Professional Documents
Culture Documents
COPILUL
MALTRATAT
Traducerea a
MUNIN
acordat de
BYGDOY ALLE
21 *
N.0262
OSLO
NORWAY
CUPRINS
ARGUMENT
CUVANT INAINTE
CAPITOLUL
g
'
\\
INTRODUCERE
PARTEA
,5
mimATAREA
CAPITOLUL
,SY
MPORTAREA NOASTM lA EA
21
CE ESTE MALTRATAREA
CAPITOLUL
23
"\
...
PARTEA A II-A
CUM PUTEM INTELEGE MALTRATAREA'?
CAPITOLUL
Copyright:
Toate
Editurii
EUROBIT
65
BAZA TEORETICA
drepturile acestei editii sunt rezervate
CAPITOLUL
$1
MODUL DE LUCRU
67
CAPITOLUL
DE MALTRATARE
PIERDERE
09
FUNCTIILE DE PARINTE
CAPITOLUL
PARINTII in SITUATIA
CAPITOLUL
45
,43
$[
...
161
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
$ICOPII
185
CAPITOLUL
COOPERARE
171
IN
CAZURILE
195
12
FACTOR! SOCIALI
$1
ECONOMIC!
IN
205
STABIUREA RELATULOR
^I
CAPITOLUL
307
21
CAPITOLUL
319
22
IN
213
PROCESUL DE
COPIII MALTR.ATAT!
CU RETEAUA FAMILIEI
CADRUL TRATAMENTULUI
357
CAPITOLUL 25
..
249
OIVORT
26
CRIZE PARENTALE, MARITALE,
CAPITOLUL
17
385
^I
287
393
CAPITOLUL 28
MUNCA CU PLASAMENTUL COPIILOR - SEPARAREA
DE PARINTI
279
SI
27
$I
INGRIJITORI
BIBUO(}RAFIE
PARTEA A IV-A
COOPERAREA INIERPROFESIONALA
DE SEPARARE
EVALUARE
347
24
UTILITATEA INTALNIRILOR
CAPITOLUL
16
'
CAPITOLUL
223
15
CU
33
23
IN
14
INTERACjENTH
305
20
LOR EMOTIONALE
211
COOPERAREA CU PARINTII
EVALUARE
CAPITOLUL
CAPITOLUL
PROCESUL DE
PARTEA A V-A
h4ET0DE DE 7114 TAMENT
EVALUARE
CAPITOLUL 13
CAPITOLUL
$1
^n
CAPITOLUL
PARTEA A ni-A
CAPITOLUL
MOTIVAREA PARINTILOR
SITUATH DE
MALTRATARE
CAPITOLUL
$1
SERVICII
10
INTERACTIUNEA
CAPITOLUL
18/19
ATA$AMENTUL FATA DE
NOIl
407
435
ARGUMENT
i
dea
stare sa le
ingrijire
?!
medical precum
psihologi
pediatri, in
adulti care
Ingrijire.
?i
Mai
In
cerceteaza
un
este
larg spectru
de tratamente
?i
Un
punct important
al
vorba
de
ei
^i
sectoarele.
strategii
de
Ingrijire
lumina atitudini
5i
?i
trece In revista
pentru solutionarea
Valoarea pedagogica a
cuprinzatoail
sa aprofiindeze
prezentarea cazuriior.
in faculta{i
sau medical.
CUVANT INAINTE
arlea
I
gol existent
^
doar
Aceasta
'
este
in
iiniil
international,
copilului,
in
Domeniu
de numele
lui C.
simptom de
ani,
-^
de^i lucrari
XIX (Tardieu)
~~
^i legal
H.
trezire
30 de
umanitatii,
Kempe
Society for
A.pi
.y/
cum
^ti la
randul sau
in legdtura
SCI perpetueze
este
a^a va
con.stituie
spela umana.
garmilia
Fonmtci
intr-o
Toti
.sa creased
oamenii cm dreptul lafericire "-
ei: copilariafericita,
cu ceea ce
asemenea filosofie
Copilul maltratat"
////
intre
24-27
hilitiilata
('opiii
Dr.
paiiicipaiitii la Coiiferintd
an numit-o
na.'}0 retelei
de lucni la
fonnelor de ahuz
^7 neglijare.
.p inleleasd,
.>/
treia sesiuni
in final, la
toti cei
care se implicau
in
"
de abuz
.p neglijare,
intelegere
a propriei
Dep abundenta
a consecintelor
dezvoltdri,
lui p,
afenomenuhn complex
de ce mi, o mai bund
a personaliidtii
.p destinului sdn.
Romania
.se
conjugd
neglijdrii,
cu o logicd u^or de
.sesizal
de Sud
factorilor implicali.
^-i
.j7
vezi
IPSCAN,
.sprijin,
.sa,
Congreselor
.}i
te
Idsa sd
a nu vedea
sdlile
conferentiind, de
asupra
aceaatmo.sferdde
umand intelegere,
apropiere, impdrtd^ire
.sd-l
pentru ca diferenta
est-vest, in valorizarea .p
p alneglijdrii
Multumind doanmei Dr
philo.s.
.)/
moment, vd invitdm la
o lecturd, care vd va surprinde prin numeroase deschideri .spirituale
.p
profesionale pe care
vi le
aduce.
de apart tie a
ei
ANA MUNTEAN
CAPITOLUL
INTRODUCERE
Asisten|ii
precum
zilnic
cu
cei
domeniul
in
sanatStii
unor
lor,
i
ce lucreaza
sociali, cei
?!
tipuri
?i
au
fost expui
adulti,
recuno?tinta
sunt
in pericol
de a fi
copleiti
duce
la
parinfi care
nu au primit
de sarcina
cre?terii
nu sunt
ei ?nii i
capabili
copii care
educarii generatiei
viitoare.
Copiii
respingerii
de bine haosului
?i
de propriile
in a reui
iji
sa
exploatarii lor
zilnic, lipsei
de catre
?i
?i a face
de siguranta, indiferentei,
adulti, Adultii,
prea Tmpovara|i
15
fie.
profesioniti, cat
cu momentui
vietii
Tn care,
acestor copii
pur
suferintele
fi
sens foarte
sexual, sau
i
neglijeaza Tntr-atat
meat sanatatea
fizica ?i/sau
Tn pericol
datorita abuzului
Ne confruntam
facem
fata
t'l,
precum
ji
larg.
ji
clarifica
cai
?i
am
In care
crezut Tnainte.
nu numai
fizic i/sau
de asemenea,
al parintilor,
la parinti, ci i
Tn cadrul mediului
precum
Tn larga societate.
le
Tmpartaim
parinfilor.
SCOPUL
CONTINUTUL CARTII
lor.
a conlrihui
le identiflca
mai
sa
vorba doar de o
sentimente care le
ma ocup
precum
de a observa
lipsa
de a Tntelege maltratarea nu
i de propriile noastre
Din aceasta cauza voi Tncerca
?i
de cunotin|e, dar
mecanismele pe care
le
?i
le
produce maltratarea,
domeniu.
Nu
este suficient sa
fii
capabil de a Tnfelege
semnele maltratarii
u.^vi:
In cazul incapacitatii
la sporirea ^i inaltarea
este
esential este de
men
Scoptil
nu sunt
poate spune
emotionala
responsabili
nevoia de a
Chiar
de a dezvolta noi
Tennenul de maltratare va
fngrijire,
apare
i
sentimente
atitudini legate
modul
ci ji sa-ti
Tn care se
Tntelegi propriile
factorii
sa
vedem gradul
confruntam cu
copiii cat
mai
dimensiunea
Tnchidem
realitatile respective,
i parintii,
u?urati. Totui,
ochii, Tn loc sa
maltratarii.
ne ajute
Prin faptul ca nu ne
precum
?i
^i
situatiile
evaluam cazul
sa-i
facem
stare sa
ne situam
Tn mijlocul
seama
calitatea
in
consecintele maltratarii.
Tn
Una
fata, este
Noi trebuie
aceea de a
fi
Tn
precum
care face parte, astfel Tncat, sa putem contribui la crearea unui loc
securizant Tn familie.
17
pentru
ajuta sa Tntelegem
ne
dinamica procesului
maltratarii.
Aceasta
relevante despre
parte a cartii are ca scop oferirea unor informatii
integrati. Sunt
sunt
care
in
parinti, copii, viata maritala i reteaua
dezbatute
intre parinti
mod
Numeroase
copil
in
ei,
precum
de
ji
fi
de urmarire au aratat
ca, in
ciuda cercetarilor
& Daro,
Nu este intotdeauna
Modul de flinctionare"
al
mai
ce
in
ce mai anevoios.
anumitor
Partea a IV-a a
interagenfii " se
continutul
lor,
de contradictii
un spectru
la fel
cartii:
ne
posibilitati
Cooperarea interprofesionala
in
de
tratamentui oferit.
.p
ceea ce privete
caile
larg ca
La
fel
de importanta, ca
?i
necesitatea dezvoltarii
fie i
de abordare a
a sistemului
precum
trebuie sa ne
situatie
asumam
noua, securizanta
De asemenea
ji
la
imbunatatirea
de preferat permanenta.
^i
asemenea o
larg de tratamente
Cooperarea Tntre
institutii.
apasatoare
esentiale in
fi
intalniri,
evaluare,
serviciilor sociale
am
aratat ca
Din aceasta cauza, daca vom actiona doar in acest sens, nu numai
copilul va fi parasit de noi, dar i parintii.
Aceasta se poate datora mai multor factori. Familiile primesc de
multe
sau
simtit
sistematic.
studii
am
profesioniti
agentii,
precum
familii sunt
coordonarea sunt
neclarificarea rolurilor,
due adesea
la itosirea
precum
?i
resurselor. Nevoia de
Partea a V-a
cartii:
i
alta dilema.
mare de provocari
Aceasta parte a
precum
?i
cartii
descrie
de a ajuta
modul de
asupra observatiilor
de probleme care se
a familiei,
folosire a autorita|ii
asumam responsabilitatea
altele.
19
le
facem.
ma
doar anumite
indic
dintre acestea
reiatii
procesele bazate
in
dori
?i
sa
primul
<ji
depinde de
calitatea
muncii noastre.
le sta In
precum
consecintele
ei,
Evaluarile
deciziile
fi
Tmbogatita prin
Suntem
profesioni^ti intinsa
?i
de
Consecintele pe care
calitate.
le
implica
abuziva
la
fi
Poate
Numeroase
fi,
studii
fi
sporirea violentei
problemelor emo^ionkle
copiii. In acest
a diferitelor
?i
forme de
mod contribuim
criminalitate, a
populatiei.
de maltratare decat au
Tntai
munca
existat in
in principal
Pentru a evita
fislosirea, in
mod repetat,
referi la reprezentantii
in cazul ?n
profesori voi
care
cititoral
mai proftinda
reiatii
va urma
i
ma
voi
Daca
PARTEA
final cartii,
mai nuantata.
acesta
Cu
atat
metode
ale parintilor.
20
li
de celaialt.
relatate
?i
interesele copiilor
ji
MALTRATAREA 1
RAPORTAREA NOASTRA
LA EA
CAPITOLUL
CE ESTE MALTRATAREA?
Maltratarea afecteaza un mare numar de copii fara aparare,
prin diferite
asemenea,
parinti.
Maltratarea este
de copu
adulti
clinici
de
sanatate, sectii
?i oficii
pentru copii i
Acestea sunt exemple de maltratari
medical,
precum
eel educational, se
in activitatea zilnica.
Exemplul
Intr-o seara,
cam pe
Anders, hoinarea pe
la
erau bauti
in varsta
se bateau.
al serviciilor sociale.
?i
droguri,
ani,
Un vecin
Familia era
?i
ambii
Timp indelungat
mod
la
de 4
serviciile sociale i, in
repetat, au
fost ajutati sa-ji plateasca datoriile.
AsistentuI social s-a straduit sa
23
coopereze cu
spre
tatal
a-l
convinge sa Tncerce
sa-?i
gaseasca o slujba
Exemplul
un
cei doi."
legatura cu
situatia lui
gradinifa tarziu
anterior un
2:
institutii
de
(parinti
nu arata a
?!
fericiti
fi
de
duce
institutiei
Educatoarea avusese
o tulburasera.
Tti
adulti
voi
julituri,
vanatai
mici zgarieturi
insistat Tn acest
m a-i
moment
folosi o
mana.
pentm
la parinti
5:
adolescent!, personalul
El a
trait
Tmpreuna doar cu
recasatorit
prezenta mari
la gradinita copilul
Personalul
acuni
ca:
Se apropie de
Exemplul
La o
mereu de personalul
observatii care
cu un
copilul
numar de
ei,
senzua!.
Personalul unei
dintre
prieten".
Exemplul
fetifa
comentarii ciudate
agresa mereu.
li
Berit,
4:
?i
mama
1 1
ani.
camai
este Tn stare
saprogresezeTn vreun
fel.
Mamaafostinternata
lui,
dintre care una era de data mai recenta, iar celelalte doua, mai vechi.
Exemplul
Exemplul
3:
Gro, un sugar
puteri a fost
in varsta
admis intr-un
de 5 saptamani, deshidratat
spital
$i
mama ar
fi
inapoiere mentala
?i
mama i
saptamani. Parintii
mentala
au
de
mamei
alta
modul
in
Gro avea 3
sleit
care
6:
stimulare.
persoana, cu serioase
parintii acesteia
prezinta,
cu o eleva a sa
sine.
Pare
Tn varsta
De
nefericita.
de 12
ani,
pe
nume Anne.
retrasa. Rareori se
Tn legatura
Este Tnchisa Tn
cu familia
sa.
Locuinta
Cu
toate
mod spontan
bune.
de cand
de asemenea, intarziere
(Kempe
et
24
25
al.
a fost foiosit
Tn
mod
exlensiva a conceptului
I
am
ales sa folosesc
abuz emotional
li
reduce
utilitatea.
dar
fizic,
pentni
de aplicare
in capitolul
obiecte sau a maimlor, pot exista acele contuzii care nu arata foarte
mod Tncat
produc
ii
acestuia vatamari fizice sau emotionale, sau neglijeaza copilul intrsanatatii sale fizice ji/sau
emotionale
formeaza un
de maltratare:
ranii,
4. copii
expus abuzului
?i
fizic
Chichetti 1989),
cealalta.
se intampla ca adesea sa
?i
Crittendsen
Daca un
fi
fost
emotional
Cu
?i
99 1 Killen
,
994,
agresiv, care,
de multe
categoric, ca
ji
cum
Asemenea semne
protestui
ji
trezesc
tofi
fi,
al
fliria,
vecini,
la
un
abuz
sa se adapteze
sa faca singur
considera
cumuleaza vatSmarilor
(Hobbs
Wyme
urmeaza sa descriu
Situatia poate
fi
chiar
?i
mod
cum
ar
fi,
de exemplu,
loviturile la
necesar nici un
un efect de
exterior
de varsta mica
pot duce
semn
1990).
fiecare
meningelui, fn
Copiii abuzati
?i
la
biciuire a capului
membrana
vizibile ale
profesioniti,
expus
fizic.
joaca. Localizarea
emotionale, care, pe termen lung, pot avea efecte mult mai serioase.
comportament
la
vatamari
Kaufmann
adesea
le fac
fata acestor experiente abuzive care vin din partea celor care se
?i
3. copii
Un
copiii
^i
2. copii neglijati;
fntrebarea: care
varsta copilului
1.
de cele pe care
diferit
precum
tipuri
O astfel
la ciupituri,
Pentni referinte
sexual,
fizic
de
nenumarate
ori
cu capul de masa
fi
mod
deliberat,
precum
?i
pe
fizic
sunt contuziile
;i
cum
ar
fi
epilepsia, paralizia
la ciupituri, lovituri,
26
serioase consecinte
nu
fie
fie
ji
fntarzierea fn
asociate cu abuzul.
Alte vatamari provenite fi'ecvent din abuzul fizic deliberat sunt mainile
?i
27
semne
ale
unor
fi
depistarea acestuia.
cum
ar
fi
Daca un
situatie sa
faptul ca au cauzat
vatamari
foarte mult de relatia lor cu
as.stentul
lEsTe
foarte greu de evaluat daca
vatamarea produsa este urmarea
unui act
dehberat sau este urmarea pasivitatii
. a neprotejarii
cop.lului S a
propus ca modalitate de lim.tare a
conceptultii de abuz asupra
copilulu.
sa se considere doar vatamanle
produse
mod deliberat Acest lucm
este insa extrem de dific.l de
evaluat. Gradul de intentie
este adesea
neclar chiar parintilor.
probleme de sanatate,
unul din
poate
fi
'
!Spaitor". Parintii,
adesea
fi-atii 1
surorile,
!?i
descarca
fiiistrarile ?i
sod
cu uurinta pot
depmde
copilulu,
fragilitaf e a
Mc Allison
eel pas.v.
permita
abuzu
si
diferite
Un
agresivitatea
pe
in
copil.
extrem Tnca de
la
mod
fizice.
Spaima trace,
Sunfem
uurati.
Cu
pe copilul abuzat
confuza (Rohner
Rohner 1980,
eforturile
il
De
la
abuzeaza
ji
il
abuzului
fi
fizic.
deliberate
?i
Unele fac
suspiciunea
in
practica
vor stapani
-iU);
M/
esle
comportareafata de acesta
emoliomla
^i fizica
Vatamarea
Clausen
prezent
in
a lost eel
una
la violenta sau
serioasa. Spaima,
?i
precum
ji
climatul emotional
de durata.
nu
in orice alt
ar puieafi periclitate
fizica este,
copilului
fie in
centml
atentiei noastre
Consecnta abuzului
cum
5).
Cu
dragoste
zi la alta
ar
fi
fizic
depinde
asupi'a
^i
s.tuat.ei ,n
28
29
momentul
precum
limitele familiei,
2.
aparitiei ranii. In
modul
acesta,
Copii neglijati
necnilatoare
(Daro
poate
fi
prezenta chiar de
^i
la
Mc
Carthy
1991)
fi
?i
5i
de a se angaja
pozitiv,
emotional
crejterea copilului.
Semnele
Copilul poate
alb la fata
ji
fi
murdar
ji
Apare ca
urat mirositor.
Urticaria poate
atat
fi
lasati
zile,
tot
fara
fi
chiar slabesc.
ei
corpul copilului
hrana
?i
fara a
fi
deranjant
poate starni
fi
neglijat Tntr-d
fi
stimularii
precum
?i
la
unul de ase
slaba concentrare.
luni.
Pe masura ce
Un
copii
la
vor fnceta sa
mai planga
fizic
fi
cat
?!
admi^i mtr-un
spita!
sau institutie
30
?i
fiind fnfometat,
percepute. Nimeni nu se
limbajul si prospera
imbunataje^te doar atunci cand
sunt mai mari ei
vor recupera din punct de vedere fizic,
dar nu chiar aa de mult
din
punct de vedere emotional, Se poate intampla
ca latura emotionala sa fie
vatamata penta. toata viata. Din nou, daca ne
concentram dear asupra
aspectului fizic, ne vom distanta sau vom
nega aspectui invizibil mult
mai serios, poate permanent, al vatamarii
emotionale.
Neglijarea grava nu dauneza doar sferei
emofionale a copilului ci
afecteaza ?! dezvoltarea sa fizica. Uneori
neglijarea
lor se
poate avea
de alcool
iiman.
spiriliiliii
Daca mgnjirea
^i
cat
pentm
raspund prompt
in
momentul de
copiii neglijati
criza.
sau sa
protesteze". Asta scoate in evidenta aspectele
distructivitatii sale. , Prin
faptul ca ucide spiritul celor care au
supravietuit fizic, neglijenta nu
lasa nici un martor".
Neglijarea poate
fi
i nu neaparat
doar dupa ce a tipat suficient de
mult. Poate primi hrana, dar nu neaparat
suficienta sau adecvata
intotdeauna. Poate avea haine, darnu neaparat
adecvate, poate
fi
ridicat
primi
afectiune
?i
prea putine.
fi
in atentia altor
foarte diferit de ceea ce s-a petrecut
Numeroji
un
31
fel
de
rol
parintii lor
de adult
la
nu le-au
o varsta
oferit.
Ei
trebuie sa se Tngrijeasca de
fie
ei ?nii i
adesea de proprii
parinti.
incepem din ce
in
negiijare, neglijarea
cu cea
tie
5);
emotionala, fara a
fi
Tn
mod
relatie
mod
fi
dificil sa
tizice
de maltratare
scuit,
poate
fi
este eel
mai greu de
poate sa apara Tn
definit ca
situatii
Pe
fi
fi
marea majoritate a
intalnite in
distant
ji iritat
putem
^i
?i
Fiecare
momente trecem
?i fiirie.
Vom
corecta
individualizare.
mai sus
de
copil,
implica un model de
1993, iMc
de cele relatate
comportament continuu
Gee
Wolf
Germaine
51
stabil fata
a vietii
diferit
forma de abuz.
pot
abuzul
fizic
fi
cele
dommante.
fi
ca pe cineva
prin amenintari
^''P'f^P^^<cuparasireasaualungarea.kmtnmtlrUncrte^z^o
s are
Abuzul emotional
nu
este in
mod
Ta parte""''''
Un all grup de
copii care
Silvern
5,
negiijare pe
de
32
mana cu
familiilor.
cateodata. In aceste
acordam
Tn
formele
mod
de asemenea observat ?i
,,sindronmlCemiyaresei" Copilul
este expus aicinu numai unui
abuz emotional al parintilor, dar
?! al
iratilor. Ceilalt. frat.,
s,mtmdu-se deja Tn nesiguranfa i
suferind de o
Abuzul emotional
in
S mt expu^i Tn mod
Copiii simt ca ceva nu es
e Tn
Uneon
Poate
3.
sum perceputi
la na^tere.
necesar combinata
angajeze intr-o
net
in
independent.
Un^ lip de
poate
mod
de parere ca
este
el
fizica.
pe baza
privat
Se
33
abuz
ostiiitate
mod
nu indraznea sa mearga
mama. Un
alt
la
zile
putina energie
cu
alti
copii
$i
fi
expui unui
relatiile
unor repetate
de a rezolva" un
alt
fi,
cum
ar
fi
Tn
a identitatii sexuale.
pentm
adesea de catre
psihiatrii
pentru aduiti Tn
aflafi Tn
asemenea
situatii
observa faptui ca
?i
Olofsson
adultii sunt
i situatii
va observa
neprevazute pe care nu
le
de a avea
grija
de
ei Tn^i^i i
de a putea avea
grija
nu
de
copii.
fie
asociaj.
(Lovdal) sunt
legati de probleme
financiare, probleme
de
probleme matenale sau de coabitare.
Abuzul de droguri
un
mod de viata extrem de costisitor, astfel
ca trebuie sa fL. rost
d"
cateva mn de coroane pe n.
Spargenle, hotiile ?, prostitutia
ar fi singurde
ca, de a sat.sface aceste
nevoi. La
cazare
51
^e
alerta in
negarea
al parintilor.
proieciia ca
s.stem de aparere. Ei neaga,
minimalizeaza ji rationalizeaza
abuzul
pe care-I savar?esc. Acest tip de
negare este un aspect al abuzului
care dezonenteaza foarte mult
copilul. El
i
deregleaza abilitatea de
onentare a copilului i conduce la
dificultati Tn procesul
de dezvoitare a perceptiei acestuia.
Se Tntampla adesea ca eel ce
consunia drogun sa realizeze proiectia
asupra copilului pe care s-ar
putea sa-1 faca sa se simta raspunzator
de orice problema ar aparea
Un consumator de substante poate
distorsiona perceptia copilului
asupra real.tatn la fel de mult ca un
parinte psihotic. La fel ca Tn
cazul
abuzulu, fizic 5. al celorlalte forme
de abuz emotional, copilul traieste
sentimentul vmovatiei pentru ceea
ce se Tntampla. Daca as fi
fost
suficient de cuminte mama nu
ar fi baut." Ruinea
intelegere
Consumul de droguri
contribuie,
de asemenea
stigmatizarea familiei.
este
un
abuzul
o problema
fizic,
cat
ce! sexual.
de maltratare
a gasit ca
66% dm
sunt abuzat,
tizic,
copiii
ca In
75
?!
altfel
90%
ar
fi
Tn
putut
din cazurile
alcoolul.
Covington (1986)
care sunt crescuti de persoane
alcoolice
i
76% dm
?,
consumul
34
de alcool. Jones
et. al.
aparea
$i
radacina plata
cu
atipica.
?i
curbat in
sistemului urinar
$i
precum
genital,
fi
ale inimii,
?i
retard
continua
la niveiul fetal
consumul de alcool
fetal i
al
mamei
fi
de
zi)
rise
alcoolemieifclale "
Copiii
(Skov
Olafsson
in
992).
de asemenea,
ca
sunt,
ji
due
la creterea
de oxigen
in uter. Copiii
expui unui
consum
Aceasta
dar
la
lipsa
de oxigen apare i
?n eel al abstinentei
in cazul
mamei. Exista un
sindromului de supradoza,
rise
crescut de complicatii
prematura
ji
asemenea
la
am
iin
75%
De aceea
Daca inamele
^" -^^'^
""-' '^^^^^
fortat sa ia partea
tuS;
p^-t. ^
unuia dintre
ei" Copilul
^ de
'
1.
fi
spre a ajuta
ident.ficate
ca abuz emotional'
atunci cand copilul dezvolta
o anxietate cronica
de separare
t.nut partea"
si
^
s,
unufa dmtre
"
inconstient
5.
parmtr
4.
de comportament
in
de
prezenta copilului
poate
SZ
(Cntenden
fi
infectii.
mca de
methadonul consumate
te afecta
multi
de
maltratat,
po
timpul sarcinii
vor avea un
fi
din
ar
agitafie
devme
ale
$i
m dezvoltare la nivel
celalalt,
c"e.ria
It"::
lar copilul
malformatii ale
dupa
z\ Tr
poate 7r
sarcinii.
un nas scurt
?,
cum
la na tere
iopu, ai carorparnui divorteaza
fara afi capahili sa rc4//
e-e
et.
^.'^^^'^/f-V'^P'^''^ """
^''
^^^-^
cL
36
37
5'
-toria
simptomele
mod
foarte
supus uno
investigate
la
simptomele rejectani
a
al
(Meadow' 1982)
altele.
(1990) a aratat ca
Meadow
copilului. Efectuarea
extreme se ajunge la incercari de strangulate a
refuzul diagnosticului din
de investigatii profbnde care conduc la
agresivitatii acestora. De
partea parintilor, poate provoca creterea
diagnosticul pentm care erau
obicei parintii sunt externati doar daca
abuz e observat din ce m ce mai
ingrijorali a fost exclus. Acest tip de
a
pulea deveni o obligatje pentru noi toti de
des
timp
in ultimul
?i
ar
precum
tratat,
", ENOD
Ejc'cr// non-organic de dezvoUare
dar care sunt
adecvata
fizica
care primesc o Tngrijire
neglijati din
Ayoub
ENOD
?i
Hanson
definesc abuzul
fizic
simpla Iipsa de
existente in cadrul diadei pot varia de la
974
fizic.
Gates
?i
ENOD
Hufton (1977)
ENOD
Nu am
clinicile
de
psihiatrie adulta
alta
fi:
infimtila
care au ajuns in
au fost expui anterior unui
astfel:
Probkmele
?i
ENOD
copiu
fizice
Mai
ca
problema.
creste con?tientizarea fata de aceasta
este intatnit la
i pana la
conditiile ce definesc
de catre parinte. Pe;petuarea
In timp
fabricarea bolii,
1989). Spectrul
activa la copilul a simptomelorbolii(Kaufmannet.al.
prin laxative (Cummmgs et.
poate include diaree continua provocata
copilului
emotional cat
identifica
pe
in aincerca sa
aceti
ajutam
parintii,
nevoii de hrana."
legatura cu asocierea dintre
Chiar daca acum suntem lamuriti in
copilului, nu este inca evident
conditiile psiho-sociale i starea
greutate.
care provoaca retardul de cre?tere in
mecanismul
responsabilitatea
FNOD
ingi-ijeasca.
fi
intalnita intr-o
mare
$i
ii ingrijesc pentru
satisfacerea
emotionale.Din aceasta cauza abuzul sexual
asupra
varietate de
38
nevoilor fizice
Abuzul sexual
un
larg spectru
de
savarjit
de catre
activitati,
de
la
39
cei
1 992, c).
ce ingrijesc copilul' cuprinde
porno pana
timpul
Situatiile prin care
la privirea adultului in
pot
fi
AdultuI folose^te
astfel copilul
putemdepista abuzul
legata
fi
'"""""""'
De asen enl
'
relatii
'
sexi.alc,
I expnmatr l^^^-^^^
cu copilul.
'
"a
7'"!
adultii nu c^ed c
ea ce nZ
V".
dac. ar discuta de'pre
Ifa^^,^^^^^^^^^^^^
"
se
Rolul copilului
Doar
incepe sa
Intimpla rar sa
^i
cum
ar dormi".
fie violent.
din punct
protectoare.
Cu
aratand a
fi
posibilitatea
?i,
in acela?i
fie violent,
in intromisiune.
sau sa devina
astfel
daca acesta
Un
T?i
aspect confuz
$i
inspaimantator
care
.
il
?i
al
ji
pane capat
va
fi
,e
neagS
,a
^J.st-^iZt!:''''^
Dericol"
ante,
evetua,ate. ei v,ite
corelata, de
d, ,s.
si
in starea In
trtolZZv-
T'
r."
care sa spuna-
sa-l vizttez
,.
L ialJuTu'
- Nu vreau
'"-'^
^^L^'^Z IT ''
^^^
tatei
Api c
^ '*""' *-*
lipsa
de
t,
'
"
rs'rc::rX::r- "r'*
"""" "" """"'' '="" sau ..este mai
"
bml ss ll
"' '" '"" ''""-" '' ""' P""I =P.uc"ca::L:,*
I
tl
!n legiltura
obliga pe acesta
nrul.i
anr Abuzul
abuziva precum
la
.ace7e
si
e i^,S
i,
,i
peZ.e
W-T
sentimentul complicitatii
domma.
Trauma
r3rfi
la
C ,a,e.ci
ca abuzul sa
poves,easca unoradul
se simta vinovat
senzuale
el
i^nteleaga
la
pn,L:::;-;r,::xr:,sr;--^^^
m pu,car,e. ..Daca-i vci spune
,a Ji
Pe ntasura ce ,npul trece
cop.lul
eu vo, ,n,ra
me. eu
.
se
40
41
sme
a,
,o,
'
teZ
niafv nova
comportament
fntr-un
mod
similar celui
un
oameni
aiti
abuzator. Ei pot
la
Am
tarfa.
reac|ionat in acelai
mod
in care
ani.
Uneori pot
Le
Se poate spune ca
al|i
de varsta
copii
fi
vazuta
in
mod
mersul
la du: s-ar
putea ca
Vor incerca
observe.
.".
de asemenea semnale
fi
tremuraturi sau
le?in.
isterice
copil a
cu
tipete,
Berliner
vor reactiona ca
de abuz,
ei
putea
mai
fi
incercarilor suicidale
rele decat
sinuciderea poate
irezolvabila: a
cum
create,
Nereuind sa scape
expunerea
in
continuare
la
abuz. Astfel
ie?!re dintr-o
dilema
Sunt descrise
(Shapiro
fi
va
diferite tipuri
de comportament auto-destructiv
42
in
cojmaruri avand un
un
fizice,
infectiile
ale
zonelor genitale
menstruatiile Tntarziate
cum
ar
fi
^i
dureri de burta
?i
dureri Tn
constipatia
i
tulburari
zona pelviana
ji dificultati Tn a
merge sau a se ajeza
extrem de preocupati de jocul
sexual 5i dovedesc
cunotmte detaliate legate de
sexualitatea adultului. Ei
sunt foarte
activ. 51 pot lua mijiativa Tn
jocuri sexuale realizate cu
alti copii de
probleme
ale faptului ca
?>
exemplu
i
urme ?n jurul
Exceptie
de sarcina
de exemplu'
Alti copil
somatice.
psiho-somatice,
Pentru
sexual, dar
aceleai
fi
cron.ca
dezbracarea in prezenta
ceilalti sa
dificila
de a se concentra
alter copii
pot
mai
al pelvisului,
ajung sa se priveasca ca
diferenta poate
fi
este frica
este mult
fi
la gradinita.
ajung sa se comp;rte
anterior,
de exemplu
mcluzand
^
fi
diferitelor tipuri
crizele familiale sau influenta
crejei
de
stres
diagnosticului diferential.
Normele
privind sexualitatea se
de
vtreg,
familii
cu
tata
in
43
fi
mai scazute
Tn
'
Abuzul sexual
descrise anterior.
Un
asemenea, sa
Cu
cu
de maltratare
alte tipuri
fost
51
expus
de
serie
de
alter tipuri
comune.
trasaturi
activitatea
cu
alte tipuri
de maltratare, deoarece,
comportament care
atat din
punct de vedere
in
dar
ji
avem
cu un
al
acest caz nu
series,
tratat
ca un caz judiciar.
CONCLUZII
Am prezentat pana acum
fizic,
emotional
poate
fi
fi
fi
fi
RAPORTAREA FATA
DE MALTRATAREA COPILULUI
fi
la toate tipurile
de maltratare,
fi
expus
Cu toate acestea,
indiferenta.
Unor
^i
la
mai
Copilul poate
fi
toti
respect a
Cu
trai in
am
avea dea face, pentru realizarea unui ajutor eficient, este indispensabila
evaluare holistica a copilului
^i
a nevoilor
sale.
vor
fi
tratate
intelege maltratarea?"
^i
$i
majore asupra
avem
fantasme, sentimente
^i
?i
(Killen,
pe multi
de parinte. Pot fi activate amintiri
impulsuri care ne tulbura. Este
dureros mai
rolul
cand lasam ca
ne afecteze.
mr
cu
ne afecteaza
ales atunci
in acest capitol
Cum putem
dintre noi
in
relatia noastra
parinti le lipse^te
plasat in situatia de a
Lucrul cu familiile
exista
de a se angaja pozitiv in
prioritate nevoilor
sexual.
intalnitain diferite
abilitatea
$i
CAPITOLUL
Heep
98 1
in
tata,
nu
?i
a parintilor sa
988),
in
a vedea realitatea
se va face nici
Timp de
ani de zile
am
o schimbare,
considerat abuzul sexual asupra
copiilor ca
fanteziile acestora.
mojtenire venita de
la
mtampla care cu
noi, ce
ce copilul traie?te
,51
Freud,
fi
la fel
cum
reale (Freud
atat
el
a respins
1896)
de uor
Ce
la
se
ceea
ne poveste?te?
44
45
atat
de
de putin despre
bucurie
ii
^i
Din momentul
ziua respectiva
?i
cum
respingerea acestora.
in care
dezgust fata de
parinti.
dificila
probabil
desigur ar
reale.
ji
$i
datorata
suferinte.
PentiTJ a
fi
in stare
sa intelegem
sa
acceptam
din noi
am
simtit
dependenta de
momentelor
asemenea,
de acceptare, bucurie
parintii no^tri
furia
precum
siguranta au fost, de
de
parasiti
sa ne reamintim
?i
cei care
?i
la posibilul
fata
de
in
dam dovada
vom
atat fata
de
de asemenea, sa ne gandim
ji
in
vom
cazui
in
care nu
no^tri copii,
vom
ei.
fi
in stare sa
46
la parintii
care
fi
pus
in situatia
de a
??i
fi
sau d
*au
a nu
de face
o evaluare a maltratarii si
de a-ti lua
responsabil.tatea acestui act care ar avea
consecinte majore atat pentru
pannti cat i pentru copii, creeaza o
stare de anxietate i
conflict De
exemplu, daca am lua cazul unor
parinti care,
extensiv,
nu par a
parintesfi
nu
asemenea
situatii sa ne protejam"
pe noi inine In loc sa protejam
apoi parintii. Aceasta tendinta de
a ne proteja pe noi injine
ar mhiba abihtafile noastre de a
urmari ji analiza in mod profesional
tot ceea ce vedem.
putea ajunge in situatia de a
distorsiona sau
chiar de a nega ceea ce vedem sau
auzim, de a evita sa folosim toate
informatnle disponibile legate de familie
sau sa nu cautam sa aflam
toate aspectele legate de caz.
copilul
?i
Am
Modul de prezentare
a maltratarii de catre
mass-media este de
de grea, pe care suntem adesea
nevoiti sa
suportam. Prezentarea selectiva, dear
a unei parti de adevar Tn
mass-media sporete tensiunile i reduce
claritatea in cazurile de abuz
51 din aceasta cauza stirnete atat anxietatea
cat i
asemenea o povara
alt
destul
agresivitatea
Studiindu-se un grup de profesionijti
din domeniul sanatatii
grup format dm asistenti social! au
fost
identificate
un
mod frecvent
unsprezece
al
parintilor
sa fim capabili sa
debuni
ei
responsabih fata de
simteam
si
979)
drept
decizii.
4.
5.
emotionala
la
lucru
6.
Negarea
7.
ji
proiectia responsabilitatii.
8. Dificultati Tn
cea profesionala.
47
si
Sentimentul de transformare
9.
10.
rolul
in victima.
client
cu cele legate de
societate de
11.
Oricine lucreaza
aceste sentimente
in
domeniul
1
pe care
scopul supravietuirii (mecanismele de defensa) este
importanta (Killen, 1996).
folosim
le
de a
STRATEGII DE SUPRAVIETUIRE
2.
strategii;
supraidentificarea cu parintii;
retragerea;
gandirea normativa
9. conftizia i
/.
schimbarea
evaluarii bazate
pe cunotinte;
convin$i ca din
acum
momentul
in
des
de redresare
?i
rezolvare a
suntem
care
munca,
tatal
Nu
Eu nu
dm
toata
imma, a
asume
responsabilitatea
se evita
cum
sunt
o reala acceptare
ei.
Prezenta acestui
se va intoarce la locu! de
se poate ca o
mama
sau un tata sa
cred aa ceva."
arata
Nu vom
denota o
problemelor. Ei tree
o acceptare conditionata a
panntilor. Ne imacrinam
ace?ti pannt, ca fiind mult
mat capabili decat sunt ei cu
adevarlt iar
acest lucru ne permite sa credem
ca vom putea coopera cu
ei fara a
avea resentiinente.
atitudini
in
de a percete
care ne spun ca nu sunt In
stare
le ingriji copiIul.
fenomen
rolului.
Supraidentificarea cu parintii
forma de
5,
profes.onale
la posibilitatea
m locul
fntrea.a
reducerea complexitatii;
8.
s,
astfel
prin
sa fie pannt,
altfel.
Supraidentificarea ne distrage de
semnalele tnmise de catre parinti
in
de supraidentificare are
une
o "seante
nefencite. Ea conduce la
elaborarea de planuri care
nu au n
o
legatura cu posibilitatile
panntilor de a se redresa,
nic. cu nevoile
copnior ?i sunt bazate pe speranta
fn locul judecatii
fi
capabili sa
observam
suficient
un parinte pentru a
viata
ajutam
in
ochii
fi
de
clar
fn stare
vom
schimbanle pnn
sa ofere o inoniire
ofen, de asemenea
la
pannti. No,
tarziu
48
49
lata
O mama
ilul ei,
traise
a fost
admisa
la
clinica
pentm
alcoolici
impreuna cu
timp de
5 ani,
de
ia
lui
Tor,
pentru a
in
cu
trai
ji
tentativele
de
suicid ale
mamei
mamei,
izbucnirile frecvente
precum
dupa primele
?i
in situatia
ale concubinilor
necontrolate ale
ateptarile acesteia,
Terapeutul de
cum
ca
el
ei,
sa traiasca
abuzul sexual
mamei
ar trebui sa fie
a!
catre Tor,
un adulf'
la clinica
trei luni
mama
ederea Tn clinica
i-a fost
de
se cere o puternica
mod
le
rezolva
?i
a-i
continua viata Tn
Am
folos.
mama buna."
Dupa
plecat
la
o petrecere
?i
a recidivat.
A disparut
Mama
pana Tn momentul
a
Tn
timpul
?i
Ea ne-a
efort
"
aratat ca
nu este deocamdata
capabila sa realizeze
e, 5. consecintele
pe care acesta le are asupra
hulu, ei 51 a fost suflcient de
contienta de faptul ca fiul
ei, nu ma es e
capabil sa suporte un nou factor
de stres. Cu toate ac;stea
ea 1-a
parasit. De aceea nu se pot
acorda circumstante
senozitatea abuzului
atenuante.
acute, cand
in situatii
incheie:
devenise din
bazandu-ma pe un aparent
clinica.
alcoolici
mama
parintelu,
nu a
fost
atitudine moralizatoare.
intalnit
la
supraidentificarea
ji
idealizarea
distanta atat
Un
astfel
fi
macar sa
Tnseamna
Supraidentificarea ne Tmpiedica de
a tine contactul cu realitatea
si
de a interveni atunci cand este
necesar precum ji de a face
aceasta
mtr-un mod constructiv pentru
parinfi. Aici poate fi inclusa
si
nepunerea m aplicare a unui ordin de
periclitata.
rol.
Tngrijire a
nu sunt
nici capab.li
Ne ciocnim adesea de
de
a face fata
si
nici
puternic Tnradac.nata ^i
cultural acceptata mental.tate
dupa care pannt.i T5. lubesc copiii"
si
untalent parental aproape inst.nctiv
poate fi gasit pana ?i la parint'i
cei mai nepasatori ?i
recalcitranti.
50
51
Nu
le respecta.
suspiciunea comunicata de
reu$im
ne pot transmite ca
cantaresc greu.
Pe langa
faptui ca supraidentificarea
a^teptarilor noastre
ji
contnbuie
distorsionarea
la
avea
un
nici
rezultat,
care au
adulta
viata
adulti. In
cadml
Matorin
&
clinicilor
^i
unde
zi
a familiei.
de psihiatrie
parintii sunt
Pot
numar
mediu
diferit
care
provoaca
de
eel
?i
cu care
li
de
limitat
ei
cu
interviuri
parin|ii, Tntr-un
se Tntalnesc in viata de
impovareaza. Astfel
ei
zi
vor avea
cu
zi,
media
reactii diferite
jumatate.
mamei".
Mama
i-a
desfa^oara lucanile
social.
vorbit terapeutului
despre modul
ei
apare
s-a aflat ca ea
nu se
intalnise deloc
contamineze cu cine
tie
dupa
afirmatiile
ce boala.
Cu
52
la
decisiva.
zi
cu
nivelul societatii.
parintilor
ai societatii.
ji
sa devina
MinimaHzarea
cu asistentul
cu asistentul social
ieise
mamei,
ar
fi
putat sa o
respinsese
fiice
de anxietatea, suferinta
la
o minimalizare a pericolului Tn
sa ne distantam de vxilnerabilitatea
?i
singuratatea
Dupa un timp
i
ani,
fi
zi a familiei. Prezentarile ce
sunt facute de mas,s-media arata, de asemenea, supraidentificarea
ce
2.
^i
Tntalnite, insa,
Exemplu:
Tereza avea varsta de 2 ani
fi
regasite Tn aceasta
fi
18).
sa fie bazate pe un
li
de fiecare
psihiatriei adulte,
nu au legatura directa cu
va
profesioni^tii care
reie,?it
De
^i,
contextul general
Tnchidem ochii
la
Printr-o privire
protejam de imaginea
asupra nevoilor
sa.
mod
evaluarea ce o facem
nu avea
limite. In
se adevere?te adesea
?i
Tn cazurile
sexual.
53
abuzului
fizic,
mod
de neglijare,
emotional
?i
putea sa
s-ar
ajutor
fie
pentm
Intram
ji
impresia ca
in
mod
cu
conflictelor zilnice.
?i
de
fata
grija
?i
el
ar
fi
nu au
de a ne gandi
in
cea mai
moment
AJegem uneie
social
fi,
cu
instabilitate.
parti ale
mod cronic
mentinem
in lucru,
i
amanuntit de ani de
zile.
4.
Proiectia dificuMtilor
(neajunsurilor)
Lucrand
familia, ajutorul
de asemenea,
parintii simt
asupra
neglijarii
sine.
Maltratarea poate
fi
?i
neglijarea, insa
redefinita
?i
vazuta
nu
in
toate acestea ca la o
Daca ne-am
la
fi
raportat
avute
ca pe
e ar
fi
devenit
provocare
,i
ne-am
fi
pu's
mfrangere
mtrebarfcl
fi
''
mai eficienti
fn
noastre de
la
sa o privim ca pe o
prob em^a personala. Devenim
subiectivi, tulburafi i
ajungem
situalia de a ne considera ca fiind
incapabili.
tal7
exista posibiiitatea ca profesionitii sa se concentreze asupra unuia
propri.le noastre
Incearca sa supravietuiasca.
In tocuirea probiemei
,i
agresivitatea, negarea/minimalizarea
sau
incercarile lor de evadare din
fata realitatii. Sentimentele
personala.
3.
Tsa
7'lTrA
ae mare
supra vietuiasca din punct de vedere fizic, dar aceste masuri nu acopera
seriozitatea probiemei.
Tn
o legatura cu realitatea.
in pericol
consS
aSr^
la posibiiitatea trimiterii
incepem
nici
vom
definita ca fiinH
-ar
ce spune
fi
comportament problema"
se supraidentifica
durerea copilului.
parintii
?i
princ,paladificultatedatontafaptuluicaestL.ultma
utT^^^^^^^^^^^^^
Prin rezo varea unci d.ficultafi,
problema msa^i va fi
a
fiind rezolvata (Killen Ffeap,
98 1 ), Un bun exemplu
de
f. ce al unu. copil
care a fost expus timp de mulj,
am abuzu u fizic s
emotional 51 care a dezvoltat un
ei
parte a extinsei
Nu
care copilul
la
noi
il
expus
al
54
55
la
luci-uri,
avem
tendinta de a
asemenea
amenmtare pentai
?i
situatii
fi
observata
in
devenind tapul
de psihologie educationala
Mama
nu avea gnja de
Ingnjirea
aduca
fiind
arata a
copiilor au abordat-o pe
situatie,
minimaiiza
?i
eel
?i
de asistenta
mamei
ocupata cu numeroii
fi
ei
$i trist.
sale.
obosit.
fntampla
Cand
profesorii, reprezentanti ai
?i ai
ei
relatie
a crezut
in.
prieteneasca cu ea
a incercat
mama
i?i
Ma
profesioniijtii, care
mamei,
mai credea
56
pot
situafii
astfef
in
in
ca
fiecare parte.
Mecanismele
mai cauta{i
domeniul
5.
in
protecfiei copilului.
Introiectia
al
?i
asupra
Noi suntem
iipsa
in
potentialul de
impreuna cu mama.
creativitatea sunt
?i
iar diagnosticarea
Unul dintre
rejectare, agresivitate
Haosul
?i
schimbare
parintilor nemotivati".
ea. Serviciul
sedu^i
on asupra
de a
activa
lar cei
concubini.
de psihologie educationala
de aceasta
?i
Lars
la
lui
murdare
sale erau
sa-i
lui
el
la
si
devenise o
Exemplu:
De
i ftcuse loc
respingerii
care nu raspunsese ateptarilor
proiec|ie a neajunsuriior ca
serviciLil
Un pannte
lipsuri
el
ispa^itor.
$coala,
condamnar...
?i
tratamentui stagneaza.
acea
lipsa
1
9).
La
de speranta
iipsei
de speranta,
dezbaterile de caz'
?i
Anxietatea poale
fi,
de asemenea,
ne este
dificil
sa
57
8.
dezorganizati.
Exista pericolul sa ne
bazam
activitatea profesionala
Retragerea
cam
drept, putin
departe, dar
in fiecare casa".
Putem ajunge
cat
5i fizic,
Tntampla
printr-iin
mecanism de defensa
de uncle
ne simtim incapabili de a ne
in
provocata
fi
o anumita
care, flcand
vizita,
ne spunem:
u?ii i sa
momentul
vor reu$i
ezitand.
Ne simtim
genul de familie
in
sa-i ajute
pe
parinti sa-^i
dezvolte
vom
fi
in
abilitajile
parentale necesare
valon.
?i
Au
mai mult
ajuns ce-i
ji
s-ar
sa
noastre, pe propriile
Vom
ujurati ?n
Daca mi
norme
Indiferent carui
uzuale etice
$i
de maltratare
altii -
putem
social,
medic
confruntam cu
situatiile
a copilului.
Preluam adesea
rolul
de acuzator, facem
investigatii,
punem
Tntrebari,
7.
vom
dogmatice
fie
Tn
negarea
modelele
copleitoare.
a problemelor, ne
vietii
nu putem face
nu conteaza
vom spune
nu modelul de interpretare
lor
cum
arata
familiei, Tn
mod
Le demonstram
de
la parinti,
Putem spune ca
confesiunea parintilor
diagnostice.
copilului sau
mod
acest
alternativ
ai parintilor.
sau
altul,
mod de
ne consideram
ni?te salvatori
Aceasta va face sa ne
fie dificil
de vedere.
fel
vom
Tncerca sa obtinem
scopul completarii activitatii noastre
Suntem convin?i ca
tratament adecvata. In
ai
Tn
astfel
sa stabilim o relatie
importanta Tn
de cooperare cu
vederea lucmlui pentai
58
59
de
forma baza
zile
viitoarei
moniente de
stabilire a contactului,
precum
diagnostic relevant,
de strangere a materialului
crizei.
tl
parasit
un fapt resimtit de
de
Insuccesui
noi.
parinti, deci
vor
ei
^i
in
creterea copiluiui
parasiti
fi
de catre
expertului martor.
Ca
experti
am putea
noi.
mai u?or
fi
cazul
folositi Tn
documentarii profesionale.
de documentare include o analiza a observatiilor ?i
al
Pe baza
putem
evaluarii holistice
fii
ale parintilor
precum
$i
la
iei
parte
la
teoriile
de a
pe care se bazeaza
fie
ceruta de catre
conflictul
de drept a acestor
de rol Tn care aceasta
maltratare,
Cu
$i dezgustul sunt
reactii frecvente
Tmpotriva parintilor care Ti supun
copiii
?i
la
Este posibil ca sa
dificultati Tn trairea
De exemplu,
pentru a ne supraidentiflca cu
hmitele parintilor
?i
nici
de a admite propriile
a mi
reactii,
coustieritmi
nu
este nevoie
de Tntelegerea propriilor noastre relatii cu
parintii sau copiii propri
Mai mult decat orice, Tnsa, trebuie sa evitam a
fi tulburati de durerea
copiluiui sau a parintilor. Aceste lucruri
sunt foarte serioase, datorita
taptului ca nevoia profesioni?tilor de a
avea grija Tn primul rand de
ei Tn?i?i poate duce la un abuz
exercitat de catre
societatea de
nu sunt capabili
de interventie
ale populatiei
analiza materialului.
tip
Respingerea, condamnarea
de Tnteles
respectivul caz.
Vom
la
deveni nesiguri,
orice
alt
vom avea
am putea
gandi
fi,
putem avea de
legate
fi
ji
de
a face, conflicte
lipsa
de
claritate Tn
60
Sistemul
Tn
care lucram cu
totii
Tntare?te, Tn diferite
grade
Aceasta depinde de gradul
Tn care diferitele .sisteme profesiona
e permit analizarea reactiilor
emotionale ce aparin noi datorita lucixilui Tn
domeniul
folosirea
mecanismelor descrise
anterior.
maltratarii
copiluiui.
servicii sociale
61
pentm
controla
revizui, din
^i
facem
a putea sa
comportamente.
de a cunoa?te
agresivitatea parintilor
Un asemenea
parinti.
suspiciunea
Vom
in grija
a copiilor.
in
care nu
de speranta
vederea
lor.
tip
avem
care sa
in
cum
sunt
ei,
le au.
pentru a
capabil sa te relationezi Tn
fi
asemenea,
sa-ti
mod
fel vei^
fi
ji
sa cunojti
modul
capabil sa prelucrezi
le
strategiile
de supravietuire
munca depusa
la aparitia
sindromului de epuizare.
societatii
lar
apo, cu
astfel
propriei
trairile
supu?. abuzului
5i
unor sentimente
Nu vom putea
pe care
fi
le
avem cu
Tn aceasta
proprii copii
de empatia
Una
fata
de
ei.
la
copS
am
fost
'
valabil.
