Curs 2

9 octombrie 2014

Curs 2. Economia riscului.

Jocuri cu suma nula

In cursul anterior au fost introduse principalele elemente care definesc un joc (o interactiune),
jucatorii, optiunile pe care le are fiecare si rezulltatele care se pot inregistra. Orice joc poate di
formulat fie tabelar (sub forma normala), fie ca arbore de joc. Jocurile in forma normala sunt
radiografii, imagini statice, pe cand reprezentarea sub forma de arbore indica jocuri secventiale
desfasurate la momente succesive de timp.
jucator 1
jucator 2
x

1, 2

2, 2

5, 1

4, 1

3, 5

3. 3

5, 2

4, 5

7, 0

2, 3

0, 4

3, 0

ex. 1)

Observatie: Din tabelul de rezultate se observa ca indiferent de alegerea pe care o face al doilea
jucator, strategia c ii aduce primului rezultate mai bune decat orice alta strategie. Spune, asadar,
ca este strategie dominanta si ca nicio alta optiune inafara de aceasta nu trebuie aleasa de primul
jucator. Cel mai bun raspuns al jucatorului 2 este strategia y.
Pentru cel de-al doilea jucator, strategia y apare ca fiind cea mai buna, dar este doar slab
dominanta pentru ca, desi 5, 4, 4 sunt mai bune decat s-ar obtine din x, respectiv z, totusi 2 este
la fel de bun cu rezultatul care s-ar obtine din x.
x

2, 5

2, 1

0, 1

3, 2

4, 4

1, 1

1, 0

1, 1

1, 2

ex. 2)

Strategia a este dominanta de strategia b (a are rezultate mai proaste decat b, indiferent de
alegerea pe care o face jucatorul 2). Spunem ca a este strategie dominanta si o putem elimina din
tabel.
Prin eliminarea strategiei dominante x raman doar 4 posibilitati din care se poate obtine situatia
jocului.

Curs 2
9 octombrie 2014

4, 4 este solutia jocului pentru ca niciunul dintre jucatori nu are interes sa-si schimbe
strategia daca celalalt ramane pe loc (solutie echilibru, NASH).
x

2, 4

5, 3

6, 2

4, 1

ex. 3)

1, -1

-1, 1

-1, 1

1, -1

ex. 4)

Jocul nu are solutie din strategii pure. Interesul jucatorilor este sa alterneze strategiile astfel incat
sa nu-l lase pe adversar sa anticipeze miscarile. O solutie care presupune alternarea aleatorie de
strategii se numeste strategie mixta.
Jocurile cu suma nula sunt jocuri de competitie in care jucatorii nu au niciun interes sa
coopereze. Castigul unui jucator este automat pierderea celuilalt. O varianta a acestor jocuri sunt
cele cu suma constanta.
ex: Doua posturi de televiziune concureaza pentru un procent cat mai mare din audienta. Pentru
simplificare, vom presupune ca ele isi pot imparti intreaga piata si ca ofera doar doua categorii
de programe sport si divertisment. Rezultatele pe care le obtin cei doi competitori sunt:
B

Divertismen
t

Sport

Divertismen
t

56%, 44%

47%, 53%

Sport

46% 54%

48%, 52%

Cum trebuie sa-si construiasca grila de programe fiecare dintre cele doua posturi astfel incat
fiecare sa obtina cel mai bun rezultat? Inainte de rezolvare, reformulati rezultatele sub forma
unui joc cu suma nula.
B
Divertismen
t

Sport

Curs 2
9 octombrie 2014

Divertismen
t

12, -12

-6, 6

Sport

-8, 8

-4, 4

Transformarea in joc cu suma nula s-a facut gandind ca procent fiecare jucator in plus fata de
celalalt. Se observa ca nu exista o solutie de echilibru din strategii pure, dar vom gasi intotdeauna
un echilibru format cu strategii mixte.
Calculam strategia mixta pentru jucatorul A: A va alege sa difuzeze divertisment cu
probabilitatea p si emisiuni sportive cu probabilitatea 1-p
Castiguri B: 1. Din strategia D -12p + 8(1-p)
2. Din strategia S

6p +4(1-p)

Singura optiune pentru B este sa fie indiferent intre D si S pentru ca astfel A ii va prinde strategia
si il va face sa piarda.
-12p + 8(1-p) = 6p + 4(1-p) 22p = 4 p =

2
11

Daca gandim ca un an = 365 zile, rezultatele ne spun ca A trebuie sa difuzeze divertisment in

2
aproximativ
* 365 66 zile/ an, iar in restul emisiuni sportive.
11
Strategia mixta pentru B:
Castiguri A: 1. Din strategia D -12p + 8(1-p)
2. Din strategia S

6p +4(1-p)

