1

1. Reguli generale de prezentare a proiectului

1. Proiectul se prezint n dosar cu copert transparent din plastic
2. Pagina interioar va fi conine antetul Universitii din Oradea, Facultatea
de Inginerie Magerial i Tennologic, la mijlocul paginii se va scrie titlul
Proiect Construcia i Calculul Autovehiculelor II- , iar n partea de
jos se va scrie numele ndrumatorului, numele studentului i anul n care
este susinut proiectul
3. Pagina 2 va cuprinde denumirea complet a temei de proiect
4. Pagina 3 conine cuprinsul proiectului cu indicarea numrului fiecrei
paginii corespunztoare capitolelor i subcapitolelor
5. Paginile urmtoare cuprind partea scris a proiectului inclusiv eventualele
anexe cu programe de calcul i bibliografia.
6. Bibliografia va fi redactat sub forma: autorul, titlul lucrrii, editura i
anul apariiei. Acestea vor fi numerotate i aranjate n ordine alfabetic
dup numele primului autor,
7. Dosarul va conine la final partea grafic format din eventuale grafice,
diagrame, desene de execuie i obligatoriu desenul de ansamblu al
ambreiajului ntocmit conform reglementrilor ISO

1.1. Reguli generale de tehnoredactare prii scrise

1. Paginile se numeroteaz n subsolul acestora
2. Capitolele i subcapitolele se numeroteaz sub forma: 1 , 1.1, 1.2 etc.
3. Figurile i tabele se numeroteaz cu dou cifre astfel: prima cifr este
identic cu numrul capitolului din care face parte iar cifra a doua
reprezint a numrul de ordine al figurii, respectiv al tabelului n acel
capitol. Dup numr se va scrie ce anume reprezint figura sau tabelul, iar
dac este cazul se scrie ntre paranteze drepte numrul din lista
bibliografic a sursei de unde a fost culeas.
Exemplu: Figura 3.1. ....................[20]
Digramele din pagini vor fi numerotate ca si figurile.
4. Toate relaiile matematice se numeroteaz dup aceleai reguli ca i
figurile
5. Dup relaie se va scrie ntre paranteze drepte unitatea de masur a mrimii
pe care o reprezint
6. Sub formul se vor explicita toate simbolurile utilizate ce nu au fost
prezentate pn n acel moment cu eventualele formule de calcul aferente
7. Cand toate valorile marimilor din relaia matematic sunt cunoscute se va
scrie relaia sub form numeric i pe rndul urmtor se trece valoarea
final a mrimii i unitatea de msur far paranteze.
Exemplu : F =m*a [N] (2.12)
unde: m masa..........
2

F =5*10
F =50 N
8. Atunci cnd este cazul se va indica sursa biliografic de unde s-a luat
relaia, sau s-a adoptat valoarea unei mrimi utilizat n calcule i eventual
se va face justificarea alegerii fcute

1.2. Reguli generale de ntocmire a prii grafice
1. Toate diagramele vor avea scrise pe axele de coordomate scala de valori,
simbolul marimii i unitatea de masur
2. Desenele se pot executa tu sau listate la ploter cu respectarea tuturor
regulilor specifice desenelor tenice ( chenar, indicator, tabel de
componen, cote, grosime linii, condiii tenice, etc.)

3. Cuprinsul proiectului

Capitolul 1 Noiuni generale.

1.1. Nivelul tehnicii actuale privind construcia cutiilor de viteze pentru
autovehicule.
Rezistenele la naintarea automobilului variaz mult n funcie de condiiile
de deplasare i corespunztor acestora trebuie modificat si fora de traciune.
Marea majoritate a automobilelor actuale sunt echipate cu motoare cu ardere
intern, a cror particularitate const n faptul c permit o variaie limitat a
momentului motor, respectiv a forei de traciune. Din aceast cauz,
automobilele prevzute cu motoare cu ardere intern trebuie s fie nzestrate cu
o cutie de viteze avnd rolul:
s permit modificarea forei de traciune n funcie de variaia
rezistenelor la naintare;
s permit deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi
asigurate de ctre motorul cu ardere intern, care are turaia minim stabil
relativ mare;
s permit mersul napoi al automobilului fr a inversa sensul de rotaie
al motorului;
s realizeze ntreruperea ndelungat a legturii dintre motor i restul
transmisiei, n cazul n care automobilul st pe loc, cu motorul n funciune.
Cutiile de viteze trebuie s ndeplineasc condiiile: s asigure automobilului
cele mai bune caliti dinamice i economice la o caracteristic exterioar dat a
motorului; acionare simpl i comod; funcionare silenioas: construcie
simpl; randament ridicat; siguran n funcionare; fiabilitate ridicat; greutate
mic; gabarit redus; ntreinere uoar.
- Se va realiza o scurta prezentare a solutiilor constructive recente utilizate n
construcia cutiilor de viteze pentru autovehicule rutiere, modul de funcionare
i principalele avantajele i dezavantajele fa de soluiile clasice

3

1.2. Studiul comparativ al autovehiculelor similare cu cel din tema de
proiect
Pentru realizarea proiectului este util s se studieze principalele
caracteristici constructive ale unor modele similare.
Cu ajutorul modelelor similare alese se pot observa elementele comune
ale acestor autovehicule i valorile anumii parametri, constituind o o baz de
plecare pentru proiectarea cutiei de viteze din tema de proiect.
Se va intocmi un tabel de forma celui de mai jos

Pe baza studiului caracteristicilor autovehiculelor similare cu cel din tema
de proiect se aleg urmatoarele date iniiale necesare calculelor ulterioare:
- tipul motorului (MAS sau MAC)
- tipul cutiei de viteze (cu doi arbori sau cu trei arbori)
- valoarea coeficientului aerodinamic k
- valoarea ariei sectiunii transversale a autovehiculului A = E
x
H
- tipul anvelopelor
- randamentul total al transmisiei autovehiculului qt
Se calculeaz valoarea razei de rulare a roilor cu relaia:
r
r
= r
0
x x10
-3
[m].

unde: r
0
este raza liber a roii
este coeficientul de deformare a pneului
= 0,940 ...0,980 - pentru pneurile de autoturisme
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 ... 10
Marca auto
Parametrul