?i atitudinala, reprezinta?!
o provocare
mtelectuala. Aceasta are de a face cu
un complicat set de probleme
tste necesar sa ne bazam munca
pe anumite cunotmte relevante
CunotinteIe disponibile Tn ziua de azi sunt
mult mai largi decat ceea
ce se folose?te Tn practica. Urmatoarele
capitole ale cartii partea
a 2-a, se va ocupa de cele
mai importante domenii ale acestor
cunojtinte i va prezenta modul Tn
care ele vor putea fi folosite in
analiza problemelor.
Este necesar
mai rational
posibil.
nu ar
de munci.
depinde de
am
'
parinti. Totul
noi
Chiar daca nu
CONCLUZII
Tn relatiile
similare.
tentative de defensiva,
ramane
a politicienilor, nimeni
contactul cu problemele
62
63
PARTEA A II-A
CAPITOLUL
De asemenea
nici
de
la
fomhe
ezistenta
la alta.
?i ai
caracteristicilor
Ceea ce
Cand maltratarea
individual ale
este eel
este
la
unde
67
familiile'sunt
Noi trebuie
a! parintilor.
mtampla
$i
in familie.
a celor interni
situa|iei familiei
diagnosticul copilului
|i
MODUL DE LUCRU
?i
ce se
mea experienta ca
modelele teoretice care
mi-au fast expuse in pregatnea mea.
Modelul este, de asemenea
apl.cabil in relatia cu alte familii,
acolo unde dorim sa intelegem
mteractiunile din familie. Modelul este
prezentat intr-o maniera
ai situatiei,
in
factorii
dinamica
tranzitiilor care
economici afecteaza
apar
in
lume. Sistemul
de
a parintilor
^i
copil
ji
model
cum
factorii externi
?{
copilul
interni care
li
al
5.
felul in
^i
fenomenul
-^i
cum
care
?i
?i
potentiala
a descris
modul
in
Din
dintre familie
ji
fi
in stare sa
la
mentinerea
parinti
reteaua profesionala.
in situatia data.
Daca
asiguram copilului o
Evaluarea
?i
ji
bazam
una permanenta.
cercetarea pe o
la respectarea drepturilor
ale copilului.
arata
Integra
profesioni^ti
ueneral.
set
sectoml
de a
De asemenea,
comunicarea observatiilor
ji
$i
dificultati in
in interactiune i felul in
maltratarii.
limita,
iji
precum
?i
societatea
copii
si
dezvolte
?i
sa se
la
schimbe
a cercetarii.
dihcil
de a
le
combma
nu exista nici o
o problema complicata
luati toti
m considerare
69
$i
copil
modul
fn
de
relatiile
958
T^sr"""
munca de
umane conceptui
comportamentului de ata^ament
^,.na,erelevante
Atunci cand
unna
fiintele
figurile
situatii
reprS n mh
dS
asu;:t,^^^^
sar m!le
de maltratare an d^
f.n
Aceasta
atajate.
vietii.
familiile
pentru no/
Ts
asistenta sociaia.
umane
apari|ia
ceilalti, ?i
felul
pentru
individuale
Daca vrem
sa Tntelegem
cum
pen,m tnjdegerea
percep
la fel
?i
ca
51
felul
cum
ei
coopereaza cu
dificultatile
cum
i
^i
sine
indivizii
anxietatea,
apanite ca urmare
""" ""
Pjsoanelor, se.,,etele
o,!^Z7r
la
51
parinfc
"""' ""P^^-Mi
astfti
selenJe va iabM
anum
ca o
Z!
f""'"
ktcS4
Sun'
de integrare a modelului.
formarea de iegaturi
?i
inforn.at,e/exper,enta nu esle
asocmta sau intearati
sa cum se petrece
,d b,5ui, (WeT, ,6
copiilor
intre
se adapteaza mediului Tn
^i
a^teptarilor legate
'le
specMce
descrde
70
7i
^'
'^
17
rezo,vatedmtr-odata,penta.totdeauraE:
TEORIA ATA$AMENTULUI
de-a lungul
viata interna
llt^Z:^^^
fel
in
ei
apare
organizeaza
oamen, (Enkson
relatiile
f^i
Bovvlby (1988)folose?teTn
descrierea
''^^'^"^'^^a dprvnita
dezvoltan,
cailor de dezvoltare
aceasta intelegere.
psihaiialitice.
cum
?i
Kee, Roddy
Bill,
in
perceperea
se raspunda
li
la
forme
diferite
de maltratare dezvolta
i
Fenton
990,
de
stari
McLeer
?i
Kaersvang 1989).
care oamenii
la posibilitatile
?i
mentin echilibnil
pentm
a-i
explicatii
interior.
individului de a se folosi
de
pentru raodurile
Acestea pot
fi
rezolva propriile
lui
modul
probleme prin
in
care parintii
in
dezvoltarea modelului.
Sherman,
Ea
Per a devenit
lui
flirios.
Tncepe sa
fie
Mama Tnclina
agresiv cu
el.
Cu
intampla
Conceptul de echilibru
psihodinamica,
este,
mamei
interior, care
de asemenea, gasit
s-a imbunatatit.
in teoria
sistemelor i teoria
ata?ainentului.
minim
posibil
de
al
conflict.
condilie a sistemului,
^i
72
faciliteaza dezvoltarea
?!
1979
altii,
care
necazurilor
Garbarino
si
acest context.
in
Cu
toate acestea
intelegerii acestui
model
el
subliniaza elementele
multifactorial
ji
experienteie
Deoarece,
in viata copilului,
dm
mod
lui
in
interactiunea
va
fi
in
pnmul rand cu
parintii
?i
timp.
PunctuI central
cu
un To
roi
felul ?n
impredictibilitatii societatii
pecareei leintampina.
de sine
joaca
'i
J
in
Exemplu:
ale vietii ei
de maltratare.
raportate
oameni, de exemplu,
ceilalti
Formularile
.situatiile
considerab.la simplificare.
central insa in
puterii
?i
Gurare 1988).
?i
saii
sa-ji
5.
al
de mediu
mentma
ji
care
el
?! experienta
incearca sa faca fata acesteia si
echilibiul interior.
Experienta copilului
ji
modul
in
care
el
reacfioneaza, afecteaza
?i
diferitele
si
elemente
optime
73
mod
constructiv Copilul nu
fata, Parintii
faca
sa-i
solicita
au fost capabili
meat
roliil
ei
sunt
in stare
lor parental. Ei
sa stabileasca
?i
in afara vietii
maritale
de resursele
i$i
nu perturba
a familiei,
zi, astfel
meat, sa
Aspectele socio-economice,
i
cu
zi
cum
ar
?i ii
muta
in alta parte.
Daca
acceptat
El
cu
ii
se
norme
Copilul integreaza
ceilalti.
situatiile reale
Recunoa$terea ca
fata
de
copiii no?tri.
a!
cum avem
^i
de bine
fi
ji
copil.
Noi avem
sentimente pozitive,
este ceva
omenesc.
cat
noastre personale cu
viafa,
precum
situatia noastra
de
^i
se
poate oferi
cu
el
atunci
este mult
ateptarilor
de ceea ce Tnvaja. de
modul
Tn
In
insecuritatea
Un
normal
copil poate
al varstei lui
provoca
sau
pnn
asemenea experiente
rejetare chiar
faptul de a
fi
printr-un
bolnav on prin
comportament
Tnsai natura lui
expenmentarea
cum
reactioneaza
modelului.
relatiile copil/adult
la fel
se
resurse interioare.
sentimente negative,
Tnnascute.
de orice element
lui
capacitatea de a se sincroniza
Oricum,
felul Tn
Experimentarea
de
Parintii,
fi
Tn funcfie
Tnnascute
lui
pnn
Altii se retrag
a cere
Tn aceasta Unii
mai mult sau testeaza agresivitatea
parintilor
sau
contribuie
fie la
fie la
mentinerea sau
intarirea acestuia.
pnn
1 sa modificam cercurile
vicioase
interventia Tn relatie cu scopul de
a mentine factorii ji de
copiii
tratament este
Tn situatii frustrante
nesiguri. Anxietatea
?i
agresiunea cresc.
ne simtim
Pentm
de sine scazuta
alti
?i
oameni,
?i
vmovatia pot
fi
Tn egala
masura pe
copiii
74
75
lipsiti
fi
ji
de
Tn stare
pentru
de demersuri
notn
Stima
seama
lor
?i
Exemplu:
Tatal
lui
Ob (6 ani)
munca. Slujba
la
lui
era pusa
ri
Mama
lui
Ob
m pericol.
el i
mai
droZ
noi, totui
a observat ca tatat
cu aceeai calificare sa
Ob
lui
il
critica din
ce
in
ca nu este bun de
nimic.
maltratant mai
apoi.
alte
paili in
determina dezvoltarea
ji
conduce
la
ajustari
incercari lipsite
?i
cop.
se mcearca mentinerea
de succes cand
Aceasta nu presupune
in
mod
!or
situatia se
astfel
ji
provoaca crize
parintilor.
sa se indoiasca
copilului pot,
de
de
fi
de
capacitatile lor
parinti.
el
aceasta determina
poate face
Bolile
parintii
handicapul
limbajul
fata maltratarii
creativi. El
mai multe
T^i
cei care
de cooperare,
ji
^i
de
de
felu!
feiul
nu sunt
cum copilul
cum mediul
u,?or
de Tnlocuit
Ele pot
fi
copil. Factorii
,
de
dificultatile
copilului, trebuie,
munca
In functie
?i
economice
modul cum
Egoul se dezvolta
ajutor.
parinte
creativ va face
posibilitati
se ajusteaza la
^i
de
copil.
$i
hipersensibil
vicioase. Familia
?i celelalte relatii
pot fi eficiente
apropiate sau distante din punct
de vedere
geografic. Vecimi pot accepta
parintii ^i copilul, sau T!
pot rejeta
Reteaua profesionala poate deveni un
important factor in aceste
tranzactii. Fam.lia poate rejeta
reteaua profesionala, chiar
daca aceasta
actioneaza cu eficienta (vezi cap.
2).
parintilor.
ehmna cercurile
fi
fcxistenta frustrarii Tn
copilului.
mteractiuni
situatii
flexibilitatea lipse^te
Asemenea
optima asemenea
la
sa proiec'teze
comportamentul
conduc
de exemplu,
51
'
Schimbari
?n situatia
Aceata
76
77
'
acestea contribuie
emigranti
in
la
refugiati.
culturale, sa-ji
Trecem
5i
asta
li
la
sa-ji
in
norme
creasca copiii.
pe
parinti
mai
?!
rapide
ales relatia
ei.
alte lucruri,
in
la copii
de lucru
zilei
nesiguranta
(tipica
sentimentele
n poate face
cum
ce
prin ce
vulnerabili.
de exemplu,
?i
fetele sunt
de
violente fata
de
copii vor
fi
u?or acceptate
comparatie cu
in
?n aceste societati. In
in
alte
culturile
elemente
de
diferite
diferite
elemente
de interactiunile care
in
exista.
Aceste
determinarea, mentinerea
situatii
de model parental au
fel
repeta
au avut
ei
de
relajie parinte
ei?
cum
ar
agresiunea. El incearca
Ti
va dezvolta
5).
Cu
la
la
de parinte
sa-?i
la
o familie
cum
cum
el
sa faca fata?
incearca sa reziste?
cum
cum
li
alta.
cum
interactioneaza factorii
de mediul
lor,
de
socio-economici,
cum
munca
al
parintilor
relatia lor,
de refeaua sociala
factorii
lor?
sentimentelor
parinti,
pe aceasta cu copilul
el insui i
de
agresiune
acfioneaza parintii?
fel
legati
iui
confijzie?
mai au timp
strategii
cu ce probleme personale se
confrunta parintii - anxietate,
agresiune, stima de sine, dificultati financiare?
cum afecteaza acestea copilul,
sentimentele Iui despre
fi
de suparare
de
maltratare.
Iui
interactioneaza intre
ei 1
ce efecte au
cum
78
79
?i
copii?
cum
al
familiei?
51
a copilului?
re|eaua ei?
la
$i
modelul trebuie sa
dezvoltarea
de
fie
concentrat pe aici
acum"
?i
sa contina
la
relatiei lor
dezvoltarea
relatiei parinte/copil
copii
?i
?i
factorii
acum" cuprinde
acela^i
al
modelului
CAPITOLUL
care o afecteaza.
incepand
COPILUL In SITUATIILE
DE MALTRATARE
cand diagnosticam
necesar pentru
apitolul de fafa
ii propune sa ofere
cuno?tinte ji sa
stimuleze dezvoltarea empatiei fata de copilu!
aflat
intalnim copii in
?i
in locurile in
clinicile
De
mod
direct,
de psihiatriepentm
asemenea, pot
mtreaga
familie,
adolescenti
Contmutul
cum
fi
adulti
implicate
cum
adulti
ar
fi
precum
ar
fi
intalniti in
?i
clinicile
institutii in
clinicile
mod
indirect
cum
ar
fi
serviciile
?i
2. reactiile copilului,
de supravietuire.
modurile
lui
de a face fata
vietii i strategiile
In
care afecteaza
?i
fi
trasaturi constitutionale,
i
disciitate
precum
diferitele
moduri'prin care
situatiei in
folosesc ?n
relatiile lor
descrise perceptiile
fi
cu
parintii
le
comnnl
mrac^co
dificii.
''
modul
remtalni
in alte
de care
te po|i
categorii ulterioare
cum ar fi:
et
temperamentale de
a identificat un
la
cuminte"
le
o mare
moderata a
et
continuum
al
diferentelor
la dificil"
regulate de
somn
abilitate
de adaptare
reactiilor sale.
la
schimbari precum
Acest copil
Tji
ji
1^"^^^^^
nou
tip
reaza atitudinea
parinfilor,
o ?coala
la alta i
"""""'
trsunUnS,''!
''''''"'
''"'*'"
Iv
mZ^Tt
ZLT. I^^-
S;
1985)
de
taascu Jaie CO S
5".'" **' ''"-^'"^
,'u e^lrtir
'"''' """'"^^''^
vaccin dat pen, a
"
'"
putea face &
va accepta
(.^S2, an
'""^^Sf
creatproblemecabebelnsi
Copilul
'"'
dificil si nrin
^^^^l^^::^-^-^^^^^
^'"''
'
va forma obiceiuri
la
.^-'^
i a definit extremele in
urmator: copilul cuminte este acel copil a carui constelatie
temperamentala consta m regularitate, un mod de a reacfiona pozitiv
intensitate
'o.servaCeS"r'':utrc*"*
"'"""""'='='
care
"P"
'
''"'''
nu au
de dificultate.
.e4t:;;"ei?c:;i,n',:;:,'?nii?,::';
se aptca elementele
"
cop,luli vor afecla
co,por,a,
.-..-ac,iea cu ,cd,nl
neregulate.
'
-en
--."-
^-.oria,.
la
de baza
ai
in
ia in
82
?i
intense.
ale
putem
felul
la noii stimuli,
-P'"g
^' '^^^ ^ ^
copilul nuantat"
mama/copil,
al.
actiunile
devine mai
categorii
trei
al.I968).
Thomas
la
dintre primii
T^
?'
^^^ste
S/"^^'^^:
^^ P^?'
^"^^'"^
ST/rr
?
sa stabilea.rg n
putandu-legenei-aLnttent
laformareauLrcerc vis a1
fi
"'
'"
""'"
^^.^^'^"-"^
cTZZT
s'^puS
nevoile acestuia
'""-' ^^^^^^
'''^'^^ ^'"^-
"r^^^^^^^
1.
nnT"'
^rcH
descrise, de
de supravietuire pe care
NoT
o^^t ez^ te n
Copin .imint, ,e ofer.
P^nntHorC^
bum. Le dau convingerea
ca lucmnl.
cu lumea externa.
?i
ci.fentdatori,afaptulu,caflecat
strategiile
$i
fi
?i
trasaturile innascute
ale copilului
depind de dezvoitarea
trasaturi care
asemenea,
copil
precum
perceptia
=.la
de
,^
'
deLotar*:,?"'
^
"
"'"''"
"^'"""'-
Premalurilatea
^''"^"
S-a aratat ca
in
ulterioare(Ammerman,
^^^^^^:T^^''''''
" ^^P^--^-
predispunerea
poate
putea
fi,
de asemenea,
de
intr-un
mod
care
provoca frustrarea
?i
fie
greu de
va avea o
va
fi
Tngrijit in
uTehZ
de interpretat de
z? A
dificil
sa reactioneze
1
988). Copilul
c'ntl'rral"'
de aceea va
in
timpul
un
de exemplu retardul
Alle trasaturi
''
"
"'^^'
factori
reactii
fi,
provocatori
$i
ai situatiilor
descnse de
5!
' '^^^^^ractLL
iui
supravJetuJre
"
'
care
conduc
la
cu care este
dificil
greu de interpretat
de
sa stabileti
un plans
tolerat.
De
exemplu, pot
relatie.
mai
ji
care va
Diamond
fi
la
copii
mult mai
(1985) au
disabilitati
sunt mult mai expu^i abuzutui, eel putin abuzului pasiv care implica
84
?n
dezvoltare
t.mpul primilor ani ai vietii'
la
diferit,
Jaudes
fi
sau
emotionale
Toate acestea au fost
pnmeie sarcim
abuzive (Benedict
retardati
^^P'
"
ned,u
cu acele
^^^^'--
copil".
mod mai
'"
staDiluea increderu
va create,
,5,
va crea
,n ce.falt,
(Crittenden
imagine negativa
?i
percepe mediu!
1 985 5. a
) Pe masura ce
despre lume cat $i despre
baza experientelor traite fn
afat
va rezolva conflictul de
baza al
dezvoltani pe vananta nemcredeni,
abilitatea sa de a rezolva
viitoarele
T^i
de
moment de
85
uZZe^l
Perceplia imprejurimilor
la parinti
mmscvte
anumite conditii
et at.
'^'
la frustrare,
^-
'"^^^-^
precum
fi
in dezvoltare, imaturitatea,
pot
Tn viata parintilor,
^'"' "^^'^
atrentil dmtre
ata?dmentul
d'T"'""''
parinte
fara mdoiala
'"
'^ t-5^'^ent se
dezvn t prm trairea unor
dezvolta
interactmn. regulate de
ingriiire
mamei
'
tn directia voci,
parintilor, n
fi
Va
primul an de viata.
iritabilitate crescuta, ^i
e^st.
^'
''!f
Datorita neputintei
sa-i fie
le
(et
na^tere depinzand
la
alti factori.
dificil
de
in
Disab.litatile pot
aparea , ca urmare a abuzulm
(vez, cap. 2 Ce
este ma tr tat a-)
Atat teoreticeni, cat pract.ceni,
la
perceput
de catre Thomas
fi
^"Perioara a cop.ilo
" "T
slt^ J
H
randul
copulor
care au fost abuzati.
cu d
d.sab.litat,
relatie
'
excesiva
a...ud,e recc
adapteaza
1-ar
Cre^terea
la acesta,
la
maltratare.
i in
cazurile de
afla.
Daca mediul
in
este prea
de haotica lume
'.Zn^^Z^^Z
cum nu
^^
>=
pasa de nimeni.
^i
interna.
dezamagire ,
Prohleme de depeudeiHa
Situatiile
H ^s
ntll
inhibata.
mediu supraincarcat
r!^i^
Daca
maltratare Tn care se
spre"
ji
la copiii aflati
eel
mai
do lu u dT'"T
foTos>
l-olosite
diferite:
?i
comportament de cautare a
pentru controlul
nu va
sa interactioneze cu educatorii
cu Intelegerea mutuala,
ci
alte situatii
?!
fi
.
pentru
a supravietui.
''
^ensibilitatea
?'
mecanismele
Spitz (1946)
de
al|i
in
adulfi. Educatorii
alti
Cu
Nu sunt deprini
de respingere. Avand
nu vor mai
in
Pe de
copiilor.
alta parte,
86
Bowlby (I960) au
de pannti.
Este, de
It a^te
suspine dureroase
transforms
disperate, iar pe
copii,
ceilalti adulti.
situatiile
trait,
5.
preocupare
cu
doar cu
unor
'" ^'"^'
'''''P' '^'^^^
preferand sa stea
ei
atentiei,
agatadu-se de adulti",
:ji
'''''''
aflati in situatii
'"'
ata^amente
"
"^'^'"^^^^^
fi
'""'^" ''
"
m"
apaie,
pai-l'^f
se_va
va instala negarea.
foloseasca negarea ca
Pentm un
mecamsm de
neplacute
5,
a sentimentelor copie?itoare,
87
copil
defensa
P d""-
totul se
transfonM
mpotnva
incidentelor
ciaenteior
spitalizati
sufennta
avca
111
i)e
de maltratare,
de
:}!
in
fi
care pot
fi
mod
ni
^i la
copiii allati
emotional pentru
spital.
fizic, ei
copii.
poate trece
mod
fn
disperare'"
pana cand
,,negare",
vom
In aceste
la
trei
un moment
zile.
Copilut
de protest",
fiize
dat va renunta
pe masura ce timpul
iar,
la
negarea"
trece,
ca ?n
situatiile
de maltratare
copiii
protesie.
a
i\
unei
al
Notele de caz
fencita
asti'el
:ji
in uistitutii
cum
ar
fi:
pentru copii,
de
mama
sa" pot
fi
expriniarea
adaptarii
$1
asemenea
fie
lipsa
lipsa a reactiilor
de
?i
s-ar
dramatice
asemenea
lie ?n familii
niciodata nu intreaba de
putea ca acestea sa
insa
He
la copilul
?i
copii.
o prima faza a
crizei.
mtampla totodata
sa incerce sa se
sociabil
cum
ar
alunga sentimentele
fatfi
fi:
i-5i
vor
cum
de maltratare"). Se poate
conformeze
fie trist.
de a face
de
tipul
(op.
raahnit, ?nca
ingrijire ce
cit )
de
"
s-a acordat.
tristi
'
sau
de maltratare
propna
lui
in
doua procese
$i
Bowlby
situatii
la
precum
depriiiiare:ji separare,
pot conduce
!a
observate
copilului.
sa cedeze Tn fata
celuilalt.
De obicei,
ei
reujejte
antenoare Toate
mai ramane suficienta putere pentru
a invest. Tn propria lui dezvoltare. De
asemenea, aceasta sufennta a
lor este adesea trecuta cu vederea
de catre alte persoane datorita
modului Tn care este exprimata. Suferinta poate
fi acoperifr' pnntr-un
comportament dificil", iar acest tip de compoitament
va provoca la
aceste lupte slabesc copilul
randul
lui,
ji
nu-i
?i a altor copii.
Copiii .sunt mai putin capabili, Tn
comparatie cu adultii, de a suferi
penoade Tndelungate. fn compensare, Tnsa, ei
dezvolta diferite
simptome cum ar fi anxietatea 51 comportamentul
reeresiv Ei pot
ajunge sa uite depnndenle pe care le
stapanisera anterior $i sa revina
la modahtati de comportament
antenoare. Acest lucni poate duce la
80
?n cazul copiilor
abuzati sexual
de
iTiers in
patru labe".
Cu
distructiva.
pediatric, cat
toate acestea,
in institutiile
am
de maltratare,
copiii subalimentati
limbajul
?i
fi
fie posibil sa
el,
dar se
ca urmare,
Ti
?i
va
idealiza.
el,
tristete
nu
este
nu au avut ce
Revenind
Munca
Tn
domeniul
la
pot
vom
nM.
'lorf^e^^^^^^^^^^^^
C^ZS^'^Z.
sau imatun.
contact cu copilul crescut Tn
mediul violen
comportament neaparat amenintator,
copilul
care vin
unmtoarele exemple
(vezi
5,
cap. 4
Baza
u au u
va percepe ca "e o
teoretica
^i
modelul de
r'
v.olentei sotiei. Ea a
gasit Tn principal
comportame,:tede,,ne8are,,dentificarecuagreson:i,izola:e/'^
n care cop.lul se transpune
mental Tntr-o alta poz,{,e, ^i
separarea ca
o retragere m s,ne Tn care
cop.iul se deplaseaza
,Tn'' ^i ^Tn
contactulu,; rat.onalizarea
aL"
?i
proiecfia"
'""\^^^^^'f^' negarea ca
mecanism de
47%) ^i majoritatea baietilor folosesc
.den .fiearea cu agresoa,l
ca mecanism de defensa
(12 dm 15
60%). Aceasta distnbutie corespunde
cu tipologia sexuala Tn cTr
fetele p,-e,au modelul matern,
pnn care mamele
defe,S'r7H'T.T'
defe,isa
(7 dm 15 fete,
bS
de asemene
aminti faptul ca
^i
T?i
diferite,
Daca
starea
de anxietate este
$i
?i
multi dintre
ei
la
vor
( 1
sari iute la
bataie cand se
cum vom
90
de greu poate
fi
aplicata
^^
fi
mediu
au Tnvatat acasa
cat
o anumita
fo.ma une, persoane specfice.
Agresivitatea poate fi mai mult
s u
^''" '"^'""' "^'' *" ^^^^^^^ ^^"^^
fi
'
P-^^
'
fo^rt'tor
da na?tere
desnrP
concrete de abuz
cum
fie
;op
Anxietatea
fi
vorba
folosesc,
sa piarda,
parintii pot
fi
tarziu.
Poate
il
la violenta.
Ti
au
casftigat in
au fost expu?i
M'
P r^.n
'
979
'
"I
'
'"","'' ^'''^^"
"''"
'"
'' ''-''
^"
^'''^^'
fi
viol^ D
982,
George
'
mai agresivi
observam ca
Un
ei.
dezamagirea pe care au
un comportament
invatat.
Acesfa este
alt
Un
trait-o.
cul
al treilea
Tot
a.^a
Ceea ce
se ?ntanipia
pe care copilul
nici
un
traiete.
il
unde
loc
poata adapta
agresorului
fapiiil
^i
ca a fost
Aceasta conibinatic de a
o povara cronica
(Summit 1983). Nu
agresivi.
Unii dintre
toti copiii
mai mult
in^elat
mod
devin in
retra^i
ji
^i
^i
de a se
deschis
agresivitatea,
evitand contactele
ceilalii.
comportament
copiii care
se
suicidal.
?i
Eisenhower 1990).
Aici, starea disociativi este
la
Berliner, 1988).
exprimata
creeaza anxietate
interiorizeaza anxietatea
ei
cu
fi
$i
extrem
Se intampla adesea sa nu
In^elat.
astfel sa supraviatuiasca.
agresivitate
nu au
abuzul sexual.
de sentimentul de neajutorare
si
al
sa se poata adaposti.
la
ji
Nu
la
tntamplat (Dell
de uoara tulburare
fi
Copiii
permise,
ailati
Tn acel
de
alte
nu
sunt
le
persoane.
data.
D/socierea
DepvUnarea
Se pare ca
mecanism de
copiii folosesc
de
luni
de
de a se elibera de simptomeie
^i
zile
ca
adultii disocierea
sau chiar
ani.
$i
ale
^i
?i
Copilisi are,
de
starii
de
obicei,
Ti
rezuma
92
o reactie
iar
dupa ce
Copiii cu
contact cu
ceilalti.
de
Ochii
lui
nu joaca un
ji
nevoie sa se joace,
ei
fi
adesea observata
Tn
jocul
ji
lor.
Copiii au
pentm a
Multi copii
Tn vata.
ailati
situatii
mod
Tntr-un
tot
fata
93
acest tip de joe. Acest copil este mtepenit in anumite experienfe carora
nu
le
poate face
fata,
^i
sa supravietuiasca
episodului maltratarii
copii afiati rn episodS de
sale.
o re.,stenta
Copiii au nevoie de a
fizica destajurata;
!?i
placerea de
urmari
in activitatea copiilor,
putere
$i
Aceste
ji
fizica,
Insa
ei
nu sunt
m mod
ingrijorati atunci
responsabilitate
?i
in
dezvoltarea
cand
Ca
un
in
alt
exemplu
al retelei
aceasta
poate
fi
le
afectata
ji
de
felul
de a vedea
mutual
Depresia poate
de vedere
activitatii.
Dar aceasta
dea
de gandit.
Copiii deprimati prezinta o creativitate
ceilalti copii. Suferinta,
anxietatea
ata^a
altii,
Cu
?n legatura
Aveam
Copni pot
Bentet
benet
e
fi
zi.
Spre
sflr^it
se simtea u^urat.
fi
intemare
le
si
^P 'o-
inarijorator
Sn
Nu
Dar
totul se petrecuse
provoacSn/e
7fZ\
"ITT
(1989
Hylander (1960) au
''
al
) 5,
din
Zul
?i
li
repzir;^.?'l
cum
ajuta
in
i
de dezvoltare a imaginii
de sine a copilului o
toate
se intampla
ca
camera
cum
ar
sii e.
nu
Parintii abuzanti a
este suficient
penta, tot
creativitatea
pe
si
vez.caT
impresia ca nu se
cu razboiul.
de
interesant, dar
cat
al
ti^P
depresia,
creativitatii.
vreme
este
oprA
Ac
iar
al vitalitatii,
unii copii
.i
"S'^
desfa?urare. Copiii,
in
care se na$te
sprijin
fi
de
ll
n^
rol important in
dezvoltarea unui conil
cu situafia de maltratare.
Copiii care sum
pe care
a eTeZzinrr''"'
le prezinta, lucioi
care
pasivitatii
d e
".^u!
situatiile
s^ntm en te
Intampinarea
relatia sa
copiii
fizica,
it
^^:^Z^:ZL T'
Keactii psihosomalice
de
situatiile
ne obi^nuim sa fim
aduiti trebuie sa
abiiitate
nu au
nevoie de a
neglijati
a-i stapani
cer o disponibilitate de
calitati
u-
de concentrare mai
red^se'
1984), ceea ce nu trebuie sa ne
surprinda avand in ved^^
veaere
cu care se confainta.
fizic activi, se
fi
dezvolta corpul
, o
m.;
94
95
ocupa de
el.
imagine de sine
putea
distorsionata
lume
sine
are
negativa
umpluta de sentimente
interioara
51
un
o scazuta stima de
^i
percepe ca
tipurile
Lynch
iji
parintii
Tl
trateaza ca
depun mult
^i
cum ar fi un
aici.
responsabilitate
989,
se va
Furniss 1991).
efort fn incercarea
lumina buna,
el
(Cristozov i Toteva
de a mtelege
intr-o
retardat,
Copiii
^i
fiind retardat.
Roberts 1982
sine.
mod
sa explice
timp ce copilul
vina. Procesul
situatia in care
5i
ia
asupra sa intreaga
precum
in
de abuz
fizic, in situatiile
abuzului de alcool
al parintilor,
simti cei
declarat in
mod
solemn ca
mama
Un
de 10
copil in varsta
ani a
?i
traia
adesea
situatii
mama
sa
^i
ascunde lucmri
de exemplu,
in situatiile
nu vor
altii
fapte,
de a
Aceasta poate
de abuz de drog
limita.
?i
Pnn repnmare
de alcool ale
observata,
parintilor.
>
'T in
la situatiile
Ceea ce
dusa cu sentimentele sa
b me
la copiii
fie
foarte
dificila.
la orice alta
abuzului de drogun
violentei parintilor.
?i
la copiii
expuji
amenmtan 5, provocareasentimentului de
ru?ine
vrea sa supravietuiasca trebuie
sa taca. Nu
Copm
|de
violenta
la copil.
Daca
copilul
se
tine secret
fi
ovt^
^f
D
eze
prezenta
un conflict
mult mai
mod
PuternkaInflulT
emotion
a amenintarilor agresorului
^a^^ZriT^'
xn ,r de copil1'ni
expLise
'
"n
mod
''^''''-
d.ferit,
unu
96
97
pot crede,
altii
nu, iar
altii
sunt
waassMB"
ca aveau tulburan
comportamentale
Prohleme de
neglijare,
?i
neuroiogica,
prezinta adesea diferite grade de retard tn dezvoltarea
retarduri de
psihomotorie.
Aceste
dezvoltarea
in
cognitiva cat ?i
primele luni
din
fi
observate
inca
pot
dezvoltare pot fi serioase i ele
,i
tntarzieri tn
dezvoltare la fel
in vafare
Avand
atat probleme de
concentrare a atentiei, cat i
tntarzieri de
dezyol are este inevitabil ca
ace,t, copii sa prezmte
difente
J
gra e de probleme de
Tnvatare. Exista multa
informat.e legaTde
proble,^ele de nwatare ale
copiilor aflali m
dZ
situatii
de
viata
(Appelbaum
1980).
^mp
Exemplu:
Gro,
sau
in varsta
in pat.
Chiar
de 8
mesele
le
Dezvoltarea
de maltmare (Lynch
?.
Nu
sticla.
se oferise ?ansa
de
ute.-n,ce
meat
cop.i , adultTsun
Acesta este un factor important
atata
5,
alti
respectul tn interactiune
cu
ceiS
negative
a-5i folosi
Nu
mu?chii.
Nu
scotea nici
ea.
?i
sa sara.
Tonusul corporal
incarcat
inhibati din
punct de vedere
11% moderate
abititate
mici, cu atat ne
de concentrare
al reiationarii sociale.
mult importanta
interactiunii
?i
56%
comportamental.
ji
aveau o scazuta
hiperactivi
iar
mental
fizic,
0%
in
expuse
?i
Retardurile in dezvoltare
parinti in situatiile de maltratare".
larg in cap.
10 ..Interactiunea
cu
Jaffe et
al.
Retardiil mental
eas..enea,
in
^i
mana
in
.-ezultatu.
d
dm
caut
t
tniipul
,
u alapta,-..,
r'
,
continuu.
Siralegii de siipravieitiire
.p condiicere
majoritatea formelor
Buciatt
Poa'tefi
mai pe
'
fi
de catre parinti
?i
a constatat
erau
aveau serioase,
?!
cum
erau
psihomotor datorate
mama. Cu
a?!
Cop,.,
aflati
s.tuat,, de malt.-atare
sunt slab.ti, confiizi 5. anxio?i
-nsa fa. tot ce pot penta,
a sup,-avietu,. Multi dintre
e. investesc
enorm
99
in a-i
de
copilului
a-$i
tamiliile abuzive.
stapan
fie
Conceptul de papadii"
mdepartat
comuna
anume aceea de
ji
in afara familiei
(Lynch
Abilitatea
unor
copii
gasite in
fi
de a depai
cadml
starile
a energiei
de a tolera
conduce
?i
Ruller 1978).
Antony (1976)
Kaufman
et al.
?i
Cohler 1989,
(1979) au
folosit
mame
?i
dota^i
alti
adulti sau
alt adult
care
ar putea
fi
de
devreme ca
exista modalitati
pierdute. Insa
alti
ei
Comar
?i
et al.
mame
ai
de
boli
Grey
pe care
de
ajutor.
momentelor de declan^are
?!
mai
un
rol foarte
de supravietuire sunt
copilul reactioneaza
fi
important
definite, aici,
aici.
precum
^i
a face cu
un 'continuum
copiii care
raspunsuri adecvate.
La
ajung
sa-si
expectante
celalalt
capat
acestui
5,
astfel
relatiei sociale.
i
^i
a dezvolta
Roberts 1985).
de anxietate
al
Ei
autoconducere
a fost
vietii.
nevoia de a fi nropriul
sau
de a se autocon due
C r
strategia de supravietuire''
fata situafiilor,
avem de
La unul dm capetele acestum
intalnim
mod
de a face singur
5,
Fiinta sa
de exemplu, sa
ma, bun
eel
in
bme
Kempe
le
ndeplineasca donntele
hipersensibili
la
?i
ajteptarile adultilor. Ei
sunt
semnalele trimise de
adulti,
adesea
semnale legate de modal
apartm
agresiv, distmctiv
neghjat
.^1
constatanle
alte
lu.
expenente
Grey
5,
5,
cercetari confirma
Kempe.
In continuare,
exemplifica strategiile de
supravietuire
tacute de mine.
100
101
in
^i
voi
nuanteaza
desene
si
lumina observati.lor
comportament
A daptarea exagerata
le
furia
asume
sa-i
mereu
prezinta. Ei observa
i
Tncearca sa se comporte
poate transforma
amenintatoare
in
abuz
fizic.
E vorba de
tipul
situatie
cateva secunde
in
atitudinile
aa
fei
ji
ei, i
Am mtalnit mama
reactiile
multumi
situatii
^i
parintii, cat se
poate de mult. El
De-a lungul
o ora,
de copil abuzat.
Ea
umieaza
mine
rolul
tatalui
inti-un
reactiona ca
la copiii
ei.
moment
sa
mceapa
ajteptarilor adultului
mod
de a
ei
au
un
multumeasca pe
adulti
?i
comportamente
ji
mving",
2.) cei
ai
"'
1
resurselor
u:
stransa fntre asteptarile
nevoepann,lor,capacitateacop,llor.Acea^^^
copnior descn?, mai sus ca
super copii". Urmatorul
corespunde copi.lor care au
mvatat de mic, ca ceea ce
se
ei
ata.
Cei de
comportamente
mod. P,obab,l
experientelor
suLruo
teapl de
al treilea
,nclu5,
,i
P--.^'
Copu,
raspuns.
prezinta adesea
activ,
mana
a denumit aceasta
invatat sa-i
luand-o de
acasS".
bine do
exprima intr-un
m^ata
a vorbi cu fervoare
cit.)
fetit.
In
5i
mama, mergem
Abilitatea copilului de a se
eriia
mereu
brusca
ea
,i
mai repede
a avut
care u
so
apere. Tot fetita a fost cea
care a luat initiativa T
cheieni mtervfu lui
"'
ncercan sa stranga luc,-urile ce
apartineau ..amei (pung
de
p^Ts
carti umbrela, geanta,
e^aiTa, manu^i)
ei
mod
fetita
ce,
viata
fntr-un
Tmpreuna cu lucratoarea
in
Exemplu:
?ncat sa evite
momentele
desupravietuirenuavlnictierrni
de
In
ff
lor,
viata
starile
cunosc faptui ca
ji
jur, a diferitelor
a celor din
pe care o due,
e,
autodistruct.ve. In acela?i
t,mp e,
,,
nu au ^esuSe
pnn ca,.
despre'odul
1010,3
vor dezvolta,
fn care se
aceste
trei
trei roluri pe
care nn ..
cadrui unei familn fn care
are oc bu^ de'^'
dezvolta
lor
strategiilor
.jv
dislnicdva
adesea
in
educatorii o recunosc
agitatie. Profesorii
tulbura pe
de
creeaza
agitatie. Ei sunt,
de
::"
ume
clipa locului".
Nu
pot sa
vi-1
sa-1
poata observa
nu
sta
sa-i
aduca pe
dar
cei
fel
suficient.
activitati
in
pe care
Puteaincepe
le
reducen,
pentm ca
fie
i institutiile
astfel
apanue, unor
distaigand
iTt ,-a e"
'nlatma,ea
o fo,
sa atace
pentm
a se apara.
Uneori poate
fi
104
astfel
"""r
de
^"'"^"^ P^^'^'
le
de asemenea
strategiile
de
^^'""^^^^
de
-'-
"'
Referitor
la
modul de
Pnn comp'ortamentul
'-^^^--''
strategii
'''''''"'''
ca,-e ace?t,a
,n
cazul ba,et,lor:
1.)
sa^ poata
de f^te u,Uresc
g.upun,
copilul introduce
de ca.oconiro/ exista
de
strategnle folos,te
pnn
fr'^:^^
puse
pnn care
folos.re a strateglo,-,
sa,
ccuiolarea
slcop
define^ie
preventiva" fn vederea
conflict sau pentru
evitar;a compTela
situat,,.
"'
'
Ea
r
ha
^ 77-/
ex
aiuit'e,
Strategiile
una
^'"^/^ '
''-
'"
anx.etatii.
- P'-t'^-
^^'""^^ ^^
de care apartinea.
cit.) a cercetat,
anxietatii fn situatiile
diterite activitati
intrenipea
"
ae'Slt"'
de supravietuire ca fiind o
acfiune
nu
intreaga vecinatate
Agresivitatea unui
n..r:',^Z:^:--
e v^,
'"'
mari
dobandeasca un
"^
""f
insu?.
tr
strateg,!le
educatoarea
este
ir
'^T.
roiti
Christensen (op,
sa
|i
ei.
copii:
^''TTZ ""
situatie
ami
to
nuanteazf
?'
ce
cele
c antenoaie;
:: !rL
copilul p.erdut, clovnul,
creatorul stani de agitatie s.
" *
eel care raspunde la toate
comenzile.
once
u sa
s
con
lucrurile altera,
Ace
"
spa.tor ,
de supravieunre desMse
clescurc. bine
sau ea
Stralegia hiperactiva
rn
fi .mpart,te in t,-e,
strategn de defin-e a
continutukn 5,
105
auloritatii
.ji
cu ajutorul imaginatiei,
pnn
rcgulilor
siuiatiilor
2.) strategii
sexuale
?i
3.) strategii
dedefinireacontinutului
I.)
2.) strategii
sa invete
5i
sa se dezvoite
conform telnriu.
,ret
Tn;a,atorulu,"
(Ogden
a-
^'^'^''^^'
s
1
ir't"''^''
" '""""'
99
Cercetarea facuta de
SundeHn-Wahlsten Con pit
fn care strategnle
de modificare a situat "
"e du c
Pozmv. cu mediu. asigur^ o bun.
A?a cum
dezlol;;
reiese
o
din ceea ce s-a
prezentat mai sus
'""'' "'"'
,:;"^^^^^-""^
strate.if!.
(jroblernclor
Hxistii
ei
par a nu avea
nici
o Tncercare de
nici
o strategic de
vom
mSe
fi
al
dezvoltarii
caz,
'
'
iluzie a cont,-olarii
situatiei.
'''"
Diferitele strategii
copii
dintre copii
afecta,
CONCLUZII
reteaua
de
aiti
de exemplu,
copii cat
in ^coala.
de
unii
Acest lucru
lor posibilui sa
.?i
distructive
cre^terea respingeriior
la
retelei sociale,
?n
mentinerea
de
i
mtr-un
mod
dislructiv.
ia rolul tapului
ispa^silor",
imagine de
sine.
?i
106
^^
despre
per^epl.'"^^^^^^^
perceptia
5, trainle copilulu, Tn situatiile
de maltratare despre modul
cd cloar copilul este eel
care cunoa?te situatia
reala Lovdal 0987^
in legatura cu
cop, crescuti in t^miinle
in are se face abJz
de alcool
di-ogun, ca probabil copilul vede lucn.
eel ^ai ct
afirma
nsa cuiaju!
sa-l
proasta
obse.vam
ntglijaie.
Una
consultam
in
si
107
Exista
strategiilor
de stapanire a
schimbe pe
ceilalfi
de asemenea,
dificultati
de acceptare a ateptarilor
la
sentimentelor
maltratare"). Experientele
Aceasta poate
receptata, aa
activitatile
fi
tristetii i
stari
CAPITOLUL
pentru
deprimarii copiilor,
cum am mentionat
PARINTII In situatia
anterior, in
DE MALTRATARE
In
urmatoarele pagini
copiii difentelor
SI?
no,? In
De
ce sunt
ei
vom
ii
fi
sunt
diferiti
pnmul rand
care par a
expun
Cum
de
dimensmne
in parte,
vom
discuta posibilitatile
?i
limitele in
de drogun fn
situati,
abuzive, Alcoolul
legati
al
ceea ce
consumului
Ma
ce panntu
i?,
abuzeaza
fizic copiii?
108
109
la
mtrebarea' de
Multimea de date
este
986
^i
relatii
outere^
u-
?ii
e.xista
in
parinti
a distantarii noastre,
ji
devina
pe
altii
sa
de maltratare. Un
copil poate
fi
expus
la diferite
celalalt
grade
poate
fi
de
parinti. Studiile
in diferite situatii
acestea,
mai pronuntat.
la
literatura disponibile
de maltratare a
despre parintii
atlati
cu toate
in stare sa-?i
953) au concluzioant,
condus
Ti
abuzau
fizic copiii,
copiii
$i
o experienta a
la
Glotzers 1966).
Heap
Nu
au ajuns
la
concluzia ca
in
alti
parinti.
^"
''^
-- ^^^
'
5i
^n a^t
^
un
'
mare
exagerat de
sarcim pe care
nici e.
nu
le
nu Tmpartaseau
a^teptau
ca i copiii sa poata
mdeolini
mtelegeau sau mdeplmeau
St el e' lu
neincrezaton
cu
^^^^^"^^^'-
"'" '"''''
1988).
AIti cercetatori
ptal
^""
propria lor
sa-1
Walker
rtS
ca era \orba
ostilitatii in
cre'tere
de respingere, indiferenta
copilarie, lucai ce a
&
la
de identificare de ti^c
ura !
i^sS/maTd""^
nu conduce
stabila a ata^amentului,
a pos.bilitatilor
tipuri variate
Nici unul nu este suficient pentru a face ciar diferenta Tntre diferitele
t,punu
salvatori.
tipuri
fi..c 5.
mod
diferiti
de ceea ce
s-ar
de circumstantele
putea gasi
in alte
11
"^1":
Medicfa,
clinici
sau
sali
de curs,
.ncipai Ijundic
de
lipsei
abilitate in
pe scara
larga,
adesea abuzati
Cu
invatam sa devenim
(Finkelhor op.
ei ini?i
Aceasta
iucru.
fatalitate
traiau copiii.
in
Cu
ceilalti
Exista
El Tnsui
prognoza
rol
Daca
?i
care fiica
lui
arata ca doar
fizic
abuzul
fizic
Abuzul
poate
fi
(Kohner
fizic
&
op.
la fel
p.ognoza
parinte-copil.
La
alti
relatie ostila
parinti,
o reactie a
abuzul
crizei
fizic
mtr-o
astfel
poate merge
de
mana
relatie
in
oe
mana
atat
ai
a descoperit
in in\-estigatia
fi
copilaria parintilor, cu
parinte bun. 0.
ei
parinti, la
slab,
Iipsa expenente, de
a fi acceptat
timnul
necesitatea
de a-, inhiba expenentele
,
trarimatice
o
slaba pentru rolul parental.
AJti factor,
i^n^i^i
fiind copii,
fo.st
a-^i
de
stres
pot parea
sS
fi
verba despre-
?i
emotional.
Cu
fi
buna.
cit.).
Ar
de importanta ca
cu
Rohner
(Solomonsl973). Probabil
de o importanta speciala
pentm
'
parentala.
Ata^amentul
copilarte,
fi
?i
senzuala.
In zilele noastre
care par a
trei factori
Mai
abuzului emotional
durata.
copiii aceluiai
pentm
'
au fost
cit.).
nu tragem concluzia ca
vor expune
??i
a'
XgnLe
re{eaua sociala,
Turniss, op.
cit.,
toti parinfii
in
circumstantelor atenuante",
Aceste
datonta proLte,
ar putea sa- fac-a
pejudecatori sa ia o hotarare
mai pufin several'
c^azu r
c,, ^^^^ ,^ ,^ ^,,^^ .^^^^^^^
supra.dentificarea cup'm
m acest proces este un mecanism activ
Mai mult ca oricand m astfel
de situatii devine important
ca
pro es,,, ,
,, , ^ ^, ^^^^,,., ^^ ^^ .^. ^^^ ^.
..vesLsca ma
mult in a se informa $i intelege
unii pe
al
crclml an
d.n trecutul panntilor,
care-i vor face pe
profesion.^tii implicat
recomande plasarea copilulu, fn alt
mediu
1981).
et al.
de asemenea, o expresie a
fi,
generatia
Neglijenta poate
AceastacorespundecudescopennlelurGabmet(1978-1983^
F.
concluzioneaza ca abilitatea
parentala poate fi pre4a
ma
mnl
trecutul p^nntilor decat
utilizand teste'de perso.a
^^^^^^^^^^^
de-a facecu o problema.
Studnle profesionale vin fn
contitd ct e u
aceeai
(Olivier
de
fiind caracterizati
de
i.
fn afiu-a
tea
deveni actuale
in
expenenta
a ai'atat
timpul gravidie,
5,
112
113
cum
ar
duce
la
solut,e distructiva fn
discutatain cap.
In cercetarile
al. (
??!
985)
8.
a descoperit
o corelare putemica
?i al
fntre
in
il
au fafa de
et
3.
Psihoza;
4.
Retard-ul mental.
?i
modelul
timp ce
parintii
fericita
ji
detalii. Ei
mamele
lor,
Daca mamele
intrepatrund.
fel in realitate
fara a
de
fi
de care sunt
$i
cu care mental se
cu ele va
fi
la
insa capabili sa
alta parte
cople^iti inca
comunice vreun
Pe
directia
opusa.
Main
Imaturitatea;
Problemele emotionale;
care parintii
ei
liber i
Main
copiilor,
modul
1.
2.
de asemenea, o exceptie de
fi
intarite
d.struct,ve
tx.sta
suport.
fie prezente la
domine. Aceste trasatSri
ar putea
drog, abuz de substante,
relatii
una dintre
de alcool
5,
ele sa
maSIle
pentru
avedea
.n
emotionale In
exploram pe'amandoua
ei roluri.
personalitafii
la
la
In cele
de mai
si
ios
imatuntate.
aceea ca
Tn
de
ciuda descrierii,
o faca intr-un
mod
fluent
$i
?i
parintii copiilor
coerent.
mai inainte
?i
la
Au descris i
experientele pozitive
gandit mult
la
/.
Imaturitatea
experientele nefericite de
de
a-i
'
aminti
^i
fi
decisiva pentni
modul
in care
comportamentele de ataament
ale
"''"'^'''^"
?'
dfvia?
Am
'' '^
.comportamentui acestor
?i
^^""de Tn
spatele
lui,
Tn experientele
al copilului.
DIMENSIUNILE PERSONALITATII
sentimentele
$i
cercetarea (Killen
Heap
altora fnamte ca el sa fi
simtit grija, dragostea ?i
cont.nu,tatea cativa ani i, pe
masura ce timpul trece, sa descopeie
care sunt limitele. Comportamentui
copilului este cauzat de impuls
bl cere ca nevoia de moment
sa fie
satisfacuta
115
pe
data, imediat
ji
m.
peste o ora. El
nu are
abilitatea sa
51
de a lua
fncolte^te dorinta
gandeasca
tn
considerare pe
de a refuza
intotdeauna
lor
sa vada
de 3-5
varsta
la
ani
aceasta se va
ceilalti i
aprofundata
fi
rnai departe.
realitatea este
altii
perspectiva
la
Gasim aceste
i fn
ochii
trasaturi Tn
incarcat de proiectii.
Nu
fel
$i
51
fi,
cu siguranta, intotdeauna
schimbam conceptui.
il
Cand o
cercetatorilor.
acceptam cu maturitate
acceptam
poate
are rost sa
s.tua lona a
In situatu
i.pu tut sa ne U
pann
fost
11
sa fim capabili sa
Parun
care,
de
altfel,
comportamentul pe care
ne
situat.e ar
Tl
factorul care
fi
putea
su
n destlde
Tnrautatita
de abuzul de alcooUau
d o
Cand cneva incearca sa evalueze
gradul de imaturitate
al n'JZt
ar h folositor sa puna Tntreban
ca: Ce trasaturi imature
fi
/obsl"
Cat de avansata este maturitatea'.^
Cum afecteaza imaturitatea
comportamentul parmt.lor Tn d.fente roluri
sociale^ In ce masura
sum
imp.edicat. sa se comporte Tn
rolun spec.f.ce^ Suprasoticha
matuntatea doar unele sau major.tatea
rolunlor^
pot
panntn, inainte,
eel
la
pe care panntii
voni putea sa
termenul de imaturitate
atat
Aceasta
s ar
exempt a'pueaf
in
consecintele actiunii. Pe
Afecteaza
mod
Au
limitat^
activat
expresie
L^r
Trr'''''''
u atur la
8 am poate f,
este dilerit de un comportament
similar la
30
ani.
dezvolta
de modele
relatii
nici
nu
lor.
$tiu
nu au avut
sa le creez.
