Capitolul 3.

Calculul si proiectarea mecanismului reductor

3.1 Roti dintate(doua perechi)

Numarul de dinti real al rotilor dintate a fost stabilit pentru fiecare treapta in capitolul 4.
Urmeaza verificarea rotilor dintate .Se vor calcula perechile de dinti din prima si a doua treapta
de viteza.

3.1.1 Calculul danturii la incovoiere

Metoda cea mai raspandita de calcul a danturii la incovoiere este metoda lui Lewis.
Aceasta metoda considera ca asupra dintelui actioneaza forta normala N dupa linia de angrenare
si este aplicata in varful dintelui. Forta N se descompune intr-o forta tangentiala F t si una radiala
Fr care solicita dintele la incovoiere respectiv compresiune dupa cum se poate observa in figura
urmatoare.

Dintele se considera ca o grinda de egala rezistenta cu profil parabolic. La aceasta metoda

se considera ca forta totala se transmite prin intermediul unui singur dinte.
Solicitarea la incovoiere in sectiunea periculoasa este data de relatia 3.1.1

Ft
b p y cos ( ) (3.1.1)

b m ;

(3.1.2)

unde: b=*m*, =1,4...2,3;

- latimea rotii dintate

p=b/- pasul danturii;

y-coeficient care tine seama de forma si numarul dintilor;
y 0.172

1.15
z

4.5
2

(3.1.3)

Mt
Ft 2 z
m

(3.1.4)

Pentru angrenajul permanent, Ft1=0,4daN si y1=0,11.

Rezulta:1=328MPa pentru z1;
2=139Mpa pentru z2;
3=124Mpa pentru z3;
4=306Mpa pentru z4;
fiecare dintre aceste valori fiind mult sub limita admisibila de 500 MPa.

5.1.2 Calculul danturii la oboseala

La calculul danturii la oboseala se utilizeaza, pentru calculul fortei tangentiale Ft relatia:

Ft

M max i
rd

(3.1.5)

unde:i -este raportul de transmitere din treapta respectiva ;

rd-este raza cercului de divizare;
Mmax -este momentul maxim;
-este coeficientul de utilizare al momentului motor;
-se alege din graficul urmator:

in care sunt reprezentate dependenta in functie de forta specifica de tractiune t unde:

t = Ft/Ga.
Ft

M max i
rd

(3.1.6)
Efortul unitar la oboseala la incovoiere dupa un ciclu pulsatorN , pentru N cicluri, este
dat de relatia:
N

2 _1
1 0

(3.1.7)
unde: -1 este efortul unitar pentru ciclul simetric corespunzator unui numar de cicluri de baza,
0=-1/r , unde r este efortul unitar de rupere.

Pentru o durabilitate corespunzatoare trebuie indeplinite relatia: a<N/k, unde k=c*kd , kd fiind
coeficient de dinamicitate luand valori in intervalul 1,0.....1,3.

3.1.3 Calculul danturii la presiunea de contact

Presiunea superficiala sau efortul unitar de contact are o mare influenta asupra duratei de
functionare a rotilor dintate.Daca presiunea este prea mare se produce deteriorarea suprafetei de
lucru a dintelui.Efortul unitar maxim de contact se poate determine cu formula lui Hertz:
p max 0.418

NE
l

1
1

(3.1.8)

unde: N-este forta normala la flancuri;

E -este modulul de elasticitate;
l -este lungimea suprafetelor in contact ;
1,2-reprezina razele de curbura.

Pentru rotile cu dinti inclinati:

N

Ft

cos ( ) cos ( )

unde: -este unghiul de angrenare al danturii.

Pentru rotile cu dinti inclinati:

1 rd1

sin ( )
cos ( )

(3.1.9)

(5.1.10)

2 rd2

sin ( )
cos ( )

(3.1.11)

unde: rd1 si rd2 sunt razele cercurilor de divizare.

Pentru ==20 grd, avem N=4000/0,883=4530daN.