Pe[kW]
n
p
[rot/min]
Me[N*m]
n
m
[rot/min]
Vmax[km/h]
Masa total
maxim autorizat

Sarcina utila
i
0

i
cv1,

i
cvk, (ultima treapt)

i
cv2,.....
i
cvk-1

Tip cutie de viteze
Tip mecanism
actionare

Dimensiuni
anvelope

4

= 0,945 ...0,950 - pentru pneurile de autocamioane , autobuze , etc.
Exemplu : La anvelopa tip 175 / 70 R 14 cifrele inscripionate reprezint :
175 - B - balonajul anvelopei n mm ( limea )
70 - H/B - raportul dintre nimea seciunii anvelopei i balonajul
acesteia exprimat in procente
14 - D
j
- diametrul jantei roii exprimat in oli ( 1 ol = 25,4 mm )
Raza liber a roii r
0
va fi : r
0
= 14 / 2 x 25,4 + 175 x 70% = 300 mm
n cazul n care rapotul H/B nu este precizat se consider H/B=0,82

Capitolul 2 Determinarea parametrilor dinamici ai autovehiculului

2.1. Determinarea caracteristicii exterioare a motorului cu ardere intern

n cazul n care sursa energetic a autovehiculului este un motor cu ardere
intern cu piston , parametrii funcionali ai acestuia influeneaz n mod evident
i parametrii dinamici ai autovehiculului .
Caracteristica de turaie exterioar reprezint variaia puterii maxime a
motorului n funcie de turaie, dezvoltat la sarcin total i n condiii de
reglaje optime ale motorului. Sarcina total este atunci cnd obturatorul
carburatorului este complet deschis sau cremaliera pompei de injecie este n
poziia corespunztoare debitului maxim. Reglajele optime se refer n principal
la avansul la declanarea scnteii electrice sau la nceperea injeciei i la regimul
termic al motorului .
Exist dou domenii de funcionare a motorului :
- domeniul de turaie n
M


n
P
de funcionare stabil a motorului
- domeniul de turaie n
min


n
M
de instabilitate a funcionrii

Domeniul de stabilitate al funcionrii se apreciaz prin coeficientul de
elasticitate al motorului C
e
definit de raportul :
C
e
=
P
M
n
n
(2.1.)
La MAS C
e
= 0,45...0,65 , iar la MAC C
e
= 0,55...0,75 .
Variaia momentului motor n domeniul de stabilitate se apreciaz prin
coeficientul de adaptabilitate (suplee) C
a

:
C
a
=
P
max
M
M
(2.2)

M
p
se deterrmina din relatia 2.5 in functie de P
e
n
m
n
p


La MAS C
a
= 1,10...1,40 , iar la MAC C
a
= 1,05...1,15 .
Pentru calcule aproximative se apreciaz c valorile momentului motor
variaz n funcie de turaia arborelui cotit dup o parabol patratic de forma:
5

M
e
= M
P

(
(

|
|
.
|

\
|
o | + o
2
P P
n
n
n
n
[Nm] (2.3)
unde : o , | , o - coeficieni ale caror valoari se pot calcula cu urmtoarele
relaii stabilite empiric pe baza determinrilor experimentale :
la MAS : o =
( )
( )
2
e
e a
2
e
1 C
1 C 2 C C

; | =
( )
( )
2
e
a e
1 C
1 C C 2

; o =
( )
2
e
a
1 C
1 C

(2.4)
la MAC : o = 0,53 ; | = 1,56 ; o = 1,09 .
Puterea efectiv se calculeaz n functie de momentul motor cu relaia:
P
e
=
9554
n M
e

[ kW] (2.5)
Pentru trasarea caracteristicii exterioare se parcurg urmtorii pai:
- se calculeaz valorile coeficienilor o , | , o cu relaiile (2.4)
- se dau pentru "n" aproximati 15 valori succesive cuprinse ntre n
min
i
n
max
cu un pas de 200250 rot/min . Valoarea turaiei n
min
= 700 ..... 800
rot/min ,
- n
max
se alege innd cont de recomandrile din Tab. 2.1
Tab. 2.1
Tipul motorului n
max
/ n
P

MAS autoturisme 1,05 ..... 1,25
MAS autoutilitare i autobuze 1,05 ..... 1,10
MAC autoturisme 1,05 ..... 1,20
MAC autoutilitare i autobuze 1,05 ..... 1,07
- pentru valorile lui "n" alese se calculeaz valorile corespunztoare ale
momentului motor M
e
i ale puterii efective P
e
folosind relaiile (2.3) i (2.5) i
valorile obinute se vor nota n tabelul 2.2
Tab 2.2 Valorile parametrilor caracteristicii exterioare
n
[rot/min]
n
min
= n
M
= n
P
= n
max
=
M
e
[Nm]
P
e
[kW]

- se reprezint diagrama variaiei M
e
=f(n) i P
e
= f(n)


2.2. Determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale

Pentru determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale se
utilizeaz ecuaia de bilan al puterii la roile motoare ale autovehicului pentru
ultima treapt a cutiei de viteze (notata n acest caz cu cu k) a carei form
general este:
Pr = P
rul
+ P
p
+ P
a
+ P
d
, [kW] (2.6)
unde: P
r
- puterea la raile motoare (primit de la motor)
6

P
rul
- puterea necesar nvingerii rezistenei la rulare,
P
p
puterea necesar nvingerii rezistenei la urcarea pantei,
P
a
- puterea necesar nvingerii rezistenei aerului,
P
d
- puterea necesar nvingerii rezistenei la accelerare (demarare)