Lor
de aceasta
ei
Tn afara
ca
ei
lucm
la
cat
de grave
lipsuri
au fost expui
i ceilalti.
Noi discutam
Nu
aici
despre
emotionala, chiar
masura
lipsurilor
de stres
la
la
diferita,
toti
avem
depinzand de
Cu totii putem
Imaliirilalea primam
..sv
seaintkvd
Daca cu nu am
trasaturi imature.
situatia
factorii
da dovada de imaturitate
Ar 11
.^^rrnrnra
s^lultf'
sa
,)v
'"''"'"' ''''''^''"'
P""''" "" ata?ament sigur fata
de
parinti
sarcma
au condus
primara
la
de munca
de droauri
17
Cu
dovada de o capacitate
mai buna de
de parinte
sa
Parin|ii
parte a
vietii lor,
au
deprimare
trait ?n
ji
Pe de
care i-au
ingrijit.
bine.
De asemenea,
^i
au
ei
de a avea
grija
Tn viata, ei
7f
'
'"'"''^ "'"'
1^1!:::;'^^^^^!:::^
prima parte a
vietii
sau persoanele
parintii
un proces de socializare
trait
Putem avansa
Tn diferentieri.
Exista
doua grupuri de
narinti
descurce
timpurii.
Pe de
gmp
de
intre aceste
a! parintilor.
Totui, ar putea
fi
dificil
de care au beneficiat
copilariei, adolescentei
mai importante
poate
in
fi
situatia
a parentalitatii timpurii.
lor fn
Una
primara"
^i
perioada
dintre cele
secundara"
poate
alta
fi
gasita in adolescenta
nu au
relatii
mutuale de
alt tip
?i
il
ofera
Tn
munca sau
man
?!
in relatie
cu
pentm munca
posibilitatile
$i
apa tea
in vreme ce coabitantul
?, mutila
ei poate f,
condus de
sau ambri pot avea un
comportament similar
Vo, descrie aceste doua
moduri de fimcfionare imatura
Chiar daca
vor fi descnse separat, ji ca
fiind diferite unul
de celalalt 'un ip^rint
pot avea trasatur, din ambele
moduri ^i chiar pot sa aiba
osc atfdTl
,
-mpuls
un moment la
apatic,
5,
educatie.
altul, Tntre
inutil,"
cele
un anumit
5,
tel Tn
rini
deSura
raport cu reahtatea. Ei
lene^S
timp^ Este ca ?i cum nimic
nu merita Tacut. Mirosul
urat lenierie
murdara, ipsa de hrana
5. haine, amenintari,
nimic n 'par a
P.eocupa ,n masura Tn care sa Tncerce
sa faca ceva
Prima mea
Tntalnire
de comportament, a
18
Potn ky nu
pnmara"
ac v,^,
educatie.
timpurie a Tngrijirilor
comportamentul
parintii,
$i
doua tipuri de
documentarea
ne
unele
mai tarziu
oosSan
oamenii cu o imaturitate
pentm
cerinte
Tn
1"^' ? """'''"
fie
satisfactii in
structurat,
cei care,
alta parte,
comparatie cu imaturul
primar" S ar nnt
ma, bine echipat, 5, sa-5,
dezvolte strategii d;
cu
avait loc
mama caracterizata
de o
cu multi ani
la
Tn
urma
astfel
de forma
un serviciu penti.
Mama nu
familie.
ai sfii.
nici
de ea
cooperare cu serviciul
adusa
social, a fost
foarte
multumka de mine
am
fost
m-am
cand
intors, peste
?i
de
mirosea peste
majina de
Eram
nici
?i
51
murdara
slujba. Nici
?i
Am
in
sa reactioneze.
juml
cu
Se poate vorbi
zi,
limitate.
iji
fl
lor.
ia fel i
La
fel
se Tntampia chiar
ji
la
ccca
^i in situatii
de o iipsa de sentiment, de
reactii
zi
emotionale
..li/noiiona/itale
aceasta caracteristica
Starea pafinlilor
^i
apalici" poate
le
fi
fune, depresie
$i
anxietate, care-i
51
iierezolvabila, poate.
anxietate
ei
Pent
a evita
au devenit
de
.5!
de sentimente, senzatii
lipsiti
^i
pot pretmde un
hi relatii
mod
Le
Abilitatea lor de a se
li
pasiv de
viatii.
se taie pentru ca
la
in
m
alt tip
Cu
pasivitatea
lor,
de
se afla adesea
Mamele de
?i
nu au achitat factura,
platit chiria.
caTsfn
ca
e, sa nu'f
f 'rf.'''r"''''
lost sfmulati,
130
stil
de
viata
un anumit scod
de
se face
in^Id dT-rn-?"^^""'
dezordonat.
de asemenea Hmitata
51
Este posibil
ca urmare Hmbajul lor este
la
ftra ca pannfi, sa
probleme.
duca
la
bun
ri
"r
sfar,t. Ei ar
';
agrcsiune.
in Uimatorul
11
un adapost pentru
''
fi,
cop.i flind,
altii.
cu un
li
|n ^cand dificla
d.ferentierea
Curentul electric
oficaH
li
in situatii in
contnbuie
"^''
pannir"''
limitele
problema nerezolvata
alti
viata sa-i
nu au
"T
bine
impinge dincoio de
destulTe enerv n
Nu
la
vazuta ca o depresie,
'^C^^::;:-^
,,iiuilili
duca
niai
de
5,
51
distruct..:
par Tn st "e
se
angajeze emononal, decat
sporadic. Ata^amentui
cop.Hor tta de e
a fi slab. Daca este un caz
de n.atuntale primara,
plasarea timpun"
a cop, or
penmnenta
va fi soiutia.care va tine
,
seama de novo le
copilulu,. Ace^t, pannti
sunt rareori de acord
deschis, pe fata
u
cmeva dar, pe de alta parte, ar
putea sabota pas.v. A est luc
u
e
ntampla cu reprezentantu serviciulu,
social
era
lllU'OSUl.
ce se intampla cu
^rme
Cand
ma?ina
Smgura schimbare
saptamiini.
sau s. manif^ste
s-o spele.
un practicant nu
doua
tot. In
spalat.
asentei^ea
cum,
atat
'"^''T"^"-?'
exemplu
ne arata cum o
comportament, dev.ne afectata de
ea cat
51
situatia
dm
viata
ei,
,,
astfel
de n.ama cu un
situatia
dm
afecteaza reiatm
ei
viata
ei,
cu copilul
Exemplu:
Bjorn avea un an cand lucratorul de
centrul de sanatate
la
Cand
de pasivitatea mamei
sanatatii
?i
lipsa
de
Mama avea
abuz de alcool
19 ani
in
mama i
ei,
de
de mai
inainte ca acesta sa
facusera
Mama
cele
doua
surori
la coala.
ca
de mgrijire a copilului
aviit initiativa
la
varsta de 17 ani
de
unde ea
ei,
Ea
de an mai
tarziu.
Dupa
traia,
dar era
pana cand
mutat sa traiasca cu
s-a
fatal lui
a gasi barbafi,
i-a parasit la
o jumatate
vizite
1 la
nenumarate"
ale politiei.
mama.
Ei aveau impresia ea ea
ea nu a fost
in stare sa-l
duca acolo
de
agresiva
^i
nelinite, agitatie,
in
incomoditate
actiune
casa
la
tara
,1
la
fencire
FenrZl'-
toate co diti^e
p
la institutia
de
^^
re a
."T;^^^
cop
iT
durata, a relatiilor
lor.
Ele pot
foaite
convinTaS
vorbmd despre mgnjirea bun5
de care va avea parte
cop.S daS
vine acasa. Ne putem
identifica u^or cu ele ^i
putem fl u or
asi de
bme
,n tunctia
evaluam
de pannte, cat
ales atunc.
fi
situatia d,ntr-o
5,
fngrijirea lor
cand are
comporta
perspec S^^^^^
si
iL mvesja
relat.v bine
a casei
ea nTr
In
i>
Iceas tallc
adeseape,ucratorsaa.baobaz.contliza,inesigur.pent^^^^^^^^^^^^^
"^"'""^
"?rT "
deven
ev
dificili ?, nel,n,?t.ti.
'
zilnica, dar
stabil,
h-
relativ
Niciodata nu a
prostitutie.
condnc:^
la najtere.
mearga
ei
la
adesea un barbat
a controlului
de abia se putea
timpul copilariei
statuse
copil.
Mama
urmare
abilitate ca
sunt
mame
^i
in
vedea
situatii
moduri de a scapa,
51
preocupat
nu
Compn
,n relatiile
ca^e
te
primul rand
a abilitatii de a
functie eternele
in
.n relati, a acestor
parinti se
unilateral.
regulat.
primul
?i
in mgrijire
,1
relatia dintre
nerezolvate, ?n
ji
anume
fliga i
Ceea ce
ei
ei
sperand
ia
un moment da tpoa te
li
nein teresant
care nu
urmand ca
le
ai>itati.
anxietate
51
fn
urmatoml moment sa
mdepline^te
5,,
adesea,
el
122
123
fie
abandonat Vn
ea
Sa
^i
manipuleaza
apoi
pe
manipuleaza
?i
vom
mcanta pe
li
mama
A5teapta doar ca
copii.
cu mine ne
til ?!
li
profesioniti,
sa catige copilul,
$i
cu mine".
'
'
este incapab
la ^'^
sa ^^^^
stea "n'5tita
linicfifs o - "'"*
^^
fara sa impinga
~
,
~
.
srannni
m.c-, ccaunul, masa,
sa tranteasca sa traga
din
intense
de lunga durata.
$i
bine dotati
^i
in
nu
sa
ei
alta
giiip, ce! al
fi
ipoteza este ca
le
ar putea
ei
fi
mai
temperamentui
$i
tigara.
lucratoailu, social
Mama a
^
supravietuire.
Mama avea
ani
cand
consumase alcool
foaite grele cu
un
in tot
$i
Anne de
fetita ei,
Anne mai
cu o infectie respiratorie.
spital,
dupa
30 de
5 ani Risese
fetal alcoolic.
Mama
crescuse in conditii
fetita
abuz de alcool
la
avand un sindrom
timpul sarcinii
dusa
mama care
nu
pentm
ei insaji.
copil.
copiiarie
flisese
supravegheata de
5 ori in institutii
de
i^i
^i
alcool
$i,
incercari
sau cand
i:;i
de timp (cateva
luni).
m clinicile de dezalcoolizare
relatie
Ea
este
doua iucmri
nuilli ani
iji
?n
nu
Cu
toate acestea, ce
diferite.
a trait in alt
fi
spune
?!
ce face ?n
mediu decat
ce! alcoolic.
La
mult din
relatia ei
L^iS
de un lucrator
dific,
client
timpului sau
social
rolosi,
la
viata de
cumparand o
Dupa cum
cu copilul
alte
:ji
la viata
felul Tn
de
strada.
fel
al
parea
realitate
spune ca
se
comporta
pe
sau.
lui
frecventa Tn
an. mentionat
mai
sus,
te confrunti
'"
^P^^'^"d, in sensul ca parinti. oscleaza
n r aceste
ce
mtr.
doua forme de comportament.
Parintele apatic inuti!"
poate
nehnijtit, agres. v 5, condus
de impuls" pentru ca d'upa
un
tiinp sa se mtoarca la
vechiul sau model
^T'-1"
_fi
pnmar sa
te creada,
?ti
decat sa
ia
2.
institutii
Probleitte einotionole
si
casa.
Mama ascunde
lucain plasarea
sooale.
in institutii".
extrem de vorbareata,
foarte convingatoare.
sunt
lZti:::::t
sau unor
in spitale psihiatrice
ori), interaari
'
luni,
lucratorul arata
aSZ
teste
ei
ingrijire ?n
o data cu trecerea
pove
rstit""cS"""
sa Ivata de
Ti
serviciile sociale
tinere{e.
^i
in adolescen^a
timpului,
Casa
Ea
,i
pnvind capacitatea
Exemplu:
flatandu-1
125
Poate
stresului post
pe care
parintii
nu au
^i
Distad
au fost expuji
sa diferentiem
grupele
functie de
comportamen
dificil
fi
emotionale
ul
care atat
in
ei inii
de nannr
0^1!"
dZ L c^^
/s
,
'
f""'""
^'
'''
ll^^^^^^
up
fost in stare sa le
prelucreze
n-fbLapabii,sr;;s^^ltis^r;;srrb,^^^^
"^ stres dinatara,
in incontient.
manta
e,
^,, a,
probleme
J.
aceea^i
Ar fi
manieraca
folositor
imaturitatea..
emotionale serioase
.jv
Noi evaluam
comporta
ie;jiri!e
emotionale se manifesta
in crize
cand
perioade vulnerabile.
Tn
un anumit grad.
la
'^"'='''"'
,
'enrT
^uW>iaza se,en.l de
e^ec 5! le red e
espectu d
cu viata lor mari.ala
pl,a de cofl,cM ,
.
,
'"'"'
poate S5 le e,i, sLea
,
se
ce grad
modul cum
in
m diferitele lor
problemele
,a; pILa
'^
=!<=
^"'?
"' "
t"""
'""'"''''"^
pa-*l^r*:;,.rSr,-,:i=::;,-r'''''^-'
ci
Aceste
in.
Ti
diferentieri
p..u,
ne ajuta sa evaluam
posibilitatile
..u;,sdecr,r!'';u;!a:a.t,i:ni";?
'-
"^""-
-s:;s:s-ir::;ys^^:sr:;^-'^/---^
n_"
au eerg,e.
Ar p.ea
de progres ale
feeze
nscoldar'r'
este buna.
situational emotionale,
?i
de modul
cum
parintii
Simptomele variaza,
un
moment
la altul ^i
insa,
pot
fi
de
la
un parinte
la altul.
Pot varia de
la
-Pe.astfe,
^de
"proptere E,
apattc,
5i ,ui,li",
pn,iiul
grup
m-
-.,ad
me'
mj,^7/
" * '"'5re
126
127
5,
TT
"
*'
"P^""'"
viata decSt In
sa-i
expuna
emotional sau
copiii abuzuliii
putea crede ca
cu
copiii ai
in
ei
dupa ce s-au
fizic,
dificili".
I$i
in
faza
a! copilului.
contnbuie
o refea
la
Aceasta
ei inii.
la
la
De asemenea,
exista putina
de asemenea,
suferi
de anxietate, insomnie
medicamente. Rareori,
insa,
ji
simptome
diferentierea dintre
^i
sentimentele lor de
5i
i'n
in relatii
?i
le fac.
Mamele
au, de
umilitoare
^i
degradente,
le
exploateaza
de exemplu,
ce
in situatii
adesea
doua
tipului
de
care abuzeaza,
fie rolul
protectorii
ii
situatie
ca
care
ei
imaturitate.
al
parintilor, cat
de
felul
de
se poate da
un
rol
de
la
de a rezolva problemele
maltratarea copilului.
negativ
?i
o functie de tap
Mama poate,
problemelor
izolandu-i de
aitii,
ei
de exemplu,
de anxietate,
fi
de
parinti.
Exemplu:
de
1
comportamentul
devin
ce.
lor in rolul
de
Modal fn
schimbari
medical pot
victima.
Adesea
la
exprime
ei.
ngnj.ni
5,
mari mtr-o
Mama mamei
Se pare ca bimica a
priontate nevoilor de baza ale
copiilor
dragostei pentru a stnictura viata
de fieca.-e zi a
mamei
Bmsc
si
a fost capabila
128
129
mama sufeiise
In adolescenfa
Nu
..ua,,e,. Factor,,
Mamas-a
VVenche, o
casatorit la varsta
fetita.
$i la
un an a avut-o pe
consuma
de 27 de ani
?i
^are o au fata de
a fost inso|ita
ji
mare de alcool,
1
brutalitate,
fetei
am
3.
,,
LZ.aZ r:":
Psiltaza
de consum
deceplionata
d
avut-o eu."
mamei, dar
mamei
fata
de Wenche a asigurat o
rasfatat-o mult
cu barbati
Wenche,
ataata de
li
intr-o
ingrijire fizica
a Wenchei)
Wenche
verbal.
mama se simtea
satisfaca nevoile. Cand mama
de ambitie privind
ingrijirea
sa repare gre^eala.
Cand mama
mama
iji
este beata
?i
nu
ar
Tn
fi
adecvata
nici
mamei
Ti
mamei cu
msa nu dau
ingrijire
buna.
facea placere sa
acorde o
Al
Relatia
Am
de bun
tu
staie sa-i
comun
precum
relatie, fata
':
singura.
Nu-i doresc
?i
l eva,area
alcool.
e,,
urmatoare, cahtatea
cand
prtan
face repro^uri
Tncearca
angajata in conflicte cu
cot,::\f:r'"' r'""'
?.
dezvolta,
^
'"^t
^^ponj:^
in
capitolul 5, strategii
foarte bune
de supravietuire, Tara sa
putem observa cu ce pret o
fac
Evaluarea panntilor cu o boala
psihica ji care mgrijesc
un copil
e es, a un diagnostic
psihiatnc. Este important
sa pu/em diferent
bo.ie psihice cu prognoze
slabe ^i stari trecatoare
de confuzie mai
putin senoase sau reactii
psihice produse de crize
Cand evaluam comportamentul
parintilor din punct de
vedere al
capacitatii lor de a oferi
insriiire
"ifoiijiic
este
c5ie
nerP<,r
is nunem acplf^a^i
necesar sa
^
_
'""^^ '"^ '" '^^^'"'-^ - ^'^^ Simensiun
,
barbati, ea este
prioritatii fiicei ei
rupa
ii
relatia.
P^Htlr
nevoilor acesteia.
Mama
face repro?uri
Mama
i,
mandra de
ea,
ii
^i
cu multa
privindu-i
ei
pozitiv
a^
a pannt.^ Cat de
extinse sunt ele^ Imp.edica
starea psihotica
tunctionarea parentala Tn
difente rolun sociale^
Au
PS. ot,c, Tnamte^ Este aceasta
stare cronica sau
schimbatoare^
fosfpM
'
comportamentul,
Ca
?i
in
in acela?i
exempleie de mai
sus, ?n
insai.
dificil
sa
ingrijirii
'"' ''''
'"
T"
In
primul rand,
130
131
pe care
comunica
o au
parintii
La un an i o luna copilul nu
nrea
ccportamentu, lui. Mama^ nu a.J
copilului.
de
trei factori
persoane
decid intr-o
copil.
Un
astfel
de parinte, spune
el,
este
Dupa
pentru copil.
sa-51
Parintii
cu
stari
paranoice
fi
dificultati \n
perceput
perceperea copilului
Mama,
li
este
foame cand
ei Tn^iji
li
este
foame,
li
este frig
De exemplu,
fie
percepute
la fei ^i
aa mai
d.
atras in sistemul
paranoic
o comunica
parintilor
^i
primete
de catre parinti.
13 luni
dupa ce a
un pacient.
Timp de mai
ieit
La
Pentru
a-^i
^"^--^-^
^^
,i
'^''"^^" ""'^
P^^" ^"^
poate
fi
'" 'o^^'-'ate
care
(calTa^
laTn
ber
T'
''"'
"''' P'^'
"^^"'
ei
nu
neglijarea
P^
mart
P--"i
''-
'
'" ^Pif^'^ P^'hiatrice)
"T.
''''' ""'^ ^P- ^^"'^f'' "- d-^his
'1 ? 'V""
'""''"'
vor duce
"''
--* de contact
mai multe gravidii Inainte
P'"'''"^^^' "^^'
inevitabil la
Mama a fost
fenei a fi capabile sa
acorde ingnjire unui copil.
Este tragic ca
rea zan e dintr-un sector
al serviciulu, sanatate,
?i
serioase probleme
Leon
cree
zTno
altul.
Intalnmi, de asemenea,
parinti, care
psihiatric.
Mamei
s-a
lui
Ea
niu te episoade de
psihoza, sau starea lor poate
?i
salva comlul
dintr-un
eel al copilului.
.ntre
t e bai
b5 bati
ba<?s5, feme.,
f
Exemple:
spital psihiatric.
flumea
"'tlor
mregistreaza prezenta
A)
mama
"""
melt
p.erduti in
n"
al
^'
sesizarea
orsionata a relatiilor copilului.
Acest lucru poate afect;
p r ep"
"
fi
sti
^"
'"e
dea un telefon.
^""f
niici.
Copilul poate
un
parintii
ul
Fi ;^J,^!;;',f
bi
tr.n.mit cu toate acestea,
foarte devreme.
lui
de cop
'^
le
de boli contagioase, sa
de copii
pe care
pe a
grija
copilul
amestece sangele cu
fapt,
departe.
mama ?i
rjc^^sT
in afara
proiecteaza pe copil.
copilului
ce
avand
mari
o non persoana"
''
cu greu in.tiativelor
personalului mescal.
pent
O mama
B)
psihoze
parintilor, i
al
, raspundea
arSta .
i^ r:::^:^^
ea,
7""""
'"
cronica cu variat.i
de a stapani situatia.'
fi
'"^^^'^^n'e 'or
Aces luca.
Acest
ucmT'
V'^"'
ar putea produce
stari de teama
pentm copil
'"""''' "'"^ ^"^'^ P^^'hica apare, este,
"
bine^ltsT'""'-"
''"'"
com
'"'^'"
'"
132
133
fi
- psihoza dupa
este important sa
Una pana
rare.
najteri.
?i
Strindlund 1987),
doua
la
este
la
1000 de
fi
facem
dupa najtere
najtere, depresia
$i
pot
50%
51
Rendele 1981).
Este
?i
la fel
starea parintilor
Nu
facem
trebuie sa
posibilitatile
responsabilitatilor fata
asemenea
de
copil.
responsabilitate ca fiind
in
astfel,
de tratament
ale
dificultatilor
mca
sarcina epuizanta.
Nu
exista
amelioreaza avand
grija
de
copii.
Chiar daca ar
fi
cazul, nevoia
Jetlund (op.
cit.)
Un
in
aceste
calitatii bolii
situatii.
Cu
ji
o Tntelegere
Pdrintii retiirdati
Parintii retardati
nu trebuie
pannte destul
multi dintre aceti parinti pot
probabil sa
de bun"
cauzeze
lor.
Se poate observa
?i
un rau
protejare a copilului Tn
situatiile
T?i
expun
fizic rezultat
periculoase. S-a
copii la neglijare
din lipsa
abilitatii de
mai observat i abuzul
(Grain
Parintii retardati
urman,
atat Tn a
c.ti
ceasul cat
niai departe.
De
aic, vin
Tn
a Tntelege orele,
urmanle
Tn
modul
zilele,
saptamanile
ji
a?a
Tn care ei se
descurca Tn
obhgatiile de baza, zilnice, Tn ceea ce
privete alimenarea, TmbraeatuI
dormitul 5. pana la ce nivel sunt capabili
sa tina seama de
programarile
de sanatate sau gradinita.
Intelegerea numerelor este limitata la
a citi numere i la a numara
bam. Posib.l.tatea de a planifica
problemele economice este foarte
hmitata. Ei sunt victime foarte uoare
pentru vanzatori. Ace$ti factor!
urman Tn modul Tn care se vor descurca Tn
Tngnjirea copilului
Multi dintre ei invata fimctii simple
parentale, practice cum ar fi
^
imbracatul, hranitul ?i adesea pot fi calzi
?i plini de afectiune
Tn contact
cu copilul. Cu toate acestea, le
lipse?te abilitata de a Tntelege
schimbanle copilului ?i Tnca mai putin nevoile
evidente Sunt rareori
c^apabih sa-?i adapteze ingnjirile
Tn functie de dezvoltarea
copilului
De exemplu, se comporta cu copilul de patai
ani ca i cum ar
pot avea
ulfimi ani.
4.
^i
la clinicile
crescuta a
lizic al copilului
(Dean
un kK:a. dificl
fi
sa
mental
starii Tn
134
situatii
de maltratare
multe
situatii.
Mai
ales
avea un
135
an.
Am
lucrat o data cu
Inteleaga de ce copilul
ei
mama
de
nu mai putea
trei ani
nu putea
sa
de
la
folosi hainele
doi ani.
Asemenea
parinti
exploreze, sa invete
ji
au
posibilitati
reduse de
a-.?i
ajuta copitu! sa
cu
zi
zi $i sa-i
de comportament.
fi.xeze limitele
Dar
luciiinle s-au
schimbat repede
Mam .
c/ndtnl E; .r^: I 1'^'"""'
."
Amestecul laptelu,
r ea
''.T"^
comun
cu
pT du
"''''''P^^'^^
,-
'
"S-."
''''"" ""'""''
?'
clientii
Innascute
ei
au
pe
abilitatile
adesea expui.
fost
dezvolte
nu sunt
pot
i
fi
capabili.
parintii,
trebuiesa
din responsabilitatile de
zi
cu
zi ale copilariei ?i
fie
prezenti
sa-i
a pubertajii. Legaturile
mai putin
neglijat,
emotional sau
al.
1983,
asume
fie
989).
fizic
Helgman
et al.
pl.csera ,
integrarea
I,
f;
^e
" ^^
sarace
1982, Gillberg et
'
tdTpam
pnmul ,
'
!^
"'
"'"""
""
""'""' "'"'''''
t'" "'^'?'?^''^
'"''
TT(cZ 'r
:r,.T9
2^^^^^^^^^^
pnmul rand
neg^.
^^
1986).
Dependenta
Exemplu:
Amandoi
institutie
Mama
adus Tntr-o
a crescut cu bunica
normala.
Mama
^i
de munca, avand 22
Bunica a
simtit
un moment de uurare
in
ore pe
zi in
Un
consultant
la
la
era
ea nici cei
Mama
de
Mama
nici
Mamai
s-au casatorit.
aceasta situatie.
lucm de care
nou."
i ei
cat
timp cat
?i
totul a fost
de
la
'O/o din
tati
neglijani copiilor.
lucm.
136
137
^'=
^
51
Studiul
lui
50% dm
aveau
parinti care
consiimau
diferite substante.
de substante (comportamente
Larson
(1
et al.
(op.
cit.)
dar nu de formele
intrebuintarea greita
$i
un an mai
tarziu,
Ea
foarte proasta,
Din
fie
ceilalti
mamele
lor,
39 de
60%,
de reabiiitare a
de un
copii fn varsta
fie
ca aveau
situatie
comportament
988).
expun
depresie. Ei se ateapta ca
dependents, imaturitate
Toleva op.
cit.).
le
de
ei ^i
nu Tnteleg
Pe langa abuzul
fizic
afecteaza personalitatea
pern"';
pos,b>l ca
""*^
'
'"^^""'
51
medicamente de
tipul
somniferelor
dependentei de substante.
Cum
afe
dimensiunea
face mai
cS
fi trebu.t s-o
pnmeasca
folosesc droguri, alcool
sau au o legitura
pu ern.ca cu persoane de
acest gen, posib,l,ta^,le
lor
rolul
Graviditatea pare a
de a
fi
de dezv
c^voiiaiem
limitate.
ele
mamei
climce a at
drogului
a alcoolulu!
La
mTiTT' """ ""^"^ ^"P^ na^terea^opiLlur
de drog
1980). Sflul de v,ata mstab.I
al celei
care abuzeaza
.mp.ed,cand
astfel
bam
Ambii
Ce
rol
,i
frogu
pent
se abfiS
def
'''
"
'7T^
'"
'
pent o
"'''
viata
ma, buna
Cum
are parintele
dependenta ingreuneaza
i.tbu.e sa
rolul
13^
este Tn
la
detaj' "
Dar
1 al
Ne punem
dependenta sa joace un
dificila?
prfvocld,fce
-.a.dern^,reacop,,lrAdeseas;:^Sr:;:----;:
?.
5i
sunt
lor,
a descoperit ca
evalua.
ei
n'
"-^".al,zarea
adictive).
26 de
Kent
fizic,
de asemenea
sa fie evaluatS
Tn
egaturlu
te
^-iisiim, ale personalitatn care
sunt descnse ma, susDupa
ac^!^
avem
,n
vedce
alti
39
pana
la cinci ani
mcercam
sa
Parintii abuzivi
copilului.
de asemenea, printre
parintii
il
grupul de parinti
diferite
ji
forme de probleme
emotionale. Ei expun copilul unei dureri mai mult sau mai putin
cronice, unei anxietati sau
unor
fata de speciali$ti
pare a
fl
mentionata mai
personalitatii
fel
ca
ji
cu
speciali^tii
dimensiunea
sus.
de maltratare.
premisa favorabila
Adesea
social
$i
este nevoie
ei Tnji^i,
situatii
este,
catitate
pe care rareori
de maltratare vorincerca
stabili
relatie in
care
serviciul
sa-i faci
situatiei
ingrijirii
copilului.
CONCLUZn
Imatuntatea, problemele emotionale, psihozele, retardarea mintala,
^i
in stadii
140
Tn rolul lor
parental
W^
dezvoltare
acton, principal,, care
contnbu,e la s,tuat,a de
maltratare se gLe c
n relati, externe, socale,
ca, de exemplu,
^omajul, p oblen
economice, situatia se va Imbunatafi.
Acest lucru se p;ate In a
pi!
felul
'
coordonam tratamentui
trebu,"
intr-un cad,,
cu o oidineformala
^u^Z^
alt
adult
parinti ar trebui,
sa
lor
dezvoltare
coopereze sau daca acest lucru ar
de
schimbarea se poate
sociale
recunoasca problema si
Lvotr h
ajutor ,, de asemenea,
man.festa o abilitate d'e a
flinc o amaTb,
it
n rolul de pannte au
adesea pos,bil,ta{, bune de
situatii imprevizibile.
Aceste
Dar
este necesar sa
urmator.
de pann
'
CAPITOLUL
FUNCTIILE DE PARINTE
Cre?terea
?i
educarea copiilor
penoada
la alta.
ceea ce Tnseamna
la
S-a schimbat
o cuitura
?i
la alta
in cuitura
bun"
de
la
noastra odata
nordice in ultimii
ani.
Dar
?i
Dupa
mseamna,
norme
un
care
intelegerea copilului
unde
in realitate,
fetitele
Dar este
tormulam
posibil ca,
le
avem
astazi, sa
de o extrema importanta ?i
decisive pentru dezvoltarea copilului
indiferent de contextui cultural
sau istonc. Unele calitati ale parintilor
par a fi de o mai mare importanta
decat alteie pentru perceperea
copilului
143
?i
a dezvoitarii sale
Pe baza
literaturii
de
specialitate, a experientei
una de
cealalta
se pot
?i
am
a cercetarii
Heap
sa-I
1988). Ele
intrepatmnde pana
la
."5.
un
1.
/\bi!itatea
de
2. Abilitatea
copiltilui in
realist.
nu
ji
4. Abilitatea
de
5. Abilitatea
de a avea o
In
empatica cu
ale
anxietate.
?,
f.ind agres.v
copilului.
7.
?i
frustrare
fiira
a o
1.
la
mod
Exemplu:
realist
in
pentru atitudinea
sa-I
comportamentul
percepem mai
realist ?i
mai
percep
lui.
fata
de
el.
diferentiat,
ei
intr-un
Cu cat suntem
cu
mod
capabili
mare
adecvat nevoilor
concordanta cu
calitatile
de
a-1
percepe
de starea noastra
?i
de
realist
felul
variaza
lui.
care atitudinile
Mama
i
In
in
motive!e"
Cu
ji
tatal lui
al
obsei va
ani
greu se
dependents
comportamentul
timp.
144
urmator-
fizic copilul
pent
a se
?i
pierderi. Copilului
inainte.
Sent.mentele starnite de
relatia cu concubinul i
neprelucrate, agresivitatea,
durerea pot
revarsate asupra copilului. Panntii
pot manifesta sent.mente
in
fi
negative
directe.
E.xeniphi:
avusesera o percepere
relativ
?i
felul
nu se oprea pana
la
Mama
Espen de 4
ataca
diabolic,
i'.egative ale
Exemplu:
reaiista
razbuna
mod
parintii copilul.
le-a fost
greu
e,
copilul.
de baza
pnmul rand
ost.litate
cu copilul.
de
doua
mecanisme:
invers.
6.
mod
?, cum se comporta. Ei
se preocupau doar
.ntr-un tarziu au observat ca
copilul era trist
suparat
?i
era
lor:
de percepere a
cum
anumit grad.
Urmeaza prezentarea
observe
lui
Bent,
al
carui tata
le
parasise, s-a
expnmat
in felui
145
In afara
de acest
se atnbuia functia
fapt,
de fap
ispa^itor-
frustrarea
agresiunea parmfilor erau revarsate
asupra copTlului Ace
3
percepere poate avea consecnte
proflind daunatoare
asup a imal,
propni a copilulu,
, poate afecta comportamentul
ExeFiiplu:
mama
expnma
se
se gande;jte
lat;)l sail,
astfel:
doar
Intotdeauna a fost
la el.
Nu-i pasa
aa.
sine
,n
v.ata
de
adult.
rnc'dereaJn
Nu
ca fo^t
cop
negl
iat"
?n
ce masura e!e
li
la
cnminal,
copilului. Acest
varietate.
mod
li
realist,
trebuie cantarit
in
ce
masura
moment
este important sa
De exemplu:
negative
au trecut.
Cu
in
urma unei
este necesar sa
de
la na^tere,
observam daca
sau daca
amandoi
mai negativa
$i
copilul
cu nandicap
parintii
mai de
<s
Parintii se
in
modul
in
care
timpul trece,
cum
il
i,
Tl
percep. Dar
pe masura ce
percep
parintii.
'"'''''
''
Cu
fizic.
purtand responsab.l.tatea
?i fizic.
''
s.mptome.
perceput ca
lunga durata, cu atat mai mare este pericolul pentiu copil, atat din
jjunct
5.
se atribuie
"
Mai
de durata,
calit
ca
ho
Itat, bolnavicoase
dacfi este
,n
Un exemplu
?i
sexuahzat, .nvatat
seducatcTca
Comportamentul
^i dobandit nu este
artibuit abuzului sexual
ci ma,
degraba nevoi. merente a copilului
de activitate sexuala Cop.IuI
este
condamnat 5, acuzat de ..sexualitate
patologica" 1 adultui este
n vmovat. Copilul nu este
vazut ca un cop.l cu nevoile
lu. de
dezvoltare,_nevo. care au fost
serios tulburate, ci ca
o flinta
independenta sexual cu nevoi sexuale
adulte
Exemplu:
Haines
et al.
Amandoi
Atat
Til
mama cat ji
tata
unde
de maltratare
?i
se casatorise, intrand
resimtise lipsurile.
zi,
Cu
cu copilul
mod
special
a personalului de ingrijire de
simtea stupidii.
?i
in
ei
sa
la
o poata
146
contributie
la
unde
ei
situati.le
recontanda
copil acolo
^^
m
147
mamelor
li
Acest
Mult, pannt.
schizofrene. Eie
nereahste
considera ca
copilului
lor.
li
?.
lui
in
ce grad
parintii
interioara, incat
nu par a
fi
interesati
posibil ajutor.
la
ceva.
^i ei
Aceasta
lipsa
li
de existenta
de lumea
?i
sentinientele
Daca unu!
da un anumit
de perceptie poate
fi
sentimentala cu copilul.
Cu greu
poti
?i
un
nu are
nici
la
parintele
copi! este
condus de impuls". La
subliniat in studiile
2.
(Bowlby
importanta este
nu
MuW
de
al
parinti, frati
de
fata
?i
E.xemplu:
Mama
m-a
fi
micutei
dezvoltarea sa
1988).
vor cauta
lini?tea la copil.
de
Haynes
neadecvate
et
?i
al.
?{
?i
fi
man.festa rezistenta
la
dependenta copilului
'
ei.
De
in
primul
?i
in
primul rand
de
Ingrijire, lini?te
apropiere. Parintii au
la
relatie
cu
terapeutice
parintii.
pannti-copii duce
la
cereri nerealiste
?i
ei sa-i
li
lipsa
relatiile
de recunoa?tere
si
suparata
de abuz sexual, copilului se cere
nu doar sa satisfaca
nevoile emotionale ale parintilor, ci
ji pe cele sexuale
In cazurile
148
'^
nu invers
ce
Ma
?tiu
sfaturi la fetita ei Tn
Nu
su'parata
aceti
percepere relativ
Est
la
foarte
?i
responsabil.tati fata
?!
are un copi!
lor
este parinte,
statut, ingrijire
relatie
m^i^i
punctul de vedere
ei
de mgrijire
le
lucru cu mandrie.
pe care
un proces de dezvoitare
il
de maltratare au percepfi.
opuse
percep copilul.
ajutor, lucruri
a autonomiei.
in situatii
este
in
149
3.
in
sa.
duca
la
fi
in
confirma.
Cu
consecinta sa
dezvoitarea
avem
Rareori
sa.
le-am
fnijine
trait.
In situatiile
fizic
de maltratare,
nerealiste
$i
fi
expus
meu
pretentii, el
se
comporta
traiasca in conditiile
confinna pe parinti
li
modul
in
in
care
abuz
cerinte extrem de
la
unor asemenea
Copilul
pe care noi
pretentiile
il
ceea ce ar
fi
fi
o cerinta
realist sa se atepte
de
de exemplu, Tn legatura
rigida,
ordinea
poate
fl
foarte departe de
la copil.
Exemplu:
mama
iini^tita in
fetita ei
de un an
jumatate a
stat foarte
comportamentului unui
nu
copil.
mari,
nu
le
al
copilului
51
potentialul
lui, i
carora copilul
revarsa
51 fizic.
mania pe
Lipsa
adecvat
vai'stei ?,
doika mud:
al
ateptanle lor^
la
fizic?
mi-a spus ca
copil. Ei
abilitatii
copilului de a raspunde
furie
de necontrolat
la
la
asemenea
$i
pedepsit pentru
Ca adesea
care
le
fie
Ei dezvolta
de st,-ategii de
sup,-av,etuire. Multi fac tot
posibilul sa corespunda
a?teptarilor
panntilor, incearca sa evite enervarea
lor dandu-se la o parte pe
e, ?i nevoile lor i
incercand sa se comporta a?a cum
parintii lor
o vor.
Cerinte
exemp
ar
ji
?,
pentm
a avea un
comportament
Pe de
in situatiile
copilului, cat
ateptari,
motive de neinteles. El
^i-^i
Tn acest
nevoile copiilor
raspunde
punem
cu comportarea, curatenia
ni le
punct:
anumite culturi
funct.a de aospodina
de la
"
ji
sa-1
?,
in
preajoase. In loc
safacem
?i
lipsita
de dragoste
expuna pe
copil cererilor
150
151
extrem de mari
ji
?i
mentala a copilului
In fam,ln e care
?!
dispune.
evalua
ji
a observa
5).
Dar
in
de cat
adapteze.
Cele
trei
relativ simplu
a<;tep!ariie ior.
Observarea paiticipativa ne da
sa auzini
?i
cum
^i
despre
posibilitatea sa vedein
cum
afecteaza
adunam un
sa
ditlcil
ei
colectarea de informatii de
?i
trei functii
fi
la
diferiti colegi
4.
Este hotarator
pozitiv
relatia
i'n
bucuriile
lui.
Un
pentm
cu
el
stnicturare
intr-un
sa
ingrijire,
sa
de a
?n
$i
concordanta
se raspunde, de stimulare, de
asemenea angajament
cum
raspunda
i
?i
interactiunea cu copiiul
cu nevoia copilului de
a:ja
fi
faca placere aa
cum
el.
puna anumite
stimularea copilului
152
doua
f^lToolt
Limn
scopul
Fie
pe o imagine
Kiil.ca a relatie. lor cu cop.Iul,
fie ca nu sunt
confienti de ea
Functia respectiva este eel ma. bine
dovedita prin observare fn
ceea ce pn ve?te angajarea pannt.Ior
fata de copil exista un
continuum
care merge de la angajamentul pozitiv
pana la eel negat.v, de la lipsa
de angajament pana la eel exagerat
de puternic. In timp ce capatul
extrem al pnmulu., angajamentxil negativ,
este deosebit de mgrijorator
l.psa de angajament ?i angajamentul
putenic, exagerat sunt
masura
Tn aceeasi
..ignjoratoa.-e.
atajament nesecurizant.
la
un
5.
cai-e parintii
o arata
fa{a
de
copil.
relatie enipatica
cu copiiul
accepte pe copil
obsem
angajarea pe
functii.
copiiul se pot
functiiie
abuzeaza
pLpse^j
?i
neghjeaza
de care
b.) abilitatea
de
a se
pune
rolul altuia,
Tn locul celeilalte
c.) abilitatea
persoane.
de a prelua
?i
de a raspunde
da un
dm
nume gandunlor
s,
persoane;
Tn fimctie
de sentimentele
celeilalte
In
coincide cu cea
Letournan (op.
adaugam conceptui
sa
util
a lui
Truax
lui
persoana traie^te
alia
cit),
in
ji
lui
Tmax
continutului
al
i
nevoia de ajutor
situatii, este
cum ne-am
simti in locul
intelegerii creeaza o
lui.
ji
in
avea caldui"a
la
vietii zilnice,
$i
sa se
rolul parintesc
$i
deternima capacitatea de a
Daca
parintii
real,
cum
de
stres, in
Inradacinata
in
realista.
se simt ingrijorati
ei
in
m mod
ce masura
?i
atipica a controlului in
fi
o trasatura continua,
paterna.
La
abilitatea lor
daca
xp
la
vom
ji fizic,
construit,
de propriul lor
sa
b.xplorarea, observarea
empatie cu
pare a
fi,
totiiji,
dependents de gradul
in
abuzive
la
care
de a
au fost expui
de
la
abuzul
\iseaza
la
la
la
in^iiji
ei
fi
in legatura
senlimente.
Cand
cu cineva
parintii,
care au fost
acest lucru.
^i
Dar
ei
ii
de
este,
care
de
a-i
ei in^i^i
salveze copilul
?n practica,
mai
evaluarea
dific.l
Empatia poate
abilitati,
Ti
stea
"
""'' "^''"''' ^"" *''^'^?^^
?'
Jhde mgnjire'
'''fc
Sunt ei m stare
sa se
"'
''''
miZ rr'
''''jr'''
m.toasej Sun e, capabili
sa se puna
abuz, sa inteleaga anxietatea
lui
sentimental
lui
cale
parintilor de a avea
fi
situati, t e
puna
^^^hmat
dneva
bserva copilul
in locul copilului
de
la
gradinita pentru' ca
locul copilului ?n situatia
de
ei
si
stare sa se
in t.mpul interviului?
Sau sunt mai
preocupat. de p,-opr,a lor durere^
Sunt ei fn stare sa se plaseze fn
viitor m ceea ce prive^te
copilul^ Pot ei sa simta
tristetea copilului
cand
se
copil.
la aceti parinti
copilul, este
6.
Empatia
d.scutate antenor.
importanta pentru
dmtre
a stresului asupra
Acum
de modul
abtina de
in diferite
e.,,e^p,o.,* *.,.,...
Carkuff de neposedare de
situatia sa
propriiior experiente
Carkuff, este
ei sa-?,
aduca aminte
Abifitatea de a da prioritate
satisfacerii nevoiior de baza
ale
copilului, iinaintea celor
proprii
sdmulare, secuntate
?,
stabil.tate.
154
155
De
hrana adecv^ta
Urmeaza
varsta de la 4 ani
in
pana
nil
nu
poata da
le
daca
^i
cadm
nevoi
la
la
o parte.
important sa evaluam
parintii pot sa
a-i satisface
numeroase
familii
abuzive nu poate
nu au abilitatea de
Parintii care
provocatoare de traume
situatii
importanta,
randul
la
relatie fntre
ei
fi
vorba de
ap
ceva.
a-^i
ji
ji
expune
mai mari
copiii
la
coniportament
?i
lor nevoi,
daca
trei
?i
astazi
ani
de
gradinita?
ei
sa
aducape
sa-1
vada ca
copilul de
li
se va acorda prioritate.
mfrana propria
Abilitatea de n-fi
diirere
pe care
?i
agresiunea
copilului. Este
fnistrarii
atat
vorba
agresiunii
de copil cat
Un
de
in acela^i
i
parintii
in
au de a face cu
felul tn
cuprinde faistrarea
ji
parinti. Conflictele
afara famiiiei, de
fizica a
agresiunea provocate
pe
agresivitate fara
,?i
exemplu
la
locul
frustrarea,
ca
cele avute
?!
inji^i
o reactie
panntii au provocat-o.
agresiunea. Ei pot
fi
mari.
Cu
mai
La
de
copilul
tel
expenente de
m munca
?i
viata."
Expenenta
fi
aparare uneori
paratrasnet
in
asemenea
situatn.
In capitolul 6, am discutat
cateva dimensiuni centrale- I
)
imatuntatea 2.) problemele emotionale
3.) psihozele i 4.) retardatii
mintali i cei care abuzeaza de drog
. alcooI. Ace?tia ?!
special
imatuntatea afecteaza functia parentala.
Cand dimensiunile
personahtatii ii impiedica pe pannti de
la mdeplinirea
obligatiilor lor
sociaie, functia
pannteasca
opfimi!jti.
frustrarea
este limitata.
156
la
comportament
asupra copilului,
fi
s-a discutat Tn
chiarprovocaton,
7.
cum
capitolul anterior o
de agresiune. E, par sa
aiba o atitudine de
agresiune continua tata de once
oncme. Funa poate apare de la
conflicte interne provocate de
diflcultat, normale
pe care no' e
putem avea ca pannti. La mulfi din aceti
fi
157
dintreparinte?icopil, Functionarea
parinteasca nnpct
^t n s,.b.te sau fnt^nte de
CONCLUZII
la I^^^LIT^^^:^ O
ajnc,
-ua,edecr.z.poa.es.b,temporarfiinct,.lep.r.nte,t.::i^
Cand evaluam
buni, in primul
51
posibilitatile parititilor
dovezi
parinti destui de
le
sa
de a deveni
la
un
nu au mai baut de
trei luni
care
?$i
despre
poate ca ea
fi
sa
trei luni
realizare,
dar asta
tulburat de nelini^tea
fi
neglijat,
de
ei
crescuta
actioneze din
nou
interioara
ei
confmntam cu
parinti care au
emotional
cereri
^i
situatie
de
tngrijire
defectuoasa cauzata
la fel,
satisfacerii
$i
pe deasupra o
abilitate limitata in a
da
prioritate
daca
ceea ce ?nseamna
de baza
a parintilor, a
mcontinuu
Daca
problemelor lor
^i
a imaturitatii lor.
Ne punem
schimbat?
problemele emotionale
afecteaza
relatiile
Cum
Cum
afecteaza
afecteaza
Cum
Cum
parinteasca''
strans legate.
Asemenea
evaluare, afectand
in
mod
dupa cum
direct
expenenla copilului
58
se
poate vedea,
un loc central
i
in
interactiunea
mare d.
de bun
Acesta es e
"
^v
"
cat
$1
^upiuoi
eel al parintilor.
Dupa cum
se va vedea fn capitoiul
10, functiile pai'entale
sunt
r3aca ne
matuntate, cu
anterior).
de
Cu
fn prinuil
copil.
CAPITOLUL
^lERDERE
CMIZA IN SITUATII
DE MALTRATARE
SUFEMINTA
CRIZA
Conceptul de criza
Lmdemann
(1944)
ji
in
opiedwa
ce pentru
'^^on^entpare de nerezolvatprinfalosirea
repertorndui obLpnut de
"
161
moment, experienfa
In cazul in care
aceasta
".*a,ea..
Amenintarea poate sa
imprevizibila.
fie
cop,,,
nelinite
?i
plina de conflict
prelucrata.
nu mai ^^
este d,.no
k-,aisponibila
spre a
metoda de re7nlvr
Su^irr.eletLtlV"'"'" "--
anxietate,
de raporlare la suaa
ivrta S,ze7e
mai importanleexDeripntHi
.
"eZr
P"'"'^
"
"'
"'"'""""^
dar
sperante.
mobiliza
Amenintarea
la
de a ne raporta
modalitati
de a transforma
deforma
ea
irealizabilul in realizabtl,
situatia care
ne ameninta
ji
In Tncercarile noastre
avem adesea
de a o percepe
tendinta de a
altfel
decat este
Chiar
,,
sarcini.
atuJi
imr-o
copiilor, din
sunt vulnerabili.
lacrimile sa fie
serie
utiliza
miniinalizaraea
moment ce ei
Daca ne simtim
,,rezervele"
aslfel
de resole
arata
ostilitate, in
pot
intalni,
o.
-ret';t:?Lt:::*t;'or'^'* -^'""- -
'
^"""
'^
?'
"P^'"' '^are
fi
dupa
?i
J^.'"
ime,^'
perceptiva".
rf^T"
complet dominati de
cum
putem
mai
pot
le
'"''^'
wren's ; ctiS'fore?'
*'"='""=T'"''
"ie rietate
de
in realitate.
adesea asupra
'esursele pe care
acest scop
la situatia respectiva.
In
fi
Daca o
";^anea.nn,a.S,::Sltc^r,;::dtSa'r*"^
"i= =r:;.:rr::;:TeSr' --
162
163
"
'
"eaparat prezenta ?n
o noua
restrictive
de
stare
la
norma!a"
la
stabileasca.
ii
culturali, familia,
Ti
nu mai
Modurile
fire^ti
indepartare, iritare,
in criza
ducand
astfe! la efecte
tare!"
?i allele.
Medicii
asistentii sociali
directive
Daca
suferinta,
ei
poate iransforma
vinovatie poale
in
agresiune
la
el
duca
aceste conditii,
laude, este
acum
respins.
conditii, copilul
Exeraplu:
Mama
accident, reactia
fiindca nu
ma
la
mamei
a fost aceea
tasa in pace".
5i
copii
5i
pierderile
de
capitolul 28,
Ruptura dintre
il
parinti
mgrijesc",
specialitate
pierderea propriu-zisa.
ingrijorare bine mtemeiata
il
pregatete pe
om
pentru ceea ce
164
Multe dintre
muta
inula in
165
mod
pe masura
de cuno^tintele pe care
Mutandu-se
de
sprijin. In
crize.
astfel,
le
uneon de comumtatea
siinplu sa se Tndeparteze
Ti
sociale
de
Crizele de acest
refijgiatilor
fel
mai
element central
al
relatiilor
a unui
trai
Heap
i al
fnca de la natere.
la fel
Ea
cum
fati?
Suferinta neprelucrata a
nu
in
1.
^i
^'luatiiie
ult"
al
Tn alta parte.
Astferdelnuin
a prietenilor,
atlin
cazJl
copiilor
fiind
mamei
pierderea
tarii
fiica a familiei.
natale, a culturii
constituit
nrea nuln!
aU^err
de
?i,
7^
1988).
respingea
7'''T'
^
uT^
parinfilor, cat
emotional
emigrat
ca era
"h
pro^J
urmeaza,
Exemplu:
ei
criza care
a se bucura de spnjinul
mora,
mama
pent,
'
fizic ?i
contm^/sT i
Reftigiatii reprezinta
mod
mai decent.
pierderea neprelucrata a
5,
lor natala
rn altul. Astfel
considera inoportune.
al
amenintati cu o noua
ft
un important factor
care trebuie sa se
adaptLe
rebuie sa le stapaneasca,
Pubertatea ,i menopauza'unt
de exemple. AJte schimbari
de rol legate
Omuf
la
si
pTca
pot avea
necazuri
daca nu
?i
fizica,
pe
Ceea ce
de tensiune, pierdere
protest,
$i
Tn
este
ca
penoadl
felul Tn
porlv"
cri a
care este tratat un cop.l
caz
Exempiu:
de a scapa de
'
excesiva disciplina
^t!
public la o
Daca omul nu
dla asTfe
Mame.
conflictele interioare.
Ti
mergea bine
-ntelegea cu colegi,
,i la
la serviciu. Era
Tncantata de felul Tn care se
bcul de munca, , Tn timpul
sau liber At^ea!
166
167
cat
$i
so{u! ei
Ti
doreau un
copil.
