Cuvnt nainte

"Memoriile" snt crtile anilor multi.

Aici i stim: 71; biografic: 4 ianuarie 1877 - 5 mai 1948. Anul nasterii a rmas n istorie.
Va rmne si omul !rin tot ce a !ublicat si a scris. "iin#c nu tot ce a scris a cunoscut
ti!arul. $e !il# cartea aceasta #es!re orasul co!ilriei lui; #e fa!t a orasului si a
tinutului ntreg si c%iar mult mai mult #ect att. $e nu i-am sti gene&a am trece sub titlu
'onografie. $ar una construit altfel. (im! !rins n )reme !este )remuri. *storie fireste
#ar numai ct !oate fi cu!rins #in ceea ce a rmas n tine n &ilele anilor; ai ti ai altora.
+artea )enit fr c%emri fr fise. 'aterialul era a#unat; #eci fr ar%i)e fr
biblioteci.
+ores!on#entul ,amintirilor, n teatru se numeste ,Actul al 5-lea,. - ultimul. +e)a ce se
!etrece nainte #e lsarea #efiniti) a cortinei. .e urm nu se mai ntm!l nimic !entru
tine cel ce-ai ostenit fiin#c altfel miscarea continu.
/n final oricum. $ar unul #e ar%itectur sau art #eci o reali&are. .entru calitate s-au
ngri0it #eceniile sc%imbn# sitele #in #ese n mai #ese. +e-a rmas - inim si minte - e
!ulbere #e aur. *m!urittile a!artineau !mntului; i-au fost lsate lui. 1crisul nu mai
nregistrea& #ect s!iritualitate &estre !entru cei ce )in #in urm tort ce )a fi !urtat
tot mai #e!arte #e alt stafet.
'emorialistica se situea& #incolo #e mrcinisul !atimilor !este ine)itabilul mrunt
omenesc.
1e2til .uscariu marele brnean cu nume #e circulatie international se ru!e #e
conformismul ,memoriilor, #e ti! clasic - cronologia &ile-ani - inaugurn# la noi !rin
3raso)ul #e alt#at si +lare !e #ou )eacuri formula: ca!itol-sinte&. 4enul e
am!lificat !n la #e!sire. 5 alt conce!tie si )i&iune a intregului. 5 imens fresc - #e
la traci !n n &ilele noastre - !e care autorul o fi2ea& cu certitu#inea informatiilor
lim!e&ite in a!e multe. $e aici #is!ensarea #e bibliografie. *n #esen si colorit !rin#e tara
cu tot ce nc%i#e n ea notiunea. $in ntm!lare 3raso)ul; #ar 3raso)ul nu e insul ci
!arte integrant #intr-un tot organic.
1u)eran asu!ra mi0loacelor #e e2!resie scrisul e #e o senintate #es)rsit. *n
!ermanent legtur cu )iata omul #e stiint a!recia& #ocumentul #ar nu i se face rob.
5 inteligent su!erioar )e#e #incolo #e !unctul n care #o)e&ile scrise sunt mute. .oate
#e aceea istoric e cel ce are ca!acitatea #e a obtine #in i&)oare un ma2im #in ceea ce !ot
#a si un ma2im #in ceea ce nu #au. .e urm )in sinte&ele. Aici inter)ine ,#arul, !e care-l
ai sau nu-l ai. 1 )e&i lim!e#e si !rin neguri. /nii i &ic intuitie. +ei fr se !oticnesc si-n
lumin #e &i. .entru ceilalti !utini totul se !re&int ca ,#e la sine nleles,. 1i ceea ce-i
foarte im!ortant cu !osibilitatea #e a face si !e altii s )a# c lucrul e ,#e la sine
nteles,.
1frsin# lectura acestei crti cititorul )a s!une ca noi: $a acesta e 3raso)ul #e alt#at.
*ntentia autorului e n)esmntat n %aine sim!le: ,...nu )om scrie !agini #e istorie
!ro!riu-&is ci )om face ceea ce )e#em c se ntm!l cu soarele cn# in &ilele
!osomorte strbate #in cn# n cn# !rintre nori luminn# un coltisor al !eisa0ului.
+eea ce este n aceast !arte ne a!are #eo#at luminat si att #e #eslusit nct si restul
rmas n clar-obscur se g%iceste.,
Asu!ra tonalittii ntregii lucrri tot autorul mrturiseste un#e)a c a scris cartea ,... fr
sentimentalism si #urere sufleteasc !entru cele !ier#ute #ar cu sim!atie !entru trecut...,
+u sim!atie si cu mn#rie am a#uga noi cu mn#ria celui care a a)ut sansa #e a se afla
nc #in !rimele #ecenii ale )eacului nostru !rintre !rotagonistii marilor reali&ri
s!irituale si social-!olitice ale neamului !rintre cei care a#!n#u-se #in i&)orul #e a!
)ie al istoriei au !us ba&ele statului unitar mo#ern cren# !remisele marilor transformri
#in &i*ele noastre.
IOAN COLAN
Sextil Puscariu
61877-1948; nscut la 3raso)8 ling)ist si filolog romn.
.rofesor uni)ersitar la +ernuti si +lu0. .rimul rector al uni)ersittii clu0ene. *n 1919 a
!us ba&ele 'u&eului 9imbii :omne !rimul institut #e ling)istic #in :omnia care a
e#itat 619;<-194< 1941-19488 buletinul ,$acoromania,. 'embru fon#ator al 1ocietatii
-tnografice :omne #in +lu0 619;78.
A initiat si coor#onat coletcti)ul #e alcatuire a Dictionarului Academiei Romne 67
)olume8 si Atlasul lingvistic romn 67 )olume; conce!ut n 1< )olume8.
A abor#at n lucrarile sale #omenii #i)erse: istoria limbii #ialectologie romanistic
fonetic le2icologie istorie si critica literar 6Studii istroromne n colaborare Istoria
literaturii romne !"oca vec#e Lim$a Romna s.a.8. .ro& scurt si memorialistic
6Clare "e doua veacuri %rasovul de altdat8.
A fost membru al Aca#emiei :omne.
(e2t a#a!tat #u! Dictionar !nciclo"edic Ilustrat -#itura +artier 3ucuresti 1999
V
Partea I
CUM NU NC SI NU MAI ERA BRASOVUL COPILARIEI MELE
ntr! "i #e iarn$%%%
"ulgi mari si #esi m!o#obiti cu cristale albe ce se mbrtisea& ca# !este !mntul
ng%etat. +a #u! o !loaie #e )ar aerul curtit #e florile #albe ce ca# #in cer rece si
!roas!t mbu0orea& obra0ii co!iilor care ,se bulgresc,.
Acum cinci&eci #e ani cn# am !rsit 3raso)ul co!ilriei si a#olescentei mele aruncam
r&n# si eu bulgri #e &!a# n cursul celor !atru luni ct tinea iarna braso)ean. 1fintii
#e !iatr ai 3isericei =egre au si a&i ca si atunci scufite albe #e &!a# iar !e str&ile
)ec%i #in centru un#e casele 0oase cu aco!erisuri nalte se ngrm#esc stri)ite ntre
curti lungi si nguste #omneste la aceast or matinal o liniste binefctoare.
*ncetul cu ncetul 3raso)ul anului 1947 se #estea!t si o )iat nou nce!e s !ulse&e !e
un#e o#inioar erau rari trectorii. :ari tcuti si cunoscuti unii cu altii #e nu !uteai trece
!rin (rgul 4rului fr s ntlnesti un fost coleg #e scoal sau un !rieten #in co!ilrie.
Acum #esi braso)enii sunt cu mult mai numerosi cutreieri orasul n lung si lat fr s #ai
#e fete care ti-au #e)enit familiare si #ragi. *i ntlnesti la 3ucuresti sau +lu0 un#e i-au
aruncat )alurile :omniei 'ari si necesittile ei #e oameni !regtiti si #e is!ra).
Aceleasi )aluri au a#us si au ase&at aici n orasul tcut #e la !oalele (m!ei !e oas!etii
#e o#inioar #in :egat cu )orba sonor glgioas si cu gesturi )ii care au #e)enit
locuitorii actuali ai 3raso)ului.
.e #ealurile re!e&i #in m!re0urime nu mai )e&i #ect rar sniutele - ,cioaclele, - !line #e
co!ii )eseli ,r!gn#, !e la cotituri ci acum #imineala !leac s!re .oian cu s&'-urile
la umr tineri fr !alton si cu ca!ul gol si fete cu !rul tuns mbrcate n flanele albe si
cu !antaloni lungi brbtesti. -i caut soarele aerul curat si miscarea !e care bunicii si
mai ales bunicele lor nu le stiau !retui.
1niutele au acum un nume engle&esc si sunt mai lungi ca s nca! ct mai multi !e ele
cn# coboar &burn# !e 5abn. "armecul la s&' si la $o$sleig# e acum )ite&a si #orinta
#e a bate recor#uri.
*ntre ieri si ast&i nu e numai o #eosebire #e termeni cioacla #e)enin# $o$sleig# ci si #e
conce!tii si con)ingeri. +a si a&i e2ista si mai #emult un firesc sentiment #e emulatie si
#orinta #e a iesi !rimul la concurs. 1!ortul nu e2ista ns ca !rofesie !recum nu e2istau
!e )remea mea a!roa!e #eloc nici scriitori #e !rofesie cci #in literatur mureai #e
foame. A&i s!orti)ul care face mai multi >ilometri !e ceas sau care stie ncasa cei mai
!uternici !umni n obra& #e)ine fa)oritul !ublicului care l ras!lteste cu a)eri. $e el
)orbesc ga&etele n rubrici re&er)ate numai s!ortului si numele lui l fac cunoscut n !atru
!rti ale lumii telegraful telefonul si emisiunile #e ra#io. *mi a#uc aminte c acum )reo
&ece ani marele !rofesor #e istorie )ec%e ?illamo@it&-'Allen#orf elegantul e)ocator a
unei lumi bogate n fa!te si oameni la care a n)tat marele nostru .r)an a a)ut
nenorocul s fie #us la mormnt n #u!-!rn&a cn# bo2erul 'a2 1c%meling #is!uta un
recor# #e bo2 cu un re#utabil a#)ersar. 4a&etele erau !line #e amnunte #es!re cei #oi
lu!ttori biografia lor o cunosteau toti cititorii care nu gseau n ga&et #ect trei sau
!atru rn#uri #es!re sa)antul care murise. .oetul e ,ins!irat, cn# scrie o !oe&ie
nemuritoare; s!orti)ul trebuie s fie ,n form, cn# bate un recor#.
Vite&aB
-a a #e)enit nu numai un i#eal al s!orti)ilor ce tine #e ,ritmul, - sinco!at ca al unui 0a&&
- al )remilor noastre si e un accesoriu al )ietii &ilnice. =umai #e la o sut n sus contea&
iuteala automobilului iar aero!lanele #uc ntr-o &i !e americani n -uro!a. :a#io si
!robabil n curn# si energia atomic ne #au sau ne )or #a ilu&ia c am a0uns s st!nim
#istantele si tim!ul. Cic ilu&ia cci #e fa!t a)em a face cu o mare nselciune o!tic.
A0ungem a#e)rat mai re!e#e la (int #ar ne !unem tinte tot mai #e!rtate. 1oselele si
str&ile largi ale oraselor sunt ticsite #e automobile care sunt mereu o!rite #e agenti ai
circulatiei ca s fac loc s treac altora ce )in #in alt #irectie; !ietele marilor orase sunt
!rea strmte !entru !arcurile #e masini; autostra#e largi si #re!te !e care iuteala te
tm!este leag centrele mari #e comunicatie ntre olalt - si totusi nu ne a0unge ca
!rintilor si bunicilor nostri tim!ul s le !arcurgem.
*mi a#uc aminte #e o se#int la Aca#emia :omn. *orga m!linise D< #e ani si sa)antul
cor! l felicita. 'ultumin# marele istoric a s!us o )orb mare. A &is c #ac acti)itatea
lui stiintific a !utut fi asa #e mare e fiin#c el a stiut n)inge tim!ul cel mai mare
#usman al nostru. $e fa!t cel ce l )e#ea !e *orga la Aca#emie ascultn# o comunicare
!e cn# scria un articol !entru ,=eamul :omnesc, so!tin# si glumin# cu )ecinii
ntelegea cum !utea el n)inge tim!ul.
$ar )remea e un )r0mas r&buntor. -a !e#e!seste mai ales !e cei grbiti. .este
#ou&eci #e ani !utini )or mai citi !e *orga care are multe !agini a#mirabile #ar
+aragiale care si lua atta )reme s scrie o !agin )a a)ea tot#eauna nu numai
a#miratori ci si cititori. 4oana si graba surori bune cu )ite&a nu erau ca ast&i to)arsi
ne#es!rtiti !e #rumul )ietii. 1e stia c un lucru bun cere tim! si nu se !rea stia c tim!ul
cost bani. :&boiul #in urm ne-a n)tat ca btrnii nostri a)eau #re!tate cci nu
r&boiul-fulger att #e !romittor la nce!ut a fost cstigat ci cel !regtit n#elete si
temeinic. :&boiul balcanic nemotori&at a #urat !este un an; cel #inti r&boi mon#ial
cu arme mo#erne !atru iar r&boiul-fulger sase. 1uccesele initiale ale celor ce naintau
furtunos ca si i&bn&ile uluitoare ale ca)aleriei usoare #in ste!e !e tim!ul migratiunilor
n-au fost #e lung #urat.
*ntr-o 0umtate #e )eac #e cn# am !lecat #e la 3raso) orasul nu s-a sc%imbat mult - la
a!arent. $ar si n !ri)inla aceasta a!arenta e nseltoare. =oi care ne-am sc%imbat #e
asemenea !e nesimtite si n mo# firesc nu a0ungem s ne #m seama. 1co!ul acestei
crti este tocmai s #esluseasc ce nu mai e ca o#inioar. 5 )a face fr sentimentalism si
#urere sufleteasc !entru cele !ier#ute #ar cu sim!atie !entru trecut cn# !robabil nu
era mai bine si mai frumos #ect ast&i #ar cn# cel ce ) )orbeste era mai tnr si cele
trite si )&ute a)eau farmecul celor o!ts!re&ece ani ai lui...
.e 3ule)ar#ul "er#inan#E trece o sanie ncrcat cu lemne ca si o#inioar. .oate
brneanul care nu e nici el tnr a luat acest #rum a#ucn#u-si aminte c !e locul un#e e
a&i un bule)ar# era o#inioar !iata #e lemne #e-a lungul &i#urilor +ettii.
---
E .entru #enumirea )ec%e si actual a str&ilor si !ietelor #in 3raso) )e&i in#icatorul #e
str&i !recum si !lanul cettii 3raso) n sec. al FV***-lea 6n.n. - 1...8.
---
3rneanul cu lemnele a#uce si altfel aminte #e )remile trecute cci n !icioare are
o!inci ceea ce nu mai )e&i n 3ran #ect la btrni si n satele #e la !oalele 3ucecilor. +u
ncltmintea lui !rimiti)a el !are c nu )ine #e la satul #e munte s cum!ere la oras
mlaiul care acolo nu creste ci ai im!resia c a cobort #e-a #re!tul #e !e +olumna lui
(raian. -l nu umbl cu ca!ul gol ca tnrul ntlnit a#ineaori ce mergea cu s>i-urile ci
are o cciul #in blana unui miel ntreg. Aceasta si sarica care l scuteste asa #e bine #e
frig sunt c%iar mai #e mult #ect )enirea lui (raian !rin !rtile acestea si #atea& #in
neolitic cn# omul a fcut cunostinta oilor. 'ai )ec%e #ect e!oca lnii e cea a lemnului
lucrat #in care #atea& sania lui la care nu numai tl!ile cio!lite grosolan sunt #e lemn
ci si toate cuiele si legturile #e tot felul. .e snii #e lemn au trecut iarna =istrul .rutul si
$unrea cimerienii si mai tr&iu sarmatii si alte neamuri ale ste!elor estice cn# s-au
re)rsat asu!ra regiunilor noastre. =umai limba celor ce au rmas !e aici s-a !ier#ut ca
si a #acilor co!lesiti #e romani si a sla)ilor ase&ati !rintre ei mai tr&iu. 1ania sarica
o!incile si cciula strbun au ramas.
+ciulaB
*n mu&eul national #e antic%itti i-as re&er)a un loc #e onoare.
+ciula singura a!rtoare a ca!ului cn# gerul 3obote&ii musc sfrcurile urec%ilor
cn# ti se li!esc nrile si scrtie &!a#a sub !asii re!e&i si mrunti cciula !e care o
!oart si orsenii nostri cum # &!a#a si n-o mai las !n la "lorii cn# nmuguresc
slciileB +t #es!re tranul nostru el !oate umbla si lucra iarna !e ger mare mbrcat
numai cu un suman #ar trebuie s aib o cusm &#ra)n cu care #oarme n ca! si
noa!tea lng cu!tor. .e ca!ul lui 'i%ai Vitea&ul cciula este un simbol al
#acoromnismului.
.e noi cciula ne scuteste s )orbim n acest ca!itol intro#ucti) #es!re clima 3raso)ului
cum se obisnuieste n monografii. $ac mai a#augm c moasa cn# )ine la o nastere
a#uce - !e lng foarfecele cu care taie buricul noului nscut - si o umbrel ca s-l
nto)rseasc toat )iata am e!ui&at tot ce e mai caracteristic !entru con#itiile
atmosferice ale acestui oras. 3raso)enilor le !lace sa asemene !o&itia lui cu a
1al&burgului. $ac ar fi si marea a!roa!e ar !utea s riste o com!aratie cu 3ergenul. +a
la 1al&burg si la 3ergen sunt munti si !limbri ncnttoare #ar e mai ales !loaie mult.
$ac !lou la 1f. 'e#ar#us catolic n 8 iunie - si !lou #e obicei - braso)enii stiu c are
s !lou sase s!tmni.
$u! cciul si sanie !e care la 3raso) le-am ntlnit ca si la +lu0 1ibiu si +ernuti am
a)ut tot#eauna im!resia c geograficeste a!artinem altei regiuni #ect orasele #in -uro!a
a!usean n care am !etrecut o !arte #in )iat si un#e si iarna umbl lumea cu !lrie si
nu )e&i snii #eloc.
1aniaB
9a oras ea nu mai are forma !rimiti) ca cea #e la sate; #ar si mai tr&iu n anii cn# nu
!rea erau automobile #e !iat sau nu )eniser nc la noi &urglii cailor n%mati la
snii se au&eau um!ln# )&#u%ul #e sunete )esele. 1niile #e 3raso) erau lu2oase n
com!aralie cu cele #e la +lu0 sau +ernuti si a)eau locuri #e se&ut - ,&ituri, -
nc!toare mbrcate n !osta) rosu mai rar albastru. .e ca!r era un loc lng )i&itiul
,nfofolit, ntr-o bun# mare. 9a s!ate sania a)ea o ,lingur, !e care !uteai ncleca
ntocmai ca !e saua unei motociclete. *#ealul meu #e co!il era s m !limb o #at cu
sania clare !e lingur. $ar cum i#ealurile nu !ot fi atinse n-am a!ucat nicio#at sa-mi
fac acest c%ef ci cn# o #at !e an m urcam n sanie cu !rintii si fratii ca s facem
tra#itionala e2cursie la 4%imba) ne mbrcam ca !entru o e2!e#itie la !olul nor#ic si
bunica a)ea gri0 ca la !icioare s a)em crmi&i nfierbntate care tineau cl#ura tim!
n#elungat.
$ac ar fi #u! mine si sniei mo#erne i-as #a un loc n mu&eul national. +a s arate
)i&itatorilor cum a e)oluat forma acestui )e%icol n cursul tim!ului #ar mai ales !entrnu
c a)em un obiect caracteristic !entru regiunile noastre si e!oca ce se sfrseste. 1nii n-
am ntlnit nici la .aris nici la 3erlin. +lacsonul a fcut s amuteasc &urglii )eseli si
nec%e&atul cailor. 1ecolul trecut a a#us la cei ce stu#iau limbile filologia com!arat iar
secolul acesta a #e&)oltat meto#a com!aratista n stu#iul literaturii.
.rin asemnare cu alte regiuni a0ungi s-ti cunosti mai bine !atria. +ci nicio#at nu
obser)i si nu-ti #ai seama mai bine #e #eosebiri #ect !rin contrast. .unn#u-le alturi
)e#em mai usor !rtile caracteristice; com!arn# fa&ele !rin care trece un lucru ince!em
s stim e)olutia si a#esea si gene&a lui !utem face #e#uctii #e natur cronologic si
#istingem influentele sub care s-a #e&)oltat. .rin com!arare constatn#u-se asemnrile
#intre #ou sau mai multe limbi s-au !utut face #e#uctii asu!ra nru#irii lor. 4sin#u-se
asemnri ntre #ou o!ere literare se !uteau face #e#uctii asu!ra influentelor unor
scriitori asu!ra altora. +onstatarea asemnrilor !oate #uce #eci la #e#uctii interesante si
lmuritoare. -a este si o ten#int ct se !oate #e fireasc la omul #e!rins s obser)e si s-
si #ea seama #e cele obser)ate. +e multumiti suntem si cu ct satisfactie comunicm si
altora asemnarea ce o gsim ntre #oi in#i)i&i si ct #e usor facem #e#uctii asu!ra
nru#irii lorB
$ar meto#a com!aratist nu trebuie s se restrng asu!ra constatrii unor asemnri ci
trebuie s remarce si #eosebirile cci acestea sunt a#esea mai im!ortante. +eea ce nu se
mai gseste la alt scriitor este tocmai !artea cea mai !retioas #in o!era cui)a cci ea
formea& originalitatea ei. +el ce stu#ia& o scriere )a trebui s cercete&e ceea ce
scriitorul a#uce nou si ce este ine#it n o!era lui nu s #o)e#easc ct #e mult a citit
cercettorul si ct #e ingenios e n gsirea influentelor. (ot asa se !re&int lucrurile n
filologie. .artea cea mai interesant la o limb nu e ceea ce are comun cu alte limbi ci
ceea ce a !ro#us ea si numai ea i&)orn# #in felul !articular #e a se e2!rima si #e a
gn#i al celor ce o )orbesc.
+a s obser)m ns aceste !articularitti ale unui om !o!or regiune sau e!oc trebuie
s cunoastem si alti oameni !o!oare regiuni sau e!oci cu care s le asemnm. si mai
trebuie un lucru: curio&itatea noastr stiintific s nu se limite&e asu!ra unor anumite
manifestri ale s!iritului uman si mai ales s nu negli0e&e !e cele ce ne !ar neinteresante
fiin# !rea recente.
Alt#atB
.rietenul meu 'ario :oGues mi !o)estea o#at c n .arisul co!ilriei lui nu era
intro#us a!a curgtoare n casele #in cartierul n care locuia el si c locuitorii lor cn#
trecea sacaua !e stra# se grbeau s cum!ere a! si s o care cu )asele !n n eta0ul al
cincilea ca s !oat face o baie. +u toate acestea n mu&eele #in .aris nu ntlnesti
urmele acestor )remi ce ne !ar a&i str)ec%i cci interesul !entru ,)ec%ituri, se
limitea& la mu&eul +lunH si la +arna)alet la ceea ce a fost scos #in nisi!ul 1enei la
obiectele sal)ate #in tim!ul :e)olutiei sau la %aine rmase #e la =a!oleon 3ona!arte.
A#e)ratele obiecte ,mu&eale, la 9ou)re sunt antic%ittile asu!ra crora au scris cei ce au
fcut s!turi ar%eologice si au #esco!erit attea urme sur!rin&toare ale unor culturi
str)ec%i.
+eea ce ne interesea& !e noi si ce )a forma n !rimul rn# subiectul #e fat e rstim!ul
relati) recent #e acum D< si 5< #e ani cn# -uro!a trecea !rintr-o e!oc !utin
&buciumat #e e)enimente im!ortante #ar tocmai #e aceea - ca tot tim!ul !n la !rimul
r&boi mon#ial - !lin #e sc%imbri lente si !asnice care au mo#ificat fr s simtim fata
lumii. - o e!oc fr a)nt #ar care #ac n-a cunoscut entu&iasmul re)olutionar a
!etrecut o remarcabil e)olutie a ci)ili&atiei umane.
$eosebirea ntre 3raso)ul actual si cel #e alt#at se )e#e cn# l com!ari cu alte orase.
,Alt#at, e altce)a !entru 3raso)ul conser)ati) si rmas n urm la marea curs a
)remilor mo#erne si !entru alte orase euro!ene un#e #e mult nu mai e2ist ceea ce e
curent la 3raso). +a s ne con)ingem #es!re acest lucru ne )m lua #u! sania cu lemne
#in 3ule)ar#ul "er#inan#.
A!ucn# la stnga ea trece !e lng ,Aro,. 1unt cele #inti #ou silabe ale ,Asigurrii
:omnesti, si mo#ul #e a scurta numirea !rin combinarea lor ntr-un cu)nt nou o
imitatie mo#ern #u! engle&este #e)enit general la toate !o!oarele grbite #e a&i.
.alatul are o!t sau &ece eta0e o teras n loc #e aco!eris si cinematograf. *ata trei lucruri
ce sunt nou la 3raso) si nu e2istau !e cn# locuiam eu n acest oras.
Cgrie-noriB
+asele #in 3raso) a)eau n marea lor ma0oritate un singur ,cat, - cu)ntul ,eta0, e si el
mo#ern - cel mult #ac ici si colo ntlnesti #ou la case ce erau nou !e atunci. 5rasul
ce !e )remea lui $inicu 4olescu
&'(
- care o constat cu e2actitatea cltorului !lin #e
interes !entru amnunte - a)ea )reo #ou&eci #e mii #e locuitori n-a cunoscut cresterea
ra!i# #e la sfrsitul )eacului trecut a oraselor euro!ene si americane cci !e cn# eram
co!il abia a)ea ce)a !este 7<.<<<. +asele nu trebuiau #eci s creasc n nltime ca sa
fac loc noilor locuitori ca mai tr&iu cn# 3raso)ul a #e)enit un nsemnat centru
in#ustrial. +ele &ece eta0e la o cas ri#icat #e o societate #e asigurare ce trebuia s-si
!lase&e !aralele n constructii si nu a)ea scru!ule s strice unitatea cl#irilor erau #eci cu
att mai ,0ustificate, cu ct aceeasi societate #e asigurare a)ea o asemenea cl#ire si n
3ucuresti. $ealtfel !e 3ule)ar#ul "er#inan# sunt numai case nou ce nu e2istau n
co!ilria mea cn# aici erau gro!ile #e lng &i#urile +ettii.
5 ino)atie e si terasa. Aco!erisele #e tigl ase&at n sol&i nalte si cu !ante #estul #e
re!e&i !entru ca &!a#a abun#ent s nu se eterni&e&e !e ele si a!a !loilor #ese s se
scurg re!e#e sunt si ele caracteristice !entru 3raso)ul #e alt#at. $ar ceea ce e si mai
semnificati) !entru felul #e a cl#i #in acest oras - si #in alte orase )ec%i - e !o#ul
s!alios ca un !alat sub acest aco!eris. Im!rtia !o#urilor a #inuit mult )reme la o
!o!ulaltune conser)ati) #in fire si strngtoare !rin e#ucatie locuin# #e generatii n
aceeasi cas. -a nu se n#ura s arunce n foc un scaun rmas fr !icioare un 0oben iesit
#in mo# si !unea cu gri0 la naftalin %ainele ce nu se mbrac #ect la rare oca&ii. In
!o# gseai o ,)ancin, - #e!ntoarea iesit #in u& - o nca!toare la# #e 3raso)
nlocuit n locuint cu alt mobil si 0ucriile #e co!ii strnse cu gri0 !entru ne!oti. 9a
noi n !o# erau si cliseele #e la ;+ocosu rosu, re)ista umoristic scoas #e tatl meu
&)(
si
un felinar - ,lm!as, - rotun# mare ct o roat #e car si cu loc !entru #ou lumnri cu
marginile #e aram. +u acesta iesea seara nc soru-mea mai mare cn# trebuia s umble
!rin ulitele ru luminate ale 3raso)ului. *n !o# erau acumulate #e multi. ani a#e)rate
!iese #e mu&eu a cror inutilitate s-a )&ut abia cn# r&boiul aerian a#use se)erele
or#onante #e e)acuare a lucrurilor inflamabile. 1i fr #e ele ns )iitorul )a a#uce si la
3raso) o mai mare economie #e s!atiu si re#ucerea la cte o singur bo2 #e fiecare
a!artament si usctorie comun #e rufe; restul locului e re&er)at !entru camerele
!ersonalului #e ser)iciu.
*n sfrsit cinematografulB
"r el a!roa!e nu ne mai !utem nc%i!ui )iata. 1i totusi nu numai c n 3raso)ul
co!ilriei mele nu se !omenea #e el 6cci nu se in)entase8 #ar abia la .aris n 19<< am
)&ut fr s m im!resione&e ns la maga&inul $uffael un film cu neli!situl tren ce
intra ntr-o gar cu o curs #e cai sau cu un ban#it urmrit #e !olitisti.
=umai mult mai tr&iu am nce!ut s frec)ente& cinematograful si abia la +lu0 am
#e)enit un )i&itator regulat al lui ntlnin#u-l a#esea acolo !e !rofesorul :aco)it care
)enea ca si mine la cinematograf ca s se #estin# #u! munca intensi) #e !este &i.
Acolo am trecut #e la filmele mute cu sue#e&ii eleganti. si cu Asta =ielsen cea cu oc%ii
mari cu frumosul Valentino la moartea cruia au !lns femei #in cinci continente cu
Cigotto care trecea cu masina !rin &i#urile caselor cu Jarol# 9loH# si 'ale> cel serios
la filmul sonor si )orbitor.
*nteresant #e stiut este si care au fost !re#ecesorii cinematografului si ce urmri a a)ut.
$e aceea m )oi mai o!ri !utin la el mai ales c naintasii lui sunt #in )remea co!ilriei
mele si c%iar mai )ec%i iar efectele lui au sc%imbat as!ectul 3raso)ului care se amu&a.
$oi sunt !re#ecesorii filmului si unul al 0urnalului sonor 6aceasta cu oarecare
bun)oint8: ,laterna magic, 6!e la 3raso) nu se &icea ca frantu&este lantern8 un
album minuscul cu fotografii ale aceluiasi gru! #e oameni n !o&itii si fa&e consecuti)e
#e miscri !e care l rasfoiai re!e#e si cntretii ambulanti numiti nemteste
,3Kn>elsKnger,.
*n o#aia cu !er#elele lsate si ntunecat se !roiectau !e un ecran im!ro)i&at c%i!urile
colorate #e !e o sticl luminate #e o lam! mic cu ga& s!re marea a#miratie a co!iilor
ce su!ortau cu entu&iasm mirosul greu al fitilului lm!ii care fumega. 'iscarea li!sea
#ar aceea o a)eam cn# a!sam #egetul mare !e filele groase ale albumului n miniatur.
Asa le fceam s se urme&e att #e re!e#e nct ti se !rea c )e&i gru!ul miscn#u-se.
+t #es!re cntretii ambulanti #e care eu nu-mi a#uc aminte #ar !e care si-i aminteste
bine soru-mea mai mare acestia #oi un brbat si o femeie cntau niste bala#e fioroase
cu subiecte #e actualitate omoruri r!iri etc. artn# asu!ra c%i!urilor !ictate !e o
!er#ea ce o ntin#eau n !iat.
,9ausig grausig
:u!!ig stru!!ig
Jun#sgemeinB
$er Vater bringt #ie Lin#er um
$as ?eib #en 'ann,.
3rrB +a la 4ran# 4uignolB
+t #es!re urmrile cinematografului ele au fost #e&astruoase !entru toate acele
!anorame si mena0erii la care m #uceam cn# eram co!il cu atta !lcere si curio&itate
n rn# cu ser)itorimea. +n# !oti )e#ea filmele ntr-a#e)r frumoase cu minunate
!eisa0ii si )e#eri #in cele mai ncnttoare regiuni nu te mai !ot multumi c%i!urile -
mereu aceleasi - #in !ano!tic; iar cn# ti se arat n film cele mai rare animale slbatice
cum se furisea& #u! !ra# sau se iubesc nu te mai tentea& o mena0erie cu cti)a lei
0igriti si somnorosi sau cu %iene !uturoase.
$ar ne-am o!rit #estul naintea !alatului ,Aro, care n 3raso)ul cetos si cu norii lsati
ca niste !er#ele !n n !iat este ti!ul local al &grie-norilor. 1 mergem mai #e!arte
alturi #e sania cu lemne a brneanului !e 3ule)ar#ul "er#inan#.
*at cl#irea telefoanelor care acum sunt automate si la 3raso).
(elefonulB
A fost intro#us oficial la 189; #ar n 3raso) nu-* ntlneai #ect #oar la )reo banc mai
mare sau n birouri si la cte un oficiu. .articularii nu-i simteau li!sa si cei mai multi n-
au telefonat nicio#at n )iata lor.
-u am telefonat mai nti n 19<7 n Viena. -ram la o ru# a mea care a)ea s comunice
ce)a urgent la 3raso). -l a)ea telefonul intro#us n locuint cci era me#ic. +um #in
cau&a fumatului e2cesi) a)ea o )oce rgusit care nu se #istingea bine m-a rugat s cer
si s )orbeasc eu cu 3anca ,Albina, #e la 3raso). 9egtura am !rimit-o re!e#e si la
ca!tul firului se anunt un functionar cunoscut al bncii.
,AloB Vorbeste .uscariu #in Viena,.
,+e stai #omnule #e glumeM, se au&i !erfect #e bine.
,=u glumesc. $octorul +. ) roag s...,
*n birourile ,Albinei, se strnser n 0urul telefonului toti ceilalli funclionari ca s au#
Viena #esi a)eau im!resia c se )orbea #in o#aia )ecin.
A&i &brnitul telefonului e mu&ica #e fiecare ceas a locuintelor noastre. -l te scoal #e la
mas si te #estea!t noa!tea #in somn a#esea !entru ca s constati c legtura a fost
gresit. $e nenumrate ori binecu)inte&i ns !e in)entatorul telefonului !entru foloasele
ce le ai #e la acest a!arat #e care nu te mai !oti li!si.
*n cartea aceasta nu )a fi #at numele acestui in)entator nici nu se )a #a #ata cn#
telefonul a fost in)entat. +ititorul afl asemenea informatiuni n orice enciclo!e#ie si !rin
g%i#uri bune. +eea ce nu se gseste niciri #esi mi se !are mai interesant este e!oca n
care cutare ino)atie a a0uns si la 3raso) si n ce msur s-a generali&at.
$e asemenea cre#em c nu e li!sit #e interes a urmri re!ercursiunile ei asu!ra )ietii #e
toate &ilele. 'i se !are c telegraful #ar mai ales telefonul a omort scrisorile./n#e sunt
filele #e %rtie #e format mare !entru c erau scrise numai !e o !arte cealalt fiin#
re&er)at !entru a#resM $u! ce ,e!istola, se n#oia cu gri0 )rn#u-se ca!etele unul
ntr-altul ea se !ecetluia cu cear rosie. /n#e sunt r)asele #e #ragoste !arfumate si
scrise !e %rtie colorat un#e scrisorile ctre un !rieten cruia i #esco!ereai gn#urile
care te muncesc si sentimentele ce te frmnt cu amnunte si fr grabM *n#iferent
#ac scrisorile acestea erau scrise cu !ana #e gsc sau cu stiloul #ac scrisul era s)ntat
cu ciri!ie sau cu tam!onul cu %rtie sugtoare ele a)eau un stil !ro!riu al lor. .entru
asemenea scrisori a&i nu mai a)em )reme si ca s comunicm ce)a altora #ictm cte)a
rn#uri #actilografei sau si mai sim!lu lum telefonul. A&i filatelistii ar rmnea #e
!agub #ac s!iritul in)enti) al negustorilor #e mrci !ostale nu ar fi nscocit timbrele
0ubiliare.
+u #ou-trei case mai #e!arte !e 3ule)ar#ul "er#inan# e o !r)lie #e a!arate #e ra#io si
instalatiuni electrice.
:a#ioB
*ntiul a!arat #e ra#io l-am )&ut la 4ene)a n 19;;. 1e emitea #estul #e !rost un
concert #e la o gr#in tot #in 4ene)a. *n anul urmtor cn# m-am #us la 'inisterul #e
-2terne s-mi iau !asa!ortul !entru 9iga =atiunilor
&*(
erau aste!tati la .alatul 1tur#&a
tocmai niste oas!eti strini ilustri n onoarea crora - #ar mai ales !entru a le #o)e#i ct
#e mult stim s tinem !as cu ci)ili&atia euro!ean - se instalau ntiele a!arate #e ra#io
#in tar.
.este #oi ani a)eam ra#io n locuinta #in +lu0. Att #e fulgertor #e re!e#e s-a rs!n#it
ra#iofonia. A#e)rat c a!aratul #estul #e !rimiti) la nce!ut !ria #e-ti lua au&ul cn#
!uneai cstile la urec%i iar crainicul nu uita la sfrsit s-ti aminteasc c trebuie s faci
legtura cu !mntul #ar la a!aratul meu #e ra#io #in +lu0 am au&it #in Viena )estea c
nainte cu un ceas 4ro&)escu tenorul crescut n orasul nostru a fost m!uscat #e sotie-
sa.
/n !rofesor #in +lu0 cn# asculta un concert la ra#io lsa ferestrele #esc%ise - si m
sftuia si !e mine s-o fac - ca s !trun# mai usor un#ele n cas.
(oate acestea nu !ri)esc 3raso)ul #e alt#at #ar am )oit s accentue& re!e&iciunea cu
care s-a ltit aceast in)entie mo#ern !entru ca s nlelegem cum s-a !utut sa ias
a!roa!e cu totul #in u& una #in cele mai a!reciate mobile #in saloanele braso)ene -
!ianul. =e )om mai ocu!a #e el cn# )om )orbi #es!re mu&ic aici nu !utem ns s nu
#enuntm !e asasinul lui. +n# am !osibilitatea sa ascult - si nc gratis - !e cei mai mari
artisti #in lume care nainte mi-erau cunoscuti #oar #u! nume nu m mai multumeste
clm!nitul stngaci al !ianistei #e oca&ie. 1i ceea ce e mai im!ortant !entru multi mai
tot#eauna !oti !rin#e la ra#io un !ost un#e se cnt (a))-uri #u! care se #ansea& mai
bine ca #u! un !ian fr #e a)nt.
=u att #e re!e#e a !truns electricitatea in 3raso)ul n care !rimarul nu era nc romn
iar !rintii orasului erau sasi ce nu se lsau usor #e obiceiurile strmosesti si nu
cunosteau graba.
+n# !rin 1897 a)ocatul A#am con)oc la 1ocietatea *n#ustriasilor o a#unare n care
)oia s n#emne !e concettenii si s intro#uc si la 3raso) curentul electric n sala
s!atioas erau !re&ente 1; !ersoane.
-lectricitateaB
+um in)i#iam n tineretea mea !e sibieni care o intro#user n orasul lor nc #in 189DB
1e s!une c #oi braso)eni a0ungn# la sfrsitul )eacului trecut la Viena cn# au )rut
seara s sting lam!a electric !e care o a!rinsese c%elnerul n o#aia lor au suflat cu
#is!erare un ceas n ,!ara, - cci asa se &icea la 3raso) #u! nemteste la bec - lm!ii #e
!e no!tier si nereusin# s-o sting au #ormit cu lam!a a!rins 0enn#u-se s sune !e
c%elner. *n 1899 fabricantii +o!onH 1c%iel s.a. cer instalarea unei mari u&ine electrice
care nici n 19;5 nu e2ista nc ci numai micile u&ine !articulare #e la nce!utul acestui
secol. $in ele se )in#ea curent la cei #oritori s-l aib.
$ar s!re mngierea braso)enilor trebuie s s!un c n 19<< anul e2!o&itiei si al
luminatiilor feerice !e marile bule)ar#e eu a)eam la 'me 3abut n rue :ollin #in
a!ro!ierea .anteonului lam! cu !etrol. 9a 3raso) un#e nu erau reclame luminoase
umblau !e atunci lam!agii !e str&i cu niste scri lungi ca #e trei metri !e care se urcau
&iua s curete geamurile felinarului si s um!le re&er)orul cu ga& seara s a!rin#
lm!ile #imineata s le sting iar mai tr&iu cu !r0ini care la )rf a)eau un #is!o&iti)
cu care !uteau ntoarce robinetul si s #ea #rumul ga&ului ca s-l a!rin# #e flacra mic
a unei lm!i #in )rful !r0inei. *luminatul str&ilor care c%iar n orasele mari ale
-uro!ei nu #atea& #ect #in secolul al FV***-lea e ns #estul #e )ec%i. /&ina #e ga&
aerian intro#us #e o firm engle& a nce!ut s lucre&e !rin anui 18D5. +n# eram !rin
clasele #m urm ale liceului s-au a#us si ,ciora!ii, Auer #easu!ra flcrii care fceau ca
lumina s fie )er&uie si mult mai intensi).
=u e ne)oie s insist ce re)olutie a a#us electricitatea fr #e care nu este !osibil nici
ra#io nici telefonul si telegraful; fr ea n-am a)ea nici cinematografie. =u )oi )orbi #e
forta motrice a electricittii si #e ntrebuintarea ei n fabrici. .omenesc numai #e
a!aratele !use n miscare #e ea n casele noastre nce!n# cu soneria #e la us si cu fierul
#e clcat continun# cu masina #e gtit si cea #e cusut 6care n co!ilria mea se !unea n
miscare n)rtin# roata cu mna iar mai tr&iu cu o !e#al !e care clcai8 si sfrsin# cu
ra#iatoarele ce ne-au a#us n anii #in urm o ilu&ie #e cl#ur n locuintele nencl&ite si
cu masina #e uscat !rul s!lat *oen-ul - al sotiilor si fiicelor noastre.
+e sc%imbare mare a a#us electricitatea n )iata noastr s-a )&ut tocmai !e )remea cn#
m !limbam !rin 3raso)ul co!ilriei mele att #e se)er ceunuflat seara.
=u !ot !rsi maga&inul #e instalatii electrice #in 3ule)ar#ul "er#inan# fr s ating n
legtur #irect cu el o c%estiune care e ct se !oate #e caracteristic !entru )remile #e
care )orbesc.
1!eciali&areaB
$e ea nu trebuie s uitm cci ea s-a !ro#us si a a)ut re!ercusiuni #irecte si la 3raso). *n
locul me#icilor s!ecialisti la care te trimite s-ti fac ra#iosco!ia si anali&ele a)eai
!recum )om mai )e#ea !e me#icul #e cas. 1e face o #eosebire ntre inginerii #e masini
#e sosele #e !o#uri si ntre cei #e la +":. A)em !ictori #e interioare !eisagisti
!ortretisti acuarelisti si alti ,isti,. 9a 0urnalele mai mari economistul gri0este #e !agina
re&er)at lui si n care nu gsesti articolul unui re!orter ce a luat un intervie+ sau al celui
care scrie #es!re e)enimentele !olitice sau #es!re s!ort. .rofesorii mei mai btrni
!uteau #a lectii #e fi&ic sau #e limba greac si latin cci la e2amenul lor li se cereau
toate aceste cunostinte n !lus istoria. Aceast uni)ersalitate le-a !rins bine n 1917 si
1918 cn# !arte #in !rofesorii tineri #e la liceul #in 3raso) erau mobili&ati sau trecuti n
:egat si orele lor trebuiau re!arti&ate asu!ra celorlalti si asu!ra !ensionarilor c%emati
#in nou la #atorie. $im!otri) la /ni)ersitatea #in +lu0 nu era #estul c a)eam !rofesori
#e istorie )ec%e 6!e lng ar%eologie8 istoria romnilor 6#ou cate#re8 si istoria
uni)ersal ci s!ecialistii cereau si o cate#r #e me#ie)istic. $e frmitarea cate#relor #e
me#icin nici nu !omenesc.
+%iar !e )remea #e care )orbesc si !rin care am trecut s-a fcut si s!eciali&area n negot.
.r)liile cu caracter mai mult uni)ersal cum erau la 3raso) !e tim!ul bunicilor -
negustori )estiti - si cum sunt nc n !arte !e la sate un#e se )in#e bumbac si cratite #e
fier cuie !a%are #e sticl si cr!e #e ca! sau bomboane nu mai e2istau !e )remea mea
6!entru ca s re)in in marile maga&ine ti! 9ou)re si 9afaHette8. "ierarul era fierar
sticlarul numai sticlar etc. +u nmultirea !o!ulatiei s-au nmultit si !r)liile
s!eciali&n#u-se tot mai mult. .e lng librrii au )enit !a!etriile cci %rtia nu trebuia
numai la crti si mai ales la ti!rirea 0urnalelor ci ceea ce multi #in noi nu stiu - n
cantitti cu mult mai mari - la m!ac%etat 6c%iar si #u! in)entarea celofanului8. .e lng
cele #ou sau trei fierrii mari s-a #esc%is !e )remea mea frumoasa !r)lie a lui
Lamner !entru lucruri #e buctrie care era !lin )ara #e cum!rtori #in )ec%ea (ar.
(ot !e atunci )eni !rima !r)lie #e %aine gata ntia #rog%erie un maga&in #e mnusi
altul #e masini #e cusut si biciclete unul #e instrumente mu&icale un maga&in #e
co)oare altul mai tr&iu #e linoleu. (ot mai tr&iu a )enit la 3raso) *uliu 'einl cu
cafea ciocolat si alte cte)a coloniale. +acao nu se cunostea nc n co!ilria mea.
"lorile se )in#eau la anumite ore n trg. (rebuinta #e a a)ea tot#eauna flori n cas si
flori !entru cocoane a a#us florriile #in ce n ce mai numeroase. 3ombonriile si
fructriile sunt si mai nou )enin# cu ,regtenii,. 'arile in)entii mo#erne au a#us n
sfrsit multele maga&ine #e masini a!arate electrice ra#io si gramofoane care
nemaigsin# loc n centrul orasului au )enit si !e 3ule)ar#ul "er#inan# ca n ca&ul #e la
care am !ornit la aceste consi#eratiuni ce ne-au o!rit ce)a cam mult.
Am a0uns la ca!tul bule)ar#ului la )ila Lertsc%. $in ea a muscat mi0locul bomba )enit
#in )&#u%.
Aero!laneleB
/ltima in)entie mare a acestei #inti 0umtti #e )eac.
-a este att #e im!ortant ns si )a a)ea re!ercusiuni #in ce n ce mai mari asu!ra
ntregei #e&)oltri umane nct nu m-ar mira #ac n curn# se )a mo#ifica tot felul #e a
gn#i !olitic al natiunilor. .o!oare care #e )eacuri lu!t !entru cucerirea mrilor
!robabil c nu )or mai fi st!nite #e i#eea unei iesiri como#e si sigure la !orturi cal#e
cn# tot )&#u%ul le este #esc%is.
*n co!ilria mea nici )orb nu era #e aero!lane: si c%iar la 19<7 cn# am !ublicat n
Dictionarul Academiei articolul ,aero!lan, stiam att #e !utin #es!re el nct i-am #at o
#efinitie ri#icol
&+(
. (otusi 3raso)ul co!ilriei mele nu era cu totul strin #e ncercrile
#e a reali&a o masin #e &burat +%iar nce!uturile a)iatiei sunt legate #e acest oras. *n
1895 un braso)ean facu o ascensiune m!reun cu un ofiter cu balonul #e la Viena la
3ratisla)a
&,(
. Alt braso)ean 6si ru# cu mine8 era Ale2an#ru +iurcu ga&etarul fruntas #e
mai tr&iu si a0utor #e !rimar al ca!italei care #e cn# a)eam )reo &ece ani se ri#ica cu
balonul 'ontgolfiere #easu!ra 1enei la .aris. .ilotul su france&ul 3uisson s-a necat
cu oca&ia acestei ascensiuni. *ncercrile #e a cuceri )&#u%ul erau ,n aer, si !e )remea
mea.
$ar la 3raso) fcu si Vlaicu ncercrile sale cu un mo#el #e aero!lan ce se tinea n aer cu
a0utorul unei fsii rsucite #e cauciuc care se #estin#ea ca un arc. Il nlt n curtea slii
#e gimnastic a liceului romnesc n fata numerosilor si entu&iasmatilor ele)i #oi ani
nainte #e celebrele sale &boruri #e la +ernuti 3la0 Viena si 3raso). Aici ascensiunea s-
a fcut tocmai !e locul ce a)ea s ser)easc mai tr&iu #e aero!ort acestui oras lng
care s-a cl#it si marea fabric #e a)ioane.
9a )ila Lertsc% sania cu lemne se # la o !arte cci n goan nebun )ine #in #irectia
o!us un automobil. 1ensul unic - alt in)entie mo#ern - l sileste s fac un ocol !rin
3ule)ar#ul "er#inan# ca s a0ung n !iat.
AutomobilulB
1trbunicii si bunicii mei negustori #in 3raso) !lecau #u! marf la 1mirna sau 9i!sca
cu caruta. :omnii #in 1c%ei erau crutasi )estiti care umblau cu carele lor lungi !n
#e!arte #ar mai ales !e Valea .ra%o)ei #in care cau& li se &icea !ra%o)eni. (ot cu o
crut cu o!t cai si ncrcat cu ln a !lecat tata la stu#iu la 1ibiu. 1ocrul meu
&-(

braso)ean si el !lecn# la Viena a mers !n la Vint cu !osta. ,$ili0antul, lui 1ani !leca
!e cn# eram co!il #in 3raso) la 1cele iar la 3ran !lecam cu trsura si cu caii nostri
+esar si +sillag cel ce ,lua %amul, sub coa# si atunci !leca ener)at la goan #e se
s!eriau cocoanele #in trsura. +aii se s!eriau si #e trenul ce nce!use s fac cursa la
Crnesti !recum la nce!ut se s!eriau toti caii #in satele ssesti cn# trecea cte un
automobil !e lng ei.
Abia cu )reo !atru ani nainte #e a m naste s-a fcut gara 3raso) !relungin#u-se linia ce
leag #e atunci Viena cu 3ucurestii. 4ara #e la 3artolomei e binisor mai nou si #eser)ea
la nce!ut numai linia s!re Crnesti; cea care #uce la "gras si 1ibiu e si mai nou.
Vremea crutii a crei nsemntate ca mi0loc #e trans!ort se cunoaste #in gra)urile
tim!ului si #in titlul unei crti #e la mi0locul secolului trecut n care un cltor strin
scrie im!resii #in trile romne
&.(
trecuse n momentul n care s-a cunoscut forta aburului
nc%is ntr-un ca&an. $oar nume ca :otaru si ungureste Lere>es #o)e#esc rolul mare ce l-
a a)ut carul si cruta o#inioar. 9a sasi e rs!n#it si numele ?agner cci mesterii care
fceau trsuri erau sasi. *n 3lumna am mai !omenit si eu astfel #e ateliere #e fabricat si
#res trsuri !re#ecesorii atelierelor si gara0elor #e automobile #e ast&i.
(ot !e cn# eram co!il s-a fcut tram)aiul n 3raso). -* era la nce!ut cu aburi mai
tr&iu cu motorin. $ac locomoti)a nu mai !ufia n sc%imb rs!n#ea un miros greu
#ar nainta tot att #e ncet si scrtia !e la cotituri #e-ti lua au&ul. (ram)aiul cu cai nu a
functionat nicio#at la 3raso) nici cel electric ca la 1ibiu. *n sc%imb tram-ul cu cai
)e%icolul obisnuit n .arisul #e la 19<< era mi0locul cel mai como# #e comunicatie mult
tim! #u! aceea la 3ucuresti. Acestuia cn# urca stra#a +m!ineanu s!re (eatrul
=ational i se mai a#uga un cal cci !anta era #estul #e mare.
$ac mai amintesc bicicleta cu o roat enorm si una mic ina!oi care iesise tocmai !e
#n# eram co!il am trecut n re)ist )e%icolele #innaintea automobilului. Abia !e la 1888
bicicletele care acum a)eau #ou roate egale si mai mici #e nu trebuia s faci acrobatie
ca s te urci !e ele c!tar si cauciucuri !neumatice. $oamne ce urte mi se !reau la
nce!utB +a si oc%elarii cu rame groase #u! r&boiul cellalt.
$ar cum am mai s!us lumea nu era grbit si se simtea !erfect #e bine n faimoasele
trsuri #e 9an#au mari ct niste corbii cu !erini mbrcate n !lus rosu. *n ele se urcau
tinerii ce fceau )i&ite si cu ele ne #uceam )ara n )ilegiatur 9a Ci&in sau la 3ran cci
#esi erau mai scum!e - #rumul la 3ran costa cinci fiorini - ele erau att #e nc!toare #e
ne #uceau !e toti !rinti co!ii si o ser)itoare !e ,boc, a#ic !e ca!r. 9egat la s!atele
trsurii lng )i&itiu n trsur !n si !e scri era baga0ul cel mult. +%iar si !entru un
cos cu !ui gsea $e0u loc. $u! ce ne urcam mai !unea !ac%etele cele mrunte la
!icioare care ne amorteau #e a)eam im!resia c iesim #intr-un furicar cn# coboram.
$esi locurile #e #inainte erau si ele como#e si cu !erne i#ealul co!iilor era s stm #ac
nu se !utea !e ca!r uitn#u-ne la cai si cern# )i&itiului s ne #ea s tinem salurile s
se#em !e locurile #in#rt cu fata n #irectia naintrii. =u tin mine s fi stat ns
)reo#at !e locul #ina!oi n toat co!ilria si a#olescenta mea.
*n automobil m-am urcat tr&iu. (ot la .aris si tot !e )remea e2!o&itiei #e la 19<<; el ne-a
#us !n n 3ois #e 3oulogne. +n# treceam !e cm!iile -li&ee lumea tocmai se !limba
#ar nu cu automobile ci cu trsuri si ec%i!a0e elegante.
A #oua oar n )iat m-am urcat n automobil !e la 19<4 la 3ucuresti #u! un c%ef cu
!rieteni. 'asina &bura cu noi la sosea cu ;5 #e >ilometri asa #e re!e#e nct unul #in
noi - !rietenul Ca%aria 3rsan - striga soferului s o!reasc !entru c !tise ca .eter
1c%lemi%l si !ier#use umbra care nu se !utea tine #e automobil.
+ea #inti motociclet am )&ut-o la ; noem)rie 1918 n +ernuti N...O.
+a si a)ioanele automobilul a #e)enit !osibil numai #u! ce !etrolul #e)eni cel mai
lesnicios !ro#uctor #e fort motrice.
.etrolulB
'area lui nsemntate fu recunoscut abia !e cn# eram co!il. A!ro!ierea +m!inei si a
terenurilor !etrolifere #in Valea .ra%o)ei fcea ca braso)enii s fie la curent cu bogtiile
ascunse sub !mnt si cu miraculosul triumf al aurului negru. "ratii *enac%e si 4%it .o!
fiii unui negustor #in 3raso) to)arsi ai !loiesteanului Jernea au fost #intre !rimii
!etrolisti romni. 4. .o! se !limba ns !rin oras cu o elegant trsur tras #e #oi
armsari negri. =imeni nu bnuia atunci c ec%i!a0ul cu cai )a fi n curn# un anacronism
si c tocmai !etrolul cunoscut la noi numai ca ,ga&, !entru luminat )a fi cel ce )a lansa
automobilul.
Abia cn# )eni r&boiul trecut si cu el tunurile motori&ate a)ioanele si tancurile s-a stiut
ce e)olutie !oate a#uce !etrolul n arta #e a !urta r&boaie. *n sc%imb r&boaiele se #uc
n mare !arte !entru cucerirea !etrolului. +el #e-al #oilea r&boi mon#ial a a#us si
!etrolul sintetic.
=ingeB
+a niste fluturi albi 0oac )eseli !rin aer fulgii #e nea. - minunat iarna braso)ean cn#
cu cciula tras !e urec%i nainte&i !rin &!a#a moale si curat sau cn# te uiti #in o#aia
cal# !e fereastr la 0ocul fulgilor. *n sobele mari #e font - #e ,tuci, - cu figuri
frumoase si nnegrite !roas!t ar#e focul n!ra&nic. .rin usa lor mare nca! ,no#urile,
groase ca s tin cl#ura mult tim!. -le fac un 0ar bogat #e fag care se )e#e !rin cele
#ou guri #in usa sobei - tinut #esc%is ca focul s aib curent - rosii ca niste oc%i #e
balaur.
Asa era n co!ilria mea cn# sobele #e teracot erau nc rare si ,so!ul, sau
,!imnita,erau !line #e lemne tiate #e ,firstrieri, unguri care miroseau a rac%iu si
usturoi. +rbuni bric%ete si co2 nu se !omeneau #ar nici cminuri #esc%ise att #e
frumoase la )e#ere #ar rele la ncl&it. "ocul #esc%is !e )atr era numai la sate iar
caloriferele nu e2istau.
$ar n 1947 sania cu lemne cu greu )a gsi cum!rtor !entru ele. .n n satul #e la
!oalele 3ucecilor se )e#e c nc nu !trunsese )estea c la 3raso) se intro#usese
tocmai n acel an ga&ul metan. $e aceea nu iesea fum ca n alti ani !e %ornurile nalte
curtite #e ,urlieri, cu tic%ie neagr si obra&ul !lin #e funingine.
*l )om lsa #ar !e omul cu sania lui str)ec%e ne#umerit la ca!ul 3ule)ar#ului !e care
am gsit attea #o)e&i #es!re sc%imbrile !etrecute n 3raso) #e cn# l-am !rsit n
1895. -le sunt att #e mari nct )orbin# #es!re 3raso)ul #e alt#at nu ai ne)oie s
cutreieri mu&eele ar%i)ele !rfoase si bibliotecile ci a0unge s rsfoiesti cea mai bogat
ar%i) amintirea. *n ea se !strea& #ocumente menite s fie #use n mormnt #e !utinii
oameni #in generatia mea.
$e un lucru am uitat s !omenesc cn# am trecut cu cititorii mei !e 3ule)ar#ul
"er#inan#. *n #re!tul 9iceului ,'esot, strengarii #e ele)i au fcut un ,glenci, ca !e
)remea mea. .e fsia neagr #e g%iat sunt #ungi albe #e la cei ce s-au #at ,ntr-o #ung,.
(ot ca !e )remea mea.
9a aceast or matinal nu e nc nimeni !e stra# afar #e brneanul cu sania. 4%etusul
m tentea& gro&a). +e-ar fi s mai incerc o #atM ' uit n #rea!ta n stnga nainte si
ina!oi. =imeniB Atunci incerc #ar asa #e timi# #e era s #au in nas.
"iecare )rst cu ceea ce i se !otri)este.
+ltorului i sa#e bine cu #rumul iar btrnilor cu amintirile. (otusi cel ce o )iat
ntreag si-a !us ntrebarea ,oare cum era mai nainteM, nu !oate sri !este trecut cci
toat cultura umanist la care ne-am a#!at #eri) #e la acest trecut. +u ct acest
,maiPnainte, este mai #e!arte cu att ni se !are mai )re#nic #e atentia noastr. $e aceea
nainte #e a trece la amintirile #in anii co!ilriei si a#olescentei care rmn !artea
esential a acestei crti )om face un !o!as la )remile trecute.
$ar nu )om scrie !agini #e istorie !ro!riu-&is ci )om face ceea ce )e#em c se ntm!l
cu soarele cn# n &ilele !osomorte strbate #in cn# n cn# !rintre nori luminn# un
coltisor al !eisa0ului. +eea ce este n aceast !arte ne a!are #eo#at luminat si atit #e
#eslusit nct si restul rmas n clar-obscur se g%iceste.
*ar a g%ici are mai mult farmec #ect ceea ce e s!us n#elete si amnuntit.

