Behavior: Why People Do What th vent jcile personalitift 41. Definitia si caracteris ide multe ori sunt folositi termeniit de mn al acestuia din rm’ sau nu. fn viata de zi cu persoand si persoalitate, sens Com Peat Insusire sa clita pe care cineve 0 Powe A Ttliarea Tor ca termeni psihologiei necesita © ‘activate 51 © Brie specified atuncicnd intr fo actune, Tone sistemele sire compan personalitatea rebuic considerate 6 tendinte cae guinate. Ele exerit 0 influent. directoare esupra Sw sejer adoptive 9i expresive prin eare persnaliaien Auge sa fie cumoscutl.” Caracteristic atersomportament si orice gandire sunt caracteristice persone 5 (.) sunt uniee pentru ace” ‘Comportament si gandire “Acesti doi termeni constiuie desermna tor ceca ce poate un individ si facd (>) Ble sunt esc Jes adaptare si desfgurare provosste| de, Sate metiental in eave ne aim, totdeauna sclechionote Hy cconduse ar gistemele psihofizce care alcatuiese personalitat noastr mek: Draionat. de Psihologie”, edit Babel. 1997 scoordonet de Ursula Schiopu comportanental i gies we cota ta disponibile generale si enacteristice P&T te aprims 0 persoand (fa de allele) fate contureazi jdentitatea ei specific.” o etichet® pentru a seca a fost dezwolta de Sigmund Freud (1856 - 1939, ca o modalitate de a explora cconfinutal crerariemete velit mentale umane. Pregtirea sa F8 TH $8 fprecieze importanja factorilor biologi (ootura) 58 uperienel sociale (educaia) pentra dezvotares ‘mentinerea personlitatii umane. Froud credea ef exist necesita uma auth ln ghidazea gi modlarea comportment ~ nevoia oamenitor de a. stabili wne universale care ji uman. Unul ceste eros “instictul viet” aManan RencrUnae legaituri intre ei = al ete anaes “in ime tos “insinctl mori"- bara Th opi i Pre sens ia xl poem con i Teal” conte impure Reese universale care cer satisfacere imediati, 4 Supraeul este este constiinja, —id-ul personalitate. ye te Ges Enl este partea persoan i sea ppersoanei care este in contact cu Personalitatea © vizuti sub aspect dinamic, adica miscarea “energiei psihice”, a Ii 1 mohiee psihice”, a libido-uluiintre cele rei instanfe Personal re send ir ae a sav eral ein Kee eve ni ial de pe a il i sl (nee mci acte orale (suptul, muscatul). sais contol tence iaveschuae Al treilea stadi ste sta i a i xe stadia fic (9 = 5 an) perioada consticnjizirii scxuale ies aoe conflictul Oedipal. ome vel Pi nec sl i = in care este important dezvolta Tied deprinderile intelectuale. = =e pus Al cincilea stadiu este si ee ste stadiul genital cfind apare Managementul Resursetor Umane Freud mai pune sccem pe sursele inconstcnts # motional ale dezvoltri copula care contribu a stabiirea fimpurie @ aspeciclor funcfionale ale personaiit aspecielor ‘fective ale socializari on numeroacle defini ale personalise despriné caueva earacteristici ale acestuia, care evidentazs faptul 8 onalitatea este o struct’ (Perron,R.1985) ‘= GLOBALITATEA: ean nei persoane ete consti di samba de careterisish cae pits esr asa: pne elle ns miei oar identi pin cae person Acest es Inseam oral Viv se comtrezh nto persona ae peanut crite, co pssonaitale ao indivizi ‘© COERENTA? pers Majettata torilor admit ideea existent unel SST conganizii 51 interdependente a clementeior componente ale petsonaliti. Dar end in comportament ih petsoane apar Personepignite ele contavin aestor teri Personas sete neabistgamblo de cfemente_jutapuse, ch wp SSD fanetional format din elemente interdependens emu aNENTA (STABILITATEA) TEMPORALA: Deo persoant se transform, se azole plsteazt identitatea sa phic. Onm ar constiinja existentei rife, sentimentul continuititi si @ identtsth personale de-a Tungul intregit sale vietiManagementu! Resurselor Umane 411 Tristar pied stra pthc. Tipu, Factor ‘personalitate. oe Trasittura psihici es 1 cae sit spa ea