# fi'ic ,de produse finite+ respectiv marfuri-+c at si un flu# financiar
,intrare si iesire de moneda-.
"entru o intreprindere cu activitate de productie+ acest ciclu de e#ploatare
comporta trei etape fundamentale care se derulea'a de fiecare data cand
intreprinderea lansea'a in productie o noua comanda.
"entru o intreprindere cu activitate de comert+ care ac2i'itionea'a marfuri
pentru a le revinde ca atare+ fara ale transforma+ ciclul comporta doua etape
fundamentale=
Continutul etapelor ciclului de e#ploatare=
4 etapa de aprovi'ionare in care se procura materiile prime+ materialele+ etc.
necesare desfasurarii activitatii+ imbracand forma materiala a stocurilor
fi'ice>
4 etapa de productie corespunde procesului de transformare a stocurilor
fi'ice+ in productie in curs de fabricatie si respectiv in produse finite>
4 etapa de distributie presupune ca intreprinderea sa asigure+ pe de o parte+
finantarea pe perioada cat produsele finite sunt in stoc+ iar pe de alta parte+
sa dispuna de sursele financiare necesare anga1arii unor c2eltuieli de
comerciali'are pana in momentul van'arii respectivelor produse finite.
Kan'area in numerar permite compensarea flu#urilor reale de iesire cu
flu#urile monetare de intrare. 6aca van'area se face pe credit+ decala1ul intre cele
doua flu#uri+ da nastere aparitiei creantelor asupra clientilor. 7ncasarea creantelor
ec2ivalea'a cu stingerea debitelor.
#iclul de investitii cuprinde ansamblul deci'iilor luate pe linia ac2i'itionarii
unor active care raman la dispo'itia intreprinderii o perioada indelungata de timp.
6urata depinde de caracteristicile te2nologice ale activitatii+ de performantele
te2nice si de politica de investitii a intreprinderii.
#iclul de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor ce au loc intre
2!
Aprovi'ionare "roductie 6istributie
Aprovi'ionare
6istributie
intreprindere si proprietarii de capital ,actionari si creditori- si permite ca
intreprinderea sa faca fata decala1ului dintre flu#urile monetare de intrare si iesire
generate de ciclul de e#ploatare.
3
CAPITOLUL III
INTREPRINDEREA - SISTEM COMPLEX
/! Ce e-te FIRMA -au INTREPRINDEREA7
Oona de studiu si de actiune pentru stiinta financiara a
intreprinderii este repre'entata de forma moderna de organi'are si
desfasurare a activitatii economice+ denumita cu termenul general de
intreprindere
14
.
F7R&A sau 7./R5"R7.65R5A
15
este un grup de persoane+
organi'ate potrivit anumitor cerinte 1uridice+ economice+ te2nologice si
manageriale+ care concep si desfasoara un comple# de procese de
munca+ folosind mi1loace de munca+ concreti'ate in produse si servicii+
in vederea obtinerii unui profit cat mai mare ,fig.3.1-.
Factorii de influenta ai mediului ambiant asupra firmei sunt=
)a#t"*i e#"n"'i#i ,piata interna+ piata e#terna+ sistemul bancar+
bursa de valori+ regimul investitiilor+ parg2iile economico4
financiare->
)a#t"*i &e'"(*a)i#i ,numar+ pondere populatie ocupata+
structura socio profesionala+ populatie activa+ durata medie de
viata etc.->
)a#t"*i -"#i"-#u%tu*a%i ,structura sociala a populatiei+
invatamantul+ cultura+ stiinta+ mentalitatea etc.->
)a#t"*i $"%iti#i ,politica economica+ politica sociala+ politica
e#terna+ politica invatamantului+ politica stiintei etc.->
)a#t"*i e#"%"(i#i ,resurse naturale->
)a#t"*i 2u*i&i#i ,legi+ decrete+ 2otarari guvernamentale+
ordonante+ deci'iile prefecturilor si primariilor etc.->
)a#t"*i te3ni#i -i te3n"%"(i#i ,nivelul te2nic al utila1elor+
calitatea te2nologiilor+ calitatea cercetarii te2nice+ numarul
licentelor si brevetelor inregistrate+ capacitatea inovativa a
14
". 3ran 4 Relatiile financiar4bancare ale societatii comerciale+ 5ditor /ribuna
5conomica+ 3ucuresti+ 1!!4
15
Ovidiu .icolescu+ 7on Kerboncu ( &anagement+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+
1!!5
31
cercetarii4proiectare etc.->
)a#t"*i 'ana(e*ia%i ,strategia nationala+ organi'area si
managementul economiei nationale+ sisteme si metode de
management etc.->
#%ientii ,cercul firmelor+ institutiilor si persoanelor individuale
carora le sunt adresate bunurile firmei->
#"n#u*entii ,concurentii actuali si potentiali sub raport numeric+
din punct de vedere al puterii economice+ al provenientei+ al
nivelului preturilor practicate+ al calitatii produselor+ a retelei de
distributie+ a po'itiei pe piata+ a imaginii in randul
consumatorilor->

)u*ni."*ii ,sursele de materii prime si materiale+ ec2ipamente+
masini si utila1e+ sursele de energie+ sursele de fonduri-.
/!+ Unive*-u% )inan#ia* a% int*e$*in&e*ii
"entru a anali'a amploarea fenomenelor financiare nu este
suficienta numai cercetarea universului intern al intreprinderii. Anali'a
trebuie sa ia in considerare conte#tul economic+ in care firma activea'a
,ansamblul economiei nationale+ relatiile economice si financiare
internationale etc.-
%niversul financiar al intreprinderii cuprinde totalitatea
legaturilor de repartitie din interiorul acesteia+ precum si a legaturilor
de repartitie cu economia nationala si economa mondiala
16
.
%niversul financiar al intreprinderii este format din=
- sistemul intreprindere aflat in starea de repartitie>
- institutiile financiare+ bancare+ de asigurari+ institutii care
coordonea'a consumul centrali'at din societate sau formarea
unor resurse e#terne intreprinderii ,piata nationala->
- institutiile financiare+ bancare+ de bursa etc. de pe piata
internationala.
16
7dem 14
32
33
Fi(!/! In)%uen8a un"* va*ia,i%e
a-u$*a *e%a8ii%"* &e 'ana(e'ent9:

























N- Adaptat sursP= OK767% .7COC50C% Q
7O. K5R3O.C% ( MANAGEMENT>
5ditura 5donomicP+ 3ucureRti+ 1!!5
F
i
r
m
a

Resurse umane
Resurse umane
Resurse umane
Resurse umane
Resurse umane

Resurse materiale
Resurse financiare
Resurse
informaSionale
Kariabile
"roprietatea asupra firmei
/ipul firmei
Caracteristicile materiilor prime Ri
materialelor
Caracteristicile procesului te2nologic
Caracteristicile procesului de
aprovi'ionare
Caracteristicile procesului de vTn'are
6imensiunea firmei
Jradul de automati'are al tratPrii
informaSiei
Comple#itatea producSiei
CegislaSia
ConcepSia managerilor asupra
managementului firmei
"arametrii organi'Prii neformale
.ivelul dotPrii te2nice
Jradul de speciali'are Ri de cooperare
Un producSie
6ispersia teritorialP a subdivi'iunilor
firmei
"otenSialul uman
Continuitatea procesului de producSie
C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

a
l
e

s
i
s
t
e
m
u
l
u
i

d
e

m
a
n
a
g
e
m
e
n
t

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i
l
e


r
e
l
a
S
i
i
l
o
r

d
e

m
a
n
a
g
e
m
e
n
t

0tructura
organi'atoricP
0tructura
organi'atoricP
0istemul
deci'ional
0istemul
metodologic de
management
Alte elemente de
management
7ntre cele trei niveluri ale universului financiar al intreprinderii
e#ista o stransa interdependenta+ determinata de sc2imbarile in politica
intreprinderii+ evolutia pietei financiare interne si e#terne+ costul
accesului la aceste piete+ de orientarea proprietarilor intreprinderii.
&arimea si calitatea fenomenului financiar depind de continutul
si intensitatea legaturilor financiare=
informarea intreprinderii din surse de date interne si e#terne>
prelucrarea de date si anali'a informationala financiara>
reali'area de operatiuni concrete de alocari de fonduri+ decontari
etc.>
control si anali'e economico4financiare asupra intregii activitati
economice>
evidenta contabila si operativa a fondurilor si flu#urilor financiare>
fundamentarea+ adoptarea si reali'area de deci'ii de natura
financiara.
7nformatia este cea care ordonea'a activitatea managerului financiar
si totodata il a1uta pe acesta sa adopte deci'ia financiara.
Astfel+ managerului financiar ii revine sarcina de a organi'a in
cadrul sistemului informational al intreprinderii un segment propriu+
speciali'at in obtinerea informatiilor de tip financiar.
Acest segment trebuie sa cuprinda=
4 sursele de date=
universul intern>
economia nationala>
economia mondiala>
obiective de politica economica si financiara ale
administratiei de stat>
cercetarea stiintifica>
metodologie si instructiuni.
- algoritmii si metodele de prelucrare a datelor pentru obtinerea
informatiilor de tip financiar>
- principiile de formare si de acces la bancile de informatii financiare>
- deci'iile de utili'are a informatiilor financiare
luarea de deci'ii>
35
intocmirea de documente>
controlul>
conducerea activitatii economice>
informarea pietei financiare.
/!/ Mana(e'entu% #%ienti%"*
Clientela este elementul relevant pentru valorificarea produselor+
deoarece ea este e#presia cererii efective ce se manifesta la un moment
dat pe piata.
&anagementul clientilor trebuie sa gaseasca raspuns la
intrebarile
1*
=
- Care sunt conditiile contractuale cu clientii$
- Care este intervalul de timp stabilit contractual intre
momentul livrarii produselor si momentul incasarii efective$
- 5ste convenabila acordarea unui discount pentru plati promte
sau in avans$
- Care este valoarea ma#ima a creditului pe care firma este
dispusa sa4l acorde fiecarui client$
- Cum ar trebui tinuta evidenta creditelor si a incasarilor$
Clientii repre'inta creante ale intreprinderi+ re'ultate din livrarea
de bunuri si :sau prestarea de servicii+ care au o anumita scadenta de
incasare.
7ntre clientii unei intreprinderi se inscriu=
salariatii intreprinderii>
clientii intreprinderii ,clientii din e#terior->
actionarii intreprinderii ,proprietarii->
furni'orii intreprinderii>
organele locale ale puterii de stat>
organi'atiile neguvernamentale>
organi'atiile politice>
presa locala si centrala>
1*
&. "etcu4 Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 23
36
agentii petru protectia mediului>
consultantii pe probleme de calitate si management.
7n practica+ clientii pot fi incasati ++la vedere9 ,pe loc+ odata cu
van'area bunurilor-+ imediat dupa livrare+ la un interval de timp 345 'ile
,are loc o incasare fara numerar in contul bancar- sau ++la termen9 ,un
anumit termen de la livrare convenit de comun acord intre cei doi
agenti economici-.
7n functie de modul de respectare al scadentelor clientii pot fi
grupati astfel=
- clienti solvabili cei care efectuea'a platile la termen>
- clienti intarziati care nu efectuea'a platile la scadentele
convenite>
- clienti insolvabili cei care nu mai pot fi incasati.
&anagementul clientilor repre'inta ansamblul metodelor si
te2nicilor+ instrumentelor si actiunilor intreprinse in vederea utili'arii
cat mai eficiente a capitalurilor imobili'ate in credite comerciale.
Creditele comerciale au o acceptiune mai larga decat cea a
clientilor si sunt formate din
1)
=
- credite vanzator repre'entate de van'arile de marfuri pe credit
,intreprinderea apare in doua iposta'e= cea de imprumutat prin
creditele furnizor si cea de imprumutator pentru creditele
clienti->
- creditele cumparator repre'entate de platile in avans ,in aceasta
situatie intrepinderea se poate regasi fie ca beneficiara a
avansurilor platite de catre clientii sai pentru fabricatia
produselor+ fie ca platitor de avansuri pentru platitorii sai de
ec2ipamente sau materiale-.
Obiectivele managementului clientilor se pot a#a fie pe
reducerea volumului clientilor+ respectiv reducerea capitalurilor alocate
acoperirii soldului clientilor si implicit restrangerea finantarii acestor
active circulante+ fie pe o prelungire a perioadei de acordare a
creditelor clienti.
Creditele clienti sunt o investitie de capital a intreprinderii+ care
1)
7. 0tancu 4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
3*
poate aduce acesteia o anumita rentabilitate.
"ornind de la aceasta caracteristica se pot evidentia
componentele esentiale ale manegementului clientilor=
investitia de capital pentru constituirea soldului de credite clienti
Creditul acordat unui singur client repre'inta o alocare de fonduri
pe termen scurt+ iar creditele acordate tuturor clientilor apar a o alocare
permanenta de capitaluri ale intreprinderii+ repre'entand o investitie
care trebuie finantata in mod continuu. 6imensiunea acestei investitii
se poate stabili prin intermediul urmatoarei relatii=
36
creditului a acordare de !urata afaceri de #ifra
clienti #redite

rentabilitatea aferenta van'arilor suplimentare obtinute prin

cresterea duratei creditelor clienti
Cresterea cererii de produse pe piata+ prin prelungirea duratei de
viata a creditelor clienti va antrena o rentabilitate aferenta van'arilor
suplimentare+ care va 1ustifica o astfel de politica.
costul marginal al cresterii investitiei de capital in credite clienti
Acest cost poate fi cuantificat in functie de sursele de finantare ale
investitiei , surse proprii sau surse imprumutate-.
riscurile de insolvabilitate ale clientilor
profitul marginal net
"rofitul marginal net este dat de rentabilitatea van'arilor
suplimentare mai putin costul cresterii creditelor clienti si riscul
insolvabilitatii clientilor.
Alegerea+ urmarirea si controlul clientilor necesita un proces
continuu de informare. 7nformatiile despre clienti pot fi obtinute prin
diverse modalitati=
- studiile si observatiile proprii>
- istoricul relatiilor cu clientul respectiv>
- mass4media publicitate>
- informatii furni'ate de catre banci+ prin consultarea fisierelor
cu clientii ,*F din informatii sunt furni'ate de catre banci->
- informatii obtinute de la organisme speciali'ate ,registrul
3)
comercial+ registrul de protestari la plata cambiilor+ registrul
de amanetare a fondurilor comerciale+ registrul ipotecilor si
cadastrul+ registrul intar'ierilor la plata impo'itelor de stat
etc.-.
"entru urmarirea si controlul clientilor+ pe langa procedurile
u'uale la care recurge intreprinderea+ se poate utili'a+ 'et"&a ABC de
urmarire a clientilor.
&etoda A3C presupune clasificarea clientilor in trei categorii
astfel=
- 'ona A in care sunt inclusi clientii cei mai importanti ai
intreprinderii+ repre'entand apro#imativ 6F din soldul total al
clientilor si circa 1F din numarul sau>
- 'ona 3= repre'entata de clientii importanti ai intreprinderii+ care
grupea'a circa 3F din numarul total de clienti din portofoliu si
apro#imativ 3F
- 'ona C= in care sunt inclusi clientii de mica importanta+ grupea'a
apro#imativ 6F din volumul acestora si circa 1F din volumul
soldului clientilor.
%n grup de clienti este important daca conditiile urmatoare
prevalea'a=
- grupul este concentrat sau ac2i'itionea'a o parte insemnata in
raport de produse in raport cu cifra de afaceri a van'atorului>
- produsele cumparate detin o pondere mare in cadrul costurilor
respectivului client>
- produsele ac2i'itionate din sectorul furni'or au un grad redus de
diferentiere sau sunt normali'ate>
- costurile de transfer cu care s4ar putea confrunta clientii sunt
reduse>
- grupurile de clienti inregistrea'a profituri minime>
- clientii repre'inta un pericol considerabil de integrare in amonte.
6e asemenea+ managementului clientilor vi'ea'a determinarea
duratei medii de incasare a clientilor+ a duratei medii de incasare pe
diferite categorii de clienti si compararea acestora+ in vederea adoptarii
unor masuri de reglementare a relatiilor cu clientii+ in situatia in care
3!
s4ar depasi anumite limite ale duratei medii.
Calculul duratei medii de incasare a unui client se determina cu
a1utorul relatiei=
$ clientul de realizata afaceri de #ifra
$ clientului al mediu %oldul
clientului a incasare e d medie !urata
36

7n pre'ent atentia managerilor se concentrea'a tot mai mult pe

relatiile cu clientii si pe de'voltarea acestora in scopul ma#imi'arii
duratei de viata a unui client ,in relatia sa cu firma- si nu atat pe
obtinerea unor profituri pe termen scurt.
/!1 Mana(e'entu% )u*ni."*i%"*
Furni'orii se anali'ea'a prin tabloul relatiilor traditionale+ a
facilitatilor oferite+ amplasarii teritoriale+ calitatii+ pretului+ unicitatii.
Agentul economic este interesat de dependenta sa de anumiti furni'ori
si de consecintele acestei dependente+ de stabilirea gradului de
integrare a activitatii sale+ de estimarea implicatiilor pe care le4ar avea
intreruperea relatiilor contractuale de catre anumiti furni'ori.
%n grup de furni'ori este puternic daca prevalea'a urmatoarele
conditii=
- grupul de furni'ori este dominat de cateva firme si este mai
concentrat decat sectorul caruia vinde>
- furni'orii nu trebuie sa lupte contra unor produse de sustitutie
pentru sectorul client>
- sectorul client nu este important pentru grupul de furni'ori>
- produsul livrat de catre furni'ori este un mi1loc important de
productie pentru client.
&anagementul furni'orilor urmareste raspunsul la urmatoarele
intrebari=
- Care sunt conditiile contractuale cu furni'orii$
- Care este intevalul de timp stabilit contractual intre momentul
cumpararii materiilor prime+ materialelor+ marfurilor si momentul
platii efective$
- 5ste mai avanta1oasa plata anticipata$
7ntreprinderea+ pentru a4si derula in mod corespun'ator
4
activitatea+ trebuie sa ac2i'itione'e materii prime+ materiale+ marfuri.
"lata acestora se reali'ea'a la momentul cumpararii sau ulterior+ in
situatia in care intreprinderea partenera ofera credit comercial.
&arimea postului furni'or se determina sub forma unui produs
intre valoarea cumpararilor si perioada medie de plata. "erioada medie
de plata se stabileste in functie de politica de creditare comerciala a
firmei furni'oare. "lata ulterioara a cumpararilor de materii prime+
materiale+ marfuri ec2ivalea'a cu obtinerea unui credit pe termen scurt+
fara dobanda+ fiind o sursa care permite reali'area unei investitii nete in
capitalul de lucru la valori sca'ute.
"relungirea perioadei de plata nu repre'inta un scop in sine. 7n
ca'ul in care se poate beneficia de o reducere+ nereali'area platii la
respectivul termen ec2ivalea'a cu atragerea de resurse temporare
costisitoare + deci'ia privind termenul de plata reali'andu4se in functie
de avnta1ul comparativ al #"-tu*i%"* si ,ene)i#ii%"* aferente=
costul pierderii discountului prin nereali'area platii la termen
de stabileste potrivit relatiei=
36
=
1
&
!
!

cd c
P P & +
unde=
6 V discount ,e#primat procentual->
/ V miscarea perioadei de plata necesara pentru a beneficia de
discount>
c
P
V perioada de creditare>

cd
P
V perioada de creditare cu discount.
beneficiul pierderii discountului este dat de rentabilitatea
obtinuta prin fructificarea sumei care s4ar fi platit in perioada
de creditare cu discount.
/!4 Re%atia int*e$*in&e*e ,an#a
7nca de la infiintare+ toate intreprinderile desfasoara+ in mod
obligatoriu+ relatii cu banca. 6e e#emplu+ societatile cu raspundere
41
limitata sunt conditionate sa detina un capital social de minimum 2
lei+ iar societatile pe actiuni trebuie sa faca dovada detinerii unui
capital social in valoare de minimum 1. lei.
6aca imediat dupa anul 1!)! e#istau patru banci speciali'ate+ in
anul 1!!6 se inregistra un numar de 31 de banci+ astfel incat in pre'ent
intreprinderile dispun de o paleta de alternative in domeniu ,in anul
23 e#ista peste 4 de tari-
7ntrarea noilor banci in sistem a condus la cresterea concurentei
si a generat o moderni'are a bancilor de stat prin introducerea unor
politici orientate spre clienti si a marEetingului serviciilor financiare.
3ancile au fost obligate sa introduca servicii bancare noi pentru a
sporii eficienta operatiunilor si pentru a satisface diferitele cerinte ale
clientilor ,carti de plata utili'ate in Romania si in strainatate de catre
persoanele fi'ice si 1uridice+ automate de plata+ certificate de depo'it cu
diferite scadente pe termen scurt+ servicii de factoring+ servicii de
corporate banEing-.
6esfasurarea relatiilor dintre intreprinderi si banci+ in toate
operatiunile pe care acestea din urma le efectuea'a si serviciile pe care
le prestea'a sunt supuse unor reguli de comportament care ilustrea'a
obligatiile reciproce sub aspectul lor cel mai concret.
7n raportul cu intreprinderea banca are statuate anumite
drepturi
1!
=
de a fi indemni'ate de catre intreprindere pentru toate c2eltuielile
si resursele anga1ate pentru a4l servi>
de a stabili si inscrie in conturi doban'ile si comisioanele
datorate de intreprindere la niveluri re'onabile>
de a se acoperii+ la cerere de catre client+ sumele ce revin din
desfasurarea relatiilor reciproce>
de a dispune de banii intreprinderii pentru a asigura onorarea
cecurilor valabile emise de intreprindere.
6e asemenea+ bancile au obligatia=
de a reali'a operatiunile solicitate e#pres de catre intreprindere>
de a onora cecurile emise de catre intreprinderi+ de a incasa
cecurile si alte instrumente bancare normale si primite in
1!
K. &anole ( Firma si banca+ 5ditor /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!!
42
favoarea lor>
de a oferi periodic sau la cererea intreprinderii e#trase de cont>
de a nu oferii informatii cu privire la afacerile intreprinderii
decat la cererea si in interesul ei sau prin prevederea e#presa a
legii.
7ntreprinderile au posibilitatea de a alege din reteaua de servicii
oferite de catre banci urmatoarele categorii=
O prima categorie de servicii sunt repre'entate de serviciile de
afaceri ( business services.
"e linia promovarii metodelor de finantare+ bancile au de'voltat
sau au intermediat pentru clientii sai operatii de leasing+ factoring sau
le4au desc2is accesul la casele de emisiune de 2artii de valoare si
participare la capital.
O alta categorie a obligatiilor anticipate decurge din circuitul
cambial si este cunoscuta sub denumirea de credite sub
semnatura.
6e asemenea+ au fost de'voltate servicii in sfera afacerilor
internationale= incasarea operatiunilor de e#port+ finantarea e#portului
prin instititiile nationale de garantare a creditului pentru e#port+
negocierea si scontul cambiilor straine+ facilitarea importului prin
credite documentare+ anga1area in operatiuni in moneda straina.
O alta categorie o repre'inta serviciile de spi1inire a afacerilor+
care ofera servicii de informare privind creditele+ evaluari de
performante ale unor firme+ cu perspective de a deveni partenere
in relatiile de afaceri.
/!; Re%atia int*e$*in&e*e -"#ietati &e a-i(u*a*i
Relatia unei intreprinderi cu o societate de asigurari+ este
conditionata de gradul de de'voltare in domeniul asigurarilor.
Asigurarea este o modalitate de acoperire a consecintelor
financiare ale unor evenimente nedorite de agentii economici+ avand
drept cau'a riscul.
7ntreprinderea pentru a preveni si combate evenimentele aleatorii
si accidentele producatoare de daune poate apela la urmatoarele
43
modalitati
2
=
prevenirea sau evitarea riscului>
limitarea pabubelor provocate de anumite evenimente
nedorite>
crearea de re'erve in vederea acoperirii prin resursele proprii
pagubelor>
trecerea riscului pe seama unei societati de asigurare.
7ntreprinderea va adopta o politica de prote1are impotriva
consecintelor nefavorabile ale producerii riscului+ in functie de
avanta1ele si insuficientele modalitatilor mai sus pre'entate.
"revenirea riscului presupune adoptarea unor masuri de catre
intreprindere+ astfel incat sa nu aiba loc evenimente nefavorabile. 6aca
evenimentul are loc+ inainte de inc2eierea acestuia+ firma poate lua
masuri pentru limitarea pagubelor produse.
Crearea de re'erve proprii asigura independenta financiara sau
permite eliminarea unor sincope+ in sensul reluarii mai rapide a
activitatii dupa producerea evenimentului negativ+ care pot lua nastere
atunci cand fondurile sunt puse la dispo'itie de catre o alta institutie.
Aceasta varianta pre'inta de'avanta1ul de a nu putea acoperii integral
consecintele nefavorabile.
Atat prevenirea+ cat si crearea de re'erve proprii pre'inta
urmatoarele avanta1e=
intreprinderea are asigurata independenta>
costul acestor surse este mai redus decat costul apelarii la
societatile de asigurari.
Asigurarea repre'inta un sistem de relatii economico4sociale+
care consta in crearea in comun+ de catre persoanele fi'ice si 1uridice
amenintate de anumite riscuri+ a unui fond din care se compensea'a
pagubele si se satisfac si alte cerinte economico4financiare
imprevi'ibile.
Asigurarea se materiali'ea'a in contractul de asigurare+ inc2eiat
intre asigurat si asigurator. 0uccesul sau esecul unei afaceri depinde de
modul in care se inc2eie contractul.
6in acest motiv+ managerul financiar trebuie sa acorde o atentie
2
K. 6ragota ( &anagement financiar+ Kol 7+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti. 23
44
deosebita clau'elor contractuale si sa dispuna de cunostinte specifice
activitatii de asigurare.
Contractul de asigurare reglementea'a relatiile reciproce intre
asigurat si asigurator+ obligand pe asigurat la plata primelor de
asigurare la anumite termene+ asiguratorul avand obligatia sa acorde
beneficiarului asigurarii+ la producerea ca'ului asigurat+ despagubiri
pentru bunurile asigurate
21
.
Formarea contractului de asigurare presupune pre'entarea de
catre asigurat+ a unei cereri de asigurare+ iar din partea asiguratorului+
eliberarea politei de asigurare avand urmatorul continut=
data la care incepe si la care e#pira asigurarea>
riscul asigurat>
limitele platii sumei asigurate sau a despagubirii in ca'ul
producerii riscului>
obligatia asiguratului de a apara si conserva bunurile
asigurate+ de a lua masuri pentru prevenirea si limitarea
pierderilor>
situatiile in care asiguratorul are dreptul de a refu'a plata
despagubirii sau a sumei asigurate.
/ermenii specifici societatii de asigurare sunt asiguratul+ riscul
asigurat+ paguba+ suma asigurata+ despagubirea+ contractul de asigurare+
principiile functionarii contractului de asigurare ,acesta nu trebuie
stipulat in mod e#pres in contract+ dar trebuie cunoscut si respectat de
ambele parti-.
/ransferul riscului asupra unei societati de asigurari pre'inta
urmatoarele avanta1e=
securitatea oferita de asigurare permite obtinerea unor credite+
de e#emplu= credite de e#port+ credite ipotecare etc.>
se poate preveni producerea pagubelor+ datorita consultantei
oferite.
7n functie de natura riscurilor+ o intreprindere poate sa inc2eie=
asigurari de bunuri au drept obiect diverse valori materiale
apartinand intreprinderii ce pot fi e#puse fenomenenelor
21
6. 3ivolaru ( Contracte interne si internationale+ 5ditor /ribuna 5conomica+
3ucuresti+ 1!!!
45
naturale sau accidentelor ,asigurarea culturilor agricole+
asigurarea autove2iculelor+ asigurarea activelor fi#e si
circulante->
asigurari de raspundere civila 4 se acopera pre1udiciul produs
de asigurat unor terte persoane+ produs in anumite impre1urari si
pentru care persoana 1uridica raspunde conform legii>
asigurari de persoane ( managerul are la dipo'itie o serie de
asigurari de persoane pe care le poate inc2eia pentru anga1atii
sai+ in functie de obiectivul urmarit.
46
CAPITOLUL IV
ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII
1!! ANALIZA FINANCIARA < &e)ini*e5 -#"$u*i -i uti%i.at"*i
.ecesitatea si utilitatea anali'ei financiare ca instrument de
supraveg2ere a activitatii si performantelor intreprinderii se
concreti'ea'a prin impactul comple# si permanent asupra deci'iilor
privind optiunile in alocarea resurselor+ dimensiunea alocarii+ respectiv
investirii si eficienta utili'arii lor in vederea asigurarii mar1ei
concurentiale si a viabilitatii.
Anali'a financiara este activitatea de diagnosticare a starii de
performanta financiara a intreprinderii la inc2eierea e#ercitiului. 5a isi
propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii
financiare+ in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si
de'voltare intr4un mediu concurential
22
.
Ca inceput aceste informatii se refereau la o anali'a sumara a
solvabilitatii si la verificarea anumitor ec2ilibre financiare+ odata cu
de'voltarea si diversificarea agentilor economici precum si ca urmare a
cresterii rolului bancilor si institutiilor financiare in economie+
comple#itatea anali'ei financiare creste
23
.
Anali'a financiara repre'inta un ansamblu de concepte+ te2nici si
instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si e#terne+ in
vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui
agent economic+ la nivelul si calitatea performantelor sale+ la gradul de
risc intr4un mediu concurential e#trem de dinamic
24
.
7ntr4o acceptie sintetica+ anali'a presupune reperarea simptomelor+
a disfunctionalitatilor unei firme+ cercetarea si anali'a faptelor si
responsabilitatilor+ identificarea cau'elor disfunctionalitatilor+
elaborarea unor programe de actiune prin a caror aplicare practica se
22
7. 0tancu 4 Finante+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
23
7. &i2ai 4 Anali'a economico4financiara+ 5ditura &arineasa+ /imisoara+ 1!!!
24
&. .iculescu 4 6iagnostic global strategic+ 5ditura /ribuna 5conomica+
3ucuresti+ 1!!!
4*
asigura redresarea sau ameliorarea performantelor
25
.
5volutia anali'ei financiare vi'ea'a adaptarea obiectivelor sale
cerintelor diversilor utili'atori+ in functie de aspectele specifice
domeniului de interes. "rincipalii utili'atori ai anali'ei situatiilor
financiare sunt= gestionarii+ actionarii actuali si potentiali+ creditorii+
personalul intreprinderii+ organele fiscale+ analistii financiari. Aceste
categorii de utili'atori pot adopta deci'ii privind= gestiunea
intreprinderii+ cumpararea sau van'area de titluri+ acordarea sau refu'ul
unui credit+ ac2i'itia totala sau partiala a intreprinderii.
Finalitatea anali'ei financiare se concreti'ea'a in diagnosticuli
financiar+ parte a diagnosticului economico4financiar+ orientata in
special spre functiunea financiar4contabila a intreprinderii. 5fectuata in
interiorul intreprinderii 4 anali'a interna ( sau din e#terior de catre
organisme speciali'ate+ financiar4bancare+ sau de specialisti
independenti ,analisti financiari- 4 anali'a e#terna ( conduce la
diagnosticul financiar intern sau e#tern+ cu obiective specifice
diversilor utili'atori interni sau e#terni
26
.
1. Anali'a financiara si investitorii
A#ti"na*ii -i #"n-u%tantii a#e-t"*a sunt interesati de
performantele curente ale investitiei reali'ate si re'ultatele privind
rentabilitatea si performantele viitoare. 6e asemenea se interesea'a
cum managementul controlea'a si orientea'a resursele firmei in
interesul lor.
Inve-tit"*ii in ",%i(atiuni au tinte diferite fata de cei
care participa la capitalul social al firmei. "rincipalele aspecte urmarite
de investitori sunt capacitatea de plata+ adecvarea flu#ului de lic2iditati
la nivelul indatorarii iar profilul financiar al ramurii repre'inta un
indiciu important pentru estimarea riscului investitiei in obligatiuni
emise de companii.
2. Anali'a financiara si creditorii=
Ban#i%e -i a%ti inve-tit"*i sunt o categorie interesata in
principal de monitori'area capacitatii de plata si de gradul de
indatorare al firmei. 7n momentul in care o banca finantea'a cu o mare
25
6. &argulescu+ 0. &argulescu + C. Caruntu 4 Anali'a economico4financiara a
intreprinderii+ 5ditura ?ermes+ 3ucuresti+ 1!!!
26
7. 3atrancea 4 Anali'a financiara+ 5ditura 6acia+ Clu1 ( .apoca+ 2
4)
parte din capital o anumita firma+ este normal ca aceasta sa urmareasca
si sa se implice in performantele managementului firmei astfel incat sa
poata monitori'a si aprecia performantele obtinute de firma.
3. Anali'a financiara si partenerii de afaceri
Fu*ni."*ii sunt interesati atat in de'voltarea viitoare a
afacerilor cu partenerii comerciali+ cat si de securitatea financiara a
clientilor lor. 7n anumite ca'uri relatia dintre ofertant si client poate fi
de natura speciala+ de e#emplu atunci cand cea mai mare parte din
oferta companiei este directionata catre un singur client+ anali'a
financiara a acestui client devine deosebit de importanta.
C%ientii au cea mai rela#anta atitudine fata de parteneri
desi ei nu scapa din vedere eventualele efecte negative ale problemelor
financiare ale furni'orilor ,scaderea calitatii+ discontinuitatea in
aprovi'ionare ca urmare a problemelor financiare etc.-.
4. Anali'a financiara si personalul intreprinderii=
An(a2atii -i "*(ani.atii%e -in&i#a%e se ba'ea'a in
special pe siguranta locurilor de munca si negocierea salariilor. Ambele
categorii au nevoie de informatii financiare la nivelul firmei dar si la
cel al ramurii pentru negocieri sau pentru a previ'iona niveluri viitoare
ale soma1ului si ale salari'arii. 7n ma1oritatea statelor de'voltate
relatiile salariati4organi'atii sindicale4patronat sunt deosebit de stranse
si eficiente datorita faptului ca se ba'ea'a pe informatii economico4
financiare la nivelul firmei+ al ramurii si economiei nationale.
5. Anali'a financiara si administratia fiscala
Fi-#u% asigura o parte importanta din venituri prin
impo'itarea firmelor ,profit+ valoare adaugata etc.-. 6in acest motiv+
profilul financiar al industriilor din cadrul economiei nationale este util
in stabilirea obiectivelor fiscale+ precum si in comensurarea factorilor
care influentea'a veniturile bugetare.
Guve*nu% -i "*(ani.atii%e #va-i(uve*na'enta%e
trebuie sa formule'e politici economice+ sa conduca economia si sa
monitori'e'e anumite 'one economice. %nul dintre elementele care
1oaca un rol deosebit de important in reali'area obiectivelor sunt ratele
financiare medii ale industriilor. "rintr4o evaluare si anali'a corecta si
eficienta a informatiilor economico4financiare de la nivelul
microeconomic+ guvernul poate evalua corect sanatatea si
4!
performantele sectoarelor economice. 6e asemenea o atentie deosebita
trebuie acordata si sectorului bancar+ de asigurari precum si operatiilor
care au un impact ma1or asupra sanatatii financiare a economiei
,privati'area+ nationali'area+ divi'area+ fu'iunea etc.-. /oate acestea au
un impact mai mare sau mai mic asupra economiei nationale si deci
trebuie sa fie anali'ate ca atare.
Aut"*itati%e %"#a%e au ca interes principal industriile
care caracteri'ea'a 'ona pe care o administrea'a+ avand ca obiectiv
principal asigurarea unor performante economico4financiare cat mai
ridicate.
'. Analiza financiara si gestionarii(
Mana(e'entu% )i*'ei anali'ea'a si daca este ca'ul
utili'ea'a propriile re'ultate si performante financiare raportand totul la
situatiile e#istente in economie si la principalii concurenti+ pentru a4si
stabili cu preci'ie po'itia si modalitatile de actiune. &onitori'area
evolutiei si performantelor ramurii influentea'a nivelul+ marimea si
momentul investitiilor+ politica de cercetare(de'voltare+ politica de
marEeting4promovare etc.
&anagementul trebuie sa fie intotdeauna acela care sa asigure
e#pansiunea firmei pe cele mai bune si eficiente cai de de'voltare si
promovare.
O*(ani.atii%e $*")e-i"na%e au drept scop sa reduca
interferentele statului in activitatile profitabile. 0unt organisme care se
autoreglea'a si care pot castiga incredere importanta publicului+ dar in
cele mai multe ca'uri beneficia'a de o putere de influenta redusa.
*. Anali'a financiara si analistul financiar=
Ana%i-tii -i #"n-u%tantii se regasesc fie ca firme de
consultanta pentru furni'orii de capital+ fie ca agenti de rating care
produc si furni'ea'a informatii economico4financiare. Aceasta
categorie este cea care intelege cel mai bine importanta e#istentei si
utili'arii profilului financiar al ramurii.
7n lucrarea ;Anali'a situatiei financiare a agentilor economici<+
coordonata de profesor universitar doctor 7oan &i2ai de la
%niversitatea de Kest /imisoara+ se arata ca ;in ultimul timp
importanta anali'ei financiare este amplificata de numeroasele
solicitari+ de un grad mare de sinte'a+ generat in special de=
5
necesitatea informatiilor financiare prelucrate pentru
imbunatatirea gestionarii intreprinderii si luarii deci'iilor de
participare pe piata financiara>
de'voltarea si diversificarea pietei financiare>
restructurarea intreprinderilor si privati'area acestora>
posibilitatea ac2i'itionarii de titluri emise de catre alte
intreprinderi>
interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al
concurentilor>
necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre
performantele intreprinderii<.
7nstrumentele anali'ei financiare sunt orientate spre viitor+ in
timp ce instrumentele anali'ei contabile vi'ea'a cunoasterea trecutului.
0ursa de date pentru anali'a financiara o constituie documentele
contabile de sinte'a= bilantul+ contul de profit si pierdere si ane#a la
bilant.
1!+ P*e(ati*ea in)"*'atiei #"nta,i%e $ent*u ana%i.a )inan#ia*a
Anali'a statica a ec2ilibrului financiar+ pe ba'a bilantului contabil+
constituie o componenta traditionala a anali'ei financiare. 5a
furni'ea'a raspunsuri cu privire la urmatoarele probleme considerate a
fi esentiale pentru aprecierea conditiilor ec2ilibrului financiar=
4 structura patrimoniului si evolutia sa in timp>
4 corelatia lic2iditate4solvabilitate>
4 gradul de adecvare al compo'itiei resurselor intreprinderii la
utili'arile pe care acesta le finantea'a.
3ilantul repre'inta raspunsul la urmatoarele intrebari pentru
managerul financiar=
4 Ce dimensiune are averea neta$
4 Care este natura activelor$
4 Cum au fost obtinute$
4 5ste compania rentabila din punct de vedere al van'arilor$
6esi bilantul contabil e#prima fidel marimea patrimoniului unei
51
intreprinderi+ el arata imaginea averii actionarilor inregistrata de
contabilitate si care poate fi diferita+ comparativ cu valoarea de piata a
acesteia. &arimea reala a patrimoniului aflat in e#ploatare poate suferi
corectii in functie de diminuarea sau ma1orarea valorii unor bunuri
economice ale firmei pana la nivelul valorii de piata+ asimilarea unor
bunuri aflate in locatie pe o perioada mare de timp+ bunurilor proprii+
eliminarea unor active ;fictive<+ in special in ca'ul e#trem al lic2idarii
firmei etc.
6in aceste motive+ in procesul de anali'a financiara se dovedeste
necesara intocmirea bilantului financiar ca si instrument care permite
evaluarea patrimoniului intreprinderii la valoarea sa actuala si
determinarea pe aceasta ba'a a po'itiei reale detinuta de firma. 5l se
determina in special cu oca'ia intrarii firmelor in stare de incetare sau
reducere substantiala a activitatii dar se recomanda si in ca'ul
continuarii activitatii economice in scopul stabilirii valorii de piata a
intreprinderii si a aprecierii 1uste a performantelor economico4
financiare ale acesteia.
3ilantul financiar permite verificarea solvabilitatii pe termen scurt
si pe termen lung si ofera informatii pretioase din acest punct de
vedere+ creditorilor ( pentru aprecierea corecta a posibilitatilor de
recuperare a banilor si actionarilor (pentru cunoasterea reala a averii de
care dispun.
3ilantul financiar sta la ba'a anali'ei lic2iditate4solvabilitate.
Acest tip de bilant este stabilit plecand de la bilantul patrimonial+ prin
gruparea posturilor de activ in ordinea crescatoare a lic2iditatii+ iar a
posturilor de pasiv in ordinea crescatoare a e#igibilitatii.
0tructura activului dupa criteriul lic2iditatii grupea'a posturile de
activ in doua grupe=
4 active imobili'ate>
4 active circulante.
Activele imobili'ate cuprind=
4 imobili'arile din afara activitatii curente ,de e#ploatare-+
privind terenurile neutili'ate+ casele de locuit+ etc. si care nu
participa la functionarea intreprinderii. 5le repre'inta o re'erva
de capitaluri+ disponibile cand situatia financiara ar impune
lic2idarea lor dar cu o lic2iditate foarte slaba>
52
4 imobili'arile necorporale neamorti'abile care se refera la
drepturile de dispo'itie ac2i'itionate ,marca de fabrica+ marca
de comert etc.- si care au o lic2iditate slaba>
4 imobili'arile corporale neamorti'abile ,terenurile- care au o
lic2iditate slaba>
4 imobili'arile necorporale amorti'abile ,brevete+ licente+
c2eltuieli de infiintare etc.->
4 imobili'arile corporale amorti'abile care devin lic2ide pe
masura amorti'arii lor>
4 imprumuturile acordate filialelor sub forma de avansuri
permanente ,rambursabile pe termen lung->
4 participatiile sub forma de actiuni sau parti sociale>
4 alte imobili'ari financiare ,doban'i calculate si cu scadenta
amanata+ imprumuturi catre terti+ depo'ite-.
A#tive #i*#u%ante sunt mai lic2ide decat activele imobili'ate+
putand fi rapid transformate in moneda. Jradul de lic2iditate este
variabil in functie de diversitatea lor=
4 stocuri materiale de produse in curs si de produse finite>
4 creantele din activitatea curenta ,din e#ploatare- cuprind
livrarile e produse si servicii in curs de incasare si efectele de
comert>
4 alte creante pe termen scurt ,avansuri pe termen scurt acordate
filialelor->
4 valorile mobiliare de plasament ,active monetare si financiare-
cu un grad ridicat de lic2iditate>
4 conturi de regulari'are de activ ,c2eltuieli anticipate->
4 disponibilitatile banesti se refera la ansamblul mi1loacelor de
plata in conturile bancare si in casa avand cel mai ridicat grad
de lic2iditate.
St*u#tu*a $a-ivu%ui+ dupa criteriul e#igibilitatii+ grupea'a
posturile de pasiv in doua mari categorii=
4 capitalurile proprii>
4 datoriile.
Capitalurile proprii au o e#igibilitate nula+ intrucat capitalul este
definitiv la dispo'itia intreprinderii+ pe toata durata ei de viata.
Anali'a datoriilor+ in functie de gradul de e#igibilitate+ are o
53
importanta ma1ora in evaluarea riscului financiar pe care il implica
indatorarea intreprinderii. Jruparea datoriilor se face in functie de
scadenta obligatiilor si sunt=
4 datorii financiare ,pe termen lung si mediu->
4 datorii de e#ploatare ,pe termen scurt-.
"entru redactarea unui bilant financiar se porneste de la bilantul
contabil caruia i se aduc unele corectii necesare ce vi'ea'a atat
operatiuni de retratare si reevaluare a unor posturi de activ si de pasiv
cat si operatiuni de reclasare a acestora conform cu optica lic2iditate4
e#igibilitate+ specifica noului instrument de anali'a.
&odificarile a#tivu%ui #"nta,i% avute in vedere pentru intocmirea
bilantului financiar sunt=
eliminarea non4valorilor ,activele fictive-. 0unt inscrise in
activul bilantier+ elemente care din punct de vedere al lic2iditatii
nu au nici o valoare deoarece nu dau nastere la flu#uri de
numerar. Activele fictive ,c2eltuieli de constituire+c2eltuieli de
cercetare4de'voltare+ fondul comercial- se deduc din activ iar in
pasiv se diminuea'a capitalurile proprii cu valoarea activelor
fictive>
c2eltuielile inregistrate in avans se includ la active imobili'ate
daca privesc imobili'arile si sunt deci+ aferente unei perioade
mai mari de un an+ sau se inregistrea'a la active circulante daca
vi'ea'a constituirea de stocuri si creante pe o perioada mai mica
de un an de 'ile>
ma1orarea sau micsorarea valorii unor active ,cladiri+ terenuri+
titluri de participare+ stocuri- pentru a se obtine valoarea
actuali'ata a patrimoniului> in acelasi sens se corectea'a si
valoarea capitalurilor proprii ,diferente din reevaluare->
includerea unor bunuri care nu fac parte din patrimoniu+ dar care
se afla in locatie de gestiune+ in activul bilantului financiar. 5le
sunt folosite de intreprindere o perioada mare de timp si produc
efecte ca si bunurile proprii. Activele imobili'ate aflate in
leasing sau inc2iriate se inregistrea'a la imobili'ari corporale cu
valoarea lor neta iar in pasiv vor figura la imprumuturi pe termen
lung+ modificand capitalurile permanente>
54
activul circulant se diminuea'a cu valoarea activelor circulante
avand termen de lic2iditate mai mare de un an ,e#emplu creante
( clienti sau creante ( creditori cu scadente mai mari de un an+
vor fi eliminate din activul circulant si transferate in grupa active
imobili'ate- si se ma1orea'a cu valoarea imobili'arilor financiare
cu termen de lic2iditate mai mare de un an.
includerea efectelor scontate nea1unse la scadenta+ elemente ce
semnifica un credit curent acordat intreprinderii+ la postul
6isponibilitati banesti din activ iar in pasiv la 6atorii pe termen
scurt.
7n $a-ivu% ,i%antu%ui )inan#ia*+ pe langa modificarile
corespun'atoare corectiilor activului mai apar si alte modificari in
grupele bilantiere=
sumele datorate asociatilor care raman o perioada indelungata de
timp la dispo'itia intreprinderii+ trebuie incluse in categoria
capitalurilor proprii>
subventiile pentru investitii si provi'ioanele vor fi inregistrate la
capitaluri proprii sau datorii cu o valoare micsorata cu impo'itul
pe profit aferent+ care la randul lui va fi inclus in categoria
datoriilor pe termen lung sau scurt in functie de perioada in care
subventiile sau provi'ioanele vor fi inregistrate ca venituri>
veniturile incasate in avans vor fi asimilate capitalurilor proprii
sau se vor inregistra in categoria datoriilor pe termen mediu sau
lung daca sunt aferente unei perioade mai mari de un an si in
categoria datoriilor pe termen scurt+ cele corespun'atoare unei
perioade mai mici de un an. 7n optica lic2idativa+ veniturile
inregistrate in avans se diminuea'a din capitalul propriu>
profitul nereparti'at din cadrul capitalurilor proprii va fi
diminuat cu valoarea dividendelor de plata+ ce se vor trece la
datorii pe termen scurt>
capitalul subscris si nevarsat va diminua capitalurile proprii in
paralel cu diminuarea creantelor din activ. &odul de constructie
a bilantului financiar impune o reclasare a grupelor bilantiere in
functie de stricta lor lic2iditate si e#igibilitate=
55
titlurile sau creantele din categoria imobili'arilor financiare vor
fi trecute la active circulante daca scadenta lor este sub un an>
stocurile cu miscare lenta si cele de siguranta daca e#ista vor fi
trecute in categoria activelor imobili'ate>
datoriile aferente unei perioade mai mari de un an+ indiferent de
natura lor+ vor fi incluse in capitalul permanent>
provi'ioanele in functie de perioada pentru care se constituie
sunt asimilate capitalurilor proprii ,cele reglementate-+ datoriilor
pe termen mediu si lung sau datoriilor pe termen scurt.
7mportanta bilantului financiar pentru aprecierea valorii reale a
firmelor se poate pune in evidenta pe ba'a situatiilor financiare depuse
de administratorii unei societati comerciale si a unor informatii
suplimentare re'ultate din actiunea de reevaluare a activelor+ situatia
mi1loacelor fi#e detinute in leasing+ termenele de scadenta a datoriilor.
7n sinte'a+ bilantul financiar cuprinde doua parti+ cu o stransa
corespondenta a elementelor componente de activ cu cele de pasiv=
4 $a*tea &e -u- pentru reflectarea ec2ilibrului financiar pe
termen lung+ cu imobili'ari in activ
( )
i
A
+ carora le corespund
capitalurile permanente
( )
p
#
in pasiv>
4 $a*tea &e 2"- pentru reflectarea ec2ilibrului financiar pe
termen scurt+ cu activele circulante nonfinanciare
( )
cn
A
si
disponibilitati banesti
( )
b
!
in activ+ in corespondenta cu datorii
pe termen scurt nonfinanciare
( ) !&%n
si credite de tre'orerie
( )
t
#
in pasiv.
Activ "asiv
i
A
p
#
"artea de sus
cn
A !&%n
"artea de sus
b
!
t
#
56
Figura 4.1 0inte'a bilantului financiar
3ilantul financiar in e#presie algebrica se reflecta prin
urmatoarele relatii=
b cn i
! A A A + +
t p
# !&%n # P + +
&entinerea ec2ilibrului financiar al intreprinderii presupune
respectarea urmatoarelor doua principii=
4 nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor
acoperi din capitalurile permanente ,capitaluri proprii->
4 nevoile ciclice ,temporare- se vor acoperii din surse ciclice
,temporare-.
Abaterea de la disciplina financiara va determina o situatie
financiara critica.
1!/ F"n&u% &e *u%'ent 6#a$ita%u% &e %u#*u:
Fondul de rulment poate fi definit ca repre'entand ansamblul
resurselor necesare pentru finantarea activitatii curente de productie a
intreprinderii.
.otiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari+
insa doua dintre ele pre'inta interes deosebit si merita retinute drept
concepte fundamentale ale anali'ei financiare.
C"n)"*' #"n#e$tiei $at*i'"nia%e+ fondul de rulment net sau
permanent
( ) )*+
poate fi definit prin doua formulari ec2ivalente+
e#primand fie o abordare a partii de sus a bilantului+ fie o abordare a
partii de 1os a bilantului.
"rima formulare a fondului de rulment net pe ba'a partii de sus a
bilantului se determina ca diferenta intre capitalul permanent si activele
imobili'ate dupa relatia=
i p
A # )*+
unde=