Pareau sa
i, totu?i,
pentni aceasta
fie pregatiti
s-a
ivit
o perioada de criza
acestuia prinlr-un
duce
de copil
?i
libertatii
rol
atunci cand ai
relatia parintilor
un
copil. Instrainarea
copil.
cu copilul depinde,
in
putemic va
ultima instanta, de
fi
alti
afectata
factori,
care sunt pu?i in discutiem aceasta carte. Astfel voni examina maltratarea
temporara
destmctive de durata.
de copil
?. de nevo.le sale i, m consecinta,
atajamentu! va fi mai greu de
realizat. Pnceperea necesara
fn mgrijirea copilului
se dobande?te tarziu
sau nu se dobande^te deloc.
Felul m care parintii tree
printr-o astfel
de crfza afecteaza relatia lor cu
copilul. Unii dintre ei vor
rezolva
situatia prin mdepartarea fata
de copil
mrenoare
complicatii
?i
copil,
cazul unor
$i
criza. In
timpul
situatiilor
de
ti
sarcinii,
redusa de aparare
o influenta
scape de propria
s-a reactualizat
ei nelinite
timpul
sarcinii.
Trauma
168
ei
la
situatii
de criza
mama
copilarie, care
fusese reprimata
pnn
se
ca
Multi
si
importante
de a accepta realitatea, suferinta
?!
pulberarea vsulu. de a avea un copil
normal" i pentru capacitatea
lor de a se ata?a de copilul
caruia i-au dat viata. Exista
parinti care nu
reu5esc sa lasa d.ntr-o astfel de
criza, negand, m schimb,
realitatea
^-ar putea ca acetia sa sufere o
mare dezamagire atunci cand copilul
nu reu?e?te sa at.nga nivelele
normale de dezvoltare la care se ateapta
pen
ru capacitatea acestora
Exemplu:
nu au un
la
explica|ie ar
determina o perioada de
l,mitate
Dezamagirea
posibilitatea
reactioneaza
in
sensibilitafii fata
DE NATERE
la
mama
Dula
exlr^ema
^^P^^enta
la invinetirea copilului).
In cultura noastra
rezdva
iui
de dur pentm a
(suficient
Pent
cand
de
parintii
169
MEDICAL CA
FACTOR DE DECLAN$ARE A CRIZEI
SERVICIUL SOCIAL
Chiar
de
interventiile noastre
^i
$1
situatii
crizele.
Multe dintre
unui
astfel
ramane ascunsa,
familiile
cu probleme
iar
fel,
CAPITOLUL
cava pentru
rezolvarea acesteia.
in caziil
unor astfel de
parinti, criza se
le
la situatii
de
criza.
majore ji poate
atat
i,
in consecinta, se
INTERACTIUNEA CONJUGALA
1 ROLUL DIVORTULUI
IN CAZURILE DE MALTRATARE
produsa
mod
in familie.
Pe
Calitatea
multa
de
foarte
ingrijire.
CONCLUZIE
inevitabil interactiunea
vietii
Confiictele dintre
Am vazut
repetate, atat
fel
maltratare
?i
cautam
tapii ispa?itori"-
sau ca o alternativa,
de a
situatia "
fi
Dar de multe
sperante nu se Tniplinesc
depinde
Modelele de ata$ament
in
din tinerete
experienta de viata ne
alegerea ulterioara a partenerilor.
Aceasta alegere
mare parte de momentul in care o facem
?i
?i
170
salvatoni"
influenteaza
Daca mama
ei
de stadiul
la
care
am
persoane care
apropie de
ori, se
le
pune deseori
in situatii
care
li
L2
unor abuzuri.
abuzurilor, interacfiuniie
sunt afectate de probleme
personals majore nerezolvate i
de nevoi
care nu ?i-au gasit corespondentul
scontat".
la alte
scazLita se
?i
la
Tmpnjmutata" de
fi
la partener,
cu
inalta, fara
ca aprecierea
lui
sa coincida
Oainenii
Ti
ndividuale^
sau ca
ei
?i
noi
i
prin
astfe!
ne atajam de
altii
anumite
a-i dori
de dorinte
nu putem
care pot sa
!e
lucruri.
sa le
astfel
meat
acetia sa
persoane.
Numim
ji
ei
vor
ji
poate influenta
Tmeru
adult,
iji
identitati
dezvolta, Tn continuare,
independenta
dam
exprime pentru
dezvolta o
relatiilor, partenerii
realitatea.
evolutia rolunlor
manifestandu-se evoluand
diferite
cadrul vietii Tn
conduita, nevoi ale partenerilor
urmea^a sa fie comunicate de ace^tia
unul altu.a modificate i Tntr-o
anumita masura adaptate celuilalt
In cazul panntilor care au
fost expuji maltratarilor,
modificarile
sperantelor 5, adaptarile reciproce
nu reprezinta lucruri u?oare.
Mode lele lor intenoare nu sunt de natura sa Ti
ajute (nu sunt ,.bune")
Relatnleintimeactualizeazaexperientelederespingere^idezamagire
creeaza conditu pentru agresiuni.
In acela?i timp; de foarte
multe
on, sperantele lor de a trai Tmpreuna
sunt departe de a fi rezonabile
?.
fi
traita,
poate
fi
trecuta
ji
Ma,
i el
probleme de
identitate, devine
172
relatii
cu un
mai sigura
t,
ei
de supravietuire
pentru'
greu de schimbat.
pornmd de
la
treia
ji
Modul
dificila.
in
care
ei
va
fi
de plina de
fi
pentm
satisfacfii
sau
cre^terea copilului.
Faza a
treia, faza in
doua faza
i
fi
conjugale.
vietii
un lucru necesar
ji
initial
trebuie sa se modifice
de rezolvare a problenielor de
InceputuI
la
viefii
de cuplu. Aceti
precum
rezolve probleme ce
i
nu au
atunci cand
^i
|in
problemele copilariei
de viata de adult
ti
vietii lor
care sa
calitati
Ti
ajute
vor rmpiedica sa
ei,
la aparitia
deseori, nu au
rezolvarea conflictelor
nici
nu
mic cu cerintele
individuale
li
comun
lui speciale.
al parintilor
Evolutia familiei
precum
ii
adesea
in
parasiti.
lumea occidentala,
parintii se
membrilor
cum se intampla
confrunta cu situa^ia de a
tanarului, cat
pentm
relatiile
astfel
de
fi
relatii ale
i
evolutiile
situatii.
la
cit.) in
174
in
cu faza de definire
legatura cu aceasta
pnvye
vor
fi
in stare
sa
realitatii.
faca. Ei se
dezvolte
independenta, sa aleaga Tntre munca ?i
Tnvatatura, sa-i dezvolte
propria identitate i nu mai putin
identitatea sexuala Poate fi
foarte
emotionant sa fii martorul unui astfel de
proces, dar pentru multi el
poate duce la nelinite 51 poate rede?tepta
conflicte vechi si dorinte
care pot Tngreuna relatiile cu copilul.
Atat evolutia familiei cat ji cea a
individului pot avea nevoie de
capacitatea de adaptare a celuilalt. Uneori
parintii sunt puternic marcati
de trecutul lor ?i de problemele lor
personals i au, de asemenea
probleme, Tn faza a patra cand pleaca
tinerii. Tinerii
nu vor primi
ajutorul
fie
independent!.
parinti
conjugale, chiar daca sarcina apare mult mai tarziu. Nevoile lor
nesatisfacute
acestora.
Cu toate acestea,
(1962) a aratat ca
astfel
personalitatea
studiul Tntreprins
de
familii
de Kempe ji colaboratorii
reprezinta un procent ridicat de
si
'
asumate
roluriie
in
mod
maltratare nu Tnseamna ca
mameior
mod
le
Ceea ce
in
firesc.
Pe de
a!ta parte,
Sloan
ji
la
concluzia ca
a) Dependenta/acordarea
ingrijirii
Modelul dependenta 5i acordarea ingrijirii"
parteneri au
deseon
70%, din
Aceste
parintii ostili
familii
agresivi
partenere pasive
ci
dependente.
ostili i
Young (1993) nu
face
care au
roluiui partenerilorin
si
atitudinea fiecarui
sunt decisive in asumarea
,
pemru asumarea
se intampla i cu
de importanta. Aceasta
fel
un partener dominator
departe de a avea
in
de o victima
totu?i, se pare sa
Mai
generala
in
cadrul
faniiliei i
Steinmets 1980).
(A
se vedea
Schere 1969,
Brown
fie
Friedmann 1968
cap,
directionata
1
Bennie
la
impotriva partenerului.
Intr-un studiu efectuat in
Danemarca asupra
la
au fost
neglijati,
urmatoarea concluzie:
de obicei, in centrul
2).
visul
de a
fi
de modele de interactiunein
Dependenta/acordarea
b)
c)
Opunere reciproca
ingrijirii
176
conflictele
plin
dependent
fratilor ?i suronlor
casatone a unuia dintre parinti. Ei sunt
obligati
in cursul evolutiei lor, sa
acorde ingrijiri altor membri ai familiei
in
mod prematur 1 sa traiasca cu un sentiment de
insatisfactie. dorind la
provenind dmtr-o
alta
fie ingrijiti.
Exemplu:
Mama
Exista, de obicei, trei tipuri
?i
Modelul,
randul lor sa
puternic, independenf'
pnvatiuni
a reu?it
1
la
varsta de 30 de ani,
dupa
$i
copilarie
o legatura
plma de
pnn
care a
se acorda ingrijire.
expenenta
ei
177
mult copilului
propriul copil
s-a indepartat
ji
Ti
era nval
^i
de mama.
ca pierde teren
pe langa
mult,
iji
ia
un serviciu,
mamei
^i
sa
ajute.
^i
disperarea
cum
aceste manifestari,
era,
de
alti
fata
cu
sa
alti factori,
fi
provocat
reactiile
mamei.
Exemplu:
a fost timp indelungat supusa
atitudinii autoritare si
de
a tatalui, dar ?i-a expnmat dupa un
timp dorinta de a avea
oarecare mdependenta. Aceasta 1-a
Tacut pe tata sa devina si
mai
repres.v. Cu spnj.nul colegilor
de serviciu,
dommare
mama
Atat ea cat
Tngrijire
dragoste
problemele stresante
lipsite
de
satisfactii.
$i
de agresiune
mod
era internal
responsabilitatilor
s-a repetat
^i
dupa naterea
celui
de
ei
de agresiune fata de
manifestarile acestea
care se aflau pe
Mama
nu mai
dependenta ale
tatalui.
supunere pasiva
la
ji
asupra
ei
opozitie reciproca.
Exemplu:
Intr-o familie de emigranti musulmani,
autoritare ?i dominatoare a tatalui.
Ea
comportament
fata
de
copii,
temmin
ales fata
i
In cazul
reprezenta,
relatiile
cu
fizic
manifestari abuzive
^i
de copil, perpetuand
de neputinta pe care
178
le
Sau paitenerul
?n familia
cunoscuse
sa exact acele
i el
la
randul
acelasi
ei
ei
Acest
nu au
caj'e nici
unul
randu!
al
copil, 5tim
sa fie acolo).
b)
la
de unul dintre
copiilor,
se intampla
mai
Tnmuldt. Dar
tata s-au
Cand
to{, le
copleit. Situatia
al treilea copil.
fi
tatalui
tatalui
aceleai abuzuri
grijile in
opus
copiii
a inceput sa bea
51
Dupa
mama
tatalui.
s-a
pe care
In relatia la
identificare
Mama
mama
Exemplu:
acordand
numele de
in loc sa
de tata au fost
apoi directionate catre copil. Chiar in primele sap'tamani dupa na^tere
ea tl tovea pe acesta cu capul de duumea i incerca sa il sugrume. Mai
stea
lui
tatal i-a
faptui ca
Dezamagirea
Mai
in fata lui.
cap ^)
problema dupa
duce
musulmana metodele de
179
Exempli!
Mama
ani,
$i
cu numai
trei luni
de 18 ani
unsprezece
la
luni dupa ce s-au cunoscut. Reiatia dintre cei doi parteneri pana fn
momentui
asupra
tatalui
pnn controlul
mamei (incluzand
tot
total al
petrecea
T?i
Ea
^i
dus
la
de
copil.
emotionale a mamei. Ea a
^i
asumarea
.?i
materne
a contribuit la izolarea
ji
Exemplu:
respectiv 22 de
Parmtii erau
de viata
impotriva
mamelor
s-au concretizat
Mama
poate la
fel
de bine
sa fie dominatoare,
modelul
exemplul de mai
lor,
mama,
mod traditional
de ea
?i
deschis,
de
4 ani
de
$i
copii.
mmulteau
greutatile
atat parea ca
el
de multi
fata
?i
Atat
mama
cat
an,
Mama
ani.
Cu
de concubin.
stresati.
de
concubinul
Ti
?!
se
cat se
practic,
erau Ingrijorati
pe
mare
trei baieti
cu
copiii
expuneau
mama,
a ajuns !a a se identifica
1-a ajutat
sau chiar a
e)
cu
cu
a-1 folosi
copiii
180
ei
a-1
lega pe copil
psihic.
de maltratare
de
ale parintilor
parintilor,
Op II ncre/deta^are
in fngrijirea copilului.
respingerea fizicS
nu
pentni confoitul
!a
incercarea de
in
Acestea au legatura cu
o serie de conflicte datorate cre?terii ?i
evolutiei copiilor, conflicte
care nu T^i au radacinile in personalitatea
lui.
teme centrale
abuz emotional
Problemele nerezolvate
Exemphi:
avea
la
sus.
in
mod
de interac{iune
in
in
amandoi
conuin pentru
ei
crescanda.
in
divort sau
in
precipitarea
181
la
respingerea
la
manifestarilor agresive,
la aparitia
adaptare.
Per".
asocierea atat cu
Cand
Per.
il
Mama i tata au divortat cand Anne avea patai ani, dupa un mariaj
de conflicte 1 de respingeri reciproce. Mama $i-a gasit o noua
plin
amncat
Tntr-un vartej de
tatalui,
avea o multiine de
careia
din
(Anne)
directa
la
mine; seamana
sarite.
leit
(mama) cand
ma
se
scoate
ingrijirea zilnica.
la
tristefe, ci
disperare datorita
crize,
de-a lungul
relatiile
vietii
cum
este
nu au putut
fi
un divor|, trebuie
depa?ite ne insotesc
sentimentele
51
Tmpiedicandu-ne
in
Tncercarile noastre
de a
gasi cai
mod
Exemplu:
?i
$i
Mama
jumatate.
traie^te
Concubinul
mai mic
an
?i
fratelui
Acum
perioade indelungate
$i
de
criminali.
dupa un
serviciilor
de
caritate. Ei
Ti
era
teama ca acestea
182
fata
mama sa-^i
proiecteze
lui.
ii
Mama
Berit,
suparandu-se pe
Abuzul
fizic
de cearta
concubinul a
fie
??i
ei
se aflau intr-o
urma
sa intervina.
?i
mamei ca vrea
fetitei.
ea.
mama,
concubinul
mama fetitei ?i
intens intre
trezita
parea sa
fetitei i
care amandoi
in
cand concubinul
Mama
i-a
flisese parasita,
reactualizat
sa
fi
contribuit la atitudinea
fiicei ei.
confuz,
de rezolvare a
Exemplu:
Berit are ase ani.
Separarea
lui
ji
de maltratare.
cand nu se tine cont de copii $1 acetia trebuie
sa concureze cu un adult cand este vorba de acordarea
ingrijirii i
Situatia este
mamei
spus
mamei.
pierderi
al
mainte, de
Referindu-ne
cu
unii
de sex masculin
melancolie.
cu taica-sau, incat
Mama
?i
i^i
uita aa
mama
Per ea facea
cu tatal fratelui mai mic
ai lui
pe barbati ca fiind iresponsabili
i
Per cat
pretentii. Tristetea
descria pe Per
confundau
egoiti, ei se
Exemplu:
tatal lui
mai
dificila
am
conduc
la
Tn
modele de interac|iune
agravarea maltratarii.
CAPITOLUL
10
INTERACTIUNEA
ATA$AMENTUL IntRE PARINTI
COPII
tudiile in care se
confirma
^01,
ji
copii
pe cand eram
ca parinti ne mfluentam
copii,
copiii,
am fost influentati
care
?i ei,
de
parintii notri
la
la
o generatie
la alta, fn
care
Lamb
vederea
mitierii,
modeiarii
Afecteaza
?i
schimba amandoua
185
parti.
relatie.
provocarea
de
situatiei
mama
ji copil
categori, de parinfi:
JnJZeJX
maltratare.
Burgess
?!
Conger (1977) au
au
studiat
i ?|i
modeleie de
neglijeaza copiii.
de control
abuzive.
Mamele
alter familii
mamele
mamele
decat
din gnipul
in familiile
Comparativ cu
$i
blamare.
ele intareau
lor,
jumatate
atat
tranzactiilor lor
al
de
familiile
diferite
de
control.
interactiuni.
Ei luau mai putin contact cu copiii lor decat mamele, atat negativ
cat
^i
pozitiv. Diferen|ele
nu au
?i
in
tins sa aiba
contact
aratat,
de asemenea, ca
cu copiii lor
fizic
altfel
parintii abuzivi
decat in
mod negativ
scop de disciplinare.
comportament
celalalt.
Mamele
mic
decat o taceau cele din grupul de control. Ele au luat mai putine
initiative fata
de
copiii lor.
Un model
a comportainentului parintilor a
fost,
de asemenea, observat
intre
sa
devenim
parinti.
fost
?i
Twentyman
Brown
(1984).
de
cei
care
le
186
interactiuni: /;a.v/W,
erau
cooperami JJ/i^,'
Ea a
analizat
lor.
Mamele nu
Cu
cand
in
cand,
f?.
repede
?i
Mamele
eglije,ne" inregistrau
?i
raspundeau
mediu nestimulant.
frati.
copiii
4 tipun de
Mamele adccvate"
ei
in
interesului copilului.
prezentat
a desconerit
^i
In consecinta, ei manifestau
la
putine semnale
o retragere
pasivitate
deveneau
Mamele
straduiau sa in.t.eze
187
Ele se
care
pareau a
copiii
comportament care
acest
la
nivel
comunicau
vedere
a!
fata
dezvoltani"
lor,
intrempti din
$i
punct de
comportamentui, ?ncercand
de parca n-ar
fi
mama.
adapteze
sa-1
mamele abuzive
Modelul
urmeze planul
.j7
de
dus
la
a face planuri
pentru
ei,
de o
Tntarire
Modelele de interactiune
a anticipa
refuzau sa
mamelor de
abilitate a
$i
mamele au
de
constrangere.
$i
materna a fost
mamelor au
ale
fost asociate
cu comportamentele cooperante
la copii.
neglijat
nu
copilul neglijat
posibilitate
nici
un
fel,
de a
$i
le
?i
copilul
pentni
pnmul an
poate sa
ceea ce
fn
''
el
parea sa
[j
fie
ramanand
pasivi-^
?!
stiluri
m mare masura
cu descoperinle mai
?i
in
de
in eel
De asemenea
au
ce parintii au
Cu
interactiune
pare
?i
in
atat in
ATA^AMENTUL
alege.
Mamele erau
distante
51
nu reactionau aproape
ca
diferite
la fel
unor circumstante
Boshua ?i Twentyman
a sesizat prezenta
el
Tngniea
calm." Este posibil ca o astfel
de descriere
sa aiba mai mult de-a face cu copilul,
renuntand la once in afara de
mteractiunea mama-copil ?i pnn urmare
foarte bine,
evaluare, cat
neglijati:
beneficiat de tratament
fie
pnve^te copin
este neobi?nuit sa
copiii.
reciproca negativa.
Mamele ahuzive
Nu
la
nefericirea copiilor.
de nevoile pe care
activitatile lor
un
aratau
copiii le
Mamele
de frustare.
T?i
mama
totu^i,
in.sui in
reactioneaza cu
rnai
pnn
la
randul
lipsita
de
faptul ca
un
stimularea
inexistenta,
el
interactiune
multa
sa
flexibilitate.
cum
se percepe copilul pe
el
?i
msu?i
si
cum
se
dezvolta.
$i
calitatea
apropierea
?i
conlactul cu persoana
189
in
cauza
i,
folosit pentru a
pune in evidenta
eel
fi
cand copiiui (sau adultul) este obosit, speriat, bolnav sau are o nevoie
speciala de ingrijire.
Pare a
fi
de
parin|i.
Nu
calitatea ataamentului.
Ainsworth et
fi
prezente
in
al.
grade
variate:
Mam
mama
o legatura
disponibiii, receptivi
fi
$i
sau de teama
Cu
dezvoltat de parinti,
aceasta
semnalele copilului
neglijenta.
?i
ei fiind in
de
ea.
Atajament anxios:
li
Din cauza
separare
^i
fi
disponibiii, receptivi
Naeslund
fie
de
dispu^i sa
acorde ajutor
^i
parinti,
educarea
lui.
la trairea
in creterea
unor sentimente de
Acest
mod de
ata^ament
i!
observam adesea
nevoi pentru a
la
copilul iubitor"
le sastisface
pe ale adultilor
190
el
neglijati
au
ai
an
ai
tipul de
mamelor din grupul
anxios
Acolo unde
cu
la copiii
mame
ataament
al
schizofrenice.
intre parinti
?i
copii apare ca
cu
ei,
un
fir invizibil
intre ei
au negat interactiunea
comportamentul de
copilului.
Acolo unde
Studiul
lui
Main
?i
de
Goldwyn (1984)
la
na^tere,
iji
respmg
mama
?i
pe
alti
au
adulti
inainte de un an.
abuzati
parintii lor.
control.
Totu?i, a gasit
toti copiii
et al.
stabilitatea in relatia
alteori nu.
ofera Tngrijire.
psihopate. Ei
Ata?amentul
un
un ata?ament nesigur
copii, are
de
solicitati.
tinde sa
ji
Ti
gata sa
de persoanele care
alti
mamelor
modelele de
fizic
fata
li
2.
al mamelor. Totuji
nu a fost
modelele de ata?ament, pe care copilul
I'e-a aratat
intre
copilul.
?i
5i
Mai multe
1.
mod
pozitiv
se a^teapta la respingere.
'
observand
o presupunere
pozitiv fata
In
evaluarea
observam
ingrijirii
calitatea interactiunii
a tipului semnificativ
191
important sa
de ata^ament.
cu
alte
?!
flexibili.
modele
de interactiune.
Care sunt
trairile
l.mitelor (faza de
pozitiva din
partea pannfilor, care constata cu bucurie
dezvoltarea copilului si
abilitatea iui de a depa?i obstacolele.
persoane,
;:Copiii
posibilitafile
mama sa
Alti parinti
PROBLEMA
FAZA COLIZIUNII
$1
al studiilor,
pot
punct de vedere
dezvoltarea
din partea
lor.
unor
corespunzatoare a
fizic
vietii lor,
trait
diferite.
aceste provocari
de
fetei
ar
parintii.
Exemiplu:
Mama
abuzase
^i
avea 32 de
fizic,
mama
singura cu copilul
camera
nu
i^i
asuma
de
De
fiecare data
nelinitita
plangea, devenea
se descarca astfel,
s-a decis ca ea
de
i el
teribil
i!
cand copilul
nervoasa.
Cand
era
Mama
s-a
fizic, ?n copilarie.
devenea
Mama
Mama Risese
avea 4 saptamani.
ea expusa abuzului
plangea,
ani. Baietelul ei
a continual in acest
ma ?nnebune$te",
Inceput pe copil de ea
?i
nu
s-ar
192
fi
Trebuia
sa-1
mdeparteze
dificultatile
putea amplifica
dificultatile
parintii
nou
de
de Invatare ale
copilului. In procesul
a-1 ingriji.
putea supara
au
varste diferite
ata?amentul in moduri
parintii inji^i
Foamea unui
Abuzul
cum
la
la
lui.
de dezvoltare, copilul
?i
lumina.
CAPITOLUL
11
Relatiile
mod
?i
du-ect
sociale extinse.
Releaua de
stresului,
la
pannti.
Un
copi, cat
la
punct
Reteaua de
relatii
are,
si
de aseraenea o
adecvata a problemelor
in
situafii
195
de
criza.
Caplan (op.
cit.) a
descoperit ca apartenenta
la
Oamenii
un sistem de
relatii
criza
aflati in
i!ji
a fost decisiva
pentm
rezolva problemele in
retea
de
relatii
cii
cum
relatie intregradul
de urbanizare
numaml de
in
Cand
Orientul Apropiat
am
extrem de personale,
Educatia
ji traditiile
pana cand
vom
ajunge sa intelegem
sociale.
model.
De exemplu,
T?i
la
Multe
vestica, atat in
Am
grija sa
^i
nu idealizam un
?i
cu familia,
in
de
in relatia
cu
in
vom
am
sociale in asistarea
relatii.
Am
petrece pana
la
relatii
de
relatii
familii
sociale pot
fi
tot tiinpul.
nu au parte de reteaua de
prieteni
196
legatunle socale
^i
Sherman
este deficitara
mm
mentionat
cit.).
in
fi
de importanta decisiva
vecinii i rudele
ar putea, de asemenea, respinge
familia cand abuzul de
aJcooi dureaza
de am (Wilson 1982).
Relatiile sociale ale copiilor
Client!,
?i
ji
frustrarile
ce
le
au
Tn relatiile
Dar
un numar de
noi
familii
Deseori
am
ce ne deranja
considerat
munca
ji
partea a V-a.
relatiile sociale
de care ne-am
Teama de a Tncaica
explorarea acestora Aceasta
o provocare metodica care vor
fi discutate Tn
contidentiahtatea a Tacut
cele rele.
?i
relatii
disponibile, fntr-o
de
a familiei
astfel
tari Tn
referitor la reteaua
relatii
abuzuri fizice
copilului
invafat
sa utilizam retelele de
bunicii.
$i
in
se Tntalne^te ea fn
Garbarino
Tnsele asociate cu
abuzul
,i
mai
distantat.
dificila
copilului Deseori
?t.m foarte putin despre ele, cu
atat mai mult cu cat sunt
Tn schimbare
Con5t,ent,zarea importante, relati.lorscoate
Tn evidenta necesitatea
de a explora posib.lele dificultati
?i resurse ale
acestora Evolutiile
dm practica , cercetare sunt pe cale sa ne
dea baza pentru evatuarea
acestor situatii (Klefbech 5. a.
1987),
197
1. RETEA DE RELATII
SOCIALE LIMITATA
An
i^lMITATA SAU
ABSENTA ACESTEIA
dezvoltarea copiilor
51
1
.)
stabile,
deschise
instabile, deschise
?i
a identificat
(Minuchin).
ataamentul copilului.
fost descoperita
buna
retrase
?i
legaturi;
^i
3.)
securitatea
de modele de
trei tipuri
ata?amentul
sigur.
in
modele
ji
cereau
eel
primeau
mai mult
Tn
ajutor. Traiau
stabile,
expus
Tnchise
retrase caracterizeaza
la neglijare. Prieteniile
erau de scurta
treilea
model;
in
ei.
la
abuz cat
caracterizeaza familiile Tn
?i la
neglijare. Prieteniile
cu
au
prietenii cat
atat
i ei
erau,
de asemenea,
.zoiarea
relativ
lor,
venficanle financiare
>
ale asistenfilor
&
relatii sociale.
negative
de
relatii
2. retea
de
relatii
sociale supradimensionata
1.
In
ambele modele
familiile
au
relatii
ma,
mu
te
probleme poate
oameni, cu
evita.
luca,
asemenea, au Tnvatat sh
198
un
fie Tn
atat
garda
199
$i
fel
T,
ev,ti.
Aceia,,
de probleme Tn plus
"
'
De
familii
intarit
sarace
^i
devin
ji
de
mai mult
le
^i
la
$i
unor
lipsa
create.
legaturi sociale
situatie
duce
?i
de cele sociale
Parintii
cu
evite legaturile
?i
parintii
uif
nu au
nu permite
Observam
experiente
le
acelai fenonien
dau
copiilor
copii. Ei se retrag
Comportamentele
?i
fi
ca
dovedi
a-51
cand
Astfei
de cercun pot
uenta
lor,
51
sub
E.vemplu:
Aceste
dm
in
ta abuza de droguri
vecin,
tusesera plasati
Intre
un
in
astfei
case adoptive
de cere
fie
trei
de alcool
ani
in
sa fie
dovedesc a fi fragile
expus la abuzuri sexuale.'
Deseori
le
vor
Raymond avea
cit.).
lipsi
grija
de
ea.
ea tjebu.a sa se joace cu a
granitele clare.
in
asemenea
reteie.
Nu!nai de
ar
?i
mceput sa
200
faca
in
mod
activ.
Exempiu:
Mama
instabile
Crittenden (op.
?{
mai devreme.
familie granitele se
bine protejat
?i
iji
aflat,
gmpulu, care ar
parintii.
Eva,
fmparte"
f. percepute poz.tiv
de parintii
dar negat.v de catre copil.
Membrii
Copilu! ar putea sa nu
lui
mama
putut ajuta sa
lor ciudate"
categoria a treia a
pentm
loialitatea.
vizav,
in
suficiente
S ION ATA
ca
fie
copilului sa
2.
?,
pentru
ei
cu
tngreuneaza contactui
realitatii.
mamei
de droguri, deoarece,
si
(Htlle
printre altele
atat
la
restrictii,
efort
Aceasta
impune
de a alege o locuin a ji
o ret!a de
legatun, Retelele cu legatun multe,
supradimensionate solicits un
a functioniini sociale.
contribuie
i
$i
limitata, in
ia
sanatate. Aceasta
data afara de
mama
ei
partea adultilor
?i
amenmtanie.
on
la
A reiejit
situati,
De asemenea,
daca spune cuiva.
lui".
el
o ameninta ca va
fi
expune copm
la comportamente
neci-itice din
legatura cu sexualitatea, abuzul
de droguri violenta
persoana din afara familie, care
com.te
locuia
mtelegea
Nu
?,
copi,
abuzuri
201
sociale
?!
ji relatiile lor.
Aceste conflicte
vecinii
se pot manifesta mai mult sau mai putin continuu sau din timp
cum
Lumea
oglinda a personalitatii.
in
lumea
nu
in
de
se creeaza
mentine. Poate
Aa
la sine, ci
vazuta ca o
fi
exterioara.
persoane. Defmitia
fi
sunt
percepute
dificil
Svedhem (1985)
lui
de defmit.
in feluri diferite
de
diferite
mod
o data pe saptamana
mod
de servici
?i
o data pe
in siguran|a.
coala.
mde,
Bronfenbrenner (1977)
CONCLUZIE
Reteaua de
familiei
i
i in
legaturi sociale
joaca un
rol central in
alte
contacte exterioare.
functionarea
ne gandim ca modelele
la fel
fi
de important
distructive.
le lipsesc relatiile
bune,
202
51 altii.
'
CAPITOLUL
FACTORI SOCIALI
12
ECONOMICI
DE MALTRATARE
IN SITUATII
A"
m
/
a;
asupra
modului
familiei.
Deseori
ei au dificultati economice
considerabiie, se confrunta cu
o proasta acomodare, conditii de munca
nesigure sau lipsa unui loc
de munca, precum 5i alte situatii similare.
Modul
Ma
munca, acomodare
fi
economica a
familiei,
maitratare.
205
la
Hbuzuri
Simons
tic
111
^"
ll/"'i'"
(i-' '''
ramiliilc cii
'
studiu
probleme a
acestei
al
mod
aratat, Tn
convingator, ca
o inlciac{iune
$i
redu.s
(Garbarino 1976)
ji
rata
mare
copilului.
fost
emotionali.
cu
familii ce
a omajului
au
(Cochran
familiei
un venit
fost facut
multe probleme. E! a
iiumai faclorii
stabilita
complex
tipul
pentru bunastarea
al serviciului
al
serviciului pentru
razboiul
conduce
schimbari pozitive.
la
situatie
economice
economica buna poate, de
fi
impulsurilor poate
Factorii
trebuie in
de
conduce
stres pot
mod
atat la
De
Un
abuz.
singur factor nu
Pavensteat (1965)
lui
celor de
grup, dar nu
?i
percepfia
$i
abilitatea lor
de
sunt legati de
de
copiii lor
precum
de
de
a rezolva problemele.
lucrare ce a aratat
exagera
rolul factorilor
economici este a
lui
alta pericolul
Steele
ji
Pollock
sociali,
ai
$i
de a
(1 968).
de sus
au
dei stresanfi,
factorilor personali
lui
Parker
Collmer
(197.5) care arata ca stresul nu este nici necesar nici suficient pentru
aparitia abuzului. Crizele vietii
?i
comportamente violente
fata
de
copil.
Z06
predominant
studiat
Letournean (op.
cit.).
Ea a
de
agresiunile
abuz Pe de
si
alta
Egeland
foametea,
?i
la
5,
?i
Letournean (op
cif
Tn
factorii
de personalitate.
Cum
arata
>ntre stres
?,
al.
207
la stres
au fost pasivitatea
?i
walking
retragere,
cum
este
Acesta sugereaza ca
neglijare ca
relatia
off'.
i
?i
?i
mtre
sale
stres
abuz.
^"^
^L?"?"
"""
'"
5i
dezamagit
5.
parasit.
abuzul
Exemplu:
fizic este
In legatura cu intelegerea
Ei avea
slujba intreaga
5, mca jumatate. Tata
considera ca er.
'
neaparata nevoie de Tmbunatatirea
s.tuatiei economice
a fam e d.i
.na= multe achiziti,
pe care le-au Tacut pentru
a-5, aranja u
,.
once caz, mama nu era de acord.
Ea se s.mtea dezamalnta
5, cop
in
?i
in cazul altera.
51
pentra
stres
minor
altii
nu.
Cand
parintii
sunt viilnerabili
de responsabihtatile
fata
de
"s.
copil, ca
poate avea un
astfel
de
efect.
fi
destui
de buni
la
lucm
este
de fond
nneJa so
un
'd
stresului.
SentimentuI parintilor de nu a
unic pannte ce se oc
pa
dec.t
Xc
sd^ IZ
la ateptarile parintilor.
si
Exeinplu:
Tatal se lupta sa faca fata unui
fost
de mai muite
la locul
program de
bolnav psihic
reabilitare
ji
dupa ce
Exemplu:
a avut nenumarate
de munca.
cop u
pace,
?i
i^i
pierde rabdarea
?i ii
$i fizic
^i
b ne de facut
.
ji
Ea
n-a gas.t un
mod de Tngniire
m fiecaf
deseon
des.
,;si
pierdea rabdarea.
209
T,
sm^ur
208
lasat
zi
fi
dus
la
Mama a
neal.jenta
"e^iijenta
problema
tot atat
cum
de mare
Depinde de normele
ar
fi
la
pentm
un loc de munca
altii
este o
pierderea serviciului.
imagine
motivatiile pe
care le au.
la
resemnarea
fi,
pierderea
PARTEA A
III-A
de asemenea,
frustrarea sunt
CONCLUZII
Factorii externi
interactiunea cu
de
alti
stres
potimpovara
factori pot
duce
la
relatia parinte
abuz
factori
contribuie
Abilitatile parintilor
prevenirea
situatiei
la
STABILIREA RELATIILOR
!
rol
copil, iarfn
neglijare.
de a empatiza cu
copiii lor
au un rol central
in
copiilor
Daca facem o
fi
determina sa se descurce
in
anumite
210
PROCESUL DE
EVALUARE
CAPITOLUL
13
Dupa cum am
_
Ea
se .ntmde de la situatia
de
la
ab
ebltl
rbumfele
'
'""
' '
fi
cn.a cand
panniii,
'P'"'
'T^'
^^"
^'
^'^^'."f
spectfice
cop.lulu. mic,
la
situatia
.nceput
"^P""
schimb
liferent de
'
'^ ^'tuatii
altfelLe;^^^^^^^^
folosesc pentru
face, ajutorul
adecvat pe
213
cu program
psihologic educational
ji
clinicile
pentm
?i
diagnosticat
o cauza de
sa fie identificata ca
i
de supravie^uire
strategiile
ale parin^ilor
ascund
realitatea, situatia
grea in care se afla copilui. Deseori tratamentul este dat parintilor sau
sistemului profesional fara a se lua in considerare nevoile copilului.
t^i
cumuleaza
profesionitii
ac|iunile, fara a le
Sa vorbeti cu
parintii
fi
idealizat. i
noi
Aceasta face
dificila
de asemenea, ca
unei
relatii
Tnapoi
de lucru
avut
parinte
la
astfel
Asuspecta"
intre noi
Se poate ca
conditiile
ei
cu
Cooperam cu
ei
parintii,
Tntr-un
acetia.
Heap
de
Cand ne abtinem
fapt, noi
dea
1981).
asistenti
lipsita
de
fi
de un
Studiile
cat
^i
mele au
sa
posibil.
Avem
minimalizam suferinfa
214
emotionale in contact
randul sau, de abilitatile
supraidentificarea, minimalizarea
atitudinile
noastra.
Exemplu:
tiam ca se intampla ceva. titi sunt sensibil
despre mine... Chiar daca ei nu spun nimic."
Daca
la spitalul la
suspecteaza de abuz
ca
am
care
fizic, astazi
ne
Daca suntem
la
ceea ce cred
n-a?
fi
fost aici"
spus ca
fi
- implicand
altii
ma
faptul
fi
seama cS de
la inceput,
considera ca nu sunt o
sa impartaim
la
stabilirea
parintii sa
impuse de
ingrijorarile
dificil
fi
fi
parintii ca-i
la
randul nostra
bun
tie,
am
eti
de a raspunde
mama
buna."
Cat de devreme
allele,
depinde de cat de
devreme
T?i
asuma
in
fi
noi Tn?ine
propriile sentimente
?i
curente
?i
cu explicatiile primite de
215
la copii
?i
parinti.
prea putin. Ar
ft
de un real folos sa
- un coleg ce
confidentialitatea
Tngrijorati
fi
consuitam - respectand
pentru
cum
formala
^i
fi,
situatii
poate
fi
sau
duse pana
neliniti
punem Tntrebarea: Ce
dramatizare. Trebuie sa ne
Ce sentimente
facut-o
in
asistentul
fi
fi
preocuparea noastra
?i
ei
reactiile lor.
poate aiuta sa testam dacii bazele Tngrijorarii iioastre sunt reale. Cine
consulta pe cine, va
Astfel
fac parintii
?i
la
copiii'?
?i
in
etapa primara de
ulterior.
sa
fi
$i
vor
fi
pierderi, care
lor.
au copleit
Tnceput, da
la
Se poate ca
parintii,
farnilia
temporar,
mai bine
putem trece
Nuitiai aa
Al Ireileapas consta
fi
pasul urmator.
la
in stare sa empatizezi
cu oamenii avand
importanta
i,
aceste
ei
situatii.
ei sa-^i
in
urmatorul, ne
cum
este atat
tree
Iji
ei
prin
ascund
lor''
Disperarea
nelinijteatn legatura cu ce se
ei
al
procesului va aparea, Tn
mod natural,
stare sa
imparta?im
comunicam
grijile
;istfel
in
Mi
mama
?i
sa recunoasca
acest
al
?i
a Tmpartait
Liv sunteti
mamei
triste".
ingrijorarea
Asta a facut-o pe
ajute.
Cu
sprijinul
nereu?ite?
vaintampla
rnaltratarea''
treilea
de
vom
oaineni ne
alti
Dar reftjzul
copiii.
spun ceva
ca
Ce
cu
perceptii diferite
trairi $i
incercand sa intelegem
parintilor,
concentra asupra
Exemplu:
in
unui copil,
Mama
acorde
era o
mama
foarte
buna cu
cu
mama
erau
fericiti ?i
aveau o
avand o
relatie
relatie
adecvata
tatal lor
materialul sesiunii
mod
concret,
Daca
se pare ca exista
discujie deschisa,
de a incepe
sa-?i
mca de
in
arata ca noi
ie
nti
putem
convingerea ca
Modul m
infrunta situafia de
cat
av^te antenoar,
rezolvarea situatiei
?i
lor,
Ie
de ce,e
^i
profesionala a famiiiei sa
fi
Tncercat de
Exemplu:
Asistentul social eraingrijorat de situatia lui
?i
mamei
Anne, o
de
ce.
fetita
S-a dovedit ca
de 2 ani
pareau izbitor de
mama fusese
de paranoia,
iar tatal
era
schizofrenic.
Nu numai bunicii i
mod
fetitei.
Ei erau preocupati in
..stabilizator".
Cand
grijile
ce trebuie sa
Ie
pentru eel
mai
dificile
cu cat
ne mtalnim cu
parintii in calitate
la psihiatria infantila,
de
metodica. Fie ca
vorbeasca despre
la
situatia
cu care
nege existenta
sau sa devina
oricarei
ftirio^i.
ei
fei
sau
altul.
Ei pot sa se retraga, sa
Acestea sunt
unor oameni
copilane
parintii simt
Va mai depinde ,i de
experientet
""
lor.
adolescenta tn relatie cu
ca asistentul social
fi
respecta
?i
r4i
e
vn^mcsociaie
Ie
vrea binele
tn
de sanatate.
Daca
Un
n.a,
m care
Trnparta^im Ingrijorarile
noastre. Daca avem de-a face
cu abuzuri serioase ?i
exista pericolul
ca parmtn sa-5, verse funa
pe copii, am depa?it etapa
Ingrijorani
Aceasta s.tuatie trebuie discutata
cu lucratoml din
_
fata
de
copii,
cand
stabilite
pentm
Ie
serviciul pentru
o cooperare inter-agenfii si^
'
asemenea,
Z face
dificila
de
Cand ne
^i pol'itia ,i stabilim
retea profesionala. Aceasta
putem face pentru a evalua bazele
suspiciunilor noastre ?i a planifica
viitoarele observatii,
investigatii ^i
strategii de tratament. (A
se vedea partea a IV-a)
^i,
Ie
218
219
asistenta de sanatate se
Rolul
ocupa de
ei
$i
fiecare parinte
copil in parte
tducaioarea:
ma
intrebam
mtre
ji
mama ei tn varsta de 20
ani
Doua
Cu
Katerinei.
?i
nu cretea
situatia a devenit
buna
^i
putin.
Mama: Am
Asta e
bine...
Dar mai
intotdeauna grija sa nu
ai i alte
fie
uda
Dar
copiii au,
a se juca
mama
?i
ciuda
mancare
?i
ceilalti.
ei.
^^
gS
manance
bine."
^^ '^-^-^^
ept'2::^c;^;:r'""^'"
^'
-^
-^^ p^-^ -^
important pentni un
de a se vorbi cu
Mama
nevoi,"
sa
fi
de
niangaiati,
Copiiul se va comporta
!a fel
ca
?i
Daca
se dovedejte ulterior ca
este necesar sa
penti-u bunastarea copilulu,
sau alte servicu, o
se dovede?te utila
recurgem
necesara.
murdar
prost
mai curand
posibil.
a"
'
tS
.ngnprat pentm
la servic.ul
deschider" de
Cand
Tn timp ce Per
se Tuca c,
Educatoarea
r
umneavoastr. , Pe,. M-am
gandit foane
, Tn'.^^ l^,^
dumneavoastra nu depunet, efortun
foarte man p ntn'
avea
"
de Per a?a de bine cum
^ 'J^
doriti
Asistenta ?i-a
merg
observatc^aceastaaveadestultimpca^LuIX^^^^^^^^^
a sugera tsa serveasca
o cafea Tmpreuna
mai Tngra?at
presiuni asnnr=, n,
ociii, Tntre
in greutate, Tn
la na^tere.
mamei, a sustinut-o
m'
pi .
"''"
Tn dezvoltare
saptamani mai tarziu:
Educatoarea n-a vrut sa exercite
aveau contacte
TeS
Exemjilu:
Katerine de opt luni
am
Tnca pare
...
fi
aXost
d^lte
Exemplu:
Exemplu:
trist ?i
se
placa
al vorbirii,
la gradinita.
comporta ca un
punct de vedere
sa-i
nu s-a gandit
cat
ji
Educatoarea
fericit.
mai mica,
copil de o viirsta
Cum
11
lui
este Tngrijorata
vedeti
$i
atat din
Dar pare
i-a
dumneavoastra?"
spus
este Tntarziat
dm
punct de vedere
al vorbirii."
Mama:
Doua
iuiii
mai
tarziu:
""""' ^""
^""^ '"g'-'i-t> atat Tn ceea
ce
e va prive^te pe
dumneavoastra, cat ? pe copil.
Cu astfel de probleme
nu-i u5or sa fi, mc, Tn
locul
""^^
"^i^^:^
'ever?! fnistranle
Mama
la asta.
Mania: E1
El
trei luni.
asupra copilului..."
">
E u?or
L
usor
sTt^
sa-ti
Aceasta poate
la asta."
fi
dm
sense
s,
220
221
contactat
^i
le-au retractat.
este
asuma
un exemplu de
Nu
in
3).
cand,
avem de
a face cu un caz".
bunastarea copiiului.
CONCLUZn
Stabilirea unei cooperari
poate
fi
cu
de
CAPITOLUL
ingrijorare
^COOPERAREA CU PARINTII
IN PROCESUL DE
EVALUARE
speranta ca situa|ia se va
asemenea
indepartare
$i
lipsa
de deschidere va conduce, de
la
Munca
dm
nesiguranta.
obicei,
asumam
conditie esentiala sa
fii
atitudinile
pentm a
fi
deschis,
precum
sa
tii
sa a?tepti
14
(i
^i
mteles,
on departe de
.mportanta decs.va,
sa accepti.
In ceea ce
alt.
sTne ad
profes,on.5t.
de o
est
care asistentii
-au fost
si
Cmte
i,!
pentt
f r^
sunt importanti pentioi
ca ei trebuie sLiasume
responsa ,l,tat,, sa contr.bu.e
cu observatnle lor la
eval area ol st a'
necesara (a se vedea partea
a IV-a)
a.s.stent,lor social.,
tum am
909
223
plTu
Modul de
lucru
De unde tncepem
atat
parintilor
caz
la caz.
?i
de ipotezele pe care
^i
spatele maitratani.
?i
cat
la
le
facem
noi, legate
de dinamica din
obsei"vatii sa ie
relatiile
ne va
acordani pnontate.
Cu
indica,
referatul
Trebuie sa avem o baza sigura pentru a evalua daca situatia este destul
asigura siguranta
?i
?!
cu
copilui
ma
voi
ocupa de intrevederea cu
cooperarea cu
ei,
relatii suficient
i
de sigure cu
clientii,
care sa faciliteze
Heap 1968
confruntam cu o provocare
in legatura
?i
daca
altii
au facut sesizarea
este important sa
parintii sa se
ei ini$i $i
de
Tncercam sa stabilim
ji
sa
nu e
in
mentinem o
perico! acut,
relatie in care
seama de
lipsa lor
224
parint,.
parinti pot,
de obicei este
d'e un asistent al
dm
la prejudecati ?i
c/se expuTs
de ceea ce se va Tntampla cu ei
sau ce vor spune
mtreba daca vor fi dati pe mana
politiei.
Pot
nelm,,ti|,
Multi dintre
fi
Se vor
au avut
altii.'
parin'ti
cu cercetarea maltratarii.
unn
propriile responsabilitati.
a?teap a
unci
de ?ncredere
Tn
mediu,
Tn
timp
s^eTvTcmlm'?'"^
Stabilirii
M
1^
t
l
parintii.
^d
primul rand,
conflicte,
H^oonm^2-l::^r^
de
o rela|,e
confl c e
foam
frebuie sa recunoa^tem realitatile
nepiacute ale u e
mves
nedonte, deoarece ea starne.te
nelmi.te, nes.guranta
,i
este asociata cu conflicte
in reiatia cu nmvf^
Vn-l dil
f
noastre este evitarea retragen.
din
acela^i t.mp. sa simpatizam
cu parintii ^i sa Ie acceptam
rea
Ie Es e
gre^ita conceptia potrivit
careia o relatie buna
trebuie sa fie
conflicte. Daca relatia este
^ra conflicte, este posibil ca
lucratorf
nu infrun te realitatea. Chiar daca
Ie observa. lucratoml
socia poa
nicerca sa evite conflictele,
rara.
altu.
Mult,
confirmandu-se slaba
?,
maxima
problema
emot.onala. Noi putem reactiona
emotional Tn moduri
225
muta
Aitii
Pe domnul
intr-adevar,
doamna Berg, de
Poate
fi
ne poate face
nu
?i
mod
intr-un
pe parinti ca oponenti
De
Devenim
empatizam cu
noi
Ex,s
Ar
infelegere.
mea
Am
te
fost
a fost distrusa,
putem raspunde
.^
Liu Id"
'
'""1"'
putem
de care
ei
mod
?i
probe"
, pu, p,e.de foane u,r
Aceea, proble,a apare ,i fn
cazul
agresive ca;
"^
mod distructiv.
spune fntr-un
tata
intampinam cu
pe
au
incearca sa se ascunda.
Cand un
P^ ^^^^e
Cand
suspectam parintii ca au
abuzat fi^ir
ten.ati saincerca,,, sa
dovedini acea ,1
Putem
'
?i
a""
^''''*" ''
ptint
,^
EVALUAREA NO ESTE UN
MOD DF
DOVEDI ABUZUL
de a reactiona
in pericol
nevoie denoi.
Suntem
la
penti^m
nesiguri.
nelinititi i
la aparitia lor
vor raspunde
bunavointa.
de raspuns Tn
dificil
nereu?ite la vecini.
cu resemnare, supunere
am
abzuli de
r^^^^^^^^^^
iroJjZZX
iar copilul
Da,
prin:
ajuta daca
p'lS/e*
meu nu
ti
;".er-age,i,. , care
d,f.,e
poM
agL
1I
" tit"'''
p^fc
'1""*
'^^^^^^^^^
fie speriati ^i
percep
ei situatia.
Trebuie sa
le
Daca
parintii
problemele s5
iLit^^p
cum
i
ii^^
z:z::2>!:v
parinti.
DIFERITE INTREVEDERI
de serios
este ca
felul
servoii pen.:
sugerati sa
fie
de a
Problema prezentata
initial
cu
asistentul. Este
testa Tntelegerea
poate
fi
un
ji
mod
de Tnteles
testa intelegerea
la
Precum,deM
'^^^:^1:^^7r''f
^"^^ P^^^"'
ia
evaiuani. Intrevede
atitudinea lucratorului.
de a
-.a.,
cu
t. T
T'"'"
...,.,,:^;--;-----
probleme mai
226
cu
ca,
Cand
227
5,
poale conlradic.orii,
asistentul trebuie sa
diferit. In astfel
capabila sa asculte
$i
Ipotezele pe care
le
facem referitoare
la interactiunile
rolurile
$i
parintii, in
Este important
sii
prevenim
15).
Aceasta sporete
'"
pot pedepsi
mod.
in alt
Teiurile
va veni
fi
fie
membru
exemplu, sa descrie
ai familiei.
cat
Astfel,
cum vede
al familiei
el
obtinem informatii
atat
este invitat,
alti
care vad
,e
sentimentelenprjirpi
aL No,
e. situatia,
^nce::t:^:t
noi.
,i
La fel
c
o,-ot-
ati'
Ac'
p2
de
SI
^
lrebu,e stmcturala
SA
,fOCl
cu CARTILE PE FA^A
in
variaza de
in
investigatiei,
pericol acut.
evaluarea
Daca nu
situatiei
este, se
pentru a vedea
familie la familie,
timp
cum
observatii
li
?i
de
informatii
directie a
ajutoioilui legat
s-1
narticinanli
comunicarea notelor
"'''*"
..
familiei,
prima
i)
,^-
sunt
"
,::::^r::m:d:;^;
mai departfDac^nlnnt
Atunci n timulan pe
Inainte de a trece
cum
de
doi membri
despre membrii
.r,e pe care
de
de problemele de care
sunt p eoc
lor.
flexibile.
?,
sensiDili lareactiiiesi
;a
fi
copilului sau
FI
parintii,
faza evaluarii.
sa empatizeze cu alta.
violent
pemni
copiii, dai
descrie comportarea
nu sunt violenta
transmit
este
est^t^o^Sl'^!;
important ca
evaluare.
Cu
situalie
mes^ele
lor
acesta sa se faca, de
pentm
la
228
229
a contacta familia,
inceput
cu informati
documentarea
lor,
cu
atat
in^ZT^S^::^^
parintii.
agresiunlTo
Compasiiinea fata de
capcana
Cand
parintii
lor, lucratorii
pot
fi
parintii.