PE URMELE /RECU/ULUI
1-a ntm!lat iar minunea. 'ai nti un luciu )er&ui a!oi #u! o !loaie cl#ut #e
!rim)ar #intr-o#at niste )luri #e muselin )er#e au aco!erit toat (m!a. +a o cortin
#e teatru ele s-au ri#icat mai nti #e !e crcile tinere ale #esisului format #e tufe a!oi
au #esco!erit cununele co!acilor. Atunci noi co!iii nu ne-am mai rb#at n cas ci am
!lecat !e cele #ou&eci si cinci #e ser!entine s!re )rful muntelui. .e #rum !rintre
!ietricele #e )ar ##eam #e nenumrati melci albi sau !ictati cu #ungi cafenii n s!iral.
'elc melc
+o#obelc
1coate coarne boieresti
1i te #u la balt
1i bea a! cal#
1i te #u la $unre
1i bea a! tulbure . . .
+a !rin minune scoica nce!e s se cum!neasc s!re #rea!ta si s!re stnga si #e sub
csulia lui se #esfsoar melcul. 'ai nti iese la i)eal !artea #inainte a!oi coa#a cu
)rful ei asculit. (otul alunec acum tacticos lsn# o #r argintie n urma sa. $eo#at
iat si antenele #esg%iocn#u-se #e sub !ielea groas. $ou mari si #re!te si #u! ele
alte #ou mai mici. *n )rful lor sunt niste !uncte negre oc%ii cu care melcul !i!ie
realitatea #e care )isase toat iarna.
+oarne #a #ar ce n&#r)nie or mai fi coarnele ,boieresti,M 1e )a fi ntm!lat nu-i
)orb ca si cte unui boier brbos s-i fi !us coarne )reo boieroaic oac%es #ar cu greu
)or fi fcut alu&ie la ei ciobnasii care au nscocit aceste )ersuri co!ilresti cn# bteau
!rim)ara #rumurile trans%umantei #e la baltile $unrii n muntii transil)ani. Aceste
enigmatice coarne ,boieresti, sunt ceea ce filologii numim ,etimologie !o!ular,. .e
cn# !e la noi triau nc bourii ou coarne mari si #re!te antenele melcului au fost
asemnate cu ele. $ar cu tim!ul turmele #e bouri au #is!rut si coarnele ,bouresti, ale
melcului erau o figur nenleleas. +u)ntul ce nu mai a)ea sens a fost nlocuit cu altul
asemntor #in limba curent rmnn# ca oricine s-si nc%i!uie ce)a cn# a nce!ut s
&ic coarne ,boieresti,. .entru noi cei ce stu#iem limba si cutm s strbatem n tainele
ei aceast etimologie !o!ular e o !retioas urm a trecutului.
Vinerea se gseau !entru amatori melci - !e cn# erau nc cu !oarta #e scoic nc%is la
csuliile lor - #e )n&are ,1ub 3ucium,. A&i i &ice acestei !iete mici ,.run#ul :o&elor,
numire care e tra#us #u! nemtescul ,:osenanger, 6iar acum n urm .iata 4%eorg%e
-nescu8. =umele nemtesc e )ec%i si s-a #at cn# aici era ntr-a#e)r un !run# !e care
cresteau tufe #e tran#afiri slbatici. $in 1c%ei )enea )alea n #re!tul 1fatului un#e era
,.o#ul 'inciunilor, se #as!rtea n #au brate
unul curgn# !e 1tra#a Vmii s!re 3raso)ul )ec%i iar al #oilea s!re 3lumna a)n#
albia !rin locul /litei +l#rarilor. *ntre cele #ou a!e era un !run#is cu tufisuri #e
mrcini greu #e strbtut. .e cn# eram n clasele #in urm ale liceului s!n#u-se
temeliile bisericii #in (rgul 4rului si ale casei #in coltul 1tr&ii +l#rarilor cu 1tra#a
+oresi oamenii au #at #e !iatr #e ru #in !run#isul ce era !e aici.
+ine cunoaste aceste lucruri nu se )a mira nici #e numirea ,1ub 3ucium, #ac stie c
cu)ntul ,bucium, e n limba noastr un omonim a#ic o )orb care ascun#e ntr-aceeasi
form #ou cu)inte #eosebite. Afar #e buciumul cu care buciumm mai a)em un
bucium cu !luralul buciumi care n unele !rti nsemnea& ,trunc%i bustean, si care se
gseste cu acest sens si la mace#oromni. 1e !are c acesta e un element )ec%i n limba
noastr. *n orice ca& n 3raso) numirea aceasta care nu mai e nteleas ast&i #atea& #e
!e )remea cn# !e aici nu se ntinsese nc orasul #eci nainte #e secolul al FV-lea.
Valea care )enea uneori mare ca cele mai multe a!e #e munte a#ucea trunc%iuri #e
co!aci smulse #in !#uri sub care era aco!erit tot locul.
,1ub 3ucium, e #eci alt urm #in trecut #o)e#in# e2istenta romnilor n 3raso) nainte
#e 14<<.
Aceast a! ce )enea #in 1c%ei curgea !rin locul !e care e ast&i 1tra#a 4%. 3aritiu si
care se numea mai #emult ,(rgl +ailor, nemteste ,:ossmar>t,. +a si ,(rgul 3oilor,
6numit n )remea #in urm stra#a =. (itulescu si a!oi $iaconul +oresi8 n aceste numiri
#e str&i care au !rut #esigur )ulgare e#ililor nostri a)em iarsi #ou urme !retioase
#in trecut.
=u e curios ca boii si caii s se fi )n#ut si cum!rat n !lin centru al orasuluiM $e obicei
oborul #e )ite e la marginea lui. Asa era si n 3raso) cci )ec%ea +etate era mrginit
s!re nor# si nor#-)est #e aceste #ou str&i. $eci o nou urm a trecutului.
'ai interesant e numirea nltimei ntre cele #ou turnuri care se #isting bine #in )rful
(m!ei re!ro#use si #e noi cel Alb si cel =egru. =emtii i s!un ,:au!enberg, a#ic
,muntele omi&ilor,; romnii n-au !e ct stiu un nume !entru ea. 1ftosul cronicar al
3raso)ului stia s ne !o)esteasc #es!re o in)a&ie #e omi&i n anul 1D<7 #e la care si
trage numele
&0(
. $ar cel !utin cu #ou )eacuri mai )ec%e e arestarea numirei ,:u!!e ga&,
si #in 154; ,:u!!in 3erg,. A)em a face e)i#ent cu o etimologie !o!ular si o a!ro!iere
ulterioar #e cu)ntul ,:au!e, n locul nenlelesului ,:u!!e,. +a si satul :u!ea a)em
#eci un to!onimic nemainleles ast&i #e romni care e ns #e origine latina )enin# #e
la ,ru!es, cu ntelesul #e ,sunc,. $e fa!t (urnul =egru e &i#it !e niste stnci ceea ce
e2!lic gene&a acestei numiri. +n# ea a #is!arut #in limba romn fr ca alta s-i ia
locul aceast !relioas urm a trecutului s-a conser)at n to!onimicul ssesc nenleles
nici el si #e aceea !re#estinat la etimologie !o!ular.
*n acest anotim! cn# frun&isul co!acilor btrni nc nu e !rea #es se cunoaste bine #e
!e ser!entinele (m!ei si !iata 1ub 3ucium si (urnul =egru si linia ce marc%ea&
str&ile (rgul +ailor si al 3oilor. +u ct urci mai sus #istingi ns #in ce n ce mai
ane)oie conturul ulitelor iar cn# a0ungi n )rf la !atru sute #e metri #easu!ra
3raso)ului )e&i numai o mare #e case.
Acum esti !e stnca ce #e 0os se )e#e ca o creast ce ncunun !retele muntelui. $in
cau&a acestei culmi abru!te i &ic nemtii muntelui ,Cinne,. +um se face ns c romnii
care au #e obicei !entru muntii lor numiri att #e !lastice ca 5mul 3abele 1trunga si
alte nume ce se ntlnesc n 3ucecii a!ro!iati s fi #at n ca&ul acesta numele att #e
ne!otri)it ce aminteste cu)intele ,tm!, si ,tm!it,M $e cn# =. $raganu a #at
e2!licarea cea a#e)rat stim c #e fa!t a)em a face cu alt cu)nt omonim si c sensul
original al (m!ei e cel #e ,stnc abru!t, 6cum e cea #in )rful muntelui8 #eci tot un
fel #e ,ru!es,. +u)ntul e str)ec%i n limba noastr #e origine !reroman. *l gsim si n
#ialecte meri#ionale italiene si la albane&ii #in +alabria.
$in )rful (m!ei ai o !ri)eliste ncnttoare. 1 aruncm o !ri)ire circular asu!ra
muntilor nalti si sesului mnos al (rii 3rsei. /rmele trecutului ne a!ar si aici la tot
!asul.
9a rsrit ai coltul su#-estic al +ar!atilor cu munti str!unsi #e trectori mult umblate !e
)remuri: 1antul 3ratocea .re#elusul. -le te scot n Valea (elea0enului cu mnstirea
+%eia sau la 'neci si Vlenii #e 'unte iar #e acolo la .loiesti care ca si 3raso)ul
concentrea& #rumurile ce ies #in trectori. A!a 3u&ului care ia mai nti #irectia s!re
nor# )oin# s se )erse ca celelalte a!e #in !artea locului n 5lt se r&gn#este si la
*ntorsura 3u&ului o ia s!re est ca s se )erse n 1iret a!roa!e #e re)rsarea acestuia n
$unre. 9a Vama 3u&ului casele sunt risi!ite. (unelul #e la (eliu - lung #e 477< #e
metri #eci cel mai lung #in :omnia - te scoate #e cti)a ani #e-a #re!tul la 4alati si
3rila.
.rin 3u&aie treceau o#inioar negustorii ce a#uceau !este si )in #in (ar #ar tot !e acolo
s-au scurs clretii cumani si turci ce au na!#it (ara 3rsei r)nin# la !ro#usele
!mntului ei fertil si la bogtiile acumulate #e o !o!ulatie %arnic si strngtoare. $e la
*ntorsura 3u&ului !n la 3raso) nu sunt #ect 78 #e >ilometri. $ar nainte #e cumani si
turci au trecut !e aici n #iferite tim!uri alte !o!oare ce #ebor#au #in ste!ele
:asritului. 9a (eliu se )# urmele unei fortificatii #e !mnt contra ttarilor #ar a)em si
urme !reistorice. 9a 'ameciu-/ngureni se )# niste ruine. 9a +rasna un#e 3u&ul
!rseste (ransil)ania s-au gsit urme bogate #in !aleolitic.
$ac te n#re!ti #e la +iucas mai s!re mia&&i ctre .iatra 'are )e&i #e !e (m!a gura
trectorii (imisului. Ast&i ea e cel mai frec)entat !as al +ar!atilor !rin care se scurg !e
soseaua asfaltat automobile elegante si camioane grele ncarcate cu marf. *nainte
)reme crau !e aici carele cu boi #in (ara 3rsei blocuri mari #e !iatr #in niste cariere
#e la !oalele .ietrei 'ari la 3raso) !entru &i#urile 3isericii =egre. (rectoarea
(imisului nu era ins #esc%is carelor !n la cum!na a!elor. .rin ea umblau numai !e
0os tranii romni sau cu cai ncrcati locuitrii #in 1c%eii 3raso)ului. .entru acestia nu
trebuiau &i#ite fortificatii intrite ci a0ungea o )am ca cea nfiintat la 1599
&1(
. +u
#ois!re&ece ani mai tr&iu trec n (ransil)ania tru!ele lui :a#u 1erban c%emate ntr-
a0utor #e braso)eanul 'i%ail ?eiss contra lui 3at%ori
&'2(
cci ostasii munteni erau
#e!rinsi cu !otecile muntilor. Abia cn# tru!ele austriece !ornesc n 177D contra
turcilor ele fac o sosea !rin trectoarea (imisului !e care nce!e la 179< s circule si
!osta. +u #ois!re&ece ani mai tr&iu o ntrebuinlea& cei sa!te&eci #e mii #e fugari
#inaintea fiorosului .a&)ante
&''(
. 1oseaua actual nce!e s se lucre&e abia la 184< iar
tunelul ce str!unge n ser!entine muntele #e 97D #e metri #e lung se #esc%i#e abia n
1879.
1!re mia&&i se )# la ori&ont munti mari. 'ai a!roa!e .osto)arul a crui ultim
ramificalie e (m!a iar mai #e!arte masi)ul 3ucecilor. *ntre ei e o #e!resiune !e care
rsno)enii o ntrebuintea& ca trectoare. A#e)arata si )ec%ea trectoare n 'untenia
care te scoate la +m!ulung si (rgo)iste e la 3ran. -a urc ntre 3uceci si .iatra
+raiului trecn# !rin mai multe sate ce m!reun alcatuiesc !lasa 3ranului si ai cror
locuitori - colibasii - locuiesc n casele lor risi!ite !e coastele muntilor !n la 17<< #e
metri. Asa nalt nu mai e alt sat n :omnia. +astelul #in 3ran &i#it #e braso)eni n
1777
&')(
!e o stnc ce nc%i#e trectoarea asa #e bine c nu l-au !utut lua nici ase#iatorii
ttari nici curutii l)i (o>olHi nici turcii n 1789
&'*(
are #incolo #e munti nainte #e-a
a0unge la $mbo)icioara si :ucr o re!lic ntr-un mic castel me#ie)al ce #omin toat
)alea. :uinele lui sunt !e $ealul 1asului.
$ar mai interesante #ect aceste castele si castelul #in :sno) care ser)ea ca loc #e
refugiu locuitorilor cn# o nou incursiune inamic era iminent sunt casele-fortrete ale
brnenilor. Aceste ,case-ocol, #e brne cio!lite si soli# nc%eiate nc%i# #e toate !rtile
curtea. =ici %otii nici lu!ii nu !ot !trun#e n locuinta cu #ou o#i si buctrie nici n
gra0#urile n care se tin )acile boii - cn# sunt - #e obicei si calul in#is!ensabil la
#rumurile lungi si ane)oioase ser)in# si #e cocin !orcului si cotet al ginilor. 9ng
!oarta #in fat si la !retele #in fun# sub aco!eris sunt acaretele acestor locuinle n care
gsesti toate cele trebuincioase !entru un trai autar%ic: sania si sculele mai mari sunt ntre
gra0# si cotet r&boiul #e tesut n cas fnul !entru iarn n !o#ul #e la gra0# iar locul
!entru oi n ,!olatra, #e lng cas sub continuarea aco!erisului un#e si iarna e cal#.
*n asemenea case si triesc #e multe )eacuri brnenii traiul lor greu #ar sntos N...O
!scn#u-si turmele #efrisn# !#urile si cutn# s ec%ilibre&e !rin trans%umant
ari#itatea solului si greutatea iernilor. +a si rsno)enii si scelenii oieri si ei #ar mai
a!roa!e #e 3raso) ei au fost a#e)rati fii ai muntilor ale cror !oteci tinuite le
cunosteau !entru ca s gseasc acolo loc #e refugiu n )remuri )itrege si sa ser)easc #e
iscoa#e braso)enilor sau #e intre!i&i contraban#isti cn# %otarul #intre cele #ou (ri era
!&it sau nc%is.
1!re a!us crestele .ietrei +raiului nc%i# %otarul )e#erii. $u! ele sunt muntii
"grasului si Valea 5ltului la care a0ungi !e la .oiana 'rului si Jolba) cu casele lor
risi!ite !e #ealuri.
1!re mia&noa!te sesul (rii 3rsei se strmtea& fiin# cu!rins ntre 'gura +o#lei
+o#rul .ersanului si munti 1cuimei. 1i aici gsim urmele altor )remi. 1i nu numai n
satele ssesti ale cror biserici sunt ncon0urate #e &i#uri !uternice ca la .re0mer ci si n
localitli cu ruinele unor cetti ce au lu!tat )ite0este ca cea #in "el#ioara. =iste
fortificatii #e !mnt se )# si la 1m!ietru iar !e colina Vitel s-au gsit obiecte #in
neolitic. 9ng +ri&ba) e o statiune !reistoric iar !e ,'untele +ettii, #e lng acest
sat la o nllime #e o mie #e metri sunt urmele unei cetati cu )e#ere larg s!re (ara
3rsei.
$ar cea mai #esftat !ri)eliste o ai #in )rful 'gurii +o#lei #e 1;94 metri. 3u&aiele si
1celele sesul 3rsei si 3ranul se #esfsoar la !icioarele tale. Acest munte ce #omin
!artea cea mai mare a 0u#etului 3raso) era ca fcut !entru o cetate. 1i #e fa!t ce)a mai
0os #e !isc se )# si a&i ruinele unui castel #e !iatr n caree o#inioar s-a a!rat un fiul
rebel al unui #omn umgar
&'+(
. 9a mi0locul secolului al F*V-lea ea a fost #rmat #e ttari.
5 asemenea cetate era si !e (m!a. .e cn# eram n liceu la sasi ni se s!unea c ea era
una #in cele sa!te castele care au #at numele nemtesc al (ransil)aniei 1iebenburgen si
c a fost cl#it #e ca)alerii teutoni c%emati n 1;11 #e regele ungur An#rei **. $e fa!t
acesti &gomotosi r&boinici au !rsist ns tara #u! ;5 #e ani #u! o cam!anie contra
cumanilor nct ei n-au a)ut )remea material s &i#easc aceasta si attea alte cetti #in
(ara 3rsei. 1!turile ce s-au fcut !e (m!a au #at la i)eal obiecte #in neolitic. =u se
!utea ca aceast cetate mare si cu o )e#ere att #e cu!rin&toare s nu fi ser)it si altora
nainte #e )eacul al F***-lea. $e aceea (reiber 9acea si altii sustin ast&i c ea e
anterioar )enirii colonistilor germani.
+etatea a fost #rmat #in or#inul lui *oan +or)in la anul 1455 cci #ac turcii ar fi !us
mna !e ea ei ar fi a)ut n mni c%eia ntregii regiuni cu orasul 3raso) cu tot. .recum
cel ce a #istrus-o a fost un romn tot romni au fost !e ct se !are cei ce au ri#icat-o
m!otri)a cetelor #e n)litori ce )eneau !rin trectori #in 3rganul a!ro!iat a#e)rat
bule)ar# al calretilor #in ste!e. +e)a mai 0os #e cetate !e #e!resiunea #intre (m!a si
muntele 4orita era o ase&are )ec%e. Aici era a! - care li!sea cettii - si erau brate ca s-o
a!ere si s-o %rneasc. +%iar #ac numirea +utun care i se # acestei !rti si care este
e)i#ent i#entic cu cu)ntul ,ctun, nu este un termen militar cum cre#e 9acea ci
nsemnea& numai un gru! #e case ce)a mai #istantat ea este o urm !retioas #es!re
)ec%imea si legtura ei cu cetatea #e !e (m!a. 1atul sc%eilor !are a fi fost mai s!re su#
un#e !n a&i s-a !strat numirea ,ca!ul satului,.
+n# n secolul al &ecelea m!ratul 5tto cel 'are a btut !e sla)i si un numr mare #in
ei au c&ut n ca!ti)itate
&',(
numele #e sla) n forma ce o !rimise cu tim!ul a #e)enit
)orba cu care lumea se obisnuise s e2!rime notiunea #e ,scla),. $ar n !rlile estice
contactul cu sla)ii era mai )ec%i si #atea& #in secolul al V*-lea. .recum !entru claves
numirea latineasc a c%eilor a)em c%ei astfel !entru sclavi a)em sc#ei cu treceri
fonetice #in cele mai )ec%i. Aici n est numai la albane&i si la #acoromni s-a conser)at
si sensul originar cel etnic #e ,sla), n o!o&ilie cu bulgarii neogrecii si c%iar cu
mace#oromnii la care acest cu)nt nsemnea& ,rob ser)itor,.
+a locuitorii #in marea comun 1c%eia #e lng 1ucea)a si #in satele 1c%eia 1c%eaua
1c%eiul si 1c%eiulul n 0u#etele 3rila .ra%o)a :oman Vaslui Arges 3u&u 'uscel
$mbo)ita 1c%eii 3raso)ului au fost la origine o colonie sla) romni&at ns cu
#es)rsire nc #in secolii F-F*. $u! #o)e&ile a#use #e 4. Lisc% la )enirea sasilor n
)eacul al F***-lea nu mai e2istau sla)i care s )orbeasc sla)oneste n !rtile un#e s-au
ase&at ei n (ransil)ania. /rmele lor se cunosc #in numele ce li-l #au romnii #in satele
)ecine cci ei nsisi nu-si &ic sc%ei nici in 3raso). "aimoasa ,saltire Sc#eian se
numeste #u! 1tur#&a 1c%eianul care a #ruit-o Aca#emiei :omne. 1c%ei e o suburbie a
+m!ulungului muscelean. 1c%iau era un locuitor #in 3ran un ofiter #in armata austro-
ungar cu care am fcut armata sotul scriitoarei ar#elene +onstanta $unca-1c%iau etc.
$ac n 1c%eiul 3raso)ului o stra# se numea +aco)a ca un sat #in 0u#etul 1ibiu acest
cu)nt sla) nu a fost a#us #e bulgari n secolul al F*V-lea ci #atea& #in tim!ul
con)ietuirii sla)o-romne #in )remurile )ec%i. $e la bulgarii #in )eacul al F*V-lea a
rmas #oar cte un cu)nt i&olat si !ier#ut #in graiul &ilnic ca acel ,btus, cu sensul #e
,ci&m, care se mai mentine n numirea ,.o#ul 3tusilor, un#e se )in#eau ci&mele
mesteirilor braso)eni nc #in )eacul al FV*-lea 1c%eienilor si satelor #in m!re0urime.
+ei ce cre# c 1c%ei e numele ce s-a #at unui cartier al 3raso)ului #u! sala%orii bulgari
la &i#irea 3isericii =egre comit un anacronism. Acestia au )enit la 179; fugin# #e turcii
n)ingtori n .eninsula 3alcanic si au fost anga0ati ca lucrtori la cate#rala al crei
nce!ut #atea& #e !e la 1777
&'-(
. /nii #in ei s-au ase&at la :sno) si +o#lea. +elor #in
3raso) si familiilor lor li se ##u a#!ost n cartierul coreligionarilor lor #e la su#ul
orasului N...O; romnul os!italier i-a lsat s se ase&e lng el. $ealtfel nici nu au fost
ntrebati #e cei ce se consi#erau st!ni si !este aceste locuri. $ac n 148< n
,3elgereH, listele contribuabililor numr 77 #e romni afar #e cei 7; #e birnici romni
#in +iocrac /lita "urcoaie si alte str&i #in 1c%ei #esigur c acestia nu erau urmasii
sala%orilor bulgari ci oameni nstriti si !ro!rietari #e case #in !o!ulatia )ec%e
romneasc. =ici biserica n care se nc%inau n 1c%ei fugarii ceilalti #inaintea turcilor
greci bulgari si armeni !e care-i menlionea& anume alturi #e romni o bul a !a!ii
3onifaciu al *F-lea #in anul 1799 nu era #esigur ri#icat #e bulgarii ce fuseser anga0ati
numai cu sa!te ani mai nainte la &i#irea bisericii ssesti. $omnii romni nu s-ar fi artat
asa #e #arnici #ac 1fntul =icolae ar fi fost n secolul al FV*-lea locul #e nc%inare al
acestor lucrtori manuali.
+u toate acestea unii istorici continu s !un nce!uturile 1c%eilor in legrur cu
)enirea acestor bulgari !rin fa!tul c numele lor #e ,bulgari, n-ar trebui luat n sens etnic
ci geografic. $ar cu 3taso)ul cores!on#ea& nc la 15;1 romneste =eacsu cel ce
ru!e cu tra#itia scrisorilor scrise sla)oneste. +u )reo cinci&eci #e ani mai tr&iu ti!reste
+oresi ntiele crti romnesti ntr-o limb-mo#el. $ac cronicarii braso)eni - sasi si
romni - au #at )enirii acestor bulgari un rol #eosebit #e nsemnat e fiin#c !entru sasi
ea sttea n legtur cu &i#irea bisericii lor #e care erau att #e mn#ri. :omnii erau
elementul !e care erau #e!rinsi s-l ignore&e. +ronicarii romni se ntemeiau !e cele
scrise #e sasi. 9a socotirea anilor li s-a ntm!lat c%iar c !rimul #intre ei a gresit cu o
sut #e ani la !refacerea anilor #e la facerea lumii si nasterea lui Jristos iar urmtorul a
re!etat gresala. ,$e la )enirea bulgarilor, si ase&area lucrtorilor bulgari n 1c%ei #e)eni
astfel un fel #e ,ab urbe con#ita, formul att #e sim!atic cronicarilor.
+eea ce sa ntm!lat #u! aceea a fost un fenomen #in cele mai banale. 1asii au numit
1c%eiul ,3elgereH, ungurii,3olgars&e>, iar romanii #in m!re0urime )orbesc si ei
a#esea #e ,bulgarii #in 3raso), - cum face !o!a 3ucur .uscasu #in 1o%o#olul 3ranului
la sfrsitul )eacului al FV***-lea - si #e ,3olgarseg%iu, cum face alt bunic al bunicului
meu #in .re0mer
&'.(
.
.reistorie antic%itate e)ul me#iu si )remuri mo#erne toate tim!urile )orbesc #in
#e&gro!rile ar%eologice #in ruinele unor cetti ase#iate #e cetele #e clreti ce )eneau
n)alnic !e caii lor sire!i #in soselele asfaltate si #in trenul ce !ufie !e !anta
trectorilor. Valuri )aluri s-au scurs #in cele mai nebuloase )remuri !o!oare ce nu mai
nc!eau n 5rientul cu o su!ra!o!ulatie en#emic. $ar ce e )al ca )alul trece &ice
!oetul. 'untii au a!rat si au s!orit !o!ulalia in#igen care le cunostea tainele si
ascun&isurile n )reme #e !rime0#ie. $e !e culmile lor strmosii nostri au #ominat #e
fa!t !e )enetici; #in cuceriti ei au #e)enit cuceritori. +%iar #ac limba lor nu mai e cea a
#acilor ce le-au #at nastare firea si felul #e a !ri)i si a !rimi )iala a rmas aceeasi.
.rocesul acesta nu se !oate urmrii n ar%i)e cu #ocumente mucegite sau cu crti !line
#e colb ci )i&iunea istoric o ca!eti &bo)in# !rin mu&ee ar%eologice si etnografice sau
iesin# ca geograful mo#ern !e teren. "r #ocumentul scris cei mai multi istorici sunt
#e&armati cci n-au ce inter!reta. +u a0utorul #iferitelor ,grafii, si ,logii, ar%eologia
filologia etnografia si geografia noi s!erm ns s #eslusim urmele nescrise ale
trecutului. +ombinate #ou #in ele au #at noile #esco!eriri ale geografiei linguistice.
Vom cerceta mai nti ceea ce au scos ar%eologii #in !mnt si cn# n-au mai gsit acolo
nimic ne )or a0uta etnografii ca o com!letare a s!turilor.
$e&gro!rile ar%eologice #in 3raso) si #in m!re0urime au scos la i)eal cte)a urme
interesante !reistorice cu!rin&n# !aleoliticul neoliticul e!oca #e fier cea mai )ec%e si
cea numita ,9a (ene,. *n 3raso) ele au fost gsite n #iferite regiuni la 1!reng%i !e
$ealul 'elcilor la .ietrele lui 1olomon la crmi#aria lui 1c%mi#t si n saua (m!ei
&'0(
.
*n multe !uncte #in (ara 3rsei si !e trmul 5ltului s-au facut #e asemenea #esco!eriri
interesante acestea #in urm !strate n mu&eul #in 1fntu 4%eorg%e. +ele mai
im!ortante sunt cele #e la 3o# cea mai a!ro!iat statie #e cale ferat ce #uce s!re nor#
iar la o #e!rtare #e )reo !atru >ilometri #incolo #e 5lt la Ariu0#. $es!re #e&gro!rile
acestea un#e se cunosc bine )etrele ctor)a case #in e!oca #e !iatr geograful 1.
5!reanu &ice c ele re!re&int cel mai )ec%i ti! #e cas romneasc.
5biectele scoase #in !mnt o morisc !rimiti) #e !iatr linguri r&toare cutite #e
cremene sule #e os un#ite si brtri #e aram un sigiliu si )ase #e lut ars cu ornamente
n s!iral arme si obiecte #i)erse casnice - sunt n mare !arte #e !e )remea cn# oamenii
fceau concurent ursilor n cutarea mierei cu care si n#ulceau mncrile. .e atunci la
3o# nu era fabrica #e &a%r 6care s-a &i#it !e cn# eram co!il8 instalat cu cele mai
mo#erne masini att #e #eosebite #e uneltele gsite sub !mnt. $oar limba mai
!strea& amintirea tim!urilor strbune. *n loc #e &a%r se &ice - !e la +lu0 - miere si
ast&i.
*ntia constatare ce se im!une este c toate aceste locuri cu urme !reistorice sunt n
ase&ri sau lng ase&ri locuite si acum. Aceast !ermanent
&'1(
este #esigur re&ultatul
unor con#itii fa)orabile #e trai si unor conformatii #e teren !rielnice #ar ea ne arat ca si
straturile su!ra!use la statiuni ar%eologice renumite c omul se ntoarce un#e au locuit
naintasii si sau cn# nu e2ist continuitare !ro!riu-&is se asa& !e locuri care
geograficeste se im!un ca ase&ri n toate tim!urile. =e mai bate la oc%i si fa!tul c
aceste statiuni !reistorice sunt ase&ate #e obicei !e cte o ri#ictur care #omina
m!re0urimea.
-2aminn# aceste obiecte ne !utem face o i#ee #e starea #e ci)ili&atie la care a0unsese
omul !reistoric si la noi. Armele erau !entru fiarele !e care le )na si !entru #usmani.
Acestia nu se #eosebeau #e el !rin cre#in0 si limb ca mai tr&iu cn# oamenii se
omorau unii !e altii !entru religia si nalionalitatea lor #ar r)neau ca si asta&i la a)utia
semenilor lor. *#eea #e !ro!rietate e2ista si !e atunci. 1igiliul #esigur a)ea rost s o
!reci&e&e. *n loc #e initialele numelui el a)ea gra)at o figur a!artinn# numai unui
anumit !ro!rietar ntocmai !recum oierii nostri si recunosc oile #u! ,!re#uceaua, ce o
fac n urec%ea lor. 3rtara #e aram m!o#obea ca si a&i bralul cutrei frumoase cci
setea #e !o#oabe este #esigur str)ec%e. 3i0uteriile femeii !reistorice au fost ns la
nce!ut amulete sau un !rete2t #e obiecte cu care alungi s!iritele necurate sau
ru)oitoare. :omncele noastre !oart la gt salbe fr s-si #ea seam c originea latin
a acestui cu)nt este n legtur cu )erbul a ,sal)a, #e rele.
(ot att #e )ec%e este #orinta omului #e a se ncon0ura #e lucruri artistice 6care #ealtfel
erau si ele !use mai a#es n slu0ba cultului religios8. 9inia a)ntat a )aselor #e !mnt
ars si ornamentele #e !e ele care se continu n ceramica noastr #e la tar o #o)e#este
n#ea0uns. *n !esterile #in .irinei omul !reistoric a #esenat si )o!sit !e !eretii #e stnc
figuri #e animale care in#ic un real talent artistic. 1cul!turile !e lemnul betelor al
furcilor si al altor obiecte !recum si !o#oabele colorate ale oulor #e .asti si alesturile
camsilor sau testurile scoartelor trnesti #o)e#esc c aceast !referint !entru obiecte
#e art s-a continuat #in tim!uri !reistorice !n ast&i la tranii nostri.
9a ei gsesti si materialul menit alterrii sau !ieirii #in care se fceau obiectele. Acestea
nu s-au !utut !stra n !amnt. $ac ar%eologii )orbesc numai #e e!oca #e !iatra sau #e
bron& si fier cau&a este c acest material tare si trainic a nfruntat urgia tim!ului. $ar tot
att #e )ec%i ca !iatra e lemnul folosit #e omul !rimiti). 3ta ca !relungire a bratului
care nu lsa fiara sau #usmanul s se a!ro!ie si l alunga sau rnea ca si !iatra ce lo)ea
#e la #istanl lemnul !e care se !utea s!ri0ini sau care se ntrebuinta ca !rg%ie la
miscarea sau ri#icarea greuttilor lemnul ca material #e fcut foc; n sfrsit bucata #e
trunc%i #e co!ac ce a #at ntia roat a!artin )remilor strbune. -le ni se !strea& n
mu&eele #e antic%itti #ar um!lu si #ula!urile mu&eelor etnografice cci lemnul a rmas
materialul !rinci!al #in care tranul nostru si face casa si obiectele #in ea. +u gar#uri #e
r&logi s!ri0initi !e gn0i n form #e colac si m!re0muieste iarba si !oienile #in lurul
casei si a&i fr ntrebuintarea altui material; #in brne #e bra# si cla#este casa; #e lemn
e bta ciobanului si fluierul #in care #oineste; #e lemn sunt )asele #in stn si cuiele #e
care si atrn ciobanul lucrurile ca si ncuietoarea usii; #in lemn sin#rilele; cu care e
n)lit casa sau coliba si lingura cu care mnnc.
+u cutitul !rimiti) #e cremene cio!lea omul !reistoric lemnul #in care si fcea asemenea
obiecte mai !rimiti)e fireste #ect ast&i #ar nu cu mult #eosebite si cu sula fcea n
scoarta #e bra# )er#e gurile !rin care trecea o fsie #e coa0 ml#ioas #es!uiat #e !e
crengile nor arbusti !entru ca s nc%i# n)elitoarea brn&ei.
*nsusi cu)ntul ,scoart, !entru c%ilimul care aco!ere laita sau !eretii ca coa0a
co!acului s!une multe.
$in lemn e si rbo0ul !e care nsemnea& tranul nostru ceea ce i #atoresc altii; iar cn#
brneanul !escuieste el nu ntrebuintea& un#ita #e metal ci ca omul !rimiti)
,sclcea&a,. Aceasta e o blan scurt cam #e un metru #in lemn cio!lit cu bar#a. 9a cele
#ou ca!ete ale ei n niste guri intr o nuia groas #e alun n#oit n form #e arc !e
care !escarul se rea&im cu minile cn# a!as cu !iciorul !e lemnul nfi!t la mi0locul
blnii. -l naintea& astfel !e cursul rului si scormoneste !ietrele #in fun#ul albiei ca s
tulbure a!a si sa strneasca !estele ascuns sub bolo)ani si s-1 goneasc n sacul !e care
alt !escar l line gata ce)a mai 0os.
.e mosorul sim!lu care ni s-a !strat fiin#c era #e lut ars omul !reistoric #e!ana firul
legat #e un#ita #e aram si cel ce era ntrebuintat la cusut. 9es!e#ea #e !iatr !e care
mcina grun0ele o gsesti si ast&i la stn. .e ea frmi0este ciobanul sarea !entru oi.
$in neolitic e oaia care n satele noastre #e munte a 0ucat un rol att #e mare. .e lng
la!te si carne ea a #at stramosilor nostri !ielea si lna #in care si-au !regtit %ainele cu
care se n)leau ca s nfrunte gerul acestor regiuni. $e cciula si sarica strbun am
)orbit mai nainte. Aici as mai )oi s a#aug un lucru #e care trebuie tinut seama cn# ne
imaginm )eacurile #e alt#at. *n satele #e munte un#e au trit strmosii nostri ei a)eau
la cas tot ce le trebuia !entru ne)oile lor re#use. =umai bucatele ce nu cresc #ect n
!mnt mnos si n clim mai cal# trebuiau a#use #e la ses n sc%imbul lnii brn&ei
!ieilor si lemnriei #e care a)eau ne)oie cei #e la tar. A!ro)i&ionarea cu aceste bucate
se fcea la rstim!uri mari #ar cerea totusi un contact #e bun )ecintate cu oamenii #e
la ses #e obicei #e alt neam. 1i mai cerea cunoasterea !otecilor tinuite.
Ar%eologia si etnografia se ntretes la noi cci tranul romn #e la munte !strea& nc
n traiul lui &ilnic urmele unui trecut str)ec%i #atn# #in e!oca !reistoric.
$in e!oca bron&ului #atea& si neamul tracilor strmosii nostri. /rmele acestora nu se
)# numai n mu&ee ci si ntr-o ar%i) cu mult mai bogat n limba ce o )orbim. +
obisnuinta m )a face s &bo)esc mai mult la asemenea cercetri e firesc. +re# c nu
!ot cum!ni aceast !referint #ect e)itn# e2!licrile !rea sa)ante. Am fcut e2!enenta
c )orbin# !e ntelesul tuturor si e)itn# o e2!unere !rea ari# interesul !entru limb
este )iu la orice om cult. $in res!ect !entru acest cititor n#rgostit #e limba !rinteasc
am tiat lumtate #in acest ca!itol n care #intr-un fel #e #eformatie !rofesional
&bo)isem !rea mult la e2!licri linguistice ce mie mi se !reau nou si interesante. $ar
a scrie bine - si cine nu are #orin0a s o facM - nsemnea& a sti s omiti ceea ce oboseste
interesul cititorului iar nu s &bo)esti la ceea ce te interesea&a !e tine.
Voi nce!e cu cte)a consi#eratiuni #e or#in general care !reocu! !e linguistul actual.
-le tin #e geografia linguistic numit si linguistica s!atial un ft al secolului nostru.
Atlasele linguistice - si cel romn e unul #in cele mai bogate mo#erne si mai interesante
- au #us la unele !rinci!ii ce rstoarn multe teorii )ec%i si !un n circulatie altele ce
e2!lic usor si con)ingtor unele lucruri ine2!licabile !entru naintasii nostri. Asa sunt
bunoar asemnrile cu totul i&bitoare ntre limba romn si #ialectele #in *talia
meri#ional #in Al!ii :etici #in 1!ania si mai ales #in insula 1ar#inia. +u nici una #in
aceste tri romanice noi n-am a)ut un contact mai intens nct !e )remea cn#
asemnrile ntre #ou limbi nru#ite se e2!licau romanistii nu !rea stiau ce trebuie s
crea#.
Ast&i stim c ntre #ou sau mai multe cu)inte sau forme cea mai )ec%e e #e obicei cea
care se !strea& n ariile marginale si i&olate a#ic la !eriferia unui teritoriu linguistic si
n regiunile li!site #e mi0loace #e comunicatie mai ales n insule - cu)ntul ,i&olat, )ine
#in italieneste ,isola, a#ic ,insul, - si n munti greu #e strbtut. +te)a e2em!le )or
ilustra ceea ce am suslinut. 9e )om alege #in (ara 3rsei.
*n Al!ii :etici si !e 3uceci s-a !strat un foarte )ec%i cu)nt #in )remea cn# !e la noi
erau celti. - numirea ,0e!i, !entru acel fel #e conifere trtoare ce cresc la ntimi la care
bra#ul #re!t nu mai !oate face fat furtunilor.
*n *talia meri#ional si la colonia albane& #in +alabria am s!us c s-a mentinut alt
cu)nt str)ec%i (m!a. -)i#ent c el nu a fost m!rumutat #in limba albane& !e cn#
strmosii nostri erau cum sustin cei ce ne contest continutatea n .eninsula 3alcanic
cci albane&ii #in Albania n-au acest cu)nt. Au ns alte elemente le2icale comune cu
limba noastr si ele se citau ca unul #in argumentele !rinci!ale ale !resu!usei noastre
)eniri #e la su#. $ar n lumea #aco-traco-ilir #e care tineau strmosii nostri la mia&&i
si mia&noa!te #e marele flu)iu Albania si $acia erau cele #ou regiuni !eriferice
!strtoare #e elemente )ec%i. + asa trebuie s fi fost )e#em #in fa!tul c cele mai
multe asa-numite ,albane&isme, - #e fa!t relicte #e limb auto%ton - li!sesc tocmai
mace#oromnilor )ecini cu albane&ii. "a!tul a fost remarcat #emult ca o curio&itate
rmas nee2!licat (otusi e2!licatia e foarte sim!l !entru linguistul s!atial.
'ace#oromnii care n secolii *F-F locuiau nc #u! atestarea cronicarului bi&antin n
nor#ul .eninsulei 3alcanice lng $unre formau o arie ,central, ntre albane&i si
#acoromni. Ariile centrale s!re care con)erg ino)atiile #e limb se caracteri&ea& ns
tocmai !rin !ier#erea elementelor )ec%i.
Am s!us c si sensul nou #e ,scla), ,rob, al cu)nrului ,sla), se gseste tot la
mace#oromni ca la celelalte !o!oare balcanice ce formau arii centrale !e cn# n0elesul
)ec%i etnic e cel albane& si #acoromn. Abia #u! ce mace#oromnii s-au retras s!re
su#ul .eninsulei 3alcanice n 'ace#onia si 4recia locurile locuite #e ei au #e)enit o
arie marginal n care gsim si elemente ar%aice.
*ntre elementele auto%tone !strate n to!onimia (rii 3rsei #eci n cu)intele ce nu fac
6sau nu mai fac8 !arte #in graiul &ilnic cu un sens #istinct se !ot cita cele #aua 'guri a
+o#lei si a 3ranlului (imisul si 3rsa. 'gura este un cu)nt care se gseste si la
albane&i; (imisul si 3rsa n alt arie marginal a :omniei n 3anat. "ormele (tbiscum
si 3erso)ia sunt #estgur niste ncercri nu tocmai reusite #e a re#a cu literele alfaberului
srac latin sunetele - neobisnuite !entru greci si latini - ca suiertoarea ,s, !e care o
ntlnim si n alte nume #e ruri str)ec%i in Arges 'ures 1omes. .robabil c si numele
#e ru 3u&u e tot str)ec%i si numai a!ro!iat ulterior #e sla)ul 3o&o)o a#ic ,#e soc,.
=umele (imis !are s fi fost la nce!ut un a!elati) ca si 'gura care are nc n unele
!rti sensul unui munte i&olat #e se )orbeste la scriitorii )ec%i #e mgura 4olgotei.
=umai asa se e2!lic cum #e a)em un (imis n (ara 3rsei si altul n 3anat una arie
i&olat si alta marginal. (ot a!elati) care a nsemnat !oate la nce!ut ,!ru, !are a fi
fost si 3rsa cci cele !atru 3rse ce se unesc ca sa se forme&e a!oi rul 3rsa se
numesc 3rsa "ierului a (masului a lui 3ucur si a 4rosetului.
Aceast 3rs a 4rosetului i&)orste #in muntele numit +iuma ce se nalt ca o urias
!irami#. +um a a0uns acesta la numele nfricosatei boaleM =u cum)a a)em acelasi
cu)nt cu frantu&escul ,cime, cu sensul #e !iscM $esigur. +a arie marginal 1la0ul mai
!strea& !n a&i un sens a!ro!iat !entru ,cium,.
Acelasi lucru se !oate s!une #es!re muntele =maia care e mai s!re su#. Acolo !asc
)itele muscelenilor. =umele lui )ine #in latineste ,animalia,. *n alt regiune !eriferic
n 3anat ,nmaie, e nc a!elati) si nsemnea& ,)ite,.
*ntre .osto)arul 3raso)ului si 3uceci este muntele :uncu #e la care a #eri)at numele #e
familie :unceanu in 3ran - care nici el nu are !rin aceste !rti un sens !ro!riu. *n
regiunile muntoase ale *taliei #e nor# urmasele latinescului ,roncus, cu)nt al!in s-au
!strat #e asemeni si nseamn ,!#ure #efrisat,.
+n# urci !e 3uceci s!re 5mul o iai mai bine !e la +tune. Acestea sunt niste cl#ri #e
stnci uriase. =imem #in !artea locului nu stie #e ce li se &ice asa. (rebuie s mergem
tocmai in 1la0ul !eriferic sau s citim te2te )ec%i ca s gsim sensul original #e ,bli#,
,strac%in, 6sau un sens a!ro!iat8 si formele mai ar%aice ,ctin, si ,ctn,. *nc n
latineste se )orbea n mo# meraforic #e ,catinus sa2orum, #e ,cl#are #e stnci,.
3ucecii i&olali au mai !strat un cu)nt latinesc care nu se mai ntlneste niciri. .e
,seninrile, !r!stioase se )# a#esea niste !oienite sau numai niste fsii #e iarb.
,+arne #e !e os si iarb #e !e stnc, recoman# o )orb nemteasc. 9ucrul acesta l stiu
si ca!rele negre care !asc cu !re#ilectie iarba #e !e aceste !a0isti la care nu !ot urca nici
oile. -le se numesc ,colri, si sunt mai sus #ect ,brnele, !e care umbl si oamenii. -
acelasi cu)nt ca frantu&escul ,colier, 6#e la latinescul ,collum, a#ic ,gt,8. .etele
)er&i !e !iatra stncilor cenusii se aseamn eu niste cingtori si salbe.
+in# iesi #in cl#area +tunelor a0ungi !e minunata coast a "elii "rumoase. *arba aici
alunec si urcusul e greu. =efiin# !oteci si !laiuri esti mereu tentat s !sesti !e urmele
oilor care se urmea& n linie #rea!t. $oi brneni cu care ne ntlnim 9eonte .e#estru
#in 1o%o#ol si =eculai 1ume#rea #in 'oeciu ne strig
ns ,(ineti stnga #omnilor si mergeli tot in uibul locului,. Aceasta e2!resie care )rea
s s!un ca s-ti cauti singur #rumul cel mai !otri)it cu urcus lin si continuu e iar o
urm )ec%e !utin cunoscut aiurea. $e la ,uib, care continu !e ,ob)iam, lantiesc
#eri) n alte #ou regiuni i&olate romnesti n *stria si n 'eglenia mace#onean
cu)intele obisnuite !entru a ,ntlni !e cine)a,.
=umele .e#estru e si el o urm latineasc. *ntr-o regiune !utin e2tins la )estul e2trem al
#acoromnismului #eci ntr-un tinut !rin e2celent !eriferic ,!e#estru, e nc un eu)nt
#in graiul &ilnic al !o!orului 6nu un neologism ca n limba literar8 si are ca si cu)ntul
#e aceeasi origine n fran0u&este ,!ietre, ntelesul #e ,srman, ,cersetor, 6care umbl
!e 0os8. $esigur c si la 3ran cu)ntul a)ea acest sens cn# nainte #e a se !ier#e ca
a!elati) a !ost !oreclit astfel un strmos al lui 9eonte.
$ar e tim!ul su!rem s nc%eiem lista urmelor #acice n limba #in (ara 3rsei si mai ales
a celor romane. 9a ce bun e2em!le cn# romna e o limb romanic si cu)intele ce
continu le2icul latinesc sunt si numeroase si ar%icunoscuteM 9e-am #at totusi n numr
re#us !entru ca s ilustre& nainte #e toate !rinci!iile linguisticei s!aliale #es!re
relictele )ec%i n ariile marginale si i&olate. $ar afar #e aceste cu)inte !rin care i&butim
s e)ocm tim!uri trecute ne mai )orbesc si altele #es!re acest trecut. Am nleles acest
lucru cn# nsotit #e un to)ars scum! am fcut ultima mea ascensiune !e 3uceci.
'untele care-mi este att #e #rag !arc stia c nu-l )oi mai urca si #e aceea a tinut s-
mi astearna la !icioare ca un su!rem omagiu o !ri)eliste cum nu mi-a mai fost #at s-o
)# alt#at. Am a)ut !arte si #e amurgul a!rins #e sear si #e un minunat fa!t al &ilei
#u! o noa!te cu lun. *nainte #e a mbrca %lami#a #e !ur!ur ca s !rimeasc #u!
cu)iint !e srbtoritul crai ce se nalta imens si strlucitor la rsrit sau #!s!rea tcut si
trist la a!us nainte #e a se i)i sau #e a-si lua rmas bun craiul si-a trimis !arc mai
luminoase ra&ele care s risi!easc negura si s arate contururile trase cu !enelul ale
#e!rtrilor cum numai rar ti-e #at s gsesti la 5mul. Astfel am #istins muntii !n
#e!arte n )est si nor#. +re# c cei #in urm erau la mia&noa!te +ea%lul si *neul. .e ei
)e#eam n gn# trecn# cu turm #u! turm !storii migratori c%emati #e #e!rtri
!in n 4alitia n .olonia si n 'ora)ia. 1eara ntinsul ses al (rii :omnesti !rin care
ciobanii brneni trec toamna n trans%umant nu era mrginit ca !e atlasele geografice
#e linia $unrii ci marele flu)iu a!rea numai #in loc n loc ca un sar!e cu sol&i #e
argint.
$in )rful muntilor umblati #e strmosii nostri se )e#ea cum nor#ul si su#ul $unrii
formau un singur tinut cu o mare osie la mi0loc n 0urul creia se miscau cei #e!rini cu
ori&onturi mari si netulburati #e o grab nelinistitoare si continu ca noi. .entru acesti
oameni ai naturii buni #e !icior #istanlele nu 0ucau un rol im!ortant iar traiul ti%nit al
celui legat #e !osesiuni mbelsugate nu-i tintuia !e loc cn# #orul #e #uc i a#emenea.
.ri)it sub aceast lumin si #e la nltimea 5mului sfrsitul e)ului )ec%i n (ara 3rsei
si nce!utul celui #e mi0loc se !re&int ce)a mai lim!e#e.
+n# am )orbit #e cetti si s!turi ar%eologice n (ara 3rsei n-am !omenit nimic
#es!re castrul roman #e lng :sno) si nici #es!re #rugii #e aur !e care niste tigani i-au
gasit n !mnt n 1887 la +rasna nu #e!arte #e fosta fortreala. 9a $ra0na sunt urmele
unui castru roman n form !trat !e care romanii l-au !us n calea n)litorilor #e
!artea cealalt a +ar!atilor. A)em #ar acelai sistem #e a!rare la o trectoare !e care am
)&ut c-l ntrebuinlau si cei ce n e)ul me#iu &i#iser castelul #in 3ran si ,re!lica, lui
#e !e ,$ealul 1asului, n 'uscel.
$ac mai socotim si cele #ou castre mai la nor# #e (ara 3rsei la +omlu si 3retcu 6si
ele cu ,re!lici, la celelalte ca!ete ale trectorilor8 care str0uiau locurile #e trecere ale
+ar!alilor estici am nsirat a!roa!e toate urmele #in e!oca roman n su#estul transil)an.
.rea !utin #esigur. 1e !are c afar #e cele cte)a !osturi a)ansate romanii n-au !truns
n aceste !rti ci s-au restrns la regiunile )estice ale $aciei. 9a limes Alutanus a#ic la
5ltul ce si sc%imb cursul s!re mia&&i #in #irectia )estic ce o a)ea era %otarul s!re
triburile #acilor liberi.
+eea ce ne bate la oc%i este fa!tul c si aici un#e nu erau colonisti romani !rocesul #e
romani&are a !o!ulaliei auto%tone a fcut aceleai !rogrese ca si n )estul (ransil)aniei cu
3anatul 5ltenia si 'untenia a!usean. 1!re a ilustra acest lucru mai ales am &bo)it
atta la )estigiile romane #in limba acestor regiuni. .entru a nlelege acest lucru care a
#at #e gn#it multora )a fi ne)oie s mai &bo)im !utin.
+n# mai a!oi Aurelian si retrase legiunile si !e cei nsrcinati cu anumite functiuni n
$acia - cci !recum a artat att #e lmurit tnrul iesan $. 1t. 'arin asa trebuie
inter!retat !asagiul lui Vo!iscus un#e )orbeste #e ,e2ercitus et !ro)inciales, - se scursese
numai un )eac si trei sferturi #e la cucerirea !rin (raian. :etragerea tru!elor si a
oficialittii se fcu !e cn# *m!eriul roman a0unsese la cea mai mare e2tin#ere.
Ati bgat #e seam la cinematograf cn# se ru!e uneori !elicula ce in#ignat e lumea c
acest nea0uns se i)este tot#eauna tocmai cn# filmul e mai interesantM 1au cn# se ru!e
siretul #e la g%eat c acest g%inion ti )ine tocmai cn# esti mai grbitM $e fa!t ntre
ru!erea filmului sau a siretului si actiunea ca!ti)ant a !iesei sau graba celui ce se ncalt
nu e2ist nici un ra!ort #e cau& si efect. =i se !are c !asagiul cu !ricina #in !iesa ce
rulea& este aa #e interesant fiin#c in#ustria cinematografic s!eculea& setea #e
sen&alional a s!ectatorului mo#ern. 5riun#e s-ar ru!e filmul el ar fi #eo!otri) #e
ca!ti)ant. $e asemmea omul mo#ern e tot#eauna grbit fr s-i #ea seama #ect cn# i
se ntm!l cte un acci#ent ne!lcut ca ru!erea iretului.
.rsirea $aciei nu are alt legtur cu a!ogeul la care a0unsese im!erialismul roman
#ect cea a coar#ei !e care o ntin&i !rea tare. :omanii nu a)eau tru!e #estule ca s mai
a!ere %otare ce a)eau numai o im!ortans re#us n ansamblul !oliticii lor #e e2!ansiune.
N...O
9un#-o n st!nire romanii au nteles s #omine $acia #e la nce!ut cu cele mai
ntele!te mi0loace !e care o e2!erienl n#elungat li le !unea la #is!o&itie. .ro)incia a
cunoscut binefacerile culturii !e care romanii o ras!n#eau !entru toti si le asigurau o
)iat linistita si !ro!rietatea. .o#ul cel mare lega tara cu .eninsula 3alcanic sosele
a#mirabile comunicau n toate #irectiile amfiteatre uriase erau #esc%ise ca
cinematograful mo#ern tuturor si n sfrsit cettenia roman un !ri)ilegiu #e mare
im!ortant fu acor#at si ,barbarilor,. (oate aceste a)anta0ii fcur ca noua !ro)incie s
mearg cu !asi re!e&i s!re romani&are. $esigur c #ou )eacuri nem!linite nu sunt un
rstim! n#elungat ca !rocesul #e nlocuire a unei limbi !rin alta s se #es)rseasc #ar
e2em!lul Americei ne arat c el nu e im!osibil. +eea ce stiu engle&ii actuali c )a urma
n *n#ii si n -gi!t: rmnerea acestor !ro)incii n orbita lor si #u! #eclararea
in#e!en#entei a urmat #e fa!t n $acia
&)2(
. $u! retragerea sub Aurelian aceast
!ro)incie a mentinut si sub st!nirea ,barbarilor, legturile cu su#ul $unrii rmas
nc mult )reme roman. 9imba :omei a)ea !entru ,barbari, mai #e!arte marele ei
!restigiu si rmase mi0locul #e nlelegere e2tern si intern ncre #iferitele semintii.
.rocesul #e romani&are nu se restrnse numai la !artea intens coloni&at #in regiunile
)estice ci cu!rinse si !e #acii liberi. A)em c%iar urme sigure #es!re acest lucru.
$rugii #e aur !e care i-au gsit tiganii la +rasna au niste stam!ilri #e la sfrsitul
)eacului al *V-lea #intre anii 7D< si 775 #eci o sut #e ani #u! !rsirea oficial a
$aciei. *ntre numirile #in (ara 3rsei sunt cte)a care au caracter crestin ceea ce arat c
$acia mentinu legtura cu su#ul $unrii #e un#e se rs!n#ea crestinismul. 1atul
1m!ietru 6!ronunlat 1nc%etru8 cruia sasii i &ic numau .etersberg numele #e
!ersoan 1ume#rea 6care era la nce!ut nume #e bote& #at umui co!il nscut la 1fntul
$umitru - scul!torul 'a#rea a ,cio!lit, o !arte #in acest nume - muntele 1ntilie n
3uceci... iat cte)a urme !retioase ale acestor )remuri. +eea ce e mai im!ortant este c
forma acestor nume !oart stam!ila unor e!oci #istantate #eci arat #inuirea
n#elungat a ra!orturilor cu .eninsula 3alcanic: ca 1nicoar sfntul al crui %ram l
are 3iserica $omneasc #in Arges si ca satul 1ngior& #e lng =su# 1m!ietru !oate
fi ca fonetism )ec%i. 1i 1me#ru are transformri fonetice )ec%i. +e)a mai nou e
numirea #e floare 1n&iene #in 1ancta #ies *o%annis ce te mbat cu !arfumul ei n (ara
3rsei iar 1ntilie #atea& #in e)ul me#iu.
(abloul ce-l )e#eam #e !e 3uceci n &ilele lim!e&i #e )ar cn# muntii 'aramuresului
se &reau !rin ceata #e!rtrilor si brul argintiu al $unrii strlucea la mia&&i se
ntregeste acum. V# trecn# cu brci cio!lite #in trunc%iuri #e co!aci !este rul cel lat
#aci si traci ase&ati !e amn#ou maluri ale flu)iului. $e la elini le )eneau influentele
culturale nu !rin contact #irect cci grecii nu intrau bucuros n interiorul continentului ci
rmneau a!roa!e #e trmul mrii #ar cultura lor era att #e strlucitoare nct ira#ia
!n #e!arte. V# a!oi )ulturul roman n fruntea co%ortelor ase&n#u-se n .eninsula
3alcanic ca s asigure #rumurile s!re Asia 'ic ce-si mrea mereu %otarele. +n#
semintiile #ace nu erau numai numeroase ci si unite sub un coman#ant ca!abil #eci
!rime0#ioase l )# !e (raian !lecn# m!otri)a lui $ecebal al crui nume rima cu al lui
Jannibal care ##use !e )remuri :omei fiorii groa&ei. Acum )eni iar o singur
st!nire a romanilor !e amn#ou maluri ale $unrii. $ar n !artea #e mia&noa!te
#omnia roman nu tinu mult cci !u%oiul n)alitorilor germani nce!u s se re)erse s!re
!ro)inciile su#-#unrene.
$e acum nainte !ro)incia aceasta trece #e sub o st!nire sub alta care toate nsa nu se
o!resc la $unre ci fac incursiuni continue si n 3alcani. +onstantino!olul era ca si
:oma !unctul #e atractie. .o!ulatia auto%ton nu rmase #esigur nici ea fr legtur
cu su#ul !e care l frec)entaser att #e #es strmosii ei. 'ai ales #e cn# acolo &)cnea
att #e !uternic !ulsul )remei nou crestinismul.
A!oi )enir !ustiin# cetele #e clreti s!rinteni ale %unilor si a)arilor. -le !trunser
!n #e!arte n )est ca si cele germane. A!usenii fur cotro!iti #e tactica lor nou a
miscrilor re!e&i si im!etuoase r&boiul-fulger ncununat tot#eauna #e i&bn&i mari si
&!citoare la nce!ut. Acest fel nou #e strategie l urmar cu acelasi succes initial !este
cte)a secole alti fii ai ste!elor bulgarii !ecenegii mag%iarii cumanii ttarii si turcii.
Afar #e cei #in urm acesti na)litori cru&i )eneau !rin 3rgan continuarea geografic
a ste!ei n tara noastr.
1i au )enit ime#iat #u! a)ari sau mai e2act #eo#at cu ei sla)ii.
'a0oritatea lor a trecut ns $unrea i&oln#u-ne #e lumea a!usean - n mare !arte
)orbin# limbi romanice ca si noi si #e grecii #in .eninsula 3alcanic. -lementul romanic
#in su#ul $unrii a fost asimilat #e sla)i afar #oar #e o !arte !utin numeroas care s-a
retras mai tr&iu mai s!re su# n 'ace#onia si 4recia mace#oromnii.
$eo#at cu ase&area sla)ilor n nor#ul .eninsulei 3alcanice si #is!aritia elementului
romanic #in aceste !rti noi am a0uns iar n orbita culturii grecesti ca strmosii nostri
#aco-traci. Acest lucru e #e mare im!ortant !recum )om )e#ea.
/rmele acestor )remuri se gsesc mai !utin n #ocumente istorice #ar ele abun# n
limb. /rme ar%eologice li!sesc #e asemeni
&)'(
!recum li!sesc n regiunea #e care ne
ocu!m noi si #es!re celelalte neamuri care au trecut numai sau au si stat la noi.
.rin cercetri linguistice gsim si rs!unsul la o ntrebare care n mo# natural se im!une
oricui.
+um se face c a)em n romneste o nrurire sla) att #e bogat si mai ales cum se
face c to!onimia noastr e n msur asa #e mare sla) #ac ma0oritatea sla)ilor s-a
scurs numai !e aiciM 'asele mari #e sla)i s-au ase&at n .eninsula 3alcanic nfiintn#
acolo state !utemice.
(n tineretea mea cn# stteam )ara la 3ran limba ce o )orbeau !e aici tranii era li!sit
#e multele neologisme !e care le ntrebuintea& orsenii. $oar n ma%alalele 3ucurestilor
si ale altor orase #in Vec%iul :egat se )orbea ,ra#ical, a#ic cu neologisme s!re marele
%a& al lui +aragiale. Acum #u! !utine #ecenii brnenii )orbesc o limb mbogtit cu
cu)inte nou !e care nu le stlcesc; ci le ntrebuintea& corect. +u)ntul ,is!r)esc, l
mai s!un #oar btrnii tinerii ,teimin, lucrul lor.
5 mare !arte #in ceea ce se consi#er #e elemente sla)e n limba noasm nu #atea& #in
)remea con)ietuirii romno-sla)e ci ne-a )enit ntr-o e!oc mai tr&ie !e cale
crturreasc. .recum cu #re!t cu)nt neologismele #e origine roman nu se consi#er
la fel cu cu)intele mostenite tot astfel sla)onismele #in limba bisericeasc si #e
cancelarii nu trebuie confun#ate cu cu)intele sla)e !rimite !rin contact #irect.
$ar c%iar acestea #in urm au mai mult un caracter masi) #ect a#nc. -le nu sunt !rea
)ec%i n limba noastr !recum #o)e#este fonetismul lor si n-au !truns - o stia c%iar
.etru 'aior - n structura intern a limbei noastre. $ac totusi numrul cu)intelor
!rimite #e la sla)i este asa #e mare aceasta se e2!lic nu att !rin influenla e2ercitat #e
ei asu!ra noastr ci mai ales !rin rece!ti)itatea noastr. =e !lace att #e mult s ne
m!o#obim graiul cu e2!resii nuantate si strlucitoare !rin noutatea lor nct #m
!referinta cu)ntului e2!resi) !rin noutatea lui. +laritatea e2!resiei o iubim cu atta
ar#oare nclt ne con)ine )orba ce nu are !rea multe ntelesuri cum e ca&ul cu cele
transmise !rin multe generatii #in e!oca latin.
9a numirile to!onimice care sunt #e origine sla) si se gsesc !e teritoriul #acoroman
mai trebuie s tinem seama #e cte)a amanunte.
*nainte #e toate multe to!onimice sunt cu)inte ce fac !arte #in limba #e toate &ilele.
.recum nu ne-ar trece nicio#at !rin minte s )rem s #o)e#im continuitatea noastr n
$acia citn# un numr im!resionant #e to!onimice ca Va# "ntna 4ura :ului si alte
asemenea tot astfel nu se !oate !resu!une ase&area unor mase #e sla)i !retutin#eni un#e
un loc se numeste .oiana 5stro) 9unca sau .run#.
+%iar to!onimicele care ast&i nu mai nsemnea& nimic se !are c !e )remea cn#
aceste nume au fost #ate erau nlelese. Acesta era ca&ul la numiri ca 1o%o#ol sau 3ran
!recum )om mai )e#ea; #ar si numele .re#eal care se gseste n ctesitrele trectori ale
+ar!atilor su#-estici nsemna la origine tocmai ,%otar,.
"oarte multe to!ice sunt nume #e !ersoane. 9ocul s-a numit #u! !ro!rietarul lui. $ac
n "ranta n 0urul .arisului 5<Q #in numele #e localitti sunt #e origine german
nsemnea& c 0umtate #in !o!ulatie urma mo#a #e a se numi ca francii st!nitori. (ot
astfel boierii romni ##eau co!iilor lor nume sla)e si #u! ei fceau astfel si tranii
care tineau ca fiii si fiicele lor s aib nume alese. N...O
*n 3ran n-au fost nicio#at unguri #ect cte un ci&mar sau alt locuitor !ri!sit !rintre
romni. $ac totusi o comun brnean se numeste 1imon cau&a )a fi fost un astfel #e
ungur cunoscut n sat tocmai !entru c se #eosebea #e ceilalti locuitori; si #ac cine)a
&icea ,m #uc la 1imon, era !entru brneni att #e bine !reci&at nct acest nume a
!utut #e)eni al satului ntreg. 1au luati numele cunoscutului !isc al 3ucecilor
+araimanul. -l e #e origine turceasc nsemnn# ,iman, - a#ic !reot - ,negru,. .utem
#e#uce #e aici c !e 3uceci erau turciM =ici#ecum ci #oar s !resu!unem c !e acest
munte se ascun#ea #e !otere )estitul %ai#uc +araiman care !e la 184<-185< bgase
groa&a n bogtasii #in (ara 3rsei.
"a!tul c to!ommicele se re#uc a#esea la nume #e !ersoane e2!lica si unele numiri sla)e
#in (ara 3rsei care mult tim! erau obscure. .recum comunele ssesti +ristian si
Jrman se numesc asa #u! un Lristian si Jermann cunoscuti romnilor #in
m!re0urime tot astfel Vulcanul 6!rin !artea locului i &ice Vlcan8 nu se #atoreste
)reunui )ulcan - #e care n-a)em nici o urm !e aici ci se #atoreste unui Vulcu 6sau
Vlcu8 oarecare. +ores!un#e #eci e2act lui 9u!eni nume #at nu #u! lu!ii ce erau !e
acolo ci #u! unul 9u!u cores!on#entul romnesc al sla)ului Vl>. 1i Crnesti e satul
familiei Crn nume #at #u! !lanta ce !oart acest nume.
.recum n loc #e .arasc%i)ita si *onit &icem Vita si =it n loc #e nnas si mtus nas
si tus tot asa scurta si !o!orul roman - la origine n graiul co!iilor - un cu)nt ca
,a)unculus, fcn# #in el ,unculus, !recum #o)e#esc urmasele acestuia france&ul
,oncle, si romnescul ,unc%i,. *ntr-un gra# cu mult mai mare obisnuiau sla)ii s
nuebuinle&e forme scurtate #e la numele !ro!rii cn# )oiau s #e&mier#e !e cei ce le
!urtau. Astfel #in .roco!iu fceau .roca cum se numeste o familie cunoscut #in
:sno) #in :a#osla) a)eau :a#o la noi :a#u #in 3ratosla) 3rato la noi 3ratu cu
#eri)atele :#ocea si 3rtocea ntiul nume #e familie al #oilea nume to!ic n tectorile
3u&aielor. $ar #e la 3ratosla) mai a)em o forma %i!ocoristic 3rasa care e la ba&a
numelui 3raso) !recum a !resu!us =. $rganu. 5 formatie analog are numele comunei
#in (ara 3rsei .ersani !resu!unn# un %i!ocoristic .ersa #e la .ero farm
#e&mier#toare sla) #e la .etro a#ic .etru. (ot asa e 3ucsa nume #e bote& n (o%anul
=ou si m!reun cu 3ucsoiu nume #e munti n 3uceci. -le #eri) #e la un %i!ocoristic
3uc sau 3ucea care !resu!un c e o scurtare a foarte frec)entului 6!e la 3ran8 nume
3ucur. /n #eri)at al acestora e nsusi numele 3uceciului format cu acelasi sufi2 ca
numele comunelor 'neci #incolo #e trectoarea 1antului si 'oeciu n 3ran. +el #inti
e #eri)at #e la 'an sau 'anea forme scurtate #e la 'amole 6-manuil8 iar cel #e-al
#oilea !oate #e la 'oise nume #e asemenea foarte rs!n#it !rin 3ran.
$ac e2!licarea ce am #at-o numelor 3uceci si 'oeciu e e2act atunci am a)ea a face cu
o influent sla) mai !rofun# #ect mo#a #e a bote&a co!ii cu nume sla)e. +ci
scurtarea acestor nume #u! mo#ele sla)e a!licat si la nume #e alt origine este un
fenomen linguistic cu r#cini mai a#nci !ri)in# nssi structura limbei.
*mi a#uc aminte #e o anec#ot ce circula !e cn# eram !rofesor la +ernuti
&))(
un#e se
tineau si srbtorile romnesti si cele nemtesti - acest sistem #e !aritate con)enea si
romnilor si nemtilor - si )acanlele cele mari #urau !atru luni. /n mucalit a fcut
urmtoarea socoteal c s #o)e#easc c !entru cursurile #e uni)ersitate nu mai rmne
tim! #eloc: Anul are 7D5 #e &ile #in care 0umtate sunt no!ti. $in restul #e 18; 1;< le
ng%it )acantele #e )ar si 5D cele #e +rciun si .asti. +ele cinci &ile ce mai rmn nici
nu a0ung !entru cele 5; #e #umineci si !entru srbtorile #e !este an catolice si
orto#o2e ca s nu )orbim #e cele nationale. +alen#arul a!are #eficitar.
+am asa ar fi si socoteala ce am fcut-o noi #es!re elementul sla) #in limba romn. Am
#at la o !arte cu)intele )enite !rin biseric si cancelarii mult #u! ce sla)ii rmasi la noi
nu !rea numerosi au fost asimitali #e romni. + acestia n-au fost n numr !rea mare se
)e#e si #in fa!tul c nucleele lor erau rele)ate !rin numiri ca 1c%ei. Am eliminat #intre
to!onimice - cci acestea #o)e#esc nainte #e toate legrura !o!ulatiei cu !mntul - !e
cele ce sunt a!elati)e cu)inte ntrebuintate si ntelese n graiul #e toate &ilele cci aceste
numiri au !utut fi #ate mult #u! #is!aritia sla)ilor #in mi0locul nostru. $e asemenea n-
am tinut seama #e to!onimicele !ro)enite #in nume #e !ersoane cci si acestea !ot fi
mai nou #ect con)ietuirea romno-sla); si cei ce a)eau nume #e origine sla) !uteau
fi romni !recum cutare :aoul *onescu sau 1olange .o!escu #e ast&i nu sunt france&i.
*n sfrsit am accentuat c !re&enta cu)intelor #e origine sla) n limba roman
#o)e#este nainte #e toate !lasticitatea si rece!ti)itatea ei bucuria romnului #e a a)ea
ct mau multe )ariate si nou mi0loace #e mbogtire a graiului. Asu!ra fonetismului si
strucrurei interne a limbei noastre sla)ii conlocuttori n-au a)ut o nrurire mai !rofun#
cum n-au a)ut nici ungurii turcii si neogrecii care toti ne-au m!estritat le2icul.
- totusi o mare #eosebire ntre sla)onisme si ntre m!rumururile )remelnice si regionale
#in ungureste !rin 3i%or #in turceste n $obrogea si cele a#use #e negustori greci n
!ortul 4alatilor sau #e obra&e siman#icoase )enite #in "anar la 3ucuresti. +a numr si
acestea sunt multe #ar ca ntrebuintare cele mai multe #in ele restrnse n tim! si s!atiu.
+u)intele sla)e ns au )ec%ime si sunt ntelese mai toate !e toat ntin#erea trii.
$e #ous!re&ece )eacuri trim cu sla)ii m!reun sau ncon0urati #e ei. N...O 1la) ca
limb era influenta cultural ce ne )enea !rin biseric mult tim! #u! ce sla)ii #intre noi
nu mai )orbeau limba lui +iril si 'eto#iu. 'entalitatea su#-est-euro!ean acea ,forma
mentis, s!ecific #intre 3alcani si +at!ati care a creat un fel #e )orb ba&at !e aceleasi
imagini si locutiuni face ca s e2!rimm cu cu)inte latine gn#uri gn#ite la fel cu a*e
sla)ilor.
*n co!ilria mea #omnii tineau banii n niste !ungi m!letite #in mtase )er#e #e
ne)estele lor. -le erau ca niste crnati legati la ca!ete si cu o #es!ictur la mi0loc. .rin
aceasta se bagau ntr-o !arte mone#ele #e aram - #utcile si creitarii - si ntr-alt !arte
cele #e argint - mai #emult sfantii si grositele mai tr&iu &lotii si !itulele. .rea rar se
rtcea la cine)a si cte un galben sau na!oleon. =iste inele #e metal mobile o!reau ca
arama sa se amestece cu argintul. 'ai tr&iu !unga aceasta a fost nlocuit cu
,buc%elarul, #e !iele care !ermitea s tii n el si %rtiile #in ce n ce mai #ese +in#
acestea s-au nmultit afar #e !ortmoneu )ec%iul buc%elar - #e)eni necesar si !ortofoliul
singurul care le mai !oate cu!rin#e a&i cn# ele umfl #ol#ora bu&unarele oamenilor...
sraci. .ung #e mtase !ortmoneu #e !iele sau !ortofoliu cu multe #es!artituri toate
ser)esc nu numai la !strarea banilor ci si la ase&area lor #u! )aloarea lor #e
cum!rare.
+eea ce am fcut !n acum a fost s #es!rtim cu)intele #e origine sla) si cu
#eosebire to!onimicile n #iferite #e!artamente #u! !uterea lor #e eluci#are a
ra!orturilor #intre romni si sla)i n tim!urile )ec%i cn# #es!re aceste ra!orturi
#ocumentele nu ne s!un mai nimic. $eci un fel #e aran0are a banilor #u! !uterea lor #e
cum!rare n bu&unarele buc%elarului.
Vatuta forte cu)intele cu care ne ntelegem &ilnic sunt la noi cele #e origine latin. .ot
forma fra&e ntregi numai cu ele. +ele m!rumutate #e la sla)i ser)esc mai ales la
nuantarea gn#urilor si la e2!resiile figurate. 9inguistic )aloarea lor e mai !utin
im!ortant #ar #e fa!t #ac ar li!si limba ne-ar fi sraca si nee2!resi). "r ele nu ne-
o mai !urem inc%i!ui !recum nu ne mai !utem imagina limba oamenilor culti fra
neologismele )eacului trecut si ale celui !re&ent.
(raiul im!reun cu sla)ii 6mai !utin intim la nce!ut #ar a0ungn# la o simbio& n multe
locuri mai !e urm care a #us la romni&area sla)ilor8 a lsat urme n limb care se mai
!ot #eslusi si ast&i.
9e )om urmri tot n (ara 3rsei ntrebuintn# )ergeaua magic cu care caut
#esco!eritorii #e i&)oare a!a subteran.
*at bunoar numele 3ranului. -l este #e origime sla) si nsemnea& ,!oart,. 1-a #at
satului e)i#ent fiin#c !e aici era iesirea #in trectoare. 1atul n care e ase&at castelul se
numeste .oarta. +are e cea mai )ec%e numire e greu #e s!us n li!s #e #ocumente.
"a!tul c ele s-au !strat !na a&i se e2!lic !rin m!re0urarea c numele sla) nu mai e
nteles nct sinonimul a !utut fi #iferentiat !entru a a)ea #ou numiri una !entru !las
si alta !entru comuna.
*n general nu trebuie s uitm un lucru =umirea sla) nenleleasa e mai !otri)it #in
!unct #e )e#ere linguistic !entru a fi ntrebuintat n to!onimie #ect cea romaneasca
cci aceasta !oate #a nastere la ec%i)oc tocmai !entru c mai are si sensul a!elati)ului.
1 ne nc%i!uim un #rumet care iese #in !#ure si se !omeneste #eo#at n satul .oarta.
$ac )a s!une c ,am iesit la .oarta !e care n-o )&usem, !oate fi nteles ca iesin# !e
ntuneric #in casa s-a !omenit la !oart ceea ce nu era intentia lui. *n graiul )iu nu e2ist
nici un semn #istincti) !rin care s fie e)itat ec%i)ocul cci litera mare nu se
ntrebuinlea& #ect n scris.
$ar numirea 3ran ne mai arat un lucru im!ortant cn# 0u#ecm elementul sla) #in
limba romn. 1ensul #e ,!oart, nu se gseste la sla)ii #e su# ci la ce%i si !oloni.
.recum se stie acum #in cercetri mai recente #aco-sla)ii a#ic sla)ii #in $acia au !e
lng multe note comune cu bulgarii si cte)a care li!sesc acestora si se gsesc la )ecinii
nostri )estici si nor#ici. -ste si firesc s fie asa #at fiin# c :omma forma geograficeste
o !unte #e trecere ntre cele #ou gru!uri #e sla)i. 9a sla)ii #e su# ,bran, nsemnea&
,a!rtoare, ceea ce nu !oate fi o alu&ie la fortreata brnean cact aceasta e cu cte)a
secole mai nou #ect romni&area sla)ilor #e la noi si a fost cl#it #u! ce mongolii cu
oca&ia ultimei lor n)liri au #istrus fostul castru roman #e la :sno) ntrebuintat ca
fortificatie si n e)ul me#iu.
+ea mai nor#ic #intre comunele brnene )ecin cu .oarta e 1o%o#olul care
nsemnea& n sla)oneste ,)alea seac, numire ce i s-a #at #esigur #in cau&a li!sei #e
a! !e #ealurile so%o#olene. +re# c si aici a e2istat. alturi #e numele sla) numirea
romneasc Valea 1eac. Aceasta reiese #in urmtoarea consi#eratie: sasii #in :sno)
numesc $urrbac% )lcica ce i&)oreste #in ca!tul nor#ic al 1o%o#olului ceea ce !e
romneste nsemnea&a ,!rul sec,. $ar a!a aceasta nu seac nicio#at ci curge si !e
tim! secetos. =umirea nu se !otri)este #eci. -a #e)ine e2!licabil #ac tinem seama c
n romneste ,)ale, are amn#ou sensurile cel #e ,3ac%, si cel #e ,(al, ceea ce nu-i
ca&ul ns !entru sla)ul ,#ol, care nsemnea& numai ,(al,. $urrbac% nu !oate fi #eci
tra#us #u! sla)oneste ci numai #in limba romn. 9a )enirea colonistilor sasi nu mai
erau sla)i n Ar#eal. :e&ult #eci c !e tim!ul sasilor #eci #u! secolul al
treis!re&ecelea e2ista nc numirea romneasc Valea 1eac alturi #e 1o%o#ol !e care
ei au ua#us-o gresit !rin ,!rul sec, cci acesta curge !rin :sno).
*n sfrsit :sno)ul nsusi. =u-i cunoastem etimologia #ar 0u#ecn# #u! sufi2 e un
element sla). =emteste i se &ice :osenau la a!arent un nume curat nemtesc #e fa!t ns
o etimologie !o!ular care cuta s #ea o e2!licare cu)intului luat #e la romni !entru
aceast comun. $esigur c aici nu era o ,li)a# #e tran#afiri, cn# au )enit sasii #ar e
tot att #e sigur c erau romni #e la care au au&it cum i se s!une locului.
Acelasi lucru l ntlnim la numele celuilalt sat care e situat la %otarul su#ic al sesului
3rsei locuit #e sasi Vulcanul. =ici aici norii nu sunt mai #esi #ect n alte sate ca s fie
e2!licabil numirea ?ol>en#orf. =umele german s-a nscut !rin etimologie !o!ular #in
romnescul Vulcan. Asemenea numiri sunt o #o)a# !eremtorie #es!re e2istenta romnilor
n aceste regiuni la )entrea sasilor. Alte ase&ri #e la %otarele (rii 3rsei s!re regiunile
locuite #e romni au !strat alruri #e numirea #at #e sasi numele mai )ec%i romnesc
ca la 3raso) - Lrunen 6Lronsta#t8 la +o#lea - Cei#en la .re0mer - (artlau sau la 3o# -
3renn#orf. $in sseste sunt luate numirile terminate n $av #in germanul 3ac% a#ic
!ru 4%imba) - ?ei#embac% a#ic !rul cu slcii :atba) - :otbac% !rul rosu
+ri&ba) - Lrebsbac% a#ic !rul cu raci. Aici nu erau romni cn# s-au ase&at sasii.
$im!otri) sasii n-au fost nicio#at la Jolba) un sat #e munte cu case risi!ite ca la
3ran si la .oiana 'rului n)ecinat. Jolbac% a#ic ,!rul scobit, )or fi s!us sasii #in
Vulcanul a!ro!iat unei )lcele #u! care se )a fi numit a!oi si satul romnesc. Acest fel
#e a si ase&a locuinlele este #u!a etnograful Vuia str)ec%i si se gseste la noi numai la
romni. =u-l cunosteau nici sla)ii cci ti!ul #e case #in e!oca romno-sla) al satelor
aglomerate a!are #u! )eacul al V**-lea si #urea& !n nu-al F**-lea #u! care )in cele
#e-a lungul #rumurilor #in )eacul al F***-lea cum sunt cele ssesti #in (ara 3rsei.
Jolb)enii cu fetele lor nnegrite #e crbuni )eneau la 3raso) cu sacii lor #e crbuni
6mangal8 !recum se #uc istrotnmnii cu ,crburii, lor la "iume.
$ar cu aceste nume #e localitti am trecut !e nesimtite #e la sla)i la colonistii germani.
$e acum nainte #ocumentele scrise nce! si !entru su#-estul transil)an si a)em lucrri
istorice temeinice. $ocumentul istoric are o !utere #e con)ingere mai mare #ect urmele
!e care le-am #ibuit !n acum. +el !utin asa se cre#e n#eobste. $ac n-ar fi necesar si
inter!retarea !e care sunt siliti s i-o #ea #e cele mai multe ori istoricii oameni ai )remii
lor si ai i#eilor ce o st!anesc ar si fi #esigur asa. $ar )e#erile #ominante ntr-o e!oc
nu mai sunt tot#eauna ale e!ocilor urmtoare iar con)ingerile sc%imbtoare #esc%i#
a#esea calea unor !le#oarii crora n mo# fatal le li!seste obiecti)itatea. $e n-ar fi asa nu
ar recoman#a #in )ec%ime cei #e meserie ca istoria s se scrie ,sine ira et stu#io,.
$ac #e la 3raso) o iai s!re mia&&i si treci !rin #efileul #intre .iatra +raiului si 'gura
)e&i un fenomen interesant. Vlcica cu a! limR!e#e #e munte ce curge !rin .r!stii
#is!are #eo#at. A ng%ilit-o albia #e stnc calcaroas. Abia cu mult mai #e!arte ea iese
iar la i)eal cristalin ca mai nainte. 1-a !etrecut un fenomen ce se !oate obser)a si n
+arstul triestin: a!a si-a fcut loc !rin gurile subterane ale stncilor.
A!roa!e tot trecutul nostru #in !artea !rim a e)ului me#iu s-a scurs ca aceast )lcic;
istoria noastr e subteran. Veacuri #e-a rn#ul romnii nu sunt !omeniti n stirile
istorice !entru ca mai tr&iu #eo#at s fie )orba #e ei !rin aceleasi locuri cu aceeasi
limb si cu acelasi nume ca al stramosilor. *n coltul su#estic al (ransil)aniei care ne
interesea& !e noi e aceeasi umbr #eas c%iar si cn# n alte !rti strbat ra&ele soarelui.
+ronicani im!resionati #e im!etuo&itatea n)litorilor au #escris ntm!lri interesante
n legtur cu aceste !o!oare #ar n-au )orbit nimic #es!re !o!ulatia auto%ton !asnic
#osit si neinteresant. +%iar aceasta tcere e o #o)a# in#irect #e e2istenta ei.
*mi a#uc aminte #e o #iscutie ntre niste filologi france&i si nemti la care am asistat si eu
la un !a%ar #e )in. =emtii sustineau c limba lor e mai bogat #ect a france&ilor
a#ucn# n s!ri0inul acestei asertiuni li!sa n limba france& a unor cu)inte #in cele mai
necesare. +a e2em!lu citau cu)ntul care nsemnea& contrarul #e la ,beat,. "rance&ul
s!iritual i re!lic c limba lui nu are acest cu)nt !entru c ea nu simte ne)oia unei
e2!resii !entru o stare normal si #e la sine nleleas ci numai !entru starea anormal
betia care !entru nemti !are a fi cea obisnuit... 'i-am amintit aceast ntm!lare cn#
cine)a sustinea li!sa #e continuitate a romnilor n $acia fiin#c #ocumentele nu
)orbesc #es!re ei.
Am naintea oc%ilor )olumul al treilea al foarte frumoasei scrieri Das %ur)enland
&)*(
care
tratea& #es!re 3raso) si cu!rin#e stiri im!ortante !entru oricine )rea s cunoasc
trecutul 3raso)ului; #eci a fost un !retios i&)or si !entru noi. *n cartea aceasta unul #intre
colaboratori a scris ritos c tot ce s-a !etrecut !rin aceste meleaguri nainte #e )enirea
sasilor e !reistorie. 5 fi !entru sasi #ar cum )&urm !etru noi care suntem aici
nentreru!t #e la nce!ut istoria )ec%e si me#ie)al a lsat )estigii scum!e nou.
/n fel #e !reistorie era si !entru unguri tot ce s-a !etrecut !e la noi nainte #e )enirea lor
!e aceste !laiuri. *n orice ca& istoria trebuia inter!retat astfel ca sa se )a#a c ei erau n
(ransil)ania naintea noastr. $e aici teoria #iscontinuittii romnilor N...O. (ocmai n
regiunea #e care ne ocu!m noi aceast teorie !utea fi #o)e#it !rin te2tul nsusi al
#ocumentului emanat #in cancelaria regelui An#rei ** care n anul 1;11 )orbea #e (ara
3rsei ca #es!re un (inut ,!ustiu si nelocuit,. .e acesta regele l ##u m!reun cu
!ri)ilegii mari ca)alerilor teutoni
&)+(
. N...O Acest #ocument nu ni s-a !astrat n original ci
ntr-o co!ie #in 1757 #eci mai nou cu un )eac si 0umtate.
+ritica intern ar #o)e#i c aceast co!ie e a!ocrif.
+t ascutime #e gn#ire #ar ct munca inutilB +n# un incen#iu cu!rin#e iarba uscat
a unei ste!e sau !rerii localnicii a!uc n grab coasa si taie iarba !e o ntin#ere mare #e
0ur-m!re0ur !entru ca focul negsin# %rana s-i ocoleasc. +e)a analog s-a ntm!lat si
la noi cn# cetele #e clreti !r#alnici nelinisteau tara re)rsn#u-se mereu !rin
trectorile +ar!atilor. (inutul su#-estic al (ransil)aniei fu !arsit #e !o!ulatie iar la
granita labil s!re +umania mutat #e la (rna)e la 5lt regele /ngariei ##u or#in ca
tinutul s fie !refcut ntr-un !ustiu nelocuit. (ara 3rsei #e)eni ,terra #eserta et
in%abitata, cum o numeste #ocumentul an#reian. -2!licarea aceasta - att #e sim!l si
con)ingtoare - o gsesc la inginerul (reiber n %ur)enland. =u stiu s-o fi s!us altul
naintea lui.
(ara 3rsei fu !refcut ntr-o regiune nelocuit cci acest sistem #e a!rare era aici si
!e atunci cel mai eficace contra #usmanului !e care l atrgea fertilitatea !mnrului si
roa#ele lui. 1ol ari# si case srace fr a)eri nmaga&inate a)eau ns romnii #e la
munte. -i si !uteau mna usor )itele !rin r!i si !onoare un#e nu le #esco!ereau
)r0masii. *n co#ri la care nu #uceau #rumuri como#e romnii !uteau ns #e)eni
!rime0#iosi: co#rul frate cu romnul &ice !oetul. Aici o mn #e oameni slab narmati
!uteau atrage !e #usmani sub co!acii ,atinati, !e care i !r)leau asu!ra celor !rinsi n
ca!can.
4ranita fat #e aceste locuri !rime0#ioase era n (ara 3rsei linia :sno)-Vulcan un#e
!e )remuri romanii !useser un castru !e locul un#e fuse mai-nainte o fortificatie #acic
si un#e to!onimicele ssesti :osenau si ?ol>en#orf sunt mo#ificri !rin etimologie
!o!ular a numirilor romnesti !e care sasii le gsir la )enirea lor si un#e m!rteala
a#ministrati) - care #esigur c re!re&int o realitate - a trecut !n acum #e curn#
aceast !arte a (inutului #in case i&)orste 3rsa la 0u#e0ul "gras.
=u e #esigur !ur ntim!lare c si to!onimia acestui tinut se #eosebeste uneori #e cea
#in restul (rii 3rsei. .e cn# la est #e linia :sno)-Vulcan a)em Vl#eni .urcreni si
(rlungeni 6!rin care curge (rlungul8 la nor# si su# numirile sunt (ignestii 'liestii
6!e 3uceci8 si Crnestii. /n locuitor #in acest sat e numit !e la 3ran ,un Crnesc, a#ic
unul ce se trage #in neamul lui Cm. (ot astfelcei ce a!artin neamului lui -ne si Voina
!oart numele -nescu si Voinescu. $im!otri) cn# eram n 3uco)ina #escen#entii
familiei Jurmu&ac%i sau stu#entii care fceau !arte #in societatea stu#enteasc
,Sunimea, se numeau Jurmu&c%eni nu Jurmu&c%esti cum se &ice n limba literar si
,Sunimeni,.
/n ,#esertum, cu obstacole greu #e trecut ie&iri #e a!e si #esis #e !#ure care fcea
im!racncabile #rumurile era (ara 3rsei la mia&noa!te #e linia :isno)-Vulcan. .rtile
su#ice si satele #e la munte nsa !e care n)litorii nu le cutau erau ale romnilor
auto%toni #e!rinsi cu incursiunile #e cn# lumea. .rintre n)litori infiltrri si coloni&ri
s-au strecurat ei n cursul )eacurilor. +ei ce au )enit ca n)litori cei ce s-au infiltrat
!rintre bstinasi sau au trecut numai !e la noi colonistii care au m!n&it aceste regiuni
au sfrsit !rin a !rsi $acia sau sunt !e cale a se asimila auto%tonilor. A urmri !rocesul
acesta #e conto!ire n marele ca&an n care se fierbea amalgamul etnic #e la noi este ct
se !oate #e interesant.
$intre toti n)litorii cei ce au lsat cea mai a#nc urm au fost cei )eniti #e la )est cu
ci)ili&alia a!usean si mai ales mnati #e un im!erialism bine !regtit si !erfect
organi&at. $esi #ominatia si coloni&area roman a fost #e scurt #urat ea a !ro#us la
auto%toni o #e&nalionali&are com!let nu ca etnicitate #ar ca limb. Aceasta c%iar cn#
)ec%ea form a sufletului se !strea& n mare !arte este semnul #istincti) national. +eea
ce s-a !etrecut la noi se obser) si n alte !rti un#e s-a ntins #ominatia roman. *n
4alia sau n .eninsula *beric romanismul a #e)enit st!nitor. -l n-a fost #e la nce!ut si
!retutin#eni triumftor #ar a sfrsit !rin a aco!eri cu )alurile sale tot sau a!roa!e tot
teritoriul. 3ascii #in .trinei continu !n a&i ca o relict a !o!ulatiei iberice; albane&ii
sunt !n n &ilele noastre urmasii marelui gru! al traco-ilirilor ce se ntin#ea #e la 'area
A#riatic la cea =eagr; bessii seu mentinut cu limba lor tracic !n n secol)l al V*-lea
#u! Jristos. +ine stie ct tim! se mai )orbea grai #acic n !rtile locuite #e #acii liberi
#e getii sau car!ii transil)aniM
$u! uns!re&ece )eacuri #e la #esclecatul lui (raian au )enit n !rtile noastre #e la
a!us colonistii sasi. +ea mai mare !arte #in ei s-au conser)at !n ast&i. 'ai ales n
(ara 3rsei. $ar n-au #ominat nicio#at tinutul si nu s-au e2tins nici nu au im!us
bstinasilor limba lor n numele unei ci)ili&a0ii su!erioare. .atriciatul sasesc se numea
bucuros !e sine Lulturtrger a#ic ,!ioneri culturali, #ar el n-a !rice!ut nicio#at s fac
!e altii !ttasi la !rogresul ci)ili&aliei. $im!otri) acest !atriciat a cutat cu tot
#ina#insul s tin alte neamuri !e o trea!t cultural inferioar stiin# c astfel !oate s-si
mentina mai usor !ri)ilegiile #e care se bucura si s lu!te cu calitlile fi&ice si
intelectuale ale acestora. N...O
*n tineretea mea se trgeau asu!ra trecutului li!sit #e #ocumente scrise #ou conclu&ii
!lau&ibile #in #ou fa!te. 1uburbia nor#ic a orasului se numeste !n a&i 3raso)ec%i
nemteste Altsta#t a#ic orasul )ec%i. Acolo trebuie s fi fost !rima ase&are. +ea mai
)ec%e biseric #in 3raso) e cea a 1fntului 3artolomei la ca!tul nor#ic al
3raso)ec%iului. +um bisericile nu se cl#esc niciri la marginea comunei ci la o !o&ilie
central s-a #e#us cu #re!t cu)nt c 3raso)ul se intin#ea mai #emult mai s!re
mia&noa!te n 0urul acestei biserici mari care nu e o sim!l cas #e rugciuni steasc
ci o mic cate#ral orseneasc. 'ai tr&iu fie c terenul a!tos #in 0urul acestei biserici
era ne!otri)it fie mai !robabil fnn#c e2!erienta a artat c la ses orasul era !rea e2!us
incursiunilor #usmane o !arte #in braso)eni si anume cei care nu erau legati #e
!mntul fertil #e la ses s-a mutat ntr-un loc mai ferit situat la cli)a >ilometri mai s!re
su#. 3raso)ec%enii s-au tras cu tim!ul mai s!re mia&&i #e a ramas biserica n ca!ul
ase&rii.
+ei ce cre# c #ecisi) a fost la aceast mutare a 3raso)ului in)a&ia mongol #e la 1;41
mi se !are c au #re!tate. -a a fost mai teribil #ect toate in)a&iile antenoare. :egiuni
ntregi au fost !ustiite. *n (ara 3rsei au !ierit atunci cte)a sate ale cror nume e
singura urm ce ni s-a !astrat. Atunci au fost fcute una cu !mntul si fortificatiile #e !e
$ealul 1!reng%iului #e lng 3artolomei. =u trecuser nici 7< #e ani #e la )enirea
ca)alerilor teutoni si a colonistilor germani ce i urmau. 'ongolii i-au n)tat #e la
nce!ut la ce trebuie s se aste!te n noua lor !atrie.
.e locul #e a&i al 3raso)ului #in )alea (m!ei terenul era aco!erit cu !#ure si cu
!run#is !e care cresteau tufe #e mrcini. 'ai #e!arte s!re su# era locul sc%eilor a#ic
al sla)ilor ce-si sc%imbaser graiul cu cel )orbit #e romnii n)ecinati. Acestia alimentau
cu brate %ran si a! !otabil si mica garni&oan #in cetatea 3rasso)ia #e !e (m!a.
Aici !e locul ce se ntin#e a&i nare 3iserica =eagr si .oarta 1c%eilor s-au refugiat si
clugrii catolici ce )eniser #eo#at cu or#inul ca)alerilor teutoni si au rmas n
mnstirile si ca!elele retrase !e care si le cl#iser n !#ure. 9ocasurile sfinte nc%inate
1f. 9aurenliu 1f. +aterina a crei aminnre s-a !er!etuat n numirea str&ii si !ortii
+aterinei - !recum si mnstirea clugtritelor cisterciene au suferit si ale #in !artea
unor cete r&lete #e mongoli #ar clugrii se !utur a#!osti la tim! n cetate un#e nu
!trunser claretii ste!ei si un#e se )or fi retras si familiile ctor)a cetteni braso)ec%eni
ce s-au !urut refugia la tim!.
*n 0urul manstirilor si sub !rotectia cettii #e !e (m!a s-au ase&at #u! aceea #efiniti):
braso)enii care nu erau legati #e !mntul arator mestesugari si bruma #e negustori ce
)or fi fost la nce!ut. Astfel 3raso)ul se #es!rti n #ou n comunitatea cu caracter #in
ce n ce mai rural rmas !e loc si n 3raso)ul nou cu caracter orsenesc care a)ea
#re!tul #e a tine trguri si era organi&at n bresle. Acestea ntrir #in ce n ce ,burgul,
ncon0urn# cu fortificatii soli#e !ri)ilegiile lor.
*n tim!ul #in urm se !are c cstig #in ce n ce mai multi a#erenti o!inia c actualul
oras e contem!oran cu 3raso)ec%iul si c #e la nce!ut s-a #eosebit !o!ulatia oraseneasc
#e cea rural. +%iar ca)alerii teutoni s!un cei ce m!rtasesc aceast !rere cu
e2!erienta lor cita#in si cu un #e&)oltat simt !entru terenul !otri)it unui oras ar fi ales
acest loc. 9a leagnul acestei e2!licari st asa mi se !are !utin romantism iar la
rs!n#irea ei mult mn#rie national.
Ve#ere clar !entru a)anta0ele ce le oferea acest loc si !re)i&iunea !entru !osibilitlile lui
#e #e&)oltareM $ar cile #e comunicatie se nfun# s!re su# si n-au legturile bune ale
!o&iliei #e la 1!reng%i. +n# &ic 9on#ra .aris si Viena ca centre comerciale si orase cu
!osibilitti mari #e #e&)oltare m gn#esc ime#iat la (amisa 1ena si $unre. A#e)rat
c n (ara 3rsei nu sunt ruri mari #ar mcar 3rsa curge !e a!roa!e !e la Vulcan care
e ntors cu fata s!re rsrit si s!re soare nu ca 3raso)ul care st o mare !arte #in &i la
umbra (m!ei. +%iar a!a #e but a trebuit a#us la 3raso) #e #u! acest munte. $ac e
)orba #e !re)i&iune Vulcanul are si mine #e crbuni. (ot sesul !n la :sno) si +o#lea
i st #esc%is !entru ca s se !oat e2tin#e nu !ortiunea re#us #in sesul 3rsei la nor#
#e 3raso)ul strangulat #e munti #e trei !rti.
+eea ce i-a %otrt !e cei #in 3raso)ec%i s se mute la !oalele (m!ei si s se li!easc #e
acest munte !e care se gsea o cettuie a fost numai trebuinta #e a gsi a!rare contra
!rime0#iei care atunci ameninta ime#iat si a-si . !utea a!ra a)utul si !ri)ilegiile !entru
care !rintii lor si !rsiser !atria. N...O
3i#uri4 santuri4 5asti!ane4 turnuri si 6!rti
$ac nu esti grbit cn# )rei s a0ungi #in 1c%ei n 3lumna o iai mai bine !e
$u!&i#uri a#ic #e-a lungul &i#urior )ec%i ce ncing ,+etatea, 3raso)ului. /n #rum
ngri0it si umbros !e care se !limb bucuros braso)enii ti # !rile0 s )e&i &i#urile
masi)e si turnurile )ec%i care mrturisesc #e )remuri furtunoase si #e ase#ii lungi.
Atunci nu era ca ast&i !e aici o !romena# ci numai o !otec iar co!acii erau curtati
la !oalele (m!ei asa cum se )e#e n #esenul #e la sfrsitul secolului al FV***-lea !e
care-l re!ro#ucem si noi. +ei ce !&eau orasul trebuiau s aib )e#erea liber si s
obser)e !e )r0mas cn# se a!ro!ia. *ar acesta care nu cunostea nc !raful #e !usc ci
lu!ta cu arcul ce nu a&)rlea sgetile !rea #e!arte si cu sulita ce str!ungea !e !otri)nic
n lu!te !ie!t la !ie!t nu mai era !rime0#ios la #istante mari.
9a nce!ut cetatea 3raso)ului era mai mic si era a!rat mai mult #e santuri !alisa#e si
#e un #esis #e mrcini. A#e)rata cettuie care !utea re&ista unui ase#iu n#elungat era
!e (m!a. +u tim!ul ns orasul mrin#u-se si setea #e a)utiile acumulate #e %rnicia
braso)ean a#ucn# mereu )r0masi noi ntrirea cu &i#uri !uternice si santuri a#nci
#e)eni necesar. Aceasta se ntm!la n )eacul al F*V-lea cn# turcii cucereau .eninsula
3alcanic
&),(
. +ettuia #e !e (m!a fu #rmat iar materialul ei ntrebuintat la &i#uri. 9a
14;1 cn# au )enit sub Amurat turcii ntia oar !n la 3raso) &i#urile nu erau nc
#esul #e fortificate #ar cn# ei re)enir #u! 1D ani gsir un obstacol !e care nu-l
!utur trece. :egele 1igismun# al /ngariei a stat nsusi multe luni la 3raso) ca s
su!ra)eg%e&e lucrrile #e fortificatie. -roul #e la :o)ine 'ircea ceruse !rotectia
ntriturilor braso)ene nc la sfrsitul secolului al F*V-lea.
+te lu!te crncene nu s-au #at n fata acestor &i#uri sau a bisericilor fortificate #in (ara
3rseiB 'ongoliii au re)enit #u! ntia lor n)al n anui 1;85 si 1745. (urcii )in iarsi
*a 1478 1a 157< se o!resc n (ara 3rsei la 1D87 n #rumul lor s!re Viena si mai )in o
#at n 1788. 'ol#o)enii n)lesc ca #usmani 3asta lu!t contra lui .trascu n 1D<1.
=ici 'i%ai Vitea&ul n-a ocolit 3raso)ul a)n# #e !artea lui !e romnii #in 1c%ei. N...O
+ettuia #e !e (m!a care cu!rin#ea )reo ;7.<<< #e metri !trati a)ea &i#uri tari #e
17<m si 18<m #e groase. 'urii ce ncon0ur cetatea 3raso)ului #e o lungime #e
7<<<m sunt #e 1;m #e nalti si au o grosime #e 17<m !in la ;;<m. 1!re (m!a erau
#ou gro!i a#nci si intre ele o re#ut !uternic. Aceste santuri ce o!reau #usmanul s
se a!ro!ie cu )e%icole erau nc n co!ilria mea ne!lantate si !line #e mur#rii. Aici se
aruncau %oiturile. 1!re nor# gro!ile #uble erau #e ;8 si ;9 #e metri iar naintea !ortilor
ele erau !line cu a! n care bogtasii lineau !esti. =iste !oteci strmte ntre aceste lacuri
si bltoace nlesneau circulatia !ietonilor.
*n aceste blti se necau ,sistele, )r0itoarele as!ru !e#e!site !e )remuri !entru legtura
lor cu #ia)olul. +a#a)rele lor !luteau a!oi !e a! mult tim!. :ufctorii mai mrunti
erau !usi la stl!ul infamiei si btuti crunt n !iat sau sub 1tra0; cei mai mari erau
s!n&urati si trasi !e roat !e $ealul "urcilor #e cli tigani. *n socotelile 3raso)ului
sont notate c%eltuielile cu sase care #e lemne !entru ar#erea !e rug. ,"ie c faceB, - si
)or fi &is e#ilii economi ai 3raso)ului cn# se ntorceau #e la un astfel #e s!ectacol
interesant.
$e-a lungul $u!&i#urilor #e 1us curgea o grlisoar care alimenta cu a! fntnile #e
sub $ealul 1tr0ii si cea #in 3raso)ec%i #e la ,=umrul /nu, !recum si ,fntna
sritoare, 6nemteste 1!ringbrunnen8 #e la !romena#. Aceast )n #e a! a fost
#esfiintat n co!ilria mea cin# s-a fcut a!e#uctul braso)ean. 5 grl mai mare #ect
!riasul actual curgea #in secolul al FV-lea si #e-a lungul $u!&i#urilor #e Sos. Albia
ei e s!at artificial n stnc cci !e aici a!a a fost abtut !entru ca s forme&e un
obstacol mai mult naintea &i#urilor !strate !n a&i asa #e bine.
$es!re 1c%ei #e un#e )enea !rul cel re!e#e era o moar lng .oarta 1c%eilor. +n#
a!a )enea mare inun#a toat m!re0urimea si uneori se ntm!la c !estii trebuiau
!escuiti n 3iserica =eagr. 9ng .oarta +aterinei era si baia orasului un#e un brbier
iscusit r#ea brbile celor ce-si !ermiteau lu2ul unei bi. *n 4roa)eri era o bltoac nc
in co!ilria mea n care co!iii !rin#eau cu fire lungi #e iarb broaste. -a a fost astu!at
abia !rin anul 1887 cu um!ltur a#us #e la .oarta Vmii cn# s-a ni)elat terenul
fostului cimitir ostsesc. 1i mai tr&iu s-a astu!at lacul #e la ,1coala #e gimnastic,
sseasc !e care !atinam iarna si eu.
A!a ce )enea #in 1c%ei curgea !rin str&ile orasului cum la 1ibiu se )e#ea !n #e
curn# iar la 3raso) o )lcic era neaco!erit nc n co!ilria mea !e ,Valea 9at,.
Aceste )ine #e a! erau necesare meseriasilor mai ales lnarilor argsitorilor si funarilor
care locuiau concentrati n cte o stra#. Astfel cei ce !re!arau funii #e cne! locuiau
!e 1tra#a "narilor 6cci asa nu ,funarilor, se &icea la 3raso)8 lang care era si
bastionul acestora. +n# ctre sfrsitul )eacului al F*F-lea s-au r&bote&at str&ile
aceast ,ulit, s-a numit 1tra#a +astelului #esi !e aici n-a fost nicio#at )reun castel.
$ar nemteste i &icea 3urggasse #u! burgul #e !e (m!a. =umirea aceasta ne!otri)it a
re&istat !n ast&i maniei noastre #e a sc%imba numele str&ilor #esi tocmai n ca&ul
uliti "narilor numele romnesc nu e o tra#ucere #in nemteste ci oglin#este o stare #in
trecut.
A!a era re!arti&at cu gri0 n tot orasul !rin fntni si ,t!uri, a#ic fntni n care a!a
curgea n albii #e trunc%iuri #e co!aci scobite - uneori n #ou su!ra!use - cum era nc
!e )remea mea cel #e sub 1tra0 6=umirea #e ,t!, scris ,+H!, se gseste si n
#ocumentele )ec%i ale 3raso)ului8. Aceast atentie ce se ##ea a!ei !otabile n 3raso)
st si ea n legtur cu caracterul #e cetate ntrit care suferea ase#ii lungi.
*n fotografia $u!&i#urilor #e Sos !e care o re!ro#ucem ca si n #esenul #e la sfrsitul
)eacului al FV***-lea se )# bine turnurile !trate ce se nalt la #istante nu !rea mari #e
&i#urile orasului. $in ele sentinelele ce stteau #e )eg%e )e#eau mai bine #usmanul. $ar
nu numai n incinta &i#urilor ci si n afar #e ea erau asemenea turnuri mai masi)e si mai
nalte acolo un#e necesitatea o cerea. Astfel sub (m!a cu )e#erea #esc%is s!re 1c%ei
mai sus #e 3astionul (estorilor era un turn #e )eg%e - al cutitarilor - #in care n-a mai
rmas urm. Altul era la cellalt ca!t al $u!&i#urilor #e 1us. -l #omina 3lumna si
+urmtura. 1e cunostea nc bine n co!ilria mea cn# aici era un ron# cu )e#ere
#esftat.
+ele #ou turnuri ce s-au !strat n &ilele noastre sunt cele numite (urnul Alb si =egru;
cel #inti mai mare si mai masi) cel #e-al #oilea mai mic n !atru muc%ii. Amn#ou
aceste turnuri #esc%i#eau sentinelelor )e#erea !rea mrginit #e a!ro!ierea #ealurilor
m!re0muitoare !entru cei ce a!rau cetatea #e !e &i#uri. (urnul =egru li!it #e stnci
abru!te #omina 1c%eii; cel Alb a)ea )e#erea #esc%is s!re 3lumna cn# urcai cele
cinci eta0e su!ra!use n interiorul lui. $e la el !n la mi0locul &i#urilor nu e #e!arte si
comunicatia str0erilor #in (urnul Alb cu a!rtorii #in +etate se fcea !este !untea #e
!iatr ce se bolteste #easu!ra grlei. $e la (urnul =egru !n la bastionul #e la ca!tul
(rgului +ailor e si mai a!roa!e. /n lant gros #e fier o!rea aici n ca& #e !rime0#ie
comunicatia !e $u!&i#urile #e Sos.
(urnul =egru e numit astfel #u! coloarea ntunecat a !ietrei #in care e &i#it lo)it fiin#
#e trsnet #e #ou ori. +el Alb #in secolul al FV-lea e unul #in cele mai frumoase
monumente istorice ale 3raso)ului !ro!ortionat n #imensiuni cu toat masi)itatea lui
si a)ntat n liniile lui ar%itecturale.
(ot turnuri #e )eg%e au fost la nce!ut 1fatul si cettuia #e !e 1tra0 #e care )a mai fi
)orba mai ncolo. .e cn# nu e2ista #ect un turn lng ,.o#ul 'inciunilor, !e un#e
curgea )alea #in 1c%ei ce mna si moara #e la .oarta +aterinei turnul 1fatului a)ea
menirea s !&easc !o#ul. Aici se #es!rteau cele #ou brate ale !rului lun# unul
#irectia s!re 3lumna altul s!re 3raso)ec%i. 1e !are c #e !e atunci acest loc #e)enise
buricul 3raso)ului un#e lumii i !lcea s se a#une ca s brfeasc.
(urla #e !e 1tra0 !recum arat si numele era la nce!utul secolului al FV-lea cn# s-a
ri#icat tot un turn #e )eg%e. .o&itia lui minunat cu o )e#ere larg n toate &rile i-a
mrit n curn# nsemntatea. *nc n anul 15;4 s-a cl#it n 0urul acestui turn un bastion
#e lemn n care se ase&ar !atru tunuri; D5< #e fiorini s-au c%eltuit atunci. .este trei
#ecenii se ncon0ur aceast fortreat cu santuri si se fortific a!oi cu &i#uri. *ntre tim!
in)entia !rafului #e !usc fcn# &i#urile care ncon0urau 3raso)ul fr mult rost cci
grosimea lor nu !utea re&ista g%iulelelor trimise #e #e!arte insemntatea cettuiei #e !e
1tra0 crescu #intr-o #at. 5 fntn a#nc #e 81 #e metri fu s!at asigurn# a!a
necesar n ca& #e ase#iu.
9a !unctele mai e2!use se mai a#ugar la &i#urile cettii bastioanele. -le #atea& #in
secolul al FV-lea !oate c%iar #in al F*V-9ea. 1unt #istantate la cte 11< metri si sunt
mult mai iesite #ect &i#urile ca s se !oat tinti si asu!ra ase#iatorilor #e sub ele.
"iecare bastion era a!rat #e o breasl. $e aceea ele se numeau #u! breslele ce le
a!rau: 3astionul (estorilor al "unarilor al +urelarilor etc. *n ca& #e !rime0#ie se suna
clo!otul bastionului si breslasii si luau !ostul n !rimire ca si micile garni&oane ale
turnurilor. Afar #e !uscasi aici stteau oameni gata s atace !e #usmanul ce ar fi cute&at
s se a!ro!ie cu a! clocotit si cu smoal fierbinte turnat !rin ciocurile ce ieseau #in
&i#. $u! crenelurile &i#urilor &imtate erau ase&ati la nce!ut arcasii mai tr&iu cei cu
armele #e foc.
+el mai mare bastion !strat bine !in a&i era al (estorilor la ca!tul s!re 1c%ei al
$u!&i#urilor #e 1us. -l ocu! o su!rafat #e 1D1D metri !trati iar &i#urile lui au o
grosime #e trei metri
&)-(
. 3astionul "ierarilor #e la ca!tul (rgului +ailor reno)at
a#!osteste a&i ar%i)ele orasului #u! ce a slu0it #e a#!ost o )reme muntelui #e
!ietate.
Acolo un#e &i#urile orasului erau #uble si c%iar ntreite ntre ele erau asa-numitele
,C@inger,. :omneste le-am !utea numi ,tarcuri, cu un termen luat #in )iata noastr
!astoral cci ca acestea ele erau nc%ise #e #ou !rti #e &i#urile cettii iar #e alte
#ou !rin niste !reti trans)ersali ce le #es!rteau unele #e altele. Aceste tarcuri erau #ate
tot n gri0a breslelor care !uneau n ele n )remuri linistite #e!o&ite #e mrfuri si #e
materiale. /nele #in ele a)eau ntin#eri #estul #e mari cu gr#ini si mici lacuri #e !esti.
+n# la 3raso) nu !rea erau crciumi !entru localnici - cci orice burg%e& cinstit bea
acas !ortia lui #e )in - n aceste gr#ini cu !omi ro#itori se ncingeau a#esea c%efuri
!relungite cu cntri si loc #e !o!ice. 1e c%efuia ns ntre to)arsi #e breasl #eci
oarecum n familie.
$eoarece tocmai in co!ilria mea s-a #es)rsit #esfiintarea &i#urilor orasului s!re nor#
nce!ut !e la mi0locul secolului trecut si c%iar mai #e)reme fie-mi !ermis s fac un salt
!este )eacuri si s ntrebuinte& un artificiu al regi&orilor #e filme cinematografice.
.iran#ello l-a a#o!tat si n #rama sa #es!re cele Sase "ersona(e n cutarea unui autor.
.recum acestia ne con#uc #u! sen ntre recu&itele #e teatru #e&)luin#u-ne tainele
culiselor asa )oi arta ce era #u! &i#urile cettii cn# ele au c&ut si la ce au fost bune
tarcurile att #e )esele o#inioar. +u oca&ia aceasta )om cunoaste !e cele mai nsemnate
#in ele.
$u! #esfiintarea !ortilor #ins!re mia&noa!te n locul lor au rmas locuri )irane si
tarcuri neingr#ite la care s!eculantii s-au re!e&it cum se re!e# lu!ii la oi. 5 !ra#
bogat era mai ales n 0urul !ortii #e la /lita +l#rarilor. .e locul un#e se afla casa
!ortarului s-a &i#it n 1858 un an #u! #rmarea !ortii casa cu #ou eta0e a 1ocietlii
*n#ustriasilor 64e@erbe)erein8 care st si a&i si n a crei sal am #ansat si eu n tinerele.
(arcul #e lng !oart l nc%iriase nc #in 18;4 un negustor braso)ean cu numele
3arbenius 6#u! care s-a numit si locul8 care a )n#ut 1ociettii *n#ustriasilor o !arte iar
alta unui #irector #e banc cu numele 'aurer al crui frate a fost mult )reme !refect al
3raso)ului. -l a cl#it !e acest loc o )il lu2oas n 1889. *n gr#ina acestei )ile s-a &i#it
mult mai tr&iu #u! sc%imbarea !ro!rietarului casa n care sunt a&i instalate
telefoanele.
.e locul tarcului s!atios #in #osul !ortii si !e locul acestei !orti e com!le2ul caselor #e la
ca!tul nor#ic al /litei +l#rarilor !este #rum #e actualul %otel +oroana. .atru
!ro!rietari si-au cl#it aici casele lor mari ,magistratul, orasului casele #in colt cu 1tra#a
Aurarilor un#e sunt si a&i #iferite oficii casa lui 3ac%meHer a!oi a lui 4Hert%anHfH
un#e a fost oficiul telegrafic cn# eram co!il si locuiam si noi n aceast cas si n
sfrsit )ila Lertsc%. +ei 119 !omi fructiferi #e !e tarc au fost )n#uti cu 119 fiorini.
9ng acest com!le2 #e case si lng casele 1ocietti *n#ustriasilor si )ila 'aurer !e
(arcul 9ctusilor si Argintarilor s-a #esc%is o stra# nou si s-a cl#it !e cn# eram n
liceu liceul
real #e stat unguresc care a #e)enit a!oi ,9iceul 'esot,. *nainte #e a se cl#i n curtea
lui s!atioas era un lac !e care iarna am !atinat si eu. .rin regiunea aceasta locurile se
)in#eau !e atunci cu 1 fiorin si 5< creitari !n la #oi fiorini metrul !atrat iar o csut cu
o fata# #e !atru metri ce mai sttea !e acest loc fu )n#ut in 1854 cu 47< #e fiorini.
(erenul #e !e laturea cealalt a ulitii un#e este acum $ireclia +.".:. si 9iceul .rinci!esa
*leana Na&i /ni)ersitateaO era tarcul lctusilor si al ci&marilor care se numea nemteste
(sc%ismenmac%er&@inger. Ci#ul care ncon0ura orasul n !artea aceasta s-a #rmat abia
n 1891 cn# cu un an mai tr&iu s-a &i#it aici si Aca#emia #e comert. (at atunci s-a
#esc%is si continuarea 1tr&ii =egre s!re 3lumna. $in 1887 #atea& #rmarea marelui
3astion al +urelrarilor cu &i#urile groase ale tarcului lui !e care le re!ro#ucem si noi n
fotografie #in cau&a frumoaselor lor creneluri si a ciocurilor !e un#e curgea asu!ra
ase#iatorilor a!a si smoala fierbinte.
$e la .oarta Vmii s!re $u!&i#urile #e Sos era (arcul +o0ocarilor !e locul cruia s-a
cl#it n 1885 frumosul !alat al +asei #e .ensiuni care n eta0 a#!osteste .refectura.
9ocul #e alturi l-a cum!rat negustorul romn $iaman#i 'anole al crui ginere
#octorul 3aiulesru a &i#it !e el o )il frumoas a&i N1947O !ro!rietatea societtii
culturale ,Astra,. *n #osul acestei case era marele (arc al +urelarilor #e 54<< #e metri
!trati !e care l-a cum!rat n 188D biserica catolic cl#in# !e el n 19<< un liceu.
(ot n co!ilria mea au fost str!unse n #ou locuri si &i#urile !strate att #e bine ale
celor #ou $u!&i#uri. *n 1894 s-a )n#ut cu ;<<< #e fiorini 3astionul "unarilor; si n
acelasi an cu D<<< #e fiorini cel al 9narilor amn#ou sub (m!a. *n acelasi tim! s-a
#esc%is &i#ul !entru o stra#el ce urca #in /lita "narilor la re&er)orul #e a! al noului
a!e#uct. (erenul s-a a!lanat si s-a ri#icat un c%iosc !entru mu&ica ce cnta acolo )ara.
.e $u!&i#urile cele #e Sos &i#ul a fost #esc%is n #osul %otelului -uro!a a&i N1947O
cinematograful +orso ca s ser)easc #e a #oua intrare !entru !ublicul ce )enea la
re!re&entatiile #ate n sala lui cea mare - )orba )ine - si care ntr-o )reme frec)enta #estul
#e mult gr#ina restaurantului.
.e )remea mea #in &i#urile si bastioanele ce ncon0umau orasul s!re 1c%ei rmsese
foarte !utin. 3astionul (estorilor ce a fost crutat #e incen#iul cel mare #es!re care )om
)orbi ce)a mai ncolo ser)ea !e cn# eram co!il !entru o scoal #e mo#elat figuri #e
g%i!s la care umblam si eu. 9a nce!utul secolului al F*F-lea era aici o sal mare n care
braso)enii tineau nuntile lor. .e 1tra#a +osbuc se mai )# urmele )ec%ilor &i#uri iar in
#osul scoalei ssesti #e fete !e fostul (arc al +roitorilor era o !o!icrie. $ac nu ma
nsel restaurantul #e acolo e si ast&i cutat #e amatorii #e )in bun. Aici se continu
c%efurile si !etrecerile la !o!ice ale breslelor #e o#inioar. .oate buna #is!o&itie a
naintasilor renaste #in &i#urile )ec%i care au mai rmas !recum n gr#inile #in /lita
"narilor )or mai creste n umbra (m!ei unii #in !omii cu roa# !utin ai tarcurilor
)ec%i si umbroase. *n sc%imb gr#inile #in #osul /litii Vmii al 1irului *nului si al
(rgului +ailor au #is!rut n cea mai mare !arte cci negustorii #in aceste !rti folosesc
orice metru !trat !entru #e!o&itele lor #e mrfuri. .retele #in fun#ul acestor maga&ii
este #e cele mai multe ori format #in &i#urile groase care ncon0urau orasul.
3raso)enii mai btrni stiu c .oarta Vmii la ca!tul nor#ic al ulitei cu acelasi nume
era ase&at #e-a latul acestei str&i acolo un#e mai st si ast&i la ca!tul !romen&ii
casa ce a#!ostea !n #e curn# +ercul 'ilitar iar mai #emult biroul #e informatii al
cltorilor strini. Aici era mult tim! )ara cafeneaua !romen&ii !e care o tinea -r#elHi
numit nainte ?eiss. Ci#urile cettii erau ns binisor mai nuntru !e actualul 3ule)ar#
"er#inan# Na&i 3#. 4%. 4%eorg%iu-$e0O. Acelasi lucru l obser)m la .oarta 1c%eilor
care m!reun cu turnuletul ce se mai !strea& sunt cu mult mai n afara #ect urmele
&i#urilor #in 1tra#a +osbuc. (erenul ocu!at #e 1coala sseasc #e gimnastic era #incolo
#e aceste &i#uri #ar #incoace #e !oart. 9ucrul se e2!lic #ac ne #m seama c aceste
!orti erau mari a#e)rate fortrete cu bastioane si turnuri cum se !ot )e#ea n #esenul
#in )eacul al FV***-lea. 1 se com!are mai ales )ec%ea !oart a Vmii cu cea care i-a
luat locul n secolul al F*F-lea n fotografia #e !rin anii 187<.
A#e)rata ,.oart, a 3raso)ului care fcea comunicatia cu 'ol#o)a !rin satele #e la
nor# si !rin 1cuime era !oarra #e la ca!tul /litii +l#rarilor. =emteste stra#a se
numeste .ur&engasse a crei !arte !rim cu!rin#e cu)ntul ce #eri) #in latinul
me#ie)al ,!orta,. 1tra#a .ortii era si numirea romneasc nainte #e a se numi :egele
+arol si cn# ncetase a i se mai &ice /lita +l#rarilor. Am s!us c !e teritoriul ei si al
tarcurilor #e !e el s-a cl#it tot com!le2ul caselor #e la ca!tul nor#ic al acestei str&i.
*ntr-unul #in aceste tarcuri se #eca!itau la sfrsitul )eacului al FV***-lea criminalii.
*naintea acestei !orti erau blti mari care inun#au terenul n ca& #e !rime0#ie. .e sub
turnul ei !uteau trece carele si !ietonii cotin# n ung%i #re!t !rin niste ganguri
ntunecoase. (urnul a)ea un ceas mare si era m!o#obit cu fresce frumoase. .ortile care
se nc%i#eau seara #e amn#ou !rti ale turnului erau #e ste0ar si a)eau sine #e fier. /n
,!ont le)is, ca la castelele me#ie)ale se lsa cu lanturi grele !este a!. Aceast !oart s-
a #rmat abia n anul 1857 #u! ce nc n 18<4 un cutremur #e !mnt o stricase asa
#e mult c ameninta s se #rme #e sine. .atru&eci si cinci #e ani le-au trebuit ns
!rintilor orasului !entru ca s !oat lua aceast %otrre.
1i mai greu au luat #eci&ia s #esfiinte&e .oarta Vmii #esi cea mare )ec%e si frumoas
fusese #rmat sau mai bine-&is se #rmase tot #in cau&a unui cutremur n 1745. *n
1878 se ri#ic o !oart nou mai mic si fr )aloare artistic imitn# stilul !ortii
3ran#enburg #in 3erlin. *storia acestei !orti nou care stn0enea comunicatia ce crestea
necontenit n secolul al F*F-lea !e aceast arter !rinci!al merit s fie !o)estit. (atl
meu era n consiliul comunal cn# e#ililor braso)eni li se !use n anul 1891 o !roblem
grea #e re&ol)at. 1ociettii tram)aiului i se ##use concesia s !un sine !n n 1c%ei
trecn# !rin /lita Vmii. +n# s se a!lice acest !lan se )&u c locomoti)a tram)aiului
nu nc!ea !e sub boltile !ortii. -#ilii sasi au fost literalmente co!lesiti #e #ilema n care
a0unseser. (atl meu )enin# acas #e la se#inta consiliului comunal ne !o)esti ce se
ntm!lase n aceast memorabil se#int. .e cn# nimeni nu gsea o solutie grelei
!robleme el fcu singura !ro!unere ce se im!unea: s se #rme !oarta fr trecut si far
stil asa cum o cere s!iritul tim!urilor nou. Atunci toat a#unarea i&bucni ntr-un ,%oB
%oB, !lin #e re)olt. ,*n &a#ar #o#oiti, le re!lic tatl meu ,!rogresul nu naintea& cu
carul cu boi !e care s-l !oti o!ri cu #oB .oarta )a c#eaB, 1i a c&ut binenleles.
Vec%ea .oart a Vmii ri#icat tot n secolul al FV*-1-lea ca si .oarta #e la ca!tul
/litii +l#rarilor care fcea traficul cu (ara :omneasc era ntrit cu stl!i grei #e
ste0ar ce se bgau cu ca!etele lor n #ou guri fcute n &i#. $m #u! un #esen #in
1875 figura acestei !orti mari cu turnul si bastionul ei. (urnul e crenelat iar !oarta are
un mare tablou n colori are ciocuri !en)ru ulei clocotit si o !unte !este a!a #in fat. *n
&a#ar am cuta ns )ama cci aceasta nu era la !oart ci n ulita ce nce!ea aici cam !e
la mi0locul ei !e un#e era !e )remea mea )ec%ea crcium ,9a +oroan,. =emteste i
s!unea str&ii ,a 1fntului .etru, #u! %ramul bisericii catolice sau 1tra#a +lugritelor
6=onnengasse8 #u! mnstirea #e !e aceeasi ulit.
$esi !artea su#ic a orasului nu era amenintat #e cotro!itori ca cea #e la nor# totusi era
m!re0muit cu &i#uri ntreite si nc%is cu o !oart mare. N...O
.oarta 1c%eilor numit n #ocumente si ,!orta )alac%ica, a)ea forma unui mare
!atruung%i ce iesea afar #in &i#urile orasului. (urnuletul elegant #in secolul al
sais!re&ecelea #e la ca!tul 1tr&ii 'uresenitilor ce s-a !strat ca monument istoric
!retios fcea !arte #in com!le2ul #e cl#iri al acestei !orti. -le a0ungeau s!re )est !n
la 1coala #e fete sseasc un#e era moara !ortii iar s!re su#-est !n #incolo #e actuala
.oart a 1c%eilor. *nainte erau niste lacuri cu !esti !entru !o!ii catolici - cci sasii nc nu
trecuser la reformatiune - care tineau !osturile. .este a! se lsa si aici un ,!ont le)is,.
*n &i#urile ei erau o!t guri !entru ,bombar#ele, a#use #e la .raga. 'arele incen#iu #in
1D89 si altul #in 1778 !recum si un ine)itabil cutremur #e !mnt au fcut mari
stricciuni !ortii. 1c%eienii cereau !osibilitatea unei circulatii mai usoare !rin oras care
la sfrsitul secolului al FV***-lea se #esc%ise si celor ce nu erau sasi. Astfel la 18;7
!oarta )ec%e se #esfiint si n anul urmtor se &i#i numai o !oart mic care e2ist !n
a&i. -a nu e ins la ca!tul unei str&i cu trafic mare #e )e%icole. *n (rgul +ailor s-a
#emolat nc #in 1819 turnul 3astionului "ierarilor si n locul lui s-a &i#it n anul
urmtor o !oart ce)a mai mare #ect cea #in 1tra#a 'uresenilor care ns fu #rmat
n 187D fiin# o !ie#ic !entru comunicatia cu 1c%eiul.
Alte !orti )ec%i #ar mai !utin im!ortante si nc%ise )remelnic erau lng 3astionul
(estorilor: !oarta ce #ucea la +urmtur si !oarta cu un turn mare #e la ca!rul /litii
=egre !omenit nc #e la 14D4 #ar astu!at !e tim!ul ultimei in)a&ii turcesti #e la
1788. *n anul 1877 c&u si !oarta aceasta.
Ci#uri santuri bastioane turnuri si !orti nc%i#eau 3raso)ul n curs #e o 0umtate #e mie
#e ani fat #e #usmani si #e cei ce sufereau n urma !ri)ilegiilor acor#ate colonistilor
sasi. $ar ele nc%i#eau si ori&ontul acestora.
$incolo #e &i#urile !rotectoare mai era un rn# #e muri naturali +ar!atii care tocmai la
3raso) erau att #e a!roa!e. 1i !recum n fata &i#urilor mai era ,glacis,-ul care o!rea !e
#usman tot astfel #incolo #e muntii transil)ani era n )est !usta ungureasc si 3anatul
mlstinos iar la su# si est 3rganul si !relungirea ste!ei rusesti $obrogea si 3asarabia
#e mia&&i. .e acest mare mai#an ara bule)ar#ul cetelor ce treceau clri cu iatagane
curbate ntre #inti mult tim! #u! %uni si a)ari ca s cucereasc lumea n numele
.rofetului.
+ar!atii au i&olat aceast !ro)incie #e restul lumii. +olonistii )eniti #in a!us au
ntretinut !rin trectorile muntilor - !ortile (ransil)aniei - contactul cu ea ns n msur
mai mic #ect am fi a!lecati s !resu!unem n tot e)ul #e mi0loc care la noi a #urat mai
mult #ect n alte !rti. *nc%isi ntre &i#urile cettilor lor un#e se !uteau barica#a ca niste
melci n csuliile lor nc%isi #in fire conser)ati)i si cu o fante&ie re#us ei au rmas
!o!orul muncitor si cinstit c%ib&uit si statornic care si a0ungea siesi si nu #orea s se
!rimeneasc #eo#at cu sc%imbrile )remii. =umai cn# &i#urile cettii c&ur si !ortile
nu mai re&istar &gu#uirilor telurice cn# +ar!atii nsisi fur sfre#eliti #e tunele iar
A!usul )enea la noi acest e) #e mi0loc !relungit se termin si aici.
$e acum 3raso)ul nu mai era o fortreat #e necucerit. +n# .oarta nou a Vmii fu
#rmat ca s !oat trece !e sub ea locomoti)a cu aburi a tram)aiului ea si m!linise
#e mult misiunea. *nssi #e&)oltarea comertului !entru usurarea cruia se #esc%isese
cerea sacrificarea ei. -a #e)enise un anacronism ca si &i#urile +ettii un mai-mult-ca-
!erfect.
Alte fortificatii trebuiau acum. 1i nu numai sasilor ci mai ales romnilor. 3anca
,Albina, noua fortreat )eni la 3raso) cu uns!re&ece ani #u! ce se nfiintase la 1ibiu.
*ntiul ei ,#irigent, era 4%eorg%e *oan un )enerabil negustor braso)ean; a#e)aratul ei
nsufletitor fu ns #irectorul ei urmtor Valeriu 3ologa
&).(
. (ot #e la 3raso) !lec mai
tr&iu con#uctorul sucursalei - ,filialei, - #in America a acestei bnci la care romnii
transil)neni emigrati si trimiteau economiile lor (iberiu 3re#iceanu.
$ac ntia !oart n &i#urile 3raso)ului este cam #e !e )remea #esco!eritorului noului
continent cei #inti emigranti n America romni #in (ara 5ltului sunt cu !utin anteriori
#armrii .ortii Vmii.
Biserici si stiluri
1coti mna !e fereastr si constati: !lou. (e uiti la cerul !e care se strng nori
ameninttori: are s !lou. *ntri n cas u# !e %aine: a !louat. .loaia fenomenul !e care-l
aste!ti sau l constati are ca )erb trei forme #iferite !entru cele trei ,tim!uri, !re&entul
)iitorul si trecutul. .entru !re&ent si )iitor ntrebuintm #e obicei cte o singur form
cci cel #inti e !rea scurt iar al #oilea necunoscut iar la trecut nu se face nici o
#eosebire ca form )erbal #ac ,a !louat, ieri sau toat )ara trecut sau !e )remea
!oto!ului lui =oe.
$atarea e2act a unui e)eniment trecut este #in tim!uri cu mult mai nou #ect limba
noastr. =e)oia #e #istinctie este a omului !rogresat !e cn# limba lui a rmas la
formele str)ec%i. 3trnele #in neam cn# )orbeau #e un e)eniment trecut &iceau -
cum &ic trancele noastre nc si ast&i - ,cn# a r!osat bunica, sau ,cn# s-a mritat
Anica, sau ,cn# eram nsrcinat cu =icolae,. Astfel #e ra!ortare la e)enimente n
strns legarur cu neamul nasteri cununii si morti nu are !reci&ia crtilor #e la starea
ci)il ci cores!un#e felului nai) #e #atare al omului sim!lu si al graiului nostru: !e lng
!erfectul ,a !louat, a)em im!erfectul ,!loua, si mai-mult-ca-!erfectul ,!louase,.
Asa am fcut si noi. *n ca!itolul ,e urmele trectului am constatat numai c ,a !louat,.
+n#M *ntr-un trecut n#e!rtat care a lsat urme #ar fr !osibilitti #e #atare mai
e2act. *n ca!itolul #es!re ntriturile 3raso)ului eram la mai-mult-ca-!erfectul
,!louase,. Ci#urile stau !n a&i mrturie #es!re strile #e atunci #ar nu mai au alt rost
#ect cel #e monumente istorice. 9i s-a #at alt ntrebuintare #ect cea !e care o a)eau la
origine: !reti ai unor maga&ii #e mrfuri o !o!icrie un !atinoar sau - sic transit glona
mun#iB - n turnul #e !e $u!&i#uri se atrn la uscat salamul !roas!t #e !rim)ar a lui
'ut&ig si 1lamine>.
*n ca!itolul !e care l nce!em am a0uns la im!erfect. .reci&iunea n tim!ul trecut o )om
face !rin ra!ortare la alte ntm!lri contem!orane: ,!loua cn# a )enit,. 3isericile
naintea crora ne )om o!ri nu se stie tot#eauna !recis cn# s-au &i#it.
$ar nici nu im!ort #ata e2act. A0unge cea care se !oate stabili n linii mari si !e care o
in#ic stilul lor.
=oi nu scriem un g%i# nu )om enumera #eci toate casele sfinte ale 3raso)ului nsotin#
cu o stea sau #ou stele !e cele mai im!ortante !e care cltorul grbit trebuie s le
)i&ite&e. 1i ele sunt urme ale trecutului; #ar s!re #eosebire #e cele #escrise n ca!itolul
!rece#ent ele au si ast&i un rost cci n ele ne nc%inm si acum. .reotii care slu0esc n
ele !oart nc mbrcmintea #in alte )remuri in#iferent #ac sunt catolici sau #re!t-
cre#inciosi. -i sunt singurii care se mai mbrac si a&i n %ainele lor lungi !urtate #e
brbati n antic%itate si n e)ul me#iu N...O. :e)eren#a nu e o %ain #e ceremonie
mbrcat numai #e cei ce sunt n functiune ca la !reotii luterani sau la unii #emnitari #in
A!us cu talare ci e o mbrcminte obisnuit mostenit #in )remuri #emult trecute.
+ea mai )ec%e biseric #in 3raso) cunoscut nou e cea #in 3raso)ec%i #e la
3artolomei. $atea& #e la nce!utul secolului al F***-lea cn# stilul gotic nu era nc
st!nitor nici n trile a!usene
&)0(
. +olonistii sasi nc nu erau #e!rinsi cu el #ar o
!articularitate !trunsese si n stilul roman n care-si cl#eau casele sfinte: n locul
arcurilor #e la ferestre gsim ogi)ele. Arcul frnt la mi0loc n ung%i ascutit !lcea si la
noi nct l gsim si la ferestrele bisericilor lui 1tefan cel 'are. $ealtfel tocmai n
regiunile :inului si 'oselei #e un#e au )enit colonistii sasi a coe2istat mai mult tim!
stilul roman cu cel gotic.
+eea ce ne bate la oc%i !ri)in# aceast biseric sunt trei !articularitti. 'ai nti #ac ar
fi &i#it-o romnii ar fi ase&at-o !robabil !e $ealul 1!reng%iului nu la !oalele lui ca s
#omine toat m!re0urimea cum se cu)ine ,casei lui $umne&eu,. *ntr-o asemenea !o&itie
nltat biserica !oate fi mic ca cele mai multe n satele si orasele romnesti cci ceea
ce nu fac !ro!ortiile face ase&area ei.
$es!re locul bisercii #e la 3artolomeu am )orbit mai nainte si #in el am #e#us asu!ra
mutrii 3raso)ului. 3iserica a0unse la ca!tul 3raso)ului n loc s fie !recum am fi
aste!tat n !o&itie central. =-am !omenit ns #e mrimea ei si #e li!sa celui #e-al
#oilea turn. "a!tul c e att #e mare - are o lungime #e D< #e metri mai mult ca oricare
alt biseric #in (ara 3rsei afar #e cea =eagr - tr#ea& im!ortanta 3raso)ului nc
#e la ntemeierea lui. 5r#inele clugrilor catolici #in A!us si c%iar !a!a tineau seama #e
lcasurile sfinte ri#icate #e colonisti n tri n#e!rtate si le sub)entionau. $ac n
3raso)ec%i ar fi fost #e la nce!ut numai o ase&are rural biserica nce!ut scurt tim!
#u! coloni&are n-ar fi a)ut #imensiunile 1f. 3artolomei.
1i fa!tul c al #oilea turn nu s-a mai ri#icat !oate fi un in#iciu c oamenii cu stare #in
3raso) se mutaser toti #in 3raso)ec%i n +etate un#e trebuia &i#it o biseric nou.
$in !unct #e )e#ere strategic locul noului 3raso) era cu mult mai !otri)it !entru a fi
a!rat #ect 3raso)ec%iul un#e cetatea #e la 1!reng%i se a#e)erise !rea slab ca s
re&iste mongolilor. $in !unct #e )e#ere e#ilitar ns el era mai !utin !otri)it (m!a
acest !rete )er#e si #re!t !ier#e #in ma0estatea lui cn# e !ri)it !rea #e a!roa!e si taie
cu umbra ei orice a)nt si !ers!ecti) N...O.
'arele incen#iu #e la sfrsitul secolului al FV**-lea a cau&at mari stricciuni cate#ralei
#in centrul orasului. *nnegrit #e fum i s-a &is #e atunci nainte 3iserica ,=eagr,.
=umele acesta i s-ar !otri)i si fr s fi fost !ra#a flcrilor cci !iatra #in care e &i#it
nisi!oas si usor #e cio!lit are o fat ntunecat. =u seamn nici cu marmora alb a
$omului #in 'ilano nici cu !iatra tram#afirie care # cate#ralei #in "reiburg im
3reisgau acel unic as!ect #esftat. "ocul care n !atru ceasuri a mistuit !artea cea mai
mare a 3raso)ului un an #u! ti!rirea %i$liei lui 1erban Vo# a #istrus !entru
tot#eauna n mare !arte )i&iunea initial a ar%itectului acestui monument #e art gotic.
A!roa!e un secol biserica cu %ramul 1fintei 'rii rmase ruinata cu aco!erisul nruit si
#res numai cu scn#uri ca s nu !lou n casa $omnului. +n# n ultimul sfert al
)eacului al FV***-lea un nou aco!eris #e tigle fu fcut acesta nu mai a)ea !ro!ortiile
celui )ec%i care lsa libere galeriile laterale ca s se )a#a bine #antelria !ietrei cio!lite
ci cu!rin#ea sub c!riori uriasi oto)a toat biserica. 9a o lungime #e 84 #e metri si o
ltime #e 78 #e metri a)em o nltime #e 4; #e metri a aco!erisului !e un &i# #e ;1 #e
metri #e nalt; turnul #e D9 #e metri abia #e!seste nltimea &i#ului cu aco!erisul.
Aceste cifre arat singure c !ro!ortiile acestui e#ificiu nu sunt #in cele mai fericite.
$ar focul #in 1D89 care a #istus si )itraliile ferestrelor - n locul crora sasii #in 3raso)
s-au multumit cu cte)a geamuri colorate la !oart - nu )a fi )ino)at #e toate #efectele
acestei cl#iri. +once!ut asa #e mare !oate crescn# c%iar n tim!ul ct se ri#ica
aceast cate#ral #e!sea !osibilittile materiale !re)&ute n !lanul initial. 'ulte #in
!o#oabele ar%itecturale caracteristice stilului gotic tr&iu li!sesc !recum li!seste si turnul
al #oilea. +el rmas sting%er n-are nici nltimea nici a)ntul turnurilor gotice. *n cei
!este o sut #e ani ct a #urat &i#irea - la !oarta su#ic e nsemnat anul 1477 ceea ce
#o)e#este c abia atunci se terminaser amnuntele cl#irii - )or fi fost cte)a cutremure
#e !mnt - n secolul al FV*-lea snt mentionate sa!te - care )or fi tiat c%eful
cre#inciosilor s ri#ice !rea sus turnul si s-i #ea o form !rea ascutit. +ontraforturile
foarte !uternice n !artea su#ic a bisericii )orbesc si ele #e s!irirul !re)&tor al
braso)enilor.
*nteriorul cate#ralei a fost refcut #u! cutremur. Aici s-a unit efectul !ro#us #e
!ro!ortiile mrete ale stilului gotic cu formele !line #e gratie ale barocului ce era !e
atunci st!nitor. .uritatea stilului initial a #is!rut #ar ea a fost nlocuit cu o conce!tie
creia nu-i li!seste bunul gust artistic. 1tl!ii ce sustin bolta se nalt ca la monumentele
gotice s!re cer si !ortalele au ornamentatia frumoas a goticului tr&iu. "rumoas e mai
ales ,!oarta #e aur, #e la nor#.
A!roa!e tot att #e nefast ca marele incen#iu a fost #in !unct #e )e#ere artistic
:eforma. =oua n)ttur a lui 9ut%er a !rins r#cini a#nci la sasii realisti si
neturburati #e o fanta&ie !rea )ie. /n nou foc i&bucni cu )!aia nutrit #e emulatia si
e2agerrile no)icilor. .este )ec%i fresce se asternu )arul ,curtitor,; statuile fur scoase
#in interior o#oarele grele #e metal !retios lucrate cu rb#are #e argintarii iscusiti
braso)eni fur to!ite n cu!toare ca s #ea material !entru monetele ce se bteau c%iar n
3raso) iar o#0#iile scum!e a0unser !ra# moliilor. Abia au sc!at 77 #e obiecte ce
formea& a&i te&aurul bisericii !otire sfesnice lingurite si alte scule !retioase ntre care
si asanumitul ,!otir al maleficantilor, #in care se ##ea nainte #e a fi e2ecutati sfnta
cuminectur celor con#amnati la moarte.
.rocesiunile !om!oase catolice #is!ar. +a!elele #in 0urul 3isericii =egre se transform si
sunt ntrebuinlate !entru sco!uri !ractice iar n locul lor rsare ,cartierul latin, al
scoalelor. +a!ela 1fntului 9aurentiu care mai !stra si #u! incen#iu cte)a fresce !e
!eretii interiori #e)eni maga&ie #e mrfuri.
$ac i&butim s #omolim !atriotismul local si s !ri)im 3iserica =eagr cu oc%i ce au
)&ut si a#mirat si alte monumente gotice )e#em c mrimea ei nu com!ensea& unele
li!suri si #efecte care nu sunt toate a#use #e incen#iul cel mare ci unele se #atoresc
conce!tiei initiale sau s!iritului #e economie al burg%e&ului braso)ean.
$easu!ra intrrii !rinci!ale nu gsim ro&eta mare cu )itralii multicolore care s
rs!n#easc o lumin )ariat n interior. .ortalul !rinci!al e a!sat si scun#. "erestrele
care !uteau fi mai mari !entru c &i#urile #in care s-au tiat sunt s!ri0inite !e #inafar #e
contraforturi !uternice nu au lungimea ce contribuie la im!resia #e a)ntat si &)elt
caracteristic monumentelor gotice ng%esuite ntre case ca n ca&ul 3isericii =egre.
1fintii #e !iatr si ornamentele scul!turale e2terioare mncate #e )reme nu au fost
scul!tate #e cio!litori cu o imaginatie !rea )ariat. 'onstri si balauri ce scui! a! #e !e
aco!eris !robabil n-au e2istat nicio#at. +n# gresia !rea moale a s!at guri n !iatra
&i#urilor blocurile #e stnc n-au fost nlocuite cu altele mai tari ci #esc%i&n#u-se la
3raso) o fabric #e ciment !rintii orasului a)ur nstrusnica #ar economicoasa i#ee s
nlocuiasc cu ciment !iatra mncata #e )reme.
Asemenea i#ei mesc%ine au a)ut si strmosii lor cn# li s-au is!r)it banii si li s-a rcit
entu&iasmul ca s ri#ice al #oilea #in turnurile !roiectate. Atunci s-au multumit cu unul
si acesta mai mic #e 0umtate. Acolo un#e se termin aco!erisul bisericii se is!r)este si
&i#ul turlei.
1i alte #omuri gotice au numai un turn n loc #e #ou cum le )isase ar%itectul; si n alte
orase turnurile n-au a0uns la nltimea intentiei celui ce le !roiectase fr s tin seama #e
!aralele multe !e care le reclam ri#icarea lor; #ar nu cre# s fie multe #e !ro!ortiile
celei #in 3raso) la care s nu )e&i #ect &i#uri si aco!eris. .recum (m!a a!as asu!ra
orasului asa a!as aco!erisul asu!ra bisericii cci i li!sesc turlele ca niste sgeti s-i
#ea a)nt iar turnul actual n !atru muc%ii ce se sfrseste la 0umtate #e #rum !are c e
m!rumutat #e la o biseric #e sat sseasc si e !arc frate bun cu (urnul =egru #e !e
:omuri.
*n interiorul elegant boltit au sc!at #e rigi#itatea luteranismului cte)a !o#oabe
scul!turale si o fresc ce ne !ermite s bnuim c !e )remea cn# biserica era nc #e rit
catolic arta !us n slu0ba casei $omnului ar fi luat si la sasii #in 3raso) o #e&)oltare
mai mare iar !ictura nu ar fi a)ut re!re&entati abia n #eceniile #in urm ale )remii
noastre. -a ar fi fost !robabil continuat n gustul a#us #in !atria german #in care au
rsrit ganiile unui 9ucas +ranac% $Trer sau 4rTne@al# fr gratia si armonica
#esftare a !ictorilor italieni contem!orani cu ei #ar cinstit si serioas cu amnuntele
stu#iate si meticulos muncite cu un #esen constiincios si cu acea c%inuitoare urmrire a
unei i#ei fun#amentale transcen#ente.
3raso)enii ar fi a)ut si urmasi ai acelui ,la!ici#a, !omenit #e #ocumente iar la sfrsitul
secolului trecut cn# au %otrt s ri#ice o statuie lui Jonterus la concursul !ublicat - la
care s-a !re&entat si +. 1torc> #in 3ucuresti - coman#a n-ar fi luat-o scul!torul berline&
cu nume 1can#ina) Jarro 'agnussen. 1taruia #e&)elit n 1898 cu oca&ia a cinci sute
#e ani #e la nasterea marelui reformator 6care se nscuse n /lita =eagr8 arat cu mna
ntins s!re scolile ,latinesti, #in fat !rin care n)tatul umanist )oia - si a i&butit - s
ntreasc noua n)trur religioas. .e niste bassoreliefuri se )e#e !rima ti!ografie !e
care el a nfiintat-o la 3raso) si n care a ti!rit si #iaconul +oresi crti romnesti si
sla)onesti. 1i o carte religioas greceasc se s!une c ar fi fost im!rimata aici. N...O.
+n# la serbrile m!reunate cu #e&)elirea statuii se a#unar la 3raso) sasii recunosctori
#in tot Ar#ealul n corte0ul im!o&ant !rin numrul !artici!antilor mbrcati n mare !arte
n costume str)ec%i !rin linistea gra) si solemn ca si !rin or#inea ce fu !strat
!seau alruri Se>elius 1er)atius si "abritius strne!otii lui Se>el $ieners si 1c%mi#t
iscusiti mestesugari. *nsusi marele Jonterus si latini&ase numele cci el se numise n
tinerete Jonter cu)ntul ssesc !entru ,soc,.
$ar #ac luteranismul a fost cau&a li!sei #e !o#oabe #in interiorul bisericilor ssesti la
3raso) gsim totusi ce)a ce nu a fost a#us #in tara #e bastin ci #in 5rientul !olicrom cu
care sasii au stat n legturi comerciale. 1unt co)oarele orientale #eosebit #e !retioase si
care tr#ea& un gust rafinat la cei care le-au cum!rat sau le-au !rimit ca &log #e la
#omnii sau boierii refugiati la 3raso). $in 119 bucti cele mai multe sunt #in Asia 'ic
6nu !ersane8 #eo!otri) #e frumoase n culori si ca #esen. *ntre moti)ele lor unul !e
care l re!ro#ucem si noi n fotografie se numeste #e colectionari ,transil)an,. +n# la
&ile mari ele m!o#obesc galeriile interioare ale 3isericii =egre - si cea #e la 3artolomei
si 1f. 'artin #e !e 1tra0 au cte)a co)oare orientale #e !ret - bogtia si )ariatia culorilor
e a!roa!e tot att #e strlucitoare ca a )itraliilor 1fintei +a!ele #in .aris.
/n amnunt semnificati): !e cn# eram co!il nu se stia nimic #e aceste co)oare si #e
)aloarea lor. -le erau tinute fr gri0 si n mare !arte #eteriorate. A trebuit s )in la
3raso) #in ntm!lare un cunosctor #in Viena ca s le #esco!ere n 189D si s atrag
atentia braso)enilor asu!ra bogtiilor artistice !e care le !ose#.
1i mai are 3iserica =eagr #ou lucruri #e care braso)enii suns mn#ri cu #re!t cu)nt.
Amn#ou se #isting nainte #e toate !rin mrimea lor. 1e )e#e c !ro!ortiile acestea au
fost !e gustul sasilor care au nce!ut cl#irea n secolul al F*V-lea ca si al celor #in
trecut. A#miratia !entru lucrurile ,colosale, este !robabil a#us #in )ec%ea lor !atrie.
' gn#esc la minunata org cu nu mai !utin #e 4<<< #e te)i care a fosc cl#it n 1879
n locul celei mici care a c&ut 0ertf incen#iului #e la 1D89. :omneste braso)enii i &ic
,organe, neologism ntrebuintat nc #e +oresi. 9a orga cea nou cnta n tineretea mea
organistul 4eifrig )enit #in 4ermania. 'ai tr&iu l urm acel mu&ician subtil si !lin #e
!oe&ie :u#olf 9assel care se refugia singur cu cte un ele) ce misca foii uriasi n
linistea bisericei ca sa cnte nemuritoarele si sa)antele fugi #e 3ac%. +a neostoitul cantor
#e la biserica 1fnrului (oma #in 9ei!&ig el se lsa furat #e farmecul unor im!ro)i&atii
ce fceau !e iubitorii #e mu&ic curat s se a#une n curtea 3isericii =egre si s asculte
!e cel ce nu a)ea i#ee #e !re&enta lor.
$in turnul greoi si scun# care semna asa #e !utin cu turnurile gotice ale cate#ralelor #in
Viena sau +olonia rsuna la &ile mari si festi)e !recum si aunci cn# un cre#incios #e
seam era #us la cimitir un glas gra) si sonor care ti mngia urec%ea si te fcea s te
o!resti s-l asculti !lin #e e)la)ie.
3unic-mea care s-a nscut n anul mortii lui =a!oleon 3ona!arte !o)estea c urcarea
,boancnului, a acestui clo!ot urias n turn s-a fcut cu foarte mari greutti si a trebuit
s se construiasc un car anume care s su!orte greutatea lui #e !este o sut #e m0i.
+lo!otele 3isericii =egre au fost turnate #e mai multe ori #in nou n cursul )eacurilor;
cel mare a !strat tonul su gra) si frumos #e cn# a fost turnat ultima #at.
$e la uni)ersittile germane mai ales #in 9ei!&ig si (ubingen !e un#e au trecut mai toti
!reotii si !rofesorii sasi #in 3raso) au a#us stu#entii lor !e )remea lui "ic%te uniforma
#e catifea neagr si c%i!iul rotun# si albastru !urtat n )rful ca!ului lor blon#. N...O
*nfluenta german a )enit la noi !e #ou ci. /na este n legtur cu luteranismul si
!orneste #e acolo #e un#e )eneau si !oe&iile lui 1c%iller si 4oet%e mu&ica lui 3ac% si
1c%umann crti si re)iste #ar si %aine ru croite si mncri fr gust cu acelasi sos la
toate fri!turile. +ea #e-a #oua e cea austriac si catolic cu teatrul si o!ereta )iene&
)alsurile lui So%ann 1trauss si gratia unui 'o&art si JaH#n cu ofiteri ferc%esi ce
n)rteau #oamnele n tact #e trei !trimi si !uneau lumea la cale !rin cafenele cu 0urnale
#e mo# !r0ituri #elicioase si ,c%ifle, si fran&ele rumene.
Aceast influent austriac a sosit #eo#at cu generalul cu nume italian ce a or#onat s se
#ea foc 3raso)ului la sfrsitul )eacului al FV**-lea scos #in srite #e li!sa #e orice
bun)oint si os!italitate la cettenii orasului
&)1(
. -l nu !utea suferi ca niste burg%e&i
n#rtnici s nu !rimeasc bucuros ime#iat #u! alungarea turcilor #inaintea Vienei !e
cel ce re!re&enta o mare !utere. 1i nu !utea )e#ea cu oc%i buni el catolicul acest cuib al
luteranismului. +e-i !sa unui ostas c ar# si crtile a#unate cu atta tru# #e Jonterus n
biblioteca bogat n incunabule care se numea ,librrie, ca la Venetia cea #in .iata 1f.
'arcu.
+eea ce au fcut cu mnstirile si ca!elele catolice luteranii cn# au trecut la :eform
fcur acum ie&uitii !uternici incuibn#u-se n 3raso). *ncen#iul crut bisericuta #in
/lita Vmii care fu &i#it #in nou n anii 1775-178;. .este #rum era alt ca!el iar n
1tra#a 1f. *oan fu refcut mnstirea catolic naintea creia este si a&i crucifi2ul cu
Jristos scul!tat n lemn. 1ub st!nirea luteran ea ser)ise #e %ambar.
=oua biseric catolic ce re!re&int si ca stil era nou a#us #e austrieci la 3raso) nu e
unul #in monumentele n stil baroc care s te im!resione&e !rin #imensiunile lui si !rin
bogtia !o#oabelor. $ar linia ei si mai ales felul cum a fost ase&at ntre case cu o fata#
ce intr #iscret #in alinierea str&ii si cu cele #ou ane2e laterale ce formea& un ung%i cu
aceast linie tr#ea& gustul ales al ar%itectului #esigur )iene&.
'ai mult #ect e2teriorul te im!resionea& interiorul cu bogtia #e colori a !icturilor si
)itraliilor si atmosfera tainic ce st!neste aici. 3iserica cu %ramul 1f. .etru si .a)el e
singurul monument #e ar%itecrur baroc !e care-l remarci n 3raso).
1tilul cel nou care s-a re)rsat #in 1!ania trecn# !rin "ranta lui 9u#o)ic al F*V-lea si
!rin 4ermania rmas catolic cu !o#oabele lui rs!n#ite #in belsug si n mo#
ostentati) a!are la noi #iluat si nu mai are mult #in ceea ce se )e#e n Viena sau n
.olonia bogat.
5stasii generalului austriac #e la sfrsitul secolului al FV**-lea !rimin# or#inul s
incen#ie&e orasul l-au e2ecutat mai mult #ect constiincios. 1e )e#e c nici ei nu
gsiser o !rimire !rea cl#uroas #in !artea sasilor. 'a0oritatea caselor au ars atunci
nct nu mai stim cum erau nainte. $at fiin# caracterul conser)ati) al braso)enilor a)em
#re!tul s !resu!unem c ele au fost refcute asa cum erau nainte. 1e s!une n#eobste c
si acestea sunt &i#ite n stil baroc ceea ce e a#e)rat numai ntru ct nici 3raso)ul nu a
!utut sc!a fr influenta felului #e a cl#i case a0unsese tocmai !e atunci la mo#. +e)a
#in liniile barocului #ac nu tot#eauna se recunoaste si n fata#ele braso)ene mai ales
cn# ele nu se m!otri)eau s!iritului #e economie al locuitorilor si cn# sunuo&itatea nu
ofensa realismul lor. +a si cu cele mai multe !rimrii ale oraselor )ec%i ce trebuiau
mrite cu tim!ul - si a#aosele se fceau n gustul si stilul e!ocilor mai noi - asa s-a
ntm!lat si cu 1fatul #in mi0locul !ietii. .e la 1774 cn# a0unse si el n sfrsit s se
refac #u! !agubele marelul foc i se a#ug frumoasa loggie n stil baroc #in !artea #e
nor# !rin care urci la eta0 si care se )e#e si n fotografia !e care o re!ro#ucem.
$ar aceste a#aosuri si amnunte !rin care se fceau concesii gustului ce strbtuse #esi
mai tr&iu si la noi ne #au tot att #e !utin #re!tul s )orbim #e case baroc n 3raso) !e
ct nu gsim re!re&entat aici nici stilul anterior al :enasterii. .ri)iti la VenetiaB .alatele
gotice #e !e +analul 'are alternea& cu cl#irile #in e!oca :enasterii si cu s!len#oarea
bi&antin a bisericii 1f. 'arcu. =ici c%iar faimosul maur al lui 1%a>es!eare n-a trecut
#egeaba !rin orasul lagunelor. $esigur c 3raso)ul nu sufere o com!anatie cu Venetia
#ar ca s ntelegem bine un lucru nu stric s ntrebuintm colorile cele mai stri#ente. 9a
urma urmelor negustorii braso)eni au fost nu o #at n acest )estit centru comercial. $ar
ei )e#eau numai marfa nu si !alatele negustorilor.
9a Venetia si n multe alte orase #es!re care )om mai )orbi 6cci )rem s !unem n
a!licare meto#a com!arati) !e care o lu#am n ca!itolul nti8 )e#em re!re&entate
multe stiluri care se !re&int cu toate sau cu cele mai caracteristice note nct si !rofanul
le #eosebeste fr gres. (ot astfel la "lorenta nu-ti trebuie g%i#uri si manuale #e istoria
artelor ca s recunosti !uritatea stilului :enasterii. 9a 3raso) ns ntre goticul 3isericii
=egre si barocul celei catolice :enasterea a trecut fr urme a!reciabile. $e unele cl#iri
se s!une c a!artin acestui #in urm stil n#eosebi #e .o#ul 3tusilor. +u oarecare
bun)oint se !oate acce!ta aceast !rere #ar abia cn# faci o com!aratie ntre el si
ntre .ala&&o .itti #in orasul #e !e malurile rului Arno )e&i ce )a s &ic ,renastere, si
,stil,. *ar .itti nu era un aristocrat nu fcea !arte #in elita social a "lorentei ci un
cettean #in clasa mi0locie ntocmai ca A!!olonia Jirsc%er sotia acelui 9u>as Jirsc%er
cruia +oresi i &icea Jr0il. -a )oia s #ea negustorilor braso)eni o mare %al #e
)n&are cu un trg !ermanent #e mostre. +a sibianc ea a)ea )e#eri mai largi #ect
com!atriotii ei braso)eni ncit se !oate c%iar s fi a!reciat n oarecare msur si !artea
artistic a cl#irii.
$ac ntre stilul gotic si baroc al celor #ou biserici #in centrul 3raso)ului au trecut
)eacuri fr s recunoastem e#ificii &i#ite n alt stil cau&a este #ar numai n !arte li!sa
#e cl#iri monumentale. $n# bisericii lor niste #imensiuni neobisnuite sasii n-au mai
a)ut trebuint #e alte biserici. Abia n suburbii se mai gsesc cte)a #intre care bisericuta
luteran #in 1c%ei si cea #in 3lumna care #atea& abia #in secolul al FV***-lea.
Amn#ou cu ornamente e2terne n tencuiala turnurilor care tr#ea& gustul !entru stilul
atunci la mo# rococo. $ar nici acest stil mult a!reciat #e austriecii )eniti la 3raso) nu
are nici un singur re!re&entant #e seam un monument mai mare care s-i fac onoare.
4sim numai ta)ane #e stuc mai ales n casele mari romnesti #in 1c%ei c%enare la usi si
ferestre si linii a)ntate n tencuiala fata#elor ca la fosta ,:e#ut, care a#uc aminte #e
coloraturile !rima#onei n cutare arie #e 'o&art.
.ri)iti 1fatul singura cl#ire monumental #in centrul 3raso)ului. A fost la nce!ut un
turn care !&ea !o#ul grlei ce trecea !e aici. $in acest turn se !utea su!ra)eg%ea si
!run#isul #e ,sub buciumi, !e care cresteau mrcini. *n turn si a)ea locul si cel ce tinea
or#inea trgurilor.
9a nce!utul secolului al FV*-lea 7< #e mesteri &i#ari au lucrat la facerea turnului mai
nalt - !este 55 #e metri - si la cl#irea #in 0urul lui care a)ea s #e)in !rimria
3raso)ului. Aici au tinut )eacuri #e-a rn#ul se#inte nesfrsite consilierii numiti ,sutasi,
#in cau&a numrului lor ce luau att #e greu )reo %otrre. 1faturile lor au #at numele #e
,sfat, - !e care l ntrebuintea& nc si +oresi n secolul al FV*-lea - ntregii cl#iri.
'ulte )eacuri aici s-au #e&btut trebile 3raso)ului si ale (rii 3rsei. +easul #in )rful
turnului la care a lucrat n anul 15;8 mestrul ,fctor #e ore, 4eorgius #in 1ig%isoara
o!t s!tmni si !atru &ile a btut #e nenumrate ori cu glasul su metalic. Arttoarele
ornicului #e la 1fat a)eau forma unei mini cu in#e2ul ntins s!re cifra ca#ranului.
.robabil #in aceast cau& i se &ice la 3raso) arttorului ,brnc,. -l a)ea !e )remea
mea o s!ecialitate care nu cre# s fi #atat #e !e )remea mestrului sig%isorean 6cu a
crui munc braso)enii fuseser att #e multumili c i )otar o gratificatie si-i #eter un
banc%et care cost suma fabuloas #e #oi fiorini8. 1!ecialitatea acestui ceas era
in#e!en#enta lui fat #e celelalte ceasuri 6#e la 3iserica =eagr si #e la cea catolic8 care
artau tot#eauna alt or. +n# !lecai la gar lun# grbit o bir0 #in !iat si la ceasul #e
la 1fat era #ou si un sfert - sau la ,un sfert ! trei, cum se &icea !e la 3raso) - si &oreai
bir0arul s mne re!e#e !n la gar constatai c tim!ul nu trecuse #eloc cci atunci
cn# soseai era tot la #ou si un sfert. $ealtfel aceast neconsonant a ceasornicelor era
general la 3raso) si in#e!en#enta celor #in turnurile bisericilor unul fat #e altul era
acut mai cu seam la cele #in #iferitele sate ssesti.
Ci#ul turnului se termina cu un mare glob #e metal cum se )e#e n fotografia ce o
re!ro#ucem cruia i se &icea ,bsica 1fatului,. -a a fost nlocuit cu actualul aco!eris
tuguiat abia n secolul nostru. $in turn cnta !e )remuri si fanfara orc%estrei orasului
creia #in aceast cau&a i se &icea ,tururnrii, #u! germanul ,1ta#tturner, 6cci sasii nu
&ic ,(urm, ca n limba literar ci ,(urn,8. $u! ce suflau tare ca s fie au&iti #e #e!arte
ei coborau tocmai n !i)nita 1fatului un#e gseau un )in gustos al crui !arfum is!iteste
tot#eauna !e artisti.
*n 0urul .rimriei nu se ngrm#esc ca n alte orase )ec%i !r)lioare )estite !entru
marfa lor si birturi cu )in )ec%i si s!ecialitti culinare #ar n tineretea mea la !arterul
1fatului erau cte)a ,boltite, ntre care si a unui co0ocar )estit !entnu blnlile lui si
!entru carnea #e miel gras ce o )in#ea. +ci la 3raso) mieii i tiau si )in#eau co0ocarii.
+o0ocria aceasta a)ea r#cini )ec%i #e !e cn# 1fatul era numai un turn ce era #at n
gri0a breslei co0ocarilor. 'ai era acolo o &arafie n care sc%imbau bani cei ce !lecau n
(ar o mic %al #e !esti a#usi #e la 4alati si un ascutitor #e cutite cu nume ce%esc. *n
!artea s!re )est era gara0ul !om!ierilor cu masinile lor #e stins focul. $e teama focului
tremurau braso)enii !titi si mult tim! !a&nicii #e noa!te umblau cu un mic bucium si
fceau atenti !e cetteni s sting lumnrile si focurile. ,$omnilor a btut la nou
stingeti focul si lumina, !salmo#iau ei !e nemteste. A)eau ei nu-i )orb si gri0a ca s nu
umble !e stra# c%eflii si rufctorii #ar cei #is!usi s bea un !a%ar #e )in l scoteau #in
!i)nit si-l consumau acas iar #e %oti te !&eau !ortile orasului ce se nc%i#eau cu
lacte grele. +ontra focului ns ele nu te !uteau a!ra. $e aceea !a&nicul 1fatului fcea
regulat ron#ul !e galeria #e la mi0locul turnului si cn# &rea flcari sau fum btea
clo!otul n #ung. 5 btaie re!etat la inter)ale nsemna ,foc n 3raso)ec%i, 6al crui
nume nemtesc nce!ea cu A8; #ou bti era 3lumna trei 1c%eii !atru +etatea; iar
cn# se urmau cinci bti ar#ea la 1tu!ini. 5rnicul a)ea alt btaie #ect clo!otul #e
alarm.
+n# am s!us a#ineaorea c n rstim!ul #e la Ci#irea 3isericii =egre !n la cl#irea
bisericii catolice 3raso)ul n-a a)ut alte e#ificii monumentale afar #e 1fat si .o#ul
3tusilor am trecut cu tcerea &i#urile care ncun0ur orasul si !e care le-am #escris n
ca!itolul !rece#ent. $ou secole s-a &i#it la ele nct nu e #e mirare c nu a mai rmas
)reme braso)enilor s se gn#easc la alte &i#uri. 'onumentalitatea acestora e att #e
!uternic nct #oar 3iserica =eagr li se !oate asemna. *n fata sco!ului bine
#eterminat !e care l a)eau cei ce au fost autorii lor nu mai a)eau si !reocu!ri #e natur
estetic 6care totusi nu li!sesc attor alte fortificatii si castele8. 'enirea lor era #e a a!ra
ct mai bine !e cei ase#iati. =ici la +oloseul #in :oma nu stilul ci monumentalitatea ne
bate la oc%i. (otusi uneori ar%itectul a gsit la !lnuirea unor turnuri braso)ene !rile0ul
s le #ea o form agreabil )e#erii. 'icul turn ce fcea !arte #in .oarta +aterinei !strat
!n ast&i ca monument istoric are mult gratie iar (urnul Alb e unul #in cele mai
frumoase monumente istorice ale orasului.
.recum naintea acestor &i#uri si fortificatii nu ne trece !rin gn# s ne ntrebm n ce stil
sunt &i#ite tot astfel )om face mai bine s renuntm a etic%eta sub numirea unui anumit
stil cl#iri ca .o#ul 3tusilor sau 1fatul. .e cei ce cl#eau cu un anumit sco! si fr
!reocu!ri estetice i-a nelinistit att #e !utin stilul nct la casele lor cel mult !utem gsi
#oar anumite note comune si caracteristice #ictate #e necesittile locale. A#e)rat c si
stilul se naste #in asemenea trebuinte ale e!ocii si ale locului #ar !entru ca ino)atiile lui
s !rin# si s se #e&)olte e necesar ca s inter)in artistul si s e2iste un !ublic #e gust
si gata s a#uc 0ertfe materiale. 1tilul gotic a !ornit #in trile cu clim mai rcoroas si
s-a nscut n orase cu !utin s!atiu n centre ngrm#ite #e case. $e aceea artistii au
fcut ferestrele nguste si lungi. "orma ogi)al a tururor #esc%i&turilor n &i#uri si
&)eltetea turnurilor ascutite a !lcut lumei ce intra n cate#rale si le a#mira mretia. +n#
catolicismul fu amenintat #e :eform el cut s atrag cre#inciosii !rin s!len#oarea si
lu2ul ce li!sea !rotestantilor. Atunci se nscu barocul ncrcat #e !o#oabe !e care-l
!romo)au nainte #e toate curtile marilor #omnitori si bogtiile unor aristocrati ce imitau
!il#a curtilor. $ar si setea #e s!ectaculos la masele #e cre#inciosi a contribuit la
rs!n#irea acestui stil ce fcu fncon0urul celei mai mari !rti a continentului nostru.
3raso)ul n-a fost nicio#at un leagn #e artisti si nici !atria unor oameni cu )e#eri largi
si cu ,mn s!art, !entru satisfacerea unor !orniri att #e ne!ractice ca stilul. $ac
a)em totusi trei biserici n stil roman gotic si baroc cea #inti si a #oua sunt ri#icate !e
tim!ul cn# legturile cu A!usul si cu !a!alitatea erau nc strnse si #e aici se !uteau
trimite ar%itecti si #a n#emnuri si a0utoare banesti. 3arocul a )enit la 3raso) #eo#at cu
austriecii. +t #es!re :enastere &i#urile ce a!rau 3raso)ul #e !rime0#ii l i&olau si fat
#e influentele e2terne.
-!oca aceasta #intre gotic si baroc o numim mai !otri)it ,!rebaroc, lun#u-ne #u!
numiri ca ,!reistoric, ,!reromantic, sau ,!rerafaelit,. -le #atea& #e cn# istoricii au
#esco!erit urmele trecutului si ale ci)ili&atiei lui !rin #e&gro!rile lui 1c%liemann la
(roia si ale ar%eologilor engle&i la biblicul /r #e cn# cercettorii literari au #esco!erit
unele trsturi romantice sau )estitoare ale acestei #irectii literare la naintasii lui Victor
Jugo; n sfrsit #e cn# un critic #e art engle& a artat c naintea lui :afael e2istase o
!leia# #e !ictori #e seam si interesanti. Aceste com!use cu !refi2ul "re sunt foarte
como#e cci ti !ermit s etic%ete&i si rstim!urile li!site #e !ersonalitate si originalitate.
*n s!ecial n ar%itectur !oti s te ocu!i #e locuri si )remuri fr un anumit stil #ar cu
consensul #e a a)ea acelasi fel #e a &i#i si #e a !stra o rn#uial im!resionant.
1!re a #eslusi bine aceste #ou trsturi caracteristice ale ar%itecturii braso)ene e
recoman#abil s !ri)im 3raso)ul #in a)ion - !e )remea mea se &icea #in ,!ers!ecti)
!sreasc, - sau s ne urcm !e (m!a #e un#e a)em si o fotografie a orasului !e care
cititorul o !oate gsi si n cartea #e fat. *n ea se cunoaste tocmai +etatea si 3raso)ec%iul
care ne interesea& #eocam#at mai mult.
$in !unct #e )e#ere e#ilitar aceste #ou !rti ale 3raso)ului !re&int aceleasi trsturi
caracteristice. *n 3raso)ec%i trei artere longitu#inale /lita 9ung cea #e 'i0loc si a
treia care face legtura cu 3lumna. - m!rteala ti!ic a satelor #in (ara 3rsei nsirate
#e-a lungul soselelor. (receti o#at !rin +ristian si )i se )a ur ca si n /lita 9ung #in
3raso)ec%i #e stra#a fr sfrsit si !licticos #e uniform !e care o tra)ersati. *ntre aceste
str&i !rinci!ale sunt cele #e legtur trans)ersale. /itati-) acum la +etate. +ontinun#
/lita 9ung #in 3raso)ec%i a)em artera !rinci!al a /litii Vmii cu (rgul *nului n
!iat si (rgul +ailor. .e !artea cealalt tot urmn# #irectia nor#-su# este a #oua arter
lung ce #uce n 3lumna /lita "narilor 6a&i a +astelului8. Aceeasi #irectie o urmea&
celelalte str&i orientate #e la nor# s!re su# #intre care cele mai multe merg numai !n
n !iat !lecn# sau #e la !romena# sau #in 1c%ei. $in str&ile trans)ersale amintim
numai 1tra#a 'i%ail ?eiss cea mai lung care uneste /lita Vmii cu a "narilor.
'utn#u-se n )alea (m!ei sasii au continuat felul #e-a face str&ile a#us #in tara
mam. (ot #in !atria !riti) e si felul #e a cl#i casele. Acestea erau la nce!ut scun#e
mai tr&iu si cu un eta0. -le a)eau aco!erise nalte ca s se scurg a!a si s nu se strng
!e ele &!a#a. *ci si colo aflm si ast&i !rin str&ile !utin umblate asemenea case-!arter
sau cu un eta0 n care !ro!rietarul locuia ntr-o singur camer si nu mai a)ea #ect o
buctrie si un mic atelier #ac era ca n cele mai multe ca&uri mestesugar. +n# casa
a)ea si eta0 buctria era mutat la catul nti iar locul ei l lua atelierul. *n co!ilria mea
erau n /lita 1c%eilor 6a 'uresenilor8 cele #ou oase n locul crora s-a cl#it mai tr&iu
tem!lul e)reiesc si n fat fcn# colt cu Valea 9at alta aco!erit cu sin#ril. $esi
3raso)ul se numea mai #emult #in cau&a aco!eriselor sale #e tigl neobisnuire n aceste
regiuni ,+etatea :osie, sin#rila era nc aco!ermntul comun. -a mrea !rime0#ia
incen#iilor.
Aco!erisele erau uneori n #ou straturi a#ic #es!rtite la mi0loc n sens trans)ersal. *n
str&ile laterale casele cu fata#e strmte a)eau ca n satele ssesti si #e cele mai multe ori
n 3raso)ec%i !artea cea lung a aco!erisului s!re curte iar s!re stra# un triung%i #e &i#
era cu co&oroc si cu )i&ier. Acolo un#e nce!ea triung%iul &i#ul era #es!rtit !nntr-un
sir trans)ersal #e tigle iar n !artea #e sus c!riorii intrau ce)a mai nuntru nct se
forma o mic !irami# #e tigle.
.e ct #e uniforme erau casele !e att #e )ariate erau ,urloaiele, a#ic cosurile.
*ntocmai ca n satele ssesti !e tim!ul rococoului erau mo#erne cele rotun#e. *mi a#uc
aminte c trecn# cu trsura #e la 3ran !rin :sno) si +ristian m amu&am cu ceilalti
co!ii s citim anii nsemnati !e cosuri. +ele #e la sfrsitul )eacului al FV***-lea erau
rotun#e.
5 reminiscent #e !e cn# braso)enii nc nu se mutaser n +etate erau !ortile mari si
boltite !rin care !utea trece carul nalt ncrcat cu fn sau bucate. $e)eniti cita#ini nu
mai era !ro!riu-&is trebuint #e aceste !orti mari cci in curtea ngust nu era loc s
ntoarc carul #e lemne sau cel ce a#ucea marfa !entru a fi ase&at n #e!o&ite.
$escrcarea se fcea n ulit iar lemnele sau marfa erau crate a!oi cu cosurile sau
roabele n curte. $ar obisnuinta era asa #e nr#cinat nct nu tinea seama #e aceast
sc%imbare.
5bisnuinta !uterea tra#itiei instinctul c !rin conser)atism si !ot mentine situatiunea
!ri)ilegiat ncetineala cugetrii si li!sa #e fanta&ie si a!titu#ini artistice soli#aritatea
nutrit #e organi&atia breslelor ascultarea celor recunoscuti #e con#uctori o !ronuntat
a!licare s!re or#ine #isci!lin si crutare iat calitti si #efecte care #ictau si forma
a#o!tat !entru cl#iri mai ales n aceast e!oc !rebaroc netulburat #e influente
e2terne. +asele se li!eau una #e alta crutn#u-se o !arte #in !retii #es!rtitori si
accentun#u-se gn#ul #e sigurant si a0utor mutual n ca& #e ne)oie. $oar casele #in colt
#e stra# fceau o mic e2ce!tie !rin &i#urile mai iesite la ba& #ar si aceast
neregularitate se asemna cu sol#atii care #efiln# !strea& cn# fac ntoarcerea
ca!ului la ari!ele rn#urilor !o&itia cu !ri)irea #re!t nainte. Astfel #e case cu un fel #e
contraforturi erau !e )remea mea n /lita +l#rarilor: cea care fcea colt cu 1tra#a 1f.
*oan #emolat #e atunci si cea care mai e2ist si ast&i n colt cu 'i%ail ?eiss n care e
farmacia Se>elius.
'ai este o e2ce!tie !e care iarsi o ntlnim a#esea n satele #in (ara 3rsei si a crei
e2!licare nu s-a #at !e ct stiu !in acum n mo# !lau&ibil. /nele case braso)ene au
fata#a cu o !arte retras #in linia str&ii si cu o ferestruic n &i#ul care face colt cu cel
retras. 5 astfel #e cas e cea #in /lita 1c%eilor un#e a fost mult tim! +asina romn.
Alta era casa bunicului meu =ica n /lita "narilor n care se#ea cn# eram co!il o
mtus mare a mea )#u)a lui +ostac%e 1ecreanu. 9a ea m #uceam a#esea si m
ase&am bucuros la fereastra care !ermitea cu!rin#erea str&ii ntregi #intr-o singur
!ri)ire. Asa era si casa #in /lita Vmii un#e se#ea un coleg sas Jien& si la fereastra
creia m ase&am #e asemeni cu !re#ilectie. +asa aceasta )ec%e a fost #emolat #e
atunci. .oate fereastra care !ermite usor urmrirea cu oc%ii a tot ce se !trece !e stra# s
fi fost cau&a acestei iesiri #in linie. in tot ca&ul trectorii aflau un bun ascun&is #u!
aceste colturi #iscrete #e case.
+aracterul braso)eanului ne !ermite s ntelegem si o !articularitate !e care o ntlnim
att n 3raso)ec%i ct si n +etate. .ri)iti fotografia #e !e (m!a si nc%i!uiti-) $ealul
1tr0ii nelocuit cum era n mare !arte n co!ilria mea si cum #esigur era n e!oca
!rebarocului. .artea alb n fotografie e 9i)a#a .ostii numit astfel !entru c aici mai #e
mult !steau caii crutelor ce fceau traficul !ostal. *nc n 18D< smulgeau cu boturile lor
aici iarba oi si bi)oli. +ase nu erau. $e-a lungul 3raso)ec%iului se ntin# #ealurile ce ies
la ?arte care erau golase !recum se !oate )e#ea !e #esenul #in secolul al FV***-lea !e
care l re!ro#ucem. $es!#urit era si #ealul cu cele #ou turnuri Alb si =egru. $ar nu
numai co!acii li!seau aici ci si casele #e !e aceste #ealuri. 1asii #in 3raso) se simteau
siguri - era s &ic ,la largul lor, ntrebuintn# o e2!resie care se !otri)este numai la
romni - numai ntre &i#urile care i a!rau. =umai o iesire #in nc%isoarea )oluntar
ntre aceste &i#uri ar face !otri)it asemnarea 3raso)ului cu 1al&burgul si alte orase cu o
!o&itie mai !utin frumoas #ar cu locuitori care stiau s !rofite #e ea rs!n#in#u-se cu
casele lor !e #ealurile si colinele ncon0urtoare. +n# mergi cu trenul !e linia ce leag
3raso)ul cu Viena la o cotitur ti )ine #eo#at s nu-ti cre&i oc%ilor. (e freci bine !e ei
ca s-ti #ai seama c nu )ise&i si !eisa0ul !itoresc ce a!are !e neaste!tate nu e o
#ecoratie #e teatru ci aie)ea 1ig%isoara. -2ist #ar si comune si orase cu &i#uri
a!rtoare care stiu !rofita #e !o&itia lor frumoas.
$ac esti amator #e !itoresc trebuie s-l cauti n 1c%ei la trocarul srac care si cl#este
casele li!in#u-le #e stnci si cocotn#u-se cu ele !e #ealuri nu la cetteanul nstrit al
+ettii 3raso)ului. -ste c%iar #e mirare cum el marele !rieten al !#urii care iese att #e
bucuros la )er#eat si urc !e munti !oate acas la el s se li!seasc #e orice contact
#irect cu natura. /n olean#ru n ciubr #e lemn sau un ficus e singura )er#eat #e care
simte ne)oie; un canar n coli)ie nlocuieste !ri)ig%etoarea. *ntre srmele ,!isitii, i-au
!us o buctic #e &a%r ca s-l mngie #e !ier#erea liberttii !recum )asul #e sticl n
care e nc%is !estisorul rosu si # acestuia ilu&ia c cei cti)a litri #e a! n care !luteste
fac !arte #intr-un lac mare.
Ati obser)at c n tot centrul 3raso)ului nu se )e#e !e stra# nici un co!acM *n orice alt
oras )e&i cte un tei sau !latan n cte o !iat sau co!aci #e-a lungul bule)ar#elor. =u )oi
uita nicio#at im!resia a#nc ce mi-a fcut-o arborele mare sub care se 0ucau co!iii ntr-
o !iat mic #in #osul .anteonului un#e a cutat si a gsit locuint acel a#nc !rice!tor
al artei !rofesorul "ocillon. .rin anul 1897 era )orba sa se !un co!aci si n 3raso) #e-a
lungul (rgului 4rului #ar i#eea a fost !rsit s!re marea #ece!tie a cinilor care au
fost siliti s se multumeasc s-si lase crtile #e )i&it !e ,stresinile, - burlanele - caselor
care n urma unei or#onante mai )ec%i a !rimriei trebuiau s fie a#use #e sus n 0os !e
fata#a caselor ca a!a #e !e aco!eris s se scurg n )ale !rin niste mici canale aco!erite
cu !lci #e fier cu gurile !trate ce tra)ersau trotuarul. *arna ng%eta uneori a!a; si
atunci #in stresini atrnau turturi #e g%iat !e care co!iii i lo)eau cu )rful g%etelor
cn# treceau !e stra#.
9i!sa simtului !entru !itoresc a fcut ca 3raso)ul s se #eosebeasc att #e mult #e
nenumratele orsele germane sau locuite #e germani ca (Hs>e 3rHgge - .o#ul =emtilor
- #in 3ergen un#e se ase&aser !e )remuri ,%anseanicii, #in 4ermania #e nor#. .itoresti
sunt cuiburi ca :otenburg ob #er (auber n 3a)aria sau cartiere ca :Amer-ul #in
"ran>furt !e 'ain sau attea str&i strmte si ntortoc%eate ca cele #in 1tuttgart sau
str#uta alc%imistilor #in .raga. *n locul lor ai la 3raso) str&i #re!te si !entru )remea
cn# au fost croite neobisnuit #e late. +n# orasul s-a mo#erni&at si a)ea ne)oie #e ci
#e comunicatie #irecte si nc!toare str&ile acestea au !rins bine si nu au trebuit s fie
rscroite. =umai n cartierul cel mai )ec%i gsesti o stra#el numai !entru !ietoni a
1forii sau cele #ou str&i scurte care con)erg si #in cau&a asemnrii cu cele #ou
coarne ale unei furci se numeau nemteste 1tr&ile "urcii. +el ce a tra#us ,4abelgasse,
romneste a fcut #in el ,/lita "urculitei,. A&i - nu !rea stiu #e ce - ele se c%eam Alecu
:usso si 'itro!olitul "ilitti. +ea #inti nu e carosabil. =ici str#utele #e legtura att #e
frec)ente n orasele )ec%i si o s!ecialitate a 1ibiului ce trec !rin curti sau !e sub bolti #e
case nu se !rea ntlnesc. -2ce!tie face #oar trecerea #in !iat !e sub boltitura unei case
#in (rgul 4rului n !iata #e ,1ub 3ucium, sau !rin curtea birtului ,4aura $ulce, la
,scaunele, mcelarilor. 1i intrarea !e Valea 9at se fcea !e sub o arca# iar la ca!tul
#ins!re (rgul 3oilor /lita 'celarilor se termina cu o !asarel boltit un#e era
,America, un fel #e bar care a fost - #aramat !rin anul 189; si care a fost e2!ro!riat
#e oras cu suma #e 1<.<<< #e fiorini.
$ac treci ns !e str&ile att #e mo#ern croite ale 3raso)ului uniformitatea caselor
care-i #au un caracter unitar ca n cele mai multe orase mo#erne #o)e#este simtul #e
#isci!lin #ar si li!sa #e in#i)i#ualitate a !ro!rietarilor lor #usmani ai oricrui lu2.
3arocul n-a a#us !ortalurile m!o#obite ale caselor ,boieresti, #in a!ro!ierea ,3urgului,
#in Viena sau ale !alatelor #in +raco)ia ci #oar cte o arcuire #e &i# ce nu costa !rea
mult sau ici si colo ino)atia att #e !ractic a ar%itectului !ari&ian 'ansart care a
ntrebuintat !o#ul !entru ,mansar#ele, ce nmulteau cu o c%eltuial mic camerele #e
locuit. Acelasi s!irit #e economie a fcut ca !ietele 3raso)ului s fie goale ceea ce mrea
s!atiul !entru trgurile ce se tineau aici. *n fotografia #e !e (m!a nu se mai #istinge
!iata #e ,1ub 3ucium, cci !e 1tra#a 'i%ail ?eiss o !arte mare a acestei !iete care
o#inioar era mai nsemnat c%iar #ect cea mare cu 1fatul la mi0loc a fost aco!erit cu
case. 1e #isting ns bine cele trei !iete ale )ec%iului 3raso) #in care una acolo un#e
1tra#a Jirsc%er # n a "narilor era (rgul 1taielor si ser)este a&i ca trg #e &ar&a)aturi
,)er#etreselor,. +elelalte #ou mai mici #e recunoscut n fotografie sunt n /lita
=eagr la ncrucisarea ei cu (rgul 3oilor si cu 'i%ail ?eiss.
Am s!us c nici un co!ac nu umbreste golul acestor !iete. $ar nu-l um!le nici statuile
care nfrumusetea& alte orase recunosctoare !entru brbatii mari ai neamului sau
!entru cettenii care i-au facut cinste. 1i n !ri)inta aceasta :enasterea a trecut alturi #e
3raso) fr s-l ating. +ele #ou coloane ri#icate n str&ile !rinci!ale ale Vienei si
*nnsbruc>ului 4raben si 'aria (%eresienstrasse s!re lau#a cerului care le-a sc!at #e
flagelul ciumii nu a!ar la 3raso) #esi ciuma a fcut #e cte)a ori si aici ra)agii
cum!lite. 9i!sa simtului artistic a !ier#ut n 3raso) !rile0ul ca s nalte #eo#at cu
triumful tem!orar al catolicismului austriac unul #in cele mai caracteristice monumente
ale barocului coloana cu figuri c%inuite si ntortoc%eate.
-ra a#e)rat si n !iata cea mare un stl! soli# #e !iatr care ns nu urmrea sco!uri
artistice ci a)ea menirea s !e#e!seasc n )&ul tuturor !e cei )ino)ati #e fa!te infame.
-l era ase&at ntre .o#ul 3tusilor si 1fat. 9a acest loc #e frunte a c&ut n 1D88 ca!ul lui
1te!%an 1tenner c!etenia breslei ci&marilor care a a)ut im!ru#enta si cute&anta s se
m!otri)easc cu arma n mn ostirii austriace care )oia s intre n oras.
*n 3raso) :es!ig%i n-ar fi !utut cnta att #e sugesti) nici !inii nici fntnile ce
nfrumusetea& :oma. As!ra si minunat #e #elicioasa a! rece #e munte nu salt n )aluri
s!umoase #in fntni s!ate n marmor sau turnate n bron& ca n *talia nici nu tsneste
#in con#ucte arte&iene ca n gr#inile !alatelor lui 9u#o)ic al F*V-lea. Abia n )eacul
trecut cn# s-au !lantat teii !entru !romena#a #intre cele #ou !orti a +l#rarilor si a
Vmii s-a fcut !e la 181< si o ,fntn sritoare, 6nemteste 1!ringbrunnen8 !e care am
!omenit-o nc si eu. *n #eceniul #in urm al )eacului trecut #u! intro#ucerea
a!e#uctului s-au mai fcut alte #ou fntni cu 0oc #e a!e care se scurgeau n niste a)u&e
rotun#e una n ,!arc, si alta n 4roa)eri n fata gimna&iului romnesc #esfiintate ns
#u! scurt )reme.
1 nu fim ns ne#re!tiB 1i n !iat erau #ou fntni care nu erau nici ,t!uri, cu albii
nici !uturi cu ciutur. Amn#ou a)eau un fel #e coli)ie mare #e fier for0at care se
termina !rintr-o boltitur #in acelasi material. Au fost construite n 1814. Aceast
ngr#itur !rin care se bga un scoc #in tinic%ea ca s !oat curge a!a n )ase era
ase&at !e un &i# #e !iatr nu !rea nalt. *n fotografia re!ro#us se )e#e aceast fntn
#e care ca braso)ean eram foarte mn#ru. -a a fost #esfiintat abia cn# statiunea
tram)aiului #in !iat se fcu tocmai !e locul acela n anul 189;. :e!lica ei naintea
)ec%ii !olitii !e !artea o!us a !ietii a fost #esfiintat nc !rin anii cinci&eci ai )eacului
trecut.
1 mai !omenim n sfrsit #e #ou amnunte ar%itectonice ce n-au #urat mult si n-au
a)ut imitatori #o)a# c nu erau !e gustul braso)enilor. /nul era format #e arca#ele
.o#ului 3tusilor. 1e !are c asemenea arca#e erau si n alte case cu !r)lii scutin# !e
negustori s #esfac marfa lor n !loaie. $ar !e cn# n alte orase nu numai c ele s-au
mentinut ca n 3ol&ano-3o&en sau au fost e2tinse asu!ra unei str&i ntregi ca n .aris
n :ue #e :i)oli cea mai lung sau n 3erna cea sumbr un#e o or#onant a !rimriei
!rescrie ca toate casele nou #in centru s aib la !arter !r)lii cu arca#e n 3raso) nu
s-a !strat nici urm #e ele.
A #oua ino)atie a fost o ncercare timi# #e a a#uga unei case #e colt #e stra# o
cornis. +l#irea ce coteste #in (rgul +ailor n 1irul 3otelor a!artinea #in secolul al
FV-lea )ec%ii familii #e !atricieni 3en>ner - Jans 3eagner al lui +oresi - si a suferit
#i)erse sc%imbri !n ce a a0uns sub trnco!. 1e )e#e c aceast iesire #in comun nu a
fost a!reciat nici #e !ro!rietarii #e case nici #e &i#ari care nu erau bucurosi s
com!lice felul lor tra#itional #e cl#it. +a s ntlnesti alco)uri cornise si alte asemenea
fante&ii la fata#ele braso)ene trebuie s iesi n 1c%ei un#e casele au foisoare si !ri#)oare
sau s faci o e2cursie !n n 1tu!ini la conacul lui (rausc%enfels. $ar n cetatea
3raso)ului locuiau oameni seriosi. 3a si aici le )a a#uce )eacul al FF-lea cn# au )enit
attea elemente strine fr tra#itie si cu i#ei mo#erne.
*n e!oca !rebaroc ns iesirea #in comun si tulburarea fata#elor cu elemente nou si
costisitoare era ce)a neobisnuit. Abia barocul a a#us cte)a sc%imbri #ar si !e )remea
lui ca si a rococoului si a stilului 3ie#ermeier influenta nou n ar%itectur se cunostea
mai mult n interioare un#e st!nea #oamna casei tot#eauna mai a!lecat s fac
concesii mo#ei. 'obila - #es!re care )om )orbi n unul #in ca!itolele urmtoare - nu se
)e#ea #e afar #in stra#. .recum &i#urile cettii i&olau orasul iar muntii #es!rteau
Ar#ealul #e restul lumii tot astfel !retii locuintei te !uneau la a#!ost #e !ri)iri
in#iscrete.
9a ferestrele caselor )ec%i )e#eam cn# eram co!il cte)a btrne cu ciora!ul la care
stiau m!leti si ,!e #inafar, aruncn# !ri)iri scruttoare la trectori. 1otiroaia
+arcalec%ina Cinca 1colarului .runculeasa si altele stteau cu ceasurile n firi#ele
&i#urilor groase ca niste stafii #in )eacurile trecute #ar stafii sim!atice ce erau
bucuroase cn# le a#resai o )orb n trecere si mai ales cn# le s!uneai o noutate.
(otusi un stil ce se i)i la trecerea secolului al FV***-lea ntr-al F*F-lea si n-a #urat #ect
cte)a #ecenii a lsat cte)a urme interesante n 3raso). $in ?eimarul olim!ianului
4oet%e si al tulburtorului 1c%iller si #in Viena lui 4rill!ar&er cel n#rgostit #e ,ale
mrii si ale iubirei )aluri, si a genialului 3eet%o)en neoclasicismul arunca )aluri att #e
!uternice nct c%iar 3raso)ul a fost atins #e ele. /n ar%itect #in ca!itala Austriei a fost
c%emat ca s cl#easc !entru familia )on Jerbert%eim un mic !alat cu scri s!atioase
nu strmte ca la casele braso)ene si cu un balcon s!re stra#. Aici se mut generalul
#u! ce orasul a cum!rat-o cu 1<.<<< #e fiorini - o sum neobisnuit !e )remea aceea -
!e seama celui mai nalt #emnitar al st!nirii austriace. Ast&i n casa aceasta si n
saloanele ei lu2oase e a#!ostit +asina ronn. 5 fotografie ne !ermite s ne facem o
i#ee #es!re cea ce se numea lu2os !e )remea aceea. -2em!lul lui )on Jerbert%eim gsi
imitatori. *n (rgul 4rului - a crui fotografie o re!ro#ucem #e asemenea - stilul
neoclasic a sc%imbat fata#ele unor case )ec%i !recum e cea !e sub balconul creia intri
n !iala 1ub 3ucium sau a #at cte un !ortal cu ornamente frumoase.
.n si n /lita =eagr att #e i&olat #e &gomotul )ietii mo#erne cu casele ei )ec%i si
fr !r)lii )e&i un balcon la casa n care se#ea a)ocatul .o!escu !e cn# eram eu
co!il. A#e)rat c si !este #rum e o cas cu frumoase ornamente rococo iar tocmai la
ca!tul nor#ic al str&ii s-a &i#it ling &i#urile cettii o ca&arm creia i &ice tot
,neagr, ca str&ii 6care !urta acest nume nc cu #ou )eacuri nainte #e marele
incen#iu8. (ot n ulita aceasta s-a #esc%is ns numai n anul 1877 %otelul /nio care nu
!rea a)ea un nume bun si n locul cruia a )enit n 1897 4ran# Jotel cu o!t !utine - n
3raso) le &icea ,)ane, - !entru bi. Jotelul 3arosc% !refcut #in casa lui 'ontal#o #in
/lita +l#rarilor si #esc%is n anul 1894 #esi a)ea 48 #e camere baie si c%iar telefon s-
a nc%is nu !este mult tim! #u! ce s-a #esc%is. +elelalte %otele erau n 3raso)ec%i sau
3lumna un#e locuitorii erau mai !utin re&er)ati fat #e oas!eti. A#e)ratele %otele n
sens mo#ern +oroana si Aro sunt ns fiice ale )eacului nostru. Vec%ea +oroan #in
/lita Vmii era mai #egrab un %an la care trgeau a!roa!e numai sasi #in alte !rti. -a
s-a &i#it n 18;7 !e locul !ostei celei )ec%i si a fost #rmat n 191;. Vec%iul %an al
orasului a)ea n 1519 #ou !aturi !entru oas!eti.
*n tineretea mea biserica catolic #in /lita Vmii se transforma a!roa!e !e nesimtite #in
german n ungureasc. .o!ii erau mai toti s)abi mag%iari&ati sau !e cale #e a se ungurii
- soart care-i aste!ta si !e sasi #ac rmneau catolici - #ar gimna&iul #e lng ea era la
nce!ut nc att #e !utin mag%iar nct ntiul ei #irector era romnul *acob 'uresianu.
.e )remea cn# biserica se &i#ea #in nou n stil baroc si c%iar mai tr&iu cn# !ostul #e
#irector #e liceu nu era incom!atibil cu cel #e con#uctor al ,4a&etei (ransil)aniei, n
Ar#ealul mbibat #e s!irit austriac nationalittile erau !use n slu0ba casei #omnitoare si a
catolicismului care o sustinea. 'ai ales !e )remea absolutismului #inastia a)ea un
!uternic aliat n functionarii ce intro#user sfnta birocratie. +n# ,am!loaiatii, si
fceau cruce ei se gn#eau ,n numele m!ratului,; #ar !e ct #e se)eri si constiinciosi
erau n ser)iciu !e att erau #e )eseli #esc%isi la )orb si #ornici #e brfeli ne)ino)ate
#e mu&ic melo#ioas si #e re)iste umoristice cn# ieseau #in birouri. -i au im!rimat si
3raso)ului ,cac%etul, Vienei.
*n marele ca&an %absburgic fierbeau la un loc ce%i si !oloni cu nume nemtesc si nemti cu
nume ce%esc sau !olone&. (oti erau numai austrieci. +a!itala /ngariei locuit #e
germani ofiteri nemti ai cror !rinti erau nc croati .. iat Austro-/ngaria nainte #e
#ualism. 9a 18D7 ns monar%ia s-a m!rtit n #ou !rti #istincte cea #e #incolo #e
ruletul 9eita si cea #e #incoace. +isleitania si (ransleitania #e)enir cele #ou ,sfere #e
influent, austriac si ungureasc ceea ce nsemna c o !arte era con#us #e nemti iar
cealalt era lsat la c%eremul mag%iarilor.
$ar cn# !erucile uriase !urtate #e 9u#o)ic al F*V-lea fur nlocuite cu !erucile
urmasilor lui 9u#o)ic al FV-lea si al FV*-lea si stilul baroc trecu n cel rococo Austria
era nc catolic si german. *n 3raso)ul situat n afar #e frmntrile !olitice nici
catolicismul nici germanismul austriac si nici stilul rococo si 3ie#ermeier care i-a urmat
nu au a)ut o influent mai mare asu!ra cl#irilor !ublice si !articulare s!re #eosebire #e
celelalte #ou orase mari transil)ane 1ibiul si +lu0ul consi#erate #re!t ,ca!itale
!olitice,. .alatele baroce si rococo ca 3ru>ent%al si 3anfi )orbesc #e aceste tim!uri
cn# rafinata art !olitic austriac stia s fac c%iar #in elita !o!ulatiei bstinase
e2!onentii telurilor urmrite #e Jabsburgi. *ar cate#rala #in 3la0 #o)e#este c acea !arte
#in romni care trecuse la /nire mbrtisn# :oma a strns n brate Viena.
$in stilul rococo a)em numai urme nensemnate la 3raso). +ele #ou !alate celebre #e
la 1c%onbrunn lng Viena si 1ans-1ouci n .ots#am erau #ou ri)ale nem!cate. $e
multe ori m ntreb #ac !entru !o!orul german n-ar fi fost o fericire #ac n lu!ta ce a
i&bucnit n-ar fi rmas n)ingtor "re#eric cel 'are ci 'aria (ere&a. $esigur c sub ea si
urmasii ei im!eriul german n-ar fi reali&at !rogrese ca sub Jo%en&ollerni; #ar sub
con#ucerea austriac germanii ar fi a)ut #esigur acea ntelegere !entru altii care li!seste
cu #es)rsire !rusacilor rigi&i ce tocmai #in aceast cau& sunt asa #e anti!atici celor
bruscati #e ei si c%iar conationalilor lor #in alte !rti. N...O
*n co!il ria mea se cnta frumos si se !re#ica si n 3iseriaa =eagr si n cea catolic.
Acor#uri gra)e #e org fceau s )ibre&e la )ecernii !retii goi ai cate#ralei gotice iar
!rin aerul mbibat #e miros #e tmie al bisericii cu altare m!o#obite cu #antele si flori
se nlta Ave Maria lui 1c%ubert cel catolic nemuritorul i&)or #e melo#ii #e la Viena. $e
!e am)onul acestei biserici catolice se au&ea glasul bln# al !rintului Jo%enlo%e frate
sau )r cu ferc%esul ofiter #e %usari care frngea inimele braso)encelor. +ei ce-l ascultau
ns nu mai erau #ect n !arte germani cci multi #in ei nu mai )orbeau nemteste #ect
cu !rintii lor iar cu co!iii ntrebuintau ,limba statului, mag%iara.
$e !e am)onul 3isericii =egre rsuna ns )ocea unui orator cu glasul sonor si cu
accente )ibrante #e a#monestare ,!o!a l mare, "nan& 5bert care striga cre#inciosilor
si: ,"aceti co!iiB, N...O
$e fa!t statistica #in 189< arta c #in 7<.779 #e locuitori 6ci)ili8 sasii o#inioar
!o!ulatia ma0oritar a 3raso)ului rmseser numai cu 9578 #e suflete !e cn# romnii
erau 9758 iar mag%iarii 1<.441 ntre care i&raeliti 7D9 6armenii si germanii mag%iari&ati
nu se !ot #eosebi #e unguri n #atele recensmntului8. =um rul mag%iarilor crestea !e
msur ce se in#ustriali&a orasul !rin muncitorii #in fabrici )eniti mai ales #in 1cuime.
N...O.
$eoarece o !arte #in ungurii )eniti n 3raso) nu era nici catolic nici e)ang%elic ci #e
rit cal)in s-a &i#it !rin 189<-1891 !e 3ule)ar#ul "er#inan# !e care ne-am !limbat n
ca!itolul !rim biserica reformat. $u! obiceiul a#o!tat !n acum ar trebui s )orbim
#es!re stilul acesteia. $ar #aca m ntrebati n care stil e &i#it trebuie s ) rs!un# c
nu stiu. 1au: n nici un stil consacrat cel mult n felul fiante&ist si in#i)i#ual al sfrsitului
#e )eac F*F. -a seamn ai#oma cu mo#elele #intr-un album #e !ietre colorate ,An>er,
!e care le c!tam #ar #e +rciun si #in care cl#eam case. +n# a nce!ut ri#icarea
acestei biserici alt )nt btea la 3raso); li!sa #e stil era ns tot asa #e !ronuntat.
.rin #ecretul im!erial !ornit #in cancelaria luminatului fiu al 'ariei (ere&a care ##u
lo)itura #e gratie conser)atorismului #esfiintn# !ri)ilegiile si #esc%i&n# !ortile +ettii
si !entru alt lume si-au fcut intrarea n oras oameni noi cu i#ei nou. +om!ania
greceasc #e negustori care #e mai #e mult a)usese #re!tul s fac negot n 3raso) a)ea
mai nti o ca!el n (rgul 3oilor a!oi si &i#i n anul 1787 o biseric n (rgul +ailor.
Acest locas sfnt este n#rt n curte; s!re stra# e o cas mare. ,Aici te-ai nscut tu,
mi &ise o#at tata !e cn# treceam !e #inaintea ei ,si aici a murit maic-ta #u! ce te-a
nscut, se gn#i el. -a nu e ngro!at ,la greci, #ar n cimitirul #e lng &i#urile +ettii
o#i%nesc osmintele unui #escen#ent al 3rnco)eanului
&*2(
.
*nteriorul bisericii are o#oare bogate: ntre ele un foarte frumos e!itaf cusut n Viena n
171D. *n ea st!neste atmosfera #e cucernicie a orto#o2ismului. ,4receasc, i se &icea
fiin#c negustorii care o &i#iserc erau )eniti #in .eninsula 3alcanic si a)eau
sentimente grecesti. .anaiot =ica a fcut bisericii #onatiuni im!ortante ca si alti ctitori
#e origine mace#oromn toti negustori cu )a& si cu a)ere. Au s!ri0init-o ns si boierii
#in (ara :omneasc !ribegiti la 3raso). 3rnco)eanu Vcrestii si alte fete
siman#icoase care mai nainte stteau n 1c%ei si umblau la 1fntul =icolae trecur la
1fnta (reime ale crei catastife nregistrea& #e aci nainte numele unui 1utu
'a)rcocor#at si altii.
.e cn# eram co!il la noi n cas se )orbea mult #e !rocesul romnilor cu grecii !entru
aceast biseric. $ar cu toat argumentatia strns a unc%iului meu *oan ca)aler #e
.uscariu functionar su!erior n 'inisterul cultelor #in 3u#a!esta si cu toat a!rarea
a)ocatului =. 1tr)oiu #in 3raso) gu)ernul #in .esta care nu )e#ea cu oc%i buni
ri#icarea romnilor ##u #re!tate grecilor. $e acum nainte o mn #e greci !roblematici
!use st!nire !e a)erile lsate n cea mai mare !arte #e romni e)la)iosi beneficiin# #e
casele si )enitele consi#erabile ale acestei biserici la care slu0ea !e )remea mea un !reot
cu camilafc a#us #in 4recia.
*storia noastr e !lin #e nstrinri #e a)ere romneasc nct nici aceast ne#rea!t
sentint a +urtii #in 3u#a!esta n-a !utut tine n loc mersul )ictorios al romnismului.
$ois!re&ece ani #u! re)olutia lui (u#or Vla#imirescu negustorii romni #in cetatea
3raso)ului i&butir s-si agoniseasc n !lin centru al orasului un loc !e care construir o
cas #e rugciuni numai !entru ei. *n tineretea mea s-a ri#icat !e acest loc la 1895-189D
n (rgul 4rului si biserica 1fintei A#ormiri. .rim-e!itro! al acestei biserici si efor al
scolii #e lng ea a fost strmosul meu negustorul 4%eorg%e =ica.
*orga marele mester al cu)ntului si-a intitulat scurt si !regnant Sate si "reoti un )olum
#es!re Ar#eal. $e fa!t n satele mici si nec0ite s-a mentinut !o!ulatia bstinas a acestei
!ro)incii romnesti con#us #e slu0itorii altarului. $es!re locuitorii romni ai oraselor s-
a scris !rea !utin. -i merit ns o mai mare atentie si ntre ei cu #eosebire braso)enii.
*n cetatea 3raso)ului n care n-au !utut !trun#e mult tim! sc%eienii au intrat m!reun
cu negustorii greci care nu nsemnau !entru !atriciatul ssesc nici o !rime0#ie cci erau
!utini si n cele mai multe ca&uri trectori si negustori romni. Veacul al FV***-lea si
ntia 0umtate a celui urmtor au nsemnat e!oca #e nflorire a comertului romnesc.
.n la nou&eci la sut #in tot negotul braso)ean era n mini romnesti. ,=egustori si
orase, ar !utea fi titlul unui nou )olum #es!re romnismul #in Ar#eal.
Acesti romni #in +etate se #eosebeau #e cei #in 1c%ei. *n graiul lor se strecurar cu)inte
#e origine german 6!recum sunt mai multe #in cele #ate #e noi ntre g%ilimele8 si
locutiuni mo#elate #u! nemteste iar n obiceiurile lor cte)a m!rumutate #e la sasi. *n
locul antiriului negustorii )eniti #in *m!rtia turceasc mbrcar %aina nemteasc.
,=emtesc, nseamn n ca&ul acesta ,ssesc, #ar mai cu seam ,austriac,. +u Viena
care a)ea o biseric greceasc si o colonie #e mace#oromni 6#in care se ri#icar bogtasi
si mecenati ca 1ina si $umba baroni austrieci si n care un maga&in #in centrul orasului
se numea ,9a !rintul *!silanti,8 negustorii braso)eni a)eau legturi stabile. Viena era
egal cu -uro!a si !entru oas!etii #in .rinci!ate. /n -nc%it Vcrescu a fost !rimit cu
amabilitate la un ,asambleu, #in ca!itala Austriei. "iii negustorilor romni #in 3raso)
stu#iau n secolul al F*F-lea la uni)ersitatea )iene& si unii #in ei se stabilir n orasul
stu#iilor lor ca c%imistul =icolae (eclu membru al Aca#emiei :omne sau #octorul
1terie +iurcu.
*n tabra im!erial a lu!tat la 1848 legiunea #in (ara 3rsei sub con#ucerea lui +ostac%e
1ecreanu !e cn# socrul acestuia 6si strbunicul meu8 mai nainte !omenitul 4%eorg%e
=ica !rimea n casa sa os!italier !e fugarii re)olutionari mol#o)eni 3als Alecsan#ri
1ion si altii. N...O.
/n rsunet !uternic a)use !e )remea !rintilor mei im!uscarea lui 'a2imilian #e
'e2ico nefericitul frate al lui "ran& Sosef. $oar acel btrn ntunecat si cu fata !mntie
care umbla solitar n tineretea mea !rin str&ile 3raso)ului legnn#u-si ca!ul greu !e
!icioarele rnite n tim!ul re)olutiei tribunul #e la 48 A2ente 1e)er la fiecare #ram
nou n familia Jabsburgilor - si au fost multe - murmura: ,.e#ea!sa lui $umne&euB,
+u sasii negustorii #in +etate se nlelegeau #estul #e bine cci erau ca si ei oameni
!ractici si %arnici. $ar ra!orturi mai strnse nu e2istau ntre sasi si acesti )ala%i N...O al
cror lu2 l consi#erau ca o slbiciune #e caracter. +u att mai mult a!reciau ns
,beamterii, si ofiterii austrieci firea #esc%is frumusetea si %ainele romncelor cu care
#ansau gratiosul lancier si !luteau n !asii ma&urcelor si ai )alsurilor lui 9anner si
1trauss.
Vremurile nou nu se !otri)eau ns cu traiul !atriar%al al negustorilor )eniti #in 5rient
ai cror co!ii se n#e!rtar #e meseria !rintilor si se nstrinar #e 3raso). *n a #oua
0umtate a secolului trecut negotul trecu #in minile romnilor n ale armenilor e)reilor
si sasilor care nteleser c te%nica mo#ern cerea o a#a!tare a meto#elor n)ec%ite #e a
face comert.
+n# n (rgul 4rului !e un loc cum!rat #e un negustor romn se ri#ic biserica
1fintei A#ormiri fu ales stilul bi&antin care con)enea cre#intei noastre. 'icul turn al
fata#ei a)ea singura cu!ol ce !trunse n centrul orasului. .lanurile le fcuse un sas #in
3raso) ins!irn#u-se #esigur #e la biserica $omnitei 3lasa #in 3ucuresti. =u era
ntia oar c sasii lucrau #u! gustul musteriilor romni. Argintarii iscusiti stiau bine
cum trebuiau turnate si a#use #in ciocan bi0uteriile si sculele cerute n trile )ecine cei ce
fceau l&i nflorite #e 3raso) !losti #e lemn !recum si olarii !entru ulcioarele #e lut
ars nscoceau figuri 6cerbi si !sri8 care romnilor le !lceau. 'esteri &i#ari sasi erau
a#usi n trile romne ca s ri#ice biserici mari si lu2oase ca acel Vitus-Veit care a fost
c%emat la +urtea #e Arges.
*n stil bi&antin e si biserica unit ce s-a &i#it #u! cealalt /nire cea mare n stra#a
*orga. -a face !arte #in sirul #e cate#rale si biserici !e care neamul le-a ri#icat n
amintirea reali&rii )isului secular. $u! 1918 numrul functionarilor greco-catolici
crescn# cu #eosebire sub +onsiliul $irigent s-a mrit si !restigiul lor. /nitii care erau
numai 778 6fat #e !este 9<<< #e orto#ocsi8 #u! statistica #in 189< cerur o biseric
!entru ei n cea mai frumoas !arte a 3raso)ului.
Aflu2ul romnilor #in alte !rti la 3raso) nce!use ns cu un )eac nainte. +u nflorirea
negotului nu )enir numai mace#onenii ci si romni #in (ar #in ntregul Ar#eal si mai
ales #in m!re0urime. 1i #in 1c%ei coborr n +etate negustori )ec%i si recenti. "ratii
1tnescu care !e )remea mea erau cei mai #e seam comercianti #in +etate erau #e !e
Valea .ra%o)ei marele filantro! =it *uga era originar #e la June#oara 'an#ragiu si
fratii -remias si 1a)u #in 1cele. $intre ru#ele mele mai a!ro!iate #u! mam si bunic
erau )eniti: #in 'ace#onia =ica si !robabil +iurcu; #in 3u&u $ima; #in 1c%ei
Voinescu si "lorian.
$ar nu numai negustori ci #eo#at cu #esc%i#erea gimna&iului la mi0locul secolului
trecut !rofesori - ntre ei si #in 3uco)ina si !rtile ungurene - a)ocati me#ici
functionari #e bnci si alti intelectuali. $u! tat care era a)ocat n 3raso) sunt #in
3ran; #in surorile mamei mele una a fost mritat cu un !rofesor originar #in 1cele alta
cu un a)ocat #in 'untii A!useni stabiliti tot n 3raso) iar alte #ou surori au fost
cstorite cu un 0u#ector si cu alt a)ocat #in +m!ia Ar#ealului si #in :sinarul
1ibiului.
Am citat acest ca& cci el mi se !are instructi) !entru marea !rimenire social ce a urmat
n a #oua 0umtate a )eacului trecut n 3raso) #u! ce &i#urile me#ie)ale au c&ut.
.entru n)iorarea cu snge !roas!t si sntos #e la sate meritul cel mare l au tot
negustorii care n-a)eau numai fete #e mritat ci si o a#nc !retuire a intelectualittii. -i
au fost s!ri0initorii lui 3aritiu si ai 'uresenilor ai ,4a&etei (ransil)aniei, ai gimna&iului
si !rietenii lui 1aguna.
=oii cetteni ai 3raso)ului au contribuit la ri#icarea orasului care #e)eni un !uternic
nucleu romnesc.
.rice!ere artistic cutm ns n &a#ar n cl#irile nou ce au rsrit !e locul tarcurilor
#esc%ise n !artea nor#ic a orasului si n centrul n care au !truns si alte neamuri #ect
sasii. +asele se nalt n mo# firesc #eo#at cu nmultirea !o!ulatiei. $easu!ra &i#urilor
groase se ri#ic al #oilea eta0 sub !ortile boltite se fac n str&ile !rinci!ale !r)lii;
eta0ul !rim n !iat nce!e s fie re&er)at birourilor. +asele a0ung s fie cel mai sigur
!lasament al banului. =oul ti! #e cl#iri asa-numitele ,c&rmi #e nc%iriat, rsar ca
ciu!ercile. -le sunt un fel #e frati buni cu ca&rmile scolile s!italele si cl#irile !entru
oficii !ublice si birouri !e care le )om ntlni cn# )om )orbi #e ,brul, #in 0urul
3raso)ului.
9a acestea )om cuta n &a#ar un stil. .retentia #e a fi ca n alte orase mari o a)eau numai
casele bogtasilor care nu erau !rea cruttori cn# )oiau s fac im!resie si ostentatie cu
a)erea lor. $ar tocmai #eceniile #in urm ale )eacului trecut si anii #inti ai celui !re&ent
au fost si n alte !rti #ect la noi cele mai !utin st!nite #e gust artistic n ar%itectur.
9a casele &i#ite n 3raso) n )remea aceasta rareori )e#em eleganta unei linii si armonie
la !o#oabele unei fata#e !rea ncrcate. +aracteristic e fa!tul c ele nu a!artin sasilor
sobri si cum!tati ci altor neamuri. +asele elegante ale celor #oi 1tnescu n /lita
+l#rarilor una cu me#alioane aurite si !arc%ete coman#ate la Viena 6Jotelul
+ontinental8 casa a)ocatului 4aroiu n /lita Vmii cu fata#a ei !estrit ca a !alatului
1tur#&a #in 3ucuresti casa 1afrano m 1irul *nului sau 'an#el n (rgul 4rului toate
acestea si !robabil si cea #in 1tra#a 1fntului *oan n a!ro!iere #e biseric sunt #in anii
18D4 !n la 19<4.
9a trecerea #in )eacul al F*F-lea n cel #e al FF-lea inginer al orasului era Lertsc% un
brbat luminat umblat !rin lume - fusese si n :omnia un#e a fcut lucrri im!ortante
si a)ea sotie romnc - si cu )e#eri mai largi si mo#erne. 9ui se #atoreste c 3raso)ul are
con#uct #e a!. =umai gustul lui artistic era cam bi&ar. *n /lita Vmii casa 4%it .o!
are un aer #istins #ar cea #e !este #rum &i#it !entru un armean care tinea ,trafic,
a#ica #ebit #e tutun era att #e ncrcat cu #iferite amnunte #e toate colorile nct
semna mai mult cu o !ago# c%ine&easc #ect cu o &i#ire !otri)it ntr-o stra#
braso)ean. +n# s-au cl#it case !e locul ocu!at o#inioar #e .oarta +l#rarilor la
ca!tul nor#ic al str&ii Lertsc% si-a fcut n 1888 o )il cu balcoane si cornise si cu un
turnulet care li!it #e cele trei e#ificii mari fcea im!resia unei locomoti)e ce trage trei
)agoane.
,Vilele, a#ic casele ncon0urate #e mici gr#ini ingri0ite care nce!user s se cl#easc
!rin 3lumna !e 1tra0 !e 9i)a#a .ostii si !e :omuri !trunser si ele n cetatea mrit
!rin 3ule)ar#ul "er#inan#. Am )orbit nainte #e )ila 'aurer si )ila 3aiulescu unul
!refect !e )remea Austro-/ngariei cellalt !rimul !refect #u! intrarea romnilor n
3raso). 1irul #e )ile #in 1tra#a =icolae *orga este o creatie #e #u! ntiul r&boi
mon#ial.
.e tim!ul meu lumea nu era !rea religioas si !rea !utin bisericoas. +rescut n s!irit
!o&iti)ist generatia #in care fceam si eu !arte consi#era religia ca o igien sufleteasc si
mergea la biseric mai mult #in obisnuint. $e aceea nu trebuie s ne mire c n (ara
mrit nu s-a cl#it cate#rala romneasc !roiectat. =umai e)reii care s-au nmultit
mult #e cn# se nfiintase la 18;7 comunitatea e)reiasc au ri#icat un tem!lu n 19<7
n 1tra#a 'uresenilor 6fost a 5rfanilor mai #emult a 1c%eilor8 ntr-un stil s!ecial cu
elemente maurice. Ci#ul fata#ei n crmi# rosie si tencuial alb e att #e nalt nct
aco!er #in stra# cu!ola. +asa #e rugciune #e !e )remea mea rmase fractiunei
orto#o2e.
$es!re biserica cal)in confesiunea celor mai multi unguri )eniti la 3raso) am )orbit
mai nainte #ar n-am !omenit nimic #es!re )irulenta boalei mag%iarismului care
#e)enise acut!e la sfrsitul )eacului trecut cn# au a!rut casele &i#ite n ,stil
unguresc,. Acestea n-au a0uns nicio#at monstruo&ittile unor cl#iri #in +lu0 6ca #e
e2em!lu +amera #e comert8 si mai ales #in 5ra#ea #ar gsim totusi soclul si muc%iile
greoaie #e !iatr necio!lit ,(ulu!anii, - lalelele - !e fata# cu!olele mari la !alate 6ca
cel #e 0ustitie8 si !entru mine nee2!licabile obeliscuri ca cele #e la .alatul #e 0ustitie.
.robabil !rin reactiune a!rur atunci si casele n stil romnesc care #e)eniser mo#erne
la nce!utul acestui )eac n 3ucuresti. +u elemente #in mnstiri conacuri boieresti si
#in cule ele !lceau mult la nce!ut cn# nu se a!licau coloanele groase si scurte !e
care se s!ri0ineau arcurile boltiturilor si la e#ificii mari. Acest stil era frumos numai la
cl#iri fr !ro!ortii mari. *nternatul 9iceului 1aguna &i#it n stra#a .run#ului n 191< #e
ar%itectul braso)ean 4. $usoiu care mi se !are c a fcut si casa a)ocatului =. 1tr)oiu
n 1tra#a +aterinei 6a&i a 3rnco)enilor8 +amera #e comert +asa !rofesorilor si alte
cte)a sunt n stil romnesc.
'ai usor era !entru sasi s gseasc n trile germane mo#ele !entru un stil ,ssesc,.
Jotelul +oroana 9iceul Jonterus banca #e la intersectia /litei +l#rarilor cu 'ic%ael
?eiss n care este ast&i u&ina electric si alte cte)a cl#iri &i#ite mai ales #e ar%itectul
1c%uller se !re&int bine n ansamblul orasului.
+eea ce nu se !oate s!une #es!re casele n stilul mo#ern. Ar%itectii )iene&i gru!ati la
nce!utul acestui )eac n 0urul asa-numitei secesiuni stau si la leagnul acestei #irectii.
$ar ea are r#cini mai a#nci. 1i n ar%itectur a)em o e!oc #e !iatr si #e lemn creia
a!artin toate stilurile enumerate !n acum si o e!oc #e fier si ciment care face !osibile
constructii gigantice ca &grie-norii americani mai nalti #ect (m!a braso)ean.
-2!o&itia #in Viena a a#us ,roata urias,; cea #in .aris #e la 1889 turnul -iffel iar cea
#in 19<< !o#ul Ale2an#ru ce tra)ersea& 1ena a)n# un singur arc. +n# sc%eletul #e
fier a fost um!lut cu crmi&i &i#urile subtiri #e beton armat s-au a#e)erit mai soli#e
#ect cele groase #e crmi# !ermitn# ar%itectului s nalte cl#irea !n la altitu#ini
ametitoare la care te #uceau ns ascensoarele electrice n cte)a frnturi #e minut.
.o!ulatia oraselor a)ea #e aci nainte loc iar confortul acest i#eal nou al omului mo#ern
!utea fi gsit n cele mai mici a!artamente #in ,blocuri,. .e cti)a metri !trati locuinta
a)ea #ormitoare cu camer #e baie sufragerie cu oficiu ,stu#ioul, cu ,#ebaras,-ul
buctria cu camera #e ser)itoare si scar se!arat #e ser)iciu si alte nc!eri minuscule
#ar cu tot ce-ti #oreste inima balcoane alco)uri sere etc. "ata#ele acestor e#ificii n
form #e cuburi sau turnuri #u! nltime au linii #re!te si !reti !e care se rea&im
aco!erisele scun#e nlocuite a#esea cu terase.
5c%iul trebuie fireste s se #e!rin# cu stilul cel nou si cu #imensiunile lui imense n
e2terior minuscule n interior. $ar el a rsrit n mo# organic #in inima si felul #e )iat al
omului mo#ern care are alte obiceiuri si !etrece )remea mai mult n birouri cluburi n
tren automobil si !e )a!or #ect n cas sc%imbn# locuintele si c%iar orasele #e cte
ori se i)este trebuinta fr ca s fie m!ie#icat #e !rea mult calabalc. 5c%iul trebuie s
se m!rieteneasc cu formele nou ale acestor cl#iri !e care nce!e s le gseasc
frumoase #e cn# #ibuirile initiale ale ar%itectilor au #is!rut si la s!iritul !ractic se
a#aug talentul artistic. "ireste acolo un#e ca la 3raso) saltul s-a fcut a!roa!e #intr-o
#at #in e)ul me#iu la tim!ul ultramo#ern contrastele )or fi nc un tim! oarecare
i&bitoare si nu )or 0igni numai !e cel ruginit n tra#itie ci si !e cel ce )rea s )a# o
trecere armonioas #e la o e!oc la alta #e la un stil la cel urmtor. Jotelul Aro care e
unul #in !utinele monumente reusite ale stilului mo#ern n 3raso) st nc !rea i&olat
ntre celelalte case )ecine.
Vorbin# #es!re 3raso)ul cum nc nu era !e )remea mea si cum nu mai era cn# eram
co!il si a#olescent am intrat n oras !e la %otelul Aro un#e a!roa!e toti strinii si #au
ntilnire. Ar fi ca&ul s nc%eiem ntia !arte a acestei crti aici un#e ne-am !omenit #in
nou. $ar ne-a mai ramas o biseric #ac nu un stil s ne ocu!m cu ea mai cu seam c
nu e o biseric oarecare ci 1fntul =icolae #in 1c%ei.
$esi #es!re aceast biseric a)em o monografie )oluminoas si lucrat cu mult
#e)otament #e un fost !reot al ei +an#i# 'uslea nu stim cn# au nltat sc%eienii
lcasul lor sfnt. - mai mult ca sigur c n satul #in a!ro!ierea 3raso)ului a e2istat o cas
a $omnului si nainte #e ,)remea bulgarilor, si nu numai o cruce #e lemn cum !resu!un
unii
&*'(
. Ar fi inimaginabil ca n :sno)ul n)ecinat - la care a0ungi #e-a #re!tul #ac o iai
!rin .oian si cu care nc !o!a 'i%ai a)ea legturi att #e strnse - biserica #e !iatr s
aib gra)at anul 1784 iar la 1c%ei s nu fi fost o biseric.
+n# asea& -minescu e!oca #e aur a ca)alerismului me#ie)al n satira a !atraM 9a o mie
!atru sute. $e atunci sau mai e2act cu un an nainte #e aceast #at este bula !a!al
citat mai nainte n care se )orbeste cu ngri0orare #e o biseric !entru romni greci
bulgari si armeni. +eea ce nsemnea& c !e )remea aceasta 3raso)ul era un centru
comercial im!ortant care atrgea !e ntre!rin&torii negustori le)antini. Aici gseau ei
!untea ce-i lega cu A!usul. -ra ntiul )al mai !uternic #e fugari #inaintea turcilor cruia
i-a a!artinut o )reme si 'ircea.
+n# n locul )ec%ii biserici !robabil #e lemn se fcu la sfrsitul secolului urmtor una
#e !iatr care a fost mrit n curn# cu a0utorul unor #omni !iosi #in (ara :omneasc
si 'ol#o)a legturile cu )oie)o#atele )ecine #e)enir si mai strnse si biserica #in
1c%ei !utu s #e)in gratie munificentii unor #omni cu o )ie solicitu#ine !entru fratii #e
#incolo #e munti un focar cultural #e !rimul rang.
.o&itia 3raso)ului la ntretierea a #ou culturi cea rsritean si cea a!usean se
reflect si n factura bisericii 1fntului =icolae care e un fericit amestec #e #iferite stiluri
sau mai bine &is care ntruneste n sine cele mai #iferite influente si alege cu un instinct
artistic sigur cele mai remarcabile si esentiale trsruri ar%itectonice ce )in #in 5rientul
iubitor #e boltiruri si culori !recum le gsim mai ales n cele #ou !araclise si !recum
erau n !ictura mural intern si e2tern si #in A!usul care se nlta s!re cer cu turnuri
ascutite.
+a la attea biserici si !alate #in strintate a cror cl#ire a #urat un tim! mai
n#elungat la !lanul ntiului ar%itect s-au a#ugat elemente nou care tineau seama #e
gustul tim!ului. 9a ba&a cl#irii stau ns #ou elemente curat romnesti #e mare !ret #e
care au tinut seama ar%itectii #e mai tr&iu: eleganta liniei &)elte ce tin#e s!re nltimi si
!o&itia to!ografic. In !ri)inta acesteia nu se !utea gsi in 1c%ei un !o#is central mai
nimerit si mai romnesc !entru casa $omnului #ect locul ri#icat #in .run# !e care urci
#intr-o !iat larg 6!e care a micsorat-o r!in#u-i #in )e#erea #esftat casa !aro%ial
#e curn# &i#it8 !e o !ant lin. *n #os (m!a )er#e. -a nu e a!stoare ca la 3iserica
=eagr ci ase&at la o #e!rtare !otri)it # tabloului un fun#al fermector si bisericii o
!ers!ecti) !lin #e efect.
+el ce a mrit-o a a)ut )i&iunea unei cate#rale. .ro!ortiile ei sunt im!untoare fr s
fie co!lesitoare. *ntre bisericile romnesti ea are o mrime ca !utine alte afar #e cea #in
3la0 cu mult mai nou si cte)a biserici #in regiunile )estice n stil baroc si afar #e
cate#ralele #e #u! !rimul ra&boi mon#ial.
$es!re conce!tia !lin #e elan a ar%itectilor ce au #at bisericii lui =eagoe 3asarab
!ro!ortiile mrite si stl!ii #e &i# s!ri0initori stau #o)a# turnurile numeroase si
elegante. *n o!o&itie cu 3iserica =eagr afar #e turnul cu ceas #easu!ra !ortii #e la
intrarea !rinci!al mai are un turn mai nalt !este cor!ul bisericii; si lng fiecare #in
aceste #ou turnuri !recum si lng cel al !araclisului #e la a #oua intrare mai sunt
cte)a turnulete ncon0urtoare care toate la un loc fac iarsi n o!o&itie cu 3iserica
=eagr ca aco!erisul #e tigle s #is!ar a!roa!e #e tot si s nu )e#em #ect tabla argintie
a turlelor ascutite ca niste sgeti ce m!ung norii. -le &)elte si a)ntate ar !utea
m!o#obi o biseric gotic cu ferestre lunguiete si subtiri #ac arcurile acestora nu ar
tr#a alt e!oc.
9a terminarea acestei cl#iri monumentale - !entru )remile #e atunci si m!re0urrile #e
la noi - au contribuit #eo!otri) munificenta unor #omni !iosi si a unor locuitori #arnici
#in 1c%ei ca si a unor negustori cu frica lui $umne&eu fcn# !osibil terminarea ei si
nfrumusetn#u-i interiorul. /n fiu #e comerciant romn #in 3raso) lucra cn# eram
co!il !e niste sc%ele ce mi se !reau foarte nalte la un 1fnt =icolae frumos si bln#
!recum erau toate !icturile lui 'isu .o! influentat #e !ictorii )iene&i ai )remii. $ar
colorile lui n-au re&istat tim!ului.
+el mai romnesc #intre sfinti 1fntul =icolae a fost la 3raso) si un sfnt iubitor #e
carte #ar si un nfocat a!rtor al #re!tei cre#inte.
=u mult #u! moartea lui Jonterus romnii #in 3raso) i-au imitat !il#a. 9a sfrsitul
)eacului al FV*-lea s-a #esc%is #e !o!a 'i%ai scoala romneasc 6!rima #e care a)em
cunostint sigur8
&*)(
#u! ce cu sais!re&ece ani mai nainte el tra#usese m!reun cu
!o!a *ane marea !vang#elie cu nvttur ti!rit #e +oresi. $eci carte scoal
romneasc si ti!ar. 3raso)ul are meritul #e a fi fost nce!torul !entru cele #ou #inti si
cel mai acti) continuator al crtilor ti!rite.
.rin toate trei sasii braso)eni care a)eau nsufletirea !rimei generatii #e a#e!ti ai noii
n)tturi a#use #e a!ostolul lor #ar a)eau si s!iritul negustoresc care le s!unea ce
afacere rentabil era noul mi0loc #e ras!n#ire a crtii !rin in)entia lui 4utenberg s!erau
s cstige !e romni !entru luteranism. N...O
:omnii #in 1c%ei au rmas #re!t-cre#inciosi !recum !este mai bine #e un )eac cn# s-
a rs!n#it la noi unitia ei au fost cei mai )a0nici a!rtori ai orto#o2ismului ar#elean.
.reotii luminati #e la ,1fntul =icolae, au tinut !ie!t tuturor atacurilor catolicismului si
ntre ei au fost unii care au stiut suferi cu brbtie !entru cre#inla lor.
-i simteau c lu!tn# !entru biserica strmoseasc a!r nationalitatea lor. +n# n
tineretea mea cau&a romneasc nu gsea la 1ibiu un ocrotitor #estul #e )igilent n
mitro!olitul 'iron :omnul tot braso)enii erau cei ce n sino# a)eau cura0ul s-l trag la
rs!un#ere.
:omnii braso)eni au a)ut tot#eauna calittile #ar si #efectele neamului. 4enerosi #in
fire ei au fost ca!abili s se nflcre&e !entru fa!te mari #ar n-au !rea stiut s struie n
ele si le-au uitat a#esea cn# #e&binrile ntre ei - mai ales cele #e la 1f. =icolae - li se
!reau mai !asionante si mai im!ortante.
9i!sa #e ori&ont creat #e muntii ce le nc%i#eau si lor cm!ul )e#erii se resimte mai cu
seam n in#iferenta lor fat #e arte afar #e o serioas !rice!ere mu&ical la co!iii #e
negustori cu o e#ucatie ngri0it #e mai multe generatii. 3raso)ul n-a a)ut n ar%itectur
si scul!tur mai !e nimeni !ictorul 'isu .o! st mai mo#est alturi #e mu&icianul 4%it
$ima iar !oeti si scriitori ca *. +. .antu si -caterina .itis sau 'aria 3aiulescu #in tim!ul
meu sunt numai talente minore. +ele mai #e seam !ersonalitti culturale !e care le-am
a!ucat eu 6sau au lucrat !e )remea !rintilor mei8 erau )enite la 3raso) #in alte !rti 6sau
se trgeau #in !rinti sositi la 3raso) #e aiurea ca !oetul 1t. 5. *osif8: 4. 3aritiu An#rei
'uresianu *. 9e!#atu 4. 'unteanu A. 3rseanu V 5nutiu C. 3rsan s.a. 3raso)eni
au fost ns cei trei frati 3og#an *oan 4%eorg%e 6$uic8 si Ale2an#ru.
+t #e !utin simte braso)eanul ne)oia #e a lua contact nemi0locit cu artele se )e#e #in
fa!tul c n acest oras. care are a&i o !o!ulatie #e !este o sut #e mii #e suflete nu e2ist
un teatru. A li!sit n toate tim!urile o re)ist romneasc mai #e seam iar orc%estra
orasului #u! o acti)itate #e multi ani a fost lic%i#at...
Biserici si stiluri
1coti mna !e fereastr si constati: !lou. (e uiti la cerul !e care se strng nori
ameninttori: are s !lou. *ntri n cas u# !e %aine: a !louat. .loaia fenomenul !e care-l
aste!ti sau l constati are ca )erb trei forme #iferite !entru cele trei ,tim!uri, !re&entul
)iitorul si trecutul. .entru !re&ent si )iitor ntrebuintm #e obicei cte o singur form
cci cel #inti e !rea scurt iar al #oilea necunoscut iar la trecut nu se face nici o
#eosebire ca form )erbal #ac ,a !louat, ieri sau toat )ara trecut sau !e )remea
!oto!ului lui =oe.
$atarea e2act a unui e)eniment trecut este #in tim!uri cu mult mai nou #ect limba
noastr. =e)oia #e #istinctie este a omului !rogresat !e cn# limba lui a rmas la
formele str)ec%i. 3trnele #in neam cn# )orbeau #e un e)eniment trecut &iceau -
cum &ic trancele noastre nc si ast&i - ,cn# a r!osat bunica, sau ,cn# s-a mritat
Anica, sau ,cn# eram nsrcinat cu =icolae,. Astfel #e ra!ortare la e)enimente n
strns legarur cu neamul nasteri cununii si morti nu are !reci&ia crtilor #e la starea
ci)il ci cores!un#e felului nai) #e #atare al omului sim!lu si al graiului nostru: !e lng
!erfectul ,a !louat, a)em im!erfectul ,!loua, si mai-mult-ca-!erfectul ,!louase,.
Asa am fcut si noi. *n ca!itolul ,e urmele trectului am constatat numai c ,a !louat,.
+n#M *ntr-un trecut n#e!rtat care a lsat urme #ar fr !osibilitti #e #atare mai
e2act. *n ca!itolul #es!re ntriturile 3raso)ului eram la mai-mult-ca-!erfectul
,!louase,. Ci#urile stau !n a&i mrturie #es!re strile #e atunci #ar nu mai au alt rost
#ect cel #e monumente istorice. 9i s-a #at alt ntrebuintare #ect cea !e care o a)eau la
origine: !reti ai unor maga&ii #e mrfuri o !o!icrie un !atinoar sau - sic transit glona
mun#iB - n turnul #e !e $u!&i#uri se atrn la uscat salamul !roas!t #e !rim)ar a lui
'ut&ig si 1lamine>.
*n ca!itolul !e care l nce!em am a0uns la im!erfect. .reci&iunea n tim!ul trecut o )om
face !rin ra!ortare la alte ntm!lri contem!orane: ,!loua cn# a )enit,. 3isericile
naintea crora ne )om o!ri nu se stie tot#eauna !recis cn# s-au &i#it.
$ar nici nu im!ort #ata e2act. A0unge cea care se !oate stabili n linii mari si !e care o
in#ic stilul lor.
=oi nu scriem un g%i# nu )om enumera #eci toate casele sfinte ale 3raso)ului nsotin#
cu o stea sau #ou stele !e cele mai im!ortante !e care cltorul grbit trebuie s le
)i&ite&e. 1i ele sunt urme ale trecutului; #ar s!re #eosebire #e cele #escrise n ca!itolul
!rece#ent ele au si ast&i un rost cci n ele ne nc%inm si acum. .reotii care slu0esc n
ele !oart nc mbrcmintea #in alte )remuri in#iferent #ac sunt catolici sau #re!t-
cre#inciosi. -i sunt singurii care se mai mbrac si a&i n %ainele lor lungi !urtate #e
brbati n antic%itate si n e)ul me#iu N...O. :e)eren#a nu e o %ain #e ceremonie
mbrcat numai #e cei ce sunt n functiune ca la !reotii luterani sau la unii #emnitari #in
A!us cu talare ci e o mbrcminte obisnuit mostenit #in )remuri #emult trecute.
+ea mai )ec%e biseric #in 3raso) cunoscut nou e cea #in 3raso)ec%i #e la
3artolomei. $atea& #e la nce!utul secolului al F***-lea cn# stilul gotic nu era nc
st!nitor nici n trile a!usene
&)0(
. +olonistii sasi nc nu erau #e!rinsi cu el #ar o
!articularitate !trunsese si n stilul roman n care-si cl#eau casele sfinte: n locul
arcurilor #e la ferestre gsim ogi)ele. Arcul frnt la mi0loc n ung%i ascutit !lcea si la
noi nct l gsim si la ferestrele bisericilor lui 1tefan cel 'are. $ealtfel tocmai n
regiunile :inului si 'oselei #e un#e au )enit colonistii sasi a coe2istat mai mult tim!
stilul roman cu cel gotic.
+eea ce ne bate la oc%i !ri)in# aceast biseric sunt trei !articularitti. 'ai nti #ac ar
fi &i#it-o romnii ar fi ase&at-o !robabil !e $ealul 1!reng%iului nu la !oalele lui ca s
#omine toat m!re0urimea cum se cu)ine ,casei lui $umne&eu,. *ntr-o asemenea !o&itie
nltat biserica !oate fi mic ca cele mai multe n satele si orasele romnesti cci ceea
ce nu fac !ro!ortiile face ase&area ei.
$es!re locul bisercii #e la 3artolomeu am )orbit mai nainte si #in el am #e#us asu!ra
mutrii 3raso)ului. 3iserica a0unse la ca!tul 3raso)ului n loc s fie !recum am fi
aste!tat n !o&itie central. =-am !omenit ns #e mrimea ei si #e li!sa celui #e-al
#oilea turn. "a!tul c e att #e mare - are o lungime #e D< #e metri mai mult ca oricare
alt biseric #in (ara 3rsei afar #e cea =eagr - tr#ea& im!ortanta 3raso)ului nc
#e la ntemeierea lui. 5r#inele clugrilor catolici #in A!us si c%iar !a!a tineau seama #e
lcasurile sfinte ri#icate #e colonisti n tri n#e!rtate si le sub)entionau. $ac n
3raso)ec%i ar fi fost #e la nce!ut numai o ase&are rural biserica nce!ut scurt tim!
#u! coloni&are n-ar fi a)ut #imensiunile 1f. 3artolomei.
1i fa!tul c al #oilea turn nu s-a mai ri#icat !oate fi un in#iciu c oamenii cu stare #in
3raso) se mutaser toti #in 3raso)ec%i n +etate un#e trebuia &i#it o biseric nou.
$in !unct #e )e#ere strategic locul noului 3raso) era cu mult mai !otri)it !entru a fi
a!rat #ect 3raso)ec%iul un#e cetatea #e la 1!reng%i se a#e)erise !rea slab ca s
re&iste mongolilor. $in !unct #e )e#ere e#ilitar ns el era mai !utin !otri)it (m!a
acest !rete )er#e si #re!t !ier#e #in ma0estatea lui cn# e !ri)it !rea #e a!roa!e si taie
cu umbra ei orice a)nt si !ers!ecti) N...O.
'arele incen#iu #e la sfrsitul secolului al FV**-lea a cau&at mari stricciuni cate#ralei
#in centrul orasului. *nnegrit #e fum i s-a &is #e atunci nainte 3iserica ,=eagr,.
=umele acesta i s-ar !otri)i si fr s fi fost !ra#a flcrilor cci !iatra #in care e &i#it
nisi!oas si usor #e cio!lit are o fat ntunecat. =u seamn nici cu marmora alb a
$omului #in 'ilano nici cu !iatra tram#afirie care # cate#ralei #in "reiburg im
3reisgau acel unic as!ect #esftat. "ocul care n !atru ceasuri a mistuit !artea cea mai
mare a 3raso)ului un an #u! ti!rirea %i$liei lui 1erban Vo# a #istrus !entru
tot#eauna n mare !arte )i&iunea initial a ar%itectului acestui monument #e art gotic.
A!roa!e un secol biserica cu %ramul 1fintei 'rii rmase ruinata cu aco!erisul nruit si
#res numai cu scn#uri ca s nu !lou n casa $omnului. +n# n ultimul sfert al
)eacului al FV***-lea un nou aco!eris #e tigle fu fcut acesta nu mai a)ea !ro!ortiile
celui )ec%i care lsa libere galeriile laterale ca s se )a#a bine #antelria !ietrei cio!lite
ci cu!rin#ea sub c!riori uriasi oto)a toat biserica. 9a o lungime #e 84 #e metri si o
ltime #e 78 #e metri a)em o nltime #e 4; #e metri a aco!erisului !e un &i# #e ;1 #e
metri #e nalt; turnul #e D9 #e metri abia #e!seste nltimea &i#ului cu aco!erisul.
Aceste cifre arat singure c !ro!ortiile acestui e#ificiu nu sunt #in cele mai fericite.
$ar focul #in 1D89 care a #istus si )itraliile ferestrelor - n locul crora sasii #in 3raso)
s-au multumit cu cte)a geamuri colorate la !oart - nu )a fi )ino)at #e toate #efectele
acestei cl#iri. +once!ut asa #e mare !oate crescn# c%iar n tim!ul ct se ri#ica
aceast cate#ral #e!sea !osibilittile materiale !re)&ute n !lanul initial. 'ulte #in
!o#oabele ar%itecturale caracteristice stilului gotic tr&iu li!sesc !recum li!seste si turnul
al #oilea. +el rmas sting%er n-are nici nltimea nici a)ntul turnurilor gotice. *n cei
!este o sut #e ani ct a #urat &i#irea - la !oarta su#ic e nsemnat anul 1477 ceea ce
#o)e#este c abia atunci se terminaser amnuntele cl#irii - )or fi fost cte)a cutremure
#e !mnt - n secolul al FV*-lea snt mentionate sa!te - care )or fi tiat c%eful
cre#inciosilor s ri#ice !rea sus turnul si s-i #ea o form !rea ascutit. +ontraforturile
foarte !uternice n !artea su#ic a bisericii )orbesc si ele #e s!irirul !re)&tor al
braso)enilor.
*nteriorul cate#ralei a fost refcut #u! cutremur. Aici s-a unit efectul !ro#us #e
!ro!ortiile mrete ale stilului gotic cu formele !line #e gratie ale barocului ce era !e
atunci st!nitor. .uritatea stilului initial a #is!rut #ar ea a fost nlocuit cu o conce!tie
creia nu-i li!seste bunul gust artistic. 1tl!ii ce sustin bolta se nalt ca la monumentele
gotice s!re cer si !ortalele au ornamentatia frumoas a goticului tr&iu. "rumoas e mai
ales ,!oarta #e aur, #e la nor#.
A!roa!e tot att #e nefast ca marele incen#iu a fost #in !unct #e )e#ere artistic
:eforma. =oua n)ttur a lui 9ut%er a !rins r#cini a#nci la sasii realisti si
neturburati #e o fanta&ie !rea )ie. /n nou foc i&bucni cu )!aia nutrit #e emulatia si
e2agerrile no)icilor. .este )ec%i fresce se asternu )arul ,curtitor,; statuile fur scoase
#in interior o#oarele grele #e metal !retios lucrate cu rb#are #e argintarii iscusiti
braso)eni fur to!ite n cu!toare ca s #ea material !entru monetele ce se bteau c%iar n
3raso) iar o#0#iile scum!e a0unser !ra# moliilor. Abia au sc!at 77 #e obiecte ce
formea& a&i te&aurul bisericii !otire sfesnice lingurite si alte scule !retioase ntre care
si asanumitul ,!otir al maleficantilor, #in care se ##ea nainte #e a fi e2ecutati sfnta
cuminectur celor con#amnati la moarte.
.rocesiunile !om!oase catolice #is!ar. +a!elele #in 0urul 3isericii =egre se transform si
sunt ntrebuinlate !entru sco!uri !ractice iar n locul lor rsare ,cartierul latin, al
scoalelor. +a!ela 1fntului 9aurentiu care mai !stra si #u! incen#iu cte)a fresce !e
!eretii interiori #e)eni maga&ie #e mrfuri.
$ac i&butim s #omolim !atriotismul local si s !ri)im 3iserica =eagr cu oc%i ce au
)&ut si a#mirat si alte monumente gotice )e#em c mrimea ei nu com!ensea& unele
li!suri si #efecte care nu sunt toate a#use #e incen#iul cel mare ci unele se #atoresc
conce!tiei initiale sau s!iritului #e economie al burg%e&ului braso)ean.
$easu!ra intrrii !rinci!ale nu gsim ro&eta mare cu )itralii multicolore care s
rs!n#easc o lumin )ariat n interior. .ortalul !rinci!al e a!sat si scun#. "erestrele
care !uteau fi mai mari !entru c &i#urile #in care s-au tiat sunt s!ri0inite !e #inafar #e
contraforturi !uternice nu au lungimea ce contribuie la im!resia #e a)ntat si &)elt
caracteristic monumentelor gotice ng%esuite ntre case ca n ca&ul 3isericii =egre.
1fintii #e !iatr si ornamentele scul!turale e2terioare mncate #e )reme nu au fost
scul!tate #e cio!litori cu o imaginatie !rea )ariat. 'onstri si balauri ce scui! a! #e !e
aco!eris !robabil n-au e2istat nicio#at. +n# gresia !rea moale a s!at guri n !iatra
&i#urilor blocurile #e stnc n-au fost nlocuite cu altele mai tari ci #esc%i&n#u-se la
3raso) o fabric #e ciment !rintii orasului a)ur nstrusnica #ar economicoasa i#ee s
nlocuiasc cu ciment !iatra mncata #e )reme.
Asemenea i#ei mesc%ine au a)ut si strmosii lor cn# li s-au is!r)it banii si li s-a rcit
entu&iasmul ca s ri#ice al #oilea #in turnurile !roiectate. Atunci s-au multumit cu unul
si acesta mai mic #e 0umtate. Acolo un#e se termin aco!erisul bisericii se is!r)este si
&i#ul turlei.
1i alte #omuri gotice au numai un turn n loc #e #ou cum le )isase ar%itectul; si n alte
orase turnurile n-au a0uns la nltimea intentiei celui ce le !roiectase fr s tin seama #e
!aralele multe !e care le reclam ri#icarea lor; #ar nu cre# s fie multe #e !ro!ortiile
celei #in 3raso) la care s nu )e&i #ect &i#uri si aco!eris. .recum (m!a a!as asu!ra
orasului asa a!as aco!erisul asu!ra bisericii cci i li!sesc turlele ca niste sgeti s-i
#ea a)nt iar turnul actual n !atru muc%ii ce se sfrseste la 0umtate #e #rum !are c e
m!rumutat #e la o biseric #e sat sseasc si e !arc frate bun cu (urnul =egru #e !e
:omuri.
*n interiorul elegant boltit au sc!at #e rigi#itatea luteranismului cte)a !o#oabe
scul!turale si o fresc ce ne !ermite s bnuim c !e )remea cn# biserica era nc #e rit
catolic arta !us n slu0ba casei $omnului ar fi luat si la sasii #in 3raso) o #e&)oltare
mai mare iar !ictura nu ar fi a)ut re!re&entati abia n #eceniile #in urm ale )remii
noastre. -a ar fi fost !robabil continuat n gustul a#us #in !atria german #in care au
rsrit ganiile unui 9ucas +ranac% $Trer sau 4rTne@al# fr gratia si armonica
#esftare a !ictorilor italieni contem!orani cu ei #ar cinstit si serioas cu amnuntele
stu#iate si meticulos muncite cu un #esen constiincios si cu acea c%inuitoare urmrire a
unei i#ei fun#amentale transcen#ente.
3raso)enii ar fi a)ut si urmasi ai acelui ,la!ici#a, !omenit #e #ocumente iar la sfrsitul
secolului trecut cn# au %otrt s ri#ice o statuie lui Jonterus la concursul !ublicat - la
care s-a !re&entat si +. 1torc> #in 3ucuresti - coman#a n-ar fi luat-o scul!torul berline&
cu nume 1can#ina) Jarro 'agnussen. 1taruia #e&)elit n 1898 cu oca&ia a cinci sute
#e ani #e la nasterea marelui reformator 6care se nscuse n /lita =eagr8 arat cu mna
ntins s!re scolile ,latinesti, #in fat !rin care n)tatul umanist )oia - si a i&butit - s
ntreasc noua n)trur religioas. .e niste bassoreliefuri se )e#e !rima ti!ografie !e
care el a nfiintat-o la 3raso) si n care a ti!rit si #iaconul +oresi crti romnesti si
sla)onesti. 1i o carte religioas greceasc se s!une c ar fi fost im!rimata aici. N...O.
+n# la serbrile m!reunate cu #e&)elirea statuii se a#unar la 3raso) sasii recunosctori
#in tot Ar#ealul n corte0ul im!o&ant !rin numrul !artici!antilor mbrcati n mare !arte
n costume str)ec%i !rin linistea gra) si solemn ca si !rin or#inea ce fu !strat
!seau alruri Se>elius 1er)atius si "abritius strne!otii lui Se>el $ieners si 1c%mi#t
iscusiti mestesugari. *nsusi marele Jonterus si latini&ase numele cci el se numise n
tinerete Jonter cu)ntul ssesc !entru ,soc,.
$ar #ac luteranismul a fost cau&a li!sei #e !o#oabe #in interiorul bisericilor ssesti la
3raso) gsim totusi ce)a ce nu a fost a#us #in tara #e bastin ci #in 5rientul !olicrom cu
care sasii au stat n legturi comerciale. 1unt co)oarele orientale #eosebit #e !retioase si
care tr#ea& un gust rafinat la cei care le-au cum!rat sau le-au !rimit ca &log #e la
#omnii sau boierii refugiati la 3raso). $in 119 bucti cele mai multe sunt #in Asia 'ic
6nu !ersane8 #eo!otri) #e frumoase n culori si ca #esen. *ntre moti)ele lor unul !e
care l re!ro#ucem si noi n fotografie se numeste #e colectionari ,transil)an,. +n# la
&ile mari ele m!o#obesc galeriile interioare ale 3isericii =egre - si cea #e la 3artolomei
si 1f. 'artin #e !e 1tra0 au cte)a co)oare orientale #e !ret - bogtia si )ariatia culorilor
e a!roa!e tot att #e strlucitoare ca a )itraliilor 1fintei +a!ele #in .aris.
/n amnunt semnificati): !e cn# eram co!il nu se stia nimic #e aceste co)oare si #e
)aloarea lor. -le erau tinute fr gri0 si n mare !arte #eteriorate. A trebuit s )in la
3raso) #in ntm!lare un cunosctor #in Viena ca s le #esco!ere n 189D si s atrag
atentia braso)enilor asu!ra bogtiilor artistice !e care le !ose#.
1i mai are 3iserica =eagr #ou lucruri #e care braso)enii suns mn#ri cu #re!t cu)nt.
Amn#ou se #isting nainte #e toate !rin mrimea lor. 1e )e#e c !ro!ortiile acestea au
fost !e gustul sasilor care au nce!ut cl#irea n secolul al F*V-lea ca si al celor #in
trecut. A#miratia !entru lucrurile ,colosale, este !robabil a#us #in )ec%ea lor !atrie.
' gn#esc la minunata org cu nu mai !utin #e 4<<< #e te)i care a fosc cl#it n 1879
n locul celei mici care a c&ut 0ertf incen#iului #e la 1D89. :omneste braso)enii i &ic
,organe, neologism ntrebuintat nc #e +oresi. 9a orga cea nou cnta n tineretea mea
organistul 4eifrig )enit #in 4ermania. 'ai tr&iu l urm acel mu&ician subtil si !lin #e
!oe&ie :u#olf 9assel care se refugia singur cu cte un ele) ce misca foii uriasi n
linistea bisericei ca sa cnte nemuritoarele si sa)antele fugi #e 3ac%. +a neostoitul cantor
#e la biserica 1fnrului (oma #in 9ei!&ig el se lsa furat #e farmecul unor im!ro)i&atii
ce fceau !e iubitorii #e mu&ic curat s se a#une n curtea 3isericii =egre si s asculte
!e cel ce nu a)ea i#ee #e !re&enta lor.
$in turnul greoi si scun# care semna asa #e !utin cu turnurile gotice ale cate#ralelor #in
Viena sau +olonia rsuna la &ile mari si festi)e !recum si aunci cn# un cre#incios #e
seam era #us la cimitir un glas gra) si sonor care ti mngia urec%ea si te fcea s te
o!resti s-l asculti !lin #e e)la)ie.
3unic-mea care s-a nscut n anul mortii lui =a!oleon 3ona!arte !o)estea c urcarea
,boancnului, a acestui clo!ot urias n turn s-a fcut cu foarte mari greutti si a trebuit
s se construiasc un car anume care s su!orte greutatea lui #e !este o sut #e m0i.
+lo!otele 3isericii =egre au fost turnate #e mai multe ori #in nou n cursul )eacurilor;
cel mare a !strat tonul su gra) si frumos #e cn# a fost turnat ultima #at.
$e la uni)ersittile germane mai ales #in 9ei!&ig si (ubingen !e un#e au trecut mai toti
!reotii si !rofesorii sasi #in 3raso) au a#us stu#entii lor !e )remea lui "ic%te uniforma
#e catifea neagr si c%i!iul rotun# si albastru !urtat n )rful ca!ului lor blon#. N...O
*nfluenta german a )enit la noi !e #ou ci. /na este n legtur cu luteranismul si
!orneste #e acolo #e un#e )eneau si !oe&iile lui 1c%iller si 4oet%e mu&ica lui 3ac% si
1c%umann crti si re)iste #ar si %aine ru croite si mncri fr gust cu acelasi sos la
toate fri!turile. +ea #e-a #oua e cea austriac si catolic cu teatrul si o!ereta )iene&
)alsurile lui So%ann 1trauss si gratia unui 'o&art si JaH#n cu ofiteri ferc%esi ce
n)rteau #oamnele n tact #e trei !trimi si !uneau lumea la cale !rin cafenele cu 0urnale
#e mo# !r0ituri #elicioase si ,c%ifle, si fran&ele rumene.
Aceast influent austriac a sosit #eo#at cu generalul cu nume italian ce a or#onat s se
#ea foc 3raso)ului la sfrsitul )eacului al FV**-lea scos #in srite #e li!sa #e orice
bun)oint si os!italitate la cettenii orasului
&)1(
. -l nu !utea suferi ca niste burg%e&i
n#rtnici s nu !rimeasc bucuros ime#iat #u! alungarea turcilor #inaintea Vienei !e
cel ce re!re&enta o mare !utere. 1i nu !utea )e#ea cu oc%i buni el catolicul acest cuib al
luteranismului. +e-i !sa unui ostas c ar# si crtile a#unate cu atta tru# #e Jonterus n
biblioteca bogat n incunabule care se numea ,librrie, ca la Venetia cea #in .iata 1f.
'arcu.
+eea ce au fcut cu mnstirile si ca!elele catolice luteranii cn# au trecut la :eform
fcur acum ie&uitii !uternici incuibn#u-se n 3raso). *ncen#iul crut bisericuta #in
/lita Vmii care fu &i#it #in nou n anii 1775-178;. .este #rum era alt ca!el iar n
1tra#a 1f. *oan fu refcut mnstirea catolic naintea creia este si a&i crucifi2ul cu
Jristos scul!tat n lemn. 1ub st!nirea luteran ea ser)ise #e %ambar.
=oua biseric catolic ce re!re&int si ca stil era nou a#us #e austrieci la 3raso) nu e
unul #in monumentele n stil baroc care s te im!resione&e !rin #imensiunile lui si !rin
bogtia !o#oabelor. $ar linia ei si mai ales felul cum a fost ase&at ntre case cu o fata#
ce intr #iscret #in alinierea str&ii si cu cele #ou ane2e laterale ce formea& un ung%i cu
aceast linie tr#ea& gustul ales al ar%itectului #esigur )iene&.
'ai mult #ect e2teriorul te im!resionea& interiorul cu bogtia #e colori a !icturilor si
)itraliilor si atmosfera tainic ce st!neste aici. 3iserica cu %ramul 1f. .etru si .a)el e
singurul monument #e ar%itecrur baroc !e care-l remarci n 3raso).
1tilul cel nou care s-a re)rsat #in 1!ania trecn# !rin "ranta lui 9u#o)ic al F*V-lea si
!rin 4ermania rmas catolic cu !o#oabele lui rs!n#ite #in belsug si n mo#
ostentati) a!are la noi #iluat si nu mai are mult #in ceea ce se )e#e n Viena sau n
.olonia bogat.
5stasii generalului austriac #e la sfrsitul secolului al FV**-lea !rimin# or#inul s
incen#ie&e orasul l-au e2ecutat mai mult #ect constiincios. 1e )e#e c nici ei nu
gsiser o !rimire !rea cl#uroas #in !artea sasilor. 'a0oritatea caselor au ars atunci
nct nu mai stim cum erau nainte. $at fiin# caracterul conser)ati) al braso)enilor a)em
#re!tul s !resu!unem c ele au fost refcute asa cum erau nainte. 1e s!une n#eobste c
si acestea sunt &i#ite n stil baroc ceea ce e a#e)rat numai ntru ct nici 3raso)ul nu a
!utut sc!a fr influenta felului #e a cl#i case a0unsese tocmai !e atunci la mo#. +e)a
#in liniile barocului #ac nu tot#eauna se recunoaste si n fata#ele braso)ene mai ales
cn# ele nu se m!otri)eau s!iritului #e economie al locuitorilor si cn# sunuo&itatea nu
ofensa realismul lor. +a si cu cele mai multe !rimrii ale oraselor )ec%i ce trebuiau
mrite cu tim!ul - si a#aosele se fceau n gustul si stilul e!ocilor mai noi - asa s-a
ntm!lat si cu 1fatul #in mi0locul !ietii. .e la 1774 cn# a0unse si el n sfrsit s se
refac #u! !agubele marelul foc i se a#ug frumoasa loggie n stil baroc #in !artea #e
nor# !rin care urci la eta0 si care se )e#e si n fotografia !e care o re!ro#ucem.
$ar aceste a#aosuri si amnunte !rin care se fceau concesii gustului ce strbtuse #esi
mai tr&iu si la noi ne #au tot att #e !utin #re!tul s )orbim #e case baroc n 3raso) !e
ct nu gsim re!re&entat aici nici stilul anterior al :enasterii. .ri)iti la VenetiaB .alatele
gotice #e !e +analul 'are alternea& cu cl#irile #in e!oca :enasterii si cu s!len#oarea
bi&antin a bisericii 1f. 'arcu. =ici c%iar faimosul maur al lui 1%a>es!eare n-a trecut
#egeaba !rin orasul lagunelor. $esigur c 3raso)ul nu sufere o com!anatie cu Venetia
#ar ca s ntelegem bine un lucru nu stric s ntrebuintm colorile cele mai stri#ente. 9a
urma urmelor negustorii braso)eni au fost nu o #at n acest )estit centru comercial. $ar
ei )e#eau numai marfa nu si !alatele negustorilor.
9a Venetia si n multe alte orase #es!re care )om mai )orbi 6cci )rem s !unem n
a!licare meto#a com!arati) !e care o lu#am n ca!itolul nti8 )e#em re!re&entate
multe stiluri care se !re&int cu toate sau cu cele mai caracteristice note nct si !rofanul
le #eosebeste fr gres. (ot astfel la "lorenta nu-ti trebuie g%i#uri si manuale #e istoria
artelor ca s recunosti !uritatea stilului :enasterii. 9a 3raso) ns ntre goticul 3isericii
=egre si barocul celei catolice :enasterea a trecut fr urme a!reciabile. $e unele cl#iri
se s!une c a!artin acestui #in urm stil n#eosebi #e .o#ul 3tusilor. +u oarecare
bun)oint se !oate acce!ta aceast !rere #ar abia cn# faci o com!aratie ntre el si
ntre .ala&&o .itti #in orasul #e !e malurile rului Arno )e&i ce )a s &ic ,renastere, si
,stil,. *ar .itti nu era un aristocrat nu fcea !arte #in elita social a "lorentei ci un
cettean #in clasa mi0locie ntocmai ca A!!olonia Jirsc%er sotia acelui 9u>as Jirsc%er
cruia +oresi i &icea Jr0il. -a )oia s #ea negustorilor braso)eni o mare %al #e
)n&are cu un trg !ermanent #e mostre. +a sibianc ea a)ea )e#eri mai largi #ect
com!atriotii ei braso)eni ncit se !oate c%iar s fi a!reciat n oarecare msur si !artea
artistic a cl#irii.
$ac ntre stilul gotic si baroc al celor #ou biserici #in centrul 3raso)ului au trecut
)eacuri fr s recunoastem e#ificii &i#ite n alt stil cau&a este #ar numai n !arte li!sa
#e cl#iri monumentale. $n# bisericii lor niste #imensiuni neobisnuite sasii n-au mai
a)ut trebuint #e alte biserici. Abia n suburbii se mai gsesc cte)a #intre care bisericuta
luteran #in 1c%ei si cea #in 3lumna care #atea& abia #in secolul al FV***-lea.
Amn#ou cu ornamente e2terne n tencuiala turnurilor care tr#ea& gustul !entru stilul
atunci la mo# rococo. $ar nici acest stil mult a!reciat #e austriecii )eniti la 3raso) nu
are nici un singur re!re&entant #e seam un monument mai mare care s-i fac onoare.
4sim numai ta)ane #e stuc mai ales n casele mari romnesti #in 1c%ei c%enare la usi si
ferestre si linii a)ntate n tencuiala fata#elor ca la fosta ,:e#ut, care a#uc aminte #e
coloraturile !rima#onei n cutare arie #e 'o&art.
.ri)iti 1fatul singura cl#ire monumental #in centrul 3raso)ului. A fost la nce!ut un
turn care !&ea !o#ul grlei ce trecea !e aici. $in acest turn se !utea su!ra)eg%ea si
!run#isul #e ,sub buciumi, !e care cresteau mrcini. *n turn si a)ea locul si cel ce tinea
or#inea trgurilor.
9a nce!utul secolului al FV*-lea 7< #e mesteri &i#ari au lucrat la facerea turnului mai
nalt - !este 55 #e metri - si la cl#irea #in 0urul lui care a)ea s #e)in !rimria
3raso)ului. Aici au tinut )eacuri #e-a rn#ul se#inte nesfrsite consilierii numiti ,sutasi,
#in cau&a numrului lor ce luau att #e greu )reo %otrre. 1faturile lor au #at numele #e
,sfat, - !e care l ntrebuintea& nc si +oresi n secolul al FV*-lea - ntregii cl#iri.
'ulte )eacuri aici s-au #e&btut trebile 3raso)ului si ale (rii 3rsei. +easul #in )rful
turnului la care a lucrat n anul 15;8 mestrul ,fctor #e ore, 4eorgius #in 1ig%isoara
o!t s!tmni si !atru &ile a btut #e nenumrate ori cu glasul su metalic. Arttoarele
ornicului #e la 1fat a)eau forma unei mini cu in#e2ul ntins s!re cifra ca#ranului.
.robabil #in aceast cau& i se &ice la 3raso) arttorului ,brnc,. -l a)ea !e )remea
mea o s!ecialitate care nu cre# s fi #atat #e !e )remea mestrului sig%isorean 6cu a
crui munc braso)enii fuseser att #e multumili c i )otar o gratificatie si-i #eter un
banc%et care cost suma fabuloas #e #oi fiorini8. 1!ecialitatea acestui ceas era
in#e!en#enta lui fat #e celelalte ceasuri 6#e la 3iserica =eagr si #e la cea catolic8 care
artau tot#eauna alt or. +n# !lecai la gar lun# grbit o bir0 #in !iat si la ceasul #e
la 1fat era #ou si un sfert - sau la ,un sfert ! trei, cum se &icea !e la 3raso) - si &oreai
bir0arul s mne re!e#e !n la gar constatai c tim!ul nu trecuse #eloc cci atunci
cn# soseai era tot la #ou si un sfert. $ealtfel aceast neconsonant a ceasornicelor era
general la 3raso) si in#e!en#enta celor #in turnurile bisericilor unul fat #e altul era
acut mai cu seam la cele #in #iferitele sate ssesti.
Ci#ul turnului se termina cu un mare glob #e metal cum se )e#e n fotografia ce o
re!ro#ucem cruia i se &icea ,bsica 1fatului,. -a a fost nlocuit cu actualul aco!eris
tuguiat abia n secolul nostru. $in turn cnta !e )remuri si fanfara orc%estrei orasului
creia #in aceast cau&a i se &icea ,tururnrii, #u! germanul ,1ta#tturner, 6cci sasii nu
&ic ,(urm, ca n limba literar ci ,(urn,8. $u! ce suflau tare ca s fie au&iti #e #e!arte
ei coborau tocmai n !i)nita 1fatului un#e gseau un )in gustos al crui !arfum is!iteste
tot#eauna !e artisti.
*n 0urul .rimriei nu se ngrm#esc ca n alte orase )ec%i !r)lioare )estite !entru
marfa lor si birturi cu )in )ec%i si s!ecialitti culinare #ar n tineretea mea la !arterul
1fatului erau cte)a ,boltite, ntre care si a unui co0ocar )estit !entnu blnlile lui si
!entru carnea #e miel gras ce o )in#ea. +ci la 3raso) mieii i tiau si )in#eau co0ocarii.
+o0ocria aceasta a)ea r#cini )ec%i #e !e cn# 1fatul era numai un turn ce era #at n
gri0a breslei co0ocarilor. 'ai era acolo o &arafie n care sc%imbau bani cei ce !lecau n
(ar o mic %al #e !esti a#usi #e la 4alati si un ascutitor #e cutite cu nume ce%esc. *n
!artea s!re )est era gara0ul !om!ierilor cu masinile lor #e stins focul. $e teama focului
tremurau braso)enii !titi si mult tim! !a&nicii #e noa!te umblau cu un mic bucium si
fceau atenti !e cetteni s sting lumnrile si focurile. ,$omnilor a btut la nou
stingeti focul si lumina, !salmo#iau ei !e nemteste. A)eau ei nu-i )orb si gri0a ca s nu
umble !e stra# c%eflii si rufctorii #ar cei #is!usi s bea un !a%ar #e )in l scoteau #in
!i)nit si-l consumau acas iar #e %oti te !&eau !ortile orasului ce se nc%i#eau cu
lacte grele. +ontra focului ns ele nu te !uteau a!ra. $e aceea !a&nicul 1fatului fcea
regulat ron#ul !e galeria #e la mi0locul turnului si cn# &rea flcari sau fum btea
clo!otul n #ung. 5 btaie re!etat la inter)ale nsemna ,foc n 3raso)ec%i, 6al crui
nume nemtesc nce!ea cu A8; #ou bti era 3lumna trei 1c%eii !atru +etatea; iar
cn# se urmau cinci bti ar#ea la 1tu!ini. 5rnicul a)ea alt btaie #ect clo!otul #e
alarm.
+n# am s!us a#ineaorea c n rstim!ul #e la Ci#irea 3isericii =egre !n la cl#irea
bisericii catolice 3raso)ul n-a a)ut alte e#ificii monumentale afar #e 1fat si .o#ul
3tusilor am trecut cu tcerea &i#urile care ncun0ur orasul si !e care le-am #escris n
ca!itolul !rece#ent. $ou secole s-a &i#it la ele nct nu e #e mirare c nu a mai rmas
)reme braso)enilor s se gn#easc la alte &i#uri. 'onumentalitatea acestora e att #e
!uternic nct #oar 3iserica =eagr li se !oate asemna. *n fata sco!ului bine
#eterminat !e care l a)eau cei ce au fost autorii lor nu mai a)eau si !reocu!ri #e natur
estetic 6care totusi nu li!sesc attor alte fortificatii si castele8. 'enirea lor era #e a a!ra
ct mai bine !e cei ase#iati. =ici la +oloseul #in :oma nu stilul ci monumentalitatea ne
bate la oc%i. (otusi uneori ar%itectul a gsit la !lnuirea unor turnuri braso)ene !rile0ul
s le #ea o form agreabil )e#erii. 'icul turn ce fcea !arte #in .oarta +aterinei !strat
!n ast&i ca monument istoric are mult gratie iar (urnul Alb e unul #in cele mai
frumoase monumente istorice ale orasului.
.recum naintea acestor &i#uri si fortificatii nu ne trece !rin gn# s ne ntrebm n ce stil
sunt &i#ite tot astfel )om face mai bine s renuntm a etic%eta sub numirea unui anumit
stil cl#iri ca .o#ul 3tusilor sau 1fatul. .e cei ce cl#eau cu un anumit sco! si fr
!reocu!ri estetice i-a nelinistit att #e !utin stilul nct la casele lor cel mult !utem gsi
#oar anumite note comune si caracteristice #ictate #e necesittile locale. A#e)rat c si
stilul se naste #in asemenea trebuinte ale e!ocii si ale locului #ar !entru ca ino)atiile lui
s !rin# si s se #e&)olte e necesar ca s inter)in artistul si s e2iste un !ublic #e gust
si gata s a#uc 0ertfe materiale. 1tilul gotic a !ornit #in trile cu clim mai rcoroas si
s-a nscut n orase cu !utin s!atiu n centre ngrm#ite #e case. $e aceea artistii au
fcut ferestrele nguste si lungi. "orma ogi)al a tururor #esc%i&turilor n &i#uri si
&)eltetea turnurilor ascutite a !lcut lumei ce intra n cate#rale si le a#mira mretia. +n#
catolicismul fu amenintat #e :eform el cut s atrag cre#inciosii !rin s!len#oarea si
lu2ul ce li!sea !rotestantilor. Atunci se nscu barocul ncrcat #e !o#oabe !e care-l
!romo)au nainte #e toate curtile marilor #omnitori si bogtiile unor aristocrati ce imitau
!il#a curtilor. $ar si setea #e s!ectaculos la masele #e cre#inciosi a contribuit la
rs!n#irea acestui stil ce fcu fncon0urul celei mai mari !rti a continentului nostru.
3raso)ul n-a fost nicio#at un leagn #e artisti si nici !atria unor oameni cu )e#eri largi
si cu ,mn s!art, !entru satisfacerea unor !orniri att #e ne!ractice ca stilul. $ac
a)em totusi trei biserici n stil roman gotic si baroc cea #inti si a #oua sunt ri#icate !e
tim!ul cn# legturile cu A!usul si cu !a!alitatea erau nc strnse si #e aici se !uteau
trimite ar%itecti si #a n#emnuri si a0utoare banesti. 3arocul a )enit la 3raso) #eo#at cu
austriecii. +t #es!re :enastere &i#urile ce a!rau 3raso)ul #e !rime0#ii l i&olau si fat
#e influentele e2terne.
-!oca aceasta #intre gotic si baroc o numim mai !otri)it ,!rebaroc, lun#u-ne #u!
numiri ca ,!reistoric, ,!reromantic, sau ,!rerafaelit,. -le #atea& #e cn# istoricii au
#esco!erit urmele trecutului si ale ci)ili&atiei lui !rin #e&gro!rile lui 1c%liemann la
(roia si ale ar%eologilor engle&i la biblicul /r #e cn# cercettorii literari au #esco!erit
unele trsturi romantice sau )estitoare ale acestei #irectii literare la naintasii lui Victor
Jugo; n sfrsit #e cn# un critic #e art engle& a artat c naintea lui :afael e2istase o
!leia# #e !ictori #e seam si interesanti. Aceste com!use cu !refi2ul "re sunt foarte
como#e cci ti !ermit s etic%ete&i si rstim!urile li!site #e !ersonalitate si originalitate.
*n s!ecial n ar%itectur !oti s te ocu!i #e locuri si )remuri fr un anumit stil #ar cu
consensul #e a a)ea acelasi fel #e a &i#i si #e a !stra o rn#uial im!resionant.
1!re a #eslusi bine aceste #ou trsturi caracteristice ale ar%itecturii braso)ene e
recoman#abil s !ri)im 3raso)ul #in a)ion - !e )remea mea se &icea #in ,!ers!ecti)
!sreasc, - sau s ne urcm !e (m!a #e un#e a)em si o fotografie a orasului !e care
cititorul o !oate gsi si n cartea #e fat. *n ea se cunoaste tocmai +etatea si 3raso)ec%iul
care ne interesea& #eocam#at mai mult.
$in !unct #e )e#ere e#ilitar aceste #ou !rti ale 3raso)ului !re&int aceleasi trsturi
caracteristice. *n 3raso)ec%i trei artere longitu#inale /lita 9ung cea #e 'i0loc si a
treia care face legtura cu 3lumna. - m!rteala ti!ic a satelor #in (ara 3rsei nsirate
#e-a lungul soselelor. (receti o#at !rin +ristian si )i se )a ur ca si n /lita 9ung #in
3raso)ec%i #e stra#a fr sfrsit si !licticos #e uniform !e care o tra)ersati. *ntre aceste
str&i !rinci!ale sunt cele #e legtur trans)ersale. /itati-) acum la +etate. +ontinun#
/lita 9ung #in 3raso)ec%i a)em artera !rinci!al a /litii Vmii cu (rgul *nului n
!iat si (rgul +ailor. .e !artea cealalt tot urmn# #irectia nor#-su# este a #oua arter
lung ce #uce n 3lumna /lita "narilor 6a&i a +astelului8. Aceeasi #irectie o urmea&
celelalte str&i orientate #e la nor# s!re su# #intre care cele mai multe merg numai !n
n !iat !lecn# sau #e la !romena# sau #in 1c%ei. $in str&ile trans)ersale amintim
numai 1tra#a 'i%ail ?eiss cea mai lung care uneste /lita Vmii cu a "narilor.
'utn#u-se n )alea (m!ei sasii au continuat felul #e-a face str&ile a#us #in tara
mam. (ot #in !atria !riti) e si felul #e a cl#i casele. Acestea erau la nce!ut scun#e
mai tr&iu si cu un eta0. -le a)eau aco!erise nalte ca s se scurg a!a si s nu se strng
!e ele &!a#a. *ci si colo aflm si ast&i !rin str&ile !utin umblate asemenea case-!arter
sau cu un eta0 n care !ro!rietarul locuia ntr-o singur camer si nu mai a)ea #ect o
buctrie si un mic atelier #ac era ca n cele mai multe ca&uri mestesugar. +n# casa
a)ea si eta0 buctria era mutat la catul nti iar locul ei l lua atelierul. *n co!ilria mea
erau n /lita 1c%eilor 6a 'uresenilor8 cele #ou oase n locul crora s-a cl#it mai tr&iu
tem!lul e)reiesc si n fat fcn# colt cu Valea 9at alta aco!erit cu sin#ril. $esi
3raso)ul se numea mai #emult #in cau&a aco!eriselor sale #e tigl neobisnuire n aceste
regiuni ,+etatea :osie, sin#rila era nc aco!ermntul comun. -a mrea !rime0#ia
incen#iilor.
Aco!erisele erau uneori n #ou straturi a#ic #es!rtite la mi0loc n sens trans)ersal. *n
str&ile laterale casele cu fata#e strmte a)eau ca n satele ssesti si #e cele mai multe ori
n 3raso)ec%i !artea cea lung a aco!erisului s!re curte iar s!re stra# un triung%i #e &i#
era cu co&oroc si cu )i&ier. Acolo un#e nce!ea triung%iul &i#ul era #es!rtit !nntr-un
sir trans)ersal #e tigle iar n !artea #e sus c!riorii intrau ce)a mai nuntru nct se
forma o mic !irami# #e tigle.
.e ct #e uniforme erau casele !e att #e )ariate erau ,urloaiele, a#ic cosurile.
*ntocmai ca n satele ssesti !e tim!ul rococoului erau mo#erne cele rotun#e. *mi a#uc
aminte c trecn# cu trsura #e la 3ran !rin :sno) si +ristian m amu&am cu ceilalti
co!ii s citim anii nsemnati !e cosuri. +ele #e la sfrsitul )eacului al FV***-lea erau
rotun#e.
5 reminiscent #e !e cn# braso)enii nc nu se mutaser n +etate erau !ortile mari si
boltite !rin care !utea trece carul nalt ncrcat cu fn sau bucate. $e)eniti cita#ini nu
mai era !ro!riu-&is trebuint #e aceste !orti mari cci in curtea ngust nu era loc s
ntoarc carul #e lemne sau cel ce a#ucea marfa !entru a fi ase&at n #e!o&ite.
$escrcarea se fcea n ulit iar lemnele sau marfa erau crate a!oi cu cosurile sau
roabele n curte. $ar obisnuinta era asa #e nr#cinat nct nu tinea seama #e aceast
sc%imbare.
5bisnuinta !uterea tra#itiei instinctul c !rin conser)atism si !ot mentine situatiunea
!ri)ilegiat ncetineala cugetrii si li!sa #e fanta&ie si a!titu#ini artistice soli#aritatea
nutrit #e organi&atia breslelor ascultarea celor recunoscuti #e con#uctori o !ronuntat
a!licare s!re or#ine #isci!lin si crutare iat calitti si #efecte care #ictau si forma
a#o!tat !entru cl#iri mai ales n aceast e!oc !rebaroc netulburat #e influente
e2terne. +asele se li!eau una #e alta crutn#u-se o !arte #in !retii #es!rtitori si
accentun#u-se gn#ul #e sigurant si a0utor mutual n ca& #e ne)oie. $oar casele #in colt
#e stra# fceau o mic e2ce!tie !rin &i#urile mai iesite la ba& #ar si aceast
neregularitate se asemna cu sol#atii care #efiln# !strea& cn# fac ntoarcerea
ca!ului la ari!ele rn#urilor !o&itia cu !ri)irea #re!t nainte. Astfel #e case cu un fel #e
contraforturi erau !e )remea mea n /lita +l#rarilor: cea care fcea colt cu 1tra#a 1f.
*oan #emolat #e atunci si cea care mai e2ist si ast&i n colt cu 'i%ail ?eiss n care e
farmacia Se>elius.
'ai este o e2ce!tie !e care iarsi o ntlnim a#esea n satele #in (ara 3rsei si a crei
e2!licare nu s-a #at !e ct stiu !in acum n mo# !lau&ibil. /nele case braso)ene au
fata#a cu o !arte retras #in linia str&ii si cu o ferestruic n &i#ul care face colt cu cel
retras. 5 astfel #e cas e cea #in /lita 1c%eilor un#e a fost mult tim! +asina romn.
Alta era casa bunicului meu =ica n /lita "narilor n care se#ea cn# eram co!il o
mtus mare a mea )#u)a lui +ostac%e 1ecreanu. 9a ea m #uceam a#esea si m
ase&am bucuros la fereastra care !ermitea cu!rin#erea str&ii ntregi #intr-o singur
!ri)ire. Asa era si casa #in /lita Vmii un#e se#ea un coleg sas Jien& si la fereastra
creia m ase&am #e asemeni cu !re#ilectie. +asa aceasta )ec%e a fost #emolat #e
atunci. .oate fereastra care !ermite usor urmrirea cu oc%ii a tot ce se !trece !e stra# s
fi fost cau&a acestei iesiri #in linie. in tot ca&ul trectorii aflau un bun ascun&is #u!
aceste colturi #iscrete #e case.
+aracterul braso)eanului ne !ermite s ntelegem si o !articularitate !e care o ntlnim
att n 3raso)ec%i ct si n +etate. .ri)iti fotografia #e !e (m!a si nc%i!uiti-) $ealul
1tr0ii nelocuit cum era n mare !arte n co!ilria mea si cum #esigur era n e!oca
!rebarocului. .artea alb n fotografie e 9i)a#a .ostii numit astfel !entru c aici mai #e
mult !steau caii crutelor ce fceau traficul !ostal. *nc n 18D< smulgeau cu boturile lor
aici iarba oi si bi)oli. +ase nu erau. $e-a lungul 3raso)ec%iului se ntin# #ealurile ce ies
la ?arte care erau golase !recum se !oate )e#ea !e #esenul #in secolul al FV***-lea !e
care l re!ro#ucem. $es!#urit era si #ealul cu cele #ou turnuri Alb si =egru. $ar nu
numai co!acii li!seau aici ci si casele #e !e aceste #ealuri. 1asii #in 3raso) se simteau
siguri - era s &ic ,la largul lor, ntrebuintn# o e2!resie care se !otri)este numai la
romni - numai ntre &i#urile care i a!rau. =umai o iesire #in nc%isoarea )oluntar
ntre aceste &i#uri ar face !otri)it asemnarea 3raso)ului cu 1al&burgul si alte orase cu o
!o&itie mai !utin frumoas #ar cu locuitori care stiau s !rofite #e ea rs!n#in#u-se cu
casele lor !e #ealurile si colinele ncon0urtoare. +n# mergi cu trenul !e linia ce leag
3raso)ul cu Viena la o cotitur ti )ine #eo#at s nu-ti cre&i oc%ilor. (e freci bine !e ei
ca s-ti #ai seama c nu )ise&i si !eisa0ul !itoresc ce a!are !e neaste!tate nu e o
#ecoratie #e teatru ci aie)ea 1ig%isoara. -2ist #ar si comune si orase cu &i#uri
a!rtoare care stiu !rofita #e !o&itia lor frumoas.
$ac esti amator #e !itoresc trebuie s-l cauti n 1c%ei la trocarul srac care si cl#este
casele li!in#u-le #e stnci si cocotn#u-se cu ele !e #ealuri nu la cetteanul nstrit al
+ettii 3raso)ului. -ste c%iar #e mirare cum el marele !rieten al !#urii care iese att #e
bucuros la )er#eat si urc !e munti !oate acas la el s se li!seasc #e orice contact
#irect cu natura. /n olean#ru n ciubr #e lemn sau un ficus e singura )er#eat #e care
simte ne)oie; un canar n coli)ie nlocuieste !ri)ig%etoarea. *ntre srmele ,!isitii, i-au
!us o buctic #e &a%r ca s-l mngie #e !ier#erea liberttii !recum )asul #e sticl n
care e nc%is !estisorul rosu si # acestuia ilu&ia c cei cti)a litri #e a! n care !luteste
fac !arte #intr-un lac mare.
Ati obser)at c n tot centrul 3raso)ului nu se )e#e !e stra# nici un co!acM *n orice alt
oras )e&i cte un tei sau !latan n cte o !iat sau co!aci #e-a lungul bule)ar#elor. =u )oi
uita nicio#at im!resia a#nc ce mi-a fcut-o arborele mare sub care se 0ucau co!iii ntr-
o !iat mic #in #osul .anteonului un#e a cutat si a gsit locuint acel a#nc !rice!tor
al artei !rofesorul "ocillon. .rin anul 1897 era )orba sa se !un co!aci si n 3raso) #e-a
lungul (rgului 4rului #ar i#eea a fost !rsit s!re marea #ece!tie a cinilor care au
fost siliti s se multumeasc s-si lase crtile #e )i&it !e ,stresinile, - burlanele - caselor
care n urma unei or#onante mai )ec%i a !rimriei trebuiau s fie a#use #e sus n 0os !e
fata#a caselor ca a!a #e !e aco!eris s se scurg n )ale !rin niste mici canale aco!erite
cu !lci #e fier cu gurile !trate ce tra)ersau trotuarul. *arna ng%eta uneori a!a; si
atunci #in stresini atrnau turturi #e g%iat !e care co!iii i lo)eau cu )rful g%etelor
cn# treceau !e stra#.
9i!sa simtului !entru !itoresc a fcut ca 3raso)ul s se #eosebeasc att #e mult #e
nenumratele orsele germane sau locuite #e germani ca (Hs>e 3rHgge - .o#ul =emtilor
- #in 3ergen un#e se ase&aser !e )remuri ,%anseanicii, #in 4ermania #e nor#. .itoresti
sunt cuiburi ca :otenburg ob #er (auber n 3a)aria sau cartiere ca :Amer-ul #in
"ran>furt !e 'ain sau attea str&i strmte si ntortoc%eate ca cele #in 1tuttgart sau
str#uta alc%imistilor #in .raga. *n locul lor ai la 3raso) str&i #re!te si !entru )remea
cn# au fost croite neobisnuit #e late. +n# orasul s-a mo#erni&at si a)ea ne)oie #e ci
#e comunicatie #irecte si nc!toare str&ile acestea au !rins bine si nu au trebuit s fie
rscroite. =umai n cartierul cel mai )ec%i gsesti o stra#el numai !entru !ietoni a
1forii sau cele #ou str&i scurte care con)erg si #in cau&a asemnrii cu cele #ou
coarne ale unei furci se numeau nemteste 1tr&ile "urcii. +el ce a tra#us ,4abelgasse,
romneste a fcut #in el ,/lita "urculitei,. A&i - nu !rea stiu #e ce - ele se c%eam Alecu
:usso si 'itro!olitul "ilitti. +ea #inti nu e carosabil. =ici str#utele #e legtura att #e
frec)ente n orasele )ec%i si o s!ecialitate a 1ibiului ce trec !rin curti sau !e sub bolti #e
case nu se !rea ntlnesc. -2ce!tie face #oar trecerea #in !iat !e sub boltitura unei case
#in (rgul 4rului n !iata #e ,1ub 3ucium, sau !rin curtea birtului ,4aura $ulce, la
,scaunele, mcelarilor. 1i intrarea !e Valea 9at se fcea !e sub o arca# iar la ca!tul
#ins!re (rgul 3oilor /lita 'celarilor se termina cu o !asarel boltit un#e era
,America, un fel #e bar care a fost - #aramat !rin anul 189; si care a fost e2!ro!riat
#e oras cu suma #e 1<.<<< #e fiorini.
$ac treci ns !e str&ile att #e mo#ern croite ale 3raso)ului uniformitatea caselor
care-i #au un caracter unitar ca n cele mai multe orase mo#erne #o)e#este simtul #e
#isci!lin #ar si li!sa #e in#i)i#ualitate a !ro!rietarilor lor #usmani ai oricrui lu2.
3arocul n-a a#us !ortalurile m!o#obite ale caselor ,boieresti, #in a!ro!ierea ,3urgului,
#in Viena sau ale !alatelor #in +raco)ia ci #oar cte o arcuire #e &i# ce nu costa !rea
mult sau ici si colo ino)atia att #e !ractic a ar%itectului !ari&ian 'ansart care a
ntrebuintat !o#ul !entru ,mansar#ele, ce nmulteau cu o c%eltuial mic camerele #e
locuit. Acelasi s!irit #e economie a fcut ca !ietele 3raso)ului s fie goale ceea ce mrea
s!atiul !entru trgurile ce se tineau aici. *n fotografia #e !e (m!a nu se mai #istinge
!iata #e ,1ub 3ucium, cci !e 1tra#a 'i%ail ?eiss o !arte mare a acestei !iete care
o#inioar era mai nsemnat c%iar #ect cea mare cu 1fatul la mi0loc a fost aco!erit cu
case. 1e #isting ns bine cele trei !iete ale )ec%iului 3raso) #in care una acolo un#e
1tra#a Jirsc%er # n a "narilor era (rgul 1taielor si ser)este a&i ca trg #e &ar&a)aturi
,)er#etreselor,. +elelalte #ou mai mici #e recunoscut n fotografie sunt n /lita
=eagr la ncrucisarea ei cu (rgul 3oilor si cu 'i%ail ?eiss.
Am s!us c nici un co!ac nu umbreste golul acestor !iete. $ar nu-l um!le nici statuile
care nfrumusetea& alte orase recunosctoare !entru brbatii mari ai neamului sau
!entru cettenii care i-au facut cinste. 1i n !ri)inta aceasta :enasterea a trecut alturi #e
3raso) fr s-l ating. +ele #ou coloane ri#icate n str&ile !rinci!ale ale Vienei si
*nnsbruc>ului 4raben si 'aria (%eresienstrasse s!re lau#a cerului care le-a sc!at #e
flagelul ciumii nu a!ar la 3raso) #esi ciuma a fcut #e cte)a ori si aici ra)agii
cum!lite. 9i!sa simtului artistic a !ier#ut n 3raso) !rile0ul ca s nalte #eo#at cu
triumful tem!orar al catolicismului austriac unul #in cele mai caracteristice monumente
ale barocului coloana cu figuri c%inuite si ntortoc%eate.
-ra a#e)rat si n !iata cea mare un stl! soli# #e !iatr care ns nu urmrea sco!uri
artistice ci a)ea menirea s !e#e!seasc n )&ul tuturor !e cei )ino)ati #e fa!te infame.
-l era ase&at ntre .o#ul 3tusilor si 1fat. 9a acest loc #e frunte a c&ut n 1D88 ca!ul lui
1te!%an 1tenner c!etenia breslei ci&marilor care a a)ut im!ru#enta si cute&anta s se
m!otri)easc cu arma n mn ostirii austriace care )oia s intre n oras.
*n 3raso) :es!ig%i n-ar fi !utut cnta att #e sugesti) nici !inii nici fntnile ce
nfrumusetea& :oma. As!ra si minunat #e #elicioasa a! rece #e munte nu salt n )aluri
s!umoase #in fntni s!ate n marmor sau turnate n bron& ca n *talia nici nu tsneste
#in con#ucte arte&iene ca n gr#inile !alatelor lui 9u#o)ic al F*V-lea. Abia n )eacul
trecut cn# s-au !lantat teii !entru !romena#a #intre cele #ou !orti a +l#rarilor si a
Vmii s-a fcut !e la 181< si o ,fntn sritoare, 6nemteste 1!ringbrunnen8 !e care am
!omenit-o nc si eu. *n #eceniul #in urm al )eacului trecut #u! intro#ucerea
a!e#uctului s-au mai fcut alte #ou fntni cu 0oc #e a!e care se scurgeau n niste a)u&e
rotun#e una n ,!arc, si alta n 4roa)eri n fata gimna&iului romnesc #esfiintate ns
#u! scurt )reme.
1 nu fim ns ne#re!tiB 1i n !iat erau #ou fntni care nu erau nici ,t!uri, cu albii
nici !uturi cu ciutur. Amn#ou a)eau un fel #e coli)ie mare #e fier for0at care se
termina !rintr-o boltitur #in acelasi material. Au fost construite n 1814. Aceast
ngr#itur !rin care se bga un scoc #in tinic%ea ca s !oat curge a!a n )ase era
ase&at !e un &i# #e !iatr nu !rea nalt. *n fotografia re!ro#us se )e#e aceast fntn
#e care ca braso)ean eram foarte mn#ru. -a a fost #esfiintat abia cn# statiunea
tram)aiului #in !iat se fcu tocmai !e locul acela n anul 189;. :e!lica ei naintea
)ec%ii !olitii !e !artea o!us a !ietii a fost #esfiintat nc !rin anii cinci&eci ai )eacului
trecut.
1 mai !omenim n sfrsit #e #ou amnunte ar%itectonice ce n-au #urat mult si n-au
a)ut imitatori #o)a# c nu erau !e gustul braso)enilor. /nul era format #e arca#ele
.o#ului 3tusilor. 1e !are c asemenea arca#e erau si n alte case cu !r)lii scutin# !e
negustori s #esfac marfa lor n !loaie. $ar !e cn# n alte orase nu numai c ele s-au
mentinut ca n 3ol&ano-3o&en sau au fost e2tinse asu!ra unei str&i ntregi ca n .aris
n :ue #e :i)oli cea mai lung sau n 3erna cea sumbr un#e o or#onant a !rimriei
!rescrie ca toate casele nou #in centru s aib la !arter !r)lii cu arca#e n 3raso) nu
s-a !strat nici urm #e ele.
A #oua ino)atie a fost o ncercare timi# #e a a#uga unei case #e colt #e stra# o
cornis. +l#irea ce coteste #in (rgul +ailor n 1irul 3otelor a!artinea #in secolul al
FV-lea )ec%ii familii #e !atricieni 3en>ner - Jans 3eagner al lui +oresi - si a suferit
#i)erse sc%imbri !n ce a a0uns sub trnco!. 1e )e#e c aceast iesire #in comun nu a
fost a!reciat nici #e !ro!rietarii #e case nici #e &i#ari care nu erau bucurosi s
com!lice felul lor tra#itional #e cl#it. +a s ntlnesti alco)uri cornise si alte asemenea
fante&ii la fata#ele braso)ene trebuie s iesi n 1c%ei un#e casele au foisoare si !ri#)oare
sau s faci o e2cursie !n n 1tu!ini la conacul lui (rausc%enfels. $ar n cetatea
3raso)ului locuiau oameni seriosi. 3a si aici le )a a#uce )eacul al FF-lea cn# au )enit
attea elemente strine fr tra#itie si cu i#ei mo#erne.
*n e!oca !rebaroc ns iesirea #in comun si tulburarea fata#elor cu elemente nou si
costisitoare era ce)a neobisnuit. Abia barocul a a#us cte)a sc%imbri #ar si !e )remea
lui ca si a rococoului si a stilului 3ie#ermeier influenta nou n ar%itectur se cunostea
mai mult n interioare un#e st!nea #oamna casei tot#eauna mai a!lecat s fac
concesii mo#ei. 'obila - #es!re care )om )orbi n unul #in ca!itolele urmtoare - nu se
)e#ea #e afar #in stra#. .recum &i#urile cettii i&olau orasul iar muntii #es!rteau
Ar#ealul #e restul lumii tot astfel !retii locuintei te !uneau la a#!ost #e !ri)iri
in#iscrete.
9a ferestrele caselor )ec%i )e#eam cn# eram co!il cte)a btrne cu ciora!ul la care
stiau m!leti si ,!e #inafar, aruncn# !ri)iri scruttoare la trectori. 1otiroaia
+arcalec%ina Cinca 1colarului .runculeasa si altele stteau cu ceasurile n firi#ele
&i#urilor groase ca niste stafii #in )eacurile trecute #ar stafii sim!atice ce erau
bucuroase cn# le a#resai o )orb n trecere si mai ales cn# le s!uneai o noutate.
(otusi un stil ce se i)i la trecerea secolului al FV***-lea ntr-al F*F-lea si n-a #urat #ect
cte)a #ecenii a lsat cte)a urme interesante n 3raso). $in ?eimarul olim!ianului
4oet%e si al tulburtorului 1c%iller si #in Viena lui 4rill!ar&er cel n#rgostit #e ,ale
mrii si ale iubirei )aluri, si a genialului 3eet%o)en neoclasicismul arunca )aluri att #e
!uternice nct c%iar 3raso)ul a fost atins #e ele. /n ar%itect #in ca!itala Austriei a fost
c%emat ca s cl#easc !entru familia )on Jerbert%eim un mic !alat cu scri s!atioase
nu strmte ca la casele braso)ene si cu un balcon s!re stra#. Aici se mut generalul
#u! ce orasul a cum!rat-o cu 1<.<<< #e fiorini - o sum neobisnuit !e )remea aceea -
!e seama celui mai nalt #emnitar al st!nirii austriace. Ast&i n casa aceasta si n
saloanele ei lu2oase e a#!ostit +asina ronn. 5 fotografie ne !ermite s ne facem o
i#ee #es!re cea ce se numea lu2os !e )remea aceea. -2em!lul lui )on Jerbert%eim gsi
imitatori. *n (rgul 4rului - a crui fotografie o re!ro#ucem #e asemenea - stilul
neoclasic a sc%imbat fata#ele unor case )ec%i !recum e cea !e sub balconul creia intri
n !iala 1ub 3ucium sau a #at cte un !ortal cu ornamente frumoase.
.n si n /lita =eagr att #e i&olat #e &gomotul )ietii mo#erne cu casele ei )ec%i si
fr !r)lii )e&i un balcon la casa n care se#ea a)ocatul .o!escu !e cn# eram eu
co!il. A#e)rat c si !este #rum e o cas cu frumoase ornamente rococo iar tocmai la
ca!tul nor#ic al str&ii s-a &i#it ling &i#urile cettii o ca&arm creia i &ice tot
,neagr, ca str&ii 6care !urta acest nume nc cu #ou )eacuri nainte #e marele
incen#iu8. (ot n ulita aceasta s-a #esc%is ns numai n anul 1877 %otelul /nio care nu
!rea a)ea un nume bun si n locul cruia a )enit n 1897 4ran# Jotel cu o!t !utine - n
3raso) le &icea ,)ane, - !entru bi. Jotelul 3arosc% !refcut #in casa lui 'ontal#o #in
/lita +l#rarilor si #esc%is n anul 1894 #esi a)ea 48 #e camere baie si c%iar telefon s-
a nc%is nu !este mult tim! #u! ce s-a #esc%is. +elelalte %otele erau n 3raso)ec%i sau
3lumna un#e locuitorii erau mai !utin re&er)ati fat #e oas!eti. A#e)ratele %otele n
sens mo#ern +oroana si Aro sunt ns fiice ale )eacului nostru. Vec%ea +oroan #in
/lita Vmii era mai #egrab un %an la care trgeau a!roa!e numai sasi #in alte !rti. -a
s-a &i#it n 18;7 !e locul !ostei celei )ec%i si a fost #rmat n 191;. Vec%iul %an al
orasului a)ea n 1519 #ou !aturi !entru oas!eti.
*n tineretea mea biserica catolic #in /lita Vmii se transforma a!roa!e !e nesimtite #in
german n ungureasc. .o!ii erau mai toti s)abi mag%iari&ati sau !e cale #e a se ungurii
- soart care-i aste!ta si !e sasi #ac rmneau catolici - #ar gimna&iul #e lng ea era la
nce!ut nc att #e !utin mag%iar nct ntiul ei #irector era romnul *acob 'uresianu.
.e )remea cn# biserica se &i#ea #in nou n stil baroc si c%iar mai tr&iu cn# !ostul #e
#irector #e liceu nu era incom!atibil cu cel #e con#uctor al ,4a&etei (ransil)aniei, n
Ar#ealul mbibat #e s!irit austriac nationalittile erau !use n slu0ba casei #omnitoare si a
catolicismului care o sustinea. 'ai ales !e )remea absolutismului #inastia a)ea un
!uternic aliat n functionarii ce intro#user sfnta birocratie. +n# ,am!loaiatii, si
fceau cruce ei se gn#eau ,n numele m!ratului,; #ar !e ct #e se)eri si constiinciosi
erau n ser)iciu !e att erau #e )eseli #esc%isi la )orb si #ornici #e brfeli ne)ino)ate
#e mu&ic melo#ioas si #e re)iste umoristice cn# ieseau #in birouri. -i au im!rimat si
3raso)ului ,cac%etul, Vienei.
*n marele ca&an %absburgic fierbeau la un loc ce%i si !oloni cu nume nemtesc si nemti cu
nume ce%esc sau !olone&. (oti erau numai austrieci. +a!itala /ngariei locuit #e
germani ofiteri nemti ai cror !rinti erau nc croati .. iat Austro-/ngaria nainte #e
#ualism. 9a 18D7 ns monar%ia s-a m!rtit n #ou !rti #istincte cea #e #incolo #e
ruletul 9eita si cea #e #incoace. +isleitania si (ransleitania #e)enir cele #ou ,sfere #e
influent, austriac si ungureasc ceea ce nsemna c o !arte era con#us #e nemti iar
cealalt era lsat la c%eremul mag%iarilor.
$ar cn# !erucile uriase !urtate #e 9u#o)ic al F*V-lea fur nlocuite cu !erucile
urmasilor lui 9u#o)ic al FV-lea si al FV*-lea si stilul baroc trecu n cel rococo Austria
era nc catolic si german. *n 3raso)ul situat n afar #e frmntrile !olitice nici
catolicismul nici germanismul austriac si nici stilul rococo si 3ie#ermeier care i-a urmat
nu au a)ut o influent mai mare asu!ra cl#irilor !ublice si !articulare s!re #eosebire #e
celelalte #ou orase mari transil)ane 1ibiul si +lu0ul consi#erate #re!t ,ca!itale
!olitice,. .alatele baroce si rococo ca 3ru>ent%al si 3anfi )orbesc #e aceste tim!uri
cn# rafinata art !olitic austriac stia s fac c%iar #in elita !o!ulatiei bstinase
e2!onentii telurilor urmrite #e Jabsburgi. *ar cate#rala #in 3la0 #o)e#este c acea !arte
#in romni care trecuse la /nire mbrtisn# :oma a strns n brate Viena.
$in stilul rococo a)em numai urme nensemnate la 3raso). +ele #ou !alate celebre #e
la 1c%onbrunn lng Viena si 1ans-1ouci n .ots#am erau #ou ri)ale nem!cate. $e
multe ori m ntreb #ac !entru !o!orul german n-ar fi fost o fericire #ac n lu!ta ce a
i&bucnit n-ar fi rmas n)ingtor "re#eric cel 'are ci 'aria (ere&a. $esigur c sub ea si
urmasii ei im!eriul german n-ar fi reali&at !rogrese ca sub Jo%en&ollerni; #ar sub
con#ucerea austriac germanii ar fi a)ut #esigur acea ntelegere !entru altii care li!seste
cu #es)rsire !rusacilor rigi&i ce tocmai #in aceast cau& sunt asa #e anti!atici celor
bruscati #e ei si c%iar conationalilor lor #in alte !rti. N...O
*n co!il ria mea se cnta frumos si se !re#ica si n 3iseriaa =eagr si n cea catolic.
Acor#uri gra)e #e org fceau s )ibre&e la )ecernii !retii goi ai cate#ralei gotice iar
!rin aerul mbibat #e miros #e tmie al bisericii cu altare m!o#obite cu #antele si flori
se nlta Ave Maria lui 1c%ubert cel catolic nemuritorul i&)or #e melo#ii #e la Viena. $e
!e am)onul acestei biserici catolice se au&ea glasul bln# al !rintului Jo%enlo%e frate
sau )r cu ferc%esul ofiter #e %usari care frngea inimele braso)encelor. +ei ce-l ascultau
ns nu mai erau #ect n !arte germani cci multi #in ei nu mai )orbeau nemteste #ect
cu !rintii lor iar cu co!iii ntrebuintau ,limba statului, mag%iara.
$e !e am)onul 3isericii =egre rsuna ns )ocea unui orator cu glasul sonor si cu
accente )ibrante #e a#monestare ,!o!a l mare, "nan& 5bert care striga cre#inciosilor
si: ,"aceti co!iiB, N...O
$e fa!t statistica #in 189< arta c #in 7<.779 #e locuitori 6ci)ili8 sasii o#inioar
!o!ulatia ma0oritar a 3raso)ului rmseser numai cu 9578 #e suflete !e cn# romnii
erau 9758 iar mag%iarii 1<.441 ntre care i&raeliti 7D9 6armenii si germanii mag%iari&ati
nu se !ot #eosebi #e unguri n #atele recensmntului8. =um rul mag%iarilor crestea !e
msur ce se in#ustriali&a orasul !rin muncitorii #in fabrici )eniti mai ales #in 1cuime.
N...O.
$eoarece o !arte #in ungurii )eniti n 3raso) nu era nici catolic nici e)ang%elic ci #e
rit cal)in s-a &i#it !rin 189<-1891 !e 3ule)ar#ul "er#inan# !e care ne-am !limbat n
ca!itolul !rim biserica reformat. $u! obiceiul a#o!tat !n acum ar trebui s )orbim
#es!re stilul acesteia. $ar #aca m ntrebati n care stil e &i#it trebuie s ) rs!un# c
nu stiu. 1au: n nici un stil consacrat cel mult n felul fiante&ist si in#i)i#ual al sfrsitului
#e )eac F*F. -a seamn ai#oma cu mo#elele #intr-un album #e !ietre colorate ,An>er,
!e care le c!tam #ar #e +rciun si #in care cl#eam case. +n# a nce!ut ri#icarea
acestei biserici alt )nt btea la 3raso); li!sa #e stil era ns tot asa #e !ronuntat.
.rin #ecretul im!erial !ornit #in cancelaria luminatului fiu al 'ariei (ere&a care ##u
lo)itura #e gratie conser)atorismului #esfiintn# !ri)ilegiile si #esc%i&n# !ortile +ettii
si !entru alt lume si-au fcut intrarea n oras oameni noi cu i#ei nou. +om!ania
greceasc #e negustori care #e mai #e mult a)usese #re!tul s fac negot n 3raso) a)ea
mai nti o ca!el n (rgul 3oilor a!oi si &i#i n anul 1787 o biseric n (rgul +ailor.
Acest locas sfnt este n#rt n curte; s!re stra# e o cas mare. ,Aici te-ai nscut tu,
mi &ise o#at tata !e cn# treceam !e #inaintea ei ,si aici a murit maic-ta #u! ce te-a
nscut, se gn#i el. -a nu e ngro!at ,la greci, #ar n cimitirul #e lng &i#urile +ettii
o#i%nesc osmintele unui #escen#ent al 3rnco)eanului
&*2(
.
*nteriorul bisericii are o#oare bogate: ntre ele un foarte frumos e!itaf cusut n Viena n
171D. *n ea st!neste atmosfera #e cucernicie a orto#o2ismului. ,4receasc, i se &icea
fiin#c negustorii care o &i#iserc erau )eniti #in .eninsula 3alcanic si a)eau
sentimente grecesti. .anaiot =ica a fcut bisericii #onatiuni im!ortante ca si alti ctitori
#e origine mace#oromn toti negustori cu )a& si cu a)ere. Au s!ri0init-o ns si boierii
#in (ara :omneasc !ribegiti la 3raso). 3rnco)eanu Vcrestii si alte fete
siman#icoase care mai nainte stteau n 1c%ei si umblau la 1fntul =icolae trecur la
1fnta (reime ale crei catastife nregistrea& #e aci nainte numele unui 1utu
'a)rcocor#at si altii.
.e cn# eram co!il la noi n cas se )orbea mult #e !rocesul romnilor cu grecii !entru
aceast biseric. $ar cu toat argumentatia strns a unc%iului meu *oan ca)aler #e
.uscariu functionar su!erior n 'inisterul cultelor #in 3u#a!esta si cu toat a!rarea
a)ocatului =. 1tr)oiu #in 3raso) gu)ernul #in .esta care nu )e#ea cu oc%i buni
ri#icarea romnilor ##u #re!tate grecilor. $e acum nainte o mn #e greci !roblematici
!use st!nire !e a)erile lsate n cea mai mare !arte #e romni e)la)iosi beneficiin# #e
casele si )enitele consi#erabile ale acestei biserici la care slu0ea !e )remea mea un !reot
cu camilafc a#us #in 4recia.
*storia noastr e !lin #e nstrinri #e a)ere romneasc nct nici aceast ne#rea!t
sentint a +urtii #in 3u#a!esta n-a !utut tine n loc mersul )ictorios al romnismului.
$ois!re&ece ani #u! re)olutia lui (u#or Vla#imirescu negustorii romni #in cetatea
3raso)ului i&butir s-si agoniseasc n !lin centru al orasului un loc !e care construir o
cas #e rugciuni numai !entru ei. *n tineretea mea s-a ri#icat !e acest loc la 1895-189D
n (rgul 4rului si biserica 1fintei A#ormiri. .rim-e!itro! al acestei biserici si efor al
scolii #e lng ea a fost strmosul meu negustorul 4%eorg%e =ica.
*orga marele mester al cu)ntului si-a intitulat scurt si !regnant Sate si "reoti un )olum
#es!re Ar#eal. $e fa!t n satele mici si nec0ite s-a mentinut !o!ulatia bstinas a acestei
!ro)incii romnesti con#us #e slu0itorii altarului. $es!re locuitorii romni ai oraselor s-
a scris !rea !utin. -i merit ns o mai mare atentie si ntre ei cu #eosebire braso)enii.
*n cetatea 3raso)ului n care n-au !utut !trun#e mult tim! sc%eienii au intrat m!reun
cu negustorii greci care nu nsemnau !entru !atriciatul ssesc nici o !rime0#ie cci erau
!utini si n cele mai multe ca&uri trectori si negustori romni. Veacul al FV***-lea si
ntia 0umtate a celui urmtor au nsemnat e!oca #e nflorire a comertului romnesc.
.n la nou&eci la sut #in tot negotul braso)ean era n mini romnesti. ,=egustori si
orase, ar !utea fi titlul unui nou )olum #es!re romnismul #in Ar#eal.
Acesti romni #in +etate se #eosebeau #e cei #in 1c%ei. *n graiul lor se strecurar cu)inte
#e origine german 6!recum sunt mai multe #in cele #ate #e noi ntre g%ilimele8 si
locutiuni mo#elate #u! nemteste iar n obiceiurile lor cte)a m!rumutate #e la sasi. *n
locul antiriului negustorii )eniti #in *m!rtia turceasc mbrcar %aina nemteasc.
,=emtesc, nseamn n ca&ul acesta ,ssesc, #ar mai cu seam ,austriac,. +u Viena
care a)ea o biseric greceasc si o colonie #e mace#oromni 6#in care se ri#icar bogtasi
si mecenati ca 1ina si $umba baroni austrieci si n care un maga&in #in centrul orasului
se numea ,9a !rintul *!silanti,8 negustorii braso)eni a)eau legturi stabile. Viena era
egal cu -uro!a si !entru oas!etii #in .rinci!ate. /n -nc%it Vcrescu a fost !rimit cu
amabilitate la un ,asambleu, #in ca!itala Austriei. "iii negustorilor romni #in 3raso)
stu#iau n secolul al F*F-lea la uni)ersitatea )iene& si unii #in ei se stabilir n orasul
stu#iilor lor ca c%imistul =icolae (eclu membru al Aca#emiei :omne sau #octorul
1terie +iurcu.
*n tabra im!erial a lu!tat la 1848 legiunea #in (ara 3rsei sub con#ucerea lui +ostac%e
1ecreanu !e cn# socrul acestuia 6si strbunicul meu8 mai nainte !omenitul 4%eorg%e
=ica !rimea n casa sa os!italier !e fugarii re)olutionari mol#o)eni 3als Alecsan#ri
1ion si altii. N...O.
/n rsunet !uternic a)use !e )remea !rintilor mei im!uscarea lui 'a2imilian #e
'e2ico nefericitul frate al lui "ran& Sosef. $oar acel btrn ntunecat si cu fata !mntie
care umbla solitar n tineretea mea !rin str&ile 3raso)ului legnn#u-si ca!ul greu !e
!icioarele rnite n tim!ul re)olutiei tribunul #e la 48 A2ente 1e)er la fiecare #ram
nou n familia Jabsburgilor - si au fost multe - murmura: ,.e#ea!sa lui $umne&euB,
+u sasii negustorii #in +etate se nlelegeau #estul #e bine cci erau ca si ei oameni
!ractici si %arnici. $ar ra!orturi mai strnse nu e2istau ntre sasi si acesti )ala%i N...O al
cror lu2 l consi#erau ca o slbiciune #e caracter. +u att mai mult a!reciau ns
,beamterii, si ofiterii austrieci firea #esc%is frumusetea si %ainele romncelor cu care
#ansau gratiosul lancier si !luteau n !asii ma&urcelor si ai )alsurilor lui 9anner si
1trauss.
Vremurile nou nu se !otri)eau ns cu traiul !atriar%al al negustorilor )eniti #in 5rient
ai cror co!ii se n#e!rtar #e meseria !rintilor si se nstrinar #e 3raso). *n a #oua
0umtate a secolului trecut negotul trecu #in minile romnilor n ale armenilor e)reilor
si sasilor care nteleser c te%nica mo#ern cerea o a#a!tare a meto#elor n)ec%ite #e a
face comert.
+n# n (rgul 4rului !e un loc cum!rat #e un negustor romn se ri#ic biserica
1fintei A#ormiri fu ales stilul bi&antin care con)enea cre#intei noastre. 'icul turn al
fata#ei a)ea singura cu!ol ce !trunse n centrul orasului. .lanurile le fcuse un sas #in
3raso) ins!irn#u-se #esigur #e la biserica $omnitei 3lasa #in 3ucuresti. =u era
ntia oar c sasii lucrau #u! gustul musteriilor romni. Argintarii iscusiti stiau bine
cum trebuiau turnate si a#use #in ciocan bi0uteriile si sculele cerute n trile )ecine cei ce
fceau l&i nflorite #e 3raso) !losti #e lemn !recum si olarii !entru ulcioarele #e lut
ars nscoceau figuri 6cerbi si !sri8 care romnilor le !lceau. 'esteri &i#ari sasi erau
a#usi n trile romne ca s ri#ice biserici mari si lu2oase ca acel Vitus-Veit care a fost
c%emat la +urtea #e Arges.
*n stil bi&antin e si biserica unit ce s-a &i#it #u! cealalt /nire cea mare n stra#a
*orga. -a face !arte #in sirul #e cate#rale si biserici !e care neamul le-a ri#icat n
amintirea reali&rii )isului secular. $u! 1918 numrul functionarilor greco-catolici
crescn# cu #eosebire sub +onsiliul $irigent s-a mrit si !restigiul lor. /nitii care erau
numai 778 6fat #e !este 9<<< #e orto#ocsi8 #u! statistica #in 189< cerur o biseric
!entru ei n cea mai frumoas !arte a 3raso)ului.
Aflu2ul romnilor #in alte !rti la 3raso) nce!use ns cu un )eac nainte. +u nflorirea
negotului nu )enir numai mace#onenii ci si romni #in (ar #in ntregul Ar#eal si mai
ales #in m!re0urime. 1i #in 1c%ei coborr n +etate negustori )ec%i si recenti. "ratii
1tnescu care !e )remea mea erau cei mai #e seam comercianti #in +etate erau #e !e
Valea .ra%o)ei marele filantro! =it *uga era originar #e la June#oara 'an#ragiu si
fratii -remias si 1a)u #in 1cele. $intre ru#ele mele mai a!ro!iate #u! mam si bunic
erau )eniti: #in 'ace#onia =ica si !robabil +iurcu; #in 3u&u $ima; #in 1c%ei
Voinescu si "lorian.
$ar nu numai negustori ci #eo#at cu #esc%i#erea gimna&iului la mi0locul secolului
trecut !rofesori - ntre ei si #in 3uco)ina si !rtile ungurene - a)ocati me#ici
functionari #e bnci si alti intelectuali. $u! tat care era a)ocat n 3raso) sunt #in
3ran; #in surorile mamei mele una a fost mritat cu un !rofesor originar #in 1cele alta
cu un a)ocat #in 'untii A!useni stabiliti tot n 3raso) iar alte #ou surori au fost
cstorite cu un 0u#ector si cu alt a)ocat #in +m!ia Ar#ealului si #in :sinarul
1ibiului.
Am citat acest ca& cci el mi se !are instructi) !entru marea !rimenire social ce a urmat
n a #oua 0umtate a )eacului trecut n 3raso) #u! ce &i#urile me#ie)ale au c&ut.
.entru n)iorarea cu snge !roas!t si sntos #e la sate meritul cel mare l au tot
negustorii care n-a)eau numai fete #e mritat ci si o a#nc !retuire a intelectualittii. -i
au fost s!ri0initorii lui 3aritiu si ai 'uresenilor ai ,4a&etei (ransil)aniei, ai gimna&iului
si !rietenii lui 1aguna.
=oii cetteni ai 3raso)ului au contribuit la ri#icarea orasului care #e)eni un !uternic
nucleu romnesc.
.rice!ere artistic cutm ns n &a#ar n cl#irile nou ce au rsrit !e locul tarcurilor
#esc%ise n !artea nor#ic a orasului si n centrul n care au !truns si alte neamuri #ect
sasii. +asele se nalt n mo# firesc #eo#at cu nmultirea !o!ulatiei. $easu!ra &i#urilor
groase se ri#ic al #oilea eta0 sub !ortile boltite se fac n str&ile !rinci!ale !r)lii;
eta0ul !rim n !iat nce!e s fie re&er)at birourilor. +asele a0ung s fie cel mai sigur
!lasament al banului. =oul ti! #e cl#iri asa-numitele ,c&rmi #e nc%iriat, rsar ca
ciu!ercile. -le sunt un fel #e frati buni cu ca&rmile scolile s!italele si cl#irile !entru
oficii !ublice si birouri !e care le )om ntlni cn# )om )orbi #e ,brul, #in 0urul
3raso)ului.
9a acestea )om cuta n &a#ar un stil. .retentia #e a fi ca n alte orase mari o a)eau numai
casele bogtasilor care nu erau !rea cruttori cn# )oiau s fac im!resie si ostentatie cu
a)erea lor. $ar tocmai #eceniile #in urm ale )eacului trecut si anii #inti ai celui !re&ent
au fost si n alte !rti #ect la noi cele mai !utin st!nite #e gust artistic n ar%itectur.
9a casele &i#ite n 3raso) n )remea aceasta rareori )e#em eleganta unei linii si armonie
la !o#oabele unei fata#e !rea ncrcate. +aracteristic e fa!tul c ele nu a!artin sasilor
sobri si cum!tati ci altor neamuri. +asele elegante ale celor #oi 1tnescu n /lita
+l#rarilor una cu me#alioane aurite si !arc%ete coman#ate la Viena 6Jotelul
+ontinental8 casa a)ocatului 4aroiu n /lita Vmii cu fata#a ei !estrit ca a !alatului
1tur#&a #in 3ucuresti casa 1afrano m 1irul *nului sau 'an#el n (rgul 4rului toate
acestea si !robabil si cea #in 1tra#a 1fntului *oan n a!ro!iere #e biseric sunt #in anii
18D4 !n la 19<4.
9a trecerea #in )eacul al F*F-lea n cel #e al FF-lea inginer al orasului era Lertsc% un
brbat luminat umblat !rin lume - fusese si n :omnia un#e a fcut lucrri im!ortante
si a)ea sotie romnc - si cu )e#eri mai largi si mo#erne. 9ui se #atoreste c 3raso)ul are
con#uct #e a!. =umai gustul lui artistic era cam bi&ar. *n /lita Vmii casa 4%it .o!
are un aer #istins #ar cea #e !este #rum &i#it !entru un armean care tinea ,trafic,
a#ica #ebit #e tutun era att #e ncrcat cu #iferite amnunte #e toate colorile nct
semna mai mult cu o !ago# c%ine&easc #ect cu o &i#ire !otri)it ntr-o stra#
braso)ean. +n# s-au cl#it case !e locul ocu!at o#inioar #e .oarta +l#rarilor la
ca!tul nor#ic al str&ii Lertsc% si-a fcut n 1888 o )il cu balcoane si cornise si cu un
turnulet care li!it #e cele trei e#ificii mari fcea im!resia unei locomoti)e ce trage trei
)agoane.
,Vilele, a#ic casele ncon0urate #e mici gr#ini ingri0ite care nce!user s se cl#easc
!rin 3lumna !e 1tra0 !e 9i)a#a .ostii si !e :omuri !trunser si ele n cetatea mrit
!rin 3ule)ar#ul "er#inan#. Am )orbit nainte #e )ila 'aurer si )ila 3aiulescu unul
!refect !e )remea Austro-/ngariei cellalt !rimul !refect #u! intrarea romnilor n
3raso). 1irul #e )ile #in 1tra#a =icolae *orga este o creatie #e #u! ntiul r&boi
mon#ial.
.e tim!ul meu lumea nu era !rea religioas si !rea !utin bisericoas. +rescut n s!irit
!o&iti)ist generatia #in care fceam si eu !arte consi#era religia ca o igien sufleteasc si
mergea la biseric mai mult #in obisnuint. $e aceea nu trebuie s ne mire c n (ara
mrit nu s-a cl#it cate#rala romneasc !roiectat. =umai e)reii care s-au nmultit
mult #e cn# se nfiintase la 18;7 comunitatea e)reiasc au ri#icat un tem!lu n 19<7
n 1tra#a 'uresenilor 6fost a 5rfanilor mai #emult a 1c%eilor8 ntr-un stil s!ecial cu
elemente maurice. Ci#ul fata#ei n crmi# rosie si tencuial alb e att #e nalt nct
aco!er #in stra# cu!ola. +asa #e rugciune #e !e )remea mea rmase fractiunei
orto#o2e.
$es!re biserica cal)in confesiunea celor mai multi unguri )eniti la 3raso) am )orbit
mai nainte #ar n-am !omenit nimic #es!re )irulenta boalei mag%iarismului care
#e)enise acut!e la sfrsitul )eacului trecut cn# au a!rut casele &i#ite n ,stil
unguresc,. Acestea n-au a0uns nicio#at monstruo&ittile unor cl#iri #in +lu0 6ca #e
e2em!lu +amera #e comert8 si mai ales #in 5ra#ea #ar gsim totusi soclul si muc%iile
greoaie #e !iatr necio!lit ,(ulu!anii, - lalelele - !e fata# cu!olele mari la !alate 6ca
cel #e 0ustitie8 si !entru mine nee2!licabile obeliscuri ca cele #e la .alatul #e 0ustitie.
.robabil !rin reactiune a!rur atunci si casele n stil romnesc care #e)eniser mo#erne
la nce!utul acestui )eac n 3ucuresti. +u elemente #in mnstiri conacuri boieresti si
#in cule ele !lceau mult la nce!ut cn# nu se a!licau coloanele groase si scurte !e
care se s!ri0ineau arcurile boltiturilor si la e#ificii mari. Acest stil era frumos numai la
cl#iri fr !ro!ortii mari. *nternatul 9iceului 1aguna &i#it n stra#a .run#ului n 191< #e
ar%itectul braso)ean 4. $usoiu care mi se !are c a fcut si casa a)ocatului =. 1tr)oiu
n 1tra#a +aterinei 6a&i a 3rnco)enilor8 +amera #e comert +asa !rofesorilor si alte
cte)a sunt n stil romnesc.
'ai usor era !entru sasi s gseasc n trile germane mo#ele !entru un stil ,ssesc,.
Jotelul +oroana 9iceul Jonterus banca #e la intersectia /litei +l#rarilor cu 'ic%ael
?eiss n care este ast&i u&ina electric si alte cte)a cl#iri &i#ite mai ales #e ar%itectul
1c%uller se !re&int bine n ansamblul orasului.
+eea ce nu se !oate s!une #es!re casele n stilul mo#ern. Ar%itectii )iene&i gru!ati la
nce!utul acestui )eac n 0urul asa-numitei secesiuni stau si la leagnul acestei #irectii.
$ar ea are r#cini mai a#nci. 1i n ar%itectur a)em o e!oc #e !iatr si #e lemn creia
a!artin toate stilurile enumerate !n acum si o e!oc #e fier si ciment care face !osibile
constructii gigantice ca &grie-norii americani mai nalti #ect (m!a braso)ean.
-2!o&itia #in Viena a a#us ,roata urias,; cea #in .aris #e la 1889 turnul -iffel iar cea
#in 19<< !o#ul Ale2an#ru ce tra)ersea& 1ena a)n# un singur arc. +n# sc%eletul #e
fier a fost um!lut cu crmi&i &i#urile subtiri #e beton armat s-au a#e)erit mai soli#e
#ect cele groase #e crmi# !ermitn# ar%itectului s nalte cl#irea !n la altitu#ini
ametitoare la care te #uceau ns ascensoarele electrice n cte)a frnturi #e minut.
.o!ulatia oraselor a)ea #e aci nainte loc iar confortul acest i#eal nou al omului mo#ern
!utea fi gsit n cele mai mici a!artamente #in ,blocuri,. .e cti)a metri !trati locuinta
a)ea #ormitoare cu camer #e baie sufragerie cu oficiu ,stu#ioul, cu ,#ebaras,-ul
buctria cu camera #e ser)itoare si scar se!arat #e ser)iciu si alte nc!eri minuscule
#ar cu tot ce-ti #oreste inima balcoane alco)uri sere etc. "ata#ele acestor e#ificii n
form #e cuburi sau turnuri #u! nltime au linii #re!te si !reti !e care se rea&im
aco!erisele scun#e nlocuite a#esea cu terase.
5c%iul trebuie fireste s se #e!rin# cu stilul cel nou si cu #imensiunile lui imense n
e2terior minuscule n interior. $ar el a rsrit n mo# organic #in inima si felul #e )iat al
omului mo#ern care are alte obiceiuri si !etrece )remea mai mult n birouri cluburi n
tren automobil si !e )a!or #ect n cas sc%imbn# locuintele si c%iar orasele #e cte
ori se i)este trebuinta fr ca s fie m!ie#icat #e !rea mult calabalc. 5c%iul trebuie s
se m!rieteneasc cu formele nou ale acestor cl#iri !e care nce!e s le gseasc
frumoase #e cn# #ibuirile initiale ale ar%itectilor au #is!rut si la s!iritul !ractic se
a#aug talentul artistic. "ireste acolo un#e ca la 3raso) saltul s-a fcut a!roa!e #intr-o
#at #in e)ul me#iu la tim!ul ultramo#ern contrastele )or fi nc un tim! oarecare
i&bitoare si nu )or 0igni numai !e cel ruginit n tra#itie ci si !e cel ce )rea s )a# o
trecere armonioas #e la o e!oc la alta #e la un stil la cel urmtor. Jotelul Aro care e
unul #in !utinele monumente reusite ale stilului mo#ern n 3raso) st nc !rea i&olat
ntre celelalte case )ecine.
Vorbin# #es!re 3raso)ul cum nc nu era !e )remea mea si cum nu mai era cn# eram
co!il si a#olescent am intrat n oras !e la %otelul Aro un#e a!roa!e toti strinii si #au
ntilnire. Ar fi ca&ul s nc%eiem ntia !arte a acestei crti aici un#e ne-am !omenit #in
nou. $ar ne-a mai ramas o biseric #ac nu un stil s ne ocu!m cu ea mai cu seam c
nu e o biseric oarecare ci 1fntul =icolae #in 1c%ei.
$esi #es!re aceast biseric a)em o monografie )oluminoas si lucrat cu mult
#e)otament #e un fost !reot al ei +an#i# 'uslea nu stim cn# au nltat sc%eienii
lcasul lor sfnt. - mai mult ca sigur c n satul #in a!ro!ierea 3raso)ului a e2istat o cas
a $omnului si nainte #e ,)remea bulgarilor, si nu numai o cruce #e lemn cum !resu!un
unii
&*'(
. Ar fi inimaginabil ca n :sno)ul n)ecinat - la care a0ungi #e-a #re!tul #ac o iai
!rin .oian si cu care nc !o!a 'i%ai a)ea legturi att #e strnse - biserica #e !iatr s
aib gra)at anul 1784 iar la 1c%ei s nu fi fost o biseric.
+n# asea& -minescu e!oca #e aur a ca)alerismului me#ie)al n satira a !atraM 9a o mie
!atru sute. $e atunci sau mai e2act cu un an nainte #e aceast #at este bula !a!al
citat mai nainte n care se )orbeste cu ngri0orare #e o biseric !entru romni greci
bulgari si armeni. +eea ce nsemnea& c !e )remea aceasta 3raso)ul era un centru
comercial im!ortant care atrgea !e ntre!rin&torii negustori le)antini. Aici gseau ei
!untea ce-i lega cu A!usul. -ra ntiul )al mai !uternic #e fugari #inaintea turcilor cruia
i-a a!artinut o )reme si 'ircea.
+n# n locul )ec%ii biserici !robabil #e lemn se fcu la sfrsitul secolului urmtor una
#e !iatr care a fost mrit n curn# cu a0utorul unor #omni !iosi #in (ara :omneasc
si 'ol#o)a legturile cu )oie)o#atele )ecine #e)enir si mai strnse si biserica #in
1c%ei !utu s #e)in gratie munificentii unor #omni cu o )ie solicitu#ine !entru fratii #e
#incolo #e munti un focar cultural #e !rimul rang.
.o&itia 3raso)ului la ntretierea a #ou culturi cea rsritean si cea a!usean se
reflect si n factura bisericii 1fntului =icolae care e un fericit amestec #e #iferite stiluri
sau mai bine &is care ntruneste n sine cele mai #iferite influente si alege cu un instinct
artistic sigur cele mai remarcabile si esentiale trsruri ar%itectonice ce )in #in 5rientul
iubitor #e boltiruri si culori !recum le gsim mai ales n cele #ou !araclise si !recum
erau n !ictura mural intern si e2tern si #in A!usul care se nlta s!re cer cu turnuri
ascutite.
+a la attea biserici si !alate #in strintate a cror cl#ire a #urat un tim! mai
n#elungat la !lanul ntiului ar%itect s-au a#ugat elemente nou care tineau seama #e
gustul tim!ului. 9a ba&a cl#irii stau ns #ou elemente curat romnesti #e mare !ret #e
care au tinut seama ar%itectii #e mai tr&iu: eleganta liniei &)elte ce tin#e s!re nltimi si
!o&itia to!ografic. In !ri)inta acesteia nu se !utea gsi in 1c%ei un !o#is central mai
nimerit si mai romnesc !entru casa $omnului #ect locul ri#icat #in .run# !e care urci
#intr-o !iat larg 6!e care a micsorat-o r!in#u-i #in )e#erea #esftat casa !aro%ial
#e curn# &i#it8 !e o !ant lin. *n #os (m!a )er#e. -a nu e a!stoare ca la 3iserica
=eagr ci ase&at la o #e!rtare !otri)it # tabloului un fun#al fermector si bisericii o
!ers!ecti) !lin #e efect.
+el ce a mrit-o a a)ut )i&iunea unei cate#rale. .ro!ortiile ei sunt im!untoare fr s
fie co!lesitoare. *ntre bisericile romnesti ea are o mrime ca !utine alte afar #e cea #in
3la0 cu mult mai nou si cte)a biserici #in regiunile )estice n stil baroc si afar #e
cate#ralele #e #u! !rimul ra&boi mon#ial.
$es!re conce!tia !lin #e elan a ar%itectilor ce au #at bisericii lui =eagoe 3asarab
!ro!ortiile mrite si stl!ii #e &i# s!ri0initori stau #o)a# turnurile numeroase si
elegante. *n o!o&itie cu 3iserica =eagr afar #e turnul cu ceas #easu!ra !ortii #e la
intrarea !rinci!al mai are un turn mai nalt !este cor!ul bisericii; si lng fiecare #in
aceste #ou turnuri !recum si lng cel al !araclisului #e la a #oua intrare mai sunt
cte)a turnulete ncon0urtoare care toate la un loc fac iarsi n o!o&itie cu 3iserica
=eagr ca aco!erisul #e tigle s #is!ar a!roa!e #e tot si s nu )e#em #ect tabla argintie
a turlelor ascutite ca niste sgeti ce m!ung norii. -le &)elte si a)ntate ar !utea
m!o#obi o biseric gotic cu ferestre lunguiete si subtiri #ac arcurile acestora nu ar
tr#a alt e!oc.
9a terminarea acestei cl#iri monumentale - !entru )remile #e atunci si m!re0urrile #e
la noi - au contribuit #eo!otri) munificenta unor #omni !iosi si a unor locuitori #arnici
#in 1c%ei ca si a unor negustori cu frica lui $umne&eu fcn# !osibil terminarea ei si
nfrumusetn#u-i interiorul. /n fiu #e comerciant romn #in 3raso) lucra cn# eram
co!il !e niste sc%ele ce mi se !reau foarte nalte la un 1fnt =icolae frumos si bln#
!recum erau toate !icturile lui 'isu .o! influentat #e !ictorii )iene&i ai )remii. $ar
colorile lui n-au re&istat tim!ului.
+el mai romnesc #intre sfinti 1fntul =icolae a fost la 3raso) si un sfnt iubitor #e
carte #ar si un nfocat a!rtor al #re!tei cre#inte.
=u mult #u! moartea lui Jonterus romnii #in 3raso) i-au imitat !il#a. 9a sfrsitul
)eacului al FV*-lea s-a #esc%is #e !o!a 'i%ai scoala romneasc 6!rima #e care a)em
cunostint sigur8
&*)(
#u! ce cu sais!re&ece ani mai nainte el tra#usese m!reun cu
!o!a *ane marea !vang#elie cu nvttur ti!rit #e +oresi. $eci carte scoal
romneasc si ti!ar. 3raso)ul are meritul #e a fi fost nce!torul !entru cele #ou #inti si
cel mai acti) continuator al crtilor ti!rite.
.rin toate trei sasii braso)eni care a)eau nsufletirea !rimei generatii #e a#e!ti ai noii
n)tturi a#use #e a!ostolul lor #ar a)eau si s!iritul negustoresc care le s!unea ce
afacere rentabil era noul mi0loc #e ras!n#ire a crtii !rin in)entia lui 4utenberg s!erau
s cstige !e romni !entru luteranism. N...O
:omnii #in 1c%ei au rmas #re!t-cre#inciosi !recum !este mai bine #e un )eac cn# s-
a rs!n#it la noi unitia ei au fost cei mai )a0nici a!rtori ai orto#o2ismului ar#elean.
.reotii luminati #e la ,1fntul =icolae, au tinut !ie!t tuturor atacurilor catolicismului si
ntre ei au fost unii care au stiut suferi cu brbtie !entru cre#inla lor.
-i simteau c lu!tn# !entru biserica strmoseasc a!r nationalitatea lor. +n# n
tineretea mea cau&a romneasc nu gsea la 1ibiu un ocrotitor #estul #e )igilent n
mitro!olitul 'iron :omnul tot braso)enii erau cei ce n sino# a)eau cura0ul s-l trag la
rs!un#ere.
:omnii braso)eni au a)ut tot#eauna calittile #ar si #efectele neamului. 4enerosi #in
fire ei au fost ca!abili s se nflcre&e !entru fa!te mari #ar n-au !rea stiut s struie n
ele si le-au uitat a#esea cn# #e&binrile ntre ei - mai ales cele #e la 1f. =icolae - li se
!reau mai !asionante si mai im!ortante.
9i!sa #e ori&ont creat #e muntii ce le nc%i#eau si lor cm!ul )e#erii se resimte mai cu
seam n in#iferenta lor fat #e arte afar #e o serioas !rice!ere mu&ical la co!iii #e
negustori cu o e#ucatie ngri0it #e mai multe generatii. 3raso)ul n-a a)ut n ar%itectur
si scul!tur mai !e nimeni !ictorul 'isu .o! st mai mo#est alturi #e mu&icianul 4%it
$ima iar !oeti si scriitori ca *. +. .antu si -caterina .itis sau 'aria 3aiulescu #in tim!ul
meu sunt numai talente minore. +ele mai #e seam !ersonalitti culturale !e care le-am
a!ucat eu 6sau au lucrat !e )remea !rintilor mei8 erau )enite la 3raso) #in alte !rti 6sau
se trgeau #in !rinti sositi la 3raso) #e aiurea ca !oetul 1t. 5. *osif8: 4. 3aritiu An#rei
'uresianu *. 9e!#atu 4. 'unteanu A. 3rseanu V 5nutiu C. 3rsan s.a. 3raso)eni
au fost ns cei trei frati 3og#an *oan 4%eorg%e 6$uic8 si Ale2an#ru.
+t #e !utin simte braso)eanul ne)oia #e a lua contact nemi0locit cu artele se )e#e #in
fa!tul c n acest oras. care are a&i o !o!ulatie #e !este o sut #e mii #e suflete nu e2ist
un teatru. A li!sit n toate tim!urile o re)ist romneasc mai #e seam iar orc%estra
orasului #u! o acti)itate #e multi ani a fost lic%i#at...
CEI CE AU SCRIS 7ESPRE BRASOV
$ac braso)enilor le-a li!sit un simt mai #e&)oltat !entru arte ei au a)ut n toate
tim!urile oameni care s-au interesat #e trecurul orasului lor. 1i nu numai istorici #e
meserie ci si #iletanti cu #ragoste !entru alte )remuri si locurile !e un#e au %l#uit
naintasii lor. Att romni ct si sasi. -i au scotocit filele inglbenite ale ar%i)ei
braso)ene a#!ostit cu gri0 n c%iar +asa 1fatului. Acolo trona ntre rafturile ncrcate
un brbat mic #e stat si cu barb #eas n#rgostit #e #ocumente )ec%i "r. 1tenner
nsusi autor al ctor)a stu#ii #es!re trecutul 3raso)ului. -l a lucrat cu r)n !rea !utin
rs!ltit la un in#ice bine ntocmit #e care s-a folosit a#esea =icolae *orga cn# trecea
)i0elios !rin aceast ar%i) bogat 6care mai tr&iu s-a mutat n bastionul #e la ca!tul
s!re 1c%ei al (rgului +ailor reno)at8. /n numr #e )olume #e stu#ii si #ocumente a fost
re&ultatul cercetrilor lui *orga.
'ai ncet si mai sistematic lucra cumnatul lui scru!ulosul ele) al lui Sirece> NsicBO
n)tatul sla)ist si aca#emician *oan 3og#an braso)ean #e nastere care ne-a #at n 19<;
un )olum bogat #e Documente si regeste "rivitoare la relatiile -rii Romnesti cu
%rasovul si .ngaria. 1asii au !ublicat sa!te )olume #e /uellen )ur 0esc#ic#te der Stadt
1ronstadt si un numr mare #e stu#ii si articole n re)istele lor si n ga&e2ta lor local
,LronstK#ter Ceitung, #e "r. .%ili!!i 6care ca si istoricul #e arte -. Lu%lbran#t si "r. ?.
1era!%in mi-a fost !rofesor n liceu8 4. $. (eumsc% S. (eutsc% si altii.
*n biblioteca 9iceului Jonterus se gsea manuscri!tul 6trecut a!oi n ar%i)a 3raso)ului8
unei cronici !line #e amnunte interesante #es!re 3raso)ul )remurilor trecute intitulat
Collectania )u einer ,articular2istorie von 1ronstadt scris la 1741 #e (%omas (artler
si continuat si augmentat #e Sosef (rausc%. -a a fost utili&at #e cei mai multi scriitorii
care #escriu )ec%iul 3raso). $es!re 3iserica =eagr se s!une c a fost &i#it cu
c%eltuiala galilor anglilor bata)ilor si !rinci!ilor germani. 9a ei gsim re!ro#us !e ct
se !are #in i&)oare mai )ec%i stirea #es!re )enirea sala%orilor bulgari la 179; crora li
s-au !us la #is!o&itie !recum se s!une !recis locuinte n ,5bere Vorsta#t, care e2ista
#eci #e mai nainte. 1tirea aceasta o aflm a!oi si la cei #oi cronicari romni !o!a Vasile
6mort la 1D998 si :a#u (em!ea.
+ronicarul tim!urilor mai nou constiincios si n#rgostit #e statistici si #ate oficiale a
fost #octorul -#. 4usbet% care scrise la nce!ut n 1884 un )olum 3ur 0esc#ic#te der
Sanit4tsver#4ltnisse in 1ronstadt si care a continuat a!oi ntre anii 1884 si 19<1 cu
ra!oartele sale anuale #es!re Das 0esund#eits+esen in 1ronstadt. +n# l )e#eam
trecn# grbit !e stra# #e la un !acient la altul mbrcat tot#eauna cu un !ar#esiu cu
barba ncaruntit si cu ,t)ic%erii, !e nas n-as fi bnuit c graba lui era !ricinuit #e
nerb#area #e a mai a#uga un amnunt la cronica lui case nu se mrginea la c%estiuni
#e igien si la starea sanitar !recum cu mo#estie s!une titlul ci atingea cele mai )ariate
c%estiuni n legrur cu 3raso)ul. +rtile lui au fost !entru mine un i&)or bogat #e
informatii si #e m!ros!tare a amintirilor. $in ele )e#em mereu ct #e greu era !entru
!rintii orasului s ia o %otrre si s intro#uc o ino)atie. 4usbet% nsusi cn# era )orba
ca s se a#uc electricitatea obser) c ea e #e !risos cn# functiona foarte bine u&ina #e
ga& aerian.
(ocmai #in )remea !etrecerii mele n 3raso) sau #e contem!orani cu mine sunt cele mai
multe scrieri monografii sau stu#ii #e amnunt n limba romn #es!re 3raso). +n# n
1887 se tinu a#unarea general a Asociatiunii (ransil)ane la 3raso) comitetul local
nsrcin !e !rofesorul #e istorie #octor la Viena si un istet mnuitor al con#eiului =.
.o! s le fac oas!etilor n Sc#it din istoria "o"ulrii %rasovului un scurt istoric al
orasului. *ntemeiat !e autoritatea lui Jas#eu el a ncercat s s!ulbere legen#a originii
bulgresti a trocarilor.
=iculit .o! - cci asa i &iceau braso)enii - era originar #in 4%imba) lng 3raso). $in
alte #ou sate n)ecinate erau alti #oi istorici !roto!o!ul 3artolomei 3aiulescu
&rnestean si An#rei 3rseanu #in $rste. +el #inti a !ubliaat n 1898 o )oluminos
Monogra*ie a comunei $isericesti grecoortodocse romne a S*. Adormiri iar cel #e al
#oilea un articol con#ensat si bine informat #es!re 3raso) n )olumul !rim al
!nciclo"ediei Romne 618988. (ot #e el e si marea monografie asu!ra Scoalelor centrale
din %rasov ba&at !e numeroase #ocumente si bogat ilustrat. .retioase sunt listele
com!lete cu biografiile tuturor !rofesorilor care au functionat la 9iceul 1aguna n cei
cinci&eci #e ani #e e2istent - cci cartea a a!rut cu oca&ia 0ubileului #e o 0umtate #e
secol #e la nfiintarea lui - si a tuturor absol)entilor lui N19<;O.
*ntre acestia era si 4. *. .itis trecut n 3ucuresti ca !rofesor #e liceu. 5ac%es si cu
mustata neagr ca !ana corbului cn# )enea )ara la 3raso) noi stiam c &bo)este mult
!e la babele #in 1c%ei ca s culeag material etnografic si linguistic #es!re Nunta n
Sc#ei !n la 187< #es!re 5ocuri de "etrecere si #es!re Comori !ublicate n )olumul * al
,:e)istei nou,.
+ontem!oan cu .itis eeau !rinitele .riscu care a scris cne)a stu#ii istorice marunte
aca#emicianul eru#it 4%. 3og#an-$uic fost o )reme !rofesor la liceul #in 3raso) si
autor al unui stu#iu #es!re *oan 3arac care a trit mult tim! n orasul #e sub (m!a.
+oleg #e scoal mi-a fost =. 1ulic !rofesor la 9iceul 1aguna nainte #e a !leca la cel
#in (rgul-'uresului. $iaconul +oresi tim!ul lui biserica si scoala #in 1c%ei sunt
subiectele celor mai multe #in stu#iile sale.
+u obiceiurile si graiul #in 1c%ei s-a ocu!at si un coleg #e-al meu #e uni)arsltate $r.
1terie 1ting%e care si-a trecut #e-o#at cu mine #octoratul la ?eigan# n 1899 cu te&a
Die Sc#eer oder -ro&aren #u! ce cu un an sau #oi nainte !ublicase n Anuarul
1eminarului #in 9ei!&ig o anc%et linguistic fcut la trocari. $u! a!roa!e o 0umtate
#e )eac el a re)enit asu!ra aceluiasi subiect scriin# un fel #e li)ret #e !ies #e teatru cu
cntece -icuta !rile0 ca s #escrie folclorul si limba #in 1c%ei. *n cursul acestor cinci
#ecenii a !ublicat n 1899 Istoria $isericii Sc#eilor %rasovului; ntre 19<1 si 19<8 cele
cinci )olume #e Documente "rivitoare la trecutul romnilor din Sc#eii %rasovului iar
acum n urm un nou )olum !e care n-am a)ut oca&ia s-l citesc. +ele #ou !robleme
care l !reocu! cu #eosebire sunt originea romaneasca a ,bulgarilor, #in 1c%ei si
caracterul ostsesc al obiceiurilor ,Sunilor,.
(ot coleg cu mine la /ni)ersitatea #in 9ei!&ig e $r. +onstantin 9acea membru onorar al
Aca#emiei :omne. $ictionarul Aca#emiei la care colaborea& #e !atru&eci #e ani nu i-
a lsat mult tim! liber !entru stu#iile n legtur cu trecutul 3raso)ului care l
!asionea&a si acum la btrnete. /ltima sa lucrare #es!re Cetatea de "e -m"a
comunicare fcut la Aca#emia :omn a a!rut n anul 1944. -a se caracteri&ea& !rin
aceeasi #ocumentare !reci&ie si e2!unere sobr ca cele mai multe #in lucrrile sale ntre
care merita o #eosebit atentie cele relati)e la negustorii #in 1c%ei.
+oleg la liceu ca ele) si !rofesor cu 9acea era slisteanul A2ente 3anciu si el mic #e
stat #ar mai neastm!rat si !lin #e energic initiati). $u! /nirea cea mare el reali&
!lanul ce-l !reocu!a #e mult: s !ublice o re)ist a 3raso)ului si (rii 3rsei intitulat
,(ara 3rsei,. +u grele sacrificii materiale aceast !ublicatie care a a!rut regulat un
#eceniu s-a mentinut ca una #in cele mai bune re)iste !ro)inciale romnesti. 1ufletul
curat si )ioiciunea #irectorului se refleetau si asu!ra colaboratorilor mai tineri care au
mbogtit istoria 3raso)ului cu numeroase contributii interesante. Aici a !ublicat A. A.
'uresianu %arnicul scormonitor al ar%i)elor braso)ene necatalogate nc cele mai multe
#in stu#iile sale genealogice si !ri)itoare la starea cultural si economic a braso)enilor.
$in cei #oi frati 'uslea cel mai tnr si fost ele) al meu folcloristul *on a scris n 197<
#es!re O$iceiul (unilor 6$rasoveni7 un stu#iu cu )e#eri nou iar #octorului V. .o! )estit
crturar la nce!utul )eaculuiuecut care a fost ct)a tim! si la 3raso) scriin# #es!re
!reotii #e la 1f. =icolae i-a consacrat un stu#iu amnuntit. "ratele lui mare mare +an#i#
'uslea are n ,(ara 3rsei, o serie #e stu#ii mrunte si a !ublicat n 1947 o monografie
mare 6)olumul *8 #es!re %iserica S*. Nicolae din Sc#eii %rasovului cu numeroase
ilustratii. (recutul a#esea bogat n e!isoa#e #ramatice al 1c%eilor cu figurile araice ale
ctor)a !reoti )re#nici si cele mai !utin frumoaseale altora #is!usi s fac concesii
constiintei lor trece !e #inaintea oc%ilor nostri.
&**(

