4 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR 4.1. Caracterizare Asborii drepti se folosesc in constructia tuturor transmisiilor mecanice. Ei sunt organe de masini cu miscare de rotatie, destinate transmiterti momentului de torsiune organelor cu care sunt asamblati, Rolul functional pune in evidenta solicitarea de torsiune insolité de o solicitare deincovoiere, cauzata de fortele ou care actioneaza organele sustinute asupra arborilor. Osiile sunt organe de masini destinate sprijinini altor organe, cu miscare de rotatie oscilatorie sau care se afla in repaus, fara a transmite momente de torsiune. Definirea rolului functional al osiilor pune in evidenta solicitarea principal a acestora —incovoierea. Osiile de lungime mica se mai numesc gi boltur. Asborii si osiile sunt organe de masini cu larga utilizare in constructia masinilor (arborii transmisiilor mecanice, arborii maginilor — unelte sau ai masinilor electrice etc, respectiv osile vehiculelor feroviare, rutiere etz,) Ca date initiale in proiectarea si constructia arborilor sunt: mamentul de torsune pe care i transmite prin organele de legatura si turatia acestuia in proiectarea arborilor se urmaresc urmatoarele etape: 4.2, Materialul arborilor Materialele cele mai uzuale pentru constructia arborilor sunt ofelurile carbon de uz general STAS 500 (OL42, OLS0, OL60). Pentru solicitan medu se folosesc otelunle carbon de calitate cu tratament termic de imbunatatire OLC35, OLC45, OLC50 STAS 880. Pentru arboni cu solicitan importante se folosesc otelurile aliate STAS 791 (41MoCr11, 41CrNil2, 18MnCr10, 13CrNi30 ). Dacd unele piese se executa dintr-o bucata cu arborele, atunci si arborele se face in mod normal din materialul piesei respective. (ex. arbore pinion), Arborii de dimensiuni mani sau arborii de form complicatd pot fi executati din font cu grafit nodular (STAS 6071), sau font maleabila (STAS 569). Fontele au rezistent’ mecanica mai scdzuta decat otelurile, dar au o sensibilitate mai redusd fatd de efectul de concentrare a tensiunilor si o capacitate mai bund de amortizare a vibratiilor. Alegerea semifabricatului si a tehnologiei de executie este determinatd de dimensiunile si rolul functional al arborelui, respectiv al numérului necesar de buc: 43. Criterii de calcul Criteriile folosite in calculele de proiectare iau in considerare atat aspectele de rezistenta a osiilor si arborilor, cat si cerintele impuse de functionarea corecta a organelor montate pe acestea Dintre criteriile de rezistenta pentru majoritatea cazurilor hotardtoare este rezistenta la solicitani variabile, in cazul arborilor cu functionare lent supusi la suprasarcini, criteriul de calcul este capacitatea portanta la suprasarcini, pentru evitarea deformatiilor plastice Conditiile de functionare corecta a organclor de masini montate pe osii si arbori impun de asemenea, efectuarea de calcule de rigiditate si vibratii 43.1Forfele care actioneazh pearbori qi schematizaren reazemelor Pentru calculul arbomlor este necesaré cunoasterea fortelor din angrengje si din alte transmisii de putere cum ar fi transmisii prin curele, prin