Dispozitiye electronicc

S cere:

a) parametrii dinamici pentru T $i regiunea in care funcfioneazi;

b) schena de curent alternativ;

c) schena echivalen la semnal mic, frecvenle medii;
d) amplificerea in tensiune $i lezistenfa de inrrafe.

Fv"

i)

c)

DJ

Fig. 4.33. Aplicafia 4.9. a) Schcma de principiu; b) schenra de c.a.; c) circuitul

echivalent la semnal mic, frecvenfe medii.
Rezolvare
a) Regimul static pentru

'[

a fost analizat in aplicalia 4.6

!i

s-a obtinut:

It : A,566
T este in l-{N.
'r.4) =
Parametriidinamicisunt: g, =4Q I. =40.0,566=22,64=22.6mAlt/
T(Vry = 4,6

r; l..L:

6,31 l/;

l?.
gn

rrl0

zt

04

Scherna de c.r. e.re ilucLralrt In llg. 4.I lb.

'
c) Schema echivalenta la semnal mic fiecvente medii este ilustratd in fig. 4.31c. S-au neglijat parametriih,.
h

d) Ca $i in aplicalia 4.8. T este in conexiunea EC, ca umlare:

a,= g^ Rc = -22,6 5=
R -R"j h' - ]-t o'''
--;. ,
25 + ,1.,1

unde

R^"

R,R
84 lo
-R- R" R, -R" 8l J6 -25.2.25re

21

113

,.-lt

;i

Tranzisto e bipolare
4.9.2. Modlarea tranzistorului bipolar la semnal mic qi lrecvenle inalte; principtlele frecven{e

caracteristice

in fig. 4.23 este prezentat modelul atuml al TB, 1a

frecvente joase, in variante sinplificate. In modelarea TB la g
lrecvenle inalte va ftebui sd se tind cont de capacitA-tile
parazite care apar. Un model natural al TB mult mai precis,
valabil la semnal mic este prezentat in fig. 4.34. Reamintim ca
accst circuit echiralent pentru dispozjtiv este valabil in c.a.
dace:

TB este in RAN $i daca sc indcpline$te condilia

de

E
Fig. 4.34. Modetul natual al TB
pentru semnal mic, frecvente inalte.

semnal mic, preciza6 in relalia (,+.1?).

Parametdi modelului au urmatoarele sennilicafiil

rbb, rezistenla cauzatd de baza sublire;
Cn - capaciratea de difuzie ajoncliunii emitorului:
rr fi r" - deternrinate de modularea grosimii bazei;

Cr corespunde regiunii activc a bazei;

g. fi r^ au fosl precizati la modelarea TB la semnai mic fi fiecvenle

Principalele frecvnle cf,racteristice al TB

pri cipalclor frecvenle caracteristice ale TB. f'r Fi fi, se deterlnina amplificarea in
curent a IB in conexiunea EC' cu ietirea in scurtcircuit (RL +0) - fig 'l35a Din schema echivalcntd
rrlabilS la sernn"l mic fiB 4ls.h re,,-lla.
Pentru estimarea

AD
Fig. 4.3 5. Dcterminarea amplificirii ln cucnt in scultcircuit pentru conexiunea EC: a) schema
de c.a.; b) schema echivalenta la sennal mici c) circuitul echivalent intle B !i E.

ii
Impedanta vizuta intre bomele

r! >> r" $i deci

se poate

neglija rr, atunci

B
se

= S,.rt"

(4.31)

$i E ale TB este ilustratd in fig. 4 35c DacA se arc in vedere

poale sclie urmatoarea relatiel

t *.1.(c" , C,,)

cA

(4.32)

in care ib=i,.
Rezultd amplificarea in curent in scurtcircuit pentru TB in conexiunea EC:

A,(ia)=\=t!
l,

incarc

/3" =

|t'

s,,

L * 1.(c -*c

g,,,.r,.
25

,,)

13"

t+ iotr,lc.+C,,)

(4.11)

Dispozitive elcctrcnice
Cdnd tiecvenia

f*

0 9i deci implicit

0, anplificarea in curelt in scurtcircuit este maximd:

A,(0)= p(o)

-p,

g,,

r-

Amplificarea in curent normata la A(0) are cxpresia:

I
ia) =-_ Ir
""
Ara' I j'"'r-lf, -t-.l t j'

,
A,..=",

1,(

'

(4.34)

-p

Frecvenla f0
Rezulte frecventa fp, ]a carc amplificarea in curent scade de ."D ori fal6 de valoarea maxima
(echivaleDt cu o scidere cu 3 dB - se cite$te decibeli)l

(4.35)

f..=@P =.
,o_
z,_7,iE,rQ
Amplificarea in curent nomata, expdmata in decibeli este:

lAt,(
Pentru frecventi zero

jo)

(dB

ti pentru frecvenfa

) = 2ablAh(

(4.36)

f0 se rezultd:

(
lA',(0 ) dB ) = 20 tg

At,( i@ tr )l( dB ) = 20 tc( t /

Frecventtr de tiiere -

i(')

= adB
"D

) = -3dB

fr

Frecvenfa de tiiere este cea pentru care anplificarca in curent (nenormata) are valoarea 1:

v,

t.,

tt =

i =l*.;jlp;.)]:-]n;&n\='

Se obfine:

| " r,
=-*-C--=p.

