You are on page 1of 228

KARI KILLEN

COPILUL

MALTRATAT

Traducerea a

MUNIN

fost posibila datorita sprijinului financiar

acordat de

Marketing Unit for Norvegian International Non-fiction

BYGDOY ALLE

21 *

N.0262

OSLO

NORWAY

CUPRINS
ARGUMENT
CUVANT INAINTE
CAPITOLUL

g
'

\\

INTRODUCERE

PARTEA

,5

mimATAREA
CAPITOLUL

,SY

MPORTAREA NOASTM lA EA

21

CE ESTE MALTRATAREA

CAPITOLUL

23
"\

RAPORTAREA FATA DE MALTRATAREA COPILULUI

...

PARTEA A II-A
CUM PUTEM INTELEGE MALTRATAREA'?
CAPITOLUL
Copyright:

Toate

Editurii

EUROBIT

65

BAZA TEORETICA
drepturile acestei editii sunt rezervate

CAPITOLUL

$1

MODUL DE LUCRU

67

COPILUL IN SITUATIILE DE MALTRATARE

CAPITOLUL

DE MALTRATARE

PIERDERE

09

FUNCTIILE DE PARINTE

CAPITOLUL

PARINTII in SITUATIA

CAPITOLUL

45

,43

$[

CRIZA IN SITUATII DE MALTRATARE

...

161

CAPITOLUL

CAPITOLUL

INTERACTIUNE A CONJUGALA SAU ROLUL DIVORTULUI IN CAZUFllLE DE MALTRATARE

CAPITOLUL

ATA^AMENTUL INTRE PARINJI

$ICOPII

185

ROLUL RETELEI DE RELATH SOCIALE


DE MALTRATARE

CAPITOLUL

COOPERARE
171

IN

CAZURILE
195

12

FACTOR! SOCIALI

$1

ECONOMIC!

IN

205

STABIUREA RELATULOR

^I

DIFERITE ABORDARI PENTRU DIFERITE FAMILII

CAPITOLUL

307

21

CAPITOLUL

319

22

IN

213

PROCESUL DE

COPIII MALTR.ATAT!

CU RETEAUA FAMILIEI
CADRUL TRATAMENTULUI
357
CAPITOLUL 25

..

imbunAtAtire A functiilor parentale a INGRIJIRII $1 INTERACTIUNEA INTRE PARINTI


SI COPIL
367

249

OIVORT

26
CRIZE PARENTALE, MARITALE,

CAPITOLUL

17

385

^I
287

393

CAPITOLUL 28
MUNCA CU PLASAMENTUL COPIILOR - SEPARAREA
DE PARINTI

279

SI

27

$I

INGRIJITORI

BIBUO(}RAFIE

PARTEA A IV-A
COOPERAREA INIERPROFESIONALA

DE SEPARARE

DEMERSURI PRIVIND RETEAUA


267

FOLOSIREA INTALNIRILOR RETELEI IN FAZA DE

EVALUARE

347

24
UTILITATEA INTALNIRILOR

CAPITOLUL

16

OBSERVAREA COPILULUI IN INTERACTIUNE CU


PARINTII, CU ALTI ADULTI 1 CU COPII

'

CAPITOLUL

223

15

CU

33

23

IN

14

INTERACjENTH

305

20

LOR EMOTIONALE
211

COOPERAREA CU PARINTII
EVALUARE

CAPITOLUL

CAPITOLUL

A ajuta copiii sA facA fata EXPERIENTELOR


I COGNITIVE

PROCESUL DE

STABILIREA UNEI RELATE CU PARINTH IN ETAPA


DE MANIFESTARE A fNGRIJORARII

STABILIREA UNEI RELATII

PARTEA A V-A
h4ET0DE DE 7114 TAMENT

FOLOSIREA AUTORITATII PROFESIONALE

EVALUARE
CAPITOLUL 13

CAPITOLUL

$1

^n

CAPITOLUL

PARTEA A ni-A

CAPITOLUL

INTALNIRI INTRE PROFESIONI$TI

MOTIVAREA PARINTILOR

SITUATH DE

MALTRATARE

CAPITOLUL

$1

SERVICII

10

INTERACTIUNEA

CAPITOLUL

18/19

ATA$AMENTUL FATA DE

NOIl
407
435

ARGUMENT
i

ituatule in care copiii sufera

dea

stare sa le

ingrijire

?!

deoarece parinfii lor nu sunt In


un climat do securitate, se resimt

ca o provocare. Tot atat de provocatoare


apar i situafiile
care autontatile sociale se implica"
luand eventuale masuri silite
sau hotaran pnn care indeparteaza
copilul de sub obladuirea
pannteasca.
in

Mulfi colaboratori din domeniul administratiilor


sociale de ajutor

medical precum
psihologi

pedagogi pentm copii mici, profesori,


medici
munca lor de zi cu zi Tntalnesc copii victime
de Ingrijire, unor maltratari psihice
ji fizice i/ori

pediatri, in

supui unei lipse

unor agresmni sexuaie. Dar totodata ei


pot Intaini i parinti care
in?i5i au man probleme de tip
psihoiogic sau social.
Este vorba de copii

adulti care

daca abia cunosc putina caldura


de parinti cu capacitati ?i

sufleteasca, securitate, recuno?tinta


fata
posibihtati hmitate pentru a acorda

Ingrijire.

copu a caror sanitate


Cartea descrie

?i

Mai

In

cerceteaza

un

este

dezvoltare sunt amenintate.


define?te diferitele forme de lipsa

larg spectru

de tratamente

?i

Un

punct important

al

dintre toate domeniile

vorba

de

expune bazele unei atitudini Intelegatoare,


pune
metode legate de stabilirea de contact,
problemelor.

ei

^i

sectoarele.

strategii

de

Ingrijire

lumina atitudini
5i

?i

trece In revista

pentru solutionarea

tuturor fazelor este colaborarea

Valoarea pedagogica a

cartii se afla printre allele in

material da exemplificare care vine sa sprijine

cuprinzatoail

sa aprofiindeze

prezentarea cazuriior.

O carte de avut la indemana penttu toate gnipuriie de speciaiitate


in munca lor zilnica. O carte

care Tntalnesc aceasta lipsa de Tngrijire

de baza pentru cei ce studiaza

in faculta{i

pedagogice, cu profil social

sau medical.

CUVANT INAINTE
arlea
I

doammi Dr. philos.

gol existent
^

doar

Kari Killen vine sa acopere un


infonmtia de speciaiitate din tarn noastra.

Aceasta

'

este

in

iiniil

carte, ddrxiita cu multa generozitate


de autoare,
din gesttirile pe care distinstd profesor de
remmie

Kari Killen, l-a factit pentru mai buna intelegere


a
a nevoilor ?i piedicilor care pot aparea in dezvoltarea
lui
urma unor tratamente ahi/zive sau de neglijare.

international,
copilului,
in

Domeniu

relativ nou, impiis in ultiinii

pertinente sunt publicaie inca din secohd

de numele

lui C.

simptom de

ani,

-^

de^i lucrari

XIX (Tardieu)

~~

^i legal

Kempe mai ales, aceasta mifcare apare ca un

H.

trezire

30 de

umanitatii,

de conpientizare a scoptdui ultim

al unci generatii: copilul, care va perpetua


omenirea. Dr.
este In acela^i timp, initiatorul IPSCAN
(International

Kempe

Society for

Prevention of Child Abuse and Neglect), organ izatie


care acum, cand
acest lucru a devenit posibil, vine .p in sprijinul
tdrilor noastre.

A.pi
.y/

cum

este crescut copilul,

^ti la

randul sau

o sintagmd veche, dar acum ea este pusd

in legdtura

SCI perpetueze

este

a^a va

con.stituie

spela umana.

garmilia

Fonmtci

intr-o

Toti

.sa creased
oamenii cm dreptul lafericire "-

ei: copilariafericita,

cu ceea ce

feritd de tratamente rele.

asemenea filosofie

.p piinta, auloarea lucrari


putea rcimdne indiferentd la ceea ce se
intdmpla cu generatiile de copii din tarilefost
cotmmi.ste.
lata de ce prima intalnire deslinatd tarilor
central ,p est-europene organizatd la Bade Herculane, Romania,

Copilul maltratat"

////

intre

24-27

oclomhrie 1996, pe !ema ahuzuhii .p rieglijarii copilului,

hilitiilata

de azi sunt parinlii de maine", a siralucit prin pivzenta


phi las. Kari Killeii. Ca eject at carismei p daniirii profesionale,

('opiii
Dr.

paiiicipaiitii la Coiiferintd

an numit-o

na.'}0 retelei

de lucni la

nivelulfoslelor tdri comunisle in domeniulprotectiei copilului contra

fonnelor de ahuz

^7 neglijare.

domnia sa promoveazd o atitudine de intelegere fi proptme o


abordare terapeuticd nu doar a victimei, ci ^i a agresornlui. lata de
ce,

.p inleleasd,

poate conduce la schimbarea

atitudinn fata de acest fenomen, la crearea

peiilni dezvoltarea acestei discipline

.>/

filosofii in tarile fast

mai ales in Romania.


Au urmat colahorarea la initierea traininguhii destinat
.jv

practicienilor inprotectia copilului, sustinerea celei de

treia sesiuni

in final, la

de sprijinfinanciar, mentinerea legaturii cu

toti cei

care se implicau

primul rand oferire a ccirfii


domniei .sale spre a ft tradusd in limha romanct, ca material informativ
poaie

in

unor sevicii speciale p,

un cd^tig imens pentru intreaga societate. Cdci, dacd

scopul ultim al omenirii este copilul, cartea CopiIul maltratat" devine


necesard atdt pentru intelegerea lui, a nevoilor impu.se de o dez\>oltare

normald, cat .p pentru infelegereafamiliei din perspectiva primei ei


funclii: aceea de a create noi generatii.

a acestui training, cooptarea celor mai hunt profesioni^ti, cdutarea


in realizarea trainingului f/

cartea odatd cititd

"

Acea prima intdlnire a constituit doar mcepulul ample i ei activitciti


comuniste

aceastd carte. Lectura ne face sd pdtrtmdem in profunzimea


^i
semnificaliafenomenului de ahuz ?i neglijare. Pe Idngd informatii,

Prin lectura cdrfii, pdrintele, specialistul, .studentul sau profesorul


vor dohdndi o noud viziune a.supra copildriei,

de abuz

.p neglijare,

intelegere

destinat practicienilor din toate profesiite implicate in protectia

a propriei

Dep abundenta

a consecintelor
dezvoltdri,

lui p,

afenomenuhn complex
de ce mi, o mai bund

a personaliidtii

.p destinului sdn.

informaliei, specicdizarea in domeniiil abuzului

copilului, profe.sorilor .p studentilor

Aceastd mimed a Dr. philos. Kari Killen pentru tarile fast


comuniste reprezintd doar o parte a activitdtii sale binectmoscute

lectura mai dijicild, inrealilate, cartea se parcurge u^or, eactirgdnd

pe plan international. Ceea ce afdcut pentru

Romania

.se

conjugd

neglijdrii,

obligd la un limbaj de specialitate .p ar putea face

cu o logicd u^or de

de cdtre editor Lucrarea ofera o viziune

.sesizal

sLstematicd asuprafenometmlui de abuz

p neglijare a copilului vdzut

cu activitatea domniei sale din Polonia, Estonia, Thailanda, Africa

in preventie, diagnosticare, tratament ^i reabilitare precum ^i

de Sud

factorilor implicali.

^-i

alte tdri in dezvoltare. Este unul din liderii mifcdrii

mondiale pentru protectia copilului contra formelor de ahuz

Cartea ar putea avea un singur neajuns; ace la de a mi

.j7

mai bund cunoa.pere, diagnosticare, tratament .p


preventie. Recunoa^terea activitdtii domniei sale afost malerializatd
in cadrul IPSCANprin functia de pre^edinte pe care a detinut-o aid
neglijare printr-o

vezi

pe doamna Kari Killen

intrebdrile care curg,


fi-untile,

departamentului de organizare a Conferintelor

IPSCAN,

pune bazele unor


organisme Internationale. De pe

calilate in care .stabilete contacte

proiecte de colaborare cu diferite

aceastd pozitie, domnia


beneficieze de

.sprijin,

.sa,

Congreselor

.}i

te

Idsa sd

a nu vedea

sdlile

permanent in dialog, atenlia vie,


cuvintele pe care le gdse.pe spre a descreti

arhipline cu care reue.pe sd fie

inperioada 1992-1996. Actualmente Kari Killen este coordonatoarea


.y/

conferentiind, de

asupra

aceaatmo.sferdde

umand intelegere,

apropiere, impdrtd^ire

.piinlei ,p experientei ce constituie

care put in i .piu

.sd-l

un eveniment fdrd pereche, pe


creeze precum Kari Killen oface.

urmdrefte, ca ^i tarile noastre, sd

pentru ca diferenta

est-vest, in valorizarea .p

recunoa.perea drepturilor copilului sdfie .pearsd.

Cartea domniei sale ahordeazdfenomenul ahuzului

p alneglijdrii

copilului in contextui social in care trdiete ^i se dezvoltd copilul.

Abordarea familiei, ca mediu de crcpere, dar

Multumind doanmei Dr

philo.s.

Kari Killen pentru intreaga

activilate ai cdrei beneficiari .suntem in acest

.)/

moment, vd invitdm la
o lecturd, care vd va surprinde prin numeroase deschideri .spirituale
.p

profesionale pe care

vi le

aduce.

de apart tie a

evenimenlelor nedorite in viata copilului, ocupd un loc central in

ei

ANA MUNTEAN

CAPITOLUL

INTRODUCERE
Asisten|ii
precum
zilnic

cu

cei

familii care fiu

Copiii sunt expu?i

domeniul

in

sanatStii

ce educa copii de toate varstele, se confainta

unor

ofera o ingrijire adecvata copiilor

grade de neglijare diferite, precum


unor comportamente abuzive din punct de vedere emotional, fizic

lor,
i

ce lucreaza

sociali, cei
?!

tipuri

?i

?i/sau sexual. Altii sunt expui razboaielor


sociala.

sau altor tipuri de violenta

La adultii care prezinta probleme de personalitate i probleme

maritale, acestea se datoreaza partial faptului ca ei mii

au

fost expui

m timpul copilariei unor comportamente similare incorecte ?i abuzive.


Trairea unor comportamente abuzive in copilarie, poate

formarea unor copii sau


ce Tnseamna siguranta

adulti,

recuno?tinta

sa transmita propriilor copii ceea ce

sunt

in pericol

de a fi

copleiti

duce

la

care sa nu tie prea multe despre ceea

parinfi care

nu au primit

de sarcina

cre?terii

nu sunt

ei ?nii i

capabili

copii care

educarii generatiei

viitoare.

Copiii

respingerii

de bine haosului

?i

de propriile
in a reui

folosesc propriile resurse pentiu a supravietui

iji

fata cat pot

sa

exploatarii lor

zilnic, lipsei

de catre

lor conflicte, crize

?i

?i a face
de siguranta, indiferentei,

adulti, Adultii,

prea Tmpovara|i

trebuinte nesatisfacute, sunt incapabi'li

fie nite parinti atat

de buni precum i-ar dori sa

15

fie.

Procesul de recunoatere a acestor probleme, atat de catre


i de societate, in general nu Tncepe nici pe departe

profesioniti, cat

cu momentui
vietii

Tn care,

acestor copii

pur

simplu, problemele, situatia

suferintele

folosit aici intr-un

fi

sens foarte

sexual, sau
i

expun unui comportament abuziv emotional,


TI

neglijeaza Tntr-atat

meat sanatatea

fizica ?i/sau

dezvoltarea acestuia sunt Tn pericol. Copilul poate

Tn pericol

datorita abuzului

tarelor psihiatrice serioase

Ne confruntam
facem

fata

t'l,

de alcool sau droguri

precum

ji

larg.

ji

adesea de a modifica atiuidini, precum


de lucru, care sunt nu o data diferite de cele

clarifica
cai
?i

am

In care

crezut Tnainte.

Tn cazul Tn care maltratarea este evidenta, se

nu numai

fizic i/sau

starni reacfii puternice

social din care fac parte, Tn cadrul retelei noastre profesionale

de asemenea,

al parintilor,

datorita retardarii mentale.

la parinti, ci i

Tn cadrul mediului

precum

Din aceasta cauza ezitam sa transpunem Tn cuvinte


Tngrijorarile noastre, sa le Tmparta?im unii altera i, de asemenea, sa
i

Tn larga societate.

le

Tmpartaim

parinfilor.

SCOPUL

cu mai multe probleme, atunci cand Tncercam sa

CONTINUTUL CARTII

problemelor maltratarii, lar aceasta se Tntampla din mai

i-au neglijat sau ?i-au abuzat copiii. Copiii,

adesea sa ascunda nefericirea

de cealalta parte, Tncearca

Ei sunt de multe ori surprinzator

lor.

de credincio?i parintilor lor care i-au parasit. Se simt adesea


i

a conlrihui

le identiflca

mai

sa

vorba doar de o

sentimente care le

ma ocup

precum

de a observa

lipsa

de a Tntelege maltratarea nu
i de propriile noastre
Din aceasta cauza voi Tncerca

?i

de cunotin|e, dar

avem fata de aceasta.

mai pe larg de sentimentele pe care

mecanismele pe care

le

?i

le

produce maltratarea,

folosim pentru a face fata acestui

domeniu.

Nu

este suficient sa

fii

capabil de a Tnfelege

desfa?oara procesul maltratarii Tn practica,

Tn stare sa le ofere Tngrijire

semnele maltratarii

u.^vi:

In cazul incapacitatii

o ascunda. In cazul situatiilor de


abuz sexual Tncercarile de ascundere a problemei predomina.

E dureros sa te confrunti cu situatii Tn

la sporirea ^i inaltarea

Una din tintele acestei card este sd ne ajute a

cat de curdnd posihiL

este

PROCESUL RECUNOA^TERII - O PROVOCARE


DUREROASA PENTRU PROFESIONI^TI

esential este de

maltratat. Pentru aceasta trehuie sa identiftcam

vinovati pentru Tngrijirea inadecvata la care sunt expui.

care, Tn acelai timp, ei Tncearca sa

men

Scoptil

hazei elice ,^i profesionale care sa ajute in activitatea legatade copilul

Copiii transmit mesaje prin care semnalizeaza nevoia de ajutor pe

nu sunt

poate spune

ca a transmite parintilor propria Tngrijorare a profesionistului este o


provocare atat pe plan emotional cat i profesionai. Aceasta ar putea

emotionala

multe motive. Maltratarea este ascunsa adesea afat de parinti, cat i


de copii. Parin{ii Ti recunosc rareori lor Tnii sau altera faptul ca

responsabili

nevoia de a

Chiar

Prin maltratare Tn{elegem faptul ca parinfii sau cei ce au copilul


il

de a dezvolta noi

pe care le-am gandit

ale parinfilor lor sunt luate Tn considerare.

Tennenul de maltratare va
fngrijire,

apare
i

care copiii sufera, iar parintii

sentimente

siguranta. Acestea toate ne

asemenea, a Tntelege care sunt

atitudini legate

modul

ci ji sa-ti

Tn care se

Tntelegi propriile

de acest proces. Este necesar, de

factorii

ce due la maltratarea copilului,

afecteaza emotional, ar putea evoca Tn noi sentimente puternic

care sunt conditiile

contradictorii, ne-ar putea face sa

sa intelegem interactiunile din cadrul familiei, resursele acesteia

sa

vedem gradul

confruntam cu
copiii cat

mai

dimensiunea

Tnchidem

realitatile respective,

i parintii,

u?urati. Totui,

ochii, Tn loc sa

maltratarii.

ne ajute

Prin faptul ca nu ne

noi parasim Tn acelai timp atat

precum

?i

^i

situatiile

care ar putea facilita aceasta.

resursele sistemului din care face parte.

mari provocari, careia trebuie

evaluam cazul

sa-i

facem

cu toate ca prin aceasta s-ar putea sa nu ne simtim

stare sa

ne situam

operatia de a cladi Tn cadrul familiei,

atata timp cat sunt luate Tn

Tn mijlocul

seama

unui proces de recunoatere

calitatea

Datorita unei reconsiderari din ce

in

consecintele maltratarii.

ce mai accentuate a abuzului.

Tn

Una

fata, este

Noi trebuie

din cele mai

aceea de a

fi

Tn

care exista resurse suficiente pentiu a Tncepe

precum

Tn cadrul retelei din

care face parte, astfel Tncat, sa putem contribui la crearea unui loc
securizant Tn familie.

17

pentni schimbare este limitat,


in cazul in care potentialul familiei
unui
alt loc securizant, care sa
gasirea
spre
trebuie sa ne indreptam
Partea cea mai importanta a cartii, pcirtea
fie, de preferat, permanent.
in intregime
Il-a Cimipiifem hitelege ma/lratarea", e concepiita

pentru

ajuta sa Tntelegem

ne

dinamica procesului

maltratarii.

Aceasta

relevante despre
parte a cartii are ca scop oferirea unor informatii
integrati. Sunt
sunt
care
in
parinti, copii, viata maritala i reteaua

dezbatute

subiectele legate de interactiunea dintre

ata?amentul care apare

intre parinti

Se urmare?te descrierea modului


aplicate in

mod

Numeroase

copil

in

ei,

precum

de

factorii care-1 afecteaza.

ji

care aceste cuno^tinte pot

fi

de urmarire au aratat

ca, in

ciuda cercetarilor

facute pentni imbunatatirea conditiilor in familie, exista inca un


procentaj relativ ridicat de familii in care nu s-a putut observa nici o
imbunatatire (Cohn

& Daro,

1987; Killen, 1988).

Nu este intotdeauna

suficient sa te ocupi dear de casa. Copiii devin din ce in ce


tulburati. fnapoierile lor in dezvoltare

Modul de flinctionare"

al

mai

ce

in

ce mai anevoios.

prea tarziu. Lucratorii din cadrul

de sanatate sunt adesea ingrijorati sau interesati


cu multinainte de a face anumite observafii. Lipsa cailor de cooperare
cu parintii duce la o puternica retinere in relatia cu acetia. Din aceasta
cauza am ales sa ma ocup de caile de stabilire a relatiilor i de procesul

anumitor

Partea a IV-a a
interagenfii " se

continutul

lor,

de contradictii

un spectru

la fel

cartii:

ne

posibilitati

Cooperarea interprofesionala

ocupa de aceste procese, probleme

in

de

tratamentui oferit.

.p

ceea ce privete

de cooperare. Problematica tratamentului ocupa

caile

larg ca

La

varietatea problematicii maltratarii. Aici

fel

de importanta, ca

?i

necesitatea dezvoltarii

bazei de date pentru intelegerea fenomenului, ar trebui sa

fie i

perfec|ionarea continua a metodelor de tratament. Complexitatea

problemelor detennina faptul ca abordarea trebuie sa cuprinda metode

de abordare a

individului, a familiei, a giupului

a sistemului

socio-economic. Daca aceste metode nu ajuta


situatiei,

precum

anumifi pai de reducere a factorilor stresanti din punct de vedere

trebuie sa ne

situatie

asumam

noua, securizanta

De asemenea

ji

la

imbunatatirea

responsabilitatea de a asigura copilului

de preferat permanenta.

ne confruntam cu o serie de dileme etice sau

birocratice legate de tratament, dileme provocate de ceea ce poate

^i

decurge dintr-un tratament sau plasament familial obligatoriu.


Nevoile copilului" sunt mai presus de dorintele parinfilor.
Descoperirea abuzului sau neglijarii fara a avea mijloace de interventie
ajutor este de

asemenea o

din stadiul de criza (ingrijorare), trecand prin faza de investigate

larg de tratamente

in care importanta relationSrii i a evaluarii merg manatn mana.

Cooperarea Tntre

institutii.

apasatoare

ofera o baza pentru dezvoltarea abordarilor multiprofesionale.

esentiale in

fi

O sporire a contientizarii, legata de desfa5urarea


de dinamica

intalniri,

de evaluare comparativa completa. Partea a Ill-a cartii Stahilirea timi


relatii
relatii .p evaluarea", se ocupa de stabilirea ?i mentinerea unci

evaluare,

ca aceasta cooperare poate

pana i cooperarea interprofesionala poate stanjeni acordarea

unui ajutor adecvat.

parintilor devine din

ori ajutor atunci cind e

serviciilor sociale

am

aratat ca

devin tot mai uor de observat.

Din aceasta cauza, daca vom actiona doar in acest sens, nu numai
copilul va fi parasit de noi, dar i parintii.
Aceasta se poate datora mai multor factori. Familiile primesc de
multe

sau

simtit

simtit-o ca pe o problema de neinvins. Studii minutioase au

trebuie sa existe o relatie Tntre cauza, deciziile care trebuie luate

sistematic.
studii

am

Multi dintre noi

profesioniti

acest domeniu. Multe

agentii,

precum

familii sunt

coordonarea sunt

cunoscute de mai multe

Lipsa coordonarii strategiilor ce trebuie folosite,

neclarificarea rolurilor,

due adesea

la itosirea

precum

?i

resurselor. Nevoia de

cooperare se nate, de asemenea, din complexitatea problemelor 5i din


necesitatea abordarii holistice a aspectelor psiho-sociale, medicale i
juiidice ale problemelor, intr-o stransa dependenta unele cu

Partea a V-a

cartii:
i

alta dilema.

M<itode de tratament" descrie un spectru

strategii ale rezolvarii,

concentreaza asupra copilului, parintilor


sistemului din care fac parte.

mare de provocari

Aceasta parte a

precum

?i

dileme cu care ne confruntam in activitatea

cartii

descrie

de a ajuta

modul de

profesionale, ceea ce implica faptul ca noi ne

asupra observatiilor

de probleme care se

a familiei,

Se ocupa de asemenea de un numar

noastra practica, in incercarile noastre


parintii.

atat copiii cat

folosire a autorita|ii

asumam responsabilitatea

a judecatilor profesionale pe care

altele.

19

le

facem.

Tratarea cazurilor de maltratare este dependenta de procesul de

luare a deciziilor care se bazeaza partial pe aspectul juridic.


sa

ma

axez, ?n principal, pe procesele psiho-socio-profesionale,

doar anumite

indic

dintre acestea

reiatii

procesele bazate

in

dori
?i

sa

primul

rand pe aspectele juridice. Asigurarea drepturilor legale ale parin|ilor


cat

<ji

ale copiilor este importantai

Dar securitatea legala nu

depinde de

calitatea

Aceasta cere ca atat avocatii cat

muncii noastre.

judecatorii sa faca tot ce

le sta In

precum

consecintele

ei,

Evaluarile

vor deveni mult mai nuantate

deciziile

adecvate pe masura ce analiza juridica va

fi

Tmbogatita prin

intelegerea acestor factori.

Suntem

confinntati cu o nevoie presanta de a construi o retea de

profesioni^ti intinsa

?i

de

Consecintele pe care

calitate.

le

implica

nerealizarea acestei retele sunt urmatoarele: copiii, pe langa situatia

abuziva

la

care sunt supu5i acasa, vor

fi

expu^i unui abuz din partea

sistemului de ajutor". Evaluarile sau procesele de luare intarziata a


deciziilor sau neclaritatea lor pot
societatii.

Poate

Numeroase

fi,

studii

fi

considerate ca fiind abuzuri ale

de asemenea, cazul unor tratamente inadecvate,

minutioase facute recent

ca noi, ca profesioni?ti, neglijam adesea


la

sporirea violentei

problemelor emo^ionkle

copiii. In acest

a diferitelor
?i

m tarile scandinave arata

forme de

mod contribuim

criminalitate, a

a bolilor psihice care apar in cadrul

populatiei.

Astazi se poate spune ca dispunem de mult mai multe cuno?tinte


legfite

de maltratare decat au

acum. Doresc ca mai

Tntai

munca

existat in

in principal

ce s-a desfaurat pana

sa prezint cunotinte care s-au

dovedit folositoare din punct de vedere practic.

Pentru a evita

fislosirea, in

mod repetat,

a termenilor mai complicati

ca asistent social, profesionijti din domeniul sanatatii


folosi

doar termenul de pwfesioni^ti. Doar

referi la reprezentantii

in cazul ?n

profesori voi

care

cititoral

mai proftinda
reiatii

va urma
i

ma

voi

unci profesii particulare voi specifica termenul.

Diferitele capitole ale acestei carti sunt strans legate unul

Daca

este oferita doar de principiile juridice.

putinta pentni a cre?te capacitatea lor de aintelege maltratarea,


5i

PARTEA

final cartii,

mai nuantata.

existente intre diferitele

acesta

Cu

atat

metode

ale parintilor.

20

li

de celaialt.

va da, sper, o inteiegere

mai mult va sesiza anumite

relatate

?i

interesele copiilor

ji

MALTRATAREA 1
RAPORTAREA NOASTRA
LA EA

CAPITOLUL

CE ESTE MALTRATAREA?
Maltratarea afecteaza un mare numar de copii fara aparare,
prin diferite

asemenea,

forme de privare. Ea Ti afecteaza, de


pe adultii, care i~au trait propriile

neajunsun, frustrari sau speran|e spulberate ca

parinti.

Maltratarea este

un fenomen complex 5! intotdeauna generator


de durere, care
necesita o descriere amanun|ita.
Pentru inceput

de copu
adulti

vom da cateva exemple dm

clinici

de

sanatate, sectii

ale spitalelor, gradini|e, coli, clinici


psihiatrice

?i oficii

ale serviciilor sociale.

cu care personalul social


confrunta

pentru copii i
Acestea sunt exemple de maltratari

medical,

precum

eel educational, se

in activitatea zilnica.

Exemplul

Intr-o seara,

cam pe

Anders, hoinarea pe

la

miezul noptii, un copil

afara. Parintii sai

a rapoitat situatia unui departament

erau bauti

in varsta

se bateau.

al serviciilor sociale.

deja cunoscuta de catre serviciile sociale.


aveau antecedente in consumul de alcool

au primit ajutor financiar de

?i

droguri,

ani,

Un vecin

Familia era

Parintii erau tineri


i

?i

ambii

Timp indelungat

mod

la

de 4

serviciile sociale i, in
repetat, au
fost ajutati sa-ji plateasca datoriile.
AsistentuI social s-a straduit sa

23

coopereze cu

spre

tatal

a-l

convinge sa Tncerce

sa-?i

gaseasca o slujba

Exemplul

- fara succes insa. Mult timp mi-a lasat impresia ca ar dori sa

munceasca, insa atunci cand a avut ocazia s-o


mai matur dintre

El este probabil eel

un

cei doi."

Personalul gradinitei pe care o frecventa Anders era fngrijorat

legatura cu

situatia lui

de multa vreme. Dezvoltarea limbajului

acestuia era redusa. Era saracacios imbracat


la

gradinifa tarziu

i de multe ori ajungea


Tnfometat. Pe ceiialti copii li deranja i

anterior un

2:
institutii

de

zi" era Tngrijorat tn legatura

Mama este aspra i

baiat de 1,5 ani: Bjorn.

(parinti

nu arata a

?!

fericiti

fi

a putea sa-?i explice

de

duce

institutiei

nici parintii, nici

Educatoarea avusese

o tulburasera.

Cand ?i cand ea face anumite


mangaia carja ta, micul meu
intr-un mod oarecum distant, dar

Tti

adulti

voi

julituri,

vanatai

mici zgarieturi

de unde apar acestea. Dupa o lunga absenfa


dificultati

insistat Tn acest

m a-i

moment

folosi o

mana.

pentm

la parinti

copilul la doctor. Radiografia a aratat trei rupturi ale bratului

5:

clinica de psihiatrie pentru copii

adolescent!, personalul

a fost serios Tngrijorat de soarta unui baiat. Peer, Tn varsta de

El a

trait

Tmpreuna doar cu

recasatorit

cand se intalnesc dupa-amiaza.

prezenta mari

la gradinita copilul

Personalul

acuni

ca:

Se apropie de

Exemplul

La o

mereu de personalul

copil) se face foarte greu

Educatorii au observat adesea


ffira

observatii care

cu un

din preajma. Arvrea safietinutTnbrafetoataziua." Oriceinteractiune

copilul

numar de

printr-o curiozitate nelinijtita, agitata.

respingatoare, iar tatal e

foarte distant, Bjorn plange foarte mult, se agata

ei,

varsta de 6 ani i-a povestit educatoarei ca a avut

senzua!.

Personalul unei

dintre

Ea esteintr-un mod nedefmit diferita de ceiialti copii". Unii copii


se feresc de fetita, msa raman in acelai timp foarte preocupati de ea,

prieten".

Exemplul

fetifa

vis in care taticul ei i-a gadilat pasarica".

comentarii ciudate

agresa mereu.

li

Berit,

faca, a batutin retragere.

4:

?i

mama

1 1

ani.

sa de la varsta de 3 ani. Tatal s-a

Peer a urmat diferite

traiejte Tn alta parte a tarii.

tratamente Tmpotriva anxietatii timp de 2 ani. Terapista sa nu crede

camai

este Tn stare

saprogresezeTn vreun

fel.

Mamaafostinternata

pentru anumite perioade Tntr-un spital psihiatrie cu diagnosticul de


psihoza. Peer a fost incredintat bunicilor

lui,

care ?i-au luat

responsabilitatea sa-1 Tngrijeasca.

dintre care una era de data mai recenta, iar celelalte doua, mai vechi.

Exemplul
Exemplul

3:

Gro, un sugar
puteri a fost

in varsta

admis intr-un

de 5 saptamani, deshidratat

spital

$i

mama ar

fi

capabila salngrijeasca copilul.

inapoiere mentala

?i

Tatal copilului este necunoscut.

antecedente criminale, coabiteza cu

mama i

saptamani. Parintii

mentala

au

de

mamei

alta

modul

in

Mama lui Gro prezinta

ea Tnsa?i a dus lipsa de mgrijire

Gro avea 3

sleit

pentru acordarea unui tratament de

urgenta. Asistentul social (de teren) era foarte Tngrijorat de

care

6:

Profesorul este serios Tngrijorat Tn legatura cu ceea ce se Tntampla

stimulare.

persoana, cu serioase
parintii acesteia

prezinta,

dificultati in ingrijirea copilului.

cu o eleva a sa
sine.

Pare

Tn varsta

De

nefericita.

de 12

ani,

pe

nume Anne.

acestea i-a pierdut abilitatea de a se concentra


?!

retrasa. Rareori se

Tn legatura

Este Tnchisa Tn

obicei era foarte isteata la jcoala.


i

Tntampla sa comunice cate ceva Tn

cu familia

sa.

Locuinta

Cu

toate

uneori devine distanta

mod spontan

starea financiara a familiei sunt

bune.

de cand

de asemenea, intarziere

Oricine are de-a face cu diferite genuri de maltratare Tn meseria sa


va recunoa?te aceste example. Acestea ne arata ca exista o nevoie de
a clarifica conceptul de maltratare Tn relatie cu abuzui asupra copilului,

de vreme ce aceste doua descrieri sunt adesea interschimbabile.


Termenul de 'abuz asupra copilului
a descrie copiluI batut"

(Kempe

et

24
25

al.

a fost foiosit

prima data pentm

1962). Conceptul a fost extins

Tn

mod

constant, fn ziua de azi a ajuns sa fie folosit pentru toate

formele de maltratare, nu dear pentru abuzul


formele de neglijare

exlensiva a conceptului
I

am

ales sa folosesc

abuz emotional
li

reduce

utilitatea.

dar

fizic,

pentni

pe picioare sau brate, de

de aplicare

a lovitunlor primite. Pe langa aceste rani, care arata folosirea unor

in capitolul

obiecte sau a maimlor, pot exista acele contuzii care nu arata foarte

persoane care Ingrijesc copilul Tntr-un asemenea

mod Tncat

produc

ii

acestuia vatamari fizice sau emotionale, sau neglijeaza copilul intrsanatatii sale fizice ji/sau

emotionale

i dezvoltarea sa, sunt in pericol (Kempe 1979). Voi pastra


termenul de abuz asupra copilului pentru abuzurile serioase fi cele

formeaza un

In literatura de specialitate exista

gixip foarte eterogen.

o diferentiere uzuala Tntre patru

de maltratare:

ranii,

expui abuzului emotional;

4. copii

expu?i abuzului sexual.

expus abuzului

?i

fizic

Chichetti 1989),

Mai degraba apare

cealalta.

se intampla ca adesea sa
?i

Crittendsen

Daca un

fi

fost

emotional

Cu

?i

99 1 Killen
,

994,

copii este neglijat o perioada

agresiv, care,

de asemenea, poate predispune

de multe

ori sunt abuzati fizic

toate astea, voi incerca fn cele ce

categoric, ca

ji

cum

Asemenea semne
protestui

traumei sunt jocante

ji

trezesc
tofi

fi,

al

fliria,

vecini,

mass-media sa ne concentram atentia asupra unor


asemenea semne vizibile i sa devenim preocupati fn privinta lor. Nu
1

disperarea copilului, experientele sale aviite cu un adult, care nu

la

un

abuz

sa se adapteze

sa faca singur

ca ar trebui sa-1 protejeze. Aceste experiente se

considera

cumuleaza vatSmarilor

(Hobbs

Wyme

urmeaza sa descriu

Situatia poate

fi

chiar

?i

mai complicata, datorita faptului, ca

vatamarile cele mai grave nu au fn

mod

cum

cap facute unui copii mic, mai ales

ar

fi,

de exemplu,

loviturile la

necesar nici un

un efect de

exterior

de varsta mica

bebeluilor. Scuturari puternice provocate copiilor

pot duce

semn

1990).

(Dykes 1996), vatamare


care ar putea aparea fn alte circumstante cum ar fi accident de ma?ina
(ciocnire frontala). Acest efect poate conduce la sangerari ale

fiecare

meningelui, fn

s-ar prezenta fn stare pura.

Copiii abuzati

care este capabil sa provoace

?i

fizice. Astfel, copilul este lasat

la

biciuire a capului

membrana

protectoare a creienilui, sau Tn interiorul

ochiului. Caderile sau loviturile la cap pot

ale creierului chiar


I.

vizibile ale

disperarea noastra. Este normal ca noi

profesioniti,

expus

Copiii expuji abuzului sexual, sunt, de. asemenea, abuzati

fizic.

joaca. Localizarea

emotionale, care, pe termen lung, pot avea efecte mult mai serioase.

suficient de lunga, exista posibilitatea ca acesta sa prezinte

comportament

la

la tigari. Ele pot


de asemenea, produse cu ajutorui fncalzitoarelor electrice sau
fierului de calcat.

vatamari

forma este dominanta?

anterior abuzului emotional (Clausen

Kaufmann

adesea

le fac

fata acestor experiente abuzive care vin din partea celor care se

Aceste categorii nu exclud una pe


copii

?i

explicatia felului fn care acestea au aparut,

mai are control asupra propriilor acte

3. copii

Un

copiii

^i

pot indica totui abuzul. Arsurile provin adesea de

2. copii neglijati;

fntrebarea: care

varsta copilului

reuim de fiecare data sa observam suferinta, anxietatea, neajutorarea

copii expu?! abuzului fizic;

1.

de cele pe care

diferit

precum

tipuri

urme de degete pe obraji,


precum ?i ochi vineti ca urmare

O astfel

conceptui de maltratare fntr-un fnteles atat de

criminale. Copiii expui maltratarii

la ciupituri,

Pentni referinte

sexual,

cuprinzator. Folosind cuvantul maltratare, ne referirn la parinti sau

un asemenea grad meat starea

fundul copilului, lasate de palme sau obiecte,

fizic

de

conduce la serioase vatamari

daca acestea nu sunt observate imediat. Este vorba

copilul care a fost trantit de

nenumarate

ori

cu capul de masa

pentru ca nu se mai opre^te din plfns". Aceste lovituri pot avea


in

Categoria copiilor abuzati fizic

fi

mod

cei raniti datorita insuficientei

deliberat,

precum

?i

pe

include pe cei care au fost raniti

supravegheri. Semnele uzuale ale abuzului


ansurile

fizic

(Hobbs 1986). Contuziile pot aparea de

irantiri ale copilului. Puteti gasi

sunt contuziile

;i

cum

ar

fi

epilepsia, paralizia

dezvoltare. Sechelele pot, de multe ori, sa nu


iar atunci sa

la ciupituri, lovituri,

exemple de contuzii pe spatele sau

26

serioase consecinte

nu

fie

fie

ji

fntarzierea fn

evidente decat tarziu,

asociate cu abuzul.

Alte vatamari provenite fi'ecvent din abuzul fizic deliberat sunt mainile
?i

picioarele nipte. Razele

pot arata, de asemenea,

27

semne

ale

unor

fractun anterioare. Este posibil ca abuzul sa se


cii

fi

perpetuat dintr-o perioada

mult antenoara apantiei jansei ca o persoana sau

depistarea acestuia.

cum

ar

fi

Daca un

copil are anumite

situatie sa

faptul ca au cauzat
vatamari
foarte mult de relatia lor cu
as.stentul
lEsTe
foarte greu de evaluat daca
vatamarea produsa este urmarea
unui act
dehberat sau este urmarea pasivitatii
. a neprotejarii
cop.lului S a
propus ca modalitate de lim.tare a
conceptultii de abuz asupra
copilulu.
sa se considere doar vatamanle
produse
mod deliberat Acest lucm
este insa extrem de dific.l de
evaluat. Gradul de intentie
este adesea
neclar chiar parintilor.

probleme de sanatate,

oaselor (osteogeneza imperfecta) (Peterson ?!


1989, Carty 1988) iritanta, dar nu neaparat foarte grea,

manevrarea mai dura a copilului poate avea serioase consecinte


care
fi considerate ca abuz fizic,
cu toate ca aceste
consecinte nu ar fi fost atat de severe in cazul unui copil
sanatos,
Exista

unul din

poate

adesea canalizata spre copil. In situatiile in care


copilul respins devine turbulent, el ajunge sa-i
innebuneasca pe
parinti. Copilul pare sa ftjnctioneze m familie
ca un fel de tap
soti

fi

'

!Spaitor". Parintii,

adesea

fi-atii 1

surorile,

!?i

descarca

fiiistrarile ?i

sod

cu uurinta pot

diferite situatii care pot fi asociate cu aceste tipuri


de abuz.
In conflictele maritale agresiunea care se dorete
directionata spre

depmde

copilulu,

fragilitaf e a

Mc Allison

Daca pannt.i recunosc sau nu

eel pas.v.

permita

Alte categonsin fac diferente Tntre


pedepsele fizice discplinare
fizic. Unn accentueaza
asupra faptului ca scopunle sunt

abuzu

si

diferite

Discphnarea dore?te sa-1 educe pe cop.l,


ind.ferent de faptul ca suntem
sau nu de acord cu forma folosita.
Arata

vergeaua . strici copilul"


preot norvegian o spune tn alt fel:
CeI ce-i iubete copilul Tl
pedepse^te De cealalta parte, abuzul
asupra copilului arata rabufninle

Un

agresivitatea

pe

Toate acestea sunt probabil mult mai pronuntate


cazii! omajului extms sau al altor dificultati.
situatie mult mai

in

copil.

complicata pare sa apara atunci cand copilul reprezinta o


proiectie
negativa pentru parinti. Unii dintre aceti copii sunt
rejetati
in

extrem Tnca de

la

mod

inceput, totui petrecandu-se cu repetate abuzuri

fizice.

Spaima trace,

vinataile dispar, iar oasele se sudeaza.

Sunfem

uurati.

Cu

toate acestea copilul traie?te mai departe in incertitudinea


?i
anxietatea unui nou abuz. Neincrederea, atmosfera
emotionala din
casa 5i atitudimle parintilor sunt inca prezente, iar toate
acestea il due

pe copilul abuzat

fizic intr-o stare

confuza (Rohner

Rohner 1980,

Covitz 1986, Garbarino 1986,, Flaser 1993).


Copilul ?nvata sa se perceapa ca un copil rau" care
nu merita
i Tngrijire. Se ajteapta sa fie respins.
Pentiii a nu risca o

noua respingere, va incerca sa se apere folosindu-?i toate

eforturile

pentru a evita starnirea furiei celor mari. Copilul traiejte


zilnic
aceasta situatie grotesca, la nivele diferite de con^tientizare.
copilul se obi?nuiete cu faptul ca adultul

il

De

la

abuzeaza

ji

il

neglijeaza. In aceasfa situatie foarte dificila copilul


dezvolta strategii

de supravietuire (vezi cap.


S-au prelucrat

diferitele categorisiri ale

abuzului
fi

toate acestea, este greu sa

fizic.

deliberate

?i

Unele fac

suspiciunea

de asemenea ranin. Allele fac diferenta dintre abuzul activ

facem o diferentiere clara

in

practica

vor stapani

tensiun.le interne. Disciplinarea


fizica este deja inte^zisa prin
lege
unele tan. Potnvit legii norvegiene
(Legea copilului 1 98 1, paragrafol

-iU);

M/

esle

permisa expmierea copilului

comportareafata de acesta

emoliomla

^i fizica

Vatamarea

Clausen
prezent

in

a lost eel

una

la violenta sau

mod prin care sanatatea lui


".

cu toate acestea, doar temporara,


chiar daca

serioasa. Spaima,
?i

precum

ji

climatul emotional

de durata.

Cnttenden (1991) au gasit ca abuzul


emotional a fost
aproape toate cazurile de abuz fizic
i ca abuzul emotional
care a cauzat cele mai mari daune
dezvoltarii
i

Abuzul emotional trebuie sa

nu

in orice alt

ar puieafi periclitate

fizica este,

este vorba despre

copilului

fie in

centml

atentiei noastre

Este important sa fim conjtienti


ca marimea sau gravitatea vatamarii
e m mod necesar o masura
a gradului de patologie a familiei

Consecnta abuzului

cum

5).

diferenta intre ranirile dovedite sau admise a


legXta

Cu

Ceea ce mcepe ca o relatie disciplmara


poate sHrji ca abuz, deoarece
dec.s.v, din acest moment,
este modul in care parintii fi

asociat sunt patainzatoare

dragoste

zi la alta

tensiunilor intenoare ale parintilor.

ar

fi

fizic

depinde

de anumite elemente de ^ansa'


cazul in care copilul trantit cade
pe cimentui unei Tncaperi
i

m comparatie cu eel fn care cade pe carpeta. Exista


tendmta
de a ne concentra atentia asupra
vatamani in sine i mai putin
de baie

asupi'a

^i

s.tuat.ei ,n

care aceasta a avut loc, ceea ce


ne departeaza de o evaluare

28

29

momentul

clara a situatiei familiale in

precum

limitele familiei,

2.

aparitiei ranii. In

modul

acesta,

Copii neglijati

Neglijaiva copilului reprezinla o iicidere taatta


,v/'

necnilatoare

(Daro

poate

fi

prezenta chiar de
^i

la

Mc

Carthy

1991)

mai mult sau mai putin deschisa

fi

?i

naterea copilului, ca de pilda prin abuzul

droguri sau proasta hranire. Neglijarea emotionala e

definita ca slaba abilitate a parintilor

5i

de a se angaja

pozitiv,

emotional

crejterea copilului.

Semnele

vizibile ale serioasei neglijari a copilului sunt multe.

Copilul poate
alb la fata

ji

fi

murdar

ji

Apare ca

urat mirositor.

adesea nu cajtiga greutate. Multi dintre

Urticaria poate

atat

fi

Unii copii au fost

de extinsa incat sa acopere

lasati

ore mtregi, uneori

zile,

tot

fara

fi

chiar slabesc.

ei

corpul copilului

hrana

?i

fara a

fi

deranjant

poate starni

lume Tn care nevoile sale siint rareori


apropie de el ?i nu-i arata ca este dorit. In

agresivitate. Copilul traiejte Tntr-o

timpul primelor ?ase, apte saptamani un copii nascut sanatos poate

asemenea masura meat va avea nevoia acuta de a


primittntr-un spital (Killen Heap, 1991).

fi

neglijat Tntr-d

fi

Dezvoltarea copilului este series afectata. Lipsa raspunsurilor sau


poate duce la dezvoltari intarziate psihomotorii ?i de limbaj,

stimularii

precum

?i

la

unul de ase

slaba concentrare.

luni.

Pe masura ce

Un

copii

la

12 luni poate arata ca

trece timpul ace?ti copii

vor fnceta sa

mai planga

i sa-?i comunice propriile nevoi. Ganguritul lor natural


nu se va dezvolta Tntr-un limbaj normal. Ei nu au |ansa sa exploreze
sa invete ceva legat de mediul Tnconjurator aflat dincolo de locul in
care dorm. Oricum, unii dintre ace?ti copii pot recupera surprinzator
.?i

de repede, atat pe plan


sunt inca bebelu^i vor
copii sau in foster

fizic
fi

cat

?!

pe plan emotional, daca, atunci

admi^i mtr-un

spita!

sau institutie

home". Ei mananca cu lacomie"

30

?i

consecinte mult mai serioase decat abuzul fizic.


Cunoatem faptul ca
lipsa unei hraniri adecvate afijcfeaza
intotdeauna dezvoltarea fimpurie
a creiemlui. Neglijenta legata de cautarea
unui tratament medical
sau de urmarirea acestuia poate avea
serioase consecinte. In ciuda
mipoitantei deosebite a neglijarii, aceasta se
bucura de o atentie redusa
atat dm paitea profesionitilor cat ?i
a mass-media.
In cazul neglijani va trebui parcursa

fiind fnfometat,

schimbati. Copilul plange pentru mancare, caldura sau datorita


disconfortului sau a durerii, ceea ce poate

percepute. Nimeni nu se

limbajul si prospera
imbunataje^te doar atunci cand
sunt mai mari ei
vor recupera din punct de vedere fizic,
dar nu chiar aa de mult
din
punct de vedere emotional, Se poate intampla
ca latura emotionala sa fie
vatamata penta. toata viata. Din nou, daca ne
concentram dear asupra
aspectului fizic, ne vom distanta sau vom
nega aspectui invizibil mult
mai serios, poate permanent, al vatamarii
emotionale.
Neglijarea grava nu dauneza doar sferei
emofionale a copilului ci
afecteaza ?! dezvoltarea sa fizica. Uneori
neglijarea
lor se

poate avea

Neglijarea emotionala poate

de alcool

iiman.

spiriliiliii

h gnja aduljilor ?i catiga in greutate, T?i dezvolta

Daca mgnjirea

resursele acesteia, sunt slab evaluate.

^i

cat

pentm

raspund prompt

in

o cale lunga pana se va ajunge


Aa cum spunea Crittenden (1992) printre
nu raman supravietuitori care sa se
planga"

momentul de

copiii neglijati

criza.

sau sa
protesteze". Asta scoate in evidenta aspectele
distructivitatii sale. , Prin
faptul ca ucide spiritul celor care au
supravietuit fizic, neglijenta nu
lasa nici un martor".
Neglijarea poate

fi

de asemenea mai putin evidenta

i nu neaparat
doar dupa ce a tipat suficient de
mult. Poate primi hrana, dar nu neaparat
suficienta sau adecvata
intotdeauna. Poate avea haine, darnu neaparat
adecvate, poate

continua. Copilul poate

fi

ridicat

primi

afectiune

?i

Tngrijire din partea parintilor, insa

prea putine.

Atunci cand neglijarea se intampla sa


ajunga
persoane, gradul acesteia poate

fi

in atentia altor
foarte diferit de ceea ce s-a petrecut

inainte. Copilul, se poate intampla


sa

primeasca multa atentie, pentru


o scurta perioada de timp, ca apoi sa fie
lasat de unul singur. Situatia
copilului poate fi foarte asemanatore cu
cea a papu^ii vechi de 5 ani
care e lasata sa doarma. Prime?te multa
mgrijire ?i atentie atata timp
cat e noua" dar dupa aceea este lasata
singura. Se poate intampla ca
mai apoi copilul sa fie din nou in centml atentiei,
atunci cand parintii
m^iji au nevoie de copil.

Numeroji

copii neglijati preiau

un

frageda pentm a compensa ceea ce

31

fel

de

rol

parintii lor

de adult

la

nu le-au

o varsta

oferit.

Ei

trebuie sa se Tngrijeasca de

Intampla ca acest copil sa


i

fie

ei ?nii i

adesea de proprii

parinti.

de copilaria sa (vezi cap.

care s-ar putea sa nu

incepem din ce

in

negiijare, neglijarea

cu cea

tie

5);

emotionala, fara a

fi

Tn

mod

relatie

incearca sa compenseze aceasta prin

mod

lipsa unci disponibilizari

exagerat, Egeland (1992)

fi

dificil sa

tizice

de maltratare
scuit,

poate

fi

este eel

mai greu de

poate sa apara Tn

definit ca

situatii

definit dintre toate

foarte diferite de viata.

Pe

o atitudine sau actiune cronica a parintilor

dezvoltarea unci imagini de sine pozitive a copilului.

Abuzul emotional nu are de-a face cu mtamplarile izolate de


dintre noi poate

fi

fi

marea majoritate a

intalnite in

distant

ji iritat

cu vederea nevoile copilului

situatie, atat cat

putem

^i

?i

Fiecare

momente trecem

?i fiirie.

Vom

corecta

atunci cand exista posibilitatea sa o

facein, fara urmari Tn viata copilului.

Din contra, uneori este nevoie

de asemenea Tntamplari pentru a se realiza cu succes procesul de

individualizare.

mai sus

de

copil,

Abuzul emotional este foarte

implica un model de

1993, iMc

de cele relatate

comportament continuu

Gee

Wolf

Germaine

51

stabil fata

a vietii

Hart 1987, Glasser

1991). Raul facut poate trece neobservat.

Cicalricile sunt interne, dar pot reflecta


alta

diferit

comportament ce devine o trasatura dominanta

acestuia (Garbarino 1986, Brassard,

forma de abuz.

pot

abuzul

fizic

fi

cele

dommante.

fi

care este vinovat de tot ceea ce


e rau Tn familie
Abuzul emotional include terorizarea
copilului

daune mai mari decat orice

ca pe cineva

prin amenintari

^''P'f^P^^<cuparasireasaualungarea.kmtnmtlrUncrte^z^o
s are

de anxietate, careia copilului Ti va fi


greu sa-i faca fata. Bowdeby
973) sustme ca amenintarile separarii sunt
probabil mai daunatoare
aecat aaevarata separare.
(1

Abuzul emotional

este diferit de eel fizic prin


faptul ca eel abuzat
necesar con?tient ca a fost
abuzat, dar nici eel ce
abuzeaza nu este Tn mod necesar
con?tient de abuzul sau.
Rohnern si
Rohner folosesc denumirile de
respingere parentala" ?! de abuz
emotional cu acela?i sens: Parintii
care resping sau T?i supun
;opin
unu. abuz emotional sunt adesea
cei carora nu le plac, nu
accepta sau
sunt .mpotnvacoplor(...).
Respingerease manifesto Tn lumefn doua

nu

este in

mod

~ ^"^^ ^^''^ """ indiferenta

Ta parte""''''
Un all grup de

copii care

Silvern

5,

negiijare pe

de

sum expu?i abuzului emotional sum cei

^;^or parinti stmt violenti


1%5,

32

mana cu

puternic, alteori vatamarile

posibihtatea de a se aha cu parintii


puternici i periculoi. Ei
definesc
fratele sau sora ca fiind
imposibila" sau stupida"

prioritate nevoilor noastre.

Copilu! va reactiona cu dezamagire, confuzie


aceasta

familiilor.

cateodata. In aceste

acordam

Tn

formele

sau altor persoane ingrijitoare, care dauneaza sau impiedica

respingere care pot

mod

de asemenea observat ?i
,,sindronmlCemiyaresei" Copilul
este expus aicinu numai unui
abuz emotional al parintilor, dar
?! al
iratilor. Ceilalt. frat.,
s,mtmdu-se deja Tn nesiguranfa i
suferind de o

Copii expu^i abuzului emotional

Abuzul emotional

in

S mt expu^i Tn mod
Copiii simt ca ceva nu es
e Tn

Aceasta forma de abuz poate merge


mana
abuzul emo{,ona! poate fi eel mai

Uneon

Poate

3.

sum perceputi

la na^tere.

regula cu e, ca sunt prot.", ra,"


sau nebuni". Ei sunt trecuti
cu
"^'' "''"'' '' '''"^' '^^
'''''^ ' problemelor
plrlmro;.

emotionale reprezinta baza

observi imediat aceasta negiijare emotionala.

abuz este legal de copii i care

negpuvde parinti, lor, uneon chiar de


contmuu la difente grade de rejetare.

necesar combinata

angajeze intr-o

net
in

independent.

Un^ lip de

tuturor celorlalte aspecte daunatoare ale abuzului emotional. Insa

poate

mod

ce mai mult sa recunoatem o alta forma de

satisfacerea nevoilormateriale intr-un

de parere ca

observata decat mult mai tarziu.

emotionala cu propriul copil

este

el

e poate cea mai importanta dauna

Parintii sunt incapabili sa se

fizica.

pe baza

laudat de catre adulti pentru precautiile

comportarea sa matura fara insa ca cineva sa observe faptul ca

privat

Categonzarea d.fentor forme de abuz


emojional poate fi Tacuta
tipulu. de s.tuatie la care
copilul este expus. In
practica une e
s.tuat nu sunt distmcte, Tnsa
pentn. a fi mai dara le
vo aescm
desc

Se

unii cu altii (Hershorn


?! Rosenbaum
Kaersvang 1989, Kocinsky 1993).
Ne-au trebuit mult.

33

ani pentru a putea recunoate seriozitatea acestui tip de

abuz

emotional. Pentru multi dintre aceti copii a experimenta violen|a


inseamna a trai in acelai apartament sau casa cu parinjii i, de

asemenea, de a suporta consecintele climatului de ura


dintre parinti

ostiiitate

din restul familiei (Cristensen 1988). Aceti copii traiesc

adesea energia pentru a avea grija de ei


ironic chiar i de parintii lor. Se cunoate cazul unui

in anxietete i-i folosesc


inii i in

mod

copii de cinci ani care a luat cutitul pentru a-?i apara


copii de 8 ani

nu indraznea sa mearga

mama. Un

alt

culcare decat tarziu, spre

la

normale de coala. Aceti copii sunt adesea


fortati sa-i asume responsabilitati in situatii pentru care nu sunt
suficient de niaturi sa le faca fata. Nu le mai ramane decat foarte
dimineata Tnaintea unei

zile

bucurie pe care sa o investeasca in joaca, Tn

putina energie

cu

in mvajatura. Copiii care sunt martorii

alti

copii

$i

episode de violenta intre

parintii lor sunt incapabili

episod traumatizant inainte de a

fi

expui unui

relatiile

unor repetate

de a rezolva" un

episod (Carol 1994).

alt

de asemenea, caracterizata ca fiind


mai mult sau mai pu{in neglijata. Posibilitatile acestor copii de a se
Situatia acestor copii poate

fi,

identifica Tn cadrul familiei sunt limitate atat in privin|a identificarii

cu parintele care abuzeaza cat i a identificarii cu eel care este abuzat


(Brassard, Germaine ?i Hart 1987). Multi ani mai tarziu pot fi
observate problemele de identitate ale acestor copii
privinta; contientizarii propriei lor valori

cum

ar

fi

Tn

a identitatii sexuale.

Copilul care a scapat prin larga plasa a refelei de siguranta a serviciilor

pentm

copii, este gasit

adesea de catre

psihiatrii

pentru aduiti Tn

centrele de criza sau Tn rapoartele polifiei.

Trebuie, de asemenea, luati Tn consJderare

copiii celor care

cpfisimm drogwi sau alte suhstaute (Hansen 1991, Skog


1992). Copiii

aflafi Tn

asemenea

situatii

observa faptui ca

?i

Olofsson

adultii sunt

prea preocupati de propria lor lume, de propriile lor nevoi i probleme


Tncat nu mai pot avea grija de ei ?i nevoile lor. Copilul este expus la
anxietate

i situatii

va observa

neprevazute pe care nu

parintii care sunt incapabili

mai au control. Aceti

le

poate Tntelege. Copilul

de a avea

parinti sunt departe

grija

de

ei Tn^i^i i

de a putea avea

grija

nu
de

copii.

In cazul Tn care abuzul dureaza de mult timp, familiile sunt


izolate, fie

fie

au o retea sociala dezorganizata. Al^i factori stresanfi

asociaj.

(Lovdal) sunt

legati de probleme
financiare, probleme
de
probleme matenale sau de coabitare.
Abuzul de droguri
un
mod de viata extrem de costisitor, astfel
ca trebuie sa fL. rost
d"
cateva mn de coroane pe n.
Spargenle, hotiile ?, prostitutia
ar fi singurde
ca, de a sat.sface aceste
nevoi. La

cazare

51

^e

toate acestea se adauga


st^sul
Copilul este din ce Tn ce mai mult
dat la o parte ^i trebuie
sa Tt!,

mod contmuu fata de comportamentui


ciudat
Consumaton, de droguri folosesc adesea

alerta in

negarea

al parintilor.

proieciia ca
s.stem de aparere. Ei neaga,
minimalizeaza ji rationalizeaza
abuzul
pe care-I savar?esc. Acest tip de
negare este un aspect al abuzului
care dezonenteaza foarte mult
copilul. El
i

deregleaza abilitatea de
onentare a copilului i conduce la
dificultati Tn procesul
de dezvoitare a perceptiei acestuia.
Se Tntampla adesea ca eel ce
consunia drogun sa realizeze proiectia
asupra copilului pe care s-ar
putea sa-1 faca sa se simta raspunzator
de orice problema ar aparea
Un consumator de substante poate
distorsiona perceptia copilului
asupra real.tatn la fel de mult ca un
parinte psihotic. La fel ca Tn
cazul
abuzulu, fizic 5. al celorlalte forme
de abuz emotional, copilul traieste
sentimentul vmovatiei pentru ceea
ce se Tntampla. Daca as fi
fost
suficient de cuminte mama nu
ar fi baut." Ruinea
intelegere

ara a acestor copii.


la izoiarea i

sociala este o alta

Consumul de droguri

contribuie,

de asemenea

stigmatizarea familiei.

Copilul este totodata folosit


pentru a minimaliza efectele
problemelor ce apan Astfel, se poate
cere sa sune la serviciul parintelui
?> sa spuna ca acesta este bolnav
atunci cand parintele este acasa
extrem de intoxicat de substantele
consumate.
Chiar Tn cazul Tn care abuzul de
substante nu
i

este

cron.ca, acesta poate juca

un

rol central, atat Tn

abuzul

o problema

fizic,

cat

ce! sexual.

Alcoolul reduce stapanirea de sme,


care
preveni abuzul. Lerner (1986) a
gas.t ca
Tntre

de maltratare
a gasit ca

a copiilor a fost implicat

66% dm

sunt abuzat,

tizic,

copiii

ca In

75

?!

altfel

90%

ar

fi

Tn

putut

din cazurile

alcoolul.

Covington (1986)
care sunt crescuti de persoane
alcoolice
i

76% dm

cazunle care implica abuzuri sexuale


de consumul de alcool i ca
50% din
vict,me1e mcestului provin din
camine alcoolice
Copiii consumatorilor de substante
sunt maltralati deja de la
nivelul vietii intrauterine.
Acest lucru este valabil i pentm
asup,-a

copnlor sunt legate

?,

consumul

34

de alcool. Jones

et. al.

(1973) a introdus diagnosticul sindromului de

simptomele de abst.nenta: tremuraturi

alcoolemie fetaia (SAF) pentm a arata deficientele innasciite ce pot

aparea

$i

se caracterizeaza prin: fizionomie specifica, malformatii

congenitale, tulburari de cre^tere

radacina plata

cu

atipica.

?i

curbat in

barbie mica. Urechiie au adesea o forma

sistemului urinar

$i

precum

genital,

mu?chilor. Aceste daune pot

fi

ale inimii,

ale pielii, scheletului

?i

retard

continua

la niveiul fetal

consumul de alcool

fetal i

al

mamei

fi

de

(mai mult de 70-100 de ml alcool pur pe

zi)

rise

alcoolemieifclale "
Copiii

(Skov

Olafsson

pericol in timpul vietii fetale.

in

992).

de asemenea,

Nu exista documentatie care sa arate

ca

dependenta creata de droguri,


riscului

mamelor dependente de droguri

sunt,

allele decat alcoolul,

de malformatii. Heroina, morfina

ji

due

la creterea

creierului, datorita lipsei

de oxigen

in uter. Copiii

expui unui

consum

prenatal de cocaina sunt de asemenea vulnerabili (Scherling 1994).

Aceasta
dar
la

lipsa

de oxigen apare i

?n eel al abstinentei

in cazul

mamei. Exista un

sindromului de supradoza,
rise

crescut de complicatii

natere, avort spontan, eclampsie, retard de dezvoltare, natere

prematura

ji

Frecventa abuzului de droguri

asemenea

la

am

iin

nou-nascutul vadezvoltaunelesimptome deabsfinenta.


sunt consumatoare de opiu, aproximativ

75%

De aceea

Daca inamele

din copii vor prezenta

^" -^^'^

""-' '^^^^^

fortat sa ia partea

tuS;

p^-t. ^

unuia dintre

ei" Copilul

(vezi cap. 9).

^ de

'

1.

fi

sennmentul de vina datorita faptului


ca a
2.

cazul ?n care copilul a fost


folosit Tn

spre a ajuta

ident.ficate

ca abuz emotional'
atunci cand copilul dezvolta
o anxietate cronica

de separare

t.nut partea"

si
^

s,

unufa dmtre

mod con?tient sau

"

inconstient

functionarea" unuia dintre


parinti, de ex'^
tnmiterea de mesaje, spionare
etc. In asemenea
situat.i copilul v^
dezvolta adesea tulburan
psihosomatice
la

5.

parmtr
4.

de comportament

'''""' '"'"'"'"' ''" "' ''''"'"' '''^'''


' ^^^^stuia 'fata

cazul Tn care parintii se bat

in

de

prezenta copilului

Pe langa aceste tipuri de abuz


emotional unii autori au gasit
alte
doua sindroame de maltratare:
,.Mu.chasen prin inierljiaA

poate

descns, atat prin abuz fizic,


cat ?i periodic, pnn abuz
emotional
Rosei^erg 1987, Meadow
1987, 1977, 199o'). Cela
de malti-atare este denumit
e,ecnl mn-or,ar,ic de a se
dezvc^a^'
fi

SZ

(Cntenden

aie ,n care pann| tabnca


o boala de care pretind
ca sufera

timpul sarcinii poate duce de

o dependenta fizica de drog a fatului.

fi

Closinki (1993) mentioneaza


patru aspecte legate de
seoarare

infectii.

mca de

51/sau dificil. El trece


pnntr-un proces care n
legatunle cu cei apropiati,
mtr-un mod negativ timp

d.voit care pot

methadonul consumate

timpul sarcinii cresc totui riscul unor deteriorari congenitale ale

te afecta

multi

de

30-40% de a da na$tere unui copil care sa prezinte unsindrom complet


de alcoolemie fetaia. Un procent similar de copii vor prezenta un
sindrom incomplet, fn care unul sau doua dintre criteriile principale
ale sindromului sunt prezente. Acest efect e denumit EAF, efeclul

maltratat,

aZeTsf '"f "^"^.^^^-i^ - --^-

po

timpul sarcinii

vor avea un

fi

coplul sa devina depnmat

din

consecinta a infiuentei negative a alcoolului asupra fatului.


in

motorie Unii cooii


vom.tatu dia e
'

ar

anxios ? se Tntampla adesea


sa a.ba sentimente confuze
E
P.erde un pannte, rara sa-i fie
permis sa fie necajit sau sa ceara
si sa
?i ^isperarea copiful"

ultima perioada a sarcinii. Retardarea mentala este cea mai serioasa

Femeile care au avut un consum de alcool cronic

agitafie

devme

ale

$i

asociate cu intluenta alcoolului asupra

Tulburarile de dezvoltare ce apar

m dezvoltare la nivel

celalalt,
c"e.ria
It"::
lar copilul

malformatii ale

natere. Exista o asociere care se poate face intra gradul

dupa

z\ Tr
poate 7r

Malfomiatiile nu sunt caracteristice prin ele insele sindromului.

Acestea includ malformatii congenitale

sarcinii.

un nas scurt

?,

cum

la na tere
iopu, ai carorparnui divorteaza
fara afi capahili sa rc4//
e-e

retard mental (Tailor 1991).

Trasaturile faciale caracteristice includ


sus,

dezvolta simptome mult ma,


serioase,
crampe abdominale. Ace?t, copii sunt

et.

^.'^^^'^/f-V'^P'^''^ """

^''

^^^-^

^""5tinte vaste legate de


resD
'h ^^"'^"'i^^^'^^
'espectix.ikn sindrom
descnu
,
starea copilului mtr-un
convingator. Aceasta mseamna
ca acel cbpil poate fi

cL

36

37

5'

-toria

simptomele

mod

foarte

supus uno

tratamente dureroase, deci acest sindrom imbraca


ca alte persoane decat
aspectul abuzului fizic, singura diferenta fiind
copilul la disconfort i rise.
panntii sunt cele care in final supun
care se intind de
Sindromul cuprinde atitudini i actiuni ale parintilor
copilului pana
sanatatea
in legatura cu
la a fi preocupati i ingrijorati
inducerea
laborator,
modificarea rezultatelor de

investigate

la

indeplinirea roluiui de parinte

simptomele rejectani
a

1974), dureri abdominale

al

(Meadow' 1982)

altele.

(Hughes 1984), pseudoepilepsie


in cazurile

(1990) a aratat ca

Meadow

copilului. Efectuarea
extreme se ajunge la incercari de strangulate a
refuzul diagnosticului din
de investigatii profbnde care conduc la
agresivitatii acestora. De
partea parintilor, poate provoca creterea
diagnosticul pentm care erau
obicei parintii sunt externati doar daca
abuz e observat din ce m ce mai
ingrijorali a fost exclus. Acest tip de
a
pulea deveni o obligatje pentru noi toti de

des

timp

in ultimul

?i

ar

precum
tratat,

", ENOD
Ejc'cr// non-organic de dezvoUare
dar care sunt
adecvata
fizica
care primesc o Tngrijire

neglijati din

in plan afectiv duce la o


punct de vedere emotional. Suferinta lor
in greutate.
slaba dezvoltare i o slaba cretere

Ayoub

Miller (1985) au definit

ENOD

multi autori (Smith

?i

Hanson

predispune spre abuzul

definesc abuzul

fizic

medhdui (EDM) mi poate prinu


este centrata pe omiterea sail
im'diagnostic organic. Etiologia sa
parinte ^ copil
iinor aspecte din cadrul relatiei
dereglarea

simpla Iipsa de
existente in cadrul diadei pot varia de la

974

fizic.

Hobbs 992) considers


1

Gates

?i

ENOD

Hufton (1977)

ca fiind capete diferite ale aceluiasi


spectm care apare pentru inceput ENOD, dar care
prezinta un pericol
semnificativ de abuz fizic. Aceasta demonstreaza
cat este de important
sa identificam
intr-un stadiu cat mai timpuriu
pentru a putea
preveni mai tarziu abuzul fizic. Clinicienii
din domeniul sanatafii au
un rol important in preventie.
?i

ENOD

Nu am

ajuns prea departe in identificarea


formelor mai sus
mentionate ale abuzului emofional. In orice
caz, abuzul emotional
este premergator i este implicat in
toate tipurile de abuz.
intrebare care se ridica ar

clinicile

de

psihiatrie adulta

abuz emotional sau de

alta

fi:

cati dintre copiii

infimtila

care au ajuns in
au fost expui anterior unui

natura? Unii speciali?ti au ajuns sa-i


dea

seama ca procentele ar putea fi destul de ridicate.


Apare o mare provocare, care consta atat in a-i
copii, a stabili existenta abuzului

astfel:

Etiecid de dezvoltare datorat

Probkmele

?i

ENOD

copiu

fizice

a altor aspecte din dezvoltarea copilului.


Daca nu este
acest sindrom poate provoca moartea
copilului.

Mai
ca

problema.
creste con?tientizarea fata de aceasta
este intatnit la

i pana la
conditiile ce definesc
de catre parinte. Pe;petuarea
In timp

ENOD poate duce la o deteriorare iremediabila a dezvoltarii

fabricarea bolii,

1989). Spectrul
activa la copilul a simptomelorbolii(Kaufmannet.al.
prin laxative (Cummmgs et.
poate include diaree continua provocata

copilului

atat copiii cat

emotional cat

identifica

pe

in aincerca sa

aceti

ajutam

parintii,

Aceasta inseamna probabil ca, cu cat suntem


mai capabili sa
recunoatem abuzul emotional, cu atat mai multe
familii din clasa de
mijloc vor aparea drept cazuri de ingrijiri
defectuoase
ale copilului.

complicate paternuri de ata^ament


cnnoiiinfe sau deprinderi pdnd la
Ivanire gre.ptefata de satisfacerea
care sepot traduce in paternuri de

Copii expuji abuzului sexual

nevoii de hrana."
legatura cu asocierea dintre
Chiar daca acum suntem lamuriti in
copilului, nu este inca evident
conditiile psiho-sociale i starea
greutate.
care provoaca retardul de cre?tere in

mecanismul

responsabilitatea

- copil poate include i


Interactiunea parinte
negativa sau o atitudine punitiva.
controlare
o
stimutarii, precum ?i
copilului sunt incapabili sa-1
apartinatorii
arata clar ca

FNOD

ingi-ijeasca.

Aceasta stare poate

coiditii caracterizate prin lipsa

fi

intalnita intr-o

mare

$i

ii ingrijesc pentru
satisfacerea
emotionale.Din aceasta cauza abuzul sexual
asupra

copiilor poate fi savarit de parinti,


bunici (Margoliu 1992 a) i alte
rude apropiate (Margoliu 1994), precum
de catre alti 'aduiti de

incredere" (deexemplu, pnetenul mamei)


(Margoliu 1992, bX profesomi
vecinul sau persoana care ingrijege
copilul (Margoliu

varietate de

de competenta sau nesiguranta

38

Copiii sunt dependent! de cei care

nevoilor fizice

Abuzul sexual
un

larg spectru

de

savarjit

de catre

activitati,

de

la

39

cei

1 992, c).
ce ingrijesc copilul' cuprinde

unnarirea impreuna cu copilul a

porno pana

tllmelor sau revistelor

timpul
Situatiile prin care

unor jocuri cu tenta sexuala, ca pipairea

niasturbarii sau practicarea


^i

la privirea adultului in

pot

fi

apoi masturbarea sau intromisiunea orala, anala, sau genitala.


tor,

AdultuI folose^te

astfel copilul

putemdepista abuzul

adesea foarte ^direct,"

legata

pentru satisfacerea propriilor sale nevoi

sexuale (Finkelhor 1986).


Copiii pot

fi

abuzati fncepand cu varste foarte mici. Ei sunt sedui-

adesea prin jocTntr-o situatie sexual


adesea

de anum.te probleme infme.

'"""""""'

De asen enl

'

abuziva. Abuzatorui stabile?te

pozitive, atat cu parintii cat

relatii

pot sa-^, destainuiasca


'P"' '^"''
expenentele sexualeTn .
schitandu-legestual ,/sau
verbal (Mc F
an 1 ^ "^rK"-^"''
exemplu, ar putea cere
"'' ^'
educatoare (de la grTdLtaU
acela^i fel fn care o face
'''
'" "
tat,cul s u'' ar da
oo
r
sa arate cum se joaca
'^
taticul sau cu'
>^'c,,

'

sexi.alc,

I expnmatr l^^^-^^^

cu copilul.

Copilul este stimulat sau obligat sa se angajeze in relatia abuziva.

Aceasta se realizeaza prin recompense ^i/sau amenintari. Activitatea

demonstreze. Insa, f general


sau s-ar simt. ma, bine

'

"a

7'"!

adultii nu c^ed c
ea ce nZ
V".
dac. ar discuta de'pre
Ifa^^,^^^^^^^^^^^^

sexuala este prezentata ca ceva special, iar copilul ar trebui sa se

"

considere norocos pentru faptul ca are ansa" sa participe la ea.


Copilul nu are capacitatea de a intelege ceea ce se fntampla.
atunci cand Tncepe sa

spuna ca ,jocul este secret"

se

in acest joe variaza.

Rolul copilului

acest joe sau sa fie pasiv, ca

Doar

incepe sa

Intimpla rar sa

^i

cum

se poate cere sa ia parte activ

ar dormi".

Pettersen (1 990) accentueaza asupra faptului

fie violent.

ca persoanele pedofile rar se fntampla sa


i

din punct

protectoare.

Cu

fie violente, ele

aratand a

fi

adesea asigurata prin coaipere

posibilitatea

?i,

in acela?i

timp, copilul este facut sa

fie violent,

in intromisiune.

sau sa devina

astfel

daca acesta

Abuzatoiiil dezvolta adesea un

model de comportament de constrangere. Abuzul poate continua pana


in momentul in care copilul este capabil sa evadeze din acea relatie sau
pana cand cineva
situatiei.

Un

T?i

da seama de ceea ce se intampla

aspect confuz

$i

inspaimantator

copil este secretul pe care trebuie sa-l tina

care
.

il

?i

al

ji

pane capat

abuzului sexual pentai

Varsta copilului precum

acesta, afecteaza capacitatea


traita

va

fi

,e

neagS

,a

^J.st-^iZt!:''''^

Dericol"

ante,

evetua,ate. ei v,ite

o explicape. A, putea ajunge


totus,
P ace sa sejoacejpcun
stup.de.

nevoia ata^amentului pe care o resimte

de a face fata experientei traumatice.

corelata, de

d, ,s.

si

in starea In

trtolZZv-

T'

r."

care sa spuna-

sa-l vizttez

,.

L ialJuTu'

- Nu vreau

'"-'^

^^L^'^Z IT ''
^^^

tatei

Api c

^ '*""' *-*

asemenea, cu slabiciunea sau

lipsa

de

t,
'

"

rs'rc::rX::r- "r'*
"""" "" """"'' '="" sau ..este mai
"
bml ss ll
"' '" '"" ''""-" '' ""' P""I =P.uc"ca::L:,*
I

CaractemI secret care


domneste
vulnerabitotea cop.lulu,

tl

tepetarea abuzulu, timp


de

!n legiltura

obliga pe acesta
nrul.i

anr Abuzul

abuziva precum

la

.ace7e

si

e i^,S

i,

,i

peZ.e

W-T

sentimentul complicitatii

domma.

Trauma

Coprlul care este conjtient


de
Pistrata, care prob.WI a
sa protester

r3rfi

la

C ,a,e.ci

responsabil fata de ceea ce se Tntampla. Exista

ca abuzul sa

evolueaza din joe

poves,easca unoradul

toate acestea, abuzul este traumatizant,

de vedere emotional prin faptul ca tacerea copilului este

se simta vinovat

allor copii de aceeasi


varsta care
secretul acelor tn,a,pBn

familiei sau din cadrul retelei familiale se

Abuzul sexual din cadrul

senzuale

el

ca ceva este ?n neregula.

i^nteleaga

la

pn,L:::;-;r,::xr:,sr;--^^^
m pu,car,e. ..Daca-i vci spune
,a Ji
Pe ntasura ce ,npul trece
cop.lul

eu vo, ,n,ra

me. eu
.

se

putere pe care o resimte copilul.

40
41

sme

a,

,o,

'

teZ

niafv nova

Copiii care au fost expu?i de mici abuzului sexual vor prezenta

comportament
fntr-un

mod

sexualizat timpuriu. Ei se vor apropia de

similar celui

pe care 1-au invatat de

un

u?ura oarecum durerea unora.


Prostitufia ar putea fi
o alta modalitate
de evadare, distruct.va, dar logica,
dintr-un anumit punct
de v d e !
au invatat-o de acasa. Ace^ti copii
nefiind capabili sa se
concentreze
spre a invafa ceva la coaia nu
vor fi pregatiti in mod
adecvat pentru
competifia existenta pe piata muncii,

oameni

aiti

abuzator. Ei pot

la

prezenta o forma de comportament de flirtrare pseudo-matura. Un


medic pediatru, care m-a consultat in legatura cu un copil care
prezenta un comportament deviant de acest gen, mi-a spus: este
greu sajudeci sentimentele cuiva Tntr-o astfel de situatie. Se comporta
ca o

Am

tarfa.

reac|ionat in acelai

mod

uoare". Feti^a era in varsta de patru

in care

raspund unei femei

ani.

Uneori pot

Aceti copii se feresc adesea sa aiba contacte cu


lor.
i

Le

Se poate spune ca

al|i

de varsta

copii

fi

vazuta

in

mod

mai adult", Tntr-un

adesea sa evite orele de gimnastica precum


i

mersul

la du: s-ar

putea ca

Vor incerca

observe.

.".

de asemenea semnale

continut sexual pot

fi

fost abuzat sexual.

Pot aparea de asemenea crize

tremuraturi sau

le?in.

isterice

copil a

cu

tipete,

Este Tntalnita, de asemenea, o forma de

pseudoepilepsie (Putnam 1985, Finkelhor 1986, Conte

Berliner

1988) precum 1 dereglari ale poftei de mancare (Oppenheimer et.


al. 1985, Sloan i Leichner 1986).
In perioada adolescentei frecventa aparitiei gandurilor,
amenintarilor

vor reactiona ca

de abuz,

ei

putea

mai

fi

incercarilor suicidale

rele decat

sinuciderea poate
irezolvabila: a

cum

create,

Nereuind sa scape

urmarile dezvaluirii abuzului ar

expunerea

in

continuare

vazuta ca singura cale de

la

abuz. Astfel

ie?!re dintr-o

dilema

spune sau a nu spune.

Sunt descrise
(Shapiro

fi

va

diferite tipuri

de comportament auto-destructiv

987). Abuzul de droguri Tnca din adolescenta timpurie poate

42

in

cojmaruri avand un

un

fizice,

altor deschideri ale corpului'

infectiile

ale

zonelor genitale

menstruatiile Tntarziate

cum

ar

fi

^i

neregulate. Pot aparea

dureri de burta

?i

dureri Tn

constipatia
i

tulburari

zona pelviana

pot avea chiar

ji dificultati Tn a
merge sau a se ajeza
extrem de preocupati de jocul
sexual 5i dovedesc
cunotmte detaliate legate de
sexualitatea adultului. Ei
sunt foarte
activ. 51 pot lua mijiativa Tn
jocuri sexuale realizate cu
alti copii de

probleme

ale faptului ca

?>

Unii copil pot

exemplu
i

urme ?n jurul

Exceptie

de sarcina
de exemplu'

pe coapse ji sani. Exista i alte


simptome somatice care
corelate neconcludent cu abuzul
sexual, de exemplu

Alti copil

somatice.

Dereglari serioase ale somnului, fobii

demonstrate anumite modificari

psiho-somatice,

Pentru

motive vor Tncerca sa evite medicul ?colii. In acela^i timp in


care se vor lupta sa evite controalele de rutina ale doctorilor ei vor
contacta frecvent asistenta pentru diferite probleme legate de dureri
alte

obfinerea unei dovezi ?n

sexual, dar

aceleai

de burta, dureri de cap, dureri ale picioarelor sau

fi

cron.ca

dezbracarea in prezenta

ceilalti sa

dificila

unnare ?i vaginale cronice. Sangerari


i mancarimi
5 anale pot fi, de asemenea, corelate
cu abuzul

de a se concentra

slabete, iar rezultatele lor colare se deterioreaza rapid.

alter copii

pot

sensul de mai rau", rnai ticalos" sau

secret. Abilitatea lor

mai

al pelvisului,

ajung sa se priveasca ca

diferenta poate

fi

dilatan ale anusului, anumite

de faptul ca cineva ar putea observa". Se izoleaza


i cum ar fi diferiti de ceilalti copii. Aceasta

este frica

este mult

legatura cu abuzul sexual decat


dovedirea abuzului fizic
ac cazunle de transmitere sexuala
a unor boli ?i cazurile

fi

la gradinita.

Multi dintre ei regreseaza

modun caracteristice unui stadiu de dezvoltare

ajung sa se comp;rte
anterior,

de exemplu

prezinta .ncontinenta urinara,


>reiau limbajul bebelu?ilor.
Aceasta
dilenia de identificare apare
?i Tn abuzul sexual,
deoarece regresia
este mta nita frecvent la
copiii supui

mcluzand
^

fi

diferitelor tipuri
crizele familiale sau influenta
crejei

de

stres

Atunci cand un copil prezinta mai


multe dintre aceste simptome
dea de gandit, Tn sensul ca
abuzul sexual ar
o exphcatie pos.bila. Aceasta
ipoteza
acela?. timp ar trebui sa

ar trebui inclusa Tn realizarea

diagnosticului diferential.

Normele

privind sexualitatea se

schimba foarte repede Filmele si


pornografica pentm/cu cop.i sunt
u?or de procurat Apar
de asemenea, alte modificari culturale
incluzand creterea numaitilui
de divortun care au ca rezultat
cre?terea numarului
I.teratura

de

vtreg,

care t^ibuunle .ncestuoase se


presupun a
comparatie cu familiile cu parinti
biologici.

familii

cu

tata

in

43

fi

mai scazute

Tn

'

Abuzul sexual
descrise anterior.

este asociat adesea

Un

familie s-ar putea, de

asemenea, sa

maltratare. Toate acestea au desigur

Cu

cu

de maltratare

alte tipuri

copil care a fost abuzat sexual in propria sa


fi

fost

51

expus

de

serie

de

alter tipuri

comune.

trasaturi

toate acestea, ac|iunea ?n cazul abuzului sexual este diferita de

activitatea

cu

alte tipuri

de maltratare, deoarece,

de a face doar cu un eomportament criminal

comportament care
atat din

este considerat tabu.

punct de vedere

in

dar

ji

avem
cu un

Acest caz va trebui

bunastarii copilului cat

al

acest caz nu

series,

tratat

ca un caz judiciar.

CONCLUZII
Am prezentat pana acum

poate imptica abuzul prin neglijare, abuzul

fizic,

emotional

In fiecare din aceste categorii maltratarea

poate

fi

grade. Maltratarea poate

fi

fi

fi

RAPORTAREA FATA
DE MALTRATAREA COPILULUI

fi

asociata cu situatii particulare

cronica. In unele familii aspectul maltratarii poate avea o

multe sau chiar

la toate tipurile

de maltratare,

fi

expus

Cu toate acestea,

anumite elemente comune legate de lipsa de cunoatere


nevoilor copilului, respingere

indiferenta.

Unor

^i

la

mai

Copilul poate

fi

toti

respect a

de ceea ce s-ar putea intanpla.

Cu

trai in

anxietate sau grija continua

oricare dintre aceste categorii

am

avea dea face, pentru realizarea unui ajutor eficient, este indispensabila
evaluare holistica a copilului

^i

a nevoilor

Toate elementele care au fost amintite

mai pe largln parteaa douaacaitii:

sale.

vor

fi

tratate

intelege maltratarea?"

Inainte de aceasta a dori sa discut propria noastra relationare


atitudine fata de maltratare. Acestea au consecinte
ajutorului pe care-1 oferim copilului

^i

$i

majore asupra

familiei. Fiecare din noi

avem

tendinta atat de a ?nchide ochii In legatura cu natura maltratarii

gradul acesteia, cat

fantasme, sentimente

de a minimaliza suferinta copilului.

^i

care exista maltratare, ne


afecteaza pe

?i

(Killen,

parintii, copilaria noastra,


iar

pe multi
de parinte. Pot fi activate amintiri
impulsuri care ne tulbura. Este
dureros mai
rolul

cand lasam ca

ne afecteze.

mr

cu

ne afecteaza

ales atunci

in acest capitol

Cum putem

dintre noi

in

dm punct de vedere emotional. De multe ori


este atinsa

relatia noastra

parinti le lipse^te

relatia lor cu copilul ?i de a da


de baza ale copilului inaintea propriilor lor nevoi.

plasat in situatia de a

Lucrul cu familiile

exista

de a se angaja pozitiv in

prioritate nevoilor

sexual.

intalnitain diferite

singura dimensiune, pe cand in altele copilul poate

abilitatea

$i

mai mult sau mai putin grava. Ea poate

de scurta sau de lunga durata. Poate


sau poate

CAPITOLUL

imagine de ansamblu a maltratarii, care

atat suferinta copiilor cat

Heep

98 1

S-a demonstrat ca profesioni?tii


sunt refractari
cazul m care atat familia, cat ji

in

tata,

nu

?i

a parintilor sa

988),
in

a vedea realitatea

profesionitii ezita a pnvi realitatea

se va face nici

Timp de

ani de zile

am

o schimbare,
considerat abuzul sexual asupra
copiilor ca

pe ce^^ ce se petrece doarTn


era pnvit ca

fanteziile acestora.

mojtenire venita de

la

ideea ca aceste fantasme" ar


putea

mtampla care cu

noi, ce

ce copilul traie?te

,51

Freud,
fi

Acest punct de vedere

la fel

cum

reale (Freud

ne face sa fnchidem ochii

atat

el

a respins

1896)

de uor

Ce
la

se

ceea

ne poveste?te?

Este dureros sa recuno,?ti difentele


forme ale anxietatii lor golul pe
care .1 s.mt, necazul ?i agresiunea
la care sunt supu?i,
E^te aproape

nesuponat sa accepti ca exista copii care


cunosc

44

45

atat

de
de putin despre

bucurie

siguranta, copii care sunt convini ca niineni nu i-ar putea

iubi vreodata. Unii copii

ii

ce stare se afla parintii lor

mai bine abuzul


.

^i

Din momentul

folosesc toate resursele pentru a descifra in


in

ziua respectiva

?i

cum

ar putea evita eel

respingerea acestora.
in care

recunoatem toate acestea suntem obligati

sa traim scaldandu-ne" ?n propria agresivitate, judecati

dezgust fata de

parinti.

Aceasta este o situatie

dificila

parea ca neprofesional8,", insa aceste sentimente sunt


Este dureros sa patrunzi
visului pe care

probabil

desigur ar

reale.

in suferinta parintilor, suferinta

1-au facut despre viata

ji

$i

datorata

care nu s-a materializat

niciodata, datorata, de asemenea, faptului ca

propria lor cretere

nu au primit niciodata ajutorul necesar. Ei raman acolo, in


deertaciunea lor fara speranta. Ne straduim sa evitam asemenea
ei Tnjiji

suferinte.

PentiTJ a

fi

in stare

sa intelegem

sa

acceptam

atat copilul cat

legatura acestuia cu parintii, trebuie sa fim capabili sa traim viata


copilului din noi inline. Copilul trebuie sa se raporteze la o intreaga

lume de adulti. Fiecare

din noi

am

simtit

dependenta de

sau alte persoane adulte. Durerea, dezamagirea


trairea

momentelor

asemenea,

de acceptare, bucurie

parti ale copilariei noastre.

parintii no^tri

furia

precum

siguranta au fost, de

atitudine profesionala implica

recunoaterea acestor trairi subiective ale noastre. Noi trebuie sa


tnvatam din ale i sa devenim contienti de aceste trairi intr-o asemenea

masura meat sa putem

cu care avem de-a face. Suntem nevoid sa ne


reamintim sentimentele ?i reactiile avute in momentele in care ne

de

parasiti

sa ne reamintim

?i

cei care

ne Tngrijeau, Tnsa, in acelai timp, trebuie

experientele placute. In acest gen de amintiri

putea gasi izvoml empatiei de care trebuie sa


parinti cat

?i

la posibilul

fata

de

copii. Este necesar,

nostru rol de parinte

in

dam dovada

vom

atat fata

de

de asemenea, sa ne gandim

ji

cazul iucrului cu parintii. Trebuie

ne iertam nouaTn?ine faptul ca nu putem fi suficient


fiecare moment ?i sa ne dam seama de limitele noastre. In

in

vom

ne recunoatem propriile limite,


exista pericolul de a proiecta aceasta asupra parintilor cu care trebuie
sa lucram. Daca vom recunoa?te ambivalenta noastra fata de propriii

cazui

in

care nu

no^tri copii,

vom

ei.

fi

in stare sa

accepta mai u?or acest aspect

46

la parintii

care

fi

pus

in situatia

,/sau viseaza la posibilitatea

de a

??i

fi

sau d
*au
a nu

de face

o evaluare a maltratarii si
de a-ti lua
responsabil.tatea acestui act care ar avea
consecinte majore atat pentru
pannti cat i pentru copii, creeaza o
stare de anxietate i
conflict De
exemplu, daca am lua cazul unor
parinti care,
extensiv,

nu par a

Tn ciuda unui ajutor


reu?i sa-ji Tngrijeasca suficient
de bine propriul

copil, aceasta situatie ar putea


constitui pentru noi o provocate
din
punct de vedere emotional. A decadea
din drepturile

asemenea pannti, care ei ini?i au fost


adesea
inseamna decat a provoca o alta durere.

parintesfi

neglijati copii fiind

nu

Astfel, existj pericolul ca in

asemenea

situatii sa ne protejam"
pe noi inine In loc sa protejam
apoi parintii. Aceasta tendinta de
a ne proteja pe noi injine
ar mhiba abihtafile noastre de a
urmari ji analiza in mod profesional
tot ceea ce vedem.
putea ajunge in situatia de a
distorsiona sau
chiar de a nega ceea ce vedem sau
auzim, de a evita sa folosim toate
informatnle disponibile legate de familie
sau sa nu cautam sa aflam
toate aspectele legate de caz.

copilul

?i

Am

Modul de prezentare

a maltratarii de catre

mass-media este de
de grea, pe care suntem adesea
nevoiti sa
suportam. Prezentarea selectiva, dear
a unei parti de adevar Tn
mass-media sporete tensiunile i reduce
claritatea in cazurile de abuz
51 din aceasta cauza stirnete atat anxietatea
cat i
asemenea o povara

alt

destul

agresivitatea
Studiindu-se un grup de profesionijti
din domeniul sanatatii
grup format dm asistenti social! au
fost
identificate

tipun de sentimente sau conflicte


care par a perturba Tn

un

mod frecvent

urmanrea i intelegerea adecvata a


evenimentelor (Copans et
1. Fnca de a fi expus
violentei datorita fijriei
consecinta a anumitor

unsprezece

al

parintilor

sa fim capabili sa

debuni

ei

responsabih fata de

evita perturbarea Tntelegerii situafiei in care se

afla diferitele familii

simteam

resping copiii, uita de


fi

si

979)
drept

decizii.

Stapanirea propriei agresivitati.


3. Dorinta de a avea o
anumita satisfactie
2.

4.
5.

emotionala

la

lucru

Lipsa unui sprijin profesional.


Sentimentul incompetentei.

6.

Negarea

7.

Sentimentul Tntregii responsabilitafi


a cazului.

ji

proiectia responsabilitatii.

8. Dificultati Tn

diferentierea dintre responsabilitatea


personala

cea profesionala.

47

si

Sentimentul de transformare

9.

10.

rolul

in victima.

Amestecul unor sentimente legate de

client

comitetelor de protectie a copilului,


avocaji, judecatori

cu cele legate de

societate de

11.

Dorinta de a avea mai mult control.

Oricine lucreaza
aceste sentimente

in

domeniul

maltratarii copilului va recunoa?te

conflicte. O.conjtientizare a strategiilor

1
pe care
scopul supravietuirii (mecanismele de defensa) este
importanta (Killen, 1996).

folosim

le

de a

STRATEGII DE SUPRAVIETUIRE

2.

strategii;

supraidentificarea cu parintii;

minimalizarea suferintelor copilului;


devierea localizarii problemei (inlocuirea problemei);
proiectarea neajunsurilor;
introiectia

paralizarea sau activitatea febrila neadecvata;

retragerea;

gandirea normativa

9. conftizia i

/.

schimbarea

evaluarii bazate

pe cunotinte;

Conceptul de supraidentificare este

folosit aici pentru a

sentimentele sau atitudinile noastre sau, eel putin, sentimente


?i
pe care credem ca le avem noi fata de copii. Evitam sa vedem

realitatile maltratarii, personalitatea reala

a parintilor precum ?i modul


care copilul este impovarat de catre viata. Avem tendinta
de a

atribui parintilor capacitati nerealiste

convin$i ca din

acum

momentul

in

faca un astfel de lucni.

des

de redresare

?i

rezolvare a

prtntr-o perioada mai dificila, dar

suntem

care

munca,

lucmrile se vor imbunatati,"

tatal

Nu

Eu nu

dm

toata

imma, a

asume

responsabilitatea

parintilor, exact aja

se evita

cum

sunt

o reala acceptare

ei.

Prezenta acestui

se va intoarce la locu! de

se poate ca o

mama

sau un tata sa

cred aa ceva."

Aceasta tendinta de supraidentificare cu parinfii este intalnita


foarte
$1 ea include personalul din domeniul social ?i al sanatatii,
membrii

arata

Nu vom

denota o

identificare proiectiva, prin care atribuim parintilor

problemelor. Ei tree

ca alte persoane trebuie


sa-ji

o acceptare conditionata a
panntilor. Ne imacrinam
ace?ti pannt, ca fiind mult
mat capabili decat sunt ei cu
adevarlt iar
acest lucru ne permite sa credem
ca vom putea coopera cu
ei fara a
avea resentiinente.

atitudini

in

de a percete
care ne spun ca nu sunt In
stare

le ingriji copiIul.

fenomen

rolului.

Supraidentificarea cu parintii

forma de

5,

profes.onale

la posibilitatea

Pnn femmenul de supraideutifware

m locul

fntrea.a

Este mai greu de observat ca


supraidentificarea devine m multe
cazun, o povara chiar ?i pentru
parintii m cauza. Prin
aceasta noi
vom avea cermte i a^teptari mult mai
mari decat ar fi ei m stare sa
duca Ast_fe nscam sa-i fortam
a se angaja fn ni^te scopuri
foarte
difente fata de resursele de care
dispun. Drept raspuns,
aceasta ar
putea duce spre noi e?ecuri care vor
reduce ?, mai mult st.ma de sine
. aja scazuta a respectivilor parinti
.si, implicit,
spre o mai proasta
^
runctionare.

reducerea complexitatii;
8.

s,

astfel

prin

sa fie pannt,

altfel.

Supraidentificarea ne distrage de
semnalele tnmise de catre parinti

in

Voi descrie mai jos o parte din aceste

de supraidentificare are
une
o "seante
nefencite. Ea conduce la
elaborarea de planuri care
nu au n
o
legatura cu posibilitatile
panntilor de a se redresa,
nic. cu nevoile
copnior ?i sunt bazate pe speranta
fn locul judecatii

ce trebuie jucat ca profesionist.

fi

capabili sa

ca. e ar trebui sa treaca

observam

suficient

un parinte pentru a

.cent de buna copilului sau. Nu


le
suticiente posibilitati de a se
schimba.
St.

Daca vom mchide


dif.cil sa-i

viata

ajutam

in

ochii

fi

de

clar

fn stare

vom

schimbanle pnn

sa ofere o inoniire

ofen, de asemenea

la

^part.Ie rele" ale panntilor,


ne va fi
sensul imbunatatiri, exact
a acelor aspecte de

personal.tate de care au nevoie


pentru a putea deveni buni
vom facejocul lor de negare a
problemelor, Este pos.b.l
ca aceasta tendinta puternica
spre supraidentificare sa fie
legata de o
nerecunoa?tere a propriei noa,stre
agres.vitati
51

pannti. No,

fata de pannti Mai


cand observam ca a?teptarile
noastre nu se implmesc si
supraidentificarea noastra nu mai
este viabiia, apare ji
tendinta
moralizatoare ?i de respingere.

tarziu

48

49

un exeniplu, care ar putea sa arate diiiamica acestui proces;

lata

O mama
ilul ei,

traise

a fost

admisa

la

clinica

pentm

alcoolici

impreuna cu

Tor, in varsta de 6 ani. Inainte de nafterea copilului,

timp de

5 ani,

de

ia

varsta de 13 ani, pe strada

ce in ce mai mult dependents de alcool,


capabila de a se comporta normal.
sa-i gireze propria viata. In

din ce in ce mai putin

Mama nu a fost capabila niciodata

timpul celor 6 ani de viata a

lui

Tor,

pentru a

in

mgrijire alter familii de mai multe ori, totdeauna

mama era bauta. De fiecare data Tor revenea


mama sa, aceasta avand o multime de concubini

cu

trai
ji

tentativele

adesea violenti. Copilul a fost pus

de

suicid ale

mamei

mamei,

izbucnirile frecvente

precum

dupa primele

?i

in situatia

ale concubinilor

necontrolate ale

ateptarile acesteia,

Terapeutul de

cum

ca

el

ei,

sa traiasca

abuzul sexual

mamei

ar trebui sa fie

a!

catre Tor,

un adulf'

de tratare a alcoolismului, a concluzionat


de tratament, atunci cand mama a cerut sa

la clinica
trei luni

mama

urmat tratamentui prevazut pentru problemele ei


legate de consumul de alcool in mod satisfacator. Cu toate catn aceasta
a

clinica programul de tratament este sever

implicare din partea clientului,


in

independent fata de alcool.

ederea Tn clinica

i-a fost

de

se cere o puternica

mama a aratat dorinta ei de a patrunde

miezul problemelor propri spre a

mod

le

rezolva

?i

a-i

continua viata Tn

Am

folos.

motive intemeiate sa cred ca


Sunt convins ca spusele ei sunt

adevarate, atunci cand afirraa ca va face tot ce poate pentru a deveni

mama buna."
Dupa

plecat

la

exact o saptamana total s-a transformat Tn haos.

o petrecere

?i

a recidivat.

A disparut

Mama

pana Tn momentul

a
Tn

care a fost gasita Tntr-un ora? apropiat 5 zile mai tarziu.


Este interesanta afirmatia terapeutului imediat dupa petrecerea
faptelor:

Anii Tndelungati de experienta clinica m-au Tnvatat ca numai dupa

ce clientul a fost externat

T?i va arata cu adevirat alegerea. Orice


persoana, care se afla sub influenta unei presiuni externe, va reui sa

treaca cu bine prin programul de tratament, va reui sa se calmeze".


Insa profunzimea acestei dorinte de cumpatare sau abstinen{a, doar

timpul

?i

Ea ne-a

efort
"

aratat ca

nu este deocamdata
capabila sa realizeze
e, 5. consecintele
pe care acesta le are asupra
hulu, ei 51 a fost suflcient de
contienta de faptul ca fiul
ei, nu ma es e
capabil sa suporte un nou factor
de stres. Cu toate ac;stea
ea 1-a
parasit. De aceea nu se pot
acorda circumstante
senozitatea abuzului

atenuante.

acute, cand

in situatii

incheie:

devenise din

bazandu-ma pe un aparent

clinica.

acesta a fost dat

alcoolici

mama

niciodata prezice evolutia viitoare


sustinut pe penoada ?ederii Tn

propriul efort le vor arata.

Din aceasta cauza nu voi putea

Acest exemplu a aratat ca de

parintelu,

nu a

fost

atitudine moralizatoare.
intalnit

la

supraidentificarea

ji

idealizarea

distanta atat

Un

astfel

de mare pana la respmgere


!
de proces nu este Tn nici un
caz rar

reprezmta o serioasa diminuare


a nivelului profesional
Un aspect important al supraidentificarii
este lipsa conjtientizarii
mportantei sohcitarii la care este supus
?i

une, rn^arne care nu a reu?it


nici
crezi ca va putea

fi

parintele Tn rolul sau In cazul


se Tngnjeasca pe sine, sa

macar sa

m stare sa-^i Tndeplineasca rolul parental

sa-i ceri foarte mult.

Tnseamna

Supraidentificarea ne Tmpiedica de
a tine contactul cu realitatea
si
de a interveni atunci cand este
necesar precum ji de a face
aceasta
mtr-un mod constructiv pentru
parinfi. Aici poate fi inclusa
si
nepunerea m aplicare a unui ordin de

punere tn mgrijire a copihdli


atunci cand este cazul. Se Tntampla
uneori sa a?teptam timp de
pana
a 3 am pentm a sugera un
ordin de punere Tn Tngrijire.
In tot acest
timp insa copilul poate suferi serioase
traume ps.hice, lar abilitatea sa
de a dezvolta un ata?ament normal
i securizant ar
putea fi serios

periclitata.

Cel mai adesea se folose?te ca


alternativa aplicarea unui ordin
de
^/p./;.//'. dei ar fi mai buna solutia
plasani copilului Tntr-o casa
de tip familiar' sau adoptia.
Supraidentificarea ne-ar putea Tmpiedica
sa observam modurile Tn
care parmtii ne semnalizeaza
faptul ca ei traiesc cu grija
si
responsabilitatea capacitatii de a
face fata sarcinii de
copilului, a faptului ca ei

na-5, doresc acest

rol.

Tngrijire a

nu sunt

nici capab.li

Ne ciocnim adesea de

de

a face fata

si

nici

puternic Tnradac.nata ^i
cultural acceptata mental.tate
dupa care pannt.i T5. lubesc copiii"
si
untalent parental aproape inst.nctiv
poate fi gasit pana ?i la parint'i
cei mai nepasatori ?i
recalcitranti.

50
51

Observam adesea tn cazul planurilor de tratainent ca ajungem sa


impunem anumite conditii dare parintilor, conditii cu care ace?tia
sunt de acord, dar pe care, mai apoi nu

Nu

le respecta.

suspiciunea comunicata de

catre Serviciul Local de Ingrijire


a
Copilului care fusese sesizat printr-un raport de catre
un vecin,

reu$im

ne pot transmite ca

mtotdeauna sa observam faptui ca parintii, pnn comportamentut lor,


ei nu sunt in stare sa-?! ingrijeasca suficient de

Acest exemplu poate sa ne puna pe ganduri, datorita


faptului ca,
de obicei, profesioni?tii care lucreaza in cadrul psihiatriei
de copii 'i

bine copiii. Comportamentul este adesea o forma mult mai clara de

adulti sunt folositi

comunicare decat semnalele verbale care sunt uneori conflictuale.

cantaresc greu.

Pe langa

faptui ca supraidentificarea

a^teptarilor noastre

ji

contnbuie

distorsionarea

la

la slaba folosire a propriilor noastre resurse, ea

contnbuie, de asemenea, la implicarea noastra pana la epuizare.


Investitia unui efort considerabil, fara a

avea

un

nici

rezultat,

care au
adulta

viata

Aceasta va afecta adesea profesioni^tii din cadrul


pentru copii

adulti. In

cadml

Matorin

&

clinicilor

^i

unde

zi

a familiei.

de psihiatrie
parintii sunt

Pot

numar

mediu

diferit

care

provoaca

de

eel
?i

cu care
li

de

limitat
ei

cu

interviuri

parin|ii, Tntr-un

se Tntalnesc in viata de

impovareaza. Astfel

ei

zi

vor avea

cu

zi,

media

reactii diferite

de cele pe care le-ar avea acasa.

intr-o clinica de psihiatrie

jumatate.

mamei".

Mama

i-a

desfa^oara lucanile
social.

mama ei mtr-un spital de psihiatrie.

vorbit terapeutului

despre modul

ei

despre cat de bine se

apare

s-a aflat ca ea

nu se

intalnise deloc

nu tacuse nimicdin ceea ce spusese. Tereza nu

datorita faptului ca vecinii,

contamineze cu cine

tie

dupa

afirmatiile

ce boala.

Cu

cu convingerea ca ceea ce raportase

52

la

cealalta. Fiecare relatie

decisiva.

zi

Tn cazul asistentilor sociali, care

cu

nivelul societatii.

Se Tntampla ca mass-media sa prezinte o imagine denaturata a


?i sa uite complet de copil. Aceste fapte
Ti pun adesea Tn

parintilor

incurcatura pe profesioni^ti, care devin tapii ispaitori

ai societatii.

Pot inhiba, de asemenea, activitatea lor profesionala, anxietatea


facandu-i sa amane considerarea serioasa a parintilor
preocupati mai degraba de propriile probleme.

ji

sa devina

MinimaHzarea

Supraidentificarea poate duce

care se afia copilul, ne poate


copilului,

cu asistentul

cu asistentul social

ieise

mamei,

deloc din casa

ar

fi

putat sa o

toate acestea terapeutul traia

mama era adevarat i

respinsese

fiice

de anxietatea, suferinta

la

o minimalizare a pericolului Tn

sa ne distantam de vxilnerabilitatea
?i

singuratatea

superficiaia asupra copilului fncercam sa ne

copleitoare a durerii sale

in care tine contactui

TerapeutuI nu a veritkat niciodata veridicitatea spuselor mamei.

Dupa un timp
i

ani,

a sprijini functiile parentale ale

Scopul tratamentului era de

fi

Mama ei urma un tratainent

o ora pe saptamana. La varsta de 2

Tereza a fost intemata Tmpreuna cu

exemple i din extrema

zi a familiei. Prezentarile ce
sunt facute de mas,s-media arata, de asemenea, supraidentificarea
ce

2.

^i

Tntalnite, insa,

Supraidentificarea poate aparea

Exemplu:
Tereza avea varsta de 2 ani

fi

regasite Tn aceasta

fi

18).

sunt foarte apropiati de viata de

mai pronuntata (De Chillo,

Hallahan, 1987). Evaluarile psihiatrice pot, foarte bine,

sa fie bazate pe un

li

de fiecare

psihiatriei adulte,

pacientii primari, aceasta tendinta este

sistemul de ingrijire a copilului, pot

a asistentului social cu familia pare a

Pare a exista o tendinta predominanta spre supraidentificare printre

nu au legatura directa cu

asemenea, unele explicatii ale multelor probleme,


de-a lungul timpului din cooperarea dintre psihiatria

situatie (vezi cap.

va

accentua sentimentul nostra de incompetenta.

profesioni^tii care

reie,?it

adesea ca martor- expert", iar evaluarile lor

De

^i,

contextul general

Tnchidem ochii

la

situatiei copilului s-ar


al

Printr-o privire

protejam de imaginea

totodata, sa ne eliberam de propria noastra

responsabilitate Tn fata problemei. In acest

asupra nevoilor

sa.

mod

evaluarea ce o facem

putea uneori sa se piarda Tn

problemei. Abilitatea cu care niinimalizam sau

suferintele copilului pare a

nu avea

limite. In

particular aceasta situatie pare sa fie valabilaTn cazurile


insit

se adevere?te adesea

?i

Tn cazurile

sexual.

53

abuzului

fizic,

mod

de neglijare,
emotional

?i

Ranile se cicatrizeaza, dar uitam abuzul emotional

putea sa

s-ar

ajutor

fie

pentm

Intram

ji

impresia ca

in

mod

cu

conflictelor zilnice.

?i

de

fata

grija

doar profesionijtii care lucreaza cu


i

?i

el

ar

fi

nite fantezii care

nu au

In cazul minimalizarii problemelor,


nerealiste, Uneori,

de a ne gandi

copilului in Tngrijire, iar din acest

sa construim aite a!ternative visatoare".

masuri preventive" care

in

cea mai

moment
AJegem uneie

Lipsa resurselor societatii precum


i a prioritatilor
de investire tn
ajutorarea copulor maltrata{i ji
a parintilor lor a dus la
creterea
frecventei de folosire a acestor
tipuri de metode. In
mod
regretabil
au crescut 1 conflictele
inter-agenfii.

fericita situatie ar ajuta copilul sa

Marirea frecventei contactelor asistentului

m treburile zilnice sau cele gospodareti pot

social
fi,

cu

instabilitate.

facute, dar incercam Tnca sa le

parti ale

mod cronic

Nici noi nu credem in planurile

mentinem

nevoia unui ajutor extensiv

in lucru,
i

tim foarte bine ca

amanuntit de ani de

zile.

Copiii au nevoi pe care parintii nu le vor putea satisface cu siguranta


in urmatorii 3-4 ani $i poate niciodata. Chiar daca masurile luate
de
noi au fost masuri elective, ele vor

nu sunt legate de nevoile copilului

4.

rSmane nerealiste atata timp cat


i de nivelul sau de dezvoltare.

Proiectia dificuMtilor
(neajunsurilor)

Lucrand

familia, ajutorul

de asemenea,

planului nerealist aplicat intr-o casa care este impovaratain

parintii simt

m domeniul maltratarii vom experimenta

neajunsun. Parmti. se autoprotejeaza


Este dificil sa te raportez. la

dintre multele aspecte pe care le implica abuzul

asupra

neglijarii

sine.

Maltratarea poate

fi

?i

neglijarea, insa

redefinita

?i

vazuta

nu
in

toate acestea ca la o

Daca ne-am

la

fi

raportat

aceste probleme ca la n,?te


probleme profesionale, resursele
limitate
la dispozitie nu ar fi condus
la ceea ce resimtim

avute

ca pe

e ar

fi

devenit

"" '" ^"'

provocare

,i

ne-am

fi

pu's

mfrangere

mtrebarfcl

bunatatire a situatiei^ Care sunt


motivele pentm care acestea aduc
o imbunatatire doar tn douS
din
asttehncat sa putem

fi

''

mai eficienti

fn

procesul de ajustare^ Asemenea

intrebar, impreuna cu raspunsurile


aferente

simtim atat de ineficace. Ele vor


ajuta
scopul dezvoltaru profesionale
,i

primu! rand ca o nevoie pentru o mai buna ajustare, acomodare.

noastre de

la

sa o privim ca pe o
prob em^a personala. Devenim
subiectivi, tulburafi i
ajungem
situalia de a ne considera ca fiind
incapabili.

tal7
exista posibiiitatea ca profesionitii sa se concentreze asupra unuia

propri.le noastre
Incearca sa supravietuiasca.

meficienta sunt intarite. In loc sa


ne raportam
situa le strict profesionala,
ajungem curand

In tocuirea probiemei

Foarte apropiat de planurile nerealiste se afla procesul inlocurii


probiemei. Cand haosul $i problemele dintr-o familie sunt copleitoare,

,i

agresivitatea, negarea/minimalizarea
sau
incercarile lor de evadare din
fata realitatii. Sentimentele

personala.
3.

Tsa

7'lTrA
ae mare

supra vietuiasca din punct de vedere fizic, dar aceste masuri nu acopera
seriozitatea probiemei.

de violenta, alcool, abuz i

Tn

ca am Tacut ceva. Aceste solutii


"^^--^''-eze experientele noastre
nereujite, dar nu vor fi
tolos familiei pe termen lung,

o legatura cu realitatea.

in pericol

consS
aSr^

ca rezolvare se ofera copilului


posibiiitatea de a schimba
clasa
Daca vom folos. in munca noastra
asa-zise solutii salvatoare"
vom avea m cele din urma sentimentul

face planuri de tratament

avem impresia ca suntem

la posibiiitatea trimiterii

incepem

nici

vom

definita ca fiinH

-ar

terapeutul poate face acest lucru. Aceasta ar putea sa se raporteze la


realitatea pe care copilul o comunica in mod simbolic ca i cum ceea

ce spune

fi

comportament problema"

se supraidentifica

problemele copilului. Chiar

complexei probleme poate

durerea copilului.

parintii

?i

princ,paladificultatedatontafaptuluicaestL.ultma
utT^^^^^^^^^^^^^
Prin rezo varea unci d.ficultafi,
problema msa^i va fi
a
fiind rezolvata (Killen Ffeap,
98 1 ), Un bun exemplu
de
f. ce al unu. copil
care a fost expus timp de mulj,
am abuzu u fizic s
emotional 51 care a dezvoltat un

procesul de negare a probiemei copilului, avand


protejam pe el, de fapt este vorba de propria noastra

tind sa minimalizeze durerea

ei

parte a extinsei

persoana pe care o protejam

Nu

care copilul

la

continuu. Copilul primete prea putin

a reui sa faca fata anxietatii

noi
il

expus

al

eliberarea unei noi energii In


unei mai bune vizualiziri a

problemelor. In loc sa facem toate


aceste

54
55

ne vor ajuta sa nu ne mai

la

luci-uri,

avem

tendinta de a

proiecta lipsunle noastreasupra colegilorsau a parintilor. In

asemenea

Supraidentificarea nu avusese succes

propria noasrra agresivitate spore$ie. Aceasta proiectie a


neajunsuriior nu este intaliiita doar in sfera asistentei sociale a copilului,

amenmtare pentai

ea este o tendinta care poate

?i

situatii

profesionale. AsistentuI social

cadmi mukor grupuri


care lucreaza in domeniul protectiei

fi

observata

in

copiiuiui este nevoit sa suporte insa mai des deficientele altera,

devenind tapul

de psihologie educationala

sociala a copilului erau ingrijorate de starea

buna bucata de timp Lars venea

Mama

nu avea gnja de

Ingnjirea

aduca

fiind

arata a

copiilor au abordat-o pe
situatie,

minimaiiza

?i

eel
?i

de asistenta

mamei

?coala aratand palid

ocupata cu numeroii

fi

ei

$i trist.

sale.

obosit.

fntampla

Cand

profesorii, reprezentanti ai

?i ai

celor de asistenta sociala a

ea a fost foarte convingatoare ?n actiunea

ei

coopereze. Toata lumea a simpatizat-o


din greu sa o ajute

relatie

a crezut

in.

prieteneasca cu ea

a incercat

multe moduri practice.

manipulati dupa ce fusesera atat de siguri ca


imbunatatise comporlamentul ei
de flu.
?i

mama

i?i

Ma

profesioniijtii, care

mamei,

mai credea

a fost ales tap ispa^itor,

56

pot

situafii

condamnare ascunsa, acoperite

astfef

in

curand acestea se vor oglindi

in

ca

fiecare parte.

Mecanismele

supraidentificarii ?i ale proiecfiei pot


fi observate ?i
mass-media. Aceasta reflecta adesea o incredere
nerealista in
potentialul parintilor i este mereu m
cautare de tapi ispaitori. In
in

general profesioni?tii sunt cei

mai cauta{i

domeniul

5.

in

capul carora se sparg toate oalele,


vederea acestui supliciu sunt asistentii sociali
din
in

protecfiei copilului.

Introiectia

- paralizare salt actmtate freneticd imulecvata

de speranta cu care suntem nevoid sa ne


confiiintam
aceste familii este foarte u?or introiectata.
Astfel, devenim
copleiti de tot ceea ce se intampla i ne
pierdem abilitatea de a obserA/a
?i anahza, iar apoi devenim
incapabili de a actiona. Procesul
evaluarii
adesea

Agresivitatea profesioni^tilor a crescut considerabi! din acel


moment. Lipsa lor de profesionalism fusese demonstrata. Se simteau

al

?i

asupra

Noi suntem

lungul anilor (Killen


1994). Relatia parinti-profesioni?ti trece de la
faza supraidentificarii
la cea a proiectiei. Procesele,
afectand ambele parti (parintii i
profesioni?tii), par a se strecura atat in
unii cat ?i in ceilalti,

iipsa

in

inainteaza incet. Atat abilitatea analitica,


cat
paralizate.

potentialul de

impreuna cu mama.

creativitatea sunt

?i

Empatia este strangulata desentimentul

iar diagnosticarea

Unul dintre

duca povara. Astfel de

rejectare, agresivitate

Haosul

?i

?i a inceput sa arate la fel cu ceilalti copii. Nu


mult dupa acest inceput de colaborare", un vecin a rapoitat faptul
ca Lars era nevoit adesea sa atepte mult timp, noaptea tarziu pe
strazi, in timp ce mama sa era ocupata".

schimbare

parintilor nemotivati".

ea. Serviciul

Lars a primit haine noi

sedu^i

on asupra

de a

rationaliza faptele. In acelaji timp parea dornica sa

activa

lar cei

mama ?! i-au comunicat ingrijorarea lor legata

social pentru copii a stabilit

ci m^i^i, pentru modul de


functionare profesionala
pentru stima de sine a profesionijtiior
implicati. Pentru a supravietui
rolul nostm profesional vom
proiecta propnile noastre

cuiva, de cele mai multe

concubini.

neintretinut, Foaite rar se

de psihologie educationala

de aceasta

?i

Lars

coala sandviciuri pentiu pranz (un obicei norvegian

la

bine inradacinat). Era tacut


serviciilor

lui

Lars, din punct de vedere fizic, lasa de dorit. Hainele

murdare

sale erau
sa-i

lui

el

la

si

devenise o

temporar de fenomenul de supraidentificare.


Toate aceste procese se perpetueaza de-a

Exemplu:

De

i ftcuse loc
respingerii
care nu raspunsese ateptarilor

aparati, iar panniii trebuie sa-i

proiec|ie a neajunsuriior ca

succedand o perioada de supraidentificare.

serviciLil

Un pannte

lipsuri

el

ispa^itor.

Putem adesea observa procesul de

$coala,

condamnar...

?i

tratamentui stagneaza.

participantii vor introiecta

acea

vor deveni inefkiente (vezi cap.

lipsa
1

9).

La

de speranta

iipsei

de speranta,

dezbaterile de caz'

?i

haos, iar mtalnirile

Anxietatea poale

introiectata. Introiectam anxietatea familiei,


iar apoi

fi,

de asemenea,

ne este

dificil

sa

diferentiem anxietatea clientului de propria


noastra anxietate ,si
ajungem sa ne oglindim unul in celalalt. Uneori,
acest lucru va
deterinina o anumita acfivitate febnia,
agitata ^i nesistematica, care

57

nu este prea adecvata. Aceasta se Tntampla adesea in cazurile de abuz


sexual in care, noi ca profesioni$ti, tindem sa devenim conflizi ji

8.

dezorganizati.

GfmiUrea nonnativa in locul eva/uarii

Exista pericolul sa ne

bazam

activitatea profesionala

sau mai putm, pe propriile noastre


6.

Retragerea

cam

drept, putin

departe, dar

in fiecare casa".

sa ne retragem atat din piinct de vedere emotional

Putem ajunge
cat

5i fizic,

Tntampla

printr-iin

mecanism de defensa

implica Tntr-o anumita

de uncle

ne simtim incapabili de a ne

in cazurile neplacute, in care


situatie.

Aceasta reac|ie poate

familii care trezesc in noi

noi cunoate acele fantezii

in

a sinelui. Aceasta se poate

provocata

fi

sentimente negative. Fiecare din

o anumita

care, flcand

vizita,

ne spunem:

poate nu voi gasi pe nimeni acasa". S-ar putea sa auzim mi$cari


spateie

u?ii i sa

momentul

apasam din nou soneria

vor reu$i

ezitand.

Ne simtim

m care vedem ca nimeni nu ne deschide.

genul de familie

in

sa-i ajute

cazul careia tim ca nu

pe

parinti sa-^i

dezvolte

vom

fi

in

noi singurii care nu

abilitajile

parentale necesare

valon.

?i

Au

mai mult
ajuns ce-i

eu cred ca discipiina este importanta


fi intamplat mie,
a? fi.,'.". Valorile

ji

s-ar

culturale sunt exprimate in acele bine


cunoscute cliee, care s-ar putea
fie decisive pentru evaluarile
pe care le facem. Oricum ar fi familia
este mai buna decat orice institutie".

sa

noastre, pe propriile

Daca ne vom baza, Tn ev'aluarile


norme Tnseamna ca avem o saraca integrare
a

cuno?tintelor despre parinti, copii $i sistemul


din care fac parte.
infiunta provocarea ce este adusa atitudinilor
?i sentimentelor noastre
prin reintarirea propriilor norme i valori.

Vom

ujurati ?n

Este vorba despre

Daca mi

norme

Indiferent carui

grup profesional apartinem - asistent

profesor, psiholog sau

uzuale etice

$i

de maltratare

pentru a satisface nevoile copilului.

altii -

putem

social,

medic

foaite uor sa ieim din standardele

profesionale, atunci cand ne

confruntam cu

situatiile

a copilului.

Preluam adesea

rolul

de acuzator, facem

investigatii,

punem

judecam, toate acestea Tntr-un aparent limbaj


terapeutic.
Daca se Tntampla sa avem o suspiciune", eel mai
important lucru

Tntrebari,
7.

Reiki cerea complexitatii

pentai noi devine acela de a obtine o


lamurire, Tntr-un

Foarte apropiate de supraidentificare, retragere


problemei

vom

gasi puternicele credinte

dogmatice

simple. Problemele profesionale ajung de multe ori sa

fie

Tn

negarea
modelele

copleitoare.

Un model limitat ar putea sa ne ajute sa simplificam complexitatea


acestora. Vom ajunge astfel sa trunchiem realitatea vietii clientilor,
astfel

meat aceasta sa sepotriveasca cu modelele noastre de rezolvare

a problemelor, ne

vom baza tratamentul

Daca clientul nu va raspunde modelului


ca realitatea

vietii

acestuia este nepotrivita


noi.

nu putem face

ca acestea sunt regulile

fatS situa|iei lor.

nu conteaza

vom spune

nu modelul de interpretare

Ceea ce transmitem noi

pe care 1-am adoptat


indirect, este faptul ca

lor

pe propriile noastre premise.


nostru terapeutic,

cum

arata

familiei, Tn

mod

Le demonstram

lumea din punctul

de

la parinti,

Putem spune ca

confesiunea parintilor
diagnostice.

copilului sau

mod

acest

alternativ

ai parintilor.

sau

altul,

mod de

lucru oferS o baza de

ne consideram

ni?te salvatori

Integritatea noastra profesionala este

Tnsa amenintata. In cazui Tn care tinem


cu tot dinadinsul sa dovedim
un anumit lucru, suntem Tn pericol ca, Tn mod
con?tient sau incontient,
sa distorsionam atat informatia cat i
analiza acesteia.

O metoda de investigare a?a-zis Iegala" are o multime


de
consecinte nefericite. Mecanismele de
aparare ale parintilor se
amplifica putand duce la negare, proiectie,
retragere sau
agresivitate

Aceasta va face sa ne

fie dificil

familia, relatie care este foarte

de vedere.

fel

vom

Tncerca sa obtinem
scopul completarii activitatii noastre

Suntem convin?i ca

tratament adecvata. In
ai

Tn

astfel

sa stabilim o relatie

importanta Tn

de cooperare cu
vederea lucmlui pentai

stabihrea diagno,sticului psiho-social care


va
noastre activitati cu familia, vreme de
luni

58

59

de

forma baza
zile

viitoarei

sau poate ani.

cu care ne confruntam, se Tntampla adesea


sa pierdem posibilitatea de a folosi potentialitatile existente in acele
In timpul crizelor

moniente de

stabilire a contactului,

precum

diagnostic relevant,

de strangere a materialului

de a oferi ajutorul necesar depajirii

SISTEMUL PROFESIONAL 1 MALTRATAREA


SOCIALA

crizei.

Abuzul este adesea greu de dovedit m cadrul curjii cu juri iar


cazul poate fi respins datorita probelor insuficiente",
Concentrandu-ne asupra elementelor doveditoare, s-ar putea sa
nu mai fun in stare sa realizani procesul de ajutare $i din aceasta
cauza copilul va
e

tl

parasit

un fapt resimtit de

de

Insuccesui

noi.

parinti, deci

vor

ei

^i

Aceasta problema se poate pune

in

creterea copiluiui

parasiti

fi

de catre

daca jucam rolul

profesionistului format ?n ajutorarea familiei dar

expertului martor.

