Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Biologie si Chimie

Referat
La: Agrobiologie
Tema: Caracteristica

agrobiologic a

Ardeiului Gras
A efectuat: Balan Cristina
Grupa 202 Specialitate Biologie i Chimie
A controlat: Straisaru-Iurcu Elena
Doctor Conferentiar Universitar
Chiinu 2014

Planul:
1.Importana agrobiologic i economic a ardeiului.
2.Provenina , rspndirea , poziia taxonomic i
caracteristic botanic a ardeiului.
3. Cerinele fa de de factorii de mediu a ardeiului.
4.Particularitile biologice a ardeiului.
5.Elemente de cultivare caracteristice a soiurilor de
ardeiului.
6.Soiurile de ardei autohtoni
7.Dunatori.
8.Bibliografie

1.Importana agrobiologic i economic a ardeiului.

Dintre speciile legumicole cultivate n ara noastr,

ardeiul ocup un loc important, avnd numeroase
ntrebuinri. Fructele de ardei se pot consuma n stare
proaspt, ca atare, ceea ce prezint mare importan
deoarece vitaminele sunt utilizate integral de ctre
organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la
prepararea unei game foarte largi de mncruri, se
preteaz pentru a fi prelucrate n industria conservelor sau
pentru boiaua de ardei.
Unele specii i varieti de ardei au o deosebit valoare decorativ i pot fi cultivate n ghiveci, n
cas. Datorit numeroaselor varieti, ardeiul prezint importan deosebit pentru mbuntirea
consumului de legume i asigurarea unei nutriii corespunztoare. Valoarea economic ridicat a
ardeiului rezult i din faptul c asigur venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaa
intern i extern.

2.Provenina , rspndirea , poziia taxonomic i

caracteristic botanic a ardeiului.
Originar din America Central i de Sud, ardeiul iute a fost rspndit n lume de marinarii
spanioli i portughezi.
Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iui, grai, lungi (de ex. kapia) i gogoari. Ardeiul, la fel ca roiile
i vinetele, este o plant pretenioas la lumin, cldur, ap i hran. Pentru a avea o producie mare
i de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pmnt bogat, afnat, lucrat adnc i ngrat cu gunoi de
grajd.

Poziia taxonomic
Regn:
ncrengtur:
Clas:
Subclas:
Ordin:
Familie:
Gen:
Specie:

Plantae
Magnoliophyta
Magnoliopsida
Asteridae
Solanales
Solanaceae
Capsicum
C. annuum

Proprietile Curative
Ardeiul gras are un continut scazut de calorii. Prin urmare, chiar daca vei
consuma o ceasca de ardei gras, aceasta nu contine mai mult de 45 de calorii. Bonus:
acea singura ceasca de ardei gras iti va furniza mai mult decat necesarul zilnic de
vitamina A si C.
Contine multa vitamina C, care intareste sistemul imunitar si mentine pielea
tanara. Cea mai mare cantitate de vitamina C este concentrata in ardeiul rosu.
Ardeiul gras rosu contine anumite fitochimicale si carotenoide, in special
betacaroten, ce au proprietati antioxidante si anti-inflamatorii.
Capsaicina care se gaseste in ardeiul
gras are numeroase beneficii asupra
sanatatii. Studiile arata ca reduce colesterolul
rau, tine sub control diabetul, usureaza
durerea si reduce inflamatia.
Daca este gatit pentru doar putin timp la
temperatura scazuta, ardeiul gras isi
pastreaza o mare parte din aroma sa
dulceaga, aproape asemanatoare fructelor si
continutul de flavonoide, ce reprezinta
nutrienti puternici.
Continutul de sulf din ardeiul gras il face
sa aiba un rol protectiv in fata anumitor tipuri
de cancer.
Ardeiul gras este o sursa buna de
vitamina E, cunoscuta pentru rolul cheie pe
care il joaca in mentinerea tineretii pielii si a
parului.
Totodata, ardeiul gras contine vitamina B6, care este esentiala pentru sanatatea
sistemului nervos si ajuta la reinnoirea celulelor.
Anumite enzime din ardeiul gras precum luteina protejeaza ochiul impotriva
cataractei si a degenerarii maculare ce poate aparea odata cu inaintarea in varsta.

