Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

Studiu AMSEM Studiul privind exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate si crearea sistemului de colectare a redeventelor Toate drepturile de utilizare, numai cu acordul scris AMSEM Termeni utilizati: Ameliorator - persoana care a creat sau a descoperit si a dezvoltat un nou soi sau persoana care este angajatorul acelei persoane; posesorul de brevet pentru soi, sau titular, sau proprietar al soiului protejat, sau succesorul in drepturi al titularului; CPVR - Community Plant ariety !ig"ts- #reptul Comunitar asupra Soiului de Plante- Certi$icat acordat de %$iciul Comunitar al #repturilor Soiurilor de Plante & CP %, pentru soiurile cali$icate pentru a $i protejate pe baza testelor #'S ( distinctivitate, uni$ormitate, stabilitate) e$ectuate la nivel Comunitar, care trebuie respectat pe tot teritoriul 'E; Durata brevetului & durata brevetului de soi este aceeasi cu durata de protectie daca se platesc ta*ele anuale de mentinere in vigoare a brevetului pentru soi; Durata protectiei & este de +, ani pentru $ructe, vita de vie si carto$ si de -. ani pentru celelalte specii, atat in !omania cat si in celelalte state ale 'E; Fermier & orice cultivator al unui soi protejat/ producator de seminte dintr-un soi protejat, producator care $oloseste samanta certi$icata sau samanta de $erma 0SS provenita de la un soi protejat; ($ermierul poate $i inregistrat sau neinregistrat pentru producerea de seminte sau pentru orice alta activitate agricola); Folosirea in scop privat & e*emplu/ pentru "rana animalelor din $erma proprie, pentru "rana $amiliei, $ara dreptul de comercializare sau sc"imb cu alte $erme; FSS & 0arm Saved Seed- Samanta de $erma, provenita de la un soi protejat prin brevet, cultivat de acel $ermier, pe care o $oloseste pentru insamantare pentru recolta anului (anilor) urmator; IP - 1ntellectual Property & Proprietate intelectuala; Micul !ermier"# $con!orm Re%ulament &'(()*+)CE, $ermierii care cultiva o supra$ata pe care se produce ec"ivalentul unei productii sub 2- tone de cereale si care pot $olosi seminta de $erma 0SS pentru care plateste o remuneratie ec"ivalenta, in principiu, de .,3 din valoarea unei ta*e de licenta platita pentru un soi protejat cultivat de $ermier ( legislatia nationala nu de$ineste notiunea de 4mic $ermier5) ;
6

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

P-Rs & Plant 8reeder !ig"ts- #repturile amelioratorului asupra soiului protejat prin brevet pentru soi sau un titlu ec"ivalent; Privile%iul !ermierului & $olosirea semintei de $erma-0SS, $ara autorizatia titularului de brevet pentru soi sau a altui titlu ec"ivalent su conditia platii unei remuneratii care reprezinta ca valoare, in principiu, .,3 din valoarea unei ta*e de licenta platita pentru un soi protejat cultivat de $ermier; Redeven.a & drepturile banesti cuvenite pentru pentru e*ploatarea soiurilor protejate prin brevet pentru soi sau un alt titlu de protectie ec"ivalent e*istent la nivel european sau national ( de e*7 Certi$icatul comunitar pentru soi CP ! (Community Plant ariety !ig"ts) ; Remunera.ie & plata ec"itabila pe care trebuie sa o ac"ite $ermierii pentru $olosirea semintei de $erma-0SS, $ara autorizatia amelioratorului, pentru cultivarea pe terenurile proprii, in scop necomercial, pentru uz propriu a soiurilor protejate din speciile din ane*a la 9egea -..:622;, republicata in -,,<; Soi prote/at & soiul nou caruia, in urma e*aminarii indeplinirii criteriilor de brevetare, i s-a acordat un brevet pentru soi in !omania sau un alt titlu de protectie ec"ivalent valabil pe teritoriul unui stat membru 'E sau 'P% ; Soi prote/at la nivel national & soi protejat pe baza 9egii -..:622; privind protectia noilor soiuri de plante, republicata in -,,<, care con$era protectie soiului respectiv (numai) pe teritoriul !omaniei; Soi prote/at la nivel 0E & soi protejat pe baza !egulamentului -,,6:622=:CE prin care soiul este protejat la %$iciul Comunitar pentru Protectia Soiurilor &CP %, pe intreg teritoriul 'niunii Europene; Soi inre%istrat in catalo%ul R1 & soi care in urma e*aminarii indeplinirii criteriilor de inregistrare (#'S sau, pentru anumite specii si C') pentru a putea $i comercializat in !omania si in celelalte state membre 'E- soiul poate sa nu $ie protejat; Soi inre%istrat in Cataloa%ele CE & soiurile inregistrate pentru comercializare in statele membre se inregistreaza automat si in Cataloagele CE la speciile la care se constituie ast$el de cataloage; Ta2e brevetare & ta*ele care se platesc la organizatia abilitata prin lege pentru inregistrarea si e*aminarea cererii de brevet; Ta2e anuale & ta*ele de mentinere in vigoare a brevetului pentru soi ; Ta2e de licenta & ta*e care se platesc de cel ce primeste autorizatie din partea amelioratorului, titular de brevet, sa inmulteasca si:sau sa cultive soiul protejat; TRIPS - Trade-!elated aspects o$ 1ntellectual Property !ig"ts- Aspecte ale #repturilor de Proprietate 1ntelectuala in relatie cu comertul; 0P1V - 1nternational 'nion $or t"e Protection o$ >e? arieties o$ Plants- 'niunea
-

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

1nternationala pentru Protectia >oilor Soiuri de Plante; 3T1 - @orld Trade %rganization- %rganizatia Mondiala a Comertului;

1. Introducere

Obiectivul principal al acestui studiu este acela de a prezenta si evalua legislatia existenta in domeniul protectiei soiurilor de plante, cu privire la exercitarea drepturilor amelioratorilor, in scopul crearii unui sistem organizat de colectare a drepturilor banesti cuvenite acestora. Se va descrie situatia drepturilor de proprietate intelectuala asupra soiurilor nou create in Romania si in alte tari europene sau din lume care prezinta interes pentru atingerea scopului propus, si managementul acestor drepturi. Se va analiza modul de abordare a exceptiilor de la drepturile conferite prin protectie, amelioratorilor ca detinatori de titlu de protectie sau a mentinatorilor, titulari, ai acestor drepturi, aplicarea privilegiului fermierului ca o componenta de baza a recuperarii drepturilor banesti in vederea continuarii procesului de creare de noi soiuri. Deasemeni se va analiza evolutia industriei semintelor, influenta acesteia asupra modului de colectare eficienta a drepturilor banesti .

1.2 Consideratii generale

roblema protectiei noilor soiuri de plante in lume a aparut cand s!a cerut +

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv institutelor de cercetari agricole publice, sa!si valorifice mai eficient rezultatele cercetarilor in domeniul ameliorarii soiurilor de plante prin obtinerea de bemeficii materiale. "anagerii acestor unitati de cercetare au intrevazut posibilitatea obtinerii de venituri, prin acordarea de licente fermierilor , pentru soiurile create in institute de cercetare publice. Dar recuperarea c#eltuielior si nivelul de colectare al drepturilor banesti depindea de cererea si interesul fermierilor pentru astfel de soiuri si de capacitatea acestor institutii de a!si apara drepturile.$ceasta, in conditiile economiei de piata unde apareau limitari din cauza dezvoltarii sectorului privat dotat cu alte resurse umane mai motivate si mai bine remunerate Rezulta faptul ca institutele de cercetari publice nu au capacitatea. de a!si negocia si lansa pe piata produsele obtinute prote%ate prin drepturi de proprietate intelectuala&I Rs'. De aceea s!au infiintat Centre de cercetare agricola internationala prevazute cu compartimente specializate in apararea drepturilor de proprietate intelectuala si care asigurau legatura cu grupurile tinta, furnizandu!le acestora informatii cu privire la soiurile nou create, te#nologiile specifice si recuperarea drepturilor banesti. S!a creat asfel un ec#ilibru intre cercetarea publica si companiile private de seminte si s!a pus in practica colectarea drepturilor banesti intelectuala&I Rs'. e de alta parte dezvoltarea sectorului privat al industriei semintelor a dus la o mai buna legatura intre domeniul public si fermieri in ceea ce priveste soiurile prote%ate si la sc#imbari semnificative in activitatea de creare de noi soiuri si de producere a semintei elita fiind necesara monitorizarea mai eficienta la nivel national si global. $ceasta, la nivel national presupune stabilirea in ce masura regimul proteciei soiurilor & ( ' necesare conservarii germoplasmei cu potential economic ridicat, pe baza drepturilor de poprietate

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv influenteaza proritatile cercetarii publice in crearea de soiuri, afecteaza structura industriei de seminte auto#tona si determina optiunile pentru micii si marii fermieri , care se simte mai acut in tarile in curs de dezvoltare Realitatile politice, ressursele administrative limitate,realitatile economice diferite din aceste tari indica ca fiind nerealista stabilitatea masurilor privind intarirea drepturilor de proprietate intelectuala pentru soiurile prote%ate daca nu se implementeaza un sistem centralizat de monitorizare a drepturilor de proprietate intelectuala.. $sfel I Rs trebuie sa fie o parte integranta a procesului de dezvoltare la nivel national in functie de propriile prioritati si de capacitati. )ste deasemeni necesar sa se faca eforturi sustinute de carte factorii implicati in aceasta activitate pentru armonizarea internationala aplicand prevederile * O( si C (O.

1.+ Drepturile proprietatii intelectuale si creatiile vegetale

Drepturile acordate pentru crearea de noi soiuri sunt instrumente legale prin care amelioratorul , proprietarul soiului ,exclude de la comercializare , alte persoane numite terti pentru o perioda limitata de timp, ceea ce reprezinta de fapt un monopol temporar asupra exploatarii creatiei sale, in conditii specifice si care la sfarsitul periodei de protectie, devine de domeniul public. ,rebuie subliniat ca drepturile acordate sunt drepturi teritoriale, se bazeaza pe legi nationale si opereaza in interiorul granitelor tarii care acorda titlul de protectie. Intrucat nivelul de dezvoltare economica este diferit si nivelul de protectie este diferit , adaptat si in conformitate cu realitatile nationale. Cele mai importante obiecte ale prprietatii intelectuale sunt brevetele de inventie,modelele de utilitate, marcile si cop-rig#t la care se adauga designul industrial si programele de calculator. Datorita necesitatii asigurarii securitatii alimentare si a sanatatii publice guvernantii .

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv au fost constrinsi sa introduca la nivel national, prevederi legislative , in domeniul creatiilor vegetale.,deoarece criteriile de brevetabilitate aplicate pentru brevetele de inventie nu erau aplicabile pentru soiuri. ornind de la aceste constatari a aparut necestatea fundamentarii unui sistem special A sui generis@ . In primul rand soiurile sunt produse biologice, usor de reprodus si de inmultit iar pentru multiplicare necesita folosirea repetate a materialului biologic initial. In al doilea rand fermierii care folosesc soiurile nou create, aplica implicit si te#nologiile de cultura ale acestor soiuri nou create, sunt in numar foarte mare si din acest motive este greu de monitorizat expolatarea soiurilor prote%ate si daca se respecta regimul de protectie. In al treilea rand in multe tari impunerea unui control privind exploatarea soiurilor prote%ate, este o c#estiune politica exrem de sensibila in conditiile in care securitatea alimentara si valorile culturale afecteaza minima subsistenta a populatiei rurale. .u in ultimul rand crearea de noi soiuri s!a bazat initial pe cercetarea publica ,pornind de la premiza ca germoplasma, existand in natura ,este de interes national, public. Dezvoltarea biote#nologiei moderne a adus noi provocari protectei proprietatii intelectuale in domeniul crearii de noi soiuri. "ulte din te#nicile folosite in biote#nologie, au devenit o parte importanta a selectiei conventionale in ameliorarea soiurilor de plante si au fost prote%ate prin brevete de inventie, cu implicatii nedorite pentru proprietarii soiurilor prote%ate prin sistemul sui generis. Dar te#nicile biote#nologice folosite in crearea de noi soiuri a%uta la intelegerea geneticii fiecarei specii,respectiv soi, permite analize sofisticate, furnizeaza informatii privind reproducerea soiurilor si implicit conduce la dezvoltarea protectei soiurilor nou create .