Fig. 2.1. Bilanului puterilor la roile motoare ale autovehiculului

La deplasarea cu vitez constant, mai mic dect viteza maxim posibil
a fi dezvoltat n treapta respectiv, nu este utilizat ntreaga putere de care
dispune motorul, el funcionnd la o sarcin parial. Diferena de la punctul d
la punctul e reprezint rezerva de putere de care dispune motorul i care poate
fi utilizat fie pentru accelerarea autovehiculului fie pentru nvingerea
amplificrii unei alte rezistene (de exemplu pentru urcarea unei pante mai
accentuate). n aceast situaie, este comandat trecerea la funcionarea
motorului la o sarcin mai mare, pn la sarcina total, dac este necesar.
Punctul f, de intersectare a curbei puterii la roat cu curba rezistenelor la
naintare reprezint regimul la care puterea motorului este utilizat n ntregime
pentru nvingerea rezistenelor la rulare, la pant i a aerului, nemairmnnd
disponibil putere pentru accelerare. Deci, punctul f corespunde vitezei
maxime ce poate fi dezvoltat pe drumul respectiv n treapta de viteze utilizat.
ntruct viteza maxima indicat de constructor se refer la deplasarea
autovehicului pe drum orizontal n ultima treapta a cutiei de viteze, rezult c
att puterea necesar nvingerii rezistenei la urcarea pantei, ct si puterea
necesar nvingerii rezistenei la accelerare vor fi nule.
n acest caz, bilanul de puteri devine:

P
r
= P
e
q
t
= P
rul
+ P
a
[kW] (2.7)

7

unde :

[kW] (2.8)


unde : f coeficientul rezistenei la rulare
Tab. 12.3
Tipul drumului Starea drumului Coeficientul f
osea de asfalt sau beton Bun 0,015 4 0,018
satisfctoare 0,018 4 0,020
osea pietruit bun 0,020 40,025

osea pavat
Stare bun 0,025 4 0,030
Cu hrtoape 0,035 4 0,050

Drum de pmnt
Uscat bttorit 0,025 40,035
Dup ploaie 0,050 40,150
Desfundat 0,10 40,25
Drum nisipos i nisipo lutos Uscat 0,010 4 0,30
Umed 0,040 4 0,060
Teren cu sol argilo-nisipos i argilos Uscat 0,040 40,060
n stare plastic 0,100 4 0,200
n stare de curgere 0,20 4 0,30
Drum cu ghea sau ghea - 0,015 0,03
Drum cu zpad bttorit 0,03 0,05
G
a
greutatea total a autovehiculului [daN]
v viteza autovehiculului [km/h]
Considerand viteza vantului nula (v
aer
= 0) si presunea si temperatura aerului la
valorile standard (p
aer
= 101,33*10
-3
N/m2, T
aer
= 288,15K) , atunci:

P
a
=

[kW] (2.9)
Unde : A aria sectiunii transversale a autovehiculului
k coeficientul rezistentei aerodinamice longitudinale care
poate fi apreciat, n raport cu aria seciunii transversale maxime a
autovehiculului

Tipul autovehiculului A [m
2
] k [kgm
-3
]
Automobil de curse 1,041,3 0,013 0,015
Autoturism cu caroserie nchis 1,642,8 0,020 0,035
Autoturism cu caroserie deschis 1,542,0 0,040 0,050
Autobuz 3,547,0 0,042 0,050
Autocamion cu platform deschis 3,045,3 0,055 0,060
8

Tren rutier cu 2 elemente, caroserie
platform
4,045,3 0,060 4 0,075
Autocamion cu caroserie furgon 3,548,0 0,038 40,045
Tren rutier cu 2 elemente, caroserie
furgon
7,048,0 0,058 4 0,060


V= 0.377*

[km/h] (2.10)

Conform studiului modelelor similare de autovehicule, pentru ultima
treapt a cutiei de viteze se adopt valoarea raportului de transmitere i
cvk
astfel:
i
cvk
= ......., n cazul cutiilor cu doi arbori,
sau i
cvk
= 1, n cazul cutiilor cu trei arbori

Se aleg n continuare 5 valori ale raportului de transmitere al transmisiei
principale i
o
, situate n intervalul rezultat prin studiul modelelor similare de
autovehicule. Acestea trebuie sa fie numere raionate deoarece sunt rezultatul
raportului dintre numerele de dinti ai unor roti dinate. Pentru fiecare dintre
aceste valori ale lui i
o
se determin bilanul de puteri la roat utiliznd relaiile
de mai sus. Rezultatele se centralizeaz n patru tabele de forma urmtoare:

Tab.2.3 Parametrii bilanului puterilor pentru i
o
= .....
n
[rot/min]
V
[km/h]
Pe* q
t

[kW]

[kW]
P
a

[kW]
P
rul+
P
a

[kW]

.
.
.
.
1
5

l
i
n
i
i





Tab.2.4 ......2.7 Parametrii bilanului puterilor pentru i
o
= .....
n
[rot/min]
V
[km/h]
Pe* q
t

[kW]

[kW]
P
a

[kW]
P
rul+
P
a

[kW]

.
.
.
.
1
5

l
i
n
i
i



9


Utiliznd datele din tabelele 2.3, 2.4, 2.5 si 2.7 se traseaz o diagram de
bilan al puterilor, Fig. 2.2, cu ajutorul creia se fac interpretri comparative
asupra caracteristicilor dinamice ale autovehiculelor, pentru cele patru cazuri
considerate.
.

Fig. 2.2 - Bilanul puterilor pentru diverse valori ale i
o

Valoarea raportului de transmitere al transmisiei principale influeneaz
intr-o msur important caracteristicile dinamice ale autovehiculului, drept
pentru care, pentru definitivarea lui se va proceda la o analiz a diagramei
obinute. Dac se constat ca se poate o alt valoare pentru i
o
, se ve reface
calculele si se va trasa o noua curb a puterii la roat corespunztoare acesteia.
Se alege valoare lui i
0
cea mai convenabil, astfel nct s se ating viteza
maxim impus prin tem i s se obine o rezerv de putere suficient pentru
demaraj, fr a se depi turaia maxim admis a motorului.