3. Cerinele fa de de factorii de mediu a ardeiului.

Ardeiul este o plant cu cerine mari fa de factorii de mediu.
Temperatura este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului.
Germinaia ncepe la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La temperaturi de 20-250C,
germinarea dureaz 6-9 zile. La temperaturi de peste 300C, germenele sufer anomalii morfologice.
Temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 22-250C. Suma gradelor de temperatur
activ (peste 170C) este de cel puin 30000C. Limitele extreme admise pentru creterea plantelor sunt
cuprinse ntre 15 i 350C. Creterea este stopat la temperaturi sub 100C.
4

nflorirea i fructificarea se realizeaz in condiii optime la o temperatura medie a aerului i

solului de aproximativ 250C.
Apa din sol trebuie s se gseasc la un nivel de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer o
umiditate relativ de 60-70%.
Consumul specific de ap al ardeiului este cuprins
ntre 7000 i 10000 m3/ha.
Lumina. Ardeiul este o plant de zi scurt. Preteniile
fa de lumin sunt foarte mari. Intensitatea luminoas
se consider optim la valori de 30-40 mii luci,
ncepe s fructifice la cel puin 8-10 mii de luci.
Solurile cele mai recomandate pentru culturile de
ardei sunt cele aluviale, cernoziomurile levigate,
solurile brun-rocate de pdure luto-argiloase. Se vor
evita solurile mai grele, cu permeabilitate redus.
Ardeiul este considerat ca o specie mare consumatoare de elemente nutritive. Acest consum
variaz n funcie de producia realizat la hectar, de tipul de cultur, de varietate i soi. Perioadele cu
cele mai ridicate cerine de elemente nutritive sunt nceputul creterii vegetative, nceputul nfloririi,
apariia primelor fructe, toat perioada care urmeaz pn la 25-30 zile nainte de sfritul culturii.

4. Particularitile biologice a ardeiului.

Ardeiul este o plant erbacee, peren, dar in condiiile din Moldova se cultiv ca plant anual. Se
prezint sub form de tuf globuloas ce atinge o nlime de 40-50 cm dac se cultiv in cmp, iar in
spaii protejate poate s ajung pn la 2-2,5 m.
Rdcina este pivotant la nceputul vieii, dar pe parcurs se
ramific puternic, mai ales n stratul superficial al solului (0-30
cm).
Tulpina este puternic ramificat cu ramificaii de tip
simpodial, erect, cilindric sau uor muchiat, goal n interior
(glabr).
Frunzele sunt simple, lanceolate sau ovale, lucioase, lung
peiolate, alterneaz pe tulpin.
Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare sau grupate
cte dou sau mai multe, aezate n punctul de ramificare a
tulpinilor. Caliciu este gamosepal campanulat, terminat cu 5
dini scuri. Corola gamopetal este rotat, profund 5-7 laciniat, cu tubul scurt, de culoare alb pn la glbuie.
Fructul este o bac, puin suculent, n interior se afl o
conglomerare de semine, poate s aib forme i culori foarte
variate. Pot avea de la cteva grame pn la 200-300 g.
Smna este rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat, culoarea galbenaurie sau galben-cenuie. Un fruct are n medie aproximativ 100-300 semine, iar masa a 1000 de
semine este de 4-9 g. Seminele pot fi pstrate timp de 4-5 ani fr a-i pierde capacitatea
germinativ.
5