lanfuri, prin frictiune etc. Aceste forte sunt preluate de arbon si de reazeme Sistemul de forte care solicita arborele rezulta din interactiunea acestuia cu organele susfinute si organele pe care se reazema, Distributia fortelor de interactiune este in general neuniform pe lungimea suprafete de contact, find influentaté de tipul montajului, de rigiditatea pieselor montate etc. La arborii de gabarite foarte mari si rotorii masinilor rotative 85(clectrice, termice, hidraulice) se ia in considerare gi greutatea arborelui si a pieselor montate pedl Pentru efectuarea calculelor, modelul real a/ subansamblului arbore ~ elemente sustinute — elemente de sustinere se inlocuegte cu modeul conventional a/ 1ei grinzi plane sprijinité pe doud sau mai multe lagdre gi inedreatd cu sarcini concentrate. Tipul si pozitia reazemelor arborilor tine seama de natura acestor reazeme. Astfel, in cazul rulmentilor montali cate unul in fiecare reazem, schematizarea arborelui se face printr-o grinda sprijinita pe reazeme de tip articulatie dispuse la mijlocul Létimii rulmentilor (Bg. 4.1) La lagérul format din doi rulmenti, rulmentul interior este mai incacat, iar schematizarea este cea reprezentatd in figura 4.2 (schematizarea prin doud reazeme este mai real). Fig4.1 in cazul lagarelor cu alunecare se accept schematizarea din figura 43a, pentru lagare sourte si nigide (Vd < 0,75), sau pentru lagére lungi (I/d>0,75) se accept schematizarea din figura 4.3b Fortele cu care actioneaz& organele sustinute asupra arborilor pot fi considerate ca rezultatul insuméri unor presitni de contact, a céror distributie este neuniform& Una dintre aceste distributii a presiunilor este cea din figura 4.4. Considerarea actiunii organului sustinut asupra arborelui, sub forma unei sarcini concentrate (fig. 4.4b), constituie o schematizare care nu denatureazé sensibil rezultatele aducénd ins’ substantial simplificéni in derularea calculului arborelui. Pentru calcule mai precise, se poate considera schematizarea din figura 44a ry i Fig43 Dacd se face abstractie de frecarea dintre dinti, atunci fortele din angrenaje se calculeazd currelatiile date in tabelul 4.1 Pentru stabilirea directiei si sensului fortelor, trebuie sa se tind seama de sensul de rotatie side faptul c& 0 roatd este motoare st alta condusd in schemele 4.2 ... 4.9 se prezinta schemele pentru stabilirea sensului fortelor pentru principalele tipuri de reductoare cu axe fice si repartizarea in planele vertical si orizontel 86La toate reductoarele cu dou’ sau mai multe trepte, ale céror axe sunt in acelasi plan, fortele tangentiale ale tuturor angrenajelor solicita arborele intr-unul din plane, iar fortele radiale si axiale in celalalt plan. La reductoarele cu axele in mai multe plane (conico-cilindric cu intrarea vertical, melcato-cilindric etc), in acelagi plan solicit arborele forta tangential dela un angrengj si forta radiala de la celalalt angrenaj (vezi schemele 4.8 5i 4.9) 4A. Predimensionarea arborilor Avand in vedere ca pentru calculul arborilor in prima faz nu se cunosc lungimile dintre reazeme si ca urmare nu se pot determina momentele