de trecere a ol procesuli Activitatea exeemtantulul se analizeazd sub aspectul rmisurii in care avesta reprezinta o actiune nemijlocita. de ‘vansformare a obiectului munci, un transport sau un control al obiectului respectiv sau o asteptare (interupere) th eadvel rocesului simplu de constracti, in functie de gradul. de aulomatizare « utilejului, sctiunea acestuia asupra obiectulul ‘uneii poate fi similaré cu activitatea executantulu In cova ce priveste obiectul muncii, acesta poate trece brin stad de transformare, de transport de control, asteptare, inmagacinare, in asec aaliz’ proces simp de consi cons in asigurarea unei ponderi edt mai ragionale pentru acjnmila (tate) nemiocie de transformare a bec meas Sseama reducerii la minimum posibl, in spectal a aetiuniion (Stadiilor) de twansport si asteptare cate: sunt neprocuctive ‘nfluentind negati eficienta activititi de executie a acest” tului muncii in cadrul destisurdri 2.2, Clasificarea proceselor de construetit Produscle activititii de constructii, indiferent ea sunt concretizate in construcfii noi (obiect de constructie sam a ale avestuia ansamble, subansamble, elements), reparafii _curente si capitale Ia construcfil, “consolidari, modemizit, ec., presupun executia unui numar foarte mare de Procese simple de construcfii, foarte diverse ca mod de realizare, confinut, resurse utilizate, loc de desfigurare, ete Pentru a se putea realiza: ‘un studin al proceselor de construct frecvent Solosite in actvitatea de exeenjie; * proiectarea unor noi procese de constructil; Monagementul Resurselor Umane Management! Resurselor Umane ¢ urmitrirea deruldri in timp si spagiu a proceselor de constructs fesic necesari 0 clasificare care se poate face dupa anumite “eriteri, si anume: Dupit gradul de mecanizare a) procese de construetie manuale - concretizate “geele procese de constructi, la efectuarea etora unicd surst de ‘energie utiizaté la transformarea obiectului muncii o consttuie ‘executantul, individual sau colectiv. De obicei, partea manual a procesului de construct o efectueaz4 executantul cu ajutorul ‘ndinilor sale. Se includ insa in aceasta categorie si activitatile tefectuate de executant cu picioarele, cu spatele sau cu intregul corp. La efectuarea lor se pot folosi numa unelte acfionate eu Agjutorul energiei executantului. Astfel, incdrcares, descircarea $i manipularea materialelor cu ajutorul lopefilor, roabelor si irucioarelor reprezint& parti manuale ale procesului simplu de construct Exemple de procese simple de construcjit executate manus > sapatura manuala; transport pamént cu roaba; montarea armiturilor la pozipie; executie cofraje cu panowri unificate; executie zidarie; executie pardoseli; momare corpuri de incdlzire: montare cabluri electrice, etc. in cazul proceselor de construcfie manuale, studiul ‘acestora, dar si proieetarea Tor, atunci cand se impune acest Tucru, are in vedere, in primul rand, metoda de munca folosita $i uneltele intrebuingate, urmérindu-se asigurarea economiei de miscati gi de efort din partea executantului in desfigurarea activitii sale, b) procese de constructie meeanizate, caracterizate rin faptul c& folosese o sursi de energie exterioarit exceutantului. Oricat de mare ar fi aceasti energie, elemental csManagement Resuselor Unane ——— acti al procesului de construc care se organizeaz si se norm proces de consiruefie manual. fn fimetie de constiuctie pot fi automatizate, a ‘execufia tei geri intr-un eee Jacestuia. Muncitorul poate influenja aceasta duratis gradul de mecanizare, procesele ‘manual mecanice, constructie mecanic ~ este efectuat BI) Procesul de constructie: manual-mee Procesul de constructi t de executant cu a exteroart sanisme acfionate de la 0 surs& exte sjutorul unor mecanisie care foloss cate mec apg reer simultan ait energia executantull cit si 0 energie emens i, acest vind sarin de,» pom, sypaveps 2ocst op mecaimele reece, Asim eva ars 