$e A. A. 'uresianu si +. 'uslea sunt si #ou stu#ii interesante #es!re Re*ugiatii "olitici
din ,rinci"ate si Romnii $rasoveni la 89:9 si Contri$utii la istoricul Casinei romne
din %rasov; n monografia bogat ilustrat a Casinei romne 1875-1975 !ublicat cu
oca&ia centenarului ei. Volumul e intro#us #e un am!lu stu#iu #es!re Casina romn
#atorit brneanului *on +olan secretarul societtii culturale Astra si autorul unei
monografii #es!re *oan 3arac. $u!a cum !reci&ea& subtitlul ,+ontributiuni la
cunoasterea unui ca!itol #in trecutul 3raso)ului, stu#iul acesta ntemeiat !e listele
braso)enilor care au 0ucat un rol n )iata orasului n cursul )eacului ce s-a scurs #e la
ntemeierea casinei &ugr)este o frntur interesant a !rimelor ncercri #e a #a niste
fun#atii serioase unei societti romnesti n Ar#eal.
5 carte #e mari !ro!ortii la care au colaborat cei mai multi n)tati ai sasilor e !recum
am s!us cea care tratea& #es!re (ara 3rsei intitulat Das %ur)enland #in care au
a!rut !atru )olume. Al treilea !ublicat n 19;8 tratea& #es!re 3raso). $intre
contributiile serioase si bine #ocumentate amintim !e ale lui -. Se>elius #es!re 3raso)ul
n cursul )eacurilor str&ile si !ietele 3raso)ului baile si s!italele; ale lui 4. (reiber
#es!re nce!uturile si fortificatiile 3raso)ului #es!rebiserica catoltca 1fat si .o#ul
3tusilor si #es!re locuinta braso)eanului. J. 4oos scrie #es!re istoria ar%itectonic a
fortificatiilor 5. "rit& si -. Lu%lbran#t #es!re 3iserica =eagr -. 'orres #es!re cea #e
la 3artolomei si #es!re bisericile mici si S. (eutsc% #es!re luminatul 3raso)ului.
:omnii sunt ine2istenti n aceast carte un#e #es!re 1f. =icolae gsim o singur !agin
#e te2t. "oarte frumoase sunt ilustraliile #in care re!ro#ucem si noi un numr
consi#erabil. -#itia lu2oas se #istinge si !rintr-un ti!ar #eosebit #e ngri0it.
.e aceasta !ublicatie se ntemeia& n mare !arte cartea 1ronstadter 2eimat und
<ander$uc# a !rofesorului J. ?ac%ner a!rut n 1974. $ar autorul nu scrie o
!rescurtare a o!erei colecti)e #es!re (ara 3rsei ci nsusi un botanist #e seam si un
n#rgostit al naturii !une !e %rtie cu talent gn#urile ce l-au !reocu!at si obser)atiile
ce a a)ut !rile0 s le fac n multele e2cursii fcute singur sau cu ele)ii sai. A#miratia
sincer !entru muntii nostri se comunic cititorului #iscret #ar strutor. 1e recunoaste
imfluenta acelui mestru care a stitut mibina n mo# att #e fericit !e artist cu omul #e
stiinta 4. Vlsan !e care im!reun cu 1. 'e%e#inti l !omeneste n !refata sa. 9un#u-
l #e mo#el si cutreiern# ca ei muntii nostri )e#e tot#eauna si !e romn si l ncon0oar
cu sim!atia sa.
+ine )rea s cunoasc 3raso)ul istoric #ar mai ales cel !itoresc )a citi cu folos si cu
!lcere cartea 6%rasov7 frumos ilustrat si scris cu mult suflet a#mirator #e !rofesorul
la liceul braso)ean 5cta) 1ulutiu !ublicat #e "un#atiile :egale n 1977 n con#itii
te%nice e2celente.