de incovoiere, se executa un calcul aproximativ al sectiunii arborelui numai la solicitarea de torsiune cu relatia (16az, an @y Se recomand& ty = 15 MPa pentru arborele de intrare, ta = 20 MPa pentru arborele intermediar si ta = 30 MPa pentru arborele de iesire Find determinat diametrul preliminar al arborelui, se determing pe baza unor recomandari constructive lungimea unor tronsoane. De exemplu, in cazul arborilor unui reductor cu roti dintate se las o lungime de (1 ... 1,2 dp pentru montarea semicuplajului sau a butucului rotit de curea si (0,4 ... 0,8)dp pentru montarea rulmentilor, pentru sistemul de etangiri se las cate un tronson de 15 .. 20 mm; intre organe de masini aflate in miscare relativa de rotatie se las circa 10 mm daca sunt in intenorul carcasei s1 circa 20 mm daca sunt exterioare. 45, Stabilirea distantei dintre reazeme ¢ia poritiei fortelor fati de reazeme incércérile transmise arborilor prin roti dintate, roti de curea etc, sunt considerate ca forte concentrate la mijlocul pieselor respective Distanta dintre reazeme si distantele la care actioneaza forfele exterioare se determina cu qjutorul figurilor 4.5 .. 4.10 si tabelului 4.10. Pentru arborele de intrare dintr-un reductor cilindric cu doua trepte se combina figura 4.5 cu figura 4.6 fard alua in considerare roata dinfata 3. Pentru arborele de iesire din eductor se foloseste figura 4.6 fara roata dintata 2 (pentru laminin suplimentare vezi la anexe reductorul cu 2 trepta cu schema desfésurata) Cota notata prin litera W pe desene este data in tabelul 4.11 46. Calculul arborilor la incovoiere si torsiune Se parcurg urmatoarele etape (v. fig. 4.11): a, Determinarea reactiunilor in lagare, in doud plane, daca fortele exterioare actioneazd in plane diferite, b, Determinarea momentelor incovoietoare Miv si Maz date de componentele fortelor din cele dowd plane perpendiculare, si trasarea diagramelor de momente incovoietoare corespunzatoare; ¢. Se calculeaza si se traseazi momentul incovoietor rezultant, cu relatia p 2 x Myag= Ua) + iy) j 12, @2) 4. Trasarea diagramei de variatie a momentului de torsiune de-a lungul axei arborelui, €. Se determin’ momentul echivalent de incovoiere dupa teona de rezistenta a tensiunii tangentiale maxime, cu relatia (ea), = (GP + (ea, P12, 0 (43) in care O este un coeficient care se introduce pentru a fine seama de faptul ca ciclurile de variatie a solicitarilor la torsiune si incovoiere sunt diferite. Momentul de incovoiere variazi 87de obicei dupa un ciclu altemant simetric, iar momentul de torsiune dupa un ciclu pulsatoriu, deci: Saattt (44) Can Valori recomandate pentru tensiunile admisibile Cum, Cun pi Guz sunt date in tabelul 4.12. f. Calculul diametrelor arborelui in sectiunile cu valon (Ma); corespunzétoare din diagrama momentului de incovoiere echivalent se face cu relatia 1M, d, = TON Cam Dacé se utilizeazd o sectiune inelard, determinarea diametrului exterior se face prin adoptarea unei anumite valon pentru diametrul interior sau pentru un anumit raport intre diametre a= @s) 4.7. Dimensionarea la deformatii (daca se impune prin tema) in anumite cazuri este necesard dimensionarea arborilor la deformatii atunci cénd unghiul de inclinare B nu trebuie s& depaseascd anumite valoni datonita incovoierii in dreptul unei roti dinfate (Bg. 4.12) Relatia de dimensionare la deformatii flexionale este d> 0,1 [aF/tg B.]