sabe" Set eane sa al nu press pls fro fa arte de tia De cramp adie at sr in la mcr i esgic tivitate, mobilizare ener ci Re na, ie st forte in mle PA area exirevertit, cicltimio, etc.), foe 2 ce Ne Mt cnet ht a pr adich me dera det propre tice sy fecvene in Zit si Des mn to ‘csp as rn chic valiza $i astel carateriza pe om. De exempl Joove Pell inl as dace rt ca {mist dena hi da sr bow ‘constants @ comportamentului siu. Acceasi rt = me ies in vedere comportamente care se ife : ae situafii foarte diferite; de "08 én, de eee ote Paianjeni sau de vreo boali, nu reflect aces rr personalitatii, 3 componen va Be, Resse taind ty sider ons fice, coporle dese 3 tn, ir novice sites pentru cazurile patologice: Heike cng Managementul Reswselor Uae «+ Tipu pienic~ staurd mijloce, exces ponderal, fat Fini gi piciaze scute, abdomen si toace Pie ‘Jeevotate ~cirua i sunt asocateurmAtoarele Ardea psibie, grapate int-am profil cicitomi viecune.moblitate, optimism, mor, Spontanetate,socibilitte, dar gi supericilitate fn aie sociale inclinate cre compromisuts ‘+ Tipu! astenic cu compl slab, alungt, mani si Flioae lung si subi cruise asociz4 un profi PShologic -mumit schizorimic: inclinale "9 retiactuare, interiorizare, scnsbiitae, un sim aout al onoars, metculoztate, eles «+ Tipe alte ipl oxo dezvotare zich i psibic8 echlibrat in opnia lui G. Allport personalitatea este o structure formath din tsar organizateierarhc, I spune ea Slecare Fedivid exnth 2-3 trsitari cardinate cae domi’ i viertoleazt eelelaltetrsituri, fn ordine feast wrmeaz un ale, relat sor de ‘grup format din 10-15 érdsdauri prine Tdentficat, si in sfigit sute sau chiar mii de. érdsdiurd ‘secundare si de fond, care sunt foarte greu de identifica. ‘Notiunea de factor a fost introdust in psihologie odatl «cu uilizarea analizei factoriale, De exemplu, dact un elev are Tezultate bune la tatematicd, se poate anticipa e& va aves Tecultate bune gi la fizic8, explicaja find existenta unui factor omum, si anume, un mod de rafionament tipie, In viru piamide factor se afl factor general deseor identiicat cu inteligena. 135Manogementul Resurselor Umane 41.2. Teorii personalitiit Personalitatea poate fi abordati din perspect ditecfit variate, Exist m coon, dine i numeroase teori ale personalitti, dintre care amintim: biologist experimentalist somatic, cola entopoogc Orienaren biloiti pane scent pe ieaga ensuizarepihocompeimenal a omul, scenic sole nottelor biologie sal expen tinpert = pes a postutala in fomareapeonaifir Depenent Exist contopini, De exempla, americn 8d bot aaresivinte i competitacaTind nae pi 2 Find uae prin ater To exis socetai Arapest din Nous Guine) in eae cot cet necuncct \ virtual inexistent, ° : -~ “Necesesabodrtexerienalite ¢peonaiii 2 font formulate Stanford (1963) ane Stall personalise sal moduli neareeament ik yun res foe eins in cova ce ai: Foee este mics, dar tofi au fnvaifat in yrdan ' concern cv acca Te generale” Au fst sbordt‘ndcosht Processed hie, procesele percepfiei gi procesele de cunoastere superioare. Orienarenprhometrics inseam Sl ein exprinatile sb forma wor tse rsoan’ deci r Je atibue ce caracterizeazh persoana in cadrulunei situa Aw fost dezvolate un numde mare de tec si instrmente de misuri: sale, chestionare etc, , 136 Managementul Resurselor Umane Orientarea socio-culturala si antropologicd se bazea2 pe deca c& personalitatea poate fi injleast numai tuna in considerare si contextul social in care triieste individul, si ‘nunai comparind indivizit aparfindnd unor populafii si culturi diferite (Mead, Linton), Procesul de socializare e un proces social prin care individul uman, om, membru activ al societiti, sive, Este un proces social:continun: parcurge transformiti succes social, de iteracfiune care di uncifiinje cu potential posibilitatea si-si