Partea a IIa
CUM ERA BRASOVUL PRIN ANII '00,'01,
CALEI7OSCOP BRASOVEAN
Ati obser)at )reo#at ginile #in curte si cocosul cn# )in la grunteM Vin alergn#
ciugulesc mncarea si #in cn# n cn# te !ri)ese #in !rofil. =icio#at nu se uit la tine
#in fat. +ci oc%ii lor nu sunt ase&ati ca la om ci !srile si unele animale a)n# oc%ii
un#e omul are tm!lele !ot )e#ea simultan #ou lucruri: %rana si #usmanul gruntele #e
!e 0os si uliul #in )&#u%. 6$e aceea sunt caii asa #e s!eriosi nct trebuie s li se !un la
oc%i a!rtoarele #e !iele - oc%elari - s nu mai )a#a si !rime0#ia la #rea!ta si la stnga
#rumului8.
1i omul are #oi oc%i #ar el )e#e cu ei aceeasi imagine sau a!roa!e aceeasi. +eea ce )e#e
cu oc%iul #re!t )e#e si cu stngul. +ele #ou imagini se su!ra!un aco!erin#u-se a!roa!e
#e!lin. 'ica #iferent #e s!atiu ntre cei #oi oc%i face #oar ca imaginea s aib
a#ncime !ers!ecti). $e aceea limba omeneasc nu !oate re#a #ect un singur lucru
#eo#at si trebuie s !re&inte ntr-un sir ntm!lrile una #u! alta.
Asa ne-am obisnuit cu acest lucru nct ne !are natural. +n# ns nu suntem sta!ni !e
noi n momente #e e2citare n )is sau n amintire cn# ne )in n minte mai multe lucruri
#eo#at cn# #is!are ten#inta noastr #e a rn#ui frumos si cu sistem comunicrile ce le
facem altora atunci ne simtim sting%eriti si nesiguri. 1au n)inge obisnuinta si ne
im!unem o urmare a celor ce le s!unem sau riscm s )orbim alan#ala asa cum #e fa!t
sunt n mintea noastr e2citat n )is sau n amintire imaginile ce nu cunosc nici scrierea
cronologic nici granitele s!atiale n care ele au a)ut loc. *n ca&ul #inti !o)estirea
noastra !ier#e s!ontaneitatea n al #oilea claritatea. .tim ca la cinematograf cn# ne
co!leseste uneori somnul. *nc%i#em oc%ii la o scen #e )ntoare n 0ungla cu lei tigri si
ser!i. +n# i #esc%i#em ne mirm c !e ecran )e#em o scen ntr-un salon cu #oamne
#ecoltate si #omni n frac.
Incercn# s !unem amintiri !e %rtie noi suntem siliti s le rn#uim. $ar ne)oin# ca ele
s !iar# orice s!ontaneitate )rem s sal)m cel !utin una #in caracteristicile amintirei
!strn# n acest ca!itol care )rea s #ea atmosfera local asociatiunea necontrolat si
necontrolabil a a#ucerii aminte. Vom !o)esti #ar scene #in cele mai #iferite si #is!arate
cronologiceste n !reci!itarea lor n amintire. +n# o anec#ot sau un e!iso# %a&liu ne-a
fulgerat !rin gn# nu ne-am sfiit s le !unem !e %rtie c%iar cn# ar !utea sa !ar
in#ecent sau s su!ere !e )reo cititoare mai !u#ic #in generatia mea 6cci cele #in
generatia actual su!ort mai usor libertatea #e limba08. .entru amintiri nu e2ist un co#
al manierelor elegante.
.rin oras e lume mai mult #ect #e obicei !e str&i. .rin /lita Vmii ea e aliniat !e cele
#ou trotuare cci un ,alergtor, are s treac fugin# !rintre cele #ou sire #e s!ectatari.
-l e n tricou si are &urgli la !icioare. 1lab si nalt face !asi mari cn# trece n goan
iar mrul lui A#am !roeminent temur usor. .umnii strnsi sunt a#usi la !ie!t. 1 nu fie
oare brbierul la care m tun# #e obicei tnrul 'an#o)sc%iM 3a e c%iar el cel care !e
cn# eram co!il m-a tuns mai nti cu masina 6natural fr elecuicitate8 atunci in)entat
care era asa #e !lcut #e rece )ara cnl# trecea cu metalul ei rcoros !rin !letele mari.
Alergtorul trece nainte ocoleste n !iat 1fatul si o ia !rin /lita +l#rarilor si !e
.romena# !n la !unctul #e !lecare .oarta Vmii. =oi co!iii si #u! noi si alti
!ri)itori cn# a trecut #e noi !rin /lita Vmii fugim !rin 'i%ail ?eiss ca s-l mai
)e#em o #at n /lita +l#ratilor !entru cei cti)a creitari #ati 1a c%et.
1racul 'an#o)sc%iB $esi era !olone& a )rut s moar moarte #e sas s!n&urn#u-se.
1e )e#e c tem!eramentul lui #e artist nu-l lsa s fie fericit cn# trebuia s taie !rul si
barba musteriilor.
"ri&eria lui 'an#o)sc%i era n casa #rmat #e atunci ce sttea singur n !arc
#es!rtit !rintr-o )ale #e ,=umrul /nu,. (ot acolo era si biroul lui 'ar> cel as!ru la
)orb un om mruntel si brbos. (oti braso)enii l cunosteau cci el a)ea folositoarea
meserie #e curtitor al %a&nalelor.
+n# ne ntorceam noa!tea #e la cte un c%ef tot#eauna intlneam !e str&ile
3raso)ului crutele mari ale lui 'ar> !e care stteau aliniate butoaiele !line ce
rs!n#eau un !arfum !enetrant n tot orasul 9ng cele #in fat ar#eau #ou lm!i mari
#e ga& cu flacra liber #e a)eai im!resia c e #us la mormnt un #oge )enetian.
Asta a tinut !n ce s-a intro#us n 19<7 si la 3raso) canali&area. +u a!a curgtoare n
cas si mai tr&iu cu canalele !rin care se scurgeau mur#riile )iata la 3raso) s-a
sim!lificat att #e mult si mai ales att #e re!e#e nct !este cti)a ani nimeni nu mai
stia ct #e greu fusese nainte.
=oi locuiam !e arunci !e 1tra0. A!a o a#uceau ser)itoarele cu ,botele, - #onitele - #e la
,=umrul /nu, #in 3raso)ec%i iar rufele se s!lau la o fntn sub 1tra0. +ci se fcea
#eosebire ntre fntnile cu a! rece si gustoas si cele cu a! slcie sau !rea cal#.
:u#ele noasue #in 1c%ei nu a#uceau a!a #in .run# #esi era mai a!roa!e ci #e la
3og%ici; #in /lita "ntnii :osii.
In !iat la fntana #in fata locumtei generalului era tot#eauna seara sin#rofie #e
ser)itoare iesite cu ,botele, sau cu ciubrul #u! a!. "ceau ce fceau si nimereau la a!
tot cn# erau !e acolo si ,cocisii, unguri sau sol#atii cu care )i&itiii se 0ung%iau #e multe
ori. +n# era ger #e 0ur m!re0urul fntnii era un g%etus !rime0#ios cci a!a se re)rsa
!este marginile ciubrului uitat #e ,slu0mc, care c%iuia cu ca)alerul ei sub !oarta unei
case #in )ecintate. Abia cn# la nou se au&ea sunetul lugubru al trom!etelor ce suflau
stingerea sol#atii se ru!eau #in mbrtisri nu far a mai ciu!i o#ata &#ra)n !e
#ulcineele lor.
*ntro#ucerea canalelor a!e#uctului a mai a)ut #re!t urmare o sc%imbare ra#ical n
nftisarea orasului. A!a #e but era #emult a#us #in 1c%ei !rin niste ,sulinare, #in
trunc%iuri #e bra# gurite la mi0loc cu fierul ars #e tigani. 1ocotelile 3raso)ului le
amintesc #in secolul al FV*-lea. Vec%e era si intro#ucerea canalelor #e scurgere a a!ei
ntrebuintat #e meseriasi cu #irectia su#-nor#. Acestea erau la nce!ut ca!tusite cu
,foastne, - blni - asa cum se mai )e#eam !e )remea mea n stra#a numit $u!)ale
#in 1c%ei #ar mai nguste. Abia n 18<4 ele nce! s fie #e !iatr !rin str&ile !rinci!ale
si s fie aco!erite cu mste blni scurte. Asa le-am !omenit nc eu. .e acest !o# umblam
#e obicei iar iarna ne ##eam !e ,glenciuri, minunate. $in cn# n cn# aceste canale
erau curtate si arunci lng ele )e#eai mici grme&i #e nisi! negricios si gunoaie !rin
care tigani si tigance rscoleau cu niste bete cutn# &#rente si oase. /neori a)eau noroc
s gseasc nainte ca gunoiul s fie crat si #e!o&itat n gro!ile #e la 1!reng%i si cte o
lingurit strmb sau un cercel !ier#ut. .rin unele str&i cu #eosebire !rin /lita =ou si
a "nanlor #e multe ori scn#urile erau scoase cci se s!la lna. *n /lita =eagr canalul
era mult tim! #esco!erit #e tot. A!a se ie&ea !utin si n bolboaca ce se fcea se ase&a
cosul lungret cu ln. +u o furc cu #intii lungi si ntorsi n ung%i #re!t fete #in 1c%ei
ntorceau lna n cos cu miscri ritmice cntn# cu )oci tinere minunate cntece.
9eagn )er#e #e mtase...
4%it $ima a armoni&at unele #in ele.
.e #ealul #e lng $u!&i#urile #e Sos mbrtisn# (urnul =egru si ntin&n#u-se la
stnga !n n 1c%ei iar la #rea!ta !n la (uumul Alb erau ,romurile, 6#e la germanul
:a%men8 niste !er)a&e uriase !e care se ntin#ea !osta)ul rosu )er#e sau albastru la
uscat.
*n fotografia ce o re!ro#ucem !enuu (urnul Alb se )# bine aceste romuri caracteristice
!entru 3raso)ul #e alt#at.
$in tim!uri )ec%i lna oilor tigi sau turcane !&ite #e ciobani #e la 3ran sau #e la
1cele era a#us la 3raso) un#e fete #e romn o s!lau si romni #in 1c%ei o crau n
saci grei ri#icati #e colturile legate strns cu niste crlige. *n bastionul nc!tor #e la
ca!ul $u!a&i#urilor se a#unau mai #emult testorii sasi la )reme #e !rime0#ie; n fabrica
lui 1c%erg nce!ur s si lucre&e cu masini ma#erne !osta)urile care nu mai trebuiau
#use !e :omuri. 9a ,casina, #in 3raso) #u! !oart - !robabil si n alte !iti - era un
ciubr n care urinau #omnii. /rina era ntrebuintat la )o!situl lnii.
*n legtur cu a!e#uctul ne rmne s s!unem o )orb si #es!re fntnile care tot !e
)remea mea s-au #esfiintat. *n locul ,t!urilor, cu albie cum rmsese unul sub 1tra0
!entru a#!atul cailor #e la crutele ce stationau acolo )inerea n locul fntnilor cu
gleat cum era !e )remea mea fntna lui 3og%ici #in 1c%ei si al fntnilor cu !om!
ce le-au nlocuit a)eam #u! intro#ucerea a!e#uctului numai cte)a mici coloane #e
metal #in care se !utea lsa a!a s curg si la care se !uteau a!lica tulumbele n ca& #e
incen#iu. 9a fntni era o gaur n scocul !rin care curgea a!a la care cei setosi se
a#!au #u! ce astu!au cu !alma gura scocului nct a!a iesea !e acolo. "ntnile cu
ciutur a)eau #easu!ra o csulie #e scn#uri si lati iar !e un sul #e lemn se nfsura
lantul #e care era legat gleata. +u o roat se n)rtea acest sul. /neori n aceste fntni
se aruncau cei obositi #e suferinte si stui #e )iat.
+n# a fost #esfiintat !o#ul #e scn#uri care nu era al 'ogosoaiei a tinut astu!area
canalului multe luni si mai multe !ar#ositul str&ilor. +al#armul se fcu cu bucti #e
granit sau ba&alt si noi co!iii urmream cu interes cum lucrtorii n genunc%i s!au cu
sa!ele lor cu cotoare scurte n nisi!ul ntins gros ca s aib loc !iatra aliniat iar cu
cealalt !arte a sa!ei n form #e ciocan i ##eau afun&imea cerut #e cum!na #e a!.
A!oi )eneau oamenii cu butucii grei cu care o bteau &#ra)n n !mnt. +um o #eci&ie
a orasului obliga !e !ro!rietarii #e case s fac #in ciment sau beton !e c%eltuiala lor la
orice reno)are a cl#irii troruarul #inaintea casei atunci a nce!ut s aib 3raso)ul un
!a)a0 asfaltat n locul frumoaselor figuri #e !iau albastr !e fon# alb. *n fata bisericii
catolice era n litere mari #e mo&aic #e !ietre albastre o inscri!tie latineasc: /uae via
vitae=
.a)a0ul a fost tot#eauna cu #re!t cu)nt mn#ria braso)enilor. .iata a)ea cal#arm nc
#e la 1777 cn# ;7 #e lucrtori ase&au !iatra a#us cu D7< #e care. +inci ani mai tr&iu
se !ar#oseste si locul #inaintea .ortii +l#rarilor iar n 1854 (rgul 4rului al +ailor si
1irul *nului cu mo&aic #e !ietre cubice mrunte. "sia #e beton ce #uce !este !iat #in
(rgul +ailor n /lita +l#rarilor s-a fcut #e !roba n 1894 att #e soli# nct si ast&i
e bun.
(rgul 4rului care era #e !e atunci ,corso, cu trotuarul lui lat !e care ,flanau,
braso)enii era locul !e care erai sigur c ntlnesti cunoscuti. +n# o fat se logo#ea cel
#inti lucru ce l fcea era s ias ,la bratet, a#ic tnn#u-se #e bratul mirelui !e (rgul
4rului. Aceast !limbare era !entru cei ce nu obser)au )erig%eta !e #eget.
$ealtfel si brbatul cu ne)asta obisnuiau s umble astfel. .e Lrause #iri0orul orc%esuei
orasului nu l-am ntlnit nicio#at !limbn#u-se altfel. .arc i )# si !e !rofesorul
3in#er cu sotie-sa; el s)ab ea frantu&oaic si amn#oi unguri mari. -rau la fel #e mio!i.
5#at se !etrecu urmtoarea scena: .e totuarul #in (rgul 4rului un felinar arunca
umbra sa !ie&is. *naintea ei !erec%ea se o!ri. +a)aler #omnul 3in#er sri singur !este
)alea care i se !rea c curge !e acolo si a0uns la malul cellalt ##u mna sotiei care
sri #e asemeni.
(ot !e (rgul 4rului s-a !etrecut alt scen care a fcut mult %a& n 3raso). 9ibrarul
Cei#ner - eu l-am a!ucat nc !e bunul Cei#ner ,col!ortn#, ntr-o enorm geant
ticsit #ol#ora cu re)iste - a)ea obiceiul s trimit clientilor si cunoscutilor ,s!re )e#ere,
noile a!aritii #e crti. 1tia c cea mai bun reclam !entru o !ublicalie este luarea #e
cunostint cu ea. 1i un negustor #e fierrie mucalit #ar !rea !utin amator #e lectur
!rimea regulat asemenea crti. *n &a#ar i s!unea librarului ca s nu-i mai trimtt cci nu-
l interesea&. ,=umai s!re )e#ere #ac nu le cum!eri mi le trimiti na!oi. "r nici o
obligatieB,.
*ntr-o &i cn# era circulatia n toi !e (rgul 4rului naintea librriei #in colt se o!reste
un car mare si o!t oameni coboar #e !e el o tra)ers urias #e sa!te metri. ,Je ru!B, si
cu !uteri unite oamenii o #uc si o asa&a n mi0locul librriei. ,-u m-am coman#at nici o
tra)ers. (rebuie s fie o eroareB, - ,=u ni s-a s!us c e numai s!re )e#ere. $ac nu
sunteti amator o trimiteti na!oi. "r nici o obligatieB, 1e !are c #e atunci la fierrie nu
se mai trimiteau crti.
$ar ce nsemnea& %rmlaia aceasta n !iatM 9umea se o!reste #in mers si numr
btile clo!otului #e alarm #in turnul 1fatului. $eo#at se au#e si o trom!et suflat #e
un om fugin# care are n ca! un coif #e aram. .este cte)a minute se au# aceleasi tonuri
#e trom!et )enin# #in alt !arte. 1e strng !om!ierii n 0urul farmacistului 1c%uster
care e c!itanul lor. tn galo! caut s #is!ar trsurile #e !iat cci !om!ierii au #re!tul
s le #es%ame caii si s-i ,!rin#, a tulumbele lor.
+n# locuiam !e 1tra0 )ecinul nostru mcelar #e fel !om!ier )oluntar si el gras si
rosu ca orice mcelar ce se res!ect se scula noa!tea #in somn si alerga la locul
sinistrului !e cn# noi co!iii urcam n fun#ul gra#inii s !ri)im la s!ectacolul flcrilor
ce rbufneau #in aco!erisuri incen#iate. Vecina noastr era singura care mormia
nemultumm. =u c ar fi #us gri0a brbatulm ei !rea temerar #ar ea stia c focul nu se
termin cu stingerea incen#iului ci abia nce!e cci cl#ura face sete si bucuria c focul
nu s-a ntins la )ecini face !e om #arnic. $e la asemeni stingeri #uble )ecinul meu #e
cele mai multe ori trebuia a#us #e altii acas.
5 %rmlaie mai mare ca la incen#ii era n !iata 3raso)ului cn# )enea 1&ins>i cu
minunatele lui focuri #e artificii; ,3ra)o 1&ins>iB, a0unsese la noi strigtul cu care
rs!lteam orice ncercare reusita si atunci cn# nu era )orba #e rac%ete si foc bengal.
(ot cu !ri)irile n#re!tate n sus sttea lumea tintuit !e loc #e a#miratie cn# )eneau la
3raso) renumitii ec%ilibristi !e funie. $in turnul 1fatului se trgea o funie !n n (rgul
4rului sau n 1irul *nului. 9a aceast nltime ametitoare umbla balansn# o !r0in
lung un ,artist, care se ntorcea sttea ntr-un !icior sau se ase&a !e un scaun ase&at
numai !e #ou !icioare. 1ocrul meu mi s!unea ca n tinerete l a#mirase !e tatal acestui
artist fcn# aceleasi bra)uri #e ec%ilibristic.
'u&ica cnta #uminica nainte #e mas n !iat. 9umea se !limba !e +orso n )reme ce
lng 1fat ,ban#a, militar cnta marsurile a)ntate )alsurile legnate si !olcile
sltrete ,!ot!ourri,-urile #in cele mai nou o!erete cte o arie #intr-o o!er italian
neli!situl ciar#as unguresc #ar si o bucat romneasc care ne fermeca ntot#eauna
regretn# c se sfrseste att #e curn#. .e atunci era la mo# *)ano)ici cu )alsurile lui
celebre. 'ai ales >alurile Dunrii care au fcut ncon0urul -uro!ei #eo#at cu )alsurile
lui 1trauss. 1i 1tefnescu se bucura #e multi a#miratori.
$ar ce s-a ntm!latM A fugit clutul cel mic care trgea !e un crucior ,#oba a mare,M
3um bumB se au#e n alt !arte a orasului. +n# te a!ro!ii ns lun#u-te #u! multimea
curioas )e&i c un singur mu&icant si asum rolul unei orc%estre. -l are !lrie cu
boruri late si un cercel n urec%ea stng. Vorbeste italieneste si )ine #in tara cntecelor.
(oba i e fi2at !e s!tnare si o bate cu cotul. +u cealalt mn tine trom!eta - uneori o
sc%imb cu un clarinet - n care sufl cu entu&iasm. $e genunc%i i sunt legate #ou
farfurii #e metal !e care le lo)este una #e alta #e cte ori face bum cu toba. $e la
genunc%i n 0os are clo!otei care com!letea& ,simfonia, cu &ngnirul lor sonor. +n#
cnt nu stii ce s a#miri mai mult: mu&ica !olifon sau s!rinteneala miscrilor artistului
cel !lin #e tem!eramentM
$ar *talia nu e singura tar care !ro#uce mu&icanti celebri. 4eloas 3oemia tara lui
1metana si $)ora> si trimite si ea fiii !n la 3raso). "anfara #e D-8 instrumentisti
cutreier str&ile o!rin#u-se !e la rs!ntii si n !iete un#e rsun marsurile lor )ioaie si
!olcile a)ntate.
1i fiin#c e )orba #e neamurile #iferite ce si trimit fiii s fie a#mirati !entru arta lor s
nu uitm !e turcii ce )in cu maimutele lor mbracate n %aine rosii cu fes !e ca! fcn#
tumbe #e cte ori turcul trage #e lant. $in !ublic rsul co!iilor nto)rseste orice
miscare si strmbtur a lor.
+te o %ar!enist &burlit se acom!ania& la %ar! cn# cu )oce tremurata cnt o
melo#ie sentimental; si a!oi cu aceeasi fat trist umbl cu c%eta strngn# cei cti)a
creitari a#unati #e la asculttorii milosi. +ine stie ce suferinte si #rame au fost !relu#iul
acestei tristeti ambulanteM .oe&ia lui $uiliu Camfirescu care tocmai !e atunci se #eclama
mult la noi ti )enea in)oluntar n minte. (ocmai n 3raso) se !are c aceste fiinte
nenorocite nu treceau tocmai #e mo#ele #e )iat moral cci cel !utin n familia noastr
,%ar!onist, #e)enise un sinonim cu femeie #e mora)uri usoare.
'elancolice erau si melo#iile cntate #e flasnetele ce cutreierau str&ile orasului. +ele
mai multe #in ele erau stirbe sau ofticoase li!sin#u-le unele tonuri sau scotn# note
suiertoare si astmatice. +um ns flasnetarii erau mai ales ologi sau orbi iertai caterincii
mete%nele btrnetelor. $e obicei ns cei ce umblau cu aceste instrumente mu&icale
a)eau si bilete #e !a!agali nct atractia lor nu era mu&ica ci !re)estirile sortii...
*n coltul !ietii cu 1tra#a Jirsc%er stau %amalii fiecare cu funia ce o leag n 0urul sarcinei
!urtat !e s!inare. *n felul cum legau aceste !o)eri erau mari mesteri trocarii #in 3raso).
*ntre ei era unul care se !rice!ea mai bine la cratul !ianelor grele #use n locuont
numai #e #oi %amali. 'ester era si =it :omanul #es!re care )a mai fi )orba n acest
)olum a crui meserie a mostenit-o fiul lui fost !e )remuri cel mai bun ,trmbitas, la
regimentul #e artilerie.
*ntr-o &i %amalii #in 3raso) a!rur cu niste c%i!ie rosii; ca cei #in Viena !e care era
scris !e o tblit #e metal cu)ntul ,e2!ress,. =u stiu care !rimar a)u aceast i#ee #e
care %amalii nostri erau foarte mn#ri. +a si tblita n form #e semilun #in 0urul gtului
!olilistilor #in 3raso) cu numrul ce-l !urtau. Acest semn #istincn) facea !arte #in
uniforma !e care erau tinuti s o !oarte.
9ng .oarta Vmii stteau toamna romnii #in 1ona cu c&ile lor #e struguri. 1i ast&i
simt cum mi se stre!e&esc #intii numai cn# mi a#uc aminte ct erau #e acri. Vies!ile -
!e la 3raso) se &ice #e obicei ,)ies!ii, !refern#u-se genul masculim !entru aceste
gngnii nte!toare - b&iau fr ncetare n 0urul c&ilor amenintn# !e cei ce le
#is!utau mono!olul acestui fruct. +u toat acreala strugurilor si !rime0#ia )ies!ilor noi
cum!ramstrugurii &mosi si stafi#iti ca!tn# !entru un creitar un ciorc%ine mai mare
#ect mnutele noastre si bucurn#u-ne cn# #am cteo#at #e unul #ulce. 9ucrul acesta
fiin# rar bucuria noastr era cu att mai mare.
.e cei !rea acri i ##eam ns lui +ucu un cretin s!n si !itic #in .oiana 'rului care
umbla cu o !lrie cu boruri mari m!o#obit cu flori #e cm!. $ac i ##eai un
strugure el fcea limba fgas si !rin acest canal fcea ,cucu cucu, ca !asrea #u! care
i se #ase numele.
+u un &mbet com!timitor se uita la el ,ttucu, un omulet a!roa!e !itic si el #ar cu
mustti mari si negre care sub .oarta Vmii )in#ea aca#ele. 3ucata costa un creitar fie
c luai bomboanele !arfumate cu a! #e tran#afir la care sugeai un ceas sau 0umttile
#e mie& #e nuc &a%arisit nsirate !e un bt care ri)ali&au cu smoc%inele mbrcate ntr-
un strat #e siro! #e &a%r nc%egat numai una !e btul ce te ferea s nu te ,nclesti, !e
mini cn# le mncai. 3un ni se !rea si ra%atul alb sau ro&; care ti se li!ea #e #inti sau
buctile #e mac cu &a%r #e-ti rmneau ntre #inti #u! ce le mncai. $oi creitari costau
sticlutele cu ,ro&ol, #e fa!t un siro! #e &a%r !arfumat cu a! #e tran#afir; tot #in &a%r
era si sticluta !e care o mncai #u!a ce o goleai #e continutul ei lic%i#.
+u ,ttucu, nu !uteau concura #ect al)itele )n#ute #e trocritele #in !iat. 9e tineau
ntr-un borcan #e sticl si cn# le cum!rai le n)eleau n ,%rtie #e !aie, ca s nu se
li!easc #e mn. A)eau forma lungreat si sucit erau foarte #ulci si a)eau gust #e
miere.
.rin toate str&ile 3raso)ului treceau co!ii cu co)rigi cu sare fluiern# tot tim!ul. Acest
fluierat nlocuia strigtul ou care co)rigarii #in 3ucuresti si lau# marfa. 1!re #eosebire
#e acestia la 3raso) )n&torii umblau cu o !r0in lung !e care erau nsirati ca)rigii.
9a un ca!t al !r0inii era un #isc #e lemn care nu lsa s curg co)rigii la )ale iar la
cellalt ca!t ntr-o gaur un betisor !e care l !uteai scoate ca s a0ungi la co)rigul
,ars, !e care ai !us oc%iul.
.e stra# trece un #omn negricios si ncruntat. -l are n mn un baston cu care
gesticulea& tinn# trectorii la #istant. - #ealtfel inofensi) #ac nu te a!ro!ii #e el
!rea tare cci are i#eea fi2 c are burt #e sticl. 4r#init - #e fa!t l c%ema 4r#inar si
era #intr-o familie bun #e negustori - locuia ntr-un foisor #e scn#uri iarna; )ara ntr-o
gr#in !e :omuri. +n# era ger se freca cu &!a# !e tot cor!ul. 'nca !utin si tria
mai mult #in la!te si !oame. Astfel reusi s strng attea !arale ca s !oat s se
mbarce !e un )a!or american si s-si stm!ere setea #e a)enturi n noul continent.
$ins!re 1c%ei coboar s!re sear #isgratioase si in#ecente sunn# #in tlangi ca!rele
lui .riscu. +u ugere ne!ro!ortionat #e mari !line #e la!te cal#ut care se mulgea #e-a
#re!tul n !a%arele amatorilor. 9a!tele #e ca!r trecea #e #eosebit #e sntos si se
recoman#a celor ,slabi #e !ie!t,. 'ai tr&iu am ntlnit ca!re ce erau mulse n !iata
cate#ralei #in +lermont-"erran# un#e lumea se mbul&ea s-l bea.
1eara nce!e s lase cortinele ei #e ntunerec !este 3raso)ul n)esmntat n %aina
!rim)erii. $eo#at rsun #m )rful unei gr#ini )ocea lui Angelina tnr si sonor
#eosebit #e #ulce cum sunt rar )ocile basistilor. +um se )a fi rtcit glasul acesta
minunat care semna cu al lui 1alia!in la un fiu #e tran #in 3i%or rmne un mister.
+n# nce!ea s cnte lsn# s rsune mai tr&iu n ca)itatea bucal tonurile !rofun#e
toat lumea sttea si asculta.
+te !srele-n co#ru
(oate cin mai la mo#ru
(oate cin
1i s-alin
=umai eu n-am ce cina
1i #urerea-mi alina
+ mi-e cuibul lng #rum
.e-o crengut #e alun
+ti #usmani cltoresc
(oti cuibul mi-l ciomgesc...
*n #oina lui fa)orit cu)ntul ,co#ru, care n-are rim n limba noastr a gsit #ialectal o
)orb cu aceleasi sunete finale nct atunci cn# +osbuc marele miestru al ritmului
strofei si rimei !ublic n re)ista sa ,Vatra, un !remiu !entru cel ce )a gsi o rim
cu)intului att #e !oetic ,co#ru, a#ucn#u-mi aminte #e #oina lui Angelina am scris
re)istei:
=u e oare nici un mo#ru
1 gsesti rim la ,co#ru,M
$ar s ne ntoarcem la cntretul care obosit #e cele !atrus!re&ece ore &ilnice #e
!re!arare a ,maturii, - e2amenul #e bacalaureat - acum s!re sear se o#i%nea cntn# n
,foisorul, #in )rful unei gr#ini un#e se mutase ca si alti ,maturi&anti,. -ra ora la care
nce!eau s rsune #oinele n gr#inile !o!ulate #e tinerii can#i#ati s ,bucte&e, la
e2amenul final. +ci cum constata Angelina matura era cu ,greumnt, iar !rim)ara la
3raso) nes!us #e frumoas #e nu te lsa s stai cu nasul n carte.
(ot !e la finele lui mai sau nce!utul lui iunie #u! cum c#eau :usaliile )eneau la
3raso) ciucancele n %ainele lor ntunecate si cu coafura lor mare si e2otic. Veneau s-si
)a# fiicele care slu0eau la oras si le a#uceau ,co)rigii #e +iuc, frmntati cu bor)i& ca
!esmetii #e Larlsba#. Vi&itn# !e fiicele lor ele si a#uceau aminte #e )remurile cn#
tinere slu0eau si ele n)tn# s fie gos!o#ine bune si tinn# #e urt ctanelor.
1er)itoarele care nu erau nc ,femei #e ser)iciu, ci ,slu0nici, se anga0au !e atunci cu
anul !e care trebuiau s-l slu0easc ntreg !entru #ou&eci #e fiorini si o !rec%e #e
ci&me. 3unic-mea nainte #e a anga0a o slu0nic i !unea nainte farfuria cu mncare.
$ac mnca ncet si !ro!tit n cot n-o anga0a cci era semn c e lenes.
$ar ce con)oi trece !e stra# s!re cimitirul ssescM *n frunte e ,!o!a l mare, n talarul
lui blnit !e ca! cu o bonet cu margimle ntoarse si !rinse cu un nasture n )rful
crestetului. +u !asi #omoli merg naintea #ricului ,turnrii, orc%estra orasului re#us la
o fanfar cu instrumentele #e suflat mbrcate n !osta) negru. 9a #rea!ta si la stnga
carului mortuar merg cte trei gro!ari mbrcati n re#ingote lungi negre m!o#obite cu
gitane late argintii si cu neli!situl baston gros n mn n care se s!ri0inesc cn# #uc
,costigul, #e la !oarta cimirirului la groa!.
*n o!o&itie cu con)oiul funebru tcut si !lin #e #emnitate n coltul 1tr&ii =egre cu
(rgul 3oilor e o aglomeratie &gomotoas #e oameni mai ales co!ii. Acestia se strng n
0urul #ubei %ing%erului n care sunt #oi cini unul mic c%ellin# #es!erat al #oilea
mare a!atic. Jotrt co!iii acestia nu simt nici o sim!atie !entru tiganul #e !e ca!r
*o0i cel cu fa)oriti ca "ran& Sosef si cercei n urec%i ci cu bietele animale care au fost
!rinse cu ,&g%iltul, un lat #e srm n )rful unei !r0ini. 6.e atunci nu se !rin#eau cinii
cu sacul ca mai tr&iu. +ei #oi tigani cu laturile fug #u! alt ctel !e care i&butesc sa-l
strmtore&e ntr-o curte. 1rcutul n curn# )a fi si el n cusc cu ceilalti si )a suferi cea
mai cum!lit metamorfo& !refcn#u-se n manusi !e mna unei gratioase #omnisoare.
+n# eram co!il luminatul n case se fcea cu ga&. *n buctrie lam!a #e !rete cu un fel
#e reflector; n o#i lm!ile atrnate #e ta)an ce se !uteau ,trage, mai 0os a)n# o
greutate ce aluneca !e lanturi. /nele #in ele a)eau si loc !entru lumnri #e stearin.
.entru mas erau lm!ile !e !icior care se !uneau si la !ian cn# nu se !referau
lumnrile. A#esea cn# lumina #in o#aie era mai buna te !omeneai cu scrum !e nas si
!e fata #e mas: ,fila, lam!a. Alteori cr!a ,tilin#rul, cci festila era tiat ru si cte un
colt fcea ca o limb #e flacr s se nalle si s nfierbnte #in cale-afar sticla. +urtitul
lm!ilor era o treab mare si cele mai !utine ser)itoare se !rice!eau la el.
9m!ile erau tiate cu mare gri0 cu niste foarfeci groase anume !entr fitilul lor cu
#eosebire cn# se in))au cocoaaue la sin#rofie. Vremea lumnrilor #e seu si a
mucrilor frumoase #e argint trecuseB $omnii erau la casin sau la !limbare iar ne)estele
lor se a#unau cn# la una #in ele cn# la alta s!unn#u-si nouttile 3raso)ului si
istorisin# cu reticente semnificati)e cancanurile cele mai interesante. 9a aceste sin#rofii
se ser)ea cafea cu la!te si colac. +afeaua era ,tare, si fierbinte la!tele #e bi)olit cu
caimac gros iar colacul auriu si usor ca o !an #esfcn#u-se ,ls!#i-las!#i,. +a s
nu se rceasc cafeaua sttea in cesti - ,filigene, - !e marginea !litei fierbinti #in
buctrie nainte #e sosirea cucoanelor.
=oi co!iii - si eram tot#eauna o #roaie - stteam n )remea aceasra n o#ita #in fun# !e
care o ntorceam cu fun#ul n sus. =umai 'elanita fetila unui !rofesor cu #oi ani mai
mare #ect noi fcea oe fcea si se strecura !e nesimtite la cocoane n o#aia cea mare
!refern# s au# brfelile lor.
(ot surg%iuniti n o#ita #in fun# eram co!iii n a0unul +rciunului cn# aste!tam
infrigurati sunetul clo!otelului care anunta c sosise 'os +rciun. 'ai tot#eauna se
ntm!la c intrn# mai &ream ce)a #in barba lui alb care semna ai#oma cu a tatii.
1ub bra#ul !e care ar#eau luminute colorate si care era m!o#obit cu lanturi multicolore
#e %rtie erau etalate %aine crti !!usi sol#ati #e !lumb sau )ase #e buctrie
minuscule #u! cum co!iii erau fete sau bieli.
+n# ne 0ucam mai bine rsuna #eo#at )ocea co!iilor colin#tori care )eneau n)rtin#
steaua cu ra&e n form #e mici !irami#e n mi0locul creia ar#ea o luminit. *ro&ii
umblau mai ales &iua nti #e +rciun minunat costumati si foarte energici cn#
rs!un#eau nemilosului *ro#.
+in# eram n liceul su!erior nce!user s colin#e si ,sru#entii cntn# in c)artete bine
e2ersate frumoasele noastre colin#e armoni&ate !e mai multe )oci. -i umblau si !rin
satele #in a!ro!iere un#e erau !rimiti cu mult #ragoste si )in bun.
9a Anul nou umblam cu sorco)a o nuia m!o#obit cu %rtii colorate cum!rat #e la
trocritele #in !iat. +u ea bteam ncet !e s!ate ru#ele !e la care mergeam sa le
,sorco)im, recitn#:
1orco)a Vesela
1 triesti
1Pmbtrnesti
+a un mr
+a un !r
+a un fir
$e tran#afir...
A #oua &i #e .asti umblam ,la stro!it,. +u o sticlut #e !arfum - #e obicei o#icolon
subtiat cu a! - stro!eam fetele #e )rsta noastr. 'ai tr&iu !e cn# eram !rin clasele
#in urm ale liceului iesise o tea) #e cauciuc cu o basic la un ca!t n care era
!arfumul #isimulat ns asa ca s nu se )a#. +ellalt ca!t al tubului #e cauciuc se
termina cu o floare !e care o !urtai n butonier si #in care tsnea !arfumul cn# a!sai
!e bsica.
,1tro!itorii, !rimeau oua rosii si n case mai a)ute sau cn# cei ce stro!eau erau co!ii
,#e familie, !ortocale. 3ursa era: trei ou !entru o !ottocala. 'an#arinele nu se
cunosteau !e atunci. 6.rimele le-am cules #in !om n 1897 la =ea!ole8. /nii co!ii
umblau la stro!it cu ser)noarea cu cosnita #u!a ei ca s #uc oule si !ortocalele !rea
multe ca s le nca!a !rin bu&unare.
9a .asti erau ,Sunii,. $es!re acestia s-a scris atta ncit ne !utem. #is!ensa s mai
)orbim si noi. 9atura etnognafic si istoric nu ne !reocu! aici #ar aceast s!ecialitate
braso)ean !lin #e !itorese nu !oate li!si #in calei#osco!ul nostru. =u-i )om nto)rsi
ns ,*ntre +%ietri, nici n ,4r#ina lui (imn, sau n alte locuri un#e !etrec ei o
s!tmn nc%eiat ci ne )om o!ri si noi cu tot 3raso)ul la serbarea #im 4roa)eri si la
cortegiul lor miercuri #u! .asti cn# trece !rin !iata 3raso)ului.
*n 4roa)eri - .iata 3ert%elot #e mai tr&iu - si n .iata .run#ului erau serbrile care
a)eau mai ales trei atractii: %ora trocreasc aruncarea bu&#uganului si ,tolul,.
Jora e fr n#oial cel mai armonios si elegant #ans al nostru cu un#uiri fermectoare
cn# e 0ucat frumos. +ea trocreasc le ntrece !e toate: #oi !asi la #rea!ta si nainte
strngerea rn#urilor #e #ansatori si ri#icarea minilor #oi !asi na!oi cu a)ntarea
minilor s!re n#rt totul n tact cu miscri ritmice fcute riguros n acelasi tim!. 9a
serbrile 0unilor o 0oac numai brbatii.
*ntre 0uni erau cti)a ntre ei n !rimul rn# ,)taful, !e care tot 3raso)ul i cunostea c
sunt mesteri n aruncarea bu&#uganului: Acesta fiin# #e metal si a)n# o mciulie
rotun# e #estul #e greu ca s fie ne)oie #e oarecare !utere s-l arunci la mare nltime.
1e cerea mai cu seam #ibcie la !rin#erea lui. +te unul #in 0uni era stngaci iar altii
erau att #e ne!rice!uti nct bu&#uganul #e fier c#ea n !ublicul !ri)itor care se ##ea
ti!n# la o !arte.
(i!ete erau si la ,tol, un strai &#ra)n ntins !e care l tineau !atru feciori !uternici #e
cele !atru colturi si n care se aruncau 0unii si #u! ei fetele #in rn#urile s!ectatorilor.
-le erau sltate cu atta !utere nct le &burau fustele si nu mai )e#eai #ect !icioarele
goale !rin aer.
5 cre#int )ec%e era rs!n#it n 3raso): #ac 0unilor le reuseste s ncon0ure #e trei ori
1fatul ei )or fi st!nii orasului. .ublicul !ni)itor era nsiarat #e-a lungul #rumului lor
iar !olitistii a)eau gri0 ca s le a0ung clretilor ncon0urul o singura #ata. *n siruri lungi
)eneau clari sau n trsuri si crute ,0unii nsurati, si cei ,btrini,. +um cu)nrul ,gione,
nsemnea& la :omnii #in .eninsula 3alcanic ,)oinic, ,0une btrn, n-ar fi #u! unii
o
e2!resie ne!otri)it ci ar nsemna ,)oinic nsurat,.
*n crute si trsuri sunt si ne)estele acestora mbrcate n frumosul lor costum cu fustele
largi si cata)eicile mblnite la gt cu salbe !retioase #e galbeni. 3rbatii sunt si ei n
!ortul local cu cmsile lungi si ncretite a0ungn# !n !este genunc%i #e cre&i c au
fustanele. .e cn# tricolorul era o!rit ,)tafii, ,armasii, si ceilalti sefi ai lor !urtau niste
lente albastre galbene si rosii a)n# gri0 cRa aceste colori s fie toate trei lng olalt.
In fruntea cortegiului erau tiganii lutari cu clarinetisrul ce sufla cu entu&iasm #e i se
umflau ca niste baloane obra0ii ciocola#ii. $istantat #e ei era asurlasul un btrn #in
1c%ei care mai stia s sufle n acest instrument cu cte)a tonuri stri#ente !utin !lcute la
au&. 5riginea oriental a acestui instrument e e)i#ent. +n# sufla surlasul btrnele #in
1c%ei si fceau cruce si multumeau lui $umne&eu c le-a fost #at s mai au# o #at
,sfnta, surl.
,+loul, cortegiului erau 0unii albi sau ,curcanii,. -i )eneau la urm mbrcati n cmsi
m!o#obite cu nenumrati fluturi nct atrnau greu !e cor! si semnau cu niste !latose.
*n ca! !urtau cciuli cu )rful ntors ca a lui 'i%ai Vitea&ul si ca ale #orabantilor #u!
care s-au intro#us ca un omagiu a#us )ite0iei acestora n 1877. +aii m!rumutati #e la
regimentul #e artilerie &bur#au sub clretii care si-au fcut cura0 cu cte un !a%ar mai
abun#ent si acum )oiau s fac im!resie si ca mbln&itori #e bi#i)ii.
Am ncercat n acest calei#osoo! s a#uc cele mai )ariate scene braso)ene. Am )rut
astfel s #au cititorului ce)a #in atmosfera orasului. Acum !utem face o rait !rin centrul
si cartierele lui.
CALEI7OSCOP BRASOVEAN
Ati obser)at )reo#at ginile #in curte si cocosul cn# )in la grunteM Vin alergn#
ciugulesc mncarea si #in cn# n cn# te !ri)ese #in !rofil. =icio#at nu se uit la tine
#in fat. +ci oc%ii lor nu sunt ase&ati ca la om ci !srile si unele animale a)n# oc%ii
un#e omul are tm!lele !ot )e#ea simultan #ou lucruri: %rana si #usmanul gruntele #e
!e 0os si uliul #in )&#u%. 6$e aceea sunt caii asa #e s!eriosi nct trebuie s li se !un la
oc%i a!rtoarele #e !iele - oc%elari - s nu mai )a#a si !rime0#ia la #rea!ta si la stnga
#rumului8.
1i omul are #oi oc%i #ar el )e#e cu ei aceeasi imagine sau a!roa!e aceeasi. +eea ce )e#e
cu oc%iul #re!t )e#e si cu stngul. +ele #ou imagini se su!ra!un aco!erin#u-se a!roa!e
#e!lin. 'ica #iferent #e s!atiu ntre cei #oi oc%i face #oar ca imaginea s aib
a#ncime !ers!ecti). $e aceea limba omeneasc nu !oate re#a #ect un singur lucru
#eo#at si trebuie s !re&inte ntr-un sir ntm!lrile una #u! alta.
Asa ne-am obisnuit cu acest lucru nct ne !are natural. +n# ns nu suntem sta!ni !e
noi n momente #e e2citare n )is sau n amintire cn# ne )in n minte mai multe lucruri
#eo#at cn# #is!are ten#inta noastr #e a rn#ui frumos si cu sistem comunicrile ce le
facem altora atunci ne simtim sting%eriti si nesiguri. 1au n)inge obisnuinta si ne
im!unem o urmare a celor ce le s!unem sau riscm s )orbim alan#ala asa cum #e fa!t
sunt n mintea noastr e2citat n )is sau n amintire imaginile ce nu cunosc nici scrierea
cronologic nici granitele s!atiale n care ele au a)ut loc. *n ca&ul #inti !o)estirea
noastra !ier#e s!ontaneitatea n al #oilea claritatea. .tim ca la cinematograf cn# ne
co!leseste uneori somnul. *nc%i#em oc%ii la o scen #e )ntoare n 0ungla cu lei tigri si
ser!i. +n# i #esc%i#em ne mirm c !e ecran )e#em o scen ntr-un salon cu #oamne
#ecoltate si #omni n frac.
Incercn# s !unem amintiri !e %rtie noi suntem siliti s le rn#uim. $ar ne)oin# ca ele
s !iar# orice s!ontaneitate )rem s sal)m cel !utin una #in caracteristicile amintirei
!strn# n acest ca!itol care )rea s #ea atmosfera local asociatiunea necontrolat si
necontrolabil a a#ucerii aminte. Vom !o)esti #ar scene #in cele mai #iferite si #is!arate
cronologiceste n !reci!itarea lor n amintire. +n# o anec#ot sau un e!iso# %a&liu ne-a
fulgerat !rin gn# nu ne-am sfiit s le !unem !e %rtie c%iar cn# ar !utea sa !ar
in#ecent sau s su!ere !e )reo cititoare mai !u#ic #in generatia mea 6cci cele #in
generatia actual su!ort mai usor libertatea #e limba08. .entru amintiri nu e2ist un co#
al manierelor elegante.
.rin oras e lume mai mult #ect #e obicei !e str&i. .rin /lita Vmii ea e aliniat !e cele
#ou trotuare cci un ,alergtor, are s treac fugin# !rintre cele #ou sire #e s!ectatari.
-l e n tricou si are &urgli la !icioare. 1lab si nalt face !asi mari cn# trece n goan
iar mrul lui A#am !roeminent temur usor. .umnii strnsi sunt a#usi la !ie!t. 1 nu fie
oare brbierul la care m tun# #e obicei tnrul 'an#o)sc%iM 3a e c%iar el cel care !e
cn# eram co!il m-a tuns mai nti cu masina 6natural fr elecuicitate8 atunci in)entat
care era asa #e !lcut #e rece )ara cnl# trecea cu metalul ei rcoros !rin !letele mari.
Alergtorul trece nainte ocoleste n !iat 1fatul si o ia !rin /lita +l#rarilor si !e
.romena# !n la !unctul #e !lecare .oarta Vmii. =oi co!iii si #u! noi si alti
!ri)itori cn# a trecut #e noi !rin /lita Vmii fugim !rin 'i%ail ?eiss ca s-l mai
)e#em o #at n /lita +l#ratilor !entru cei cti)a creitari #ati 1a c%et.
1racul 'an#o)sc%iB $esi era !olone& a )rut s moar moarte #e sas s!n&urn#u-se.
1e )e#e c tem!eramentul lui #e artist nu-l lsa s fie fericit cn# trebuia s taie !rul si
barba musteriilor.
"ri&eria lui 'an#o)sc%i era n casa #rmat #e atunci ce sttea singur n !arc
#es!rtit !rintr-o )ale #e ,=umrul /nu,. (ot acolo era si biroul lui 'ar> cel as!ru la
)orb un om mruntel si brbos. (oti braso)enii l cunosteau cci el a)ea folositoarea
meserie #e curtitor al %a&nalelor.
+n# ne ntorceam noa!tea #e la cte un c%ef tot#eauna intlneam !e str&ile
3raso)ului crutele mari ale lui 'ar> !e care stteau aliniate butoaiele !line ce
rs!n#eau un !arfum !enetrant n tot orasul 9ng cele #in fat ar#eau #ou lm!i mari
#e ga& cu flacra liber #e a)eai im!resia c e #us la mormnt un #oge )enetian.
Asta a tinut !n ce s-a intro#us n 19<7 si la 3raso) canali&area. +u a!a curgtoare n
cas si mai tr&iu cu canalele !rin care se scurgeau mur#riile )iata la 3raso) s-a
sim!lificat att #e mult si mai ales att #e re!e#e nct !este cti)a ani nimeni nu mai
stia ct #e greu fusese nainte.
=oi locuiam !e arunci !e 1tra0. A!a o a#uceau ser)itoarele cu ,botele, - #onitele - #e la
,=umrul /nu, #in 3raso)ec%i iar rufele se s!lau la o fntn sub 1tra0. +ci se fcea
#eosebire ntre fntnile cu a! rece si gustoas si cele cu a! slcie sau !rea cal#.
:u#ele noasue #in 1c%ei nu a#uceau a!a #in .run# #esi era mai a!roa!e ci #e la
3og%ici; #in /lita "ntnii :osii.
In !iat la fntana #in fata locumtei generalului era tot#eauna seara sin#rofie #e
ser)itoare iesite cu ,botele, sau cu ciubrul #u! a!. "ceau ce fceau si nimereau la a!
tot cn# erau !e acolo si ,cocisii, unguri sau sol#atii cu care )i&itiii se 0ung%iau #e multe
ori. +n# era ger #e 0ur m!re0urul fntnii era un g%etus !rime0#ios cci a!a se re)rsa
!este marginile ciubrului uitat #e ,slu0mc, care c%iuia cu ca)alerul ei sub !oarta unei
case #in )ecintate. Abia cn# la nou se au&ea sunetul lugubru al trom!etelor ce suflau
stingerea sol#atii se ru!eau #in mbrtisri nu far a mai ciu!i o#ata &#ra)n !e
#ulcineele lor.
*ntro#ucerea canalelor a!e#uctului a mai a)ut #re!t urmare o sc%imbare ra#ical n
nftisarea orasului. A!a #e but era #emult a#us #in 1c%ei !rin niste ,sulinare, #in
trunc%iuri #e bra# gurite la mi0loc cu fierul ars #e tigani. 1ocotelile 3raso)ului le
amintesc #in secolul al FV*-lea. Vec%e era si intro#ucerea canalelor #e scurgere a a!ei
ntrebuintat #e meseriasi cu #irectia su#-nor#. Acestea erau la nce!ut ca!tusite cu
,foastne, - blni - asa cum se mai )e#eam !e )remea mea n stra#a numit $u!)ale
#in 1c%ei #ar mai nguste. Abia n 18<4 ele nce! s fie #e !iatr !rin str&ile !rinci!ale
si s fie aco!erite cu mste blni scurte. Asa le-am !omenit nc eu. .e acest !o# umblam
#e obicei iar iarna ne ##eam !e ,glenciuri, minunate. $in cn# n cn# aceste canale
erau curtate si arunci lng ele )e#eai mici grme&i #e nisi! negricios si gunoaie !rin
care tigani si tigance rscoleau cu niste bete cutn# &#rente si oase. /neori a)eau noroc
s gseasc nainte ca gunoiul s fie crat si #e!o&itat n gro!ile #e la 1!reng%i si cte o
lingurit strmb sau un cercel !ier#ut. .rin unele str&i cu #eosebire !rin /lita =ou si
a "nanlor #e multe ori scn#urile erau scoase cci se s!la lna. *n /lita =eagr canalul
era mult tim! #esco!erit #e tot. A!a se ie&ea !utin si n bolboaca ce se fcea se ase&a
cosul lungret cu ln. +u o furc cu #intii lungi si ntorsi n ung%i #re!t fete #in 1c%ei
ntorceau lna n cos cu miscri ritmice cntn# cu )oci tinere minunate cntece.
9eagn )er#e #e mtase...
4%it $ima a armoni&at unele #in ele.
.e #ealul #e lng $u!&i#urile #e Sos mbrtisn# (urnul =egru si ntin&n#u-se la
stnga !n n 1c%ei iar la #rea!ta !n la (uumul Alb erau ,romurile, 6#e la germanul
:a%men8 niste !er)a&e uriase !e care se ntin#ea !osta)ul rosu )er#e sau albastru la
uscat.
*n fotografia ce o re!ro#ucem !enuu (urnul Alb se )# bine aceste romuri caracteristice
!entru 3raso)ul #e alt#at.
$in tim!uri )ec%i lna oilor tigi sau turcane !&ite #e ciobani #e la 3ran sau #e la
1cele era a#us la 3raso) un#e fete #e romn o s!lau si romni #in 1c%ei o crau n
saci grei ri#icati #e colturile legate strns cu niste crlige. *n bastionul nc!tor #e la
ca!ul $u!a&i#urilor se a#unau mai #emult testorii sasi la )reme #e !rime0#ie; n fabrica
lui 1c%erg nce!ur s si lucre&e cu masini ma#erne !osta)urile care nu mai trebuiau
#use !e :omuri. 9a ,casina, #in 3raso) #u! !oart - !robabil si n alte !iti - era un
ciubr n care urinau #omnii. /rina era ntrebuintat la )o!situl lnii.
*n legtur cu a!e#uctul ne rmne s s!unem o )orb si #es!re fntnile care tot !e
)remea mea s-au #esfiintat. *n locul ,t!urilor, cu albie cum rmsese unul sub 1tra0
!entru a#!atul cailor #e la crutele ce stationau acolo )inerea n locul fntnilor cu
gleat cum era !e )remea mea fntna lui 3og%ici #in 1c%ei si al fntnilor cu !om!
ce le-au nlocuit a)eam #u! intro#ucerea a!e#uctului numai cte)a mici coloane #e
metal #in care se !utea lsa a!a s curg si la care se !uteau a!lica tulumbele n ca& #e
incen#iu. 9a fntni era o gaur n scocul !rin care curgea a!a la care cei setosi se
a#!au #u! ce astu!au cu !alma gura scocului nct a!a iesea !e acolo. "ntnile cu
ciutur a)eau #easu!ra o csulie #e scn#uri si lati iar !e un sul #e lemn se nfsura
lantul #e care era legat gleata. +u o roat se n)rtea acest sul. /neori n aceste fntni
se aruncau cei obositi #e suferinte si stui #e )iat.
+n# a fost #esfiintat !o#ul #e scn#uri care nu era al 'ogosoaiei a tinut astu!area
canalului multe luni si mai multe !ar#ositul str&ilor. +al#armul se fcu cu bucti #e
granit sau ba&alt si noi co!iii urmream cu interes cum lucrtorii n genunc%i s!au cu
sa!ele lor cu cotoare scurte n nisi!ul ntins gros ca s aib loc !iatra aliniat iar cu
cealalt !arte a sa!ei n form #e ciocan i ##eau afun&imea cerut #e cum!na #e a!.
A!oi )eneau oamenii cu butucii grei cu care o bteau &#ra)n n !mnt. +um o #eci&ie
a orasului obliga !e !ro!rietarii #e case s fac #in ciment sau beton !e c%eltuiala lor la
orice reno)are a cl#irii troruarul #inaintea casei atunci a nce!ut s aib 3raso)ul un
!a)a0 asfaltat n locul frumoaselor figuri #e !iau albastr !e fon# alb. *n fata bisericii
catolice era n litere mari #e mo&aic #e !ietre albastre o inscri!tie latineasc: /uae via
vitae=
.a)a0ul a fost tot#eauna cu #re!t cu)nt mn#ria braso)enilor. .iata a)ea cal#arm nc
#e la 1777 cn# ;7 #e lucrtori ase&au !iatra a#us cu D7< #e care. +inci ani mai tr&iu
se !ar#oseste si locul #inaintea .ortii +l#rarilor iar n 1854 (rgul 4rului al +ailor si
1irul *nului cu mo&aic #e !ietre cubice mrunte. "sia #e beton ce #uce !este !iat #in
(rgul +ailor n /lita +l#rarilor s-a fcut #e !roba n 1894 att #e soli# nct si ast&i
e bun.
(rgul 4rului care era #e !e atunci ,corso, cu trotuarul lui lat !e care ,flanau,
braso)enii era locul !e care erai sigur c ntlnesti cunoscuti. +n# o fat se logo#ea cel
#inti lucru ce l fcea era s ias ,la bratet, a#ic tnn#u-se #e bratul mirelui !e (rgul
4rului. Aceast !limbare era !entru cei ce nu obser)au )erig%eta !e #eget.
$ealtfel si brbatul cu ne)asta obisnuiau s umble astfel. .e Lrause #iri0orul orc%esuei
orasului nu l-am ntlnit nicio#at !limbn#u-se altfel. .arc i )# si !e !rofesorul
3in#er cu sotie-sa; el s)ab ea frantu&oaic si amn#oi unguri mari. -rau la fel #e mio!i.
5#at se !etrecu urmtoarea scena: .e totuarul #in (rgul 4rului un felinar arunca
umbra sa !ie&is. *naintea ei !erec%ea se o!ri. +a)aler #omnul 3in#er sri singur !este
)alea care i se !rea c curge !e acolo si a0uns la malul cellalt ##u mna sotiei care
sri #e asemeni.
(ot !e (rgul 4rului s-a !etrecut alt scen care a fcut mult %a& n 3raso). 9ibrarul
Cei#ner - eu l-am a!ucat nc !e bunul Cei#ner ,col!ortn#, ntr-o enorm geant
ticsit #ol#ora cu re)iste - a)ea obiceiul s trimit clientilor si cunoscutilor ,s!re )e#ere,
noile a!aritii #e crti. 1tia c cea mai bun reclam !entru o !ublicalie este luarea #e
cunostint cu ea. 1i un negustor #e fierrie mucalit #ar !rea !utin amator #e lectur
!rimea regulat asemenea crti. *n &a#ar i s!unea librarului ca s nu-i mai trimtt cci nu-
l interesea&. ,=umai s!re )e#ere #ac nu le cum!eri mi le trimiti na!oi. "r nici o
obligatieB,.
*ntr-o &i cn# era circulatia n toi !e (rgul 4rului naintea librriei #in colt se o!reste
un car mare si o!t oameni coboar #e !e el o tra)ers urias #e sa!te metri. ,Je ru!B, si
cu !uteri unite oamenii o #uc si o asa&a n mi0locul librriei. ,-u m-am coman#at nici o
tra)ers. (rebuie s fie o eroareB, - ,=u ni s-a s!us c e numai s!re )e#ere. $ac nu
sunteti amator o trimiteti na!oi. "r nici o obligatieB, 1e !are c #e atunci la fierrie nu
se mai trimiteau crti.
$ar ce nsemnea& %rmlaia aceasta n !iatM 9umea se o!reste #in mers si numr
btile clo!otului #e alarm #in turnul 1fatului. $eo#at se au#e si o trom!et suflat #e
un om fugin# care are n ca! un coif #e aram. .este cte)a minute se au# aceleasi tonuri
#e trom!et )enin# #in alt !arte. 1e strng !om!ierii n 0urul farmacistului 1c%uster
care e c!itanul lor. tn galo! caut s #is!ar trsurile #e !iat cci !om!ierii au #re!tul
s le #es%ame caii si s-i ,!rin#, a tulumbele lor.
+n# locuiam !e 1tra0 )ecinul nostru mcelar #e fel !om!ier )oluntar si el gras si
rosu ca orice mcelar ce se res!ect se scula noa!tea #in somn si alerga la locul
sinistrului !e cn# noi co!iii urcam n fun#ul gra#inii s !ri)im la s!ectacolul flcrilor
ce rbufneau #in aco!erisuri incen#iate. Vecina noastr era singura care mormia
nemultumm. =u c ar fi #us gri0a brbatulm ei !rea temerar #ar ea stia c focul nu se
termin cu stingerea incen#iului ci abia nce!e cci cl#ura face sete si bucuria c focul
nu s-a ntins la )ecini face !e om #arnic. $e la asemeni stingeri #uble )ecinul meu #e
cele mai multe ori trebuia a#us #e altii acas.
5 %rmlaie mai mare ca la incen#ii era n !iata 3raso)ului cn# )enea 1&ins>i cu
minunatele lui focuri #e artificii; ,3ra)o 1&ins>iB, a0unsese la noi strigtul cu care
rs!lteam orice ncercare reusita si atunci cn# nu era )orba #e rac%ete si foc bengal.
(ot cu !ri)irile n#re!tate n sus sttea lumea tintuit !e loc #e a#miratie cn# )eneau la
3raso) renumitii ec%ilibristi !e funie. $in turnul 1fatului se trgea o funie !n n (rgul
4rului sau n 1irul *nului. 9a aceast nltime ametitoare umbla balansn# o !r0in
lung un ,artist, care se ntorcea sttea ntr-un !icior sau se ase&a !e un scaun ase&at
numai !e #ou !icioare. 1ocrul meu mi s!unea ca n tinerete l a#mirase !e tatal acestui
artist fcn# aceleasi bra)uri #e ec%ilibristic.
'u&ica cnta #uminica nainte #e mas n !iat. 9umea se !limba !e +orso n )reme ce
lng 1fat ,ban#a, militar cnta marsurile a)ntate )alsurile legnate si !olcile
sltrete ,!ot!ourri,-urile #in cele mai nou o!erete cte o arie #intr-o o!er italian
neli!situl ciar#as unguresc #ar si o bucat romneasc care ne fermeca ntot#eauna
regretn# c se sfrseste att #e curn#. .e atunci era la mo# *)ano)ici cu )alsurile lui
celebre. 'ai ales >alurile Dunrii care au fcut ncon0urul -uro!ei #eo#at cu )alsurile
lui 1trauss. 1i 1tefnescu se bucura #e multi a#miratori.
$ar ce s-a ntm!latM A fugit clutul cel mic care trgea !e un crucior ,#oba a mare,M
3um bumB se au#e n alt !arte a orasului. +n# te a!ro!ii ns lun#u-te #u! multimea
curioas )e&i c un singur mu&icant si asum rolul unei orc%estre. -l are !lrie cu
boruri late si un cercel n urec%ea stng. Vorbeste italieneste si )ine #in tara cntecelor.
(oba i e fi2at !e s!tnare si o bate cu cotul. +u cealalt mn tine trom!eta - uneori o
sc%imb cu un clarinet - n care sufl cu entu&iasm. $e genunc%i i sunt legate #ou
farfurii #e metal !e care le lo)este una #e alta #e cte ori face bum cu toba. $e la
genunc%i n 0os are clo!otei care com!letea& ,simfonia, cu &ngnirul lor sonor. +n#
cnt nu stii ce s a#miri mai mult: mu&ica !olifon sau s!rinteneala miscrilor artistului
cel !lin #e tem!eramentM
$ar *talia nu e singura tar care !ro#uce mu&icanti celebri. 4eloas 3oemia tara lui
1metana si $)ora> si trimite si ea fiii !n la 3raso). "anfara #e D-8 instrumentisti
cutreier str&ile o!rin#u-se !e la rs!ntii si n !iete un#e rsun marsurile lor )ioaie si
!olcile a)ntate.
1i fiin#c e )orba #e neamurile #iferite ce si trimit fiii s fie a#mirati !entru arta lor s
nu uitm !e turcii ce )in cu maimutele lor mbracate n %aine rosii cu fes !e ca! fcn#
tumbe #e cte ori turcul trage #e lant. $in !ublic rsul co!iilor nto)rseste orice
miscare si strmbtur a lor.
+te o %ar!enist &burlit se acom!ania& la %ar! cn# cu )oce tremurata cnt o
melo#ie sentimental; si a!oi cu aceeasi fat trist umbl cu c%eta strngn# cei cti)a
creitari a#unati #e la asculttorii milosi. +ine stie ce suferinte si #rame au fost !relu#iul
acestei tristeti ambulanteM .oe&ia lui $uiliu Camfirescu care tocmai !e atunci se #eclama
mult la noi ti )enea in)oluntar n minte. (ocmai n 3raso) se !are c aceste fiinte
nenorocite nu treceau tocmai #e mo#ele #e )iat moral cci cel !utin n familia noastr
,%ar!onist, #e)enise un sinonim cu femeie #e mora)uri usoare.
'elancolice erau si melo#iile cntate #e flasnetele ce cutreierau str&ile orasului. +ele
mai multe #in ele erau stirbe sau ofticoase li!sin#u-le unele tonuri sau scotn# note
suiertoare si astmatice. +um ns flasnetarii erau mai ales ologi sau orbi iertai caterincii
mete%nele btrnetelor. $e obicei ns cei ce umblau cu aceste instrumente mu&icale
a)eau si bilete #e !a!agali nct atractia lor nu era mu&ica ci !re)estirile sortii...
*n coltul !ietii cu 1tra#a Jirsc%er stau %amalii fiecare cu funia ce o leag n 0urul sarcinei
!urtat !e s!inare. *n felul cum legau aceste !o)eri erau mari mesteri trocarii #in 3raso).
*ntre ei era unul care se !rice!ea mai bine la cratul !ianelor grele #use n locuont
numai #e #oi %amali. 'ester era si =it :omanul #es!re care )a mai fi )orba n acest
)olum a crui meserie a mostenit-o fiul lui fost !e )remuri cel mai bun ,trmbitas, la
regimentul #e artilerie.
*ntr-o &i %amalii #in 3raso) a!rur cu niste c%i!ie rosii; ca cei #in Viena !e care era
scris !e o tblit #e metal cu)ntul ,e2!ress,. =u stiu care !rimar a)u aceast i#ee #e
care %amalii nostri erau foarte mn#ri. +a si tblita n form #e semilun #in 0urul gtului
!olilistilor #in 3raso) cu numrul ce-l !urtau. Acest semn #istincn) facea !arte #in
uniforma !e care erau tinuti s o !oarte.
9ng .oarta Vmii stteau toamna romnii #in 1ona cu c&ile lor #e struguri. 1i ast&i
simt cum mi se stre!e&esc #intii numai cn# mi a#uc aminte ct erau #e acri. Vies!ile -
!e la 3raso) se &ice #e obicei ,)ies!ii, !refern#u-se genul masculim !entru aceste
gngnii nte!toare - b&iau fr ncetare n 0urul c&ilor amenintn# !e cei ce le
#is!utau mono!olul acestui fruct. +u toat acreala strugurilor si !rime0#ia )ies!ilor noi
cum!ramstrugurii &mosi si stafi#iti ca!tn# !entru un creitar un ciorc%ine mai mare
#ect mnutele noastre si bucurn#u-ne cn# #am cteo#at #e unul #ulce. 9ucrul acesta
fiin# rar bucuria noastr era cu att mai mare.
.e cei !rea acri i ##eam ns lui +ucu un cretin s!n si !itic #in .oiana 'rului care
umbla cu o !lrie cu boruri mari m!o#obit cu flori #e cm!. $ac i ##eai un
strugure el fcea limba fgas si !rin acest canal fcea ,cucu cucu, ca !asrea #u! care
i se #ase numele.
+u un &mbet com!timitor se uita la el ,ttucu, un omulet a!roa!e !itic si el #ar cu
mustti mari si negre care sub .oarta Vmii )in#ea aca#ele. 3ucata costa un creitar fie
c luai bomboanele !arfumate cu a! #e tran#afir la care sugeai un ceas sau 0umttile
#e mie& #e nuc &a%arisit nsirate !e un bt care ri)ali&au cu smoc%inele mbrcate ntr-
un strat #e siro! #e &a%r nc%egat numai una !e btul ce te ferea s nu te ,nclesti, !e
mini cn# le mncai. 3un ni se !rea si ra%atul alb sau ro&; care ti se li!ea #e #inti sau
buctile #e mac cu &a%r #e-ti rmneau ntre #inti #u! ce le mncai. $oi creitari costau
sticlutele cu ,ro&ol, #e fa!t un siro! #e &a%r !arfumat cu a! #e tran#afir; tot #in &a%r
era si sticluta !e care o mncai #u!a ce o goleai #e continutul ei lic%i#.
+u ,ttucu, nu !uteau concura #ect al)itele )n#ute #e trocritele #in !iat. 9e tineau
ntr-un borcan #e sticl si cn# le cum!rai le n)eleau n ,%rtie #e !aie, ca s nu se
li!easc #e mn. A)eau forma lungreat si sucit erau foarte #ulci si a)eau gust #e
miere.
.rin toate str&ile 3raso)ului treceau co!ii cu co)rigi cu sare fluiern# tot tim!ul. Acest
fluierat nlocuia strigtul ou care co)rigarii #in 3ucuresti si lau# marfa. 1!re #eosebire
#e acestia la 3raso) )n&torii umblau cu o !r0in lung !e care erau nsirati ca)rigii.
9a un ca!t al !r0inii era un #isc #e lemn care nu lsa s curg co)rigii la )ale iar la
cellalt ca!t ntr-o gaur un betisor !e care l !uteai scoate ca s a0ungi la co)rigul
,ars, !e care ai !us oc%iul.
.e stra# trece un #omn negricios si ncruntat. -l are n mn un baston cu care
gesticulea& tinn# trectorii la #istant. - #ealtfel inofensi) #ac nu te a!ro!ii #e el
!rea tare cci are i#eea fi2 c are burt #e sticl. 4r#init - #e fa!t l c%ema 4r#inar si
era #intr-o familie bun #e negustori - locuia ntr-un foisor #e scn#uri iarna; )ara ntr-o
gr#in !e :omuri. +n# era ger se freca cu &!a# !e tot cor!ul. 'nca !utin si tria
mai mult #in la!te si !oame. Astfel reusi s strng attea !arale ca s !oat s se
mbarce !e un )a!or american si s-si stm!ere setea #e a)enturi n noul continent.
$ins!re 1c%ei coboar s!re sear #isgratioase si in#ecente sunn# #in tlangi ca!rele
lui .riscu. +u ugere ne!ro!ortionat #e mari !line #e la!te cal#ut care se mulgea #e-a
#re!tul n !a%arele amatorilor. 9a!tele #e ca!r trecea #e #eosebit #e sntos si se
recoman#a celor ,slabi #e !ie!t,. 'ai tr&iu am ntlnit ca!re ce erau mulse n !iata
cate#ralei #in +lermont-"erran# un#e lumea se mbul&ea s-l bea.
1eara nce!e s lase cortinele ei #e ntunerec !este 3raso)ul n)esmntat n %aina
!rim)erii. $eo#at rsun #m )rful unei gr#ini )ocea lui Angelina tnr si sonor
#eosebit #e #ulce cum sunt rar )ocile basistilor. +um se )a fi rtcit glasul acesta
minunat care semna cu al lui 1alia!in la un fiu #e tran #in 3i%or rmne un mister.
+n# nce!ea s cnte lsn# s rsune mai tr&iu n ca)itatea bucal tonurile !rofun#e
toat lumea sttea si asculta.
+te !srele-n co#ru
(oate cin mai la mo#ru
(oate cin
1i s-alin
=umai eu n-am ce cina
1i #urerea-mi alina
+ mi-e cuibul lng #rum
.e-o crengut #e alun
+ti #usmani cltoresc
(oti cuibul mi-l ciomgesc...
*n #oina lui fa)orit cu)ntul ,co#ru, care n-are rim n limba noastr a gsit #ialectal o
)orb cu aceleasi sunete finale nct atunci cn# +osbuc marele miestru al ritmului
strofei si rimei !ublic n re)ista sa ,Vatra, un !remiu !entru cel ce )a gsi o rim
cu)intului att #e !oetic ,co#ru, a#ucn#u-mi aminte #e #oina lui Angelina am scris
re)istei:
=u e oare nici un mo#ru
1 gsesti rim la ,co#ru,M
$ar s ne ntoarcem la cntretul care obosit #e cele !atrus!re&ece ore &ilnice #e
!re!arare a ,maturii, - e2amenul #e bacalaureat - acum s!re sear se o#i%nea cntn# n
,foisorul, #in )rful unei gr#ini un#e se mutase ca si alti ,maturi&anti,. -ra ora la care
nce!eau s rsune #oinele n gr#inile !o!ulate #e tinerii can#i#ati s ,bucte&e, la
e2amenul final. +ci cum constata Angelina matura era cu ,greumnt, iar !rim)ara la
3raso) nes!us #e frumoas #e nu te lsa s stai cu nasul n carte.
(ot !e la finele lui mai sau nce!utul lui iunie #u! cum c#eau :usaliile )eneau la
3raso) ciucancele n %ainele lor ntunecate si cu coafura lor mare si e2otic. Veneau s-si
)a# fiicele care slu0eau la oras si le a#uceau ,co)rigii #e +iuc, frmntati cu bor)i& ca
!esmetii #e Larlsba#. Vi&itn# !e fiicele lor ele si a#uceau aminte #e )remurile cn#
tinere slu0eau si ele n)tn# s fie gos!o#ine bune si tinn# #e urt ctanelor.
1er)itoarele care nu erau nc ,femei #e ser)iciu, ci ,slu0nici, se anga0au !e atunci cu
anul !e care trebuiau s-l slu0easc ntreg !entru #ou&eci #e fiorini si o !rec%e #e
ci&me. 3unic-mea nainte #e a anga0a o slu0nic i !unea nainte farfuria cu mncare.
$ac mnca ncet si !ro!tit n cot n-o anga0a cci era semn c e lenes.
$ar ce con)oi trece !e stra# s!re cimitirul ssescM *n frunte e ,!o!a l mare, n talarul
lui blnit !e ca! cu o bonet cu margimle ntoarse si !rinse cu un nasture n )rful
crestetului. +u !asi #omoli merg naintea #ricului ,turnrii, orc%estra orasului re#us la
o fanfar cu instrumentele #e suflat mbrcate n !osta) negru. 9a #rea!ta si la stnga
carului mortuar merg cte trei gro!ari mbrcati n re#ingote lungi negre m!o#obite cu
gitane late argintii si cu neli!situl baston gros n mn n care se s!ri0inesc cn# #uc
,costigul, #e la !oarta cimirirului la groa!.
*n o!o&itie cu con)oiul funebru tcut si !lin #e #emnitate n coltul 1tr&ii =egre cu
(rgul 3oilor e o aglomeratie &gomotoas #e oameni mai ales co!ii. Acestia se strng n
0urul #ubei %ing%erului n care sunt #oi cini unul mic c%ellin# #es!erat al #oilea
mare a!atic. Jotrt co!iii acestia nu simt nici o sim!atie !entru tiganul #e !e ca!r
*o0i cel cu fa)oriti ca "ran& Sosef si cercei n urec%i ci cu bietele animale care au fost
!rinse cu ,&g%iltul, un lat #e srm n )rful unei !r0ini. 6.e atunci nu se !rin#eau cinii
cu sacul ca mai tr&iu. +ei #oi tigani cu laturile fug #u! alt ctel !e care i&butesc sa-l
strmtore&e ntr-o curte. 1rcutul n curn# )a fi si el n cusc cu ceilalti si )a suferi cea
mai cum!lit metamorfo& !refcn#u-se n manusi !e mna unei gratioase #omnisoare.
+n# eram co!il luminatul n case se fcea cu ga&. *n buctrie lam!a #e !rete cu un fel
#e reflector; n o#i lm!ile atrnate #e ta)an ce se !uteau ,trage, mai 0os a)n# o
greutate ce aluneca !e lanturi. /nele #in ele a)eau si loc !entru lumnri #e stearin.
.entru mas erau lm!ile !e !icior care se !uneau si la !ian cn# nu se !referau
lumnrile. A#esea cn# lumina #in o#aie era mai buna te !omeneai cu scrum !e nas si
!e fata #e mas: ,fila, lam!a. Alteori cr!a ,tilin#rul, cci festila era tiat ru si cte un
colt fcea ca o limb #e flacr s se nalle si s nfierbnte #in cale-afar sticla. +urtitul
lm!ilor era o treab mare si cele mai !utine ser)itoare se !rice!eau la el.
9m!ile erau tiate cu mare gri0 cu niste foarfeci groase anume !entr fitilul lor cu
#eosebire cn# se in))au cocoaaue la sin#rofie. Vremea lumnrilor #e seu si a
mucrilor frumoase #e argint trecuseB $omnii erau la casin sau la !limbare iar ne)estele
lor se a#unau cn# la una #in ele cn# la alta s!unn#u-si nouttile 3raso)ului si
istorisin# cu reticente semnificati)e cancanurile cele mai interesante. 9a aceste sin#rofii
se ser)ea cafea cu la!te si colac. +afeaua era ,tare, si fierbinte la!tele #e bi)olit cu
caimac gros iar colacul auriu si usor ca o !an #esfcn#u-se ,ls!#i-las!#i,. +a s
nu se rceasc cafeaua sttea in cesti - ,filigene, - !e marginea !litei fierbinti #in
buctrie nainte #e sosirea cucoanelor.
=oi co!iii - si eram tot#eauna o #roaie - stteam n )remea aceasra n o#ita #in fun# !e
care o ntorceam cu fun#ul n sus. =umai 'elanita fetila unui !rofesor cu #oi ani mai
mare #ect noi fcea oe fcea si se strecura !e nesimtite la cocoane n o#aia cea mare
!refern# s au# brfelile lor.
(ot surg%iuniti n o#ita #in fun# eram co!iii n a0unul +rciunului cn# aste!tam
infrigurati sunetul clo!otelului care anunta c sosise 'os +rciun. 'ai tot#eauna se
ntm!la c intrn# mai &ream ce)a #in barba lui alb care semna ai#oma cu a tatii.
1ub bra#ul !e care ar#eau luminute colorate si care era m!o#obit cu lanturi multicolore
#e %rtie erau etalate %aine crti !!usi sol#ati #e !lumb sau )ase #e buctrie
minuscule #u! cum co!iii erau fete sau bieli.
+n# ne 0ucam mai bine rsuna #eo#at )ocea co!iilor colin#tori care )eneau n)rtin#
steaua cu ra&e n form #e mici !irami#e n mi0locul creia ar#ea o luminit. *ro&ii
umblau mai ales &iua nti #e +rciun minunat costumati si foarte energici cn#
rs!un#eau nemilosului *ro#.
+in# eram n liceul su!erior nce!user s colin#e si ,sru#entii cntn# in c)artete bine
e2ersate frumoasele noastre colin#e armoni&ate !e mai multe )oci. -i umblau si !rin
satele #in a!ro!iere un#e erau !rimiti cu mult #ragoste si )in bun.
9a Anul nou umblam cu sorco)a o nuia m!o#obit cu %rtii colorate cum!rat #e la
trocritele #in !iat. +u ea bteam ncet !e s!ate ru#ele !e la care mergeam sa le
,sorco)im, recitn#:
1orco)a Vesela
1 triesti
1Pmbtrnesti
+a un mr
+a un !r
+a un fir
$e tran#afir...
A #oua &i #e .asti umblam ,la stro!it,. +u o sticlut #e !arfum - #e obicei o#icolon
subtiat cu a! - stro!eam fetele #e )rsta noastr. 'ai tr&iu !e cn# eram !rin clasele
#in urm ale liceului iesise o tea) #e cauciuc cu o basic la un ca!t n care era
!arfumul #isimulat ns asa ca s nu se )a#. +ellalt ca!t al tubului #e cauciuc se
termina cu o floare !e care o !urtai n butonier si #in care tsnea !arfumul cn# a!sai
!e bsica.
,1tro!itorii, !rimeau oua rosii si n case mai a)ute sau cn# cei ce stro!eau erau co!ii
,#e familie, !ortocale. 3ursa era: trei ou !entru o !ottocala. 'an#arinele nu se
cunosteau !e atunci. 6.rimele le-am cules #in !om n 1897 la =ea!ole8. /nii co!ii
umblau la stro!it cu ser)noarea cu cosnita #u!a ei ca s #uc oule si !ortocalele !rea
multe ca s le nca!a !rin bu&unare.
9a .asti erau ,Sunii,. $es!re acestia s-a scris atta ncit ne !utem. #is!ensa s mai
)orbim si noi. 9atura etnognafic si istoric nu ne !reocu! aici #ar aceast s!ecialitate
braso)ean !lin #e !itorese nu !oate li!si #in calei#osco!ul nostru. =u-i )om nto)rsi
ns ,*ntre +%ietri, nici n ,4r#ina lui (imn, sau n alte locuri un#e !etrec ei o
s!tmn nc%eiat ci ne )om o!ri si noi cu tot 3raso)ul la serbarea #im 4roa)eri si la
cortegiul lor miercuri #u! .asti cn# trece !rin !iata 3raso)ului.
*n 4roa)eri - .iata 3ert%elot #e mai tr&iu - si n .iata .run#ului erau serbrile care
a)eau mai ales trei atractii: %ora trocreasc aruncarea bu&#uganului si ,tolul,.
Jora e fr n#oial cel mai armonios si elegant #ans al nostru cu un#uiri fermectoare
cn# e 0ucat frumos. +ea trocreasc le ntrece !e toate: #oi !asi la #rea!ta si nainte
strngerea rn#urilor #e #ansatori si ri#icarea minilor #oi !asi na!oi cu a)ntarea
minilor s!re n#rt totul n tact cu miscri ritmice fcute riguros n acelasi tim!. 9a
serbrile 0unilor o 0oac numai brbatii.
*ntre 0uni erau cti)a ntre ei n !rimul rn# ,)taful, !e care tot 3raso)ul i cunostea c
sunt mesteri n aruncarea bu&#uganului: Acesta fiin# #e metal si a)n# o mciulie
rotun# e #estul #e greu ca s fie ne)oie #e oarecare !utere s-l arunci la mare nltime.
1e cerea mai cu seam #ibcie la !rin#erea lui. +te unul #in 0uni era stngaci iar altii
erau att #e ne!rice!uti nct bu&#uganul #e fier c#ea n !ublicul !ri)itor care se ##ea
ti!n# la o !arte.
(i!ete erau si la ,tol, un strai &#ra)n ntins !e care l tineau !atru feciori !uternici #e
cele !atru colturi si n care se aruncau 0unii si #u! ei fetele #in rn#urile s!ectatorilor.
-le erau sltate cu atta !utere nct le &burau fustele si nu mai )e#eai #ect !icioarele
goale !rin aer.
5 cre#int )ec%e era rs!n#it n 3raso): #ac 0unilor le reuseste s ncon0ure #e trei ori
1fatul ei )or fi st!nii orasului. .ublicul !ni)itor era nsiarat #e-a lungul #rumului lor
iar !olitistii a)eau gri0 ca s le a0ung clretilor ncon0urul o singura #ata. *n siruri lungi
)eneau clari sau n trsuri si crute ,0unii nsurati, si cei ,btrini,. +um cu)nrul ,gione,
nsemnea& la :omnii #in .eninsula 3alcanic ,)oinic, ,0une btrn, n-ar fi #u! unii
o
e2!resie ne!otri)it ci ar nsemna ,)oinic nsurat,.
*n crute si trsuri sunt si ne)estele acestora mbrcate n frumosul lor costum cu fustele
largi si cata)eicile mblnite la gt cu salbe !retioase #e galbeni. 3rbatii sunt si ei n
!ortul local cu cmsile lungi si ncretite a0ungn# !n !este genunc%i #e cre&i c au
fustanele. .e cn# tricolorul era o!rit ,)tafii, ,armasii, si ceilalti sefi ai lor !urtau niste
lente albastre galbene si rosii a)n# gri0 cRa aceste colori s fie toate trei lng olalt.
In fruntea cortegiului erau tiganii lutari cu clarinetisrul ce sufla cu entu&iasm #e i se
umflau ca niste baloane obra0ii ciocola#ii. $istantat #e ei era asurlasul un btrn #in
1c%ei care mai stia s sufle n acest instrument cu cte)a tonuri stri#ente !utin !lcute la
au&. 5riginea oriental a acestui instrument e e)i#ent. +n# sufla surlasul btrnele #in
1c%ei si fceau cruce si multumeau lui $umne&eu c le-a fost #at s mai au# o #at
,sfnta, surl.
,+loul, cortegiului erau 0unii albi sau ,curcanii,. -i )eneau la urm mbrcati n cmsi
m!o#obite cu nenumrati fluturi nct atrnau greu !e cor! si semnau cu niste !latose.
*n ca! !urtau cciuli cu )rful ntors ca a lui 'i%ai Vitea&ul si ca ale #orabantilor #u!
care s-au intro#us ca un omagiu a#us )ite0iei acestora n 1877. +aii m!rumutati #e la
regimentul #e artilerie &bur#au sub clretii care si-au fcut cura0 cu cte un !a%ar mai
abun#ent si acum )oiau s fac im!resie si ca mbln&itori #e bi#i)ii.
Am ncercat n acest calei#osoo! s a#uc cele mai )ariate scene braso)ene. Am )rut
astfel s #au cititorului ce)a #in atmosfera orasului. Acum !utem face o rait !rin centrul
si cartierele lui.
CE/A/EA
*nainte ce s ncea! ungurii s fortifice ase&rile lor si s ne #ea cu)ntul ,)aros, 6care a
!truns !n m .eninsula 3ailcanic8 #in care romnii au fcut ,oras, noi a)eam
cu)ntul str)ec%i #e origine latin ,cetate,. Asa se numeste !n ast&i centrul
fortificat al 3raso)ului ntocmai cum !ari&ienii numesc +ite !artea ca!italei lor ntre cele
#ou brate ale 1enei.
*n +etate intrai !rin .oarta Vmii #es!re care am )orbit n cele !rece#ente. /rmn#
sinele tram)aiului - care erau mai nltate #ect cal#armul nct rotile trsurilor se
m!ie#ecau #e ele si lunecau o bucat bun #e-a lungul lor nainte #e a fi i&butit s le
tra)erse&e - a)eai la stnga marea crcium 9a +oroan - numit si +oroana Vec%e #u!a
ce s-a &i#it n alt stra# Jotelul +oroana - cu curtea ei s!atioas n care trgeau )inerea
carele #in satele ssesti. *n gra0#urile cele mari erau caii grasi si bine teslati cu s!ete
lungi care se !rin#eau la crutele cu ,serigle,. .rin curtea +oroanei !uteai iesi 1ub
3ucium lng alt crcium 9a +etatea :sno)ului.
.este #rum #e +oroan era re#actia ga&etei ,LronstK#ter Ceitung, !e care o a#uceam
&ilnic la ora !atru bunicii mele abonat la ea ca si la ,4a&eta (ransil)aniei, #e la
nfiintare. (i!ografia cea nemteasc ntemeiat #e Jonterus a ser)it si lui +oresi ca s-si
!oat ti!ri la 3raso) crtile sale n secolul al FV*-lea.
*n coltul /litii Vmii cu (rgul 4rului era casa mare si #omneasc a bogtasului
(rausc%enfels &i#it n 185;. *n locul fierriei mari #e la !arter s-a amena0at n 1894 o
cafenea mo#ern n care trecu #in cellalt ca!t al /litii Vmii cafegiul $rec%sler. *n
locul lui se instal n noua +as a .ensiilor -r#elHi-?eiss care )ara tinea si cafeneaua
#e !e !romena#. +e)a mai #e!arte era ling un c%iose ce fu #esfiintat n curn#
+afeneaua 3el)e#ere la care a)eam )oie s lum cteo#at o ng%etat. +n# s-a &i#it
:e#uta cea nou s-a #esc%is si n ea o cafenea. Aastea erau toate cafenele 3raso)ului -
afar #e cte)a localuri #e noa!te cam #eoc%eate - cci ,-lite, #in !iat e mai nou.
9a geamurile mari si !e neli!sitele bnci mbrcate n catifea rosie stteau ofiterii
gami&oanei. -i aruncau !ri)iri galese #omnisoarelor #in 3raso) care si fceau bucuros
#rum !e #inaintea cafenelei. +%elnerii le a#uceau un teanc #e 0urnale !rinse n #is!o&iti)e
#e trestie !e care l ase&au lng clientul care si bea cu mult !oft cafeaua cu la!te cu
frisc mult. 9a biliar#ul #in fun# 0ucau cei !asionali #e acest 0oc !e cn# la o mas #in
fata casieritei 0ucau sa% #oi btrni taciturni. 1!re sear )eneau 0ucatorii #e crti ca s
fac !arti#ele lor #e calabrias sau ferbl.
3iliar#ul fu a#us la 3raso) nc #in secolul al FV***-lea. 5 or#onant a 0u#elui Jermann
#in 1797 atrage atentia asu!ra !rime0#iei ce re&ult !entru oras #in cau&a tinerilor ce
umbl !ustii !e str&i noa!tea cutreiern# cafenelele cu bilar#e. $ar mai #emult mesele
#e biliar# erau #e obicei n cte o crcium sau berrie. *ntr-o astfel #e berrie #in /lita
+l#rarilor am n)tat si eu biliar#ul cn# eram n clasa #in urm a liceului.
Viata #e cafenea tine #e influenta Vienei orasul cafelii cu la!te - ,melange, si
,ca!utinr, - al cornurilor rumene co&onacului cu stafi#e si al 0urnalelor. Aici gseai
,4artenlaube, cu romanele #e 'arlitt si Jeimburg ,Uber 9an# un# 'eer, alte re)iste
!entru familie foile umoristice ,Li>eri>i, cu alu&ii !olitice si mai ales neli!sitele
,"liegen#e 3lKtter, cu glumele )ariate la nesfrsit #es!se mama soacr stu#entul
c%efliu basetul neascutlttor al forestierului ofiterul care )rea s fie s!iritual si
!rofesorul #istrat. *lustratiile acestei re)iste erau uneori ntr-a#e)r #elicioase. 5berlKn#er
cel cu leii si faimosii lor mbln&itori Jensel cel )iguros cu animalele lui sur&toare
Jermann Vogel cu !iticii si sultanii arabi si altii care au n)eselit mai multe generalii.
(ocmai !e )remea cn# !rseam 3raso)ul se !etrecea marea transformare a orasului
influenlat #in ce n ce mai mult #e 3u#a!esta. +n# m ntorceam )ara #e la stu#iu
gseam cafeneaua sc%imbat cu #es)rsire. 'u&ica tiganilor care !n atunci nu cntau
#ect n crciumi si restaurante !trunsese n cafenele cu ciar#asuri &gomotoase si
romanle languroase. $eo#at cu ea sam!ania c%efliilor. 1soaicele erau #e acum
)i&itatoarele cele mai frec)ente ale cafenelelor um!ln# aerul cu rsul lor &gomotos si cu
fum #e tigar.
$e cele mai multe case #in cetate se leag o amintire. Aici a locuit ntia mea #ragoste
fetiscana cu o coa# groas !e s!ate care cnta la titer; #incolo era internatul #e fete al
,:euniunii, 6nainte #e a se muta n casa !ro!rie #in stra#a +aterinei8 con#us #e
sur&rcoarea #oamn 3elu la care sttea n ,cost, (iberiu -remie )iitorul mare inginer
si antre!renor #in 3ucuresti care mi cstiga toti nassurii #e si#ef !e care i c!tam #e la
mtusile male; mai ncolo tot n /lita "narilor casa n case a murit !oetul An#rei
'uresianu; n /lita 1c%eilor casa banc%erului 1teriu cu !oart #e fier si cu o ser)itoare
cu ,botele, - #onitele - n mini !ictat !e !eretele #in fun#.
.e aceeasi stra# n colt cu !rima ulicioar ce #uce la 3iserica =eagr locuia ntr-o
)reme bumc-mea; si #e locuinta aceasta se leaga una #in !rimele mele amintiri #in )iat.
- foarte mult #e atunci cci o mtus a mea care a&i are nou&eci si unu #e ani si serba
arunci nunta. *n o#it, !e un ,stela0, negru #e crti erau ase&ate n rn# ca niste
sol#ati torturile coman#ate la 'ontal#o aste!tn# sosirea oas!etilor: 1!ecialitatea
cofetarului italian erau garniselile bogate #e aca#ele nalte #e o 0umtate #e metru si
m!o#obite cu tran#afiri #e &a%r si frun&e )er&i #e un fel #e ,lictar, a#ic magiun. +n#
le !ri)eai ti luau oc%ii. +u )erisoara mea cu un an mai mare ne-am a!ucat s ciugulim
cte o frun& o aca#ea sau un !orumbel #e &a%ar !n ce ne is!itir alte frun&e; si la
utm toat garniseala minunata a artistului 'ontal#o. +n# n-au mai rmas #ect torturile
c%ele am sters-o frumusel #e acas nefiin# curiosi s )e#em mutrele #e&n#0#uite ale
miresii fr s uitm ns s alunecm cu fun#ul !e scn#ura nete# ce mrginea scrile.
$ac o iai la stnga s!re 3iserica =eagr #ai n ,cartierul latin, al 3raso)ului. 1trnse n
0urul cate#ralei erau scolile sasilor si locuintele str)ec%i ale unor !rofesori n frunte cu
,rectorul, si ,cantorul,. *nainte #e a se &i#i 9iceul Jonterus !e :omuri slile erau att #e
aglomerate c cursurile nce!eau si iarna la ora sa!te la lumina ga&ului si nu se
terminau #ect seara tr&iu cn# )eneau la rn# meseriasii. 1eara co!iii fugeau s!eriati
cn# )enea la ei crsnicul bisericii cu barba lui lung si rosie #es!re care se !o)esteau
lucruri curioase.
+artierul latin era #es!rtit cu un lant gros #e fier #e (rgul +ailor. 9a ca!tul lantului era
crciuma ,9a lant, n care se )in#ea bors bun si g%ereta celui mai mare ntre fratii
?at&at>a cel ce ascutea att #e frumos foarfecele si bricegele. Ascutirul unui briceag cu
#ou limbi costa &ece creitari. *nainte #e a-l lua l ncercai !e ung%ia #egetului mare
#ac e bine ascutit.
.artea aceasta a 3raso)ului mai a)ea o s!ecialitate: cr#urile #e !orumbei. +n# i )e&i
la inter)ale #e ani ai im!resia c sunt tot !orumbeii #in tineretea ta cu !icioruse rosii cu
gusile albastre !line #e grunte ciugulite )ineri #u! s!artul trgului !e la marginea
(rgului 4rului. =u sunt !arc nici mai multi nici mai !utini si gnguresc tot asa #e
)esel si #au trcoale mereu sotiilor lor cre#incioase. *n tineretea mea era la mo#
cresterea !orumbeilor n !oiumbare anume fcute. +ei ce n &bor se ##eau !este ca!
erau !referati. =u-mi a#uc ns aminte s fi mncat )reo#at carne #e !orumbel !entru
c !isicile lacome gseau tot#eauna mi0locul s goleasc si cele mai bine cl#ite
!orumbare. .oate erau !isici cu #ou !icioare.
$ac #in 1tra#a 'uresenilor treci n 1tra#a (. *onescu 6fost =ou #e 1us8 mai 0os #e
casa un#e locuia .o!o)ici cel cu fetele frumoase si bune cntrete !oreclit ,.utre&ire-
ai, trecn# !rin 1tra#a 1forii ti se !rea c ai fcut o fa!t eroic. 1tra#ela e att #e
ngust #e nu nca! #oi insi #eo#at !e ea. Ci#uri nalte #e-o .arte si #e alta i #a#eau un
as!ect lugubru mai ales c aoo#o era si o nc%isoare.
.uscria era ns la ca!tul /litii "narilor la ,(uc%aus,. *n curtea acestui !enitenciar n
care erau nc%isi #e obicei cei ce nu-si !lteau #atoriile erau niste arca#e frumoase. /n
!an#ur mustcios cu o sabie lung si cu unifonm sttea #e !a& la !oart um!ln#u-ne
#e groa&. $e fa!t el era mai !utin fioros #ect l arta nftisarea lui martial si #is!us s
stea #e )orb cu cei #arnici. .e )remea mea era nc%is la !uscrie un negustor romn care
falsificase niste isclituri. =e)ast-sa ,Cinca a mic, care-l iubea cu !asiune si-a c%eltuit
toat a)erea mostenit #e la bogatul ei !rinte #n# bacsisuri ,!an#urului, #e la tuc%aus
ca s nc%i# un oc%i si s #esc%i# o us; lsn#-o s intre la brbatul ei. 1raca #u! ce
nu mai a)u nimic se turbur la minte #e #orul brbatului - nct ea #e)enise #e fa!t
,Cinca a nebun, !recum era !oreclit alt sotie #e negustor e2centric si ri#icol n
#orinta #e a rmnea tot tnr - si cn# trecea !e stra# o au&eai nencetat cu )oce tare
rgusit si #e o a#nca melancolie: ,Vai #e mine si #e mineB,.
*n !enitenciar ,robii, in)tau #iferite meserii ntre altele ,com!actoria, a#ic legtoria
#e crti. =egustorul romn #e care )orbii stia s lege #estul #e bine si #e la el
n)taserm si noi aceast art stricn# buntate #e crti cu graba ce o !uneam s le
)e#em iesite #e sub !res. 1i a&i mai am n bibliotec cte)a )olume legate #e mine n
)remea aceasta cn# legtorii buni #in 3raso) se numeau Jau!t>orn sau Jei#ec>er 6cel
mruntel si cu barba n cioc cel ce )orbea !e nas si strngea mucurile #e tigri ntr-o
cutie8.
=umele str&ilor si !ietelor #in 3raso) erau uneori interesante si )orbeau #es!re stri si
oameni #in )eacurile trecute. $e (rgul +ailor si al 3oilor n !lin centru - a&i 1tra#a
4%eorg%e 3aritiu si. $iaconul +oresi 6#m! ce fusese =. (itulescu8 - 1ub 3uciucn si
/lita "narilor 6a&i a +astelului8 am )orbit mai nainte si am )&ut ce ru s-a fcut cn#
au fost nlocuite cu altele fr nici
o legtur cu 3raso)ul. (rgul 4rului a rmas !n ast&i cci si acum )in satele fr
!mnt ro#itor s cum!ere grul !entru iarn #e la sasii #in (ara 3rsei ce-si etalea&
sacii cu grauntele aurii #e-a lungul acestui ,sir, #in !iat. (rgul 1traielor si al 3otelor
a!oi 1irul *nului si al :o&elor arat cu numele lor un#e se fcea negot cu aceste mrfuri.
(rgul .estelui era o#inioar n 1tra#a Jirsc%er. Acesteia n co!ilria mea n &icea 1tra#a
(eatrului cci acolo era ,:e#uta, #rmat !e la 1891 si nlocuit #e ,:e#uta cea nou,
un#e iarna erau balurile cele mai elegante ale 3raso)ului.
/nele str&i se numeau #u! )reo !articularitate a lor. Asa era str#uta care #ucea #in
1tra#a 5rfanilor n care era a&ilul ssesc #e co!ii orfani8 s!re (rgul +ailor numit Valea
9at #esi nu era nici )ale nici lat ci !rin ea curgea o mic grl !este care treceai fr
s sari.
+n# eram co!il s-au !us n 189< tblitele cu numirile str&ilor n trei limbi: sus
ungureste la mi0loc nemteste iar 0os romneste. =umirile romnesti au fost tra#use #in
nemteste #e !rofesorul .ilitia sacrificn#u-se uneori numirea )ec%e !eutru cea nou
re#at a#esea ntr-o limb nenteleas sau cu constructii greoaie. ,1c%ut&engrasse, a
#e)enit 1tra#a (intasilor sau ,5bere 1an#gasse, 1tra#a =isi!ului #e 1us. Am )&ut ct
#e gresit era tra#ucerea lui ,4abelgasse, !rin /lita "urculitei. $ar cu nimic nu te
#e!rin&i mai usor #ect cu un nume carag%ios #e stra# cci atunci cn# l rostesti nu esti
!reocu!at #e ceea ce nsemnea& sau nsemna. N...O
*n /lita =eagr care a !strat bine caracterul )ec%i al cl#irilor si nu a fcut !rea multe
concesii gustului fistic%iu al sfrsitului #e )eac trecut #ar si n !iat si n alte !rti casele
cele mai multe a)eau s!re curte o galerie lung !entru locuintele #e la eta0. 4aleria n
fun#ul creia erau #e obicei closetele era #esco!erit nct )ara cn# !loua si iarna
#rumul la toalet era ane)oios.
In fun#ul curtii era #e obicei ,so!ul, n care toamna se ase&au frumos lemnele. .e acestea
le ferestriau si cr!au cu #ibcie s!tmni ntregi ,firstriasii, unguri care miroseau
tot#eauna a usturoi si rac%iu. +n# so!ul era !lin !utea )eni iarna braso)ean cu gerurile
ei. *n /lita Vmii n 1irul *nului si (rgul +ailor !recum si n /lita "narilor n fun#ul
curlitor lungi si strmte !ar#osite cu !ietre se )e#eau a#esea &i#urile cettii ce
#es!rteau !ro!riettile #e !romen&ile #e $u!&i#uri. *n cte o gr#init erau si
,%ucene, a##c scrnoioburi n care se ##eau co!iii.
+n# s-au nmultit !r)liile n str&ile !rinci!ale n s!atiul larg #e sub boltitura !ortilor
s-au fcut multele ,boltite,: +ine )rea s stie cum erau casele cu curlile )ec%i; trebuie s
umble !rin str&ile fr )a# comercial rmase mai toate neatinse #e sc%imbrile !ro#use
n #eceniile #in urm. .rin 1tra#a =ou #e Sos si #e 1us s-au !strat nc si !ortile
boltite grele si mari care seara se ncuiau cu c%ei uriase #e trebuiai s tragi clo!otul ce
era legat cu o srm #e mnerul cu atrna la !oart. $ar nu numai acest clo!ot !e care l
au&eai blngnin# #in stra# era !re#ecesorul soneriei electrice ci mai ales !entru
1c%ei si ciocanul greu #e fier n forma unui 9 fi2at cu un ca!t #e !oarta iar cu cellalt
!utn# s lo)easc ntr-o !lac #e fier !n ce se sculau locuitorii casei s #esc%i#.
$ac #esc%i#eai !oarta grea #e ste0ar a0ungeai sub bolcitura a#nc #easu!ra creia erau
cele #ou o#i s!re stra# una mare ,salonul, cu #ou sau trei ferestre si ,o#aita, #e
lng ea. $e 0os urcai n eta0 !e scrile #e ste0ar nguste si #e obicei ce)a cam !rea nalte.
*n fata scrilor era o us ce #ucea la o locuint mic #in !arter. 9a cealalt locuint #e la
eta0 a0ungeai #in fun#ul curtii !e niste scri ale galeriei. 9ocuinta aceasta se com!unea
mai cu seam #in #ou camere la care accesul era !rin buctrie.
$ar s urcm scrile !rinci!ale ca s a0ungem la o#ile #ins!re stra#. *n ca!ul scrilor
era un ,antreu, s!atios cu !atru usi. /na cea #in stnga s!re eta0ul al #oilea cn# un
astfel #e ,cat, mai era sau s!re !o# cn# casa a)ea un singur rn#. *n fata acestei usi era
iesirea !e galerie. $in celelalte #ou usi una #ucea la o#ile ,#in faf,. Afar #e salon si
o#it mai era uneori nc una; cu fereastr s!re curte care ser)ea #e sufragerie. /sa a
#oua #ucea #in antreu la buctrie. $in buctrie se mai fcea o o#aie mare n care
stteau co!iii sau ,bietii #in cost,. "ireste c locuintele a)eau si alte m!rteli #ar cele
mai multe erau ntocmite #u! cum artarm. +el !utin n casele n care locuiau ru#ele si
!rietenii nostri #in co!ilrie.
*n casele cele nou erau !arc%ete care se intro#user si n cele mai )ec%i #e cn# sa fcu
o fabric #e !arc%ete c%iar la 3raso). *n cele mai multe case erau ns !e )remea mea
,!o#ini, #e lemn care n o#ile #in fat se )o!seau cu colori #e ulei iar n buctrie si n
,cmrut, se ,suriau, cu ,surl, un !mnt nisi!os ce se a#ucea cu carul #in scuime
si se )in#ea !rin str&ile 3raso)ului. ,9uati surlB, mbiau ungureste )n&torii. .e scri
si n buctrie !e 0os erau !resuri #e ,&#renteV; cum!rate tot #e la scui. -le erau foarte
trainice si ,trcate, fiin# tesute #in fsii #e stof rmas #e la %aine )ec%i. 5 ru# a mea
ura aceste !resuri !entru. c ,#e cn# iesiser nu mai a)eau ce mbrca sracii,. (oate
&#rentele le cum!rau scuii si nu se mai #ruiau oamenilor srmani.
*n o#ile #in fat erau co)oare !e 0os cu lei tigri si alte animale care ne !lceau att #e
mult cn# eram co!ii. "abricile #in Austria a0unseser s fac. !entru gustul nostru si
c%i!uri #e tigani ursari. +o)oare se !uneau si #easu!ra !atului !e !rete. 'ai tr&iu
a0unser la mo#a co)oarele romnesti cu moti)e nationale.
1a trecem o cli! !rin acesre o#i n care mirosea a mere coa!te cci cocoanele btrne
ubeau aeest miros si nu arumcau. nicio#at co0ile ci le !uneau !e sob sau n firi#a
sobei s se frig. +n# era si o btrna n neam - ceea ce era ca&ul n cele mai multe
familii - co!iii gseau la ea si !ere fierte #e care o trocrit )in#ea n grm0oare #e cte
!atru !ere #e un creitar la biserica greceasc #in (rgul +ailor.
Acestor btrne le !lcea s stea la fereastr !ri)in# la trectorii #e !e stra# cu
neli!situl scunel !e care ele si re&emau !icioarele. gutoase. .e un astfel #e scunel m
ase&am eu la !icioarele bunicii care mi !o)estea minunatele !o)esti. *n tim! ce i
,tineam, bumbacul s-t #e!ene se scurgea si firul fermecat al basmului #es!re Ala#in si
lam!a lui fermecat sau istoria lui ,:ombin&on, cel cu !a!agalul lui mn#ru sau a
4%eno)e)ei #e 3rabamt.
9a ferestrele cu !ernile ce nu lsau frigul s !trun# n o#aie - #ar nici aerul s se
!rimeneasc - erau aceleasi flori n r)are cu farfurioare #e#esubt: muscate rosii ale
cror frun&e frecate ntre #egete ##eau un miros tare si struitor fu2iile cu florile
tran#afirii ce-si ntin#eau ari!ioarele !arc ar fi )rut s &boare busuiocul si mg%iranul
)anilia si re&e#a cu !arfumul lor fermector &ambilele care se fineau aco!erite cu
,tocuri, #e %rtie !n nfloreau si n unele case un ficus o cal sau o floare #e ceara
#in care se scurgeau niste !icturi #ulci !e care le lingeam cn# nu ne )e#ea nimeni.
+n# nu erau )&ulWti co!iii mai fceau si !o&ne cu aceste flori. 9a un !rofesor care
locuia n 1c%ei bietilor ,n cost, carce stteau n o#aia #e lng buctrie le era lene s
mearg la !ri)at !n n fun#ul galeriei si gsir c florilor nu le !oate strica u#tura.
9elita Cinca se tare mira cn# )e#ea #imimeata !mntu# #in r)are u# si florile totusi
ofilin#u-se.
+n# eram co!il iesise mo#a buc%etelor 'a>art numite astfel #u! !ictorul )iene& la
care alergau #oamnele #in societatea nalt mai ales aristocratele austriece s-i !o&e&e
!entru marile lui !n&e cu femei frumoase mbrcate foarte sumar. .e cortina teatrului
im!erial #in Viena se )e#e ntre &eitti antice +%arlotta ?olter marea trage#ian cu un
cor! s!len#i#. 9ui 'a>art i !lceau buc%etele fcute #in crengi cu frun&e ce nce!eau s
se usuce cu scieti si flori #e !aie cu s!ice #e gru co!t si !ene #e !un; cu un cu)nut
cu tot ce nu era floare !lin #e se)a si #e colori )ii. +um ceea ce !icta rsftatul !ictor al
Vienei era si !e !lacul a#oratorilor lui #in ntreaga tar mo#a buc%etelor #e uscruri
a0unsese si la noi; si #e la !limbri ee mtorceam tot#eauna cu cele mau curioase buc%ete
care ase&ate n salon a#unau !raful cu s!tmnile.
Aceste )ase cu buc%ate com!use #e o fanta&ie stranie ase&ate !rin colturi se !otri)eau
cu mobila care !e )remea aceea !lcea mai mult: scaune cu !icioare ra%itice mbrcate
n stof #e mtase cu fsii #e catifea cana!ele cu !erine si cu r&emtoare scutite #e a fi
!tate #e ca!ul ce se lsa !e ele !rin ,fileuri, ca la fotelele #e la )agoanele #e tren #e
clasa * ,eta0ere, !e care se ngrm#eau figuri #e bron& sau marmor si fel #e fel #e
statuete #e animale fabricate n serie si cum!rate #e la 4ebauer cel cu !r)lia !e (trgul
4rului. *n !r)alia acestuia gseai #e toate: cele mai ieftine ca#ouri #e nunt si 0ucrii #e
co!ii !ortelanuri si !erii #e #inti lm!i si %rtie #e muste !recum si alte lucruri
folositoare si obiecte #e art. (o)arsul lui era romnul (aflan !e care ns 4ebauer l
su!ra)ietui cu )reo 0umtate #e )eac n cursul cruia se strnse n maga&ia lui toat
marfa ne)n#ut #e #ecenii. +n# acum cti)a ani am intrat n !r)lia lui s caut un
obiect ce #e mult nu se mai gsea aiurea fiul su btrn si el mi s!unea c tatl su
murise n iarna trecut n )rst #e 95 #e ani mai mult #e su!rare c o gri! l slbise
afar #in cale #ect #e boala !ro!riu-&rs.
.rin anul 189< nce!ur s fie iarsi a!reciate )ec%ile si soli#ele mobile #e nuc. 'ama
scotoci !rin !o#urile btrnelor #in neam si a#un s!len#i#ele ,castene, - #ula!uri - mari
ct niste case ,como#e, n care intra toat rufria ,sifonierele, inc!toare si ele #e
fceau ncntarea cocoanelor )esnic ngri0orate ca nu mai au un#e !une %ainele si rufele
ce se tot a#unau cu ct cresteau co!iii.
Aceste mobile fur sterse #e colbul gros lustruite #in nou mbrcate n stof soli#
!rins cu cuie cu ca! mare #e ,!orcelan, alb si ase&ate la loc #e cinste "otelele si
cana!eaua te in)itau !arc s te ase&i !e ele fr s-ti fie fric c se sur! sub tine iar
stilul 3ieermeier nu era alterat c%iar #ac cei ce se ase&au !e ele nu mai erau #oamne
ceremonioase cu umbreluta n mn ce nu se ase&au nicio#at !icior !este !icior nici
#omni cu cra)ata neagr aco!erin# tot gulerul care !ri&au ceremonios tabacul #in
tabac%ere emailate. 9a#a #e 3raso) fu #egra#at ca s contin rufele ,negre, - mur#are -
si e2ilat n bucatrie.
+u aceast mobil #e nuc ntunecat si frumos !oleit se !otri)eau #e minune !er#elele #e
,s!itur, - retea - #e la ferestre. +u fel #e fel #e figuri #e flori sau !sri ele se
,stercuiau, a#ic se scrobeau. 1!latul lor nu se fcea acas ci la anumite s!ltorii #in
oras un#e se si ntin#eau !e rame. +e)a mai 0os #e !olita ferestrei erau #e amn#o)
!rtile niste cuie lungi si #e ele erau !rinse !er#elele #ra!ate cu snururi - la 3raso) li se
&icea ,sinoare, - #e coloarea stofei cu care erau mbrcate mobilele. =iste #iscuri #e lemn
#e nuc ca niste farfurioare aco!ereau cuiele #e care erau !rinse !er#elele.
*n salon #e obicei nu se intra #ect cn# )eneau )i&ite. *n multe locuinte mobilele erau
mbrcate n n)litori #e !n& si ca s le fereasc #e soare erau lsate storurile sau
cn# ferestrele a)eau ,lo#uri, - obloane - se nc%i#eau acestea.
Arta era re!re&entat !rin cte)a !ortrete familiale care n unele case #e negustori erau
#e !ictorul 9ecca mai tr&iu #e 'isu .o! amn#oi braso)eni sau cu ru#e braso)ene. *n
cele mai multe nsa !ortretele erau niste !o&e mrite sau fcute n crbune #u!
fotografii ori numai gru!uri familiale ase&ate #e fotogtaf cu mult simetrie si cu a0utorul
unor a!arate ce s!ri0ineau ca!ul si-l tineau n !o&itia silit ce)a !lecat ntr-o !arte. (oti
membrii familiei ntorsi #e la )reo nunta sau 0ubileu a)eau fetele sur&toare. 1ub sticl
era cununa #e mireas #e lmit a bunicii sau niste flori fcute #in mie& #e !ine si
ase&ate !e o scn#uric mbrcat n catifea.
:s!n#ite erau si cele #ou gru!uri cu 'i%ai Vitea&ul la Alba *ulia si cte)a scene
eroice #e la .le)na si 4ri)ita cu #orobantii )ite0i moartea lui Valter 'rcineanu cu
steagul n mn si !re#area sbiei #in !artea lui 5sman-!asa n mna lui +arol
n)ingtorul. =u mai stiu la cine am )&ut si o re!ro#ucere #u! un tablou care
re!re&enta m!uscarea m!ratului 'a2imilian #e 'e2ico. $u! multi ani am ntlnit
originalul ei tocmai n +o!en%aga. +el ce-l !ictase era 'anet.
Vom termina trecerea n re)ist a interioarelor braso)ene aruncn# o !ri)ire n buctria
!rin care trebuia s treci cn# )oiai s a0ungi n o#aia #in fun# re&er)at co!iilor. $in
cau&a aceasta buctria era tot#eauna tinut curat cu )asele agtate !e cuiele #e !e
!rete frecate mai ales cele #e arama si cu cr!toarele #e #iferite mrimi ,surite,. (ot
asa aco!ermntul #e scn#ur #e !e !atul ser)itoarelor !e care &iua se clca sau se
ntin#ea aluatul #e tielei. .lita strlucea cci era mereu nnegrit !roas!t.
$ou mobile erau neli!site: banca !e care era ciubrul cu cusul #e aram cu mnerul lui
lung si cele #ou bote - #onite - #e a! si bufetul n care se tineau )asele #e buctrie si
!a%arele cruia la 3raso) i s!unea ,!arsec%i,. +u)ntul acesta curios e #e origine
ungureasc - !o%Xrs&e> - a#ic ,scaun #e !a%are, si !entru un cercettor su!erficial ar fi
o #o)a# c noi am !rimit asa-&isele ,cu)inte culturale, - a#ic !e cele intrate n lisnba
noastr #eo#at cu cultura a!usean )enit la noi - !rin mti0locirea ungurilor. Aceasta e
!recum se stie te&a unor filologi unguri. $ar asemenea #e#uctii !ri!ite snt nseltoare.
$ac n o#aile #m fat am ntlnit como#a si sifonierul care amn#ou au nume
frantu&esc nu urmea& c n Ar#eal am fi a)ut influenta france&. Amn#ou aceste
cu)inte le-am !rimit #e la austrieci 6care ei ntr-a#e)r au fost influenlati #e cultura
france&8 cu sensul mo#ificat n Viena um#e n sifonier nu se mai tineau ,sifoanele, ci
%aine. +t #es!re !arsec%i acesta are un nume unguresc nu !entru c noi nu am fi
cunoscut nainte #e a a)ea contact cu ungurii aceast mobil ci !entru c ser)itoarele erau
scuience si cocoanele noastre )orbin# cu ele ntrebuintau cu)ntul nleles #e ele care
a!oi s-a strecurat si n limba romn.
3uctria se s!oia n fiecare an nainte #e .asti. Venea 9inta tiganca cu bi#ineaua ei
lung si n fiecare an )oia #ar mama n-o lsa s trag cte o #ung albastr !e !rete.
SC8EII
In fiecare &i lucrtoare coboar #in 1c%ei !artea romneasc a 3raso)ului brbati femei
bieti si fete cu cte o legtur cu merin#e n mn cu carti #e scoal sau cu marf #e
)n&are. -i !rsesc grbiti str&ile ntortoc%eate ale acestui cartier si se scurg !e cele
#oua artere !rinci!ale /lita 'are 61tra#a .run#ului8 si /lita "urcoaie 61tra#a
3rnco)eanu mai #emult 1ra#a +aterinei8 )enin# #e .e +oast #in +iocrac #e .e
(ocile #e !e 'alul +iurcului #e $u! *nisti si #in alte uliti si ulicioare ale 1c%eilor.
1eara cn# se ntorc !e acelasi #rum acas !asul lor e obosit si fetele lor sunt mai
ngn#urate #ac nu si-au fcut ce)a ,cora0ie, o!rin#u-se s bea cte un !a%ar #ou #e
rac%iu #ulce ssu ,ro&ol, la ,.este, sau la ,:ac, n !iat colt cu (rgul +ailor.
+ei #inti ies !e !ortile mari si frumos cio!lite bir0arii ce #au bice cailor ca s a0ung #in
)reme la gar la trenul #e 3ucuresti care trece !rin 3raso) n &ori. 'ai nainte erau
numai trsuri cu )i&itii unguri #ar nc !e cn# eram co!il trocarii - cci aceasta e
!orecla romnilor #in 1c%ei #e la ,trocile, a#ic co)etile !e care femeile lor fabricau
,gitane, a#ic cea!ra&uri si !e care le ntrebuinlea& si ca leagne !entru co!ii si n
care )n# !oamele n !iat - au nce!ut s tin cai si trsuri a#ucn#u-si aminte #e cn#
fceau trans!orturi mari !e )alea .ra%o)ei.
$u! ei )in lucrtorii n fabrici #e toate )rstele si #e amn#ou se2ele si cei ce fac
slu0bele #e tre!#usi si slugi la !r)lii. Jamalii )in cu funia lor iar cei ce ncarca ln
s!lat #e fete #in 1c%ei au legate #e bru cngile cu care a!uc sacii grei si-i ri#ic !e
care.
'ai tr&iu )in &arafii cu mesele lor aco!erite cu un geam mare #e sticl sub care se )#
!iesele #e argint #e un leu #oi lei si cinci lei cele #e aram #e &ece si cinci !arale mai
rar #e una si #ou !arale; n sfrsit %rtiile albastre #e #ou&eci si o sut #e lei. A*ti bani
#ect cei romnesti nu se !rea cereau cci negotul se fcea a!roa!e e2clusi) cu :omnia.
'ai ales ca reclam &arafii tineau si alte mone#e turcesti bulgresti sau rusesti. (in
minte c tata care a)ea multe #rumuri n :omnia un#e a)ea o fabric #e teracot si
!urta un nesfrsit !roces #e mostenire a#ucea tot#eauna cte)a mone#e #e aram !e care
mi le ##ea mie. +u ele mergeam n !iat un#e erau nsirate 6n continuare cu 1tra#a
Jirsc%er8 cele )reo !atru mese #e &arafi si le sc%imbam fiin# su!rat cn# nu c!tam
un creitar !entru #ou !arale.
$eo#at cu &arafii coborau cei cti)a functionari inferiori !e la 0u#ectorie sau la finante
si #in ce n ce mai numerosi cei anga0ati la ,Albina,. 3ncile nce!user s absoarb o
!arte a tineretului ce !rsea scolile mrin# rn#urile intelectualilor romni.
9a urm coborau #in 1c%ei si se ase&au la locurile lor n !iat !recu!etele gurese care se
!rice!eau asa #e bine s-si lau#e marfa. -le erau brn&rese si mai ales fceau negot cu
fructe. .e cum!enele lor atrnate #e un crlig stiau tot#eauna s !un mrul !ara sau
bucata #e brn& care s #ea e2act greutatea cerut sau s !refac n creitari ceea ce
trecea !este ea. .e ct erau #e amabile cn# te a!ro!iai #e mesele lor !e att #e)eneau #e
agresi)e cn# le gseai marfa rea. *arna cn# frigul nemilos musca !e cei ce stteau !e
loc ele a)eau o oal cu crbuni a!rinsi la !icioare.
+um se e2!lic aceast aser)ire a romntlor #in 1c%ei fabricilor birourilor !r)liilor si
negotului mrunt #in +etateM
$esigur c locul strmt !e care locuiesc romnii #in aceast !arte a 3raso)ului i-a silit !e
cei mai multi s caute s-si cstige %rana #e toate &ilele ca muncitori cu &iua. .sunea
srac #e !e #ealurile ncon0urtoare abia a0unge !entru cte o )ac si cte)a ca!re
)acile sracului. *n gr#ini se fac !oame frumoase #ar ele sunt ale ctor)a localnici mai
nstriti. =umai %rnicia femeilor #in 1c%ei si religio&itatea brbatilor le-a a0utat s treac
!este greuttile #e tot felul si s su!orte senini li!surile ce ar fi !utut s-i fac so)itori.
$e ce si-au ales ns trocani tocmai acest tinut nenc!tor si ne!otri)it ca loc #e
ase&areM
'i se !are c rs!unsul la aceast ntrebare )ine #e la sine celui ce nu e scla)ul
#ocumentelor si are )i&iunea istoric si !entru e!ocile cn# li!sesc stirile scrise si !entru
!o!oarele ce au stat tim! n#elungat n umbra istoriei. Aceast )i&iune istoric nu este un
!ro#us al fanta&iei ci ea rsare #in frnturile #e argumente linguistice etnografice
sociale si #e alt narur care toate la un loc te fac s )e&i si !rin ceata )remilor a!use.
+eea ce se #esluseste n !rimul rn# este c nu romnii #in 1c%ei si-au ales ca loc #e
ase&are acest tinut ci c ei au fost ng%esuiti #e altii !e el.
$ac a)eai #e lucru la banca ,Albina, te a#resai !e )remea mea lui 5ncioiu sau lui
'urroiu. +e curioase sunt aceste nume formate cu sufi2ul -oiu rs!n#ite !e ambele
)ersante ale +ar!atilor su#iciB V-ati gn#it )reo#at la ele si )-ati #at seama c sufi2ul cu
care sunt formate nu are aceeasi functiune ca cel #in ,omoiu nsoiu brbtoiu, si alte
cu)inte care nsemnea& ce)a #eosebit #e mare fie om nas barb sau altce)aM *ntr-
a#e)r un nume att #e frec)ent n 1c%ei ca 3#itoiu ar e2!rima o contra&icere ntre un
sufi2 #nminuti) il si unul augmentato) oiu.
$e fa!t cine)a #in neamul acesta a fost cn#)a !oreclit ,3#it, !robabil !entru c
ntrebuinta mult acest cu)nt; 3#itoiu era #escen#entul lui. 1ufi2ul oiu nu e #eci
augmentati) ca omosu nsonu brboiu ci ca sufi2ul escu e2!rim n +ar!atii su#ici
a!artinerea la un neam. 3#itoiu nu e un ,ba#e mic, 6sufi2ul it8 si ,mare, 6sufi2ul oiu8
n acelasi tim! ci ,unul #e-ai celui !oreclit 3#it,. (ot astfel n 1cele (omosoiu e un
#escen#ent al lui (mas; n :sno) 1tniloiu urmasul lui 1tnil; n 3ran 'noiu si
'osoiu urmasii lui 'anea si 'osu; 1teloiu n +m!ulung unul #in neamul lui 1tela sau
,al#e 1telea, cum se mai &ice !rin !artea locului. /n munte !e 3uceci se numeste
3ucsoiu iar unul n +ar!atii su#ici =egoiu. +el #inti era muntele !e care si !steau
turmele urmasii lui 3ucsa !e cel #e-al #oilea ai lui =eagu. =iste )erisoare ale mele #in
3ran erau cunoscute n sat sub numele #e 3rboaiele. -le #escin#eau #in fruntasul satului
3arbu .uscariu; nu erau numite #eci #u! brbatii lor cum e obiceiul n alte !rti si #u!
cum se numea si la 3raso) "urcoaia ne)asta lui "urc 6care a #at numele unei str&i #in
1c%ei8. Alte e2em!le #e nume n oiu #in 1c%ei sunt 'osicoiu 6#e la mosicu a#ic mosul
cel mic8 "loroiul urmasul lui "lorea .ersoiu #escen#entul unui .ersa care nume e si la
ba&a numirei #e sat .ersani etc. *nteresant e numele $usoiu Y cruia n 3ranul a!ro!iat i
cores!un#e $usescu #eri)at #e la numele #e origine sla) $usa cu cele #ou sufi2e
escu si oiu cu aceeasi functie. 'ai mult #ect atta. Aceste #ou sufi2e sunt amn#ou
#e origine #acic !este care s-au su!ra!us #ou sufi2e asemntoare latine 6o oneus si
iscus8. *ntra#e)r !recum !resu!une 'eHer-9ub>e si a susrinut recent A. 4raur sufi2ul
escu se gseste n onomastica #acic. $e asemenea a)em nume to!ice n onia n $acia
ca +e#onia n a!ro!iere #e 1ibiu +anonia si Acmonia 6#in acmen Z !iatr #u!
+a!i#an8YP. [.asa0ul cu!rins nme bare Y.. Y nu a!artine lui 1e2til .uscariu. A fost intro#us ulterior
!robabil.#e *. +oian 61. ..8\

+ititorul m )a ierta #e aceast reci#i) filologic care #u! mine este #o)e#itoare c
1c%eii nu sunt o ase&are bulgreasc #in secolul al F*V-lea cum s!un cronicarii ci face
!arte #in !o!ulatia mai )ec%e #in +ar!atii su#ici in#iferent #ac la origine era romn
sau a !rimit aceast limb mai tr&iu 6ns nainte #e )eacul al F***-lea cn# au )enit sasii
la 3raso)8.
.e cn# au )enit colonistii sasi n (ara 3rsei satul romni&at al 1c%eilor era la o
#e!rtare #e )reo trei-!atru >ilometri mai s!re mia&&i n legtur cu alte sate romnesti
#e munte 1celele si :sno)ul. -le tineau #e locurile acestea ca bra&ii #e co#ru si !e
)remea cn# la ses locurile fuseser !refcute n ,terra #eserta et in%abitata,. 1c%eii au
trecut !este )remuri grele strecurn#u-se !rintre ele neobser)ati #e cronicarii ce nu erau
im!resionati #e !o!ulatia auto%ton cum nu !omeneste cltorul !estii ce sgeata !rin
!raiele !e lng care trece.
Abia cn# colonistii #in 3raso)ec%i se mutar n )alea (im!ei atunci n istoria 1c%eilor
s-a !ro#us un e)eniment #ecisi). $rumul lor s!re nor# singurul ce #ucea n interiorul
trii le-a fost nc%is. 1!re a a0unge la ses ei trebuiau s treac !rin cetatea fortificat si
nc%isa !entru ei a 3raso)ului neos!italier. Arunci #in steni ei au #e)enit ma%alagii.
+resctorii #e )ite au trecut muntii stabilin#u-se n .rinci!ate sau tinn# acolo mosii si
)ii. "r ci #e comunicatie nici negotul lor nu !utu nflori ci )egeta n marginile
!osibilittilor si cu marf ce nu fcea concurent sasilor: !este srat etc. (rans!orturi si
isco#iri solii n (ara :omneasc tra#uctori si slu0basi inferiori la oficiile #in +etate
%amali si ser)itori iat rolul la care fu re#us !o!ulatia #in 1c%ei. +u 1celele contactul
se mentinu ntruct)a mai ales c si sacelenii treceaua#esea muntii. Asemnarile n !ort
nu #atea&a #in tim!uri !rea )ec%i ci se #atoresc mai a#esea acelorasiinfluente e2terne
mo#eifemeiesti a 0u!neselor #in (ara :omneasca si amnuntelor imitate #u! costumul
ssoaicelor.
5#at n tineretea mea a )i&itat 3raso)ul !oetul german $etlef )on 9ilien>ron. 1asii l-
au !urtat !rin centru si !rin 3raso)ec%i artn#u-i )estigiile #e a!roa!e sa!te sute #e ani
ale unui trecut #e care erau mn#ri. $e la o )reme !oetul a nce!ut s se !lictiseasc #e
uniformitatea caselor si li!sa #e orice a)nt si noblete a liniilor lor ar%itecrurale. Ver#eata
1c%eilor ntre gr#ini l a#emenea mai mult si ceru s fie #us acolo. 5 alt lume i se
#esc%ise #eo#at naintea oc%ilor o lume care )orbea un grai strin #ar care i !o)estea
#es!re niste oameni cu cultul frumosului ce nu se simt bine #ect n cuiburi !line #e
!oe&ie si coloare. $e cum ai trecut !rin .oarta 1c%eilor )e&i n#at c ai a face cu oameni
#e alt tem!erament alte !referinte si alt fel #e a se simti fericiti. /neori m ntreb #ac
aceast #eosebire tine #e structura etnic sau #e trecutul si obisnuintele celor #ou
neamuri agonisite n curs #e )eacuni sau #ac aici s-au unit amn#ou nsusiri
nnscute si e2!eriente cstigate sub alt constelatie istoric si ltime geografic.
(re&ite #e ntiele ra&e #e soare albinele ies #in stu! si nce! munca lor n fiecare &i
cutreiern# !otirele florilor unul #u!a altul !e rn# si cu sistem. $esigur ca si !e ele le
atrage forma si coloarea florilor si le mbat !arfumul teilor nfloriti #ar a#e)rata lor
satisfactie sincera lor bucurie este n m!linirea #atoriei n contributia !e care fiecare n
!arte o !oate a#uce stu!ului. $ulceata mierei #e)ine !retioas abia #u! ce a fost a#us si
#e!o&itat n c%iliutele uniforme #e cear. Aceast !ro)i&ie !entru iarn e a!rat cu
n#r0ire cu arma acelor; trntorii sunt scosi ca netrebnici #u! ce si-au mi!linit #atoria
!rocreatiei; regina recunoscut sla)it si ser)ita #e ntreaga obste !oate trona linistit.
Aceleasi ra&e #e soare au strbtut si !rintre !etalele tran#afirilor bu0orilor si altor flori
un#e s-au a#!ostit !entru o noa!te fluturii. *at cum &boar n cr#uri sau cte #oi
ucn#u-se legnn#u-se alintn#u-se !rin )&#u% !scn# nectarul florilor ici si colo
cte !utin nerulburati #e gri0a iernii si a &ilei #e mine. Ast&i e soare a&i e frumos si
bine a&i !arfumul florilor e mbttor si lumina #in aer att #e )ie nct te in)it la 0oac
si la cele mai fantastice e)olutii aeronautice. Cbor netulburat !entru fanta&ie !o#oabele
cele mai minunate !entru ari!i lu2 si !oe&ie - iat cum nlelege fluturele s se bucure #e
)iata.
9ilien>ron care !refera 1c%eii +ettii era si el !oet un n#rgit al colorii !refern#
farmecele unei imaginatii care te scoate #in banalitatea unei )ieti !rea or#onate care nu
ntelege s sacrifice orice in#i)i#ualitate si originalitate !entru ca s fie un folositor si
asculttor fiu al obstei. A#e)rat c nimerise la noi n cel mai frumos anotim! n scurta
#ar fermectoarea !rim)ar braso)ean. .e !ortile celor mai multe case erau bra&ii
m!o#obiti care artau c acolo locuieste un ,0une, iar gr#inile ce aco!ereau #ealurile
erau !line #e !omi nfloriti.
+ele #inti ies florile caisilor nerb#tori. $e cele mai multe ori graba lor e !e#e!sit
cci !este cele #inti flori # gerul unor no!ti reci n aceste tinuturi #e munte. $ar caisul
nu si nseamn !tania si la anul )a fi tot att #e grbit s salute ra&ele soarelui. In locul
&!e&ii trectoare !omii sunt ninsi acum cu neaua florilor albe ngrm#ite n ciucurii
mari si #esi ai !erilor cu florile cu !etale mici ale !runilor si naintea lor ale ciresiltir si
)isinilor. 9a urm #e tot )ine floarea mare tran#afirie la nce!ut alb la urm a merilor.

$in aceste flori se #e&)olt re!e#e ciresele !ietroase si rosii cele ,selane, cu coa0a !al
si cele mari si negre #ulci ca !catul. +n# ca# !etalele #elicate n colori ale caisilor ies
#elicioasele fructe !ortocalii cu smburi care ascun# si un mie& ce seamn cu o
mig#al !e cn# smburele !iersicilor aco!erite cu un !uf fin e tare ca !iatra si nu se
!oate s!arge #u! ce ai #esfcut #e !e el ,carneaV mustoas si aromat. .erele
,!ergamute, snt !line #e suc !e care trebuie s-l sorbi ca s nu curg !e %aine. *n cele
,scortoase, musti greu #ar cn# le-ai rnit cu #intii ele !ling cu lacrimi #ulci !e cn#
!erele ,ientne, te !clesc tot#eauna lun#u-ti oc%ii cu mrimea si coloarea lor #ar
#ece!tionn#u-te cu gustul lor neccios si li!sit #e orice calitate. 'erele erau #e multe
soiuri #e-ale untului !o!esti )inete !ana)rige si #e alte feluri. *n fruntea lor erau ns
merele ,!tule, neartoase #ar minunate la gust #u! ce se coceau !e la +rciun !e
!tulele #in !i)nit. ,*onatanele, nc nu se cunosteau.
$ar !runele strmbe care se #esfac #e !e smbure si au un gust acriuM *nce!i s mnnci
#in cosnita !lina si nu te n#uri sa te o!resti. $u! ele se !otri)este un !%rel #e tuic ca
s nu-ti ,ca# greu,. $oar
,ringlotele, 6reine +lau#e8 )er&i si #ulci #ac !ot concura cu ele !e cn# n gluste #e
aluat subtire se fac bine si altfel #e !rune mai !utin nobile cci ele se ser)esc cu !esmete
muiat n unt si n#ulcit cu &a%r. =umai corco#usele crora la 3raso) li se &ice ,&ar&le,
galbene si rosii nu au nici o trecere.
$ar nucile turcesti mari si cu coa0a groas sau cele lunguiete si cu o coa0 subtire #e o
!oti s!arge usor a!sn#-o !uternic #e alt nuc n miniM *n nucii rotati si btrni #in
4roa)eri aruncam toamna cu !ietre si cu scurtturi #e lemn ca s lo)im nucile ce se
#e&g%iocau c&n#.
*n acest cartier !itorese care a !lcut att #e mult !oetului german ncntat #e casele
multicolore si gr#inile )esele ce li!sesc +ettii noi cei #in centru mergeam rar nct si
amintirile mele sunt !utine si re#use la #rumul la 1f. =icolae si la .oian !e la ru#e sau
la cte o !limbare.
9a .oian mergeam tra)ersn# (ocilele si trecn# !e la moara lui .elionis n ca!ul
1c%eilor un#e se )e#eau stncile #e !e care tra#isia s!une c a srit calul regelui
1olomon a!oi a!ucam !e 5abn n sus urcn# ser!entinele frumoase si como#e. +n#
ns nu mergeam la e2cursia #e toamn a scoalelor o luam #e obicei !rin +aco)a si +alea
Vacilor ca s e)itm #rumul lung !rintre case. $in .oian urcam uneori !e .osto)ar
un#e 1ocietatea +ar!atin german fcuse o cas #e a#!ost.
$e !e 5abn se face un #rum lateral !utin umblat #esi e ct se !oate #e frumos la .iatra
(iului. Aco o ti se #esc%i#e !e neaste!tate o !ri)eliste ncnttoare. 3raso)ul e #ominat
#e 3iserica =eagr care #e aici se )e#e cu !ro!orliile ei mrete oarecum #in !rofil.
Afar #e cele #ou artere !rinci!ale ce #uc #in +etate n 1c%ei /lita 'are 6a .run#ului
ntr-o )reme 1tefan cel 'are8 si /lita "urcoaie 6mai tr&iu a +aterinei si a!oi 1tra#a
3rrnco)eanu numit astfel #u! un #escen#ent al #omnului care a)ea o cas aici
&'(
8 mai
e +iocracul 61tra#a 9a!e#atu8 care urmea& linia muntelui si iese !e +oast. +asa mare
!e lnga care treci e .etcutul fosta cas a lui .etcu 1trarul care #u! multe !eri!etii a
#e)enit a&il #e btrni si slabi #e minte. $e acolo nu mai e mult !n n saua (m!ei.
.aralel cu aceste trei str&i ce se urc n 1c%ei este alta ce se face la #rea!ta
,4imna&iului,. .e )remea mea i &icea $u! Vale #in cau&a a!ei #esco!erite ce curgea
!rin mi0locul ei si !e care noi o treceam !e c!riorii subtiri ce tineau mbrcmintea ei #e
scn#uri. Aici era #u! colt cu stra#a "ntnii :osii un argsitor ce asternea coa0a cu
miros greu cu care argsea !ieile. (ot !e aceast str#ut era baia "lora creia noi i
s!uneam a (ntareanului cu un ba&in rece n care ne scl#am cteo#at cn# nu a)eam
)reme s mergem n 3lumna. -a #ata #e la nce!utul )eacului trecut cn# n 18;< e
!omenit ca baia lui $umiuu Vasilac%e.
$ar scl#toarea 3raso)ului era n #osul gimna&iului la baia #e aburi a -foriei ri#icat
#e negustorii romni #in 3raso) care #e la nce!ut au %otrt s n&estre&e gimna&iul cu
un stabiliment folositor si a#uctor #e )enituri sigure. 1trmosul meu 4%eorg%e =ica
cinsti gimna&iului actiunile sale #e la baie; si #esigur c si alti negustori au fcut la fel.
$oamne ce binefacere a fost !entru 3raso) aceast baie ntr-o )reme cn# orasul nu
a)ea a!e#uct si a!a ce trebuia crat cu ,botele, nu se !utea ,i&i#i, cu scl#atulB
'arti era a!a curat si aburul !roas!t cci luni stabilimentul era nc%is !entru curtenie.
'iercuri era !entru femei )ineri !entru cei #in m!re0urime care )eneau la trg
#uminic !entru multimea ce nu a)ea )reme n alt &i iar 0oi #u! !rn& era re&er)at
!entru ele)ii #e la scoli care !lteau un !ret #e fa)oare ;< creitari #ac mi a#uc bine
aminte sau erau scutili #e orice ta2 #e intrare. $ar eu nu mergeam numai 0oi cu colegii
ci a#esea si marti cu tata. Atunci a0ungeam si la ,frotat, la masa0ele nemiloase !e care ti
le a!lica $umitru frmntn#u-te ca !e un aluat #e cre#eai c-ti mut musc%ii #in loc.
+a renscut si !lin #e s!uma s!unului cu care erai aco!erit !e tot cor!ul fugeai sub #us
si te ntin#eai a!oii !e bncile #e lemn n caamera s!atioas !lina cu aburi #esi si
fierbinti #in ce n ce mai cal&i cu ct urcai mai sus. =oi co!iii fireste ne luam la
ntrecere cine !oate su!orta tim! mai n#elungat aburii fierbinti. $in cn# n cn# era
)oie s ne #ucem sub #us sau s ne !unem !e ca! o com!res cu a! rece #in ba&inul cal
mare !e care o luai ntr-un ,sustar, #e lemn )o!sit !e #in afar )er#e si care nu a)ea mai
mult #e )reo 1; gra#e. In acest ba&in nu !uteai sta mult )reme ci te grbeai s sari n
ba&inul cel mic cu a! cl#ut care !rea si mai cal# #u! ce ieseai #in ba&inul cel
rece. *n aceast 0oi a!a cal# era cam tulbure si groas cci n ea se scl#au toti
)i&itatorii.
1i a!oi #usurileB 9e luai #e-a rn#ul nainte #e a iesi: !e cele ce te stro!eau #e sus n 0os
#e 0os n sus sau #intr-o !arte m!roscn#u-te cu !utere.
,'ens sana in cor!ore sano, era #e)i&a scris cu litere mari n sala #e mbrcat un#e mai
nti )enea tiatul ung%iilor si a !ielei ngrosate sau btturilor fcut cu mult #ibcie #e
masorul care nu era #e ser)iciu.
$ac iesi !e !oarta ce # la scoala #e fete si o iai n sus !e /lita "urcoaie !oti s te #uci
!e la ,:at, !e o scurttur la ?arte. .rim)ara nu !rea fceai acest #rum caci !referai
s usci !e la :omuri ca s treci !e lng liliecii nflorili ce te nsolesc o !arte mare #in
#rum. 9a gr#ina lui :i#eli te o!resti ca s a#miri straturile ngri0ite #e flori si tufele
nflorite !recum si globurile #e sticl #e toate colorile care m!o#obesc r&oarele si
!iticii si c!rioarele #e teracot a#use #e la Larlsba#.
Aceste !o#oabe sunt si n gr#ina #e la ?arte un#e mai )e&i si !ro#usele scul!turale ale
birtasului. 'ai bun #ect acestea este ns gustarea ce se ser)este salam tiat n felii
subliri brn& cu unt si ri#ic%i mustcioase #e 3rsa frage#e si !line #e ,a!a, !e care o
,las, #ac sunt bine srate. 5 sticl #e bere com!letea& aceast mas frugal luat #e
cei grbiti s continuie #rumul !n la 1te0ris sau c%iar !n la .iatra +orbului. 9a
3anca (eologilor l ntlnesti negresit !e !rofesorul 1ocaciu care si face !limbarea
&ilnic !e )reme frumoas ca si !e !loaie.
*n co!ilria mea nu !rea mergeam bucuros !rin /lita "urcoaie seara #u! ce se fcea
nruneric. Aici a)eau a#ic tem!lul lor ,mucrii, o sect religioas ce iesise !e atunci
cea #inti la noi #e nu m nsel. +um era cultul lor nu stiu; #ar el era ncon0urat #e o
atmosfer mistic. Aceast not miraculoas a fost !robabil cau&a c noul cult !rinse
r#cini mai ales !rintre sasi !e care slu0ba lor luteran li!sit #e orice misticism nu-i
mai !utea satisface. N...O.
(ot #in cau&a aceasta s-a rs!n#it n 3raso) ce)a mai tr&iu o alt sect a ,oamenilor
narurii, care umblau #esculti cu barba netuns si fr cmas sub tunica lung #e !osta)
cafeniu #e cre#eai c )in #e la 5berammergau.
&)(