p
#
capital permanent>

i
A
active imobili'ate.
5*
A doua formulare a fondului de rulment net pe ba'a partii de 1os
a bilantului se determina ca diferenta intre activele circulante si datorii
pe termen scurt dupa relatia=
ts c
! A )*+
unde=

c
A
active circulante>

ts
!
datorii pe termen scurt.
0c2ema care urmea'a permite sa se pre'inte vi'ual marimea
FR. pornind de la cele doua relatii=
Active imobili'ate
26.
F"n&
&e
*u%'ent
Capital permanent
2!.
Active circulante
4*.
6atorii pe termen scurt
5.
"rin datele furni'ate de sc2ema de mai inainte se verifica
ec2ivalenta celor doua formulari ale fondului de rulment net sau
permanent.
Capitaluri permanente
4 Active imobili'ate
V FR.
2!.
4 26.
3.
Active circulante
4 6atorii pe termen scurt
V FR.
5.
4 4*.
3.
5)
Inte*$*eta*ea )"n&u%ui &e *u%'ent net
I! 7n functie de marimea celor doua mase bilantiere din partea de
sus a bilantului financiar+ pot fi puse in evidenta urmatoarele trei
situatii.
1. Capitaluri permanente H Active imobili'ate FR. H
Fondul de rulment este po'itiv+ capitalurile permanente asigura
finantarea integrala a activelor imobili'ate+ e#cedentul fiind utili'at
pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante.
2. Capitaluri permanente W Active imobili'ate FR. W
Fondul de rulment negativ denota o stare de de'ec2ilibru
financiar+ care trebuie anali'ata in functie de specificul activitatii
desfasurata de intreprindere. Aceasta situatie reflecta nerespectarea
principiului de finantare+ potrivit caruia nevoile permanente sunt
finantate din resurse permanente+ deoarece o parte din resursele
temporare este utili'ata pentru finantarea unor nevoi permanente.
6in punct de vedere al solvabilitatii+ intreprinderea se afla in
imposibilitatea de a rambursa datoriile pe termen scurt.
3. Capitaluri permanente V Active imobili'ate FR. V
7n activitatea practica este putin probabil sa se intalneasca o
asemenea situatie+ insa ea denota un ec2ilibru perfect intre cele doua
mase bilantiere.
II! 7ntre activele circulante+ ca lic2iditati potentiale ,incasarea
creantelor+ pastrarea unor disponibilitati- si e#igibilitatea datoriilor pe
termen scurt pot e#ista urmatoarele situatii=

1. Active circulante H 6atorii pe termen scurt FR. H
Repre'entarea reflecta e#istenta unui e#cedent de lic2iditati
5!
potentiale pe termen scurt fata de e#igibilitatile potentiale aferente
aceleasi perioade.
0ituatia se aprecia'a favorabil+ deoarece activele circulante
transformabile in lic2iditati pe termen scurt permit nu numai
rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt ci si dega1area unor
lic2iditati e#cedentare.
2. Active circulante W 6atorii pe termen scurt FR. W
5ste o situatie anormala+ grava. Firma are dificultati financiare
serioase+ un semn al riscului de faliment+ nu se mai poate face nici o
plata.
5#ista posibilitatea de redresare daca se pot renegocia+
convenabil scadentele imprumuturilor si daca se accelerea'a vite'a de
rotatie a activelor circulante+ pentru a se crea lic2iditati.
3. Active circulante V 6atorii pe termen scurt FR. V
0olvabilitatea pe termen scurt pare a fi in siguranta+ dar acest
ec2ilibru este fragil+ el poate fi compromis de orice dereglare in
reali'area creantelor. Fondul de rulment permanent nul+ constituie un
semn de alarma si atrage atentia asupra fragilitatii ec2ilibrului financiar
al intreprinderii.
7n aceste conditii creditorii devin circumspecti asupra capacitatii
intreprinderii de a4si onora obligatiile de plata devenite scadente.
Fondul de rulment net este compus din=
4 fondul de rulment propriu ,FR"- care repre'inta partea din
capitalurile proprii care depasesc valoarea imobili'arilor si care
sunt destinate finantarii activelor circulante. Fondul de rulment
propriu trebuie sa detina ponderea ma1oritara in fondul de
rulment si sa fie intr4o continua crestere. Relatia de calcul este
urmatoarea=
Ai #pr )*P
sau
!&M, )*+ )*P
4 fondul de rulment strain ,FR0- care repre'inta partea din
datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea
imobili'arilor si care sunt destinate finantarii activelor
6
circulante. Relatia de calcul este urmatoarea=
!&M, )*P )*+ )*%
unde=
6/&C V datorii pe termen mediu si lung.
1!1 Ne#e-a*u% &e )"n& &e *u%'ent
/inand seama de ec2ilibrul care trebuie sa e#iste intre nevoile
temporare si resursele temporare+ bilantul patrimonial scoate in
evidenta un indicator de ec2libru financiar denumit necesarul de fond
de rulment.
.ecesitatile de finantare a productiei+ a cilului de e#ploatare sunt
acoperite in cea mai mare parte din surse temporare corespun'atoare
,datorii e#ploatare= furni'ori+ creditori etc.-.
.ecesarul de fond de rulment ,.FR- se determina ca diferenta
intre alocarile ciclice ,active circulante nonfinanciare sau active
circulante cu e#ceptia disponibilitatilor= stocuri si creante- si sursele
ciclice ,datoriile pe termen scurt nonfinanciare= datorii pe termen scurt
mai putin creditele de tre'orerie-+ respectiv suma necesara finantarii
decala1elor+ care se produc in timp intre flu#urile reale si flu#urile de
tre'orerie determinate in special de activitatea de e#ploatare.
"e ba'a bilantului patrimonial+ necesarul de fond de rulment+ se
determina astfel =
.FR V ACOCAR7 C7CC7C5 4 0%R05 C7CC7C5

!&%n A +)*
cn

%nde =
( )
cn
A
V activele circulante nonfinanciare >
( ) !&%n
V datorii pe termen scurt nonfinanciare
.ecesarul de fond de rulment se se poate determina separand
elementele legate de e#ploatare de cele din afara e#ploatarii.
+)* - +)*. / +)*A.
61
Avand in vedere ansamblul operatiunilor desfasurate de o
intreprindere care sunt grupate in operatiuni de e#ploatare si operatiuni
in afara e#ploatarii+ necesarul de fond de rulment poate fi anali'at ca=
4 necesar de fond de rulment din e#ploatare ,.FR5-
4 necesar de fond de rulment din afara e#ploatarii ,.FRA-
"lecand de la bilant+ atat activele circulante cat si datoriile pot fi
grupate in functie de apartenenta lor la ciclul de e#ploatare sau in afara
e#ploatarii+ astfel=
%tili'arile din e#ploatare sau activele circulante de e#ploatare
,%65- sunt repre'entate de=
4 stocuri de materii prime si materiale consumabile>
4 stocuri de produse in curs si produse finite>
4 avansuri acordate furni'orilor>
4 clienti si conturi asimilate>
4 c2eltuieli efectuate in avans privind activitatea de e#ploatare.
Resursele din e#ploatare sau datoriile de e#ploatare ,R65- sunt
repre'entate de=
4 furni'ori si conturi asimilate>
4 avansuri clienti>
4 datorii fiscale si sociale>
4 venituri inregistrate in avans ce privesc activitatea de e#ploatare.
/inand cont de aceste elemente+ necesarul de fond de rulment
din e#ploatare se calculea'a astfel=
.FR5 V %65 ( R65
%nde=
%65 V utili'ari din e#ploatare>
R65 V resurse din e#ploatare.
Ca randul lor+ utili'arile in afara e#ploatarii sau activele
circulante din afara e#ploatarii ,%A5- sunt repre'entate de=
4 alte creante>
4 decontari cu asociatii privind capitalul.
Resursele in afara e#ploatarii sau datoriile din afara e#ploatarii
,RA5- sunt repre'entate de=
4 datorii fiscale ,impo'itul asupra societatii->
4 datorii asupra imobili'arilor.
62
.ecesarul de fond de rulment din afara e#ploatarii se calculea'a
astfel=
.FRA5 V %A5 4 RA5
unde=
%A5 V utili'ari in afara e#ploatarii>
RA5 V resurse in afara e#ploatarii.
5lementele din afara e#ploatarii cuprind resursele care e#prima
obligatii fata de stat+ fata de actionari pentru plata dividendelor+ fata de
salariati pentru salarii si participare la profit si fata de alti creditori.
7n ca'ul in care acest indicator este po'itiv+ e#ista un surplus de
nevoi temporare ciclice in raport cu sursele temporare ciclice posibile
de mobili'at. 0ituatia poate fi considerata normala+ cu conditia ca ea sa
fie re'ultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si
creantelor. .ecesarul de fond de rulment poate ilustra o discrepanta
intre lic2iditatea stocurilor si a creantelor si e#igibilitatea datoriilor de
e#ploatare.
6aca indicatorul de ec2ilibru financiar inregistrea'a semnul
minus+ atunci e#ista un surplus de surse temporare ciclice in raport cu
nevoile corespun'atoare de capitaluri circulante.
O atare situatie poate fi interpretata ca fiind po'itiva+ daca este
re'ultatul accelerarii vite'ei de rotatie a activelor circulante si al
anga1arii de datorii cu scadente pe termene mai lungi+ adica s4au
urgentat incasarile si s4au rela#at platile.
.evoia defond de rulment negativa evidentia'a o situatei
nefavorabila+ daca ea este consecinta unei intreruperi temporare in
aprovi'ionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie.
.ecesarul de fond de rulment determinat potrivit metodologiei
de mai sus are un caracter static. 6in acest motiv se recomanda
completarea anali'ei patrimoniale cu un studiu dinamic care reflecta
nevoile normative ale ciclului de e#ploatere determinate in functie de
cifra de afaceri+ durata stocurilor fi'ice si financiare+ intensitatea
flu#urilor operatiilor si structura costurilor de productie. Corelarea
volumului de activitate cu marimea nevoi de fond de rulment confera
acesteia+ din urma+ un caracter dinamic.
63
1!4 T*e."*e*ia neta
T*e."*e*ia repre'inta tabloul disponibilitatilor monetare si a
plasamantelor pe termen surt+ aparute din evolutia curenta a incasarilor
si platilor+ respectiv a plasarii e#cedentului monetar
2*
.
/re'oreria are un rol fundamental intr4o intreprindere deoarece
caracteri'ea'a marimea disponibilitatilor banesti de care dispune
aceasta la un moment dat. 7n general+ tre'oreria este masa de
disponibilitati facuta disponibila din 1ocul platilor si incasarilor si care
trebuie sa faca fata permanent scadentelor
)22)
. "rin urmare+ trebuie
evaluate necesitatile in flu#uri monetare de iesire ,4- si mi1loacele
furni'ate de flu#urile monetare de intrare ,G-. 0uma algebrica a
necesitatilor si mi1loacelor trebuie sa fie po'itive pentru a face fata
situatiilor nepreva'ute.
"e ba'a bilantului patrimonial+ tre'oreria neta se determina
astfel=
tre'oreria neta se determina ca diferenta intre disponibilitatile
banesti si creditele de tre'orerie+ relatia de calcul este
urmatoarea=
/ V 6b4Ct
%nde =
6b V disponibilitati banesti >
Ct V credite de tre'orerie.
tre'oreria se determina ca diferenta intre fondul de rulment si
necesarul de fond de rulment=
/ V FR. ( .FR
unde=
/ V tre'oreria>
FR. V fond de rulment permanent>
2*
7. &i2ai+ A. 3uglea+ ". 0tefea 4 Anali'a economico4financiara+ 5ditura
&arineasa+ /imisoara+ 1!!!
2)
.. Feleaga+ 7.7onascu + Contabilitate financiara+ vol.3+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 1!!3+ p.24
64
.FR V necesarul de fond de rulment.
/re'oreria este e#presia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati ec2ilibrate si eficiente.
Active
imobili'ate
Ai
Capitaluri
permanente Cp
Active
Circulante
nonfinanciare
A#n
6atorii pe termen
scurt nonfinanciare
DTSn
Credite de
tre'orerie
Ct
6isponibilitati
banesti
6b

FR. V Cp ( Ai
.FR V Acn4 6/0n
/ V 6b 4 Ct
AC/7K V "A07K

Ai G Acn G 6b V Cp G 6/0n G Ct
Acn G 6b4 6/0n ( Ct V Cp4 Ai
,Acn 4 6/0n- G ,6b4 Ct- V Cp 4 Ai
.FR G / V FR.
FR. 4 .FR 4 /V
/ V FR. ( .FR
Aceasta ultima egalitate este definita de catre unii analisti
ecuatia financiara a bilantului+ tre'oreria fiind indicatorul care asigura
ec2ilibrul intre resursele si utili'arile bilantiere.
tre'oreria se mai poate determina si ca diferenta intre
65
disponibilitatile banesti inclusiv plasamente si imprumuturile pe
termen scurt=
/ V 6b ( 7ts
unde=
/ V tre'oreria>
6b V disponibilitatile banesti inclusiv plasamente>
7ts V credite curente G soldul creditor al bancii
V soldul creditor al contului curent la banca ,linie de credit-
6iferenta po'itiva dintre fondul de rulment si necesarul de fond
de rulment evidentia'a e#istenta disponibilitatilor banesti+ in conturi
bancare si in casa+ iar tre'oreria este po'itiva. Aceasta diferenta
favorabila se regaseste intr4o i',"(ati*e a t*e."*e*iei+ intrucat
e#istenta lic2iditatilor permite rambursarea datoriilor financiare pe
termen scurt+ cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in
deplina siguranta pe piata monetara si:sau de capital. 0e poate vorbi
c2iar de o aut"n"'ie )inan#ia*a $e te*'en -#u*t.
.u intotdeauna o tre'orerie po'itiva reflecta o situatie favorabila+
e#istenta pe termen lung a disponibilitatilor banesti poate repre'enta o
insuficienta utili'are a lor.
/re'oreria po'itiva ,FR> .FR- poate fi repre'entata astfel=
.ecesarul de fond de
rulment Fond de rulment
/re'oreria po'itiva
Fig 4.4.1 Repre'entarea tre'oreriei po'itive
/re'oreria negativa ,FR< .FR- releva un de'ec2ilibru financiar
la inc2eierea e#ercitiului contabil+ un deficit monetar acoperit prin
anga1area de noi credite pe termen scurt. 5a poate fi repre'entata astfel=
66
.ecesarul de fond de
rulment
Fond de rulment
/re'oreria negativa
Fig 4.4.2 Repre'entarea tre'oreriei negative
7n acesta situatie intreprinderea este &e$en&enta &e *e-u*-e%e
)inan#ia*e e0te*ne! 0e urmareste obtinerea celui mai mic cost de
procurare al noilor credite+ prin negocierea mai multor surse de capital
,credite de tre'orerie+ credite de scont etc.-.
0ituatia de tensiune asupra tre'oreriei limitea'a autonomia
financiara pe termen scurt. 6ependenta financiara nu trebuie
obligatoriu considerata o stare de insolvabilitate. 7ntreprinderea poate
sa functione'e si sa prospere+ daca partenerii financiari ai acesteia
accepta mentinerea resurselor de tre'orerie incredintate pentru
acoperirea pasivului e#igibil.
5c2ivalenta intre fondul de rulment financiar si nevoia de fond
de rulment ,FR V .FR- e#prima un e#3i%i,*u a% t*e."*e*iei perfect
asigurat.
/re'oreria reflecta ec2ilibrul financiar al activitatii desfasurate
de o intreprindere si este determinata de o serie de factori= deci'iile
manageriale cu actiune pe termen scurt si pe termen lung+ politica de
credit comercial fata de clenti+ relatiile cu furni'orii+ politica
investitionala si asigurarea resurselor durabile sau stabile de finantare
in care actionea'a+ politicile guvernamentale in care actionea'a
intreprinderea+ etc.
Cresterea tre'oreriei nete pe perioada e#ercitiului contabil
repre'inta flu#ul monetar net al perioadei numit cas24floX=
CF V /.
1
4/.
in care=
CF V cas24floX4ul perioadei>
/. V tre'oreria neta la inceputul e#ercitiului contabil>
/.
1
V tre'oreria neta la sfarsitul e#ercitiului contabil.
7n situatia in care flu#ul monetar net al e#ercitiului este po'itiv
6*
are loc o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor+ o
imbogatire a activului net real+ o ma1orare a averii proprietarilor.
%n flu# monetar net al e#ercitiului negativ sugerea'a o
diminuarea a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor. Aceasta
inseamna o reducere a activului net real+ o saracire a valorii proprietatii.
0tarea tre'oreriei intreprinderii reflecta sanatatea sa financiara si
poate fi pusa in evidenta cu a1utorul urmatorilor indicatori= tre'oreria la
scadenta+ tre'oreria la vedere si tre'oreria previ'ionala.
a- &rezoreria la scadenta consta in compararea mi1loacelor de
plata disponibile pe termen scurt ,disponibilitati si creantele sub forma
clientilor+ debitorilor diversi si efectelor de primit- cu e#igibilitatile pe
termen scurt ,furni'ori+ creditori diversi si efecte de platit-. Relatia de
calcul este redata de urmatoarea relatie=
.ts
!b 0*ts
&+s
+

%nde =
KRts V valori reali'abile pe termen scurt >
6b V disponibilitati banesti >
5ts V e#igibilitati pe termen scurt.
"entru a fi favorabil+ acest indicator trebuie sa fie mai mare sau
egal cu 1. 7n ca' contrar+ intr4un termen scurt+ intreprinderea se va
confrunta cu un gol de tre'orerie.
b- &rezoreria la vedere se e#prima prin raportul intre
disponibilitatile si e#igibilitatile pe termen scurt. 0e considera ca o
valoare de +2 4 +3 a acestui raport ar e#prima rationalitatea unei
intreprinderi bine gestionata din punct de vedere financiar.
c-&rezoreria previzionala compara la inceputul unei perioade de
timp ,de obicei o luna-+ flu#ul monetar previ'ional de intrare si flu#ul
monetar previ'ional de iesire+ astfel=
.p Ap .ts
0 Ai !b 0*ts
&+p
+
+ +

Re
%nde =
Ai V alte incasari preva'ute ale perioadei >
KRe V valori reali'abile dupa e#pirarea perioadei >
Ap V alte plati preva'ute perioadei >
5p V e#igibilitati dupa e#pirarea perioadei.
6)
0e poate conclu'iona ca tre'oreria este determinata de
rentabilitatea economica+ intre rentabilitate si lic2iditate e#istand relatii
de interconditionare. "rofiturile suplimentare re'ultate ale sporirii
rentabilitatii pot fi reparti'ate pentru finantarea actiunilor de
moderni'are si de cointeresare a factorilor de productie. &unca+
pamantul si capitalul astfel stimulati vor determina a sporire a rotatiei
capitalurilor intreprinderii+ iar gradul cel mai ridicat de lic2iditate este
un factor de crestere a rentabilitatii.
/otodata se poate observa dependenta tre'oreriei fata de
decala1ele intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente. 7n
acest comte#t o intreprindere rentabila nu are in mod obligatoriu si o
tre'orerie neta po'itiva+ acesta din urma fiind dependenta de variatiile
nevoilor de finantare si de variatiile termenelor de scadenta a
incasarilor si a platilor.
1!; Situatia neta a int*e$*in&e*ii
"ornind de la abordarea 1uridica a bilantului+ numerosi analisti
financiari utili'ea'a conceptul de situatie neta+ estimand contabil
valoarea drepturilor pe care le detin proprietarii aupra intreprinderii.
0ituatia neta a intreprinderii se determina pornind de la elementele
componente ale activului ,bunuri detinute de intreprindere si creante- si
ale pasivului bilantier ,capitaluri proprii si datorii-.
07/%A/7A .5/A V AC/7K /O/AC 4 6A/OR77 /O/AC5
0ituatia neta poate fi considerata un indicator primar sau
preliminar efectuarii unei anali'e financiare+ avand capacitatea de a
reflecta modul de gestionare al intreprinderii.
7ndicatorul situatie neta e#prima valoarea activului reali'abil la
un moment dat. "roprietarii+ actionarii si creditorii sunt interesati sa
cunoasca situatia neta a unei intreprinderi. "e de o parte actionarii si
proprietarii intreprinderii vor sa cunoasca valoarea pe care o detin+ iar
pe de alta parte creditorii vor sa cunoasca activul reali'abil care
constituie ga1ul creantelor lor. 0ituatia neta ilustrea'a sumele ce revin
asociatilor sau actionarilor in ca' de lic2idare.
6!
0ituatia neta po'itiva si crescatoare evidentia'a o gestiune
economica sanatoasa ca re'ultat al reinvestirii unei parti din profitul net
si a altor elemente de capital. Cresterea situatiei nete evidentia'a
reali'area unuia dintre obiectivele intreprinderii+ si anume ma#imi'area
valorii acesteia.
0ituatia neta negativa reflecta o situatie prefalimentara+
consecinta a inc2eierii cu pierderi a e#ercitiilor financiare precedente.
Fondul de rulment+ necesarul de fond de rulment+ tre'oreria neta+
situatia neta sunt elemente de management financiar minimale care
trebuie sa faca parte din informatiile pe care managerii le primesc
periodic+ mai ales ca implicatiile acestor evolutii pot fi negative.
*
CAPITOLUL V
ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII
7ntrucat mediul ambiant al firmei este unul dinamic+ se ridica
problema adaptarii rapide la noile conditii+ in paramentri de
competitivitate.
"rin intermediul subsistemelor sale si mai ales prin intermediul
subsistemul management financiar+ managementul general al firmei
trebuie sa cunoasca situatia sa pre'enta+ sa identifice punctele slabe si
cele forte+ in vederea stabilirii masurilor necesare corectarii
deficientelor si accentuarii laturilor po'itive ale activitatii firmei.
Re'ultatul poate fi o marime valorica po'itiva+ denumita profit+
atunci cand veniturile sunt mai mari decat c2eltuielile+ sau o marime
valorica negativa+ denumita pierdere+ atunci cand veniturile sunt mai
mici decat c2eltuielile. Contul de profit si pierdere este divi'at in trei
mari grupe+ care delimitea'a activitatile generatoare=
4 c2eltuieli si venituri de e#ploatare>
4 c2eltuieli si venituri financiare>
4 c2eltuieli si venituri e#traordinare.
Ca regula generala+ diferenta dintre venituri si c2eltuieli
repre'inta re'ultatul. Avand in vedere faptul ca c2eltuielile re'ulta din
remunerarea factorilor de productie+ impo'itul pe profit apare si el ca o
c2eltuiala generata de participarea intreprinderilor la remunerarea
statului.
Anali'a re'ultatelor activitatii intreprinderilor presupune anali'a
formarii re'ultatului si anali'a reparti'arii lui. 7n anali'a formarii
re'ultatului vom calcula soldurile intermediare de gestiune.
0arcina managementului financiar+ privind anali'a re'ultatelor
intreprinderii+ este aceea de a evidentia efectele care pot fi generate de
cau'e diferite sau de a oferii combinatii de efecte care determina o
re'ultanta noua.
*1
4! C"ntu% &e $*")it -i $ie*&e*e
6aca bilantul contabil descrie situatia patrimoniala a unei
intreprinderi la un moment dat+ indicand si marimea re'ultatului este
necesara pre'enta unui alt instrument care sa e#plice modul de
constituire a re'ultatului si sa permita desprinderea unor conclu'ii
legate de performantele activitatii intreprinderii.

Acest instrument este
contul de profit si pierdere sau contul de re'ultate. 5l grupea'a
flu#urile reale si financiare si pune in evidenta operatiunile reali'ate de
intreprindere in cursul e#ercitiului. Contul de profit si pierdere+ prin
continutul sau+ ofera informatii asupra activitatii industriale+ comerciale
sau financiare a intreprinderii si despre modul cum aceasta isi
gestionea'a afacerile prin dimensiunea veniturilor+ c2eltuielilor si
re'ultatelor pe care le generea'a.
Contul de profit si pierdere sau contul de re'ultate este parte
integrata a bilantului contabil al intreprinderii.
Contul de re'ultate reflecta flu#urile de venituri si c2eltuieli de
gestiune de la inceputul pana la inc2eierea e#ercitiului.
Contul de profit si pierdere se pre'inta sub forma unei liste+ in
partea sa superioara fiind pre'entate elementele veniturilor din
e#ploatare urmate de elementele c2eltuielilor de e#ploatare+ re'ultatul
activitatii de e#ploatare+ veniturile si c2eltuielile financiare+ re'ultatul
financiar+ continuand cu veniturile si c2eltuielile e#ceptionale si alti
indicatori de re'ultate+ pentru ca in final sa pre'inte re'ultatul net al
e#ercitiului.
C2eltuielile de gestiune cuprind ansamblul elementelor de
costuri suportate de intreprindere in cursul e#ercitiului= consumuri de
materii prime+ c2eltuieli de personal+ amorti'ari si provi'ioane
calculate in cursul e#ercitiului+ valoarea contabila a elementelor de
activ cedate+ distruse sau disparute.
Keniturile de gestiune cuprind valoarea tuturor actelor de
imbogatire a intreprinderii+ legate sau nu de activitatea sa normala sau
curenta. Cea mai mare parte a veniturilor o constituie cifra de afaceri
reali'ata de intreprindere cu terti+ pe parcursul desfasurarii activitatii
sale normale sau curente. 7n categoria veniturilor se includ= van'arile
*2
,facturate clientilor-+ cresterea stocurilor de productie in curs
,neterminata- si a stocurilor de produse finite+ reluari asupra
amorti'arilor si provi'ioanelor+ doban'ile ,asupra plasamentelor-+
subventii reparti'ate etc.
7nterpretarea contabila si cea financiara a veniturilor si
c2eltuielilor impune cateva preci'ari=
O van'are de produs finit+ din punct de vedere al
contabilitatii repre'inta un venit+ c2iar daca aceasta creanta
va fi incasata mai tar'iu sau in e#ercitiul urmator. 7ncasarea
unei creante constituita in e#ercitiul precedent nu va genera
un nou venit.
%n consum de energie repre'inta un cost pentru intreprindere
c2iar daca furni'orul va fi ac2itat pana la sfarsitul
e#ercitiului. "lata furni'orului+ in urmatorul e#ercitiu+ nu va
determina o noua c2eltuiala pentru acest e#ercitiu+ ci va
repre'enta doar plata unei datorii.
Amorti'area anuala a imobili'arilor se include in c2eltuielile
de e#ploatare+ dar nu au o influenta asupra tre'oreriei+ decat
in situatia in care intr4o 'i se impune inlocuirea unei masini
complet amorti'ate+ iar pentru aceasta se va efectua o plata.
"rovi'ioanele constituite se vor include in c2eltuieli si vor
micsora re'ultatul e#ercitiului+ fara a influenta tre'oreria.
6aca riscurile devin efective atunci va avea loc o plata. 6aca
riscul este in totalitate acoperit+ provi'ionul se va inregistra
intr4un cont de venituri si va ma1ora re'ultatul e#ercitiului+
insa nu va consecinte asupra tre'oreriei+ cu e#ceptia unor
aspecte care intra sub incidenta fiscala.
"ractica contabila contemporana permite conturarea unor
tipologii de pre'entare a contului de profit si pierdere+ care are la ba'a
doua criterii=
! C%a-i)i#a*ea #"ntu*i%"* &e *e.u%tate &u$a )"*'a &e
$*e.enta*e:
a- sub forma de tablou bilateral sau forma de cont= sc2ema
ori'ontala+ care pre'inta in partea stanga c2eltuielile si pierderile+ iar in
partea dreapta veniturile si profiturile>
b- sub forma de lista= sc2ema verticala care descrie formarea
*3
re'ultatului.
Cea mai utili'ata forma de pre'entare a contului de profit si
pierdere pe plan mondial este forma lista.
+! C%a-i)i#a*ea #"ntu*i%"* &e *e.u%tate &u$a #"ntinutu%
in)"*'ati"na%:
a- cont de re'ultate cu pre'entarea destinatiei c2eltuielilor si
veniturilor+ respectiv pre'entarea pe functiuni ale intreprinderii=
productie+ van'are+ administratie+ cercetare ( de'voltare+ financiara
etc.>
b- cont de re'ultate cu pre'entarea veniturilor si c2eltuielilor
dupa natura ,originea- economica.
C3e%tuie%i Venitu*i
II! C3e%tuie%i $ent*u e0$%"ata*e
C2eltuieli privind marfurile
C2eltuieli materiale
C2eltuieli cu lucrari si servicii e#ecutate
de terti
C2eltuieli cu impo'ite+ ta#e si
varsaminte asimilate
C2eltuieli cu personalul
Alte c2eltuieli de e#ploatare
C2eltuieli cu amorti'arile si
provi'ionanele
I! Venitu*i &in e0$%"ata*e
Kenituri din van'area marfurilor ,1-
"roductia vanduta ,2-
Cifra de afaceri ,1G2-
Kenituri din productia stocata ,3-
Kenituri din productia de
imobili'ari ,4-
"roductia e#ercitiului ,2G3G4-
Kenituri din subventii de e#ploatare
Alte venituri din e#ploatare
Kenituri din provi'ioane privind
activitatea de e#ploatare
A Re.u%tatu% &in e0$%"ata*e 6I-II:
IV C3e%tuie%i )inan#ia*e
"ierderi din creante legate de participatii
C2eltuieli privind titlurile de plasament
cedate
C2eltuieli din diferente de curs valutar
C2eltuieli privind doban'ile
Alte c2eltuieli financiare
C2eltuieli cu amorti'arile si
provi'ioanele
III Venitui*i )inan#ia*e
Kenituri din participatii+ alte
imobili'ari financiare si creante
imobili'ate
Kenituri din titluri de plasament
Kenituri din diferente de curs valutar
Kenituiri din doban'i
Alte venituri financiare
Kenituri din provi'ioane
B Re.u%tatu% )inan#ia* 6III-IV:
C Re.u%tatu% #u*ent a% e0e*#itiu%ui 6I=III-II-IV:
*4
VI! C3e%tuie%i e0t*a"*&ina*e $*ivin&:
Operatiile de gestiune
Operatiile de capital
Amorti'ari si provi'ioane
V Venitu*i e0t*a"*&ina*e $*ivin&:
Operatii de gestiune
Operatii de capital
"rovi'ioane
D! Re.u%tatu% e0t*a"*&ina* 6V-VI:
VIII! C3e%tuie%i t"ta%e
6II=IV=V:
VIII! Venitu*i t"ta%e 6I=III=V:
E! Re.u%tatu% ,*ut a% e0e*#itiu%ui 6VII-VIII:
IX I'$".it $e $*")it
F! Re.u%tatu% net a% e0*#itiu%ui6E-IX:
&ultor manageri le este greu sa inteleaga si sa intreprete'e
informatiile contabile. Ca prim pas in anali'a performantei din trecut
este bine sa se studie'e conturile pe ultimii trei ani+ iar informatiile
selectate sa fie organi'ate intr4o forma standard.
"entru a raspunde la intrebarea 4 ++Ce profit si ce pierderi
inregistrea'a intreprinderea $+ managerul financiar trebuie sa ia in
considerare urmatoarea structura a contului de profit si pierdere=
7 7.
- profitul brut de e#ploatare>
- profitul net de e#ploatare>
- profitul anului financiar.
77.
- surplusul brut creat de intreprindere>
- politici privind amorti'area+ plata doban'ii+ impo'itul pe
profit.