2.3 Etajarea treptelor cutiei de viteze
Etajarea cutiei de viteze se compune din urmtoarele etape :
- determinarea raportului de transmitere al treptei I-a al cutiei de viteze
- determinarea raiei de etajare
- stabilirea numrului de etaje
- calculul rapoartelor de transmitere pentru celelalte trepte de viteze
Raportul de transmitere a treptei I-a se calculeaz din condiia ca
autovehiculul s poat unca panta maxim impus ca performan prin tema de
proiect sau recomandat de bibliografia de specialitate pe baze statistice.
Fiind vorba de panta maxim, aceata va fi urcat la turaia motorului
corespunztoare momentului maxim. Neglijnd rezistena aerului datorit
vitezei mici i constante de deplasare raportul de transmitere aol treptei I-a va fi:
10

i
cv1
= 0.377*

(2.11)
unde: n
M
turatia corespumztoare momentului maxim al motorului cu ardere
intern
v
cr1
viteza critic a autovehiculului n trepta I-a (corespunztoare n
M
)
v
cr1
=

(2.12)


max
= f * coso
pmax
+ sino
pmax
(2.13)

Pentru autovehiculele cu o singur punte motoare o
pmax
= 17
o
...19
o
Pentru autovehiculele cu mai multe piuni motoare o
pmax
= 28
o
...32
o

In cazul n care se realizeaz si proiectarea de ansamblu a autovehiculului,
valoarea i
cv1
se verific cu condiia ca fora de ttraciune maxim s nu
depeasc valoarea aderenei roilor motoare pe pant
F
R
G
m
* (2.14)
unde: F
R
fora de traciune la roile motoare
G
m
greutatea pe puntea motoare in timpul urcrii pantei
coeficient de aderen (0,5...0,6)
O etap important a proiectarii cutiei de viteze pentru autovehicule o
reprezint determinarea rapoartelor de transmitere ale acesteia astfel nct
calitaile constructive si funcionale ale autovehiculului s corespund
cerinelor impuse pentru exploatare.
La autovehiculele cu motoare cu ardere intern, din condiia ca motorul
sa funcioneze pe caracteristica exterioar n domeniul de stabilitate, reyult ca
etajarea treptelor de viteze trebuie s fie fcut dup o progresie geometric cu
raia: r =

(2.15)
unde: n
M
<n<n
Alegnd valorile n> n
M
i

n< n
P
se calculeaz valoarea raiei de
etajare a cutiei de viteze
Cunoscnd raportul de transmitere al treptei I-a i raia de etajare se
calculeaz rapoartele de transmitere teoretice ale cutiei de viteze astfel:
i
cv2
= i
cv1
/r, i
cv3
= i
cv2
/r, i
cv4
= i
cv3
/r, ..... i
cvk
= i
cvk-1
/r (2.16)
Valoarea i
cvk
calculat asfel trebuie s fie aproximativ egal i mai mic
dect cea adoptat n relaia (2.10).
n cazul cutiilor cu trei arbori, dac nu se dorete n mod special existena
unei trepte de supravitez atunci i
cvk
= 1 (priza direct). Dac se proiecteaz
cutia de viteze cu treapta de supravitez atunci:

i
cvk-1
= 1, iar 1>i
cvk
>0,7...0,8 >1/r.

11

n cazul cutiilor cu doi arbori i
cvk
calculat se majoreaz la valoarea
adoptat n relaia (2.10) pentru a nu se modifica performanele dinamice
stabilite privind viteza maxim.
Verificarea etajrii cutiei de viteze se realizeaz prin construirea
Digramei ferstru . Aceasta reprezint variaia vitezelor autovehiculului n
funcie de turaia arborelui cotit., pentru fiecare din treptele cutiei de viteze, Fig.
2.3.
Datorit faptului c vitezele
corespunztoare sfritului
demarrii n fiecare treapt sdunt
mai mari dect vitezele n treptele
imerdiat superioare, se pot
compensa pierderile de vitez ce
apar n timpul schimbrii treptelor.
Dac aceast condiie nu este
ndeplinit atunci trebuie majorat
numrul de trepte ale cutiei de
viteze.







Capitolul 3 Calculul cutiei de viteze



Calculul cutiei de viteze cuprinde urmatoarele etape: stabilirea schemei de
organizare i dimensiunile cutiei de viteze, calculul roilor dinate, calculul
arborilor i calculul pentru alegerea rulmenilor.

3.1. Stabilirea schemei de organizare i dimensiunile cutiei de viteze
Avand n vedere: studiul modelelor similare de autovehicule, modul de
organizare a autovehiculului (totul fa, clasic sau totul spate),modul de
dispunere al motorului fa de axa longitudinal a autovehiculului (transversal
sau longitudinal), se adopt tipul cutiei de viteze. (una dintre variantele: cu doi
arbori, sau cu trei arbori).
n funcie de categoria automobilului pentru care se proiecteaz cutia de
viteze i de numrul de trepte ale acesteia, determinate n capitolul anterior, se
Fig. 2.3 Diagrama ferstru

12

adopt, pentru fiecare treapt, soluia tehnic a mecanismului de cuplare a
treptelor (roi dinte cu deplasare axial, mufe de cuplare sau sincronizatoare)
n prezent, la autocamioane i autobuze sunt rspndite cutiile de viteze
care utilizeaz pentru treptele inferioare soluia cu roi dinate cu deplasre axial
sau cu roi dinate permanent angrenate i mufe de cuplare, iar pentru treptele
superioare soluia de cuplare a treptelor cu mufe de cuplare sau cu
sincronizoare. La autoturisme se utilizeaz soluia cu sincronizatoare la toate
treptele pentru mersul nainte.

a) b)
Figura. 3.1 Scheme de organizare ale cutiei de viteze:
a)-cu trei arbori, b) - cu doi arbori

Pe baza schemei de organizare, studiului soluiilor tehnice similare
existente i a recomandrilor din literatura de specialitate, se adopt urmtoarele
dimensiuni: limea roilor dinate b
1-2
b
3-4....
b
i-k
, limea sincronizatoarelor l
s
,
limea lagrelor (rulmentilor) B, distanele dintre roile dinate sau jocul
(spatiul gol) dintre roile dinate/carcas/mecanism de culpare j
k.
Relaiile orientative pentru calculul elementelor necesare la definitivarea
schemei de organizare, conform notaiilor din Fig 3.1 a), sunt :
(Se vor paticulariza relatiile de calcul pentru schema de organizare si
numarul treptelor de viteze din proiect !)
13

l
1
=

[mm] (3.1)
l
2
=

[mm] (3.2)
l
3
=

[mm] (3.3)
l
4
=

mm] (3.4)
l
5
=

[mm] (3.5)
l
6
=

[mm] (3.6)
Distanta dintre lagrele arborelui cutiei de viteze L va fi :
Tabel cu dimensiuni orientative pentru dimensionarea cutiei de viteze
Tip
autovehicul
Latime
rulmenti
Joc intre
piese
Latime
roti
dintate
Latime
sincronizator/
mufa cuplare
B [mm] j [mm] b ls [mm]
Autoturisme si
autoutiitare sub
3,5 tone
1419 45 14 20 32 40
Autoutilitare
peste 3,5 tone
2225 34,5 20 27 cca. 55