1./ Sistemele de protectie sui generis

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

Dezvoltarea createi in domenul pantelor cultivate si a industriei semintelor in S*$ si )uropa a creat premizele aparitiei unui sistem de protectie , specific soiurilor,prima lege fiind elaborata in 10+1, lant atent $ct care se aplica numai speciilor care se inmultesc pe cale vegetativa., ca fructele si plantele ornamentale ,si care nu excludea folosirea materialului parental pentru imultirea sexuata.In ani ce au urmat in )uropa s!au dezvoltat mai multe sisteme de protectie a soiurilor.ca de exemplu, sigilarea semintei provenite de la ameliorator, practicata in 2ermania ,si recompense materiale sub forma de premii , acordate de organizatiile fermierilor folosita in Olanda. Sistemul legal de protectie a soiurilor care a functionat in )uropa incepand cu anii 10/1 a fost armonizat in 1031 odata cu fondarea Conventei * O( si a unui sistem special care prevedea norme pentru stabilirea si descrierea caracteristicilor unice ale unui soi care sa fie distinct, uniform si stabil&D*S'.Conventia * O( a fost revizuita de trei ori, in 1042,.1045 si 1001, prin modificarile aduse intarindu!se gradual drepturile amelioratorului. Conditiile pentru acordarea protectiei, prevazute in Conventia * O( sunt6 soiul trebuie sa fie nou, distinct, uniform,stabil din punct de vedere al caracterelor morfologice si sa poarte o denumire unica , inregistrata care sa permita identificarea soiului.,itularul soiului prote%at respectiv activitati in amelioratorulu persoana fizica sau %uridica ori detinatorul cu materialul de spre imultire,producerea si titlului de protectie are dreptul exclusiv de a exploata soiul prin efectuarea urmatoarelor legatura multiplicarea,conditionarea,oferirea vanzare,

vanzarea,comercializarea,exportul,importulsi depozitarea in orice scop. .iciuna din aceste activitati nu este permisa tertilor fara autorizatia amelioratorului,sau a titularului ,care poate fi acordata in anumite conditii si limitata in timp.)xceptie de la exercitarea drepturilor ameloratorilor, fac,activitatile efectuate privat si in scop necomercial, experimentale sau activitatile de creare de noi soiuri. Deasemeni

<

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv conventia permite optional conform art.17&2' restrictionarea drepturilor ameloratorilor in relatia cu fermierii,permitand acestora, folosirea materialului de inmultire din soiul prote%at cultivat in fermele lor pentru reinsamantare cu salvgardarea intereselor amelioratorilor.$ceasta presupunea plata unor recompense banesti. $sa cu vom remarca in analiza ce urmeaza ,multe state membre * O( au introdus astfel de prevederi in legile nationale privind protectia soiurilor. roblema protectiei A sui generis@ , a intaririi drepturilor de proprietate intelectuala pentru soiurile nou create ,a devenit de mare importanta dupa anul 1001 cand a fost adoptat $cordului ,RI S care cerea introducerea protectiei soiurilor in toate statele membre dar nu impunea protectia soiurilor, prin brevete de inventie. $stfel art.24.+b prevede @ protectia soiurilor, prin brevet , printr!un sistem sui generis sau printr!o combinatie dintre cele doua @ .Introducerea conceptului sui generis reflecta doua tendinte8 primul un numar de tari din .ord si Sud au respins idea introducerii obligatorii a brevetelor de plante , al doilea ,negociatorii nu au a%uns la un numitor comun privind alternativa la brevetul de inventie pentru protectia soiurilor. Ca atare ,RI S!ul lasa libertatea de apreciere statelor membre 9,O de a alege modul de aplicare a prevederii privind protectia soiurilor. In general introducerea protectiei soiurilor de plante a fost si este a tarilor in curs de dezvoltare, membre 9,O care au avut de ales intre sistemul * O( sau crearea unui sistem propriu specific situatiei tarii lor. $sfel unele tari au ales implementarea sistemului * O( care fara indoiala, a avut functia de armonizare legislativa si te#nica a protectei soiurilor, iar altele au ales sisteme care corespundeau partial cu Conventia * O( si care inafara de drepturile ameloratorului, au introdus si drepturile fermierului , In prezent cele doua concepte sunt general acceptate dar creaza o multitudine de contradictii in ceea ce priveste exercitarea drepturilor amelioratorilor, recuperarea drepturilor banesti de la fermieri ,ca urmare a exploatarii soiurilor prote%ate. *nele tari ca statele africane s!au organizat in O$ I adoptand un regim de protectie ;

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv modelat dupa * O(.$lte tari ca India au decis sa implementeze asemeni sa prote%eze fermierii. Organizatia pentru *niatea $fricana a luat o initiativa unica redacando lege model de protectie a drepturilor comunitatilor locale, fermierilor si amelioratorilor si reguli pentru accesul la resursele biologice locale. :egea se concentreaza asupra definirii drepturilor comunitatilor, fermierilor si amelioratorilor8 prevede recunoasterea drepturilor comunitatii asupra resurelor biologice si de a beneficia in colectiv de folosirea lor. De fapt legea permite interzicerea folosirea resurselor si cunostiintelor traditionale in cazurile in care aceasta este in detrimentulcomunitatii si mostenirii integritatii naturale si culturale.In cazul folosirii lor statul trebuie sa ramburseze comunitatii 71; din beneficiile provenite din folosirea acestora.. Sunt cuprinse si prevederile Conventiei * O( referitoare la exceptile de la drepturile ameloratorului, respectiv privilegiul fermierului. Dezvoltarea sistemului sui generis s!a dovedit isuficienta ,cu toate eforturile facute de organizatia 9,O si de tarile membre de a implementa prevederile art 24.+.b prin adoptarea modelului * O( ."ai mult in sistemul <R exista o tendinta tot mai puternica impotriva recunoasterii drepturilor fermierului si de creare a unui mecanism diferit de compensatii banesti pentru ameloratori. Datorita evolutiei metodelor traditionale de creare de noi soiuri si folosirii te#nicilor biote#nologice , se asteapta modificari semnificative privind inovarea, in sistemele sui generis de protectie a soiurilor. ( care omite sa

acorde protectie amelioratorilor pentru exploatarea comericala a soiurilor lor si de

1.7 Industria semintelor si drepturile de proprietate

intelectuala
Drepturile de proprietate intelectuala pot afecta diferitele componente ale fluxului de obtinere a semintei, de la cercetarea si obtinerea de noi soiuri de plante, 2

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv pana la imultirea comercializarea si desfacerea semintelor. In tarile industrializate imultirea , comercializarea si desfacerea semintelor sunt aproape in exclusivitate operatii comerciale. In domeniul amelorarii soiurilor de plante , situatia este si mai complexa.Intreprinderile comerciale domina piata la culturile cu valoare economica ridicata ca de pilda , porumbul, bumbacul,soia , leguminoasele si fura%ele, iar companiile la care initial ma%oritatea veniturilor proveneau din imultirea semintelor, in present pentru a se mentine pe piata semintelor investesc mult in activitatea de cercetare. entru culturile din speciile cu o mai mica valoare comerciala, o pozitie importanta in creaarea de soiuri o detin universitatile si unitatile de cercetare guvernamentale si firmele private specializate8soiurile obtinute sunt imultite si comercializate de firme private sau cooperative. Cercetarea fundamentala in domeniu ca de pilda , dezvoltarea a noi metode de selectie , etc. ramane in sarcina institutiilor publice.Dar prin aplicarea te#nicilor biote#nologiei in domeniul inovarii la soiurile de plante ,si odata cu aceasta, posibilitatea aplicarii pentru obtinerea de brevete de inventie a dus la activarea industriei private si la transformarea companiilor nationale in intreprinderi multinationale. entru aceste companii la care sunt prevazute compartimente speciale pentru protectia I Rs , se asigura atat mentinerea pozitiei firmei pe piata dar si un mi%loc de exercitare a drepturilor conferite de protectie prin urmarirea apararii drepturilor de exploatare, negocierea licentelor , obtinerea drepturilor banesti si acordarea de asistenta %udiciara in caz de incalcari ale drepturilor.

6,

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv In ma%oritatea tarilor in curs de dezvoltare ameliorarea are origini diferite dar in general a cazut in responsabilitatea din cercetarii stiintifice publice prin programe guvernamentale fiind privita ca un mi%loc de stimulare a economiei rurale si de asigurare a securitatii nationale in alimentatie. Similar, producerea de samanta din soiurile nou create comercializarea si desfacerea au fost considerate mai mult un transfer te#nologic decat o operatie comerciala. "ai recent unele tari in curs de dezvoltareau au stimulat dezvoltarea sectorului de industrie a semintelor prin privatizarea programelor de cercetare in acest domeniu pentru a incura%a rea companiilor private auto#tone sa investesca, alaturi de investitorii straini pentru a putea face competitiei. Din pacate cercetarea fundamentala a ramas publica si fiind insuficient subventionata de guverne, nu poate face fata concurentei. Deasemeni un numar mare de fermieri, pentru resemanarea recoltei viitoare. folosesc samnta retinuta din propria recolta sau saminta necertificata si care nu provine de la cele mai bune soiuri prote%ate, fapt ce se reflecta in calitatea recoltelor. $cest fapt se petrece in conditiile in care , Conventia * O(, actul1001 sunt prevazute doua exceptii cruciale ,de la exercitarea dreturilor ameloratorului& <R', rima in art 17.1 permite folosirea materialului biologic apartinind soiului prote%at pentru activitati de crearea de noi soiuri, cu conditia ca atunci cand se obtin soiuri esential derivate din soiul intial ,sa se ceara acordul primului ameliorator pentru exploatarea soiului )D(.$ doua este dreptul fermierilor de a!si pastra samanta din recolta obtinuta, prin cultivarea unui soi prote%at, pentru anul urmator ,cu conditia utilizarii numai pentru necesitatile din ferma proprie, asa numitul A privilegiul fermierului @ $mbele exceptii sunt in prezent mult disputate deoarece se a%unge la conflict de interese privind exercitarea drepturilor intre creatorii de soiuri! ameloratorii si fermieri , cu consecinte nefaste pentru crearea de noi soiuri, si cultivarea de soiuri de calitate superioara de catre fermieri .

66

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

2. :egislatia europeana si legislatiile nationale privind

drepturile de proprietate intelectuala pentru soiurile nou create

2.1 Sistemul Comunitar de protectie a soiurilor a aparut si are ca scop recunoasterea drepturilor de proprietate intelectuala pentru noile soiuri de plante pe intreg teritoriul Comunitatii )uropene..

C (R se bazeaza pe Regulamentul Comunitar )C 2111=0/ din 24 iulie 100/ prin care se infiinteaza Oficiul Comunitar pentru protectia soiurilor C (O ca organ specializat al Comisiei )uropene ,avand ca principala sarcina reglementarea protectei soiurilor in Comunitatea )uropeana.C (O opereaza din anul 1007 ,si ma%oritatea prevederilor din Regulamentul 2111 privind protectia comunitara a soiurilor, se bazeaza pe actul1001 al Conventiei * O(.. In vederea implementarii Regulamentului de baza privind si completate aceste prevederi ,respectiv conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un soi candidat pentru acordarea Certificatului Comunitar de rotectie a Soiului,C (R . $stfel obiectivele operationale ale C (O pentru implementarea C (R sunt6 sa ia decizii asupra cererilor C (R , sa efectueze examinarea formala si examinarea te#nica pentru fiecare crere,sa urmareasca plata taxelor pentru examinare si mentinere in vigoare a C (R sa ccordoneze conducerea rxaminarii te#nice efectuata de Oficiile nationale de 6(R , Consiliul )uropei si Comisia europeana au emis o serie de reguli si norme in care sunt explicitate

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv protectie a soiurilor in numele C (O pentru fiecare cerere, sa decida asupra rezultatelor examinarii te#nice privind disinctivitatea, unformitatea, stabilitatea si noutatea soului candidat la protectie, sa verfoce denumirea propusa , sa ia #otarari de acordare a protectiei sau de respingere a cererii, sa decida daca obiectiile formulate de terti impotriva acordarii protectiei sunt intemeiate,sa stabileasca un Registru Oficial pentru cererile C (R, sa asigure calitatea examinarii pentru acordarea C (R, sa participe activ la sesiunile te#nice organizate la nivel national,comunitar si international privind protectia soiurilor, sa dezvolte un sistem eficient de comunicare intre amelioratori si C (O pentru a facilita desfasurarea procedurilor de examinare si eliberare a certificatelor comunitare de protectie a soiurilor. ornind de la constatarea ca ,dreptul de protectie asupra soiului& (R' este o forma de proprietate intelectuala asemanatoare brevetelor de inventie ,dar cu ameloratorului @ fermierului @ prevederi specifice care fac diferenta, repectiv A exceptiile de la exercitarea drepturilor care permite tertilor sa foloseasca materialul biologic in scopul continuarii procesului de creare de soiuri , si @ privilegiul care da dreptul fermierilor, pentru speciile prevazute in anexa la Regulament, sa foloseasca samanta pentru uz propriu in ferma sa ,fara a avea consimtamantul amelioratorului, apar o serie de probleme legate de aplicarea acestor exceptii , deoarece drepturile banesti obtinute de investitorii in crearea de soiuri, nu acopera c#eltuielile efectuate. $ceste probleme se gasesc pe agenda Comisiei )uropene, a asociatiilor producatorilor de samanta, ,rebuie subliniat faptul ca in )uropa ,Oficiul Comunitar C (O ,cu statutul de agentie europeana functioneaza in parale lcu 2+ de oficii nationale care acorda titluri nationale de protectie a soiurilor, valabile pe teritoriul tarilor in cauza. europe , internationale si nationale ale amelioratorilor si