777.
- c2eltuieli>
- venituri.
7K.
- c2eltuieli pe functiuni ,costul van'arilor+ costul de
*5
distributie->
- c2eltuieli pe natura ,costul aci'itionarii bunurilor materiale+
costul personalului+ provi'ioane si amorti'are-.
Continutul informational al contului de profit si pierdere permite
aprecierea performantelor intreprinderii+ prin soldurile intermediare de
gestiune+ capacitatea de autofinantare+ riscul economic+ etc.
4!+ Ana%i.a 'a*2e%"* &e a#u'u%a*e 6-"%&u*i%"* inte*'e&ia*e &e
(e-tiune:
Kiata intreprinderii repre'inta o inlantuire continua de operatiuni
,ac2i'itii+ van'ari+ plati+ etc.- care influentea'a contul de re'ultate.
Fiecare dintre aceste operatiuni dega1a un surplus financiar+ surplus
care va fi reinvestit in alte operatiuni pentru a obtine un e#cedent de
rentabilitate final+ re'ultatul net.
6e fapt+ soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub
forma de solduri+ numite si mar1e+ care pun in evidenta etapele formarii
re'ultatelor e#ercitiului+ in stransa legatura cu structura veniturilor si
c2eltuielilor aferente activitatilor unei intreprinderi. %tili'area
soldurilor intermediare de gestiune este in practica contabila europeana
de data relativ recenta si este impusa de doua cerinte ma1ore+ si anume=
anali'a economico4financiara a intreprinderii+ plecand de la
datele contabile in general si de la documentele de sinte'a in
special>
functionarea contabilitatii nationale.
"rivite prin perspectiva contabilitatii nationale+ soldurile
intermediare de gestiune sunt considerate un intrument esential al
uniformi'arii continutului informatiei la nivel microcontabil si puntea
de legatura intre acest nivel si conturile nationale. Astfel+ structura
contului de profit si pierderi permite intocmirea urmatoareloe solduri
intermediare.
"e ba'a contului de re'ultate se poate determina o serie de
indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii
intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor+ pornind de la cel
*6
mai cuprin'ator ,productia e#ercitiului G mar1a comerciala- si inc2eind
cu cel mai sintetic ,re'ultatul net al e#ercitiului-+ a sugerat denumirea
de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold
intermediar reflecta re'ultatul gestiunii financiare+ pe treapta respectiva
de acumulare.
.
Ma*2a #"'e*#ia%a
5ste principalul indicator de apreciere a performantelor unei
activitati comerciale+ permitand determinarea pragului de rentabilitate
sau punctului critic al unei activitati comerciale
2!
.
0e calculea'a ca diferenta dintre veniturile reali'ate din van'area
marfurilor si costul de aprovi'ionare al marfurilor vandute.
m m c
# 0 M
unde=

c
M
mar1a comerciala>

m
0
venituri din van'area marfurilor>

m
#
costul de aprovi'ionare al marfurilor vandute.
Aceasta mar1a masoara surplusul de valoare obtinuta peste costul
marfurilor vandute si reflecta po'itionarea intreprinderii pe piata sa
tinand cont de=
4 natura produselor>
4 formarea pretului de van'are>
4 intensitatea concurentei.
Rata mar1ei comerciale
( )
Mc
*
este utila pentru anali'a
comparativa a re'ultatelor unor intreprinderi apartinand aceluiasi sector
sau pentru comparatii intersectoriale.
1
#A
M
*
c
Mc

sau
2!
J. Kintila 4 Jestiunea financiara a intreprinderii+ 5ditura 6idactica si
"edagogica+ 3ucuresti+ 2
**

m
c
Mc
#
M
*
5volutia mar1ei trebuie urmarita atent deoarece scaderea ei are mai
multe consecinte+ si anume=
4 inrautatirea con1uncturii economice>
4 aparitia noilor concurenti>
4 cresterea costului de aprovi'ionare.
P*"&u#tia e0e*#itiu%ui
"roductia e#ercitiului
( )
e
1
repre'inta totalitatea bunurilor si
serviciilor produse de o intreprindere pe o perioada de un an.
Ca e#presie a activitatii globale a intreprinderii+ acest indicator
cuprinde urmatoarelor elemente=
4 productia vanduta+ care insumea'a bunurile si serviciile facturate
la pret de van'are
( )
v
P
>
4 productia stocata+ a carei valoare po'itiva indica cresterea
stocului final+ a riscului de nevandabilitate
( )
s
P
>
4 productia imobili'ata+ destinata nevoilor proprii firmei
( )
i
P
.
i s v e
P P P 1 + t
"roductia e#ercitiului este un indicator inevitabil+ dar ambigu+
intrucat este constituit din elemente foarte eterogene= unele sunt
evaluate la pret de van'are ,productia vanduta-+ iar altele+ la cost de
productie ,productia stocata si productia imobili'ata-+ ceea ce afectea'a
comparabilitatea
3
.
Va%"a*ea a&au(ata
Kaloarea adaugata este un indicator sintetic care e#prima valoarea
nou creata de activitatea productiva a intreprinderilor intr4o anumita
perioada de timp.
Kaloarea adaugata e#prima cresterea de valoare re'ultata din utili'area
3
&argulescu 6.+ &argulescu 0.+ Caruntu C.+ Anali'a economico4financiara a
intreprinderii+ 5ditura ?ermes+ 3ucuresti+ 1!!!
*)
factorilor de productie+ indeosebi a factorilor munca si capital+ peste
valoarea materialelor+ subansamblelor+ energiei+ serviciilor cumparate
de intreprindere de la terti. 5a repre'inta bogatia creata prin
valorificarea resurselor te2nice+ umane si financiare ale firmei peste
valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti.
7. "%/
KAC%5
KAC%5
,resurse-
Kaloarea adaugata pre'inta urmatoarea structura=
- c2eltuieli cu personalul>
- c2eltuieli cu managementul ,rente+ deprecieri+ ta#e si impo'ite+
alte c2eltuieli->
- profit net.
"entru determinarea marimii valorii adaugate se pot folosi doua metode=
- metoda sustractiva ,valoare adaugata creata->
- metoda aditiva ,valoare adaugata reparti'ata-.
7n abordarea -u-t*a#tiva+ valoarea adaugata apare ca diferenta
intre productia e#ercitiului si consumurile intermediare necesare
reali'arii ei.
i e
# 1 0A
unde=
0A
valoarea adaugata>

e
1
productia e#ercitiului>

i
#
consumuri intermediare ,cumparari de la terti-.
Consumurile intermediare includ=
4 c2eltuieli cu materii prime si materiale consumabile>
4 c2eltuieli cu combustibili+ apa+ energie>
4 c2eltuieli cu lucrari si servicii e#ecutate de terti>
4 ale c2eltuieli.
7n ca'ul firmelor care desfasoara si activitate de comert+ valoarea
adaugata cuprinde si mar1a comerciala=
CO.K5R07
5
*!
( )
c m e
M # 1 0A +
7n acceptiunea a&itiva valoare adaugata asigura remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a
intreprinderii
4
=
4 $e*-"na%u%+ prin salarii+ indemni'atii+ premii si c2eltuieli
sociale>
4 -tatu%+ prin impo'ite+ ta#e si varsaminte asimilate>
4 #*e&it"*ii+ prin doban'i+ dividende si comisioane platite>
4 a#ti"na*ii+ prin dividende incasate>
4 int*e$*in&e*ea+ prin capacitatea de autofinantare.

v f b
! A ! 2 % 0A + + + +
unde=
%
salarii>
2 impo'ite si ta#e>

b
!
doban'i platite>

v
!
dividende >

f
A
autofinantarea.
Kaloarea adaugata este un instrument de anali'a foarte util+ mai
ales pentru intreprinderile industriale. Acest indicator permite
masurarea gradului de integrare a intreprinderii ,daca a asimilat filiera
de fabricatie si distributie a produselor sale- si de masurare a
contributiei fiecarui factor la crearea bogatiei.
E0#e&entu% ,*ut a% e0$%"ata*ii
4
)
5#cedentul brut al e#ploatarii ,535-+ e#prima acumularea bruta
din activitatea de e#ploatare+ stiind ca amorti'area si provi'ioanele sunt
doar c2eltuieli calculate+ nu si platite. 6e aceea+ pana la solicitarea lor
,pentru investitii+ riscuri sau c2eltuieli-+ amorti'area si provi'ioanele
calculate se regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii
31
.
Acest indicator se determina dupa relatia=
p t e
#h 2 % 0A . 3 . + . .
unde=
0A
valoarea adaugata>

e
%
subventii de e#ploatare>

t
2
impo'ite+ ta#e si varsaminte asimilate>

p
#h
c2eltuieli de personal.
"rincipala destinatie a e#cedentului brut al e#ploatarii este sa
acopere nevoile de finantare care se impun pentru=
4 plata c2eltuielilor financiare>
4 plata dividendelor>
4 plata impo'itelor>
4 rambursarea datoriilor>
4 asigurarea cresterii intreprinderii.
Re.u%tatu% e0$%"ata*ii
Re'ultatul e#ploatarii
( ) *.
repre'inta surplusul sau deficitul
generat de activitatea curenta de e#ploatare a intreprinderii+ stabilit prin
compararea totalului veniturilor de e#ploatare cu ansamblul
c2eltuielilor de e#ploatare. Re'ultatul de e#ploatare e#prima
performantele reali'ate de intreprindere din activitatea industriala si
comerciala+ tinand cont de politica financiara si fiscala a intreprinderii.
( ) ( )
ce pe a pe ve
A #h #h 0 A . 3 . *. + + + + . . .
e e
#h 0 *.
31
7. 0tancu4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
)1
unde=

e
0
veniturile din e#ploatare>

e
#h
c2eltuieli de e#ploatare.

ve
A
alte venituri din e#ploatare>

pe
0
venituri din provi'ioane pentru e#ploatare>

a
#h
c2eltuieli cu amorti'area>

pe
#h
c2eltuieli cu provi'ioanele pentru e#ploatare>

ce
A
alte c2eltuieli pentru e#ploatare.
Re'ultatul e#ploatarii masoara impactul politicii de investitii si
dinamica acestora in raport cu normele sectoriale+ tinand cont de
structura activelor bilantului+ reflecta riscurile e#ploatarii anumitor
activitati ,deprecierea stocurilor+ clienti incerti+ etc.-.
Re.u%tatu% )inan#ia*
Re'ultatul financiar
( )
f
*
apare ca e#presie a politicii de
finantare adoptata de unitate+ fiind in ma1oritatea ca'urilor negativa.
/otusi+ anumite intreprinderi care+ fie ca nu au credite financiare cu
pondere mare sau deloc+ fie obtin venituri financiare mai mari decat
c2eltuielile financiare+ obtin re'ultate financiare po'itive
32
.
Re'ultatul financiar se determina ca diferenta intre veniturile
financiare si c2eltuielile financiare+ dupa relatia=
f f f
#h 0 *
unde=

f
0
venituri financiare>

f
#h
c2eltuieli financiare.
Re.u%tatu% #u*ent
Re'ultatul curent
( )
c
*
este determinat atat de re'ultatul
e#ploatarii+ cat si de cel al activitatii financiare. 5l constituie in fapt
32
.. "asca 4 0ituatii financiare ale unitatilor economice din Romania+ Clu14
.apoca+ 22
)2
ba'a de calcul a impo'itului pe profit.
Re'ultatul curent ec2ivalea'a cu diferenta dintre veniturile curente
,din e#ploatare plus cele financiare- si c2eltuielile curente ,din
e#ploatare plus cele financiare-.
&odelul indicatorului mentionat va fi=
f e c
* * * +
sau
c c c
#h 0 *
sau
( ) ( )
f e f e c
# # 0 0 * +
unde=

c
0
veniturile curente>

c
#h
c2eltuielile curente.
Re.u%tatu% e0t*a"*&ina*
Re'ultatul e#traordinar
( )
ex
*
repre'inta re'ultatul obtinut din
operatiunile e#traordinare+ care nu sunt legate de evolutia normala a
activitatii firmei si se determina ca diferenta intre veniturile
e#ceptionale si c2eltuielile e#ceptionale+ dupa relatia=
ex ex ex
#h 0 *

unde=

ex
0
veniturile e#traordinare>

ex
#h
c2eltuielile e#traordinare.
Re'ultatul e#traordinar repre'inta soldul intermediar de gestiune
ce sinteti'ea'a re'ultatul activitatii ,sub forma profitului sau
pierderilor- cu caracter de e#ceptie al intreprinderii fie ca se refera la
operatiuni de gestiune+ fie la operatiuni de capital.
)3
Re.u%tatu% ,*ut a% e0e*#itiu%ui
Re'ultatul brut al e#ercitiului
( )
b
*
e#prima in marimi absolute
rentabilitatea bruta sau pierderile aferente activitatii firmei+ dupa
deducerea c2eltuielilor totale din veniturile totale aferente unui
e#ercitiu financiar si caracteri'ea'a toate laturile activitatii firmei
,e#ploatare+ financiar si e#ceptional-.
Acest indicator se determina astfel=
ex f e b
* * * * + +
sau
( ) ( )
ex f e ex f e t t b
#h #h #h 0 0 0 # 0 * + + + +
Re.u%tatu% net a% e0e*#itiu%ui
Re'ultatul net al e#ercitiului
( )
n
*
poate imbraca forma profitului
sau pierderii nete. 5l repre'inta diferenta intre re'ultatul brut al
e#ercitiului si impo'itul pe profit si se calculea'a dupa relatia=
p b n
2 * *
unde=

p
2
impo'itul pe profit.
0copul re'ultatului net este de a remunera in principal
33
=
- actionarii prin dividende>
- firma prin investitii ,prin profitul reinvestit->
- sa remunere'e suplimentar personalul firmei ,participarea la
profit->
- sa acopere eventualele pierderi din perioadele precedente.
33
7.&. "antea+ C.5 0tarE. 4 Anali'a situatiei financiare. 0tudiu de ca'+ 5ditura
&arineasa+ /imisoara+ 1!!!
)4
4!/ Ca$a#itatea &e aut")inanta*e
Capacitatea de autofinantare reda potentialul financiar re'ultat al
activitatii rentabile a intreprinderii+ la sfarsitul e#ercitiului financiar
destinat sa remunere'e capitalurile proprii ,prin dividendele datorate- si
sa finante'e investitiile de e#pansiune ,partea din profit reparti'ata
pentru constituirea re'ervelor si a fondului de de'voltare- si de
mentinere sau reinnoire din e#ercitiile urmatoare. Capacitatea de
autofinantare este sursa financiara generata de activitatea industriala si
comerciala a firmei dupa scaderea tuturor c2eltuielilor platibile la o
anumita scadenta.
Capacitatea de autofinantare se determina pornind de la
veniturilor si c2eltuielile gestiunii curente susceptibile de a se
transforma+ imediat sau la termen+ in flu#ul de tre'orerie.
Capacitatea de autofinantare ,CAF- se poate determina prin doua
metode= deductiva si aditionala+ puse in evidenta de structura contului
de profit si pierderi.
"rin procedeul deductiv se retine ca punct de pornire e#cedentul
brut de e#ploatare+ din care se scad succesiv c2eltuielile platibile ale
intreprinderii.
CAF V Kenituri incasabile ( c2eltuieli platibile V
CAF V 535 G Alte venituri din e#ploatare
Alte c2eltutieli pentru e#ploatare
G Kenituri financiare si e#ceptionale incasabile
- C2eltuieli financiare si e#ceptionale platibile
- "articiparea salariatilor la profit

- 7mpo'itul pe profit
7n ca'ul in care e#cedentul brut al e#ploatarii repre'inta un cas24
floX brut de e#ploatare+ capacitatea de autofinantare este ec2ivoca cu
un cas24floX potential net global. Capacitatea de autofinantare
pre'inta de'avanta1ul de a fi mai sensibila decat e#cedentul brut de
e#ploatare+ deoarece ea este influentata de amorti'ari+ provi'ioane si
Y
7n situatia inregistrarii acesteia ca o c2eltuiala deductibila din materia impo'itului.
)5
impo'itul pe profit+ dar are si avanta1ul de a cuprinde in calcul toate
elementele care generea'a cas24floX4ul intreprinderii. "rin limitele si
avanta1ele lor+ e#cedentul brut de e#ploatare si capacitatea de
autofinantare devin complementare+ si in nici un ca' e#clusive.
&etodei aditionale ii revine meritul de a reflecta elementele
contabile+ negeneratoare de flu#uri contabile+ negeneratoare de flu#uri
monetare+ antrenate de calculul capacitatii de autofinantare. "rocedeul
aditional porneste de la re'ultatul net al e#ercitiului la care se adauga
c2eltuielile calculate ,amorti'ari si provi'ioane- neplatibile la o
anumita scadenta si se scad veniturile calculate ,reluari asupra
provi'ioanelor-=
CAF V Re'ultatul net al e#ercitiului
G C2eltuieli actuale
4 Kenituri calculate
V Re'ultatul net al e#ercitiului
G Amorti'ari si provi'ioane
4 Reluari asupra provi'ioanelor
4 Cota parte a subventilor virate in contul de re'ultate
G Kaloarea neta contabila a elementelor de activ cedate
4 Kenituri din cesiunea elementelor de activ.
0urplusul financiar re'ultat in cursul e#ercitiului de totalitatea
operatiilor de gestiune nu va avea decat un caracter potential daca nu
este sustinut de mi1loace financiare. Acest aspect este dependent de
variatia tre'oreriei nete dega1ata din anali'a ec2librului financiar pe
ba'a bilantului sau pe ba'a flu#urilor financiare.
Autofinantarea confera intreprinderii o serie de avanta1e+ cele
mai importante fiind=
repre'inta un mi1loc sigur de finantare+ o sursa independenta
si stabila+ tinand seama de faptul ca in anumite situatii
con1uncturale intreprinderea intampina dificultati in
colectarea capitalurilor de pe piata financiara sau monetara>
asigura intreprinderii un grad de libertate mare privind
alegerea investitiilor ,de e#ploatare+ de inlocuire+ imobili'ari
de e#pansiune- cu conditia reali'arii unor investitii utile>
)6
asigura libertatea de actiune a intreprinderii+ in sensul ca
autonomia financiara dobandita prin autofinantare permite
acesteia independenta de gestionare fata de organismele
financiare si de credit>
permite reducerea c2eltuielilor financiare>
asigura cuantificarea randamentului capitalurilor proprii+ a
rentabilitatii financiare ,aotufinantarea neta:capitaluri
proprii->
repre'inta indicatorul 2otarator in desc2iderea accesului la
piata de capital si atragerea capiatului e#tern.
&arimea autofinantarii 1oaca un rol semnali'ator al
performantelor intreprinderii. 5a indica potentialilor posesori de capital
ai intreprinderii capacitatea de utili'are eficienta a capitalurilor
incredintate si de asigurare a unei remunerari corespun'atoare.
&arimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica pentru
creditori nivelul capacitatii de rambursare cat si nivelul riscului de
neplata.
)*
CAPITOLUL VI
DIAGNOSTICUL SI ECHILIBRUL FINANCIAR
AL INTREPRINDERII
Anali'a rentabilitatii activitatii desfasurate de catre o
intreprindere se reali'ea'a cu a1utorul unui instrument eficient4sistemul
de rate.
Ratele se determina fie ca raport intre re'ultat si resursa+ fie intre
doi indicatori de re'ultate+ fiind e#primate in procente.
0istemul de rate pre'inta limite+ datorate imposibilitatii de a
delimita e#act marimea absoluta a activitatii ,cifra de afaceri+ active
etc-. "entru a elimina acest de'avanta1 se recurge la utili'area ratelor in
con1unctie cu anali'a ratelor in marimi absolute ale indicatorilor luati in
considerare.
;! Rata *enta,i%itatii
Rentabilitatea este un indicator sintetic de importanta capitala a
managementului financiar si general al firmei+ fiind expresia sintetica
a re'ultatelor de orice fel obtinute de catre firma
/1
.
Rentabilitatea se e#prima cu a1utorul ratelor+ iar rata
rentabilitatii este expresia relativa a profitului.
Aceasta e#primare furni'ea'a informatii in plus fata de masa
profitului+ si mai ales pentru reali'area de comparatii in timp si spatiu si
fata de programe.
Rata rentabilitatii este o marime relativa care e#prima pe de o
parte capacitatea unei unitati economice de a reali'a profit+ iar pe de
alta parte+ gradul in care capitalul+ atat cel propriu cat si cel permanent
aduc profit
35
.
Rata rentabilitatii reflecta calitatea evolutiei firmei si este
influentata de toti factorii care actionea'a in cadrul firmei.
34
7. 3ogdan 4 /ratat de management financiar banacar+ 5itura 5conomica+
3ucuresti+ 22
35
K. /roaca 4 &anagement financiar bancar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+
22
))
&anagementul firmei+ actionarii+ creditorii+ investitorii sunt
interesati sa cunoasca nivelul si evolutia indicatorilor de rentabilitate ai
intreprinderii.
Rata rentabilitatii economice 4* re - se e#prima sub forma
raportului intre profitul net reali'at de catre intreprindere si valoarea
activelor totale utili'ate. Rata rentabilitatii economice poate fi anali'ata
in dinamica sau prin compararea cu valorile indicatorului in ca'ul
firmelor concurente.
Rre V
1
"r

total Activ
net ofit
/otalul activelor la numitor arata eficienta utili'arii capitalului
total disponibil+ cu alte cuvinte fara a lua in considerare structura de
finantare ,ponderea intre sursele de natura proprie si cele imprumutate
sau atrase-. "re'inta importanta pentru utili'atorii interni ai informatiei
,managementul firmei- si mai putin pentru cei e#terni
36
.
Rentabilitatea economica se mai determina si ca raport
procentual intre profitul curent si capitalul permanent+ relatia de calcul
este urmatoarea=
Rre V
1
"r

permanent #apital
curent ofit
7mportanta ratei rentabilitatii economice ca indicator de anali'a
financiara+ re'ida si din necesitatea cunoasterii acestuia de catre
managementul superior al intreprinderii si compararea sa cu rata
inflatiei
3*
.
7ntre rata reala a rentabilitatii economice ,Rrre -+ rata inflatiei si
rata rentabilitatii nominale e#ista o relatie de interdependenta+ care
poate fi redata astfel=
R
1
inf 1
inf min

latiei rata
latiei rata ale no atii rentabilit rata
rre
36
5. 6inu 4 Anali'a economica si financiara a firmei+ 5ditura A05+ 3ucuresti+ 21
3*
K. /roaca 4 &anagement financiar bancar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+
22
)!
Rata rentabilitatii financiare e#prima rentabilitatea capitalului
propriu si se determina ca raport intre profitul net obtinut de catre firma
si capitalul propriu dupa relatia=
1
"r

propriu #apital
net ofit
*
f
sau
1 1
ex
n
t
ex
p
t
p
n
f
P
P
0
P
#
0
#
P
*
Rata rentabilitatii financiare poate fi anali'ata in dinamica sau
prin comparare cu valorile indicatorului in ca'ul firmelor concurente
,cu acelasi domeniu de activitate-. 5a e#prima eficienta cu care au fost
utili'ate sursele de natura proprie+ fiind ba'a pentru determinarea
ratelor de remunerare a capitalului aportat de catre actionarii firmei.
0e poate stabili o relatie intre rentabilitatea financiara si cea
economica+ determinata de structura financiara a capitalului+ care se
concreti'ea'a in efectul de parg2ie financiara+ rata doban'ii precum si
cota de impo'itare a profitului=

1
1
]
1

+
p
d e e f
#
!
* * * * - ,

,
_

1
1
i
#
in care=

d
*
rata doban'ii>
! V valoarea datoriilor>
i
#
V cota de impo'itare a profitului.
Acest model se utili'ea'a in fundamentarea gradului de
indatorare a intreprinderii ,daca R re WRd -+ efectul de indatorare este
negativ-.
;!+ Si-te'u% *ate%"* &e a$*e#ie*ea a e#3%i,*u%ui )inan#ia*
!
Li#3i&itatea -i -"%va,i%itatea )i*'ei
Lichiditatea repre'inta proprietatea elementelor patrimoniale de
a se transforma in bani
3)
. Cic2iditatea e#prima capacitatea unei entitatii
economice de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt.
Solvabilitatea e#prima capacitatea unei entitati economice de a
face fata obligatiilor banesti+ respectiv de a4si onora platile la termenele
scadente+ fiind in relatie directa cu gradul de indatorare a acesteia.
/inand seama de cele doua notiuni+ lic2iditatea patrimoniului
constituie premisa asigurarii solvabilitatii.
6isponibilitatile banesti pot indeplini cerintele de plata imediata+
in situatia in care detin 345F din activele circulante sau 1+5F din
totalul bilantului ,in unele sectoare aceste valori pot varia-.
Rolul lic2iditatii si solvabilitatii este acela de a identifica starea
societatii comerciale la un moment dat+ pentru a preveni
insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare pentru a asigura
stingerea obligatiilor.
Acesti indicatori furni'ea'a informatii conducerii societatii+
organismelor bancare+ partenerilor de afaceri+ potentialilor investitori ai
firmei.
"entru determinarea acetor indicatori se utili'ea'a ca surse
informationale bilantul contabil+ contul de profit si pierdere.
Cic2iditatea poate fi e#primata ca rata a lic2iditatii generale+
rata a lic2iditatii intermediare sau ca rata a lic2iditatii imediate.
Rata lichiditatii generale , lg
*
-se obtine prin raportarea
activelor circulante la datoriile pe termen scurt si arata in ce masura
firma poate face fata obligatiilor de plata pe termen scurt+ cu active de
aceeasi natura.

1
lg

scurt termen pe !atorii
circulante Active
*

3)
A. 7sfanescu 4 J2id practic de anali'a economico4financiara+ 5ditor /ribuna
5conomica+ 3ucuresti+ 1!!!
!1
daca
1 ,g
+ atunci e#ista o garantie fara probleme a obligatiilor
curente> literatura de specialitate aprecia'a ca normal raportul 2:1+
respectiv Cg V 2>
daca
1 ,g
+ atunci inseamna ca activele circulante nu asigura
lic2iditatile necesare stingerii datoriilor pe termen scurt+ practic firma
se afla intr4o situatie financiara critica>
activele curente se stabilesc sca'and din activele circulante stocurile
nevalorificabile si creantele incerte> pasivele curente cuprind datoriile
pe termen scurt ,pana la 1 an-+ adica datoriile catre furni'ori+ creditele
bancare pe termen scurt+ ratele la creditele pe termen mediu si lung
scadente in perioada anali'ata+ impo'itele si ta#ele de platit+ alte
c2eltuieli platibile cum ar fi c2eltuielile cu personalul.
O asemenea situatie poate avea o redresare probabila in conditiile=
reinnoirii scadentelor datoriilor>
asigurarii unui grad al lic2iditatii activelor circulante care sa
devanse'e e#igibilitatea datoriilor>
accelerarea rotatiei activelor circulante in speta stocurilor(ca de
e#emplu formarea optima a acestora+ micsorarea celor greu vandabile
eventual si pe calea soldarii etc.
Rata lichiditatii intermediare , erm l
*
int - ia in considerare in
cadrul activelor circulante numai activele cu gradul cel mai ridicat de
lic2iditate+ respectiv creantele si disponobilitatile banesti si datoriile pe
termen scurt.
1
int

scurt termen pe !atorii

%tocuri circulante Active
*
erm l
Aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de testul acid+ fiind
de obicei subunitara iar intervalul considerat satisfacator pentru aceasta
rata se situea'a intre
F 1 ) +
.
Rata lichiditatii imediate ,
ed
*
lim
- numita si capacitate de plata+
reflecta capacitatea firmei de a ac2ita datoriile e#igibile imediat+ pe
ba'a disponibilitatilor banesti ,inclusiv a titlurilor de valoare-.
!2
1
lim

scurt termen pe !atorii
banesti itati !isponibil
*
ed
in conditiile economiei romanesti cand titlurile de credit ,cambia si
biletul la ordin- nu au o e#tensie deplina ca in tarile cu o economie de
piata functionala aceasta rata este utila+ iar nivelul normal al ei este
considerat a fi intre +2 si +3.
0olvabilitatea poate fi e#primata prin intermediul mai multor
indicatori+ astfel=
a- Rata solvabilitatii generale ,Rsg -=
Rsg V
1
totale !atorii
totale Active
acest indicator masoara securitatea de care se bucura firma fata de
banca si de creditori> se considera o situatie normala atunci cand
activele totale sunt de doua ori mai mari decat datoriile totale.
b- Rata solvabilitatii patrimoniale ,R p -=
R p V
1
+ propriu #apital lung si mediu termen pe !atorii
propriu #apital
Acest indicator se foloseste in special de catre banci+ in
cadrul studiilor de bonitate si se parecia'a ca valoarea minima
acceptabila este de +5F.
c- Rata solvabilitatii potentiale ,Rsp -=
R
1
lung si mediu termen pe !atorii
propriu #apital
sp
d-Rata de indatorare pe termen mediu si lung ,Ridml -=
R
1
- ,

rezerve inclusiv propriu #apital
lung si mediu termen pe !atorii
idml
Acest indicator este inversul ratei solvabilitatii potentiale putand
fi determinat si astfel=
!3


1
1
1
lung si mediu termen pe !atorii
propriu #apital
*
propriu #apital
lung si mediu termen pe !atorii
*
idml
idml
1
1

sp
idml
*
*
Rate -t*u#tu*a%e &e a#tiv ,i%antie*
Cea 'ai -inteti#a (*u$a*e a activelor pe ba'a bilantului este in
active imobili'ate ,fi#e- si active circulante. O asemenea anali'a
procentuala+ urmarita static si dinamic+ pune in evidenta specificul
firmei+ gradul de dotare te2nica+ vite'a cu care se prelucrea'a materiile
prime si materialele+ situatia stocurile etc.
7n sistemul ratelor de structura a activelor+ cele mai seminificative+
ca valoare informatica sunt= rata imobili'arilor+ rata stocurilor+ rata
creantelor+ rata disponibilittilor. Acestea evidentia'a aspectele privind
patrimoniul economic al firmei+ apartenenta sectoriala+ natura activitatii
si mai putin aspecte de politica financiara
3!
.
a- rata activelor imobilizate ,
i
*a
-+ calculata ca raport intre
activele imobili'ate si totalul bilantului+ repre'inta ponderea activelor
patrimoniale ce servesc permanent firma=
1
total Activ
imobilzate Active
*a
i
Rata activelor imobili'ate cuantifica gradul de investire a
capitalului in cadrul firmei.
unii autori calculea'a rata imobili'arilor prin raportarea activelor
imobili'ate la cealalta componenta patrimoniala+ active circulante+ fara
ca acest aspect te2nic sa4i sc2imbe continutul economic>
3!
K. &anole 4 Firma si banca+ 5ditura /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!!
!4
acest indicator masoara gradul de investire a capitalului in firma
respectiva>
nivelul normal al acestei rate difera de la o firma la alta+ in functie
de ramura sau sectorul de activitate din care face parte>
dotarea te2nica varia'a in functie de profilul+ in'estrarea te2nica si
te2nologia moderna si este mult mai mica in firmele comerciale decat
in cele din industrie.
a
1
- Rata imobilizarilor corporale ,
ic
*
- se determina astfel=
1
7m

total Activ
orporale c obilizari
*
ic
&arimea ratei imobili'arilor corporale depinde de natura
activitatii. 7n intreprinderile din industria grea aceasta rata inregistrea'a
o valoare sporita+ iar in in ramurile care necesita o dotare te2nica mai
slaba+ rata imobili'arilor corporale este relativ redusa.
6e asemenea+ rata imobili'arilor corporale varia'a+ in cadrul
aceluiasi sector+ in functie de optiunile strategice alese+ de politica de
de'voltare+ de conditiile concrete in care activea'a.
a
2
- Rata imobilizarilor necorporale ,
in
*
- se e#prima sub forma
raportului procentual intre imobili'arile necorporale si totalul
bilantului=
1
7m

total Activ
corporale ne obilizari
*
in
a 3 -Rata imobilizarilor financiare , if
*
- reflecta intensitatea
legaturilor si relatiilor pe care o firma le stabileste cu celelate+ mai ales
cu oca'ia operatiilor de crestere=
1
7m

total Activ
financiare obilizari
*
if
"olitica de investitii financiare este dependenta de marimea
firmei. Aceasta e#plica valoarile mici+ respectiv mari in ca'ul firmelor
mici+ respectiv in ca'ul 2olding4urilor.
b- Rata activelor circulante , c
*a
- e#prima ponderea activelor
!5
circulante in totalul bilantului si se determina astfel=
1
total Activ
circulante Active
*a
c
7ntre rata activelor imobili'ate si rata activelor circulante e#ista
relatia=
i
*a G
c
*a
V1
Ratele analitice operationale ale activelor circulante pentru
procesul deci'ional sunt rata stocurilor+ rata creantelor comerciale+ rata
disponibilitatilor si plasamentelor.
b
1
- Rata stocurilor ,R s - se determina sub forma raportului
procentual dintre stocuri si totalul bilantului=
1
total Activ
%tocuri
*
s
6imensiunea ratei stocurilor+ ca si cea a imobili'arilor
corporale ia valori diferite in functie de natura activitatii.
7nterpretarea ratei stocurilor necesita corelarea cu nivelul
activitatii+ admitandu4se ca ecuatie minima de ec2ilibru structural=
s ca
2 2 <
unde=
ca
2
V indicele cifrei de afaceri>
s
2
V indicele stocurilor.
"rin urmare+ o crestere a volumului de activitate generea'a o
sporire 1ustificata a stocurilor. 7ncetinirea rotatiei stocurilor+ formarea
stocurilor fara miscare sau cu miscare lenta se aprecia'a negativ
datorita dificultatilor de transformare in lic2iditati si consecintelor
negative asupra solvabilitatii firmei.
stocurile sunt formate dintr4o serie de elemente ca= materii prime+
produse finite+ marfuri+ iar ponderea acestor elemente in patrimoniul
firmei si evolutia lor in timp repre'inta informatii indispensabile
fundamentarii politicii comerciale.
!6
7n acest scop se calculea'a urmatoarele rate=
1. rata materiilor prime=
1
Mp
Materii prime
*
Active circulante

2. rata produselor finite=
"r
1
Pf
oduse finite
*
Active circulante

3. rata productiei neterminate=
"r min
1
Pn
oduc5ie neter at6
*
Active circulante

4. rata stocurilor de marfuri=
1
%m
M6rfuri
*
Active circulante

pentru determinarea acestor rate se poate folosi drept ba'a de
raportare+ in functie de necesitati+ si totalul activului>
valoarea lor difera in functie de natura activitatii= la firmele din
sectoarele productive cu ciclu de e#ploatare lung+ rata productiei
neterminate inregistrea'a valori ridicate+ in firmele comerciale
preponderente sunt stocurile de marfuri etc.
0porirea volumului de activitate antrenea'a o sporire ridicata a
stocurilor. Formarea stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare se
aprecia'a negativ datorita dificultatilor de transformare in lic2iditati si
consecintelor negative asupra solvabilitatii firmei.
"onderea stocurilor in patrimoniul firmei si evolutia in timp
constituie informatii indispensabile fundamentarii politicii comerciale.
b
2
- Rata creantelor comerciale ,
cr
*
- e#prima ponderea
activelor comerciale in totalul activelor=
1
total Activ
comerciale #reante
*
cr
.atura relatiilor firmei cu partenerii e#terni din aval+ termenele
de plata care se acorda clientelei+ u'antele specifice domeniului de
activitate+ in materie de termene de plata sunt factori care influentea'a
marimea ratei creantelor comerciale.
Aceasta rata analitica inregistrea'a valori foarte sca'ute sau
egale cu 'ero la firmele aflate in contact direct cu o clientela
numeroasa+ care isi ac2ita cumparaturile in numerar ,comert cu
amanuntul+ prestari de servicii catre populatie etc.-. 7n relatiile inter4
firme+ dimensiunea ratei creantelor comerciale este ridicata+ dar cu
variatii de la o intreprindere la alta in functie de natura activitatii.
!*
"entru a evidentia implicatiile asupra ec2librului unei firme
determinarea acestei rate analitice trebuie sa aiba in vedere=
natura creantelor=
- creante legate de ciclul de e#ploatare ,clienti->
- creante diverse ,creante asupra personalului+ actionarilor-.
certitudinea reali'arii lor=
- creante certe>
- creante incerte ,creante nereali'ate la termen si a caror
incasare devine nesigura+ creante aparute ca urmare a
incalcarii legislatiei financiare->
termenul de reali'are=
- creante pe termen scurt>
- creante pe termen mediu>
- creante pe termen lung.
"entru fiecare din aceste elemente se poate determina o rata
analitica de structura prin raportarea ratei respective+ dupa ca' la totalul
creantelor+ la activele circulante sau la totalul bilantului.
b 3 -Rata disponibilitatilor banesti , dp
*
- si plasamentelor
caracteri'ea'a ponderea disponibilitatilor banesti si valorii mobiliare de
plasament in totalul bilantului=
1
+

total Activ
plasament de mobiliare 0alori itati !isponibil
*
dp
"entru investigarea analitica se pot determina urmatoarele rate
distincte=
1
total Activ
itati !isponibil
*
d
1
total Activ
plasament de mobiliare 0alori
*
p
7nformatiile oferite de acest indicator necesita o interpretare
nuantata de la un ca' la altul.
&arimea disponibilitatilor banesti poate inregistra valori de
mai mari sau mai mici la intervale foarte scurte de timp+ ca urmare a
!)
unor intrari foarte importante de fonduri+ respectiv ca urmare a unor
plati foarte concentrate in timp.
6imensiunea disponibilitatilor poate ilustra+ in acelasi timp+ o
situatie negativa sau po'itiva.
Astfel+ o valoare ridicata a disponibilitatilor poate fi semnul
detinerii unor resurse ineficient utili'ate+ al unor resurse neproductive
sau poate ilustra o situatie favorabila in termeni de ec2ilibru financiar.