*mi a#uc aminte #e un e!iso# %a&liu !tit #e un mucr. /n fer)ent #isci!ol al acestei
secte cu numele -i)en se ntorcea n &ori #e &i #e la ser)iciul nocturn al celor cuceriti #e
noua n)ttur. $eo#at o )oce ca)ernoas rsun n tcerea ce #omnea n m!re0urime
)enin# #e sus. ,-i)en -i)enB, o#at si a #oua oar. *nfiorat si sigur c glasul era #i)in
mucrul c&u n genunc%i si cu ca!ul n trn rosti cu )oce tremurat: ,$oamne
$oamne ce !oruncesti slugii taleM, Atunci %ornarul - cci era un ,urlier, care curta
cosul #e la crciuma ,9a :at, - rs!unse rar si solemn ,1 m !u!i...B,
$ac o iai n sus !e /lita 'are treci !e lng cte)a case care nu e2istau !e )remea mea.
Astfel e casa .o!o)ici; &i#it ntr-un frumos stil em!ire #e ar%itectul romn +e&ar
.o!!o)its #in Viena care a cl#it si s!italul -lias n 3ucuresti si internatul #e bieti n
stil romnesc &i#it #e ar%itectul braso)ean 4%eorg%e $usoiu. Acest internat s-a ri#icat
#in obolul braso)enilor strns !entru ,masa stu#enlilor, cu #eosebire #e V. 5nitiu
)re#nicul #irector al 9iceului 1aguna. 1ub el se intro#use obiceiul s se #ea ,cununile
eterne, a#ic sumele #e bani ce se c%eltuiesc !e flori !e sicriele mortilo&. $in acesti
bani !uteau lua masa fiii srmani #e trani care )eneau la scolile #in 3raso).
Viata #in 1c%ei !al!ita n .iata .run#ului. Acolo e !rima #in seria #e cruci ri#icate #e
oameni cu frica lui $umne&eu - a #oua e mai sus crucea ,c!itanului, eroul sc%eian *lie
3irt - crciuma lui 1teric cu )inul cel bun trgul #e #uminic si nainte #e toate
biserica 1fnrului =icolae fala 3raso)ului romnesc. *n cimitirul acesteia sunt ngro!ati
attia buni crestini localnici alturi #e boieri mari #e !este munti a#!ostiti n orasul #e
sub (m!a #e urgia turceasc si cru&imea eteristilor greci.
*n aceast biseric s!atioas mergeam #umineca toate scolile s ascultm slu0ba si corul
con#us #e =ic%i .o!o)ici )enit #in 3anatul cntretilor cu )oci #ulci. =ici n centrele
mari ale A!usului nu mi-a fost #at s au# un glas att #e !lin si )oluminos a#e)rat
)oce #e bel canto. *n gimna&iul su!erior #u! ce am ,mutat, a#ic #u! ce mi s-a
sc%imbat )ocea am a)ansat si eu #in na)a bisericii n ,!o#isorn, galeria !e care cnta
corul. Atunci a)ui si eu !arte #e bomboanele !e care =ic%i .o!o)ici le lua tot#eauna cu
sine ca s-si #reag glasul cn# a)ea s cnte ,+arii !e %eru)imi, #in liturg%ia lui 4%it
$ima. $u! ce termina cntarea !unea !e scn#ura #in fata lui ,tocul, cu bomboane #in
care a)eam )oie s lum si noi coristii.
$e !e ,!o#isorn, se au&ea mai bine slu0ba. +n# !o!a Voina ri#ica minile nto)rsin#
cu un gest larg si !atetic e2clamatia ,la $omnul s cerem, eu mult tim! au&eam ,la
$omnuPn 1acele,. Astfel #e inter!retri !ersonale ale te2tului bisericesc ru nteles un fel
#e etimologie !o!ulara nu erau rare. /n co!il #in neam s!unea (atl nostru &icn# ,care
leiesti n cersuri, #esi ,a lei, era !entru el un cu)nt tot att #e nenteles ca si forma
neobisnuit ,carele,.
9a stran cnta ele)ul lui Anton .ann cntretul 'ucenic sau 'ucenescu cum i !lcea
s se numeasc mai tr&iu. -l stia glasurile ca !utini altii #ar era si un mester al
cntecului lumesc. $es!re el se cre#e c a com!us melo#ia #e la Destea"tte Romne.
'ai a)ea el o miestrie n care nu-l ntrecea nimeni si !e care !robabil a n)tat-o tot #e
la #asclul su ,cel sftos ca un !ro)erb,. 1e ase&a &cn# !e s!ate si !unea !e cine)a
s-i toarne )inul !e gur. Vinul curgea fr ca 'ucenic s-l mai ng%it.
+ntreti #e seam a a)ut tot#eauna 1f. =icolae. .e cn# eram n liceu a )enit (oma
3renci cu un glas #umne&eiese #e tenor care i-a rmas curat !n a&i c e btrn. 1i
$umne&eu stie #ac l-a mena0at cci nu era c%ef la 3raso) la care s nu fie c%emat si
minunatul cntret.
1i !reotii erau )estiti slu0itori n fata altarului. .e .o!a&u nu l-am mai a!ucat cci
!lecase ca e!isco! la +aransebes. 3trnul .etric cu barba lui alb era !reotul #e mo#
)ec%e mo#est si cucernic. .reot frumos si cu !restant era si !o!a .riscu cel cu barba
ngri0it care !stra aceeasi fat gra) n fata altarului ca si n !iat un#e l ntlneai
cum!rn# ntiele trufan#ale. 5 )oce !uternic a)ea !o!a 1aftu !e )remuri cntret
)estit ntre stu#entii #e la 9i!sca un#e si-a agonisit titlul #e #octor n filosofie. A)ea un
glas !uternic #ar cam ,gras,. $in cau&a obe&ittii sale re)eren#a i era tot#eauna mai
scurt nainte #ect la s!ate. +el ce slu0ea mai frumos era fr n#oial !o!a Voina.
4esturile sale erau mari si glasul melo#ios. "rumoas era mai ales nftisarea lui #e sfnt
oriental cu barba !lin si cu o nobil tinut.
In o!o&ilie cu !o!a 1fetea #e .e (ocile care a)ea sa!te fete !o!a Voina a a)ut o!t bieti
unul #u! altul nainte s i se nasc cea #inti fat. .reoteasa &)elt si gratioas !n la
btrnete era mn#r #e o#raslele sale. 5#at )eni la 3raso) (ac%e *onescu !rieten cu
!o!a Voina. Vi&itn#u-l acas !rintele i !re&ent !e fiii si sase la numr care se
nsirau ca fluierile unei orgi. 9e s!use la toli numele a#ugn#: ,al sa!telea e !e #rum,.
3u0or co!ilul sftos ntreb atunci: ,$ar !e cel de "e ulit cum l c%eamM,
'ersul la biseric era !entru noi !utin amu&ant mai ales !rim)ara cn# soarele ne
in)tta la !limbare sau la 0oac. 1i mai !utin amu&ant era ,e2ortarea, a#ic 0umtatea #e
ceas naintea bisericii cn# ne tinea un fel #e !re#ic !rofesorul #e religie. Acesta era !e
)remea mea "ericean un ti! sui-generis. 1!ecialitatea lui era !ro!riu-&is logica #es!re
care a scris st un manual N...O.
Amu&ante erau !entru noi mai ales #eniile #inaintea .astilor. In biseric era tot#eauna
mbul&eal mare nct !uteai s cosi neobser)at %ainele celor ce stteau unul lng altul.
+n# ieseau #in biseric si se rreau rn#urile )e#eai numai frati siame&i. 'ai a)eam la
#enii si alt !etrecere. +um la sfrsitul slu0bei era ntunerec !uteam trage f& s fie
)&ute fire subtisi #e sfoar #e-a lungul #rumului ce cobora n !ant #estul #e re!e#e #e
la usa bisericii. +re#inciosii nu se uitau un#e calc si se m!ie#ecau s!re marele nostru
%a&.
In biseric crsnicul .eligra# stingea lumnrile cu mucrile #in )rful unei !r0ini lungi
iar cei trei e!itro!i brn&arul .ascu crciumarul 1tenc si btrnul 9u!an numarau banii
strnsi cu #iscul i ncuiau n la#a mesei lor si !lecau si ei acas.
=oi co!iii ne s!o)e#eam si cuminecan n s!tmma .atimilor iar #u! cuminectur
cn# ieseam flmn&i #m biseric la us ne aste!tau trocritele cu cosurile lor #e
sco)er&i niste !lcinte #e aluat #os!it coa!te n ulei #e in si t)lite n &a%r !raf. +n#
le mncai te ungeai #e miroseai toat &iua a ulei.
$easu!ra !ortii 1fntul =icolaie #in icoana lui 'isu .o! te !ri)ea !lin #e buntate
ierttor !entru !o&nele ce le-ai fcut #e #enii si multumit c te-ai gri0it ca orice bun
crestin.
BRASOVEC8IUL% BLUMNA% S/RA9A
$u! cum forma articulat #e la ,un#elemn, nu e ,untul #e lemn, ci ,un#elemnul, tot
asa nu se articulea& ,3raso)ul )ec%i, ci ,3raso)ec%iul, ntr-un cu)nt a crui
com!o&itie e foarte )ec%e. *nce!utul lui e la ,=umrul /nu,. $esigur ca nainte )reme
era cu mult mai 0os. ,/nu, e numrul casei #u! numerotatia mai nou. .entru braso)eni
ns acesta nu e un numeral ci o notiune mai am!l ntelegn#u-se nu numai e#ificiul
care a#!osteste ast&i cinematograful ,Astra, ci tot alaiul #e festi)itii si !etreceri ce se
tineau aici nce!n# cu balurile elegante ale societlii braso)ene si sfrsin# cu
,saribalurile, unguresti. 9a seratele ce se ##eau n slile acestui %otel; costumate si
mascate mergeai #u! mie&ul no!tii ca s te amu&e&i 0ucn# cu ser)itorimea. =iste
!n&e !ictate si !rinse e !retele #ins!re oras le anunta cu s!tmni nainte in loc #e
afise colorate iar la !r)liile #m +etate erau e2!use fel #e fel #e msti.
(ot n sala cea mare #e la ,=umrul /nu, a)eau loc ,con)enirile sociale, cu concert si
#ans si balurile la care n !au& se lua masa #e la care nu li!sea nicio#at fri!tura #e
!urcel. $e cte ori n-am alunecat cu !asi uriasi la ,galo!, !e !arc%etul nete# si a!lecat
#in coltul stng cu #ansatoarele ale cror mame se#eau !e bncile #e catifea rosie cu
fete ra#ioase cn# fetele lor nu ,)in#eau !trn0ei,B .e atunci tinerii erau bine crescuti si
#ansau cu toate fetele si nu numai ca ast&i cu aleasa inimii sau cu ,flirturile, lor.
*n sala cea mare era loc #estul si !entru neli!sitele ,0ocuri #e coloana, ca#rilul romana
si ce)a mai #emult lancierul. (e ngri0eai #in )reme s ai un vis?vis sim!atic si erai cu
atentia ncor#at ca s nu gresesti figurile. 'ai ales la roman un #ans nscocit la 3raso)
n casa lui *acob 'uresianu. +!itanul .o!a se ngri0ea ca #ansatorii s nu fac greseli
tinn# cu ei !robe. +a#rilul al #oilea era re&er)at !entru fata !e care o iubeai. $e aceea o
,anga0ai, cu s!tmni nainte ca s nu ti-o ia altul.
Ciua si cn# nu erau baluri si seara n sala #e la ,=umrul /nu, a)eau loc #iferite
re!re&entatii s!ectaculoase. /n atlet ri#ica greutli sau r&imn#u-se !e mini si !e
!icioare tinea !e !ie!t un !o#iu !e care se urcau !n la !atru !ersoane. *ntre acestia era
si a)ocarul 1orescu care trecea #e 1<< #e >ilograme si 9u#)igoaia st!na slii tot att
#e !on#eroas. ,+lou,-ul era cn# atletul lsa s-i !un !e !ie!t un !ian la care un
!ianist cnta o bucat ntreag. /n )entriloc fcea s )orbeasc cu )oci groase sau
subtiri manec%inele #e !e scen. /n scamator scotea bani #in nasul )reunui #omn #in
!ublic sau !orumbei #intr-un 0oben si !anglici nesfrsite #intr-o cutie #e c%ibrituri. /n
%i!noti&or cu fata #emonic a#ormea cti)a #omni #in !ublic si le ##ea s mnnce
morco)i cru&i cre&n# s au n mna cea mai #elicioas ciocolat. $oi !itici un brbat n
uniform #e %usari si o #u#uie #ecoltat fiecare mai mic #ect un co!il nu erau ntrecuti
#ect #e $obos *oanci care )enea regulat la 3raso). *n o!o&itie cu el era uriasul 5tto un
s)ab care #e cn# a0unsese celebru !rin #imensiunile lui #e)enise #u! mo#a #in 1894
#in ?il%elm Vilmos.
9a cti)a !asi mai #e!arte erau crciumile ,=umrul +inci, si n fat ,=umrul .atru,
n ale cror curti s!atioase trgeau carele #in satele #in m!re0unme. 9ng aceasta era
)estita berarie ,4ambrinus, la care mergeau ,stu#entii, la un !a%ar #e bere ser)it #e
roscata :eginc%en care #esi ssoaic era foarte !rietenoas cu romnii.
9i!it #e ,4ambrinus, era .omul Ver#e, cel mai )estit %otel #in 3raso) mai bun #ect
,Jotelul 3ucuresti, !este #rum si #ect ,-uro!a, n /lita Vmii n cl#irea ce
a#a!osteste acum cinematograful ,+orso,. 3raso)ul nu era un centru comercial ca ast&i
iar )ara cn# )eneau )ilegiaturistii #in (ar goniti #e cl#urile 3ucurestilor mnati #e
#orul #e cltorii si atrasi #e as!ectul euro!ean al 3raso)ului curat si ngri0it #e ar fi fost
nc o#at attea %otele tot nu a0ungeau. 5as!etii trebuiau s caute camere !rin oras.
$e la noi #e !e balconul )ilei #e !e 1tra0 !ri)eam #e-a #re!tul n cutrea si gr#ina
,.omului Ver#e,. Vara cn# orc%estra orasului ##ea aici concerte noi a)eam mu&ic la
mas. +unosteam !e cei mai multi #in )i&itatorii gr#inii cu castanii cei umbrosi. *ntre ei
nainte #e toti !e 1teli 'i%alo)ici sim!aticul banc%er burlac. $in curtea %otelului ne
!o)estea cu )oce tare noutlile 3raso)ului. +n# )orbea nu gesticula #eloc ci sttea
#re!t ca o lumnare cu bratele atrnn#. 'o!sul lui alb te !ri)ea ncruntat si #is!re0uitor.
$ac treceai #e !rimele case #in /lita 9ung si a!ucai !e 0os !e scn#urile groase si
no#uroase ce aco!ereau canalul fceai #oi >ilometri !e lng casele uniforme ale acestui
cartier. -l !strea& !n a&i mai ales n str&ile laterale caracterul originar #e sat. Ai
im!resia c esti n +o#lea sau :sno).
'ai ales !rin 1tra#a #e 'i0loc si alte str&i laterale ntlnesti si ast&i !e ,gburii, blon&i
si cu !icioare lungi si !e ,gburoaicele, late n sale care a#uc )ineri ,)er#eturi, n trg si
n fiecare #imineat la!tele gras #e bi)olit n cni mari #e tinic%ea. +um
#es!rim)rea& ele au !e ca! !lrii mari #e !aie.
*n /lita 9ung )e&i ast&i si case nou n stil orsenesc. 1unt si #ou fabrici; cea #e bere
e a lui +&ell fcut !e la 189< #u! cea #in $rste. *n ultimul #eceniu al )eacului trecut
si n cele #inti ale secolului nostru braso)eanul +&ell a)ea un fel #e mono!ol al
buturilor #in (ara 3rsei si o fabric mare #e s!irt n +ristian #in care ieseau !e o tea)
aburi ce rs!n#eau un miros !enetrant #e ,mltu, a#ic #e bor%ot. +e)a mai ncolo
era o fabric #e filatur a lui (%rul care mi ser)ea n co!ilrie #e #este!ttor cci sirena
ei suiera tocmai la sa!te cn# sream grbit #in !at s !lec la scoal. A!roa!e #e ca!atul
/litei 9ungi era !e mna #rea!ta crciuma ,9a #oi uriasi, cu !ortretele n mrime
natural ale celor #oi giganti #e-a #rea!ta si #e-a stnga !ortii. (ocmai la sfrsitul stra&ii
era ca&arma #e artilerie n ale carei curti s!atioase )e#eai clreti fcn# ec%itatie.
$incolo #e biserica 1f. 3artolomei sunt niste cariere #e !iatr si niste locuri mlstinoase
numite 1!reng%i n care )ara se scl#au co!iii #esi a!roa!e n fiecare an se necau
oameni n a!a ateasta )iclean cu oc%iuri a#nci. .e !artea cealalt a soselei era gara #e
curn# &i#it !entru linia ferat ce s-a #esc%is n co!ilria mea s!re Crnesti un#e era
fabrica #e %rtie ntemeiat #e 4%eorg%e 3aritiu si un#e s-a &i#it !e la 189< o mare
fabric #e celulo&. 'ai tr&iu s-a #esc%is si linia ferat s!re "gras care mai a!oi a fost
!relungit !n la 1ibiu. .e amn#ou aceste linii ,)icinale, trenul fcea - si mai face n
!arte - ;5 #e >m !e or ceea ce !entru noi care eram obisnuiti cu #rumurile fcute cu
trsura era un mare !rogres. .n la gara 3artolomei !uteai a0unge cu tram)aiul care
trecea mn#ru si !ufin# ca un tren a#e)rat !rin /lita 9ung.
$ac iesi #in 3raso) #ai #e casele #in 1tu!ini niste ferme ale 3raso)ului. 1ru!arii care
au acest nume #e la cultura #e albine !e care o fceau o#inioar sunt &ar&a)agii iscusiti.
'ai ales sunt )estite )er&ele uriase ce cresc n !mntul lor gras. :omnii care erau la
nce!ut slugi la sasi le-au cum!rat !mnturile. .e )remuri cettenii 3raso)ului tineau
s aib la mas la!te miere si fin alb #e la fermele lor #in 1tu!ini.
*n 3raso)ec%i romnii sunt )eniti #in alte !rti !recum arat si numiri ca .ersinar
Vl#rean +ristolo)ean st altele care tr#ea& originea lor #in .ersani Vl#eni si
+ristian. +el mai mare contingent #e imigrati l-au #at cei #in (ara 5ltului. .orecla
romnilor #in 3raso)ec%i este ttusi. *ncruct ,ttie, nu stiu. *n tot felul lor ei se
#eosebesc mult #e trocarii #in 1c%ei. 3iserica romneasc #in 3raso)ec%i cu %ramul
1fintei 'arii a fost &i#it la sfrsitul )eacului al FV***-lea. $ac romnii ar fi fost
anterior sasilor n acest cartier #esigur c si-ar fi cl#it biserica !e #ealul 1tr0ii un#e
era nc #e la sfrsitul )eacului al F*V-lea o ca!el n locul creia s-a fcut biserica 1f.
'artin a sasilor refcuta n forma ei actual n 179D. 1ub ea acolo un#e nce!e /lita #e
'i0loc erau !e )remuri cele #ou !orti ce nc%i#eau s!re su# intrarea n 3raso)ec%i.
.e )remea mea 3lumna era un cartier mic in#ustrial care a)ea o singur stra# mai
mare a 4rii !e care erau cte)a ateliere cu #eosebire #e re!arat trsuri si cte)a
crciumi un#e trgeau stenii )eniti #in 1acuime. 1tra#a !rinci!al se numea #in cau&a
lor n nemteste ,/lita +irciumarilor,. 1e )e#ea cit #e colo c orasul s-a e2tins tr&iu n
aceste !rti #e-a lungul soselei ce #ucea la 1cele si n 1cuime. .artea cea mai )ec%e a
3lumnii o formea& casele #in +urmtur un#e locuiau cei imigrati #in satele scuiesti.
*nc #in 1517 e atestat numirea ,1uburbium 1iculorum, alturi #e cea cu ce)a mai
)ec%e ,.ratum "lorum, si ,.lumen a@,.
.e un#e ast&i sunt str&i asfaltate si )ile erau !e )remea mea locuri )irane gr#ini si
%ol#e ce se ntin#eau !n la gar !e care braso)enii au )oit-o #e!arte ca s nu le
tulbure linistea cu suieratul locomoti)elor si fumul gros ce iesea #in cosurile lor. $ar
orict #e #e!arte au ase&at-o orasul a a0uns-o cci aceasta e singura !arte a lui #esc%is
si nesugrumat ntre munti.
+asele #in 1tra#a 4rii 6mai tr&iu *uliu 'aniu si 4eneral 'osoiu8 se terminau un#e
stra#a aceasta e ntretiat #a 1tra#a Aurel .o!o)ici 6nainte 1tra#a 'iron +ristea8 Na&i
1tr. +astanilorO. 5 barier o!rea trsurile ce )eneau #e la gar si functionarul orsenesc
mergea tacticos #e la o trsur la alta si incasa ta2a #e !a)a0 #n#)-ti o fituic !e oare era
ti!rit ,.flastermautbollette, 1i !e care o ru!ea #in carnetul !erforat ce-l !stra n geanta
lui mare #e !iele neagr. .e ca! a)ea un c%i!iu cu co&oroc care i ##ea !restanta
necesar cn# o!rea trsurile grbite s a0ung n oras.
/n#e e acum s!italul 'r&escu era marea li)a#a (rausc% !e locul un#e fusese un lac iar
n #osul #ealuli #in a!ro!ierea lui era faimoasa ,!utin a lui $ic>, 6$Tc>8 n care se
argaseau !ieile si n care te trimiteau trocarii cin# erau furiosi !e tine. +asa frumoas cu
monogramul A. 1. care sttea singur ntre gr#ini si li)e&i ngr#ite nu mai e a lui
Anastase 1afrano negustorul grec. +ele #ou fabrici mari a lui 1c%erg si a lui 1c%iel cea
#inti #e !osta) cea #e-a #oua #e masini: nce!eau !e atunci s se #e&)olte #in mo#esta
testorie si #in atelierul si mai mo#est n marile u&ine actuale. .osta)ul #in care ne
fceam %ainele #e iarn n co!ilrie era tesut n r&boaiele %arnicelor scelene. *mi a#uc
bine aminte cn# s-a #esc%is n casa #in coltul (rgului +ailor - casa cu cornis a
familiei 3en>ner #es!re care am )orbit mai nainte - si n !iat !r)lia #e !osta) a lui
1c%erg n care am cum!rat materialul !entru un !alton #e iarn.
*n 3lumna un#e era !e )remuri s!italul le!rosilor nu !rea a)eam ce cuta !e )remea
aceea. =umai )ara mergeam !e ,lng !lo!ii fr sot, #e la marginea #rumului la
,scoala #e not,. A)ea ba&ine !entru nottori si !entru co!ii. $rumul lung !n #incolo
#e barier l fceam grbiti ca sa fim acolo la uns!re&ece fi2 cci atunci )eneau brbatii
la rn#. +ine sosea iute mai &rea #omnisoarele ce nu se m#urau s !rseasc a!a cu
,citele, #e musama galben n ca! si cu costumul lor #ecent cu !antaloni #e !n& !n
sub genunc%i cu ncrelituri n !artea #e 0os si cu un fel #e blu&e lungi ncinse cu un
cor#on !este mi0loc.
A!a nu era #in cele mai curate cci nu !rea a)ea scurgere #ar ne fcea %a& s !escuim cu
o sit !rins n )rful unui !ar lung algele )er&i si broastele cafenii #in ba&in. +e ne !sa
noua c #e multe ori trebuia s ng%itim a!a aceasta cn# ne lu!tam cu cei ce ncercau s
ne scufun#e sau cn# se ntorcea cu noi brna !e care !luteamM +ea mai mult a! o
ng%iteam cn# ,!rofesorul, #e
not - l c%ema 4ober si cam consuma si el #ar nu a! ci berea !e care i-o ##eam cn#
ne #eclara absol)enti ai scoalei - lsa slobo# frng%ia #e care eram legati.
9a baie mergeam si cn# nce!eau &ilele reci cci trebuia s ne scoatem banii #e
abonament si !entru c era un merit s ai cele mai multe bi. +e im!ortant a)ea c
#r#iam #e frig si c ne ntorceam acas cu bu&ele )ineteM
1irul #e )ile #in !artea nor#ic a 1tr0ii nu e2ista. .artea aceasta era nelocuit si numai
bun !entru 0ocurile co!iilor atrasi #e cariera #e !iatr n care erau ascun&isuri minunate.
+e)a mai !o!ulat era urcusul #e la +urmtur !e un#e #ucea #rumul cel mai scurt la
=oua si la Jonterus. $ealul 'elcilor era golas si al "urcilor a)ea !entru noi co!iii ce)a
misterios #esi #e mult trecuse )remea cn# criminalii atirnau aici in furci.
"abricile mari care se nsir a&i #e-a lungul #rumului s!re =oua si $rste #atea& toate
#in secolul acesta afar #e cea #e ciment care nici ea nu e !rea )ec%e. $ar ri#icarea
3raso)ului ca oras in#ustrial ince!use. A!roa!e !este noa!te se infiri!au cartierele nou
cel al grii si cele #e-a lungul soselei !recum si n 0urul lui 1c%erg si 1c%tel. +n# s-a
cl#it a!oi !rin 1897 ca&arma %on)e&ilor caracterul tot mai !ronuntat unguresc al
3lumnii cu muncitorii si ceferestii mag%iari a #e)enit co)rsitor. $ar noutatea acestui
cartier se )e#e si #in fa!tul c 3lumna n-are o biseric mai mare si mai )ec%e.
In o!o&itie cu +etatea aceast !arte a 3raso)ului e cea mai bogat n case mo#erne si
)ile.
Intre 3raso)ec%i si 3lumna a!artinn# amn#uror acestor cartiere e $ealul 1tr0ii.
+asele #in stnga !e 1irul +ettuii a)eau tblile cu numrul casei nca#rat cu o linie
albastr ca cele #in 3raso)ec%i iar cele #in #rea!ta cu o linie )er#e ca cele #in
3lumna.
=oi locuiam n !artea braso)ec%ian. $ar nu ne-am mutat aici #ect !e la 1888 cn# tata
si !ier#use a)erea cu o fabric #e teracot !e care o nfiintase la 3ra&i lng .loiesti si
care n-a mers. .n atunci stteam numai )ara n Vila (usculum - noi co!iii i &iceam
Ali) 'ulucsut citin# #e-a ntoarselea numirea ei scris cu litere mari negre !e
frontis!iciu - cci aceast !arte a orasului era ca si !ustie si era !otri)it numai !entru
)ilegiatur. +n# ne-am mutat cu totul !e 1tra0 si am rmas acolo si !este iarn
braso)enii se mirau #e cura0ul mamii s stea n locuri asa #e !ustii tocmai #easu!ra
cimitirului luteran. +aracterul lugubru al acestui loc se accentua si !rin liliecii ce &burau
seara !e acolo ca si !rin )ecintatea noastr.
'ai #e!arte #e casa noastr era o cl#ire )ec%e tare #r!nat cu un foisor mare #e
scn#uri. -a fusese a strbunicului meu negustorul 4%eorg%e =ica care o cum!rase
!resimtin# c locurile acestea )or a)ea un mare )iitor. 5 mostenise un unc%i mare
(eo#or =ica care tria ns in 3ucuresti si mult tim! nu se interesa #e !ro!rietasea
aceasta cu faima c e frec)entat #e #u%uri necurate care noa!tea se arat !rin foisorul
cel !ustiu. $e fa!t n cas locuiau #oi insi care nu-ti !rea ins!irau ncre#ere. /nul era un
btrn slab la minte cu numele *obi tot#eatma ncon0urat #e co!ii care l strigau !e
nume si fugeau. +ellalt era un sas lung si cu mustti mari #e ban#it rosii cu numele
4ebauer o e2istent #ubiaas a crei meserie era s treac oameni si marf !e ,)ama
cucului, n :omnia. -l con#ucea !e !oteci ascunse !e cei fr !asa!ort mai ales
ser)itori si ser)itoare. 9a el erau )esnic oas!eti care se strecurau seara !e ntuneric.
1!iritele necurate le facea nsusi 4ebauer cu a0utorul unui cearsaf n care se n)lea. -l
era cel ce umbla !rin foisor ca s le treac curiosilor !ofta s )i&ite&e casa.
*n locul acestei cl#iri #eoc%eate !ro!rietarul a &i#it mai tr&iu o )il !e care o nc%irie
unui grec bogat #in :omnia care sttea si iarna la 3raso) si care fcu !e c%eltuiala lui
un felinar ce lumina #rumul n no!tile ntunecoase. *n anii #in urm era aici consulatul
german. $e curn# casa a fcut e2!lo&ie.
.ustiu si urt nu era !e 1tra0 cum cre#eau ceilalti. +um a!rea #imineata soarele #u!
+urmtur el si trimitea ntiele ra&e la noi iar seara tot !e noi ne mngiau ultimele
luciri ale amurgului cn# soarele a!unea #u! 'gura +o#lei.
1i gr#inaB +e mare mi se !area n co!ilrieB *n )rful ei era un foisor la care urcam ns
#estul #e rar cci urcusul era greu. -u a#uceam ntiele )iorele si m bucuram tot#eauna
cn# #esco!eream cite un cuib nou !lin #e oc%isorii )ineti ai !rim)erii. Vara culegeam
ntiele caise iar toamna tr&iu cn# !omii si !ier#eau frun&ele eu mai gseam n cei
#oi gutui #in )rful gra#inii cte)a fructe cu gust astringent.
+n# la un +rciun am c!tat o !usc "lobert )ntorile le fceam tot n gr#in.
+iori trci si !isici slbticite erau tinta e2ercitiilor mele cinegetice. 'ai cu seam #e
cn# se !usese un !remiu #e fiecare !rec%e #e labe #e cioar si #e cn# !isicile fceau
!rea #ese )i&ite !orumbarului nostru.
.remii ##ea !rimria si !enuru crbusi care se nmultiser att #e mult c #in !atru n
!atru ani nu mai rmnea !n la sfrsitul lui mai frun& )er#e !e co!aci. 1ub !omii #in
gr#in si sub co!acii #e !e 1tra0 asterneam cearsafuri si a!oi i scuturam #e !loau nu
alta gn#acii. /m!leam a!oi un sac si mergeam la !rimrie ca s ncasm un creitar #e
litru #e crbusi.
$e locuinta #e !e 1tra0 mai e legat o amintire. .rin anul 1888 am fost #este!tati #in
somn #e un uruit !uternic. *ngro&ili am simtit c se naruie !mntul #inaintea casei
noastre. (ot gar#ul care ne #es!rtea #e ,.omul Ver#e, #is!ruse si cu el tot #rumul lat
#e la gar# !n la cas. Abia rmsese o !otecut ca #e o 0umtata #e metru #e lat.
=orocul nostru a fost c )ila noastr era &i#it !e stnc si a rmas intact cn# s-a sur!at
o !arte #in #eal. 'ult mai tr&iu mi-a !o)estit soru-mea c e)acun# n mie& #e noa!te
casa si lun# fiecare cu noi ceea ce ni se !rea c trebuie sal)at n grab eu am
m!ac%etat cte)a crti !e cn# frate-meu mai mare si-a ase&at crtile #e scoal !e !olita
ferestrii ca s nu cum)a s rmn sal)ate.
A#esea sream si gar#ul si ieseam n )rful 1tr0ii la +ettuia !e care austriecii au &i#it-o
n locul turnului #e )eg%e #in tim!uri mai )ec%i. .e )remea mea aici era nc%isoarea
militar. =oi o ncon0uram a#esea a)n# o !ri)eliste circular asu!ra intregului 3raso) si
nu ne o!ream #ect la ceasul #e soare #inaintea !ortii. .e un ca#ran #e marmor alb
umbra unui triung%i #e metal aco!erea cifra gra)at ce-ti #esco!erea ora &ilei.
.e !artea cealalt !e o !relungire a !latoului #in )rful 1tr0ii era #e!o&itul #e muniti si
!raf #e !usca !&it #e o santinel ce se !limba &iua-noa!tea cu baioneta la !usc si nu te
lsa s te a!ro!ii. $e ea a)eam un mare res!ect. .e 1tra0 erau si a!aratele #e gimnastic
ale sol#atilor fi2ate n !mnt un ,stimt, si niste ,!aralele,. .e ele fceam si noi
e2ercitii mai ales cn# eram stui #e n)tat si )oiam s ne mai #e&mortim ,o tr,.
'ai a#esea urcam !e 1tra0 !e scrile re!e&i !e care umblau si sol#atii mai cu seama
seara cn# suna retragerea la nou cci !e serentine urcatul ar fi #urat !rea mult. .e
aceste ser!entine como#e ntlneam a#esea !e unul #in cei #oi btrni ce-si fceau
!limbarea n &ile senine cn# !rietenul btrnilor soarele i a#emenea s ias #in cas.
Amin#oi #esi ncrcati #e ani - cci trebuie s fi fost nscuti la nce!utul )eacului al
F*F-lea - erau )oinici si umblau #re!ti ca lumnarea.
/nul #in ei era 3ran #e 9emeni care locuia !e !artea s!re 3lumna a 1tr0ii cu cte)a
case mai sus #e ,1oare, mnsnrea clugritelor catolice. .e )remuri ocu!ase !osturi
im!ortante n a#mmistratia austriac #in (ransil)ania fiin# mult )reme comite su!rem.
$es!re el se !o)esteste o anec#ot %a&lie. A)n# s nno!te&e o#at ntr-un sat #in (ara
5ltului cel ce ngri0ea #e cartiruirea lui ceru unui tran c%iabur s-l g&#uiasc. Acesta
!rimi bucuros )oin# numai s afle cn# )ine: ,*lustritatea sa #omnul comite su!rem si
consilier aulic..., ,.entru atlia n-am locB, - l ntreru!se ga&#a.
$intre cei !atru fii ai lui cel mai mare *ani care #u! moartea tatlui su se !limba si el
!e 1tra0 tantos si #istant ca un gran#e s!aniol s-a facut #e 1<< #e ani.
Al #oilea btrn era !rofesorul !ensionar $a)i# Almsanu. 9atinist nfocat cu temeinic
cultur clasic el !rofita #e orice !rile0 festi) ca s trimit srbtoritului o o# latineasc
n metru antic #u! msura cruia si !otri)ea !arc si !asii. +n# se nec0ea !e ele)ii
si care i fceau si ser)icii #e ,famuli, mergn# cu cosnita n trg le striga furios:
,+uion #e la 'antua cu coa#a albB, $e ce tocmai #e la 'antua si #e ce cu coa#a alb
n-am stiut nicio#at. $eoarece acest ti! #e umanisti romni n Ar#ealul )eacului trecut a
#is!rut re!ro#uc scrisoarea lui #e felicitare #in anul 189< m!reuna cu tra#ucerea
romaneasc - fcut tot #e el - trimis unc%iului meu ar%iman#ritului *larion .uscariu:
,1al)e laetus agas )itam )eneran#e 1acer#osB
"elu2 curriculum )itae (a #aserat nunGuamB
'itra su!er)eniat cingens (ua tem!ora claraB
A#nuat 5mni!otens )otis Guae !oscis ab i!so
-t formosa nuagis -cclesia surgat a# astra...BB
+oronae Lalem#is *anuariis '$+++F+
ss Y $a)i# Almsanu !rofesor n !ensiune,
(ra#ucere
,1alutare se triesci o )iat )esel !rea cu)iose .arinte. +ursul fericit al )ieti se nu ce
!araseasc nici o#at. /rme&e mitra care se ti incorone&e tm!lele senine. Au&tti
$omnul #orintele si rugaciunile ferbinti. 3iserica tot mai falnic se )e nalte !ana la
ceriuri.
ss Y $a)i# Almsanu !rof. n !onsiune,
9a 1D *unie 1889 Almsanu i trimisese cu !rile0ul numirei #e )icar ar%ie!isco!esc
urmtoarele )ersuri latinesti:
,1al)e )ir #octe multos tibi !oscimus annos
4ratulor ego tibi nec non 5mmes 1a!ientes
4ratia !raesto a#sit coelo #emissa su!memo,.
BRUL N 9URUL CE//II
+entrul 3raso)ului - +etatea - e ncon0urat #e un bru lat #e )er#eat si locuri )irane
care formau o#inioar ,glacis,-ul fortretei. In co!ilria mea mai rmseser aici cte)a
#in gro!ile )ec%ilor ntrituri. 3ule)ar#ul "er#inan# !e care ne-am !limbat n ca!itolul
!rim era situat binisor mai 0os #ect !romena#a si aici se )in#eau mai mult ca un secol
lemnele !entru iarn. Abia n 1887 gro!ile sunt um!lute si trgul #e lemne a fost mutat !e
locul un#e e acum .alatul finantelor.
,4roa!a, #in actualul bule)ar# se continua si #e cealalt !arte a .ortii Vmii. Aeolo un#e
a&i e !refectura si biblioteca ,Astrei, erau n co!ilria mea niste satre si locuri nu tocmai
bine famate. ln actualul !arc se nsirau )inerea crute. /lita Vmii se termina cu liceul
catolic. +a n cele mai multe orase #in A!us cu ntrituri me#ie)ale brul ce ncon0ura
centrul orasului e bogat n flori si )er#eat cu co!aci umbrosi care !rimenesc aerul si
#esfat !ri)irile. Aici sunt bule)ar#ele mo#erne ,ringurile, si !arcurile.
.e acest bru sunt la 3raso) si locurile #e )esnic o#i%n a celor motli. -le au aici
frumosul nume #e ,gr#ini ale mortilor,. +n# s-au ntemeiat erau afar #e oras !rin a
crui mrire au a0uns ns !e terenurile cele mai frumoase #in centrul lui.
(ra#itionalismul sasilor si firea lor nceat si so)itoare fat #e i#eile mo#erne au
mentinut cimitirele !e aceste locuri si #u! ce consi#eratii #e igien si #e e#ilitate
im!uneau mutarea lor afar #e oras. $u! cum sasii mai continuau sa-si ngroa!e mortii
n 3iserica =eagr sau n curtea ei si #u! ce #in Viena iosefin )enise or#inul ca
nmormntrile s se fac n cimtire tot astfel ei si ngroa! mortii si a&i mai #e!arte la
ca!tul nor#ic al 3raso)ec%iului ca n 1788 cn# s-a astrucat ntiul ca#a)ru n ,4r#ina
genaralului, amena0at ca ngro!toare. 1i asta #esi nc #in 1888 s-a !us n #iscutia
consiliului comunal crearea unui cimitir central cci locul !entru morti a0unsese !rea
strmt si n unele gro!i trebuiau ase&ate !n la o!t sicrie unul !este altul. $ar ntre
salciile !lngtoare si monumentele #e marmor cei )ii #oreau s &ac #u! moarte
m!reun cu cei ce le erau scum!i si !entru care a!rin#eau n fiecare an la inti
noiembrie flcri !ioase.
1i la intrarea n 3lumna e un mic cimitir n 0urul bisericii luterame. $e asememea sunt
sau erau trei cumitire la nce!utul $u!&i#urilor #e 1us. 9ng 3astionul (estorilor era
cimitirul e)reiesc care a fost mutat mai tr&iu !e 9i)a#a .ostei un#e brul orasului se
continu s!re nor#. +n# mortii au fost #e&gro!ati #e unii #in ei nu mai stia nimeni.
Atunci o e)reic miloas 'an#eloaia care a)ea )reo #ou&eci #e co!ii #eclara c
sc%eletul era al unui co!il al ei si mortul si gsea o#i%na n noul cimitir.
+n# n !rimul r&boi mon#ial au murit n lu!tele #e la 3raso) un numar #estul #e
mare #e sol#ati germani s-a fcut !entru ei un cimitir acolo un#e nce!e s urce terenul
s!re (m!a. Ast&i nimeni nu se !rea ngri0este #e el.
Aici n a!ro!iere e si cimitirul #in 4roa)eri al romnilor #in +etate !e locul un#e mai
nainte era !oligonul #e tragere al )ntorilor. Vntorii s-au mutat atunci mu sus un#e
si &i#ir o cl#ire mare !e !latoul ce ser)ise ca loc #e ngro!are a )agabon&ilor si
beti)ilor astrucati fr !reot si slu0b religioas. *n acest cimitir frumos cu morminte
ngri0ite si !line #e flori o#i%nesc negustori fruntasi si intelectuali crora 3raso)ul le
!strea& o amintire recumosctoare.
&*(
+um intri la stnga e mormntul lui Virgil 5nitiu
marele #irector al liceului si luminarul !rofesor mort n 1915. =u #e!aree #e el al
cntretului #este!trii noastre nationale An#rei 'uresianu. +n# eram n liceu se
ntm!l aici un lucru )re#nic #e a fi rele)at. In !researa 1fntului An#rei ,stu#entii,
romni m!o#obeau tot#eauna mormntul cu flori si !anglici tricolore. In e!oca ntetirii
so)inismului mag%iar acest act ,ire#entist, a fost inter&is. +u toat o!relistea si cu toate
c la mormnt erau !ostati !olilisti !e )remea mea n-a fost un singur an n care
mormntul sa fi rmas fr flori si tricolor.
*n !arcul #in fata !refecturii acolo un#e e acum +amera #e comert era !e )remuri
cimitirul ostsesc. *n #esenul lui :o&a #e la sfrsitul )eacului al FV***-lea !e care l
re!ro#ucem si noi locul e nsemnat cu o cruce.
*n 4roa)eri !e li)a#a #inaintea gimna&iului era locul un#e !etreceam noi ele)ii multe
#u!-!rn&e 0ucn#u-ne. 4ro!ile #e o#inioar #es!re care a#uce ammte numele locului -
care e acelasi ca germanul ,4raben, - si care se um!leau cu a! n ca& #e !rime0#ie
fuser ni)elate !rin 1887 cu !mntul a#us #in )ec%iul cimitir ostsesc. $oar n mi0locul
lor era o bltoac cu a! n care co!iii !rin#eau broaste. $in )ec%ea gr#in n care s-a
cla#it gimna&iul 1aguna nu mai rmaser #ect cti)a nuci btrni #e-a lungul canalului
cu a! curgtoare. .e !artea o!us era un sir #e !lo!i nalti ce se legnau n )nt. '
ntreb cteo#at #ac !icioroangele !e care umblau co!iii nu erau si ele o rmsit #in
)remurile cn# gro!ile ce ncon0urau +etatea erau !line cu a!. Ar fi un nou e2em!lu #e
#egra#are a unui obiect util la rolul #e 0ucrie #e co!ii.
$ar 0ocurile noastre erau mai ales altele. +u !oetul #e mai tr&iu 1t. 5. *osif fiul
#irectorului ne 0ucam bucuros ,#e-a %otii si 0an#armii, urcn#u-ne !n la (urnul
=egru un#e ne ascun#eam ca s nu fim #esco!erit2. $e !e atunci !oetul )remurilor
!atriar%ale se com!lcea n rolul #e %ai#uc.
,9u!ta combaterii, era 0ocul meu fa)orit. 1tteam aliniati n #ou rn#uri fat n fat.
$in cn# n cn# ieseam #in rn# si momeam !e a#)ersar s ne urmreasc cci cel ce
iesea mai #in urm a)ea #re!t s se ia #u! cel iesit mai #e)reme si lo)in#u-l s-l fac
!ri&onier. .ri&onierii erau ase&ati unul lng altul cu bratele ntinse ca s !oat fi
eliberati #e cei #in !arti#a amic. Suctorii buni erau cei ce stiau s se re!ea# ca fulgerul
si s elibere&e !e !ri&onieri fr s fie nsisi !rinsi. (rei !ri&onieri !ier#eau !arti#a.
(ot n 4roa)eri ne 0ucam n !au&ele #intre ore n ,ca!re,. Arsicele le !urtam n
bu&unare si fceam sc%imb cu ele. +ele ,nioalte, a#ic cele !e mna stng erau cele
mai !utin cutate iar cele turnate cu !lumb ca s fie grele cn# le ntrebuintam ca
,ic%iu, erau cele mai !retioase. /nele #in ele erau )o!site rosu sau albastru.
1i ,n minge, ne 0ucam #e obicei tot aici. ,.ila, era cum!rat mai ales #e la "lusturean
un orb care era n acelasi tim! mut si sur# #ar care cu toate acestea a)ea mingile cale mai
soli#e #e !iele multicolor si nfun#ate cu !r #e cal. -l era fiul unui negustor braso)ean
unc%i al unui coleg al meu care se ntelegea cu el !rin semne cu mna n mna lui.
+n# mingea n-o bteam sau nu lo)eam cu ea a#)ersarul ce fugea cn# nu ne trebuia
#eci loc mult !entru 0oc cutam cte un stobor sau calcan lng care se ase&au cei care
a)eau s se fereasc #e minge. $ac nu erau nimeriti treceau ei s tinteasc !e cei ce la
rn#ul lor se ase&au lng &i#.
(ot lng &i#uri erau gro!ile n care aruncam nasturii cu care ne 0ucam ,gogolele, 6#in
germanul ,Lugeln,8 niste globuri #e ciment uneori si #e sticl. ,(urca, era o bucat
#intr-un bt ascutit la cele #ou ca!ete #e )reo 15 cm #e lung. 9o)eai n ca!tut turcii
#e srea n aer si #in aer o mai lo)eai cutn# s te #e!rte&i ct mai mult #e locul #e
!lecare. /nii mai #ibaci o ,luau, cu btul #e #ou si trei ori cci atunci #istanta se
socotea n#oit si ntreit.
3u&unarele ne erau tot#eauna !line #e ca!re nasturi sau gogole iar cn# nu a)eam #e
acestea mcar #e smburi #e rosco)e tari si strluciosi cu care ne 0ucam #e-a sot sau
fr-#e, .stile lemnoase si #ulci le ro#eam #e multe ori numai ca s um!lem scuielele
#e ,organtin, !line #e acesti smburi !e care i stringeam n !umn si ntrebam #ac sunt
cu sot sau fr #e sot !ier&n# sau cstign# un numr egal cu cel #in !umn #u! cum
to)arsul #e 0oc a g%icit bine sau nu.
Cmeul l ri#icam n aer mai ales #e !e mai#anul #e sub 1tra0 un#e era loc #estul ca s
alergi. Aici batea si )ntul mai bine fcn# ca %rtia albastr nstins !e nisre s!ete&e
subtiri s se umfle coa#a lung s se ncolceasc n aer si ca )0itoarea s sune
!oftin#u-te s #ai &meului sfoar.
*n 4roa)eri n clinul triung%iular #intre cele #ou a!e canalul si )alea era !e locul un#e
s-a &i#it mai tr&iu casa !rofesorilor !atinoarul. $ar numai cti)a ani cci n 1894 s-a
cum!rat locul #e !atinat sub 3astionul (estorilor !e terenul cimitirului e)reiesc mare
#e 5.5<< #e metri !trati. /n tim!. ,g%eata, era n fostul tarc al aurarilor un#e e ast&i
curtea 9iceului 'esot. $e asemeni )reo #oi ani a fost si n (arcul 'celarilor cu
intrarea #in $u!&i#urile #e Sos.
*arna la 3raso) e lung nct !atinatul era !e )remea mea s!ortul #e iarn al
braso)enilor care nu erau nca #e!rinsi s umble cu s&'-urile. Alergam !e g%eat !n ne
ng%etau minile si urec%ile #e trebuia s intrm #in cn# n cn# n cabana ncl&it
un#e lng soba ce #ogora ne #e&morleam m#ularele.
+ei mai buni !atinatori arau !e )remea mra farmacistul :ot% cu un sal lung la gt
renumit !entru ,olan#e&ele, lui elegante si btrnul me#ic #r. 'iess care nu !atina
frumos #ar care !arc a)ea s!iri#usul n !icioare cn# fcea cele mai grele figuri !e
g%eat. .ri)in#u-t uitam s is!r)im #e mncat co)rigul cu sare la care rontiam.
*n !iat la ca!tul (rgului 4rului n #re!tul librriei Cei#ner un#e iarna era o sob cu
crbuni n care se frigeau castanele ce miroseau att #e is!ititor era fi2at #e felinar un
#ra!el alb #e tinic%ea care anunta c !atinoarul e #esc%is. +n# sub steguletul alb era si
unul mai mic rosu nsemna c n &iua aceea )a fi !atina0 si seara. Aceste seri #e iarn
!etrecute !e g%eat a)eau un farmec #eosebit mai ales cn# cnta si mu&ica. "elinarele
#estul #e rare si #estul #e oarbe luminau numai o !ortiune mic #e g%eat n 0urul flacrii
#e ga&. :estul g%etii era ntr-o !enumbr !otri)it !entru flirt. *n cursul carna)alului era
o#at !e an si un bal mascat !rile0 !otri)it !entru )eselie si !etrecere. (rebuin# ns #in
cau&a gerului s-ti sufli mereu nasul mstile se stricau si nu !uteai rmnea mult tim!
nerecunoscut.
3rul n 0urul +ettii era locul celor mai obisnuite !limbri. 9a #rea!ta si la stnga .ortii
Vmii era ,!arcul, fcut n 1885 !e locul )iran !e care mai nainte erau carele stenilor
ce )eneau )inerea la trg iar la stnga ,!romena#a,. *n !arc ieseau #u! amia&
cacoamele noastre la !limbare. ,9a !limibare, era numai un fel #e a )orbi cci #e obicei
ele se ase&au !e o banc cu cocoane cunoscute cu care se ntlneau si cu care )orbeau
#es!re trectori care la rn#ul lor )orbeau #es!re ele.
.e !romena# se !limba n cursul s!tmnii tineretul braso)ean. $umunica #u! !rn&
era re&er)at lucrtoarelor si ser)imorimii. 5rc%estra orasului sau mu&ica militar cnta
n !a)ilion. .e #inaintea acestuia treceau cu !asi nceti ssoaicele blon#e si romncele
oac%ese abia n)re#nicin# cu o oc%ire !e stu#entii !ostati lng !a)ilion si uitn#u-se
atente la ofiterii mbrcati n uniforme nou. .rintre tunicile infanteristilor se &reau
,atilele, albastre cu guler #e blan si gitane groase cu fir ale %usarilor !recum si blu&ele
elegante ale artileristilor care la %aina lor #e !ara# !urtau ,ceacourile, m!o#obite cu
co&i #e cal.
+n# )enea toamna !romena#a era uitat c%iar #e cei mai cre#inciosi )i&itatori ai ei.
=umai #in cn# n cn# treceai !rin ea cn# erai grbit si nu )oiai s ntlnesti !e
nimeni. $e !e castanii btrni c#eau frun&ele galbene si fructele g%im!oase. .icn#
acestea se #es!icau #n# la i)eal castanele strlucitoare. .rin frun&ele #e !e 0os
mturate #e )nt treceau trin# !icioarele !ustii ncntati #e fsitul !asilor lor. Acas
!rintii lor nu-si !uteau e2!lica #e ce toamna g%etele co!iilor se ru!eau asa #e usor.
.romena#a cu tei #in 18<< se lungi n 1888 !n #incolo #e statia tram)aiului care o lua
#e-a lungul !romen&ii !n la /lita Vmii scrtin# #in roti la cotituri.
$in !arc !uteai urca !e niste ser!entine trecn# !e lng teiul cel mare !e 9i)a#a .ostei.
*n !artea aceasta a orasului nu erau nc case afar #e )reo #ou )ile ase&ate n gr#ini.
$e la tei #rumul urca !n la (urnul Alb iar #e acolo #ucea !n #easu!ra (urnului
=egru la !ri)elistea asu!ra orasului si mai #e!arte s!re ?arte si 1te0eris. $ar braso)enii
nu !rea mergeau att #e #e!arte ci rmneau !e ,#rumul regal, un#e btea soarele. +u
toate acestea !re)&tori si !titi ei luau si umbrele cn# ieseau 9a !limbare iar
!ar#esiul l luau !e brat sau ,m!lscat, !e umeri.
+oborn# !e lng (urnul =egru #ai !e $u!&i#urile cele #e Sos #e un#e iesi la
#rea!ta n 1c%ei iar la stnga o !oti lua s!re !arc !e un #rum #estul #e #osnic !e lng
&i#urile orasului.
.limbarea bunicilor noastre era !romena#a #e-a lungul &i#urilor cele ,#in sus, !e #rumul
umbros ce leag 1c%eii cu 3lumna. Acolo mergeau n &ile cu soare cocoanele #in 3raso)
si se ase&au cu lucrul #e mn !e cte o banc mai ales n marele ,ron#ou, #e la mi0loc
cam !e un#e s-a fcut mai tr&iu cn# s-a intro#us a!a la 3raso) re&er)orul cel mare #e
ciment. $e-a lungul !romen&ii curgea un !rias minuscul care ne fcea sete si mai
mare cn# ne 0ucam sau culegeam floarea-!astelui sau ciubotica-cucului !e !anta re!a#e
a muntelui. $ar nu era )oie s cerem a! nici mcar #e la gra#inarul ce locuia acolo fiin#
,ncl&iti,. -2ce!tie se fcea #oar cn# luam cte o !r0itur in#iane sau rulouri barosane
um!lute cu s!um #e ou n loc #e frisc #e la 'uller care )ara a)ea un c%iosc #easu!ra
locului #e !atinat #e mai tr&iu. .arc-l )# cu fa)oritii lui albi si cli!in# #in oc%i cn#
era soare cci el era albinos ca soarecii albi si cu oc%i rosii. $e la c%ioscul lui 'uller
!n la turnul #e )eg%e #ins!re 3lumna era #rum lung !entru noi co!iii si mai ales
!entru cocoanele ne#e!rinse cu !limbari mai mari. (ot#eauna ceream ns s-l facem
cci treceam !e lng banca cea cio!lit ntr-o stnc #es!re care se s!unea ca se
rostogolise #in naltime ngro!n# sub ea #oi amanti care stteau aici mbrtisati.
.r)lirea stncii e atestat si #ocumentar n 1817 !recum si numele Anei 'aria care a
fost omort #e ea.
$e !e !romena#a #e sus nce! ser!entinele ce #uc n )rful (m!ei. $rumul e #estul #e
obositor si nu e frumos cci urcusul #esi lin tine un ceas si nu e )ariat #eloc. *n sc%imb
ns cn# ai a0uns sus ai una #in cele mai frumoase !ri)elisti asu!ra muntilor iar la
!icioare ai 3raso)ul. $in !ers!ecti)a !srilor el a!are cu totul altfel #ect ti-l nc%i!uiai
cn# treceai !rin el. =umai acum )e&i c nu faci o linie #rea!t #in 1c%ei !n n
3raso)ec%i ci o curb mare. (e miri ct #e strmt e locul !e care a fost cl#it iar #ac
nimeresti ntr-o )ineri multimea #in !iat ti face im!resia unui furnicar rscolit cu un
bt. 5are furnicile care ti se !ar c umbl be&metice si fr un anumit sco! nu urmea&
anumite #rumuri n n)lmseala general ca si oamenii care ti se !ar #e sus c au s se
calce n !icioare unul !e altulM
*n )rful muntelui era statuia lui Ar!a# care #esigur nici nu stia c e2ist acest
ncnttor colt #e lar. $in !unct #e )e#ere artistic nu mi se !are fericit i#eea #e a !une
ntr-un )rf #e munte o coloan nalta #e 7 metri 6cu soclu #e ;< metri8 si !e ea o statuie
#estul #e mesc%in #e trei metri si 0umtate #ar ea e #estul #e caracteristic !entru
sentimentele care st!neau autorittile )remii. .este )reo #ou #ecenii #e la ri#icarea
statuiei a fcut e2!lo&ie o bomb ase&at la !icioarele ei #e unul +tru ca un !rotest
m!otri)a ngmfrii st!nitorilor acestor tinururi. Acest fel #e a !rotesta cu fa!ta nu
!rea e n firea romnului #ar a !ro#us o mare satisfactie la cei umtliti. Acelasi +tru a
fost cel ce #u! nfiintarea e!isco!iei unguresti greco-catolice #e la Ja0#u#orog cu sco!
#e a mag%iari&a !e romnii #e la mia&noa!te a trimis noului e!isco! cu !osta un
!ac%et n care era o bomba ce a e2!lo#at cn# a fost #esfcut.
1ub stnca #in )rful (m!ei ntr-o grot natural a fost amena0at cn# eram co!il un
restaurant cu berrie !entru e2cursionistii flmn&i si setosi. 1eara se )e#ea #e 0os ar&n#
!n noa!tea tr&iu n aceast grot lam!a ce lumina celor ce nr&iau sus anume ca s
)a# 3raso)ul luminat noa!tea.
-a fu #at n aren# unui birtas #estoinic al crui mgrus urca &ilnic ser!entinele
ncrcat cu sticle #e bere. Aceast grot a fost numit 3et%len n cinstea unui ministru ce
)i&it 3raso)ul n 1891.
$ac coborn# #e !e (m!a tii stnga a0ungi re!e#e n 1c%ei. $ar !oti a0unge si la casa
#e tir 6care a&i nu mai ser)este ca loc #e e2ercitiu !entru tintasi8 cu trofee #e )ntoare si
manec%ine #e ca)aleri cu !latose #e otel. *n sala ei s!alioas se aran0au !etreceri foarte
reusite. /n restaurant bun tinut ca si grota #e !e (m!a #e 4eist se ngri0ea ca s
!etreac lumea bine. A#esea ca)alerii teutoni erau martorii unor scene #e )eselie
glgioas iar #imineata cn# lumea !leca acas se ntm!la s-i )e&i nsirati lng &i#
cu #egetul nmnusat )rt n gur.
.e brul lat #in 0urul +ettii nu erau ns numai cimitire locuri !entru s!ort si !romen&i
ci aici se ri#icar cn# orasul se mri si mo#erni& ca&rmi s!itale scoli si cl#iri
!ublice.
+a&rmile sunt cele mai )ec%i st #atea& #in )remea sta!nirii austriecilor gri0ulii !entru
armata lor. =umai ,erarul, !utu obtine #e la sasi loc !entru ca&arma neagr la ca!tul
str&ii cu acelasi nume a!roa!e #e &i#urile +ettii n interiorul orasului. (ot astfel !entru
manutanta ostirii cu cu!toare !entru co!tul !inii ,grumbe, numit ,comis,. *n 1c%et la
nltimea gimna&iului acolo un#e mai tr&iu se &i#i s!ttalul #e oc%i era o sucursal a
s!italului militar. 1ol#atii sreau a#esea gar#ul nalt ca s culeag !oame #in gr#ina
!rofesorului $ima care a)ea casa lng ca&arm.
'ai 0os s!re oras era un s!ital care ast&i n )remea s!eciali&rii a#!osteste !e
bolna)ii #e !iele. *n !artea o!us a brului la nce!utul 3lumnii si +urmturii s-a &i#it
,s!italul tru!ei, n 1887. $es!re alte s!itale care nu sunt !e brul #in 0urul +ettii sau
sunt mai )ec%i #ect e!oca #e care )orbim )a mai fi )orba ntr-unul #in ca!itolele
)iitoare.
+ea mai )ec%e #intre scolile &i#ite !e brul #in 0urul +ettii e gimna&iul 1aguna cu care
ne )om ocu!a !e larg mai tr&iu. +e)a mai nou sunt scoala comercial si scoala #e fete
#e-a srnga si #e-a #rea!ta gimna&iului. =egustorimea #in 3raso) s-a ngri0it #in )reme
sa creasc un tineret cu n)ttur !entru comert. +n# nce!ur s se nmulteasc bncile
romnesti n ,comercialele, #in 3raso) au n)tat cei mai multi #in )iitorii con#uctori
ai acestora. 'ai nou e scoala #e fete. .e )remea mea nu erau !entru ele #ect !atru mai
tr&iu cinci clase !rimare iar fetele #in multe familii romnesti n)tau la sasi un#e erau
sase clase. *ntia fat cu bacalaureatul #e liceu a fost la 3raso) 9ia $ima n 19<9.
9a licee nc nu umblau fetele ci instructia lor se fcea !e cale !ri)at lun# lectii #e
!ian france& si croitorie. .ianul l n)tau mai ales la Jum!el nsurat cu o sor a lui
(itu 'aiorescu si la Lrummel )enit la 3raso) #in 4ermania cu toat familia lui
constrtoare #in nenumrati fii lungi si #in fete cu coa#e groase !e s!ate #intre care
#ou erau bune !ianiste a)n# s!ecialitatea sa cnte cele maiu grele bucti unisono la
#ou !iane #eo#at. *nter!retarea lor era fireste li!sit #e orice in#i)i#ualitate si not
!ersonal.
"rance&a se n)ta la institutul Vautier la care erau interne mai ales scelencele bogate si
fete cu #are #e mn #in !ro)incie. $irectoarea acestui institut era btrn cn# eram
co!il. =u erau rare ca&urile cn# mama si fata fuseser #eo!otri) ele)ele ei. =imeni nu
stia #e un#e )enise la 3raso) cct trecutul ei era aco!erit #e mister. +n# a murit nu s-a
gsit nici o %rtie care s fi lmurit ce a n#emnat-o s )in la 3raso). .e =ico - nu stiu
#ac l-am scris e2act - alt france& care a stat la 3raso) si ##ea lectii #e frantu&este eu
nu l-am mai !omenit cci se mutase la 3ucuresti un#e a)ea o ferm cu cresctorie #e
gini. .rofesoara mea #e france& a fost o )reme #omnisoara CaH cunoscut !e#agog n
cercurile ssesti.
"rantu&este se n)ta si #e la o frantu&oaic cu numele 3onnefoi - nu stiu #ac am scris
e2act nici acest nume - mritat cu un romn +onstantinescu. 1e !are c era mama
cunoscutului ministru liberal Alecu +onstantinescu. Alt !rofesoar #e france& era o
romnc mritat cu un grec +onstantini#e. -a )enea n cas s #ea lectii. *ntre alti ele)i
a)ea si !e niste bieti #in (ar ce locuiau la !rofesorul .o!ea. *ntr-o &i acestia nu si-au
n)tat lectiile si ca s nu-si tin !rofesoara ora au mncat toti usturoi ng%itin# c!tni
ntregi. .rofesaara sosi n aeeast #u%oare infernal se ase& la mas si nainte #e a
nce!e se scu&: ,' iertati #ac miros a usturoi #ar la !rn& ne-au #at crnati,.
*n e#ucatia fetelor se ##ea mare nsemntate !re!aratului mncrilor care se #e!rin#ea
acas si cusutului #e %aine si #e rufe. Acesta se n)ta #e la ,!olone&e, niste fete
btrne )enite #in !rtile !olone ale m!rtiei austriece. -le au fost cele ce au intro#us
la 3raso) masina #e cusut cci aceast scul att #e util a fost in)entat abia tr&iu
cn# i-a )enit cui)a i#eea s gureasc acul #e cusut la )rf fcn# urec%ea lui la ca!tul
care m!ungea stofa sau !n&a.
+ei ce au &i#it scoli !e brul #in 0urul +ettii #u! romni au fost sasii care nu mai
nc!eau n cartierul lor latin #in 0urul 3isericii =egre. 1i !e acestea afar #e 9iceul
Jonterus sub :omuri care #atea& #in al #oilea #eceniu al acestui secol le-am !omenit
gata functionn#. 1coala #e fete ri#icat n 187D era o cl#ire frumoas cu niste co!aci
n gr#inita #in fat ale cror frun&e erau albe cu marginile )er&i. $ar nu ca s a#mirm
aceste frun&e ne fceam n !au&ele #intre ore #rum !e #inaintea scolii #e fete ci ca s
)e#em #omnisoarele romnce #in clasele #in urm care umblau cu noi la ,#ans,.
1coala #e gimnastic sseasc #e lng .oarta 1c%eilor m!reun cu curtea ei s!atioas si
lacul !e care iarna !atinau ele)ii era si ea n afar #e &i#urile +ettii: care se mai )#
ast&i m 1tra#a +osbuc. 1coala aceasta #e gimnastm e #in anul 1857. 3ltoacele
)ec%iului ,glacis, au fost #renate si !refcute n lac. Ast&i el e secat si !refcut n aren
s!orti). 1i !e )remea mea scolile ssesti aran0au s!ectacole gimnastice con#use
miestrit #e !rofesorul 4reissing fost ofiter #e %usari care trebui s ,c)ite&e, a#ic s
!rseasc armata cn# se nsur fr ,cautiune,.
.e locul #intre &i#urile +ettii si !romena#a #e 0os !e 3ule)ar#ul "er#inan# #e mai
tr&iu s-au &i#it si scolile unguresti licee si scoli reale - ast&i romnesti - care a)eau s
#ea nota ,!atriotic, n e#ucatia tineretului.
-le rsreau ca ciu!ercile tocmai !e )remea mea: n 1888 scoala real a&i 9iceul
'esot; n 1891 Aca#emia comercial n fostul (arc al +i&miarilar; si #oi ani mai
tr&uu cele #ou scoli #e lng ea una #e bieti cu fata s!re /lita +i&marilor si alta #e
fete cu intrarea #in 3ule)ar#ul "er#inan#.
+l#irile cele mai nou a#ic #e la sfrsitul secolului trecut si nce!utul celui !re&ent
sunt !alatele &i#ite !e cealalt !arte a !romen&ii al finantelor cu carag%ioasele
obeliscuri n colturile aco!erisului al !ostelor si al 0ustitiei cu neli!sita cu!ol !o#oaba
celor mai multe !alate #in 3u#a!esta. $esi ele #atea& #intr-o e!oc ulterioar )remii #e
care ne ocu!m totusi )oi !o)esti un amnunt care a fcunt !e )remuri mult )l) n
3raso)ul li!sit #e e)enimente sen&ationale. +oleg cu mine ns n ,comerciale, era
(aflan fost ntr-o )reme artist #e circ atlet si mare cam!ion n e2ercitii gimnastice. -ra
cunoscut #e tot 3raso)ul romnesc care-l a#mira. .este cti)a ani #u! ce !rsi orasul
n care n)tase n scoal a a)ut ca functionar n "gras o #ram !asional m!uscin#
un tnr cu numele 3oier gsit la amanta lui (aflan. *n 3raso) un#e tocmai se
termimase n 19<; cl#irea noului .alat #e 0ustitie cu nc%isoarea criminalilor nce!utul
l fcu !rocesul lui (aflan. A!rtorul lui era a)ocatul 1imeon $amian iscusit criminalist.
$ar #o)e&ile erau &#robitoare. (ot ce !utu s obtin a!rtorul fu o con#amnare la cti)a
ani #e temnita. $e la !roces $amian se #use ca #e obicei la !limbare trist c nu reusise
s obtin ac%itarea #orit #e o!inia !ublic. 9a ntoarcere #e la !limbare intr un
moment la casin s cit&asc ga&etele. Aici lumea l ntm!in cu felicitri !entru
sfrsirul att #e fa)orabil al !rocesului.
- *mi !are ru c nu mi-a reusit s-l sca!.
- $ar a sc!atB
- =-a sc!at. *-au #at cinci ani.
- 3a a sc!atB
1i-i !o)estir cum !e cn# era trans!ortat #in sala #e se#inte in !enitenciar (aflan a #at
un brnci gar#ianului #in stnga si un !umn celui #in #rea!ta si ct ai cli!i #in oc%i o tuli
s!re (m!a si se fcu ne)&ut. $esigur c !n n )rf lun#-o #e-a #re!tul !rintre
co!aci nu s-a o!rit. *n &a#ar l-au urmrit. =u l-au !utut !rin#e si i s-a !ier#ut urma. $u!
!atru&eci #e ani am aflat #e la o ru# a lui c trieste n America.
*n #osul .alatului 0ustitiei era (ignia !omenit #ocumentar #in )remuri )ec%i si ale
crei cocioabe se )# si n #esenul lui :o&a !e care l re!ro#ucem. .e str&ile
ntortoc%eate trec noa!tea ca niste umbre lutarii ce se ntorc #e la c%efurile !relungite
ale tinerilor #oritori #e !etreceri. $in casele mici cu lanterne rosii ies cei ce au cutat n
tem!lele Venerei !lcerile amorului cum!rat. +n# (iganii s-au stabilit !rin orasele si
satele noastre !artea aceasta a 3raso)ului era afar #e locuintele orsenilor !asnici si #e
omenie. Acum orasul s-a mrit si tignia a a0uns n mi0locul orasului.
*ntre (ignie si 9i)a#a .ostei era !e )remea mea un mare loc )iran. .arcurile mici #e la
ca!tul 3lumnii si cel #in fata !refecturii a)eau nc niste co!cei tineri. $e 1tra#a
*orga cu casele celor ce au stiut s !rofite #e con0unctura fa)orabil #e #u! r&boiul
trecut ca si #e frumosul !arc cu #aii n)olate - +ismigiul 3raso)ului - nici )orb nu
!utea fi. (ot mai#anul s!atios #e-a lungul !romen&ii !e care o#inioar cresteau )ii ce
urcau !e $ealul 1tr0ii ser)ea nc #in secolul al FV***-lea ca loc #e e2ercitii sol#atilor
un fel #e ,+m! al lui 'arte, al 3raso)ului. (oamna aici se fcea instructia ,recrutilor,
la care asistam cu mult interes cn# eram co!il. *mi fcea mare %a& cn# un cioban #in
)rful muntilor #e!rins cu s!atii largi se ntorcea n #irectia o!us singur #in toata
com!ania lui. *ncltati cu bocanci grei si #e obicei !rea mari o!incarii nostri nu i&buteau
s bat cu !iciorul #estul #e tare n !mnt cci erau #e!rinsi s umble cu genunc%ii moi
la #rum greu si lung. .antalonii strmti albastri ai infanteristilor si mai tr&iu cei rosii ai
,!a!ricasilor, cum !orecleam !e nou nfiintatii %on)e&i stn0eneau n mo# )#it
miscrile celor #e!rinsi cu cioarecii.
'ult tim! era ,stationat, la 3raso) regimentul ; cel cu ,!arole, galbene care era
com!us n mare !arte #in romni. -l fu nlocuit cu cel #e Alba-*ulia cu coloare )er#e !e
guler com!us numai #in romni. 1i regimentul ;7 #e %on)e&i a)ea feciori #e romni.
$ar +m!ul lui 'arte era si al lui 'ercur. *n &ile #e trg aici !o!oseau multele care #in
satele #in m!re0urime. +n# coboram #e !e 1tra0 ca s m #uc la scoal trebuia s m
strecor n &ig&ag neregulat !rintre caii si boii legati cu ca!ul s!re car #e cele #ou laturi
ale oistei. Vara cn# era cal# mai trecea !rintre care si cte o scuianc cu un ulcior
mare #e !mnt !lin cu a! mineral #e la i&)oarele #in a!ro!iere astu!at cu nuiele
nfrun&ite. -le strigau !e ungureste ,beti bor)i&, si cn# le ##eai un creitar turnau mai
nti !utin bor)i& n !a%arul ce-t lineau n mna stng ca s-l s!ele a!oi #e un #eget
otet si !e urm a!a mineral care fcea bsici #e aer si te !isca #e limb. 3utura aceasta
era foarte rcoritoare.
$e-a lungul #rumului #in 3raso)ec%i s!re 3lumna erau cte)a satre n care se frigeau
crnati cartabosi bucti #e carne gras #e !orc ficat !lmni si alte mruntaie.
:s!n#eau un miros binecu)ntat #e carne fri!t cin# m ntorceam flmn# #e la
scoal. +u toat o!relistea #in !artea mamei tot am luat o#at un !rn& ntreg cu &ece
creitari.
1tenii ce )eneau )ineri la trg formau n cea mai mare !arte !ublicul !entru #iferitele
s!ectacole si #istractii ce le gseai n satrele si corturile uneori cte trei si !atru n sir #e
!e lng .oarta Vmii. Aici erau ,'osii, si ,.rater,-ul 3raso)ului cu carusele
!anorame !ano!ticuri mena0erii circuri teatre #e !ureci si alte minuntii.
+aruselele rmneau mai mult cci tot#eauna se gseau ntre co!ii si ser)itorime amatori
care s ncalece !e caii #e lemn sau s se urce n trsurelele la care acesti clusei erau
n%mati. +ei ce n-a)eau bani se anga0au s m!ing un tim! cu !ie!tul la !r0inile n
form #e stea !unn# astfel n miscare mecanismul lor. 5 org barbar cnta n)iorn#
!etrecerea celor ce se urcau clare n societate. 5 )ariant a caruselelor erau leagnele n
form #e luntri !e care le !orneai trgn# #e niste sfori ce atrnau !er!en#icular.
5#at !e cn# eram co!il un !ro!rietar #e carusel a ncercat s cl#easc un c%iosc #e
lemm !e locul actualului .alat al finantelor si s se stabileasc la 3raso). $ar
ntre!rin#erea n-a mers si c%ioscul a fost #rmat.
Salnic cntau caterincele !anoramelor. +n# intrai n ele #e obicei trgeai si o %rtie n
form #e sul !e care era scris o cifr ce cores!un#ea cu numrul unui obiect ce-l
cstigai la iesire: un briceag un !a%ar #e sticl argintat o oglin# mic o ram #e
scoici o figur #e g%i!s si alte obiecte ce luau oc%ii co!iilor. *n interiorul ntunecat al
cortului erau !e fiecare !arte niste #iscuri mari #e sticl mritoare !rin care !ri)eai la
niste c%i!uri colorate re!re&entn# scene s!ectaculoase: lu!te e2ecutri eru!tii ale unor
)ulcani naufragii si alte minuntii sau numai !eisa0ii frumoase cu lacuri albastre si
!almieri. 'at tr&iu )enir si stereoscoa!e ce artau imaginile n s!atiu.
'ai interesant era !ano!ticul cu figuri #e cear n mrime natural #intre care unele cu
mecanism care le fcea s se miste: +leo!atra muscat #e )i!er (arul Ale2an#ru al
:usiei rnit #e bomb #iferiti asasini celebri... +a !unct #e atractie figurile cele mai
actuale !rintre care !e atunci era m!ratul "rie#ric% al 4ermanisi o!erat #e cancer la
gt #e c%irurgul engle& 'a>en&ie. Att +leo!atra si Ale2an#ru ct si "rie#ric%
#esc%i#eau #nt cn# n cn# oc%ii. $in !ie!tul lor iesea atunci un oftat !relung si
lugubru.
/nul #in aceste !ano!ticuri a btut recor#ul actualittii a#ucn# figurile celor #oi asasini
#e la 1ibiu 'arlin si Lleberg #oi tineri #e familii bune care &iua umblau la liceu iar
noa!tea ,lucrau, omorn# cu snge rece un numr mare #e sibieni si 0efuin#u-i. .n au
fost !rinsi nimeni nu bnuia c ei sunt fiorosii criminali si nici c tot ei erau cei ce
!uneau foc unor case #in !artea o!us a orasului ca s nsele !olitia si s o momeasc
#e!arte #e locul crimei.
*ntr-o #es!rtitur a !ano!ticului era ,cabinetul secret, cu figuri #e ceara ce artau
#e&)oltarea ftului n !ntecele mamei si boalele )enerice. -le)ii n-a)eam intrare n acest
cabinet si tocmai #e aceea gseam !rile0ul s ne strecurm n el n societatea )reunui
bine)oitor amic matur.
$e satrele cu !usti cu aer com!rimat cu care tinteai n cocosi ce cntau cucurigu cn# i
nimereai sau cu ou ce erau ri#icate si coborte #e mici fntni arte&iene nu mai
)orbesc. $e asemenea #e femei cu barb #e atleti ce ri#icau greutti sau #e oameni ce
ng%iteau foc. =ici aruncarea #e cercuri #e fier n 0urul unor obiecte !e care le cistigai
cn# nimereai - ceea ce era foarte greu - nu ne !rea fcea %a& iar !entru lo)iraa cu un
,mai, gre) ntr-un a!arat ce arta !uterea lo)iturii eram !rea slabi.
=u eram nici !rietenul mena0eriilor care rs!n#eau un miros greu si #in care se au&eau
urletele fiarelor nainte #e toate ltratul sinistru al sacalilor si urletul !uternic al leilor.
$esi a)eam team c animalele slbatice !ot sca!a #in cusca lor si ne era mil #e bietele
slbticiuni ru %rnite si miscn#u-se necontenit n nc%isorile lor #in care ar fi )rut s
sca!e tot mergeam s le )e#em. /nele #in aceste mena0erii erau #estul #e mari a)n# si
tigri !antere !ume si lei #resati. 'ena0eria Llu#s>H n 1894 a)ea 1; lei 7 elefanti si o
&ebr. *n cusca lor intra la ore fi2e cte un mbln&itor mbrcat n tunic rosie care
!ocnea #in bici si si )ra ca!ul n gura leului. "emei mbrcate n tricou scoteau #in l&i
cte un sar!e urias si-l ncolceau n 0urul cor!ului lor.
.e )remea aceea Jagenbec> nc nu i&butise s intro#uc n gr#inile &oologice #in
orasele mari ale -uro!ei si Americii ino)atiile sale care !re&entau animalele in ambianta
lor si le #es!rteau #e !ublicul !ri)itor numai cu santuri !e care fiarele nu le !uteau trece
sau sri. 1!re #eosebire #e orsenii #in A!us care cunosteau #e mici co!ii animalele
e2otice #in gr#inile &oologice #ar mai mult #e o!t&eci la sut #in ei n-au )&ut n
co!ilrie nici un )itel )iu noi co!iii #in 3raso) nainte #e a )e#ea leii si tigrii ne-am
0ucat cu mieii si am !ri)it cum se blcesc n bltoace bi)olitele lenese. =u mai )orbesc
#e cai !e care n curn# orsenii nu-i )or mai cunoaste #ect #in c%i!uri.
+el #inti circ ce a a#us la 3raso) elefanti si lei a fost +ircul :en&. *nainte #e a se
#esc%i#e un con)oi lung #e cai elefanti !aiate cini #resati si maimute trecu !rin
str&ile 3raso)ului. $oar circul lui 3uffalo 3ill care a #at n 3raso) o singur
re!re&entatie a !ro#us o )l) att #e mare. +ortul lui urias n care nc!eau o mie #e
s!ectatori a fost com!us americneste n cte)a ceasuri si #escom!us ime#iat #u!
ultimul numr #in !rogram. 3uffalo 3ill a)ea barbisonul alb si era btrn #ar clrea
nc frumos si nimerea #in goana calului su !orumbeii lsati s &boare #easu!ra arenei.
9a +ircul :en& a a!rut n 3raso) ntia oar August cel .rost n re#ingot mnusi albe
si 0oben alturi #e clo)nii tra#itionali cu !antaloni largi bonet tuguiat si !lini #e fin
!e obra&.
1e s!une c cel #inti August fcea mbrcat n %aine negre aceleasi acrobatii ca ceilalti
clo)ni #ar c foarte timi# si cu trac el !regeta tot#eauna s ias n aren. *ntr-o sear
ntr&iin# #u! aren un coleg i-a #at brnci #e-a intrat m!leticin#u-se si fcn# o mutr
ngro&it #e !tania ne!re)&ut. .ublicul a a!lau#at cu frene&ie cre&n# c si 0oac
rolul #e ,!rostul, circului. 1uccesul lui a fost att #e mare c #e atunci ncolo #e)eni un
!ersona0 in#is!ensabil al oricrui circ.
Asu!ra mea au fcut cea mai mare im!resie #ou circuri. +el #inti era un circusor care
##ea re!re&entatii numai cn# nu !loua cci nu a)ea cort aco!erit. $in cau&a aceasta
noi ne uitam la !ro#uctiile lui #e !e 1tra0 #e un#e se )e#ea bine arena. *n el era un atlet
ungur cu numele *st)anfi tnr )oinic si fromos care ri#ica greutti fcea !e 0onglerul
se lua la lu!t #rea!t cu amatorii braso)eni - era mai ales un braso)ec%ian )oinic cu
numele .ersinar !e care nu-l !utea trnti nimeni - si fcea e2ercitii gimnaseice la tra!e&
ca !utuni altii. -l locuia nu-o cas !e 1tra0 nct l )e#eam si n ,ci)il, cn# nu mai ne
fcea ns nici o im!resie. +n# a !lecat am gsit n locuinta lui o mic tablet
m!o#obit cu mtase albasu cu ciucuri argintii !e care balansau fel #e fel #e obiecte.
Am !strat-o mult tim! cci !e atunci fceam si noi circ imitn# !e omul-sar!e !e cel
ce ng%itea sbii !e 0onglerii si !e atletii care fceau saltomortale. 1eara nainte #e
culcare asterneam !e 0os saltelele si ncercam s ne #m !este ca! n aer sau ne
intro#uceam cte un creion !e gtle0 ori ne c&neam s #ucem !iciorul #u! gt.
$ar circul care m-a im!resionat mai mult a fost al lui 1i#oli care a)ea la 3ucuresti un
local stabil #e &i# n care se tineau !e )remuri a#unrile !olitice. +ai #resati galo!au sau
se ri#icau !e !icioarele #in#rt cn# btrnul 1i#oli care !urta un barbison ca
=a!oleon *** si mustti lungi cu )rful ascutit !ocnea #in biciul lui lung. *n !au&e i
)i&itam gra0#urile tinute curat ca !a%arul. 1coal nalt #e clrie fcea fiica
!ro!rietarului frumoasa Alma 1i#oli care ne !lcea mai mult cn# a!rea n tricou
tran#afiriu si fustulit #e baletist srin# !rin cercuri !e care era ntins %rtie #e mtase.
$intre cei #oi frati 1i#oli cel mai mic
"rancesco era 0ongler clare iar cel mai mare +esare clrea n costum #e 0oc%eu
fcn# cele mai e2tra)agante figuri. =umai un negru &i#it ca un A#onis l ntrecea cci
el srea #in aren n !icioare !e cal. 5#at cn# eram si eu #e fat a fcut aceast
sritur si +esare. Atunci negrul furios a srit !este cal !e banc%eta mbrcat n !osta)
rosu ce m!re0muia arena.
$e acas au&eam fanfara circului care se amesteca cu melo#iile melancolice ale
flasnetelor si cu mu&ica )esel a ban#elor #e tigni ce cntau n fiecare sear la
4ambrinus sau la restauranrul (ransil)ania. +neo#at )eneu si )alurile #e mu&ic #e la
.omul Ver#e nct mu ne mai !uteam orienta ce e mu&ic si ce... urletele animalelor #e
la mena0erii.
=euitate mi-au rmas si crutele )er&i !e roate nsirate n #osul circurilor si !anoramelor
ca niste )agoane #e tren. *n ele locuia !ersonalul si ,come#iantii, care seara a!reau n
%aine strlucitoare si fceau be&ele gratioase. Ciua cn# treceam !e lng aceste crute
#in care iesea un fum sublire !e cosurile sobii cu mncarea frugal a artistilor frumoasele
ama&oane si )oinicii atleti abia mai erau #e recunoscut n cmsile lor )rgate si !etecite.
.aiatele !ocite erau &iua niste tineri frumosi ce-si fumau tristi tigara iar baletistele
gratioase niste femei ne!ie!tnate si trecute cu anii.
$ar )iata #e )agabon&i ce cutreierau lumea ne atrgea !rin romantismul ei si fanta&ia
noastr !oleia cu nc%i!uiri ce nfrumuseteau !ro&a ce se #esfsura n crutele si
)agoanele #in #osul circurilor si !anoramelor. +e n-am fi #at s !utem locui si noi n eleB
$e ce se ingrm#este asa lumea n 0urul unui cortM +uriosii numerosi nu inca! n el si
trebuie s aste!te !n nce!e o nou re!re&entatie cci n cort nu-s #ect trei bnci.
Actorii acestui circ care e si teatru n acelasi tim! sunt att #e mici #e trebuie )&uti #e
a!roa!e. -i sunt scosi #intr-o cutie !lin cu )at !e care o #esc%i#e cu gri0 #irectorul.
9egati #e gt cu srm subtire !urecii - cci e )orba #e un teatru #e !ureci - mbrcati ca
baletiste cu fustulite multicolore #e mtase fac !iruete gratioase si !asi mrunti nainte
#e a sri. 'inunea #resurii ns se )e#e la cei sase !ureci n%mati la o caleasc ca cele
#in Versailles sau 1c%onbrunn a)n# !e ca!r un !urece n li)rea si nuntru o !rintes
!ureceasc cu crinolin. (ot 3raso)ul )orbeste #e teatrul acesta iar cei ce nu au bani s
!lteasc intrarea #e&golesc bratul a#!n# cu sngele lor !e artisti n sc%imbul unui
loc la re!re&entatie.
NE:US/ORI SI MESERIASI
9a granita ntre 1tatele /nite si +ana#a este orasul $etroit care n-are nc ;5< #e ani #e
e2istent si totusi numr ast&i !este #ou milioane #e locuitori. $ar nu cresterea lui
ra!i# si multii lui locuitori l-au fcut cunoscut n toat lumea ci faima c este orasul
automobilelor.
Acum cinci&eci #e ani !e )remea 3raso)ului nostru #e alt#at era un mic orsel
!ro)incial fr fabrici cu gr#ini frumoase si trsuri cu cai. *n !rimii ani ai acestui )eac
a trecut !e str&ile $etroitului cel #inti automobil #u! care se luau co!iii strign#
soferului c a uitat caii acas si fcn# %a& cn# #in tim! n tim! masina se !oticnea si
trebuia ntoars mani)ela moristei. A&i !e a!a ce curge la $etroit trec anual 7< #e
milioane #e tone n ma0oritate automobile e2!ortate.
Acest tem!o american nu e #e nc%i!uit la 3raso). -l nu era ns imaginabil nici acolo
nainte #e ntiul r&boi mon#ial cn# nc nu a0unsese la #e&)oltarea #e a&i fabricarea in
serie si s!eciali&area lucrtorilor #e fabrici la cte)a miscri #in ce n ce mai re!e&i mai
meoanice si a!roa!e automate.
(ineretea mea este tocmai tim!ul #e trecere #e la meseriasul care nainte #e a fi #eclarat
calf trebuia s fac #o)a#a !rice!erii lui lucrn# un obiect ,#e miestru, la muncitorul
#e fabric care are la #is!o&itie masinriile #in care scoate gata si fr mult btaie #e ca!
obiectul falbricat. *nc nu erau c%eile @ale !e care le !orti n bu&unarele )estei si fr #e
care nu !oate #escuia nimeni usa #ar nu mai erau nici frumoasele lacte #e !e )remuri
!strate #oar n )reun mu&eu fcute cu mna si cu mai mult btaie #e ca! #e mesterul
care #eo#at cu lactul ce ti-l )in#ea ti #estinuia si taina #esc%i#erii lui. =oi !urtam
c%eia #e la !oart n bu&unarul !altonului cci era mare si grea iar cn# o#at o uitam
acas ncercam - si i&buteam #e cele mai multe ori s #esc%i#em !oarta cu o c%eie
strin.
9a 3raso) era o #oamn care #u! ce a)usese )reo !ais!re&ece co!ii a rmas la 4D #e
ani iar nsrcinat. 5 cunoscuta o #o0eni. ,+e s faci #rag #ac a #at $umne&euM Va
trebui s !un #e aici nainte un cot #e crnati mai mult la fri!t si asta
e tot,. +ci !e )remuri crnatii se )in#eau cu cotul nu se cntreau; iar cren)urstii se
)in#eau cu !rec%ea nu se !uneau !e cntar ca si !inea care n orasele mari nu se mai
)in#e cu bucata ci numai cntarit. Aceste trei feluri #e a fabrica si )in#e marfa la cele
trei generatii !e care le-am a!ucat cores!un# celor trei feluri #e a conce!e )iata: #e
oameni grbiti si e2acti #e a&i care stiu c )remea cost !arale si care au !us masina s
lucre&e n locul omului si #e omul care a)ea )reme si tinea ca munca s-i !rocure
satisfactia reusitei #u! mult tru# #ar cu !ro!ria !utere. *ntre cele #ou generatii si
conce!tii era generatia mea; omul nc nu #e)enise scla)ul masinei !e care a )rut s o
st!neasc si a)ea nc )reme #e !ier#ut iar cn# si fcea socotelile nu era #ominat #e
i#eea e2actittii e2agerate. -l lsa s treac #e la el cte)a grame mai mult sau mai !utin
cn# era att #e usor s )in&i cren)urstii cu !rec%ea si nu mai !ier#eai )remea cu
cntritul. Ast&i cum!eri marfa fabricat !e care o gsesti gata n !r)lie si nu trebuie
s aste!ti !n o face mesterul la care ai coman#at-o. =umai articolele #e mo# se fac
!entru cei ce se mbrac bine #u! msur. =u numai %ainele coman#ate la croitori
)estiti si g%etele fcute #e ci&mar ci si rufele #e !e cor!. 'a0oritatea cum!rtorilor
cum!r ns albiturile gata; tot asa g%etele si a#esea si %ainele !e care croitorul
!r)liei le a#a!tea& cor!ului. +ci simtul artistic care !retuieste obiectul fcut
in#i)i#ual si cu mna l !ot a)ea ast&i numai bogatii si cei ce au )reme iar ntre ei l au
n !rimul loc cei ce au cultul mo#ei.
3raso)ul a #e)enit curn# #u! ntemeierea lui un centru comercial #e !rimul rang.
Ase&area lui geografic la !unctul #e ntlnire a #rumurilor ce #uc s!re rsarit si )in #in
a!us un %interlan# fertil si o !o!ulatie %arnic au fost elementele care au a#us nflorirea
in#ustriei si mai tr&iu a negotului. 1asii si romnii au a)ut n !ri)inta aceasta merite
egale. 1unt cunoscute relatiile )ii ale 3raso)ului cu (rile romne rolul mare al
mesterilor braso)eni ca e2!ortatori #e mrfuri mult cutate si nflorirea negotului cn# au
)enit n secolul al FV***-lea negustorii romni #in .eninsula 3alcanic #e la care au
n)tat s fac comert n mare si romnii #in 1c%ei.
.e la mi0locul secolului al F*F-lea comertul a trecut #in minile romnesti n ale sasilor
armenilor 6care se tineau #e unguri8 si e)reilor. +au&ele acestei #ec#eri a negotului
romnesc sunt multi!le si stau n legtur cu re)olutia !ro#us #e !rogresul te%nic !e
care negustorii romni #e!rinsi cu mi0loacele !rimiti)e #e trans!ort si cu un trai
!atriar%al nu l-au stiut recunoaste la tim!. +o!iii lor n)tati sa triasc usor si #in
belsug si a)n# si as!iratiuni mai nalte n loc s urme&e !e !rinti n !r)liile lor s-au
#us la /ni)ersisatea #in Viena sau #in alte orase #in strintate sau au trecut n ,(ar,.
'ulti #intre ei nu s-au mai ntors. =umai #in ru#ele mele au trecut n 3ucuresti =icolae
$ima Ale2an#ru +iurcu si fratii Jariton *oan si =icolae +iurcu !recum si fratii
'arino)ici si "lorian. 9a Viena un#e au stu#iat s-au stabilit #octorul 1terie +iurcu si
aca#emicianul =icolae (eclu care a)ea ru#e acolo si a fost !rofesor la Aca#emia
comercial #in ca!itala Austriei.
$escin&n# #u! mam si bunic #in astfel #e familii #e negus- tori au&eam n co!ilria
mea )orbin#u-se mult #e )ec%ii comercianti !e care nu i-am mai a!ucat. *nainte #e toate
#e cei cu care eram nru#iti sau ncuscriti: +iurcu =ica $ima Voinescu 'arino)ici
"lorian s.a. $ar si n afar #e ei se )orbea mult #e altii mai ales #e cei bogati iar #intre
ei #e cei ce au fcut mult bine altora. +u #eosebit )eneratie era !omenit numele lui =it
*uga marele s!ri0initor al scolilor si sus!titor al tinerilor talentati. *ncuscrit cu 4%eorg%e
3aritiu el si-a bgat a)erea n fabrica #e %rtie #e la Crnesti nfiintat #e acesta si si-a
!ier#ut-o cn# ntre!rin#erea n-a mai mers.
Cinca *uga sotia lui =it *uga a)ea ca si alte rube#enii !rin ncuscrire 1imeon =icolau
si 1teriu ,stu!in, afar #e 3raso) la care mergeau cocoanele noastre ,la )i&it,. +n#
era &iua numelui - sfntul =icolae *on (eo#or sfnta 'aria s.a. - ele se gteau s!unea
bunic-mea n crinoline #e mtase !uneau !e ca! !lriuta frantu&easc legat sub
brbie cu o !anglic lat #e catifea si nu uitau s ia umbreluta n mn. Asa se #uceau la
,gratulat,. .lriile le luau #e la 'arienburg !lrierul cel mai )estit #in 3raso) nainte
#e a )eni Artur .latsc%>o care si el a#ucea marfa #in Viena lsn# )orb cocoanelor s
)ie s le )a#. -ra mult lu2 !e atunci si acesta m!reun cu traiul mbelsugat a fost una
#in cau&ele c negustorii braso)eni au srcit cn# !r)liile lor nu mai mergeau bine. 5
ne!oat a lui =it *uga a fost cea care a !rimit a0utor #in fun#atiunea acestuia !entru fete
srace atunci cn# s-a mritat cu un !rofesor.
$es!re unul #in marii negustori braso)eni Jagi *or#an istorisea bunic-mea c a)usese
#ou fete #mtre care una Agnes s-a mritat cu un ofiter austriac Jroc% NMO iar a #oua
#e o frumusete r!itoare 'aria #e)eni ne)asta unui negustor +onstantini#es care a
,falat, #esigur #in cau&a lu2ului cu totunl e2traor#iniar care fcu s se e)a!ore&e &estrea
#at #e bogatul %agiu. 'aria mergea ca ne)ast tnr la baluri cu o #ia#em #e
#iamante n !r cu toalete a#use #in Viena nu #e cele luate #e croitorul braso)ean
Lac%ler. +ameriera a#us tot #e la Viena o nsotea la baluri nct atunci cn# se ase&a la
masa ce se lua n !au& ea fcea numai un semn acestei femei #e ser)iciu si aceasta i
,trusa, cu #ibcie crinolina nu ca celelalte #oamne care lu!tau cu ele !n se ase&au !e
scaun. (nra ne)ast lua lectii #e literatur la 'esot care tocmai sosise #e la stu#ii #in
strintate. +elelalte sotii #e negustori si cam fceau cu oc%iul cn# )orbeau #e !asiunea
ei !entru literatur si istorie.
*ntr-o &i sosi la 3raso) un negustor grec bogat care #e!use n biroul banc%erului
'i%alo)ici #ou l&i grele cu bani si ceru mna 'ariei. +n# cobor #in trsura ce #ucea
!e miri la biseric l &ri #e le fereastra ei bunic-mea care era o bun cunosctoare #e
oameni. ,Are oc%i #e !irat, a &is. 61oru-mea mai mare era #e fat si au&ea ntia oar
acest cu)nt misterios care i se nti!ri n minte.8 1i grecul era ntr-a#e)r un sim!lu
a)enturier. +n# 'aria care !urta acum un nume grecesc se ntoarse singur #in $res#a
un#e si nto)rsise brbatul si #esc%ise l&ile cu bani afl n ele - niste bolo)ani...
'ama 'ariei btrna %agioaic fcuse o #anie !rinciar s!italului iar fiica 'ariei
*rene crescut ntr-un !ension #in $res#a a ntemeiat !rin 1887 o societate literar a
,#emoa&elelor, romnce. Am naintea oc%ilor fotografiate cele 1D membre ale acestei
societti tot fete tinere si frumusele cele mai multe fiice #e negustori. 'ulte #in ele s-au
mritat cu brbati #in (ar care luau bucuros #e sotii fete #e negustori braso)eni
binecrescute si bune gos!o#ine. .e membrele societtii #e lectur le-am !omenit si eu si
mi a#uc aminte si #e ceea ce ne !o)estea soru-mea )enin# #e la se#intele societtii
#es!re 'atei 3asarab si fa!tele eroice ale crailor romni.
$e multe ori au&eam )orbin#u-se n familie si #e alti negustori mai ales cn# )#u)ele
sau co!iii lor )eneau !e la noi sau cn# )reun e)eniment neobisnuit se !etrecea n
familiile lor. .r)liile lor erau mai ales n !iat !e 1irul *nului si (rgul 4rului n
(rgul +ailor si !e 1tra#a Jirsc%er. + singura fiica a bogatului negustor *or#ac%e $a)i#
!ier#ea n crti si mituia !e !anu#urul #e la temnita un#e era nc%is brbatul ei )orbea tot
3raso)ul. $e Voinescu sa stia c n 18DD cn# bntuia %olera la 3raso) nu )oia s se
su!un restrictiilor igienice cci nu a)ea fric #e molim. Aceasta l r!use n cte)a
&ile. 9a moarte s-au gsit sub !ern !erele #in care mncase. $e mosul frumoasei
.runculese se s!unea c era un co!il gsit si c #in aceast cau& numele lui #e familie
era o combinatie #in #ou nume #e bote& 4%eorg%e si *oan. $ar acest co!il care crescu
n casa unui negustor milos #e)eni nsusi un comerciant cu mare trecere. +ostac%e
1ecreanu originar #in 1cele insurat cu sora bunicei mele era n tinerete !e cn#
stu#ia la +lu0 un mare ,bon)i)ant, care umbla n ec%i!a0ul lui tras #e sase armsari
focosi n rn# cu aristocralii unguri n societatea crora se simtea mai bine. (otusi n
1848 fiin# con#uctorul legiunii (rii 3rsei el a lu!tat )ite0este m!otri)a acestor fosti
ta)arsi #e c%efuri. (ot !etrecn# cu fii #e familii bogate unguresti si-a !ier#ut !aralele
mostenite #e la =icolau al crui tat a fost ntiul !etrolist romn #in Ar#eal.
$e la 0umtatea secolului trecut ca&urile c negustorii romni #in 3raso) ,falau, sau se
retrgeau #in comert cu !utinul ca!ital ce-t !utuser sal)a si #uceau o )iat #e rentieri
mo#esti erau tot mai #ese. *n co!itria mea am !omenit si eu !e cti)a #in acestia: !e
=iculit +iurcu btrnul !rese#inte ale +asinei romne !e si mai btrnul "lorian
!oreclit 3utmloiu mic si gra) care la nou&eci #e ani a)ea toti #intii si !rul !e care-l
!ie!tna cu crare la mi0loc !e *oncio)ici )enit #in Vec%iul :agat brbatul ,Cinc%ii cei
suc%iate, care-si !unea !erucile la aerisit !e galeria casei :a#o)ici care !e fetitele
s!rintare se nec0ea tare si le s!unea c sunt niste ,s!n&urate, s.a.
$ar si fr s-i fi a!ucat multi #in )ec%ii negustori braso)eni mi-erau bine cunoscuti #in
cele ce se )orbea #es!re ei la noi n cas. Voi cita cel !utin numele ctor)a #in ei #in cei
ce lacuiau n 1c%ei un#e cele mai multe case #in /lita "urcoaie si #in /lita 'are erau
romnesti. 1i #in cei #in +etate care erau !ro!rietari #e case n secolul trecut #e
e2em!lu +iurcu; =ica 1ecreanu :u#olf 5rg%i#an 1tan 3lebea 3og%ici 3oambn
1teriu *. .o!ocici *oan 4%. *oan 3ucur .o! *oncio)ici 9acea *or#ac%e $a)i# $atcu
:a#o)ici 'ocanu 4r#inar =it *uga 1tefano)ici (eclu 4%. .o! si altii. (oate casele
lor fuseser o#inioar ssesti. *at si alte nume #e negustori ramni membri ai +asinei
romne sau cunoscuti: Ar%iman#rescu 3urbea 3urelea Ancn 3aboianu 1fetea
.ersoiu 3irt mai multi membri ai familiilor Si!!a 9eca =icolau .etcu a!oi 3obancu
+e!escu +retoiu "lustureanu 4mulea 4%eno)ici 4rama 'ciuc 'ailat .anta&i
.o!a&u .urcrea s.a.
'ulti #intre acestia erau )eniti #in .eninsula 3alcanic n secolul al FV***-lea si n
!rima 0umtate a secolului al F*F-lea cn# negustorilor #in m!rtia turceasc li se
acor#ar mari !ri)ilegii. -i erau n mare !arte romni mace#oneni n !arte greci sau
bulgari albane&i sau srbi cu sentimente grecesti. *ntocmai cum nu mai stii ast&i ce sla)i
sau germani se ascun# sub numirea $e mag%iari nu se stia e2act mai #emult ce erau la
origine negustorii care-si &iceau greci. +a n 3anat un#e bcanului ii &ic romnii ,grec,
in#iferent #e nationalitatea lui tot astfel ssoaicele #in 3raso) cn# trimiteau ser)ttoarea
la bcnie i s!uneau ,#u-te la !r)lia greceasc,.
*at numele ctor)a #in acesti le)antini care se ##eau #e greci si ai cror urmasi au
rmas in mare !arte la 3raso) beneficiin# #e !ri)ilegiile ce le a)ea biserica greceasc:
$ossios 4ianli -ng%iurliu -rmenli 4a>e 4%eno)ici *oani#is 'i%alo)ici 'incu
.anaiotis 1afrano 1assu (ran#afili#es s.a. .utini #intre acestia erau nsurati cu romnce
si se consi#erau #e romni ca bunoar 1otir care a)ea #e ne)ast !e fata !o!ii 4%erman
si ale crui fiice s-au mritat toate cu romni. +ele #ou fete ale lui 'arcu negustor grec
s-au cstorit una cu 5rg%i#an iar a #oua cu unul #in fratii 1afrano care erau greci #ar
#intre care cel mai mare si-a mritat fetele cu romnii 1tnescu si $ima iar cel mai mic
s-a cstorit cu fata lui An#rei .o!o)ici si a a)ut ca ginere !e Ale2an#ru Vai#a Voie)o#.
3trnul *oan Ale2i era e!itro! la biserica greceasc iar fiul su (eo%ar a)ea ti!ografia
at 1tra#a Jirsc%er n care ti!rea romanele si #ramele sale mai mult sau mai !utin
originale !recum si un #ictionar romn-german. 5!erele sale literare a!reau n fascicole
ilustrate. (in mmte c eroul unui roman - 3eiu Vo# $omn - ntr-o astfel #e ilustratie era
fcut cum se #escult. (eo%ar Ale2i era nsurat si el cu o romnc fiica negustorului
$emeter.
9a 3arla n 1tra#a Jirsc%er era n co!iria mea cel mai bun ra%at.
+ei mai multi #in )ec%ii negustori romni si greci erau bcani #ar n !r)liile lor se
)in#eau si manufactur mai ales en gros. /nii se ocu!au cu inc?so comision si &arafie.
'ai !utini tineau !iei si sticlrie. +ti)a erau banc%eri.
$eo#at cu grecii au )enit la 3raso) si cti)a negustori armeni. 5riginea lor o tr#ea&
numele #e bote& astfel: Aritono)ici A)e#i> 3og#an +arabet si 3og#an +er>e& +er>e&
4arabet *acobo)ici $ani> *acutgian Varteres 5)anes 4arabet .latsc%>e 4. .o!o)ici
A)e#i> s.a. 1i un 3uicliu e membru al +asinei romne !rin anii 187< ca si negustorul
9uca .runcul nru#it !robabil cu alt 9uca .runcul #in neamul .runsulestilor buco)ineni
cstorit cu o braso)eanc. =umele acesta e curat romnesc !recum !orecle romnesti
erau numirile altui )al #e armeni )eniti #in 'ol#o)a ca La!#ebo 6+a!-#e-bou8 Ver&Xr
6Vr&ar8 *se>ut& 6*scul a#ic *sac cel mic8 s.a. .recum n 3uco)ina armenii catolici s-
au asimilat !olone&ilor si numai cei greco-orientali se #au #e romni n Ar#eal ei trecn#
la catolicism au #e)enit mag%iari c%iar cn# numele le era romnesc.
*n co!ilria mea s!ecialitatea negustorilor armeni era manufactura. .r)lia lui 9Xs&l] era
)estit !entru marfa ei fin. 'ai ales scelencele lu2oase cum!rau #e la el. +el mai
tnr ntre cei #oi frati 9Xs&l] a)ea tot#eauna o glum n re&er) cn# te ser)ea cu mna
lui gras la care li!seau nc%eieturile #in urm ale #egetelor. 1tl!ul !r)liei #in 1irul
*nului era ns negriciosul Ver&Xr. +u )ocea lui as!r #ar cu )orbe ai#emenitoare cn# ti
arta cte o stof strlucitoare #e atlas.
'arf bun erai sigur c gsesti si la alti armeni fratii 1imaHi !e (rgul 4rului.
.r)lia lor a trecut a!oi asu!ra unui ,comis, romn 3ologa sub care negotul nflori si
mai mult. (ot !e (rgul 4rului era alt !r)lie #e manufactur tinut #e armeanul
"olHo)ics !e cn# LarXcsonHi alt armean a)ea ,bolta, #e !n&rie !e 1tra#a Vmii.
$ar !recum am s!us n ca!itolele !rece#ente negustorii le)antini erau #e mult ase&atii
9a 3raso). 9a 155< :eic%ers#orffer scrie c 3raso)ul era )estit !entru marfa lui
,turceasc, si c la trgul s!tmnal si ##eau ntlnire scui armeni )ala%i si greci
fcn# ca !iata orasului s fie !o!ulat ca la un iarmaroc. 9ocalnicii gseau marfa
oriental ca )in ore& smoc%ine stafi#e mig#ale bumbac rosco)e si unt#elemn iar cei
)eniti #e la su# !osta) #e "lan#ra. Vama !entru mrfurile im!ortate era n /lita Vmii
cam !e un#e era )ec%ea ,+oroan,.
+n# n secolul al FV***-lea si nce!utul celui #e al F*F-lea negotul trecu a!roa!e
ntreg n minile romnilor si grecilor care a)eau ca!italul si s!iritul comercial si erau
organi&ati n ,gremiul, le)antin si n ,com!anii, cu ,birul, a#ic 0u#ectorul !ro!riu
comertul braso)ean a nflorit mult. 9a #ec#erea ce urm a!oi a contribuit afar #e
cau&ele enumerate r&boiul )amal cu :omnia care nu mai fcea !osibil e2!ortul si
im!ortul #e materii !rime #in aceast tar )ecin si bogat. 9na a#us #in :egat sca#e
bunoar #e la 17.7<< #e m0i n 1884 la 5D4 m0i n 1889. (rei s!tmni #u!
i&bucnirea r&boiului )amal toti cei ce fabricau l&i #e 3raso) si conce#iar calfele.
&+(

*n co!ilria mea #in multele bcnii romnesti rmsese a lui (eclu si a lui 1tefano)ici
la nce!utul (rgului-+ailor s!re !iat. Acolo ntlneai regulat !e btrnul "lorian retras
#e mult #in comert !e care ns obisnuinta l fcea s se #uc &ilnic n !r)lia cumnatu-
su. *n colt la ntretierea /litei =egre cu (rgul 3oilor era bcnia lui 4r#inar ,9a
+inele =egru,. .e )remea
aceasta crciumile si !r)liile #ar mai cu seam bcniile nu se cunosteau #u! numele
crciumarului si !r)liasului ci #u! efigia #e la intrare sau #e #easu!ra !ortii. ,9a $oi
/riasi, ,9a /rs, ,9a +o#lence, ,9a +etatea :sno)ului, erau nume #e birturi; ,9a
1teaua :osie, sau ,9a +ncosul Alb, erau #ou bcnii mai usor #e tinut mtinte #&ct
numele !ro!rietarului .orr sau (artler mai ales #e stenii ce cum!rau #e aici. 3cnia
lui $usoiu a)ea !ictat la intrare o ,sceleanc, frumoas n !ort national iar -remias l
a)ea !e 5sman .asa clare n mnme natural ca o reminiscent a eroului #e la .le)na
care a #e!us arma naintea regelui +arol. :ac%ieriile ,9a :ac, si ,9a .este, #e la
nce!utul (rgului +ailor a)eau n mi0locul firmei un rac mare si un !este #e lemn. +n#
intrai n ele ti btea la oc%i ta)anul lor boltit. Asa erau mai #emult !lafoanele celor mai
multe !r)lii. Asa se e2!lic numele #e ,bolt, ce se # !rin Ar#eal !r)liei 6ca n
nemtescul ,4e@Albe,8. +rciuma ,9a :at, a)ea o rat #e fier #easu!ra usii #e intrare
iesin# n stra#. 1ub ea atrna toamna o )ar& )eritabil semn c acolo se )in#eau
c!tni #e )ar& murat iar !e )remea mustului un mnunc%i #e stru0ele in)ita !e
#oritori sa intre si s-l guste. 9a Jac>mTller lng biserica catolic #in /lita Vmii era o
mnus mare iar la !r)lia #e g%ete .eter #in /lita +l#rarilor o ci&m urias rosie. *n
stra#a Vmii n farmacia Lelemen era o biseric alb cci asa se numea farmacia. 9a
!ortile multor case )e#eai emblema unui lctus o c%eie mare #e metal.
$in cele cinci bcnii romnesti care sau mai !strat n co!ilria mea nici una nu mai
e2ist ast&i. (eclu si 1tefano)ici au nc%is !r)liile #emult. 4r#inar s-a mentinut
)reme mai n#elungat #ar ,bolta, lui nefiin# la )a# comercial nu a)ea musterii multi.
$usoiu la care se gsea cel mai bun unt#elemn grecesc )er&iu gros si cu gust #e
msline si #e la care cum!ram bumbacul se mentinu mai mult #ar fu ng%itit n cele
#m urm #e marea bcnie n)ecinat a lui Jess%eimer. =umai -remias n-a)ea
concurent cci s!ecialitatea lui erau #elicatesele si n s!ecial cele a#use !rin ,)ama
cucului, #in :omnia: msline tri lac%er# %al)a si alte buntti mult a!reciate #e
romnii #in 3raso). /n motan gras o !&ea #e soareci. 9a -remias ne ##eau cn# eram
co!ii ,tocurile, triung%iulare ce erau !rinse #u! mrime #e cte un cui lng us ca
s bgm n ele !oame cum!rate #e la trocritele #in fata !r)liei !ere mustoase !rune
strmbe sau alte fructe #in ,trocile, mari #e lemn sau struguri #ulci #in l&i.
.r)lia -remias ntemeiat #e 'an#ragiu trecu asu!ra unui scelean cu numele
-remie. =e!otii acestuia -remia cel cu mustti negre si =it 4rasul fratii 1a)u cel bun
#e gur si cel ce a)ea un oc%i !e 0umtate nc%is 3utmloiu cel cu cioc care gusta marfa
ce ti-o recomau#a fiin# !rea multi nu s-au !utut ntelege tot#eanuna; si unii #in ei
!rasin# to)rsia si ntemein# alte bacnii bcnia cea )estit #ec&u.
.e cn# eram co!il !utini negustori romni sau greci mai erau n +etate mai ales )emti
#in alte !rti. Astfel (aflan to)arsul lui 4ebauer 1b#eanu cu maga&inul lui #e g%ete
nsurat cu fata negustorului .etro)ici si ne!oata lui 3ucur .o! Cnescu )enit #in (ara si
cti)a altii iar #intre localnici fratii +iurcu. /rmn# !il#a bunicului lor +arcalec%i
acestia erau si e#itori #e crti !o!ulare. -ra a!oi !r)lia #e !esti 3i#u cofetarul
3u&oianu care-si &icea 3o&iano !urta cilin#ru si barba n cioc ca =a!oleon *** si
1!u#erca care a)ea ca )n&toare !e frumoasa Anica #in 'g%erus.
$in firmele )ec%i nu mai era a!roa!e nici una. $in fiii strbunicului meu 4%eorg%e =ica
negustor fruntas numai fiul cel mai mare era comerciant #ar nu n 3raso) ci n (ar !e
cn# ceilalti #oi fii triau n 3ucuresti unul ca me#ic altul ca #irector la 3anca
=ational. $in fratii lui 4%eorg%e =ica unul trecu #e tnr n (ar un#e a)ea la 4alati
un mare negot !e cn# cel mai mic *oan era un negustor bogat si ntre!rin&tor la
3raso) #ar fiul su 4%eorg%e a mbtrnit ca )oia0or comercial.
Asemenea negustori fr !r)lie erau mai multi ntre romnii braso)eni sau )eniti la
3raso). *ntre ei unii erau bogati si a)eau case frumoase ca *or#an 'unteanu unc%iul
crturarilor 3og#an s.a. 'ai ales #e #oi mi a#uc bine aminte cci #e ei se )orbea mult
n co!ilria mea $iaman#i 'anole si (ac%e 1tnescu care au a)ut un rol nsemnat si n
anul 1877 cn# .le)na a)u un rsunet mare si la 3raso).
&,(

$iaman#i 'anole era o figur marcant n orasul nostru. *si s!unea !rerea fr ncon0ur
si nu-i !sa #e urmri fiin# om bogat si in#e!en#ent. -l facea a#esea #rumuri la
3ucuresti un#e a)ea legturi bune ntre cei ce se interesau #e situatia ar#elenilor si
!uteau s-i a0ute. 'ai ales ns el !sea energic n sinoa#ele bisericesti c%iar contra
mitro!olitului 'iron :omanul cn# acesta a)ea o tinut !rea timorat fat #e gu)ernul
mag%iar.
+ei #oi 1tnescu (ac%e si 'i%alac%e 1tnescu ,cel btrn, si ,cel tnr, erau #in (ar
si !r)lia lor mare era la .loesti. "amiliile lor erau ns la 3raso) un#e a)eau case mari
si fceau comert nfloritor. =u era colect !entru sco!uri nationale sau umanitare care s
nu ncea! cu ei iar fetele 1tnescu treceau #e cele mai bune ,!artii, #in 3raso) cu
crestere aleas si &estre mare. 1tnescu ,cel btrn, si-a mritat sase fete cu brbati #e
seam #in Ar#eal trecuti n Vec%iul :egat sau 3uco)ina iar ,cel tnr, ginerele lui
4%eorg%e 3aritiu si-a #at una #in fete #u! un ofiter #e %usari cci a)ea ,cautiunea,
lucru rar n Ar#eal. .e ct era #e galant 1tnescu cu cei ce a!elau la s!ri0inul lui !e att
era #e &grcit n negot. ,*eftin la fain si scum! la trte, se s!unea #es!re el la 3raso) si
se cita ca e2em!lu felul cum ntelegea s trate&e cu bietii ce )in#eau n !r)lie.
1mbta seara lua cuiele #e #iferite mrimi #in fierrie si fcn#u-le grma# !unea
#uminic !e bieti s le sorte&e cci numai ocu!n#u-i i ferea #e a se face lenesi si a
umbla %aimana. +u toate acestea firma 1tnescu ast #e nfloritoare n co!ilria mea a
sfrsit !rin faliment cn# s-a #eclarat r&boiul )amal cu :omnia #e nu mai !utea #uce
si a#uce marf la si #in .loiesti.
+n# cu cti)a ani nainte #e moarte mitro!olitul 1aguna fcu o )i&itatie canonic la
3raso) el fu !rimit si g&#uit n casa lui 1tnescu toat lumea gsin# c asa trebuie s
fie. *n cele cte)a &ile ct sttu aici fu in)itat si la alti negusrori #e frunte la $iaman#i
'anole care a regi&at !rimirea gran#ioas la *oncio)ici a crui sotie e2centric a ser)it
)reo ;< #e feluri la mas si la .#ure care era !e atunci o figur marcant n 3raso)
cunoscut !entru larg%etea lui si remarcat mai ales #e cocoane !entru frumusetea lui
brbteasc. +ele #ou fete ale lui au cntat la ,con)enirea colegial, #e la ,.omul
Ver#e, #at n cinstea marelui mitro!olit la care au fost la banc%et !este 15< #e
!ersoane.
=egustorii au a)ut n secolul al F*F-lea un rol nsemnat si ca !ro!agatori ai culturii
romnesti. +arcalec%i la 3u#a ti!reste crti ale ru#ei sale =icolau; fratii 3og%ici si
:u#olf 5rg%i#an nfiintea& o ti!ografie si n 1877 re)ista ,"oaia #uminecii,; -.
=ic%ifor tra#uce ,ravila comercial !e care o ti!reste cu c%eltuiala unc%iului su 4%.
=ica care a#uce la 3raso) !e 4%. 3aritiu si !e *acob 'uresianu ca !rofesori la scoala
ntemeiat #e el n +etate; iar cn# !roto!o!ul .o!a&u ri#ic scoalele centrale cu
gimna&iul !e care l sfinteste n 1851 An#rei 1aguna tot negustorii romni sunt cei mai
nsufletiti s!ri0initori ai lui.
*n locul negotului care era att #e nfloritor !e cn# negustorii braso)eni umblau #u!
marf !n la 1mirna #e un#e se ntorceau %agii si la 9i!sca un#e ei a)eau o biseric a
lor se ri#icar n a #oua 0umtate a )eacului trecut negustorii sasi. Jess%eimer - care a
cum!rat !e la mi0locul )eacului trecut !r)lia sa #e la un romn - (artler Cint& si .orr
arau aoum bcanii cei mari #e la care se a!ro)i&ionau mai ales satele. +%iar si mcelarii
care o#inioar !ar a fi fost n mare !arte romni erau acum sasi !recum ssesti erau si
multi #in termenii #e mcelrie: garf rif %arabatcne 6Z momite8 flec%i etc. *n
,scaunele, mcelarilor nu-mi a#uc aminte s fi )&ut n co!ilria mea alt mcelar romn
#ect !e 3rbuceanu. =a)rea "urnic si alti mcelari cunosculi n 3raso) si a)eau
mcelriile in alte !rti.
9a mcelar cum!rai si slnina si crnatii cci !e )remea mea nu erau bo#egi si !r)lii
#e #elicatese - afar #oar #e -remias la care se gsea cea mai #elicioas slnin ,cu
eta0e, - iar )estitele me&eluri #e 3raso) #e mai tr&iu se re#uceau la cren)ursti - cei mici
#ar mai mari ca ast&i !erec%ea cu 5 iar cei mari cu 7 creitari - ,sarfala#i, - cu mult mai
mari ca cei #e ast&i - bucata cu o ,#utc, a#ic cu 4 creitari; salamul trei felii subtiri #e
un creitar - tob sngerete cartabos si ,!ari&r,. =u era #ect un singur me&elar
!asionatul entomolog $eubel. 1unca cea mai bun era la 1ee@al#ita n /lita 5rfanilor.
+n# intrai n !r)lia ei mic mirosea a sunc cal#.
'ultele !r)lii #in ce n ce mai s!eciali&ate #e mai tt&iu nu e2istau nc iar
concurent nu !rea era cci !lrii se gseau la singurul !lrier %aine gata la un singur
maga&in mnusi la Jac>muller etc. +n# )aiai s cum!eri ce)a te #uceai n !iat un#e
erau !r)liile sau n str&ile care #uceau n !iat a Vmii ns a!roa!e numai !e
#rea!ta n 1tra#a Jirsc%er n (rgul +ailor tot !e mna #rea!t la nce!utul /litii
+l#rarilor si cte)a !r)lii n 'i%ail ?eiss.
*n /lita +l#rarilor a&i cel mai cutat )a# comercial erau a!roa!e numai mestesugari n
fun#ul curtilor !ietruite. +n# treceai !rin ea au&eai tot tim!ul ciocnitul maiurilor #e
lemn n tablele #e aram #in care se fceau cl#rile ce au #at str&ii numele. +a n /lita
=eagr sau 1tra#a =ou #e Sos si #e 1us !n n &ilele noastre !e ,mesteri, i cutai n
atelierele lor cn# )oiai s cum!eri sau s coman&i ce)a. A&i #oar ci&marii si croitorii mai
lucrea& la coman#.
'ai era un loc un#e gseai !e mestesugarii #e care a)eai trebuint ntr-un fel #e trg #e
mostre !ermanent. -ra .o#ul 3tusilor #in casa )ec%e a A!olloniei )#u)a lui 9u>as
Jirsc%er #in 1545 un#e a&i e !oliclinica. *n !o#ul urias al acestei cl#iri aflai e2!use
s!re )n&are mobile l&i funii ci&me si alte obiecte. 'ai ales )inerea cn# )in stenii la
trg si nu trebuie - si nu trebuiau !e cn# !r)liile erau mai !utine - s cutreiere curtile
caselor n care se gseau atelierele #iferitilor mestesugari.
Vinerea ntlneai ucenicii ci&marilor unguri - cci ci&mria era !e )remea mea
s!ecialitatea ungurilor #in 3raso) - #ucn# cte #oi !e umeri o !r0in lung !e care se
nsirau multe !erec%i #e ci&me agtate #e urec%ile lor. 1eara cn# se ntorceau acas
!r0ina era a!roa!e goal cci ci&mele si bocancii erau marfa cea mai cutat #e stenii
cu multi co!ii. 'ai ales ,gburii, sasi cum!rau ci&mele mari cu care !oti trece !rin
&!a#a iernilor grele #e la noi; scuii alegeau ci&mele cele cu creturi mrunte sub
carmbi. :omnii cum!rau mai mult !ielea #e o!inci !e care o ncercau #ac a)ea
su!letea necesar.
+%iar si aurarii braso)eni nu a)eau la nce!ut !r)lii ca !e )remea mea cn# :esc% si
4rKf erau cei mai )estiti ci lucrau !rin curti ntunecoase. $in asemenea oficine ale
%rniciei braso)ene s-au nscut marile fabrici #e mai tr&iu. (ocmai !e )remea mea
nce!use aceast transformare creia ns ameninta sa-i !un ca!t nefastul r&boi
)amal #intre anii 188D si 1891. Austro-/ngaria cre&u c !rin el )a face un mare ru
:omniei #ar a0unse tocmai la re&ultatul o!us. +ci sasii braso)eni nemai!utn# e2!orta
n :omnia marfa fabricat #e ei trecur cu fabricile lor cu tot n Valea .ra%o)ei
ncura0ati #e nsusi regele +arol. Atunci se nscur fabricile #in A&uga si se ri#icar
fabricanti mari ca :%ein si 1c%iel.
$u! o statistic #in 1798 n 3raso) erau 1;;7 #e ateliere #e mestesugari. +ei mai multi
erau !n&arii 617;8 si ci&marii 61<;8. Vestitele !losti bnaso)ene care se e2!ortau n trile
romne le fabricau 5; #e !loscari cu ateliere !ro!rii. (ot attia erau funarii !e cn#
croitori erau D4 lnari 58 si mcelari 55. Afar #e 4; #e tm!lari mai erau 5; #e
,msari, care fceau mai ales faimoasele l&i #e 3raso). *ntre 7< si 4< #e ateliere a)eau
co0ocarii argsarii abagerii curelarii lcrusii olarii si !ost)arii iar ntre 1< si ;<
strungarii !entru obiecte #e os !lrierii !ie!tnarii cl#rarii cei ce fabricau teci si
s!unuri. *n 8 ateliere se fceau nasturi n 7 lucrau argintarii care mai #e mult fuseser
asa #e numerosi nct li s-a #at un bastion mai mare #ect cel ce-l ocu!au si !&eau !n
arunci. +inci mesteri fabricau !ungi #e !iele 7 erau sforari 5 fceau obiecte #e cositor
cci farfuriile si cnile #in acest metal erau mult cutate; n 15 ateliere se tun#ea !osta)ul
iar 4 legtori #e crti lucrau !enuu bibliofili si !entru birouri cu catastife groase. Afar #e
aceia erau 78 #e &i#ari 1< )o!sitori tot attia fauri si 14 crmi#ari. *n ;7 #e locuri se
mcina fina si alte !re!amate !entru cei 1; simigii si 14 brutari. +%irurgi erau 11 si
acelasi numr #e gitnari.
$ar gitane si straie nu se lucrau n +etate ci n 1c%ei n 1<; ateliere iar !n&a !e care o
)in#eau braso)enii era tesut mai cu seam n r&boaiele trancelor noastre.
*n canalul (imisului #in 3lumna care s-a fcut !utin tim! #u! mutarea 3raso)ului n
)alea (m!ei se s!la mult ln iar la $rste se ,#rstea, !osta)ul tesut #in ea. A!a
trebuitoare !entru in#ustrie curgea si !rin str&ile !rinci!ale ale orasului. 'esterii erau
gru!ati #u! str&i: n /lita 1c%eilor stteau mcelarii n /lita =oua !antofarii n /lita
"nanlor a!roa!e #e bastionul lor cei ce fabricau funii si lnarii etc.
+el ce !etrecea ct)a tim! n 3raso) obser)a ns numai#ect marea #eosebire #intre
negustori. -a nu se re#uce numai la #iferitele tem!eramente ale )n&torilor ci are
r#cini mai a#nci. +n# intrai ntr-o !r)ilie sseasc ti se ntm!la #e multr ori ca
negustorul s te sfatuiasc s nu cum!eri marfa cerut #e la el ci sa te #uci la altul cci o
)ei gsi acolo mai bun. Asemenea lucruri neobisnuite la negustorul #e alt neam se
e2!lic !rin fa!tul c negotul la sasii braso)eni s-a #e&)oltat #in atelierele mestesugarilor
a cror trie era tocmai soli#aritatea lor. 1oli#ari ei nfelegeau s fie si soli&i stiin# c
bonitatea mrfii e cea mai bun reclam si se simteau tari c%iar cn# erau mesteri
me#iocri !rin s!ri0inul ce-l gseau n ,te%uri,. +n# !rin legea #in 187; concurenta a
fost lsat liber si breslele au fost #esfiintate mica in#ustrie a #ec&ut.
9a romni negotul s-a #e&)oltat #in !storit. .ro#uctorii #e ln carne si la!te #e)enir
)n&torii acestor mrfuri brute att n nor#ul $unrii ct si n su#ul acestui flu)iu un#e
mace#oromnii erau cei mai buni !stori si cei mai #e frunte negustori. $e!rinsi cu
#rumuri lungi re!e&i n luarea unei %otrri necontn# !e a0utorul altora !storii
#e)eniti negustori umblau altfel cu musteriii lor #ect sasii greoi !re)&tori gi or#onati.
.ortia #in 1ra#a Jirsc%er #e la 1tra#a 'ureseni#or !n n 1tra#a +astelului se numea
(rgul 1traielor cci aici se )in#eau !loca#ele mitoase tesute n 1c%ei. $e la sasi care au
)enit #in 4ermania cu organi&atiile lor n bresle au n)tat si romnii s se asocie&e n
,te%uri, #intre care cele mai nsemnate erau ale mcelarilor ale co0ocarilor si ale
!escarilor a#ic ale im!ortatorilor #e !este srat. 'ai erau ,mtarii, care fceau coar#e
#in matele animalelor tiate. "emeile #in 1c%ei se ocu!au mai cu seam cu
confectionarea gitanelor !e trocile ase&ate cu fun#ul n sus. Acestea erau m!letite #in
fire #e #iferite colori #e care atrnau niste ciocnele ce se lo)eau n tact fcn# s rsune
tot cartierul #e %rnicia trocritelor. 'arfa lor era cutat si !este munti. 1c%eiencele
fceau si negot n mic cu !oame si la aceste !omrese #in !iata 3raso)ului cei setosi
gseau )ara si un fel #e limona#a care !urta numele #e ,brag, a)n# ns alt gust #ect
braga #in :egat. (rocarii mai fceau si trans!orturi cu cai sau cu crutele lor lungi cu
care umblau !rin Valea .ra%o)ei #in care cau& erau numiti ,!ra%o)eni,. $rumurile
btute #e ei erau grele nct trebuiau s n%ame la crutele lor multe !rec%i #e cai #ar
erau si !rime0#ioase cci multi faceau contraban#.
1i ntre romni nce!u !e )remea mea o serioas n#rumare a tinerilor #in 1c%ei si #in
satele #in (ara 3rsei s!re meserii. *n frunrea acestei miscri se !use !roro!o!ul
3artolomei 3aiulescu #in familia unor fruntasi trani cu numele 3aiu #in Crnesti. -l
s!ri0ini !e cei ce se #uceau la mestesugari #esc%ise cursuri serale !entru ucenici si cut
s con)ing !e romnii #in 1c%ei c cu un ct #e mic atelier a0ung mai #e!arte #ect cu
funia %amalilor sau intrn# ca slugi la !r)alii.
,1o#alii, se gru!ar n 1874 ntr-o societate care a)ea cor si ##ea re!re&entatii teatrale.
(in minte c la o astfel #e !ro#uctie braso)enii s-au ncumetat s #ea 2otii #e 1c%iller n
tra#ucere romneasc. "ran& 'oor n loc #e rs!uns a)ea s ntreru! !e Amalia care i
arta ct #e ne#emn era !urtarea lui cu un ,Ja %a %a, #emonic. Actorul im!ro)i&at
ntorcn# fetei s!atele e2clam: ,#e trei ori %aB,
Vinerea mestesugarii si fabricantii braso)eni ieseau n trg n satre ase&ate la aceleasi
locuri. (inic%igiii cu marfa lor strlucitoare curelarii cu %amuri negre care miroseau #e
#e!arte a iuft si curele roscate !lrierii cu !lriile #e !sl neagr rotun#e si cu boruri
nguste co0ocarii cu co0oace nflorate !loscarii cu !losti )o!site si !rinse #e niste curele
subtiri ,msarii, cu l&ile #e 3raso) galbene si cu flori multicolore funarii cu !!usile
lor #e cne! si funiile bine rsucite !ielarii si )n&torii #e !mtufe ,cosarii, n satrele
cu m!letituri etc.
9a trgul s!tmnal )eneau #in m!re0urime scui cu !antaloni strmti ciangi #in
1cele !e care i cunosteai #u! !rul lor blai si #u! )ocalele lungite si sasii bogati
#in (ara 3rsei care mai mult )in#eau #ect cum!rau. *n !ost )eneau cu ulei #e in !e
care-l msurau cu un ,#eti, #e tinic%ea cu o coa# lunga iar turtele #e 0uf le )in#eau
!entru )ite. .rintre ,gburoaicele, late in sol#uri si cu !ie!tul strnsRn blu&ele lor )inete
)eneau romnii #in toate !rtile n !ortul lor national bine !strat. 1celenii !urtau
cmasa mai lung na!oi #ect nainte iar scurteicile negre ale ne)estelor lor contrastau
cu fotele rosii ale brnencelor. (ranii )eneau s-si )a# co!iii ce umblau la gimna&iu si
s le a#uc merin#e s )n# !ro#usele %ol#elor gr#inilor si stu!ilor lor !recum si
brn&a si lna turmelor si s cum!ere marfa in#ustriasilar braso)eni. *n (rgul 4rului se
)in#eau caroalele si n s!ecial grul cu bobul mscat n saci #esc%isi la gur.
+um!rtorii lasau boabele aurii s curg grl #in minile lor n saci.
$ar cum!rturile se fceau mai ales la cele trei ,trguri #e tar, - iarmaroace - n a!rilie
iunie si octombrie. 1atr lng satr se nsira aco!erin# toat !iata !e cn# carele celor
)eniti la trg erau att #e multe !e mai#anul #e sub 1tra0 nct #e-abia te !uteai strecura
!rintre ele. 9a #ou astfel #e trguri #e tar s-au a#us si )n#)t la 3raso) l;.55< #e )ite
si 7.<<< #e oi.
.e noi co!iii ne atrgeau satrele cu turte si 0ucrii (urta #ulce cu miere brun si
lucioas si turta galben #e 1ibiu cu mig#ale tiate subtire. *ntr-o )reme a!ru si turta #e
(ur#a mai #ulce si cr!at la mi0loc. *nimi si calreti cocosi si altce figuri #e turt
colorat rosu cu #esene #e &a%r si cu obra&ul n culori )ii ti!rit !e %rtie fceau
#eliciul co!iilor si ser)itorimei.
5 oglin0oar un ,buricas, cu o singur limb si cu !rsele #e lemn )o!site rosu o
trmbit cu care fceai o glgie infernal un co!ilas #e lemn li!it #e leagnul lui
!orumbei ce ciuguiesc iarba li!it !e o bucatic #e lemn si #ansatori ce se n)rteau #u!
cte)a note cn# ntorceai o minuscul mani)el !!usi #e !iele alb #e mnus cu
obna0i rosii mingile #e tot soiul si mai ales cele #e %rtie subtire nfun#ate cu trte #e
lemn si legate cu o gum subtire nct #u! ce lo)eai cu ele !e cine)a mingea se
ntorcea iar n mna ta baloanele umflate crora #e le ##eai #rumul se nltau n sla)a
cerului - $oamne cte 0ucrii minunate si ca#ouri !line #e %a& - ,!uiul trgului, - !entru
#omnisoare crora le ,fceai curte,B
9a 3raso) erau !returi fi2e. Att #e fi2e nct #ac cum!rai #e la fierria ,9a +urtea #e
"ier, a lui (%omas 1c%eeser si 4al& un surub )n&torul cuta mai nti n cartea groas
cu ilustratii !retul lui ca nu cum)a s greseasc. =umai la trg trebuia s te tocmesti si s
nu oferi #ect 0umtate #in !retul cerut. $e aceea a fost un mare e)eniment cn# ntr-un
an a!ru ntre satre una care a)ea ca la ba&are numai #ou !returi unitare: sa!te si
#ublul !ais!re&ece creitari. Att costa orice obiect 0ucrii mingi batiste notesuri
mu&icute #rmburi sticlute cu !arfum etc. 9umea cum!ra ng%esuin#u-se n fata
acestei satre a)n# im!resia c face o bun afacere. .itulele #e &ece si #ou&eci #e
creitari crora le mai &icea si ,firfirici, si bncute curgeau n farfuria )n&torului care
era !lin #e mone#e #e argint subtiri si uneori !tate cu rugin )er#e.
Abia n 1897 se intro#use ,coroana, si ,filerii, n locul fiorinilor crora le &iceau si
,&loti, - #e argint sau #e %rtie - si a creitarilor numiti si ,cruceri, . $ar #esi curn# se
!user n circulatie banii cei noi mone#e #e argint #e una si cinci coroane si bancnote #e
#ou &ece #ou&eci si cinci si o sut #e coroane mult tim! noi socoteam tot cu fiorinii si
creitarii nmultin# !returile cu #oi. ,1fantii, iesiser #emult #in u&. +n# se !user n
circulatie mone#ele #i)i&ionare #e metal la mi0loc cu o gaur ele erau numite neoficial
,)ec%erle, #u! numele ministrului #e finante.
1i fiin#c )eni )orba #e bani s a#ugm cte)a cu)inte #es!re msurile ntrebuintate !e
)remea mea cn# litrul - la 3raso) i s!unea ,litr, cu)nt care nu nsemna ca n (ar o
!arte #intr-un >ilogram - si metrul erau msurile oficiale #ar erau nc ntrebuintate si
altele mai )ec%i. $intre acestea unele erau u&uale numai !entru anumite mrfuri. Astfel
)inul se )in#ea cu litra sau cu ,#eti, #ar la!tele cu ,cofa, racii se )in#eau cu bucata sau
cu ,ortul, 6cu)nit care nu se mtrebuinta numai cn# cime)a si ##ea ,ortul !o!ii,8
%rtia cu coala sau cu ,contul, care cu!rin#ea ;4 #e coale etc.
Aceast n#oit msur e2!lic unele curio&itti !strate n limba noastr. +u)ntul
,frtal, cunoscut !rin Ar#eal )ine #in germanul ,Viertel, a#ic a !atra !arte #ar el nu
nsertmea& un sfert #e litru ci o treime. +au&a acestei ne!otri)iri se e2!lic !rin fa!tul
c mai #emult se msura cu cofa care a)ea !atru frtale. $in )ec%ile msuri #e ca!acitate
se mai ntrebuinta ,fer#ela, #e ;< #e litri si ,gleata, #e 8< #e litri cu care se msurau
cu #eosebire bucatele. 'erele se )in#eau n 1c%ei cu ,)ana, !urtat n s!inare.
9ungimea se msura cu metrul care era #e lemn n !r)liile braso)ene. +n# !r)liasii
msurau o !n& ei o #esfceau sltn# #e cte)a ori trmba nfsurat n 0urul unei
bucti #e lemn sau #e carton si !unn#-o #e attea ori !e metrul #e lemn sau !e #istanta
cores!un&n# unui metru nsemnat !e te0g%ea #e cte ori ceruse cum!rtorul. *n !iat
ns un#e a#uceau tarancele !n&a #e in sau #e cne! tesut n cas sau !osta)ul gros
#e 1cele si-l )in#eau sub 1fat msurtoarea se fcea cu ,cotul, iar ceea ce mai rmnea
cn# bucata se sfrsea se ta2a cu ,sc%ioa!a,.
$ou&eci #e metri erau un ,stn0en, care se ntrebuinta ns mai ales la !mnt alturi
#e ,!r0in, iar lemnele se )in#eau cu stn0enul #e !atru metri !trati. .mntul se
msura cu ,iugrul, iar muntele cu ,ocaua,.
5caua ca msur #e gteutate nu se mai ntrebuinta la 3raso) un#e se cntrea !e
)remea mea cu >ilogramul. :msese ns si ,funtul, care a)ea 5D #e ,#eca, sau 7; #e
,loti,. (in minte c la noi n cas retetele #e !r0ituri erau n loti. 4reuttile #e alam ale
lotilor erau cu g)an si intrau una ntr-alta.
=egustorii #e !este #in 3raso) a)eau si ,calul, ca msur cores!un&n# la 17D
>ilograme a#ic cantitatea #e !este srat a#us #e la 4alati !e un cal.

S/OMACUL SI :;/LE9UL BRASOVULUI
Cola si-a intitulat un roman care a)ea #e subiect %alele centrale ale .arisului Le ventre
de ,aris. 3raso)ul n-are %ale centrale #ar stomacul si gtle0ul este si a fost tot#eauna un
element #e !rima or#ine n )iata braso)enilor.
+%iar cn# intrai. n casele lor ti ##eai seama #e marele rol !e care l 0uca n ele
buctria. *nainte #e a !trun#e n locuint a#esea treceai !rin buctrie sau aceasta se
ntre!unea ntre o#ile #e !rimire si ntre camera co!iilor. Aici n bucatne si !etrec
!artea cea mai mare a &ilei st!na casei gtin# !entru brbat si co!ii nainte #e !rn&.
/neori mai intram n ea si noi co!iii. Astfel la .asti cn# se coceau colacii - co&onacii -
cu multe stafi#e care trebuiau curtate ceea ce era treaba noastr. $e asemenea cn# se
tia !orcul si se fceau crnatii si cartabosii - si acestia cu stafi#e #ar nsgre - si se to!ea
untura tiat n mici cubulete #e era uns toat bucatria ,casa masa si co!iii !in #u!
urec%i,. =oi co!iii mncam cu oca&ia aceasta 0umrile grase care rmneau #u! ce se
to!ea untura. 4rsimea #e !orc se trecea mult cci cu unt nu se !rea gtea si #eci
0umrile erau multe. +n# !entru ,ele, - a#ica !entru ser)itoare numite si ,cele #e afar,
- nu rmnea mncare #e la mas 0umrile care le !lceau mult sal)au situatia. (ot cu
0umri se fceau niste !lcintute gustoase bine !i!rate ca s nu ti se a!lece. Acestea
6,4rammel!ogatsc%en,8 ca si gogosile care !e la 3raso) se numeau ,cra!fne, 6#in
)iene&ul ,"asc%ings>ra!fen,8 erau im!ortate #in ca!itala Austriei ca cele mai multe
!r0ituri. 1i la Venetia am mncat ,cra!fen cal#i, o rmsit a sta!nirii austriace. Aceste
gogosi rumene o si unsuroase se mncau fierbinti #esi erau bune si reci la cafeaua cu
la!te. $in urec%ile si botul !orcului se fceau ,cotoroagele, cu mult usturoi care se
)e#eau si n )itrinele crciumilor cn# tiau !orci cu un strat gros #e boia - ,!a!ric, -
#easu!ra.
.e lng buctrie a)ea im!ortant si cmara un#e erau #e!o&itate toate bunttile
salamul slnina cu straturi #e carne sau cea !a!ricat brn&a fri!rura rece si alte
mncruri rmase #e la !rn& #in care ne infru!tam #u!-!rn& cn# ne ntorceam
flmn&i #e la scoal. *nainte #e toate ns cratitele cu la!te #e bi)olit care fcea o
smntn alb ca &!a#a si groas #e #ou #egete #e nu te !uteai st!ni cn# nu te
)e#ea nimeni s )ri #egetul n cratit si sa ru!i o bucat #in caimac !e care s-l
mnnci nainte #e a !une bli#ul la gur si a sorbi !n la saturatie la!tele fiert.
1ub cas era ,!imnita, s!atioas si frumos boltit n care nc!eau lemnele iar in alt
#es!rtitur cartofii morco)ii si merele !entru iarn butoiul cu )in care !e )remuri nu
li!sea #in nici o gos!o#rie ase&at ,stean#ul, cu ,la!te gros, #e la 3ran care se
!otri)ea att #e bine la crnati si butea cu )ar&.
$es!re aceasta se cu)ine s s!umem #ou )orbe cci )ar&a 0oac un rol im!ortant n
casa romnului si este si ast&i mncarea !re#ilect la nunta !omana si bote&ul lui. 9a
!re!arati)ele !entru iarn butea sau mai bine &is butile #e )ar& cereau un ritual
#eosebit. 'ai nti )ar&a era ,stru0nt, n buctrie !e strugul cel mare. (ot aici se
scoteau ,coceanele, #e la )ar& cn# se !unea n c!tni la murat. $u! cte)a
s!tmni te #uceai n !i)nit - la noi eu eram ,!imnicerul, - s )e&i #ac e gata. :i#icai
!ietroiul #e !e scn#urelele ce aco!ereau )ar&a luai stratul #e #easu!ra care nu era bun
#ar cu care aco!ereai la urm )ar&a #in nou si gustai #ac era bine !truns si #estul #e
&emoas. +n# era fcut a#uceai la mas o farfurie !lin #in came luau toti si-si ##eau
cu !rerea #ac nu-i ca&ul sa mai aste!te o s!tmn.
$in c!atnile #e )ar& se fceau sarmalele multe si mici ca la 1cele !atria acestei
mncri #elicioase. .rintre sarmale gseai buctile #e carne gras - la 1ibiu se !unea
afumtur - uneori si slnin rnce# care ##ea mncarii un gust !articular cu care
trebuia s te obisnuiesti. Amestecul cu ,rnce&eal, era n)tat #e la sasi care !uneau
slnina anume ca s rnce&easc iar cn# era bine galbena o fceau sul si o tineau cu
anii. Var&a se fierbea ntr-o oal mare #e !mnt care se a!uca #e cele #ou urec%i si se
slta ,se !r)lea, ca s a0ung si !artea #e sus la cl#ura focului. -a se !unea la ncl&it
#e cte ori se a#ucea iar la mas cci ncl&it )ar&a era mai bun. =u li!saa nicio#at
!i!erul ca s #ea gust )er&ei. 9a sarmale era #e rigoare mmliga si nu cea !ri!it care-
i !lcea mamii ci cea )rtoas #e o tiai felii-felii cu un fir #e at cum si-o #orea tata.
Var&a era cea mai in#iscret #in toate mncrile cci ct tim! fierbea #u%nea toat casa
si mirosul struia !rin o#i si #u! ce ai mncat-o. (ot #u! !arfumul !e care-l
ras!n#eau cunosteai si alte mncri #e )ar&. *nainte #e toate )ar&a ,cru#, care se
a#ucea la mas n clinuri tiate #in c!tn. *n &ilele #e !ost lng fasole sau ma&re si
linte ea se mnca cu ulei #e in care se !otri)ea si cu salata #e castra)eti cu mult cea!
sau cu icrele ,rosii, #e cra!.
Var&a se mnca si #e alte soiuri sau !regtit altfel #e e2em!lu cu bors sau )ar& creat
- care se numea la 3raso) ,c%il, - ori ,gulasul scuiesc,; cu )ar& acr si came gras cu
mult smntn si bine !a!ricat. Var&a ,rosie, si cea ,calit, nu !uteau li!si !e lng
fri!tura #e !orc gsc si rata.
$aca ieseai #in !i)nit ##eai n curte #e cotetul #e gini. (rgul #e !ui era cercetat
)inerea cel #inti cci #u! orele &ece nu mai gseai #ect !sri slabe. Veneau
cocoanele si alegeau. A!ucau !uii #e !icioarele legate i ncercau #e greutate scutu#n#u-
i fr mena0amente si tinn#u-i cu ca!ul n 0os tot tim!ul #e trebuie s-i fi a!ucat toate
ametelile. +a sa )a# #e sunt grasi ele suflau #in#rt s se cunoasc ct e #e galben
!ielea. -rau rari !uii ce !uteau fi tiati imte#iat. $e obicei a0ungeau mai ntii n cotet la
ngrsat. +n# con#amnatii la moate erau scosi noi co!iii ne uitam cum se &bteau !rin
curte cu beregata sau cu ca!ul tiat. $ar uitam #e cru&imea #eca!itrii cn# )eneau la
mas rumeni a#usi n tingirea n care se fri!seser notn# n grsimea galben ca aurul
si cu !ete mari brune #e suc srat. +o!iii a)eam )oie s ,ntingem, n acest suc gustos si
ne alegeam buctile fa)orite unii !ie!tul alb si frage# altii trtita rumen altii ari!ele si
gtul #e !e care ro#eam carnea #e nu mai rmnea nici o urm sau !icioarele crnoase
cea mai cutat !arte a !uilor.
Vara a)eam !ui n ,!re&l, - !an^ - mici si tineri. 'ult tim! ne sf#eam cu )erisoar-
mea care sustinea c cea mai #elicioas mncare sunt titeii cu sunc cu ,bun#, a#ic
cu coa0 groas si !r0it bine !e cn# eu o!tam !entru !uii !an^. 'ama a)ea
s!ecialitatea s ser)easc !uii gatiti astfel cu ,musaca, care la noi n cas se fcea #in
carne #e berbec tocat mrunt si gtit cu )inete si rosii ntr-un sos sc&ut. 'ncam #es si
!ilaf #e !ui sau gin si ,!a!ricas, notn# n sos tran#afiriu #e smntn si ser)it cu mici
gluste aurii.
=u obisnuiam s mncm !ui la frigare mncare curat romneasc; nici nu se cunostea
ostro!elul si alte mncri orientale #e !ui. +iorb #e !ui nu se fcea ci numai su! #e
gin gras si tare concentrat cu multi titei. =umai rar mncam ciulama #e !ui. *n
:omnia 'are a0unse la mesele braso)enilor rata cu gutui si cu msline 6ca si ie!urele
gtit astfel8.
Vecintatea cu :omnia fcea ns ca mncrile #in (ar s se intro#uc nc #e mult n
3raso) mai ales n cercurile negustoresti un#e gseai si alte influente orientale. 3unic-
mea #ar mai ales unc%iul meu mare =iculit +iurcu a)ea la mas #in cn# n cn# ca!
#e )itel cu g%imber tare aromat si gelatinos. +ci ,#sesurile, erau nc multe n co!ilria
mea n ,toculete, n cmar iar scortisoara cuisoarele foile #e ,lurbn, si mustarul - cel
frantu&esc si cel #ulce si curgtor #e Lrems sau #e Vrset fcut cu must - nu li!seau la
anume mncri. .i!erul #in solnit era nlocuit cu !a!ric numai n birturile frec)entate
#e unguri.
$in tara au )enia #iferite mncri cu carne tocata ca c%iftelutele si !erisoarele mai ales
cele cu foi #e )it !e care le culegeam #in gr#in un#e a)eam struguri ce nu se coceau
nicio#at. Ar#eii um!luti erau cunoscuti si n 3u#a!esta un#e la gar ceream o !ortie
#e cte ori )eneam #in strintate iar cararabele a#ic guliile nu se mncau n :omnia
#esi sunt foarte gustoase. +n# sunt btrne ele sunt lemnoase. *n co!ilrie mncam si
mere um!lute. 1e alegeau mere mari la care se scotea coceanul si n locul lui se bga
um!lutur #e carne.
*n !iata 3raso)ului gseam cele mai multe &ar&a)aturi #in care se fcea g%i)eciul. 1!re
#eosebire #e alte orase #in (ransil)ania noi a)eam si )inete a#use #in :egat. +ele tocate
si mncate ca salat cu unt#elemn si cea! le numeam la noi n familie ,icre )er&i,.
/nt#elemnul in#is!ensabil mai ales la mncrile #e !ost mai #emult l a#uceau #in
m!rtia turceasc negustorii n bur#ufuri #e !iele. Abia mai tr&iu #eo#at cu trenul
)eni cel #e .ro)ansa si cel mai !utin a!reciat #in *talia. 'aione&ele originare #in orasul
'aHonne si bi#oanele #e tinic%ea cu unt#elemn ne-au )enit mai tr&iu. Vec%i cunostinte
ale 3raso)ului sunt si mslinele cele mari #e Volo si cele mrunte care se !otri)esc att
#e bine la un !%rel #e tuic. 1asii si ungurii s-au obisnuit greu cu )inetele si mslinele -
care semnau asa #e mult cu bomboanele #e ciocolat nct un strin )enit la 3raso)
gustn# #in ele nu stia cum s scui!e fructul cel cu gust srat si amar - si c%iar si cu
unt#elemnul.
-i nu a!reciau nici alte ,#elicatese, !e care le gseai la -remias. *crele negre le !lceau
tuturor #ar trii !uturosi care atrnau #e sfoar la usa !r)liei nu-i is!iteau si !robabil
nu le-ar fi !lcut nici #ac ar fi stiut s-i !regteasc cu unt#elemn si foi #e !trun0el si #e
mrar #u! ce au fost !r0iti !e 0ar si batuti bine cu un mai #e lemn.
5#at )eni tata cu o caracatit cum!rat #e la -remias. $esi a stat mult tim! n
unt#elemn si mi se !are a si fiert cu ceasurile cn# am #us-o la gur !arc ro#eam o
tal!. $ar nu recunostea nimeni #in noi c nu era bun.
*n sc%imb cu totii eram ncntati cn# mama ne fcea cte o marinat sau ia%nie #e cra!
ori o su! #e raci. 1ub 3ucium se )in#eau n ciubere n care misunau !rintre foi #e
ur&ici racii cei mari #e 5lt. +te unul #in ei era a!roa!e ct un %omar mic si fioros cu
oc%ii lui mari si %olbati cu mustatile ca ale unui ,cicos, #e !e !usta /ngariei si cu
foarfecele !rime0#ioase. +n# acestea erau ns rosii scoteai #in cara!acea lor )rtoas
cea mai gingas si gustoas carne tran#afirie si aromat. +osul era bun mai ales cn# era
um!lut cu !ilaf sau cn# racii erau fcuti scor#olea cu nuci si mult usturoi. 1!re
#eosebire #e (ara :omneasc un#e se &icea ,gturi, braso)enii iubeau ,co&ile, #e raci
cci #esi aceste crustacee umblau #e-a-n#rtele ei stiau c cosul se termma cu coa#a.
(ot sub 3ucium ena trgul #e !este care o#inioar trebuie s fi fost n 1tra#a Jirsc%er
care n co!iria mea era 1tra#a (eatrului care ns se numea mai-nainte (rgul .estelui.
'ult )ariatie #e !esti nu gseai la 3raso). $in 5lt )eneau cra!ii si stiucile uneori si cte
un somn mare. 'ai )eneau mi%altii cei cu multe oase care ##eau ns o &eam
minunat. =ou ne !lceau mai mult ti!arii cei n form #e ser!i. Alti !esti i cum!ram
#e la 3i#u iar !estele srat #e la -remias care a)ea si lac%er# si alti !esti afumati.
(ot orientale erau si unele #ulciuri. +n# )enea #in 3ucuresti tata ne a#ucea tot#eauna
ra%at #e 3ela)ista #in 4alati n cutii #e lemn si %al)a ce se frma cn# o tiai cu
cutitul; si aceasta n cutii #e lemn n form cilin#ric. /neori a#ucea si icre negre n cutii
mici #e tinic%ea moi sau tescuite !e care le !regteam cu unt#elemn si lmie #e se
fceau albe. Asa erau mai s!ornice. 'elci mncam rar si numai !rim)ara cn# erau
nc%isi n casuliile lor. 1e mnca numai coa#a n s!iral cu %rean si otet si unt#elemn.
5#at a )enit la 3raso) un grec care )in#ea bacla)ale scl#ate n siro! #e &a%r cu miere.
/mbla cu o ta) mare #e tinic%ea !e ca! !e care o lua 0os #e cte ori tia !entru cine)a
un romb rumen um!lut cu nuci. 'ama )oin# s afle secrerul acestei !r0ituri care-i
!lcea #eosebit s-a #us ntr-o &i la ,atelierul, grecului n /lita +l#rarilor n fun#ul
unei curti. Acest #rum a #e&brat-o #e curio&itatea ei cci a gsit acolo o muscrie si
mur#rie att #e mare nct n-a mai mncat bacla)ale nicio#at.
(ot orientale erau si #ulceturile la care cocoanele #in 3raso) tineau tot att #e mult ca si
la cafelele turcesti ser)ite n casele )ec%i negustoresti #in filigene mici n &arfuri.
'orisca #e cafea nu li!sea #in nici o cas #ar nici c%iseaua #e #ulceat. 1trinii cn#
)eneau #in alte regiuni la 3raso) nu !rea stiau cum s se ser)easc #in #ulceat si o #at
unul care a rmas #e !omin a luat c%iseaua naintea lui si a nce!ut s ia #in ea cu
lingurita !n a golit-o. 3un era mai ales #ulceata #e c%itre si serbetul #e &meura !e care
l lingeai #e !e lingurit.
$in !ra0iturile in#igene amintesc numai #ou: ,clia, cea galben facut cu smntn
brn& mrar si ou n ta)e mari si ,bomul, cilin#ric si nalt ca un turn gol !e #inuntru
#in aluat #e co&onac nfsurat n 0urul unui sul gros #e lemn si uns !e #easu!ra cu un
siro! #e &a%r. .e cn# calia e o !lcint cunoscut #e tranii nostri bomul l-am n)lat
#e la sasi #e la care am luat si numele care e forma sseasc a cu)ntului german
,3aum, scurtat #in ,3aumstrit&el, a#ic colac fcut !e !om cci lemnul !e care se
coace e rotun# ca un arbore.
3raso)ul a fost tot#eauna )estit !entru marfa brutarilor si a cofetanlor. *nainte #e toate
!ine ca n orasul nostru nu se cocea niciri. $esigur c si fina #in grul rumen al (rii
3rsei contnibuia mult la gustul bun al ,!itei, #ar si amestecul cu cartofi frmntatul
n#elungat si co!tul ngri0it erau elemente care fceau ca #in cu!toarele braso)ene s ias
niste !ini cum nu le gseai aiurea. -le erau mari si a)eau o coa0 groasa #e !e care se
btea cu muc%ea culitului scoarta neagr si ars #e #easu!ra. +n# erai flmn# si treceai
!e lng o brutrie aroma binecu)ntat a !inii !roas!ete si cal#e te tintuia locului abia
st!nin#u-ti !ofta sa ru!i o bucat #in ,#ontul, ei. Alturi #e !inea obisnuit mai era
!inea alb cu c%imen. +osta o!t creitari #ar se )in#ea si m!rtita n !atru #e a)eai
coa0 multa la f2ecare bucat iar cel ce !refera mie&ul a)ea si #in acesta #estul. .inea
alb se !otri)ea cu anumite mncri cu sos sau cu slnin si brn& #e oaie n scoart #e
bra#.
$e la brutari luai si colacii ,m!letiti, fcuti cu la!te; cornurile #iferite nce!n# cu cele
obisnune la cafeaua cu la!te cu #oi creitari #in ce n ce mai mici cu ct treceau anii
continun# cu cele ,late, cu aluat cu la!te si sfrsin# cu cele cu mac si cu ,c%iflele, cu
&a%r care se ser)eau mai ales la cafenea. 9a 1iegens 1ub 3ucium erau )estiti !esmetii
co!ti #e #ou ori !e care )n&toarea i !resra nc o #at cu &a%r cn# ti-i m!ac%eta
si #e care cum!arau multi oas!etii #in :omnia n treeere !rin 3raso).
Aceste #iferite feluri ee colaci si cornuri le-au n)tat braso)enii #e la ,b_c%erii, #in
Viena si s-au #e!rins cu ele n cafenelele #in ca!itala Austriei !line cu ofiteri functionari
si !ensionari. (ot #e acolo ne-au )enit cele mai multe !r0ituri si ,torte,. *talian #in
Austria era si ,con#itorul, - cofetarul - cel mai )estit !e tim!ul meu 'ontal#o cel cu
cele #ou fete roscate si cu obra&ul !lin #e !istrui. $e el #e 1!u#erca 'Tller si 3o&ianu
a mai fost )orba mai-nainte. $e la acesti cofetari cum!ram ,in#ianele, cele bune. $e la
#oi cofetari ai co!illiei au )enit n co!ilria mea si cele #ou !r0ituri care au rmas
!in ast&i $obos si .isinger.
+n# am a0uns n clasele #in urm ale liceului s-a #esc%is n /lita +l#raralar cofetria
3o#en#orfer a crei firm era scris cu literele a!lecate astfel #e fugeau !arc cu cei ce
treceau !e #inaintea !ra)liei. -l era cofetarul ele)ilor #e liceu cu !r0ituri mari si ieftine
- costa cinci creitari orice bucat - si a#use #u! !rn& #irect #e la cu!tor. -ra unul la noi
n clas +erbu care nfuleca cu nemiluita si cam gresea la socoteal. -ra atta lume n
!r)lie #e era im!osibil s controle&i cu cte bucti #e ,rulou, - +erbu i &icea
,%urulou, - sau #e ,ca!ricii #e cocoane, s-a ser)it fiecare musteriu ce mnca acolo
,o0ina,. +ofetarul )in#ea si ,frmituri, a#ic ceaa ce se li!ea #e ta) si se &gria
cucutitul. /n ,toc, - cornet - !lin costa un creitar.
9a cofetrii si cafenele se )in#ea si ng%etat care era #e trei feluri: #e )anilie galben si
#ulce #e &meur rosie si &grunturoas si #e lmie alb si cam acrie.
1i n cas se fceau !r0ituri ca la Viena cci #e obicei #u! fri!tur mai )enea si cte o
!lcint. =ou co!iilor ne !lcea cu #eosebire ,stru#elul, cu mere sau cu brn& #e
)ac !lcinta cu mere si cea cu crem galben #e ou si cu aluatul n foi !e care nemtii
#in 3raso) o numeau ,Lrem!itta,. $ar !referinta noastr era !entru glustele cu !rune
t)lite n mult !esnet si &a%r #in care mncam !e ntrecute cte #ou&eci si mai multe
cci aluatul n 0urul !runei era subtire. $ar glustele ca si cltitele si ,co%ul, a#ic
bu#inca #e ore& sau gris nu erau !r0ituri #e #uminic ci numai #e &i #e lucru.
(ot #u! mo#a austriac era si meniul mesei care se ser)ea ntre #ous!re&ece si unu
s!re #eosebire #e :egat un#e masa !rinci!al era !e la sase. .rn&ul nce!ea regulat cu
,&u!a, care era #e carne galben ca aurul si cu !ete strlucitoare #e grsime. (ata !unea
si !i!er n su! iar bunic-mea si cte un )rf #e cutit #e ,sofran, ,ca s-i #ea coloare,.
,1u!ele false, a#ic ciorbele erau n co!ilria mea rare #ar cu ct treceau anii le a)eam
mai #es la masa. 'ai cu seam ne bucuram cn# ne fcea mama ciorb #e mate #e )itel
cu usturoi ngrosat cu ou. =e #electam mai ales cu ,g%in#urile, gustoase ale matelor.
=e !lcea mult si ciorba acrie #e cra! cu ca! !e care l mnca tot#eauna tata sugn#
carnea #ulce #e !e fiecare oscior #e nu mai rmneau la urm #ect ciolnasele cu forme
curioase n care nu mai recunosteai ca!ul !estelui. (ot cu ca! )enea la mas ciorba #e
miel. "iecare co!il a)ea alt #orinl: /nul )oia creierul altul limba al treilea oc%ii iar
tara !refera carnea frage# si !ieile #e !e flci. +ele mai #o rite su!e erau cele cu
,sebrle, a#ic un aluat co!t n form si tiat n mici cubulete si cea #e ,m&ric%e,
a#ic #e !icturi #e aluat #e cltite coa!te n untur fierbinte. +ea mai !utin a!reciat era
su!a #e c%imen !e care sol#atii o !rimeau #imineata n loc #e cafea. $ug mo#el ssesc
su!ele erau ngrosate cu rntas si se ser)eau m!reun cu rasolul cu morco)i gulii sau
cartofi ca o mncare numit ,ca%en,.
$u! su! )enea regulat rasolul. $ar nu rasolul mustos al restaurantalor #in Viena -
formn# !iesa #e re&istent a )iene&ului !e care o mnc cu sos ,amestecat, a#ic cu
cartofi - ci un rasol #e )ite tinere sau slabe ,ca bumbacul, nu ca limba,. -l )enea la
mas #e multe ori numai ca ,s ri#ice moralul, ser)itoarelor care-l mncau mai bucuros
#ac )e#eau c si ,#omnii, se ser)eau #in el. =eli!sit era lng rasol ,&osul, gtit cu
rntas #e cea! #e stafi#e #e tar%on #e mrar #e ,!ara#aise, - rosii - sau #e %rean
rece cu otet si unt#elemn sau cal# cu smntn. $u! su! si nainte #e rasol a)eam #e
multe ori os cu m#u) care se a#ucea fierbinte s nu se ,sleiasc, si !e care tata l
a!uca cu ser)etul cu mna #rea!t si btea cu ea n !umnul stng ca s se scurg
m#u)a !e felia #e !ine !r0it iar mama ntin#ea re!e#e m#u)a si !resra sare si !i!er
!e ea.
$u! rasol urma fri!tura si #u! ea !r0itura. "ri!turile erau )ariate #e ,bou, sau #e
,)it, - cci nu se &icea #e ,)ac, ca la 3ucuresti - #e )i0tl #e berbec sau #e miel #e
!orc sau #e !asre. *ntre #iferitele fri!turi e2ista o ierar%ie. +ea #e !asre si n s!ecial cea
#e curcan cu !ie!tul alb ca la!tele si gusa gras um!lut cu fel #e fel #e bunatati; cea #e
!urcel bine fri!t #e ti trosnea n #inti ,bun#a, brun si strlucitoare iar urec%ile arse
!arc ti fceau semn s le ru!i si s musti n ele; biftecul gros si nu !rea fri!t ci rosu !e
la mi0loc cu un oc%i !e #easu!ra; ,!ecia, - musc%iul - frage# taiat n felii subtiri si cu
un sos cu smntn !e #easu!ra; limba gtit ca n .olonia cu stafi#e mig#ale si coa0
#e lamie; n sfrsit tot la locul nti la concurs costitele #e !orc tnr - cci se &icea c
,nu-i !asre ca !orcul, albe si mustoase sau tran#afirii ca o floare #e rsur cn# nu erau
afumate !rea tare.
=umai n al #oilea rn# )eneau alte fri!turi si n rn#ul al treilea berbecul tocanele si
gulasul. ,4arful, gras se a#ucea la mas n !ictor ca s nu se rceasc; ,rosbrtnul,
!lutea n ,!re&l, un sos ingrosat ou fin; ,snitlul, - escalo!ul - ,natur, n ,!re&l,
a#ic !ane sau cu un sos cu smntn si !a!ric; !ie!tul um!lut #e )ilel la care ne
!lcea mai ales um!lutura galben ca aurul si mielul #e care ne !lictiseam re!e#e cn#
nu mai era trufan#a in#iferent #ac-l mncam !ane sau nu. 9a toate fri!turile era o
,garnitur, #e cartofi sau #e ,ure&, uneori #e ciu!erci cum!rate #e la tigncile ce
)in#eau ,buretii, lng 3iserica =eagr. +artofii trebuiau s fie bine !r0iti. 9a anumme
fri!turi nu !uteau li!si murturile )ar&a acra sau la!tele gros. +rnatii neafumati se
mncau si cu &eam #e )ar& si %rean.
=umai cn# am !lecat n strintate un#e nici !aralele nu-mi a0ungeau !entru mese
co!ioase nici nu m !reocu!a ce )oi mnca la !rn& am a0uns sa !retuiesc mncarea #e
la noi. 'ai ales cn# )eneam #in 4ermania un#e cantitatea era mai im!ortant #ect
calitatea si un#e animalele nu se tiau !n nu a0ungeau mari si #eci cu carne #estul.
Acolo lumea se mira sau se in#igna #e risi!a ce o fceam mncn# !srile tinere mieii
si !urceii #e la!te. Acolo nu se stia ce #elicios e !uiul mic la frigare sau n !esmet
bobocul #e rat sau #e gsc mielul !ane sau fri!t #u! care ai astegtat luni #e &ile si e
a#us la mas cu ntia salat )er#e si mai ales !urcelul cu nuc n gur. 9a noi untul
oule !asrea si carnea trebuie s fie !roas!ete ca s !lac nu )ec%i ca #e cele mai
multe ori n 4ermania. *n o!o&itie cu untul ,to!it, cel neto!it se numeste !e la 3raso)
,unt !roas!t,.
=umai )natul trebuia sa fie !utin fe&an#at. $ar carne #e animale si !sri slbatice se
mnca relati) !utin la 3raso); si cn# atrna la !r)lia lui Lusc%mann cte o c!rioar
sau un mistret la us trectorii se o!reau s-l a#mire. +a s ne facem o i#ee #es!re
numrul slbtciunilor m!uscate )oi cita cte)a cifre #in statistica 1aciettii
Vntorilor #in 1891.