3 rea utilajelor sunt de scurta durata gis ‘omului cu vibratorul raschetae § pornirea si opr sell pil torpoative. fn “pecan nara apc emai mule or in mpl efectos pnt respe ve. a main! mecanie:_ eter Beers scprevegbers, accuse cro sci Exemplu: compactarea ber Parchetului cu masina; compactarea —paméntului sinil; executia unor ga im energie muscular eta consum de energie muscular, neuidlilor cu ajutoral masini; executia unor suri in bog fantului care, n locul unui cu perforatorul pneumatic, ete ta un consum de energie nervoast 5 betine ey in punctul de vedere al elementuui care impune, cae emplu: prepararea befor spared pacerialalor Go Chetirisie™ teansformarea obiectelor munci, ded, imple gael cu chara vibrate: anspor anttaea de proces simplu in unitatea de timp, se pot dene hs fl transportoare saw cu bobul elevator, 211) procese manuat-mecanice, Ia. care intcnsiteea Wi, deci si cantitatea de rezultaie, sunt determinate de 51 priceperca muncitorului care executa procesul de 3) Procesa! de construe automata = foe ra Minit tm acivaten de ence. «conser, ae ric pul ck Schima regi tehologe ws 8 Obisctelor prelucrate se fac irk interventia ia compactarea betonului cu vibratorul, HAN executasealey | a calitatea si volumul betonului vibrat depind de munction th Exemplu: prepararea betomului in centrale automatizat primal rénd, deoarece acesta trebuie $8 cimoased dora selina de vibvare finctie de tipul vibratorutu, constsenra In eau poser de const Detonului, compoztia gramulometrca, forma cofraulhd on fcestora, proiectarea lor atunci ci par au in vedere accleas ® pent proesul manua-mecanic se a tn vedere asa faspecte ca la procesul manual, urmirindu-se cu p cfortul ‘mune’, Exemph nstructie mecanizate, studi 1d situafia © impune, 412) procese mecanice-manuale, la care intensitatca scuvitii, deci si cantitatea de rezultate, sunt determinate de erformantele tehnice ale uilajelor aManogementul Resurselor Unane asiqurrea economisi de mig — migeii si de efor din > peti proce! mecnicmanal se ummirste si Yate ote de exc opie de cic a a a se ee al cc tne. Durata do execute a prceniht in ne mpush de perfrmanjel ence ae uu Se wana dessemenea Stabilirea unei relatii optime intre executant il, dra proesul de mineh (rt ineare hi tm fanctonarea util, inci. supe ce) Gee Prin masuratori directe pe Yolumului de munca necesar, ca la Suan Scopul find stabiliea normelor de deste vee non = rmolor de deserve 93 amc Dest pres de conoucie mecanc scl andoma consractie mecant se automa Se ures aceleasi aspect cls proces anal ge 2 Di paola es pee s Set es piece cee ee soe ining nc stn, Mit, Mejoite 9p ee a ih, Prec cma dae cm elementele care il compun, din punct de vedere. tehnologic. Stat Imunc e reper med sistemate sith acetal once pempine fe eal prose ce tees Zire” opi neres 1 fares vee See ovr epecarea erin; vrlcwes oreoman verte se repels identi penn fcr wit, In cae ecu de core "amare apy nels ide Part: ur a ee agajarea stélpulut in cérligul macaralei; ridicarea stéil A swhcerea deasipra poker; momured proven Managementul Resureelor Umane tn pahar si fixarea penelor; desprinderea fui de montaj si revenireamacaralel pentru altui stélp; verificarea verticalitatii si fixarea in tdfntva ec se repetaidentic dela un stp a alta. Shudiul si, dup ca% proiectarea_procesului de fe ciclic se concentreazA asuprastabiirtunor relat inire operate unui cilu sia duratei de realizare a fielu. Plecind de la durata cictfui se poate determine de mined, exprimats fie sub forma durateiciclului pe de proces (Ime beton tuna, 1 me zidarie, 1 bac tilp etc) fie sub forma cant de lurdri pe unitatea de in construc se utlizeazA in mod curent prima form de ac tmp pe unitate de proces. ‘cooperarea intre muncitori, deosebim: a) procese de constructie executate individual; 3) provese de construcfie reatizate de un executat colecti. “Majoritatea proceselor de construcfi presupun folosirea executant colectiv (colectiv de muneitori), al c&tui nunir nivel de calificare se stabileste in funcfie de natura si lexitatea acestora. Scopul studiului si proiectirit provesului, rezida in a ili numérul si gradul de calificare a muncitoritor din matic (numitd norma de personal sau formatie minim, J ineit si se asigure maximul de randament fiecdruia, Fespunzator cu calificarea pe care o are. 4, Dupa gradu de ocupare a muncitorului, deoscbine: a) procese de constructii cu ocupare complet a ‘muncitorului in timpul sau de lueru; ) procese de constructii cu ocupare partial a ‘munciforului in timpul sau de tucra.Manogementil Resurselor Unane Prin grad de eupare tn munca al unui sinless spore tinpul pre ace a timpul de odihna si necesit Sane cain si neces fires ~ si impul de munca unde; T, = timpul productiv, exprimat in minute; mpl de mune (dua Schimbui de nem) int a vinute; : sor ltnPaile Sistemaice in activates spe de eu i ea poeseormssaniate ac ct ati cnt tu st near ca cl st apavegion’ Pemenen infos uu ta in ead ome Ie cad epee in deendone tele ‘Ascutnise ate reciroe, Sarena studi prolecti Teen ‘ le constructie consti in aceste cazuri, in gi: re ssibilitifi de lirgire a frontului de lucru a ex fan ‘uibuor,aste nd imp su de mance fee cet mai rational posibil 5. apa inte deosebim: 7 1) rces de ont src ume 8 ese de ons ena #4 muncitorului asupra debitului de Incrdri, ____ Procesele de constructie cu care ritmul de munea si debitul de lu executant itm liber sunt acelea la verdiri sunt determinate de _Managementul Resuselor Umane i sapaturas manuala sprijinirea maturilor; execuyie Mmontare armdturd, montare obiecte sarizare; marea ta proceselor de construct A cxmil acestor procese, studiul, respectiv proiectarea ae ca scop stabiliea celor mai rafionale metode de Mioterminarea pe aceasta baz’ « normei de munca pe puie si 0 indeplineasea executantul “Procesul de construtie eu rtm reglementa, de ail crn ntiviten de construe, ese acel proces Ia care Me" munch este _eterminat de condfile tehnico- fiatrice ale producti. agit de process, ritmul de munci depinde de pri care se reglementeaz independent de executant, SF cr unei ascl de relementin poste fi de ordin stow, peta sigur caltfea un produ (de exempht re termi al betonu) sab randamentl nor fect fee cde exemply, la eaizarea elementelor de polester pal eu tbs de sci - PAS) su de ordin rganizatorc, cum Pasa a bande vlan, unde exeeutantl ebuie st respecte imu! dat de banda. in carul acestor proces, studi, espectiv proieearea Gecsora ave ca seop usuarea munci,determinarea volumult Gorespunztor de mune, repatizarea aon ewan sh aailren numa scestor, Gaigure pent iecare un grad de ovupare © tir a a sarcinilor inte astfel incit sa se ‘mai complet si 6, Dupé natura procesului si dupa locul unde se desfasoari, eosebim: 1) procese de preparare-pregatire; 3) procese de transport; ‘© procese de punere in operProcesele transformarea obi Imijloacelor de de preparare — jcctelor muneii de ca ‘muned avind drept bricate, Pregitire presup rezultat’ 0 serie utilizate la realizatea Iucrarik preparare beto: prepara armitu,pretabreate pent needa a Proeesele de prepare ae de realizare a consti indus, special amengjate, desi Seef de producti secundar inden Procesce de transport ss ace obiectal muncii m a esto acestuia, ci locul find sul de transport este le natura. mijloncelor Imodul de depocitare, tratare $i Procesele de transport privese atit Pevontalé pe diferite distante, cu diferte.m ansportul pe vertical, ce jine seama de ins atcialele, semiprefabricatele, ee, transportul betomului de transportul pe iloace, cat si himea Ia care sunt 4a stayia de preparare la riturilor de la locul de ridiearea cu macaraua a tied in execyie: elevator, cu banda rulanta, ridicarea materialelor cu bobul ete, tre om, cu ajutory ire mortar; confectionarel Bitite se pot efectua fe Ia fie in unitati cu profit baze de productie sax ManagementalResurseior