Rate -t*u#tu*a%e &e $a-iv ,i%antie*
7n bilant scopul este de a determina valoarea firmei ca obiectiv
ma1or in activitatea de evaluare si in acest sens+ din totalul activelor
,imobili'ate si circulante- se scad datoriile curente. Formula de calcul
mai detaliata aplicata in bilant este=
0) Ait Act #a !ts 0a + +
unde=
KF4valoarea firmei>
Ait4active imobili'ate totale>
Act4active circulante totale>
Ca4c2eltuieli in avans>
6ts4datorii pe termen scurt>
Ka4venituri inregistrate in avans.
7n pasiv apar capitalurile proprii totale care se determina astfel=
"r #prt #s Pc **c **d *z *rec *red *.)c *.)d * + + + + +
unde=
Cprt4capitaluri proprii totale>
Cs4capital social>
"c4prime de capital>
RRc4re'erve din reevaluare4sold creditor>
RRd4 re'erve din reevaluare4sold debitor>
R'4re'erve>
Rrec4re'ultatul reportat4sold creditor>
Rred4 re'ultatul reportat4sold debitor>
R5Fc4re'ultatul e#ercitiului financiar4sold creditor>
R5Fd4 re'ultatul e#ercitiului financiar4sold debitor+
!!
R"r4reparti'area profitului.
/otalul activelor minus datorii curente+ minus datorii ce trebuie
platite intr4o perioada mai mare de un an+ minus provi'ioane pentru
riscuri si c2eltuieli coincide cu totalul capitalurilor proprii. 7n ca'ul in
care firma are si patrimoniu public+ se insumea'a si acesta la totalul
capitalurilor.
E%e'ente%e $*in#i$a%e in -t*u#tu*a $a-ivu%ui ,i%antie* -unt:
capitalurile si re'ervele>
provi'ioanele pentru riscuri si c2eltuieli>
datoriile pe termen mediu si lung ,mai mare de 1 an->
venituri in avans.
Ratele de structura ale pasivului sunt rapoarte intre elemente de
pasiv si grupele din care fac parte sau total pasiv si intre grupe si total
pasiv. Ratele structurale de pasiv bilantier permit aprecierea politicii
financiare a firmei prin ilustrarea aspectelor privind stabilitatea si
autonomia financiara.
Ratele considerate cele mai importante sunt rata stabilitatii
financiare+ rata autonomiei financiare globale+ rata de indatorare
globala.
a- Rata stabilitatii financiare , sf
*
- scoate in evidenta legatura
dintre capitalul permanent de care dispune intreprinderea pe o perioada
de cel putin un an si patrimoniul total=
1
1

total Pasiv
lung si mediu termen pe !atorii propriu #apital
*
total Pasiv
permanent #apital
*
sf
sf
sf
* 1
1

total Pasiv
scurt termen pe !atorii

din punct de vedere te2nic se ridica problema delimitarii e#acte a
resurselor proprii sau imprumutate cu caracter durabil+ permanent+ de
cele instabile+ destinate a fi consumate pe termen scurt>
1
o rata sca'uta a acestui indicator pune in pericol stabilitatea
financiara a firmei> capitalul permanent este destinat sa acopere atat
activele imobili'ate+ cat si fondul de rulment.
Rata stabilitatii financiare pune problema delimitarii precise a
resurselor proprii sau imprumutate cu caracter durabil+ permanent+ de
cele stabile destinate consumului pe termen scurt.
b- Rata autonomiei financiare globale , afg
*
- permite
determinarea gradului de acoperire a patrimoniului cu capital propriu si
se calculea'a astfel=
1
total Pasiv
propriu #apital
*
afg
ponderea capitalului propriu+ respectiv a datoriilor in totalul
pasivelor difera de la un ca' la altul+ in primul rand+ in functie de
politica financiara a firmei respective+ de conditii concrete ale fiecarei
firme+ de eficienta deci'iilor financiare>
diversitatea de conditii in care4si desfasoara activitatea firmele face
dificila stabilirea unor rate de referinta> totusi anumiti autori recomanda
ca satisfacatoare pentru ec2ilibrul financiar urmatoarea relatie
4
=
1: 3
Afg
*
> prin urmare + e#istenta unui capital propriu egal sau mai mare
cu o treime din pasivul firmei este o premisa a autonomiei financiare a
acesteia.
0tabilirea unor rate de referinta este dificila datorita diversitatii
de conditii in care activea'a firma.
"remisa autonomiei financiare a firmei o repre'inta e#istenta
unui capital propriu egal sau mai mare cu o treime din totalul bilantier.
c- Rata de indatorare globala , ig
*
- se construieste prin
raportarea datoriilor totale la pasivul total=
1
total Pasiv
totale !atorii
*
ig
ig
*
W1
4
J. C2areau#ZJestion financiere+ 5dition Citec+ "aris+1!!1
11
O valoare cat mai indepartata de cifra unu semnifica o sporire a
autonomiei financire.
d- Rata de indatorare la termen ,Rit - se poate stabili pornind de
la urmatoarele doua relatii=
1
1

permanent #apital
lung si mediu termen pe !atorii
*
it
7n teoria si practica economica+ ultima relatie are o semnificatie
mai larga deoarece permite aprecierea capacitatii de indatorare a firmei
,capacitatea de indatorare este saturata cand
2 it
* varia'a in 1urul cifrei unu- si totodata reflecta masura in care firma
apelea'a la efectul de levier sau efectul de parg2ie.
7ndiferent de modalitatea sa de calcul rata de indatorare
caracteri'ea'a dependenta financiara a firmei si gradul de risc al
politicii sale financiare.
;!/ Rate &e )inanta*e
Ratele de finantare evidentia'a modul de asigurare a finantarii
activitatii desfasurate de catre intreprinderi. Ratele de finantare se pot
grupa in rate de finantarea a imobili'arilor si rate de finantare a
activelor circulante.
a- Rate de finantare a imobilizarilor:
rata de finantare permanenta , fp
*
-=
1
e imobilizat activelor 0aloarea
permanent #apital
*
fp
rata de finantare proprie , fpr
*
-=
1
e imobilizat activelor 0aloarea
propriu #apital
*
fpr
rata de finantare externa , fe
*
-=
1
e imobilizat activelor 0aloarea
lung si mediu termen pe !atorii
*
fe
12
b- Rata de finantare a activelor circulante din fondul de
rulment:
rata de finantare cu fond de rulment , fr
*
-=
1
circulante Active
rulment de )ond
*
fr
rata de acoperire a nevoii de fond de rulment ,
an
*
-=
1
rulment fond de +evoia
rulment de )ond
*
an
rata de finantare a stocurilor , fs
*
-=
1
stocurilor a totala 0aloarea
rulment de )ond
*
fs
13
CAPITOLUL VII
RISCUL SI GESTIUNEA RISCURILOR INTREPRINDERII
Activitatea unei intreprinderi+ indiferent ponderea pe care o
detine in sectorul sau de activitate este supusa riscurilor+ intrucat
aceasta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale
re'ultatului sau ,cost+ cantitate+ pret- si ale ciclului de e#ploatare
,cumparari+ prelucrari+ van'ari-.
Riscul poate fi definit ca un eveniment+ impre1urare+ actiune sau
comple# de evenimente nepreva'ute care ar putea avea loc in
activitatea viitoare a unei intreprinderi+ cu efecte negative asupra
activitatii sectoriale sau de ansamblu a acesteia.
Categoriile de riscuri la care se e#pune intrerpinderea sunt= riscul
de e#ploatare+ riscul de produs+ riscul de piata+ riscul de imagine+ riscul
de lic2iditate+ riscul de solvabilitate+ riscul de credit+ riscul ratei
doban'ii+ riscul de sc2imb valutar+ riscul de faliment+ riscul
con1unctural economic+ riscul competitional
Riscul semnifica variabilitatea profitului fata de media
rentabilitatii din ultimele e#ercitii. 7n previ'iune+ riscul e#prima
variabilitatea estimata a profitului in raport cu speranta de rentabilitate.
7ntr4o alta forma practica+ riscul se poate e#prima ca variabilitate
a profitului in functie de volumul de activitate al intreprinderii
Riscul poate fi consecinta a con1uncturii economice+ a
specificului activitatii intreprinderii+ a calitatii actului managerial pe
toate treptele ierar2ice ale structurii organi'atorice si functionale ale
intreprinderii+ a relatiilor cu clienti+ furni'ori+ diversi imprumutatori.
/endinta managerilor de a4si asuma riscul fluctuea'a. Kariatiile
individuale de comportament provin din e#perienta si din conte#tul
e#istent in intreprindere
"entru managerii asumarea riscului este o necesitate.
Astfel+ atitudinea managerilor in raport cu riscul+ poate varia in
functie de conditii+ ca de e#emplu= nivelul profitului+ marimea
lic2iditatilor si a van'arilor la un nivel de referinta+ po'itia actuala a
organi'atiei si eventuala disparitie a sa.

14
>! Ri-#u% &e e0$%"ata*e
Riscul de e#ploatare este caracteristic activitatii productive si
comerciale a unei intreprinderi+ modul sau de manifestare avand drept
re'ultat variabilitatrea re'ultatului e#ploatarii+ ca efect al modificarii
conditiilor economice din mediul in care actionea'a intreprinderea.
Riscul de e#ploatare repre'inta incapacitatea intreprinderii de a
se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatia conditiilor de mediu+
incapacitate care va avea drept consecinta reducerea profitului din
e#ploatare sau c2iar inregistrarea de pierderi.
Activitatea de e#ploatare a intreprinderii se reali'ea'a intr4un
mediu in care singura variabila constanta este sc2imbarea si poate
aduce o serie de influente asupra activitatii+ si anume=
modificarea preturilor de ac2i'itie sau de desfacere>
accentuarea concurentei>
presiuni salariale>
inovatii te2nice si te2nologice+ etc.
Actiunea factorilor de mediu poate contribui la reducerea
nivelului de rentabilitate al intreprinderii. Riscul ca aceasta sa devina
nerentabila+ pe un termen scurt sau lung+ este cu atat mai mare cu cat
intreprinderea este mai sensibila la interactiunea cu mediul.
Riscul de e#ploatare este urmarit cu interes de doua categorii de
participanti=
managementul intreprinderii+ care este interesat de asigurarea
unui nivel al riscului care sa determine ma#imi'area
profitului si ma#imi'area averii actionarilor>
investitorii externi, care sunt interesati de un plasament cat
mai bun al capitalului+ plasament care va aduce satisfactie
atunci cand se asigura un nivel scontat de retribuire a
capitalului investit la un grad de risc pe care posesorii de
capital e#terni sunt dispusi sa si4l asume.
Cuantificarea nivelului riscului de e#ploatare se poate reali'a
utili'and metoda pragului de rentabilitate sau punctului critic si
metoda elasticitatii rezultatului exploatarii 4levierul exploatarii7.
6esi aceste doua metode folosesc procedee distincte de masurare
15
a riscului de e#ploatare+ re'ultatele obtinute se completea'a conducand
la o cat mai buna cuantificare si interpretare a actiunii riscului de
e#ploatare.
Ana%i.a $un#tu%ui #*iti#
Riscul depinde nu numai de pret de van'are+ cost+ cifra de
afaceri. Riscul de e#ploatare este dependent de incertitudinea
randamentului activitatii de productie a intreprinderii si de evolutia
raportului dintre c2eltuielile fi#e si c2eltuielile variabile.
C3e%tuie%i%e )i0e sunt acele c2eltuieli care au un nivel constant+
indiferent de volumul productiei+ in categoria acestora intra c2eltuielile
generale+ o parte din c2eltuielile comune si alte c2eltuieli. 5le sunt
anga1ate in scopul functionarii normale a intreprinderii+ fiind platite
c2iar in absenta cifrei de afaceri.
C3e%tuie%i%e va*ia,i%e sunt acele c2eltuieli direct proportionale
cu nivelul productiei. 7n aceasta categorie intra consumurile de materii
prime+ materiale directe+ salariile personalului direct productiv.
"e termen lung toate c2eltuielile sunt variabile+ numai intr4o
abordare pe termen scurt se pot delimita c2eltuieli fi#e si variabile.
Pun#tu% #*iti# sau $*a(u% &e *enta,i%itate repre'inta nivelul de
activitate care absoarbe in totalitate c2eltuielile de e#ploatare ale unei
perioade+ re'ultatul fiind nul.
"unctul critic denumit si $un#tu% '"*t reflecta nivelul minim de
activitate pe care trebuie sa4l atinga intreprinderea pentru a nu
inregistra nici profit si nici pierdere.
Riscul economic este proportional cu nivelul punctului critic. Cu
cat nivelul pragului de rentabilitate va fi mai redus+ cu atat riscul
economic va fi mai sca'ut.
6eterminarea pragului de rentabilitate sau $un#tu%ui &e
e#3i%i,*u se poate reali'a+ dupa ca'+ in unitati fi'ice+ calorice sau in
numar de 'ile+ pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a
intreprinderii.
7n punctul critic cifra de afaceri este intotdeauna egala cu
costurile totale determinate ca suma a costurilor fi#e si variabile+ astfel=
16
CA V C/ V CF G CK
in care=
CA V cifra de afaceri in punctul critic>
C/ V c2eltuieli totale>
CF V c2eltuieli fi#e>
CK V c2eltuieli variabile.
7n intreprinderile monoproductive+ pragul de rentabilitate in
unitati fi'ice se determina pornind de la ipote'a unui cost variabil
unitar constant ,v- in raport cu cresterea volumului productiei.
7ndiferent de volumul fi'ic al productiei vandute ,[-+ c2eltuielile
variabile pe unitatea de produs sunt constante+ variind in sc2imb
volumul total al acestora ,CK-.
CK V [ # v
"ornind de la ipote'a constantei pretului unitar de van'are ,p-+
indiferent de volumul produselor fi'ice vandute ,[- se poate obtine
relatia=
CA V [ # p
"iata absoarbe productia la acelasi pret.
"ornind de la aceste considerente punctul critic se poate
determina astfel=
CA V C/
CA V CF G CK
[ # p V CF G [ # v
[ # p 4 [ # v V CF
v p
#)
1
cr

unde=

cr
1
volumul fi'ic al productiei vandute pentru a atinge punctul
critic>
Jraficul ofera managerului posibilitatea de a anali'a stabilitatea
profitului.
1*
Costuri si CA V p # [
cifra de afaceri
C/ V CK G C/
CK V v # [
CF
[
cr
1
Fig *.1.1 Repre'entarea grafica a punctului critic.
Kariabilitatea profitului este cu atat mai mare cu cat
intreprinderea este mai aproape de punctul sau critic. Cand cifra de
afaceri se plasea'a in vecinatatea punctului critic+ o mica variatia a
cifrei de afaceri determina a mare variatia a profitului.
7n ca'ul in care [< cr
1
+ c2eltuielile depasesc cifra de afaceri+ iar
intreprinderea inregistrea'a pierdere.
7n situatia in care [> cr
1
+ c2eltuielile sunt compensate de un
nivel de activitate suficient de mare pentru a dega1a profit. Cu cat
productia este mai mare in raport cu punctul critic+ cu atat mai mult
profitul va sporii+ ingloband mar1ele unitare brute aferente van'arilor
suplimentare.
"entru a determina punctul critic in unitati valorice+ in
intreprinderile monoproductive+ se inmulteste pragul de rentabilitate in
volum , cr
1
- cu pretul de van'are unitar ,p-=
CA
p 1
cr cr

0e poate determina volumul de productie+ in unitati fi'ice si
valorice necesara a fi reali'ata pentru atingerea unui anumit volum al
profitului. Relatia de determinare a productiei in punctul critic este
1)
urmatoarea=
#0 p
P #)
1
cr

"entru procesul deci'ional o importanta deosebita o pre'inta

determinarea punctului critic e#primat in 'ile+ indicatcare e#prima data
calendaristica la care nu se inregistrea'a nici profit si nici pierdere.
"unctul critic e#primat in 'ile se poate stabili luand in considerare o
cifra de afaceri relativ constanta.
36
#A
#A
P
cr
cr
in care=
" cr V punctul critic e#primat in 'ile>
CAcr V cifra de afaceri in punctul critic>
CA V cifra de afaceri reali'ata sau progno'ata a se reali'a.
Anali'a pe ba'a punctului de ec2ilibru ofera avanta1e+ dar
pre'inta si cateva limite.
"rintre avanta1ele oferite de anali'a punctului critic se pot enumera=
- stabilirea nivelului de activitate minimal necesar pentru a nu
inregistra pierderi>
- calculul productiei necesare a fi reali'ate pentru a antrena un
anumit nivel al profitului>
- ilustrarea corelatiei dintre dinamica productiei si dinamica
c2eltuielilor>
- posibilitatea de a evidentia sub diferite iposta'e anticiparea
profitului>
- determinarea gradului de utili'are a capacitatii de productie+ in
corelatie cu un anumit volum al profitului dega1at+ etc.
"rintre limitele antrenate de anali'a punctului critic se pot enumera=
- metoda presupune o cerere nelimitata+ la un pret fi#>
- anali'a punctului de ec2ilibru ia in calcul o relatie liniara intre
costuri si cifra de afaceri>
- ori'ontul luat in considerarea este unul pe termen scurt>
1!
- nu tine seama de modificarea structurii productiei.
C"e)i#ientu% e)e#tu%ui &e $a*(3ie a e0$%"ata*ii 6%evie*u% e0$%"ata*ii:
Cevierul e#ploatarii reflecta gradul de sensibilitate a re'ultatului
e#ploatarii la variatia volumului de activitate+ respectiv acel re'ultat
marginal care se reali'ea'a prin reducerea sau sporirea volumului de
activitate.
Jradul de reactie a re'ultatului e#ploatarii la variatia volumului
de activitate se poate determina cu a1utorul coeficientului de elasticitate
,e- calculat dupa formula de mai 1os=
Re - ,
- , - ,
- ,
Re
Re
Mcv
#) #0 #A
#0 #A
#) #0 p 1
#0 p 1
1
1
#) #0 p 1
#0 p 1
1
1
e

unde =
[ V volumul productiei fi'ice >
" V pretul unitar >
CK V costul variabil unitar
Coeficientul efectului de parg2ie a e#ploatarii permite
interpretarea marimii riscului de e#ploatare astfel=
un nivel ridicat al coeficientului de elasticitate ,e > 11-
e#prima o sensibilitate sporita a re'ultatului e#ploatarii la
variatia volumului de activitate+ iar in conditiile in care
intreprinderea se plasea'a in apropierea pragului de
rentabilitate riscul ca ea sa inregistre'e pierdere sub influenta
factorilor de mediu este foarte mare>
un nivel redus al coeficientului de elasticitate ,e < 6- e#prima
o multiplicare mai lenta a re'ultatului e#ploatarii in acelasi
timp cu sporirea volumului de activitate+ insa aceasta reactie
asigura intreprinderii un timp de actiune mai mare la
modificarea e#ploatare mai sca'ut.
11
"ragul de rentabilitate si coeficientul efectului de parg2ie a
e#ploatarii ca metode de masurare a riscului de e#ploatare scot in relief
doua legaturi importante.
"rima legatura re'ida din faptul ca atunci cand pragul de
rentabilitate se afla la un nivel ridicat se va asigura un nivel sporit al
coeficientului efectului de parg2ie a e#ploatarii si invers.
Aceasta legatura deriva din structurarea c2eltuielilor in fi#e si
variabile. "ragul de rentabilitate se situea'a la un nivel ridicat+ iar
sensibilitatea profitului este mai mare atunci cand e#ista o importanta
relativa a c2eltuielilor fi#e mai mare in raport cu cele variabile ,asupra
activitatii desfasurata isi pune amprenta intr4o masura mai mare
cadenta te2nologica+ decat forta de munca-. "ragul de rentabilitate
inregistrea'a un nivel moderat+ iar sensibilitatea profitului este redusa
atunci cand e#ista o importanta relativa a c2eltuielilor fi#e mai mica in
raport cu cele variabile.
A doua legatura priveste corelatia care e#ista intre nivelul
coeficientului de elasticitate si po'itia volumului de activitate reali'at
sau previ'ionat fata de pragul de rentabilitate.
7n apropierea pragului de rentabilitate al e#ploatarii sensibilitatea
profitului este mai mare+ iar riscul de e#ploatare ridicat.
Cu cat volumul de activitate al intreprinderii se indepartea'a de
pragul de rentabilitate cu atat sensibilitatea profitului este mai sca'uta
si riscul de e#ploatare mai redus.
>!+ Ri-#u% )inan#ia* a% int*e$*in&e*ii
Riscul financiar al unei intreprinderi decurge din modul de
indatorare al acesteia+ concreti'at in riscul de solvabilitate si cel de
lic2iditate. Riscul financiar este caracteri'at de influenta asupra
profitului a indatorarii intreprinderii.
Riscul financiar este definit de catre 7. 0tancu ca ++ variabilitatea
indicatorilor de re'ultate sub incidenta structurii financiare a firmei .
5l se produce atunci cand rata rentabilitatii economice obtinute prin
utili'area imprumuturilor este inferioara ratei doban'ii capitalului
imprumutat.
Caracteri'area riscului financiar si cuantificarea gradului de
111
e#punere la aceasta categorie de risc se ba'ea'a pe=
- metoda pragului de rentabilitate>
- efectul de levier financiar>
- e#plicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin
evidentierea efectului de levier.
Anali'a riscului financiar pe ba'a pragului de rentabilitate
utili'ea'a aceeasi metodologie ca si riscul de e#ploatare+ luand in
considerare si c2eltuielile cu doban'ile ca elemente de c2eltuieli fi#e.
0e calculea'a o cifra de afaceri care corespunde unui prag de
rentabilitate global ,CA prg -+ pe ba'a urmatoarei relatii=
CA
#A
#0
! #)
prg

1
V
mcv
*
! #) +
unde=
CFV c2eltuieli fi#e>
CKV c2eltuieli variabile>
CAV cifra de afaceri totala>
6 V dobanda ca o c2eltuiala fi#a>
Rmcv V rata mar1ei c2eltuielilor variabile.
Aprecierea riscului financiar se face pe ba'a urmatorilor
indicatori=
indicatorul de po'itie absolut=
CA4CA prg
indicatorul de po'itie relativ=
prg
prg
#A
#A #A
coeficientul de elasticitate=
112
- : ,
- : ,

#A #A
P# P#
e

unde=
"C V profitul curent ,dupa deducerea doban'ii->
CA V cifra de afaceri.
Coeficientul de elasticitate se mai poate calcula si cu a1utorul
formulei=
prg
#A #A
#A
e

Riscul financiar se mai masoara si prin efectul de levier cu

a1utorul formulei=
Rf V Rec ,1GC-
unde=
Rf V abaterea medie patratica a rentabilitatii financiare>
Rec V abaterea medie patratica a rentabilitatii financiare>
C V levierul+ raport intre datorii si capitalurile proprii 6:Cpr
,structura financiara a firmei-
"ornind de la influenta indatorarii firmei asupra rentabilitatii
capitalurilor proprii se mai poate ilustra un model de apreciere a
riscului financiar ba'at pe efectul de levier financiar al indatorarii.
5fectul de levier financiar poate fi redat pornind de la structura
simplificata a bilantului si ratele de rentabilitate caracteristice ,fig *.2-=
113
Activ economic
,Re-
Capitaluri proprii
,Rf-
6atorii
,Rd-
Fig. *.2 0tructura bilantului si ratele de
rentabilitate corespun'atoare
Activului economic ,Ae- ii corespunde rata rentabilitatii
economice ,Rec-+ capitalurilor proprii ,Cpr- rata rentabilitatii financiare
,Rf- si datoriilor ,6- 4 rata doban'ii ,Rd-.
Re'ultatul e#ercitiului ,Re#- se poate determina ca diferenta
intre re'ultatul e#ploatarii ,Re- si dobanda platita pentru capitalul
imprumutat ,d-+ daca se face abstractie de incidenta re'ultatului
e#ceptional+ a veniturilor financiare si a impo'itului pe profit=
Re# V Re ( d
Re'ultatul e#ploatarii se poate calcula in functie de rata
rentabilitatii economice=
Re V Ae # Rec
6obanda se determina ca un produs intre nivelul datoriilor si rata
doban'ii ,Rd-. Rata rentabilitatii financiare a firmei este dependenta de
relatia dintre rata rentabilitatii economice si rata doban'ii=
daca Rec > Rd+ atunci Rf > Rec+ iar indatorarea are un efect
benefic asupra firmei ,efect de ++levier-. %tili'area surselor
imprumutate in procesul de e#ploatare conduce la sporirea
rentabilitatii capitalului propriu+ nivelul de crestere fiind cu
atat mai mare cu cat gradul de indatorare este mai ridicat fara
sa se depaseasca un prag de indatorare considerat normal din
punctul de vedere al riscului financiar>
daca Rec V Rd+ atunci Rf V Rec+ iar indatorarea este neutra din
punct de vedere al rentabilitatii financiare. .ivelul capitalului
114
propriu este egal cu nivelul rentabilitatii capitalului investit>
daca Rec < Rd+ atunci Rf < Rec+ iar indatorarea are un efect
negativ asupra rentabilitatii financiare a firmei+ sporind riscul
financiar al acesteia ,efect de ++maciuca-. 0ursele
imprumutate sunt mai scumpe decat efectele pe care le
generea'a+ iar aceasta va conduce la scaderea rentabilitatii
capitalului propriu proportional cu gradul de indatorare.
Riscul financiar se poate masura prin punerea in evidenta a
factorului de indatorare si a rentabilitatii firmei cu a1utorul formulei=
#pr
!
*d
#A Ae
#A
#A Ae
#A
*
f

,
_

+
Re Re
Asupra ratei rentabilitatii financiare actionea'a indirect=
vite'a de rotatie a activului economic CA:Ae>
rata rentabilitatii comerciale Re:CA>
diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata doban'ii>
gradul de indatorare al firmei numit si ++bratul levierului
financiar6:Cpr.
"rin indicatorii utili'ati se poate determina modul cum acestia
influentea'a structura financiara a firmei in ca'ul datorarii unei
rentabilitati financiare prin marimile pe care le pre'inta indicatorii de
risc financiar. Aceasta este necesar pentru a stabili elasticitatea firmei
in raport cu conditiile de piata.
"entru a spori rentabilitatea financiara a intreprinderii sunt
necesare masuri care sa urmareasca accelerarea vite'ei de rotatie a
activelor+ cresterea rentabilitatii comerciale+ sporirea rentabilitatii
economice si pe aceasta ba'a a ecartului fata de rata doban'ii+
optimi'area structurii capitalului ba'at pe efectul de levier financiar a
indatorarii.
>!/ Ri-#u% &e )a%i'ent
Anali'a riscului de faliment prin metodele clasice ,anali'a
lic2iditate4e#igibilitate+ anali'a functionala+ anali'a prin rate+ anali'a
dinamica- ofera informatii partiale si in general o apreciere asupra unei
situatii trecute. 6eoarece re'ultatele financiare se degradea'a rapid in
115
timp se impune utili'area unor metode care sa permita o evaluare
globala a riscului de faliment si care sa fie instrument de previ'iune a
acestuia.
&ai multi cercetatori si organisme financiare internationale au
fost preocupati de elaborarea unei metode de predictie a riscului de
faliment+ denumita 'et"&a -#"*u*i%"*+ pornind de la o grupare de rate
restrans corelate cu starea de sanatate sau de slabiciune a
intreprinderilor.
&etoda scorurilor se ba'ea'a pe te2nicile statice ale ana%i.ei
&i-#*i'inante a caracteristicilor financiare si constituie un instrument
complementar anali'ei traditionale.
Anali'a discriminanta se ba'ea'a pe probabilitatea de
apartenenta la o clasa a populatiei+ in functie de elementele cunoscute.
Aplicarea metodei scorurilor presupune gruparea unei
intreprinderi intr4o anumita categorie in functie de valoarea unui
indicator discriminant alcatuit ca o combinatie liniara de ++n rate
ponderate cu un coeficient de importanta a ratei ++ =
8
n
9
9
* !

unde=
6 V indicatorul discriminant ,scor->

V coeficientul de importanta>
R 9 V rata 1>
n V numarul ratelor.
6iscriminantul sau functia scor cum mai este denumit+ se
construieste printr4un procedeu iterativ pas cu pas.
"e un esantion repre'entativ alcatuit in mod egal din
intreprinderi cu functionare normala si intreprinderi cu dificultati
financiare se studia'a un set de rate retinandu4se acelea care servesc
cel mai bine la discriminarea celor doua grupuri.
Ratele selectionate sunt independente intre ele in raport cu
functia scor deoarece un anumit grad de corelatie intre ele+ ar conduce
la inregistrarea in functia scor a unor influente repetate ale aceluiasi
fenomen economico4financiar.
116
7ndiferent de modelul functiei scor se va regasi in aproape toate
rata referitoare la fondul de rulment net global+ la indatorare+ la
solvabilitate pe termen surt+ la c2eltuieli financiare+ la c2eltuieli de
personal
7n teoria economica au fost elaborate o serie de modele ba'ate pe
metoda scorurilor+ dintre care+ cele mai utili'ate sunt= modelul Altman+
modelul Centralei 3ilanturilor din cadrul 3ancii Frantei+ modelul
Conan ?older+ etc.
%nul dintre primele modele a fost elaborat in 0tatele %nite de
profesorul E!I!A%t'an+ in anul 1!6) si este alcatuit pe ba'a a cinci rate
ponderate dupa cum urmea'a=
OV 5 4 3 2 1
3 . 3 4 . 1 2 . 1 6 . r r r r r + + + +
total activ
afaceri de cifra
r
1
datorii total
bursiera re capitaliza
r
2
total activ
circulant activ
r
3
total activ
reinvestit profit
r
4
brut activ
brut profit
r
5
Capitali'area bursiera repre'inta valoare de piata a capitalului
subscris si varsat. "entru intreprinderile necotate la bursa+ acest
indicator poate fi inlocuit cu valoarea capitalurilor proprii.
%nii analisti economici propun alti indicatori pentru constructia
ratelor respective. 7n locul activului circulant utili'ea'a fondul de
rulment net global+ iar in locul profitului brut propun utili'area
e#cedentului brut din e#ploatare.
7n functie de valorile functiei scor intreprinderile pot fi
clasificate astfel=
11*
O 1+) 4 intreprinderea este insolvabila si falimentul este
iminent>
1+) < O 3 ( starea intreprinderii este dificila+ cu performante
vi'ibil diminuate+ insa adoptarea de masuri corespun'atoare pot
conduce la relansarea activitatii>
O > 3 ( intreprinderea este solvabila+ bancile si partenerii de
afaceri pot avea incredere in viabilitatea acestuia.
M"&e%u% ?! C"nan -i M! H"%&e* a fost reali'at in anul 1!*) cu
scopul imediat de a anali'a degradarea intreprinderilor mici si mi1locii
din Franta in perioada 1!*41!*5.
"e un esantion repre'entativ format din 1! de intreprinderi
,1umatate falimentare- autorii au testat un numar de 31 de rate carora li
s4a studiat distributia si corelatia.
&odelul se aplica intreprinderilor industriale cu un numar de 1
pana la 5 de salariati si se ba'ea'a pe anali'a lic2iditate4e#igibilitate.
&odelul este alcatuit pe ba'a a cinci variabile=
5 4 3 2 1
)* 1 24 22 16 r r r r r : + +
Kariabila r
1
semnifica rata lic2iditatii rapide si se determina
astfel=
scurt termen pe datorii
itati disponibil creante
scurt termen pe datorii
stocuri circulante active
r
+

1
Kariabila r
2
reflecta stabilitatea financiara a firmei si se masoara
in felul urmator=
total pasiv
permanent capital
r
2
Kariabila r 3 repre'inta ponderea re'ultatului brut al e#ploatarii
la nivelul valorii adaugate=
adaugata valoarea
loatare de brut excedentul
r
e#p
3

11)
Kariabila r
4
arata contributia c2eltuielilor cu personalul la
crearea valorii adaugate=
adaugata valoarea
personalul cu cheltuieli
r
4
Kariabila r 5 e#prima gradul de finantare a van'arilor din surse
imprumutate si se calculea'a astfel=
afaceri de cifra
financiare cheltuieli
r
5
Aportul functiei in perfectionarea metodologiei de anali'a a
riscului de faliment este adus in principal prin regula de luare a deci'iei
privind incadrarea intreprinderilor intr4o anumita clasa de risc. Regula
de deci'ie propusa de @. Conan si &. ?older este un tabel care
evidentia'a probabilitatea de faliment a unei firme in functie de
valoarea discriminantului ,tabelul *.3-.
Regula de deci'ie ?! C"nan -i M! H"%&e*
/abelul *.3
0cor O "robabilitatea de faliment
Sta*ea int*e$*in&e*ii
.egativ
4 1+5
1+5 4 4
> )F
*5 4 )F
* 4 *5F
0ituatie nefavorabila
4 4 )+5
)+5 4 !
5 4 *F
35F
0ituatie incerta
! 41
1 4 13
13 4 16
3F
25F
15F
0ituatie favorabila
O >16 0ub 15F 0ituatie e#celenta
M"&e%u% Cent*a%ei ,i%antu*i%"* &in #a&*u% Ban#ii F*antei are
la ba'a o functie scor cu opt variabile si o constanta.
11!
1 O V +*6r
1
G1+4)r
2
G5+221r 3 G2+3r
4
4+6)!r 5 4+)24r 6
4
41+16*r * 4 1+255 r ) 4)5+544
r
1
V
36
afaceri de #ifra
clienti mediu %old
adaugata 0aloarea
corporale 2nvestitii
r
2
r
( ) &0A fara afaceri de #ifra
loatare de brut .xcedentul e#p
3

investit #apital
permanent #apital
r
4
36
- ,
5

&0A cu marfuri de #umparari
furnizori mediu %old
r
6
r
totale !atorii
are autofinant de a #apacitate

*
1
adaugata 0aloarea
adaugata 0aloarea adaugata 0aloarea
r

loatare de brut .xcedentul

financiare #heltuieli
r
e#p
)

7ntrucat anumite rate nu pot fi determinate din cau'a unui
numitor nul+ iar altele inregistrea'a o valoare prea mare+ antrenand un
re'ultat incorect al functiei pentru fiecare rata s4a stabilit un interval de
incredere+ in afara careia valoarea ratei se reduce la o valoare de
referinta pe ba'a unui anumit procedeu.
"e ba'a valorii inregistrata de functia scor intreprinderile pot fi
grupate in urmatoarele 'one de risc=
- 'ona cu risc ridicat ,* ( 1F-+ in situatia in care O 4 +25>
- 'ona de incertitudine ,45 (*F-+ in ca'ul in care ( +25< O +125>
- 'ona favorabila ,1 ( 45F-+ in situatia in care O > +125.
12
6iagnosticul starii de faliment a unei intreprinderi implica si
anali'a altor cau'e care au afectat activitatea acesteia
41
=
- modul de recuperare al debitorilor>
- modul de finantare al investitiilor si daca in acest proces se
folosesc si finantari pe termen scurt>
- sporirea stocurilor>
- retragerea imprumuturilor si cau'ele acestor retrageri>
- plata fortata a unor creditori pentru a pastra nivelul
aprovi'ionarii si a increderii in firma>
- speculatiile financiare>
- politicile de pret neeconomice.
Anali'a riscului poate fi completata cu anumite aspecte
nefinanciare ce caracteri'ea'a activitatea firmei.
41
0teve Robinson ( &anagement financiar+ 5ditura /eora+ 3ucuresti+ 1!!)
121
CAPITOLUL VIII
SISTEMUL DE BUGETE AL INTREPRINDERII
@! Bu(etu% - in-t*u'ent &e $%ani)i#a*e
7n pre'ent in multe din intreprinderi+ bugetul+ o data intocmit+
ramane inca un document pasiv. Activitatea de intocmire si reali'are a
documentului numit buget este esentiala+ in munca finantistului.
3ugetarea este o activitate continua ce se derulea'a pe tot parcursul
anului si in legatura cu toate domeniile si procesele ce caracteri'ea'a
intreprinderea. 7ntreaga activitate a finantistului poarta amprenta
e#igentelor bugetarii+ a restrictiilor cantitative si calitative specifice
disciplinei financiare.
0istemul bugetar al firmei este un instrument managerial in
scopul reali'arii celei mai profitabile e#ploatari. 3ugetarea+ ca o
metoda moderna de conducere+ este intr4o proportie de peste *5F
relatie interumana+ deci nu este numai o meserie. 5a poate fi numita si
instrumentul prin care se reali'ea'a o imbunatatire a coordonarii
financiare. Conducerea trebuie sa4si planifice anticipat c2eltuielile+
resursele+ sa4si elimine deficientele.
0istemul bugetar al firmei este direct legat de ba'ele procesului
managerial= previ'iune+ e#ecutare si control.
"e ansamblu+ activitatea agentilor economici ,venituri+ c2eltuieli+
re'ultate- este cuantificata in mod corespun'ator+ insa pe
compartimente si produse+ situatia se pre'inta in mod diferit+ intrucat
nu sunt cunoscute re'ultatele si consecintele fiecarei activitati sau
compartiment in re'ultatele generale ale intreprinderii. "entru a inlatura
acest inconvenient a fost propusa+ e#perimentata si utili'ata metoda
conducerii prin bugete+ ca o metoda complementara a conducerii prin
obiective. Fiecarui obiectiv ii sunt asociate c2eltuielile admise a le
inregistra si veniturile pe care acesta le va genera.
&etoda conducerii prin bugete poate fi definita ca o forma de
conducere a carei orientare este determinata cu precadere de re'ultatele
economico 4 financiare obtinute si de strategia adoptata de
intreprindere.
122
"articularitatea acestei metode generale de management fata de
celelalte metode de conducere consta in faptul ca orice activitate se
e#prima si se masoara in etalon banesc+ astfel sunt ilustrate c2eltuielile
oca'ionate si rer'ultatele inregistrate de catre fiecare compartiment al
intreprinderii.
Aplicarea metodei conducerii prin bugete impune respectarea
urmatoarelor cerinte
42
=
'onarea intreprinderii in centre bugetare >
fiecare centru bugetar trebuie defalcat in functie de treptele
ierar2ice si de compartimentele intreprinderii>
detaliile bugetelor trebuie sa corespunda treptelor ierar2ice>
fiecare buget trebuie sa aiba un singur responsabil investit cu
autoritatea necesara>
elementele bugetelor trebuie sa fie astfel formulate incat sa
e#iste posibilitatea identificarii lor in conturile contabile>
toate activitatile desfasurate de catre intreprindere trebuie
cuprinse in buget>
odata elaborate bugetele raman valabile in masura in care pe
intervalul respectiv de timp nu intervin modificari privind
conditiile avute in vedere.
3ugetarea integrea'a planurile operationale pentru e#primarea
indicatorilor de lic2iditate+ indicatorilor de ec2ilibru financiar+ a celor
de gestiune si rentabilitate+ respectiv indicatorilor fondului de rulment.
&asurarea finala a performantelor economice depinde de consecintele
financiare totale re'ultate din cumulul operatiunilor.
Bugetul este un tablou sintetic care cuprinde+ pe de o parte+
indicatorii caracteristici si esentiali ai activitatii pe care o desfasoara o
intreprindere+ iar pe de alta parte nivelul acestora fundamentat pentru o
perioada viitoare+ care sta la ba'a deci'iilor curente si viitoare ale
sistemului de management precum si la evaluarea acestuia. "entru
ma1oritatea firmelor+ perioada de bugetare este de un an+ dar cu
segmentarea pe trimestre+ luni+ saptamani. 0e mai foloseste si metoda
bugetelor alternative ,diferite in functie de conditiile de productie-.
42
/. ?obeanu ( &anagement+ 5ditura %niversitaria+ Craiova+ 2
123
3ugetele sunt standarde prestabilite la care operatiunile sunt
evaluate+ comparate si reglate prin e#ercitarea controlului. 5le permit
un anumit grad de fle#ibilitate si de adaptibilitate+ foarte necesare
pentru a fi in pas cu sc2imbarea rapida a conditiilor de desfasurare a
afacerilor.
3ugetul mai poate fi privit ca un sistem de informatii
manageriale. /eoria financiara a sinteti'at numeroase tipuri de
bugete.
6upa procesul economic pe care il bugetea'a e#ista=
bugetul e#ploatarii ,productiei->
bugetul activitatilor de consum.
7n functie de fenomenele la care bugetele se impart in=
bugete financiare>
bugetul tre'oreriei>
bugetele flu#urilor financiare e#terne.
3ugetele se grupea'a si dupa perioada de timp avuta in vedere+
astfel=
bugete anuale>
bugete trimestriale>
bugete multianuale.
/inand seama de amploarea activitatii reflectate+ bugetele se pot
clasifica in=
bugetul intregii activitati economice>
bugete pe centre de responsabilitate ,aporvi'ionare+ desfacre+
sectii de productie+ actiuni sociale etc.- in functie de scopul
urmarit+ de fenomenul ce urmea'a a fi bugetat+ de perioada de
timp pentru care se intocmeste bugetul respectiv+ de centrul
de responsabilitate vi'at.
3ugetele se mai pot grupa in bugete coordonatoare sau
principale si bugete secundare.
3ugetele coordonatoare sunt=
bugetul de venituri si c2eltuieli>
bugetul van'arilor>
bugetul productiei>
124
bugetul tre'oreriei.
7n bugetele secundaresunt incluse=
bugetul investitiilor>
bugetul administratiei>
bugetul publicitatii.
Obiectivele bugetului+ ca instrument de planificare financiara+
urmaresc=
- orientarea intreprinderii in atingerea scopurilor pe care
aceasta si le propune= rentabilitate+ lic2iditate+ reducerea
riscurilor+ penetrarea unor piete tinta etc.>
- coordonarea eforturilor tuturor structurilor functionale ale
intreprinderii in vederea atingerii obiectivelor stabilite>
- controlul privind modul de reali'are a bugetelor prin
compararea reali'arilor cu prevederile acestora si adoptarea
unor masuri de corectare atunci cand aceasta se impune.
7ndiferent de amploarea activitatii care se supune bugetarii+
operatiunea respectiva presupune parcurgerea urmatoarelor etape=
- etapa premergatoare>
- etapa bugetarii efective>
- etapa reglarii bugetului.
2mplicatiile etapei premergatoare
Aplicarea eficienta a principiilor bugetarii presupune
reorgani'ari in munca compartimentului financiar si a celorlalte
compartimente din firma. Compartimentul financiar trebuie sa dispuna
de un sistem informational operativ+ in care partea de softXare si
2ardXare sa se afle in ec2itate+ pentru a lucra in vederea furni'arii
informatiilor financiare care insotesc evenimentele te2nice+ economice+
sociale+ ecologice din viata curenta a firmei.
Celelalte compartimente ale intreprinderii trebuie sa4si
insuseasca e#igentele bugetarii+ sa evidentie'e cat mai e#act c2eltuielile
si contributiilor la reali'area profitului si sa dea informatii precise si in
mod operativ pentru fundamentarea deci'iilor financiare.
3ugetarea corecta a activitatii economice presupune anga1area
tuturor compartimentelor intreprinderii si ale conducerii intr4o actiune
de reorgani'are+ restructurare+ uneori si de reprofilare pentru a se
125
incadra in restrictiile cantitative si de eficienta cerute de repartitia
financiara+ de deci'iile financiare.
"artea cea mai grea a etapei premergatoare revine serviciului
financiar intrucat trebuie sa motive'e factorii de conducere si
personalul de e#ecutie+ in vederea acceptarii conducerii prin bugete si a
modificarilor de comportament ce le implica.
0uccesul actiunilor din etapa premergatoare este cel care
transforma bugetarea dintr4o munca birocratica intr4un proces
managerial.
3ugetarea efectiva si reglarea bugetului
Activitatile de consum si de productie si flu#urile de fonduri
e#terne sunt transformate in informatii financiare si apoi in deci'ii
incorporabile in mac2eta bugetelor ,bugetul general+ al tre'oreriei+ al
centrelor de responsabilitate-
43
.
"e parcursul reali'arii bugetelor se impune o cercetare periodica
a deci'iilor economice si a bugetelor intocmite+ de regula+ la inceputul
anului.
Abaterile de la indicatorii estimati sunt transformate in implicatii
financiare+ se cauta fonduri in mod operativ+ se adopta si se reali'ea'a
bugetele intermediare ,deci'ii financiare privind investitiile+ mi1loacele
circulante+ cercetarea stiintifica+ actiunile sociale+ refacerea mediului-.