^--+-

.t,' = 2't r.\r'.-C

;-,= 2'r
lC.
)
Cu]n

P0

este de

"

s'i)

ordinul sutelor rezultd cdl

.1,>> lp

- 50 MHz l3l. acesta fiind un TB de joase ftecventd Un

de lip BIY 90 are fi - 1400 MIIZ l3l.

De exemplu, pentru TB de tip BD 135, fr

tranzistor de inalta liecvenla,

Exemplu de calcul pentru frecven(a de tliere

PammetriTB:

= I00, r, = 5 kQ, c, = I00 pF. cr = 20 pF.

't, - 2.

loo
5 10 1oo to

Se obline din (4 37):

--| :o In r:, 'h.

ttH--

ia valori inhe 10 pF qi 10 nll, iar Cr ia valori intre zecimi de pF si 50 pF Efectul

capacitalii parazite C! este multiplicat dc amplii'icarea io tensiune (a,) a ctajului cu 'l B (vczi teotema Miller
prezentate in finalul capitolului). Ca urmare, in conexiunile TB in carc a, este marc (de exemplu in EC),
ir luenta capacitalii Cr poate fi mai nare decet a capacitali C,.
Uzua1, C^

26

Tranzisloare bipolare

Miller si drala sa
4.10.1. Teorema Miller

,1.10, Teorema

Considerdm un circuit cu lunclia de transfer in tensiune:

"-t
cunoscute 9i impedanta Z conectatd intrc inlare $i ictirc, ca in fi9. 4.36a. Sc ccrc sd sc cchivalczc impcdanla
Z cu o impedanli 21 in paralel pe intrare fi o impedanti Zr in paralel pe iesire, ca in fig. 4.36b.

"l
Fig. ,1.36. Teorema Miller: a) schema iniliali, cu impedanla Z intre intrare ti ie$irc; b) schema
rezultate din echivalarea 1a inlrare li la ieiire a impedantei Z
Pentru ca impedanta de inffare a cclor doua circuite din fig. 4.36 se fie aceea$i trebuie ca ir prin Z:

1- r.
'l
v,l r,(/ fr)
-r,
1

-, _

r,,

',,

'ZZZ

sa

fie egal cu ir prin Zr:

i,=3
-'-Z I -k

Rezuki:

(4.18)

Pentru ca impedan-ta de iegire a celor doud circuile din fig- 4.36 sa fie aceea$i trebuie ca i2 prin Z:

r'-r'
'
Z

i-'
se

,/,,lr,l
Z\. t,) Z

/
k

fie egal cu i2 prin Z::

'
Rezultai

z.

- -k
Lt=Li)--i

(4.3e)

Observalie
Teorema Miller este utile dacl se poate estina separat l'unclia de ttansler ilr tensiune, ,t =

2',1

Il

Dispozitive eleclronice

Aplicalia 4.10
Penbu circuiflrl din fig. 4.37 se cere si se echivaleze rezistenla Rr pe circuitul de curent alternaiiv,
cu o rezistenli echivalenti pe intrare $i una echivalentA pe icsirc (sA sc aplicc teorcma Miller). Se dau:
Rc=4kO, Rs=500kO qi g.,=80nd/V.
R.

Iig.

4.37. Aplicafia 4.10r a) schema

iriliali;

b) schema rezultati din echivalarea la intrarc

ielire

rczistenlei

ti la

RB

Amplificarea in tensiune, la frecvenfe rnedii, pentnr arrplificatorul cu TB in conexiunea EC estel

a,= lj.!=-9,, R(.=-80

4=-320

v)

Utilizard relaliile (4.38)

Si

(4.39) ob_tinem:

R.
50r)
R,
-,t./1
""' , I a, l+g..R, _ l+80 4 _ t
'c R =:uu l2L:sauku
.-R"
"'
'- _1
3)0+l
-9,, R,-l
4,10.2. Duala teoremei

Miller

Consideran un circuit cu funclia de transfer in curent:

., - -i'
cunoscuta, fig. 4.38a- Se cere

si

se echjvaleze cu

circuilul din flg. 4.38b.