6+

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv rincipalele obiective ale sistemului C (R sunt urmatoarele6 sa asigure o protectie a soiurilor, armonizata pe intreg teritoriul*), sa contribuie la competitivitate in industria semintelor si in agricultura europeana realizand un ec#ilibru intre ameloratorii, creatori de soiuri, si fermieri., tinind seama de necesitatile sociale, sa contribuie la mentinerea si dezvoltarea diversitatii resurselor genetice vegetale si obtinerii de productii agricole printr!un sistem eficace de protectie a proprietatii intelectuale soiuri care soiurilor de plante nou create, sa stimuleze ameloratorii sa investeasca in cercetarea si dezvoltarea activitatii de creare de noi sa raspunda necesitatilor actuale si viitoare, sa permita sc#imbul de soiuri si material biologic intre amelioratori in vederea continuarii experientelor pentru obtinerea de noi soiuri, oferind o mai buna protectie impotriva actelor de contrafacere, piraterie si frauda Referindu!ne la drepturile amelioratorilor posesori de certificate de protectie comunitara &C (R ', urmatoarele actvitati in legatura cu constituentii sau materialul recoltat apartinind soiului prote%at, necesita autorizatia amelioratorului6 producerea sau reproducerea &inmultirea', conditionarea in scopul mutiplicarii, oferirea spre vanzare, vanzarea sau alte forme de comercializare, exportul sau importul din, si in *niunea )uropeana.. C (R nu se extind asupra activitatilor private si cu scop necomercial , aupra activitatilor de creare , descoperire si dezvoltare de noi soiuri.Ca si Conventia * O( $ctul 1001, in art 1/ al Regulamentului de baza )C 2111=100/, sunt prevazute derogari de la C (R , numite@ privilegiul fermierului @ si respectiv@ farm save seeds@ >SS, si conditiile in care se aplica ele. $ceste prevederi dau permisiunea micilor fermieri de a folosi soiurile prote%ate, cultivate in fermele proprii ,pentru imultirea si semanarea noii recolte fara autorizatia titularului, pentru anumite specii de plante, considerate esentiale pentru subzistenta, fara plata de recompense banesti. In aceasta categorie incadreaza fermierii care nu obtin anual productii mai mari de 02 de tone de cereale. Ceilalti fermieri trebuie sa plateasca o remuneratie ec#itabila respectiv, mai scazuta decat costul unei licenta de exploatare pentru imultirea si producerea de samanta, din se

6=

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv soiul prote%at, calificat de certificarea oficiala ca de cea mai slaba calitate, in acea zona de cultura..Deasemeni sunt reglementate obligatiile individuale ale fermierilor care folosesc aceste soiuri. In completarea Regulamentului de baza, in Reglementarea Comisiei )uropene? 435=07 se defineste notiunea de mici fermieri si suprafetele de teren care se incadreaza in notiunea de ferma mica, se precizeza , informatiile pe care este obligat sa le furnizeze fermierul si=sau procesatorul de samanta, titularului certificatului comunitar la cererea acestuia si deasemeni la solicitare organizatiilor nationale oficiale implicate in aceste activitati.Cu toate acestea, aplicarea acestor prevederi privind exercitarea drepturilor ameloratorilor rspectiv plata compensatiilor banesti de catre europene ineficienta pentru ameliorarori .$cestia de noi soiuri. In Regulamentul de baza sunt prevederi privind intarirea drepturilor titularilor detinatori de C (R dar actionarea in instanta a fermierilor sau a producatorilor de samanta pentru recuperarea drepturilor banesti ,se bazeaza pe %udecarea cauzelor de Curtile nationale de $pel in prezent neexistand o Curte )uropeana specializata care sa %udece incalcarea drepturilor comunitare privind protectia soiurilor. Sunt prevazute reguli care stabilesc statul membru *) in care se %udeca cauza, in functie de domiciliul reclamantului si al paratului. $poi este de competenta statului membru de a stabili ce instanta nationala va instrumenta cazul. Regulamentul 2111 prevede si anumite sanctiuni pe care curtile nationale sa le emita in cazul incalcarilor.C (R. *lterior adoptarii Regulamentului de baza si a normelor de implementare s!a elaborat Directiva europeana 211/=/5)C de catre si regimul C (R. "ai mult , prevederi privind incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala pentru arlamentul )uropean si de Consiliu care fundamenteaza intarirea drepturilor de proprietate intelectuala in *) in care este inclus fermieri, atat pentru protectia comunitara cat si pentru protectia nationala, s!a dovedit in multe tari nu isi pot recupera banii investiti pentru folosirea soiurilor create si continuarea activitatii experimentale pentru crearea

6.

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv soiurile de plante sunt incluse si in Regulamentul Consilului )C 1+5+=211+, referitor la actiunile vamilor impotriva bunurilor suspectate ca incalca anumite drepturi de proprietate intelectuala,unde sunt prevazute si masurile ce se iau la vama impotriva acestor bunuri. rincipalele provocari pentru regimul C (R in viitor sunt 6 sa se asigure ca ameloratorii au la dispozitie un sistem eficace de exercitare a drepturilor lor, ca drepturile acordate sunt in conformitate cu prevederile *niunii privind Competitia si nu favorizeaza crearea de monopoluri pe piata, sa se asigure ca acordarea de C (Rs nu conduce la costuri nerezonabile pentru cei care folosesc aceste soiuri ,sa asigure conformitatea reglementarilor C (R cu reglementarile internationale precum Conventia * O( ,RI S, C<D ) C ca si tratatul I, 2R>$. Deasemeni sa raspunda la noile provacari in domeniul roprietatii Intelectuale ,create prin dezvoltarea noilor te#nici de ameliorare si reproducere ca aceea de creare de soiuri modificate genetic si alte aplicatii ale bote#nologiei, in conditiile in care diferitele sisteme de protectie a proprietatii intelectuale pentru creatiile vegetale, nu sunt conflictuale , fiind bine delimitate din punct de vedere al ariei de protectie.

2 .2 :egislatia statelor membre * O(, cu privire la exercitarea

drepturilor amelioratorilor si la exceptii

Din analiza legislatiei statelor membre * O( se consta ca ma%oritatea prevederilor inglobeaza ca substanta , prevederile de baza ale Conventiei * O( $ctul 1001, cu exceptia acelor state care au aderat ,si mai functioneaza pe baza Conventei * O( actul 1045. In *niunea )uropeana sunt doua grupe de tari, cele care au facut parte din *niune inca de la infiintarea acesteia si tari care au aderat ulterior. $cest lucru se 6A

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv reflecta si in legislatia in domeniul protectiei sui generis a noilor soiuri de plante , in exercitarea drepturilor amelioratorilor si includerea de exceptii pentru aplicarea privilegului fermierului respectiv >SS. De pilda in legea nationala franceza privind protectia soiurilor de plante care a fost elaborata in 1041, nu sunt prevazute exceptii de la exercitarea drepturilor amelioratorilor, dar ca membru *) trbuie sa aplice aceste prevederi pentru soiurile C (R. R > 2ermana si!a modificat legislatia intiata in1057, in 1002 si apoi in 1004 cand la art11a& 2' pentru speciile incluse in art 1/ al Regula mentulu ide baza )C 2111=0/ limitari ale efectelor protectiei si anume8@ protectia soiurilor nu se extinde asupra materialului obtinut de un fermier in ferma proprie prin semanarea de material de imultire din soiul prote%at pentru speciile continute in lista anexata, cu exceptia #ibrizilor si a soiurilor sintetice ,si materialul de imultire folosit este considerat A samanta de ferma@ >SS cu conditia ca fermierul sa se conformeze prevederilor de la alin.+ si 3 ale art11a. &+'un fermier care se foloseste de >SS este obligat sa plateasca titularului o remuneratie 6<

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv ec#itabila, mai mica decat valoarea agreata pentru obtinerea de mateial de imultire din soiul prote%at in aceasi zona de cultura , rezultat dintr!un drept de exploatare acordat de ameliorator in exercitarea drepturilor sale, conform art11.&/' acordurile intre proprietarii soiurilor si fermieri cu privire la valoarea remuneratiei se poate baza pe acordurile existente intre organizatiile profersionale. &7' revederea de la alin.&+'nu se aplica pentru micii fermieri in intelesul art.1/&+' al Regulamentului )C 2111=0/. &3'>ermierii care se folosesc de>SS si procesatorii care actioneaza in numele lor li se cere sa furnizeze informatii proprietarului soiului prote%at cu privire la cantitatea de samanta de ferma folosita. @ $celeasi prevederi se regasesc in legea austriaca privind protectia soiurilor nr.111 ,amendata in 2112, in sectiunea /&+'. In legea daneza nr15/=2115 privind protectia soiurilor art 13. 2 se arata ca,@ folosirea materialului de imultirea de catre fermieri se face cu plata unei redevente corespunzatoare catre proprietarul soiului prote%at 8 la alin.2 A orice persoana care inmulteste soiul nou creat pentru a!l folosi in scop profesional pe terenul sau trebuie sa plateasca o redeventa proprietarului soiului 8 ali.+ prevede ca A orice persoana care imulteste noul soi este oblogat sa informeze proprietarul soiuluipentru calculaarea si colectarea redevente @ 8 alin./@ aceste prevederi sunt valabile si pentru materialul recoltat din acest soi daca fermierul nu are autorizatia proprietarului @ $stfel se poate observa ca aceasta lege este destul de actuala&2115', sunt incluse exceptiile de la exercitarea drepturilor amelioratorului, dar nu exista notiunea de >SS si ferme mici, toti cei care folosesc soiul prote%at fiind obligati sa plateasca redevente. :egea finlandeza nr450 amendata in 1000, insectiunea 3cla drepturile asupra soiului prote%at si remuneratia pentru folosirea soiului . In primul paragraf sunt specificate speciile pentru care aceste prevederi sunt aplicabile,in al doilea paragraf, nivelul remuneratiei , respectiv mai mica decat pentru o licenta de exploatare pentru producerea de material de inmultire8 se poate baza pe un contract inc#eiat intre proprietatul soiului si 6;

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv fermier sau de organizatia care il reprezinta8 unde atfel de contracte nu exista nivelul stabilit al remuneratei este de 71; din valoarea incasata pentru o licenta de imultire .In ultimul ali.se arata ca@ fermierii care cultiva soiul pe suprafete mai mici de 11#a folosind material de imultire din soiul prote%at nu trebuie sa plateasca recompense banesti. ,otusi atunci cand cultiva cartofi pe o suprafata mai mare de 2#a sau in cazul in care cultiva soiuri timpurii prote%ate pe mai mult de 1#a, fermierii si=sau procesatorii in cauza sunt obligati sa informeze proprietarul si sa plateasca. Deci desi nu este specificata notiunea de >SS , aceasta se foloseste de catre fermierii finlandezi, si este in conformitate cu Regulamentul de baza 2111=0/. In Regatul *nit al "arii <ritanii &*A' protectia soiurilor de pante se face in baza actului din 1004 care prevede ca detinatorii de soiuri prote%ate sunt indreptatiti sa primeasca o remuneratie pentru pastrarea semintei din soiul prote%at in scopul reinsamantarii&>SS' in anul urmator. >ermierii sunt obligati sa informeze titularul asupra suprafetei pe care o cultiva si a recoltei obtinute precum si Organizatia nationala a amelioratorilor&<S <' care se ocupa de colectarea redeventelor si transmiterea lor catre titulari, Inafara legii privind protectia soiurilor, D)>R$ a emis o serie de instructiuni care reglementeaza exercitarea drepturilor amelioratorilor si exceptiile de la aceste drepturi, StatutorIstruments112+=10005 si 1120=1005 care se refera la aplicarea Regulamentului de baza )C si la modul de informare a organizatiei amelioratorilor si formularul ce trebuie completate si transmise de fermieri la <S <. Din cele prezentate mai sus, se observa ca problemele legate de drepturile amelioratorilor si obligatiile fermerierilor in cazul folosirii>SS, sunt bine reglementate si exista formulare tip care se completeaza on line. "a%oritatea statelor care au aderat la *) in 100/, au introdus reglementarile europene privind privilegiului fermierului respectiv >SS in legile nationale. De pilda in legea ce#a asupra protectiei soiurilor nr 02=1003, amendata in 2112 actul /15, notiunea de mic fermier este definita in art1, in anexa 2 in aplicarea art 10&11',10&11', prezinta modul de calcul al suprafetelor arabile si aplicarea unor coeficienti de conversie pentru a se putea stabili ce inseamna o ferma

62

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv mica, productia medie estimata, si ce ferme si fermieri, se incadreaza in privilegiul

fermierului . Citam art10&11 ' A in conformitate cu speciile citate in anexa 1la lege, persoanele operand ca producatori& respectiv fermieri' sunt indrituiti sa expoateze soiul prote%at, folosind material de inmultire din recolta obtinuta fara sa detina o licenta din partea titularului, pentru a!si asigura viitoarea recolta pe terenul arabil propriu sau arendat, subarendat &farm save seed'@ . In continuare in lege sunt prezentate obligatiile fermirilor si=sau procesatorilor care folosesc >SS, se specifica faptul ca micii fermieri nu trebuie sa plateasca recompense babesti ci numai fermierii care depasesc suprafetele arabile stipulate in anexa 2 sicare obtin recolte semnificative. ,itularul este indreptatit sa ceara informatii in scris fermierilor si=sau procesatorilor cu privire la exploatarea soiului prote%at folosind >SS. In olonia legea privind protecta legala a soiurilor nr 123din 211+ ,a fost amendata in iunie 2113 si apoi in mai 2114, cu scopulde a introduce prevederile europene legate de samanta de ferma >SS , si de obligatiile fermierilor si=sau procesatorilor in legatura cu privilegiului fermierului, deasemeni precizarea suprafetele considerate a se incadra in notiunea de ferme mici, in art.2+, 2+a, 2+b,si 2+c. In art.2+ alin.+ se stipuleaza@ proprietarul unui teren arabil de pana la 11#a, poate folosi materialul recoltat din soiul prote%at printr!un drept exclusiv, ca material de inmultire pentru reinsamantare, fara sa plateasca compensatii amelioratorului8 la alin./ pentru fermierii care nu se incadreaza in alin.+ , A valoarea remuneratiei, metoda si data de efectuare a platii se decide prin acorduri inc#eiate intre6 1' ameliorator si fermier, 2' o organizatie reprezentand fermierii si ameliorator , +' o organizatie reprezentand amelioratorii si fermier sau /' intre cele doua organizatii, si trebuie sa fie mai mica decat valoarea redeventei platita pentru o anumita categorie de samanta certificata stabilita de ameliorator8 alin.7 Daca nu se a%unge la un acord intre parti remuneratia amelioratorului este de1' 71; din redeventa platita pentru categoria de material de inmultire stabilita de ameliorator pentru acel an si 2' va trebui platita in +1 de zile de la data folosirii materialului de inmultire din soiul prote%at prin drept exclusiv8 alin.3. Daca fermierul nu -,