@!+ Bu(etu% a#tivitatii (ene*a%e a int*e$*in&e*ii
3ugetul activitatii generale cuprinde date referitoare la
veniturile+ c2eltuielile si re'ultatele preconi'ate a se reali'a in anul
curent+ comparativ cu cele reali'ate in anul precedent+ precum si alte
date referitoare la profitul de reparti'at+ surse de finantare a
investitiilor+ c2eltuieli pentru investitii si alte date de fundamentare.
3ugetul activitatii generale a intreprinderii este documentul
sintetic de planificare a intreprinderii+ reglementat de autoritatile
romane+ obligatoriu pentru sectorul apartinand statului+ dar
recomandabil a fi utili'at in activitatea desfasurata de catre agentii
43
". 3ran ( Relatiile financiar4bancare ale societatilor comerciale+ 5ditor /ribuna
5conomica+ 3ucuresti+ 1!!4
126
economici cu capital privat.
3ugetul activitatii generale a intreprinderii este un centrali'ator
sistemic.
Acesta este un tablou sintetic care+ cuprinde+ pe de o parte+
articolele bugetare+ sub forma cea mai sistematica a acestora+ iar pe de
alta parte valorile acestor articole progno'ate pentru anul la care se
refera+ cu desfacerea pe trimestre.
Articolele bugetare sunt grupate pe cele trei dimensiuni
principale urmarite in vederea atingerii obiectivului fundamental
stabilit+ respectiv= venituri+ c2eltuieli si re'ultatul obtinut.
0intetic elementele de venituri bugetate sunt=
Kenituri din e#ploatare+ detaliate pe cel putin urmatoarele
elemente=
4 venituri din van'area productiei>
4 subventii ,detaliate pe produse si activitati->
4 alte venituri ,cu nominali'area acestora-.
Kenituri financiare>
Kenituri e#ceptionale.
C2eltuielile intreprinderii sunt structurate in bugetul activitatii
generale+ astfel=
C2eltuieli de e#ploatare detaliate pe cel putin urmatoarele
elemente=
4 c2eltuieli materiale>
4 c2eltuieli de personal>
4 amorti'ari si provi'ioane privind activitatea de
e#ploatare+ etc>
C2eltuieli financiare>
C2eltuieli e#ceptionale>
Re'erve legale>
Acoperirea pierderilor din anii precedenti>
7mpo'itul pe profit.
"rofitul este un element bugetar distinct si se determina ca
diferenta intre veniturile si c2eltuielile totale.
7ntocmirea acestui buget nu se poate reali'a fara intocmirea in
prealabil+ a altor bugete pe fiecarea segment al activitatii intreprinderii+
12*
al naturii activitatii+ etc.
/oate aceste bugete se ba'ea'a pe urmatoarele elemente=
nivelul indicatorilor bugetati>
mediul in care firma isi desfasoara activitatea>
studii de marEeting>
concurenta>
produsele+ cantitatea si calitatea acestora>
cota de de piata detinuta de intreprindere in sectorul sau de
activitate>
segmentele de piata pe care intentionea'a sa penetre'e>
nivelul te2nologic al proceselor de productie+ nivelul dotarilor
te2nice+ precum si necesitatile viitoare de dotare si investitii.
@!/ Bu(etu% van.a*i%"*
7n ma1oritatea firmelor+ bugetul van'arilor este primul pas in
intregul sistem bugetar. 3ugetul van'arilor repre'inta fundamentul
pentru activitatea firmei+ nu numai cadru pentru previ'iunea financiara.
7n functie de van'ari se reglea'a capacitatea de productie+
aprovi'ionarile+ numarul si structura personalului etc.
Bu(etu% van.a*i%"* este ,u(etu% $*in#i$a% anua% care stabileste
parametrii tuturor celorlalte bugete anuale ale intreprinderii. 5l se
elaborea'a pe termen lung+ anual si in variante operationale.
Figura ).3 0c2ema elaborarii bugetului van'arilor
44
5laborarea bugetului van'arilor are in vedere urmatoarele etape=
44
&. "etcu4 Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 23
3ugetul
van'arilor
r
0trategia de
piata
0trategia de
produs
0trategia de
pret
0trategia de
distributie
12)
efectuarea studiilor de marEeting>
previ'iunea van'arilor>
previ'iunea c2letuielilor de desfacere>
definitivarea bugetului van'arilor+ aprobarea acestuia si
defalcarea pe intervale operative de timp.
.fectuarea studiilor de mar;eting presupune evaluarea pietei
potentiale=
se cercetea'a pietele+ segmentele sau nisele de piata pe care
intreprinderea le are de1a castigate oferind produse care
satisfac aceste piete din punct de vedere calitativ+ cantitativ+
sortimental>
se identifica pietele potentiale si se evaluea'a actiunile
promotionale si costurile necesare patrunderii pe aceste piete>
se testea'a noile produse+ se studia'a comportamentul
consumatorului fata de produsele oferite>
se intreprind anc2ete+ sonda1e cu privire la gradul de
satisfacere al produselor oferite>
se anali'ea'a mediul e#tern in care actionea'a intreprinderea
,concurenta actuala+ concurenta potentiala+ calitatea si pretul
produselor oferite de concurenta+ starea economiei+ puterea de
cumparare+ con1unctura economica+ etc->
se studia'a fle#ibilitatea capacitatii de productie si
posibilitatea de adaptabilitate a fabricatiei in functie de
cerintele pietei+ termenul de raspuns la ofertei+ strategia
adoptata de catre intreprindere si fle#ibilitatea acesteia+
reteaua de distributie+ calitatea factorului uman si te2nic de
care dispune intreprinderea+ receptivitatea si adaptabilitatea
ec2ipei manageriale la noile sc2imbari intervenite in mediul
ambiant al intreprinderii.
Previziunea vanzarilor este una dintre cele mai importante
operatii. 5a cuprinde ansamblul de studii si de evaluari ale pietei
potentiale de desfacere+ precum si cota parte+ pe care intreprinderea
urmareste sa o mentina si sa o cucereasca.
Cercetarea priveste mediul intern+ mediul e#tern+ produsele
e#istente pe piata si produsele noi.
12!
Re'ultatele unei cercetari iau forma unor estimari privind
volumul van'arilor de'irabile si posibile si valoarea incasarilor
determinata prin intermediul pretului de van'are unitar.
"revi'iunea van'arilor presupune studii speciali'ate de
marEeting privind con1unctura economica+ potentialul de absortie al
pietei+ starea concurentiala+ etc.
"entru produsele aflate in fabricatie+ ca si cele e#istente pe piata
se pot utili'a te2nici de previ'iune a van'arilor+ ca de e#emplu+
estimarea van'arilor prin e#trapolare.
5stimarea van'arilor prin e#trapolare se poate reali'a prin
urmatoarele metode=
a1ustarea printr4o functie matematica>
a1ustarea e#ponentiala>
a1ustarea dupa media mobila.
Cele mai u'itate sunt a1ustarile printr4o functie matematica+ in
functie de tendinta observata+ de forma unei drepte sau a unei curbe
e#ponentiale.
b ax z +
sau
x
a b z
unde=
I V cifra van'arilor>
# V variabila e#plicativa a van'arilor ,puterea de cumparare+
consum
de un anumit material+ productivitate+ etc.-
a+ b V parametri ai dreptei.
Previziunea cheltuielilor presupune separarea c2eltuielilor in
fi#e si variabile+ in raport cu activitatea care le4a generat
C2eltuielile variabile ,salariile distribuitorilor+ comisioanele
repre'entantilor comerciali- sunt proportionale cu volumul van'arilor.
"revi'iunea lor se reali'ea'a pe ba'a relatiei=
13
mt z
unde =
' V c2eltuieli variabile>
m V coeficientul de proportionalitate al c2eltuielilor in raport cu
van'arile>
t V van'arile.
C2eltuielile semivariabile ,salariile personalului comercial- se
determina in raport cu van'arile si se corectea'a cu o constanta de
proprotionalitate ,n- care reda nivelul lor atunci cand van'arile ar
inregistra valoarea 'ero.
n mt z +
C2eltuielile fi#e raman pe termen scurt constante in raport cu
van'arile. 5cuatia repre'entativa este=
n z
.laborarea bugetului vanzarilor
"revi'iunea van'arilor trebuie sa se faca interdependent cu cea a
c2eltuielilor de desfacere.
3ugetul van'arilor fluctuea'a in urmatoarele directii=
3ugetul van'arilor da o ba'a pentru bugetul de productie care
reflecta folosirea materialelor+ fortei de munca si a facilitatilor.
5l repre'inta o cerinta prestabilita pentru elaborarea bugetului
de productie+ care la randul lui determina cerintele de van'are
si nivelurile de inventar dorite.
6upa ce se estimea'a van'arile se obtine produsul care sa
satisfaca cerintele van'arilor+ urmatorul pas in procesul
bugetar necesitand un buget de c2eltuieli cu van'arile. Atat
bugetul van'arilor cat si bugetul productiei ++se scurg\\ direct
in bugetul de c2eltuieli cu van'arile+ care consta in diferite
bugete precum publicitatea+ van'area si alte c2eltuieli cu
van'arile.
Cifrele de van'are anticipate determina conducerea centrala si
cerintele e#ecutive+ care se reflecta in bugetul general administrativ.
131
3ugetul van'arilor este de asemenea folosit pentru estimarea
surselor de venit care se reflecta in bugetul pe venit.
@!1 Bu(etu% $*"&u#tiei
6aca bugetul van'arilor constituie previ'iunea scopului
activitatii intreprinderii+ bugetul productiei este principala previ'iune a
mi1locului de a atinge finalitatea mai sus scontata
45
.
3ugetul van'arilor si cel al productiei se constituie ca bugete
principale. 5le sunt determinante pentru intocmirea celorlalte bugete
,de investitii+ de aprovi'ionare+ de tre'orerie-.
Figura ).4 0c2ema elaborarii bugetului productiei
46
5laborarea bugetului productiei cuprinde urmatoarele etape=
previ'iunea cantitatilor de productie de a se fabrica ,programul
de productie->
previ'iunea ,antecalculatia- costurilor de productie>
defalcarea prevederilor bugetare pe intervale de timp mai mici de
un an si pe fabrici+ ateliere si sectii de productie.
.laborarea programului de productie presupune armoni'area
prevederilor bugetului van'arilor cu capacitatea de productie a firmei+
in conditiile indeplinirii prevederilor comerciale si a utili'arii cat mai
45
7. 0tancu 4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
46
7dem 3
3ugetul
productiei
r
3ugetul
van'arilor
3ugetul
cercetarii4
de'voltarii
3ugetul
investitiei
0tocuri
.orme de
consum
132
depline a capacitatii factorilor de productie.
"revi'ionarea cantitatilor de produse a se reali'a in perioada
pentru care s4a intocmit+ trebuie sa ia in considerare si urmatoarele
aspecte=
capacitatea de productie e#istenta si eventualele cresteri ale
capacitatii+ in perioada urmatoare>
posibilitatea procurarii celorlalti factori de productie necesari
unei bune desfasurari a activitatii intreprinderii si
productivitatea ,randamentul- acestora>
stocurile de produse e#istente la inceputul si cele previ'ionate
la sfarsitul perioadei>
alte elemente previ'ibile sau cunoscute.
Cantitatea de produse de fabricat se stabileste in functie de
cantitatea preva'uta a se vinde si de variatia previ'ibila a stocurilor de
produse in curs de fabricatie si de produse finite+ la inceputul si la
sfarsitul perioadei=
%f %i 1v 1f +
unde=
1f
V cantitatea de produse de fabricat ,in strucura
sortimentala->
1v
V cantitatea preva'uta a se vinde+ conform bugetului
van'arilor>
%i
V cantitatea de produse aflate in stoc la inceputul
perioadei>
%f
A cantitatea de produse preva'uta in stoc la sfarsitul
perioadei.
6atele privind stocurile intiale sunt furni'ate de contabilitate
,bilantul la sfarsitul anului in curs-+ iar stocurile finale se progno'ea'a
in functie de cifra de afaceri ,CA1- planificata si de durata de rotatie
planificata a acestor stocuri ,6r 1-. 6urata de rotatie planificata se
calculea'a in raport de durata efectiva a1ustata in functie de
previ'iunile anului de plan+ in sensul scurtarii sau prelungirii acesteia.
0tocurile finale de productie in curs de fabricatie ,0F pc - se
133
stabilesc astfel=
36
1 1 pc
pc
!r #A
%f

unde=
36
2
1

+

fabricatie de #heltuieli
materiale #heltuieli
curs in productia contului %oldul
!r
pc
6 ipc
r
V durata de rotatie planificata a stocurilor de
productie in curs de fabricatie.
0tocurile finale de produse finite ,0F pf - sunt date de relatia=
36
1 1 pf
pf
!r #A
%)

unde=
36
1

productie de #ostul
finite produse contului %oldul
!r
pf
pf
!r
1 V durata de rotatie planificata a stocurilor de produse
finite.
"entru reali'area unei programari cat mai eficienta se impune
utili'area unor te2nici de optimi'are ,programare liniara+ metoda
"5R/+ teoria firelor de asteptare+ optimi'area stocurilor+ etc-.
Previziunea 4antecalculatia7 costurilor de productie este o
activitate laborioasa. "revi'iunea costurilor se reali'ea'a pe ba'a unei
antecalculatii pentru fiecare produs si pentru ansamblul intreprinderii.
Odata stabilit programul de productie se trece la identificarea
c2eltuielilor directe de produs si a celor indirecte+ comune si generale.
C3e%tuie%i%e &i*e#te *e$a*ti.ate $e $*"&u-e cuprind doua
articole de calculatie=
materiale directe ,
d
m
- stabilite in functie de consumurile specifice
134
de materiale ,
m
c
- si preturile unitare de aprovi'ionare ,
a
p
->
salarii directe ,sd- calculate in raport de consumurile de
manopera , s
c
- si tarifele orare , h
t
-.
C3e%tuie%i%e in&i*e#te5 planificate indiferent de productia
fi'ica se reparti'ea'a pe produse+ prin intermediul unor c2ei succesive
de reparti'are in raport cu un articol de c2eltuieli directe seminificative
sau in raport cu o suma de articole de calculatie repre'entative.
0tabilirea costului unitar complet presupune=
calculul cheltuielilor directe(
a m du
p c m
h s du
t c s
Asigurari sociale -
F 25
d
s
Protectie sociala -
F 5
d
s
reparti'area cheltuielilor indirecte de productie+ utili'and ca
ba'a de reparti'are salariile directe=
1
< s #
du ipu

unde=
ipu
#
V c2eltuielilor indirecte de productie ,unitare-
tii pe totale directe %alarii
productie de indirecte lor cheltuieli &otalul
<
sec
1

determinarea costului unitar de productie , pu
#
-=
cipu apsu s m #
du du pu
+ + +
unde=
apsu
asigurari si protectie sociala pe unitatea de produs>
cipu
c2eltuieli indirecte de productie unitare.
reparti'area cheltuielilor generale de administratie , ga
#
-+
folosind ca ba'a de reparti'are costul de productie aferent
produselor fabricate=
135
2
< # #
pu gau

unde=
productie de t &otal
istratie ad de generale cheltuieli &otal
<
cos
min
2

reparti'area cheltuielilor de desfacere ,C6-=
3
- , < # # #
gau pu du
+
unde=
ga
c productie de t &otal
desfacere de cheltuieli &otal
<

cos
3
determinarea costului unitar complet ,
cu
#
-=
u gau pu cu
#! # # # + +
"e ba'a re'ultatelor antecalculatiei costurilor.se pot elabora
bugete derivate din bugetul productiei=
bugetul materialelor consumate>
bugetul manoperei directe>
bugetul amorti'arilor de utila1e direct afectabile>
bugetul c2eltuielilor generale de productie.
!efinitivarea bugetului, aprobarea si defalcarea
prevederilor bugetare pe intervale de timp mai mici de un an si pe
fabrici+ ateliere si sectii de productie presupune=
definitivarea bugetului productiei prin armoni'area tuturor
factorilor
4*
,factori traditionali 4 munca+ pamantul si capitalul+
precum si neofactori 4 managementul+ informatia+ abilitatea
intreprin'atorului- care au contribuit la intocmirea acestuia
prin luarea in considerare a elementelor cu cel mai inalt grad
de predictibilitate>
4*
A. 0treinu ( 6ictionar de economie+ 5ditura .iculescu+ 3ucuresti+ 21
136
pre'entarea bugetului de productie structurii deci'ionale
pentru anali'a si adoptarea deci'iei corespun'atoare>
defalcarea bugetului productiei pe fiecare structura
organi'atorica+ subunitati sau departamente+ pe perioade
operative de gestiune si c2iar pe produse.
13*
CAPITOLUL IX
PREVIZIUNEA TREZORERIEI
6efinirea tre'oreriei intr4unul din capitolele anterioare+ este o
pre'entare cu un caracter teoretic+ ba'ata pe teoria ec2ilibrului financiar
si deci este mai putin operationala.
O definirea mai completa a tre'oreriei poate fi data de suma
elementelor constitutive ale acesteia+ ca active si ca pasive de
tre'orerie
4)
.
/re'oreria V Active de tre'orerie ( "asive de tre'orerie
/re'oreria V Cic2iditati G Active financiare ( ,0oldul creditor al
contului curent G Credite de tre'orerie G Credite de
scont-
/re'oreria firmei este compartimentul functional care determina
si mentine un ec2ilibru intre necesarul de capital si posibilitatile de
reali'are a lui
4!
.
/re'oreria este strans legata de doi indicatori=
- lic2iditate>
- solvabilitate.
/re'oreria tine evidenta flu#urilor monetare de intrari si iesiri
sau de titluri financiare+ asigura lic2iditati+ face aprecieri asupra riscului
si incertitudinii. "rin intermediul ei+ se determina costul resurselor si se
previ'ionea'a cursul valutei.
/re'oreria poate fi organi'ata sub forma a doua subdivi'iuni+
atunci cand este organi'ata separat sau are o activitate de volum mare=
- ,a#B-"))i#e-u% este un compartiment in cadrul caruia este
elaborat bugetul tre'oreriei si graficul 'ilnic de incasari si
plati>
4)
7. 0tancu 4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
4!
6. /udorac2e4 Finantele generale si finantele firmei+ 5ditura 0Ilvi+ 3ucuresti+
2
13)
- )*"nt-"))i#e-u% este un compartiment de interventie pe piata
financiara pentru obtinerea fondurilor sau pentru a face
plasamente si van'ari.
7n economiile occidentale+ cele mai importante obiective ale
gestiunii de tre'orerie sunt=
- minimi'area costurilor de productie si de investitii in
conditiile reducerii riscului si incertitudinii>
- cresterea operativitatii incasarilor intreprinderii fara a
influenta in mod negativ politica fata de clienti>
- esalonarea ec2ilibrata si dega1ata a scadentelor obligatiilor
de plata ale intreprinderii>
- obtinerea celui mai bun credit si la cel mai mic cost real al
acestuia>
- asigurarea unui sold 'ero al tre'oreriei+ in vederea evitarii
costurilor de finantare sau a celor de oportunitate>
- optimi'area e#cedentului de tre'orerie+ cat mai rentabil+ cat
mai putin riscant si care sa asigure siguranta si lic2iditatea
optime.

C! Bu(etu% &e t*e."*e*ie
3ugetul tre'oreriei este instrumentul principal in reali'area
planificarii financiare pe termen scurt.
3ugetul tre'oreriei este o componenta obligatorie a bugetului
general.
5l mai este cunoscut sub denumirea ++Formarea si utili'area resurselor
banesti9.
3ugetul tre'oreriei are ca functiune previ'iunea incasarilor si a
platilor+ pornind de la planificarea c2eltuielilor+ din care sunt e#cluse
cele neplatibile ,amorti'arile si provi'ioanele calculate- si de la
planificarea veniturilor+ din care sunt e#cluse cele neincasabile
,productia neincasata+ van'arile pe credit etc.-
5
.
3ugetul tre'oreriei evidentia'a perioadele in care se inregistrea'a
surplusuri sau goluri de lic2iditati+ permitand luarea unor deci'ii de
5
7dem 4)
13!
palsamente pe termen scurt+ in vederea e#ploatarii resurselor e#istente
temporar sau recurgerii la finantari suplimentare pe termen scurt
51
.
%n tablou orientativ al bugetului tre'oreriei cuprinde informatii
despre deci'iile bugetului general+ informatii care antrenea'a flu#uri
banesti de intrare ,incasari- si de iesire ,plati- ,/abelul !.1-.
7ndicatori An /rimestre
1. 7ncasari din e#ploatare
2. 7ncasari financiare+ e#ceptionale
3. 0ubventii
4. Alte incasari
I! /otal intrari
5. "lata salariilor
6. "lata obligatiilor financiare
*. C2eltuieli din re'ultate
). Alte plati catre salariati
!. "lata dividendelor
1.Rambursare credite+ doban'i
11.C2eltuieli cu investitiile
12.Alte plati
II! /otal iesiri
III! &a1orarea sau reducerea disponibilitatilor
banesti ,7477+ respectiv 7747-
IV! Acoperirea reducerii
4 credite de tre'orerie
4 alte credite
V! "lasamentul ma1orarii
7 77 777
51
&. "etcu ( Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5didura 5conomica+
3ucuresti+ 23
14
5c2ilibrarea bugetului de tre'orerie vi'ea'a apelarea la credite si
imprumuturi in situatia in care flu#urile banesti de iesire sunt mai mari
decat flu#urile de intrare.
7n situatia in care apar disponibilitati ele pot fi pastrate in cont in
banca ,incasand dobanda- sau pot fi investite in titluri ,certificate de
depo'it+ bonuri de tre'orerie etc.-.
7n functie de datele e#istente si de interesele gestiunii financiare
se pot reali'a previ'iuni ale tre'oreriei in ,u(ete %una*e5 t*i'e-t*ia%e5
-e'e-t*ia%e -au anua%e.
7ntrucat gestiunea tre'oreriei e#ercita o influenta puternica
asupra derularii proceselor economice din cadrul unei intreprinderi si
contribuie la sporirea sau deprecierea bonitatii se impune o previ'iune
pe luni a capacitatii de plata.
"revi'iune pe luni a capacitatii de plata este surprinsa in bugetul
operativ al tre'oreriei.
7n functie de luarea in calcul a incasarilor si platilor se poate
diferentia un buget brut de tre'orerie ,cuprinde totalitatea incasarilor si
platilor perioadei- si un buget net ,obtinut prin a1ustarea profitului net
cu veniturile si c2eltuielile+ care nu antrenea'a incasari sau plati-.
C!+ E%a,"*a*ea ,u(etu%ui &e t*e."*e*ie
5laborarea bugetelor de tre'orerie se desfasoara prin intermediul
a doua fa'e=
- previ'iunea incasarilor si platilor>
- determinarea si acoperirea soldurilor de tre'orerie re'ultate
din compararea incasarilor si platilor.
5laborarea bugetelor de tre'orerie se reali'ea'a pe ba'a unor
documente de evidenta si de previ'iune= bilantul de desc2idere al
perioadei de gestiune+ contul de re'ultate previ'ional+ planul de
investitii si de finantare si bilantul previ'ional.
/re'oreria determina indicatori precum
52
=
- fluxul de trezorerie disponibila care este egal cu diferenta
52
6. /udorac2e4 Finantele generale si finantele firmei+ 5ditura 0Ilvi+ 3ucuresti+
2
141
dintre e#cedentul de tre'orerie global si prelevarile obligatorii>
- variatia trezoreriei care se determina ca diferenta intre
flu#ul de tre'orerie disponibil si suma investitiilor nete si a
aportului la investitiile stabilite>
- excedentul de trezorerie disponibila repre'inta e#cedentul
de tre'orerie global dupa scaderea doban'ilor+ impo'itului
pe profit+ impo'itului pe dividende si rambursarea ratelor
scadente la credite.
- soldul financiar arata variatia neta a datoriilor totale si
fluxurile obligatorii de iesiri ale firmei.
Aceste flu#uri influentea'a in fiecare 'i valoarea conturilor
bancare ale intreprinderii antrenand deci'ii ale tre'orierului
intreprinderii.
Acoperirea soldurilor de tre'orerie+ cea de a doua etapa a
elaborarii bugetului presupune acoperirea deficitului de tre'orerie prin
credite pe termen scurt sau plasarea e#cedentului de tre'orerie.
Ori'ontul de previ'iune al tre'oreriei varia'a in functie de
scadentele incasarilor si platilor intreprinderii+ cat si in functie de
interesele acesteia.
3ugetul de tre'orerie se reali'ea'a pe ba'a unor documente de
evidenta si previ'iune+ respectiv= bilantul de desc2idere al perioadei de
gestiune+ contul de re'ultate previ'ional si bilantul previ'ional.
/re'oreria va fi determinata in functie de flu#urile financiare ale
perioadei de previ'iune ,stabilite la randul lor pe ba'a veniturilor si
c2eltuielilor perioadei- si de variatiile soldurilor creantelor si datoriilor
de la inceputul si de la sfarsitul perioadei ,bilantul de desc2idere si
bilantul previ'ional- potrivit relatiilor=
7ncasarile V Creante G Kenituri planificate G Creante
perioadei initiale ale perioadei finale
"latile V 6atorii G C2eltuieli planificate G 6atorii
perioadei initiale ale perioadei finale
3ugetul de 3ilantul de Contul de re'ultate 3ilantul
tre'orerie desc2idere previ'ional previ'ional
142
"rocesul bugetar implica participarea responsabililor comerciali+
te2nici si financiari+ asigurandu4se la nivelul intreprinderii un
compromis ba'at pe arbitra1ul dinamism comercial 4 e#igente te2nice (
risc financiar+ concreti'at in elaborarea contului de profit si pierdere+
precum si a bilantului previ'ionate pe perioada bugetata
53
.
Reali'area bugetului de tre'orerie permite managerului financiar
identificarea necesitatilor si a oportunitatilor financiare pe termen scurt.
Constructia unui buget de tre'orerie urmareste previ'iunea
incasarilor si platilor si determinarea si acoperirea soldurilor de
tre'orerie re'ultate din compararea incasarilor si platilor+ indiferent de
ori'ontul de previ'iune ,luna+ trimestru+ semestru-.
C!/ P*evi.iunea in#a-a*i%"* -i $%ati%"*
7ncasarile unei intreprinderi sunt determinate+ de cele mai multe
ori+ de van'ari cu plata la vedere sau in rate+ van'ari de active+ c2irii+
doban'i+ dividende+ noi emisiuni de titluri+ obtinerea de imprumuturi.
"revi'iunea incasarilor se ba'ea'a pe bugetul van'arilor+ pe
observatiile statistice ale perioadelor anterioare ,ilustrand perioada
medie de timp in care s4a efectuat transformarea van'arilor in flu#uri
financiare de incasari-+ pe politica comerciala a firmei fata de clienti+
precum si pe conditiile cunoscute sau previ'ibile ale mediului.
"revi'iunea incasarilor+ fiind fundamentata pe previ'iunea
van'arilor+ trebuie sa tina seama de reparti'area cifrei de afaceri pe luni
si de modificarile care se previ'ionea'a ca vor avea loc in structura
van'arilor si in gradul de solvabilitate al clientilor care vor influenta
decala1ul intre termenele livrarilor si cele ale incasarilor.
"latile unei intreprinderi sunt determinate+ in principal de=
ac2itarea cumpararilor la vedere si pe credit+ ac2itarea impo'itelor si
ta#elor+ ac2itarea salariilor+ ac2itarea c2eltuielilor de administratie+ de
desfacere+ ac2itarea doban'ilor+ dividendelor+ rambursarea
imprumuturilor etc.
53
&. "etcu ( Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5didura 5conomica+
3ucuresti+ 23
143
"revi'iunea platilor se face la fel ca cea a incasarilor+ pornind de
la previ'iunea c2eltuielilor si de la esalonarea previ'ibila a platilor
pentru aceste c2eltuieli. "revi'iunea platilor se reali'ea'a tinand
seama de natura diferita a c2eltuielilor+ care vor determina o serie
de particularitati+ in ceea ce priveste previ'iunea marimii anuale a
c2eltuielilor si esalonarea scadentelor de plata.
Astfel+ aprovi'ionarile materiale se planifica in functie de
stocurile e#istente si de previ'iunea aprovi'ionarilor+ in functie de
programul de fabricatie sau cel de comerciali'are. 0cadentarea la plata
a aprovi'ionarilor se face in mod asemanator cu previ'iunea esalonarii
incasarilor.
"revi'iunea c2eltuielilor de personal se stabileste tinand seama
de politica intreprinderii+ referitor la forta de munca+ in conte#tul
obiectivelor financiare urmarite si al miscarii sindicale ,anga1ari+
concedieri+ pensionari+ recalificari+ promovari etc.-. 0cadenta la plata a
salariilor nete este+ de obicei+ c2en'inala+ in timp ce plata c2eltuielilor
sociale este lunara.
Obligatiile fiscale ,impo'ite si ta#e- au termene fi#e de plata ,de
cele mai multe ori sunt lunare-. 6imensiunea obligatiilor fiscale se
stabileste in functie de marimea profitului firmei.
"revi'inea platilor ia in considerare si previ'iunea platilor din
celelalte bugete= de investitii ,cesiuni+ ac2i'itii de mi1loace fi#e+
imprumuturi+ rambursari datorii financiare-+ de e#ploatare ,plata
dividendelor cuvenite pentru anul precedent etc.-
C!1 A#"$e*i*ea -"%&u*i%"* &e t*e."*e*ie
0oldul tre'oreriei+ re'ultat din compararea incasarilor cu platile
poate fi deficitar sau e#cedentar.
Acoperirea -"%&u%ui $*evi.i"na% &e)i#ita* are la ba'a logica
fireasca a gestiunii tre'oreriei+ actionandu4se la=
- avansarea incasarilor ,prin scaderea volumului si:sau a duratei
creditelor comerciale acordate clientilor sau prin solicitarea
incasarii in avans a unor van'ari->
- amanarea unor plati ,prelungirea creditelor4furni'or->
- renuntarea efectuarii unor c2eltuieli ,dividende+ investitii- pentru
144
un interval redus de timp>
- incasari e#ceptionale ,van'area unor active fi#e sau circulante
disponibile etc.-.
0oldul deficitar re'ultat+ poate fi acoperit din credite noi de
tre'orerie sau de scont+ a caror selectie si do'are tine de ++arta9
tre'orierului de a optimi'a marimea costului real al acestora
54
.
5#cedentul previ'ional al tre'oreriei poate fi re'ultatul unui
fond de rulment prea mare+ determinat de anga1area pe termen lung a
unor datorii fara o intrebuintare imediata. /otodata e#cedentul de
tre'orerie poate fi si consecinta unei nevoi de fond de rulment mai
redusa decat fondul de rulment. "entru tre'orierul intreprinderii va
pre'enta interes numai un plasament al e#cedentului de tre'orerie in
conditii de rentabilitate ridicata+ risc redus si lic2iditate crescuta.
"lasamentele de tre'orerie generea'a venituri+ care la randul lor
antrenea'a o sporire a incasarilor+ iar costul creditelor anga1ate pentru
acoperirea soldurilor de tre'orerie generea'a plati suplimentare+
determinand o ma1orare a necesarului de finantat.
Activitatea tre'orierului+ in stabilirea previ'iunilor de finantare+
trebuie orientata in urmatoarele directii=
- evaluarea costului real al fiecarui credit>
- stabilirea unei ierar2i'ari a imprumuturilor>
- masurarea efectelor disponibile dupa natura lor>
- selectionarea surselor de finantare care generea'a cel mai mic
cost al finantarii.
6e'ec2ilibrul permanent al bugetului de tre'orerie presupune
revi'uirea celorlalte bugete.
54
7dem 5
145
CAPITOLUL X
GESTIUNEA FINANCIARA PE TERMEN SCURT
D! Mana(e'entu% -t"#u*i%"*
"olitica de aprovi'ionare este responsabila de optimi'area
performantelor unei intreprinderi. Responsabilului cu aprovi'ionarea ii
revine sarcina de a asigura in permanenta resurse materiale+ produse
sau marfuri necesare desfasurarii unei activitati continue.
%tocurile reprezinta cantitati de resurse materiale, produse sau
marfuri acumulate in depozitele de aprovizionare ale unitatilor
economice intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada
de timp determinata, in vederea unei utilizari ulterioare si=sau a
comercializarii.
0tocul este o re'erva de material destinat sa satisfaca cererea
beneficiarilor+ acestia identificandu4se+ dupa ca'+ fie unei clientele+ fie
unui serviciu de fabricatie , stocuri de materii prime sau semifabricate-+
fie unui serviciu de intretinere ,articole de consum curent sau piese de
sc2imb-+ fie unui serviciu de dupa van'are ,piese detasate-.
0tocurile detinute de o firma sunt formate din=
- stocuri de materii prime ( marimea acestora este dependenta
de productia planificata+ de gradul de eficienta a reali'arii
aprovi'ionarii si productiei+ de caracterul se'onier al
van'arilor+ de relatia cu furni'orii>
- stocuri de produse in curs de executie ( marimea acestora
este determinata de intervalul de timp necesar reali'arii
procesului complet de productie ,in care stocul de produse
respectiv este parte integranta-+ astfel optimi'area acestei
categorii de stocuri se poate infaptui prin scaderea duratei
ciclului de productie+ respectiv de comerciali'are>
- stocuri de produse finite ( sunt influentate de volumul
productiei si de ritmul van'arilor.
&anagementul stocurilor presupune cunoasterea valorii totale a
stocurilor+ care se determina prin insumarea stocului de lucru ,in
functie de volumul productiei si de cifra de afaceri- cu stocul de
146
siguranta ,necesar daca aprovi'ionarile se reali'ea'a cu intar'iere sau
in situatia in care cererea este mai mare decat cea previ'ionata-
Ca proces economic comple#+ managementul stocurilor are o
sfera larga de cuprindere+ aceasta inclu'and atat probleme de
conducere+ dimensionare+ optimi'are a amplasarii stocurilor in teritoriu+
de reparti'are a lor pe detinatori+ de formare si evidenta a acestora+ cat
si probleme de receptie+ de depo'itare si pastrare+ de urmarire si
control+ de redistribuire si mod de utili'are.
"roblematica stocurilor ia in considerare cateva imperative de
interes ma1or=
- Care este nivelul cererilor constante si cel al cererilor
potentiale$
- Ce influenta au acestea asupra nivelului stocului de materiale
sau produse$
- Ce servicii trebuie asigurate pentru cumpararea aducerea si
stocarea materialelor sau pentru livrarea ( van'area din
stocuri$
- Care trebuie sa fie dimensiunea stocurilor$
- "oate fi suportat fenomenul de epui'are a stocurilor in
anumite perioade$
- Ce sistem de conducere4control al stocurilor trebuie adoptat$
- Aprovi'ionarea trebuie sa se reali'e'e in loturi de materiale
mari sau mici$
- Cand van'arile de produse se abat de la previ'iuni+ cum
trebuie a1ustate stocurile$
- Cum programam fabricatia pentru a forma stocuri care sa
asigure ritmicitatea$
- Care sunt variantele de raspuns la aceste intrebari in ca'ul
productiei continue si discontinue$
&anagementul stocurilor este important pentru
55
=
- asigurarea ritmica a van'arilor si evitarea pierderii de van'ari
si c2iar a increderii cumparatorilor>
- asigurarea cu materii prime si materiale a productiei si
55
&. "etcu 4 Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 23
14*
evitarea golurilor de productie>
- metinerea capacitatii de plata a intreprinderilor+ un
management defectuos putand determina falimentul>
- performantele intreprinderii+ avand in vedere relatia directa
dintre c2eltuielile aferente stocurilor si profitul intreprinderii>
- implicatiile asupra ciclului de conversie asupra numerarului+
conversia stocului in lic2iditati fiind o componenta
importanta a acestui ciclu.
Cu toate ca stocurile sunt considerate resurse neactive+ este
necesar in mod obiectiv+ sa se recurga la constituirea de stocuri ,de
resurse materiale- bine dimensionate+ pentru a se asigura ritmicitatea
productiei materiale si a consumului. Fara stocuri nu se pot utili'a
corespun'ator capacitatile de productie+ prin urmare nu sunt satisfacute
cerintele beneficiarilor+ nu se pot desfasura o serie de operatii din
sistemele aprovi'ionare si desfacere cu c2eltuieli re'onabile.
Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul ca
acestea asigura certitudine+ siguranta si garantie in alimentarea continua
a productiei si :sau in ritmicitatea desfacerii.
A,"*,a*i a%e n"tiunii &e -t"#