dezvolte 0 identitae, un ansamblu de iei, 0 ami de deprinderi, Esenta acestui proces este ci societatea fncearca si tranforme individul (viitor actor al societitii) dup cchipul siu, astfel incft si rispundi normelor, valorilor societitii. Potrvit teorii rolulilo, fiecare dintre noi avem un e de cetinfele, status social si jucim diferite roluri in funet asteptarile societait in general Nouw-niscufii umani care sunt potenfiali personalititi umane: nu posed fimbajarticulat; tu au nici un fel de cunostintestinfifice sau telnices = nu au atitudini, scopuri, idealuri de vies = simfurile sunt incomplet dezvoltate {fn studiul personalitafii elevilor, cunoasterea si Concwwzit: rocesului ‘aprecierea cofecti a acestuia, din perspectiva pn inductiv-educativ, este necesar identificarea si analiza adic& triséturile si calititile formate, temperamentului, risaturile de dinamico-energetice sia caructerului, adici continut, socio-morale si axiologice. aMan mmogementul Resurselor Us lor Umane Manogementel Restaselor Unane Temperamentul; definitie Jn concordant cu filosofia epocti, care considera cl 4 snveaga natu este compust din patra clemente fundamentale Temperamentul se save mint, foc gaps - acesta au scott ef predominanta in entul se referd la dimer is , dinanieg eee ie diene energetic. Geeta a une. dine cele patra yumi” (hormones) ceo femoris epi pac ale vrnees fem, bila nengri si bila galbend ~ detmini exterior lina eats sn component cer amentil, Pe aceasta baz se sailese cele pa put ee Genes de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic st vefora Rnarament ea subsstem al personal, se cori. le particularity si srasaturé inndscute, sunt importante in proces! deveniri soc le a fi Ee J-morale a finjei Colericul este energic, nelinistit, impetuos, iraseiil, ‘uneosi impulsiv si tsi isipests energia. El este inegal in nniestri, Stile afeetive se succed cu rapiditate, Osclenza quire entuziasm si deceptic, are tending de exagerare tn Tot domenin een ce face. Este 0 persoand foarte expresiva, fndurile si emofile i se sooed ou repezcione, Ae tedinia ve dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau ccauze. Ten pennies ase note word ose Le a a [ Laine ‘specialistilor ir a special de sistem naves clone Paihologul romin Nicolae Margineanu a considerat ci temperamentul caract caraterieaz forma manifest les oa Sener ees es eee ee Sangvnicul se caracterizenzi prin ritmiciate react motr specific unl peoane, t setiln nee voi, venl eptimist gi se odapeat co ugsnit ane, ee tae, Tie acid, aohimbt aciitiile fone des ‘a nou. Tririle afective ficiale si instabil. i sentimentale si Exist mai m prob ita mute poli ale temperament, ces Buble ind roca cost dv nl deoarece simte permanent nevoia de ce Sunt inteise, dar sentimentele sunt super ee ‘Trove cu usurinf peste egecuri sau decept 414 Tipologia lui Hipocrate stabileste usor contacte cu alte persoane. ‘Fegmaticul est ig, calm, immpertubabi, coset in tot eee oe face, pare a dispune de orSbdare fa margin. Are utero de muncs deosehité, poste objine performanle le de lung durati si este foarte Fire inchisi, grew tie individual. Prima incercare de i 4e identificare si explicere a tipuritor temperamentale o datoram medicilor Antichiti sebite mai ales lator cdicilor Ant une 7 ita, Hipocrate : : : ipocrat oosebite mai ales i a8 tenace, meticulos in tot evea ce face adaptabil, putin comunicativa, prefer activiMonagementul Resurselor Unane sdnmpennet Raat —_—_—__—S Melancolicut este Ia fel de lent si inexpresiv ca Din combinarea acestor insusiti rezulta patra tipurt de flegmaticul, dar ii lipseste forta si vigoarea acestuia, emotiv gi sistem nervos: sensibil, are o viati interioard agitati datoriti unor exagerate “pal puternic, neechilibrat, exciabl corlet ot exigenfe fai de sine si a unei