CURS 7 5.04.

2002
Parcela (lot) este o suprafata de teren cu limite vizibile sau nu pe teren;
suprafata de teren care are un proprietar, un numar cadastral, este situata intr-o unitate
administrativ-teritoriala.
- parcela este elementul constitutiv al proprietati pe intreg teritoriul tarii.
- nu intotdeauna limitele parcelei sunt materializate (terenuri agricole)
- exista si parcele de apa (Delta Dunarii sau pe anumite lacuri alte tari cu mult
litoral unde si economia este astfel structurata)
Proprietarul parcelei persoana fizica, juridca, grup, etc.
Numar cadastral cadastru instrument fiscal de evidenta a proprietatilor in
scopul impunerii de impozite proprietarilor.
La noi in tara cadastrul are o lege !"##$ care spune caca dastrul general este un
instrument obligatoriu de evidenta te%nica, economica si juridica a terenurilor si bunurilor
imobile de pe teritoriul tarii indiferent de proprietarul bunurilor si destinatia bunurilor.
&ntitatile de baza ale cadastrului general sunt parcela, constructia si proprietarul.
Prin aceasta lege fiecare proprietar este obligat sa-si inregistreze terenul cu o
masuratoare prealabila. 'erenurile primesc un numar cadastral.
(e inregistreaza miscarile, sc%imbarile (de suprafata, impartire, proprietari). La un
moment dat cadastrul este istoricul proprietatii.
- Primul cadastru in &uropa )ranta * +apoleon stat centralizat
- ,arti funciare * austro-ungari (-rdeal)
"#./ * lupta contra proprietatii private calcare in picioare a acestor evidente
(cadastrul se ia de la inceput)
ONGC * oficiul national de geodezie si cadastru (fac te%nic cadastrul * tin evidenta
te%nica)
Depozitarea actelor se face la judecatorie (justitia este garantul societatii). 0n fiecare
judet exista o sectie * registrul bunurilor cadastrale * este o parte speciala a tribunalului
care tine registrele cadastrale (numai justitia lucreaza cu bunurile).
)iecare parcela are numarul ei cadastral iar ca identificare poate avea si un numar
(adresa postala * numai in intravilanul localitatii).
1 parcela se inscrie pe un teritoriu administrativ.
- acelasi proprietar are - si -2 (parcele) in 3 teritorii administrative diferite
,e forte determina limita parcelei4
A A
lmta adm!strat"a comu!a
comu!a
" Proprietatea (discriminantul principal este proprietarul)
3 Limita teritoriului administrativ
5 0ntravilanul localitatii (mai putin important)
&6P7+&8& P-8,&L-
- elementele definitorii pentru parcele determinate in $ familii9
". elemente de identitate
3. elemente geometrice
5. elemente urbanistice
/. elemente economice
:. elemente juridice
$. elemente te%nice
#. $%$&$N'$ ($ )($N')'A'$ A%$ PARC$%$)
a. proprietarul!proprietarii
b. vecinii
b. numar cadastral (numar de . cifre)
c. daca este cazul * adresa postala
d. teritoriul administrativ in care se inscrie parcela
Dosar cadastral in care exista fisa bunului imobil (plan de situatie al parcelei cu
toate dimensiunile, ung%iurile, proprietar, vecini)
S'RA(A dome!u *u+lc
dome!u *r"at
2. $%$&$N'$ G$O&$'R)C$ A%$ PARC$%$)
a. Limitele
- exista parcele cu mai multe aliniamente (parcela de colt)
- exista parcele care nu au aliniament
b. Dimensiunile limitelor * exista un sistem de notatii speciale
La ; lungimea aliniamentului
l ; adancimea parcelei (pe o perpendiculara la mijlocul aliniamentului)
Ll" si Ll3 ; lungimea limitelor laterale
0n regulamentele urbanistice se dau dimensiuni minime (ex9 dimensiunea minima a
aliniamentului va fi de # sau ": m) pentru a fi parcela construibila
c. 7ng%iul limitelor laterale cu aliniamentul
cu cat u!,-ul este ma a*ro*at de .0/ cu atat
*arcela este ma usor co!stru+la (0#5/ 1ata de .0/)
ma ales *arcele *ro"e!te d!
tere!ur a,rcole
Ll3 Ll"
l
aliniament parcela * limita catre
domeniul public
La
S'RA(A
limita din spate
(fund)
lmte laterale
d. 8aportul intre laturi (din punct de vedere al constructibilitatii)
e. (uprafata parcelei (construibilitate)
- regulamentele de urbanism introduc dimensiuni minime (":<-3<<m=)
- exista o legislatie locuinta (suprafata minima)
- familia medie (3..) locuire convenabila (fiecare persoana are o camera)
locuinta 5 camere (<m=) x "< m (cladire parter)
(uprafata minima este un standard al nivelului si evolutiei sociale.
2. $%$&$N'$ UR3AN)S')C$
- caracteristicile parcelei care sunt legate de amplasarea parcelei intr-un teritoriu.
&numerare dupa puterea de condit. ar%itecturala9
A. -mplasare in localitate!cartier
- regulamentele urbanistice subliniaza modul diferit de constructie in centrul orasului
(regim inc%is de inaltime mai mare); marginea orasului (constructii pavilionare pe laturi sau
alipite pe o parte)
- in cartier strada importanta sau fundatura (parcela de colt, parcela de camp)
%a
l
Parcela !e1olos+la
l 4 %a 5 0.56#.0 ra*ort o*tm
#2
7
#0
7
P
scara
P7#
*arcela cu dme!su!
cores*u!8atoare
3. -ccesele dinspre strada ale parcelei (acces pietonal)
- in unele parti este limitat
D&(&+ /:
> fixarea accesului influenteaza foarte mult solutia de ar%itectura
D&(&+ /:
Legea prevede ca odata stabilit un coridor de trecere nu se mai sc%imba
C. ?ona seismica; vanturi; temperaturi
- 8omania seismicitate puternica (o foarte mica parte de terenuri nu este
afectata de seism) in functie de acceleratia seismica norme de alcatuire a cladirii
@odul de construire, impartiri interioare, materiale folosite influentate de
seismicitate
Aantul important pentru modul de alcatuire al cladirii. -numite parti ale
constructiei expuse la vanturi puternice determina nepracticarea golurilor, dublarea
peretilor.
Aanturi puternice * de-a lungul apelor, pe inaltimi, campuri desc%ise.
,ladirile izolate au mult spatiu dinspre zona de vant puternic sunt foarte afectate
- traiectoria se modifica dupa strazi
'emperaturile * 8omania regim de temperatura cu diferente de <B intre
temperaturi extreme;lungi perioade de inzapezire; exista zone unde ing%etul este
prezent mai mult de un an ((uceava, Cucovina) pamantul este ing%etat
- exista foarte multe momente de trecere prin < B (contractare!dilatare). 'oate
materialele au miscare (caderea placilor, placajelor de piatra). Delivitatea
materialelor le face foarte vulnerabile la tot ce se intampla in tara noastra.
- caldura este alt factor distructiv cand nu este controlata
- dispunerea cladirilor dupa axa termica cladiri taranesti (evita nordul)
N $
N9$ se descom*u!e ! 2
com*o!e!te
ma acce!tuat
co!structe
:2
N
*arcela are ore!tarea catre toate *u!ctele
card!ale
:2
N
*r!de ma mult soare !
aceasta "ara!ta decat !
:2