Din $un#t &e ve&e*e a% $*"&u#tiei stocurile pot fi=
a- stocuri de materii prime si materiale destinat consumului
unitatilor de productie ,stocul de productie+ stoc in amonte->
b- stocuri de produse finite+ destinate livrarii catre beneficiari>
,stocul de desfacere+ stoc in aval->
c- stocuri destinate asigurarii functionarii continue a unor
masini sau a unor linii de fabricatie ,stocul interoperational7.
"onderea cea mai mare o detine stocul de productie.
Din $un#t &e ve&e*e a% *"%u%ui 2u#at $e $%an e#"n"'i#
stocurile pot fi=
a- stocuri cu rol de regulator au ca rol reglarea flu#urilor de
intrare si de iesire ale produselor intre doua stadii succesive
ale procesului te2nologic>
b- stocuri cu rol strategic sunt formate din piese sau din
subansamble folosite de serviciul de intretinere+ necesare
14)
inlocuirii rapide a lor in ca' de avarie la instalatiile vitale ale
intreprinderii>
c- stocuri speculative sunt mai putin legate de activitatea
agentilor economici si se refera in general la produse si
materiale rare+ a caror valoare nu este fluctuanta.
Din $un#t &e ve&e*e a% '"&u%ui &e (e-ti"na*e e#ista=
a- stocuri cu gestiune normala>
b- stocuri cu ?afectare directa" ,comandate special pentru o
anume comanda->
c- stocuri ?fara gestiune" ,din maga'iile intermediare+ cu o
supraveg2ere globala->
d7 stocuri de produse consumabile>
Du$a $a*ti#i$a*ea %a $*"#e-u% &e #i*#u%atie a 'a*)u*i%"*+
stocurile se grupea'a astfel=
a- stoc activ 4stoc curent- e#primat prin cantitatea de marfuri
atrasa+ consumata in procesul de van'are si care a asigurat
continuitatea desfacerilor>
b- stocul pasiv+ prin opo'itie este repre'entat de cantitatea
ramasa dupa van'are ,ec2ivalentul stocului de siguranta-.
.atura pasiva este formala+ repre'inta doar o stare.
0tocul se reinnoieste in permanenta. &arfa pasiva devine activa
in urmatorul proces sau ciclu economic. .ereali'area acestei
metamorfo'e denota reducerea van'arilor la acel produs. Atenta
gestionare a stocurilor ia in consideratie asemenea fenomene+ cauta sa
le previna si sa initie'e actiuni de lic2idare a marfurilor greu vandabile
,e#= initierea unor campanii publicitare+ reduceri de pret-.
In )un#tie &e nive%u% atin- &e -t"#u*i in $*"#e-u% $e*'anent &e
*einn"i*e+ stocurile se grupea'a in=
a- stoc minim>
%tocul minim repre'inta+ dupa mai multe acceptiuni=
- cantitatea cea mai mica+ e#clusiv nula+ intalnita de4a lungul
evolutiei dimensiunii stocului>
- cantitatea de marfuri e#istenta in momentul primirii unei
comen'i+ trebuie sa fie mai mare decat 'ero+ situatie ce ar
e#clude problema stocarii>
- insumarea stocului de sigurata cu stocul de receptie si stocul
14!
de conditionare.
%tocul minim este asadar, limita inferioara pe care o atinge stocul
fara a periclita continuitatea desfacerilor.
b- stoc de siguranta>
%tocul de siguranta este format din cantitatea de marfuri
necesara prevenirii rupturii de stoc ,lipsei stocului- datorita
neritmicitatii livrarilor de la furni'or+ sporirii neasteptate a cererii+ a
desfacerilor medii 'ilnice si cresterii comple#itatii sortimentale a
ofertei. Acest stoc are deci drept destinatie acoperirea intr4o anumita
proportie a cererilor e#ceptionale+ ce depasesc pe cele normale intr4o
perioada data si prevenirea rupturii de stoc.
c7 stoc de receptie>
%tocul de receptie depinde de durata receptiei si are o marime
determinata de cantitatea marfurilor ce urmea'a a fi receptionate si a
celor care sunt in proces de receptie.
d- stoc de conditionare>
e- stoc de alerta>
%tocul de alerta ,alarma- are rolul de a declansa+ atunci cand s4
au atins limitele sale+ o noua aprovi'ionare ,lansare de comen'i-.
f- stoc maxim>
%tocul maxim are la randul lui mai multe acceptiuni =
- cantitatea de marfuri e#istenta dupa efectuarea aprovi'ionarii
,nivel de reaprovi'ionare->
- nivelul cel mai ridicat al stocurilor>
- cantitatea de marfuri re'ultata din insumarea stocului minim
cu marimea lotului optim de aprovi'ionare.
g- stoc mediu>
%tocul mediu este in esenta un indicator re'ultat din diverse
calcule statistico4matematice.
/otdeauna dimensiunea lui se refera la un interval de timp+ la o
perioada. &arimea stocului mediu se poate e#prima in unitati
cantitative+ valorice sau temporale. 6e o mare importanta in cadrul
politicii de aprovi'ionare cu marfuri si de organi'are a activitatii sunt
urmatorii indicatori relativi= rata stocului mediu+ stocul mediu 'ile rula1+
rata stocului+ stocul 'ile rula1+ vite'a de circulatie a marfurilor si
15
numarul de rotatii ale stocului mediu.
Din $un#t &e ve&e*e a% '"tivatiei #"n-titui*ii+ stocurile pot fi=
a- stocuri se'oniere>
b- stocuri curente.
6upa rolul detinut in procesul de gestionare a stocurilor curente+
se pot grupa in stocuri initiale si finale.
Din $un#t &e ve&e*e a% #a*a#te*i-ti#i%"* )"*'a*ii -i &e-tinatiei
stocurile pot fi=
a- stoc curent>
b- stoc de siguranta>
c- stoc de pregatire sau de conditionare>
d- stoc pentru transport intern>
e- stoc de iarna.
O,ie#tive -i *e.u%tate a%e 'ana(e'entu%ui -t"#u*i%"*
Avand in vedere particularitatile diferitelor procese de stocare+
activitatea de conducere a acestora are unele trasaturi comune> de
e#emplu+ orice proces de stocare necesita prevederea desfasurarii lui
si a conditiilor in care urmea'a a se efectua.
Formarea stocurilor este predeterminata de o anumita comanda+
iar desfasurarea procesului de stocare poate avea loc in ba'a organi'arii
sale rationale. Reali'area in conditii de eficienta economica ma#ima si
de utilitate impune o coordonare permanenta a procesului de stocare si
un control sistematic al modului de derulare al acestuia.
Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi
sinteti'ate astfel=
- asigurarea unor stocuri minim necesare+ asortate+ care sa
asigure desfasurarea normala a activitatii economico4
productive a agentilor economici prin alimentarea continua a
punctelor de consum si in conditiile unor c2eltuieli cat mai
mici>
- prevenirea formarii de stocuri supranormative+ cu miscare
lenta sau fara miscare si valorificarea operativa a celor
e#istente ,devenite disponibile->
- asigurarea unor conditii de depo'itare4pastrare
151
corespun'atoare in vederea prevenirii degrad]rilor de
materiale e#istente in stocuri>
- folosirea unui sistem informational simplu+ operativ+ eficient+
util si cuprin'ator care sa evidentie'e in orice moment starea
procesului de stocare>
- aplicarea unor metode eficiente de urmarire si control care sa
permita mentinerea stocului in anumite limite+ sa previna
imobili'arile nerationale.
0olutionarea oricarei probleme de stoc trebuie sa conduca la
obtinerea raspunsului pentru urmatoarele doua c2estiuni ,si care
constituie de fapt obiectivele principale ale gestiunii-=
1-determinarea marimii optime a comenzii de aprovizionare>
2-determinarea momentului 4sau frecventei7 optim de
aprovizionare.
6esigur+ pentru unele probleme particulare ,de e#emplu cele
statice- este suficient un singur raspuns si anume la prima problema.
Marimea optima a stocurilor este cea care minimizeaza
cheltuielile totale cu formarea structurilor concomitent cu
maximizarea rentabilitatii activitatii de exploatare.
%nul dintre modele de optimi'are a stocurilor este modelul
E3i%-"n-E3itin5 care proneste de la urmatoarele considerente=
costul total pentru formarea stocului este este alcatuit din
c2eltuielile cu aprovi'ionarea si c2eltuielile de depo'itare=
Ct V Ca G Cd
unde=
Ct V costul total>
Ca V costul aprovi'ionarii>
Cd V costul depo'itarii.
- se presupune ca marimea c2eltuielilor totale cu pregatirea
comen'ilor intr4un e#ercitiu financiar va fi mai mica+ daca
marimea comen'ilor va fi mai mare+ iar la nivelul fiecarei
comen'i se poate stabili un cost unitar fi# ,ca->
- dimensiunea c2eltuielilor de depo'itare varia'a in functie de
marimea stocurilor si sunt oca'ionate de transportul+
152
manipularea depo'itarea+ degradarea sau deteriorarea
stocurilor>
- stocurile sunt epui'abile fie prin consum+ fie prin van'are+
astfel c2eltuielile de depo'itare sunt o medie a c2eltuielilor
din prima 'i a constituirii stocului si a celor din ultima 'i de
e#istenta+ iar costul de depo'itare pe unitatea de stoc ,cd- sa
fie corectat cu un coeficient egal cu 1:2.
Operatiile de optimi'are trebuie sa preceada definitivarea
relatiilor contractuale spre a se asigura o gestiune stiintifica si eficienta
a stocurilor.
"entru stabilirea stocului optim la materii si materiale trebuie sa
se gaseasca o solutie matematica intre=
reintregirea stocurilor la intervale lungi+ solutie care conduce
la scaderea c2eltuielilor de transport aprovi'ionare+ dar si la o
crestere a blocarii de fonduri si a c2eltuielilor de pastrare si
depo'itare>
reinnoirea frecventa a stocurilor+ solutie ce are ca efect
cresterea c2eltuielilor de transport4aprovi'ionare+ dar si o
reducere a blocarii de fonduri si a c2eltuielilor de pastrare4
depo'itare.
Cresterea eficientei stocurilor reclama stabilirea nivelului optim
al stocului.
d
a
a
c
p %
c
%
+
#t

+
2
unde=
. V necesarul anual din materialul produs sau marfa
aprovi'ionata>
0 V marimea stocului>
a
c V costul fi# pentru pregatirea unei noi aprovi'ionari>
a
p V pretul unitar de aprovi'ionare>
d
c V costul de depo'itare pe unitatea de stoc.
&inimul costului total se obtine in punctul in care derivata intai
153
a costului total in raport cu marimea stocului este ec2ivalenta cu 'ero=
d
a
a
c
p
c
%
+
#t

+
2
1
2
+

2
1
2

+
d
a
a
c
p
c
%
+
d
a
a
c
p
c
%
+

2
1
2
d a
a
c p
c +
%

2
2
d a
a
c p
c +
%

2
Alaturi de acest indicator+ se mai pot stabili si alti indicatori de
gestiune optima a stocurilor=
.umarul de comen'i de aprovi'ionare ,
rc
+
-=
%
+
+
rc

7ntervalul intre doua aprovi'ionari=
+
& %
i

unde=
/V intervalul de timp luat in considerare+ e#primat in 'ile.
0e reali'ea'a urmatoarele de'iderate=
reducerea frecventei fenomenului de rupere a stocului si prin
aceasta satisfacerea in mai bune conditii a cererii catre
beneficiari>
reducerea c2eltuielilor de depo'itare>
marirea vite'ei de rotatie a fondurilor circulante ale agentilor
154
economici>
reducerea imobili'arilor de fonduri banesti>
reducerea unor riscuri inerente oricarui proces de stocare>
obtinerea de economii la nivelul c2eltuielilor generale ale
intreprinderii ,de e#emplu+ la produsele cu o durata de
depo'itare a stocului de materii prime mai mare decat durata
ciclului de fabricatie->
descoperirea si valorificarea re'ervelor interne etc.
7n literatura de specialitate+ alte abordari in domeniul
managementului
stocurilor a scos in relief 'ece obiective ,'ece 'erouri- care trebuie
urmarite pentru atingerea unei eficiente corespun'atoare
56
=
- 'ero erori 4 sistemul informational+ metodele si te2nicile
riguroase de evaluare+ managementul trebuie sa asigure
eliminarea erorilor in domeniul stocurilor. .ivelul van'arilor
si un volum al bunurilor comandate pentru desfacere
apreciate in mod eronat+ pot cau'a falimentul intreprinderilor+
mai ales in situatia in care s4a recurs pentru aceasta la resurse
e#terne>
- zero regrete ( organi'area unui sistem de licitatii care sa
asigure intreprinderii procurarea celor mai bune produse din
punct de vedere calitativ+ la preturile cele mai avanta1oase si
cu facilitati cat mai substantiale+ ceea ce va imbunatatii rata
mar1elor proprii>
- zero defecte 4 acest obiectiv impune pre'enta unui sistem de
control al calitatii+ atat pentru produsele cumparate+ cat si
pentru produsele fabricate de intreprindere+ in vederea
asigurarii unui nivel constant al calitatii+ evitarii unor pierderi+
cat si pastrarea unei imagini favorabile a intreprinderii>
- zero pierderi 4 asigurarea unor flu#uri regulate si continue+
perfect corelate cu nevoile productiei si van'arii+ fara sa se
a1unga la rupturi de stoc+ dar si fara c2eltuieli suplimentare
aferente suprastocarii+ este un obiectiv de importanta ma#ima
56
&. "etcu 4 Anali'a economico4financiara a intreprinderii+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 23
155
in ceea ce priveste eficienta intreprinderii>
- zero diferente intre previziuni si realizari ( obiectivele
sistemelor de procurare sunt masurabile+ iar respectarea
programarilor+ elaborate pe ba'a nivelurilor preconi'ate ale
van'arilor si ale productiei+ repre'inta o modalitate de evitare
a pierderilor>
- zero litigii 4 evitarea unor c2eltuieli se pot reali'a prin
e#istenta unor bune relatii cu furni'orii+ distribuitorii+
respectiv cumparatorii>
- zero incompetenta ( e#istenta unui personal cu pregatire de
specialitate cu privire la ac2i'itia de marfuri+ caracteristicile
produselor si operatiilor la care sunt supuse+ a metodelor de
procedura si de gestionare a stocurilor>
- zero furturi ( pastrarea stocurilor in conditii de siguranta+
utili'area unor proceduri corecte de urmarire si asigurare a
produselor care sa evite e#istenta unor astfel de ca'uri>
- zero stoc 4 presupune o politica a minimi'arii stocului paralel
cu ma#imi'area van'arilor si a productiei+ in conditiile
rupturilor de stoc asigura intreprinderii o gestiune eficienta in
materie>
- zero costuri ( acest obiectiv vi'ea'a minimi'area costurilor
legate de stocuri+ in conditiile in care toate celelalte obiective
au fost reali'ate.
&anagementul stocurilor reclama stabilirea de legaturi directe si
de durata cu furni'orii si alegerea acestora dupa criteriul distantei+
stabilirea si urmarirea unor grafice de aprovi'ionare+ lic2idarea
intar'ierilor in aprovi'ionare+ reducerea c2eltuielilor de transport4
aprovi'ionare+ reducerea blocarilor de moneda in stocuri inutile+
imbunatatirea conditiilor de pastrare si manipulare a resurselor+
reducerea pierderilor in timpul transportului si depo'itarii+ reducerea
c2eltuielilor cu e#pansiunea si gospodarirea depo'itelor.
E%e'ente%e $*in#i$a%e a%e unui $*"#e- &e -t"#a*e
0tabilirea politicii de gestiune a stocurilor este nemi1locit legata
156
de cunoasterea elementelor prin care se caracteri'ea'a procesele de
stocare si care determina nivelul de formare al stocurilor.
5lementele principale ale unui proces de stocare sunt= cererea de
consum, costurile, cantitatea de reaprovizionat, lotul, parametrii
temporali, gradul de prelucrare a produselor.
Ce*e*ea &e #"n-u' este un element de ba'a in functie de care se
determina nivelul si ritmul iesirilor+ volumul si ritmul necesar pentru
intrari si nivelul stocului.
Cererea de consum repre'inta numarul de produse solicitate in
unitatea de timp. Acest numar nu coincide intotdeauna cu cantitatea
vanduta deoarece unele cereri pot ramane nesatisfacute datorita
deficitului in stoc sau intar'ierilor in livrare. 5vident+ daca cererea
poate fi satisfacuta in intregime+ ea repre'inta cantitatea vanduta.
6upa natura ei+ cererea poate fi=
a- determinata - cererea pentru o perioada este cunoscuta si
poate fi constanta pentru toate perioadele sau variabila pentru diferite
perioade>
b- probabilista - cererea este de marime sau frecventa
necunoscute+ dar previ'ibile si repre'entata printr4o repartitie de
probabilitate data.
Caracteristicile si tipul cererii se stabilesc pe ba'a de observatii+
prin studii asupra perioadelor trecute.
0tabilirea caracteristicilor si tipului de cerere pe ba'a
observatiilor+ prin studii asupra perioadelor trecute+ nu este
satisfacatoare+ din cel putin doua motive=
- presupunand ca si in viitor cererea ar urma aceeasi repartitie
de probabilitate ca in perioadele trecute+ parametrii ei nu se
mentin intotdeauna>
- se e#clude posibilitatea influentei unor fluctuatii se'oniere
asupra cererii.
Cererea probabilista poate fi stabila din punct de vedere statistic
sau nestabila din punct de vedere statistic ,se'oniera-.
c- necunoscuta - cererea pentru care nu dispunem nici de datele
necesare stabilirii unei repartitii de probabilitate ,de e#emplu produsele
noi-.
C"-tu*i%e repre'inta c2eltuielile ce trebuie efectuate pentru
15*
derularea procesului de aprovi'ionare4stocare ,respectiv cele cu
comandarea+ contractarea+ transportul+ depo'itarea+ stocarea
materialelor etc.-.
7n calculul stocurilor se au in vedere=
a- Costurile de stocare care cuprind suma c2eltuielilor ce trebuie
efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in stoc si anume=
- c2eltuieli cu primirea4receptia>
- c2eltuieli de transport intern>
- c2eltuieli de manipulare+ care cuprind costul fortei de munca
nece4sare pentru deplasarea stocurilor+ a macaralelor+
carucioarelor+ elevatoarelor si a celorlalte utila1e necesare in
acest scop>
- c2eltuieli de depo'itare propriu4'isa= c2iria spatiului de
depo'itare sau amorti'arile+ in ca'ul unui spatiu propriu>
- c2eltuieli de conservare>
- c2eltuieli cu pa'a>
- c2eltuieli de evidenta care apar datorita faptului ca stocurile
sunt practic inutili'abile fara o evidenta bine pusa la punct+
care sa ne spuna daca produsul necesar se gaseste sau nu in
stoc>
- c2eltuieli administrative>
- impo'ite si asigurari>
- c2eltuieli datorate deprecierii+ deteriorarii+ u'urii morale care
sunt caracteristice pentru produsele Dla moda< sau pentru cele
care se modifica c2imic in timpul stocarii ,alimente+ de
e#emplu-> la care se adauga costul capitalului investit. Acest
cost repre'inta un anumit procent din capitalul investit+ insa
determinarea cifrei e#acte necesita o anali'a atenta. "rocentul
e#act depinde+ in primul rand de alte utili'ari ce se pot gasi
pentru capitalul <imobili'at< in stocuri.
Capitalul investit in stoc este neproductiv+ costul sau este dat de
marimea beneficiului ce s4ar putea obtine daca acest capital ar fi fost
investit intr4un mod productiv sau de dobanda ce trebuie platita daca ar
fi fost imprumutat.
Costul stocarii depinde de marimea stocului si durata stocarii.
15)
Aceste c2eltuieli se pot grupa dupa cum urmea'a=
c2eltuieli constante pentru durata totala a procesului de
gestiune ,amortismentul cladirii+ c2eltuieli pentru intretinerea
depo'itului+ iluminat+ incal'it etc.->
c2eltuieli variabile proportionale cu cantitatea depo'itata si cu
durata depo'itarii ,deci cu stocul mediu-+ e#primate prin
dobanda pentru fondurile imobili'ate in stoc>
c2eltuieli variabile neproportionale cu marimea lotului ,salarii
ale fortei de munca+ pierderi datorate u'urii reale si demodarii+
c2eltuieli pentru c2irie etc.- si cu durata de stocare.
6e asemenea+ intervin c2eltuielile pentru surplus de stoc+ atunci
cand+ dupa satisfacerea cererii+ ramane o anumita cantitate nevanduta
,de e#emplu+ desfacerea unor articole de se'on-. 7n modelele dinamice
unde se lansea'a mai multe comen'i in timpul unui se'on+ penali'area
pentru surplus se atasea'a numai ultimei comen'i nedesfacute complet.
b- Costul de penurie sau costul ruperii stocului este definit
atunci cand volumul cererii depaseste stocul e#istent. Referitor la acest
stoc+ e#ista trei situatii. Prima apare atunci cand stocul ,de materii
prime sau semifabricate- este nul la primirea comen'ii si firma se
reaprovi'ionea'a de urgenta pentru a produce cantitatile solicitate.
Componentele c2eltuielilor de penurie sunt+ in acest ca'+
urmatoarele=
c2eltuieli suplimentare pentru satisfacerea cererii in conditii
neobisnuite>
penali'ari primite de catre firma din partea beneficiarului+ daca
termenele de livrare preva'ute in contracte nu se respecta>
c2eltuieli suplimentare pentru manipulare+ ambalare+ e#peditie
etc.
A doua situatie are loc atunci cand desfacerea nu se poate reali'a
,pierderea beneficiarului- din cau'a nelivrarii imediate a unui articol.
5stimarea c2eltuielilor de penurie este aici destul de dificila si adesea
imposibila.
A treia+ si cea mai dificila situatie+ apare atunci cand firma este in
lipsa de materii prime ,sau piese de sc2imb- ce afectea'a intregul
proces de productie+ cu toate consecintele sale+ reflectate in penali'ari
15!
si uneori c2iar in costul productiei care ar fi re'ultat in timpul stagnarii.
c- Cheltuieli datorate variatiilor ritmului de productie. 6in
aceasta categorie fac parte=
- c2eltuielile fi#e legate de cresterea ritmului de productie+
de la nivelul 'ero+ la un anumit nivel dat+ daca este vorba
de ac2i'itii ,c2eltuielile administrative legate de lansarea
comen'ilor->
- c2eltuieli de lansare care includ toate c2eltuielile care se
fac cu= intocmirea comen'ii+ trimiterea acesteia la
furni'or+ pregatirea livrarii unei parti'i de materiale+
c2eltuieli de transport a lotului+ deplasarii la furni'ori+
telefoane+ posta etc.. 6e obicei+ aceste c2eltuieli sunt fi#e
pentru o comanda>
- c2eltuieli legate de anga1area si instruirea unui personal
suplimentar sau de concediere a unor salariati.
d7 retul de achizitie sau cheltuielile directe de productie. 6aca
se acorda anumite reduceri de pret in functie de marimea comen'ii+
preturile pe unitatea de produs pot depinde de cantitatea ac2i'itionata+
C2eltuielile de productie pe unitatea de produs pot fi si ele mai sca'ute+
datorita unei eficiente superioare a muncitorilor si masinilor intr4o
productie de serie mare.
Alti autori grupea'a costurile aferente stocurilor astfel
5*
=
- #"-tu*i &e &etine*e ,2olding costs- ( costuri aferente
capitalului imobili'at+ depo'itarii+ deteriorarii fi'ice+ u'urii
morale+ asigurarii furtului>
- #"-tu*i &e #"'an&a ,ordering costs- ( cuprind ansamblul
costurilor ce apar la reali'area unei comen'i ,telefon+
transport->
- #"-tu*i a)e*ente %i$-ei &e -t"#u*i ,s2ortage costs- ( pierderea
unei comen'i de livrari de produse+ costul suplimentar aferent
aprovi'ionarilor in regim de urgenta a unor stocuri la preturi
mai mari>
- $*etu% -t"#u*i%"* < pretul unitar sau costul direct unitar+ care
poate inregistra modificari daca furni'orul ofera discount
5*
K. 6ragota ( &anagement financiar+ Kol 7+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 23
16
pentru aprovi'ionarile in cantitati mari.
Cantitatea &e *ea$*"vi.i"nat repre'inta necesarul de
aprovi'ionat care se stabileste in functie de necesarul pentru consum
pentru intreaga perioada de gestiune.
Cantitatea de aprovi'ionat ,cantitatea intrata in stoc- poate fi din
productia proprie sau obtinuta prin alte mi1loace si se poate referii la
fiecare resursa separat sau la ansamblul lor.
Aceasta cantitate este conditionata de capacitatile de depo'itare.
L"tu% repre'inta cantitatea de aprovi'ionat la anumite intervale
in cadrul perioadei de gestiune stabilita ,trimestru+ semestru+ an- si este
dependenta de caracterul cererii.
Pa*a'et*ii te'$"*a%i5 specifici dinamicii proceselor de stocare.
sunt=
- perioada de gestiune 4 determina ori'ontul procesului de
gestiune ,de obicei se considera a fi un an->
- intervalul de timp intre doua aprovizionari consecutive!
- durata de reaprovizionare 4 timpul ce se scurge din
momentul
calendaristic la care s4a emis comanda de reaprovi'ionare
pana
la sosirea in intreprindere a cantitatii de reaprovi'ionat>
- momentul calendaristic la care se emit comenzile de
reaprovizionare ,data de reaprovi'ionare->
- coeficientul de actualizare"
6aca in modelele probabiliste folosirea tuturor parametrilor
temporali este obligatorie+ unii dintre ei ,de e#emplu+ durata de
reaprovi'ionare sau data de reaprovi'ionare- nu pre'inta nici o
importanta in modelele deterministe. 6e asemenea+ durata de
aprovi'ionare poate fi o constanta sau o variabila aleatoare+
determinand c2eltuielile de penurie+ in ba'a legaturii pe care o are cu
volumul si frecventa cererii+.
G*a&u% &e $*e%u#*a*e a $*"&u-e%"* Comen'ile pot fi
satisfacute rapid+ in masura in care bunurile pastrate se afla intr4un
stadiu avansat de finisare+ insa c2eltuielile de stocare vor fi mai mici.
Cu cat produsele sunt mai putin finisate ,ca'ul limita il constituie
materia prima-+ cu atat sunt mai mici c2eltuielile de stocare+ dar timpul
161
necesar pentru livrarea unei comen'i este mai mare. 5rorile de
previ'iune tind sa creasca pe masura ce gradul de prelucrare a
produselor este mai avansat. "entru a reduce influenta factorilor
nefavorabili este necesar sa creasca si stocul tampon. .umarul tipurilor
de produse ce trebuie stocate creste rapid+ pe masura ce gradul de
finisare este mai avansat.
Kariabilele care influentea'a stocurile sunt de doua feluri=
- variabile controlabile= cantitatea intrata in stoc+ frecventa sau
momentul ac2i'itiilor+ gradul de prelucrare a produselor>
- variabile necontrolabile= costurile+ cererea+ durata de
reaprovi'ionare+ cantitatea livrata.
Ge-tiunea &i)e*entiata a -t"#u*i%"* &u$a '"&e%u% ABC
Jestiunea economica a stocurilor presupune un volum mare de
informatii intrucat intreprinderile folosesc un numar important de
sorto4tipo4dimensiuni de materiale pentru o gama larga de produse si
destinatii de utili'are+ iar sursele de aprovi'ionare sunt foarte diferite.
0istemul A3C este un sistem de gestiune diferentiata care
pre'inta interes practic+ grupand materialele care se aprovi'ionea'a si
se stoc2ea'a de fiecare unitate economica in trei grupe. Kaloarea
stocului mediu este un criteriu de grupare care raspunde cel mai bine
scopului urmarit de catre fiecare intreprindere+ deoarece are in vedere
formarea unui volum de mi1loace circulante si stocuri de resurse
materiale cat mai mici. "e aceasta cale se asigura o vite'a de rotatie
accelerata.
&etoda A.3.C. este un procedeu rapid pentru anali'a
aprovi'ionarii si gestiunii economice a materialelor. Aceasta anali'a
clasifica marfurile ac2i'itionate in functie de valorile de aprovi'ionare
ale acestora si de ponderea ac2i'itiilor. "rin aceasta pot fi va'ute
punctele de plecare pentru reali'area unei politici rationale a ac2i'itiilor
si pot fi simplificate procedeele de comanda+ pana la numarul de
salariati folositi in depo'ite.
Factorul esential in folosirea metodei A.3.C. consta in
alegerea unui criteriu corespun'ator pe ba'a caruia se efectuea'a
impartirea materialelor in cele trei grupe A+ 3+ C. %n asemenea criteriu
162
poate fi valoarea de consum a materialului dat+ in timpul stabilit+
valoarea speciala a materialului cu privire la folosirea lui in productie+
provenienta din import etc.
6upa ce s4a ales criteriul si a fost efectuata impartirea 'onelor+
metoda A.3.C. poate fi utili'ata in diferite domenii ale gestiunii
stocurilor=
&etoda A3C permite o gestiune selectiva a stocurilor.
0tocurile tampon ale articolelor de valoare ridicata sunt
mentinute la un nivel destul de mic. Aceste articole trebuie sa fie
supuse unui control de gestiune foarte strans din partea personalului
aprovi'ionarii ,articolele de mare valoare sunt adesea gospodarite cu
a1utorul unui sistem de reaprovi'ionare periodica si daca intervalele
sunt suficient de frecvente+ un stoc tampon este mai putin necesar-.
Aceasta metoda da o atentie mai mica articolelor de valoare
mica+ a caror epui'are se evita prin asigurarea unor stocuri tampon.
Cu a1utorul metodei A3C se pot reduce investitiile in stocuri+
micsorand in acelasi timp riscurile de epui'are.
6in anali'a structurii materiale a unitatilor economice re'ulta ca
valoarea mare in stoc este detinuta de un numar relativ mic de
materiale+ care nu numai ca influentea'a direct volumul de mi1loace
circulante atras+ dar 1oaca si rolul principal in desfasurarea procesului
de fabricatie.
0tocurile sunt impartite in trei 'one=
- 'ona A= sunt cuprinse articolele cu valoare mare repre'entand
cantitativ 1 F din stoc si 6 F valoric>
- 'ona 3= include articole repre'entand 3 F atat cantitativ cat
si valoric>
- 'ona C= sunt cuprinse articole ce repre'inta cantitativ 6 F
din stoc si valoric 1 F.
CCA0A "O.65R5A
.%&5R7CA
"O.65R5A
KACOR7CA
A 1 6
3 3 3
C 6 1
163
Fiecare grupa trebuie abordata diferentiat+ atat din punct de
vedere a metodologiei de stabilire a stocurilor cat si din punct de
vedere al conducerii si desfasurarii procesului de stocare.
&etoda A3C ofera atat o politica diferita pentru articolele din
categoria mai scumpa+ cat si utili'area unor metode de gospodarire
diferita.
Clasa A include putine articole+ astfel incat se poate controla
'ilnic nivelul stocurilor+ pentru a observa variatia cererii si a
supraveg2ea de aproape respectarea termenelor de catre furni'ori. 0e
inlocuieste o parte din stocul tampon de articole scumpe printr4un
control al gestiunii mai strans. Reducere apreciabila a investitiilor in
stocuri face ca aceasta deci'ie sa fie eficienta.
0e poate apela la+ modele economico4matematice e#igente+ care
sa aiba in vedere elementele concrete care conditionea'a nivelul
stocurilor si sa asigure constituirea lor la dimensiuni cat mai reduse+
determinand cresterea vite'ei de rotatie a mi1loacelor circulante la
ma#im.
"entru materialele din clasa 3 se poate adopta o politica
intermediara+ e#ercitand un oarecare control+ dar ba'a ramane tot stocul
tampon+ spre deosebire de politica dusa pentru categoria A. Ca
articolele mai ieftine este mai eficient sa se suporte sarcina stocurilor+
decat sa se plateasca salariile personalului care ar fi indispensabil
pentru marirea controlului.
"entru articolele din categoria C se pot u'ita procedee mai putin
e#igente ,c2iar cu caracter statistic- si au in vedere factorii cu actiune
2otaratoare in optimi'area proceselor de stocare ,c2eltuielile de
transport+ sursa de provenienta etc.-.
Kiabilitatea unui sistem de gestiune a stocurilor este determinata+ in
general+ de felul in care acesta raspunde unor cerinte de ba'a+ cum ar fi=
gradul ridicat de utilitate practica>
adaptabilitatea la utili'area mi1loacelor electronice de calcul>
supletea si operationalitatea in derularea si adaptarea
proceselor de stocare>
164
aria de cuprindere mare>
concordanta cu fenomenele reale ale procesului de formare si
consum a stocurilor>
reducerea la minim a imobili'arilor de resurse materiale si
cresterea vite'ei de rotatie a mi1loacelor circulante ale
agentilor economici>
c2eltuielile de conducere+ organi'are si desfasurare a
proceselor de stocare cat mai mici.
0tabilirea politicii de gestiune a stocurilor de materiale+
diferentiat pe categorii+ se reali'ea'a prin parcurgerea urmatoarelor
etape de lucru=
- 5laborarea nomenclatorului pe grupe si sortimente de
materiale care urmea'a a fi aprovi'ionate si stocate in
depo'itele intreprinderii.
- Anali'a si gruparea structurii materiale din nomenclator pe
'one de importanta+ in functie de criteriile alese.
- 6eterminarea metodelor si modelelor economico4matematice
pentru dimensionarea stocurilor pe grupe si in cadrul acestora
pe tipuri concrete de materiale.
- 6imensionarea stocurilor pe elemente si pe total.
- 6eterminarea politicii de conducere+ coordonare+ urmarire si
control a procesului de formare si consum a stocurilor.
D!+ Dete*'ina*ea ne#e-a*u%ui &e )inanta*e a #i#%u%ui &e e0$%"ata*e
Kolumul stocurilor trebuie stabilit pe ba'a unor criterii
intemeiate din punct de vedere stiintific+ deoarece numai pe aceasta
cale se asigura desfasurarea ritmica a ciclului de e#ploatare si evitarea
blocarii de resurse inutile si costisitoare.
7n practica de fundamentare a necesarului de finantare a ciclului
de e#ploatare se u'itea'a urmatoarele categorii de metode+ ba'ate pe
costurile de e#ploatare sau pe cifra de afaceri=
metode analitice>
165
metode sintetice.
6eterminarea necesarului de finantare a ciclului de e#ploatare+
pe ba'a costurilor e#ploatarii+ este 1ustificata de faptul ca nevoia de
capitaluri+ pentru procurarea si detinerea activelor circulante+ este
determinata de c2eltuielile de ac2i'itie+ manipulare si transport al
materialelor de fabricatie si livrare a produselor etc
5)
.
6imensiunea soldurilor bilantiere ale activelor circulante va
evidentia re'ultatul preocuparii intreprinderii pentru reducerea
c2eltuielilor de e#ploatare si pentru sporirea rentabilitatii.
6eterminarea necesarului de finantare a ciclului de e#ploatare+
pe ba'a cifrei de afaceri+ este motivata de nevoia recuperarii operative
a capitalurilor avansate pentru procurarea si detinerea stocurilor de
active circulante
5!
.
Met"&e ana%iti#e ,a.ate $e #"-tu*i%e &e e0$%"ata*e
0e utili'ea'a in fundamentarea riguroasa a necesarului de
finantare a ciclului de e#ploatare la infiintarea intreprinderii sau la
restructurarea acesteia ,fu'ionari+ e#tinderi+ desprinderi- sau pentru
corectarea re'ultatelor obtinute prin metoda sintetica.
&etode analitice ba'ate pe costurile de e#ploatare pornesc de la
elementele de c2eltuieli ce caracteri'ea'a fiecare fa'a a ciclului de
e#ploatare si de la intervalul de timp intre doua aprovi'ionari
consecutive ale stocurilor e#ploatarii.
0e utili'ea'a pentru determinarea necesarului de finantat pe
fiecare element semnificativ de material sau produs.
.ecesarul de finantat mediu anual pentru fiecare tip de materiale
semnificative se determina potrivit urmatoarei relatii=
- 2 : ,
36
r am
t c s i
pa +
+ + + +

am
+

V necesarul mediu anual de finantat de materiale>
5)
7. 0tancu 4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
5!
7dem 55
166
. V necesarul anual din materialul semnificativ>
pa V pretul mediu unitar de aprovi'ionare>
i V intervalul mediu intre doua aprovi'ionari+
s V intervalul pentru stocul de siguranta>
c V intervalul pentru stocul de conditionare>

r
t V timpul pentru transportul interior.
"entru fiecare produs semnificativ in curs de fabricatie necesarul
mediu anual de finantat , ap
+
-+ se calculea'a sub forma relatiei=
! ;
# 1
+
uz
ap

36
in care=

uz
# V costul de u'ura unitar antecalculat>
6 V durata unei rotatii in anul de ba'a>
E V coeficientul de corectare specific ritmului de avansare
a c2eltuielilor de fabricatie ,cuprins intre +5 4 1-.
.ecesarul mediu anual de finantat+ pentru fiecare produs
semnificativ finit este dependent de productia fi'ica+ de costul complet
unitar antecalculat si de durata de stationare in maga'ie a produselor
finite=
d
# 1
+
uc
pf

36
unde=

pf
+
V necesarul mediu anual de finantat produse finite>
[ V productia fi'ica>

uc
# V costul complet unitar antecalculat>
d V durata de stationare in maga'ie a produselor finite.
"entru productia e#pediata+ necesarul mediu anual de finantat se
stabileste in functie de productia e#primata in costuri si de durata
16*
medie de incasare a clientilor+ potrivit relatiei=
dc
c 1
+
pc

36
unde=

pc
+
V necesarul mediu de finantare a productiei e#pediate>
[ V productia anuala>
c V costul complet>
dc V durata medie de incasare a clientilor
Met"&e ana%iti#e ,a.ate $e #i)*a &e a)a#e*i
Aceste metode pornesc de la relatia de proportionalitate dintre
necesarul de finantare a ciclului de e#ploatare si cifra de afaceri a
perioadei de gestiune considerata.
.ecesarul trimestrial se determina astfel=
c trim
*
#a
+ec
!
in care=

trim
+ec V necesarul trimestrial de finantat determinat pe
fiecare din elementele semnificative pre'entate mai
sus>
Ca V cifra de afaceri trimestriala previ'ionata>
R
c
V rata cinetica ,durata de rotatie a activelor circulante
in raport cu cifra de afaceri-.
.ecesarul de finantare trimestrial se stabileste pe fiecare
categorie de stoc+ in functie de ratele cinetice specifice si determinate
anterior pe ba'a e#ecutiei financiare din anul precedent.
#etode sintetice
&etodele sintetice se folosesc pentru determinarea necesarului
de finantat pe total mi1loace circulante+ dupa relatia=
16)
; !r
# 1
+ec
uc
trim

!
in care=

trim
+ec V necesarul trimestrial de finantat pe total active
circulante>
[ V productia fi'ica trimestriala>

uc
# V costul unitar complet antecalculat>
E V coeficientul progno'at de accelerare a rotatiei
activelor circulante>
6r V durata unei rotatii din perioada anterioara+
determinata dupa relatia=
36
1mf
%ac
!r
in care=
0ac V soldul unitar al activelor circulante din anul
precedent>
[mf V productia marfa fabricata in anul precedent.
D!/ Finanta*ea #i#%u%ui &e e0$%"ata*e &in -u*-e i'$*u'utate
Finantarea ciclului de e#ploatare asigura finalitatea gestiunii
capitalurilor circulante+ a ec2ilibrului care trebuie sa e#iste intre nevoia
de finantare a ciclului de e#ploatare si sursele de finantare ale acesteia.
&i1loacele de procurare ale capitalurilor circulante sunt sursele
proprii+ sursele atrase si sursele imprumutate.
Su*-e%e $*"$*ii
Reinnoirea permanenta a stocurilor si creantelor+ care sa permita
o continuitate a productiei si ritmicitatii van'arilor+ ridica problema
e#istentei unor surse permanente. Aceste surse sunt repre'entate de
fondul de rulment.
Fondul de rulment repre'inta surplusul de resurse permanente+
dega1at din finantarea pe termen lung a nevoilor permanente.
16!
Fond de rulment propriu V Capitaluri proprii ( 7mobili'ari
Fond de rulment V Fond de rulment global 4 Fond de rulment
propriu imprumutat
Reinnoirea stocurilor este insotita+ in proportii apro#imativ
egale+ de reinnoirea datoriilor de e#ploatare ,salariati+ furni'ori+ stat+
etc.-. Aceasta particularitate a stocurilor+ creantelor si datoriilor de
e#ploatare este responsabila de manifestarea nevoii nete de capitaluri
pentru finantarea ciclului de e#ploatare la nivelul nevoii de fond de
rulment.
Su*-e%e at*a-e
0ursele atrase ,datoriile de e#ploatare- re'ulta din relatiile
contractuale ale intreprinderii cu tertii ,care asigura furni'area de
materii prime+ materiale+ manopera+ servicii- sau cu statul
,intreprinderea este obligata sa plateasca impo'ite si ta#e acestuia-+ pe
perioada de la crearea unei obligatii de plata pana la plata efectiva a
acesteia.
7n intervalul de timp de la nasterea unei obligatii de plata pana la
plata efectiva+ intreprinderea beneficia'a de o sursa gratuita ( pasive
stabile.
"asivele stabile sunt+ deci+ datorii ale intreprinderii catre terti+
minime si reinnoibile permanent in termenele legate de scadenta.
"revi'ionarea pasivelor impune clasificarea acestora in doua
categorii=
datorii cu sold 'ilnic+ crescator pana in 'iua platii si cu
termene fi#e de plata ,datoriile re'ultate din salarii+ impo'it
pe salarii+ datorii cu asigurarile etc.->
datorii cu sold variabil+ cu termene variabile de plata pe
interval de o luna de 'ile ,datoriile pentru constituirea de
re'erve+ garantii+ preliminari pentru reparatii+ plata
concediilor+ datoriile fata de furni'orii de materii prime+
materiale-.
"asivele din prima categorie se fundamentea'a pe metoda
analitica si presupune parcurgerea urmatoarelor etape=
1*
alegerea trimestrului cu activitate minima ,calculul se va face
pe o singura luna din acest trimestru->
stabilirea datoriei medii 'ilnice pe fiecare element prin
raportarea obligatiilor trimestriale la numarul de 'ile dintr4un
trimestru ,! de 'ile->
stabilirea soldului la inceputul unei luni din trimestrul minim>
"asivele stabile din cea de4a doua categorie se fundamentea'a pe
metoda sintetica. "revi'ionarea se reali'ea'a pentru fiecare trimestru al
anului de plan astfel=
p ! !z Pt
unde =
Pt
pasive stabilite trimestrial >
!z datorii 'ilnice >
p !
durata medie a decala1elor de plati
unde=
!
At
!z
At
aprovi'ionari trimestriale totale
Su*-e%e i'$*u'utate
%neori+ pentru finantarea stocurilor si c2eltuielilor de e#ploatare+
nu sunt suficiente sursele proprii si atrase+ iar intreprinderea apelea'a la
credite bancare de tre'orerie sau de scont. Creditele de tre'orerie se
acorda de catre banci+ intreprinderilor+ in limita unui plafon convenit
anterior.
.ecesarul creditelor de tre'orerie se stabileste trimestrial , trim
+ct
-+ in cadrul "lanului de tre'orerie=

trim
+ct
V 0tocuri
G Alte active
G C2eltuieli pentru reali'area productiei
4 Fond de rulment
1*1
4 0urse atrase
4 7ncasari din van'area productiei
Compararea necesarului de capitaluri circulante cu resursele de
capitaluri circulante poate ilustra un deficit sau un e#cedent de
tre'orerie.
6eficitul de tre'orerie repre'inta nivelul noilor credite la care
intreprinderea va apela in trimestrul respectiv+ peste nivelul celor aflate
in sold+ in trimestrul precedent.
5#cedentul de tre'orerie repre'inta volumul creditelor+ care se
vor rambursa in urmatorul trimestru.
6eci'ia de finantare prin credite de tre'orerie sau de scont se
ba'ea'a pe o anali'a temeinica+ care sa tina seama de costul real al
fiecareia dintre aceste categorii de costuri.

