Dr.

Napoleon Svescu:,,Strmoii Arieni

In anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (in sanscrita Arya=nobil),
invadeaa partea nord vestica a Indiei. !riginea acestor triburi europene este inca discutata" unii ii
considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine #latina$- datorita
inrudirii multor cuvinte sans%rite cu cele #latine$.
Cercetari &ara repros au stabilit, dupa indelungate cautari, ca singurul '(A)I* care raspunde
conditiilor din vec+ea literatura vedica, este cel Carpatic, in care invatatii de la *niversitatea din
Cambridge plaseaa sub titulatura #Ancient India$ &aa primara a Culturii ,edice. (-.../apson #)+e
Cambridge 0istory o& India -pag.12 - 31). In 4556 la editura Barnes 7 8oble Boo%s apare lucrarea lui
,.9ordon C+ilde #)+e 0istory o& Civiliation - )+e A/:A8'$. Autorul e;pune in aceasta carte la pagina
431-433 o +arta a distributiei Aryenilor in timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea
acestora in spatiul Carpato- <unarean, intre Carpati si 8istru precum si intre Carpati si (eninsula
Balcanica.
Acesti invadatori arieni aveau o organiare tribala, avand in &runtea &iecarui trib un Rege - Rajah a
carui &unctie era ereditara. ,iata de &amilie era dominata de"
)A)A ((itar in sans%rita - nu va suna acest cuvant &amiliar= > cel care aduce #(I)A$ in casa) care in
germana este ,A)-/, iar in latina (A)-/.
4) MAMA (?A)A/ in sanscrita, ?*))-/ in germana, ?A)-/ in latina si ?I)I/ in greaca) se
bucura de o oarecare libertate, avand autoritate asupra copiilor si servitorilor.
Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, &ara insa a se amesteca cu
aceasta, diviand societatea indiana-+indusa in @ clase sociale numite CA')-"
4.Casta (reotilor - Bra+manii, Aryenii
2.Casta <omnitorilor si /aboinicilor - Asatriya
6.Casta 8egustorilor si taranilor - ,aisyas
@.Casta 'ervitorilor - 'udras care #asudau$ muncind pentru primii.
avaler trac
Casta cea mai importanta era cea a Bra+manilor, a celor #nascuti de doua ori$, a doua nastere &iind
considerata initierea in stiinta Arienilor, in stiinta ,edica. Biteratura sacra se imparte in doua mari
grupuri"
4) auita, stiuta - s+ruti (se pronunta #asruti$ - traducerea &onetica este &oarte asemanatoare"
#stiuti$>$sruti$.)
2) scrisa - smrti - in sans%rita.
)e;tele din literatura #'+ruti$ se bucura de cea mai mare autoritate, ele &iind considerate ca transmise
oamenilor de catre C-I. <in aceasta grupare &ac parte" /I9 ,-<A, 'A?A ,-<A, A)0A/*A ,-<A,
B/A0?A8A', A/A8:AAA' si *(A8I'A<-B-.
Cuvantul #vede$ or #vid$ in sans%rita , inseamna #a cunoaste$, #a vedea$ (cu ce limba din lume
seamana> va las pe dumneavoastra, romanilor sa descoperitiD)
!
(rimele @ colectii contin imne dedicate unor eitati, in timp ce *(A8I'A<-B-, contin gandiri
speculative, &iloo&ice, in cautarea permanenta a realitatii absolute. Competitive cu scrierile oricarui
mare &iloo& preent contemporan, ele contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament.
'unt in numar de 40E, dar mai cunoscute sunt numai 40 din ele. 'pre curioitatea dumneavoastra, sa
vedem cum incepe &iecare, c+iar traduse in englea. ! alegem pe prima (din cartea #t+e
*ppanis0ads$ ce se poate cumpara la Barnes 7 8oble Boo%s)"
#!? (AA)0A)>
?ay Bra+man protect us,

#!? (AA)0A)>
?ay Bra+man protect us,
?ay 0e guide us,
#!?- (-AC-, (-AC-, (-AC->$

'ingurul cuvant care nu a putut &i #tradus$ din sans%rita in englea, a &ost #!?$ -cuvant #de neanteles$
in #toata lumea$> 'a &ie c+iar asa=D Iar in pre&ata lucrarii autorul ni-l e;plica" #F$!?$ - symbol o&
Bra+man or 9od - is to +indus <ivine > and +as a solemn resonance, inde&initely prolonged.$
Cuvantul !? simbolieaa legatura dintre &iinta suprema si materie, este cuvantul pronuntat in
templele +induse cu respect, cei ce-l rostesc stand in picioare.