Jocuri cu suma nula (constanta) in context temporal

Jocurile cu suma nula discutate pana acum au fost jocuri simultane in sensul ca ambii jucatori siau facut alegerile fara sa vada alegerea celuilalt. Jocurile secventiale au proprietatea ca jucatorii
actioneaza succesiv, fiecare observand alegerea celui care a jucat anterior.
ex. Pe o corabie sunt 5 pirati care au obtinut 100 de monede de aur si urmeaza sa le imparta intre
ei. Piratii sunt extrem de inteligenti, dornici sa castige cat mai mult, foarte invidiosi, capitanul
fiind dintre toti cel mai egoist si dornic de imbogatire pe spinarea celorlalti. Capitanul propune
cum sa se imparta cele 100 de monede intre membrii echipajului; daca propunerea este acceptata
(este nevoie de cel putin jumatate care sa o sustina), atunci se procedeaza in consecinta, daca nu,
piratii se aliaza si il arunca pe capitan peste bord. In echipa exista un puternic simt al senoritatii:
urmatorul pirat in ordinea importantei devine capitan si jocul se reia.
Ordinea preferintelor este: fiecare pirat isi doreste sa supravietuiasca, dupa aceea isi doreste sa

Curs 2
9 octombrie 2014

castige cat mai mult; ori de cate ori apare o situatie de indiferenta, spiritul lor agresiv se
mobilizeaza in sensul aruncarii cuiva peste bord. Care este in acest caz numarul maxim de
monede pe care capitanul il poate pastra pentru sine asigurandu-se ca nu isi pune viata in pericol?
Solutie. Din punct de vedere teoretic, jocul se abordeaza pe un tipar de inductie inversa. Daca
raman doi jucatori, numarul 4 ia tot, numarul 5 nu primeste nimic. Daca raman 3 jucatori, nr 3
poate lua 99 si sa dea o moneda celorlalti 2, nr 4 primeste o moneda, nr 5 primeste 0 (sau invers).
Daca sunt 4 jucatori, nr 2 poate sa ia 99, nr 3 poate lua o moneda si ceilalti doi nu primesc nimic.
Daca sunt 5 jucatori, nr 1poate sa ia 98, nr 2 si nr 3 cate o moneda (avand nevoie doar de doi
jucatori capitanul), nr 4 si 5 nu primesc nimic.
Rezultatele in practica ale interactiunii intr-un astfel de joc sunt foarte diferite de ceea ce pretinde
modelul teoretic ca s-ar intampla defapt. Stilul de negociere, ambitia, lacomia, fragilitatea sunt
doar cativa factori care pot influenta suma pe care un individ este dispus sa o accepte intr-un
astfel de joc.

Curs 3. Jocuri cu suma nula (continuare)

Revenim la exemplul de joc din cursul precedent pentru care am stabilit ca nu exista solutie din
strategii pure si am calculat echilibrul din strategii mixte.
TV B

TV - A

Divertismen
t

Sport

Divertismen
t

12, -12

-6, 6

Sport

-8, 8

-4, 4

p = 2/11; 1-p= 9/11

q=1/ 11; 1-q = 10/11
Cu ajutorul valorilor de probabilitate care s-au obtinut, se poate calcula pentru fiecare jucator
valoarea jocului.

Curs 2
9 octombrie 2014

V(TV A) =

122
1
11
*
6
11

2
89
49
10
1
10
11
11
11
=

11
11
11

2412072360
1111

= -4,36%
V(TV-B) =

122
1
11
*
+6
11

2
89
49
10
1
10
11
11
11
= 4,36%
+
+
11
11
11

Prin strategia mixta pe care am determinat-o, primul jucator obtine un rezultat negativ: 4,36%
mai putin decat competitorul sau. De asemenea, pentru ca este joc cu suma nula, ceea ce castiga
jucatorul 2 reprezinta pierderea primului jucator.
Ne punem problema daca exista vreun mod in care primul jucator ar putea sa numai obtina o
valoare negativa a jocului; asta inseamna sa gaseasca o alta strategie mixta decat cea calculata.
Calculam valorile medii ale rezultatelor pentru strategii generale de probabilitati p, 1-p, q, 1-q.
Pentru TV-A: MA(Divertisment) = 12*g 6(1-q) = 18q - 6
MA(Sport) = -8q 4(1-q) = -8q 4 + 4q = -4q -4
Reprezentam aceste functii intr-un sistem de coordonate:
MA(Divertisment) = 12*g 6(1-q) = 18q 6 pentru q=o =>> MA(D) = -6
pentru q=1 =>> MA(D) = 12
MA(Sport) = -4q -4 pentru q=0 =>> MA(S) = -4
pentru q=1 =>> MA(S) = -8
MA(D) = MA(S) 18q-6 = -4q-4 22q = 2 => q =

1
11

1
din
11
cazuri, TV-A va inclina sa difuzeze sport pentru ca in medie obtine un rezultat mai bun decat
daca ar difuza divertisment. Daca dimpotriva B ar difuza divertisment cu probabilitate mai mare
1
decat
, A ar obtine beneficii difuzand tot divertisment. Singurul mod in care B il poate
11
1
constrange pe A sa castige cat mai putin este sa difuzeze divertisment in exact
din zilele
11
unui an.
Din grafic se observa ca ori de cate ori TV-B difuzeaza divertisment in mai putin de