5.Elemente de cultivare caracteristice a soiurilor de

ardeiului.
Foarte bune premergtoare sunt : lucerna, trifoiul, mazre, fasolea, dar se poate cultiva i dup
rdcinoase, bulboase i bostnoase. naintea ardeiului primvara, se pot face culturi anticipate de
salat, spanac, ridichi de lun, ceap verde etc.
Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a rsadurilor. Rsadurile se obin n spaii
nclzite (sere, rsadnie). Pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar se folosesc
400 gr smn, iar pentru semnat direct se folosesc 1,2 1,5 kg smn. In cazul n care
smna nu este tratat, cu 2 3 zile nainte de semnat se trateaz cu TMTD 3g/1 kg smn,
sau alte produse pe baz de Thiram sau Captan pentru a preveni cderea rsadurilor.
Vrsta rsadurilor este de 60 65 zile. La ardeiul gras, lung i gogoar cele mai bune
rezultate s-au obinut cu un rsad cu vrsta de 65 zile.
Cu cteva zile nainte de plantare rsadurile se clesc printr-o aerisire mai puternic ziua
i noaptea, iar cu cteva ore nainte de scoaterea rsadului se ud abundent.
Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 150 C. Data calendaristic se
stabilete n funcie de condiiile climatice concrete ale anului respectiv.
Sunt mai multe scheme de plantare. Pe
stratul nlat se planteaz dou rnduri la 70 cm.
ntre plante pe rnd distanele difer cu varietatea :
la ardeiul gras se las pe rnd 15 20 cm, realiznd
o densitate de 65 88.000 pl/ha; la ardeiul gogoar
distanele pe rnd sunt de 20 25 cm, densitatea
fiind cuprins ntre 54.000 i 65.000 pl/ha; la ardeiul
lung distana pe rnd este de 15 cm, realiznd o
densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distana pe
rnd este de 10 cm.
Lucrrile de ngrijire urmresc realizarea unei culturi ncheiate i crearea condiiilor
pentru creterea viguroas a plantelor.
La 4 5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3 4 praile mecanice
ntre rnduri i 2 praile manuale pe rnd. Cu ocazia prailelor mecanice se poate face i un uor
muuroit.
Udarea se face dup plantare pentru asigurarea prinderii. Dup aceea nu se mai ud circa
2 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare mai profund. Apoi, pn la fructificare se ud la
interval de 7 10 zile cu norme de 250 300 m3/ha. n timpul apariiei masive a fructelor, cnd
plantele de ardei au cea mai mare nevoie de ap, udrile se fac mai des, la intervale de 5 6 zile
cu norme de 300 350 m3/ha, astfel ca umiditatea n sol s fie n mod constant de 80 85% din
capacitatea de cmp. Se evit pe ct posibil udarea n timpul nfloririi masive.
Pe suprafeele mici se poate face copilitul i crnirea plantelor, n scopul obinerii unor
fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de
consum a unui numr mai mare de fructe pn la venirea brumelor de toamn, pe de alt parte.
6

Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnic, la ardeiul iute i lung att la
maturitatea tehnic, ct i la cea fiziologic, iar la ardeiul gogoar i de boia numai la maturitatea
fiziologic.
La ardeiul gras recoltarea poate ncepe n prima decad a lunii iulie i continu pn n
prima decad a lunii octombrie. La ardeiul lung i gogoar recoltarea ncepe n a doua decad a
lunii august i se continu pn la cderea brumelor.
Recoltarea se face manual, preferabil prin tierea pedunculului, se condiioneaz, se
ambaleaz i se transport ct mai repede la unitile de desfacere.
Produciile medii care se obin sunt de 20 60 t/ha la ardeiul gras, gogoar i lung i de 8 12 t/ha
la ardeiul iute i ardeiul de boia.
Cultura prin semnat direct prezint o serie de avantaje : se face economie de for de
munc cu producerea rsadului i plantarea, rdcinile ptrund mai adnc, plantele folosesc mai
bine apa i elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitile de mecanizare sunt mai
mari, densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menionm obinerea unor recolte mai
trzii i mai reduse, ca i limitarea arealului de cultur.
Alegerea hibridului/soiului este esenial. Se prefer hibrizii timpurii i cu dezvoltare
rapid, care formeaz mai multe fructe n acelai timp.
Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textur nisipo-lutoas, care s nu formeze
crust. nainte de semnat este necesar tvlugirea terenului.
10

Semnatul se face cnd n sol temperatura se menine la 13 140 C, adic n jurul datei de
mai n sudul rii. Sunt necesare 1,2 1,5 kg smn la hectar.

