Cuvantul Balan - etimologie

De ce mai este considerat cuvantul “Bălan” de origine Slavonica (din sl. bĕlŭ „alb) si
nu este considerat cuvânt autohton, sau Dacic (asa cum a fost propus de Hasdeu) ?

(Intrebare pusa de LB)

Definitii DEX Dicţionarul explicativ al limbii române

Bălan, bălani, -e, Băl + suf. -an. [5]

• 1. (Despre oameni sau părul lor) adj. Blond. (Substantivat, m.; ir.) Dracul.
• 2. (Despre animale) Plăvan. (Substantivat) Nume care se dă unor animale
domestice cu părul alb
Bălan [10]
• adj. v. blond.
Stârc BĂLÁN [10]
• s. v. egretă, stârc alb.
BĂL, -Ă, băli, -e, adj. – Din sl. bĕlŭ „alb” [5]
• (Reg.) 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond.
• 2. (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot.
BĂL
• adj. v. bălai, bălan, blond, galben [10]
băl adj. m., pl. băli; f. sg. bălă, pl. băle [15]
BĂL ~ă (~i, ~e)
• reg. (despre oi) Care este alb pe tot corpul sau numai pe bot. /<sl. bĕlu [20]

Alte cercetari

Băl - in Istoria limbii Române” [30]

• Albanezul balash “alb, cu pată albă în frunte” (< ar. bal’u) < rom,. băl; Cf. şi gr.
Bálios = calul lui Ahile; glosa Balios “alb, bălţat cu alb”; Bălan, numele calului
lui Belisarius (trac, nu germanic); celt. belen “Jeune d’or”; arm. bal “paloare”; lit.
balas “alb” (ILROM, II, p.330). [30]

Bălan (Balan) [40]

• La acusativ Acording cu Procopius (B. G.), Barbarii numeau Balan un cal negru
cu fruntea alba, asa cum a fost calul lui Belisarius in razboiul cu Gotii din Italia
(Romanii numesc cal balan sau numai balan, cal alb.
Băl, [40]
• Rege in limba phrigiana (vezi si Baal si Banus)

Bălios (Balius), [40]

Unul din caii lui Ahile in razboiul Troian (Romanii numesc cal balan / cal bal Macedo-
romanii folosesc cal baliu, cu o mica stea alba in frunte In Megleno-romana baliu =
balan)

Balan

• Hasdeu il considera de origine Dacica

Cuvantul Balan – in opinia vesticilor [50]

Cuvantul Balan nu este considerat in niciun caz de origine slava, Si exista si atestarile lui
Procopius (500 – c. 565) si Ennodius (473 /474 - 521) anterioare venirii slavilor in
Europa Centrala si de Este.

Balan, fie este considerat de origine barbara gotica (Gibbon si altii) fie originar din zona
de la nord de Dunare (P. Armory)

Patrick Amory spune

• “ limba vorbita numita “Gotica” si atribuita catorva soldati din sec VI nu trebuie
neaparat sa fi avut prea multe in comun cu limba scrisa biblica si liturgica
“Gotica” . Aceasta limba Gotica nu a influentat limba latina din Italia decat foarte
putin. Numai cateva topinime pot fi atribuite limbii Gotice.
• Ennodius si Procopius, amandoi se pare ca au absorbit cuvantul “balan, un cal
patat de la nord de Dunare, care putea fi un imprumut de cuvante militare”

In cartea sa, Armory nu este de acord cu atribuirea cuvatului “balan” o origine gotica /
germanica de la “Blaise” (Definitie in Dictionarul latin-francez s.v. balan = negru patat
cu alb)

In epigramele sale, Ennodius a atribuit calului Balan caracter imortal.

• Practic, se confirma atestarea citata de Densusianu [40] si de “Istoria Limbii
Romane” [30] citata de Al. Pele

Cuvinte asemanatoare
• Balzan
o Franceza Veche are si balzan = cal inchis la culoare cu copite ale (din
aceeasi familie de cuvinte , in limbile romanice Balza, balzano, Provincial
bausan)

• Balus
• (Spaniola veche –pepita de aur)
• Latin ballux, Balux nisip de aur (Pliniu) si balluca (la autorii de dupa Pliniu)

Lucrarea lui Gibbon, Istoria declinui si a caderii imperiului roman are mereu note de
subsol cand se citeaza operele autorilor romani Procopius si Ennodius
 • “Un cal murg sau de culoare rosie care a fost numit άλιος (Phalion) de catre
greci si balan de catre barbari si spadix de catre romani.

Earl R. Anderson
• *Blanca – trebuie sa fi fost un cuvant gotic *blagka imprumutat de grecii bizantini asa
cum este atestat in Corpus Hippiatricorum (Schwyzer, 1928, Barley 1974) OE blanca –
apare de trei ori in poezie si o data in proza insemnand “cal alb”
• De asemenea, culoare de cal in limbile germanice *blasa (ON blese OS blas) este Balas
la Bizantinii Greci Corpus Hippiatricorum (Schwyzer, 1928, Barley 1974) si din nou la
acuzativ singular in Procopius “ De Bello Gothico 1.18.6 *bala (Lehman 1986 sv
*bala) si este vazut ca un cuvant imprumutat in Romania balan =alb (Lehman 1986)
si Franceza Veche balani (Suchler 1894)
• Ennodius scria “ de equo badeo et balane” (cal gri si “bala” cal)
• Asa cum ar fi de asteptat la un cuvant important in cultura materiala, in acest caz,
hranirea si ingrijirea cailor *blasa s-a intins la toate limbile din Balcani (Loewe 1906) si
limbile romanice (Suchier 1894)

In opinia mea, Densusianu si Hasdeu si altii au identificat foarte bine un cuvant autohton.
Dar, aceasta identificare este ignorata in continuare de catre cei care editeaza dictionarele
explicative ale limbii romane

De ce mai este considerat cuvantul “bălan” de origine Slavonica (din sl. bĕlŭ „alb) si nu
este considerat cuvânt autohton, sau din limba daca (Hasdeu)?

LB
19 Ianuarie, 2009

[5] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
[10] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
[15] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
[20] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional,
2002
[30] Fragment din Istoria limbii Române” editată de Academia Republicii citat de ALEXANDRU
PELE in Vechimea sufixului -aş în limba română
[40] XLI. 10. I. Elements of barbarian Latin language from PREHISTORIC DACIA by Nicolae
Densusianu
[50] People and Identity in Ostrogothic Italy 489-554 AD de Patrick Amory
Patrick Amory istoric (Harvard University) filolog (Cambridge) specializat in perioada dintre
sfarsitul antichitatii si inceputul istoriei medievale

[51] Magnus Felix Ennodius: a gentleman of the church de S. A. H. Kennell

[52] The History of The Decline and Fall of the Roman Empire by Edward Gibbon (1737-1794)
Chapter The Gothic Kingdom Of Italy
[53] THE BARBARIAN INVASIONS OF ITALY de catre PASQUALE VILLARI
[54] Folk-taxonomies in early English by Earl R. Anderson