Noi aparam
Putem
fi
in pericol
Exeniplii:
IJn copil a fost otravit
pentru a
jucam,
ulterior, cartea
cea mai
tare.
nelimtita
cop
Am
ingrijora
ei
ndif
ciar
11
''
posibil.tatea sa se apere Tn
parintii se
vor
negand existenta
transfer,
o cercetare a
unde erau
sesizari serioase
partea cimicn de sanatate, a
departamentului de pediatrie ?i a
g.adm,te,. Do. copu erau neglijati.
Deseori, ei erau lasati singuri
acasa
pe timpul nop|H sau parinfi,
fmpreuna cu
dm
parinfii,
t c
ele inseamna negare,
minimalizare, agresiune sau
stimulam sa vorbeasca.
eu
pentru
apararii
?i
erati
Si
Exemptu:
eu mai bme."
ne ocupam de agresiune
?i
Dumneavoastra
mine
sa va Tntalniti cu
candun
lasatr?
"'''r'f
as ndu-le, ,n
schimb,
parintii
fost deschi?i
Cum
urma
Acesta nu e un
ingnjorata, deoarece
Daca
institutie
mod
ji
confruntam
certa cu parinfii
decat de parinti.
le are, posibil
tulburarea pi!ri!ilor
tenta{i sa
UnS
in declaratiile
neliiiistea ji
prietenii,
La o mtrevedere,
230
231
erau acasa Tn
tatal a transferat
Tntregul
spenata
'
A fost
la
razbune pe sotie
la
ori, la
ajungem
atat
zi
zi
precum
?i
relatia
cu copilul.
?i
neglijati
copilul din
ei,
ne permit sa
!e
i
in
masura
in
cum au
fost respin?i,
speriat.
N-a
fost uor sa
fii
aici.
comunicam
munca
putem
unde
le
zonele
indicam
sa
sa
fi
de
avem
posibilitatea
ajutor.
Cand
mtr-un
mod
t.mpul intalmrn.
'".
''
""
'"
P'*
fIJ''^
picoml.
mod
utilde a exnInrfi.of
recunoa? tre
Dae.
se
n^itnstT
"'
'
^^^^^^T^^l^
noi asocafiilor
Lnl de pannfi
'
Legiitura cu asociatiile
Asociatn^ie parintilor ne
permit sa aratam interes
pentru situatia
cu o alta-u.eche asocatiile
pe care ei le fac pentru a
se aoara
ne legam activ de matenalul,
pe care e. ,1 preLta. Daca
si
rS
cu copilul, deseori
ei
o fac
Heap
1983),
cu experience din
copilane cum ar fi
emotional sau sexual. Cand
sS
empatizam cu e, pent dezamagirile
,i privatiumle
sufen
e
e
ch ar capabil, sa
considers o parte din
intelegerea noast fca
a.atandu-!e importante legaturi
cu situatia curenta
asociatii
fizic,
LTcam
HL
sus)
"" '''""''/^'
'^ ^"" ^""^ ?'"- ^ori, cand n-a,
invatat
invimtaca?-''/^*'
acasa. Cand cmeva a
fost batut, ?i viata
i-a fost foarte grea
e uor sa repete p,-op,-iile
^
experiente cu copni sai "
.In t,mp ce tu te lupti
sa fac, ce- ma, bine,
se pare ca aceste
'
experiente vechi
te
conduc
Exemplu:
Martin, de opt luni a fost primit
clinica
cu
in spital
cu piciorul fracturat. La
'
Mama
a inceput sa
ca apoi sa ajunga
povesteasca
la situafia
sa
en
aja mica
noastra cu parintii
in
de pronostic,
51-a fracturat
parintilor de a se
cu
cand
lu,
De obicei, conduce la
P^nntilo,
mama
Aceasta abordarereprezintaun
social,.
de legatura cu modul
fel
iar
copii."
fel
ianga
rtin
cum
a fost batuta
cand ea statea
cand a
a? n
fi':r*""f
putin tatd de
ei in?,?,,
^'
''. '^'fi-^
e,
ca au nevoie de ajutor
fost copil,
'"'^""'''
cxista
exiSmote^cllt"";'
.potcza ca par.nt,,
sa
fie atat
'" '''' '^ "' ^" ^"' '" -"-"de p,-eocupat, de confl,ctele
lo,'
233
meat
Ti
de
copii,
ei
cand au o viafa
atat
Exemplu:
de grea.
Am
Exemplu:
Cand
au rezultat
'""' '''^*'
eneLtf
putm dificiie cred ea ati
'""'" ""''
avtit resursele
necesare s?^ ^
ma. bine. Cred ca ar
'"?"^'^' 'P''"'
trebui sa va aju
LTsTre'L.
^' '^^''^'
fi
viata e aa
greu sa poti sa
ai
dinprobleme... Arfifolositor
cop..,
af^tnT
^^^t^r::z!:'f^'^
l' T'"
dae. ar fi
,
produce dumneavoastra
dorim,"
Cand
le-ati ,.
de
parintii se leaga
de casnicia(sau concubinajul)
dificil,
v-ata In familie cu
poate
""''
Exemplu: (continuare)
Acum
concubinul,
lui
impresia ca
fliria
'
abuzeaza copiiir' (de
celVmai
?i
din
Exemplu:
de nervi pe care
le aveti,
nu poate
fi
de copii."
un
eel
la joaca
nu
?i
ma deranjeaza."
Putem rasDunri-M
caoS
la
Nu,
''"" '"^"'"^^
r^r^fufce""
Tatal:
'"'''-""
cat de departe a
ajuns evaluarea noastra
La .nceput, cand nu avem
rezultatulmultorlucruri
"'"'
Cu problemele somatice
^"'^
"^"^ mai
dkrt
d.fente persirR^utuT
e^rr: L?^^^^ "^^f"\^^ '^
amenintato.) p run este
John.
fi
mai multe
pos.bilit
MaS
'
"^'^i'
r'""'
''
''"''^ P'
"^?^'" exact.
T''
acc.dent-L*:Sntr^|S:^;:t^-^^^^^
nervo... atunc. st^p^mrea
de smeLe
^^I^^
pe
Magandesc
P-
fi
^^^ s^^
Daca suntem
in
Ea da parintilor
Daca parintii
ipotezele noastre
parintilor sa le cunoasca.
final,
aceasta a
iesit la
dum eavoastasa
sun
do^.t
2t5
?!
sentimentele.
?i
ipotezele noastre.
Sf r
fi
Deexe.'pl'^rSL'^^^^.SnT'-"^^^
am
234
235
dumneavoastra, dar Tn
"." '^'"""'"'^ ^^^'^ent Tara ea
'
Exemplu:
Daca prin abuz intelegeti
sa va loviti copilul.
Dar
nii
aceasta e
va poate imbunatati
Exemplu:
situatia, atat
dumneavoastra, cat
este:
Ce
copilului,
in spital
M,
va
fi
Vedem
din nou,
la
recunoa?tere
'ncerc, sa pretinzi ca
lucrurile stau altfel
speram suficient de tare,
durerea
va trece.
'''
T
Xf Tar
'I
Tn
..
2 ^t^
iTe ^
dupa ce mama
evaluari le noastre n
personalitatea pannlor, a
re.e,t ca perico
"e
este foane mare.
Acest fapt a fost discutat
c
negat ca mama ar fi racut
asta
anumite
situatii,
Deseori'
Dar nu
c^dZcH
e
a"
Zu2
sa fie
el Insu^i,
de exemplu,
in
cazul
abuzului sexual.
Jocul cu car|ile pe
fata,
provoca apararea
fara a
sinceritatea
parinfilor,
legatura cu
Mergand
o aparare
angajam un
rigida, care
alt
mod
ne va Tmpiedica sa
de abordare.
In spatele apararii
Cand avem un
presupunem
in
spatele apararii,
nelini^te
Informafii
lor.
Exemplu:
le
cand
Ceva
similar poate
Omul
acum
devine speriat
noi de
fiirios,
de
folos,
daca
parintii neaga.
dam
esentiale.
Nu-i suficient ca
la
mformam
rcDuie repetate.
a .nceput. Legal,
putem
Z36
tnceout
ZZ,
sa asimileze aceste
informatii Hp
protejam, dandu-leinfonrt
let nee ut
-, protectia iegala este mai bme
asigurata daca
nformatnle, atunc, cand pot
sa le
sa-i
as.mileze.
237
'-
dp 3;
Repetarea infolat
lo
moduri care au
fost
detaliata a experientelor
Pentru multi va
evenimentelor este
curenta
deformata a
fie
Spuneti ca este
de
ji
ce
lor ca pannti
fel dificil?
copiilor, sa ilustreze
cerem
lor.
alte
unele din
pretindem ca e dimineata
duce pe Anne
Ce
la gradinita.
parintilor,
situatiile
fi
mai
fi
util
ar fi
copS
.nn.t e, acceptati
de pannt.^
Cum
au fost ata^ati
Au
fost ei
ei
S-au
de parm Isau de
diferite instituti
pentru
situatie?"
le
, poate
o imagine
dificil... in
Putem, de asemenea, sa
ji
De aceea,
realitatii clientului.
astfel
inf
profesionisfi
Concretizari
Desemnarea
alti
poSb
PP '^"P"'^"^'
si
5'
saM."^
^'T'" intelegerea.
I"'''"
sa
le extindem
la
ea
se intampla?"
dumneavoastra facea
Oferirea de explicatii
la fel?"
ca relatia cu
punem
prin
fntnt^l'""' a fost
intotdeauna
a^a?
anumiteintrebari.
sim'f rjl'-'
t"'^'''i"
simtit
in siguranta
?i
de care
v-ati
erafi ata?at?"
Exemplu:
Pentru a putea evalua situatia
aveti nevoie,
cum e
e necesar sa
tiu
lui
Per
depinde de
cum
a stabili ce fel
cum
Cum
de ajutor
sunteti toti,
^'
cxploram
nu ne orienteaza spre
facciiv
de
cm, ce
^i
cand
face, poate sa
$1
de
la
fi
de ajutor
sa-?i
aminteasca expenente
dm
a rolurilor individuale;
cine le realizeaza.
238
'"
termSirl"
'"I
^'"^'^^
permanenta sau
sa-^i
Tnceput, daca
cum
maltratare, evitam sa
la
^coala
5,
de
la
serviciu arata ca
au fost capabiJi
ji
descriere a
Poate
alta arie
ciitre
P'
Cel mai bine putem explora situatia curenta, cand parintii fac
ci
'"' ""
sa
'''-'
conngn-r"''
situatii.
pornim
Itur^t
Rett
re
'a
le In
p te.
"
T
r
'P'^P"''- ^''''
'''
"
"
'"'^'^
'''"^'^ "^^-"^
^"
239
P^^^
^'^^"""^
''''' '"
-'^
'o-- 5i
de
----"Jtate^
'^ "^
de
Ati spus ca
Cum
piecat
ati
cie
acasa inca de
v-ati
Cand evaluez
a copilului, chiar
extremista, trebuie
dumneavoastra
situatia
?i
Annei (copilul)
16 am.
la
descurcat apoi?"
cum
cunosc mai
mcerc
bine, sa
ste
.n
devreme?"
de munca
relatiilor
despre
stabilitate,
ale parintilor
maturitate
intampinam rezistenta
relatiile
procesul explorarii.
in
ei
sa
fi
in
de
Daca
parintii
munca sau
pentm
despre
au avut
real, abilitatea
16); abilitatea
de
le
poate satisface
abilitatea
de a avea a?teptari
de a face
de
de
la parinti, cat
de
la alti colegi.
samteleaga ca au abuzat
ajuta sa tim
Asistentii
copilul.
de sanatate
facem pe
ei
parinti
copilul ne va
nu,
unde
copilul este, in
mod
De
defonnata
?i
cei
de
a?a:^
Va
la gradinita''"
5,'
In cazul a^teptanlor
de la copil les In
"
emotionale ale panntelui, pe
care cop.lul le poa
sa sface, cat
, a.teptanle legate de asemanare. Intreban simpfe
cT
.Cme va consoleaza cand suntef.
suparat^ Avefi pe cmeva
care
discutati problemele care
va supara?" conduc la
raspunsun care ne
ca
Se
Este
ZnCl
ca aduld
Z^^:^
mod
lucm
a percepe copilul ?n
'""
A fost ?nnainte
acest
in educatie.
copiii lor.
lor
eepi
servic m
Nu cunosc
familie. Deseori
de
Cum
asemenea, ca
,,
la
Exemphi:
ne spuna multe
?i
spatele aceste,
ann
Cercetarea
cd
^,
Sunt
trei
" '^"'^^
^'
lor, este
!.)
de copil de
informat.e poate
fi
eel
ma,
-,
care
spunc ceva
5.
t.-a,esc .zolati,
Daca
despre empatia
lor.
ei
Ce
izoleaza
au
e,
5,
cop.Iul,
aceasta ne
de fapt pentai
a-i 't'aid
arata
9
acesteia'.'
240
241
Modul
2.)
in care parintii
despre
preocuparile
!or.
Cu
cat
empatizeze cu
?n stare sa
dificultatile traite
de
zilnice
Daca
3.) Infonnatiiie
Nu
de
a-i aminti
este nici
nici
un semn
al acesteia.
Abilitatea
nu pot
ei
ar
fi
in
la
sunt
e
cuirar^ Ac
unde parintii
copil.
fi
cum
et
''"^^^"
intT""'" '"'''"^"'
^a elZiT
fi
^^fL^tt^t^^^^' ''''
i altii
de
fata,
altcneva prezent,
trebuie sa ne
ci
numai
mtrebam
parintii
Jt^lXT ?"^'
l'^'
'^"""^
^copiii
if
Niciuna din
ftjnctiile
u-
aminteasca suferinta
sa-i
Cea de a cincx'afunctie
cu copilul, poate
fi
parinteasca, abilitatea
de
a se angaja pozitiv
Evaluarea
retelei sociale
fi evaluate
indirect prin parinti
si conil
cu re|eaua familiala,
Cand cineva din Zll
soaala a familiei anun|a serviciul
pentru fngniirea
nevoilor copilului fata de cele proprii, este eel mai bine evaluata cu
avempos.b,litateas.mtain.mreifamSLe^^^^^^^^^^
interviuri.
ajutorul altora.
De
nu
la parinti
nivelul
de dezvoltare determina
profesionale
direc
prm
Tntalniri
ZTu-
Avantajul
considerabil
resursele
?i
Tmnreuna
'
ingrijirea copilului
ei i
pentru
,,
,1
puZ
eX
^'"^
^
copiii lor.
Ultimafunctie - puterea de
a-?!
ca
fac.
Informa|iile
parintilor fata
de
informa|ia despre
lor, Tnsa,
cum abordeaza
cu
ne pot da ceva
de
parintii incat ei
fi
ei
Toleranta
indicatii.
problemele de
zi
cu
zi.
ei
situatii,
Noi suntem
sase siinta
parinti in
observam
pregatiti sa stabilim
observam
in
timpul unor
A avt ea olZTr
cotac.,,.p,e,b,,e,totee,at::;'Si
t
'
ti^;!:^^^^^^^^
situatii
242
243
? '*^;^'"''-
"
resursele
pentru
.,
avem
Exeniplii:
Mama
momente
are
betii i
perioade ea
cu
de dormit. Starea
pastile
culmineaza
ei
modul
AsistentuI:
care-1
in
veni
la
Ne-am vazut
in vecini.
Lucrurile nu par sa
fie
prea
ujoare."
si
resurse potenfiale.
se Tnmultesc?"
ei \'or
nelinistiti ?n
vecinii
Nu, atunci
cu
probleme financiare.
Asisieii/iil:
Mama:
initiativa
legatura cu
mei,
ei
Tatcil:
la
mine
in casa.
Fac numai
par
publice problemele."
,.Nu,
cand
.'jtiti
am
Klefbeck
munca sa cu
titi,
gaipul
^i
meu
sociala.
Au accentual
nevoia de
sa-i
Pentru aceasta, un
rol central
tl
ocupa utilizarea
hartilor retelei.
cand
ni se
stabilirii contactului.
Ajutorul acordat clientului pentru a deveni
contient de reteaua sa
sociala are un important rol in alegerea
modului de actionare.
Exeinplii:
cu
AsistentuI:
el,
ma
mai pot sa
doboara."
a? putea sa
va
ajut,
cunoateti
pe cineva?"
exemplu, propriile
(AsistentuI a inregistrat ca
trebuie sa existe o
despre
mama
AsistentuI:
Mama:
mama
forma de comunicare,
retelei,
bine, de obicei,
cu prelungirile
cand tema
sustinuta in timp de un
strategii
ji
?i
copii.
fnvestigarea/diagnosticarca
impresia ca
cu
mama
Cercetarea
^i
adoptiva.)
Am
complicata
intalnirii
Z44
?i
?i
cu animalele,"
calitatile ei se
mod
Daca
o cere
in
.?i
adoptiva."
natural.
noi
Cand
ajutorul
$i
abiiilatea parintilor
este
245
avem nevoie
Daca reducerea
parintilor.
economic
indicatii
?i
de cooperarea
despre
factorii
la
abuz. Maltratarea
CONCLUZII
fi
interactiunilor
Tenieinicia investigatiei
Nu
fi
temeinic
metodica
este observarea
cu familia
ji
masura
de sistematica
?i
relatii
precum
$i
de a culege informatiile, aa
cum
la
evaluare.
nu pot
fi
cunoscute de
In locul
unor
la
mceput.
mca
ajutorului
ji
pentru copil
ji
modul de
ocupa
Tratament
246
Despre aceasta ne
ji
economice
parintii le fijrnizeaza in
cu famiiia, explica,
cercetarea copilului a
a situatiei
$i
sociale
?i
vom
interventii".
247
este
procesu! de
CAPITOLUL
15
CU
MALTRATATI
COPILUL INVIZIBIL
/\
am vorbit despre dificuitatile pe care !e
observarea unui copil maltratat. Lumea
adulta
capitolele anterioare
"n
intampinam
in
mteresele
adultilor.
^^'s*5
modul
in
?i
ol^esigurantilJ^^
care trebuie realizata comunicarea.
^^
De multe ori
^^^^^^^^
^j
lucratorii
249
'
5tiu
incredere
in
lumea
tie
99
).
de
cu
copiii
maltratati
?n situatia
propriilor sale
986
Poulsson
de a
a necesitatii
1988,
(Aldgate
?i
incerce
de
$1
at agament fat a
ei.
pentm
evaluarii, ci
Prima
reducere a nHimgtii
principii sunt
gi
de folos
fi
capitolul 28
copiilor
5i
Daca
Tn acest sens.
relatii
de cooperare cu
detailate in capitolul
Munca cu
23
ji
copiii
Munca cu
nu, aa
^
ta ca vin cei
te intreaba
de
daca
la serviciul
copiii maltratati"
1.
2.
250
?ti
despre noi
aici,
"'
sa spui ca
tii.
intr-o institutie
pentm
si
1-au dus
ingrijirea copiilor."
Astfel sau
alte
moduri
parintii
gi
vinovatie
"
fn .
percepeTea situa|iei~^
Nu
nepu^^^^^^^:En^^
- de exemplu - au avut
experiente pozitive
pot sa ne perceapa mtr-o lumina
mai buna
'
(concubinul) locuie?te
el
Tn faza
Acestea vor
nu numai
sprijinire a copilului.
sa-i
Exemphi:
terapeuti, are
un
mspaimantLr
Este Vina
imp ce
Simmonds
urmeaf a sHe
cevagreu de tnteles, dar intr-un
mod
Mac
responsabilitate etica
se va intampla
im.ginam ca
pentm
neclar, penculos.
>n
962, Winnicott
& K^ cOuistgn
la se.-vic.ul
mtample ceva;
In
parint.i au primit o
protecfia cop.lului. Copilul
Tnregistreaza
:eacti.lpar.ntiIor^. poate intelege
foarte u^or cS
scnsoare de
i neglijati.
cu
sa
1964). Recent s-a acordat, din nou, mai multa atentie copilului, in
F arlane
Ne straduim
forme de maltratare
limitata,
1.
abuzului sexual,
in cazul
in cazul altor
la copiii
parinji;
ori, copiii
ajungem
de specialitate
copil,
in literatura
de
de obicei,
liicru apare,
de
4.
(Poulsson
De multe
situatie, in
3. Grija fa{a
de
copilul, acolo
sociale: profesionistul sa
fie acolo
muncii cu
unde
copiii.
Pentru a cunoa^te
251
Prill
important
copilul. F,sle
-~K^
fet, Jii^agtegtare.
lui
$i
De asemenea,
fini,
intr-un
de
serviciul pentru
Ceea ce spunein n oi
de
Cum
care nu
$i
capabili sa ne descurcam
,
cu nelinisfea nn.,i
faptui ca va fltnm,s
.1'
depaile", nelin 5 e
el 5,
Cand suntem
cu mania
fn stare sa
de genul:
Propozitii
?i
cunoaste .if.
' '" '"'
J contin^Zdu
Pendulare
Le .a unor
no.
Suntem
dezvolte increderea tn no i.
?i
mgnjirea copilului
va intampla cu
foiosind observatia,
c u not jisJtuatiasa
pe pozitia
ca, fn
?!
"SturT
'"
^
'
sa'>
recunoajtem sentimentele
si
^^"''
conflictele
FIaina ta e
dureroase
Asta se refera
dureroase
la situatii,
in el, ji
de a se intampla.
ExempJu:
Daca
relatie,
prin
in tervenim In
compo rtarea
? ?'
lu i
?i
tre buie sa
invatam
folose^te comportarea
ui leg ata
de situatie
Acestea pot
fi
liiTiba" copilului,
P^
' ''"'
"oTenta
m odul Tn
care _gl
""
bme
la
^coala
lu
''"'"
tine
^"
mameOvn.,teamenint./rot,cop,,,sunt
lui 51
cu
cum
aceea de
capabili sa ne
fi
in stare sa
Fi
loialitate
ji
parinti.
Asisfemd:
,,t.i
ceva^ cunosc o
fata
de varsta
conflicte.
empatizam cu aceste
trebuie sa
e,
sa Tncercam sa ne raportam la
de
reactiile fata
- un amestec de
contradictorii
?i
ta,
o cheama Eva
interesat)
ele,
raportam
Tnfmntam
la
expgrien|]e
real itatea.
"
Nurnai aa
Suntem
capabili sa
vorbim
Putem
sa
nedescurcam cu
agresiune pe care
Suntem
fn
un
vede
cutit
de paine gata
de
situatie le
sa-^i
apere
nu-1
de
mama?
2.
nelini^te
coiZHo
creeaza?
descurcam cu disperarea
51
un copi! de ase
astfel
stare sa ne
'
"^^"'^;^'^^"
?,
deprimarea unui
fost
abandonat
jli
despre noi
fi-a
'rr
ptnmj
a obseiva copilul.
:rrobserir
Putem
ani,
sa
al
preconditie pentru a
copilului, este
ji
descurca prea
?'
?i
vom
stabili^o
J>
devreme pentru a
Prima data
iS
Pierdem
=^
^""
'
tine experientele
ne descurcam cu
a\ait
tristetea
de a face cu evaluari
252
ji
ajutoare" de
la
25:
privi
in parinfi.
Schimbarile parintilor
?i
nesiguranta
ii
Exemplii:
Svein, un copil de japte ani,
a fost neglijat
Exempli!
Am
Risese mai
mea,
ujii.
devreme
?!
de multe
plasat fn ingrijire.
actiune
poate
La
oarecum neobinuita
la distanta.
are
mama
copil
mai mare
scurt timp
Un
M-am
dupa
Tji
sosirea
Sunt
a pus-o In pragul
intrebat
daca aceasta
Svein s-a
i?i
nastere EI a
aici
?i
la
de
mama
mea de
ta trecet. printr-o
fi
unde
l.nistit,
cemt
pentru
^
mi-a spus ca
jtie
.,voluntar" de la ocrotirea
copilului.
initiativei
pot ajuta pe
mamele
mama
din
unde
cand
in
Fetita a
'
sa aiba grija
sa-i ingrijeasca
mancare pentru
case,
ta,
mai bine
copiii lor.
adultii
copiii.
Le
vad daca o
mai bine.
tine mult
ajut sa
Eu
ei ii
Exemplu:
ajut
gaseasca haine
ingrijesc
li
de
doresc.
viziteaza
Roy
i
Mi-a confirmat
astfel
mi-a pus-o
mamele
cand a
chemata politia.
Asuiemul: I{i aminteti ca
tost
mbata
se bat,
speriati
51
suparati.
ei
e,
la
tai
e?ti
grija
de
devin
de
la politic."
cand
ieri
De
Copilul: Tu nu
nelinijtea copilului
in poala.
Daca
Exemplul
alte
cand."
adus papua
ji
Un
pent
ocrotirea copilului
?i
noi
mcercam
sa
o discufie cu
tine
,i
voi
avem
nu
fie
mcerca sa
copil foarte
asculta de ce
am
"""'!'
dp
de
hfnri
bine,
chiar
pe plan
afectiv, iar
!54
255
cateodata dezvoltarea
__.^
De aceeaeste important^Tnelonmnim
simplii concret
,
?i
3.
cercetat.
^
Exempfu:
domiciliu dupa
AsislenUil:
0h! cine
Nu
tii
lui.
Copihii. i
se bat
pedepseasca pe tata."
care
spus asta?"
politia,
Dar nu
Este foarte
am
coo perarea
face-o daca
ei
ar
le
trist
Ce
el
tii
de
abilitatea
noastra de
T.^buie sa
in
~~
~lucruri
pe care
?i
Ce
Noi
copilul intelege
fii
cat
de uor
un anume concept
concret,
De asemenea,
la
arata
-=^''
in
pedepsete pe tata
masa
Mama i
a revenit
alt.
';'"
legatura
timp
__
ani.
concubinul
e.
folosesc
Asistentul,
Acum,
sa intrebe direct.
ei au conflicte violente
atat intre ei cat si cu
pleaca din casa. Toti sunt
alcoolici iar unii
alte droguri. Amenintari
serioase sunt la ordinea
dintre
un
156
in
Tn acela?i
^
ji
spune): Lini?tete-te
nu trebuie neaparat
a u tacu t.
meat
mn dnlni
Exemplu:
Roar are ^ase
il
m aa fel,
'--^f^^^iunicamcaia^^
alt ii.
,sus):
de
noi
depinde
pedepse^te^"
Asistentul:
ei sa nu-i piarda
parinjoj^ ffciL^.a
Exemplu:
despre ei?"
a!
rx^rtzti^^J^^ch^^^^^m^,
auda.
~J^
lor cu
civorbm^ct^^^l^^
nu trebuie sa
parinti!
de pannti, ca
:^5nsiderareJoialitatea^^
avem m cap imagmea parintilor formata
nseamna
ti-a
grija
respectui desine
^ '"^
Tncuviinteaza.)
cu copilu
la
tiu."
Vine
A.sistenlul:
gnja de copiii
avem
?n fata copiilor'/'"
pentru
^idiiiEl^HlL
"
pariiiji
Este important sa
rel atiile
la
Copihil:
Grija fata de
noaptea
Se temejeposibildeconsed
sa repetam
^'
:i:iB5L!:HJ!:?^
eraBarintJisaL-
^i
Mama ?i
mcerca
sa-i
Daca nu reu?im
mergi acasa
sa-i
ajutam, va trebui
sau
nefericiti. i
mama
5,
sa-ti
cautam
alti
parinti Parintii
'
ei
pe copii."
Exemplu:
Asistentul:
4.
Iiicurajarea copilului de a
comunica
teribile.
Gr adul
mndul
r elatia
in
sa-1
De asemenea,
parinti.
5i
cFe
in care
il
$i
implicam pe copi
Depinde de yarsta
copilului,
$i
li
in
de
de
copilului cu parintii.
examina de
la
un capat
la altul".
trebuie sa
aplica
la copiii
ji la
alte
am
forme de maltratare.
a-1
rezultat tacerea.
Un
relatii ^i Tn
lui.
258
de
posibilitate.
Un
ei
alt
mod
ar ^ Ifneraliz^el)
Exemplu:
Asistetitul: Cunosc multe fete
Tn situatia ta. Ele n-au
putut
niciodata sa vorbeasca cu nimeni despre
faptul ca au fost batute acasa "
Poate
spuse, nesiguranta ca ya
fi
fi
crezut sau ca va
fi
ironizat, criticat
sau
tachjnat.
Exemplu:
constatat ca se
fie
-^^^
astfel
pronunfaF
Exemplu:
comunicaru
confruntam imediat cu
oferi
Asistentul:
avem grija
Cand includem
^^ i'q^ste3^^?|^nlirc^^
e fnca de ce se va Tntampla cu
mama
lor
daca
ei
sunt trimisi de
acasa."
fi
accidental.
avem o
criza Tn familie
este accidentala
259
Diferitele
sensibil
rnai
devreme 11 fac pe
aduitul
$i
Exeniplu:
Cunosc
tine. In
timp ce
nimic -
le
le
e foaite frica
?!
i
?i,
nu Tndraznesc sa spuna
Cel care le-a atins trupurile, le-a spus ca daca spun ceva, o multiine
de
fata
Legea
fi
trimisa departe."
nu este
pentm
?i
desenele
de sanatate,
sa
luam
fie
munca
sa contribuim
noastra trebuie
mcetarea abuzului
modul
Tn care
putem
sa-1
mai bine
la
Exemplele mentionate au
ale muncii cu copin.
Acum,
voi
rezuma
de aceasta.
de baza
Daca
copilul, fara
fie
^i
?^^^^^^^^^^^^^-^^^^^lL^&m^[^^^
^
experientei
copilului;
acesta
ca abuzatoiul sa
sa-1 ajute
fi
util
abuz sau
relatia parintelui
cu copilul
Comunicarea
Tntelegerii
3.
Comunicarea
Tntelegerii
Qde senelor
cu abuzatoail,
prinp^j^dizareT]
'
ne
Aceasta va depinde de
2.
pentru copil ca
?'
,i
^[jnpovesiSn^
~^
ocurilo;n
5.
Comunicarea
1.
Comunicarea directa
^'
mana de
care sa se sprijine" Tn
o persoana
Daca nu facem
^i
Comunicarea directa a
'"'^^ream sa ne
punem
?!
care acesta
acest lucru, copilul va retrage tot ceea ce
Tntelegerii
presupune sa ne concentram sa
Tn locui copilului i sa
traim sentimentele'pe
le traie^te.
a spus despre abuzul sexual, Inca o data adultii 1-au dezamagit. Copilul
se Tntrece Tn a-^i folosi Tntreaga anergic pentiu a
anterior, EI foiosete atunci strategii care
Exemplu:
^Lui Karin, de ?ase ani,
Ti
260
261
?i
era dificil".
Asistentul: Ti-e
iar
cand
mama
ta
nu are
3.
Exemplu:
Roger, de cinci ani a fost trimis intr-o
copiluliii, iar
mama
asta,
Roger a
Asistentul: 3i
Asistentul: Te superi
La
pentru tngrijirea
institutie
ai
cand
^i ejti trist
reactionat aruncand pe
fost
dezamagit
ji trist
podea o cana cu
zahar.
Comunicarea
In
situatii
a-r
ajutam pe cop
sa-,
5,
este
?i
Ion
poveste
Exemplu:
cand
ei
ani, are
dificil
mama
sa
bolnava
ai parinti
^^^^4.
psihic,
mama ta;
cam greu
'
sa-i in|elegi."
sa
vedem daca
parintii lor
Kim: Se gandesc
ei
dar
uurati
mama !or
Am avut
,i
anHmpresia ca
'^
mod
ransm,te expenentele
la fei
'^^"'
cateodata ca
unii
co^"
,i
jocuri cu papa.i
strrrble"
o problema dejoc
H
este
combma
va disparea?"
pentru
de
clar, la
MlT&rf^ii de
sau hmbaj.
a-i ajuta
De
la
7dm7 dTST^le
'
pe cop.l sa comun.ce
ji
sa se intample?"
iNu spunem.
--"
se
'
jocurilor oresununP
'"? TP""^^"^^^^^iLH^ni,
apu5, e pot h figur,
p'^mT'TV"
despre care se
utile
trista ?i palida.
a-i
?i
Tncerc sa gasesc un
gandesc
Ceea ce mcerci
Exemplu:
Am
ia lucRiri care-i
mai
mod
,1
Asistentul:
J^ '^^
'
'
putem Tncerca
Asistentul:
expener^iT;^^^!;;^^^^^^^
Kim, de opt
Din
angajam
conjumcann^^
cum
.^^^^^Xl^^:^:^
rebmesamventamn,tejxn:e5Ma^^
^^f^^^b^imMJI}^^^:
de atatea ori."
ci
face pos.b,l.
e
2.
Comunicarea
5,
relafnle
de
'
bine. Majoritatea
de ce se va fntampla. Ei se
inspaimanta."
262
263
aiutt
ajutat
animalele
i^^ST^bi Majoritatea
dm cadr ei pot conurca
cu
1
fl
copilului
Amandoi
comiinicam
sa
Ea
ani.
mama
locuiete cu
Cu
se drogheaza.
cu concubinul
informatii cat
fetitei atat
sa
?i
in|elegerea noastra in
m.-am
i trist,
Cand
crezi ca e fericit?"
mama."
trist... Cand
fericit.
Maintreb cand e
Ei vorbesc
pleaca
de
eti
cand vine
tatal vitreg
tare, tot
cahtatea
e.
putut
liber in
sa-i
de martor expeif
prezenta
alt ursulet.
tare
mai tare
^i
Ma Tntreb,
oare
cum
face
el
nu
se
asta?"
fi
instrumente
ca adultut vrea sa
le
auda cu scopul de
utilizarii
5.
?i
probabil ca ar
f,
Am
nici
vorbit cu
concubinul
comunicat
atat
spune
a-1 proteja.
desenelor ?n
intrebari
de zece
ani,
in altul ?n
pentru copii
Ea
pelegerea
(b
perceptie despre
parin|ilor, sa-i
cum
ar trebui sa
fie
mecanisme de coabitare cu
situatia
formeze
Aceasta
pentm
a
insecuntatea asociate parintilor bolnavi
psihic. Cailea trebuie sa descrie
prietenie sanatoasa ?i un mediu Tn
care pot crete copiii.
putea
trai,
avand un stigmat
?i
264
literaturii
municipiu
mama
Nici
Exemplu:
poate
'.
E mai putin
fetita
perceput maltratarea'
lor.
atunci nu mai
noi
Ellen
trait ji
mai
tiu
in
am
nnpreuna
lucmri pe care
?.
mama lut
triste, flirioase,
facut
Tn brate ia ursuletul
altii."
ce-1 supara:
ji
ea
ursuletule?"
Carine: Cand
cu
fericit.
mananca
ven.t fn biroul
In acela?. t.mp
Exeniplu:
265
scris poveti
despre un copii
CONCLUZII
Este necesar
sa-1
el,
doar atunci
Comunicarea empatiei
durerii copilului
sa
?!
il
putem
ajuta
a investigatiei.
sprijinirea lui.
aici
ne ajuta
CAPITOLUL
16
OBSERVAREA COPILULUI In
INTERACTIUNE CU PARINTII,
CU ALTI ADULTI 1 CU COPII
OBSERVATIE PARTICIPATIVA
Observatia exclusiva
Exists
ei Tnji^i,
el
intr-un
?i
mod
relativ obiecti v
?i
Acest lucru
autocunoatere care ar
fi
nerealist
|
sa-l
ateptam.
observatie participativa
266
suntem
?i
Nu
stam
cum suntem
in afara
activi
267
unde
Tl
membri
lucru va
fi
decisiv
ai
fn
pentru
de
rolul nostru
ei,
avand
ei ?i
interactiunea
vorbim cu
de
parintii
situatii
sau copiii,
li
la
observare, fie ea
in
ingrijirea copiluiui.
COPII
$1
copiii in situatii
de nialtratare
parintii
cadml
Tmpreuna
coplejitoare,
meat
protectiei copiluiui,
in
ar putea
fi
fi
dificil
?i
Maclean
ji
observatie, lucratorii de
Walden (1988) au
la
sa ne
1-ain
?!
haotice
abordare sistematica
a celei
de protectie a
aratat ca,
numai
^i
copiii
avem
posibilitati
observatiiie.
parintii
In
due
la
268
6rSZ2rol
Institutiile
pnvmta
?i
copiii Tn
observare dec3t
de sanSate sau
Tn fiecare tara in
parte
Vizitatoni de sanatate au uneori
o legatura stransa cu familiile
i le
urmaresc pe penoade lungi de timp,
cand sunt preocupate de starea
de mgnj.re a copiluiui. Situatia
se preteaza la o combinatie
de
observatie
observat..
?,
1
nu..eroase fntrebari
de
'raspunsul la
dific.le.
bxista spontaneitate
i bucurie in interactiune?
Educatorii precolarilor sunt
asociafi' parintilor
aduce la suprafata ?! a stapani
situafia".
fi^nta
parinti.
i copiilor fn
a
Aceasta situat^ poate "fi
Este important
mj^vLu^
o!;Z^^"7^^''
prin
asta cu o exactitate de
de
atat
fi
situatii .i fn
contexte.Totodat.trebuieobservat.deoamenr;if::^^^X^,^^^^^^^^^
jn raport cu familia.
Posibilitatea noastra de
observaJe
speciale de
observarn pe
lor.
ocazia de a observa
astfel
interactiune. In timp ce
de
?,
de
alte
ji
ji
parinti,
precum un
birou,
o camera de
."olul de parinte
mai devreme slrategnle de supravietu.re
pe care panntii
obi?nu.au adesea an. de z.le sa
le manifeste fn relatie
cu se.-viciiie
A.n
desc.-.s
269
$i
copilul prin
o noLia
in special
cu copilul?
?.
cand apare
pana
sa dureze
la trei-patai
ore
copil.
cuicatui.
luand
considerare cantitatea de
in
Cand cineva
copiiului.
mod
constata in
on
vizita
de
protectia
nu trebuie niciodata sa
Este necesara o forma fle.xibila,
la
Aceasta depinde de
la interviu.
aGtivitajile familiei
?i
din
nou
de propria noastra
flexibilitate.
parinfilor
Aceasta
fiinctiile
flinc|ie
poate
fi
eel
in
mod
cum
care
le
'"'"^"
(1
993) au descris
poate contribui
la
abilitatea
in situatii
felul in
imagine interna
de
zi
cu
zi.
Sagbakken
mama
iI
hranejte
pe care
il
'"
^ofional^
II
grijulii,
de
copil.
Sunt
Observam daca
copilul se manifesta
spontan
5, pozitive ^i daca acestea'
daca arata
atSt
sun adectteS,
^0
inSSam
?t.m
discerne daca nu
co^naeZll
deIngrijfre
1""'
Aces
r"
"
""
''""!'*'' P^^"'
obse;vr.
explora. Se intoarce,
cop,
angajament
'
unuia dintre
inifiativeie Tn
scLmbS
stimulatoare, incurajatoare,
spall
"^^^^"''^' ^--a
pentru
desp"e-Ct
^^ '^
S^r: 'ir.r^'^^^^'^
T'- "^ "" comact'vizurSn
" '"'"^''' '' ''''
sai ^i 'situalia'sa
copil sau sunt prezenti"doar intr-un grad mai scazut? lau parinfii
inii initiativa fafa
SaTmitative
.n continuare daca
exista un
se raporteaza unul la altul,
cand
ini{iativeior
"'""
semnalizeaza cooiluP
raport cu acestea?
lor
'"
Anderaa
5.
''""" P'""^''"-"
RLctfoni
sautopresS
n^ortcusru.^.^5servati^
Dar
inregistreaza^ Actioneaza
i.
primeste
timp.
7 pot fi
Le
pentm
precum mancatul
dificile,
fl
de raspuns pe care
situatie dificiia,
dar adesea
tipul
,a
contact, arata
este ,n pencol de a
cu
el insu?,
extrem de
util
cat
51
?i
se mdeparteaza din
nou
pentru o
astfel
de
situafie.
270
271
Exemplu;
La o
vizita
acasa
am
stat
Tmpreuna cu o
plastic
Mama
initiativa in directia
nu
mamei. Dupa o
de ata?ament.
Nu
au
ora, in care
mama
un
chilotel
de
mama
mi-a vorbit
bicicleta.
comportament
sau un comportament care sa
a aratat nici un
a apucat-o, a ridicat-o
an,
mamei.
Nu
insai.
se indrepte in directia
de un
fiica ei
ji
mama $i
sau de
de pe bicicleta
tata.
de exemplu, ca
care putem
in
parinfii sa
paraseasca
comportamentui
^r:S:r^E::::
^^^^^^
Tp
pS
aiataoasttelde
'
situatie.
teama
este ataamentul.
Exemplu:
avem
^i
posibilitatea
prive$te?
de a observa
Cred ca vrea sa
nou
ai intrat
din
interes,
mandrie
la parinti tn
in
i
care
activitati
Doug de
reactiile parintilor.
cum
te
Vezi
copiiul se rapoiteaza
atat
copiiul sa indeplineasca
de important
cum
atept5rile copilului.
impreuna
activitati
de
zi
cu
zi.
abilitatea
Tot
mai
de a se ocupa
de ceva impreuna.
Modul
in
care parintii
intalnire
fmpreuna cu
parintii
copil.
La Tnceput copilul
Nu exista nici o
panntii adoptivi. El le-a
aratat jucariile ^'i-a
camera.
an^ninlare
intre el
a?teptaiilor.
cum
TI
5.
initiative
parintii
pe care i^oug
^ Doug
d namte ca se va mtampla
acest lucm.
"f
cind
tand
7"\ ''
'
h! ,^.
luci
atoml echipei
T'"'"
'"^^'-^^f-'""^'
272
273
devenit insistent
?i
fost
fi
de
atte
jucariile
de
avem
copilul
in rapoit
despre copil
relatia lui
cu cuno?tintele
i
situatia
cu parin|ii adoptivi.
Un numar
gradinite
^i
jcoli ofera
bune
Tn interactiune
fe lulu,
posibilitati
cu
decat cu propriii
n-au fost
de
ingrijire are
au
i,
eel
copii, ca
@a
altele, ei
am
discutat
cum
vad copilul
i
?i
al|ii.
deranjeaza mitiativele? in
ia
e^
joacaln jocuI-HtS'
,i T siLtii
P'^-te
^"-t"
!"
frust^I;
^P!!i
rol
conflictuale?
I,
,'
activitate,
CONCENTRAREA COPILULUI
cum Tfi
Estecopilulcapabilsase@centrezeTogrupuriledmgradinita
ocul l.ber sau mai organizat^
Este capabil sa se
ect, or, asculta povestinle
^i
274
$i
la
concentrezet timp
este mai capabfd
^^^^^^^
In capitolul
ce7
c7
Dac^^^-^ S
explicatiile,
e!ul
..l^^^l
GliJ^Sf^
exfj^meHrrmodsHontan^^
?i
I'
de gruo
ne concentr^m asuTa
de exemplu
diferite situatii
copiimimftMvlj^con^^
copii
ftincfie
de ac
pe departe
nici
la
alti
ca^er^eazapeace^ticopiiinpn^varstei^iacomportamS^^
Observain 5, cum
copiluIraspunaeMnitiativelor celorlalti
copii Ce
se da copilului Tn
,,
a^iKaiiTjocurile degrup? Abando
eir Este
^
i
cum
care copilul
de observatie participativa
observate
alti
ca copiii maltratati
fi
c^IJT^]^^^
A fost dovedit
de aspecte pot
In legatura cu contactul
copilului cu
alti
'""' '^^
ataati.
l^Z^Z!:::::;;:!
fel
copii
atatmceeacepnve,tei,t.ativacat,mceeacepnve,te:,rC^^^^^^^^^
SAU ADULTI
?i
Cum
copiii pot
OBSERVATIA COPILULUI
A INTERACTIUNII SALE CU ALTI COPII
$1
cMtaci?
i-a
un dubiu asupra
nici
ingrijire a copilului,
El
mearga acasa
ei.
de acolo.
pe care
Doug
Parintii adoptivi
nevoi. Cauta
275
orice
sa
cfi
rnpjlnl
Cum? Ce
fei
se joaca?
pentru
Se izoleaz a
in
aitii?
altele?
aclT-
'.'"
fie dificila
taa
.cod
care face sa
Un
fetita
el
"^
Exemplu:
spatiu
^i
Zl
nZaXe
de joe prefera?
Cum
asl n
mod
.V
;
"'""-'"
"T""
r'"'"
"
'"^^
^'^ ^^''
^--
dJ
despre situatia
^'
in
saptamana.
a altor activitati?
J^ifJ^iIi2^
.nteractiunea cu
INGRIJIREA FIZICA
agresivitatea.
in
mod
corespunzator? Primejte
el
stapanne
alti
copii
In
aduiti, este
la
o expresie a faptului ca
buna , este capab.l sa- foloseasea
Tn mod
ce masura este o expresie a
copilului
nici
observa
personalului educational
copiii, Tn flinctionarea
?!
a personalului
interacfiunea
lor,
nu e
nefolosite.
?i
provoc;iri.
Tn
se afla Tntr o
el
t
s.tuatie plina
si
esu
e"
e e fo^^e
de anxietate^
CONCLUZir
am constatat ca competenta
social in a
un loc eeiS
^^^^""'"' ^^"^^^--'
^' --""-b
a copilului sunt
s.tuatie
hrana
cu
ceilaiti
personalul educational
Co[3i_[i
social se
Anderaa
confamta
aici
'
1993).
cu mari
276
'^""^"'^'^ b^--^!'''e
1
mti^ls^vl^r'
51 interpretari.
intie obseivatii
>77
?'
sa
facem diferenta
CAPITOLUL
17
FOLOSIREA INTALNIRILOR
RETELEI IN FAZA DE EVALUARE
Intalmrile pot juca un
coop.eze,isac^
.nterprofes.onaIe
51
Intalninle
tratate
m pa^a aTv
a !
interagentii"
etele,.
De exemplu,
279
^P'
si
cmeva
988
-a iua
ea
reteaua
e,
?*
retelcare
de
fata
fi
poate doxedi
fi
fie
o resursa,
fie
Comunicarea
o piedica pentru
exprimam
ji
In aa fel
fi
ea indeplinita.
reactiile.
de
Grijii fata
cum
sprijinifi i ajutati sa
raspundem deschis
Intalnirile
sa aveni siguranta ca
?i
exprime
meat
la
.?i
au ca scop, de asemenea, sa
incercam
fi
sa le
clarifice
?i
sa faciliteze
clarificarea neintelegerilor
vor
Clientii
fi
capabili sa
problemelor lor
?i
cand sunt
la
prevenirea
social."
La modul
profesion.?ti prezenti la o
de retea de luca,, Neaparat,
lucratorul social /cei care
unt
ce. ma, preocupat.
trebuie sa fie prezenti. Ar
putea sa fie ma. mu
profes,on.,t. Ingnjorati de
famii.e. Ar putea fi, de
asemenea, rel vam
^
.ntalnire
al m
15).
ingrijorati
de
de
Altii din
acordate copilului
sunt In
la serviciile sociale.
Un mofiy bun
Exemplu:
Invatatorul
Jan nu
l?i
lui
Jan, In varsta
de 10
lui
nelngrijit
^i
deoarece
De
la
trecuta"
11
vecinatate, mult
dupa ce
altii
de varsta
lui
erau In pat".
41
sociala
familie.
care ne striaduim sa ne
va
o persoana
fel
parintii.
Ei au negat
tii
280
II
ceita
dm
servicml de mgnjire
copilulu.,
al
stadiul
de
nici
nu au autontatea forniala de
a Lpune
pann -or^o astfel de Intalnire.
Venim cu o invitafie la cooper^re
Irebu.e sa comunicam clar scopul
Intalnini. Pa.-int,i ar
putea avea
a? eptan plme de tantezi,
de resp.ngere despre
de
intalnire.
o asemenea actame
catre
tot, ce,
mipl,cati
avantaj sa part.cipe
^
la
li
Exenipiu:
Am
Liicratonil social:
sanatate cat
cauza
Mi
Per.
lui
de
51
Exemplii:
primit un raport atat de la clinica de
la gradinita. In
se pare
ambele
ei i
Aceasta
totii.
Tntalniti
cu noi
toti
fi
destul de
singur,"
Doi
Cand
marton
pe care
le
descrie rolul
relatia
exprime atitudinea
ti
ji
vor
fi
ajutati sa fie
fie
de acord sau nu
fi
i^i
obiectivi. Parintii
putea sa
fji
situatiei.
$i
^i
vor
Perceptia lor
^i-ar
posibilitati
parintii
^i
am
de atenti
fi,
Intalnirea
nu
punctele de vedere sa
fie
ven^oail
tatalui.
doi conatinn^li .
Evidm eT eblu
^''"'^"
'
JT
'^ ^^
pentru staictura; a
tti
"a^^^^^^^^^
o atmosfera constructive.
Recunoasterla efor^uM
phcat in a face fata unei astfel de
fntalniri contnW
a identical
mutuala intr-o atmosfera
incarcata de conflict
la
5,
anxietate
Exemplu:
Exists numeroase rapoarte
ca
Singur,
mama
vecinatate
e,
sa ajute familia.
ji
contnbuie
clarifica
un mimSr a^
'T"^
unde
il
lasa
Mama ies
se Tmbata. Sora
la conflicte
serioase intr
Tn
apronie e
"op
de
lo
mamf sora J
din familie sau reteaua sociala, care se simt sau au fost criticati trebuie
de
sa fie urmariti
Intalnirile
clientilor, prin
pe
?i
mai
situatia.
dificil
Intalnirile
de retea mcarca
inceputul evaluarii
fapt,
nu
tin
doar de
ei
relatia familiei
Dar
lucmrile
ar putea f&ce
La
probleme
Aceasta abordare
clienti
sa folosim tntalniri
este,
de asemenea,
spate".
al
ca
la
acum
la fel
pat
lor,
r.l^drr?Lar
Pe aceasta
au fost
baza,
invitat, la
mama,
o mtaln.re
'^^"^^ '''''
Lars, sora
^'
mamei
^"
?!
tmJS
"
^^'^^:'-'
m^^"^j;':T'at. ,eu?it sa va
mvuiget.
-^*^ '-
iMa bucur ca
'ub,t.
^f'
Tndo.elile.
'
- '--
-u't sa venit,
Aceasta
a,t
aici.
mseamna
ca
foa. e mult
?, vrefi sa aiba o situatie
ma, buna " (Misca
aiu-mative inju,-ul mesei.
Toti pareau u.urat, de
a avea cava f comun
^. de a se putea concentra asupra
lu, Lars.) Toata
lumea a avut ocazi^
282
283
nimic
nici
de
cat obiectiva
nu s-a
insistat.
$i
A fost,
de educator.
de asemenea,
posibil sa
se atribuie
buna
Lucratorul social:
voi (sora
Mama
fie
T>'\n
cand
cand
in
cumnatul) Tneercati sa
ii
mama
avut sentimentul ca
bea o here
fara sa
acuzat de alcoolism."
problema cu alcoolul
?i
ei
exagereaza.
in
ca aveti o
Cand
titi
fi
intalnirile
putea
fi
Ar putea
duce
la
fi
dificil
calomnii.
?{
?i
ar putea
inai dificila.
al
cu
politia.
Profesorul
intalnirile
il
evaluarii ar putea
fi
Tntalnire a
?i
ji
alte tinte
fi
?i
pot
fi
folosite
Tn alte
CONCLUZIE
Utilizarea intalnirilor de retea in faza de evaluare este o practica
destul de noua.
Una
fie
condusa
astfel
Tncat sa creeze
284
proprie asupra
situat.ei.
trebuie aiufat .3
si
Atat con
TcJ
cVt l
ex^
?""'