<ar cuvantul <-,A ori <A,A (eu) nu cumva il aveau si stramosii nostri= '*CI<A,A (orasul eului
'*CI)> ?!B<A,A (tinutul eului ?!B). Cuvinte inainte &ara nici un inteles, incep sa-si capete o
e;plicatie. 'a &ie oare si alte cuvinte #asemanatoare$= Cuvantul #IA?A$, nu este cunoscut in limba
romana curenta > dar &igureaa intr-o e;presie proverbiala, &oarte &recventa" #a da iama-n vite (cu
sensul de a raspandi moarte-n vite) - #IA?A$ este domnul si Gudecatorul mortilor in religia vedica.
/eligia si cultura vedica (dupa 9abriel 9+eorg+e - #Aspecte metodologice din #Hranta a &ost
romano&ona$), au repreentat cea mai vec+e mani&estare culturala in spatiul Carpato - <anubian. <esi
cultura vedica a disparut ca realitate nominala cu &oarte mult timp in urma, trairile oamenilor vedici,
&oarte apropiate de cele ale crestinilor, au continuat sa &ie practicate de populatia romaneasca, ca
obiceiuri transmise de-a lungul mileniilor, din tata in &iu. -ste un inceput de proba ca romanii care nu
cunosc #crestinarea &ormala$ (&ortata) administrativa in istoria lor, sunt crestini dinainte de crestinismul
&ormal.
'a mai luam un cuvant #pelasgic$ si sa vedem cum il trateaa ar+eologia lingvistica> #BA8$ - unul din
cele mai vec+i din relicvele lingvistice, cotat ca vec+i de cel putin @200 de ani. A participat si el la
#roirea$ populatiei ariene din spatiul Carpato - <anubian> aGungand pana in Asia Centrala, in scrierea
sans%rita, avand sens principal de #'tapan$> (oloneii il vor prelua ca BA8 - (A8, iar in greceste el
aGunge sa insemne mare, celebru, puternic - (an. Bine ca cel putin sans%ritii nu si #l-au adoptat$>
(anonia - provincia (anilor (Banilor)I in /omania este intalnit peste tot" BA8A), drumul banului,
BA8-A'AF etc.
Acesti Arieni ai spatiului Carpatic s-au raspandit nu numai spre Asia. -i au #roit$ peste tot in lume,
determinand e;ploii de civiliatii ca in ?esopotamia, -gipt, Creta - repreentand de &apt apogeul
preistoriei, apogeul culturii carpatice. <r 9iles (in #Cambridge 0istory o& India, paginile 1E-30)
de&ineste leaganul Aryenilor ca &iind pamantul Carpatic, avand la sud Balcanii si Alpii la vest. -l
numeste aceasta prima cultura aryana - <anubian I - caracteristic acestei perioade &iind #'pirala
dacica$ de mai tariu. ,asle de lut din aceasta perioada avand magalite$ spirale$ &ara sens$ =D peste
"
tot. 'a &i &ost ele c+iar &ara sens> == ,om vedea mai tariu in capitolul #'imbolistica la pelasgi$. Acesti
<anubieni, Arieni, spune mai departe <r. 9IB-', se raspandesc peste tot prin -uropa, ocupand o
parte considerabila a (oloniei, sudul 9ermaniei, intalnindu-se cu barbatii inalti ai rasei nordice
(probabil deGa pastori) si asimilandu-i. /aspanditi in Balcani - in special in )esalia -nescapandu-le
nimic, cuceresc nu atat prin &orta, cat prin pregatirea spirituala> din )roia spre Anatolia, cu toporul ca
arma de lupta, de acasa de pe malurile <unarii, aGungand pana in )roia.
Cultul, ritul inmormantarii prin ardere, crematia -apartinandu-le il raspandesc peste tot. /itualul
incinerarii il vom pastra pana tariu, de atunci din mileniul al III-lea BC pana cand Calmo;is il va inlocui
pe 9ebeleiis. 0indu-sans%ritii, C+aldeenii, -giptenii, -vreii (iudaismul), Crestinii (crestinismul) nu sunt
altceva decat transmitatori ai vec+ii culturi pelasgice, ai culturii vedice.
Cu cat inaintam in timp, cunostintele noastre despre trecut se sc+imba si ele" daca acum 400 de ani
limba sanscrita era declarata un dialect grec de catre Bempriere, ai ni se pare o gluma sau ignoranta
crasa.
'tudiul religiilor si culturilor antice este ca o Aventura care-ti aduce re&le;ii a unor idei de neconceput.