Umane ® le, subansamble, clemente, ete), reparatii curente si ‘consolidari, modemiziri, ete, plu: turnare beton; execuyie cofraje: momare elemente bricate; pozarea cablurilor la 0 instalatie electrici; ie tencuielt, et. fntr-o desfisurare Logica, cele tri categorii de sisteme bile, reprezentind procesele de preparare - pregitire, port si putere in oper se conecteaza astfe, figura 23 Se observa ugor din figura 2.3. e& iesirile dintr-un em se constituie in intr in urmitorul sistem. De remareat ci “produsul finit” (me beton pus in kg armaturi' montatd, ete.) se objine ca rezultat all netioniri celortrei sisteme, Analiza, respectiv proiectarea proceselor din categoria prezentate in figura 2.3. urmaresc gisirea metodei optime muncd, precizarea mijloacelor de munc& adecvate shnologici de execute, dimensionarea formaiei de munca gi a ormei de munci, stablirea relajiei optime intre executant si ilajele folosite si nu fn ultimul rand dimensionarea locului de i necesar peninu realizaren proceselor ‘Pg 2.2. Conevianea subssemelor inducible reprezntind pocesle de repararpregite, de ransport de panere oper Sintetic, clasificarea proceselor de consiructie este Drezentatd in tabelul 2.1. 6Managementui Resurselor Umane ret ad — SEE abl 2, Sintec a case proceso de conc == stirs | pat de poe dana 2,3. Locul de muncitin construct aioe con ET Particularitiile specifice Iucrarilor de constructii si in Eeiecmcms * Tog special caracteral mobil al procul de constr, i St araceral de unica gi dimensiunile may - im plan gi in spatiy~ tsar awe mud ale produsului activitafii de constructie, fac ca locul de munca co a i Sr {| in constructs aiba caracterstic specific, ee-| deosebese in = foarte male cxzui, in mod radical de foul de munch din ee jndusiric. De aceea nu se poate vorbi de locuri de munca apes fpizatin constr, asa eum exist in nds ee Locul de mined in construfii (Li) - ete spatil in — Restritile tehnologice de execuje ale procesului - ———— {mpun dimensiunile locutui minim tehnologic (La) otrmeemnew | ston ae, Caracterul mobil al procesului de constructie face ca rs locul de munca minim tehnologic (La) s8 nu se poatd reproduceManogementul Resurselor Umane rman Comrdonate, in acceasiorganizare pe tt parcursul derulatii procesului Configuratia si dimensiunite locului de munca sunt aeets fe natura procesului de consticic, putindy'se nen ‘precia el aceasta cuprinde in eazul cel mai general: * spatiul pentru coneretizarea fizicd a transform obiectelor munci; * spatiul pentru cireulayia executantulu, iaividual sau colectiy; $ spatiul pentru depozitare obiectelor muneii * spatiul pentru citculaja utlajelo, in eazul in care Procesul de construct necesita utiizarea lor, In conetuzic— laeud minim rehnologic (L) coe spafiul in Timitele céruia tebuie 58 se amplasere pent’? participa la Crone, ,Constuctie:‘munctorii din formajia mining (forma de personal sau formatia minima), objects mg si ‘illoacele de muned, astfel incdt s& poati fi folosit tehnologia Specific’ procesului, in conditii de securi calitate a Tueritilor maxim’ a muncii Exemplu: in cazul exeomarii procesului de zidarie, locul ‘minim tchnologic ar avea wnnivoarea configuratie Management Resurselor Umane Strate | ‘Sapte eget P.C. —pachet cartimida: LM. ~ Indi mortar; P-M. ~ pompai mortar, ~muncitor Fig.24, Locul minim tehnologic pentru procesul “Execute zidarle™ Tocul minim tehnologic este © diviziune « frontului de fuera (FL): 2) Fl = { Lyplaronly } 23) Este probabil, ca in multe cazuti, locul minim tehnologie (Z,.) 