1=60*0,342/0,883=27,11mm, 2=60mm.
Pmax=575MPa, valoarea presiunii maxime pe flancurile dintilor rotilor dintate aflate
permanent in angrenare. Ca urmare, tratamentul aplicat rotilor dintate este acela de cianurare.

3.1.4 Oteluri utilizate la constructia rotilor dintate

Rotile dintate ale schimbatoarelor de viteze sunt confectionate din oteluri aliate de
cementare pentru ca miezul dintilor sa reziste la eforturi mari si sa fie tenace pentru a suporta
sarcinile dinamice mari iar suprafata sa aiba o duritate suficienta pentru a avea rezistenta mare la
uzura. De aceea se recomanda la constructia rotilor dintate 18 MC 10 (STAS 791-66) cu
adm=650Mpa
3.2.1 Fortele care actioneaza asupra rotilor unui angrenaj
In figura 3.2.1 se prezinta fortele care actioneaza asupra rotilor cu dinti inclinati.

Fig3.2.1. Fortele care actioneaza asupra rotilor unui angrenaj

Relatiile pentru calculul fortelor Ft, Fr si Fa sunt urmatoarele:

-forta tangentiala:
Ft

M max is
rd

(3.2.1)
-forta radiala:
Ft tan ( )
Fr
cos ( )

-forta axiala:
Ft
Fa
tan ( )

(5.2.2)

(3.2.3)

5.2.2 Fortele care actioneaza asupra arborelui secundar

Fig 3.2.2. Schema fortelor care actioneaza asupra lagarelor arborelui secundar
Avand in vedere faptul ca lagarul din C este dispus in arborele primar deci reactiunea R c
solicita si acest arbore, se vor descompune in acest caz fortele in componente cuprinse in plan
vertical si orizontal.
In plan orizontal:
RCH

Fti l2
l

RFH

Fti l1
l

(3.2.4)

In plan vertical:
RCV

RFV

Fri l2 Fai rdi

l

Fri l2 Fai rdi

l

(3.2.5)

Reactiunile rezultante in lagare vor fi:

2

RC RCH RFH

RF RFA RFV RFH

(3.2.6)

Fortele care actioneaza asupra rotilor dintate 3 respectiv 5 corespunzatoare treptelor de

viteza I si II sunt:
Ft1

Ft2

Fr1

Fr2

M max is1
rd

5.955

daN

M max is2
rd

3.405

daN

Ft1 tan ( )
cos ( )
Ft2 tan ( )
cos ( )

13.417

7.672

daN

daN

Ft1
Fa1
2.662
tan ( )

daN

Ft2
Fa2
1.522
tan ( )

daN

Diametrul de divizare al rotii z3 este de 220 mm, iar pentru roata z5este de 200 mm.
Pentru roata dintata 3, de pe arborele secundar care da treapta I, reactiunile
actioneaza asupra reazemelor este:
2

RFA Fa1 Fa2 2.99

RCH

RFH

Ft1 l2
l
Ft1 l1
l

2.978

2.978

daN

daN

daN

RC RCH RFH 4.211

RCV

RFV

Fr1 l2 Fa1 rd1

l
Fr1 l2 Fa1 rd1
l

daN

6.509

6.908

daN

daN

care

RF RFA RFV RFH 8.095

daN

Pentru roata dintata 3, de pe arborele secundar care da treapta I, reactiunile

actioneaza asupra reazemelor este:
2

RFA Fa1 Fa2 3.066

RCH

RFH

Ft2 l'2
l
Ft2 l'1
l

1.419

1.419

RFV

daN

Fr1 l2 Fa1 rd1

l
Fr1 l2 Fa1 rd1
l
2

daN

daN

RC RCH RFH 2.006

RCV

care

daN

3.288

3.421

daN

daN

RF RFA RFV RFH 4.808

daN

3.2.3 Calculul arborelui secundar la incovoiere si rasucire

Pentru calculul arborelui secundar la incovoiere si rasucire trebuie determinate
momentele incovoietoare si de rasucire.
Efortul specific echivalent al unui arbore supus la incovoiere si rasucire este stabilit dupa
ipoteza a III-a de rupere:
2

s i 4 t

unde:

i=Mi/Wt ;

(3.2.7)

M i Fr Ft rd3
;

Wt=*d3/32;
=Mt/Wt , Mt=Ft3*rd3 ;

Mi=707 daNm;
s=500 MPa;
Mt =47 daNm; rezulta Wnecesar=10313 mm3;
Atunci dmin=47,18 mm. Se alege d=50 mm.