"'''''^'^
JCt'^^"'
""
Tnl
.agresainea,ceeacearaveaefected,stn.ct.ve'Aave:tSd"^^^^^^^^
cum
s-a prezentat
cap.tolul
'
5,
intalnire
nT
PARTEA A IV-A
COOPERAREA
INTERPROFESIONALA
1 INTERAGENTII
CAPITOLUL
COOPERARE
18/19
iNTALNIRl InTRE
PROFESIONITI 1 SERVICII
.^f.^repentruobservatievanazadatoritadiferitelorroluri
serv,c. As,stentul
.edical observa, atat
parintii cat
societatea noastra.
as,f nti
tf f" 'T
c'p" Tn
de sanatate
^"'"t'dte am
d n
E.
si
cooiii
au pos.bilitatea de a observa
zilnic copiiul
e a observa cop.lul In
relatie cu
pos,b.l,tatea
alt'
Profesorii au
cop,,
"adu"
unu.
g,-up, Ex,sta
educauonaia
?i
5,
cop,,, Tntr-o
289
5,
s,tuaL terapeu ti
separariie
^i
de PMno,og,e
ps.hologie
obiectivelor
pe care
posibilitatile i limitarile
sectie
Gradinita
Clinicile
somatica de
la
rand
o functie social-educationala.
lor,
de asemenea, copii
de
ji
ofera acestea.
spital trateaza, in
coaIa au,
?i
le
operam
specializata
o buna mtelegere
?i,
pentm
ocrotirea
protectiei sociale,
precum
?i sectomi
educational deninri H
de cooperarea
stransa cu lucratoni din
reteaua de protec^r., h '^
Asistentii socaii au nevoie
^^<:^^:X"'^:^:;^::S'''''':
pen ru evaluarea anumitor
aspecte ale situa^ei de
Sr|re aloHur
?. a^ajamentuk ui sau feta de
pannti
pos.biln
panndT^Z^
^'
In familnle in care
copilul este expus.
abuzului sexual sau Jt
forme de comportament criminal
este necesar ca
'^^ ^^"^tate
?. cele sociale sa coopereze
,
cu politia
insMelli^l'
^i
Este, totui
iiTiportant sa se |ina
sistemul
"J"'^
seama de scopurile
diferite ale
imaginii comptexe.
ii
Prt^"ta
intermediara
In
dez^:::^:::::;,^^
'- -'''-
-'-'-
^^^-^ ^^
'"--^'
-- un
munca
interdisciplinary
buna
personal cat
specializat.
pentm
cooperare
provocari.
Nevoia noastra de
sprijin
de sanatate
problemele
^i
tin la distanta
exprima o dorinta de
in fapte reale.
institutiile
Ei pot nega
de sanatate
ji
pe cele
Pencolul
cadrul prorecnei
protectiei sociale
larga de abordari
terapeutice la care not
contnbu, multe gmpuri
profesioniste (vezi partea a
V-a a cartt) Aceste
a ordan cupnnd spnjin
moral ,i ajutor din partea
asistenSu t^diSf
ajutor acordat de consultantul
sau supervizorul din casa
tra amenUn
grup pentm copii ^i parinti,
tratament individual sau
fa
fe
L
tratamente m mstitutie,
abordari
retea, tratamem
medical
si
sociale.
Cateodata
Cooperarea
ei
fntre aceste
doua
doua
institutii.
relatiei
care se poate
stabili
'^^^''^'"^^
cu familia.
Autoritatea formala
situatiilor
P""^^^"- poatetfe'cta
^!^Z:Z1T''''atamentului, ceea ce se poate
H-Jfic, insa evita
evita printi-o
^
encienta
?i
290
iiiba,
stransa
Cooperarea
legea
?!
ti
cooperare
functie importanta Tn
faza
291
nrint,-
Prioritatea scopurilor pe
care le
avem
desituatiafamilialMidemodulcurs^
procesul de tratament
Tntalnirile
de sanatate
sociali sail
realiza planurile
in
de a
de tratament.
de sanatate, care a
alte scopuri
mod
Tntalniri
&u
Una
ajutor cat
atunci cand
avem
in atenfie
parintilor.
realizat
urmatoarele:
informatiilor
de
2.
3.
Evaluarea
sprijini familia
situatiei
pentru
de ingrijire a copilului
a-i
posibilitatilor
de a
tngrijiri
de lunga durata;
4.
5.
familia
6.
?i
cu fiecare meinbru
8.
al ei;
pastrarea copilu
Altfe
confiunta
g .dea,a
in
u,
centrul atentiei
^i
desra urarea
mZ
'
V.
strangerea observatiilor
,i
informatiei,rZct
continiare
?i
sa le
de
mformatiile
pletre3
fiind necesar;
ji
in
Amprogresatvizibildacaamreujitsarealizam
?"'
c;r
am putea
::r:r^f
efectuam
scop
sa
de
^ ^::^
ei.
In
^i
tramament;
cooperarea dintre
LiJa te
observati, le
care
:i:e:rstsr-^"-^------^-^^
ce apar progrese
7.
lie
descrLi concreteTi
sau
posibil. In
Colectarea observatiilor
familiei
toTr^nt^
la participanti;
1.
ji
ett
,,Ubservat
IdSr ""
ma. precis
al
la
aici. este de a fi
cat mai concret si
timpul acestui proces
e^ti deseor ten
am sj
nmimal^^zez, sau sa dramatizezi
situat.a.
descriere cS maTpreliS
?. .mpartiala poate contnbu, la
reducerea acestui pericol
servicii.
Scopul general
al familiei.
esLa
sa continui
7''^'^^^^
asistentii sociali
Aceste
sunt informati in
Parintii
servicii
,v,
elaioneTzTl
'"'^^'""^^^^
profes.on,?!..
metoda de cooperare
im
/. Strdngerea ohservatiilor
.j/ mformatWor
de la P""'
particioanti
Este necesara reunirea
^'^'P""'^^
observatiilor si inf
asigura baza intelegerii
'^
s.tuat.e. prez nte'
a evoluat de a lungul
timpulu.. p'rocesu^
asistentii
la
revalt!
292
293
2.
Evahiaiva siluatiei de
care eapoale
Este
ingrijire
fi
psihosociale a
Planurile de tratament
optime sunt cele rr. .
,i de starea de
urgenfa, cand avet
de a
'n care copilul
se afla in pericol
.>/
fcopuri
subiectiva. In
acestor
te stradui sa le
poate
sittiatiei
in care
t ^.
sa devina colorata
de angajamentul emotional
al
''''
"^^
este
Aceasta asigura o
ji
momentul
tii
'' "'''
faT"'
^ "^"^f'' S^ve
considerala salisfacatoare
fi
dificila diferentierea
important efortul de a
?n
de ingrijire a copUiiliii
rational
cooperarea
fiecarui participant,
contactul parinte
cum
la
lui,
posibilitatile lor
calitatea
?i
de evolutie
i,
se va putea stabili
daca
Numai
vom
fi
orientati
mai
de
ingrijire este
mdeajuns de buna"
Resursele lim'tate n
le
caZT
De
" ''"^"'^
t^l^'
T^
multe on ne confrunl
cu
atunci cand
institumarX/eLt
poate f, neplacut De
Planun, care pot
?'
P-"'"'^^
^.^^'^'""^
'^
'"'^''^dere,
^^'^ P
--
""^^"^""'^ responsabilitatii.
'"T'^*"
^^^^'"'' '^'^'^^
?'
eon trebfr
mtampTn'rezit..''''"
'""''^
P^"* ^
'"dP''ni
in
i 7.
La prima
pe
strategiile
de
Pe primul plan
in
care investigatiile
le
?!
va mtampla
Ce
voi face^
fn
continuare
Ce
E nu -^
vo, sp une^
r"" ,'?
de
parintii".
proces cu familia
copilului
$i
i,
la rezultate
astfel,
$i
minore
la
nesocotind nevoile
fn realizarea acestui
situatia parintilor.
294
295
cu evaluarea 1
perioada grea. Acest proces poate avea legatura
indepiinita de
fi
poate
tratamentul In alte perioade aceasta fijnc|ie
de psihiatrie pentra
asistentui social sau de un membra al echipei
?i
de nevoia unei
formale
autoritati
plasarea strategica.
Ma
persoana
ii
a continuitatii planurilor
conflictul
?.
asuma
asigura
lor.
rntrunin.
armonioi
^i
practici sunt
folosirea eficienta a
membrii
tntrunirilnr ."
in
certitudinea mdeplinirii
Slabiciunile omene?ti
rationali,
scut.{.
fi
refer
special ia
de
,1
in
rezultatui, n.velul
r^urriT
^'^
tenLn'eT .^e ce
toate sruour rh!^^-
mstuin
"" P'
'
'^^
niveiul expresiv.
socio-emotional (Bales
La nivelul instmmental ji
participantii
de orientare a sarcinilor
(Bales 1970^
'1
^i sugest f care
.rectionate catre
scopuri. Participant., se
spn inS
unul pe celalalt pana se
realizeaza ceva concret
Dar
fse
infl
nt azi
"""^"teaza
la
nivelul expresiv,
socio-emo{ional, lucrurile se
oetrec altfrl
Aceast interactiune expresiva
poate rmpiedica sau avansa
ea
rel
la niveul instrumental.
Paiticipantii gandesc ^i
simt mul e desp e
ce alt, ,n Intruniri, despre
grap ca un Tntreg sau despre
i
resurselor.
asume
acest
rol.
cunoasca
posibilitatea sa
poate
In alte Tmprejurari
eel
fi
asistentui medical.
Schiinbarea informatiilor
7.
Ajustarea planurilor
ivesc
Ciarificarea ^i rezolvarea prohkmelor inevitabik care se
Aceste trei scopuri trebuie, din cand in cand, urmarite simultan,
8.
situatii
Angajatul
include
TotU5i, este
fi
scopuri,
sau nu se acorda prioritate suficientaultimelor trei
i le
scopuri
acestor
importanta
cheie recunoa?te, Tnsa,
in intranirile lor,
dificil
fie
in
stracturate
continuare,
intluenteaza
cum
?i
care se rezuma
ceilalti.
pentru copii
,,
de asemenea,
asistenfi sociali.
ai
serviciului
Unul dintre
asistentii
"2^^
cu o prezentare clara,
Tn
r^
a mtrunirii. Scopul instrumental
a fost formuIa;ea
unorToteJe
de lucru despre situatiile
de maltratare ca un
punct de TrmV^
pentru p.anificarea unor
investigatii tn cont.nua
e Lt -o
antenoara a intrunini participantul
de la clinica de psihiatrie
pentru
evaluat. El elaborase
terapie de sustinere
pentru
perioada d^
la fapte.
296
'
Exemplu:
plnu
cu
problemele intruiiirilor
?i
statut in legatura
clar.
Calitatea
care trebuie sa
5.
6.
valoare
ceilalti.
Oricat
o expres.e de indoiala ,n
ceea ce prive?te competenta
alter
prezent. sa evalueze cazul.
De-a lungul mtnimrii s-a'iscat
oameni
o tensTune
297
auTncetinit
sporita. Ace^ti factori socio-eiiiotionali (expresivi)
coiicluzie,
prestigiu
le
in alte intruniri
Acestea se refera
la statutui, rolul i
reterinta, din
impiedica
AccentuI
clarificare a rezultatului.
(ic
procesul
::S:f^"
munca
e?ueaza
asupra
vietii familiilor i
mai incapabili
stapaneasca
sa-?i
riscam ca participantii sa
fie
preocupaji de mentinerea
?i
de
copii
de lucru care
somatice
?i
starea
lui.
problemele
directionate
participant
medical
comunicarea interprofesionala
^i
Jstor^Sll^Z
Tntre servicii.
298
cJ^ ruUtenfiet
m car
crel^^^^^^^^^
r"
pieocupatideosmguraabordareterapeutica
In mstitutia
de asistenta sociala
'
centrul atentiei se
situeaza
evaluarea mgnj.rii copilului.
Aici pozitia centrala e
ocuoata
de
perceperea situatiei sociale a
fam.liei , a retele,
ociale
AsSn
cSir
cop. ulu
m general
Xe
verificata. E, sunt
oriental
as-gurrd'S
'T'
rrfa
5,
fi
teoret.ce
CO j?iulul
""'"
To!:'"'
''^"^^^ ^'^^"t
'^
-^itratarea
?i
tratamentul medical
und ^''m
^ngrtrDr
,'
?.
^i
in
sentimente de
Cu
implicatii
med-caTr'
tratamentului
op
neputinta
p'
In ps,hiatna cop.lulu,
fn centrul atentiei se
situeaza deseori familia
se opteaza penta, o
orientare catre fam.I.e
exist/^e colui
ca rolul copdulu.
contact cu fam.lia sa fie
min.malizat
Munca este mai putin folositoare
i orientata
catre scon rl.ns
leW^
'T''"'-
Daca
eficienta practic.
cum am
tratamentulu,
problemele de
ivi
mca
model centrat
.ZponiZ^Tc"
aep.nzand de t.mp
amudmea
fata
de
de
malt,-ata.-ea cop.lului.
Elementeir
In mtaln.n ca.-e se
desPajoara bine, obse.-vat>.le
sunt
refe, una. Malt. ata,-ea
poate
f.
pe-xeputa
299
In
si
co,rnet
complex.tatea
ei.
concrete
Se poate
Dar
de
5i
de simplu.
depind
aceasta depinde,
^i
copi, maltratat,
in cazurile
pot
fi
iipsiti
observam cum
Astfel
ivi
$i
va aparea ca un comportament
?i
tara
invatat.
de neputinta pe care
simte.
Nu
are
cum
sa-l evite. Ei
nu au unde
ca a fost
inelat.
Se
i la
epuizare cronica
Nu toti
in ei
creeaza anxietate
anxietateai agresiunea
retra?i
?i
lor,
de neputinta
este
mod
?i
(Cohn
Berliner 1988).
in vatam
Multi dintre
ei
urmatoare
e).
^i
Acestea pot
un
alt
fi
fi
care
il
cum
initiaza
el
nu exteriorizeaza
?i
fata
300
nu joaca un
Tntarite
exemplu
poate
cand
indepartata cu ajutorul
al retelei
activitatii.
punct de vedere al
vtalitatii
ji
bine decat
in
Depresia
nevoie de expunere
?i
calitati solicita
fizic.
o realizare a faptului
ji
Trebu.e sa
sa se ascunda.
Aceste
punct de vedere
copilul
Muti
exterioiSa
a-i
informa|ii relevante.
de
$i
timpuriu.
mod
a
num. aceasta forma de joc. Copilul
nu face fafa unor reacfii
acumulate
?i arata acest lucru de
exemplu in desenele lor
de observatii
copiii calca
trecut
Supararea, anxietatea
depai problemele lasa putin
copiii care fac fata suferintei
mai
a-ji
la el
un ra^boi.
camera^ La
pnn telev,-ziune
301
al.
le
astfel sa supravietuiasca.
Reactii psihosomatice
relatia
pentru
ceilalti copii.
alergii.
Lor
le
Acest lucru e
lipsete
un limbaj
?i
3:
Ce
este
maltratarea copilului?").
Ei pot
separare.
fi
Simptomele
lor
somatice
respingerea.
Bennet
in
cazu! copiilor
Respectul de sine
importanta sursa pentru realizarea propriei imagini a copilului
i
de acestea.
Copilui care se simte iubit
ca este nedorit
se simt deci ca
pentm ca
?i
DarnimeninuseocupacuaceastSvalr.ar^
formeaza o imagine dLors
onaTsrn ,
E. au o lume mtenoa'a
plina de
r>
entente
despre
?i
pentru
a-i
comunica devreme
502
avand
rolul de a-i
parinti
multumi pe
- '""" "
nZllT^t'''"
"'^^
aS
'
.^'
SntT
?'
el
f. '""""
parintii se
sa
comportau
nu e
un cop eLdat
fie
sine ca e
dimensiunea abuzului
adulti.
e. T5.
Tnzestrat
Roberts 1982
Furniss 1991).
Hua
(Chnstozov ^i Totera 1989
^"'^'^
'
lS
PARTEA A V-A
METODE DE TRATAMENT
CAPITOLUL
20
scris deja
;u
Acum
cum
parintii i
ma
voi
ocupa de tratament.
Am
cu
copilul
precum
modalitatile de cooperare.
?i
de
De asemenea,
cu limitele
?i
posibilitatile lor.
307
Serviciul
nevoi
?i
modele de
in
dt
ji
poate
familiilor
iar
fi
utilizat
noi nu tratam
nu exclusiv
ps.hodinam.ee
aa."
de grup
?!
Problemele conjugale
maltratarea se vor
muta
in
casa
noua.
fjnde
(i
cum
investim
in
asociaza
ei,
factori
aiti
?n principal,
economici sau
resursele parintilor
mentin maltratarea. Se
cu factori individuali,
De asemenea,
sociali?
va depinde de
profesionale, va depinde
in special
daca
ei
o recunosc
de familie
pentru alte tipuri de abordari
comportamental-
Cand ne
locuinta.
?i
individuale.
sa
sistem.ca'
terapeutice.
amnca lumma
retelei existente.
general,
Tsi
maltratarii.
Deseori, nu
de
posibilitatile
noastre de
a-i
cu potentialul de schimbare
Folosesc
aici
eel
cu nevoile copilului
al parintilor.
conceptul de tratament
relatie
in
de unele
terapie non-
realitati dificile
fata,
poate
fi
poate
fi
limitele
ei $i
fi
ajutorul cunotintelor
tratamentului,
1.
cu
2. Relatia
3.
Se cer
interventii active
procesului de ajutare-
4.
5.
Trebuie sa investim
reteaua sociala;
6.
308
Cu
realitatile
ce ignora
terapeutice".
copii.
pe care acum
iarterapiile
insa de cele
Tn
?i
se
coordonarea tratamentului-
de separare
afla;
atajament.
309
Cazunle
Neglijenta
?i
Cuprinde
tati
Tnseamna toti
impreuna.
forme de tratament de
diferite
evaluarii
facem deosebirea
familie.
tratamentului
Tntre abordarea
Abordarea
Este nevoie de
familiei
interioara
?i
?i
profesionala. In diferite
ni se
tratamentul unor
in
?i
ale familiei.
de o angajare
negativa ori de lipsa angajarii fata de copil (vezi cap. 10). Deseori,
este important sa sporim angajarea
dintre parinti
copilul, sa
fata
de
el.
?i
copil,
raspunda
sa-i
inijiativelor acestuia
Daca cercetari
Putem fncerca
?i
fi
?i
sa se angajeze pozitiv
m cadrul
Daca
neputinta
mamei de a
sprijin
alte
de
dificil 1 a lipsei
de
ajutor, atunci
cu acceptare
criticati 1 respini.
astfel
meat panntii
cu sentimentele
lor
mod
de abordare
in
?i
in situatiile in
alti
membri
lor.
ai
De
sprijinirii
asemenea, este
retelei farailiale sa se
conflictele
pe care
cu toata
Sra
fiinta
le
Tncercam sa empatizam
gasim m spatele strategiilor
noastra
?i
sa
avem
grija atat
de
parinfi cat
ji
de
copil
mamei
?i
deschis
Relatia cu parintii
conflictuale
un ata?ament
au o fonctie centrala
terapeutica in acest
copii.
ne concentram asupra
sa facem ca interac|iunea sa
2.
sa
a familiei.
de
clarificatoare, motivationala
devina pozitiva.
intalniri
momente,
si
viitor.
Ce facem cu
saptamani
tamilia?
$i
profesionale
propriile frustrari,
cand ua e inchisa
?i
tree zile
o colaborare
cu'
Ce facem cu
fie aa,
trebuie sa
fie
client era
in situatiile
31!
un sistem Tnchis
si
Nu
de maltratare In relatie
relatia parinti - copil 'm
cu grupurile, rudele
intalnirile lor
institu|iile
se va aborda sistemul
3.
folosirea autoritatii
expreS
Ia!grca''''^V"*''"'' "
profesionale
Trebuie sa recunoa^tem ca uneori este necesar sa luam
stau la coada pentru ajutor, sau eel putin
Cum am
nu
in
probleme de neglijenta
Ti
Tmpiedica sa primeasca
"'''"'''''
initiativa
Masunle vor
ajutor.
extensiv
de
ani
zile lucru
de tratament
ce implica un
51
antagonismelor dintre
serviciile sociale
datorita suspiciunilor
i
?i
de sanatate
cu sistemul social
lipsiti
^i
51
familiile ce
de putere
in relafie
de sanatate.
traditiile culturale,
De
exemplu,
noii
norvegieni care provin din Vietnam, Chile i Iran n-au Tntalnit niciodata
un sistem
social
?i
putin probabil ca
lor legate
de
ei
mai de
fnseamna ca serviciile
sociale
?i
inteles.
Aceasta
direct
Multe
din abordarile
extrem de
nici
nu sunt capabili sa
psihologica. Deseori,
dau seama ca
Ti
ei
$i
profesionala.
le
dependenta de
Una
man probleme
rigizi
sunt,
de a
??i
de
facilita
i
e sh fim capabili sa ne
cum
parinti suficient
abilitatea noastra
a^a
intre
Tntelgere
cooperarea
?i
cu agresiunile, necazurile
acceptarea parintilor,
relafii cu parmtii
5. copiii, Tn ciuda rezistentei lor.
desfaoara sau nu intr-un sistem de
supervizare,
?i procesul de vindecare
care au loc vor
indica in
Daca tratamentul
se
cooperarea
ce masura servic.ul
relatiile,
pe cazun
calificate (
')
cu autoritatea profesionala
munca
oficiala ca Tn sistemul
?i
de
mai eficienta
torma de tratament pentru familiile
abuzatoare (Gaudin et al 1 991)
Parintu se .,acomodeaza" cu sistemul
de supervizare ffira a fi
supervizare
?i
?i
anume
fie Tn
Ca ei
ceva mai
Sistemele de
la
succese
in astfel
apatia lor
312
313
de
situatii
4.
ajiitor
?i,
De
pe ideologie.
partial,
care noi
- personalul
aparam impotriva
nevoile parintilor
social,
asemenea,
educational
durerii parintilor
?i
$i
el
!a
un moment
t.mp ce no,
de sanatate - o avem sa ne
copiilor.
am
Ne-am concentrat pe
Pentm
vor
ei
am
panntii, fn special cu
investit in
?i le
pe parinti
este
ajutam
la
N-am
fost
la
lor.
a sistemelor
de supervizare, plasarea
in
de
educatii speciale
zi,
Problemele
in institutii
de
ingrijire
adesea bine
ce
?i
in institutii
de
parinti,
la alta,
necesitatea de a se
ingrijitori.
acomoda cu
mdeplinite
fainilii
sau
pentm separarea
Tranzitia de la o casa
la
o retea complet
diferita,
pentm
ocupat foarte
Se
lumea
a,?teapta
adultilor s-a
P-^^^^ci este
efective
?.
mare provocare.
principi,
pe,
schimbae
pe timp
vizitarea acasa.
In
abilitatea
^i
ingrijire
$i
copilul a dispamt
Recunoa^terea
ca5t.g, dezvoltarea
ajutam
mama,
parinf.i,
munca cu
am permas cop^iril^
copiluluisa seiroseasca. Aceasta
estemaltratareanoastraJaoS
munca cu
In
oglinde^te nevoia pe
^^Z^S:^^^
^
copii.
ace5ti
tm
oUCIalc.
dificultati ^i fn diferite
situatii
'
5. Trebuie sa mvestim hi
reteaua sociala
De_asemenea, trebuie sa-1 ajutam sa
faca fata socialului
^
imbunatateasca aptitudinile sociale
?i
educationale.
?i
sa-si
asemenea
aiTielrorare a capacitat.i de
adaptare la parinti i copii
poate facii.ta
'nteract,un,poz,t,ve acasa 5i?n afara
casei
Copui care au supravietuit eel mai
bine acestor situati, sunt cei
care au un ata?ament
afara familiei. Trebuie sa
facilitam acest lucm
?. sa avem ca prioritate relat.ile care
asigura cea mai buna cont.nuitate
Ab.htatea noastil de a supravietui
constmctiv unor crize, depinde
de reteaua care are grya de no,.
Deseori, familiile abuzive sunt
izolate
au relatu confl.ctuale cu
,-eteaua socala sau aceasta
retea u
.mpovareaza, Trebuie sa investim
mtanrea unor
ale retele,
lor. In
pa,t,
constmctive
315
familiei
pentru a ajuta
la
pentai a
le preveni.
parinte
5i
copil, prin
pot
copiii,
utiliza foarte
bine
rela{iile
Daca
investim
nii
m munca
le
dau
cu reteaua
famihe
familiei, terapia
Coordonarea
profesioniti. In
timp
proces,
Tncercam
de
serviciile sociale
de sanatate,
ji
de
Stmcturam tratamentul
pe care noi
coordonarea tratamentiilui
astfel Tncat sa
consideram necesare
?i
ji
le
caz, structurarea
?i
al
de
servicii
Ti
unesc
forjeie.
De
Trebuie
Dar cu
sa-i
motivam
mai mult
i i?i
lor.
sa
?i
Cu
fi
oferim.
modificam planul de
il
Tn care serviciile
este
De
De
multe
ori, este
componamentul ca
important sa reducem
factorii
copiilor Se poate sa
locui de
munca
avem de-a
parinte,
cu
de motivatie
in lant.
parteaa4-a).
7. Parintii,
procesele de separare
Heap
&
1981
?i
situatia la
stabilim
stres ce provin
cu
ji
Descopenm ce ar fi eel
pentru a obtme o serie de reactii
pozitive
grija parintilor
o varietate
Incercam sa
cat ?i a copiluiui
de resursele ce le avem la
mai u?or de tacut, relativ repede
dispozitie.
face cu educatia
51
alta.
Lucram cu cateva
de
o parte importanta a
acestui
"-..aiui
pnoritatile in functie
6.
Nu depinde de
cat desistematics-a
ji copilul (Guadin
1991). Este vorba
de cazuri serioase de neglijare a copilului.
Baher et al. (1976) concluzioneaza m
Tn
316
317
mai
pe
1(110 iijutati
paitiiji sa
1
dnca ne-am
fi
deduce ca
aceti copii ar
fost
fi
mult
a-i sprijini
posibiliiaiile paniililor
51
sporirea
iar
introducerca noilor
servicii
nu vor
de
fi
nici
un
51
conduc deseori
sa
facem
lucruri care
eel putin
sunt vizibile.
In orice caz, plasarea copilului spre ingrijire este
complicat
separare
Nu
plasare.
?i
pentm
?i
copil
rezultate slabe.
am
vazut
cat
situatie.
momentul
plasarii.
urma
fie
de
cum acordam
ji
atentie mediului
copilului. Parintii
noil ingrijitori
/\
activitatea
a se ataa unii de
altii
au
vor trebui sa
de faptul daca
al
MOTIVAREA PARINTILOR
capabil sa
Succesul va depinde
de provenienta
in
21
in
in plan, in
CAPITOLUL
pentru
bune cat
un proces
a panntilor,
cooperarea cu
sau
in eel
serviciile sociale
duce la
pune capat
copilului Este
important de recunoscut faptul ca
multe din aceste familii au avut
experiente cu servicii sociale ?i de
sanatate care au demonstrat
neadecvarea lor,
Nimeni nu poate
tu
dm
famihe
51
folosi
fi
investesc
al
abuzul sa
i?i
asume
tratamentului.
aratat ca este
alte tipuri
COMUNICAREA OBSERVATIILOR
fLUK, IPOTEZE
IPOTir^r^ ,.
DE
I.
ca
flind a lor
Munca de
Ea
este
urmata de incercarea de
ofertele diferite
Intrebarea
parintii sa
vada ca au o problema.
ajuta sa primeasca
a-i
?i
sa foloseasca
Pnmul
!a
LUCRUI EMPATIE
cu
ca
Vedem
de motivare
lipsa lor
raspunde
ies la
?i
modul
Tn
Tngrijorare,
autoritatii, atat
in capitolul urmator,
Comunicarea
2.
Acceptarea
3.
Pastrarea simtului
4.
observatiilor, ipoteze
lipsei
de lucm
6.
grijile realiste ?{
cele nerealiste
un pas pentru a
fat e
inlocuiti, eel
at.t^dine
mTportanmTn
Nu
ne putem ajtepta ca
parintii sa fie
rirj:Lr sf
--"
^'
-^
il
respinga.
mai
tarziu
^i
pe urma unul
o noua Tncercare.
la
lui
vorbe^te despre
el ^i
cu
""
el
Tata!
dificil si
mt -un mod
fSde
^^brt
'"
^'"'^" ^^""^^^
cT ?tie
ca
: e un baiat care se va
muta
la tatal
"^-
'^
cr Tet?u
sau
Ea
mama
'^'""'^'
deseleTor bune
crSm
Diferentierea intre
Putem
ca ar putea sa
5.
unele familii
pe ncerca'ea
Aratam ca vrem sa lucrL'mpreunl
Incercam sa recunoa?tem
realitatii
Cu
situatia lor.
Laia J
aluc^orulu,poatefi,rnace.a,t,mp,unfactormot.vaV,?o:^^^^^^^^^
empatie
inapoi.
?!
In practica, aceasta
Exemple:
5,
nS
Ince^am "at
^i
e,
cooperare.
munca de
dorintei de schimbare.
la
iveala in timpul
paZ
inv^tatie la
-ntentn
Stabilirea unui contact
in
aratam ca ajutorul
d a-i mtelege pe e.
dar emotional
pas
observatulor, a ipotezelor de
lucru
paninn sa raspunda. Este o
T"l
vorbeam am
Jn timp ce
in
ati
avut un an
dificil
320
321
nu
ar
aa".
fi
Lucratorul:
comportament
un bSietel de
probabil,
asta.
deseori devenim
nu
speriat
cand reactionati
dificili.
posibil sa
nu
am
n.c
in acest tel. In
dreptate, dar
pati'u
vanatai pe brate.
abuziv
fizic
a anuntat autoritatile
(Tn
al
sofului fata
ingrijire
am, pVea
Mama
Lucratorul
m-am gandit
de
de
a cooiilor f3
ea.
si
H. ..
- ..
'"' *^''^'^'"'ta
""'^
ZZl
T'
lucrLr J
a
""" """''"
^I^^^Z^^::;;;::^:
mtervu cu mama
problemeie financare va
preocup.
relatia. Dumneavoastra
nu credeti ca el
tn^r ngr
mgat pe
1-a
de ea
?i
uZ
concubinun
amando.^i ;:f^^"""^'^^
ensionTaz"
Lh
castieadesml
nucrede,c.eache,tu.ebani,atent.Sract^^^^^^
B. FamiliaLarsen, constand din
de cinci
mama,
S-au mutat de
tata
i trei
copii, s-a
mutat
aduna, va descarcati pe
copii. Asta se intampla
cu multe famSi cu
copn mic, cand cenntele
?! dificuJtatile le
depasesc F^Trarea
escarca pe cop.,, chiar daca
nu dont.' aceasta. Es
".prXpTca re
am cand pun una langa alta
cele spuse de
^
ingruorarea celor de la gradinita.
Poate grejesc sau..
autoritate de consiliere la
!a
alta.
sesizat autoritatile
de
ingrijire a copiilor
la
de
investigatiile care
au
duZZlZ^".
al parintilor ^i
'
neglijarea copiilor.
La niomentul
dejun
ji
acestui
Aceasta nu a dus
la
o imbunatatire durabila a
situatiei.
alcool,
Tatal: Desigur, ca
parasi niciodata.
beri
nu
ii
ne-am hotarat
A fost
cu mult timp
viata pentru
nu mai bem.
Tn
urma.
..
copiii, chiar
daca
ati
copii.
?i
drogunlor.
r and
le
mobila
de a va
se
ingriji
?n ora?.
mama,
Nu
tata vitreg
$i
d n ce
Aavut
serioase
51
de
dificultat,
pi
de^
in
- ^^^
t:s:'r
.,Modul
"'t:^
in ca,-e va conduceti
viata trebuie sa
'''-' "^p'" ^" "-=^
'^
-^
fi
oara
-sinyr^
"'"' '"'"''''
^""^ ^^P^b.li sa le ofere
aceasta
a copnloi.
coow In t.mp ce ve, Incerca ""
sa schimbi modul Tn
ca,-e iti
conduci viata este important
ca Peter sa aibe contact
cu
Iti adu
care sa ,1 ajute." Acesra
este niodul m care
vad eu luca riJe dar ^
inipresia ca tu le vezi
altfel."
r"
'
Tnchiriat,
fn interactiunea
cu Peter Era i^
ma, putermc preocupata
de propriile ei nevoi El
1
ce ma. nehni^tit ^i mai
d.fic.I, atat acasa
cat ?] la .radmM
'-''-''
'- ^"-^-^- '- -^^^^-
urma
apLament
eel
Lucrcitc^-ul:
pierdeti deprinderea
a
Apartamentui a devenit un loc
de mtalnire pentm oame
care consumau droguri.
Mama a fost deseori vazuta
sublnfluenta
atal ei.
?i
vrea."
la
un
mai
lunarc ce
tot
Nu vom mai
Bem numai cateva
sa
de
apelasera
Comun.cam
ca
am
putea gre,,.
I,
cum
?,
le
defmim problema
323
Ceea ce
le
problema
nu
nu dorete sa
asumam
timp ne
Ti
Ne
li
Ne temem
Tindem
parinti. Bineinteles
vom
deseori ca
trezi
Durerea
sa ezitam ?n a
fi
atat
disconfoitul ar putea
fi
poate
nu.
in
fi
contient ca are o
Exemplul
timp ce
problema. In
Unul dintre
altfel.
membri
situatii Tn
ai familiei
de cooperare a n3
de aceasta, resp ngerea
'^
nS,
..od,fica.Incercamsaempat,zam,isacLSmti^^^^^^^^^^
donnte. pannt.lor de a
evita confruntarea cu
pe care le mtampina >n
a coopera
makratlrlf^'
Zl'lT
'"^'''"
in
i?i
a fece cu e,ecunle
parint.lor, lipsa
de speranta, Hpsa
c ed
ca
parinti
celalalt
neaga problema,
diferit,
Acest
la
mod
recunoaterea problemei
duce
la
la
la
Exemple (continuarea
A. Bjorn, cmci
M//a.-
la
Nu
cazurilor prezentate la
pasul !)
^'
ani.
el (tatal)
Nu
au
De
multe
2.
de
parintii speriati
ori, Tnsa,
duce
respingere a intentiei
manevre defensive
ei,
avea."
nu trebuie o
atitudine sceptica
fie
de
Purtarea noastra va
parintii sa
fi
vom
ceilaiti,
e,
B. FamiliaLarsen.
Nu, nu am parasit-o niciodata.
Intotdeauna
"""'
reu^i sa
motivam
deseori, vizibila
$i
pentni
'' ''"
av^'SSS^
.ncredere tV't^
m
nic. Bjorn nu va
avet
caracterizata de intelegere
^'^""'^'''^^
de
ceilaiti
felul
sentimente de vinovatie ?n
Cand suntem
ajuta sa Tnteleaga
desehi^i.
ale altera.
parintilor care
este
''
atat
de tara speranta,
trdeTrl
sn^^^
ca ,n acest
'' '^'"'"^'
moment. Multi
324
325
aflati
m aceeasi situatie
C. Familia Eriken.
fatal: Da, nu-|i mai ramane
Cu
obosit
nevoie de
ai
devil suparat
3.
cu
limijte."
Mama:
niiiiic
dupa
atat copiii
toata
$i
regularitate ceva."
pentru copil."
am
mai baut cu
r.,.
PUrEA
Trebuie sa ne asuiiiam responsabilitatea de a ne raporta
E^'^^PLORAREA
^'
J
MOTIVELOR
'^^\/N^CAL^^^^^^^^^
la fapte,
Ue
Exemple:
A. Bjorn,
cinci ani,
fi
dificil atat
i$i
au
tata, care
tatalui lui
grija
Bjorn
de
el."
i al lui
(Tinand seania de
reaiitatea
mama
ca este dreptul
Bjorn sa se vada.)
B. Familia Larsen.
ramane
la fel
de proasta."
C. Familia Eriksen
Tatal:
ma
infurii.
^i
".
Exemple:
A. Bjorn, cinci am.
Lucratorul: Fiecare are atatea
grij,. Uncle se
materializeaza dar
uneor,, lucrurde evolueaza
altfei decat ne-am
imaginat Ce vJ
.ngr^oreaza eel n.a, mult m ceea
ce priva^te vizitele salel
ta^al sa'u(Mama
'
pastreaza lini?tea.)
^^ - ---
Lucratonil: Dar..,".
pune
Tatai.
cunwa
sa le rezolvati. Lucnirile se
mi^ca -
ati reu?it
la luc. u, Mama
reactioneaza sentimental ?i
cu viziunea ei desnre
ce s-ar ,x,tea intampla:
Da, II va rasfata. Are ban
c
cumpere
once.
Eu nu fmi pot permite nimic."
B. Familia Larsen.
"
mpl
D. Peter
Mama:
la
mama
?i
mea."
vm oameni
u^or de uitat ce
ati
la
fie aa.
Dar, se
i
este
vnrm^f
ma tern
de viata,
cic
'"'
C. Familia Enksen.
A//cmWca//.;..;;^..,,Cecredeticas-arm
hotarat."
tataiu, ca
intampla ca
latctl:^
am
526
327
modui
Mama:
Imposibil, nici nu
ma
pot gandi
la asta."
Lucratorui. Care este eel mai rau lucru care s-ar putea intampla,
in
daca
spune
i-ati
Mama: Ar
lui
devina un
parere
fel
de familie de bunici,
in
week-enduri pentru
Peter, ce
avea?"
a\i
dificil
Mc,ma:
,
5.
ji
amandoua
?i
cooperarii parintilor
deflilate.
realiste
Numai
atunci
putem
le
variante.
fie
spuse,
^'
saTi
grijile
li
stari
de mobilizare,
incurca.
deschis ca
Vom
grijile
grijile realiste
Cand
timp ce
grijile nerealiste
Ti
reducem
grijile nerealiste
nuinai confirmand
in
reui sa
ZlnZ
prieten
si
s-a
sunt inradacinate
in realitate.
de a cunoate
adulti,
seaca de energie
P'"*
A^'l^
T''^'''
bme.nteles,
speram
expenente...
t.mp, .ar
Are un nou
la
perceptiile realiste,
Atat
am
SSS."^^^"'"'-'''^^"^"'^-^-"^^^^
posibilitatea
cat
Da.
Explorand Tngrijorarile i
D. Peter
sa
week-endun,
am
Mama:
Lucratorui: Daca
ai
week-end?"
,,
(;a le
rezolvarea problemei.
ajutati, sa-?i
Cand jncercam
rebu.e sa le
De
sa
dupa ce
parintii
md.cam cateva
posibilitati.
la consecinte
Aceasta le-ar putea la fel de.
32f
au fost
529
ca pe un
rnsinms sanatos
la realitatea
nu
problenielor, care
C;i
dc
;itatea ori, Tn
munca de
fngrijire a copilului,
mentine coopcrarea cu
suntem confruntati
recunoaterea problemelor,
51
familia.
Exemplu:
Familia Larsen.
ma gandesc cum
Lucratonil: Cand
dumneavoastra
ati trait i
ajunge intr-o
situatie
mai sigura,
ma
tern ca
^i
nelinitit.
Daca nu
nu se va descurca cu
Maj
ca are motive sa
Cand
nu
a Tnvatat sa
ji
CAPITOLUL
cred
fie".
sa va concentrati
i,
apoi, sa
li
confruntati din
nou va
nou cu
FOLOSIREA AUTORITATII
PROFESIONALE
trebui
realitatea.
CONCLUZII
un concept
Daca
copiii,
parintii
in
care
Tji
ingrijesc
la
cu un angajament
componenta
ji
ei
in
perceptia noastra
griji
realiste
nerealiste
Una dintre
cu
rol esential
de a empatiza cu modul
de a Tmparta^i cu
lor la cooperare,
Au
un
copiii.
asupra
munca de motivare
autoritatii
urmator.
va
fi
discutata in capitolul
dificil.
Autoritatea
neclarificata.
Oricum
^ste de
de
mcerca clanficarea
foarte slab.
22
care poate
fi
acestui concept
?i
voi
mcerca sa
arat
fata voi
modul
in
modahtati
clientului,
pnn
alte tipun
de
activitate. Autoritatea
fi
profesionala se manifesta in
asumarea responsabilitafii penta. evaluarea
cuiva, Aplicarea autontatii
profesionale poate insemna, mai mult
sau mai putin, ca mergem
inipotn va donntelor exprimate de
parinti. Presupune
cale con?tienta
?i mtormata de a mterveni
in familie, Poate insemna
ca munca de
baza a cuiva se desfaoara pe premise
profesionale i nu pe cele ale
clientului sau ale sistemului, nici chiar
pe premisele personale
330
J..1
Este necesar sa
profesionale
necesara
in
fi
fie
intelegerea maltratarii.
Pe de
alta parte, a
fi
autoritar este
nevoile clientului
autoritatii
nu
in
comunica
comportamentul
parintilor fata
pentm preluarea
direct
la
clar ateptarile
de
copii.
in ingrijire
ji
Cu
timp
sfaturile in relafia
cat e
de
dependenta de
parintii care
atentie
care
oficiale
la
la
un element important
nu sunt capabili sa
le
in
ji
de
serviciile
ingrijire
i
de
ingrijire
a copiilor un
prin unele
probleme
De exemplu,
poate
fi
necesar pentru
ingrijire a copilului
pentm
i
fi
capabil
de a duce
la
la serviciile
bun sfarit
o conditie
mod.
in
poate duce
au
ji
munca cu
cum
procesul de diagnosticare
a parintilor.
li
psihiatrul copilului sa
De asemenea
cu
parinfii
parintii, la fel
responsabilitatii
o cooperare cu
jos).
alte
tipice.
deschis la Tngrijorarile
asumarea
la
in serviciile
stabilirea limitelor,
?i
fi
de a influenta
Lucratoru
mod
ajunge
valori
de cereri, controlul
oficiala.
de psihiatrie ?i psihologie
educationala
pentru copii nu au posibilitatea folosirii
autoritatii oficiala pentru
investigatiile
provoaca
fata de utilizarea
multe cazuri aceasta este Tmpotriva abordarilor
directiva
crize. Crizele
pot da
din
ansa familiei.
munca de
este legata
AUTORITATEA FORMALA
PROFESIONALA
normele
societatii
de
cu protectia copilului
in ultimu! capitol
am
munca de motivare nu
profesionala
ji
adesea
descris
autoritatea oficiala.
in stabilirea
ingrijire a copilului
contactului
Ea
este un
in evaluari. Serviciile
332
de
i
in
element important
prezentat
de claritate
observam o mare
un dezacord, legate de folosirea autoritatii.
nu
sa
foloseasca
?i
ar trebui
daca ar trebui integrata autoritatea oficiala
i cea
333
de tratament. Folosirea
profesionala fn procesul
autoritatii ar
ele ar
fi
Tn
fi
Tntr-o opozitie
reala. Este
autoritatii
a controlului poate
ji
de
ji
sprijin
mai
fi
combinata cu o
terapeutica
fi.inctie
eficienta.
?i
de controlul ar trebui sa
Daca
controlului
a autoritatii,
^i
Eu vad
la fel
controlul
o expresie a
un semn
al
compatibile cu o
responsabilitatea
care integreaza
fie
de problema
fiigim
?i
grijii i
ca pe
o viata mai
copiii merita
Una
din multele
studiilemeledeun-narire(KillenHeap 1981
autoritatii
adecvat. Experienta
profesionala poate
fi
posibilitatea
mea personala
fi
?i
supervizor precum
parintii
nu
de a avea
T?i
la
in
Daca
grija
de
copiii lor, ei
fi
utilizate
de
De
numar de
a unui
alte
forme de
relatii in
care
prezinta o deschidere.
Multi lucratori, care au intervenit activ, au vazut u^urarea parintilor.
UNELE STUDII
Henry Kempe (1976), un pionier Tn munca
dusa Tn situatii de
maltratare, a fost de timpuriu preocupat
de pastrarea separata a
inten/entiilor terapeutice i de control. In
experien|elesale,
o asemenea
combinatie nu a servit unui scop folositor.
Aceasta viziune
constrasteaza cu experientele care au reieit
dintr-un proiect englez
mspirat de Kempe ?i Tndeplinit prin
Societatea Nationala pentru'
prevenirea cruzimilor asupra copiilor (National
Society for
Prevention
initial
folosind
334
mare
Noi abandonam
modul
ji
Exeinplu:
Mama,
335
a ftjnc|iei
munca
sus{inute de
Maton
lui
de asemenea,
fost,
(1978). In studiul
lui
Pickett
Maton, unde au
Pickett
^i
noi
Cand
de a deveni
autoritari, in loc
nu
ingrijorati,
sentimente uneori
fi
situa|ia clientului
ne deterniina
dificil
actiunile.
Una dintre
marile
deveni
ca fiind
situatiei
fi
de maltratare, poate
fi
o greutate
sine,
?i
poate
flexibilitatea noastra.
Pentru a
fi
capabili
?i
de supravietuire fata de
strategiile tor
Cu
agresivitate,
reactii subiective
modul de
parintii
cu
ea.
capabili, clientul
Este necesar sa
a autoritatii
modul
in
?i
facem
cu
de sanatate
pot
trezi in noi
autoritatii.
ne va percepe ambivalenta
avem Tncrederein
sa ^tim sa
?i
?i
abtinem de
clientilor,
aparea din
actiunii.
de
ei.
Cand folosim
deveni impulsivi
?i
fi
folosire a autoritatii
subiectiva
?i
pe care le-am
limitata. Autoritatea
fie aplicata Tn
autoritatea
vom
Tn aplicarea sa.
fi
Tntotdeauna Tn pericol de a
Pentru a evita
astfel de actiuni
condamnari trebuie sa fim con?t'ienti
AUTORITATE
ji
Tn
gradul necesar.
RELATIE
opri In pornirea
sa apara.
familie cu
relatia noastra
temeinice sa
336
moduri de
la
Aceasta va
Daca
- de exemplu
reveni
profesionala trebuie sa
la a
aplicat anterior.
se vajuca
conduce
utilizare a autoritatii.
nu suntem
de marturisit. Atunci
evaluare a
in pericol
putem
suntem
cu familia va avea de
fie
suspicios
?i
va avea motive
va simti lipsa noastra de Tncredere Tn el.
337
suferit. Clientul
Trebuie sa ne
a incerca sa
facem cava
legat
acest rise
initial clientii
sa se retraga, dar
depinde de noi
ji
sa luam
agresive
la
cuno?tinta
de respingere ale
^i
?i
fi
respini,
intiativa
Ne facem
parintilor.
Tom
Baietelul
in
varsta de
bucurat de o atentie
descrie
acesta
folositor.
Ofera motive
2. Fii sensibil i
3.
Adapteaza-te
4.
Mentine
5. Treci
un
i fii
la
Mama:
autoritatea;
Da
Asigura drepturile
fi
similare
sa colaborati cu noi in
incercarea de a evalua ce poate fi facut
pentm a evita ca episoade
similare sa se repete din nou, Dar este
foarte
civile.
serviciul
I.
Ofera motive
deschis
?i
sa
moment pentai
parinti, copii
comunicam motivele
?i
de
ingrijire a copilului
maltratarea
forma
lor.
avem In
fiecare
Ne straduim sa formulam
A. Bent, o
fetita
unne vmete pe
zdruncinate
338
in
Exemple:
Liicralorul:
intr-o
sau
perioadei de evaluare.
erau ingrijorati
?i fii
ei
tie la
el
7.
nu se trezea."
reactiile parintilor;
apararea parintilor;
6.
deschis;
empatizeaza cu
am
trei,
care
trei
de copii
de un
trecator. Parintii nu erau acasa. Ei au
fost vazufi beti mai devreme
in
acea seara in timp ce plecau. Lucratoail
social a avut un interviu cu
parintii cat de repede i-a putut gasi in
ziua urmatoare.
tocmai Tnainte de miezul
Talal: E1 niciodata
Procesul
folosita
Exemplu:
.
rise este
putea ca
fi
acute care
lll-a).
parinlii sa se
asumam
|i
Amandoua,
aceste ultima
?i
zile,
mamei
dumneavoastra
^i
Este impoiiaiit sa
339
ei.
Berit, ati
fiti
aju'tatk
fost
?i
sa
discutati
va
veti intalni
ati
care
ea, ci in prezen|a
de a
le
depai."
el
sigiir sa aveti
dreptate sa spuneti ca va
dumneavoastra,
cum va
tuturor, sa
al
un pic sa ne gandim
aiteptati,
modul
la
in
o putem
face.
va
fi
fi
va reac{iona a?a
asta. Lasati-ne
Voi Tncerca sa
mod
care sper ca
folositor."
fi
coopereze cu
de
serviciul
mama
cu
zilnic
existenta,
putem ajunge
la
un
fi
in
ordine
Tnteles
comun
"
vom
care
coopera."
care sa va ganditi de
de sanatate, tratame'ntul
la
psihiatnc
Adesea poate
parintii sa
astfel Incat sa
Eu sunt
B. Liicratonil:
difici!
coopera
despre
fnainte
veti
cu copilul
^i
O a treia parte,
in
urmatoarele example.
veti simti
bun cum
ati
sesiza.
plan
vrea sa
fiti.
Dumneavoastra
putea sa
simtiti
- un
ca
veti
perioade cand
ca
veti
va
diferiti
nu
veti reui sa
Atunci
vreti sa
contract cu
?i
vizitatorii
retrageti.
oameni
De
la
Exemple:
A. Jorn este un baiat de opt
ani.
Mama sa are
multe pastile
jos
?i
neglijat.
lui
Jorn.
clarificarii
unor
aceste perioade sa
fie
greutati cu care
va
luptati.
in
sus
?!
Pentra a preveni ca
siguri
rea.
ai lor.
Planul cere
sanatate a copilului
?i
stransa
un
voluntar.
le
Eu pot
impreuna cu
intelege aceasta.
putem respinge
vizitatorii
uor.
De
de sanatate
340
Cand
exista lucruri
cu voluntarii,
cei
pentru
a celei oficiale.
Exemplu:
Lucralond: In aceasta
ati
situatie
cu
eel
sugerez sa
un ordin
de supervizare. Dumneavoastra ?titi ce
este un ordin de supervizare"?
Un ordin de supervizare este..."
Cu
fie stabilit
stradui
ceilalti, in
urmari
pentru
Tn jos, in
?i
autoritatii profesionale ?i
greu asupra
ciuda
dumneavoastra
Liicratonil:
in
periodic accese de
341
plasamentului copilului,
2. Fii scnsibil ?i
empatizeaza cu
coafura.
reactiile parintilor
defuleze sentirnentele
parintii sa-51
51
3.
Tngrijire a copilului."
nici
un
ma
i alt
am
priinit
ca vreau pe cineva
proti sa credeti
fiti
spioneze."
Uicralorul:
sa se amestece.
Asemenea
incercari de
Este posibil sa
conduca
parintii la
fi
tamponul
experientele
succes
cu
Tntelegerii
lor,
parintii,
pe care
avem
reactiilor parintilor
este dureros
fn aceasta,
cu
atat
?!
fata
de
ei ^i
Cu
situatia lor.
timp a empatiza cu
in acela?i
epuizant.
cat voni
cooperarea noastra
fi
de
de
(mama
la na$tere). Altii
deoparte de
cum
Cand
intalniri. lipsesc
de
voi
fi
varsta
mod
la intalnirile fixate.
^i
sa stea
Unii reactioneaza
insa pozitiv.
supervizare" decat
familiei.
apararea parintilor
la
4.
Mentine autoritatea
Candne adaptam
mai gandim
.1
sa
punem
vom
?i parintii continua
sa
despre dezamagirile ?i pierderile
lor si
fost bune. ei pot avea uor
impresia ca nu ne
lor,
fn
De exemplu,
fi
relalie
parintilor
continua sa ne
ducem
la indeplinire planul,
342
chiar daca le
gi
sentirnentele
Exemplu:
I^'<<^-atoruI:
A^
dori sa
putem
de
,,ordin
de
uita tot
ca viata sa
tie
?i
am
?i
gata, dar
trebuie sa
nu putem face
impiedicam repetarea
cum
propusesem.
ca
apararea parintilor
la
asta.
ta
TuT
necesar ganduri
percep
altii,
Adap(eaza-te
trebu. sa
minimatizari:
de cooperare aa
ia
comunicarea
rven
reactiiie parintilor
de
51
pnoritati. Int
ajutor." Trebuie sa
care sa
in
vreau
mod
acela?!
straduirn ca
^i
trebuie neaparat sa
fie cvdiucua
eva
in
n
parintilor.