)e aventurei in #literatura )eoso&ica $ sau in #Bud+ismul -soteric$ si te descoperi purtat din Asia in
-uropa si de acolo in A&rica, doar de niste simple conceptii despre lume, ca mai tariu sa te lovesti din
nou de simbolismul lor. -le descriu lumea in cicluri de cate sapte (3)"
- primele doua rase ca &iind nematerialeI
- a treia se;uata -cea a Bemurienilor -populatie negroida ce ar &i trait pe &asia de pamant ce lega
Australia de A&rica.
- a patra cea a Atlantiilor
- a cincea rasa umana- suntem noi> ne gasim in miGlocul acestei perioade
- a 1-a si a 3-a vor &i din nou imateriale si cu ele se inc+ide ciclul.
,ec+ii ar+itecti ai lumii vorbeau despre sapte (3) planete" ?ercur, ,enus, (amant, ?arte, .upiter,
'aturn si *ranus (8eptun si (luto nu &usesera descoperite) - cu toate ca unii din ei vorbeau despre
sistemul nostru solar ca avand 42 planete DD= -i numesc pe cei din prima si a doua rasa <-,A ori
<A,A> un &el de ei pe care limba sanscrita ii divinieaa> cuvant pe care invadatorii Arieni l-au
adus 0indusilor cu inteles de #Ceu$.
'i daca sarim din indepartata Indie la )raci> descoperim 'ucidava ca oras al eului 'uci, ?oldava ca
tinut al eului ?ol si dintr-o data cuvinte dacice #&ara sens$ incep sa aibe un nou inteles. Ba mai avem
si un oras <-,A. <escoperim ca orase, aseari, tinuturi ale vec+ii )racii, ale vec+ii lumi pelasgice,
apartineau unor #ei$ din prima sau a doua rasa a lumii. 'i cand aceiasi tibetani, elevi ai acelor arieni-
sans%riti isi incep rugaciunile cu cuvantul #!?$ - acelasi cuvant pe care-l gasim peste tot in scrierile
vedice si nici un *panisad nu incepe &ara el, !?*B, omul arian ce leaga &iinta suprema, imateriala, de
cea materiala, domina viata.
,a veti intreba daca mai sunt si alte cuvinte sanscrite asemanatoare cu ale noastre. 'igur ca da.
-;emplu #(A/A$ in sens de moneda de sc+imb, cuvantul #BA8$ si ele continua.
C/-<I8)A
Cand teoso&ilii se leaga de credinta noastra crestina considerandu-ne ocultisti si dogmatici poate ca au
si ei punctul lor de vedere. <aca imparatul roman )raian ne-a cucerit 4@J din <acia trans&ormand-o
intr-o provincie romana, nu inainte de a ne &ura teaurul lui <ecebal, ne-a dat in sc+imb Crestinismul
cu <ogma (crede si nu cerceta) a Imaculatei Conceptii (/e&eritor la &ecioara ?aria) cu ?agia, (ro&etia
si ?agii cu care incepe 8ativitatea (nasterea <omnului Isus). <in punctul acesta de vedere ne
redescoperim pe noi crestinii ca dogmatici, oculti, creand in ?agi si ?agie (ro&eti si (ro&etie,
#
intorcandu-ne de &apt la perioada pelasgica. Cum adevarul nu poate &i niciodata distrus, consider si
eu, ai, ca acei esoterici ca, #nu e;ista religie si nici lege mai presus ca adevarul$D
Am &ost nascut crestin, sunt crestin si ma mandresc cu astaI este parte a traditiei poporului nostru,
crestinismul ortodo; care ne-a &acuit sa luptam si> sa murim pentru el> 8u inseamna ca nu voi
comenta, insa, Adevarul, asa cum este el.
(entru aceste religii au murit si mor mii si milioane de oameniI daca in perioada medievala a
crestinismului si islamismului s-au varsat tone de sange, s-au adunat proeliti din var&ul sabiilor si s-au
construit biserici si mosc+ei pe +etacombe de victime umane, aceasta a continuat si continua> -vreii
macelariti in mod bestial de +itleristi si proelitii lor> In numele cui si pentru ce=D Irlandeii din 8ordul
si 'udul tarii, crestini catolici si protestanti, &rati, omorandu-se> pentru ce=D Iugoslavii, trei &rati din
aceeasi mama si tata, vorbind aceeasi limba, isi aleg trei religii si> se macelaresc.
8u pot astepta iua aceea cand Isus, ?o+amed, ?oise, Bud+a> 9ebeleiis si CAB?!K-' se vor
cobori pe (amant sa vada ce se intampla aici, in numele lor> cand de &apt esenta tuturor religiilor
este cea a bunului simt si al adevarului, ca lege universala> #8ICI ! /-BI9I- 'A* B-9- ?AI
(/-'*' CA A<-,A/*BD$.
$