88 coineida eu frontal de Iueru:Managementul Resurselor Umane > Resiritile organizatorice pentru execufia procesului ~ mpun marimea locului minim organizatorie (L,) Locul minim organizatoric deriva din necesitates de a ‘sigura unei formafii minime (formatie normati sau norm de personal), stabifitatea pe aceeasi suprafafs, 0. activate neintrerupt® pe durata a cel putin un schimb de tucru, Se limi astel, timpii neproductivi din interiorul unui schimb, prin deplasarea formatiei minime cu obiectele mineii, cy Iijloacele de munet specifice realizar: procesului, de la un nivel Ia alta, de Ia o constructie a alta, . Local minim organizatoric se determind asf: (mp/schimb; mU/schimb) Qs) Nj ~norma de productie pe schimb a formafiei minime; 7, ~ indice mediu, de indeplinire a sarcinii de munca stabiliti pe un schimb pentru formatia minima, 4%. ~ cantitatea de lucriti corespunzitoare procesului “I pentru care se determin (£,), aferenta unt nia de masur dn loa de mane (sm ‘Cunosefind ca: (mien) 26) Locul minim organizatorie va fi dl, ManagementalResurscor Unane Dimensiunile locului de mune din construetii depind {de mai multifactor, printre care: numa] de muncitori din formafia minima (formatia normatd sau norma de personal); tipul si mumarul de utlaje folosite la realizarea procesului de construct; natura, dimensiunile si modul de alimentare cu ‘materiale a procesului de constructie; Tocul unde se realizeaza procesul de constructie (la parte, la eta, pe insltimea constructiei, ete) Acosti factori, cu sigurangé si alii fac si se poata vorbi de 0 proiectare a locului de muncé, finalizind de fapt proiectarea procesului de construct. 24, Proiectarea metodei de muneii pentru procesul de constructii; Continutul si scopul proiectirii metodei de munca Problematien legati de orgenizarea rationalli a procesului de construcfii, atit sub forma suecesiunii optime a Coperafilor, ct sia Tocului de desfisurare a acestora - loeul de ‘munca, face obiectul studiului de metoda, una din cele dowd laturi interdependente a ceea ce literatura de specialitate, se ‘numeste studiul munct. Prin metoda de mune se tnfelege totalitatea elementelor care caracterizenza modul de organicare a procesului de muned, precum si modul de executie a sarcinilor de munci,, in conditile organizatorice, tehnologice side inzestrare stabilite. ‘Cu alte cuvinte, metoda de muned repreziat o anus modalitate de realizare a operajillor din structura unui procesManagementul Resurselor Unane jStudind de metoda- este partea dn sudul meet care obiectiva a de constructie", a conexiunitor intre acestea, in limita locului sini” factorului care imprima Ce se nase si evolucazs in timp, de muned, a naturit $i “dimer Inet cciene imei pa obons Prin sil meted se unt * Sables msodelor rjiomle de mh concordant oh proce casi Poco de censetic stat ¢ reste lsuhi de min mite ert asc orci seconde * Sconomisirea efortului uman si reducerea oboseti inutile exeoutantului; {in elemental de constructie, amnpetts Pe lings cele precizte mai sus, si cabin Subansamblu, ansamblu, ete, se Snplasiiloptime « locusilor de munca si a relilor dintre a ails ct on merc be ml mate ais ent colt cae ee pce re tu proces de constructie. ’ = — Managementud Resursetor Umane cesta, functie de natura tchnologiilor uilizate, a desfisurti Jn timp si spatu a proceselor de consirucie. Studiul si proiectarea metodei de muncl are ea seop principal obtinerea uneieficiente sporite, in condi folsiris dotiriitehnice si a resursci umane existent, concretizata fn ‘resterea productvititii mune. 2.4.1. Dinamica factorilor implicati in realizarea procesului de construct ipalcle elemente ale sistemului “proces de constructit” care fac ca avesta 8% funcfioneze sunt: fora de ‘mune (FM), corespunzitoare executantulti individual colectiv, mijloace de munes (MM) (dispozitive, utilaje, ete.) si obiectele muneii (OM) (materiale, semiprefabricate, et.) Constituindu-se in factori prineipali, prin care se rwalizcaz’ operujile - elememte ale sistemului “proces de constructie” din punctul de vedere tehnologic - obiectele ‘munci, forta de muncd si mijloacele de muned se isese intt-0 Permanent "miscare" pe parcursul derulirii procesului de construct, tabelul 2.2Managementul Resurseior Unane ‘Tabelul 22. Dinumica factoritor implica n reaizaren procesnial de ‘consrucfle Sunita a z O testa incre sbletl mat ete ent pri actin esau ee, ‘un subir s demontorl sou pit ‘acre ature Tempe laren Dec procs Je jepson "Sine spl (arco pepe ‘inc "se cram emo posse Be ‘eae aes are ul na st fea execu (recta ei rm ile a chime, sabe 3 “Meewenzaproesde mentale pind ‘eotearen ari sle de munca, ‘Beempler props bac snes ‘terrae gle de comand le ‘tir momen poe se; oa te setunes acl de manea fnonceat de om aap bicull ml oar ace saw chimes, {Sandlot dematar acess Temple reves ata (excvatat); ej bra (sien), Managemental Resurselor Uae ae nd oe tc, el a tea ei ey Petunia produsa san colton manos dn eect np: Siri ates hn mcr ical ss mace bin ene Jost ae acimen prin cre exces erie Ba oneness ae ini onc fancionares wtih ctiaren mc prop sam a ser ‘Boome el ae sletor min ‘unin dame {tegen ote come ‘tence prin cate mite de ae raat de vm serves pene reieaten ‘dar cana canta ae ine onne Ee sities PS ‘rapt lncleManagementulResurselor Umane _Managementul Resurselor Unane => se stil in care s¢ modiion pec by ‘pati «obec! mac pri eplasarea peorzontl en verte acest “tomes mater pcfiricter “eT foe de mano la al ed ‘clio de unc “eters deere mars ‘emporio case pe te deplore exententaat cu san fora Imiloace de tespart tn coal Ieee de mane, de tle em le ale su fore saci, Prin ote whi de ‘ois » constr, loouile de mune Sut modi, cas ce eon eect ts pleat pots mail de trl tate oe ane 9 rl it pe masucs fst lao Poses ington dep exc reales procs de sonar ene mi De eset tebe at conti bite saiaesstmtice In cdots rtodet ‘de nea pera ain pre tne sa ese ra ‘einen products wan te deplores mijlceet de mance | cadre lca de mune, Me fo toe de | ee tc afar sarcinn Rota labile scl consist provite In ranporl” leat do exsist ites nar pra u peri ‘muna neces reer ober mal a ‘port nreniereaprocentt de ‘once Beempler ‘beter po petra pera a depasesca vol cpa de produce stl nl pt feporte ca ext sabe gaa. Sct de nap» str hiectle met seg, edn za ‘teint ce dn ier motiv na ceca, in en mice me Est priond care proces de mune ee Inter nae bier mel ps desi (corona necccspanatns ci ‘cae incor de munea- in tiie (ect fice tla su iene ‘ut als pel exon este meses nerve su supvepere execu ‘recutantul - eect dine de rosremrc nesrespnaose seo, lps le speaveheynrumae npr fan emollient more ebolegie Siemens pec Motive ineraper proceso de mane, precept wel star excoan, adoparen ovespacaonr snc! ‘lca de mune.Mancgementul Resurselor Unane | depecie- | obicrat est apc ame eel rd eet de Std screen pen oie wor osmentptieve ine noe de conc Penn car pei de ‘Control | Obici! cata | “net Transport | Ba Lic Tramsfrmaren ce ‘fect depart Inceree | Mic precarea | Mie mise ‘nica | te in a unc aflat Transfrmarea ‘inpa depart ‘het nt ad @ $ transformiri 5i Management Reswvelor Umane in legaturi cu stadile obiectului muncit in exceutia procesului de consiructie se pot face urmatoarele aprecieri: Urmaritea obiectelor muncii in dinamica lor impust de derularea procesului de constructic are 0 important ‘deoscbiti, deoarece numai dup precizarea stadiilor pe care le determin’ wn anumit proces, se poate analiza critic si obiectiv metoda de munca respectiva din punctul de ‘vedere al utliti Pentru a injelege mai bine acest aspect esential vom reaminti c& orice produs poate i privit sub aspectul valor ‘si valorit de intrebuinjare. Ceea ce intereseaz’ in final teste objinerea de produse cu 0 valoare de intrebuinyare ‘maxima si cu 0 cheltuiali de muncd social eft mai redust (0 valoare minimd). Se observ c& singurul stadiu in cate obicctul munci ceapith valoare de intrebuinjare este mransformarea in condifile in care existenja acesteia este strict necesar ‘Acceptind controlul ca un stadiu necesar pentru Cconfitrmarea existen{ei valorilor de intrebuintare, deci pentru atestarea ca transformarea obiectelor muncit 5-2 produs conform cerintei tehnologice si cA produsul are ‘Simensiunile cantitatve $i calitative