Ca

experti

procesul judecarii decat Tn eel


astfel

am putea

noi.

mai u?or

fi

cazul

folositi Tn

documentarii profesionale.
de documentare include o analiza a observatiilor ?i

informatiilor factuale obtinute.

al

Pe baza

putem

evaluarii holistice

face anumite anticipari ale maltratarii. Este mult mai important sa


capabil sa faci o documentare asupra posibilitatilor de evolutie

fii

ale parintilor

precum

$i

a nevoilor copiluiui decat sa

judecata care pleaca de

la

iei

parte

la

premize juridice. Responsabilitatea

noastra este aceea de a asigura o documentatie relevanta

avea cunotinte despre cercetarile

teoriile

de a

pe care se bazeaza

Docuinentarea noastra profesionala trebuie sa


Curte. Aceasta este functia esentiala
organisme. Suspectarea parintilor

fie

ceruta de catre

conflictul

de drept a acestor
de rol Tn care aceasta

ne impinge, poate uneori sa ne faca sa ne abtinern de


Tn

maltratare,

Cu

$i dezgustul sunt
reactii frecvente
Tmpotriva parintilor care Ti supun
copiii

?i

la

toate acestea, reactiile amintite

Tntalnite Tn cadrul reteiei profesionale

Este posibil ca sa

nu sunt atat de des


pe cat ne-am putea atepta

devenit atat de profesionali" Tncat


sa avem
unor sentimente profund umane. Aceasta
poate
tl o exphcatie a faptului
ca mecanismele prezentate anterior
sunt
atat de des folosite.
fi

dificultati Tn trairea

De exemplu,

pentru a ne supraidentiflca cu

hmitele parintilor

?i

nici

de a admite propriile

a mi

reactii,

coustieritmi

nu

este nevoie
de Tntelegerea propriilor noastre relatii cu
parintii sau copiii propri
Mai mult decat orice, Tnsa, trebuie sa evitam a
fi tulburati de durerea
copiluiui sau a parintilor. Aceste lucruri
sunt foarte serioase, datorita
taptului ca nevoia profesioni?tilor de a
avea grija Tn primul rand de
ei Tn?i?i poate duce la un abuz
exercitat de catre

societatea de

profesioniti. Copiii care sunt expui


acasa la cea mai severa
maltratare, par supu?i din nou abuzului ?i
neglijarii de catre sistemul
profesional. Noi vom confirma imaginea
copiluiui despre lumea
adultilor. Adultii sunt oameni Tn care
nu poti

nu sunt capabili

avocatii parintilor, Comitetul de Protectie a Copiluiui sau de catre

de interventie

ale populatiei

avea Tncredere care

analiza materialului.

tip

Respingerea, condamnarea

de Tnteles

respectivul caz.

Vom

la

deveni nesiguri,

sentimentu! ca nu suntem Tn stare sa continuam"

orice

alt

vom avea
am putea

avea de asemenea conjtiinta Tncarcata de faptul ca ne-am putut


la ceva atat de oribil, Ar mai
multe de spus Tn legatura cu

gandi

fi,

aceste conflicte de rol cu care

putem avea de

care, printre altele, ar putea

legate

fi

ji

de

a face, conflicte

lipsa

de

claritate Tn

folosirea diferitelor noastre foririe de autoritcUe (vezi cap. 22).

60

Sistemul

Tn

sa Tnteleaga viata copiluiui,


incapabili sa-1 ajute.

care lucram cu

totii

Tntare?te, Tn diferite

grade
Aceasta depinde de gradul
Tn care diferitele .sisteme profesiona
e permit analizarea reactiilor
emotionale ce aparin noi datorita lucixilui Tn
domeniul
folosirea

mecanismelor descrise

anterior.

maltratarii

copiluiui.

Anumite persoane ajung sa lucreze prea mult


Tntr-un oficiu de
?! nu-?i mai dau seama ca presiunea
volumului de

servicii sociale

munca existent nu le permite analizarea suficienta a


trairilor. Astfel
Folkeson (1990), evaluand relatiile Tntretinute
de personalul ce se
ocupa de protectia copiluiui cu parintii ?i copiii,
Tn institutiile de zi
din Suedia, Tn cazurile de maltratare,
a observat ca pnoritatile
sistemului contribuie la dezvoltarea unei
tendinte a angajatilor de a
neghja aspectele emotionale ale muncii lor.

61

PROVOCARI CV CARE NE CONFRUNTAM


Una

din cele niai mari provocari cu care ne confaintam este aceea

de a reu?i sa ne dezvoltani capacitatea de a discerne mecanismele

pentm

descrise anterior. Acest lucru este necesar

controla

revizui, din

^i

facem

a putea sa

Trebuie sa fim capabili a

fa{a realitatilor din donieniul maltratarii.

punct de vedere profesional, propriile

comportamente.

Aceasta necesita un mediu de lucru sigur,


posibilitatea

de a cunoa?te

agresivitatea parintilor

Un asemenea
parinti.

suspiciunea

Vom

in grija

a copiilor.

de cunoa^tere reprezinta un prerechizitoriu

in

participare activa la rezolvarea problemelor

deveni capabili sa acceptam acei parinti aa

fara a incerca sa-i

care nu

de speranta

creerii abilitatii de a ne admite propriile sentimente fa|a de


Daca vom prelucra aceste sentimente vom putea schimba

vederea

lor.

tip

avem

care sa

in

suferinta, anxietatea, lipsa

cum

sunt

ei,

facem mai buni" proiectand asupra lor resurse pe

le au.

Este important sa se stabileasca faptul ca orice profesionist are


propriile sentimente. Este profesional sa cunoti sentimentele cuiva

pentru a

capabil sa te relationezi Tn

fi

asemenea,

sa-ti

mod

adecvat. Este necesar, de

cuno?ti propriile sentimente

propriu de a reacfiona. Doar Tn acest

fel vei^

fi

ji

sa cunojti

modul

capabil sa prelucrezi

toate cunotintele disponibile.

Povara emotionala a acestei meserii


pe care

le

strategiile

de supravietuire

folosim, contribuie in aceeai proportie cu cantitatea de

munca depusa

la aparitia

sindromului de epuizare.

Fara fntelegere din partea

societatii

lar

apo, cu

astfel

propriei

trairile

supu?. abuzului

5i

unor sentimente

Nu vom putea
pe care

fi

cu nimic mai buni

le

avem cu

propriile noastre atitudini,

Tn aceasta

proprii copii

de empatia

mai importante decat cuvintele.

Una

fata

de

ei.

la

copS
am

fost

trecut prin situatia


*

'

Este nevoie ca noi sa empatizam, nu


sa simpatizam cu perceptia
_
parmtilor asupra situajiei. Trebuie sa flm
capabili sa descifram
comportamentui lor fata de copii In lumina
starii In care traiesc In
prezent i a trecutului lor. Mai mult
decat atat, trebuie sa recunoatem
taptul ca amalgamul lor de
sentimente fata

de copii este universal

valabil.

Lucrul Tn domeniul maltratarii copilului


reprezinta mult mai mult

decat o provocare emotionala

?i atitudinala, reprezinta?!
o provocare
mtelectuala. Aceasta are de a face cu
un complicat set de probleme
tste necesar sa ne bazam munca
pe anumite cunotmte relevante
CunotinteIe disponibile Tn ziua de azi sunt
mult mai largi decat ceea
ce se folose?te Tn practica. Urmatoarele
capitole ale cartii partea
a 2-a, se va ocupa de cele
mai importante domenii ale acestor
cunojtinte i va prezenta modul Tn
care ele vor putea fi folosite in
analiza problemelor.

Este necesar

sa ne formam o anumita cultura,


Tn mediul nostra
profesional, prin care sa recunoatem
faptul ca asemenea reactii

emotionale precum cele descrise anterior


sunt absolut normale Este
deosebit de important sa Tntelegem
ca este perfect profesionala
incercarea de a-ti cunoa?te propriile
sentimente Tn scopul de a putea
cat

mai rational

posibil.

nu ar

de munci.

depinde de

Atitudinile sunt mult

din conditiile importante pentru

evitarea tendintei noastre de a Tnchide ochii

am

'

meserie decat suntem

parinti. Totul

noi

Chiar daca nu

trami unor sentimente de dezamagire,


sentimentui de a te simti inselat

CONCLUZII

Tn relatiile

similare.

neglijarii, fiecare din

tentative de defensiva,

ramane

a politicienilor, nimeni

putea fi capabil sa dobandeasca resursele necesare unei

copilului este de a trai durerea ?i


anxietatea acestuia
Aceasta
presupune faptul ca suntem In contact cu
expenenfele

contactul cu problemele

62
63

PARTEA A II-A

CUM PUTEM INTELEGE


MALTRATAREA?

CAPITOLUL

BAZA TEORETICA 1 MODUL


DE LUCRU
AJUTORUL NECESITA iNTELEGERE
dentificarea simptomelor de abuz
i negHjare nu este
suficienta
pentru acordarea ajutorului
adecvat.

De asemenea

nici

recunmjterea sau dovada unui abuz


psihic sau sexual' desi
acestea pot fi de un real ajutor
m evaluarea noastra ?i vor fi adeseori
sursa de pronuntare a prognozei.
Indiferent cu ee tip sau grad
de
ma tratare ne confruntam, o conditie a
rezolvarii cazului este profunda
^

evaluare a ingnjirii copilului.


Literatura de specialitate asupra
maltratarii copilului spune
ca
malratarea este rezultatui interactiunii

tacton mantah sau familial!


amb.lor parmt. 51 ale copilului.
?.

de

la

fomhe

ezistenta

la alta.

dintre factori de stres exteriori

?i ai

caracteristicilor

Ceea ce

Cand maltratarea

individual ale

este eel
este

mai important difera


mult mai serioasa ,1 mai

tratament, ea pare mradacinata


in personalitata parintilor
?. m med.ul de provenienta familial.
Asta s-a vazut frecvent la tarile
scand,n<'n'e 5, la cateva tan
din Vest. In multe tari
.

la

unde

fortate sa tra.asca sub nivelul


de saracie, lucrurile

67

familiile'sunt

nu stau deloc a?a

Ajutorul adecvat necesita o evaluare holistica. Sunt necesare


evaluarea psiho-sociala a

Noi trebuie

a! parintilor.

mtampla
$i

in familie.

a celor interni

situa|iei familiei

diagnosticul copilului

sa intelegeni ceea ce s-a ?ntamplat

|i

MODUL DE LUCRU

?i

ce se

Modelul se construiejte initial pe


propria
supervizor climcan 5, consultant,
dar ji pe

mea experienta ca
modelele teoretice care
mi-au fast expuse in pregatnea mea.
Modelul este, de asemenea
apl.cabil in relatia cu alte familii,
acolo unde dorim sa intelegem
mteractiunile din familie. Modelul este
prezentat intr-o maniera

Prin aceasfa evaluare, atat a factorilor externi cat

ai situatiei,

putem formula ipotezele de lucru care

vor forma baza pentru actiune.


Intr-o evaluare psiho-sociala noi Tncercam sa infelegem intregul

sistem familial dintr-o perspectiva ecologista. Incercam sa intelegem


sistemul familial
social ca

in

factorii

dinamica

tranzitiilor care

economici afecteaza

apar

in

sper ca va Integra teona

lume. Sistemul

de

familiile in diferite moilu'-i.

Este important sa incercam sa analizam interactiunea dintre familie


s-au dezvoltat ele in timp,

a parintilor

interactiunea dintre parinte

functionarea parental! Punctul central

sociaia centrata pe familie, a?a

^i

1995, Irvine 1979

copil

ji

model

cum

factorii externi

?{

copilul

interni care

li

are radacimle in asistenta


s-a dezvoltat ea in Anglia (Pincus
iji

Winnicott 1964), in SUA(Hollis, 1972


Roberts
1972 , Tures 1968) i in Scandinavia
?. Nee,
(Bratt 1963 'si Killen
Heap 1 968 i 976) in anii '60 ?i '70.

evaluarii este abilitatea

al

5.

afecteaza sunt centrale. Acest

care mediu! de provenienta

felul in

personalitatea lor influenteaza aceste interactiuni

^i

fenomenul

Modelul cslehohslic. Este un model de


interactiune in care

-^i

sistemul social. Trebuie sa mtelegem interactiuniie din familie a^a

cum

care

rezultatele cercetarii relevante


in
maltratare (vezi cap. 5-12),
^i

noastra de a evalua nevoile copilului, functionarea parentala curenta

?i

?i

potentiala

a descris

interactiunea dintre parinti

modul

in

Din

dintre familie

ji

fi

in stare sa

care acest sistem poate contribui

la

mentinerea

parinti

reteaua profesionala.

reteaua lor sociaia va contribui pe viitor

mari provocari cu care ne eonfnintam este de

evaluam existenta resurselor

in situatia data.

Daca

posibilitatile dezvoltarii parentale sunt limitate, noi trebuie sa-i

asiguram copilului o
Evaluarea

?i

alta sursa deingrijire, preferabil,

rezultatele necesita ca noi sa ne

cunoatere relevanta. Aceasta contribue


civile atat ale parintilor cat

In fata acestei provocari

ji

bazam

una permanenta.
cercetarea pe o

la respectarea drepturilor

ale copilului.

avem intotdeauna lacune in cunoa?tere ji

intelegere. Abilitatea noastra de a distinge aceste mici nuante

arata

o intelegere comprehensiva, create

Integra

folosi informatiile primite

mai avem nevoie de un

profesioni^ti

ueneral.

set

sectoml

de a

Este nevoie de un model de

De asemenea,

de concepte fara de care putem intampina

comunicarea observatiilor
ji

$i

prin experienta noastra de a

lucru care sa integreze aceasta perspectiva ecologista.

dificultati in

Diagnosticarea femiliei a fost introdusa


in asistenta sociaia la
^
inceputul anilor '50 de Schertz
1953, Pollac i Brieland I960 i Parad
^963 . in paralel a fost dezvoltata o abordare diferita a 'familiei
Cercetarile de mai tarziu, asupra
interacfiunii dintre

acest motiv noi trebuie sa intelegem interactiunea

Una dintre cele mai


a

copil. Capitolul anterior

care sistemul profesional poate juca un rol important

in interactiune i felul in

maltratarii.

limita,

iji

precum

pot aparea neintelegeri intre


politicienii

?i

societatea

copii

si

dezvoltarea acestei abordari


Modelul este eclectic. El tinde sa
integreze teoriile care sunt
relevante pentru infelegerea diferitelor
nivele ale subsistemului si
interactiuniie dintre ele.

dezvolte

?i

sa se

la

Bazele intelegerii noastre vor


continua sa se
in functie de sistematizarea
muncii clinice si

schimbe

a cercetarii.

A existat tendinta de a accentua numai unuJ din


urmatoarele
modele: A: modelul psiho-dinamic, B:
modelul sociologic,
modelul
interactional, D; modelul teoriei
invatarii, E: modelul sistemic
i Pmodelul ecologist. A existat tendinta de
a considera aceste modele ca
ni5te alternative in loc de a le
considera ca modele suplimentare Este

dihcil

de a

le

combma

intr-o singura teorie, dar

dilerenta mtre ele, in practica. Maltratarea


este
?i

detemiinata de mai multi facton, care


trebuie

Astfei ca nu a existat un singur

Abordarea mea teoretica


intr-o incercare

nu exista nici o
o problema complicata

luati toti

m considerare

model de lucru 'comprehensiv

reflecta realitatea foaite complicata


a familiei
de a furniza o mtegrare a acestor
modele

69

Este importanta Tn{elegerea interactiunii stabilite timpuriu fntre


parinte

$i

copil

modul

fn

de

care aceasta afecteaza dezvoltarea copilului.

Teoria obiectualizarii relatiilor

Teoria obiectualizarii relatiilor este o dezvoltare ulterioara a teonei

Relatiile interpersonale timpurii

determina structurile inter-psiliice. In relatiile

noi atribuim calitatile percepute ?n

relatiile

noastre timpurii. In acest

958

T^sr"""

munca de

umane conceptui

comportamentului de ata^ament

^,.na,erelevante
Atunci cand

Teoria ata$amentului afirma ca

lucm" personale in interactiune cu

unna

fiintele

figurile

umane creeaza ,,modele de


de care sunt

situatii

reprS n mh

dS
asu;:t,^^^^

sar m!le

de maltratare an d^

f.n

Aceasta

atajate.

experientei acumulate prin interactiunile fiintei

vietii.

familiile

pentru no/

Ts

deformate. In termenii teonei


atajamentului ele

asistenta sociaia.

umane

Conceptui de modele de lucru" corespunde de

multe ori cu conceptui traditional de obiecte interne. Procesul formarii


ata^amentului

apari|ia

modelelor de lucru sunt decisive pentm

cum vom reactiona, pentai felul cum relationam cu


felul cum ne dezvoltam ca i copii 1 adulti.

ceilalti, ?i

felul

pentru

Dei aceste modele de lucru sunt reevaluate pe baza noilor


experiente de \iata, modelele de lucai dezvoltate de-a lungul primilor
ani

de viata au impacturi disproportionate asupra dezvoltarii modelelor

individuale

asupra experientelor ulterioare.

Daca vrem

sa Tntelegem

cum

pen,m tnjdegerea

reu?esc oamenii sa faca fata

problemelor cu care se confrunta, cuno?tintele despre ego


sunt importante. Astfel noi trebuie sa intelegem felul

percep
la fel

?i

ca

stabilesc contacte intime, tolereaza frustrarea

51

felul

cum

ei

coopereaza cu

dificultatile

cum
i

^i

sine

indivizii

anxietatea,

apanite ca urmare

""" ""
Pjsoanelor, se.,,etele

o,!^Z7r

Concepteie din acest domeniu ajuta


intelegerea modului

la

cum oamenii percep

51

parinfc

"""' ""P^^-Mi

care schi,ba gandurile


"T" P''"'-fei'"8ic
comportamen.ul
ji

astfti

poa.e ,n,fes,a cu grad


de

selenJe va iabM

anum

ca o

Z!

f""'"

ktcS4

Sun'

de integrare a modelului.

formarea de iegaturi
?i

inforn.at,e/exper,enta nu esle
asocmta sau intearati
sa cum se petrece
,d b,5ui, (WeT, ,6

a reprimarii, negarii, proiectiei i agresiunii.

Psihologia egoului joaca un rol central

copiilor

intre

se adapteaza mediului Tn

care traiesc, circumstantelor sociale, sarcinilor

^i

a^teptarilor legate

'le

Slrans legale de procesele


de disociere sum fenomenele
PrSD care apar , urma ue,
Iraume, PTSD a fos,

specMce

descrde

70
7i

^'

'^

17

rezo,vatedmtr-odata,penta.totdeauraE:

TEORIA ATA$AMENTULUI

de-a lungul

viata interna

llt^Z:^^^

fel

Salzberger Wittenberg 1970 au

contribuit la integrarea teoriei obiect-relatie in

in

ei

P.aget. Eu, totuji, retin


"",
ideea fazelor penta!
a desemna nlr n h
dezvoltan. unde sunt
plasate sarcimle
dezvoltam, ceea.ce nu
mseamna ca aceste sarcini

noastre intemalizate ne afecteaza experientele relatiilor curente;

Winnicott 1969,1985, Irvine 1979

apare

organizeaza

oamen, (Enkson

Ea se concentreaza pe intiirnalizarea relatiilor interpereonaJe.

inteipersonale cureiite, stmctura inti'a-psihica ne arata modurile in care

relatiile

f^i

Bovvlby (1988)folose?teTn
descrierea
''^^'^"^'^^a dprvnita
dezvoltan,
cailor de dezvoltare

aceasta intelegere.

psihaiialitice.

cum

.nteractiunile lor cu ce.lalt,

teoria ata^amentului contribuie la

?i

rolul lor, felul

catre supravietuitorii de razboi, lagare de concentraie, viol


cafastrofe naturale (Engahl, Schwartz

Hotmsteom 1985, Longhery,

Eberly 1988, Burgess

Kee, Roddy

Bill,

Aceasta este o stare de anxietate

care experienta traumatica este

in

retraita Tn aa-zisele "flash-backs".

Stimulii asocial! traumei tind sa fie evitati sau sa


lent,

perceperea

se raspunda

lor fiind indicata prin hipervigilenfa, instabilitate

distractibilitate care sunt evidente.

care au fost expu^i


stres

li

la

forme

diferite

de maltratare dezvolta
i

Fenton

990,

de

stari

McLeer

Ralphe 1988, Pynoos 1987, Sivern

?i

Kaersvang 1989).
care oamenii

la posibilitatile

?i

mentin echilibnil

pentm

a-i

explicatii

interior.

individului de a se folosi

familia sau copilul,

de

pentru raodurile

Acestea pot

fi

rezolva propriile

lui

modul

probleme prin
in

care parintii

ar putea sa foloseasca copiii pentru securitatea echilibrului interior.


lui

in

aceasta conexiune au fost importante pentru

dezvoltarea modelului.

oamenii incearca sa faca fata

Rolul familiei (Bromfenorenner

Sherman,

980) este important

tatal lui Per.

Ea

a Tncercat sa faca ceva, tatal

cauza aceasta. Cand

este anxioasa din


lui

Per a devenit

spre a se Tndeparta de Per, iar tatal

lui

flirios.

Tncepe sa

fie

Mama Tnclina

agresiv cu

el.

Cu

trecerea timpului. Per a devenit tapul ispaitor pentru tot ceea ce se

intampla

in familie. Echilibrul interior al

Conceptul de echilibru
psihodinamica,

este,

mamei

provine din teoria

interior, care

de asemenea, gasit

s-a imbunatatit.

in teoria

sistemelor i teoria

ata?ainentului.

Teoria sistemelor are o mare influenta asupra impactuiui mutual


al

fiecarei parti a sistemului

sistemului care se ajusteaza

asupra modelului de coinportament


la nivelul

minim

posibil

de

al

conflict.

Echilibnil care rezulta, de obicei, reprezinta cea mai confortabila

condilie a sistemului,

^i

nu neaparat singura care

72

faciliteaza dezvoltarea

?!

1979

altii,

care

necazurilor

Garbarino

si

acest context.

in

Modelul urmator reprezinta o sinteza a


acestor modele diferite ale
partilor. Ca in toate situatiile
de modelare acesta reprezinta o
de baza necesare

Cu

toate acestea

intelegerii acestui

model

el

subliniaza elementele

multifactorial

Modelul descrie interactiunea dintre copil

ji

experienteie

medail inconjurator. Experienteie


copilului i dezvoltarea sunt
continuu modificate intr-un proces
tranzactional.

Deoarece,

in viata copilului,

dm
mod

lui

in

interactiunea

lui cu lumea exterioara


apoi cu alte elemente care vor
afecta
Gopilul indirect pnn parinti,
importanfa relativa a acestor facton variaza

va

fi

in

pnmul rand cu

parintii

?i

timp.

PunctuI central

cu

un To
roi

felul ?n

impredictibilitatii societatii

pecareei leintampina.

de sine

Mama unui baietel (Per) de 4 ani se simte frustrata de cateva aspecte

joaca
'i
J

Conceptul de echilibru este, de asemenea,


important pentru
ntelegerea modului in care familia ii
indeplinete indatoririle fata
de
comunitate. Este, de asemenea,
important sa injelegem

in

Exemplu:
ale vietii ei

de maltratare.

raportate

oameni, de exemplu,

ceilalti

proiecjie sau deplasare. Caplan (1961) a cercetat

Formularile

.situatiile

considerab.la simplificare.

Modelul trebuie sa includa, de asemenea,


in

central insa in

S-a demonstrat recent ca acei copii

postraumatic (Farmulare, Kinscherft

Deblinger, Atkins, Foa

puterii

?i

Gurare 1988).

?i

?. rezolvarea de probleme. Teona sistemelor


nu considers ca foiosirea
puten, e necesara (Bentovim
1992). Folos.rea

saii

sa-ji

5.

al

de mediu

mentma

ji

modelului este perceptia copilului


felul Tn

care

el

?! experienta
incearca sa faca fata acesteia si

echilibiul interior.

Experienta copilului

ji

modul

in

care

el

reacfioneaza, afecteaza

este afectat de interactiunea care


are loc intre el
din mediul lui extern. Mediul

?i

diferitele

si

elemente

extern include parintii, interactiunea


maritala dintre parinti, reteaua sociala,
factorii socio-economici si
aspectele sociale i culturale.
In circumsfante

optime

parintii percep copilul


?! nevoile lui relativ
Parintu percep rolul lor de parinti in
relafie cu nevoile copilului
El sunt capabili sa acorde prioritate
nevoilor lui de baza i sa fie
tlexibil. fata de nevoile in
continua schimbare ale copilului. Ei
accepta
copilul a?a cum este el, sunt
capabili sa fie parinti destui de buni
Asemenea parinti au la randul lor modele
parentale acceptabile Fi
nu au fost expu?i unor crize majore
m viata
real.

lor astfel incat au fost

capabili sa !e faca fata acestora intr-un

73

mod

constructiv Copilul nu

fata, Parintii

faca

sa-i

aten|ie deosebita din partea lor, astfel

solicita

au fost capabili

meat

sunt astfel recunoscuti in

roliil

ei

sunt

in stare

lor parental. Ei

un echilibru care sa faca posibila

sa stabileasca

dezvoltarea identitatilor obi?nuite ale fiecaruia luat separat. Ei reu?esc


sa rezolve problemele
Parintii pastreazS

sa depa^easca eventualele crize care apar.

?i

un spatiu pentru copil

in afara vietii

maritale

de resursele

i$i

rezolva problemele care apar in viata de

nu-^i influenteze prea

nu perturba

a familiei,

zi, astfel

meat, sa

mult interactiunile lor sociafe.

Aspectele socio-economice,
i

cu

zi

cum

ar

viata familiei. Ei se relajioneaza bine

?i ii

o retea sociala din partea careia sa obtina confirmare i


inspiratie. Ei Tji pot reconstmi din nou aceasta relatie chiar daca se
stabilesc

muta

in alta parte.

Daca
acceptat
El

cu

ii

se

poate dezvolta corespunzator capacitatilor

dezvolta ata?ainentul, autonomia

norme

Copilul integreaza

ceilalti.

situatiile reale

Recunoa$terea ca

pozitive prin identificare


i

fata

de

copiii no?tri.

a!

sunt ambivalente este

cum avem

Aceasta de cand lumea

^i

de bine

fi

ji

copil.

Noi avem

sentimente pozitive,
este ceva

omenesc.

Acest lucru depinde de modul Tn care ne simtim, daca nevoile noastre


sunt satisfacute,

cat

noastre personale cu
viafa,

precum

de mult suntem interesati sa rezolvam conflictele


altii.

Toate acestea reprezinta

situatia noastra

de

influenta mediului social Tn care traira. Sentimentele

^i

noastre depind de copilul insui. Atunci cand copilul nu cere mult

mai mult decat

se

poate oferi

ateptarile, relatia noastra

mai mult decat


noastre, atunci

cu

el

atunci

este mult

cand copilul nu ne injeala


mai buna. Cand copilul cere

Ti putem oferi, 1 se comporta contrar


predomina aspectele negative Tn relatie.

ateptarilor

Copilul va percepe grade diferite de ambivalenta, rejetare,


dezinteres

de ceea ce Tnvaja. de
modul

Tn

care a fost crescut

In

insecuritatea

Un
normal

anxietatea ata?ate unci

copil poate
al varstei lui

provoca
sau

pnn

asemenea experiente

rejetare chiar

faptul de a

fi

printr-un

bolnav on prin

comportament
Tnsai natura lui

preocupati de propriile lor conflicte,


pot provoca
rejetari. de catre copil. Aceasta
poate avea de a face
cu conditiile conjuncturale i mai
putin cu parintii. Dar Tn aceste
conditii ei vor fi mai putin disponibili
pentru copil ji ceea ce poate fi
perceput ca rejetare de catre el.

expenmentarea

neangajare. El va experimenta o insecuritate mixta,

confuzie, anxietate, agresiune

rejetarii de catre copil va fi


decisiva asupra felului
se dezvolta interactiunea dintre
parinte i copil Toti copiii
experimenteaza rejetarea Tn anumite
momente. Ei reactioneza la
aceasta rejetare in diferite moduri.
Sensibilitatea i dezvoltarea
cogmtiva a copilului joaca un rol
important

cum

reactioneaza

modelului.

relatiile copil/adult

la fel

se

resurse interioare.

esentiala pentru mfelegerea relatiei dintre parinte

sentimente negative,

Tnnascute.

sunt rareori ideale. Echilibrul poate

de orice element

periclitat sau distnis

lui

capacitatea de a se sincroniza

ajusteaza mediului prin surpiusuri de energie

Oricum,

felul Tn

Experimentarea

aceste elemente sunt prezente, atunci copilul se va simti


^i

de

Parintii,

serviciul, administrarea casei

fi

Tn funcfie

asemenea situatii no. putem distinge cu


u?urinta Tn relatii aceste
elemente negative care sunt accentuate.
Acestea reprezinta' un cere
vicios determinat de experienta
de rejetare a copilului si
de

amenintatoare, un spafiu care este imbogatit prin prezenta copilului.


Ei

Tnnascute

lui

care se percepe pe sine

suparare. El va reactiona Tn functie

pnn

Altii se retrag

a cere

Tn aceasta Unii
mai mult sau testeaza agresivitatea
parintilor

sau

se izoleaza. Unii Tncearca din


nou sa corespunda
ateptarilor parintilor, adica sa fie
copii buni". Reactiile copilului

contribuie

fie la

Tntreruperea cercului vicios,

fie la

mentinerea sau

intarirea acestuia.

Este posibil adesea sa spargem

pnn

1 sa modificam cercurile
vicioase
interventia Tn relatie cu scopul de
a mentine factorii ji de

identifica resursele necesare.

In^orice relatie Tncordata dintre


pannte ?i copil, panntii
sunt mtr-o mteractiune distructiva.
In preventie
?i

copiii

tratament este

necesar sa fim capabili sa identificam


factoni care afecteaza aceste
procese.

Atunci cand noi suntem


putere

Tn situatii frustrante

nesiguri. Anxietatea

?i

agresiunea cresc.

ne simtim

Pentm

sa ne restabilim echil.brul mterioi;


pentru a ne simti mai bine
a ne mentine stima de sine, noi
ne angajam Tntr-o
serie

care pot incurca

de sine scazuta

alti

?i

oameni,

?i

vmovatia pot

intreaga imstrare poate

fi

Tn egala

masura pe

copiii

proiectate sau puse pe


proiectata asupra celorlalti
fi

74
75

lipsiti
fi

ji

de

Tn stare

pentru

de demersuri
notn

Stima

seama

lor

?i

Exemplu:
Tatal

lui

Ob (6 ani)

munca. Slujba

la

lui

era pusa

ca oamenji mai tineri decat


mlatuie.

ri

Mama

lui

PanntH pot de asemenea, sa faciliteze


cercurile vicioase
Imatuntatea problemeior emotionale,
boala ,r abuzul de
determma pe pannti sa fie procupafi
doar de propnile lor
probTer^H
nevo, n pot face mcapabili sa se
re!a|ioneze la copil i
nevoilelu
U"" Pannfi nu au suficienta grija de
copil ?! au dificultati In
,
a-l
mgnji. Este dificil ca cineva sa dea
ceva ce el niciodata n-a prim't
In
situatu de cnza e, pot declan?a
mecanisme care

a avut o lunga perioada de timp slabe rezultate

Ob

m pericol.

el i

mai

droZ

El vorbea despre perspectiva

noi, totui

a observat ca tatat

cu aceeai calificare sa

Ob

lui

ce mai mult, acuzandu-1 ca este prost, !ene

il

critica din

ce

in

ca nu este bun de

nimic.

distructive cu propri.i lor copii.


Ei pot,
parintelui nonf-maltrant la inceput

maltratant mai

apoi.

schimbare petrecuta cu un element din familie va influenta

alte

Viata maritala lipsita de stab.litate,


confuzia
mtramantal, pot contnbui la crearea
unci

procesul func|ionarii familiei. Aceasta necesita noi ajustari

paili in

ale celorlaite parti ale sistemuiui. In conditii

determina dezvoltarea

mai putin favorabile,


vechii structuri,

ji

conduce

la

ajustari

incercari lipsite

?i

cop.

se mcearca mentinerea

de succes cand

Aceasta nu presupune

in

mod

!or

situatia se

astfel

ji

provoaca crize

parintilor.

sa se indoiasca
copilului pot,

de

de

fi

de

capacitatile lor

parinti.

el

aceasta determina

poate face

Bolile

parintii

handicapul

de asemenea, sa nasca sentimente de ambivalenta fata

limbajul

dezvolta, perceptia, gandirea,

capacitatile innascute. Copilul inteligent

fata maltratarii
creativi. El

mai multe

T^i

mult mai bine decat

cei care

de cooperare,

are o importanta decisiva in


acestei situatii.

ji

reue5te sa se ajusteze mediului inconjurator


el.

Parinp'i care maltrateaza

^i

de
de

felu!
feiul

nu sunt

sau de transformat. Copilul trebuie sa se adapteze.

cum copilul
cum mediul

u,?or

de Tnlocuit

Ele pot

fi

copil. Factorii
,

de

dificultatile

cum ar fi ?omajul, problemele


gospodare?ti care afecteaza grija
acordata
stres externi

copilului, trebuie,

de asemenea, luati m considerare.


Greutatile Tn
problemele economice, pot contribu,
la o reducere cronica
a stime.de sine a parintilor. Asemenea
situatii pot duce la
mdepartarea
de copil 51 la proiectarea sentimentelor
negative ale parintilor asupra
^
copilului.

munca

copiii reujesc sa faca fata

In functie

?i

economice

dupa cum vedem, coping-ul

modul cum

Egoul se dezvolta

ajutor.

parinte

creativ va face

sunt mai putin inteligenti

va fnteiege mult mai bine ce se fntampla. El are mult

posibilitati

se ajusteaza la

^i

de

Factorii culturali ^i socio-economici


pot, de asemenea, sa determine
i_sa intareasca procesele
distructive care afecteaza
relatia dintre

copil.

data cu maturizarea, copilul

$i

hipersensibil

Plangand farS motiv

defemim mi intrari, poate modifwa san

vicioase. Familia

?i celelalte relatii
pot fi eficiente
apropiate sau distante din punct
de vedere
geografic. Vecimi pot accepta
parintii ^i copilul, sau T!
pot rejeta
Reteaua profesionala poate deveni un
important factor in aceste
tranzactii. Fam.lia poate rejeta
reteaua profesionala, chiar
daca aceasta
actioneaza cu eficienta (vezi cap.
2).

parintilor.

Temperamental, copilul poate


multe necazuri

ehmna cercurile

nascut prea devreme

fi

potentiaiul unui abuz


de nesiguranta pentm
viata maritala poate fi
proiectata asupra
5i

Panntn ,?, petrec timpul ?i energia


motivadu-5i propriile
probleme ?, aceasta Ti poate face
nedisponibili emotional pentru

Reteaua sociala poate

necesar maltratare. Copilul poate

determina cercuri vicioase prin faptul de a se

fcxistenta frustrarii Tn

copilului.

schimba, impreuna cu influentele mutuale pot conduce la un cere


vicios.

mteractiuni

situatii

nou! echilibru. In circumstante

flexibilitatea lipse^te

Asemenea

optima asemenea

la

sa proiec'teze

Vina asupra cop.lulu,, sa-?i


reverse agresiunea asupra
copilului
Aceasta are consecinte asupra
atajamentului i a strategiilor de
supravietu.re ale copilului, care se
vor dezvolta astfel meat acesta
sa
raca rata situatiei.

Intensitatea acestei proiectii este data de diferenta dintre

comportamentul

conduc
de exemplu,

51

'

Schimbari

?n situatia

matenala pot face ca familia sa fie


obligata sa
situatie poate duce la pierderea
retele. de supoit 51
poate determina star, de criza ale
copilului ji ale panntilor Toate
se mute.

Aceata

76

77

'

acestea contribuie
emigranti
in

la

refugiati.

formarea unui cere vicios care ac|ioneaza

urtna iinor mari pierderi, Ei trebuie sa se obinuiasca cu alte

culturale, sa-ji

formeze o noua viata de familie

exercite rolurile parentale

Trecem
5i

asta

li

la

Acetia trebuie sa gaseasca moduri de adaptare

sa-ji

in

norme

care sa poata sa-?i

creasca copiii.

printr-o perioada in care se petrec schimbari multe

afecteaza atat pe copii cat

pe

parinti

mai

?!

asupra copilului. Cum contribuie aceti


factori la producerea
sentimentelordeanxietate, disperare, confuzie,
suparare^i agresiune
ale copilului^ Voi analiza apoi modul cum
aceste interac|iuni
afecteaza
dezvoltarea copilului, rolul lor ?! strategiile de
supravietuire Copilul
este punctul central al acestui model.

rapide

Ne punem urmatoarele mtrebari:


cum ii da seama copilul ca este maltratat?
cum traie?te copilul maltratarea?
cum incearca el sa depaeasca anxietatea, propria

ales relatia

Aceste schimbari sunt percepute in mod pozitiv de unii


oameni, in timp ce pentru altii reprezinta serioase dificultati. Printre
dintre

ei.

alte lucruri,
in

absenta adultilor de acasa de-a lungul

multe comunitati) poate naste

la copii

de lucru

zilei

nesiguranta

(tipica

sentimentele

n poate face

cum

ce

prin ce

vulnerabili.

Atitudinile fata de copii in societate afecteaza interactiunile care


exista in fiecare familie. In unele culturi,

considerate mai pufin eficiente. Neglijarea


ele sunt acceptate intr-o

de exemplu,

?i

fetele sunt

rejetarea familiei fata

mai mare masura

de

violente fata

de

copii vor

fi

u?or acceptate

comparatie cu

in

?n aceste societati. In

culturile in care este acceptata disciplinarea fizica, reactiile fizice

in

alte

culturile

care disciplinarea fizica este respinsa.


?i

Cercurile vicioase care exista sunt mentinute, modificate sau intarite


in functie

elemente

de

diferite

diferite

elemente

de interactiunile care

pot juca roluri diferite

in

exista.

Aceste

determinarea, mentinerea

sau modificarea factorilor din cercurile vicioase, ceea ce ar putea

determina interactiuni distructive care ar Justifica"

situatii

disperarea, anxietatea, confijzia, supararea

de model parental au
fel

repeta

au avut

ei

de

relajie parinte

ei?

cum

ar

agresiunea. El incearca

sa depa^easca aceste sentimente prin propriile puteri,

Ti

va dezvolta

de supravietuire (vezi cap.

5).

Cu

trecerea timpului, se vor

dezvolta paternuri de interactiune, mai ales atunci cand dificultafile

impiedica dezvoltarea copilului. Acejti factori care contribuie

la

determinarea, mtarirea cercurilor vicioase variaza de

la

ce fel de ata?ament au avut parintii fata de


propriii lor parinti sau
persoane care i-au avut Tn grija?
rol

de parinte

sa-?i

mentina echilibrul interior?

sunt parintii atat de preocupati de propriile lor


probleme Tncat nu
i pentru copii?

la

o familie

cum
cum

reactioneaza copilul la acestea?


incearca

el

sa faca fata?

prin ce se caracterizeaza relatia parintilor?

ce consecinte are aceasta situatie asupra


copilului, asupra
?i asupra perceptiei Iui, i
asupra modului' cum el

incearca sa reziste?

cum
cum

li

afecteaza pe parinti stadiul dezvoltarii copilului?

afecteaza sentimentul de ejec in

alta.

Folosesc modelul pentioi a analiza

cum

interactioneaza factorii

de mediul

lor,

de

socio-economici,

cum

munca

al

parintilor

interactiunea lor cu copilul?

relatia lor,

de refeaua sociala

factorii

lor?

parintii continuitate in copilarie?

sentimentelor

parinti,

copii au trecut ei?

pe aceasta cu copilul

el insui i

de

agresiune

acfioneaza parintii?

fel

modul cum Incearca

Interactiunea dintre diferitele elemente face ca parintii sa nu fie

legati

iui

confijzie?

mai au timp

destul de buni" pentnj copii. Acesta va trece prin experiente

strategii

cu ce probleme personale se
confrunta parintii - anxietate,
agresiune, stima de sine, dificultati financiare?
cum afecteaza acestea copilul,
sentimentele Iui despre

fi

de suparare

ce consecinte au toate acestea


asupra actualului lor
asupra interactiunii cu copilul lor?

de

maltratare.

Iui

interactioneaza intre

ei 1

ce efecte au

toleranta parintilor se reduce atunci cand copilul


nu coopereaza?
cu ce probleme se mai confrunta parintii?

cum

afecteaza acestea interacfiunea dintre parinti

78

79

?i

copii?

afecteaza acestea gradul de izolare

cum

prin ce se caracterizeaza reteaua parintilor

exista suport eficient?

al

familiei?
51

a copilului?

prin ce se caracterizeaza interactiunea dintre familie

re|eaua ei?

Pentru a putea raspunde

la

aceste Tntrebari trebuie sa folosim

experienta practica, cunotintele teoretice, ipotezele de lucru

$i

rezultatele pe care le-am obtinut. Pentru a deveni cat se poate de


clar,
i

modelul trebuie sa

dezvoltarea

de

fie

concentrat pe aici

acum"

?i

sa contina

perspectiva istorica. Perspectiva istorica cuprinde medial parintilor,

la

relatiei lor

dezvoltarea

relatiei parinte/copil

naterea acestuia. Perspectiva de aici

interactiunea curenta dintre parinti

copii

?i

?i

factorii

acum" cuprinde

acela^i

al

modelului

CAPITOLUL

care o afecteaza.

In unnatoarele opt capitole voi prezenta ceea ce este

a evalua fiecare element

incepand

COPILUL In SITUATIILE
DE MALTRATARE

interactiunea dintre ele. In

timp voi sublinia cateva probleme cu care ne confrantam atunci

cand diagnosticam

necesar pentru

asistam situatia de maltratare.

apitolul de fafa

ii propune sa ofere
cuno?tinte ji sa
stimuleze dezvoltarea empatiei fata de copilu!
aflat

de maltratare. Acest lucm este facut in speranta


de
a observa copilul cu multa atentie, nu
numai ?n cadru! formal al
serviciilor de ingrijire, dar ^i in cadnil altor
sisteme sociale de sanatate
sau educatie. Aceste sisteme sunt reprezentate
de acele locuri in care
situatii

intalnim copii in
?i

in locurile in

clinicile

De

mod

direct,

de psihiatriepentm

asemenea, pot

mtreaga

familie,

adolescenti

Contmutul

cum

care copiii sunt

fi

adulti

implicate

cum

adulti

ar

fi

precum

ar

fi

gradinite, coli sau spitale, dar

intalniti in
?i

clinicile

institutii in

clinicile

mod

indirect

cum

ar

fi

pentru abuzul de droguri.


care avem de a face cu

de psihiatrie pentru copii,


psihologice din ?coli'

serviciile

?i

acestui capitol se bazeaza pe

insu?ite, deja, cuno.?tintele

presupunerea ca cititorul are


de baza legate de dezvoltarea copilului.

Capitol11 1 cuprinde dona parti:


1.

trasaturile incerte ale copilului;

2. reactiile copilului,

de supravietuire.

modurile

lui

de a face fata

vietii i strategiile

In

prima parte vor

care afecteaza

?i

fi

trasaturi constitutionale,
i

unele trasaturi Tnnascute ale copilului

disciitate

precum

reactiile copilului legate

diferitele

de situatia.de maltratare. Vor

moduri'prin care

care se afla precum

situatiei in

folosesc ?n

relatiile lor

descrise perceptiile

fi

cu

parintii

sentimente vor spniini


copilului,

le

comnnl

mrac^co
dificii.

''

Exista o documentatie bogata legata de diferentele femperamentale

Middlemore (1948) a fost unul

care au clasificat temperamentele noilor nascuti. Cele


ale sale, copilul hipersensibil", copilul placid"
5i

modul

?n care acestea afecteaza relatia

remtalni

in alte

de care

te po|i

categorii ulterioare

cum ar fi:

et

temperamentale de

a identificat un
la

cuminte"

le

o mare

moderata a

et

continuum

al

diferentelor

la dificil"

regulate de

somn

abilitate

de adaptare

reactiilor sale.

la

schimbari precum

Acest copil

Tji

ji

1^"^^^^^

nou

tip

general, cop.ii dfflc

reaza atitudinea
parinfilor,

o ?coala

la alta i

chiar cu un anumit grad

"""""'

trsunUnS,''!

''''''"'

''"'*'"

Iv

mZ^Tt

ZLT. I^^-

S;

1985)

de

taascu Jaie CO S
5".'" **' ''"-^'"^
,'u e^lrtir
'"''' """'"^^''^
vaccin dat pen, a
"
'"
putea face &

va accepta

(.^S2, an

dificil" este acel copil

'""^^Sf

(Sameroir& Chandler 1975)


vor ""
I"""
"'"'''^^-^''
dealta parte copiii cumin,
necorespnnziioare ^i lipsia debate
I^"' P^zenta o
dezvoltare
saracacioasa(Sronfe

creatproblemecabebelnsi

Copilul

'"'

dificil si nrin

schimbarile aparute prin mutarea de


fiiistrarilor

'''''"'' ''''' '"'^^


'''' '' P"^^^ ^uce din nou

^^^^l^^::^-^-^^^^^

alimentatie, va zambi persoanelor straine, se va adapta rapid la

cea mai mare parte a

^'"''

'

va forma obiceiuri

hrana, se va adapta u?or la un

la

.^-'^

copilul dificil", copilul

i a definit extremele in
urmator: copilul cuminte este acel copil a carui constelatie
temperamentala consta m regularitate, un mod de a reacfiona pozitiv

intensitate

'o.servaCeS"r'':utrc*"*
"'"""""'='='
care
"P"

'

''"'''

nu au

de dificultate.

care prezinta functii biologice

.e4t:;;"ei?c:;i,n',:;:,'?nii?,::';

Are un somn ?i obiceiuri de hrana neregulate, accepta cu


greu noul tip de aliment ce se ofera precum ?i noile aitine in care

se aptca elementele

trebuie sa se integreze. Prezinta reactii refractare, se adapteaza cu

"
cop,luli vor afecla
co,por,a,
.-..-ac,iea cu ,cd,nl

neregulate.

'

-en

--."-

^-.oria,.

''.'""="""i diftrite la care

greu sau deloc

la

schimbari, iar reacpilesale sunt negative

Este u^or de imaginat modul

de baza

ai

in

ia in

82

?i

intense.

care ace?ti factori constitutionali

copilului afecteaza perceptia de sine

mediului inconjurator. Cand se

ale

putem

felul

la noii stimuli,

-P'"g

^' '^^^ ^ ^

copilul nuantat"

mama/copil,

apropia cu greutate", copiluI cuminte"(Thomas

al.

actiunile

devine mai

categorii

trei

al.I968).

Thomas

la

dintre primii

T^

?'

^^^ste

^'"^" '^ ^^tisfacl

existente intre noii-nascuti.

S/"^^'^^:
^^ P^?'

^"^^'"^
ST/rr
?

sa stabilea.rg n

putandu-legenei-aLnttent
laformareauLrcerc vis a1

fi

"'

'"

""'"

^^.^^'^"-"^

cTZZT

s'^puS

nevoile acestuia

Trasaturile innascute ale copilului

'""-' ^^^^^^

'''^'^^ ^'"^-

"r^^^^^^^

creand un cerc bun"


copiiuiu,

1.

nnT"'
^rcH

descrise, de

de supravietuire pe care

NoT

o^^t ez^ te n
Copin .imint, ,e ofer.
P^nntHorC^
bum. Le dau convingerea
ca lucmnl.

cu lumea externa.

?i

mediu, este ujor sa


observam roJul imnort.

ci.fentdatori,afaptulu,caflecat

copiii Tncearca sa faca fata

strategiile

$i

fi

?i

trasaturile innascute
ale copilului

depind de dezvoitarea

trasaturi care

nevoile copilului. In partea a doua vor

asemenea,

copil

sunt afectate de situatia de maltratare. Acestea sunt

precum

perceptia

considerare interactiunea dintre

=.la

de

,^

'

deLotar*:,?"'

^
"

"'"''"
"^'"""'-

Premalurilatea
^''"^"

S-a aratat ca

in

anumite conditii bine definite exista o stransa

ulterioare(Ammerman,
^^^^^^:T^^''''''
" ^^P^--^-

fnire greutatea scazuta la na^tere, prematuritate

predispunerea

abuz. Copilul prematur obose^te mult tnai repede

poate

putea

fi,

de asemenea,

catre parinti, Plansul unui copil se modifica

de maturitatea acestuia precum

de

intr-un

mod

care

provoca frustrarea

?i

fie

greu de

va avea o

ax'ca colici foarte des,

va

fi

Tngrijit in

uTehZ

de interpretat de

z? A

dificil

sa reactioneze
1

988). Copilul

c'ntl'rral"'

de aceea va

in

timpul

agresivitatea celor din jur, Astfel stand lucrurile

pot juca acelai rol

na^terii, toti ace?ti factori

un

de exemplu retardul

Alle trasaturi

''

"

"'^^'

^' ' ^"^"?!

factori

1990). Ele pot

reactii

fi,

provocatori

$i

cele emotionale, pot

ai situatiilor

descnse de

5!

' '^^^^^ractLL

de face fata experfentelor

iui

supravJetuJre

"

'

cele (izice sunt sau nu


satisScute.
catre Enkson ( 958) ca fnnd

care

conduc

la

lipsa a reactiilor copiilor

cu care este

dificil

tulburari cerebrale vor avea

greu de interpretat

de

sa stabileti

un plans
tolerat.

De

exemplu, pot

relatie.

mai

ji

care va

Diamond

fi

la

copii

mult mai

(1985) au

documentat afirmatia caresustine ca acei copii care prezinta

disabilitati

sunt mult mai expu^i abuzutui, eel putin abuzului pasiv care implica

84

?n

dezvoltare
t.mpul primilor ani ai vietii'

la

Copiii care prezinta

diferit,

Jaudes

fi

sau

emotionale
Toate acestea au fost

pnmeie sarcim

Cop.lul care este expus maltratani

abuzive (Benedict

de asemenea, un factor care contribuie

care produe faistrare parintilor.

retardati

^^P'

Copilul va dezvolta sentimente


de mcredere sau nemcredere
fata de
,n functie de modu! m care
nevoile sale de baza, cele

mult sau mai putin deschis. Aceasta se potrive^te mai mult


disabilitati

"

ned,u

aparitia unci interactiuni distructive ?n care copilul este respins Tntr-un

cu acele

^^^^'--

copil".

mod mai

'"

staDiluea increderu

va create,

,5,

va crea

sine. El v-a interpreta

,n ce.falt,

(Crittenden

imagine negativa
?i

percepe mediu!

propnui camm. Daca copilul

1 985 5. a
) Pe masura ce
despre lume cat $i despre
baza experientelor traite fn

afat

va rezolva conflictul de
baza al
dezvoltani pe vananta nemcredeni,
abilitatea sa de a rezolva
viitoarele
T^i

conf.icte ale dezvoltarn (de


a depa?! urmatoarele
etape evolutive)
mod pozitiv, va fi mult redusa. Abilitatea
copilului de a rezolva
sarcmle corespunzatoare etapelor
evolutive va depmde, de asemenea
.ntr-un

de

posibilitatile oferite in fiecare

moment de
85

uZZe^l

Perceplia imprejurimilor

la parinti

mmscvte

anumite conditii

et at.

'^'

la frustrare,

Disahililatile copilvhii, atat cele fizice cat


in

^-

'"^^^-^

"'""'''' ^'" ^^^^"' ''^'^''^

2 Reactit-le copiluiui, modurile


strategii de coping

precum

fi

in dezvoltare, imaturitatea,

abuzul de droguri sau greutatile emotionale, ceea ce conduce


cu toleranta redusa

^"'^y ^'^^) "--ntatea

pot

factor de rise ?n situafiile In care exista conditii speciale

Tn viata parintilor,

^'"' "^^'^

atrentil dmtre
ata?dmentul
d'T"'""''
parinte

prezenti in cazul najterilor premature. Prematuritatea copilului este

fara mdoiala

'"

'^ t-5^'^ent se
dezvn t prm trairea unor
dezvolta
interactmn. regulate de
ingriiire

Tulburarile cerebrale, naterea prelungita, remediile medicale aduse

mamei

'

tn directia voci,
parintilor, n

panntii nu vor putea primi confirmarea faptului ca totul este ?n regula.

fi

Va

primul an de viata.

iritabilitate crescuta, ^i

e^st.

^'
''!f

atajamentu! de baza fata de


parinti sau fata de
persoanele care
.ngnjesc. Procesul de
dezvoltare a ata,amentu!ui
poate fiobserva
devreme. Copilul mtoarce capul

Datorita neputintei

de ajutor copilului (Wilkinson

sa-i fie

prematur s-ar putea sa

le

(et

na^tere depinzand

la

alti factori.

de a interpreta plansul copilului, parintilor

dificil

de

in

Disab.litatile pot
aparea , ca urmare a abuzulm
(vez, cap. 2 Ce
este ma tr tat a-)
Atat teoreticeni, cat pract.ceni,

considera de multa vreme


pnmul
ai^e viata al copilului ca fimd un an
cntic, Vezi conceptul

la

perceput

de catre Thomas

ca un copil dificil fn acceptiunea data cuvantului


al). Plansul acestuia ar

fi

^"Perioara a cop.ilo
" "T
slt^ J
H
randul
copulor
care au fost abuzati.

cu d
d.sab.litat,

relatie

catre reteaua sociala

'

excesiva

mvatarea ajuta copilul sa se adapteze la mediu. In


masLira in care se adapteaza el la mediu, dar obliga i mediul sa se
adapteze la el. Daca mediul inconjurator nu se schimba i nu se

a...ud,e recc

adapteaza

1-ar

Cre^terea

la acesta,

la

cerintele copilului, atunci copilul trebuie sa se adapteze

Afirmatia este valabila intr-o mare masura

maltratare.

Aa cum vom putea vedea mai

i in

cazurile de

afla.

Daca mediul

in

care traie?te copilul nu este

este prea

mare i de lunga durata, dezvoltarea copilului va fi


cat

de haotica lume

dificia ,n care cop,


pare sa

'.Zn^^Z^^Z
cum nu
^^
>=

pasa de nimeni.

^i

interna.

dezamagire ,

suferinta, acestea fiind legate


in mod inevitab
e ce e
descrise anterior. Sentimentele
contradictoni cum ar fi
donnta
de
dragoste, respmgerea ?i
retragerea sunt adesea

Prohleme de depeudeiHa

Situatiile

H ^s

ntll

inhibata.

se intampla aa ceva, egoul va incerca sa se apere atat de acest

mediu supraincarcat

r!^i^

propice maturizarii sau daca povara care o pune pe umerii acestuia

Daca

o retragere emotionala atat

In spatele acestor reactii


copilul tanjejte dupa
siguranta si
ecunoa^tere a sa de catre persoanele
care-I ingrijesc Nu
e^e nevoie
de prea n.ulta imaginatie pentru
a vizualiza ^i fnfelege
unele sentimin e
cu care copilul se lupta,
Chiar daca situatiile de
maltratare
azj
din punct de vedere al
tariei , tipologiei,
toti copiii car
maltratani au anumite train
comune, Fiecare din ei traie^te
sent men
ngnjoran, ,i al anxietapi. Nu
le sunt straine
nici sentime tele
de

tarziu in acest capitol,

copilul folose?te multe resurse pentru a se adapta la situa|ia de

maltratare Tn care se

de maltratare sunt caracterizate printr-o satisfacere

dinspre' pannt, cat

spre"

ji

exprimate atat ;pre"


d.nspre" alte persoane
Aceste

inadecvala a nevoilor. Insatisfacerea nevoilor creeaza probleme de

dependenta. Aceasta dependenta este foarte pronuntata


in situatii dificile.

la copiii aflati

Problemele de dependenta se dezvaluie

eel

mai

do lu u dT'"T
foTos>
l-olosite

adesea ?n doua moduri

diferite:

o dependenta deschisa$i o dependenfa

defensiva. Aceste probleme vor

?i

comportament de cautare a

pentru controlul

stapanirea altora, Tncercari permanente de a

multumi i de a fi acceptat de catre parinti


de pre^colari, de exemplu, observa niodul

nu va

sa interactioneze cu educatorii

cu Intelegerea mutuala,

ci

alte situatii

?!

fi

.
pentru
a supravietui.

''

^ensibilitatea

?'

mecanismele

Spitz (1946)

de

al|i

in

adulfi. Educatorii

alti

Cu

Nu sunt deprini

de respingere. Avand

nu vor mai

Copilul se poate retrage ?ntr-o stare de apatie pasiva.

in

Pe de

copiilor.

alta parte,

dependenta defensiva, o independenta

86

Bowlby (I960) au

realizat primele descrieri


legate

de pannti.

Este, de

asemenea, interesanta descrierea


reactiilor copiilor
mici in timpul spitalizan,
acestora fara parinti atata timp
cat

It a^te

copiilor de-a lungul a trei faze:


"
^protest '\ disperare " .>/
ne.are
Protestu copilului mic este
evidenfiat prin plans. Strigatu'l
lufpoate
fi foarte puternic,
incat patutul se scutura,
apo. plansulle
.n

suspine dureroase

transforms

disperate, iar pe

masura ce timpuf treceTar

persoana de care cop.lul este


atajat nu apare,

risca sa fie expuji

de respingere din partea adultilor sau a

copilul poate prezenta o

copii,

poalele celor mari.

ceilalti adulti.

situatiile

trait,

5.

preocupare

intotdeauna capabil sa se apropie

cu

doar cu

grele experiente pe care le-au

unor

'" ^'"^'

'''''P' '^'^^^

Tn care reactioneaza copiii

preferand sa stea

toate acestea respectivul copii

ei

atentiei,

de maltratare, retragandu-se adesea fata de

agatadu-se de adulti",

:ji

'''''''

copii Tn cadrul situatiilor de maltratare").

spre contacte fizice,

aflati in situatii

'"'

Reactii de suferinta in separare

ata^amente

Dependenta deschisa se poate manifesta ca o tendin^a constanta


i

"

"^'^'"^^^^^

discutate ulterior tn legatura cu

fi

modelele de atajament (vezi cap. 10 Interactiuni


aparute intre parinti

'""'^" ''

"

m"

apaie,
pai-l'^f
se_va
va instala negarea.
foloseasca negarea ca

Pentm un

mecamsm de

neplacute

5,

a sentimentelor copie?itoare,

87

copil

defensa

P d""-

totul se

' ""^' ^^^' "^' ^^""^

transfonM

mic este normal sa

mpotnva

incidentelor
ciaenteior

Aceste observatii (acute de Robertson asupra copiilor

spitalizati

Pentm a putea fnfelege comportamentul


copilului este necesari
cunoa.?terea expenentelor sale anterioare,
modalifatiior sale de reactie

sunt relevante pentru intelegerea copiilor aflati in situatii de maltratare,


chiar dacii ace^tia nu sunt separali de propriii parinti. Reactiile de

sufennta

avca

111

care Robertson !e-a descris

i)e

preajma pe pannti, pot

de maltratare,

de
:}!

in

fi

care pot

fi

mod

ni

^i la

copiii allati

din punct de vedere

emotional pentru

considerabil mai dureroase

Chiar daca parintii sunt prezenti

spital.

fizic, ei

nu sunt disponibili din punct de vedere

(Jneori se poate intampla ca aceijtia sa

copii.

paraseasca copilul in casa timp de cfiteva ore sau chiar

poate trece

mod

fn

disperare'"

constant prin toate cele

pana cand

,,negare",

proteste, iar noi

vom

In aceste

la

trei

un moment

zile.

Copilut

de protest",

fiize

dat va renunta

putea observa doar disperarea"

pe masura ce timpul

iar,

la

negarea"

nu va ramane decat negarea".

trece,

ca ?n

situatiile

de maltratare

copiii

prezinta in niod surprinzator atal de slabe reactii atunci cand sunt


rninati din casele lor,

protesie.
a

i\

unei
al

Notele de caz

fencita
asti'el

:ji

in uistitutii

cum

ar

fi:

pentru copii,

de

mama

sa" pot

fi

expriniarea

de negan, Insa acesteasunt adesea inierpretate ca un semn

adaptarii

$1

sunt considerate ca fiind resurse ale copilului

asemenea

fie

lipsa

lipsa a reactiilor

de

?i

s-ar

adevarate. Astfel de interpretari sunt de mteles,

dramatice

din propria familie poate arata cat de

asemenea

lie ?n familii

s-a adaptat foarte repede", ,,pare

niciodata nu intreaba de

putea ca acestea sa
insa

He

la copilul

care este mutat

vatamat este acel

reactivitate poate reprezenta

?i

copii.

o prima faza a

crizei.

Copilul se apara de durere prin negarea impoitantei pierderii (vezi


cap. 8 Pierderea

mtampla totodata

sa incerce sa se

rolul crizei Tn situatiile

adultilor ?n care a intrat,

sociabil

cum

ar

alunga sentimentele
fatfi

fi:

i-5i

vor

cum

a?teptarilor noii lumi a

copilul trebuie sa fie cuniinte

mai mult decat once, sa nu

priveasca lumea parinplor a$a

de maltratare"). Se poate

conformeze

fie trist.

Copiii vor continua sa

au facut-o intotdeauna. Ei vor

investi energia in fncercarile

de a face

mediului. Indiferent de reactiile copilului, mecanismele sale de

supravietuire sunt cele care trebuie luate in considerare.

de

tipul

(op.

raahnit, ?nca

ingrijire ce

cit )

de

"

s-a acordat.

a observat faptul ca cei

mic, pot deveni

tristi

'

sau

varsta de 6 luni. .Anxietatea


separani poate fi
observata chiar mai repede. Chiar daca
aproape tot ceea ce exista
sens despre sufennta copilului, s-a scris
in legatura cu reactiile
copilului
la divoit, moartea panntilor
?i plasament, se
poate transfera o parte a
acestui tip de Tntelegere la copiii
aflati tn situatiile
la

de maltratare

indiferent de plasarea sau neplasarea


familiala a acestora (Edwardsori
987),
1

Fara deosebire de locul


al copilului, in

propna

care se desfa?oara procesul de


sufennta
familie sau pnn separare, aceasta
va interfera

lui

in

cu procesul de dezvoltare normala a

doua procese

procese se poate fntampla ca profesionitii sa gaseasca

diferite explicatii pentru faptul

$i

Bowlby

situatii

consecinte mult mai importante pentru dezvoltarea

la

ultenoara decat ^ederea

precum

copii spitalizati fara a-i

propriul camin. In acest ultim caz ei traiesc sentiinente

depriiiiare:ji separare,

pot conduce

!a

observate

copilului.

Chiar mai mult aceste

se vor ciocn. unul de celalalt, iar


unul din ele vi trebui

sa cedeze Tn fata

celuilalt.

De obicei,

sufennta, prin puterea

ei

reujejte

mvanga opozantul, procesul normal de


dezvoltare. Dupa penoada
de sufennta copilul s-ar putea sa mearga
mai departe in procesul sau
de dezvoltare caracteristic, Tn ftinctie de
sa-5.

felul in care a facut fata sau


a fost ajutat sa faca fata respective!
sufennte. Copiii aflati
situatii
senoase de maltratare nu au aceasta posibilitate.
Situatia de maltratare
poate contme adesea o inlantuire de.infrangeri
?i crize de-a lungul
unor lungi perioade de timp, astfel ca
nolle traume apar adesea Tn
momentele Tn care copilul Tnca se mai lupta cu
cele

antenoare Toate
mai ramane suficienta putere pentru
a invest. Tn propria lui dezvoltare. De
asemenea, aceasta sufennta a
lor este adesea trecuta cu vederea
de catre alte persoane datorita
modului Tn care este exprimata. Suferinta poate
fi acoperifr' pnntr-un
comportament dificil", iar acest tip de compoitament
va provoca la
aceste lupte slabesc copilul

randul

lui,

ji

nu-i

rejectie atat din partea adultilor


cat

?i a altor copii.
Copiii .sunt mai putin capabili, Tn
comparatie cu adultii, de a suferi
penoade Tndelungate. fn compensare, Tnsa, ei
dezvolta diferite
simptome cum ar fi anxietatea 51 comportamentul
reeresiv Ei pot
ajunge sa uite depnndenle pe care le
stapanisera anterior $i sa revina
la modahtati de comportament
antenoare. Acest lucni poate duce la

o infati?are de-a dreptul dramatica

80

?n cazul copiilor

abuzati sexual

Copiii care, de exemplu, au Tnceput de mult sa uinble, se pot Tntoarce


la stadiul

de

iTiers in

patru labe".

Exista tendinta de a se afirma ca separarea parin|ilor de copil este

Cu

distructiva.

pediatric, cat

toate acestea,

in institutiile

am

observat, atat in departamentele de

pentru bebeluji, ca Tn cazurile serioase

de maltratare,

copiii subalimentati

greutate intr-un termen foarte scurt, ?i-au dezyoltat

limbajul

?i

fi

perceput, atunci cand


alte

nu mseamna ca copilul nu va suferi deloc. Indiferent


de gravitatea situatiei de acasa, copilul are o anumita forma de
ata?ament fata de tot ce este acolo, iar o posibila separare de aceasta
pericole. Aceasta

va pune ?ntr-o situatie ambivalenta. Suferinta exista Tn

intampla adesea ca aceasta sa nu

fie posibil sa

el,

dar se

se manifeste pana mai

Procesul de suferinta, (de doliu) este pentru copil adesea

complicat de idealizarea parintilor pierduti. El nu este capabil sa faca


fata dezamagirii
?i,

ca urmare,

Ti

?i

agresiunii care se nasc Tn

va

idealiza.

el,

orientate catre parinti,

Pe termen lung aceasta

tristete

legata atat de mult de pierdere cat se leaga de faptul ca

nu

este

nu au avut ce

Revenind

Munca

Tn

domeniul

plasarii copiilor, separarea dintre parinti ?i copii

la

aceasta problema Tn cap 27,

ataamentul fata de noile persoane de Tngrijire",

pot

adesea cople?itoare. Ace?ti copii

vom

nM.

'lorf^e^^^^^^^^^^^^

C^ZS^'^Z.

sau imatun.
contact cu copilul crescut Tn
mediul violen
comportament neaparat amenintator,
copilul

care vin

unmtoarele exemple

(vezi

5,

cap. 4

Baza

u au u
va percepe ca "e o

teoretica

^i

modelul de

^"''^' ' '"^^^^'S^^' ^" ^J"^^'^' -ei tehnici


baz^teTTn'''"'''"'-"
"^'^^"'^'"^'^ de defensa
' '"
dezvoltate de
'T''
con
cop.u
supuji ma, ales
,

r'

v.olentei sotiei. Ea a
gasit Tn principal
comportame,:tede,,ne8are,,dentificarecuagreson:i,izola:e/'^
n care cop.lul se transpune
mental Tntr-o alta poz,{,e, ^i
separarea ca
o retragere m s,ne Tn care
cop.iul se deplaseaza
,Tn'' ^i ^Tn

contactulu,; rat.onalizarea

aL"

?i

proiecfia"

'""\^^^^^'f^' negarea ca
mecanism de
47%) ^i majoritatea baietilor folosesc
.den .fiearea cu agresoa,l
ca mecanism de defensa
(12 dm 15
60%). Aceasta distnbutie corespunde
cu tipologia sexuala Tn cTr
fetele p,-e,au modelul matern,
pnn care mamele

defe,S'r7H'T.T'
defe,isa
(7 dm 15 fete,

bS

de asemene

aminti faptul ca

^i

T?i

traiesc anxietatea Tn situatii

sunt anxio?i Tn legatura cu noile situatii abuzive

ce pot aparea Tn viitor, anxietate ce poate deveni cronica. Ei fac fata

sentimentelor lor Tn moduri

diferite,

Daca

starea

de anxietate este

cople^itoare, copilul se poate apara alungandu-i propriile trairi

$i

redefinind situatiaTn care se afla. Agresivitatea Tn seam n a pentru multi

cea mai buna metoda de aparare

?i

multi dintre

ei

de ag, esivitate se poate observa

la

violenta, Multi dintre copii

vor

( 1

sari iute la

bataie cand se

980) arata foarte clar

cum vom

ajunge sa culegem" violenja care a fost semanata atunci cand copiii

90

de greu poate

fi

aplicata

^^

Acei copii care au fost supu?!


abuzului fizic se arata a
ata de ceilalti cop,, care nu
au fost c,-escuti Tntr-un

fi

mediu

au Tnvatat acasa

vor simti amenintati de catre un adult sau de catre un copil. Studiile


binecunoscutei autoare Alice Miller

cat

o anumita
fo.ma une, persoane specfice.
Agresivitatea poate fi mai mult
s u
^''" '"^'""' "^'' *" ^^^^^^^ ^^"^^
fi
'
P-^^
'
fo^rt'tor

sa se descurce Tn situatii problematice, fiind agresivi. Violenta

da na?tere

desnrP

agresivitatea copiilor aflati Tn situatii de maltratare

concrete de abuz

cum

fie

;op

prevedea sau preveni acest proces.

Anxietatea
fi

vorba

folosesc,

sa piarda,

parintii pot

fi

au dobandit un comportament foarte activ de atajament.

Pentru copiii mai mari, un plasament poate

tarziu.

Poate

Planificata ca o parte a d.sciplman,


?;
ale unor adult, suprasol.citat.

depresivi, care au fost internati,

acesta este Tndeplinit, ca o eliberare de amenintari, neglijare

il

la violenta.

Ti

au

casftigat in

au fost expu?i

M'

P r^.n

'

979

'

"I
'

'"","'' ^'''^^"
"''"

'"

'' ''-''

^"

^'''^^'

fi

viol^ D

982,

George

^^"^"^^^^ agresivitatea Tnspre

pannt,, o reva,-sa asupra altor


pe,-soane. Astfel,

m.ca. Ag,es,v,tatea cop.Iulu,


poate

'

mai agresivi

observam ca

vazuta, Tn afa,-a cadrului de

referinta al teoriei Tnvatarii ca

unul din aspecteie

Un

ei.

dezamagirea pe care au

un comportament

invatat.

Acesfa este

aspect este conectat cu suferinta

alt

Un

trait-o.

mcepern episodului, ca ?, cum n.m.c nu


s-ar
Eisenhower 1990, Putnam 1993). D.agnosf

cul

al treilea

aspect este inecanismul

Tot

a.^a

Ceea ce

se ?ntanipia

pe care copilul
nici

un

traiete.

il

unde

loc

poata adapta
agresorului
fapiiil

^i

cu copiii care sunt expu^i

se Jntampla se leaga, probabil,

ca a fost

in mod greit pentru aceste


cazuri
Tulburarea personalitatii multiple (TPM)
este un exemplu

Aceasta conibinatic de a
o povara cronica

(Summit 1983). Nu

agresivi.

Unii dintre

toti copiii

mai mult

in^elat

mod

devin in

retra^i

ji

^i

^i

de a se

deschis

agresivitatea,

evitand contactele

Unii pot dezvolta boli somatice sau sa aiba un

ceilalii.

comportament
copiii care

se

suicidal.

Aceste simptome sunt exprimate puternic

au fost expuji abuzului sexual (Colin

?i

Eisenhower 1990).
Aici, starea disociativi este

la

Berliner, 1988).

exprimata

printr-o folosire excesiva a


pnetenilor imaginari, se poate urmari felul
Tn care copiii reprezinta
intr-o situatie de joaca, aiti copii,
vorbind cu fiecare din ei cu voci
diferite(Kluff 1984).

creeaza anxietate

interiorizeaza anxietatea

ei

devenind autodistiuctivi, deprimati, pasivi,

cu

fi

$i

extrem

tulburain perceptiei de sine (Fine 1988,


Peterson 1990) Copilul
poate alterna mtre difente identitati. Chiar i
copii de varsta de trei
am au putut fi observati ca avand semne clare ale
personalitatii multiple
(Riley 51 Mead 1988, KlufT 1968, Vincent
ji Pickering 1988
.Dell si

Se intampla adesea sa nu

Copilul trebuie sa fnvete sa accepte situatia

In^elat.

astfel sa supraviatuiasca.

agresivitate

nu au

cre^terea cerintelor de satisfacere sexuala ale

simti lipsit de putere reprezinta


ji

abuzul sexual.

de sentimentul de neajutorare

acela^i timp sa con^tientizeze din ce in ce

si

al

se poate evita sub nici o forma. Ei

sa se poata adaposti.

la

ji

Nu

la

tntamplat (Dell

de uoara tulburare

epileptica a fost pus

de defensa mentionat anterior, identificarea cu agresoiiil", Tn care


copilul se idenlifica cu agresoail pentru a face fata anxietatii.

fi

Copiii

permise,

ailati

Tn acel

Tntr-o stare disociativa, ale caror


trairi

moment, pot ajunge sa nege

actiuni care au fost observate

de

alte

nu

sunt

le

actiuni savai-?ite anterior,

persoane.

Unii pretind ca experiente traumatice


repetate sunt reamintite mai
putin complet decat un singur episod
traumatic (Terr 1 988). Un copii
care a suferit abuzuri repetate poate fi din
aceasta cauza mai putin
capabil sa-i aminteasca ce s-a Tntamplat
decat un copii care
a fost

expus abuzului o singura

data.

D/socierea

DepvUnarea
Se pare ca

mecanism de

copiii folosesc

mult mai des decat

de consecinfele psihice ale

aparai'e pentru a se proteja

traumelor suportate (Putnam 1985, 1993). Folosirea disocierii


negarii creeaza copiiului posibilitatea
amintirile abuzului. Astfel
persista timp

de

luni

de

de a se elibera de simptomeie

^i

amnezia totalii sau

zile

ca

adultii disocierea

sau chiar

partiala a abuzului poate

ani.

Copilul va dezvolta, de asemenea, stari asemanatoare transei,


tulburari ale perceptiei de sine
spirit

$i

ale

schimbari de nemteles ale

^i

caracterizate prin priviri Tn gol

?i

un stimul specific din mediul care

Copilisi are,

de

pierderi ale contactului cu mediul

inconjurator. Aceasta slare aaeinanaloare IroDsei pare sa fie


la

starii

comportamentului. Starile asemanatoare transei sunt

de

obicei,

Ti

aminte^te de acea trauma.

o amnezie a acestor episoade,

acestea se sfarjesc, copilul va

rezuma

92

o reactie

iar

dupa ce

Copiii cu

contact cu

dezvoltare armonioasa, cer adesea un


anumrt tip de
Felul Tn care au contacte cu ceilalfi,
modul

ceilalti.

de

a contactului este direct, contactul lor vizual


cere mereu atentie.
Copilul deprimat, s-ar putea sa nu reu?easca
sa ne atraga privirile
Tnspre ei; el are un foarte slab comportament
de contact.
initiere

Ochii

lui

nu joaca un

ji

Depresia copiilor poate

nevoie sa se joace,

ei

fi

adesea observata

Tn

jocul

se joaca pentru a se distra, dar

In timpul jocului ei traiesc diferite


experiente.

ji

lor.

Copiii au

pentm a

Multi copii

Tn vata.

ailati

ceea ce facea inaintea

de maltratare aproape ca nu se joaca


deloc,'acesta fund un
de a-i exprima depresia. Iar Tn cazurile Tn
care se joaca, o fac

situatii

mod

mod siereotip. Ei rellecta aceeai tema ia nesfar,?it. Terr


( 98
1983), a folosit conceptul de ,joc posttraumatic"
pentru a desemna

Tntr-un

tot

fata

rol central Tn cadiul actiunii.

93

acest tip de joe. Acest copil este mtepenit in anumite experienfe carora

nu

le

poate face

fata,

^i

sa supravietuiasca
episodului maltratarii
copii afiati rn episodS de

exteriorizeaza aceasta, de exemplu, in desenele

sale.

o re.,stenta

Copiii au nevoie de a
fizica destajurata;

!?i

placerea de

propriile actiuni. Exista o placere spontana, curiozitate

urmari

in activitatea copiilor,

putere

$i

Aceste

energie, Copiii care se simt Tn^elati

?ntotdeauna aceasta energie

ji

fizica,

Insa

ei

nu sunt

m mod

ingrijorati atunci

responsabilitate

?i

in

dezvoltarea

cand

Ca

din depresie. Acesta este

un

in
alt

exemplu

al retelei

bineinteles, sunt foarte diferiti din punct

aceasta

poate

fi

le

afectata

ji

de

felul

pasivitatea extrema cat

de a vedea

mutual

Depresia poate

de vedere

activitatii.

Dar aceasta

Tntelege anumite lucruri. Atat

hiperactivitatea copilului trebuie sa ne

dea

de gandit.
Copiii deprimati prezinta o creativitate
ceilalti copii. Suferinta,

anxietatea

ata^a

altii,

mai scazuta in raport cu


precum i fncercarile

Cu

cercetarile niele: Baiatul era foarte agitat cand a venit.

?n legatura

Aveam

Copni pot

Bentet
benet
e

fi

zi.

Spre

sflr^it

se simtea u^urat.

fi

internati in spital, iar aceasta

intemare

le

si

^P 'o-

inarijorator

Sn

Nu

Dar

totul se petrecuse

provoacSn/e

7fZ\
"ITT
(1989
Hylander (1960) au
''

al

) 5,

'''^'"Serea din partea parintilor.


gasit ca copiii proveniti

din

Zul

au fost expuji abuzului


sexual.

fost neaparat necesar sa deseneze". Este ca

reprezinta unul din factorit de imunitate" care

?i
li

Imagined de sine - slima de


sine

repzir;^.?'l

cum
ajuta

in
i

de dezvoltare a imaginii
de sine a copilului o

toate

se intampla

ca

camera

cum

ar

sii e.

nu

Parintii abuzanti a

comunica de timpuriu copilului


faotul ca
de bun, ca nu este dont.
,i ca el este eel
respo^b,!
ceea ce se intampla rau in
familie. El traieste cu
ideea

este suficient

penta, tot

creativitatea

pe

si

vez.caT

familu m care au loc


abuzun de alcool, prezinta
intro
mare masura simptome
psihosomatice cum ar fi durenle
^0^0 du en
de burta, probleme de somn
, de hranire. Un lucm s milar e obse v
la copn, care

impresia ca nu se

cu razboiul.

pentru prima data ca razboiul sa intre prin televizor direct

de

interesant, dar

cat

al

educator extrasa dintr-una din

astea a inceput sa deseneze cu fervoare.

poate opri. Tot ce desena era

mai bine decat

gasim copii care se prezinta foarte bine din punct de vedere


lata afirmatia unui

ti^P

depresia,

jocului. Printre copiii care supraviatuiesc maltratarii,

creativitatii.

vreme

este

aici sunt implicate


dimensiunile a uzul
sindromul Munchausen pnn
imputernicire (by proxy)

copilului de a face fata experientelor vietii lasa putin loc creativitatii


?i

oprA
Ac

iar

al vitalitatii,

unii copii

.i

"S'^

'^"""^ '"^^"' ^' ^^'^ ^'^^^^

desfa?urare. Copiii,

in

va influenta modul de desfaurare a

care se na$te

sprijin

factorilor, in care sunt prini copiii.

indepartata cu ajutorul unci activitati

fi

de

ll

n^

rol important in
dezvoltarea unui conil
cu situafia de maltratare.
Copiii care sum

pe care
a eTeZzinrr''"'
le prezinta, lucioi
care

pasivitatii

d e

".^u!
situatiile

s^ntm en te

rezultand dintr-o lipsa de

Intampinarea

relatia sa

circumstante stresante sunt


mai bolnavicio'i decat
alt,
lucru estre valabil atat
penta, infectii cat ,i pintru
alerg
u nevoie de un Iimbaj
psihologic. Ei i^i comunica

copiii

stimulare a mediului (vezi mai jos).

Acest retard poate veni


de interac|iune a

fizica,

it

Sanatatea fizica joaca un

prezinta o pasivitate fizica prea accentuata. Multi dintre copii pot

avea chiar retard

^^:^Z^:ZL T'

Keactii psihosomalice

de

situatiile

necesar contienti de acest lucni.

ne obi^nuim sa fim

aduiti trebuie sa

abiiitate

nu au

deprimarea prin pasivitate

nevoie de a

neglijati

putere. Copiii aflati

maltratare pot sa-i comunice suferinta

a-i stapani

cer o disponibilitate de

calitati

u-

de concentrare mai
red^se'
1984), ceea ce nu trebuie sa ne
surprinda avand in ved^^
veaere
cu care se confainta.

dezvolta prin activitatea

fizic activi, se

fi

dezvolta corpul

, o

m.;

nevoile paiintilo. sau


adultilor care-1 ingrijesc.
Simte ca nimeni nu se

94
95

ocupa de

el.

El va dezvolta de-a lungul timpului o

imagine de sine

putea

cople,t de povara pastrarii


secretului intr-un
radical decat ar putae-o face
un alt tip de abuz.
1

distorsionata

lume
sine

are

negativa

umpluta de sentimente

interioara

despre lume (Lovdal

51

un

o scazuta stima de

^i

retard din na^tere

chiar daca copilul este

percepe ca
tipurile

Lynch

iji

parintii

Tl

trateaza ca

depun mult

^i

cum ar fi un

aici.

responsabilitate

989,

- loiolitalea i'i pasirarea secretidiii

comportamentul agresorului intr-un


in

se va

Furniss 1991).

efort fn incercarea

lumina buna,

el

(Cristozov i Toteva

de a mtelege

se afla. Ei Tncearca sa interpreteze situatiile

intr-o

retardat,

Stima desine scazuta este observatain toate

Jrairea anxietalii .^i vinovotiei

Copiii

ganduri negative despre

^i

normal din punct de vedere son^atic,

fiind retardat.

Roberts 1982

Acest copil are o

988). Daca, de pilda, copilul aude ca

de maltratare care sunt tratate

sine.

mod

sa explice

care sa-1 plaseze pe acesta

timp ce copilul

vina. Procesul

situatia in care
5i

ia

asupra sa intreaga

de interpretare depinde, desigur, de


am reujit sa le observam

varsta cognitiva a copilului. Aceste lucruri


atat ?n situatiile

precum

in

de abuz

fizic, in situatiile

abuzului de alcool

al parintilor,

abuzul sexual, Cei care apartin ultimei categorii se vor

mai Tmpovarati datorita faptului ca agresorul pentru a se


proteja pe sine il blameaza in mod activ pe copil, iar copilul va simti
ca poarta toata vina. Aceasta traire a vinei va fi exprimata in diferite

simti cei

declarat in

mod

loiali parintilor lor.

solemn ca

mama

Un

de 10

copil in varsta

ani a

sa este foarte buna. Aceasta s-a

intamplat in ciuda faptului ca eel mic era expus zilnic abuzului

emotional, era abuzat fizic foarte des,

?i

traia

adesea

situatii

mama

traumatizante datorita violentei existente in casa intre

sa

^i

concubinii acesteia. Nimeni de la coala nu suspecta aceste lucruri.


Abilitatea copiilor de a
situatii

ascunde lucmri

de abuz este aproape fara

de exemplu,

in situatiile

nu vor

altii

fapte,

de a

Aceasta poate

de abuz de drog

Copiii cunosc foarte bine ce


in

limita.

?i

Pnn repnmare

51 opnmare copilul Tncearca


sa reduca anxietatea cu
caie se confrunta. tl neaga
faptui ca a fost supus
abuzului sexual
Aceasta ,-epnmare este adesea
fntarita de alte persoane
apartinand
retele, sociale dm care
face parte copilul, de catre
familie ^i, p'e master'
ce timpuhrece, de catre
profesioni,ti care spera ca
acel eJeLent SI
nu se fi ,n tamplat. Ani devenit
con?tienfi de faptui ca procesele
si
mecanismele pe care am reu^it sa le
observam la copii care au fo t

de alcool ale

observata,
parintilor.

sa auda. Pastrarea secretului

legatura cu abuzul sexual este probabil mai mare decat

^^^ fi vorba de abuz fizic


r^""^^'^^"^care au avut loc abuz de
droguri ?i

>
'T in
la situatiile

Ceea ce

se petrece acasa este acoperit.

dusa cu sentimentele sa
b me

la copiii

fie

foarte

dificila.

la orice alta

forma de abuz. Aceasta va crea un copil foarte vulnerabil, care va

Aceasta face ca munca


Se poate observa mult mai

care au fost supu^si abuzului


sexual, dar

abuzului de drogun

violentei parintilor.

?i

la copiii

expuji

Tacerea este asigurata prin

amenmtan 5, provocareasentimentului de
ru?ine
vrea sa supravietuiasca trebuie
sa taca. Nu

Copm

|de

violenta

la copil.

Daca

copilul

are alta alegere

se

tem de eventuala Tnfaptuire

tine secret

fi

ovt^

^f

D
eze
prezenta

In acelai timp, copiii care preiau foarte mult din responsabilitate

un conflict

mult mai

aceasta cauzadezvoltarea morala


a copilului se va face
cu d f. ulS.
datorita faptulu, ca el mvata
de la adult, ca trebuie mereu
sa scun
ceea ce e mai rau. Astfel, ce-i
rau devine bun
Ace. copii care au semnalat de
timpuriu lumii adulte faptui
ca sunt
.mphcal, ,n astfel de activitati au
pnmit, drept raspuns, neincred
ea
?. r^pingerea. A,stfel 1, s-a confirmat
faptui ca ei s J,,t cei care
greVesc
"' '"'"'
Po-bilitate decat de a retracta
ceea ce
au
u, spus.
slI'Adui;
AdulK procurorul ?, curtea percep adesea
acest lucru ca o
confirmare^a faptulu, ca copilul
a min|,t In declarable
anterioare
Raieon^se intampla ca ace^tia sa
fie interesati sau
sa aiba empatia
necesara pentru a intelege presiunea
la care a fost supus
copilul acasa

forme de compoitament autodistructiv.


sunt extrem de

respectivulu, secret creeaza

mod

PuternkaInflulT
emotion

a amenintarilor agresorului

^" ''"^""'"^ ''''^'' ^--"tegrarea acesteia


sau surghumul. Atata timp
cat avem in vedere abuzul
sexual acest tip
de fnca pare a f, pe depl.n
Intemeiata. Copilul este
fntampinat de
eincredere 5, respingerea celor
man. El se poate lov, de parinte
care

^a^^ZriT^'

xn ,r de copil1'ni
expLise

'

"n

mod

''^''''-

d.ferit,

unu

96
97

^'^--?t" pot vedea lucrunle


?l

pot crede,

altii

nu, iar

altii

sunt

waassMB"

mult mai preocupali de ei mi?i decat de ceea ce i se Tntampla copilului.


Daca eu ma inel ?i ajung prin ziare'^"

ca aveau tulburan
comportamentale

hilarzieri c/e Jezroltaiv

Prohleme de

Copiii care au fost expui diferitelor tipuri de abuz

neglijare,

?i

neuroiogica,
prezinta adesea diferite grade de retard tn dezvoltarea
retarduri de
psihomotorie.
Aceste
dezvoltarea
in
cognitiva cat ?i
primele luni
din
fi
observate
inca
pot
dezvoltare pot fi serioase i ele

,i

tntarzieri tn
dezvoltare la fel

in vafare

Avand

atat probleme de
concentrare a atentiei, cat i
tntarzieri de
dezyol are este inevitabil ca
ace,t, copii sa prezmte
difente
J
gra e de probleme de
Tnvatare. Exista multa
informat.e legaTde
proble,^ele de nwatare ale
copiilor aflali m

dZ

situatii

de

viata

(Appelbaum

1980).

Roberts, 1982), Trainle lor


In rela|ie cu
caractenstice pozitiei de aparare.

^mp

Exemplu:
Gro,
sau

in varsta

in pat.

Chiar

luni ?i-a petrecut

de 8

mesele

le

cea mai mare parte a timpuiui

servea acolo, auto-servindu-se din

motricitatii grosiere era saraca...

Dezvoltarea

de maltmare (Lynch

?.

Nu

ca dezvoltam stima de sine


Exista desigur
?, except... Unii

sticla.

se oferise ?ansa

de

ute.-n,ce

meat

cop.i , adultTsun
Acesta este un factor important
atata

5,

alti

respectul tn interactiune
cu

ceiS

cop.i au resurse interioare


atat de
sunt capabili sa faca
abstracfie de aspectele

negative

d structive ale s.tuat.ei de


acasa ji sa se bucure din
plin de ^coala
d l,ntea pe care aceasta
le-o ofera, Ace.t, copii
sunt
1

a-5i folosi

Nu

mu?chii.

era capabila sa stea in poala, sa stranga

Nu

un sunet. Nimeni nu gangurise cu

scotea nici

ea.

?i

sa sara.

Tonusul corporal

era slab, Contactu! vizual nu era focalizat ?i nici nu arata a fi


de curiozitate aa cum se mtampla Tnca de la varste mai timpurii.

incarcat

983) a investigat 72 din 89 de copii proveniti din mame


dependente de metadon ?i opiacee. Investigatia a durat una pana la
normali
10 ani de la natere. Doar 25% din copii au fost considerati
Olofsson

din punct de vedere


agresivi,

inhibati din

punct de vedere

11% moderate

abititate

mici, cu atat ne

de concentrare

al reiationarii sociale.

intarzieri ale dezvoltarii

principal deprivarii de interactiunea cu

mult importanta

interactiunii

?i

dam seama mai

56%

comportamental.

ji

aveau o scazuta

hiperactivi

iar

mental

fizic,

0%

in

cat intelegem mai

expuse
?i

Retardurile in dezvoltare
parinti in situatiile de maltratare".

larg in cap.

10 ..Interactiunea

comportament merg adesea mana


de maltratare.
fizic

cu

Jaffe et

al.

Retardiil mental

Cercetari facute asupra copiilor


care au fost expusi abuzului
fizic

...gjani (Morse, Zahler , Friedman


1970 precum^.i
laaccit, copn.

eas..enea,

in

^i

mana

in

parte a acestuia este de


natura organica, dar poate
mteract.um, cop-.-pannl

.-ezultatu.

d
dm

caut

^"b^,"T^"*^'^ ? d P^ble.ne de ata,ament


precum ?, de un abuz emotional
'

t
tniipul
,
u alapta,-..,
r'
,

continuu.

Siralegii de siipravieitiire
.p condiicere

majoritatea formelor

(1980) a comparat baieti expu^i abuzului

baieti care au fost e\pu$i violentei

Buciatt

Poa'tefi

mult de seriozitatea acestor, aparent

ata^amentul Tntre copii

mai pe

'

a comunicarii in dezvoltarea copiilor

fi

de catre parinti

?i

a constatat

devme un sa.ictuar , ofera


pos.bilitati compensatoare
foarte mari
pentru ace. cop,, cu resurse
i,itenoare puternice, Deci,
a?a cum am
ment.onat anterio.-, ea ofera
pos.bil.tatea atajamentului
fata de
persoanele dm afara famiiiei,

erau

aveau serioase,

nesemnificative, forme de maltratare. Aceste lucmri vor

?!

cum

erau

psihomotor datorate

mama. Cu

a?!

Cop,.,

aflati
s.tuat,, de malt.-atare
sunt slab.ti, confiizi 5. anxio?i
-nsa fa. tot ce pot penta,
a sup,-avietu,. Multi dintre
e. investesc

enorm

99

in a-i

rezolva propriile probleme pentru supravie|uire. Nevoia

de

copilului

a-$i

rezolva problemele poate aparea foarte nuanfat

Multi dintre acejti copii doresc cu toata

tamiliile abuzive.

stapan

fie

este gran.la intre

Conceptul de papadii"

pozitiye ale mediulu,

mdepartat

introdus multi ani in unna. Ace?ti copii se dezvolta asemeni papadiilor,

comuna

par sa aiba o trasatura

ataamente pent persoane

anume aceea de

ji

in afara familiei

(Lynch

Abilitatea

unor

copii

gasite in

fi

de a depai

cadml
starile

a energiei

de a tolera

frustrarea este foarte mare. Cercetarile arata ca copiii proveniti din


parinti bolnavi psihic

conduce

?i

dovedesc o capacitate exceptionala de a se

descurca singuri (Garmezy 1987, Antony

Ruller 1978).

Antony (1976)

conceptul de super copii"


i

creativi proveniti din

Kaufman

et al.

?i

Cohler 1989,

(1979) au

folosit

pentru a desemna copiii deosebit de

mame

copii au contacte pozitive cu


Alti copii

?i

dota^i

psihotice. Ei au constatat ca aceti

alti

adulti sau

au cel mai bun prieten".

mai mari sunt capabili chiar ?i de a identifica starea evolutiva

a bolii parintilor lor

de a lua legatura cu psihiatrul sau

alt adult

care

Pound (1982) a observat ca multi copii ai unor


iname deprimate sunt in stare sa le calmeze tocmai inaintea

ar putea

fi

de

devreme ca

a crizei. Unii din

exista modalitati

pierdute. Insa

alti

cu propria lor cxistenta.

par a invata foarte

ei

de a disfrage atentia mamelor potential

copii care traiesc cu

pierderi importante ale functiilor eului

Comar

?i

et al.

mame

psihotice pot prezenta

pot deveni confuzi in legatura

(1979) au investigat copii

ai

caror parinti au suferit de boli depresive sau maniaco-depresive,


Copiii parintilor depresivi pareau a
parinti sufereau

de

boli

copiilor au jucat probabil


Sirategiile

Grey
pe care

de

ajutor.

momentelor de declan^are

?!

mai

afectati decat copiii ai caror

maniaco-depresive. Resursele interne ale

un

rol foarte

de supravietuire sunt

copilul reactioneaza

fi

important

definite, aici,

aici.

ca moduri prin care

incearca sa faca fata situatiei de amenintare in

precum

^i

a face cu

un 'continuum

copiii care

ni^te resurse bogate,

raspunsuri adecvate.

La

ajung

sa-si

expectante

celalalt

capat

acestui

continuum intalnim copii care


iupta cu toata
unor situa|ii inspaimantatoare.
Cea mai mare parte

5,

astfel

relatiei sociale.
i

^i

resurseior copilului este


canaiizata in aceasta directie
ca incercarea de a face fata
acestor situatii poate duce la
stopai'ea
procesului de dezvoltare. Strategiile
de supravie|uire pe care
copilul
e^va dezvolta depind de
temperamentul, dezvoltarea fizica
i vitalitatea
oopilului. fcle vor depinde
?, de sensibilitatea,
creativitatea s.
capaci.atea mtelectuala a sa.
Aceste strategii de supravietuire
pot fi
ma, mult sau ma. putm
constructive; ele pot fi chiar
distructive
evaluarea putand fi Tacuta in
func|ie de dezvoltarea
ulterioara a
copilulu. ?, de interactiunea
lui cu altii. Nu
oricine este capabil sa
supravietuiasca. Unii copii s-ar
putea sa reactioneze intr-un
mod mai
putm constaictiv.

a dezvolta

Roberts 1985).

de anxietate

al

tnnta sa faca fata

Ei

Acest lucru ar trebui sa ne motiveze pentru a e.xploata in continuare


interactiunile ce ar putea

autoconducere

dobandeasca independen|a, avand

a fost

vietii.

nevoia de a fi nropriul
sau
de a se autocon due
C r
strategia de supravietuire''

fata situafiilor,

avem de
La unul dm capetele acestum
intalnim

masura. Ei ajung sa invefe sa mearga, sa se imbrace de timpuriu,


reuesc sa se hraneasca de la o varsta destul de mica. Toate aceste

care apar din crapaturile asfaltului, in ciuda vicisitudinilor

posibil, Fiecare copil are

Este greu de evaluat. Probabil

foarte rapizi in a deveni autonomi, Tntr-o oarecare

lucruri le face pentru a supravietui.

mod

de a face singur

5,

Fiinta sa

devina independenti, Copiii neglijati care au resurse puternice pot,

de exemplu, sa

ma, bun

eel

in

bme

Kempe

( 976) an descris doua


strategii de supravietuire
folosesc cop.ii in situatiile de
maltratare: strategia exagerat
adaptata" ^i cea h,peractiva ?i
distructiva".
?,

le

Cei care apartin primului


grup se comporta astfel
incat sa

ndeplineasca donntele
hipersensibili

la

?i

ajteptarile adultilor. Ei
sunt

semnalele trimise de

adulti,

adesea
semnale legate de modal

in care copiluI ar trebui


sa se comporte. Ace?ti copii
folosesc o mare
parte din resursele propni pentru
a face fata acestor a?teptan.
Cei ce

apartm

grup prezmta un comportament


continuu provocator
?i hiperactiv Aceste
doua tipuri de comportamen;
sunt bine cunoscute celor care
lucreaza in domeniul copilului
abuzat
celu.lalt

agresiv, distmctiv

neghjat

.^1

constatanle

alte
lu.

expenente

Grey

5,

5,

cercetari confirma

Kempe.

In continuare,

exemplifica strategiile de
supravietuire
tacute de mine.

100
101

in

^i

voi

nuanteaza

desene

si

lumina observati.lor

comportament

poate fi observat inca de


la varsta Hp H.- .
,
functie de situatia pannflor,
mtelegerea nic
^"'l ''!
ad
J^^^^
a?teptanIor acestora
de abilitatea lor de a depi n It"
Pnnti!or. Cei mai mic copil
'^'
pe care 1-am vazuf fnf
.
"'"'"'
''''''''
strategic

A daptarea exagerata

Acest grup de copii incearca


cat

le

spirit ale adultilor

furia

asume

sa-i

mereu

prezinta. Ei observa
i

Tncearca sa se comporte

parintilor lor sunt imprevizibile,

poate transforma
amenintatoare

in

abuz

fizic.

prin stradaniile sale de a-?i

incearca sa evite acele

E vorba de

tipul

situatie

cateva secunde

in

atitudinile

aa

fei

ji

ei, i

Am mtalnit mama

reactiile

multumi

situatii

^i

copilul mtr-o ciinica,

parintii, cat se

vo^~:' ^^'^^'^ "'^'^^^ ^P""'-' -P''"' este

poate de mult. El

asupra carora nu are control.

De-a lungul

mtalnirii, care a durat

o ora,

de copil care asculta zgomotul pailor cu care

de copil abuzat.

Ea

umieaza

mine

mod foaite realist

rolul

de clovn pentiii a mentine starea de buna dispozitie a

tatalui

inti-un

reactiona ca

mod insistent. Daca faceam o


miscare
,i cum mama s-ar
aflat in pencol,Tar
fi

la copiii

ei.

care abuzul parea inevitabil Tncepea sa se poarte

foarte provocator, astfel meat totul sa se petreaca cat


sa se ?tie scapata. Strategii similare au fost observate

moment

sa

mceapa

pentru a distrage atentia. Christensen (op.

satisface nevoile acestuia se

ajteptarilor adultului

mod

de a

mult mai dramatic

ei

au

sa primeasca din partea lor

un

pot dezvolta un comportament puternic sexualizat. Prin aceasta

multumeasca pe

adulti

?i

Copiii care folosesc ca strategic de aparare adaptarea exagerata"

comportamente

ji

mving",

2.) cei

ai
"'
1

care adopta un rol de


n^i'^^^^^^

-^gmp cupnnde tn pnncipafco

resurselor

Ei se vor comporta, probabil, ca nite mici adulti. Acest

u:
stransa fntre asteptarile

nevoepann,lor,capacitateacop,llor.Acea^^^
copnior descn?, mai sus ca
super copii". Urmatorul
corespunde copi.lor care au
mvatat de mic, ca ceea ce
se
ei

ata.

Cei de

comportamente

mod. P,obab,l
experientelor

suLruo
teapl de

al treilea

,nclu5,

competente, care sunt mult

superioare nivelului de functionare corcspunzator varstei


lor,

,i

P--.^'

Copu,

raspuns.

prezinta adesea

activ,

ti!e:::^T:r^'at, in cazul carora


ex.sta o corelatie
conforma

mana

urma observafiilor facute de mine


am considerat utiia Tmpartirea
"
trei subgaipun: I.)
cei care-^i Tndepline
cu b ne
arcinile, sunt

a denumit aceasta

tulburator la copiii care au fost abuzati sexual. Unii dintre acetia

invatat sa-i

luand-o de

acasS".

bine do

exprima intr-un

m^ata

acestui grup tn alte

a vorbi cu fervoare

cit.)

fetit.

In

strategic ca stupoare verbala.

5i

mama, mergem

expu?i abuzului sexual (Poulssen 1989).

Abilitatea copilului de a se

eriia

Abilitatea verbala a acestor copii este adesea destui de bine


dezvoltata. Ei pot in orice

mereu

brusca

ea

,i

mai repede

a avut

care u

so
apere. Tot fetita a fost cea
care a luat initiativa T
cheieni mtervfu lui
"'
ncercan sa stranga luc,-urile ce
apartineau ..amei (pung
de
p^Ts
carti umbrela, geanta,
e^aiTa, manu^i)

descria, de asemenea, felul ?n care juca

ei

mod

fetita

ce,

da seama daca acesta este sau nu

viata

fntr-un

Tmpreuna cu lucratoarea

agresiune, umilire, remarci

prost dispus. Fiste copilul care citete pe fata adultului ceea ce

in

Exemplu:

?ncat sa evite

buna pentiu moment, se

sa se intampie. Jorgensen (1 988) $!-a descris?ntr-un

momentele

desupravietuirenuavlnictierrni

de

Asta este ceea ce Tncearca copilul sa evite

parintele urea scarile pentru a-?i

In

ff

lor,

viata

starile

cunosc faptui ca

reac|iile violente ale acestora. Ei

ji

controlul atat asupra

aspecte negative pe care

jur, a diferitelor

a celor din

pe care o due,

e,

subgitip este mult mai


pasiv ji mai retras
acest subgrup sunt mai
tri t, i pot
adonta

autodistruct.ve. In acela?i
t,mp e,

,,

nu au ^esuSe

folosesc propriile resurse


pentru a face fata
tree. Nu ,t,m mca
n,m,c s^.r

pnn ca,.

despre'odul

1010,3

vor dezvolta,

fn care se

in timp, copiii proveniti din

aceste

Wegscheider (1981) descrie

trei

trei roluri pe
care nn ..
cadrui unei familn fn care
are oc bu^ de'^'

subgaipuri. Aceti copii sunt u5or de observat atiinci cand strategiile

dezvolta

de supravietuire par a fi bine dezvoltate. Insa este mult mai dificil


de observat ace^ti copii cand respectivele strategii sunt niai putin dare
^i sunt dear pe cale sa se contureze.

eroul, 2.) tapul

lor

strategiilor

.jv

dislnicdva

adesea

in

educatorii o recunosc

agitatie. Profesorii

acest grup tulbura situatiile de joaca


Ti

tulbura pe

totu^i capabili sa stea lini^titi

de

cei din jur


i

creeaza

agitatie. Ei sunt,

sa pastreze lini^tea in timpul orei


in

preajma care sa stea

de

::"
ume

clipa locului".

Nu

pot sa

vi-1

descriu exact atata timp cat

sa-1

poata observa

de-a lungul unci ore,

nu

sta

sa-i

aduca pe

dar

cei

fel

suficient.

activitati

in

s-a dovedit ca acel copii

pe care

Puteaincepe
le

reducen,

pentm ca

fie

i institutiile

astfel

apanue, unor

distaigand
iTt ,-a e"
'nlatma,ea

o fo,

sa atace

pentm

a se apara.

de supravietuire descrise anterior sunt cele Tntalnite eel


mai frecvent. Asta nu inseamna ca un copii va prezenta doar una sau
alta din aceste strategii. Strategiile folosite de copii pot alterna de la
la alta in

functie de situatia in care se afla. Unii copii pot ajunge

ca dupa ani lungi de folosire a unei anumite strategii sa o schimbe cu


alta.

Uneori poate

fi

observata a?a-numita agresivitate nemotivata"

la copilul care prezinta adaptarea exagerata.

104

astfel

"""r

de

^"'"^"^ P^^'^'

le

de asemenea

strategiile

de

^^'""^^^^

de

-'-

"'

Referitor

la

modul de

Pnn comp'ortamentul

'-^^^--''

strategii

'''''''"'''

baiet, sunt legate

ca,-e ace?t,a

,n

cazul ba,et,lor:

1.)

sa^ poata

de f^te u,Uresc

intennediul altor pe,-soane


Aceste doua t.pun de sfateg,,
legate de sex pot

g.upun,

copilul introduce

de ca.oconiro/ exista

de

strategnle folos,te

pnn

fr'^:^^

^' ""^'^'^^''^ ^^" d^^'"'^^

ea d-ecta sau s.mbol.ca fnt,-o


poz,t,e di
OS. propria tela, fn t.n.p
ce
situatiei

puse

pnn care

folos.re a strateglo,-,

sa,

ccuiolarea

slcop

P-^-tibiiitate necesar pent,.


fmparte aceste strategii fn
trei ca eeorii

,fe,-ente ,nt,-e sexe. St,-ateg,e


folosite

define^ie

preventiva" fn vederea
conflict sau pentru
evitar;a compTela

situat,,.

"'

'

Ea

""' ^"' ''

r
ha

^ 77-/

ex

aiuit'e,

Strategiile

una

^'"^/^ '

''-

'"
anx.etatii.

foarte uor interpreta greit o privire din mediu, sa considere acea


privire (sau gest) ca agresiva

- P'-t'^-

^^'""^^ ^^

zn:-^ -rrii'^'-'''' --- ^-^

de care apartinea.

de copii se poate isca din nimic. El poate

'^ ^'^^'^^ ^'

cit.) a cercetat,

anxietatii fn situatiile

diterite activitati

intrenipea

"

ae'Slt"'
de supravietuire ca fiind o
acfiune

nu

pragul nebuniei; nu numai pe proprii parinti,

intreaga vecinatate

Agresivitatea unui

n..r:',^Z:^:--

e v^,

'"'

de control asupra mediului inconjurator El reujea

mari

^^, !^' 'T'""^

supravietuire folosite de cop,, fn


cazul abuzului sotie ".
Co, S^^ tnle
nntaresc,iada,.cescobse,-vat,,lefacutefnpract,cacl,nica,ob

ceva, fie intrand in conflict cu cineva. Acest copii reu?ea sa

dobandeasca un

"^
""f
insu?.

tr
strateg,!le

Pe masura ce trece timpul

se va preocupa niciodata de o activitate suficient timp

educatoarea

este

ir

'^T.

roiti

drogun. Copilul neglijat


pastreaza totul fn
Evita mtei-actiunile, Mayfield
? Neil (1 983) au descns pata,
t.pur"
el

Christensen (op,

sa

|i

ei.

copii:

^''TTZ ""

educatoare dintr-o gradinita a facut o descriere reu^ita a unui


astfel

situatie

ami

to

nuanteazf
?'
ce
cele
c antenoaie;
:: !rL
copilul p.erdut, clovnul,
creatorul stani de agitatie s.
" *
eel care raspunde la toate
comenzile.

fnvatare ale altera, Ei distrug

odihna" a gradinitei, daca au un adult


aiba grija de

once

u sa
s
con

cadrui grupurilor de copii, pe care-i ingrijesc, Copiii din

lucrurile altera,

Ace

"

autodistructiv prin care se prezinta. Este adesea caracterizata

printr-un grad ridicat de

3.) copilu! neglija

pastreaza trainle negative


fn ei, gandesc
poz t"v i!
conformeaza a.teptanlor celor
man. Nimic din ceea ceTe
f^ a
a
acasa nu este comunicat celor
din extenor Japul
ispa.itor se re trag

Aceasta strategic este ujor de observat prin comportamentul


agresiv

spa.tor ,

de supravieunre desMse

clescurc. bine

sau ea

Stralegia hiperactiva

rn

fi .mpart,te in t,-e,
strategn de defin-e a
continutukn 5,

105

auloritatii
.ji

cu ajutorul imaginatiei,

pnn

rcgulilor

siuiatiilor

2.) strategii

sexuale

?i

3.) strategii

de control exercitat asupra baietilor

Fctcle se impart in trei grupuri:


^i

dedefinireacontinutului

redefinirea situatiilor conflictual/agresive cu ajutonil

I.)

unul care define?te continutul

rcguliie situatiei prin controiul asupra cercetatorului. Controiul a

Cost asigurat prin

maniiscrise mimitioasefaaile iiijoaca.

2.) strategii

sa invete

5i

sa se dezvoite

conform telnriu.

nu-i lasa nicrpeceilalti


cop,, sa
foarte mult nninca

,ret

Tn;a,atorulu,"

(Ogden

a-

^'^'^''^^'

s
1

ir't"''^''
" '""""'

99

Cercetarea facuta de
SundeHn-Wahlsten Con pit
fn care strategnle
de modificare a situat "
"e du c
Pozmv. cu mediu. asigur^ o bun.

A?a cum

care definesc continutul i regulile prin redefinirea situatiilor


coiiflicliia/e j/ agresive in sittialii de dragoste i 3.) strategii care

dezlol;;

reiese

o
din ceea ce s-a
prezentat mai sus

'""'' "'"'

,:;"^^^^^-""^
strate.if!.

definesc continutul $i regulile prin incercarea de a paraliza


cercelalorul en ajiilond producerii stuporii verbale.
In

unele strategii folosite de copii, modul de rezolvare a


corespunde cu ceea ce se petrece in situatiile conflictuale

(jroblernclor

din propria familie.

categoric a copiilor care nu realizeaza

Hxistii

controla situatia. Unii dintre

ei

par a nu avea

nici

o Tncercare de

nici

o strategic de

vom

escope,i acelea,, sentimente


de neajutorare. confoz
e v

mSe

control a situatiei. Sundelin-Wahlsted (1991) a urmarit 12 copii ?n

mcdiu de rise social tiinp de cinci ani ?! a cercetat modul de


comportament adoptat pentru supravietuire, Ea a observat trei tipuri
de reactii: extrovertitul, introvertitul i moderatul. Cea din urma
strategic pare a

fi

cea mai adecvata din punctul de vedere

al

dezvoltarii

copiilor. Cercelarea efectuata de ea a aratat ca fiecare copii platete

caz,

'

'

iluzie a cont,-olarii
situatiei.

'''"

ibarte mult din punctul de vedere al dezvoltarii psihomotorii.

de supravietuire descrise anterior vor

Diferitele strategii

desigur, interactiunile dintre parinti

copii

dintre copii

afecta,

CONCLUZII

reteaua

sociala existenta. Strategia de adaptare exagerata" poate oferi


copilului mari posibilitati de a se ata^a atat
adulti din cadrul retelei sociale, ca,

de

aiti

de exemplu,

copii cat

in ^coala.

de

unii

Acest lucru

lor posibilui sa

se potrivejte probabil, Tn special copilului care este facut pentru a

acumula. Daca consideram de cealalta parte strategiile de supravietuire


hiperactive

.?i

distructive

cre^terea respingeriior

la

observam ca acestea conduc adesea la


o confirmare a faptuiui ca aceti copii nu

au nici o valoare. Respingerea provenita din cadral


exemplu, coala, poate deveni un factor centra!

retelei sociale,
?n

mentinerea

de
i

miarirea cercului vicios" ceea ce va afecta dezvoltarea copilului

mtr-un

mod

dislructiv.

Acest copii poate foaite u?or sa

ia rolul tapului

ispa^silor",

rol care nu face decat sa jntareasca conflizia

imagine de

sine.

?i

106

sa auzim copilul cat


mai bine
'"'\'?'^' '" '^^^^^"' "^^'"vatare
?i

^^
despre
per^epl.'"^^^^^^^
perceptia
5, trainle copilulu, Tn situatiile
de maltratare despre modul
cd cloar copilul este eel
care cunoa?te situatia
reala Lovdal 0987^
in legatura cu
cop, crescuti in t^miinle
in are se face abJz
de alcool
di-ogun, ca probabil copilul vede lucn.
eel ^ai ct
afirma

nsa cuiaju!

sa-l

proasta

Acest copii are un comportament care nu-i permite

obse.vam

ntglijaie.

Una

consultam

in

aceasta privinta^" Aceeasi


asertiune

si

dintre cele ma. puternrce


provocari cu care ne

107

confruntam este aceea de a cunoate mai bine copilul aflat in situafiile


abuzive. Aceasta presupune Tnsa sa fim capabili sa patrundem in
durerea copilului.

mare nevoie de cercetare a

Exista

strategiilor

de stapanire a

de aparare i de supravietuire folosite de copii. Trebuie sa


facem aceasta pentru a cunoate cea mai buna cale de intampinare a
situaiiei,

copilului, pentni a sprijini strategiile constructive ale acestuia, a-1 ajuta


sa-i

schimbe pe

ceilalfi

din jurul sau.

Copilul nu este singurul care Tncearca sa se apere de aceste


sentimente.

Aa cum am afinnat mai inainte, noi ca profesioni^ti avem,

de asemenea,

dificultati

de acceptare a ateptarilor

copiilor (vezi cap. 3: Raportarea noastra

la

sentimentelor

maltratare"). Experientele

acestor copii trezesc in noi sentimente asemanatoare care ne


inspaimanta. Este important pentru noi sa depaim aceste
a putea ajunge sa

auzim slaba voce a

Aceasta poate

receptata, aa

activitatile

fi

tristetii i

stari

CAPITOLUL

pentru

deprimarii copiilor,

cum am mentionat

PARINTII In situatia

anterior, in

jocurile destaurate de copii.

DE MALTRATARE
In

urmatoarele pagini

copiii difentelor
SI?

no,? In

De

ce sunt

ei

vom

vorbi despre pSrinti care

forme de maltratare, Cine sunt ei?


aa diferiti de noi? Sau daca
sunt ei

ii

fi

sunt

diferiti

pnmul rand

care par a

expun

Cum

de

voi descrie cateva situatii


legate de parinti, situatii
importante pentru funcfia de parinte.
Apoi voi descrie

cateva dimensiuni ale personalitatii


care afecteaza fiincfia de parintematuntatea, probleme emotionale,
psihoza $i retardul. Legat de fiecare

dimensmne

in parte,

vom

discuta posibilitatile

?i

limitele in

pnvete dezvoltarea pe mai departe


a ftinctiilor parentale
Ma vol ocupa, de asemenea, de rolul alcoolului
ji

de drogun fn

situati,

abuzive, Alcoolul

care adesea se regasesc

legati

al

ceea ce

consumului

abuzul de droguri sunt factori


de dimensiunile mai sus-mentionate
si
ji

care afecteaza functia de parinte.

Ma

voi ocupa, la sfar?it, de


situatia parintilor, raportata
la
maltratarea copiilor i la parerea
profesioni?tilor, Diferite tipuri de
abuz fizic au fost descrise in nenumarate
randuri.

fn ultimii 25-30 de ani s-a incercat


sa se raspunda

ce panntu

i?,

abuzeaza

fizic copiii?

108
109

la

mtrebarea' de

Multimea de date

este

considerabila. In ceea ce privete neglijarea sunt mai purine schimbari

(VVolock 1990), iarin abuzul emotional, Tnca

986

^i

relatii

mai pu|ine (Covitz

incarcate dintre parinte-copil

outere^

u-

Rohner 986). In timpul iiltimilor ani s-a ndicat adesea aceasta


problema (Finkelhofer 1988, Furnis 1991). Vazuta ?n totalitate, se
1

poate vorbi chiar de o cre^tere a volumului de cunotinte despre


situafii

?ii

de maltratare. In ciuda preocuparii

baza mai buna decat

e.xista

in

parinti

a distantarii noastre,

ji

vremurile dinainte, pentru a se intelege

de ce se Tntampla inacceptabilul, de ce a nu gandi devine regula


care sunt circumstantele care-i fac pe unii sa abuzeze

devina

pe

altii

sa

de maltratare. Un

copil poate

fi

expus

de maltratare. Accidental unul sau

la diferite

celalalt

grade

poate

fi

de

parinti. Studiile

in diferite situatii

acestea,

mai pronuntat.

la

literatura disponibile

de maltratare a

despre parintii

copiilor, pot contribui,

atlati

cu toate

Tntelegerea mai nuantata a parintilor.

Cei care nu sunt

in stare sa-?i

953) au concluzioant,

condus

Ti

abuzau

fizic copiii,

copiii

$i

o experienta a

la

noua situafie de abuz. Aceste descoperiri

coincid cu altele din studii de mai tarziu, despre

(Adelson 1961, Tuteur

Glotzers 1966).

Heap

Nu

au ajuns

este uor sa obtii

la

concluzia ca

in

alti

parinti.

^"

''^

atat ?n ei m^i?,, cat

-- ^^^

m cei din jurul lor

'

5i

^n a^t
^

un
'

"" '" ^""^^ '"^"J'^^ ^^-^^uoasa


care
carl"e'ste"o
este o preconditie
ore."n 5 V
pentru a putea oferi
dragoste si caidnrS
cop.lu!u,. Stelle ^i Pollock
(1968) ,i Olivier (I96'T u
mve

mare

exagerat de

atentie a fost acordata


parinfilor care
critic, 5, seve,-, ?i

sarcim pe care

nici e.

nu

le

ceea ce privete condstiile

nu Tmpartaseau

a^teptau

ca i copiii sa poata
mdeolini
mtelegeau sau mdeplmeau
St el e' lu

transferat sarcn, propri.lor


lor copii, care
tn cei din jur. Multi
parinti care

au devenit neslgur 5"


fusesera expu abuzulu

neincrezaton

fiziologice acestea nu sunt foarte diferite la parintii abuzivi comparativ

cu

^^^^^"^^^'-

"'" '"''''

mame care ?i-au ucis

1988).

AIti cercetatori

ptal

^""

propria lor

asemenea informatii. Date despre forme de abuz mai putin extreme


due la similitudini in ce privejte mediul parintilor, darin situatii diferite
(Killen

sa-1

Walker

rtS

problemele mai mari sau mici


d n

ca era \orba

ostilitatii in

cre'tere

Mult, dintre eise s.mt


paralizafi atat
sentimentele lor cat
in timp ce alti, sunt
dominati de impulsuri

m urma investigatiei facute pe 32 barbati

de respingere, indiferenta
copilarie, lucai ce a

&

la

de identificare de ti^c
ura !

copil. Cand aceste nevoi


nu sunt satisPacute, sau
sunt satisracute
.nsuficent sau sporadic,
dezvoltarea personal.tatii
ariile ei centra e
va stagna 51 va deven,
d.storsionata. Acesta este
cazul de care

Adesea simt o nemcredere

reaminteasca trecutui, ajung

repete (Georg Santarina, 1905). Dejain anii '50 Gibbins

femei care erau Tnchi5i pentru ca

defin, hmitele, sa-?, rezolve


singura

i^sS/maTd""^

FACTORII DE STRES IN COPILARIA


PARINTILOR

nu conduce

stabila a ata^amentului,
a pos.bilitatilor

tipuri variate

Nici unul nu este suficient pentru a face ciar diferenta Tntre diferitele

un ,,parmte bun" presupune


ca nevoile de baza sa
fie satisfacuto
tn viata copiiului.
Asta Tnseamna nevoia
de dltste
gnja secuntate
5, continuitate, dar
fl

t,punu

salvatori.

Am subliniat dificuitatea in diferenjierea clara intre diferitele tipuri

tipuri

fi..c 5.

care au repetat acel

mod

de cre^tere sunt foarte


TnsJaLlnt

Acest lucni arata ca abuzul este o expresie a diferitelor

circunistante. Chiar dacamultidintrefactorii care tin

psihologice nu sunt foarte

diferiti

de ceea ce

s-ar

de circumstantele
putea gasi

in alte

Modehil celor tre, ge,iera|i, este


binecunoscut pracliciemlor
negl.jenta fi,c, de asemenea,
o preocpare a
lor,

11

"^1":

Medicfa,

profesorii au vazut adesea generatii consecutive ale aceleiai familii

care au trecut prin

clinici

sau

sali

de curs,

indiferenta fata de mancare, haine, aspect, Tnvatatura ca

practice au fost documentate


i

.ncipai Ijundic

de

lipsei

abilitate in

pe scara

larga,

adesea abuzati

Cu

invatam sa devenim

(Finkelhor op.

ei ini?i

care au fost expui abuzului

Aceasta

iucru.

fatalitate

traiau copiii.

in

descrie (intr-o carte

Cu

ceilalti

Exista

El Tnsui

emotional, dar a jucat un

prognoza

rol

Daca

?i

care fiica

lui

John Crawford (Crawford 1981)

care abuzeaza, au fost expui abuzului

arata ca doar

fizic

abuzul

fizic

Abuzul
poate

fi

(Kohner

fizic

&

op.

la fel

p.ognoza

parinte-copil.

La

alti

relatie ostila

parinti,

o reactie a
abuzul

crizei

fizic

mtr-o

astfel

poate merge

de

mana

relatie

in

oe

mana

atat

ai

mai saraca pare prognoza de a

a descoperit

in in\-estigatia

fi

copilaria parintilor, cu

parinte bun. 0.

Connor et al. (1973)

sa prospectiva ca tipul de dragoste-grija pe

care parintii au raportat ca au primit-o

ei

parinti, la

slab,

Iipsa expenente, de
a fi acceptat
timnul
necesitatea
de a-, inhiba expenentele
,
trarimatice
o
slaba pentru rolul parental.

AJti factor,

i^n^i^i

fiind copii,

factorul eel mai sigur productiv pentru relatia cu proprii copii.

fo.st

a-^i

de

stres

pot parea

sS

fi

dezvolta functionarea unei


bune parentalitati

In aceia.?, timp, pentru


ca rolul
ex sfa ^i at, factor, care ar

de respingere fata de copil, care este abuzul

cat au existat mai mulli tactori de stres

verba despre-

Poa e fi voita de un ata^ament


pozitiv fata de pannfi ?n
ciuda
nu, ,,r relativ de factor, de
stres. Ata?amentul
fata de altcneva decat
P op iiu partn te poate, de asemenea, sa
fi dat panntilor
pos.bilitatea

?i

emotional.

Cu

fi

buna.

cit.).

expresie a unor atitudini diferite ale parintilor. In unele


fi

Ar

'-portant, cand se acumuleaza.


Atunci cand panntn .s-au

de importanta ca

corespunde, de asemenea, multor tipuri de acfiuni

cazuri, abuzul fizic poate

cu

Rohner

50% din parintii

(Solomonsl973). Probabil

ca experienta respingerii paterne este eel putin

de o importanta speciala
pentm
'

parentala.

Ata^amentul
copilarte,

avem un studiu care

fi

?i

senzuala.
In zilele noastre

care par a

a,^ent secunzant cu propnn br pannti

un film) o situatie abuziv emotionala de lunga

toate acestea, s-a dezvoltat o persoana tanara, deschisa

trei factori

randul lor au avut posibilitatea


de a-, constan un
sau cu alte persoane, dac
au t a isentimen tul ca sunt
donti acceptati 5. fn ce
n^asura au fost
capab.I sa-?i integreze
anxietatea 5, expenentele
conflictuaie
inn^mdie
personahtatea lor.

a contientiza conditiile proaste in care

recent exista o documentatie importanta asupra

Mai

abuzului emotional

durata.

copiii aceluiai

Ne putem intoarce la Dickens.

a fost expus atat abuzului fizic cat

pentm

'

nu este absoluta. Veti gasi cateva

binecunoscute exemple opuse.

activ in secolul trecut

au fost

cit.).

nu tragem concluzia ca

vor expune

??i

a'

XgnLe

re{eaua sociala,

Turniss, op.

cit.,

toate acestea, trebuie sa fim atenti sa

toti parinfii

in

parinti. Parintii abuzivi

circumstantelor atenuante",
Aceste

datonta proLte,
ar putea sa- fac-a
pejudecatori sa ia o hotarare
mai pufin several'
c^azu r
c,, ^^^^ ,^ ,^ ^,,^^ .^^^^^^^
supra.dentificarea cup'm
m acest proces este un mecanism activ
Mai mult ca oricand m astfel
de situatii devine important
ca
pro es,,, ,
,, , ^ ^, ^^^^,,., ^^ ^^ .^. ^^^ ^.
..vesLsca ma
mult in a se informa $i intelege
unii pe

cazui parintelui retardat. In ceea ce privete abuzul sexual putem

observa, de asemenea, repetari generate. Acasa sau

al

crclml an
d.n trecutul panntilor,
care-i vor face pe
profesion.^tii implicat
recomande plasarea copilulu, fn alt
mediu

1981).

et al.

de asemenea, o expresie a

fi,

generatia

confirmate de un numar de cercetatori

Buchman, 1979, Polansky

Neglijenta poate

AceastacorespundecudescopennlelurGabmet(1978-1983^
F.
concluzioneaza ca abilitatea
parentala poate fi pre4a
ma
mnl
trecutul p^nntilor decat
utilizand teste'de perso.a
^^^^^^^^^^^
de-a facecu o problema.
Studnle profesionale vin fn
contitd ct e u

aceeai

bunicul a fost aa..." Aceste observatii

dinainte. Tata a tost a?a,

(Olivier

de

fiind caracterizati

de

partnte ?1 fnvatam ma, ales


acasa
putea avea o influenta
pute,-n,ca, aa cum

i.

cnzele. Acestea se refera,


de exemplu,

la panntn care au fost


p,-opne, lor fam,l, favh sa
pnirieasca
n.c. un ajuto,-. Aceste cr,ze
nep,-eluate pot fi actuahzate
fn legatrira cr,
a,
5, sarcna. Este pos.b.l sa se faca
legatura cu alta

txpmi abuzulu, sexual

fn afiu-a

tea

aumauca. Caplan (1951)

deveni actuale

in

expenenta

a ai'atat

timpul gravidie,

5,

112
113

cum
ar

cnzele nerezolvate ar putea

duce

la

solut,e distructiva fn

legatura cu copilul. Importanta crizelor in fiinctionarea parentala va


fi

discutatain cap.
In cercetarile

al. (

??!

985)

8.

despre ata?amentul mamelor

a descoperit

o corelare putemica

?i al

fntre

in

descriu relatiile cu propriii lor parinti Tn copilarie

ataamentului pe care copiii lor


Parintii copiilor

il

au fafa de

et

3.

Psihoza;

4.

Retard-ul mental.

?i

modelul

timp ce

parintii

un ataament nesigur nu sunt capabili de aa cava. Parintii


copiilor cu un ata^ament sigur vor descrie adesea o copilarie relativ
copiilor cu

fericita

ji

vor discuta cu uurinta despre

detalii. Ei

vor fi, de asemenea,

capabili sa vorbeasca despre experiente nefericite. Parintii copiilor

cu un ataainent nesigur vor descrie adesea o


cu

mamele

lor,

Daca mamele

intrepatrund.
fel in realitate

fara a

de

fi

de care sunt

$i

cu care mental se

lor traiesc fnca, relatia lor

cu ele va

fi

la

sau vor pretinde ca au avut o copilarie foarte fericita

insa capabili sa

alta parte

relatie dificila, nefericita

cople^iti inca

comunice vreun

detaliu pentru a-1 sustine.

vor putea sa asocieze episoade care sa meargain

Pe

directia

opusa.

Main

et al. (op. cit.) a descoperit,

S-ar putea mtampla ca ma. multe


caracteristici sa
acela?, purtato, .ar

cu un ataament securizant sunt capabili sa discute


fn

Imaturitatea;

Problemele emotionale;

care parintii

(vezi cap. 10).

ei

cu sentimente despre propria lor copilarie,

liber i

Main

copiilor,

modul

1.