/rsi 6#in cei 7<-4< cti erau n muntii #in (ara 3rsei8 ;
mistreti 15
c!rioare ;4
ie!uri 558
cocosi #e munte 1
ginusi 177
!re!elite 7545
rate slbatice 19D
sitari ;7<
!orumbei slbatici ;5D
+ifrele acestea arat c la 3raso) se )na si se mnca !utin )nat. A#e)rat c statisticele
acestea nu au mult )aloare #ocumentar cci norocul )nrorilor e sc%imbtor #e la an
la an iar braconierii nu-s !rieteni ai statisticei. $ar animalele slbatice si mai ales
!srile mai au si alt #usman: fiarele care le str!esc mai cu seam )ul!ile 6#in care au
fost m!uscate 48 #e bucti n 18918 soimii si ulii 6;5D n 18918 si ciorile amatoare #e
ou.
+a termen #e com!aratie #au urmtoarele #ate #in 1895: s-au tiat 7.4<8 )ite 9.9<< )itei
8.D7; !orci DDD !urcei 7.54; oi ;D.1D< miei la care trebuie a#ugate D8.7<D >g carne #e
)ac tiat si 5.99< #e !orci a#usi #e afar. +o0ocarii #in 3lumna au mai tiat n acelasi
an 11.917 miei.
'ai #emult braso)enii mncau fri!tur si seara la cin. 'ama a intro#us ns cinele reci
cu me&eluri salate brin&eturi si l!trii cel mult ou sau cren)ursti cal&i. 1asii a)eau
c%iar cei bogati la cin numai cte o cafea cu la!te cu un corn. A#e)eat cafea cinau mai
mull ssoaicele cci brbatii lor seara o cam stergeau #e acas si mncau la birt. .rn&ul
era si la ei mbelsugat. Astfel o ssoaic cu stare a)ea n fiecare #uminec la amia&
!urcel. -a a)ea ns gri0 ca s nu rmn ninmic ser)itoarelor ea nu cum)a gustn# s
li se #esc%i# !ofta #e aceast mncare care ,nu era #e nasul lor,.
+teo#at au&eau )n&tarii arnbulanti strign# #in stna# marfa lor. 9a urec%i
strbteau numai silabele ,#oa, ,#i, si ,ru&, #ar #u! ele stiai c sunt tigance care
strgau ,ia fragi #oamnB, !recu!ete stngn# ,ia ri#ic%e 0u!neasB sau ,luati cucuru&B,.
(igancele a#uceau fragi mai s!re )ar si &meur si mure cu botele. 9a gura lor ase&au
!almele astfel ca boabele s se scurg #in bot n bli# fr sa lunece !e 0os. :i#ic%ile #e
3rs albe sau tran#afirii erau !urtate #e #oua femei ntr-un cos mare n legturi #e cte
trei sau !atru #u! mrime. +n# erau !roas!ete - rar se ntm!la s fie ,crescute, sau
,cucutoase, - erau frage#e ,ca untul,. 1tuleii #e !orumb fiert se mncau cal&i. $e aceea
)n&toar&le lor i tineau aco!eriti cu cr!e.
Vinerea cocoanele )eneau #in trg cu ser)itoarele #u! ele cu cosurile ncrcate cu
buntli. 1e cum!ra !entru o s!tamn ntreag c%eltuin#u-se cinci !n la &ece
fiorini. 5ule erau cu #oi creitari bucata n se&onul lor. Ver#eturile a#ic &ar&a)atul
a#use #in 1tu!ini #in satele #in a!ro!iere si #in 3raso)ec%i erau es!use n grme&i mari:
)ar& #e tot soiul ,!icioici, a#ic cartofi n s!ecial cei lunguieli si subtiri numiti
,!icioici-c%ifle, #eosebit #e buni n salat !trun0el telin !Rstrnac care toamna se
tiau n felii subtiri si se uscau nsirate !e at ri#ic%i cea! )er#e ,caranabe, a#ic
gulii ,carfiol, a#ic cono!i# salata !rim)ara si s!arang%el si altele.
Var&a !entru iarn si cununile #e cea! rosie #e "gras nu se luau #in !iat ci #e la
crute care )eneau cu ele la 3raso).
(ot #in trgul #e )ineri se cum!ra #e la (rance smntina si untul ,!roas!t, nfsurat
n foi #e )ar& !e care cocoanele le ##eau la o !arte ca s guste untul lun# cu ung%ia o
buctic. +el alb #e tot #e bi)olita nu era asa #e bun ca cel glbui #e )ac. (rancale
a#uceau si unt to!it !entru gtit galben ca aurul #e la!te #e )ac sau #e oaie mau ieftin
cci la !utini le !lcea mirosul lui. (urtele rotun#e a)eau forma strac%inei n care se
to!ise untul. 3rn&a se cum!ra #e la brn&rese care a)eau satre n trg sau #e la
.ascu brn&arul #in 1tra#a Jirsc%er. 3rn&a nou era mai !utin srat si se )in#ea n
bur#usele mici; cea )ec%e care se tinea !na la .asti era iute si #u! ce bur#uful era
nce!ut ea a#esea !rin#ea un mucegai )er&iu care i ##ea un gust asemntor cu al
roGuefort-ului. -a se mnca #e obicei ca bul&. +n# mmliga era fierbinte brn&a se
to!ea si se ntin#ea !e furculit. +ea mai #elicioas era cea n coa0 #e bra# care mirosea
a rsin si a)ea o coloare roscat-armie sub scoarta #e bra#. +u ea nu concura #ect
casca)alul cel gras #e 1cele. 5 felie #e casca)al sau brn& cu mere era ,o0ina, noastr
fa)orit. 3rn&eturile strine nu !rea a)eau trecere afar #e cele el)etiene #e
-mment%al cu ,lacrimi, n gurile mari si #e 4ruHere. $in cn# n cn# a#ucea tata si
`uargel o brn& cu un miros !enetrant n form #e #iscuri mici care se !otri)ea cu
bere.
Anumite bucate erau mai bune la birt #ect acas. *nainte #e taate fri!turile la grtar. 9a
4ambrinus erau )estite cotletele #e !orc sau #e )ac ser)ite !e farfurii #e lemn.
1!ecialitatea 3raso)ului erau ,flec%ii,. +ei mai buni erau la ,4aura $ulce, un birt mic si
ascuns n fun#ul unei curti #in !iat care a)ea o iesire n ,scaunele, mcelarilor. 3irtasul
trecea tot#eauna cel #inti #imineata n mcelrie si alegea buctile cele mai bune. *n
aceeasi cas ns cu ferestrele s!re !iat locuia a)ocatul 1orescu o !ersonalitate
cunoscut !entru umorul lui n tot 3naso)ul. 5#at un strin ntrebn# un#e e ,4aura
$ulce, i s-a rs!uns: ,*n #osul lui 1orescu,.
+u ct ,flec%ii, erau mai grasi si mai mustosi cu att erau mai buni. .e cn# se frigeau
!e crbuni !ica #e !e ei grsimea !e 0ar rs!n#in# o arom care-ti e2cita a!etitul.
+arnea fri!t era a#us !e un fun# mare #e lemn - ,cr!torul, - !e care c%elnrita o tia
cu un cutit lung cu o #ibcne e2traor#inar si cu iuteal mare ca s nu se rcsasca - n
form #e titei. /nul #in comeseni !resra n#at ce se a#una o grm0oar #e asemenea
buctele #e carne sare si mult !i!er iar lumea se arunca %mesit asu!ra cr!toului
nfign# furculita n fri!tur. +t ai bate n !alme nu mai erau ,flec%i, si trebuiau a#usi
altii. Acest lucru se re!eta #e nenumrate ori cci e #e nenc%i!uit ce cantitti enorme se
!ot consuma stro!ite cu mult )in cu bor)i&.
Vinul e usor si acriu cruia la 3raso) i se &ice ,!otcoa),. $ar acest cu)nt !e care si
sasii l ntrebuintea& sub forma ,!et>a)e, nu )ine #e la fierul #e !e co!ita calului ci era
numele unui crciumar )estit #intr-un sat a!ro!iat. 9a urm )eneau cltitale cu brn& cu
mult mrar !e care birtsita #e la ,4aura $ulce, le fcea #eosebit #e bune.
+ei cu cultul mncrilor si mai ales al buturilor bune nu se sfiau s se re!ea# !n la
crciuma lui .otcoa) stiin# c c%eful e cu att mai reusit cu ct cei ce l fceau
a0ungeau cu mai mult tru# la birt. *n 3raso) era un negustor )oinic )estit ca mare
mncu si bun butor care se urca !e .osto)ar numai ca s aib !oft #e mncare mai
mare si s-i ti%neasc mai bine butura. 9a 9i!sca a)eam un !rieten care mergea la o!era
Sieg*ried #e ?agner nu !entru c l-ar fi ncntat nici #in snobism ci !entru c #u! ea
a)ea caa mai nstrusnic sete. +%efliii braso)eni nu se ##eau ina!oi s fac #rumul lung
!n la ,+ei $oi /riasi, la ca!tul 3raso)ec%iului ,9a /rsu, n 3lumna sau ,9a
1teric, n 1c%ei ca s bea un )in bun.
1i !i)nilele a lui -s&ter%a&i n .o#ul 3tusilor cea #e sub 1fat - n cele mai multe orase
#in Austria si 4ermania ,:at%aus>eller,-ul e )estit - erau locuri mult !retuite #e cei
crora nu le era team #e aerul nc%is ncrcat #e aburi #e )in !rime0#ios mai ales cn#
ieseai #in beci si !mntul nce!ea s se n)rt cu tine.
(oamna cn# )enea mustul erau cutate anume birturi cu aceast butur in care gseai
si cren)ursti buni.
Acestia cu %rean sau cu sos #e gulas se mncau #e obicei la 4abel n curtea casei care
fcea colt n /lita +l#rarilor cu (rgul 3oilor la un !a%ar #e bere !e la uns!re&ece. 5
astfel #e !ortie mic #e o 0umtate #e !erec%e #e cren)ursti sau #e tocan se numea
,&on, si costa sa!te creitari. Altii mergeau la aceeasi ar la ,+o#lence, un#e mai tr&iu
era bere #e .ilsen si c%ifle !roas!ete eu sare si c%imen #e la brutria #in fat care se
!otri)eau asa #e bine cu berea. Acolo se si mnca bine si gseai si )in nefalsificat.
+el mai cercetat birt cu )in bun era ,*m!ratul romnilor, un#e erai sigur c gsesti
cunoscuti mai ales #intre burlaci a#e)ratii !rice!tori n ale )inului. $e obicei )inul se
bea cu bor)i& #e 3orsec #e :e!at #e Vlcele sau #in alt i&)or #in +ar!atii estici.
Sumtate si 0umtate. $ac lsai acest amestec mai mult )reme n !a%ar )inul se
nnegrea. Vinul greu si )ec%i #in Ar#eal era numai #e #esert. 9a ,*m!aratul romanilor,
am !etrecut si eu cte)a seri !lcute cn# )eneam #in strintate cu +osti 1atir si alti
burlaci )eseli. .n si btrnul 0u#e .o! cel care minca seara numai un ou si lua o
0umtate #e ,#eti, #e )in sttea cu tinerii la taifas.
*n trg erau cele #ou rac%ierii ,9a .este, si ,9a :ac, !e la care sa abteau trocarii
seara cn# se ntorceau acas. -i luau cte)a !%rele #e ,ro&ol, care era #ulce si
mirosea #e #e!arte a s!irt. +u el au fcut multe !arale LenHeres si (eutsc% cel ce a fcut
si multe si )aloroase #onatiuni 'u&eului (rii 3rsei. Acestea erau coctailurile
braso)enilor !e care le gustau bucuros si ne)estele trocarilor. +a s sal)e&e a!arentele
cn# beau cte un !%rel #e rac%iu tare ele se scuturau tusin# si &iceau mirate: ,+um te
beau brbatiiB,
+%efurile braso)enilor erau )estite. 9umea era foarte tolerant cu n&#r)niile ce le
fceau oameni n toat firea la asemenea c%efuri. 'ai ales erau )estiti ca !lini #e ,i#ei,
unii #intre #omnii #in 3raso) ntre care se numra si tata.
.e )ramea mea s-a #esc%is intia bo#eg la 3raso) mic si intim la -remias. +u)ntul
,bo#eg, nu era nc u&ual - el ll!seste si #in Dictionarul Academiei cci bo#egile nu se
#esc%iseser cin# acesta a0unsese la litera 3 - ci se &icea ,butic,. .rin 1ua#a Jirsc%er
intra lumea acolo ca s ia nainte #e mas cte o tuic cu msline si alte a!eriti)e. (ot
acolo se ncingeau cteo#at c%efuri !relungite !n noa!tea tr&iu si continuate uneori a
#oua &i. +a la toate c%efurile im!ro)i&ate !etreceai la ele #eosebit #e bine. -remias a)ea
)inuri bune nfun#ate si a)ea a #oua &i murturile si srturile cu care te !uteai ,#rege,
castra)eti scrumbii sar#ele si alte !escrii care la rn#ul lor cereau butur ca s
,stingi focul, intern.
*n butica lui -remias intrai la un !a%ar #e tuic sau #e )in cu cte un fost coleg #e scoal
a0uns !reot sau notar n )reunul #in satele #in a!ro!iere. Amintiri scum!e #in tinerete te
n!#eau una scormonin# alta #e nu se mai is!r)eau. -l te trata cu un litru #e )in iar
tu nu te lsai mai !re0os si coman#ai altul !n se nno!ta si cruta cu caii nerb#tori nu
mai )oia s aste!te naintea casei. $ar si la ,botul calului, mai beai cte un .a%ar.
Vin se bea si acas la mas. (ata l a#ucea n butoaie #e la 1ar# sau 3ucer#ea Vinoas
iar ce!ul i-l ##eam eu si tot eu a#uceam la mas )inul #in !i)nit stiin# ct s las n
sticl si cn# s sucesc ,!i!a, 6canaua8. /neori cum!ram )in #e la A2ente 1e)er care la
btrnete s-a retras la 3raso) se ocu!a cu negotul #e )in si tinea si ele)i #e liceu ,n
cost,. Vinul si bietii ns nu fceau cel mai fericit mena0. $oi colegi ai mei care stateau
la el in ga&# gsiser un mi0loc !e ct #e sim!lu !e att #e ingenios sa aib )in la mas.
"aceau cu un burg%iu sublire #ou guri n butoi si sugeau )inul cu un fir #e !ai. A!oi
astu!au gaura cu cear. A2ente 1e)er se tot mira cum sca#e )inul.
.e ct #e constante erau birturile cu )in bun !e att #e su!use mo#ei erau berriile. 9a
+o#lence la "leisc%er la 4abel la :e#ut si alte birturi se !erin#au musterii. 3erea se
bea mai mult &iua #ar o beau multi regulat in fiecare &i. -i a)eau tabietele lor. /nii
suflau n s!uma alb si groas ca s o #ea la o !arte si s nu-si um!le musttile cu ea
altii stergeau !a%arul un#e !uneau bu&ele si iarsi altii beau tocmai #e lng toart un#e
stian c nu se obisnuieste s se !un gura. (oti nsa tineau ca ,gulerul, s fie ntreg semn
c berea nu era sttuta. 1i tem!eratura berii trebuia s fie bine !otri)it. +el ce nu a)ea
!i)nit #e 1; gra#e nici nu tinea bere #ect #oar #e +&ell #e $rste sau 3raso) slab si
#e calitate !roast sau cel mult #e Jabermann #e la 1ibiu. 3erea a#us #e mai #e!arte
cea #e 1teinbruc> #e la .esta si cea #e .ilsen cerea !i)nite bune.
*n co!ilaria mea era si in 3lumna o fabric mic #e bere a lui Ja0e> la care nu a0ungeai
#ect fcn# o mic e2cursie.
'ai #emult cn# mi0loacele #e trans!ort erau mai !utine #ar setea braso)enilor tot att
#e mare ca a&i berea se fabrica n oras. /n scriitor cu numele (rAster lu#a n 1DDD
berea fcut #in gru si or& iar n /lita =ou e atestat o berrie n 17;8.
A#e)ratul c%ef nu era imaginabil fr tigani. Ale #racului baragla#ine sinteau
numai#ect un#e se !ornea cte un asemenea c%ef si a!reau !e nesimtite ca un a#e)rat
deus eA mac#ina cn# erai mai #oritor #e ce)a mu&ic. $ar #es!re ei )om )orbi ntr-un
ca!itol se!arat.
$u! o mas co!ioas si #u! un !a%ar #e )in bun sau o cescut #e cafea turceasc
nimic nu e mai bun #ect o tigar. (igrile ,#e !iele, a#ic #e foi nu se !rea fumau.
$oar ofiterii )eniti #in Viena um!leau o#aia cu fumul si #u%oarea ,)irginiilor, lungi si
subtiri !e care le a!rin#eau #e la firul #e !ai ce intra ntr-un !ai mai gros #in mi0locul
tigrii. =ici tigaretele gata nu se !rea obisnuiau si cn# cum!rai #ou ,#ame, cu trei
creitari un ,sultan, cu unu sau o ,ienige, groas cu un creitar le ru!eai n #ou si fceai
cu tutunul celor #ou 0umtti #ou tigri nou cu foile ,0ob, sau mai #emult cu
,#erni_re cartouc%e,.
"umtorii a)eau tabac%ere; btrnii #e lemn )o!sit negru. /n fumtor a#e)rat si nu
!rea grbit gusta cu antici!atie tigareta !e cn# sucea tutunul ase&at frumos !e foila
subtire o rsucea si o li!ea cu limba ru!n# si aruncn# !artea !risositoare a %rtiei. +el
mai obisnuit tutun era ,!ur&iceanul, cu 88 #e creitari mai tr&iu cu un fiorin cutia #e 1<<
#e grame. 'ai bun era ,>ir,-ul si ,%ertego)ina, toate tiate n fire lungi ca #e aur. +el
mai bun tutun era ,sultan flor, n cutii #e tinic%ea. (ata care a)ea multe #rumuri !e la
3ucuresti a#ucea #e acolo cte o cutie mare #e tutun turcesc #e lu2 #e 1>g numit
,bectimis,. -ra tiat mai gros si fumul lui a)ea o arom minunat. *i mai a0utam si noi
co!iii s goleasc cutia #e tinic%ea #esi nu !rea era #e nasul nostru. (ata nu ne o!rea
#ar )&n# c se trece !rea iute o ascun#ea #e noi. =ici asa nu i a0uta #ect !n o
#esco!eream. =umai o #at reusise s gseasc o ascun&toare !e care a!roa!e un an n-o
aflarm ceea ce i fcea mare %a&. (ocmai #easu!ra !atului meu agtat la !rete era
!usca #e )ntoare brul cu cartusele si o !ung mare #e !iele !entru !raf #e !usc #in
)remea cn# ncrctura se fcea !e la gura te)ii. *n aceast !ung si ascun#ea tata
tutunul stiin# c ea era !rea a!roa!e #e mine ca s mi treac !rin minte s l caut acolo.
(igara o a!rin#eai cu ,ctrnite,. +ele mai ieftine erau cele cu !ucioas galben sub
stratul #e catran. -le ar#eau si n )nt !l!in# cu flacr albastr si rs!n#in# un miros
!enetrant #e sulf. +ele sue#e&e care nu se !uteau a!rin#e #ect !e cutia lor abia iesiser
si lumea le gsea ne!ractice cci nu !uteau fi frecate !e c%ibritelnilele albe #e !ortelan.
*n casele mai mo#erne se li!ea !e fun#ul c%ibritelnitei #e !ortelan o fsie !e care se
!uteau a!rin#e si c%ibriturile sue#e&e. 5#at era !oftit la o mas ntr-o astfel #e cas
m!reun cu alte fete siman#icoase un !reot #e la sat. 9a cafea # s-si a!rin# tigara
#ar c%ibritul frecat #e marginea c%ibritelnitei nu se a!rin#ea. ,+earc !e #os, i so!ti
atunci #oamna casei rosin# !entru nestiinta oas!etelui ei. ,Asa m gn#eam si eu #ar nu
stiam c e iertat, si ri#icn# re)eren#a !reotul trecu cu un gest obisnuit c%ibritul !e
fun#ul !antalonului intins !e !iciorul n#oit.
Va )eni #esigur nu !este mult si la noi o )reme cn# lumea )a #a mncrii mai !utin
im!ortant #ect am #at noi. $es!re !rn&uri nesfrsite cu !iese nenumrate se )a )orbi
asa cum se )orbeste a&i #e mesele co!ioase #e !e )remea lui 9u#o)ic al F*V-lea. .entru
)remea #es!re care )orbim n aceast carte ns mncarea forma una #in cele mai
im!ortante !reocu!ri.
*n cursul celor #ou r&boaie !e care le-am a!ucat si a anilor #e refacere ce le-au urmat
am trecut !rin attea e)enimente im!ortante nct ai cre#e c lumea nu a)ea )reme s se
gn#easca la ale gurii. 1i totusi #oar &ece la sut #in con)ersatia oamenilor e re&er)at
strilor cu totul e2ce!tionale !ricinuite #e r&boi iar nou&eci la sut #in gri0i si #in
ntrebri sunt: #e un#e iei untulM ct cost &a%rulM un#e se gseste bereM
$e un#e se )e#e c stomacul si gtle0ul sunt #ou organe care merit s li se #e#ice un
ca!itol se!arat.
MO7A
.rin (rgul 4rului trece ma0estos banc%erul 1treriu cu 0obenu lui nalt #e !osta)
cenusiu. =umai unul mai are n 3raso) un asemenea 0oben cum l !oart engle&ii la
curse btrinul "lorian mic si gra) nscut la 18<8. =u asa #e btrn #ar alb ca &!a#a
este =eugeboren cel cu barba si s!rncenele ca #e )at. -l umbl #re!t ca fclia si cu
brbia ri#icata ca s se )a# bine barba-i lung si frumoas #e care e asa #e mn#ru. $in
!artea o!us )ine alt btrn cu barb lung si alb. -i se salult eu un res!ect e2agerat si
!e cn# rostesc ,am onoare, se gn#esc ,barba mea e mai frumoasa,. (ata - cci el e al
#oilea barbos - tinea si el la barba lui cunoscut n tot 3raso)ul #ar nu era scla)ul ei ca
cellalt si fuma c%iar cu riscul s i se nglbeneasc musttile. A#e)rat c nu era
fumtor mare si tigara o bga ntr-un tigaret lung cu imamea groas #e c%i%limbar.
.ortul brbii era un lucru obisnuit la brbati n )remea aceasta. (ot lung o !urta #octorul
"abritius cel cu sa!te fete #intre care fiecare c!tase #e &estre o cas #e le s!tmea
lumea ,melcii lui "abritius, si !araclisierul 3iserilcii =egre aceasta #e coloare rosie-
armie. +ei mai multi !urtau barba tuns n fel #e fel #e forme #intre care barbisonul ca
al lui =a!oleon *** cu musttile cu )rf lung si !om#ate era mai rar #ect fa)oritii ca ai
lui "ran& *osef. (inerii si lsau ,cotlete, tunse !e la urec%i. +iocul ca al lui
Loglniceanu sau 'aiorescu era mai rar #ar l !urtau unii ca #octorul +ioran. 1i mai rar
era la 3raso) !ortul engle&esc al fa)orililor lungi si musttile rase ca la Feno!ol sau
5lnescu. *ntre btrni erau unii ca negustorul *oncio)ici care si r#eau numai brbia
#ar lsau barba s le creasc !e gt si #e la urec%i n 0os ca la Lruger sau Lossut%. $estul
#e #es se ntlnea ,musca, sub bu&a #e 0os.
'usttile erau un a!ana0 al tuturor brbatilor si nu tusinate ca mai tr&iu ci lungi si
uneon !ier&n#u-se n barb. :asi la mustti nu umblau #ect !o!ii catolici actorii unii
c%elneri si cei s!ni sau cei crora nu le cresteau frumos ca !rofesorul)i "grsanu.
(otusi +i!rian .orumbescu #e care mi a#uc numai )ag aminte n-a)ea mustti. (ocmai
!e cn# !rseam 3raso)ul )enise s!ora#ic mo#a s se lese musttile ntr-o fsie #e
!n& ca s le rmn farma a#o!tata #e m!ratul ?il%elm **.
(inerii !urtau !rul tuns scurt sau !e 0umtate scurtat si !ie!tnat n sus. =umai
,stu#entii, sasi l a)eau lung si buclat iar n )rful ca!ului era c%i!iul lor albastru.
+u att mai )ariat era !ie!tntura si !ortul !lrii#or la femei. 3uclele si &ulufii ce
atrnau m!o#obin# ca!ul si !e care fetele bogate le sc%imbau ntre olalt nu se mai
!urtau. =ici !ie!tntura ,(itus, cu multe ncretituri. *n sc%imb erau mo#erne coa#ele
atrnate !e s!ate la fete tinere cum le !urtau mai ales ssoaicele. ,.rul fals, se a#uga
la cel natural mrin# !o#oaba ca!ului. +ocoanele mai n )rst !urtau si n cas o #antel
neagr !e ca!. (unse erau numai unele c%elnrile iar cu !rul )o!sit se )e#eau numai
unele cocoane care treceau #e e2centrice.
'o#a se sc%imba necontenit cu !ri)ire la !lriile femeiesti. $ac numai cei bogati
cum!rau !entru ne)estele lor toalete a#use #e la Viena acest lu2 si-l !ermiteau multi cu
!lriile a#use #in ca!itala trii #e .latsc%>o uneori si #e 9a#sta#ter. -le erau cn# mari
ct o roat #e car cn# mici #e se !urtau n )rful ca!ului ase&ate coc%et ntr-o !arte sau
trase !e frunte ncrcate cu !ene #e strut sau ari!i )iu colorate cu !sari ntregi cu
mrgele fructe #e sticl si !anglici #e catifea sau mtase. $oamnele mai btrne a)eau
!lrii cu 0et cros sau !ene scurte #e strut. 1eara mergeau cu ca!ison la teatru. .lriile
enorme care trebuiau !rinse cu ace lungi si !rime0#ioase !entru oc%ii brbalilor nc nu
iesiser si numai mult mai tr&iu nce!ur femeile s umble cu ca!ul gol. .e )remea
mea cn# )oiai s s!ui #es!re cine)a c nu face !arte #in clasele sociale bune &iceai c e
,fr !lrie,.
$e !lrie se tinea )oaleta care aco!erea tot obra&ul #e trebuia s-o ri#ici cn# suflai
nasul sau srutai !e cine)a. 1e !urta ns si )oaleta cu !ictele care a0ungea numai !n
sub nas si lsa liber gura. =eli!site erau si manusile cn# #oamnele si #omnisoarele
ieseau !e stra# iar umbreluta cn# era soare si umbrela cn# era )reme !loioas -
,antucaa si ,!ara!liu, - erau tot att #e in#is!ensabile ca e)entaiul cn# mamele si
surorile noastre mergeau la bal. .e el #ansatorii si scriau numele cn# le anga0au la un
0oc #e coloan ca nu cum)a s fie uitati.
(ot un astfel #e au2iliar neli!sit era bastonul la #ommn #e cte ori ieseau #in cas. 1e
fcea a#e)rat lu2 cu aceste bete: la cei )ec%i #e trestie si cu fil#es; la cei mai noi #e
abanos sau alt lemn si cu mner #e argint sau alt metal. /nii #omni care locuiau n
regiuni #osnice sau treceau noa!tea !rin cartiere ru famate a)eau sis la baston sau
cauciuc.
$ac nici unul #in aceste )esminte sau accesorii nu se mai !oart a&i si filmele a cror
actiune #atea& #in anii 189< ne !ar asa #e carag%ioase cau&a nu e numai necontenita
sc%imbare !e care o a#uce mo#a ci ea e mai !rofun# si e !ro#us n mare !arte #e alte
conce!tii ce st!nesc ast&i societatea #e rolul sc%imbat al femeii !recum si #e
cuceririle igienei si ale s!ortului. 1!orti)ul a !rsit cciula secular si umbla cu ca!ul
gol; el a inlocun blana cu !ulo)erul #e ln si nu mai are ne)oie #e umbrel iar bo2ul
face ca bastonul s nu-i mai trebuie.
"ata tnr nu mai are nici ea umbrel iar n tim!ul #in urm nici !lrie si umbl cu
!rul scurt sau se tun#ea ntr-o )reme brbteste marcn# si !rin aceasta c nu se mai
face #eosebire intre se2e. "umatul care !e )remea mea era un a!ana0 al brbatilor ast&i
e mai rs!n#it la femei care scot #in geant !u#riera si ru0ul si #au ne0enate cu ele !e
obra& si bu&e n fata brbatilor. "ustele sunt scurte #e nu mai m!ie#eca miscrile si
!ermit femeii s fac !asi mari. "iecare #in cele #ou r&boaie a a#us cu sine o nou
etalare a farmecelor femenine. $u! roc%iile ce nu mai aco!ereau genunc%ii n 19;<
)ine n 194D s#ort-ul care abia aco!era coa!sele si las !ra# oc%ilor brbtesti
a#mirabilele !icioare lungi si &)elte #ar si butuci #i&gsatiosi si sol#uri )ulgare. - !oate
ncerearea femelei s cucereasc masculul #e)enit !rea rar si obosit #e r&boaiele
n#elungate. $oamne fereste #e un r&boi )iitor cu acest tem!o cci o si mai mare
scurtare a fustei aco!eritoare ne-ar a#uce foaia #e )it iar bomba atomic ar sufla-o si !e
aceasta.
*nc #e !e )remea mea %ainele sau sim!lificat. 'ai !ulin cele brbtesti #ect cele
femeiesti. (otusi noi nu ne mai mbracam att #e !utin ngri0it ca bunicii nostri. *n
fotografiile )ec%i ai im!resia c la toti barbatii le ca# !antalonii iar funta subtire a
cra)atei e legat strmb. .e )remea mea !antalonii fuseser strmti si cei mai ,#u!
ultima mo#, !urtati #e ,g%ig%erli, erau #e coloarea oului #e rat. -i au fcut ns loc n
curn# celor #in ce n ce mai largi - ca cei c#arleston #e #u! r&boiul !rim - si cu un
siret gros !e margini. +ra)atele nu ne ##eau mult btaie #e ca! cci le cum!ram gata
legate fie c erau niste fun#ulite mici ori&ontale cu o c%eiutoare #e tinic%ea n !artea
#ina!oi ca s se !oat !rin#e #e butonul gulerului si s nu lunece sau n form #e F
aco!erin# tot !lastron)l. Acesta era ca si gulemul fals a#ic nu se tinea #e camas; la
unii era c%iar #e cauciuc #e se !utea s!la cu buretele.
'o#a mo#ifica !rea !utin %ainele brbtesti: lrgimea !antalonilor coloarea lor forma
cra)atei si a gulerului care era nalt sau 0os sim!lu sau #ublu moale sau scrobit cu
colturile ntoarse sau n#oite. 'ai !utin se mo#ifica forma mansetelor care erau scrobite
si nu !uteau li!si nicio#at iar #e obicei nu erau fi2ate #e cmas. +n# a0ungeai acas
sau te a!ucai #e lucru scoteai mansetele. 9a )eston mo#a a#ucea mai ales un rn# sau
#ou #e nasturi si umeri )tuiti sau nu; la 0ac%et )e#eai la unii colori cenusii iar %aina
#e gal era re#ingota lung si elegant. 9u2 se fcea la )este care erau la cei ce se
mbrcau bine albe sau #e #iferite colori si forme. .a ceilalti cu #eosebire !e sasi i
cunosteai #u! neli!situl %a)eloc care se cum!ra gata si era #e ,lo#en, nlocuin#
!ar#esiul.
.e #e#esubt se !urtau mult cmsile SKger uneori si i&menele acestui #octor ce
recoman#a rufele #e lna sublire. 9a g%ete iesise mo#a cu o #ung galben ntre tal! si
!ielea g%etei iar ncltminea cu ,scrt, trecea #e #eosebit #e elegant.
+u mult mai sc%imbtoare #u! ca!riciile mo#ei erau %ainele femeiesti mai ales la
romnce si unguroaice cci ssoaicele nu !rea fceau lu2. Surnalul #e mo# era ,?iener
'o#e, !e care-l gaseai la fiecare croitor femeiesc. .latsc%>o 'ateo)ici si Llein a)eau
c%iar mai multe. +roitorii ce )eneau n cas luau un fiorin !e &i !entru roc%ii #e mtase si
8< #e creitari !entru cele obisnuite. $e obicei cocoanele care nu erau lu2oase a)eau trei
rn#uri #e %aine - bote&ate eufemistic toalete - una #e stra# !urtat #e toamna !n
!rim)ara alta #e )ar si a treia ,#e srbtoare, sau c%iar #e ,bal, #ar aceasta #e obicei
a mai multor surori sau )erisoare. +n# o femeie cu co!ii se a!ro!ia #e !atru&eci ea nu
mai era scla)a mo#ei iar fetele nce!eau s se mbrace ,mo#ern, #e la 15 ani n sus. .n
la aceast )rst ele mosteneau %ainele surorilor mai mari cn# acestora le rmneau
mici. (ot asa !lriile care treceau si la )erisoare.
*n co!ilria mea nu mai erau crinoline. (ot ce mai rmsesa #in ele era turnura n form
#e arcuri sau numai #e !erinile care ##eau o rotun0ime elegant acelei !rti a tru!ului
!e care mo#a #e ast&i o )rea ct mai ine2istent. 1i sol#urile erau la fetele slabe
ta!itate cu !erinite. (alia era strns tare n corset - i#ealul era talia #e )ies!e cu
sol#urile rotun#e - iar !ie!tul ri#icat si accentuat ct mai mult. 1e !unea mare !ret !e un
bust frumos la toaletele #ecoltate #e bal. +n# corsetul se #esfiint mo#a cu mi0locul
larg ca la femeile nsrcinate si cu !ie!tul atrnn# mai mult sau mai !utin #i&gratios
!rea li!sit #e orice farmec. *n sc%imb ni se !reau frumoase mnecile-sunci tare
nfoiate #e la cot in sus. Aceast cocoas lunecat !e brat n 0os a0unse a!oi la !artea
mnecii #e la cot n 0os tocmai un#e la baluri bratele goale se aco!ereau cu mnusi lungi
#e !iele.
+arag%ioase erau ,ron#urile, niste !altoane largi si lungi n care cocoanele se nfsurau
cn# ieseau tarna !e stra#. *n !artea #inuntru ele erau blnite si a)eau #ou bu&unare
mici n care se )rau minile ca s tin strns !altonul in 0urul cor!ului. +n# mergeau
#ou sau tret cocoane n ron#uri alturi cre#eai c a !ornit o ceat #e !inguini la
!limbare. 'ansonul - la 3raso) i &icea ,muf, ca nemteste - era #e blan #e maimut cu
!r lung.
9a baluri se !urtau nc trene - la 3raso) le &iceau ca nemteste ,sle!uri, - lungi si
m!o#obite cu ncretituri !e margine. 'ama a)ea nc trena mic si ngust care fcea ca
sa !ar mai nalt. 1e !urtau si gulerele mici si largi la gt care cereau !arc un me#alion
#e aur cu fotografiile celor scum!i. =umai !e la 1887 au #is!rut aceste gulere n locul
crora au )enit mai tr&iu gulerele nalte si cu balene care aco!ereau tot gtul. *n
co!ilria mea iesiser si asa-&isele ,boa, #e !ene lungi si atrnn# #e amn#nu !rtile
!este !ie!t ca niste ser!i uriasi.
"ustele erau lungi aco!errn# g%eata. +tre sfrsitul )eacului trecut #oamnele si
#omnisoarele trebuiau s tin n mn aceste fuste largi - !n la cinci metri n !eriferie -
ri#icn#u-le cu gratie si lsn# s se )a# ce)a #in g%eat si mai mult #in 0u!onul #e
mtase cu ,fru-fru,. Aceste 0u!oane lu2oase nlocuiau ,an#rocul, #e !osta) rosu al
generatiei trecute !urtat sub fusta scrobit.
$eoarece #iscretia era n stilul )remii nu )om ri#ica nici noi 0u!oanele !rea sus ca s
&rim #e#esubturile toaletei feminine. (otusi ca s cunoastem si rufria femeiasc )om
#esc%i#e usa #ula!ului cu rufe si )om ri#ica aco!erisul l&ii #e &estre cu trusoul !regtit
#in )seme #e mamele gri0ulii.
*at mai nti cmsile #e &i !utin #ecoltate si cu mneci scurte mai tr&iu fr mneci.
Acest ,mai tr&iu, nu e legat #e o #at fi2 ci era #iferit n familii #iferite mai
conser)ati)e sau mai mo#erne. 9a noi n cas mnecile scurte la cmsile femeiesti nu le
mai ntlneai #ect la bunici #ar tin minte c s-a )orbie mult n familie #e o #omnisoar
care s-a mritat n anii #inti ai secolului al FF-lea si a)ea nc n trusou cmsi cu
mneci scurte. .r)liile #e un#e se cum!ra rufria trusoului se ngri0eau ca s se stie
asemenea lucruri. =ici croitorul #e rufe (A!fer nu era tot#eaua #iscret. $e obicei
cmsile #e &i a)eau !latc bro#at erau scurte si #ecoltate. *n sc%imb cele #e noa!te
erau lungi si nc%ise la gt. =oa!tea se lua !este cmasa #e &i sau cea #e noa!te un
,s!entl, #e !n& sau ,barc%ent,. *n trusoul soru-mi mai mare erau si 0u!oane albe #e
!n& care se !urtau scrobite.
.antalonii numiti n familie ,i&mene, erau lungi !n !este genunc%i si a)eau in !artea
#e 0os o bor#ur lat cu #antel. +masa se !urta n !antaloni. *n felul acesta femeile
care nc nu !urtau c%iloti se a!rau #e frig. +n# se botea o stof se &icea: ,!arc ai
!urtat-o n i&mene,. *n co!ilria mea fetitele a)eau nc i&menele mai lungi #ect fustele
#e li se )e#eau #antelele si o !arte a !n&ei.
+iora!ii femeiesti erau scur! si tinuti #e 0artierele #e elastic ce cu!rin#eau !iciorul sub
genunc%i -i erau albi ,stricniti, in cas si a)eau n !artea #e sus cusut n cruciulite #e
arnici rosu initiala numelui #e bote&. +n# a )enit ca actrit Jelene .#ure n orasul ei
natal lumea stia c a)ea ciora!i negri iar cn# !rin 1897 au #ebutat la 3raso)
#ansatoarele ,1isters 3arrison, au fost )&uti ntia #at ciora!ii negri lungi !n !este
genunc%i.
9a fetele nalte g%etele erau cu multi nasturi iar la #oamnele care nu fceau lu2 cu ,tug,
a#ic cu #ou fsii laterale #e elastic. 1e !urtau mult c%iar si #e brbati g%etele #e
,brunel, foarte camo#e. +o!iii #e amn#ou se2ele a)eau ci&mulite #e lac iarna cu
nasturi #e si#ef !e carmbi. 'o#a a#ucea tocurile mai nalte sau mai 0oase engle&esti sau
franlu&esti care n-a)eau )oie s fie sclciate.
*nce!n# cu !lria si sfrsin# cu g%etele am trecut n re)ist mo#ifrcarile a#ica !recum
tr#ea& acest cu)nt sc%imbrile a#use #e mo#. -le erau #estul #e mari si !e )remea
mea fr s fi fost re)olutionare ca mai tr&iu cn# la femei s-a sc%imbat att #e mult tot
felul #e a se !re&enta nct nu mai !uteai #istinge femeia ,#e lume, #e cea ,#e 0umtate
#e lume,. .rul )o!sit care !e )remea mea se )e#ea numai la femei usoare sau la cele ce
nu )oiau s !ar btrne si sulimanul care trecea #e un corecti) ce se a!lica cu foarte
mult #iscretie - mama-si trecea cu tciunele unui c%ibrit stins !e s!rncene inainte #e a
merge la bal - nu erau ca ast&i un accesoriu in#is!ensabil al gtelii femeiesti. "ri&eriile
erau numai !entru brbati iar saloanele cosmetice si c%irurgia facial lucruri
necunoscute. 5ricare ar fi o!inia unuia sau altuia asu!ra acestui subiect este incontestabil
c femeia #e ast&i este cu mult mai frumoas mai ngri0it si mai tnr ca cea #e mai
#emult. La *emme de trente ans era atunci titlul unui roman ce fcuse mult )l) si care
a&i nu mai cores!un#e #eloc cu )rsta femeii mo#erne.
/n cu)nt nc cu !ri)ire la terminologia mbrcmintei. + cei mai multi termeni erau la
3raso) #e origine german e un lucru #e la sine nleles cci Viena #icta mo#a. (ot astfel
la 3ucuresti numirile #e %aine erau france&e fiin#c mo#a )enea #e la .aris. -le au
alungat numele #e origine greceasc sau ruseasc anterioare si !e cele turcesti sau sla)e
#m )eacurile trecute. +orsetului i s!unea la 3raso) ,mi#r, si cu)ntul a fost fi2at
!entru nemurire #e un !oet #e mare talent #e la 3rasa) *oan 3arac case #escriin#l soarta
unei corsetiere srace seria ca ea
+osea la mi#re
+u mare #e!rin#ere...
ME7ICUL 7E CAS
,"u0e iute la tucalM, ntreba #octorul 4reissing #e cte ori )enea la co!iii bunicului me)
care-l #ucea la oalele #e noa!te nsirate ca niste sol#ati. Acest me#ic #e cas ti!ic al
generatiei #inamtea mea care !ri&a si !urta !rul on#ulat !e lng tm!le era n toat
nftisarea si !urtarea sa cu bolna)ii #octorul ,rococo, care te !&ea #e curent ti
a#ministra clistire si te trimitea )ara la bile #e la Ci&in !e care #ealtfel el le a#ministra.
.rintii mei nu erau fricosi si nu mai ##eau im!ortant e2cesi) unei rceli sau unui
stomac stricat. (atl meu care co!ilrise la tar n aerul curat #e munte nu se ferea #e
)nt si nu te !i!ia la ceaf #ac esti ,ncl&it, cn# cereai un !a%ar #e a!. 'ama era si
ea cura0oas si cu notiuni #estul #e !rogresate #e igien iubin# soarele aerul curat si
#ormin# cu ferestrele #esc%ise #ar ea a)ea con)ingerile ei #es!re sntatea omului si
cele #ou boale crora le ##ea im!ortant erau anemia si ner)o&itatea. ,(atl beti) si
mama isterica co!iii ner)osi si anemici, era formula !e care o a!lica mai #es.
$in cau&a tinutei lor cura0oase fat #e boale !rintii mei nu-l luar #u! ce nu mai
!ractica 4reissing !e #octorul 4usbet% ca me#ic #e cas ca alte ru#e ale noastre care
rmaser !ru#ente ci !e #octorul +o!onH care m-a tm#uit n co!ilrie #e scarlatin.
Acesta era #eosebit #e sim!atic si !rice!ut. *n !rea0ma r&boiului #in 1877 el s-a nrolat
ca me#ic )oluntar ntr-un s!ital #in 3ucuresti.
*ntr-o &i sttea la fereastra locuintei sale #in /lita "narilor cu fruntea r&imat #e mn
si cu mna cealalt nete&in#u-si ceafa. 9umea se a#unase n stra# cci trecuse mult
)reme #e cn# fcea necontenit acelasi gest enigmatic. +n# )&u c se strnseser
oameni #estui ri#ic ca!ul si scui! una mare !e trectori. A fost ntia manifestare #e
nebunie care l a!uca #e aci nainte !erio#ic n fiecare an si l lsa a!oi. $ar clientela si-
o !ier#u cci cine mai a)ea cura0 s se #ea !e mna luiM
$u! el a)urm ca me#ic #e cas !e #octorul 3aiulescu #e curn# ntors #e la stu#ii #in
Viena la 3raso). -ra nalt si &)elt si !urta ntot#eauna 0ac%et neagr; n mn a)ea un
baston subtire #e trestie cu ca! #e fil#es #in care cau& fetele l !orecliser ,bastonas,
-ra #esc%is la )orb si stia s-ti fac cura0 cci singur nu cre#ea n gra)itatea celor mai
multe boale. 9a scaun se uita si el cci me#icul #e cas rmsese marele augur care
fcea !rorocii n )asul #e noa!te #ar nu ##ea mare im!ortant acestui oracol. $e n-ar fi
fost !rea como# ar fi fost un e2celent me#ic cci era un #iagnostician !rice!ut. +um n
tim!ul #in urm se s!eciali&ase n %i#rotera!ie intro#ucn# n 1895 la bile #e aburi o
sectie s!ecial !entru curele #e a! boalele banale nu-l mai interesau si-si cam negli0a
clientela. 3aiulescu era si me#icul scoalei. 9a el mergeai cn# ai li!sit #e la scoal s-ti
#ea o ,scu&, a#ic moti)area absentei. +n# ne ,!osia, - ne )accina - sc!am #e
lectie. +olegi ciu!iti #e )rsat a!roa!e nu mai erau afar #e )reo #oi-trei )eniti #e la sat
sau #in 1c%ei.
*n 191D )enin# #e !e front n conce#iu #e boal la 3raso) m-am ntlnit cu #omnul
3aiulescu si la #es!rtire i am #orit s-l )# n curn# !rimar al orasului. $ou luni mai
tr&iu intrn# :omnia n r&boi urarea mea se reali&. =u #u! me#ic ci #u! !rimar
s-a #at numele lui unei str&i n 3raso) n noul cartier #e sub (m!a. Ase&a&ea ei n
nemi0locita a!ro!iere a cimitirului #im 4roa)eri si a cimitiru#ui eroilor germani nu-i
sumbolic ci ntm!ltoare.
1i nainte #e 3aiulescu fuseser cti)a me#ici romni n 3raso) #ar numai !e scurt tim!
cci me#icina era un stu#iu greu lung si costisitor si :omnia absorbea !e co!iii
braso)enilor care se ntorceau #e la Viena ca #octori ca 4%eorg%e $iaman#i +osti =ica
si alti cli)a. Astfel me#icii braso)eni erau a!roa!e toti sasi. /nii #in ei ca acel faimos
#octor Jonigberger eroul unui roman #e '. -lia#e
&-(
au cutreierat lumea si au a0uns
!n n (ri n#e!rtate. =umai scurt )reme a fost n co!ilria mea me#ic #octorul
+ioran #e loc #in :sinari si nsurat cu o fat a negustorului 1otir 63aiulescu era
cstorit cu fiica altui negustor braso)ean $iaman#i 'anole8 si #octorul =eagoe nscut
n 5rstie care trecn# a!oi la 3ucuresti a scris lucrri remarcabile #as!re !elagr.
+el #inti me#ic romn la 3raso) a fost #octorul Vasile .o! care si-a trecut #octoratul la
Viena cu o te& #e)enit celebra. =u l-am mai a!ucat nici !e #octorul 4nescu - fiin#
gnga) lumea l !oreclise 4gnescu - care se !are c nu !ractica me#icina #ect n
unele familii. $octorul 9emeni cu un an naintea mea n liceu a fost ntiul s!ecialist
otorinolaringolog n 3raso). 1!ecialisti nu erau nici ntre me#icii sasi #ect #entisti 4ust
si mai tr&iu :au!ert si oftalmologul "abritius !entru fiul cruia s-a &i#it mai tr&iu
s!italul #e oc%i #in 1c%ei.
*n locul s!ecialistului era me#icul #e cas !entru toate boalele. -l te stia #e co!il si-i
tratase n cele mai multe ca&uri si !e !rinti. +unostea #eci antece#entele si te !utea
tm#ui in#i)i#ual. *n loc sa te trimit !e la toate clinicile un#e esti !ri)it numai #intr-un
singur ung%i #e !ri)ire urec%ea si #egetele lui te ascultau si !i!iau cu luare aminte si
senusul tactil al me#icului e2!erimentat i s!unea a#eseori mai mult #ect a!aratele
:oentgen si anali&ele clinice.
*n 3raso) nu era intro#us ntele!tescul obicei c%ine&esc #e a !lti #octorului numai ct
tim! erai santos - cci #ac te mboln)eai era semn c nu-si m!linise bine #atoria - #ar
!ltit cu anul me#icul #e cas te )i&ita si cn# nu-l c%emai nct era tot#eauna la curent
cu sntatea ta.
$e microbi nce!use s se )orbeasc tot mai insistent si boala cea mai !rime0#ioas era
oftica #e care nu se !utea nc !&i si cu att mai !ntin )in#eca lumea. *n sc%imb nu era
cunoscut sau cel !utin nu a)ea nume gri!a.
,*nfluenta, si fcu a!aritia si la 3raso) n co!ilria mea )enin# #in +%ina. +t #es!re
#esco!eririle lui .asteur e caracteristic fa!tul c me#icii bsaso)eni !strau o oarecare
re&er) fat #e eficacitatea )accinului contra turbrei. :eme#iul cel mai sigur contra
acestui flagel era tot botnita la cini si %ing%erul care str!ea cinii fr st!n. +n#
cte)a ca&uri #e oameni muscati #e cini turbati se i)esc la 3raso) si n m!re0urimea
orasului #octorul 4usbet% notea& n cromca sa me#icala ca la o femeie trans!ortat la
institutul antirabic #in 3u#a!esta ,se !are, c )accinul a a)ut efect.
Abia mai tr&iu fur recunoscute ca&urile #e a!en#icit; oamenii mureau #e ,ncurctur
#e mate,. 'ai tr&iu cn# a!en#icita )eni la mo# si era o!erat ea abia se ntlnea la
romni; era rs!n#it numai ntre sasi si se cre#ea c !ro)ine #in smburii #e cirese
cn# i ng%iteai #in nebgare #e seama.
3oalele cele mai frec)ente erau naintea intro#ucerii a!e#uctului febra tifoi# cu 95 #e
ca&uri anuntate n 1894 si ;17 ca&uri #e scarlatin; febra !uer!eral cu 14 tusea
con)ulsi) cu 1< !o0arul cu 41; alte boale arau sau mai !utin frec)ente sau nu erau
anuntate la ser)iciul sanitar. *n 189; s-a i)it n Jamburg o e!i#emie #e %oler cu 8.<<<
#e ca&uri mortale. *n :usia au fost !este o 0umtate #e milion #e %olerici #in care
a!roa!e 0umtate au murit. 'olima a a0uns si n /ngaria #ar a crutat 3raso)ul un#e
btrnii si a#uceau aminte #e gno&)iile acestei boale.
-rau multi co!ii ra%itici si scrofulosi care se )# #in ce n ce mai rar ast&i #e cn#
traiul a #e)enit mai igienic. 1oarele si miscarea n aerul curat au alungat ,boala
engle&easc, cum i se &icea ra%itismului si nu mai )e&i rnile urte la gttul co!iilor
scrofulosi si cu !icioarele strmbe. 9a fete tinere ntlneai mult ntre ssoaice mai ales
obra0ii !ali&i si bu&ele #ecolorate. Vina se !unea !e corset n care fetele se strngeau !rea
tare. Anemia nu era un sim!tom ci o boal care trebuia )in#ecat si creia i se ##ea o
im!ortant e2agerat cci #iferitele mala#ii care se manifestau !rintr-o coloare !ali# a
fetei mai ales la fete tinere erau nglobate sub numele colecti) #e anemie. 1e lua contra
ei mai ales ulei #e !este #intr-o lingur #e argint cu ca!ac s nu se !oat )e#ea si mirosi
uleiul care nu era rafinat si a)ea un gust gtetos. $u! el ti se ##ea o bomboan #e
ment care te mai mngia si !e care o mncai !e nersuflate sorbin# aerul rece si cu o
arom !lacut. $e )itamine nu se stia nici #e !uterea tm#uitoare a calciului #ar uleiul
#e !este se lua.
(oat me#icina se gsea !e atunci n sta#iul #e #ibuire n care este nc me#icina intern
n mare !arte si a&i #esi ra&ele F si anali&ele c%imice !ermit un #iagnostic sigur in cele
mai multe ca&uri. 'e#icii ncercau #iferite leacuri nou #ar #intre acestea nu era nici
unul s t&n#uiasc boala n mo# su)eran. $e sulfami#e sau !enicilin nu se stia nimic.
$ac #octorii )orbesc a&i #e marile !rogrese ale me#icinei interne #e fa!t uriasul !as
nainte l-a fcut n afar #oar #e c%inina contra malariei si frigurilor c%imia si
farmacologia care le-a !us la #is!o&ilie noile c%ei !entru cte un singur lact.
$ar nici c%irurgia care face ast&i o!eratii att #e sur!rin&toare cu re&ectii #e stomac
eliminarea #in cor! a unor organe esentiale ca fierea s!lina rinic%iul mitra si altele nu
era !e )remea mea #ect la nce!uturile ei #esi s-a im!linit tocmai o sut #e ani #e la
ntia o!eratie cu anest&ie cu ga& ilariant. +n# unui )r al meu i s-a umflat !iciorul ca
sticla #in cau&a unei trombo&e me#icii #in 3raso) sau sftuit mult tim! !n cn# au
luat bisturiul si l-au cs!it n #ou rn#uri nefiin# nici unul c%irurg. +n# bogtanul
4%it .o! s-a #ecis s se o!ere&e la Viena tot 3raso)ul a )orbit cte)a s!tamni #e
cura0ul lui si #e cltoria lui fcut fr )agon cu !aturi #e care nu se !omenea !e atunci.
9umea nu era asa #e grbit ca ast&i cn# nu mai are )reme s se su!un unei cure
n#elungate si !refer o o!eratie oricit #e grea. 'e#icul ti # acum )oie s !arasesti
!atul la cte)a &ile #u!a ce ti-a scos fierea sau ti-a fcut o ce&arian care n tineretea mea
trecea #e #eosebit #e !rime0#ioas. =imeni nu se ntreab ast&i #ac 0umttile #e
stomacuri sau singurul rinic%i cu care ai rmas nu se )or r&buna mai tr&iu.
+u cresterea !restigiului c%irurgilor si s!ecialistilor #e tot soiul a fost surg%iunit n
orasele mici #in !ro)incie me#icul #e cas care era si un amic al familiei si o
!ersonalitate marcant a orasului. 9ui i se !ermitea s fie original si s-si certe !acientii.
"at #e el nu a)eai secrete si #e #iscretia lui !uteai fi sigur n ca&uri #e boale
com!romittoare #intre care una era isteria la multe femei.
5 !ersoan tot att #e im!ortant ca me#icul #e cas era n familiile cu multi co!ii - si
acestea erau cele obisnuite - moasa. "rau 1c%@ar& )enea grbit cu gntuta ei cu
foarfecele !entru tiat buricul si cu cele cte)a instrumente si co!iii erau trimisi la
!limbare sau !e la ru#e. +n# )eneam aoas ni se s!@nea c bar&a a a#us un fratior sau
o surioar mic. .e !atul ,c%en#elii, nu a)eam )oie s ne ase&m ca s nu ,se ia, boala
mamei #ar ne lsau s asistm la baia noului nscut care fcea cele mai !lictisite mutre.
*n contact nemi0locit cu me#icul #e cas era farmacistul. "armacia se numea ,s!iterie,
un nume )ec%i #atn# #in )remile cn# farmacistul )in#ea si ,s!ecii, a#ic marf
scum! #e coloniale oa !i!erul scortisaara cuisoarele s.a. ,.otic, ca !rin alte !rti ale
(ransil)aniei nu se &icea la 3raso).
Afar #e Lelemen cu farmacia lui ,9a 3iserica Alb, n /lita Vmii care era ungur toti
farmacistii #in 3raso) erau sasi. 1i n trile romne cei mai multi #in farmacistii )ec%i
erau sasi #in 3raso). .e )remea mea nu !utu nici un romn s #esc%i# o farmacie cci
!ri)ilegiul acestei meserii lucrati)e l #etineau cte)a familii ssesti.
+ea mai )ec%e farmacie era a lui :ot% la co#tul /litei 1c%eilor cu 1tra#a Jirsc%er ,9a
/rs,. *n !iat erau #ou a lui 1c%tuste& ,9a *ngerul .&itor, n (rgul 4rului si a lui
Jornung ,9a Ara!, lng !olitie. (ot #ou erau n /lita +l#rarilor a lui Se>elius ,9a
1!erant, si a lui 1tenner ,9a 9eu,. 5 farmacie era n 1c%ei a lui Llein la ,+oroana #e
Aur, una n 3raso)ec%i a lui Lugler 6cel cu cele #ou fete blon#e #intre care una era
foarte frumoasa8 iar n 3lumna #ou #intre care a lui -ic%%orn cre# c s-a #esc%is mai
tr&iu.
.e atunci a!roa!e nu e2istau !re!arate farmaceutice nici cutii cu !ilule sau sticle cu
me#icamente afar #e sarea #e Larlsba# uleiul #e !este "ran&bran#@ein-ul lui 'oll
!icturile lui Joffman si $a)ila si !utine alte. 'e#icamentul se !re!ara #u! retetele cu
scrisoarea greu #e citit a moe#icului #e casa n sticlute %a!uri sau n !rafuri frumos
n#oite si )n#ute n cutiute n)elite n %rtie subtire colorat. :etetele le strngea
farmacistul si le trimitea legate ntr-un teanc m!reun cu socoteala la Anul nou. +n#
suma era mai mare farmacistul a#uga un mic ca#ou un s!un o sticlut #e !arfum etc.
+a#ouri mai co!ioase trimiteau farmacistii la Anul nou me#icilor care la rn#ul lor
sftuiau !e !acienti s trimit retetele la anumite farmacii.
'e#icamentele erau aceleasi: la!te #e mig#ale care ne !lcea mult e2!ectorante
amestecate cu siro! #e &meur ca s nu fie amare !rafuri mai ales c%inin care se lua n
bulin #ar #in care sc!a uneori !utin !e limb si atunci ne strmbam gro&a). .rafurile le
re!arti&a farmacistul !e niste crti #e 0oc si le turna a!oi n %rtiile n#oite n care sufla ca
sa se #esc%i#a. 9a sticlele !entru me#icamente li se lua mai nti #araua !unn#u-se !e
cum!na nalt !e lng cte)a greutti #e alam attea globulete #e sticl cte erau #e
li!s ca sa se cum!neasc flaconul gol si a!oi se turna cu o #eosebit #ibcie lic%i#ul
#in #iferite clon#irase cu #ou!uri #e sticl si inscri!tii latinesti. 9a urm se cuta #o!ul
#e !luta !otri)it se nfsura n %rtie colorat care se tia #u! ce era legat cu o
sforicic ce trecea #easu!ra #o!ului si era fi2at cu o %rtiut gumat. *n farmacie luai
ntr-un !a%ar mare s!ecial #es!rtit !rintr-un !rete #e sticl !raful #e 1ei#lit& care
musa cn# se amesteca cu !raful #i&ol)at n a! #in cealalt 0umtate #e !a%ar.
Alifiile se amestecau n niste cesti groase cu un #rugulet #e !ortelan si se bgau a!oi n
nisce borcnase sau n cutiute subtiri #e lemn. +ele mai obisnuite erau alifia galben
!entru oc%i su)eran si a&i si o alifie alb cu efect tm#uitor uni)ersal creia i se &icea
,cremseles, si se ##ea fr retet. =umai mult mai tr&iu mi-am #at seama c numirea
originar trebuia s fi fost ,creme celeste, #esi cu aceast crem ,cereasc, se ungeau
sugacii !e o !arte a cor!ului foarte !mnteasc cn# se o!reau.
/neori nu mai ntrebai !e me#ic si cum!rai #e la farmacie ,me#icina, e2!erimentat #in
btrni. .entru bunici care mai toti simteau 0ung%iuri !rin !icioare si !e la nc%eieturile
umflate #in cau&a traiului bun #in tinerete si a mncrilor grase #e care nu se !uteau
#e&bra era "ran&bran#@ein-ul cu care i frecam !n ti!au si cl#ura le mai alina
#urerile ,sol#inei, neli!situl lumbago sciaticei si reumele ce-i nec0eau att #e #es. $in
cn# n cn# btrnii mai !uneau si cte o cata!lasm #e mustar !e care l tineau !n li
se nrosea !ielea. (ot btrnii stiau c-s bune uneori si li!itorile care #u! ce se umflau
#e snge se storceau ca s !oata fi ntrebuintate #in nou.
.entru cocoane si fete anemice !e care le a!uca uneori lesinul erau sticlutele cu sruri ce
se !uneau la nas. +ontra migrenei era un fel #e creion cu mentol cu care te ungeai !e la
tm!le si care !ro#ucea o sen&atie #e frig. +u !oma# #e bu&e rosie te ungeai la gur
cn# ti se cr!a !ielea.
*n co!ilrie ne !lcea s stm n farmacie si s aste!tm !n se face me#icamentul.
Acas a oi cn# ne 0ucam ,#e-a farmacia, stiam cum trebuie amestecate alifiile si fierte
#iferitele ti&ane. Aste!tn# ne uitam cu 0in# la )asele cu bomboane #e !e tarab. +a niste
be&ele erau bomboanele #e limbrici albe si tran#afirii; !ortocalii erau buclelele #e &a%r
ars iar niste #re!tung%iuri mici #e !ast narit t)lit n mult &a%r ne !lceau
#eosebit #e mult.
(ot #e la farmacie cum!ram s!unul #e glicerin si carbolul cu care #e&infectam.
*o#oformul cu miros greu tr#a !e cei ce a)eau anumite boale lumesti.
+n# s-a #esc%is ntia #rog%erie la 3raso) a lui (eutsc% si (ar#es n /lita Vmii multe
#in mrfurile cum!rate !n atunci #in farmacie nce!ur s fie )n#ute n #rog%erie.
+%inina bicarbonatul #e so#iu glicerina !arfumuri )aselina s!unuri etc. se )in#eau n
cantitti mari !e acelasi !ret ca ceea ce luai cu gramul #in farmacie. .raful si !asta #e
#inti si o#icolonul cu care umblai la .asti la stro!it le gaseai mai ieftin. *n acelasi tim!
#rog%istul lua si locul bcanului !entru colori cear terebentin si alte mrfuri. *nainte
#e toate ns n #rog%erie gseai a!aratele #e fotografie si tot ce era #e li!s !entru
aceast n#eletnicire care nu mai era numai a fotografilor #e meserie ci !asiona #in ce n
ce mai mult !e amatori.
$ar nu numai farmacistul a)ea un concurent n #rog%ist ci si me#icul #e cas n
sanatoriile unor )raci #in strintate ca !reotul catolic Lnei!! #in ?Aris%ofen care
intro#use umblarea #escult si care a)ea attia a#erenti nct s-a #esc%is si la 3raso) !e
9i)a#a .ostei n 1895 o astfel #e institutie. Alti concurenti erau btrnele care
cunosteau leacurile bbesti si la care mergea lumea s se )in#ece cn# #octorul nu !utea
s a0ute. A)eam si n neam o astfel #e btrn s!ecialist n tm#uirea glbinrii fat #e
care me#icina oficial era tot act #e #e&armat atunci ca si ast&i. 9elita Cinca ns a
)in#ecat !e cti)a bolna)i #e icter cu ,bun #in bou, !e care stia s-l !re!are #in fierea
unor boi amestecat cu ierburi amare. Acest #ecoct se !are c a)ea uneori un efect
miraculos.
+a!itolul acesta l-am nce!ut cu e)ocarea unui me#ic rococo #in alte )remuri. *l )oi
sfrsi tot cu lucruri )ec%i cci me#icul #e cas e si el o rmsit #e mai #e mult un
anacronism n e!oca s!eciali&rii care nce!use si la noi tocmai !e cn# terminam liceul.
=u )oi )orbi #e casele #e sntate #in )eacurile trecute !e care le !omenese unele
#ocumente #ar care nu !rea stim cum erau ntocmite. 5r#inul ca)alerilor teutoni se
ngri0ea #e bolna)i; Jonterus )orbeste #e trei s!itale iar cel #in stra#a numit #u! el ,a
s!italului, !rimeste o #anie la 1417 cn# un #onator a0uta cu bani si le!ro&eria #in
3lumna. 3oala aceasta gro&a) a#us #e cruciati #in 5rient a0unse si la 3raso) un#e
ea si mai tr&iu ciuma au ca urmare nc%i#erea bilor !ublice. $in America )eni n
foarte !utini ani #u! #esco!erirea lui +olumb sifilisul care se rs!n#i n -uro!a !rin
"ranta #in care cau& se numea ,boala frantu&easc, sau ,sfreantul,. /n s!ital contra
acestei boale e !omenit #in )remea :eformei altul era ,in monte, !robabil !e 9i)a#a
.ostei. 1i !entru armat se ngri0i st!nirea austriac #e un s!ital care n 1791 era n
/lita +l#rarilor. *n 1887 s-a #esc%is cel nou #e sub +urmtur.
+u att mai interesant e un scurt istoric al .etcutului si al s!italului ,cettenesc, care a&i
ser)esc #e a&il #e btrni si #e s!ital #e boli )enerice. Voi ncerca s #au cititorilor c%eia
nlelegerii unor lucruri la care a&i nu se mai gn#este nimeni. .e #e alt !arte
scormonin# !mntul 3raso)ului )om #a #e oase #e om acolo un#e nu le bnuiam.
+n# n anul 1817 i&bucni la 3raso) o e!i#emie #e cium negustorul Vasile .etcu fugi
#in oras !rsin# casa mare !e care o &i#ise la nce!utul )eacului trecut satrarul .etcu
numit !robabil #in cau&a staturii sale scun#e .etcul. *n absenta !ro!rietarului comisia
sanitar !refcu fr s ntrebe mult aceasta cl#ire s!atioas si #estul #e i&olat ntr-un
la&aret #e ciumati. A#a!tarea ei !en)ru noua #estinatie a costat multe !arale #ar mai
multe a)ea s coste ceea ce ceru si obtinu #e la oras #u! lungi tratati)e !ro!rietarul
cn# se ntoarse la 3raso). $u! ce casa a)u m)lti ani fel #e fel #e meniri ntm!larea
)oi ca n anul 185; !enitenciarul #in 3raso) a)n# trebuint #e nc!eri s fie mutati la
.etcut cei 11 ologi si nebuni care !n atunci erau tinuti la ,tuc%aus,. Astfel .etculul
a0unse a&il !entru btrni si os!iciu !entru alienati. 1i sifiliticii !rime0#iosi ca infectiosi
si in#e&irabili !entru morala !ublic era )orba s fie mutati acolo iar orbii care erau si
ei o !lag !entru oras au fost #e asemenea ntr-un tim! oas!etii .etcutului. A&ile os!icii
la&arete le!ro&erii s!itale !entru sifilitici si cei amenintati s orbeasc nu nsemnea&
#eci ngri0irea bolna)ilor #u! s!ecialitli ci a#!ostirea ne!utinciosilor ce au #e)enit o
sarcin !entru oras. +ei cu boli contagioase erau i&olati !entru a feri !e altii #e infectie.
1i nainte #e .etcut au e2istat cte)a a&ile mici !entru btrni si ne!utinciosi ri#icate #e
oameni milosi. $intre ele cel mai #e seam era cel a#!ostit n c%iliile bisericii 1f.
=icolae #in 1c%ei care a mngiat btrnetea multor femei.
1ol#atii bolna)i ca si le!rosii si nebunii nu a)eau )oie s !roteste&e #ac erau #usi sau
nc%isi n s!ital ca cettenii !asnici care se ngro&eau c%iar !e )remea mea cn# era
)orba #e s!ital. 1curt )reme #u! ce s-a #esc%is ,s!italul cettenesc, s-a mboln)it #e
lingoare o ser)itoare a unc%iului meu mare =iculit +iurcu. 1otia lui nu s-a n)oit s fie
#us la s!ital ci a ngri0it-o singur acas. 1er)itoarea s-a fcut bine #ar sta!n-sa a
murit #e boala !e care o luase si ea si care fcea la 3raso) lung )reme nenumrate
0ertfe.
Acest s!ital al orasului mult tim! singurul !entru bolna)ii ci)ili s-a !utut cl#i abia #u!
ce un #onator generos 1. Abra%am i-a !us n 1879 la #is!o&itie o gr#in mare n
#re!tul !ortii #e la ca!tul (rgului +ailor !e care e si ast&i s!italul #e boli )enerice.
+aractenstic e fa!tul c el s-a !utut ntretine si mri !rin #aniile fcute #e romnii bogati
#in 3raso) care si n ca&ul acesta au fost cei ce au nteles mai nti c%emarea )remii si s-
au artat #arnici. Vasile "ulga 1tefan 1otir Jagi :uset 4%eorg%e *oan +onstantin
'anuel au fcut legate mai mici iar marele filantro! =it *uga a #at o sum nsemnat.
$eosebit #e frumoas !entru c a cerut ca s nu se stie numele #onatoarei a fost #ania
'ariei 4%eno)ici )#u)a negustorului Jagi *or#an care a #ruit s!italului 5.<<< #e
galbeni. $umne&eu a rs!ltit-o lungin#u-i )iata !este 9< #e ani.
*n )remile )ec%i mortii se nmormntau si la 3raso) ca n alte !rti n curtea si gr#ina
bisericilor iar !reotii marii #emnitari ai orasului si binefactorii bisericii c%iar n
biseric. 1ub #alele 3isericii =egre si sub !o#elele 1fntului =icolae o#i%nesc multi
cetteni #e seam. $u! ce m!ratul *osif ** inter&ise n%umarea n incinta orasului
cimitirele au fost mutate afar. =umai ,la greci, un#e o#i%nesc 3rnco)eni si Vcresti
se ngroa! si a&i !utinii morti ai coloniei grecesti #in 3raso) n cimitirul !itoresc #e
lng &i#urile interioare ale orasului. (ot astfel se mai ngroa! clugri franciscani n
biserica #in stra#a 1fntului *oan.
Afar #e cimitirele #in cartierele e2terioare si cele #e !e brul #in 0urul orasului #e care
am !omenit n alt loc mai e2istau o#inioar altele. (ot lng &i#urile +ettii se ngro!au
cei secerati #e ciuma #in anii 1718 si 1719 n cimitire im!ro)i&ate lng bastionul
lctusilor si la ca!tul /litii +l#rarilor #u! ce nu mai a)eau loc n cimitirul
franciscanilar #in 1tra#a 1f. *oan. *n cimitirul tiganilor lng (ignie se nmormntau si
cei #eca!itati iar !e $ealul "urcilor cei s!n&urati acolo. +u mare cru&ime se artau
braso)enii fat #e sinucigasi. +ei crora nu li se ##ea o groa! n )reun colt #osnic al
cimitirelor confesionale erau aruncati m!reun cu %oiturile cinilor lng &i#urile
orasului ntre 3astionul +urelarilor si al .ost)arilor.
1!iritul #is!us s!re glum al braso)enilor a numit #rumul ce #ucea #e la cimitirul #e la
ca!tul 3raso)ului la cel luteran #in 3lumna un#e mai tr&iu s-au &i#it casele #im
1tra#a *orga ,!romena#a me#icilor,. 1!ecialisti sau me#ici #e cas ,)racii, nostri !ot
uneori amna cltoria noastr s!re cimitire sau o !ot &ori #ar nu o !ot o!ri.
CASINA
*n anul 1975 +asina romn #in 3raso) si-a serbat centenarul. +u oca&ia aceasta s-a
!ublicat o foarte interesant monografie cu multe ilustratii #ocumente si stu#ii scrise #e
istorici braso)eni. +itin# aceast catte ti trece !e #inaintea oc%ilor )iata romneasc #in
acest oras n curs #e un secol.
+u)ntul ,casin, nu trebuie confun#at cu mo#ernul casino cum se gseste la 'onte-
+arlo la Vic%H si n alte statiutii balneare iar la noi la 1inaia sau la +onstanta. +asina
ar#elean - cea #in 3raso) e cea mai )ec%e - e o imitatie #u! )iene&ul Lasino care e un
fel #e club #esc%is numai !entru membrii ei. Aceast e2clusi)itate a si fost moti)ul
!rinci!al al ntemeierii ei ntr-o )reme cn# negustorii romni au simtit ne)oia unui loc
#e ntlnire fr amestecul grecilor. Aici se !utea face o !olitic !otri)it intereselor
romnesti. .arcurgn# lista membrilor #in anii #inti ntlnesti ns si multe nume
grecesti - ntre ele unele ale grecilor rmasi la 3raso) - care ns se !are c si )e#eau #e
negotul lor si care traiau bine cu romnii. -rau si multicei armeni )eniti si ei #in
m!rtia turceasc si cti)a sla)i balcanici. .arc suntem !e )remea !a!ii 3onifaciu al
noulea care )orbeste #e le)antinii o!lositi n acest centru comercial si uniti !rin religia
lor.
9a nce!ut casina era numai a negustorilor care #iscutau aici afacerile lor la o ceasc #e
cafea neagr si la un ciubuc. -i se strngeau n 0urul unuia mai crturar care le citea cu
)oce tare ,4a&eta #e (ransil)ania, ,LronstK#ter Ceitung, sau ,+urierul, lui -lia#. +n#
)enea la 3raso) un negustor #in alte !rti el era intro#us ca oas!e #e un membru al
casinei.
Acest caracter e2#usi) fu ns n curn# !rsit. =egustorii iubitori #e cultur ca
4%eorg%e =ica sau =it *uga intro#user mai nti ca membri ai casinei !e 4%eorg%e
3aritiu *acob si An#rei 'uresianu iar cn# fii #e-ai negustorilor braso)eni se ntorceau
#e la stu#iu #in Viena era natural ca ei s umble la aceeasi casin ca !trintii lor. $ar un
.an#eli $ima a0uns o#at membru intto#use si a#ti !rofesori ai nou nfiintatului
gitmna&iu. *n scurt )reme numrul negustorilor )ec%i sc&n# si ne)enin# altii n locul
lor casina negustoreasc #e)eni cel mai #emocrat club n care !roto!o!ul sttea la
aceeasi mas cu 0u#ectorul si cu morarul 1erban a)ocatul cu ,conci!istul, lui
functionarul #e banc si mcelarul 3rbuceanu cu btrnul .urcrea care umbla n !ortul
#in 1c%ei cu cioareci si cmasa iesit.
+a si o#inioar in sala #e lectur a casinei erau ga&etele: mai numeroase si n mai multe
limbi. +te)a mai ales ce e umoristice ilustrate. $in cn# n cn# mai a#ucea cn# se
ntorcea #in 3ucuresti cine)a )reun numr #in foile o!rite #e a trece !este granit.
9umea se arunca asu!ra lor si le comenta cu !asiune. +%iar si #asclul Aron 0u#ecatorul
.o! negustorul 1b#eanu sau !rofesorul .antu care #e obicei nu ri#icau oc%ii #e !e
ga&et !n nu is!r)eau #e citit si anunturile luau !arte acum la #iscutii. $e asemenea
se comentau cu )oce tare nouttile sen&ationale att #e rare la 3raso) nct meritau ca si
ei s lase 0urnalul si s asculte !e cel ce a#ucea stirile. +utare soan#al la +urte ncen#iul
(eatrului im!erial #in Viena atmosfera mbcsit #in 3osnia si Jertego)ina #u!
ane2iune traiul scan#alos al regelui 'ilan al 1erbiei a crui sotie =atalia era romnc
cte un cutremur #e !mnt sau !oto!ul #e la 1eg%e#in - cine &ice c nu se ntm!lau si
!e )remea mea lucruri )re#nice #e a fi comentate n casinM
:ecor#ul acestor stiri sen&ationale l-a btut #rama #e la 'eHerling rmas !n ast&i un
mister. .rinci!ele mostenitor al Austriei :u#olf singurul fiu al m!ratnlui "rancisc
*osif a fost gsit mort m!reun cu amanta lui baroama Vecsera la castelul #e )ntoare
#e la 'eHerling lng Viena. Versiunea curent era c cei #oi amanti s-au sinucis )&n#
c nu se !ot cstori cci 1tefania sotia lui :u#olf 6care s-a cstorit mai tr&iu cu un
aristocrat ungur8 nu )oia s #i)orte&e #i)ortul fiin# #ealtfel o!rit #e biserica catolic.
*n aceast )ersiune nu !rea cre#ea nimeni. 1e rs!n#eau fel #e fel #e stiri #es!re o
ceart ntre cei #oi amanti #es!re un com!lot !olitic la care a luat !arte si :u#olf
nerb#tor #e a a0unge !e tron; se )orbea #e #is!aritia misterioas a lui 3ratfisc% )i&itiul
care-l a#ucea !e :u#olf la castelul su #e )ntoare; se ##eau amnunte #es!re felul n
care a a0uns )estea la Viena care i-a fost comunicat m!ratului #e confi#enta acestuia
#oamna -oaterina 1c%natt la !ro!unerea c%iar a m!rtesei; se stia c tatl baronesei
Vecsera trise ca !ictor n 3ucuresti etc. 1curt tim! #u! moartea lui :u#olf a #is!rut
#in Viena si ar%i#ucele *oan care !lecn# n Argentina sub numele #e So%ann 5rt% a
naufragiat. *ntre #rama #e la 'eHerling si #is!aritia lui So%ann 5rt% trebuie s fi e2istat o
legtur; lumea fcea comentarii #in cele mai fantastice.
Acum n 194D a a!rut ntr-o re)ist ilustrat #in -l)etia o notit care !are a #a
e2!licarea enigmei. *scn#u-se o ceart ntrne :u#olf si baroana Vecsera aceasta l-a lo)it
n ca! cu o sticl #e sam!anie omorn#u-l !e loc. Ar%i#ucele *oan care era #e fat a
scos atunci re)ol)erul si a m!uscat-o !e baroan. *me#iat a !lecat a!oi la Viena si s-a
!re&entat m!ratului. 1-a lansat atunci )ersiunea cu sinuci#erea iar ar%i#ucelui *oan i s-a
#at or#in s se fac ne)&ut. -l nu s-a #us n America #e 1u# cum se s!unea ci n
1ue#ia un#e a trit !n la a#nci btrnete necunoscut #e nimeni si cstorit cu o
sue#e& cu care a a)ut trei fete. /neia #in acestea cstorit si ea cu un sue#e& i-a
mrturisit nainte #e moarte tatl ei a#e)rul #es!re moartea lui :u#olf si #is!asi!ia
as%i#ucelui *oan. *n !osesia ginerelui lui se gseste un geamantan cu #ocumente care
ntresc s!usele lui si #esco!er #u! a!roa!e sai&eci #e ani a#e)rul.
+u un interes tot att #e )iu erau comentate stirile ce )eneau #e la cealalt +urte #e la
3ucuresti si 1inaia. =scut tocmai n anul r&boiului ruso-turc la care a luat !arte att #e
glorioas si tnra ostire romn am fost n cea #inti tinerete martor al marelui si
n#elungatului rsunet ce l-a a)ut acest r&boi la 3raso). $oamnele si a#uceau aminte #e
a0utorul #at #e ele ser)iciului sanitar romn #omnii #e contributia lor si #e fa!tele eroice
ale celor ce s-au #us ca )oluntari cu ostirile romne. (oate aceste amintiri si stiri nou n
legtur cu r&boiul formau mult tim! subiectul #e con)ersatie n casin. 1e )orbea cu
entu&iasm #e !urtarea eroic a ofiterului ar#elean 'oise 4ro&ea trecut n armata romn
si !e care )ista)oiul lui l-a scos #e sub #rmturile cau&ate #e e2!lo&ia unei grena#e la
4ri)ita un#e s-a lu!tat cu att eroism. -l care a0unse mai tr&iu general #e cor! #e
armat era nsurat cu o braso)eanc fiica lui *acob ')resianu. .le)na 4ri)ita si
1mr#an erau titluri #e glorie cu)intele cu oare #omnitorul a ntm!inat g%iuleaua ce a
e2!lo#at n a!ro!ierea lui moartea eroic a lui Valter 'rcineanu !oe&iile #in r&boi
ale lui Alecsan#ri si #orobantii lui 4rigorescu se recitau si se artau cu mn#rie. *storia
glorioasei cam!anii se cunostea #m cartea colonelului Vcrescu si cea a nsu#eanului
Ale2i.
&.(

+n# n 1881 +arol * s-a ncoronat cu coroana regal #e otel #in 3raso)ul a!ro!iat a
!lacat o #e!uttie #e #omni si #oamne la 3ucuresti. 9a casin se !o)estea cum !e #rum
!loile #e !rim)ar au ru!t un !o# si cltorii #in tren au trebuit s fac o transbor#are
m!reunat cu multe !eri!etii. N...O.
1i #eoarcece se !are c e scris ca mostenitorii tronului s nu fie scutiti #e soart cronica
sen&ational a 3raso)ului cu un ser)iciu s!ecial la casin a a)ut un subiect !al!itant #e
con)ersatie cn# s-a rs!n#it stirea #es!re ntreru!erea brusc a unui ince!ut #e roman
#e #ragoste ntre "er#inan# si #omnisoara Vcrescu si !lecarea acesteia la .aris un#e a
trit ani n#elungati e2!atriat. Am a)ut !arte ca s au# #in gura -lenutei Vcrescu
#es!re ntlnirea n ca!itala "rantei a reginei 'aria cu ea #u! ce trecuse #e mult
)!aia ntiei tinereti.
-)i#ent c cele mai )ii comentarii #in casin !ri)eau !olitica gu)ernului #in 3u#a!esta
fat #e romani sau e)enimente care a)eau o legtur cu noi. Jui#uirea lui *lie 'celariu
n !arlamentul #in 3u#a!esta #u! care a urmat !olitica #e !asi)itate re)oltase !e toti
romnii
&0(
. *m!linirea a o suta #e ani #e la re)olutia lui Jorea si a!aritia crtii lui =.
$ensusianu 6cunoscut braso)enilor #e cn# se stabilise ca a)ocat n acest oras8 inter&is
#e cen&ura #in 3u#a!esta era mult #iscutat
&1(
. +u #re!t cu)nt cci 0u#ecn# #u! ecoul
mare !ro#us n A!us #e con#amnarea celor trei con#uctori ai tranilor rsculaii aceast
miscare re)olutionar a &gu#uit mai mult #ect )ile +ar!atilor. 5#at am cum!rat la un
anticar o ,*storie uni)ersal, n 1D )olume #e la nce!urul )eacului trecut. "iecare )olum
a)ea o ilustratie. +el #in urma #a c%i!ul lui Jorea tras !e roat.
&'2(

+n# n 1; octombrie 1895 s-a nc%eiat ntia cstorie ci)il la 3raso) ino)atia aceasta
a strnit n mo# firesc #iscutii a!rinse
&''(
. 1e )orbea mult #e comasarea ne#rea!t !entru
elementul romnesc #in 1888
&')(
fireste #e )reun nou !roces #e !res cu con#amnarea la
nc%isoare a celui rs!un&tor #e articolele !ublicate si ceea ce era mai #ureros cu
confiscarea unei !rti a cotei ce 0urnalele erau obligate s o #e!un ca un fel #e cautiune.
Autorittile stiau c n cele mai multe re#actii erau oameni mai ales ti!ografi care erau
fericiti s sufere temnita !entru cau&a national si numai rare erau ca&urile cn# autorul
articolului isi arta numele si si fcea o glorie s trimit cores!on#enta #in Vat sau
1eg%e#in un#e isi fcea ,cura,. 'ai stiau acestea c ga&etele romnesti erau srace si n-
a)eau cum s !un la loc confiscarea banilor. (otusi se gsea leac si !entru acest nea0uns.
$in actele secrete ale !olitiei braso)ene !ublicate nu #emult reiese c acolo se stia sau
cel !utin se bnuia c #rumurile la 3ucuresti ale !rintelui Voina sau ale #irectorului
,Albinei, Valeriu 3ologa a#uceau sal)area #e cele mai multe ori. .stre& ca #ocument
al )remii o a#e)erint a lui Aurel 'uresianu #es!re o asemenea sum !rimit #e la un
unc%i al meu care era #irector la 3anca =ational
&'*(
.
$ar s lsm !e !ensionari la ga&etele lor si s trecem n celelalte #ou nc!eri ale
casinei n care lumea era mai glgioas si mai )esel. *n mi0locul camerii celei mari era
biliar#ul cu !osta)ul lui )er#e #estul #e !etecit. 9a el 0ucau cam aceiasi 0uctori
!rofesorul 9a&ar =astasi care nto)rsea lo)iturile cu cele mai fantastice miscri ale
cor!ului cn# bila trecea !e #elturi colegul lui .an#eli $ima care 0uca elegant si
linistit ,du"le,-urile lui lungi si ,recusB,-urile la care a#esea fcea cte un ,&iA, ca toti
biliar#istii ce si-au !ier#ut antrenamentul; mai tr&iu 1teric cel tcut cu frumoasele lui
,$u)era, si cu seriile lui #e cte #ou&eci si alti 0uctori #e oca&ie care cn# nu a)eau
!artener l luau !e =icolae ngri0itorul casinei care ntreru!ea 0ocul ca s a#uc unui
membru cte o cafea neagr sau o #ulceat.
*n 0urul mesei #e biliar# erau msutele #e sa% sau #ac le ntorceai scn#ura #in mi0loc
cu musamaua )er#e #easu!ra #e crti. 1a% nu 0uca #eo#at #ect o !rec%e rar #ou.
+n# 0uca !rofesorul .ercea la masa #e 0oc era liniste #e!lin #ar cn# luca !rofesorul
3unea !ier#erea fiecrui ,fugar, - nebun - sau cal era nto)rsit #e comentarii
nesfrsite.
9a una #in mesele #in colt sau la #ou era !arti#a obligatorie #e ,sai&eci si sase, !e
cam o 0uca ,Vrul, a#ic mcelarul 3rbuceanu cu a)ocatul 1orescu sau =ac%e $usoiu
cu /e)eg%es. *n ca&ul acesta n 0urul mesei se strngeau ,c%ibitii, btrnul =iculit
+iurcu ce)a mai tnrul ,'am, si a)ocatul .uscariu cel cu barba alb. -i r#eau cu
!oft #e glumele !i!rate ale lui 1orescu si fata serioas a lui /e)eg%es cin# i ,tia,
asul #e ,a#ut, al lui =ac%e cel &!cit care se &!cea si mai tare cn# l luai cu
re!e&eala. =umai la urm cn# 0uctorii si numrau ,!unctele, =ac%e controln# nc
o #at numrtoarea &icea mirat: ,=u stiu un#e e asul #e a#ut cu care a)eam sai&eci si
sase cci am a)ut si un #ou&eci la rosu,. .n si 'am cel tcut r#ea cu !oft si
!o)estea ce crti a)use =ac%e fr s le mai stie numin#u-le ns cu numirile
ntrebuintate n 1c%ei: ,co), n loc #e atu ,tu), n loc #e as ,sc#io", n loc #e valet sau
,untr, cum i se s!unea la 3raso) ,"losc, n loc #e ,du$, a#ic "ica #in crtile
frantu&esti ,crit, n loc #e &ecele #in crti si altele.
+rti se 0uca cu cele 7; #e foi unguresti a)n# asii cu c%i!urile celor !atru amotim!uri
sau cu !atru !oeti sau oameni mari ai ungurilor: !oetul .etofi ca as ,rosu, -ot)os ca as
#e ,#ub, VesselenHi ca as #e ,g%in#, si nu mai stiu care !oet ca as #e ,)er#e,. +u
aceste crti se 0uca si ,dardl, mai rar !ic%et iar #uminica la masa mare mbrcat n
!osta) )er#e #in camera cea mic ,#ou&eci si unu, sau mai ales ,*er$el,. Acesta se
incingea cu #eosebire cn# )enea cte un oas!e si mergea uneori !entru sume #esrul #e
mari !entru membrii cu )enituri mo#este ai casinei. $e !rofesorul =astasi se !o)estea c
o#at a cstigat banii cu care a cum!rat !entru fetele lui un ,cla)ir,.
*n cursul s!tmnii se 0uca ns !e mi&e mici. $u! socoteli com!licate !e tablitele #e
,"rB*Brance, cstigtorul se alegea mai a#esea cu #ou&eci sau trei&eci #e creitari. 9a
masa #e ,sai&eci si sase, ncalte se 0uca #e obicei !entru !lata crtilor - a#ic &ece
creitari - iar cn# unul a)ea g%inion - la 3raso) i se s!unea ,!e%i, - mai a)ea #e !ltit si
cafeaua neagr sau #ulceata ce o lua !artenerul.
*ntre 0ocurile #e crti cel mai amu&ant era ,!referantul ilustrat, cn# l 0ucau !o!a 1aftu
cu .an#eli $ima si #irectorul 5nitiu. .rofesorul $ima a)ea #e obicei la 0ocul #e crti
g%inion att #e mare nct si cn# se ase&a lng cine)a ca ,c%ibit, acesta !ier#ea cu
sigunant. 9a ,!referant, 0uca foarte !ru#ent #ar totusi uneori se a)nta s anunte cte un
,mi&_r,. $esi nu a)ea #ect o greseal nensemnat cu g%inionul lui !ro)erbial ,c#ea,
#e cte)a ori. Atunci se a#una toat casina n 0urul mesei lui $ima i atrna #e gt un
lant ca al !rimarului iar !o!a 1aftu scotea #in gur tigara ,#e !iele, si intona secun#at
#e 5nitiu o cntare care fcea !arte neli!sit #in ritualul 0ocului ca si glumele ne)ino)ate
#ar s!iriruale ale a)ocatului 1ani 1tr)oiu care ,c%ibita,.
+el ce fcea mai mult %a& era ns conul Alecu .etric un stl! neli!sit al casinei #e cn#
iesise la !ensie si a re)enit la 3raso) un#e tria cu !rintii si foarte btrni. 9ui i se
!ermitea orice obser)atie si glum. +n# #oi insi 0ucau biliar# el urmrea 0ocul cu mare
atentie si #in cn# n cn# si ##ea cu !rerea: ,$-i una !este bot, a#ic lo)este bila
#intr-o !arte sau ,#u! ea, a#ic ,coul^,. *n tim!ul acesta el se nlta n )rful
!icioarelor si se lsa !e clcie fcn# la oarecare #istant #e biliar# #e cte)a ori
aceast miscare legntoare.
,+um a fost !o)estea cu !a!agalulM, se fcea c nu stie 1ani 1tr)oiu. Atunci /e)eg%es
l ntreba: ,+e nu stiiM, si nce!ea s !o)esteasc !tania lui conu Alecu cn# s-a #us ca
n fiecare lun n (ar s-si ncase&e !ensia #e telegrafist !e care trebuia s o a#uc
mamei lui. *n sc%imb ea i ##ea locuint %aine si mncare si o mic sum !entru casin
si tigri. $ar aceste #rumuri n (ar erau foarte is!ititoare cci !e la A&uga si .re#eal
a)ea !rieteni )ec%i cu care conul Alecu s-ar fi o!rit bucuros la un !a%ar #e !elinas.
5#at nu !utu re&ista is!itei si #u! o tuic si !elin )eni la rn# )inul. 3aterie se urma
#u! baterie !na ce #in !ensia !e o lun nu-i mai rmsese #ect un !ol. *n gara
.re#eal conul Alecu )&n# trenul ce a)ea s-l #uc acas fu #eo#at co!lesit #e
remuscri si mai ales #e teama #e maic-sa cn# se )a ntoarce cu mna goal. A!oi
trecu #in ntm!lare !e lng el un om cu un !a!agal. +e-i trecu atunci ca un fulger !rin
mintea lui aburit #e )inM .a!agalul cu culorile lui )ii i se !ru c e sal)area. *&buti s-l
cum!ere cu cei #ou&eci #e lei ce i-au mai rmas.
A0uns acas se isc ntre el si mum-sa urmtorul #ialog:
,'irosi a )in !r!#itule. *ar ai butB,
,JoB %oB,
,+e %o%oM A#u !ensiaB,
,(i-am a#us ce)aB,
,9as c-om )e#ea noiB $eocam#at !ensiaB,
,*at-o,B &ise conul Alecu r&n# si scoase !a!agalul !e 0umtate mort #in geant.
'am-sa o bbut mruntic era a!roa!e s lesine #e s!aim cn# !asrea se re!e&i
asu!ra ei #n# #in ari!i. A #oua oar era s lesine cn# i-a s!us c #a#use toat !ensia
!entru ea.
,-u am au&it c ca s-si scoat !aguba - se amestec n )orb un functionar tnr - a
0umulit !asarea si a !us-o s fiarb. A fiert !atru ceasuri #ar...,
Acest a#aus nu mai era ns !e !lacul lui conu Alecu care se uit cu s!rncenele
ncruntate la cel ce nscocise acest a#aus la !o)estea !a!agalului.
,9as-l s brfeasc - &ise m!ciuitor n)ttorul 3utnaru !oreclit 'os +orbu #e cn#
0ucase !e acest !ersonagiu n +rai-nou o!ereta lui +i!rian .orumbescu - asa e lumea
nou #e ast&i. Jai s facem un [[sai&eci si sase\\ cci am !oft #e o cafea,.
+onu Alecu se ase& fr nici o )orb la masa #e 0oc aruncn# numai o !ri)ire lung
celui ce !usese !a!agalul lui la fiert. .arti#a #e crti era sigur c o cstig cci era
mester mare n acest 0oc si i sur#ea !ers!ecti)a s-l bat !e 'os +orbu. A#use #eci
#ou tblite cam u&ate cret cu )rful tocit si o !rec%e #e crti )ec%i cci la ,sai&eci si
sase, nu se luau crti si tblite nou.
.e cn# si numra cu o singur mn - cci n cealalt tinea tigara a!rins - lo)iturile
#eo#at se au#e #e la masa )ecin:
,+ontraB,
,:eB,
,1ubB,
,Jirsc%,
Aceste cu)inte scurte care se urmar !rom!t ca niste re!lici ameninttoare )eneau #e la
0uctorii #e calabrias care se ,contrau, si ,recontrau, si a0unseser !n la ,cerb,
nemtesc. *n sal se fcu liniste si toti ceilalti 0uctori !user crtile lor !e mas cu fata n
0os si ncon0urar masa un#e se ##ea meciul cel mare ntre trei 0ucatori mari un
!rofesor #e matematici #e!rins s calcule&e bine un functionar #e la ,Albina, care stia
ce )a s &ic s iei re!e#e o %otrre cn# con0unctura e fa)orabil si un tnr a)ocat
)enit #e curn# la 3raso) #e la 3u#a!esta un#e erau marii 0uctori e)rei #e calabrias.
+ei #oi cu crtile bune stteau tare !e !o&itiile lor unul a)n# n mn !atru asi - ei
fceau singuri o!t&eci si !atru #e !uncte si anulau alte figuri !osibile - cellalt a)n#
,bela, a#ic ,obarul, si ,craiul, - #ama si !o!a - ,nouaca, care numra !ais!re&ece si
fiin# ,scart, la o coloare #eci a)n# siguranta c-i )a ,bate, un as.
,5stile stau fat-n fat, #ar nainte #e a nce!e 0ocul cel #e-al treilea 0uctor care a)ea
carte slab &ise uitn#u-se la !rofesorul 3unea 6care nu se rb#a s nu #ea sfaruri
0uctorilor si c%iar s le ia cartea #in mn si s 0oace cu ea8:
,+%ibitii s-si tie guraB,
+el care ##use contra ,iese, cu asul #e ,)er#e,: ,!atru asiB, +el ce a #at recontra l
,taie, cu !o!a #e ,a#ut,: ,bela,. Al treilea ,unge, ,#ecarul,.
,Am iesit cu )er#e, insist cel cu contra. ,V# #ar n-amB,
9o)itura aceasta neaste!tat e #ecisi) si c%ibitii nu mai au interes s urmreasc 0ocul.
=u-l )om urmri nici noi ci )om !ri)i un moment cu atentie !e 0uctori. $oi #in ei
!rofesorul si a)ocatul )in #e la /ni)ersitatea #in 3u#a!esta si a#uc #e acolo obiceiuri si
0ocuri nou necunoscute !n atunci la 3raso) un#e !e )remuri erau numai !rofesori ce
au stu#iat la Viena si )reo !atru-cinci a)ocati romni ce nu-si fceau concurent si erau
sfruitorii tranilor romni cn# acestia se ,m!rocesuau, cu ungurii si sasii. Acum se
sc%imbaser lucrurile. A)ocatii romni se nmulteau si ,can#i#atii #e a)ocati, a#uceau
maniere unguresti si fceau !ractica n ,cancelariile, unor a)ocati mo#erni care nu a)eau
mil cu !rintii lor *rani.
(ocmai n co!ilria mea se !etrecea aceast sc%imbare mare n societatea romneasc #e
care se resimtea si casina negustoreasc cu obiceiurile ei !atriar%ale #e o#inioar.
3ncile cu functionarii lor ce a)eau oca&ia s cunoasc #e a!roa!e lu!ta grea economic
a tranului romn #in Ar#eal erau n mo# firesc elementul #e legatur cu )remile nou
!reocu!ate #e c%estiuni financiare si economice.
Vi&ita noastr la +asina romn #in 3raso) ne-a ser)it s sur!rin#em cte)a as!cte ale
curentelor acestea n cras o!o&itie cu e!oca !rece#ent. =oi tineretul a)eam ns !rea
!utin !rice!ere !entru )remile nou ci am rmas cu !re#ilectiile si e#ucatia unei
generati mbibate #e umanism.
<:A3E/A /RANSILVANIEI<
$ac amintirile mele #es!re +asina romn care atunci era n eta0ul nti #easu!ra
farmaciei ,9a /rs, la nce!utul /litei 1c%eilor #atea& mai mult #in e!oca urmtoare
cn# )eneam la 3raso) ca stu#ent uni)ersitar #e la stu#ii si casina era n (rgul 4rului
#es!re ,4a&eta (ransil)aniei, mi a#uc bine aminte #e cn# eram co!il si mai ales
,stu#ent, n liceu si intrasem n sirul colaboratorilor ei. .asii mei m #uceau #e multe ori
s!re casa mic cu un eta0 #in !iat a crei curte lung a0ungea !n la &i#urile e2terioare
ale orasului.
+ea #inti amintire se leag #e 0ubileul #e cinci&eci #e ani al ,4a&etei,. .e atunci eram
mic #ar mi a#uc aminte c #es!re acest e)eniment se )orbea mult n casa noastr un#e
bunica !o)estea #e )remile cn# tatl ei ncura0a !e !rimii ei re#actori si i a0uta s !oarte
c%eltuielile cu ti!rirea !rimei foi romnesti.
$e *acob 'uresianu re#actorul ,4a&etei, n cursul anilor grei #e la nce!ut se s!unea c
se )a retrage cu totul fiin# !rea btrn si n locul lui a)ea s ia con#ucerea fiul lui
Aurel care #e curn# se ntorsese ca #octor n #re!t #e la Viena un#e fcuse o scoal
s!ecial #e 0urnalist. $e )enirea lui n fruntea foii se legau multe s!erante.
*n &iua 0ubileului se form un cortegiu festi) n fruntea cruia !seau cei #oi btrni
mici #e stat si albi #e ani 4%eorg%e 3aritiu si *acob 'uresianu. 5 retragere cu torte
seara mrea as!ectul srbtoresc al festi)ittii iar un numr s!ecial cu multe contnbutii
si cu re!ro#ucerea n facsimile a !aginei #inti cu c%irilice a !rimului numr #in
,4a&eta, a!ru tot cu !rile0ul acesta.
&'+(

=u trecu mult )reme si un alt cortegiu !leca #in fata casei n care era re#actia si locuinta
#irectorului ei. $ar con)oiul era acum trist cci el a)ea s #uc la cimitir !e *acob
'uresianu. 9a carul funebru erau n%mati sase cai aco!eriti cu !osta) negru si ntre cei
ce !etreceau !e mort era generalul si autoritlile locale alturi #e numerosi !neteni si
a#miratori. Acest as!ect srbtoresc al nmormntrii m-a im!resionat n co!ilrie
#eosebit.
'ai tr&iu n ,gimna&iul inferior, in)i#iam !e cti)a colegi #e scoal care erau
,0urnalisti, cci mergeau seara la ,4a&et, s n#oiasc filele iesite !roas!t #in
ti!ografie si s a0ute la li!irea ben&ilor cu a#rese. Abia mai triu a0unsei si eu n re#actie
cu a0utorul lui +ornel 1curtu fratele mai mare al unui coleg care era re#actor al foii
#n# tra#uceri !entru foiletonul ei sub !seu#onimul /cu .aulo.
=u )oi uita nicio#at o#aia nrunecoas un#e era re#actia ,4a&etei, n care a)eam #e
acum si eu intrare. .e !retele #in fat al camerei s!atioase era !ortretul n ulei al lui
*acob 'uresianu m!re0muit cu o ban# lat tricolor; ntr-un colt bustul turnat n i!sos
al lui An#rei 'uresianu #e soul!torul 6si mu&icianul8 (raian 'uresianu; la !reti niste
#ula!uri cu )olumele in folio ale anilor )ec%i ai ,4a&etei, si niste #i)ane si fotolii mari
#e !iele neagr !line cu ga&ete #in care re#actorii interni tocmai si scoseser materialul.
*ntr-un colt era masa un#e lucra a#ministratorul mosneagul =iculit "lustureanu care
luase locul fratelui su n aceast functie grea.
*n mi0locul camerei era o mas mare #e bra# !lin #e %rtii r)site la care lucrase
3aboianu )eselul inter!ret al rolurilor comise n !iesele 0ucate #e teatrele #e #iletanti
1il)estru 'ol#o)an cel mruntel autorul unei crti #es!se ,(ara noastr, iar acum luau
loc 'aior 1curtu fiul !rofesorului #e la scoala real si (raian .o!. Acesta fcea si
!oe&ii. +n# nce!use s le !ublice braso)enii )orbeau #e el ca #e un talent nou. $ar cu
tim!ul ncetar s mai a!ar !oe&ii #e-ale lui fie c nu mai a)ea ce s s!un n ele sau c
munca grea si isto)itoare n re#actie l e!ui&ase #e tot. A si murit nebun sracul.
/n a#e)rat martir anonim al ga&etriei ar#elene a fost cellalt re#actor 4rigore 'aior.
=egricios slab cu barba rar n 0urul obra&ului smea# si cu oc%ii s!eriati n fun#ul
ca!ului acest sala%or al con#eiului muncea #e #imineata !n seara nestiut #e nimeni.
+n# cores!on#entele e2terne li!seau el trebuia s le nlocuiasc sau ceea ce era si mai
obositor trebuia s #ea o form con)enabil celor scrise #e niste agramati. -l tra#ucea
#in foile strine informatiunile a)ea )esnic gri0a ca tonul ga&etei s rmn #ecent si
mai ales s nu 0igneasc suce!tibilitti si s nu strneasc inter)entia !rocurorului ungur.
+u toata gri0a lui tot a trebuit s nfun#e #e cte)a ori temnita #e stat #in 1eg%e#in. +t
sttea nc%is era tim!ul unei cure #e recreatie. =ebunia a !us ca!t si )ietii acestui
ga&etar )esnic surmenat.
4a&etele ar#elene crora !rimii ga&etari le aleseser formatul si m!rtirea materialului
#u! mo#el nemtesc se #eosebeau mult #e 0urnalele #in :omnia re#actate #u! cele
france&e si !rin ,/ni)ersul, lui +a&&a)ilan #u! cele italiene. (oate se #eosebeau ns
#e ga&etele #e ast&i cn# se !oate s!une c a)em cte)a trsturi romnesti n felul #e-a
face o ga&et.
+eea ce li!sea cu #es)rsire ,4a&etei, era !artea sen&ational - asasinate furturi
escroc%erii sinuci#eri incen#ii co!ii gsiti certe urmate #e bti etc. n toate orselele
#in tar #escrise cu cele mai amnuntite stiri culese la fata locului. A#e)rat c asemenea
lucruri se ntm!lau mai rar la noi #ar c%iar cn# cores!on#entii le aminteau o fceau
fr s insiste asu!ra amnuntelor #intr-un fel #e #ecent ga&etreasc ce nu ##ea
fa!tului #i)ers s!atiul re&er)at n ga&eta unor lucruri mai im!ortante. +ititorii a)eau o
mare ncre#ere n ceea ce citeau. +eea ce se ti!rea era sfnt. $es!re !rofesorul 5roianu
#e la gimna&iul #in 3raso) se !o)esteste c )enin# ntr-o &i la scoal sur!rinse !e un
ele) mncn# brn& nfsurat n ,4a&eta (ransil)aniei,. .rofanarea aceasta - brn& n
foaia lui 3aritiu si a 'uresenilorB - i se !ru att #e con#amnabil nct ##u biatului o
btaie &#ra)na si-i e2!lic cu ce greutti si 0ertfe se scrie o ga&et romneasc.
*n ,4a&et, li!seau si anunturile bnoase - afar #e ilustratia cu un !escar lnga care era
un !este enorm !entru recoman#area emulsiunii 1cott si n calen#are leacurile ce le
recoman#a farmacisrul Vertes #in 9ugo0 - si rubrica #es!re s!ort !recum si cea
economic si financiara. .entru asemenea lucruri nu e2istau n re#actie oameni !regtiti.
Acestia s-ar fi cutat si gsit ns #ac cititorii ar fi a)ut interes sa fie informati. .utinul
ce se relata #es!re !rogrese te%nice se tra#ucea #in ga&etele strine la rubrica ,$in lumea
mare,. Intervie+-urile si anc%etele att #e !retuite #e cei ce iubesc reclama nu e2istau
nc. -2ista ns buna-cre#int si simtul rs!un#erii !entru cele !ublicate. 'ult mai tr&iu
nc cn# socrul meu ne sur!rin#ea cu cte o )este sen&ational a#us #e 0urnalele #in
:omnia 'are noi care cunosteam felul #e a scrie si a #e&minti cele scrise ne
e2!rimam n#oiala n )eri#icitatea stirii. ,Vestea e autentic - rs!un#ea socru-meu - am
citit-o #oar n ga&etB,
*n o#ita #e alturi ntr-un )raf #e 0urnale n toate limbile lucra Aurel 'uresianu. -l
scria n fiecare &i articolul #e fon# si )eg%ea cu gelo&ie ca tonul ,4a&etei, s rmn cel
serios si !lin #e #emnitate #e o#inioar. .utini si )or #a seama ce nsemnea& s iai n
serios menirea ta #e 0urnalist asa cum o fcea Ausel 'uresianu. $e multe ori intrn#
#u! scoal !e la !atru #u!-amia& la re#actie l gseam msurn# cu !asi largi o#aia si
c%inuin#u-si cu #egetele #e la mna #rea!t musca #in barba albit nainte #e )reme. $in
cn# n cn# )enea biatul #in ti!ografie: ,1-mi #ati articolulB, +ci ,4a&eta, trebuia s
intre la masin si #in articolul #e fon# nu era scris nc nici un rn#. Alteori articolul fiin#
gata n minte trebuia gsit !entru el un titlu !otri)it. ,=u stii un titlu, m ntreba
#e&)oltn#u-mi i#eile. ,'ai bine era s nu fi intro#us titlurile si s !un n frunte numai
#ata ca la b=eue "reie .resse\\,B Aceast cutare c%inuitoare a unui titlu care s atrag
atentiunea cititorilor era o #o)a# a surmenrii sale. $imineata sub cu)nt c trebuie s
citeasc 0urnalele strine ca s gseasc subiectul cel mai actual nu lucra amnn# !n
n ultimul moment articolul iar atunci &orul !e care &ilnic i-l ##ea ti!ograful l ener)a si
l silea s se nteteasc si mai tare. +u toate acestea c%iar n anii #in urm cn# era foarte
slbit #e boal el nu lsa !e altii s scrie !rimele articole tinn# cu n#rtnicie la
#irectia consec)ent a foii sale.
1i #e fa!t #ac Aurel 'uresianu ca om trecea #e fantast si ca 0urnalist #e ce)a cam
greoi un lucru i recunosteau si a#)ersarii c a rmas consec)ent !strn# cu sfintenie
tra#itia foii 'uresenilor si tinn# cu res!ect la misiunea #e a!ostol al 0urnalisticei romne
#in Ar#eal.
.e cn# alte 0urnale a)eau o tinut mai ml#ioas si cre#eau c n !olitic uneori trebuie
s te a#a!te&i unor m!re0urri sc%imbate; !e cn# c%iar n snul comitetului national
)oci tinere )orbeau #e sc%imbare #e atitu#ine ,4a&eta, ocolin# cu tact c%estiunile
confesionale - toti re#actorii afar #e 1curtu erau uniti si 3la0ul aste!ta #e la ei mai
mult coloare greco-catolic - a stiut s a!ere !rogramul national cu n#r0ire sustinn#
!asi)itatea !arlamentara fat #e orice ncercri #e lu!t acti) si #e concesiuni
o!ortuniste.
*n urma acestei intransigente #use la e2trem ,4a&eta, !ier#u unele sim!atii. Abonatii ei
nu erau !latnici !rea buni si #irectorul ei trebuia #e multe ori s umble singur s ncase&e
abonamentele. $in cau&a !roceselor #e !res #esi ,4a&eta, nu a)ea asa multe ca alte foi
si a ino)atiei #e a scoate #uminica un numr #ublu !entru trani cu un material bogat si
cu un !ret mai ieftin c%eltuielile cresteau si nu se aco!ereau #in )eniturile ti!ografiei
!ro!rii.
Acest numr #e #uminic si cores!on#entele cu stiri #es!re miscarea cultural #in orasele
si satele mai mari ale Ar#ealului la care tinea si #irectorul si cititorii cores!un#eau cu
i#eea ce si-o fcuse 0urnalul romnesc #in Ar#eal #es!re menirea !resei. 9u!tele !olitice
#in :egat nu intesesau - si nu trebuiau s !reocu!e !e romnii #in Ar#eal care a)eau s
rmn im!artiali - iar certele ungurilor n !arlamentul #in 3u#a!esta a)eau un interes
numai cn# !ri)eau #irect sau in#irect !e romni. $ar nfiintarea unei bnci
sau &i#irea unei biserici sau scoli n cutare sat #in (ara 3rsei sau re!re&entatia teatral a
,tinerimei stu#ioase, #in Abru# sau (ur#a erau e)enimente ce nu !uteau fi trecute cu
)e#erea. /rmn# o tra#itie )ec%e ar#elean satul si literatura lui !o!ular erau n mare
cinste. 5rsanul #in (ransil)ania nu !ier#use contactul cu satul #in care s-a ri#icat iar
!rin !ro!agan#a ce o fcuse Alecsan#ri !entru )ersul !o!ular si !rin ras!n#irea ce se
##ea stu#iilor #e folclor si etnografie culegerile !ro#uselor mu&elor n costum national
erau la or#inea &ilei. ,4a&eta, se #ecise #eci s e#ite&e o #at !e s!tmn un numr
!entru !o!or cu sfaturi gos!o#resti cu !ro!agan# !entru igien si ri#icarea culturii cu
stiri #in toat lumea si cu multe basme snoa)e anec#ote si )ersuri !o!ulare sau scrise n
stil !o!ular. Aceast ga&et #e #uminic era bine re#actat a)n# cores!on#enti !rice!uti
!e la sate.
+ele #ou lo)ituri ce le !rimi ,4a&eta, n )remea aceasta nu )enir nici #e la autoritti
nici #e la abonarii !latnici ri ci #e aiurea. 9a 1ibiu nce!use s a!ar ,(ribuna, mai
bine scris mai ml#ioas cu i#ei mai nou si cu mai mult cura0. .rocesele #e !res
curgeau grl si ele i mreau necontenit aureola #e martir. *n 0urul lui 1la)ici si al lui
-ugen 3rote se gru!ar cele mai talentate con#eie tinere.
3raso)ul negustorilor si al orto#ocsilor #ar mai ales al tinerilor !rofesori - si acest lucru
a fost o lo)itur grea !entru ,4a&eta, - era ,tribunist,. *n 0urul lui $iaman#i 'anole si n
0urul !rofesorilor nou )eniti la gimna&iul #in 3raso) se strnser multi. Vasile 4ol#is nu
se sfii s scrie un articol )e%ement cu neobisnuitul n !resa #in Ar#eal ,%ai sictir, la
a#resa #irectorului 4a&etei,. Valeriu 3raniste si btu cu att sarcasm 0oc #e ,baba
4a&et, si #e interminabila serie #e articole #e fon# ,la situatie, scrise #e Aurel
'uresianu nct lucrul se sfrsi cu un #uel ntre 3raniste si 1curtu. Acesta #in urm
umbl mult )reme cu bratul n cr! neagr iar 3raniste scrise #in temnita #in 1eg%e#in
o serie #e arncole s!irituale mult gustate #e amicii si.
.rile0ul la nentelegerile #intre ,4a&eta, cre#incioas atitu#inii #emne si !ru#ente
a#o!tat #e 4%eorg%e 3aritiu si stilul ner)os al tinerilor #in 0urul lui 1la)ici care scria c
,soarele romnismului rsare la 3ucuresti, si era un con)orbist !lin #e tem!erament
crescut la Viena !e lng -minescu l #a#u cu)ntarea tinut la solemnitatea #esc%i#erii
gimna&iului cu oca&ia serbrii 1fintei 1ofii #e !rofesorul 4%it .o!. 1osit #e-abia #e
curn# la 3raso) tnr si cu faima #e !oet #e talent - a scris si o #ram n cinci acte
intitulat 2oria - cu )ocea lui sonor #e tenor la un moment #at intercal n )orbirea lui
)ersurile !o!ulare #es!re armele *ancului, !e care ,le !lou si le ninge si n-are cine le-
ncinge, *n sala gimna&iului se fcu n !rimul moment o liniste mormntal !entru ca n
momentul urmtor toat lumea s i&bucneasc n a!lau&e nesfrsite.
Acest inci#ent !utea a)ea cele mai gra)e urmri !entru soarta gimna&iului care #e mult
era un s!in n oc%ii gu)ernului #in 3u#a!esta. 4%it .o! trebui s !lece #in 3raso) - la
3ucuresti un#e a0unse !rofesor la un liceu; a murit #u! mai multi ani asasinat #e un
ele) - #ar tinerii !rofesori si ,(ribuna, #in 1ibiu nu se linistir ci 3raniste trimise la
3rote iar acesta !ublic #iscursul cu ,armele *ancului,. 3raso)enii se #es!rtir n #ou
tabere gru!ate n 0urul ,4a&etei, si al ,(ribunei,.
.romsul 'emoran#ului ce )eni n 1894 s &gu#uie toat suflarea romneasc a#use
strngerea rn#urilor si uitarea #e&binrilor locale. Aurel 'uresianu !lec la +lu0 ca
a!rtor al unuia #in cei #e !e banca acu&atilor iar noi ele)ii gimna&iului citeam
ra!oartele trimise #e el si !ublicate n ,4a&et, fr s mai a)em !referinte !entru
)reuna #in foile romnesti.
*n istoria 0urnalisticii romne #in Ar#eal ,4a&eta (ransil)aniei, ocu! un loc #e frunte
#esi a rmas o foaie !ro)incial. $r. Aurel 'uresianu cre#inciosul si n#elungatul ei
#irector si-a cstigat mai multe merite #ect multi #in a#)ersarii si mai !o!ulari care n
locul gra)ittii acestuia a#uceau &eflemeaua ce !rin#e mai usor la !ublicul mare.
PROCESUL MEMORAN7ULUI =ILOROM;NII O
=O/O:RA=IE BUCLUCAS
(ineretul braso)ean !rimea n gimna&iul cu )ec%i tra#itii romnesti o e#ucatie national
!e care nu trebuia s o !ro!o)#uiasc !rofesorii ci care era n atmosfer; ea slsluia
ntre &i#urile lui. .rofesorii nu !re#icau nationalismul
&',(
#ar erau o !il# )ie a lui. N...O.
+onflictele cu autorittile #e)enir mai gra)e cn# gu)ernul #in 3u#a!esta or#on cte)a
restrictii inter&ise cte)a libertti si intro#use niste ino)atii su!rtoare sau )e2atorii.
+n# am fost o!riti s mai !urtm c%i!ie cu !anglic tricolor am !us n locul ei una
albastra !e c%i!iele ele)ilor #in clasele su!erioare galben la cei #in ,comerciale, si
rosie la cei #in clasele inferioare cautn# cel !utin la nce!ut s iesim la !limbare cte
trei cu colori #iferite ntr-un sir. 'ai greu ne-a c&ut cn# ni s-a cerut ca istoria /ngariei
si literatura mag%iar s se !re#ea si s se ,rs!un#, numai ungureste. 'ai ales ele)ii
#in :egat care n-a)eau #e un#e sti ungureste au fost gra) atinsi #e aceast or#onant
care le fcea im!osibil urmarea gimna&iului #in 3raso) !n la urm. *mi a#uc ammte
#e bietul +onstantin *onescu !oreclit 3arbarossa mai tr&iu !rofesor si #ireoeor al
9iceului ,9a&r, #in 3ucuresti - un ele) e2celent care n)ta ca !a!agalii literatura
mag%iar fr s nteleag nici 0umtate #in ceea ce memori&a: ,Lis Lis - care )a s &ic
Lisfalu#i; LXrolH - care )a s &ic LisfXlu#i LarolH..., Asa mergea !otincnin#u-se !n
ce stia !e #e rost toat biografia !oetului mag%iar.
*n aceast atmosfer ncrcat )eni !rocesul 'emoran#ului care tra !e banca acu&atilor
!e cei mai #e seam con#uctori !olitici ai romnilor #in (ransil)ania !entru )ina #e a fi
#us m!ratului !entru care lu!taser n re)olutia #in 1848 un memoran# n care erau
nsirate ,gra)iminile, !o!orului romn si ne#re!ttile ce i se fac. $e!uttia n-a fost
!rimit #e m!rat iar 'emoran#ul a fost !us ,a# acta, fr ca "ran& *osef s fi a)ut
curio&itatea s-l #esc%i#. 'agnatii mag%iari erau bine organi&ati la +urtea #in Viena iar
m!ratul in#iferent fal #e romni. 3u#a!esta ns )&u n gestul romnilor care
ncon0urau !e unguri si se a#resau #irect monar%ului o crim #e nalta tr#are nscenn#
un !roces monstru si monstruos la +lu0. N...O.
*n aceast e!oc eroic care a culminat cu !rocesul 'emoran#ului am trit ca ele)i n
liceu momente #e a#e)rat nltare sufleteasc. =ici !rofrsorii nostri nu urmreau cu
mai !utin ncor#are fa&ele acestui !roces cu momente cu a#e)rat #ramatice si
nc%i#eau oc%ii cn# n loc s intrm !unctual n clas noi &bo)eam !e )reo banc a
$u!&i#urilor un#e unul #in noi citea cu )oce tare #rile #e seam amnuntite #e la
!roces. :eciteam rs!unsurile !line #e #emnitate si cura0 #ate !rocurorului #e un +ristea
sau +oroianu ne nsufletea oratoria unui 9ucaciu si l )e#eam aie)ea cum se ri#ic
!rese#intele +omitetului national #octorul :atiu 6cruia !lebea #in (ur#a i-a s!art
ferestrele8 si fcn# un gest larg cu mna lui #e urias ntunecn# cu umbra ei o !arte #in
sal rs!un&n# la ntrebrile !rocurorului !line #e )enin enunt cu glas ri#icat c
#re!turile unei natiuni nu se #iscut ci se afirm.
Acest rs!uns !lin #e #emnitate a sosit tocmai n momentul cn# acu&atii !reau ca
so)ie sub amenintarea temnitei grele. *n &a#ar se &bteau cei mai iscusiti a)ocati
ar#eleni btrni cu e2!erient #e )ec%i a!rtori si tineri !lini #e elan ntre care se
#istingea cu #eosebire Amos "rncu #in neamul motilor n#rtnici si nenfricati cci
nici argumentele 0uri#ice nici logica fa!telor nu !uteau r&bi contra so)inismului. Atunci
a!ru #in 3ucuresti *onas 4r#isteanu si #eo#at acu&atii se !refcur n acu&atori
&'-(
.
(oat lumea romneasc era entu&iasmat #e cura0ul celor amenintati cu cele mai grele
!e#e!se si nu mai !utin cores!on#entii strini 6cci !rocesul acesta atrase ntia oar mai
cu #ina#insul atentia strin asu!ra strilor #e la noi8 cu toate c erau siguri c aceast
atitu#ine a memoran#istilor )a n#r0i si mai mult autoritlile.
1i #e fa!t anii #e temnit grea au fost multi. :atiu si 9ucaciu erau n fruntea
con#amnatilor cu cte cinci ani. $ar cn# a trecut 9ucaciu !rin gara 3raso) lumea
romneasc i-a iesit n ntm!inare la gar iar noi ele)ii #e liceu i-am srutat !oalele
%ainei.
,(rim tim!uri grele #ar frumoase, ne-a s!us el. $ar n felul cum ne-a s!us-o si #in fata
lui #e iluminat am nleles c )remile erau frumoase tocmai !entru c erau asa #e grele.
=u era !o!a #e la 1isesti care ne )orbea; ci omul ras la obra& si cu oc%ii !trun&tori
fcea !arte #in co%ortele romane. 'ult )reme cntecul nostru fa)orit era #oina lui
9ucaciu. N...O
:sunetul acestui !roces a fost mare. (ocmai n =or)egia n#e!rtar s-a au&it un glas
!uternic #e re)olt m!otri)a barbariei autorittilor mag%iare. 1crisoarea #esc%is
!ublicat #e scriitorul 30ornson fcu ocolul !resei euro!ene si numarul !rietenilor nostri
crescu cu unul #in cei mari.
"iloromniiB
4ri0a !entru buna !rere a strinilor si satisfactia ce o simteam cn# n strintate se i)ea
cte un !rieten al neamului nostru era caracteristic !entru s!iritul !ublic #e la noi care
eram un neam oro!sit si ne#re!ttit obisnuit s au# numai %ul sau s fie trecut cu
)e#erea #e cei ce s-au !utut ri#ica la !uterea ce le-o ##ea a)utia mai mare gratie
m!re0urrilor istorice mai fa)orabile.
.e atunci nu se cunostea nc la noi marele rol al reclamei n comert si al !ro!agan#ei n
!olitic. N...O.
+ci !ro!agan#a si are si ea ca!riciile ei. 'arele rsunet ce l-a a)ut Latina gint abia l
ntelegem #ac citim a&i cu oc%i critici !oe&ia aceasta care nu-i #esigur una #in cele
mai reusite ale lui Alecsan#ri si nici !restigiul #e care se bucura ca !oet +armen
1Hl)a. +u toate acestea ambii ne-au fcut mult atmosfer fa)orabil n trile latine si n
4ermania.
*n Ar#eal un#e lumea nu e att #e usor #is!us s fac %a& #e lucruri serioase
filoromnii nu !rea numerosi #ealtfel erau consi#erati cu mult recunostint. 'arc%i&ul
.an#olfi sau alti brbati ce ne luau a!rarea erau numiti cu res!ect. +n# n biblioteca
,:e>lam, a!ru ntia crtulie tra#us #in romneste Moara cu noroc a lui 1la)ici creia
i urmar n curn# Nuvelele lui +aragiale umblam cu ele !e la toti cunoscutii nemti
recoman#n#u-le lectura lor. ,:umKnisc%e :e)ue, a lui +. $iacono)ici era abonat n
multe familii romnesti. Articolele !olitice si istorice sau tra#ucerile #in literatura
romneasc nainte #e toate satirele lui -minescu tra#use n )ersuri #e -m. 4rigoro)ita
care se !ublicau n ea se citeau mult. 1i 'ite Lremnit& amica si colaboratoarea +armen
1Hl)ei cu care a scris m!reun romanul %ate la us. trecea #e mare talent. -mile .icot
n "ranta care a !ublicat o colectie #e !oe&ii !o!ulare si fcea cursuri #e limba romn la
,-cole #es langues orientales, la .aris ce%ul .ic> si mai ales !rofesorul Sung #in
*nnsbruc> care a combtut !e :oesler si teoria lui erau citati cu recunostint iar 3erger
!rimea scrisori cal#e #e la !rietenii si #e la noi !entru cartea lui #es!re :omnia.
/n e)eniment fu !ublicarea n ,+on)orbiri literare, a )ersurilor romnesti curgtoare si
armonioase #e !oetul !ro)ansal 3oniface Jetrat. -le a#uceau ce)a #in cl#ura soarelui
#in su#ul "rantei si sonoritatea limbei truba#urilor. $ar !oetul fcu marea greseal c nu
rmase n strintate ci se strmut n :omnia. Astfel acest om mo#est si foarte urt la
fat !ier#u tot farmecul cu care l n)luiau cei ce-l stiau !este nou mri si 0ri. Abia n
re)ista ,Viata nou, mai tt&iu a!ru #in nou n !ublicitate n re)ista ,Viata =ou, si
cti)a ani nainte #e !rimul r&boi mon#ial ti!ri si un )olum #e )ersuri.
/n filoromn care mai ales n Ar#eal s-a bucurat tot#eauna #e mari sim!ati era ce%ul
San /rban Sarni> !rofesor la /ni)ersitatea #in .raga. +um a a0uns el s n)ete
romneste e n#eobste cunoscut #e cei #in generatia mea cci ne-a s!us-o #e re!etate ori
n acel interminabil Drumul "e care am mers !ublicat n ,+on)orbiri literare,. $e fa!t
stia foarte bine limba noastr si seria ntr-un stil !o!ular cam fortat !o!ular !rea mult
ntesat cu ,!as-mi-te, luat #e la *s!irescu si cu ,bag seam,. +olectia #e Doine si
strigturi din Ardeal e#itat n to)arsie cu An#rei 3rseanu e una #in cele mai bune iar
glosarul bogat - s!ecialitatea acestui filolog cruia i !lcea s !urice te2tele si s se
ngroa!e n fise - este un mo#el #e e2actitate si conci&ie. *n ,(ribuna, lui 1la)ici el
tra#use romneste romanul %unica #e 3o0ena =emto)a. +n# l-am cnunoscut eu mai
tr&iu el era un om )oinic cu barba si musttile &burlite si cu nftisarea sla) care
!o)estea oricui era #is!us s-l asculte cum a0unse s ne iubeasc. .e !ie!tul botit al
cmsii sale flutura o mare #ecoratie romneasc la care tinea faarte mult iar fracul
rmas !rea strmt cci l a)ea #e la nunt era !arc ilustrarea )orbelor: ,-ram tocmai la
nunta mea cn# mi )eni )estea c la 3la0 se tine sesiunea Asocialiunei (ransil)ane.
9sai toate balt si alergai la )oi fratilor,... -ra mult sinceritate n #ragostea ce ne-o
!stra acest filoromn )eritabil.
5arecare )l) fcu !e cn# eram n clasele #in urm ale liceului germanul :u#o@ un
!oliglot care se !utea lu#a c atunci cn# a m!linit trei&eci si trei #e ani cunostea
trei&eci si trei #e limbi. Acest om original care ne-a n)tat iute limba fiin# cstorit cu o
romnc !oeta 1uciu s-a stabilit mai nti la 1ibiu; a!oi #ac nu m nsel la Ara#. -l a
scris #es!re noi #iferite articole li!site #e cl#ur #ar n general bine informate. *storia
literarurii romne scris #e el n limba german a !ro#us o mare )l) la cei nemultumili
cu locul ce li s-a re&er)at n aceast crtulie nainte #e toate la cei gru!ati n 0urul
,:e)istei nou, un#e Jas#eu 1ineanu si *onescu-4ion l criticar as!ru si si btur 0oc
#e con)orbiristii *acob =egru&&i si 3og#an-$uic care
au scris !refata sau au colaborat la aceast carte. :u#o@ a murit tnr.
5 a#miratie nelrmurit am a)ut m!reun cu alti transil)neni fat #e 4usta) ?eigan#
care scrisese #es!re romni si cu s!ri0inul gu)ernului romn ntemeie n 189; sau 1897
la 9ei!&tg un 1eminar romn. Atras #e faima acestui filoromn am !lecat #u!
absol)irea liceului la uni)ersitatea un#e fcea cursuri. (oat cariera mea )iitoare a fost
%otrt #e acest filoromn care era si un eminent !rofesor.
*n 0urul !rocesului 'emoran#ului se isc o literatur ntreag #e scrieri #e natur !olitic.
+ele #ou mai im!ortante fur C#estiunea romn un stu#iu mare si #ocumentat #e
-ugen 3rote si Re"lica
&'.(
. Autorul ei era Aurel .o!o)ici care stu#ia me#icina la 4ra& si
care se #o)e#i ca un ca! !olitic #e !rimul rang si un teoretician !lin #e tem!erament al
!oliticii noastre. Vasta sa cultur si stilul su &)cnit cu multe sublinieri si citatii #in cele
mai nou crti erau ce)a nou la noi.
=oi ele)ii #in cele #ou clase #in urm ale liceului eram st!niti cu totul #e acest
curent nationalist alimentat #e !roces si #e literarura !olitic !e care a strnit-o. A)eam
im!resia c nu !uteam rmne n afar #e 0ertfele a#use #e cei mai #e frunte brbati ai
neamului. *n 1894 intrarm n contact cu ,octa)anii, - a#ic cu ele)ii clasei a o!ta - #e la
3la0 si =su# si fcurm o societate secret cu #e)i&a ,Venin )om lua .rin foc ne )om
scl#a .entru i#ealul nostru national,. *n#at #u! ,matur, e2amenul #e bacalaureat -
)oiam s nce!em acti)itatea !olitic. $eocam#at %otrrm s lum contact unii cu altii
n )acanta +rciunului.
*nitiati)a o lu 3raso)ul. *on 1curtu - care mai tr&iu trebui s !rseasc /ni)ersitatea
#in +lu0 !entru tinuta sa ,ire#entist, - si cu mine am fost alesi #e colegi s !lecm la
celelalte #ou licee. Am !ornit ntr-o &i rece #e #ecembrie mai nti la 3la0 un#e ne
aste!tau cti)a colegi mai rsriti ca (iberiu 3re#iceanu 'aca)eiu canonicul si marele
#ignitar #e mai tr&iu cei #oi frati 5cta)ian si (raian 'i%ai #in 5rstie fostul nostru
coleg la gimna&iul #in 3raso) 5cta)ian (sluanu si alti cti)a. *n o#aia se!arat a unui
birt stu#entesc tinurm con)enticule cu cu)ntri si 0urminte srbtoresti.
'ai !utin nete# ne-a fost cltoria la =sn# un#e !e atunci nu era tren. Voin# s facem
economie cci resursele noastre financiare erau foarte limitate nu am luat bilet #irect
!n la 3istrita !rin +lu0 ci numai !n la A!a%i#a un#e am aste!tat cte)a ore ntr-o
gar mic si !rost ncl&it trenul care se forma la +lu0. Voiam s e)itm orasul care a
!ronuntat sentinta memoran#istilor. 9a 3istrita ne-am #us la a)ocatul (ri!on cruia i-am
s!us care era cau&a cltoriei noastre si am aflat un s!ri0in larg la acest !atriot si iubitor
al oricrei miscri generoase. -l ne fcu si rost #e sania ce a)ea s ne #uc la =su#.
+n# ne-am mbarcat nfsurati n bun#e groase !entru un #rum #&stul #e lung s!re
orselul n oare nu cunoseeam #ect !e #oi colegi #intre care unul stu#iase la 3raso)
!n n clasa a sasea a)eam im!resia c suntem #oi ni%ilisti #in romanele lui (urg%enie).
.entru ca aceast asemnare ce ne !lcea att #e mult s fie si mai mare la ntoarcere
n noa!tea )iitoare sania s-a rsturnat cu noi la o cotitur #e #rum si orict ne n)leam
n blni nu mai i&butirm s ne ncl&im. =oroc cu ceaiurile cal#e ale a)ocatului (ri!on
care ne ngri0i si ne os!t ca !e co!iii lui.
1i la =sau#ul grnicerilor si la 3la0ul +m!iei 9ibertlii gsirm colegii entu&iasti !e
care ne !uteam bi&ui. +ei #in urm n elanul lor national a)ur ns s#eea nstrusnic s
se fonografie&e iar !e fotografia ncon0urat #e o g%irlan# #e foi #e ste0ar si !anglic
tricolor !ictat #e un fotograf bl0ean acesta scrise cu litere aurii ,Venin )om lua .rin
foc ne )om scl#a .entru i#ealul nostru national,. "otografia a0unse n alte mini #ect
cele ce trebuiau si con#uctorii octa)anilor bl0eni nu a0unser s se mai scal#e n foc
cci fur eliminati #in scoal. *ntre ei erau si (iberiu 3re#iceanu si 5cta)ian (sluanu.