Cultura ardeiului n sere

Obinuit n sere se cultiv ardeiul gras i ardeiul iute. Acest sistem de cultur asigur
produciile cele mai timpurii i valorificarea la preuri ridicate.
Rsadurile se produc n sere nmulitor dup
tehnologia specific. La plantare rsadurile trebuie s
aib bobocii florali bine formai, acest lucru realiznduse ntr-un timp variabil, n funcie de intensitatea luminii
din perioada de producere.
Serele i terenul se pregtesc ca la cultura
tomatelor. Deoarece ardeiul necesit n sol o
temperatur mai ridicat, cnd nu se dispune de
nclzirea tehnic a solului, se recomand amenajarea de
straturi nclzite biologic. Se folosete gunoi de grajd
sau compost forestier, amenajndu-se trei biloane de-a
lungul traveei, late la baz de 30-35 cm, la partea superioar de 20-25 cm i nalte de 15-20 cm.
Compostul forestier, n cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permind meninerea
n substrat a unei temperaturi de 180 C.
7

Pe travee se planteaz 4 rnduri la distana de 80 cm, iar pe rnd la 52 cm, pentru a realiza
o densitate de 24.000 pl/ha. Cnd se amenajeaz biloane, se planteaz 3 rnduri pe travee, la
distana de 100 cm, iar pe rnd 39 cm, realiznd aceeai densitate.
Aerisirea serei se limiteaz n perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor
periodic, n timpul zilei, iar uneori chiar i noaptea, astfel ca s se produc o mprosptare a
atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cnd climatul permite.
Cultura ardeiului n solarii
n solarii, n mod obinuit se cultiv ardeiul gras, dar se pot obine rezultate economice
bune i din cultura ardeiului lung i iute.
Pregtirea solului i a solariilor se face ca la tomate. Rsadurile se produc n spaii
nclzite. Se folosesc 400 g semine pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar.
La plantare rsadurile vor avea 60 zile.
Plantarea rsadurilor se face atunci cnd temperatura solului se menine pe adncimea de
10 cm, la nivelul de 14 150 C, calendaristic ntre 1 i 10 aprilie.
Lucrrile de ngrijire n solarii sunt
mai complexe dect n cmp. Dup
plantare, se ud local la fiecare plant, cu
0,5 1 l ap, pentru a nu rci solul. n
timpul vegetaie, numrul udrilor atinge
18 20. Se face completarea golurilor i
se menine solul afnat prin 45 praile.
Se poate face mulcirea cu paie sau cu
folie de polietilen.
Imediat dup plantare solarul se
ine nchis pentru acumulare de cldur. Aerisirea se face numai ntre orele 10 i 16. Cnd
temperatura depete 270 C, se intervine prin aerisiri.
Recoltarea ncepe n prima decad a lunii iunie i se poate prelungi pn n prima decad
a lunii octombrie. Se obin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumtate pn la 20 iulie,
valorificndu-se la preuri ridicate.

6.Soiurile de ardei autohtone

Materialul biologic utilizat n experien este reprezentat de 8 cultivaruri
de ardei gras, dup cum urmeaz:
- patru hibrizi specializai pentru cultura n solarii i sere (Nikita F1,
Blondy F1, Karpatia F1 i Kerala F1, Sonar,Atlas,Bruinsma, Ducu) care provin de la firme
strine consacrate n
domeniul produ-cerii de semine;
- patru soiuri (Ialnia 85V, Andra, Zenit i Amaradia) .
8

Alte soiuri de ardei

Ardei gogosar:Splendid, Neptun, Auriu,
Granat,Titan.
Ardei lung:Kapia de Kurtovo, Lung
romanesc, Arad 5B.
Ardei iute:de Arad, Portocaliu, Picant,
Iute delicios