2.

de asemenea, o exceptie de

fi

intarite

d.struct,ve

tx.sta

suport.

fie prezente la
domine. Aceste trasatSri
ar putea
drog, abuz de substante,
relatii

una dintre

de alcool

5,

ele sa

maSIle

? poate mai departe de o

refea negativa sau'de izola


e
posibihtatea alternativa de
contracarare printr-o retea de
^

Imaturitatea ?i retardul mental par


a juca un rol important
Tn
neghjare, in timp ce problemele
emotionale ?i psihozele par sa apara
ma. frecvent Tn situatiile de abuz

emofional i fizic. Este posib.l ca


dimens.unea imatuntatii sa afecteze
functiile parentale la un nivel
malt . mai de durata decat o
fac problemele
investigatHle noastre este important
sa le

pentru

avedea

.n

emotionale In
exploram pe'amandoua

ce masura diferitele dimensiuni


capata expresie

afecteaza ftmct.a parentala Tn


diversele
vo. d.scuta aceste dimensiuni
ale

ei roluri.

personalitafii

la

la

In cele

de mai

si

ios

ma voi opri Tn special


m
p
t-

imatuntate.

regula. Cativa parinti care au descris o copilarie foarte nefericita au


copii care au manifestat un ata5ament sigur".
diferentiat pe acejti parinti

aceea ca

Tn

de

ciuda descrierii,

o faca intr-un

mod

fluent

$i

?i

parintii copiilor

coerent.

mame se pare ca s-au

mai inainte

?i

la

trasatura care i-a

adesea a lacrimilor, au fost capabili sa

Au descris i

pe care le-au avut ?i se pare ca acestea au


Aceste

modul cum acestea

experientele pozitive

fost integrate In cele negative.

gandit mult

la

/.

Imaturitatea

nesigur ata^ati" a fost

experientele nefericite de

le-a afectat, Abilitatea lor

de

Conceptul de imaturitate este folosit


pentru a denumi
coniportamente similare cu comportamentui
la copii Tn diferitele stadii
aledezvoltan. lor(Bratt 1873, Polanski
central Tn relatia cauzala a
maltratani

a-i
'

aminti

^i

de a trece prin ele pare a

ace^ti parinti se relationeaza la

fi

decisiva pentni

modul

in care

comportamentele de ataament

ale

copiilor (vezi cap. 10).

"''"'^'''^"

?'

dfvia?

Am

'' '^

descris ma. Tnainte

.comportamentui acestor

?i

etal. 1977). Conceptul este


este important sa Tntelegem

^^""de Tn

spatele

lui,

Tn experientele

comportamentui imatur astfef

Tmi aminte?te Tn multe feluri


de eel
Cop.Iul este dependent. Este
egocentric ?i pretinde Nu
la in considerare nevoile
altora. Nu este capabil
sa participe la
pa.-inti

al copilului.

DIMENSIUNILE PERSONALITATII

sentimentele

Atat exprienta practica, literatura clinica

$i

cercetarea (Killen

Heap

1988) arata ca urmatoarele dimensiuni ale personalitatii parintilor


afecteaza negativ functiile lor parentale:

altora fnamte ca el sa fi
simtit grija, dragostea ?i
cont.nu,tatea cativa ani i, pe
masura ce timpul trece, sa descopeie
care sunt limitele. Comportamentui
copilului este cauzat de impuls
bl cere ca nevoia de moment
sa fie
satisfacuta

115

pe

data, imediat

ji

m.

peste o ora. El

nu are

abilitatea sa

legatura intre actiune

51

de a lua

fncolte^te dorinta

dezNolta daca nevoia

gandeasca

tn

considerare pe

de a refuza

intotdeauna

lor

stadule de Tnceput ale dezvoltarii


maltratare.

sa vada

de 3-5

varsta

la

ani

aceasta se va

ceilalti i

aprofundata

fi

rnai departe.

aproape fara limite

realitatea este

sunt cei care greesc.

altii

perspectiva

la

Gasim aceste

i fn

ochii

trasaturi Tn

multi parinti fn situatii de

Conceptui \nsu5i de imaturitate a fost subiectul unei

dezbateri emo{ionale. Unii 1-au interpretat ca un concept moralizator.

Orice concept descriptiv de acest

incarcat de proiectii.

Nu

fel

$i

51

fi,

cu siguranta, intotdeauna

schimbam conceptui.

denota este bine cunoscut,

il

Cand o

cercetatorilor.

acceptam cu maturitate
acceptam

poate

are rost sa

Comportamentul pe care termenul


practicienilor cat

s.tua lona a

In situatu

i.pu tut sa ne U

pann

fost

de crize putem arata


reactii imature care
necunoscute dinainte. Un

separat, sau Tn d.vort.

11

sa fim capabili sa

Parun

care,

de

altfel,

comportamentul pe care

denota. Studiile au aratat ca imaturitatea ar putea

ne

situat.e ar

Tl

factorul care

fi

putea

su

n destlde

Tnrautatita

de abuzul de alcooUau
d o
Cand cneva incearca sa evalueze
gradul de imaturitate
al n'JZt
ar h folositor sa puna Tntreban
ca: Ce trasaturi imature
fi

/obsl"
Cat de avansata este maturitatea'.^
Cum afecteaza imaturitatea
comportamentul parmt.lor Tn d.fente roluri
sociale^ In ce masura
sum
imp.edicat. sa se comporte Tn
rolun spec.f.ce^ Suprasoticha
matuntatea doar unele sau major.tatea
rolunlor^
pot

imaturitatea funct.onarea rolulu.


Tntr-un

panntn, inainte,
eel

la

pe care panntii

voni putea sa

trasaturile noastre, atunci

termenul de imaturitate

atat

Aceasta

s ar

exempt a'pueaf

copilului a fost sutlcient satisfacuta" (Killen

Heap 1989). Aceasta descriere poate


Abilitatea lor

in

consecintele actiunii. Pe

Afecteaza

mod

Au

limitat^

activat

un nivel mai matur^ Este


comportamentul imatur
Tl

etaleaza conditional situational^


Este

expresie

" P'''^'"^^''- ^^ v.ata'.> Comportamentul


expresia unor circumstante
psihosociale i

L^r

Trr'''''''
u atur la
8 am poate f,
este dilerit de un comportament
similar la

30

ani.

afecteaza funcfionarea parentala eel mai puternic (Evans 1980,

Werogerger Cook 1983). Este vorba de

acei parinti care

parte de dragostea parintilor Tn timpul copilariei

exprimentat daruirea, atajamentul sigur


le lipsesc astfel

dezvolta

de modele

relatii

nici

nu

lor.

$tiu

nu au avut

sa le creez.

interioare (vezi cap. 4). In loc

Lor

de aceasta

de exploatare, unde ata?amentui are loc

propriilor lor nevoi

ei

Tn afara

premize. Parintii cu o considerabila imaturitate

sunt aceia care-i fieglijeaza copiii. Caracteristic pentru aceti parinti

ca

este, printre allele,

ei

adesea concureaza cu copiii Tn ceea ce prive^te

atentia celor care-i ajuta,

lucm

care oglinde.?te ciar existenta unor

nevoi aproape cronic nesatisfacute.

Intalnim diferite grade de imaturitate sau trasaturi imature,

depinzand de cat de devreme sau

la

cat

de grave

lipsuri

au fost expui

i ceilalti.

Noi discutam

parintii Tn^i^i Tn copilaria lor.

Nu
aici

exista o Tmpartire clara Tntre imaturi"

despre

dimensiune. Intalnim diferite grade de imaturitate

emotionala, chiar

masura

lipsurilor

Ele pot aparea, cu

de stres

la

la

persoanele care aparent se comporta bine, pe

grave suferiteTnainte. Noi


putere

care suntem supui.

diferita,

toti

avem

depinzand de

Cu totii putem

Imaliirilalea primam

..sv

seaintkvd

Daca cu nu am

trasaturi imature.

situatia

factorii

da dovada de imaturitate

Ar 11

facem diferentierea Tntre cele doua


tipuri de imaturitateseamdara". Aceste doua concepte
coincid cu ceea
ce Kilemgmos (1988) ?i
Larsen (1988) denumesc,
Tntr-o alta
terminologie, respectiv ca persoane
cu probleme de defic.enta si
persoane cuprobleme conflictuale.
Conceptui de imatwhate
pnmara este ut.lizat cand act.vitatea
parintilor, Tn'majoritatea
lolunlor, este caractenzata de
imaturitate, cand e, nu au
actionat nici
mamte la un nivel mai matur ?i ei Tn?,i nu
au beneficiat de continuitate
util

.^^rrnrnra

s^lultf'

sa
,)v

'"''"'"' ''''''^''"'
P""''" "" ata?ament sigur fata

de

parinti

Conceptui de imatuntate secundara"


e folosit pentru parintii care
comportare la un mvel mai matur,
dar anumiti
tac tor, de stres dm copilaria
tarzie, adolescenta on
TnceputuI vietii de
anterior au avut

adult (experinte traumatice),


e?ecuri Tn educatie sau la local
in adolescenta sau
casatorie prea timpune, abuz

sarcma

au condus

primara

la

de munca
de droauri

forme de comportament care


caractenzeaza imaturitrtea

17

Cu

dovada de o capacitate

toate acestea, imaturii secundari" dau

mai buna de

de parinte
sa

Parin|ii

parte a

cu o ,jmaturiiate primara" sunt

vietii lor,

au

deprimare

trait ?n

n-au primit niciodata hrana flzica

ji

preconditia dezvoitarii personaiitatii


a darui caldura celorlalti.

Pe de

care i-au

ingrijit.

bine.

De asemenea,

daca nu chiar bun

^i

au

ei

de a avea

grija

Tn viata, ei

7f

'

'"'"''^ "'"'

1^1!:::;'^^^^^!:::^

prima parte a

vietii

sau persoanele

parintii

un proces de socializare

trait

Cele doua^rupe ck parimi


caraclerizati ca imaturi

Putem avansa

Tn diferentieri.
Exista

doua grupuri de

narinti

au regresat catre niveleie de maturitate mai

de abuz: pannti a caror


imaturitate Ti
m cele mai multe roluri sociale. Polansky Tmpied.ca se
,i colaborato"
(1977) au mentionat aceste doua
grupuri sub numele de
mame
apa ice
mufle" ,1 mame conduse de impuls". Totu
situatii

descurce

timpurii.

in ceea ce privete functionarea parentala, posibilitatile

dezvoltare ale primului

Pe de

gmp

alta parte, imaturii

de

par foarte iimitate.

secundari" par a beneficia de posibilitati

mai bune de dezvoltare. Este important sa diferentiem

intre aceste

doua forme de imaturitate, pentru ca aceasta are consecinte in fixarea


unor scopuri realiste in lucrul cu parintii. Jeluri prea ambitioase sau
nerealiste tind sa conduca spre ejec ^i continuarea procesului de
regresie

a! parintilor.

Totui, ar putea

fi

dificil

cu cazul. Trebuie explorata

de care au beneficiat
copilariei, adolescentei

mai importante
poate
in

fi

situatia

a parentalitatii timpurii.

diferentieri intre imaturitatea

gasita ?n lipsa ata^amentului

cazul imaturitatii primare.

lor fn

Una

primara"

^i

perioada

dintre cele

secundara"

a continuitatii in viata timpurie,

poate

alta

fi

gasita in adolescenta

inceputuriie perioadei adulte, cand imatuml primar nu reu^e^te sa


stabileasca

nu au

relatii

mutuale de

fost capabili sa-^i

alt tip

decat de exploatare mutuala. Ei

gaseasca locul lor

Aceasta ultima caracteristica trebuie evaluata


societatii

?i

timpul pe care aceasta

S-ar parea ca ata^amentul

il

ofera

Tn

munca sau

man

?!

mamelor. Aceasta onentare se


bazeaza pe observatia comuna
ca cet
ma, adesea mamele sunt cele
care Tngnjesc copiii.
Reiatiile de coabLr
curte caractenzeaza adesea
situatii de Tngnjire, To
ca^e
coabitantifse

in relatie

cu

pentm munca

posibilitatile
$i

apa tea

in vreme ce coabitantul
?, mutila
ei poate f,
condus de
sau ambri pot avea un
comportament similar
Vo, descrie aceste doua
moduri de fimcfionare imatura
Chiar daca
vor fi descnse separat, ji ca
fiind diferite unul
de celalalt 'un ip^rint
pot avea trasatur, din ambele
moduri ^i chiar pot sa aiba
osc atfdTl
,

-mpuls

un moment la
apatic,

5,

educatie.

de dezvoltare pentru rolul

altul, Tntre

inutil,"

cele

doua moduri de comportamen

sunt extrem, de pasivi

un anumit

5,

foarte rar vor

tel Tn

rini

deSura

raport cu reahtatea. Ei
lene^S
timp^ Este ca ?i cum nimic
nu merita Tacut. Mirosul
urat lenierie
murdara, ipsa de hrana
5. haine, amenintari,
nimic n 'par a
P.eocupa ,n masura Tn care sa Tncerce
sa faca ceva

Prima mea

Tntalnire

de comportament, a
18

Potn ky nu

pnmara"

cea ,,secunLrr TceastS


d-ferentiere nic. nu este posibila
doar pe baza ^bservatS
r' Treb
CO duse mvestigati, serioase
pentru a face diferentierea
Cand
Polansky a utilizat conceptul de
mama apatica ^i inutila" ^i pe eel de

ac v,^,

educatie.

continuitatea sunt cele care dau

imatuniiui secundar" posibilitati mai

a d.ferent,at intre imaturitatea

timpurie a Tngrijirilor

comportamentul

parintii,
$i

doua tipuri de
documentarea

sa diferentiem Tntre cele

imaturitate, atat in ceea ce privete investigatiile cat


in legatura

ne

constrangeri prea mari,

unele

mai tarziu

oosSan

oamenii cu o imaturitate

pentm

cerinte

adecvate. Alti factor, care


pot limita
a..be,e t.pur, de imaturitate

uneori au fost capabili sa functioneze

Doar fn urnia confnmtarii cu

Tn

1"^' ? """'''"

fie

cea mai mare

emotionala care constituie


a capacitatii

satisfactii in

i-au dezvoltat ataamentul propriu

structurat,

cei care,

eecuri repetate. Ei mii

alta parte,

secundara au avut parte de mai multe


5i

comparatie cu imaturul
primar" S ar nnt
ma, bine echipat, 5, sa-5,
dezvolte strategii d;

a-?i structura viata.

cu

avait loc

mama caracterizata

de o

cu multi ani

la

Tn

urma

astfel

de forma

un serviciu penti.

Mama nu

familie.
ai sfii.

putea sa aiba grija

nici

de ea

In casa neglijenta se observa la lot pasul

cooperare cu serviciul

adusa

social, a fost

foarte

multumka de mine

am

surprms, msa, cand

fost

m-am

cand

intors, peste

?i

de

de cei doi copii

mirosea peste

majina de

ajutal-o sa foloseasca ma$ina, sa sorteze lenjena

Eram

nici

?i

51

murdara

slujba. Nici

?i

Am

in

sa reactioneze.

Ace^ti parinti cu greu par a renunta


ei i In

juml

traumatice. Reactiiie pot

cu

Se poate vorbi

zi,

limitate.

iji

fl

lor.

ia fel i

La

fel

la situatia vietii lor

se Tntampia chiar

ji

la

ccca

^i in situatii

cand este vorba de probleme de

de o iipsa de sentiment, de

reactii

zi

emotionale

Este greu de descris calilatea acestora. Polansky

chmr daca nu s-au gandit

coiaboratoni (1977) au folosit conceptul de ../ipsa de vioiciinie

..li/noiiona/itale

necoivspunza/oare" poate ca ar descrie

aceasta caracteristica

Starea pafinlilor

^i

apalici" poate
le

fi

fune, depresie

$i

anxietate, care-i

51

iierezolvabila, poate.

anxietate

ei

Pent

a evita

au devenit

de

.5!

sentimente dureroase de depresie

de sentimente, senzatii

lipsiti

fost capabili sa le depa^easca.

^i

pot pretmde un

hi relatii

mod

Le

Abilitatea lor de a se

li

personale cu cineva. nefiind capabilasa

pasiv de

viatii.

se taie pentru ca

evacuarea pentru ca nu 51-au


face sa tie exploalati,

la

in
m

de multe ori sunt


disjunct, lor pe plan pr^^ti;:^

alt tip

Cu

pasivitatea

lor,

de

se afla adesea

Mamele de

mdivizi !ara locumta stabila

?i

nu au achitat factura,

platit chiria.

caTsfn
ca
e, sa nu'f
f 'rf.'''r"''''
lost sfmulati,

130

stil

de

viata

un anumit scod
de

se face

in^Id dT-rn-?"^^""'

dezordonat.

de asemenea Hmitata

51

Este posibil
ca urmare Hmbajul lor este
la

'' comportament poate face dm c^nd


de
retardare mintala u^oara la
uni,

Unele din aceste

mame abuzeaza periodic de alcooi


sau drogun
uc-u se intampla adesea cand
au
relatie cu un barbat care
face abuz, acesta fund persoana
activa a abuzulu, de alcooi
51 droo
Ca ucraton sociaii putem mterpreta
acordul lor aparent cao
niot.vatie a cooperan.
?, am putea investi in
rezoivarea

ftra ca pannfi, sa

probleme.

duca

la

bun

ri

"r

sfar,t. Ei ar

putea sublm.a insuficenta'


sent.mentele de resemnare

';

agrcsiune.
in Uimatorul

11

un adapost pentru

''

fi,

' '^'-''"^ problemele.

cop.i flind,

altii.

Tot aceastli pasivitate

acest tip reprezmta

cu un

li

exprima verbal poate

|n ^cand dificla
d.ferentierea

lipsesc relatiile apropiate.

care problemele psiho-sociale trebuie rezolvatede

Curentul electric

oficaH

'" ^'^^^^'^^''^a apt.tud.nii

li

decat cele bazate pe propriile nevoi. Dependenta lor este mare

in situatii in

contnbuie

"^''

pannir"''

limitele

problema nerezolvata

coabiteze cu cmeva sau sa mgrijeasca un copil, sa dezvolte


relatii

alti

Lipsa de abilitate privind reu?ita


unor activitati cu
'"" '"' ''"^'''
'"

protejeaza impotriva durerii, traumelor din timpul copilariei, pe care

Rareori s-au angajat

viata sa-i

necorespunzatori emotional". Ei dezvolta un zid de apatie care

nu au

"T

Pasivitatea determina faptui


ca deprinderile lor,

sara^e. Acest luca,

bine

aduc. Este probabil ca

impinge dincoio de

con$limtei. Privatiunea a fost, apoi, lasata ca


i

destulTe enerv n

Nu

cooperare. Acela?i lucru se


intampla
wmpia

la

angajamentui fata de copil.

vazuta ca o depresie,

privatiunile la care au fost supui in timpul priniului an


la

'^C^^::;:-^

evidenta Iipsa de imaluntate primara".

,,iiuilili

dear ca lipsesc durenle pe care depresiile

duca

niai

de

5,

51

eniouonala" pentru a descrie aceste mame, .Aceasta poate fi


descnere buna cata vreme are in vedere ,,imatiiiitatea secunc/ara"

distruct..:

cop.lul Tncepe sa devina

par Tn st "e
se
angajeze emononal, decat
sporadic. Ata^amentui
cop.Hor tta de e
a fi slab. Daca este un caz
de n.atuntale primara,
plasarea timpun"
a cop, or
penmnenta
va fi soiutia.care va tine
,
seama de novo le
copilulu,. Ace^t, pannti
sunt rareori de acord
deschis, pe fata
u
cmeva dar, pe de alta parte, ar
putea sabota pas.v. A est luc
u
e
ntampla cu reprezentantu serviciulu,
social

era

lllU'OSUl.

ce se intampla cu

^rme
Cand

suparator, se pare ca panntn


react.oneaza.

ma?ina

Smgura schimbare

saptamiini.

sau s. manif^ste

s-o spele.

un practicant nu

observat ca lenjena era fnca

doua

tot. In

spalat.

asentei^ea

cum,

atat

'"^''T"^"-?'
exemplu
ne arata cum o
comportament, dev.ne afectata de

ea cat

51

situatia

dm

viata

ei,

,,

astfel

de n.ama cu un

situatia

dm

afecteaza reiatm

ei

viata

ei,

cu copilul

Intalnim uneori astfel de

Exemplu:
Bjorn avea un an cand lucratorul de

centrul de sanatate

la

Cand

contacteaza oficiul deingrijire. Ea, lucratoarea, era series preocupata

de pasivitatea mamei
sanatatii

?i

lipsa

de

a vaccinarilor. Copilul era neglijat

intrevedea o interactiune intre

Mama avea
abuz de alcool

19 ani
in

mama i
ei,

de

de mai

inainte ca acesta sa

facusera

Mama

cele

doua

surori

la coala.

ca

de mgrijire a copilului

In timpul adolescentei ea a fost

?coala speciala pentru fete, cu probleme serioase de


comportament. Mama nu a lucrat niciodata. S-a intretinut partial din
la

aviit initiativa

multa circulatie ?n apartamentul parintilor


a rSmas insarcinata

la

varsta de 17 ani

de

unde ea

ei,

Ea

de an mai

tarziu.

Dupa

faceau abuz de drog

traia,

dar era

pana cand

mutat sa traiasca cu

s-a

Bjorn, putin timp dupa natere. Tatal

fatal lui

a gasi barbafi,

i-a parasit la

o jumatate

aceea, casa a fost un adapost pentru acei care


?i

jomerii din vecinatate. Aceasta a dus la

nenumarate plangeri din partea vecinilor

vizite

1 la

nenumarate"

ale politiei.

mama.

Ei aveau impresia ea ea

vrea sa coopereze, dar ea nu a facut-o. Bjorn a fost dat

ea nu a fost

in stare sa-l

duca acolo

PariiHii condu^i de impuls" sunt


chinuiti

de

agresiva

^i

nelinite, agitatie,

in

incomoditate

persistenta. Chiar frustrari

puternice. Lipsa controlului

actiune

casa

la

tara

,1

la

fencire

FenrZl'-

toate co diti^e
p

la institutia

de

^^

re a

."T;^^^
cop

iT

durata, a relatiilor

lor.

Ele pot

foaite

convinTaS
vorbmd despre mgnjirea bun5
de care va avea parte
cop.S daS
vine acasa. Ne putem
identifica u^or cu ele ^i
putem fl u or
asi de

y.sele lor optimiste, daca


nu

bme

,n tunctia

evaluam

de pannte, cat

anumite penoade, ma,

ales atunc.

cop.lului, ace^t, pannti


par a se

fi

situatia d,ntr-o

5,

fngrijirea lor

cand are

comporta

perspec S^^^^^

si

iL mvesja

relat.v bine

a casei

ea nTr

In
i>

Iceas tallc

adeseape,ucratorsaa.baobaz.contliza,inesigur.pent^^^^^^^^^^^^^

"^"'""^

^^"^"'-^ ^ ^^i"- vieti. zilnice;


Sunt fmp,n?i mai departe
de mpulsuri
m directia alcoolului, noi relatii, ^i ch.ar
spre criilalitate Cu t^^
.5. pot controla impulsunle.
Panntele condus de impu
poate sttb"
relatii, dar la un nivel
foarte superficial
rara a
iara

"?rT "

deven
ev

dificili ?, nel,n,?t.ti.

'

Serviciul social a incercat sa ajute

zilnica, dar

stabil,

h-

Adesea sunt capabil sa-l


investeasca pe noul lucrator
e
sociaTc rjse
ocupa e ele. cu experienta
pe care el nu o are, deoa
ecTl se pi !
ca acel lucrator e
smgurul care le ajuta. Acest lu^ru
nu es
eap'ra
o mampulare con,t,enta, ci
mai degraba e.xpresie a
caiitat
re Stoare
de scurta

relativ

Niciodata nu a

prostitutie.

condnc:^

capatui pufenlor, viseaza

copilul sa fie adus acasa


de

la najtere.

nuilte ori in institutii

mearga

ei

Familia traia din ajutorul social.

la

adesea un barbat

a controlului

de abia se putea

avusese o copilarie haotica. Parintii

timpul copilariei

fiisesera series neglijate

statuse

copil.

Nici unul din parinti nu a lucrat vreodata.

Mama

urmare

abilitate ca

sunt

mame

^i

in

proiectarea, adica aaincarea vinei

vedea

situatii

moduri de a scapa,
51

preocupat

nu

Compn

aseamana cu a copilului mic

,n relatiile

ca^e

te

sociale doar de satisfacerea


propnibr
vo
e capab.l de reciprocitate.
Aceasta, msa, va influenta
relatm fata
,

primul rand

mai mici pot provoca agresiuni

a abilitatii de a

functie eternele

in

.n relati, a acestor
parinti se

unilateral.

pot avea o caracteristica

urmarile actiunii due continuu spre

care sunt puse

regulat.

primul
?i

in mgrijire

,1

relatia dintre

nerezolvate, ?n

ji

anume

fliga i

a responsabilitatii pe alte persoane.

Ceea ce

ca aceasta situatie va dura, dar, dupa o vreme,

ei

ei

sperand

vor deveni din nou

se pare important, inten,

ia

un moment da tpoa te

urmatorul moment. Aceasta


afecteaza v.ata copi
Copilul simte ca n.ama se
preocupa de el, penf-u un
moment a
tens,

Ace^ti parinti se plaseaza continuu in situatii noi de viata,

li

nein teresant

care nu

urmand ca
le

ai>itati.

anxietate

51

fn

urmatoml moment sa

mdepline^te

5,,

adesea,

el

ambivalent, fata de ea.

122
123

fie

abandonat Vn

ea

Sa

dezvolta un ata^ament pl,n


de
^

Cam in ace!ai fel in care


?l

^i

manipuleaza
apoi

pe

manipuleaza

?i

vom

mcanta pe

li

mama

A5teapta doar ca

copii.

cu mine ne

til ?!

li

profesioniti,

Mamei ,, este ujor sa placa i te


face sa te identifici
"cminci cu ea sa
sa-i
atnbui mai multe calitati decat
are Fa P<=t^ f^.^
foarte nelinitita, ftjrioasa
si Di
brn.r3
c
usca m
in m,e,.^1
mi^cari. Ea

sa catige copilul,

niuta in Suedia, doar tu

$i

cu mine".

'

'

este incapab
la ^'^
sa ^^^^
stea "n'5tita
linicfifs o - "'"*
^^
fara sa impinga
~
,
~
.
srannni
m.c-, ccaunul, masa,
sa tranteasca sa traga
din

Acest grup poate parea mai putin ranit decat primul


apatici!or inutili", posibil ca

intense

de lunga durata.

$i

bine dotati
^i

in

nu

sa

ei

alta

giiip, ce! al

fost expu?i unci privatiuni

fi

ipoteza este ca

poate au beneficiat de resurse, care sa

le

ar putea

ei

ceea ce prive^te constitutia, inteligenta

fi

mai

temperamentui

$i

tigara.

lucratoailu, social

devme funoasa cand

Mama a
^

supravietuire.

Mama avea

ani

cand

na^tere, fiind prematura

consumase alcool
foaite grele cu

un

in tot

$i

Anne de

fetita ei,

Anne mai

cu o infectie respiratorie.

spital,

dupa

30 de

5 ani Risese

fetal alcoolic.

Mama

crescuse in conditii

fetita

abuz de alcool

tata care tacuse

la

fiisese la spital iinediat

avand un sindrom

timpul sarcinii

dusa

mama care

nu

avusese destul surplus de anergic pentru a se preocupa de alte nevoi


decat de ale

pentm

ei insaji.

copil.

copiiarie

flisese

supravegheata de

Mama fusese plasata de

5 ori in institutii

de

i^i

^i

alcool

$i,

perioade de timp, saptamani sau

incercari

de suicid (de doua

sau cand

i:;i

de timp (cateva

luni).

m clinicile de dezalcoolizare

relatie

noua, pe perioade scurte

Era capabila sa lucreze putin dupa ce iejea din

spitale sau clinici.

Ea

este

doua iucmri

nuilli ani
iji

?n

nu

Cu

prezenta propriul caz

toate acestea, ce

diferite.

a trait in alt

fi

spune

?!

ce face ?n

Este deschisa in conversatie

mediu decat

ce! alcoolic.

La

ceea ce privejte imaginea copilului, ca salvator

Copilul va trebui sa o salveze de

mult din

relatia ei

L^iS

de un lucrator
dific,

client

timpului sau

social

d,nti-o alta institutie ca


cel mai pencu os
pe care 1-am avut eu vreodata,
petrecandu- '"cijunidiea
m
ta e

Mama s-a exprimat cu

rolosi,

la

viata de

cumparand o

Dupa cum

cu copilul

abuzul de alcool, printre

alte

:ji

la viata

felul Tn

de

strada.

fel
al

parea

realitate

spune ca

se

comporta

pe

sau.

lui

multa convingere ca va inceta


sa mai bea
strazi.

frecventa Tn

Concubinul are bani, pe care-i va

an. mentionat

mai

sus,

nu este mai u?or sa

te confrunti

'"
^P^^'^"d, in sensul ca parinti. oscleaza
n r aceste
ce
mtr.
doua forme de comportament.
Parintele apatic inuti!"
poate
nehnijtit, agres. v 5, condus
de impuls" pentru ca d'upa
un
tiinp sa se mtoarca la
vechiul sau model

^T'-1"

_fi

pnmar sa

te creada,

ma, mult timp sa faci un adult


imatur
faci un cop.l sa te creada.
Nici literatura

?ti

decat sa

ia

de specal.tate, n.ci cercetanle


male nu au putut documenta
cazuri in
care ace^ti pannti sa devina
parinti destul de
buni".

2.

institutii

Probleitte einotionole

Dimensiunea problemelor emotionale


cupnnde un numar de
s.mptome difente ca grad ?, perioade
de manifestare. Este vorba de

anxietate 5,/sau stan depres.ve,


stan coercitive, necontrolabile
124

si

casa.

Mama ascunde

care copilul a fost afectat de

lucain plasarea

sooale.

in institutii".

Multi 51-au dat seama ca

extrem de vorbareata,

foarte convingatoare.

sunt

lZti:::::t

sau unor

in spitale psihiatrice

ori), interaari

incepea coabitarea intr-o

'

ea se abtinea. Aceste perioade

luni,

erau consecutive unor jederi scurte

lucratorul arata

aSZ

dezvoltase tendinta pentru abuzul de alcooi. Scurte

teste

ei

ingrijire ?n

o data cu trecerea

pove

rstit""cS"""

sa Ivata de

mama folosise ha?i

Ti

'^ ^^^^'^ '^ Pediatne'


avuseseia o cadere cu T'"-"'"'
doua saptamani inainte. Dupa
ce a stat o
^ ""'^' ^^^^ ^-IcooHzare, ...L a
u
nou barbat cu care s-a mutat
mtr-un apartament. Acest
nou
colocatar
a fost recent el.berat din
mchisoare, dupa ce statuse
acolo 2 m
luni, pentru violenta.
El suferea de nervi ,i
paranoia: fusese d esc is

serviciile sociale

tinere{e.

^i

in adolescen^a

timpului,

Casa

Ea

ponegrindu-i pe ce. dinaintea


luT !

,i

indoiala la cele spuse


de la
de a se descurca "
rupt relatiile cu tatal biologic
al copilului cu
opt saptamam

pnvind capacitatea

dezvoite alte strategii de

Exemplu:

flatandu-1

125

agicsiune, comportament suicidal ^i/sau trasaturi paranoice.

Problemeleemotionale includ, de aseinenea, sindromul

Poate

stresului post

traumatic (SSPT), revenirea unei traume petrecute mainte piin coniar,


delir,

nesoinn, depresie, teama, vinovafie

este frecvent prezenta printre parintii care

abuzului sexual (Lindberg

pe care

parintii

nu au

^i

Distad

au fost expuji

sa diferentiem
grupele

functie de

comportamen

formeaza un ga,p foaite


complex

neincredere. Aceasta stare

dificil

fi

emotionale

ul

care atat

in

prob^melor emotionale pot'vana.


Grup

ei inii

de nannr

0^1!"
dZ L c^^

/s
,

'

f""'""
^'
'''

ll^^^^^^

up

985). Sunt experiente traumatice

fost in stare sa le

prelucreze

care s-au pastrat

n-fbLapabii,sr;;s^^ltis^r;;srrb,^^^^
"^ stres dinatara,

in incontient.

manta

e,

sau crize care,

^,, a,

probleme

J.

Se pare ca problemele emotionale nu afecteaza functia parentala


in

aceea^i

Ar fi

manieraca

folositor

imaturitatea..

sa se facet o difercnla iiUiv problemele emoliotmle

sihiationale, problemele emotionale moderate,

emotionale serioase

.jv

Noi evaluam

cele foarte serioase.

comporta

ie;jiri!e

emotionale se manifesta

in crize

fost identificate atunci

cand

perioade vulnerabile.

Tn

Problenie moderate emotionale au fost identificate cand aceste

probleme disturba flinctionarea doar pana

un anumit grad.

la

P5rmt,i care sunt eel ma,


bine ca, aclerizartH
^e refers la pari,,,,,
care de ,,l. a,^
e
,

'^"'='''"'
,

'enrT

^uW>iaza se,en.l de
e^ec 5! le red e
espectu d
cu viata lor mari.ala
pl,a de cofl,cM ,
.
,
'"'"'
poate S5 le e,i, sLea
,

se

rolul lor ca parinte.

Problemele emotionale situationale au

ce grad

modul cum

relatie stransa fntre

parintii in rolurile lor sociale

in

m diferitele lor

problemele emotionale afecteaza activitatea parintilor


roluri sociale. $tiiTi ca exista

problemele

,a; pILa

'^

=!<=

^"'?
"' "
t"""
'""'"''''"^

" ''"' "'''"

pa-*l^r*:;,.rSr,-,:i=::;,-r'''''^-'

Probleme serioase emotionale au apamt atunci cand problemele


emotionale nu fmpiedica,

ci

extind perturbarea functionarii parentale,

cand problemele emotionale mentionate


functioneze

Aceste

in.

Ti

fac pe parinti incapabili sa

majoritatea rolurilor pe care le au in societate.

diferentieri

p..u,

Probleme emotionale foarte serioase apar

in majoritatea rolurilor lor.

ne ajuta sa evaluam

posibilitatile

..u;,sdecr,r!'';u;!a:a.t,i:ni";?

'-

"^""-

-s:;s:s-ir::;ys^^:sr:;^-'^/---^
n_"

au eerg,e.

Ar p.ea

de progres ale

foarte b,e si;,

feeze

nscoldar'r'

modul lor de abordare (Killen Heap 1988). Cand ne


ocupam de probleme moderate sau situational emotionale, prognoza
parintilor

este buna.

Cand ne ocupam de probleme

prognoza depinde de gradul de maturitate

situational emotionale,

?i

de modul

cum

parintii

fac fata problemelor lor emotionale.

Cand avem de-a

face cu probleme emotionale foarte serioase, in

care parintii se comporta slab ?n majoritatea rolurilor sociale, situatia


fngrijirii

copilului este adesea precara.

Simptomele variaza,
un

moment

la altul ^i

insa,

pot

fi

de

la

un parinte

la altul.

Pot varia de

la

-Pe.astfe,

^de

"proptere E,
apattc,

5i ,ui,li",

pn,iiul

grup

prX^at Z^^^: L"7d


rd^,'^:
sum e,ooal Jips.t, de s ,
Este

m-

-.,ad

me'

mj,^7/
" * '"'5re

mai mult sau mai putin dependente de

situatia sociala a parintelui.

126

127

5,

TT
"

*'

"P^""'"

viata decSt In

sa-i

expuna

emotional sau

copiii abuzuliii

abtinut mult timp. Experienta lor

putea crede ca

cu

copiii ai

in

care copiii sunt mai

ei

dupa ce s-au

fizic,

proiectand-o pe cop,! sau nu, va avea,


de asemenea, urmari
decisive
'^''
pentru modu! de ingrijire a copilului.

nefiind prea buna, nedescurcandu-se

vor cauta ajutor, cand vor ajimge

dificili".

I$i

in

faza

In evaluarea s.tuatie. maltratani


este, prin urmare,
important sa ne
documentam, care probleme au urmari
emotionale in rolul Parental
parental
1 care in situatia copilului.

pot motiva propria lor stare

depresiva ca fiind cauzata de comportamentul problematic

a! copilului.

Relatia lor cu alte persoane este caracterizata de distanta

emotionala, uneori pana

contnbuie

o refea

la

Este important sa facem diferenta


Tntre parintii. care sunt
cronici
depres.vi, ca cei descri?, mai sus,
?i parintii care sunt
afectati de o
depresie situationala sau periodica.
Cuno?tin{ele despre mediul parintilor,
activitatea lor dinainte ca si
cuno?tintele despre dezvoltarea
de mai tarziu, vor face posibila

Aceasta

ei inii.

cre?terea riscului pentru copil, pentru ca familia nu are

la

care sa faca apel.

la

gradui la care se izoleaza

De asemenea,

lume care are

exista putina

?ansa sa inregistreze situatia maltratarii tntr-un stadiu de inceput.


Ei pot,

de asemenea,

suferi

de anxietate, insomnie

psilio-somatice, consulta medici

medicamente. Rareori,

insa,

ji

simptome

diferentierea dintre

adesea fac uz relativ intens de

recunosc ca au nevoie de tratament.

Sentimentui propriei lor valori este scazut

^i

sentimentele lor de

fn diferite feluri, prin repro^uri

5i

i'n

in relatii

?i

le fac.

Mamele

au, de

umilitoare

^i

degradente,

de autodistrugere cu barbati care

le

exploateaza

asemenea, tendinta sa se plaseze

de exemplu,

ce

in situatii

care ele nu prea reu$esc sa protejeze copilul de experiente

adesea

trauinatice. Aceti copii sunt, prin urmare, expui

abuz emotional care degenereazain


copii ?nvata

doua

tipului

de

x^iolenta fizica dintre adulti. Aceti

roluri: fie rolul celui

care abuzeaza,

fie rolul

protectorii

asuma responsabilitatea pentru


mamei i ai persoanei care-i are in grija
ei

ii

Felul in care problemele emotionale afecteaza

situatie

cu o stare depresiva cronica nu


sunt atat de acut Tmpovarati
cu depresu. Prognoza lor este
saraca i starea lor se amelioreaza
doar putin cu tratament medical, Este
important, Tn aceste situatii sa
eva uezi toate aspectele comportarii
lor parentale ^i sa
descoperi' c'are
sunt resursele ce pot sa compenseze
limitanle
Parinti^i

ca

care

ei

imaturitate.

al

parintilor, cat

de

felul

incearca sa-$i rezolve problemele lor emotionale. Daca

copilul a fost folosit

de

parinti fn incercanle lor

emotionale, acest fapt poate contribui


Copilului, de exemplu,
ispaitor in familia

se poate da

un

rol

unde are loc agresiunea.

sa foloseasca copilul pentru i'ezolvarea

ata^and copilul strans de ea


lasat

de

la

de a rezolva problemele
maltratarea copilului.

negativ

?i

o functie de tap

Mama poate,

problemelor

izolandu-i de

aitii,

ei

de exemplu,
de anxietate,

sau copilul poate

fi

complet liber Dacii panntii rezolva problema lor de agresiune

de

parinti.

Exemplu:
de
1

comportamentul

care problemele emotionale afecteaza comportarea parentala

pare a depinde atat de gradui de maturitate


fn

devin

ce.

lor in rolul

de

(vezi cap. 5).

parental pare sa fie mai putin decisiv decat gradui

Modal fn

schimbari

medical pot

victima.

Adesea

la

Tratamentu! de scurta durata, ajutoml


practic sau tratamentul
fi de un mare ajutor.

vinovitie sunt puternice. Experienta lor de vinovatie ajunge sa se

exprime

ei.

Depresiile situafionale vor reactiona


adesea pozitiv
aparute in condifiile care au contribuit
la depresie

Mama a avut problemele emofionale deja de


la ?coam. Ea suferea
anxietate ?, dezvolta fobii. Am
fost dusa la psiholog cand
aveam
an..
Mama a fost crescuta Tmpreuna cu doi frati mai

familie puternic afectata de


abuzul de alcool al tatalui.
mama 5, frati, erau cu totii expui abuzului
fizic,

beat. Ce. patn, fntotdeauna


au stat Tmpreuna.
putut,
mare masura, sa dea

ngnj.ni

5,

mari mtr-o

Mama mamei

cand bunicul era

Se pare ca bimica a
priontate nevoilor de baza ale
copiilor
dragostei pentru a stnictura viata
de fieca.-e zi a

mamei

a^fratilor relativ bine In ciuda


greutatilor vietii.
sa suporte un d.vort, cand

Bmsc

si

a fost capabila

mama a Inceput ?coaIa. Mama nu a avut


contact cu bumcul. Ea este foarte
ataata de bunica. Cu toate acestea
bunica nu a ma. avut mult timp
pent mama, pentm ca a investit
mult mtr-o noua casator.e cu un
cm bolnav ?i dependent. Aceasta

ma.na a trait experienta unei pierderi, In


acela?, timp, fiind bucuroasa
ca bunica are
viata mai buna.

128

129

mama sufeiise

In adolescenfa

de durere de spate. La varsta de 22

Nu

o clinica psihiatrica din cauza depresiilor.

ani a fost internata la

poate parea foarte saraca

..ua,,e,. Factor,,

fost niciodata psihopata.

Mamas-a
VVenche, o

casatorit la varsta

fetita.

$i la

un an a avut-o pe

Casatoria a durat aproape doi ani

de un consum mare de alcool

consuma

de 27 de ani

?i

^are o au fata de

a fost inso|ita

ji

conflicte. SotuI era violent

stabilea noi relatii. Relatiile erau totui Tnsotite

mare de alcool,
1

mama fiind din nou parasita,

brutalitate,

mele experienta pe care

fetei

am

3.

,,

LZ.aZ r:":

dupa cum o sa vedem In


capitolele
de cop.l ,i reteaua lu,
socall

Psiltaza

Cercetanle arata ca doar 5Helftr

0% dintre parintii care f^i expun copin

972) Aceasta include totui, de la stari


trecatoare la conft J,
presu psihotice boli
mamaco-depres.ve, pana la stari
paranoica

de consum

deceplionata
d

avut-o eu."

Serviciul social a f'acut eforturi pentru reabilitarea

mamei, dar

mamei

fata

de Wenche a asigurat o

rasfatat-o mult

cu barbati

Wenche,

ataata de

li

intr-o

ingrijire fizica

a Wenchei)

atat fizic cat

Wenche

verbal.

mama se simtea
satisfaca nevoile. Cand mama
de ambitie privind

ingrijirea

atunci poate reactiona negativ,

a fost prezenta la incercarea de suicid

pastile. In aceste situatii,

sa repare gre^eala.

Cand mama

mama

iji

este beata

?i

na^tere unui copil caixiia

nu

ar

Tn

fi

adecvata

nici

mamei

depresiva ea simte o lipsa de abilitate

Ti

nivei prea ridicat

casei, a persoanei sale

mamei cu

msa nu dau

ingrijire

Din punct de vedere psihiatric


panntii bolnavi f^i pot
expune copiii
5, la abuz emotional, fizic
bisexual
Chiar daca cineva nu a putut
observa

buna.

anumita perioada. Cand

facea placere sa

este obosita, resemnata

coopera (ea are un

acorde o

cand era mica."

Relatia dintre ele era conditionata de starea exceptionala a


relatia ei

Al

alat la neglijare cat

a facut ca acest lucru sa fie dificil pentru ea.

Relatia

Am

de bun

tu

staie sa-i

oboseala, anxietatea din cauza folosirii mijloacelor de transport in

comun

precum

relatie, fata

':

singura.

Nu-i doresc

?i

l eva,area

mama se simtea mai bine. Acest lucru se intampla

Erau perioade cand


ii

exista o nesiouranta nrivin^

alcool.

Dupa divoit simptomele mamei au devenit treptat mai acute i ea


consuma tot mai mult alcool.
Ea avea tendinfe de suicid i era supusa unui tratament psihiatric.
cand

e,,

urmatoare, cahtatea

cand

prtan

face repro^uri

Tncearca

angajata in conflicte cu

cot,::\f:r'"' r'""'
?.

dezvolta,

un semn exterior care sa

^^^"^ ^'"^^'"' -^^

^
'"^t

dupa cum am vazut

^^ponj:^

in

capitolul 5, strategii
foarte bune
de supravietuire, Tara sa
putem observa cu ce pret o
fac
Evaluarea panntilor cu o boala
psihica ji care mgrijesc
un copil
e es, a un diagnostic
psihiatnc. Este important
sa pu/em diferent
bo.ie psihice cu prognoze
slabe ^i stari trecatoare
de confuzie mai
putin senoase sau reactii
psihice produse de crize
Cand evaluam comportamentul
parintilor din punct de
vedere al
capacitatii lor de a oferi
insriiire
"ifoiijiic
este
c5ie
nerP<,r
is nunem acplf^a^i
necesar sa
^
_
'""^^ '"^ '" '^^^'"'-^ - ^'^^ Simensiun
,

barbati, ea este

complet incapabila Tn acordarea

prioritatii fiicei ei

rupa

ii

relatia.

P^Htlr

nevoilor acesteia.

Mama

face repro?uri

Mama

simpatie. Este foarte

de obicei, reuete dupa un timp sa

i,

vorbete despre fetita

mandra de

ea,

ii

^i

cu multa

pane mari sperante

privindu-i

ei

pozitiv

a^

a pannt.^ Cat de
extinse sunt ele^ Imp.edica
starea psihotica
tunctionarea parentala Tn
difente rolun sociale^
Au
PS. ot,c, Tnamte^ Este aceasta
stare cronica sau
schimbatoare^

fosfpM
'

comportamentul,

Ca

?i

in

in acela?i

timp resemnandu-se pentru ea

exempleie de mai

sus, ?n

insai.

anumite perioade este

evaluezi posibilitatile de dezvoltare ale parinfilor. Capacitatea

dificil

sa

ingrijirii

'"' ''''

'"

''''''' ^"-^ ^^^"'^ ''


'- ^--^-^^- 'n
JZ^Tol'r'''""' '^'^'"P'^^"^^"'^'o'Par.nte?ti.
St.
sta,

T"

In

primul rand,

r pannt.lor care aiecteaza


ea
percept.a tor asupra
copilului

130
131

pe care

In al doilea rand, perceperea realitatii

comunica

o au

parintii

La un an i o luna copilul nu
nrea
ccportamentu, lui. Mama^ nu a.J

copilului.

In al treilea rand, gradul

de

predictabilitate sau impredictabilitate, care

caracterizeaza comportamentul parintilor Aceti

trei factori

persoane

decid intr-o

mare masura m ce fe! parintii se vor relafiona la copil i nevoile sale.


Antony (1976) diferentiaza intra psihozeie implicate" in care
copilul este impins in sistemul psihotic

copil.

Un

astfel

de parinte, spune

el,

este

Dupa

pentru copil.

sa-51
Parintii

cu

stari

paranoice

sehizofrenice pot da, de exemplu, o

fi

dificultati \n

perceput

perceperea copilului

Mama,

li

este

foame cand

de exemplu, realizeaza ca, de

ei Tn^iji

li

este

foame,

li

este frig

In ceea ce privete perceperea realitatii

De exemplu,

fie

percepute

la fei ^i

aa mai

d.

atras in sistemul

paranoic

o comunica

parintilor

rol in perceptia distorsionata a realitatii

^i

primete

de catre parinti.

Mama a dat natere lui Bente la

13 luni

A trait o perioada scurta cu

diagnosticata cu schizofrenie paranoica.


ederi scurte ?n spitale psihiatrice

dupa ce a

un pacient.

Timp de mai

ieit

La

Pentru

a-^i

^"^--^-^

^^

,i

'^''"^^" ""'^

P^^" ^"^

intenoara, pana la un grad


nevo.le copulor, rezultatui

poate

fi

'" 'o^^'-'ate

care

(calTa^
laTn
ber

T'

''"'

"''' P'^'

"^^"'

ei

nu

neglijarea

P^

mart

P--"i

''-

'
'" ^Pif^'^ P^'hiatrice)
"T.
''''' ""'^ ^P- ^^"'^f'' "- d-^his
'1 ? 'V""

'""''"'

vor duce

"''

--* de contact
mai multe gravidii Inainte

P'"'''"^^^' "^^'

inevitabil la

Mama a fost

multi ani a aviit

a facut tratamente psihiatrice.

fenei a fi capabile sa
acorde ingnjire unui copil.
Este tragic ca
rea zan e dintr-un sector
al serviciulu, sanatate,
?i

serioase probleme

Leon

cree

zTno

altul.

Intalnmi, de asemenea,
parinti, care

nu sunt psihopati dar care

nu au durat mult, niciodata.


scuit

psihiatric.

timp dupa na?terea

Mamei

s-a

lui

Bente, ea s-a sustras tratamentului

Ea

niu te episoade de
psihoza, sau starea lor poate

impus" sa protejeze copilul de hrana

daunatoare. Hrana daunatoare includea, dupa parerea mamei, hrana


obijnuita a copilului.

?i

dadea copilului doar ceea ce credea

a^a Incat copilul a fost spitalizat

salva comlul

dintr-un

Cat timp lua medicamente lucrurile mergeau bine. Aceste perioade,


totu^i,

eel al copilului.

Ace^ti pannt. nu constituie


un gixip mare, dar se poate
^' ''"'" ^^""^^^'^^ ^^"^^^
^-^

.ntre
t e bai
b5 bati
ba<?s5, feme.,
f

Exemple:
spital psihiatric.

flumea
"'tlor

mregistreaza prezenta

A)

mama

-h'-freni "u este intotdeauna


atat de dramatic,
dupa cum s-a mentionat

"""

melt

p.erduti in
n"

de copil, daca este vorba

al

^'

sesizarea
orsionata a relatiilor copilului.
Acest lucru poate afect;
p r ep"

"

fi

sti
^"

'"e

dea un telefon.

^""f

niici.

Copilul poate

un

parintii

ul

Fi ;^J,^!;;',f
bi
tr.n.mit cu toate acestea,

foarte devreme.

lui

de cop
'^

le

imprejurimile care sunt percepute de parinti ca pline

de boli contagioase, sa
de copii

pe care

pe a

grija

copilul

amestece sangele cu

fapt,

departe.

copilului, copilul poate sa i-o creeze

mama ?i

rjc^^sT

a nevoilor sale. Copilul pare

nevoilor parintilor, nevoi pe care parintii

in afara

proiecteaza pe copil.
copilului

ce

avand

'' ^'""'"^ ^'"^'^- '^""'


^
unei coincidenfe - un vecin
a intrat sa

impresie imediata deafi foarte protectori fa|a de copil. Ei au totu^i

mari

tacuse impresie buna asupra


personalului dintr o

au ven.t acasa bunicii


s-au linistit
a auzit ni,te voci care
spuneau ca daca ea voia sa
tra.a c

o non persoana"

''

cu greu in.tiativelor
personalului mescal.

mstitutie psihiatnca, fiind


cons.derata ca
a fost externata din spital.

neimplicate" in care parintii cu boli serioase psihice nu sunt disponibili

pent

O mama

B)

psihoze

parintilor, i

al

, raspundea

arSta .

i^ r:::^:^^

ea,

avand probleme mari cu stomacul.

7""""

'"

cronica cu variat.i
de a stapani situatia.'

fi

'"^^^'^^n'e 'or

Aces luca.
Acest
ucmT'
V'^"'
ar putea produce
stari de teama
pentm copil
'"""''' "'"^ ^"^'^ P^^'hica apare, este,
"
bine^ltsT'""'-"

''"'"

com

'"'^'"

'"

132
133

'''' ^^'^ ^^ ^^^'^ dezvoltarea

Boala psihica poate

fi

stimulata sau eel putin pusa Tn legatiira cu

naterea, Se pot ?ntalni trei stari diferite

diferenta intre ele:

- psihoza dupa

este important sa

aja zisa ,,melancolie post natala" (Blagendah!

Psihozele dupa najtere sunt

dupa natere sunt cele mai


adesea

Una pana

rare.

Acestea sunt cele mai sen'oase

najteri.

?i

Strindlund 1987),

doua

la

este
la

1000 de

cer spitalizare, Depresiile

obinuite. Ele sunt mai putin grave

tratate fn afara spitalului.

fi

facem

dupa najtere

najtere, depresia

$i

pot

Melancolia post natala" poate

o depresie pe care mai mult de

50%

51

Rendele 1981).

Studiile existente despre ace^ti copii arata ca situatia psihosociala

a familiei, fn acea perioada, este


copilului ca

Este

?i

la fel

de decisiva pentru dezvoltarea

starea parintilor

tendinta in a percepe copiii aproape ca o resursa

tratamentul parintilor cu boli psihice.

deoarece aceasta ar putea diminua

Nu

facem

trebuie sa

posibilitatile

responsabilitatilor fata

asemenea

de

copil.

responsabilitate ca fiind

in

astfel,

de tratament

mamei". Aceasta supraidentificare arata o subevaluare a


?i

ale

dificultatilor

Este normal sa considerain

mca

sarcina epuizanta.

Nu

exista

material publicat, care sa arate ca parinti cu boli psihice serioase se

amelioreaza avand

grija

de

copii.

Chiar daca ar

fi

cazul, nevoia

copilului este cea care ar trebui sa fie Tn cental! evaluarii noastre.

Jetlund (op.

cit.)

arata cat de putina atentie este acordata copiilor Tn

cadnil psihiatriei, ca pacienti psihiatrici.

Un
in

aceste

calitatii bolii

situatii.

Cu

ji

o Tntelegere

au diminuat atentia fatade interesele copilului

toate acestea, recunoaterea dilemei a crescut Tn

Pdrintii retiirdati

Parintii retardati

nu trebuie

pannte destul
multi dintre aceti parinti pot
probabil sa

de bun"

cauzeze

lor.

fn primul rand, parintii cu retard


mental

Se poate observa

?i

un rau

protejare a copilului Tn

situatiile

T?i

expun

fizic rezultat

periculoase. S-a

copii la neglijare

din lipsa

abilitatii de
mai observat i abuzul

(Grain

?i Muller 1978, Schilling


et al. 1982)
mental sunt concreti i rigizi Tn
modul lor de
gandire. Este greu pentru ei sa se
gandeasca la mai multe lucruri Tn
acela?i timp ?i sa vada legatura
dintre diferiti factor!, ceea ar
putea
insemna ca, de exemplu, semnele de febra
la copil sa nu fie observate
Sau daca sunt observate nu se ajunge
la gandul necesitatii
tratamentului. Asta Tnseamna ca
sanatatea copilului este Tn pericol
tara ca parmtii sa
doreasca sau sa^i dea seama ca fac
rau copilului'
Abilitatea lor limitata de a citi retete
?i de a Tntelege
sfaturi medicale
poate face dificil pentru ei sa prepare
laptele 1 sa acorde tratamentul
medical pentru copilul bolnav. Ar fi
problema penta. ei sa Tnteleaga
cantitatile necesare ?i folosirea
corecta a medicamentelor.
Ace?ti parinti au adesea probleme Tn
legatura cu timpul

Parintii retardati

urman,

atat Tn a

c.ti

ceasul cat

niai departe.

De

aic, vin

Tn

a Tntelege orele,

urmanle

Tn

modul

zilele,

saptamanile

ji

a?a

Tn care ei se

descurca Tn
obhgatiile de baza, zilnice, Tn ceea ce
privete alimenarea, TmbraeatuI
dormitul 5. pana la ce nivel sunt capabili
sa tina seama de

programarile
de sanatate sau gradinita.
Intelegerea numerelor este limitata la
a citi numere i la a numara
bam. Posib.l.tatea de a planifica
problemele economice este foarte
hmitata. Ei sunt victime foarte uoare
pentru vanzatori. Ace$ti factor!
urman Tn modul Tn care se vor descurca Tn
Tngnjirea copilului
Multi dintre ei invata fimctii simple
parentale, practice cum ar fi
^
imbracatul, hranitul ?i adesea pot fi calzi
?i plini de afectiune
Tn contact
cu copilul. Cu toate acestea, le
lipse?te abilitata de a Tntelege
schimbanle copilului ?i Tnca mai putin nevoile
evidente Sunt rareori
c^apabih sa-?i adapteze ingnjirile
Tn functie de dezvoltarea
copilului
De exemplu, se comporta cu copilul de patai
ani ca i cum ar

pot avea

ulfimi ani.

4.

^i

la clinicile

respect simtitor pentru pacientii psihiatrici

crescuta a

mult rau fara voia

lizic al copilului

din totalul femeilor,

cu o experienta mai mare sau mai mica, o au Tn legatura cu na?terea

(Dean

un kK:a. dificl

fi

cu greu caracterizata ca o boala psihica. Este o vulnerabilitate


trecatoare

daca .mprejranle vietn lor nu Ti expun


unor nevoi, decat Tn
liniitele
resurselor lor In situatn structurate
de munca Tn conditii
sigure eit
putea mdeplin. bine anumite activitati.
Aceasta nu TnseamnS Tnsa
ca
sunt capabili sa devina parinti buni.
fi un

sa

mental

mental pe care-i TntalnimTn

dea imediat impresia

starii Tn

retardatii mentali pot fiuictiona relativbineTn

134

situatii

de maltratare

care se gasesc, Adesea

multe

situatii.

Mai

ales

avea un

135

an.

Am

lucrat o data cu

Inteleaga de ce copilul

ei

mama

de

retardata mintal, care

nu mai putea

trei ani

nu putea

sa

de

la

folosi hainele

doi ani.

Asemenea

parinti

exploreze, sa invete

ji

au

posibilitati

reduse de

a-.?i

ajuta copitu! sa

sa-?! structureze lumea, viata de

cu

zi

zi $i sa-i

de comportament.

fi.xeze limitele

Dar

luciiinle s-au

schimbat repede

Mam .
c/ndtnl E; .r^: I 1'^'"""'
."
Amestecul laptelu,
r ea
''.T"^

copilulu, dura prea mult


t.mp.
uKa sa schimbe scuteceie.

ucaz.onal. Serviciul social


primea multe nlantrSntituI uglier pot
spena ch.ar
,

comun

Aceti parinti au, de asemenea, cateva lucniri in

cu

pT du

"''''''P^^'^^

,-

'

"S-."

''''"" ""'""''

?'

clientii

imaturi emotional. Ei In^iji au trecut prin lipsuri in copilarie. Este


foarte dificil sa evaluezi cat din dezvoltarea lor este bazata

Innascute

cat se datoreaza neglijentei la care

ei

au

pe

abilitatile

adesea expui.

fost

Este important sa intelegem ca posibilitatile de dezvoltare sunt


limitate. Ei
le

dezvolte

nu sunt

pot
i

fi

antrenati In diferite ftmctii practice parinteti, dar sa

sa le adapteze in concordanta cu dezvoltarea copilului

Daca copilul va locui cu

capabili.

bunicii sau aite

parintii,

trebuiesa

persoane de legatura, care sunt capabile,

din responsabilitatile de

zi

cu

zi ale copilariei ?i

fie

prezenti

sa-i

a pubertajii. Legaturile

sociale ale parintilor par a avea o importanta decisi va (Kollberg

Fara aceasta relatie reconfortanta copilul risca sa

mai putin

neglijat,

emotional sau
al.

1983,

asume

fie

989).

mai mult sau

cum, de asemenea, persistaamenintareaunui abuz

fizic

Helgman

(Ronstrom 1980, Schilling

et al.

pl.csera ,
integrarea

I,

f;

^e

comunitate va duce Drnhnhll


vor deveni pSrLT St.id

adult, retardali, care

-tardat, arata ca multi


dS^
,i ca dezvoltarea
lor suferat a
Karlson
, Rasmussen ,983, Schilling
Acest lucru se datoreaza

" ^^

sarace

1982, Gillberg et

'

tdTpam

pnmul ,

'

!^

"'

"'"""

""

""'""' "'"'''''

t'" "'^'?'?^''^
'"''
TT(cZ 'r

:r,.T9

2^^^^^^^^^^

pnmul rand

neg^.

^^

1986).

Dependenta
Exemplu:

Amandoi
institutie

parinti sunt retardati mintal. Tatal este

pentru retardati mintali.

Mama

adus Tntr-o

a crescut cu bunica

participatintr-un grup de copii cu dificuitati demvatare, intr-o coala

normala.

Mama

^i

tata s~au ?ntalnit intr-un loc

de munca, avand 22

respectiv 29 de ani. Imediat s-au indragostit. Municipalitatea a investit


mult, ajutandu-i sa se stabileascamtr-un apartament

Bunica a

simtit

un moment de uurare

in

deja in luna a opt-a cand s-au casatorit,


din jur nu erau contien|i.

ore pe

zi in

Un

consultant

la

la

era

ea nici cei

mama. Atata timp

Mama

arata ca putea s-o faca. Totul a fost bine atata

de

Mama

nici

domiciliu petrecea cateva

casa cu scopul de a o invata" pe

Mamai

s-au casatorit.

aceasta situatie.

lucm de care

acea persoana era ?n casa totul era bine.

nou."

i ei

cat

facea ce-i spunea

timp cat

?i

totul a fost

copilul au primitmultaatentiein timpul acestei perioade

vecini, bunica, prietenii

de

la

'O/o din

tati

erau sub ordin de


supravehere
avtgncic din r.,,..
cauza abuzului
,

neglijani copiilor.

lucm.

136

137

^'=

^
51

Studiul

lui

Gotlung (1982) arata ca

50% dm

copiii plasati Tntr-o

casa de copii de ComitetuI de Bunastare a Copilului din Norvegia,

aveau

parinti care

consiimau

diferite substante.

conchid ca acest lucru este legat de abuzul

grave. Exista, totu^i, o legatura intre neglijarea

de substante (comportamente
Larson

(1

et al.

(op.

cit.)

dar nu de formele

intrebuintarea greita

$i

un an mai

tarziu,

Ea

copii fusesera plasati in camirie. Incercarile

an, care Tnca stateau cu

foarte proasta,

Din

fie

ceilalti

mamele

lor,

39 de

60%,

de reabiiitare a

de un

copii fn varsta

fie

ca aveau

situatie

ca erau intr-o situatie pe care lucratorii n-o puteau

comportament

legate de dimensiunea personalitatii descrise mai sus (Mulinski

988).

Aceasta datorita modelelor de viata care caracterizeaza viata copilului.


Alcoolicii care-$i

expun

printr-o toleranta scazuta a

copiii la maltratare sunt caracterizati


fi-ustrarii, prin

depresie. Ei se ateapta ca

nevoile copilului (Cristozov

dependents, imaturitate

copiii sa aiba grija

Toleva op.

cit.).

cauzeaza copiilor temeri emotionale, care

le

de

ei ^i

nu Tnteleg

Pe langa abuzul

fizic

afecteaza personalitatea

pern"';

pos,b>l ca

""*^

'

'"^^""'

S-a putut constata un amestec de comportamente dependente.


Multi parinti folosesc mai mult de un drog. O persoana care abuzeazade alcool, mai folose?te

51

medicamente de

tipul

somniferelor

due foa,1e adesea

intrebari similare in ceea ce privejte

dependentei de substante.

Cum

diferitele roluri sociale ale lor?

afe

mversari de rolun fn fam.I.e.


Se a^tea^tTde
cop,l sa acfoneze ca un
adult
t.mp ce parintn au nevo.e
la

dimensiunea

functia lor de parinti?

face mai

face cronic sau periodic, imposibil de realizat?

cS

fi trebu.t s-o
pnmeasca
folosesc droguri, alcool
sau au o legitura
pu ern.ca cu persoane de
acest gen, posib,l,ta^,le

Cand ambu parmt,

lor

rolul

de pannte sunt foarte

Graviditatea pare a

de a

fi

de dezv
c^voiiaiem

limitate.

decisiva Tn ceea ce privete


abilitatea

opa Tntrebtnntarea drogulu,


etc. Expenen
mamele care nu reujesc sa stopeze
folosirea
s

ele

mamei

climce a at

drogului

a alcoolulu!

La
mTiTT' """ ""^"^ ^"P^ na^terea^opiLlur
de drog
1980). Sflul de v,ata mstab.I

al celei

care abuzeaza

.mp.ed,cand

astfel

mama sa ceara ajutor^i sa

bam

Ambii

parinti intrebuinteaza droguri?

Ce

rol

,i

frogu

faca planun reale

pent

con?t,ente de sarcna, vor


ez.ta adesea sS
comunice acest lucru
nied.clo,-. Le este teama
ca vor fi sfatuite sa Tntrerupa
sarcina Ada la
vad cop,Iul ca pe un element
salvator

se abfiS

def

'''

"

'7T^

'"

'

pent o

"'''

viata

ma, buna

'' daca parinti. vor putea sa

Cum

are parintele

mai lungd sau mai scurta.


Functia parinteasca trebuie,

non dependent ? Ce influenta au problemele maritale sau de violenta


domestica? Este refeaua parintiior influentata de abuzul de substante''
Te confamti cu numeroase de probleme de diagnostic atunci cand

ndependent de alcool drogun.


Trebme evaluata
,

dependenta ingreuneaza

i.tbu.e sa

rolul

de parinte. Cat de mare, de grava este

13^

este Tn

afecteaza acest lucai pe copilul Tnca nenascut comparativ cu eel


nascut'^

la

detaj' "

bene Caza de atent.a pe care


ar

afecteaza dependenta parintiior

Dar

rol foarte mare


Probleme edl
consum abuz.v tn majorkatea
roluir ,uil

1 al

Berea este folosita complementar. Acest lucru face mai


greu de evaluat comportamentul adictiv.
auxioliticelor.

Ne punem

dependenta sa joace un

neev,tat ale celu, cu

majontatea cazur.lor dommata


de cautarea de

dezvoltarea sociala (Spilker 1980).

dificila?

prfvocld,fce

-.a.dern^,reacop,,lrAdeseas;:^Sr:;:----;:

?.

Intrebuintarea drogurilor va mari probleinele de

5i

sunt

lor,

a descoperit ca

evalua.

ei

n'

"-^".al,zarea

980) ainvestigat 65 de mamedependente de amfetamina.

parintiior au fost fara succes.

adictive).

Investigatia s-a facut la natere

26 de

Kent

fizic,

problema^ In ce mod afecteaza


functia HpnSr,
Ce mecan.sme mtrebumteaza
'
p
rpTnTrrr'"'"'^""'"'
reopen aceste
consumun abuz.ve'^ Negarea de
cSe

de asemenea

sa fie evaluatS
Tn

egaturlu

te
^-iisiim, ale personalitatn care
sunt descnse ma, susDupa
ac^!^

avem

,n

vedce

alti

facton impoitanti. Reab.iitarea


celo;

39

care au avut probleme cu drogurile, de obicei, dureaza 2-3 ani, uneori

pana

la cinci ani

mcercam

sa

(Hansen 1985). Acest lucni

luam o decizie privind Tngrijirea

Parintii abuzivi

apatici inutili" cat


se gasesc,

copilului.

sunt puternic reprezentati


1

intre cei ..conduji

de asemenea, printre

parintii

uitam adesea, cand

il

grupul de parinti

de impuls", descriji mai sus


cu

diferite

ji

forme de probleme

emotionale. Ei expun copilul unei dureri mai mult sau mai putin
cronice, unei anxietati sau

unor

fata de speciali$ti

Legatura parintilor cu modul demgrijire a copilului

pare a

fl

decisiva pentru prognoza, la

mentionata mai

personalitatii

fel

ca

ji

cu

speciali^tii

dimensiunea

sus.

Pentru a putea interveni, cu scopul de a preveni situatade maltratare


creata de pannti destul de buni", este necesar ca parintii sa fie capabili
sa recunoasca situatia

de maltratare.

premisa favorabila

asemenea, dorinta lor de a schimba situatia


realiza printr-o

cooperare activa. Aceasta este o

o putem observa imediat. Parintii in


adesea sa sefngrijeasca de

Adesea
social

$i

este nevoie

ei Tnji^i,

situatii

este,

catitate

pe care rareori

de maltratare vorincerca

printre altele minimalizand, negand.

stabili

relatie in

care

serviciul
sa-i faci

pe parinti sa recunoasca situatia de maltratare. Adesea nu reueti.

Acolo unde negarea

situatiei

de maltratare este eonsolidata

respingerea cooperarii este puternica, prognoza pentru functia


parentala este adesea foaite slaba,

Motivatia cooperarii este unul din factorii decisivi pentru


imbunatatirea

ingrijirii

copilului.

CONCLUZn
Imatuntatea, problemele emotionale, psihozele, retardarea mintala,

intrebumtarea exagerata a drogului, alcoolului, afecteaza posibilitatile


parintilor
diferite

^i

de a da copilului mgrijire. Aceste dimensiuni apar


in

in stadii

combinatii diferite. Exista o relatie stransa Tntre

140

Tn rolul lor
parental

W^

dezvoltare
acton, principal,, care
contnbu,e la s,tuat,a de
maltratare se gLe c
n relati, externe, socale,
ca, de exemplu,
^omajul, p oblen
economice, situatia se va Imbunatafi.
Acest lucru se p;ate In a
pi!

felul

'

de maltratare care sunt


cauzate
de interactiunea d.ntre
lim.tanle panntilor
factorii extern, dest'e
cand nu suntem s,gur, daca
fngrijirea este destul de
buna", iar parintii
oscleaza ,ntre recunoa.terea
problemelor ^i negarea lor

coordonam tratamentui

trebu,"

intr-un cad,,

cu o oidineformala

^u^Z^

Cop.lu ar trebu, sa beneficieze


de sup,-avegherea unui
de exemp lu pe penoada
week-endului. Ace^t,
ei,

pnmeasca ajutor pentru propria


Daca pannti, nu sunt capabil. sa

alt

adult

parinti ar trebui,

sa

lor

dezvoltare
coopereze sau daca acest lucru ar

de

schimbarea se poate

de o investigatie amanuntita condusa de

de sanatate pentru a se putea

sociale

recunoasca problema si
Lvotr h
ajutor ,, de asemenea,
man.festa o abilitate d'e a
flinc o amaTb,
it
n rolul de pannte au
adesea pos,bil,ta{, bune de

pnn reducerea factor.lor de stres


ofenrea de sprij.nV^utor
Cand suntem confmntati cu situatii

situatii imprevizibile.

Atitudinea parintilor fata de situatia de maltratare


?i

cum se comporta parmtu fn d.fente


rolun
Cand panntu sunt capabil, sa-?,

mcred.ntat une, ingnjir, no, i


permanente.
e.xam,nam atent ft,nctnle importante

Aceste

Dar

este necesar sa

ale adultilor Tn r'olullor

funct,, sunt descrise Tn


capitolul

urmator.

de pann

'

CAPITOLUL

FUNCTIILE DE PARINTE
Cre?terea

?i

educarea copiilor

pentru copu se schimba de

penoada

la alta.

ceea ce Tnseamna

la

S-a schimbat

o cuitura
?i

la alta

in cuitura

bun"

de

la

noastra odata

cu o mtelegere mai exacta a procesului


de dezvoltare a copilului ?i cu
imbunatatirea conditiilor de viata in
societate.
Este bine s-o spunem ca, atat
cuno?tintele cat i condi{iile pentru
creterea i ingrijirea copilului sunt
mai buna decat Tnainte Nivelul
informatnlor despre nevoile de dezvoltare
ale copiilor au crescut in
tarile

nordice in ultimii

ani.

Dar

multi emigranti vin din tari cu

nivel informational scazut, din


tari cu culturi, atitudini

ar putea face dificila cunoatei-ea

?i

Ajii vizitat recent parti ale Indiei,

zeilor Acest lucru

Dupa

mseamna,

norme

un

care

intelegerea copilului

unde

in realitate,

fetitele

sunt Tnca sacrificate

ca ele sunt violate de preoti

aceea, ele nu pot ajunge in alta


parte decat in strada.

Dar este
tormulam

posibil ca,

baza cuno?tinteIor pe care

le

avem

functii ale parintilor care sunt

astazi, sa

de o extrema importanta ?i
decisive pentru dezvoltarea copilului
indiferent de contextui cultural
sau istonc. Unele calitati ale parintilor
par a fi de o mai mare importanta
decat alteie pentru perceperea
copilului

143

?i

a dezvoitarii sale

Pe baza

literaturii

de

specialitate, a experientei

una de

sunt strans legate

cealalta

se pot

?i

am

a cercetarii

defmit 5apte functii de baza ale parintilor (Killen

Heap

sa-I

1988). Ele

intrepatmnde pana

la

."5.

un

1.

/\bi!itatea

de

2. Abilitatea

copiltilui in

realist.

a accepta ca este responsabilitatea adulliior sa

satisfaca nevoile copilului

nu

ji

4. Abilitatea

de

5. Abilitatea

de a avea o

In

privind colaborarea copilului.

a se angaja pozitiv in interactiunea


relatie

empatica cu

ale

parintii pot atnbui copilului

anxietate.

?,

propria lor agresiune

Apo. pot percepe copilul ca

f.ind agres.v

copilului.
7.

Abilitatea de a-ji stapani propria durere

?i

frustrare

fiira

a o

rasfrange asupra copilului.

Abilitatea de a percepe copilul in

1.

o varsta toaite frageda.

la

In continuare voi diseca aceste functii parinte?ti:

mod

Exemplu:

realist

O mama vorbea despre copilul ei de opt saptamani in


Modul

care noi ne percepem copilul are urmari importante

in

pentru atitudinea
sa-I

comportamentul

percepem mai

realist ?i

mai

ansa noastra de a ne apropia de


potentialului
!?i

percep

lui.

fata

de

el.

diferentiat,
ei

intr-un

Cu cat suntem
cu

mod

capabili

atat este inai

mare

adecvat nevoilor

concordanta cu

calitatile

percepere relativ reaiista este

observabile ale copilului

copilului aparute din diferite nivele ale dezvoltarii

de

a-1

percepe

de starea noastra

?i

de

realist
felul

variaza

lui.

este intre allele

care atitudinile

copilului ne afecteaza. Aceasta poate varia

Mama
i

In

in

motive!e"

Cu

ji

tatal lui

al

obsei va

ani

greu se

dependents

comportamentul

timp.

144

urmator-

fizic copilul

pent

a se

doilea rand parintii pot atnbui


copilului calitati pe care ei le
persoane cu care au avut relatii stranse
inainte ?i din partea

carora au avut dezamagiri

?i

pierderi. Copilului

concubmului awit mai

inainte.

se pot atnbui calitatile

Sent.mentele starnite de

relatia cu concubinul i
neprelucrate, agresivitatea,
durerea pot
revarsate asupra copilului. Panntii
pot manifesta sent.mente
in

moduri mai mult sau mai putin

fi

negative

directe.

E.xeniphi:

avusesera o percepere

relativ

pozitiva a copilului lor pana cand au ajuns la probleme

serioase in casnicie. Partial 1-au pierdut din vedere

?i

felul

nu se oprea pana

la

Mama
Espen de 4

ataca

diabolic,

i'.egative ale

Exemplu:
reaiista

razbuna

mod

poate obtine o percepere reala a copilului fn fiecare moment. Abilitatea


noa.stra

.,Am observat ca se comporta mtr-un


nu ma mnebunea". Aceasta mamaT?i

Prin urmare, este important sa evaluam cat de realist

parintii copilul.

le-a fost

greu

e,

amemntator, prost sau nebun. Cand


parinfii fnji^i sunt amenintati
saJ
confuzi, ei se pot expnnia in felul
urmator: Sunt sigur ca ceva este
m neregula cu el", Sunt sigur ca este bolnav
mintal". Copilului se
pot atnbui, de asemenea, motive
de crejtere"; ei incearca sa ma
inte t,nandu-ma treaza toata
noaptea" (copilul avand 5ase saptamani)
Aceasta percepere distorsionata a
copilului poate fi observata de

copilul.

de baza

pnmul rand

ost.litate

cu copilul.

Abilitatea de a da prioritate satisfacerii nevoilor

de

doua

mecanisme:

invers.

3. Abilitatea aSfteptarilor realiste

6.

mod

?, cum se comporta. Ei
se preocupau doar
.ntr-un tarziu au observat ca
copilul era trist
suparat

?i

era

lor:

de percepere a

cum

arintii in situatii de maltratare


au multe limitari
continue si se
pare ca ar avea o percepere nerealista
asupra copilului
Perceoerea
poate fi distorsionata Tn difente felun.
Se poate ajunge adesea
la
atnbuirea de calitati ?! motive pe
care copilul nu le are prin

anumit grad.

Urmeaza prezentarea

observe

lui

Bent,

al

carui tata

le

parasise, s-a

expnmat

in felui

urmator: .,ma enervez atat de tare


cand ea zambe?te mistenos exact
ca tatal ei, meat imi vine s-o
plesnesc", $i chiar asta facea
Mama
ajuiisese sa-i manifeste agresiunea
tata de copil.

145

In afara

de acest

se atnbuia functia

fapt,

de fap

ispa^itor-

frustrarea
agresiunea parmfilor erau revarsate
asupra copTlului Ace
3
percepere poate avea consecnte
proflind daunatoare
asup a imal,
propni a copilulu,
, poate afecta comportamentul

ExeFiiplu:

mama

expnma

se

se gande;jte

lat;)l sail,

astfel:

doar

EI (5 ani) s-a nascut egoist, exact ca

Intotdeauna a fost

la el.

Nu-i pasa

aa.

sine

caUi^i de putin ce tac."

,n

v.ata

de

adult.

rnc'dereaJn

Nu

este accidental faptui

ca fo^t

cop

negl

iat"

abuzat, sunt atat de puternic


reprezentat. pnntre
pacentTde
ps.h,atne, consumaton, de
droguri, ce. care abuzeaza
d
cop
?.

Este important sa evaluam pana


:ji

?n

ce masura e!e

li

la

ce grad ajung aceste a^teptari

Tmpiedica pe parinti sa vada

cnminal,

calitatile reaie ale

fenomen se poate manifesta cu un mare grad de


impiedica pe parinti sa-?i vada copilul in
Atunci cand

copilului. Acest
varietate.

mod

li

realist,

copilul se afla Tntr-o situatie de pericol. In acest

trebuie cantarit

in

ce

masura

moment

este important sa

De exemplu:

este perceput in special negativ


calitati

negative

au trecut.

Cu

in

urma unei

este necesar sa

de

la na^tere,

observam daca
sau daca

crize prin care unul sau

cat perceperea copilului este

amandoi

mai negativa

$i

copilul

cu nandicap

parintii

mai de

<s

de vedere emotional cat

Parintii se

in

modul

in

care

copilul va introiecta perceptia parintilor asupra lui

timpul trece,

cum

il

i,

Tl

percep. Dar

pe masura ce

se va percepe pe sine rau", prost" sau blestemat" aa

percep

parintii.

'"'''''

''

"" ''''^ ^' ^^ ^^"buie difente


timpul urn, din ace?ti copi,
pot
'

Cu

fizic.

In cazurile de abuz sexual,


mtalnim, de asemenea,
perceperea
o-onata a copilulu.. Copilul este

purtand responsab.l.tatea

?i fizic.

vor relationa cu copilul

''

s.mptome.

perceput ca

lunga durata, cu atat mai mare este pericolul pentiu copil, atat din
jjunct

5.

sa manifeste aceste simptome,


cei putin cand parintii
sunt prezenti
Perceperea distorsionata poate ?n
anumite cultun sa fie traditional
determinata, Copn, nascut. m
anumite luni aduc nenorociri
familie.
in tmele culttir. ind.ene.
Acela?, lucru se mtampla
^i cu copiii nascuti

se atribuie

"

Mai

evaluam daca aceasta deformare este stationara

de durata,

calit
ca
ho
Itat, bolnavicoase

factorii care se atla in spatele

distorsionaritor imaginii copilului sunt abordabili prin tratament.

dacfi este

general pnntre persoane cu o


existenta paupera
distinctiv al percepen,
distorsionate a copilului se
gasete

,n

Un exemplu

?i

vina pentru abuz.

sexuahzat, .nvatat

seducatcTca

Comportamentul

^i dobandit nu este
artibuit abuzului sexual
ci ma,
degraba nevoi. merente a copilului
de activitate sexuala Cop.IuI
este
condamnat 5, acuzat de ..sexualitate
patologica" 1 adultui este
n vmovat. Copilul nu este
vazut ca un cop.l cu nevoile
lu. de
dezvoltare,_nevo. care au fost
serios tulburate, ci ca
o flinta
independenta sexual cu nevoi sexuale

adulte

Exemplu:

Haines

et al.

Ellen a fost considerata de parinti ca fiind proasta din natere.

Amandoi

parinti erau titrafi, tatal

Mama supravietuise unei situatii


intr-o familie foarte buna,

Atat
Til

mama cat ji

tata

unde

cu o pozitie mai buna decat a mamei.

de maltratare
?i

se casatorise, intrand

resimtise lipsurile.

au conumicat activ cu cei din jur

ceea ce privete inapoierea copilului. S-au preocupat

de informarea vecinilor adulti


caminul de

zi,

Cu

cu copilul

mod

special

a personalului de ingrijire de

asupra inapoierii copilului, pentru ca

trata adecvat". Inainte

simtea stupidii.

?i

in

ei

sa

la

o poata

ca Ellen sa implineasca cinci ani, ea ?nsai se

toate acestea, era dotata.

146

contributie

la

(1983) pn analiza observat.ilor


ftcute asupra

intelegerea noastra asupra acestei


functii pa,-intest> Ei

compara mteractiunea parinte-cop.l

unde

ei

plasarea in casele de fngrij.re


cu interactiunea parinte

situati.le

recontanda
copil acolo

"'"""'' ''"'"'" '''''


^' ^" ^^^'^
-"'te
diT
d
rente?"''
'f in care
ferente.
In cazunle
recomandau plasarea copilulu,
casele
dt ngnj-e, au gasit o tendinta
puternica a panntilor de a atnbu.
cahtati negative copnlor
Panntii interpretau gre?it
plansul copiilor ^1
e percepeau pe e, ,n,s,?, ca
vict.me ale lui, prezentand
o tendinta de a
atiibui copilului motive
negative.

^^
m

147

Unii parinti percep copiii cu nevoile lor ca pe o anexa a

mamelor

lucru se adevere^te, de exeniplu, in cazul

li

Acest

Mult, pannt.

schizofrene. Eie

nereahste

foame copilului atunci cand lor insele le este foame;


este frig atunci cand lor le este frig ?i a?a mai departe.

considera ca
copilului

lor.

li

proiectarea propriilor nevoi asupra

?.

lui

limiteaza posibilitati'le copilului de dezvoitare a securitatii de baza

in

ce grad

parintii

interioara, incat

nu par a

fi

interesati

celalalt trebuie sa fie

posibil ajutor.
la

ceva.

^i ei

Aceasta

lipsa

li

de existenta

de lumea

?i

sentinientele

Daca unu!

da un anumit

de perceptie poate

fi

sentimentala cu copilul.

Cu greu

poti

?i

un

vazuta mai puternic

nu are

nici

masura mai mica,

la

parintele

copi! este

condus de impuls". La

realista a copilului este foarte

subliniat in studiile

2.

(Bowlby

importanta este

cercetarile din ultimii ani, care arata importanta

raspunsului adecvat" pentru ataamentul copilului


ulterioara

nu

MuW

de

dezvoltarii copilului are

al

parinti, frati

de

fata

fortata, iar parintii

?i

ei ?n?ii, ceea ce din


un pret mare. Ei suporla

pot chiar vorbi de acest

E.xemplu:

Mama
m-a

fi

Eva de trei ani, spune despre fetita


eiEa ma lini$te?te de cate on sunt

micutei

fvicut tara ea.

dezvoltarea sa

1988).

Abilitatea de a accepta ca este responsabiiitatea adultilor sa

Multi se vor confesa

vor cauta

lini?tea la copil.

suparata, pentru ca era gravida,


cauta liniste
varsta de cmci ani.
Studiile lui
ateptari

de

Haynes

neadecvate

et

?i

al.

?{

?i

fi

(1983) au mai aratat ca uneori parintii


au

man.festa rezistenta

la

dependenta copilului
'

ei.

De

educarea copilului, suntem de acord ca


parintii, adultii,

in

primul

?i

in

primul rand

sunt cei care ar trebui sa satisfaca nevoile emotionale

ale copilului, nevoile

de

Ingrijire, lini?te

apropiere. Parintii au

ateptari relativ realiste asupra satisfacerii nevoilor copilului atunci

la

relatie

cu

terapeutice

parintii.

pannti-copii duce

la

cereri nerealiste

?i

ei sa-i

li

transmit copilului ca este normal ca

lipsa

relatiile

de recunoa?tere

si

suparata
de abuz sexual, copilului se cere
nu doar sa satisfaca
nevoile emotionale ale parintilor, ci
ji pe cele sexuale
In cazurile

satisfaca nevoile de baza.

148

respect fata de nevoile copilului.


Aceasta face ca parintii sa se rapoiteze
la copil de parca e! ar
fi
mult mai mare. Un bebe de jase
luni este
perceput ca nu arata consideratie mamei
sale care e
i

cand prin comportamentul lor

'^

multi copii se a?feapta sa fie o


salvare a parintilor imediat
dupa nalere, se ajteapta ca ei sa rezolve
problema legata de aicool si
drog a mamei. Aceasta gre^eala se
manifesta ji la profesionijtii care
avand tend.nta de a se supraidentifica cu
parintii au asemenea a^teptari
de la copil. Atunci copilului se cere
aproape sa aiba ftinctii

nu invers

intrebarile privind cre?terea

ce

Ma

O mama care era

Faptul ca propriile nevoi ale parintilor


sunt centrale
Indiferent de cat de diferite ar

?tiu

sfaturi la fetita ei Tn

satisfaca nevoile copilului

Nu

su'parata

.ntelege atat de bine. Educatoarei,


mama i-a spus ca este foarte mandra
ca bva niciodata nu o necaje^te
dimineata.

aceti

parinti perceperea copilului este mai schimbatoare. Faptul ca o

percepere relativ

Est

la

foarte sarac (cap. 10). Lipsa de percepere se mai poate observa,


intr-o

foarte

?i

responsabil.tati fata

observa vreun interes

continuu sau angajament. Ata?amentul dintre parinte

?!

are un copi!

lor

este parinte,

statut, ingrijire

parintele imatur pasiv inutil". Se pare ca acesta

relatie

m^i^i

punctul de vedere

aproape exclusiv ca avand functia de

definire a parintilor in rolu! lor parintesc.

ei

de mgrijire

le

cop,] intelegere liniste


le-au primit de la viata'

lucru cu mandrie.

de preocupati de propriile nevoi

copilului. Copilul poate parea

pe care

un proces de dezvoitare

il

observa ca pe o personalitate de sine statatoare.


Parintii sunt atat

de maltratare au percepfi.
opuse

ftmctioneaza ca nijte mici'adulti


Aceasta se observa de timpuriu, de la
varsta de 2-3 ani Ei isi
asuma

percep copilul.

Unii parinti, in primul rand cei care-i nelijeaza copilul, de-abia

ajutor, lucruri

copi, accepta acest roi

a autonomiei.

Este important sa evaluam pana

in situatii

ceea ce pnve^te nevoile pe care

vorba de parin}i care a^teapta sa


pnmesca de

este

Lipsa perceperii copilului

in

149

3.

Abilitatea ajteptarilor realiste fata de colaborarea copilului

de maltratare, fiecare asemenea


episod contnbuie la a
face existenta
de nemteles pentru copil ?! T,
Tngreuneaza dezvoitarea
'

Aceste a^teptari piivind cooperarea copilului joaca un rol decisiv


dezvoitarea

in

sa.

A^teptarile pot stimula, provoca

toate acestea ele pot

duca

la

prea mari sau prea mici

fi

in

confirma.

Cu

consecinta sa

sentimente de insatisfactie sau lipsa de stimulare.

a$teptare relativ realista este in concordanta cu varsta copilului,


resursele

dezvoitarea

avem

Rareori

sa.

perspective complet realiste

asupra colaborarii cu copiii no^tri. Depinde printre altele de


cuno^tintele noastre despre copii, a^teptarile

le-am

fnijine

trait.

In situatiile
fizic

de maltratare,

Tn special cele caracterizate prin

sau emotional, copilut poate

nerealiste

$i

fi

expus

meu

pretentii, el

se

comporta

traiasca in conditiile

confinna pe parinti

li

modul

in

in

care

abuz

cerinte extrem de

la

de mari. Cand copilul reu^e^te sa

unor asemenea
Copilul

pe care noi

pretentiile

?n rolul lor parintesc.

vreau - deci trebuie ca

il

Factor,, cultural, pot afecta


functiile pannte^ti. In
este de a?teptat ca felele sa
?ndeplineasca

o varsta foarte mica.


Sunt mai multe Tntrebari pe care
trebuie sa

ceea ce ar

fi

fi

o cerinta

realist sa se atepte

de

de exemplu, Tn legatura

rigida,

ordinea

poate

fl

foarte departe de

la copil.

Exemplu:

mama

panntilor^ A?teptarile parinte?ti


sunt influentate de informatiile
despre
ji modul lor de dezvoltare
sau panntii nu sunt capabili
sa foloseasca asemenea informatii^

iini^tita in

fetita ei

de un an

jumatate a

stat foarte

tren de la Oslo la Kristiansand fara sa se mijte. Aceasta

este neaparat o descriere obiectiva a

Dar, cu toate acestea,


^i

comportamentului unui

spune ceva despre

nu

copil.

a?teptarile foarte nerealiste

mari,

Consecintele a^teptarilor mari


cu nivelul de dezvoltare

nu

le

al

adesea rigide care nu concorda

copilului

51

potentialul

lui, i

carora copilul

poate face fata sunt ca parintii se simt adeseori fmstrati

revarsa
51 fizic.

mania pe
Lipsa

Cu cat parintii sunt mai rigizi ?n


mai mare este distanta mtre
comportamentul
cenntele panntilor i cu atat va fi
mai dificila si va

a?teptarile lor, cu atat

adecvat

vai'stei ?,

lua mai mult timp interventia.


1,1

doika mud:

al

Cum reactioneaza parintii cand copilul nu


O fac pnn respingere. ndiculizare ji posibil

ateptanle lor^

la

de asemenea prin abuz

fizic?

al ireilea rand: In ce mod


afecteaza aceste cerinte ^i ateptan
perceperea copilului asupra lui ?nsui
i dezvoitarea
personalitata sale'>
Copilul se confrunta cu asemenea
a?teptari ?i
///

S-ar putea oare ca acest lucru


sa

mi-a spus ca

copil. Ei

abilitatii

copilului de a raspunde

poate provoca uneon

furie

de necontrolat

la

la

asemenea

ftcut tot ce a putut.

$i

pedepsit pentru

Ca adesea

care

le

fie

dupa cum am discutat

Ei dezvolta

?n cap. 5, diferite tipuri

de st,-ategii de
sup,-av,etuire. Multi fac tot
posibilul sa corespunda
a?teptarilor
panntilor, incearca sa evite enervarea
lor dandu-se la o parte pe
e, ?i nevoile lor i
incercand sa se comporta a?a cum
parintii lor

o vor.
Cerinte

exemp

ar

ji

?,

a?teptari faja de copii


fi

pentm

a avea un

comportament

ascultatori au fost centrale fn


cultura noastra

alte culturi, Este important

dar plina de dragoste

Pe de
in situatiile

cereri in diferite feluri

dependent, atat de resursele


de experientele pe care le are i
de consecintele pe
suporta cand nu corespunde acestor
ateptan^

copilului, cat

ateptari,

multi parinti. In afara

de sentimentul unui e^ec, copilul se simte respiiis

motive de neinteles. El

^i-^i

pot reactiona prin respingere.'ji abuz verbal

Tn acest

nevoile copiilor

raspunde

Cerinta nerealista poate

punem

Inprimulrand: Care este intinderea acestor


a?teptari? Au legaturS
cu niajoritatea functiilor copilulu,^
Cat de ngide sunt manle a?teptan^
Cat de mare este distanta intre
comportamentul adecvat i a?teptarile

cu comportarea, curatenia

ni le

punct:

eu sunt un parinte bun." Copilul traiete cu toate acestea, sentimentul


unui accept conditionat.

anumite culturi

funct.a de aospodina
de la
"

ji

sa-1

?,

in

diferenta mtreeducatia stricta

o forma mai rigidS

alta parte, parintii

preajoase. In loc

safacem

?i

lipsita

de dragoste

pot infanfiliza copilul cu a$teptan!e


lor

expuna pe

copil cererilor

150
151

extrem de mari

ji

rigide, parJntii pot siibevalua abilitatea fizica

consecinta sa ?mpiedice copiiul

?i

mentala a copilului

In fam,ln e care

?!

dispune.

evalua

ji

a observa

emotionale $i cognitive pe care le discutam aici.


Comportamentul copilului poate, de asemenea. masca problemeie
Copiii, care $i-au dez\oltat o strategie de

5).

supravietuire" pot parea in ochii unora ca fund foarte bine adaptati.

Dar

din nou, aceasta depinde de propriile noastre atitudini

de mutt investim exact

in

de cat

aceste norme, carora copiiul trebuie sa se

adapteze.

Cele

mai sus sunt eel mai adesea

functii parinte^ti descrise

trei

relativ simplu

de dovedit. Panntii vorbesc despre copil

a<;tep!ariie ior.

Observarea paiticipativa ne da

sa auzini

?i

cum

^i

despre

posibilitatea sa vedein

se manifesta aceste functii ?n practica

cum

afecteaza

interactiunea cu copiiul (vezi cap. 10),

Pentru a evalua urmatoarele

adunam un

sa

ditlcil

comunica izvoraste adesea din dorinta

ei

de a prezenta o imagine de parinti buni". Obsen-'area participativa

colectarea de informatii de

?i

parentale, este totuji

materia! valid. Parintii pot vorbi despre functia lor

propria ca parinti, dar ceea ce


lor

trei functii

profesionale a familiei vor

fi

la

diferiti colegi

din cadrul retelei

deseori necesare ?n raport cu unnatoarele

4.

Este hotarator
pozitiv

relatia

i'n

bucuriile

lui.

Un

pentm
cu

el

stnicturare
intr-un

sa

copil ca parintii sa fie capabili sa se angajeze

fn dezvoltarea, Tnvatarea. jocul, tristetea

ingrijire,

sa

de a

?n

$i

concordanta

se raspunde, de stimulare, de

fixare a limitelor initiative!. Este foaite important ca

asemenea angajament

cum

raspunda
i

?i

interactiunea cu copiiul

angajament predominant pozitiv este

cu nevoia copilului de

a:ja

Abilitatea de a seangaja pozitiv

fi

pozitiv, adultul sa-l

faca placere aa

cum

el.

initiativei copilului, sa ia initiativapentni

puna anumite

stimularea copilului

limite fara a respinge sentimentele acestuia.

152

doua

f^lToolt
Limn

scopul

Fie

pe o imagine
Kiil.ca a relatie. lor cu cop.Iul,
fie ca nu sunt
confienti de ea
Functia respectiva este eel ma. bine
dovedita prin observare fn
ceea ce pn ve?te angajarea pannt.Ior
fata de copil exista un
continuum
care merge de la angajamentul pozitiv
pana la eel negat.v, de la lipsa
de angajament pana la eel exagerat
de puternic. In timp ce capatul
extrem al pnmulu., angajamentxil negativ,
este deosebit de mgrijorator
l.psa de angajament ?i angajamentul
putenic, exagerat sunt

masura

Tn aceeasi

..ignjoratoa.-e.

atajament nesecurizant.

Lipsa angajamentului "poate


duce

la

un

Angajamentul puternic exagerat poate,


Tn acela?i timp Tn care
as.gura formarea ata?amentului
precoce, sa Tmpiedice copiiul
sa se
dezvolte pe .nai departs. In capitolul
10 este prezentat un numar
de
pro.ecte de ce.-cetare legate de interactiunea
dint.-e parinti si copil si

5.

cai-e parintii

o arata

fa{a

Abilitatea parintilor de a avea

de

copil.

relatie enipatica

cu copiiul

Defimtia einpatiei, a?a cum am ales sa


o dau, coincide cu cea a lu,
Letournan (1981). Este un proces cogniti
v i emotional, o deprindere
complexa, care consta din trei elemente:
a.) abilitatea de a diferentia
senlimentelor celeilalte persoane;

accepte pe copil

Acest lucru face posibi! sa

obsem

dezvoltarii flincfiei lor pannteti intr-o


directie pozitiva
Aceasta functie parentala nu poate
fi evaluata prin
_
interviuri
ca parmtn sunt mcapabili sa discute,
fie ca o descnu ca

angajarea pe

functii.

copiiul se pot

ce angajanientul negat.v ,rat,onal


caractenzeaza pannfi aflati
Tn s:^Z
abuz,ve flz,c, emotional 5, sexual,
parmti. Tn situati. de
neglijare sun
caractenzat. prin lipsa angajamentului.
Aceasta diferentiere este
importama
evaluarea familHlor 5, a potentiaiului
parintilor'ln

functiiie

subliniate (vezi cap.

abuzeaza

pLpse^j

aspectele relationale ale functiilor parinte^ti sunt exlrem de sarace,


a

?i

angajamentui negativ sau lipsa de


angajament.
Angajamentulneaat v
denota resp.ngerea, cnt.ca, cuvntele
? act.un.le care

Panntii pot avea functii parentale practice bune, chiar cand

Acest lucru poate reduce abilitatea noastra de

neghjeaza

modele d.tente pr,v,nd angajamentul


parmtekn

de care

a-?i folosi potentialui

b.) abilitatea

de

a se

pune

rolul altuia,

Tn locul celeilalte

c.) abilitatea

persoane.

de a prelua

?i

de a raspunde

da un

dm

nume gandunlor

s,

punct de vedere niintal

persoane;
Tn fimctie

de sentimentele

celeilalte

timp ce aceasta defini|ie din punct de vedere

In

coincide cu cea

Letournan (op.

adaugam conceptui

sa

util

a lui

Truax

lui

caldura" ca un element important


care

persoana traie^te

alia

cit),

in

ji

lui

Tmax

continutului

al
i

nevoia de ajutor

data nu numai de ceea ce intelegem noi, dar

situatii, este

cum ne-am

simti in locul

intelegerii creeaza o

lui.

ji

in

avea caldui"a

pune ?n locul copilului, Intelegerea modului in care acesta


experimenteaza situatiile i nevoile, este centrala in evaluarea
a se

functionarii parinteti. Aceasta abilitate este decisiva pentru gradul in

care parintii sunt capabili sa raspunda copilului, nevoiior sale


revarsarea frustrarilor

la

vietii zilnice,

$i

sa se

ingriji copilul fizic

rolul parintesc

$i

deternima capacitatea de a

emotional. Abilitatea empatica de a se pune pe

pentm o asemenea fngrijorare

sine in locul copilului este baza

Daca

parintii

real,

ceea ce este foarte important cand evaluam

au o empatie pentru copil,

afirmatiile parintilor despre

cum

de

stres, in

Inradacinata

in

realista.

se simt ingrijorati

ei

in

m mod

ce masura

s-a facut abuzul sunt valabile.

Vanataile pot rezulta din pierderea scurta


situatia

?i

timp ce lipsa empatiei va

atipica a controlului in
fi

o trasatura continua,

personalitate ce poate afecta intreaga functionare

paterna.

La

au fost expu^i abuzului emotional

parintii care ei in^i^i

abilitatea lor

daca

xp

la

vom

de a empatiza este un factor foarte important de

ji fizic,

construit,

dori sa-i ajutam sa se abtina de la repetarea abuzului fata

de propriul lor

sa

b.xplorarea, observarea

empatie cu

pare a

fi,

totiiji,

dependents de gradul

in

abuzive

la

care

de a

obicei, legata de abilitatea

reaminti propriile experiente

au fost expui

de

la

abuzul

\iseaza

la

la

la

au fost expu$i. Empatia

in^iiji

ei

fi

in legatura

senlimente.

Cand

cu cineva
parintii,

neglijenta de lunga durata, doresc sa

care au fost

acest lucru.

^i

Dar

ei

ii

de

este,

care

de

a-i

ei in^i^i

salveze copilul

expu^i, Inseamna ca vorbesc series

vedeni adesea o repetare

?n practica,

mai

evaluarea
dific.l

Empatia poate

abilitati,

Ti

stea

de realizat decat functiile


parintesti
observata ma. bine m timp cand

"
""'' "^''"''' ^"" *''^'^?^^
?'
Jhde mgnjire'
'''fc
Sunt ei m stare
sa se

"'

''''

miZ rr'

''''jr'''
m.toasej Sun e, capabili
sa se puna
abuz, sa inteleaga anxietatea
lui

sentimental

lui

cale

parintilor de a avea

fi

situati, t e

puna

^^^hmat

dneva

bserva copilul

in locul copilului

de

la

gradinita pentru' ca
locul copilului ?n situatia
de

fata de adultui Tara


control

ca nu are nici o valoare^


Sunt

ei

concentreze asupra copilului

si

stare sa se

in t.mpul interviului?
Sau sunt mai
preocupat. de p,-opr,a lor durere^
Sunt ei fn stare sa se plaseze fn
viitor m ceea ce prive^te
copilul^ Pot ei sa simta
tristetea copilului

cand

se

discuta remtoarcerea lu, acasa^


Pot
propinle lor expciente de cand
erau copii?

copil.

la aceti parinti

care sunt capabili sa-^i aduca aminte de propriile lor experiente, de


situatiile

copilul, este

coleg, de p,-ofes,i difente pot


oferi informatii. Intrebarile
pe care

6.

Empatia

care parintii sunt expu

daca stresul va fi revarsat asup,-a


copilului. Cu o abilitate
buna de
empatie parinti, pot face fata la o
mare parte a stresului Tara a-l revarsa
pe cop,l. Cu foarte putina empatie,
eel mai mic stres va fi
revarsat
asupra coplilulu,. Este suficient
ca un scaun

d.scutate antenor.

importanta pentru

dmtre

empatie 5, factor,, de stres


din afara
cal.va an, perceperea generala
asupra abuzului fata de
copii se
ca prin factor,, de stres din
afara

a stresului asupra

copilului. Abilitatea de a-i fiice griji realiste in ceea ce privete copilul


este

fost studiata relaf.a

Acum

de modul

posesiva", se bazeaza insa pe nevoile proprii. Abilitatea parintilor de

abtina de

in diferite

Aceasta coinponenta emofionala a

imagine ce denota empatia.

O schimbare aici depinde de emnti. p


.,. . I tf.:3'L:r:

e.,,e^p,o.,* *.,.,...

Carkuff de neposedare de

empatie. Intelegerea felului

situatia sa

propriiior experiente

Carkuff, este

ei sa-?,

aduca aminte

Abifitatea de a da prioritate
satisfacerii nevoiior de baza
ale
copilului, iinaintea celor
proprii

Ma gandesc la nevoile de dezvoltare care


sunt caracterisfice
pent.u varsta ,?, stadiu! de
dezvoltare ale copilului. Nevoile
sunt
ce le care trebuie satis^cute
pentru ca un cop.l sa se poata
dezvolta
fizic, emotional,
mteiectual ?, socal. Este vorba,
de exemplu de
nevoile cop.lulu, m,c de ing,-,j,re
.-egulata,

sdmulare, secuntate

?,

stabil.tate.

154

155

De

hrana adecv^ta

asemeni, nevoile copilulu. de

2-3 ani de a explora inediul

Urmeaza

varsta de la 4 ani

imprejurinii sigure, previzibile.

in

pana

conipanie a altor copii in acela^i

sigur. Daca parintii vor putea


putem presupune ca propriile

sunt atat de imperative incat sa

nil

nu

poata da

le

In legatura cu parintii copilului niic, este

daca

^i

cadm

satisface acesle nevoi ale copilului,

nevoi

6 ani, cu nevoia de joaca

la

la

o parte.

important sa evaluam

dea prioritate nevoilor copilului de a avea o

parintii pot sa

persoana matura aproape, comparativ cu dorinta de


propriile lor nevoi de a

a-i satisface

numeroase

familii

abuzive nu poate

nu au abilitatea de

Parintii care

ar putea primejdui viata copiilor mici

provocatoare de traume

situatii

importanta,

randul

la

relatie fntre

ei

fi

vorba de

ap

ceva.

aminti experiente din copilarie

a-^i

ji

ji

expune

mai mari

copiii

la

anxietate. Aceasta functie

are legatura cu abilitatea parintilor de a vedea

coniportament

?i

urmari. Sunt parintii in stare sa vada

ca daca uitimul ban esle folosit astazi pentru satisfacerea propriilor

maine nu vor mai avea bani de lapte? Pot

lor nevoi,

daca
trei
?i

astazi

ani

de

beau mai mult alcool, nu mai pot


la

gradinita?

ei

sa

aducape

sa-1

vada ca

copilul de

Acolo unde domne?te impulsul momentului


i nu ale copilului,

satisfacerea nevoilor proprii ale parintilor

acestora din urma nu

li

se va acorda prioritate.

mfrana propria

Abilitatea de n-fi

diirere

pannti aste posibil sa

pe care

rasfrange asupra copiliiiui

Aceasta functie cuprinde caile prin care


frustrarea

?i

agresiunea

copilului. Este
fnistrarii

atat

vorba

agresiunii

de copil cat

Un

de

in acela^i
i

parintii

in

au de a face cu

c?re ace.stea se rasfrang asupra

felul tn

timp de expresia verbala

cuprinde faistrarea

ji

parinti. Conflictele

afara famiiiei, de

fizica a

agresiunea provocate

ceilalti factori din viata lor.

anumit grad de abilitate de a tolera conflictele

este decisiv in rolul parintesc. Este inevitabil ca

pe

agresivitate fara

,?i

frustrarea fntre parinti la

exemplu

la

locul

asupra copilului cand abilitatea de

frustrarea,

copiii sa-i frustreze


fel

ca

cele avute

de munca, pot sa se rasfranga


prelucra conllictul

?!

inji^i

o reactie

panntii au provocat-o.

Unii pannti pot parea sa

agresiunea. Ei pot

fi

foarte controlati in ceea ce


priveste
cu toate acestea convini ca
este drept sa
fie

pedepseasca copilul ?i, in asemenea situatii,


i?i pot jiistifica cu
tane folosirea violenlei fata de copil.
Aceasta trasatura la parinti
merge adesea impreuna cu cennte nerealiste
?i a?teptan privind
comporlamentu! copilului, ceea ce poate duce
la pedepse frecvente
^1

mari.

Cu

toate acestea, se pare ca nu este


necesar sa ai o agresivitate
speciala pentru a o revarsa asupra
copilului. Dupa cum o sa vedem

mai

tarziu, o relatie maritala


conflictuala cu agresiune fata
13artener, care nu se exprima
direct, poate sa influenteze

La

de

copilul

tel

se poate intampla cu alte

l.psunlor, sau conflictele


ei

expenente de

m munca

?i

viata."

Expenenta

omajul, pot sa se rasfranga

fiind prezenti, disponibili,


tara

Tacuti parca pentru a

fi

aparare uneori

paratrasnet

in

asemenea

situatn.

In capitolul 6, am discutat
cateva dimensiuni centrale- I
)
imatuntatea 2.) problemele emotionale
3.) psihozele i 4.) retardatii
mintali i cei care abuzeaza de drog
. alcooI. Ace?tia ?!
special
imatuntatea afecteaza functia parentala.
Cand dimensiunile
personahtatii ii impiedica pe pannti de
la mdeplinirea

obligatiilor lor

sociaie, functia

pannteasca

de asemenea, extrem de'saraca


n analizele mele de caz (K.llen Heap
1988) fac d.ferenta fntre
functiile parinte^ti deslul de bune,
mai putin bune, slabe ?i foarte
slabe. Cand majonfatea functiilor
sunt foarte sarace prognoza
este, de asemenea, foarte
slaba. Daca ele
este.

nu sunt foarete sarace,

ne putem permite sa fim mai

opfimi!jti.

frustrarea

este limitata.

156

la

comportament

asupra copilului,

fi

s-a discutat Tn

observam o comportare prin care ei


provoaca copilul
violenta atunci cand acesta mamfesta
o forma de

chiarprovocaton,
7.

cum

capitolul anterior o
de agresiune. E, par sa
aiba o atitudine de
agresiune continua tata de once
oncme. Funa poate apare de la
conflicte interne provocate de
diflcultat, normale
pe care no' e
putem avea ca pannti. La mulfi din aceti

undeva, petrecand timpul cu altcineva decat

fi

cu copilul. Pentru majoritatea parintilor este bine sa aiba un babysitter". In

Multi pannti au, dupa

relatie speciala fata

157

dintreparinte?icopil, Functionarea
parinteasca nnpct
^t n s,.b.te sau fnt^nte de

CONCLUZII

la I^^^LIT^^^:^ O

ajnc,

-ua,edecr.z.poa.es.b,temporarfiinct,.lep.r.nte,t.::i^

Cand evaluam
buni, in primul

51

posibilitatile parititilor

mentionate. Este mai important sa

dovezi

parinti destui de

le

evaluam pe acestea decat sa gasim

realizam ceva, Voi puncta cat este de iijor sa ajungi

sa

de a deveni

la

un

fn mod necesar relevant. De exemplu, legat de


mamele extrem de impulsive, alcoolice de lunga durata, care

aspect care nu este

nu au mai baut de

trei luni

care

?$i

vor fnapoi acasa copilul

este foarte uor sa consider! suficienta aceasta perioada

acordandu-i prea mare importanta. Ar putea

nu mseamna neaparat ca functia


prea poate ca ea sa

despre

poate ca ea

fi

sa

trei luni

realizare,

dar asta

cele trei luni. Visul

tulburat de nelini^tea

fi

neglijat,

de

parinteasca este mai buna. Se

ei

fie la sfarjitut ab.stinentei in

viata stabila poate

crescuta

actioneze din

nou

interioara

ei

confmntam cu

parinti care au

emotional
cereri

^i

situatie

de

tngrijire

defectuoasa cauzata

o percepere extrem de distorsionata (imde abuzul

posibil fizic are loc) sau in care parintii au ateptari rigide

la fel,

satisfacerii

$i

pe deasupra o

abilitate limitata in a

da

prioritate

nevoilor de baza ale copilului, atunci copilul se afla fn

pericoi indiferent de situatia externa.

Permiteti-mi sa subliiliez din nou ca este important sa poti dovedi

daca

ceea ce ?nseamna

lipsa functionarii parinte^ti este situationala,

ca este expresia unei crize trecatoare sau este expresia personalitatii

de baza

a parintilor, a

mcontinuu

Daca

problemelor lor

^i

a imaturitatii lor.

Ne punem

Tntrebari: au fost Tntotdeauna functiile parentale la fel?

nu, ce s-a intamplat, de s-au

schimbat?

imaturitatea parintilor functia lor parinteasca'^

problemele emotionale
afecteaza

a panntilor pentru a deveni


pannt, destui
bolilor psihiatnce de lunga

relatiile

Cum
Cum

afecteaza

afecteaza

ale parintilor functiile lor parinteti?

Cum

maritale actiunea parintilor'^ Ei, parintii, acorda

prioritate nevoilor copiilor'

Cum

afecteaza insuji copilul functionarea

parinteasca''

Functiile pe care le-ani descris sunt,

strans legate.

Asemenea

evaluare, afectand

in

mod

dupa cum

functii trebuie sa aiba

direct

expenenla copilului

58

se

poate vedea,

un loc central
i

in

interactiunea

mare d.

de bun

Acesta es e

"

durata cu prognoze slabe


Concentrandu-ne asupra acestor
functii, vom putea
sa aiutam fn
s.^at,e de maltratare
. sa ne abtinem de .a a rea^: a n
;
a,a cum am descns ma,
sus.
evaluare a acestor ftinctii
ne va a uta
sa fim ma, realist, fn
plan.ficarea tratamentulu,
5. m'dezvoltirea
propnulu, nostru rol fn aceasta
munca, atat fn b!nef,c uTco

^v

"

cat

$1

^upiuoi

eel al parintilor.

Dupa cum

se va vedea fn capitoiul
10, functiile pai'entale
sunt

pentru calitatea ata?amentului


intre pann{i

r3aca ne

cat functiile parinte^ti


sunt exprfesia unui
grad mai
atat ma, dificla,
, de durata, va fi penoada

matuntate, cu

nepotrivit (vezi cap.

anterior).

de

Cu

rand trebuie sa evaluam functiile mai sus

fn prinuil

copil.

CAPITOLUL
^lERDERE

CMIZA IN SITUATII

DE MALTRATARE
SUFEMINTA

CRIZA

loata lumea trece prin crize,


traume, pierderi. Acestea fac
parte dm v,ata. Dupa ce! de
al doilea razboi
mondial am
'."':^P"tsa?ntelegemmai bine felulm care
suntemafectati
de pierden 5, de cnze. Intelegerea
acestui fapt este de un real
folos Tn
munca noastra cu parintii i copiii.

Conceptul de criza

Lmdemann

(1944)

ji

definejte criza in felul


,.

in

sanatatea mentala a fost


introdus de
dezvoltat ulterior de Caplan
(1961)^' care
urmator;

O criza se dec/ani^eaza atiwci cdnd persoam


se confnmta cu
o
m calea spre ni^te teluri imporlante,
piedica

opiedwa

ce pentru
'^^on^entpare de nerezolvatprinfalosirea
repertorndui obLpnut de

metode de rezolvare a problem e lor.

"

In ani, ur,Tiatori, aceasta


defin.t.e a fost dezvoltata,
Criza este
determmata de amenintarea cu pierderea,
de pierderea propriu-zisa
?. de diverse p.edici in calea
dezvoltarii, a perfectionarii
ji a vietii
^r>zele sunt caracterizate prin
prezenta unui haos interior
Aflata

161

de criza, o persoana nu este ?n stare sa-i foloseasca, teinporar,


intreaga capacitate de a rezolva probleme. Persoana respectiva este
cop!eita de sentimente, este confuza i are nevoie de ajutorul celorlalfi.
stare

moment, experienfa

In cazul in care
aceasta

Voi utiliza conceptul de perioada de criza" pentru a denumi


perioada care incepe o data cu un eveniment amenintator, ce duce la
stare de vulnerabilitate. Echilibrul interior nu este neaparat afectat,
ci

este dear amenintat.

".*a,ea..

Amenintarea poate sa
imprevizibila.

fie

cop,,,

externa sau interna, previzibila sau

Amenintarea cu pierderea produce

nelinite

?i

plina de conflict

prelucrata.

nu mai ^^
este d,.no
k-,aisponibila
spre a

metoda de re7nlvr

Su^irr.eletLtlV"'"'" "--

anxietate,

pierderea propriu-zisa produce suferinta, Este verba de posibiia


pierdere a sanatatii, a tarii natale, a propriei imagini, a locului de

de raporlare la suaa
ivrta S,ze7e
mai importanleexDeripntHi
.

"eZr
P"'"'^

"
"'

"'"'""""^

se afla prmtre cele

munca, a unci persoane dragi


este perceputa ca

dar

?! aa mai departe. Daca amenintarea


o provocare, ea poate detemiina anxietate i emotie,

sperante.

mobiliza

Amenintarea

la

de a ne raporta

modalitati

de a transforma

deforma
ea

irealizabilul in realizabtl,

situatia care

ne ameninta

ji

In Tncercarile noastre

avem adesea

de a o percepe

tendinta de a

altfel

decat este

Chiar

,,

sarcini.

atuJi
imr-o

Este posibil ca autocontrolui sa slabeasca

copiilor, din

sunt vulnerabili.

lacrimile sa fie

serie

utiliza

miniinalizaraea

moment ce ei

Daca ne simtim

,,rezervele"

aslfel

de resole

arata

ostilitate, in

mai frecvente. Alteori, putem

criza. In aceasta situatie se

Golan (1978), elemente de

pot

intalni,

""'"'"^ '" """>'l-eaza

.nc^eTe^rcr r: r,e":sr'' '^ "'"" ''"'" "^ ^-^

o.

-ret';t:?Lt:::*t;'or'^'* -^'""- -

rupe spinarea camilei"

'

^"""

'^

?'

"P^'"' '^are

fi

dupa

ruine, vinovatie, furie

ceea ce privejte starea de confuzie cognitiva

?i

J^.'"

ime,^'

de mecanise de aparare. Printre acestea, negarea,

perceptiva".

Perioada de criza poate fi rezolvata prin integrare. Aceasta


inseamna ca experientele pline de anxietate i de conflict sunt
prelucrate

rf^T"

sunt tntotdeauna disponibili

vinovati in privinta evenimentului

proiectia sunt cele

complet dominati de

cum

putem

mai

care ne amenin|a, s-ar putea sa ne proiectam vinovatia pe cei din


juml nostru. Pentru a diminua spaima, descurajarea i suferinta, se

pot

le

'"''^'
wren's ; ctiS'fore?'
*'"='""=T'"''
"ie rietate
de

in realitate.

adesea asupra

'esursele pe care

acest scop

aproape cu disperare, noi

la situatia respectiva.

greu de controlat. Lucruri marunte cer un consum mare de energie.


Teama i durerea noastra se pot manifesta sub forma maniei, Tndreptata
5i

In

adresa propriuiui echilibru determina o forma de

vulnerabilitate in care cautam, uneori

integrate, progresiv, ?n personalitatea noastra.

fi

Daca o

persoana nu este capabila sa prelucreze aceste experiente, sentimentele


ji gandurile asociate acestora vor fi scoase din
contiinta. Din acel

";^anea.nn,a.S,::Sltc^r,;::dtSa'r*"^

"i= =r:;.:rr::;:TeSr' --

perioada de criza Perioad;, H. .

162
163

"

'

"eaparat prezenta ?n

celui dinaintea amenintarii initiale.

Orice criza implica o deplasare

mecanismele de lupta adecvate,

o noua

stare norniala", iar nivelul de

restrictive

de

stare

la

norma!a"

la

noua stare va influenta \iitoarea capacitate a


persoanei respective de a rezolva probleme, relatia cu propriile
sentimente ?i gradul de intimitate pe care sunt capabili sa le
functionalitate in

stabileasca.

Foarte multi dintre parinti care

ii

maltrateaza copiii au o viata

sociala foarte saraca sau chiar inexistenta. Prin urmare, ei se afla


adesea in imposibilitatea de a apela la rezerve" din exterior. Mai
multi autori au evidential faptul ca factorii sociali
prietenii
felul in

culturali, familia,

sau reteaua serviciilor de sanatate joaca un rol decisiv pent


care se incheie perioada de criza (Caplan, op. cit., Golan

1978). In plus, multi dintre parintii care

Ti

maltrateaza copiii sunt

adesea vulnerabili din cauza unor evenimente anterioare

nu mai

dispun de rezerve" interioare.

Modurile

fire^ti

indepartare, iritare,

care parintii reactioneaza la suferinta


afecta
pot
agresiune, vinovatie i anxietate
in

i pot duce la relatii tensionate cu acesta. In


comportamentul pentru care copilul primise inainte

in criza

ducand

astfe! la efecte

locul celor de eliberare.

Prelucrarea suferintei este necesara daca omul


dorete sa se poata
deta^a emotional de pierdere, pentru a-^i continua
viata i pentru a
fi capabil sa investeasca in aite
relafii. Pierderea unei relatii determina
sentimente puternice 91 contradictorii. Suferinta i
ingrijorarea, care
pot avea efecte benefice, intra in contradictie cu
binecunosc'utele
imperative specifice unor astfel de situatii: Vino-ti in
fire!", Fii

tare!"

?i allele.

Medicii

asistentii sociali

trebuie sa renunte la aceste

directive

?i sa invete cat de importanta este


durerea necesara".
Sentimentele determinate de evenimentul respectiv - oc, disperare
$i durere - trebuie sa fie stapanite i nu
negate.

Daca

nu sunt capabili sa-?i prelucreze ingrijorarea i


pot declana mecanisme care vor avea o influenta
negativa asupra relatiilor lor cu copiii. Frustrarea
neexprimata se
parintii

suferinta,

ei

poate iransforma
vinovatie poale

in

agresiune

la

adresa copilului. Senlimentul de

proiectat asupra copilului. Depresia poate sa


instrainare fa|a de copii, iar in unele cazuri, chiar la
fi i

el

foarte mult copilul

duca

aceste conditii,

respingerea acesluia. Anxietatea poate crea intra copil ^i


parin|i o
legatura mult mai .stransa decat In conditii normale,
limitandu-se
astfel posibilitatile de dezvoltare armonioasa
a copilului. In alte

laude, este

acum

respins.

conditii, copilul

Exeraplu:

Mama

micutei Lise in varsta de cinci ani ^i-a pierdut tatal intr-un

accident de maina. Acesta era sub influenta alcoolului. In aceea^i


maina se afla ?i sora mai tanara a mamei, care a murit i ea. Mama
Lisei a fost multi ani deprimata i a urmat un tratament de specialitate.
Ea a recunoscut ca, m copilarie, tatal ei abuza sexual de ea. Dupa

accident, reactia
fiindca nu

ma

la

mamei

a fost aceea

de a o bate zdravan" pe Lisa

va reactiona conform modului in care percepe i


el situatia respectiva. Copilul insu?i poale
sa treaca printr-o
perioada de criza i, in acest caz, el va fi extrem de vulnerabil.
intelege

Pe parcursul unei perioade de criza se pot reactualiza crize


anterioare care nu au fost prelucrate. i, in limp ce exista
posibilitalea
ca acestea sa fie prelucrate acum cand sunt reactualizate, ele
ar
putea reduce capacitatea de control asupra actualei perioade de
cnza.

tasa in pace".

5i

Conceptele de prelucrare a ingrijorarii" $i prelucrare a


suferintei" sunt extrem de importante pentru intelegerea perioadei
de cnza. Ingrijorarea apare atunci cand o persoana simte
amenintarea pierderii, iar sufennta - cand persoana se confrunta cu

Dupa cum vom vedea in

copii

5i

pierderile

de

capitolul 28,

Ruptura dintre

ataamentul fata de noile persoane care


i

il

parinti

mgrijesc",

crizele anterioare ale parintilor ar

specialitate

putea necesita ajutor


mai urgent decat pierderea iminenta a copilului lor.

PIERDEREA RETELEI SOCIALE DE SPRIJIN

pierderea propriu-zisa.
ingrijorare bine mtemeiata

il

pregatete pe

om

pentru ceea ce

va urma. Fara o asemenea ingrijorare. nu se declaneaza

164

Multe dintre

familiile in care copiii sunt maltratati se

frecvent. Aceste familii se

muta

inula in

dintr-o comunitate in alia

165

mod

pe masura

ce Tncep investigatiile asupra copilului. Se muta din locul unde incep


pentru a se muta din nou atunci cand vor
investigatie fn noul loc. Alte familii vor pur

de cuno^tintele pe care

Mutandu-se
de

sprijin. In

crize.

astfel,

le

uneon de comumtatea

siinplu sa se Tndeparteze

muite familii ajung sa

Ti

piarda reteaua sociala

sociale

de

Acestea pot sa apara chiar daca mutarea respectiva este dorita, ea

Crizele de acest
refijgiatilor

fel

mai

ating cotele cele

element central

al

relatiilor

a unui

trai

Heap

copilului Tn aceste familii (Killen

i al

fnca de la natere.

la fel

Ea

cum

jumatate, a fost respinsa

fati?

Suferinta neprelucrata a

nu

in

1.

^i
^'luatiiie
ult"

al

Tn alta parte.

Astferdelnuin

a prietenilor,

atlin

cazJl

copiilor

Anumite etape de viata implica


preocupari ?i cerinte noi atSt Tn
sensul renuntan, la roluri
binecunoscute, cat /in eel
a ad pt5n a
penoada de cnza (Enkson,

cea de-a patra

fiind

mamei

pierderea

tarii

op. cit. - Rosenberg,


op. cit ) Intr-un
cadru de refennta ecologic,
Bronfenbrenner (979) denumeste

fiica a familiei.

asemenea penoade vulnerabile


drept pasaje ecologice

natale, a culturii

confmnta cu noi cenn|e

ultimul rand, a societatii feminine pe care o parasise, au

constituit

nrea nuln!

aU^err

de

s-a nascut de fndata ce familia sa a

facea cu tot ce era legat de aceasta tara. In plus

Zahida era de sex feminin,

?i,

7^

1988).

m Norvegia venind din Palestina. Mama ei o batea pentru


rea". Mama o pereepea pe Zahida ca fiind norvegiana i o

respingea

7'''T'
^

uT^

parinfilor, cat

emotional

emigrat
ca era

"h

pro^J

urmeaza,

presupun pierderea cuno.tintelor

Exemplu:

ei

criza care

a se bucura de spnjinul
mora,

ETAPELE DE VIATA 1 CRIZELE


DE ROL
AFERENTE

Zahida, ?n varsta de doi ani

mama

pent,

'

o alta categoric de oameni


care se muta Tn
frecvent^Distanta dintre visele
pe care ace^tia lea
.nceput 5, realitatea pe care
Tntampina este mul prea
mare
Prin
urmare, e. hotarasc sa-^i Tncerce
norocul

ca, in randul emigrantelor,

fizic ?i

contm^/sT i

Reftigiatii reprezinta

cu femeile din tara natala constituie un

mecanismului care determina abuzul

sexual Tn conilgH^ ..^ a

mod

mai decent.

fnalte in cazul emigranfilor

Spre exemplu, s-a observat

pierderea neprelucrata a

5,

de mut.n frecvent! pot


deten^^
In consecinta, aceste
tmere mama ? cop.ii lor
detin

multe cazuri acest lucru produce suferinta sau, uneori, chiar

munca mai bun

lor natala

rn altul. Astfel

considera inoportune.

oferind posibilitatea unui loc de

al

Mamele tinere de care s-a abuzat

amenintati cu o noua

ft

un important factor

care trebuie sa se
adaptLe
rebuie sa le stapaneasca,
Pubertatea ,i menopauza'unt
de exemple. AJte schimbari
de rol legate

declanjarea mecanismului aflat Tn

spatele acestui abuz.

Omuf

la

si

pTca

de anumite etape ale


.mpoitanta deosebita pentru
cazurile de maltratare
Exista posibilitatea ca trecerea
de la rolul de angajat

pot avea

Durerea necontrolata creeazamtotdeauna o tensiune interna care,

mai devreme sau mai


trece prin pierderi

tarziu, trebuie sa fie eliberata.

necazuri

daca nu

?i

fizica,

pe

care alte culturi o accepta intr-o anumita masura, ar putea reprezenta

modalitate prin care aceasta tensiune devine evident!.

Ceea ce

cunoscut drept disciplina limitata poate sa ofere o descarcare

de tensiune, pierdere

protest,

copilului, adica Tntr-o modalitate

$i

Tn

este

ca

consecnte semmficat.ve pentru

penoadl

felul Tn

porlv"

cri a
care este tratat un cop.l

caz

Exempiu:

sa se transforme Tn abuz asupra

de a scapa de

'

de cnza. Observam acest lucru


mai ales atunci cand meseria
a constituit
unu dmtre pilonu de baza ai
respectului de sine al
parintilor ."ctd
rolul de gospodina este
considerat a fi izolant ^i
plictLt^r Urmato^l
exemplu demonstreaza faptul

asuina suferinta, deseori

excesiva disciplina

^t!

public la o

Daca omul nu

aceasta tensiune se manifesta prin adoptarea unui compoitament


neadecvat, cu tendinte distructive.

dla asTfe

Mame.
conflictele interioare.

Ti

mergea bine

-ntelegea cu colegi,

,i la

la serviciu. Era
Tncantata de felul Tn care se
bcul de munca, , Tn timpul
sau liber At^ea!

166
167

cat

$i

so{u! ei

Ti

doreau un

copil.

din toate punctele de vedere.