3.2.4 Verificarea la strivire a canelurilor arborelui secundar

Asamblarile canelate ale arborelui secundar se calculeaza la presiunea specifica de
strivire ps cu relatia:
p s

Mmax isi
0.75 h le z rm

(3.2.8)
unde: h -reprezinta inaltimea canelurilor;
z-numarul de caneluri;
rm-raza medie a partii canelate;
le-este lungimea asamblarii canelate.
Inaltimea canelurilor se alege de 3 mm, lungimea asamblarii canelate este de 50 mm,
numarul canelurilor este 30 si raza medie a canelurilor este 51,5 mm.
Rezulta:

ps =355000*5,73/(0,75*3*50*30*51,5)=11,7 MPa.

3.2.5 Verificarea la incovoiere a arborelui secundar

Solicitarile la incovoiere si rasucire dau nastere la deformatii ale arborilor care au ca efect
angrenare necorespunzatoare cu solicitari suplimentare ale danturilor. Calculul deformatiilor
arborilor se face cu relatiile din tabelul 5.1.

Sageata maxima nu trebuie sa depaseasca 0,15....0,25 mm.

Folosind formula III din tab.5.1.pentru a afla sageata in dreptul rotii dintate, rezulta:
f

548 ( 50 240)

4
6 50

3 290 2.1 10

Rezulta
admisibile.

64

sageata maxima este f=0.14mm, valoare care se incadreaza in limitele

3.2.8 Oteluri utlizate la constructia arborilor.

Pentru constructia arborilor se alege otelul aliat 18 MC 10 pentru arborele principal care
este corp comun cu roata dintata z 1 si pentru ceilalti arbori oteluri aliate cu continut mediu de
carbon, de preferinta 40 C 10, ambele tipuri de oteluri avand adm=500 MPa.

3.3 Calculul pentru alegerea rulmentilor

n general arborii transmisiei se sprijin pe rulmeni, cei mai raspandii fiind
rulmenii radiali cu bile ce pot prelua si o anumit sarcin axial.
Aceti rulmeni sunt mai ieftini, au un randament ridicat, se monteaz uor si nu necisit
reglaje n procesul exploatrii.
Rulmenii cu role cilindrice se utilizeaz n cazul n care distana dintre axe este redus,
iar rulmenii radiali cu bine, de aceleai dimensiuni nu pot prelua sarcinilie respective.

Rulmenii cu role conice, pot prelua sarcini radiale i axiale mari, dar sunt mai scumpi i
necesit reglaje n timpul exploatrii.
Rulmentii se aleg din cataloage in functie de incarcare dinamica.
Dependenta dintre capacitatea de incarcare dinamica C si durata de functionare a
rulmentilor D este data de relatia:
C=Q

[daN]

(3.3.1)

unde p=3 pentru rulmentii cu bile si p=3,33 pentru rulmentii cu role si Q este sarcina echivalenta.
Durabilitatea D, exprimata in milioane de rotatii, se poate exprima cu relatia:
D

60 n Dh
6

10

(3.3.2)
unde: Dh-durata de functionare in ore;
n -turatia inelului rulmentului exprimata in rpm.
Pentru un autoturism durabilitatea trebuie sa fie in jur de 2500 de ore, adica sa
functioneze aproximativ 180000 km.

Cel mai solicitat rulment se localizeaza pe arborele primar si se considera cazul cel mai
dezavantajos cand turatia motorului este maxima. Atunci :
D=60*3500*2500/106=525 [milioane de rotatii]