Mama: Eu nu
mama
de
alta
introdus ideea
343
fi
aceea
de apararea parin(ilor
5. Treci diiicolo
cuvine
sa-i
spunem
Puteti vorbi
directoarei gradinitei?
aceasta''
in
dumneavoastra cu
ea.
Noi putem..."
autoritatii.
Un
luni.
tata a
la
alege
un departament pediatric);
aceasta duce
la
motivele acestei
7.
plasari.
fiecare posibilitate de a
o identificare mai profunda a
experienta autonomiei i la cre$terea
respectului de sine.
a discutat problema
la serviciul pediatric
la decizii,
solutiilor, iar
Lucratorul social de
Asigura drepturile
civile
copilului In apreciere.
'fatal:
Acum am
instalat
acum
caldura, aa ca
o noua fereastra
este probabil ca ea
?i
avem o noua
va putea veni
sursa de
la noi fara sa
raceasca."
Da, ar
El/:
un apartament
fi
rece.
Daca ar
fi
o biata
fi
tai.
fi
fereastra
51
Tntamplat sa nu
Este imposibii sa
faci fata
Da
Ne
ca persoana
adapost de raspunsuri arbitrary Este o cerinta
viitoare ca deciziile rezonabile sa poata fi prevazute
i clientul sa aiba
implicata sa
posibilitatea sa-?i
urmareasca interesele
5i
sa poatS
fi
aparat"
moduri
astfel
civile,
aceasta
nu amenintam
interventie
este inevitabil.
fie la
(Tjomsland 1989),
6.
in
treburile personale
in integritatea
sa
?i
sus,
cat
51 al
al
mamei
copilului.)
important sa
fie
nu, situatia va
fi
persoana cu care sa
intoierabila
fi
astfel
de persoana. Este
simtiti ca puteti
coopera, daca
pentm dumneavoastra. Ce
civile,
A. Jorn):
credeti, se
Aceasta implica
intre servicii.
Nu
parintii
lectura'a scrisonlor
?i
se cuvine ca Tn relatiile
344
345
ca
surpriza pentru parinti, chiar daca sunt cazuri cand apare
suspiciunea de abuz sexual sau alte acte criminale.
CONCLUZIE
Folosirea autoritatii creeaza cadrul de lucru i face posibil lucrul
cu familiile ce au maltratat copilul. Ambele sunt o preconditie necesara
?i
parte integranta a muncii desfa?urate in diferite'probleme.
Reprezinta
in acelai
Cativa facfori de
Inca
rise
una de
atitudine.
autoritatii.
CAPITOLUL
?i
23
maniera
de tratare care va
fi
?i
EXPERIENTELOR LOR
EMOTIONALE 1 COGNITIVE
eciziile luate
emotionale
Oncine
in
jurul
lui.
El traie?te
il
enumerate
in
continuare.
347
De
I.
mama
asemenea,
mcercat
Amb.i
parinti
At, mcercat sa
a nu
fi
il
sa-i
cetLt
iubeasca pe celalalt
ajut
?1
ani
Ajii
de suport"
Nu
contradictorii.
?i
pentm o
sa pregatim terenul
ne straduim sa
punem
ordine
Cand
deseori surprinji: -
haosul
in
sau/i
acum cand
vizibil
sentimentelor contradictorii
vom
reduce haosul
la retragere.
deprimat suntem
mergea a?a de
totul
Acest haos va
?i
Cand
bine".
Tnfrico?atoare ale
aratandu-ne intelegerea
interior. (Vezi
nume
acceptarea
tata
sau nu puteau
fi
care
?,
mama
tatal
?i
era nefericit
51
li
viziteze
Ti
iubea pe amandoi
Cand era
tatal
el
mama si
furios ca
tatal 1
era Ole
lui
Credeau ca
el.
suparat pe amandoi.
va pierde
tatal."
capitolul 15.)
lu.
lui interior.
devine
Viata
oferim contact
demisionare" sau
tarziu la
ie?iri
ingrijire
Ti
sentimentele lor
sa
Exemple:
Berit,
Mama,
?i,
de ase
ani,
sale.
comunic ca
pannti. In cazul
sa
le
in
am
fncercat sa
am
de
grija
?i
ji
de
trebuie
ei
la
comportamentele
de mama, cat
numind sentimentele
sa,
mamei
le
ei
de
furie
?i
Cred ca a
fost la fel
amandoua
ajutat: tie
spus atat
lui
Cand am
in felul
il
acesteia.
faptui ca
ei
de
nu
furie
?{
a fost ajutata
suferinta,
de
mama
suparate.
Mama
ta simte ca
nu
i
Am
venea sa lovesc
de cmci ani
ji
jumatate, a
trait
agresandu-1
fizic
?!
negiijandu-1.
348
casatoria
mama
$i
Inteleaga
?i
sa
le
in ei."
s-a descarcat pe
i?i
11
este
folosete o
A ajuta
si Ti
da
Exemple:
Cand mama
nu
Per
mult
ji
Per,
le
te-a
tuturor impreuna.
sa
le-am
urmator:
mare
^i
2.
pe
Am incercat sa o ajut
ajuta
a o agresa pe Berit.
la
de dureros ca
Nu
flirioase
ca frebuia sa
de minciuna,
ei
de partenerul
de a o
ca
mama
Ea
ta
ji
cu mine
a promis sa o ajute
349
mama
Deseori, cand
mama
Chiar daca
Cat timp
Trebuie
sa
am
sa vorbesc,
sa n lubejti
chiar daca
nu
cu mania,
pe amandoi. Ei vor
ei
nu Tnceteaza sa
fie
tau.
tatal
intotdeauna
fi
mamele
mame
ji
tati."
Facand
viata
necunoscute ar
fi
prinsa ?n confuzie
altfel,
pregatim pentru
situatii
fn ce!
mai bun
mod
pentru a ne utiliza
posibil.
de
abilitatile
a-i
face fata
viitor. E.ste
necesar ca
ei
sa fie infomiati
bum
cu modul
in
care
Exeniplu:
Tor, de zece ani, a fost abuzat sexual
de tatal sau. I-a spus
profesorului de gimnastica despre aceasta.
Profesorul 1-a ajutat pe
for pe parcursul investigatiilor i I-a
vizitat fn institutia in care a
tost plasat pana la terminarea
acestora. Lui Tor s-a oferit
posibilitatea
de a fi integrat fntr-un grup de copiii
care au fost abuzati sexual
n-otesorul de gimnastica a fost considerat,
fmpreuna cu
1
mama, ca
fi
eel
a-i
spune
lui
Tor despre
baieti
ar
ofeita.
carora
li
s-a fntamplat
Exeniplu:
acela?i lucru ca
mijlocul noptii,
un prieten
dupa o
criza acasa.
amenintase cu un
de
ebrietate
unde
cutit.
nu este u^or
fntampla
asemenea
$i
situatii.
ce se va fntampla.
Mamele
1 tatii
nu
reu^esc sa aiba grija de copiii lor cand beau, chiar daca ar vrea...
Cat timp
grija
de
esfti
tine.
Ai
vizita aici. Ai sa
due eu acolo,
aici
stl
vom
vorbi cu
stai aici
mergi
la
pana
?coaia
la
care
ai
fost
iji
Mama ta te va
pana acum. Am sa te
fn fiecare zi.
necesara pentru
gmp
pentm micile
Munca de
51
mama ta ati
de
baieti
li
de varsta
ta."
Unn vorbesc
altu nu.
Se
intalnesc
unii baieti se
i
tem
sa vorbeasca
fngrijire" este
un
tu
Multi considera ca
i tie.
poate avea
vacanta de vara.
Conilui
'
fi
^i
ce se fntampla
daca
situatii,
panntii
nesiguranta.
deschis cu noile
parintii sa ?tie
lucrurile sunt
?i
cu
^i
cop.lulu, fn activitatea
de planificare
tata
dea voie
?ti
51
eti aici
fnseamna implicarea
necajiti,
51
Pregatirea
fi
in
?i
noua
intalnirea
sifuatie.
sigur ?i'se
Este important pentru copiTsa aiba
350
351
timp
5i
dispozitie, sa poata sa
sentimentele
^i sa-i
raspunda
la
adultii sa
li
sa se smucda cu o supradoza
de medicamente.
Vibeke era atasata
dar phna de anx.etate pentm mama
er Era timida,
fie ia
saritoare
la
a-i pregati
Tnseamna ca
avea un
In
proces. Gradinita
jcoala ar putea
fi
locuri neutre
de
cu adultii
il
cum
se
comporta copilul
pot ajuta sa
comunice ce
atat ?n relatia
il
ha
intalnire pentru
?!
cu
copiii cat
intreba constant de ea
Am
a familiei.
mama
adult,.
REDUCEREA SENTIMENTULUI
DE RESPONSABILITATE 1 VINA AL
COPILULUI PENTRU MALTRATARE
?i
alta dificultate.
de
oferi
aceasta
poate crea
le
poate deveni
se spera
ca va
fi
o experienta pozitiva
^i
va
ingrijorat din
cauza parintiior
invinovatindu-se pe sine.
al
munca cu
incercam sa
li
vinovatiei, care
li
copiii sa
responsabilitatii
ei.
Am
al
?,
grijile
pentm mama
grija
de
aIti
cum copilul
de
nu'sunt
adultii. Adultii
aduiti
au gnja de
adultii
ei
ia
?i
copii.
trebuie sa ajute
aiti
daca
lor nu au grija
de
ei,
pentm
ei.
Mama
ei
lispusese
asta.
Ea nu
parintii
ea
Stii
?tia
ca'nu
Cunosc
deseon
mgrijoreaza,
buTr
nelln^stita
Adultn au
I-am spus
si
.ngrijeasca,
4.
51
preocupa.
devenea
spcri3t3.
de
intre copii ea
.
.
cu
mama ei
am
despre aceasta
copilului,
capitolul 25.)
nu invers.
copilul zilnic
si
*
lor.
lor.
i
Altii nu.
?i
sentimentele de
*Este responsabilitatea
de
cei care
nu
responsabilitate
51
vina
pentm abuzurile
?i
m?inea
parintiior.
SENTIMENTELE
Exempiii:
Vibeke, de cinci
Mama
i
ei
ani,
a inceput, recent, sa
mearga
la gradinita.
552
ce,
EXPRIME
in
exces
odata, a?ncercat
sentimentele. Deseon.
de
-Oj
fi
capabili sa
i^i
exprime sentimentele
contactele. Angajatii
in
dau demisia,
ri
in
familii
51
nou incercam
Cum
sa
le
denumim sentimente
le
ei
sa
pastra
de
astfel
pierderi.
^i
sa einpatizam cu copilul.
5, copiii
au nevoie de timp. Ei nu
ii
perseverenfa pentru ca
raman
ei
Nu
de a se
ca
ei se
ne putem atepta ca
ei
sa fie
atunci
?i
fi
inaitratati
nu au
imaginea
Cand
Prin mijloace simple putem face copilul remarcat, atat pentru sine,
cat
?!
pentai
altii.
cu interes ce face
reactii similare in
relatiile n
capitolul 16),
vom
incerca sa dezvoltam
ani,
inteligent.
desenezi draperii
Unni aproape nu
aviit
s-ar
Ma
social.
pnmul
.expenente
fi
cum
astfel
poate
decun^tt;.
"
cop
lu
relatie
fi
ct
Trebu e
lor despre
rr Ne"?-1
n f
eel
"""
"
'
^-
'''""
prmlL Set
fetitei
fi
'' ^"
fac'cTrS r'T""'''' '' '""
^'fi-'e.
placea sa
fie
dificultat. in a se
apropia de
aiti
in
nvatarea de depimden
soc.ale poate contribui
la
observata.
alt
mod
de
a-i
da copilului
am
A,c, este in
te.apie,
de grup
copii intr-un
mod
dezvoitarea une.
'^
formareaZ
fost
LX,
c
,,ce,cu,
iti
r^ f'"T
'' ^
Ieri parea ca
Cu
complet diferiS
comportamentul adultilor
mai mult, copiii maltratati
au nevoie de
5, nu de experiente care
invie". Ei au nevo e
de
'^ '" ^" '""^
^^^P'" contact
jfi
rand,
vi,
Joaca
^acTc^
doiili, !
au
la fereastra" ?.a.m.d.
mai
f,7-
Pe masura
social a observat ca
rf
et
copilui:
fi
"'"
SITUATIEI
Unni, de opt
sa
relatie
Exeniplu:
acum
SsS
ca e
antenor Copilul se va purta
astfel incat sa trezeas
c t ^^^^^^^^^^
Este important sa ne straduim
sa ne compoitam cu
copilul in modun
are sunt complet diferite.
Pent a fi capabili de aceasta
rebut
t m ce a
caracterizat relatiile copilului.
Trebuie sa fi explo at
modelu
de ata?ament al copilului
(vezi
8.
o casa, foarte
atitudini
Multi copii
5i
REMARCATI COPILUL
6.
Copilul, ca
H d a
DIFERIIA A RELATIILOR
$1
Din
5.
a dezvolta diverse
354
355
abordan
alt.
ale
cam en.
Brunland
ji
colaborare cu profesori
ei
in
Ogden (1991)
de dezvoltare.
astfel
CONCLUZIE
Am
a-i Tniparta?i
viata
flinc|ii
importante
al copilulu!
mai
durerea,
previzibila,
a face fata
a-i
dandu-i
astfel posibilitatea
CAPITOLUL
de a se pregati pentru
situatiei, a-i
a-i
da o noua experienta a
componente importante
relatiilor
UTILITATEA INTALNIRILOR
i a-1
ale procesului
CU RETEAUA FAMILIEI, In
de
ajutare.
nu
Metodele
el
CADRUL TRATAMENTULUI
principiile care
fi
integrate in
PLANIFICAREA 1 INFAPTUIREA
INITIATIVELOR
retelelor. In timpul
am
ultimilor ani
?i
alte categorii,
-ntalninle cu reteaua
familiala pot
ultimilor ani,
-toata lumea
ceea ce le-a
24
ji
lasat
situatii trauraatizante,
fi
utile, fn special
eel
lung (Boston
dat,
sa
fie
imbunatatita.
acorda copilului
La
pannti.
ce se tinde
,i
sandeste
ce se vlctre de a
Se incearca sa se transmita,
cat ma, cone ret pos.b,
expnme
.,
reactiile, ideile
Metodele ce au
care
s^iu
'
?i
gandunle
autoritatii profesionale
(cap
y^^j. 21
-
356
?i
si
^i
oo) .q anlir3
_;, se
aplicd
357
motivarea
,;
?i
si la
i. ,.
la
acestfgen
>
utilizare.
"/'^'ff^^^
de
intalniri.
contracte scrise,
(iiscLita
fi
un loc
pentm
potrivit
$i
REZOLVAREA PROBLEMELOR
de ceva
a se
stmctura
folosite pentru a
DiNTRE FAMILIE
Aceste
in1.a!niri
de week-end.
facilitarea utiiizarii
in
Parintii
?i
vizitatorii
kaln.nle cu reteaua
sau
Vibeke trebuia sa
de
fie vizitata
parinti la starlit
intr-o stare
bunl pentru
nt t copil.
'""f
Duna
cu
mama sa
am
mama
spital.
mama
a decis ca ar
Tmpreuna cu Vibeke.
cu Vibeke, pentioi a
suntem Tncordati
la
fi
?i
fii
mama
fi
la el
in birou.
sa-i Intalneasca.
aceste
Dupa
potrivit sa se intalneasca
cu
putin
intalniri.
util
ca
am
nelini^titi.
i
putut sa ne intalnim cu
fii
mamei:
sigura ca cei
care vor avea grija de Vibeke sunt suficient de buni. Seamana putin
cu prima zi la gradinita sau la ^coala, este putm dureros, dar totui
este
!ji
au nevoie... Toti
copiii
la vizitatori
spune:
^'
fel,
au nevoie de bunici.
lr?f
?i
mama,
tata
mai
con^
mama
'''r
m^-laportdelacamin.
ni J"r"'
un
Initial,
""'.'"
'" ^^*
preocupate de
copii.
P^"*-^
o<^'-ot"-ea
""de
s-a primit
imet
nteleg. Apoi,
a""''s-a
ataat,
oe bun.c,
accentuat asupra
lor.
legatuia cu er
,i
mver.una/rmpotrl^
'='^';P^'"'"f'''-- "^'"
ZTa^lJ'"
n po 1 nt, pentru copm
Dupa ce
Vibeke cat
ei
s.tuatie
sa se
Nu-i uor sa
Vibeke
lui
Exemplu:
pentioj
vor permite
totii.
li
fi
discutat,
vizitatorii
ar
un aranjament
La inceput, mama nu
ce
de saptamana, care
'^
de saptamana.
al|i
^2
Exenipiu:
ataeze de
fi
"^^
mama
de
Recent,
tn situaJiiJe
izola
indispensable
fi
pentm
famii.e, pot
^^^
RELATIA
IN
RETEAUA SA SOOAlI
dvs.
De
grijii
fata
bunici sunt
5.
ce simteau
astfel
meat sa
acum fn varsta
9 am, au avut contact zilnic cu bunicii.
Casa bunicilor a
reprezentat un sanctuar" penta,
ei. La fntalnire,
asistentul social -a
de
?i
358
359
spunand ca
pregatit pe copii,
5i
ar
fi
important pentai
ca e important, ?n special, ca
vaata
cum
dificila,
ji
ei
sa se duca
cateodata acasa cu
la
ei sa-$i
moment
vacia bunicii,
rati?e
copiii erau
acum
destui do
man
ma,
de neiertat"
de mtalnin,
raspunde
expenenfe pozitive
de ob'icei, paiticipanti
Ei pot
utili
si a
adultilor", corectandu-i.
Ei pot introduce
pozitive, atunci cand situatia e
conflictuala.
numele
in
evenimente
la bunici.
la
copii, sunt
lucruri
In astfel
?i
era cea
sa veniti.
copiii
ji
fost
ati
uor pentru
nici
,,Am
de doritori
fost atat
perioada grea
51
realitate
Rezoivarea problemeior
vice- versa."
nu de
noastra cu
sus):
aici
iau ca pe o
dovada ca
ei
mama i
viata.
Este
tata
Mama ?i
Tn
de
altii, altfel i
nici cele
avem unii
Cand lucrurile
supararea, pe care o
bune
fi
ascunse.
fie furiosi
pe bunici,
un punct de vedere
diferit;
ei
360
au ajuns
orice
reteaua
n-am
ei
^i
putem deveni
atat
de
sane pierdem
rigizi ?n relatia
fost destui
fi
de
recunoa$tem
mtr-adevar terapeutic,
clara, imi
sa confirmam
Cred ca
aveti
pare rau."
avea posibilitatea de a
pot sprijini La
u?or,
prezenti reprezentanti
cand
Tn timpul vizitelor la
ai retelei familiale. In
once caz
domiciliu sunt
ei
potfi prezenti
de
intre
pre?edinte
si
parintii.
Noi ne retragem
defensivi
aduce cu
dureroase nu se exprima,
la
dreptate,
daca
Putem deveni
dont.
copii. Copiii
important ca
1!
fi
copiilor. Faptul
dintre famiiie
comporte
profes.onal pe cat ar
spintul cntic
ca sunteti
in relatiile
fantezie.
Exemphi (continuare de
(Se apropia
Craciun."
Se intampla ca
Mo?
profesionala
ai fost
aveti
Craciunul.) Dar, tu
$1
emotionale
361
Ex em phi:
trei
prieteni
ma
retrag
In acelaji timp,
confidentialitatii.
casa
prietenii
lui".
Pur
simplu nu $tiam
cum ma
cand am vrut sa
clar, confidentialitatea
presupunere a mea
ma simt putin
fi
m-au
facut sa stau. In
familie. Cealalta
le
m-au
facut
el.
Nu
era nici un
de
mama
de concubmaj
(Mama
ei
tace
de cand
Mama:
fost eu.
?,
ai
pasiva, care
Se pot crea
mai devreme a
posibilitati
fost,
pentm
de
Tntr-un
de a angaja o retea
resemnata
fel,
special,
s-a retras.
cu reuniunile de retea ca
pentru
ji
li
poate da speranta
^i
moment cand
Tncredere Tn
lui.
este Tn
el Tnsu^i i
Exemplu:
am
primit o scrisoare
ai
acasa
1
la 17 ani.
Au
fetite
de
de
362
la
ani.
Dupa
m-au
invitat
de Craciun "
fost?"
ai
simtit
Ea
Mama Tncuviinteaza 1
se uita
acum
?i
?i
u?urare,
?i
"
parere de rau Tn
Mama:
Da,
m-am
Tu
ai
gandit
trist.
ai
responsabilitate fata
nevoie de
la asta,
de Cathanne
alinare."
dar pana
acum n-am
reusit
nimic.
Mama
de bun"
mai auzit ceva de
acelai timp?"
reuniuni.
suficient
nascut-o pe Catharine?"
Da,
Mama:
e?ti
de
a durat
are^nici
s-a
este
epu.zata, lar cop.lul devine din ce
in ce mai tulburat ji
cere tol mai
mult. Este intr-o criza, ?i mi-e
frica sa nu-i faca ceva"
Cand s-a aflat ca parintii ei locuiesc Tn
afara oraului ?i ca ea nu
de incredere cu
el
mod
motiv pentru ca
grijulie a?
datorita
zi
ajuns,
de bine
Cand am
sa vin in alta
ji
m-am
la bar.
sa
de
adolescen a tulburata,
Aceasta
cativa ani de
363
Dupa
trebui sa
mult ata$ameiit.
Mai
tarziu,
se ocLipe
va
la
ia initiativa i
fi
mama
$i
de lucrurile ce nu se pot
daca ar trebui sa
ierta". Asistentui
n-a
tiut
daca
posibil.
In cazurile
vada.
N-a
Dupa
ce
le-a
de greu
!e-a
spus ca ea vrea
Tntampinat cu scepticism.
mama cu
empatia
fata
de
fata
ei,
de cat de greu
Ei
la ei,
au
i
fost
la
cererea
mamei
sa
a cercetat sufrageria
?i
ramana cu
ei.
nesiguri.
?i
gasisera la
mansarda
dupa
ca s-au
intalnit
respini
de cealalta parte
cat de
dm
A fost o
atata timp.
i
respini.
la
copilulu,
oficial,
?!
raporteaza cazu
'
ocrotirea copilului (Finkelhor
1989).
Adunand toate familiile care au fost
abuzate de aceea^i persoana
pu em foarte u^or folos, propriile
lor resurse. Atat copilul,
cat 'i
La
sTdl
U"
yt
'^"''
""
vi
Vina.
P'
'^"P"'
''^
^'^^P^ d^ responsabilitate
teama ne e sa nu fim
cartier (vecim)
Daca
i-a fost,
de abuz, cand
de o persoana
o Intalnire cu reteaua poate fi
folositoare Nu
neaparat ca parte a unui caz al
serviciului penta. ocrotirea
sa-i
inverjunati
ambele
parti.
Aceea?i treaba ar
comunicarea simpatiei
fata
de
de u^or facuta
copii,
Daca
s-ar
fi
ar
fi
facut aceea?i
munca. Condilia
De asemenea,
Multe rude
un moment
dat,
nu mai poate
ei
parinti
Ca
daca e
astfel
pregafire
?i
neobijnuita.
copii
arata, in
fn comun
mod clar
Apar
situatii
tensionate.
?i
Poate
de mancat
fi
cu
ca
situ'atie
util
pentru
5i
lideail sa
participantilor.
posibil,
retea, implicata
Combinarea
informalitatii cu structurarea
rntalnirii
spus tuturor,
in
$1 la
primul rand
fie clare,
inceputul intrunirii.
365
poate
vom coopera
discuta.
364
complexa
ca
ei
de
la
fost la fel
fi
Invitarea
.nvitarea oaspetilor.
la...
fi
cu
vom
negociata
in
mod
arata reactiiie
parerile.
Scopul general
de copii
sa
al
de reprezentantii
nu aduca
?i
copii cat
intalnirile
De
Intrunirile pot
fi
Este important ca
alte
retelei sociale.
fi
anume
situatii,
Alternativ, poate
tl
poate
fi
poate
cre?a.
intalnirile sa se tina la ei
CAPITOLUL
serviciilor sociale.
CONCLUZII
Utilizarea intalnirilor cu reteaua familiala a devenit o contributie
importanta
la
interviurile individuale
nu
le
IMBUNATATIREA FUNCTIILOR
PARENTALE A InGRIJIRII
1 INTERACTIUNEA InTRE
PARINTI 1 COPIL
dezvoltare a
25
ji
ale
utilizarii intalnirilor
cu reteaua familiala.
fi
vom
|anntii, care au
integrate
pannti sau
vedea o
un ata?ament
alfi ingrijitori,
pot
fi
mai uor
de propriii
ajutati
lor
pentru a
fi
un anumit
strati
strat gie H
de suprav,e|u,re intr-o situa|ie
rara ,e,re.
pe care
ei
pot
au
nivel
vazute ca o
ca fiind
fi
trait-o
al unui serviciu
destula speranta pentr^
a"
P "t a
face capabili sa-?i utilizeze
propriile resurse
Cel mai adesea dificultatile
._
pe care le au parmtii cu
copiii ior au
.adacin, adanci in propria
Ior copilarie. Rela|ia
lor cu copildlste
i
366
367
nesolutionate i
caracterizata prin proiectii ale propriilor lor conflicte
rezolvat. Ele
incon^tiente. Multe din aceste probleme sunt dificil de
nu le
presupun resurse personale, pe care multi dintre aceti parinfi
au. Dezvoltarea acestei intelegeri cere un
anume
nivel
dare.
Putem deveni
de maturizare
este
interdictiilor
?i
multi ani de
folosire a strategiei
alte
parintesc".
Cineva
i^i
asuma
rolul
am numit-o metoda
tinte partiale
asistentii social]
contribuim
problema pentru
menpnerea unui
ceea ce da familiei
la
noi,
capitoiul 3)
mai
potriviti, Familiile
sunt
rolului
in criza i ele
Pe de alta
Noi trebuie
nu trebuie mentinuti
o u$a deschisa".
parte, parintii
sa le oferim
sfatuirea,
legaturilor de nidenie, Ingrijirea, Tnvatarea prin identificare,
limitelori lucrul cu reteaua sociala. Aceasta abordare a
cu
unor
?i
de supravegliere
liaosul
ineficienti
probleme (vezi
sa lucram asupra
?i
De asemenea,
FOLOSIREA RELATIILOR
1.
stabilirea
fost
prima
^i
lucruri copiilor
a se dezvolta ?i de aceea nu tiu cum sa ofere aceste
parintii care
pentru
potrivita
lor, Aceasta metoda este, de asemenea,
cand
au fost inhibati in dezvoltarea lor, dupa traume traite sau atunci
de a face
fata problemelor.
fata de sine $i
Lipsa de respect foiteaza refuzul
Initial,
noi
eram preocupati de
relatii
individuale.
Acum suntem in
De
baza pentru
ingrijire
Parintii
exempiu,
i
relatiile in
relatii
este
au nevoie sa formeze
experiente diferite
pentm
relafii, in
ei in^iji ?i
solutiona problemele.
privatiuni.
arata
abilitatea
pentai a ne asigura ca
sine Tnsui in
ca ea sa fie o piedica pentai respectul sau fata de
sociale ?i/
serviciile
continuare, experienta dependentei lor fata de
o auto-perceptie a neajutorarii".
conste
Ajutorul pe termen lung acordat acestor familii trebuie sa
limitata.
dintr-o serie de actiuni pe termen scurt care au o focalizare
constant
la
368
?i
?i la
perceptiile
necesita o lelatie
in
la
trebuin|ele
neinteresap,
369
ei.
ei
decat intelectual.
A vorbi exclusiv despre probleme submineaza respectut de sine
A da
paniitiior.
parintior o
al
loc ?n
bine
:ji
care
defincsc pe
ii
ei
de
zi.
&
Cook
1980)
relatii
in
cu
cadrul unei
institutia,
nu
ele cer
buna jansa de a
sunt
i
ceea ce au
realiza
De
stabilit.
asemenea,
lucratorii
alti
el astfel
meat
sa ajute
la
?i
situ?tii.
Un gmp
unu. Un grup
este probabi!
i
de a
la
gaipuri sau
dificil
sa ingrije?ti
destula ingrijire
Tngrijiti
?i
in
clientii
poate juca
de a participa sub
^fs"
"
diferite
?tiu
Ingrijirea
un
cum
aceasta situatie
ste acela
pot avea
nu au primit
dificultati in aingriji
370
Tmpiedicam
de a fi destul de putermc
pentm a fi capab.l sa tolerez
durerea panntilor, Tara a te
lasa condus de ea.
Leasta functi^
presupune stapanire" ?i retinere"
(Winnicot 1 979)
problemele lor'economice, de
rnOw' rf "" '"? '^cele'"''"P'
sim.lare. A solutiona
problemele m locul
"^^
cond.tnle de locuit
lor
presupune
De
grup
3.
?i
functiile sociale.
ceea ce priveste
face fata mai bine
Un aspect importan"
Deseon vedem
materiala
contnbuie
corespunzatorcopii
sunt pu?!
unu cu
la
retele.
2.
Este
r.
trrlmanTa
,n sat.sfacerea
forme
la
un
mergem
Un model
institutii
ji
cand
suport.
?i
hrana
a face fata
zi.
In legatura
cu treburile casnice
de stmctura, sau pe de alta parte
putem
?i
nereaiist
de
niari ?n
ceea ce
ordinea.
cu aceasta.
371
Putem
familiei
fie ?i
schimbari mici.
nimic contribuie
Inapoi
la n.oi pa^'i
cre^terea
la
ajutor
la
domiciliu.
pregateasca pranzul
Coca-Cola
adunarea problemelor,
la
$i
situatii
iar
de a
aceasta duce
fi
capabili sa
cum
ar
fi
spele, sa
fiice reprouri
ti
3,
$i
repetate dupa ce
ani).
f^i
abuzeaza
fizic
in
a propriei
devenit stmcturarea
zilei
$i
ji
- cand
$i
nu era
nici
urma de haosul
supraactivitatea lor
anterioare.
Cu
fatal era
serviciile
cum
mai
relatiilor
identificare.
tata sa
munceasca
Si
am
care
li
cred ca pot
fi
la
finale,
ei
nu
putem
abuzarea
pnontate altortinte
fizica a copiilor.
partiale:
Dupa
ce lucratorul a dat
exprimarea experientelor anterioare
de
otenrea
mearga
la lucru.
Hotararea
mai bine
lui
a fost facilitate
situatiei.
li
se
alternative
de rezolvare
ei.
functionarea parentala
parintii
abordarea noastra,
?i
in
modeleaza
copiii risca sa
ingrijirile
pe care
le
dau dupa
pnn imaginarea
de
rol,
lor,
candva,
in
a te f^ice ca",
Lucrui
in
grup sau cu
fl
celelalte
moduri
prea mari
pent
insistat
Ii
parintii,
reusji
Am
cum. Aceasta
mod
au devenit atenfi
cu
pe urma am renunlat. Un
dorea."
Aceasta a dus
acestor a^teptari
P2xemplu:
Mama
Am
astfel:
a\'ut
ii
de
Tn loc
chipsuri.
?!
Exemplii:
H.
MOrJlFI(;;AREA
de asemenea, important.
de rol
STRIICTURA
372
373
fi
care due
schimban
autoritafii
dand teme
la
ca rezultal
?n striictura familtei
Un exemplu
face lucrurile.
al
mod
acestui
modului nou de
al
de
Intalnu-ile
schimba stnictura
un
Exemplu:
gradinita erau foarte fngrijorati din cauza
i
de ata5ament marcat
mama
ei
Era
ei.
mamei
situatia respectiva
l^i
mama
de mari pentru
parte
dm
a-i
motiva pe
tmtele in lucnil cu
?i
luni.
cand gradinita
criza.
?i-a
li
ingrijorare a
ei.
Nu
realitate in existenta
li
va
fi
ea.
s-a dat
cu ceva in
trebuia sa
fie
astfel
Teama
ei.
acum
fie
ei
de a o pierde pe Pia a
ei
fost, probabil,
de a coopera.
A fost introdusa o
^i
mearga
^i
ca schimbarea
374
trebu;.: ~a 5e
relatie
regula: seara
adulta
refentor
iMamei
Piei
s-a oferit
meat
ele sa
nu poata
fi
aplicate.
mama
cat
petreaca meet.
Pe de
De exemplu
trimis in alta
Hildebrand
camera
rasplata
inainte ca
munca
reuesc de
si
rezistente la schimbare
moduri
rapide,
ca fiecare
membru
al
?i
se modifica Tn consecinta
familiei sa
li
tina
pe
ceilalti Tnchi?)
Se poate
mtr-un
rol
rigid. Ei
stabilit.
Orice
iar
au obtinut ceva.
la culcare.
mama
la
pe aceasta
conformitate cu varsta
Pia trebuia sa
Mama eraintr-o
mama
fi
in eartier.
in
Numai dupa
mama
in
i-a
putut
un grup
cateva
'
pierdut controlul.
mama
prezenta
Au
gradinita,
a lucratorului social.
Deschiderea fata de
Modul
mica mama," La
altii
la
Pia au
una
.,atat
mama ei
si
gmp.
tot timpul
era caracterizata ca
atunci cand
mama
importanta contactelor
sociale pentru ea 51 Pia 1 faptui ca
izolarea era unul din lucrurile
de
care ne temeam eel mai mult, a fost
punctul de start pentru o lunea
perioada de mentinere a motivatiei de
a participa la intalnirile de
Pia, 4 ani.
obosita
loc.
a gradm.tei,
?,
$i
La
mama
cu
educatorului pnncipal
?,
de culcare.
limitelor, ca,
de exemplu ora de
375
fi
deosebit'de dure
Excniplu:
Probabil ca nu
May, de ?ase
fiecare
cearta cu fratele
ani, se
cand vine de
zi,
obosita dupa o
zi
de
Tom
se lupta cu
incepuse sa
probleme
mtine simple;
intai
abuza
fi
fizic
teme cu Tonias,
in
mai
de treburile
Lucml
ei.
participau activ
la
Lucratoail social
Mama
dintre
ei i
se simtea
Au fost introduse
May se juca in baie,
emotional.
timp ce
in
Cand termma cu
Mama
lectura
?!ji
?ntai
?i
vedea
mama singura.
avut intrevedeii cu
?i
nevoia copnlor de
?i
deschis ingrijorarea sa
organizata
fie violent
fixarea limitelor
incercanle de a
51
dificil.
mama,
anibii parinti
$i
copiii
tintit
5i
tatal.
A fost,
In decursul interviurilor
alternative.
$i-a exprimat
familiei,
impreuna cu
COMPORTAMENTULUI
Aceasta a accentual
de a avea un ataament
posibilitatea oferita
^i
fiecare a
mamei de
lipsi
probleme
Trei ani
$i
mai
mentine
cum
$i
in afara
de acasa
purtari care
justified
se
ca a produs
forma
limitata
le
Exemplu:
pe care
ji
urmeze un
altii
punandu-5!
nu.
?i
M6
mana
loveasca mai
jucau:;a
?i
foarte tare
tare,
pli^cuta se
furioasa, iar
lui
Pana
?i
la
agresiv pe a
urnia
interactrune
de
ie,^it la
377
mama
era
el".
Amandoi incepeau
se infuria.
In aceasta situatie
unde
lui Ivar.
mama
fost
sa.
!e
vinovati;
mama
nesigur fata de
,?i
tratamentul psihiatric,
?!
lor.
de ajutor
responsabili
au
?i
cre^terea copiilor.
bune
5.
Actiyitatile
a dat rezultate
CRE$TEREA CON$TIENTIZARII
6.
de asemenea,
seara pe saptamana
Sunt
ei iji
?i
Cand
ale
Acesta
ii
le
relevanta.
nu se schimba nimic.
putem
in
Mama
^coala.
!a
mai mare cu un an
ia
lucru,
ei
iveala ca
mama
il
simtea pe
condus
ei.
ia
- ceea
ce credea
exprimarea senfimentelor
De asemenea,
a ajutat-o sa
despre
?i
pentnj
ei
il
tata! iui.
De asemenea,
Aceasta a
realist.
Am introdus
care neglyeaza nu
1.
facem
de a
lor
ajLita
partial ambitios.
la
Ofenm un model
punctelc de vedere
Provocator
de
tl
utile.
cu
combina o abordare
fi
inca
mai
dificil
asistentului,
perspectiva
pozitiva,
de
de care nu
sprijin
cum
contient. Tehnicile
ati fost
ar
fi
?i
o componenta
atat
de ciudat
fie
Un
probleme
iaceau multe
kicairi: ciudate.
Se pare ca
a abordat
7.
centrala.
asistentui
problema
la servici
fie
Nu am
ca nu a reuit sa
il
motiveze pe
tata
gre^it.
a-i
?ntelege copilul
?i
^i
copiii
impreuna,
ridici
a fost
ie^i
cand
i-ai
vocea."
ob.ce., este
mai greu sa
recunoaste
sa
ca o abordare
ocupe de factoni
8.
copiilor
dificil
sa
acelea
li
ajutam pe parinti sa
conform carora
T?i
eel care
da este copilul
?i ei
conform careia
la
tine
devine
sunt cei
copilul
la dispozitia parintilor
11
paitea copilului.
378
posibihtati alternative
cme
Escmplu:
multumita
De
in
.,Vezi ce
cop.lul.
unor
de
intele?! este
bme
tn
ParintH
vorbeau
REALISTE A COPILULUI
le da.
percep
care
inteles nimic.
parintilor
?.?,
mteleaga.
parinfi sa
este
fi
il
le
sa
paralela sa se
mcurajam pe
copiii
cu orientarea spre
Iui,
duce
carora contribuie.
copilul.
le
nu atitudinea
acesta".
sa
realitate,
Nu am
un scop
la aparitia
tn lucrul
cum
despre
fi
379
9.
POZITIV LA COPIL
stimulat. sa
,?.
puna un nume
[Jmi rarinti au nevoie de ajutor
cu copiii
interac;.uiii
lor.
a se angaja pozitiv in
F.i
pentm
preocupe de
sa se
?i
el,
fi
nume
AIti parinfi
iji
Iji
li
Numai dupa ce
se
este confirmata
in
de cercetarile recente ca
Parintii
cum
la
sunt
le
eu
in
observarea parintilor
aviit
au
Accepta
la capitolul
posibilitatea
de
copiilor ca
metoda de evaluare
De exemplu,
ce
fel
la
rand?
antrenament este
de
de a raspunde
E.xcmplu:
la ele
serviciu! psihologic
1990).
in
a ne concentra
Daca abordarea
tratamentului
cu
nel,n,5t^ea lu,
mai
:ji
probleme coniportamentale
?i
30
5,
fn a! doilea
al 5col.i
10.
m calea
trait intr-o
interactiunile
pentai a da parintilor
51
care a
parintii ca
utilizat
?i
initiativa ia
Confirma
ghidare"^" Astfel de
(Moe
Cu
6.
?nregistrat initiativa'^
afinnalix'e?
Un tata
.?i
de succes". Intreharile
pe care
ati
iTJ,!',:
in
momente de
co,
important de a 'recunoar
'eL.unoa5te,
atmosfera
identificandu-se cu abuzatorul
va avea
diticuitat. in a
telul
a^a numitele
mcepe
Meo"
cu
pannt.i au aprec.at ca
Abordarea Marte
mod de concretizare,
fl
cu copiii daca
fi
d'e
este un
normaliza, legitimiza.
fi
$i
modele ca pannti.
aceasta este dorinta lor
expnme
zi
el
li
consuma
toata energia
este o lupta".
doua interviun
primit
la
e,
un ajutor substantial de
ei
copilarie,
ei,
Simtea ca
nu o iubeau
parintii
Aceasta asociere
i-a declanat
seiitimeiite care
experienta de
nu
11
de a deveni de:jteapta
Pe aceasta baza
experienta
lost destul
nu
a-?i
comun. Cu
ajutor,
mama
rau ca nu a Tnteles ca
fata
zi
bun"
?i
empatizeze cu
sa
de a vedea
la el.
mama
pe
in el
Interviurile ulterioare
ei
el
^i
copilul.
a reu!t sa
li
Aceasta
sale.
Au
comunice
i
Arne
de cicaleala mamei
ei
dus
lui
matern,
un
la
Arne ca
ji
de
interviu
li
parea
a destainuit
ce a simtit
Cand reu$im
sa
mama.
asemenea, putem
in diferite
domenii.
la
De
lui.
Excmplu:
jVfama
lui
Tom
se
plangea de
fiui ei,
de 10 ani ca era
atat
de
dificil,
spuneti cand
il
descrieti
ca
ei.
dificil.
Atat
aceasta redefinire,
51
am
Daca
am
validat experienta
stimulat-o sa exprime
aceasta nu s-ar
redefinirea sa
fi
folosit.
fi
CONCLUZIE
mamei.
de
destul de
tl
in
acceptata.
fi
Arne de
lui
de a
^i
de buna
respuLS,
mamei dea
fi
fi
intai, este
de
supra-solicitata
petrecut mai
lui
introdusa
de
fiul ei.
putin probabil ca
combinare
de gnip
de
retea.
CAPITOLUL
26
BE SEPARARE
DIVORT
afecteaza
decIanaton, mtaritori
de
De
'""i!f!I!f!!liB!eInU2I2fl^^
se modifice procesele distnictive
$i
sa se
deseovTT^a
fi facuta asupra
lucratorului pentru a
uiuna d.ntre pannt. sau pentru
ajuca roluljudecatorului
1
este important ca acesta sa nu
se impl.ce In conflict.
*
Supraidentificarea
cu_u na dm part este o capcanaobi?nuit
a.
soIutie^^^iibnF^rfili'l,
se prezmlFSTuitlFHipTacuta
i
deven,
al.atui
385
Felul
cum lucram
dinamica probleinelor
de modul de cooperare
^i
la
mutuaie dintre
parti
parintilor.
Acesta
a^^
e^rw^'
este^tat'de'cupa^0^^^^^
cu o alta sarcna ^
atunci dumneavoastra (tatal) va s.mt
dat
parte - 5, dumneavoastra
(mama) simtit, ca nu va da
Cand te simt, atat de obosit.^i
de suprliHiatiFir-reW^f
3;
spu, sau faci multe lucnin...
Este o minune ca lucrunle
de bine cum au mers ?i ca
sunteti amandoi aici
acum Est b ne ca'
v.z.tato,-ui de sanatate
este con^tient de cat
de dificile suntlucairne"
.
d efularea sentimentelor
poate varia de
al
?i
pana
inteiegerea
la cl ariFicarea ?i
cu
relatia
c rejterea identificar ii
?i
modulu
in care
acum
sot.a
nloS^
rS
copiii.
'
^1.^'
Excmple:
A.
Un
copil cu care
mama
de
tataiui fata
am
mamei
a dezinteresului
fata
de
fata
celalalt
de
cum
In ciuda
el.
le
nialtratarii.
cauza violentei
aveau unul
Unele
sotii
agresiune
\
reiterata
problemele fmanciare,
problemele
?i
mai
dificile i
stabilire a contactului
Mi-am
stabilit
luat
fi
cu
care sa
in
timp
numai
dat
circumstantele
au facut
Modelul
lor.
pe
ajut
parinti sa_Tsi
comunic e
li
fac sajliscute_gry_ileji
le
e rau
comun e.
In acelaji
dificile.
am
In acest timp ar
rezolva
decat multi
impreuna cu
pe unul de
fi
altii.
mai multi
ani, iar
noi
eram
totul
m mai putin
celalalt.
Atunci se spun
de un an.
problemele pe care
in conditii
celalalt.
^i
mult mai
fii
altii le
dificile
il
atat
^i
?n plus
386
au avut
?i
munca
a fost mult
micillifet.r'
l^i^,
Mama.
a
,
pierd firea
iXctr'
mai
?tiu
ce
fac...
si ma supar pe copi,
7"'"'^"*'=^"'^
- '*
astfel
"
Zu
'
'^
^'^"^f-
?'
^ f^^
indeparteaza
de dependent
ki atat de aproape
de locuinta
?i
A5a Imi
li
si
npnLaTe
modul de
parintii.
drept tinta sa
parintilor,
indirect Tn considerare in
mTam
dea
le
a fost
pro
Locuinta,
sprijin
au impiedicat solutionarea
mama. Dinamica
pe parcursul unei
intarita
B. Parintii
dinamicii
al
copil,
Exemplu:
Anka
Mama
387
probleme
dTabuzul
de alcool
al
bunicului
?i
avea
momente
?i
temea ca nu are
li
de problemele emotionale
o accepta.
grija destul
Mama mai
de bine de Anita,
iar
eu nu
am
Ti
apartine
tatalui a fo:
impreuna cu concubinul
iji
in pnmul lana
Sl3n"!l
'r"'""
m pregatirea
se exprimase astfel
mama
incet
mama
a decis sa
interviuri individuale
acesteia
?!
puna capat
cu
un barbat.
in
de urmarire,
concubinul
interviuri cu
cinci ani
mai
tarziu,
mama
mama
noastra trebuie sa
c-
Femeia care
traiete
?i
le
a-i
o relatie violenta,
fi
putea
ajutata sa se
unde
gandeasca
cop ilujUL&a].Lpa.tJllJli.l u
?i
stabili prioritatile
in
familie la
fam
lie
interviurilor cuplului.
dm
m comun ,
aceasta situatie."
copnlor sa asa ca
timp pentru
$i
$i
ei
munca
la
Activitatea cu ea a inclus
fn
de
Incet,
cu Anita.
Anita locuiau
5i
relatiei.
mama, combinate cu
un lucn,
ve..
a fost capabila sa
niai bine
difera
Am
Lucml
meat
aigat-o sa se
(Mama
piarda copilaria".
am
Zn
incercat sa
cu Anita, ca ea ar
luciiirile
sa merite ca Anita sa
I-am marit
realiste.
al
In
mama
un concubin violent,
posibil sa
Mama
variantele.
,Je
aud?"
copiii sunt
unorabuzuri
El,
se dezintereseaza
de copil.
LNcrafon^: Este dureros sa
^.
stati aici
dupa
5,
respingere
de asemenea
atatea luni de
dupa ce
at.
decs
^men^n^lT
385
389
tacere"
nu va
Bent ca
sa
Mama
MKiodata
'
Taldl
Nu
Nu
de ea atunci, dar
ru.i
ai
aratat
putin mteres
pic de responsabilitate, puteai sa arati
un
nici
Ma
mea
vreau ca fata
nici
li
face bine"^
fi
baza
Am
greu
identificarea reciproca dintre ei; Este
parasit pe cineva
X
ma
pe
celalalt.
cu nereuitele noastre.
?i
Nu
este u?or
de
trait
cu gandul de a
dorea sa aiba
relatii
Nu
%\
nu
ne folosim
?i
paiti,
mdiferent cat
de
parinti
Lucml
poate
fi
limitata
de conflicte majore in
divortului in sine.
airreuit partile sa rezolve conflictul
Munca
trebuie planificata
lor,
fie
cand
Ar putea fi util ca copilut sa fie inclus, atunci
Metodele descrise
clarificarea unor probleme ale cuplului.
iji
23 sunt relevante.
390
abuz
de
fizic,
CONCLUZIE
In esenta,
nu doreste sa T.i
este important sa
explora
motivele. Copilul ar putea sa nu
doreasca sa H viziteze dm
cauza
el,
fel
fi
sexuale,
el
ai
jn timp ce dumneavoastra va
copil,
incercat sa intensific
de sentimente."
,
Cand un
capitolul
munca
sufennte
gnj,,
atentia noastra.
?i pe noi cu
dar nevoile cop.Iului trebuie sa
ramana prioritare Tn
CAPITOLUL
27
reteiei
fi
copiJului
(Oaudin
et al.
1991)
?i
o components principala
copiluiui.
ingrijirea
'
cu reteaua
Felui
^
cum ne raportam
mtelegere.
la
suticiente.
593
Heap 98 1). Un
cop.! maltratat
f?,
revine, adesea,
repede
fn Tngriiiria
COPIL
A
fi
la
STcSaitr'"'"'
modele de
De exemplu,
identificare
ingrijire,
51
predictibili
5!
nu
posibilitatea identificarii
de abordare poate
abordarii
fi
fi
de week-end,
Aceasta va insemna
care sunt mult mai
de
la ajteptari
prea nerealiste.
al
talentul
ori,
pomenite ca un
de maltratare sa
fie
mod de
limitarile lor in
concretizate
?i
evaluate.
abordare
legatura cu
(Sangbakken
1989)
Dar, ele pot reprezenta
da
posibilitati
Personalul educational
51
^i
relatia
cu
ceilalti $i
pot
americane
engleze?ti
pentm
Daca
gradinita nu poate
fi
utilizata in
i
mod
contient, ca o parte a
fi
situatie nedorita,
-g-
,n tanta,
murdar
?i
neglijat
(1981) au
ilustrat
'
dea te angaja
in relatii
semnificative
situatiilor.
fi
adulti,
expus
poate
Tnvatare.
invers.
cu
obinuit
familii
jcolii
astfel
se simte acceptat
pentru copil
de stimulare
gradinita poate
la
fi
lasat sa traiasca
acasa
de spnjin
p
atite.
repetata a copiilor
la relati.
394
595
fie
necesar
la
o noua
(1976)
ca populatia
a gasit
in varsta ar
importanta.
varsta
urnia,
nu
?n
am
putem
accepta,
?i
necunoscute.
unor contacte de
In realizarea
importanta Tncercarea de
a restabili
sprijin
mare masura, de
cum
initiativa.
fn
parintii
copiii
felul
Capacitatea
de a o accepta determina
ei i
utilitatea acesteia.
nu sunt
motivati.
fi
irosite sau
Daca
neproductive, daca
parintii
va percepe
de afirmatiile acestora.
de catre copil
va avea
dificultati In
a profita
^i
adult depinde de
modul
cu motivatii
.^i
care cer
sa-$i
atitudini ce
nu
servesc interesele
evaluarea parintilor,
mgrijire,
?ntr-un
?!
sa
ci $i petitni
se afla indivizi
majore ale
cu copiii
lor legate
^i
.Printre cei
de
fi
evaluarea adultilor
in
copilului.
general. Lista
nu nuniai pentru
de copii, a ateptariIor
mod
pozitivln
relatiile
opinii
cu copiii
51
de
fi
de a se implica
capabili sa respecte
3%
?i
dezvoltat
(Heap 1985).
la copii, ale
caror
comunitare care
de viata sunt similare
schimba intre ei expenenta
situatii
al|ii,
deopotrtva, acceptabile
fi,
gmpun
pot
semnificative.
la
randul
de spym
?i
gnipul
la
elaborate
in ultimii
zece
coala.
lucrti este
prezentata de
?i
fi
din afara
Au
teatnal
fost
(Heap
sistematica Tn aceasta
(1985).
relatiilor
muncii cu
Handforth 1988).
integratain
Heap
utilizarii
O ghidare practica,
Tncrederea
o crestere a
de
ani,
lui, la
S-a observat,
gradinita
iiidivizilor
poate
lui.
?i
^i
percep aceasta
parintii
$i
de a recunoate necesitatea
mare masura
Chiar
Asemenea grupuri
parintilor
Prezenta oamenilor
Munca
metoda
cu grupul Tn tarile
abuzati sexual.
1988)
In realizarea abordarilor
Abordanle deschise
397
to|ii
abuzul
asupra mamei
fizic
profesionist, atunci
"^^
'"'
*'
in retea.
vin in
"^^ ''"''"
''
^""^ ""^"'^
mdm'dual
^^ '""^''^
^"^^'
intampinarea unor
buna au
fost utilizati
ingrijire
$i
fnvatarea cu
Reactiile fn gaipuri,
la sporirea respectului
descris maijos)
un gnjp
tururi, care
1980, Odberg
fi
de un
real folos.
Walbom
op.
cit.,
(Heap
op.
Brostrfm op.