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv plateste in termen remuneratia , amelioratorul poate cere despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.@ Conform art.2+a , fermierul sau organizatia din care face parte fermierul, este obligat sa furnizeze, la cerere, informatii scrise, privind folosirea materialului recoltat folosit ca material de inmultire >SS, amelioratorului sau organizatiei din care face parte acesta 8 in informatia transmisa in scris se specifica datele de identificare ale amelioratorului, soiul sau soiurile pentru care se solicita informatii valoarea redeventei cuvenita pentru acele soiuri, deasemeni , date de identificare ale fermierului, a parcelei unde se cultiva, conform registrului national al producatorilor, declaratia fermierului daca a folosit >SS indicand si numele soiului asupra caruia amelioratorul are un drept exclusiv iar daca samanta a fost conditionata de un procesator datele de identificare ale acestuia si cantitatea de samanta utilizata. :a randul sau procesatorul trebuie sa furnizeze aceste informatii amelioratorului si =sau organizatiei care il reprezinta., cuprivire la cantitatea de material procesat din soiul prote%at, capacitatile de stocare daca este cazul, pentru a facilita inspectarea de catre unitatea de inspectie imputernicita sa inspecteze si sa emita un raport de conformitate cu informatiile furnizate. revederi privind privilegiul fermierului se regasesc si in legea slovaca la art.11$ alin.2 care stipuleaza ca fermierii individuali pot folosi in fermele proprii material de inmultire din soiul prote%at rezultat din materialul de recoltat pentru reinsamantare, fara plata. :egea slovena nr53=1005 amendata, cuprinde prevederi privind privilegiul fermierului de a folosi >SS contra platii unei recompense banesi cu exceptia micilor fermieri care conform art13&c' sunt exoneratii de la pata in cazul folosirii samantei din soiul prote%at dar nu specifica ce inseamna un fermier mic. :egea letona privind protectia soiurilor de plante promulgata in 2117 face referire la exceptiile de la exercitarea drepturilor amelioratorului, si precizeaza suprafetele care se incadreaza in notiunea de ferma mica, respectiv care nu depaseste 21 de #a, pentru cereale si pentru cartofi,+ #a. Remuneratia ce trebuie ac#itata de ceilalti fermieri reprezinta 71; din valoarea unei -6

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv licente de exploatare platita amelioratorului pentru acea specie respectiv soi. :egea lituaniana nr22=2111 in art25 alin.2 arata ca fermierii pot folosi material din soiurile prote%ate fara autorizatia amelioratorului cu conditia platii unei remuneratii, stabilita prin acord intre ameliorator sau organizatia care il reprezinta si fermieri sau un alt reprezentant al acestuia . In lipsa acordului se plateste 71; din valoarea licentei care se plateste in :ituania pentru inmultirea semintei de cea mai slaba categorie de calitate.Sunt scutiti de la plata fermierii care se incadreaza in suprafetele stabilite de ministerul agriculturii . :egea croata nr.25 =1004 amendata in 211+ nu cuprinde prevederi cu privire la privilegiul fermierului si folosirea >SS, singura exceptie de la exercitarea drepturilor amelioratorului fiind folosirea materialului de inmultire in scop privat, necomercial, pentru experimentare si activitatea de creare de noi soiuri. :egea italiana privind protectia soiurilor nr/77=1005 nu cuprinde prevederi cu privire la privilegiul fermierului, respectiv >SS. In legea elvetiana nr 2+/3=1047 amendata in 2115 cuprinde prevederi in art.4 privind privilegiul fermierului ,dar nu specifica speciile pentru care se aplica. Se arata totusi ca stabilirea acestor specii se face de catre Curtea >ederala. Din analiza legilor nationale europene se poate conclude ca multe tari si!au introdus prevederile europene legate de exceptiile de la exercitarea drepturilor amelioratorului ,repectiv >SS, si uneori specificand notiunea de ferma mica sau mic fermier. Scopul introducerii acestor reglementari a fost acela de a asigura material valoros de cultura , >SS, pentru fermele de subzistenta, de a le departa%a de fermele mi%locii si mari de la care sa se poata colecta drepturile banesti cuvenite amelioratorilor in vederea stimularii continuarii activitatii de ameliorare. ,arile europene care nu au astfel de prevederi, considera ca >SS a devenit abuziva , drepturile banesti colectate fiind insuficiente pentru continuarea activitatilor de creare de noi soiuri in conditiile cresterii costurilor necesarea pentru crearea si lansarea pe piata a unui nou soi.

--

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv De aceea in )uropa in prezent au loc numeroase dezbateri la nivelul Comisiei )uropene, a Consilului si a tuturor organizatiilor profesionale in domeniul protectiei soiurilor si industriei de seminte. Inainte de a analiza punctele de vedere ale diferitelor foruri cu privire la aceasta problema spinoasa pentru care se cauta o rezolvarea, este de subliniat ca aceasta problema preocupa tarile mai mult sau mai putin dezvoltate de pe continent. $cestea au incercat ,ca state membre * O(, sa implementeze si prevederile optionale din Conventia * O( actul1001 cu privire la privilegiul fermierului, repectiv >SS. In legea australiana nr.111=100/, nr 1/5 =2112 cu privire la drepturile amelioratorului asupra soiului& <R', in art17,13,14si15 sunt precizate conditiile in care se poate folosi >SS fara sa incalce drepturile amelioratorului, respectiv plata unei remuneratii agreata intre parti sau in caz de neintelegeri de catre Curte. revederi detaliate se regasesc in legea braziliana nr.0/73=1004 si in decretul 2+13=1004. $stfel in art 11 al legii, se specifica ca nu se considera incalcarii ale drepturilor amelioratorilor , >SS de catre fermieri cu conditia platii remuneratiei8 micii fermieri nu platesc remuneratia , sunt subventionati de guvern sau de organizatii publice8 se precizeaza notiunea de mic fermier. In art.++ din decret se specifica faptul ca remuneratia cuvenita amelioratorului se stabileste pe baza pretului de pe piata a speciei respective aplicabila in momentul platii. In $rgentina in completarea legii nr.212/4 numita legea semintelor care reglementeaza si protectia legala a soiurilor nou creare la art 24 este stipulat privilegiul fermierului si conditiile care trebuie indeplinite pentru a beneficia de acest drept6 sa fii fermier, sa fi ac#izitionat samanta originala in mod legal, din care sa pastrezi pentru reinsamantare , specificand cantitatea stocata inainte de procesare. rivilegiul fermierului nu se aplica daca samanta provine din alte surse si nu din recolta proprie. In aplicarea art 24 privind privilegiul fermierului s!a emis instructiunea nr+7=04 I.$S) in care sunt expuse masurile adoptate pentru aplicarea corecta a >SS si colectarea corespunzatoare a drepturilor banesti cuvenite amelioratorilor.

-+

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv

+ . Situatia legislativa in Romania, in domeniul protectiei soiurilor

nou pentru soi

create si exercitarea drepturilor titularilor de brevet

rotectia soiurilor a fost initiata in 104/ fiind introdusa in :egea inventiilor nr32=104/ . Soiurile nou create erau prote%ate pe baza criteriilor de brevetabilitate pentru inventii, repectiv noutate, activitate inventiva si aplicabilitate industriala, pe baza descrierii caractrelor morfologice,de productie si de rezistenta la boli confirmate printr!un certificat de omologare emis de Comisia de Stat pentru Incercare si omologarea Sourilor&CIOS'.<revetele de inventie acordate apartineau statului , amelioratorii fiind obligati sa cesioneze unitatii de cercetare dreptul la brevet Rareori primea recompense banesti sub forma de prime ,pentru soiurile create. *lterior legea inventiilor a fost revizuita devenind legea3/=1001 privind brevetele de inventie. :ege in care s!au introdus pentru prima data criteriile de protectie A sui generis@ respectiv, noutate distinctivitate, uniformitate, stabilitate detalierile cu privire la procedura de acordare a protectiei fiind detaliata intr!un capitol special al regulamentului de aplicare al legii inventiilor S!a pornit de la premiza, ca pe baza acestei legi Romania va putea adera la *niunea Internationala a .oilor Soiuri de lante&* O('. Dar secretariatul * O( nu a avizat favorabil aceasta lege astfel ca OSI" a initiat elaborarea unei legi speciale destinata protectiei legale a soiurilor. In toata aceasta perioada , soiurile nou crate au fost prote%ate prin brevete de inventie cu aplicarea criteriilor de protectie sui generis. Respectiv soiul trebuia sa fie distinct , uniform, stabil, nou adica sa nu fi fost comercializat si sa poarte o denumire care sa permita identificarea acestuia pe piata. -=

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv :egea 277 privind protectia soiurilor de plante a fost elaborata de OSI" in 1003 si a fost promulgata de arlament in 1005. Din acest moment pe baza legii 277=1005 si a regulamentului de aplicare s!au inceput demersurile de aderare la Conventia * O(. Sc#imbarea criteriilor de protectie si a procedurilor de acordare a brevetelor pentru soiuri a necesitat eforturi sustinute pentru implementarea noului sistem sui generis, deoarece acestea au coincis cu modificarile de fond din economia romaneasca ,ca urmare a evenimentelor din1050. Ca urmare a acceptarii legii 277=1005 si a regulamentului de aplicare de catre Consiliul * O( Romania a depus instrumentele de aderare la Conventia * O( actul 1001 , pe data de 13 martie 2111, devenind stat membru *O(, din 13 martie 2111. $cest eveniment a stimulat protectia noilor soiuri de plante intr!o perioada in care mare parte din activitatea de cercetare si selectie de noi soiuri,care inainte se desfasura sub egida statului a inceput sa aiba dificultati din lipsa de fonduri. $stfel o parte din soiurile valoroase create au fost prote%ate pe baza legii277=1005 obtinindu!se brevete de soiuri, care confereau titularilor drepturi exclusive de exploatare. De beneficiile aderarii la * O( au beneficiat si specialistii in examinarea soiurilor de plante care prin participarea la sesiunile * O(si la grupele te#nice de lucru organizat de secretariat si!au perfectionat cunostintele practice privind examinarea caracterelor soiurilor in vederea stabilirii D*S in conformitate cu normele de examinare elaborate prin consens de catre expertii statelor membre.. *n alt moment important in protectia soiurilor de plante l!a constituit indeplinirea aBuisului comunitar de catre Romania ca urmare a aderarii in 1004 pentru specialistii din domeniul tuturor ramurilor economiei, agricultura reprezentand unuldin cele mai grele capitole. "asurile de implementare au necesitat in primul rand sc#imbari legislative si de reorganizare la *niunea )uropeana. $linierea la regulamentele si directivele *) a fost o adevarata provocare

-.