* 6) unde F=[F?+ FP]? , a-are relatiile date in dreptul figurii respective, tg B,=103 - pentru roti dintate conice; tg Ba =2.10%- pentru roti dintate cilindrice. a 4a. pentre cazul din figura 4 12a, a= (aa, - @2)(a ~ 24) / Gan), pentru figura 4.12 La unii arbori (arbori lungi de transmisie etc.) se limiteaza deformatia de torsiune ©, si atunci diametrul arborelui se determina cu relatia TA a=4 \1@, cu velori pentru @ in radiani, recomandate la punctul 4.9.2 an 88CoA tH IS Fig 4. 6 Arbore se cundar la un reductor cilindric cu dowa trepte—t Fig 4. 7 Arbore principal la un reductor conico-cilindric (2 Fig. 4. 8 Arbore secundar la un reductor conico-cilindric 90Fig 4. 9 Arbore principal la un redactor melcat Fig 4. 10 Arbore secundar la un redactor melcatFig 4. 11 Model de reprezentare a diagramelor pentru un arboreUy = Wy ty = = fy ay = HED oy ot 809 "05 eo! 247 = (tg soo leis “08))_95™ _ ve, Ly = (Igs0o “gus + Tg uts "208}) Ty By = (Iquis Mg uss — 1g soo 083) ee uy = Eee v “ ; 18 weuyjouy susp no o1U0 = T Bo ee Bytes quis 0B)" = My poate soo 08)" = ty = Uy eae y= "4 800 28M = My idoxp tuip no o1u03 pg = ty = VY, tg = 500 / “niy"y = My = My Aur tiuap no oupumD wy = y= WP, Upgiy = Uy = ¥, Uys Ny : 5M y = Ry = Py 500 / “p8i"y = My = My eujouy utp no spun “p3)Uy = My = Tyg = = idoxp Hump no oupunr ‘EEINe BilOT PpeIper ehiog Pperussuey eho 7 Tnynleuorsue jadi TRUST Ue uIp 1OPaHIOy [nye apMOT WAO|TY_ Tabelul 4.1 Relafii pentru calculul fortelor din angrenaje 93REDUCTOR CILINDRIC CU 0 TREAPTA SCHEMA PENTRU STABILIREA SENSULUI FORTELOR - axiale - tangentiale si radiale 7 R Fo (ey { i> Colin allt GP = ‘coe eal a Arborele de intrare Arborele de iesire Hats _, on iv Mary fal a ial {ae M REDUCTOR CONIC CU 0 TREAPTA SCHEMA PENTRU STABILIREA SENSULUI FORTELOR -axiale fangentiale si radiale . Y a _ leap 2 1 TR arp R ze ' \ kt We fo St J ‘ cA FX : . Arborele de intrare Arborele de iesire TEI r ny fon ne} 2 Ir onl ee H Fe 2 \seu a lceue 2. Schema 4. 2 Reductor cilindric si conic cu o treaptd 94.SCHEMA PENTRU STABILIREA SENSULU| FORTELOR axiale tangentiale si radiale if 1 Hs Ax J Fay 4 Arborele de intrare Arborele de iesire fn fie H] serene A ceieeccieZe fH] ll SS a Mv Arborele _ intermediar Schema 4. 3 Reductor cilindric cu dous trepte, schema desfagurataa}DIXD — v07ds0F eyDIPDJ IS ajpijuabun} - INTNSNAS VIMINEGVLS NYLNId VWAHIS Schema 4. 4 Reductor conico — cilindric cu axele in plan orizontal 96[4] ny z 744| [Fp mDy Basa 30 FTINOGST py FUVvaIN] FO FFAG continuare 4. 4 97wy a}DIPD4 Is ayoifueBuD} - a]olxo= YO LYOS IMINSNAS VAYNIEGVLS NYLNSd VWSHOS ey ear Th u wy Schema4. 5 Reductor cilindric cu dowd trepte, bifurcatin treapta I—a, cu danturain Vin treapta alla 98say i uso ep na as-npulyusuo.yau'A u! eunjunp no Wjos vudnso seta sel al pea ate coe ale “MBALESIO SESH FT FTRIOL? al “YI tH) Sy lw hy “hy ul 2 ay a Sy Yl leap @ ay 2 Ziq) € continuare 4. 