cerute, putem spunc cc $i controlul in proposii si freevente strict necesar este util produetiei Consecintit - Un proces de constructie ideal pentru ‘obfinerea unor vatori de intrebuintare ar trebui sit euprindts ‘numai "eransformiri” si "controale". in practon sentierelor de construfi, existent unor procese de consttuctic ideale nu este posit; pe lingh eontroale se regisese foarte mult 8Management Resurselor Umane (ransporturi, asteptiri, depozitari care adaugd. produsului ‘numai valoare, Aceasta face ca in ultima instan(a, valoarea totalé a Produsului si fie cu mult mai mare decét valoarea valorii de intrebuintare, determinati, asa cum s-a aratat, numai de doud Stadii:transformirile si controalele. {In ccea ce priveste exeeutantul si mijlocul de munca, Se poate aprecia ci actionarea si controlul sunt cele dou stir: care produc valoarea de intrebuinjare @ produsului, celelalte oud - transportul si asteptarea - contribuind ‘numai. la cresterea valorii, Se poate trage concluzia ca studiul metodelor, prin videntierea stadilor si situaiilor in care se gisese clementele sistemului “proces de constructie” (obiectele munci, cxecutantul, mijloacele de munca), urméreste reducerea pe cat Posibil a numarului sia duratei stadilor de zransport (in primul Find), asteptiri si depositari si prin aceasta reducerea valor Produsului sau, cu alte cuvinte, reducerea costurilor de productie, 24.2. Etapele proiectérii metodei de munca Proiectarea unei metode de mune& presupune, atit caaul imbunatifrii organizivii execujiei unui proces de onstrucfie existent, cét si in cazul organizarii unui proves de ‘onstructie nou, tri faze importante, $i anume: 1. Faza de studia, care presupune: 1. Alegerea obiectuui de stutiat (a muneii de stuiat); ry Management Reser mane 2. fnvegistrares informatilornecesare stuiuli Il. Faza de conceptie-proiectare, care presupune: 3. Analiza criticd a situajiei existente sau preconizate; 4. Proiectarea metodei imbunitijite sau a metodei proprii procesului de constructie nou, Iuat fn stuiu; Il. Implementarea in executie a metodei proiectate, care presupune: 5. Punetea in aplicare a metodei proiectate; 6. Urmarirea aplicdrii metodei proiectate, Bate de lo sine fneles ca pentru reaizarea aceluias proces de consti se pot propune mai malte metode de rune, Acest cr face posi ca pe baa unor crt juiios alese si se post seleta metoda optima de munes. fn figura 2.1, prezentim sintetc farce si etapele de proietare «une metode de munca Masurarea muncii in constructit 25.1. Continutul si etapele mesurérii muncit Sistemul “proces simplu de constructie” are un caracter dinamie, acesta presupunind © modificare in timp a stirii sale, ca de altfel sia relafilor de interdependenta dixtse clementele acestuia, atit pe latura sa tehnologic’, cat $i pe Iaiura sa organizatoriel, Pentra a putea reflecta evoluja in timp 4 functionititsistemului "proces simplu de constructie" este absolut necesar si se stabileasci cantitaten de -muned,Managementul Resurselor Umane Speen cfc in carl dot tape le std alc rolul de fursiza date cu privte la impulutlizat(consuina) moe ale icon nope cna : imbue 51 sl uz exccuanulrelicarea corespunziitoare lucrarii executate; din misurdtorile gi sndiile de timp efectuate in aceast’ etapa rezulti fondul de ae necesar elaboririi normelor de munes. i comparareadiverselor mete de. mined 1 selectirii metodei optime; ot ™ sem > findaentares nora i ammativeor de mane ‘erificarea calitiiinormelor si normativelor de munca noi sau in etapa de mésurare a timpului de muned consumat Manegementul Resurselor Umane Indiferent de scopul in care se efectueazi gi de metoda utilizaté, masurarea timpului de munci necesité urmitoarele faze! > pregitiren masurarii; > efectuarea masurarii; > prelucrarea datclor. Pregitirea misurdrii incepe prin analiza modului de organizare a locului de muncé pe care utmeazi a se face smasurarea, @ condifilor de munca, a