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv a activitatilor conform compartimentelor existente la nivel Comisiei )uropene , Consiliului si arlamentului, In domeniul protectiei soiurilor pana la aderare delegatia romana a avut statut de observator ceea ce a permis familiarizarea cu protectia comunitara cu C (O si cu protocoalele de examinare pentru diferite specii de plante elaborate de C (O si devenite obligatorii , in examinarea soiurilor si la nivel national.Ca urmare legea privind protectia soiurilor a fost amendata in 2113 si republicata in 2114, pentru a permite introducerea unor prevederi, legate de reglementarile europene. Ca urmare in art +1 privind drepturile titularului de brevet pentru soi in alin.&7'Se arata@ titularul de brevet de soi este indreptatit sa solicite redevente sau o remuneratie ec#itabila pentru exploatarea soiului prote%at in cazul acordarii de licente pe baza contractuala, licentiatul fiind obligat la plata sumelor cuvenite&3' litigiile se solutioneaza de catre instanta conform dreptului comun. )xceptiile de la drepurile titularuluide brevet de soi cuprise in art +2 alin. &2' prevad@ ersoanele care folosesc soiul prote%at fara autorizatie sunt obligate sa informeze titularul @ . In completare in art.++ se face referire la privilegiul fermierului si anume6 A alin&1' entru stimularea productiei agricole la speciile de plante prevazute in anexa la lege, fermierii pot sa exploateze ,sa imulteasca soiul pe terenul lor,sa il cultive , sa obtina recolte pentru folosul propriu fara a detine o licenta de la titular, cu exceptia soiurilor care sunt #ibrizi sau soiuri sintetice.&2'>ermierii pot folosi samanta pentru semanat si=sau prin procesatorii de samanta&+' In situatia in care samanta se foloseste prin procesatori, aceasta trebuie sa ramana identica cu samanta din soiul prote%at si cu produsul recoltat. &/'>ermierii sunt obligati sa plateasca titularului o remuneratie ec#itabila pentru folosirea semintei din soiul prote%at mai scazuta decat pretul pentru o licenta de inmultire a materialului de cea mai slaba calitate, folosita pentru certificarea oficiala a soiului prote%at.&7' ,itularul este indreptatit sa ceara in scris informatiile necesare in legatura cu samanta din soiul prote%at, produsa de fermier. In alin.&3'.&4'. &5', &0'si &11' sunt prevederi legate de obligatiile fermierului si procesatorului de a furniza informatii cu -A

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv privire la cantitatea de samanta procesata si utilizata cu precizarea datelor de identificare si obligatia titularului de a furniza informatii cu privire la pretul incasat pentru o licenta de exploatare in vederea stabilirii remuneratiei. Desi prevederile referitoare le exceptiile de la exercitarea dreptului titularului, sunt prevazute in lege si respectiv regulamentul de aplicare in fapt aceste prevederi nu sunt implementate si de aici se produc multe nereguli , din cauza inexistentei unui sistem organizat de raportare si de control titularii nu isi pot recupera redeventele sau remuneratia pentru soiurile prote%ate. Sunt necesare masuri bine articulate pentru functionarea colecarii drepturilor banesti cuvenite titularilor in vederea stimularii activitatilor private de cercetare pentru crearea de soiuri.

/. . rezentarea diferitelor sisteme de colectare a drepturilor

banesti, a retransmitere catre

modului de inregistrare si urmarire, colectare si beneficiari, amelioratori si=sau mentinatori ,in vederea crearii de

noi soiuri /.1Consideratii generale privind protectia si managementul soiurilor

"anagementul soiurilor de plante se refera la conservarea, folosirea si exploatarea comerciala a soiurilor de catre fermieri , ameloratorii care isi comercializeaza soiurile , companii private sau de stat, organe guvernamentale de specialitate ,organizatii nationale si internationale. rotectia soiurilor de plante, nou create , este un domeniu de activitate care se refera -<

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv exclusiv la cunostiintele stiintifice ce pot fi exploatate din punct de vedere comercial.Cu alte cuvinte ( se refera la drepturile de proprietate intelectuala I R asupra soiurilor de plante create care garanteaza detinatorului drepturilor !titularului! drepturi comerciale exclusive pentru o perioada limitata de timp. "otivul principal al introducerii drepturilor de proprietate intelectuala in diferite ramuri de activitate te#nologica a fost acela de a recompensa autorii cu un drept exclusiv de exploatare limitata in timp avand in vedere si faptul ca anumite cunostiinte pot fi usor copiate. In aceste cazuri indivizii sau companiile care nu au contribuit la creatie&inventie' si la dezvoltarea ei ,pot beneficia de rezultate daca le sunt recunoaste si acorda drepturi exclusive. In agricultura, in mod traditional, creatorul ameliorator s!a bazat pe existenta resurselor biologice si a cunostiintelor legate de acestea pe care le!a impartit cu fermierii. Sc#imbarile care au avut loc la inceputul secolului 21 in unele tari O)CD au dus la dezvoltarea industriei de seminte in sectorul privat. $ceasta a determinat aparitia formei de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala asupra soiurilor,.pentru a stimula in continuare investitiile din domeniul privat, din industria semintelor. Reprezentantii altor ramuri de activitate te#nologica sau opus protectiei soiurilor ,brevetarii acestora , argumentand ca aceasta va scadea nivelul inventivitatii, un soi creat fiind privit mai mult ca o imbunatatire a ceea ce exista in natura, si nu ca o realizare stiintifica, te#nologica.. $cestia cosiderau ,si unii mai considera si azi ,ca semintele sunt o mostenire a umanitatii si pot fi sc#imbate la liber intre comunitatile de fermieri . $ceste pozitii diferite se reflecta si in modul in care a fost adoptat $cordul ,RI S in cadrul

-;

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv Organizatiei "ondiale a Comertului9,O. Ca urmare un numar de tari dezvoltate, ma%oritatea facand parte din O)CD), au adoptat o forma de protectie a proprietatii intelectuale acordand drepturi exclusive amelioratorilor , pentru a stimula dezvoltarea sectoruluide seminte privat. ,reptat drepturile ameloratorilor au fost acceptate pornindu!se de la premiza ca acestea sunt drepturi legale specifice pentru soiurile create si dezvoltate.In general drepturile acordate sunt ec#ivalente ma%oritatea avand ca baza Conventia * O(, la care au aderat pana in prezent peste 31 de state si altele sunt in curs de aderare. Drepturile amelioratorului , <R, pote fi comparat, din punct de vedere al proprietatii intelectuale, cu un brevet de inventie cu unele atribute care lipsesc dar care asigura drepturi comerciale exclusive detinatorului titlului de protectie in persoana amelioratorului sau a titularului soiului si care are rolul de a recompensa un proces inventiv ,o perioada limitata de timp. Soiurile de plante pot fi prote%ate numai daca indeplinesc anumite conditii 6 noutate ,distinctivitate, uniformitate,stabilitate criterii prevazute in Conventia * O(.. .otiunea de noutate difera fata de notiunea de noutate din legile brevetelor de inventie, prin aceea ca noutate este data de momentul comercializarii sau punerii la dispozitie a soiului nou creat. si nu de faptul ca nu a mai existat anterior acordarii protectiei..Deci un soi se considera nou in tara in care se depune cerea de protectie daca nu a fost comercializat cu mai mult de 1 an pe teritorul acelei tari iar in alte state cu mai mult de 3ani pentru fructe, vita de vie, cartofi si arbori ornamentali si / ani pentru celelalte specii. Indeplinirea conditiei de disinctivitate cere ca soiul prote%at sa se diferentieze clar de alte soiuri din aceeasi specie a caror existenta este cunoscuta la data depunerii cereii de protectie. Se considerea ca uniformitatea si stabiltatea sunt conditii indeplinite daca soul ramane nesc#imbat dupa imultiri repetate la fel cu descrierea caractereor soiului la data acordarii <R. In Conventia * O( actul1001 este introdusa si notiunea de soi esential derivat care pentru a fi prote%at trebuie sa se distinga clar de soiul initial , prote%at. De aici a decurs

-2

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv necesitatea obtinerii acordului primului titular,pentru exploatarea soiului esential derivat, prote%at si conditiile in care se obtine acest acord , respectiv gradul de dependenta.de primul titular. $stfel drepturile conferite amelioratorului prin pentru <R difera de drepturile conferite inventatorului prin brevete de inventie inafara de conditiile expuse mai sus prin aceea ca <R sunt prevazute mai multe exceptii, ca de plida dreptul de a folosi soiul in scop necomercial , in scop experimental sau prin derogare pentru anumite specii ,de importanta primordiala pentru micii fermieri,dreptul de a folosi o parte din samanta obtinuta pe propriile exploatatii pentru a semana noua recolta fara a cere autorizatia titularului, aceasta fiind aplicabila pentru fermele de subzistenta , cunoscuta sub termenul de @ farm save seed@ >SS. $ceste prevederi sunt prezente in ma%oritatea legislatiei privind protectia soiurilor asa cum se poate observa in capitolul care priveste legislatia in domenul protectei. Insa modul lor de aplicare pune nenumarate semne de intrebare cu privire la drepturile banesti cuvenite amelioratorilor in vederea continuarii activitatii de crea de noi soiuri , asupra modului de colectare a acestora si a sumelor colectate, mult mai mici decat cele care s!ar cuveni. $vand invedere ca aceste prevederi sunt implementate la nivel national, fiecare tara a incercat sa puna la punct un mecanism propriu de urmarire si colectare a drepturilor banesti, care in unele state functioneaza relativ bine in altele nu iar in unele nu exista. ,otusi sumele colectate sunt departe de sumele care ar trebuie sa revina titularilor, fapt ce a determinat in ultima perioada in )uropa o analiza serioasa la toate nivelele tinand seama de necesitatea stimularii activitatii de inovare in domeniul creariide soiuri care sa raspunda cerintelor crescande ale consumatorilor .$ceasta ne duce cu gandul la fapul ca incalcarile drepturilor amelioratorilor se produc in primul rand atunci cand tertii desfasoara activitati care necestata autorizatia titularului, al detinatorului titlului de protectie ,cum sunt ele precizate, in legisalatia de specialitate, ca de exemplu6 vanzarea, oferirea spre vanzare reproducerea, importul sau exportul soiului prote%at si eludeaza pata unor drepturi banesti cuvenite titularilor <R.

+,

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv $cest fenomen este favorizat si de exceptiile prevazute in legislatia 2111=0/ europeana )*

si in legislatiile nationale ,cu privire la folosirea in scopuri necomerciale si

experimentale sideasemeni pentru anumite culturi agricole considerate esentiale pentru salvgardarea productiei agricole, cunoscuta ca privilegiul fermierului sau A >arm Save Seed@ >SS , si care nu se considera incalcari. semanat pe propriile terenuri, pentru propriile necesitati.. Dar de multe ori soiul prote%at se imulteste ilegal , in cantitati mari si se comercializeaza, fara plata unor drepturi banesti, ceea ce reprezinta o incalcare flagranta a drepturilor titularului. $sa cum s!a prezentat in capitolul privind legislatia, Conventia * O( actul1001 la art.17.2 introduce o exceptie optionala6 A Fiecare parte contractanta poate, in limite rezonabile si sal vgardand interesele legitime ale amelioratorilor,sa restranga drepturile amelioratorului in relatie cu orice soi, pentru a permite fermierilor sa foloseasca in scopul imultirii pe propriile terenuri,produsul recoltat obtinut prin plantare pe propriile terenuri provenit de la soiul protejat sau de la soiul esential derivat.@ *niunea )uropeana s!a folosit de aceasta prevedere a conventiei * O( si a introdus la art.1/ din Regulamentul comunitar )C 2111=0/ derogarea privind A agricultural exemption@ completata de reguli de implementare Regulamentul comisiei europene 1430=07 pentru soiurile prote%ate printr!un certificat de protectie comunitar C (R si pentru un numar limitat de specii6 5 specii de plante fura%ere,0 specii de cereale , + specii de fibre si plante oleaginoase si cartofii. .u au fost introduse restrictii cantitative cu privire la suprafetele de teren ale fermierilor8 la produsul recoltat provenit din soiul prote%at care putea fi procesat in vederea plantarii de catre fermier sau folosind serviciile procesatorilor. $ceasta permite fermierilor sa retina si=sau sa inmulteasca samanta din soiul prote%at recoltat ,si sa o foloseasca pentru

+6

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv >ermierii care foloseau >SS trebuiau sa plateasca titularului C (R o remuneratie ec#itabila , sensibil mai scazuta decat o licenta de exploatare, micii fermieri fiind exonerati de la aceasta obligatie. Deasemeni fermierii, procesatorii si titularii C (R sa faca sc#imb de informatii , pentru a asigura o buna functionare a sistemului8informatiile pot fi furnizate si de organizatiile oficiale implicate $sfel titularii soiurilor prote%ate prin C (R conformitatea aplicarii derogarii. In ceea ce priveste remuneratia ce trebuie platita titularului, nivelul acesteia se poate stabili printr!un contract inc#eiat intre titular si fermier. $tunci cand nu s!a inc#eiat un contract intre parti, nivelul remuneratiei trebuie sa fi mai scazut decat valoarea licentei de imultire pentru materialul biologic de categoria cea mai slaba, calificat asa de certificarea oficiala pentru acel soi ,din aceasi zona de cultura. Daca nivelul remuneratiei este obiectul unor acorduri inc#eiate intre organizatiile titularilor!amelioratori! si organizatiile fermierilor , nivelurile agreate vor fi folosite pentru stabilirea remuneratiei datorate de fermieri pentru zona si specia respectiva . In cazul in care nu exista un acord sau un contract, nivelul remuneratiei este de 71; din valoarea licentei de inmultire. Obligatia fermierului individual de a plati o remuneratie ec#itabila incepe din momentul folosirii produsului recoltat pentru inmultirea in camp8 din acel moment titularul poate stabili data si detalii cu privire la plata datorata. In conformitate cu prevederile comunitare se considera mici fermeri6 1. pentru plantele fura%ere!fermierii care nu cultiva aceste plante mai mult de 7 ani pe o suprafata care nu este mai mare decat suprafata necesara pentru a obtine productiide 02 de tone pe an8 2. pentru cereale ,fibre si plante oleaginoase !fermierii care nu cultiva aceste plante pe suprafete mai necesare pentru mari decat cele necesare pentru obtinerea a 02 de tone pe an8 obtinerea a 157 de tone pe an. +. pentru cartofi ! fermierii care nu cultiva cartofi pe suprafete mai mari decat cele sunt responsabili cu monitorizarea si