neinerederi in forfele propri temperamental cleric) Este putin rezistent la eforturi indelungate, Pufin comunicativ, tipi puternic, eckilibrat, mobil (corelat_ ou inchis in sine, melancolicul are dificultiji de adaptare social temperamental sangvinic : - i hilibrat, inert (corelat cu Debitul verbal este sezut, gesticulata redusd fipul puternic, echilibrat, inert ( ‘emperamentul fleematic); fipul slab (corelat cu temperamental melancolic) Gheorghe Zapan a determinat palru niveluri ale sistemului temperamental: nivelul motor general (de Explicarea diferenfelor temperamentale fine, in lectvtate), nivelul afects, nivelul perceptiv-imaginatiy $i ee gee eee hnivelul mintal (al glndirii). Fiecare nivel se caracterizeaz caracteristicile sistemului nervos central si de raporturile ee eamenal: for, ectlibeo, Mintre el a prin indict temperament ati, 1 afectiv (stenic si astenic) si di Gh, Zapan a claborat o metoda de snumiti metoda 41.5. Tipologia lui Pavlov mobilitae, persistent, tonus (extravertt sau introvertit) educare a capacitifii de interapreciere + Forta sau energia este capacitatea de ucts @ sstemulu nervos si se exprima prin rezistenfa mai mare sau mai ici ta excitnji putemici sau la eventualele situa conflictual. Din acest punet de vedere, se poate vorbi n ncrvos despre sistem nervox perme i sistem ner sla, Tire temperament de sem novos + Mobititatea desemneaz’ usurinja eu care se trece de la sunt dou nofu dite, mu oinciy deste in timp o° excitajc la inhbitc si invers, in fumefie de solicitarle eestia din rms rimin de-a Iungul vielii neschimbate, exieme Det trecerea se realizeact rapid wiesie in cadrul _interactiuni aprecieril obiective a personalii sistemul mperauientol se const temperament nervos este mobil, iar dact tecerea este greodie. se ii cu medial fizic gi socio-cultural. poate vorbi despre sistem nervos inert meen : 4 Echilirul sstemului nervos se refer la repartta forte ew Eysenck celor dowd procese (excitaia i inbibitia). Daca ele au 4.1.6. Tipologia tui Jung si Eysen: fore aproximativ egale, se poste vorbi despre sistem ci nervos echilibrat Existi si un sistem nerves Psihitrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza une pnesehiibnt in cano pression ee exit Jmpresionante experienje clinice, ef, in afara unor diferente ates lumea extern si intra it sunt orientati predominant spre I-Managementul Resurselor Umane categoria exiraverttilor, in timp ce alti sunt orienta predominant spre lumea interioaré si apartin eategorici introvertitilor. Extravertitii sunt {iti deschise, sociabili, comunicativi, optimist, senini, binevoitor, se ineleg sau se cearté cu cei din ur, dar rman in relagi cu ei Introvertqi sunt fii inchise, grew de patruns, timizi, putini comunicatvi,inclinai spre feverie si ‘ereu adaptabili, Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasti distinctie @ lui Jung, amplificind cazuisticn probetorie, dar adaug’ 0 ‘now’ dimensiune numiti grad de nevrozism. Aceasta exprimit stabilitatea sau instabilitatea emofionalé a subiectului. Eysenck ‘a reprezentat cele dou dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obfindnd tipurile extravertit — stabil, extravertit ~ instabit, introvertit~ stabil si introvert ~ instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice, 41.7. Tipologia scolii franco - olandeze: Heymans - Wiersma - Le Senne Psihologii olandezi G. Heymans si E. D. Wiersma propun o tipologie a temperamentelor mult mai nuanfaté care va fi reluati si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si Gaston Berger, Pentru Le Senne earacterul este ceea ce infelegem azi prin temperament, adici ansamblu dispozifilor Inndscute, care formeacit scheletul mirtal al individului”. Ki pornese de a tei factori fundamentali: emotivicaten, activitatea si ae -Managementul