Pareau sa

i, totu?i,

pentni aceasta

fie pregatiti

s-a

ivit

datora unu. mcendm produs fn


casa parinteasca a
mamei pe vremea
cand bunica era insarcnata cu sora
ma. mica a mamei.

o perioada de criza

dominata de durerea pentru pierderea rolului anterior, eel de angajat


public, i de ingrijorarea in legatura cu noul rol. ,4stfel, mama oscila
intra instrainarea fata

acestuia prinlr-un

duce

de copil

descarcarea propriei fixistran asupra

?i

comportament mai dur"


care idealizeaza familia

din vedere semnificatia pierderii

Pentru multi oameni noul

libertatii

rol

copilul se scapa, adesea,

atunci cand ai

relatia parintilor

un

copil. Instrainarea

copil.

produce o nea?teptata perioada de

criza, care poate afecta relatia lor cu copilul. Cat de

cu copilul depinde,

in

putemic va

ultima instanta, de

fi

alti

afectata
factori,

care sunt pu?i in discutiem aceasta carte. Astfel voni examina maltratarea

temporara

alternativ, Tnceputul unei relatii

destmctive de durata.

de copil
?. de nevo.le sale i, m consecinta,
atajamentu! va fi mai greu de
realizat. Pnceperea necesara
fn mgrijirea copilului
se dobande?te tarziu
sau nu se dobande^te deloc.
Felul m care parintii tree
printr-o astfel
de crfza afecteaza relatia lor cu
copilul. Unii dintre ei vor
rezolva
situatia prin mdepartarea fata
de copil

mrenoare

complicatii

de abuz. Acela?i lucru este valabil

?i

copil,

cazul unor

de ordin medical pe perioada sarcinii sau la natere.


fi faptul ca avem de-a face cu factori care pot

$i

criza. In

timpul

vulnerabila, Aceasta vulnerabilitate

situatiilor

de

ti

sarcinii,

o femeie este sensibila

Tngreuneaza controlul asupra

criza. In timpul sarcinii, capacitatea

redusa de aparare

emotionala i schimbarile honnonale pot reactualiza i crize neprelucrate


din trecut. Felul in care este rezolvala criza va avea

o influenta

destaictiva sau benefica asupra relatiei cu copilul (Caplan, 1961).

Mama nu voia sa piece de langa patutul copilului ?n timp ce acesta


dormea. Ea credea ca copilul nu poate sa doarma ji ca este nelinitit.
Exista posibititatea ca aceasta nelinite sa fie tratata ajutand-o pe
sa

scape de propria

s-a reactualizat

ei nelinite

timpul

sarcinii.

Trauma

168

ei

la

care sa poata recurge in

situatii

de criza

reac|iile negative ale


parintilor'in fata faptului
copil normar' au fost atent
studiate (Blacher'l984)
i

mama

copilarie, care

fusese reprimata

pnn

se

ca

Multi

prm negare, printr-un sentiment norma!


de vinovatie
neincredere. Rezervele de care
parintii dispun sunt

si

importante
de a accepta realitatea, suferinta
?!
pulberarea vsulu. de a avea un copil
normal" i pentru capacitatea
lor de a se ata?a de copilul
caruia i-au dat viata. Exista
parinti care nu
reu5esc sa lasa d.ntr-o astfel de
criza, negand, m schimb,
realitatea
^-ar putea ca acetia sa sufere o
mare dezamagire atunci cand copilul
nu reu?e?te sa at.nga nivelele
normale de dezvoltare la care se ateapta

pen

ru capacitatea acestora

pannt.1. Acest lucru poate


dec!ana resentimente puternice
fata

cop.l respingere sau instrainare


fata de acesta, iar atunci

Exemplu:

legata de o trauma din

nu au un

la

explica|ie ar

determina o perioada de

l,mitate

Dezamagirea

posibilitatea

reactioneaza
in

sensibilitafii fata

Naterea prematura a copilului, greutatea scazuta a acesuiia la


najtere, o boala sau un handicap fizic innascut pot duce, in anumite

aparitia unui rise

poate afecta dezvoltarea

Klein 5i_ Stern (1971) au'ajuns


la oncluzia ca printre
factoni care
influeneaza maltratarea copiilor cu
greutate scazuta la na^tere se
numara
propmle expenente de pnvatiune timpune
ale parintilor

DE NATERE

cazuri, la stabilirea unei relatii destructive Tntre parinti

la

mama

CRIZE LEGATE DE SARCINA


1

Dula

exlr^ema
^^P^^enta

Na^terea prematura a copilului


?! greutatea scazuta
a acestuia
na ere due ele, deseor, la
Instrainarea timpurie dintre

la invinetirea copilului).

In cultura noastra

antenoara, problema ^copilului"


s-a rezolvat.

rezdva

iui

de dur pentm a

(suficient

Pent

mama ,,-a proiectat nelmijtea asupra


cop
?ase 5edinte m care mama a facut
asoc.erea cu durLasa
aceasta cnza,

cand

de

parintii

considera ca au rabdat destul, poate


sa duca chiar la abuz fizic
Parintii
copnlor retardati i ai celor foarte
bolnavi i?i petrec viata mtr-o
sufennja cromca (Olhansky
1962). In asemenea conditii se
poate
obsein^a la par.nti o extraordinara
daoiire ?i o mare abilitate fn
mgrijirea
?. supravegherea copilului. Dar
oboseala, acumularea diverselor
prob eme ?i a sentimentelor legate
de alte situatii pot fi asociate cu
nscul apantiei abuzului fn astfel
de familii.
'

169

MEDICAL CA
FACTOR DE DECLAN$ARE A CRIZEI
SERVICIUL SOCIAL

Chiar

de

interventiile noastre

^i

criza in viata panntilor.

$1

de specialitate pot determina

situatii

Acest lucru este strans legat de pierderea

de amenintarea cu pierderea independentei copiilor


respectul de sine
5i a situatiei materiale sau sociale. Astfel, va scadea
care, el insui, face parte dintre rezervele" interioare de care avem
propriei imagini,

nevoie pentru a depa^i

crizele.

reu^esc sa-^i pastreze cat

Multe dintre

dintre copii, care se transforma, in acest

unui

astfel

de copil devine un calvar,

ramane ascunsa,

familiile

cu probleme

de cat echilibrul aruncand vina asupra unuia

iar

fel,

intr-un tap ispaitor, Viata

adevarata problema a parintilor

parintii i cei din jurul lor evitand sa faca

CAPITOLUL

cava pentru

rezolvarea acesteia.
in caziil

unor astfel de

parinti, criza se

poate declana daca cineva

le

indreapta atentia asupra suferintei copilului. Interventia noastra poate


afecta echilibrul familiei respective, ducand astfel

la situatii

le^irea la iveala a abuzului necesita, totu?i, schimbari

de

criza.

majore ji poate

chiar pernianente tn structura familiei, o structura care a supravietuit

de mult datorita faptului ca incestul a functional pe post de


diversiune. In momentul in care intervin serviciul socio-medical fi

atat

autoritatea judiciara, echilibrul este distrus

i,

in consecinta, se

declanjeaza criza, care afecteaza pe toata lumea. Copilul este in


special afectat, fiind acuzat pentru catastrofa

INTERACTIUNEA CONJUGALA
1 ROLUL DIVORTULUI
IN CAZURILE DE MALTRATARE

produsa

mod

in familie.

Pe

Calitatea

multa

de

foarte

ingrijire.

CONCLUZIE

conjugaie a parintilor afecteaza in


mod
cu copiii ji mgrijirea acestora

inevitabil interactiunea

langa alte necazuri, copilul este obligat sa poarte vina ji responsabilitatea

pentru abuz. In aceste conditii, copilul are nevoie de sprijin

vietii

Confiictele dintre

este similar cu ceea ce se

Am vazut
repetate, atat

de urmari pot avea perioadele de criza ji crizele


asupra parintilor, cat ji asupra copiilor. Aadar, pentru o
ce

fel

evaluate corecta, este deosebit de important sa analizam perioadele de


criza prin care au trecut parintii i copiii, i felul Tn care acetia au
reactionat laele.

maltratare

?i

cautam

un vinovat Acest lucm


mtampla cand investigam cazurile de

tapii ispa?itori"-

sau ca o alternativa,

de a

o legatura noua, probabiJ ca va stabiliza


on vedem ca m realitate astfel de profetii
?!
stabiht

situatia "

fi

Dar de multe

sperante nu se Tniplinesc

poate au mentinut - un cerc vicios"

depinde

Modelele de ata$ament
in

din tinerete

experienta de viata ne
alegerea ulterioara a partenerilor.
Aceasta alegere
mare parte de momentul in care o facem
?i

?i

170

salvatoni"

ar putea sa renunte la acea


legatura ea ar putea sa se
ingryeasca mai bine de copilul ei".
Acum, ca are norocul

influenteaza

in relatia dintre parinji i copil.

pot determina sau agrava abuzul

Daca mama

de asemenea, important sa cunoa^tem momentul producerii


acestor crize pentru a ne putea da seania daca ele au determinat-o sau
Este,

ei

Interactiunea acestora se poate caracteriza


prin dependents pasiva
dommare, ostilitate, agresiune i violenta
ji crize care due la
divert'
Cand incep confiictele cautam, de obicei,

de stadiul

la

care

am

Daca avem de-a face


acest lucm ne va influenta

Cuplunle care se formeaza m


tinerete ca urmare
a aleeenlor
reciproce pornmd de la nevo, de
ordin complementar
de exeCiu
de a proteja
, de a fi protejat, sau de a domina ,i de a se
supune Tn
mod pasiv, pot crea relatii stabile de
durata variabila Dacre
depa^esc aceste nevoi sau copiii
ameninta stabilitatea, relatia
poate
sa nu fie suficient de
flexibila pentru gasirea
unui echilibru
relatn pot evolua in sens
pozitiv, altele nu. In
rela|iile conjugale
care contnbuie la aparitia sau
agravarea

ajuns tn evolutia personalita|ii noastre.

cu pjerderi majore i privatiuni de la inceput,


alegerea. De exemplu, viitorii parteneri, de nuilte

persoane care

interioare" !e vor afecta posibilitatile


abiizurilor se vor

apropie de

ori, se

vor confirma primele experiente, Mode!ele lor

le

pune deseori

de alegere. Cei care au fost expui

in situatii

care

li

vor expune din nou

L2

unor abuzuri.

abuzurilor, interacfiuniie
sunt afectate de probleme
personals majore nerezolvate i
de nevoi
care nu ?i-au gasit corespondentul
scontat".

FOLOSIREA PARTENERULUI PENTRU


OBTINEREA ECHILIBRULUI INTERIOR

FAZE ALE VIETII DE CUPLU

Este foarte important pentni noi toti sa tindem sa ne mentinem


efhilibrul emotional interior

stima de sine. In aceste incercari apelam

persoane, printre acestea

la alte

scazLita se

?i

la

partenerii notri. Stima de sine

poate proiecta asupra partenerului, sau poate

Tmpnjmutata" de

Relatiile, la fel ca ?i indivizii,


tree prin faze de evoIu|ie.
Diferitele
faze sunt asociate cu cerintele
de rezolvare ale unor probleme
speciale i cu adaptarea la roluri
noi.

fi

care apare in fata celorlalti ca o

la partener,

persoana cu o stima de sine

cu

inalta, fara

ca aprecierea

lui

In prima fazci, cea de inceput


a

sa coincida

Oainenii

Ti

exprima cu greu dorintele,

ndividuale^

fanteziile, impulsurile sau

sau ca

ei

?i

anume, acela ca dorintele lor sunt anormale sau excentrice

nu sunt suficient de buni pentru

Cand nu ne dam seama de


curs, se Tntampla sa

noi
i

prin

astfe!

ne atajam de

altii

anumite

a-i dori

de dorinte

nu putem

care pot sa

!e

lucruri.

sa le

urmare sa poarte responsabilitatea. Sau Ti putem influenta

manipula pe membrii familiilor noastre,

astfel

meat

acetia sa

purtatorii acelui sentiment de vinovatie

persoane.

Numim

ji

ei

vor

de repro? asupra propriei

acest proces traire prin intennediul altei pe rsoarie".

Agresiunea poate ameninta echilibrul emotional

ji

poate influenta

Tmeru

adult,

iji

identitati

dezvolta, Tn continuare,
independenta

comumcand. Fiecare vme cu

dam

exprime pentru

actioneze sau sa vorbeasca Tn numele nostru. In felul acesta


fi

dezvolta o

lor nou dobandita stabrhnd


Tn acelagi timp o relatie
de dependenta
recproca. Bgasesc modalitatile de
a-ji contura noile lor
roluri vin
cu difentele lor feluri de a fi,

nevoile. Poate sunt impiedicati sa o faca dintr-un sentiment de


vinovatie,

relatiilor, partenerii

;dteonMLa o data cu tendinta de a-ji dezvolta propnile

realitatea.

evolutia rolunlor

manifestandu-se evoluand

modele interioare pentru


comun. Sperante, norme de

diferite

cadrul vietii Tn
conduita, nevoi ale partenerilor
urmea^a sa fie comunicate de ace^tia
unul altu.a modificate i Tntr-o
anumita masura adaptate celuilalt
In cazul panntilor care au
fost expuji maltratarilor,
modificarile
sperantelor 5, adaptarile reciproce
nu reprezinta lucruri u?oare.
Mode lele lor intenoare nu sunt de natura sa Ti
ajute (nu sunt ,.bune")

Relatnleintimeactualizeazaexperientelederespingere^idezamagire
creeaza conditu pentru agresiuni.
In acela?i timp; de foarte
multe
on, sperantele lor de a trai Tmpreuna
sunt departe de a fi rezonabile
?.

alegerea partenerului. Agresiunea poate

fi

traita,

poate

fi

trecuta

ji

preluata de catre partener.

Ma,

Problemele nerezolvate de identitate pot, de asemenea, sa aiba


consecinte asupra alegerii. Aa incat alegerea unor
partener, care are

i el

probleme de

identitate, devine

problemele se pot completa reciproc.

172

relatii

cu un

mai sigura

t,

mult, multi dmtre


rolosite in relafii

ei

?i-au creat strategii

de supravietuire

pentru'

greu de schimbat.

FazaadoNa mcepe data cu sarcina la femei


?i na^terea copilului
Pannt,, se p,-egatesc pentru roluri
noi 1 schimbar, ale vietii Tn
comun

pornmd de

la

nevo.le copiilor. Ei trebuie sa-i


faca loc celei de a
173

treia
ji

persoane. Adultii care au probleme cu intimitatea, dependenfa

nevoile neTnplinite gasesc calitatea de parinte ca fiind extrem de

Modul

dificila.

in

care

rezolva aceste probleme cu care se

ei

confrunta este hotarator pentru cat va


cat
in

va

fi

de plina de

fi

de creatoare viata lor impreuna

pentm

satisfacfii

sau

cat se vor implica

cre^terea copilului.

Pentru multi parinti prima

impreuna ?ncepe deseori cu sarcina

inseamna ca partenerii vor


problemele primei faze a

Faza a

treia, faza in

doua faza
i

coincid. Viata lor

naterea copilului. Aceasta

avut putine anse de a rezolva

fi

conjugale.

vietii

care copii nu reduc obligatiile parinfilor.

Prioritatea relativa a nevoilor copilului inaintea acordarii prioritatii

propriilor nevoi este

un lucru necesar

ji

poate coplei viafa cuplului.

Calitatea de parinte are prioritate. Echilibrul

initial

trebuie sa se modifice

tacand loc copilului. Multi parinti abuzivi au avut posibilitati [imitate

de rezolvare a problenielor de

InceputuI

la

viefii

de cuplu. Aceti

nu vor putea rezolva uor problemele legate de prima faza a

precum

rezolve probleme ce
i

nu au

atunci cand

^i

|in

problemele copilariei

de viata de adult

ti

vietii lor

de viata de cuplu, chiar

unor interactiuni conflictuale Pe langa acestea


dobandit

care sa

calitati

Ti

ajute

vor rmpiedica sa

Acest lucru duce

in grija lor copii.

ei,

la aparitia

deseori, nu au

rezolvarea conflictelor

nici

nu

au capacitatea de a accepta diferentele fiecaruia. Aceasta face sa


creasca dificulta|ileTn efortul

mic cu cerintele
individuale

li

comun

lui speciale.

al parintilor

Evolutia familiei

de a face loc copilului

precum

ii

gasesc expresiain timpul pubertatii.

In timp ce tinerii sunt pe cale sa se separe de familie, restul


se confrunta cu adaptarea ce poate duce la separate sau

adesea

in

parasiti.

lumea occidentala,

parintii se

membrilor

cum se intampla

confrunta cu situa^ia de a

tanarului, cat

pentm

relatiile

reciproce. Conflictele ascunse

problemele nerezolvate din cadrul familiilor se reactualizeaza

astfel

de

fi

Acest aspect este hotarator nu numai Tn dezvoltarea unor noi

relatii ale
i

evolutiile

afecteaza, de asemenea, pe fiecare dintre parteneri.

Manifestarile cele mai dramatice

situatii.

In ace!ai timp pubertatea coincide

a pozitiilor". Fonnularea lui Erikson (op.


faza se refera

la

cit.) in

174

in

cu faza de definire
legatura cu aceasta

necesitatea de rccunoatere a statutului.

pnvye
vor

fi

canera, realizanle economice

in stare

sa

Cuplul trebuie sa tnvete


pe
cei ce
Tn plan social, Tn
masura Tn care

realitatii.

m conditiile unor aparente realizari Tn


^i

faca. Ei se

pot tame ca pierd mare


parte din ceea ce
tinen. sunt pe cale sa dobandeasca.
Tinerii trebuie sa-?i

dezvolte
independenta, sa aleaga Tntre munca ?i
Tnvatatura, sa-i dezvolte
propria identitate i nu mai putin
identitatea sexuala Poate fi
foarte
emotionant sa fii martorul unui astfel de
proces, dar pentru multi el
poate duce la nelinite 51 poate rede?tepta
conflicte vechi si dorinte
care pot Tngreuna relatiile cu copilul.
Atat evolutia familiei cat ji cea a
individului pot avea nevoie de
capacitatea de adaptare a celuilalt. Uneori
parintii sunt puternic marcati
de trecutul lor ?i de problemele lor
personals i au, de asemenea
probleme, Tn faza a patra cand pleaca
tinerii. Tinerii

nu vor primi

ajutorul

de care au nevoie atunci cand ajung


sa

fie

independent!.

parinti

conjugale, chiar daca sarcina apare mult mai tarziu. Nevoile lor
nesatisfacute

Visele trebuie sa fie adaptate

langa alte lucruri, sa traiasca

DINAMICA VIETII CONJUGALE 1 MODELE


DE ROLURI IN CAZURILE DE MALTRATARE
Dinamica vie{ii conjugale ji modelele de
roluri in familiile Tn care
apar situatnle de maltratare nu au stat
Tn centrul atentiei cercetarilor
la tel de mult ca mediul
de provenienta al parintilor
i

acestora.

Cu toate acestea,

(1962) a aratat ca

astfel

personalitatea

studiul Tntreprins

de

familii

de Kempe ji colaboratorii
reprezinta un procent ridicat de

casatorii instabile, separari,


divorturi.

Ehner (1 967) a ajuns la concluzia ca


parintii care savarjesc abuzuri
au cele mai multe conflicte conjugale.
Acestea se caracterizeaza prin
separar. 1 reveniri frecvente. Astfel
de crize repetate fac munca
viata dificile printre e5ecuri, cu
tot caractemi lor temporar"

si

Golgdstein (1965) afirma ca Tn cazurile


Tn care abuzurile sunt de
ordin fizic, partenerii deseori T?i
inverseaza rolurile. Tatii fie ca nu
lucreaza, fie ca lucreaza temporar,
sunt pasivi, neimplicandu-se Tn
problemele familiei. Mamele au
rolunle care

tendinta de a-?i asuma mai mult


revm partenemlui masculin, sau predau
acestuia din unna

sau alter persoane gnja copiilor, fiind


foarte putin Tn relatie cu copiii
Alti cercetatori considera
ca inversarea rolurilor parteneriior
reprezinta
un factor central Tn cazurile de
maltratare (Nathon 1965). Faptul ca
175

'

asumate

roluriie

in

mod

netraditional sunt asociate cu situa^iile de

maltratare nu Tnseamna ca

mameior

se discuta aici este problenia

mod

precipita pe acestea din urma,

le

Ceea ce

care res ping rolul ce ie ravine

in

firesc.

Pe de

a!ta parte,

Sloan

Meier (1983) au ajuns

ji

la

concluzia ca

a) Dependenta/acordarea
ingrijirii
Modelul dependenta 5i acordarea ingrijirii"

parteneri au

deseon

este frecvent Ambii


neimplin.ri, care au legatura
cu dependenta

acordarea ingnj.rn. Masura acestor neimpHnin


mdiyid in legatura cu acestea variaza
i

70%, din
Aceste

parintii ostili

familii

agresivi

agresivi" au parteneri dependenti pasivi".

sunt formate, de obicei, din parteneri masculini

partenere pasive

diferenfa intre parteneri,

ci

dependente.

ostili i

Young (1993) nu

vorbete, referitor la familiile

face

care au

roluiui partenerilorin

si

atitudinea fiecarui
sunt decisive in asumarea
,

modelul de interactiune. Unul dintre


parteneri

este ce! care primete ingrijire, iar


celalalt pare sa se simta
desemnat
roluiui de partener care acorda
ingrijire Dorinta de
a primi ingrijire s-a implinit in cele
din urma. La

pemru asumarea

se intampla i cu
de importanta. Aceasta
fel

loc abuzuri de ordin fizic, de

un partener dominator

supusa acestuia. Autoritatea partenerului agresiv,


fie

departe de a avea

in

de o victima

totu?i, se pare sa

vedere vreo responsabilitate, contrar modelului

cunoscut de autoritate patriarhala, care include responsabilitati.

Mai

multi cercetatori considera ca exista o legatura intre violenta

generala

in

cadrul

abuzurile de ordin fizic asupra copiilor

faniiliei i

(Gelles 1980, Straus, Gelles


2).

Steinmets 1980).

(A

se vedea

Agresiuneaindreptata asupra parteneiailui ajunge sa

asupra copilului (Zalba 1967, Holter

Schere 1969,

Brown

fie

Friedmann 1968

cap,

directionata
1

Bennie

Daniels 1969). Resmick (1969) a ajuns

la

concluzia ca astfel de abuzuri fizice reprezinta modalitati de razbunare

impotriva partenerului.
Intr-un studiu efectuat in

Danemarca asupra

copiilor care au fost

Dalgaerd (1987) ajunge

la

Maltratarea copilului se datoreaza, in primul rand, conflictelor

expui abuzurilor fizice

au fost

neglijati,

urmatoarea concluzie:

crizelor conjugale. Copiii maltratati se afla,

de obicei, in centrul

conflictelor familiale." Violentele conjugale reprezinta abuzuri

emotionale asupra copilului (a se vedea cap.

2).

visul

de a

fi

de modele de interactiunein

conjugale. Acestea se caracterizeaza prin:


a)

Dependenta/acordarea

b)

Dominare agresiva/supunere pasiva

c)

Opunere reciproca

ingrijirii

176

conflictele

plin

complementantate pare lainceput sa ofere echilibm


in viata cuplului
totu?i, este vulnerabil i supus unor
modifican ale cenntelor
Na?terea copilului poate tulbura considerabil
un astfel de model
Dependenta nou-nascutului ?i cenntele de
ingrijire ale acestuia pot
avea caracter imperativ ?i pot duce la
rivalitati, Modelul mai poate
suferi un eec datorita unor cazuri
de boala (somatice sau de natura
psihica) fie ale celui care ofera ingrijire,
fie ale partenerului

dependent

Acest lucru se poate intampla mai ales


daca partenerul care ofera
ingrijire nu mai poate tolera nijte
cerinte suplimentare. Cei care ofera
mgrijire nu renunta la privilegiile oferite
de o stare de abundenta De
multe on parteneail sau partenera are
probleme mari de dependenta
la fel ca 51 cei care sunt in
mod clar dependents Rolul de ofenre a
ingnjini, totui, putea sa fi fost
invatat dinainte. Partenerul sau
partenera de multe ori au crescut in conditii
in care, din copilarie au
fost obhgati sa acorde ingrijire
atat parintilor cat i

fratilor ?i suronlor
casatone a unuia dintre parinti. Ei sunt
obligati
in cursul evolutiei lor, sa
acorde ingrijiri altor membri ai familiei
in
mod prematur 1 sa traiasca cu un sentiment de
insatisfactie. dorind la

provenind dmtr-o

alta

fie ingrijiti.

Exemplu:

Mama
Exista, de obicei, trei tipuri

?i

Modelul,

randul lor sa

modele ale dinamicii conjugale


In cazurile de maltratare

puternic, independenf'

pnvatiuni

a reu?it
1

la

varsta de 30 de ani,

dupa

viata dezorganizata, sa stabileasca

devenit centail atentiei


Ingrijirea care

$i

copilarie

o legatura

plma de

pnn

care a

se acorda ingrijire.

se acorda era departe de a se


putea compara cu
de viata de pana atunci. Sotul, toUi?i,
dorea copii Ea a
tost de acord sa aiba un copil, de
dragul ku". Sotul s-a dedicat tot mai

expenenta

ei

177

mult copilului
propriul copil

s-a indepartat

ji
Ti

era nval

^i

fnelat ateptanle" cand,

de mama.

Mama traia cu sentimentul ca

ca pierde teren

pe langa

mult,

iji

ia

un serviciu,

mamei

^i

sa

ajute.

^i

disperarea

trebuie adaugat faptui ca erau o serie

cum

aceste manifestari,

era,

de

alti

fata

factori care contribuiau la

de exemplu, lipsa de inaturitate a mamei.

Este posibil, totu?i, ca aa-zisa ..In^elaciune" din pailea tatalui, Tmpreuna

cu

sa

alti factori,

fi

provocat

reactiile

m copilarie. Acest model este cunoscut sub

mamei.

Exemplu:
a fost timp indelungat supusa
atitudinii autoritare si
de
a tatalui, dar ?i-a expnmat dupa un
timp dorinta de a avea
oarecare mdependenta. Aceasta 1-a
Tacut pe tata sa devina si
mai
repres.v. Cu spnj.nul colegilor
de serviciu,

dommare

mama

Atat ea cat

care facem referiri

Tngrijire

dragoste

problemele stresante
lipsite

de

satisfactii.

$i

de agresiune

devine omuI de baza"

Fara indoiala ca ea se lupta cu


1

mod

satisfacator intre ambii parinti.

pentru perioade scurte In spitale de psihiatrie.


i

era internal

Dupa ce a revenit acasa

uneori lipsea cateva zile lasand toate

responsabilitatilor

s-a repetat

^i

a dependentei, care pareau sa-1

dupa naterea

celui

de

ei

de agresiune fata de

manifestarile acestea

care se aflau pe

Mama

nu mai

dependenta ale

tatalui.

supunere pasiva

la

ji

asupra

moment mai aproape (indiferent care din

ei

opozitie reciproca.

Exemplu:
Intr-o familie de emigranti musulmani,
autoritare ?i dominatoare a tatalui.

Ea

comportament

fata

de

copii,

temmin

mama era supusa atitudinii


avea,

ales fata
i

In cazul

reprezenta,

Modelul dominare/supunere se poate concretiza prin violenta


fizica.

Acest model pare sa aiba o mare varietate de consecinte

relatiile

cu

copiii. Parteneixil violent

poate exercita abuzuri asupra

copilului fara cacelalalt partenersalncerce sa intervina.

supus poate abuza

fizic

manifestari abuzive

^i

de copil, perpetuand

de neputinta pe care

178

le

Sau paitenerul

?n familia

cunoscuse

sa exact acele
i el

la

randul

acelasi

ei
ei

batut. Crizele care

Acest

nu au

caj'e nici

unul

dintre parinti nu i-a expus


abuzurilor pe
ca expenenta unor violente care se
consuma intre parinti pot

m sine, abuzuri emotionale asupra copiilor (a se vedea

Modelul dominare/supunere deseori


devine
Domiiuire agresiva/supunere pasiva

randu!

pierderea legatunlor cu cercu!


propriei culturi au condus la
respingerea copilului prin

al

copil, 5tim

sa fie acolo).

b)

la

de unul dintre

manifestari directe. Acceptarea


disciplinarii fizice ca factor al
culturii
respective mentinea cercul vicios".

copiilor,

se intampla

mai

copil era neglijat, respins, retinut


in casa
putut fi depa.te, 5i pe langa alti factori,

Tnmuldt. Dar

tata s-au

de agresiune s-au revarsat

Cand

to{, le

copleit. Situatia

al treilea copil.

putea face fata cerintelor de Tngrijire


Manifestarile

fi

tatalui

tatalui

aceleai abuzuri

grijile in

seama mamei. Ramane de vazut daca este vorba despre rivalitatea


fata de copii, confruntarea cu cerintele acestora sau crejterea

opus

copiii

cu nevoile unci dependente

na^terea primilor doi copii, tatal a devenit paranoic

a inceput sa bea

51

suferisera din partea tatalu, i


sa nu permits nici o
mcercare de mdependenta. Modelul
interactiun.i s-a modiflcat
ajungand de la un model caracterizat
prin agresiune dominatoare si

Tatal fusese internat intr-un spital de psihiatrie.

Distribuirea rolurilor s-a facut in

Dupa

mama

tatalui.

s-a

au fost supui abuzurilor din partea


era singura cu copiii, a Tnceput sa
comita exact

pe care

In relatia la

identificare

Mama

mama

Exemplu:
acordand

numele de

in loc sa

de tata au fost
apoi directionate catre copil. Chiar in primele sap'tamani dupa na^tere
ea tl tovea pe acesta cu capul de duumea i incerca sa il sugrume. Mai
stea

lui

tatal i-a

acorda prioritate cerintelor

faptui ca

legate de cre^terea copilului, a hotarat" sa

Dezamagirea

Mai

in fata lui.

cap ^)

problema dupa

na?terea unui copil. La Tnceput relatia


dintre parteneri se caracterizeaza
prin ideahzare reciproca ca o
manifestare a dragostei dintre acestia

Copiiu! poate crea o situafie de


anxietate ?i rival.tate potential! care
la pierderea controlului.
In cultura

duce

musulmana metodele de

control fizic sunt Tmpamantenite,


dar controlu! exercitat de parinti
pare sa_fie amenintat Tn societatea
norvegiana. Exemplul de mai jos
prezinta
astfel de dinamica, unde tatal
este fngrijorat de ideea de
pierdere a controlului.

179

Exempli!

Mama
ani,

$i

tatal s-au casatorit la varsta

cu numai

trei luni

de 18 ani

unsprezece

la

luni dupa ce s-au cunoscut. Reiatia dintre cei doi parteneri pana fn

momentui

asupra

tatalui

pnn controlul

nasjteru copilului s-a caracterizat

mamei (incluzand

tot

ce facea ea, cu cine

total al

petrecea

T?i

timpul) fara ca ea sa considere ca acest lucru reprezinta o problema.

Na^terea copilului a fost asociata cu violenta din partea tatalui


Indreptata asupra mamei.

Ea

a reactionat printr-o atitudine depresiva

^i

prin fndepartare emotionala fata

dus

la

de

pierdut contactul zilnic cu barbatii

O noua sarcina nedorita

copil.

creterea vulnerabilitatii fizice


?i

emotionale a mamei. Ea a

^i

femeiie de la serviciu. Astfel,

alegerea parteneiului i-a creat dificultati in indepartarea riscurilor


rolurilor conjugale

asumarea

.?i

materne

a contribuit la izolarea

ji

Exemplu:

respectiv 22 de

mainte de naterea copilului

Parmtii erau

de viata

impotriva

mamelor

a devenit parte din relatiile reciproce dintre


parlenen.
Indepartarea fata de parinti a avijt consecinte asupra
relatiilor reciproce

traditional al rolurilor in relatiile sexuale ca in

ale cuplului. Consecintele asupra relatiilor

s-au concretizat

Mama

poate la

fel

de bine

sa fie dominatoare,

modelul

exemplul de mai

lor,

mama,

mod traditional

de ea

?i

deschis,

de

4 ani

de

$i

respectiv 18 ani, baiatul eel mai

Ea nu mai avusese contact cu

copii.

manifesta agresiv atat fata de copii cat

mmulteau

greutatile

atat parea ca

el

de multi

fata

?i

Atat

mama

cat

an,

Mama

ani.

Cu

de concubin.

de supravietuire pe plan economic

stresati.

de

fiind in grija unei case

concubinul

Ti

?!

se

cat se

practic,

devine mai agresiva i mai violenta. Concubinul

erau Ingrijorati

pe

mare

trei baieti

cu

copiii

expuneau

copii abuzurilor fizice. Concubinul, care latnceput se identifica cu

mama,

a ajuns !a a se identifica

1-a ajutat

sau chiar a

e)

cu

copiii. Identificarea lui

Insa sa-i protejeze pe acejtia din

cu

a-1 folosi

copiii

180

ei

a-1

lega pe copil

psihic.

de maltratare

de

ale parintilor

sunt stiins legate de modelele

relatiile dintre ei i copii.

parintilor,

familii in care copiii


primesc fngrijirea corespunzatoare. Se poate
vorbi despre o micare
continua. La una din extremitati nu putem
desluji aceste modele, iar
la cealalta dinamica modelului
se poate concretiza cu pregnanta,
impiedicand evolutia ^i matunzarea personalitatilor
$i a relatiilor.

UN DIVORT CARE A LASAT URME


SAU UNUL DE ACTUALITATE
Un

Op II ncre/deta^are

in fngrijirea copilului.

respingerea fizicS

nu

Opunere/detaare: Astfel de modele pot, de asemenea, constitui

pot avea o mare varietate de consecinte

pentni confoitul

!a

incercarea de

Modelele conjugale descnse ji exemplificate


mai sus nu sunt
valabile numai pentru cazurile de maltratare.
Ele pot fi observate in
forme departe de a fi extreme sau rigide ji in

urma de agresiunea mamei

ale relatiilor dintre parinti in cazurile

in

Acestea au legatura cu
o serie de conflicte datorate cre?terii ?i
evolutiei copiilor, conflicte
care nu T^i au radacinile in personalitatea

lui.

teme centrale

abuz emotional

Problemele nerezolvate

Exemphi:
avea

la

sus.

iar tatal eel supus.

dmtre ei 51 asupra copilului


indepartarea parintilor fata de copil. Intre timp,

in

care avea grija zilnica a copilului, a ajuns

mod

de interac{iune

Mama fusese casatorita de mai multe ori

foarte tinen, au avut la


dispozitie trei luni

stabilirea relatiilor dintre


ei/mainle de
na^terea copilului. Talai nu era de acord sa
se casatoreasca.A ced^at
ca urmare a presiunilor venite din partea
viitoarei sotii, a mamei sale
?i a soacrei. Parmtii s-au aliat
apoi impotnva mamelor lor care
i-au
fortat sa se casatoreasca". Cu toate acestea
ei nu erau capabili sa-ji
asume nolle rolun de pannti 1 nici sa-1 accepte
pe copil. Aceasta a
condusia o respingere reciproca. Agresiunea,
indreptata

in
in

amandoi

conuin pentru

ei

crescanda.

Modelul dominare/supunere nu urmcfiza

in

divort sau

separare care au iasat

urme reprezinta factori


agravarea cazunlor de maltratare. Astfel
de expenente reprezinta inca o mfrangere m plus
pe ianga expenentele
importanti

in

precipitarea

antenoare ale acestor pannli, Ele contnbuie,


deseon,

181

la

respingerea

copiilorsau indepartarea de acetia,


la

o directionare grejita sau

la

manifestarilor agresive,

la aparitia

proiectarea propriilor dificultati de

adaptare.

Per".

Cand mama povestea

asocierea atat cu

Cand

Per.

il

Mama i tata au divortat cand Anne avea patai ani, dupa un mariaj
de conflicte 1 de respingeri reciproce. Mama $i-a gasit o noua

plin

amncat

relatie care a durat foarte pu|in, apoi s-a


relatii sociale, iar tatal

a cazutintr-o stare depresiva. Anne, care atunci

era trista datorita absentei


ei

Tntr-un vartej de

tatalui,

avea o multiine de

careia

din

(Anne)

directa

la

mine; seamana

fmi vine sa o omor."

sarite.

leit

(mama) cand

ma

se

scoate

oscila Tntre o respingere

o retragere pasiva, atunci cand parea ca nu este capabila

sa-i ofere fetei

elementele de baza privind hrana

ingrijirea zilnica.

Copilul nu era preocupat nuniai de propria pierdere


trebuia sa faca fata unor sentimente de confuzie
agresiunii nea^teptate a

la

tristefe, ci

disperare datorita

crize,

retinut faptui ca aspectele care

de-a lungul
relatiile

vietii

cum

este

nu au putut

fi

un divor|, trebuie

depa?ite ne insotesc

sub forma unor tensiuni intense. Ele ne afecteaza

sentimentele

51

uneori au un impact puternic asupra unor

noi pierderi. ..Vechiul" se intelege cu noul" in

Tmpiedicandu-ne

in

Tncercarile noastre

de a

gasi cai

mod

Exemplu:

?i

$i

jumatate, tatal a plecat de acasa.

Mama

jumatate.

traie^te

oameni fara serviciu

Concubinul

mai mic

an

?i

fratelui

Acum

perioade indelungate

intr-un mediu de alcoolici,


ei, tatal

$i

de

criminali.

al lui Per, i-a parasit

dupa un

jumatate. La scurt timp famiiia a primit vizite din partea

serviciilor

de

caritate. Ei

Ti

era

teama ca acestea

182

fata

mama sa-^i

proiecteze

lui.

ii

Mama

acuta criza de separare,


lui

Berit,

suparandu-se pe

peste spate, de fata cu

Abuzul

fizic

de cearta

concubinul a

fie

??i

ei

se aflau intr-o

revarsau frustrarile asupra

Concubinul o lovea deseori pe Berit


fara ca aceasta din

urma

sa intervina.

o continuare a unui conflict verbal foarte

concubin. Berit care dormea, a fost o data


a incercat sa-i roage sa se opreasca. Atunci

?i

lovit-o. Conflictul s-a precipitat

mamei ca vrea

fetitei.

ea.

mama,

concubinul

mama fetitei ?i

intens intre
trezita

parea sa

fetitei i

care amandoi

in

sa Tntrerupa relafia lor.

cand concubinul

Mama

i-a

flisese parasita,

nu a putut coopera cu acesta in ingrijirea


Este posibil ca acea criza nedepaita a divor{ului" sa
se fi
tatal lui Berit i

reactualizat

sa

fi

contribuit la atitudinea

stare sa-1 opreasca pe concubin

mamei, care nu este in


cand acesta comite abuzuri tmpotriva

fiicei ei.

confuz,

de rezolvare a

unor noi probleme.

Per are cinci ani

mai mic, care era preferatul


de toata lumea in care traia ea. Per a

Exemplu:
Berit are ase ani.

Separarea

vor face rau

lui

ji

divortul au rolul central in cazurile

de maltratare.
cand nu se tine cont de copii $1 acetia trebuie
sa concureze cu un adult cand este vorba de acordarea
ingrijirii i
Situatia este

Cand Per avea un an

mamei

mult mai u?or mania asupra

spus

mamei.

pierderi

al

devenit agresiv5i antisocial, ceea ce facea ca

mainte, de

Referindu-ne

cu

unii

lupta cu rivalitatea in relatiile cu fratele

de sex masculin

melancolie.

cu taica-sau, incat

Mama

?i

altii. (Acest lucai se


poate percepe
ca proiectia calitatilor proprii de catre mama.) Per,
la randul lui, se

persoana potrivita asupra

directiona agresiunea: Sunt disperata

i^i

uita aa

mama

Per ea facea
cu tatal fratelui mai mic
ai lui
pe barbati ca fiind iresponsabili
i

Per cat

pretentii. Tristetea

cu manifestari agresive s-a transform at in pasivitate

Drept urmare ea a devenit pentm

cat de tare o poate supara

descria pe Per

confundau

egoiti, ei se

Exemplu:

tatal lui

mai

dificila

atentiei, cand copilul este expus conflictelor


i violentei tn legatura
cu lupta adultilor de a domina sau ?n cazurile de supunere i
detaare,

cazuri pentru care

am

prezentat deja diverse

conjugal! cu radacini adanci


interactiuni care

conduc

la

Tn

modele de interac|iune

experienta anterioara a parintilor,

agravarea maltratarii.

CAPITOLUL

10

INTERACTIUNEA
ATA$AMENTUL IntRE PARINTI
COPII

tudiile in care se

confirma
^01,

observa interactiunea dintre parinti

ji

copii

calitatea relatiei parinte/copil.

pe cand eram

ca parinti ne mfluentam

copii,

copiii,

am fost influentati

care

?i ei,

Acesta este un continuu menuet" de

de

parintii notri

la

randul lor ne influenteaza'

la

o generatie

la alta, fn

care

infiuenta reciproca este refrenul.

Lamb

(1978) spune copiluI mic are deprindenle


necesare pentru

a observa comportamentul altera


in

vederea

mitierii,

modeiarii

pentru a apiica aceasta mformatie

intremperii interact.unii cu adultii"


Copilul semnaleaza nevoile sale i
panntii raspund la semnale Parintii
stimuleaza copilul ?i primesc un raspuns.
Raspunsul copilului este un
stimul nou, care genereaza reactnle
parintilor, Acesf dans" mcepe
deja dm pnmele zile de viata ale
copilului.

Afecteaza

?i

schimba amandoua

185

parti.

Este participarea reciproca a parintilor


Copilul nu

relatie.

este niciodata singur in

a copilului care intra

provocarea

de

situatiei

mregistran video ale interactiunii dintre


ca este posib.l sa d.ferentiez, 5

mama

ji copil
categori, de parinfi:

JnJZeJX

maltratare.

Burgess

?!

Conger (1977) au

au

fost primii care

interactiune In faniiliile care comit abuzuri fizice

studiat

i ?|i

modeleie de

neglijeaza copiii.

Observatiile au avut loc in casele familiilor. Diferentele dintre grupul

de control
abuzive.

Mamele

alter familii

mamele

grupul problema" au fost mai pregnante


in familiile

mamele

decat

din gnipul

in familiile

abuzive au vorbit mai putin cu membrii

Comparativ cu

din grupul de control.

de control, actiunile mamelor abuzive erau de

interferare, control, respingere

Cand mamele abuzive

$i

blamare.
ele intareau

lor,

jumatate

atat

tranzactiilor lor

al

de des pe cat o faceau mamele din

Tatii din familiile

abuzive manifestau modele

de

familiile

diferite

de

control.

interactiuni.

Ei luau mai putin contact cu copiii lor decat mamele, atat negativ
cat

^i

pozitiv. Diferen|ele

nu au
?i

in

tins sa aiba

contact

aratat,

de asemenea, ca

cu copiii lor

fizic

altfel

parintii abuzivi

decat in

mod negativ

scop de disciplinare.

comportament

Copiii abuzati manifestau un

similar unul fata de

celalalt.

Mamele

din grupul care-i neglijau copiii au relationat pozitiv cu

copilul lor intr-un grad cu mult mai

mic

adesea chiar mai negativ

decat o taceau cele din grupul de control. Ele au luat mai putine
initiative fata

de

copiii lor.

Un model

a comportainentului parintilor a

similar de imitare de catre copil

fost,

de asemenea, observat

intre

Acest comportament timpuriu de Tnvatare are loc acasa, acolo

unde fnvatam cum

sa

devenim

Acest studiu de pionierat a

parinti.

fost

(1979), Crittenden (1981, 1988)

?i

urmat de Hyman, Parr


Bursha

Twentyman

Brown

(1984).

Crittenden (1981, 1988) a identificat mai departe modele


interactionale, care ajuta la diferentierea parintilor ce-^i maltrateaza

de

cei

care

le

asigura o tngrijire mai buna.

186

interactiuni: /;a.v/W,

erau

cooperami JJ/i^,'

Ele raspundeau imtiativelor


.nteraqionau cu uurinta. Copi.i
^^ exprimau
placerea sau neplacerea ji ca urmaie
fac.litau mcercarile parintilor
de a se adapta la initiativele copiilor.
Mamele au primit feed-bacic-ul
necesar pentru a-5, mod.flca
comportamentui, pentm a putea continua
sau a face ceva in vederea ca?tigarii
flexibile.

erau nicidecum perfecte in interactiunea

Ea a

analizat

lor.

Mamele nu

dar capabile de schimbare

insemnand ca erau destul de bune".


Mamele .,margimle" erau similare celor
adecvate, dar exista
totu?i, o diferenta importanta.

Ele mcercau sa controleze interactiunile.


Interveneau mtr-un mod
deranjant ?. luptau deschis cu copiii
pentru a-i forta spre colaborare
mentinandu-i astfel controlul.

Cu
cand

toate acestea se pare ca

in

cand,

f?.

le fficea placere joaca


copilului i din
modificau comportamentui pentra
a cadea de acord

cu copilul. Copilul lor, totuji, trebuia


sa insiste in a oferi feed-back
negativ pentm a atrage atentia
mamei. Daca nu se ajungea la vreun
rezultat pozitiv, el se resemna. In
continuare, la a fi controlat de
mama
Mamele acestea raspundeau la initiativele

copilului, dar nu atat de


cu aceea?i receptivitate ca ?i mamele
din primul grup
De asemenea, aveau tendinta de a fi mai
rigide. Mamele erau
miprevizibile ?i copiii nu jtiau exact
la ce sa se a?tepte

repede

?i

Mamele

eglije,ne" inregistrau

?i

raspundeau

ale copilului. In general,


copiii erau lasati sa se

mediu nestimulant.

frati.

copiii

4 tipun de

Mamele adccvate"

erau mici, dar opuse tendintei manifestata

grupul de control. Studiul a

ei

cop.ilor, lar cop... le

in

(isciillatoh prill comlrcingere.

interesului copilului.

luau contact cu copiii

mai mult decat o faceau barbatii


lor, 51 mai mult decat parintii din familiile de control.
Ele reactionau pozitiv fata de membrii celeilalte familii numai pe
aspectul negativ

prezentat

a desconerit

^i

In consecinta, ei manifestau

Cu greu manifestau semne de

la

putine semnale

joace singuri Tntr-un

o retragere

pasivitate

feed-back". Acest lucru parea


sa
reduca, pe mai departe,
comportamentui de stimulare din partea
mametor, care, ?i a?a, de la inceput aveau
dificultati fn a se apropia de
cop.i. Ca urmare, se mentmea
o pasivitate
reciproca. Copii,

deveneau

neajutorati din punct de vedere social.

Mamele

abuzive relat.onau intr-un

straduiau sa in.t.eze

fel mai activ cu copiii


interactiune de succes Tn acela^i
timp

187

Ele se

care

pareau a

copiii

trai eel niai fnalt

comportament care
acest

la

nivel

comunicau

vedere

a!

fata

dezvoltani"

lor,

intrempti din

$i

punct de

erau prea grele, Copiii reactionau plangand,

obiectand, respingand sau rezistand la activitatile propuse de

comportamentui, ?ncercand

In loc sa-^i modifice

nevoile copilului, parintii abuzivi au continuat sa-^i


initial,

de parca n-ar

fi

mama.

adapteze

sa-1

mamele abuzive

Modelul

urmeze planul

.j7

neglijente erau furioase, dure

de

dus

la

a face planuri

pentru

ei,

de o

Tntarire

grad mai mic decat mamele din grupele

Modelele de interactiune

a anticipa

crize frecvente, in care


i

refuzau sa

mamelor de

abilitate a

manifestat comportamente, atat abuzive cat

$i

mamele au

de neglijare, dar intr-un

de

ale copiilor au fost caracterizate

dificile i ascultatori prin

constrangere.

Comportamentui abuziv manifestat de


dificili

$i

mame a fost asociat cu copiii

ascultatori prin constrangere, iar neglijenta

materna a fost

asociata cu pasivitatea copiilor. Modelele de interactiune satisfacatoare

mamelor au

ale

fost asociate

cu comportamentele cooperante

la copii.

neglijat

nu

copilul neglijat
posibilitate
nici

un

fel,

de a

$i

le

?i

copilul

pentni

pnmul an

poate sa

ceea ce

fn
''

el

parea sa

[j

fie

ramanand

pasivi-^

984) au studiat ceea ce au denumit

interactionale" in fiimiliile care-^i


abuzeaza

?!

Descoperirile lor corespund

stiluri

in cele care-i neglijeaza


'

m mare masura

cu descoperinle mai

sus mentionate. In grupul abuziv


au gasit mai putina interactiune
semne de devotament ?i joaca decat in
gmpul de control. In schimb

au gasit mai multa agresiune verbala


control

?i

in

gmpul abuziv decat

in eel al famii.ilor care-51


neglijeaza copiii.

de

in eel

De asemenea

au

constatat mai putina interactiune in


gnipul de familii ce-?i neglijeaza copiii
S-a considerat ca acest studiu a fost
realizat dupa

ce parintii au

ca s-a reuit stoparea abuzului


fizic
toate acestea, abuzul emotional ce
este tesut in modelul de
ji

Cu

interactiune

pare

sa continue ca inainte. Descoperirile


subliniaza necesiiatea
recunoa5teni importantei tipuiui de
interactiune Tntre parinti ?i copii
?i nevoia de a ne concentra
atentia mai mult asupra acestei
interactiuni
?i a reabihtani ei, decat
asupra abuzului Tnsuji.
Aceste observatii sunt confirmate de
practicieni i este nevoie ca o
intelegere a unui asemenea fenomen
sa aiba un
loc central

?i

in

atat in

tratamentul familiilor care-?i maltrateaza


copiii.

ATA^AMENTUL

pentru eel abuzat. Copilul neglijat nu are nici o

alege.

Mamele erau

distante

51

nu reactionau aproape

aa incat nu se crea nici o interactiune

Copiii abuzati, pe de alta parte,


lor,

ca

diferite

la fel

unor circumstante

auzim urmatoarele comentani

Totul a mers perfect in

Boshua ?i Twentyman

Crittenden (op.cit.) aincercat sa afle motivul pentru care copilul

a sesizat prezenta

el

Tngniea
calm." Este posibil ca o astfel
de descriere
sa aiba mai mult de-a face cu copilul,
renuntand la once in afara de
mteractiunea mama-copil ?i pnn urmare
foarte bine,

evaluare, cat

abuzat nu a manifestat comportamentui de retragere

neglijati:

beneficiat de tratament

abuzive, fie neglijente.

fie

Crittenden (1999) ca: pasive, cooperante,

pnve^te copin

se pare ca siint placere !a

interactiunii era caracterizat

ofere ?ngrijire copilului, Lipsa

este neobi?nuit sa

copiii.

reciproca negativa.

Mamele ahuzive

Nu

la

Tnregistrat semnalele copiilor.

In ciuda eforturilor lor,

nefericirea copiilor.

Copilui se va opune, trebuind sa


danseze tango" cand

danseze doar vals".

de nevoile pe care

Copiii erau, adesea, confuzi

Li se cerea sa desfaoare activitati, care din

activitatile lor

un

aratau

prima vedere pareasatisftcator. Ele manifestau

comportament compiet independent

copiii le

Mamele

de frustare.

T?i

reciprocitate este mai

buna decat cea

copii abuzat continua sa se angajeze

raspunda pana cand

mama

m care sa intre copiiul.

stimulau mamele, care,

ofereau stimuiare. Se pare ca,

totu^i,

in.sui in

reactioneaza cu

rnai

pnn

la

randul

lipsita

de

faptul ca

un

stimularea

inexistenta,
el

interactiune

multa

sa

flexibilitate.

Interactiunea dintre pannti

cum

se percepe copilul pe

el

copilul lor este decisiva pentru


felul

?i

msu?i

lumea din juail sau,

si

cum

se

dezvolta.

Interactiunea este importanta pentru


gradul
ata^amentului copilului fata de parinti.
Un ata?ament tata de cmeva inseamna sa fii

$i

calitatea

absolut dispus sa cauti

apropierea

?i

conlactul cu persoana

atunci cand situatia este nesigura.

189

in

cauza

i,

mai presus de toate

Coinportamentul de ata^ament este

folosit pentru a

pune in evidenta

formele diferite ale comportamentului folosit pentru realizarea sau

mentinereaacestei apropieri. (Bowlbz 1988).

Comportamentul de ata^ament poate

eel

fi

mai bine observat atunci

cand copiiui (sau adultul) este obosit, speriat, bolnav sau are o nevoie
speciala de ingrijire.

Pare a

fi

comuna ca existaintotdeauna un ata^ament

de

parin|i.

Nu

este a?a. Calitatea interactiunii decide

calitatea ataamentului.

Ainsworth et
fi

prezente

in

(1971) a descris 3 modele de ata?ament care pot

al.

grade

variate:

Majoritatea studiilor despre modelele de


ata^ament au fost efectuate

Mam

mama

Copilu! are incredere ca parintii vor

ata?amentului tatilor a fost similar cu eel


nici

o legatura

disponibiii, receptivi

fi

$i

ivi situatii dificile

sau de teama

Cu

dezvoltat de parinti,

aceasta

semnalele copilului

neglijenta.

Schneider, Braunwald, Carlson

?i

Cicchetti (1985) au aratat ca

copil maltratat, spre deosebire de


primii

capabili saTi ofere linite,

alinare iubitoare, ori de cate ori are nevoie

ei fiind in

de

ea.

Atajament anxios:
li

ofere ajutonil cand sunt

Din cauza
separare

^i

fi

disponibiii, receptivi

Naeslund

fie

de

timorat in manifestarea comportamentului de

Acest mode! este mentinut de


^i

dispu^i sa

acorde ajutor

^i

parinti,

care uneori sunt disponibiii

Amenintarile cu bataia sau cu abandonul sunt folosite


5i

educarea

lui.

Acestea due mai departe

la trairea

in creterea

unor sentimente de

nesiguranta, care pot deveni cronice.

Acest

mod de

ata^ament

care-^i sacrifica propriile

i!

observam adesea

nevoi pentru a

la

copilul iubitor"

le sastisface

pe ale adultilor

Copilul nu are Incredere ca parintii vor reactiona in

190

el

neglijati

au

ai

an

ai

tipul de
mamelor din grupul

anxios

Acolo unde

o frecventa semnificativ crescuta a


ata?amentului

cu

la copiii

mame

ataament

al

schizofrenice.

intre parinti

?i

copii apare ca

parintii ?i^au privat copilul

cu

ei,

un

fir invizibil

intre ei

au negat interactiunea

este greu sa precizezi

comportamentul de

copilului.

Acolo unde

initiativa ?i lipsa de raspundere


din partea celui care
ofera ingnjire este slaba sau absenta,
copilul se abtine de la
comportamentul oriental spre atajament.

Studiul

lui

Main

?i

de

Goldwyn (1984)
la

na^tere,

iji

a aratat ca acei copii care

respmg

mama

?i

pe

alti

au

adulti

inainte de un an.

Evitarea anxioasa a ataanientiilui

gata de a-?i oferi ajuton.il. Dimpotriva,

abuzati

parintii lor.

control.

Totu?i, a gasit

fost respin?! fizic


3.

toti copiii

(1984) a studiat ata?amentul la copiii de


nu au gasit diferente semnificative in

et al.

stabilitatea in relatia

alteori nu.

ofera Tngrijire.

psihopate. Ei

Ata?amentul

explorare a mediului sau.

un
un ata?ament nesigur

copii, are

ata?ament dintre copiii mamelor psihopate


i cei

de
solicitati.

incertitudinii copilul trece prin anxietatea/teama

tinde sa

ji

Ti

Crittend (1985) a descoperit ca


prezentat ata?ament nesigur fata de
.^

gata sa

de persoanele care

alti

mamelor

Copilul este nesigur daca parintii vor

modelele de

fizic

fata

Acest model este mentiniit

cercetari efectuate au studiat in


special

li

convingere copilul are curajul sa exploreze lumea.

2.

al mamelor. Totuji
nu a fost
modelele de ata?ament, pe care copilul
I'e-a aratat

intre

ataament asociate cu abuzul


=

ani disponibiii, atenti la

copilul.

Weston (1981) au inclus 51 tatii. Ei au


observat 60 de
copn, prima data cu unul din parinti,
apoi cu celalalt Modelul

celor doi parinfi.

Ataf anient sigur:

vor acorda ajutor daca s-ar

?i

5i

Mai multe
1.

mod

pozitiv

se a^teapta la respingere.

'

Acest model de atasament este vazut in


relatiile parinti/copil
?n
care copilul a devenit independent in
mod prematur.

observand

o presupunere

pozitiv fata

Copilul mcearca sa se descurce Tara


dragostea ?! ajutorul
celorlalti
bl lupta pentru a deveni independent
emotional.

In

evaluarea

observam

ingrijirii

oferite copilului este foarte

calitatea interactiunii

a tipului semnificativ

191

important sa

de ata^ament.

Calitatea ataamentijlui este factorul central, la fel ca

individuale ate copilului pentru dezvoltare, potentialul

cu

alte

?!

cu atajament sigur sunt cei mai

flexibili.

Este nevoie ca tratamentele sa fie indreptate spre aceste

modele

de interactiune.

Dar mai sunt multe intrebari la care nu s-au dat raspunsuri.


In ce fel modeiele de ata^ament ale copilului, aflat In diferite stadii
de dezvoltare, afecteaza dezvoltarea ataainentului fata de alte
persoane, care-i acorda ingrijire?

Care sunt

trairile

l.mitelor (faza de

pozitiva din
partea pannfilor, care constata cu bucurie
dezvoltarea copilului si
abilitatea iui de a depa?i obstacolele.

persoane,

;:Copiii

Preocuparea unui copil mic pentru


explorarea ?i descoperirea
autonomie") determina Tncurajarea

posibilitafile

lui, relatia lui

mama sa

unui copil cu atajament anxios fata de

alunci cand este indepartat de aceasta'^

Alti parinti

cu ram vechi dintr-o perioada


corespunzatoare a
copilanei lor ?i-ar putea pierde controlul,
chiar i In cazul unor
provocari minore ?i sa se descarce asupra
copilului. Uneori acesta
poate fi interpretat ca un act de disciplinare,
cand de fapt reprezinta
incercarea parintilor de a-?i rezolva propriile
conflicte interne.
Acelaji lucRi se Intampla 1 In ceea ce
prive?te problemele de
dezvoltare i etapele prin care ar trece copilul
la varsta pre?colara si
?colara.
Parintii care au e?uat la ?coala, fie social,
fie din

PROBLEMA

FAZA COLIZIUNII

$1

al studiilor,

pot

punct de vedere

provocati de probleme obisnuite cu care se


confmnta
copilul In procesul de dezvoltare sau de
Invatare, ca
fi

Provocarile de dezvoltare normala ale copilului


afecteaza interactiunea cu parintii

Acestea depind defelul

dezvoltarea

din partea

lor.

unor

corespunzatoare a
fizic

vietii lor,

trait

diferite.

aceste provocari

de

asupra copiilor mici este adesea focalizat asupra

fetei

comunica o nevoie urgenta, care

ar

parintii.

Exemiplu:

Mama
abuzase
^i

avea 32 de

fizic,

mama

singura cu copilul

camera

nu

i^i

asuma

exprimat ca acea fata


la

de

De

fiecare data

nelinitita

plangea, devenea

se descarca astfel,

s-a decis ca ea

de

i el

teribil

i!

cand copilul

nervoasa.

Cand

era

disperata. Fie ca fiigea din

afara, fie batea copilul.

Mama
s-a

fizic, ?n copilarie.

devenea

Mama
Mama Risese

avea 4 saptamani.

producandu-i serioase leziuni cerebrale.

ea expusa abuzului

plangea,

ani. Baietelul ei

a continual in acest

ma ?nnebune$te",

Inceput pe copil de ea

mod, pana cand

responsabilitatea pentru copil. Chiar ea

?i

nu

s-ar

192

fi

Trebuia

sa-1

mdeparteze

Intamplat a^a ceva.

dificultatile

putea amplifica

dificultatile

parintii

nou

ar putea reactiona cu furie.

de

sociale pe care copilul le-ar putea


Intampina In relatiile cu prietenii.
In consecinta, reactiile parintilor ar
putea contribui la stabilirea
unei interactiuni tensionate Intre parinti i
copil 51 ar

de Invatare ale

copilului. In procesul

se poate confrunta cu ace!ea?i

a-1 ingriji.

au nevoi nesatisfacute dintr-o perioada

copilului. Ochii, expresia fetei

putea supara

au

copil mic, plansul lui declaneaza

parinti dorinta nestapanita


ei in^i^i

varste diferite

ata?amentul in moduri

parintii inji^i

Foamea unui

Alti parin|i, care

Abuzul

cum

la

la

lui.

de dezvoltare, copilul

probleme cu care s-au confmntat

?i

Asfel, vechile conflicte nerezolvate


ale parintilor ies din

lumina.

CAPITOLUL

11

ROLUL RETELEI DE RELATII


SOCIALE In CAZURILE
DE MALTRATARE
'

Relatiile
mod

sociale ale copiluiui

?i

ale parintilor afecteaza

du-ect

, indirect (mai ales prin


efectui asupra
panntilor) dezvoltarea copiluiui.
Relatiile sociale actioneaza
ca un hltm in interactiunea
dintre copil i societate.
Influenta familiei
asupra dezvoltSn, sociale a copiluiui
poate f, minimalizata prin relatiile

sociale extinse.

Releaua de

relatii sociale poate


proteja indivizii fata de efectele
mclusiv ale stresului financiar ?i
este de importanta deosebita
pentru dezvoltarea copiluiui
(Brofenbrenner 1979, Gottlieb 1981
Garbanno 1982 ?i Daniel, Hampton
?i Newburger
198) Siguranta
ca exista oameni care vor
ajuta ?i proteja, creeaza
securitate ?i
ata?ament ?, va contribui la dezvoltarea
identitatii, atat la

stresului,

la

pannti.

Un

copi, cat

s.stem de legaturi bine pus

la

punct

runctie de sustmere a normelor.

Reteaua de

relatii

are,

si

de aseraenea o

sociale este importanta


pentru rezolvarea

adecvata a problemelor

in

situafii

195

de

criza.

Caplan (op.

cit.) a

descoperit ca apartenenta

la

Oamenii

ie^irea din criza.

un sistem de

relatii

criza

aflati in

i!ji

a fost decisiva

pentm

copH, (Polanski ,a. 1985;


Garbarino 1982
980). Singuratatea 5, izolarea sunt
ele

rezolva problemele in

retea

de

sociale deflcitara, a$a

relatii

mediul urban, este asociata


cat

cii

cum

relatie intregradul

de urbanizare

minim de viata (Kristofersen


i Slettebo (op.cit). Problemele sociale abunda i sunt mult mai
serioase in comunitatile caracterizate de o densitate mare de populatie,
i

numaml de

copii traind sub standardul

comparatie cu comunitatile medii. Deosebirea nu este neaparat


intre ora i sat, ci mult mai probabil intre gradele de functionabilitate

in

ale reteiei de relatii sociale.

Cand

Orientul Apropiat

clientii no?tri din

adus nadele sau conationalii cu ei


i

am

extrem de personale,

Asia de Sud-Est i-au

s-au discutat probleme importante

Educatia

fost deseori surprini.

ji traditiile

nu numai ca le-au dat experienta unei refele mult mai largi de


ataamente, dar i o credinta i un respect pentru resursele care trebuie
gasite in solidaritatea ce exista in cadrul reteiei de relatii sociale

capacitatea de rezolvare a problemelor.

pana cand

vom

ajunge sa intelegem

sociale.

Oricum, trebuie sa avem

model.

De exemplu,

T?i

la

Multe

vestica, atat in

Am

grija sa

^i

nu idealizam un

?i

decat de noi. Noi

cu familia,

in

de

prefere sa fie ajutate

in relatia

cu

in

vom

am

sociale in asistarea

supraevaluat importanta profesionitilor

relatii.

Am

ignorat posibilitatea ca familiile sa

cadrul reteiei lor de

petrece pana

la

relatii

sociale mai degraba

o ora sau doua pe saptamana


ei

de

relatii

masura mai mica sau mai mare,

Familiile care-i neglijeaza copiii

nide de care celelalte

familii

sociale pot

fi

tot tiinpul.

nu au parte de reteaua de

prieteni

sunt dependente pentru a-i create

196

legatunle socale

Cand ingnj.rea data de parinti


devm deosebit de importante.

^i

Sherman

este deficitara

Existenta unui aduli

d.n afara familiei de care


copilul sa se poata atasa
poate fi cum am
deveme, cruciala pentru modul Tn care
va supravietui"
^
maltratani (Lynch ?i Roberts, op.

mm

mentionat

cit.).

in

Reteaua de legatun sociale a familiei


poate
abordarea problemelorpe care le ridica

fi

de importanta decisiva

droguriIe?i alcoolul, Wilson


978) a descopent ca rudele ?i adultii din afara
familiei sunt un suport
.mportant pentm membrii familiei. cand
unul dintre parinti abuzeaza
de alcool. Oricum, deseori membrii
familiei nu se angajeazain
relatii
apropiate cu ceilaiti, din cauza ca
se tem ca vor fi respin?i,
de msine
sau dm dorinta de a-?i ascunde
problemele. Prietenii,
(

vecinii i rudele
ar putea, de asemenea, respinge
familia cand abuzul de
aJcooi dureaza
de am (Wilson 1982).
Relatiile sociale ale copiilor
Client!,

?i

parinfilor sunt rareori evaluate


atent

vorbesc deseori de conflictele

ji

frustrarile

ce

le

au

lor sociale, f^ra ca


profesionitii sa le exploreze
direct
cunoa?tem sene de retele de legaturi,
deoarece,

Tn relatiile

Dar

un numar de

noi

familii

care-5, abuzeaza copiii


provin din aceea?i retea, De
asemenea s-a
.ntamplat sa fim contactati de un
membru al reteiei de legaturi sociale
a tamiliei sau ca acesta sa fie
prezent la vizite.

Deseori

am

ce ne deranja

considerat

munca

ji

este o intrebare etica

partea a V-a.

relatiile sociale

de care ne-am

ca pe ceva suparator ceva

Teama de a Tncaica
explorarea acestora Aceasta
o provocare metodica care vor
fi discutate Tn

contidentiahtatea a Tacut

cele rele.

?i

relatii

timp ce persoanele din reteaua

disponibile, fntr-o

de

emotionale. In acelai timp, parintii

ceea ce privete partile bune cat

a familiei

astfel

dezvoltare se indreapta spre situatia noastra

tari Tn

referitor la reteaua

relatii

sunt asociate cu conflicte, care prin ele

abuzuri fizice

subevaluat importanta reteiei de

copilului

invafat

sa utilizam retelele de

exprima uurarea pentru independenta mai mare

bunicii.

$i

Mai avem multe de

in

schimbarile sociale din Malayesia ameninta

relatiile dintre generatii

Tnsele pot duce

983, Steele 1987).

se Tntalne^te ea fn

sanatate mintala deflcitara, atat la pannti

lacopii (Dalgard 1980). Exista

Garbarino

Tnsele asociate cu
abuzul

moduri neadecvate atunci cand resursele de care dispun, inclusiv cele


ale reteiei de relatii sociale. au fost depaite de dificultatea problemei.

,i

mai

distantat.

dificila

Atentia s-a concentrat in primul


rand asupra parintilor ceea ce
ne-a limitat interesul pent
legatunle sociale ale

copilului Deseori
?t.m foarte putin despre ele, cu
atat mai mult cu cat sunt
Tn schimbare
Con5t,ent,zarea importante, relati.lorscoate
Tn evidenta necesitatea
de a explora posib.lele dificultati
?i resurse ale
acestora Evolutiile
dm practica , cercetare sunt pe cale sa ne
dea baza pentru evatuarea
acestor situatii (Klefbech 5. a.
1987),

197

1. RETEA DE RELATII
SOCIALE LIMITATA
An
i^lMITATA SAU
ABSENTA ACESTEIA

Crittenden (1985) astudiat legatura dintre reteaua de suport social

dezvoltarea copiilor

51
1

.)

stabile,

deschise

instabile, deschise

?i

a identificat

cooperante, 2.) stabile, inchise

(Minuchin).

ataamentul copilului.

fost descoperita

buna

retrase

relatie intre aceste

Primul model caracteriza legaturile familiilor


destul de

?i

legaturi;
^i

3.)

ostile, siiniiare unei familii prizoniere"

securitatea

de modele de

trei tipuri

ata?amentul

sigur.

in

modele

ji

care Tngrijirea era

Prieteniile erau de lunga durata.

aveau cativa prieteni noi, Contactul cu prietenii era des, iar cu


familia sporadic. Primeau sustinere emotionala ji ajutor afectiv atat
de la prieteni cat i de la familie, Uneori erau triniii la un profesionist,
In plus

cereau
eel

primeau

mai mult

Tn

sentimentul ca pot avea incredere

ajutor. Traiau

persoanele din reteaua lor de

Al doilea model: legaturile


familiile Tn care copilul era

stabile,

expus

Tnchise

retrase caracterizeaza

la neglijare. Prieteniile

erau de scurta

durata, iar contactele cu prietenii putine. Aceste familii aveau deseori

contact cu rudele. Erau extrem de dependenti sau independenti de


mde, prieteni sau profesioni?ti i erau nesatisflcuti pentru ca acetia

nu puteau avea mcredere


Al

treilea

model;

in

ei.

instabil, deschis i ostil

care copiii au fost expu?i atat


fost
i

la

abuz cat

caracterizeaza familiile Tn

?i la

neglijare. Prieteniile

de scurta durata. Au avut contacte frecvente

cu rudele. Au primit ajutor

cu

au

prietenii cat

limitat din partea aidelor, deloc sau

foarte mult ajutor din partea prietenilor,


nesatisfacuti pentru ca

atat

i ei

erau,

de asemenea,

.zoiarea

relativ

nu puteau avea Tneredere Tn rudele lor.


doua tipuri de legaturi aveau un

Mutari dese au contnburia


Unn se mutau dmtr-un ora, Tn altui
pentru a evi

lor,

venficanle financiare

>

ale asistenfilor

sociali. Copii din aceste


far^ H
sunt astfel Tmpiedicati sa mtre
Tn relatii stab.le cu
adult" de etc sTs:
ata?eze. Intr-un studiu efectuat
asupra a 7 familii abuzive 4
familii
au para^t apartamente bune
din ora? ?i s-au mutat fn
ferme la tara
en Heap 98 ). Copm erau
maltratati Tn continuare Para
ca cineva
sa ?tie despre aceasta.
1

&

relatii sociale.

Foarte rar se Intalnesc parinti


compl^t izola^i, ffira nici
un fel de
egatun. Acestea sunt deseon
sisteme foarte Tnchise ca
Tn ca^gor
a
doua a lu, Cnttenden (op.cit.). Mult,
,i-au respins sau au fo
tresp
de reteaua lor antenoara de
legaturi.

Este se pare un proces dual:


familiile se izoleaza 5i sunt
activ izolate
de catre refelele lor de legaturi.
Este vorba despre interactiunea
dmtre
susp.c.unea parintilor i prejudiciul
adus refelei. In unele cazuri
comportamentui disturbant al parintilor
determina respingerea
acestora de catre retea. A,ci se
poate observa interacjiunea
dintre
respmgere ? retragere, vazuta la
cele mai dezavantajate
grupuri
N.c,odata nu este uor de descoperit
procesul predominit. Polansky

"" ''"*" "'"P'"^ '"^'^^"''- ^'^estor familii cu


''
?
legatun. Printre altele a
aratat ca retelele familnlor
care-?, maltrateaza cop,,,
sunt vazute ca fiind pozitive
de catre alte
fam,ln, ,n t,mp ce familiile
Tnsele care Ti maltrateaza
le vad
^
rii
elee f
lor 7
de

negative

Copiii parintilor din ultimele

ata^ament nesigur. Doresc sa evidentiez doua dimensiuni importante


pentru a Tntelege maltratarea.
retea

de

relatii

sociale limitata sau absenta acesteia

2. retea

de

relatii

sociale supradimensionata

1.

In

ambele modele

familiile

au

conflictuale cu leeaturile din retea.

relatii

d.fic,le, MaiTiele care


neghjau erau izolate de catre
restul familiilor
Deoarece, ele sunt percepute ca
deviante ^i este

putin probab.l sa-?i

mai mult sau mai putin


cond.t foarte d.ficle, este foarte
probab.l ca ei sa fi Tnvatat ca
cu cat
cineva are contacte ma, putme
cu vecinii sau cu aiti

ma,

mu

te

probleme poate

oameni, cu

evita.

ne pot fobs, impotriva ta, a^a


ca eel mai bine este sa
,1 spun 51 copulor, nu
vreau nici

luca,

asemenea, au Tnvatat sh

198

un

fie Tn

atat

Cum spunea o mama: Once afla despre

garda

199

$i

fel

T,

ev,ti.

Aceia,,

de probleme Tn plus

cu propriii lor parteneri

"
'

De

Multe din aceste


sei-viciile sociale 51 de

au avut contacte de lunga durata cu

familii

Dependenta de reteaua piofesionista


benefice se intaresc reciproc
respectuliu de sine

intarit

sarace

^i

devin

ji

de

mai mult

le
^i

afecteaza relatia cu refeaua.

la

$i

unor

lipsa

create.

legaturi sociale

situatie

duce

?i

Resurseie financiare Hmitate care


ar trebui sa
a satisface nevoile de baza ale
rapid ,ntr-un cere dependent

de cele sociale

Parintii

cu

cu tendinte paranoica, probteme emotionale


fi

evite legaturile

?i

parintii

uif

nu au

tovarai de joaca. Izoiarea

nu permite

se ata$eze de adultii din afara casei, lucru care i-ar

faca fata situatiei generate de

Observam
experiente

le

acelai fenonien

dau

copiilor

copii. Ei se retrag

Comportamentele

?i

fi

ca

dovedi

a-51

cand

Astfei

de cercun pot

uenta

lor,

51

sub

E.vemplu:

copiii sunt abuzati sexual.

Aceste

dm

in

varsta de 30 de ani, avea grija


in timpul zilei de trei
cop,,

ta abuza de droguri

vecin,

tusesera plasati
Intre

vor genera respingerea din partea

Retelele de legaturi supradimensionate sunt deseori intalnite

un

in

astfei

case adoptive

de cere
fie

trei

de alcool
ani

in

sa fie

dovedesc a fi fragile
expus la abuzuri sexuale.'

a fost foarte multumita ca un


tanar (23 de ani)

5, era mtotdeauna dispus sa a.ba


gnja de copii.
de ce fiica ei de ?ase am plangea
de fiecare data

cazul familiilor abuzive. Acestea vor tinde sa fie deschise

a recunoscut de mai multe

Deseori

le

vor

Raymond avea

cit.).

lipsi

grija

de

ea.

ea tjebu.a sa se joace cu a

granitele clare.

de consumatori de droguri, membrii functioneaza ca


grupe normative" de referinta. Aceste norme fntretin un mod de
viata autodistmctiv, in loc sa protejeze Tmpotriva lui. Ezitam atunci
In retelele

cand trebuie sa ne implicam activ

in

asemenea

reteie.

Nu!nai de

ar

putea parintele sa se retraga din acest mediu distructiv." Colegii mei


care muncesc cu tinerii cu probleme au recunoscut de mult nevoia de
au

?i

mceput sa

200

faca

in

mod

activ.

cei doi copii a, e.

Exempiu:

Mama

instabile

Crittenden (op.

?{

mai devreme.

familie granitele se

bine protejat

?i

iji

aflat,

gmpulu, care ar

parintii.

Eva,

RETEA DE RELATII SOCIALE SUPRADIMEN-

a lucra cu reteaua acestora

fmparte"

f. percepute poz.tiv
de parintii
dar negat.v de catre copil.
Membrii

Copilu! ar putea sa nu

lui

mama

putut ajuta sa

un sentiment puternic ca sunt diferiti de alti


se izoleaza de alti copii i de adulti.

lor ciudate"

categoria a treia a

pentm

loialitatea.

vizav,

in

suficiente

parintii ior bolnavi.

S ION ATA

ca

fie

ale copilului sunt


epuizate

copilului sa

retelei de relatii sociale.

2.

?,

trebui sa aiba grija de copii ,s-ar


putea sa functioneze la fel de
deficitar

important pentru copiii cu parinti care au o perceptie distorsionata a


Ei

pentru

ei

cu

tngreuneaza contactui

copiilor cu ele. Copiii pierd ocazia de a testa realitatea, lucru foarte

realitatii.

mamei

de droguri, deoarece,

prea putin folosite.

boli psihice serioase tind sa

si

(Htlle

cre^terea izolarii. Cereal vicios esteintretinut

retelele profesionale supradezvoltate

printre altele

1982), Coezuinea grupului este


mentinuta doar din punct
de
vedere material, fara suport
emotional sau practic

atat

reducerea respectului de sine

la

restrictii,

efort

Reteaua sociala ramane

Aceasta

impune

de a alege o locuin a ji
o ret!a de
legatun, Retelele cu legatun multe,
supradimensionate solicits un

piedica In calea imbunatatirii

a functioniini sociale.

viitoare etichetare" cat

contribuie
i

$i

tunp ce cea profesionala

limitata, in
ia

Resurseie financiare limitate vor


in ceea ce pnve?te.posib,l,tatea

sanatate. Aceasta

data afara de

mama

ei

Astfei de medii pot

partea adultilor
?i

amenmtanie.

on

la

A reiejit

copn care sunt

situati,

De asemenea,
daca spune cuiva.
lui".

el

o ameninta ca va

fi

expune copm

la comportamente
neci-itice din
legatura cu sexualitatea, abuzul
de droguri violenta
persoana din afara familie, care
com.te

maltratati acasi5 cat


in

locuia

mtelegea

cand ea pleca' Marie


gradmita ce se ?ntampla cand
ca se juca cu pasarica Mariei s,

poate expune mai mult, copii din


vecnatate
adi.?,

Nu

?,

copi,

abuzuri

abuz sexual Pot fl atat


ca,-e nu sunt. Copiii pot fi
la

care !oialitatea" fata de propria


retea de relati,

201

sociale

?!

amenintarile din partea cekii care abuzeaza sa impiedice

mult timp descoperirea abuzuiui.

RELATII CONFLICTUALE CU RETEAUA


Deseori apar confliete intre familii

ji relatiile lor.

Aceste conflicte

cu ele. Cop,,, supraviefuiesc eel


ma. bine maltratarii
daca au un
ata^amen sigur ata de o persoana
adulta din refea, din
afara famiHei
Relatiile pot fi 51
resursa 51 o piedica. Pentru
practica noastra
es e importanta includerea
unei analize a

retelei Tntr-o evaluare


exhaustive Este important sa identificam
barierele care Tmpiedica
dezvoltarea de relat.i de suport i
potentialul pe care II au familia

vecinii
se pot manifesta mai mult sau mai putin continuu sau din timp

timp. Ele pot preceda niperea contactului

stransa Tntre functiile parentale

cum

Lumea

oglinda a personalitatii.
in

lumea

izolarea. Exista o relatie

functiile in alte roluri sociale.

nu

a evidential Bjork (1989), o retea

individul este eel care o creeaza

in

de

se creeaza

mentine. Poate

Aa

la sine, ci

vazuta ca o

fi

interioara a persoanei este proiectata

exterioara.

CE ESTE O RETEA FUNCTIONALA?


Calitatile unei retele flinctionale

Relatiile din retea pot

persoane. Defmitia

fi

sunt

percepute

dificil

Svedhem (1985)

lui

de defmit.

in feluri diferite

de

diferite

sustine ca ea este alcatuita

din cca 25 de indivizi care sunt considerati importanti, cu care cineva


se intalne^te sau are contact Tntre
luna. Acejtia sunt
In

mod

o data pe saptamana

oamenii cu care o persoana se simte

ideal acetia sunt in

vecini, prieteni, colegi

mod

de servici

?i

o data pe

in siguran|a.

egal impartiti intre familie,


^i

coala.

mde,

Bronfenbrenner (1977)

accentueaza ca o calitate aditionala a unei retele este existenta


contactelor Tntre anumite parti ale acesteia.

CONCLUZIE
Reteaua de
familiei
i

i in

legaturi sociale

joaca un

rol central in

indirect prin parinti

alte

contacte exterioare.

Retelele au fost privite ca nite resurse, dar este


sa

functionarea

cre^terea copiilon Cercul familiei influenteaza copiii direct

ne gandim ca modelele

la fel

contactele acesteia pot

Deseori familiilor careTji maltrateaza copiii

fi

de important

distructive.

le lipsesc relatiile

bune,

au cercuri sociale supraTncarcate sau au conflicte importantein relatia

202

51 altii.

'

CAPITOLUL
FACTORI SOCIALI

12

ECONOMICI
DE MALTRATARE

IN SITUATII

naiiza familiilor ce-?i maltrateaza copiii


este concentrata

A"
m
/

a;
asupra
modului

in care ei lupta cu problemele


sociale ?i
ficonomice, pe langa propriile lor probleme
din interiorul

familiei.

Deseori

ei au dificultati economice
considerabiie, se confrunta cu
o proasta acomodare, conditii de munca
nesigure sau lipsa unui loc
de munca, precum 5i alte situatii similare.
Modul

afecteaza matratarea poate

Ma

vol referi aici la

munca, acomodare

fi

in care ace?ti factori


evaluat. Ei sunt, de obicei, interrelationati.

relatie dintre situatia

economica a

familiei,

maitratare.

Unele suprapuneri cu capitolul anterior


sunt iminente, deoarece
ace?ti factori sunt importanti in a
aprecia rolul retelei sociale rn
maitratare.

Cativa cercetatori (Gil 1970


rol al saraciei in

?i Pelton 1978) au accentual


un prim
abuzul psihic. Ei pretind ca saracia creeaza stres
?i

hmiteaza mecanismul imitarii, ceea ce este fara


indoiala corect. Dar a
exphca abuzul ca rezultat al saraciei ca unic
factor este totui o
sunphficare. Spinett ?i Rigler (1972) au
aratat, criticand lucrarea lui
Gil, ca majoritatea familiilor

cu resurse limitate nu-?i expun copiii

205

la

Hbuzuri

Simons

tic
111

^"

ll/"'i'"
(i-' '''

ramiliilc cii

'

studiu

probleme a

acestei

al

mod

aratat, Tn

convingator, ca

o inlciac{iune

$i

redu.s

intre factoiii sociali, psihici

(Garbarino 1976)

ji

rata

mare

determina cine va deveni client


familie cu un venit sub

copilului.

fost

emotionali.

cu

familii ce

a omajului

au

(Cochran

Brassard 1979). Flatten (1983) a aratat ca venitul familial

familiei

socio-economici nu sunt o cauza a abuzului.

In orice ca/., abuzul fizic apare mai des tn regiunile

un venit

fost facut

^^^)' ^^^^ ^ studiat abuzul fizic exercitat de parinti

multe probleme. E! a

iiumai faclorii
stabilita

complex

tipul

pentru bunastarea

al serviciului

60 000 de coroane norvegiene

are de ase ori mai pufine anse sa devina client

al

serviciului pentru

bunastarea copilului decat o familie cu un venit peste 100000. Dar,

n evaluarea bunastarii copilului


avem tendinta da a acorda
mai
multa 'mportanta factonlor externi
decat interactiunii dintre
pSrinti
. copn (K.llen Heap 1981). Gray
(1978) a comparat 30 de mame
abuzive ?, un grup de control format din
30 de mame normale Ea a
descopent ca aceste grupuri nu se diferentiaza
unul de altul Tn mod
semn,f,cativ Tn relatie cu factorii de
stres la care au fost supuse
Diferenfa semnificati va Tntre cele doua
gaipuri a fost abilitatea acestor
mame de a reactiona cu empatie fata de
dependenfa copiilor lor si
rata de comportamentele agresive.

Un copil poate rezista bine unor noi dificultSti


venite din exterior
daca mteractiunea cu parintii sai se
caracterizeaza prin acceptare si
angajament pozitiv din partea lor. In
conditii extreme cum sunt

aceasta nu inseamna ca imbunatatirea doar a situatiei

razboiul

conduce

copn reu?esc. Relatia


caractenzata de gnja

schimbari pozitive.

la

situatie

economice
economica buna poate, de

asemenea, sa ascunda maltratarea. Tot aa cum situapile economice


pot

fi

ele Tnsele motivele abuzului.

impulsurilor poate
Factorii

trebuie in

de

conduce

stres pot

mod

atat la

De

exemplu, lipsa de control a

probleme economice cat ji

genera efecte negative.

Un

abuz.

singur factor nu

necesar sa reprezinte un rise deosebit.

Interesant Tn aceasta privinta este studiul

Pavensteat (1965)

lui

celor de

Acesta a aratat foarte clar ca exista factori de protectie Tn primu!

grup, dar nu

?i

Tn al doilea. Factorii protectori

interactiunea dintre parinti

percepfia

$i

abilitatea lor

de

sunt legati de

copii, care la randul ei este legata

sensibilitatea parintilor fata

de

copiii lor

precum

de
de

a rezolva problemele.

lucrare ce a aratat

exagera

rolul factorilor

economici este a

lui

alta pericolul

Steele

ji

Pollock

Ei s-au referit la un grup de parinti din clasele de mijioc

conciuzionat ca factorii economici

functioneaza ca Tntaritori Tntamplatori

sociali,
ai

fnradacinati". Aceasta coincide cu concluziile

$i

de a

(1 968).

de sus

au

dei stresanfi,

factorilor personali
lui

Parker

Collmer

(197.5) care arata ca stresul nu este nici necesar nici suficient pentru
aparitia abuzului. Crizele vietii

?i

multele schimbari neprevazute reduc

capacitatile familiei de adaptare

comportamente violente

fata

de

copil.

Z06

familiile sunt copleite. In

ciuda acestora unii

dintre parintei aceti copii a


fost

cresc riscul aparitiei unor

predominant

dragoste Tn ciuda unor situatii dificile


Rolul empatiei Tn relatia cu abuzul
a fost mai departe
?i

studiat

Letournean (op.

cit.).

Ea a

studiat relatia dintre stres

de

agresiunile

parmfilor ?. empatie. In datele obtinute


de la clasele de jos
muncitoare ea n-a gasit nici o legatura
Tntre stres

abuz Pe de

si

alta

parte ea a descopent ca lipsa de


empatie a fost variabila ce a influentat
trecventa abuzurilor Tn condifii diferite
de stres.

Acesta subliniaza importanta care se


acorda Tn aceasta carte
evaluaru funetnlor pannteti de
percepere a copilului ?. a empatiei
Sunt, de asemenea, interesante
cercetarile lui

comparatie cu studiile lui Steele


de stres mtaresc Tn mod negativ

Egeland

mai bine decat oricare

foametea,

?i

despre copiii crescuti de parinti apartinand claselor de sus


jos.

la

5,

?i

Letournean (op

cif

Tn

Pallade care au aratat ca factorii

factorii

de personalitate.

Cum

arata

1980) nu este vorba de factori de stres


Tn sine, ci de
lipsa de abihtate Tn rezolvarea
problemelor ce accentueaza maltratarea
Strauss (1980) a descopent ca
frecventa abuzunlor crete o data
cu creterea numamiui de factori
de stres de-a lungul unui an dar
modeiul a fost difent pentru tati ?i pentm
mame. Mamele sunt mult
ma. abuz>ve" Tn conditii normale,
Tn timp ce Tn conditii
de stres
comportanientul lor abuziv se accentueaza
mai putin decat Tn cazul
tatilor. El a descopent ca
numai Tn situatii de violenta, casnicie
nesigura
sau izolare mtr-un s.stem social
informal, stresul se asociaza cu
abuzul
Uaca aceti facton erau prezenti, s-a
putut face o asociatie minima
(et

>ntre stres

?,

al.

abuz. Reactii alternative

207

la stres

au fost pasivitatea

resemnarea, abuzul de alcooi

?i

walking

ar putea exista o relatie similara intre stres


5i

retragere,

cum

este

Acesta sugereaza ca

neglijare ca

descoperita intre stres

relatia

off'.
i

?i

?i

mtre

sale

stres

abuz.

copilane. $, ca adult n era


teama de tatafsau

Evidentele arata ca o acumulare a factorilor de stres este


impoitanta. Problemele de la locul de munca au o importanta aparte.

^"^
^L?"?"

"""

'"

Munca parintilor poate constitui o


povara atunc. cand
conduce
la
absente indelungate de
'
acasa. Aceasta este
!
asociata cu f-u
agresiune m sufietul panntelu,
ramas acasa, care se
su'te
foart^
^^ ^^"^'^^

Duncan (1978) au aratat ca problemele legate de local de


munca, cum ar il concedierea, omajul cronic, suprasolicitarea in
munca sau mutarea din cauza serviciului sunt exemple de crize ce au
Justice

probleme nerezolvate de-a


lunaul de^volfSrifnsu, tatal a fo t Lpus

reiatnte cu tatal sau.

5i

dezamagit

5.

parasit.

ca rezultat factori ce produc abuzul

fizic. Asocierea omajuIui cu


confirmata de multi autori (Garbarino 1976,
Steinberg, Catalano i Doodiy 1971, Weeko ji Drencocz 1983).

abuzul

Exemplu:

fizic este

In legatura cu intelegerea

unor crize despre care s-a discutat

Ei avea
slujba intreaga
5, mca jumatate. Tata
considera ca er.
'
neaparata nevoie de Tmbunatatirea
s.tuatiei economice
a fam e d.i
.na= multe achiziti,
pe care le-au Tacut pentru
a-5, aranja u
,.
once caz, mama nu era de acord.
Ea se s.mtea dezamalnta
5, cop

in

cap. 8, diferite perceptii ale evenimentelor

unor oameni, dar nu

?i

crize pentai unii parinti


in

in cazul altera.
51

pentra

timp ce se refac dupa

stres

minor

altii

conduc la crize in cazul


Acumularea de stres precipita

nu.

Cand

parintii

sunt viilnerabili

de responsabihtatile

criza anterioara (mai importanta), orice

fata

de

"s.

copil, ca

ulterior poate dezechilibra balanta. Pierderea serviciului

poate avea un

astfel

de

efect.

f?-.c. Alti factoii

Este decisiva perceperea individuals a

fi

destui

de buni

la

lucm

este

de fond

nneJa so

un

important factorjn maltratare. Este asociat cu


lipsa de toleranta
fata de limitele copilului. Abuzul fizic sau emotional poate fi
consecinta a faptului ca copilul nu se ridica

'd

5, alte models interactionale


parintesti an
avut un rol de abuz. Acestea
1-au oprit pe tata sa
^f
abuzul mamei. Factorn de
fond , tensiun.Ie din intenoa
upTu luTau
avut un
.;^n..portant
toat. s.tuafia a.ct.v.

stresului.

SentimentuI parintilor de nu a

unic pannte ce se oc
pa

dec.t

Xc

sd^ IZ

Absenta de aca.sa dm cauza


serviciului are ca efect
oboseala
red.i. toleranta la cere^^

la ateptarile parintilor.

si

Exeinplu:
Tatal se lupta sa faca fata unui
fost

de mai muite

ori spitalizat fiind

ejecuri atat la coala cat

la locul

program de
bolnav psihic

reabilitare
ji

dupa ce

Exemplu:

a avut nenumarate

Mama f?, schimba servicu!

de munca.

El se simte epuizat" cand se Tntorce acasa

dupa orele de munca.

cop u

permanenta evaluat pentru a se vedea daca sunt destui de


bun. Nici macar nu ?tiu daca astfel voi capata un serviciu". Cand
copilul nu reu$e?te sa se ridice la ateptarile lui, lasandu-1 pe el in
.,Sunt in

pace,
?i

i^i

pierde rabdarea

?i ii

varsa toata furia atat verbal cat

$i fizic

sufera ingrozitor dupa aceea. $tiu ca nu sunt rezonabil, dar pur

copilului. Reactiile tatalui au fost, de

^i

b ne de facut
.

Cand mama era

ji

intoleranta sa fata de limitele

asemenea, legate de propriile

Ea

n-a gas.t un

mod de Tngniire

m fiecaf

deseon

simpiu nu pot sa suport sa vad ca nu se descurca. Se pare ca exista


stiinsa corelatie intre eecurile tatalui

des.

pe ea,e sa se poat^ baza.


Lucra pana la ora 7
P ce copilul, in varsta de un an 5, jumatate,
era
u,

bolnav ceea ce se mtanipla


des, ea

,;si

pierdea rabdarea.

considerata matura. Matuntatea


este pos.bil sa
mdiierent de orele de munca
prostate.

209

T,

sm^ur

acasa, avea putina energie


penta,

208

lasat

zi

fi

dus

la

Mama a

neal.jenta
"e^iijenta

Pentru unele persoane, angajarea

problema

tot atat

cum

de mare

Depinde de normele

ar

fi

la

pentm

lof diferite, propria

un loc de munca
altii

este o

pierderea serviciului.

imagine

motivatiile pe

care le au.

Problemele economice contribuie

la

resemnarea

sperantelor parinfilor Aparitia bolilor psihice poate

asociata cu agravarea unor boll fizice. Agresiunea

fi,

pierderea

PARTEA A

III-A

de asemenea,

frustrarea sunt

deseori revarsate asupra copiilor

CONCLUZII
Factorii externi

interactiunea cu

de

alti

stres

potimpovara

factori pot

duce

la

relatia parinte

abuz

Lipsa unui loc de munca are probabil un


alti

factori

contribuie

Abilitatile parintilor

prevenirea

situatiei

la

STABILIREA RELATIILOR
!

rol

copil, iarfn

neglijare.

mai important decat

scaderea drastica a stimei de sine.

de a empatiza cu

copiii lor

au un rol central

in

ca factorii externi de stres sa actioneze asupra

copiilor

Daca facem o

cunojtintele despre crize

perceperea stresului de catre parinti va

fi

legatura Tntre stres

factorii lor determinanti,

probabil decisiva, mai mult decat

determina sa se descurce

in

anumite

210

calitatile lor obiective, in a-i


situatii.

PROCESUL DE
EVALUARE

CAPITOLUL

13

STABILIREA UNEI RELATII


CU PARINTII
ETAPA
DE MANIFESTARE A INGRIJORARII

Dupa cum am
_
Ea

Tnteles deja din


capitolele precedente
maltratarea este un fenomen
complicat i multifunctional'
c" o vanetate de moduri
de dezvoltare si caracteristici'

se .ntmde de la situatia
de

la

ab

ebltl
rbumfele

'

'""

' '

fi

cn.a cand

panniii,

'P'"'

'T^'
^^"

^'

^'^^'."f
spectfice
cop.lulu. mic,

la

situatia

cu care avem de-a

.nceput

"^P""

schimb

satisfacerea propriilor trebuinte.

liferent de

'

'^ ^'tuatii

altfelLe;^^^^^^^^

" mod constant

care parintii ignori


fl

folosesc pentru

face, ajutorul

adecvat pe

- deja de la etapa preocupani fata


de cop.l". Conceptul
de etapa preocupan,"
este folos.t pentru a
denumi perioada cand
eaua socala sau profes.onala
fam.Hala tncepe sa fie
reocupata de
un ra.e5te cop.lul sau fam.lia,
on daca parinfii sunt capabih
sa a,ba

213

Unele grupui prolcsionale, in afara de serviciul pentru bunastarea


copilului, viziteaza fannlii unde copiii sunt maltratati; deseori T$i fac
a-?i imparta?i
griji tuni de zile, chiar am inainte de a lua initiativa ?i de
i

preocuparile cu parinjii sau cu serviciul pentru bunastarea copilului.

Este cazul asistentilor sociali, pediatnlor, personalului din gradinite,


profesorilor

cu program

altera. Colegiile din interiorul colilor

psihologic educational

ji

de psihiatrie infantila au deseori de

clinicile

predominant suspicioi, critici ?i preocupati


de adunarea probelor se
creeaza o atmosfera tensionata, care
ingreuneaza slujba Cand'ne
transformam suspicmnile in preocupare ?i grija,
atat pentru copii cat
?i pentru parinti, nu mai
avem probleme.
'

am discutat strategiile pe care toti tindem sa


le folosim
a evita consecintele maitratarii atat
asupra parintilor cat si
asupra copnlor. Abilitatile noastre de a
recunoa?te
In cap. 3,

pentm

?i

diagnosticat

tratat familii ce-ji

o cauza de

sa fie identificata ca
i

de supravie^uire

strategiile

maitrateaza copiii, fara ca maltratarea


referinfa.

Deseori loialitatea copiilor

ale parin^ilor

ascund

realitatea, situatia

grea in care se afla copilui. Deseori tratamentul este dat parintilor sau
sistemului profesional fara a se lua in considerare nevoile copilului.

nu are succes. Cateodata

In aceste cazuri tratamentul

serviciul pentru bunastarea copilului

t^i

cumuleaza

profesionitii

ac|iunile, fara a le

imparti neaparat cu parintii.

Sa vorbeti cu

despre preocuparile legate de dragostea

parintii

lor pentru copil poate

un obstacol aproape de netrecut. Rolul

fi

parintesc este vulnerabil

idealizat. i

noi

experienja unor nereuite, indiferent ca

Aceasta face

dificila

maitrateaza copiii creeaza nelinite

de asemenea, ca

unei

relatii

Tnapoi

de lucru

avut

parinte

la

astfel

Asuspecta"

intre noi

Se poate ca

Problemele care apar pot

conditiile

ei

cu

Cooperam cu

ei

parintii,

Tntr-un

acetia.

Heap

de rezolvat pentru profesori,

de

Cand ne abtinem

fapt, noi

dea

1981).
asistenti

imitam manevrele lor defensive.

Este o relatie construita pe baze nesanatoase, caracterizata de


5i

lipsita

de

conflicte, dar fara a

fi

de un

real ajutor familiei.

Studiile
cat
^i

mele au

mai mult timp

sa

aratat clar ca noi

posibil.

Avem

minimalizam suferinfa

evitam sa ne aratam ingrijorarea

tendinta sa ne identificam cu parintii

copilului. Propriile noastre atitudini

afecteaza abilitatea de a imparta?i grijile parintilor.

214

emotionale in contact
randul sau, de abilitatile

supraidentificarea, minimalizarea

preocupanle noastre de obicei


expresiile fetelor noastre ?i din
semnalele noastre semideghizate. Viata lor
familiala a depins deseori
ei i?i

dau seama din

atitudinile

de descopenrea unor nuante


familiei.

diferite in comunicarea din


interiorul
Clientiis-auexprimatin moduri diferite referitor
la interventia

noastra.

Exemplu:
tiam ca se intampla ceva. titi sunt sensibil
despre mine... Chiar daca ei nu spun nimic."

Daca

la spitalul la

suspecteaza de abuz

ca

am

care

fizic, astazi

ne

Daca suntem

la

ceea ce cred

fost anterior mi-ar

n-a?

fi

fost aici"

spus ca

fi

- implicand

mama nu i-ar mai expus copilui altor abuzuri fizice.


M-a intrebat intr-un mod care m-a fScut sa-mi dau

altii

ma

faptul

fi

seama cS de

la inceput,

considera ca nu sunt o

sa impartaim

mod care inipiedica schimbarile ?i dezvoltarea.

nesinceritate, poate placuta"

la

sau sustragerea din fata descoperirii


realitatii.
Chiar daca nu imparta?im parintilor

stabilirea

parintii sa

Tncercand sa coopereze cu parintii respectand

impuse de

ingrijorarile

dificil

fi

cu fiecare familie. Acest lucru depinde,


noastre de a incerca sa prevenim

fi

parintii ca-i

de preocupari ar putea preveni


parinti.

la

ori eti rau,

tulburare in sufletul tuturor. Se

sa refuleze colaborarea cu noi (Killen

sociali sau doctori,

randul nostra

bun

rezolvarea problemelor legate de situatia de a

parinte, drept care ezitam timp Tndelungat.

tie,

am

eti

de a raspunde

maltratare, inca din etapa preocuparii,


depind printre alte iucruri de
propria putere de a recunoate reactiile
noastre

mama

buna."

Cat de devreme

?i cat de bine putem sa-i


ajutam depinde, printre
de reteaua sociala a familiei ?i de abilitatile
profesioni?tilor de
a recunoa?te situatiile de maltratare. De
asemenea,

allele,

depinde de cat de

devreme

T?i

asuma

responsabilitata pentru cele aflate,


Inainte de a imparta?i ingrijorarile
noastre parintilor,

trebuie sa evaluam atat aceste ingrijorari


cat
atitudini.

Acest proces poate

Prima elapa consta


relatie cu observatiile

in

fi

noi Tn?ine

propriile sentimente

?i

descris in trei etape.

a stabili daca ingrijorarile noastre sunt in

curente

?i

cu explicatiile primite de

215

la copii

?i

intotdeauna exista pericolul de a

parinti.

prea putin. Ar

ft

de un real folos sa

- un coleg ce

confidentialitatea

care transmite, de asemenea, compasiunea

prea mult sau

Tngrijorati

fi

consuitam - respectand

pentru

are mai multa experienta sau care nu

este iinplicat fn lucrui cu Familia, a?a

cum

formala

^i

fi,

competenta profesionala. In uncle

situatii

poate

studiut populatiei infantile, sau

un psihiatru care cere ajutorul lucratonilui social sau politiei.


Al cloilea pas al procesukii consta in recunoaterea reactiilor
noastre fata de copii ?i parinti. Trebuie sa fim contienti de posibilele
poate

fi

sau

frustrari, agresiuni, supraidentificare

duse pana

neliniti

punem Tntrebarea: Ce

dramatizare. Trebuie sa ne

Ce sentimente

Deschiderea fata de parinte este decisiva, atat


mgrijorare, cat

lucratorul de la serviciul bunastarii copilului,


in

facut-o

in

asistentul

fi

educational din ^coala sau lucratoml in domeniul bunastarii copilului.


fi

fi

IMPARTA^IREA INGRIJORARILOR NOASTRE


PARINTILOR

social sau personaiul din gradinita, care consulta serviciul psihologic-

In alte situatii poate

preocuparea noastra

suntein noi. Aceasta ne

de obicei, o problema de responsabilitate

care consulta un coleg specialist

?i

ei

reactiile lor.

poate aiuta sa testam dacii bazele Tngrijorarii iioastre sunt reale. Cine
consulta pe cine, va

Astfel

trebuie sa se apere mai pufin decat


ar
alte conditii, iar noi ne vom apara mai
putin de
ei.

fac parintii

?i

la

copiii'?

trezesc in noi? Trebuie sa fim contienti de aceste

?i

in

etapa primara de

ulterior.

Deschiderea fata de ingrijorarile cuiva, inca de


posibilitatea parintilor sa discute despre situatia

sa

fi

trecut prin crize

fara ca aceasta sa fie


copiii

$i

vor

fi

pierderi, care

lor.

au copleit

Tnceput, da

la

Se poate ca
parintii,

farnilia

temporar,

mai mult decat o maltratare situationala". Parintii


ajutati daca vorintalni deschidere,
Tntelegere,

mai bine

ajutor direct $1 alinare. .In astfel de situatie


asistentul social poate, de
exemplu, sa duca o importanta munca de prevenire,
ji anume, sa fie
alaturi de familie intr-o perioada dificiia.

sentimente pentm ca ele sa nu tulbure activitatea noastra profesionala.

putem trece

Nuitiai aa

Al Ireileapas consta

fi

pasul urmator.

la

in stare sa empatizezi

cu oamenii avand

ale acelea^i situatii este preconditia


este, in special,

importanta

i,

aceste
ei

situatii.

ei sa-^i

in

urmatorul, ne

cum

este atat

tree

alte sentimente, Tn afara de agresiune au?

Iji

ei

prin

ascund

legatura cu propria lor imagine despre ei? Este posibi!

lor''

Disperarea

nelinijteatn legatura cu ce se

de puternica incat devine imposibil pentru

ei

al

procesului va aparea, Tn

mod natural,

de supraveghere. Cand frecem printr-un


bine pregatiti sa
in

stare sa

imparta?im

comunicam

grijile

;istfel

in

Asistentul social a fost ingrijorat


sa.

Mi

mama

se pare ca atat tu cat

?i

sa recunoasca

acest

al

?i

a Tmpartait

Liv sunteti

mamei

triste".

ingrijorarea

Asta a facut-o pe

sa vorbeasca despre lucruri multe care o


deranjeza: casatoria

dupa ce s-au cunoscut, violenta?n casnicie, probleme de


acomodare, probleme financiare, griji pentm aparitia inc'a
la trei luni

neavand pe nimeni s-o


?i al

Daca cineva beneficiaza de supraveghere profesionala,


pas

ajute.

Cu

sprijinul

nereu?ite?

vaintampla

rnaltratarea''

treilea

Liv avea un an i jumatate, iar mama ei era gravida


luna a asea.
Asistentul social a observat ca Liv pare deprimata.
Intre Liv ?i mama
sa se stabilea cu greu o interactiune,

de

vom

oaineni ne

alti

proiecteze asupra altora propria lor experienta

Dar reftjzul

copiii.

necesara unui bun profesionist;

nelini^tea in spatele agresiunii? Parerile lor despre

spun ceva
ca

Ce

cu

perceptii diferite

trairi $i

incercand sa intelegem

parintilor,

particular, dificiia in situatiile

maitratare. In orice caz, in acest capitol,

concentra asupra

Exemplu:

a empatiza atat cu parintii cat

in

unui copil,

ajutorul asistentului social

lucratorului in serviciul bunastarii copilului


a fost posibil sa se
sprijin familiei.
a ales divoitul. Peste cinci ani

Mama

acorde
era o

mama

foarte

buna cu

cu

mama

singura, care se descurca foarte bine


copiii. Copiii

erau

fericiti ?i

aveau o

avand o
relatie

relatie

adecvata

tatal lor

materialul sesiunii

de proces suntem relativ

noastre parintilor. Probabil suntem

parintilor grijile noastre intr-un

mod

concret,

Daca

se pare ca exista

discujie deschisa,

de a incepe

sa-?i

mai multe motive serioase de ingrijorare, o


la inceput, poate da parintrlor
posibilitatea
rezolve problemele cTt mai devreme posibil. Astfel,

mca de

in

se poate prefntampina dezvoltarea unei situatii de tnaltratare grava.

Lipsa unei deschideri

arata ca noi

ie

maltratare, astfel, noi Ie fntarim

nti

putem

convingerea ca

Modul m

infrunta situafia de

situatia este dificila

cat

av^te antenoar,

ca este periculos sa vorbim despre ea. Aceasta nu contribuie cu nimic


la

rezolvarea situatiei

?i

lor,

Ie

de ce,e

^i

profesionala a famiiiei sa

fi

Tncercat de

mult sa ascunda problemele.

Exemplu:
Asistentul social eraingrijorat de situatia lui
?i

mamei

Anne, o

acesteia. Asistentul social a simtit ca ele

de

suspicioase, dar nu-i putea explica

ce.

fetita

S-a dovedit ca

internata de cateva ori la psihiatrie suferind

de 2 ani

pareau izbitor de

mama fusese

de paranoia,

iar tatal

era

schizofrenic.

Nu numai bunicii i

rudete au ascuns situatia Annei, dari psihiatrui,

care cunotea parintii, a neglijat situatia

mod

exclusiv de situatia adulfiior

fetitei.

Ei erau preocupati in

au considerat copilul un factor

..stabilizator".

Cand

sunt Tmparta$ite devreme, este mai uor

grijile

ce trebuie sa

Ie

de maltratare au descoperit ca acestea sunt cu


grijile

pentru eel

imparta^easca. Multi colegi care au lucrat cu cazuri


atat

mai

dificile

cu cat

devin mai apasatoare.

Cand descoperim necesitatea tmpartairii Tngrijorarilor noastre


parintilor, noi punem, de fapt, baza necesara acfiunilor viitoare,
deoarece, este o provocare, atat emotionala, cat

ne mtalnim cu

parintii in calitate

la psihiatria infantila,

de

metodica. Fie ca

asistent social, educator, asistent

problema e aceeai, de a comunica mgrijorarile


va fi o uurare ca cineva este capabil sa

noastre. Pentni unii parinti

vorbeasca despre
la

situatia

cu care

inceput, sa se apere ?ntr-un

nege existenta
sau sa devina

oricarei

ftirio^i.

ei

fei

se lupta. Multi parinti vor Tncerca,

sau

altul.

Ei pot sa se retraga, sa

probleme, sa minimalizeze, sa rationalizeze

Acestea sunt

reactiile naturale ale

care se simt amenintati.

unor oameni

copilane

parintii simt

Va mai depinde ,i de
experientet
""

lor.

adolescenta tn relatie cu

ca asistentul social

fi

respecta

?i

r4i
e
vn^mcsociaie
Ie

vrea binele

multe on vor accepta ofertele de


ajutor. Altii vor coopera
dar ,ntr-o a?a maniera meat sa
ascunda lipsa de grija fata de
cop,]'
Alt,, vor da mapoi, nu vor
participa la intalniri, vor evita
personalul
dm gradimte 51, pe cat posibil. vor tme
copilul acasa. In orice ca^
aceste probleme nu trebuie
sa ne opreasca de la a
ne Tmpartasi
^
mgnjoranle noastre parintilor.
*

observain, se poate ca maltratarea sa fie extrem de serioasa. Este


posibil ca reteaua sociala

tn

de sanatate.

Daca

Chiar daca noi conuinicam preocuparile noastre, Tnca de cand

care panntii reactioneaza


va depinde, de
asemenea de

de mgnjoratoare este situatia

Un

n.a,

factor ce trebuie serios luat

considerate este modul

m care
Trnparta^im Ingrijorarile
noastre. Daca avem de-a face
cu abuzuri serioase ?i
exista pericolul
ca parmtn sa-5, verse funa
pe copii, am depa?it etapa
Ingrijorani
Aceasta s.tuatie trebuie discutata
cu lucratoml din
_

panntn pot reactiona

fata

de

bunastarea copilului. Trebuie


strategic

copii,

cand

stabilite

pentm

Ie

serviciul pentru
o cooperare inter-agenfii si^
'

a se avea grija de copii


discutie deschisa nu e potrivita
fn cazui abuzului
sexual sau al
aitor acte cnmmale pentni
care exista pericolul de a se
repeta, deoarece
.1 va plasa pe copil mtr-o
situatie fn care ar fi
amenintat i fortat sa
nege abuzul, situatie foarte
periculoasa pentru copil

asemenea,

Z face

dificila

orice posibila interventie


a politiei
.ngrijoreaza abuzul sexual noi
consultam colegii

de

Cand ne

^i pol'itia ,i stabilim
retea profesionala. Aceasta
putem face pentru a evalua bazele
suspiciunilor noastre ?i a planifica
viitoarele observatii,
investigatii ^i
strategii de tratament. (A
se vedea partea a IV-a)

Preocupanle pentm binele ?i siguranta


copilului trebuie intotdeauna

pannnlor mgnjoranle noastre

de asemenea, pentru evaluarea


pot avea actiunile noastre
Unele echipe profesioniste sunt
considerate ca mai putin
amenmtatoare decat altele. Asistenta
de sanatate este ident.ficata cu
serviciile ce acorda fngnjire
i poate, de aceea,
este perceputa ca mai
putni amemntatoare decat
asistentul ce reprezinta
serviciul pentru
bunastarea copiluiu.
?, care este identificat cu
controlul, interventia s,
pos.bihtatea de a lua copilul. Atunci
cand are un moti v de Tngrijomre
consecintelor pe care

^i,

Ie

218
219

asistenta de sanatate se

Rolul

ocupa de

este bine stabilit

ei

$i

fiecare parinte

copil in parte

tducaioarea:

acceptat de majoritatea populatiei.

ma

M-am gandit mult la dumneavoastra


cat si
cum va descurcat.
Per

intrebam

mtre

ji

mama ei tn varsta de 20

ani

Doua

periodice cu asistenta de sanatate. Aceasta era ingrijorata din pricina

Cu

Katerinei.

greu se putea observa un contact, ochi Tn

cele doua. Copilul era neiinitit

?i

nu cretea

faptului ca starea generala fizica era


Tmparta.'jit Tngrijorarea

situatia a devenit

buna

^i

putin.

Mama: Am

Asta e

bine...

Dar mai

intotdeauna grija sa nu

ai i alte

fie

uda

Asistenta: Da, ^tiu ca faci cat de bine poti.


copil sa aiba scutece uscate
asta.

Dar

copiii au,

a se juca

mama

?i

ciuda

mancare

?i

ceilalti.

ei.

s-a bucurat foarte


mult

^^

gS

spre bine. S-a

manance

bine."

^^ '^-^-^^

ept'2::^c;^;:r'""^'"

^'

-^

-^^ p^-^ -^

important pentni un

destula. Eti foarte atenta la

de asemenea, o mare nevoie de a

de a se vorbi cu

Mama

nevoi,"

sa

fi

de

niangaiati,

Copiiul se va comporta

!a fel

ca

?i

se va implica Tn relatia cu aceasta."

Daca

se dovedejte ulterior ca
este necesar sa
penti-u bunastarea copilulu,
sau alte servicu, o

se dovede?te utila

recurgem

necesara.

prezinta Tntarzieri Tn dezvoltare, sau vine la gradinita

murdar

prost

Tmbracat, trebuie sa-?i Tmpartaeasca Tngrijorarea sa parintilor, cat

mai curand

posibil.

a"
'

Asistentul social din serviciui


pentru bunastarea copilului
noate
situat.a unu. copil
Tara sa a.ba neapg'
Cand spnjina parmt.i oferindu-le
ajutor financL sau
asistentul are pnlejul de
a face observatii

tS

.ngnprat pentm

pesonalul din gradinita observa ca un copil pare nefericit,

la servic.ul

deschider" de

Cand

Tn timp ce Per
se Tuca c,
Educatoarea
r
umneavoastr. , Pe,. M-am
gandit foane
, Tn'.^^ l^,^
dumneavoastra nu depunet, efortun
foarte man p ntn'
avea
"
de Per a?a de bine cum
^ 'J^
doriti

Asistenta ?i-a

ajutat-o. In orice caz,

merg

observatc^aceastaaveadestultimpca^LuIX^^^^^^^^^
a sugera tsa serveasca
o cafea Tmpreuna

mai putin Tngrijoratoare.

Asistenla: tiu ca faci tot ce poti. Lucrurile

mai Tngra?at

presiuni asnnr=, n,

ociii, Tntre

in greutate, Tn

la na^tere.

mamei, a sustinut-o

m'
pi .
"''"

Tn dezvoltare
saptamani mai tarziu:
Educatoarea n-a vrut sa exercite

aveau contacte

TeS

daca viata nu-i cam grea


pentru fiecar'e" ntre
vo
destul de dejtept, dar e
"
fnlarziat

Exemjilu:
Katerine de opt luni

am

Tnca pare

...

fi

aXost

asupra unor aspe'te d n


vmtacop ului care-l Tngrijoreaza.
Poate fi violentaTncad^ffalilfe,
abuz de alcool sau probleme
generate de o retea^Tn
'

d^lte

Exemplu:

Exemplu:

Per are patru ani


pare

trist ?i

se

placa

al vorbirii,

la gradinita.

mamei: Per nu pare


nici

frecventeaza gradini{a doar de

comporta ca un

punct de vedere
sa-i

nu s-a gandit

cat

ji

din punct de vedere social.

Educatoarea

fericit.

mai mica,

copil de o viirsta

Cum

11

lui

este Tngrijorata

vedeti

$i

atat din

Dar pare
i-a

dumneavoastra?"

spus

este Tntarziat

dm

punct de vedere

al vorbirii."

Educatoarea: Da, aveti dreptate. V-ati gandit

Mama:
Doua

Da, mi-a spus cineva..."

iuiii

mai

tarziu:

""""' ^""
^""^ '"g'-'i-t> atat Tn ceea
ce
e va prive^te pe
dumneavoastra, cat ? pe copil.
Cu astfel de probleme
nu-i u5or sa fi, mc, Tn
locul

""^^

"^i^^:^

adultului, nici al copilului

'ever?! fnistranle

Mama

la asta.

Ediicaloarea: Acum e cam greu sa tim ce-1 deranjeaza. Poate.

Mania: E1

El

trei luni.

asupra copilului..."

">

E u?or
L
usor

sTt^
sa-ti

Este necesar pentru fiecare


profes.onist, indiferent de
pozit.a de
sale.

Aceasta poate

la asta."

fi

u?urata, daca observatule


sunt

d::~ii:^- rT"'?deseon, cu colegi

dm

sense

s,

^^" ^--^^^-^ cop.iu;"i:;;^j;

serve, educafionale sau


de sanatate, care ,-au

220
221

contactat

^i

le-au comunicat observatii Tngrijoratoare, pe care apoi

le-au retractat.

Concluzia ca familia poate avea nevoie de ajutor

pasata" serviciului pentru bunastarea copiluUii, fara a se


responsabilitati pentru observatiile facute. Acesta este

este

asuma

un exemplu de

tendinta de a avea grija mai mult de noi, decat de familiile aflate


situatii

Nu

de maitratare (vezi cap.

in

3).

este simplu a evalua daca,

cand,

avem de

a face cu un caz".

Aceasta decizie trebuie luata printr-o colaborare intre cei care


sesizeaza faptele tngrijoratoare

lucratorii din serviciile pentru

bunastarea copiiului.

CONCLUZn
Stabilirea unei cooperari

poate

fi

cu

parintii la nivelul stadiului

de

CAPITOLUL

ingrijorare

provocatoare, atat din punct de vedere emotional, cat

melodic. Se poate intampla ca fncercarea noastra de a evita


amplitlcarea Tngrijorarii parintilor

^COOPERAREA CU PARINTII
IN PROCESUL DE
EVALUARE

speranta ca situa|ia se va

Imbunatatii sa nu fie exteriorizate. Parintii vor inregistra aceasta ca


atare.

asemenea

indepartare

$i

lipsa

de deschidere va conduce, de

la

Munca
dm

nesiguranta.

Este necesar sa ne controlam reactiile


capabili sa ne

obicei,

asumam

conditie esentiala sa

fii

atitudinile

pentm a

de-a lungul fazei de


exprimare a Tngrijorarii este,
mat multe motive lesne de

fi

responsabilitatea propriilor observatii. Este o


direct

deschis,

precum

sa

tii

sa a?tepti

14

(i

^i

mteles,

on departe de
.mportanta decs.va,

sa accepti.

In ceea ce
alt.

de cele mai multe

ideala. In orice caz,


calitatea este
cazul In care este necesar
sau nu
fi

sTne ad

urmeaza vom studia situatiile


tipice,
cunosc famal.ile, atunc, cand

profes,on.5t.

de o

est

care asistentii

-au fost

faptele on atunci cand


investigatnle Intrepnnse
de serv
bunastarea cop.lului au fost
ter.inate. Alt. profesioni

si

Cmte
i,!

pentt

f r^
sunt importanti pentioi
ca ei trebuie sLiasume
responsa ,l,tat,, sa contr.bu.e
cu observatnle lor la
eval area ol st a'
necesara (a se vedea partea
a IV-a)
a.s.stent,lor social.,

un model de lucru .ntei-act.onal


?i multitudinea
de factori care
ac oneaza unul asupra
celu.lalt, au fost descn,
m
I
ca.t,.

tum am

putea mtelege maltratarea'.'".

909
223

plTu

Modul de

lucru

De unde tncepem

reprezinta o harta a unui teren ce trebuie explorat.


i

unde terminam depinde de


ana de explorare,

atat

parintilor

apoi, caror informalii

caz

la caz.

Factorii care vor afecta

progresul sunt reprezentati de

?i

de ipotezele pe care

^i

spatele maitratani.

?i

cat

la

le

facem

noi, legate

de dinamica din

anaiiza a continutului referatului


^i

obsei"vatii sa ie

relatiile

ne va

acordani pnontate.

Cu

indica,

referatul

propnilenoastre ipoteze, capunctde plecare, inaintam sistematic.

Trebuie sa avem o baza sigura pentru a evalua daca situatia este destul

de buna" sau daca va deveni destul de buna",

astfel Tncat copilui sa


poata ramane acasa. Daca este a?a - ce trebuie facut pentru a crea o
situatie destul

de sigura? Investigatia trebuie, de asemenea, sa indice

gradul de interventie necesar pentru a proteja


copilului

asigura siguranta

?i

pentru a proteja parintii de propriul lor comportament

?!

distmctiv fata de copil.

Daca nu se poate investi in parinti pent a crea o situatie suficient


de buna acasa, e important sa avem baze pentni a evalua viitoarele
cerinte de ingrijire a copilului

ce sunt cercetati. Este important


de subliniat ca o
relatie fn acest
context, nu
este lips.ta

decisiva pentru calitatea muncii. Intrevederea cu parintii

cu

copilui

ma

voi

ocupa de intrevederea cu

deoarece, acestea sunt


nepiacute

Trebuie sa avem grija de


maitratani, a^a meat

cooperarea cu

ei,

relatii suficient
i

de sigure cu

clientii,

care sa faciliteze

s-a acordat o atentie deosebita ?n literatura muncii

sociale (Bratt 1973, Killen

Heap 1968

confruntam cu o provocare

in legatura

?i

Aststentui incepe evaluarea, fie daca parintii sau copilui au contactat

daca

altii

au facut sesizarea

sau daca au observat comportamente Tngrijoratoare din partea


parintilor sau a copiilor. Atata timp cat copilui

este important sa
parintii sa se
ei ini$i $i

de

Tncercam sa stabilim

ji

sa

nu e

in

mentinem o

perico! acut,
relatie in care

simta suficient de siguri, meat sa poata vorbi de copil, de


situatia lor.

cat se poate, tinand

Aceasta inseamna, sa se simta atat de siguri

seama de

lipsa lor

224

parint,.

parinti pot,

Asta ajuta Tn recunoa?terea


mai tarziu, sa-ji recunoasca
ccunoasca

Investigatia serviciului pentru


bunastarea copilului

"'' amenintatoare, eand e Pacuta

de obicei este
d'e un asistent al

seiviculm, decat cand asistentul


de sanatate sau personalul
gradinita imparta?e?te parintilor
ingrijorarile sale. Investigatia
sporeste
componamentul de ap.rare. P.rmti. vor
fi nelin.t.ti

dm

la prejudecati ?i

c/se expuTs

se tern ca-i vor pierde


cumpatul

de ceea ce se va Tntampla cu ei
sau ce vor spune
mtreba daca vor fi dati pe mana
politiei.

Pot

nelm,,ti|,

Multi dintre

fi

Se vor
au avut

altii.'

parin'ti

1983). In orice caz, ne

cu cercetarea maltratarii.

serviciul pentai bunastarea copilului, fie

unn

propriile responsabilitati.

a?teap a
unci

de ?ncredere

Tn

mediu,

Tn

timp

rn^ovocatoare, dar aceasta contribuie


la ignorarea
problemelor In
atnle bune, realitatea e
fnfi-untata, indiferent de
cat de neplacuta
este lar parintilor li se
permite sa reactioneze rn felul
lor Ei voJ
nte ege ca sunt acceptati cu
sentimentele ?i cu reactiile lor'
ftra ca
asistentii sa aiba nevoie sa
se protejeze.

s^eTvTcmlm'?'"^

Stabilirii

M
1^
t
l

parintii.

STABILIREA UNEI RELATII $1


INVESTIGATIA AU LOC CONCOMITENT

^d

are loc, de obicei, cu toti Tmpreuna. In orice caz, in acest capitol, in

primul rand,

conflicte,

H^oonm^2-l::^r^

eventualele nevoi de tratament.

Evaluarea cere cooperare cu familia. Aceasta este de o importanta

de

o rela|,e
confl c e
foam
frebuie sa recunoa^tem realitatile
nepiacute ale u e
mves
nedonte, deoarece ea starne.te
nelmi.te, nes.guranta
,i
este asociata cu conflicte
in reiatia cu nmvf^
Vn-l dil
f
noastre este evitarea retragen.
din
acela^i t.mp. sa simpatizam
cu parintii ^i sa Ie acceptam
rea
Ie Es e
gre^ita conceptia potrivit
careia o relatie buna
trebuie sa fie
conflicte. Daca relatia este
^ra conflicte, este posibil ca
lucratorf
nu infrun te realitatea. Chiar daca
Ie observa. lucratoml
socia poa
nicerca sa evite conflictele,
rara.

altu.

Mult,

dintre e, au fost, adeseori,


m^elati,
lor incredere, inca din
copilarie.

confirmandu-se slaba

Compasiunea fata de experientele


parintilor va fi de
.mportanta. Aceasta este prima ?i
cea mai importanta
atitud.nala

?,

maxima

problema
emot.onala. Noi putem reactiona
emotional Tn moduri

care vor ace cooperarea d.ficla.


Unii parinti se vor apara Tn
mod
agiesiv Alt., vor nega sau
mmimaliza problema Tntr-un mod
elocvent
?. convingator. Ahn se vor retrage
sau nu vor deschide u?a Tn
ciuda
taptulu, ca au pnmit multe
atentionari
scrise. Altii se

225

muta

Aitii

transfera propriile lor sentimente de vinovatie

Pe domnul
intr-adevar,

doamna Berg, de

Poate

fi

ne poate face

nu

?i

preocupati de a avea grija de noi

mod

intr-un

pe parinti ca oponenti

De

Devenim

empatizam cu

noi

Ex,s

Ar

infelegere.

Da, simti nevoia sa

mea

Am

te

fost

a fost distrusa,

putem raspunde

.^

Liu Id"

'

'""1"'

putem

de care

ei

mod

amenintator: Atat tu cat

?i

probe"
, pu, p,e.de foane u,r
Aceea, proble,a apare ,i fn
cazul

serviciul pentru bunastarea copilului veti regreta asta" trebuie sa-1

agresive ca;

"^

mod distructiv.

nelinitea lor, cu disperarea lor,

spune fntr-un

tata

intampinam cu

pe

au

incearca sa se ascunda.

Cand un

P^ ^^^^e

aceea, este important sa fim Tn stare sa recunoatem

preveni sentimentele care ar afecta reactiile noastre in


sa

Cand

suspectam parintii ca au
abuzat fi^ir
ten.ati saincerca,,, sa
dovedini acea ,1

noi suntem tn pericol de a-i percepe

emotiile pe care o anumita familie le trezejte in noi, ca sa

Putem

'

nu de parinti. Negarea problemelor

nu ca persoane care sunt amenintate

?i

""''" ''' ^""^"'

a""
^''''*" ''

ptint

,^

EVALUAREA NO ESTE UN
MOD DF
DOVEDI ABUZUL

de a reactiona

in pericol

elocvent ne poate provoca. Nereujitele noastre

profesionale pot sa ne aprinda"

nevoie denoi.

Suntem

sentimentele din spatele acestora.

la

penti^m

u?or rasfrange asupra


copnlor.

mod adecvat acestor reactii. Agresiunea

nesiguri.

nelinititi i

la aparitia lor

vrea". Viata este dificla

vor raspunde

copiii lor." Altii

bunavointa.

de raspuns Tn

dificil

mearga mai depaite: Pot fi


atatea lucruri car^ n. ^
meat noi nu putem sa ne
"^'"'""''^^ '"""'^'
comportam fatad.!

nereu?ite la vecini.

la etajul 2, ar trebui sa-i vizitati. Ei,

au nevoie de ajutor pentru

cu resemnare, supunere

am

abzuli de

r^^^^^^^^^^

iroJjZZX

putea raspunde cordial:

razbuni cand te simti zdrobit". Unei expresii

sub supravegherea voastra toata viata. Viata

iar copilul

Da,

prin:

ajuta daca

p'lS/e*

meu nu

va mai trece prin aa ceva"

".v^ligaton, Aceasta e^,e


Ireaba

ti

serviciul pentru bunastarea copilului v-a

;".er-age,i,. , care
d,f.,e

poM

agL

1I
" tit"'''
p^fc

dezamagit. $tiu ca va doriti ce e mai bun pentru copilul

'1""*

'^^^^^^^^^

dumneavoastra, dar e greu sa va descurcati."

Nu e suficient numai sa spuneti parint;ilor.


nu

fie speriati ^i

percep

ei situatia.