+-

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv Informatiile si detaliile cu privire la aceste soiuri pe care trebuie sa le furnizeze fermierii titularilor, procesatorii titularilor ,si titularii fermierilor pot constitui obiectul unor contracte inc#eiate intre parti In lipsa acestora informatiile se dau la cerera titularilor C (R, si trebuie sa contina 6 numele fermierului adresa de domiciliu si a proprietatii pe care o detine, materialul recoltat din soiul prote%at, cantitatea folosita pentru semanat , numele si adresa procesatorului si, acolo unde exista dubii cu privire la cantitatea de samanta licentiata folosita, si adresa comerciantului rocesorul trebuie sa transmita datele personale, daca a procesat material biologic apartinand soiului prote%at, in ce cantitate, data si locul procesarii,numele si adresa fermierului care a procesat samanta. :a randul sau titularul trebuie sa da informatii cu privire la valoarea taxei de licenta pentru samanta certificata apartinand aceluiasi soi.. $ceasta informatie poate fi obtinuta si de la organizatiile oficiale implicate in aceasta activitate , daca acestea o detin. "onitorizarea ac#itarii remuneratiei se poate face de catre titular, individual sau in colectiv de catre mai multi titulari asociati , prin organizatii ale titularilor existente in Comunitate , la nivel national , regional sau local. In cazul incalcarii drepturilor, titularul poate invoca drepturile conferite de C (R impotriva unei persoane care incalca conditiile sau limitarile derogarii prevazute de art.1/ al Regulamentului de baza.)C2111=0/ si poate formula o actiune in instanta. *n studiu efectuat recent de catre privind implementarea prevederilor derogarii comunitare in statele membre *) si a sistemului de colectare a redeventelor pentru >SS folosita de fermieri , rezulta urmatoarele6 ! 21 state membre acorda drepturi de proprietate intelectuala nationale (R pentru soiurile nou create, si aplica prevederile conventiei * O( actul 1001.In consecinta , folosesc >SS pe baza legii nationale si acest lucru este posibil, platind o remuneratie , cu exceptia Ciprului , $ustriei si <ulgariei, si Romaniei. ! + state membre nu au (R si nu sunt membre * O(6 2recia, :uxemburg si "alta si Oficiul Comunitar de protectie a soiurilor C (O

++

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv in consecinta foloseste >SS din soiurile prote%ate prin C (R, fara plata remuneratiei . ! 7 state membre acorda (R nationale dar inca aplica Conventia * O( 1031=42 ortugalia si in consecinta folosesc >SS pe baza sau 10456 <elgia, >ranta , Irlanda , Italia,

(R national fara plata remuneratiei8 >ranta face exceptia la cultura graului de toamna Referitor la intrebarea pusa de C (O , daca sistemul de colectare a remuneratei pentru folosirea >SS este eficient, raspunsurile au fost urmatoarele6 ! la nivel national 6 5 nu8 11 da ! la nivel *) 611 nu 6 0 da

/.2 Sistemul de colectare a remuneratiei pentru >SS in statele membre

>SS in Republica Ce#a In Republica Ce#a fermierilor li sa cere la solicitarea titularului, sa furnizeze informatii daca folosesc sau nu samanta de ferma >SS, in ce cantitate si date privind procesatorul semintei. :a randul lor procesatorii la cererea titularului, trebuie sa furnizeze informatii privind cantitatea de samanta procesata si cantitatea subsecventa rezultata dupa procesare,data si locul procesarii si persoana pentru care s!a efectuat procesarea.. rocesatorii care doresc sa proceseze soiuri prote%ate sunt obligati sa se inscrie in lista procesatorilor controlata de $utoritatea $gricola pentru Control si ,estare. ,itularii pot cere de la autoritati informatii care sa ii a%ute in colectarea redeventelor& de exemplu6 lista fermierilor. ,otusi autoritatile pot refuza aceste servicii daca nu intra in activitatea lor obisnuita 8 se pot da informatii contra cost sau sau nu se dau daca se incalca confidentialitatea privind datele inregistrate. +=

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv In cazul inca8lcarii prevederilor legii , autoritatea nationala poate aplica penalitati. "icii fermieri , respectiv care au ferme de pana la 22 de #ectare, sunt exonerati de la plata redeventelor. >SS in >inlanda Sistemul finlandez de colectare a redeventelor este considerat foarte eficient si unic deoarece foloseste datele furnizate de autoritatile nationale prin sistemul *) de pata , adica o singura plata de ferma. $cest lucru este posibil pe baza acordului care exista intre *niunea >ermierilor si Reprezentantii $melioratorilor&>S,$' pe baza caruia autoritatile sunt obligate sa furnizeze datele necesare pentru colectarea redeventelor >SS de catre asociatie, existente in baza de date nationala a fermierilor S S. $ceste date contin soiurile folosite si tipurile de samanta folosita &certificata sau >SS' pe unitatea de suprafata. ,otusi autoritatea nu poate furniza datele decat daca fermierii transmit informatii privind soiul folosit si daca aceste este urmarit de >S,$. Daca soiul este indicat de fermier fara a specifica ce fel de samanta a folosit respectiv certificata sau >SS,fermierulprimeste o notificare de la >S,$ si trebuie sa dovedeasca ca samanta este certificata.Conformarea cu obligatia de a transmite informatii este sub incidenta codului civil, autoritatile nefiind abilitate de a!i asista. "icii fermieri cu ferme sub 11 #ectare pentru cereale si sub 2 #ectare pentru cartofi, sunt scutiti de plata redeventelor. entru soiurile prote%ate prin C (R se aplica prevederile *). >SS in Republica >ederala 2ermana Colectarea redeventelor pentru folosirea >SS se face printr!o companie specializata numita S,( 2mbC ,beneficiarii fiind ameloratorii , aceasta fiind in sransa legatura cu <D , asociatia ameloratorilor germani. Sistemul de colectare se bazeaza pe un acord inc#eiat intre

+.

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv amelioratori si fermieri. $cordul a fost completat cu clauze specifice&reduceri de plata in functie de procentul de samanta certificata folosit' pentru a stimula folosirea semintei certificate. .ivelul remuneratiei a variat intre +1!51; din taxa de licenta pentru samanta certificata.$cest sistem a fost acceptat de ma%oritatea fermierilor. ,otusi in 2115 asociatia ameloratorilor germani <D au crescut semnificativ. Ca urmare fermierii au mers la tribunal si au atacat obligatia de a furniza informatii amelioratorilor ca urmarea a prevederilor publicate Curteal *) in 2111 si repectiv 211+ si 211/.Rezultatul procesului a fost acela ca amelioratorii nu pot cere informatii de la toti fermierii daca nu exista indicatii ca fermierul a folosit >SS si au sugerat ca informatiile sa fie luate prin lantul de dealeri. Dar aceasta formula a fost incercata si in practica s!a dovedit ca nu functioneaza. $stfel eficienta sistemului german de colectare a redeventelor a a scazut pana la 1=+ din potentialul remuneratiei pentru folosirea >SS. cauza ambiguitatii legislatiei *). "icii fermieri sunt exonerati de la plata redeventelor asa cum prevad reglementarile europene. >SS in *ngaria Sistemul de colectare a redeventelor pentru folosirea >SS a fost introdusa in legisalatia mag#iara in septembrie 2110. Dupa primul an de aplicare s!au obtinut rezultate pozitive in ciuda faptului ca multi fermieri o considera ca un alt tip de taxa ceruta de stat&ceea ce nu este adevarat deoarece banii sunt colectati in folosul amelioratorilor'.Colectarea se face de catre o firma nonprofit , independenta dar care coopereaza strans cu asociatia nationala a ameloratorilor mag#iari , si se numeste>a%talami .onprofit Aft.,banii colectati revenind titularilor. roblemele sistemului german persista din a reziliat acordul cu fermierii pentru urmatoarele motive6 declaratiile incorecte si practicile nedezvaluirii practicate de catre fermieri

+A

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv In conformitate cu legislatia mag#iara ,la crerea amelioratorilor, fermierii si procesatorii sunt obligati sa furnizeze informatii cu privire la cantiatea si suprafata cultivata cu >SS procesata . $utoritatea nationala relevanta responsabila cu a%utorarea fermierilor poate furniza informatii despre fermierii care folosesc soiuri >SS , suprafetele detinute si insamantate cu diferite soiuri. Datele sunt furnizate daca sunt cerute de titulari , %ustificate prin dovada drepturilor lor si platind costurile necesare. $utoritatea nationala responsabila cu testarea semintelor poate furniza informatii cu privirea la producatorii de samanta si la procesatori in aceleasi conditii. In practica acestia nu furnizeaza date considerandu!se ca incalcare a prevederilor privind confidentialitatea datelor. Declaratiile fermierilor cu privire la folosirea >SS pot fi transmise prin posta sau internet. >ermierii cu suprafete sub 21 de #ectare pentru cereale si sub 1 #ectar pentru cartofi sunt exonerati de la plata redeventelor pentru >SS. >SS in Olanda Colectarea redeventelor pentru >SS se efectueaza de asociatia olandeza a producatorilor de samanta , lantum .:. Sistemul acopera atat soiurile prote%ate prin titlul national <R cat si cel european C <R dar numai pentru speciile listate in legea olandeza a semintelor& cereale si cartofi'..ivelul redeventei este mai mic de 317 din nivelul redeventei pentru samanta certificata pentru cartofi si de 37; pentru cereale. Sistemul poate fi considerat eficient, fermierii cooperand bine. In conformitate cu legislatia olandeza semina >SS poate fi folosita numai daca fermierul transmite informatii titularului cu privire la soiurile folosite inainte de 17 mai, anul in care foloseste >SS pentru acea recolta. :a acessti fermieri soiurile folosite cantitatea si suprafata pe care se seamana >SS. lantum trimite c#estionare pe care fermierii trebuie sa le completeza si sale trensmita inapoi prinposta sau internet. >ermierii trebuie sa declare

+<

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv $melioratorii pot sa controleze conformitatea . In caz de nerespectare a prevederilor pot fi initiate actiuni civile. Deasemeni legea olandeza limiteaa folosirea >SS mai mult decat legislatia europeana , si anume folosirea >SS numai in companiile proprii, ceea ce inseamna ca nu poate fi folosita inunitati subsidiare cu management separat. In Olanda micii fermieri nu sunt exonerati de la plata redeventelor . ,otusi in practica ei nu sunt taxati daca nu prezinta importanta din punct de vedere economic. >SS in olonia In conformitate cu legea poloneza , fermierii ,la cererea titularilor sunt obligati sa furnizeze informatii in scris cu privire la soiul folosit , cantitatea de samanta >SS si procesatorulsi sau dealerul de la care au luat samanta .$utoritatea responsabila cu Inspectia semintei si Controlul >itosanitar va furniza aceleasi informatii pe care le furnizeaza fermierul daca are astfel de informatii. rocesatorii vor furniza informatii privind serviciul prestat pentru soiul prote%at cantitatea si datele de contact ale fermierului pentrucare s!a prestat serviciul. $curatetea informatiei furnizate poate fi verificata de ameliorator care este indrepatit sa inspecteze. "icii fermieri, a caror ferme sunt sub 11 #ectare sunt scutiti, de la plata remuneratiei pentru folosirea >SS. >SS in Regatul *nit al "arii <ritanii

+;

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv In *A sistemul de colectare a redeventelor se bazeaza pe acordul inc#eiat intre

uniunea amelioratorilor si cea a fermierilorpentru cereale, fura%e si rapita. entru cartofi nu s!a inc#eiat nici un acord..Colectarea este organizata de <S < repectiv societate britanica a amelioratorilor care cere si furnizeaza informatii intensive cu privire la >SS .$sa numita actiune@ >air la- A s!a dovedit a fi eficienta. In conformitate cu sistemul *A la cererea titularilor fermierii trebuie sa declare daca folosesc sau nu >SS, daca sunt ferme mici si lor li se aplica exceptia , cantitatea de samanta folosita , daca a fost procesata, adresa de contact a procesatorului.In caz ca raspunsul la c#estionar este negativ atunci declaratia fermierului se considera inc#eiata. Daca fermierul sau procesatorul refuza sa furnizeze informatiile sau cu buna siinta furnizeaza informatii false, el comite o ofensa si este pasibil de plata unei amenzi. Se considera ca sistemul functioneaza destul de bine. <S < are o baza de date care cuprinde peste 10111 de fermieri dar nu pe toti. .u exista nici un fel de a%utor din partea organelor oficiale. $sa cum prevede legislatia europeana micii fermieri sunt scutiti de la plata remuneratei, pentru productiile sub 02 de tone, ceea ce inseamna o suprafata de circa 15 #ectare. Din analiza diferitelor sisteme de colectare a redeventelor pentru >SS in statele membre *) ,rezulta ca, pentru buna functionare a acestora este necesara c#eie6 ! obligatia fermierilor si a procesatorilor de a furniza informatii privind folosirea >SS ! definirea fara ec#ivoc a notiunii de ferma proprie ! structurarea exploatatiilor agricole in tarile membre *) cat mai uniform pentru a nu crea distorsiuni in colectarea redeventelor. ! pentru cereale in 71; din tarile membre si pentru cartofi in +1;din tarile membre8 ! unele sunt eficiente altele mai putin8 ! s!au introdus noi sisteme de colectare ca de pilda in *ngaria dar circa1=2 din statele membre nu au un sistem de colectare a redeventelor. +2 In prezent sisteme de colectare a redeventelor exista8 armonizarea a trei elemente

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv In concluzie, legislatia europeana are unele lipsuri care trebuie rezolvate , si anume 6obligatia de a se furniza informatii titularului in legatura cu >SS si eliminarea exceptiilor pentru micii fermieri.