Wayne
cit.,
cit.,
?i
Avery
Taszynski 1985).
izolati,
cu resurse
relatie
in
a multelor e?ecuri, ar
gmpuri, Datorita
fi
surprinzator ca
ei
sa accepte ujor
la
unii
pe
altii
invitatie
cu privire
la participarea la mtalnirile
?i
relatiile
schema de
penfru
de grup.
importante pe care
departe,
stabilesc
doua proiecte de
britanic:
a exista".
Mai
ei le
(vizite acasa
un proiect norvegian:
Un
?i
loc
398
recunoa^terea de catre
pnetenele mamelor,
?i
de acestea.
Mamele au
in situatii similare.
putut
atunci
sa
Relatiile individual^ au
Nu
a fost posibil sa
nevoite sa-?i
persoane
Noul Centru Pin Cativa
li
599
noua"
lor retea,
devenit o institutie
Noul Pin
i
nii
limitat in timp, a
ABORDARI COMUNE
trecerii timpuiui.
IJN
Un
de
loc
pent
la institutia
copii
51
a exista" a fost
de
un doctor de
la
maternitate
de
de
astfel
vietii.
Un
de
la sectia
Dm
asistent social
psihiatrie pentru
de asistenta sociala
la clinica
de mame, individual.
Mamele
experienta de viata
evaluat de
Oddberg
?i
vreme abordarea
de grupuri
Walbom
(op.
s-a facut
cit.),
in
moduri ce n-ar
cadrul unei
relatii
fi
se va lua copilul
?!
va
fi
Consultantii
fost posibile
individuale.
^'
grup nu a dus
la
O posibila anxietate
ca acest grup sa
fie liber
sa discute
Un
s-a
aceea, este importanta clanficarea
rolului consultantului
casei in general pentru fiecare
familie, in termeni concreti
Uneie ajutoare acoi'date panntilor ^i
copiilor au un element de
retea .n ele, Cateodata se
utilizeaza contactui dintre pannti
?i copii fn
guipun. In asemenea aboi-dari totul este
legat de grupunle de parinti
ata?at.
Pin sau
dificultati fn
resu.-se
vrntTzHnTcr"^'"'
dat in ingrijire.
mregistrata la paiticipantii
devma
existat
ca mgnjirea sa
mdeajuns de buna.
de generozitate,
$i
afiira
In fniprejurar. difente
spnjinul acordat ?n casa a
fost denumit in
d.tente, de exxmplu,
consultantuI casei", ajutorul
mamei"
sau ajutomI casei
nou modelele de identificare i
satisfacere
ale nevoilor panntibr
, ale copiilor, care nu
ftisesera satisracute
ceea ce pnve?te ingnjirea, au
ocupat un loc central. Cat de
relevante
s-au dovedit a fi ele
legatura cu fiecare familie,
a depins de modul
care au existat resurse destul
de bune
familii pentru a Tmbunatati
.ngnj.rea. De asemenea, totul
a depins de motivafia
parint.lor , de
relatia pe care consultantui
casei a reu^it sa o stabileasca
cu familia
bste necesar , spnjinul din
partea autoritatilor locale, care
sa fie
acordat un t.mp destul de indeiungat
pentru
ei
fniauntru sau fn
modun
lipsite
lui
casei.
fel
ca Noul Centru
?.
cop.l,
pana
la
De
de
la activital.
grupun
fn
985).
400
401
Un
serviciu
parinti
un an este
copii sub
comun
mtr-un proiect
sfar?itul
Optimismul
^i
Ja
dintre institutui de
i
ajuta
?i
activitati. In
de a
lor
impreuna,
fi
de
dezvolta
unde
relatii
parintii
cu
aiti
copiii
nevoia
jocuri
de mijcare,
sa se
extrem de
stimuleaza
fi
reducerea
asemenea abordari
la
parinti
copii sunt
tarile nordice.
tratamentul special
al
al familiei, cat
familiei.
1
Mediul
placut
i,
in interviuri legate
de
in
amalgam de educatie
ji
in viata.
timp, un
model
Tn
afara Scandinaviei
pentm
copii
asemenea
Reteaua personahi
1989)
este
un
in
in acelai
pe saptamana (Anderson
se mtalnete o data
servicii
ji-au
asumat
unde
comportamentul
?i
interactiunea distmctiva
de a
Tntari
aspectele pozitive.
Una din
de luare a
existat
pentm
a realiza
ata^amente legate de
retea.
parintilor
metodei
I.
et al.
ilustreaza
de exemplu, efectuarea
utile,
in
permanente" de maltratare.
Gaudin
eficacitatii
Diferite
adulti sa-?i
Discutiile se concentreaza
antreneze Tn cantece
pe
sejoaca impreuna,
tipare
lor,
pana
deciziei, privind
o tendinta de
de tratament
institutional
$1
participarea
in
li
402
403
s-a ofent, de
asemenea,
Legaturi" voluiUare
de familie" voluntari au
Prieteni
grupurile de parinti
Ei au fost,
facute In gaipuri
achizitiile
fost recrutati
51
pentm
pentm
institutiilor a
ajuta
neprofesioni^ti, pentru a suplini neajunsurile retelei deficitare pe
are adesea familia.
4.
cunoscuti
Cooperarea ^i coordonaiea
de o importanta decisiva.
pentm
in
sprijin in
mod
neoficial.
copiii,
ata^ate
la
ti
satistacator,
au fost recnitate
5.
?i
le
dadeau
sfaturi.
Comunicarea
parintejti
acasa
?i
?n sitiiatii individuale
un
mod
de tratare
nu exista
al ei,
mod
de
totui
un
posibil
Daro (1988)
a evaluat
?i
a descoperit mibunatatiri in
a descoperit ca
diferite
sa-^i
30%
din cazurile
de
abuzive
neglijare.
Ea
practice
?i
unor
lucru va
integrarea difentelor abordari ?i va face
posibila realizarea
planuri de tratament ajustate pentru fiecare
familie, cu cantitati
la
Ajutorul veciniloi*
CONCLDZIE
a intari
activitati.
care
practice.
antrenati sa ajute
copii.
51
de asemenea,
?i
404
de
gmp
concentrate asupra
dovedesc
fi
CAPITOLUL
28
MUNCA CU PLASAMENTUL
COPIILOR - SEPARAREA
BE PARINTI 1 ATA;AMENTUL
FATA DE NOII INGRIJITORI
/s
"n ciuda faptului ca se incearca o
imbunatatire a situatiei copiilor
unn parinti nu sunt capabili sa ie
asigure o Tngrijire
a:orespunzatoare. Aceasta este realitatea
pe care noi trebuie
nevidencat).
media de
ingrijire >
<=
preferat permanenta.
de
?i
niahnire.
407
din piedicile
51
problemele plasamentelor
Tn case speciale,
care se face
?n
pecare
pe care
ar trebui sa-1
creerii noilor
primeasca
de
ajutorul
tn
^i
vizati.
normala
eel
care
probleme pentru
de
te ingrijete
dezvolta un
plasamentul adesea
asupra
lui.
Dorinta de
la
maltratarea sa
a limita
impiica decat de
!e
i
El a reu$it sa-i
mama sa
parintii
?i
copiii
de consecintele acesteia
au nevoie de ajutor
in
momentul
sa
ne
^i
respingerea. Dar
separarii
?i
copilul
Tngrijire
In
fie
de ata$ament
?i
asigura o alternativa de
din studiile
mele ilustreaza
trebuie sa
urma
pe cararile
faptul
fi
putut sa
am mai
cooperare cu
Tn josul strazii.
Un
viitori
Rowe
duca
et
al.
(op.
cit.)
la
Trebuie ca evaluarea sa
analizei
cum
pent plasament
parinti
cu bunici
Tn rolul
de
de plasament.
mai buni ca
parinti
mai
Munca presupune
complete a
fie
fie
Unul
Daca
fost capabila sa
Tn rolul
vor
spus;
fi
de parinti de plasament.
Acest proces de apropiere a fost necesar pentru clarificarea masurii
Tn care parintii de plasament ar putea fi, de asemenea,
Tmpovarati de
987, Thoburn
Norvegia se cere
de
acceptarea lor
printi
Mama a
capacitate de autosustinere.
nu
finte^te fie
mama
^i
Tn
institutiilor
atitudinii lor
felul Tn
pnmul caz
si
Ti
ori
[n
^i
mama
celuilalt
alte
persoane Tn
potrivite.
Tntelegerea empatica a
?i
trei
experiente difente
trei parti
?i
e complicat
$1
situatiei.
$i
parintii
408
409
atra?i
ca parteneri
graclinita ajucat
intre copil
5i
51
un
estimare. (Halleraker
in
MUNCA CU
rol central
panntii
lui
parinti
ataarea de
$1
Cand
se dorete
desprindere de parinti
multime de
ji
institutie
sensibile. In
munca
nu seamana
fntre ele.
factori.
?i
Cand
Pe langa durere
trebuie inceput
PARINTII
un
acest proces
cum vom
fi
neidentificam cu parintii
din
$i
efectuam
hotarat sa
fiului
meu
nu mai incerc,"
profesionala
evaluare rationala.
?i
oficiala
?i
pe care aceasta
timpul
ingrijire o implica.
ceea ce ne imaginam despre reactiile parintilor
sunt foarte des o piedica pentru noi atunci cand
purtam o discutie
directs cu ace^tia. Deseori amanam sa facem
acest lucru.
parinfii
cand decizia
le este
in
ateptarii'''
In acest
de
la ei.
Empatia noastra
?i
de maltratare cu
mama
copii
parintii
De
nou
mod
i$i
exprima
un plan
flexibil
de desfa?urare,
in
care
nimeni nu trebuie
preocupe
$i
?i
Exemplu:
Ea nascuse
de jase
recent
alt
intruchipare a raului".
am
fost foarte
in ingrijirea
nopti nedormite
am
iucrat,
fizic
mamei
ji
nu
sale.
numeroase
nu
bine ingrijita.
Nu
te
putem
responsabilitatea ca Berit sa
410
a abuzat
Am
Dupa cateva
?i
ani, Per.
ajuta Tndeajuns.
Nu
ai fost
tine.
Acest
pentru
nou
ji
mi ar
fi
va reahza
nici
^i
ne
tine.
incredintarea copilulu,
u
e f
iH
de ingnjire trebuie sa va sfatuiesc
sa o tacet.." Proteste
violente d
pai-tea mamei n-au intarziat
sa apara. Dupa 2
saptamam mamTa fo
de acord cu propunerea facuta
de
iiitr-o
propuno
.:cest
spus:
'>u*ii
eram
copil,"
am
ca
o boala
la
creier
Am
fost lovita
schimb
mult
in
mama
cap cjind
asistentui social
putut
greu sa nu incerci sa
te
cu
tl
de
reactiile lor
fi
violenta. Este
ranire.
reactie agresiva
?i
dupa experienta
reactia ar
e eel
decizia. Tottt?,
el!"
Dar
jocu!
Cine
l',ii:
amenintatoare
in
mod
necesar
rnult.
Ea
se poate
semnificativ
dccoi sens.
in
acest sens.
Exemplu:
Excmpiu:
exagerat de mult
iinca
din adolescenfa.
May
era
mamei nu au avut
in
nici
un efect
in
Numeroase
abordari ale
de May.
Asisleiitul social:
May nu
am
decat sa incercam
sa-i
poate
trai
reu?it.
Nu vad
gasim
lui
in acest
May
alta situatie
alta
ma
onorabila
casa."
am
mediu. Noi
ia
pe
Mama
va
fata,
Nimeni nu imi va
lua
fmbunatateasca
d_e parinte.
Plasamentul a fost
acasa.
veniti,
acesta ^ansa,"
salvata
iji
mamaputeti
fi
de
ati
fost
pana acum'^"
de a face o tizita
u?a
^i
rntalninle care au
ati
calitatile
cat
51
.1
pent mama
ce sa spuna
cu concubinul care era
-0 clinica de dezalcoolizare, pentm
ca nu ?tia ce sa spuna coleg.lor
ecinilor
nl,
nu
a tipaf
t- ^^oum
Acum
sai.
De asemenea,
ea a rupt
?tia
relatiile
la viata
copil.
mama
buna
^i
cum
412
nu
I-ati
avut niciodata
in
nu
se
lu.
413
incetul ea a devenit
Dupa
mibunatatite.
nu
i-a
preocupata
alte
?i
de
calitatile
imediate. fncetul cu
Panntn
cum
felul
evaluase ea
au,
situa|ia.
fi.
IJnii parinti
pnvind aceste
eel
AJUTORUL
Dorim
dm
a se
relatia lor
gandi
ne straduim
cu copilul.
a dezvolta
?!
IN
Ei,
a-i
ei
cu copilul. Separarea nu
Ajutoral real
competenti
astfel se
infiuenteaza perceptiile
?i
sa le
visurile deseori
IN
LEGATURA CU NECAZUL
indeplinita aceasta
munca. Principalul
tel
?!
modu! cum
angajamentui Tn
inca de
Roger
la
principalele nevoi
de Roger,
sa
naterea copilului
institutii
alte relatii.
lui
ei
lui Tn
ani
fi
lui
putut surprinde
Roger ca
putut candva
fiu, ci
sa-i
doar
poarte
de gnja, deci ca un
personalului.
de grava
acum 20 de
La
de o retea de profesioniti
a fost capabila sa-i asigure lui
afia acolo se
fel
mama nu
decat de plasamentul
.>!
Tmprejurari.
el
Cand
se
a^a
de parinte
are,
?!
in
Exemplu:
pierderea
poate
ce le-a stat
MUNCA,
tot
putinta.
rol ?n relatia
?i
cnze.
un nou
starea
SEPARARE
sa
..pierderii" copilului,
Ei pot
decizii.
de
alta
natura
moduri de
414
415
ji
nu pritnesc deloc
mai
tarziu.
altii
sa-$i ia responsabilitatile
un
nici
parinti
fi
ajutor. Unii
nu au fost
nu se
MUNCA CU fNGRIJORAREA
sprijiniti nici
buni este
sa-i lase
pe
Daca
mai bine
importante
in
timp ce
pot
ei
fi
parinti in vizita.
impiica parintii Tn
care multi
daca
ii}i
ei
Exemphi:
Dumneavoastra (mama)
totdeauna
i\
Va impartaesc
despailiti
veti
din
experienta
pentru
?i
cand
veti
fi
veni,
cand
veti
fi
fost
Tmpreuna.
Parintii se
parintii
vecinilor'?
Ce gandesc
Nu, trebuie sa
ati
ca
dificil
de a simti un doliu"
parintii sa participe
Nevoia de
sustinut.
maxima ?i
in
ataarea de
este prioritatea
pentni
de plasament
vizita.
Altcineva sa faca
:ji
sa
fii
la fel
Cum
lor, astfel
vielii.
Ei
pentm
parintii
au tendinta de a
ca devin tmpovarati
416
li
ne
vom
descurca cu banii?
Nu putem
munca
aici
(vezi
Tngrijire.
Mama:
ji
cap. 21).
parintiior.
M-am. gandit
la
ceea ce
pasivi.
le
ati
afirmat."
de plasament vor
Mama aproba ^\
plange.
care
fi
ei^
treaba asta."
Poate
Cum
mama
sta
Tngrijoreaza,
sa
Mai
Exemplu:
Daca ea nu poate
iii
Exemplu:
care
situatii
Cum
spune
simtiti asta."
de plasament^
(Caplan 1961)
de
Parintii
confninta cu multe
vor vedea
asemenea, necesara
Asisteiitiil social:
vom
fi
li
facilitata
de confiimtarea cu
situatiile
ingrijoreaza pe parinti.
417
durerii parintilor
o maniera de abordare practica ?i coordonata a
acetia.
de
manifestate
altor ingrijorari
e dor
PARINTII SAI
Shim
(Fanshel and
parinti
1978).
copilul.
Aceasta
de a se angaja
parintii
Daca
in relatia
cu
^i
lui
anterioara.
la
ce spune copilul,
^i
ci i la
proiectiei
cu copilul.
Exemplu:
Ana,
dupa
de 9
ani,
asupra copilariei
concubin care
1 el
se
droga
sale.
?i
Mama
in plus
de protectie
lua droguri
^i
?i
numeroase
traia
cu un
Uneori se
a fost foarte speriata din cauza plasamentului ei.
respectat de
Imi^tea apoi. Angajamentul mamei sa o viziteze nu a fost
social
asistentul
cand
atunci
niciodatatreaza
aceasta, deoarece, nu era
Ana
zi
Ana
a fost inteles
ei.
fixeze. Planificarea
Ea
copilului
.
aceste
in
situatii
mai
functie de nevoile
realista,
ji interesele
adica parintii se vor descurca
Nu
on o
fetita
investigatii
mama
mama
de
la
a intrebat daca va
de personalul specializat
ei.
el
se va ata?a
Daca plasamentul
merge
am,
din
li
418
419
cu
fn
primul rand
parintii.
la
contactui copilului
ca copilu! poate
taptiil
fi
ataat
'n
sigur de alte persoane din familie sau din reteaiia sociala. Acestea pot
fi
ail
de
criza
vor
$i
ei
ji
i-au dat
o^-.
fi
un
azil
sau un sanctuar.
Nn.-f
'^^r^
siiu,.t.e ireala
'
-"^
^^^^^ste.,ane.nipor,ant.a,u.^
'^nncpnle discu.ate
Comnnkarea
in
cap. 23 sunt
semniHcative in acest sens.
deciziei cu
pnvire
la
pfasament
INGRUnORI
Procedurile de ingrijire care necesita timp, procesele legale
munca
ani.
el
il
are consecinte
adult.
fost
Nu
casa
doliur' sunt
la fel
Nu
in
care a
stat,
pentm
aceasta a
?n care a trait, a
lui.
vietile lor
in
timp ce
pentru a se ocupa
.?i
csire cop.l
de
JSrM
fete 7.
'"
copii.
Durerea
copii,
disperai'ea
au
plasati.
zi
cu
zi
a acestor
Exempli!:
de
$i
durerea nu puteau
suportate.
forma
agresiunii, disconfortului
.'ji
comportamentului
durerea sub
distructiv.
poate
--.
a,.
a ,nce,ca,
420
421
^e
^c, ^
Tu
tine.
copin cat
adultii
mama nu
fie
te
inceteaza sa
va vizita
2.
la
adultii
5i
merge
vei
Cercetan uitenoare au
ilustrat faptui ca
B.orn .r.
faptu ca ..noul tata"
'"'"^"* ''
se va Fmbata dnfnou"
Este important ca la
mtrebar.le puse de
cod.1 Z.l
u
expnmate indirect pnn joc
,"''%''"
sa se ra^xinda
cmst t Coot
stare mtotdeauna
"' "" '' ^' '"
sa puna mtrebarili
de
alti
mama.
bme
grija
va iubi totdeauna...
Fia !e
tine,
Dar
Ea va
veni
de
"a
al
-^
sale
Exeinpiu:
^i
Cand
sa dea
copilului
se
spune hotararea
un nume sentimentelor
in
legatura cu parintii,
Tl
ajutam
$i
emotionale.
le
?i
fi
dificil sa-?i
exprima cu agresivitate
Cu
sentimentele,
?i
exprime sentimentele,
nervozitate. Altii
T;ji
blocheaza
15 noi
cu sentimentele
afla copilul
lui.
Exemphi:
fugind
in
Am
ingrijorarea
lui i
Se pare ca
lini?tit,
Mai
tarziu in
fii
Am
stai
furies, trist
tine. El s-a
mama
mama
la
multe
sa pentni ca ea
lui,
il
'
""""='
nir;aTa"f:Lt^;::;ra*,*'"7 ""P*'''--'--ni
=-.-.-isp,mepem,-a:ir;r::rprr^^^^^
lui
Bjorn.
aceea^i
nu putea sa aiba
muit de prietenul
"n"
Eu am inventat o povijste
Hjorii:
"".''"'="'""-
"
d,-
readier dVZere p^ c
^T"""
"""^"^P"'""''!"
fcesecapabil
grija
mamei
Era foarte
de
el
a^a
cum
N
sale.
trist
I;ji
iubea
pentm
7".g
pe copN
,a
,.,,-ea
u^^'lZrit':*':,^:"'*'-
ca
De
mutat
acasa cu
?i
varsta ca
la
durerea
nume
lui,
lui,
s^
spunand:
a^teptarile lui
dureros sa
disperarea
. pu.u,
sa le exprime mai
inaime
Ba
a accelera.
e.,primarea
griji'.'"
tata."
422
42]
"'='
4.
Exemplu:
Cunosc un
plasament. i
baiat
$tii
de varsta
ceva'^ El se
ta
iui.
o casa
la
fi
neascultatori,
nu trebuie sa
ei
fie
ei
A-ti parasi
De?i niciodata
totdeauna draguti,
sunt dui
la
o casa
de plasament.
casa
Muiti copii sunt incapabiii sa beneficieze de o plasare intr-o
pent
fac
?i
le
grijilor
ce
cauza
din
institutie
de incredintare sau in aha
parinti. Ei
cred ca
parasesc parintii."
i^i
acordul de a nu mai
Este deci important pentru copil sa primeasca
avea vreo responsabilitate
?i
sa
se permita sa
primeasca
ingrijire
pregafitoare
cie
adultii, Dar el
nu este de vina copilul pentru ceea ce hotarasc ?! fac
gandit
la acest lucru
s-a
El
s-a gandit ca era vma lui pentru ca era rau.
li fusese mcredintat i-a spus
tot timpul pana cand tatpJ caruia copilul
ca copiii pot
Munca
dm
Munca
mplica. El trebuie sa
ot
fi
pana
la
folosite scenarii
enta, cunoa^terea
Acum
grija
mama ta,
dar copiii
de
fi
fi
un bun ajutor
in
aceste
de animale Tngrijorarea
?i
situatii.
Cu
sentimenteie
exprimate.
vieti.
5,
de exemplu, calatona de
scenarii pot
fi
folosite,
Exemplu:
"'
"'
'"' '""
'""'''""'
'
easa sa de
situatia sa
nl.;;n^"
|JlabdIIlCnt.
avea gnja de
el
man
f "f
''
"''
^'''
'"^"J'^""
""PO^^nt
- '""'J"'"'
oentm'"!'
cntru copil ca el sa-i
mtalneasca pe teritoriul sau,
Gradinita poate
jt ca un ro important
ca Ioc de intalnire
^'^^
cu panntii, copilul
Exemplu:
Micul ursulet va
rail.
suparat pe
el
fi
insu^i
^i
crede ca
el
li
buna
?i
sa fie din
nou
fencit.
cu speranta
Aceste comunicari trebuie repetate in diferite moduri,
sa integreze mesajul
ca mai devreme sau mai tarziu copilul va fi capabil
situatie.
despre
i
insu^i
in perceptia pe care o are despre sine
la parinti
de asemenea
partea altera.
.,
jocuri,
^i
^i parintii
sperante in acela?!
timp. Este important sa
ajutam copilul sa-?i exprime
sent'imentele
gandurile. Cand avem de-a face
cu copii mai imri, exprimarea
trainlor
lega e de aceste vizite
poate fi
modal.tate
1
utila. Grijile i
fi
sperantele
explicata
?i
un spnjin considerabil
dm
Aceasta
partea
protesionistului implicat.
sa-i
AlA
425
'
el
mute
sa se
el
la parintii
sa
de plasament.
fie ingrijit
Exeniplu:
bine,
Exemplu:
Este dureros
tri^li.
Dar mamei
Ar
i
li
pentni tine
pentai
Si
fi
a^a
ingrijit
cum
.portant
se cuvine."
?i
trait in
de
ingrijire
?i
lor.
de plasament
parintii
Daca reujim
?i
Numero?i
directori
au alcatuit
clarificarea
poate
fi
Aceste
anumitor probleme i
unor imagini din
interpretarea
cunoscut
lor.
El poate calatori
parintii
Aceasta poate
5i
?i
fi
pe
el.
6.
timp
trecut, clarificarea
poate nota
la
in acest proces.
e incununat de
id caietul lui.
munca depusa cu
Parintii
pot
copilul
retrai relatia
Smn
'
el
de?,
nu sunt
i al
Preluc/area recnoa?terii
necesitatii plasamentuh.i
cu
Jsamentulu,
el
despre cat de
b^o ^S
proces de
efortul
parintii
-op
or.
de a face pe
parinti sa
Da
mama nu
ma, vrea
va da copilului impresia ca
parintii
426
p,-ea dificl
lui
sa
coopereze
u>p)li,l
si
Copilul va beneflca de
mgnjirea parintilor de
plasament sau a
masura
care se mteleg Teces.
e
Cand
spon
el le
de
acest proces va
,?,
?i
personalulu, ,nst,tut,ei
cu situatiile anterioare,
de procesul separarii.
Pe cat
Aceste lucmri
radacinile sale.
atras in alaturarea
'
ai
implicam parintn
-spun copilului ca
sunt preocupat,
albume cu
sa
amS
''
'
a radacinilor sale
institutiilor
ca^c^^^^^
astfel incat sa
vHo
poata traversa.
unde au
'
ne
pe noi sa evaluam daca
acest loc e Tndeajuns de
bun pentni el
Asistenlu social: .^tiu
caeste important pentm
lvarsa-1 urmariti
la casa copikilui
de.i nu doriti sa-I feati
acolo pent,^ a
aces lucru. Dar cred ca
es,e bine pentru
dumneavoas^a sa fi aco o
cu el, lar pentru copil e
bme ca este cu dumneavoastra
5.
sa vorbiti
sa-1 vizitatna
427
pentn, ea.
Exemplu:
Asisteiiliil social:
Chiar daca
li
Autonomia
In
el
nu
$i
neajutorarea copilukii
fi
lui i
de gradul
in
care
^i-a
?i
unde trebuie
el
plasat.
Aceasta ar trebui sa
fie
m mod
sociaii
ji
cu
Stone
a coniilnr
No' 'L
PARINTli
asistentii
mai mult
r^L^:
3^^^^^^^
vntonii coplL.
Este, de asemenea,
importanta clanficarea rolunlor
plasament ale as.stentilor
social,
pentru a u^ura
DE InCREDINTARE
ATA9AMENTUL COPILULUI FATA DE EI
MUNCA CU
Stone
si
l-ontatesaueop.,u,estemutattna,trnr-L?e
$1
exacta a panntiior de
incredintare
- ^.^ilmrtt
in stai^it este
est nece.sarsa
^>
casa de plasament."
7.
O corelare mai
promisiiinile,
plasamSt
coope
arerTeMe
-'""'- P-intOor
Parintii de plasament
sunt parteneri nu clienti
ti nu sol.cita ajutorul
pentru propnile lor
ps.ho ogice, c, eoopereaza
cu noi ^i au nevoie de
.ndephm
^
e
panSrde
problems
ajutor
plasamln
de
social
nent?'
'
Dar totui
e!e
Nu putem
generaliza
corespund cu experienta
^-
99
),
1
Hampson
!ji
Ta vormina
au concluzionat
in legi^iura
cu
?i
ji
^n
a capacitatn lor
o clanficare generala a
rolului panntelu, de
plasamenf
pe::dSs':::s;:r"''"^^^'"^^^''"'"'^-^^^^
3. consultarea panntiior de
plasament m le^atura cu
indenlmirea
'"deplmnea
^
corecta a sarcmilor lor ?n
relatiile cu copilub
^. spnjimrea panntiior de
plasament in noui lor roi
(-eea ce va trebui scos in
evidenta ca fiind eel mai
important va
d.ten de la o casa de
plasament la alta , de la un
copil la ilud
428
429
Ob me respmgerea
1.
Impreuna cu
social
de plasament incearca
parintii
limitarile legate
51
de
sii
cat cineva
?$i
Adese
fi
capabil sa se descurce
de
functiile profesorului
functia
functia coechipierului.
Halleraker
a depa^i
Copiii
aflati ?n
face fata
Daca
cit.)
consta
momentele traite
in
inainte de
mutarea sa
se utilizeaza
fn
?!
de Tncredintare pot
fi
la
care aceasta
considerati posesorii
2.
Avansarea
t,
dupa o
au nevo e e
Ito
expnmat pnn
agresiu e !i
"dgiesiunei
copilului.
normal m
unor asemenea copi, ca
astfel e, sa nu de^^^tl^^
HK-ertitudme
senfmente de slabicuire. Nu place a,c,
No,
sun tem indeajuns de bumCand pannt.i de plasament au
prim",' amto
pent a anticpa 5, a mtelege
O
^
posM
ca e
In intelegerea
mtu
casa de plasament.
a^eptSnCg
fi
tristetii
contfrme
f,
Stevik (op.
tara sa-,
cazu
de parinte de rezerva;
la el
?ngrijitoruIui;
51
sa se rela.ioneze
plasament:
-
copilul are
fn rolul
Exista
sau.
abuzul.
rol.
evalueze
Cu
ca^
1,
51
urma caru.a
cutul in
t^
comportamentultii
nevoile
fi
Clarificarea
.mp
I'elatiei
dintre
pa,-intii
*^"'
'^'^'^
profesioni?ti
?i
copilului
ica
^^^ -P""'-
parintii copilului
sai
^'
9,
co,
conriictele,
flf ele
'
exista.
despre
de incredintare trebuie sa
la copil
Parintii
Parintii profesioniti au raportat
copil
numele
confidentialitatii
profesioniti
mod
nu sunt
^i
al loialitatii
importanta functia
a-
noua
in
copiluiui o experienta
lui
fata
de
parinti. Parintii
trecutul aeestuia.
Asistentii sociali
fn
deseon ca
si
de
^i
Tntr-un
tipul celor
pe care
le-a
mai
care sa nu
Copilul poate
fi
lui
de
de asemenea
vizite,
cand acesta
ei
frebu e II
SexpLa
lorT
pec
a
promisiunile, Acestea sunt
probleme pretentioase care au
nevoie d
"cvuie
ue
mtelegerea copilului.
se confinne experientele
ajute copilul sa se
lui 5,,
i)rofesioniti.
fie capab.li sa
430
431
Parintii adoptivi se
3.
cum
ji
pot
ei
sa se
relationeze eel
,,Daca nu ar
^,
Metoda
consiiltatiei
cooperarea cu
utilizata pentru
situatii diferite i
sporita a situatiei
moduri de
ei
parintii
fi
de plasament. Aceasta
lor.
Cu o
Tntelegere
sa .a parte la rntaln,re
unui
tbst grvipul
fi
am
fi
abandonat
totui
5,
am
mapoiat
f,
Astaz,
constructive
a
^i
problemet nu au fost
utile.
; rrvoi:
copilui:.
4.
CONCLUZIE
degrup.
de plasament,
Parintii
cand sunt
ajutati sa se
la fel
ei
o reprezinta.
resursele lor
ei
^i
invafa unii de la
altii.
Cu
varsta de 10 luni,
ataat activ
$i
Cand
a intrat
Dupa cateva
zile s-a
spitalizare.
subnutrit.
la
la
catre parintii
dupa o infirmiera
?i
Mama
de incredintare care o
vizitau ?n fiecare zi
?!
stateau cu
De
ei
ar::r
nou rol.
'"'""
altI"'
mtampma
--^
^'
dificile
atunci cand
^^^ ^J^'tor in
'"'''
P"^^
Parintii profesioni^ti
trebu.e sa fie inventivi
?! sa
pentm
pe care
p^Z
momentult
^-?'
^^---^^^ ""
--
ata,eze de
^i,
?!
mancarea departe de
'
au sfatuit parintii
aiutnr
dSe
^U >n s}ir?,t,
nevoie de aiutor
de-a lungul intregulu, proces
de plasament ,1 de ata.ament
n lej
cu loblemele inevitabile
cu care se va confrunta
I noua sa vtt
Aceasta este
munca ce te
vizite.
de asemenea,
pnmeasca
Mama
le
per.n.i a se descurca
de personal.
Fetita se tara
a dispaait
ervicnle de protectie a
copilului
se sprijina reciproc.
in spital, el
copil.
432
4jj
calitaiiv
BIBLIOGRAFIE
.e
1// ,/
^^"'^^^'^
r:2; ^T'^^
r^-oi""^!"e'icy,
London
of .-esenrd,
institute -for
'f
?''"'^
^-///..^ Til!^ifli:SS'"f
-""^^^ f r.& Streissguth
A.P.(1988):
':
435
^"^'^'^^'- ^'^
Pat,en,s
wh
d---
fetal
bar.
alcohol
syndrome and
Glencoe,
Jianseri R.
(1991)
Politikeres forhnld
barnevernsambands hfnng
til ..
""""'^''^'l<^-
l^edrSad
^^stfold
Illinois
Gniy
at
.hmgen T.(\91S)Nattfugiene.
Gyldendai, Oslo
^^"?:r^t^;^S!:;:5;-:^*----.p-.e,-
~I-'Y2.\
'^''-'"'^'
'"ro^'Sh
,
F \AnUl
ChDri Abuse
and Neglect
'
i.
M
:
og ungdomspsykiatricn.
L'tviklingssenter,
Skriftserie
nr.I5.
Barnevernets
arbeidslivet.
3.udgave,
------t,
aStwm-l.^?^S'1;^'^"
^-'''''' ''ibitse and
^'fNeglect,
;-t^'^ ^(i)-^-^
rr
Hundevadt
L.
&
Roseluad L.E.
treatment
ffefgelaud I.&
^^^^^<^^^<-JonsarbeJdet^
Oslo
Tano.. Oslo
Gyda! M,
KoJiLdCH:!;^:,
adferdsvan^ke.-'
i..iL,!,jsvanskt,
F 7v:/-/
i.
luisskf. Nor.
,
Lege
vi
''
ore/i.,
i-w.i
''Jelpe
109-
ungdom med
j
1<A)9^]<.]'^.
to
et
46-4Q0-.4q5
"'w'wi*.^!'?""''"!"
A doiC! !ooi( at the
x^ioiLi.c^.
MmriwIq/OrfHopsychiatry, 55:260-266
fftulebrasui V.&ChvisiettHen P .mqqtv
^mshrug of hrr,..forsifls:';
"
Forlae
Ki^benh^xcp
fi
r,.,:r:.
L;^dh;roH"'t-ians
'''''^^--'-^^'A^"-'to-
Tidsskrift
for barn?
of
farnilieperspekiv. Hvilke
436
I,
i'^'-'K^tn ./ournal
'
Psvchiatry.
I:
437
"""f
Reitzels
battered women,
Hollis F.(1972):
J^inies B.
989): Treating
Toronto
Traumatized
'""u.ca cniK/ren.
Children
r
Lexington
Books
from
I:
Random
Jayaratne
S.
Jenkins J.M.
&
Smith
children's behav.or
children adversely.
l'-
f;^K
'^"'""'
MA
l^'-
"'"""
cioon
\f
Marshall pickering
,
^''''''
disharmony and
SPpsyS^l'^'j^yZ 71^''
'''' ^'^^^^
&
Rapport
nr.9,
Jones
A^/if 409^S^-'
Jones D.P.H. &
McQuiston
1
'^-
MG
nQS8^
fe/6;^A.ve./C7,//.Z Gashel,
Undon
Jones K.L., Smith
D.W.,UIIelandC!V
Pattern malformation
Lancet,
1P67-
^'
J; f
in
'
Child Abuse
.
^'^^^''"'^"""^ ^^e
Oslo
London.
Jacobsen R.S.
Press,
&
London
KS;p^<:Sy?r
''"''''''
'
'"""
"""*^
Columbia
/wZ
438
439
^'^^''^^
-^^
(19889):
of children to sexual
abuse and
/f/jfc',
KcHy
S.J.
ritualistic
I:
Journal of Interpersonal
gode.
Viu-
Heap K.
Killen
i:
(red.)
994): Familier
of harnevcrnsarh.;
&
K.nney
Homebuiiders' Model.
Booth (eds),
/^..,c7-;,^,
&
.I.K.WiUaker, J
I:
High-Hsk l^uni/ie-ZeitJ^e^lSl
rn^n m
mellom
&
,1,
helsectaten
skoleetaten,
socialetaten
'^'(n^tatcn
m^
og
Klefbeck
.J
et al. (1987): .Mobilisering
av nettverk rundt
multiproblemfamilien knsesituasjoner. I:
FokuspiFamliStOS^^^^^^^
&
5^^ -^.^l?"
Am.
" ^'^^'^^
Hvaeretgocinettver^^:
K^^
""'"
Heap
Klo.ster
&
(1983):
Om
440
'og omson^vikt
prim^^hJl^^nelen
f ;^
Koch K.
& Sundby
T.M.(198S):
Korbin
J.
1991): Cross
C Pound, C,
7-^9-1^0?"
cuhurai
Ifegcr A.
&
^" depression,
44
^'^^*^^^^^^--
'
157s:,pp,p"7'7^.''^^
K<)vero!a
CA
"'^^""^'-
Heap K.
til
Universitetsforlaget, Oslo.
Kiliesi
of
Barnemishandling
Barnepsykiatrisk konsultasjon
Universitetsforlaget, Oslo.
Killen
to
diildrentrh^Ml?^
children
in child abuse cases
<^
f^yectl
I:
&
&
Om
&
Kristofersoii L.B.
rapport nr. 6: 18-34.
27: 16-22.
'
^^"A
16:615-620.
Suiidclin C. (1993): Barn som tar ilia <196> forsok
en etisk analys. I: Socialmcdicinsk Tidskrift, 70:476-482.
Lamb M, (1978): Influence of the child on marital quality and family
interaction during the prenatal, perinatal and infancy periods. I: R.
Lcrner
G. Spanier (eds): Child Influences on marital andfamily
LagerbcrgD.&
til
&
Lange
Om
,1.
Langfeldt T.S.
&
rusmisbruksfamilier.
I:
Lindblad
F.
Socialmedicinsk
(1993V
<sflmhaiiccii.t
Tidskrift,
10-446-45^
omsorgssvikt.
&
,b,;,j<e,ljF.
442
443
A'^. llrc,-.
i\'e!,'lect,
S":;iMS^:,^:rS;:^
jvntr ;'^ ''---"
""
''^"'''- ^^ /Vt'^'/ec/,
2-5 Sept.
Middleniore
M.F
V/
94 ])
''
Hamilton, London.
''
Hamburg
.V,
^'"'S'ng
Couple.
Ham ish
8:20.3-217,
&
&
Neglect, 16:735-742.
Margolin L. (1994): Child sexual abuse by uncles:
risk assessment.
18:215-225.
I: Child Abuse & Neglect.
Margolin L.
Craft J.L. (1990): Child abuse by adolescent
caregivers. I: Child Abuse & Neglect, 14:365-374.
^m^u^dir^kfl^ om
Hovedoppgave
UniversiteteTi
"'
MaS!T
?f
^^'
S^fel:
^'J''P^"PParatet.
"''
^^
Bedford
-ite"Sn";.be!d'nli^
'l
VVaals T^^^
"
Institutt
Spedbarnssenter,
'
^ a
J
Utviklmgssenter Os'lo
A.S.
Slettebf
Moen
En
^''^PP^ fosterforeldre.
'^'"S'-esosionomutdann.ng
'nondheim
^''
&
^ped-oa
og Aiine
i^^^^^^^^^
^ ""gdornspsyk.atrien, Barnevernets
Q^^Q^
&
Maslach
&
C.
Jackson
S.
Substitute Care.
McGee
?s:c^caS^tf'r4r''''-^-^^^^^^
Pp!^^t^jm^^
^^"^^^ ^"'^^--
^^"^rican .Journal
of
&
(eds.): Psychological
'^ ^.N'. Hart
tlaltS^mlt lfri-1T'''
'>f Children and Youth.
{'ergamon Press, New
York
NdsonR.E., Land.smaii M.J.
& Dutelhn,,,,,
noQAx -r,
of lamtly centered
" v'^^O): Three models
T
Placemenf
'^^ '"<-nt >,t/
c
eventives Service.
\: Child
LXIX 3 2
Weifore
1^
'
^'buse:
et
''^^^^''^'^^ssand
cWld
tven%l,g fenomen.-J:
RRepstad
444
445
red. ),
Harnemishandlingsprosjektet
i"
Vest-Agder.
Vest-Agder
fylkeskommune,
Nordstoga S. ( 992); Tvers. Tverretatlig madell far hehandling af
fainilier medseksuelle overgrep. Barnevernsseksjonen. Vest-Agder
fylkeskommune, Kristiansand.
Norman E.K. (1993): Barn og seksuelle avergrep. Ad. Notam
1
I:
Nordisk SosialtArheid,
P'-rspektiver. Un,.,rsmSc^^^^^^^^^^^
Ogden
Sg
L.P. (1991):
rilturA^:iy^':'l^^ZdS
Gyldendal, Oslo.
Norman E.K.
I
& Michaisen
NOU
Norges Offentlige
Barnemishandling og oinsorgssvikt.
Nurse S.M. (1964): Familial patterns of parents who abuse
children. I: Smith College af Social Work, 35:11-25.
Nygirdshaug
E.
(1993); Helsestasjompojektet
-S
h'arnehage. Metadeuivikling
helsesiasjonsdistnkt,
ti'dlig Itjelp.
their
Samarheidlmrnevenv^
Rapport. Bekkestua
BcnuTikommune.
Nylander
I.
Psychiatr.
Scand, 69:231-241.
&
I:
3:547-553.
446
psychiatrv
""">'i journal oj
135 289-303
4nr1picpn
72:407-417
oLinn^"s 'nS/^r'"''"''"
r^ 1?
^'
^-''
t-
r,
^^'^^"'''-
-^"'^-
S^^^
defeS
oerective
child.
I:
&
Y"/rE!2:
Oppenheimer
Orme
eview.
T.C.
1:
CJild abuse;
An
interdiscphnary
M^H^Ih
''^'''''l ^'f ?^
M,
Hetherington
(ed,); Review of Child
Develonment
'
Research. University of Chicago
Press, Chicago 5- 09 sqq
a^iaiysis,
^nalys,s^*F
I,
1
I ayterson i
R., McAIHson S.J.
Shaw .I.W. (1987) Clmicaland
radiological features of osteogenesis
imperfecta Type 'v
A 1. ^tra
^H"- IV n.
Pcdiatr. Scand, 76-^^48-55''
&
Pa.Yters-on C. R.
& McAIh^on
447
in
Br.
Med.
.!.,
299-1451-1454.
&
I:
Patterseii
Dissociation,
R.T.
,'!:3-9.
(1990):
Rapport
om
barneporiionraji,
.lustisdepartementet.
I:
&
&
&
America,
New
York.
&
for
1:
Tidsskr.
448
Behaviour,
(s
Tavistock, London.
Pound A. ( 199 ): New
1
Pm
5:7-10.
I:
New
York/
visiting
Washington
K.,
^''=""''^^'''^^P''^''^-l^''^tet
Barnevernets
Kommu'J;^''^'^^-''
Rapoport
L. (1965):
The
iren^tsitr'
state
of
'""'"''
crisis.
A.,
md
(1987)ife threat
1: Archives
of General
L.
regi.
Oslo
'^'^"^ ^^'-^'^^
^^--^-"
o^-
''
im-m-m''
Resmcks
&
r(3)4l!4f''''"
Human
Roberts
^^
'^"'"'^'"' '"
''"'^'^
ofihxtQ.
L-
Dissociation
RW. &
Publications, London
Roed-Hansen B.(1991): Den firste dialogen
Cdoktoraftandl.ng)
-^^
Solum Foiiag. Oslo.
RohnerR.P. (1985): The Warmth Dimension:
Foundation of Pa^
I'^^f'^J^'-^Pf^'^^^-^'Uection Theory Sage Publications, Newbury
449
Rohner
R.P.
Child Abuse
Sabbakken A.
<&
sovepute.
tnfeUes
of parental rejection;
Neglect, 4:189-198
I:
&
Stress, 6:3-20.
N. &
Child Abuse
&
Cain
Hundleby M.
H.,
&
Kenne
&
Runyan
measure
DeVos E. (1994): The Intervention Stressors Inventory:
I: Child
children.
abused
sexually
for
of the stress of intervention
recovery.
4):6 0-625.
1
utfordring. Kommuneforlaget,
Oslo
Barnehagen
Saltzmger
66,2:15-23.
450
^Atl^n^fZ
Sandvold
& Duckert M. (
'
A., Christie
7alflUn%%'''''
''"'^^'-fi
f'^'-
98 1 ): Svangerskap og frdsel
^^- Norskhcg^fo^enS;:
1
^aS
^'^'^ P^^-"taI
'^"P^
ItniTttLl-'ll^-off"tL"^
'^'^"l^^"
children's
literature.
LXIV
Neglect, 18:51-62.
(1984): Long-term
in association with
Educational
and
Foster Care. Batsford Academic
London.
Fostering,
and
Adoption
for
British Agencies
D.K., Hunter W.M., Emerson M.D.. Whitcomb D.
J.,
en ressurs, et ^'"''^
problem ^"^'^
eller
Ryan
S. (1994): Post-traumatic
Rowan A., Fox D. Rodriguez
abused as children.
sexually
of
adults
sample
clinical
stress disorder in a
Rowe
Social
51:692-699
Traumatic
(1989): Barnehagen
6 617-628
Schechter M.D.
R,E,HaIfer
for
op
^f
mental
Child Welfare,
I:
^^"^^
&
&
Cicchetti D.
from
thestudy of maltreated infants, I: I.
Bretherton
E. Waters ?edsV
Growing Points in Attachment Therapy.
Monographs ofthe Societv
for Research in Child Development, 194-2
10
Seagull E A.W.
Scheurer S.L. (1986): Neglected and
abused
Illustrations
&
&
'''"''''' P""'"''-
fo493-5So'^'"'^^
Seagull E.A.W. (1987):
^'
451
Shapiro
S.
I:
psychiatric condition
oj tne Liiila,, l:>j.
children of
1...
violent marnaaes.
in incest victims.
early childhood.
the genesis of
MM. &
Forskningsrapport
nr.2,
Diasos
Sosialhrgkole), Oslo.
&
Stave G.
et
lokalsanifunn.
(Diakonhjemmets
^
Sosialhrgskole, Oslo,
Steel B.F.
Pollock C.B. (1 968): A Psychiatric study
of parents
who abuse infants and small children. I R.E
Helder
&
& CH
SicT'o^'l
03^:947''
of Chicago
Press,'
Sloan
G.H.& Leichner
I:
between
Canadian Journal of
Psychiatry, 31:656-660.
Sloan M.P.
children.
I:
Sifrdahl
&
Meier
J.
Child Abuse
S.
&
Smith L. (1990):
barneverloven.
ikke rammer deg selv. Universitet Oslo.
Smith L. (1991): Barnets beste - eller foreldrenes? Lov og rett,
4:193-194.
Hanson R. (1 974): Battered children: A medical and
Smith S.M.
psychological study. I: British Medical Journal, 3:666-670.
Soldal K.A. (1991): Stattekontakter som resurs. Norsk
Festskrifttil
I:
&
Fiernundervisning.
Solomon T.(1973):
History and
demography of
child abuse.
I:
H.,
Engdahl
B.,
Schwartz
J.
&
Eberly R. (1989):
POW
experience.
Posttraumatic stress disorder as a consequence of the
177:147-153.
Mental
Disease,
and
Nervous
Journal
I
of
Spieker G. (1980): Family violence and alcoholic abuse.:
:
Toxicomanics, 13:31-42.
Spiiietta
J..J.
&
Rigler D.
452
parent.
I:
* j^?'f y ^-
98 ); Economic antecedents
Child Development, 57-975-986
Stenvig B. (1990): Sexualle overgreb pi bfrn;
definition og omfang
- en analyse at datamaterialet fra
danske
'*
I:
undersi^gelse
1987 I
Nordtsk Tidsskrift for Kriminalvidenskah,
193-203
'^'"'""^ interpersonelle imivers
p^*'!'"
.' Urns Reitzels
rorlag, ^^PV''krbenhavn.
Stone
N & Stone S.F. ( 993): The prediction of successful foster
placement, I: Social Casework, 64- 11-17
Strauss M.A. (1980): Stress and psysical child
abuse, I: Child Abuse
i
and Neglect,
4:75-80,
&
f "/")")',*
Child ?;
i:
'^'"''^
^''"^' ^''"se
^^"^^I^'
Abuse
& Neglect,! 111-193
accomodation syndrime
harna
Sommerchild
^'
M 'f
Sv,"
ot
child
abuse ^^'!'''T
and neglect.
til
mrdre med
Utviklindssenter, Oslo.
&
453
11:262-272.
Terr L. (1981): "Forbidden games". Posttraumatic child's play.
1: Journal of (he American Academy of Child Psychiatry,
20:741-760.
Terr L. (1983): Chowchilla revisited: The effects of psychic trauma
four years after a schoolbus kidnapping. I: Am. Journal of
Psychiatry, 140:1543-1550.
Terr L. (1988): What happens to early memories of trauma? A
studyof 20 children under age 5 at the time of documented traumatic
evens. I: Journal of the American Academy of Child Psychiatry,
Lcgeforemng, 102:605-608
Sfrgaard
&
27:96-104.
Terr L. (1991) Childhood traumas.
An
I:
handicaps.
I:
New York
Thoburn J.(1988) Child Placement:
&
9:249-270
Triseliotis J.(l 984):
Rouledge
Triseliotis J.
London
New York
Truax C.B.
and Psychotherapy.
Aldine, Chicago
Tuteur
W.&
mothers.
I:
I.
I:
454
Tymchuck A.J.
who do
&
retadation
cSl
C &
^^ZiL^ViilT''^^'^'^''""''
'
familiepsykoterapi.
I:
Fokus
Fylkeshelsesjefen
M. &
pickering M.R.
&
Books
Weidemann K.M. (1992a); Thomas erikke en red hare.
Bamehefte
med veiledning nr.l. Det gjfr si vondt. Mental Barnehjelp,
Oslo
Weidemann K.M. (1992b): Marte ml fly tie. Barnehefte
med
New York.
&
Bristol
455
Winnicott D.W. (1969): The Child, his Family and Outside World.
Penguin Books, London.
Winnicott D.W. (1975) Maturatianal Processes and the
Facilitating^ Environment: Studies in the Theory of Emotional
Development New York International Universities Press, New York.
Woif D.A. (1991): Preventing Phisical & Emotional Abuse of
Children. Guilford Press, New York/London.
Wolf D.A. (1994): Factors associated with the development of posttraumatic stress disorder among child victims of sexual abuse. Child
Abuse & Neglect, \^37-50.
Wolock I. (1991): Is Neglect Still Neglected? 8th International
Congress on Child Abuse and Neglect. Hamburg 2-5 Sept.
Drinks Too Much.
Wright B. (1983): Sometimes My
.
Mum
Waal H. (1993): Fellesskabi ncrhetogavstand: Barnevem ogbarneogungdomspsykiatri systemperspektiv. I: K.U. Christiansen (red.),
Forholdet mellem barncvernet og barne-og ungdomspsykiatrien.
Skrifserie 5. Barnevernets Utviklingssenter, Oslo,
Young L.R. (1964): Wednesdays Children. Columbia University,
i
New
York.
Y.T. 7 Strickman-Johnsen D.L. (1991): Placement outcome
for neglected children with prior placements in family preservation
D.E.Biegel (eds). Family Presen'ation
programs. I: K.Wells
Services. Research and Evaluation. Sage Publications, London.
Zalba S.R. (1967): The abused child: II. A typology for classification
and treatment. I: Social Work, 12:70-79.
Hartman
Zimmerman M.L., Wolbert W.A., Burgess A.W.
C.R. (1987): Art and group\s'ork: Interventions for multiple victims
of child molestation (Part II), Arch. I: Psychiatric Netys 1:40-46.
Oberg G.
Oberg B, {\9&2):. Kristerapi vid virnadsstrider.
Almquist
Wiksell, Stockholm. Rstfold barnevernshi'ring (1989
og 1991): Rstfold barnevernsamband. Frederikstad.
Aanonsen A.M. (1990): Evaluering af barn-og ungdomspsykiatriens
arbeid med barnevernssaker. I: Norges Barnevem, 66:16-37.
Aarts R. (1990): Orion Home Training. Forelcsning ved NicWaals
Yimn
&
&
,
&
&
$1
PARINTI
Timi,?oara- 1900
Tel. /Fax:
0040
(0)56
199894
Institutt.
Editura
EURO BIT
456
0040
5.
1900
(0)56
199004