Resursclor Umane “risunen™ (coud, Dio combines or rez pt tp Temperament m= ‘Emofivitatea exptima reaciiile afective ale persoanelor in itr eetnen Emi ois de + tt pee ce pa Hes nn ings omamri on cia care se emofonszt gens ale irr mot st re vote - “hen desemnezh sprite sre atime persone, Persanele ce au 0 contin dipole spe Shame, pot ata cli, Cle onractesconenc parc impr vl i cutting soni asunder eta pe ce 20 aire poss dirt svenimente, presi, Pesanele cee ante persane prime trie prevent exravesve sont mune pe eee aaa tendinfa de a rimfne sub influenta penoene Persoanele ca secundare : Tiss opt puri de temperment cae rei comin nesters: psa ent seivis sounder), elect (emotv, ati, primsy cmcsa Cems nna, senda), nero (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii Geaaeny ae Sn smn ost ei inh, a (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfit rnon-activi, primar), tabelele 4.1. $14.2. 3Managementul Resurselor Unane Managementul Resurselor Uae smotivit inactivi ~ adic& nervosil - care reactioneaza 1 ~ care reactioneaz rapid la evenimente si sentimental feat. 2, Emotivii activi ~ in care se incadrewzi colericil, cu react rapide, explozive si pasionai - care au reactit lente. 3, Neemotivii activi — adic sangvinicil ~ cu react cchilibrate, rapide si flegmaticii - cu multi forts dar Fabel 4. = == eel ees tee inactivi ~ care fi include pe amorfi ~ care, ‘energie sunt bine ancorafi in prezent 4, Neemoti Tabet 42. Se eee a dese ra pring energie = cca | Pa seal eaoriph de energie ete bla deur oi onic oe ritm lent al reacfilor. Sa [Faas = Princpatte tsar ale celor opt pur oo — ee eee Pasionaru (BAS) ~ ambitiosi care realizeaz’ tensiune Somme |e, | Seat | in| cn cntremt ante personalitii acivitat Concentra pei Sohn San a : ani dominator, api pent «conde. St Sesh a) Se [Sm “iene ge lize violet. Servabi, onal bese ie) ea aa a Socetatea, Avind simp profund al grandori, stiu si-gt reduck scene | openic ovo organic, merg ueor pln a asctism. aie a a an opera de inf Conenicut (EAP) - generosi, cordial, pln de vitalitate Nonactivt recap, | Nuon S| Sem si exuberant, optimist; in general excitabili, adesen fi gust ce Foes | B08 rae : |__|" W asurd. Actvitatea lore intens&, febrila si mutiplt. Se = Fnteressaza de politica, iubese poporul, cred in progres, sunt fevolutionai, Dota cu aptitudini oratorice, plini de jmpetuozitate, antrenesz8 oamenii Valoare dominanta: acfiunen. : erare doar emotivitatea si activitatea, wind in considerare doar emoti ft Putem reduce cele 8 tipuri la jumatate: mm 0sManagement! Resursclor Une Seermenrin (EAP) - ani ce min mea Sud de espe, Mei, intone scesand none mela num de in, ae trecutului. Nu stiu prea bine s& intre “ In reli i cu oamenii, si cad ntropie. Neabili, se resemneaz& dinainte eu ceea ce Poteau towsi si evite. Individualisti au un sentiment viu Valoare dominanta ‘intimitatea Nervosn (EWAS) - cu dispozitie variabili, vor sa epateze sisi alragi atengia. Indifen nevoia de a infrumusey fictiune poetics). i la obicetivitae, simt a realitatea (ajungéind de ta minciun’ la Au un gust pronunfat bizar, oribil, macabru. ‘Muncese neregulat si mumai ce le pla Au nevoie de excitaii ivittii si plictiseli, Inconstangi in afeciunile lor: repede sedusi, repede consolati Pentru a se smulge ina Valoare dominanta: divertismentul, Firemaricn (EAS) - oanseuit obisnuinjelor, respect Prineipiile, punctual, obiectivi, demni de eredintd, ponderaji, eu dlispocitic afectiv egal. in general impasibili,ribdator, tenac, lipsii de orice afectare, Civismul lor e profund, religia lor are ccaracter mai ales moral. Agrecazi sistemele abstracte, Valoarea dominant: legea SANGVINICH (MEAP) ~ extrovertif, pot face observati exacte gi dovedesc un remarcabil sim practic. Le 46 rental Resurselor Umane Mane unde se comport politicos, sunt