L= l
1
+ l
2
+ l
3
+ l
4
+ l
5
+ l
6
[mm] (3.7)

3.2. Proiectarea angrenajelor cutiei de viteze
3.2.1. Determinarea distantei distantei dintre axe si a modului rotilor

Conditii impuse angrenajelor cutiei de viteze:
- capacitate portanta ridicata;
- eliminarea interferentelor in timpul prelucrarii dintilor sau al angrenarii
- zgomot redus. Aceasta se poate obtine prin micsorarea socului la intrarea
in contact a dintilor, marirea gradului de acoperire sau cresterea unghiului
de inclinare a danturii;

Distanta dintre axele arborilor cutiei de viteze C se determin estimativ,
conform [Untaru-Fratil], cu relaia:
14

- pentru autoturisme si autoutilitare < 3,5 t
o
C= 26

[mm] (3.8)
- pentru autoutilitare > 3,5 t
o
C= 40

[mm]
M
e
- momentul motor maxim, n daN
*
m
Distana C se va definitiva la calculul danturii roilor dinate
La determinarea numrului de dini ai roilor se va urmri obinerea pe ct
posibil valorilor rapoartelor de transmitere determinate la etajarea cutiei de
viteze, innd cont de faptul c roile dinate au un numr ntreg de dini.
Pentru a proiecta o cutie de viteze ct mai compact, se va alege pentru
pinioanele cu diametrele cele mai mici, numrul de dini apropiat de numrul
minim admisibil,
Numarul minim de dinti se determina conform [Chisu OM] cu relatia:
z
min
= 2
*
f
0*
cos
0
/ sin
2
o
0
(3.9)
unde: f
0
coeficientul de inaltime al capului dintelui are valoare
standardizata . Se va considera f
0
=1 in cazul rotilor dintate solicitatein
conditii normale . Pentru rotile dintate speciale cu dinti robusti, solicitati
la socuri f
0
poate fi 0,8 sau chiar 0,75
o
0
unghiul de angrenare. Se va considera o
0
= 20
0

0
unghiul de inclinare al dintilor. (in acest moment se vor
considera valorile minime ale intervalelor de mai jos ! )


- pentru autoturisme si autoutiltare usoare
0
= 25
0
.......45
0
- pentru autocamioane
0
= 20
0
.......25
0
Modulul danturii rotilor dintate din cutia de viteze se determin n funcie
diametrul pitch DP cu relaia:
m = 25,4 / DP

(3.10)
Valoarea diametrului pitch DP, se alege in functie de tipul automobilului i de
momentului maxim ce trebuie transmis, utiliznd tabelul 3.1 [Untaru-Fratil ].

Tabelul 3.1 Recomandari pentru alegerea diametrului pitch
Tipul automobilului Momentul motor
[daN.m]
Diametrul pitch (DP)
Dantura dreapt Dantura nclinat
Autoturisme - pn la 16,6
- 17,3...27,6
- Peste 27,6
10
8
8
12
12
10
Autocamioane - pn la 27,6
- 27,6...34,6
- 34,6...41,5
- Peste 41,5
7
6
6
5
8
7
6
6

Modulele rotilor dintate au valori standardizate. Pe baza valorii calculate
anterior se alege din STAS valoarea cea mai apropiata de aceasta.
15


Tabelul 3.2 Gama modulelor [mm] extras din STAS 882 82
I II I II I II
1

3

10

1,125 3,5 11
1,25

4

12

1,375 4,5 14
1,5

5

16

1,75 5,5 18
2

6

Valorile din irul I se vor
prefera celor din irul II
2,25 7
2,5

8

2,75 9

Distana C dintre axele arborilor primar i intermediar/secundar poate fi
exprimat n funcie de razele roilor dinate care se afl n angrenare cu relaia:
8 d 7 d 6 d 5 d 4 d 3 d 2 d 1 d
r r r r r r r r C + = + = + = + =
(3.11)
In cazul roilor cu dini drepi , dac se ine seama de legtura dintre
raza cercului de divizare r
d2
, modulul m i numrul de dini z al unei roi dinate
relatia (3.10) devine:
( ) ( ) ( )
10 9 10 , 9 4 3 4 , 3 2 1 2 , 1
z z m
2
1
... z z m
2
1
z z m
2
1
C + = = + = + =
(3.12)
Sau dac toate roile au acelai modul m:
1 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
C
m
C 2
z z z z z z z z z z = = + = + = + = + = +
(3.13)
n cazul roilor cu dini nclinai, relaia (3.10) devine:
( ) ( ) ( )
10 9
10 , 9
10 , 9
4 3
4 , 3
4 , 3
2 1
2 , 1
2 , 1
z z
cos
m
2
1
... z z
cos
m
2
1
z z
cos
m
2
1
C +

= +

= +

= , (3.14)
n care:
8 , 7 6 , 5 4 , 3 2 , 1
, , , m m m m m
9-10 ,
sunt modulele normale ale perechiilor respective
de roi dinate;
10 , 9 2 , 1
... - unghiurile de nclinare ale dinilor perechilor de roi.
In general se foloseste acelasi modul normal, ar relatia (3.12) se poate scrie:
1
10 9
10 9
4 3
4 3
2 1
2 1
C
m
C 2
cos
z z
......
cos
z z
cos
z z
= =

+
= =

+
=

+

(3.15)
16

Pentru cutiile de viteze ale automobilelor se recomand ca valoarea
constantei C
1
s fie cuprins ntre 40 i 68 dini (valorile inferioare pentru
autoturisme i valorile superioare pentru autocamioane). [Untaru-Fratil]
Pentru a realiza descrcarea lagrelor de solicitarile poduse de forele axiale,
pe baza studiilor experimentale s-a stabilit ca suma dintilor rotilor din angrenaje
trebuie sa creasca cu 2..3 unitati . Pentru schemele din figura 3.1 se poate
adopta:
1 10 9
A z z = +
; (3.16)
2
1 8 7
+ = + A z z