7.Dunatori.
Descrierea si combaterea bolilor in cultura de ardei.
Descrierea si combaterea fainarii la ardei (Leveillula taurica).
Fainarea la ardei apare mai ales in spatii protejate (sere si solarii) dar poate sa apara si in camp liber.
Simptome.
Pe frunzele mature cauzeaza pete galbene-pale, cu margini
difuze,cu puf alb cenusiu de conidiofori si conidia pe fata
inferioara.Atacul intens duce la uscarea pematura a frunzelor.
Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin miceliu si resturi
vegetale infectate.Mai ataca si tomatele si vinetele.
Combaterea se poate realiza cu fungicide cum ar fi Tilt 250 EC,
in concentratie de 0,02 % (4 ml in 20 l apa pe 200 mp),Thiovit Jet
80 WG 4 kg/ha,Ortiva 250 EC, in concentratie de 0,075 % (0,75
l/ha),Topas 100 EC in concentratie de 0,035 %.Aceste substante au
efect daca se aplica in momentul aparitiei simptomelor de boala.Dar
se pot aplica si preventiv la avertizare.

Descrierea si combaterea alternariozei la ardei (Alternaria capsici-annui).

Simptome.
Produce leziuni alungite, adancite in tesut, pe care le inmoaie.La suprafata petelor formeaza puful
catifelat, la care depreciaza puterea de geminare.
Agentul patogen este favorizat de nivelul ridicat al temperaturii, frecventa atacului pe fructele
expuse la arsita fiind mai ridicata.
Combaterea altenariozei la ardei se poate efectua cu tratamente cu fungicide cum ar fi:Ortiva 250
EC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha).

Ofilirea vasculara (Fusarioza) (Fusarium oxysporum).

Boala este cauzata de ciupercile din genul Fusarium spp si Verticilium spp.Boala poate sa apara si
la alte culturi cum ar fi: castraveti, ardei, tomate, vinete, varza, telina.
Ofilirea vasculara apare atat in sere si solarii cat si in camp liber in anii cu precipitatii abundente.
Plantele atacate se ofilesc, se vestejesc treptat, ofilirea apare cand plantele infloresc sau fructifica. In
urma atacului plantele raman mici, se coc devreme, iar semintele din interiorul fructelor sunt brune sau
9

galbene. Daca temperaturile sunt foarte ridicate ofilirea apare brusc si plantele pier rapid.
Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate 27-28 grade Celsius, de umiditatea mare a
solului si un pH de 5-5,6 care este usor acid.
In afara de a ceste factori la aparitia bolii mai poate contribui si lezarea plantelor ce apar fie in
timpul repicatului fie datorita diverselor daunatori.
In combaterea aparitiei bolii se pot utiliza urmatoarele masuri: rotatia culturilor, cultivarea
plantelor cu rezistenta la Fusarium si Verticilium, plantele care sunt uscate si nu isi revin pe timpul
noptii sunt indepartate si arse, folosirea moderata a ingrasamintelor chimice care acidifica solul (azotat
de amoniu, superfosfat).
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500 SC in
concentratie de 0,1 % prin udari la radacina sau Topsin M 70 in concentratie de 0,05 %-0,1 % la fel
prin udarea la daracina.

Descrierea si combaterea putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Perioada de aparitie a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) se poate pune calendaristic in lunile
august-septembrie. Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in camp.
Infestarea apare pe fructe sub forma de pete umede de culoare bruna, de forme si marimi variabile. In
conditii de umiditate mare apare pe suprafata lor un puf cenusiu. Asemenea infectii pot avea loc prin
rani la tulpini si lastari, iar ramurile se ofilesc.
Combaterea chimica a putregaiului cenusiu se face cu fungicide, la aparitia primelor simptome se
vor aplica tratamente cu: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Teldor 500 SC in
concentratie de 0,08% (0,8 l/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea in

cultura de ardei.
Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides
paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar
dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria
sau Fusarium.
Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie
alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm.
Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in
sere pana la 12 generatii. Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate
inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.
Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In
10

stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.
Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si
pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, ce a ce duce la eficienta scaderii insecticidelor.
Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar
fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 %
(0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de
0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarianul) (Tetranycus

urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela este
la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o forma elipsoidala la femela
si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an. Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare
albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte,
continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius
embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade elsius dezvoltarea
embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate
masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de
pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale
plantei. In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple. Planta
este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare
se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea
inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care
corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in concentratie
de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in
concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in
crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in
gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.
Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a
frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita
acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand
pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza,
ducand la scaderea productiei.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau
verde-inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galbendeschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea
corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar
abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2
dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele
negre. Corniculele sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis
Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6
l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125
11

% ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea paianjenului lat (acarian) (Polyphagotarsonemus

latus).
Pajanjenul lat este un daunator polifag care ataca un numar important de plante legumicole (ardei
gras, tomate, vinete fasole), avand preferinta pentru tomate si ardei gras.
In conditii optime, acest daunator poate avea intre 18 si 20 de generatii pe an, si se dezvolta numai
in spatiile protejate (sere si solarii).Raspandirea acarianulul lat in cultura are loc prin migratie, atunci
cand plantele se ating intre ele, sau prin intermediul afidelor inaripate sau al musculitei albe de sera.
Simptomele atacului sunt reprezentate de aparitia unor decolorari galben verzui ale frunzelor,
depigmentarea, brunificatrea si rasucirea acestora. Plantele atacate stagneaza in crestere iar cu timpul
se usuca.
Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe), indeosebi partea
inferioara a frunzelor, unde se hranesc prin inteparea si sugerea sucului celular.
Prevenirea apariritiei paianjenului lat se poate realiza prin: mentinerea unei bune stari de igiena
fitosanitara in sere si solarii, folositi pentru infiintarea culturii doar rasaduri neinfestate cu acarieni,
eliminati din cultura si distrugeti imediat plantele la care se observa simptome ale infestarii cu acarieni.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu: Omite 570 EW in concentratie de 0,1 %
(10 ml in 10 l apa), Vertimec 1,8 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea nematodului galicol (Meloidogyne incognita).

Nematodul galicol al radacinilor este un daunator polifag periculos care ataca culturilor legumicole
din sere si solarii. Produce pagube in culturile de tomate, vinete, ardei si mai rar la castarveti si salata.
Dezvoltarea acestui nematod are loc in conditii de temperatura
ridicata, motiv pentru care in tara noastra nu se poate dezvolta
in camp deschis, ci doar in spatii protejate. Ierneaza in interiorul
radacinilor diferitelor plante sau chiar direct in sol.
Aparitia galelor pe radacini poate fi observata dupa 3-4
saptamani, dar infestarea plantelor se face imediat dupa
plantarea rasadurilor. Simptomele aparitiei bolii sunt
reprezentate de ofilirea frunzelor si stagnarea in crestere, urmata
de uscarea plantei de la varf spre baza.
Prevenirea aparitiei nematodului galicol se poate realize
prin: cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti la atacul
nematodului, folosirea de rasaduri neinfestate cu nematozi,
indepartarea din cultura si distrugerea plantelor infestate,
dezinsectia solului din sere si solarii.
Combaterea chimica se poate realiza prin utilizarea substantelor Nemathorin 10 G in cantitate de 15
kg/ha, Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/ 100 mp.
Basamid Granule se aplica la temperaturi mai mari de 6 grade Celsius si cand solul este umed. Se
recomanda sa se pastreze umiditatea solului inainte, in timpul si dupa aplicarea produsului la
aproximativ 60% din capacitatea de camp.

12

8.Bibliografie.
1. Florina Adriana L. SESTRA Legumicultura
2. http://www.recolta.eu/arhiva/cultivarea-ardeiului-cultura-ardeiului-incamp-si-spatii-protejate-10158.html

3. http://www.garbo.ro/articol/Tratamente-naturiste/14456/beneficiiardei-gras.html

4. BLAN, VIORICA, L. DEJEU, ADRIAN CHIRA, RUXANDRA

CIOFU, 2003, Horticultura
5. Alternativ i calitatea vieii. Ed. GNP Minischool.
6. BLAA M., 1973, Cultura ardeiului pe substrat mineral, Grdina, via
i livad

13

14