/.+ $tributiile si modul de lucru al organizatiilor nationale responsabile cu colectarea redeventelor

Societatea britanica a $melioratorilor <S < $ fost fondata in 1033, este formata din 71 de membri din sectorul public si privat si are doua atributii 6 colectarea redeventelor si reprezentarea amelioratorilor in industria semintelor. entru colectarea redeventelor in numele membrilor sai ,colecteaza si redistribuie redeventele pentru samanta certificata si pentru >SS pentru urmatoare specii agricole si #orticole6 cereale , cartofi mazare si fasole, fructe,si plante fura%ere. entru reprezentarea amelioratorilor Societatea are rolul de a prote%a investitiile viitoare, prin optimizarea revenirii banilor investiti de amelioratori in crearea de noi soiuri.Deasemeni Societatea stimuleaza interesul amelioratorilor britanici pentru protectia proprietatii intelectuale la nivel national si international, promoveaza cercetarea si inovarea in ameliorarea plantelor ,organizeaza programe de promovare si prezentare a soiurilor prote%ate pentru lansarea lor comerciala , reprezinta ameloratorii in problemele legate de protectia proprietatii intelectuale, acorda asistenta membrilor sai , mentine legatura prmanent cu guvernul *A, departamentele guvernamentale relevante, institutiile *), organizatiile fermierilor, si alte organizatii ale amelioratorilor ,nationale si internationale. <S < este condusa de un colectiv de membrii executivi selectati din randul reprezentantilor companiilor , de un grup mic de persoane ca anga%ati permanenti si de diferite grupe te#nice de lucru care acorda asistenta de specialitate conducerii Societatii pe probleme legate de legislatie si =,

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv proprietate intelectuala sau biote#nologii , probleme comerciale etc.Cominicarea intre grupele de lucru se face prin netDorE si atunci cand se organizeaza sesiuni ale grupelor de lucru. ornind de la realitatea ca crearea si dezvoltarea unui soi este o afacere costisitoare care cere investitii ma%ore in specialisti, te#nologie si ec#ipamente si ca cercetarea si dezvoltarea poate dura multi ani fara a avea o garantie a succesului,protectia proprietatii intelectuale este un element c#eie in continuarea activitatii de creare de noi soiuri, <R fiind o protectie similara drepturilor de autor. ,ocmai de aceea licentierea pentru folosirea unui soi prote%at produs si vandut ca samanta certificata sau ca >SS permite colectarea de redevente necesare continuariiprogramelor de cercetare , este un lucru necesar.Ca si redeventele platite pentru samanta certificata si cele pentru >SS sustin investitia continua pentru imbunatatirea soiurilor create in conditiile de mediu ale *A. ,otusi in prezent peste 11; din veniturile provenite din plata redeventelor pentru >SS sunt pierdute datorita lipsei declaratiilor privind >SS sau neplatii remuneratiei.Din acest motiv toti factorii interesati si!au unit fortele pentru spargerea evaziunii in domeniul >SS,respectiv <S <, *niunea fermierilor .>*, .>* Scotia si *lster >armers *nion. $stfel in vederea imbunatatiri colectarii redeventelor pentru >SS, Socitatea <ritanica alaturi de ceilalti parteneri ,a organizat incepand cu anul 2117,o campanie numita >$IR :$F prin <R.In care toti fermierii sa contribuie fairpla- la recompensarea amelioratorilor posesori de

acest scop cooprereaza strins cu uniunea fermierilor britanici 6 pentru a se asigura ca toti fermierii care folosesc >SS isi cunosc obligatiile legale, desfasoara actiuni pentru identificarea celor care nu se conformeaza prevederilor legale. >ermierii sunt obligati prin lege sa complete o declaratie cu privire la folosirea >SS pe un formular transmis de <S < si care trebuie completat si inapoiat la <S < Se intalnesc + situatii dupa cum urmeaza6 1' >ermieri care au folosit samanta certificata 111; si care trebuie sa completeze formularul sa!l semneze si sa!l inapoieze <S <

=6

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv 2' >ermierii care au folosit >SS procesata si inregisrata intr!un registru de procesare si care au platit pentru folosirea soiurilor eligibile , trebuie sa declare si sa furnizeze detalii, sa semneze formularulsi sa!l inapoieze <S < +' >ermieriicare au folosit >SS si pentru care plata nu s!a facut prin procesator, de exemplu daca au conditionat!o singuri sau au semanat direct din #ambar trebuie sa declare sa semneze formularul si sa efectueze plata direct la <S <. >ermierii pot semana folosind >SS soiuri din urmatoarele specii6 grau, orz, ovaz,rapita,triticale,fasole de gradina, mazare de gradina,in,si lupin galben. Samanta recoltata poate fi folosita ca >SS numai daca este produsa in aceasi ferma . Conform legii fermierii nu au voie sa comercializeze samanta sau sa o transfere intr!un alt mod intr!o alta ferma pentru plantare. ,oata samanta folosita ca >SS trebuiedecarata la <S < indiferent daca soiurile sunt sau eligibile pentru plata. .ivelul platii pentru fiecare specie se stabileste in fiecare an prin negociere intre <S < si *niunea fermierilor pe baza trendului de folosire a semintei certificate in comparatie cu >SS si in functie de valoarea medie a licentei pentru samanta certificata. )xista doua moduri de efectuare a platii6 prin procesator ca o componenta a taxei de procesare, pe baza tona%ului sau direct la <S <prin raportarea la #ectar. >ormula de calcul se publica anual de <S < >ondurile colectate se redistribuie amelioratorilor. entru simplificarea acestor operatii <S < a investit in crearea unei baze de date cu declaratiile fermierilor inca din 2117. In acest fel din platile directe a avut loc o crestere a redeventelor de +5;. <aza de date creata permite <S < sa inregistreze si sa monitorizeze samanta folosta de fermieri, soiurile folosite informatii cu privire la procesare ceea ceduce la verificarea acuratetii declaratiilor >SS , si identificarea incalcarilor. In spri%inul amelioratorilor si pentru a beneficia de consiliere in cazul incalcarilor drepturilor I asociatia a anga%at un specialist in enforcement.

=-

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv Societatea franceza a amelioratorilor SIC$SO( Societatea franceza SIC$SO( se ocupacu gestionarea drepturilor amelioratorilor pentru cercetarea publica si privata nationala si internationala, presteaza servicii pentru amelioratori la cerere. Deci SC$SO( asigura functiile de gesstionare economica , %uridica si financiara a drepturilor de proprietate intelectuala ale amelioratorilor."ecanismul complex de concesionare a drepturilorde catre amelioratorii posesori de titluri e protectir nationale <R sau comunitare C (R , implica structuri specializate pentru administrarea , gestionarea si controlulproducerii de samanta autorizata , sub licenta.Societatea franceza a amelioratorilor este o organizatie care ofera transparenta totala membrilor sai din punct de vedere fiscal si al activitatii desfasurate, fiind controlata cu privire la gestionarea redeventelor colectate de catre 2 comisari. Organizatia coopereaza strins cu Oficiul C O( si cu 2)()S organismul te#nic responsabil cu efectuarea testelor D*S in vederea acordarii protectiei soiului. Rolul organizatiei este 6 ! sa se ocupe de managementul si apararea drepturiloramelioratorilor titulari ai soiurilor create ! sa elibereze licente sau sublicente pentru exploatarea soiurilor in numele amelioratorilor sau a titularilor ! sa asigure colectarea redeventelor rezultate din aceste acorduri si sa le transfere catre amelioratori ! sa supervizeze portofolulu de soiuri si utilizarea licentelor acordate SIC$SO( se ocupa de ma%oritatea soiurilor care se produc sub contracte de licenta care pe an sunt in %ur de 11111 acordate pentru aproximativ 1711 de companii pentru 2711 de soiuri si circa 171 de specii create de +21 de amelioratori provenit din domeniul public sau privat , nationali sau straini. "ecanismul de functionare se bazeaza pe 6 de protectie a soiurilor francez,

=+

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv 1' Sistemul declarativ ! sa informeze potentiali licentiati despre soiurile prote%ate s, sa obtina acordul lor pentru licentiere si sa transmita oferta amelioratorilor sau titularilor ! sa inc#eie acordurile !sa ceara licentiatilor declaratia si raportul de activitate in vederea intocmirii si transmiterii notei de plata a redeventelor ! sa incaseze plata redeventelor si sa o transmita amelioratorilor in cauza 2' Sistemul declarativ pentru control ! sa efectueze controale statistice si pe teren cu privire la respectarea acordurilor inc#eiate prin care s!au acordat licentele, si daca acestea sunt respectate ! sa verifice baza de colectare a redeventelor ! sa depisteze producatorii care inalca prevederile +' rote%area drepturilor amelioratorilor ! sa intervina la departamentele publice implicate in aceste activitati la nivel national si international ! sa analizeze si sa acorde asistenta %uridica , si sa plateasca taxele %udiciare de aparare in instanta Societatea franceza se ocupa si de cooperarea cu alte asociatii ca6 asociatia comerciantilor de seminte ,co organizatii de cercetare ca S SS, $C(>, SO(>, 2I) <:) D*R , $S>, sectiunile franceze CO"$SSO, COS)"CO, >IS si $SSI.S)l ! poarta discutii si ia decizii privind comercializarea creatiilor vegetale ! participa la organizarea activitatii de cercetare impreuna cu asociatii atat in domeniul public cat si in cel privat ! are relatii cu organizatiile de comert nationale si intertnationale Deasemeni monitorizeaza si evalueaza activitatile desfasurate in acest domeniu si cauta solutii 8 ! imbunatatire dezvoltarii agriculturii prin asigurarea cofinantarii cercetarii ! faciliteaza simplificarea contactelor intre amelioratori si licentiati

==

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv ! unifica activitatea de cercetare a%utand companiile sa coopereze pe tematici de baza ca resursele genetice, biote#nologii, produse noi,etc Societatea germana a amelioratorilor S,( Societatea a fost fondata in 1071 ingloband in prezent peste 71 de companiicare se ocupa cu crearea de noi soiuri. )a a aparut pentru a monitoriza respectarea contractelor intre partenerii producatori de samanta si ameloratori.Societatea coopereaza strina cu $sociatia 2ermana a $meloratorilor<D . $ctivitatile c#eie ale societatii sunt controlul acordurilor de licentiere sau a contractelor, lupta impotriva activitatilor la negru si colectarea redeventelor pentru >SS.. )ste structurata pe doua departamente conduse de 2 directori, primul ocupandu!se controlul licentelor si controlul pietii negre, iar celalalt cu informatiile I, si sistemul >SS. In 2ermania producerea de samanta pentru cereale si fura%e functioneaza pe baza de contracte intre fermierii producatori de samanta sau companii si sub!companii si creatorii de soiuri amelioratori sau titulari de soiuri prote%ate pe baza legii privind protectia soiurilor din 1004 si a Regulamentului *). Conform acestora comercializarea soiurilor prote%ate nu se poate face fara permisiunea si conditiile impuse de titular. In toate contractele inc#eiate intre parteneri exista o prevedere care permite S,( sa controleze productia companiilor producatoare in numele titularului respectiv a amelioratorului. Datorita acestei prevederi anga%atii S,( au dreptul sa controleze registrele companiilor producatoare , sa controleze ce se gaseste in stoc. Sunt controlate in primul rand companiile, la sesizarea amelioratorilor , aestia avand informatii ca nu lucreaza 111; corect. In acest scop anga%atii S,( culeg toate informatiile despre companie si pregatesc misiunea de control, avand informati si despre productia anilor anteriori.Relevanta este informatia privind relatia intre samanta de baza primita si samanta certificata produsa. Deasemeni se verifica productia de samanta care nu a fost certificata de agentia de certificare. *neori aceasta

=.