Fig. 4.38. Duala teoremei Miller: a) schema iniliald, cu impedanla Z parcursa de

b) schema rezultata din eclivalarea la intrafe $i la iegire a impedanlei Z

28

it

$i ir;

Tranzistoare bilolare

Aplicend teorema lui Kirchhoff pentru rensiuni pe ochiul de intrare a] circuitului din fig. 4.38a,
respectiv 4.38b, oblinem:
N)

= vt + LV t+t))

t,

= Z,i,+tt,

Oblinem relatia pentru Zr:

z' -zlr '-)-ztr-o,t

(4.40)

I i)

in mod aseminator obtinem penh.rr ochiul de ielirc al celor doua circlLite;

t,, =v,,+ Z(i

tit)

v,=Zrir+v,,
Rezultd:

(1.4r)

Aplicrlia

4.11

Pentru circuitul din fig. 4.19 se cere sd se echivaleze rezistenla RE pe circuitul de curent alternativ,

o tezistenla echivalenti pe intraro $i una echivalentA pc ic$ire

Rc=,+kO, Rr=lko ti pF- 00=200.

(si

se aplice duala teoremei

& vr

Miller).

Se dau:

REr

n-

abc
Fig. 4.39. Aplicatia 4.11: a) schema inifial4 b)schema de c.a.; c) schema rezultate din
echjvalarea ia intrare $i la ie$ire a rezistenleiR!

Amplilicarea in curent este:

u. = _,.
Udlizand relafiile (4.40) !i (4.41)

__t___p,__2ao

se obline:

R - R,(t -,r ) - t, t- :ur' ' - lotta

,, t
"".- _ t.0A5ke= tA!)
R _R:J____:_l-)on-l
a,
- 200

Obsefl/atie: Un rezistor

rfl{t in emilorul

unui TB

se

vede din bazl de (D+1) ori mai mare.

TeII)i
Pentru on amplificator in coDexiunea EC sd se echivaleze

1a

intrare capacitatea Cp. Se se demonstreze cA:

c -(t tg.a.\c.
29

Dispozitive electronice

Bilanlul energetic in circuitul colectorulni

.-------t-oV""

Pentru analiza putcdlor disjpate intr-un amplificator cu TB vom

considera circuitul din fig.4.40. in lipsa semnalului, considednd ccuafia
scdsd pe ochiul de ie$ire:

+R../L
pe care o

*-fll
., {-t*\
-9

*"'l

-i-

f---__l
Purcrea

absorbite
I

I
I

Fig.4.4l. Etaj

Rc.I'c

-:-

t;:J

1u.,
|I

ir

Vrr'1,

c.
,,- lT
I Vro

innultim cu Ic, oblinem:

-L l--

,,f

de

amplificare cu TB

dnipata

de

rB

in prezenla semnalului sinusoidal la intrare, asllei incel curentul de colector sd aiba

componenta

vadabila simNoidale, confonn relatiei:

ic = Ic +

I,

sinat

Puterile disipate in circuit sunt:

Vrr, l,,

1r=

r," r, -:R,

r:

==Il=.

Se obsend cd pentrLl aceastd schemd de amplificator, TB disipn putere n1axima

Randamcntul anplificalorului crefte dacd amplitudinea curentului de colector. I" crc$te.

in lipsa

semnalului

Caracteristica dinamicd 9i limitarea amplitudinii setnnalului

Bibliografie

1. O. Dragomirescu,
2. N. Dragulinescu,

D. Ma:.?tru, Canpanekte

;i cic

ite electrcnice pasire,Ed. BREN. Bucureiti,2003.

C. Miroiu, D. Moraru.l-8C tlectranica in imagtu| Catnponente pasbe,Ed. Telrnicn. Bucurc$ti,

1990.

3.

N. Draguldnescu,

lge,

dd r ndioelectrcnistului, edilja a II-a, Ed. Tehnica, Buculeiti, 1989.

4. L Litd, M. Riducu, Conporrre ri circuite

pdsire, indrunat de laborutar, Ed. Universiiaii din Piretti, Pitefti,

t99',7.

i.

l omescu. L Sztojalo't, Electlanici ano logicn I i digitald wL /. Ed. Albasra, Cluj_Napoca,2004

6. D. Dascilu, A. Rusu. M. Profircscu. L Castca. Dispeittue ti citcuite electrcnie. Ed. Didacticl ii Pedagogici,
S. Paqca.

N.

Bucuretti, 1982.
7. G. Vasilescu, $. Lungu^ Electrcnicd, Ed..Didaclt'cd $i Pedagogica, Bucureiti, 1981.
8. David Coner. Donald Comer, F n.ldnentdls afElectrcnic CilLILit Desigh. Jolln Wiley
9. Thomas L. Floyd,

riqo.itiw

electrcnice, Ed.1eoft,2043.

30

&

Sons. Inc-, USA, 2001