Trebuie sa

le

sa incercati sa-i Tntelege|i pe parinti

Daca

parintii

problemele s5

iLit^^p

cum
i

ii^^

z:z::2>!:v

parinti.

DIFERITE INTREVEDERI

contacteaza serviciul pentru bunastarea copilului,

de serios

situatia trebuie luata la fel

este ca

felul

Cel mai important este sa aratati un respect

preocupare reala pentru

servoii pen.:

sugerati sa

fie

complet explorata. Tendinta

dezvaluite progresiv, in functie de cat de

siguri se simt parintii ?n relatia lor

deseori, apare nevoia

de a

Problema prezentata

initial

cu

asistentul. Este

testa Tntelegerea

poate

fi

un

ji

mod

de Tnteles

testa intelegerea
la

Precum,deM
'^^^:^1:^^7r''f
^"^^ P^^^"'
ia

evaiuani. Intrevede

atitudinea lucratorului.

de a

atitudinea lucratorului, inainte ca parintii sa treaca

-.a.,

cu

t. T

T'"'"

...,.,,:^;--;-----

probleme mai

ingrijoratoare. Este important ca lucratorul sa-i ajute pe parinti sa

226

cu

ca,

ercep.,, ale sm,a|,e,

Cand

acestea sun. d.fen.e

227

5,

poale conlradic.orii,

confirme ca exista multe lucRiri ce pot fi percepute

asistentul trebuie sa

de intrevederi se poate testa daca o persoana este

diferit. In astfel

capabila sa asculte

$i

Ipotezele pe care

le

facem referitoare

la interactiunile

rolurile

$i

observate neghideaza mai departein explorare. Diagnosticul formeaza

baza cooperarii noastre cu

parintii, in

Este important

sii

prevenim

Nu exista regul, legate de ce


trebuie
Depmde de sifuat.a fn care se afla
aceasta s.tuat,e

situatia ca parintii sa-i piarda

15).

Aceasta sporete

'"

pot pedepsi

mod.

in alt

In evaluarea maltratarii este, deseori, dificil de prezis cine


la tntalnirile planificate.

Teiurile

va veni

conceptele noastre trebuie sa

In cursul evaluarii poate

fi

fie

potrivit sa se utilizeze tehnici din terapia

membru

exemplu, sa descrie
ai familiei.

cat

Astfel,

cum vede

al familiei

sau ea relatia dintre

el

obtinem informatii

atat

studiat n,ai mtai (vezi


can

este invitat,
alti

care vad

,e

sentimentelenprjirpi

aL No,

e. situatia,

^nce::t:^:t
noi.

,i

La fel

c
o,-ot-

ati'

Ac'

p2

daca sunt preocup


economica sau locumta
51

de

SI
^

lrebu,e stmcturala

pnma mtalnire daca avem mai


mulli

SA

,fOCl

cu CARTILE PE FA^A

Este important ca lucratorul sa stabileasca obiective limitate pentru


intalnire

cu familia. Primele tinte sunt stabilirea contactului,

daca copilul este


mai lung

in

variaza de

in

investigatiei,

pericol acut.

evaluarea

Daca nu

situatiei

este, se

pentru a vedea

poate sta un timp

faza evaluarii. Strategia noastra legata de evaluare


la

familie la familie,

timp

depinzand de dinamica cazului. Ea se

poate schimba ?n timpul evaluarii, dupa

cum

observatii

noi sunt dezvaluite indicand necesitatea unei schimbari

muncii de diagnosticare. Nevoilor de ajutor practic

de crizele de familie trebuie sa

li

?i

de

informatii
directie a

ajutoioilui legat

se acorde prioritate. Evaluarea

ajutorul trebuie sa aiba loc concomitent.

s-1

narticinanli

despre relatia celei de-a treia persoane cu cei doi.

comunicarea notelor

"'''*"

..

Este pos.bil ca parintii


sa discute desp're un
lucm pentru a evita

familiei,

SCOPUL PRIME! INTALNIRI CU PARINTII

prima

i)

,^-

sunt
"

,::::^r::m:d:;^;
mai departfDac^nlnnt
Atunci n timulan pe

Inainte de a trece

sunt preocupati de copii.


suntem
a vorbeasca despre copii,

sau cre?a, situatia

cum

de

doi membri

despre membrii

.r,e pe care

de

de problemele de care
sunt p eoc

lor.

flexibile.

de familie sistemica. Fiecare

?,

sensiDili lareactiiiesi

;a

vulnerabiiitatea copilului. Parinfii pot sa-?i reverse frustrarea asupra


il

UNDE ESTE CLIENTUL

explorati mai departe ?n

fi

prestigiul in fafa copilului (vezi cap.

copilului sau

FI

parintii,

faza evaluarii.

Factorii dezvoltati intr-un context, pot


altul.

sa empatizeze cu alta.

violent

pemni

copiii, dai

descrie comportarea

nu sunt violenta
transmit

este
est^t^o^Sl'^!;
important ca

evaluare.

Cu

mamei mtr-o anumita

situalie

mes^ele

lor

acesta sa se faca, de

pentm
la

cat institutia de referinta


a fost

228

229

a contacta familia,

inceput

cu informati

ma, capab.la sl^i isume

responsabilitatea observajiilor facute prin


lucratorul are

documentarea

lor,

cu

atat

oricarei probleme. Este

de ajutor, ca agresiunea Inr f,.- a


ccep,a.a r.r, c. , s. e apla,,,'.
or 5, sa le ,ras.em
tn.eleserea noas.rS fa,a de

un punct de plecare mai bun pentm cooperarea sa cu

in^ZT^S^::^^

parintii.

Este important ca institutia de referinta sa-?i imparta$easca


preocuparile parintilor i sa le comunice dorinta lor de a coopera cu

agresiunlTo

serviciul pentru bunastarea copilului,

Compasiiinea fata de

capcana

Cand

Tncearca sa se apere cat de bine pot

parintii

lor, lucratorii

pot

fi

parintii.

Noi aparam

Putem

fi

sursele noastre, lar mai departe

in pericol

de a avea o mai mare grija de

Exeniplii:
IJn copil a fost otravit
pentru a

doua oara i serviciul pentru


bunastarea copilulu, a fost anuntat.
Mama era nervoasa ^i nelL^tita
cand s-a intalmt cu asistenta.
As.stenta:
pe care

o parte din informatiile pe care le avem,


ne
starnim nesiguranta parinfilor, iar apoi ajungem in postura de a
i

jucam,

ulterior, cartea

cea mai

tare.

nelimtita

cop

Am

ingrijora

ei

ndif
ciar

11

''

""^ '' contrazicem ceea ce spun

posibil.tatea sa se apere Tn

parintii se

vor

negand existenta

transfer,

o cercetare a

unde erau

sesizari serioase
partea cimicn de sanatate, a
departamentului de pediatrie ?i a
g.adm,te,. Do. copu erau neglijati.
Deseori, ei erau lasati singuri
acasa
pe timpul nop|H sau parinfi,
fmpreuna cu

dm

parinfii,

timp ce noi Tncercam

t c
ele inseamna negare,
minimalizare, agresiune sau
stimulam sa vorbeasca.

serv,c,u!u, pentru bunastarea


copilului,

le-am spus toate informatiile,

eu

pentru

apararii

AsistentuI a fost Tntr-o zi la


domiciliu fn legatura cu

m^i^i. Multi devin agresivi, respingand

?i

erati

Si

Exemptu:

eu mai bme."

ne ocupam de agresiune

?i

Dumneavoastra
mine

sa va Tntalniti cu

candun

lasatr?
"'''r'f
as ndu-le, ,n
schimb,

parintii

fost deschi?i

Mergand de-a lungul

neaga informatiile noastre putem, in schimb, sa


cercetam cum percep ei situatia. Atunci inteleg ca dumneavoastra
Cum o
vedeti situatia complet diferit fafa de cei de la gradinifa...
mai
Spuneti-mi
dumneavoastra?
vedeti?" Bine, deci, a?a o vedeti

Cum

urma

Acesta nu e un

Cercetarea perceptiei parintilor

ingnjorata, deoarece

cop.l este otravit - ?! asta nu


dear o data. Trebuie sa ne
asiguram ca aceasta nu se va
mai repeta."

de apropiere foarte bun.

mult, ca poate aa o inteleg

sunt ingnjorata. Noi suntem


mgrijorati atat pentru parinti,
cat

din alte anchete sau din alte surse.

Daca comunicam numai

Daca

pot ISsa impresia

institutie

Este important ca lucratorul sa prezinte toate informatiile

mod

ji

confruntam

Toate cartile sunt jucate deodata

certa cu parinfii

parinii arata deschis ca se


simt ameninjati

accentueze continutul acestora. Exista


de avocat al apararti pentru institutia de

decat de parinti.

le are, posibil

tulburarea pi!ri!ilor

tenta{i sa

tendinta de a deveni un fel


referinta.

UnS

in declaratiile

neliiiistea ji

prietenii,

sta.e avansata de ebnetate.

La o mtrevedere,

230
231

erau acasa Tn

tatal a transferat

Tntregul

caz vecinilor. EI (vecinul) nu este un bun gospodar, nu se impaca


bine nici cu nevasta, nici cu copiii. E un miracol cum serviciu! pentru

(care cand era la baut


lipsea cu zilele). Am
devenit
^i d.sperata
, Tn final, nu ^t.am ce s/ftc

spenata

'

bunastarea copilului sau ceva


Asisletihtl:

mai rau, n-a intervenit pana acum."

Da, cateodata viata e aspra pentru multi oameni,

acejtia pot sa se supere sau sa se

A fost
la

razbune pe sotie

aratat ca inaintand cu apararea" in acest

stabilirea cooperarii, cat

pentru evaluare. Acest

apara duce, de multe

la

ori, la

ajungem

atat

zi

zi

precum

?i

relatia

cu copilul.

Asocierea cu copilaria lor include, deseori, faptul ca au fost


dezamagiti de parinti. Marturiile parintilor despre
batuti

?i

neglijati

copilul din

ei,

ne permit sa

care era singur

!e
i

in

masura

in

cum au

fost respin?i,

speriat.

N-a

fost uor sa

fii

care parintii se pot schimba, se afla

aici.

comunicam
munca
putem
unde
le
zonele
indicam
sa

ne permite sa explorSm mai departe factorii esentiali

sa

tntelegerea noastra fata de problemele cu care se lupta. Deja, in

fi

de

avem

posibilitatea

ajutor.

Cand
mtr-un

parintii se asociaza relatiei lor

mod

t.mpul intalmrn.

'".

''

""

'"

P'*

fIJ''^

picoml.

mod

utilde a exnInrfi.of

recunoa? tre

Dae.

se

n^itnstT

"'

'

^^^^^^T^^l^

noi asocafiilor

Lnl de pannfi

'

Legiitura cu asociatiile
Asociatn^ie parintilor ne
permit sa aratam interes
pentru situatia

cu o alta-u.eche asocatiile
pe care ei le fac pentru a
se aoara
ne legam activ de matenalul,
pe care e. ,1 preLta. Daca

si

rS

cu copilul, deseori

ei

o fac

pe care eu 1-am desemnat ca iTiarturisire pasiva" afaptului

ca a expus copilul neglijentei sau abuzului (Killen

Heap

1983),

Panntu pot face

cu experience din
copilane cum ar fi
emotional sau sexual. Cand
sS
empatizam cu e, pent dezamagirile
,i privatiumle
sufen
e
e
ch ar capabil, sa
considers o parte din
intelegerea noast fca
a.atandu-!e importante legaturi
cu situatia curenta
asociatii

neghjenta sau abuzul

fizic,

LTcam

HL

Exemplu: (continuare de mai

sus)

"" '''""''/^'
'^ ^"" ^""^ ?'"- ^ori, cand n-a,
invatat
invimtaca?-''/^*'
acasa. Cand cmeva a
fost batut, ?i viata
i-a fost foarte grea
e uor sa repete p,-op,-iile
^
experiente cu copni sai "
.In t,mp ce tu te lupti
sa fac, ce- ma, bine,
se pare ca aceste
'

experiente vechi

te

conduc

In alta directie "

Exemplu:
Martin, de opt luni a fost primit
clinica

cu

in spital

cu piciorul fracturat. La

mama a dat explicatii neclare despre cum s-a intamplat. Copilul

a fost incurcat in cearaf

'

a alunecat din pat

cand era acasa numai

mama. Fara sa fie intrebata, mama a spus ca nu ea i-a facut fractura.

Mama

a inceput sa

ca apoi sa ajunga

povesteasca

la situafia

sa

en

aja mica

Problemele curente includ, de obicei, probleme in casnicie,


economice i desanatate sau obinuitele dificultati cu copilul. Aceasta

noastra cu parintii

in

transmitem Tntelegerea noastra pentru

i sa vezi pe adulti aa de beti." Aceasta-i stimuleaza pe parinti sa


vorbeasca mai departe despre copilaria lor. Cel mai important factor

de pronostic,

51-a fracturat

parintilor de a se

diminuarea nevoii de aparare a acestora.

cu

cand

depmde de cum raspundem

a copilului. Acestea sunt propriile lor copilarii,

necazurile din viata de

lu,

De obicei, conduce la

P^nntilo,

Au mai putina teama ca pierd controlul, decat ar fi avut daca se aparau.


Ei asociaza experiente i situatii, care sa ne faca mai Tntelegatori fata
de situatia lor

mama

Aceasta abordarereprezintaun
social,.

asigurarea unui material important

de legatura cu modul

fel

iar

copii."
fel

ianga

rtin

cum

a fost batuta

cand ea statea

cand a

"''"'^'"'f' ^" '"^'^'^S^^'^ ^ra de copilana loi;


u
su,^t'cr"^
aproape de a
,n stare sa-?- expri.ne
fi

a? n

fi':r*""f

putin tatd de

ei in?,?,,

^'

''. '^'fi-^

e,

propri.Ie reacti, fata de


^ -^ ^- ^tapane,t, sa-t, bad cop.lul

ca au nevoie de ajutor

fost copil,

in pat ji-^i a?tepta sotui

'"'^""'''
cxista
exiSmote^cllt"";'
.potcza ca par.nt,,

sa

fie atat

'" '''' '^ "' ^" ^"' '" -"-"de p,-eocupat, de confl,ctele
lo,'

233

meat

Ti

neglijeaza copilul, Tnsa e posibil ca

putini cei care pot sa aiba grija

de

copii,

ei

sa spuria ca sunt foarte

cand au o viafa

atat

Exemplu:

de grea.

Am

Exemplu:

Cand

impresia ca (oate necazurile


pe care
dm faptul ca v-a lipsit un
surplus

au rezultat

'""' '''^*'

eneLtf
putm dificiie cred ea ati
'""'" ""''
avtit resursele
necesare s?^ ^
ma. bine. Cred ca ar
'"?"^'^' 'P''"'
trebui sa va aju
LTsTre'L.
^' '^^''^'

cum e acum pentm dumneavoastra, este foarte


grija de copil destul de bine. Cand suntem a?a

fi

viata e aa

greu sa poti sa

ai

dinprobleme... Arfifolositor

nenorociti, deseori ne descarcam pe copii. Seintampla, dei noi nu o

cop..,

af^tnT

^^^t^r::z!:'f^'^
l' T'"

dae. ar fi
,
produce dumneavoastra

dorim,"

Cand

le-ati ,.

de

parintii se leaga

de casnicia(sau concubinajul)

dificil,

v-ata In familie cu

poate

""''

ujurare, iar copilu


mai putine necazun "

"^ ^'"^'^ '""^ '

exista posibilitatea ca ei sa-?i deplaseze agresiunea spre copii.

deinl^ ^e^:r " "^"^ ^''"^""

Exemplu: (continuare)

Acum
concubinul,
lui

impresia ca

fliria

dumneavoastra se revarsa asupra

Nu vreti sa se intample a?a ceva."


Mama: Nu, cateodata tip ?i strig de ji eu ma sperii."
in legaturS cu parinti care sunt stresati
In mod similar putem

'
abuzeaza copiiir' (de
celVmai

?i

din

cop.1 deeat din


raportul despre

Exemplu:
de nervi pe care

le aveti,

nu poate

fi

de copii."

un
eel

mai bine e cand sunt

la joaca

nu

?i

ma deranjeaza."

Putem rasDunri-M

caoS

la

Nu,

''"" '"^"'"^^

r^r^fufce""

dumneavoastra pnn cuvant^l


abuTdar 1"
mine daca cred ca v-atSt

u?or pentru dumneavoastra sa aveti energia necesara sa va ocupati

Tatal:

'"'''-""

cat de departe a
ajuns evaluarea noastra
La .nceput, cand nu avem

rezultatulmultorlucruri

"'"'

mai multe infnrm^ti; a

cauza problemelor de acomodare, de munca sau de sanatate.

Cu problemele somatice

^"'^
"^"^ mai
dkrt
d.fente persirR^utuT
e^rr: L?^^^^ "^^f"\^^ '^
amenintato.) p run este

John.

fi

mai multe

pos.bilit

MaS

'

"^'^i'

r'""'

''

''"''^ P'

''"'* '' '"^^^^^efi

''"^' '' ""'^ '"^--^Ni

"^?^'" exact.

T''

acc.dent-L*:Sntr^|S:^;:t^-^^^^^
nervo... atunc. st^p^mrea
de smeLe
^^I^^

pe

Magandesc

P-

fi

^^^ s^^

Deschiderea fata de gandurile cuiva

Daca suntem
in

deschi?i in legatura cu niflectiile

timpul procesului de evaluare, permitem

Citirea rapoartelor este o

Ea da parintilor
Daca parintii

ipotezele noastre

parintilor sa le cunoasca.

final,

aceasta a

iesit la

dum eavoastasa

sun

do^.t

2t5

?!

sentimentele.

citesc schitele rapoartelor noastre, pot sa corecteze

sau sa nuanteze observatiile

?i

ipotezele noastre.

Sf r

baza buna pentru o asemenea deschidere.

posibilitatea sa-i arate reactiile

fi

Deexe.'pl'^rSL'^^^^.SnT'-"^^^

ca mi-ati povestit despre relatia dumneavoastra cu

am

-^' P-"f" vor

Cand evaluarea este

terminata, concluziile noastre trebuie sa fie facute cunoscute parintilor.

234
235

dumneavoastra, dar Tn
"." '^'"""'"'^ ^^^'^ent Tara ea
'

Exemplu:
Daca prin abuz intelegeti

uor sa va pierdeti rabdaiea

sa va loviti copilul.

Dar

nii

aceasta e

cea mai importanta intrebare. Cea mai importanta intrebare

va poate imbunatati

Exemplu:

faptul ca ranile copilului au fost cauzate

de dumneavoastra, bine, atunci a?a cred. Se pare, ca dumneavoastra


Tn situajia disperata ?n care sunteti, va lipsete echilibml ?! puteti foarte

situatia, atat

dumneavoastra, cat

este:

Ce

copilului,

Maj, de un an. a fost internata


senoase lovituri fn cap. Dm

in spital

M,

va

fi

Vedem

din nou,

la

recunoa?tere

responsabilitate din partea parintilor. Parintii confirma ca

'ncerc, sa pretinzi ca
lucrurile stau altfel
speram suficient de tare,
durerea

va trece.

responsabilitatea lor este importanta pentru scopul de a schimba


situatia. In

'''

T
Xf Tar

'I

cur.nd^ ".f aJ^fl:

cum lucratorui Tncearca sa evite dovedirea faptelor,

Vasta experienta arata ca aceasta abordare contribuie


?i

Tn

..

2 ^t^

iTe ^

pentru ca aa ceva sa nu se mai intample?"

dupa ce mama

evaluari le noastre n
personalitatea pannlor, a
re.e,t ca perico
"e
este foane mare.
Acest fapt a fost discutat
c
negat ca mama ar fi racut
asta

anumite

situatii,

cand este necesar pentra copil

Deseori'

Dar nu

c^dZcH
e

a"

Zu2

sa fie

protejat de eel ce I-a abuzat, confesiunile adultilor sunt importanta

pentai imaginea copilului despre

el Insu^i,

de exemplu,

in

cazul

abuzului sexual.

Jocul cu car|ile pe

fata,

provoca apararea

fara a

participarea activa la asociatiile lor

sinceritatea

parinfilor,

legatura cu

ipotezele noastre, ne plaseaza bine in procesul de evaluare. In orice


caz, unii parinti vor avea
inaintani. Aici trebuie sa

Mergand

o aparare

angajam un

rigida, care
alt

mod

ne va Tmpiedica sa

de abordare.

In spatele apararii

Cand avem un

insucces mergand de-a lungul apararii", putem

incerca mergfnd in spatele apararii", Acesta inseamna ca incercam


sa plasam sentimentele pe care le
parintilor agresivi, sa

presupunem

in

spatele apararii,

incercam sa legam acestesentimente de

din spatele agresivitatii

nelini^te

Informafii

lor.

Tot timpul informatiile


sunt

Exemplu:

le

,,Aceste zile au fost inspaimantatoare pentru dumneavoastra: intai


politia.
la

apoi centrul pentru persoane Tn situatii de criza

seiMciul pentru bunastarea copilului.

cand

strainii inteiA-in ji-l

Ceva

similar poate

Omul

acum

devine speriat

noi de
fiirios,

chestioneaza, daca e suficient de bun ca pannte."


fi

de

folos,

daca

parintii neaga.

dam

esentiale.

Nu-i suficient ca

la

mformam

motivele pentru interventia


noastra, sa-i

rcDuie repetate.

Raieon vor putea

a .nceput. Legal,

putem

Z36

tnceout

ZZ,

sa asimileze aceste
informatii Hp
protejam, dandu-leinfonrt
let nee ut
-, protectia iegala este mai bme
asigurata daca
nformatnle, atunc, cand pot
sa le
sa-i

as.mileze.

237

'-

dp 3;

Repetarea infolat

lo

asigura noi aparari, de care ne legam, in acele

moduri care au

precum ?! pe cele furnizate de


^e I. cp .eb,e fo,se
cu

fost

detaliata a experientelor

Pentru multi va

evenimentelor este

curenta

importanta. Exista pericolul continuu ca noi sa lasam fantezia noastra


sa actioneze asupra descrierilor clientilor notri. Astfel, apare

deformata a
fie

Spuneti ca este

de

ji

ce

lor ca pannti

este important ca parinfii sa

fel dificil?

copiilor, sa ilustreze

cerem

lor.

alte

Puteti sa-mi descrieti o

unele din

pretindem ca e dimineata

duce pe Anne

Ce

la gradinita.

parintilor,

situatiile

prea mspaimantator sa discute


despre situatia
sa se exploreze alta regiune,
cum

fi

mai

fi

util

ar fi

copS

este important pentru


pronosticarea situatiei

.nn.t e, acceptati

de pannt.^

Cum

persoane din afara familiei?

au fost ata^ati

Au

fost ei

ei

S-au
de parm Isau de

diferite instituti

pentru

.ngnj.rea copi.Ior^ Este


important sa scoatem la iveala
traume sau cnze ji sa observam
cum au reactionat parintii la ele

situatie?"
le

, poate

o imagine

sa exemplifice cand descriu situatia

dificil... in

Putem, de asemenea, sa
ji

De aceea,

realitatii clientului.

Tncurajati sa fie concreti

astfel

inf

profesionisfi

Cercetarea trecutului parintilor

Concretizari

Desemnarea

alti

J,:^;:Z It,:? """'"

descrise mai devreme.

poSb

poate chiar parintilor

de care vorbesc. Acum sa

PP '^"P"'^"^'

si
5'

ca urmeaza sa mancati Tnainte de a o

saM."^
^'T'" intelegerea.
I"'''"
sa
le extindem

"^ P^'^^ '"toarce

la

ea

Ati spus ca tatal


dumneavoastra credea in disciplina
stricta Ce
ntelegeti pr.n disciplina
stricta? Ce Tacea de fapt?
Si mama

se intampla?"

dumneavoastra facea

Oferirea de explicatii

la fel?"

ca relatia cu

Deschiderea se poate demonstra


ce

punem

prin

mama dumneavoastra era proasta. Cum^


Cum vi-o amintiti de cand erati copiP"

fntnt^l'""' a fost
intotdeauna
a^a?

modul cum explicam de

anumiteintrebari.

sim'f rjl'-'
t"'^'''i"
simtit
in siguranta
?i

'^"' P'^"^'" ^""^"^avoastra, cu


care

de care

v-ati

erafi ata?at?"

Exemplu:
Pentru a putea evalua situatia
aveti nevoie,

cum e

e necesar sa

tiu

lui

Per

viata cu concubinul dumneavoastra.

depinde de

cum

a stabili ce fel

cum

cateva lucruri despre

Cum

de ajutor

sunteti toti,

^'

cxploram

situatia psihosociala a familiei, inca

nu ne orienteaza spre

facciiv

de

cm, ce

^i

cine sunt luate deciziile

cand

face, poate sa

$1

de

la

fi

de ajutor

sa-?i

aminteasca expenente

dm

a rolurilor individuale;

cine le realizeaza.

descrierea situatiei tacuta de copil.

238

'"

termSirl"

'"I

''P'^'" '' '^'^

^'"^'^^

permanenta sau

sa-^i

Tnceput, daca

cum

exper lentele lor de

maltratare, evitam sa

la

^coala

5,

de

la

serviciu arata ca

au fost capabiJi

ji

descriere a

ne dea o buna imagine a acestei

Caiui vorbim cu parinfii despre copil


la

Poate

de preocupari. Este important sa ne

alta arie

o imagine a structurii familiei

ciitre

P'

traiesc copiii no^tri

Cel mai bine putem explora situatia curenta, cand parintii fac

ci

'"' ""

e via|a pentai noi."

propriiie lor asociatii cu diferite aspecte ale acesteia.

sa

'''-'

conngn-r"''

situatii.

pornim

Ne bazam pe propriiie observatii

Itur^t

Rett
re

'a

le In

p te.

"

T
r

'P'^P"''- ^''''
'''

"

"

'"'^'^

'''"^'^ "^^-"^

"' ""'""^ ""

^"

239

P^^^

^'^''^^ "'--'"1 ^or

^'^^"""^

''''' '"

-'^

'o-- 5i

de

----"Jtate^

'^ "^

de

Ati spus ca

Cum

piecat

ati

cie

acasa inca de

v-ati

Cand evaluez

a copilului, chiar

extremista, trebuie

dumneavoastra

situatia

?i

Annei (copilul)

sa gasesc mijioacele de a va ajuta, trebuie sa va


Tnteleg

Cum s-a Tntamplat?

16 am.

la

descurcat apoi?"

cum

cunosc mai

mcerc

Pent, a .nelege dmam.ca dm

bine, sa

ste

a fost viata dumneavoastra.., Ati spus ca v-ati casatorit

.n

devreme?"

de munca

relatiilor

despre

stabilitate,

ale parintilor

superiorii. Acejti factori pot sa

maturitate

asemenea, sa releve aspecte legate de

intampinam rezistenta

relatiile

procesul explorarii.

in

ei

sa

fi

avut cateva eecuri

in

de

Daca

parintii

munca sau

pentm

despre

au avut

real, abilitatea

16); abilitatea

de

de a ax'ca ajteptari realiste

nevoi emotionale ale unui adult, pe care un copil

le

poate satisface

realiste in privinta capacitatii copilului,

abilitatea

de a avea a?teptari

de a face

fata diferitelor situatii.

de

de

copil, atat direct

important sa ascultam atat

la parinti, cat

de

parintii, cat ^i copilul.

la alti colegi.

samteleaga ca au abuzat
ajuta sa tim
Asistentii

copilul.

functii, decat sa-i

de sanatate

facem pe

Modul cum percep

daca abuzul se va repeta sau


la

ei

parinti

copilul ne va

nu,

domiciliu sau personalul din gradinita sunt,

de obicei, printre primii care inregistreaza perceptii deformate ale


parintilor fata de copil. Ei se intalnesc cu panntii ^i copilul acolo

unde

copilul este, in

mod

De

natural, centrul atentiei. Perceptia

defonnata

cand vorbesc despre op


vorbeasca despre copTi

Pentru a-m, forma o parere


Cum credet, ca este '
amintit, cand s-a schimbat^
Au ooservat
observat

?i

cei

de

a?a:^

Va

la gradinita''"
5,'

In cazul a^teptanlor
de la copil les In
"
emotionale ale panntelui, pe
care cop.lul le poa
sa sface, cat
, a.teptanle legate de asemanare. Intreban simpfe
cT
.Cme va consoleaza cand suntef.
suparat^ Avefi pe cmeva
care
discutati problemele care
va supara?" conduc la
raspunsun care ne

emotionale. Intreban precum:


Copiii pot fi atat de diferiti
Credeti
ei sunt difenti m
legatura cu ce pot face^'
pot sa spuna e a^teapl
?i ce pretentii au.
In mod obi.nuit, o
general.zare H poa e
pannti sa capete curaj 1 sa
^
^
vorbeasca.

ca

Se

Este

Aceasta arata daca

descrierile lor se potrivesc cu realitatea. In cazul abuzului fizic este

mai important sa evaluam aceste

ZnCl

ca aduld

e^',denta atat nevoile

In general, este u?or sa obtii informatia despre perceptia parintilor


fata

Z^^:^

Pn'mele treifimctii parinteti sunt (vezi cap. 7

mod

lucm

Acela^i lucru se fntampla

Evaluarea functiilor parintilor

a percepe copilul ?n

'""

situatie, trebuie sa m,-l


descneti.

A fost ?nnainte
acest

in educatie.

copiii lor.

lor

eepi
servic m

este el? Credeti ca intotdeauna


a fost a?a'?"
copilul dumneavoastra.

Nu cunosc

familie. Deseori

de

Problemele curente de serviciu, pot reduce disponibilitatea


parintilor

fac legatur, cu aceste


d.mensiun.

Cum

putina continuitate In viata, rezista acestor incercari. Se poate, de

asemenea, ca

,,

la

Exemphi:

ne spuna multe

posibil, sanatate mintala. Pot,

?i

spatele aceste,

ntrebanle s.mple st.muleaza


parin|n sa
fuinizeaza un material bogat.

Este importanta cercetarea educatiei parintilor, a slujbelor avute,


a relatiilor cu colegii

necesar sa cercetam factor,,


cultural. 5, de
cop ana pannt.lor
dm inceputul v,et,.

ann

Cercetarea

daca e ocaz.onaia sau


persistenfs
mtotdeauna sa ne dea un
mo iv

/.a//rj>,cY/. parinteasca, empatia


pannt.lor cu copiii

cd

^,

Sunt

trei

" '^"'^^

^'

lor, este

mtotdeauna auz.ta sau obsei'vata

pe care ne bazam evalua.-ea


Informati, despre comportamentul
panntilor fata
a najt^ere 51 in cont.nuare.
Acest tip de
factori

!.)

de copil de

informat.e poate

fi

eel

ma,

bie adunat pnntr-o stransa


cooperare profesionala. Asistentn
de
a atate 5, personalul pentru
Ingrij.rea copi.lor pot fu,-niza
obse'rvat.i
elcv nte pentm evaluare.
Este d.fic.l de evaluat
aceasta functie "la
a

-,

care

spunc ceva

5.

t.-a,esc .zolati,

Daca

despre empatia

empatia sau hpsa

lor.

ei

Ce

izoleaza

au

e,

5,

cop.Iul,

aceasta ne

de fapt pentai

a-i 't'aid
arata
9

acesteia'.'

240
241

Modul

2.)

vorbesc despresituatia curenta

in care parintii

despre

ne poate spune ceva despre empatia i


sunt mai preocupafi de propria lor persoana,

dificultatile prin care tree,

preocuparile

!or.

Cu

cat

cu atat mai putin sunt

empatizeze cu

?n stare sa

dificultatile traite

de

zilnice

Daca

3.) Infonnatiiie

despre trecutui parintilor vor constitui o baza pentai

a evalua daca parintii sunt suficient de dezvoltati emotional pentru a


capabili de empatie.

Nu

de

a-i aminti

este nici

dezvolta daca nu a existat anterior

nici

indicatie ca empatia se poate

un semn

al acesteia.

Abilitatea

experiente dureroase din copilarie - cu necazurile

emotionale asociate - este un semn important pentai capacitatea lor


de a dezvolta empatie. Nu-i uor sa-i ajuti pe parinfi sa opreasca
abuzuriie fata de copii, daca

nu pot

ei

ar

fi

in

timpul mesei sau

la

sunt
e

cuirar^ Ac

unde apar prob

unde parintii

copil.

fi

cum

trebuie sa se faca acasa,

et

, cop,,, petrec catva timp pen


toleranta parintilor fata

''"^^^"

intT""'" '"'''"^"'

^a elZiT
fi

^^fL^tt^t^^^^' ''''

i altii

de

fata,

altcneva prezent,

trebuie sa ne
ci

numai

mtrebam

parintii

Jt^lXT ?"^'

l'^'

'^"""^

''" ''"' ""

^copiii

Cand evaluam aceasta functie,


cerintele 1 nevoile conilnh,! r
'"
nevoile parintilor sa fie
luate Tn considerare
Un lon^
^^ '"'" ''' "^^'
diferite fata de un copil
nelini^tit.

if

Niciuna din

ftjnctiile

de mai sus ale parinfilor nn .^ ^

u-

aminteasca suferinta

sa-i

emotionala a propriilor experiente.

Cea de a cincx'afunctie
cu copilul, poate

fi

parinteasca, abilitatea

de

a se angaja pozitiv

Evaluarea

retelei sociale

mai bine evaluata prin observatii decat prin


Relatiile familiale pot

Are o importanta decisiva pentru asigurarea ataamentului


copilului. Cercetarea acestei functii va fi discutata in cap. 1 7.
Cea de a ^aseafiwctie parinteasca, abilitatea de a acorda prioritate

fi evaluate
indirect prin parinti
si conil
cu re|eaua familiala,
Cand cineva din Zll
soaala a familiei anun|a serviciul
pentru fngniirea

nevoilor copilului fata de cele proprii, este eel mai bine evaluata cu

avempos.b,litateas.mtain.mreifamSLe^^^^^^^^^^

interviuri.

ajutorul altora.

De

nu

la parinti

se pot obtine informatii reale despre

aceasta functie. Varsta copilului

nivelul

de dezvoltare determina

nevoile copilului. Noi cercetam situafia care releva gradul in care


parintii

acorda prioritate acestor nevoi. Relatiile sociale

ale familiei contribuie


?i

cu informatii concrete despre

despre abilitatea parintilor de

a-?i structura viata

profesionale

direc

prm

Tntalniri

ZTu-

Avantajul
considerabil
resursele

?i

intalnirii re|elei familiale

Tmnreuna

Putem obserla .nteractiun.,rdre


e

limitele lor (vezi cap.


16).

'

ingrijirea copilului
ei i

pentru

,,

,1

puZ
eX
^'"^
^

Este important sa cercetam


reteaua extinsa durahilit;,f^. ..i .-i
'""'''''^^^^^ '^^'^f'^O'-^i factorii care
mentin problemele
Mulf, vor ftirniza informafii
foarte uor,
timp ce altir sunt mnit

copiii lor.

Ultimafunctie - puterea de

a-?!

impune sa nu-ji reverse agresiunea


Nu ne putem baza pe ce spun

asupra copilului, este greu de evaluat.


parintii

ca

fac.

Informa|iile

parintilor fata

de

informa|ia despre

lor, Tnsa,

cum abordeaza

Informatiile noastre pot

timpul unor conflicte cand


reactiile lor in astfel
relatie

cu

ne pot da ceva

frustrari trebuie evaluata.

de

parintii incat ei

fi

ei

Toleranta

indicatii.

Acestea vor include

problemele de

zi

cu

zi.

mai exacte daca n evaluam pe

ei

se simt frustrati. Trebuie sa

situatii,

Noi suntem

sase siinta

parinti in

observam

pregatiti sa stabilim

m siguranta. Nu suntem antrenati

sa fmstram oamenii, Este necesar sa-i

observam

in

timpul unor

este aceasta' Afecleaza


ea famiBa'

A avt ea olZTr

cotac.,,.p,e,b,,e,totee,at::;'Si
t

'

ti^;!:^^^^^^^^

Et 'SZ?c "'''"'""'"' ^"' -P-I^A^-de^vS

situatii

242

243

? '*^;^'"''-

"

resursele

pentru

.,

avem
Exeniplii:

Mama

momente

are

betii i

perioade ea

carid e deprimata. In aceste

folose^te mai multe calmante

cu

de dormit. Starea

pastile

culmineaza

ei

modul

au o mare importanta pentru explorarea


alter probleme

AsistentuI:

Nu, ultimul lucni pe

care-1

in

veni

u^a niea neinvitati."

la

Ne-am vazut

in vecini.

Lucrurile nu par sa

fie

prea

ujoare."

doresc este sa cer ajutorul cuiva, atunci

vor pune stapanire pe mine,"

Nu cunosc decat doua persoane


OK, dar nu sunt ca noi..."

si

resurse potenfiale.

se Tnmultesc?"
ei \'or

nelinistiti ?n

care noi putem utiliza informatiile.


Pe langa cercetarea retelei parintilor i copilului,
prin experientele
crezurile lor, cuno?tintele generale despre
legaturile familiei'

vecinii

Aveti pe cineva pe care sa-1 chemati cand problemele

Nu, atunci

de a explora reteaua parintii pot


deveni

cu

probleme financiare.

Asisieii/iil:

Mama:

initiativa

legatura cu

in oraul acesta, vecinii

mei,

ei

Tatcil:

Nu, nu-i voi lasa (pe vecini)

la

mine

in casa.

Fac numai

necazun. Vor numai sa le cumpar bere. Daca


s-ar multumi cu un
pahar ar fi bine, dar nu se opresc niciodata."

par

Bine?nte!es ca vorbesc cu X, dar nu sunt interesata sa-mi fac

publice problemele."
,.Nu,

cand

.'jtiti

am

Klefbeck

et al. (op. cit.) in

munca sa cu

copiii a lucrat asupra perspectivelor

parasit cealalta parte a ora^ului

de acolo, n-ani avut cu cine sa vorbesc.

titi,

gaipul

^i

meu

nu-mi plac autobuzele,

devin nervoasa. Aa ca mai bine stau acasa."

sociala.

Au accentual

nevoia de

sa sociala astfel incat


posibil.

familiile care-?i maltrateaza


de integrare a acestora Tn reteaua

a-1 face pe client con^tient de reteaua


observe potentialul cat mai constructiv

sa-i

Pentru aceasta, un

rol central

tl

ocupa utilizarea

hartilor retelei.

Parintii sau copilul

Exemplul de mai sus ne spune ceva despre nesiguranta care deseori


este relevata

cand

ni se

dau informatii despre reteaua sociala. Dar,

este important ca aceasta cercetare sa continue.

deseneaza reteaua pe o harta. Cercetatorii au


descoperit ca aceste harti nu sunt intotdeauna
simplu de desenat, eel
putin in fazele incipiente ale

stabilirii contactului.
Ajutorul acordat clientului pentru a deveni
contient de reteaua sa
sociala are un important rol in alegerea
modului de actionare.

Exeinplii:

Mama a spus cat de copleita se simte ea de copil: Nu


ma descurc

cu

AsistentuI:

el,

ma

mai pot sa

Durata piocesului de maltratare

doboara."

Daca ne gandim cum

a? putea sa

va

ajut,

cunoateti

pe cineva?"

Este important sa descoperim cat a durat


maltratarea. Maltratarea
prelungita nu trebuie neaparat sa fie persistenta,
dar poate sa fi devenit

Mama: Mama mea adoptiva, unde am petrecut vara, dar ea are


propriii ei copii i am auzit ca acum este bunica. Ea are mai mult

exemplu, propriile

decat suficient de luciu."

devenit bine stabilite

(AsistentuI a inregistrat ca

trebuie sa existe o

despre

mama

AsistentuI:

Mama:

mama

a auzit". Asta inseamna ca

forma de comunicare,

retelei,

bine, de obicei,

ati fost fericita

cu prelungirile

cand tema

sustinuta in timp de un

mare numar de factori. De


de supravietuire ale copilului pot sa fi
pot juca un rol central in interactiunea

strategii
ji

destructiva dintre parinli

?i

copii.

fnvestigarea/diagnosticarca

impresia ca

cu

mama

Da, ea este foarte buna atat cu copiii cat

Cercetarea

^i

direct sau indirect, cu sau

adoptiva.)

Am

complicata

intalnirii

Z44

?i

?i

cu animalele,"

calitatile ei se

face eel mai

mod

Daca

o cere

in

.?i

ajutoru! au loc concomitent

adoptiva."

natural.

noi

Cand

ajutorul

$i

abiiilatea parintilor

este

investigarea au loc concomitent se poate evalua


de a primi ajutorul ?i de a se schimba. Aceasta

parte importanta a procesului deevaluare.


Pentiu a putea oferi

245

avem nevoie

ajutor in timpul acestui proces,

Daca reducerea

parintilor.

economic
indicatii

?i

de cooperarea

este asociata cu imbunatatirea tunctiilor parinteti, obtinem

despre

factorii

care cresc voilnerabilitatea

la

abuz. Maltratarea

ascunsa de o fmbunatatire imediata, ca urmare a reducerii


problemelor financiare. Aceasta se vede cand copilul este la gradinita.
poate

CONCLUZII

acestui stres, de exemplu, cu ajutor

fi

Copilul se face bine, ceea ce nu inseamna, neaparat, ca acasa,


maltratarea s-a redus. In orice caz, ne spune cava despre cat de

Stab.iirea unei relatii constoictive


cu parintii este decisiva
pentru
evaluarea maltratani. Trebuie sa cunoa?tem
diferitele moduri Tn care
panntii incearca sa se protejeze.
Deschiderea ?i abilitatea de a porni
din punctul emotional in care se afla
parintii sunt decisive in
cooperare
Stabilirea contactului i evaluarea au
loc concomitent

O evaluare psihosociala are de-a face cu intelegerea

deficitara a fost ingrijirea oferita acasa.

interactiunilor

proceselor In once caz, documentarea


profesionala va cuprinde
observatu i mformatii ca fapte" ale unui
caz, ce pot fi considerate
dovezi obtinute despre abuz.
?i

Tenieinicia investigatiei

Nu

exista echivalenta intre temeinicia investigatiei

timpului. Cineva poate

fi

temeinic

economic. Depinde de urmatorii

metodica

este observarea

este Tn analizarea datelor

cu familia

ji

masura

sa foloseasca timpul foarte

trei factori: cat

de sistematica

?i

adunarea informatiilor, cat de competent


cum percepe propriile relatii emotionale

cu evaluarea. Propriile noastre

relatii

O evaluare reala depinde de observatiile ?i


parintilor, a relatiilor sociale,

precum

$i

de a culege informatiile, aa

cum

la

evaluare.

etapa mai tarzie a procesului evaluarii. Extinderile ceaite de investigatii

nu pot

fi

cunoscute de

In locul

unor

la

mceput.

investigatii superficiale repetate

preventiv", o evaluare complexa,

mca

ajutorului

dintr-o faza incipienta, duce

deseori la un ajutor adecvat atat pentru parinti, cat


la

ji

pentru copil

ji

un timp de contact cu familia mult mai scurt.


Un argument tmpotriva evaluarilor tenieinice este faptul ca

potentialele noastre interventii sunt limitate. Este adevarat. Criza

resurselor este mspaimantatoare. In orice caz, sunt doi factori


importanti: interventile mai bune depind de o intelegere mai buna ji

modul de
ocupa

interventie determina rezultatele.

Tn partea a IV-a a cartii:

Tratament

246

Despre aceasta ne
ji

economice

parintii le fijrnizeaza in

cu famiiia, explica,

complexitatea problemelor nu e ciara pana

cercetarea copilului a

a situatiei

$i

sociale

Cea mai buna metoda pentru explorarea diferitelor


dimensiuni

cateodata, procesele de investigare de durata.


Seriozitatea

?i

vom

interventii".

247

este

procesu! de

CAPITOLUL

15

STABILIREA UNEI RELATII


COPIII

CU

MALTRATATI

COPILUL INVIZIBIL
/\
am vorbit despre dificuitatile pe care !e
observarea unui copil maltratat. Lumea
adulta

capitolele anterioare

"n

intampinam

in

Jiu vrea, neaparat,

sa Tnteleaga suferinfa copilului


(vezi cap 3
Relatm noastra cu maltratarea"). Adultii din
jur vorbesc dezbat se
cearta asupra copilului, Tnsa el ramane
o enigma. Experientele

mteresele
adultilor.

^^'s*5

modul

in

pnoritatile copilului sunt la periferia


preocuparilor
urerea copilului ameninta ech ilibail
nostra.

?i

ol^esigurantilJ^^
care trebuie realizata comunicarea.

^^

De multe ori

^^^^^^^^

^j

lucratorii

rasuflau u?urati cand, in timpul vizitelor,


copilul era la joaca Exista o
incertitudine referitoare la

masura fn care copilul trebuie angajat m


evaluarea maltratarii. Loialitatea" noastra
fata de parinti ne face sa
fim nesigun. Este o ironie, deoarece,
copilul este eel care tie eel mai
mult despre situatia pe care noi Tncercani
sa o cercetam ?i sa o
Intelegem, Multi dintre copiii maltratati
pe care i-am intalnit, au trait
experiente pe care nici n-am pufea sa ni le
imaginiim.

249

'

Cand ne infranam pomirile de a ajuta un copil

5tiu

mai multe decat vrea sa

incredere

in

lumea

tie

de a nu-l asculta. Acest

99

).

Astfel, stabilirii unci relatii

de

cu

copiii

maltratati

?n situatia

propriilor sale

s-a acordat mai putina atentie


adultii.

special celor expui abuzului sexual (Jo nes


1

986

Poulsson

de a

a necesitatii

1988,

(Aldgate

Intreaga rejea profesionala, inclusiv profesori


i

?i

incerce

de

$1

at agament fat a

Priceperea de a comunica cu copiii este o conditie esentiala

ei.

pentm

a putea stabili o relatie atat de necesara,

pe parcursul Tntregului proces de

evaluarii, ci

Prima

priorita te Tn stabilirea unui

reducere a nHimgtii
principii sunt

gi

de folos

fi

capitolul 28
copiilor

5i

Daca

Tn acest sens.
relatii

de cooperare cu

detailate in capitolul

Munca cu

23

ji

copiii

dand cateva exemple.

Munca cu

nu, aa
^

ta ca vin cei

te intreaba

de

daca

la serviciul

copiii maltratati"

plasarea copiilor, separarea parintilor

ataarnentul fata de noile persoane care-i fngrijesc."

1.

Cunoaterea copilului pe pla n emotional

2.

Satisfacerea nevoii copilului de a

250

?ti

despre noi

aici,

"'

sa spui ca

tii.

Cei care vin sunt aceea?i care


au luat copilul Evei

intr-o institutie

pentm

si

1-au dus

ingrijirea copiilor."

Astfel sau

alte

moduri

parintii

pot starni agitat ie

gi

vinovatie
"

fn .

percepeTea situa|iei~^

Datorita dezamagirilor repetate,


frustrant?i altor experiente
dureroase legate de parinti, de
obicei, copiii se ateapta
la aceleas.
lucrun;. dm paitea altor adulti.

Nu

nepu^^^^^^^:En^^

P^^ <?are_vor .sMjUute^i ca o amMJ^are. Bmdi^^^^t^^i

except... Unii copn, care


la gradinita,

copil, flcandu-i astfel dificila

- de exemplu - au avut
experiente pozitive
pot sa ne perceapa mtr-o lumina
mai buna
'

Pnncp.ul de baza al muncii


unde este clientul' se apiicS
5,

Principii pentru stabilirea relatiiior

pentru protecfia copilului

(concubinul) locuie?te

el

Tn faza

contac t cu copilul o constituie

procesul evaluarii, descriind principiile de baza

Acestea vor

nu numai

sprijinire a copilului.

nesigmanleUsgate-de evaluare. Urmatoarele

jMa voi ocupa de stabilirea unei

sa-i

Exemphi:

terapeuti, are

un

mspaimantLr

reyg-gefrust rare^i^ra cop riln7s^T;.


mfluenteze, mai mult sau n^utin
direct.

Este Vina

profesionala de a tine seama de experienta

Asta cere o formulare simpla, corect a

imp ce

Simmonds

specifica a copilului, Este necesar ca noi toti saJiL\?atarma-camuxiicam


c u copi ii.

urmeaf a sHe
cevagreu de tnteles, dar intr-un
mod

? 'n^^ETPsFJntii pot sa-gi

Mac

1988, Fahiberg 1988, Poulsson 1989, Lovdal 1988).

responsabilitate etica

se va intampla

$t.m foarte putine despre ce se


Intampla fntr-o casa
familia a?teapta vizita, sau
fncearca sa o evite Copilul
'^^iiga^ilEBlgaza sa se mtamgl^ceyaneElacut,

989). Tot mai mult are loc o recunoatere

tine copilul in centiul atentiei

im.ginam ca

pentm

neclar, penculos.

>n

962, Winnicott

& K^ cOuistgn

la se.-vic.ul

mtample ceva;

In

dar foarte creativa (Freiberg

neiunemmjoculcoi^ Ce simte copilul cand

parint.i au primit o
protecfia cop.lului. Copilul
Tnregistreaza
:eacti.lpar.ntiIor^. poate intelege
foarte u^or cS

scnsoare de

i neglijati.

cu

sa

a?teapta vizita asistentulu,^ Sa ne

1964). Recent s-a acordat, din nou, mai multa atentie copilului, in

F arlane

Cunoa?terea copilului pe plan


emotional

Ne straduim

forme de maltratare

950- 960 se puteau obtine date dintr-o literatura

limitata,

1.

abuzului sexual,

in cazul

in cazul altor

la copiii

parinji;

incurajarea copilului de a comunica.

ori, copiii

ajungem

speciatitate, decat stabilirii unei relatii

orice caz, prin anii

de specialitate

copil,

Noua viziune despre client ca expert al

probleme", nu pare sa se aplice

in literatura

de

de obicei,

liicru apare,

de

4.

adulta. Datorita lipsei de

valid itatea informatiilor fumizate

dar este, de asemenea, foaite raspandit

(Poulsson

De multe

primul rand ne^protejani pd no i inline.

situatie, in

3. Grija fa{a

de

aflat intr-o astfel

copilul, acolo

sociale: profesionistul sa
fie acolo

muncii cu

unde

copiii.

Pentru a cunoa^te

este emotional, trebuie


sa apelam la toate
cunojtintele despre situatia copiilor
maltratati, la cunogtinte generale
despre copil la toate aspectele
comunicarii ?i observarii 'copiilor si
nu in ultimul rand la empatia
noastril..

251

Prill

cuno5tintele noastre despre maltratare

?ncercani s a empatizam cu sentimentele

important

copilul. F,sle

-~K^

fet, Jii^agtegtare.

lui

conflictele cu care se lupta

$i

contactu! nostru cu copilul, sa

De asemenea,

fini,

intr-un

copilul are gansa sa ne obse rve

de

serviciul pentru

Ceea ce spunein n oi

de

Cum

a fost la coala astazi?"

care nu

$i

capabili sa ne descurcam
,
cu nelinisfea nn.,i
faptui ca va fltnm,s
.1'
depaile", nelin 5 e
el 5,

Cand suntem

cu mania

fn stare sa

copilului trebuie sa aiba Tnte les.

de genul:

Propozitii

?i

cunoaste .if.
' '" '"'
J contin^Zdu
Pendulare
Le .a unor
no.

Suntem

dezvolte increderea tn no i.

?i

mgnjirea copilului

decat Iipsa dragostei,


nesiguranta
nefolositoare ajutoafe-^

va intampla cu

O conditie esentiala pentru el este sa-

foiosind observatia,

Aslfel p utem observa semnalele copil ul ui in legatura

c u not jisJtuatiasa

pe pozitia

ca, fn

?!

"SturT
'"
^
'

sa'>

recunoajtem sentimentele

si

^^"''

'''' "^ ''

conflictele

FIaina ta e

foarte fnimoasa!", devin fara sens cand copilul simte ca schimbari

dureroase

catastrofale sunt pe punctul

Asta se refera

dureroase

la situatii,

in el, ji

de a se intampla.

cand un copil neajutorat

care au inteles pentai copil.

cand, daca le-ar ?mpartai asistentului, ar putea

ExempJu:

aparea consecinte neimaginabile.

Daca
relatie,

prin

in tervenim In

compo rtarea

? ?'

lu i

?i

tre buie sa

invatam

folose^te comportarea

ui leg ata

de situatie

Acestea pot

fi

liiTiba" copilului,

P^

' ''"'

"oTenta

m odul Tn

care _gl

""

bme

la

^coala

lu

^'"'"^^'- ' '"S"J--a Problemele


de
''"' '

Asi.Mn/: Nu-i u?or pentru

''"'"

tine

^"

"' ''''' ' ' ^^"^^^^^

cand John (fostul concubin

mameOvn.,teamenint./rot,cop,,,sunt

lui 51

cu

cum

aceea de

capabili sa ne

fi

in stare sa

Fi

loialitate

ji

parinti.

Asisfemd:

,,t.i

ceva^ cunosc o

fata

de varsta

conflicte.

empatizam cu aceste

trebuie sa

e,

sa Tncercam sa ne raportam la

de

reactiile fata

- un amestec de

contradictorii

Copd^I:,, Nu!" (foarte


con?tient

?i

ta,

o cheama Eva

interesat)

ele,

raportam

Tnfmntam

la

expgrien|]e

real itatea.

"

Nurnai aa

putea cunoa?te copilul efectiv.

Suntem

capabili sa

vorbim

ani sta in spatele uii, cu

Putem

sa

nedescurcam cu

agresiune pe care

Suntem

fn

un

vede

intr-o situatie in care

cutit

de paine gata

de

situatie le

sa-^i

apere

nu-1

de

mama?

aude nimeni; care a

2.

Satisfacerea nevoii copilului


de a

nelini^te

coiZHo

creeaza?

descurcam cu disperarea

51

un copi! de ase

conflictele pline de sentimente

astfel

stare sa ne

copil pe care nu-l

'

"^^"'^;^'^^"

copilului toate ocaznle

?,

deprimarea unui
fost

abandonat

jli

despre noi

fi-a

feptul ca trebuie sa-i


acordam
timpul necesar pentru
a-?i face o parere
"'^'-^ -' ^^^-^ ^^-^ Jt.mp:.rnL::::

'rr

ptnmj
a obseiva copilul.
:rrobserir

care e convins ca nu-1 vrea nimeni?

Putem
ani,

sa

al

preconditie pentru a
copilului, este

ji

descurca prea

?'

ac tiunile pentru a ne c omunica experienta

?i

Pentru a cunoajte copilul aa


sentimente

vom

stabili^o

sunte m perceputi ca fac tori deranjanti.

Copilul se lupta cu sentimentele

J>

devreme pentru a

posibilitatea de a cunoate copilul afectiv.

Prima data

iS

ocul copilului prea

Profi^sorulcan-e elev: MuIti


copii care vin ia ?coala
aici sunt asa
neftne,, acasa fncat nu se

pierdem ceea ce copilul incearca sa ne conuinice verbal sau

Pierdem

=^

^""

'

tine experientele

ne descurcam cu

care toata viata a

a\ait

tristetea

resemnata a unui copil de zece

de a face cu evaluari

252

ji

ajutoare" de

la

M/iteaza casa, sunt starnite


sentimente puternice. Copilul
ne poate

25:

privi

ca o amenintare, ca pe cineva care creeaza nelini?te

in parinfi.

Schimbarile parintilor

?i

nesiguranta

afecteaza pe copii mai departe.

ii

Exemplii:
Svein, un copil de japte ani,
a fost neglijat

Exempli!

Am

fost Tntr-o vizita la domiciliul unei familii,

neglijase serios copiii

Risese mai

mea,
ujii.

devreme

?!

de multe

plasat fn ingrijire.

Tot timpul m-a observat de

actiune

poate

La

oarecum neobinuita

la distanta.

are

mama

copil

mai mare

scurt timp

papula mtr-un cearaf

fata ^i-a infa?urat

Un

ori i-a parasit.

M-am

dupa

Tji

asistentui a venit in vizita.

sosirea

Sunt

a pus-o In pragul

intrebat

daca aceasta

Svein s-a

i?i

pe care am luat-o in legatura cu copilul.


Nu toate mamele pot ingriji bine copiii lor, chiar daca ?i-o

nastere EI a

aici

protectia copilului mi-a

?i

mentionata despre slaba preocupare a mamei au constituit bazele

la

de

pentru ca directorul grad.nitei


mi-a spus ca tu si mama
perioada dificila. Doresc sa
vorbesc cu tine J cu
ta despre cum putem
imbunatati situatia. Serviciul

mama

pune intrebarea ce caut eu acolo. Era ea ingrijorata ca o voi


lua cu mine? Sau poate asta voia! De cateva on, la gradinita, a cemt
permisiunea de a ramane peste noapte. Aceste reflectii ^i informatia
poate

mea de

mama sa, care avea pen'oSe


disponibila. A devenit
foarte agL Id
^
faja

ta trecet. printr-o

ceva de-a face cu prezenta mea,

o expjesie a senfimentelor de nesiguranta ale copilului

fi

marcat deata^amentul sau


cand era depnmata, nu era
fost

unde

l.nistit,

cemt

pentru
^

sa fac acest lucru "

mi-a spus ca

pe cineva care a avut un

jtie

.,voluntar" de la ocrotirea
copilului.

--^^liLcieschis^i direct cu c opiii


esteJa.M.d^uin|iQrtanLca_a^

initiativei

iMulte au nevoie de ajutor pentru a reu?i. Sunt aici ca sa

pot ajuta pe

mamele

mama

din

unde

cand

in

Fetita a
'

sa aiba grija

sa-i ingrijeasca

mancare pentru
case,

ta,

mai bine

copiii lor.

adultii

copiii.

Le

vad daca o

mai bine.

tine mult

ajut sa

Eu

mai bine. Atunci

ei ii

Exemplu:
ajut

gaseasca haine

Cateodata copiii se due sa locuiascam

ingrijesc

li

de

doresc.

viziteaza

Roy
i

Mi-a confirmat

astfel

mi-a pus-o

mamele

ca observafiile mele au mteles semnalele

cand a

chemata politia.
Asuiemul: I{i aminteti ca
tost

mbata

se bat,

speriati

51

suparati.

ei

e,

vom reu$i sa-i

catigam increderea. Unii vor reui sa se linijteasca

cand facem referire

la

a venit politia cand parintii

tai

e?ti

grija

de

copii, iar acestia


^

devin

asta sunt aici."

de

la politic."

sentimentele sale confuze sunt

Icopleitoare, el poate avea dificultati in a percepe ce-i spunem. Poate


fi folositor sa amanam informatiile directe despre motivul vizitei pana

cand

ieri

nu mai pot avea

De

Copilul: Tu nu
nelinijtea copilului

este preluat din vizita


la domiciliu a

in poala.

dupa ce i-am spus mai multe despre mine.

Daca

Exemplul

alte

cand."

adus papua

are ?ase ani.

probtemele ce-i preocupa.

neastamparat, deseori se opre^te din activitatea sa

ji

Un

loc numit erviciu

pent

ocrotirea copilului

grua ca parintn sa nu se Tmbete


nfnco^at. de panntii lor. Voi
avea

?i

noi

mcercam

sa

sa se bata. iar copiii sa

o discufie cu

tine

,i

voi

avem

nu

fie

mcerca sa

copil foarte

asculta de ce

am

venit acolo, iar apoi se calmeaza.

^^'"' '"'' "" ''"^'''^ '^-?' '"g"Jeasca copiii


suficient
daca ei vor. Ei au nevoie de
ajutor ca sa se descurce."

"""'!'

dp
de

hfnri
bine,
chiar

'nformatii. Este dureros

pe plan

afectiv, iar

!54

255

cateodata dezvoltarea

__.^

Srii'^^ ^ copilului nu a ajuns la iin


tn diferent cat de proasta g'^ tejituajia^

nivei la care sa Tnteleaga.


igi

De aceeaeste important^Tnelonmnim

simplii concret
,

?i

3.

cercetat.
^

Exempfu:
domiciliu dupa

AsislenUil:

0h! cine

Nu

tii

lui.

Copihii. i

se bat

pedepseasca pe tata."

care

spus asta?"

politia,

Dar nu

Este foarte

am

coo perarea

face-o daca

ei

ar

le

trist

ca un tata nu poate avea

Ce
el

tii

care ne-am mteles unii pe

Ex. (continuarea de mai

de

abilitatea

noastra de

T.^buie sa
in

mintea copilului ceea ce


^^^ .^ ;^^^^^ .^

~~

~lucruri

pe care

Mama dorejte pent tine tot ce-i mai bun. Ea


vrea sa ai mancare
hame calduroase m fiecare zi. Dar nu
reuete intotdeauna

?i

Ce

Noi

voin incercas-o ajutam."

este sa infonnezi copiii

copilul intelege
fii

cat

de uor

un anume concept

concret,

De asemenea,

la

arata

-=^''

face politia cand

Copilul (ezita, apoi da cu pumnul

in

pedepsete pe tata

masa

Mama i

a revenit
alt.

';'"

legatura

timp

__

ani.

concubinul

e.

folosesc

Asistentul,

Acum,

asistentul are o baza mai buna pentm a-ji explica rolul.


fnformatiile trebuie repetate de fiecare data cand copilul intreaba
sau prin alte moduri indica faptul ca este preocupat de situatia
lui i

sa intrebe direct.

ei au conflicte violente
atat intre ei cat si cu
pleaca din casa. Toti sunt
alcoolici iar unii
alte droguri. Amenintari
serioase sunt la ordinea

prieten, care vin

dintre

un

156

in

Tn acela?i
^

ji

spune): Lini?tete-te

nu trebuie neaparat

a u tacu t.

sau vino cu mine."

rolul serviciului social. Copilul

meat

mn dnlni
Exemplu:
Roar are ^ase

il

m aa fel,

'--^f^^^iunicamcaia^^

alt ii.

nu mseamna a nu lua o pozitie

cu maltratarea, Tnsa trebuie s-o


facem

,sus):

Asistentul se intreba ce intelege copilul prin pedeapsa


la acest subiect.

de

noi

depinde

pedepse^te^"

ca noi. Arata cat de necesar este sa

Asistentul:

ei sa nu-i piarda
parinjoj^ ffciL^.a

Exemplu:

despre ei?"

necesitatea un ei ascultarjaelke-Si a un.i verificari continue a


I"

a!

rx^rtzti^^J^^ch^^^^^m^,

auda.

A avea grija de parinti

~J^

lor cu

civorbm^ct^^^l^^

nu trebuie sa

parinti!

e pedepsit pentru asta." (Berit asculta intens.)

Exemplul arata cat de dificil


putem fi convini sa credem ca
fel

de pannti, ca

:^5nsiderareJoialitatea^^
avem m cap imagmea parintilor formata

nseamna

ti-a

grija

respectui desine

^ '"^

ceva despre serviciul pentru ocrotirea copiilor?" (Copilul

Tncuviinteaza.)

cu copilu

la

tiu."

Vine

A.sistenlul:

gnja de copiii

avem

Stabilirea unei relatii cu copilul,

?n fata copiilor'/'"

Copi/i/l: Ei trebuie sa-1

pentru
^idiiiEl^HlL

"

pariiiji

Este important sa

rel atiile
la

Asislentul: $tii de ce vine politia cand adultii se imbata

Copihil:

Grija fata de

'"l^-^^iea. Aceasta ^uta

Bent, de cinci ani (exemplul este luat din vizita


o noapte de cearta fn familie)

noaptea

Se temejeposibildeconsed

sa repetam

moduri ceea ce vrem sa mteleafta Poate ca el a aviit mai


devreme experiente care il conduc la o percepere distorsionata a
in diferite

informatiilor. Acest lucru trebuie inregistrat

^'

:i:iB5L!:HJ!:?^
eraBarintJisaL-

va idealiza parint ii.

^i

Mama ?i

Roger (concubinul) tiu ca nu e bine


pentru
ta. Dar ei nu pot
face nimic. Noi vom
ajutam pentm ca tie sa nu-ti mai
fie frica sa

copil sa aiba o viata ca a

mcerca

sa-i

Daca nu reu?im

mergi acasa

sa-i

ajutam, va trebui

trebuie sa aiba gnja de copiii lor

sau

nefericiti. i

mama

5,

sa-ti

cautam

alti

parinti Parintii

pent ca acejtia sa nu fie spenati


Roger vor ca tu sa fi fericit. Dar ei nu
se
257

'

descurca. Parinfii n-ar trebui sa bea sau sa se bata Tntre

ei

sau sa-1 bata

pe copii."

Exemplu:
Asistentul:

Nu-i u?or sa te treze?ti ?i sa vezi ca


nu-i nimeni acasa
Aclultn n-ar trebui sa-51 paraseasca
copiii Tn timpul noptii."
,

4.

Iiicurajarea copilului de a

comunica

Tendinfa de a exclude copilul din investigatie ne impiedica

cunoa^tem mai bine


stimuleaza fantasme

contribuie la crejterea nelini^tii copilului

teribile.

Gr adul

evaluare, difera de la copil la copil.

mndul
r elatia

in

sa-1

sa aflam mai multe despre relatiile dintre copil

De asemenea,

parinti.

5i

care semnahy eaza

cFe

in care

il

$i

implicam pe copi

Depinde de yarsta

copilului,

maltrata t. de t ipul maltratarii

$i

li

in

de
de

copilului cu parintii.

A include copilul Tn investigatie nu Tnseamna a-1 chestiona sau "a-1


r/>

examina de

la

un capat

la altul".

multe despre ceea ce^preocupa.


Joa ca da informatii mai siaure despre exp erien fa copilului deca t
coimmicarea verbala

prima ra (Terr 1988), dar cere timp


sa nu devenim prea nerabdatori.
copilul Tn evaluare, ne

trebuie sa

probleme legate de modul Tn care sa procedam. Copilul Tncearclpe


cai djferite sa-iL ascund a necazul. Poate fi o ascundere congtienta ori

aplica

la copiii

ji la

alte

expui abuzului sexual, dar

am

forme de maltratare.

Este probabil ca acei copii care au fost expui abuzului sexual sa

mai amenintati ?i mai mituiti decat ceilalti i drept urmare ei simt


mai multa vinovatie pentru situatia de abuz decat copiii supui altor
forme de maltratare. Dar, indiferent de felul abuzului la care a fost
expus, copilul va fi de ce!e.mai,muM..oji^&arie_ezitant4H-a-fi-dezva

ex perien tele. Presiunile pentru

a-1

face sa vorbeasca au, de obicei, ca

rezultat tacerea.

Un

pas important Tn stabilirea unei

relatii ^i Tn

evaluare este acela

de a da copilului permisiunea sa vorbeasca despre experienfele

lui.

Scurte discutii despre situatia copilului maltratat pot da o astfel de


posibilitate.

258

de

posibilitate.

Un

ei

alt

mod

ar ^ Ifneraliz^el)

Exemplu:
Asistetitul: Cunosc multe fete
Tn situatia ta. Ele n-au
putut
niciodata sa vorbeasca cu nimeni despre
faptul ca au fost batute acasa "

Deseon, nu este suficient sa-i acorzi


copilului permisiunea de a
vorbi. Trebuie si ne raportam la
factorii care pot sta Tn calea
copilului.

Poate

spuse, nesiguranta ca ya

fi

fi

nesiguranfa fa^a de consecintele celor

crezut sau ca va

fi

ironizat, criticat

sau

tachjnat.

Exemplu:

constatat ca se

fie

-^^^

astfel

Cunosc o fetita de varsta ta, care n-a spus


nimanui ca
beau. Era foarte nefericita din cauza
asta, iar cand n-a avut
nici o hama curata cu care
sa se Tmbrace, a spus ca e bolnava
si n-a
venit la ?coala."
panntu

suprimare (vezi cap. 5 CopiluI maltratat"). Acest lucrtTeste mai

pronunfaF

Exemplu:

comunicaru

confruntam imediat cu

oferi

Asistentul:

Copilului nu-i plac aceste moduri de

abordare, care oricum sunt nepotrivite. Copilul comunica mai user


(oesenan^aujucandu-sQ. Cu mijloace simple copilul poate comunica

avem grija
Cand includem

^^ i'q^ste3^^?|^nlirc^^

Asistentul: Multi dintre copiii pe


care-i cunosc, i care au o viata
ca a ta, nu Tndraznesc sa spuna nimic.
Le e teama ca vor fi trimisi
departe daca cineva afla cat de rea este
situatia lor acaslDe asemenea
le

e fnca de ce se va Tntampla cu

mama

lor

daca

ei

sunt trimisi de

acasa."

Cand avem de-a

face cu copiii expu?i abuzului


sexual,

reala problema. Dezvaluirea poate

fi

accidental.

poate conduce la o dezvaluire. Daca


dezvaluirea
nejinisteacogilu^^
?i atunci copilul

avem o

criza Tn familie

este accidentala

dezvaluie ceva despre


ce s-a intamplat, dar rareon Tntreaga
situafie. Devine important sa ne
raportam, in special, la nelinijtea i
sentimentele sale contradictorii
(vezi Furniss 1993).

259

semnale ce au fost descrise

Diferitele

sensibil

rnai

devreme 11 fac pe

aduitul

informat sa Tnceapa Tncet-Tncet sa suspecteze sau sa

$i

descopere ca acel copil a fost expiis abuzului sexual.

deseon, cont.nua ca ina.nte (Summit


1983), Acest lucru este
valabil

cazul altor forme de maltratare. Atat


?.
lucratorii, cat ji
reprezentantii
sistemelor neoficiale de ocrot.re a
copilului trebuie sa joace
un ml
nnportant
ajutorarea lor

Exeniplu:

Cunosc

Fiecare copil are

multi copii care au trecut prin acelea?! experiente ca

tine. In

timp ce

nimic -

le

le

e teaina, sunt suparati

e foaite frica

?!

i
?i,

nu Tndraznesc sa spuna

de ce se va intampla din nou."

Cel care le-a atins trupurile, le-a spus ca daca spun ceva, o multiine

de

lucruri ingrozitoare se vor intampla."

fata

Legea

pe care o cunosc era speriata ca va

ocrotirii copilului este

copilul. Protectia copilului

fi

trimisa departe."

cea care protejeaza eel mai bine

nu este

in primul plan in legile penale.

opovestece trebuie spusa(Winnicott 1956


1986)
a? adauga, o poveste pe care deseori
oamenii au fost incapabili
s-o

asculte, Nu-i u,?or

pentm

copil sa foloseasca cuvintele. Jocul

?i

desenele

sunt mult mai naturale (James


1992). Prin exprimare copilul aiunae
sa se cunoasca pe sine.

Povara emotionala a muncii cu astfel de


cazuri cre?te deseori
cand recunoa?tem experienta copilului
i reactionam la ea
Avand
pnncipii ma, clare ^i aptitudini mai
bune ar trebui sa putem sa ne
descurcam mai bine cu propriile emotii i
astfel sa-i ajutam mai bine
pe copii.

Actele criminale trebuiesc investigate de politic, cu personal


angajat, in institutii sociale

de sanatate,

iar noi trebuie

cu documentatia pe care o avem. Trebuie sa ne


teluriie

sa

primordiale ale diferitelor sisteme. In

luam

fie

munca

sa contribuim

noastra trebuie

m considerare modul Tn care putem contribui eel

mcetarea abuzului

modul

Tn care

putem

sa-1

METODE DE STABILIRE A RELATIJLOR

clar care sunt

mai bine

la

ajutam eel mai bine pe

Exemplele mentionate au
ale muncii cu copin.

Acum,

aratat cateva dintre principiile

voi

rezuma

de aceasta.

de baza

cinci principii diferite legate

copil sa-i depa^easca situatia.

Abuzul sexual este cercetat cu


prezent.

Daca

copilul, fara

fie

^i

?^^^^^^^^^^^^^-^^^^^lL^&m^[^^^
^

experientei

copilului;

copilul i-a spus parintelui neabuziv despre

acest parinte este eel care ne-a anuntat, poate

acesta

ca abuzatoiul sa

sa-1 ajute

fi

util

abuz sau

sa dezvaluie cete Tntamplate. Este important sa

relatia parintelui

Daca nu putem presupune ca

cu copilul

Comunicarea

Tntelegerii

3.

Comunicarea

Tntelegerii

Qde senelor

cu abuzatoail,

parinele neabuziv va acorda prioritate

prinp^j^dizareT]
'

ne

asiguram ca copilul este Tn siguranta, pentru a putea vorbi depre abuz.

Aceasta va depinde de

2.

pentru copil ca

?'

,i

^[jnpovesiSn^

~^

ocurilo;n

5.

Comunicarea

1.

Comunicarea directa

Tntelegerii cu ajutorul [literatUF?r^Ht?{i"7

^'

nevoilor copilului fata de cererile abuzatorului, atunci este neaparata

nevoie ca copilul sa primeasca alta


timpul evaluarii

mana de

care sa se sprijine" Tn

tratamentului. Este necesar sa gasim

o persoana

care sa-i asuine Tntreaga responsabilitate pentru sustinerea


ajutorarea copilului Tn timpul durerosului proces de dezvaluire
investigare.

Daca nu facem

^i

Comunicarea directa a
'"'^^ream sa ne

punem

?!

care acesta
acest lucru, copilul va retrage tot ceea ce

Tntelegerii

presupune sa ne concentram sa

Tn locui copilului i sa

traim sentimentele'pe

le traie^te.

a spus despre abuzul sexual, Inca o data adultii 1-au dezamagit. Copilul
se Tntrece Tn a-^i folosi Tntreaga anergic pentiu a
anterior, EI foiosete atunci strategii care

nega ceea ce a spus

neTmpiedica munca. Abuzul,

Exemplu:
^Lui Karin, de ?ase ani,

Ti

era tot timpul frica sa se

gradinita, Concubinul mainei era deseori


beat

260
261

?i

duca acasa dupa

era dificil".

teama cand vine Leif (concubinul mamei) acasa,


grija de tine e^ti dezamagita ?i suparata,"

Asistentul: Ti-e
iar

cand

mama

ta

nu are

3.

Exemplu:
Roger, de cinci ani a fost trimis intr-o
copiluliii, iar

mama

asta,

Roger a

Asistentul: 3i

cum i-a promis.


mama nu vine."

sa n-a venit sa-l vada aja

Asistentul: Te superi

La

pentru tngrijirea

institutie

ai

cand

^i ejti trist

reactionat aruncand pe
fost

dezamagit

ji trist

podea o cana cu

zahar.

Comunicarea

In

situatii

intelegerii prin povestiri

Copui se identiflca uor cu


personaie din onv^fi
spn,mrea copu/or

a-r

ajutam pe cop

sa-,

5,

este

?i

Ion

cea din exemplul urmator, cand confruntarea

poveste

Exemplu:

cand

ei

ani, are
dificil

mama

sa

bolnava

ai parinti

devin aa de ciuda|i spun

^^^^4.

psihic,

care sunt bolnavi aa ca

mama ta;

fac anumite lucruri, e

cam greu

'

sa-i in|elegi."

sa

vedem daca

parintii lor

Kim: Se gandesc

ei

dar

uurati

mama !or

Asistentul: Da, cred ca toti se gandesc."

Kim: Fara ca acest lucru

Am avut

,i

anHmpresia ca
'^

Comunicarea uUelegerii prin desene

mod

ransm,te expenentele

cand noi venim

la fei

'^^"'

primesc ajutorul necesar."

cateodata ca

unii

co^"

^'"^"^^^^ ^P""'ui din

,i

jocuri cu papa.i

strrrble"
o problema dejoc
H

este

combma

va disparea?"

pentru

de

clar, la

MlT&rf^ii de

sau hmbaj.

a-i ajuta

De

la

7dm7 dTST^le
'

pe cop.l sa comun.ce

Comunicarea cu ajutorul desenelor

ji

sa se intample?"

iNu spunem.

--"

se

'

jocurilor oresununP

Unni, o fetita de ?apte ani, a fost neglijata Tnca de la na?tere. fn


mai multe ocazii, acasa se petreceau scene de violenta iar ea era mereu

'"? TP""^^"^^^^^iLH^ni,
apu5, e pot h figur,
p'^mT'TV"
despre care se
utile

trista ?i palida.

a-i

lucrunlor despre famil.e


intalnit multi copii

?i

Tncerc sa gasesc un

ajuta pe parinti sa aiba grija de copiii lor cat

copiiior vor o viata mai buna, dar se tern

gandesc

Ceea ce mcerci

tu, de fapt, este..."


Copilul este
^-^te
^"I2lbggg.cadesprepropn.l efee,ie jijocun

Exemplu:

Am

ia lucRiri care-i

mai

mod

,1

^"^^"^--'" (End. - Midsand';990)


Nu

Asistentul: Da, fara ca aceasta sa se Tntample."

Asistentul:

J^ '^^

Copilul comunica mai


uorprin desene ji jocuri
decat prin cuvinte
.Asemenea activ.tat, sunt ele fnsele
o forma de conZicare
ce

'

Asistentul: tiu mulfi baieti care au parinti bolnavi tn acest


particuiar. Ace?ti baietei sunt speriati,

procesul evaluarii daca reu


.^
,3,^,,

''"' "'' ''

'

putem Tncerca

4-fig"6ralizam. pentru a reduce amenintarea.

Asistentul:

expener^iT;^^^!;;^^^^^^^

intelegerii prin generalizare

directs este considerata amenintatoare pentru copil,

Kim, de opt

Din

angajam

conjumcann^^

^ficent de bne sUuat.a

cum

.^^^^^Xl^^:^:^
rebmesamventamn,tejxn:e5Ma^^

^^f^^^b^imMJI}^^^:

de atatea ori."

ci

face pos.b,l.

e
2.

Comunicarea

5,

relafnle

de
'

bine. Majoritatea

de ce se va fntampla. Ei se

inspaimanta."

262
263

aiutt
ajutat

animalele
i^^ST^bi Majoritatea
dm cadr ei pot conurca
cu
1

fl

copilului

Carine are cinci


acesteia.

Amandoi

comiinicam

sa

Ea

ani.

mama

locuiete cu

Cu

se drogheaza.

cu concubinul

ajutorul ursuletilor a fost posibil

informatii cat

fetitei atat

sa

?i

in|elegerea noastra in

m.-am

legatura cu procesul evaluarii.

i trist,

dar cateodata este

Carine: Cand sta

Asistentul: Da, atunci e


trist,

Cand

crezi ca e fericit?"

mama."
trist... Cand

fericit.

Maintreb cand e

Ei vorbesc

pleaca

de
eti

cand vine

tatal vitreg

tare, tot

cahtatea

e.

putut

liber in

sa-i

de martor expeif

prezenta

Asistentul: Uite vine

alt ursulet.

poarta urat cu ursuletii copii.

tare

mai tare

^i

El trebuie sa aiba grija ca ursuletii

Ma Tntreb,

oare

cum

face

el

nu

se

asta?"

Noi dam jocului o stmctura, copilului li dam con{inutul. Totodata


putem desena i copiii pot desena. D6sene simple cii fete fericite,
confuze, dezamagite sau suparate pot

fi

instrumente

bune pentm a coraunica Tntelegerea noastra.


Ceea ce comunica copilul prin jocuri i desene poate avea o
validitatejiiaijILare decat ceea ce este exprimat verbal. Ei pot

ca adultut vrea sa

le

auda cu scopul de

Poulsson (1988) da o buna descriere a


dezvaluirea abuzuiui sexual

utilizarii

5.

?i

probabil ca ar

Coniunicarea intelegerii cu ajutorul

f,

Am

nici

vorbit cu

concubinul

comunicat

atat

spune

a-1 proteja.

desenelor ?n

modului Tn care prin vorbe i

intrebari

de zece

ani,

a fost neglijata, expusa abuzuiui psihic

in altul ?n

pentru copii

WeidenTiannXi992) ne da cateva instrumente


Tn scurtele ei povestiri
despre copii, maltratafi. Sarjem(I98_5)
a revazut un numar de carti
ce pot fi utilizate pentru ajutorarea
copiilor cu parinti bolnavi psihic

Ea

subliniaza ca aceste carti ar trebui


sa ajute copiii sa-i dezvolte
cognitiva, sa accepte Tnlocuirea

pelegerea
(b

perceptie despre

parin|ilor, sa-i

cum

ar trebui sa

literatura trebuie sa arate

fie

viata de familie ideala.

mecanisme de coabitare cu

situatia

formeze
Aceasta

pentm

a
insecuntatea asociate parintilor bolnavi
psihic. Cailea trebuie sa descrie
prietenie sanatoasa ?i un mediu Tn
care pot crete copiii.

putea

trai,

avand un stigmat

?i

Wright (1983) 5i Haugen (1975) au


care avea
mama alcoolica.

mijlocul unci investigatii legate de situatia

264

literaturii

Literatura penta. copii poate fi


de folos pentru copii Tn timpul
dureroaselor lor experiente. Nu-i u?or
de gasit literatura despre copiii
maltratati dei ea exista.

abuzuiui sexual. Intr-o noapte familia s-a mutat dintr-un

municipiu

mama

Nici

cuvintelor simple pentru a veni Tn


Tntampinarea copiilor, care au
carte utila Tn munca cu copiii
care sunt
chestionati la tribunal.

Exemplu:
poate

'.

E mai putin

putine putem legajocu! de situatia copilului.

fetita

perceput maltratarea'

lor.

atunci nu mai

noi

Ellen

trait ji

transmit Tntelegerea mea.

lost expu?i abuzuiui, a scris

numele ursuietului, a spus concret

mai

copii sa fie fericiti. El trebuie sa se asigure ca ursuletii aduiti

tiu

in

am

JlSillMI care are o abilitate exceptionalain utilizareajocurilor

nnpreuna

vreau sa stau acolo."

lucmri pe care

buna impresie desprecum a

?.

mama lut

In secventa urmatoare, copilul, in

triste, flirioase,

facut

acesteia nu erau prezenti.

Tn brate ia ursuletul

altii."

ce-1 supara:

ji

ea

ursuletule?"

Carine: Cand

cu

fericit.

mananca

ven.t fn biroul

In acela?. t.mp

Asiskntul: Cateodata, acest ursulet este foarte suparat. El este


speriat

meu ^i imediat a devenit


interesata de
m?te creioane colorate
de
hartie ^i m-a mtrebaf
5,
Ce vre! a t!
desenez^ I-am raspuns ca vreau
sa-mi deseneze casa'in
care a ^
S-a apucat imediat sa deseneze. In
timp ce desena ^i-mi
povestea

Exeniplu:

265

scris poveti

despre un copii

CONCLUZII
Este necesar

sa-1

facem pe copil mai

sa investim in stabilirea unei relatii cu


legat

el,

doar atunci

de sentimentele i perceptia sa asupra maltratarii

Comunicarea empatiei
durerii copilului

sa

vizibil" in evaluare. Trebuie

?!

il

putem

ajuta

a investigatiei.

Intelegerii face posibila Tmparta^irea

sprijinirea lui.

Din experienta mea am observat ca abordarile schijate


stabilim o relatie cu copiii. A se vedea ?i capitolul 25.

aici

ne ajuta

CAPITOLUL

16

OBSERVAREA COPILULUI In
INTERACTIUNE CU PARINTII,
CU ALTI ADULTI 1 CU COPII
OBSERVATIE PARTICIPATIVA
Observatia exclusiva
Exists

are o funcfie importanta in evaluare.


tendinta de a acorda mai multa importanta celor

spuse de oameni despre

ei Tnji^i,

decat celor observate.

Atat cercetarea cat i experienta clinica, Tnsa, arata ca obs


ervatia
partisiMLiva este un instrument foarte bun Observatia ofera mai multe
'"foiaiatilvalide despre comportament $i 'nt gractiime decat se obtin
.

comunicarea adesea pregatita dinainte de cStre parinfi pentru a


acoperi mai degraba decat pentru a descrie o situatie. Nici nu este
de
prin

a?teptat ca parintii in situatii de maitratare sa poata descrie


copilu!

propria lor interactiune cu

el

intr-un

ar necesita un grad de con?tiinta

?i

mod

relativ obiecti v

?i

Acest lucru

autocunoatere care ar

fi

nerealist
|

sa-l

ateptam.

observatie participativa

participam noi in?ine.


activi

266

suntem

?i

Nu

stam

cum suntem

acest sens este o situatie

in afara

activi

267

unde

ca observatori pasivi. Cat de

va depinde de rolul pe care

Tl

avem. Daca sunteni

institutie sanitara, profesori, lucratori

protectia copiluiui sau

membri

lucru va

fi

decisiv

ai

modul cum vom desfaura

fn

pentru

echipei psihiatrice pentai copii, acesl

de

rolul nostru

observator participant. Noi puteni influenta mtreaga situatie prin


organizarea

ei,

avand

ei ?i

interactiunea

vorbim cu

de

parintii

situatii

sau copiii,

li

la

observare, fie ea

in

sistemul oficial sau

ingrijirea copiluiui.

OBSERVAREA INTERACTIUNII DINTRE


PARINJI

COPII

$1

Observatiei participative sistematice a interactiunii dintre parintii


?i

copiii in situatii

de nialtratare

evaluarea psihiatrica a copiluiui cat

s-a acordat putin spatiu atat ?n

in evaluarile protectiei copiluiui.

In evaluarea psihiatrica copilul a fost


parintii or.

adesea observat fara prezen|a

Aceasta abordare se schimba Tncet o data cu dezvoltarea

interventiilor care se concentreaza in special asupra acestei


interac|iuni. In
i

parintii

cadml

Tmpreuna

coplejitoare,

meat

protectiei copiluiui,

undeintalnim adesea copilul

imprejurari dificile, situatia poate

in

ar putea

fi

fi

dificil

de ane concentra observatia.

a observatiei interactiunii dintre parinti

?i

Maclean

ji

observatie, lucratorii de

Walden (1988) au

la

sa ne

1-ain

concentram mai bine

?!

haotice

abordare sistematica

a celei

de protectie a

aratat ca,

numai

^i

copiii

avem

posibilitati

prezentat in capitolul 10 ne poate ajuta

observatiiie.
parintii

mai mari de a empatiza atat cu parintii cat

|cu copilul. Acest lucni fmj2idxcajenxjintajjj_^pj^^


:icela.?i

In

timp, se contracareaza tendinta de a face diferite presupuneri

subiective, care adesea


ini].)ortant

due

la

a face din parinti o contrapartida, luciu

pentru calitatea muncii noastre.

268

6rSZ2rol

de sanatate, care se relationeaza


cu parintii
sanatatn copiluiui, au alte
posib.Iitati de

Institutiile

pnvmta

?i

copiii Tn

observare dec3t
de sanSate sau

educatoru de exemplu. Lucratorul


unei institutu
personalui clinicilor de sanatate
pot avea un'rol impo t
ntl
observarea 5, evaluarea copiluiui
,^ a interacfiuni, lui cu
parinti. de la
natere r pana la varsta
pre^colara. Aceasta depinde
de modul fn
care este const.tuit acest sistem

Tn fiecare tara in
parte
Vizitatoni de sanatate au uneori
o legatura stransa cu familiile
i le
urmaresc pe penoade lungi de timp,
cand sunt preocupate de starea
de mgnj.re a copiluiui. Situatia
se preteaza la o combinatie

de

observatie
observat..

?,
1

interviu fn legatura cu controlul


sanatatii. Astfel
interviuri pot oferi baza
pentru a gasi

nu..eroase fntrebari

de

'raspunsul la

dific.le.

Sunt panntii capabili de a se


ocupa n

ZiTT : "'"' ^"" ""^""^^^^


capabil.

'^ ^-^'- -P''"'-? Suit


de adaptare pentru a schimba
comportamentui copiluiui^

bxista spontaneitate

i bucurie in interactiune?
Educatorii precolarilor sunt
asociafi' parintilor
aduce la suprafata ?! a stapani
situafia".

fi^nta

pentru multi copii

parinti.

i copiilor fn
a
Aceasta situat^ poate "fi
Este important

mj^vLu^

^' ^'"'^^'^'^^^-S parintii cu copilul fn


pnvinta ?col? I5, fac e. timp?
Sau stau la distanta? Cum
vorbesc
despre copilul lor ?i cum vorbesc
cu copilul' lor^ Ce fel de

o!;Z^^"7^^''

prin

asta cu o exactitate de

Tot din e.xperienta mea am constatat ca observand impreuna


?i

protectia copiluiui pot diferentia familiile

abuzive de cele ?n care nu au ioc abuzuri

76%. Materialul pe care

de

copil va imbunatati calitatea

atat a evaluarilor psihiatrice ale copiluiui, cat


sa. Deitrich,

atat

aproape imposibil sa vedem padurea

din cauza copacilor". Situatiile sunt adesea dezordonate


ar putea

fi

situatii .i fn

contexte.Totodat.trebuieobservat.deoamenr;if::^^^X^,^^^^^^^^^
jn raport cu familia.
Posibilitatea noastra de
observaJe

speciale de

observarn pe

lor.

Unele situatii se preteaza


neoficial

ocazia de a observa

astfel

interactiune. In timp ce

Interactiunea trebuie observata in


mai multe

acasa^ Este luat


cazui, ce fel

de

?,

de

alte

persoane decat de parinti? Cine


i daca e
persoana fata de copiP Cum

relatie are aceasta

reactioneaza copilul-^ (Sagbakken


parmtii ?. copilul, acest lucru
neob.jnuite pentm cop.l

ji

Anderaa 1993) Cand observa

este adesea fn situatii care


sunt

ji

parinti,

precum un

birou,

o camera de

joaca sau o sectie de ped.atne.


Astfel de observatii pot fi
limitate in
timp. In timpul per.oadelor
scu.-te de observatie suntem
fn pericolul
de a observa pannt.i exclusivm
rolul de client ji nu fn

."olul de parinte
mai devreme slrategnle de supravietu.re
pe care panntii
obi?nu.au adesea an. de z.le sa
le manifeste fn relatie
cu se.-viciiie

A.n

desc.-.s

269

de sanatate. Pentru mult timp ei vor Tncerca sa evite


expunerea rolului de parinte. Am corstatat, insa, din experienja, ca
sociale

$i

copilul prin

o noLia

comportamentui sau dupa un timp,

in special

cu copilul?
?.

cand apare

a observa interactiunea dintre parinti

pana

sa dureze

la trei-patai

ore

copil.

Acestea trebuie uneori

cuicatui.

Perioadele de observatie de trei-patru ore pot parea nerealiste,

luand

considerare cantitatea de

in

Cand cineva

copiiului.

munca a lucratorilor pentru

mod

constata in

on

vizita

de

1,5 ore, cele

protectia

repetat ca vizita acasa de 3,5

ore produce material considerabil mai begat

de lunga durata pot chiar economisi

nu trebuie niciodata sa
Este necesara o forma fle.xibila,

observatiile facute la vizitele acasa

aiba caiitatea de observatii pasive.


prin care sa trecem de

la

interviu la observatie participativa

Aceasta depinde de

la interviu.

aGtivitajile familiei

?i

din

nou

de propria noastra

flexibilitate.

Mai multe din


eel

parinfilor

Aceasta

fiinctiile

parentale pe care le-am descris in capitolul

mai bine evaluate pe baza observatiei; de exemplu,


de a se angaja

flinc|ie

poate

fi

eel

in

mod

cum

care

le

'"'"^"

(1

993) au descris

poate contribui

la

abilitatea

in situatii

felul in

imagine interna

de

zi

cu

zi.

Sagbakken

care un educator de copil pre?colar

evaluarea functiei parentale a parintilor.

mama

iI

hranejte

cum raspund la initiativele acestuia. Sunt parintii disponibili


de copil sau

pe care

il

'"

^ofional^

II

grijulii,

de

copil.

Sunt

Observam daca

copilul se manifesta
spontan
5, pozitive ^i daca acestea'

daca arata

atSt

sun adectteS,

parte centrala a oncarei


evaluan de protectie a
copiiului
Comportamentultrebuiedescriscatmaiconcretposibir^icomul^^^^^^^
verbala ar trebu, citata. Astfel
evtam sa am estecam observa
.nterpretarea noastra. Trebuie,
desigur, sa incercai^sa
observatia. Trebuie, insa, sa
fie foarte

^0

inSSam

clar cand facem


aceast^Ha
pe ce cuno5tin{e culese din
observafie ne bazam interpretare^
wapo. observatiile trebuie puseTntr-un
context mai larSTeTevofe

?t.m

discerne daca nu

cumva ceea ce observam este


un model sau un
comportament care poate fi m
legatura cu prezenta
noastrS

Interpretarea trebuie raportata


la cuno^tintele
despre
?. despre acest copil anume, parintii

co^naeZll
deIngrijfre

Este extrem de .ngrijorator


?! dureros sa observam
o relatie parinte

1""'
Aces

r"

"

""

^"'^' '" P^^^^ "'-

''""!'*'' P^^"'

obse;vr.

Raman acestea valide


initiativele

explora. Se intoarce,

cop,

de exemplu, de invadare, corectare,


atat

respingere, sacaire, amenin|are,

angajament

'

unuia dintre

^P''"' ^"b 2 ani se poate

inifiativeie Tn

cu ceea ce semnalizeaza copilul? Sau sunt

parintilor in principal negative,

scLmbS

stimulatoare, incurajatoare,

organizatorice i stabilind limite fara a respinge?


fn raport

spall

"^^^^"''^' ^--a

sentimente negative cat

pentru

ignora? Acasa observam caiitatea

parintii le iau fata

general pozitive, de exemplu

desp"e-Ct

^^ '^
S^r: 'ir.r^'^^^^'^
T'- "^ "" comact'vizurSn
" '"'"^''' '' ''''

sai ^i 'situalia'sa

copil sau sunt prezenti"doar intr-un grad mai scazut? lau parinfii
inii initiativa fafa

SaTmitative

ar trebui copilul sa fie


copip'^^bservam
contact vizual mtre parinti
i cop

.n continuare daca
exista un
se raporteaza unul la altul,
cand

Observam cat de sensibil reactioneaza parintii la semnalele copiiului

ini{iativeior

"'""

semnalizeaza cooiluP

raport cu acestea?
lor

'"

pozitiv in interactiune cu copilul.

mai bine evaluata prin observarea parintelui

a copiiului Tmpreuna in joe

Anderaa

5.

''""" P'""^''"-"

RLctfoni
sautopresS

n^ortcusru.^.^5servati^

Dar

inregistreaza^ Actioneaza

trebu, ei sa fie pannti

i.

primeste

panntMor se bazeaza pe propria

mai nuantat decat de

timp.

7 pot fi

Le

pentm

trebuie sa includa situatii zilnice,

precum mancatul

dificile,

fl

Cum se raporteaza panntii nevoilor pe

Observarea trebuie sa cuprinda un anumit numar de observa(ii


facute acasa. Vizitele acasa ofera posibilitati deosebit de bune

Observam cum reactioneaza coniIi

de raspuns pe care

care st.muleaza interact.une'a

va stimuia comportamentui parental.

situatie dificiia,

dar adesea

tipul

de pedeapsa sau doar nesincronizate

,a

contact, arata

este ,n pencol de a

cu

el insu?,

extrem de

util

cat

51

?i

se mdeparteaza din

nou

mamfesta nesiguranta de baza


relati
cu mediul inconjurator.
Exemplul urmator este

pentru o

astfel

de

situafie.

270
271

Exemplu;
La o

vizita

acasa

am

stat

Tmpreuna cu o

Vibeke. Fiica era intr-un {arc


rece.

Vibeke era Tmbracata cu o cama^uta subtire


cu scutec.

plastic

Mama

initiativa in directia

nu

mamei. Dupa o

Parea ca plange pentru ea

de ata?ament.

Nu

au

ora, in care

mama

un

chilotel

de

mama

mi-a vorbit

Cazuse peste roata de

bicicleta.

comportament
sau un comportament care sa

a aratat nici un

a apucat-o, a ridicat-o

nou jos. Mangaierea nu a

Putem observa totodata


Indeparta de

an,

mamei.

Dupa cateva minute mama


a pus-o din

Nu

insai.

fost brate intinse

se indrepte in directia

de un

fiica ei

inregistra copilul, Copiiul n-a luat nici

fara pauza, copiiul a inceput sa planga.

ji

mama $i

se juca cu o roata de bicicleta. Era

sau de

influenta situatia sugerand,

de pe bicicleta

fost nici cautata, nici oferita.

opusul, cand copiiul nu se poate

Acesta este un caz

tata.

de exemplu, ca

care putem

in

parinfii sa

paraseasca

Poala noastr. imed.at ce ne-am


varstei in

comportamentui

^r:S:r^E::::

^^^^^^

de contact^ Avem /po


sM." Let d^a
observa daca panntu se ocupa
de cop.l sau se ocupa
ma. mult de e!
vor sa pnmeasca atentia
lucratonilui. Concureaza p"
n tli cu
copilul, ,n ceea ce pnve^te
atentia lucratomlui^
Pot parintii to era
faptui ca lucratorul se
ocupa de copiP
lor

posibila. Ceea ce adesea


caracterizeaza interacfiunea
parinte - copil
unde pann u se straduiesc sa arate
ceea ce ei cred a fi un
comportamen
de parinte bun, fara a-1 avea cu
adevarat m atitudinea lor
este
u
ca copilul va dovedi un
comportament care va f. difent d; a
teptTrl
pannilor. In evaluare posibilitat.i
de a mapoia un copil de la
adoptivi la panntu biologici,
este .important sa observam
cop"ul
mp euna atat cu panntn cat 51 cu panntu
adoptivi. Urmatorul exemplu

Tp

pS

aiataoasttelde

'

situatie.

camera, Acest lucru va oferi posibilitatea de a observa cat de plin de

teama

este ataamentul.

Exemplu:

mod avem posibilitatea de a influenta in mod activ situatia


de observat. Putem sa ne concentram intr-un mod special atentia, de
In acest

preocupa pe copil, asupra


nevoilor pe care le comunica, pentru ca inai tarziu sa

exemplu, asupra unei


sentimentelor

avem

^i

posibilitatea

prive$te?

de a observa

Cred ca vrea sa

nou

ai intrat

din

interes,

mandrie

la parinti tn

in
i

care

activitati

Doug de

reactiile parintilor.

posibil indiferenta. Felul

cum

te

mulfumit a fost cand

te ui{i la ea." Vezi ce

camera?" Parintii pot arata in

Vezi

copiiul se rapoiteaza

asemenea situatii ne spune eeva despre

atat

copiiul sa indeplineasca

de important

timpurie, tot atat

cum

atept5rile copilului.

impreuna

activitati

de

zi

cu

zi.

este contactul vizual intr-o perioada

de importanta este mai tarziu

abilitatea

Tot

mai

de a se ocupa

de ceva impreuna.

Modul

in

care parintii

copiiul se raporteaza la lucratorul pentru

protectia copilului intr-o astfel de situatie ne spune, de asemenea,

ceva despre relatia dintre parinti

intalnire

fmpreuna cu

pentoi copn 5, un lucrator pentru


protectia copilului.
s-a jucat activ. explorand
jucanile dm

parintii

copil.

Cum reactioneaza parintii i

La Tnceput copilul

Nu exista nici o
panntii adoptivi. El le-a
aratat jucariile ^'i-a
camera.

an^ninlare

intre el

a?teptaiilor.

Parmta b.ologici au luat cateva


nu le-a urmat.

mod spontan placere,

cum

Putem, de asemenea, influenta situatia observata sugerand ca


i

TI

5.

initiative

le-a inregistrat, dar

Ateptarile se bazeaza pe experienta anterioara.

parintii

3,5 am, a fost prezent la

pe care i^oug
^ Doug

d namte ca se va mtampla
acest lucm.

Doug nu a reactionat decat


"'
'^S'strat acest lucru. El ji-a
continual jocul ^i
fnLrf
nterac ,unea s-a dezvoltat intre
Doug, care lua initiativa i-
angaja
^
tatal vitreg in joc. Jocul
era placut ji spontan
Panntn s-au mtors d.n nou. Doug
i-a inregistrat.
Lucratorul echipei
psihiatnce pentm copn a mcercat
sa stimuleze un contact
mtre el si

"f

cind
tand

7"\ ''

'

h! ,^.
luci
atoml echipei

T'"'"

'"^^'-^^f-'""^'

Aceasta s-a fntrempt

psihiatnce pentru copii s-a


retras.

272
273

devenit insistent

?i

fost

spus lucratoruiui pentru protectia copilului ca vrea sa


i

nu mai vrea sa se joace cu


Situatia aminte$te
interesati

fi

de

atte

jucariile

de

avem

copilul

in rapoit

despre copil

relatia lui

INTERACTIUNEA COPILULUI CU ALTI


COPII

cu cuno?tintele
i

situatia

cu parin|ii adoptivi.

Un numar

adulti decat parinfii.

aveau o interactiune mai buna cu

gradinite

^i

jcoli ofera

bune

Tn interactiune

fe lulu,

posibilitati

cu

decat cu propriii

n-au fost

de

ingrijire are

au

i,

eel

copii, ca

@a

altele, ei

se angajeaza in activitati fizice

am

discutat

cum

vad copilul
i

copiii pot semnaliza, prin joe

?i

al|ii.

deranjeaza mitiativele? in

ia

legatura mai mult decat


cu altii?

e^

joacaln jocuI-HtS'
,i T siLtii
P'^-te
^"-t"
!"
frust^I;
^P!!i
rol

conflictuale?

I,

copi ului. Ajunge sa se


exprime intr^un

cu situatia sau se manifesto


continuu

,'

activitate,

mod care e permis in ran^


independent de situIJeT

CONCENTRAREA COPILULUI

cum Tfi

Estecopilulcapabilsase@centrezeTogrupuriledmgradinita
ocul l.ber sau mai organizat^
Este capabil sa se
ect, or, asculta povestinle
^i

cone m,are asupra unor


anumite.teme

274

$i

la

concentrezet timp
este mai capabfd

subiecte decat asupra altora'


e nevoie de atentia
adultilor pentru a se
putea concentra sau s;
retrage in propria sa lume
interioara?

raporteaza copilul la adulti ne poate spune ceva despre

experientele sale, ata^amentul fata de parinti, ateptari

^^^^^^^

In capitolul

RELATIA COPILULUI CU ADULTII


cum se

ce7

c7

Dac^^^-^ S

explicatiile,

e!ul

..l^^^l

GliJ^Sf^
exfj^meHrrmodsHontan^^

?i

traiesc situatia din familie.

I'

de gruo
ne concentr^m asuTa

lun, la copilul, ?ntr-adevar,


initiativa? Exists unii
cooii

de exemplu

m situatii in care se joaca

se joaca singur sau cu

diferite situatii

copiimimftMvlj^con^^

dojamator? EsteJIexibjl? Ce;

lucratorii pentru protectia copiilor sau terapeutii din clinicile psihiatrice

pentru copii. Printre

copii

ftincfie

mai adesea, un bun material pentru comparatie. Multi

cunosc anumite grupuri reprezentative de

de ac

pe departe

nici

importanta. In afara de competenta lor deosebita in a observa copiii,


ei

la

alti

ca^er^eazapeace^ticopiiinpn^varstei^iacomportamS^^
Observain 5, cum
copiluIraspunaeMnitiativelor celorlalti
copii Ce
se da copilului Tn
,,
a^iKaiiTjocurile degrup? Abando
eir Este

^
i

cum

care copilul

grupuri deja stabilitefn

de observatie participativa

folosite suficient. Personalul educational

observate

alti

ca copiii maltratati

alti adulti sensibili

nonparticipativa. Posibilitatile existente

fi

c^IJT^]^^^

A fost dovedit

parinti (Crittenden i Shell 1983). Situatii

de aspecte pot

In legatura cu contactul
copilului cu

In situatii in care este posibil, luand Tn considerare varsta copilului

alti

'""' '^^

ataati.

situatia practica, copilul trebuie observat


i

l^Z^Z!:::::;;:!

fel

copii

face acest lucru-^


Se rannrt

atatmceeacepnve,tei,t.ativacat,mceeacepnve,te:,rC^^^^^^^^^

SAU ADULTI

?i

Cum

ma. mult contact cu persoane


miocuitoare decTt I
P^anent^ Ce ro.oac. agresiunea .i

copiii pot

OBSERVATIA COPILULUI
A INTERACTIUNII SALE CU ALTI COPII

$1

cMtaci?

i-a

un dubiu asupra

nici

dinainte despre relatia parintilor cu copilul

ingrijire a copilului,

El

mearga acasa

de cea dintr-o sala de ateptare, unde

Aceste observatii trebuie desigur evaluate


le

ei.

de acolo.

persoane, dar nu exista

persoanei de care sunt

pe care

Doug

mgati sa paraseasca incaperea.


a vrut sa paraseasca camera impreuna cu
au

Parintii adoptivi

nevoi. Cauta

275

CAPACITATEA COPILULUI DE A SE JUCA


mai profunda
dnr^^tp mai mult (|er.3t

Jocul copilului este o poarta de intrare in fntelegerea


a copilului. To cul dezvaluie cee a
I

orice

sa

cfi

rnpjlnl

pastreze pentru sine Tnsus i. (Eide

- Midtsand 1991) Este

Cum? Ce

copiiul capabil sa se angajeze in joe?

fei

ocupa mai mult deeat


propriul sau joe unde e pufin

se joaca?

pentru

Se izoleaz a

in

Este jocul placut

aitii?

altele?

aclT-

ACTIVITATEA FIZICA A COPILULUI

'.'"

deosebit de agitat Tntr-un

concentrarea atat asupra

fie dificila

taa

nimiar de profesori au observat


un copii de 7 ani si au descris
ca fimd exceptional de bine
adapta.a. comport
d - e bme n

.cod

Este activitatea fizica a copilului placuta, poate chiar eoncentrata?

care face sa

Un
fetita

el

"^

Exemplu:

inventivitatea ce caracterizeaza jocul liber? (vezi capitolul 5).

Evita copiiul activitatea fizica? Este

spatiu

caracterizat prin vioiciunea

^i

Zl

nZaXe

de joe prefera?

Exista teme speciale de joe cu care se

Cum

est. U50, sa ,n,nem


semn de egala,e mlre u
asemenea
un.l care .ra.ej.e bun,
cond,i (ve. capll
5), P.opna
cl= a vedea cop,,
bun, 5, feria.i es,e foalte
ire 5, noi s.,,em
percep|,e, selecve Ur,a.o,.,
caz ea. exe,pl in

asl n

mod

activitatii fizice cat

.V
;

"'""-'"

"T""

"^^'"P'-^- F^P^"' ca ea nu comun.ca^

r'"'"
"

'"^^

^'^ ^^''

^--

dJ

despre situatia

^'

"^'^""'^ '' '''' iin.tita cand


restui
estS cla.ei povestea ce t'
facusera In timpul srar,tului
de

in

saptamana.

a altor activitati?

J^ifJ^iIi2^
.nteractiunea cu

INGRIJIREA FIZICA

agresivitatea.

Este copiiul imbracat

in

mod

corespunzator? Primejte

el

stapanne

diminetile de luni fata de alte dimineti? Sunt parintii eapabili de a

alti

copii

In

m ceea ce privete observa1;ia relatiei

aduiti, este

la

o expresie a faptului ca
buna , este capab.l sa- foloseasea
Tn mod
ce masura este o expresie a
copilului

pentru a supravietu, Tntr-o

necesara sa fim detailati ?n notitele

nici

observa

personalului educational

copiii, Tn flinctionarea

?!

a personalului

interacfiunea

lor,

nu e

pe departe exploatata, Aici ne ridicam din nou impotriva resurselor


Aceste resurse sunt pe cale sa iasa Tn evidenfa mai puternic

nefolosite.

(Sagbakken 1991, Folkenson 1990, Sagbakken


Mediul

?i

provoc;iri.

Tn

se afla Tntr o

el
t

care T^i folose^te to

s.tuatie plina

si

esu

e"

e e fo^^e

de anxietate^

CONCLUZir

o evaluare profesionala completa. Din experienta mea

am constatat ca competenta
social in a

un loc eeiS
^^^^""'"' ^^"^^^--'
^' --""-b

a copilului sunt

pe care le luam. Doar cand facem aeest lucru va iei in evidenta un


model deosebit de comportament ?! interactiune. Daea nu, suntem in
pericol sa ramanem cu o inipresie care nu e adecvata daca vrem sa
contribuim

Tntrebare importanta, care


are

s.tuatie

urma recomandarile educatorului pre?colarului ?n privinta


copilului cu

U5urinta fapii isp3?iton Tn


grup
copi, poate sa le
sporeasca agitatTa

s7 ^mnl^r^'l ' ' ""

hrana

necesara? Este flamand cand ajunge dimineata? Este copiiul diferitm

Tmbraeamintii curate? Totodata,

cu

ceilaiti

personalul educational
Co[3i_[i

social se

Anderaa

confamta

aici

'

1993).

cu mari

care folosjsc_strategia de supravietuire, de

276

se acorde un loc ma. important


Tn evaluarea cazunlor
de maltratare
Cu reprezentant, a, difentelor profes.i,
care observa parintn
?! eopni
diverse contexte, avem
pos.bilitatea de a reduce
percepti le/
dLstorsionate
de a alcatu,
imagine mai corect nuantata
Cu totH''
suntem ,n pencol de a flselectivi
Tn observatiile noastre
.

'^""^"'^'^ b^--^!'''e

1
mti^ls^vl^r'
51 interpretari.
intie obseivatii

>77

?'

sa

facem diferenta

CAPITOLUL

17

FOLOSIREA INTALNIRILOR
RETELEI IN FAZA DE EVALUARE
Intalmrile pot juca un

rol central atat fn


faza de evaluare cat s.
n cea consecut.va
acesteia. ConceptuI de
Jntaln.ri de retea"
este folos.t m s.tuatii
Tn care familia i
refeaua ei socidf se
mtalnesc cu reteaua
profesionala.

Aceste doua retele trebue

coop.eze,isac^
.nterprofes.onaIe

51

mteragentii. acestea din

de lucru propn, profesioni^tilor.


Ele sunt
cann Cooperarea interprofesionala
?i

Intalninle

urma fund instmmt e

tratate

m pa^a aTv

a !

interagentii"

de retea s-au dezvoltat din


recunoa?terea complexitatii

pentru copn. Intalninle


de retea s-au dezvoltat
din necesitatill
^i din nevoia
serviciilor sociale de a
claffica
a^teptanle jnutuale ,i nevoia
de cooperare (vezi
Klefbeck'
pannfilor precum

"'" '"' ""'^ "^"^^


ret e or th
letelelor,
observarea

mteractiunii dintre familie

etele,.

De exemplu,

trebu.e sa ^tim daca exista

279

^P'
si

cmeva

988

-a iua

ea

reteaua

e,

?*

retelcare

are iegaturi pozitive cu copilul.

persoana din cercul social

de

fata

Invatatorul a decis sa raporteze


serviciului de ocrotire
a cnnil,.!
dar nu a va.t sa o faca pe la
spatele pannt.lor
pus pro e
r u"'
interviu cu ei ?i fatal a
devenit foarte agresiv.
hwataiorul: Cand am sa vorbesc
cu lucratorul social
ar fi eel mai
b.ne sa fi{, prezenf. Nu Im,
place sa vorbesc despre
vol ft
a.a. Vo, percepet, situa,ia
altfel decat mine
este impornt
dezacordul sa li fie clar lucratomlui

care parintii au o atitudine negativa se poate dovedi a


fata

fi

O mda care a comunicat

de care copilul are un ata^ament special.

poate doxedi

serviciilor socialefngrijorarea pentai situatia copilului se


a

fi

fie

o resursa,

fie

Comunicarea

o piedica pentru

exprimam

atat copilul, familia cat

ji

In aa fel

fi

ea indeplinita.

reactiile.

de

Grijii fata

cum

copil, atat parinfii cat i reteaua


fi

sprijinifi i ajutati sa

Le ascultam punctele de vedere

raspundem deschis
Intalnirile

sa aveni siguranta ca

lamurim ce este evaluarea

dau prioritate maxima. Copiii vor

?i

exprime

meat

la

(vezi capitolele 12, 14

.?i

au ca scop, de asemenea, sa

incercam

fi

sa le

clarifice

?i

sa faciliteze

rezolvarea problemelor Prin expunerea acestor atitudini

putem sa avansam m munca noastra.


se concentreze din nou asupra rezolvarii

clarificarea neintelegerilor

vor

Clientii

fi

capabili sa

problemelor lor

?i

cand sunt

la

prevenirea

a problemelor In cooperarea cu familia.

afara familiei care au grija


retea

social."

La modul

ideal ar trebui sa fie cativa

profesion.?ti prezenti la o
de retea de luca,, Neaparat,
lucratorul social /cei care
unt
ce. ma, preocupat.
trebuie sa fie prezenti. Ar
putea sa fie ma. mu
profes,on.,t. Ingnjorati de
famii.e. Ar putea fi, de
asemenea, rel vam
^

.ntalnire

^am,l.a. Aceasta le permits


parintilor sa auda ce se
spune. S-ar putea
ca parmti, sa doreasca sa aduca
cu e. pe u de-a, lor". Altfel
ace,tia
ar putea sa perceapa ca
abuz.v sa fie confruntati cu
reprezentant a.
erv,c.dor sociale
, de sanatate, mdiferent de donnta acestoia
d
ajuta, Deseon ne scapa
din vedere cum se simt
oamenii din pozitii

a dezvoltarii lor viitoare.

In faza de evaluare, intalnirile de retea ajuta


neintelegerilor

al m

15).

solutionarea cazului. Se pot gasi atitudini ?n cadnil cercului care fac


dificila

ingrijorati

de
de

Altii din

copi! pot lua initiativa intalnirilor de


ingrijirile

dilema daca sa apeleze sau nu

acordate copilului

sunt In

la serviciile sociale.

problema devme evidenta cand

clientii sunt inferiori


ca numar
.ntalmre de retea poate fi facuta
In orice stadiu a!
evaluarii. Se
po te re leva ,n cursul pnme, Intalniri
cu fam.iia, faptul ca aceasta
se
vede mu t cu bun.ca copi.Ior
,, ca aceasta relatie
cateodata me'g
.ne 5, alteon nu". Ar
putea fi important de explorat
aceasta ma
departe print-o Intalnire de
retea.

Un mofiy bun
Exemplu:
Invatatorul

Jan nu

l?i

lui

Jan, In varsta

de 10

facea temele, iar cartile

asemenea, era obosit, murdar

lui

ani, a fost Ingrijorat

erau o adevarata mizerie".

nelngrijit

^i

deoarece

De

dimineata cand ajungea

la

coala". ingrijitorul coIii, care cund^tea familia de la generatia

trecuta"

11

vazuse pe Jan afara cu copii mai mari, antisociali din

vecinatate, mult

dupa ce

altii

de varsta

lui

erau In pat".

Deseori Invatatoml a discutat Ingrijorarea sa cu


ca ar avea vreun

41

reteaua inteleg cauza Ingrijorarii noastre.

In plus, s-ar putea sa fie nevoie sa

sociala

familie.

efectiva cste foarte iinportanta in aceste intalniri

care ne striaduim sa ne

va

o persoana

fel

parintii.

Ei au negat

de probleme. Jan Insuji indicase ca ar fi probleme

acasa, cand i-a raspuns destul de agresiv invatatorului care

pentru dezordine. incearca tu sa

tii

280

II

ordine In mizeria aceea."

ceita

pentru a organiza o astfel-de


Intalnire In

sa pa, ticipe. N.ci ce,

dm

servicml de mgnjire

copilulu.,

al

stadiul

afara fam.lie, carora le


pasa de copil

de

nici

nu au autontatea forniala de
a Lpune
pann -or^o astfel de Intalnire.
Venim cu o invitafie la cooper^re
Irebu.e sa comunicam clar scopul
Intalnini. Pa.-int,i ar
putea avea
a? eptan plme de tantezi,
de resp.ngere despre

Nu,m, un sentiment de acceptare


smcera de
poate convmge pe pannt, ca ar
putea fi un
astfe!

de

intalnire.

o asemenea actame

catre

tot, ce,

mipl,cati

avantaj sa part.cipe
^

la

li

Exenipiu:

Am

Liicratonil social:
sanatate cat

cauza

Mi

Per.

lui

de

51

Exemplii:
primit un raport atat de la clinica de

la gradinita. In

se pare

ambele

o idee buna sa ne ?ntalnim cu

v-ar da posibilitatea sa auziti ce spun


doriti sa veniti

locuri sunt ingrijorati din

ei i

sa spuneti ce ganditi. Poate

cu un prieten sau cu o ruda. Ar putea

neplacut poate sa trebuiasca sa va

Aceasta

totii.

Tntalniti

cu noi

toti

fi

destul de

singur,"

Doi

Cand
marton

pe care

le

descrie rolul

relatia

are sau le-a avut in legatura cu familia. Sunt rugati sa

exprime atitudinea

ti

ji

vor

fi

ajutati sa fie

fie

de acord sau nu

exprime propria perceptie asupra

include deseori sentimentul de a

fi

i^i

pe cat posibil de concreti

vor avea posibilitatea sa

obiectivi. Parintii

putea sa

fji

situatiei.

$i

^i

vor

Perceptia lor

sub supraveghere. Familia

^i-ar

posibilitati

de a ne comunica empatia de a ne explica

situatia. Indiferent cat

parintii

^i

am

de atenti

fi,

de obicei, este inevitabil ca

reprezentantii retelei lor sa aiba reactii de aparare.

Intalnirea

nu

tinte^te obtinerea unei Tn|elegeri, ci

punctele de vedere sa

fie

lucratorul a ajuns la casa


familiei

prezentate series. Toata lumea are ocazia

de a auzi ce se spune, ceea ce reduce pericolul distorsionarilor. Cei

ven^oail

tatalui.

doi conatinn^li .

Evidm eT eblu
^''"'^"
'

JT

'^ ^^

pentru staictura; a

tti

"a^^^^^^^^^

o atmosfera constructive.
Recunoasterla efor^uM
phcat in a face fata unei astfel de
fntalniri contnW
a identical
mutuala intr-o atmosfera
incarcata de conflict
la

5,

anxietate

Exemplu:
Exists numeroase rapoarte
ca
Singur,

mama

mai multe nopfi pe saptamana.

vecinatate

mai mult ca toate

e,

sa ajute familia.

ji

contnbuie

clarifica

Ideal, atmosfera fntalnirii


de grup ar trebui sa fie
mformala si rt
de placuta pos.bil. Lucratorul
social care e invitat
llZumrtll
sa aceepte responsabilitatea

putea exprima perceptia asupra ajutorului" pe care 1-au obtinut. Vor


fi

un mimSr a^

'T"^

prezenti. unul dintre

Scopul este de a crea cat mai multa deschidere in juiul problemeior,


Fiecare profesionist participant este rugat sa

lucratori sociali au ftcut

contacta o familie iramana.


'
Ta a" reLat'a aoara'T"""
'''''
a afiat ca acesta dorea
ca el sa mearga la e, aca^.l
T'"""'
^
"^ ''
'^^'^ ?' ^^ ^^^^
s-tuatia lor familiala
buna.

unde

este pnntre cei

il

lasa

Mama ies

se Tmbata. Sora

pe Lars de cinci ani


la un restau an

mamei, care locuieste


care au contactat serviciile
de ocrot ie

ma. multe on. Aceasta a


dus

la conflicte

serioase intr

Tn

apronie e

"op

de

lo

mamf sora J

din familie sau reteaua sociala, care se simt sau au fost criticati trebuie

de

sa fie urmariti
Intalnirile

profesioniti, aceasta fiind responsabilitatea

de retea ar putea reduce sentimentul de neputiinta

clientilor, prin

deschiderea pe care o au. Adesea, pana

pe

s-au petrecut peste capetele lor"

?i

mai

situatia.

dificil

pentiu client sa explice

Intalnirile

de retea mcarca

inceputul evaluarii
fapt,

nu

tin

doar de

ei

relatia familiei

importanta cand lucram cu

Dar

lucmrile

ar putea f&ce

La

cu evaluarea. Trebuie sa ne obi^nuim


^i

probleme

Aceasta abordare

clienti

sa folosim tntalniri
este,

de asemenea,

ce vin din culturi Tn care traditia

responsabilitatii colective a rezolvarii


?i

spate".

al

se a^teapta sa faca fata conflictelor care, de

ale retelei pentai a lucra cu ele.

ca

la

acum

lucratorii cu sarcini neobi^nuite.

sa fini confruntati cu aceste cereri

la fel

pat

lor,

problemeior este incetatenita,

sistemul familiilor extensive.

r.l^drr?Lar

Pe aceasta
au fost

baza,

invitat, la

mama,

o mtaln.re

'^^"^^ '''''

Lars, sora

^'

mamei

^"
?!

^^^ ^'^ '^ ^^^^


directoml aradinitei

tmJS
"

birounle sociale InainteTe


fost nevoie de mult
timp pentru a o motiva
pe mama s pe
^
participant!, pentru o
astfel de fntalnire
la

' '"'' '"'"'"'" '^ '"^^P"'' '" '"^P


catea
cafL^silfon'neT'
51 silon. De asemenea, a
aigat-o pe mama sa il
ajute

^^'^^:'-'
m^^"^j;':T'at. ,eu?it sa va
mvuiget.

-^*^ '-

iMa bucur ca

'ub,t.

^f'

Tndo.elile.

'

- '--

-u't sa venit,

Aceasta

a,t

aici.

mseamna

ca

foa. e mult
?, vrefi sa aiba o situatie
ma, buna " (Misca
aiu-mative inju,-ul mesei.
Toti pareau u.urat, de
a avea cava f comun
^. de a se putea concentra asupra
lu, Lars.) Toata
lumea a avut ocazi^

282
283

saijiexprimeTngrijorarea. Lucratorul social asubliniat caorice critica


trebuie sa fie cat

nimic

nici

de

cat obiectiva

nu s-a

insistat.

concreta. Lars nu a vait sa spuria

$i

Comentariile tuturor au comunicat un

angajament pozitiv pentru Lars. In timpul cnticilor aduse mamei,


referitor la consumul ei de alcool, ea a fost sustinuta ?i de lucratorul
social.?!

A fost,

de educator.

de asemenea,

posibil sa

se atribuie

buna

educatie a lut Lars, pe care a fost capabila sa i-o asigure, in ciuda


abuzului.

Lucratorul social:
voi (sora

Mama
fie

T>'\n

cand

cand

in

cumnatul) Tneercati sa

ii

mama

avut sentimentul ca

faceti viata grea."

(agresiva): Cineva trebuie sa poata sa

bea o here

fara sa

acuzat de alcoolism."

Lucratorul social: Simtiti ca

problema cu alcoolul

?i

ei

exagereaza.

pentru dumneavoastra?i Lars. Dar,

in

ca aveti o

primul rand va simtiti acuzata."

sunteni Tngrijorati ca ar putea

Cand

titi

ca sora dumneavoastii, Randi, este ingrijorata

fi

vorba de un abuz sexual

de retea sunt contraindicate. Consecintele dezvaluirilor ar


foarte mari. Denigrarea, agresiunea ar fi uor mobilizate. O

intalnirile

putea

fi

incercare de a dezvalui abuzul sexual in retea creeaza noi probleme.

Ar putea
duce

la

fi

dificil

calomnii.

de protejat copilul rmpotriva presiunii

investigare a politiei ar deveni

?{

?i

ar putea

inai dificila.

mtalnire restransa a comitetului de Tngrijire poate avea un rol


important. Cand, de exemplu, un copil Ti spune unui profesor ca a
fost abuzat sexual, primul pas

al

profesomlui impreuna cu copilul

cu

politia.

Profesorul

intalnirile

il

evaluarii ar putea

fi

Tntalnire a

cu lucratorul social, eventual

?i

ji

va ajuta pe copil sa spuna ceea ce deja a spus.

de retea pot avea

alte tinte

etape ale lucrului cu familia. Aceasta va

fi

?i

pot

fi

folosite

Tn alte

discutat Tn capitolul 24.

CONCLUZIE
Utilizarea intalnirilor de retea in faza de evaluare este o practica
destul de noua.

Una

din conditiile cele mai importante in realizarea

unci astfel de intalniri este ca ea sa

fie

condusa

astfel

Tncat sa creeze

atmosfera destul de sigura, Fiecare participant trebuie sa simta ca

284

se acorda atentie suficienta

proprie asupra

situat.ei.

trebuie aiufat .3

si

Atat con

TcJ

cVt l

ex^

?""'

.mportante. Trebuie s. fim sigun


cS
r a s
continua acasa, de exemplu,
descarcand asupra conXui

"'''''^'^

JCt'^^"'
""
Tnl

.agresainea,ceeacearaveaefected,stn.ct.ve'Aave:tSd"^^^^^^^^

cum

s-a prezentat

cap.tolul

'

trebuie sa fie in centml


, reocupa
de retea In faza de evaluare
nu trebuie sTdevm
o aitina, ci o parte a evaluan,
orientata spre un scop.
Oricum treb "e
sa fie cumpanita dea.a,
daca are rost o Tntalnirrde
retea'sa
Ata avantajele cat 5, dificultafle
care pot aparea Tn legatura
cu fiecare
caz trebuie luate toate Tn
considerare.
noastre.

5,

intalnire

nT

PARTEA A IV-A

COOPERAREA
INTERPROFESIONALA
1 INTERAGENTII

CAPITOLUL

COOPERARE

18/19

iNTALNIRl InTRE
PROFESIONITI 1 SERVICII

e confrun am, de ob.ce.,


cu fam.Iii care sunt
cunoscute
f^-^^'-^^lte serv.cn. Pos.biIitatilepe care
fiecareprofesie

.^f.^repentruobservatievanazadatoritadiferitelorroluri

serv,c. As,stentul
.edical observa, atat
parintii cat

cadrul une.a dmtre cele


mai acceptate instituti
'

societatea noastra.

as,f nti

tf f" 'T

c'p" Tn
de sanatate
^"'"t'dte am
d n

'' ^""^P^^^-'^nt decat cele vazute


de

Educatoni pentru varsta


pre?co!ara observa parintii
snuatu de schn.bare ?i, deci,
vad
mtaln.rile

E.

si

cooiii

au pos.bilitatea de a observa
zilnic copiiul
e a observa cop.lul In
relatie cu

pos,b.l,tatea

alt'

Profesorii au

cop,,

"adu"

Personalul di cadrul cl,nicilor


de ps.hiatne pe,itru copii
adolescent, observa panntn

unu.

g,-up, Ex,sta

educauonaia

?i

5,

cop,,, Tntr-o

289

5,

s,tuaL terapeu ti

alte observat,, din


partea serv,clor

din partea politic,.

separariie

^i

de PMno,og,e
ps.hologie

evaluare comprehensiva depinde de integrarea observafiilor


disparate. Acest proces necesita intelegerea functiilor

obiectivelor

principaie ale diferitelor servicii, contextui legilor cu care

pe care

posibilitatile i limitarile

sectie

Gradinita
Clinicile

somatica de

la

rand

primul rand, boli somatice.

o functie social-educationala.

lor,

de psihiatrie pentru copii trateaza tulburari ale copilului

de asemenea, copii

de

nefericiti, iar institutia

copii are responsabilitatea formala


copilului. Pentai a realiza

ji

ofera acestea.

spital trateaza, in

coaIa au,

?i

le

operam

asistenta sociala pentru

specializata

o buna mtelegere

?i,

pentm

ocrotirea

protectiei sociale,

precum

?i sectomi
educational deninri H
de cooperarea
stransa cu lucratoni din
reteaua de protec^r., h '^
Asistentii socaii au nevoie

^^<:^^:X"'^:^:;^::S'''''':
pen ru evaluarea anumitor
aspecte ale situa^ei de
Sr|re aloHur
?. a^ajamentuk ui sau feta de
pannti

pos.biln

panndT^Z^

^'

In familnle in care
copilul este expus.
abuzului sexual sau Jt
forme de comportament criminal
este necesar ca
'^^ ^^"^tate
?. cele sociale sa coopereze
,
cu politia

insMelli^l'

^i

Este, totui

iiTiportant sa se |ina

sistemul

"J"'^

seama de scopurile

este necesara cooperarea

diferite ale

activa a celor ce lucreaza in diferitele ramuri ceea ce va putea reuni


pai-^ile

imaginii comptexe.