MU3ICA
*at un ca!itol interesant cci suntem ntr-o )reme cn# cea mai tr&ie ntre arte nce!ea
si la noi s !trun# n cercuri #in ce n ce mai largi mai ales n orasele #in (ransil)ania
si 3anat cu o !o!ulatie amestecat cu germani. +n# com!ar totusi )remile acelea cu
multi melomani #ar cu !utini !rice!atori #e mu&ic c%iar ntre intelectualii culti cu
cultura mu&icala a bucuresteanului #e ast&i care face coa# cu ceasurile la casa #e bilete
ca s !oat au&i un artist mare mi #au seama ct #e re!e#e s-a stiut ri#ica romnul ntr-
o generatie sau #ou #e la o trea!t !rimiti) a !trun#erii mu&icale la un ni)el #estul #e
nalt.
=u )om urmri aceasr refacere interesant n curs #e cte)a #ecenii ci )om cuta s
aratam cum se com!orta !e )remea mea un braso)ean cult fat #e mu&ic si care erau
!referintele lui. *n sco!ul acesta )om nce!e cu elementul )ec%i si tra#itional al mu&icii
noastre cea !o!ular.
*nce!n# cu fluierul a#us #e ele) #in satul !e care l !rsise continun# s cnte #oinele
#uioase #in co!ilarie el trecea la ,flauta, - flautul - care era instrumentul lui fa)orit cn#
#e)enea orsean. +te unul #in colegii mei #e scoal era mai #otat si cnta #u! au& la
)ioar #ar tot #in re!ertori@l #e #oine si %ore care ne !lceau asa #e mult. *n fiecare
clas erau cti)a cntreti buni care cu )ocile lor tinere si ml#ioase ##eau c%efurilor
noastre nota sentimental necesar. 'ai ales ntre bnteni se gseau cele mai frumoase
)oci. Afar #e cntecele !o!ulare acesti cntreti stiau cele mai nou romante si unii #in
ei cunosteau c%iar arii #in o!ere celebre.
+u cti)a alti nainte #e mine si n anii urmtori ele)ii #in clasele #in urm ale liceului
a)eau n fiecare clas cte un c)artet #iri0at #e cel mai mu&ical ntre ei - 1teric Auric
.o! 'anase $ima Valentin 3u#e si altii - care cnta frumos si era ascultat #e tot
!ublicul ce-i urmrea cu #rag si i !rimea cn# umblau la colin#at. +n# eram ,se2tan,
a#ica n clasa a sasea #e liceu c)artetul octa)anilor era #eosebit #e bun. *nce!n# s
cnte la berria ,4ambrinus, l au&eam #in locuinta noastr #e !e 1tra0 si coboram si eu
la un !a%ar #e bere.
'u&ica !o!ular era culti)at si #e corul ,:euniunei,
&'0(
care la ,con)enirile sociale, ce
le ##ea #e #ou sau mai multe ori !e an a)ea n !rogramul concertelor cte)a bucti #in
!o!or armoni&ate #e com!o&itorii ar#eleni. +n# #iri0orul a)ea ambitii mai nalte si
e2ecuta coruri mai grele )oin# s #ea !ublicului o e#ucatie mai nalt mu&ical ntre
asculttori se gseau tot#eauna nemultumiti. +u #eosebire notarul !ublic =emes #e !rin
!rtile +lu0ului !rotesta contra acestei mu&ici ,nemtesti, si fcea !e nationalistul
intransigent.
A#e)rat c triam !e atunci n !lin folclor nu numai n literatur ci si n mu&ic. +n# a
)enit la 3raso) corul lui 'u&icescu #e la *asi cu un !rogram a!roa!e e2clusi) com!us
#in mu&ic !o!ular si bisericeasca el a fost !rimit cu atta cor#ialitate si a!lau&e ce nu
mai )oiau s sfrseasc nct iesenii cre#eau c la 3raso) se au&ea !entru ntia oar
mu&ic !o!ular ntr-un concert. Aceast !rere eronat o c!tase c%iar 'u&icescu si
#u! el a re!ro#us-o si .aslusnicu n Istoria Mu)icei sale. -rntu&iasmul braso)enilor se
e2!lica si !rin corul e2celent al iscusitului #iri0or si !rin )ocile s!len#i#e mai ales #e
bas ale cntretilor #ar mai ales !rin fa!tul c un oas!e scum! #in ca!itala 'ol#o)ei
)enea n Ar#eal.
Vremea aceasta se mai caracteri&a !rintr-un fa!t. $esi e!oca romantic a!usese
!ro)incia tria n !lin romantism; #esi floarea albastr nce!use sa se ofileasc lumea
asculta bucuros melo#iile #e inim albastr. 'ai ales cn# la sentimentalismul lor se
a#uga cntecul !lin #e tem!erament al celui mai romantic inter!ret tiganul cu
#uioasele-i targnri si cu cu)enitul tremolo #e coar#e a!sate #e mini agitate.
-u l-am !omenit nc !e faimosul 9aie +%iorul cruia i li!sea un oc%i si n locul lui era
numai o groa! a#nc cu !leoa!a trist tras !este ea. 9a &iua tatei )enea #e-i cnta
acas numai cu un ne!ot care-l acom!ania !recum i cntase #e nenumrate ori n
)remile bune. -ra foarte btrn si !rea si mai trecut cu anii #in cau&a nemsuratei sale
tristeti. Asa l re)# !e acest 3arbu 9utaru al Ar#ealului n)luit n ceata celor #inti
amintiri.
$ealtfel lutarii #in (ransil)ania se #eosebeau #e cei #in (ar. 9a ei nu )e#eai naiul
oriental si ei n-a)eau nici ,guristi,. (imbalul - nu se &icea ,(ambal, - era mai mare; iar la
cntecele unguresti - !e care le ascultam bucuros cci ele erau si mai sentimentale - acest
instrument a)ea uneori rolul #e solist celelalte instrumente tinn# numai
acom!aniamentul.
(ocmai fiin#c tiganul ar#elean nu cnta nicio#at #in gur !e el nu-l !reocu!a te2tul ci
numai melo#ia. =icio#at nu m-am !utut m!ca cu asertiunea e2!rimat att #e a#esea
n (ara )ec%e ca tiganul a fost un fel #e truba#ur al nostru transmittorul minunatelor
bala#e si al #uioaselor #oine. Am cules si eu !oe&ii !o!ulare #ar nicio#at #e la tigani ci
cel sau cea care mi #icta sute si mii #e )ersuri era un batrn sau o femeie care le au&ise
#e la ciobanul ce le nscocise n singurtatea lui sau #e la o co!il ce a simtit ntia oar
fiorii #ragostei.
1i melo#iile cntecelor !o!ulare #in Ar#eal se #eosebesc mult #e cele #in :omnia. -ste
!oate singura ramur a artei culti)at #e !o!or care e mult #iferita #u! !ro)incii.
3raso)ul a a)ut cti)a lutari )estiti ntre tigani. "ratii 4lusc au ncntat co!ilria si
a#olescenla mea. $e asemenea ,ban#a, lui $ic cel cruia i !lcea s fie ascultat #e
!rice!tori cci a)ea ambitia s fie si nteles nu numai ascultat. +u +osti 4lusc am
!etrecut cte)a no!ti la niste c%efuri intime n butica lui -remias iar cu $ic sfrseam mai
tr&iu !etrecerile &gomotoase cu cte o serena# la geamul celei ce a)ea s #e)in sotia
mea. 9utarii cntau n birturi cu )in bun si n gr#ini cu co!aci umbrosi cci ei nu se
mutaser nc n cafenele la c%efuri cu sam!anie si buturi tari sorbite #e cocoane si
#omnisoare )esele care #ansau bucuros. (iganii stiau ce cntri i !lac fiecruia #intre
noi; con#uctorul tarafului !leca ca!ul !e )ioar se a!ro!ia #e tine si fr s ceri ti
cnta la urec%e cntecul fa)orit.
*n o!o&itie cu romnii si ungurii sasii a!reciau mai !utin mu&ica lutarilor si ascultau
mai bucuros orc%estra orasului cn# cnta la !romena# sau la ,.omul Ver#e,. $es!re
acesti ,turnri, am )orbit n alt !arte. +ei mai multi #intre ei erau )eniti #in alte !rti cu
#eosebire nemti sau ce%i foarte mu&icali si unii si altii. $iri0orul lor era !e atunci
3ran#ner cel elegant su#et #in !artea german a 3oemiei care cn# con#ucea orc%estra
sttea cu fata ntoars s!re !ublic salutn# !e cunoscuti cu fata &mbitoare ntocmai ca
So%ann 1trauss cu care semna si la mustti.
*ntre orc%estranti erau unii care ##eau lectii #e )ioar sau alte instrumente. (in minte
mai ales !e #oi !e 4reger cel ce btea toba fcn# cele mai )irtuoase mscari cu cele
#oua bete !e care le arunca si n aer si le !rin#ea tocmai n momentul cn# trebuia si !e
)iolonistul (ill care )enea la )erii mei s-i n)ete s cnte la )iolin. Vorbea nemteste cu
accent ce%esc si nici nu tinea s )orbeasc curat cci nu-i !lcea #eloc !e nemti. -l a
fost ntiul ire#entist ce% !e care l-am cunoscut.
1i ntre germanii catolici #in 3raso) care toti erau )eniti ca functionari #in alte !rti ale
monar%iei ntlneai. multi oameni mu&icali ca "afli> ?ei@ar si altii. -i si cti)a sasi si
romni formau m!reun cu ,turnrii, o orc%estr filarmonic care ##ea #in cn# n
cn# concerte #estul #e reusite.
+ele mai cercetate concerte erau cele #ate #e artisti originari #in 3raso) #in care cei mai
multi triau ns n strintate. Violonistul 'alc%er si #omnisoara 3rennerberg
)ioloncelista 4artner si mai cu seam cele trei surori 4meiner cu fratele lor cn#
re)eneau la 3raso) a)eau tot#eauna sli !line. *ntre toti artist mare era 9ula 4meiner-
'iess cam #e )rsta mea care a #e)enit una #in marile cntrete #e lie#uri ale
4ermaniei cu o )oce catifelat #e alto. -ra #eo!otri) #e mare ca inter!ret a lui
1c%ubert 1c%umann 3ra%ms 'a2 :eger :ic%ar# 1trauss si altii ca si #e frumoas.
(n anul 1894 au mai #at concerte la 3raso) afar #e artistii !omeniti #inmre brasa)eni
surorile Lrummel "rie#a 1c%nell L. Jausenblass 9aura Lono!asse> 'arie
:osen>ran&. *n acelasi an a fost si concertul #at cu oca&ia 0ubileului #e ;5 #e ani ca
#iri0or al orc%estrei orasului a lui 3ran#ner. $intre artistii strini au concertat numai
)iolonistul 5n#rice> .o!!er si c)artetul comic /#el #in Viena.
Am a)ut la 3raso) si cte)a concerte #e artisti romni. A cntat cn# era tnr 4%it
$ima care nce!use ca !rofesor #e canto la gimna&iul #in 3raso) n 1874 si a re)enit la
1899 #n# un im!uls mare )ietii si e#ucatiei mu&icale #in orasul #e la !oalele (m!ei.
Vocea lui #e bas era !utin ml#ioas #ar cntn# cu o rar mu&icalitate si inter!retare
artistic el stia s #ea bala#elor lui 9oe@e !e care le cnta att #e bucuros toat
am!loarea cu)enit.
=icolae .o!o)ici bnteanul #ruit #e $umne&eu cu o )oce #e o rar #ulceat si
ml#iosie a cucerit #imtr-o #at toate inimile braso)enilor cn# li s-a !re&entat curn#
#u! sosirea lui ca !rofesor #e ,cntri, n 1887. *naintea lui fusese n !ostul acesta ca
su!linitor braso)eanul *acob 'uresianu com!o&itorul ar#elean tim! n#elungat !rofesor
#e canto la 3la0 iar nainte #e el +i!rian .orumbescu. $esi !e acesta #in urm boala #e
!ie!t l #obor cn# nu m!linise 7< #e ani eu mi a#uc bine aminte #e el sau mai e2act
l )# n gn# trecn# !e #inaintea scoalei #e fete ssesti nalt slab si cu fata smea#. *n
cei #oi ani nem!liniti ct a stat in 3raso) el a stu#iat cu corul lui o!ereta Crai nou care
a fost re!re&entat cu mare succes.
+n# eram n clasele #in urm ale liceului )eni la 3raso) .o!o)ici-3aHreut% care
cstigase la o!era #in .raga si la cea #in 3aHreut% un renume euro!ean. +oncertul #at #e
el a fost un e)eniment #e !rimul rang cci artistul era tnr si )ocea lui nu !rea mare
#ar cu o scoal e2celent si st!nit #e cntret #e!lin !rea mai mare #ect era ntr-
a#e)r. 3ala#a !rintului -ugen #e 9oe@e !e care o cnta nsotit la un moment #at #e un
sgalnic gest sucin#u-si mustata cuceri toat sala. 'ult )reme artistul cruia 3raso)ul
i !lcea #eosebit #e mult se norcea cu #rag n mi0locul !netenilor si.
$ac .o!o)ici )enea #e la 3rla#ul 'ol#o)ei *asul ne trimise afar #e 'u&icescu !e
neobositul cltor !rin toate regiunile locuite #e romni (eo#or 3ura#a. Vioara !e care
trgea arcusul cu o )er) nentrecut era nsotitoarea lui n cltoriile !e urma fmatilor
n#e!rtati. +n# n focul #oinei ce o cnta o coar# !lesni brbatul artist mruntel #e
stat si cu miscri re!e&i !ro!ti )ioara #e genunc%i !use alt strum o cerc la urec%e si
continu concertul fr sa fie sting%erit #e inci#entul tulburtor. "olclorul n)insese si #e
ast #at.
As )rea s mai !omenesc #e un oas!e braso)ean si el #e origine care ns trecuse #e att
#e mult )reme %otarul ea s se stabileasc n (ar nct nu-l mai stiau la 3raso) #&ct
cti)a btrni. -ra artistul comic *onescu continuatorul lui 'illo n inter!retarea
cantonetelor lui Alecsan#ri. *mi a#uc ca !rin )is aminte #e 3arbu 9utaru 'ama
Angelusa si Jerscu 3occegiul care intra n scena #e la ,=umrul /nu, fugin# #e cinii
imaginari care-l ltrau #e #u! culise. $esi btrn si cu o )oce slbit #e ani el fu
rs!ltit #e multe si n#elungate a!lau&e.
$ar )ama #e la .re#eal nu era riguroas numai !entru mrfuri ci si !entru artisti care se
strecurau numai rar la noi mai #es ns la 3raso) #ect n alte !rti ale (ransil)aniei.
+eea ce trecea granita fra !asa!ort erau cntecele nce!n# cu Steluta !e care o cntau
si mamele noastre continun# cu %lcescu murind si cu Clugrul din negru sc#it
trecn# la cntecele !o!ulare #intre care cel mai rs!n#it era Sr$a "o"ilor si sfrsin#
cu cu!letele #in o!eretele lut 1trauss cntate n )ersiunea romneasc cu atta art #e
nemuritorul *ulian.
Aceasta era e!oca #e strlucire a !o!ularului artist si n acelasi tim! triumful o!eretei
)iene&e. 1trauss tatl si fiul 1u!!^ 'illAc>er Cierer si altii erau com!o&itorii rsftati
ai tim!ului. >oievodul tiganilor Liliacul Catint))a %occaccio Studentul cersetor
Srmanul Ionatan M'&ado ,srarul a!oi 0eisa #e 1uli)an si alte o!erete !line #e arii
melo#ioase si cu!lete %a&lii fceau ncon0urul lumii. .n si libretele romantice care ni
se !ar ast&i att #e im!osibile erau gustate #e !ublic.
(ru!a german care )enea anual la 3raso) trebuia s #ea o!eretele )ec%i si nou
singurele care atrgeau un !ublic numeros. *ntia #at cn# m-au #us si !e mine !rintii
la teatru a fost la o!ereta Donna 5uanitta n care 0uca rolul #e !rima#on Jelene .#ure
fiica unui negustor fruntas #in 3raso) care se fcu cntreat ntr-o tru! ambulant. -ra
foarte frumoas si a)ea o )oce minunat. *n Studentul cersetor o!ereta lui 'illAc>er
a)ea un rol #e brbat si !icioarele ei frumoase fceau !e cocoanele #in 3raso) care
fuseser scan#ali&ate cn# !lecase cu ,come#iantii, s #ea iarsi #in ca!. 3rfelile nu
mai conteneau nici cn# a!ru !e scen tenorul :ust #u! ce nu mai fusese n orasul
nostru cti)a ani #in cau& c fugise cu o #oamn #in societatea braso)ean. +ele mai
ciclitoare ntre #oamnele #in 3raso) stiau si c 3abit&>H )ioaia si a#mirata subret care
0uca numai roluri #e fete tinere era trecut #e !atru&eci #e ani. *ar o femeie #e !atru&eci
a)ea fete mritate se !urta n %aine ntunecate si nu mai srea !e scen ca 3abit&>H cea
&)!iat. $ar !entru Su!an negustorul #e !orci #in >oievodul tiganilor nu era in tru!a
lui 3auer nici un actor #e talia lui *ulian.
/neori se ##eau si o!ere. :e!ertoriul era com!us mai ales #in bucti #e Ver#i la case se
a#uga Caust #e 4ouno# sau !$reea #e Jal^)H. *n 1891 stagiunea o!erei #in (ro!!au a
#esc%is seria scurt #e re!re&entatii #e la 5 la ;7 a!rilie cu %r$ierul lui :ossini si a
nc%is-o cu !rnani #e Ver#i. :e!re&entatiile acestea nsemnau a#e)rate acrobatii #e
regie !e scena cea minuscul a teatrului braso)ean fr lumin electnca si cu un cor #e D
!n la 8 brbati si tot attea femei. (otusi noi eram ncntati cm# lui "aust i a!rea
imaginea 'argaretei !roiectat #e o lantern magic cn# un tenorist cu )oce frumoasa
#ar cu !icioare strmbe se !refcea #intr-un btrn mncat #e molii n 0unele cuceritor al
'argaretei. $ecorurile erau tot#eauna aceleasi si aceiasi coristii n care braso)enii
recunosteau !e cutare croitoreas sau !e o calf #e selar. .entru un !ublic ce se lsa furat
usor #e nselciunea o!tic nu conta c tiganii #in -ru$adur !urtau acelaasi ci&me ca si
sol#atii #in Caust.
$ar !e ct #e !utin !retentiosi erau braso)enii cu !ri)ire la #ecoruri si la artificiile #e
regie !e att #e critici erau fat #e re!ertoriu. +ereau nouttile #in urm si #esi #in
?agner abia au&iser la !romena# u)erturile #in -ann#4user si Lo#engrin ar fi )rut ca
la teatru s se #ea o!erele ntregi. +u acom!aniamentul onc%estral al o!erelor #e Ver#i
!rice!torii #e mu&ic nu mai erau multumiti; #e aceea a fost un a#e)rat e)eniment cn#
mu&ica )erist a lui 'ascagni a0unse n cucerirea lumii si la 3raso). 9a un concurs al
unei case #e e#itur mu&ical #in 'ilano cstigase !remiul nti un tnr com!o&itor
italian cu totul necunoscut cu o o!er sicilian nou ca mu&ic si cu un libret misctor.
*n curn# urm alt com!o&itor necunoscut 9eonca)allo cu ,.aiata, lui. "ragmente #in
Cavalleria rustican erau cntate a#esea la !romena# #e orc%estra orasului - a#e)rat
tot att #e #es si >isul unui re)ervist cu semnalele #e trom!et #in ca&arm ntreru!n#
melo#iile )isate #e sol#atul c%emat la e2ercitiul #e arme - si c%iar #e tarafele #e lutari
cu acele !ortamente tignesti in#is!ensabile unei melo#ii frumoase. +a #in toate o!erele
gustate #e amatori si #in o!eretele cunoscute #e toat lumea orc%estra orasului a#ucea
regulat "ot"ouri-urile ce erau foarte mo#erne !e atunci un fel #e fanta&ii n care se
urmau cele mai melo#ioase !rti #intr-o bucat mai mare cu treceri #e cte)a tacte #e la
un fragment la altul.
*nterme&&o #in Cavalleria si !rologul #in ,agliacci erau cntate la ,cla)ir, n cele mai
multe case cu fete mari.
+la)irulB
*n mu&eul !rimriei #in Viena si n casa n care a se&ut 1c%ubert se !ot )e#ea cla)irele
celor #oi mari com!onisti #e la nce!utul )eacului trecut. /nul #in ele are numai cla!e
negre. .ianele sunt mici si abia se #eosebesc #e cla)ecinul sau #e s!inetul generatiei
anterioare. $ar #e la 187< ncoace instrumentul cu care !uteai cnta si ncet si tare - #e
un#e numele lui #e ,!ianoforte, scurtat mai tr&iu n ,!iano, cn# aceast !osibilitate #e
a )aria !uterea tonului nu mai era cea mai !retioas nsusire a lui - #e)eni cel mai #e
seam rs!n#itor al mu&icei. $oar !atefonul acestui )eac si ra#ioul &ilelor noastre l-au
!utut #etrona.
9a 3raso) !ianul a strbtut #e)reme mai nti la germani #ar n scurt tim! si n casele
negustorilor romni. -l era a#us cu mari c%eltuieli #e la Viena un#e se formase #e la
nce!ut o nfloritoare in#ustrie #e !iane. 9a o )erisoar a mamei mele !ianul a#us #e la
Viena e atestat #e !e la mi0locul secolului al F*F-lea iar n co!ilria mea toate ru#ele
mele a)eau ,cla)ir, n cas. +n# )enea cte o )i&it fata cea mai mare trebuia s se
ase&e s cnte cte o bucat #in +&ernH sau - #u! cum era ta2at strinul - o sonatin #e
'o&art sau o romant sentimental. +ntatul la !ian era tot att #e im!ortant ca #ulceata
sau cafeaua turceasc ce se oferea )i&itatorului iar acor#orul era un mester foarte cutat.
Acesta la 3raso) nu !utea suferi !e !rusieni si cn# lua luleaua neamtului se lua #u!
co!iii ce-i strigau ,s triasc !rusieniiB, 6,%ac% #ie .reussen,8.
$ar !ianul nu fcea !arte numai #in e#ucatia fetelor ,#e familie, ca si limba france& si
nu slu0ea numai ca un mi0loc #e #i)ertisment ci el nlocuia orc%estra n case !articulare
sau c%iar n concerte. *n unele familii #in 3raso) erau cntrete cu )oci frumoase care
erau ascultate bucuros. 'ai ales #omnisoarele .o!o)ici era) foarte #otate si au culti)at
canto si #u! ce s-au mritat #e)enin# #oamnele 1ttescu si Ang%el. 6"iicele acesceia
#in urm sunt si ele cntrete una #in ele fiin# anga0at la o!era #in 'onte-+eslo8.
$intre fetele .o!o)ici cea mai mic Jonoria a fost cntreat #e o!er n *talia. -a s-a
scufun#at cu -itanicul !e cn# !leca n America s cnte !e scene mari. 1i n familia
'uresianu afar #e *acob com!o&itorul cntau frumos (raian si 1e)astia mritat
$a)i#escu.
'u&icali erau si membrii familiei $ima. *n casa lor se fcea mu&ic serioas si !ianul nu
era numai o mobil ce m!o#obea salonul. 1otia lui 4%il $ima 'aria era foarte
mu&ical si a)ea o )oce su!erb #e alto. Ascultn#-o cntn# am a0uns s !retuiesc
lie#ul cea mai nobil bucat mu&ical la care )ocea este n ser)iciul cntecului nu
in)ers ca la cele mai multe arii celebre #in o!ere care #au )irtuosilor !rile0ul s
strluceasc cu mi0loacele lor )ocale. 9a lie# inter!retarea si sufletul #e care cntretul #
#o)a# !rimea& iar acom!aniamentul formea& o !arte integrant a mu&icei fcn# ca
)ocea omeneasc s ias la i)eal n toat nobletea ei. $e aceea !ianul este slu0itorul cel
mai cre#incios al lie#ului care a gsit cei mai mari inter!reti n suta #e ani ce s-a scurs #e
la a!aritia si rs!n#irea lui. A#e)rata frumusete a lie#ului am cunoscut-o ns abia mai
tr&iu n cele #ou centre mu&icale germane - cci acest gen mu&ical este nscut si
culti)at n 4ermania si Austria german - 9ei!&ig si Viena. (ot numai n strintate am
nteles !uterea magic ce eman #e la un mare #iri0or.
$es!re !tania unui #emnitar mare al bisericii noastre circula - n !ri)inta mu&icei si a
rolului sefului #e orc%estr - urmtoarea anec#ot care #ac nu era a#e)rat a)ea ns
meritul #e a caracteri&a bine strile #e la noi. +n# acest res!ectabil brbat !lec o#at la
Viena !rietenii si )oiau s cunoasc im!resia ce i-a lsat-o orasul mu&icei. ,Am fost si
la o!er. 1al mare si lume gtit. *nainte #e a se ri#ica !er#eaua un #omn n frac se
ase& cu s!atele ntors s!re !ublic n fata [[ban#ei\\ #e cntreti la )ioar si
bgur#une\\ si cu un [[gte0\\ n mn btea [[#u! ei\\ tactul,.
.e acela #intre com!o&itori care s-a multumit s )orbeasc omenirii !e cla!ele #e fil#es
ale !ianului si care unea melancolia )remii si a !o!orului su #u! mam cu strlucirea
neamului cruia a!artinea #u! tat !e +%o!in l-am cunoscut nc !e cn# eram la
3raso). A#e)rat numai n cte)a bala#e ce)a mai multe )alsuri si mai ales n
cunoscutele sale nocturne #e a0uns !entru ca el s fie !entru mine una #in marile re)elatii
n mu&ica. Valsul ,#e o minut, si nocturna stro!ilor #e !loaie att #e trist m-au
im!resionat mult. 'ai ales bucata #in urm mi e)oca !e alti #oi romantici cu care mi se
!rea c se nru#este !e 3Hron si 9ermonto) !oate si #in cau&a sfrsitului lor.
+eea ce nu se au&ea la 3raso) n cercurile romnesti era mu&ica #e camer; si numai
!u0ini romni mergeau la 3iserica =eagr s asculte orga la care cnta att #e frumos
4eifrig si mai tr&iu 9assel. .entru aceste #ou feluri #e mu&ic se cerea o cultur
mu&ical mai temeinic #ect o a)eau n genaral romni n a cror biseric n-au !truns
nici instrumenmele #e coar#e si #e suflat nici orga. 9a sasi n sc%imb se ##eau n
cte)a familii cu orc%estre mici #e #iletanti a#esea concerte #e cas. 'u&ica
instrumental era culti)at c%iar la sate. (in minte c n clasa a treia #e liceu !e care am
fcut-o la sasi un coleg originar #intr-un sat #in 0urul 3raso)ului a n0g%ebat un c)artet
#e instrumentisti cu care a cntat la &iua numelui !rofesorului ,#e clas, o bucat
com!us #e el. A!roa!e toti colegii mei sasi cntau la )reun instrument sau n corul
bisericesc iar ,cantorul, - l c%ema 9ur& - urma o#inioar n ierar%ia !rofesorilor ime#iat
#u! ,rector, ntocmai ca la liceul 1fnt)lui (oma #in 9ei!&ig !e )remea lui 3ac%.
+u toate acestea braso)enii sasi erau cu mult na!oia sibienilor. 3aronul 1amuel #e
3ru>ent%al n-a fost numai un !rice!tor al !icturii strngn# n !alatul su o colectie
remarcabil #e tablouri ci si un meloman care-si amena0ase o sal s!atioas #e mu&ic.
(ra#itia inaugurat #e el n secolul al FV***-lea a #inuit si n cel urmtor si artisii mari
se n)taser s !relungeasc turneurile lor !n n ca!itala !olitic a (ransil)aniei.
*nsusi marele 9is&t ##u un concert. $ar sibienii #e bastin n-au fost cuceriti #e el ca
magnatii unguri ce i-au fcut o)atii nesfrsite. .entru !rice!erea mu&ical a sibienilor e
caracteristic c )irtuo&itatea neasemnat a lui 9is&t nu i-a !utut o!ri s )a#
su!erficialitatea com!o&itiilor sale cu nesfrsitele &or&oane care-i ##eau !rile0 s-si
arate 0ocul su miestrit.
$ar com!arn# !e sasii #in 1ibiu cu cei #in 3raso) nu trebuie s uitm c lng )alea
+ibinului nu erau numai com!atrioti #e-ai celor #e lng (m!a ci si multi functionari
austrieci si o garni&oan !uternic cu ofiteri ce !urtau nume italienesti si frantu&esti si
bla&oanele unei )ec%i aristocratii. 9a nce!utul )eacului al F*F-lea era n 1ibiu un
organist cu numele +au#ella !robabil un !re#ecesor al com!o&itorului bucurestean cu
acelasi nume #e mai tr&iu.
/EA/RUL A:A/A B;RSESCU
1tra#a Jirsc%er se numea !e atunci si a ,(eatrului, cci acolo !e locul actualului
cinematograf ,:e#uta, era cl#irea )ec%e a teatrului !e care am mai a!ucat-o si eu. -a a
fost #rmat abia n anul 189;. -ra )ec%e #e !este un secol se numea ca o sal )estit
#nn Viena ,:a#uta, si a)ea o fata# m!o#obit cu &or&oanele stilului baroc tr&iu si
rococo inci!ient. /na #in cele #ou cl#iri #in care era com!us cea cu sala #e teatru
a)ea s!re stra# un rn# #e ferestre rotun#e.
*n sala ei s!atioas - cel !utin mie mi se !rea mare - s-au #at multe baluri la care
mergeau bunicile noastre n crinoline #e mtase scum!. +a s nu se mur#reasc !e
!antofii #a atlas cu ,tina, #e !e stra# si s nu-si ,sgrceasc, fustele nfoiate ele intrau
n cte un ciubr #e-l !urtau cu ,ru#urile, #ou slu0nici. .e scena teatrului au 0ucat
uneori ca oas!eti actori mari #in Viena ea A#olf 1onnent%al !e care btrn l-am mai
)&ut si eu n teatrul im!erial #in ca!rtala Austriei.
1tagiunea #in urm #in 1891 s-a #esc%is cu Onoarea lui 1u#ermann si s-a nc%is cu o
come#ie #e 9PArronge. +ei trei ani ce trecur !n la terminarea :e#utei celei nou
tru!ele #e teatru ambulant sub #irectiile ?olf 3auer si 3erger 0ucau fie n sala #e la
,=umrul /nu, la %otelul ,-uro!a, sau ntr-o barac mare #e scn#uri !e mai#anul #e
#inaintea .ortii Vmii. .rin toate am trecut si eu n co!ilria si a#olescenta mea. Acum
#u! o 0umtate #e )eac 3raso)ul n-are nc un teatru !ro!riu ca 1ibiul sau +lu0ul si
nici o tru! stabil #e actori ca multe orase mai mici #in strintate.
'ai #emult lumea a)ea - !oate sub influenta ofiterimei si a functionrimei austriece - mai
mult interes !entru teatru. *n )ec%ea sal #e la ,:e#ut, cu fotelele ei mari si grele #e
ste0ar mbrcate n musama neagr 6tintuit cu cuie cu ca! gros #e !o2telan alb si eu
numrul locului scris cu coloare alb !e s!atele scaunelor8 ,ca)alerii, tineri stteau n
!au&e n !icioare cu fata ntoarsa s!re !ublic si !e cn# mu&ica cnta ca la Viena si
cn# se re!re&entau #rame ei aruncau !ri)iri languroase #u#uilor frumos coafate #in
sal.
/nii #in acesti tineri fceau curte si actritelor !e care le ntlneau #u! re!re&entatie. .e
cn# tata era nc nensurat era o artist frumusic care cucerise inimile celor mai multi
braso)eni #ar care nu lsa !e nimeni s se a!ro!ie #e ea. -2as!erati #e aceast tinut
rece si ne!rietenoas ei i-au 0ucat o fest #e o neobisnuit cru&ime. Au mbrcat n frac si
)esta alb !e un ti! carag%ios #in 3raso) !oreclit .cal si l-au ase&at ntr-un fotoliu #e
orc%estr n rn#ul !rim. 9a un semn #at nu a)ea alta #e fcut #ect s i&bucneasc ntr-
un %o%ot #e rs &gomotos cum numai el stia r#e. 1e ##ea Cecioara de Orleans #e
1c%iller n beneficiul titularei rolului tnra actrit inaccesibil a)ansurilor ca)aleresti.
(oat sala era fascinat #e 0ocul si frumusetea ei si asculta cu rsuflarea o!rit frumoasele
)ersuri ale !oetului german. +n# n monologol celebru ea )orbeste #e ,li)e&ile !e care
le u#am o#inioar, la un semn .cal i&bucneste ntr-un ,%a %a %a, )r0mas. ,1tB, n
!ublic. ,Ja %a %a, continu )esel .cal #in fotoliul lui contagiin# si !e altii. 3iata
Seana $PArc a i&bucnit ntr-un !lns ce n-a fost n stare s-l o!reasc nici #u! ce
&gomotosul ntreru!tor a fost scos #in sal.
+e emotionat am fost cn# am intrat ntia oar n sala ,:e#utei,B 9a cas era tot un fel
#e .cal Je#@ig cel rstit ce s!eria !e cei ce nu-l stiau. +n# ntreb !e mama artn#
cu ca!ul s!re mine: ,$ar !entru el ce biletM, m-am nrosit !n #u! urec%i si nu !uteam
ntelege calmul mamei cn# rs!unse: ,.e sta l lum ntre noi,. -ram asa micut c
a!roa!e nu ocu!am loc. *n anii urmtori !rintii trebuir a#esea sa faca concesii
!rinci!iilor lor !e#agogice si s #ea ascultare rugmintilor mele fierbinli #e a m lua cu
ei la teatru. 'ai ales cn# n clasa a treia #e liceu am nce!ut s umblu la sasi la scoal
nct nlelegeam ce s!un actorii. *nc n )ec%ea ,:e#ut, am )&ut si am a#mirat !e
)estitul comic (e@ele #in Viena.
*ntiul e)eniment artistic a fost ns !entru mine !iesa Magda 6Jeimat8 #e 1u#ermann n
sala #e la ,=umrul /nu, 0ucat #e o artist cu numele LKt%e JTtter. Am )&ut-o mai
tr&iu !e Agata 3rsescu si !e 9eonora $use n acest rol si tot#eauna actiunea !uternic a
#ramei si 0ocul nentrecut al artistelor m-au im!resionat a#nc. 9a sfrsitul secolului
trecut 1u#ermann era autorul #ramatic cel mai !o!ular al germanilor. *n 3raso) crtile
lui romanele Crau Sorge si Der 1at)ensteg si #ramele Magda Onoarea S*rsitul
Sodomei si Lu"ta *luturilor erau cunoscute #e toat lumea. *n 4ermania #ominat #e
i#eile onoarei ce nu se !utea s!la #ect cu arma n mn cn# cine)a o consi#era !tat
si n care un ofiler nu se !utea cstori cu sora unei actrite care a a)ut necstorit un
co!il conflictele #in #ramele lui 1u#ermann miscau a#nc iar utili&area lor !entru efecte
#ramatice tinea atentia ncor#at. .e #e alt !arte autorul intro#ucea !e scen o
atmosfer mbibat #e erotism care era nou n 4ermania #esi naturalismul o a#usese
aiurea la or#inea &ilei. .e ct mi a#uc aminte numai o #ram !uternic intiulat
Ciocrlia 6,$ie Jaubenlerc%e,8 mai era asa ,#ecoltat, n re!ertoriul teatrului braso)ean.
+ellalt autor ,mo#ern, :. Voss s!ecula numai setea #e sen&ational a !ublicului cu
#ramele sale fioroase. Incolo clasicii 4oet%e 1c%iller 4rill!ar&er 9essing si
1%a>es!eare #ominau scena n sli cam goale #n# oca&ia regi&orilor sa fac a#e)rate
acrobatii scenice si unor artisti )eniti ca oas!eti s atrag un !ublic mai numeros.
Imi a#uc aminte mai ales #e #oi care au )enit la 3raso) !rin 1897 si 94. /nul era un
urias cu )oce !uternic 'orit& 'orrisso%n care l fcea !e Jamlet cellalt era
"er#inan# 3onn case !rsise teatrul im!erial #in Viena #in cau&a unui conflict cu
#irectia. -l era si un )iolonist #e seam si a)ea mare succes n !iesa Lutarul din
Cremona n care cnta si #in )ioar.
$in cn# n cn# #irectia ##ea si cte o !ies strin #e autori ce cuceriser sau erau !e
cale s cucereasc scena. *n fruntea lor era $umas-fiul cu Dama cu camelii ce nu se mai
n)ec%ea Victorien 1ar#ou cu Madame SansgDne care fcu serie si la 3raso) si *bsen
cu Strigoii care nu a)u succes #ar ##u #irectorului 5tto 3auer !rile0ul s ntoarc oc%ii
fioros cn# cerea mamei sale soarele #e !e cer. 1criitorul nor)egian era atunci btrn #ar
#in 3ergen un#e co!ilsise !n n (ransil)ania erau multi >ilometri si mari #eosebiri #e
fire. (otusi (itu 'aiorescu fu atras #e marele talent si ##u nsusi o tra#ucere a uneia #in
ultimele #rame ibseniene - nu si cea mai nsemnat si mai caracterisric Micul !iol* !e
care o !ublic n ,+on)orbiri literare,.
$in re!ertoriul romnesc nu s-a #at nicio#at nici o tra#ucere. A#e)rat c el nu era
mare #ar nici Alecsan#ri nici +aragiale nu strneau curio&itatea #irectorilor #e scen. *n
sc%imb lumea se #ucea bucuros la come#iile nai)e cu Gui-!ro-Guo-uri si cu glume cu
care erau #e!rinsi cititorii foilor umoristice germane si cu care mbogteau re!ertoriul n
fiecare an 1c%ont%an La#elburg 3lument%al sau 9PArronge. +ome#iile lui Alecsan#ri
erau !iesele #e re&istent ale teatrelor #e #iletanti romni. =umai !iesele lui *osif Vulcan
cu ,%ai cumetre s mai cntm unaB, le fceau concurent !e scenele im!ro)i&ate #in
cutare sat ar#elean.
$e artisti #in :egat care s #ea re!re&entatii n 3raso) nici )orb nu !utea fi. 1i ct #e
bucuros l-am fi au&it si noi !e 'anolescu n 2amlet si !e +. =ottara 3re&eanu si !e
Aristita :omanescu noua stea a scenei nationaleB
+n# eram n clasa a sa!tea #e liceu ,4a&eta (ransil)aniei, mi fcu !ro!unerea s-mi
#ea un bilet !ermanent !entru un fotoliu #e teatru cu con#itia s scriu regulat recen&iile.
1e 0uca atunci n noua ,:e#ut n sala elegant cu fotele #e lemn curbat care se ri#icau
n mo# automat cn# te sculai #e !e scaun. -le a)eau #e#esubt si un #is!o&iti) #e srm
n care ti !uteai !une !lria #e nu mai !lteai gar#erob. ,.itula, economisit Insemna
mult !entru braso)eni ale cror ser)itoare stteau nsirate la iesire cu !ar#esiile
st!nilor si 0ac%etele st!nelor lor !e brate facn# un fel #e gar#erob )i)ant. =umai
cei ce nu cunosteau secretul noilor fotolii erau s!eriati #e re!e&iciunea cu care se ri#ica
scn#ura !e care te ase&ai cn# nu mai se#eai !e ea. $es!re un locuitor #e la sat care
)enise la 3raso) s asculte un concert se s!une c ntrebat #ac i-a !lcut rs!unse c
mu&ica a fost foarte frumoas #ar c n-a !utut-o gusta cu a#e)rat !entru c !o&itia
strcit - el nu bgase #e seam c !artea #e se&ut a scaunului se ri#icase - si !laria #e
la s!ate l 0enau mult.
9a re!re&entatii stteam ca un boier n fotoliu nu n !icioare ca !n acum si n !au&e
m ntlneam #e obicei cu 9eo 4reiner un fost coleg #e la liceul ssesc si )iitor scriitor
german care mi !o)estea multe cancanuri #in culisele teatrului. .e acestea le stia #e la
soru-sa fost cntreat #e o!eret. $e la el aflam si amnunte #es!re autor si #es!re
felul cum fusese !rimit !iesa la Viena. .e acestea le utili&am n recen&ia ce o scriam a
#oua &i n scoal n ora lui 4lo#ariu sau 3u#iu. (recn# !e la !rn& s!re cas lsam
manuscrisul la ,4a&eta (ransil)aniei, iar seara m citeam cu mult !lcere. 1i altii
citeau bucuros aceste recen&ii care n loc #e obisnuitele e2agerri si #e stereoti!ele ,0oc
a#mirabil, ,artist consumat, ,ar !utea #ebuta !e [[bina\\ #in Viena, etc. a#uceau o
informatie nou.
"ireste c ntre actori a)eam fa)oritii mei. *nainte #e toate !e o foarte #rgut nai)
4ret%e "orst creia i !rofeteam un )iitor strlucit #ar #es!re care n urm n-am mai
au&it nimic !recum n-am mai au&it nici #es!re ntiul amore& Jac>ensc%mie#t #e care
erau n#rgostite multe cocoane #in 3raso). +n# cu oca&ia unei certe cu btaie ntre
#irectorul teatrului si intrigantul =e%er cel #in urm s-a ales cu o )ntaie mare sub
oc%iul stng !e care n mo# ostentati) n-o !u#ra cn# iesea !e scen criticul #e la
,4a&eta (ransil)aniei, ia luat acestuia a!rarea.
+a toate teatrele #in !ro)incie si tru!ele ambulante care )eneau la 3raso) trebuiau sa #ea
#eo!otri)a #rame clasice si cele mai nou !iese #e care se )orbea. +u re!ertoriul clasic
nu era !rea greu cci n gar#eroba teatrului erau toate costumele necesare. 1i !entru
sc%imbrile multe ale scenriei o !ractic n#elungat aflase cele mai economicoase
e2!e#iente. 1!iritul tatlui lui Jamlet semna ai#oma cu un strigoi. 'ai greu era cu
costumele !entru !iese ca Madame SansgDne care costau o multime #e !arale si nu
!uteau fi a#a!tate #in cele #in ,"aust,. $ac titulara acestui rol era ns frumoas i se
ierta cn# roc%iile fostei s!ltorese nu erau )eri#ice #e tot.
*n 1894 )eni n 3raso) ntiul teatru unguresc cu stagiuni mai lungi. Afisele anuntau cu
litere mari -ragedia Omului #e 'a#Xc%. (eatrul era bine sub)entionat nct nu-i !sa
#ac la nce!ut slile erau goale.
(eatrul romnilor #in 3raso) si #in Ar#eal n general era cel #e #iletanti. $u#uile a!reau
far#ate si costumate !e scene im!ro)i&ate n sala cea mare a )reunui %otel a#mirate si
a!lau#ate #e ru#e si !rieteni care #esco!ereau tot#eauna talente nou si )oci a#mirabile.
$es!re o asemenea re!re&entatie cu bucluc la care a)eam si eu s #eclam !oe&ia
Cluierul cio$anului )reau s ) !o)estesc ce)a. ,.ro#uctia, a)u loc n satul 3ran #e
lng 3raso) si era aran0at #e ,tinerimea stu#ioas,. 1e ##ea CinelCinel #e
Alecsan#ri. 5 #omnisoar cu )ino-ncoace si cu un glas frumos a)ea rolul !rinci!al. -u
eram !e atunci un co!il #e nou sau &ece ani #ar treceam n 3ran #e bun #aclamator.
+um !iesa era scurt s-au a#ugat cte)a #eclamarii si cntece. =eca&ul era c aceast
%otrre s-a luat n ultimul moment si eu care trebuia s a!ar !e scen n costum
national nu gseam cioareci !otri)iti. 'ama a)u i#ea sal)atoare #e a-mi mbrca o
!erec%e #e ciora!i lungi #e bumbac alb ai ei !e care ca s nu lunece i cusu nainte si
na!oi #e fcu #in ei cioareci. +u ei cu cmasa #e noa!te cu altile si cu o cciul n ca!
aste!tam #u! culise s-mi )in rn#ul. 1 a0ung #u! culise a fost usor #ar o#at ascuns
ntre ele nu mai !uteam iesi #ect !e scen un#e n-a)eam ce cuta !n nu-mi )enea
rn#ul. 1i rn#ul nu-mi mai )enea si gro&a) as fi iesit numai cte)a cli!e afar cci
tracul n care m gseam m fcea s simt tot mai !uternic #orinta #e a #a fru liber unor
!orniri firesti. 1i rn#ul meu tot nu )enea #esi m sc%imbam #e !e un !icior !e altul. $e
la o )reme entu&iasmul meu nce!u s curg grl #e se fcu o balt ntre culise cu
ten#in0a #e a se scurge si !e scen. Astfel s-au r&bunat ciora!ii cusuti nainte si fluierul
bietului ciobnas m-a #at #e rusine.
+ea mai im!resionant re!re&entatie ce am !omenit-o la 3raso) a fost cn# a 0ucat
3rseasca. -ra un e)eniment !utin obisnuit ca o absol)ent a conser)atorului #in Viena
si mai ales o strin s fie anga0at ime#iat la teatrul im!erial. $n#u-i-se #e la nce!ut
rolurile cele mai im!ortante ea a cucerit n scurt )reme sim!atiile !ublicului )iene&.
A!oi a0unser #intr-o#at stirile cele mai fantastice la noi: 3rseasca a !rsit
3urgt%eater-ul. $u! o )ersiume fiin#c i se oferiser con#itii neasemnat mai
fa)orabile la un teatru berline& #u! alt )ersiune fiin#c trage#iana ?olter geloas #e
succesele ri)alei ei tinere ar fi miscat totul ca s sca!e #e ea. 1e )orbea si #e o ncercare
#e sinuci#ere fiin# ns !escuit la tim! #in a!ele $unrii n care se aruncase. /n tim!
oarecare lumea o !ier#u #in oc%i a!oi ea a!ru #eo#at n America un#e re!urt succese
mari.
1i iat c aceast artist cu un nume att #e celebru si cu un trecut att #e interesant n
floarea )rstei si a marelui ei talent )ine la 3raso). .returile urcate nu m!ie#ecar #e
ast #at !e braso)eni s um!le sala !n la cel #in urm loc.
+a Jero n #rama lui 4rill!ar&er >alurile mrii si ale dragostei a!ru !e scen n %aina-i
alb care c#ea n fal#uri mari !e cor!ul et nalt si )oinic. /n glas a#nc si melo#ios #e
o mare !utere strbtea sala ne#e!rins cu asemenea )oci. *ntocmai cum un mare
)iolonist te cucereste #e la nce!ut cu tonul nobil si !lin al unui 1tra#i)ari asa te ca!ti)a
#in ca!ul locului marea trage#ian. +n# )ine 9ean#ru Jero rmne tintuit locului cu
oc%ii atintiti asu!ra lui cu oc%ii care nu ar fi )oie s !ri)easc !e un brbat. 'imica ei
e2!rim trage#ia unei !asiuni ce i r!este toat st!nirea.
Asa nu stie s 0oace #ect o artist cu a#e)rat mareB
9a iesirea #in teatru tineretul a #es%mat caii #e la trsur si a #us-o n triumf !n la )ila
un#e #oamna Lertsc% o g&#uise. +n# a sosit acas trsura era !lin cu florile !e care
!ublicul entu&iasmat i le aruncase cn# a !rsit teatrul.
(ot att a !lcut cn# a )enit n 1895 #in nou la 3raso). $ar stn# #e #ata aceasta mai
mult lumea s-a #e!rins cu ea si nce!u s o !ri)easc cu oc%i mai scruttori. /nii )e#eau
niste crete n 0urul oc%ilor si nemtii obser)au c !ronunt !e s si !e r !rea as!ru. +um se
fcea c o artist att #e mare era fr anga0amentM
=u-i bine ca o #i) s coboare #in nltimi si s se amestece cu )ulgul. $ar )&n#-o
#u! #oi sau trei ani #in nou ca -#BrEse RaFuin n !iesa cu acest titlu #e -mile Cola
gurile rele au amutit n fata talentului urias cu care ea fr s !ronunte un singur cu)nt
stia st!ni scena. numai cu oc%ii ei mari si !lini #e e2!resie.

LEC/URA UNUI BRASOVEAN
.n acum m-am ferit ca #e foc s )orbesc #e mine. =u autorul ci 3raso)ul si e!oca n
care ne-am !limbat !rin el sunt eroii acestui )olum. +n# este ns )orba #es!re crtile !e
care braso)eanul cult le citea la sfrsitul )eacului trecut nu m mai !ot e2clu#e ca arunci
cn# )orbesc #es!re mncrile !referate sau %ainele care !lceau mai mult. $ac m )oi
o!ri mai ales la crtile care m-au im!resionat mai mult !e mine este !entru c c%iar
!entru istoricul literar e im!ortant a cunoaste !referintele unei e!oci si gustul artistic al
celor ce triau arunci. =u liste #e crti si nume #e autori sunt menite s #ea o i#ee 0ust
#es!re ceea ce era consi#erat ca )aloare ci scoaterea n relief a unor scriitori si a ctor)a
o!ere care erau mai mult si mai bucuros citite.
+rtile #e basme !e care le ng%iteam cu lcomie n co!ilrie nu erau #ect continuarea
fireasc a !o)estilor s!use att #e frumos #e bunic-mea cu glasul ei bln# si cu rotiri
eloc)ente #e oc%i. (inn#u-i bumbacul !e care l #e!na !e g%em sau !ri)in# la
un#relele ei %arnice cu care ,stricnea, ciora!i la toti ne!otii stteam uitat ascultn# !e
scunelul #e la !icioarele ei. +n# oc%iurile #e !e o un#rea se is!r)eau ea se scr!ina
#iscret cu un#reaua liber n !rul #e #u! urec%e si istorisea mai #e!arte #es!re "t-
"rumos si &ne mn#re #es!re 1fnta Vineri si #es!re Ala#in si lam!a lui fermecat.
+n# am n)tat s citesc *s!irescu m !urta !e aceleasi trmuri fermecate. +u litera
mrunt a %asmelor si legendelor romnilor mo#estul ,culegtor ti!ografic, #in
3ucuresti mi !o)estea #es!re minunea ,tineretelor fr btrnete si )iata far #e moarte,
si #es!re !taniile lui ,.rslea cel )oinic si merele #e aur,. +u #ou&eci #e ani mai tr&iu
n)tn# limba albane& si citin# ntr-o colectie #e basme !o!ulare !o)estea ,:iosului,
am rmas uimit #e marea asemnare cu ,.rslea, fr ns ca s gsesc la albane&i
farmecul unei e2!uneri att #e im!resionante n sim!licitatea ei ca la *s!irescu. Acelasi
subiect strbun cu aceleasi moti)e cunoscute #e alte !o!oare #ar ntrebuintate #e
neamuri cu #is!o&itii artistice #iferite.
.o)estile ar#elenesti ale lui .o! :eteganul le-am c!tat ca !remiu la sfrsirul anului
!rim #e liceu. .e )remea aceea nu e2ista la noi o literatur !otri)it !entru co!ii ca
ast&i. -ra foarte greu s gsesti crti care s cores!un# cu )rsta si a!lecrile lor cci
nici te%nica nici istoria natural nu ne interesau mult. =ici c%iar Sules Verne !rofetul
in)entiilor mo#erne care atunci era foarte mult ci2it si !e care tata l a)ea n bibliotec
ntr-o e#itie german ilustrat si lu2os legat nu m atrgea #ect !rin actiunea
ca!n)ant si a)enturile e2traor#inare ale unor eroi care ncon0urau !mntul n o!t&eci #e
&ile. +ltoria lui 1tanleH n Africa +entral tra#us #in nemteste #e !rofesorul
braso)ean An#rei 3rseanu !e care o c!tasem ca !remiu la sftrsirul clasei a #oua #e
liceu a)ea !entru gusrul meu !rea multe #escrieri etnografice si amnunte geografice si
!rea !utine e!isoa#e sentimentale ca aflarea mortii lui 9i)ingstone. 5 )ar ntreag am
citit la ea. +u att mai mult mi !lceau romanticele !o)estiri ale lui Joffmann si alti
!o)estitori germani ca Rosa de -annen$urg sau Oule de ,asti romneste #e :ureanu
cel cu limba si ortografia lui -lia#. 'ai erau niste brosurele cu co!ertele n colori care
treceau #in mn n mn ntre ele)ii claselor inferioare #e liceu: O noa"re de groa) "e
un *ar care ti biciuia ner)ii si De "e tron "e esa*od cu tragicul sfrsit al lui 9u#o)ic al
FV*-lea si al 'ariei Antoaneta care n cromolitografia #e !e co!ert si lua rmas bun #e
la co!ilul ei.
9ectura obisnuat a colegilor mei #e scoal erau %ai#ucii si autorul lor !re#ilect =. $.
.o!escu. 'ie nu-mi !lceau cci i gseam !rea cru&i si a)eam o a)ersiune care mi-a
ramas toat )iata fat #e literarura ce s!eculea& setea #e sen&ational si atmosfera
balcanic a acastor crti. $e aceea nici fascicolele #ui *gnat Jert nici mult mai tr&uu
romanele !olitiste nu-mi !lceau iar #intre autorii romni care tocmai n e!oca aceea
erau a!reciati n urma !ro!agan#ei ce le-o fcea 4. $em. (eo#orescu ma lsa rece Anton
.ann care !etrecuse un tim! si la 3raso). Abia si mai tr&iu #ar nu !entru subiectele lor
sen&ationale ci !entru )aloarea lor literar am citit cu !lcere !e 3ucura $umbna) si
!e .anait *strati.
Jai#ucii mi-erau sim!atici #ar nu cei #escrisi #e =. $. .o!escu ci cei ale cror is!r)i
erau cntate #e !o!or. -i si al#e (oma Alimos erau figurile ca)aleresti care cores!un#eau
unui :olan# si altor eroi #in e!oca me#ie)al a A!usului. :omantismul arunca nc
)aluri !uternice n tineretea mea iar !entru folclor interesul cititorului romn era mare. *n
casa !rofesormlui *oan .o!ea nsurat cu o sor a mamei mele mi s-au #esc%is si mie
oc%ii !entru frumusetile !oe&iei !o!ulare. (oat )iata mea am consi#erat !o!orul ca cel
mai mare !oet al romnilor #u! -minescu si am a)ut o sincer a#miratie !entru
literatura lui. .o!ea ne-a citit si comentat atunci !oe&ia Movila lui %urcel #in colectia
Alecsan#ri re!ro#us n cartea sa #e citire.
*nsufletirea o tre&ise Alecsan#ri si ea a crescut si cn# au urmat stu#iile #es!re literatura
!o!ular si cele etnografice. +ele mai multe re)iste si mai ales ga&etele #in Ar#eal
!ublicau literatur !o!ular. Aceasta e )remea cn# a!rur cele mai mari colectii #e
!oe&ii !o!ulare a lui 4. $em. (eo#orescu a lui 3ibicescu cea #e Sarni>-3rseanu s.a.
3asmele lui *s!ireseu gsir imitatori !e $. 1tncescu la 3ucuresti si !e .o! :eteganul
n Ar#eal. *n (ransil)ania si mai ales n 3anat lumea se !asiona si #e fantastice stu#ii #e
mitologie com!arat si cre#ea n ,#esco!eririle mari, ale aca#emicianului At. 'arienescu
si n articolele lui 1. 'angiuca #in faimoasele lui calen#are. *n frunte sttea Aca#emia
:omn cu )olumele !ublicate #e "l. 'arian #es!re ,=unta, ,=asterea,
,*nmormntarea, la romni si cu cel #es!re %asmul romn al lui 9. 1ineanu.
9a 3raso) era o )erisoar btrn a mamei mele ne)asta unui negustor. (oat )iata ei n-a
citit #ect o singur carte #ar !e aceasta #e attea ori c era toat )r&uit. +artea era
0enoveva de %ra$ant. (ot n 3raso) tria n tineretea acestei mtusi mari *oan 3arac
scriitorul !o!ular #es!re care a)em acum #ou monografii )oluminoase: a lui *on +olan
si a lui 4%. 3og#an-$uic. -l era mult !retuit #e braso)eni !entru Arg#ir si !lena -il
%u#oglind si alte !o)estiri n !ro& sau )ersuri. /n negustor :u#olf 5rg%i#an a
su!ortat c%eltuielile celor sa!te )olume tra#use #in nemteste O mie si una de no"ti sau
2alima. *n sfrsit tot braso)eni erau fratii *oan si =icolae 6=ac%e si =icolac%e8 +iurcu
al cror bunic a fost alt negustor )enit la 3raso) #in 5ra#ea )estitul ,ferleg%er, #in
3u#a Ca%aria +arcalec%i. =e!otii au imitat !il#a bunicului si au #esc%is !e la 188< o
librrie romneasc mai nti n .o#ul 3tusilor ime#iat !e mna stng cum intrai #in
!iat mutn#u-se a!oi !e acelasi rn# #in 1tra#a Jirsc%er #ar mai #e!arte. -i au fost
!ro!agatorii crtii romnesti ntre braso)eni. *nteresul !entru literatura !o!ular l-au
s!eculat ca buni negustori iar !entru !o!orul #e la sate al crui gra# #e cultur era cam
arelasi ca al batrnei negustoroaice e#itar #in nou scrierile lui 3arac Aaron si altii si
crtile !o!ulare n genul 0enovevei.
=ac%e +iurcu si-a fcut ucenicia #e librar la 1ocec n 3ucuresti si sttea mai #e!arte n
legturi comerciale cu cea mai mare librrie si e#itur #in (ar. Astfel 3raso)ul a0unse si
n !ri)inta crtii orasul #e legtur al Ar#ealului cu :omnia liber. 9a +iurcu gseai
tot#eauna noutti literare #in 3ucuresti care m!o#obeau bibliotecile !articulare ale celor
mai multi braso)eni. A!roa!e toate ru#ele mele a)eau cte un #ula! cu crti romnesti
!e lng cele nemtesti. +n# Valeriu 3ologa noul ,#irigent, al filialei bncii ,Albina, s-
a nsurat cu soru-mea n 1889 ntia lui gri0 a fost s coman#e la +iurcu o bibliotec
bogat #e crti romnesti !e care le ##u la legat n !n& neagra cu inscri!tii aurii la
iscusitii legtori #e crti #in 3raso). $e acum eram a!ro)i&ionat cu lectur romneasc si
nu mai trebuia s m ng%esuiesc la biblioteca ,gimna&iului inferior, #estul #e srac n
crti !entru co!ii #e )rsta mea. +rtile bune erau #e obicei m!rumutate iar !rofesorul
+%elariu care o con#ucea nu mai stia ce s ne recoman#e. Astfel se o!ri o#at la crtulia
Cili$i Moise ce m a#emenea !rin titlul ei care fu ns !entru mine o mare #ece!tie.
*ntre crtile tatlui meu ale !rofesorului .o!ea si ale cumnatu-meu gsii Novelele lui =.
4ane care a fost ntiul no)elist romn care m-a im!resionat att #e mult nct #e atunci
n-am mai cute&at s-i recitesc crtile #e team ca ntia im!resie s nu slbeasc. -rau si
Ciocoii vec#i si noi #e "ilimon a cror )aloare literar o ntre&ream n mo# )ag Istoria
literaturii #e Aron $ensusianu ale crui legturi cu 3raso)ul #atau #in )remea cn# se
stabilise ca a)ocat si con#uctor #e re)ist n acest oras
&'1(
no)elele lui 'ircea :osetti
care ne im!resionau mai mutlt !rin )iata scurt si romantat a autorului almana%urile
bogat ilustrate ale librriei 1ocec cu contributiile celor mai im!ortanti scriitori
contem!orani si multe alte crti. .e acestea le citeam cu aceeasi a#miratie si res!ect
#ac a)eam a face cu V. A. /rec%i cel cu numeroase conferinte re!ro#use n O"erele
sale com!lete cu Suvenirile contim"orane ale lui 4. 1ion care lsase o !uternic
amintire #in tim!ul be0eniei sale la 3raso) n 1848 sau cu altii. =umai n !o#ul !lin ou
crti rmase #e la strbunicul meu 4%. =ica s!ri0initorul literatilor si !asionatul bibliofil
n-am a)ut !rice!ere s caut.
-u nsumi a)ui n curn# #orinta #in ce n ce mai )ie s-mi n0g%eb o bibliotec. Alturi
#e !remiile scolare intrar n ea n#at ce tata mi ##u #oi fiorini !e lun ,bani #e
bu&unar, ,oe)iile #e -minescu Comediile #e +aragiale si mai tr&iu Studiile critice #e
4%erea. +um frate-meu mai mare nu era amic al crtilor !eregrinar si crti #in
biblioteca tatii ntr-a mea. $in )remea cn# scosese foaia umoristic ,+ocosu rosu, #ar
si #isntr-o !ronuntat !referint !entru scrierile umoristice el a)ea n biblioteca lui
o!erele celor #oi scriitori s!irituali ai tim!ului att #e #eosebiti n felul lor #e a glumi
americanul 'ar> (@ain si austriacul 'orit& 1a!%ir. 'ai era untul Larl Sulius ?eber cu
al su Demo&ritos cel r)tor si binenteles Alecsan#ri cu come#iile sale. .e acestea le-
am citit cu #eliciu n co!ilria mea #ar cu a!roa!e aceeasi !lcere le-am citit cn#
fceam la uni)ersitate cursuri #es!re marele !oet al generatiei #e la 1848.
'ai a)eam eu un sistem s-mi mbogtesc biblioteca: tiam #in ga&ete foiletoanele si le
coseam frumos n brosurele. 'ai ales ,foita, ,(ribunei, care nce!use tocmai n
co!ilria mea s a!ar la 1ibiu era #eosebit #e )ioaie si )ariat. *oan 1la)ici care !e
aitunci era n cea mai !ro#ucti) si fertil e!oc a acti)ittii sale su!ra)eg%ea #e a!roa!e
foiletonul. *n curn# intrar n re#actie +osbuc care acolo !ublic unele #in i#ilele sale si
cte)a bala#e si legen#e - mi a#uc aminte mai ales #e lunga !oe&ie e!ic care mi !lcu
#eosebit #e mult intitulat ,e "mntul turcului - 3og#an-$uic care trimitea
,cores!on#ente, #in 3ucuresti #es!re miscarea literar si trata cu o ironie musctoare !e
unii scriitori ar#eleni ca braso)eanul (eo%ar Ale2i a!oi *. 'era #octorul #e la Larlsba#
care a)ea talent Ale2an#ru Jo#os cunoscut mai tr&iu sub !seu#onimul *on 4orun cu
!ro& si )ersuri mai ales tra#uceri #in Jeine fratele acestuia -nea Jo#os mort abia #e
curn# ca nonagenar un iscusit tra#uctor 6#in nemteste8 si !ro!agan#ist al lui
(urg%enie) *oan 'ota bun !o)estitor )ioi si !lin #e tem!eramana s.a. Acesta #in urrn
a nfun#at n re!etite rn#uri temnitele unguresti !entru articole ,ire#entiste,. $es!re el
sau mai bine-&is #es!re o nalt fat bisericeasc circula o anec#ot foarte caracteristic.
Voin# s aran0e&e o#at la 1ibiu o festi)itate la care rolul !rinci!al l a)ea corul
teologilor c%em la sine !e !rofesorul #e canto s-l consulte asu!ra !rogramului. ,/n
irmos #e $ima,. - ,3ineB, - ,5 colin#, 6serbarea era !e la +rciun8 - ,3ineB, - ,+a s se
)a# c teologii nostri se !rice! s cnte si n orc%estr !ro!un o sonat #e 'o&art..., -
,Asta nuB l ntreru!se re!e#e ar%iereul c abia a iesit #in inc%isoare si o s a)em bucluc
cu ungurii,.
-2em!lul ,(ribunei, fu imitat si #e celelalte ga&ete romnesti care ##ur o im!ortant
#in ce n ce mai mare foiletonului. 9a ,4a&eta (ransil)aniei, scria )ersuri (raian .o! si
tra#ucea #in nemteste +ornel 1curtu. *mi a#uc aminte ce a#nc m-a im!resionat
Cersetoarea de la ,ont des Arts #e ?il%elm Jauff. +n# mai tr&iu treceam seara 1ena
si lm!ile celorlalte !o#uri se reflectau n ru a#esea mi a#uceam aminte #e eroina
acestei no)ele. 1i romamul 2omo sum #e -bers a a!rut tot n foiletonul unui 0urnal. .e
atunci romanele istorice erau mult citite.
5 ino)atie intro#us #e ,(ribuna, erau si brosurile n format mic cu utili&area &atului
foiletoanelor. -le se )in#eau cu un !ret mic si au contribuit la rs!n#irea n cercuri largi
a unor scrieri originale si tra#use. =umrul !rim al acestei biblioteci !o!ulare l forma
,dureanca lui 1la)ici. *n curn# urm %unica romanul ce% #e 3o0ena =emto)a tra#us
#e /rban Sarni>. Abia !este cti)a ani nce!ur s a!ar si n 3ucuresti asemenea
biblioteci ieftine #esigur imitn# seria nesfrsit #e crticele ale 3ibliotecii uni)ersale a
lui ,:e>lam, #in 9ei!&ig care nce!use cu Caust #e 4oet%e si a)ea tra#uceri #in toate
literaturile !mntului. /n librar neamt +arol 'Tller arunc !e !iata 3ucuresntor
,3iblioteca !entru toti, cu un ti!ar elegant. .rin crtile #e format mic si cu co!erte
!ortocalii el a0ut la rs!n#irea scrisului multor autori tineri. 1ocec scoase atunci autorii
)ec%i cronicarii mitro!olitul $osoftei si altii n crticele cartonate. 1i !ro)incia se
misc. 9a *asi 1araga e#ntea& o biliotec n care a!rur numere cu !ro& #e -minescu
*orga 1ofia =#e0#e si !oe&ii !o!ulare #in 'ol#o)a iar la +raio)a 1amitca !ublica o
bibliotec galben n care se ##eau tra#uceri #in 3al&ac si altii. 1i 3en)enisti nce!u o
serie #e crti ieftine cu un format neobisnuit lung si ngust n care se !ublic tra#ucerea
lui Ma)e""a #e 9or#ul 3Hron.
(recn# n clasa a treia #e liceu la scoal german am a0uns s citesc nemteste.
3ibliotecile scolare erau bogate. 'area re)elatie a literaturei germane au fost !entru mine
!o)estile cu in#ieni. Actiune mult cu e!isoa#e neaste!tate si !line #e romantism
caractere nobile !rietenie sincer si 0ertfitoare triumful binelui a#e)rului si
sentlmentului #e recunostint c%iar ntre in#ieni toate fceau lectura lor ca!ti)ant. +el
#in urm mo%ican Vinetu cel )itea& si multi altii erau !rietenii mei cei mai buni iar
+oo!er scriitorul meu fa)orit. Atunci am si tra#us n romneste o carte nureag
intitulat ,asrea "reeriilor !e care librarul Jaiman #in 3ucuresti )oia s mi-o !ublice
#ar #u! ce i-am trimis manuscri!tul n-a mai #at nici un fel #e semn #e )iat ci a #at
faliment. .utn# s citesc nemteste fcui cunostint si cu scriitorii clasici nemti. $ramele
lui 1c%iller le-am citit toate iar !oe&iile lui Jeine m-au is!itit a#esea s le tra#uc.
JAl#erlin :ainer 'aria :il>e si 1tefan 4eorge nu erau a!reciati sau cunoscuti !e )remea
aceea iar !oetii lirici cu nume mai !utin strlucitor #ar !lini #e suflet care au scris attea
)ersuri ce-si aste!tau !e marii com!onisti #e lie#uri nu-i #esco!erisem nc. $e
asemenea nu gseam o nru#ire ntre 9enau si -minescu !recum o aflau multi. +u att
mai mult m ncnta !oe&ia e!ic german n s!ecial bala#ele lor !uternice. /%lan# cu
%lestemul cntretului 1c%iller cu Cocorii lui I$icus si numerosi alti !oeti !e care i
n)tam #e rost si-i #eclamam n scoal. 5 im!resie mare a fcut 4oet%e cu Craiul
Ielelor !e care l-am au&it la 3raso) #eclamat #e un recitator si care mai tr&iu m-a mai
im!resionat tot att #e !uternic ca 0renadirii lui Jeine cn# mi )orbeau cu mu&ica lui
1c%ubert si 1c%umann.
$es!re #rame si !oe&ii a)eam s au# mult teorie n scoal n lectiile #e !oetic #in
clasa a sasea si n cele #es!re teorta #ramei #in clasa a sa!tea. .e cele #inti le fcea
foarte frumos #irectorul 5nitiu iar n s!ecial #es!re bala# ne )orbea cu mult entu&iasm
#e-l ascultam cu !lcere mare !rofesorul 3raniste. A#e)rat c -minescu si +osbuc le
a0utau la amn#oi s gseasc e2em!le fermectoare !entru ilustrarea e2!unerilor lor
teoretice. 'ai greu era !entru !rofesorul *osif 3laga mai !utin interesant ca ceilalti #oi si
!rea mult !reocu!at #e !artea teoretic a materiei !e care o trata ca n manualul
)oluminos ce-l scria tocmai atunci. +ele cte)a come#ii #e +aragiale i ##eau
e2em!lificri !otri)ite !entru ,!relegerile, lui #ar cu R)van si >idra si cu cele cte)a
#rame !line #e lirism ale lui Alecsan#ri nu !rea stia ce s ncea!. Atunci fcu cel mai
cuminte lucru ce-l !utea face ne con#use n Anglia lii 1%a>es!eare. .e Mac$et# l stiam
scen #e scen. $ealtfel #rama a)eam s o cunosc mai bine #ect #in e2!unerile
!rofesorului meu #in lectur si mai ales !rin !asiunea cu care am umblat toat )iata la
teatru.
+%iar #ramele antice sau cu subiecte #in antic%itate m atrgeau. 1!un ,c%iar, !entru c
n tineretea mea se !ro#use o reactine tacit m!otri)a clasicismului latino-grec.
.rofesorul nostru #e latineste si greceste nu a)ea #arul s s!ulbere aceast in#iferent
!entru autorii clasici si anti!atia !entru multi eroi si &ei ai mitologiei )ec%i care re)eneau
mereu n )ersurile si #ramele !oetilor #in secolele trecute ca si cn# orice om cult ar
trebui s fie familiari&at cu ei. $es!re Jomer Vergiliu 5)i#iu si Joratiu - cci la acesti
!atru se re#uceau autorii #e e!o!ei si )ersuri !e care i tra#uceam n liceu - ne rmneau
#in scoal numai amintiri ne!loute. (recuser tim!urile cn# la liceul #in 3raso) erau ca
!rofesori #e limbile clasice 4a)ril 'unteanu tra#uctorul lui (acit si ,tata, Almsanu
care scria o#e oca&nonale latinesti.
+unoasterea limbii germane mi a0uta mult la mbogtirea cunostintelor mele literare.
=emteste am citit toate acele romane care n anii #in urm ai liceului formau lectura mea
!re#ilect. -!oca romantic mia #at mai ales #ou #aruri !retioase: Ivan#oe #e ?alter
1cott si .n erou al tim"ului nostru #e 9ermonto). (oat )ra0a ca)alerismului me#ie)al si
farmecul unor )ieti certate cu con)entionalul si cu or#inea burg%e& )orbesc #in aceste
#ou romane att #e #iferite si totusi att #e caracteristice !entru )remea n care au fost
scrise. :ealismul naturalismul !si%ologismul si celelalte ,isme, ce urmar ctre sfrsitul
)eacului trecut toate se reflect mai ales n roman. =u )oi !omeni aici #ect cte)a o!ere
care m-au im!resionat mai mult. *nainte #e toate cele rusesti ,rinti si co"ii si A"ele
"rimverii #e (urg%enie) cel ce ne fcea cunostint cu !robleme sociale nou #e tot
!entru noi; Ana 1arenina si Resurectiunea 6Invierea7 #e (olstoi marele ar%itect al
cl#irilor e!ice si al frescelor cu multe !ersoane; si acel $ostoie)s>i att #e alt fel genial
#ect marii scrirtori euro!eni cu Crim si "edea"s. /n romancier care m-a r!it mai
ales !rin stilul su subtil si rafinat era #ane&ul Sens .. Sacobsen cu al sau Niels L'#ne.
*n Ar#eal n )remea aceasta mai cu seam #u! ce 1la)ici si +osbuc trecuser muntii
ntemein# la 3ucuresti re)ista ,Vatra, 6care n-a a)ut o )iat lung si un succes mai mare8
era o a#e)rat secet literar. 9u!tele !olitice mai ales n e!oca 'emoran#ului
absorbeau cu totul !reocu!rile clasei culte. $iscutiile #es!re originile romnilor si
continuitatea lor n $acia tras la n#oial #e a#)ersari erau urmrite cu mai mult
!asiune #ect literatura #esi nici !e terenul stiintific nu a!reau lucrri mai remarcabile.
'urise 3aritiu care n anii #in urm cn# Aca#emia :omn i fcuse cinstea s-l aleag
!rese#inte nu mai !ublic a!roa!e nimic iar ,(ransil)ania, re)ista Asociatiunii sub
#irectia lui Ca%aria 3oiu se ngro!a n !rocese-)erbale. 5 lucrare #e )aloare a initiat si
#us la bun sfrsit $r. +ornel $iacono)ici cu !nciclo"edia Romn mult %ulit #ar
rmas !n ast&i singura lucrare enciclo!e#ic romneasc ce e nc ntrebuintat
!entru tim!urile mai )ec%i. *ntre colaboratorii ei se remarcau cti)a !rofesori braso)eni.
$intre scriitorii #in 3raso) trei !rofesori merit s fie !omeniti n locul !rim: An#rei
3rseanu Virgil 5nitiu si *. +. .am!u. +el #inti ales !entru meritele sale literare si
stiintifice membru al Aca#emiei :omne si !rese#inte al Asociatiunei a)ea !e lng
#arul oratoriei un remarcabil talent !oetic. ,eal nostru steag e scris unire com!us ca
mars !uternic #e +i!rian .orumbescu arat #e ct a)nt !oetic si !atos nobil era ca!abil.
5nitiu marele #irector al 9iceului 1aguna n cea mai grea e!oc a e2igentei lui era un
umorist #e seama. 5bser)ator bun al strilor #in Ar#eal el a scris cte)a sc%ite care )or
rmnea. +t #es!re .antu sc%eianul ironic care se simtea att #e bine )ara cn# !utea
!etrece ca attia #in naintasii si n *alomita ncercrile sale #e a #escrie )iata
logofetilor #e !e mosiile cu !mnt negru ca !rul unei fete frumoase !e care a)ea s-i
#escrie mai tr&iu 1an#u Al#ea merit s fie scoase n e)i#ent ca si romanul su
Linistea casei.
=imic nu caracteri&ea& mai bine miscarea literar a unei e!oci ca re)istele si felul cum
ele sunt !rimite. *n (ransil)ania st!nea n )remea aceasta ,"amilia, lui *osif Vulcan. -a
continua s a!ar la 5ra#ea cu rubrica ,1alon, cu g%icitori !e !agina final cu ilustratii
cunoscute #in re)iste strine si cu literatura care era !e g)stul lui Vulcan si al
!ro)incialului ar#elean. A!roa!e toti scrirtorii #in (ransil)ania cu oarecare talent sau
numai cu )eleitti #e literati au #ebutat n aceast re)ist. $irectorul ei le trimitea scrisori
#e ncura0are a#ucn#u-si aminte #e norocul ce-l a)usese #esco!erin# !e -mino)ici
cruia el i sc%imbase numele n -minescu.
*ntre crtile tatlui meu era si o colectie #escom!letat #in ,Albina +ar!atilor, re#actat
!e )remuri #e !rofesorul braso)ean *oan 9a!e#atu mort !rea tnr ca s !oat #a toat
msura talentului lui real. *mi a#uc aminte cu cta !lcere citeam nu)elele sale istorice.
1i cte)a numere )ec%i #in foaia umoristic ,4ura 1atului, cu caricaturi e2agerate am
gsit tot n #ula!ul #e crti al tatei. .e )remea mea era mult citit ,+alicul, lui .o!a #in
1ibiu cu glumele lui grosolane si tonul cam )ulgar n care erau scrise )ersurile +ocoanei
4ur-$ulce care brfea cura0oas lo)in# fr crutare si n fete siman#icoase. *ubitorii #e
scan#al citeau ,+alicul, cu mult !lcere iar cei ce se simteau cu cte o musculit !e
cciu# l #esc%t#eau cu team. (ot att #e grosolan era umorul ,Vulturului, #in 5ra#ea
care a)ea ce)a strin n ntreaga lui structur.
/n tim! scurt a a!rut si ,:n#unica, o re)ist literar a sotilor 1il)estru si 'argareta
'ol#o)an. 'ol#o)an era o cunostint )ec%e a 3raso)ului #e cn# functionase ca
!rofesor si re#actor al ,4a&etei,. 1otia lui era feminist - ce)a nou !e )remea aceea si
s!re scan#ali&area #oamnelor #in 3raso) si 1ibiu fuma. $in cau&a aceasta un mucalit i
sc%imbase numele #e fat 6!strat ca scriitoare8 #in 'argareta (igreanu n (igareta
'rgreanu. ,:n#unica, nce!u cu o ine#ita #e Alecsan#ri a#use cte)a !agini #e
.o!o)ici-3na0eanu; ncolo ns aceleasi banalitti #in cau&a crora trebui s-si ncete&e
a!aritia n curn#.
5rict #e nai) era uneori cititorul ar#elean el nce!use - si mai ales n 3raso)ul cu
legturi )ec%i si statornice cu :omnia - s a!recie&e talentele literare si s nu se mai
multumeasc cu #iletantismul #e la noi. :e)istele #in !artea nor#ic a Ar#ealului ca
,Aurora, nu a)eau cititori n (ransil)ania #e mia&&i la 1ibiu si 3raso). $oar un nume
#e scriitoare care m-a im!resionat cu nu)elele ei #ar !e care nu l-am mai ntlnit #e
atunci n re)istele !e care le citeam *&abela :o)inaru mi-a rmas. +%iar #in ,"amilia,
numerele cele urmrite cu mai mult interes erau cele se )eneau !rim)ara #u!
ntoarcerea lui Vulcan #e la se#intele Aca#emiei :amne 6ce se tineau !e atunci n
martie8. *n g%io&#anul lui a#ucea tot#eauna cte o !oe&ie sau o bucat n !ro& #e
,mrimile, bucurestene care #esi nu i ##eau lucruri mari nu !uteau refu&a !e
struitorul lor coleg #e !este munti. 1i ra!oartele lui constiinnoase #es!re se#intele
Aca#emiei si #es!re crtile !remiate erau citite cu mult !lcere.
*n casa unc%iului meu .o!ea #esco!erii ntr-o &i !e #ula!ul #e crti un teanc mare #e
,+on)orbiri literare, #e !e cn# a!reau la *asi n format mare cu n)litoare subtire
albastr sau tran#afirie. $e cte ori nu m )e#ea nimeni #uceam acas cte un an ntreg
#in re)ist.
+u ,+or)orbirile literare, 3raso)ul a)ea legturi mai strnse #ect oricare alt oras #in
Ar#eal: "ratele lui .o!ea e!isco!ul #e mai tr&iu al +aransebesului era ca )icar la
1ibiu tribunist nfocat #e un#e si marea sim!atie !entru re)ista ,Sunimei, la fratele lui
#in 3raso). :e#actia ,(ribunei, era #e !rerea lui 1la)ici care era ca literat 0unimist ca
!rietenul su -minescu si ca toti tinerii !rofesori ce stu#iaser n Viena un#e a!rea
tocmai ,Almana%ul :omniei Sune, cu !oe&ia ,9uceafrul, n forma ei original
nescurtat. (ribunisti erau si unii negustori braso)eni. ,+on)orbirile, a)eau ntre ei cti)a
abonati statornici.
9egtura cu ,+on)orbirile literare, o fcea si librria care nce!use s scoat e#itia
o!erelor com!lete ale lui Alecsan#ri +ostac%e =egru&&i si ale altor scriitori mari ce se
gru!aser #e la nce!ut n 0urul re)istei iesene. 9egate lu2os n !n& rosie sau n !iele
ele m!o#obeau bibliotecile !articulare ale braso)enilor cu #are #e mn. 1ocec era
originar #in 1cele iar to)arsul lui (eclu #escin#ea #in neamul negustoiilor braso)eni
cu acest nume.
*n sfrsit 'aiorescu nsusi seful recunoscut al ,Sunimei, era !e 0umtate braso)ean.
'ama lui era sor cu !roto!o!ul mai tr&iu e!isco!ul .o!a&u. (atl meu si a#ucea
aminte #e )remea cn# fiul ei (itu 9i)iu era coleg #e clas cu el la liceul #in 3raso)
atunci #esc%is.
*n 1885 cn# ,+on)orbirile, se mutar n ca!ital a#o!tn# un format nou ele erau fr
n#oial re)ista con#uctoare a literaturii noastre. (itu 'aiorescu era arbitrul criticii
romne. Alecsan#ri laureatul #e la concursul felibrilor #in 1878 #esc%ise re)ista n
1885 cu #rama Ovidiu. -minescu gsise o tar#i) #ar a!roa!e unanim recunoastere.
+reang si !ublic fermectoarele Amintiri. +aragiale continua cu Dale Carnavalului
seria nentrecutelor sale come#ii. 1la)ici #esi ,(ribuna, i cerea tot tim!ul era autorul
,no)elelor #in !o!or, a!reciate ca un nou gen literar. A. $. Feno!ol ncrucis cu cura0
s!a#a cu roeslerianii ce ne negau continuitatea. =. 4ane sim!lul !o)estitor n grai #ulce
se a)nt la nu)ela n stil mare .ra din co"ilrie. +um !utea ,+ontem!oranul, lui
=#e0#e si 'ortun s se ia la ntrecere cu ,+on)onbirile, sau Al. 'ace#ons>i
!onegritorul lui -minescu s cstige a#erenti !entru ,9iteratorul, luiM +el !utin n
Ar#eal aceste #ou re)iste erau ca ine2istente.
A#e)rat c o ierar%i&are a )alorilor strnse n 0urul ,+on)orbirilor, nu eram n stare s
facem. $ealtfel nu o fcea tot#eauna nici 'aiorescu care !retuia !e 1amson 3o#nrescu
mai mult #ect s-ar fi cu)enit si consi#era !e gingasa 'atil#a Lugler .omi #e !oet cu
talent mare. =ici !rofesorii nostri #e literatur romna nu a)eau !ers!ecti)a actual ca s
fac #istinctia neresar ntre scriitorii mari si cei mai mrunti. *acob =egru&&i bunoar
nu era !retuit !entru marile sale merite ca neobosit si entu&iast re#actor al re)istei ci ca
autor al Co"iilor de "e natur o continuare a genului a!reciat #e generatia trecut cu
ti!urile luate n &eflemea #e bon0uristi. =oi la 3raso) eram !rea #e!arte #e 'ol#o)a si
!rea a!roa!e #e 3ucuresti ca s facem !recum se cu)enea #istinctia necesar ntre
marele artist +reang si agreabilul !o)estitor *s!irescu ntre tranul !lin #e #u% si cu un
neasemuit simt !entru frumusetile limbei #e la tar si ntre cel ce rmase la !eriferia
ca!italei si cn# s!unea sgalnice snoa)e #in !o!or.
Anii 1889 si 189< au a#us cele trei !ier#eri #e nenlocuit !entru gru!area #e la
,+on)orbiri,. A murit Alecsan#ri iar cei #oi !rieteni ne#es!rtiti n no!tile #e la ,3olta
:ece, #in *asi -minescu si +reang n-au )rut s !lece singuri nici !e #rumul cel lung al
mortii. $e fa!t autorul Lucea*rului si al satirelor murise mai #emult. 5 scurt licrire
#u! atacul #inti cn# si !utea )e#ea cu oc%ii )olumul #e !oe&ii ngri0it #e 'aiorescu
fu urmat #e o nou si #efiniti) ntunecare a mintii.
*mi a#uc aminte #e a#nca noastr ntristare cn# )eni )estea c ,organele-s frmate si
miestru e nebun,. .rofesorul *. +. .antu #esc%ise ntre !rofesori si ele)i o coleet !entru
a se #a !oetului !osibilinatea s-si caute #e sntate. Venin# acas #e la laceu cu colegul
*oan 1curtu un#e eram ele)i n clasa a #oua #eci nu !uteam 0u#eca #ect farmecul
limbei )ersurilor eminesciene unul #in noi ntreb:
,$ac ai sti c cu )iata ta !oti rscum!ra sntatea lui -minescu ai fi gata s mori
!entru elM,
,"r s stau un singur moment la n#oialB
Acest semnificati) #ialog ntre #oi tnci n#urerati s!unea mai mult #ect sumele isclite
!e listele colectei si #ect #ac am fi scris un rs!uns la !amfletul ne#emn al lui 4rama.
"aima lui -minescu a0unsese la 3raso) si mai nainte. 1oru-mea mai mare mi comunic
ntr-o scrisoare urmtoarele:
,.e -minescu l-am )&ut o singur #at. -ra n anul 1881 n 3ucuresti un#e !lecaserm
multi braso)eni la serbrile ncoronrii :egelui +arol *. 1i ast&i simt cum inima mi
!al!it la gn#ul fericitor c )# !e marele nostru !oet. +u emotie m-am a!ro!iat ti!til #e
el si i-am nete&it !e nesimtite bratul. *n oc%ii lui citeam o tristete a#nc. -ra un contrast
i&bitor ntre omul tcut si trist care umbla gn#itor !e stra# si )eselia gru!ului #e
transil)neni ce trecuser graniHa.
.lria cu boruri late moale si neagr umbrea fata si fruntea nefericitului !oet. .e umeri
aruncat genial - asa mi se !rea - o manta neagr. (oate aceste amnunte mi s-au
nti!rit n minte. +u oboseala fetei si a tinutei sale contrastau oc%ii lui ca niste oc%i #e
co!il cu albul )inetiu n 0urul !u!ilei atrgtori e2!resi)i si )istori. *at im!resia !e
care am a)ut-o ca fat tnar #e 15 ani. Acum #u! DD #e ani cn# citesc intro#ucerea
la e#itia nou a !iesei [[9acis\\ si )# cu ct #ragoste l ngri0ea soru-sa Jenrieta care
e att #e sim!atic si cum!tat cn# !omeneste #e Veronica 'icle mi-am a#us iar
aminte #e toate acestea.,
*n clasele #in urm ale liceului influenta lui -minescu asu!ra generatiei mele si a celei ce
ne !rece#a a fost urias. 9a 1araga n *asi a!ru o e#itie ieftin a !oe&iilor care la 1ocec
btuse n scurta )reme recor#ul #e sa!te e#itii !recum si un )olum #e nu)ele si basmul
CtCrumos din lacrim ngri0it #e V. 'orHun. :scolitoare erau sorisori#e sorii lui
oloage Jenrieta care a!rur tot n *asi.
$in 3ucuresti ,+on)orbirile, continuau s )in regulat sub #irectia lui *acob =egru&&i
!n n 1894 cn# ea trecu n alte mini. -le)ii lui 'aiorescu care n)taser #e la
miestru s scrie frumos lim!e#e si ngn0it si l imitau n gesturi si atitu#ini continuau
tra#it)a #ar nu !uteau s #ea re)istei )nata si )igoarea )ec%e. ,Ar%i)a, #e la *asi n
frunte cu A. $. Feno!ol si ,:e)ista !entru istorie ar%eologie si filologie, a lui (ocilescu
nce!ur s fac cu ,+on)orbirile, un gru! #e !ublicatii ,serioase, #ar #in ce n ce mai
!utin literare. $ar cu aceast i!osta& nou am intrat ntr-o e!oc care nu mai formea&
obiectul crtii !re&ente.
/nul singur #in )ec%ii colaboratori ai ,+on)orbirilor, a crescut mereu +aragiale care
m!reun cu -minescu si +reang rmne o figur mare a literaturii noastre si #o)e#este
im!ortanta gru!rii #in 0urul lui 'aiorescu. 9a !rofesorul *oan .o!ea sttea ,n cost, un
ne!ot 9i)iu .enciu cu )reo o!t ani mai mare #ect mine. *ntr-o &i scoase #un bu&unar o
crtulie #in ,3iblioteca !entru toti, si cu un ,ascultatiB, nce!u s ne citeasc niste sc%ite.
$omnul 4oe ne)asta sefului #e tren care iese la gar s ntm!ine !e ,ma#am +arol,
3ubico... si la fiecare sc%it nou ne t)leam #e rs. Autorul come#iilor #e)enite clasice
si al miniaturilor scul!tate n cel mai nobil fil#es a)ea ns si alte sur!ri&e !entru
a#miratorii si. O *clie de ,aste si ,cat l !re&entarc ca !e un al #oilea 4usta)
"laubert cu o!ere #e art slefuite ca niste nestemate iar N"asta #rama misctoare
sumbr si rscolitoare #e !atima r&bunrii a)ea ce)a #in !uterea unor !si%ologi rusi.
9a 3raso) )eneau !roas!ete stirile #es!re is!r)ile boemului +aragiale. ,'oftul romn,
se numea o re)ista umoristic scoas #e el cu nce!utul unui roman Smrndita. *n !iata
teatrului #esc%use o berrie imitn# !e 4%erea restauratorul #in gara .loiesti. 1e !are c
el era musteriul cel mai asi#uu al acestui local. .rin gara 3raso) trecea cn# lua trenul
s!re 3u#a!esta ca s bea un ,ca!utinr, n gara acestui oras un#e #esco!erise cea mai
#elicioas cafea.
/neori se o!rea si n orasul nostru si atunci era a#e)rat srbtoare. A)ea un fel s!ecial
#e a !etrece cu ar#elenii nai)i fcn# stu#ii !entru figura lui +%icos :ostoganul. *i
!lcea s se !re&inte nestiutor al unor lucruri elemenaare mbol#in# astfel !e cte un
!rofesor !e#ant s i le e2!lice. Astfel o#at - era tocmai !e )remea cn# se aste!ta i)irea
cometei JaleH - el ceru informatii #e la un !rofesor !re&ent #es!re comete mirn#u-se
#e toate cte le afla #e la belferul fericit c !oate #a marelui +aragiale e2!licatii
astronomice. 9a sfrsit cu aerul cel mai serios: ,=u m mir c astronomii au !utut
calcula e2act cn# se )a i)i cometa !e cer #ar nu !ot s-mi e2!lic #e un#e stiau ei c se
numeste tocmai JaleH. +%elnr sol)escB, 1i !lec lsn# ne#umerit !e sa)antul
!rofesor.
Alteori el sustinea cu un lu2 #e argumente &!citor !entru ar#elenii greoi o te&. $ac
)e#ea c asculttorii st erau con)insi #e #re!tatea lui trecea !e nesimtite la #o)e#irea
te&ei contrare cu acelasi lu2 #e argumente. +n# i se !rea c a con)ins iar !e cei ce l
ascultau se scula #e la mas si sol)ea,.
$u! moartea lui -minescu si +reang si cn# nici +aragiale nu mai !ublica la
,+on)orbiri, mai ales trei #in noii ei colaboratori se remarcar. +el #inti era $uiliu
Camfirescu !oet nu)elist si romancier. Versurile lui nu a)eau nici a#ncimea nici
armonia !oe&iilor cu care ne #e!rinsese -minescu #ar a)eau o not clasic si un a)nt
italian a#us #in tara un#e !oetul era acre#itat ca #i!lomat. =u)elele erau inegale #ar nu
erau nicio#at banale. 'eritul lui Camfirescu st ns n roman gen literar care cu !utine
e2ce!tii era a!roa!e absent n literatura noastr naintea lui. Mi#ai >ereanu a lui *acob
=egru&&i nu contea& iar =. Feno!ol care fcuse un nce!ut !romittor cu %ra)i si
"utregai s-a o!rit #in #rum #u! ce trecuse si el !e la ,+on)orbiri,. Camfirescu
#im!otri) a #at o serie ntreaga #u! ce nce!use cu >iata la tar si celelalte #ou
romane ce-i urmara cu subiecte #in r&boiul !entru in#e!en#ent.
+eilalti #oi autori erau #e #incolo #e munti si fur !re&entati cititorilor #e nsusi
'aiorescu care cobor #in 5lim!ul su s!re a )esti cu bucurie i)irea acestor #ou stele
nou. -le nu erau egal #e luminoase.
+el #inti era bntean =it .o!o)ici. A terminat liceul la 3raso) #u! ce trecuse si !rin
alte licee !e un#e nu !rea lsase o amintire bun #in cau&a traiului #e&or#onat !e care-l
#ucea. -u eram n clasele inferioare cn# au&ii c unc%iul meu .o!ea a trebuit s
inter)in cu toat energia ca s nu fie eliminat si #in acest liceu. 9a conferinta
!rofesorilor )eni cu caietul #e te&e #in limba romn al lui .o!o)ici si #u! ce citi
!aginile minunate !e care le scrisese !rofesorii si sc%imbar !rerea. *n ,+on)orbin,
#ebut cu no)ela Din lume n care ne con#ucea ntr-un me#iu nou al meseriasilor
lugo0eni. 3ogat n coloare bine scris si cu un subiect !lin #e #uiosie nu)ela aceasta
!lcu mult. +n# se afl c !oetul - cci =it .o!o)ici a)ea si !oe&ii !line #e o #ulce
melancolie si influenlate mult #e -minescu - era tuberculos sim!atiile !entru el #e)enir
si mai mari. +a si craio)eanul (raian $emetrescu atins si el #e aceeasi nemiloas boal
si cu )ersuri !line #e tristete bnteanul muri tnr si unanim regretat.
+n# 'aiorescu !ublic n ,+on)orbiri, Nunta 3am*irei numele lui +osbuc - att #e
!utin eufonic - era cunoscut n Ar#eal #in )ersurile !e care le !ublicase n ,foita,
,(ribunei,. =oi mai stiam si c el trecuse muntii ca s sca!e #e ,ctnie, ca atti alti
ar#eleni tineri. 1e &)onea !e la 3raso) c lucra !entru manualele !rofesorului 'anliu
m!reun cu 3og#an-$uic cu care era !rieten #e la 1ibiu. 9egtura lui cu 3raso)ul se
mai stabili si !rin librarul 1fetea #e origine #in 1c%ei !e a crui sor o lu n cstorie si
care i e#it Cire de tort. .oe&iile lui fur e)enimentul literar al acestor ani.
*mi a#uc aminte c ntr-o &i )eni 1curtu la scoal cu )estea transmis #e fratele su care
o aflase n re#actia ,4a&etei (ransil)aniei, c a a!rut un )olum #e !oetul !e care
'aiorescu l lansase n ,+on)orbiri,. 1fiosul !oet abia se ls n#u!lecat s fac )oia
!rietenilor si si-i lsase !e ei s-i strng )ersurile ntr-un )olum n 1897. Acest rol mai
mult !asi) al !oetului la com!unerea !rimului su co!il literar e2!lic si titlul !rea !utin
!oetic #e %alade si idile - ce frumos e cel al )olumului su urmtor: Cire de tortG - si
intercalarea !rintre !oe&iile originale a unor tra#uceri #in literatura germana fr
in#icarea autorului. +n# un a)ocat #in .iatra cu numele 9a&u l n)ino)ti #e !lagiat
lumea lu numai#ect a!rarea lui +osbuc care #e)enise n scurt )reme !oetul ale
crui )ersuri le stiau !e #e rost si co!iii #e scoal. $esi 9a&u #o)e#ise cu cte)a !robe
e)n#ente c unele !oe&ii #in %alade si idile nu erau originale lumea a)u bunul simt sa
cunoasc c un !oet #e talia lui +osbuc nu a)ea ne)oie s se m!une&e cu !ene strine.
$e atunci ncoace i&)oarele lui #e ins!iratie au mai fost artate ns n mo# cu)iincios
#e e2em!lu #e *. :#ulescu .ogoneanu tocmai n ,+on)orbiri,. 5#at asistn# la o
!ro#uctie cu #eclamatii #at n 9i!sca care nu-mi fu mirarea cn# au&ii !e un actor
#eclamn# o !oe&ie n #ialect ba)are& Drei %ua und alle drei nu tocmai asa #e frumoas
#ar fr n#oial aceeasi ca -rei; Doamne; si toti trei. +urios ns c la cti)a ani #u!
a!aritia %aladelor si idilelor am citit n ,"liegen#e 3lKtter, o !oe&ie e)i#ent influentata
#e ,oet si critic a !oetului romn.
:sunetul !oe&iilor lui +osbuc a fost #eosebit #e !uternic n toate !ro)inciile romnesti.
$eo!otri) al bala#elor sale !uternice si !line #e ner) ca si al i#ilelor sale fermectoare
si !line #e atmosfera satului grniceresc #in nor#ul Ar#ealului !recum si al cntecelor
sale sgalnice. -le )enir cu un suflu !roas!t ntr-o e!oc robit cu totul #e melancolia
si !esimismul lui -minescu care st!nea !e !oetii mrunti ai tim!ului imitatori mai
mult sau mai !utin abili ai lui. $eo#at acum n locul ,florii albastre, si al ,#urerii
uni)ersale, n locul ,setei #e re!aus, si al =ir)anei mult #orite n locul sufletelor
obosite att #e !utin firesti la un !o!or tnr n ascensiune +osbuc a#use #or #e )iat si
brbtie soare si lumin senintate clasic si !lcere #e a se simti tnr si #e a r#e #in
toat inima. 5 form nou a strofei si a )ersului cu ntorsturi neaste!tate o limb curat
si li!sit #e neologisme - #oar a#0ecti)ul ,las, face e2ce!tie - se a#aug la miestria
atins #e -minescu ri#icn# la naltimi mari !oe&ia romn. 1ufletul tineretului fu robit
#in nou si literatura noastr fu inun#at cu i#ile. (ot !e )remea aceasta tinu la Ateneu
Vla%ut un con)ertit si el conferinta sa #es!re Curentul !minescu n care arta ct #e
nefireasc era la noi boala !esimismului ce co!lesise !e e!igoni. -l termin cu !uternica
lui !oe&ie .nde ni snt vistorii=
*n 1887 a!ru la 3ucuresti ,:e)ista nou, sub #irertia lui Jas#eu si a unui comitet #in
care fceau !arte $ela)rancea Vla%ut 3ilciurescu 3ianu 1!erant 1ineanu si
*onescu-4ion. .oeti !ro&atori filologi istorici si umoristi cci ca s fie a!roa!e
com!let multilateralitatea marelui Jas#eu nu !utea li!si nici latura umorului si ironiei
n care acesta e2celase ca #irector al unor foi umoristice mult gustate !e )remuri. 1i mai
bogat era lista colaboratorilor stabili sau inci#entali crora re)ista le #esc%ise coloanele.
*n cei sa!te ani ct a a!rut ,:e)ista nou, ea a ntrunit !e cei mai multi scriitori care nu
!utuser intra la ,+on)orbiri, sau nu )oiser s fac cau& comuna cu 'aiorescu a)n#
alte con)ingeri literare sau !olitice nume res!ectabile ca *on 4%ica sau $em. 1tur#&a
6care au trecut ntr-o )reme si !e la ,+on)orbiri,8 #octorul *strati istoricul :a#u :osetti
s.a. .rintre ilustratiile cu care 1ocec )oia #esigur s ri#ice re)ista la un ni)el euro!ean
care ns nu !rea erau remarcabile au a!rut si cte)a #e 4rigorescu !e lnga un Ste*an
cel Mare #e -!aminon#a 3uce)sc%i si caricaturi #e SiGui#i. 'u&ic a#ucea a!roa!e n
fiecare uumr +. $umitrescu.
$in literatii care au ti!rit !ro& si )ersuri cei mai multi nu mai s!un mult ast&i
cititorului #ar atunci sunau bine. *mi a#uc aminte cum !e 1t. 3assarabeanu care !ublica
si sub numele #e Victor +rsescu no)elele sale cu subiecte luate mai ales #in )iata
!escarilor #e la gurile $unrii ni-l cita ca e2em!lu #e !ro&ator #e mare talent si #e o rar
!ro#ucti)itate - a!aruser #eo#at cinci )olume #e no)ele - !rofesorul nostru V. 3raniste.
1i mai !ro#ucti) era :#ulescu-=iger cu !oe&iile si mai ales cu !ro&a sa #estul #e
searb#. $intre !oeti cei mai multi nu a)eau o !ersonalitate !ronuntat nct nu stiai
#ac )ersurile !ublicate erau #e +arol 1corb sau #e Artur 1ta)ri si care #in cei ce iscleau
#in 'ol#o)a 4%eorg%e sau +ornelia era autorul cutrei !oe&ii ce se citea cu !lcere #ar
nu te im!resiona mai a#nc. Jaralamb 9ecca nc nu )enise cu #ramele sale ci !ublica
numai )ersuri ca si V. +osmo)ici sau =enitescu cel cu ,uii de lei.
Anec#otele n )ersuri #e (%. 1!erant enau mult a!reciate !e )remea aceea. Ion la *teatru
se #eclama la toate seratele #e #iletanti si strnea a#e)rate sal)e #e a!lau&e. +a toat
literatura #e acest soi ele au !ier#ut mult #in farmecul lor initial. Asa s-a ntm!lat si cu
Mos -eac al lui 3acalbasa si cu cronicile s!irituale ale #octorului /rec%i c%iar si cu
3ac#erlinele !e care le !ublica Jas#eu n ,:e)ista nou,.
$intre toti !oetii si !ro&atorii re)istei numai trei nume s-au im!us. +el mai tnr ntre ei
=icolae *orga nc nu-si ##use msura talentului su cci n ,:e)ista nou, a !ublicat
numai !oe&ii #estul #e sterse niste scrisori #in *talia cu unele im!resii )ioaie si #ou-trei
stu#ii literare.
$e Ale2an#ru Vla%ut care a !rsit re)ista n curn# ca s scoat cu amicul su
#octorul /rec%i re)ista ,Vieata, se leag o amintire. -ram !rin !rimele clase #e liceu
cn# ntr-o )ar )eni la 3ran un#e !etreceam )acanta !e atunci tnrul !rofesor *on
+linciu originar si el #in 3ran cu un coleg si !rieten #in 3ucuresti !rofesorul $ragu.
Acesta ne )orbi cu mult entu&iasm #e Vla%ut care !romitea sa fie un !oet ,mai mare
#ect -minescu,. 1i ca s #o)e#easc acest lucru ne citi cte)a !oe&ii #in )olumul ce
tocmai a!ruse: Liniste; n "rag La icoan si altele. *m!resia a fost co)rsitoare.
Aceeasi !rere #es!re talentul su o a)ea ma0oritatea contem!oranilor sai. =umele su
sub )ersurile !ublicate #e la nce!ut n ,:e)ista nou, i ##u acesteia un mare !restigiu.
Amintirile sale #es!re -minescu ca si niste stu#ii critice sau sc%ita ,olidor erau )iu
comentate. 9a oca&ii festi)e se #eclamau )ersurile sale !e care le s!unea #eosebit #e
frumos la societatea #e lectur a liceenilor #in 3raso) un coleg mai tnr bucuresteanul
Aurel 3og#an. :omanul sau Dan aste!tat cu mare nerb#are a!ru n curn# si fu citit
cu ar#oare #e tineret care era ncntat #e lirismul lui. -l a fost cel care a a)ut cura0ul -
cci acest om mic #e stat si bln# la )orb era o fire #e r&)rtitor - s se le!e#e #e
influenta co)rsitoare a lui -minescu creia fusese cu totul robit la nce!ut si s arate
tinerilor !oeti #rumuri nou #e urmat.
+ea #e-a treia re)elatie a ,:e)istei nou, era 3aibu 1tefnescu a crui firm literar suna
att #e frumos si !oetic: $ela)rancea. /n n#rgostit al cu)ntului eufonic !e care a)ea
s-l 0oace n cele mai )ii lumini ca orator mai nti n conferinte !ublice la Ateneul nu #e
mult #esc%is gratie colcetelor neobositului -sacru 6,$ati un leu !entru AteneuB,8 a!oi la
bara a)ocatilor si la tribuna !olitic. *n srcia ce st!nea !ro&a romn el a#use o not
nou si )iguroas. 1ubiectele sale stranii si fantastice uneori #e un realism cru# alteori
con)eneau firii sale care unea cel mai !ronuntat romantism cu cel mai mo#ern - !e
atunci - naturalism ca si la Cola #ealtfel autorul romanelor >isul si Nana. /n stil
&bur#alnic o imaginatie e2uberant o necum!tat risi! a bogtiei le2icale #in limba
!o!ular turnat n ti!are nou literare un suflet #e !oet unit cu un !atos #e mare orator
un talent e!ic #e !o)estitor #e la tar si n acelasi tim! un rafinat fiu al ci)ili&atiei
mo#erne - iat cum era autorul ,1ultnic%ii, cu flori n co#it al truba#urului cu !lete
lungi si la)alier sau al me#icului ce ncearc o transfu&ie #e snge. *n curn# el a)ea s
atace n .ara&itii si romanul realist.
+n# n )olumul * al ,:e)istei nou, a a!rut !ortretul *uliei Jas#eu moart n 1888 la
19 ani #u! ce ##use un )olum #e )ersuri france&e care !re)esteau un mare talent att
Vla%ul ct si $ela)rancea au scris cte)a !agini frumoase cel #inti n )ersuri al #oilea
n !ro&. Aceast moarte fr )reme a stat la nce!utul unei serii lungi #e brbati mari
care s-au stins unul #u! altul n anii ct a a!rut re)ista. .e toti i-a comemorat ,:e)ista
nou, )orbin# cu !ietate si #es!re con)orbiristii +reang si -minescu cu care Jas#eu
a)usese o mic rfuial. $es!re Alecsan#ri *orga a scris un stu#iu am!lu iar la moartea
lui *s!irescu att $ela)rancea ct si Vla%ut i-au #e#icat cte)a !agini #uioase. /rmea&
a!oi o serie lung: (imotei +i!ariu n acelasi an cu !ictorul 9ecca; Loglniceanu *. +.
3rtianu si !ictorul Aman r!osati si ei n cursul unui an. *n cel urmtor mor 4. 1ion si
e!isco!ul 'elc%ise#ec. 9a a#nci btrnete se stinge 4%. 3aritiu si actorul 'illo. (ocmai
n anul cn# re)ista ncetea& #e a mai a!rea sfrseste !rin sinuci#ere Ale2an#ru
5#obescu o )iat nc%inat frumosului si armoniei clasice.
*#eea acestor comemorri nsotite #e !ortretele celor morti !are a fi !ornit #e la *oan
3ianu care a)ea cultul oamenilor mari ai trecutului. =oi la 3raso) un#e #e asemenea
lumea cinstea cu recunostint si )eneratie marii morti ai neamului urmream cu interes
!ortretele #e !e co!erta fiecrui numr nou al re)istei.
$ar rolul lui 3ianu !are a fi fost si cel !e care l-a 0ucat cu consec)ent acest s!ri0initor al
elementului ar#elean si la Aca#emia :omn. 9a ,:e)ista noua a!are #e la nce!ut 5.
9ugosianu braso)eanul .itis cu stu#iile lui etnografice si folcloristice *. .aul care
!ublicase !e )remuri o !uternic no)el #in tim!ul re)olutiei ar#elene intulat Nui
nimic braso)eanul *oan 3og#an cu un articol #es!re !rofesorul su #in Viena "r.
'i>losic% $ulfu cu s!ecialitatea sa ,.cal, V. 3orgo)an si 1. 'n#rescu. Ar#elenii
com!letea& cu articole informati)e rubricele re)istei care tin la curent !e cititori cu
miscarea cultural. +ronicari teatrali erau $. $. :aco)it si 3engescu $abi0a. $in
celelalte !ro)incii romnesti colaborea& -. 4rigoro)ita C. Arbore si .ericle .a!a%agi.
1ineanu a#uce la ,:e)ista no), !e *. A. +an#rea. $. 1tncescu !ublic &noa)e cu care
#ebutea& si 4. A#amescu.
=oi fireste nu #esluseam bine !e atunci talentele a#e)rate #e cei mai mrunti strnsi n
0urul lui Jas#eu ca o tru! #e actori #e mna a #oua si a treia n 0urul unei celebritti
!lecn# ntr-un turneu artistic. 3iografiile lui =. (incu le ciseam cu acelasi interes ca ale
lui *orga si su!erficialitatea unui *onescu-4ion cel cu Istoria %ucurescilor frumos
ilustrat nu ne btea la oc%i. $im!otri) stilul su bombastic si !retenrios cu
,#oftoricescul mestesug, cum nu s-a &is nicio#at - si cu ar%aisme si ntorsturi #e fra&
nefiresti ne im!unea. *nsusi #irectorul liceului braso)ean cum!tatul V. 5nutiu mo#el
#e bun-simt sia intitulat un )olum Din cele trecute vremi.
$es!re Jas#eu ar fi multe #e s!us. (rei brbati geniali ca el au mai a)ut romnii n
fruntea literelor #oi naintea lui si unul #u! el. (oti !atru au a)ut o soart asemntoare:
stn# mult #easu!ra contem!oranilor lor ei treceau cu #re!t cu)nt n oc%ii acestora #e
s!irite uni)ersale cum un neam nu le are #ect rar. $imitrie +antemir istoric etnograf
filosof romancier cu tlc !olemist si mu&ician a!reciat att n tara sa ct mai ales la
+onstantina!ol si n :usia lui .etru cel 'are si !ro!us membru al Aca#emiei #in 3erlin
#e nsusi marele 9eibni& a scris n mai multe limbi - si nu e citit n nici una. -lia#e
:#ulescu a #at trii sale scoal ti!ografie !res teatru re)ist literar cu tra#uceri #in
literamuma uni)ersal stu#ii filosofice si religioase; a fost !rofetul unar reforme sociale
si reformatornul limbii literare n care a scris !ro& si )ersuri. 1!un cei ce le-au !omenit
c el trecea n oc%ii contem!oranilor #e un om att #e e2ce!tional cruia i se cu)in
onoruri mai mari #ect celorlalti muritori nct cn# !sea !e .o#ul 'ogosoaiei ca s se
#uc la se#intele Aca#emiei :omne #e curn# nfiintate al crei !rese#inte a fost ales
#e la nce!ut el era n)esmntat ntr-o tog alb. (rectorii se o!reau s-i fac loc s
treac: ,*at -lia#eB, so!teau ei cu res!ect - #ar nimeni nu-l mai citea. $es!re al !atrulea
brbat genial al neamului =. *orga nu )oi )orbi cci el a!artine e!ocii )iitoare #e la
nce!utul acestui )eac. :mne !oli%istorul Jas#eu.
.oet istoric linguist folclorist si etnograf filosof !olemist 0urnalist umorist #u!
moartea fie-sii s!iritist acest eru#it cu a!lecri romantice #ac ar fi trit ntr-o tar n
care trebuia s se concentre&e numai n una sau #ou #irectii ale talentului su
multilateral s nu se lase is!itit #e multi!lele sc!rri geniale ale s!iritului su #esc%is
tuturor !roblemelor mari ale mintii omenesti ar fi !ro#us o!ere care !uteau s nfrunte
)itregia )remii. $ar atunci n-ar fi fost uriasul e!ocii sale n-ar fi fost i#olul unei generatii
n-ar fi fost 3og#an fiul lui (a#eu Jas#eu 6care scria si el lucruri remarcabile8 si n-ar fi
a#ugat numelui su !e cel #e .etriceicu care sttuse o#at !e tronul trii sale.
Vorbin#u-mi #es!re nmormntarea trist a acestui rsftat al sortii cruia !arlamentul i-a
)otat o recom!ens national #u! a!aritia unei lucrri #ar !e care cn# a murit nu l-a
!etrecut la mormnt #ect un singur !rieten 'aiorescu mi-a s!us: ,Jas#eu a fost o
nenorocire !entru tara romneasc,. Aceste cu)inte caracteri&ea& mai mult !e
'aiorescu omul care cerceta la rece si sub as!ectul eternittii si !e cei ce a!artineau cu
toate fibrele fiintei numai e!ocii lor #ect !e cel ce #ac a)ea s mai ncea! o#at
#rumul )ietii rmnea tot n afar #e normele unei e2istente or#onate tot un !oet al
stiintei si !rin fanta&ia sa sc!rtoare un cuceritor al maselor care l-au a!lau#at cu
frene&ie si care a)eau s-l uite att #e curn#.
.e )remea cn# umblam n liceu - tocmai e!oca #e care m ocu! acum - orice !agin #in
,:e)ista nou, care !urta isclitura sa era cea #inti la care ne o!ream. 1tiam c #incolo
#e !retii clasei n cancelarie o citesc cu acelasi interes !rofesorii nostri in#iferent #ac
era o tra#ucere #in 5)i#iu n care )orbea #e barbarii #e la (omis mbrcati n ,n#ragi,
#e !iele sau niste )ersuri originale #es!re $umne&eu in#iferent #ac ##ea ca !robe
cum ngelege s atace !roblema unui #ictionar al limbii romne !e cei !atru ,as, #ac
Magnum !t'mologicum l a#emenea la e2cursii istorice !e ,Arges, n sus #ac ne arta
ce trebuie s cre#em #es!re suflete #u! moarte si cum ,cugeta, el #es!re s!iritism sau
n sfrsit #ac arta cu o ironie incisi) n !ine -rilogie m!reun cu 1ineanu si
*onescu-4ion toate li!surile si greselile crtii nemtesti a lui :u#o@ #es!re literatura
romn. 1tu#iile sale istorice nu le mai continua !e )remea aceea si nici nu mai lucra ca
singur sla)ist al tim!ului cu #ocumentele sla)e #in Ar%i)ele 1tatului al cror #irector
rmsese. =umai csn# )n Junfal)i sau alt a#e!t al lui :oesler nega continuitatea noastr
n $acia a!rea !olemistul cu con#eiul ascutit care !e un amnunt neobser)at #e altii
cl#ea niste teorii a#emenitoare asemenea unor !alate maure &i#ite !e un !etec #e
!mnt steril.
:i#icn#u-se #in gru!area socialist care !ublica la *asi re)ista ,+ontem!oramul, um
srciitor nou !entru braso)eni care se numea +. $obrogeanu si cruia +aragiale i #ase
numele literar #e *on 4%erea 6o tra#ucere liber a a#e)ratului su nume Lat&8 !ublica
!rin 189< un )olum #e stu#ii critice cruia i urmar n curn# alte #ou iar n 1897
scoase o !ublicatie anual sub titlul ,9iteratur si stiint,. *n #ou stu#ii mari el anali&a
o!era lui -minescu si a lui +aragiale #es!re care scrisese si 'aiorescu iar n alte trei
)orbea #e Vla%ut $ela)rancea si +osbuc ,!oetul trnimei,. $es!re $uiliu Camfirescu
- !esimistul #e la 1oleni, - a)ea o !rere foarte !utin fa)orabil.
+riticile lui 4%erea frumos scrise si #o)e#in# un gust artistic #istins fur !rimite cu
mult sim!atie #e scriitori si #e !ublicul inteligent. .lcea mai cu seam li!sa tonului
#octrinar al criticilor maioresciene. JH!!olite (aine si 4. 3ran#es erau citati ca autoritti
stu#iile #es!re unii scriitori mari strini #este!tau in cercuri largi #orinta #e a-i cunoaste
mai #e a!roa!e #e a e)a#a #in cercul strmt al unei lecturi !erimate cu su!ra!retuirea
unor autori care nu mai cores!un#eau )e#erilor generatiei nou. Acesta e meritul cel mare
al lui 4%erea. N...O
$iscutia ntre 4%erea si 'aiorescu 6sau mai bine &is ele)ii acestuia8 care !)nea !roblema
artei !ure - arta !entru art - si nu a artei cu ten#inta a!rat #e 4%erea ne !asiona si !e
noi #esi ea era cea mai !utin im!ortant. *ntr-a#e)ar ceea ce im!ort n cele #in urm la
un scriitor e talentul lui. *n ,talent, e cu!rins si msura simtul instincti) al scriitorului
care-i s!une cn# militarea !entru o i#ee se !oate face fr ca o!era #e art s sufere si s
fie !rea legat #e actualitate.
SCOALA> <PE NORME< SI N <:IMNA3IUL
IN=ERIOR< SI <SUPERIOR<
$esc%i#erea anului scolar sau ,scolastic, cum se &icea atunci se fcea la 1fnta 1ofia.
1ofia nsemnea& n greceste n0ele!ciune. 1fnta cu acest nume a)ea trei fiice cu
numele +re#inta =#e0#ea si $ragostea. +n# im!ratul Ja#rian le-a sc%ingiuit !entru
legea lor crestineasc mama lor a !lns trei &ile !e mormntul mucenicelor si ,si-a #at
sufletul su si s-a slsluit n )iata cea bun. 4imna&iul nostru s-l intemeiem !e
ntele!ciunea aceea care a a)ut trei fiice si anume !e +re#inta =#e0#ea si $ragostea
cci numai aceasta este ntele!ciunea a#e)rat,. +u aceste cu)inte !rofetice a !us n
se!tembrie 1851 marele e!isco! An#rei 1aguna !iatra fun#amentala a scoalei care a)ea
s #e)in cel mai )iguros i&)or #e cultur #in Ar#eal.
(oata )iata ar%iereul luminat a su!ra)eg%eat cu cea mai curart #ragoste #e&)oltarea
acesrui ,gimna&iu, - termenul ,liceu, nu era ntrebuintat n Ar#ealul cu scoale #e ti!
nemtesc - care s-a com!letat cu toate o!t clase si n curin# si-a a#ugat o sectie real #e
!atru clase si una comercial #e trei clase. -l con#use in !ersoan n 18DD !rimul
e2amen #e ,maturitate, - bacalaureat la care au luat !arte si #ou ru#e #e a!roa!e ale
mele =icolae $ima si (eo#or =ica.
+u #iscretia ce-l caracteri&a 1aguna se interes cu oca&ia unei )i&ite ce o facu
3raso)ului #ac nu s-ar gsi in a!ro!ierea gimna&iului #e )n&are o cas care ar !utea
ser)i ca locuint #irectorului. +n# afl c o cl#ire !otri)it e2ist o cum!r ime#iat
#in banii si i fcu re!aratiile necesare si o ##u s sa# n ea con#uctorului scoalei
#estinn# ca #in )enitul !oamelor #in gr#in s se abone&e ga&ete si re)iste !e care
#irectorul s le #ea #u! ce le-a citit bibliotecii scoalei. +n# o#at ntre !rofesori si
eforia scolii se isc un conflict !entru un a0utor bnesc el a#use o solutiune sim!l: !lti
#in !unga sa suma cerut fr mult temei 0uri#ic #e !rofesorii !ltiti cu suma ri#icol #e
o sut #e fiorini !e lun. Astfel el fcu #re!tate celor ce nu a)eau #re!t.
.entru asemenea fa!te mrinimoase el era consi#erat ca un !rinete #e cre#inciosii sai.
+n# tinerii braso)ni !lacau n strinnate s continue stu#iile la uni)ersitti si
!ostalionul se o!era la 1ibiu s sc%imbe caii 6cci mai a)ea #rum lung !n la statia #e
tren #e la 1eg%e#in8 ei nu !regetau s fac )i&it ar%iereului si s-i cear binecu)ntarea.
+n# gu)ernul mag%iar fcu gimna&iului niste oferte a#emenitoare #e sub)entii si mriri
#e leaf la !rofesori el sftuia eforia s re&iste mai #e!arte #e a le !rimi ntemein#u-se
!e legea autonomiei bisericii #in 18D8 care nltura amestecul 3u#a!estei n trebile
noastre scolare.
Aceasta e ,*ntele!ciunea, !e care 1aguna o #eclar !atroana gimna&iului #in 3raso) a
acestui ,*erusalim al culturei romnesti, cum l numea el si care ase& recunosctor
!ortretul su frumos n ulei la locul cel mai #e cinste n sala festi). $e !artea cealalt a
estra#ei era tot n ulei !ortretul e!isco!ului *oan .o!a&u. Acesta simboli&a ,+re#inta,
nestrmutat n cau&a #rea!t a neamului su.
.entru ca s !oat cine)a a!recia tot ce a fcut .o!a&u !e cn# era !roto!o! al bisericii
1f. =icolae !entru gimna&iu trebuie s citeasca marea si )aloroasa monografie #es!re
Istoria scoalelor centrale romne gr.or. din %rasov; scris din incidentul iu$ileului de HI
de ani ai gimna)iului att #e frumos si #ocumentat #e !rofesorul An#rei 3rseanu si
!ublicat n 19<;. Atunci se )a con)inge ce greutti uriase au trebuit n)inse si ct
#e)otament #e fiecare cli! a #e!us )re#nicul !reot !n cn# n gr#ina mlstinoas #in
,4roa)eri, un iscusit ar%itect romn a nltat mretul !alat care #u! a!roa!e o sut #e
ani str0uieste nc falnic si soli# intrarea in 1c%ei. Va urmri n aceasta scriere care
ri#ic un monument )re#niciei romnesti #rumurile lui .o!a&u la Viena tocmai n
!rea0ma re)olutiei )a afla cum un negustor braso)ean trebui s fac !e cum!rtorul
locului ca s nu tr#e&e intentiile romnilor si cum )re#nicul !roto!o! a#una bieti mai
mrisori #e la scoal si le a0uta s rostogoleasc !ietre #e !e #ealurile #in ca!ul
5abnului ca s aib ce cra !entru mesterii &i#ari carele a#use #e steni.
.e !retele cu cele #ou !ortrete ale ar%iereilor #in sala festi) era cn# eram co!il un
fel #e gobelin cusut cu mult art si rb#are n fire colorate #e #omnisoarele 'alnar #in
+lu0 si #ruit gimna&iului #in 3raso). :e!re&enta !e 'i%ai Vitea&ul n !icioare cu
cciula tra#itional n ca! si artn# cu mna ntins s!re &i#urile cettii !e care a
ase#iat-o o#inioar.
'ai erau !e cei #oi !reti lungi ai slii ntre cele cinci ferestre s!re nor# si #e-a #rea!ta
si #e-a stnga usii #e intrare !ortretele n ulei ale binefctorilor gimna&iului si ale
!rimilor lui #irectori. /nul era al lui 4a)ril 'unteanu n)tatul aca#emician nscut n
Vingart si trecut cn# era #e ;7 #e ani n (ar un#e a fost n 1875 ,core!etitor, la
9iceul 1f 1a)a si !n n anul re)olutiei !rofesor la seminarele !reotesti #in 3u&u si #e
la mnstirea 3uco)t. -l s-a !us #e la nce!ut ca cel #inti !rofesor n slu0ba
gimna&iului braso)ean. -l tra#uctorul o!erelor lui (acit trebuie s fi fost cel ce a
!ro!us ca n sala festi) a gimna&iului s se nscrie ca #e)i& !entru tinerime cu)intele
,9iteris et )irtuti,. +arte si brbtie era ceea ce cerea el #e la ele)i. +n# 5#obescu a
asistat la serbrile #e la a #oua a#unare general a Asociatiunei (ransil)ane care sau
timnut ca toate serbrile marri ale braso)enilor n sala gimna&iului #esigur umanistul a
fost im!resionat #e aceast lo&inc. +n# 'unteanu s-a mboln)it l-a urmat la
con#ucerea institutiei fostului lui ,conrector, $r. *oan 'esot #e loc #im $rstele
3raso)ului care fcuse stu#ii strlucite la Viena si 3onn un#e #esigur l-a a)ut !rofesor
!e "rie#ric% $ie& !rintele filologiei romanice. 9a !aaru&eci #e ani a murit si acest
brbat luminat tocmai cn# se termina r&boiul n 1878 regretat #e toti braso)enii !e
care i-am au&it )orbin# numai cu mult sim!atie #es!re el.
*m!resionant era mai ales galeria #e !ortrete ale binefctorilor braso)eni ai
gimna&iului. .e atunci nu se atrnau n sala festi) c%i!urile ministrilor ci n !ortul lor
#in 1c%ei str0uiau mo#esti un $umitru 5totoiu mort n 185; si un Vasile 9acea mort
n 18D1. Amn#oi au fcut #anii nsemnate !entru scoala n care )e#eau &i#ul !uternic #e
a!rare al neamului si fat #e care a)eau o #ragoste a#nc. ,$ragostea, fiica mi0locie a
1fintei 1ofii iubirea #e cultur si setea #e lumin o re!re&entau acesti oameni #in !o!or
care #ac nu !uteau iscli sume mari !e ,9egmntul, #e a sustine scoala n cei &ece ani
#inti au a#us cu bratele lor !iatra crmi#a si nisi!ul. $ragostea a fost cimentul )rtos
care a fcut #in aceast scoal o re#ut !uternic a re&istentei noastre nationale. +a si la
mcelarul 5totoiu si la 9acea #ragostea a n#emnat !e negustorii braso)eni ca *uga sau
*onoin)nci s fac #onatii nsemnate sau !e c!itanul +ristureanu s aib gri0 #e ele)ii
sraci. $ragostea frteasc s-a artat ns mai ales !este munti cn# toate fon#urile
strnse ban cu ban nu mai a0ungeau ca s se aco!ere marile c%eltuieli cu &i#irea
gimna&ilui a scolilor !o!ulare reale si comerciale ce i s-au a#ugat si a !lti cor!ul
#i#actic #in ce n ce crescut. Atunci biserica 1f. =icolae sri ntr-a0utor si !rin *oan
'aiorescu cumnatul lui .o!a&u Loglniceanu #in 'ol#o)a si -!ureanu n 'untenia
)otar sub)entia fg#uit #e .etru +ercel bisericii cte 5<< #e galbeni #otatie anual.
1uma aceasta s-a mrit mai tr&iu. 1carlat :osetti ele)ul recunosctor al lui 4%eorg%e
9a&r care a ri#icat la A)rig un monument #asclului su a fcut o #anie si gimna&iului
braso)ean.
$ar cea mai mic ntre cele trei fiice ale 1fintei 1ofii ,=#e0#ea, un#e era eaM -a
coborse #in sala cea mare un#e erau !ortretele rigi#e ale btrnilor n 4roa)eri !e
locul )iran #inaintea gimna&iului. Aici era la nce!utul anului scolar forfoteal mare aici
era tineretul s!eranta neamului. 'onognafia lui 3rseanu # o list com!let a
,maturi&antilor, #intre anii 18DD si 19<< si cte)a statistici #es!re ele)ii nscrisi. $atele
acestea sunt e2trem #e interesante. 'ulti brbati #e seam ai Ar#ealului care au 0ucat un
rol nsemnat n )iata cultural !olitic si social a acestei !ro)incii au iesit #in clasele
acestut gimna&iu !rofesori a)ocati !reoti me#ici ingineri functionari si ofiteri. 'ulti
au trecut muntii #u! absol)irea liceului si au s!orit rn#urile transil)nenilor care s-au
stabilit n :omnia si au !us umrul la marea o!er #e euro!eni&are a acestei tri. $ar si
tineri #in :omnia au fost !rintre ele)ii gimna&iului. Veneau mai ales bieti cu stare cam
r&giati !e care !rintii lor i trimiteau la 3raso) si-i ##eau ,n cost, la cte un
!rofesor ca s fie su!ra)eg%eati me#itati si s creasc n atmosfera #e familie a caselor
acestora. 1i #in 3uco)ina )eneau #in cn# n cn# ele)i - mai ales cu cti)a ani naintea
mea iar n clasa care urma #u! a mea au fost si )reo #oi slo)aci. (ocmai !e )remea
aceea se fcuse o to)rsie !olitic cu slo)acii #in /ngaria !entru a lu!ta uniti m!otri)a
asu!ririlor unguresti
&)2(
. *n general ns gimna&iul #in 3raso) trecea #e greu nct multi
#in ele)ii mai slabi !lecau la alte gimna&ii mai usoare un#e ei erau a!oi ntre cei mai
bine !regtiti.
$ar s coborm si noi #in sala festi) n 4roa)eri un#e la nce!utul anului se ntlneau
ele)ii noi si fceau cunostint cu cei )ec%i. Aici era bursa #e crti care ser)eau #e
manuale. Acestea erau uneori ferfenitite #e te sfiai s le iai n mn #e team s nu le
!ier&i foile. Acestea erau cele mai cutate cci !retul lor era n consecint mai mic si
mai a)eau a)anta0ul c !asagiile im!ortante la care !rofesorul tinea s le stii erau
subliniate. /nele #in ele a)eau si corecturile #ictate #e !rofesori. 'ai ales botanica #e
Viciu ale crei latinisme le n#re!ta meticulos !rofesorul *lasie)ici. +am la aceste
corecturi se re#uceau e2!licatiile !e care le a#uga el la cele cu!rinse n manual.
+ei cu #are #e mna nu cum!rau crti )ec%i. Acestia erau mai ales bntenii care
nce!user s )in la gimna&iul #in 3raso) #u! ce .o!a&u trecuse ca e!isco! al
+aransebesului. *i cunosteai #e #e!arte cci erau bieti frumusei bine mbrcati si
maniera0ti. 5 !rietenie a#e)rat cu colegii lor #in Ar#eal nu se !rea !utea n0g%eba
fiin# !rea #eosebiti ca e#ucatie si mai ales ca fire.
.oate c slbiciunile #e caracter !e care transil)nenii le gseau la unii #in ei s se fi
e2!licat !rin succesele !e care bntenii le a)eau #e obicei la se2ul frumos. A!roa!e
toti erau si cntreti buni. +ei mai multi )eneau #e la gimna&iul #in 9ugo0 si a)eau
a)anta0ul c stiau si ungureste si nemteste sau mai bine &is s)beste.
'area ma0oritate a ele)ilor era ns #in Ar#eal si n s!ecial #in (0ara 3rsei si (ara
5ltului. *i cunosteai #u! )orb si #u! !ort. +ci n clasele inferioare ale gimna&iului ei
erau mbrcati n !ort national. Abia !rin clasa a cincea si a sasea se%imbau cioarecii cu
!antalotnii. (i-era mai mare #ragul cn# ntlneai mergn# la brat !e orseanul cu cra)at
si !e olteanul cu cmasa !este cioareci. $intre colegii #in 0urul 3raso)ului secelenii erau
cei mai #este!ti !e cn# brnenii erau mai grei #e ca!.
.rintre co!iii #e scoal se amestecau la nce!utul anului sfiosi !rintii lor sateni. 1e
interesau #e la cte un constean #e nscrieri #e crti caiete si #e ga&#e. 9a +iurcu
gseau toate cele trebuitoare !entru scoal: manualele !e care nu le !utuser cum!ra
)ec%i caiete frumoase cu co!erte albastre si o foaie #e %rtie sug2oare cu sase creitari
caietul un ,im!ur, - maculator - cu scoarte groase un ,clau&ur, - !enar - cu #es!rtituri
!entru con#eie creioane ,ra#ir, - guma - si !enite ,aluminiu,. -le)ii mai sraci umblau
cu sticla #e cerneal ceilalti cum!rau un ,climr, #e lemn cilin#ric al crui ca!ac se
,sirofa, - nsuruba - sau care se #esc%i#ea #e sine cn# a!sai !e un #isculet arcuit.
'ai grea era !roblema ga&#elor. ,+ostul, - locuint ncl&it si mncare - costa ntre &ece
si #ou&eci #e fiorini lunar #u! cum stteai singur sau mai multi ntr-o camer. +ele
mai cutate ga&#e n 1c%ei erau .uiu #asclul 3utnaru si Sura> care nu era romn. 1i la
.etric si A2ente 1e)er locuiau colegi #e-ai mei. 'ai #uios era ra!ortul ntre ga&# si ele)i
la o btrn #in neamul meu lelita Cinca 1colaru care locuia n csuta #e la intrarea la
internatul #e fete. .entru #oi fiorini !e lun ea ##ea locuint n mica ei ,cu)n, -
buctrie - bine cal# iarna colegilor mei +erbu #in .ru si 3inig #in 1ona. 'ncarea o
c!rau acestia #e acas cn# li se a#ucea )ineri - &i #e trg - merin#e !entru o
s!tmn ntreag brn& ou cea! unt si #in cn# n cn# un !ui. 9elita Cinca le
fierbea cte o &eam acr sau le fcea cte un ,!ancof, #e ou. *n sc%imb ei i crau
lemne #in ,so!, i fceau comisioane si cum!rturi #in !iat si i ,suriaua - frecau -
!o#inele cci ser)itoare nu tinea si singur nu mai !utea face asemenea munci grele.
5#at am fost martor la un asasinat cru# n locuinta lui +erbu si 3inig. $e la o )reme ei
obser)au c se umbl la merin#ea lor. 5rict se tru#eau s afle !e %ot era &a#arnic. *n
&iua cn# eram la ei btrna lor ga&# fg#uise c le )a face o !a!ar bun cu brn& si
mrar. +n# #au s scoat bur#uful #e brn& ce le )# oc%iiM /n soarece gras se
ngro!ase ntreg n mncarea cu care se #electa. 5 scurt consftuire asu!ra !e#e!sei ce
se cu)enea nestiosului !ri&onier. +rucificareB .atru cuisoare si rstignirea a)u loc. A!oi
urm )i)isectiunea. *ntestinele erau nc !line cu buntate #e brn&.
A sunat clo!otelul. +t ai bate n !alme locul mare #inaintea gimna&iului rmase
,lista), golin#u-se #e furnicarul ele)ilor. +%ronos cum!litul &eu al mitologiei antice
luase forma unui clo!olel cu timbru )esel atrnat #e o funie lung lng scri. -l marca
trecerea nembln&it a )remii ceas cu ceas si ne sc!a #e ,secun#ele, numite mai
)ulgar si ,#ube, !e care le m!r0ea cu #rnicie !rofesorul =astasi cu !re#ilectie ctre
sfrsitul orei. +a toti ele)ii si noi eram con)insi c clo!otelul era numai !rietenul nostru
nu si al !rofesorilor care cn# suna fceau o fat contrariat ca si cn# le-ar fi fost
ciu# #esi cu mult nainte #e a se au&i sunetul lui ei se gn#eau ,ce !catele s le mai
s!un ca s um!lu oraM,
+lo!olelul l trgea ,neica $rgan, - tatl !rofesorului si aca#amicianului $r. +onstantin
9acea - !e#elul scoalei sau ser)itorii acestuia =it si +ostac%e cn# el era ocu!at cu
nsemnarea cu cret !e o tabl neagr a numelor celor ce !rimeau scrisori. /neori el
umbla cu ,conca)atoarea, !e la !rofesori acas s!unn#u-le cu )oce gra): ,1mbt a )
e m conferint,.
'ai sim!atic era sunetul clo!otelului la 1< cn# era !au&a cea mare #e un sfert #e ceas.
*n cele cincis!re&ece minute a0ungeam s facem un 0oc #e ca!re s mbucm o felie #e
slnin cu ,!a!ricas, la bcnia grecului #in colt si s si fumm o tigar #u! ea...
$ar )# c amintirile m-au cam n!#it fr s tin seama #e or#inea cronologic !e care
am n)tat s o res!ectm n orele #e istorie. 1 nce! #ar cu clasele ,normale, sau cu
)remea cn# umblam ,!e norme, cum se &icea !e la 3raso) scoalei !rimare.
*n anul 1884 am intrat #e-a #re!tul n clasa a #oua; nici eu nu stiu cn# si cum am n)tat
acas s citesc 1i s scriu. ,$omn, era 'oian un n)ttor tnr !e care l iubeam foarte
mult si-l tineam #e cel mai cuminte om #in lume. *ntm!larea a )oit ca mai tr&iu s-mi
sc%imb !rerea #es!re el. $e la 3raso) a trecut n :omnia un#e si fcu un nume !rin
cursurile #e lucru manual n s!ecial #e m!letituri #e !aie. $ar n (ar se ##ea si !e
atunci mai mult im!ortant titlurilor #ect )re#niciei !ersonale nct el !lec ca om
matur #e !atru&eci #e ani trecuti la 9i!sca s ia #octoratul. Acolo ne-am ntlnit iarsi
fostul #ascl si ele)ul lui #in scoala !rimar si acolo m-am con)ins re!e#e c bla0inul fiu
#e tran #e !e (ara 5ltului se a!ucase #e un lucru mai !resus #e ca!acitlile lui
intelectuale.
*n clas atrnau #e o sfoar #e-a lungul !retilor niste c%i!uri frumos colorate #in istoria
biblic. .e acestea le lsa cte o lun; a!oi naintn# n materie le sc%imba cu altele.
Atunci era un moment #e aste!tare febril si la fiecare c%i! nou se au&ea cte un ,aB,
!lin #e ncntare al clasei ntregi. 'oianu a)ea un mi0loc foarte bun #e a stimula ambitia
noastr. $in #ou n #ou s!tmni fiecare ele) a)ea #re!tul s ,!ro)oace, la ,#is!ut,
!e cei ce enau naintea lui. 'ai ales !e ,se#atori, monitorii clasei ca s le ia locul.
.uneau trei ntrebri #in materia luat n cursul celor #ou s!tmni #in urm #ar a)eau
s rs!un# si ei la trei c%estiuni #in aceeasi materie. $ac nu stiai iar cel ce te !ro)oca
stia ti lua locul.
*n cele #ou clase #inti bietii n)tau m!reun cu fetele. +u mine n clas era "rosica
fiica !rofesorului =astasi foarte frumusic si cu o alunit #easu!ra bu&ei #e sus. -a a fost
ntiul meu amor si am !lns lacrimi amare cn# n anul urmtor a murit #e meningit.
*ntr-o &i a!rur n clas n %ainele lor #e !nur groas si cafenie tesut n 1cele #oi
frati gemeni Ale2an#ru si *on 9a!e#atu care semnau att #e mult unul cu altul #e nu-i
!uteai #eosebi. -rau fii !rofesorului *oan 9a!e#atu mort un an #u! nasterea lor. =-au
rmas la 3raso) #ect scurt )reme si multi ani nu m-am ntlnit cu ei. 1i !e 4%it
3oambn cel cocosat l-am lsat n gimna&iu n urma mea #ar ne ntlneam #estul #e
#es fiin#c ne urcam n )rful gr#inii si fumam tigri #e mtase uscat #e !orumb sau
m #uceam acas la el n /lita (eatrului 61tra#a Jirsc%er8 un#e !uteam ntoarce casa cu
fun#ul n sus fcn# teatru #e umbre. .rinti nu a)ea cci i-au murit tineri #ar a)ea
bunic si strbunic care trebuie s se fi nscut !e la nce!utul secolului trecut. 3trnele
ne !ermiteau orice iar noi gseam niste ascun&isuri minunate #u! mobilele mari #e nuc
frumos !oleit. (oti trei unc%i ai lui 3oambn erau burlaci fratii "lustureanu.
*n clasa a treia l-am a)ut ca !rofesor !e $obre care si sc%imbase numele n $obreanu.
"iin# si !rofesor #e caligrafie n gimna&iu se bucura #e )a& mai mare. *n anul acela
muri tatl colegului meu 'rgineanu a)ocatul braso)ean cu glasul #ulce #e tenor #e
care mi a#uc aminte. .entru numele #e orfan ce i se cu)enea co!ilului si !entru %ainele
negre ce le !urta l res!ectam mai tare.
*n clasa a !atra l a)ui #e n)ttor !e btrnul 4%eorg%e 3ellissimus om mruntel si
uscti) care a ser)it scoala #in 3raso) multi ani cu cre#int si cu ,)irgasul,. -ra n clas
un %o0mlu #e )reo 14 ani cu numele +!tn care fcea !e clul la asemenea oca&ii.
+o!ilul )ino)at trebuia s ias #in banca si sa-si #ea 0os !antalonii. +!tn l a!leca cu
o mn !e !o#iul cate#rei si cu mna cealalta i a!lica numrul stabilit #e 3ellissimus !e
!artea cea mai crnoas a cor!ului. 3trnul #ascl )enea !n la marginea cate#rei si se
a!leca ca s )a# mai bine. 'uscn#u-si musca #in barb numra )irgasele. .entru noi
scenele ce se !etreceau la astfel #e oca&ii cu lu!ta ntre +!tn si 0ertfa sa si cu ti!etele
!e#e!sitului erau amu&ante. /n s!ectacol interesant si o multumire sufleteasc am a)ut
cn# ntr-o &i )irgasele fur a!licate lui +!tn. =efiin# n clas nimeni ca s se !oat
msura cu el fu c%emat !e#elul.
(recn# n ,gimna&iul inferior, si sc%imbn# c%i!iul albastru #e !osta) cu cel negru #e
catifea al ,gimna&istilor - !e atunci c%i!iele a)eau nc !anglic tricolor - m simteam o
!ersonalitate im!ortant si nu mai ##eam mtusii mele )oie s-mi &ic .ic%i. +n# caut
acum s-mi #au seama #e anii !etrecuti la gimna&iu mi a#uc aminte nainte #e toate c
scolarii #e atunci a)eau s!re #eosebire #e a&i )reme #estul. 1coala si lectiile ne lsau
#estule ore libere s mergem iarna la !atinat si )ara la notat s 0ucm sa% si biliar# si s
citim multe crti n serile lungi #e iarn si n #u!-amie&ile !loioase #in 3raso).
.rograma analitic nu era nici !e #e!arte asa ncrcat ca ast&i; cunostinlele noastre
mult mai re#use mai cu seam n stiintele naturale #ar mai temeinice ca ast&i.
.rofesorul nu cre#ea c tocmai materia !e care o !re#a el e cea mai im!ortant si nu
cerea s stim toate amnuntele care nmultesc !aginile manualelor actuale.
A#e)rat c !rin laboratoare cu a!arate fi&icale si alambicuri c%imice nu !rea &bo)eam.
"ceam mai mult un fel #e fi&ic si c%imie ,rece, lmurin#u-ne #u! figurile #in te2t.
Jrti nu #esenam la geografie iar slile #e la mu&eul #e stiinte naturale nu se ncl&eau
iarna. 1i tocmai !e )remea mea ele s-au mbogtit cu unele coleclii im!ortante. /n fost
ele) al gimna&iului #octorul 1terie +iurcu #in Viena n#u!lec !e un cercettor al
centrului african $r. Jolub s fac o #onatie foarte )aloroas #e animale si re!tile
tro!ice. 1i localnicii contribuiau necontenit la mrirea lui. *mi a#uc aminte cn# un unc%i
al meu care era !reot n 3ran a a#us un rs mare m!uscat n !#urile brnene !e care
l-a #at la m!iat si l-a cinstit a!oi gimna&iului.
+olectii #e gn#aci !lante si !ietre fceam si noi. (oate sticlele #e me#icamente ng%itite
#e noi erau !line cu s!irt n care !luteau gn#acii morti. *n cutii !e fun#ul crora li!eam
#o!uri #e !a!ur m!lntam cu ace cu gmlie fluturii ce miroseau a camfor. Volumele
groase #in biblioteca tatii #ar mai cu seam anii )ec%i #e ,4artenlaube, !urtau urmele
florilor !resate nainte #e a le li!i n ,%erbare,. +u 4%it 3oambn fceam e2!e#itii !e
$u!&i#urile cele #e Sos ca s gsim n albia stncoasa a )lcelei ce curgea ge acolo
minerale !retioase. 5#at !rietenul meu s!n# lng un co!ac gsi urmele unei
comori care #u! !rerea lui era #in )remea turcilor si continea - o furculit cu !rseaua
#e !ortelan. +n# o ngro!ase cu o &i nainte tot el n !mnt nu-si ##use seama c
turcii ce ase#iau 3raso)ul nu mncau cu furculilele.
'o#ele n gimna&iul inferior erau cu totul altele #ect ast&i mult mai inocente si mai
co!ilresti. Astfel iesise mo#a #e a lega crti. A)eam !rese #e strns cutite #e tiat filele
!n&e #e #iferite colori si %rtie marmorat. +olectiile #e mrci ne !asionau. +um a)eam
cti)a creitari i ##eam !e mrci. 'ai ales ne !lcea s cum!rm !licurile nc%ise cu
sur!ri&e n ele. -ram si abonat la un 0urnal #e filatelisti #in 9ei!&ig #e la 4ebrT#er 1enf
care a#ucea n re!ro#ucere c%i!uri #e mrci rare. -ram foarte mn#ri c ntre acostea se
gseau si ,ca!etele #e bouri, #in 'ol#o)a. +am la #ou s!tmni treceam !e la
,cntlaria, tatei si cotrleam !rin cosul #e %rtii si !rin actele )ec%i n care gseam
multe scrisori im!turite frumos cu a#resele scrise !e )erso scrisorii cu sigiliul ru!t si cu
urme #e ciri!ie rosie ntrebuintat n loc #e sugati). +e )aloare ar a)ea asta&i mrcile
#in 3osnia si Jertego)ina si mai ales cele #in :omnia cu c%i!ul lui +arol * cu fa)oritiB
$ar ele au c&ut 0ertf !asiunii mamei #e-a face rn#uial n !o# si a arunca lucrurile ce
se strngeau n mo# inutil acolo.
=u #emult am ntlnit n cimitirul 3elu !e un bucurestean mort si el #e atunci. ,$e la o
)reme !e !rieteni nu-i mai ntlnesti !e stra# ci aici, mi-a &is el cu un &mbet !lin #e
resemnare. $e fa!t #ac m gn#esc la colegii mei #e scoal s!re cimitire ar trebui s
m n#re!t. +ornel .o!ea cel frumos si nalt ca un bra# a c&ut la +iresoaia mergn# la
atac n fruntea regimentului !e care l coman#a cu gra#ul #e colonel n r&boiul trecut. *n
gimna&iul #in 3raso) n)tase el s fie n rn#urile !rime un#e l gsi moartea si ca
ostean cn# neamul i cerea 0ertfa su!rem. Vrul su =eagoe si )eselul Valentin 3u#e
unul secelean altul &rnestean ngras si ei !mntul 'ol#o)ei un#e au fost #oi #in
lungul sir #e #ascli ar#eleni care au !us atta suflet curat n cursurile lor. *n 3ucuresti s-
a stins si *oan 1curtu bunul meu !rieten care )enin# #in 3raso)ec%i trecea tot#eauna !e
la casa noastr #e !e 1tra0 si sufln# mtr-o fluierit mi semnali&a !re&enta. -l era fiul
!rofesorului 1curtu care fcuse matura, n rn# cu cei #inti absol)en!. 5 boal grea l
sili s se retrag cu o !ensie #e mi&erie ca )a#u) cu o cas #e co!ii la ma%ala. +o!ilul
lui cel mai mic colegul meu *ancu lo)it nsusi mai tr&iu #e aceeasi boal necruttoare a
fost cel mai 0ertfitor i#ealist eliminat #e la /ni)ersitatea #in +lu0 !entru c #e!usese o
cunun cu !anglica tricolor !e un mormnt scum! romnilor. (ot n liceul #in 3raso)
un#e el era oratorul clasei noastre sorbise el #ragostea nflcrat #e neam...
- curios cum #e multe ori marile s!erante !e care le legi #e un coleg #e scoal nu se
m!linesc si #im!otri) ele)i me#iocri #e)in barbati cu greutate sau artisti #e talent. +ei
ce )or s reforme&e n)tmntul !e ba&a unei selectiuni a elitelor ce se recunosc n liceu
ar trebui s tin seama #e aceast e2!erienl. Aici )oi a#uce numai cte)a e2em!le #e la
liceul ssesc la care am umblat n clasa a treia si a !atra. $e ele) slab trecea -#i 5ren#i
care era ns consi#erat ca un #esenator #e mare talent. 9-am ntlnit a!oi la 9i!sca un#e
stu#ia mu&ica la conser)ator. Am fost la el acas si mi-a cntat o sonat !e care o
com!usese si !entru care gsise mult recunoastere la !rofesorii si. $in nenorocire a
murit scurt tim! #u! aceea. $im!otri) !retuit !entru )ocea lui frumoas #e bas #ar tot
ele) me#iocru era (amas care a fost mai tr&iu unul #in !ictorii cei mai #e talent ai
sasilor. 1i el a murit tnr. A!roa!e nebgat n seam #e colegi si !rofesori era sfiosul
1c%ullerus. 1i totusi el se a#e)eri ca un !oet liric #e mare a#ncime #e sentiment nainre
#e moartea lui !rematur.
"ala clasei !entru inteligenta lui scli!itoare si talentul lui !oetic era ele)ui 9eo 4reiner. *n
clasa a treia el mi citea tra#uceri #in 5)i#iu si #rame originale n )ersuri. /m!ln# o#aia
cu fum #e tigar stteam ceasuri ntregi #iscutn# #es!re autorii nostri fa)oriti ntre care
erau mai tr&iu si scriitorii rusi. 1i romneste n)t #e la mine fcn# cte)a tra#uceri
#in -minescu !e care l a!recia mult. .entru +osbuc #im!otri) nu se !utea ncl&i.
$u! ce am !rsit amn#oi liceul si 3raso)ul el a0unse n 'Tnc%en s-si fac un nume
n cercurile boemilor mTnc%ene&i mai ales ca recioator #e )ersuri #e cabaret. A scris si o
e!o!ee mo#ern. !in neues !"os i &icea. Artn#u-mi-o o#at la 3raso) i-am rs!uns c
sunt curios s citesc si eu ,-!!es =eues,. 4luma care fcea alu&ie la originea lui
e)reiasc i-a !lcut att #e mult c am citit-o nu !este mult )reme n ,"liegen#e
3latter,.
1i fiin#c am )orbit #e 4reiner unul #in !rietenii care au a)ut o influent mare asu!ra
mea am s !o)estesc si un e!iso# #uios. *n clasa a !atra #e liceu nce!usera s #is!ar
#e la o )reme o multime #e obiecte creioane caiete crli s.a. -ra e)i#ent c unul #in
colegi ena %otul. -l fu #esco!erit n curn#. -ra unul #in ele)ii eminenti fiul unei )#u)e
srace. A fost eliminat #in scoal. =u mi-a fost #at s )# #e multe ori atta ur n
!ri)irile colegilor ntre care !n n !re&iu a)usese !rieteni multi ca atunci. 1imtul #e
!ro!rietate al sasilor era ultragiat si re)olta m!otri)a celui ce iesise #in ca#rele legii ce
trebuia res!ectat era unanim. *ntre toti nu se gsir #ect un e)reu si un romn care
a)ur mil cu co!ilul !ali# si s!eriat #e toat ura #e&lntuit m!otri)a lui. 4reiner si cu
mine cn# trebui s !rseasc scoala noi singuri l-am !etrecut. .este #ou luni a si
murit.
1i la liceul romnesc a)eam colegi #oi !oeti. /nul #in ei trieste si a&i. *n tineretea mea a
!ublicat multe )olume #e )ersuri si a)ea ntr-o )reme multi a#miratori. -ra #in
:omnia un#e se ntoarse n scurt )reme. 'ult )reme nu l-am mai )&ut. Abia acum
cti)a ani ne-am ntlnit iar amn#oi btrni. +u toate acestea am recunoscut ime#iat n
el !e :a#u :osetti biatul nalt si slab bine mbrcat si cu miscri )ioaie cu care ntr-o
bun &i ne !omenirm n !rima clas gimna&ial #in 3raso). A)ea o fat lunguiat si
!ali# nasul tare coroiat si obra&ul !lin #e !istrui. Vorbret si cu oc%i sc!rtori #e
inteligent el si gsi ime#iat !rieteni. *ntre acestia m numram si eu. *m!reun
scoaserm o re)ist umoristic !e care el o bote& ,.clan#ru, si !e care o
%ectografiam la a!ararul #e multi!licat al tatei.
.orecla lui era n scoal +ocobar&. =umele acesta i s-a #at n urma unei scene
!etrecute n anul 1888 n clasa a #oua n ora #e latin. .ersoanele : .aul 3u#iu !rofesor
:a#u :osetti ele) )ecinul #in #rea!ta )ecinul #in stnga.
.rofesorul 6ctre ele)8: +nt #omnuleB
-le)ul: +iconia est alba. Alba Z alb; est Z este; ciconia...
Vecinul #in #rea!ta 6so!teste8: +ocostrc
Vecinul #in stnga 6so!teste8: 3ar&
-le)ul: +ocobar&.
.rin clasa a sasea #esco!erirm un !oet nou !rintre noi. -ra un biat tcut si mo#est
co!il #e tran #e !e (ara 5ltului foarte srac #e aeas. -l stia tot#eauna lectiile #ar
nicio#at nu se #istingea. Asa #e retras tria nct nici un coleg nu-l cunostea mai #e
a!roa!e. *n clas n !au&e sttea lng foc un#e si #e&mortea m#ularele n care se
ncuibase frigul #in o#ita srccioas n care tria.
*l c%ema 9a&ar 9a&ea si a murit tnr n 3ucuresti un#e fcuse literele si se sustinea #in
lectii !articulare. +n# unul #in colegi #esco!eri c fcea !oe&ii el fu silit s ne citeasc
cte)a. Am rmas cu toti ncntati #e el. -rau armonioase erau triste si influentate mult
#e )ersurile lui -minescu. =i le citea singur cu foarte mult sentiment cu un glas ncet si
scl#at n lacrimi care tremura #e emotie. 'elancolia )ersurilor sale l st!nea cu totul.
.oetul su fa)orit era 9or#ul 3Hron.
$in !oetul engle& a #eclamat cte)a !oe&ii si la ,1ocietatea #e lectur a stu#entilor, #ar
nicio#at nu l-am !utut n#u!leca s citeasc acolo si !oe&iile !ro!rii.
Aceast ,1ocietate #e lectur, sub con#ucerea unui !rofesor era o institutie foarte
folositoare. *n fiecare smbt seara #e la 5 !n la 7 ,stu#entii, a#ic ele)ii celor !atru
clase #in urm ale liceului ne a#unam #eclamam citeam ,elaborate, originale fceam
critica lor cntam la cte un instrument cu un cu)nt ,ne !ro#uceam, toti care a)eam n
)reo #irectie talent artistic. /n stu#ent #in clasa a o!ta sau #in comerciale - cci #in
societate fceau !arte si ,mslinarii, - era )ice!rese#inte iar altul era secretar si !urta
!rocesele-)erbale. 9a el ,se insinuau, cei #oritori s secere a!lau&e cu cte o #eclamatie
sau lucrare care trecea mai nti !rin ,comisia literar, com!us #in stu#enti #in toate
clasele. Acestia o res!ingeau sau o a#miteau nsrcinn# !e unul #in membrii ei s-i faca
critica n scris. $in buctile cele mai bune se com!uneau a!oi !rogramele se#intelor
!ublice la care )eneau s asiste !rintii si ,inteligenta, braso)ean.
1e#intele societtii literare erau foarte bucuros frec)entate #e noi mai ales #e cei cu
a!lecri literare sau artistice. +n# ea era con#us #e un !rofesor iscusit cum era Virgil
5nitiu ne #e!rin#eam s #iscutm obiecti) si cu #ecent si s nu gsim numai !rlile
slabe ale unei lucrri - !rile0 ca s artm ct suntem noi #e #este!ti si cititi - ci s ne
bucurm si cn# !uteam lu#a si ncura0a !e un coleg. Astea le-am n)lat toate #e la
5nitiu - si mi-au !rins foarte bine n cariera mea )iitoare #e !rofesor si con#uctor #e
seminar.
.oe&iile care formau re!ertoriul bietilor cu #is!o&itii !entru #eclamatii nu mai erau
,enes Curcanul si .cigasul *r voie sau .m$ra lui Mircea la Co)ia si ,e o stnc
neagr ci Satirele lui
-minescu Clin Din "rag si La icoan #e Vla%ut. 'ilu $an #eclama frumos
monologul lui $es!ot imitn# bine n gesturi si n mo#ulri #e glas !e #irectorul 5nitiu
!e care-l au&ise #eclamn# aceast bucat. +ornel +omnescu #esco!erise nu stiu un#e o
bun tra#ucere a !oe&iei Cor$ul #e -#gar .oe si o s!unea frumos.
+u 'ilu $an am !tit-o o#at. *n clasa a o!ta ne ##use 5nitiu ca te& #in limba
romn ,+o#rul n !oe&ia !o!ularR si ne s!usesa c cea mai bun lucrare se )a citi la
societatea stu#entilor. 1i subiectul si !ers!ecti)a #e a citi te&a la societate ne is!itea mult
si !e mine si !e 1curtu. +a #e obicei eu lsai lucrarea !n n seara #in urm !regtin#
numai n minte !lanul si coor#onn# i#eile. *n seara aceea iat c )ine 'ilu $an la mine
agitat si m roag s-l a0ut cci el #egeaba si bate ca!ul cu ,+o#rul, cci nu-i )ine nici
o i#ee. *me#iat m-am a!ucat #e lucru si i-am lucrat-o eu fr s-mi #au seama c i
m!rumutam toate i#eile mele. A!oi mai stturm #e )orb si se facu mie&ul no!tii cn#
!lec. Atunci n &a#ar m a!ucai #e lucru cci eram e!ui&at si somnoros. $eo#at ce-mi
tr&ni !rin minteM ' a!ucai si fcui o !oe&ie n gen !o!ular n care !reamream co#rul.
+n# #u! trei s!tmni 5nitiu )eni cu caietele n clas toti erau n aste!tare. 'ilu
$an a)ea nota 1 - eea mai mare - 1curtu care fcuse o te& #e )reo #ou&eci #e !agini
a)u obser)area ,nomen non est omen, iar mie mi scrise la urm ,glume #e astea te rog
s nu-ti mai !ermiti,. $ar )&ui eu c nu miRa luat-o n nume #e ru.
+u !rile0ul unei !ro#uctii !entru o se#int !ublic - asa !o)esteste Valentin 3u#e n
amintirile sale - am alctuit noi cei #in cursul su!erior o orc%estr. ,=e #iri0a eminentul
)iolonist Lrause #in ca!ela orasului. -u cntam la flaut iar colegul Angelina la
contrabas. *n tim!ul concertului #in sala festi) s-a &!cit Angelina si a !ier#ut sirul
notelor #ar nu !re&enla #e s!irit. +u arcusul simula ca atinge strunele contrabasului iar
cu glasul #e bas !rofun# ca al unui malac intona ritmic sonor si )ibrant notele cu)enite.
.ublicul n-a obser)at trucul. $iri0orul Lrause l-a felicitat !e Angelina a nemteste:
[[$ummeata ai sal)at situatia. Verfluc%ter ?alac%B .rom!t ti-a trsnit !rin ca! ce era #e
fcut. /n neamt ar fi trebuit sa se gn#easc )reme n#elungat cum s ias #in
ncurctur\\,.
.ublic a)eam si la e2amenul #e sfrsit #e an. /neori se ntm!lau si la acesta e!isoa#e
%a&lii. $e unul mi a#uc mai ales aminte. -ra )orba #e %e2ametri si !rofesorul ntreba !e
ele) #ac cunoaste asemenea )ersuri si n literatura romneasc. :s!unsul a fost citarea
)ersului !rim #in Mi#nea si $a$a:
,'i%nea ncalec calul su tro!ot fuge ca )ntul...,
- +te !icioare are un %e2ametruM
- 1ase.
- 1i care sunt cele sase !icioareM ntreb un #omn #in !ublic.
- 'i%nea #ou si calul !atru.
3nuiesc c ele)ul a #at acest rs!uns #e al #racului ce era si ca s taie !ofta
ntrebtorului #e a mai !une astfel #e c%estiuni. Amestecul !ublicului la e2amene nu era
!e !lacul nostru. 'ai ales ne #is!lcea a)ocatul 9eng%er care !e )remuri fusese !rofesor
la gimna&ml nostru. -l ntreba mai mult ca s arate cte stie el si i !lcea s te a#uc n
corn #e ca!r cu e2!licri care ,nu erau n carte,. *nainte #e a te lmuri te !ri)ea !rin
oc%elarii si cu lentile #e sticl groas &mbin# ironic. Asa m-a ntrebat o#at la
e2amenul #e latin cum e )ocati)ul #e la #eus.
- $eus rs!unsei.
- 3ine #ar ce nu e deeM
- "iin#c face e2ce!tie.
- $ar #e ce face e2ce!tie
- M
- *an gn#este-te #e ce face e2ce!tie tocmai acest cu)ntM
- M
- Atunci am s-ti s!un eu. "iin#c $umne&eu !oate face ce )rea. $eci !oate face si
)ocati)ul cum i !lace lui.
$es!re a)ocatul 9eng%er se !o)estea c o#at cn# se #ucea cu trenul n 3anat #e un#e
era s-a urcat in com!artimentul su un neamt blon# cu care #u! obiceiul su nce!u
)orba. =eamtul era #in 4ermania si ceremonios btu #in clcie si fcn# un
com!liment se !re&ent: ,9ang,. Cmbitor se ,recoman#, atunci si romnul:
,9eng%er,. =eamlul cre#ea c si bate 0oc #e el ri#icn# la com!aran) numele lui #ar
a)n# consi#eratie !entru !rul alb #e la tm!lele celui ce !urta o !eruc blon# #e !e
)remuri el &ise rs!icat si energic: ,-u m numesc 9ang,. - ,1i eu 9eng%er, fu
ras!unsul.
Vorbin# #es!re colegii mei n cei o!t ani ct am umblat ia gimna&iu am fost a#esea is!itit
s m las !urtat #e amintiri #uioase si s #escriu !e to)arsii mei #e scoala si 0oac care
!urtau c%i!iul cu c!ruseala tricolor cn# !anglica cu cele trei colori a fost o!rit. 1ub
aceste se!ci se #e&)olta un creier cu gn#uri !ro!rii obscure a#esea #ar interesante
tot#eauna. Am re&istat ns is!itei stiin# c btrinii care lungesc )orba #e)in !licticosi.
+re# ns c tabloul scolilor la care am n)tat si care alturi #e biserica 1f. =icolae au
#at 3raso)ului romnesc cele mai frumoase !agini #e istorie cultural n-ar fi com!let
#ac nu as )orbi ce)a #es!re !rofesorii acestei scoli. +n# a#ucn#u-mi aminte #e
tim!ul !etrecut n liceu au# a#esea !e altii btn#u-si 0oc #e cte un ,belfer, ruginit n
!reri #e cte un suflet %ain care se bucura cn# !utea #a o not rea ele)ilor !e care
!rin#ea !ic si i s!iona #ac a)eau !e mnec numrul cn# ieseau !e stra# #e cte un
amrt care acas era tirani&at #e o Fanti! si se r&buna n scoal !e ele)ii ne)ino)ati
fcn# !e tiranul omni!otent abia atunci mi #au seama c asemenea e2em!lare nu !rea
erau ntre !rofesorii mei. $ac m intreb #e ce cre# c moti)ul !rinci!al era s!iritul nalt
etic care a stat #e la nce!ut la temelia acestor scoale si brbatii cu a#e)rat su!eriori care
au fost !rimii !rofesori !il#e )ii !entru ceilalti. 1i fa!tul c cei mai multi si-au luat sotii
#in fetele #e negustori braso)eni cu e#ucatie soli# si su simtul !entru sfintenia )ietii
familiale curate a fost %otrtor.
.rofesorii )ec%i fcuser a!roa!e toti sru#iile uni)ersitare la Viena !e atunci un centru
cultural #e mna nti un#e a)user oca&ia sa cunoasc mult cultur si ci)ili&atie
euro!ean. /nii #intre ei au fost si n 4ermania mai ales la 9i!sca cu care negustorii
braso)eni a)eau legturi )ec%i si un#e era si o biseric romneasc. 1i la 3onn si
'Tnc%en au stu#iat unii. .n *talia a n)tat !ictura Vl#reanu !e care An#rea #el 1arto
l-a im!resionat mat mult #ect :afael. .resu!un c la aceast con)ingere a a0uns
asemnn#u-se !e sine cu el. ,:afael fcuse carier !entru c a a)ut noroc; An#rea #el
1arto nu #esi ma#onele lui sunt tot att #e frumoase, ne &icea el ascutin#u-ne
creioanele al cror )rf ca acul era !entru el lucrul !rinci!al la #esen.
$oi #in )ec%ii bursieri ai 3raso)ului au fcut stu#ii n "ranta si 3elgia lucru cu totul
neobisnuit n Ar#eal. /nul #in ei era *oan 9a!e#atu #e fel #in satul +olun n 0u#etul
1ibiu. +ei ce l-au a!ucat )orbesc #es!re el ca #e un mare talent care ar fi #at lucruri mari
#ac n-ar fi murit la 74 #e ani. Al #oilea era $r. *oan 3o&oceanu - #e fa!t l c%ema
3o&ocea - cu #oi ani mai tnr mort #oi ani #u! ce am !rsit 3raso)ul #e loc #in
Vlcele lng 3raso). Acesta se lu!tase !e str&ile .arisului !e tim!ul +omunei. .arc l
)# nalt #re!t si tot#eauna scos ca #in cutie cu musttile lui negre ca !ana corbului si
cu "incene)-ul nca#rat n ram #e aur. .ntre fotografiile rmase #u! !rofesorul .. $ima
este si o !o& a lui 3o&oceanu #e la un fotograf #in :ue #e :i)oli A. 5sbert ,artiste
eintre !rofesseur, care ,garanta asemnarea,. .e #osul ei e scris cu mna ,.rimin#u
imaginea mea "i sigur #e !osesiumea inimei meleB, =u-i #alicioas aceast #e#icatie
att #e !otri)it cu )remea aceeaM
=ici liceul #in 3raso) nu a fost li!sit #e cte)a ti!uri #e !rofesori fr #e care o scoal
me#ie nu e imaginabil. (recn# !este numele lor #e familie - braso)enii i )or
recunoaste usor iar !entru strini el nu e im!ortant - )oi !omeni !e trei #intre ei
re!re&entn# trei ti!uri interesante.
'ai nti !rofesorul #istrat. - fr n#oial cel mai sim!atic intre ei. +%iar &!ceala este
o #o)a# #e concentrare asu!ra !roblemelor care l !reocu!au att #e mult nct !arc
tria !e alt lume. -!oca cea mai bogat n ciu#tenii ale s!iritului su #istrat era cea n
care con#ucea re)ista ,1coala si familia cele #ou institutii a cror sfintenie o a!ra cu
atta con)ingere.
&)'(