5 99« Gy © 7a aay & Sy © J “sisal ap ajasoqly map| ‘4 "ny My SIDJjU Sp sJOQy al JopeuJejur ayaJoqsy 3polpos Is aypijuabuny - ayolxo- (Al {H] Schema 4. 6 Reductor cilindric cu dou trepte coaxial 100YO1ZLHOS IMINSN3S VSYIIEVLS NYLN3d 3N3HIS Schema 4. 7 Reductor cilindro-melcat 101[Al & € {2 A wey "4 [4] ® o 8 lH - *4| BUSS S30 STauORUv ays o 8 @ [A] ( Zz z €ay mp oh fay a5 ey ey Mp ae zy oF a P| eu ye % € © fH] a] a) — UVIGSWUAIN! =~ STORY continuare 4.7 102tel YOTALYOS ININNWAS V3UuITIEVLS NYLN3d SWSHOS Schema 4.8 Reductor melcato — cilindric 103SuISS! 30 SYyOsuVv £1) “— 4 iW = | a] t YVIGANYSLN] SyOsUV 5; 7 ba ce 1200 We 0,05 OT 0,20 0.25 We 0 0,05 0,10 0.15 Daca rezulta cA arborele nu rezista la oboseala, mai intai se incearcd micsorarea valoni concentratorului de tensiune si dupa aceea se trece la mérirea diametrului arborelui 49.2. Verificarea arborilor la deformatiiLimitarea deformérii arborilor este impusa de conditiile de functionare: rolele sau bilele rulmentilor s& nu se intepeneascé in inele datonita deformérii, presiunea dintre dintii rotilor dinfate montate pe arboni respectivi s& se repartizeze uniform etc a, Verificaren In deformatii flexionale Calculul deformatiilor la arbori este in general un calcul de verificare, prin care se atest deformatiile efective (sgeti sau unghiuri de rotire) nu depasesc valorile maxim admisibile Calculul deformatiilor la incovoiere inseamna verificarea in sectiunile care intereseaza a relatiilor §s hj (4.13) sau (4.14) sarcinile lucreaza in mai multe plane, atunci se adopt doua plane perpendiculare, se determina deformatiile §# si §Y in cele dowd plane, iar Leal (AT se @15) asupra arborelui actioneazd mai multe forte Fi,F,, ... Fa, atunci se aplic principiul suprapunerii efectelor si deci sgeata totala dintr-un punct se calculeazd prin insumarea geometricd a sagetilor date de flecare forté in punctul considerat. Unghiurile de inclinare din reazeme pot fi determinate prin insumarea unghiurilor partiale date de fiecare fortdin parte Determinarea mérimii deformatiilor se face pe baza relatiilor date in tabelul 4.29. in cazul arborilor in trepte, supusi unor solicitari exterioare complexe, determinarea ménimi deformatilor se face folosind metoda integralelor lu Mohr. Valonile admisibile ale deformatilor flexionale depind de conditule functionale cerute arborelui si pieselor sustinute pe el. Pentru constructii uzuale exist recomandarile fox S (2....3) 1041 Cmax 10% {rad} in care prin 1 s-a notat lungimea arborelui dintre reazeme. Dac pe arbore sunt montate roti dintate, atunci la mijlocul latimii rotii dintate fax < (0,01 ... 0,03) m, unde m este modulul roti dintate Unghiul de inclinare admisibila in reazeme depinde de tipul lagarelor: ax £103 [rad ] -lagare cu alunecare, wax < 1,6. 