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv samanta merge direct pe piata neagra. S,( transmite o notificare companiei in cauza si stabileste o data pentru efectuarea controlului.Controlul dureaza intre 2 zile si+ saptamani.Daca se descopera nereguli se intocmeste un raport compania fiind obligata sa plateasca redeventele si de asemenea penalitatile si costul misiunii de control. De obicei lucrurile se regleaza intre companie si titular nefiind nevoie de o actiune in tribunal.in cazuri mai grave contractul se anuleaza si se a%unge la tribunal.banii colectati de S,( sunt transmise amelioratorilor iar penalitatile sunt retinute de S,( pentru alte misiuni. Referitor la controlul comertului la negru pe piata, aceste este mai greu de efectuat in conditiile in care fermierii sau companiile comerciale nu au un contract cu companiile amelioratorilor. In aceste cazuri titularul trebuie sa dovedeasca incalcarea depturilor sale iar S,( o face in numele sau urmarind ofertele de pe piata prin agenti confidentiali care monitorizeaza piata si cumpara samanta de la acei comercianti. Colectarea redeventelor pentru folosirea >SS se bazeaza pe prevederile conventiei * O( 1001 si reglementarilor *) care cer fermierilor sa plateasca oremuneratie, respectiv 71; din valoarea taxei de licenta platita titularului pentru acel soi prote%at.. Colectarea redeventelor pentru >SS este absolut necesara pentru speciile autopolenizatoare ca cerealele pentru ca folosirea extinsa a >SS poate distruge baza financiara pentru crearea de noi soiuri pentru aceste specii.,rebuie pastrat un ec#ilibrul intre folosirea semintei certificate si a >SS $sfel valoarea platii pentru >SS pentru un fermier german este cu atat mai mica cu cat folsesate mai multa samanta certificata.$cest stimulent a fost introdus pentru ca fermierii sa cultive soiuri cat mai valoroase si astfel sa obtina recolte cat mai bune. De exemplu daca un fermier foloseste mai mult de 51; samanta certificata in ferma sa nu trebuie sa plateasca redevente pentru >SS si poate primi o bonificare la plata semintei certificate.Din acest motiv si din cauza incorectitudinii unor fermieri S,( a colectat mai putini bani din>SS Desi sistemul functioneaza relativ bine in ultima perioada din cauza sc#imbarilor intervenite in legislatia europeana la nivelul asociatiilor nationale ale amelioratorilor si a a $sociatei )uropene a semintelor )S$ , precum si la Oficiul Comunitar si Comisia )uropeana se

=A

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv discuta tot mai mult despre inlaturara prevederilor privind A privilegiul fermierului @ de a folosit >SS $ceasta propunere vine in contradictie cu dorinta fermierilor de a mentine aceste prevederi, sustinute de asociatiile europene a fermierilor CO"$SSO, CO2)C$ .

7. Stabilirea masurilor institutionale pentru colectarea drepturilor banesti cuvenite titularilor de drepturi I pentru soiurile prote%ate

7.1 Situatia existenta in Romania In prezent in Romania din punct de vedere legislativ in :egea 277=1005 modificat in 2114 si in regulamentul de aplicare exista prevederi pe baza carora fermierii sunt obligati sa plateasca redevente pentru folosirea semintei certificate provenita din soiurile prote%ate prin brevete de soiuri, la nivel national . Deasemeni exista prevederi privind A privilegiul fermierului A de a folosi samanta de ferma >SS in fermele proprii pentru speciile cuprise in anexa la lege,sub conditia platii unei remuneratii care sa reprezinte 71; din valoarea taxei de licenta platita pentru samanta certificata provenita din acelasi soi. revederile din legea romana sunt aplicabile si pentru soiurile prote%ate de C (O, printr!un certificat comunitar C (R, odata cu aderarea Romanei la *),in 2114. Se instituie astfel obligativitatea fermierilor romani de a plati redevente si pentru soiuri prote%ate comunitar daca cultiva aceste soiuri fie prin cumpararea semintei certificate pentru care platesc taxa de licenta fie folosindu!se de >SS pentru care trebuie sa plateasca o remuneratie. Desi au trecut + ani de la aderarea Romaniei aceste prevederi nu sunt respectate ,nu exista un organism de control asa cum am vazut in exista in alte state membre inclusiv in cele care au aderat la *) in 211/, nu exista o evidenta exacta a suprafetelor cultivate cu =<

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv soiurile prote%ate si a fermierilor producatori de samanta.Datele existente sunt incomplete inclusiv la "inisterul $griculturii si Dezvoltarii Rurale . De aici rezida necesitatea infiintarii unui organism responsabil cu implementarea si urmarirea colectarii drepturilor banesti cuvenite titularilor in vederea relansarii activtatii de inovarea in domeniul crearii de noi soiuri. 7.2 prote%ate entru crearea acestui mecanism trebuie avut in vedere completarea cadrului legislativ cu o #otarare de guvern in care se fie prevazuta infintarea acestiu organism , statutul acesteia , masurile administative necesare pentru buna functionare, obligativitatea diferitelor organisme guvernamentale de a furniza functiune a organizatiei . In al doilea rand sa se stabileasca rolul si functiile acestei organizatii care ar trebui sa aiba statutul de organizatie nonprofit, sa se faca cunoscuta prin organele guvernamentale, prin camerele agricole respectiv, prin inspectoratele pentru seminte si prin alte mi%loace de publicitate pentru ca titularii de brevete de soi si de alte titluri de protectie ca de pilda cele comunitare sa cunoasca existenta ei si sa se inscrie in organizatie pentru a putea beneficia de serviciile ei. remizele pentru existenta acestei organizatii presupun si sa fie intarita asociatia amelioratorilor , a producatorilor de samanta si a comerciantilor $"S)" astfel ca toti cei implicati in acest lant ,sa fie obligati sa se inscrie in asociatie ,sa contribuie cu o taxa minima la sustinerea si buna functionarea interesati . Sa declare daca cultiva suprafete semnificative cu soiuri prote%ate, daca folosesc >SS , in beneficiul tuturor factorilor economici informatii necesare controlului companiilor si=sau fermierilor producatori de samanta, suport financiar pentru punerea in remizele crearii sistemului de colectare a drepturilor banesti pentru soiurile

=;

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv sa se stabileasca ,asa cum este in alte state ce inseamna @ mic fermier@ si ferma de subzistenta, si de la ce suprafata ! in prezent sunt aplicabile si obligatorii numai prevederile din regulamentul de baza )C 2111=0/ amendat, si regulile sale de implementare! pentru ca daca nu se va renunta la derogarea comunitara privind privilegiul fermierului, sa fie posibila colectarea remuneratiei, asa cum se vor colecta redeventele pentru samanta certificata provenita de la soiurile prote%ate ai caror titulari sunt in evidenta organizatei.. Intregul mecanism sa functioneze din punct de vedere legal pe baza contractuala pentru a putea fi reglementat controlul efectuat de organizatie privind respectarea obligatiilor de plata a redeventelor. Infiintarea la nivel national a unei baze de date in care sa fie inscrisi pe baza de declaratii toti producatorii de samanta si comerciantii asa cum o cer directivele europene, la care sa aiba acces $"S)" si organizatia in vederea urmaririi soiurilor cultivate prote%ate. 7.+ ropunere privind structura organizatei si functiile ei Optiunea 1 Organizatia poate fi de sine statatoare si sa fie coordonata dea $S)" cu urmatoarele atributii6 ! sa se ocupe de managementul si apararea drepturiloramelioratorilor titulari ai soiurilor create ! sa elibereze licente sau sublicente pentru exploatarea soiurilor in numele amelioratorilor sau a titularilor ! sa asigure colectarea redeventelor rezultate din aceste acorduri si sa le transfere catre amelioratori ! sa supervizeze portofoliul de soiuri si utilizarea licentelor acordate. Optiunea 2 Organizatia poate sa fie un departament in cadrul $"S)" cu atributiile mentionate anterior.

=2

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv Organizatia trebuie sa se ocupe cu management si apararea drepturilor amelioratorilor detinatori de brevete de soiuri sau alte titluri de protectie a soiurilor,cu acordarea de licente si sublicente in numele amelioratorilor inscrisi in asociatia amelioratorilor, sa asigure colectarea redeventelor rezultate din contractele de licenta inc#eiate la nivel national, sa controleze folosirea licentelor acordate si respectarea legii privind plata remuneratiei pentru folosirea >SS, sa urmareasca plata redeventelor pentru soiurile prote%ate comunitar , sa coopereze cu alte organisme similare din statele membre., etc. Organizatia la nivel central poate sa fie condusa de un manager care sa aiba in subordine un colectiv compus din6 un %urist, un specialist I un economist si un specialist I,8 deasemeni experti anga%ati ,in teritoriu cu contracte de colaborare care sa poata fi convocati pentru anumite misiuni de expertiza, pe diferite domenii. Specialistul in proprietate intelectuala trebuie sa verifice autenticitatea si valabilitatea titlurilor de protectie pe baza carora se acorda licentele de exploatare si impreuna cu managerul si %uristul sa stabileasca sumele datorate titularilor. Guristul sa urmareasca respectarea cadrului legislativ in contractele inc#eiate intrea parti ,sa elibereze licentele de exploatare in numele titularilor si sa acorde asistenta te#nica amelioratorilor in cazul incalcarii drepturilor lor si sa!I reprezinte in instanta )conomistul sa se ocupe de colectarea redeventelor si impreuna cu managerul si %uristul sa redistribuie banii colectati catre titularii de drepturi. Specialistul I, sa se ocupe de datele statistice care se inregistreaza in baza de date a organizatei pentru fiecare operatie efectuata de!a lungul fluxului ,ipurile de acorduri si contracte pot fi inc#eiate numai cu acordul titularului depind de partile contractant De exemplu organizatia daca functioneaza ca o companie de licentiere ,inc#eie acorduri cu titulari, cu dealerii , etc. In vederea apararii drepturilor amelioratorilor organizatia poate sa acorde licente si

.,

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv de distributie pentru samanta certificata,sa stabileasca pentru fiecare caz in parte nivelul redeventei , sa primeasca informatii privind productia de seminte ca organizatia sa fie acceptata si recunoscuta de producatorii de samanta.'. ,itularul este obligat sa livreze samanta prebaza si baza si sa urmeze procedurile de certificare a semintei. Compania de licentiere, in speta organizatia, trebuie sa garanteze drepturile titularului, si in acelasi timp obligatiile acestuia catre producatorul de samanta, , are rolul de a negocia cu ambele parti la inc#eierea contractelor si sa intocmeasca corect documentatiile iar dupa colectarea redeventelor sa plateasc titularului banii pentru samanta certificata ,vanduta.. entru indeplinirea atributiilor in mod corespunzator este necesara o baza de date in care sa existe toate contractele si declaratiile transmise de producatorii de samanta ,fermieri si=sau companii private care se ocupa cu producerea si vanzarea semintei certificate8 deasemeni declaratiile din partea fermierilor care folosesc >SS. In $nexe sunt prezentate materiale documentare cu privire la sistemul de colecrare a redeventelor in diferite tarii , situatia din tara noastra si propuneri pentru structura unei organizatii sau department pentru formula o decizie. 0lu* de colectare a redeventelor/ Titular de 8revet Soi:Ameliorator %rganizatii comerciale Companii care au licenta Producatorii de samanta Subcompanii cu licenta Samanta recoltata (0SS) Samanta certi$icata anduta direct de $ermieri, de distribuitori samanta certi$icate .6 anzare de pentru colectarea redeventelor pe baza carora se poate

Samanta de baza

Autor / #r7 1ng7 Adriana Parasc"iv (Pretul de redeventa inclus)

.-

Ane*a 6

>olosirea >SS Hn ; 2rJu de toamnK /7 71,2 17 77 57 +1 /4 75 +/ 55,3 7+ 5/ 24 /1 Orz de taoamnK 17 /5,1 11 /5 57 .D +1 3/ 2+ 02,3 7/ .D +0 /1 Cartofi /0 /+ /1 77 2+ /1 /3 // +0 01 /2 31 72 +0

Iara <elgia Republica Ce#K Danemarca 2ermania )stonia Irlanda >ranLa *ngaria Olanda olonia Slovacia >inlanda Suedia $nglia

Ane*a -

SuprafaLa maximK de teren arabil 1 2 roducLia medie de cereale Hn t=#a ... + /

reLul mediu al ternului &inclusiv al terenului arabil exprimat Hn suprafaLa cadastralK Catego preL=mM ria va vb vc vd ve ai mic de +,7 +,71!/,1 /,11!3 3,11!5 mai mult de 5

SuprafaLa Coeficientul de maximK &#a' de conversie &p#' .... teren arabil pe care opereazK micii producKtori ... va 24 vb 2+ vc 22 vd 10 ve 14 Ea Eb Ec Ed Ee 1 1,14 1,2+ 1,/2 1,70

+,/1 +,01 /,14 /,4+ 7,71

>ormula calculKrii suprafeLei maxime va x Ea Nvb x Eb N vc x Ec N vd x Ed N ve x Ee Op# va, vb, vc, ve ! suprafaLa maximK pe categorii Hn conformitate cu coloana a !+!a din tabel Ea, Eb, Ec, Ed, Ee ! coeficienLi de conversie conform coloanei a!/!a din tabel p# ! valoare convertitK &suprafaLa maximK' ... "edia este determinatK bazat pe criteriul de producLie maxim recoltatK de 02 t de cereale &$rt. 1/.+ din Reg.2111=0/' .... DacK preLul terenului arabil pe care cultivK micii fermieri intrK Hn mai multe categorii, atunci suprafaLa conform categoriei de la coloana 1 va fi multiplicatK cu coeficientul de conversie Pi dacK suma suprafeLelor este mai scKzutK de 24 #a se HncadreazK Hn noLiunea de fermier mic.

$nexa +

Trans!ormin% or stoc4in% or%anisms

78IS

Collected C9V919= So!t 56eat seeds producers

Farmers 56o do not use certi!ied seeds

C9V919 credit & <)'(( 4%

C9V919 (:;( < per collected tonne

'(( > C9V919 credit & <)'(( 4%

Farmers 56o use certi!ied so!t 56eat seeds

SICAS1V
C9V919 credit & <)'((4%

Seeds propa%atin% !armers

FS1V

'; >

?; > So!t 56eat varieties plant breeders

So!t 56eat seeds dealers

2.IS 6 2roupement .ational Interprof essionnel des Semences et des >SO( 6 >onds de Soutien Q lRObtention (SgStale

lants

T C.(.O. 6 Contribution (olontaire Obligatoire

$nexa /