Tratarea familiilor care

ii

maltrateaza copiii ne afecteaza emotional

moduri care determina raspunsuri subjective personale i, de


asemenea, reacjii mai rationale specializate. Noi putem deforma ceea
ce vedem In observatiile noastre i devenim selectivi.

n ceea ce pnve?te documentarea


asupra situatiei
^^^Tratamentul familnlor abuzive
solicita 5, o cooperare

Prt^"ta
intermediara

In

O evaluare holistica la care contribuie

dez^:::^:::::;,^^

'- -'''-

-'-'-

^^^-^ ^^

'"--^'

-- un

mai multi colegi este foarte

importanta, pentai corectarea acestor directii defensive.


Acea,sta este o

munca

sprijin reciproc, atat

interdisciplinary

buna

care te solicita emotional. Este nevoie de

personal cat

specializat.

este foarte benefica

pentm

cooperare

a face fata acestor

provocari.

Nevoia noastra de

sprijin

cooperare contrasteaza cu pozitia

obinuita a parintilor, care ezita sa coopereze.

Multi i-au format strategii de supravietuire care


institutiile

de sanatate

cele sociale. Ei pot

cooperare, dar aceasta nu este concretizata

problemele

^i

pot respinge, agresiv,

tin la distanta

exprima o dorinta de

in fapte reale.

institutiile

Ei pot nega

de sanatate

ji

pe cele

Pencolul

supraidentificarii e mai mare


atunci cand se 'ucreaza
lucreaza
numai pe baza propriilor
observafii
Cooperarea cu diferifi profesioniti
Tn

cadrul prorecnei
protectiei sociale

pentru copii este foarte


importanta.
Este nevoie de
gama

larga de abordari
terapeutice la care not
contnbu, multe gmpuri
profesioniste (vezi partea a
V-a a cartt) Aceste
a ordan cupnnd spnjin
moral ,i ajutor din partea
asistenSu t^diSf
ajutor acordat de consultantul
sau supervizorul din casa
tra amenUn
grup pentm copii ^i parinti,
tratament individual sau
fa
fe
L
tratamente m mstitutie,
abordari
retea, tratamem

medical

si

sociale.

Cateodata

Cooperarea

ei

se pot preface ca colaboreaza cu cele

fntre aceste

doua

doua

institutii.

institutii diferite este, astfel, dificila,

dar este, deseori, decisiva pentru calitatea

relatiei

care se poate

stabili

'^^^''^'"^^

cu familia.
Autoritatea formala
situatiilor

P""^^^"- poatetfe'cta
^!^Z:Z1T''''atamentului, ceea ce se poate
H-Jfic, insa evita
evita printi-o
^
encienta

?i

profesionala trebuie integrate ?n evaluarea

de maltratare. (Vezi, de asemenea, capitolul 22).

Autoritatea noastra formala e legata de pozitia fata de

protectiei sociale a copilului. Institutiile din cadral sanatatii

290

iiiba,

stransa

Cooperarea
legea
?!

ti

intre servicii are

cooperare

functie importanta Tn
faza

aifcrita in taze diferite


ale tratamentului.

291

nrint,-

Prioritatea scopurilor pe
care le

avem
desituatiafamilialMidemodulcurs^

fntalniri intre servicii

procesul de tratament

Voi folosi conceptul de intalniri intre servicii pentru a numi


care sunt utilizate ca unealta de lucru de catre

Tntalnirile

de sanatate

sociali sail

realiza planurile

in

de a

de tratament.

de sanatate, care a

alte scopuri

mod

Tntalniri

&u

Una

obinuit despre intrunirile dintre

Tntrunirilor Tntre servicii este asigurarea unui

ajutor cat

atunci cand

avem

in atenfie

parintilor.

Acest lucru este

realizat

urmatoarele:
informatiilor

de

2.

Efectuarea unei evaluari holistice a situa|iei psiho-sociale a

3.

raport cu starea de ingrijire a copilului;

Evaluarea

sprijini familia

situatiei

pentru

de ingrijire a copilului

a-i

posibilitatilor

asuma responsabilitatea acestei

de a

tngrijiri

de lunga durata;

4.

Realizarea unui plan de tratament de scurta

5.

Clarificareaimpartirii responsabilitatilorfiecaruiain legaturacu

familia
6.

?i

cu fiecare meinbru

8.

al ei;

pastrarea copilu
Altfe

confiunta

g .dea,a
in

u,

centrul atentiei

^i

desra urarea

mZ

'

V.

strangerea observatiilor

dinamica fiecaru. caz ne

,i

informatiei,rZct

continiare

?i

sa le

de

cercetam poate. Este


important faotul ca
furnizeaza punctul de
u o

mformatiile

pletre3

fiind necesar;

rezolvarea problemelor inevitabile cu care se


procesul tratamentului, cat

ji

in

Amprogresatvizibildacaamreujitsarealizam

?"'
c;r
am putea
::r:r^f
efectuam

scop

sa

^"^ '-'' ^^^^^"^


^^
n.?te ipoteze

de

^ ^::^

partial acest tel

lucru, care sa faca


nos.bila
.-partirea responsabilitatilor
pentru strategia u/matoai.

ei.

In

^i

tramament;

diferiti specia!i?ti, atat in

cooperarea dintre

LiJa te

modelul (vez, capitolul


4)

observati, le

Adaptarea planului, daca acest lucru apare ca


Clarificarea

?i stra egiUe sale


de supravietuire i, apoi,
sa se directioneze catre
mediul copilu lu,
, interactiunile lui cu acesta, ceea ce
poate'sigu a

care

:i:e:rstsr-^"-^------^-^^

Schmibul permanent de n form atii Tntre participan|i, pe masura

ce apar progrese
7.

lie

descrLi concreteTi

sau

eventualitatea plasarii copilului in alta fainilie;


?i

posibil. In

Concretizarea preocuparii este


punctul de ?nceput eel mai

Colectarea observatiilor

familiei

toTr^nt^

sunt prezentate sunt,


deseori, colorate cu
=nte,p,etanle particpantilor.
Observatiile" pot avea ma
mult cal tatea
une. ,.presn colectate"
decat a unei

la participanti;

1.

ji

ett

,,Ubservat

mai adecvat copilului

IdSr ""

din dificulta|ile existente,

ma. precis

Scopurile intrunirilor intre servicii

al

la

aici. este de a fi
cat mai concret si
timpul acestui proces
e^ti deseor ten
am sj
nmimal^^zez, sau sa dramatizezi
situat.a.
descriere cS maTpreliS
?. .mpartiala poate contnbu, la
reducerea acestui pericol

servicii.

intalnire mtre servicii cu o intalnire a retelei sociale.

Scopul general

al familiei.

esLa

despre scopurile lor 1 participanti. Este, de obicei, important

sa continui

7''^'^^^^

asistentii sociali

Aceste

fost discutata in capitolul 7.

decat fntrunirile dintre

sunt informati in

Parintii
servicii

dintre familie, reteaua sociala

,v,

elaioneTzTl
'"'^^'""^^^^
profes.on,?!..

Voi folosi conceptul de Tntalnire a retelei de lucru pentru a numi

metoda de cooperare

im

/. Strdngerea ohservatiilor
.j/ mformatWor
de la P""'
particioanti
Este necesara reunirea
^'^'P""'^^
observatiilor si inf
asigura baza intelegerii
'^
s.tuat.e. prez nte'
a evoluat de a lungul
timpulu.. p'rocesu^

asistentii

incercarea lor de a intelege, coopera

la

revalt!

292
293

Efecltiarea unei eva/iiari holistice

2.

faiiuliei in legafitra cii situatia


3.
III

Evahiaiva siluatiei de

care eapoale

Este

ingrijire

fi

psihosociale a

Planurile de tratament
optime sunt cele rr. .
,i de starea de
urgenfa, cand avet
de a
'n care copilul
se afla in pericol

.>/

fcopuri

a copilului )i siahilirea gradului

subiectiva. In

acestor

te stradui sa le

evaluare bazata pe cuno^tinte

poate

sittiatiei

dona scopuri. Totu?i,


despartite.

in care

avea asupra copilulu,,'


par,nt,lorm"^p''pCn,:'"?^*"^ '^ ^"^
care nu sunt urmate
''' '''^" ''''''
de planur pe tem
en lunld
de urgenta determinate
?'"'"*
'^ '"*^'"'ri
de crize ace^ea
'"^P'ed.cand ajutorul
5. mrautatind

incercam sa !uam o atitudine

t ^.

legatura cu situatia de ingrijire a copilului, evaluarea holistica tinde

sa devina colorata

de angajamentul emotional

al

''''

"^^

este

Aceasta asigura o

empatie, deci, nu o evaluare care

ji

momentul

tii

'' "'''

faT"'
^ "^"^f'' S^ve

considerala salisfacatoare

fi

dificila diferentierea

important efortul de a

?n

de ingrijire a copUiiliii

rational

cooperarea

fiecarui participant,

exciuzand tot mai mult infomiatia factuala. Infonnatii relevante despre

contactul parinte

copii, trecutul parintilor

lungul timpului trebuie stabilite


se situeaza felul

cum

la

flmctiile sociaie de-a

inceput. In central acestei evaluari

copilul se confrunta cu situatia sa

ata^amentului sau fata de parintii

lui,

posibilitatile lor

calitatea

?i

de evolutie

consecintele maltratarii asupra evolutiei copilului.


Observatiile
altele

i,

informatia reala sunt evaluate in legatura unele cu

tinand cont de baza cunojtintelor noastre,

spre formularea dinamicii maltratarii.


tarzie, a Tntrunirii, atunci

se va putea stabili

daca

Numai

vom

fi

orientati

mai

intr-o alta etapa,

cand se poseda o baza solida pentru evaluare,


situatia

de

ingrijire este

mdeajuns de buna"

sau nu. In centrul acestei evaluari se situeaza aspectele discutate


capitolele 6
4.

Resursele lim'tate n
le

caZT

are fiecare pers^a

De

" ''"^"'^

t^l^'
T^

multe on ne confrunl
cu
atunci cand
institumarX/eLt
poate f, neplacut De
Planun, care pot

?'

P-"'"'^^

^.^^'^'""^

'^

'"'^''^dere,

^^'^ P

--

""^^"^""'^ responsabilitatii.

'"T'^*"

^^^^'"'' '^'^'^^

?'

'''"''^'''''*^^- ^cest proces

eon trebfr
mtampTn'rezit..''''"

'""''^

P^"* ^

'"dP''ni

in

i 7.

Realizarea lomi plan de iratament

Este necesar sa se efectueze atat planuri pe termen scurt cat

termen lung. Planurile pe termen scurt se ocupa cu


investigare.

La prima

pe

strategiile

de

intrunire este important sa se discute strategia

pentiu efectuarea de noi observatii

colectarea noilor date.

Pe primul plan

in

aceasta discutie este intelegerea efectelor pe

care investigatiile

le

vor avea asupra copilului. Strategia care este

utilizata trebuie sa tina

seama de experienta copilului

?!

va mtampla

Ce

voi face^

fn

continuare

Ce

E nu -^

vo, sp une^

r"" ,'?

de

securitatea aeestuia. Deseori, strategiile au fost alese tinand cont

de la ce pot face fata

parintii".

asemenea atitudine conduce

acordarea ajutorului finand seama de parinti


copilului.

Acest lucru duce

proces cu familia
copilului

$i

i,

la rezultate

astfel,

$i

minore

la

nesocotind nevoile
fn realizarea acestui

se pierde contactul cu realitatile

situatia parintilor.

294

295

'^^'"'"'''' ''^''' '' "" ''


^^' '""'"^"'^ ^^^^^^^'
'"'

cu evaluarea 1
perioada grea. Acest proces poate avea legatura
indepiinita de
fi
poate
tratamentul In alte perioade aceasta fijnc|ie
de psihiatrie pentra
asistentui social sau de un membra al echipei
?i

de nevoia unei

plus fata de competenta profesionala i de


persoana cheie trebuie aleasa. Aceasta
responsabilitatea coordonarii

formale

autoritati

plasarea strategica.

acestei masive responsabilitati

Ma

persoana

ii

a continuitatii planurilor

conflictul

?.

asuma
asigura

lor.

rntrunin.

armonioi

^i

practici sunt

de catre o singura persoana. Buna

coordonare este hotaratoare pentru rezult

folosirea eficienta a

membrii

tntrunirilnr ."

de tensiunile dinamice ale


grupului ca e coTnr

in

Fiecare are propria sa responsabilitate.


factorii neprevazuti fac importanta preluarea

certitudinea mdeplinirii
Slabiciunile omene?ti

rationali,

scut.{.

fi

refer

special ia

mteracfiune paralele care

copii sau de serviciul psihologic al colii,


Distributia rolului depinde

de

,1

in

rezultatui, n.velul

r^urriT
^'^

tenLn'eT .^e ce
toate sruour rh!^^-

mstuin

"" P'

'

'^^

0^^ on m":: T^f^


197oT""''

niveiul expresiv.
socio-emotional (Bales
La nivelul instmmental ji

participantii

de orientare a sarcinilor
(Bales 1970^
'1
^i sugest f care

schimba informat.i, evaluarr

.rectionate catre

scopuri. Participant., se
spn inS
unul pe celalalt pana se
realizeaza ceva concret

Dar

fse

infl
nt azi
"""^"teaza

la

nivelul expresiv,
socio-emo{ional, lucrurile se
oetrec altfrl
Aceast interactiune expresiva
poate rmpiedica sau avansa
ea
rel
la niveul instrumental.
Paiticipantii gandesc ^i
simt mul e desp e
ce alt, ,n Intruniri, despre
grap ca un Tntreg sau despre
i

resurselor.

Deoarece munca depusa cu familia depinde de utilizarea autoritatii


social
formale, se pare ca eel mai chibzuit lucm este ca asistentui
sa-?i

asume

acest

rol.

cunoasca

posibilitatea sa

poate

In alte Tmprejurari
eel

fi

asistentui medical.

Schiinbarea informatiilor

7.

Ajustarea planurilor

ivesc
Ciarificarea ^i rezolvarea prohkmelor inevitabik care se
Aceste trei scopuri trebuie, din cand in cand, urmarite simultan,

8.

deoarece, pot aparea

situatii

ales persoaneie competente,


in practice

Angajatul
include

TotU5i, este
fi

neprevazute. Procedeele pe care le-au

de exemplu, se constata ea nu sunt bune

scopuri,
sau nu se acorda prioritate suficientaultimelor trei
i le
scopuri
acestor
importanta
cheie recunoa?te, Tnsa,

in intranirile lor,
dificil

fie

in

stracturate

continuare,

intluenteaza

cum

?i

De obicei, se ignora modunle tn care suferinta


modul cum se percep lucrurile de catre o persoana 51

care se rezuma

ceilalti.

T"'" ' '^'"^'''^ ' "^'^"'^^ '"t--- servicii. Era


vorba
vorbrdlt
despre '"'''"''1
un cop.l de opt ani care a
fost studiat timp de
un an
coaIa, vecinn
5. altn ^.-au exprimat
?ngrijorarea Tn legatura cu
neglijarea acestuia
5, catorva situatii bizare"
din casa cfteodatT
casa era aglomerata de
muncitori beti din constn^ctii
altS data fat^
era lasata singura Tara
mgrijire multe zile 5] nopti
Part,c,pan{u la mtrunire erau
reprezentanjii
coIii

pentru copii

,,

de asemenea,

asistenfi sociali.

ai

serviciului

Unul dintre

asistentii

"2^^

cu o prezentare clara,
Tn
r^
a mtrunirii. Scopul instrumental
a fost formuIa;ea
unorToteJe
de lucru despre situatiile
de maltratare ca un
punct de TrmV^
pentru p.anificarea unor
investigatii tn cont.nua
e Lt -o
antenoara a intrunini participantul
de la clinica de psihiatrie
pentru
evaluat. El elaborase

terapie de sustinere
pentru

perioada d^

la fapte.

lucreaza ea mai departe singura sau impreuna cu

296

'

Exemplu:

conducerea intmnirilor Tntre servicii e bazata pe


convmgerea ca profesioni^tii sunt persoane rationale ?i armonioase,
Organizarea

plnu

cu

problemele intruiiirilor

?i

statut in legatura

sociali a deschis Intrunirea

clar.

sa realizezi aceste scopuri. Aceste probleme vor

prezentate mai bine

Calitatea

care trebuie sa

5.

persoana care are

mai bine ce se mtampla, de exemplu

6.

valoare

ceilalti.

Oricat

o expres.e de indoiala ,n
ceea ce prive?te competenta
alter
prezent. sa evalueze cazul.
De-a lungul mtnimrii s-a'iscat

oameni

o tensTune

297

auTncetinit
sporita. Ace^ti factori socio-eiiiotionali (expresivi)

coiicluzie,

decat cu o tensiune negativa sporita,

Unele din pioblemele care


asenianatoare cu cele aparute
imiltor institutii.

prestigiu

le

in alte intruniri

Acestea se refera

probiemelor ps,ho-socmle. Ped,atnlor

ridica aceste intalniri sunt

ps.ho-soc,al, E, au, totu?,.


un
este
centrul atent.e.

profesionale din cadrul

la statutui, rolul i

la problemele care se pot

reterinta, din

impiedica

AccentuI

pus peaspecteie psiho-sociale


erelativn
Ex-sta fnca tendmte de
mu^mal-zare

Intninirea s-a destramat fara nici o

clarificare a rezultatului.

(ic

procesul

::S:f^"

evaluarea organizatorica sau a prioritatilor. Acestea pot

munca

e?ueaza

asupra

vietii familiilor i

cat participantii sunt

din partea tuturor.

mai incapabili

stapaneasca

sa-?i

sentimentele, cu atat e mai putin probabil ca participarea lor


expresiva sa faciliteze rezolvarea probiemelor de maltratare. In
aceste situatii

riscam ca participantii sa

fie

preocupaji de mentinerea

de autoaparare. Aceasta poate implica


respingerea contributiei lor astfel meat problemele expresive
aparentei exterioare

?i

Secfia de pediatric, clinica de psihiatrie pentru adolescent!


institutia

de

asistenta sociala implica diferite contexte

copii

de lucru care

sunt legate de scopurile initiale ale institufiilor respective. Aceste

contexte afecteaza evolutia Tntrunirilor.


intr-o sectie pediatricain centrul atentiei seafla copilul,
lui

somatice

?i

starea

lui.

Intrunirile tind sa fie folosite

problemele

directionate

spre acest scop. In centrul atentiei lor se afla disgnosticul

participant

medical

obi^nuiti cu tratarea situatiilor acute.

Structura ierarhica furnizeaza un cadru sigur, dar limiteaza

comunicarea interprofesionala

^i

Jstor^Sll^Z

Tntre servicii.

298

abordarea probiemelor copIe,ito


depmde de modelul de traLLnt

cJ^ ruUtenfiet

m car

crel^^^^^^^^^

r"

pieocupatideosmguraabordareterapeutica
In mstitutia

de asistenta sociala

'

centrul atentiei se

situeaza
evaluarea mgnj.rii copilului.
Aici pozitia centrala e
ocuoata
de
perceperea situatiei sociale a
fam.liei , a retele,
ociale

AsSn

iucreaza de ob.ce. sub pres.unea


timpului. Sunt preocupati

de mformat.a concreta care


poate

cSir
cop. ulu

m general

Xe

verificata. E, sunt

oriental

as-gurrd'S

^-^'^ '^^^' ^^-^^


^
ale fam.he. ma. presus
de cunotinteIe

'T'

rrfa

5,

fi

teoret.ce

^" ""^ P^^^^"^ -^^J^^^ care r^Iocuies^


pe ceplecat,,
ce-l^::,"'^^'^^'
aceste pe.-soane noi fiind
lipsite de experienta

CO j?iulul

'' '"'''"'* ''

""'"

To!:'"'

''^"^^^ ^'^^"t

'^

-^itratarea

?i

nu diagnosticele psiho-sociale. Fiecare


colaborator Ti asuma uor responsabilitatea. Hi sunt

tratamentul medical

p.nntor , spr,mul acordat

und ^''m
^ngrtrDr
,'

7""^^^^^^^ complexuafii pot paraliza


acjiunile.
Kesponsabihtatea
b
devine tot ma. neclara.
De asemenea no.tP fi
observata o tendmta catre
o viziune optim.ta asup
traL'e^^^^^^
^ra baze reale. Acest lucru
poate fi legat de terapeufi
care d"v m prea
''''^'""P'^^

?.

umbresc cooperarea profesionista.

^i

in

sentimente de

pot provoca reactii puternice din

partea parintilor, politicienilor, mediului

Cu

deznadejde, Evaluarea i tratamentul au deseori profunde

implicatii

med-caTr'

tratamentului

discutatin capitolul 3, incertitudinea,

anxietatea, suferinta, agresivitatea, ambivalenta


$i

op

emotional foarte mult.

neputinta

p'

In ps,hiatna cop.lulu,
fn centrul atentiei se
situeaza deseori familia
se opteaza penta, o
orientare catre fam.I.e
exist/^e colui
ca rolul copdulu.
contact cu fam.lia sa fie
min.malizat
Munca este mai putin folositoare
i orientata
catre scon rl.ns

Unele probleme sunt mult mai pronuntate, mai rezistente la


schimbare i poate mai speciale pentru ca maltratarea ne afecteaza
Ele pot aduce, aa

leW^

'T''"'-

Daca

eficienta practic.

cum am

tratamentulu,

problemele de

din diferite stnicturi de

ivi

mca

model centrat

.ZponiZ^Tc"

aep.nzand de t.mp

amudmea

fata

de

de

angaja{., de situatia lor


profesionala

malt,-ata.-ea cop.lului.

Elementeir

In mtaln.n ca.-e se
desPajoara bine, obse.-vat>.le
sunt
refe, una. Malt. ata,-ea

poate

f.

pe-xeputa

299

In

si

co,rnet

complex.tatea

ei.

concrete

Se poate

observa o deschidere spre observatiile fiecarui participant, spre


interpretarile

Dar
de

5i

Depresia copulor poate fi observata


deseori m jocul ior
Comii
doresc sa sejoace E, sejoaca
sa se distreze 5,
sejoaca sa Lvetel^
t.mp ce sejoaca enncearca sa
treaca peste reacfiiie
din

sprijinul reciproc pentru a face fata faptelor concrete.

rareori este totul aa

de simplu.

depind

fntrunirile intre servicii

acuratetea fiecarei perceptii a participantului

aceasta depinde,

^i

din nou, de relatia fiecarui participant cu familia. Chiar

copi, maltratat,

in cazurile

care au fost studiate mult timp de serviciile sociale sau de sanatate


participanjii

pot

fi

iipsiti

observam cum

Astfel

ivi

$i

va aparea ca un comportament

?i

de dezamagirea prin care au

tara

Copiii trebuie sa fie fizic activi.


In primul rand prin
mi?cSri fizice
scop ?i apoi, in timp, ei evolueaza

spre activitati fizice cu scop


Astfel corpul or se dezvolta
odata cu stapanirea reactiilor
corporate

invatat.

txista o placere spontana,


curiozitate

pentai copiii care sunt expui abuzului

de neputinta pe care

sexual. Aceasta se leaga probabil de sentimentul


il

simte.

Nu

are

cum

Se refera deseori nu numai

sa-l evite. Ei

nu au unde

ca a fost

inelat.

Se

i la

epuizare cronica

Nu toti
in ei

creeaza anxietate

copiii devin agresivi intr-un

anxietateai agresiunea

retra?i

?i

lor,

de neputinta

este

agresiune (Summit 1983).

mod

exteriorizat. Multi inchid

devin autodistructivi, depresivi, pasivi,

evita contactul cu ceilalti. Ei pot prezenta plangeri somatice

?i

sau pot deveni sinucigai. Aceste simptome semtalnesc exprimate putemic


la copiii

care au fost expu?i abuzului sexual

(Cohn

sa fim interesati atunci

Berliner 1988).

in vatam

Multi dintre

ei

urmatoare

e).

^i

Acestea pot

depresie. Acesta este

un

alt

fi

fi

care

il

cauta. Comportannentul lor de contact", felul

cum

initiaza

contactul este direct, contactul lor vizual solicitand atentie totala.


Copilul depresiv poate dori sa se apropie de noi dar

el

nu exteriorizeaza

un asemenea comportament de contact", Ochii

?i

fata

rol principal in interactiune.

300

nu joaca un

copiii sunt pasivi din

de pasivitatea care rezultS din


de tntarire reciproca a
pnnd pe unii din ace?ti copii. Depresia

Tntarite

exemplu

factorjor de mteract.une care-i

poate

cand

tip fizic, rezultate


stimulare din partea mediului
Tnconjurator (vezi

indepartata cu ajutorul

al retelei

activitatii.

Copiii, desigur, sunt diferi|i din


acest lucru va afecta nivelul lor
de activitate
Dar aspectul mentionat este legat
de asocierea cu alti factori
Totala
pasivitate sau hiperactivitatea ar
trebui sa ne preocupe.
Lange (1984) a
cercetat
ultimii ani copilul depresiv
i alte problems
legate de acesta
contact cu alt, copii ei nu sunt
creativi.

punct de vedere al

vtalitatii

ji

bine decat

Copiii armonio?i solicits deseori cu insistenta tipul de contact pe

in

au chiar Tntarzieri de dezvoltare


de

depresia ?imcercarea copilului de


loc ci-eativitatu ?. jocului. Printre

Depresia

nevoie de expunere

?i

calitati solicita

fizic.

din hpsa de raspuns

o realizare a faptului

ji

Trebu.e sa

sa se ascunda.

refera la incercarea de a accepta" situatia pentnj

a supravietui. Aceasta combinatie de injelare

Aceste

punct de vedere

la conjtientizarea unui abuz sexual in

cretere din partea celui care abuzeaza, dar

act! vitatea copi.ior.

un surplus de energie Copiii


aflati ,n s.tuatn de maltratare
pot comunica suferinta i
depresia lor
pnn pasivitate fizica. Dar ei nu sunt
neaparat con?tienti de aceasta

se identifica, ieind din anxietate, cu agresorul.

copilul

Muti

exterioiSa

Tntr-un context legat de invatare

aparare mentionat mai sus, ,,identificarea cu agresoml", unde copilul

a-i

lerr (1981, 1983) util.zeaza


conceptui ,joc posttraumatic"
pentru

informa|ii relevante.

Acesta este un aspect. Celalat este agresiunea care tine de suferinta


trecut. Al treilea este mecanismul de

Acela?i lucru este valabil

de

pe urmele parinfilor chiar foarte

$i

timpuriu.

Agresiunea copilului se poate

mod

a
num. aceasta forma de joc. Copilul
nu face fafa unor reacfii
acumulate
?i arata acest lucru de
exemplu in desenele lor

de observatii
copiii calca

trecut

sejoaca putin. Acesta este un

Supararea, anxietatea
depai problemele lasa putin
copiii care fac fata suferintei
mai
a-ji

altii, gasim copii care


manifests o creativitate peste
medie
A^a cum s-a expnmat un profesor
chestionat: era a?a de nelinistit
cand a vemt, dar s-a tot retras. Era
ca ji cum nu

la el

un ra^boi.

camera^ La

se putea opn, Totul era

Nu era doai" atunci cand razboiul patrundea


sfar^it el

pnn telev,-ziune

se simtea u^urat, dar totul


"
trebuia desenat
E posibil ca dimensiunea pe care
reprezinta creati vitatea sa fie
unul dmtre factoni de imunitate"
mai buni care contribuie la procesul

301

de supravietuire a copiilor Tn situa|ii de maltratare. Multor copii in


aceste situatii li se poate u$or distrage atentia. Lor le lipsete rezistenfa
1

capacitatea de a se concentra (Egeland et

al.

1984) Acest lucru nu

e surprinzator datorita provocarilor cu care se confmnta, pe care


incearca sa

le

inteleaga, sa le faca fata

astfel sa supravietuiasca.

Reactii psihosomatice

relatia

sa legata de situatia de maltratare. Copiii care cresc in Tmprejurari

nefavorabiie sunt mult mai bolnavi decat


valabil atat pentru infecfii cat

pentru

ceilalti copii.

alergii.

Lor

le

Acest lucru e

lipsete

un limbaj

comunica sentimentul lor de dezgust prin intermediu!


limbajului durerii i prin simptome. Acest proces e interesant ?i
ingrijorator tn lumina cunoaterii dobandite ?n ceea ce prive^te
psihologic. Ei

?i

sindromul proxy" (vezi cap.

3:

Ce

este

maltratarea copilului?").

Ei pot
separare.

fi

deseori adinii in spital prezentand problemele legate de

Simptomele

lor

somatice

nevoile lor care sunt Tn legatura

cu acestea pot provoca agresiunea parinfilor

respingerea.

Bennet

Wylander (1960) au descoperit ca anumiti copii aflati


(1988)
Tn familii alcoolice prezinta foarte des simptome psihosomatice sub
forma durenlor de cap, durerilor de burta, probleme de insomnie $i
et al.

legate de alimentatie. Reacfii similare seinregistreaza

in

cazu! copiilor

expuji abuzului sexual.

Respectul de sine
importanta sursa pentru realizarea propriei imagini a copilului
i

a parerii bune despre sine a acestuia este perceptia parintilor legata

de acestea.
Copilui care se simte iubit

parere buna despre sine


Alteori parintii

ca este nedorit
se simt deci ca

pentm ca

?i

DarnimeninuseocupacuaceastSvalr.ar^
formeaza o imagine dLors
onaTsrn ,
E. au o lume mtenoa'a
plina de

r>

entente

despre

?i

acceptat prime?te o baza solida pentru

pentru

a-i

comunica devreme

accepta imaginea proprie.

copilului ca nu este prea bun,

ca este raspunzator de neTntelegerile din familie. Ei

o valoare doar atunci cand sunt apreciati de

se simt Tn primul rand ca

502

avand

rolul de a-i

parinti

multumi pe

- '""" "

nZllT^t'''"
"'^^

aS

despre lumi." (Lfvdal


1988)
copilul a auzit de la na^tere
ca este ret
dat
^"""''t
ca si
4
cum ar
ar fi
fi f^cf
fost, ^i,
1
chiar daca
se putea ca
surprinzator ca acest copil va
crede despre
e. ,

'

.^'

SntT
?'

el

f. '""""

parintii se

sa

comportau
nu e
un cop eLdat

fie

sine ca e

Sanatatea fizicajoacaun rol important Tn evolutia copilului

dimensiunea abuzului

adulti.

e. T5.

Tnzestrat

Lipsa respectuiu, de sine e


confirmata Tn toate tipu
He d
de maltratare care sunt tratate
aici
?i

Roberts 1982

Furniss 1991).

Hua
(Chnstozov ^i Totera 1989
^"'^'^
'

lS

PARTEA A V-A

METODE DE TRATAMENT

CAPITOLUL

20

DIFERITE ABORDARI PENTRU


DIFERITE FAMILII
O ABORDARE DIFERENJIATA
/\
h

aceasta ultima parte a cailii

scris deja
;u

Acum

cum

parintii i

ma

voi

ocupa de tratament.

Am

trebuie inteieasa maltratarea, stabilirea rektiilor

cu

copilul

precum

modalitatile de cooperare.

voi discuta despre posibilitatile terapeutice ce-i trag seva din

aceasta Tntelegere a fenomenuiui.

Capitolele urmatoare vor accentua unele conditii necesare


dezvoltarii

unor planuri de tratament adecvate.

Deseori sunt luate masuri extensive prioritar fata de o evaluare


completa a nevoilor familiei. Aceasta insa poate face ca familia sa nu
poata

utiliza serviciile oferite.

fost aratat ca unele modalitati

abordare au putut chiar impovara familia


intereselor acesteia (Grinde 1989).

?i

de

au avut efecte Tmpotriva

De asemenea,

ele pot ascunde


problemele (Killen Heap 1982, 1988). Tratamentul trebuie sa fie in
relatie cu dinamica familiei, cu nevoile copilului ^i ale
parintilor precum
?i

cu limitele

?i

posibilitatile lor.

307

Serviciul

nevoi

?i

procesul de ajutorare trebuie sa

modele de

terapeutica .In fam.liile abuzive,


copilul este vulnerabil
,i este Tn
o victima fara putere Tn relatie cu
cenntele adultilor El are
de a fi protejat de adulti In sistemul
familial, Principiile
centra eaTe
acestui fel de tratanient pot fi
inadecvate, chiar daca
mjelegerea

fie ajiistate diferitelor

interactiuni ce deriva din ace^ti factori diferifi.

Procesul complex de evaiuare discutat

in

dt

capitolele anterioare ne ofera

baza pentru Intelegerea diferentiata, ne da pnlejul sa rezolvam cazuri


direct ?n relatie cu diferitele nevoi
i

ji

posibiiitati ale copiilor

poate

familiilor

iar

izolarea prin tratament individual, sau eel putin

Tratamentul individual poate

fi

utilizat

noi nu tratam

nu exclusiv

ps.hodinam.ee

aa."

ca un prim pasTntr-un proces

de grup

?!

Problemele conjugale

maltratarea se vor

muta

in

casa

noua.

fjnde

(i

cum

investim

in

tratament depinde de unde gasim cei mai

importanti factori ce predispun, provoaca

asociaza

ei,

factori

aiti

?n principal,

economici sau

resursele parintilor

mentin maltratarea. Se

cu factori individuali,

relatii maritale, retea,

De asemenea,

sociali?

ale retelei lor sociale

de atitudinea parintilor fata de maltratare,

va depinde de

profesionale, va depinde

in special

daca

ei

o recunosc

de familie
pentru alte tipuri de abordari
comportamental-

Cand ne

abordar. noi. Din pacate, s-a


Tncetatenit faptul ca daca cineva

Daca problemele conjugale au un rol central, nu ajuta prea mult


discutam numai cu unul din parteneri i nici sa le asiguram o noua

locuinta.

?i

confruntam cu probleme atat de


complexe trebuie
integrate d.fente abordari, iar Tn
reteaua celor folosite se vor
include

de retea este mai eficienta decat abordarile

individuale.

sa

sistem.ca'

asupra rolului copilului Tn


sistem. Problemele

terapeutice.

motivational ce va conduce afara din izolare. In tratamentul familiilor


izolate terapia

amnca lumma

abuzului de putere nu sunt, de obicei,


abordate (Bentovim 1993)
Acela?! lucru este valabil ji
pentru terapiile

retelei existente.

Doctorii nu trateaza diabetui cu penicilina,

general,

Tsi

bazeaza abordarea pe teoria


psihodinamica trebuie sa foloseasca
tehn.c. psihoterapeutice, daca
cineva Ti bazeaza abordarea pe
teoria
sistemica trebuie sa utilizeze tehnici
sistemice i tot aa
Irvine (1979) a descris tratamentul
Tn asistenta sociala ca fiind
o
releta individuals Tn care am adunat
diferite ingredients Tn cantitati
diiente ?. mtr-o succesiune diferita.
Acest lucru trebuie fficut Tn
conformitate cu Tntelegerea noastra
fata de problemele, resursele
si
nevoile fiecarei fam.I.i referitor la

ceea ce e necesar Tn tratamentul

maltratarii.

Deseori, nu

avem la dispozifie instmmentele de care


avem nevoie
mai multe on, dezvoltarea Tntelegerii
vine Tnaintea
dezvoltani deprinderilor de abordare.
Dezvoltarea viitoare cere
schimban Tn pnontatile politice i sociale
i abilitatea ^i dorinta
sociala
de a-ti asuma responsabilitatea pentm
^

de

posibilitatile

noastre de

a-i

motiva sa se schimbe. Priinul

mai important tratament este planificat Tn


i

cu potentialul de schimbare
Folosesc

aici

eel

cu nevoile copilului

al parintilor.

conceptul de tratament

sa fim mai creativi

relatie

in

sens foarte larg, Trebuie

productivi Tn percepfia noastra a ceea ce este

ceea ce nu este tratament. Furniss (1992) exprima acest lueru cand


face deosebirea dintre non-terapie-terapeutica"
terapeutica". Ajutorul practic legat
inai terapeutic

de unele

terapie non-

realitati dificile

decat terapia. A-i ajuta pe copii sa faca

fata,

poate

fi

poate

fi

mai terapeutic decat terapia, Aceste modalitati de ajutorare sunt

exemple de non-terapii terapeutice",

limitele

ei $i

fi

ajutorul cunotintelor

tratamentului,
1.

Este necesara abordarea familiei;

cu

2. Relatia

3.

Se cer

clienlii este Tn centrul

interventii active

procesului de ajutare-

4.

Copilul are nevoie de

exemplu de terapie non-

5.

Trebuie sa investim

reteaua sociala;

6.

Este necesara staicturarea

cateodata terapeutica, dar are

posibile contraindicatii. Poate flinctiona ca terapie non-

308

Cu

avem la dispozitie, trebuie sa fim Tn


stare sa facem un
pas mare Tnamte pentru a dezvolta
o abordare diferentiata a
le

realitatile

ce ignora

terapeutice".

Tratarea familiei ca sistem poate

copii.

pe care acum

folosirea autoritatii profesionaleajutor adecvat situatiei in care

iarterapiile

unci situatii de maltratare constituie un

insa de cele

Tn

?i

se

coordonarea tratamentului-

7. Panntii, copilul ?i noii


Tngrijiton

de separare

afla;

atajament.

309

trebuie sa fie ajutati Tn procesele

Cazunle

sunt, de obicei, mai complicate.


Deseori observam ca
dinamica procesului de maltratare include
o interac^iune TntreXi
e
grade de imatuntate a panntilor,
probleme emotionale abuz
de
droguri o retea soc.ala mipovaratoare
i
probleme'economice si de
acomodare. Atunc, trebuie sa mcepem cu
un pachet de masuri bine
coordonate ?i sa lucram simultan pentru
mai multe teluri Eficienta
unor astfel de abordari devine vizibila
in timpul

Este necesara abordarea familiei

Neglijenta

?i

abuzu! privesc intreaga familie, o consecinta a acestui

fapt este ca masuriie de tratament trebuie sa se focalizeze pe intreaga


familie. Aici, cuvantul familie

Cuprinde

tati

Tnseamna toti

cei care traiesc

impreuna.

sau concubini care pot avea alte adrese, dar care, de

obicei, iau parte la viata zilnica a familiei.

In orice caz, este important sa


familiei

forme de tratament de

diferite

evaluarii

facem deosebirea
familie.

tratamentului

Tntre abordarea

Abordarea

Este nevoie de

familiei

interioara

?i

interactiunile cu reteaua sociala

?i

profesionala. In diferite

poate parea important sa investim

ni se

membri sau subgrupuri

tratamentul unor

in

?i

ale familiei.

Interactiunea in familiile abuzive este caracterizata ori

de o angajare

negativa ori de lipsa angajarii fata de copil (vezi cap. 10). Deseori,
este important sa sporim angajarea

dintre parinti
copilul, sa

fata

de

el.

?i

copil,

raspunda

sa-i

ajutam pe parinti sa observe

inijiativelor acestuia

Acest lucru poate

Daca cercetari

Trebuie sa facilitam interactiunea

Putem fncerca

?i

fi

?i

sa se angajeze pozitiv

m cadrul

facut in interioml familiei sau

ulterioare releva faptul ca parintii %i revarsa asupra

copilului agresiunea pe care o au unul fata de celalalt, atunci trebuie

Daca

neputinta

relatiei dintre parinti.

mamei de a

faptul ca ea este Tntr-o criza, are

sprijin

alte

de

slab datorita unei na?teri

dificil 1 a lipsei

de

ajutor, atunci

inetode ce trebuie folosite. Tratamentul de criza,

cu acceptare

criticati 1 respini.
astfel

meat panntii

cu sentimentele
lor

mod

de abordare

in

oentrul procesului de ajutare


cu copilul este centrala.
Deschiderea si

?i

copilul trebuie sa fie Tntampinati

in situatiile in

care ei ateapta, de obicei sa fie


necesar ca Tntrebarile dificile sa
fie formulate
copilul sa se simta protejali. Se
cere o recunoastere

Daca cercetarea lipsei de abilitate in angajarea fata de copil, a


mamei sau tatalui dovede^te ca aceasta este legata de un necaz datorat
important sa acordam prioritate

sau tatalui pentru a trece de necazul

important sa ajutam parintele sau

angajeze mai mult fata de copil.

alti

membri

lor.
ai

De

sprijinirii

asemenea, este

retelei farailiale sa se

conflictele

pe care

de supravietuire. Trebuie sa fim

cu toata

Sra

fiinta

le

Tncercam sa empatizam
gasim m spatele strategiilor

In stare sa Tnduram situatii


sa incercam sa ne aparam. Trebuie
sa fim prezenti

noastra

?i

sa

avem

grija atat

de

parinfi cat

ji

de

copil

Acest lucru depinde de capacitatea


noastra de a recunoate la noi
^
.nsine reactiile pozitive. Trebuie sa
lucram cu propriile noastre
atitudini. Acest proces dureazS
tot timpul carierei
^

mamei

?i

respectui constituie cheia, Parintii

deschis

suportul din partea rudelor vor deveni o prioritate.

pierderii altui copil, este

Relatia cu clientii este

Relatia cu parintii

conflictuale

se angaja fata de copil este legata

un ata?ament

traumatizante sau unui copil foarte


sunt alte teluri

au o fonctie centrala

terapeutica in acest

a faptului ca parintii fac tot ce pot.


Trebuie sa

copii.

ne concentram asupra

sa facem ca interac|iunea sa
2.

unui grup de parinti

sa

rolurile in familie. Interviurile


cu famiiia

a familiei.

Sa ne imaginam, de exemplu, un copil mic, un bebelu?, cu un


parintii sai.

de

clarificatoare, motivationala

devina pozitiva.

ata?ament nesigur fata de

intalniri

familie, unde putem impartai


familiei
intelegerea noastra fata de situatie.
Astfel de intalniri au, de
asemenea
scopul de a clanflca ?i a pune bazele
cooperarii noastre de a lucra
direct cufactori ce au de-a face
custructura, comunicarea, interactiunea
^

implica evaluarea continua a familiei ca un intreg, cu dinamica sa

momente,

si

viitor.

Ce facem cu

saptamani
tamilia?

$i

profesionale

propriile frustrari,

cand ua e inchisa

chiar luni fara sa reujim sa


stabilim

?i

tree zile

o colaborare

cu'

Ce facem cu

agresiunea noastra fata de agresor?


Acestea
alte intrebari trebuie puse in
timpul carierei noastre.
Inainte relatia dintre lucrator
trebuie sa

fie aa,

trebuie sa

fie

sau eel pu{in nu

client era

in situatiile

loc pentru multe variante, iar in

31!

un sistem Tnchis

si

Nu

de maltratare In relatie
relatia parinti - copil 'm

cu grupurile, rudele

intalnirile lor

institu|iile

se va aborda sistemul

deschis. In orice caz, principiile de baza sunt aceleai.

3.

Se cer interventii active

folosirea autoritatii

expreS

Ia!grca''''^V"*''"'' "

profesionale
Trebuie sa recunoa^tem ca uneori este necesar sa luam
stau la coada pentru ajutor, sau eel putin

Cum am

nu

in

probleme de neglijenta

vazut, multi dintre parinti folosesc strategii de

supraviefuire care deseori

Ti

Tmpiedica sa primeasca

Slaba motivatie a parintilor

"'''"'''''

'" P'""'"- ^' ^ ^^'^"^^t^


P'

initiativa

Un numar mare de parinti cu copii maltrata{i


au nevoie

pentru a incepe cooperarea cu familiile abuzive, Parinfii acejtia nu


sau abuz.

Masunle vor

avea succes doar daca exista


motivatie parinteasca
ndiferent de cata autontate oficiala
avem. Folosirea autorSati.
profesionale trebuie integrata 51 trebuie sa se
ajunga la o

ajutor.

extensiv

pe termen lung, deseori

de

ani

zile lucru

de tratament

ce implica un

tratament in care trebuie sa combinam


preocuparea cu autoritatea
profesionala legata de sfaturi, control
?i stabilirea
limitelor (Killen

nelinitea in legatura cu posibile

consecinte ti face, deseori, sa ezitein abordarea voluntara a serviciilor


sociale

51

de sanatate. Aceasta poate

antagonismelor dintre

serviciile sociale

datorita suspiciunilor

i
?i

de sanatate

functioneaza prost". Deseori, ele se simt

cu sistemul social

lipsiti

^i

51

familiile ce

de putere

in relafie

de sanatate.

Uneori aceasta se bazeaza pe

traditiile culturale,

De

exemplu,

noii

norvegieni care provin din Vietnam, Chile i Iran n-au Tntalnit niciodata

un sistem

social

?i

putin probabil ca
lor legate

de

ei

de sanatate care sa functioneze

bine. Astfel este

vor aborda sistemul de sanatate pentru problemele

mai de

copii. Ajutorul financiar este

fnseamna ca serviciile

sociale

?i

inteles.

Aceasta

de sanatate trebuie sa ia contact

direct

cu familiile cand sunt preocupate de copii.

Multe

din abordarile

de tratament sunt voluntara. In orice caz, nu

ajungem departe cu acest principiu in munca desfaurata in cazurile


de maltratare - eel putin nu ca punct de pornire. Poate fi nevoie de
faza motivationala foarte activa

extrem de

Multi dintre parinti nu sunt motivati

nici

dificila (vezi cap. 21).

nu sunt capabili sa

intr-un proces de tratament care pretinde schimbare

psihologica. Deseori,

dau seama ca

Ti

ei

$i

profesionala.

le

dependenta de

Una

din cele mai

man probleme
rigizi

sunt,

de a

??i

de

facilita
i

e sh fim capabili sa ne

sau respingatori. fncercam sa

folosim autoritatea izvorata din preocupare

cum

parinti suficient

abilitatea noastra

asta va depinde de autoritatea noastra oficiala

folosim autoritatea fara sa fim

a^a

intre

Tntelgere

cerem ceva sau cand

chestionam sa vedem daca sunt

buni. Motivatia lor este

cooperarea

vor damapoi cand

?i

cu agresiunile, necazurile

acceptarea parintilor,

In orice caz, parintii nu


sunt intotdeauna motivati
pentru aceasta
torma de ajutor. Ei sunt suspicioji ?i
deseori vor respinge chiar tipul
de ajutor de care au eel mai mult nevoie.
De aceea trebuie sa stabilim
un sistem de supervizare astfel meat
sa dam lucratorilor posibilitatea
de a uza de autoritatea oficiala.
Aceasta poate da posibilitatea
unci

relafii cu parmtii
5. copiii, Tn ciuda rezistentei lor.
desfaoara sau nu intr-un sistem de
supervizare,
?i procesul de vindecare
care au loc vor

indica in

Daca tratamentul

se

cooperarea
ce masura servic.ul

relatiile,

mdeplinete funcfia pentru care a fost


creat ?i ?n ce masura contribuie
la realizarea scopurilor
care au fost fixate. Fiecare
sistem de
supervizare trebuie sa conduca la un
continut relevant Tn lucrul cu
familia. Un sistem de supervizare
pe hartie" nu are nici o valoare O
parte importanta a procesului
motivational este munca pentru
recunoajterea problemelor
?! comunicarea ?i clarificarea
scopurilor
?i contmutului sistemului
de supervizare. Experienta
internationala si
cercetanle arata ca o combinare a
muncii sociale

pe cazun

calificate (

')

cu autoritatea profesionala

munca

oficiala ca Tn sistemul

?i

de
mai eficienta
torma de tratament pentru familiile
abuzatoare (Gaudin et al 1 991)
Parintu se .,acomodeaza" cu sistemul
de supervizare ffira a fi
supervizare

?i

folosirea resurselor refelei constituie


cea

neaparat adecvat motivati, sau fira


sa
se acomodeaza" poate fi o
rau,

?i

anume

fie Tn

stare sa-1 utilizeze

expresie a dorintei de a evita


plasarea copilului m afara
caminului.

supervizare rareori, due

Ca ei

ceva mai

Sistemele de

la

succese

in astfel

apatia lor

312
313

de

situatii

Copilul are nevoie de

4.

ajiitor

Tratamentul estebazat pe intelegerea pe care o avem


dat

?i,

De

pe ideologie.

partial,

care noi

- personalul

aparam impotriva
nevoile parintilor

social,

asemenea,

educational

durerii parintilor

emotionale sau decomportament,au


primit aiutor dp l^neKCu alte cuvmte, o m.n. de cop^i a
ce majontatea au trebuit sa
se descurce singuri

?i

$i

el

!a

un moment

t.mp ce no,

de sanatate - o avem sa ne

copiilor.

am

Ne-am concentrat pe
Pentm

oferim spryin suficient

vor

ei

crezut ca daca n ajutam pe parinfi


fi

capabili sa ofere copiilor

am

panntii, fn special cu
investit in

?i le

pe parinti

este

ajutam

la

pe copii. In orice caz, tntrebarea este daca Ti


timp sau suficient. Multi parinti, care ?i-au maltratat copiii,

au nevoie de ajutor pentru o perioada lunga de timp.


con^tienti ca deseori, e nevoie

N-am

fost

de mai mult timp decat are copilul

la

dispozitie pentai a create.

Multi copii maltratati n-au primit ajutor. Cei ce au fost inregistrati


drept cazuri ale serviciilor de ocrotire a copiilor" au primit servicii
preventive" in acord cu legile ocrotirii copiilor sau au primit ajutor
afara casei

lor.

a sistemelor

de supervizare, plasarea

in

Abordarile preventive" sunt abordari ce previn


plasarea copiilor in afara familiei. Ele pot include folosirea voluntarilor,

de

educatii speciale

zi,

Problemele

in institutii

de

ingrijire

adesea bine

avand Tn vedere experienta sa de maltratare. El n-a primit ajutor

suficient pentru a Tntelege situatia


serv-iciile

ce

?i

pentai a putea sa profite de

se ofera. Deseori, serviciile sunt planificare

fara sa fie implicat copilul

in institutii

specializate. de obicei, n-au primit sprijin

de

parinti,

la alta,

pentru a se ata?a de noii

necesitatea de a se

Cei care au fost plasati Tn alte

ingrijitori.

acomoda cu

mdeplinite
fainilii

sau

pentm separarea

Tranzitia de la o casa

noul, cu persoane complet

necunoscute. problema legata de adaptarea

la

o retea complet

diferita,

inclusivgradinita?i ^coala, reprezinta difkuttati uria?e

pentm

copii wlnerabili. In ciuda evidentelor,

ocupat foarte

putin de aceasta problema.


singuri

Se

lumea

a,?teapta

adultilor s-a

P-^^^^ci este

efective

?.

mare provocare.

principi,

Tratamentul pe care-1 oferim copiilor


trebuie sa se concentreze
pe
eahtat e situatiei cop.lului
maltratat. Trebuie sa gas.m
cai de a-I ajuta
pe cop cu experienfele pe care
le are. Nu putem
alunga" maltratalea
Copilul are nevoie de imbunatatirea
tngrijirii lui. De obicei
el are o
nev-oie speciala pentm
ajutor cand mtervin lucratoni
sociali si de
sanatate, De asemenea, copilul
are nevoie de ajutor
sa-?i depasesca
trauma, respingerea i abuzul
pe care le-a trait. In alte cazuri
el poate
avea nevoie de ajutor pentm
a se ataja de adulfi din afara
familiei
De asemenea, maltratarea conduce la
intarziere de dezvoltare 'si
.

pe,

consolidate inainte ca aceste servicii preventive" sa devina efective.


Este putin probabil ca un copii sa fie capabil sa primeasca ajutonil
oferit

schimbae

pe timp

vizitarea acasa.

copiilor, consecinte ale maltratarii lor, sunt

In

abilitatea

^i

P^'""'^"'^^ ""^' ^^^


ctrr r ' '""""
mstmmentelor
aplicarea acestor

ingrijire

$i

copilul a dispamt

Recunoa^terea

ca5t.g, dezvoltarea

ajutam

mama,
parinf.i,

maltratari, m toata con.plexitatea


sa
noastra de a mtelege situatia
copilulu, vor conduce la

adecvata. In sine pare logic. Este greu de negat faptul ca ajutandu-i


li

munca cu

am permas cop^iril^
copiluluisa seiroseasca. Aceasta
estemaltratareanoastraJaoS

deseori, le-am ignorat pe cele ale copiilor

o perioada lunga de timp

munca cu

In

oglinde^te nevoia pe

^^Z^S:^^^
^

copii.

ace5ti

ca ace?ti copii sa faca fata

problemelor Unii copii care au avut probleme mai grave.

tm

a face fata ma. b,ne acestor

oUCIalc.

dificultati ^i fn diferite
situatii
'

5. Trebuie sa mvestim hi
reteaua sociala
De_asemenea, trebuie sa-1 ajutam sa
faca fata socialului
^
imbunatateasca aptitudinile sociale
?i

educationale.

?i

sa-si

asemenea

aiTielrorare a capacitat.i de
adaptare la parinti i copii
poate facii.ta
'nteract,un,poz,t,ve acasa 5i?n afara
casei
Copui care au supravietuit eel mai
bine acestor situati, sunt cei
care au un ata?ament
afara familiei. Trebuie sa
facilitam acest lucm
?. sa avem ca prioritate relat.ile care
asigura cea mai buna cont.nuitate
Ab.htatea noastil de a supravietui
constmctiv unor crize, depinde
de reteaua care are grya de no,.
Deseori, familiile abuzive sunt
izolate
au relatu confl.ctuale cu
,-eteaua socala sau aceasta
retea u
.mpovareaza, Trebuie sa investim
mtanrea unor

ale retele,

lor. In

pa,t,

constmctive

unele cazun t,-ebuie sa ne


legam d-ect de reteaua

315

familiei

pentru a ajuta

la

rezolvarea problemelor familiei

pentai a

le preveni.

parinte

5i

copil, prin

Familiile, atat adultii cat

pot

copiii,

utiliza foarte

bine

rela{iile

reciproce. pe care diferitele grupiiri sau retele sociale abordate


posibilitatea sa le dezvolte.

Daca

investim

nii

m munca

le

situatia este haotica,

dau

cu reteaua

Procesul se dezvolta In trepte, ca i


intelegerea noastra fata
de
5, mot.vat.a aceste.a, Procesul necesita
evaluari continue

famihe

familiei, terapia

noastra risca sa adanceasca dependenta familiei de

Coordonarea

profesioniti. In

timp

proces,

ce, prin relatiile noastre profesionale,

Tncercam

sa cre5tem Tncrederea lor in propria persoana, puteni adanci dependen{a

de

serviciile sociale

de sanatate,

ji

de aceea sa subminam munca pe

care incercam sa o facem. Trebuie sa investim cat mai creativ in


intarirea retelelor existente i in stimularea dezvoitarii aitora noi.

de

d.feritelor servici, este

Este necesara striicturarea

Stmcturam tratamentul
pe care noi

coordonarea tratamentiilui

astfel Tncat sa

contina toate interventiile

consideram necesare

?i

sa dea posibilitatea aiperii

cercului vicios, in care fiecare parinte

ji

copil sunt implicati. In acest

le

caz, structurarea

?i

coordonarea reprezinta un aspect central

al

tratamentului. Structurarea implica stabilirea unui plan, ?n care


diferitele tipuri

de

servicii

Ti

unesc

forjeie.

De

exemplu, nu este suficient sa stabilim un sistem de supervizare


?i sa gasim un ioc pentru copil in gradinita.
Scopul i continutui
ambelor tipuri de servicii trebuie clarificate, Detaliile trebuie mai intai
bine elaborate, Ele trebuie clarificate cu familia. Acest lucru se va
discutain cap. 24.

Trebuie

Dar cu

sa-i

motivam

sa utilizeze tratamentul pe care

ajutorui lor, trebuie sa ajustam

tratament, ca sa corespunda nevoilor

mai mult

i i?i

lor.

sa

?i

Cu

fi

oferim.

modificam planul de

cat fainiliile se angajeaza

asuma responsabilitatea pentm modui

sunt indeplinite, cu atat rezultatele vor

il

Tn care serviciile

mai bune. Fara aceasta,

este

putin probabil ca serviciile sa-i Tndeplineasca functia pentru care


sunt
create.

De

aseinenea, tindem sa Tmbunatatim respectul de sme. Este o

stransa legatura mtre respectul de sine

De

multe

ori, este

componamentul ca

important sa reducem

factorii

din mediul economic, Este nevoie sa oferim spnjm


?!

copiilor Se poate sa

locui de

munca

avem de-a

parinte,

cu

de motivatie

in lant.

parteaa4-a).

7. Parintii,

copilul i noii mgrijitori trebuie


ajutati in
i ataare
Nu Tntotdeauna familiile abuzive se pot
ameliora O mtelegere
diferentmla a nivelului de maturitate
a parintilor, a starii emotionale
?i^a posibihtatilor de dezvoltare
i-ar putea sa aiba ca rezultat
aprecierea
parintilor ca fiind incapabili de a
asigura copilului lor suficienta
ocrotire
Aceasta nu inseamna ca parintii nu
trebuie sa primeasca ajutor
M-am referit la un numar de studii care au aratat
ca, chiar i acolo
unde mvestim mult in imbunatafirea
conditiilor de acasa ?i in fi^nctiile
de ocrotire ale parintilor, exista un
procent mare de cazuri Tn care nu
seobserva nici o imbunatatire a situatiei
(Cohn

procesele de separare

Heap

&

1981

?i

1988, Jones 1987),

lucrat cu reteaua, familia


special,

situatia la

stabilim

Cat succes are planul nostm de


tratament depinde de coordonare
Persoana care are rolul central ?n
tratament trebuie sa aiba si
responsabilitatea coordonani. Aceasta
?i da posibilitatea
de a urmari
mdeaproape schimbanle necesare.
Cooperarea inter-agentii are un rol
important Tn structurarea ?i coordonarea
tratamentului ?i este o
preconditie esentiala pentru un tratament
de succes (vezi

stres ce provin

cu

ji

Descopenm ce ar fi eel
pentru a obtme o serie de reactii
pozitive

grija parintilor

o varietate

Incercam sa
cat ?i a copiluiui

de resursele ce le avem la
mai u?or de tacut, relativ repede

dispozitie.

face cu educatia

51

alta.

pregatim baza pentru dezvoltarea atat


a parinfilor,
tinte secundare, organizam
planul

Lucram cu cateva

de

sa tncercam sa tmbunatatim mteractiunile dintre

o parte importanta a
acestui
"-..aiui

Procesul de tratament consta dintr-un


numar de pa?i
tmte, pe care le stmcturam tn
relatie una

pnoritatile in functie
6.

concentrarea directa asupra


acestor probleme
nerealist la InceputuI
tratament
^'huiui,
utdTca
aaca

Deseon, acest scop este

Nu depinde de

Daro 1987 Killen

cat desistematics-a

ji copilul (Guadin
1991). Este vorba
de cazuri serioase de neglijare a copilului.
Baher et al. (1976) concluzioneaza m

Tn

evaluarea proiectului lor Tn


care au lucrat cu familii care ^i-au
maltratat Tn mod serios copiii
pe

316

317

perioinin de trei mih: A'ti putut

mai
pe

1(110 iijutati

paitiiji sa
1

dnca ne-am

fi

deduce ca

aceti copii ar

fost

fi

concentrat interventia pentru

mult

a-i sprijini

reniinle la copil in loc sa lucram pentru reabilitarea lor",

Jaca |ianntii ncaga maltratarea

posibiliiaiile paniililor

51

o evaluam ca fund foarte senoasa,

de a se schimba foarte reduse,

sporirea

iar

serviciilor vizitatorului de sanatate, a sfatunlor educationale

introducerca noilor

servicii

nu vor

de

fi

nici

un

51

ajutor. Planul nostai

de tratanient va avea doar o functie de acoperire in loc sa ajute la


ameliorarea ingrijirilor copilului. Nevoile noastre de a face ceva" ne

conduc deseori

sa

facem

lucruri care

nu sunt relevante dar

eel putin

sunt vizibile.
In orice caz, plasarea copilului spre ingrijire este

complicat

dureros atat pentru parinti cat

reprezentanti! serviciilor sociale

separare

Nu

plasare.

plasarii atat rezultate

?i

pentm

?i

copil

rezultate slabe.

am

vazut

cat

situatie.

momentul

plasarii.

urma

fie

de

cum acordam

ji

atentie mediului

copilului. Parintii

copilul, in separarea lor,

noil ingrijitori

munceasca din greu pentru

/\
activitatea

a se ataa unii de

altii

au

vor trebui sa

(vezi cap. 27).

de combatere a maltratarii, una


din problemele
?i care este mult discutata
este lipsa de motivatie

Incele mai grele

de faptul daca

nevoie de ajutor terapeutic. Copilul

al

MOTIVAREA PARINTILOR

capabil sa

de procesele terapeutice incluse

Succesul va depinde

plasarea este permanenta sau nu

de provenienta

in

21

in

Cat succes va avea plasarea depinde de

de devreme este plasat copilul

in plan, in

CAPITOLUL

pentru

Noi ?tim mai multe

despre proces decat e necesar pentru a ajuta copilul sa


beneficieze de noua

de sanatate care sunt implicati

este surprinzator faptul ca

bune cat

un proces

a panntilor,

cooperarea cu

sau

in eel

mai bun caz motivatia ambivalenta


Tn
?i de sanatate, Aceste
servicii s'unt

serviciile sociale

deseori percepute ca fiind critice ?i


reprezentand o amenintare ori
sunt vazute ca fiind invadante.
Multi se simt priviti de sus ceea
ce
uneori a?a ?. este, Tensiunea dintre
iucratorii sociali ?i parinti

suspiciune reciproca, ehiar agresiune,


ceea ce deseori
oricarei actiuni care ar fi putut
imbunatati Tngrijirea

duce la
pune capat

copilului Este
important de recunoscut faptul ca
multe din aceste familii au avut
experiente cu servicii sociale ?i de
sanatate care au demonstrat
neadecvarea lor,

Nimeni nu poate

ceva pentru care nu este motivat


Conditia
capabil de a te angaja mtr-o
schimbare i ?ntr-un
proces de rezolvare a problemelor
este de a recunoa^te ca ai
probleme
prealabila pentn. a

tu

c.it parintii i?i

dm

famihe

51

folosi

fi

asuma mai multresponsabilitatea pentru


maltratarea
in tratament, cu atat
sunt mai multe sanse

investesc

pentru un etect favorabii


In

al

domeniul sexual, s-a

abuzul sa

i?i

asume

tratamentului.

aratat ca este

important ca eel care a comis

responsabilitatea pentru fapta sa.


Aceasta este, de

asemenea, important pentru

alte tipuri

de maltratare. Putini oameni

vor face ceva pentru rezolvarea unci probleme pe care nu o recunosc

COMUNICAREA OBSERVATIILOR
fLUK, IPOTEZE
IPOTir^r^ ,.
DE

I.

ca

flind a lor

Munca de
Ea

este

motivare trebuie sa ajute

urmata de incercarea de

ofertele diferite

Intrebarea

parintii sa

vada ca au o problema.

ajuta sa primeasca

a-i

?i

sa foloseasca

Pnmul

de tratament. Aceasta nu se obtine pnn simpla persuasiune.

care trebuie sa raspundem este: de ce parintii nu doresc

!a

LUCRUI EMPATIE

sa coopereze in fncercarile noastre de a imbunatati Tngrijirea copiiului.

cu

bun reprezinta jumatate din procesul de


motivare. Munca de motivare este complicata. Metodica este simpla,
?i

ca

mare provocare. Munca

atitudine tinde sa fie o

este indeplinita intr-un cadru

de gandire diagnostic^, ajustat continuu.

Este caracterizata de empatie pentni parinti


care ambivalenta sau
interviului.

Vedem

de motivare

lipsa lor

raspunde

ies la

suspiciune, respingere, agresiune

deseori laoialta, cu semne ale deschiderii

?i

una cate una

modul

Tn

Tngrijorare,

autoritatii, atat

profesionale. De^i sunt interconectate le voi discuta

in capitolul urmator,

Comunicarea

2.

Acceptarea

3.

Pastrarea simtului

4.

observatiilor, ipoteze

lipsei

de lucm

de dorinta de cooperare a parintilor

6.

Reflectarea asupra consecintelor posibile ale absentei unei

grijile realiste ?{

cele nerealiste

abordare pas cu pas nu este Tntotdeauna

un pas pentru a

fat e

avem succes doar

Urmatorii pai trebuie

inlocuiti, eel

at.t^dine

mTportanmTn

Nu

ne putem ajtepta ca

parintii sa fie

rirj:Lr sf

--"

^'

-^

motivafi sa coopereze cata

---- -" "--

Bjorn, de cinci ani, traie?te


impreuna cu

il

respinga.

mai

tarziu

^i

pe urma unul

o noua Tncercare.

aplicarea primilor doi pa^i.

la

lui

gradmita ca Bjorn a devenit

vorbe^te despre

el ^i

cu

""

el

Tata!

dificil si

mt -un mod

fSde

^^brt

'"

^'"'^" ^^""^^^

cT ?tie
ca
: e un baiat care se va
muta

la tatal

"^-

'^

cr Tet?u

sau

^' '"-""^"^ ' '^"P"'- ? '-^Storxil a


con
coinactln'l?
actat-o pe ''"'''T-^r'""'
mama lui Bjorn care a vorbit cu
amaraciune despre
tatal lu, Bjorn
51 despre cat de dificil a
devenit Bjorn
I.cr/o,7./.- Atat

putin pentru un timp, de utilizarea

autoritatii profesionale, posibil oficiale. (Vezi capitolul 22.)

Ea

mama

'^ "'"^^^"- "A--^ trebuie s. fie ab


;'
emofional.
lloLr'i;;"
E, sunt ingnjorati ca
problemele de acces la copil
a tatalui
s-au rasformat Tn maltratare.
Bjorn a devenit tot mai agresi
v

'^'""'^'

ordonata. Deseori se pare ca facem doi pa$i inainte


sari

deseleTor bune

crSm

Diferentierea intre

Putem

posibileie rezultate. Aceasta


este

ca ar putea sa

5.

unele familii

pe ncerca'ea
Aratam ca vrem sa lucrL'mpreunl
Incercam sa recunoa?tem

vedea pe Bjorn. Ea se plange

realitatii

interventii care sa modifice situatia

Cu

situatia lor.

Laia J
aluc^orulu,poatefi,rnace.a,t,mp,unfactormot.vaV,?o:^^^^^^^^^

empatie

care ar putea sta in calea recunoaterii existentei maltratarii

inapoi.

?!

motivare. Ace^ti parinti se


a^teapta adesea la
a"
fos de,eor, suprasoliatati
,i s-au simtit
nepotriviti muh
n^Ma"
mul sau ma, putin toti au
simfit ca au ratat. Nu sunt
obisnui" sa fie
ascultati, respectat, ,i,
posibil, mtele,.
atitudine recept.va

Explorarea motivelor de tngrijorare posibile ale parintilor

In practica, aceasta

posibilele intervenjn sunt


bazate

Exemple:

Pa^ii inimcii de motivare inc/udurmaioarele:


1.

5,

nS

Ince^am "at

^i

pentru a ajuta copilul.

e,

cooperare.

munca de

dorintei de schimbare.

Motivarea incununatade succes cere deseori folosirea


oficiale cat

la

iveala in timpul

paZ

inv^tatie la

-ntentn
Stabilirea unui contact

procesul de motivare implica


TmpartasirP.
,i a empatiei
cu

in

aratam ca ajutorul
d a-i mtelege pe e.

A MOTIVA ESTE DIFICIL

dar emotional

pas

observatulor, a ipotezelor de
lucru
paninn sa raspunda. Este o

dumneavoastii cat ?i Bjorn

T"l
vorbeam am

Jn timp ce
in

ati

avut un an

dificil

"" '"'*' responsabilitatea Tara ca c.neva


sa va ajute.
av-ut impresia

320
321

ca mare parte din supararea

dumneavoastra pe Bjorn este de fapt pe tatal acestuia. Cred ca este


muita amaraciune 51 dezamagire in dumneavoastra ?! ar fi ciudat daca

nu

ar

Mama da din cap.

aa".

fi

M-am gandit ca,

Lucratorul:

comportament
un bSietel de

probabil,

aceasta va mgreuneaza re!a(ia cu Bjorn. Dumneavoastra nu doriti

Bjorn se simte respins

asta.

acela?i timp tiu ca

deseori devenim

nu

speriat

cand reactionati

dificili.

posibil sa

nu

am

n.c

in acest tel. In

dreptate, dar

pati'u

vanatai pe brate.

Cand avem probieme

doriti decat sa fie fericit.

abuziv

fizic

a anuntat autoritatile

(Tn

al

sofului fata

ingrijire

am, pVea

Mama

din cele relatate

Lucratorul

m-am gandit

de

de

a cooiilor f3

ea.

si

H. ..

- ..

'"' *^''^'^'"'ta

""'^
ZZl
T'
lucrLr J
a

""" """''"

^I^^^Z^^::;;;::^:

mtervu cu mama

problemeie financare va
preocup.
relatia. Dumneavoastra
nu credeti ca el

ca poate aceasta este situatia pentru voi doi."

tn^r ngr

mgat pe

1-a

de ea

?i

uZ

concubinun

amando.^i ;:f^^"""^'^^
ensionTaz"

Lh

castieadesml

nucrede,c.eache,tu.ebani,atent.Sract^^^^^^
B. FamiliaLarsen, constand din

de cinci

mama,

S-au mutat de

ori in trei ani.

tata

i trei

copii, s-a

mutat

aduna, va descarcati pe
copii. Asta se intampla
cu multe famSi cu
copn mic, cand cenntele
?! dificuJtatile le
depasesc F^Trarea
escarca pe cop.,, chiar daca
nu dont.' aceasta. Es
".prXpTca re
am cand pun una langa alta
cele spuse de
^
ingruorarea celor de la gradinita.
Poate grejesc sau..

autoritate de consiliere la

!a

Aceasta mutare repetata a fost determinata de vecinii care au

alta.

sesizat autoritatile

de

ingrijire a copiilor

urmat. In^tiintarile au scos

la

de

investigatiile care

iveala abuzul de alcool

au

duZZlZ^".

al parintilor ^i

'

neglijarea copiilor.

exemplu familia locuia intr-un hotel cu mic


pentm ajutor economic la biroul de asistenta sociala.
Lucratorul: Am dori sa va ajutam sa rezolvati unele din
problemeie practice. Aveti nevoie de un loc raai bun de locuit. Un
hotel nu este un loc potrivit pentru o familie. Dar ma tern ca sunt ?i

La niomentul

dejun

ji

acestui

alte lucruri care

ma fac sa ma gandesc c5 nu puteti

destui de bine. A{i primit ajutor practic


autoritati.

Aceasta nu a dus

la

avea grija de copii

financiar de la mai multe

o imbunatatire durabila a

situatiei.

Problemeie par sa creasca, deveniti nerabdator, consumati


mult

alcool,

va mutafi din nou. Aceasta nu este

Tatal: Desigur, ca

parasi niciodata.
beri

nu

ii

ne-am hotarat

A fost

cu mult timp

viata pentru

nu mai bem.

Tn

urma.

..

copiii, chiar

daca

ati

copii.

?i

drogunlor.
r and

le

mobila

de a va

se

ingriji

?n ora?.

mama,

Nu

tata vitreg

$i

doi copii, s-a

au putut sa piateasca ratele

d n ce

Aavut

moment mama vorbea de probieme conjugale

serioase

51

de

dificultat,

pi
de^

in

- ^^^

t:s:'r

.,Modul

"'t:^

in ca,-e va conduceti
viata trebuie sa
'''-' "^p'" ^" "-=^
'^

-^

fi

oara

-sinyr^

"'"' '"'"''''
^""^ ^^P^b.li sa le ofere
aceasta
a copnloi.
coow In t.mp ce ve, Incerca ""
sa schimbi modul Tn
ca,-e iti
conduci viata este important
ca Peter sa aibe contact
cu
Iti adu
care sa ,1 ajute." Acesra
este niodul m care
vad eu luca riJe dar ^
inipresia ca tu le vezi
altfel."

r"

'

Tnchiriat,

echipamente, S-au adresat serviciului social. La acest

fn interactiunea
cu Peter Era i^
ma, putermc preocupata
de propriile ei nevoi El
1
ce ma. nehni^tit ^i mai
d.fic.I, atat acasa
cat ?] la .radmM
'-''-''
'- ^"-^-^- '- -^^^^-

aveau pentm toate obiectele din apartamentui


la

urma

apLament

eel

Lucrcitc^-ul:

pierdeti deprinderea

C. Familia Eriksen, formata din

zona, unde a preluat


un

a
Apartamentui a devenit un loc
de mtalnire pentm oame
care consumau droguri.
Mama a fost deseori vazuta
sublnfluenta
atal ei.

?i

vrea."

mutat mtr-un apartament

la

un

mai

consumat diogun in exces in


timpul sarcinii desi
duoa narerM ti
-a, putme decat fnainte de
a ramane msarcinatT
DupS
nas re a
locuit mtr-un camin
pent mame nemaritate ,i
otula me s bi e"
pana s-a mutat m vechea

lasam singuri mult timp."

intampla din nou; va imbatati

lunarc ce

tot

Nu vom mai
Bem numai cateva

sa

Lucratorul: tiu ca aa vedefi lucnuile acum, dar pe

de

apelasera

Comun.cam
ca

am

aspects ale situatiei

putea gre,,.

I,

cum

vedem noi darbineinteles


.nv.tam pe pannt, sa ne
corecteze ^i d,s
.

eventualele percepti, diferite

?,

le

defmim problema
323

Exemplele arata cum Tncercam sa generalizam, atata timp cat


realist sa faceni aceasta.

Ceea ce

le

asemanarile dintre problemele lor

problema

nu

nu dorete sa

asumam

timp ne

Ti

Ne

li

aliem cu acea parte a

responsabilitatea de a declara ca grija oferita copilului

Ne temem

Tindem

parinti. Bineinteles

vom

deseori ca

trezi

Durerea

sa ezitam ?n a

fi

atat

ca incercam sa evitam aceasta. Dar, din cand

disconfoitul ar putea

fi

Deseori membrii familiei vad situatia

poate
nu.
in

fi

contient ca are o

Exemplul

timp ce

problema. In

Unul dintre

altfel.

problema care face rau copiilor

membri

situatii Tn

ai familiei

acesta sa acceptam lipsa


dorintei
capabili

de cooperare a n3
de aceasta, resp ngerea
'^

nS,

..od,fica.Incercamsaempat,zam,isacLSmti^^^^^^^^^^
donnte. pannt.lor de a
evita confruntarea cu
pe care le mtampina >n
a coopera

makratlrlf^'

Zl'lT

'"^'''"

in

i?i

a fece cu e,ecunle
parint.lor, lipsa

de speranta, Hpsa

c ed

ca

parinti
celalalt

neaga problema,

vad abuzul de alcool ca pe o

care problemele sunt percepute atat de

diferit,

este important sa se vorbeasca deschis despre ele.

Acest
la

mod

de a comunica Tntelegerea maltratarii duce, uneori,

recunoaterea problemei

rezolva. In alte ocazii

duce

la
la

dorin^a de a face ceva pentru a o

recunoaterea retroactiva, dar

la

Exemple (continuarea
A. Bjorn, cmci
M//a.-

negarea necesitatii de a face ceva pentru a o rezolva. Alteori duce


la

la

Nu

cazurilor prezentate la
pasul !)
^'

ani.

puteai avea niciodata


incredere

el (tatal)

Nu

au

recunoatere numai dupa mai multe incercari de a comunica

aceleai ipoteze Tn mai multe interviuri.

De

minimalizare, agresivitate, proiectie sau

multe

2.

de

parintii speriati

ori, Tnsa,

duce

respingere a intentiei

noastre de a interveni, o lai'ga varietate de


folosite

manevre defensive

ei,

avea."

Aid mama asociaza

sau care se simt amenintati.

Este de o importanta decisiva ca relatia noastra cu parintii sa


?i

insecuritate pe care le traiesc

sensibilitate fata de sentimentele


ei i

nu trebuie o

atitudine sceptica

fie

de

Purtarea noastra va
parintii sa

fi

decisiva hotara daca

vom

coopereze sau nu. Atitudinea noastra

ceilaiti,

e,

B. FamiliaLarsen.
Nu, nu am parasit-o niciodata.
Intotdeauna

"""'
reu^i sa

motivam

deseori, vizibila

dar ascunsa de noi inline. Este decisiv sa Tntelegem

am fost foarte anroanp

$i

eventual de respingere a unor parinti nemotivati".

pentni

"""^^"^ '' dumneavoast,!


nu

'' ''"
av^'SSS^
.ncredere tV't^
m
nic. Bjorn nu va
avet

ACCEPTAREA LIPSEI DE DORINTA DE


COOPERARE A PARINTILOR

caracterizata de intelegere

^'^""'^'''^^

de

necesare pentru schimbaie.

clasic este eel al alcoolicului care

ceilaiti

felul

sentimente de vinovatie ?n

cand, trebuie creat un nivel constructiv de teama pentru situada


copilului.

Cand suntem

ajuta sa Tnteleaga

descarce problemele pe copii. In acelai

este suficienta pentru acesta.

desehi^i.

ale altera.

sa inceapa sa incerce s-o rezolve.

parintilor care

este

permite parintilor sa recunoasca

''

atat
de tara speranta,
trdeTrl
sn^^^
ca ,n acest

'' '^'"'"^'

^" P'^'^'^-^^- <=and sunt

moment. Multi

324
325

aflati

m aceeasi situatie

C. Familia Eriken.
fatal: Da, nu-|i mai ramane

Cu

cat muncejti mai mult

obosit

nevoie de

ai

devil suparat

3.

cu

limijte."

Mama:
niiiiic

munca aceasta grea.


devin mai rai. Cand vii acasa

dupa

atat copiii

toata

Lucratomi: Da, este nevoie de aceasta

$i

Da, dar a trecut mult timp


d
de cand nu

regularitate ceva."

Liicralorul: Da, incerca}i


sa reduceti

pentru copil."

am

mai baut cu

fum atul din consideratie

fmstrat cand nu poti gasi nicaieri un pic de linite."

PASTRAREA SIMTULUI REALITATII

r.,.

PUrEA
Trebuie sa ne asuiiiam responsabilitatea de a ne raporta

E^'^^PLORAREA

^'
J

MOTIVELOR

'^^\/N^CAL^^^^^^^^^

la fapte,

inainte ca parintii sa faca aceasta.

Ue

Exemple:
A. Bjorn,

cinci ani,

Lucmtoml: Da, poate

fi

pentru Bjorn, cand trebuie sa

dificil atat
i$i

pentai dumneavoastra cat

au

tata, care

tatalui lui

grija

Bjorn

de

el."

i al lui

(Tinand seania de

reaiitatea

mama

ca este dreptul

Bjorn sa se vada.)

B. Familia Larsen.

Lucratomi: In timp ce cineva

ar putea crede ca situafia se

imbunatatete, cu trecerea tiinpului, ea

ramane

la fel

de proasta."

C. Familia Eriksen
Tatal:

Da, tmi dau seama ca nu sunt rezonabil, dar

ma

infurii.

Hotaresc sa nu mai repet, dar.

s-ar putea .ntampla,

viziteze tatal. Voi incerca sa va ajut

pe amandoi. Este important pentru Bjorn sa inteleaga ca are


i

^i

aceea, este important sa


cunoatem aceste griji
Incercam sa stimulam panntii
sa

".

vina cu idei despre ceea


ce
daca lucrunle ar mcepe sa
se schntibe.

Exemple:
A. Bjorn, cinci am.
Lucratorul: Fiecare are atatea
grij,. Uncle se
materializeaza dar
uneor,, lucrurde evolueaza
altfei decat ne-am
imaginat Ce vJ
.ngr^oreaza eel n.a, mult m ceea
ce priva^te vizitele salel
ta^al sa'u(Mama
'

pastreaza lini?tea.)

""''' '' '"^"J^'"^^^' P


e ar putea avea T"'
le-a';",xueTavef
-f '"f atmge
Lucratorul
diverse lucruri de care
sunt
'ngUlorat, panntn >n s.tuat.i sim.iare,
de exemplu, ca tatn' de
dumin cS"

^^ - ---

Lucratonil: Dar..,".

Da, atunci iovesc din nou."


Lucratonil: Chiar daca ati aviit o multime de probleme,

pune

Tatai.

cunwa

sa le rezolvati. Lucnirile se

mi^ca -

ati reu?it

asta este bine, chiar daca

nu destul de rapid, fnteleg ezitarea dumneavoastra de a schimba ceva.


E ujor de crezut ca problemele devm mai mari daca vorbim despre ele".

la luc. u, Mama
reactioneaza sentimental ?i
cu viziunea ei desnre
ce s-ar ,x,tea intampla:
Da, II va rasfata. Are ban
c
cumpere
once.
Eu nu fmi pot permite nimic."
B. Familia Larsen.

"

mpl

""-^'''' '' '"''''"" '''


"^ confi-untam cu s.tuat.a
s.tut'tn rl''"^'
Mtuat.a
este proasta,
-cecredeticasevamtampla''"
'

D. Peter

Mama:
la

mama

Foarte rar beau ceva,

?i

chiar daca se intampla Peter este

mea."

vm oameni

u^or de uitat ce

ati

la

fie aa.

dumneavoastra, aduc ceva de baut

Dar, se
i

este

vnrm^f
ma tern

de viata,
cic

'"'

"" '""^'^* "P^'^" ^^ ^^ schimblti


ca aceasta este o posibilitate "

C. Familia Enksen.

A//cmWca//.;..;;^..,,Cecredeticas-arm

hotarat."

tataiu, ca

Plasarea copulor intr-o institutie


nu se va intampla "
""'-'

Lucratonil: Da, sunt sigur ca donti foarte mult sa

intampla ca

latctl:^

am

discutat despre greutatile


pe care le aveti',^"

526

327

modui

Mama:

Imposibil, nici nu

ma

pot gandi

Exemple (continuarea exemplului


D):

la asta."

Lucratorui: Cunoate|i alte familii

Lucratorui. Care este eel mai rau lucru care s-ar putea intampla,
in

daca

spune

i-ati

Mama: Ar

lui

ceea ce mi-ati spus mie?"

devina un

parere

fel

lua in considerare gasirea unei familii care

de familie de bunici,

in

week-enduri pentru

Peter, ce

avea?"

a\i

(Mama nu avea nici un ajutor din partea propriei familii.)


Mama: Nu. Oameni complet straini, Peter nu ar accepta aa ceva."
Lucratorui: Da, este

dificil

Da, o priefena a avut copilul


mtr-o astfel de familie
In
?i vizitele sale au
devenit tot mai lungi "
Lucratorui: fn timp ce suntefi
contienta ca aveji nevoie
de o
pauza, va temet, ca acelaji lucru
s-ar putea intampla
. cu Peter^'
Mama: Da, 51 pana la urma cred ca nu
s-a mai Tntors deloc "
Lucratorui: $, acum va Tntrebafi
daca s-ar putea Tntampla
acelasi
*
lucm 51 cu dumneavoastra?"

Mc,ma:
,

DIFERENTIEREA INTRE GRIJILE


REALISTE 1 CELE NEREALISTE

5.

fanteziile, atat grijile

ji

amandoua

deosebiti. Este nevoie de ajutor in


grijile

?i

perceptiile realiste, cat

cooperarii parintilor
deflilate.

realiste

Numai

atunci

putem

le

variante.

fie

spuse,
^'

ajutam sa deosebeasca Tntre

saTi

grijile

confrunta. Chiar daca pare paradoxal, este ceva reconfortant

motivant in faptul ca lucratorui confinna

clarifica realitatile pentru

care trebuie sa se mgrijoreze. Acestea contrasteaza cu consolarea"


data de conspiratia pentru negarea semnificatie grijilor reale,

oamenii se simt amenintati,


unei
?!

li

stari

de mobilizare,

incurca.

deschis ca

Vom

grijile

grijile realiste

Cand

sunt o parte importanta a

timp ce

grijile nerealiste

Ti

reducem

grijile nerealiste

nuinai confirmand

in

reui sa

ZlnZ

prieten

si

s-a

sunt inradacinate

in realitate.

de a cunoate

adulti,

seaca de energie

care au suficienta energie


pentru a

P'"*
A^'l^
T''^'''
bme.nteles,
speram

"^"P" ''^ ^'ba astfel de


ofera pannfilor un pic de
copnlor lor o viata ceva mai buna,
o experienfa utila."

expenente...
t.mp, .ar

cele nerealiste, sa distinga problemele reale cu care se

Are un nou

Lucratond: Binemteles, nu cunosc


familia despre care vorbiti
dar este posibil ca situafia din
locuinta mamei sale sa nu
fi fost destul
de buna pentru copil. Dar simt
ca ati hotarat sa faceti ceva
cu s.tuatia
dumneavoastraji cred ca va veti descurca.
Daca parintii nu reu^esc
sa ,?> ingrijeasca copiii destul
de bine, trebuie sa ne gandim
la tngrWe

cele nerealiste stau in calea

tratament. Acestea au nevoie sa

la

pierdut legatura cu ea.

perceptiile realiste,

cele nerealiste ies la iveala. Este important sa mcercati sa

Atat

am

SSS."^^^"'"'-'''^^"^"'^-^-"^^^^

posibilitatea

cat

Da.

sa va ganditi la aceasta, nu-i a?a?"

Mcwia: Cred ca ar fi oameni, care nu pot avea copii, i ar vrea sa


aiba copiii altera. Nu, eu nu fac copii pentru alti oameni."
Lucratorui: V-ar fi teama ca 11 vor lua de langa dumneavoastra?"

Explorand Tngrijorarile i

D. Peter

sa

week-endun,

Lucratorui: Cuni este cand devine complet violent?"

am

caror copii au fn.t


Tn
^^^ Tn
'" '"gnjire

Mama:

deveni absolut violent."

Lucratorui: Daca

ai

week-end?"

,,

(;a le

^^Irhff^J^^^^ ASUPRA CONSECINTELOR


CARE SA MODIFICE SITUAJIA

alta conditie in munca de


motivare este speranta. Speranta
este
componenta importanta. Este oricum
necesar sa existe o baza realista
pentru ea. In timp ce motivam
parintii este important
ca ei sa fie
ajutat. pentm a reflecta asupra
consecintelor lipsei de initiati va
pentm

rezolvarea problemei.
ajutati, sa-?i

obicei este posibil,


con?tientizeze mgrijorarile.

Cand jncercam
rebu.e sa le

De

sa

dupa ce

parintii

ajutam panntii sa se gandeasca

md.cam cateva

posibilitati.

la consecinte
Aceasta le-ar putea la fel de.

b.ne create teama. Cel mai bine


este sa privim conseCintele

32f

au fost

529

ca pe un

rnsinms sanatos

la realitatea

nu

problenielor, care
C;i

dc

;itatea ori, Tn

dureroasa. Incercarile de rezolvare a

iau in searna acest factor sunt sortite ejecului,

munca de

fngrijire a copilului,

cu alogerea dintre evitarea problenielor


peiitni a

mentine coopcrarea cu

suntem confruntati

recunoaterea problemelor,

51

familia.

Exemplu:
Familia Larsen.

ma gandesc cum

Lucratonil: Cand

dumneavoastra

ati trait i

intampla cu copiii. Roger (cinci ani) a devenit deja

ajunge intr-o

situatie

mai sigura,

ma

tern ca

^i

ceea ce s-ar putea

copiii in toti ace^ti ani, sunt foarte Tngrijorat pentru

nelinitit.

Daca nu

nu se va descurca cu

jcoala sau cu prietenii.

Maj

Britt (trei ani)

ca are motive sa

Cand

nu

a Tnvatat sa

vorbeasca. Pare speriata

ji

CAPITOLUL

cred

fie".

incercati sa va referiti faptic la situatie

sa va concentrati

asupra consecintelor, deseori parintii se vor apara. Din


sa faceti fata apararii lor

i,

apoi, sa

li

confruntati din

nou va

nou cu

FOLOSIREA AUTORITATII
PROFESIONALE

trebui

realitatea.

CONCLUZII

utoritatea profesionala este

un concept

profesionitilor este mult discutata

Daca
copiii,

parintii

vor sa imbunatateasca modul

in

care

Tji

ingrijesc

primul pas este sa recunoasca ca este loc pentni mai bine.

Rareori fac aceasta de

la

cu un angajament

fnceput. Deseori Tncep

Munca de motivare joaca din


lucrul

cu parinti care maltrateaza

componenta

ji

ei

in

perceptia noastra

simta ca putem accepta rezistenta

m timp ce noi ne concentram asupra acestei necesitati.

nevoie de ajutor pentru a diferentia mtre

griji

realiste

nerealiste

pentru a reflecta asupra consecintelor lipsei de initiativa.

Una dintre
cu

rol esential

de a empatiza cu modul

de a Tmparta^i cu

situatiei. Parintii trebuie sa

lor la cooperare,

Au

un

copiii.

esentiala este abilitatea

care parintii traiesc situatia

asupra

acest punct de vedere

conditiile necesare pentru a reui ?n

parintii este posibilitatea

munca de motivare

de a folosi atat autoritatea oficiala, cat

pe cea profesionala. Utilizarea

autoritatii

urmator.

va

fi

discutata in capitolul

dificil.

Autoritatea

neclarificata.

Oricum

^ste de

importanta decisiva ca toti lucrStoni sociali


pentm
copii sa fie conjtienti de modul
in care o folosesc. Aceasta
este o
preconditie pentru succesul in munca lor.
fn capitolul

de

mcerca clanficarea

foarte slab.

22

care poate

fi

acestui concept

?i

voi

mcerca sa

arat

fata voi

modul

in

folosita in practica autoritatea


profesionala

Autoritatea profesionala este folosita


pentru a indica diferitele
in care noi raspundem la
consecintele evaluarilor noastre
profesionale.
folosim pentiu a influenta Tn mod
direct situatia

modahtati

clientului,

pnn

m conditia fn care interventia poate

alte tipun

de

activitate. Autoritatea

fi

mult mai activa dec'at

profesionala se manifesta in
asumarea responsabilitafii penta. evaluarea
cuiva, Aplicarea autontatii
profesionale poate insemna, mai mult
sau mai putin, ca mergem
inipotn va donntelor exprimate de
parinti. Presupune
cale con?tienta
?i mtormata de a mterveni
in familie, Poate insemna
ca munca de
baza a cuiva se desfaoara pe premise
profesionale i nu pe cele ale
clientului sau ale sistemului, nici chiar
pe premisele personale

330
J..1

Este necesar sa
profesionale

necesara

in

fi

fie

facuta diferenta Tntre folosirea autoritatii

intelegerea maltratarii.

Pe de

alta parte, a

fi

autoritar este

expresie a nevoilor cuiva de a vedea propriile nornie


oglindite in

comportamentul altcuiva sau de

Argumentul pentni folosirea


situatia

nevoile clientului

autoritatii

nu

in

comunica

comportamentul

parintilor fata

pentm preluarea

direct

la

clar ateptarile

de

copii.

in ingrijire

ji

Cu

timp

sfaturile in relafia

mai puternica nevoia de a

cat e

interveni, cu atat autoritatea profesionala este

de

dependenta de

Autoritatea oficiala Tnseamna autoritatea pe care o are cineva

parintii care

atentie

care

oficiale

la

la

un element important

nu sunt capabili sa

le

in

ofere copiilor lor destula

o situatie dificila care uneori este preconditia

pentru schimbare; Astfel legea pentru ocrotirea copilului reprezinta


unealta. Rapoartele

ji

de

serviciile

ingrijire
i

de

ingrijire

a copiilor un

prin unele

probleme

a celei profesionale in diferite faze

De exemplu,

poate

fi

necesar pentru

Tmprumute" autoritatea oficiala de

ingrijire a copilului

pentm
i

fi

capabil

de a duce

la

tratament. Familia poate, ca

la serviciile

bun sfarit
o conditie

atajata unui ordin de supraveghere, sa


fie directionata, sa i se impuna
cooperarea cu psihiatrul copilului. Nu toate
departamentele
psihiatriei

copilului sunt dornice sa fie prezentate in


acest

mod.

RELATIA NOASTRA FAJA DE UTILIZAREA


AUTORITATII

in

inceput nu vor sa coopereze. Folosirea autoritatii

poate duce

au

reglementarilor in cadrul carora

ji

actioneaza. Folosirea autoritatii oficiale este

munca cu

cum

ofera cateva posibilitati constructive


(vezi mai

procesul de diagnosticare

a parintilor.

virtutea legilor, regulilor

li

psihiatrul copilului sa

autoritatea oficiala forniulata prin lege pentru a asigura securitatea


copiilor

De asemenea

Integrarea autoritatii oficiale

cu

parinfii

parintii, la fel

ale tratamentului este folositoare.

responsabilitatii

atat copilul, cat

o cooperare cu

jos).

alte

a unui copil. Autoritatea profesionala

este folosita pentni a proteja ?n acelai

de comportamentul lor distructiv.

tipice.

deschis la Tngrijorarile

asumarea

la

in serviciile

statut aparte prin utilizarea particular^


a puterii

Aceasta va include formularea

stabilirea limitelor,

?i

fi

de a influenta

Lucratoru

a copilului. Aceasta deosebire da serviciilor

a-i afia puterea.

profesionale trebuie gasit in

mod

persoane. Aceasta se poate Tntinde de


cuiva pana la a

ajunge

valori

nevoile lucratonilui social.

Autoritatea profesionala este un

de cereri, controlul

oficiala.

de psihiatrie ?i psihologie
educationala
pentru copii nu au posibilitatea folosirii
autoritatii oficiala pentru

autoritar. Folosirea autoritatii profesionale este

investigatiile

provoaca

In ciuda fiinctiei centrale pe care folosirea


autoritatii o are in aceasta
ane, ea a primit o foarte mica atentie in
literatura'. Este posibil ca
aceasta sa fie legata de atitudinea profesionitilor
autoritatii. In

fata de utilizarea
multe cazuri aceasta este Tmpotriva abordarilor

terapeutice traditionale. Contradictia dintre


tradifia terapeutica non?i nevoia de interventie activa
este flra indoiala unui

directiva
crize. Crizele

pot da

din

motivele care provoaca distanta intre lumea


terapeutica
protectie a copiilor, De asemenea, se pare
ca aceasta

ansa familiei.

munca de

este legata

AUTORITATEA FORMALA

PROFESIONALA

normele

societatii

de

ideologiile care resping utilizarea puterii.


Interventiain familie este puternic respinsa, chiar
daca are de-a face
?i

cu protectia copilului
in ultimu! capitol

am

mai importante elemente ale

munca de motivare nu
profesionala

ji

adesea

munca de motivare ji cateva din cele


ei. Cand schimbarea este necesara $i

descris

reue^te, cineva trebuie sa foloseasca autoritatea


i

autoritatea oficiala.

in stabilirea

ingrijire a copilului

contactului

Ea

este un

in evaluari. Serviciile

au ambele forme de autoritate: profesionala

332

de
i

in

(Fliflet 1985, Grinde 1986), fenomen


intens
media. Este posibil ca ace?ti factori sa
fi fmpiedieat

dezvoltarea unci atitudini mai rationale refentor la


utilizarea autoritatii.
In cadrul diferitelor grupuri profesionale
inca
lipsa

Folosirea autorita|ii profesionale are cateva functiuni.

element important

prezentat

de claritate

observam o mare
un dezacord, legate de folosirea autoritatii.

Dezacordul nu are de-a face cu intrebarea daca


cineva ar trebui sau

nu
sa

sa foloseasca autoritatea profesionala, ci


se refera la cine

foloseasca

?i

ar trebui
daca ar trebui integrata autoritatea oficiala
i cea

333

de tratament. Folosirea

profesionala fn procesul

contrastat cu o abordare terapeutica, daca

autoritatii ar

ele ar

fi

Tn

fi

Tntr-o opozitie

reala. Este

o divergenta de opinii legata de faptui daca folosirea

autoritatii

a controlului poate

ji

de

ji

sprijin

mai

fi

combinata cu o

terapeutica

fi.inctie

eficienta.

Punctul de vedere pe care eu 1-am dezvoltat de-a lungul anilor


este acela ca functiunile terapeutice

?i

de controlul ar trebui sa

Daca

potential integrate Tn aceeai persoana.

controlului

a autoritatii,

aratam ca acest control

^i

Eu vad

la fel

de bine atat acceptanta cat i grija $i


- cu alte cuvinte un bun model parintesc,

controlul

o expresie a

folosirea autoritatii profesionala ca

un semn

al

compatibile cu o

stabilirea limitelor sunt

singurS persoana va funcfiona ca model

atitudine plina de grija.

responsabilitatea

confirmam perceptia parintior ca aceste

de combinat. Noi ar trebui sa fim capabili sa

fitnctiuni sunt imposibil

care integreaza

fie

de problema

fiigim

convingerii ca atat parintii cat

?i

grijii i

ca pe

o viata mai

copiii merita

buna decat cea pe care o au.


M-ani intrebat adesea cum este posibil ca in timpul proceselui
terapeutic, terapeutul sa nu faca nimic pentru a schimba situatia atunci
cand

copilul semnalizeaza faptui ca este maltratat.

Una

din multele

provocari cu care terapeutii sunt confruntati, este asumarea


responsabilitatii pentru propriile lor observafii, redefinirea

extindeni rolului lor pentru a-1 include

1991). Propria niea experienta ca practicant

studiilemeledeun-narire(KillenHeap 1981
autoritatii

profesionale este decisiva Tn a

adecvat. Experienta
profesionala poate

fi

posibilitatea

pe acela de protector (Furniss

mea personala

fi

?i

supervizor precum

parintii

nu

de a avea

T?i

la

in

este aceea ca autoritatea

care este realizata aceasta interventie.

Daca

pot controla impulsurile sau nu au suficienta abilitate

grija

de

copiii lor, ei

sunt de obicei con^tienti de acest

lucru, indiferent cat de tare neaga. Controlul


interventie pot

fi

utilizate

de mai multi ani ftra

de

mgrijire a copilului pentru a semna nite


hartii. Reactia mamei
a fosf
Ei (serviciul de Tngrijire a copilului)
ar trebui sa Tnteleaga ca eu nu
pot sa
tarasc prin ora? dupa mine (pe
fetifa) Tntr-un caaicior pe
acolo unde merg eu. Ei puteau sa faca ceva
Tn acest sens i put'eau
sa-?i semneze singuri hartiile. De
ce ar trebui sa o fac eu^"

De

ce serviciul de Tngrijire a copilului


sa nu-i asume
responsabilitatea pentru aceasta? Exemplul
de mai sus nu este unul
exceptional. Este posibila integrarea unui
rol de ajutor ?i a unuia de
interventie. Este posibila motivarea
pentru cooperare

numar de

a unui

pannti, folosind autoritatea profesionala.

alte

constmctiv Tn cadrul unor

parintii se sinit acceptati ?! respectati i atunci

forme de

relatii in

care

cand lucratorul social

prezinta o deschidere.
Multi lucratori, care au intervenit activ, au vazut u^urarea parintilor.

copui ?i parintii daca nu folosim gradul


necesar de autoritate pentru a
asigura copilului atata grija de cate are
nevoie. Parintii care ii dau
seama ca lucratorul social este contient de
comportamentul lor
distructiv ilra a Tncerca sa faca
ceva, trebuie sa se Tntrebe daca
Ti Tntelege ?i dacS Ti
pasa de ei ?! de copil. Singura interpretare
este aceea ca lucratorul social crede
ca situatia lor este fara speranta.
lucratonil

UNELE STUDII
Henry Kempe (1976), un pionier Tn munca
dusa Tn situatii de
maltratare, a fost de timpuriu preocupat
de pastrarea separata a
inten/entiilor terapeutice i de control. In
experien|elesale,

o asemenea
combinatie nu a servit unui scop folositor.
Aceasta viziune
constrasteaza cu experientele care au reieit
dintr-un proiect englez
mspirat de Kempe ?i Tndeplinit prin
Societatea Nationala pentru'
prevenirea cruzimilor asupra copiilor (National
Society for

Prevention

of Cruelty to Children) (Baher et al. 1976).


In timpul unei perioade
de trei am, in care ei au lucrat intens cu familiile
abuzive,

initial

folosind

modelul Kempe, i-au dat seama ca nu vor


avea succes pana ce
abordarea terapeutica nu va fi corelata cu stabilrea
limitelor
ji

334

mare

Noi abandonam

capabil sa oferi ajutorul

integrata cu succes Tn abordarile terapeutice.

modul

alcoolica, ?i-a neglijat copilul timp

ca servicml de Tngnjire a copilului sa


intervina mai mult decat
pentru
a stabih o supraveghere care nu a
functional Tnsa niciodata
Lucratorul
a incercat sa convinga mama pentru
o plasare voluntara a copilului
Mama a avut impresia ca s-a spus sa vina la biroul
serviciului

ji

1988), arata ca folosirea

Multi parinti se pare ca recunosc necesitatea interventiei. Ei sunt


foaite sensibili

Exeinplu:

Mama,

335

a ftjnc|iei

de control. Aceleai cerinte pentru integrate au

munca

sus{inute de

Maton

lui

de asemenea,

fost,

Larter (1979), Palmer (1983)

(1978). In studiul

lui

Pickett

familii inlaturate, rolul autoritatii

Maton, unde au

Pickett

Folosirea autoritatii profesionale ne cere


sa fim capabili sa facem
fata unor probleme complexe. Implica
a contientiza incertitudinile
legate
de evaluare i in acela?i timp a fi deschii
continuu pentru a ne testa
ipotezele. Aceasta ne poate face u?or inconfortabili.
In momentul in care
incercam sa reducem complexitatea, ne reducem
i posibilitatea de a

^i

fost doar trei

funcfia de tratament au fost

reprezentate de aceeai persoana.

vedea nevoia de autoritate. Atunci acordam


prioritate grijii fata de
1 ajungem in pericol sa inchidem ochii la
aspecte ale maltratarii

FACTORI DE RISC IN FOLOSIREA


AUTORITATII PROFESIONALE

noi

care ar necesita interventia noastra.


supraidentifica cu parinjii.

Cand

noi Tn$ine suntem provocati

de a deveni

autoritari, in loc

nu

ingrijorati,

Clientii pot trezi in noi

sentimente uneori

fi

situa|ia clientului

ne deterniina

dificil

actiunile.

Una dintre

marile

provocari cu care suntem confruntafi, cand folosiin autoritatea, este


rationaiizarea atitudinii noastre.

deveni

ca fiind

situatiei

capabil de a pastra propria

fi

de maltratare, poate

fi

o greutate

sine,

?i

poate

mai greu cu cat gradul de interventie necesar a fost evaluat


mai mare. Utilizarea rationala a autoritatii se arata in

flexibilitatea noastra.

Pentru a

fi

capabili

de a face fa|a maltratarii

?i

de a vedea experientele de deprivare, agresiune, nereuita, disperare


5i

goliciune, atat ale parintilor cat

bazate pe autoritatea profesionala.

de supravietuire fata de

strategiile tor

ale copiilor sunt necesare evaluari

Cu

agresivitate,

purtarea lor fata de copii


serviciile sociale

negarea problemelor ?.a.m.d -

reactii subiective

care ne pot afecta

modul de

parintii

cu

ea.

capabili, clientul

Este necesar sa

a autoritatii

modul

in

?i

facem

cu

de sanatate

pot

trezi in noi

autoritatii.

ne va percepe ambivalenta

avem Tncrederein

sa ^tim sa

?i

?i

abtinem de

clientilor,

aparea din

despre ele ne-ar putea face sa ne

cand evaluarea profesionala

propria noastra retea profesionala sau societatea Tn general


prin

mass-media - ne pot, de asemenea,

actiunii.

de

ei.

Cand folosim

deveni impulsivi

?i

fi

folosire a autoritatii

subiectiva

?i

pe care le-am

limitata. Autoritatea

moduri care sa nu Tmpiedice


acceptarea sentiinentelor i reactiilor starnite

fie aplicata Tn

autoritatea

vom

Tn aplicarea sa.

impulsive, abordari autoritare sau

fi

Tntotdeauna Tn pericol de a

Pentru a evita

astfel de actiuni
condamnari trebuie sa fim con?t'ienti

de sentimentele noastre fata de clienti i sa le controlam.


Supervizarea
profesionala este indispensabila aici (Killen 1992).
Trebuie sa evaluam atat consecinfele folosirii cat ji
ale nefolosirii
autoritatii, Trebuie sa evaluam riscul cu
care se confrunta copilul

daca nu utilizam autoritatea Tn forma

AUTORITATE

ji

Tn

gradul necesar.

RELATIE

opri In pornirea

conceptie gre?ita care este deseori auzita este ca folosirea


cu parintii, Tnsa opusul este mult mai posibil

autoritatii distnige relatia

sa apara.

Modul Tn care aplicam

autoritatea $i tintele vizate Tn aplicarea


sunt decisive. Controlul, Tn afara unei relafii de grija
?i acceptare
este vazut ca un abuz - ^i asta ?i este. O astfel
de relatie depinde de
masuraTn care ejti deschis asupra tuturor aspectelor, Daca
abordam
ei

familie cu

un program de lucai ascuns

relatia noastra

temeinice sa

336

moduri de

la

Aceasta va

respectui pentni clienti

Daca

ne spune ca ar trebui sa o folosim. Reactii puternice din reteaua

- de exemplu

reveni

profesionala trebuie sa

capacitatea noastra de utilizare

fata reactiilor care pot

la folosirea autoritatii chiar

la a

aplicat anterior.

se vajuca

care folosim autoritatea. Potentialele reactii puternice ale

clientilor sau fanteziile noastre

conduce

utilizare a autoritatii.

Trebuie sa ne rezolvam ambivalenta Tn folosirea

nu suntem

Lipsa de antrenament tn utilizarea metodica


a autoritafii ne va

de marturisit. Atunci

respin^i tocmai datorita folosirii autoritatii.

evaluare a

face mai buni pe parinfi dezvoltam o perceptie


distorsionata a situapei
care astfel aparemai pufin problematica. Oricum,
aceasta Tmpiedica atat
acceptarea cat ?i utilizarea autoritatii profesionale
(vezi capitolul 3).

in pericol

de a face uz de autoritatea profesionala.

Propriile noastre nevoi

putem

suntem

Suntem astfel Tn pericol de a ne


Daca folosim supraidentificarea pentru a-i

cu familia va avea de

fie

suspicios

?i

pe urma aplicam autoritatea,

va avea motive
va simti lipsa noastra de Tncredere Tn el.

337

suferit. Clientul

Relaiia estc n" instalment de rezolvare a problemei in interesul


copilukii. Ti d>iiic sa fie destiil de puternica pentm a ne putea exprima
?n'ri|orarea pciilai situatia copikilui

de aceasta (vc/i partea a


Este posibil ca

Trebuie sa ne

a incerca sa

facem cava

legat

acest rise

necesita plasarea copiilor.

retraga cand folosim autoritatea,


cand avem de a face cu maltratare.

initial clientii

vazut ca exagerat de mare. S-ar

o urmarire activa din partea

sa se retraga, dar

noastra va face posibila restabilirea contactului. Utilizarea rationala a


autoritatii

depinde de noi

ne face sa fim capabili sa luam

ji

contactului, indiferent de teama noastra de a


tiiiip

sa luam

agresive

la

cuno?tinta

de respingere ale

^i

?i

fi

respini,

intiativa

Ne facem

sa empatizam cu reactiile potential

parintilor.

Aceasta forma de urmarire nu

necesita neaparat autoritate oficiala.

Tom

Baietelul

in

varsta de

APLICAREA AUTORITATII PROFESIONALE


tebnicile pentni folosirea autoritatii profesionale s-au
inai limitata in literatura

bucurat de o atentie

decat Tn alte exemple

anecdotice. Se bazeaza pe urmatoarele ?apte principii.

Mai jos voi


dovedindu-se
1.

descrie

acesta

folositor.

Ofera motive

2. Fii sensibil i

3.

Adapteaza-te

4.

Mentine

5. Treci

mod metodic de folosire a autoritatii,

un

i fii

la

Lucnitonil: Aceasta a fost o experienfa


dureroasa pentru toti
(parmti ?i copil). Lui Tom i-a fost frica atunci
cand 1-ati lasat
smgur acasa ?i voi ati fost probabil inspaimantati
cand v-ati'intors
acasa $i nu 1-ati gasit."

Mama:

autoritatea;

Da

Asigura drepturile
fi

similare

mai devreme. La gradinita am aflat, de asemenea,


ca
de situatia de acasa a lui Tom. Am vrea

sa colaborati cu noi in
incercarea de a evalua ce poate fi facut
pentm a evita ca episoade
similare sa se repete din nou, Dar este
foarte

civile.

serviciul
I.

Ofera motive

deschis

?i

sa

concret pentru folosirea

Motivele sunt bazate pe intelegerea pe care o

moment pentai

parinti, copii

comunicam motivele

?i

de

ingrijire a copilului

maltratarea

forma

lor.

avem In

fiecare

Ne straduim sa formulam

A. Bent, o

fetita

unne vmete pe

cat mai empatica cu putinta.

zdruncinate

338

in

crize care se ivesc in timpui

Exemple:

Liicralorul:
intr-o

sau

perioadei de evaluare.

Unii ofera parin|ilor un motiv obiectiv


autoritatii.

erau ingrijorati

pentm ca unul din voi sa


casa copilului impreuna cu Tom cea mai
mare parte a zilei."
Autoritatea profesionala este, de asemenea,
necesara cand se
intervine in situatii de criza ce conduc
la raporturi adresate catre

exemplificate niai jos.

?i fii

ei

tie la

libertate intre limitele necesare;

Aceste puncte vor

el

yoi sa incercati sa rezolvati ceva impreuna

dincolo de reactia de aparare a parintilor;

7.

nu se trezea."

Dar acum suntem acasa

?i nu este nici un motiv


pentai
ar trebui sa stea intr-o casa de copii."
Liicralonil: Nu, s-ar putea sa avefi
dreptate, dar noi am Tnteies
din abordarea anterioara a vecinilor ca
au mai fost episoade

sa-1 vizita^i zilnic,

reactiile parintilor;

apararea parintilor;

6.

a fost plasat intr-o casa

important pentru Tom


eventual de mai multe ori pe zi, chiar
daca
considerati acest lucm dificil. Noi ?tim ca
este important ca in aceste
situatu copilul sa aiba contact cu
panntii ji cu casa sa. Se cuvine ca

deschis;

empatizeaza cu

am

noptii. EI a fost gasit in fata casei


sale

trei,

care

trei

de copii
de un
trecator. Parintii nu erau acasa. Ei au
fost vazufi beti mai devreme
in
acea seara in timp ce plecau. Lucratoail
social a avut un interviu cu
parintii cat de repede i-a putut gasi in
ziua urmatoare.
tocmai Tnainte de miezul

Talal: E1 niciodata

Procesul

folosita

Exemplu:
.

rise este

Experienta arata ca acest

putea ca

fi

acute care

lll-a).

parinlii sa se

asumam

|i

Urmatoail exemplu ne arata ca aceasta


autoritate poate
pentu a asigura contactui fntre parmti
, copi, m situatii

varsta de ?ase ani a fost mternata in


spital cu

spate cauzate de concubinul

Amandoua,
aceste ultima

?i

zile,

mamei

dumneavoastra

^i

Este impoiiaiit sa

339

ei.

Berit, ati
fiti

aju'tatk

fost
?i

sa

despre experienta pe care

discutati

va

veti intalni

avut-o. Deja maine, probabil,

ati

cu Bent, dar nu doar dumneavoastra cu

care

ea, ci in prezen|a

de a

le

depai."

el

sigiir sa aveti

dreptate sa spuneti ca va

dumneavoastra,

cum va

tuturor, sa

al

un pic sa ne gandim

aiteptati,

modul

la

poate nu. Este in foiosul

discutam totu^i despre


care

in

o putem

face.

vorbesc cu dumneavoastra despre aceasta intr-un

va

fi

fi

sa vorbiti cu sotui dumneavoastra despre cele intamplate. Poate

va reac{iona a?a

asta. Lasati-ne

Voi Tncerca sa

mod

care sper ca

folositor."

necesar sa folosim autoritatea pentru a motiva

fi

coopereze cu

de

serviciul

Tngrijire a copilului prin legarea

controlului de procesul de tratament.

mama

cu

zilnic

existenta,

putem ajunge

la

un

o baza penta, sperante

fi

in

ordine

Tnteles

comun

"

bun punct de plecare. Atunci


avem

$, credmta ca probabil vet. fi


capabila sa primiti
sa folositi ajutorul de care aveti
nevoie. Dar, ramane totu^i
important
laptul ca noi sa discutam
impreuna in special legat de modul
in
?i

vom

care

coopera."

C. LucratoruL Sunt multe lucruri


exemplu, gradinita de copii, vizitatorii

care sa va ganditi de
de sanatate, tratame'ntul

la

psihiatnc

Adesea poate
parintii sa

astfel Incat sa

LiicraloniL- Da, acesta este un

Eu sunt

B. Liicratonil:
difici!

coopera

cum trebuie fndeplinite aceste lucruri.


Mama: Imi plac la fel amandoi, a?a ca va

despre

inea. Este important sa vorbiti despre aceste experience dureroase

fnainte

veti

cu copilul

^i

O a treia parte,

care are contact

care este informata despre situafia

poate verificaTngrijirile acordate, ca

in

urmatoarele example.

al copilului. Atat timp cat


totul merge bine, probabil
reu?i sa duceti la indeplimre
toate aceste lucruri. Vor fi

veti simti

ca totul merge rau

bun cum

ati

sesiza.

plan

vrea sa

fiti.

Dumneavoastra

putea sa

simtiti

- un

ca

veti

perioade cand

ca

veti

va

diferiti

nu

veti reui sa

fiti un parinte asa


de
de sanatate i eu ne vom
vedea aceasta ?i va vom |i spune
S-ar

Atunci

vreti sa

contract cu

?i

vizitatorii

retrageti.

oameni

De

aceea trebuie sa facem un

meat noi toti sa fim atenti


responsab.htatile noastre. Aceasta se
refera atat la dumneavoastra
cat ?i la oamenu cu care veti
astfel

la

Exemple:
A. Jorn este un baiat de opt

ani.

Mama sa are

depresie. In timpul acestor perioade

multe pastile

jos

?i

neglijat.

lui

Am observat ca viata dumneavoastra merge in sus

Jorn.

clarificarii

Se pare ca aceasta viata merge

unor

aceste perioade sa

fie

greutati cu care

va

luptati.

in

sus

?!

Pentra a preveni ca
siguri

pot actiona atunci cand treceti din nou printr-o perioada

rea.

mama, tata 51 cei doi


colaborare intre mama, clinica de

B. Planul de tratament a fost facut pentiu


copii

ai lor.

Planul cere

sanatate a copilului

?i

stransa

un

voluntar.

care nu ne plac, noi


sa discutam

le

Eu pot

impreuna cu

nu va plac legate de planul

intelege aceasta.

putem respinge
vizitatorii

uor.

De

de sanatate

340

Cand

exista lucruri

aceea este important

cu voluntarii,

cei

pentru

special pentru copii "

a celei oficiale.

Exemplu:
Lucralond: In aceasta
ati

de mare presiune, dumneavoastra


mai lunga de timp eu
totdeauna capabil sa o faceti. Adesea

situatie

dorit sa cooperati. Referitor la o


perioada

nu sunt a?a de s.gur ca veti fi


cand avem eel mai mult nevoie de ajutor,
suntem
sa cerem acest ajutor. De aceea,
eu va

cu

eel

sugerez sa

mai putin capabili

un ordin
de supervizare. Dumneavoastra ?titi ce
este un ordin de supervizare"?
Un ordin de supervizare este..."

Cu

fie stabilit

ne vor fi mai clare exemplele de mai


sus, cu atat ne vom
mai muit sa comunicam motivele
pentra care trebuie sa folosim
autoritatea. Punetul de plecare este
presupunerea ca parintii doresc
binele copnlor lor. Aceasta
prezumtie, atat timp cat este adevarata
face posibila transmiterea de semnale
directe ?i sigure catre parinti'
ca m exemplele de mai sus.
cat

stradui

Liicratonil: Exista multe lucruri care

pe care noi 1-am facut.

ceilalti, in

ca exista oameni care iau contact zitnic cu dumneavoastra, va pot

urmari

pentru

In stabilirea unui ordin de


supervizare, este integrata folosirea

Tn jos, in

o povara pentru Jorn, noi trebuie sa fim

?i

autoritatii profesionale ?i

aceasta se intampia de o perioada de timp. Aceasta apasa

greu asupra
ciuda

coopera. Este important

dumneavoastra

de depresie, ea folosete prea

adesea Tmpreuna cu alcool, iar Jorn este

Liicratonil:
in

periodic accese de

341

plasamentului copilului,
2. Fii scnsibil ?i

empatizeaza cu

coafura.

reactiile parintilor

pnn agresiune. Noi ne

defuleze sentirnentele

parintii sa-51

51

Difent, oameni au difente valor,


uni, ca extrem de se^era,
nu

3.

Exeriiple (continuarea exemplului precedent)


niai

Tngrijire a copilului."
nici

un

ma

i alt

am

priinit

ca vreau pe cineva

proti sa credeti

fiti

spioneze."

Uicralorul:
sa se amestece.

Nu nici unuia dintre noi nu-i place ideea ca altcineva


Cu totii reactionam cand alti oameni intervin ?n modul

care purtam de grija copiilor no^tri."

Asemenea

incercari de

Este posibil sa

conduca

parintii la

fi

tamponul

experientele

succes
cu

Tntelegerii

lor,

parintii,

pe care

avem

reactiilor parintilor

este dureros

fn aceasta,

cu

atat

?!

fata

ori, la viitoare defulari.

de

ei ^i

Cu

situatia lor.

timp a empatiza cu

in acela?i

epuizant.

cat voni

mai plina de succes va

avea mai mult

cooperarea noastra

fi

independent de gradul de interventie.

Unii parinti reactionaza prin negari

ceva mai odihnit, voi face fata"

de

patiTj ani Insa

de

(mama

la na$tere). Altii

deoparte de

cum

Cand

i-a neglijat copilul

intalniri. lipsesc

de

voi

fi

varsta

reactioneaza printr-o atitudine

mod

la intalnirile fixate.

^i

sa stea

Unii reactioneaza

insa pozitiv.

supervizare" decat
familiei.

apararea parintilor

la

4.

Mentine autoritatea

Candne adaptam

mai gandim
.1

sa

punem

vom

?i parintii continua
sa
despre dezamagirile ?i pierderile
lor si
fost bune. ei pot avea uor
impresia ca nu ne

lor,

fn practica planul interventiei


noastre asa

fn

De exemplu,

fi

mtotdeauna proportionale cu gradul

mai puternice intr-o

relalie

parintilor

continua sa ne

ducem

la indeplinire planul,

mjelegem reactule. Ne straduirn sa acceptam


dorintele
parintilor in timp ce ne pastram
autoritatea,

342

chiar daca le
gi

sentirnentele

Exemplu:
I^'<<^-atoruI:

A^

dori sa

putem

de

,,ordin

de

Copilul a fost ranit serios


acestu. lucni. Daca este ceva

uita tot

ca viata sa

tie

?i

am

?i

gata, dar

trebuie sa

nu putem face
impiedicam repetarea

ce v-a? putea dori, atunci ar


mai buna pentm dumneavoastra."

cazul unei sugestii de plasare a copilului fn afara

ziua urmatoare celei fn care

cum

De asemenea, putem fncepe sa avem noi


dubii daca ar
mtervenim. De aceea este important
sa le spunem

propusesem.

ca

apararea parintilor

la

vorbeasca despre viata


despre lucrunle care au

asta.

Reactiiie parintilor nu sunt

ta

TuT

necesar ganduri

ar sugera. Unii ?ncearca sa se retraga

interventiei. Reactiiie pot

percep

altii,

Adap(eaza-te

trebu. sa

minimatizari:

pasiva, de bunavointa, spun da" fara a avea in

de cooperare aa

ia

asocierea cu experiente similare

din propria lor copilarie. Aceasta ne ofera noi posibilitati pentai

comunicarea

rven

comunicare a acceptantei cuiva faja de

conduce, de cele mai multe

reactiiie parintilor

de

51

pnoritati. Int

Adaptarea la apararea panntilor este


descnsa mai pe larg m
cap.tolul
14..Aceea5. abordare este, de
asemenea, folosita In relatia
cu
autoritatea. Ascultam ceea ce
au pannt.i de spus cand
Tncearea sa
a.ba gnja singuri de ei. Noi nu
fi provocani.
Retinerile de a nu-i
contraz.ee m apararea lor de
obicei conduc la faptul ca
parintii
continua sa vorbeasca despre situatia
lor - ceea ce noi fi
fncurajam sa
faca. Aceasta ne deschide
posibilitati viitoare pentru
a le comunica
mielegerea noastra ?i pentm gasirea
zonelor fn care vom fi capabili

amestec din partea serviciului de

,,Am avut supervizori, dar niciodata nu

ajutor." Trebuie sa

care sa

in

vreau

mod

acela?!

straduirn ca

^i

trebuie neaparat sa
fie cvdiucua
eva
in
n

pentai a empatiza cu reactiiie

parintilor.

Mama: Eu nu

mama a fost preocupata sa-mi


arate noua ei
m-a fntrebat daca a, putea
sa iau eu copS'

mama

de

Reacliile parintilor la folosirea autoritatii vanaza, Unii reactioneaza

printr-o respingere deschisa

alta

introdus ideea

343

fi

aceea

de apararea parin(ilor

5. Treci diiicolo

cuvine

Depa^irea apararii parintilor este descrisa

sa-i

capitolul 14. Aceasta

spunem

Puteti vorbi

abordare este, de asemenea, folosita atunci cand este necesara folosirea

Cum credeji ca putem face


care o putem face..."

directoarei gradinitei?

Sunt mai muite moduri

aceasta''

in

dumneavoastra cu

ea.

Noi putem..."

autoritatii.

Noi ?tim ca fiecare participare


Exeinplu (de

Un
luni.

tata a

la

alege

un departament pediatric);

plasamentului copilului pentru cateva saptamani

aceasta duce

la

motivele acestei
7.

Serviciul pediatric a colaborat cu serviciul de ingrijire a

plasari.

fiecare posibilitate de a
o identificare mai profunda a
experienta autonomiei i la cre$terea

respectului de sine.

a discutat problema

la serviciul pediatric

la decizii,

a stabili prioritati contribuie la

solutiilor, iar

negat abuzuri fizice extreme asupra unui copil de doua

Lucratorul social de

Asigura drepturile

civile

copilului In apreciere.
'fatal:

Acum am

instalat

acum

caldura, aa ca

o noua fereastra

este probabil ca ea

?i

avem o noua

va putea veni

sursa de

la noi fara sa

raceasca."

Da, ar

El/:

un apartament

fi

bine daca singura problema ar

rece.

Daca ar

fi

o biata

dear acestea, nu s-ar

reu^e^ti sa ai destula grija fata de copiii


la

fi

tai.

fi

fereastra

51

Tntamplat sa nu

Este imposibii sa

faci fata

Da

Ne

ca persoana
adapost de raspunsuri arbitrary Este o cerinta
viitoare ca deciziile rezonabile sa poata fi prevazute
i clientul sa aiba
implicata sa

posibilitatea sa-?i

urmareasca interesele

5i

sa poatS

fi

aparat"

Necesitatea deschiderii, care a fost discutata i


subliniatain muIte
in aceasta carte, contribuie, de
asemenea, la asigurarea
drepturilor civile. Este important sa fim conjtienti
de obligatiile care
fac parte din drepturile civile.

moduri

libertate nitre limitele necesare

straduim sa acordam cat mai multa libertate posibila in cadrul

Cei mai important este principiul drepturilor

muncii, atat cat folosirea autoritatii o permite. Niciodata nu folosim

mai multa autoritate decat este absolutnecesar:

astfel

autonomia parintilor ?i respectul de sine mai mult decat

civile,

aceasta

nu amenintam

interventie

este inevitabil.

fie bazata pe lege, nu este de ajuns


sa credem ca ceva trebuie facut
ca acel ceva are reguli suficiente pentru a asigura
o abordare
corespunzatoare a cazului" (op. cit.),

Este important sa fim contienti ca orice diminuare arespectului fata

de sine poate cailza

fie la

(Tjomsland 1989),

ceea ce s-a intamplat, este fara speranla."

6.

Persoana care intervine se cuvine sa fie prima care sa aiba


grija de
respectarea drepturilor civile ale parintilor.
DrepturiIe civile In mgrijirea copilului implica faptul

viitoare scaderi ale competenfei parintilor.

in

treburile personale

in integritatea

unei persoane trebuie

sa

?i

Este important sa asiguram familiei respectarea


drepturilor

Exempli! (0 continuare unui exemplu de mai

sus,

(S-a considerat necesar ca o persoana sa vada copilul zilnic

fost conjtientizata vulnerabilitatea situatiei in care s-a aflat copilul,


astfel

cat

meat aceasta persoana sa poata asigura ajutorul atat

51 al

al

mamei

copilului.)

I.ucratonil: Cine credeti ca poate

important sa

fie

nu, situatia va

fi

persoana cu care sa
intoierabila

fi

astfel

de persoana. Este

simtiti ca puteti

coopera, daca

pentm dumneavoastra. Ce

civile,

in special in cazurile Tn care este

A. Jorn):

credeti, se

necesar un grad accentual de


interventie, Aceasta implica informarea familiei
despre serviciul de
ingrijire a copilului,

modul in care este abordat cazul, reguli $i


dreptul de a cunoa?te ce confine dosarul cazului
Ion
Este important sa informam despre dreptul asistentei
legale i sa
aranjam colaborarea cu un avocat. Este, de asemenea, important
ca
proceduri

intotdeauna cineva sa informeze

Aceasta implica
intre servicii.

Nu

parintii

lectura'a scrisonlor

despre evaluarile care apar

?i

rapoartelor dupa intalnirile

se cuvine ca Tn relatiile

de inaitratare sa apara ceva

344

345

ca
surpriza pentru parinti, chiar daca sunt cazuri cand apare
suspiciunea de abuz sexual sau alte acte criminale.

CONCLUZIE
Folosirea autoritatii creeaza cadrul de lucru i face posibil lucrul
cu familiile ce au maltratat copilul. Ambele sunt o preconditie necesara
?i
parte integranta a muncii desfa?urate in diferite'probleme.

Reprezinta

in acelai

timp o schimbare emotionala

Folosirea rationala a autoritatii profesionale


clarificarea imaginii personale

Cativa facfori de
Inca

rise

una de

atitudine.

a celei oficiale cere

despre aceasta folosire a

autoritatii.

sunt ataati de folosirea autoritatii profesionale.

CAPITOLUL

data sa ne asiguram ca nu se folose?te mai inulta autoritate

decat este nevoie. Autoritatea se cuvine sa


atenta

?i

fie folosita ?ntr-o

23

maniera

nemoralizatoare sau de respingere.