103 [rad ] -rulmenti cu role conice, Oesax S 2,5 .10° [rad] - rulmenti cu role cilindrice, Cmax 107 [rad] - rulmenti cu bile, eax < 5.10? [rad] - rulment oscilanti. b, Verificaren arborilor la deformatii torsionale Calculul constain verificarea relatiei esa unde -4 gp * Ofrad] = @, © 0 4.16) Recomandani de valori admisibile: pentru arborii diferentialelor de automobile @ < (15 25)10? [rad/m]; pentru arborii migcérilor de avans de la magini-unelte @ 15-104 [radén] La un arbore in trepte si cu Mc variabil, deformatia se determina separat pentru flecare tronson iar deformatia totala este 116@iy 49.3. Verificarea arborilor Ia vibratii Se calculeaza in principal turatia critica flexionala care pentru arborii cu masa neglijabila dar cu disc fixat intr-o pozitte pe arbore, este datdin tabelul 4 30. Verificarea constain relatia nSne 4.10. Ajustajele organelor de masini montate pe arbori Se recomanda urmatoarele ajustaje - roti dintate si melcate ce functioneazdla socuri mari: HT /s6, - roti dintate si melcate ce functioneazdila sarcini fara socuri: H7 /r6, roti dintate si melcate cu montari si demont&ri dese H7 /n6 , H7 /k6, ~ bucse de reazem a diferitelor piese: H7 /h6 ; H7 /h7, roti de curea si de lant H7/j6 , H7/h6 ; - cuplaje: H7 /n6 , H7 /m6 , H7/ k6, ~ cuplaje la sarcini cu socuri mari: H7/6 , -inelul interior al rulmentilor: k6 ; j6 (vezi si capitolul rulmenti) 4.11, Definitivarea constructiva a arborelui Forma definitivé a arborelui rezulté in urma verificarilor fcute la punctele 4.9 si 4.10. in figura 4.22 1 4.23 se prezinta doi arbori rezultati in urma unui calcul de rezistenta si de verificare a formei acestora Tabelul 4. 22 Coeficientii efectivi de concentrare in zona racordanii 17‘A Concentratorul B Valon Bi Solisitarea de incovoiere: Pre [aa] Raportul rid 0,01 | 0,02 | 0,03 0,1 | 0,01 | 0,02 0,03 | 0,05 Raportul 2 ea 500 1,36 | 1,44 | 1,63 1,44 | 1,54 181 1,82 | 1,79 700 1,40 | 1,49 | 1,71 1,55 | 1,59 191 1,94 | 1,88 900 1,43 | 1,54 | 1,80 1,66 | 1,64 1200 1,49 | 1,62 1,83 | 1,72 2,19 Dd 500 = ~ [212 = 700 = = = 900 - - - 1200 - - - B2 Solicitarea de rasu 1 500 1,28 | 1,35 1,43 | 1,38 | 1,39 1,55 1,54 | 1,53 700 1,29 | 1,37 | 1,44 | 1,46 | 1,42 | 1,42 1,59 1,59 | 1,59 900 1,30 | 1,38 | 1,47 | 1,50 | 1,45 | 1,44 1,62 1,64 | 1,65 1200 1,32 | 1,42 | 1,52 | 1,54 | 1,50 | 1,47 1,68 41,71 | 1,74 Dd 2 500 1,57 | 1,62 | 1,65 - - 2,18 - 700 1,61 | 1,69 | 1,72 - - 2,30 - 900 1,66 | 1,75 | 1,77 - - 2,42 - 1200 1,73 | 1,86 | 1,88 - - 2,60 - Tabelul 4. 23 Coeficientii de concentrare pentru arbor cu canal us‘A Concentratorul B. Valor. Bi, Solicitarea de incovoiere Puc 0, [MPa] Raportul rid 0,01 | 0,02 | 0,03 | 0,05 | 01 | 0,01 0,05 Raportul t (r= 0,5) 500 1,84 | 1,77 | 1,66 | 1,48 | 2,15 1,85 700 1,95 | 1,87 | 1,77 | 1,55 | 2,27 197 900 2,66 | 1,97 | 1,88 | 1,62 | 2,39 2,09 1200 . 2,04 | 1,73 | 2,57 2,27 500 = - 700 = - 900 = 2,81 - 1200 = 3,07 - B2. Solicitarea de résucire Pic 500 1,70 | 1,60 | 1,52 | 1,40 | 1,20 700 1,90 | 1,77 | 1,67 | 1,52 | 1,26 900 2,10 | 1,94 | 1,82 | 1,63 | 1,31 1200 2,20 | 2,05 [1,81 | 1,40 Tabelul 4. 24 Coeficientii de concentrare pentru canal de pana Concentratorul | Solicitarea Rezistentalarupere, a, [4ZPa] 500 600 700 800 1000 ovolere 16 1,75 19 2,0 2,3 Pac 119Rasucire 14 15 17 19 Bas Tabelul 4. 