4
1 6 5
+ = + A z z
5
1 4 3
+ = + A z z
6
1 2 1
+ = + A z z
unde: A
1
= C
1*
cos
9-10

910
=
0

Avand in vedere relatiile (3.16), pentru ca irul (3.15) s rmn constant
odata cu scaderea numaratorului, trebuie ca si numitorul s scada proportional.
Astfel pentru ca valoarea cosinusului sa scada , trebuie ca unghiul de inclinare
al dintilor sa creasca:
1-2
<
34
<
56
<
78
<
9-10

Se adopta valoarea minima pentru
1-2
egala cu cea utilizata in relatia (3.9)
Se determina valoarea C
1
ce va fi utilizata in calculele ulterioare.
m
C 2
C
1
=
3.2.2 Determinarea numarului de dinti ai rotilor cutiei de viteze
Numarul de dinti pentru treapta I-a .
Conform schemelor din figura 3.1. treapta I-a corespunde rotilor dintate:
a) varianta cu trei arbori rotile 10, 9, 1 si 2;
Se adopta z
10
= z
min
(z
min
este un numar natural !)
Se scriu relatiile:
i
cv1
= z
9
/ z
10 *
z
2
/ z
1
(3.17)

z
1
+ z
2
= A
1
+ 6
z
9
+ z
10
= A
1
17

Prin rezolvarea sistemului (3.17) de 3 ecuatii cu 3 necunoscute de mai
sus, rezulta valorile z
9
, z
1
, z
2

b) varianta cu doi arbori rotile 1 si 2;
Se scriu relatiile:
i
cv1
= z
2
/ z
1
(3.18)

z
2
+ z
1
= A
1
+ 6

Rezulta : z
1
= (A
1
+ 6) / (1+i
cv1
) ;
z
2
= i
cv1
* (A
1
+ 6) / (1+i
cv1
)

Se rotunjesc valorile obtinute la numarul natural cel mai apropiat.
Se va avea in vedere ca z
1
> z
min

Cu valorile numerelor de dinti z
10
, z
9
, z
1
, z
2
se recalculeaza valoarea
raportului de transmitere corectat al treptei I-a
Se recalculeaza, utilizand relatia (3.15) , valoarea finala a unghiului de
inclinare a danturii rotii astfel incat prin angrenare sa se obtina distanta dintre
axe impusa initial.
cos
1-2
= m
*
(z
1
+z
2
) / 2
*
C
;

1-2
= arccos
1-2
(3.19)
cos
9-10
= m
*
(z
9
+z
10
) / 2
*
C ;
9-10
= arccos
9-10
(3.20)
Se va avea in vedere ca valoarea unghiului
9-10
sa nu depaseasca valoarea
maxima recomandata.

Numarul de dinti pentru treapta II-a .
Conform schemelor din figura 3.1. treapta II-a corespunde rotilor dintate:
a) varianta cu trei arbori rotile 10, 9, 3 si 4;
i
cv2
= z
9
/ z
10 *
z
4
/ z
3
(3.21)

z
3
+ z
4
= A
1
+ 5
Prin rezolvarea sistemului (3.21) de 2 ecuatii cu 2 necunoscute de mai
sus, rezulta valorile z
4
, z
3
b) varianta cu doi arbori rotile 1 si 2;
18

Se scriu relatiile:
i
cv2
= z
4
/ z
3
(3.22)

z
3
+ z
4
= A
1
+ 5

Rezulta : z
4
= (A
1
+ 5) / (1+i
cv2
) ;
z
9
= (A
1
+ 5) * i
cv2
/ (1+ i
cv2
)
Se rotunjesc valorile obtinute la numarul natural cel mai apropiat.
Cu valorile numerelor de dinti z
10
, z
9
, z
3
, z
4
se recalculeaza valoarea
raportului de transmitere corectat al treptei II-a
Se recalculeaza, utilizand relatia (3.15) , valoarea finala a unghiului de
inclinare a danturii rotii, astfel incat prin angrenare sa se obtina distanta dintre
axe impusa initial.
cos
3-4
= m
*
(z
3
+z
4
) / 2
*
C
;

3-4
= arccos
3-4
(3.23)
Pentru toate celelalte trepte de viteza se procedeaza similar.

3.2.3 Calculul danturii rotilor la solicitarea de incovoiere
Calculul danturii la ncovoiere. Pentru calculul danturii la ncovoiere, exist mai
multe metode studiate la cursurile de Organe de masini.
Se prezinta in continuare metoda lui Lewis pentru calculul la incovoiere
al danturii inclinate cu profil n evolventa al angrenajelor cutiilor de viteze, in
care se ine seama de caracterul dinamic al solicitrii, de gradul de acoperire si
de concentrarea de eforturi de la baza dintelui.
In cazul rotii dintate nr 1 :
Solicitarea la incovoiere in sectiunea periculoasa a dintelui se determina
cu relaia: [Untaru-Fratil],
2 1 g c d
t
t
cos k k k y p b
F

= o

(3.24)
unde:
t
F forta tangenial din angrenaj, care actioneaza asupra dintelui;
F
t1
= 2
*
M
c1
/m/z
1
(3.25)
Unde M
c1
momentul de calcul redus la roata dintata 1
In calculul la solicitari nominale
M
c1
= M
max*
i
a
(3.26)

i
a
- raportul de transmitere dintre motor i angrenajul care se
verific). In cazul rotii 1 varianta cutiei de viteze cu trei arbori i
a
= z
9
/z
10
,
iar in varianta cutiei de viteze cu doi arbori i
a
= 1
19

b latimea danturii rotii dintate nr 1;
b = *p

(3.27)

unde: = 1,4...2,3 pentru rotile dintate ale cutiilor de viteze
p pasul normal al rotii dintate nr 1
p t
*
m

(3.28)
y coeficient care tine seama de forma si numarul dintilor [Untaru-
Fratil]
y = 0,172 0,15/z
e1
+ 4,5/z
e1
2