modului de aprovizionare ‘cu material, etc, urmarindu-se totodati dacé acestea sunt cele specificate tn foile de inregistrare a metodelor de muncit si a organizarii locului de mune. Cu aceasta ocazie se precizeazit i metoda prin care se va cfectua masurarea, in funcjie de Scopul analizei gi de caracterul muneii, Pentru fiecare element al procesului simplu de construcfiestudiat, delimitat in eadrul studiului de metoda - se determina punctele de fixare, adica momentele de inceput si de sfirsit ale executirit manuirilor ‘grupelor de manuiri, operajiilor, ec. in general a elementelor Ae inuica din cadrul procesului, pentru care mmeazi si fie imisuragitimpii, Punctul de fixare al sfarsitului fiecdrui element coincide cu punctul de fixare al inceputului elementului urmitor, ‘Dupai ce a fost stabilit gradul de detaliere al procesului de consiructie se pregatesc figele de observare proprii fiecirei metode de misurare a muncii, Atunci cénd se misoara timpul tde mune necesar pentru realizarea lucririlor in. condifile ‘metodei de mune noi sau imbundtafite, se alege executantal ‘asupra cruia se vor efectua observirile, acesta trebuind si aibi calificarea corespunzitoare lucririi si si alba. insusith ‘metoda de munc& proiectat®. Totodata, pentru a se asigura o ccolaborare corespunzitoare cu specialistul in studliu muncii ocunoseute, presupune din structura acestora, 25.2. Structura timpului de munci in vederea miisurtirii muneii dopistarca perfectionate, Petioada de asteptare (de Brinzlt prefabricate ‘macaraua mu functionea diverse alte combina, a Managementul Resurselor Unane Efectuarea misurérit se reslizeazt functie de metoda de masurare utilizatt, Des cfectuare a misuratorilor, ‘metode de masurare, se va Prelucrarea datelo misuritorilor si este prop ‘muneii. Masurarea mune! cunoasterea ‘Studiul sistematic al modutui tn de munea pentru execuia procesului de ‘eomponentelor zerafional, dar si verificarea in practicd a met. Analiza consumului Pe stilptpresupune. face in subcapitole separate, 7 consta in prelucrarea rezultatelor masurare a i, folosind oricare din metodele structurié timpului de i timpului de folosire a dintlults precum si a codifcartdiversclr ete ie fieedrei metode d timpului de mune de timp de munci in procesul de fea concomitentl a evolute’ fy sigur realizarea tui: oud, mi iz Aceasta, deoarece acelasi consum exemph, sudura pentru fixaree omul tucreazé:; i oblectul’ muncii asteapta) simu in mod diferit, in crierea modului de cu toate aspectele specifice fiectrei care se consumi timpul consimictie are ca seoy, folosite jodelor de munca ilocul Managemenal Resurselor Umane ari clasificarea si simbolizarea ipului din punctul de vedere deel sial obiectului muneii 2521 Structuratimpului de muncd al exeentantului Prin dimpal de muncii (IM) ~ se infelege timpul de cnnatibune un executant (individual sau colects), de object Schimbul de lucra, pentru tndeplinirea sarcinior de mance Structura timpului de muned, simbolisarca (codificarea) fesitelor eategori de timp, sunt prezentate in figura 3 ee smacivé cl timpul de munct presupune dou compencsie ‘importante; timpul producti, timpul neproducti © cana nll Productiv (Xp) este timpul in cursul céruia xceutantul efecteaci Iueriile necesare realizar unei sarcin de munei. BI trebuie si siba’ ponderea principals in jimpolui de mune i se defited Ja rindul su, tn fun legitura dintre munca si obiectul ei, ‘incheiere, timp operativ, dru e de in timp de pregatire si imp de deservire a locului de 2. __,_Timpul de pregitire si incheiere (Xp este acela tn Gursul céruia un executant, Ia inceputul schimbului de tuery ereazi la locul de munca conditiite ne ‘ctiviigi si ta terminarea schimbului, are desfisurii aducerea locului de uncd la starea initial. in timpul de pregatire gi inc heiere se ‘ncadreazé consumuri de timp pentru primirea $i examinayen Planurilor $i desenelor, primireaseulelor, et. ~ ta tnceputa