1*2
CAPITOLUL XI
Mana(e'entu% )inan#ia* a% $*"#e-u%ui inve-titi"na%
! C"n#e$tu% &e inve-titii -i ti$"%"(ia a#e-t"*a
Abordarea cea mai des utili'ata privind definirea investitiilor
este aceea de c2eltuiala sau de plasament de sume banesti la un
moment initial pentru a obtine efecte ulterioare.
7n sens larg+ prin investitie se intelege plasarea unor sume de
bani pentru a obtine venituri viitoare mai mari.
7n sens restrans ,contabil-+ aceeasi investitie desemnea'a
alocarea unor resurse disponibile pentru procurarea unor active care vor
genera in viitor flu#uri financiare de venituri si c2eltuieli.
Aceasta definire permite suprapunerea unei vi'iuni contabile si a
unei vi'iuni 1uridice+ intrucat sunt retinute numai elementele
patrimoniale.
6efinirea ++ psi2ologica 9 a investitiilor presupune renuntarea la
bunuri imediate in sc2imbul bunurilor viitoare sau sc2imbarea unei
satisfactii imediate si certe+ la care se renunta+ contra unei sperante
pentru o satisfactie mai buna in viitor.
7n sens monetar+ investitia repre'inta toate c2eltuielile efectuate
in vederea obtinerii de venituri monetare in viitor.
6efinirea financiara este mai putin restrictiva+ astfel o investitie
este un ansamblu de c2eltuieli care va genera pe termen lung venituri
superioare c2eltuielilor initiale.
O definitie mai completa este redata in lucrarea ++/ratat de
management financiar bancar= ++7nvestitia este efortul financiar actual
facut pentru un viitor mai bun+ creat prin de'voltare si moderni'are+
avand ca sursa de finantare renuntarea la consumuri actuale sigure+ dar
mici si neperformante+ in favoarea unor consumuri viitoare mai mari si
intr4o structura moderna+ mai aproape de optiunile utili'atorilor+ dar
probabile
6
&asse stabileste urmatoarele elemente esentiale pentru o
6
7. 3ogdan ( /ratat de management financiar bancar+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 22
1*3
investitie
61
=
subiectul 4 de persoana fi'ica sau 1uridica>
obiectul 4 intreprinderea+ utila1ul>
costul 4 efortul suplimentar>
efectele valorice+ re'ultate prin reali'area investitiei.
&anagementul financiar al procesului investitional pre'uma o
clasificare laborioasa a investitiilor.
7nvestitiile+ dupa natura lor pot fi=
investitii corporale+ constituite din activul fi'ic al firmei si
activul circulant>
investitii necorporale ,fond de comert+ c2eltuieli cu formarea
personalului de e#ploatare+ c2eltuieli de publicitate+ brevete->
investitii financiare+ sub forma de titluri de participare+
imprumuturi pe termen lung.
6upa natura efectelor scontate e#ista=
investitii productive>
investitii neproductive.
6upa resursele financiare folosite+ investitiile se pot grupa in=
investitii finantate din surse proprii>
investitii finantate din surse imprumutate>
investitii finantate din surse mi#te.
6upa influentele pe care le au asupra patrimoniului+ investitiile
se clasifica in=
investitii de mentinere>
investitii de e#pansiune.
6upa gradul de risc pe care il implica e#ista=
investitii cu risc sporit ,investitii de diversificare sau
e#pansiune->
investitii cu risc sca'ut ,investitii de mentinere sau
ameliorare-.
7n functie de scop investitiile pot fi impartite in=
investitii de inlocuire a ec2ipamentului complet u'at cu un
61


". &asse ( Ce c2oi# des investissements+ 6unod+ "aris+ 1!5!
1*4
risc foarte sca'ut>
investitii de moderni'are a ec2ipamentului e#istent si implica
un risc sca'ut ca urmare a unor corectii in te2nologia de
fabricatie>
investitii de de'voltare a unor sectii+ ateliere+ fabrici noi+
implica un risc mai mare+ generat de necesitate largirii
pietelor de aprovi'ionare+ a fortei de munca+ de capital si de
desfacere>
investitii strategice poate vi'a crearea unei filiale in
strainatate+ fu'ionarea cu o alta societate comerciala+
roboti'area intregului proces de fabricatie-.
6upa rolul functional pe care il 1oaca in cadrul proiectului+
investitiile pot fi=
investitii directe+ sunt acele c2eltuieli legate functional si
teritorial de obiectul care se edifica>
investitii colaterale+ sunt acele c2eltuieli de resurse legate
teritorial si functional de investitia directa>
investitii cone#e sunt acele c2eltuieli care se reali'ea'a in
ramuri sau domenii cone#e celui in care se infaptuieste
proiectul.
6upa modul de constituire+ investitiile se impart in=
investitii nete repre'entate de fondurile banesti ce provin din
produsul national net sau din profitul agentului economic+
credite+ emisiuni de actiuni si au ca scop cresterea capitalului
fi# si a stocurilor de materii prime si materiale>
investitii brute care re'ulta din modificarea amorti'arilor la
investitiile nete si au ca scop cresterea absoluta a capitalului
fi# pentru sporirea+ moderni'area si inlocuirea mi1loacelor
fi#e u'ate.
7n functie de structura te2nologica a c2eltuielilor+ investitiile se
grupea'a in=
investitii in mi1loace fi#e>
investitii in c2eltuieli preliminare>
investitii in fond de rulment.
1*5
6upa stadiul in care se afla+ investitiile sunt=
investitii in curs de e#ecutie>
investitii terminate.
7nvestitiile se clasifica+ si in functie de forma de proprietate+ in=
investitii private>
investitii private ale statului>
investitii publice.
6upa modul de e#ecutie e#ista=
investitii e#ecutate in antrepri'a>
investitii e#ecutate in regie proprie>
investitii e#ecutate mi#t.
7n functie de natura activelor create+ investitiile sunt=
investitii reale>
investitii financiare
!+ E%e'ente%e )inan#ia*e a%e unei inve-titii
5fectele viitoare ale investitiilor+ scontate prin punerea in
functiune a obiectivului de investitii se ba'ea'a pe o anumita do'a de
probabilitate.
5forturile si efectele investitiilor se cuantifica+ prin intermediul
unor elemente precum=
- valoarea investitiei>
- durata de viata a investitiei>
- beneficiile suplimentare sau economiile de materiale si de
manopera>
- valoarea re'iduala a investitiei.
Kaloarea investitiei se determina diferit in functie de modul de
reali'are a lucrarilor de ac2i'itie+ constructie+ instalatie si monta1.
0uma totala a c2eltuielilor pentru investitii cuprinde= pretul de
ac2i'itie+ c2eltuielile de transport+ c2eltuielile de constructii+ instalatii
sau monta1+ eventuale ta#e si c2eltuieli vamale+ alte ta#e si comisioane+
etc.
1*6
6urata de viata a investitiei are semnificatii diverse+ ea poate
face referire la=
- durata contabila sau fiscala+ durata normala de serviciu a
mi1loacelor fi#e>
- durata te2nica de functionarea a mi1loacelor fi#e re'ultate
prin investitii+ durata determinata de particularitatile
functionale+ specifice fiecarui mi1loc fi#>
5#ista situatii+ in care durata te2nica este mai mare decat durata
contabila sau invers.
- durata comerciala determinata de durata de viata a produselor
obtinute in urma investitiei respective>
- durata 1uridica 4 vi'ea'a durata protectiei 1uridice asupra unui
brevet+ a unei licente+ marci de fabricatie etc.
3eneficiile suplimentare sau economiile de materiale si de
manopera previ'ibile a se reali'a sunt flu#uri de tre'orerie marginale+
consecinta a punerii in functiune a obiectivului de investitii.
Kaloarea re'iduala repre'inta valoarea posibila de reali'at dupa
inc2eierea duratei de viata a investitiei. 5a a1unge la marimi
neinfluentabile+ atunci cand este indeplinita durata te2nica.
Caracteristicile financiare ale investitiilor pre'inta interes pentru
managementul general si managementul financiar+ intrucat deci'ia de
investire a resurselor intra sub incidenta acestora.
!/ C*ite*ii )inan#ia*e $ent*u eva%ua*ea $*"ie#te%"* &e inve-titii
Alegerea celor mai eficiente proiecte de investitii este un atribut
esential ce revine managementului financiar.
C*ite*ii%e )inan#ia*e $ent*u eva%ua*ea $*"ie#te%"* &e inve-titii
au in ve&e*e
;+
:
- incidenta proiectelor asupra re'ultatelor si rentabilitatii
intreprinderii>
- incidenta proiectelor asupra ec2ilibrului financiar>
- incidenta proiectelor asupra nivelului riscului suportat de
intreprindere.
62
J. Kintila 4 Jestiunea financiara a intreprinderii+ 5ditura 5conomica si
"edagogica 3ucuresti+ 2
1**
2ncidenta proiectelor asupra rezultatelor si rentabilitatii
intreprinderii.
Fiecare proiect de investitii antrenea'a c2eltuieli si venituri pe
toata durata sa de viata. Aprecierea contributiei proiectelor asupra
rentabilitatii intreprinderii se reali'ea'a prin intermediul unor indicatori
de re'ultate+ stabiliti prin confruntarea fondurilor alocate initial cu
re'ultatele viitoare posibile de indeplinit.
5valuarea proiectului se face atat pe ba'a profitului contabil,
re'ultat prin compararea veniturilor totale cu c2eltuielile totale generate
de proiect in cursul fiecarui an urmator+ cat si pe ba'a rezultatului brut+
determinat prin confruntarea incasarilor suplimentare cu platile
suplimentare.
2ncidenta proiectelor asupra echilibrului financiar.
Acest criteriu vi'ea'a incidenta operatiilor de investitii asupra
solvabilitatii intreprinderii.
"lasarea sumelor de bani initiale pentru ac2i'itionarea activelor
imobili'ate ridica problema finantarii globale. 7nvestitia implica pe
toata durata de viata o nevoie de fond de rulment suplimentara.
7nvestitia poate produce o capacitate de finantare suplimentara.
7nfluenta investitiilor asupra ec2ilibrului financiar re'ulta din
confruntarea resurselor suplimentare cu nevoile suplimentare pe care le
dega1a.
2ncidenta proiectelor asupra nivelului riscului suportat de
intreprindere.
C2eltuielile pentru finantarea investitiei+ caracterul incert al
activitatii si re'ultatelor viitoare+ finantarea suplimentara necesara
acoperirii nevoilor suplimentare determinate de proiectul de investitii
e#pun intreprinderea la riscuri de insolvabilitate, riscuri de exploatare
si financiare.
7ndicatorii de evaluarea a proiectelor de investitii trebuie sa
permita compararea cu alte proiecte din sectorul respectiv de activitate+
din alte sectoare si c2iar cu cele din intreaga economie+ precum si
compararea unor proiecte concurente intre care trebuie sa se defineasca
o ordine de prioritate.
"roiectele de investitii pot fi apreciate atat prin metode
traditionale si:sau metode fondate pe actuali'are.
1*)
Met"&e%e t*a&iti"na%e permit calcularea unor indicatori de
eficienta a investitiilor cum sunt=
*entabilitatea medie R
2
=
anga9at i capitalulu a medie %uma
anual mediu zultatul
*
m
Re

Re'ultatul mediu anual se determina prin raportarea re'ultatelor

totale reali'ate pe intreaga perioada de e#ploatare a proiectului la
numarul de ani aferenti perioadei. 0uma medie a capitalului anga1at sau
investitia medie anuala se determina in mod asemanator.
2ndicele de profitabilitate neactualizat ,7 p - permite reali'area
unor comparatii cu alte investitii de talie diferita.

1
2
#)
2
n
t
t
p

in care=

1
#)
cas24floX4ul anual>

2
capitalul investit
/ermenul de recuperare al capitalului investit neactuali'at este
un indicator centrat pe tre'orerie. 6aca proiectul va genera mai rapid
lic2iditati+ riscul de insolvabilitate va fi mai mic. /ermenul de
recuperare al capitalului investit neactuali'at se calculea'a cumuland
an dupa an cas24floX4ul dega1at de investitie+ pana cand acest cumul va
fi egal cu capitalul investit
&etodele traditionale pre'inta limite intrucat se refera la
re'ultate medii+ ignorand eventuala instabilitate a lor sau decala1ul.
Met"&e%e ,a.ate $e a#tua%i.a*e
"entru a reali'a o comparatie intre c2eltuielile de investitii si
profiturile suplimentare antrenate de folosirea proiectului trebuie
eliminata influenta timpului. "entru aceasta se determina #a$ita%i.a*ea
alocarilor anuale de resurse pentru finantarea investitiilor si
a#tua%i.a*ea recuperarilor anuale de capital astfel =

1*!
- la finele unei perioade de ++n 9 ani+ valoarea dobandita sau
capitali'ata ,Kdn -+ pe ba'a unei rate ++a9 de valorificare este=
K
n
dn
a # - 1 , +
4 formula a doban'ii compuse
- coeficientul de capitali'are sau dobandire inversand+ obtinem
valoarea actuali'ata ,Kan -=
K
n
an
a
#
- 1 , +

care se poate scrie=

K
n
an
a #

+ - 1 ,
6in aceste relatii se desprind doi coeficienti=
n
a- 1 , +
( coeficientul de capitali'are ,dobandire sau de
fructificare->
n
a

+ - 1 ,
4 coeficientul de actuali'are.
0e foloseste coeficientul de actuali'are pentru a anali'a ba'a de
valori actuale+ iar coeficientul de capitali'are pentru a anali'a ba'a de
valori dobandita.
7n literatura de specialitate procedeul de aducere a unor sume din
trecut in pre'ent si ducerea lor in viitor+ precum si aducerea celor din
viitor in pre'ent se numeste a#tua%i.a*e.
Actuali'area vi'ea'a asigurarea comparabilitatii in timp a unor
eforturi ,c2eltuieli- si efecte ,venituri- e#primate valoric si care se
succed pe o anumita perioada ,de minimum 2 ani-.
6aca facem o anali'a asupra unei investitii si a flu#urilor pe care
le generea'a+ procedeul de actuali'are de mai sus ramane acelasi+
trebuie sa trecem de la incasari si c2eltuieli viitoare la valoarea
actuali'ata a acestora.
"rincipalii indicatori de eficienta utili'ati in aprecierea
proiectelor de investitii sunt=
1)
- valoarea actuali'ata neta>
- rata interna de rentabilitate
- termenul de recuperare al capitalului investit>
- indicele de profitabilitate.
0aloarea actualizata neta ,KA.- e#prima surplusul de capital
re'ultat la inc2eierea duratei de viata a investitiei.
Aceasta metoda se ba'ea'a pe actuali'area flu#urilor de numerar
viitoare. 5a se determina ca diferenta intre valoarea pre'enta a intrarilor
de numerar viitoare ,venituri- si valoarea pre'enta a iesirilor de
numerar aferente unui activ ,costuri-.

- 1 , - 1 ,
2
;
0*
;
#)
2 0 0A+
n
n
n
t
t

+
+
+

in care=

0
valoarea actuali'ata a cas24floX4urilor viitoare+ inclusiv a
valorii re'iduale ,KRn ->
7

c2eltuielile initiale de investitii>
t V 1+2+3+^..+n ani de viata economica a investitiei.
6aca valoarea actuali'ata neta este po'itiva+ proiectul de
investitii se accepta+ deci cu cat veniturile actuali'ate vor fi mai mari
decat capitalurile investite cu atat proiectul de investitii va fi mai
eficient. Firma poate obtine profituri nete superioare celor necesare
recuperarii investitiei initiale.
6aca valoarea actuali'ata neta este negativa proiectul de
investitii se respinge+ deoarece intrarile nete de tre'orerie nu permit
reconstituirea fondurilor alocate.
Kaloarea actuali'ata neta are in vedere urmatoarele atribute=
- este luata in considerare atat ritmicitatea c2eltuielilor de
investitii si a profiturilor+ cat si informatiile semnificative+
masurabile referitoare la deci'ie>
- este legata direct de unul din obiectivele managementului
financiar4ma#imi'area averii actionarilor.
*ata interna de rentabilitate ,R7R- este definita ca o rata de
actuali'are care face sa e#iste egalitatea intre valoarea actuali'ata a
1)1
intrarilor de flu#uri de numerar viitoare pentru un proiect si costul
investitiei acestui proiect.
R7R
ma# min
min
min ma# min
- ,
* *
*
0A+ 0A+
0A+
* * *

+
in care=

ma# min
+ * *
rata minima sau ma#ima de actuali'are utili'ate
pentru calculul KA..

11.3.1 Repre'entarea grafica a ratei interne de rentabilitate
Rata interna de rentabilitate presupune reinvestirea constanta in
aceeasi intreprindere si la aceeasi rata interna de rentabilitate a
veniturilor viitoare. Astfel+ specialistii au propus un indicator
modificat+ care pre'inta evaluarea proiectelor de investitii mult mai
realist=
1
- 1 ,
1

1
1
1
1
]
1

n
t n
n
t
e t
#)
r #)
*2*M
unde=
n 1
R7R& V rata interna de rentabilitate modificata>
e
r
V rata medie de reinvestire anuala a CF.
1)2
Rata interna de rentabilitate modificata repre'inta raportul intre
valoarea finala a investitiei+ re'ultata din capitali'area veniturilor
viitoare si capitalul alocat in investitia anali'ata.
"entru alegerea unui proiect+ rata interna de rentabilitate a
acelui proiect se compara cu costul capitalului solicitat.
Rata interna de rentabilitate pre'inta cateva limite=
- in situatia in care c2eltuielile si veniturile perioadei pentru un
proiect isi sc2imba semnul mai mult decat o data+ daca au loc
flu#uri de numerar neconventionale+ nu poate fi adoptata o
deci'ie luand in considerare numai acest criteriu>
- in unele situatii rata interna de rentabilitate poate induce o
alta ordine pentru un anumit proiect+ decat cea stabilita prin
intermediul valorii actuali'ate nete.
&ermenul de recuperare 4&
r
7 al sumei alocate pentru investitii
e#prima numarul de ani de recuperare+ prin cas24floX4urile medii
anuale actuali'ate ,CF an act : - a capitalului investit ,7 - si se stabileste
conform relatiei=
an act
r
#)
2
&
:

n
;
0*
;
#)
#)
n
t
n
n
t
an act

+
+
+

1
1
:
- 1 , - 1 ,
/ermenul de recuperare e#prima numarul de ani+ dupa care suma
flu#urilor marginale de tre'orerie devine egala cu suma investitiei.
/ermenul de recuperare impune anumite reguli privind luarea
deci'iei de alegere a unui proiect.
"roiectul de investitii se accepta daca durata de viata a investitiei
este mai mica decat timpul cerut si se respinge+ daca perioada de
recuperare este mai mare decat timpul impus.
Acest indicator permite alegerea variantei optime in functie de
rapiditatea recuperarii capitalului investit. 6eci alegerea unui proiect de
investitii vi'ea'a un termen de recuperare mai mic decat durata de viata
1)3
a investitiei.
/ermenul de recuperare pre'inta limite+ intrucat elimina de la
selectie proiectele de investitii cu o rentabilitate buna pe termen lung si
care pot fi semnificative pentru prosperitatea intreprinderii.
2ndicele de profitabilitate ,7"- e#prima valoarea actuali'ata neta
scontata ,K - pentru o c2eltuiala initiala de investitie egala cu unu+
respectiv rentabilitatea relativa a investitiei pe intreaga perioada de
recuperare a acesteia.
7ndicele de profitabilitate se pre'inta sub forma raportului intre
valoarea actuali'ata neta a intrarilor de tre'orerie si c2eltuiala pentru
investitie+ dupa relatia=

- 1 , - 1 ,
2
;
0*
;
#)
2
0
2P
n
t
n
n
t
t

+
+
+

0A+ 2 0 +

deci
1

+
+

2
0A+
2
2 0A+
2P
,pentru ++n< ani-
Firma trebuie sa retina acele proiecte de investitii care au un
indice de profitabilitate supraunitar+ sa fie indiferenta in alegerea
proiectului daca acelasi indice este egal cu unu si sa respinga proiectul
daca indicele de profitabilitate este mai mic decat unu.
!1 Mana(e'entu% )"*'a*ii #a$ita%u*i%"* )i*'ei
Formarea capitalurilor firmei pre'uma cunostinte de sinte'a si de
anali'a din domeniul finantelor publice+ finantelor firmei+ finantelor
manageriale+ anali'ei economice+ managementului bancar care isi aduc
aportul la solutionarea acestei problematici.
Capitalul este una dintre ideile centrale ale stiintelor economice
si este produs de insusi sistemul economic.
Orice activitate dusa in scopul obtinerii de profit este de
neconceput in lipsa capitalului. Ca factor de productie capitalul este
1)4
repre'entat de active care sunt capabile sa genere'e venit si care au fost
ele insele fabricate
63
.
7n teoria economica se vorbeste de capital fizic si capital
financiar ,sub forma activelor financiare-.
7n practica economica e#ista si alte acceptiuni ale capitalului. O
prima acceptiune se refera la contributia baneasca a proprietarilor+ la o
organi'atie pentru a4i permite acesteia sa functione'e. #apitalul social
este suma furni'ata pe calea emisiunii de catre o societate pe actiuni+
iar capitalul de imprumut este suma obtinuta pe calea apelarii la
credite
64
. Actionarii unei societati pe actiuni sunt nu numai proprietarii
capitalului social+ ai re'ervelor constituite de societate+ ci si ai
profitului retinut+ astfel se poate vorbi de notiunea de capital propriu.
O a doua abordare este aceea care considera capitalul ca fiind
valoarea totala a activelor unei persoane mai putin obligatiile.
Cand ne gandim la capitalul unei firme ne gandim la capitalul
tangibil si ignoram capitalul intangibil. Capitalul uman ,calificarea+
speciali'area sanatatea si altele- sau bunul renume al unei firme sunt
capitalul intangibil
65
.
7ntr4o lucrare ++5conomie politica
66
+ se face preci'area ca in
calitate de factor de productie+ capitalul este repre'entat de #a$ita% *ea%
care se grupea'a in #a$ita% )i0 -i #a$ita% #i*#u%ant.
Capitalul nu inseamna in mod absolut bani+ ci totalitatea
drepturilor de proprietate asupra tuturor activelor investite sau e#istente
la un moment dat intr4o intreprindere.
Capitalul pre'inta cateva caracteristici esentiale=
- este re'ultatul proceselor economice precedente>
- in sfera se include doar banii activi>
- cuprinde bunuri intermediare+ din bunurile mi1loace de
productie.
Aceste active sunt evidentiate in contabilitate cu a1utorul
63
J. 3annocE+ R.5. 3a#ter and 5van 6avis4 6ictionarI of economics+ "enguin
3ooEs+ fift2 edition+1!!2
64
.. ?oanta4 Capitalurile firmei+ 5ditura /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!)
65
&. Francu ( "iata de capital+ 5ditura /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!)
66
++5conomie "olitica+ editata de un colectiv al A.0.5.+ 3ucuresti+1!!5
1)5
bilantului. 7n tarile cu economie de piata+ bilantul contabil infatisea'a
centrali'at si in mod sintetic+ in e#presie valorica+ datele contabilitatii
cu privire la totalitatea mi1loacelor economice ,&- care apartin+ unei
societati comerciale+ precum si resursele ,R- de acoperire a acestora.
&i1loacele economice sunt grupate+ fie dupa componenta si
modul de plasare in activ+ fie dupa sursele de formare+ proprii sau
imprumutate+ in pasiv. 7n toate ca'urile se impune relatia+ care
reliefea'a+ intotdeauna+ o egalitate valorica permanenta=
M A R
Activele in cadrul bilantului pot fi=
- #apitalul fix pasiv ,2ale+ cladiri+ depo'ite+ cai de acces- si alte
elemente de infrastructura materiala sau cu destinatie social4
administrativa>
- #apital fix activ ,masini+ utila1e+ instalatii s.a.- care contribuie
direct la crearea de produse noi>
- #apital circulant ,materii prime+ materiale+ combustibili+
energie+ etc.->
- #apital de circulatie - banii lic2i'i si marfurile ,produse
finite- aflate in curs de e#peditie+ care functionea'a in sfera
circulatiei>
- #apitalul fictiv 4 nu are o valoare reala+ de sine statatoare.
Ca$ita%u% )i0+ activ si pasiv este acea parte a capitalului real
formata din mi1loace durabile a caror valoare se transforma in mod
treptat+ pe parcursul functionarii lor+ asupra noilor produse+ de4a lungul
mai multor procese de productie+ inlocuindu4se dupa mai multi ani de
utili'are+ avand deci o intrebuintare aciclica.
Ca$ita%u% #i*#u%ant este acea parte a capitalului real+ care de
fiecare data se consuma integral+ atat din punct de vedere material+ cat
si valoric+ intr4un singur proces de productie. Capitalul circulant are
prin structura sa o intrebuintare ciclica.
Capitalul circulant impreuna cu capitalul de circulatie formea'a
mi9loacele circulante ale intreprinderii(
- stocurile pentru productie>
- productia neterminata>
1)6
- produsele finite si semifabricatele destinate van'arii+ precum
si cele e#pediate si neincasate inca>
- capitalul banesc aflat in casa intreprinderii sau in contul ei
curent de la banca.
&i1loacele economice isi modifica structura continuu+ in functie
de operatiunile de aprovi'ionare+ productie si desfacere.
6in punct de vedere al modului cum se c2eltuiesc si se
recuperea'a diferitele parti ale capitalului+ miscarea de ansamblu a
acestuia poate fi repre'entata in felul urmator=
unde=
3 V capital banesc investit in cumpararea de factori da productie
,&->
t
!
V documentatie te2nica ,inventii cu brevetele respective+
inovatiile cu documentele de caracteri'are+ licente straine cu
documentele de cesiune+ proiecte refolosibile s.a->
f
<
V capitalul fi#>
c
<
V capitalul circulant>
C V forta de munca>
&_ V produsele finite destinate van'arii>
C_ V veniturile banesti finale obtinute in urma van'arii
productiei.
Aceasta sc2ema constituie e#presia cea mai concentrata a avutiei
pune in evidenta banii+ ca forma initiala si finala a capitalului.
/recerea continua a capitalului dintr4o forma de e#istenta in alta+
1)*
din sfera circulatiei in productie si din nou in sfera circulatiei+
constituie rotatia acestuia. /impul de rotatie sau durata unei rotatii+
repre'inta suma timpului in care capitalul se afla in sfera circulatiei si a
productiei propriu4'ise. Cu cat diferitele parti ale capitalului vor
stationa mai putin in circulatie si productie+ cu atat vite'a de rotatie va
fi mai mare+ iar cantitatea de profit obtinuta va fi si ea mai mare.
7n miscarea lor+ mi1loacele economice ,capitalul-+ apar ca o
valoare care parcurge o serie de modificari legate una de alta+ numite
forme functionale. "otrivit repre'entarii reproduse mai sus+ din forma
baneasca in urma cumpararii diferitilor factori de productie+ asistam la
transformarea capitalului in forma productiva+ apoi in forma marfara+
pentru ca+ in final sa isi recapete forma baneasca.
Kite'a sub care au loc aceste transformari+ depinde la randul ei+
de o serie de factori=
- structura te2nologica a capitalului fi#>
- specificul proceselor de productie si gradul lor de
comple#itate>
- conducerea si organi'area proceselor de productie pe ba'a
principiilor managementului modern+ caracteristicilor
materiilor prime+ cerintelor legate de protectia mediului
incon1urator si totodata tinand seama de situatia interna de pe
piata si con1unctura e#terna+ de pe piata mondiala.
7ntrucat structura te2nologica a capitalului fi# ilustrea'a
compo'itia sa+ se poate stabili compo'itia te2nica a capitalului care
repre'inta cantitatea de capital fi#+ activ si pasiv+ ce revine unui
lucrator+ gradul de utilare a acestuia cu masini+ utila1e+ instalatii si alte
conditii materiale
,
<
#
f
t

unde=
t
#
V compo'itia te2nica a capitalului>
f
<
V capitalul fi# utili'at>
C V cantitatea de forta de munca utili'ata.
O influenta deosebita o e#ercita gradul de intensivitate a
1))
capitalului , c
2
- masurata ca un raport intre capitalul fi# utili'at de o
anumita intreprindere si alte componente de cost+ deci=
energie prime materii de input ,
<
2
f
c
+ +

,
&anagementul financiar+ abordand aspectele esentiale si de
importanta certa si generala+ imparte sursele de formare a capitalurilor
firmei in doua mari categorii=
- surse interne>
- surse e#terne.
F"*'a*ea #a$ita%u*i%"* &in -u*-e inte*ne
0ursele interne reflecta numerarul re'ultat din operatiile
economice derulate de firma.
Keniturile nete proprii destinate formarii capitalurilor repre'inta
sursele interne ,autofinantarea-.
&arimea surselor interne depinde de capacitatea de autofinantare
a firmei. 6imensionarea corecta a acestora+ proiectarea evolutiei lor si
managementul reali'arii lor sunt de importanta vitala pentru firma.
7n literatura de specialitate+ autofinantarea este abordata in
diverse moduri de e#primare+ ca de e#emplu=
- autofinantarea globala sau bruta+ determinata ca diferenta
intre venituri si c2eltuieli>
- autofinantarea de mentinere sau de supravietuire, alcatuita
din amorti'area pentru inlocuire si din profitul destinat
mentinerii nivelului de de'voltare atins>
- autofinantarea de expansiune sau neta, capabila sa finante'e
de'voltarea firmei+ fiind formata din amorti'area si profitul
care e#ced reproductia simpla si sunt destinate ma1orarii
patrimoniului>
- autofinantarea imediata sau lichida, disponibila la acea
data>
1)!
- autofinantarea amanata sau potentiala, care va putea deveni
o realitate certa in anumite conditii.
0ursele interne isi regasesc substanta in=
- sumele re'ultate din amorti'ari>
- sumele re'ultate din scoaterea din functiune a mi1loacelor fi#e
neeficiente sau u'ate fi'ic si moral>
- repunerea in circuitul economic a unor stocuri imobili'ate>
- partea de profit utili'ata pentru de'voltare stabilita de comun
acord cu actionarii+ dupa ce+ acestia s4au convins de eficienta
acestei deci'ii+ respectiv daca data recuperarii sumelor astfel
investite este superioara valorii dividendelor la care ei renunta.
Amorti'area provine din volumul acesteia+ incorporat in
c2eltuieli+ acesta fiind dependent de volumul capitalului fi#+ de metoda
de amorti'are+ de politica de amorti'are promovata de firma si de
volumul scoaterii din u' a activelor fi#e.
Cele mai cunoscute metode de amorti'are sunt urmatoarele=
a- Amortizarea proportionala sau liniara.
5a consta in reparti'area amorti'arii in functie de timpul
calendaristic al mi1locului fi# aflat in functiune. 7ndiferent de productia
reali'ata cu mi1loacele fi#e respective+ amorti'area are aceeasi pondere+
aceeasi cota anuala. 6aca se vor obtine mai multe produse in unitatea
de timp+ atunci pe fiecare unitate va reveni o cota de amorti'are mai
mica. "e de alta parte+ daca productia va scadea+ pe fiecare produs vor
reveni cote de amorti'are mai mari+ iar costul de productie a acestuia va
creste.
b7Amortizarea progresiva.
0e reali'ea'a prin cresterea cotelor de amorti'are in progresie
aritmetica sau geometrica. Aceasta metoda are ca argument evolutia+ in
acelasi ritm+ a u'urii fi'ice combinata cu u'ura morala. Amorti'area in
crestere se poate calcula pe ba'a urmatoarei relatii=
1 - 1 ,
- 1 ,
+
+

dn
t
p
p 0p
A
1!
unde=
t
A
V amorti'area aferenta a anului t>
0
V valoarea initiala a mi1locului fi#>
p
V procentul de crestere a amorti'arii>
t
V anul>
dn
V durata normala de functionare.
5#presia=
1 - 1 ,
- 1 ,
+
+
dn
p
p 0p
trebuie interpretata ca o medie a
amorti'arii actuali'ate. 5a este multiplicata cu factorul
1
- 1 ,

+
t
p
pentru
a evidentia cresterea in timp a amorti'arii.
c7Amortizarea regresiva.
Aceasta metoda presupune stabilirea unor cote de amorti'are
descrescatoare in timp. Ca randul ei+ aceasta descrestere poate fi liniara
sau accelerata. &otivul principal pentru care se recurge la aceasta
metoda consta in preintampinarea efectelor u'urii morale a capitalului
fi# cu precadere in prima parte a duratei lui de functionare. 6e
asemenea+ acest tip de amorti'are are in vedere si randamentul
descrescand al acestui factor de productie si preocuparea pentru
combaterea efectelor fenomenului inflationist.
&odelul de calcul al amorti'arii regresive este urmatorul=
1
- 1 ,


t
t
p p0 A
Astfel+ pentru anii t n
t t t +.......+ + +
3 2 1 + amorti'area se determina
prin
aplicarea unui procent asupra valorii ramase a utila1ului=
p0 A
1