25 Coeficienti de concentrare pentru caneluri i filete Rezistenta Sohicitarea lanupere incovoiere Pus Rasucire fe 0, [AtPa] Filet Canelunt Filet Canelunt Canelun dreptunghiulare | evolventice 400 145 1,35 2,10 1,40 500 178 145 2,25 1,43 600 1,96 1,55 2,36 1,46 700 2,20 1,60 2,45 1,49 800 2,32 1,65 100 2,55 1,52 900 2.47 1,70 2,65 1,55 1000 2,61 172 2,70 1,58 1200 2,90 1,75 2,80 1,60 Tabelul 4.26 Factorul dimensional ec, &¢ Felul soliatani dmm materialul 15 [20 [ 30 [| 40 [ so [ 70 | 100 | 120 Factorul dimensional € Incovoiere - ofel | 0,95 [0,92] 0.88 | 0.85 | 0.81 | 0.76 | 0,70] O61 carton wvoiere (atel aliat) Rasucire (toate 0,87 | 0,83 | 0,77 | 0,73 | 0,70 | 0,65 | 0,69 | 0,52 otelurile) Tabelul 4. 27 Coeficientul de calitate y Rezistenta larupere 0, [MPa] 400 800 1200 Rectificare 1,0 10 1,0 Strunjire fina 0,90 0,90 0,80 Strunjire de degresare 0,83 0.80 0,66 Suprafata neprelucrata 0.73 0.66 0,45 120THe (i+ ocp ” ae Cried fem _, oa a! y f= £ VERE _ wy (422 9?) 9 ty (¢+ cy d (w+ a)? ¢ wt eee Ie soliqy eydvorp uy ae |? _# tp eaehd OH i (+p I ed rohugy wags BD tne to ware “‘ eld eld 5 WRU 7 ea aG {soppy efenog | wamyos ® aijonoaurap pe Tabelul 4.29 121Tabelul 4.28. Coeficientii globali de concentrare a tensiunilor pentru arbori cu ajustaje dé Campul de Rezistenta la rupere, Mpa fmm] toleranye Pentru 400 500 600 700 800 900 1000 1200 bare ea Gincovoiere) 6 275 300 3,25 375425 30 6 206225 2.44 282 319 16 179195241 244 276 50 36 3,36 3,65 3,96 4,60 5,20 6 252 2482.97 345 390 16 ais 2382337 300 3.46 1006 360 394 425 490 5,60 i 6 270 296 3.20 398 420 pete BS 213134256276 BIS 3.64 ea 30 6 17S 1.90 205 220 235-245-265 2,95 ks al 153164175186 198 2092.31 bs 1813873716777 1.86 2.06 50 6 © 205-223-752 -260 278-307-326 362 664-187-203 21S 228248237 2.74 ts 4860 L183 195-202-2302. 100 36 217 2,37 2,56 2,76 2,95 316 334 3,76 i 6 173 «188-202-219 «232-248 28D 292 pete BS1SSS 168183194206 220 2302.88 Observatii. 1. Pentru alezaj cémpul de tolerant este H7. 2. Mé&rimile coeficientilor kea si ka pentru dimensiuni intermediare se determin prin interpolare liniara Tabelul 4.30. Turatia critica pentru arbori fara masa proprie Cazul Modelul vibrator Turabia citi ne— 30 [aaar Men Va 30 [aa m \me+ o) Ner §| Hey = — a Vv VvGAURA DE CEN} Az STAS 86173 Jal 060 O) a 200 @ 00 | > 2 92546 | | T RS RN GAURA DE CENTRARE Te ‘A2 STAS 1361-73 fy FI 8 l& [Oo] 8 & Fig 4.22. Arbore pinion cilindric‘S ¥ ay 92546 ($00) Fig 4. 23. Arbore pinion conic15 F Bet Bo 1,0 [ 500 600 700 800 900 1000 1200 : Sy[MPa Fig. 4.24 Coeficientul B pentru canale de pana executate cu freza disc sau deget &¢ 1,0 09 I 08) i 07 a 06 7 Tncovoiere ~~ 05 zy 04 10 15 20 30 40 50 60.70 100 120 150 200 250 4 Fig 4.25 Coeficietul dimensional e 1- ofel carbon, fara concentratori de tensiune, 2- ofel aliat fra concentrési si ofel carbon cu concentrari moderate, 3- ofel aliat cu concentrari moderate, 4- ofel aliat cu concentran foarte man fe 10 T Rasucire 09 08 07 12 20 30 40 50 60 d Fig 4.26 Coeficietul dimensional e,y Epruveta lustruita 1,0 = 09 Rectificare,strunjire fina ectificare, strunjire bruta 08 07 06 + Suprafata cu crusta de laminare| 0,5 Ly } Coroziune in aps od ulce, 0,3 | 0,2 t ~ Coroziune in apa sarata 01 300 500 1000 1500 o,{MPa] Fig. 4.27 Coeficientul 7