spitituai,ironici, sceptici. i manievreze oamenii, sunt abili,diplomafi. Liberal si talentai ‘in politic, au putin respect pentru marile sisteme gi pun accent pe experient’. Probeazi inifativa gi o mare suptefe de spirit Oportunist Valoare clominanti: suecesul social seeretosi, replinfi in ei toare, Sumbri gi taciturni, Aparict (En As) ~ inchis nsisi, dar fir8 viatdinterioard fremi rid rareori. Sclavi ai obignuinfelor, conservatori. Tenaci in aversitmile lor, sunt dificil de reconciliat. Cei mai putin vorbarefi dintre oameni, le place singuritatea. Desi indiferenti la Viata social’, ei sunt in general cinstiji, iubese adevirul, conorabil. Valoare cdominanta: linistea, cilianyi, tolerangi Amorrn (aEnAP) ~ disponibili, prin indiferenfi, dau adesea dovada de 0 incipiténare pasiva tenace. in ansamblu au “caracter bun”. Neglijenti, lenesi, rnepumetuali. Indiferenti fag de trecut mai mult decat fas de viitor. Au adesea aptitudini citre muzicd (executanti) si teatra, Valoare dominanta: plitcerea. 4.1.8. Importanta tipologiilor de temperament in activitatea didactica G, Berger a elaborat un chestionar ugor de utiizat pentru 2 incadra 0 persoand in cele 8 tipuri temperamental Acest chestonar poate fi aplica sn eazulelevilor, deonreceManagement! Resurseor Umane EEE Pentru educator cunoasterea temperamentului elevilor este important. Astfel se poate stabili dack un copil este emotiv sau. nu, este activ sau nu, Daci un copil este activ, el poate fi hharnic, energi c, indiferent de gradul de emotivitate, , ar putea fi lent, lenes, fr% inifiativa, Dac este poate avea reactii emotive foarte putemice, va fi ar dack este ina emotiv implicat afeetiv in tot ceea ce face, iar daca este non-emotiv astfel de manifestiri vor fi minime, Dar nu este de ajuns pentru un educator identificarea acestor caracteristci, ci ei pot si trebuie si ia mésuri necesare stimula sau controlirit acestora dupa eaz, Copii activi trebuie orientafi spre activititi utile si temperarea tendingei de a lua hotirari pripite, iar cei inactivi au nevoie de o stimulare constant si de un program de Incru strict supravegheat. Le Gall subtiniaza valoarea muneii in grup pentra neemotivi si inactivi. Pentru alte tipuri, de exempli pentru sentimentali rolul muncii in echipi este diseutabil, deoarece sentimentalul poate avea probleme de integrate in grup preferiind singuratatea 4.2. Caracterul. Definifii ale caracterului. Atitudinea. ‘Termenul de personalitate include intr-un sistem unitar, tit temperamental et gi caracterul ornalui ‘Temperamentul si caracterul sunt oust nofiuni diferite care nu trebuiese confundate. In timp ce temperamentul se refer la insusiri ereditare ale individului, earaeterul vizeaza suprastructura moral a personalitiii, calitatea de fiing& social a omului fn opinia ui Allport, de cite ori vorbim despre us fanagementul Reswselor Unane ee caracter emitem 0 judecaté de valoare si impliefm un stand: moral. Btimologic, termenul de caracter provine din grea che si inseamna fipar, pecete si cu referre la om, sisteme de structura trdsdturi, stil de viaga, Caracteral de fapt inseam profundii a personalitiii, care se manifest prin comportam care poate fi usor de previizut. Pentru a cunoaste car ‘ntrebarea fundamentala. si rispandem intrebam in legs comportamentul cuiva Andrei Cosmo fandamentale ale caracterului — una axioto alta execufiva, voluntart ~ afin i, subliniind dowd valorica, ructurd care exprima ierarhia motiv ‘acea structurd care exprim nei persoane, hotdirarile luate in conformitate cu ele lard ent, Jerul cuiva trebuie sh incereaim uth cu motivele gi valorile ce fundamenteazi dimensiuni ogicd, orientativ= sCaracterul este lor esengiale ale edt si posibilitatea de a taduce in fapt fin opinia ui Taylor caracterul este gradu! de onganizare eticd