- 1 , - ,
2
p p0 0p 0 p A

2
3
- 1 , -` 1 , a, p p0 p 0p 0p 0 p A
^^^^^^^^^^^^^^^^
1
- 1 ,


t
n
p p0 A
Amorti'area repre'inta pentru ma1oritatea intreprinderilor+ cea
mai importanta resursa de finantare a investitiilor+ dar si cea mai
1!1
importanta resursa proprie cu aceasta destinatie.
%nele intreprinderi utili'ea'a cea mai mare parte din profiturile
obtinute pentru a plati dividende actionarilor lor. Alte firme+ aflate in
plin proces de de'voltare+ prefera sa utili'e'e cea mai mare parte a
profitului pentru a4l reinvesti in e#tinderea activitatii economice.
Alte resurse interne pentru finantarea investiei sunt
repre'entate de sumele obtinute din lic2idarea activelor imobili'ate si
de valorificarea unor resurse interne pe parcursul e#ecutiei obiectivelor
de investitii+ cunoscute in literatura de specialitate ca imobili'ari minus
sau imobili'ari plus.
Autofinantarea asigura firmei o serie de avanta1e= sporeste
cointeresarea firmei pentru a obtine re'ultate superioare+ sporirrea
disponibilitatilor monetare ale firmei+ ma1orarea activului real al firmei+
cresterea reala a capacitatii de finantare a de'voltarii firmei+ cresterea
reala a averii proprietarilor firmei+ cresterea intereselor din interiorul
firmei+ certitudine in acoperirea necesitatilor financiare+ libertate de
actiune+ autonomie.
6in punctul de vedere al surselor proprii+ nu e#ista multe
alternative+ fie se recurge la autofinantare+ fie se aduc aporturi noi la
capitalul societatii.
Autofinantarea este intr4adevar cea mai putin costisitoare solutie+
dar cel mai adesea este insuficienta+ de aceea se apelea'a si la surse
e#terne.
F"*'a*ea #a$ita%u*i%"* &in -u*-e e0te*ne
0ursele e#terne sunt multiple+ dintre acestea fac parte=
- contributia proprietarilor>
- imprumuturile pe termen lung ,imprumuturi obligatare+
imprumuturi bancare+ imprumuturile rambursabile ale altor
instutitii financiare->
- surse nerambursabile ,de la stat+ de la institutii financiare si
comunitati internationale+ de la terti-.
1!2
Contributia proprietarilor
Ca constituirea firmei+ fondatorii aduc+ in mod obligatoriu+ un
aport minim de capital sub diverse forme.
Contributia proprietarilor poarta denumiri diferite= actiuni+ parti
sociale+ parti interese+ in functie de tipologia firmei. 5a poate imbraca
urmatoarele forme=
- capital social subscris>
- capital social varsat>
- capital social nevarsat.
6imensionarea acestor forme repre'inta o bogata sursa
informationala pentru managementul financiar=
- cererea de subscriere peste nivelul ofertei reflecta un semnal
benefic asupra imaginii si credibilitatii firmei>
- nesubscrierea volumului intreg de actiuni din oferta isi pune
amprenta asupra credibilitatii firmei>
- nevarsarea integrala a capitalului subscris+ la un anumit
termen+ reflecta o situatie nefavorabila+ datorata scaderii
credibilitatii firmei sau situatiei financiare necorespun'atoare
a celor care au subscris.
$inatarea prin emisiunea de actiuni
%na dintre cele mai importante surse de capital la care un agent
economic poate recurge in ca'ul unor nevoi legate de infiintarea unei
firme sau de crestere a activitatii ei o repre'inta e'ite*ea &e a#tiuni!
Actiunea este un titlu de valoare+ un titlu financiar sau de
proprietate repre'entand o parte din capitalul social , patrimoniul- al
firmei.
Actiunea este o modalitate de atragere a capitalurilor disponibile+
necesare firmei.
Cansarea actiunilor pe piata pentru a fi subscrise de particulari
repre'inta o forma eficienta de transmitere a dreptului de proprietate.
6in acest punct de vedere+ actiunile sunt o simpla bucata de 2artie
emisa de o societate care e#prima dreptul de proprietate al celui ce o
detine asupra unei parti din averea respectivei firme.
1!3
5misiunea de actiuni+ ca volum si tipologie+ se afla sub
impactul cererii si ofertei.
Kan'area actiunilor se reali'ea'a prin subscriptie desc2isa
,publica-+ atunci cand e#ista posibilitatea cumpararii de actiuni de catre
toti detinatorii de capital sau inc2isa cand accesul este limitat.
Oferta vine din partea detinatorilor de patrimonii ,libere+
negrevate de obligatiuni-+ iar cererea poate proveni din partea
persoanelor fi'ice sau 1uridice ,alte firme+ institutii publice-.
Oferta presupune si pre'entarea unei documentatii+ care are ca
scop promovarea unei imagini credibile. 6ocumentatia pentru oferta
trebuie sa cuprinda=
- principalii indicatori de performanta ai firmei ,cifra de
afaceri+ valoarea adaugata+ costul+ profitul->
- demonstratii privind stabilitatea firmei+ posibilitatile de
de'voltare+ etc.>
- bilantul contabil si contul de profit si pierderi>
- elemente de sustinere din raportul cen'orilor>
- dividendele acordate in ultimii ani>
- obligatiunile vandute si nerascumparate>
- felul actiunilor.
"entru ca oferta publica de actiuni sa se desfasoare cu succes
trebuie indeplinite conditii+ precum firma sa fie suficient de mare+ cu
venituri pe masura dimensiunii+ pregatita corespun'ator pentru intreaga
procedura.
7n ca' contrar+ in functie de scopurile urmarite de societate+
actiunile se distribuie in anumite limite.
Actiunile au o tipologie variata=
dupa forma=
- nominative>
- la purtator.
dupa drepturile conferite actionarilor=
- ordinare>
- preferentiale.
dupa alte criterii=
- cu valoare sau fara valoare>
1!4
- gratuite>
- populare.
7n managementul capitalurilor firmei actiunilor pot fi intalnite la
diferite valori=
la valoare nominala=
a
s
n
+
#
0
unde=
Kn V valoarea nominala>
C s V capital social>
.a V numar de actiuni>
la valoare contabila sau patrimoniala=
a
n
p
+
A
0
unde=
K p V valoarea patrimoniala>
An V activul net>
.a V numar de actiuni.
la valoare intrinseca=
a
nc
i
+
A
0
unde=
Ki V valoarea intrinseca>
Anc V activul net corectat>
.a V numar de actiuni.
la valoare financiara=
dob
div
n f
*
*
0 0
unde=
K f V valoarea financiara>
1!5
Kn V valoarea nominala>
Rdiv V rata dividendelor>
Rdob V rata doban'ii.
la valoarea de randament=
dob
pn
n r
*
*
0 0
unde=
K
r
V valoarea de randament>
Kn V valoarea nominala>
Rdob V rata doban'ii>
R pn V rata profitului net.
5misiunea de actiuni noi presupune doua alternative= emisiunea
la valoarea nominala a vechilor actiuni ,aceasta metoda este mai greu
de aplicat in situatia in care firma are un numar mai mare de actionari-
si emisiunea de noi actiuni.
#resterea valorii nominale a actiunilor vechi presupune apelul la
economiile actionarilor e#istenti si acordul acestora de a subscrie.
5misiunea de actiuni noi presupune emiterea si van'area de noi
actiuni+ care pot fi cumparate de oricine doreste+ vec2ii actionari avand
un drept preferential de subscriere.
Kaloarea de emisiune a unei actiuni noi trebuie sa fie apropiata
de valoarea de piata a unei actiuni vec2i pentru a limita 9efectul de
diluare9 a rentabilitatii actiunilor+ prin impartirea profitului la un numar
mai mare de actiuni.
Prima de emisiune+ diferenta intre valoarea de emisiune si cea
nominala+ este folosita pentru acoperirea c2eltuielilor oca'ionate de
emisiune si este o re'erva in pasivul bilantier alaturi de capitalul social
sau se incorporea'a in acesta printr4o noua crestere de capital.
6iferenta dintre valoarea de piata inainte de cresterea de capital
si valoarea dupa cresterea de capital repre'inta dreptul de subscriere.
6reptul de subscriere este de fapt pierderea de valoare a actiunii
vec2i cu care trebuie recompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi
afectat de suplimentarea capitalului social.
Cresterea de capital prin incorporarea re'ervelor+ a primelor de
emisiune si a profiturilor nereparti'ate+ nu aduce un aport nou+ ci da
1!6
posibilitatea atribuirii gratuite de actiuni noi sau de crestere a valorii
nominale a actiunilor vec2i.
6repturile pe care actiunile le confera detinatorilor sunt=
sa transfere actiunile detinute ,in functie de felul actiunii-
liber+ inclusiv prin van'are+ fara restrictii>
sa participe prin vot+ la alegerea membrilor consiliului de
administratie al firmei>
dreptul de a participa la managementul firmei+ in luarea
deci'iilor de de'voltare+ divi'are sau lic2idare etc.>
dreptul de remunerare a actiunii>
dreptul de participare la ma1orarea capitalului social>
sa participe la profiturile si pierderile societatii+ inclusiv la
impartirea activelor ramase in ca'ul in care societatea devine
falimentara.
&a1orarea capitalului social se poate reali'a printr4un aport in
natura sau prin aport in bani+ prin convertirea unor noi creante+ prin
fu'iune.
"rincipalele avanta1e pe care le generea'a ma1orarea capitalului
social sunt=
ma1orarea capitalului social solutionea'a o cri'a de fonduri
pre'enta>
un capital social superior promovea'a o buna imagine a
firmei>
ma1orarea capitalului social diminuea'a in mod corespun'ator
riscul de firma.
$ormarea capitalurilor firmei prin imprumuturi obligatare
Formarea capitalurilor firmei prin imprumuturi obligatare este a
doua sursa e#terna principala de formarea a capitalurilor.
@bligatiunile sunt titluri de valoare+ negociabile+ repre'entand un
drept de creanta asupra capitalurilor imprumutate unei societati. 6e
obicei+ aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat
subscrierile la capitalul social si nu afectea'a dreptul de proprietate al
actionarilor.
1!*
Obligatiunile sunt remunerate cu venit fi#+ sigur ,dobanda- de
catre cei care le4au pus in circulatie publica sau inc2isa.
Obligatiunile pot fi clasificate in urmatoarele categorii=
dupa forma=
- nominative>
- la purtator>
dupa remunerare=
- clasice>
- inde#ate>
- participante>
- convertibile in actiuni>
- convertibile in bani.
6eci'ia privind emisiunea de obligatiuni apartine Adunarii
Jenerale a Actionarilor si se reali'ea'a prin institutii care actionea'a ca
intermediar ,societatile de valori mobiliare-+ in nume propriu sau ca si
garant al emisiunii.
5misiunea de obligatiuni presupune pe de o parte e#istenta unui
compartiment cu sarcina de urmarire a rascumpararii si remunerarii
obligatiunilor emise si agregarea emisiunii de catre o banca+ ca si
conditii obligatorii+ iar pe de alta parte e#istenta unei documentatii de
emisiune.
Oferta de obligatiuni este reali'ata de catre stat+ institutii publice+
firme si alte persoane 1uridice+ iar cererea este formulata+ de regula+ de
persoanele fi'ice si 1uridice.
"rospectarea pentru emisiune ia in considerare elemente ca=
volumul obligatiunilor emise anterior+ modul si conditiile de
rascumparare a noilor obligatiuni+ valoarea nominala+ rata doban'ii+
durata imprumutului si modalitatea de rambursare+ pretul de emisiune+
pretul de rambursare.
Marimea imprumutului obligatar se stabileste in functie de
necesitatile de finantare+ valoarea de emisiune a unei obligatiuni putand
fi egala cu valoarea nominala ,la paritate- sau mai mica ,sub paritate-+
ceea ce le face mai atractive.
1!)
5misiunea nu poate depasi o patrime din patrimoniul
emitentului.
!urata imprumutului si modalitatea de rambursare repre'inta
perioada de timp cuprinsa intre data emiterii si data rambursarii.
7mprumutul este rambursat potrivit unui calendar indicat in obligatiune.
0e stabileste in functie de nevoile de acoperit si de esalonarea in timp a
acestor nevoi.
Rambursarea unui imprumut obligatar se poate reali'a prin
urmatoarele modalitati=
- amorti'ari constante si anuitati variabile ( rambursarea se
face prin transe egale de imprumut>
- anuitati constante si amorti'ari variabile ( pentru a avea
anuitati constante este necesar ca rambursarile imprumutului
sa varie'e crescator si compensator cu variatia descrescatoare
a doban'ii>
- rambursarea integrala>
- rascumpararea prin bursa.
*ata dobanzii este stabilita de catre intreprinderea+ in functie de
conditiile pietei financiare si este inscrisa pe obligatiune. 6obanda se
stabileste si se poate ridica+ de catre detinatori+ anual sau semestrial
prin intermediul unui cupon atasat fiecarei obligatiuni.
0aloarea nominala este valoarea inscrisa pe obligatiune+ functie
de care se stabileste dobanda.
6iferenta intre valoarea de emisiune si valoare nominala
repre'inta prima de emisiune, iar diferenta intre valoarea rambursata
,mai mare- si valoarea de emisiune repre'inta prima de rambursare.
$ormarea capitalurilor firmei prin imprumuturi bancare pe
termen mediu si lung
.ivelul structura si costul imprumuturilor bancare re'ulta din
negocierea dintre solicitant cererii de fonduri si societatea bancara.
Conditiile de negociere a creditelor are in vedere urmatoarele
elemente=
- necesarul total de resurse pentru reali'area proiectului>
- contributia cu resurse proprii a investitorului si alte
1!!
cofinantari e#istente>
- mediul economic>
- caracteristicile investitiei si domeniul in care se reali'ea'a>
- piata noilor produse>
- fe'abilitatea proiectului etc.
5lementele creditului care se negocia'a cu banca sunt= marimea
creditului+ rata doban'ii+ comisioane+ esalonarea transelor de punere la
dispo'itie a creditului+ perioada de gratie+ termenul de rambursare si
esalonarea rambursarii creditului+ eventualele penali'ari+ dimensiunea
si structura garantiilor creditului
"rocesul de negociere trebuie foarte bine reali'at tinand seama
de planurile de afaceri+ demonstratiile privind indicatorii de
performanta+ demonstratiile privind ofertele de niveluri de doban'i+ de
comisioane+ de conditii de anga1are si rambursare etc.
0copul final al acestui proces de negociere il repre'inta avanta1ul
reciproc client4banca+ cresterea economica generala si progresul
economico4social.
0ursele e#terne mai pot imbraca forma=
- fondurilor nerambursabile
subventii si alocatii de la bugetul de stat>
din sponsori'ari>
de la institutii bancare sau financiare
internationale.
- emisiunii si plasarii actiunilor straine pe piata nationala>
- emisiunii si plasarii obligatiunilor straine pe piata nationala.
2
CAPITOLUL XII
SISTEMUL INFORMATIONAL AL INTREPRINDERII
0istemul informational repre'inta ansamblul ierar2i'at de
procese informationale prin intermediul carora se asigura cone#iunile
informationale dintre sistemul de conducere si sistemul condus+ dintre
elementele componente ale acestui sistem+ dintre intreprindere si
sistemul economico 4financiar de ansamblu+ in vederea reali'arii de
catre intreprindere a obiectivelor proprii in concordanta cu obiectivele
generale ale intreprinderii+ in conditii de ma#ima eficienta.
0istemul informatic este un sistem informational in care
mi1loacele de prelucrare automata sunt preponderente.
/eoria si practica organi'ationala si manageriala recunosc ca
functiuni ale sistemului informational ( informatic=
functia decizionala a sistemului informational4informatic
reflecta rolul acestuia ( de a asigura elemenetle
informationale necesare adoptarii deci'iilor>
functia operationala a sistemului informational4informatic
asigura ansamblul informatiilor necesare pentru
operationali'area deci'iilor+ a metodelor manageriale in
reali'area obiectivelor firmei>
functia de documentare a sistemului informational4informatic
e#prima menirea sa gnoseologiga+ in virtutea careia se
inregistrea'a o serie de informatii ce servesc imbogatirii
cunostintelor personalului si care numai ulterior este posibil
sa fie folosite pentru a lua deci'ii sau pentru efectuarea
anumitor operatii.
5lementele de ba'a ale unui sistemul informational sunt= datele+
informatiile+ flu#urile informationale+ circuite informationale+ purtatorii
de date si informatii+ mi1loace de tratare a informatiilor+ resursele
umane.
21
+! In)"*'a*ea -i in)"*'atia
7nformarea repre'inta un proces comple# de cunoastere+ de
investigare si anali'a a obiectivelor fenomenelor si proceselor care au
loc in mediul incon1urator al intreprinderii.
7nformarea imbratisea'a toate domeniile de activitate
omeneasca+ fiind omnipre'enta in procesul de gandire si creatie+ in
procesul de instruire si actuali'are sistematica a cunostintelor+ in
cercetarea fundamentala si aplicativa.
7nformarea este indispensabila progresului in toate ramurile de
activitate.
7nformatia in timp si spatiu este forma comunicabila a realitatii.
7nformatia este un mesa1 cu caracter de noutate despre
evenimentele care s4au petrecut+ se desfasoara sau vor avea loc in
interiorul si e#teriorul sistemului.
6in punct de vedere al conducerii+ informatia este o instiintare
care are scopul de a genera reactii+ care la randul lor declansea'a
actiuni.
Cocul informatiei in cadrul procesului de conducere poate fi
repre'entata grafic astfel=
Figura 12.2 Cocul informatiei in procesul managerial
;>
7nformatiile se pot clasifica in functie de urmatoarele criterii=
in functie de criteriul organizatoric=
6*
/ ?obeanu 4 &anagement+ 5ditura %niversitaria+ Craiova+ 2
AC/7%.5 65C7O75
7.FOR&A/75
22
- informatii la nivel macroeconomic>
- informatii la nivel microeconomic>
dupa sursa de provenienta=
- informatii interne>
informatii transmise de organele de
conducere>
informatii primite de conducerea
unitatii de la organele subordonate>
informatii ce se sc2imba intre diversele
compartimente organi'atorice ale
intreprinderii.
- informatii e#terne>
din punct de vedere functional=
- informatii de stare>
- informatii de intrare>
- informatii de iesire>
- informatii de cooperare>
- informatii de e#ecutie>
din punct de vedere al utilitatii lor=
- informatii de previ'iune>
- informatii de planificare operativa si
programare curenta>
- informatii de de pregatire lansare>
- informatii de control si de reglare>
- informatii de de evaluare si raportare>
dupa criteriul gradului de prelucrare=
- informatii primare>
- informatii derivate>
- informatii de anali'a si sinte'a>
in functie forma de prezentare=
- informatii orale>
- informatii scrise>
- informatii audiovi'uale>
23
tinand seama de etaloanele informationale=
- informatii cantitative>
- informatii valorice>
dupa criteriul structurii si a modului de folosire=
- informatii transmisibile sau folosite direct>
- informatii transmisibile sau utili'abile
numai dupa o prelucrare prealabila>
dupa forma de cuprindere=
- informatii sintetice>
- informatii analitice>
in functie de reflectarea in timp a proceselor si fenomenelor
economice=
- informatii active+
- informatii pasive+
- informatii previ'ionale>
tinand seama de locul in care sunt evidentiate si de unde se
extrag datele soliciate de conducerea intreprinderii=
- informatii contabile+
- informatii statistice>
- informatii te2nic4operative.
in functie de posibilitatile de culegere si de prelucrare=
- informatii comensurabile>
- informatii necomensurabile.
7nformatiile presupun anumite cerinte calitative. Calitatea
informatiilor se masoara prin intermediul unor indicatori specifici+
dintre care cei mai importanti sunt=
realismul ( se refera la ilustrarea corecta a proceselor si
fenomenelor din interiorul si din e#teriorul intreprinderii+ la
utili'area informatiilor care sa reflecte fidel situatia
intreprinderii din mediul sau ambiant>
complexitatea sau multilateritatea ( asigurata de abordarea
fenomenelor si proceselor din diverse puncte de vedere=
24
economic+ financiar+ te2nic+ social si regasirea acestora in
informatii etc>
fiabilitatea si precizia ( presupune reflectarea aspectelor de
esenta si de detaliu care sa inlature ambiguitatea mesa1elor>
conciziunea si sinteza ( e#primarea sintetica si clara a
mesa1elor+ a elementelor de noutate+ a specificului situatiilor>
oportunitatea 4 pre'entarea informatiei in volumul+ structura
si nivelul de prelucrare cerute la un anumit moment+
asigurandu4se astfel derularea de procese deci'ionale si
operationale eficace>
dinamismul ( in sensul ilustrarii situatiilor+ faptelor in
evolutia lor si nu static+ cu evidentierea permanenta a
tendintelor viitoare+ a trendurilor acestora+
adaptabilitatea ( este redata de adaptabilitatea informatiilor
la caracteristicile utili'atorului+ la specificul problemelor de
re'olvat+ a cerintelor emitentilor+ a gradului de informare+ a
nivelului de pregatire+ a timpului care se dispune etc.
+!+ Su*-e%e in)"*'atii%"*
7nformatiile provin dintr4o mare varietate de surse+ din care sunt
e#trase datele in vederea alimentarii permanente a procesului
cunoasterii diferitelor aspecte ale activitatii la diferitele niveluri
organi'atorice ale intreprinderii.
6aca tinem seama de domeniul din care provin informatiile+
sursele de informatii se pot clasifica astfel=
legislatia economico4financiara ( sursele de informatii provin
din legi+ ordonante+ norme metodologice.
7n spri1inul acestei surse de informatii vine si literatura
economico4
financiara care ofera o serie de metode si procedee de actiune+ avanta1e
si de'avanta1e+ in raport de anumite conditii+ real'arile pe plan national
sau international. 7n conclu'ie+ aceste surse permit o informare
comple#a a personalului de e#ecutie si a celui de conducere.
planificarea economico4financiara ( furni'ea'a date
25
informationale de plan sau de buget+ precum si de progno'a
economica+ tinand seama de datele economice privind
reali'arile+ resursele financiare+ umane si materiale
disponibile+ necesitatile sociale+ precum si legislatia si
literatura de specialitate>
evidenta economica ( repre'inta partea cea mai insemnata a
surselor de informatii. Circa *F din volumul informatiilor
furni'ate de evidenta economica provin din domeniul
contabilitatii si pre'inta avanta1ul ca sunt e#acte deoarece se
ba'ea'a pe documente legal intocmite si verificate periodic
prin inventarieri si balante de verificare.
7n functie de nivelul organi'atoric+ sursele informationale se
constituie=
la nivel macroeconomic ( sursele sunt concentrate in acte
normative+ materiale sau dari de seama centrali'ate cu
caracter statistic si contabil+ in documentele inc2eiate in urma
controalelor sau actiunilor intreprinse de organele statului.
"rincipalele surse la nivel macroeconomic sunt bugetul de stat si
raportul de e#ecutie a acestuia+ darile de seama statistice de raportare a
indicatorilor cantitative sau calitativi+ centrali'ate la nivel de economie
sau pe ramuri+ darile de seama contabile+ documentarile efectuate in
teren de organele de specialitate+ studiile documentare legate de
prospectarea pietei interne si e#terne etc.
la nivel microeconomic ( sursele de informare se grupea'a
in surse interne si e#terne.
7n cadrul surselor e#terne sunt cuprinse informatiile care reflecta
operatiuni si fenomene economice consemnate in documente+ evidente
analitice si sintetice ale intreprinderii.
0ursele e#terne provin de la organele centrale coordonatoare si
de sinte'a economica+ de la clienti interni si e#terni ,corespondenta
privind relatiile contractuale+ informatii cu privire la asistenta te2nica-+
de la furni'ori interni si e#terni ,contracte+ modalitati de decontare+
etc.-+ de la organele bancare ,e#trasul de cont-+ de la oficiile
documentare ,anc2ete sociale+ sonda1e de opinie-

26
CAPITOLUL XIII
EVALUAREA INTREPRINDERII
/! Eva%ua*ea int*e$*in&e*ii - ne#e-itate &e)ini*e -i #%a-i)i#a*e
Kaloarea de piata a unei intreprinderi+ a unui bun sau a unui activ
a pre'inta interes pentru actionari+ creditori+ anga1ati+ clienti.
Kaloarea resurselor economice ale unei intreprinderi este o
marime particulara+ care se stabileste tinand seama de anumiti factori=
caracteristicile sectorului=
- declin>
- stagnare>
- crestere.
momentul evaluarii>
obiectul evaluarii= investitii in capitaluri+ preluarea
van'arii in scopul rete2nologi'arii+ divi'arii etc.+ asigurari+
garantarea unor imprumuturi>
pozitia si performantele financiare.
5valuarea nu este obligatorie pentru intreprindere+ insa e#ista
anumite momente in care este absolut necesara=
in ca'ul in care se fac modificari in marimea si structura
capitalului>
in situatia in care au loc modificari referitor la numarul si
componenta asociatilor sau actionarilor>
in ca'ul tran'actiilor comerciale>
in ca'ul actiunilor 1uridice cu scop patrimonial ,falimente+
succesiuni->
pentru garantarea unor imprumuturi+ etc>
7n literatura de specialitate+ evaluarile sunt clasificate in functie
de mai multe criterii
6)
=
6upa obiectul supus evaluarii+ se disting=
evaluarile de bunuri>
6)
A. 7sfanescu+ A. @utu ( "ractica evaluarii economice a intreprinderii+ 3uletin
economic legislativ nr.2:1!!5+ 5ditura /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+1!!5
2*
evaluarile de elemente intangibile>
evaluarile de active economice>
evaluarile de intreprinderi.
6upa scopul pentru care se efectuea'a evaluarea+ se disting=
evaluarile contabile+ efectuate in conformitate cu prevederile
Cegii contabilitatii nr. )2:1!!1>
evaluarile administrative4 efectuate ca urmare a unor deci'ii
administrative sau a unor reglementari speciale>
evaluarile economice ( efectuate cu scopul de a
/inand seama de metoda folosita+ evaluarile se pot grupa in=
evaluari patrimoniale ( abordea'a e#clusiv latura
patrimoniala>
evaluari prin capacitatea beneficiara ,prin randament+ prin
rentabilitate->
evaluari combinate ( abordea'a atat aspectul patrimonial+ cat
si pe cel al afacerii>
evaluari pe ba'a cifrei de afaceri.
6upa beneficiarul final al evaluarii+ acestea se clasifica in=
evaluari pentru beneficiara directi>
evaluari pentru institutii financiar4bancare>
evaluari pentru institutii si organisme publice>
evaluari pentru instante 1udecatoresti>
evaluari pentru persoane fi'ice ,salariati+ mostenitori sau alte
persoane care intentionea'a sa ac2i'itione'e pac2ete de
actiuni sau sa se asocie'e->
evaluari pentru alte persoane 1uridice care doresc sa
ac2i'itione'e actiuni+ sa se asocie'e+ sa fu'ione'e+ sa aduca
port de capital etc.
/!+ Eva%ua*ea $at*i'"nia%a a int*e$*in&e*ii
Va%"a*ea $at*i'"nia%a
2)
5valuarea patrimoniala permite masurarea situatiei nete a
intreprinderii+ se stabileste valoarea globala tinand cont de bunurile din
activ si de datoriile de pasiv. Aceasta valoare se numeste valoare
matematica sau activ net.
Activul net contabil sau valoarea contabila a intreprinderii este
data de valoarea totala a activelor mai putin valoarea datoriilor=
!t At An
unde=
An
V activul net contabil ,valoarea patrimoniala neta:situatia
neta->

At
V active totale>

!t
V datorii totale.
Acest model se ba'ea'a pe anali'a unor elemente
incontestabile+ urmarite si verificate de catre contabilitate= valoarea de
origine a intreprinderii este ec2ivalenta cu capitalul sau initial in
numerar+ iar valoarea actuala este repre'entata de activul re'ultat din
acest capital si din activitatea lui de e#ploatare+ sub re'erva
reevaluarilor necesare+ deoarece contabilitatea lucre'a cu costuri
istorice.
Kaloarea patrimoniala neta se mai poate detemina prin
adaugarea la capitalul social a re'ultatelor sau re'ervelor ce revin
actionarilor.
Astfel+ se disting doua e#presii ale valorii=
valoarea patrimoniala contabila direct reiesita din
documentele contabile+ care sunt surprinse in costuri
istorice>
valoarea patrimoniala reevaluata ( incorporea'a diferentele
ce pot e#ista intre valorile contabile si valorile economice
,supraevaluate sau subevaluate-.
Kaloarea patrimoniului net este recomandat a fi uili'at numai
intr4o economie de relativa stabilitate+ intrucat aceasta valoarea nu
reflecta valoarea de piata a intreprinderii.
A#tivu% net #"*e#tat a% int*e$*in&e*ii
2!
7ntrucat valoarea unei intreprinderi trebuie sa fie adusa cat mai
aproape de valoarea de circulatie se recurge la corectarea valorii
patrimoniale contabile. Aceasta operatiune ia in considerare toate
elementele bilantiere si gradul de utilitate a acestora=
reevaluarea activelor necorporale consta in anali'area si
evaluarea elementelor intangibile incluse in activul unei
intreprinderi
6!
=
- licente+ brevete+ marci care pot fi evaluate in
functie de redeventele care ar putea fi incasate
din utili'area acestora>
- dreptul de leasing ( se poate evalua in functie de
c2iria anuala multiplicata cu un coeficient de la 3
la 6>
- cunostintele te2nologice se evaluea'a la o rata de
actuali'are mai mare in raport de prima de risc
care cuantifica volatilitatea acestor active
necorporale>
- clientela 4 se poate evalua tinand seama de costul
de formare a retelei de distributie= c2eltuieli de
recrutare a agentilor economici+ c2eltuieli de
pregatire si speciali'are+ primele pentru ca
acestia sa fie rentabili.
7n literatura de specialitate
*
e#ista si alte abordari ale activelor
necorporale. 5le sunt tratate ca nonvalori si sunt ignorate atunci cand se
determina activul net corectat+ dar sunt incluse in calculul goodXill4
ului intreprinderii care se adauga la activul net corectat pentru a da
valoarea acestuia.
evaluarea activelor corporale se reevaluea'a diferit in functie
de componenta lor=
4 terenuri>
4 constructii>
6!
7. 0tancu 4 Finante+ /eoria pietelor financiare+ Finantele intreprinderilor+ Anali'a
si gestiunea financiara> 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 1!!*
*
K. /roaca 4 &anagement financiar bancar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+
22
21
4 masini si utila1e+ mi1loace de transport
Avand in vedere cele patru momente specifice principiilor
evaluarii elementelor patrimoniale+ activele corporale+ conform
legislatiei in vigoare+ se evaluea'a la urmatoarele categorii de valori=
valoarea de intrare in patrimoniu ,valoarea contabila-+ valoarea de
inventar+ valoarea bilantiera sau de inc2idere a e#ercitiului+ valoarea de
iesire din patrimoniu.
evaluarea activelor financiare 4 se evaluea'a la media
cursurilor bursiere a titlurilor de participatie+ a valorilor
mobiliare de plasament etc.+ in functie de pretul de revan'are+
de valoarea actuali'ata a dividendelor sau a doban'ilor
incasabile+ de rata doban'ii etc.
evaluarea activelor circulante se evaluea'a distinct in functie
de specificitatea fiecarui element in parte ,la nivelul costului
de cumparare+ la nivelul costurilor de productie+ la nivelul
preturilor de van'are->
determinarea activului brut corectat prin insumarea tuturor
elementelor de activ reevaluate>
evaluarea elementelor de pasiv ( provi'ioane+ datoriile
intreprinderii>
determinarea activului net corectat ,activul net cori1at- ca
diferenta intre activul net corectat si valoarea totala a
datoriilor+ astfel=
!A A3# A+#
unde=

A+#
V activul net corectat>

A3#
V activul brut corectat>
!A V valoarea actuala a datoriilor.
sau
211
A.C V Capitaluri proprii G "lus valoare ( 0ubvaloare 4
4 5lemente de activ care nu au valoare ,c2eltuieli si
obligatii-.
/!/ Eva%ua*ea )inan#ia*a a int*e$*in&e*ii
5valuarea financiara permite cuantificarea valorii de randament a
intreprinderii aferente actuali'arii veniturilor nete viitoare pe care le
va inregistra. "atrimoniul este evaluat prin ceea ce poate aduce el in
viitor=
n
n
t
t
t
r
*
r
0)
- 1 , - 1 ,
"r
1
+
+
+

unde=

0)
V valoarea financiara>
"r V profituri anuale viitoare>

t
V 1+2+3+^^.+n ani de viata economica a intreprinderii
* V valoarea re'iduala la de'investirea finala a intreprinderii
sau
valoarea de revan'are dupa ++n9 ani>

r
V rata de actuali'are.
7n practica+ daca presupunem ca intreprinderea pastra'a
capacitatea ei productiva in viitor+ se recurge la capitali'area
re'ultatelor pre'ente+ astfel=
g r
!

1
+
r g <
unde=

1
!
V dividendul pentru anul viitor>

g
V rata constanta de crestere anuala a dividendului.

212
/!1 Eva%ua*ea 'i0ta a int*e$*in&e*ii
5valuarea mi#ta se ba'ea'a pe o combinatie de metode in
stabilirea valorii unei intreprinderi. 7n functie de te2nicile aplicate+
metodele combinate de evaluare pot fi grupate in urmatoarele
categorii
*1
=
stabilirea valorii prin ponderarea intre o valoare patrimoniala si una
de rentabilitate>
7n practica+ valoarea intreprinderii este determinata potrivit
relatiei=
2
i
P
A+#
0
+

unde=

0
V valoarea intreprinderii+
A+#
V activul net corectat>

i
P
V valoarea intreprinderii calculata pe ba'a rentabilitatii
acesteia+
ca raport intre capacitatea beneficiara e#primata prin
profit
,"- si rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe
piata
financiara ,i-.

stabilirea valorii prin influentarea valorii patrimoniale+ dupa relatia=
GA A+# 0 +
unde=
A.C V activul net corectat>
JA V goodXill4ul.
G""&Fi%%-u% repre'inta e#cedentul de valoare a intreprinderii
*1
K. /roaca 4 &anagement financiar bancar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+
22
213
peste valoarea de piata atribuita elementelor identificabile ale activelor
sale+ la un moment dat. 5#cedentul de valoare are ca sursa bunele
relatii ale intreprinderii cu clientii sai+ competenta te2nica+ amplasarea
favorabila fata de reteaua de aprovi'ionare ( desfacere+ calitatea si
speciali'area personalului+ strategia firmei+ calitatea si performanta
managementului+ criterii financiare ,fond de comert+ lic2iditatea+
capacitatea de indatorare- etc.
JoodXill4ul repre'inta capacitatea intreprinderii de a reali'a
supraprofit+ comparativ cu nivelul mediu al sectorului de activitate.
JoodXill4ul se poate determina astfel=
ca diferenta intre valoarea financiara si valoarea patrimoniala. ,daca
diferenta este negativa atunci aceasta e#prima un ,a&Fi%%:>
prin actuali'area flu#urilor viitoare de supraprofituri=
a
i A+# P
GA

unde=
P V profitul net>
A+#
V activul net corectat>
i
V rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata
financiara>
a
V rata de actuali'are.

214
BIBLIOGRAFIE
1. A.6RO.7C 3.C.+ 4 "erformanta firmei+ 5ditura "olirom+
7asi+2>
2. 3AR3%C50C% C.+ 4 6iagnosticarea intreprinderilor in
dificultate economica+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+23>
3. 3A/RA.C5A 7.+ ,coordonator- 4 6iagnosticul si evaluarea
intreprinderii+ 5ditura Risoprint+ Clu14.apoca+ 23>
4. 3A/RA.C5A &.+ 3A/RA.C5A &. C.+ 4 Anali'a financiara
intreprinderii. 5ditura Risoprint+ Clu14.apoca+ 24>
5. 3A/RA.C5A &.+ 4 Risc si faliment+ 5ditura 6acia+ Clu14
.apoca+23>
6. 3OJ6A. 7.+ 4 /ratat de management financiar banacar+ 5itura
5conomica+ 3ucuresti+ 22>
*. 3%05 C.+ 07&7.7CA &.+ &ARC% ..+= 4 Anali'a economico4
financiara+ 5ditura 0crisul Romanesc+ Craiva+23>
). CAR%./% C.+ CAR%./% J.+ /A.A0O7% J.+ 4 &anagement
financiar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+ 23>
!. CAR%./% C.+ CAR%./% J.+ 4 Anali'a economico4financiara
a firmei+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+ 22>
1.CAR%./% C.+ CA"A6%07 C.+ CAR%./% J.+ 4 Anali'a
economico4financiara la nivel microeconomic+ 5ditura
%niversitaria+ Craiova+ 25>
11.CAR%./% J.A.+ /A.A0O7% J.5.+ 4 &anagement financiar4
bancar+ 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+ 2*>
12.CAR%./% J.A.+ 3ACAC50C% A.+ 4 &odelarea proceselor si
deci'iilor financiare. 5ditura Academica 3rancusi+ /g4@iu+ 2*>
13.CAR%./% J.A.+ 3ACAC50C% A.+ 4 "revi'iune si strategii
macroeconomice. 5ditura Ager+ /g4@iu+ 25>
14. CA"A.% 7.+ A.J?5CAC?5 C.+ 4 7ndicatori economici pentru
managementul micro si macroeconomic<+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+ 2>
215
15.CO@OCAR% C.+ 4 Anali'a economico4financiara+ 5ditura
5conomica+ 3ucuresti+24>
16.CR5CA.A C.+ 4 ;Anali'a afacerilor<+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+22>
1*.6RAJO/A K.+ C7O3A.% A.+ O3R5@A C.+ 6RAJO/A &.+ 4
&anagement financiar+ Kol 7. Anali'a financiara si gestiunea
financiara operationala+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 23>
1).6RAJO/A K.+ C7O3A.% A.+ O3R5@A C.+ 6RAJO/A &.+ 4
&anagement financiar+ Kol 77. "olitici financiare de
intreprindere+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+ 23 >
1!.67.% 5.+= 4 Anali'a economica si financiara a firmei+ 5ditura
A05+ 3ucuresti+23>
2.67.% 5.+= 4 Rentabilitatea firmei in practica+ 5ditura All 3ecE+
3ucuresti+24>
21.6O3RO/A K.+ 4 Restructurare si de'voltare economica+ 5ditura
/eora+ 3ucuresti+24>
22.5CO37C7 ..+ 4 0istemul documentelor contabile+ 5ditura
%niversitaria+ Craiova+ 2) >
23.5RO040/ARb C.+ 4 Anali'a situatiei financiare a firmei+
5ditura 5conomica+ 3ucuresti+21>
24.J?7ORJ?7% A.+ 4 Anali'a economico4financiara la nivel
microeconomic+ 5ditura 5conomica+ 3ucuresti+24>
25.?OA./A ..+ 4 Capitalurile firmei+ 5ditura /ribuna 5conomica+
3ucuresti+ 1!!) >
26.?AC"5R. ".+ A50/O. @.F.+ 5%J5.5 F.+ 3R7J?A &.+ 4
Finante manageriale4modelul canadian+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+1!!)>
2*.70FA.50C% A.+. si colaboratorii 4 5valuarea intreprinderii+
5ditura /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+1!!)>
2).70FA.50C% A.+ 0/A.50C% C.+ 3A7C%07 A. 4 Anali'a
economico4financiara+ 5d.5conomica+ 3ucuresti+ 5ditia a774
a+24>
2!.70FA.50C% A.+ ,coordonator- 4 J2id practic de anali'a
economico4financiara+ 5d. /ribuna 5conomica+ 3ucuresti+1!!!>
3.70FA.50C% A. RO3% K. ?R70/5A A.&.+ KA07C50C% C.+4
Anali'a economico4financiara+ 5ditura A05+ 3ucuresti+22>
216
31.&7?A7 7. 4 Anali'a situatiei financiare a agentilor economici+
5ditura &irton+ /imisoara+1!!*>
32.&ARJ%C50C% 6.+ ,coordonator- 4 Anali'a economico4
financiara+ 5ditura Fundatiei Romania de maine+ 3ucuresti+2>
33."5/C% &.+= 4 Anali'a economico4financiara a intreprinderii+
5ditura 5conomica+ 3ucuresti+23>
34."O"50C% K.C.+ /A.A0O7% J.C.+ CAR%./% J.A. (
Jestiunea si managementul financiar al intreprinderii+ 5ditura
0itec2+ Craiova+ 26>
35."O"50C% K.C.+ /A.A0O7% J.C.+ CAR%./% J.A. (
Jestiunea si managementul financiar al intreprinderii ( sinte'e+
aplicatii practice.+ 5ditura 0itec2+ Craiova+ 26>
36.RO&A.50C% &.C.+ 4 &anagement general+ 5ditura
%niversitaria+ Craiova+ 2)>
3*.RO&A.50C% &.C.+ 4 5tica in afaceri+ 5ditura %niversitaria+
Craiova+ 2)>
3).RO37.0O. 0.+ 4 &anagement financiar+ 5ditura /eora+
3ucuresti+ 1!!)>
3!.R%0% C.+ AC3% &+ 4 6iagnosticul si strategia firmei+ 5ditura
/ribuna 5conomica+ 3ucuresti+ 25>
4.0"A/AR% @.+ 4 Anali'a economico4financiara instrument al
managementului intreprinderilor+ 5ditura 5conomica+
3ucuresti+24>
41.0/A.C% 7.+ 4 Finante ,/eoria pietelor financiare+ Finantele
intreprinderilor+ Anali'a si gestiunea financiara-+ 5ditura
5conomica+ 3ucuresti+2>
42.0/5F5A ".+ 4 Anali'a re'ultatelor intreprinderii+ 5ditura &irton+
/imisoara+22>
43./oader C.+ 4 0.7.A.6.+ 5ditura %niversitaria+ Craiova+ 2)>
44./oader C.+ 4 7nformatica economica+ 5ditura %niversitaria+
Craiova+ 2)>
45./oader C.+ 4 3irotica si ba'e de date+ 5ditura %niversitaria+
Craiova+ 2)>
46./ROACA K.+ 4 &anagement financiar bancar+ 5ditura
Academica 3rancusi+ /g4@iu+ 22>
4*./OC5 &.+ 4 Anali'a economico4financiara+ 5ditura %niversitara+
21*
3ucuresti+24>
4).K7./7CA J. 4 6iagnostic financiar si evaluarea intreprinderii+
5ditura /eora+ 3ucuresti+1!!)>
4!.KACC5A.% J?.+ 4 RO3% K.+ J5ORJ50C% ..+= ;Anali'a
economico4financiara+ 5d. 5conomica+ 3ucuresti+24>
5.KA6%KA C. 5.+ 4 5valuarea si finantarea investitiilor. 5ditura
Academica 3rancusi+ /g41iu+ 2*.
51.KA6%KA C. 5.+ KA6%KA &.+ 4 Concurenta si preturi+ 5ditura
Academica 3rancusi+ /g41iu+ 2*.
21)