Folosirea autoritatii profesionale

de tratare care va

fi

?i

oficiale este integrata in procesul

descris in capitolele urmatoare.

A AJUTA COPIII SA FACA FATA

EXPERIENTELOR LOR
EMOTIONALE 1 COGNITIVE
eciziile luate

pentru binele copilului trebuie duse la


findeplinire. Aceasta cere abilitatea de a
conduce copilul
pnntr-o serie de experiente cognitive i

emotionale

Oncine

face aceasta trebuie sa fie capabil sa


inteleaga copilul. El
sau ea trebuie sa fie capabil sa empatizeze
cu modul in care copilul
traie.?te situatia ?i sa comunice
cu acesta intr-un mod atent si
intelegator.

Copilul cunoa?te mai mult sau mai


care se intampla

in

jurul

lui.

El traie?te

id pe care observatiile noastre nu


dezvoltat strategii de supravietuire

aducem o mtelegere care

putm majoritatea lucrurilor


modul in care este tratat Tntr-un

il

pot niciodata penetra. El a

mecanisme de aparare. Noi


face posibila ajutarea copilului in
cautarea
?i

unui loc m lumea pe care adulfii au


f?cut-o inspaimantatoare i
derutanta. Pnncipiile care guverneaza
aceasta abordare sunt

enumerate

in

continuare.

347

De

REDUCETI HAOSUL INTERIOR


AL COPILULUI
$1 iMPARTA$ITI-I DLIREREA

I.

mama

asemenea,

copilulu. cu tatal sau.


51

mcercat

Amb.i

parinti

aratau clar ca nu vor ca Per sa

At, mcercat sa
a nu

fi

il

sa-i

Tmpiedice orice relatie


a
vorbeau urat unul despre

cetLt

iubeasca pe celalalt

pe Per cu privire la trairea


sentimentului de
de mama, nici de tatal sau in ultimii

ajut

?1

fost ajutat, nici

ani

Ajii

Copilul se iupta, deseori, cu un haos interior de sentimente


piiternice

de suport"

Nu

contradictorii.

?i

pentm o

sa pregatim terenul

ne straduim sa

punem

ordine

duce mai devreme sau mai

Cand

ajuta prea mult sa

copilul incepe sa aiba

deseori surprinji: -

haosul

in

sau/i

acum cand

vizibil

sentimentelor contradictorii

vom

reduce haosul

la retragere.

deprimat suntem

mergea a?a de

totul

incercam sa acceptam sentimentele cople^itoare


copiiului, acestea pot deveni

Acest haos va

?i

Cand

bine".

Tnfrico?atoare ale

mai putin Tnfricoatoare. Punand

aratandu-ne intelegerea

interior. (Vezi

nume

acceptarea

tata

sau nu puteau

fi

apoi mci unuia nu li placea ca


suparat ?i furios, ghici ce ficea?

care

?,

mama

tatal

?i

era nefericit

51

li

viziteze

Ti

iubea pe amandoi

Cand era

Spargea lucrun ?i striga lucruri despre


sau spuneau ca sunt urate. Atat
mama cat si

sau erau suparati pe

tatal

el

mama si

furios ca

niciodata de acord cand putea


sa

tatal 1

era Ole

lui

Credeau ca

el.

suparat pe amandoi.

este rau. Nu au inteles ca el


De asemenea, Ole se temea ca Tsi
'^

va pierde

tatal."

Per a facut ca i alti copii, corectand


i completand povestea
mea
meat a devenit complet identica cu
propria lui situafie. Aceste
doua exemple arata cum am incercat sa
denumesc
astfel

capitolul 15.)

lu.

mai buna, daca nu

lui interior.

devine

Viata

oferim contact

demisionare" sau

tarziu la
ie?iri

ingrijire

Ti

cunoscut o data un baiat de varsta ta.


Numele
semana un pic cu a ta. Era foarte necajit

sentimentele lor

sa

Exemple:
Berit,

Mama,
?i,

de ase

a fost abuzata fizic de concubinul

ani,

atlatade fata, nu atncercatsaii opreasca.

sale.

Mama era alcoolica

comunic ca

pannti. In cazul
sa

accept. In acelai timp

le

in

am

fncercat sa

am

care copiii beneflciaza de ajutorul


nostru

vada ca suntem preocupati

de

grija

?i

ji

de

trebuie

ei

parintii lor (vezi capitolul


15).

deseori, a lasat-o fara ajutor

parte importanta a evaluarii a relevat necesitatea


Berit referitor
atat fata

la

comportamentele

de mama, cat

numind sentimentele
sa,

mamei

le

ei

de

furie

?i

care nu 1-a oprit pe partenerul


Eii:

Cred ca a

fost la fel

a fost faptui ca te-a lovit.


facut pe

amandoua

ajutat: tie

spus atat

lui

Cand am
in felul

il

acesteia.

faptui ca
ei

de

nu

furie

?{

a fost ajutata

suferinta,

de

mama

suparate.

mama ta nu 1-a oprit cum

Mama

ta simte ca

nu
i

Am

simtit furia in picior, imi

venea sa lovesc

de cmci ani

ji

jumatate, a

trait

parintilor sai. Tatal s-a retras, iar

agresandu-1

fizic

?!

negiijandu-1.

348

casatoria

mama

$i

Inteleaga

?i

sa

le

vada extinderea. Copilul

in ei."

divortul violent ale

s-a descarcat pe

i?i

11

este

folosete o

A ajuta
si Ti

da

Exemple:

Cand mama
nu

Per

este Tn dispozitie proasta te


afecteaza foarte

mult

ji

este nimeni care sa te inteleaga


sau sa te ajute. Este foarte rSu ca
adultii se descarca pe copii cand
sunt suparati sau speriati de ceva."
^$tii

Per,

le

te-a

tuturor impreuna.

sa

parte dm energie incercand sa inteleaga


ce se Tntampla.
copilul sa mteleaga situatia mai
bine Ti poate reduce efortui
posibihtati mai mari de a-i face fata.

le-am

intervievat-o pe Berit cinci ani mai tarziu, s-a exprimat

urmator:

Atat de multe lucmri se Tntampla


simultan, fncat copiiului
dificil

mare

te-a ajutat. Aceasta, probabil, ca v-a

^i

FACETI VIATA MAI UOR DE INTELES

2.

pe

Am incercat sa o ajut

opreasca, dar nu a putut." Acestea

Berit singura, cat

ajuta

a o agresa pe Berit.

la

de dureros ca

Nu

flirioase

ca frebuia sa

de minciuna,

ei

de partenerul

de a o

ca

mama

am vorbit cu Ruth (directoarea) la


pe mama ta sa aiba grija de tine ?i sa
mil spuna cand mama are nevoie de
ajutor Cand Ruth va veni astazi
aici (la garda pediatrica) vom
vorbi Tmpreuna despre asta "
gradinita.

Ea

ta

ji

cu mine

a promis sa o ajute

349

mama

Deseori, cand

este suparata pe tata se supara pe tine. Se

pare ca multi parinti fac asta. Atunci copiii devin furiosi

mama

Chiar daca

Cat timp
Trebuie

sa

am

sa vorbesc,

sa n lubejti

chiar daca

nu

cu mania,

pe amandoi. Ei vor

ei

nu Tnceteaza sa

fie

tau.

tatal

intotdeauna

fi

mamele

mame

ji

tati."

Facand

viata

mai previzibila, eliberam energie care,

necunoscute ar

fi

prinsa ?n confuzie

altfel,

pregatim pentru

situatii

fn ce!

mai bun

mod

pentru a ne utiliza

posibil.

de

abilitatile

a-i

face fata

Aceasta cere sa jtim ceva despre ce se va

intampla. Copiii au posibilitati limitate de a anticipa ce s-ar putea

fntampla sau de a se imagina ?n

viitor. E.ste

necesar ca

ei

sa fie infomiati

despre ce se intampla, pe cat posibil.

bum

cu modul

in

care

ajuta cop.ii, cand ace?tia sunt


confruntati cu situatii
noi, necunoscute
1, deseon, fngnjoratoare. Ar
putea fi vorba de situatia
de a avea un frate sau o sora, a merge la
gradinita, a trebui internal
mtr-un spital fn situatia ca parinfii vor
divorta. Comunicarea despre

Exeniplu:
Tor, de zece ani, a fost abuzat sexual
de tatal sau. I-a spus
profesorului de gimnastica despre aceasta.
Profesorul 1-a ajutat pe
for pe parcursul investigatiilor i I-a
vizitat fn institutia in care a
tost plasat pana la terminarea
acestora. Lui Tor s-a oferit
posibilitatea
de a fi integrat fntr-un grup de copiii
care au fost abuzati sexual
n-otesorul de gimnastica a fost considerat,
fmpreuna cu
1

mama, ca

fi

mai potrivit pentru

eel

a-i

spune

lui

Tor despre
baieti

ar

ofeita.

carora

li

s-a fntamplat

Exeniplu:

acela?i lucru ca

Erik, de opt ani, a fost plasat intr-o institutie de nigrijire a copiilor,

aitu care au trait acealea?i


experiente." Tor este derutat si fn
expectativa. Profesoail: in biroul
(clinica psihiatrica pentru copii)

mijlocul noptii,

un prieten

dupa o

criza acasa.

amenintase cu un

Mama era in stare

de

ebrietate

unde

cutit.

Direclonil inslituliei: Atat de multe lucniri s-au intamplat incat

nu este u^or

pentiii tine sa Tntelegi ce se

Copiii nu ar trebui sa ajunga fn

fntampla

asemenea

$i

situatii.

ce se va fntampla.

Mamele

1 tatii

nu

reu^esc sa aiba grija de copiii lor cand beau, chiar daca ar vrea...

Cat timp
grija

de

esfti

tine.

Ai

vizita aici. Ai sa

due eu acolo,

aici
stl

vom

vorbi cu

stai aici

mergi

la

pana

?coaia

la

mama ta sa vedem cum


la

care

ai

fost

iji

Mama ta te va
pana acum. Am sa te

fn fiecare zi.

necesara pentru

gmp

pentm micile
Munca de

a face fata situatiilor dificile.

51

mama ta ati

de

baieti

li

ajuta sa-i fntalneasca pe

vorbit despre ceea ce ti-a facut tata,


se intalneste

de varsta

ta."

Tor: Trebuie sa vorbesc despre


aceasta?"

Profesorul de ginmasUcd: Nu,

Unn vorbesc

altu nu.

Se

intalnesc

unii baieti se
i

tem

sa vorbeasca

fac diferite lucruri."

Dar copiii au dificultati fn a se imagina fn viitor,


mai ales daca au
avut experiente negative. Incercam safi
ajutam, straduindu-ne sa fim
concreti.

pentru marile provocari cu care sunt confruntati,

fngrijire" este

un

tu

Multi considera ca

i tie.

poate avea

vacanta de vara.

Copiii au nevoie de ajutor pentru a se pregati atat


cat

Conilui
'

fi

Profesorul de girmmstlca: Sunt multi

^i

ce se fntampla

daca

provocatoare. Trebuie safacem legatura relativ

situatii,

panntii

nesiguranta.

Abilitatea noastra de a prevedea ce s-ar putea intampla ne ajuta sa ne

deschis cu noile

parintii sa ?tie

ceea ce se va fntampla este important!


Ne straduim sa fim sensibili la
semnalele de incertitudine ji fngrijorare
transmise de copil, pentru a
le putea denumi i exprima.

FACETI VIATA MAI PREVIZIBILA

lucrurile sunt

?i

Ideal, aceste procese ar trebui sa


fie similare

cu

locuiesc Jmpreuaa, Chiar daca

nu mai locuiesc Tmpreuna,


3.

^i

cop.lulu, fn activitatea
de planificare

are tot atata nevoie ca

nu vor, deseon aa se fntampla."

tata

dea voie

?ti

mama 51 tatal tau,


?i tatii

51

eti aici

fnseamna implicarea

necajiti,

51

Pregatirea

fi

concret fnseamna, de exemplu,

situatii de tipul a te face ca"


cu persoane care au legatura cu
servicuil ofent, Fund capabili sa
reactioneze la aceste situatii
judecandu-le, pregatmdu-se pentru ele, copilul
devine mai

sau vizitarea locunlor

va simti mai liber

in

?i

noua

intalnirea

sifuatie.

sigur ?i'se
Este important pentru copiTsa aiba

350
351

timp

loc sa se pregSteasca. Aceasta

5i

dispozitie, sa poata sa

sentimentele

^i sa-i

raspunda

la

adultii sa

li

sa se smucda cu o supradoza
de medicamente.
Vibeke era atasata
dar phna de anx.etate pentm mama
er Era timida,

fie ia

semnalele copilului, sa denumeasca

permita copilului sa raspunda pentru

saritoare

la

a-i pregati

au nevoie de mai mult timp decat

propriile raspunsuri. Unii copii


altii.

Tnseamna ca

Potential, profcsorii ar putea

avea un

gradmna. Cand apareau confl.cte


Vibeke era

pnmul rand preocupata de

In

proces. Gradinita

jcoala ar putea

fi

locuri neutre

de

contacte de suport", vizite din partea parintiior adoptivi


Profesorii ?tiu

cu adultii

il

cum

se

comporta copilul

pot ajuta sa

comunice ce

atat ?n relatia
il

ha

intalnire pentru
?!

cu

copiii cat

intreba constant de ea

Am

a familiei.

mama

adult,.

REDUCEREA SENTIMENTULUI
DE RESPONSABILITATE 1 VINA AL
COPILULUI PENTRU MALTRATARE
?i

alta dificultate.

de

oferi

aceasta

poate crea

le

poate deveni

serviciul oferit. insui serviciul

Copilul poate sa ajunga sa respinga un camin de

week-end", despre care

se spera

ca va

fi

o experienta pozitiva

^i

va

ocazia de ata^ari sigure. Copilul i-ar putea petrece timpul acolo

ingrijorat din

cauza parintiior

invinovatindu-se pe sine.

Este important pentru aceasta


eliberam de acest sentiment

al

munca cu

incercam sa

li

vinovatiei, care

li

copiii sa

responsabilitatii

ei.

Am

Incercam sa reducem sentimentu! de vinovatie

al

?,

grijile

pentm mama

grija

de

aIti

cum copilul

de

nu'sunt

adultii. Adultii

aduiti

au gnja de

adultii

ei

ia

?i

copii.

care Vibeke se putea proiecta

trebuie sa ajute

aiti

cand ace?tia nu reu?esc sa se


De asemenea, am spus povejti

?i putea face asociatii


cu uurinta
din poveste simtea ca este
responsabilitatea lui

sa aiba grija de mama sa. De


exemplu: Ea nu jtia ca este numai
responsabilitatea adultilor sa aiba grija
de aduiti. I-a trebuit mult timp
sa 151 dea seama ca ei, copiii,
trebuie sa spuna altor aduiti

daca

lor nu au grija

de

ei,

pentm

credea ca este datoria

ei.

ca acesta este datoria adultilor

Mama

ei

lispusese

asta.

Ea nu

parintii

ea

Stii

?tia

este niciodata vina copiilor cand


adultii fac lucmri prostesti
multi copi. care cred ca este aa".

ca'nu

Cunosc

Vibeke: i eu cunosc un copii

care crede aa." Lucratoml social:


Da?.
Dupa ce am vorbit atat cu Vibeke, cat ?i
separat,

deseon

mgrijoreaza,

buTr

nelln^stita

simful responsabilitatii fata


facut aceasta evidentiind ca
niciodata copiii

Adultn au

I-am spus

se considera responsabili pentru situatia

?n care se afla (vezi capitolul 5), Printre altele


dificultati in a beneficia

si

devenea speriata daca intarzia sa


o

mcercat sa o ajut cu gnjile

.ngrijeasca,

4.

Deseori copiii se simt

51

responsabih pentru ceea ce fac

preocupa.

devenea

spcri3t3.

de

rol central intr-un astfcl

intre copii ea

.
.

cu

mama ei

am

despre aceasta

vorbit cu ele impreuna. Consultatiile


mdividuale pregatesc
terenul pentm interviul impreuna

pe aceeasi tema (Vezi

copilului,

capitolul 25.)

nu invers.

copilul zilnic

si
*

repetand insistent urmatorul mesaj:


*Copiii nu sunt niciodata vinovati de ce fac parintii

*Este responsabilitatea parintiior saaiba grija de copii


*Unii adulfi nu reujesc sa aiba grija de copiii

lor.

in astfel de procese profesorii


trebuie sa fie activi. Ei pot observa

lor.
i

Unii pot invata.

Altii nu.

pot raspunde semnalelor acestuia de


responsabilitate
vmovatie, Brendenbekk (1990) descrie
lucml in gmp cu copii
unde o parte din scop era de a le
reduce
?i

?i

sentimentele de

*Este responsabilitatea

celorlalti aduiti sa aiba grija

de

cei care

nu

responsabilitate

51

vina

pentm abuzurile

?i

m?inea

parintiior.

reujesc sa se ?ngrijeasca singuri.


5.

AJUl^ATI COPIII SA-$I

SENTIMENTELE

Exempiii:
Vibeke, de cinci

Mama
i

ei

ani,

a inceput, recent, sa

mearga

la gradinita.

avea mari probleme emotionale, lua medicamente

consu ma periodic alcool. Vibeke a gasit-odupa

552

ce,

EXPRIME

in

exces

odata, a?ncercat

Multi dintre ace?ti copii au avut


experiente care le-au blocat
ei nu ,.5tiu^' ce simt
i sunt departe

sentimentele. Deseon.

de

-Oj

fi

capabili sa

i^i

exprime sentimentele

traiasea anumite pierderi

contactele. Angajatii

in

dau demisia,

ri

cuvinte. Este inevitabil ca

ciuda eforturilor noastre de a

in

familii

51

au nevoie de ajutor pentru a se descurca cu

nou incercam

Cum

sa

le

denumim sentimente

s-a subliniat in capitolul

le

ei

sa

pastra

copii se muta. Copiii

de

astfel

pierderi.

^i

sa einpatizam cu copilul.

5, copiii

au nevoie de timp. Ei nu

exteriorizeaza experientele dureroase. Lucrul cu copiii cere

ii

perseverenfa pentru ca

raman

ei

aspecte afective ale maltratarii.


pregatiti sa vorbeasca, inainte

pasivi mult timp inainte de a revela

Nu

de a se

s-ar putea sa nu vorbeasca. Trebuie

ca

ei se

lupta cu experiente careii

ne putem atepta ca

ei

sa fie

simti in siguranta. Chiar

atunci

numai sa comunicam ca noi ?tim

dor i ca au pennisiunea sa vorbeasca

despre acestea. Este, de asemenea, important sa jtim ca desenul

?i

joaca sunt iinportante pentru a face fata suferintei. Aceasta va

fi

inaitratati

nu au

fost remarcati", intr-adevar

acest lucru s-a intamplat de multe ori a fost in

imaginea

Cand

mod negativ De obicei,

lor despre sine este proasta.

Prin mijloace simple putem face copilul remarcat, atat pentru sine,
cat

?!

pentai

Un mod simplu de a face aceasta este de a comenta

altii.

cu interes ce face

reactii similare in
relatiile n

capitolul 16),

vom

incerca sa dezvoltam

ani,

deseneazain biroul asistentului

inteligent.

desenezi draperii

Unni aproape nu
aviit

s-ar

Ma

social.

pnmul

.expenente

fi

cum

astfel

poate

decun^tt;.
"

cop

lu

relatie

fi

ct
Trebu e

lor despre

rr Ne"?-1
n f

eel

"""

"

'

^-

'''""

''''''''' experientelor negatiV

aiteno re Dar, lumea nu


antenoare.
este
societate terapeutica
Copilul are de
asemenea, nevoie de ajutor
pentru a face fata latiei

prmlL Set

AJUTATI COPILUL SA FACA


FATA

fetitei

fi

'' ^"
fac'cTrS r'T""'''' '' '""
^'fi-'e.

placea sa

fie

dificultat. in a se

apropia de

aiti

in

primul rand, asistentul

nvatarea de depimden
soc.ale poate contribui

la

observata.

alt

mod

de

a-i

da copilului

am

A,c, este in
te.apie,

pnmul rand nevoie de

de grup

copii intr-un

mod

dezvoitarea une.
'^

formareaZ

de persoane din afara familiei

fost

mi-ai spus ca..." Ann agatat desenul tau in birou." Educatorul:

place povestea despre urs,"

", r'"w^^""^ '' ^""^"^"'


bunee""p
Pos.bilitatea
de a se ata^a

LX,

c
,,ce,cu,

iti

r^ f'"T

''f' <=P -^'tratati


E, nu sunt tovara?i de

'' ^

oprit din desenat. Este posibil ca desenul

aminti fapte din trecut este un

Ieri parea ca

Cu

complet diferiS

comportamentul adultilor
mai mult, copiii maltratati
au nevoie de
5, nu de experiente care
invie". Ei au nevo e
de
'^ '" ^" '""^
^^^P'" contact
jfi

rand,

vi,

Joaca
^acTc^
doiili, !
au

la fereastra" ?.a.m.d.

mai

sentimentul ca este observat. Lucratoml: Data trecuta cand


aici,

f,7-

Pe masura

intreb cine locuiete in acea casa

un mesaj pentru lucrator. Dar,

social a observat ca

rf

et

copilui:

ce desenul avanseaza, asistentul social comenteaza: Unni deseneaza

fi

"'"

SITUATIEI

Unni, de opt

sa

relatie

experienta complet noua despre

Exeniplu:

acum

SsS

ca e
antenor Copilul se va purta
astfel incat sa trezeas
c t ^^^^^^^^^^
Este important sa ne straduim
sa ne compoitam cu
copilul in modun
are sunt complet diferite.
Pent a fi capabili de aceasta
rebut
t m ce a
caracterizat relatiile copilului.
Trebuie sa fi explo at
modelu
de ata?ament al copilului
(vezi

8.

o casa, foarte

adultii, aduce cu sine


modeIe interin.r." ^
Aceasta inseamna ca
se a te
1

atitudini

Multi copii

5i

con orma cu a tepmnle

REMARCATI COPILUL

6.

Copilul, ca

" nolle relatii.

H d a

prezentata in capitolul 27.

DIFERIIA A RELATIILOR

$1

Din

5.

a dezvolta diverse

de a invala despre interactiunea


cu

354
355

abordan
alt.

ale

cam en.

Lucrariie mai sistematice pe aceasta tenia sunt relativ recente.

Brunland

Eikbu (1988) descriu o metoda elaborata de

ji

colaborare cu profesori

ei

in

Ogden (1991)

lucratori social! in Oslo.

discuta posibilitati de a da mai multa greutate dezvoltarii


competentelor sociale in jcoala. El indica un cadru ?i un con{inut
pentru o

de dezvoltare.

astfel

CONCLUZIE
Am

pentru lucrul cu copiii


5i

a-i Tniparta?i

viata

flinc|ii

importante

maitratati; a reduce haosul interior

al copilulu!

descris, in acest capitol, cateva principii

mai

durerea,

previzibila,

a face fata

a-i

face viata mai uor de in|eles, a-i face

dandu-i

astfel posibilitatea

CAPITOLUL

de a se pregati pentru

reduce sentimentele de responsabilitate

situatiei, a-i

vinovatie pentni situatia de maltratare, a-1 ajuta sa-i exprime suferinta,

a face copilul remarcat

ajuta sa le faca fata sunt

a-i

da o noua experienta a

componente importante

relatiilor

UTILITATEA INTALNIRILOR

i a-1

ale procesului

CU RETEAUA FAMILIEI, In

de

ajutare.

Copilul trebuie sa dobandeasca sentimentul ca


el Tnsuji i

nu

Metodele

el

CADRUL TRATAMENTULUI

este valoros prin

prin ceea ce ar putea face pentai ceilalti.


i

principiile care

au fost descrise pot

abordarile individuale, familiale, ale grupurilor

fi

integrate in

PLANIFICAREA 1 INFAPTUIREA
INITIATIVELOR

retelelor. In timpul

am

vazut o dezvoltare rapida a acestor abordari,


depinzand de diferen^ele dintre grupurile carora li se adreseaza.
Grupurile ce lucreaza cu copii de alcoolici, cu copii care au fost supu?i

ultimilor ani

unor abuzuri sexuale

?i

alte categorii,

-ntalninle cu reteaua
familiala pot

au fost descrise de-a lungul

ultimilor ani,

-toata lumea

Multi copii maitratati au experienta unor

ceea ce le-a

24

ji

lasat

situatii trauraatizante,

fi

utile, fn special

aude ceea ce se spune, se


poate preveni sau

eel

rani adanci. Ei au nevoie de o terapie pe termen

i Szur 1983). Terapia prin hipnoza (hipnoterapia) a


de asemenea, rezultate bune cand copiii nu au fost capabili sa fie
tratati prin alte cai (Leyonhufvud Both 1990). Este important sa

lung (Boston
dat,

recunoa5tem faptul ca nu ne putem plasa pe

noi inline in exteriorul

maltratarilor In primul rand trebuie caingrijirea ce se

sa

fie

imbunatatita.

acorda copilului

La

aceste intalniri parintii

pannti.

retelele 'sociale afla


ce se
la

ce se tinde

,i

sandeste

ce se vlctre de a

Se incearca sa se transmita,
cat ma, cone ret pos.b,

tmteie ditentelor initiative


sa-?.

expnme

.,

din ce vor consta ele.


Pannti

reactiile, ideile

Metodele ce au

care

s^iu
'

?i

gandunle

fost d.scutate, referitoare


!a

autoritatii profesionale
(cap
y^^j. 21
-

356

?i

despre difente ,n,tiat,ve/abordan,

si
^i

oo) .q anlir3
_;, se
aplicd

357

motivarea

,;
?i

si la

i. ,.
la
acestfgen

>

utilizare.
"/'^'ff^^^

de

intalniri.

fntalnirea cu reteaua familiei poate

contracte scrise,

(iiscLita

fi

un loc

cand acestea sunt

pentm

potrivit

$i

REZOLVAREA PROBLEMELOR

de ceva

lucail cu parintii. Astfel, parintii au posibilitatea de a se lega


scris

a se

stmctura

folosite pentru a

DiNTRE FAMILIE

nu numai de ceea ce s-a spus.

Aceste

in1.a!niri

pot juca un ro! decisiv

plasamentelor sau vizitelor

de week-end.

facilitarea utiiizarii

in

Parintii

?i

vizitatorii

kaln.nle cu reteaua

sau

Vibeke trebuia sa

de

fie vizitata

parinti la starlit

intr-o stare

bunl pentru
nt t copil.
'""f
Duna

de confiizie acuta. Vibeke a fost plasata peste noapte intr-o institutie


pentru ingrijirea copilului, Pentru a evita ca acest lucru sa se intample
din nou, asistentul social a Tncercat sa stabileasca
vizite regulate la sfarjit

cu

era ulterior internata

mama sa
am

mama

spital.

mama

a decis ca ar

Tmpreuna cu Vibeke.

cu Vibeke, pentioi a

suntem Tncordati

la

fi

?i

fii

mama

fi

la el

in birou.

sa-i Intalneasca.

aceste

Dupa

potrivit sa se intalneasca

cu

putin

intalniri.

util

ca

am

nelini^titi.
i

putut sa ne intalnim cu

Se pare ca Vibeke de-abia

putin ingrijorata." Direct

intr-o situatia ca asta. Vrei sa

fii

mamei:

sigura ca cei

care vor avea grija de Vibeke sunt suficient de buni. Seamana putin
cu prima zi la gradinita sau la ^coala, este putm dureros, dar totui
este

un sentiment bun." Intorcandu-se

copiii dvs. au crescut

!ji

Puteti deveni, Tntr-un

au nevoie... Toti

copiii

la vizitatori

spune:

^'

s-au mutat, v-a fost dor de un copil in casa.

fel,

au nevoie de bunici.

lr?f

?i

mama,

tata

mai

doi copii s-a ascuns Fi au

con^

mama

Vibeke n-are nici un bunic."

'"'^"'.^, ^^'^^^' '^'^ e'-au series


"'

'''r

m^-laportdelacamin.
ni J"r"'
un
Initial,

""'.'"

'" ^^*

preocupate de

'"^'^"f' '^ b'''"'

'"'"'^'"' '"'"''^ " P^""f"'-'

copii.

P^"*-^

o<^'-ot"-ea

""de

s-a primit

n-au fost interesati de o


asemenea mtalnire
''''"?"'''
'"''^'""^^
!?""'
^^'^ ^' Pa'-int" tatalui,'
^'
etr
caie .-au parav>''servicnior
sociale, au fost ascultate
ji acceptate
parintii

$tiu ca sunteti furio,

imet
nteleg. Apoi,
a""''s-a
ataat,

oe bun.c,

accentuat asupra

lor.

legatuia cu er

,i

mver.una/rmpotrl^

de copii. Copiii erau


Bunicri sunt importanti
pentru dezvoltarea lor

'='^';P^'"'"f'''-- "^'"

ZTa^lJ'"
n po 1 nt, pentru copm

Dupa ce

Vibeke cat

familie formata din

ei

bunici, deoarece atat

s.tuatie

sa se

sigur ca fata a inteles ce se petrece.

a a$teptat aceasta intalnire, dar este

Nu-i uor sa

Vibeke

Asistentul a avut astfel o intalnire cu

Asistentul social: Este foarte


Toti

lui

"' "'"^''' '''' ^""^ Preocupate de o

Exemplu:

pentioj

putut continua daca

vor permite

era pregatita ca Vibeke

Introducerea este decisiva

totii.

li

fi

se intalneasca cu parintii vizitatori

discutat,

vizitatorii

ar

un aranjament

adulti, in aceste momente. Asistentul social a aranjat

La inceput, mama nu
ce

de saptamana, care

'^

de saptamana.

mama sa fusese internata Tntr-o clinica psihiatrica,

al|i

^2

motivarii care este

Exenipiu:

ataeze de

fi

'" '' ^"^^^"^^


^' ^'- '^-^
miTfirc"'/;'
conflict cu rudele sau cu
vecmii, o astfel de intalnire
o poate ajuta

"^^

mama

de

suficiente, daca familia


s-a
devreme, Tacea parte. La
tnceput
iwirn or trebuie sa li se dea motive
pentru a part.cipa la astSfde
.ntaimn Acesta este un adevar
al refelei. Metoda

recunoscute. (vezi cap. 8)

Recent,

tn situaJiiJe

izola

copilului. Se discuta despre vizite. Toata lumea aude despre ce s-a


convenit. Reactiile ata?ate unor astfel de aranjamente pot fi expriniate
liber

indispensable

fi

Intalmnle cu reteaua familie,


pot
de reteaua dm care, ma,

a transmite noilor ingrijitori nevoile

pentm

famii.e, pot

^^^

parintii adoptivi se Tntalnesc. Parintii primesc ajutor pentni a vorbi cu

copikii despre plasament

RELATIA

IN

RETEAUA SA SOOAlI

dvs.

De

grijii

fata

^^^'^?i timp, 5tiu ca

bunici sunt

aceea, este important sa


mentinefi

Asistentul social a aflat de ce


erau mgnjorat. parintii
ca au de pierdut, I-a a,s,gurat
ca va prezida Intalnirea,

e ^^rbeasca despre nevoile


copiilor. fnainte, copiii,

5.

ce simteau

astfel

meat sa

acum fn varsta
9 am, au avut contact zilnic cu bunicii.
Casa bunicilor a
reprezentat un sanctuar" penta,
ei. La fntalnire,
asistentul social -a
de

?i

358
359

spunand ca

pregatit pe copii,
5i

ar

fi

important pentai

ca e important, ?n special, ca

vaata

cum

dificila,

ji

ei

sa se duca

cateodata acasa cu

la

ei sa-$i

moment

vacia bunicii,

rati?e

bunici atunci cand

copiii erau

acum

destui do

man

mama ?i cu tata. Ca toti copiti,

ma,

atacata, a schimbat cursul


intalnirii de la agresiuni

de neiertat"

de mtalnin,

raspunde

expenenfe pozitive
de ob'icei, paiticipanti

Ei pot

utili

nu sunt acolo, Inainte de


a interveni

si a
adultilor", corectandu-i.
Ei pot introduce
pozitive, atunci cand situatia e
conflictuala.

numele

in

evenimente

la bunici.

la

copii, sunt

sta nemi5cati, pretinzand ca

vor deveni prieteni din nou, dar

pentni a merge singuri

lucruri

In astfel

care au bunici, au dreptul sa-i viziteze, chiar daca adultii nu vor sa se


vada, Asistentul n-a ^tiut daca adultii

?i

era cea

Intalnirea a fost foarte tensionata.


Parintii, bunicii

an. Asistentul social:

Sunt foarte multumit ca

Sunt con^tient ca n-a

sa veniti.

E.xeniplu (continuare de sus):

nu se vazusera de aproape jumatate de

copiii

ji

fost

ati

uor pentru

situatie dificila. Toti ati trecut printr-o

nici

,,Am

de doritori

fost atat

unul din voi. Este

perioada grea

bunicul de abia au a5teptat sa-i vada fetitele

51

realitate

Rezoivarea problemeior

vice- versa."

nu de

noastra cu

sus):

aici

iau ca pe o

dovada ca

toti vreti ce-i

ei

mama i

viata.

Este

tata

parti." Toti ascultau intens.

Copiii privesc cu speranta.

Bunicul Tncuviinteaza. Bunica plange.

Mama ?i

Nu-i u?or sa lasam lucrurile

Tn

sa scoatem la iveala Tnverunarea


fata

de

altii, altfel i

nici cele

avem unii
Cand lucrurile

supararea, pe care o

bune

fi

ascunse.

nu-i gasesc exprimarea."

Aceasta introducere a permis parintilor sa

fie furiosi

pe bunici,

Rolul asistentului social a constat in mdeplinirea, stmcturarea,


stapanirea perceptiilor distorsionate ale situatiilor pana ce

un punct de vedere

diferit;

ei

a avut grija de persoana, care,

360

au ajuns

orice

reteaua

n-am
ei

^i

putem deveni

atat

de

sane pierdem

rigizi ?n relatia

fost destui

fi

de

recunoa$tem

mtr-adevar terapeutic,

clara, imi

persoane din reteaua

sa confirmam

Cred ca

aveti

pare rau."

avea posibilitatea de a
pot sprijini La

lor sociala, care-i

vizitele la domichu sau la Tntalninle


la birou, panntii ji
adolescentii
au deseon pneteni sau rude cu ei. Astfel,
clientii semnaiizeaza ca au
nevoie de cmeva.

u?or,

prezenti reprezentanti

cand

Tn timpul vizitelor la

ai retelei familiale. In

once caz

domiciliu sunt

ei

potfi prezenti

doar din cauza noastra. Se pare ca, in


astfel de situatii, se gasesc de
cele mai muite on, cei ce nu reu?esc
sa inainteze Tn munca lor. Klefleck
et^al. (op. cit.) desemneaza
aceste intalnin ca fiind Tntalnin
plangeri". Ei organizeaza aceste intalnin
ca ni?te negocieri

de

intre

pre?edinte

pentru ca i-au denuntat",

si

parintii.

Noi ne retragem

urtna noastra, dar ajuta. Trebuie


^i

perceptiile noastre sau

defensivi

In Tntalninle cu reteaua sociala


parintii pot

aduce cu

tata sunt stanjeniti.

sentimentele bune vor

dureroase nu se exprima,

la

dreptate,

sa aiba, Tn continuare, contact frecvent cu dvs., chiar

nu sunt de acord pe moment.


Adultii trebuie sa Tngroape securea razboiului, dar asta nu-i
intotdeauna uor. Este multa dezamagire 1 inverunare de ambele

daca

Putem deveni

dont.

deschis aceste iimite. Poate

mai bine pentru

au fost ataati de dvs. (bunici) intreaga

copii. Copiii

important ca

1!

fi

In aceste mtalniri este important


sa

copiilor. Faptul

Asistentul social: V-aiTi chemat pe toti din cauza

dintre famiiie

comporte

profes.onal pe cat ar
spintul cntic

ca sunteti

in relatiile

Panntii se pot s.mti neputincioi cand


infrunta reteaua profesionala
profes!oniti, sa nu reu?easca
sa se

fantezie.

Exemphi (continuare de

(Se apropia

Craciun."

Se intampla ca

Chiar daca pare mai amenintator, e mai bine sa ne legam de


?i

Mo?

profesionala

Este foarte important sa stabilim clar scopurile unei astfel de


intalniri.

ai fost

aveti

sentimente dureroase, dar puternice. i, de asemenea, tiu ca bunica


i

fost la voi acasa, bunicule, in


ajunul Craciunului.

Craciunul.) Dar, tu

$1

secretara. Ei Tncearca samobilizeze


resursele

emotionale

practice ce trebuie descopente prin


transformarea plangenlor
distructive in sugestn pozitive pentru
rezolvarea conflictelor Eu
personal, n-am n,ci
expenenta legata de acest mod de lucai ?i
de
?i

361

aceea, prefer sa iau ca punct de pornire insuji contlictul i dinamica


cazului. Atunci, depinde de relatia dintre familie, reteaua sa sociala 1
profesionala.

Ex em phi:

O ?nta!nire neplanificata cu reteaua in timpul unei vizite la domiciliu.


Tatal era acasa impreuna cu

trei

prieteni

reactia niea imediata a fost sa

ma

retrag

In acelaji timp,

confidentialitatii.

casa

prietenii
lui".

Pur

simplu nu $tiam

cum ma

cand am vrut sa

clar, confidentialitatea

presupunere a mea

ma simt putin

inca n-aveam o relafie

fi

m-au

facut sa stau. In

familie. Cealalta

Prietenii, care la inceput

le

m-au

facut

buni coterapeuti. i-au permis

el.

Nu

era nici un

de

mama

mutat cu un barbat mai


Tn varsta
pana cand ea a ramas
gravida
si
a nascut-o pe C atharme. In afara
de o veche pr.etena cu
care a pitra
legatura 5. de o mam.ca pe care
a cunoscut-o Tn cartier
mama era
smgura cu Cathanne. Deseon ea-1 vedea
pe v,z,tatorul de sanata'e
care era foarte preocupat. El a
Tndmmat-o pe mama catre serviciile
pentru ocrotirea cop.lulu.: Ea are
nevoie de spnjin ?i de ajutor
relat.e

de concubmaj

un contact cu ei, asistentul social


a sugerat sa Tncerce sa ia
legatura cu ei. Initial, mama a fost
compiet fmpotnva. Asistentul social,,t?t! foarte inver?unata
Tmpotriva lor, nu-i a?a^ Numai tu
?tii de ce
Probabil ca ai avut nife experiente
dureroase de-i respingi a?a "
Mama: jNu sunt destui de buna pentru ei.
Daca a? fi devenit ceva
mare, atunci ar fi fost multumi|i."
As/sienm/ socio/: E dureros sa simti
ca nu

(Mama
ei

tace

de cand

Mama:

fost eu.

?,

ai

pasiva, care

Se pot crea

criza pot constitui o oportunitate

mai devreme a
posibilitati

fost,

pentm

Garrison (1974) a lucrat,


interventii Tn situatiile

de

Tntr-un

de a angaja o retea

resemnata

fel,

special,

s-a retras.

cu reuniunile de retea ca

criza. Potentialul crizelor este folosit

pentru

a intari reteaua sociala a clientului prin adunarea acesteiain jurul


Clientul prime^te sprijin de la reteaua sa, intr-un
special important

ji

li

poate da speranta

^i

moment cand

Tncredere Tn

lui.

este Tn

el Tnsu^i i

Tntr-o solutie pozitiva.

Exemplu:

am

primit o scrisoare
ai

acasa
1

(de 22 de ani) unei

la 17 ani.

Au

fetite

de

an, Cathariric, a plecat

de

362

la

ani.

Dupa

m-au

invitat

de Craciun "

fost?"

ai

simtit

Ea

Mama Tncuviinteaza 1

se uita

Asistentul social: $tii,

acum

?i

?i

n-am pututs-o scot afara

u?urare,

?i

"

parere de rau Tn

are nevoie de bunici.

Mama:

Da,

m-am

Tu

ai

gandit

trist.

ai

responsabilitate fata

nevoie de
la asta,

de Cathanne

alinare."

dar pana

acum n-am

reusit

nimic.

Asistemil social: Nu, nu-i u?or cand


pareti atat de departati "
Mai departe au discutat despre cum ar
putea ea sa ia initiativa si
sa-i contacteze pe parinti.
S-a dovedit, clar, ca panntii ?tiau
ca un
unchi a abuzat-o sexual cand avea
12 ani, dar niciodata n-au luat-o
in senos
Mama s-a simtit dezamagita ?i, de atunci, a hotarat
ca se
va descurca fara ei.

fost conflicte majore. Parintii i-au respins prietenii

n-au acceptat ca ea sa termine ?coala

Nu, Catharine s-a Tmbolnavit

Mama

de bun"
mai auzit ceva de

acelai timp?"

reuniuni.

suficient

nascut-o pe Catharine?"

Da,

Asistentul social: Da,

Mama:

e?ti

se gande?te). Asistentul social:


A,

Asistentul social: Probabil

de

a durat

are^nici

INTERVENTIA IN SITUATII DE CRIZA


Situatiile

s-a

este
epu.zata, lar cop.lul devine din ce
in ce mai tulburat ji
cere tol mai
mult. Este intr-o criza, ?i mi-e
frica sa nu-i faca ceva"
Cand s-a aflat ca parintii ei locuiesc Tn
afara oraului ?i ca ea nu

spusesem. Nu-1 $tiam suficient

de incredere cu

sa accepte confruntarea cu realitatea, oricat

el

mod

a fost confirmata. Probabil, a fost un motiv

stanjenita, s-au dovedit

motiv pentru ca
grijulie a?

datorita

voi descurca. Protestele tatalui


plec,

sa spuna tatalui lucruri pe care eu nu


i

zi

ajuns,

gandit ca tatal ^i-a adus

nu era o problema pentru

important pentru ramanerea mea.

de bine

Cand am

sa vin in alta

ji

m-am

la bar.

se asigure ca femeia n-a flcut un plan pe la spatele

ale prietenilor sai,

sa

de

adolescen a tulburata,

Aceasta

cativa ani de

363

Dupa

cateva discutii au ajuns

trebui sa

asigura niamei suport


inai

pianuri de tratament realiste.

alinare, iar Catharinei posibilitatea pentru

mult ata$ameiit.

Mai

tarziu,

se ocLipe

va

concluzia ca asistentui social ar

la

sa stabileasca contactul cu ei in scopiii de a

ia initiativa i

fi

mama

$i

asistentui social s-au gandit

de lucrurile ce nu se pot

LUCRUL IN SfTUATIILE IN CARE


ABUZATORUL FACE PARTE DIN RETEA

daca ar trebui sa

ierta". Asistentui

n-a

tiut

daca

posibil.

In cazurile

Asistentui a luat legatura cu parintii

vada.

N-a

Dupa

ce

fost surprinzator faptui ca a fost

le-a

de greu

spus cat de bine s-a descurcat

!e-a

spus ca ea vrea

posibilitatea sa-?i manifeste

Tntampinat cu scepticism.

mama cu

copilul, dar cat

empatia

fata

de

fata

ei,

de cat de greu

i cat de ingrijorati au fost din cauza fetei lor.


de acord ca asistentui sa !e aduca pe mama ?i pe Catharina

le-a fost in ultimii ani

Ei
la ei,

au
i

fost

la

cererea

mamei

sa

Toti s-au simtittensionati

a cercetat sufrageria

?i

ramana cu

ei.

Bunica apregatit masa. Catharina

nesiguri.

privinle tuturor erau indreptate catre ea, Bunica

a mtrebatde Catharina, iarbunicul despredificultatilelor Ei cumparasera


nite haine pentru fetita

?i

gasisera la

mansarda

ni?te jucarii vechi.

Tensiunea s-a mai spulberat. Asistentui social a spus cat de bine e

dupa

ca s-au

intalnit

respini

de cealalta parte

cat de

dm

A fost o

atata timp.
i

respini.

la

panntii sunt capabili sa-^i


protejeze copilul
pohtie, nu este, I mod

copilulu,

oficial,

?!

raporteaza cazu

un caz pentm serviciul


pentm

'
ocrotirea copilului (Finkelhor
1989).
Adunand toate familiile care au fost
abuzate de aceea^i persoana
pu em foarte u^or folos, propriile
lor resurse. Atat copilul,
cat 'i

pot avea nevoie de ajutor pent


a-51 exprima
sentimentele
de
abuz ?, fata de eel ce abuzeaza.
Copiii ?! parintii vor avea
nevoie de
spnjin ?i ajutor de la serviciile
sociale i de sanatate.
Deseori e nevoie
de ajutor profesional penta. a
putea vorbi despre ce s-a
Tntamplat.

La

sTdl
U"

yt

'^"''

""

vi
Vina.

''' *""'"' ^'

P'

'^"P"'

''^

^'^^P^ d^ responsabilitate

perioada tn care s-au simtit

au fost dezamagiti, suparati

teama ne e sa nu fim

copiii au fost agresati


sexual

cartier (vecim)

Daca

au devenit mai deschi?i. I-au dat asistentului

i-a fost,

de abuz, cand

de o persoana
o Intalnire cu reteaua poate fi
folositoare Nu
neaparat ca parte a unui caz al
serviciului penta. ocrotirea

sa-i

inverjunati

CONDUCEREA INTALNIRILOR DE REJEA

Problemele nu sunt rezolvate,

dar asta e un inceput pentixi a face ceva legat de ceea ce ne sperie."

Exemplul de mai sus ne arata cum acest asistent a incercat sa


constiiiiasca un pod intr-o retea non-functionala. Cre?terea identificarii
dintre parfi" a fost ingreunata de

ambele

parti.

Aceea?i treaba ar

comunicarea simpatiei

fata

de

de u^or facuta

copii,

Daca

s-ar

fi

poate ca o echipa trimisa de

ar

fi

facut aceea?i

munca. Condilia

esentiala a fost recunoa^terea importantei retelei.

De asemenea,

este important sa cercetam puterea,

durala potenlsala a ajuloailui acordat de retea.


intr-o criza la

Multe rude

un moment

dat,

nu mai poate

prieten* aflati Tn situafii

perioada mai lunga decat pot

ei

parinti

Ca

daca e

de Tntalnire are cateva lucairi

astfel

pregafire

?i

neobijnuita.
copii

arata, in

fn comun
mod clar

mtalnire cu refeaua familiei


este o

Apar

situatii

tensionate.

daca este ceva de baut

?i

Poate
de mancat

fi

cu
ca

situ'atie

util

pentru

5i

lideail sa

participantilor.
posibil,

retea, implicata

oferi suportul necesar.

de criza se angajeaza pentru o

sa ofere ajutor. Perspectiva timpului

Combinarea

informalitatii cu structurarea
rntalnirii

adecvata. Scopunle trebuie sa


participantii atat inamte cat

spus tuturor,

in

$1 la

primul rand

fie clare,

inceputul intrunirii.

365

poate

ele trebuie fmparta^ite

vom coopera

discuta.

364

complexa

confenntele, aceste mtalniri trebu.e


conduse. Este important
recunoasca ca este o situatie dificila
i cS multi sunt
.ngnjorat. dm aceasta cauza.
Astfel, poate create identificarea

ca

ei

de

adresat unei clinici psihiatrice pentru adulti sau

la

mvitati, sunt bineveniti.


dificila

fost la fel

fi

vizitatoml de sanatate, eel care i-a raportat serviciului de ocrotire a


copilului.

Invitarea

.nvitarea oaspetilor.

la...

fi

cu

Dupa cum v-am


Despre asta

vom

Participanfii trebuie sa fie capabili sa

schimbe scopurile, daca apar

aspectecare n-au fost luate in considerare. Schimbarea telunlor trebuie

negociata

in

deschis. Fiecare trebuie sa aiba posibilitatea de a-i

mod

arata reactiiie

parerile.

Scopul general
de copii
sa

al

acestor Tntalniri este sa se aiba grija de parinti,

de reprezentantii

nu aduca

?i

copii cat

intalnirile

De

aceea, este important atat pentru parin|i

pentm reteaua lor sociala sa se simta protejati.

Intrunirile pot
fi

Este important ca

necazuri familiei. Este iminent faptul ca unele

alte

tntalniri sunt neplacute,


i

retelei sociale.

fi

tinunte Tn locuri diferite. In

anume

situatii,

practic sa se tina intalnirile in locuri neutre, de exempiu,

Alternativ, poate

tl

important pentm copii ca

acasa. In alte situatii

poate

fi

poate
cre?a.

intalnirile sa se tina la ei

practic ca acestea sa aiba loc in birourile

CAPITOLUL

serviciilor sociale.

CONCLUZII
Utilizarea intalnirilor cu reteaua familiala a devenit o contributie

abordarile existente. Intrunirile pot avea o clara functie


pot functiona ca noa-terapii terapeutice". Aceasta
Ele
terapeutica.
abordare lasa loc creativitatii ?i poate rezolva probleme pe care

importanta

la

interviurile individuale

nu

le

IMBUNATATIREA FUNCTIILOR
PARENTALE A InGRIJIRII
1 INTERACTIUNEA InTRE
PARINTI 1 COPIL

pot rezolva,(vezi Klefleck et all 987)

Principiile muncii individuale


in aceasta abordare. Anticipez

dezvoltare a

25

ji

ale

muncii de grup pot

ca, in viitor, probabil

utilizarii intalnirilor

cu reteaua familiala.

fi

vom

|anntii, care au

integrate

pannti sau

vedea o

un ata?ament

alfi ingrijitori,

relativ sigur fata

pot

fi

mai uor

de propriii

ajutati

lor

pentru a

fi

capabih de o ingrijire mai


buna. Este mult mai
dificil sa
care eiin.^i sunt marcafi de
anxietate refentor la
p opi, e
lor ata^amente, sa devma
pannti destul de bum".
Interdictiile la ca e
u OS e, expu, in cop.lane
pot fi a,a de puternice
incat sa nu fie
capabih sa recunoasca
maltratarea copilului lor. La
juti panntii,

un anumit

strati

'"''"""^^^^.'^^ ''''''' R^fi-^unJe


ior

strat gie H
de suprav,e|u,re intr-o situa|ie

rara ,e,re.

pe care

ei

pot

au

nivel

vazute ca o
ca fiind

fi

trait-o

Ajutoml din partea unui lucrator


social,
de sanatate sau al unei retele
le poate da

al unui serviciu
destula speranta pentr^
a"
P "t a
face capabili sa-?i utilizeze
propriile resurse
Cel mai adesea dificultatile
._
pe care le au parmtii cu
copiii ior au
.adacin, adanci in propria
Ior copilarie. Rela|ia
lor cu copildlste
i

366

367

Este important sa ne focalizam

nesolutionate i
caracterizata prin proiectii ale propriilor lor conflicte
rezolvat. Ele
incon^tiente. Multe din aceste probleme sunt dificil de
nu le
presupun resurse personale, pe care multi dintre aceti parinfi
au. Dezvoltarea acestei intelegeri cere un

anume

nivel

dare.

Noi putem face ca

Putem deveni

de maturizare

este

interdictiilor

?i

multi ani de

folosire a strategiei

alte

parintesc".

Cineva

i^i

asuma

rolul

am numit-o metoda

tinte partiale

asistentii social]

lipsa speranfelor sa caracterizeze


familiile.
astfel sa

contribuim

problema pentru

menpnerea unui
ceea ce da familiei

la

noi,

capitoiul 3)

mai

potriviti, Familiile

sunt

crize trebuie exploatate.


Tn rolul clientului.

rolului

in criza i ele

Pe de alta

Noi trebuie

au nevoia de ajutor. Aceste

nu trebuie mentinuti
o u$a deschisa".

parte, parintii

sa le oferim

de parinte care combina folosirea

sfatuirea,
legaturilor de nidenie, Ingrijirea, Tnvatarea prin identificare,
limitelori lucrul cu reteaua sociala. Aceasta abordare a

cu

unor
?i

Jargonul de cazuri deschise" ?i inchise" reflecta propria


noastra
atitudine spre aceasta perspectiva. Cazuri active, pasive
ar fi termeni

de supravegliere

incompieta, adesea fac dificila activitatea de protectie a copilului,


Mai devreme (Killen Heap 1 983) am descris o metoda de tratament

pentru familii!e cu privatiuni" pe care

liaosul

ineficienti

probleme (vezi

sa lucram asupra

?i

eterna perspectiva" afecteaza

status quo, Familia devine o

fost capabili sa lucreze

dependenia de gradul in care parintii au


le-au avut in
direct asupra propriilor traume i privatiuni pe care
mecanismul
tinerete. Modelul ata^amentului adanc Tnradacinat,

De asemenea,

FOLOSIREA RELATIILOR

1.

stabilirea

cea principial dezvoltata in relatia cu parintii imatun,


ei in^i^i.
care au dificultati in organizarea vietii pentru copii ?i pentru
de
Ace^tia sunt parintii care ei in^i^i au primit putina atenfie i ajutor

fost

prima

^i

lucruri copiilor
a se dezvolta ?i de aceea nu tiu cum sa ofere aceste
parintii care
pentru
potrivita
lor, Aceasta metoda este, de asemenea,
cand
au fost inhibati in dezvoltarea lor, dupa traume traite sau atunci

imaturitatea emotionala este prezenta.


Abordarea respectiva s-a dovedit a fi o componenta importanta in
munca cu parintii care maltrateaza in general i nu doar cu parintii cu

Aceasta include elemente care trebuie sa fie prezente


munca dusa cu fiecare familie, dar cu pondere diferita in relatia cu
ponderea tuturor
diferite familii. Este dificil de cantarit importanta ?i
spre gradul de

atragem Tntru servirea scopului nostm (vezi capitoiul 4).


ajutor pe timp
In multe cazuri avem de-a face cu nevoia de
a?teptam
indelungat. Oricare arfi oiiginea problemei, noi trebuie sa ne

de a face

fata problemelor.

fata de sine $i
Lipsa de respect foiteaza refuzul

Initial,

noi

eram preocupati de

relatii

individuale.

Acum suntem in

procesul de a recunoate ca o varietate a tipurilor de


folositoare.

De

baza pentru

ingrijire

Parintii

exempiu,
i

relatiile in

relatii

este

grupuri de parinfi pot furniza

invatare (vezi capitoiul 27).

au nevoie sa formeze

experiente diferite

pentm

relafii, in

ei in^iji ?i

care amandoi pot dezvolta

sa invete ca sunt diferite cai de a

solutiona problemele.

poate inclina fie


factorilor implicati in activitatea cu parintii. Balanta
maltratare, fie spre resursele pe care trebuie sa le

mereu respect fmbunatate?te respectul

?i alte aparari, ceea ce impiedica


dezvoltarea ji solutionarea
problemelor, Relatia noastra cu parinfii joaca un rol central
Tn
dezvoltarea unci experiente mai bune a lor.

privatiuni.

arata

abilitatea

Cunoaterea experienlelor din copilaria parintilor este folositoare


ei experimenteaza modele alternative celor
pe

pentai a ne asigura ca

care ie-au experimentat anterior. In acelai timp, multi parinti se vor


reiationa la noi in moduri care ne arata unele din experientele
pe care

sine Tnsui in
ca ea sa fie o piedica pentai respectul sau fata de
sociale ?i/
serviciile
continuare, experienta dependentei lor fata de

ei le-au trait ?i a?teptanle pe care ji le-au


dezvoltat ulterior. Este
important saincercam sa evitam confirmarea a?teptari!or lor. Parintii
care au experienta dominarii, atitudini pretentioase
51 autoritare cu

sau de sanatate lasandu-?i amprenta.

propriii lor parinti, au nevoie sa

o auto-perceptie a neajutorarii".
conste
Ajutorul pe termen lung acordat acestor familii trebuie sa
limitata.
dintr-o serie de actiuni pe termen scurt care au o focalizare

constant

Eterna perspectiva" contribuie

la

368

?i

?i la

perceptiile

experimenteze prietenia, ajutorul

nevoie din partea celor care sunt deschi^i


lor.

Parintii care au avut parinti pasivi

necesita o lelatie

in

la

trebuin|ele

neinteresap,

care cineva este pozitiv angajat fata de

369

ei.

Schimbarile vin prin ceea ce

experimenteaza mai degraba emo|ional

ei

decat intelectual.
A vorbi exclusiv despre probleme submineaza respectut de sine

A da

paniitiior.

noua experienta, ?nseamna a face

parintior o

al

loc ?n

Parintii trebuie sa fie capabili sa


relatie pciitru experiente pozitive.
sunt
ei impHcat!. lucruri care merg
in
care
lucrunle
despre
vorbeasca

bine

:ji

care

defincsc pe

ii

ei

ca altceva decat o problema.

(English Family Service Unit) (Miller

de

zi.

&

Cook

Ei pledeaza pentru familii ce au

1980)

relatii

in

cu

cadrul unei

institutia,

nu

dear cu doi lucratori. Argumentul lor pentru aceasta este ca familiile


au pretentii i adesea este foarte greu de lucrat cu ele. In multe cazuri

un tratament pe termen lung. Lucratorii devin mai putini


eficienti dupa ce au lucrat cu familia de-a lungul timpului. Un termen
limita de 6 la 12 luni ofera i familiei i lucratorilor primari o mai

ele cer

buna jansa de a
sunt
i

ceea ce au

realiza

De

stabilit.

micare. Dar, familia cunoate

schimbarea lor n-o va afecta.


Clientii lor intalnesc o echipa

asemenea,

lucratorii

lucratori in cadrul institutiei

alti

nu doar un lucrator primar. Aceasta


ofera clientului posibilitatea de a-l elimina pe unul in favoarea altuia.
Dar poate fi, de asemenea, spre avantajul clientului, cand se lucreaza
cu

el astfel

meat

sa ajute

la

?i

evitarea aceleiai probleme fn alte

situ?tii.

fijrnizeaza experiente mai variate decat o relafie unu

Un gmp
unu. Un grup
este probabi!
i

de a

la

gaipuri sau

dificil

sa ingrije?ti

destula ingrijire
Tngrijiti

?i

in

clientii

poate juca

de a participa sub

^fs"

"

pa mti. Daca facem aceasta, in


vntor vor deveni pasivi
abihtatea lor de a dezvolta o
actiune cu efic.enta.

diferite

?tiu

Ingrijirea
un

cum

aceasta situatie

copil cand parintii in^i^i

ste acela

pot avea

nu au primit

dificultati in aingriji

cand primesc putin ajutor

emotionala (Killen Heap 1981).

370

Tmpiedicam

de a fi destul de putermc
pentm a fi capab.l sa tolerez
durerea panntilor, Tara a te
lasa condus de ea.
Leasta functi^
presupune stapanire" ?i retinere"
(Winnicot 1 979)

problemele lor'economice, de
rnOw' rf "" '"? '^cele'"''"P'
sim.lare. A solutiona
problemele m locul
"^^

cond.tnle de locuit
lor

presupune

ingrijire deficitara. Ingrijirea


include furnizarea
informatnlor despre dreptr.nle
panntilor. Ocaz.onal, c.neva
actionela
ca avocat al lor.

De

asemenea, noi trebuie sa fim


capabili sa facem abordari de
expei-iente de fngrijire. Ingrijirea
m grup creeaza mai putina
dependenta de seryiciile sociale 5! de
sanatate. Ele tind sa conduca
catre o dependenta mutuala
ui cadrul retelei ?i,
de asemenea not
imbunatati modul de a face fata
situatiei (Walbom and
Oddberg 1 988),

grup

3.

A FACE FATA SITUATIEI

Aceasl-a presupune a ajuta sa


faca fata, atat

functule de ingrij.re cat


la

?i

functiile sociale.

ceea ce priveste
face fata mai bine

mai mult respect fata de sine ji


o mai buna tngrijire
lipsa de aptitudini de baza
pentru

problemelor practice de fiecare

este aceasta. Chiar pannti care au fost


fiind,

Un aspect importan"

Deseon vedem

Grija noastra pentru parinti este o cale de a da acestora

materiala

nevo.lor pannt.lor care nu


au stab H e Hmi te
e
nevon de ajutor. Poate exis.a
pencolul de dependents d
e
L
socale 51 de pasivitate. Pentru
a fmpiedica aceasta, no,
ne strTdu n
sa mobihzam reteaua clientulu,
5. sa pregat.m terenui
pentru
o ma
^ ""uinai
buna cooperare,

contnbuie

corespunzatorcopii

sunt pu?!

unu cu

la

retele.

2.

Este

r.

trrlmanTa

,n sat.sfacerea

reui in situatii diferite (vezi capitolul 27).

rol important in motivarea parintilor

forme

la

ce merge paralel cu munca individuals sau cu familia,


un bun model. Poate furniza experiente de a fi acceptat

Folosirea prioritara a raportului unu

un

mergem

alternativ este adoptat de serviciul familial englez

Un model
institutii

Este foarte dificil sa furnizezi


ingrijirea adecvafS
profesionale ex.sta limite despre
cat
ieparte

ji

cand

suport.

?i

hrana

a face fata

zi.

In legatura

cu treburile casnice
de stmctura, sau pe de alta parte
putem

.nta n,m fie haosul, totala


Iipsa
mtalm o atitudine ngida cu a?teptar

priveste comportamentul, curatenia


In famiiiile haotice,

?i

nereaiist

de

niari ?n

ceea ce

ordinea.

munca Incepe, m mod ideal, cu concentrarea


pe reducerea acelui haos. Prin
concentrarea pe ani restranse,
reducem
parte dm haos 5,
parte dm lipsa de sperante 51
deznadejdea asociata

cu aceasta.

371

Putem
familiei

ajuta prin introducerea

unor rutine elementare. Raspunsul

ne va da posibiiitatea sa vedem ce potential are pentrii

schimbare, intrucat nu toate familifle reujesc

fie ?i

schimbari mici.

Multi din ace$ti parinti se trezesc ?n cercun vicioase". Nefacand

nimic contribuie

Inapoi

la n.oi pa^'i

cre^terea

la

ajutor

la

domiciliu.

pregateasca pranzul

Coca-Cola

adunarea problemelor,

noi limitari ?n a$tept;\rile lor

la

$i

faca fata. In astfel de

situatii

iar

de a

aceasta duce
fi

capabili sa

cum

este folositor ajutoail practic

Ar putea tl nevoie sa fnvete cum sa


i sa cumpere lapte, paine ?i branza

ar

fi

spele, sa

fiice reprouri

ti

3,

$i

repetate dupa ce
ani).

f^i

abuzeaza

fizic

Rezolvarea adecvata a problemelor

imposibila din cauza haosului

in

care se afla familia

a propriei

sale conflizii. Tatal s-a izolat emotional de restul familiei. Prioritatea


a

devenit stmcturarea

zilei

cuprins Tngrijirea copiilor


a creat optimism
Copiii erau In

$i

ji

prin realizarea unui plan clar. Planul a


treburile casnice

- cand

$i

evident incantati de cele intamplate. Ei ascultau,

nu era

nici

urma de haosul

supraactivitatea lor

anterioare.

Cu

fatal era

serviciile

cum

de consultants casnica trebuie pregatita baza


s-a descris

mai

relatiilor

sus, pentru a invata sa fngrijeasca prin

identificare.

tata sa

munceasca

Si

am

acest sens un an de zile


servict era probabil ultimul
lucni pe

care

oricum parintele care

li

sa sfarim fortand clientii sase gandeasca

cred ca pot

fi

la

finale,

ei

nu

de baza, unde pot

pas cu pas. Totui, multi parinti fac deseori pai inapoi


nici

putem

scopuri despre care

atinse - In loc sa construiasca teluri

pare confirmata parerea ca nu au

dimmeata, tacea pranzul ?i ducealagradinita.


Spala hainelei ftcea
munci casnice. In perioada in care s-a
a?teptat ceva Tn plus
de la el (sa i>i la un serviciu). el ?i-a crescut
a$teptarile fata de copii
Oar copiii nu erau in stare sa se ridice la
inaltimea
la

abuzarea

pnontate altortinte

fizica a copiilor.

partiale:

Dupa

ce lucratorul a dat
exprimarea experientelor anterioare
de

aparare, taptului ca tatal s-a descurcat


cu o muijime de lucruri $i
posibilitatii unei ?colanzari - cu
timpul tatal a inceput sa

otenrea

mearga

la lucru.

pentiii a face fata

Hotararea
mai bine

lui

a fost facilitate

de ajutorul dat mamei

situatiei.

Este important sa lucram pentru realizarea


de cercuri bune" in
care parintii sa reu,?easca sa i?i dezvolte
respectul de sine. Multi au
fost convin?i ca nu vor reuji.

stimulam pe parinti sa se gandeasca la


consecintele diferitelor
modele de actiune ?i reactie. Cu cat parintii sunt
mai imaturi cu atat
este mai important a opri consecintele
negative ale actiunilor lor sau
ale lipsei de actiune pe care o manifesta.
Este important saintroducem

li

se

o valoare, resimt o repetare a

alternative

mai ujoare pentnj

de rezolvare

a problemelor, pentioj a face lucrurile

ei.

Parintii sunt ajutati sa anlicipeze

functionarea parentala
parintii

abordarea noastra,

?i

in

continuare, daca ateptarile noastre sunt

modeleaza

copiii risca sa

ale parintilor. Astfel

ingrijirile

pe care

le

dau dupa

nu poata face fata a$teptarilor mari

putem agrava maltratarea.

pnn imaginarea

vntor, situatn dificile sau necunoscute.


Jocui
este un ajutor bun in pregatirea parintilor

de

rol,

lor,

candva,

in

a te f^ice ca",

pentru diferite situatn.

Lucrui

in

grup sau cu

alte reteie este,

experientelor lor din propria copilarie. Respectul de sine scazut reduce

fl

a)uta pe copii sa se scoale

celelalte

moduri

Daca lucram cu scopuri pe termen lung i cu scopuri

prea mari

pent

insistat

Ii

parintii,

reusji

Am

cum. Aceasta

speranta. Apoi, reuita atrezit interactiuni pozitive,

mod

au devenit atenfi

cu

pe urma am renunlat. Un
dorea."

Aceasta a dus

emotional copiii (de


a fost

simtit ca era important

impresia ca era de acord.

acestor a^teptari

P2xemplu:

Mama

Am

astfel:

a\'ut

ii

de

Tn loc

chipsuri.

?!

Exemplii:

Unul din lucratori, care a participat la


primu! meu studiu de
urmanre a lucrat cu o famii.e timp de un an
?i jumatate
?i a descris

H.

MOrJlFI(;;AREA

de asemenea, important.

de rol

STRIICTURA

Confundarea rolurilor este foaite obinuita in


multe din aceste
fmmlh (vezi capitolul 10). Copilul este deseori
plasat in rol de adult.
Se manifesta o lipsa de diferentiere Intre
membrii
familiei ?i intra

372

373

^eneratii. Lucrurile pot

fi

schimbate prin folosirea

profesionale (vezi capitolul 2) ateptand schimbarea

care due

schimban

autoritafii

Spre surpnnderea serviculor soc.ale

dand teme

reu?it sa scliimbe rutina

experienta rolunlor inversate. Telul este de a crea

la

ca rezultal

?n striictura familtei

Un exemplu

face lucrurile.

al

mod

acestui

modului nou de

al

de

Intalnu-ile

schimba stnictura

un

Exemplu:
gradinita erau foarte fngrijorati din cauza
i

prost dispusa. Relatia cu

de ata5ament marcat

mama

ei

Era

ei.

mamei

situatia respectiva

l^i

sa faca ceva in legatura cu ele?

mama

de mari pentru

parte

dm

a-i

motiva pe

tmtele in lucnil cu

?i

luni.

cand gradinita
criza.

ce gradinita a contactat serviciile sociale,

?i-a

manifestat mgrijorarea fata de

era extrem de frica ca Pia

li

ingrijorare a

ei.

Nu

realitate in existenta

li

va

fi

ea.

s-a dat

cu ceva in

trebuia sa

fie

astfel

Teama

ei.

acum

fie

ei

de a o pierde pe Pia a
ei

fost, probabil,

de a coopera.

posibilitatea sa traiasca siie a^teptari


ei.

A fost introdusa o

^i

sa decida ca Pia trebuie 5i

mearga

S-a simtit necesar a avea scopuri limitate, pe :i:e atat


Pia sa le poata indeplini

^i

ca schimbarea

374

trebu;.: ~a 5e

relatie

regula: seara

bebelu?, iar dimineata mai ;"a;ura. Seara,

adulta

refentor

iMamei

Piei

s-a oferit

meat

ele sa

nu poata

fi

aplicate.

mama
cat

petreaca meet.

Pe de

alta parte, aid parinti iau

De exemplu

trimis in alta

Hildebrand

camera

rasplata

inainte ca

devine un copil claustrat

Christensen (1986) descriu o astfel


de
tamilii cu abuz sexual. Rareori
Tncercarile de restaicturare
?i

munca

reuesc de

prima data. Aceste probleme au fost


deseori de lunga durata

si

rezistente la schimbare

moduri

rapide,

ca fiecare

- deoarece, in situatiile respective


nu exista
dramatice de rezolvare. Daca mcercarea
nu reu?e$te

membru

al

?i

se modifica Tn consecinta

familiei sa

li

tina

pe

ceilalti Tnchi?)

Se poate

mtr-un

rol

rigid. Ei

sunt manevrati inapoi Tn rolurile pe care


!e-au
mcercare de schimbare a rolurilor este evitata.

stabilit.

Orice

Copiii cu care lucram au deseori prea


mult sau prea putin autocontrol. Multi parinti

nu cunosc nici un alt mod de a educa


copiii
daca a?a nu reujesc, se Tnfimie pe ei A
ajuta
parintii sa foloseasca strategii
siguranta intai", ca, de exemplu sa
mdeparteze copilul inainte de a se descarca
pe el, li poate ajuta ?i pe
parinti ?i pe copii. SfatuI va fi urmat
daca Ti face pe parinti sa simta ca
decat cicalindu-i,

iar

au obtinut ceva.

Problemele legate de punerea

la culcare.

mama

la

considerare prea mult din sugestiile noastre.


devine mita, sau un copil care trebuie

pe aceasta

s-a incercat reducerea anx;etani, aceasta fiind o

conformitate cu varsta

Pia trebuia sa

Mama eraintr-o

luata. S-a msistat

factonil care a contribuit eel mai muli la acceprul


Piei

mama

angajata in cooperare. Inainte a deven:t retrasa sau agresiva

fi

in eartier.

in

se anahzeaza cele intamplate

Numai dupa

mama

in

i-a

cu Pia au inclus schimbarea structurii in familie, ajutarea


mamei sa se adapteze la rolul de adult, reducerea izolarii lor prin
facilitarea ata^amentelorm afara familiei. Progresul a fost sesizat dupa

putut

un grup

Situatia sa devina periculoasa,

fost aceste dificultati destul

cateva

'

care familiile reactioneaza la astfel


de modificari ne
lor de dezvoltare. Parinfii
ar putea cere
ajutor, dar ar putea respinge in diverse
moduri sugestiile, sau s5 faca

paste noapte. Pia

pierdut controlul.

mama

prezenta

spune ceva despre potentialul

era ca Pia a de\'enit

a avut un prieten care a siat

devine atunci foarte incapatanata."

Au

gradinita,

a lucratorului social.

Deschiderea fata de

Modul

mica mama," La

de controlatoare". Mama; Cred ca e dragur ca sta treaza noaptea


pentm ca atunci am tovara^ie". Problemele de control" au aparut

altii

la

Pia au

una

.,atat

mama ei

si

gmp.

tot timpul

era caracterizata ca

roluri inversate. Pia era o

gradinita era un bebelu. Singura grija a

atunci cand

mama

importanta contactelor
sociale pentru ea 51 Pia 1 faptui ca
izolarea era unul din lucrurile
de
care ne temeam eel mai mult, a fost
punctul de start pentru o lunea
perioada de mentinere a motivatiei de
a participa la intalnirile de

Pia, 4 ani.

obosita

loc.

a gradm.tei,

cu Pia s-au t.nut

?,

$i

iMai tarziu a fost mitiat

rolunlor este dat mai jos.

La

mama

cu

educatorului pnncipal

?,

de culcare.

limitelor, ca,

de exemplu ora de

culcare, apar in majoritatea familiilor


Acestea pot
familii care maltrateaza.

375

fi

deosebit'de dure

Excniplu:

Probabil ca nu

May, de ?ase
fiecare

cearta cu fratele

ani, se

cand vine de

zi,

obosita dupa o

zi

de

Tom

se lupta cu

incepuse sa

probleme

Copiii nu avusesera ore de culcare regulate.


neajutorata. Deseori

mtine simple;

intai

abuza

fi

fizic

teme cu Tonias,

in

mici, apoi celui mare.

mai

de treburile

Lucml

ei.

participau activ

la

Lucratoail social

Mama

dintre

ei i

se simtea

Au fost introduse
May se juca in baie,

emotional.

timp ce

in

Cand termma cu

Mama

lectura

?!ji

?ntai

?i

vedea

practic in casa era limitat la zile fixe. Copiii

mama singura.

avut intrevedeii cu
?i

s-ar putea inrautati daca


?nfalnire cu

nevoia copnlor de

?i

acest ,Jucru in casa".

deschis ingrijorarea sa

organizata

fie violent

fixarea limitelor

apoi ore de culcare regulate, dar diferite pentru copii.


citea celei

incercanle de a

51

dificil.

mama,

anibii parinti

$i

copiii

tintit

5i

tatal.

A fost,

In decursul interviurilor

rememoreaza greutafile la care au


sunt expu?i in viata. Este atunci deseori
posibil sa le aratam ca
se descurca bine avand in vedere
circumstantele. PunctuI de pornire
este ca au procedat corespunzator intr-o
situatie dificila, chiar daca
nu atat de bine cum i-ar fi dorit. Pe aceasta baza
se discuta posibilitati
fost

alternative.

$i-a exprimat

familiei,

impreuna cu

COMPORTAMENTULUI

Aceasta a accentual

spre comunicarea mai uoara

de a avea un ataament

posibilitatea oferita
^i

fiecare a

mamei de

lipsi

probleme

Trei ani

$i

mai

Este folosilor sa ne concentram pe modele


specifice interactionale
comportamentului in familie, sa le aratam cine le
introduce i

mentine

cum

$i

in afara

de acasa

doua sambata dimineata. Ea facea

purtari care
justified

parte dintr-un grup in care se discutau problemele vietii", printre


alte

se

tarziu s-a constatat ca aceasta


?i

ca a produs

forma

limitata

le

Exemplu:
pe care

depresii. Unii sunt capabili sa

ji

urmeze un

altii

punandu-5!

nu.

Multi au un sentiment difuz de vina care este puternic asociat cu


respectul de sine scazut. Propriii lor parinti i-au f^cut sa se simta

de exemplu, e cazul parintilor care au

abuzati sexual in copilarie

?i

aceasta. Altii i-au indepartat

M6

mana

loveasca mai

jucau:;a

?i

foarte tare

tare,

pli^cuta se

furioasa, iar

lui

Pana

?i

la

agresiv pe a

urnia

interactrune

transformase intr-o situatie in care

de

se trage aceste porniri.

ie,^it la

377

mama

era

el".

am vazut eu. Ei s-a pamt


Ne-am intrebat impreuna de

i-am aratat mamei ce

neplacut. dar nu a respms cele spuse.


1

Amandoi incepeau

se infuria.

Ivar ar trebui sa-i fie ru^ine

In aceasta situatie

unde

lui Ivar.

mama

fost

?i-au asumat responsabilitatea pentni

trauma din con^tient.

sa.

!e

respingea. lata un exemplu: lui Ivar ?i mamei


sale le placea sa se
joace de-a suprapunerea mainilor". Mama
intensifica jocul
Sil

vinovati;

mama

nesigur fata de

,?i

faceau impreuna, daca era servirea mesei,


imbracarea sau un joc, incepeau pozitiv ?( se terminau
negativ. Mama
incepea sa iI necajeasca pe Ivar. Ei se supara
i atunci mama lui Tl

REDUCEREA VINO VAT! EI

tratamentul psihiatric,

?!

lor.

fvar avea un ata?ament ambivalent

de ajutor

reactii pozitive in lant.

Multi parinti se lupta cu anxietati

responsabili

au

?i

cre^terea copiilor.

bune

5.

De exemplu, copiii sunt provocati


confirma perceptia negativa a parintilor despre
ei
fac aceasta.

descarcarea agresiunii asupra

Actiyitatile

a dat rezultate

CRE$TEREA CON$TIENTIZARII

6.

de asemenea,

Planu! de tratament a inclus, de asemenea, un contact de suport.

seara pe saptamana

Sunt

ajutati in indeplinirea lor i reu?itele


sunt recunoscute.
se abuzeaza de alcool sau medicamente,
este important sa se
combine plasarea responsabilitatii curente i reducerea
vinei (Vezi
capitolul 22).

realizarea unor aranjamente,

!e-a dat copiilor posibilitatea

ei iji

?i

Cand

ale

Acesta

ii

le

relevanta.

a amplificat anxietatea niamei ca situatia

nu se schimba nimic.

putem

ajuta pe ace?ti parinti in


mod proflind dar
reduce vinovatia ar putea slabi
presiunea O
combmare dintre iucrul md.Mdual 5! eel de gnip,
poate fi deseori

in

gradinita. Mama este singura cu copiii


A ranuLs singura dupa o casnicie fiirtunoasa.

Mama

^coala.

!a

mai mare cu un an

ia

lucru,

Contactul intre pannli era Tnca


agresiv"

ei

iveala ca

mama

il

simtea pe

Ivar ca fiind arogant"

condus
ei.

ia

- ceea

ce credea

exprimarea senfimentelor

De asemenea,

a ajutat-o sa

despre

?i

pentnj

ei

\ada pe Ivar mat

il

tata! iui.

De asemenea,

Aceasta a

realist.

Am introdus

care neglyeaza nu

o regula de a opri jocul cand era fnca distractiv.

1.

facem
de a

lor

ajLita

oanienii sa se asculte unul pe ceialalt poate

partial ambitios.
la

Ofenm un model

punctelc de vedere

nevoile altora, Poate

aratam cscel mai des se plang de lucmri


Videouriie pot

Provocator

de

tl

utile.

cu

combina o abordare

fi

inca

mai

dificil

asistentului,

perspectiva

pozitiva,

de

de care nu

sprijin

cum

contient. Tehnicile

ati fost

ar

fi

?i

o componenta

atat

de ciudat

fie

Un

probleme

iaceau multe

tata a descris siMatia astfel:

kicairi: ciudate.

avut timp sa lipsesc de

Se pare ca

a abordat

7.

centrala.

asistentui

problema

la servici

fie

Nu am

pentru a continua Tn felul

ca nu a reuit sa

il

motiveze pe

tata

gre^it.

a-i

?ntelege copilul

?i

de a interpreta semnalele pe care

Acest lucru se poate obtine numai cu parintn

^i

copiii

impreuna,

atunci cand le aratam parintilor ce vedem.

de fiecare data cand


nesigur cand

ridici

a fost
ie^i

cand

i-ai

dat acel obiect." Se uita

din bucfitarie." ,,Se teme putin

vocea."

ob.ce., este

mai greu sa

Daca ne concentram prea mult asupra

recunoaste

copilului, acesta poate

sa

ca o abordare

ocupe de factoni

8.

REDUCEREA A^TEPTARILOR NEREALISTE


ASUPRA COPILULUI
Este

copiilor

dificil

sa

acelea

li

ajutam pe parinti sa

conform carora

T?i

eel care

modifice a?teptarile asupra

da este copilul

care primesc. Aceasta presupune


a?teptarea
este acolo pentru a avea grija de
ei, Punerea

?i ei

conform careia

la

tine

devine

sunt cei
copilul

la dispozitia parintilor

de sarisfacere a nevoii lor de a fi


protejati
poate porni reactii in lant pozifive
5; poate slabi presiunea
asupra
copilului (vezi exemplul de mai sus,
Pia), Parintii sunt ajutati
sa
actioneze mai matur din punct de vedere
emotional, sa inteleaga ca
trebuie sa dea pnoritate nevoilor altora,
in timp ce ei in?ii'au foarte
multe nevoi. Aceasta consuma timp ?i
rezultatele nu sunt garantate
fiicercarea de a reorganiza in totalitate
rolurile nu are nici un rost
Este totu?i posibil a negocia cine trebuie
sa fie adult" i
copil"

difente exercitii de activitate casnica.


A^teptarile parintilor asupra unui

comportament aproape adult ai


modificate invatandu-i despre psihologia
copiilor lucm
ce se face individual sau ?n grup.
Planunle de tratament, m care elementele
legate de paiintijoaca un rol
central, pot reduce ateptanle de
a pnmi protectie din
copilului pot

11

paitea copilului.

378

posibihtati alternative

cme

Escmplu:
multumita

De

parentali care ie limiteaza posibilitatea


de a se concentra asupra copilului ?i
conflictelor maritale (vezi
capitolul 26),

in

.,Vezi ce

cop.lul.

Cand parmtn sunt deosebit de imaturi


nevoia
mai mare decat nevoia lor -de a-?i

unor

perceptie mai realista asupra copilului depinde de ajutoail dat

de

intele?! este

bme

tn

ParintH

distorsionata. Frebuie sa le artatam


parintilor calitati ale copiilor
pe
ei nu ie recunosc. li ajutam
sa se concentreze asupra
copilului
actiune pentru reu?ita unei astfel de
munci este

vorbeau

REALISTE A COPILULUI

le da.

percep

vorbeasca despre cop.l

care

inteles nimic.

DEZVOLTAREA UNEI PERCEPTII MAI

parintilor

?.?,

mteleaga.

parinfi sa

extinde imaginea despre


copil

copil ^i devine imposibil sa


ajutam
imbunatatim atitudinea parin|ilor.
In abuzul fizic ji emotional
perceptia copiilor este deseori

complicate ca maltratarea, unde abuzul de putere

este

fi

il

le

de terapie recente, ca terapia

sistemica, nu sunt totdeauna compatibile cu astfel de


multifactoriale

sa

paralela sa se

desenarea unui arbore

mcurajam pe

la rivalitate intre parinti ?i

copiii

cu orientarea spre

pot da o imagine mai clara a relatiilor

Iui,

duce

carora contribuie.

parintii in acest context, este

copilul.

le

nu atitudinea

Tehnici de terapie a familiei.

genealogic sau sculptarea

acesta".

sa

care recunoa^te limitele parintilor.

realitate,

Nu am

un scop

se poate face referire

la aparitia

Ele arata realitatea

tn lucrul

cum

despre

fi

difente modur,. Aceasta

cei doi barbati din viata

379

9.

STIMULAREA UNUI ANGAJAMENT

reprezima de aceea deseon

POZITIV LA COPIL

stimulat. sa

,?.

puna un nume
[Jmi rarinti au nevoie de ajutor

cu copiii

interac;.uiii

lor.

a se angaja pozitiv in

au nevoie de aduiti care nu numai sa

F.i

ajute sa aprecieze copilul

pentm

preocupe de

sa se

?i

el,

dar care pot

fi

nume

AIti parinfi

sunt capabili sa simta piacere


tind sa

iji

Iji

li

Numai dupa ce

se

este confirmata

o metoda educationala dezvoltata

in

de cercetarile recente ca

Olanda (Aarts 1988).

acasa. Videouri cu parintii

Parintii

succes". Antrenorii casnici"

cum

la

sunt

le

adreseaza analiza corespund unor Tntrebari pe care le-am

eu

in

observarea parintilor

aviit

care sunt discutate


panntele'-

au

Accepta

la capitolul

posibilitatea

de

copiilor ca

metoda de evaluare

De exemplu,

ce

fel

la

rand?

antrenament este

de

a inregistra initiativele copiilor

de a raspunde

E.xcmplu:

Arne de opt am, era

la ele

serviciu! psihologic

1990).

maltratanle serioase este lotu^i un pericol

exciusiv pe interactiunile pozitive.

in

a ne concentra

Daca abordarea

tratamentului

u^ureaza negarea problemei, calea nu este departe de supraidentificare.

cu

nel,n,5t^ea lu,

STIMULAR,EA EMPATIEI CU COPILUL

(Jopii trezesc agresiuiie

mai

:ji

ales cu copiii nialtratati.

probleme coniportamentale

?i

iVustrarein parinti. Aceasta se mtamplil

Consecintele maltratarii sunt deseori


intarzieri In dezvoltare. Copiii maltratati

30

5,

fn a! doilea

al 5col.i

an la ?coala. A fost trimis ia


de catre fnvatatoail sau. Deranja
orefe

cu lipsa de concentrare a atentie,.

suparata. Era singura cu Arne.


Simtea ca
?i

ca nimic nu merge. Fiecare


In

10.

m calea

trait intr-o

interactiunile

pentai a da parintilor
51

care a

simt copiii In situatii siiJlare


Utihzarea spontana a asociatiilor
poate da ocazii de schimbare ne
care ore mtreg, de reflectii asupra
comportamentulu. copilului ?i rolului
u ui
parental rareon le ofera.

parintii ca

se ofera copilului ajutor

utilizat

?i

initiativa ia

Confirma

Raspund? Pot observa

Ajunge toata lumea

ghidare"^" Astfel de

(Moe
Cu

6.

parintii initiativele copilului.

?nregistrat initiativa'^

afinnalix'e?

ale pannt.lor stau deseori

Un tata

.?i

de succes". Intreharile

pe care

manilestat empatie pentru

ati

empal.za cu tra.nle copilului asupra


unu. abuz similar
timp ce propriile sale trairi
anterioare sunt blocate
Daca probiemele cu cre?terea" sunt
discutate 5, ne concentram
asupra prezentului, pannti.
asociaza deseori cu propria lor
crestere 1
cu propnu or pannti. Este
important sa luam la cuno?tiinta
aceste
asoc.en, sa e ascultam
sa stimulam exprimarea
sentimentelor care
sunt accesibile. Astfel de
asociatii ar putea fi puncte
de pornire
inipoitante in modificarea
propriului lor rol parental. Ele
i-ar putea
ajuta pe pannti sa empatizeze
cu ceea ce

numiti ace^ti lucratori, introduc antrenamentui prin casete care sa


arate elementele necesare unei interactiuni

iTJ,!',:

in

fiiipreunl Intai primesc un feedback asupra interactiunilor pozitive.

momente de

co,

important de a 'recunoar
'eL.unoa5te,

atmosfera
identificandu-se cu abuzatorul
va avea

diticuitat. in a

copiii in situatii zilnice sunt revazute

Imagine dupa imagine sunt analizate pentru a arata ce poate duce

telul

sa actionat, asupra reiatie.


lor cu cop.luT

dezvoltari. empatiei lor cu copilul.


de vjolenta 1 a supravietuit

care au probleme cu cre^terea copiilor priniesc ajutor de durata scurta

a^a numitele

mcepe

Expenentele negative repnmate

Meo"

cu

pannt.i au aprec.at ca

greutatile lor putet,

acorda destula atentie.

Abordarea Marte

mod de concretizare,

fl

Dm cand m cand copui te pot innebuni."


Cand e tot timpul asa
piangareata este inevitabil sa devii
furios 1 resemnat"

cu copiii daca

fi

piarda interesul daca nu

d'e

este un

normaliza, legitimiza.

fi

$i

modele ca pannti.
aceasta este dorinta lor

greutate pentru parint..


Parintii not
sentimentele despre cop.l
Ei sunt J It
sentimenlelor ambivalentrfata

expnme

zi

el

li

Mama era foarte

consuma

toata energia

este o lupta".

doua interviun

as.stentul a deschis discutia


despre fnistrarea si
agresiunea mame, fata de Arne. In
timpul acestor interviun a
devemt
clar ca mama avea a?teptari
man fata de Arne, temele lui ?i ordinea"
acasa, Ea il respmgea deschis ?i
nu il accepta cum era
In timpul acestor interviun
mama a

primit

la

asistentul social in legatura cu


lupta

e,

un ajutor substantial de

zilnica de a face fata cu

Arne. Ea facea asocieri cu propria

ei

copilarie,

daca nu se purta cum se ateplau

ei,

cand se lupta pentm a

Simtea ca

?iuieplini a^teptarile mari aie parintilor.

nu o iubeau

parintii

Aceasta asociere

i-a declanat

seiitimeiite care

nu aveau nimic de a face cu Arne, doar cu propria

experienta de

nu

11

de a deveni de:jteapta

Pe aceasta baza
experienta

lost destul

nu

a-?i

comun. Cu

ajutor,

mama

rau ca nu a Tnteles ca

fata
zi

bun"

?i

empatizeze cu

sa

de a vedea

confirma propria vaioare independent de rolul

aborda alternativ mania

la el.

mama

pe

in el

au pus accentul pe ajutorul acordat mamei

Interviurile ulterioare

ei

el

^i

copilul.

a reu!t sa

li

Aceasta

are o perioada grea

sale.

Au

comunice
i

Arne

marturisit ca a fost nedreapta.

de cicaleala mamei

ei

dus
lui

matern,

un

la

Arne ca

ji

de

interviu
li

parea

ca cerea prea mult de

a destainuit

ce a simtit

facut planuri concrete impreuna.

pe saptamana urmau sa faca ceva frumos unpreuna. Arne urma sa

aiba ni$te sarcini limitate pentru a-^i ajuta

Cand reu$im

sa

mama.

stimulam empatia, aceasta poate contribui

reducerea ateptarilor rigide asupra copilului

asemenea, putem

ajuta parintii sa ?nteleaga

copiilor prin redeflnirea

in diferite

domenii.

la

De

mai bine comportamentul

lui.

Excmplu:
jVfama

lui

Tom

se

plangea de

fiui ei,

de 10 ani ca era

atat

de

dificil,

mama cat 51 fiul se respingeau


reciproc. Dupa cateva fntalniri cu mama ^i cu Tom impreuna sau cu
mama singura, comportamentul lui Tom a fost redefinit. Inteleg ce
meat nu se mai putea descurca cu

spuneti cand

il

descrieti

ca

ei.

dificil.

Atat

Poate parea ciudat, dar este rau

pentru ca va iubejte, Se teme ca va va pierde. Este mcercarea


a aila cat

de sigur este de dumneavoastra". Inainte de a

aceasta redefinire,
51

am

Daca

am

validat experienta

stimulat-o sa exprime

aceasta nu s-ar

redefinirea sa

fi

folosit.

fi

CONCLUZIE

ciuda straduintelor mari

mamei.

altceva decat nereu?ita

de

destul de

tl

in

care se simte nesigur,

acceptata.

fi

a fost posibit a o ajuta

Arne de

lui

de a

^i

de buna

Redefinim copilul care respinge ca pe copilul


care se teme ca va fi
?i pe copilul Jipicios" cu puitarea
lui pretentioasa
ca pe copilul

respuLS,

mamei dea

fi

fi

intai, este

de

supra-solicitata

parte din agresiunea fata

petrecut mai

lui

introdusa

de

fiul ei.

putin probabil ca

combinare

intre diverse abordari contribuie la


imbunatatirea

mgrijini acordate. Aceasta include abordari


bazate pe psihodinamica,
pe terapia familiei ?i pe terapia comportamentala.

Cat de mult reu?im


depinde de atitudinea noastra fata de familie. Depinde,
de asemenea,
de faptui daca reu^im sa recunoa?tem ?i sa
empatizam cu copiii
maltratati, ?! parintii care au fost deseori in acceai
situatie ca i copii.
Aceste abordari dau rezultate mai bune daca sunt
integrate in abordari

de gnip

de

retea.

CAPITOLUL

26

CRIZE PARENTALE, MARITALE,

BE SEPARARE

DIVORT

LUCRUL CU PROBLEMELE MARITALE


alitatea casniciei parintilor

afecteaza

cop.n. Problemele maritalejoaca

decIanaton, mtaritori

modul in care fngrijesc


un rol central ca factori

de

mentinere ai maltratarii (vezi


aceea, o parte considerabiJa
a tratamentului se
concentreaza pe refatia dintre parinti.
capitolui 9).

De

premisa pentru ca mgnjirea sa se


Tmbunatateasca este ca
P'"!!Illor

nu este fntotdeauna posibila


deoarece

'""i!f!I!f!!liB!eInU2I2fl^^
se modifice procesele distnictive

$i

sa se

deseovTT^a

Este oricum posibil sa


schimbe rolunlor,

Oncat de multa presiune ar

fi facuta asupra
lucratorului pentru a
uiuna d.ntre pannt. sau pentru
ajuca roluljudecatorului
1
este important ca acesta sa nu
se impl.ce In conflict.
*
Supraidentificarea
cu_u na dm part este o capcanaobi?nuit
a.
soIutie^^^iibnF^rfili'l,
se prezmlFSTuitlFHipTacuta
i

deven,

al.atui

sa fie subliniate responsabilitatile

385

Felul

cu problemele maritale depinde de durata

cum lucram

dinamica probleinelor

de modul de cooperare

^i

la

mutuaie dintre

parti

parintilor.

Acesta

a^^
e^rw^'
este^tat'de'cupa^0^^^^^
cu o alta sarcna ^
atunci dumneavoastra (tatal) va s.mt
dat
parte - 5, dumneavoastra
(mama) simtit, ca nu va da
Cand te simt, atat de obosit.^i
de suprliHiatiFir-reW^f
3;
spu, sau faci multe lucnin...
Este o minune ca lucrunle
de bine cum au mers ?i ca
sunteti amandoi aici
acum Est b ne ca'
v.z.tato,-ui de sanatate
este con^tient de cat
de dificile suntlucairne"
.

d efularea sentimentelor

poate varia de

al

Este bine sa se aleaga moduri


de expriniare a lucn.riln
creasca identificarea mutuaia.
La Inoeput a

?i

pana

inteiegerea

la cl ariFicarea ?i

problemele maritale afecteaza

cu

relatia

c rejterea identificar ii

?i

modulu

in care

toata atentia celuilalt, lar

acum

sot.a

nloS^
rS

copiii.

'

^1.^'

Excmple:
A.

Un

copil cu care

mama

de

tataiui fata

am

lucrat era in pericol din

mamei

a dezinteresului

fata

multor altor probleme, sentimentele parintilor a?a

de

fata

celalalt

de

cum

In ciuda

el.

le

au fost vazute ca principalul motiv

Lucruiui cu problemele maritale

nialtratarii.

cauza violentei

aveau unul
Unele

s-a dat prioritate.

probleme fmanciare ^i de locuit au fost, de asemenea, tintite ^i


rezolvate. Dinamica problemelor a fost perceputa in felul urmator:
de

nu au avut o perioada de timp fara copii, doar


Aceasta a dus la anxietate, confuzie,
ei doi, inainte

sotii

a deveni parinti (vezi capitolul 9).

agresiune
\

reiterata

violenta din paitea tataiui fata de

lipsa unei retele

problemele fmanciare,
problemele

?i

mai

dificile i

stabilire a contactului

Mi-am

stabilit

luat

fi

cu

care sa

in

timp

numai

dat

circumstantele

au facut

Modelul

lor.

pe

ajut

parinti sa_Tsi

comunic e

li

fac sajliscute_gry_ileji

le

e rau

comun e.

In acelaji

seama de provocarea pe care o reprezentau

dificile.

Totul s-a intamplat dintr-o data: ne-am cunoscut, ne-am casatorit,

am

avut un copil, apoi o alta sarcina.

In acest timp ar

rezolva

decat multi

impreuna cu
pe unul de

fi

altii.

trebuit sa rezolvi toate

mai multi

ani, iar

noi

eram

totul

m mai putin

celalalt.

Atunci se spun

de un an.

problemele pe care

in conditii

Abia ajungi sa te cunoti putin

celalalt.

^i

mult mai

deja devii parinte

se fac lucairi care

Poate parea Tnspaimantator sa

fii

altii le

dificile

il

atat

^i

?n plus

mai este responsabilitatea unui

lapoi a inca unui copil."

386

au avut

nu au avut pe nimeni care


sa li ajute
mai extinsa. Am folosit
atat interviuri
-ndividuale cat 51 de cuplu,
mtai saptamanal ji pe
urmaL
la
saptamani, timp de peste opt
luni
Aic.

?i

munca

a fost mult

'""'' ^'>''''' '''''


"''^""'^'^^ f^"^"''ir cu copil
'"""^^1^7-^^' ^-^^--^^^ pe unul sau altul
"
din copi,
rv
Chiar ?i cand este acasa nu
face nimic. i nu ma pot

micillifet.r'
l^i^,
Mama.
a
,

pierd firea

iXctr'

mai

?tiu

ce

fac...

si ma supar pe copi,
7"'"'^"*'=^"'^

pe loc Cel care este ma,


^e:a:: cT

- '*

dar nu mai putem continua

astfel

"

Aceasta nu este ometodadetratament


complicate darimolicaa
face ambele parti destui
de sigure pentru a-^i da la
ive'a Jp
de
ve^re ?, sentimentele unuia fata
de celalalt. Posibilitatea
d'e a av a o
te.ta persoana care
accepta ambele parti ^i care
poate face situafia
ai putm amenintatoare nu
trebuie subevaluata

Zu

'

aJerPuZr^'?" '"' '''"^" ' '' ''"''

'^

^'^"^f-

?'

^ f^^

va alege pai mtele, o viata


maritala distmctiva sau
copilul''

indeparteaza

de dependent

ki atat de aproape

de locuinta

?i

A5a Imi
li

si

npnLaTe

modul de

parintii.

drept tinta sa

altui copil sunt


casatoriti de mai multi
ani
erne mantale foarte man.
Au trecut prin trei sarcini

parintilor,

indirect Tn considerare in

pentru a evidentia cele care

mTam

dea

exemple din copilaria

sentimentele Tnliie-fiLAm Tncercat sa


dificultatile

le

a fost

pro

Locuinta,

sprijin

au impiedicat solutionarea

marital parea adanc inradacinat

Acest aspect a putut

mama. Dinamica

alte sarcini neplanificate.

pe parcursul unei

intarita

B. Parintii

dinamicii

al

copil,

Exemplu:

Anka

avea 5 ani ?, mama ei 30.


avea mari
e.not.onale din copilane,
Cop.lana ei a fost caractenzata

Mama

387

probleme
dTabuzul

de alcool

al

bunicului

de violenta acestuia fata de bunica.

?i

era foaite ataata de bunica

avea

momente

rele". In plus fata

?i

temea ca nu are
li

de problemele emotionale

o accepta.
grija destul

Mama mai

de bine de Anita,

iar

eu nu

am

continuare i-am spus ca alegerea

Ti

apartine

tatalui a fo:

impreuna cu concubinul
iji

ata de cop.l. (Vezi cap.tolul


9.)

in pnmul lana
Sl3n"!l
'r"'""
m pregatirea

se exprimase astfel

mama

incet

mama

a decis sa

interviuri individuale

acesteia

?!

puna capat

cu

un barbat.

in

de urmarire,

concubinul

interviuri cu

cinci ani

mai

tarziu,

mama

continuare singure. Anita era un copil creativ, vesel

mama

era simpla nici atunci, dar traiau rezonabil.

noastra trebuie sa

a vedea situatia mai clar

c-

Femeia care

traiete

?i

le

a-i

o relatie violenta,

supu|i unui serios abuzfizic, sau


sexuale, poate
pnoritate,

fi

oferim parintilor spatiu

putea

ajutata sa se

unde

care atat ea cat

copiii sunt supu^i

gandeasca

cop ilujUL&a].Lpa.tJllJli.l u

?i

stabili prioritatile

in

familie la

fam

lie

interviurilor cuplului.

dm

m comun ,

acesta este ca le dor,

aceasta situatie."

copnlor sa asa ca

timp pentru

$i

$i

Caplan 1961 Golan 1978). Este


nevoie de abilitatea de a
exprima
tat paitde pozitive cat ,
pe cele negative ale unci
casnici. Unii scn.ton
au descns tratamentul
despartini ,i al divortului
prin luarea la
cuno5tnntaaacestoraspecte(^berg,i ^berg
1982, Ness?, Undersrud
986 ineerca sa ajutam panntii sa
depaeasca situatia, oricare ar
fi ea
5. once ar fi p,erdut e,. T.nta este
de a a ajuta sa de^oMautoimmi
/
;^unt ajutati saj5|_3cnme
dezamagirea, sufermta, supararea
s^
funa pe care e-au trait, lucrun
pe care nu au fost capabiH
sau u a J
'' "
"""'
'"""' '''^''''^ "" ^" ^^^ ^'-^P^bili si
''""'
1

ei

fost capabila sa o aleaga" pe ea in locu! concubinului. Viata lor nu

munca

la

Activitatea cu ea a inclus

sanatos. Aceasta probabil nu In ultirnul rand pentru ca

fn

de

Incet,

cu Anita.

Anita locuiau
5i

relatiei.

mama, combinate cu

In cadriil unui studiu

un lucn,

ve..

a fost capabila sa

niai bine

discutat alternative de a avea o relatie cu

difera

:^' '^' '''' '"'^^"^ P^^' P^"^ ^^^t' ^i^t" voastre


Fsff'?^!;"
bste
..nportant penta, copn sa
Tnvatat, sa cooperati cu
ei Tot ma<

inteleaga situatia Anitei fara sa se apere.

Am

Lucml

meat

vorbind despre propria copilarie.)


In evolutia progresiva a relatiei noastre

p.obleme. Include mterv.un


mdividuale, interviuri cu
perechea
"-^"'^ '^"^- ^"^^"^ '"d-duale constat

aigat-o sa se

este atat de valoroasa

(Mama

piarda copilaria".

am

Zn

incercat sa

cu Anita, ca ea ar

luciiirile

mamei legata de violenta


stimulez empatia mamei fata de Anita.

sa merite ca Anita sa

Relat.a dmtre pannt,


5, copu ?,?, p.erde deseori
din unensitate
CU..UI unu, proces de d, vort.
L.ucrul cu cnzele
provocate de
1
trebu, sa a.ba max,.a
pnorUate fn cazul
care conflictele cluzate

I-am marit

realiste.

Prin defularea experientei

intrebe daca \iata

al

relatie buna cu Anita. Era

avea o resursa importanta. Se

teama despre felul cum ar putea evolua


putea repeta modelul mamei sale.

In

mama

un concubin violent,

reduc temerile chtar i-am spus ca acestea sunt

posibil sa

LUCRUL CU SECHELELE UiNUI


DIVORT
TRECUT SAU !n DESFA$URARE

pe care o simtea protectoare cand bunicul

avea periodic probleme cu alcoolul. Avea


treiiea de la na.'jterea Anitei. Mama avea o
miindra de ea

Mama

variantele.

,Je

aud?"

copiii sunt

Exemplu: Sotul parase?te casa diipa


lun. de conflicte
eciproca, Sotia sutera o depres.e
resp.nge
?,
copilul.

unorabuzuri

sa dec ida cui vrea sa dea

El,

se dezintereseaza

de copil.
LNcrafon^: Este dureros sa

^.

stati aici

dupa

sa avet, atatea sentiniente


contrad.ctorii

5,

respingere

de asemenea

atatea luni de

dupa ce

at.

decs

'^^'^"'^'^- E^^e bine


','"
pentru
""'"V'"^''
sunteti capabih de aceasta.

^men^n^lT

385

389

tacere"

nu va
Bent ca

sa

Mama
MKiodata

calre foslul sol:

'

Taldl

Nu

Nu

macar nu o luai In brate."


viata
calre fosta solie: Crezi ca modul tau de

de ea atunci, dar

ru.i

intreb ce sens are.

ai

aratat

putin mteres
pic de responsabilitate, puteai sa arati

un

nici

Ma

mea

vreau ca fata

nici

li

face bine"^

sa creasca in aceste conditii."

reciproce intre pannti, am


Diipa o jumatate de ora de acuzatii
dezamagirea care simteam
?i
incei-cat sa pun In cuvinte neajutorarea
oa ar

fi

baza

proiectiilor lor reciproce.

Am

greu
identificarea reciproca dintre ei; Este
parasit pe cineva
X

ma

pe

celalalt.

cu nereuitele noastre.

?i

Nu

este u?or

de

trait

cu gandul de a

dorea sa aiba

relatii

simteati respins, deoarece, ea

Nu

%\

nu

suferinta sunt dureroase.

Tntotdeauna reu?im sa razbim cu ambele

ne folosim

?i

paiti,

mdiferent cat

de

LUCRUL CU PARINTI DESPARTITI SAU^


DIVORTATI PENTRU COOPERAREA LOR IN
LEGATURA CU COPILUL
Cooperarea dintre
legatura cu copiii.

parinti

Lucml

poate

fi

limitata

de conflicte majore in

cu astfel de conflicte depinde de cat de bine

divortului in sine.
airreuit partile sa rezolve conflictul

Munca

pana in detaliile practice ale cooperani


timp, unde i cum vor avea loc vizitele,

trebuie planificata

de exemplu, cand, cat


datorat divortului trebuie sa
inainte de acesta rezolvarea conflictuiui
trebui sa ne bazam exclusiv pe
destul de avansata. Altfel, va

lor,

fie

rezistentei lor, dar cu


autoritatea profesionala, cu acceptarea
sa aibe priontate.
exprimarea clara a obligatiei ca nevoile copilului
este cazul, in

cand
Ar putea fi util ca copilut sa fie inclus, atunci
Metodele descrise
clarificarea unor probleme ale cuplului.
iji

23 sunt relevante.

390

abuz

de

fizic,

sexual sau din cauza unor inHuente


d.structive care fi
^Sl}l}I^i^CMlmMiJk^mMm. Sau se poate ca parmtele cu care
cop.lul locuie^te sa fncerce sa ri
influenteze. In asemenea
ca^uri trebuie
sa ne concentram pe aceste
aspecte.

CONCLUZIE
In esenta,

profesionala. Dar putem


de sistematic motivam ?i folosim autoritatea
autoritatea noastra oficiala (vezi capitolul 22).
sa

nu doreste sa T.i
este important sa
explora
motivele. Copilul ar putea sa nu
doreasca sa H viziteze dm
cauza
el,

fel

dumneavoastra va simteati respinsa fiindca


mai
V-ati respins reciproc cand aveati cea

mare nevoie unul de celalalt. Dezamagirea


Este mult mai u?or sa respingi."

carui parinti sunt divortati,

fi

sexuale,

prefera sa iasa in ora?.

el

ai

este foarte tentant sa dai

de trecut printr-un divert fara acest

jn timp ce dumneavoastra va

copil,

incercat sa intensific

de sentimente."
,

Cand un

viziteze parmtele care nu locu.e^te


cu

capitolul

munca

noastra urmarejte sa stopeze


descarcarea

agresiuni, asupra copilulur Este


o mi.nca ce ne fncarca

sufennte

gnj,,

atentia noastra.

?i pe noi cu
dar nevoile cop.Iului trebuie sa
ramana prioritare Tn

CAPITOLUL

27

DEMERSURI PRIVIND RETEAUA


Intrunirile
dovedit a

au fost discutate m capitolul 24


Ele s-au
o buna investitie in legaaira cu
maltratarea

reteiei
fi

copiJului

(Oaudin

et al.

1991)

?i

o components principala

copiluiui.

ingrijirea
'

Exista cateva tipuri de retele


pe care le tntalnim frecvenf reteaua
absenta sau mm.ma, reteaua inchisa
sau suprasoiicitata, reteaua
deschisa i/sau conflicte in legatura

cu reteaua

Felui
^

cum ne raportam

mtelegere.

la

aceste retele depinde de propria


noastra

Daca este o retea disponibila, dar nu


functioneaza se pune
mtrebarea de ce nu functioneaza?
Daca parmtii s-au izolat este necesar
un alt mod de abordare. S-ar putea
sa fie necesar un lung proces
de
motivate ?, un mod de abordare mai
strans,
grup, pentm a reu?i sa
se rupa izolarea. Daca ei au
izolat ?i copiii este necesara
utilizarea
une. autontati oficiale
51 profesionale (vezi capitolul
21) Reteaua
tam.hei s-ar putea sa fie, geogratk,
la distanta, a?a fncat
sa nu poata
ajuta pract.c cu n.m.c, chiar
daca ar dori acest
^

lucru. Daca pe de alta


ne confruntam cu familii intemeiate
de curand, care doresc sa
reahzeze noi relatii, grupuri de
activitate de diferite tipuri
pot f,
parte,

suticiente.

593

Heap 98 1). Un

MODURl DE ABORDARE CENTRATE PE

cop.! maltratat

f?,

revine, adesea,

repede

fn Tngriiiria

COPIL
A

fi

la

C'opui care supravietuiesc eel mai bine unor situatii de maltratare

senoase sunt copiii ata^ati de un adult aflat in afara familei. Exista

STcSaitr'"'"'

moduri de abordare, care fumizeaza copilului aceste posibilitati. Ele


pot tlirniza copilului o experienta pretioasa legata de contactul cu alti
adulti, alte

modele de

De exemplu,

identificare

ingrijire,

se pot stabili contacte de sprijin

unde copilui poate merge sau gaipuri de


terminarea programului gradinitei sau a
Copilul e perceput pozitiv

51

predictibili

5!

nu

posibilitatea identificarii

de abordare poate

abordarii

fi

fi

de week-end,

sau diferite cluburi.

Aceasta va insemna
care sunt mult mai

de

emotionala. Copilul este

la ajteptari

prea nerealiste.

mai terapeutica decat terapia in sensul

al

cuvantului, Succesul depinde de concretizarea tintelor

descrierea amanuntita a cotinutului, astfel meat sa vinain

intampinarea nevoilor copilului. Cei raspunzatori trebuie sa aiba


capacitatea

talentul

de a Tndeplini asemenea planuri concrete.

Gradinitele sunt, de multe

ori,

pomenite ca un

preventiv, fara ca rolul, posibilitatile


situatiile

de maltratare sa

fie

mod de

limitarile lor in

concretizate

?i

evaluate.

abordare

legatura cu

(Sangbakken

1989)
Dar, ele pot reprezenta

situatii stabile structurate,

copilului experienta in cunoaterea lumii,

da

posibilitati

pentm joe, concentrare

Personalul educational

51

^i

relatia

care pot furniza

cu

ceilalti $i

pentru a face fata

pot

din ..grupurile de joaca terapeutice"

americane

engleze?ti

pentm

copiii nialtratati (vezi capitolul 23).

Daca

gradinita nu poate

fi

unui proces bine coordonat


kicru poate

utilizata in
i

mod

contient, ca o parte a

comprehensibil de tratament, acest

submina scopurile tratamentului.

fi

situatie nedorita,

daca aici se accentueaza

-g-

,n tanta,

murdar

?i

neglijat

(Folkesson 1990). Main i Weston


cazul unor copii, care nu erau
ata?ati de oanntii lor
?. care au fost 5. ma. mdiferenti fata
de pann|i dupa un timp pet
ecut
la gradinita. Este
posibil sa neutralizam acest
proces, incercand sa
mtarim iegatunle dintre gradinita
i casa. Este
necesar sa asiguram
un contmut relevant al modului
de abordare a gradinitei ?r sa
nu
hmitam abordarea noastra legata de
aceasta metoda

(1981) au

ilustrat

'

Contmuitatea este importanta pentru


copii. Ea face viata mai
uor
de anticipat . contnbu.e la
sentimentui securitatii. Continuitatea
este
?. o conditie antenoara capacitatii

dea te angaja

in relatii

semnificative

Chiar daca gradmita nu poate


furniza continuitate sub
aspectul
personalului, ea poate asigura
continuitate in ceea ce priveste
stmctura
?. amb.anta sa. Gradmita poate
reprezenta pentru muiti copii
un
adapost pentru abuzul psihic
?! emofional, dar atunci
trebuie pus sub
semnul intrebar.i, daca un anumit
copil, care are nevoie de
un

asemenea adapost poate

situatiilor.

defngrijire a copilului poate gasi inspiratie

fi

""'' """ '' '''' "'"'' '"*-"" '"^

daca nu actionam sa contracaram


acest proces Un
poate fi tachinat ji respins.
Daca el afost
apu ,spa?itor acasa se va adapta
u^or aceluia?. rol la gradinita
sau la
?coala. Cercul vicios este
?, mai clar stabil.t 5i rolul
de tap ispasitor
devme
parte mtegrata adanc In
ident.tatea sa. Un studiu
suedez
lustreaza faptui ca ce. nialtratati
sunt ma. putin capabili de
a se adapta
agradm.ta comparativcu alti copii
cop,

de dragul sau. Copilui

adulti,

expus

poate

Tnvatare.

interes, care activeaza la

invers.

cu

capabili de rezolvarea adecvata a problemelor, in loc

ajutat sa faca fata situatiilor, tara a

obinuit

familii

jcolii

exprimarea acestora catastrofala, psihica

astfel

se simte acceptat

va mtelege ca adultii au grija de copii

pentru copil

de stimulare

gradinita poate

la

fi

lasat sa traiasca

acasa

Gradimta poate asigura o u^urare panntilor,


ceea ce ar putea ajuta
imbunatatirea mgnjirilor pe care le
acorda copilului
In Norvegia este raspandita
utilizarea

studentilor drept contacte


Acest proces a dat copi.lor ?ansa
unor experiente
pozmve in legatura cu tinern adulti. Totu^i,
studentn nu pot furniza
totdeauna continuitate, iar acest
proces poate contribui la
expunerea

de spnjin
p

atite.

repetata a copiilor

la relati.

Tntrempte. fara ca acest luca,


sa

394
595

fie

necesar

Este o ironie faptul ca o abordare binevoitoare conduce

la

o noua

Ne aflam in pericolul de a expune copilul la ait abuz, pe mai


departe. De aceea, e important sa cautani persoane stabile din reteaiia
sociala a copilului $i ?n partile mai putin mobile ale populatiei. Kempe
ruptura.

(1976)

ca populatia

a gasit

putea reprezenta o resursa

in varsta ar

importanta.

dorinta lor de a ajuta este o resursa

varsta

urnia,

nu

?n

pe care, cu cativa ani

am

nesocotit-o in tarile nordice.

Dar, odata cu schimbariledin societate, noi nu o mai

putem

accepta,

continuare. S-ar parea ca exista resurse nefolosite printie cei

varstnici, inca nefolosite

?i

necunoscute.

unor contacte de

In realizarea

importanta Tncercarea de

a restabili

sprijin

vizitarea caselor este

mare masura, de

cum

initiativa.

fn

atat copilul, cat

parintii

copiii

felul

Capacitatea

de a o accepta determina

ei i

utilitatea acesteia.

nu sunt

motivati.

impiedica o interventie mai

fi

irosite sau

Daca

neproductive, daca

accepta oferta spre a

parintii

tintita in viata lor, copilul

va percepe

de afirmatiile acestora.

rezistenta parintilor, indiferent

El va simti sentimente contradictorii

de catre copil

va avea

dificultati In

a profita

^i

adult depinde de

modul

Tn care sunt capabili sa-1

utilizeze (vezi capitolele 21-23).

Toate abordarile necesita evaluarea completa a familiilor

cu motivatii

.^i

care cer

sa-$i

atitudini ce

asume o asemenea munca

nu

servesc interesele

Este, a^adar, necesara evaluarea relattei lor

evaluarea parintilor,
mgrijire,

?ntr-un
?!

sa

ci $i petitni

se afla indivizi

majore ale

cu copiii

functiilorparinte^ti, descrisain capitolul 7, este utila

lor legate

^i

care sunt interesati sa-i asume o sarcina atat de importanta.

.Printre cei

de

fi

evaluarea adultilor

in

copilului.

general. Lista

nu nuniai pentru

aflati ?n alte roluri

Este importanta cunoaterea cat mai proilmda a perceptiei

de copii, a ateptariIor

mod

pozitivln

relatiile

opinii

lor, a capacitatii lor

cu copiii

51

de

fi

de a se implica

capabili sa respecte

acorde prioritate necesitatilor de dezvoltare ale copiilor.

3%

?i

dezvoltat

(Heap 1985).

utilizeaza sensul identitatii

la copii, ale

caror

comunitare care
de viata sunt similare
schimba intre ei expenenta

situatii

al|ii,

sugestii privind rezolvarea problemelor,


aceste

deopotrtva, acceptabile

fi,

gmpun

pot

semnificative.

Membrii gnrpului sunt


dispu?! sa se sprijine i sa se corecteze
unii pe alfii, in moduri care pot
reduce trainle lor legate de a fl diferiti de
ceilaiti i de a avea o viata
de "caine". Ei incep in grup sa-?i
perceapa exeperintele acestea
negative, unice, ca fiind comune.
1

Sporirea respectului de sine contnbuie,

la

randul

m capacitatea lor de a utiliza propriile surse pentnj


Un

efect secundar" frecvent al muncii

de spym

?i

gnipul

la

elaborate

in ultimii

zece

coala.

lucrti este

prezentata de

?i

fi

din afara

Au

teatnal

fost

(Heap

munca educationala din

sistematica Tn aceasta

(1985).

relatiilor

muncii cu

Handforth 1988).

integratain

Heap

utilizarii

creativ discutia, jocul

O ghidare practica,

Tncrederea

a face fata situatiilor

membri din gnip

o crestere a

copu (Gagliano 1987, Leith

metode care combina

1990). Aceasta abordare poate

de

ani,

lui, la

cu gmpul este sporirea

a relatiilor apropiate dintre

S-a observat,

gradinita

de prezenta celui care viziteaza casa. Ca^tigul legat de ajutorul primit

iiidivizilor

poate

lui.

cele mai bune masuri pot

?i

^i

percep aceasta

parintii

$i

de a recunoate necesitatea

mare masura
Chiar

Asemenea grupuri

contacte anterioare, unde e posibil

sa stabile^ti altele noi. Succesul lor depinde, Tn

parintilor

asistenfa sociala la nivel interational

Pentrti ca ei se identifica unii cu

Prezenta oamenilor

Un alt procedeu de tot mai mare actualitate este


legat de reteaua
Orupului Social pentru Copii, care are
o traditie Tndelungata In

Munca

metoda

cu grupul Tn tarile

nordice s-a raspandit rapid, o data cu


Tncercarile de a ajuta copiii
(Engstrom 1990). In cadrul clinicilor pentru
tratamentul alcoolicilor, al celor de psihiatrie
pentnr copii precum i
Tn cadrtil serviciilor de psihologie
?colara se dezvolta tehnici de
abordare Tn giup a copiilor. Pe masura ce
putem observa mai bine
copilul ?i putem sa-i Tntelegem
perspectiva, aceste abordari se vor
dezvolta, probabil, Tn continuare.

abuzati sexual.

(Bmnland 1988 Brendenbekk

1988)
In realizarea abordarilor

de retea ar trebui ca ceea ce se ofera


copiilor maltratati sa fie oferit tuturor
copiilor din aceeai zona
Intinderea abordani depinde de scopunle
sale.

Abordanle deschise

sunt mai putin amenintatoare sau stigmatizate.


Cei ce le utilizeaza gasesc, aici, ceea ce au
nevoie. Leira ( 1 989) a
mvitat tmeretul dintr-un cartier pentrti
a Tnvata i a discuta despre
dreptunle tinenlor ji ale copiilor fn grtipuri.

397

Cei cares-au Tnscris au marturisit cu

to|ii

abuzul

profesionitn implicati ca este necesar


mult mai mult decat
ajutorul
cand se trateaza familiile maltratate
Profesionistii
implicati in cele doua proiecte au
lucrat cu panntii cu resurse
limitate

asupra mamei

fizic

profesionist, atunci

lor sau au fost ei Tnji^i expu^i abuzului.

ABORDARI/OFERTE PENTRU PARINTI

"^^

'"'

*'

Grupurile pentni parinti sunt o parte din noile dezvoltari in


abordariie

in retea.

Acestea reduc izolarea

vin in

'" ''^''"''^ ''*

"^^ ''"''"

''

^""^ ""^"'^

mdm'dual

^^ '""^''^

^"^^'

NOUL PROIECT PIN

intampinarea unor

nevoi de mgrijire proprii ale parintilor.

Conducatori de gnip neprofesioniti avand o capacitate de

buna au

fost utilizati

ingrijire

cu rezultate pozitive. Aparent identificarea

$i

un neprofesionist drept conducator este mai ujoara.


unde participantii daaiiesc ?i primesc, contribuie

fnvatarea cu

Reactiile fn gaipuri,

la sporirea respectului

de sine mai mult decat atunci cand participantii

se afia mtr-o relatie de primirea a ajutorului, (vezi

Noul proiect PIN

descris maijos)

Pent imbunatatirea capacitatii de

a face fata unei situatii,

un gnjp

poate, de asemenea, ajuta. Activitatile care Tmbunatatesc aceasta


capacitate sunt, de exemplu, cusutul, gatitul
activitati

igiena personala. Pentru

de planificare a colaborarii sociale se pot realiza vizite


pot

tururi, care

1980, Odberg

fi

de un

real folos.

Walbom

op.

cit.,

(Heap

op.

Brostrfm op.

Wayne

cit.,
cit.,

provocare principalaeste motivatia' parintilor

?i

Avery

Taszynski 1985).
izolati,

cu resurse

putine, de a participa in grupuri. Mi'.lti din cei care au Tncercat sa

realizeze grupuri pentru ace5ti parinti au renuntat nereuind sa-i faca


sa participe.

relatie

personala este, deseori, o conditie prealabila

necesara pentru a motiva aceti parinti sa participe


imaginii proaste despre sine

in

a multelor e?ecuri, ar

gmpuri, Datorita
fi

surprinzator ca

ei

sa accepte ujor

la

grup, dupa un proces de motivatie individuala, se urmaresc atent

unii

pe

altii

invitatie

cu privire

la participarea la mtalnirile

motivatia se dezvolta din


?nauntrul

?i

pentru a participa ?ntr-un gaip. Participantii

relatiile

inafara grupului. Voi descrie, mai jos,

retea, care utilizeaza grupuri

Unul este un proiect

schema de
penfru

de grup.

importante pe care

departe,
stabilesc

doua proiecte de

care au avut rezultate bune.

britanic:

Noul Proiect Pin

ajutorare). Celalalt este

a exista".

Mai

ei le

(vizite acasa

un proiect norvegian:

Un

?i

loc

Sunt proiecte care au fost un succes pe plan

international. ,'\mandoua proiectele rezulta din

398

recunoa^terea de catre

In 1982 Noul Proiect Pin a fost


realizat in una din zonele cele
^
mai
sarace ale Londrei. Initiativa a
apartinut unui asistent social unui
asistent medical ?i unui pediatru.
Proiectul se straduia sa a'corde
prietenie, sprijin 51 ajutor practic
mamelor, care erau izolate si
depresive 51 celor care aveau probleme
legate de rolul lor parintesc
Alte mame, pnetenele, au fost
recaitate din vecinatate Ele au
tunctionat potnvit evaluarii asistentului
medical relativ bine in rolul
lor de pannte. In ciuda dificultatilor
psiho-sociale. Mamele au trecut
printr-un scurt training. Propnile lor
experiente de viata serveau drept
baza pentru a ajuta pe celelalte mame.
Pregatirea lor avea drept scop
sporirea in|elegen. problemelor cu
care se confmntau in legatura cu
crejterea copnlor mici Tn familiile lor,
care dispuneau de resurse limitate
Fiecare dintre mame i-a asumat
responsabilitatea de a ajuta i sprijini
alta mama, prin vizite acasa i
invitatii catre aceasta, pentru
a veni la
noul centru Pin. Centrul era o casa
veche, care fusese renovata de

pnetenele mamelor,

?i

intalneasca alte femei

de acestea.

Mamele au

in situatii similare.

putut

atunci

sa

Relatiile individual^ au

furnizat podul" retelei.

Noul Proiect Pin a fost evaluat (Pound i


Mills 1985) i a fost
apreciat ca fiind foarte eficace.
Prietenele sunt mult mai relevante
pentru identificare, decat profesionistii.
AspectuI de daruire ?i
al procesului de ajutorare
s-a dovedit a fi esential Cele
care au ftirnizat ajutor prima data s-au
aflat in situatii Tn care au avut
la randul lor, nevoie de ajutor.
Multe persoane care ftisesera receptori
in prima faza" au devenit
persoane de sprijin. Cateva
acceptare

ajutatoare au luat conducerea organizatiei


au optat pentru cursuri de formare in

Nu

domeniile sociale ?i de sanatate


ajutam pe fiecare. Au existat mame,
care au fost
lase copiii in familii de plasament.
Ele au primit ajutor in

a fost posibil sa

nevoite sa-?i

persoane
Noul Centru Pin Cativa

li

599

noua"

lor retea,

devenit o institutie

Noul Pin
i

nii

mai esle un proiect

copiii aii fost integrati in acest

limitat in timp, a

ABORDARI COMUNE

proces de-a lungul

trecerii timpuiui.

Ajutorul e difent Tn functie de


plasarea

LOC PENTRU A EXISTA"

IJN
Un
de

loc

pent

la institutia

copii

51

a exista" a fost

de

un doctor de

la

maternitate

de

de

astfel

vietii.

Un

de

la sectia

Dm

asistent social

psihiatrie pentru

de asistenta sociala

la clinica

de mame, individual.

Mamele

nu au putut progresa. Ele s-au izolat mai mult ?i au devenit dependente


de reteaua profesionista. Profesioni$tii $i-au dat seama ca daca
urmareau sa ajute feineile dintr-o retea sociala, ingrijirea urma sa fie

un element important ?n abordare. Acest lucm ar fi ujurat dezvoltarea


lor sociala

in rolurile parinte^ti. In alegerea conducatorilor

au pus accentui pe o atitudine, de acceptare

experienta de viata
evaluat de

Oddberg

?i

vreme abordarea

de grupuri

Walbom

(op.

s-a facut

cit.),

in

care au prezentat cazuri

moduri ce n-ar

cadrul unei

relatii

fi

se va lua copilul

Ar avea acest lucru

?!

va

fi

Consultantii

case, pot fi neproductivi


daca abordarea lor este
impotnva dormtei panntilor Daca
anxietatea legata de potentialul
consu tantului in ceea ce pnve?te

controlul este copleitoare,


parintii

fost posibile

pot fobs. energ.a lor pentru a se


apara, Ei vor Tntampina

individuale.

^'

care au trebuit sa-?i plaseze copilul ?n alta parte.


la

grup nu a dus

la

mamele s-ar retrage

O posibila anxietate

retragere din reteaua

ca acest grup sa

fie liber

sa discute

despre aceasta teaina.

Un

UtiHzarea consultant.lor de casa


poate fi distrucfi va, daca nu exista
adecvate la parinti, pe care sa se

bazeze interventia lor Un


cop.l ca,-e nu are un ata?ament
fata de parintii sai se
poate ataja de

consultantui case., pe masura ce fimpul


trece
mare s.guranta cu el, decat Tn relatia

ji se poate simti m mai


cu parintii. Atunci cand

consultantui t.-ebuie sa paraseasca


familia respectiva pentm difente
motive, cop.Iul se confmnta cu
pierderea unei persoane de care

s-a
aceea, este importanta clanficarea
rolului consultantului
casei in general pentru fiecare
familie, in termeni concreti
Uneie ajutoare acoi'date panntilor ^i
copiilor au un element de
retea .n ele, Cateodata se
utilizeaza contactui dintre pannti
?i copii fn
guipun. In asemenea aboi-dari totul este
legat de grupunle de parinti
ata?at.