+um a)ea obiceiul sa !ro)oace #iscutii cu ele)ii cre&n# c asemenea ,coloc)ii, sunt
#eosebit #e e#ucati)e el nu-si ##ea seama #e abu&urile !e care le scorneau s!iritele
in)enti)e ale ele)ilor refractari !e#agogiei. +lasa #inaintea mea gsise urmtoarea
!etrecere amu&anta: +n# intra !rofesorul un ele) #in banca nti se scula si sustinea
ce)a. Vecinul su se scula atunci si sustinea contrarul. .rofesorul se amesteca n #iscutie
care #e)enea #in ce n ce mai )ie lun# !arte la ea alti #oi sau trei insi. *n tim!ul acesta
n banca #in urm nce!ea sa cnte un c)artet #iri0at #e 'anase $ima cn# mai !iano
cn# mai forte #u! cum sc#ea sau crestea tonul #iscutiei.
5 #at !rofesorul !reocu!at #e gn#urile lui !orneste #imineata la scoal. *n curtea
3isericii =egre sufla un )nt !uternic tocmai cn# el )oia s-si a!rin# tigara. 1e
ntoarse a#!ostin# c%ibritul a!rins cu mna. +n# reusi n sfrsit !lec mai #e!arte n
#irectia cea nou - si se !omeni acas.
Alt #at corecta niste caiete. 9a cel #inti li!sea sugati)a. .rofesorul scrise cu cerneal
rosie ,1ugati)B, si &)ntn# cele scrise cu sugati)a #in caietul urmtor trece mai
#e!arte. 1i aici li!seste sugati)a. ,1ugati)BB, cu #ou semne #e e2clamatie. 9ucrul se
re!et la caietul al treilea cu sugati)a cruia su!sese cerneala rosie #in caietul al #oilea.
/rmea&a caietul al !atrulea cu trei semne #e e2clamatie si asa mai #e!arte !n la cel #in
urm. A #oua &i n clas o !re#ic lung #es!re con0uratia ele)ilor #e a !re&enta caietele
fra sugati). ,' rog caietul meu areB, ,1i al meuB, ,1i al meuB,. Afar #e cel #in urm
toate caietele erau !re)&ute cu %rtie sugtoare !e care se cunosteau ca niste cor"ora
delicti semnelt rosii #e e2clamatie.
+u totul #eosebit era ti!ul re!re&entat !rin !rofesorul meu ,#e clas, n tot cursul anilor
#e liceu
&))(
. $umne&eu s-l ierte c mult era necio!litB :mas tran si #u! ce a0unsese
#omn el nu a)ea nimic #in finetea nnscut steanului nostru #esi nu era li!sit #e
umorul natural al omului #in !o!or. 9ucrul acesta l stia singur si i !lcea s-l fac !e
originalul trntin# #in cn# n cn# o obser)atie neaste!tat. +n# intrn# o#at n clas
si obser)n# c un coleg cruia i &iceam #in cau&a obra&ului su negricos ,tiganul,
li!sea ,$omnilor - ne &ise - !arc ast&i e o lumin orbitoare n clas. /n#e e artisrul
nostru #in banca a #ouaM, $e obicei obser)atiile sale nu erau asa ocolite. A)eam un coleg
#in (o%anul-Vec%i !e care cu numele #e familie l c%ema 'ucea iar cu cel #e bote&
Aristotel. +n# stia lectia !rofesorul i &icea ,bra)o AristotelB, iar cn# nu stia ,treci la
loc 'uceaB, Altui ele) care li!sea #e multe ori #e la scoal stiin# c ga&#a i # oricn#
moti)ri #e com!le&ent !rofesorul nostru care bgase #e seam siretlicul i &ise
!ierin#u-si rb#area: ,1 nu-mi mai a#uci asemenea scu&e. $u-te la #octor s te )a#
#u-te la )eterinarB,
9atineste si greceste nu !rea n)tam la el. A)ea trei sau !atru ele)i fa)oriti care stiau
carte. .e acestia i e2amina mereu: ,+nt #omnuleB, /nul mai ales era s!ecialist n
mitologie cunoscn# toate cancanurile 5lim!ului &rnesteanul 3u#e. =umai tr&iu
#esco!erii i&)orul cunostintelor sale. -rau !o)estirile unc%iasului sftos .etre *s!irescu.
+eilalti ele)i nu-l interesa) i numea ,3en)enuto +ellini, sau ,#omnilor !a!ucari si
fratilor teologi, sau le ##ea alte asemenea titluri li!site #e nleles. +n# ne )e#ea r&n#
el ne &icea: ,Vi se !are c )orbesc !rostiiM ' )oi sunteti niste !rosti c )oi s!uneti
numai lucruri cuminti si astfel n ca!ul )ostru rmn numai !rostiile. 9a mine e tocmai
in)ers. -u #au #rumul tuturor n&btiilor care mi trec !rin minte si rmn cu
cuminteniile !entru &ile negre,.
*n sfrsit cel #e-al treilea ti!. (ot fiu #e tran ns nu #in 0urul Ara#ului ci #in (ara
5ltului
&)*(
. +t tim! a umblat la scoal a n)tat si a flmn&it. +u un ,sti!en#iu, subtirel
ca un fir #e at a0unse la )isata /ni)ersitate #in Viena. Aici !e lng cursurile sa)ante ale
!rofesorilor a)u si norocul - cel !utin asa cre#ea el s a0ung la o ga&# foarte omenoas
#e la care n)t nemleste care i !etecea rufele i ##ea cte o su! cal# - si !e fie-sa
#e ne)ast. "oarte mul0i tineri #e-ai nostri se #este!tau #in )isul lor scurt !rea tr&iu. +a
!rofesor tnr la 3raso) el trecea la nce!ut #e un element bine !regtit #ar a!oi
nentreru!tele cicleli ale unui mena0 nenorocit lsar urme #e&astruoase. *ntimi#at n
cas el #e)eni timi# si n scoal !sin# cu gri0 ca s nu fac &gomot. -le)ii slabi i
0ucau la !etreceri fiica ce semna ai#oma cu mama ei ca s ca!ete cu !rotectia ei note
mai bune. /rmtoarea ntm!lare #in clasa a sa!tea ilustrea& li!sa #e res!ect #e care
a)ea !arte la ele)ii si n )remea #in urm. :s!un#e la german un bntean. -l stia
nemteste ns cu multele ,s)bisme, au&ite acas. .rofesorul l corectea&. ,' rog el
stie nemteste bineB, i lum noi a!rarea. ,Asa nemteste stie si ser)itoarea mea, obser)
!rofesorul. Atunci se ri#ic ncet #in banc un coleg care sttuse ,n cost, la !rofesor si
cu mutra cea mai serioas ntreb: ,(ot !e Anica o a)etiM,
=u nici gimna&iul #in 3raso) nu era li!sit #e ti!uri #e !rofesori fat #e care ele)ii nu
a)eau tot#eauna res!ectul cu)enit. $e un#e s stie ei c nssi meseria creia se #e#icau
numai i#ealisti si fantasti sraci si fericiti n nai)itatea lor i fcea a#esea s fie #istrati
originali si ne!reg2iti !entru )iata cu grelele ei !o)eriM +um s aib ei msura 0ust #e
a!reciere a meritelor lor sa !un n cum!n greuttile cu care lu!tau &ilnic acesti
!ionieri ai stiintei si !e#agogieiM "iecare #in cei trei !rofesori #es!re care am !o)estit
ntm!lari %a&lii era autorul unor manuale lucrate cu mult gri0 si #ragoste care !uneau
n mna ele)ilor #in Ar#eal ntia oar cartea romneasc n locul celei strine.
*n ar%i)a mea #e fotografii este si un gru! #e ele)i fotografiati cu sa!te #in !rofesorii lor
naintea intrrii n gimna&iu. .o&a trebuie s fie #e !rin anul 1897 !e cn# !rofesorul
3raniste era nou )enit la liceul #in 3raso). -l e n !icioare ntre ele)ii 1!orea n costum
national a&i !rofesor !ensionar #intr-un oras #e !ro)incie ar#elean si Aurel 3og#an
bucuresteanul care s!unea att #e frumos )ersurile lui Vla%ut. +lasa era cu un an n
urma mea si eu a)eam aceiasi !rofesori 6#e la stnga s!re #rea!ta8 : =icolae .o!o)ici
Vasile 4ol#is .antelimon $ima *!olit *lasie)ici Vasile 4lo#ariu si $ionisie "grsanu.
+el #inti bnteam al #oilea #in !rtile Ara#ului al treilea #in 3raso) al !atrulea #in
.anca lng 1toro0inet iar ceilalti #in #iferite !rti ale Ar#ealului. 9a 3raso) se
ntlneau romnii #in toate !rtile monar%iei %absburgice ca s cimente&e romnismul.
5!rin#u-ne un moment la fiecare #in ei - si n legtur cu ei si la alti cli)a - cre#em c
!utem com!leta tabloul !rofesorimei braso)ene.
3ietul =ic%i .o!o)iciB 3oala care n curn# a)ea s-i !un ca!t acti)itlii si )ietii -
!arali&ia general - i se cunoaste.#in fata-i suferin# si n fotografie. 5c%ii i sunt umbriti
este si mai slab #ect nainte iar gulerul care i !ermitea tot#eauna un 0oc liber !entru
laringele su !roeminent !arc a mai crescut cu un numr. -l co!ilul rsftat al
braso)enilor !e care i cucerise #e cn# a #esclecat #e la +aransebes !rin concertul !e
care-l #ase la ,=umrul /nu, 6si un#e cntase la urm #u! ce fusese a!lau#at frenetic
o cntare !o!ular #in 3anat8 el !rietenul tineretului si cntretul #arnic care fcea s
)ibre&e toate inimile cu )ocea sa !uternic si armonioas nu mai era acum #ect umbra
tnrului )esel cu musttile care atunci se !urtau lungi si rsucite si cu un &mbet
!rietenos !etru toat lumea. -l a#usese cu sine #in Viena )eseliei cntecele !e care le stia
#e !e cn# stu#iase la conser)ator si 0ucase si el cu o tru! #e o!erete nemtesti.
*ntunecat la fat. st n fata fotografului 4ol#is !e atunci n floarea tineretii si a
frumusetii sale. Venise #e )reo trei ani la 3raso) si #e)enise unul #in cei mai buni
!rofesori #e istorie mag%iar si latin. 9ectiile lui erau clare si a#esea cal#e #ar i li!sea
cu totul contactul cu ele)ii si. +n# cobora #e !e cate#r se n#re!ta cu !asi grbiti s!re
iesire fr s se uite na!oi sau n lturi. 1e )e#ea c a termmat cu scoala si nu #orea s
&bo)easc ntre &i#urile ei mai mult #ect era obligat. -l nu a)ea nimic #in firea
#esc%is si )esel a unui An#rei 3rseanu cellalt !rofesor #e istorie si orator al liceului
iar )orba lui era li!sit absolut #e gesturi. .oate #in cau&a aceasta el trecea #e om #e care
nu te !uteai a!ro!ia cu toat ncre#erea si !rietenia. "oate inteligent si cult el era
su!erior celor mai multi colegi; foarte bun romn el a)ea si un tem!erament #e lu!ttor
militant. 'ai tr&iu a)ea s 0oace un rol #e frunte n !olitica ar#elean. $e !e atunci era
!e ct mi !ot #a seama acum un ca! !olitic cum nu se !rea gsea ntre colegii si.
'ac%ia)elli era #asclul su #e la care n)tase multe si !e care ni-l lu#a n orele #e
istorie.
1!re #eosebire #e !rofesorul nostru #e latin .an#eli $ima e2amina mai mult !e ele)ii
slabi si se ocu!a #e ei !n i fcea s nteleag regulile matematicei e2em!lificn#u-le
cu mere si !rune cu mult mai !e nlelesul celui greu #e ca! #ect 2 si H al formulei #in
carte. Asa se e2!lic #e ce toti nlelegeau ceea ce n)tau si iubeau !e !rofesorul lor
strict #ar #re!t. -l ne lua a!rarea #e cte ori fceam cte o esca!a# ne)ino)at. 'ai
ales i !rote0a !e ele)ii care erau buni cntreti. Acestia a)eau #e cele mai multe ori
ne)oie #e !rotectie cci #in cau&a glasului lor cam ntr&iau !e la c%efuri. *n )remea
cn# gimna&iul era fr !rofesor #e canto #u! moartea lui +i!rian .orumbescu si #u!
ce =ic%i .o!o)ici nu mai era n stare s fac ser)iciu iar 4%t $ima nc nu )enise la
3raso) .an#eli $ima con#ucea si corul gimna&iului si al biserieii 1f. =icolae.
*n general #e cte ori era ne)oie s um!le un gol el era gata s sar n a0utorul scoalei !e
care o slu0ea #in anul 18DD. -ra )ec%i !ensionar !e )remea ntiului r&boi mon#ial cci
m!linise #e mult cei !atru&eci #e ani #e ser)iciu ce i ##eau #re!tul la !ensia ntreag.
$ar n lu!tele #in 4alitia si #e la frontul italian c&user unul #u! alrul !atru #in
!rofesosii tineri si altii erau mobili&ati. Atunci lumea st a#use aminte c $ima umblase
la liceul cel mai bun #in Viena un#e !e )remea aceea se fcea mult carte greceasc. -l a
fost #eci ,reacti)at, ca !rofesor #e elin.
$ima se trgea #u! tat si #u! mam #in niste familii fruntase #e negustori #in
3raso). +unoscn# n casa !arinteasc binefacerile unei e#ucatii soli#e ntemeiate !e
cinste st #re!tate el a fost si ca !rofesor un mo#el #e intransigent cn# era )orba #e
#rumul #re!t ce trebuia urmat. .recum se ntm!la a#esea !e atunci el a)ea un unc%i mai
tnr cu cti)a ani #ect el care bi&uin#u-se !e ra!ortul #e rube#enie nu se !rea ru!ea
cu firea n)tn#. $oar nu era s-l ,trnteasc, c%iar ,ne!otul, suB ,*n)at biete c ai
s-o !testi cu mineB, 1i a !tit-o lun# la sfrsitul anului o ,secun#, la matematic.
-ra la gimna&iu si unul #in fiii !reotului +erbu #in .ru )estit !entru acrobatiile ce
trebuiau fcute la sfrsitul anului ca s treac #intr-o clas n alta. $e obicei a0utau la
unii !rofesori cu gusturi mai rafinate !str)ii cu !ete frumoase negre si rosii. 1e !are
ns c nu si la .an#eli $ima #esi era cunoscut ca un foarte mare amator #e !escrii.
+ircula !e atunci #intr-o clas ntr-alta o caricarur care re!re&enta un cerb cu coarne
mari ce nu nc!eau !e us. +ti)a !rofrsori usor #e recunoscut m!ingeau #in#art iar
cte)a !rec%i #e !str)i barosani erau n%mati r)annnea cerbului. Venea $ima cu
niste foarfeci mari si tia %amurile. Aceast caricatur ne)ino)at are si ea un tlc.
:i#icati a!roa!e toti #in !tura #e la sat care n !ri)inta #este!tciunii nu sttea cu nimic
na!oia celei orsenesti ,inteligenta, noastr mostenise si un oarecare gra# #e ml#iere a
constiintei care era necesar ca s n)ing greuttile ce se i)eau #e )eacuri n calea
omului !rigonit. 1untem n )remea cn# nu !utini ca s!re !il# fiii #e negustori a)eau n
urma lor cte)a generatii #e naintasi #e ,#omni,.
9ui *!olit *lasie)ici i s!uneam n glum ,ursul #e g%iat, cci nu-mi a#uc aminte #e el
#ect alb. Sobenul ce-* a)ea n ca! n fotografie era #e rigoare cci el era #irectorul. Venit
#in tara birocraliei austriece el era cel mai in#icat s se ocu!e #e a#ministratie si
con#ucere constiincios e2act. +n# li!sea cte un !rofesor el a)ea gri0 s nu !ier#em
)remea si #ac nu era #is!onibil alt !rofesor )enea c%iar el s-i tin locul. $e una #in
aceste nlocuiri mi-a#uc mai ales aminte. -ra ora #e romn n clasa a sasea. 9i!sea
5nitiu. A)eam anali&a sonetului >enetia #e -minescu !e care trebuia s ne-o fac
!rofesorul. +am greu !entru nlocuitor care era !rofesor #e botanic si mineralogie. $ar
#atoria nainte #e toateB *lasie)ici citi strofa nti a!oi ne s!use cam urmtoarele: ,Viata
Venetiei ce !utea s !ri)easc cu fal la trecutul ei s-a stins si acum n loc sa )e&i
trecn# oameni !rin !ortalele )ec%i..., aici se cobor #e !e cate#r si urcn# a!oi ncet
cele #ou tre!te ale ei &ise: ,!trun#e luna !e scrile #e marmor,. +omicul cum se
substituia el lunii era att #e ire&istibil nct am i&bucnit ntr-un rs contagios. Ar fi rs
!robabil si fostul lui !rieten #in Viena -minescu. 3gn# nsusi #e seam c n-o !rea
nimerise cu e2!licarea intuiti)a &mbi si el si cu un ,si asa mai #e!arte cititi singuri,
!rsi clasa.
$ar nu aceste ore n care trebuia s nlocuiasc !e !rofesorul absent i fceau lui no!ti
ne#ormite ci fa!tul c gu)ernul #in 3u#a!esta se amesteca #in ce n ce mai a#esea n
trebile gimna&iului si i cerea ra!oarte n ,limba statului, !e care el nu o cunostea. $e
aceea a fost !entru el o a#e)rat usurare cn# consistoriul numi #irector !e Virgil 5nitiu.
-u l-am a!ucat ca #irector !e btrnul 1tefan *osif cruia i &iceam 3eciu fiin#c
stu#iase *a 3eci a#ica la Viena. .rofesor ns nu l-am a)ut cci la latin si greac )enise
tocmai atunci un !rofesor nou care si cam btea 0oc #e !re#ecesorul su fiin#c acesta
)orbea n manualul lui #e gramatica elin #e ,funia florilor, tra#ucn# gresit !e
germanul ,(au, al lui +urtius cu ,funie, n loc #e ,rou,. +u o cas grea si mul0i co!ii
iesin# la !ensie se stabili un tim! la 3ucuresti #e un#e se ntoarse iar la 3raso) un#e
gsi ce)a #e lucru n re#actia ,4a&etei (ransil)aniei,. Am #e la el o scrisoare #uioas n
care mi multumea #e necrologul ce l-am !ublicat n 1917 la moartea fiului su 1tefan.
*n cei ;; #e ani ct a fost #irector la gimna&iul #in 3raso) Virgil 5nitiu a fost brbatul
!ro)i#ential care a stiut con#uce !rin cele mai grele furtuni na)a sal)atoare. A sta n
fruntea unei scoli asu!ra creia !n#esc sute #e oc%i ru)oitori a o a!ra cu energie n
situatii nes!us #e grele a #e!une &ilnic acea acn)itate nestiut #e lumea mare si a sta
neclintit #e !artea ,#re!ttii, c%iar m!otri)a su!eriorilor !rea mult #is!usi a #a ascultare
unor tr#tori merit n cel mat nalt gra# recunostinta neamului ntreg. =oi care i-am
fost ele)i si ne-am m!rtsit #e frumusetea lectiilor sale !regtite cu gri0 si e2!use cu
cl#ur cuceritoare care i-am simtit #ragostea n care ne nfsura si entu&iasmul !entru
tot ce era frumos am cunoscut n el !e #asclul i#eal. +n# ne )orbea la #iferite oca&ii
festi)e a#miram #arul su oratoric iar cn# !ublica cte un stu#iu asu!ra #iferitelor
straturi n literarura !o!ular sau cte un )olum #e sc%ite umoristice cu ti!urile #e
ar#eleni &ugr)ite cu miestrie isclite cu numele ntreg sau cu !seu#onimul 1orco)a l
citeam cu mult !lcere. .rin fa!t !rin )orb si mai ales !rin e2em!lu #e cinste si
#re!tate el a continuat o!era lui .o!a&u si a celor #inti #irectori.
*n alt carte am re!ro#us fotografiile celei #inti #i!lome #e bacalaureat #e la gimna&iul
braso)ean si o !o& #in anul 18D; cu un gru! #e stu#enti ar#eleni #in Viena. .e #i!lom
e isclit alturi #e 1aguna $octor 3asilius 4lo#ariu iar n fotografie )iitorul !rofesor
lng tatl )iitorului su coleg #e la liceul #in 3raso) 3raniste. Are si n fotografia !e
care o re!ro#ucem acum aceeasi barb nclcit #ar neagr si aceiasi oc%elari cu lentile
groase ai unui mio! foarte ,scurt la )e#ere, cum se &icea la 3raso).
+n# a )enit ca !rofesor tnr la 3raso) #octorul 4lo#ariu trecea #e mare n)tat.
1!ecialitatea lui era filologia n care si crease un sistem !ro!riu numai al lui la care a
tinut mortis toat )iata. -l #eri)a toate cu)intele romnesti #irect #m limba !rimiti)
aric; n care )ocalele si 0ucau rolul !rinci!al. .lecn# #e la !remisa c orice sunet al
unei limbi mo#erne s-a #e&)oltat #intr-o silab ntreag - tocit n cursul )remii - el
reconstituia ti!ul aric cu tot attea silabe cte litere a)ea cu)ntul romnesc. A!roa!e #e
fiecare #at cn# se !regtea s e2amine&e se scula care)a #in noi si-l ntreba o
etimologie #e e2em!lu ,)e)erit,. ,Ve)erit,M ntreba el. /n moment sttea si se gn#ea
a!oi lua creta si nce!ea s scrie !e tabl um!ln#-o cu r#cini in#o-euro!ene stergn#
ce scrisese n rn#urile #e sus si um!ln# tabla #in nou. $ac clo!otul #e iesire nu suna
nc se scula altul si ntreba: ,$ar caracatilaM Asta e mai greu,. ,+aracatilM, /n moment
#e me#itare. ,=imic mai usor,. 1i um!lea #in nou tabla cu scrisoarea sa !ie&is.
*ntre colegii si se gseau #e asemenea cti)a care simulau interes !entru etimnlogiile
sale. $u! #ou sau trei s!tmni l ntreba altul aceeasi etimologie. "ireste c ti!ul aric
era cu totui altul. ,A!oi bine Vasile - &icea 'a2im care toate le linea minte - n ;D
ianuarie i-ai #at cu totul alt e2!licare si-i arta cele ce si le nsemnase arunci [[#u!
4lo#ariu\\. Acum care e etimologia cea a#e)ratM, ,1-l ntrebm !e Jas#eu,
!ro!unea cte un coleg mai rutcios cci toti stiau c filologul braso)ean trimisese
memorii !este memorii lui Jas#eu #es!re sistemul su filologic la care nu !rimise ns
nici un rs!uns.
Acest ti! #e filolog nu era rar n Ar#eal !e )remea aceea. "ilologia era un fel #e s!ort cu
care se n#eletniceau multi amatori cunosctori ai limbii latine. 1e !are ns c
s!eculatiile linguistice nu erau tocmai !e !lacul romnilor #in 'ace#onia cci 4lo#ariu
care urmase cu entu&iasm a!elul fratilor #in 3alcani si !lecase n 1881 la gimna&iul #in
3itolia se ntoarse n curn# la 3raso).
+n# l-am a)ut eu cu istoria n clasa a sasea era #e mult ,$omnul, ceea ce n limba
liceelor nsemnea& bun #e fcut glume cu el. 3ietul era att #e mio! inct nu te mai
cunostea. $in cau&a aceasta n tot cursul anului a rs!uns #in istorie a!roa!e numai
1ulic. .entru unul )orbea #in banc !entru altul iesea la tabl !entru al treilea si
mbrca alt %ain !entru al !atrulea )orbea mai gros sau !e nas.
$e !omin a rmas !o)estea cu =arit. Acesta era un ele) care #u! o lun sau #ou
!rsi scoala. $e cte ori &gomotul crestea n clas att #e mult nct l remarca si
,$omnul, #e!rins cu larma si ntreba nec0it: ,+are-i necrescutul laM, ele)ii
rs!un#eau: ,=arit,. +teo#at se ri#ica unul #in banca #in urm si &icea: ,' rog eu
n-am fcut nimic,. - ,9as c te stiu eu om #e nimic si netrebnic ce estiB, +n# la sfrsirul
anului !rofesorii ss a#unar la conferinta obisnuit 4lo#ariu &ise: ,-u sunt n general
multmit cu ele)ii mei. =umai unul mi-a fcut cele mai mari nsrmbe. - =arit #in
clasa a sasea., .rofesorii care g%icir n#at care era !o)estea cu =arit au fcut %a& #e
gluma !e care au aflat-o !rea inteligent ca s mai urmreasc !e )ino)ati.
+el ce n fotografie sa#e lng 4lo#ariu nu e un muscal #in fata (eatrului =ational #in
3ucuresti s!n si gras ci $ionisie "grsanu !rofesorul nostru #e geometrie #in
gimna&iul inferior si #e religie #in cel su!erior. 3urlac el si-a scos !entru actul festi) al
fotografierii #in #ula!ul cu miros #e naftalin ,tilin#rul, cel cum!rat cn# terminase
teologia. +u #rag mi a#uc aminte #e lectiile sale #e geometrie lim!e&i si !e nlelesul
tuturor. +n# ne e2!lica cor!urile a#ucea n clas figuri #e muca)a iar cn# a0ungea la
triung%iuri si ,oblonguri, le #esena frumos !e tabl.
=umai o #ata am rmas nelamurit. Vorbea #es!re liniile !aralele care ,nu se ntlneau
#ect n nfinit,. ,$ac-s !aralele cum se !ot nt%niM, l-am mtrebat. ,Asta tu nu o !oti
nlelege. Astea!t !na a0ungi la uni)ersitateB,. $e nu ne s!unea #ect ca #istanta #intre
#oua linii !aralele rmne aceeasi eram multumiti #ar a#ugn# obser)area c ele se
ntlnese fie c%iar numai n infinit ne-a #este!tat n mo# inutil curio&itatea. 5#at )eni
la noi un tnr stu#ent #e la !olite%nica #in 'unc%en. 9am rugat s-mi e2!lice el cum
st lucrul cu ntlnirea liniilor !aralele la infinit. -l mi #esen #ou linii tare
con)ergente care se ntlneau la o 0umtate #e metru. $ac liniile erau mai !utin
con)ergente ele s-ar fi ntlnit la .aris sau n 9un #ac erau si mai !utin con)ergente.
/rmn# n felul acesta a0ungem la o ntlnire n infinit #ac con)ergenta #is!are cu
totul. A1t&i sunt mai !utin ncntat #e asemenea #e&legri !rin logic a enigmelor ca
atunci.
$ar nu !entru a #iscuta cum se !oate e2!lica o !roblem care nu e2ist #ect n
!lsmuirile imaginatiei noastre am citat ca&ul liniilor !aralele ci !entru ca s arat ca
"grsanu a i&butit s fac #in religie stu#iul cel mai sec. $ac n loc #e a ne ncrca
memoria cu #ate #in istoria !utin interesant a bisericei cresitine #in tim!ul sinoa#elor #e
la =iceea si #e aiurea #ac n locul #ogmaticei care stabilea nti #ogma si numai #u!
aceea )enea cu infinitul ca s !oat face liniile !aralele s se ntlneasc ar fi rmas la
e)ang%elie si la !oe&ia !rimului crestinism ar fi nemultumit !e teologi #ar ar fi ncntat
!e ele)i care se gseau tocmai n )rsta cn# !roblemele mari ale or#inei firesti !reocu!
att #e mult creierul omenesc. $ar era ntr-un liceu confesional n care teologii a)eau si
ei #e s!us un cu)nt #u! ce numai multumit bisericei gitnma&iul #in 3raso) !utuse s-
si conser)e caracterul national. =u )om lua #eci !rea mult n nume #e ru lui "grsanu
#ac #intr-un eminent !rofesor #e geometrie #e)enea un anost cati%et. /n#e erau
minunatele cromolitografii ale #asclului 'oianuM 5are niste re!ro#uceri bune
fotografice - eram #oar tocmai n e!oca !rogresului mare al fotografiei artistice - #u!
o!erele nemuritoare ale marilor !ictori strbtuti #e fiorii unei sincere cre#inte ar fi fost
nelalocul lor n )remea !o&iti)ismului e2ageratM
+el mai tnr ntre !rofesori $r. Valeriu 3raniste st singur n !icioare amestecn#u-se
cu ele)ii !e care abia i ntrece n )rst cu &ece ani si e singurul !rofesor far !lrie. +u
ele)ii si era un fel #e camara# ne trata ca !e niste oameni mari si fcea cursuri ca la
uni)ersitate. $esi nu era cu ,notitul, tot n mn si ne e2amina rar n)tam toti fiin#c
ne cucerea !rin lecttile ce le fcea #esi era !rofesor la cel mai #ificil stu#iu limba
mag%iar. $ar n orele #e ungureste fcea estetic cu e2em!le !otri)ite #in marii scriirori
unguri neuitn# ns !e !oetii romni. (e&a sa #e #octorat fusese la 3u#a!esta #es!re
An#rei 'uresianu.
+u el #eo#at au )enit la 3raso) alti #oi !rofesori tineri 4%it .o! si *osif 3laga.
A rmas numai cel #in urm. 'o#est ca o fat mare el se nrosea cn# un ele) nu stia
lectia si nu stia ce s fac cu minile lui mari. 'uncitor si constiincios el a)ea marele
merit c intro#use la liceul #in 3raso) e2cursiile scolare n *talia si 4recia strngn# cu
,!itula, #e la ele)i banii #in clasa nti.
4%it .o! trebui s !rseasc gimna&iul n urma )orbirii ,ire#entiste, tinute la o
inaugurare n sala festi) a gimna&iului #es!re care am )orbit la alt loc. 1crisese si o
#ram n )ersuri intitulat 2oria alt crim !entru un !rofesor. 9a 3ucuresti a as!irat
ntr-o )reme la cate#ra uni)ersitar #e limb german. A scris si o mare gramatic a
limbii romne !entru germani #u! meto#a (oussaint - 9angensc%ei#t.
+n# )orbirea lui 4%it .o! care !rime0#uia e2istenta gimna&iului fu !ublicat n
,(ribuna, toti stiau c cores!on#entul in#iscret al ga&etei #in 1ibiu fusese 3raniste.
4a&etria si lu!ta militant a fost si a rmas elementul care l-a atras tot#eauna. *n astfel
#e m!re0urri rmnerea lui la 3raso) n-a fost #e lung #urat si nici re)enirea la
cate#r !este c!)a ani. (recut ca ga&etar mai nti n 3anat un#e re#acta ga&eta lui
'ocioni ,$re!tatea, el #esco!eri !e !oetul Vla# $elamarina !rimul !oet care a
nterebuintat #ialectul n literatura romneasc. 1ub tinlul #e ,#i)niri, 3raniste n
ga&eta sa intro#use niste ,causerii, s!irituale. 'ai tr&iu a re#actat ,$ra!elul, #in 9ugo0
iar ntre tim! ,.atria, #in +ernuti un#e #esco!eri !e !oerul =icu $racinsc%i. Astfel
ga&etria n urm !olitica au ra!it 3raso)ului !e unul #in cei mai buni !rofesori ai sai.

PRO=ESORII SI S/U7EN/II PE/REC
*n seara #e 1f. .etru si .a)el #u! ce anul ,scolastic, se termina cu #istribuirea
,testimoniilor, si !remiilor nainte #e ce !rofesorii si cutau cte un loc #e )ilegiatur
ieftin si sntos ei se ntruneau la un os!t #at #e tata n cinstea lor n tot cursul celor
#ois!re&ece ani ct am fost frate-meu mai mare si eu ele)i la liceu. Aceste cine n-a)eau
rost s ca!te&e bun)ointa !rofesorilor cci amn#oi co!iii eram tot tim!ul ,!remianti,
ci fceau numai legtura fireasc ntre braso)eni si !rofesorii gimna&iului la un !a%ar #e
)in si la o mas )esel. *n)itatiile acestea #e la Villa (usculum erau )estite si toti )eneau
bucuros la ele. +erturi si #e&binri nu e2istau atunci ntre !rofesori iar #ac unul sau
altul erau #usmniti se bucurau c au !rile0 s-si ntin# mna m!ciuitoare.
.e la orele &ece #u! ce mncarea era terminat iar )inul #e care tata a)ea tot#eauna n
!i)nit - n)eselise n#ea0uns s!iritele co!iii si cocoanele se retrgeau lsn#u-i !e
#omni singuri. +ocoanele treceau n ,salon, uitn# ca #in ntm!lare usa cr!at ca s
!rin# si ele cte ce)a #in glumele si cntrile )esele. +um la sfrsitul lui iunie era cal# si
frumos usa s!re gr#in era #esc%is ca s ias fumul gros #e tigri. =oi co!iii
!rofitam #e acest fa!t si ne strecuram n ea #e un#e !uteam au&i bine cum stiau r#e si
!etrece !rofesorii seriosi.
9a nce!ut cel mai glumet ntre !rofesori era ,conrectorul, =iculit .o! fostul
colaborator !rinci!al al tatii la re#actia foii umoristice ,+ocosul rosu,. A)ea nainte #e ce
boala l rgusise si o )oce frumoas. $u! ce )eni =ic%i .o!o)ici la 3raso) !artea
mu&ical o ngri0ea el. $ar fiecare #in !rofesori si a)ea cntecul su fa)orit !e eare
trebuia s-l cnte. :efrenul l intona a!oi toat masa. .an#eli $ima. cu ,%o! turc furc,
9a&ar =astasi cu ,4ummi elasticum gummi arabicum, cntat !e melo#ia imnului
engle&ese 'a2im cu ,?ann iP >omm @ann iP @ie#rum >ommP, 5nitiu cu ,5 #u alte
3ursc%en%errlic%>eit, iar a)ocatul $amian cumnat cu tata cu neli!situl ,"run& )er#e,
care urmat #e numele unei !lante ##ea rima la )ensul al #oilea #e#icat fiecrui #intre
con)i)i unul #u! altul. 9a urm )enea neli!situl ,"ru& )er#e le!e#eu n fine triesc si
eu,.
+ntrile erau ntrelesute #e glume sau )ersuri e!igramatice #e oca&ie al cror autor era
mai ales An#rei 3rseamu. =eica =it .o!ea trebuia neli!sit s-si tin #iscursul su n
limba mag%iar care era un sir #e cu)inte lungi si fr nici un ntelas !erorate cu !atos
#e acest necunosctor al limbii unguresti. ,$ar cu icrele negre cum a fostM, ntreba
3rseanu. 1i #eoarece .o!ea &mbea numai !o)estea el. +ic ncasn# un onorar #u! o
carte #i#actic !e care o scrisese =eica =it se gn#i s-i fac ne)estii sale o !lacere -
cci ce ar fi =eica =it fr o 'aritM intercala 3rseanu - si intr la -remias un#e
cum!r ;<< #e grame #e icre. .ac%etelul l bg n bu&uranul !ar#esiului. -ra !rim)ar
si saarele cal# l a#emeni s fac o !limbare sgre 1te0eris cu !ar#esi)l !e mn. Vremea
frumoas tinu si #u! ce sosi acas si #e !ar#esiu nu mai a)u trebuint !n la toamna
)iitoare. Atunci bgn# mna n bu&unar ##u #e un !ac%et cu ce)a moale. +in# l
scoase si-l mirosi se strmb si - fluier a !agub #u! buntate #e icre negre.
=ici !rofesorul 1ocaciu cel tacticos cruia colegii mai btrni i &iceau ,(ar, nu sc!a
fr s i se a#uc aminte #e !tania lui #e la LAniggrKt& cn# fcuse cam!ania contra
!rusacilor. 4urile rele !o)esteau c trebuin# s treac !rin s!rtura unui gar# #e nuiele i
s-a !rins ,ranita, n m!letitur si la atacul cum!lit al infanteriei austriece n-a mai !utut
lua !arte. Atunci generalul 3ene#e> a !ier#ut r&boiul.
+n# #easu!ra +urmturii se &rea o gean #e lumin c%eful era n toi. 4a&#a casei stia
c atunci sosise momentul ca nainte #e !lecare ,1-l !ism !e .i!ratu,. Acest 0oc care
fcea !arte #in ritualul c%efului #ar nu !utea fi gustat #ect atunci cn# toat societatea
era att #e montat si cu )oie bun nct era ca!abil s r# #e orice carag%ioslc cerea
concursul tuturor. (oat masa se scula n !icioare se !rin#ea #e mini si cnta: ,A )enit
#e laPm!ratu 1-l !ism !e .i!ratu, . . . /n solist - =ic%i .o!o)ici - ntreba: ,$a cu ce
cu ceM, 'arele augur !oruncea atunci: ,+u cotul #re!tB,. (oti mesenii se lsau atunci #e
mini si bteau cu cotul n mas !n ce marele augur ##ea semnul #e ncetare. $in nou
se ncingea %ora si se cnta acelasi te2t. 9a ntrebarea ,$ar cu ceM, marele augur
!oruncea: ,+u fruntileB, si toti coscogea brba0i crunti si seriosi se !lecau #easu!ra
mesei si lo)eau cu frunlile n mas !n cn# ga&#a se n#ura si ##ea semnalul ca s se
!rin# #in nou n %or. /rmau cele mai imgosibile ,!isri,.
Asa !etreceau !e )remea aceea braso)enii. Voia bun era contagioas si )inul curat.
.rofesorii care se simteau att #e bine cn# uitau #e gri0ile &ilei #e mine !entru c acest
,mine, nu ascun#ea sur!ri&e erau ng#uitori fat #e ,sru#enti, cn# )oiau si ei s
!etreac si s se bucure #e tineretea lor.
*nainte #e toate la scoala #e #ans. 1tu#entii #in cele #ou clase #in utm si cti)a
,sestani, a)eau )oie sa urme&e un curs care tinea cte)a s!tmni. 9a acest curs erau
in)itate cte)a fete #in case bune ntre 14 si 17 ani. .e )remea mea a)eam gri0 s nu
c%emm #ect #omnisoare cu re!utatie bun; mai tr&iu #egenern# #ansul #in cau&a
unor fete cu un nume nu tocmai ire!rosabil a fost o!rit #e #irectiunea liceului.
*ntre noi erau fireste si bieti care nu tineau s frec)ente&e #ansul. -rau #e obicei cei
necio!liti si ,bic%erii, cei #inti fcn# teorii c e !cat #e )remea !ier#ut cu astfel #e
ocu!atiuni neserioase cei #in urm #eclarn#u-se ,#in !rici!iu, a#)ersari ai astor fel #e
!etreceri usoare si curtei ce trebuia facut #omnisoarelor. -i !referau c%efurile ntre
bieti cu glume !i!rate. $ar numrul lor nu era mare si a#esea am )&ut ,filosofi,
con)ertiti n#at ce a0ungeau s guste #in !lcerile #ansului. "ireste c mai ales l
frec)entau bietii #e intelectuali care a)eau si ce)a bani s-si cum!ere cte o cra)at #e
mtase. $ar )eneau si co!ii #e trani care n)tau s se miste n societate si cstigau
curn# o rutin social care le !rin#ea bine mai tr&iu.
1!re lau#a lor trebuie s s!un c acesti fii #e trani care mai nainte nu a)useser !rile0ul
s se n)rteasc n societate cu instinctul fericit al tranului nostru foarte curn# si
nsuseau miscrile si felul ntreg #e a se !re&enta al celor #in 0urul lor nct #u! cte)a
s!tmni nu-i mai #eosebeai #e ceilalti. $e cte ori n-am )&ut colegi #e-ai mei care
ntia oar sc%imbau cu oca&ia aceasta cioarecii tesuti #e mamele lor si cmasa strns
!este talie cu un ser!ar cu !antalonii negri si largi cu #ung si cu o re#ingot
m!rumutat #e la )reun coleg care i strngea subsioriiB .e minile lor rosii ei trgeau
mnusi se !re&entau ca niste ca)aleri cu bla&on si mai ales #ansau ca niste artisti #e la
balet.
"ireste unii #in ei nu se !uteau aclimati&a #eloc n me#iul cel nou cu toate silintele ce-si
#a#eau. +n# 0ucau lucrul mergea #e obicei cci #in satul lor erau #e!rinsi cu 0ocuri cu
mult mai com!licate si mai grele #ect tactul #e 7Y4 si alte #ansuri ,nemtesti,. $ar cn#
nce!eau ,s fac curte, lucrul mergea cu mult mai greu. +e bine mi a#uc aminte #a
colegul meu 1abin #intr-un sat !rfos #in (ara 5ltului care #u! cea #inti !olc era rosu
cu un rac si asu#at ca #u! o baie #e aburiB ,=u gsesti c e foarte cal# ast&iM, nce!ea
#omnisoara con)ersatia. ,3a #a. -u sunt numai o a!. $umeata nu asu&iM, 1au alt#at:
,=u cre&i #omnisoar 5tilia; c coconita #inaintea noastr a mncat la !rn& fasoleM,
,$e ce cre&iM, ntreb sfioas #u#uia. ,+ !rea se fasoleste,. Astfel #e #ialoguri ti
!rin#ea urec%ea cn# treceai !e lng !erec%ile care se !limbau n !au&e. 'ai toti nu !rea
stiau ce s faca cu minile !e care le frecau ca niste negustori n #osul tarabei lor.
*ntiele amoruri aici se n0g%ebau n sala #e #ans !e cn# ,!rofesorul, "ie#ler lung si
slab ne n)ta s facem !asii #e !olca si #e )als. 3ostonul nca nu iesise #ar !olca a)ea
#oua )ariante cea ,scotian, la care #in cn# n cn# te n)rteai singur si bteai #in
!alme si ,!olca ncrucisat,. 'ai era si ,!oloa galo!, la care tra)ersai sala cu !asi mari
si re!e&i ,!as #e !atineurs, la care alunecai ca la !atinat !e !arc%etul slii #e #ans si
,!asul celor !atru, 0ucat #e #ou !rec%i. *n general se !unea mare !ret !e ,0ocurile #e
coloan, ca#rilul si romana. +ea #in urm era un 0oc romnesc in)entat n 3raso); cel
#inti cu totul #eosebit #e ca#rilurile #e 9a ,'oulin rouge,. 'arele miestru al romanei
care cerea multe !robe !n a0ungeai s #anse&i bine era !e )remea mea c!itanul .o!a.
=u oricine stia coman#a ca#rilului mai ales figura a cincea cu fel #e fel #e )ariante.
*ncerearea #e a ren)ia ,lancierul, generatiilor trecute si ,ma&urca, mamelor noastre n-a
reusit cu toate silintele lui "ie#ler. ,=u-n)ie mortii e-n &a#ar co!ileB,
$e obicei bieti erau mai multi #ect fete. $e aceea se ntm!la ca #e o co#an s se
n#rgosteasc #oi sau trei #eo#at. Atunci era a#e)rat lu!t !entru ca#rilul al #oilea
care era al n#rgostitilor. /n 0oc era tot#eauna re&er)at fetelor s-si aleag ele #ansatorii.
3ietii stteau la mi0loc aste!tn# s fie alesi #e #omnisoare. Acestea #e ale #racului ce
erau se fceau c nu te )# !n la urm cn# )eneau totusi s-ti cear ,o tur.
"ireste c legturile ce se fceau la scoala #e #ans se continuau n cursul anului. 9a
mu&ica #e la !romena# la ,corso, #in (rgul 4rului la blciul #e toamn si !rim)ar
un#e cum!ram alesei inimii ,!uiul trgului, la ,con)enirile sociale, si la !etrecerile
aran0ate #e stu#enti sau #e ,:euniunea femeilor, #ar mai ales cn# ne ntlneam cti)a
bieti si cte)a fete ce formau #u! obicei ssesc o ,cununit,. Aici ne 0ucam ,0ocuri #e
societate, #e-a ,secretarul, #e-a ,a% m #oare, si alte multe care sfrseau cu
!e#e!sirea celor ce !ier#eau ga0uri.
$e 'arioara cea cu oc%i albastri si cu coa#a groas !urtat !e s!ate si care stia s cnte
la titer eram amore&ati )reo trei insi. Am im!resia c n ceea ce m !ri)este #esi m
gn#eam s o iau #e ne)ast ,cn# m-oi face mare, #ragostea mea era mai mult
,literar,. +itin# !e 5unele <ert#er #e 4oet%e mi se !rea c eu sunt nefericitul tnr.
+eea ce nu m m!ie#eca s rmn !rieten cu ri)alii mei nici s m simt fericit cn#
eram remarcat #e alte fete.
.e cn# numirea #e ,gimna&iu, ce se #a liceului cu o!t clase #u! mo#el german era un
fel #e #egra#are cea #e ,stu#ent, #at ,gimna&istilor, si ,comercialistilor, #in cele !atru
- la comerciale trei - clase #in urm era o ri#icare n gra# cci #e fa!t numirea aceasta se
cu)enea numai uni)ersitarilor. 1tu#entii formau un ,coetus, a#ic o organi&atie cu
obiceiuri !strate !rin u& la care tineam cu sfintenie si care erau si ele imitate #u! cele
n )igoare la uni)ersittile germane cu mici a#a!tri locale.
*n mo# oficial era numit #in !artea #irectorului cu oca&ia #esc%i#erii festi)e a anului
scolar 6la 1fnta 1ofia8 numai ,!refectul, #in clasa a o!ta si ,sub!refectul, #in clasa a
treia comercial. A fi !refect era cea mai mare cinste la care !utea r)ni un stu#ent cci
aceasta era recunoasterea oficial a unui ,!rimus inter !ares,. .refectul se alegea
tot#eauna #intre cei mai buni ele)i #ar nu trebuia s fie cel #inti n stu#ii #ac altul
ntrunea mai bine con#itiile ce se cereau #e la un con#uctor al stu#entimei. *nainte #e
toate erau !referati cei !re&entabili cu !urtri bune si bucurn#u-se #e sim!atia colegilor.
$u! ce-si a)eau c!etenia recunoscut stu#entii se organi&au n )e#erea
,introitus,-ului alegn#u-si un ,fu2-maior, #in clasa a o!ta o functie foarte r)nit cci
sub coman#a lui erau !usi fucsii a#ic no)icii intrati n coetus. "u2-maiorul #is!unea cu
!uteri su)erane asu!ra acestora care la rn#ul lor erau fericiti s-l ser)easc si
recunosctori cn# se stiau sub !rotectia lui. -l era cel mai c%i!es !uternic si frumos
stu#ent; !urta o coa# groas #e )ul!e la c%i!iu la !etrecerile stu#entesti. +el mai bun
mu&ician #in clasa a o!ta era ales ,cantor loci,. .entru cele #ou !etreceri #es!re care )a
fi n#at )orba se alegea #in clasa a sa!tea un ,butoier, asistat #e un ,)icebutoier, #in
clasa a sasea care se !rice!eau la buturi si su!ortau ,gustrile, )inurilor cn# colin#au
crciumile si !i)nitele ca s aleag cel mai !otri)it )in.
1erbrile stu#entesti m!reunate cu e2cursii erau n fiecare an #ou: ,.oiana, si
,'aialul,.
*n ntia &i frumoas #e toamn #u! nc%eierea nscrierilor si #esc%i#erea anului scolar
la 1f. 1ofia scolile ieseau la ,t!ul lui 'esot, ntr-una #in ncnttoarele !a0isti ale
.oenii 3raso)ului. 1tu#entii !lecau ,in cor!ore, cntn# !rin str&le 1c%eilor cu
!refectul si flu2-maiorul n frunte. $u! ce cortegiul trecea #e !iata .run#ului si 1fntul
=icolae sirurile se mai rsfirau iar la 'oara lui .elionis un#e nce!e urcusul !e
ser!entinele #e !e 5abn se formau gru!uri-gru!uri #e !rieteni )ec%i si !rieteni noi care
urcau m!reun. +am !e la mi0locul 5abnului se fcea o !au& si aici Vintelariu cruia
i &iceam 4oet%e se urca !e o stnc si ##ea #rumul la cte)a glume !i!rate #e care
r#eau fireste mai cu !oft fucsii fericiti c sunt n mi0locul stu#entilor si !ot asculta
glumele lor si s &ic ,tu, !n si octa)anilor.
.lecati mai #e!arte #eo#at un &gomot #e mare )eselie i&bucnea #in !ie!turile tuturor
cci ne a0ungea carul cu butoaiele #e )in si cu merin#ea. +lare !e butoiul cel mare cu
c%i!iul ntors cu co&orocul s!re ceaf si cu )ocea rgusit #e )in si #e strigte butoierul
si cei ce l nto)rseau cntau #in rs!uteri salutn#u-ne cu !losca #e )in n )reme ce
crusul ##ea bice cailor care urcau greu; cu att mai greu cu ct n car mai urcau toti
aceia care mai #esco!ereau un locsor liber. +te)a mini !rietenesti se ntin#eau #e la cei
#e sus si le a0utau s se aburce. *ng%esuit ntre stu#enti si cntn# #in rs!uteri
,4au#eamus 1igismun#, sttea =it :omanul %amalul #in .iata 3raso)ului cu fata
rubicon# si cu oc%i scli!itori neli!situl s!irit aran0ator al tuturor e2cursiilor stu#entesti
fr #eosebire #e nationalitate. -l ra#ia fericire.
A0unsi la fntna fostului lor #irector 'esot stu#entii se ase&au ntr-o a#ncitur #e
teren un#e se nce!ea ,coman#a, ntia. +ntrile stu#entesti cu!rinse ntr-o brosuric
mic cu co!ert albastr com!use sau com!ilate #e +i!rian .orumbescu #e !e cn# era
stu#ent n Viena se cntau n cor nce!n#u-se cu ,'erge o coman#-n 0urul mesei
noastre,. +te un c)artet #e cntreti buni intona Marsul cntretilor #e .orumbescu
!lin #e a)nt cu melo#iosul trio ,nici c%iar =ilson 9uca .atti nu ne-ntrec cu cntul
lor,. .e bastoanele groase #e alun !r0olite n foc si lustruite cu lac cei mai multi
stu#enti au gra)at alte !atru )ersuri ale acestui mars fa)orit: ,"etite cu sn rotun#
.a%arul cu mare fun# 1i-un cntec )ioi )oios 1unt trei lucruri #e folos, )ersuri care
!arafra&au faimosul ,?ein ?eib un# 4esang, al nemtilor.
9a ,!ro)ocarea, !refectului trebuia s ,se !ro#uc, ba cutare cntret ba cutare mucalit
ba un c)artet bine n0g%ebat ba alt c)artet-!aro#ie. +u oca&ia aceasta artisti noi luceferi
!e ori&ontul 3raso)ului erau !usi n circulatie fcn# concurent celor )ec%i. +te o
iscoa# so!tea !refectului: ,+utare are un glas frumos, sau ,+utare stie s s!un o oratie
!lin #e %a&,. .orunca !refectului care a)ea !uteri #ictatoriale )enea #u! un
,silentiumB, ce !re)estea o sur!ri&. /n ,!ro lau#e #ou !a%are, sau ,- ru e ru #ar n-
a)em ce s facem, intonat #e toat ,coroana, si !e#e!sit cu #ou !a%are #e a!
rs!ltea sau blama !e artist.
.ublicul braso)ean se a#una ncetul cu ncetul n 0urul stu#entilor. +ele #inti erau
#omnisoarele care so!oteau si c%icoteau si !entru care mai ales se n#esau s fie
,!ro)ocati, cei ce s!erau s fie lu#ati. 1i !rofesorii intrau !e cte o 0umtate #e ceas n
mi0locul stu#entilor si a#esea le era #at s )a# !e cte un g%i#us #e biat care la
!orunca !refectului i imita s!re marea !etrecere a tuturora.
+a !rob #e felul !oe&iilor glumele care se recitau cite& o combinatie a !oe&iilor ,enes
Curcanul si Mnstirea Argesului s!use #e un ele) care a)ea memoria slab:
.lecat-am nou #in Vaslui
1i cu 'anole &ece
(oti mesteri mari
+alfe #e &i#ari
$ar &u nu era nimnui
*n !ie!t inima rece.
Voiosi ca soimul cel usor
+e &boar #e !e munte
'erg cu toti n cale
1-si aleag-n )ale
9oc #e mnstire
1i #e !omenire
+u !ene la !icior
1i c%iar cu !ene-n frunte.
+inii cum i )#
9a ei se re!e#
1i url-a !ustiu
1i latr-a mortiu:
,+u &ile margeti #ragii mei
1i s )eniti cu &ileB,
9a coman#a a #oua se fcea ,bote&ul fucsilor, si al noilor )eniti #e la alte licee. 1ase
stu#enti #intre cei mai &#ra)eni stteau cte trei #e o !arte si alti trei #e cealalt fat-n
fat a!ucn#u-se #e mini. .e aceste c%ingi era aruncat !e foale !gnul #e fu2. "u2-
maiorul i turna )in !e ca! cu cu)intele: ,botea&-se robul lui 3acc%us si 4ambrinus F cu
numele .itigoiu, sau alt !orecl care-i rmnea a!oi tot tim!ul. +ei sase gligani i
crau cu mna liber la !umni !e s!ate si !alme ce)a mai 0os mai tare sau mai ncet
#u! cum fu2ul era mai )oinic si mai slbut #ar tot#eauna fr s-l lase s sca!e cu una
cu #ou.
Acest bote& era !unctul culminant care atrgea cel mai numeros !ublic !ri)itor.
+am !e la orele trei )inul se termina si nu mai rmneau !e lng butoi #ect cti)a
fa)oriti ai butoierului !entru care acesta #osise cte)a sticle #a )in. :estul fcea curte la
#omnisoare ba se ncingea si cte un #ans !e terenul ce urca si cobora la mu&ica
tiganilor care nu li!seau nicio#at.
'ai #amult la .oian )eneau multi braso)eni. 1irul #e trsuri care a#uceau cocoanele
ne#e!rinse cu urcatul era nesfrsit. 9a masa !rofesorilor un#e se ser)eau o multime #e
buntti a#use #e ne)estele lor si un#e nu li!seau nicio#at costitele #e !urcel la grtar si
)ar&a cu sarmale erau in)itati toti burlacii. Vinul cu bor)i& era rcorit n a!a t!ului lui
'esot a crui menire se re#ucea la cea #e frigorifer.
$u!-mas societatea se mrea cu #omnii care nu !uteau li!si o &i ntreag #in birourile
lor si )eneau numai !e la #ou n .oian. =oii )eniti erau !rimiti cu bratele #esc%ise si
trebuiau s #ea &or cu !a%arele ca sa a0ung buna #is!o&itie a colorlalti. +a !rin )is mi
a#uc aminte #e a)ocatul 'rgineanu cel cu barba blon# care cnta cu )oce !lcut #e
tenor o #oin ar#eleneasc.
9a alt e2cursie n .oian !o!a Voina cnta cu =emesoaica cea cu glasul #e
!ri)ig%etoare si cu oc%ii negri si !lini #e scntei ,.asre galbin-n cioc :u mi-ai cntat
#e noroc,. Atunci am au&it ntia oar c #oina mierlei cu !ene negre si ciocul galben
fcea alu&ie la colorile austriece care nu ne a#uceau noroc.
1i curios la .oian se regseau oameni care se sim!ati&au #ar care n tot cursul anului
nu aflau !rile0 s-si )orbeasc. 3ra&ii )er&i si !arfuma0i cu o&on si ambru .osto)arul cu
urcusul lin n #e!rtare .iatra +raiului ce se nlta trgn# cu culmea sa stncoas o
linie !e cerul albastru tineretul care se simtea la largul lui toate acestea contribuiau s
#ea farmecul intensi) #ar #e scurt #urat acestei e2cursii. (oamna &ilele sunt scurte si
trebuia #at semnalul #e !lecare #e)reme. (oti se ri#icau #e la locurile lor si numai cte
unnul care s-a !rea grbit cu butura !rotesta energic #ar n &a#ar. *mi a#uc aminte cum
o#at unul #in cei mai sobri !rofesori luase luleaua neamtului att #e temeinic nct
numai cn# cti)a colegi i #eter s nteleag c la .ietrele lui 1olomon la ca!tul
5abnului trebuie s fac !e santinela contra unui #usman n!rasnic l !utur urni #in
loc.
4ru!uri-gru!uri !leca lumea fcn# loc trsurilor care a!ucau nainte. .e la mi0locul
ser!entinelor nce!ea s se fac re!e#e ntuneric; si atunci !icii #in gimna&iul inferior
care au strns n ga&ete rsin #e !e bra&ii btrni #in .oian a!rin#eau fcliile
im!ro)i&ate su!rtoare !entru cte o !rec%e !rins la bratet,.
$ac e2cursia la .oian urmn# ime#iat #u! ,introitus, era !etrecerea #e toamn a
scoalelor nainte #e ,e2itus, a#ic #e c%eful !rin care ,maturi&antii, si luau rmas bun
#e la )iata #e stu#ent era e2cursia n 1te0eris numit ,maial, cu toate c se tinea mai
ales n a!rilie sau n iunie cn# )remea la 3raso) era mai statornic #ect n mai.
.etreceraa era mai solemn #ect cea #e toamn #ar tocmai #in cau&a aceasta mai !utin
intim.
*n a0un cum se nsera stu#entii !lecau n gru! a)n# mu&ica militar n fruntea lor !rin
str&ile 1c%eilor ca sa anunte e)enimentul mult aste!tat si sa !un ca!t cobitorilor #e
)reme !loioas. 9a maial un#e era un birt stabil satre cu buturi cofetarul 'uller cu
in#iane gigantice si ag%etat #e )anilie &meur si lmie mese #e trusi btuti n
!mnt aren !entru #ans n care nu !uteai intra #ect #ac unul #in ,aran0ori, ti ##ea
o cocar# si un#e stu#entii a)eau un cort mare cu bnci se a#una tot 3raso)ul. .n n
1te0eris nu fceai #ect un ceas !rintr-o !#ure frumoas #e ste0ar ale crei frun&e
&imtate m!o#obeau toate c%i!iele stu#entesti si !lriile cu boruri late ale trocarilor
)eniti n numr mare. +n# se ncingea %ora trocreasc toat lumea lua !arte la ea.
+%eful stu#entilor cu cele #ou coman#e #ura mai mult cci &iua era mai mare si costa
mai multe 0ertfe #in cei ce buser ,!ro lau#e, sau ,!ro !oena,. ,+)artanii, care !este
cte)a luni a)eau s fie !rimiti n ,coetus, si fceau si ei o coman# n )reun colt ascuns
al !#urii. =e#e!rinsi ns cu )inul but la coman# si cu tigrile !e care le fumau i
)e#eai iesin# #in !#ure !ali&i si so)in#.
:itualul maialului era cam acelasi ca al .oienii #ar !rogramul mai ncrcat. 3utoaiele cu
)in erau !rimite cu mai mult solemnitate; cn# se anunta sosirea #irectorului i iesea
nainte o #e!utatie #e stu#enti cu !refectul n frunte care i tinea un ,logos, si-l in)ita s
!artici!e la coman#. $irectorul rs!un#ea si !romitea c )a )eni ntre stu#enti mai
tr&iu. *ntre cele #ou coman#e lumea trecea s #anse&e lunecn# greu !e arena cu iarba
smuls #u! ntiele n)rtituri. $ar ce le !sa tinerilor care-si asiguraser cu luni nainte
ca#rilul al #oilea cu aleasa inimii lorB ,+lou,-ul era clusarul si btuta 0ucate #e stu#enti
n castum national. -ra ntr-a#e)r un s!ectacal unic si !lin #e farmec cn# a!ream
!rec%ile #e bieti tineri si frumosi cu cciulile lor cu )rful ntors si n cmsile
m!o#obite cu alesturi miestre. 9a o!inci a)eau &urgli care sunau ritmic cn#
!icioarele lor s!rintene e2ecutau figurile grele !e care mai nainte le fcuse )taful lor.
$u! trei #ecenii #e la ultimul meu maial ca stu#ent n 3raso) am nce!ut seria
maialurilor braso)enilor la +lu0. +ci )ec%ii braso)eni s-au mutat n numr mare n
ca!itala Ar#ealului cn# )iata nou romneasc !e care a a#us-o /nirea a cerut ca toate
orasele (ransil)aniei s se n%ame la cruta care ne #ucea )i0elios ctre o tar nou si
mn#r. +oltul su#-estic al !ro)inciei cu un trecut cultural att #e remarcabil se goli
#intr-o#at #e o mare !arte #e intelectuali n locul crora #esclecar fratii #in (ara
)ec%e.
Atunci braso)enii stabilili la +lu0 si-au a#us aminte #e maialele lor #e o#inioar.
+um!rn#u-si c%i!ie si bastoane rugn# !e #oamne s le coas ,lentele, si cocar#ele
alegn#u-si !orefect sub!refect cantor loci fu2-maior butoier si !e )esnic tnrul +osti
1otir - #e fa!t !romotia maturi&antilor #in anul 1888B - aran0or si initiator n tainele
,:omanei, scotn# o ga&et oca&ional cu amintri #in gimna&iu intitulat ,4au#eamus
1igismun#, cutreiern# n a0un n gru! com!act str&ile +lu0ului si cntn# cntece
stu#enlesti cu mu&ica n frunte ca !e )remuri braso)enii se simteau #in nou tineri. ,=u-
i )iat mai !lcut #ect #e stu#ent, naintea uni)ersittii si ,4au#eamus igitur, la
lu!oaica #in fat si !lecarea cu steagul n frunte fu2-maiorul a#unn#u-si n !arc fucsii -
stu#entii uni)ersitari - ntm!inarea butoiului salutul fostilor !rofesori coman#a
stu#enteasc si %ora trocreasc ,:omana, n costum national si clusarul si btuta - nici
unul #in !unctele #in )ec%iul !rogram nu fu uitat.
Asa si a#uceau aminte cu mult #rag si !ietate fostii ele)i ai gumna&iului #e 3raso)ul
lor #e alt#at.

NO/E SI COMEN/ARII
6*ntocmite #e 1. .ol)ere0an8

PAR/EA I
'% +rturarul iluminist $inicu 6+onstantin8 4olescu 61777-187<8 #e numele cruia se
leag nf!tuirea unor nsemnate acte #e cultur n (ara :omneasc efectuea& mai
multe cltorii n (ransil)ania si -uro!a central si occi#ental n !erioa#a 18;4-18;D. *n
acesti ani el )i&itea& si 3raso)ul !e care-l cunoscuse nc #in 18;1.
*m!resiile #e cltorie le consemnea& n o!era sa original intitulat Insemnare a
cltorii mele Constantin Radovici din 0olesti; *cut n anul 89J:; 89JH; 89JK L%uda;
89JKM. 9ucrarea cu!rin#e )aloroase insemnri !ri)itoare la #iferite tri #in -uro!a la
(ransil)ania si orasele ei !e !rim !lan situn#u-se in)tmintele cu caracter !rogresist
!asibile #e a fi trans!lantate si n (ara :omneasc 6). Al. .iru Literatura romn
"remodern; 3ucuresti 19D4 !. ;45-;5D8.
)% A)ocat si !ublicist *osif .uscariu tatl lui 1e2til .uscariu e#itea& la 3raso) re)ista
umoristic ,+ocosu rosu, 61874-78 18818 care m!reun cu ,+alicul, #e la 1ibiu si
,Vulturul, #in 5ra#ea marc%ea& a!ogeml n e)olutia !resei satirice ar#elene ntr-un
moment cn# n a #oua 0umtate a sec. F*F lu!ta national a romnilor transil)neni se
a!ro!ie #e !unctul ei culminant: miscarea memoran#ist 6). ,resa satiric romneasc
din -ransilvania 89KI8N89. Antologie stu#iu intro#ucti) note glosar si ane2e #e 9i)ia
4rma# +lu0-=a!oca 1974 !. 14-158.
*% *n ca#rul ,1ociettii =atiunilor, ia fiint Comisia de coo"erare intelectual menit
!rintre altele s !un ba&ele organi&rii intanationale a #ocumentrii stiintifice.
.rofesorul 1e2til .uscariu ca #elegat titular al :omniei la acest for 619;;-19;58 cu
se#iul la 4ene)a se remarc !rintr-o serie #e !ro!uneri initiati)e )aloroase n s!iritul
colaborrii si a #e&)oltrii stiintei romnesti si mon#iale 6). 'ircea Vai#a SeAtil
,uscariu; critic si istoric literar +lu0 197; !. 91-1<48.
+% ,Aero"lan - s.a. Aero!lan - 3alon cu a!arate !entru crm. - =. #in franc., 6Aca#emia
:omn Dictionarul lim$ii romne tom. * !artea * A-3 3ucuresti 1917 !. 558.
,% (emerarii !ionieri ai aeronauticii care n &iua #e 14 august 1895 au &burat cu balonul
#e la Viena la 3ratisla)a au fost locotenentul ma0or .ruc>-muller si colegul su 6lt. ma0.8
=et%. /ltimul fiin# braso)ean #e origine stirea a!are n ,LronstK#ter Ceitung, #in ;7
august 1895 nr. 194.
-% -ste )orba #e !rofesorul .antelimon 6.an#eli8 $ima 6184<-19;98 fratele mai mic al
com!o&itorului 4%eorg%e $ima. Absol)ent al faculttii #e falo&ofie #in Viena
.antelimon $ima acti)ea& ca !rofesor la gimna&iul romneac #in 3raso) 6cate#ra #e
matematic si fi&ic8 nc!n# cu anul scolar 18DDYD7. *n anul 188< !ublic un foarte
a!reciat si util manual intitulat !lemente de aritmetic "entru ince"torii din scolile
"rimare.
.% 1. .uscariu se refer la lucrarea lui 1tanislas 3ellanger intitulat Le 1Brout)a; >o'age
en Molde>atac#ie care a!are n #ou )olume la .aris n 184D.
0% 1ftosul cronicar nu este altul #ect 'ic%ael ?eiss care s!une c ,la ;5 iulie N1D<7O
!e cn# )oie)o#ul :a#u 1erban se afla cu oastea sa ntre +o#lea si Jlc%iu s-a !utut
obser)a !e [[:a!!enberg\\ N:au!enbergO n a!ro!ierea turnului un fenomen ciu#at. 1e
formaser stoluri #e omi&i care se goneau reci!roc !e #eal n sus si n 0os. A)eai im!resia
c sunt turme #e oi. *e cele #in urm s-au ri#icat si au &burat s!re +etate si 1c%ei..., 6).
/uellen )ur 0esc#ic#te der Stadt %rasso 3raso) )ol. V 19<9 ! 159. .asa0ul tra#us #e
4. =ussbac%er cruia i multumim nc o #at8.
1% ,$rumul .ra%o)ei, sau al (imisului este mentionat n #ocumente #re!t ,cale, oficial
#e legatur a (rii :omnesti cu 3raso)ul - alturi #e $rumul 3ranului $rumul
(elea0enului si $rumul 3u&ului - ince!n# cu ultimele #ou #ecenii ale )eacului al FV-
lea. .e la 148<-148; li se cerea braso)enilor s #esc%i# ,si .ra%o)a si (elea0enul,
#eoarece s!orin# necesittile #e negot (ara :!mneasc ,nu !oate s rmie numai cu
#ou ci, - 3ranul si 3u&ul.
(rans!ortul mrfurilor se fcea ns cu !rec#ere !e #rumurile mai accesibile 63ran8
celelalte 6al .ra%o)ei mai ales8 fiin# utili&ate mai !utin si la nce!ut numai !entru
trans!ortul mrfurilor !e cai.
*n ceea ce !ri)este )ama este )orba #esigur #e cea #e la +m!ina care a!oi se mut la
3rea&a 6184<8 #e un#e se !utea controla mai lesne taficul si st)ili comertul ilicit 6). :.
'anolescu Comertul -rii Romnesti si Moldovei cu %rasovul Lsec. OI>O>IM 3uc.
19D5 !. ;9-7<; Vl. $iculescu %resle; negustori si meseriasi n -ara Romneasc 6187<-
18488 3uc. 1977 !. ;48.
'2% $orin# s e2tin# st!nirea 4abriel 3at%orH !trun#e cu oastea sa n #ecembrie
1D1< n (ara :omneasc. 9uat !rin sur!rin#ere #omnitorul :a#) 1erban se retrage n
'ol#o)a #e un#e cu a0utor #e la mol#o)eni si !oloni intr n (ransil)ania !eantru a-l
ntlni !e 4. 3at%orH. 9u!ta se # la ;7 iunieY 7 iulie 1D11 lng 3raso) n a!ro!ierea
,morii #e %rtie,; 3at%orH este n)ins si se retrage la 1ibiu fr ns a-si !ier#e tronul.
''% .as)an 5glu ,!asa rebel #e la Vi#in, cumoscui si sub numele #e .as)ante 6+%iorul8
a rmas celebru n istoriografia si n tra#itia oral !rin !ustiitoarele sale incursiuni #e
!ra# !e care le fcea trecn# $unrea in (ara :omneasc. .rintre cele mai !r#alnice
in)a&ii se numr cea #in 18<< cn# ban#ele !r#alnice au ars +raio)a !in n temelii si
cea #in 18<; cn# ban#ele !r#alnice ar# +ernetul (rgu Siu si +aracalul iau n robie
multi locuitori si seamn !anic n toat tara. +onsecinta a fost - asa cum remarc
ra!oanele agentilor #i!lomatici #in 3ucuresti - c ,o mare !arte #in !o!ulatia trii s-a
refugiat n (ransil)ania. $e teama unui atac al !as)angiilor asu!ra 3ucurestiului la 71
ianuarie 18<; #omnul 6'i%ail 1utu8 si o seam #e boieri fug la 3raso) utili&n# si ei
trectoarea .ra%o)ei.
')% .rima mentiune #ocumentar #es!re e#ificarea cettii #atea& #in 19 no). 1777 si este
cu!rins ntr-o scrisoare !ri)ilegial a#resat braso)enilor crora li se confirm
st!nirea unor sate #in (ara 3rsei !recum si alte a)anta0e cu caracter fiscal #re!t
recom!ens !entru c ,#e bun)oie si nesiliti #e nimeni, s-au oferit s construiasc noua
cetate a 3ranului.
*minenta !ericolului turcesc l #etermin !e noul rege ungar 1igismun# #e 9u2emburg s
a#o!te o !olitic #e !rietenie cu 'ircea cel 3trn #omnul (rii :omnesti. .rin tratatul
#e aliant nc%eiat ntre cei #oi la 3raso) 6n 17958 +etataa 3ranului este #ruit lui
'ircea care o st!neste n !erioa#a 141;-1419. 9a un an #u! moartea lui 'ircea
614188 cetatea e !us sub con#ucerea comitelui secuilor iar #in 1498 ea intr !entru o
!erioa# n#alungat n st!nirea orasului 3raso) ca &log !entru cei 7<<< #e florinii
m!rumutsati #e braso)eni regelui /ngariei. (recerea cettii n st!nirea 3raso)ului
a#uce #u! sine im!ortante sc%imbri resimtite mai ales #e satele #omeniului cettii
N3aciu (urc%es 1atulung +ernatu (rlurgeni Ci&in etc.8 a cror e2!loatare se
intensifc. *n acelasi tim! ns situatia satelor brnene rmne nesc%imbat locuitorii
bucurn#u-se #e statutul #e trani liberi. 1tarea acestora nce!e s se nrutteasc !e la
0umtatea )eacului al FV***-lea cn# consoli#n#u-se st!nirea austriac n
(ransil)ania cetatea intr sub controlul acesteia iar brnenii 6colibasii8 cu!rinsi n
,urbariile, m!rtesti 617D18 sunt obligati s !lteasc o serie #e ta2e si s efectue&e o
seam #e munci n folosul cettii.
*n )eacul al F*F-lea o#at cu !erfectionarea armelor #e foc rolul militar al. cettii intr
n #eclin. Vama 3ranului se mut mai s!re munte la .a0ura cetatea rmnn# al g&#ui
!e castelan a0uns acum un fel #e )ec%il al #omeniului 6). Ana 'aria Jenegariu Cetatea
%ran 3ucuresci 19D78.
'*% *n ca#rul #is!utei !entru obtinerea #emnittii #e !rinci!e al (ransil)aniei #u!
moartea lui 'i%ai A!afi * are la la 11 aug. 1D9< lu!ta #e la (o%ani-Crnesti ntre
armatele im!eriale si ,curtii, 6lu!ttori anti%absburgici8 con#usi #e -meri> (A>AlH
s!ri0initi #e turci ttari si #e o oaste con#us #e +onstantin 3rnco)eanu. *m!erialii sunt
nfrnti iar -. (A>AlH este !roclamat !rinci!e 61D9<-1D918 #e ctre #ieta ntrunit la
+ristian.
Ase#iul cettii 3ran #in 1789 la care se refer autorul a a)ut loc cu !rile0ul r&boiului
ruso-austro-turc #in 1787-1791 cn# trile romne #e)in teatrul unor n#elungate
o!eratii militare.
'+% 1e2til .uscariu se refer la ri)alitatea care a #egenerat n cele #in urm in lu!te
armate #intre regele 3ela al *V-lea al /ngariei u fiul su 1tefan !entru st!nirea
(ransil)aniei. *n 1;D4 n urma unor insuccese militare 1tefan se retrage n cetatea
+o#lei #e un#e si organi&ea& oastea - s!ri0init #e nobilime - ca a!oi s obtin o
nsemnat )ictorie n cam!ania im!otri)a tatlui su a crui oaste este alungat #in
(ransil)ania. 3ela *V e ne)oit s-i recunoasc n 1;D5 lui 1tefan st!nirea #e!lin a
teritoriilor #e la rsrit #e (isa. 6Ve&i !e larg: 1t. .ascu >oievodatul -ransilvaniei )ol. *
+lu0 1971 !. 17;-1748.
',% Autorul se refer la lu!tele #in 979-94< cn# triburile sla)e #e !e -lba mi0locie si
1aale sunt su!use #e germanii con#usi #e 5tto cel 'are si la rscoala sla)ilor #in
3ran#enburg si 'ec>lenburg nbusit cu mare cru&ime #e ctre germani con#usi #e
acelasi rege n btlia #e la :ec>nit& #in 1D oct 955. Ambele ciocniri s-au sol#at cu un
mare numr #e !ri&onieri sla)i.
'-% /n #ocument #in 5 august 1777 #e la !a!a 4rigore al F*-lea cu!rin#e !rima atestare
#ocumentar cu !ri)ire la biserica 1fnta 'aria. #in 3raso) cunoscut a!oi #u!
incen#iul #in 1D89 sub numele #e 3iserica =eagr. *n ce !ri)este construirea ei tra#itia
oral o lega #e #omnia regelui 1igismun# #e 9u2emburg 61787-14778 n tim! ce unii
autori #au ca an al nce!erii lucrrilor fie 1787 fe 1785. Aca# Virgil Vtsianu afirm c
,constructia a fost nce!ut n ultimul sfert al )eacului al F*V-lea si terminat !e la
nce!utul )eacului al FV*-lea, 6). Istoria artei euro"ene )ol. * -!oca 'e#ie 3ucucesti
19D7 !. 5558.
'.% .o!a 3ucur .uscasu 617;7-18<98 era bunicul bunicului lui 1e2til .uscariu #ins!re
tat 6). *oan ca). #e .uscariu =otite #es!re tm!lrile contem!orane 1ibiu 1917 !. D
178.
,3unicul bunicului, #in .re0mer a fost =ica =ic%ifor 617DD-18798. =ic%ifor era numele
#e familie !e care ns acesta l-a sc%imbat n =ica; fratii si au !strat ns numele #e
=ic%ifor A fost ca si tatl su negustor n .re0mer si ,mare gociman, . "iul su
4%eorg%e =ica sa stabilit la 3raso) iar fiul acestuia (eo#or =ica a fost bunicul lui
1e2til .uscariu. 6*nfomnatia #e la 'ag#alena Vul!e8.
'0% :eluate !e scar ntins n ultimele #ecenii cercetrile ar%eologice #in )ec%ea )atr a
3raso)ului au confirmat !e ba&a unor !robe materiale in#ubitabile 0ustetea teoriilor cu
!ri)ire la !ermanenta si continuitatea elementului auto%ton romnesc !e aceste
meleaguri. +a e2em!lu citm #in conclu&iile unui stu#iu !ublicat n urm cu cti)a ani:
,$esco!eririle... arat c !e teritoriul 3raso)ului e2istau mai multe ase&ri ale !o!ulatiei
locale romnesti nc mainte #e atestarea lui n #ocumente.
Asotfel rs!n#irea materialului ceramic a!artintor secolelor *F-F** confirm !entru
acea )reme e2istenta mai multor !uncte #e locuire n !erimetrul actualului oras.
$esco!eririle #in cartierul 3artolomeu #e !il# atest o )ietuire n 0urul $ealului
1!reng%i. .robabil !o!ulatiei #e aici i ser)ea ca loc #e refugiu n ca& #e !ericol cetatea
#e .mmt #e !e acel #eal - o fortificatie anterioar incintei #e !iatr care i s-a su!ra!us
cel mai #e)reme n a #oua 0umtate a secolului al F***-lea...
"ragmentele ceramice gsite !e (m!a si la .ietrele lui 1olomon n cotlonul #enumit
[[*ntre !ietre\\ situat la ca!tul su#-)estic al cartierului 1c%ei !ro)in #e la !o!ulatia
romneasc a )ec%ilor ase&ri #in aceast !arte a orasului care folosea !robabil locurile
res!ecti)e tot ca a#!osturi n )remuri grele...
*n sfrsit ceramica #in cartierul 3lumna atest o )ietuire !e la nce!utul e!ocii feu#ale
tim!urii si in aceast !arte a 3raso)ului...
*n conclu&ie #esco!eririle #e la 3raso) constituie un argumnent n !lus n combaterea
n)ec%itei teorii a unor istorici #in trecut #u! care nainte #e coloni&area german (ara
3rsei ar fi fost !ustie si nelocuit. 'aterialul ar%eologic #e care #is!unem #o)e#este c
aceast regiune a fost locuit si nainte #e coloni&are aici e2istn# o numeroas
!o!ulatue local romneasc. 6*oan .o! Date ar#eologice "rivitoare la istoria
%rasovului n ,+umi#a)a, 6**8 19D8 !. 17-198.
'1% .entru #esco!eririle #in e!oca 9atene )e&i C. 1&e>elH Nouvelles donnees sur la
culture getodace du sudest de la -rans'lvanie n ,-#racoDacica, 3ucuresti 197D !.
;71 si urm. Acestora li se a#aug cercetrile nc ine#ite #e la 'gura +o#lei :sno)-
cetate +omana #e Sos 1ercaia si Jlmeag. +ontinuitatea !o!ulatiei #aco-gete n e!oca
roman este atestat si #e !re&enta ceramicii #acice n castrele #e la 3retcu :sno) si
"el#ioara. 6*nformatia: .l. +ostea si *. 4lo#ariu cercettorii acestor obiecti)e
ar%eologice8.
)2% $e&)oltarea ulterioar a lumii contem!orane mult mai com!le2 #cct s-a !utut
!re)e#ea n acea )reme nu a confirmat #ect !artial i!ote&ele emise #e 1. .uscariu.
Acest fa!t nu #iminuea& ins 0u#ectile #e )aloare referitoare la relatuile #aco-romane
#e #u! retragerea aurelian.
)'% +ercetrile ar%eologice #in ultimele trei #ecenii au scos la i)eal n aceast &on -
numeroase ase&ri si necro!ole #atn# #in )eacurile V**-F. .rintre altele #eosebit #e
semnificati) !entru !ersistenta !o!ulatiei n aceast reginune n )eacurle V***-*F este
marea ase&are #e la +omana #e Sos cercetat integral n ultimii ani.
))% $u! ce n 19<4 obtine titlul #e #ocent la /ni)ersitatea #in Viena 1e2til .uscariu
este numit - n 19<D la )rsta #e ;9 #e ani - !rofesor #e limba si literatura romn la
/mi)ersitatea #in +ernuti. Aiici se remarc !rintr-o acti)itate #in ce n ce mai com!le2
manifestat att n #omeniul stiintific ct si !e trm cultural-!olitic n s!ri0inul
mf!tuirii unittii nationale.
*n 1918 este #ecanul faculttii #e filosofie si con#uce !ublicatia ,4lasul 3uco)inei, !n
s!re sfrsitul anului 1919 cn# c%emat n Ar#eal #e)ine !rimul rector al /ni)ersittii
romnesti #in +lu0 6). 'ircea Vai#a SeAtil ,uscariu critic si istoric literar +lu0 197; !.
11-;4; 5nisifor 4%ibu Amintiri des"re oameni "e care iam cunoscut +lu0-=a!ooa
1974 !. ;;9-;788.
)*% Das %ur)enland $ritter 3an# ,Lronsta#t, * teil Jerausgegeben )on -ric% Se>elius
Lronsta#t N3raso)O 19;8 !. ;71
)+% (eoria ,!mntului !ustiu, att #e contro)ersat !n nu #emult a fost lmurit !e
#e!lin #e aca#. 1tefan .ascu care - !e ba&a unei noi inter!retri a i&)oarelor si a
cercetrilor recente conc%i#e: ,'oti)rile #ocumentului N1;11O cu !ri)ire la cau&ele
!ustiirii sunt #eci ca#uce iar afirmatia cu !ri)ire la locurile #eserte si nelocuite trebuie
socotit ne)eri#ic, 6). >oievodatul -ransilvaniei )ol. * e#. ** +lu0 197; !. 1;88.
),% +ercetrile mai noi au stabilit c 3raso)ul obtine !ri)ilegiul #e a se ncon0ura cu
&i#uri nc n tim!ul regelui 9u#o)ic #e An0ou 6#eci nainte #e 178;8 #ar lucrrile nce!
abia in 1795 cn# regele 1igismun# #e 9u2emburg ,sensibil la cererea btrnilor
0u&ilor 0uratilor si a tuturor oamenilor #in [[!ro)incia\\ 3raso), #e a-si ncon0una
orasul cu &i#uri !orunceste magistratului si locuitorilor #in #istrict s ncea! lucrrile #e
ri#icare a &i#urilor 6cf. 1otefan .ascu >oievodatul -ransilvaniei )ol. ** lucrare n
manuscris n curs #e a!aritie la -#itura $acia8.
)-% *n ca#rul sistemului #e a!rare al cettii braso)ene 3astionul (estorilor este singura
fortificatie care s-a !strat n cele mai bune con#itii !n n &ilele noastre.
9ucrrile #e constructie a acestui !uternic !unct #e a!rare nce! n 14;1 si se #esfsoar
n #ou eta!e: !rima #urn# !n la 147D iar cea #e-a #oua n anii 157<-1577.
.rbusin#u-se !artial in 17<1 bastionul este refcut abia !este cinci #ecenii 6175<8 ca
a!oi s sufere o nou si masi) restaurare n 191<.
+onstructie unic #e acest gen n tar 3astionul (estorilor se remarc - !rintre altele -
!rin !re&enta galeriilor su!ra!use #in interior care !ermiteau accesul a!rtorilor la
#iferite !uncte si ni)ele #in &i#.
).% Valeriu .. 3ologa 61857-18998 #irigintele scursalei #in 3raso) a bncii sibiene
,Albina, era sotul 9uciei .uscariu sora lui 1e2til .uscariu. /nicul lor co!il Valeriu
9ucian 3ologa 6189;-19718 rmas orfam #e tat la )rsta #e D ani a fost crescut si
e#ucat #e unc%iul su cruia i #atorea& - n bun !arte - frumoasa carier stiintific #e
mai tr&iu: !rafesor uni)ersitar emiment cercettor al istoriei me#icinei si farmaciei #in
tara noastr 6). 3. $utescu >aleriu L. %ologa 189;-1971 3uc. 197D8.
)0% 3iserica 1f. 3artolomeu monument re!re&entn# ar%itectura cisterican a fost
construit n a #oua 0umtate a secolului al F***-lea 6). V. Vtsianu Istoria artei
euro"ene * -!oca me#ie 3uc. 19D7 !. 7778. /nele surse in#ic 1;D< ca an al nce!erii
lucrrolor. (urnul actual a fost ri#icat n 184; n locul celui care s-a !rbusit cu nou ani
mai-nainte.
Afirmatia #in te2t a fost !reluat !rababil #in: 5cta) 1ulutiu %rasov 63uc. 19778 un#e
6!. ;98 se # gresit anul 1;;7 ca an #e mce!ut al lucrrilor.
)1% $u! un refu& initial !rinci!elr (nansil)aniei acce!t la 9 mai 1D89 !rotectia
m!ratului si ncu)iintea& instalarea unor garni&oane im!eriale n !atru cetti !rintre
care si 3raso)ul. 3raso)enii refu& ns s !rimeasc garni&oana im!erial si n frunte cu
breasla ci&marilor %otrsc re&istenta armat !este ca!ul 0u#elui si al celorlalti oficiali. *n
aceast situatie im!erialii trimit o armat #e cte)a mii #e sol#ati con#usi #e generalul
Crederigo >eterani care nfrnge re&istenta orsenilor r&)rtiti si !roce#ea& la
re!resalii. +oncomitent i&bucneste si incen#iul care a #istrus a!raa!e tot orasul si !entru
care - #esi !roblema nu e eluci#at nici a&i - toate bnuielile au c&ut asu!ra armatei.
*2% *n cimitirul #in s!atele bisericii 1fnta (reime sunt nmormntati -lena 3rnco)eanu-
+antacu&ino tatl ei 'anolac%e 3rnco)eanu si mama ei Coita 1tur#&a 6+f. 5. 1ulutiu
%rasov 3uc. 1977 !. 1998.
*'% +an#i# 'uslea sustine c n anul 1799 1c%eii a)eau bisericuta lor #in lemn atestat
#e !a!a 3onifaciu al *F-lea ea fiin# ri#icat !e locul unei cruci #e lemn #atn# #in 1;9;.
Ci#ria #in !iatr a actualei biserici arat +. 'uslea a fost nce!ut n 1495 #e ctre
Vla# +lugrul #omnul (rii :omnesti !ribeag !e atunci !rin acele locuri. 9ucrarea nu
a !utut fi terminat fa!t care-l #etermin !e =eagoe 3asarab s-si trimt in 1519
mesterii s!re a o s)rsi ntr-o !rim form mrit fat #e !lanul initial.
*n 1584 #omnitorul .etru +ercel asigur &i#irea altarului %orelor si tin#ei femeilor si
m!o#obeste lcasul cu mai multe icoane. =u mult #u! aceea n 1595-1597 Aron Vo#
#omnul 'ol#o)ei #es)rseste cele nce!ute #e .etru +ercel &ugr)in# interiorul
ri#icn# clo!otnita si n&estrn# biserica cu !retioase o#oare #e cult. $aruri mseamnate
mai fac bisericii 'i%ai Vitea&ul .etru :ares 4%eorg%e 1tefan +onstantin 3rnco)eanu
si altii !recum si multi #intre enoriasi. 6Ve&i !e larg +an#i# 'uslea %iserica S*. Nicolae
din Sc#eii %rasovului )ol. * si ** 3raso) 1947-194D8.
*)% *nc #in secolul al FV-lea !e lng bisericuta. #in lemn a 1c%eilor cel tr&iu la 148<
- cum susline =. *orga 6sigur la 14978 a nce!ut s functione&e si o scoal.
*n 0urul anului 157< aici se !re#a n limba romn astfel nct la stabilirea
trgo)isteanului #iacon +oresi la 3raso) el a !utut fi a0utat si #e ucenicii #e la scoala #in
1c%ei. 9a 1595-1597 cn# Aron Vo# termin &i#irea bisericii #e !iatr la struintele
crturarului !o! 'i%ai se ri#ic n locul scolii #e lemn cea #e !iatr !este care la
17D< s-a mai cl#it un eta0 rmnn# astfel !n n &ilele noastre. 6$etalii la +. 'uslea
o". cit. )ol. * !. 77-97; )ol. ** !. ;97-7;58.
**% .rimul )olum referitor la anii 1;9;-174; a!are la 3raso) n 1947 6!. 4;78. *n anul
194D a!are tot la 3raso) si cel #e-al #oilea )olum 6!. 4558 cu!rin&n# !erioa#a 1747-
1877.


PAR/EA A IIA
'% +u intentia #e a-si asigura un loc #e refugiu n )remuri #e restriste #omnitorul
+onstantin 3rnco)eanu cum!r mai multe !ro!rietati mosii si case n (ransil)ania.
.rintre acestea cum!r #ou rn#uri #e case ,cu toate gr#inile !i)nitele gra0#urile cu
toate cele a!artintoare acestora, #e la un oarecare "rancisc 3ialis #in 1c%ei 67< a!r.
17<<8 si o cas n 3raso)ec%i #e la neguttorul romn =ic Jogea 617<;8. *n cetate
#omnitorul mai a)ea o !ro!rietate cum!rat #e la *oanRa +utitarul.
*n urma ma&ilirii #omnului 617148 o#at cu #e!ose#area familiei #e toate bununrile
materiale au fost !r#ate si casele #in 1c%ei un#e erau l&i cu lucruri scum!e si obiecte
#e mare !ret.
(oat a)erea #omneasc #in 3raso) era a#ministrat #e A!ostol 'anu omul #e ncre#ere
al #omnitorului. $im aceast a)ere o !arte a !rimit ana!oi #oamna 'aria cn# s-a
ntors #in a&ilul su asiatic #e la Liutai un#e fusese surg%iunit #e turci #u! uci#erea
)oie)o#ului.
$escen#entul !omenit #e autor este !rintul 4rigore 3rnco)eanu care a0uns mare ban al
5lteniei #rui n a!rilie 18;< mosiile 1mbta #e 1us si .oiana 'rului bisericii 1f.
(reime #in 3raso). 6Ve&i !e larg: 1t. *onescu - *. .anait Constantin >od %rncoveanu
3uc. 19D9 !. ;D7 s.a.8
)% O$erammergau este o localitate ba)are& situat !e cursul su!erior al rului Ammer
6cca 5<<< locuitori8; statiune balnear frec)entat #in )ec%ime #e bolna)i si turisti.
*n arest oras s-a mentinut !n n e!oca mo#ern obiceiul #e a se organi&a - ntre Vinerea
'are si .asti - acele ,.assionss!iele, un fel #e re!re&entatii cu caracter religios
!racticate #e !reoti si laici mai ales n e)ul me#iu. *n )e#erea ,ntru!rii, ct mai fi#ele a
!ersona0elor biblice localnicii-inter!reti si lsau brbii si !rul lung.
*% Alturi #e ,negustori fruntasi si intelectuali crora 3raso)ul le !st&ea& o amintntire
racunosctoare, n cimitimul #in 4roa)eri ,cel cu morminte ngri0ite si !line #e flori, a
fost nmormntat si 1e2til .uscariu #ece#at la 5 mai 1948.
+% 9a 1< ani #e la semnare cu !rile0ul negocierilor #e !relungire a +on)entiei comerciale
romno-austro-ungare #in 1875 :omnia in#e!en#ent ca!abil #e acum s #uc o
!olitic economic !ro!rie formulea& !ro!uneri care s cores!un# intereselor sale
!olitico-economice. =eacce!tarea #e ctre Austro-/ngaria a acestor con#itii are #re!t
urmare accentuarea )e2atiunilor si restrictiilor )amale austro-umgare fa!t care #uce la
#eclansarea n 188D a asa-&isului r)$oi vamal care a #urat !n n 189;.
1tarea #e beligerant economic a a)ut gra)e urmri asu!ra #e&)oltrii economiei
ambelor tri #ar ea a afectat n#eosebi !e multi!le !lanuri economia (ransil)aniei
ba&at !e relatii firesti tra#itionale si reci!roc a)anta0oase cu !ro)inciile surori #e !este
munti.
3ruscn# unitatea ecomomic fireasc a ntregului teritoriu romnesc r&boiul )amal a
afectat gra) att in#ustria ct si comertul braso)ean !rile0uin# o !uternic agitatie si
nemultumiri n rn#urile !o!ulatiei #e !e ambele laturi ale +ar!atilor. 6.e larg ). V. Singa
,rinci"ii si orientri ale comertului eAterior al Romniei 61859-191D8 +lu0-=a!oca
1975 !. ;14-;478.
,% *n sco!ul a0utorrii ostasilor romni rniti n r&boiul #e in#e!en#ent !urtat #e
:omnia n 1877-78 la 3raso) - ca si n alte localitti #in (ransil)ania - ia fiint un
,+omitet #e actiume, al crui !rese#inte a fost $iaman#i 'anole !rintre membrii si
numrn#u-se si *. 9a!e#atu Anon $ensusianu sa.
Acti)ita)ea acestui comitet #ebutea& !rintr-un nflcrat a!el !entru a0utorarea ostasilor
rniti !ublicat #e $. 'anole n ,4a&eta (nansil)aniei, 15Y;7 mai 1877. $re!t urmare n
scurt )reme n ntreaga (ransil)anie s-a a#unat suma nsemnat #e 1;4<<< franci aur. *n
fruntea listei s-a situat 3raso)ul cu !este ;<.<<< franci aur sum la care $umitru 6(ac%e8
1tnescu contribuie cu ;.<<< fr. iar $iaman#i 'anole cu 1.<<< fr. aur 6). 1t. .ascu
Marea Adunare National de la Al$a Iulia +lu0 19D8 !. 148.
-% $octorul sas So%ann Jonigberger ,originar, #in 3raso) ,a)enturier #e mare clas, #ar
si un bun cunosctor al 5rientului *n#e!rtat - cum ni-l !re&int autorul - este #e fa!t un
!ersona0 ficti) erou al !o)estirii fantascice Secretul Doctorului 2onig$erger L194<8 #e
'ircea -lia#e care a a!rut intr-o ultim e#itie n 19D9 n )olumntl La tignci si alte
"ovestiri 6!. ;57-7<D8. 9a 3raso) a trit ns 'artin Jonigberger 61795-18D98 farmacist
me#ic si renumit e2!lorator.
.% -ste )orba #e lucrarea memorialistic a lui (. +. Vcrescu Lu"tele romnilor n
re)$elul din 89PP89P9 6; )ol8 3ucuresti 188D-1887 si #e cartea lui A... Alessi si
'asim .o!: Res$elul orientale ilustrat a!rut la 4ra& n 1878.
0% *n urma nc%eierii !actului #ualist 618D78 (ransil)ania a fost ncor!orat cu totul la
/ngaria #esfiint#u-i-se ultinmele rmasite #e autonomie. :eali&n#u-se fr
consimtmmtul romnilor - care constituiau ma0oritatea !o!ulatiei (ransil)aniei - si
m!otri)a )ointei lor acest act a fost )iu criticat #e burg%e&ia ramn att n !res ct si
n ca#rul !arlamentului mag%iar.
.rintre cele mai cura0oase luri #e !o&itie se numr inter)entia lui *lie 'celariu #in 7
martie 18D7 cn# acesta a ncercat s-si rosteasc n limba romn cu)ntarea n
!arlament. *ntreru!t )iolent #e !rese#inte si %ui##uit #e re!re&entantii oligar%iei
mag%iare el si-a continuat #iscursul n limba mag%iar criticn# as!ru noile legi
menitie s m!ie#ice #e&)oltanea fireasc a natiunii romne. Alte #iscursuri sunt rostite
cu !rile0ul incriminrii #e ctre autoritti a ,ronunciamentului de la %la( si a!oi n ca#rul
#e&baterilor !ri)in# noile legi #in 18D8: legea nationalittilor si legea n)tmmtului
ambele cu a#nci im!licatii n )iata !olitic si cultural a nationalittilor nemag%iare #in
Austro-/ngaria.
*nsuccesele mregistrate #e #e!utatii rommi n !arlamentul #in .esta i #etermin !e
fruntasii burg%e&iei romne #in Ar#eal la o mai strns colaborare cu masele !o!ulare iar
fat #e autoritti la a#o!tarea unei !olitici #e boicot #e re&ietent !asi). $e!arte #e a
nsemna inacti)itate ,!olitica #e !asi)itate, a marcat o e!oc #e im!ortante actiuni
!olitice si culturale n ultimele #ecenii ale )eacului trecut actiuni care - culminn# cu
miscarea memoran#ist au a)ut urmri binefctoare n #e&)oltarea s!iritului national la
romnii #in (ra)sil)ania si im!licit la !regtirea mari uniri #in 1918. 6Ve&i !t. #etalii V.
=etea Lu"ta romnilor din -ransilvania "entru li$ertatea national L89:98998M 3uc.
1974 !. 751-7848.
1% -ste )orba #e monografia lui =icolae $ensusianu #es!re rscoala con#us #e Jorea
+losca si +risan a!rut la un secol #e la #esfsurarea acesceia si intitulat:
Revolutiunea lui 2oria n -ransilvania si .ngaria 8P9:8P9H 63ucuresti 18848. =.
$ensusianu locuieste la 3raso) a !erioa#a 1877-1877.
'2% *storicul france& +l. "r. F. 'illot membru al Aca#emiei "rance&e a scris n a #oua
0umtate a )eacului al FV***-lea o istorie uni)ersal 6e!ocile: )ec%e me#ie si mo#ern8
care a a!rut la .aris ultima e#itie n 1775 n 14 )olume.
Aceast lucrare a cunoscut o larg circulatie si a beneficiat #e mai mutlte tra#uceri
6inclusi) n l. romn - !entru e!oca )ec%e - a!rut la 1ibuu n 1798 sub titlul
Ince"uturile temeinice ale istoriei de o$ste8.
+ea mai im!ortant tra#ucere este cea reali&at n limba german #e ?. -. +%ristiani
!rofesor la /ni)ersitatea #in Liel care a a#ugat lucrrii lui 'illot 6#ece#at n 17858
!erioa#a anilor 1775-179< cu!rins n ultimele )olume - 15 si 1D. Astfel )olumul 15
tratn# !erioa#a 1775-1785 se ocu! si #e rscoala lui Jorea. "iecare )olum are cte o
ilustratie re!re&entn# cel mai #e seam e)eniment #in cele tratate n cu!rinsul acestuia.
*lustratia )olumului al 15-lea re!re&int "rindenea lui 2orea #e ctre sol#atii im!eriali
fa!t care atest o#at mai mult ecoul euro!ean #e care s-a bucurat rscoala #in 1784-85.
6Ve&i !e larg =. -#roiu Rsunetul euro"ean al rscoalei lui 2orea +lu0-=a!oca 197D8.
''% +u intentia #e a-si a#ncii imi2tiunea n treburile interne ale unor institutii autonome
cum a fose biserica n )e#erea mag%iari&rii fortate a !o!ulatiilor nemag%iare si
negermane #in Austro-/ngaria gu)ernul #e la 3u#a!esta !re&int cor!urilor legiuitoue
n 1894 !roiectul #e lege ,$es!re intro#ucerea matricolelor #e stat, si !roiectul ,$es!re
obligati)itatea cstoriei ci)ile,. /rmrin# s scoat #e sub !atrona0ul legal al bisericii
#ou #in cele mai im!ortante e)enimente 6marcate oficial !rin acte8 #in )iata oricrui
in#i)i# - nasterea si cstoria - autorittile s!erau intr-o accelerare a !rocesului
mag%iari&rii fortate.
Viu criticate in !arlament si n +asa magnatilor #e ctre re!re&entantii nationalittilor
asu!rite si #e ctre ca!ii bisericii aceste !roiecte au #eclansat actiuni #e !rotest n
ntreaga tar. +u toate acestea cele #ou legi au fost )otate iar !unerea lor in !ractic cu
un an mai tr&iu a !rile0uit noi !roteste #in !artea celor )i&ati.
')% 9a cererea insistent a mosierilor gu)ernul #in 3u#a!esta a elaborat n 188< legea
F9V !ri)itoare la comasri lege care cu!rin#ea clau&e cu gra)e urmri !entru mica
!ro!rietate trneasc. .rintre altele aceast lege !re)e#ea c ,orice !ro!rietar a crui
a)ere atinge cel !utin a 4-a !arte #in %otarul unei comune !oate cere comasarea, a#ic -
n-o mai s!unea legea - are #re!tul #e a-si stabili !ro!rietatea ntr-un singur loc e)i#ent al
mai a)anta0os si fertil #in %otarul comunei. Acor#n# nsemnate !rerogati)e organelor
0u#iciare usor #e coru!t legea comasrilor a #e)enit un instrument eficace n mna
mosierilor !entru a-si ,rotun0i !ro!riettile n #etrimentul fostilor iobagi si 0eleri urbariali.
+um era #e aste!tat a!licarea ei si comasrile ne#re!te au strnit un )al #e !roteste si
nemultumiri mai ales n rn#urile trnimii care n unele ca&uri 65cna 1ibiului n 1885;
"ec%etu-3i%or 1887; "el#iu-=su# n 189<8 s-au transformat n a#e)rate miscri 6).
*osif Lo)acs Des*iintarea relatiilor *eudale n -ransilvania +lu0 1977 !. 157-1D<8.
'*% *ntensificarea msurilor #e o!resiune national e2ercitate #e autorittile austro-
ungare mai ales #u! nc%eierea !actului #ualist 618D78 se sol#ea& !rintre altele cu
s!orirea legturilor romnilor transil)neni cu ,tara,. +a urmare tot mai multe fon#uri
!ro)enin# #in )eniturile umor societti anume create 6,(ransil)ania, ,+ar!atii, ,9iga
cultural,8 #in #onatii sau colecte iau #rumul Ar#ealului !rntru a sal)a e2istenta unor
!ublicatii romnesti si a ac%ita multi!lele amen&i a!licate re#actorilor.
+ile !arcurse #e aceste a0utoare sunt foarte )ariate cel mai a#esea ns mi0lcirea fcn#-
o anumite !ersoane #e ncrc#ere. $intre acestea numele lui V. .. 3ologa at #octorului ..
+ioran al facmacistului A. *. +iurea al !roto!o!ilor Voina si 1aftu sunt #es ntlnite n
#ocumentele si cores!ost#enta )remii.
/n s!ri0initor al lu!tei nationale #in (ransil)amia a fost si a)ocatul (eo#or =ica unc%iul
lui 1e2til .uscariu care - stabilit la 3ucuresti - #e!tinea functia #e #irector al 3ncii
=ationale a :omniei 6Ve&i !entru #etalii 1. .ol)ere0an si =. +or#os Miscarea
memorandist n documente L899H89NPM +lu0 1977 !. 149-1888.
'+% ,4a&eta #e (ransil)ania, !rimul &iar !olitic romnesc a a!rut la 3raso) n 1;
martie 1878.
$atorit s!iritului su !atriotic si a!ortului !e care ,4a&eta (ramsil)aniei l-a a#us lu!tei
romnilor !entru nf!tuirea statului national unitar romn aceast #at a fost consi#erat
ca un a#e)rat e)eniment istoric. *n consecint si ani)ersrile ce i-au urmat au constntuit
momente festi)e !entru romni marcate !rin #iferite manifestri culturale si a!aritia unor
)olume 0ubiliare ca cel #in 1888 #in 19<8 si mai recent lucrarea intitulat 8QI de ani
de la a"aritia "0a)etei de -ransilvania"; 89Q98NK9 63raso) 19D98.
',% (ermenul este !reluat #in le2icul nc srac al )eacului al F*F-lea si semnific n
acest ca& lu!ta !entrn mentinerea fiintei nationale !entru a!rarea #re!turilor natiunii
ale !o!orului romn #in (ransil)ania si emanci!area lui #e sub asu!rirea strin. Asa#ar
,nationalismul, !re&ent n scolile braso)ene ca si n toate scolile romnesti #in
(nansil)ania nsemna #e fa!t - !m la /nirea #in 1918 - !atriotism n sensul m!linirii
i#ealului tuturor romnilor: nf!tuirea statului national unitar romn.
'-% *n tim!ul #esfsurrii la +lu0 a celebrului !roces memoran#ist 67-;5 mai 18948
!unctul culminant l-a constituit #eclaratia lui *oan :atiu !rese#intele .arti#ului =ational
:omn #in (ransil)ania care - !rintre altele - #e !e banca acu&atilor face cunosout
lumii ntregi c ceea ce se #iscut n sala ,:e#utei, era nssi e2istenta !o!orului romn
si c ,e2istenta unui !o!or nu se #iscut ci se afirm, 9a re#actarea ntregii !le#oarii
care in)ersa rolurile tansformn#u-i !e acu&ati n acu&atori a colaborat si 0uristul
bucurestean *onas 4r#isteanu trimis #e 9iga +ultural ca obser)ator la !roces. 6Ve&i
!entru #etalii Vasile =etea Istoria Memorandului; 3ucuresti N1947O !. ;87-;9D8.
'.% *n urma #ifu&rii Memoriului studentilor universitari romni "rivitor la situatia
romnilor din -ransilvania si .ngaria 618918 si a ecoului fa)orabil #e care s-a bucurac
acesta !este %otare stu#entii mag%iari !ublic si rs!n#esc brosura #e Rs"uns la
memoriul bucurestean n care ncearc s-i submine&e continutul si !rin afirmatia c ar fi
alctuit #e ,strini,. Aceast insinuare #etermin stu#entimea romn #in *m!eriul
%absburgic s elabore&e sub con#uarea lui A. +. .o!o)ici si s #ifu&e&e n mai multe
limbi #e circulatie Re"lica (unimii academice romne din -ransilvania si .ngaria
L189;8 care re#actat n mo#ul celei mai #e!line !robitti stiintifice a !ro#us o !uternic
im!resie n rn#urile o!iniei !ublice euro!ene.
'0% ,:euniunea romn #e gimnastic, #in 3raso) s-a infiintat n toamna anu1ui 18D7 la
initiati)a !rofesorului =icolae (eclu.
*n 18DD reuniunea si sc%imb statutul #eoarece i s-a a#ugat ,sectia #e cntri,
#e)enin# ,:euniunea romn #e gimnastic si #e cntri,.
*n ca#rul celor #ou sectii acti)ea& o seam #e oameni #e cultur si !rofesori !rintre
care *. +o#ru $rgusanu .. :osca *on 'esot 1tefan *osif .antelimon $ima +i!rian
.orumbescu 4%eorg%e $ima s.a.
*n 19;7 ca urmare a a#o!trii unui nou statut sectia #e gimnastic nu mai este inclus
)ec%ea reuniune #e)enin# ,:euniunea #e mu&ic 4% $ima,. /lterior reuniunea se
afilia& la ,Astra, ca sectie a!arte.
'1% +u intentia #e a !rimeni si a #inami&a )iata ga&etreasc rommeasc #in
(ransil)ania un#e ,4a&eta (ramsil)aniei, se !stra n limitele )ec%ilor ei !o&itii
,cum!tate, iar ,(elegraful romn, si #o)e#ea #in ce n ce mai mult nclinatiile
o!ortuniste Aron $ensusianu scoate la 3raso) &iarul ,5rientul latina,6a!rilie 1874 - oct.
18758. +on#us si finantat cu colaborarea fratelui su =icolae a lui *. Al. 9a!e#atu si
(eofil "rncu noul &iar braso)ean #esi cam rigi# n inter!retarea fenomenelor !olitice
se remarc !rin mo#ul transant n care ntelege s-si manifeste o!iniile si s #emaste
msurile a#minisuati)e oficiale care tin#eau s nguste&e aria #re!turilor !o!orului romn
#in (ransil)ania.
Aron $ensusianu se stabileste la 3raso) )enin# #e la "gras n anul 1875. *n 188< l
aflm im!reun cu familia n :omnia mai nti la 3ucuressti 6un an8 a!oi la *asi ca
!rofesor #e limba si literatura latin la /ni)crsitate !ost !e care l )a #etine !n la
moarte n 19<< 6). 4eorgeta Antonescu Aron Densusianu -#. $acia +lu0-=a!oca
19748.
)2% 9a 1<Y;; aug. 1895 are loc la 3u#a!esta +ongresul re!re&entantilor natiunilor
asu!rite #in Austro-/ngaria si (ransil)ania care a constituit #e fa!t o aliant !olitic
romno-serbo-slo)ac n#re!tat im!otri)a !oliticii #e mag%iari&are fortat a natiunilor
si nationalitatilor #in *m!eriul %absburgic. +a for e2ecuti) congresul alege un ,+omitet
#e lu!t, menit s organi&e&e si s con#uc intreaga acti)titate n s!iritul !rinci!iilor
enuntate #e congres.
)'% -ste )orba #e *oan .o!ea 61879-19<78 !rofesor #c limba romn limba german si
religie n !erioa#a 18D5-19<<. Autor al mai multor mamuale scolare *. .o!ea - cunoscut
n familia .uscariu si !rintre ele)i mai ales s)b numele #e ,=eica =it, - #esfsoar si o
bogat acti)itate !ublicistic. *n 1887Y8 re#actea& m!reun cu An#rei 3rseanu re)ista
!e#agogic ,1coala si familia, 6an. **8.
Anec#ota cu sugati)a si alte ntm!lri amintite #e 1. .uscariu au fost consemnate si n
,foaia oca&ional, ,0audeamus Sigismund, e#itat la +lu0 #e fostii ele)i ai 9iceului
,An#rei 1aguna, #in 3raso) la ;9 iunie 19;5 6numr unic8 ,n folosul 'esei
1tu#entilor,.
))% Autorul se refer la !rofesorul .aul 3u#iu 61854-19118 originar #in 1ntana 60u#.
Ara#8. 1tu#ii la 3u#a!esta si Viena. -ste numit la liceul #in 3raso) n anul 188< la
cate#ra #e filologie clasic. (ra#uce si !relucrea& mai multe manuale scolare !entru
n)tmntul secun#ar 6limba greac si limba latin8.
)*% :e!re&entantul celui ,#e al treilea ti!, este =icolae .iltia 61848-19<18 origimar #in
1mbta #e 1us 0u#. 3raso) absol)ent al /ni)ersittii #in Viena. .re# limbile clasice si
germana la liceul #in 3raso) n 1878-1898. -ste autorul unor a!ra!reciate stu#ii si
manuale scolare !ri)itoare la limbile clasice si la limba german.

P!arta #e intrare n Stra#a V$?ii si interi!rul !rasului nainte #e ?arele incen#iu
#in '-01 &#u6a ! sta?6$(