(3.29)
z
e1
- numar de dinti ai rotii de inocuire (numar aparent de dinti)
z
e1
= z
1
/ cos
3

1-2
(3.30)

d
k - coeficient care ine seama de caracterul dinamic al solicitrii;
,
v a
a
k
d
+
=

[Untaru-Fratil]

(3.30)
a - coeficient care ine seama de precizie de prelucrare a danturii,
a = 12 pt. clasa I, a = 9 pt. clasa II, a = 6 pt. clasa III,
[Untaru-Fratil]
v viteza periferica a rotii pe cercul de divizare in [m/s] . Se
determina la turatia de moment maxim a motorului n
M.
3.1 a) v = (z
10
/z
9
)
*
t*d
1-2*
n
M
/60/1000 [m/s]

(3.31)
sau 3.1 b) v = t*d
1-2*
n
M
/60/1000 [m/s]
c
k - coeficient care ine seama de concentrarea de eforturi de la baza
dintelui;
b
b
c
r
k
o
15 , 0 1
6 , 1
+
= [Untaru-Fratil]

(3.31)
unde:
b
o , - grosimea dintelui de baz n [mm];
se considera
b
o = m/2
b
r - raza de rotunjire a dintelui la baz n [mm];
m ) 4 , 0 ... 2 , 0 ( r
b
=

(3.32)
c
k - coeficient care ine seama de gradul de acoperire.
( ) . 9 . 0 ... 8 , 0 k c =
c


|
|
.
|

\
|
+ =
2 1
1 1
18 , 3 874 , 1
z z
c

(3.33)

o
t
determinat cu relatia (3.24) trebuie sa fie mai mic decat efortul unitar
admisibil la incovoiere a dintilor o
at
. In cazul rotilor cu dantura inclinata :
20

pentru autoturisme ] mm / N [ 350
2
at
s o , iar pentru autocamioane i autobuze
] mm / N [ 250
2
at
s o [Untaru-Fratil]: .

Pentru solicitari dinamice calculul este similar cu exceptia faptului ca
valoarea momentului de calcul se determina cu relatia [Untaru-Fratil]:
M
c1
= c
d
*M
max*
i
a
(3.34)

unde: c
d
- coeficient dinamic, care tine seama de sarcinile dinamice
maxime apar la cuplarea brusc a ambreiajului i la frnarea brusc cu
ambreiajul cuplat. [Untaru-Fratil],
- pentru autoturisme c
d
= 1,5 ... 2.0
- pentru autocamioane i autobuze obinuite c
d
= 2,0 ... 2.5
- pentru automobile speciale c
d
= 2,5 ... 3,0
In acest caz o
t
determinat cu relatia (3.24) trebuie sa fie mai mic decat
efortul unitar admisibil la limita de curgere al materialului rotilor dintate la
incovoiere a dintilor o
c

3.2.4 Calculul danturii rotilor la presiunea de contact
Solicitarea la presiunea de contact are o mare influen asupra duratei de
funcionare a roilor dinate. Dac presiunea superficial este prea mare, se
produce deteriorarea suprafeei de lucru a danturii.
Determinarea presiunii de contact se face cu relaia [Untaru-Fratil]:

|
|
.
|

\
|

o

=
2 1
t
c
1 1
cos b
E F
418 , 0 p [N/mm
2
]

(3.35)
unde: E = 2,1*10
5
daN/cm
2
-modulul de elasticitate al materialului rotilor;
o = 20
o
ungiul de angrenare;

1
si
2
razele de curbur ale dintilor rotilor 1 si 2 aflate in
angrenare;
pentru roile cu dini nclinai: ,
cos
sin
r
2 1
2 1 d 1

o
= ,
cos
sin
r
2 1
2 2 d 2

o
=

(3.36)

Tabelul 3.2 Eforturile unitare admisibile de contact ] mm / N [ p
2
aec

Treapta la care se utilizeaz roile dinate
Tratament aplicat roilor dinate
Cementare Cianurare
Treapta I i de mers napoi
Treapta superioare
1900...2000
1300...1400
950...1000
650...700

21


3.3 Calculul arborilor cutiei de viteze

Arborii cutiilor de viteze sunt solicitai la ncovoiere i rsucire. Acestea
produc deformaii elastice de ncovoiere i rsucire. Daca deformatiile depesc
limitele admisibile se produce angrenarea necorespunztoare prin modificarea
legilor angrenrii i scaderea gradului de acoperire. Din acest motiv
dimensionarea arborilor cutiei de viteze se face dup considerente de rigiditate
i nu de rezisten sau a oboselii materialului.
Calculul arborilor cutiei de viteze cuprind: determinarea schemei de
ncrcare a arborilor, calculul reaciunilor din lagre, calculul momentelor
ncovoietoare i de torsiune, determinarea diametrului i verificarea la rigiditate.
3.3.1 Determinarea schemei de ncrcare a arborilor i calculul reaciunilor
din lagre.
ncrcrile arborilor cutiilor de viteze sunt determinate de forele din
angrenajele roilor dinate. n fiecare angrenaj acioneaz o for tangenial
t
F ,
una radial
r
F i una axial
a
F . Aceste fore dau natere la reaciuni
corespunztoare n lagrele arborilor.
;
r
i M
F
d
a M
t

=
;
cos
tg
F F
t r

o
=

(3.37)
= tg F F
t a

i
a
- raportul de transmitere dintre motor i angrenajul care se verific). In
cazul rotii 1 varianta cutiei de viteze cu trei arbori i
a
= z
9
/z
10
, iar in
varianta cutiei de viteze cu doi arbori i
a
= 1. (vezi relatia 3.26)

d
r raza cercului de divizare al roii.
o unghiul de angrenare (=20
o
);
- unghiul de nclinare a danturii;

22


Figura. 3.2 Scheme de de ncrcare a arborilor cutiei de viteze:
a) -cu trei arbori, b) - cu doi arbori