Fiecare municipalitate ar trebui sa aiba cava la

Pin sau

loc pentru a exista"!

dificultati fn

'^"''"*' '"'" '-^'


^ P"^"* ^J^^^ sa-?i ordoneze
'

resu.-se

din grup? Giupul a dovedit ca este capabi! sa se Tngrijeasca de parintii

sociala. Este, desigur, necesar

vrntTzHnTcr"^'"'

dat in ingrijire.

drept consecinta, faptui ca

mregistrata la paiticipantii

devma

existat

ca mgnjirea sa

mdeajuns de buna.

o preocupare generala legata de modul cum poate fi


afectata securitatea grupului, daca uneia dintre mamele copiilor din
gnipa

de generozitate,

$i

cunoatere buna." Acest proces e descris

care majoritatea femeilor au evoluat


cata

afiira

In fniprejurar. difente
spnjinul acordat ?n casa a
fost denumit in
d.tente, de exxmplu,
consultantuI casei", ajutorul
mamei"
sau ajutomI casei
nou modelele de identificare i
satisfacere
ale nevoilor panntibr
, ale copiilor, care nu
ftisesera satisracute
ceea ce pnve?te ingnjirea, au
ocupat un loc central. Cat de
relevante
s-au dovedit a fi ele
legatura cu fiecare familie,
a depins de modul
care au existat resurse destul
de bune
familii pentru a Tmbunatati
.ngnj.rea. De asemenea, totul
a depins de motivafia
parint.lor , de
relatia pe care consultantui
casei a reu^it sa o stabileasca
cu familia
bste necesar , spnjinul din
partea autoritatilor locale, care
sa fie
acordat un t.mp destul de indeiungat
pentru

un proiect de gnip destinat mamelor

asistenta sociala, altul

au lucrat multi ani cu numeroase

ei

fniauntru sau fn

modun

de ajutor, care se luptau cu greutatile

lipsite

lui

casei.

fel

ca Noul Centru

?.

cop.l,

pana

la

De

de

la activital.

grupun

fn

penta. a-i ajuta sa se s.mta


b.ne fmpreuna
care fn centrul atentiei se afla
fmbunatafirea

contactulu. lor (Phillips

985).

400
401

Un

serviciu

de retea cleschisa pentru

parinti

asistenta sociala pentru copii

un an este

copii sub

comun

mtr-un proiect

oferit unui earlier din Oslo,

sfar?itul

Optimismul

o clinica pentai sanatate (BjJIand

^i

Ja

dintre institutui de
i

institutie, intre trei

ajuta

?i

actiunea de Tngrijire terenul este

activitati. In

pregatit pentru a satisface cateva dintre nevoile parintilor

de a

lor

impreuna,

fi

de

parintii sunt ajutati

dezvolta

unde

lor In partea interactiunii,

relatii

parintii

cu

aiti

copiii

nevoia

adulti din reteaua

sa destajoare perceptii nuantate legate de copilui

sa interpreteze semnalele copilului

jocuri

de mijcare,

sa se

copilaji. Activitati care

extrem de

unor decoratiuni. ProiectuI pare a

stimuleaza

promitator, in ceea ce privete

fi

prevenirea, identiflcarea situatiilor cu rise cat mai mic

reducerea

asemenea abordari

la

nivelul altor clinici sau servicii.

forme de tratament rezidential pentm

parinti

copii sunt

curs de dezvoltare. Ele sunt deseori diferite fata de abordarile bazate

pe familie. Sjfvillan in Suedia a creat unul din primele moduri ale


acestui tip de abordare

tarile nordice.

realizat, atatin mediul de viata

tratamentul special

al

Tratamentul familiei este

al familiei, cat

familiei.
1

Mediul

placut

i,

ceea ce prive5te organizarea lucrurilor

in interviuri legate

de

care traiejte familia se

in

amalgam de educatie

ji

in viata.

timp, un

model

Tn

afara Scandinaviei

pentm

copii

asemenea

Reteaua personahi

Cercul lor de parinti"


et al

1989)

este

un

de proces de grup. Servicii similare sunt inca

insuficient dezvoltate in casele

in

in acelai

pe saptamana (Anderson

se mtalnete o data

mame din tarile nordice.

servicii

ji-au

asumat

Aceasta contine interventia directa Tn legatura


cu relatiile actuale
sau posibile ale membrilor familiei,
mdelor, prietenilor ji vecinilor.
Conflictele sunt curatate" i a?teptari!e
negative pot fi modificate
Sensul comunicaru e evaluat ?i interactiunile
sunt facilitate. Sunt create
posibilitati

responsabilitatea pentru tratarea familiilor abuzive. Tratamentul


rezidential,
$i

unde

comportamentul

?i

interactiunea distmctiva

de a

Tntari

aspectele pozitive.

Una din
de luare a
existat

pentm

a realiza

ata^amente legate de

retea.

exista posibilitatea observarii participative a parintilor


2.

copilului in timpul fntregii zile, fumizeaza posibilitati, pentru a arata

parintilor

(1991) a realizat un proiect pentru cercetarea


retelei, Tn ceea ce prive?te
maltratarea ProiectuI

metodei

faptui ca o interventie a retelei sociale


combinata cu munca
cu familia sau individuala, managementul
cazului, propaganda ?i
interventia pentru a Tntari reteaua
neoficiala pot reu?i sa
imbunatateasca rolul parental. Gaud.n ?i colegii
sa. au pus accentui
pe faptui ca interventia legata de reteaua
sociala, care fusese
considerata o alternativa la abordarile
traditionale, nu e o altemativa
la munca intensiva individuala
?i la cea legata de
familie Ei
concluzioneaza spunand ca abordarea retelei
sociale este un adaos
eficace, dar nu e un substitut pentm
ajutorul familiilor private din
punct de vedere material i emotional.

I.

straduie?te sa fie primitor

et al.

ilustreaza

de exemplu, efectuarea

utile,

maltratarii. Este, insa, dificil sa generalizezi

in

permanente" de maltratare.

Gaudin
eficacitatii

importante pentru parinti

Diferite

adulti sa-?i

pe acele teme care sunt

Discutiile se concentreaza

creativitatea parintilor sunt

antreneze Tn cantece

pe

sejoaca impreuna,

tipare
lor,

pana

la ?ase luni, nu poate fi


suficienta pentm a-i
dezvolte noi comportamente Tn locul
celor pe
care le au de zece pana la douazeci de
am. O asemenea abordare
inseamna consum de timp, este scumpa ?i e
Tntrebuintata prea tarziu'
folosire mai devreme a unei astfel
de abordari s-ar confmnta cu
probleme mai putin rezistente $i ar putea
Tmpiedica stabilirea unor

Mortevsen 199]). Serviciul include elementede?ngnjire, concentrarea


pe interactiune, teme

drumului", ca o ultima ?ansa" absoluta


pentru parinti
original a fost inlocuit acum de
realism. O ^edere Tn

provocarile cu care ne confixintam este gasirea criteriilor

deciziei, privind

o tendinta de

abordarea rezidentiala (prin internare).

folosire a acestui tip

de tratament

institutional

Grupuri de ajutor reciproc

Au fost organizate ?i realizate grupuri parinte$ti.


A fost ilustrata
educatia parinteasca. In acela^i timp, ele
au furnizat posibilitati pentm
dezvoltareaunorfunctii sociale, Tmparta?irea ji rezolvarea
problemelor

$1

dezvoltarea respectului de sine. Copiilor

participarea

in

li

grupuri, cu scopuri similare.

402
403

s-a ofent, de

asemenea,

dezvoltarii desprindenlor sociale


3.

Legaturi" voluiUare
de familie" voluntari au

Prieteni

grupurile de parinti
Ei au fost,

facute In gaipuri

achizitiile

fost recrutati

51

pentm

pregatiti sa inearga in case


^i

pentm

a ajuta cu transportui la diferite

Cei care ajuta parintti actioneaza ca prieteni de familie"

Se impune mai mult ca niciodata necesitatea


realizarii m cadnil
unor zile deschise pentm parinti $i copii. Acest

institutiilor a

ajuta
neprofesioni^ti, pentru a suplini neajunsurile retelei deficitare pe
are adesea familia.

4.

cunoscuti

Cooperarea ^i coordonaiea
de o importanta decisiva.

pentm

identificarea vecinilor care erau deja

mediui respectiv, ca acordand

in

sprijin in

mod

neoficial.

Aceste ajutoare reprezentate de vecini, care aveau numeroase


similititudini

cu familiile ce-ji neglijau

copiii,

dar care funcjionau

ata^ate

la

proiectele legate de familii.

Este vorba despre vecinii care ajutau,

ti

duceau uneori pe copii cu

satistacator,

au fost recnitate

ma$ina, aveau grija de copii,

5.

?i

le

dadeau

sfaturi.

Antrenarea deprinderilor sociale

Comunicarea
parintejti

acasa

?i

deprinderile sociale au fost invatate in grupuri

?n sitiiatii individuale

sau prin modelare.

Chiar daca se considera ca imbunatatirea retelei e un


prevenire a maltratarii
material

un

mod

de tratare

nu exista

al ei,

mod

de

totui

un

documentar care sa dovedeasca ca acest lucm este

posibil

prin acest sisteni.

Daro (1988)

a evaluat

nouasprezece proiecte de retea care

functionau foarte bine fn legatura cu familiile neglijente


fizic

?i

a descoperit mibunatatiri in

a descoperit ca
diferite
sa-^i

30%

din cazurile

de

abuzive

neglijare.

Ea

o interventie eficace necesita o combinatie de abordari

care sa includa tratamentui familiei, ajutor acordat acasa"

concentreze atentia asupra rezolvarii concrete a problemelor

practice

?i

unor

lucru va
integrarea difentelor abordari ?i va face
posibila realizarea
planuri de tratament ajustate pentru fiecare
familie, cu cantitati
la

adecvate ale diferitelor elemente necesare.

Ajutorul veciniloi*

S-a investit timp

Acest lucm ne da motive

CONCLDZIE

a intari

activitati.

care

practice.

antrenati sa ajute

copii.

51

de asemenea,

?i

pentru un optimism prudent.

sa contina diferite abordari

404

de

gmp

concentrate asupra

intre diferite sectoare se

dovedesc

fi

CAPITOLUL

28

MUNCA CU PLASAMENTUL
COPIILOR - SEPARAREA
BE PARINTI 1 ATA;AMENTUL
FATA DE NOII INGRIJITORI
/s
"n ciuda faptului ca se incearca o
imbunatatire a situatiei copiilor
unn parinti nu sunt capabili sa ie
asigure o Tngrijire
a:orespunzatoare. Aceasta este realitatea
pe care noi trebuie

s-o recunoa?tem. Exista familii


care sunt intratabile" (de

nevidencat).

In aceste situatii trebuie sa se


asigure un alt

media de

ingrijire >
<=

preferat permanenta.

de

Atunci catid se crede ca parintii vor fi in


stare, fn curand, sa asigure
copilului ingnjirea corespunzatoare
pentru unii copii sunt necesare
scurte plasamente, Copiii sunt,
de asemenea, piasati temporar ^i Tn
institut.i

de fngnjire a copilului pe timpul unei


perioade de evaluare
in familie de Tncredintare

sau de pregatire pentru plasarea

Aceste plasamente presupun separari


care au ca rezultat
mamtestarea mai mult sau mai putin intensa
a sentimentelor de
disperare, durere, anxietate

?i

niahnire.

407

Studii care au urmarit copiii aflati in plasament au ilustrat unele

din piedicile

51

problemele plasamentelor

Este situatia celui cu

Tn case speciale,

Multe probleme apar datorita modului Tnlamplator

care se face

?n

pecare

nu o data plasameiitu! copilului. Copiii sunt mutati de mai multe


atat copiii, parintilor lor, cat

pe care

ar trebui sa-1

creerii noilor

parintii adoptivi sunt iipsiti

primeasca

de

ajutorul

timpul separanlor repetate

tn

^i

ata^amente^ Imprejurarile separarii pot avea consecinte

mai mari asupra dezvoitarii copilului decat separarea propriu-zisa


(Rutter 1981)
Incertitudinea duratei plasamentului creeaza
toti cei

vizati.

normala

Cea mai importanta

ata^ament sigur pentru

eel

care

probleme pentru

conditie pentru dezvolfarea

de

personalitatii, este posibiiitatea

te ingrijete

dezvolta un

plasamentul adesea

ascmenea, pericolul ca uneori sa fun mai preocupaji de

care copilul reaclioneaza

asupra

lui.

Dorinta de

la

maltratarea sa

a limita

impiica decat de

!e
i

El a reu$it sa-i

mama sa

parintii

?i

copiii

de consecintele acesteia

negiijarea conlinua, abuzul

au nevoie de ajutor

in

momentul

parintii la care e plasat acesta necesita sprijin

sa

ne

^i

respingerea. Dar

separarii

?i

copilul

Tngrijire

In

(Aldcock and White 1985). Cel mai mult se

fie

de ata$ament

?i

asigura o alternativa de

din studiile

mele ilustreaza

trebuie sa

urma

pe cararile
faptul

fi

putut sa

am mai

cooperare cu

Tn josul strazii.

mama a luat legatui'a

Un

lung proces de cercetare a


parinti de plasament a Tnceput astfel ^i a dus la

viitori

Rowe

duca

et

al.

(op.

cit.)

planuri absurde bazate pe o retea care nu are

la

Trebuie ca evaluarea sa

analizei

cum

pent plasament

parinti

facuta minutios chiar daca se cauta

Tn reteaua sociala a familiei.


51

cu bunici

Tn rolul

de

de plasament.

Este greu de presupus ca bunicii care au e?uat Tn rolul lor de parinti


fi

mai buni ca

parinti

mai

Munca presupune

complete a

fie

S-au Tnregistrat experiente nefericite chiar

fie

a nevoilor copilului, sa ridice drepturile

parintilor Procesul se dovede^te important pentru identitatea

Unul

Interesul nostru de a cauta resurse in reteaua sociala a clientului

retea, care sa fie

ca parintii sa accepte voluntar adoptia,

continiiitatea personalitatii copilului

Daca

fost capabila sa

Tn rolul

nevoile mamei. Vezi

vor

ca serviciul de bunastare a copilului, ?n


tipului

spus;

fi

de parinti de plasament.
Acest proces de apropiere a fost necesar pentru clarificarea masurii
Tn care parintii de plasament ar putea fi, de asemenea,
Tmpovarati de

987, Thoburn

permanenta. Adoptia este Tnsa foiosita mai des.

Norvegia se cere

de

acceptarea lor

printi

Simmonds 1988, Doyle 1990, Rowe et al. 1984)


ConceptuI de planificare pentm permanenta" a avut un ecou foarte
fie a le

timp ce ace?tia vorbeau cu

Mama a

capacitate de autosustinere.

de Tngrijire parinteasca. (Backe - Hansen

mentinerea copiilor acasa

cu familia care locuia

nu

1988, Aldgate and

finte^te fie

mama

multa grija de Anne."

^i

Exista multe lucrari care reflecta preocuparea pentai imbunatatirea

larg pe plan international

Tn

stau mai mult timp cu voi, probabil ca a

pentai noul lor atajament.

Decisiv este modul de acordare a ajutorului.

institutiilor

cunoasca mai bine

despre timpurile bune".

atitudinii lor

fmpiedice sa plasam copilul cand acest lucnj e necesar. Separarea e

un rau mai mic decat

s-a lucrat pentru imbunatatirea contactului cu

felul Tn

numauil separarilor nu trebuie

copilul 1-a ales.

pnmul caz

In celalalt caz, asistentul social Tn

consecmtele negative pe care separarea

si

purtase de grija inainle

Ti

de plasament pe timpul verii. Mama ji parintii de plasament de vara


au creat un pod Tntre trecut i situatia prezenta, situatie Tn care copilul
avea nevoie de Tngrijirea unor parinti adoptivi. Copilul a facut
numeroase vizite la parintii de vara".

nu satisface aceasta conditie


Exista, de

de plasament pe perioada verii"

ori
[n

^i

mama

care a fost luat de un vecin care

celuilalt

de plasament. Pot sa existe

alte

persoane Tn

potrivite.

Tntelegerea empatica a

implicate Tn aceea$i situatie: copilul, parintii

?i

trei

experiente difente

persoana noua de care

copilul va trebuie sa se ata?eze.

Rolul profesionistului Tn relatie cu cele

trei parti

?i

e complicat

$1

trebuie clarificat Tn fiecare caz Tn parte.


vietii.

doi copii plasati ?n

reteaua propriei lor tamilii au tacut eel mai bine fata

Colegi din semciul de psihiatrie pentru aduiti


sa lucreze

situatiei.

$i

pentru copii trebuie

Tmpreuna daca au avut un contact cu copilul sau

parintii

Tnainte de decizia de plasare Tn Tiigrijire a copilului sau daca au fost

408

409

atra?i

ca parteneri

graclinita ajucat
intre copil
5i

51

un

estimare. (Halleraker

in

Setvik 1990). Uneori

MUNCA CU

ca loc de intalnire neutni, un intermediar


adoplivi ?! nu in ultimul rand multi educatori

rol central

panntii

lui

profesori au ajutat copiii sa treaca prin aceasta faza de tranzitie.

Ambele procese: deta^area de

parinti

ataarea de

$1

care ofera ingrijire parinteasca sunt complicate

noastra cu ace^ti copii

ftmiliile lor trebuie sa

procese. Nici o separare sau proces de ata^are

Cand

se dorete

desprindere de parinti

trebuie luati in considerare o

multime de

ji

Capacitatea noastra de a identifica necesitatea


plasamentului este

institutie

sensibile. In

munca

analizam atent aceste

nu seamana

fntre ele.

noi procese de atajare,

factori.

complexitate exista numeroase incertitudini.


astfel

?i

Cand

Pe langa durere
trebuie inceput

PARINTII

un

de proces'' Cat de devreme trebuie copilul iniplicat? Poate fi


de mgrijire confirmat de autoritati? Cum vor reactiona

acest proces

toarte importanta pentru felul

de-a lungul separarii

cum vom

fi

capabili sa ajutam parintii

plasamentului. Anxietatea noastra fata de


separare poate interveni in aceste situatii. Pentru a
face fata, uneori
i

neidentificam cu parintii

din

$i

nou neglijam necesitatea plasamentului


ne pot Tmpiedica

(vezi capitolul 3). Propriile noastre relatii familiale


sa

efectuam

hotarat sa

fiului

meu

nu mai incerc,"

profesionala

Cum s-a exprimat un profesionist:


nu puteam sa ma adaptez, apoi m-am

evaluare rationala.

Avea exact varsta

?i

oficiala

?i

Astfel, noi ezitam sa folosim autoritatea

pe care aceasta

timpul

ingrijire o implica.
ceea ce ne imaginam despre reactiile parintilor
sunt foarte des o piedica pentru noi atunci cand
purtam o discutie
directs cu ace^tia. Deseori amanam sa facem
acest lucru.

Datorita factorilor neprevazuti, fiecare etapa trebuie parcursa la


timpul ei. Reactiile parintilor pot fi diferite de ceea ce s-ar fi ateptat

Incertitudinile noastre privind reactiile posibile ale


parintilor nu au
iegatura cu reactii variate ca, de exemplu, cu violenta.
Un exemplu
din experienta mea practica arata un caz serios

parinfii

cand decizia

le este

prezentata? Cat timp trebuie sa atepte

pentm o casa de plasament? Este bine

sa aiba copilul acasa

in

ateptarii'''

In acest

de

la ei.

caz care este scopul plasamentului?

Ele pot indica espectante diferite

ceea ce privete ajutorul

Empatia noastra

?i

de maltratare cu

mama

care avea un grad de implicare foarte redus.

pe care-1 necesita atat

ei cat $i copilul. Procesul de cunoa?tere dintre


de plasament poate duce la schimbari in ritmul
lucrurilor. Acest proces nu trebuie fortat, deoarece in timpul
desfa^urarii sale pot aparea evenimente care ne vor obliga sa controlam
mai mult situatia ?i sa fortam lucrurile. In permanenta noi trebuie sa

copii

parintii

fini atenti ?i sensibili la

oricesemnale venite din toatepartile implicate,

parte din eforturi trebuie preluate de Tntalnirile retelei cu toate


parfile prezente.

De

asemenea, adesea sunt necesare interviuri cu


de aceste Tntalniri de retea.

fiecare parte separat legate tot

Fiecare individ reactioneaza intr-un anumit


dorinta de a se intalni din

nou

proces. Realizarea sa necesita

mod

i$i

exprima

a Tnainta in desfa?urarea acestui

un plan

flexibil

de desfa?urare,

in

care

nimeni nu trebuie

lasat singur, fara sprijin, prea multe zile deodata.


Chiar daca procesele prin care tree copilul. parintii sai ?i noii parinti

depind unul de celalalt

preocupe

$i

?i

se intrepatrund, fiecare proces trebuie sa ne

sa fie analizat separat.

Exemplu:

Mama a fost evaluata ca fiind imatura. Avea, de asemenea, serioase


probleme emotionale. Toleranta ei la fnistrare era foarte scazuta,
era
violenta ?i nu se putea controla. Era in primul rand
preocupatk de
propriile nevoi. i-a neglijat
copil in varsta

Ea nascuse

de jase
recent

alt

intruchipare a raului".

am

fost foarte

in ingrijirea

nopti nedormite

aratat evaluarea la care

am

iucrat,

fizic

frecvent propriul sau

preocupata de acest caz

mamei

ji

nu

sale.

numeroase

strategii amanate i-am


ajteptand o reactie semnificativa.

i-am spus: $tiu ca nu vrei nimic mai mult decat sa


poti fi in
stare sa ai grija bine de Bent. $tiu ca ti-ai laurit visuri
in acest sens...
Dar nu e u?or sa ai grija de un copil, atunci cand tu insati
lata ce

nu

bine ingrijita.

Nu

te

putem

responsabilitatea ca Berit sa

410

a abuzat

copil despre care spunea ca era nascut ca o

Am

putut sa las copilul

Dupa cateva

?i

ani, Per.

ajuta Tndeajuns.

Nu

ai fost

pot sa-mi asum

mearga din nou acasa cu

tine.

Acest

lucru se poate fntampla din

pentru

nou

ji

mi ar

corect nici pentai ea

fi

va reahza

nici

^i

n.ci pentru copil nic.


pentru dumneavoastra.
Ar fi eel mai
ca lucrunle sa fie a,a cum
sperati, Dar, m ciuda
protes tcTo
dumneavoastra, ,n ceea ce pn ve^te

ne

tine.

Trebuie sa propun coniitetului de asistenta socialasa plaseze copilul

incredintarea copilulu,
u

e f
iH
de ingnjire trebuie sa va sfatuiesc
sa o tacet.." Proteste
violente d
pai-tea mamei n-au intarziat
sa apara. Dupa 2
saptamam mamTa fo
de acord cu propunerea facuta
de

casa de piasanient. Decizia este luata de comitet, dar eu voi

iiitr-o

propuno

kicru." Reactia a intarziat sa apara. In

.:cest

spus:

'>u*ii

eram

copil,"

am

ca

o boala

la

creier

Am

fost lovita

schimb

mult

in

mama

cap cjind

asistentui social

Da, voi mcerca sa impiedic ca acela?i lucru sa se


fntiimple fetei dumneavoastra." Mama: Dar ce se va fntampla cu
Per'' (full de ase ani)" Fji: Voi mcerca sa gasesc o noua familie ji
pentru

imi potnvit sa ajute panntii


sa faca fata unei
separan^
hxista o tendinta de a se onenta
panntii catre alt, colegi care
nu au
avut nic. o legatura cu evaluarea
sau

putut

greu sa nu incerci sa

te

cu

tl

de

reactiile lor

fi

violenta. Este

ranire.

reactie agresiva

?i

dupa experienta

" "' "" " '"^"^ ^'^ P-'"^" - P-ce'selel


Ivlare "Z
"1""" "" "'""';"*' """^ '^'^^"^'^ responsabil.tate.
ariinn d
de obice, resp.ng acest lucru.
Dar e important ca parintii pot
""

aperi, sa incerci sa empatizezi cu experienta lor in aceasta situatie,

reactia ar

e eel

decizia. Tottt?,

el!"

Dar
jocu!

Cine

l',ii:

amenintatoare

lirectioneze agresumea, unde


aceasta apare, spre oameni'i
care
au acut parte din proces.
Exemplul de mai jos este
1

care are loc iniediat nu dureaza

in

mod

necesar

rnult.

Ea

se poate

schiniba intr-o dorinta de cooperare.

Urmatoriil exemplu e semnificativ

semnificativ

dccoi sens.
in

acest sens.

Exemplu:
Excmpiu:

mama a consumat alcool


Ea

exagerat de mult

iinca

din adolescenfa.

a aviJt cativa concubini violent!.


Fiica sa

May

era

mamei nu au avut

in

nici

varsta de patru ani.

un efect

in

Numeroase

abordari ale

ceea ce prive?te atitudinea sa fata

de May.
Asisleiitul social:

May nu
am

incercat sa va ajutam dar nu

decat sa incercam

sa-i

poate

trai

reu?it.

Nu vad

gasim

lui

in acest

May

alta situatie

alta

ma

voi putea opri din baut.

onorabila

casa."

(amenintatoare): Nici unul din voi nu va reuji sa mi-o


jur Fara ea nu

am

mediu. Noi

ia

pe

Mama
va

fata,

Nimeni nu imi va

lua

Plasarea cop.lului a fcst sugerata


dupa ce un asistent social ?, unul
dmtre membrii une. echipe de
doctori de la o cl.mca
psihiatrica au
atat o mama timp de
3 ani mcercand sa-.

fmbunatateasca

d_e parinte.

Plasamentul a fost
acasa.
veniti,

acesta ^ansa,"

salvata

iji

mamaputeti

fi

ca eu incerc sa va impiedic. Inteleg ca sunteti suparaia pe

mine, Acest lucru pare nedrept, Dumneavoastra

de

respmsa. Cateva luni dupa


ce

stabilit, asistenta a avxit


initiativa

Mama era suparata cand asistenta a desch.s


unde

ati

fost

pana acum'^"

de a face o tizita

u?a

^i

rntalninle care au

Asisleinul social: Dumneavoastracredeti cafiind

ati

avut putine lucmri

calitatile

Asistentui care lucra la clinica


de psihiatne a recunoscut
ca aceste cal.tati pannte.,t. ale
mamei nu s-au imbunatatit. Ea a
lamurit
s.tua la cu mama
?, a comunicat acest lucru
biroului de asistenta
sociala. Dupa aceea, mama
a refuzat sa mai coopereze
cu persoana
respectiva. Asistenta a acceptat
sa fie

cat

51

urmat au devenit importante atat


pentru asistentui social. Mama
se izoiase, Ea

.1

pent mama

ce sa spuna
cu concubinul care era
-0 clinica de dezalcoolizare, pentm
ca nu ?tia ce sa spuna coleg.lor

ecinilor
nl,

nu

a tipaf
t- ^^oum
Acum

sai.

De asemenea,

ea a rupt

?tia

relatiile

acuni eu va sugerez ca nu puteti avea nici propriul

care erau pac.enti acolo. Nu a


vizitat copilul, de^i asistenta
mcercase
sa pregateasca terenul pentru
o intalnire.

Cel mai mult va doresc sa va puteti realiza visul de a deveni o

Dupa 6 saptamani de vizite facute


acasa silptamanal, mama a fost
de acord sa asculte noutati despre
copil. in tot acest timp
era funoasa
?i izolata. preocupata
mai mult de felul cum T^i va
descurca afacenle

la viata

copil.

mama

buna

^i

sa aveti caminul pe care

copilaria dumneavoastra. Dar, a^a

cum

412

nu

I-ati

avut niciodata

in

nu

se

este situatia. acest lucai

lu.

413

economiile Acestea erau probleme reale

incetul ea a devenit

Dupa

mibunatatite.

nu

i-a

preocupata
alte

?i

de

calitatile

imediate. fncetul cu

Panntn

cum

felul

evaluase ea

de obicei, multe pierderi de-a lungul

actuala reactiveaza pierderi anterioare.

vietii lor iar situatia

De asemenea acest proces e


legat de dohul" pncinuit de viata
care nu este a$a cum au visat
ei ca
ar
Penoade de criza nedepa?ite de felul: Cand am
fost dusa intr-o
casa adoptiva, ,." i mama a dispamt
devreme" reapar. Aceste asociatii

6 luni a inceput sa critice asistenta pentru ca

spus mai devreme despre

au,

de parinte care trebuiau

situa|ia.

fi.

nu sunt capabili sa recepteze mai devreme informatiile

IJnii parinti

pnvind aceste

nega evidentele cu tarie i cred ca


problemele lor sunt geamu! care nu se inchide, caldura care nu e
suficienta ?i nu i^i recunosc limitarile - indiferent cat de deschis este
care face evaluarea. (vezi cap. 22)

eel

AJUTORUL
Dorim

dm
a se

relatia lor

gandi

ne straduim

cu copilul.

a dezvolta

?!

IN

Ei,

a-i

ei

cu copilul. Separarea nu

este finala decat foarte ran Ei se Tngrijoreaza din

Ajutoral real

competenti

pentm probleme adevarate

astfel se

cauza multor lucmri.

este necesar din partea celor

infiuenteaza perceptiile

?i

putem spune cu convingere ca au facut

sa le

visurile deseori

deformate care sunt un teren propice pentru probleme nerealiste.


Durerea ^i grijile se Tntrepatrund. Totu?i voi discuta aceste procese
separat.

IN

LEGATURA CU NECAZUL

Este necesara o clarificare privind intentiile noastre


fi

indeplinita aceasta

munca. Principalul

tel

?!

modu! cum

este trairea doliuIui"

care poate sa inlesneasca o deta^are emotionala pentru a facilita

angajamentui Tn

inca de

Roger

la

principalele nevoi

de Roger,
sa

naterea copilului

mama era mai

institutii

alte relatii.

de Tngrijire fizica. In legatura cu separarea


preocupata de amintirile legate de plasarea

lui

ei

lui Tn

este pierderea casei, statutului, rolului, a vietii sociale

ani

astfel asistentul social a

sensul de persoana care ar

fi

lui

putut surprinde

Roger ca

putut candva

fiu, ci

sa-i

doar

poarte

de gnja, deci ca un

ingrijitor. Nu voi putea supravietui


ftra el."
Se hotarase ca Roger sa stea intr-o institutie
de ingrijire a copiilor
penti-u o perioada de tranzitie. Mamei
i-ar fi ph'icut sa se mute cu el.
Se gandea ca el avusese noroc. Ea il vizita
atunci cand era condusa
acolo de asistentul social, dar niciodata Tn
alte

personalului.

de grava

acum 20 de

Roger. Ea trebuia sa vorbeasca neaparat

o parte din crizele nerezolvate ale mamei.


Nu conta prea mult posibila pierdere a

La

mai departe. Acest necaz e asemanator celui pnvind separarea


iegata de plasamentul copilului ?! implica pierderea rolului i statutului

de o retea de profesioniti
a fost capabila sa-i asigure lui

despre persoana care conducea institutia


de ingrijire a copilului

afia acolo se

fel

mama nu

specializate pentru ingrijirea copilului

decat de plasamentul

Aceasta munca are numeroase asemanari cu munca dusa pentai


diminuarea durerii provocate de divort, Pierderea sotului este altceva.

.>!

Tmprejurari.

angaja Tntr-o Tntrecere cu

el

Cand

se

pentru a capta atentia

a^a

de parinte

are,

de asemenea, consecinte economice

legate de pierderea unui copil".

?!

in

Exemplu:

pierderea

poate

ce le-a stat

Roger, un copil de 5 ani, trebuia plasat


^
Tntr-o casa de plasament.
In ciuda ingrijirii considerabile
acordata

aceasta fund foarte severa

MUNCA,

tot

putinta.

sunt mahniti din cauza

face sa depa^easca acest stadia

rol ?n relatia

?i

cnze.

de asemenea, au nevoie de ajutor pentru

un nou

starea

Daca copilul a fost o alinare pentru aduiti,


pierderea lui este o
expenenta dureroasa pentru parinti i poate
grabi aparitia unei serioase

SEPARARE

ajutam parintii atunci cand

sa

..pierderii" copilului,

otera posibilitalea depa?ini crizelor


anterioare. Procesul muncii cu
de durere ofera posibilitatea mtelegerii
mai profunde a parin|iIor

Ei pot

decizii.

de

alta

natura

Noi tncercam sa exprimam parerea conform


careia exista multe
a fi parinte, putini Tnsa se descurca
singuri. Multe persoane
sunt norocoase 51 primesc ajutor ?i sprijin
substantial din partea aidelor

moduri de

414
415

ji

prietenilor, dar allele

nu pritnesc deloc

Atunci, modul ?n care pot

mai

tarziu.

altii

sa-$i ia responsabilitatile

un

nici

desciirca pentru ca nu au Tnvatat asta acasa

parinti

fi

ajutor. Unii

nu au fost

nu se

MUNCA CU fNGRIJORAREA

sprijiniti nici

buni este

sa-i lase

pe

Daca

mai bine

ingrijorarea este reala, persoana trebuie sa


reacfioneze astfel:
grijile reale sunt importante pentru evolufia i
rezolvarea ulterioara a

Deseori este necesar sa utilizezi competenta profesionala pentni a

problemelor Acest proces ne pregate^te sa intram in


contact direct
cu sentimentele noastre i sa vedem situatia mai bine.
Astfel, noi

importante

in

timp ce

pot

ei

fi

parinti in vizita.

munca cu durerea lor, intr-un proces dureros de la


dau Inapoi. Daca suntem de acord cu defensiva parintiior,

impiica parintii Tn
care multi

daca

ii}i

pastreaza distanta, daca

ei

Exemphi:

Dumneavoastra (mama)

importanta pentru copilul dumneavoastra.

totdeauna

i\

Va impartaesc

mea ca felul cum va despailiti acum


modul cum va veti intelege in anii care vor

despailiti

veti

din

este foarte important

experienta

pentru

?i

cand

veti

fi

veni,

cand

veti

fi

fost

Tmpreuna.

Parintii se

parintii

vecinilor'?

Ce gandesc

Nu, trebuie sa

ati

ca

dificil

de a simti un doliu"

parintii sa participe

simt ceva pentru copil


copil.

Nevoia de

sustinut.

maxima ?i

in

ataarea de

este prioritatea

lor initiala. Astfel, ei ar putea sa faca dificil procesul

pentni

de plasament

orienteze agresiunea catre copil.

cu mine, eu n-o voi

vizita.

Altcineva sa faca

:ji

sa

fii

la fel

Cum

de dureros sa simti necazurile de o

viata ale parintiior ca

parta la suferinta copilului. Acelai lucru e \'alabil

care au avut multe traume de-a lungul


indeparta din conijtientul

lor, astfel

vielii.

Ei

pentm

parintii

au tendinta de a

ca devin tmpovarati

416

li

ne

vom

descurca cu banii?

Nu putem

munca
aici

(vezi

poate ajuta viata viiloare a

Tngrijire.

Mama:

ji

cap. 21).

Aceasta maniera de abordare

parintiior.

M-am. gandit

la

ceea ce

pasivi.

le

ati

afirmat."

Astfel nu i-a? pierde de tot. Parintii

totdeauna un copil care

de plasament vor

sa-?i uite parintii naturali."

Asislentiil social: Acest lucru este dureros."

Mama aproba ^\

plange.

Asisleiuul social: Cunoateti pe cineva in aceasta situatie?"


Mama fncuviinteaza cu capul ^i plange ?ncet.
tarziu

in cadnil acestui proces s-a putut observa


cum credea
ca putea tine eel mai bine legafura cu copilul ei $i importanta

acestui fapt a fost subliniata.

care
fi

ei^

Aceasta parte a procesului e

treaba asta."

Poate

Cum

a parintiior. Toate aceste


noastra cu parintii. Examinarea grijilor i
diferentierea grijilor reale de cele iara fundament real
este, de
intrebari apar in

mama
sta

Tngrijoreaza,

ignoram acest aspect de mgrijorare

sa

Mai
Exemplu:
Daca ea nu poate

iii

Exemplu:

Este de multe ori

nu s-au implicat emotional

copil i printre altele sa-?i

care

Asisleiihil social: Ati afirmat ca vreti sa dati


copilul unei institutii

emotional datorita faptului ca nu prea

grija a parintiior pare sa fie

situatii

Cum

spune

simtiti asta."

care nu sunt capabili sa asigure o ingrijire buna copilului

lor sunt rar capabili

de plasament^

(Caplan 1961)

va reactiona copilul cand ei li


yor vizita? Copilul se poate lega mai mult de parintii la
care este
incredintat'.' Poate copilul sa dispara din vietile ior'^
Ce putem

de
Parintii

confninta cu multe

vor vedea

asemenea, necesara

De aceea este important sa ne gandim la modul cum


cum veti fi - chiar daca acest lucru e dureros."
Mama: Nu e necesar sa Tnrautatim situatia,'"
Asisteiitnl social:

orientati spre rezolvarea situatiei.

tagaduiesc sau bagatelizeaza, nu-i

ajutam, decat temporar.

Asisteiitiil social:

vom

fi

li

facilitata

de confiimtarea cu

situatiile

ingrijoreaza pe parinti.

In cadrul procesului de plasament, cand s-au


gasit parintii de
plasament sau alunci cand se ajteapta iasarea temporara a copilului
iiUr-o institutie de ingrijire trebuie organizate intalniri
unde sa se
reuneasca toate partile ini|)licate in acest proces. Acest lucni faciliteaza

417

durerii parintilor
o maniera de abordare practica ?i coordonata a
acetia.
de
manifestate
altor ingrijorari

e dor

PARINTII SAI

Cercetarile arata clar impoilanta contactului dintre copil

Shim

(Fanshel and

parinti

1978).

A aparut frecvent o tendinta de a crede ca exista totdeauna un


legata
ata^ament de care trebuie avut grija. Calitatea ata$ainentului este
1

de capacitatea pe care au avut-o

copilul.

Aceasta

de a se angaja

parintii

calitate trebuie evaluata.

Daca

in relatia

cu

ataainentul este slab,

o evaluare specializata concluzioneaza ca intoarcerea


mai importanta facilitarea
la parinti nu e recomandabila, este mult
de plasament. Acetia
parintii
stabilirii unui ata?ament sigur fata de
parintii
devin apoi parintii psihologici ai copilului. Ataamentul fata de
copilul mic,

^i

devine nesemnificativ. Aceasta nu Tnseamna ca nu e important


pentra copil sa tie de unde vine ji de ce a ajuns acolo unde este.
despre
Este important sa fim sensibili la ceea ce copilul transmite
reteaua
nevoia contactului cu parintii sai ?! celelalte persoane din

lui

Aceasta nu se rezuma numai

anterioara.

faptele sale. Acestea se

la

ce spune copilul,

pot schimba in timp. Exista pericolul

propriilor noastre perceptii

^i

ci i la

proiectiei

a lucrurilor importante gasite in timpul

cercetarii in cadrul comunicarii

cu copilul.

Exemplul urmator ilustreaza acest proces.

Exemplu:
Ana,

dupa

de 9

ani,

a fostmcredintata intr-o casa de plasament

cercetari specializate ale serviciului

asupra copilariei

concubin care

1 el

se

droga

sale.
?i

Mama

in plus

de protectie
lua droguri

^i

?i

numeroase
traia

cu un

era foarte violent.

Uneori se
a fost foarte speriata din cauza plasamentului ei.
respectat de
Imi^tea apoi. Angajamentul mamei sa o viziteze nu a fost
social
asistentul
cand
atunci
niciodatatreaza
aceasta, deoarece, nu era

Ana

venea s-o conduca


intr-o

zi

Ana

a fost inteles

ei.

s-o viziteze. Abia dupa ce

fixeze. Planificarea

contactelor trebuie sa se faca

Ea

copilului
.

aceste

in

trebuie sa fie cat

situatii

mai

functie de nevoile

realista,

ji interesele
adica parintii se vor descurca

cu ajutoail asistentului social.

Contactul este important pentiii continuitate,


pentru copil ji pentai
pastrarea ata?amentului. A existat tendinta
de a pune semnul egalitatii
mtre contactul cu panntii ?i prezenta fizica
a acestora. Contactul poate
totu?i vana de la vizite frecvente
?i regulate, la scrisori
?i carti pojtale
?i la contactul constand
in mesaje transmise prin
intermediul
asistentului social sau vizite foarte rare.

Nu

este bine sa se planifice vizite regulate


la fiecare doua saptamani
data pe luna daca parintii continua sa
stea deoparte. Este necesar
uneori sa se expuna copilul unor
situafii in care.intelegerile nu
sunt
respectate pentru a-1 putea ajuta pe copil
sa recunoasca limitele
panntilor i necesitatea unei case de
plasament pentru el.

on o

Daca avem de-a

fetita

investigatii

mama

Efortun noi au fost facute pentru


a o determina pe
Ana a dat alte semne, cum ar fi ca
nu voia sa fie acasa cand a venit mama ei,
a devenit clar faptul ca
se
mterpretase grejit comunicarea Anei.
Astfel s-a descopent ca tatal
biologic, care se droga, se mutase inapoi
cu mama dupa multi am de
absenta. Aceasta interprelare gre^it<i
a ilustrat anxietatile Anei in
legatura cu o posibila mutare acasa din
nou.
Cat de extins va fi contactul ?i cum vor
aparea toate acestea depind
de o serie de factori ^ necesitatile copilului
legate de varsta, calitatea
ataamentului fata de parinti, capacitatea
parintilor de a-?! indeplim
sarcinile, daca e bine pentru copil
sa se intoarca acasa ?i posibilele
hmite pe care pannlii adoptivi trebuie
sa ?i le

mama

PROTEJAREA CONTACTULUI DINTRE COPIL


?I

de

la

casa unde era plasata fnca

a intrebat daca va

de personalul specializat

ei.

el

se va ata?a

face cu un copil mic, sub un an ?i


jumatate sau doi
smgur de noua persoana ingnjitoare i i?!
va uita"

parintii origmari. Experienta


contactului ?i mgrijirii pecare a'primit-o
va h acolo, darin subcon?tient ^i fara
cuvinte. Separarea ?i experienteie
pe care le-au trait in relatie cu panntii vor
fi pentru unii un
cutremur
dm temelii, dar asta nu inseamna ca nu se vor
putea forma ca o casa
relativ sigura. Mai vulnerabili
vor fi nu din cauza separani cat mai
ales dm cauza intamplanlor care
au facut necesara separarea,

Daca plasamentul

nou acasa. Acest lucui


drept un mod de a spune ca

merge

am,

din

li

este temporar, contactul frecvent


e foarte
important pentru ca perspecliva asupra
timpului a copilului este extrem
descurta.

418
419

In literatura se face referire

cu

fn

primul rand

Cunoateiea praclica arata

parintii.

la

contactui copilului

ca copilu! poate

taptiil

fi

no. vorfi afectate de


expenentelesale antenoare
copil sa-,>, imag.neze
ceva pnn care n
,
e, se a,eap. .,
^nt.nr;::;:a ^
'"ce sau rj, va miagnui

ataat

'n

sigur de alte persoane din familie sau din reteaiia sociala. Acestea pot
fi

bimicii sau personakil gradinitei

ail

de

ajutat copilul fn situalii

criza

vor

$i

ei

ji

i-au dat

o^-.

persoanele stabile care

fi

un

azil

sau un sanctuar.

Nn.-f

' "*'' P'^"'

'^^r^

siiu,.t.e ireala

'

-"^

^^^^^ste.,ane.nipor,ant.a,u.^

Este important sa tineni cent de ace^tia atunci cand se planiflca


contactui copilului cu reteaua sa sociala originara.

'^nncpnle discu.ate

MUNCA CU COPILUL CARE TRECE


1.

PRIN PROCESUL DE SEPARARE DE PARINTI


$1 ANGAJARE IN RELATIA CU NOII SAI

Comnnkarea

in

cap. 23 sunt
semniHcative in acest sens.

deciziei cu

pnvire

la

pfasament

INGRUnORI
Procedurile de ingrijire care necesita timp, procesele legale

amanarile foarte des au drept consecinta situatia neclara a copilului


care poate dura luni Tntregi, sau uneori

Este foarte importanta

munca

ani.

asistentului cu copilul in aceasta

perioada. Copilul trece printr-o criza. Ajutorul pe care copilul

primete ?n aceste timpuri nesigure pentru

el

il

are consecinte

considerabile asupra dezvoltarii sale viitoare.


Grijile

adult.
fost

Nu

casa

doliur' sunt

la fel

de importante pentru copil ca

conteaza cat de saraca a fost casa


lui.

Nu

fost totui strada

in

care a

conteaza cat de sarac a fost mediul

stat,

pentm

aceasta a

?n care a trait, a

lui.

A existat o tendinta de a Intelege rana ca pe ceva rezultand exciusiv


din separare. Cum am discutat hi capitolul cinci multi din ace^ti copii
au suferit o perioada lunga de timp. Ei au fost negiijati
adultii

erau prea preocupati cu

vietile lor

in

timp ce

pentru a se ocupa

.?i

csire cop.l

de

JSrM

fete 7.

'"

"'" '""'""'"'' *"!'='

copii.

Durerea
copii,

disperai'ea

au

mult timp mainte de a

fost parte a vietii


fi

plasati.

zi

cu

zi

a acestor

Exempli!:

Multi ^i-au construit un zid de

apatie pentni a se proteja, deoarece disperarea


fi

de

$i

durerea nu puteau

suportate.

Sentimentele au fost ingropate.

forma

agresiunii, disconfortului

.'ji

Altii $i-au exteriorizat

comportamentului

Este importanta pregiitirea pentru

durerea sub

distructiv.

situatiile noi, ne^tiute,

poate

situatii amenintatoare (vezi cap, 23). A^teptarile copilului in situatii

-.a aca. ,;,,, ;::;i; ------.


U05.

--.

a,.

a ,nce,ca,

no, e.a, s-adu


s-o aj,,a, .,

420
421

^e

''"^ ^' "

^c, ^

prea merge. Deci a trcbuit sa gasim

Tu

tine.

copin cat

experienta buna cu personalul stabil

doar cativa copii deci

adultii

mama nu

fie

te

inceteaza sa

va vizita

2.

la

adultii

5i

o casa de copii, e un fel de gradinita, unde atat


raman acolo in timpul noptii. (Baiatul avusese o

merge

vei

Cercetan uitenoare au
ilustrat faptui ca

B.orn .r.
faptu ca ..noul tata"
'"'"^"* ''
se va Fmbata dnfnou"
Este important ca la
mtrebar.le puse de
cod.1 Z.l
u
expnmate indirect pnn joc
,"''%''"
sa se ra^xinda
cmst t Coot
stare mtotdeauna
"' "" '' ^' '"
sa puna mtrebarili

de

adulti care sa aiba grija

alti

vor putea sa aiba

mama.

bme

grija

va iubi totdeauna...

Fia !e

tine,

Dar

Ea va

veni

de

"a

unci gradinite.) Acolo stmt

al

-^

sale

Exeinpiu:

tu o vei vizita pe ea."

^i

Recunoa5ferea senfimentelor legate de separare

Cand
sa dea

copilului

se

spune hotararea

un nume sentimentelor

in

legatura cu parintii,

Tl

ajutam

sa comunice o acceptare a reactiilor

$i

emotionale.

Pentru multi copii va


Unii
$i

le

?i

fi

dificil sa-?i

exprima cu agresivitate

Cu

sentimentele,

?i

exprime sentimentele,
nervozitate. Altii

T;ji

blocheaza
15 noi

ajutorui metodei discutate in capitolul

Tncercam sa gasim unde se

cu sentimentele

afla copilul

lui.

'n aces, ,i,p

Exemphi:
fugind

in

Am

stanga i-n dreapta.

ingrijorarea

lui i

Se pare ca
lini?tit,

Mai

in sufletut tau se afla

tarziu in

fii

Am

multa durere, caci nu poti sa

stai

furies, trist

tine. El s-a

mama

mama

la

multe

sa pentni ca ea

trebuie. El era batut foarte

lui,

il

'

""""='

nir;aTa"f:Lt^;::;ra*,*'"7 ""P*'''--'--ni

=-.-.-isp,mepem,-a:ir;r::rprr^^^^^

lui

Bjorn.
aceea^i

o casa de plasament unde nu mai


griji,

dar nu mai putea sa ramana

nu putea sa aiba

muit de prietenul

ce crezi ca-i ftcea ce!e mai multe

Din cauza noului

"n"

Eu am inventat o povijste

chema Gunnar. Avea

era in acela^i timp furies pe ea.

Hjorii:

"".''"'="'""-

"
d,-

readier dVZere p^ c
^T"""
"""^"^P"'""''!"
fcesecapabil

grija

mamei

Era foarte

de

el

a^a

cum
N

sale.
trist

I;ji

iubea

pentm

7".g

pe copN

,a

,.,,-ea

u^^'lZrit':*':,^:"'*'-

ca

ceea ce-?i dorea cu adevarat era sa stea cu ea. El se gandea sa se


mute, dar era Tngrijorat de felul cum se va adapta la casa aceea noua.

De

infrico?at a?a cum, e^ti tu."

era asemanatoare cu cea a

mutat

fusese niciodata. I?i i"acea

acasa cu

?i

cunoscut un baiat pe care

varsta ca

la

durerea

proces a fost folosita o poveste.

despre un baiat a carui viata

nume
lui,

lui,

s^

spunand:

a^teptarile lui

dureros sa

Tncercat sa-1 ajut dand

disperarea

sentimentelor contradictorii, furia

. pu.u,

sa le exprime mai
inaime

Bjorn (aceiai baiat din exemplul anterior) a reactionat agitandu-se


(\

Ba

a accelera.
e.,primarea

griji'.'"

tata."

422

42]

"'='

4.

Exemplu:
Cunosc un
plasament. i

baiat

$tii

de varsta

ceva'^ El se

ta

care a fost mutat

gandea ca era vina

iui.

o casa

la

fi

neascultatori,

nu trebuie sa

ei

fie

dar niciodata nu acesta este moti\ail pentru care

ei

A-ti parasi

De?i niciodata

totdeauna draguti,
sunt dui

la

o casa

de plasament.
casa
Muiti copii sunt incapabiii sa beneficieze de o plasare intr-o
pent
fac
?i
le
grijilor
ce
cauza
din
institutie
de incredintare sau in aha
parinti. Ei

cred ca

parasesc parintii."

i^i

acordul de a nu mai
Este deci important pentru copil sa primeasca
avea vreo responsabilitate

?i

sa

se permita sa

primeasca

ingrijire

pregafitoare

cie

adultii, Dar el
nu este de vina copilul pentru ceea ce hotarasc ?! fac
gandit
la acest lucru
s-a
El
s-a gandit ca era vma lui pentru ca era rau.
li fusese mcredintat i-a spus
tot timpul pana cand tatpJ caruia copilul

ca copiii pot

Munca

dm

propria casa pent a merge


mtr-un ioc unde nu cunosti
pe nimem, este o expenenta
pe care cu greu ne-o putem
imagma
Este probabil ,n aceea?.
masura fnfnco?atoare ?i tulburatoare

Munca

pregatitoare solicita foarte mult


pe profesionistul care se
fie sutleteste acolo
unde este copilul
Profes.omstui trebuie sa cunoasca
viata 5. obiceiunie mtalnL
ins itutiiie de ingrijire
sau in casele de plasament
pentru copii
^

mplica. El trebuie sa

ot

fi

pana

la

folosite scenarii

enta, cunoa^terea

Ai fost totdeauna un ajutor de nadejde pentru

nu trebuie totdeauna sa aiba


sa faca acest lucru,
copiii

Acum

grija

mama ta,

dar copiii

parintii lor. Alti adulti ar trebui

de

e timpul ca cineva sa aiba grija de tine. Toti

au nevoie de ingrijirea adultilor."

Animalele de jucarie pot


ajutorul unei familii"
contradictorii pot

fi

fi

un bun ajutor

in

aceste

de animale Tngrijorarea

?i

situatii.

Cu

sentimenteie

exprimate.

vieti.

5,

de exemplu, calatona de

scenarii pot

fi

folosite,

din institutiile de protectie


sau din casele de
fi din nou de
un real folos.

Exemplu:

"'

"'

'"' '""

'""'''""'

'" '^'^'^ '^ '"^^--ga

'

easa sa de

Ei spunea ca baiet.i mai mari


11 vor hartui.
Era sigur ca
nu se putea imbunatat.. El nu
tia ca baietii

situatia sa

nl.;;n^"
|JlabdIIlCnt.

avea gnja de

el

man

din casa aceea vor


a?a fel meat n.meni nu-1 va
hartu. de acum incolo "

f "f

''

"''

^'''

'"^"J'^""
""PO^^nt
- '""'J"'"'
oentm'"!'
cntru copil ca el sa-i
mtalneasca pe teritoriul sau,
Gradinita poate
jt ca un ro important
ca Ioc de intalnire
^'^^

cu panntii, copilul

Exemplu:
Micul ursulet va
rail.

suparat pe

el

fi

plasat intr-o casa. Lui

insu^i

^i

crede ca

el

li

pare foarte, foarte

e vinovat de acest lucru.

spune ca nimeni nu e vinovat.

Acest ursulet, care este mama lui,


niciodata
Eucmriie au luat aceasta mtorsatura pent ca ea nu amvatat
casa
aceasta
la
mearga
el
sa
ca
voia
ingrijeasca bine i acum ea
sa-l

pentni^ca acolo sa primeasca o ingrijire

buna

?i

sa fie din

nou

fencit.

cu speranta
Aceste comunicari trebuie repetate in diferite moduri,
sa integreze mesajul
ca mai devreme sau mai tarziu copilul va fi capabil
situatie.
despre
i
insu^i
in perceptia pe care o are despre sine

la parinti

de asemenea

plasament. Povestitul poate

partea altera.
.,

jocuri,

^i

pannti, noi, Jocuri

^i parintii

cemoi, Saknati. sunt mtegrat. astfel


m reteaua specml.zata. Acesie
v.zite 51 mtalnin dau copilulu,
o baza pentna griji ^i

sperante in acela?!
timp. Este important sa
ajutam copilul sa-?i exprime
sent'imentele
gandurile. Cand avem de-a face
cu copii mai imri, exprimarea
trainlor
lega e de aceste vizite
poate fi
modal.tate
1

utila. Grijile i

copiiului les la iveala. Situatia


poate

fi

sperantele

explicata

"''^^''^^ 5'' ^' ^P"!o'- '^"^^ cooperarea


.,!"
pracfca dmtre
f
pa. mti''^"'
?i viitoni ingrijiton
poate asigura posibilitati pentru
tranzitie
constructiva, ca de exemplu vizite
fn timpul orelor de
pranz sau cele
>n timpul de culcare
atunci, cand acest lucm
este pos.bil

impl.ca o pregatn-e as.dua

?i

un spnjin considerabil

dm

Aceasta
partea

protesionistului implicat.

Atunci cand incercam

sa-i

nniit posib.l ,n plasament,


noi

facem pe partnti sa se implice cat


mai
incercam sa-i dam copiiului impresia

AlA

425

'

ca prnintii sunt de acord ca


Pfinnjii

el

mute

sa se

pot spune copilului lor ca vor ca

el

la parintii

sa

de plasament.

fie ingrijit

Exeniplu:

bine,

Asistenml social: Dumneavoastra


(mama) aveti multe experiente
ureroase traite la casa
copilului 5, va temet,
de faptu c fiu
dumneavoastra va pati la fel. Este
bine ca el sa .tie ca 11
.d
C mr dacava e fbaitegreu,
e foarte

Exemplu:
Este dureros
tri^li.

Dar mamei

Ar

i
li

pentni tine

pentai

Si

mama ta. Amandoi sunteti foarte

pare foarte bine ca vei

fi

a^a

ingrijit

cum

.portant

se cuvine."

trebui sa existe un principiu irevocabil care sa afirme ca aceste

Protejarea identitatii copilului

?i

unele perioade din viata

trait in

de

ingrijire

?i

lor.

de plasament

parintii

fotografii ale copilului, ale parintilor

Daca reujim

?i

Numero?i

directori

au alcatuit

sa arate fotografii sau scrieri despre copil

clarificarea

poate

fi

de legatun intie tiecut


experiente, copilului

Aceste

anumitor probleme i
unor imagini din

interpretarea

cunoscut

lor.

El poate calatori

parintii

Aceasta poate
5i

?i
fi

parintii sai legata

pe

el.

6.

o parte importanta din

pot reactiona negativ

timp

trecut, clarificarea

poate nota

la

in acest proces.

e incununat de

id caietul lui.

munca depusa cu

Parintii

pot

copilul

retrai relatia

Smn

'

el

de?,

nu sunt

i al

vntor ?, este important


pentru continuitatea
pentru dezvoltarea identitatii
sale

Preluc/area recnoa?terii
necesitatii plasamentuh.i

cu

ezvoltare. Este nevoie de


timp, Recunoajterea
im,nentei
este necesara pentru copil
ca el sa poatajudec
ccapanntii
par" t
sa, ca,-e nu sunt
capabili sa a,ba grija de

Jsamentulu,

el

Parnttn nu pot ajuta decat


foarte rar copiii sa treaca
peste acest
pa. De^on ei atrag cop.lul
m visuri

despre cat de

b^o ^S

proces de

copilului. Pentru inceput,

efortul

parintii

-op

or.

de a face pe

parinti sa

Da

mama nu

ma, vrea

va da copilului impresia ca

parintii

tenet, dar acesl p,-oces c

sunt de acord cu mutarea sa,


capacitatea copilului de a accepta Tngrijirea parintilor de plasament.

426

coopereze este .mportant sa se

p,-ea dificl

ceea ce este important pentru

lui

sa

coopereze
u>p)li,l

succes, acest luciTi

si

Copilul va beneflca de
mgnjirea parintilor de
plasament sau a
masura
care se mteleg Teces.
e

acest lucru, dar merita sa se investeasca efort

Cand

spon

na?tere pana la situatia actuala.

posibil se incearca implicarea parintilor in acest

plasament pentni binele lor

el le

de

acest proces va

In felui lor. In acelas

,?,

?i

personalulu, ,nst,tut,ei

cu situatiile anterioare,

poate vorbi cu persoane care i-au

de procesul separarii.

copilul ior de la graviditate

Pe cat

Aceste lucmri

radacinile sale.

corectarea unor deformari. Copilul

atras in alaturarea

'

ai

Fallberg (1981) considera cartea vietii" o importanta sursa pentru


identificarea sentimentelor puternice in legatura

implicam parintn

-spun copilului ca
sunt preocupat,

albume cu

ale celorlalte rude.

sa

-ntimentul orca ,,-au adus


contnbut.a

albume au devenit cele mai importante lucruri pe care copiii le


posedau. Parintii sunt o resursa importanta. Ei pot sa povesteasca, sa
scrie,

amS
''

'

a radacinilor sale

Se cunoa?te foarte bine importanta continuitatii pentru dezvoltarea


identitatii. Totui, exista Tnca unii copii aflati in ingrijire care nu tiu

institutiilor

ca^c^^^^^

astfel incat sa

vHo

poata traversa.

unde au

cu persoanele care lucreaza


acolo

'

ne
pe noi sa evaluam daca
acest loc e Tndeajuns de
bun pentni el
Asistenlu social: .^tiu
caeste important pentm
lvarsa-1 urmariti
la casa copikilui
de.i nu doriti sa-I feati
acolo pent,^ a
aces lucru. Dar cred ca
es,e bine pentru
dumneavoas^a sa fi aco o
cu el, lar pentru copil e
bme ca este cu dumneavoastra

locuri viitoare de ingrijire trebuie sa fie vizitate de mai multe ori nu


doar o singura data. Astfel s-ar construi un pod pe care copilul sa

5.

sa vorbiti

sa-1 vizitatna

427

pentn, ea.

Exemplu:
Asisteiiliil social:

mama nu ^i-a respectat

Chiar daca

acest lucru nu s-a ?ntamp!at penfru ca ea nu ?1 dorea. Dar ei ?i este


greu sa faca ceea ce i-ar placea. De aceea tu trebuie sa te muli ?ntr-o

Asigurarea autonomici copilului

Plasarea copilului poate exagera neputinta


.ji

poate confirma faptui ca

li

Autonomia
In

el

nu

$i

neajutorarea copilukii

poate controla propriul destin.

fi

copilului este amenintata.

ce masura, aceasta depinde de varsta

lui i

de gradul

in

care

^i-a

Este deci important sa limitam folosirea autoritatii profesionale.


Protectia sociala decide daca copilul trebuie plasat

?i

unde trebuie

el

plasat.

Aceasta ar trebui sa

fie

m mod

sociaii

ji

cu

Stone

a coniilnr

No' 'L

PARINTli

983) au descoperit ca timpul petrecut de

parintii era variabila care, printre altele, era eel

asistentii

mai mult

r^L^:

3^^^^^^^

plasament nu mai este o


pnontate. Institu.rea ord.nui
nde,^^^^^^^^^
poate fi continuata de
cineva care nu cunoa^te
eopil
Co t'nm "^
n .ng^,re ^ foarte importanta pentru
"p

vntonii coplL.
Este, de asemenea,
importanta clanficarea rolunlor
plasament ale as.stentilor

social,

pentru a u^ura

ideal limita autoritatii respective.

DE InCREDINTARE
ATA9AMENTUL COPILULUI FATA DE EI

MUNCA CU
Stone

si

'"'^'^"\'"^^-"" g'-^P de Pos.bii,


pannt. de plasament
se acordeun statut
profesional" narint.Inr
de
p asament atunc, cand sunt implicat, fn hotaranleZ
de oo
Planunle pot varia ,i pot f,
nes.gure. Cand asistet
'social
a re^ sit
n srart sa orgamzeze
ord.nui de plasament"
5, a g sfo
a
plasament, m practica cazul
e de cele mai n.uitl
/
"'"'
cand o posibila enza
-zbucne.t fn n
"'
as

l-ontatesaueop.,u,estemutattna,trnr-L?e

dezvoltat deja sentimentu! autonomiei sale,

$1

exacta a panntiior de
incredintare

- ^.^ilmrtt
in stai^it este
est nece.sarsa
^>

casa de plasament."

7.

O corelare mai

promisiiinile,

plasamSt

''' ' '^""^*^^ '"'""^'

coope

cat mai bine rolul lor


de pannti de

arerTeMe

-'""'- P-intOor

Parintii de plasament
sunt parteneri nu clienti
ti nu sol.cita ajutorul
pentru propnile lor
ps.ho ogice, c, eoopereaza
cu noi ^i au nevoie de

.ndephm

^
e
panSrde

problems
ajutor

plasamln

de

social

nent?'

'

asociata de succesul plasam.entelor. Tot un caracter inconstant avea


^i

capacitatea parintilor de a accepta mutatia.

fnsa nimic din aceste constatari.

Dar totui

e!e

Nu putem

generaliza

corespund cu experienta

reaia a multor persoane care au lucrat practic - ca procesul se


desfajoara bine adesea atunci cand asistentii se iniplica in legafura cu
parintii, urmaresc copilul in ptasamentul sau. (Bfrjesson =i Hakanssor!
i

^-

99

),
1

Hampson

!ji

Ta vormina

980) au studiat parerile ..expertilor"

adica a panntiior de intreointare-

au concluzionat

in legi^iura

cu

A.) Evaluare completa a panntiior de plasament, bazata pe

panntiior de plasament dar


tciapeulice

?i

ji

^n

copit, exploraiea aiitudmii

a motivatiei accstora, a onentari

a capacitatn lor

o clanficare generala a
rolului panntelu, de
plasamenf

pe::dSs':::s;:r"''"^^^'"^^^''"'"'^-^^^^

necesitafea existentei urmaioarelor:

observatiile interacliunii dintre ei

3. consultarea panntiior de
plasament m le^atura cu
indenlmirea
'"deplmnea
^
corecta a sarcmilor lor ?n
relatiile cu copilub
^. spnjimrea panntiior de
plasament in noui lor roi
(-eea ce va trebui scos in
evidenta ca fiind eel mai
important va
d.ten de la o casa de
plasament la alta , de la un
copil la ilud

428

429

Ob me respmgerea

Clarificarca roltilui parintelui de plasamcnt

1.

Clarificarea aceslui rol incepe in timpul evaluarii cand asistentul

Impreuna cu

social

de plasament incearca

parintii

posibilitatile lor, resursele

limitarile legate

51

de

sii

cat cineva

?$i

Adese

fi

capabil sa se descurce

de

functiile profesorului

functia

functia coechipierului.

Halleraker

a depa^i

Copiii

aflati ?n

face fata

Daca

cit.)

consta

momentele traite

cred ca o impoitanta parte din


ajutoail acordat copilului pentru

in

inainte de

mutarea sa

datorate separarii de familia

se utilizeaza

fn

?!

reteaua lor sociala".

de Tncredintare pot

fi

la

care aceasta

considerati posesorii

unei functii terapeutice.

2.

Avansarea

t,

dupa o

au nevo e e

Ito

expnmat pnn
agresiu e !i
"dgiesiunei

copilului.

normal m
unor asemenea copi, ca
astfel e, sa nu de^^^tl^^
HK-ertitudme
senfmente de slabicuire. Nu place a,c,
No,
sun tem indeajuns de bumCand pannt.i de plasament au
prim",' amto
pent a anticpa 5, a mtelege

respingenle copilulu, este

O
^

posM

ca e

importanta flmctie a panntilor


profesiom?ti este de a veni
m
^ ^-voltare ale copHulu. ant^;:

::Sr^ "--', nevoTsale"'

In intelegerea

mtu

casa de plasament.

o defmitie generala de tratament

carte adera, atunci parintii

a^eptSnCg

copilul va regre.sa, Acest


proces se poate petrece

fi

plasament au, de asemenea, nevoie de ajutor pentni a

tristetii

contfrme

f,

Stevik (op.

obligatiile acestor parinti

tara sa-,

cazu

de parinte de rezerva;

la el

Parintii adoptiv, trebuie


avertizat. ca acest lucru
este

?ngrijitoruIui;

51

sa se rela.ioneze

respmgere sau depresia

plasament:
-

Panntn adoptiv, trebuie


sa fntelea^a
un astfel de comportament

copilul are

ace cu anumiti copn care la


inceput s-au adaptat
bine dar dupa un
.-P au devenit dificli -au Tacut sa treaca
pnn incerca g ele
Aspectul negativ al ambivalentei
poate

fn rolul

trei functii particulare ata$ate rolului parintilor

Exista

sau.

abuzul.

pcr.oada de Juna de m.ere".


Pannti, profesioni

rol.

face o imagine mai realista despre cerintele rolului

cu atat este mai sigur ca acesta va

evalueze

Anticiparea viitorului rol e importanta,

Cu

ca^

1,

51

urma caru.a

cutul in

t^

comportamentultii

nevoile

fi

Clarificarea

.mp

'"'' ' "'""^ '"^'^'"'

I'elatiei

dintre

pa,-intii

*^"'

'^'^'^

profesioni?ti

?i

o discutie despre relatia


copilului cu pann,
problemele ?, posibilitatile care

copilului

ica

^^^ -P""'-

parintii copilului
sai

^'
9,

co,
conriictele,
flf ele

'

exista.

despre

de incredintare trebuie sa

la copil

pregateasca pentm vizitele parintilor


fie capabi
sa ajute copilul dupa

Parintii
Parintii profesioniti au raportat

copil

numele

nu dezvaluie anumite informatii referitoare

confidentialitatii

profesioniti

mod

nu sunt

^i

al loialitatii

importanta functia

a-

noua

in

copiluiui o experienta
lui

fata

de

parinti. Parintii

deci ajutati sa se descurce cu copilul

sensibil. IJn copil care a fostnegiijat

situatiile similare ^i relatii copil-parinte


trait,

tiau prea putin

trecutul aeestuia.

Asistentii sociali
fn

deseon ca

si

de

^i

Tntr-un

abuzat, deseon recreeaza

tipul celor

pe care

le-a

mai

parintilor profesioni^ti este sa ofere

care sa nu

Copilul poate

fi

lui

de

de asemenea

vizite,

cand acesta

plasament atunc, cand viziteaza


copilul sau nu

ei

frebu e II

SexpLa
lorT

pec

a
promisiunile, Acestea sunt
probleme pretentioase care au
nevoie d
"cvuie
ue

mtelegerea copilului.

se confinne experientele

foarte staruitor Tn fncercanle

ajute copilul sa se

lui 5,,

sentimentele. Panntii profesioni.ti


trebuie sa ajute cop lu,
afc"^
p rmti nu vm a^a cum s-a stabilit, sau atrag toata
atentia parint

aiitenoare, Acest lucru necesita implicarea totala a parintilor

i)rofesioniti.

fie capab.li sa

430
431

Parintii adoptivi se

CoiisuUarea parintilor profesioniti

3.

cum

ji

pot

ei

sa se

mai bine cu copilul

relationeze eel

,,Daca nu ar
^,

Metoda

consiiltatiei

(Kaplan 1970, Kadushin 1977) poate

cooperarea cu

utilizata pentru

iinplica ajufarea lor pentru a-i

situatii diferite i

sporita a situatiei

moduri de

ei

parintii

fi

de plasament. Aceasta

formula observafiile asupra copilului

pentru a reflecta asupra

lor.

Cu o

Tntelegere

sunt ajutati sa analizeze consecintele diferitelor

a face fata situatiilor dificile.

Se vor face demersuri

simteau disperat de anxiosi"


Ei a f^.f
'""*'
'
grup de p.nnt. proLic!;:,^:

sa .a parte la rntaln,re
unui

tbst grvipul

fi

am

fi

abandonat

totui

5,

am

mapoiat

f,

Astaz,

copilul esle adoptat de


parmti. acejtia, ea are
zece am s, p
complet ata,ata de ei. S-a
dezvoltat bine, este creativY^m
o
n'
spontana m contactele cu alt...
Ea explica prietemlor e. car
^In
reabS
de ce a fost adoptata: pr,ma
mama pe care am avtit-o nu era
capaDila
"b, a
sa aiba bine gnja de
mine."
Poate ca parmti. profesioni^t,
in comparatie cu
noi au cea mai
mare incarcatura emotionala.
E, au nevoi. Ei sunt
de aslene
o
-irsa. E. contnbu.e ,a anal.zarea
dezvolt.n,
.

constructive
a

se vor cauta alternative

^i

problemet nu au fost

cand modurile de rezolvare

utile.

; rrvoi:

copilui:.

4.

Sprijlnul acordat parintilor profesionijti

CONCLUZIE

Sprijinul acordat parintilor adoptivi este considerabii in ^edinfele

degrup.
de plasament,

Parintii

cand sunt

ajutati sa se

la fel

bazeze de partea pozitiva pe care

ei

o reprezinta.

Gaipurile de parinti profesioniti fiirnizeaza un sprijin bun. Ei se


afla In aceeai barca. Paiticipantii inteleg

resursele lor

ei

^i

invafa unii de la

altii.

Cu

varsta de 10 luni,

ataat activ

dupa cateva saptamani de

era extrem de parasit

$i

Cand

a intrat

Dupa cateva

zile s-a

spitalizare.

subnutrit.

la

la

catre parintii

dupa o infirmiera

?i

J^i fixa ochii Tn ochii ei".

Mama

internarea Tn spital. Ata,?amentul a fost treptat transferal

de incredintare care o

vizitau ?n fiecare zi

?!

stateau cu

ea aproape toata ziua. Ei au luat o parte din responsabilitatile de


ingrijire ale infirmierelor

De
ei

ar::r
nou rol.

7""' '^ -'


aTt^''""
""""''
""

'"'""

altI"'

mtampma

--^
^'

dificile

atunci cand

^^^ ^J^'tor in

'"'''

P"^^

Parintii profesioni^ti
trebu.e sa fie inventivi
?! sa

apoi au luat copilul acasa

pentm

pe care

p^Z

momentult

^-?'

^^---^^^ ""

--

ata,eze de

de ata$ament plin de anxietate a fost reactivat

^i,

sohcita atat cantitativ cat

?!

Manca prea mult ji apoi voma. Vizitatorii de sanatate


sa limiteze cantitatea de mancare ce i-o dadeau.

profesionista a avut dificultati ?n incercarea de a tine

mancarea departe de

'

apetitul sau vorace.

au sfatuit parintii

aiutnr

dSe

^U >n s}ir?,t,
nevoie de aiutor
de-a lungul intregulu, proces
de plasament ,1 de ata.ament
n lej
cu loblemele inevitabile
cu care se va confrunta
I noua sa vtt
Aceasta este
munca ce te

vizite.

de asemenea,

pnmeasca

mdeplm.rea unei sarcini atat'dl


dar nu pe ultimul plan,
copilul are

indata ce copilul a sosit in casa parintilor profesioni^ti modelul

Mama

le

''"'""' ''"" ''"' ^'-^b"-

per.n.i a se descurca

de personal.

Fetita se tara

a dispaait

ervicnle de protectie a
copilului

se sprijina reciproc.

Exeniplu: Parintii profesioniti au primit copilul in plasament

in spital, el

Acest capitol ilustreaza cateva


dmtre mcercanle

ca noi, privesc dificultatile mai ujor

copil.

432
4jj

calitaiiv

BIBLIOGRAFIE

.e

-vcn,i;i',*S--;/Jf ,;-;''y A ^^^

the Study and ri-i,

GOi D.G n070V

1// ,/

^^"'^^^'^

r:2; ^T'^^
r^-oi""^!"e'icy,
London

of .-esenrd,

institute -for

'f

?''"'^

^-///..^ Til!^ifli:SS'"f
-""^^^ f r.& Streissguth
A.P.(1988):

':

435

^"^'^'^^'- ^'^

Pat,en,s

wh

d---

fetal

bar.

alcohol

their caretaker, I: Social Casework, 69 A5?i-'i59


Gl;iscrD.(1993): Emotional abuse, i: CUnical Paediatrics, 1:251-267
Goliui N (1978): Treatment in Crises Situations. Free Press,

syndrome and

Glencoe,

Jianseri R.

(1991)

Politikeres forhnld

barnevernsambands hfnng

til ..

""""'^''^'l<^-

l^edrSad

^^stfold

Illinois

Goitlif?) B.H,{l')8i): Social S'etwtirii

and Social Support Sage

i).R. (1978): Phisical C'hild Abuse: A review of all cases seen


Sacramento Medical Center m 1975. I: The Western Journal of
Afeilicin, 129:461-464
Gray ,J.&Kempe C.H.(1976):The abused child at time of injury.
I:H. P. -Martin (ed): The Abused Cliild. Ballinger Cambridge, Mass
Grirule r.(1982):Alternativ omsorgsformer
et samfunn under
forandring, F: Sosialt foruni/Sosialt arheid, 3:149-153
Grinde T.(1985): Barnevern i Norden. Samfunnets respektive
fanitliens
ans\'ar
for
barna.
Nordisk Ministerrid.
Uni\ersitetsforlaget, Oslo
Grinde T.(1989): Barn og barnevern i Norden. Tano, Oslo
Grinde T.( 993): Kunnskapsstatus far barnevernet. Tano, Oslo
Gross L.G.( 99 ): ()ppby}inin^ av tihakfor barn soiii er utsattfor
seksiicHe overgrep. Konferanserapport. Sosialdepartementet, Oslo
Grthibaum L.& Gammeltoft
(1993): Young children of
schizofrenic mothers. Difficulties of inter\-ention. I: American
Journal of Orthopsychiatry, 63 ( ) 6-27.
Grfholt B.&Aanonsca A.M. (1993): Trenger vi nye virkeligheter^
I. :K. U. Christiansen (red.), Forholdet melleni harne\<ernet og barnc-

Gniy
at

.hmgen T.(\91S)Nattfugiene.
Gyldendai, Oslo

^^"?:r^t^;^S!:;:5;-:^*----.p-.e,-

;ma!yse3 of videotaped interacHons


''^.icjons
3'^8

~I-'Y2.\

'^''-'"'^'

'"ro^'Sh

,
F \AnUl
ChDri Abuse
and Neglect
'

i.

M
:

og ungdomspsykiatricn.
L'tviklingssenter,

Skriftserie

nr.I5.

Barnevernets

Gustavsen B. (1990): Strategier for utvikling

arbeidslivet.

3.udgave,

------t,
aStwm-l.^?^S'1;^'^"
^-'''''' ''ibitse and
^'fNeglect,
;-t^'^ ^(i)-^-^
rr

Hundevadt

L.

&

Roseluad L.E.

987): Sad, nor bad boys ant their

treatment

ffefgelaud I.&

Friis T.T., Pieiie F.,

sadAmd parents - A new approach


meet and motivate the parents to under,stand and receive treatment.
1: Sad, Not Bad Boys.
Nic Waals Institutt, Oslo.
Halleraker S.H .& Setvik K (1989): Fosferforeldres cvaluering
av saituirbeidei incd Barne-og ungdontspsykiatrisk poHklinikk,
Nordland p,sykiatnske sykehus. Bodi".
Ilalicraker S.e.& Setvik K. (1990): Fosterforeldre vl're kolleger.
I
Sosionomen, 35.10-13
flampson R.B. & Tavorrnina J.B. (1980): Feedback from the
experts: a study of foster mothers. L: Social Work, 25: 108-1 13
1

^^^^^<^^^<-JonsarbeJdet^

Oslo

Tano.. Oslo

Gyda! M,

KoJiLdCH:!;^:,

Waal H (!989V Kin


V/ / ^^"

adferdsvan^ke.-'
i..iL,!,jsvanskt,
F 7v:/-/
i.
luisskf. Nor.
,

Lege

vi
''

ore/i.,

i-w.i
''Jelpe

109-

ungdom med
j

1<A)9^]<.]'^.

to

Ifanseii F. (1990): Rusmisbruk


et farnilieperspekiv.
for Norsk Fsykologforening, 27:737-746
i

Hansen F.(i991): Rusmisbruk

et

46-4Q0-.4q5

"'w'wi*.^!'?""''"!"
A doiC! !ooi( at the

x^ioiLi.c^.

MmriwIq/OrfHopsychiatry, 55:260-266
fftulebrasui V.&ChvisiettHen P .mqqtv
^mshrug of hrr,..forsifls:';
"
Forlae

Ki^benh^xcp

fi

r,.,:r:.

L;^dh;roH"'t-ians
'''''^^--'-^^'A^"-'to-

Tidsskrift

for barn?

of

''^''''^^ Children and i.arital


unuuended vic'inis F .'"-r/M.
.^ .,.--.,

farnilieperspekiv. Hvilke

utviklingsmcssige konsekvensen kan dette


Barnevernpegagogen, 9:20-26

436

I,

i'^'-'K^tn ./ournal

'

Psvchiatry.

I:

437

"""f
Reitzels

Hobbs C.J. (1992); Paediatiic intervention in child protection, I; Child


Abuse Review, 1:5-17
Hobbs C.J. & Wynne J.M. (1990): The sexually abused battered
child I: Archives of Disease in Childhood, 65:423-427
Holden S.W.& Ritchie K.L. (1991): Linking extreme marital
discord, child rearing and child behaviour problems: evidence

battered women,
Hollis F.(1972):

Chihl Development, 62:31 1-327


Casework: A Psychosocial Therapy.

J^inies B.

989): Treating

Toronto

Traumatized
'""u.ca cniK/ren.
Children

r
Lexington
Books

from

I:

Random

House, New York


Bolter J.C.& Friedman B.B. (1968): Child abuse: Early case
findings in the emergency department. 1: Pediatrics, 42:128-138
Hughes M.C. (1984): Recurrent abdominal pain and childhood
depression: clinical observations of 23 children and their families. I:
American Journal of orthopsychiatry, 54: 146- 55
Huiideide K.(1990): Tidlig intervensjon overfor onisorgssvikt,
Nye metoder Tidlig intervensjon. Seminarrapport. Barn
velferdssamfunnet, NORAS
HundeideK.& Rye H. (1990): En forkortet og revidert versjon av
MISC programmet tilpasset helseshtre. Senter for internasjonal
Bergen.
helse. Universitetet
Hundevadt L (1990) Nye metoder Tidlig intervensjon.
Seminarrapport. Barn velferdssamifiannet, NORAS
Hynian C.A., Parr 11 & Brown K. (1979): An observational study
of mother-infant interaction in abused families. I: Child Abuse &
Neglect, 3:241-246
Sommerchild H. (1983): Familien med det
Ingstad B.
funksjonshemmede harnet. Gruppe for helsenforskming.
1

Jayaratne

S.

& Wayne A C n 9S4V

National Family T,S,Lo!,d!;

Jenkins J.M.

&

Smith

children's behav.or
children adversely.

l'-

f;^K

'^"'""'

MA

l^'-

"'"""

cioon

\f

Marshall pickering
,

^''''''

ems Xsoicts !>

disharmony and

SPpsyS^l'^'j^yZ 71^''

'''' ^'^^^^

&

Rapport

nr.9,

i'eSrer/iS^.Sl';" 'r 'r^^^' --POP^re


2-38-49
DPH AoRif T"^'^ ""^^^^^^^'^
^''''''"''''^''^'^'^///<.

Jones

A^/if 409^S^-'
Jones D.P.H. &
McQuiston
1

'^-

MG

nQS8^

fe/6;^A.ve./C7,//.Z Gashel,
Undon
Jones K.L., Smith
D.W.,UIIelandC!V

Pattern malformation

Lancet,

1P67-

^'

J; f

in

'

Child Abuse
.

^'^^^''"'^"""^ ^^e

^*"^gth A.P. (1973):


offsnr^na of
^f chronic
"^^sprmg
alcoholic mothers f
i

Oslo

fj-vine E.E. (1979): Social

Work and Human Problems. Pergamon

London.
Jacobsen R.S.
Press,

& Straker C.A. (1979): Project on abusing parents


and their spouses. L Child Abuse & Neglect, 3:381-390
Jacobsen R.S. & Straker C.A. (1982): Peer - group interaction of
psychically abused children. \: Child Abuse & Neglect, 6:321-24
Jaffe P., Wolfe D., Wilson S. & Zak L.(1986): Similarities m
behavioral and social maladjustment among child victims and witness
to family violence. I: American Journal of orthopsychiatry,
56:142-146
Zak L.(l 986): Child witnesses
Jaffe P., Wolfe D., Wilson S.
to violence between parents: Critical issues in behavioural Social

&

adjustment, I: Journal of Abnormal Child Psychology,


I4(l):95-104
Jaffe P., Wolfe D., Wilson S. (1990) Children of Battered Women.
Sage,

London

KS;p^<:Sy?r

''"''''''

'

'"""

"""*^

Columbia

Kaufmann K.L. & Ciccbetfi D nosov tu ^


on schooi-age children's
socLmnt!?-^ ''I ^^^^*' maltreatment
n a day camp
'^','P"^^"f- Assessment
sS 'rr. f

/wZ

Munchausen syndronfe bv nrnvv


ny

S.J. (1989). Stress


responses

438

439

^'^^''^^

-^^

(19889):

of children to sexual
abuse and

/f/jfc',

abuse in day care centers.


4:502-513.

KcHy

S.J.

ritualistic

I:

Journal of Interpersonal

gode.

Viu-

Heap K.

Killen

990): Parental stress responses to sexual abuse and


ritualistic abuse in day care centers: Nursing Research, 39:25-29,
day care centers,
k't'lly S..I. ('1994): Abuse of children
(

PRepstad (red), Dugnadslndofforsvarsverk,.^


, .,
^"^ r.,
Tverretathg

i:

samarbeid i teori og praksis.

(red.)

994): Familier

of harnevcrnsarh.;

Chaiacienstics and consequences. I: Child Abuse Review, 3: 15-25.


Wjtterma.n J. (1993): Sexual abuse of
Kelly S.J., Brant R.
cliildren in day care centers. 1: ChihJ Abuse & Neglect, 17:71-89,
Kempe H.C. ( 979): Foredrag aflioldt ved 2, Internationale kongres
om bfrnemishandling og vanrfgt, London.
Keiiipe H.C. (1981): Forord I. J. Korbin. (ed.), Child Abuse ami
i\e}>lect;Ceass-Cultural Perspectives. University of California Press,
Berkeley, CA.
Heifer R.E. (1972): Helping the Battered Child
Kempe H.C.
and his Family J.B, Lippincott, Philadelphia.
Kempe ILC, Silverman F,N., Steel B.F., Draegemuelier W.

&

K.nney

Haapaia D.A., Booth C.

Homebuiiders' Model.

Booth (eds),

/^..,c7-;,^,

&

.I.K.WiUaker, J

I:

Lea> et S 7 1900) The


Kinney F
Tracv ^

High-Hsk l^uni/ie-ZeitJ^e^lSl

^j^^-"^ ^^ Gmyter, Ne; vr-'


Ki?::::aTmS';''r f^r:^ l^ommunikasjon
og samarbeid
^f''''''P'l<f\

rn^n m
mellom

&

,1,
helsectaten

skoleetaten,

liarneverntjenesten. KApcvt Gify\k

socialetaten
'^'(n^tatcn

m^
og

Klefbeck

.J
et al. (1987): .Mobilisering
av nettverk rundt
multiproblemfamilien knsesituasjoner. I:
FokuspiFamliStOS^^^^^^^

&

5^^ -^.^l?"

Siver H.K. (eds.) (1962): The Battered Child Syndrome. I:


Med Ass., 181:17-24,
Kent, J.T. ( 976) A follow-up study of abused cliildren. I: ./. Pediatr.
Psychol, 1:25-31.
Kiilesi Heiip K. (1968): Systematisk diagnostisk tenkning og
Behandling sett relasjon til diagnostisk tekning. I: Killen Heap K.
& Heap K.: Metodisk sosialt arbeit ined grupper.
Sosialdepartementet/'NOSO.
Killen Heap K. (1971): FagUg veilendning i sosionomutdanmngen.

Am.

" ^'^^'^^

Hvaeretgocinettver^^:

K^^

""'"

Heap

Klo.ster

Barnevernets Utviklingssenter, Oslo.


Killen Heaj) K. (1992): Faglig vciledning. EttverrfagUg perspektiv.

&

(1983):

(1993a): Barnevern - barne - og ungdomspsykiatri.


I: K.U. Christiansen (red.), Forholdet niellomharnevernet ogharne
iingdonispykiatrien. Skriftserie 5. Barnevernets Utviklingssenter, Oslo.
samarbeid - dot gode og det mindre
Killen Heap K. (1993b):

Om

440

'og omson^vikt
prim^^hJl^^nelen

f ;^

Koch K.

& Sundby

T.M.(198S):

Min Uvshok. Tano O^lo


Koliberg E. (1989): Omstriddajnodrar.
En studic^modrar
som Jt^rtccknats som forstlndshandikapade.
Nordiska
uiui^Ka
Halsovlrdhogskolan, Goteborg

Korbin J. (ed,)(!981): ChUdAbuse &


Neglect: Cross
Jerspectives. University of California
Press, Berkejev

Korbin

J.

1991): Cross

C Pound, C,

7-^9-1^0?"

cuhurai

cullural perspectives^and research

Ifegcr A.

&

^" depression,

44

^'^^*^^^^^^--

'

157s:,pp,p"7'7^.''^^
K<)vero!a

CA

"'^^""^'-

Heap K.

til

Barnepsykiatrisk klmikk, Univers.tetet


Oslo, Rapport nrl
Kluft R.P. (1985a): Childhood multiple
persL'nal.ty disordersledic ors, clinical findings and
treatment results, F R P Kluft Ted V
''"'''"'' P^rsonaliivm^^'t^s
^^'
t'^"'^"'? '<
f^f-},'^^l)-J^^^^nc-m Ps3xhiatric Press, Washington
C

Universitetsforlaget, Oslo.
Kiliesi

of

Barnemishandling

Barnepsykiatrisk konsultasjon

K. (1981): Barnemishandlirtg. Behandlerens

Dilemma. Tanuin-Norli, Oslo.


Killen Heajj K. (1983): Forsrmte familie. En utfordring til hehe
og sosialarbeideren. Tano, Oslo.
Kilien Heap K. (1988): Omsorgssvikt og barnemishandling. En
av
barn
o
etterundersfkelse
kasusstudie
og
omsorgssvitksituasjoner. Kommuneforlaget, Oslo.
Kiilen Heap K. (1989): Tverretatlige mrter omsorgssviktsaker. I:
Tidsskrift for Den Norske Lcgeforening, 109-193-195.
Killen Heap K. (1991): Prosjekt: Undersi'kelses- og metodeutvikling
barnevernsarbeid, I. linjen. T. Ogden (ed.): Era inntak til tiltak.

cope with feelings towards parents


and
the hospital, I: Child Alm.se
& Neglect,

Kiosinski G, (1993): Psychilogica!


maltreatment ,n the context
separation and divorccT- Child Ahu.se
Neglect 17-557 563

Universitetsforlaget, Oslo.

Killen

to

diildrentrh^Ml?^
children
in child abuse cases

<^

f^yectl

LyfeC. (1993), Relationship


Child A/msc A NegleA

I:

&

Sandbc M. (1994): De utsalte famihene og


Kristofersen L.B.
hjelpeapparatet^ I: T D. Evens, .). Fnnes & L, Kjrisrfd (red.),
Velferdssamfuiutcts ham. Ad Notam Gyldendal, Oslo.
Slcttebr T. (1989): Oppvekstkir I storby.
Kristofersoii L.B.
HaniererHsbarn i Oslo ag Her^en. jNlBR-rapport 1989:5.

&

Om

&

SIctlebr T. (1991): Til hariwts beste. NIBR,

Kristofersoii L.B.
rapport nr. 6: 18-34.

UU: 'r/' nSff 'r^'^l P'^ykologforening,


r'sykologforening, 27 99-105

27: 16-22.

'

^^"A

Kristoferson L.B. & Slettebf T. (1992): Til barnets beste.


variusjaner i barnevernstiltak. Barnevernet i sju
rstltttulslwmmiiiu'r. Rapport NIBR 1992:6, Oslo.
La Porta, L.D. (1992): Childhood trauma and multiple personality
disorder. The caseof a 9-year old girl. I: Child Abuse & Neglect
Rei^'ioiuile

16:615-620.
Suiidclin C. (1993): Barn som tar ilia <196> forsok
en etisk analys. I: Socialmcdicinsk Tidskrift, 70:476-482.
Lamb M, (1978): Influence of the child on marital quality and family
interaction during the prenatal, perinatal and infancy periods. I: R.
Lcrner
G. Spanier (eds): Child Influences on marital andfamily

LagerbcrgD.&

til

&

A life-span perspective. Academic Press, New York.


depresjon og
(1984): Sorgen er solvet det edle malm.
22:8-12.
sorghos barn ogunge.: Sosiohomen,
interaction:

Lange

Om

,1.

Langfeldt T.S.

&

rusmisbruksfamilier.

I:

Duckert^F. (1989): Arbeit med bard


Fokus pi Familien, 17:192-201.

Larsen E. (1989): Forheldet mellom barnevernet og barnepsykiafnen.


I: Norges Barnevern, 66:4-13.
Larsen E. (1989): Ideologi pch empiri arbetet med barn riskzon.
omsorgsomiidet,
I: Barn i riskzon. Rapport frl'n tre hearings. Vastra
Sosiala avdelningen, Stockholm.
barneverns
Larsen E. (1992): Miljfarbeid og,arbeidsmiljf
ungdomsinstitusjoner - Synspunkter pi innhold og organisering. I:
Temahefie nr.2. Barnevernets Utviklingssenter, Oslo.
Larsen E. (1993): Barnevern -barne-og ungdomspsykiatri: symbiose
eller separasjon'^I: K.U. Christiansen (red.), Forholdet mellom
barnevernet of barne-og ungdomspsykiatrien. Skriftserie nr. 5.
i

Lindblad

F.

Socialmedicinsk

(1993V

<sflmhaiiccii.t

Tidskrift,

10-446-45^

omsorgssvikt.

Barnevernets Utviklingssenter, Oslo.


Larsson G. (1980): Amphetamin addiction and pregnancy. IV.
.Analysis of basic information concerning measures taken by social
welfare agencies. I: Child .Abuse & Neglect, 4:89-99.
Larsson A. (1982): Health of Children whose parents
Larsson G.
seek psychiatric care. I: Actra Psychiat. Scand., 66:154-162.

&

Larter D. (1979): Social Work in Child Abuse - An Emerging K4ode


of Practice. I: Child Abuse & Neglect, 3:889-896.
LavikN.J. (1976): Ungdoms mentalehelse. Universitetsforlaget, Oslo.
Lcira 1!. (1990a): fra tabuisert traume til anerkjennelse og erkjennelse.

IJ^v*,, O. (1987): Barn

,b,;,j<e,ljF.

442
443

A'^. llrc,-.

& Daro D. (1995): Cairrent trends of the 1994 Annual


Survey National Committee ibr the Prevention of Child
Abuse, Chicago.
Main .VI. & Weston I). 0981); Quality of attachment to mother
and fat'i..': reiated to coiiihct behaviour and readiness for establishing
new reiiiiionships. I; Child Development, 52:1932-1940,
Main M, & GoWwyn II (1984): Predicting rejection of her infant
from mothers representation of her own experience: Implications
for the abused-abusinu intergenerational cycle. I: Child Abuse and
McCiirdy K.
Fifty State

i\'e!,'lect,

S":;iMS^:,^:rS;:^
jvntr ;'^ ''---"
""
''^"'''- ^^ /Vt'^'/ec/,

2-5 Sept.

Middleniore

M.F

V/

94 ])
''

Hamilton, London.

''

Hamburg

.V,
^'"'S'ng
Couple.

Ham ish

8:20.3-217,

Main M., Kiiphin N. & Cassidy J. (1985): Security in infancy,


childhood and adulthood: a move to the level of representation. I:
1. Bretherton
E. Waters (eds. ): Crowing Points in Attachment:
Theory and Research. Monographs of the Society for Research
in Child Development, Serial 209:66-104. University of Chicago
Press, Chicago.
Maluccio A.N., Fein E. & Oime.stead K.A. (eds.) (1 986):
Permanency Planning for Children - Concepts and Methods.
Tavistock Publications, London,
Margolin L, (1992a): Child abuse by mother's boyfriend. Why the
overrepresentation? I: Child Abuse & Neglect, 16:541-552.
Margolin L. (1992b): Sexual abuse by grand parents. I: Child Abuse

&

&

Neglect, 16:735-742.
Margolin L. (1994): Child sexual abuse by uncles:
risk assessment.
18:215-225.
I: Child Abuse & Neglect.
Margolin L.
Craft J.L. (1990): Child abuse by adolescent
caregivers. I: Child Abuse & Neglect, 14:365-374.

^m^u^dir^kfl^ om

Hovedoppgave
UniversiteteTi

"'
MaS!T
?f
^^'

S^fel:

^'J''P^"PParatet.

"''
^^

^^'''^ '"'"' ^"^'^'f'^^-

Bedford

a^;,^l^r^^ - -^ ^-e'-vention m high nsk

-ite"Sn";.be!d'nli^
'l
VVaals T^^^
"
Institutt
Spedbarnssenter,

'

^ a
J

Utviklmgssenter Os'lo
A.S.
Slettebf

Moen

En

^''^PP^ fosterforeldre.

'^'"S'-esosionomutdann.ng

'nondheim

Square Press London^

^''

&

^ped-oa
og Aiine

i^^^^^^^^^

^ ""gdornspsyk.atrien, Barnevernets

Q^^Q^

&

Maslach

&

E. (1981): The measurement of


of Occupational Behavior, 2:99-1 13,
Mayfield J.& Nei! J.B. (1983): Group Treatment for Ciiildren in

C.

Jackson

S.

e.xperienced Burnout. Journal

I: Social Casework, 64:579-584.


R.A. & Woife D.A. (1991)' Psychological maltreatment
(196) towards an operational definition, I: Development and
Psychopathology, 3:3-18.
McLeer S.V,,"Deblinger E., Atkins M.S., Foo E. 8.
Ralphe
D.L. (1988): Post traumatic stress disorder in sexually abused
children. I: Joarnat of the American Academy of Child Psychiafrv.
27:650-657.
McNeil J.S. & McBride L. (1979): Group therapy and abusive
parents. I: Social Caseworke, 60:36-42.
Meadow R. (1977): .Munchausen Syndrome by proxy: the hinterland
of child abuse, I: Lancet, 2:343-345.
.Meadow R. (1982a): Munchausen Syndrome bv proxy: Arch. Dis.
Child. 57:92-9fi,

Substitute Care.

McGee

?s:c^caS^tf'r4r''''-^-^^^^^^

Pp!^^t^jm^^

^^"^^^ ^"'^^--

^^"^rican .Journal
of

&

(eds.): Psychological
'^ ^.N'. Hart
tlaltS^mlt lfri-1T'''
'>f Children and Youth.
{'ergamon Press, New
York
NdsonR.E., Land.smaii M.J.
& Dutelhn,,,,,
noQAx -r,
of lamtly centered
" v'^^O): Three models
T
Placemenf
'^^ '"<-nt >,t/
c
eventives Service.
\: Child
LXIX 3 2
Weifore
1^

'

NcwbergerC.M. tS' f>ok S


no<i-^\ u
A cognitive'wrnmi^' V^--^ '-'"*"'
l

^'buse:

^S. (199.). Barndom,

et

''^^^^''^'^^ssand

cWld

tven%l,g fenomen.-J:
RRepstad

444
445

Duiinadsind ogforsvarsverker. TverretatH},' samarbeid i teori


o^ praksis. Tano, Oslo.
Nordin H. ( I987j: Barn som far ilia; gryrnhed i samhdilets regi.
III. Nordisk Seminar oiii barnemisliandking og omsortssvikt,
.Sandeljord. Mental Barnehjelp, Oslo,
Nordstoga S. (1990): En fylkeskommiiiuil madell.

Ogden^T. (1991a): Motstandsykt.gebarn^

red. ),

Harnemishandlingsprosjektet

i"

Vest-Agder.

Vest-Agder

fylkeskommune,
Nordstoga S. ( 992); Tvers. Tverretatlig madell far hehandling af
fainilier medseksuelle overgrep. Barnevernsseksjonen. Vest-Agder
fylkeskommune, Kristiansand.
Norman E.K. (1993): Barn og seksuelle avergrep. Ad. Notam
1

I:

Nordisk SosialtArheid,

P'-rspektiver. Un,.,rsmSc^^^^^^^^^^^

Ogden

Christiansen R.V., Killcn K I ars<^n i? a'


Era inntak til
or^'miser.ngog agutvikling i
harnevernet. R ^Fpurrserie
ppor
rra
Barnevernets Utviklingssenter, Oslo.
Oliver J.E. (1985): Successive
generations of child maltreatmentI.,

Sg

L.P. (1991):

rilturA^:iy^':'l^^ZdS

Gyldendal, Oslo.

Norman E.K.
I

& Michaisen

H. (1988): Seksuelle overgrep mot barn.


89 - 894.
1 08
26
Dtredninger,
(1992):

Tidsskr. Nor. Legefaren.

NOU
Norges Offentlige
Barnemishandling og oinsorgssvikt.
Nurse S.M. (1964): Familial patterns of parents who abuse
children. I: Smith College af Social Work, 35:11-25.
Nygirdshaug

E.

(1993); Helsestasjompojektet

-S

h'arnehage. Metadeuivikling
helsesiasjonsdistnkt,

ti'dlig Itjelp.

their

Samarheidlmrnevenv^
Rapport. Bekkestua

BcnuTikommune.

(1969): Children of alcoholic fathers. 1: Acta .Pcdiatr.


Scand., 49: 1-134.
Ncs K. (1993): Nettverksprojekt-taushetsplikt. Vedlegg Qvale;
Nettverksprojekt barnevernets regi.
Niislund B.el al. (1984): Offspring of women with non-organic
psychosis: infant atachment to the mother at one year of age. I: Acta

Nylander

I.

Psychiatr.

Scand, 69:231-241.

Gates R. K. & Hiifton I.W. (1977): The Spectmm of Failure to


thrive and Child Abuse. A follow-up study. I: Child Abuse and
Neglect, 1:119-124.

Gates R.K., Davies A.A.,Ryan M.C.


factors associated

with child abuse.

&

I:

Stewart L.F. (1979): Risk

Child Abuse and Neglect,

3:547-553.

Gates R.K. & Forrest D. (1985): Selfesteem and early background


of abusive mothers I; Child Abuse and Neglect 9:89-95,
O'Connor S., .Altermeier W., Sherrok K. Sandler H & Vietze P.
(1979): Prospective Study of Non-organic Failure to Thrive. Societ\'
for Research in Child Development, San Francisco.
Odbcrg G.B. & Walbomm A. (1989): /;/ sted I mftes. Et
gruppetilhudfor kvinner. Kommuneforlaget, Oslo.
Ogden T. (1989): Samarbeid mellom skoie og barnevern - noen
sentrale temcr og problemstillmger. I: Spesialpedagogikk, 38:37-

446

psychiatrv

""">'i journal oj

135 289-303

Oiufsson M., Bucklev

4nr1picpn

''""' '^'' ^'''^-

72:407-417

oLinn^"s 'nS/^r'"''"''"

r^ 1?

^'

^-''

t-

r,

^^'^^"'''-

-^"'^-

"y^"'- ^''8^ sosialkontor,

^^^P"se to having a mentally


^fr''
'''T 43
^
Social
4- 90Casework,
93
NeiU J.A Meachem W.F., Friffin
P.P.
Sawyer S n973V
Patte,._s^of injury ,n the battered
child syndrom.

S^^^

defeS
oerective
child.

I:

&

Y"/rE!2:

Oppenheimer

Hawells K., Palmer R.L. &


Chaloner D A
in chikihood and c
ea^i^^^
prehminary description. I: ./. Psychiat. ^"]!
19 357
R.,

(1985): Adverse sexual experiment


disorders:

Orme
eview.

& Rimnier J. (1981): Alcoholism and child abuse- ^


A
Journalfor the study ofAlcoholism,
AOoiTnj
^""""^^^ ^"^^""^'^' part Wpi^Scf k;SV.c//

T.C.
1:

f!:r 28^ nS^^


Parad

.I.H. (1965); Crises Intervention:


Selected Readings
'"'^"^-^- ^a'ly
Family
Service Association of America,
New York

CJild abuse;

An

interdiscphnary

M^H^Ih
''^'''''l ^'f ?^
M,
Hetherington
(ed,); Review of Child
Develonment
'
Research. University of Chicago
Press, Chicago 5- 09 sqq
a^iaiysis,
^nalys,s^*F
I,
1

I ayterson i
R., McAIHson S.J.
Shaw .I.W. (1987) Clmicaland
radiological features of osteogenesis
imperfecta Type 'v
A 1. ^tra
^H"- IV n.
Pcdiatr. Scand, 76-^^48-55''

&

Pa.Yters-on C. R.

& McAIh^on

S.J. (1989); Osteogenesis


imperfecta

447

in

the differential diagnoses of child abuse.

Br.

Med.

.!.,

299-1451-1454.

&

Bliikc F.R. (1969): The physically abused child: a


Paulsen MJ.
focus on prevention. 1: Child Welfare, 48:86-95.
Pavenstedt F..A. (1965): A comparison of the child-rearing
envionment of upper-lower and very low-lower class families. 1: Am.
J. Ortlwpsychiatrv. 35:89-98.
Pciton L.N. (1978): Child abuse and neglect: The myth of
classlessness. 1: Ant. J. Orthopsychiatry, 48:608-617
Peterson G. (1990): Diagnosis of childhood multiple personality
disorder,

I:

Patterseii

Dissociation,

R.T.

,'!:3-9.

(1990):

Rapport

om

barneporiionraji,

.lustisdepartementet.

N.K. (1985): Mother-child interaction group: Model for


joint treatment. I: Social Casework, 66:91-97.
Pickett J. & maton A. (1 978): Protective casework and child abuse:
Philiips

Social Work Today, 9:10-17.


Pinciis L. (1960): Marriai^e: Studies in Emotional Conflict and
Growth. Methuen, London,
Dunn J. (1986): The Study of Temperament:
PSomin R.
Chanties, Continuities and Challenges. Lawrence Erlbaum, London.
Smith B.J. (1970):
Polaiisky N.A., Borgman R.D., De Saix C.
Two modes of maternal immaturity and their consequences. L Child
Welfare, 49:312-324.
Shaiiin S. (1972): Child Neglect:
Poiansky N.A., De Sai.K C.
Understanding and Reaching the Parent. Child Welfare League of
Practice and problems.

I:

&

&

&

America,

New

York.

Poiansky N.A., Chalmers M.A., Buttcawieser E, & Wiliiams D.P.


(1981 ): Damaged Parents: An anatomy of child neglect. University
of Chicago Press, Chicago.
Gaudin J.M. (1985): Loneliness
Poiansky N.A., Ammons P.W.
Casework, 66:38-47.
Social
I:
neglect.
child
in
and isolation
Poilak J. & Lavy S. (1990): Countertransference and failure to report
child abuse and neglect. L. Child Ahu.se and Neglect, 14:515-522.
Pollak O. & Brieland D. (1960): Proceedings of the conference on

&

family diagnosis.!: Service Revicni', 34:1-50.


Poulsson A. (19S9a): Avdekking av seksuelle o\ergrep.

for

1:

Tidsskr.

Poulsson A.'( 1989b): Om snakke med barn. I: E. Backe-Hanscn


& K.Ncss (red.): Bedre harnevern. Tano, Oslo.
Poulsson A. (1991): Om troverdighet. L Opphyggning aftiltakfor
ham iom er utsatt for seksuelle overgrep. Sosiaidepartementet
Pound A. (1982):' Attachment and maternal depression. 1: CM.
Parkes & J. Stevenson-Minde (eds.): The place of Attachment in

448

Behaviour,

8-130), Basic Books,

(s

Tavistock, London.
Pound A. ( 199 ): New
1

Pm

and child abuse

5:7-10.

Pound A.&Mills M.(

I:

New

York/

Child Abuse Review

985): A pilot evaluation of New P,n


a home
and betnending scheme ,n south London.
L Ne^vsletter^
Association for Child Psychology and
Psvchiatrv, 7 4 13-15
';^,5)-,Dissociation as a response
to'extreme traun.a,
iT^Klniu f C/nW/,.;.>./ antecedents
multiple
of
personalitv
A^^'^^'
. fisov
(s.65-97),
American
Psychiatric Press, Washington D C^
Putnam F.W.(1993): Dissociative disordersin
children: Behavu,ural
profiles and problems. L Child Abuse
& Neglect 17-39 4^
Pynoos R.S. & Eth S. (eds.) ( 985): Post
Traumatic Stress 'Disorder
in Children. American Psychiatric
Association Press,
1

visiting

Washington

Pynoos R^S., Frederick C, Nader


tth S., Nunez h. & Fairbanks

Arroyo W., Steh.ent,

K.,

^''=""''^^'''^^P''^''^-l^''^tet

Barnevernets

Kommu'J;^''^'^^-''

Rapoport

L. (1965):

The

iren^tsitr'

state

of

'""'"''

crisis.

A.,

md

(1987)ife threat
1: Archives
of General

L.

posttraumatic stress ,n school age children,


Psychiatry, 44:1057-1063

regi.

Oslo

LIT.J.Parad (ed.): Clmsis

'^'^"^ ^^'-^'^^

^^--^-"

o^-

Raspe R.E.(i944)^ The Surprising Adventures


of Baron
Munchausen. Peter Pauper, New York
Rasmussen P.(1989): Barnemishandling og
omsorgssv.kt
^

''

im-m-m''

' ^^'" "'"''^'' ^^'>^>^Heforemngstidende.

Repstad P.(red.)(1993): Dugnadslnd og


forsvarsverker.
Iverretatlig

samarbeid i feori og praksis. Tano Oslo


P.J (1969): Child murder by parents:
psychiatric review
ottUicide. L American journal
of Psychiatry, 126-325-334
R. ey RX.
Mead J. (1988): The development of symptoms of

Resmcks

&

r(3)4l!4f''''"

Norsk psykologforening, 25:12-17.


1

Human

Roberts

^^

'^"'"'^'"' '"

''"'^'^

ofihxtQ.

L-

Dissociation

RW. &

Nee R.H.(eds,)(]972): Theories of Social


he University of Chicago Press, Chicago
Robertson J (1967): Young Children in
Hospital Tavistock
Casm'ork.

Publications, London
Roed-Hansen B.(1991): Den firste dialogen
Cdoktoraftandl.ng)
-^^
Solum Foiiag. Oslo.
RohnerR.P. (1985): The Warmth Dimension:
Foundation of Pa^
I'^^f'^J^'-^Pf^'^^^-^'Uection Theory Sage Publications, Newbury

449

Rohner

R.P.

& Rohner E.C. (1980): Antecedents and consequences


A

theory of emotional abuse,

Child Abuse

Sabbakken A.

<&

sovepute.

Kosenbauin A.&O'Leary l).K.(iy81): The unintended victims


of marital violence. 1. American Journal of Othapsychiatry.

tnfeUes

of parental rejection;
Neglect, 4:189-198

I:

Rosenberg D. A. (1987): Web of deceit: A literature review of


Munchausen Syndrome by proxy. I: Child Abuse S Neglect,
11:547-63

Rosenberg N.B.(1975): Planned short-term treatment

Social Casework, 195-204


developmental crisis.
Family Preservation Programs: A
Evaluating
P.H
(1991):
Rossi
Report to the Edna McConncll Clark Foundation, NY, The Edna
I.

McConneli Clark Foundation NY


Rothe W. (1984): Forcldreevne, forcldreret og hfrns tarv. Del
2:Mrdrene. Bll sene nr. 10. Social - og Soundshedspolitike studier.
Psikologistk Institut, Lrhus Universitet.
Rowan A. Foy D.W. ( 993): Pottraumatic stress disorder child
journal of
sexual abuse survivors: A litterature review. T The

&

Stress, 6:3-20.

N. &

Child Abuse

&

Cain

Hundleby M.

H.,

&

Kenne

&

Runyan

measure
DeVos E. (1994): The Intervention Stressors Inventory:
I: Child
children.
abused
sexually
for
of the stress of intervention

Abuse & Neglect: 18:319-329.


Rushton A. & Treseder J. (1986): Reseach developmental
10:54-51.
I: Adoption and Fostering,

recovery.

Rutter M. (1978): Early sources of security and competence. I: J.


Brunner & A. Carton (eds,): Human Growth and Development.
Oxford University Press, New York.
Rutter M. (1981): The City and the Child. I: American .lournal of
Orthopsychiatry,

4):6 0-625.
1

Rutter M. & Madge N. ( 997): Cycles of Disadvantage. A Review


of Research. Heinemann, London,
Ronstrom A. (1980): Mentally Retarded Parents and their
1

follow-up study of 17 children with mentally retarded


parents. The Swedish Save the Children Federation, Stockholm.
Sabbakken A. (1989): Barnehager/barnevern. I: SorgesBarnex'ern,
Children.

utfordring. Kommuneforlaget,
Oslo

Barnehagen

Saltzmger

S., Caplan S. & Artmeyeff


C. ( 983): Mothers Personal
Network and Child Mother-Relationship,
.luurmu oj
itmrnalaf
Abnormal Psychology, 92
6?.-!
1

66,2:15-23.

450

Salzberger-Witrenberg l. (1970): Psy hoAnalytic Insight and


Relationship. Routledge & Kegan Paul,
London
SamerofTA.J.(1993): Stability of intelligence
from ore-school to
adolescents: The influence of social and
family riskfectors
'^iui5. i.
I
cl/W
L-wi/a
Development, 64:80-97
SaridbckM. (1992): Forebyggende barnevem.
Universitetsforlaget,

Sande H.A. Void I.N

^Atl^n^fZ
Sandvold

& Duckert M. (

'

A., Christie

7alflUn%%'''''

''"'^^'-fi

f'^'-

98 1 ): Svangerskap og frdsel
^^- Norskhcg^fo^enS;:
1

M. & Vibe E. (1990) Grunner


'" -sbruker\lkoLL

^aS

^'^'^ P^^-"taI

'^"P^
ItniTttLl-'ll^-off"tL"^
'^'^"l^^"
children's
literature.

LXIV

Neglect, 18:51-62.

(1984): Long-term
in association with
Educational
and
Foster Care. Batsford Academic
London.
Fostering,
and
Adoption
for
British Agencies
D.K., Hunter W.M., Emerson M.D.. Whitcomb D.
J.,

en ressurs, et ^'"''^
problem ^"^'^
eller

Ryan

S. (1994): Post-traumatic
Rowan A., Fox D. Rodriguez
abused as children.
sexually
of
adults
sample
clinical
stress disorder in a

Rowe

Social

51:692-699

Traumatic

(1989): Barnehagen

Dehattserienfor barnehage o\%.os


Sagbakken A. & Aanderaa B. (1993): Barnevem
I:

6 617-628
Schechter M.D.

R,E,HaIfer

for

op

^f

mental

Child Welfare,

I:

& Roberge L., (1976): Sexual exploitation L


& CH. kempe (eds). Child Abuse and Neglect: The

ctTorl 34:li3-3i9,'^''' " '^""^ ''''''''' ^^^^^*? '

^^"^^

SchUling R.F., Schinke S.P., Blythe B.J.


Barth R. P. (1982)
Child maltreatment and mental
retardation. Is there a relationship-?
"n'uuMup. i.
L
Mental Retardation. 20:201-209

&

Schndder-Rosen K., Braunwald K., Carlson


V.
(U85)^ Current perspectives in attahinent theoiy:

&

Cicchetti D.

from
thestudy of maltreated infants, I: I.
Bretherton
E. Waters ?edsV
Growing Points in Attachment Therapy.
Monographs ofthe Societv
for Research in Child Development, 194-2
10
Seagull E A.W.
Scheurer S.L. (1986): Neglected and
abused
Illustrations

&

&

'''"''''' P""'"''-

fo493-5So'^'"'^^
Seagull E.A.W. (1987):

^'

CMId Abuse anTNeg^t

Social support and child maltreatmentA


review of the evidence. Child Abuse and Neglect,
11-4152
Shachnow J. (1987): Preventiv intervention with
children ofhospilf^'^^^P^y<^hiatnc patients, I: American Journal of Orthopsychiatry,

451

Shapiro

(1987): Self-nnitilalion and self-blame

S.

I:

psychiatric condition
oj tne Liiila,, l:>j.

children of

1...

violent marnaaes.

psychological review. Psychol. Bull., 77796-304


Spitz R.A. (1946): Hospitalism: An
inquiry mto

in incest victims.

I: American Jan null of psychotherapy, 41:45-54


(1989): The trauniaiized
Silvern L, & Kacrsvang

Chili] Welfare, 68:421-436.

early childhood.

the genesis of

The psychoanalytic Sfldv


-^

Sroufe L.A. (1985): Attachment-classification


from the perspective
ot mtant-caregiver relationships and infant
temperament I ^'mu
Child
Development, 56:1-14.

MM. &

Archer M. (1966): Child


Simon.s B., Dawns E.F., Hiirstcr
abuse Epidemiologic study of medically feported cases. I: New York
State. r. Med, 66^2783-2788,
Sirles E.A. & LoHierg C.E. (1 990): Factors associated with divorce
in intrafamilial child sexual abuse cases. Child Abuse and Nef^lect,
14:165-170,
Skare S (1993): Flerktilturelt harnevernsarhcit. Hhulhok.
Komnuineforlaaet. Oslo,
Skov B. & Olofsson M. (1992): Bfrn af mfdre med alkohol - og
stofproblemer graviditeten. f: PlcijefaniiHer, Socialpcdagofernes
Misbruger - barn ( 96) familiepleje.
Landsforbund, temanumnier
Slcttebf T. (1993): Foreidres aikoholmisbruk (196) konsekvenser
for barns opvekst. I: Norges Barnevern, 70: 5-24,

Stave G.( 977): Uformelle hjelpeordninger


1

Forskningsrapport

nr.2,

Diasos

Sosialhrgkole), Oslo.

&

Stave G.

et

lokalsanifunn.

(Diakonhjemmets
^

Fyrand L. (1984): Social net^mrk developing


skills
Diasos artikelsene nr 9. Diakonhjemmets

^r practice and research.

Sosialhrgskole, Oslo,
Steel B.F.
Pollock C.B. (1 968): A Psychiatric study
of parents
who abuse infants and small children. I R.E
Helder

&

& CH

SicT'o^'l

03^:947''

^^"^^''''"^ ^'"'''- ^-^"'^^'"^'ty

of Chicago

Press,'

Sloan

G.H.& Leichner

P. (1986): Is there a relationship

sexual abuse or incest and eating disorder'^

I:

between

Canadian Journal of

Psychiatry, 31:656-660.

Sloan M.P.
children.

I:

Sifrdahl

&

H. (1983): Typology for parents of abused


& Neglect, 7:443-450.
Meberg A. (1983): FIva skader fosteref^

Meier

J.

Child Abuse
S.

&

samarbeid med Det hvite bind.


Edruskaspsrfrslas studieforbund
Ediuskapsifrslas, Oslo.
Smith L. (1990): Barnerett - barnets rett og ratten til barnet. I: Kirke
ogKuhur, 3:209-226.
i

Smith L. (1990):

grenselandet mellom barneloven og


Anders Bratholm:... den ureit som

barneverloven.
ikke rammer deg selv. Universitet Oslo.
Smith L. (1991): Barnets beste - eller foreldrenes? Lov og rett,
4:193-194.
Hanson R. (1 974): Battered children: A medical and
Smith S.M.
psychological study. I: British Medical Journal, 3:666-670.
Soldal K.A. (1991): Stattekontakter som resurs. Norsk
Festskrifttil

I:

&

Fiernundervisning.

Solomon T.(1973):

History and

demography of

child abuse.

I:

H.,

Engdahl

B.,

Schwartz

J.

&

Eberly R. (1989):

POW

experience.
Posttraumatic stress disorder as a consequence of the
177:147-153.
Mental
Disease,
and
Nervous
Journal
I
of
Spieker G. (1980): Family violence and alcoholic abuse.:
:

Toxicomanics, 13:31-42.
Spiiietta

J..J.

&

Rigler D.

(1972): The child-abusing

452

parent.

I:

* j^?'f y ^-

98 ); Economic antecedents
Child Development, 57-975-986
Stenvig B. (1990): Sexualle overgreb pi bfrn;
definition og omfang
- en analyse at datamaterialet fra
danske
'*

I:

undersi^gelse
1987 I
Nordtsk Tidsskrift for Kriminalvidenskah,
193-203
'^'"'""^ interpersonelle imivers
p^*'!'"
.' Urns Reitzels
rorlag, ^^PV''krbenhavn.
Stone
N & Stone S.F. ( 993): The prediction of successful foster
placement, I: Social Casework, 64- 11-17
Strauss M.A. (1980): Stress and psysical child
abuse, I: Child Abuse
i

and Neglect,

4:75-80,

&

Strauss M.A., Gelfes R.J.


Steinmetz S.K. (1980) Behind
Closed Ihwrs: Violence in the American
Family. Doubleday
^'
Garden City, New York,
^^"^

f "/")")',*
Child ?;

i:

'^'"''^

^''"^' ^''"se

^^"^^I^'
Abuse
& Neglect,! 111-193

accomodation syndrime

Sundeiin-Wahlsten V. (1991): Utveckling og overlevnad


Enstudie
''\"''\' Psykosociala riskmiljoer. Pedagogiska
institutionen
Stockholm Universitet.
Sundfcr A.A. (1992): Fra rus til mening. En
undersfkelse av

harna

Pediatrics, 51: 773-776.

Sommerchild

^'

M 'f
Sv,"
ot
child
abuse ^^'!'''T
and neglect.

til

mrdre med

tidligere rusprohlemer. Barnevernets

Utviklindssenter, Oslo.

Svedhem L. (red,) (1985): Ndtverksterapi: teori och


prakiik.
Carissom, Stockholm,
Syse J (1 98 ): Barn og unge ifosterhjem.
Socialdepartementet, Oslo
Sctre M., Holter H.
Jebseu E. (1986): 'fvang til seksualitet.
Cappeien, Oslo,
1

&

453

K,W ( 990): Samarbeidet mellom barnevernet og psykisk


helsevern for barn og ungdom. Historisk og ideologisk bakgrunn. I:
Tidsskriftfor Nordsk Psykologforening, 27:495-503.
Schnell "S. (1987): Children's reaction to sexual
Tedesco J.
abuse investigation and litigation. I: Child Abuse and Neglect,

Andron L. (1990): Mothers with


mental
or do not abuse or neglect their
children
^>i i
I i^mia
Abuse and Neglect, 14:313-324.
Ulstein S., Fangel
Marhaug G. ( 1 982): Barnemishandling og
vanskjrtsel
Nordland Fylke. Tiddskrift

11:262-272.
Terr L. (1981): "Forbidden games". Posttraumatic child's play.
1: Journal of (he American Academy of Child Psychiatry,
20:741-760.
Terr L. (1983): Chowchilla revisited: The effects of psychic trauma
four years after a schoolbus kidnapping. I: Am. Journal of
Psychiatry, 140:1543-1550.
Terr L. (1988): What happens to early memories of trauma? A
studyof 20 children under age 5 at the time of documented traumatic
evens. I: Journal of the American Academy of Child Psychiatry,

Lcgeforemng, 102:605-608

Sfrgaard

&

27:96-104.
Terr L. (1991) Childhood traumas.

An

outline and an overview.

I:

American Journal of Psychiatry, 148: 10-20


Tharinger D., Horton C.B. & Millea S.(1990): Sexual abuse and
and other
Child abuse Neglect, 14:301-312
Thomas A., Chess S.& Birch H.C. (1968) Temperament and
behaviour. Disorder in children. New York University Press,
exploitation of children and adults with mental ratardation

handicaps.

I:

New York
Thoburn J.(1988) Child Placement:

Principle and Practice.

Wildwood House, England


Tiller P. (1989): Hverandre. En bog oni barneforskning.
Gylendal, Oslo
Tjomsland S.(red.) (1989); Barnevern. Erfaringer og synspunkter.
Kommuneforlaget, Oslo
Whittaker J.K. (1987): The evidence base for sicial
Tracy E.M.
support intervention in child and family practice: Emerging issues
for research and practice. I: Children and Youth Services Revien>,

&

9:249-270
Triseliotis J.(l 984):

Rouledge

New Developments in Foster care & Adoption.

& Kegan Paul,

Triseliotis J.

London

& Russell J. (1984): Hard to Place. Heinem an/Go wer.

New York
Truax C.B.

& Carcuff R.fL (1967):

and Psychotherapy.

Towards Effective Counceling

Aldine, Chicago

that helps abusive and


Social Casework, 66:561-562.
Glotzer J. (1966): Further observations on murdering
Forensic Sciences, 11:373-383.

Tuszynski A.(1985): Gropup treatment


neglected parents.

Tuteur

W.&

mothers.

I:

I.

I:

454

Tymchuck A.J.
who do

&

retadation

cSl

C &

for den '^orsne


Norsll

^^ZiL^ViilT''^^'^'^''""''

'

familiepsykoterapi.

I:

Fokus

Veland J. 0993): Hvordan gikk det med


harnevernets barn^
Resultater fra harnevernsarbeit i fern
kommuner i Rogaland

Fylkeshelsesjefen

Rogaland og Senter for Atferdsforskinine


(1 988): Multiple personality Isorder
m childhood. I: Canadian Journal of Psychiatry,
33 524-529
Waterman J., Kelly R.J., Oliver M.R.
McCord J (1993)
Behmd the Playground walls: Sexual Abuse in
Pre^schools.
Guilford Publications, New York
Wayne J.L. & Avery N.C. (1980): Child Abuse: Prevention
and Treatment trough Social Group Work.
Charles River
Dooks, Boston.
Weeks E.
& Drencacz S. (1988): Rocking in a small boat: Tha
consequences of economic change in rural
communities. T Int J.
Vincent

M. &

pickering M.R.

&

Mental Healt, 12:62-75.


WegsheiderS. (1981); Another change. Hope and
Healt for the

Alcoholic Family. Palo Alto. Science and


Behavior

Books
Weidemann K.M. (1992a); Thomas erikke en red hare.
Bamehefte
med veiledning nr.l. Det gjfr si vondt. Mental Barnehjelp,
Oslo
Weidemann K.M. (1992b): Marte ml fly tie. Barnehefte
med

veiledning nr.2. Mental Barnehjelp, Oslo


Wells K & Biegel D.E. (1991); FamUy
Presevation Services,
Research and Evaluation. Sage Publications,
London
Werner E. & Smith R. (1982); Vulnerable, but
Invisible: A
Longitudinal Study of Resilient Children and
Youth. McGraw
irliJI,

New York.

Wilkinson S.R. (1988): The Child's World


of Illness Cambridge
University Press, Cambridge.
Wilson C. (1982): The impact on children.
I: J. Orford
J*
Harwmg (edsO: Alcohol and the Family. Croom Halm,
London
Wilson C. & Orfad J. (1978); Children of
alcoholics-Report on a
prelminary study and comment on the literature.
I: .Journal ofStudies
on Alcohol, 39:121-142
WinnicottC. (1964): Child Care and Social Work.
The Codicote
Press, London. Ny udg. (1970); Bookstaal
Publications
.

&

Bristol

Winnicoft, C. (1986); Face to face with Children.


Working with
children. Bntish Agencies for Adoption
and Fostering London

455

Winnicott D.W. (1969): The Child, his Family and Outside World.
Penguin Books, London.
Winnicott D.W. (1975) Maturatianal Processes and the
Facilitating^ Environment: Studies in the Theory of Emotional
Development New York International Universities Press, New York.
Woif D.A. (1991): Preventing Phisical & Emotional Abuse of
Children. Guilford Press, New York/London.
Wolf D.A. (1994): Factors associated with the development of posttraumatic stress disorder among child victims of sexual abuse. Child
Abuse & Neglect, \^37-50.
Wolock I. (1991): Is Neglect Still Neglected? 8th International
Congress on Child Abuse and Neglect. Hamburg 2-5 Sept.
Drinks Too Much.
Wright B. (1983): Sometimes My
.

Mum

Blackwell Raintree, Oxford.

Waal H. (1993): Fellesskabi ncrhetogavstand: Barnevem ogbarneogungdomspsykiatri systemperspektiv. I: K.U. Christiansen (red.),
Forholdet mellem barncvernet og barne-og ungdomspsykiatrien.
Skrifserie 5. Barnevernets Utviklingssenter, Oslo,
Young L.R. (1964): Wednesdays Children. Columbia University,
i

Hditie realizala cu sprijinul:

New

York.
Y.T. 7 Strickman-Johnsen D.L. (1991): Placement outcome
for neglected children with prior placements in family preservation
D.E.Biegel (eds). Family Presen'ation
programs. I: K.Wells
Services. Research and Evaluation. Sage Publications, London.
Zalba S.R. (1967): The abused child: II. A typology for classification
and treatment. I: Social Work, 12:70-79.
Hartman
Zimmerman M.L., Wolbert W.A., Burgess A.W.
C.R. (1987): Art and group\s'ork: Interventions for multiple victims
of child molestation (Part II), Arch. I: Psychiatric Netys 1:40-46.
Oberg G.
Oberg B, {\9&2):. Kristerapi vid virnadsstrider.
Almquist
Wiksell, Stockholm. Rstfold barnevernshi'ring (1989
og 1991): Rstfold barnevernsamband. Frederikstad.
Aanonsen A.M. (1990): Evaluering af barn-og ungdomspsykiatriens
arbeid med barnevernssaker. I: Norges Barnevem, 66:16-37.
Aarts R. (1990): Orion Home Training. Forelcsning ved NicWaals

Yimn

&

&
,

&
&

SOCIETATEA PENTRU COPII


ROMANIA

$1

PARINTI

Timi,?oara- 1900
Tel. /Fax:

0040

(0)56

199894

Institutt.

Editura

EURO BIT

C.P 639 O.P


Timijoara
Tel./Fax:
Editor:

456

0040

5.

1900

(0)56

199004

Dorina Pruncu Margineantu

You might also like