efectiva a tuturor forgelor individu Alte definitis .0 disp inhiba impulsurite conform unul principiw reglator A\As ef Allport) sau 0 voinfdd moraliceste organ (Klages, K.), Caracterut autoreglaj al personalitifit care se exprim de ansamblu de atitudini - valor. Atitudinea exprimi 0 modalitate de raport anumite aspecte ale realitatii si cognitive si comportamentale. ati je psihofizicd durabila de a (Rohack, ceste deci un subsistem relational-valoric si print care fay de implied reactii_ afective,____Managementat Resuselor Umane fn structura caracterului se disting trei fundamentale de atitudini © atitudinea fajd de sine insusi: modestie, orgol ddemnitae, sentiment de inferiortate, culpabilitate, * atitudinea faji de ceilafi, fuji de societate: ‘umanism, patriotism, atitudini politice, $ atitudinea fay arupe i de muned. Testele de personalitate si rolul lor in wetivitatea Midacticd. Impactul scolii asupra formitrit personalitagii elevilor Putem spune ci, eu ocazia chestionarelor de personalitate sunt diagnosticate trisiturile personalitti, care de {apt exprim atitudinile pe care persoana le are fat de Testle de persoalitate sunt diverse gi este foarte greu sci nu chiar imposibil, 8 supprinda toate aspectele pewonaliigi pe baza catuia pail 4 se intocmeaset profilul al unei persoane. in majoritatea testelor de personalitate sunt analizati urmitorii factor * Dominanja: Acceptarea de sine; Independenta; Empatia; Responsabilitatea; Socializarea; Autocontrotul; Tolerant; Realizarea de sine prin conformism; Managementel Resuselor Uae 4 Realizarea de sine prin independenti. he ‘Adotescenta este perioada in care ncep si st jpalele trasituri de caracter, Elevii sunt 1 imposibil, exislizeze™ pein a crmonaltt tn formare ste gre sa une chi rere sears de motvele ce fundamenteaz aii si compres x. Seoul poate rrasonaial wtorutl adult de exempt pin. Si rtonpenselor ial asteptrior 7 fara de avea un impact deosebit de* puternic supa formar rolul —pedepselor pion sau prin attudinile profesorul Ee precum si interpretarea rezultatelor performantele elevilor, in termeni de exec ‘Scoala, educatorul, ccunostinge si informagi, ci le rma atitudinilor ~ elemente principale ale caracterului -elevilor pr metode gi tchnici specific, Metodele —indirecte ii sociale bazate pe Deci una dintte cele sedoute ‘nu au mumai obligatia de a transmite evin un rol important in formar yioneazi mai ales prin imitate, pe mecanismele inv identificare, pe exemple, pe modelare, ete ! mai importante sarcini formative a scoli este aceea de a ofert modele, cil de urmat. : Tnire metodele directe, cea mai evident’ este pedepselor si a recompensclo. utilizarea Unicitatea individutut ea omului si cele douk ‘Am vorbit despre personalitatea omului st ele douk componente majore ale sale: temperamental si earacterul fncercat si wispundem la intrebaile: “Ce este personalManagemontul Resurselor Umane “Ce este temperamentul?”, “Ce este caracterul?” si din ce sunt formate. Am vizut 4 de-a lungul timpului omenirea a fost Preocupati de stabilirea nor tipologti temperamentale si incadrarea oamenilorintz-o categorie sau alta. Dar nu trebuie uitat ci in psihologie, care nu este o Stiint& pozitiva, exact, ci stings a sufletului, nu exist alb san negru. Nu putem spune despre cineva ci intruneste ‘numai ‘asiturile temperamentale ale colericului, el imbind foarte multe trasaturi si domind cele ale colericului. Putem incadra oamenii in tipologii, dar nu trebuie si uitim de unicitatea individului,a ficcdraia dintre noi Fiecare dintre noi e diferit de celilat, apartinind deja prin nastere unuia dintre cele doud sexe, Fiecare dintre noi Suntem unici, cipatind o anumit& originalitate prin faptul ci Re-am niscut intr-o anumité zi say epocd istoricd, into anumité familie, intr-un anumit mediu soci anusmit