La stabilirea reactiunilor se considera arborele in echilibru static sub
actiunea fortelor F
t
, F
a
si F
r
. Sensul fortei axiale depinde de unghiul de inclinare
a danturii.
Deoarece la schimbarea treptelor de viteza se modifica atat fortele cat si
pozitia rotilor active in raport cu reazemele, se schimba si reactiunile in lagare,
ceea ce impune ca determinarea lor sa se faca pentru fiecare treapta de viteza.
Pentru calculul reactiunilor este necesar sa se cunoasca dimensiunile
prezentate in figurile 3.1 a) si 3.1,b) astfel:
Cazul cutiei de viteze cu doi arbori

Figura. 3.3 Schema de de ncrcare a arborelui primar al cutiei de viteze cu 2
arbori
l
1
distanta dintre axa de simetrie a pinionului conducator al treptei I si
axa de simetrie a lagarului anterior;
l
2
- distanta dintre axa de simetrie a pinionului conducator al treptei I si
axa de simetrie a lagarului posterior ( sau intermediar);
23

Fiind cunoscute dimensiunile geometrice ale cutiei de viteze se pot
calcula reactiunile din lagarele arborelui primar, astfel:
- reactiunea in plan orizontal din lagarul A;

- reactiunea in plan orizontal din lagarul B;


- reactiunea in plan vertical din lagarul A;

- reactiunea in plan vertical din lagarul B;


- reactiunea produsa de forta axiala in lagarul B


Reactiunile totale din lagare:
- reactiunea totala din lagarul A;
;
- reactiunea totala din lagarul B;

Se vor efectua calculele pentru fiecare treapta de vitaza iar
rezultatele obtinute se vor insera intr-un tabel de forma celui de mai jos
Tabelul nr 1 Calculul reactiunilor din lagarele arborelui primar

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5
L [mm]
l
1
[mm]
l
2
[mm]
R
AH
[N]
R
AV
[N]
R
A
[N]
R
BH
[N]
R
BV
[N]
R
BA
[N]
R
B
[N]



24


Figura. 3.4 Schema de de ncrcare a arborelui secundaral cutiei de viteze cu 2
arbori
Arborele secundar este solicitat de fortele care apar in angrenajul cu
arborele primar si de fortele din transmisia principala. Schema de incarcare a
arborelui se prezinta in figura 3.4
Dimensiunea l
3
si dimensiunile si dantura rotii O din transmisia principala
se adopta constructiv.
- reactiunile in plan orizontal din lagarele C si D :


- reactiunile in plan vertical din lagarele C si D :
;

- reactiunea produsa de forta axiala in lagarul intermediar;

- reactiunea totala din lagarul C

- reactiunea totala din lagarul D

Se vor efectua calculele pentru fiecare treapta de vitaza iar rezultatele
obtinute se vor insera intr-un tabel de forma celui de mai jos





25

Tabelul nr 2 Calculul reactiunilor din lagarele arborelui secundar

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5
l
3
[mm]
L
2
[mm]
l
4
* [mm]
l
5
* [mm]
F
t
*
[N]
F
r
*
[N]
F
a
*
[N]
i
0

d
0
[mm]
F
t0
[N]
F
r0
[N]
F
a0
[N]
R
CH
[N]
R
CV
[N]
R
C
[N]
R
DH
[N]
R
DV
[N]
R
DA
[N]
R
D
[N]

Cazul cutiei de viteze cu trei arbori

Fig. 3.5 Schema de ncrcare a arborelui secundar al cutiei de viteze cu 3
arbori
Fiind cunoscute dimensiunile geometrice ale cutiei de viteze se pot
calcula reactiunile din lagarele arborelui primar, astfel:


26

- reactiunea in plan orizontal din lagarul C;

- reactiunea in plan orizontal din lagarul D;

- reactiunea in plan vertical din lagarul C;

- reactiunea in plan vertical din lagarul D;

- reactiunea axiala din lagarul D;

- reactiunea totala din lagarul C;

- reactiunea totala din lagarul D;

Tabelul nr 1 Calculul reactiunilor din lagarele arborelui secundar

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5
L
2
[mm]
l
4
[mm]
l
5
[mm]
R
CH
[N]
R
CV
[N]
R
C
[N]
R
DH
[N]
R
DV
[N]
R
DA
[N]
R
D
[N]

27


Fig. 3.6 Schema de ncrcare a arborelui primar al cutiei de viteze cu 3 arbori
- reactiunea in plan orizontal din lagarul A:

- reactiunea in plan orizontal din lagarul B;

- reactiunea in plan vertical din lagarul A;

- reactiunea in plan vertical din lagarul B;

- reactiunea axiala din lagarul B;

- reactiunea totala din lagarul A;

- reactiunea totala din lagarul B;

Tabelul nr 2 Calculul reactiunilor din lagarele arborelui primar

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5
l
2
[mm]
l
4
[mm]
l
5
[mm]
L
1
[mm]
R
AH
[N]
R
AV
[N]
R
A
[N]
R
BH
[N]
R
BV
[N]
R
BA
[N]
R
B
[N]

28


Fig. 3.7 Schema de ncrcare a arborelui intermediar al cutiei de viteze cu 3
arbori
- reactiunea in plan orizontal din lagarul E;

- reactiunea in plan orizontal din lagarul F;

- reactiunea in plan vertical din lagarul E;

- reactiunea in plan vertical din lagarul F;

- reactiunea axiala din lagarul F;

- reactiunea totala din lagarul E;

- reactiunea totala din lagarul F;

Tabelul nr 3 Calculul reactiunilor din lagarele arborelui primar

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5
L
6
[mm]
L
7
[mm]
L
8
[mm]
L
3
[mm]
R
EH
[N]
R
EV
[N]
R
E
[N]
R
FH
[N]
R
FV
[N]
R
FA
[N]
R
F
[N]

29

3.3.2 Calculul arborelui principal al cutiei de viteze




3.3.3 Calculul arborelui secundar al cutiei de viteze

3.3.4 Calculul arborelui intermediar al cutiei de viteze

3.4 Alegerea rulmentilor cutiei de viteze

Partea grafica - DESENUL DE ANSAMBLU AL CUTIEI DE
VITEZE

BIBLIOGRAFIE

Chisu A.,Matesan D., Madrasan T.,Pop D., Organe de masini, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1981.
Untaru M., Fratila Gh., Calculul si constructia automobilelor, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1982