drum in viata Individul e unic, ins nu incomparabil eu alfiindivizi ai speciei umane. Natura lisind trisituri comune indivizilor, a reat speciile, iar in cadtul specilor a lisatdiversitatea din care deriva unicitai G.W.Allport observa cl: “Metoda de reproducere sexualii a naturii garanteazti la modul superlativ. un ‘echipament genetic now, pentru fiecare muritor care se nasle." Teoretic, jumitate din ceea ce se transmite ereditar Provine de la mamas jumatate provine de la tat. Deci nu pot exista dowd flinfe omenesti 1a fel sau mai exact cu acclasi potenfial de dezvoltare (excepfie facdnd gemenii monozigoti). Pentru a infelege un om, trebuie si observm cd el este: + ca oficeilalfi oamenii (dupa normele universal) ¢ ca unii cameni (dupa normele de grup); canici um alt om (norme idiosineratics), ial si am pareurs un Managementul Resurselor Unane prin simpla lui fel ca ceilalti Fiecare om ¢ la fel rinse cer re sm rf mba maternii)) si totusi este unic, diferit de tof Se “ ice individ, oricare ar fi el, nu se ree a in Ore ange ann le grup aol adtugale Individul impleteste intr-un i‘ : si apo adnan feature Tonndad cece ce s© ch persoant distinct gi original ooh = seen ce Alpe accent: Orn andividns ett primal rnd naa rnd wert fname a distinge dea metafiles, existe © ceri Guam sl” Te “Gor Os. Parla una ese omen abl 5 re eet aig, caren amici 9 Ame aUR it curv sepa sn isenst oe ee lf tenia fe, penta nm sce pen tin cry nul lege, ft 2 es Pty sun do gu a fal preasiat de Eek Sra men velo fs conti ae Pu Gfrrenget tot mal ste f ' > cot: "on Organiare vit F mn tot timpul, particularitatee fiectrui individ inManagementul Resurselor Umane BIBLIOGRAFIE 1. Collin AT, ~ L‘organizationrationelte du travail dans Hentreprise ~ Paris, Dunod, 1964 Crigan I. ~ Tehnologia ca sistem ~ Baitura $tiinifi iclopedicd, Bucuresti, 1980 3. Cazamian Pierre (coordonator) ~ Traite d’Ergonomie Marscille, Editions Octares Entreprises, 1987 4. Cole, Gerald A. - Personnel Management Theory and Practice ~ London: DP Publications, 1993 Cole, Gerald A. - Management, Theory and Practice London: DP Publications, 1990 6. Dodita Dan ~ Conceptul de personalitate — Referat INTERNET, 2006 7. Forrester JW. = Princi Tehnic& Bucuresti, 1979 8. G.W. Allport — Siructura si decvoltarea personal, Dictionar de Psihologie — Editura Babel, 1997 9. Gelinier O. - Fonnctions et riches de direction generale, Les Editions d Organisation — Paris, 1991 10, Hidos C., Isae P. — Studiul muncii — vol 1 — VIL, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1971 - 1973 11, Hagiu V., Serbiinoin I~ Organizarea si conducerea productiet de conseructit~ Rotaptint, LP. Iasi, 1987, 12, Hagiv V., Serbimoiu I~ fndrumitor pentru Proiectarea organizarii execuiei_proceselor de cconstructii ~ Rotaprint, LP. Iasi, 1982. 13, IWancevich, Joh =—M,Glueck, William F. Foundations of — Personnel - Plano: Business Publications Inc,, 1983, 14. Klingner, Donald E., Nalbandian, John — Public Personne! Management. Context and Strategies. - New Jersey: Prentice Hall, 1993 e sistemelor ~ Faitura Managementul Ressetor Umane organisation du travail roy Pollet J Spat aes aS prague de al de ere se ete ay eatele unghie ee ee en A tu Ma omc Monge A aained G urtis, K. — Human Behavior: Py 2 Mannion yo — vn System tied Puig, Cnsinaa 198 on Oe mes Aa : aplicagii — Editura Universitatii a a Raa Ly Maia C Para Pato acres 990 Te ee Human observations Paris, 1964 industrial 1. ings -ment —concepte $i ‘Alexandtu Toan Cuz ~ Relayia om igoara, 1979 vavansate in productie ~ Eaitura Resources Management for 3M vplie and Non-Profit Organizations ~ S a Ee rganizarea ergonomica eran anima orgaizarcaosoneit vuncit — Editora Stintificd si De mntarea nivelului Tesi 1983 Sate 1, | si proiectarea Antohie E. — Studia! ta ‘Rotaprint, UT Iasi,