Cap 1

1.Memoriu tehnic
1.1

Obiectiv

Ambreiajul este un organ de masina care are datoria de a transmite un moment de putere a unei
miscari de rotatie prin cuplare,sau de a intrerupe transmitera miscarii de rotatie altor organe de
masini prin decuplarea acesteia.Ambreiajul pentru autovehicul este un ansamblu care se plaseaza
intre motor si cutia de viteze separand din punct de vedere cinematic motorul de transmisie.
Ambreiajul este inclus in transmisia autovehiculului cu scopul de a compensa anumite dezavantaje
ale motorului cu ardere interna cum ar fi :
imposibilitatea pornirii sub sarcina;
imposibilitatea inversarii sensului de rotatie a arborelui cotit;
mersul neuniform al arborlui cotit;
1.2

Rolul

In aceasta lucrare se studiaza ambreiajul utilizat pentru a transmite momentul de la motor la cutia
de viteze . Rolul ambreiajului este de a permite decuplarea/cuplarea progresiv a motorului la
transmisia vehiculului. Permite astfel pornirea lin de pe loc, schimbarea fr efort a treptelor de
vitez, precum i oprirea roilor motoare fr a se opri i motorul .
1.3 Cerinte impuse ambreiajului
Decuplarea motorului de transmisie este necesara in urmatoarele cazuri :
la pornirea din loc a automobilului
in timpul mersului la schimbarea treptelor de viteza
la franarea automobilului pentru viteze mai mici decat cele corespunzatoare mersului in gol a
motorului
la oprirea aotovehiculului cu motorul in functiune
Cuplarea progresiva a motorului cu transmisia este necesara in cazurile:
la pornirea din loc a automobilului
dupa schimbarea treptelor de viteza
Datorita faptului ca motorul cu ardere interna nu pornreste in sarcina ,trebuie realizata o cuplare
progresiva a arborelui motor cu arborele primar al cutiei de viteze ,deoarece arborele cotit are o
turatie suficient de mare fata de restul transmisiei care are turatia zero astfel se preintampina o
cuplare brusca care ar produce solicitari mari in transmisie care pot sa conduca la ruperea danturii
rotilor dintate in angrenare.In afara de aceasta ,acceleratiile mari care ar aparea la pornirea din loc
ar fi daunatoare pasagerilor.
Conditii impuse ambreiajului la decuplare:
sa permita decuplarea completa si rapida a motorului de transmisie
efortul actionarii decuplarii ambreiajului sa fie redus din partea conducatorului
Conditii impuse ambreiajului la cuplare:
sa asigure o cuplare progresiva ,pentru a evita pornirea brusca din locreducand astfel socurile din
organele transmisiei
sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare la patinarea
ambreiajului
1

sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta fara patinare (in timpul mersului) intre motor si
transmisie
Conditii generale impuse ambreiajului:
sa aibe o durata lunga de serviciu si o rezistenta la uzura cat mai mare
sa aibe masa proprie cat mai mica
sa ofere siguranta in functionare
-sa aibe o constructie simpla si dimensiuni reduse
sa fie usor de intretinut
1.4
Clasificare
a)Ambreiajele utilizate la automobile se clasifica ,dupa principiul de functionare in:
1) ambreiaje mecanice
2) ambreiaje hidrodinamice
3) ambreiaje electromagnetice
4) ambreiaje combinate
Ambreiajele cele mai raspandite la automobile sunt cele mecanice la care legatura intre partea
conducatoare si partea condusa se realizeaza prin itermediul fotei de frecare .
La automobilele de lux se intalnesc ambreiaje hidrodinamice care lucreaza dupa principiul
masinilor hidraulice rotative(legatura dintre partea condusa si partea conducatoare se realizeaza
cu ajutorul unui lichid).
In cazul ambreiajelor electromagnetice legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se
face prin pulbere magnetica.Unele automobile sunt echipate cu ambreiaje combinatecum ar fi:
hidraulic mecanic ,electromagnetic-mecanic,centrifugal mecanic.
b) Dupa forma suprafetei de frecare si directia de aplicare a fortei de apasare exista:
1) ambreiaje cu discuri(forta axiala)
2) ambreiaje cu tamburi(forta radial)
3) ambreiaje conice(forta radial-axiala)
c) Dupa modul de ralizare a fortei :
1) ambreiaje cu arcuri
2) ambreiaje cu parghii
3) ambreiaje electromagnetice ,hidrostatice cu apasare hidraulica
1.5

Functionarea ambreiajului mecanic

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre suprafetele de frecare.
Partile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel :
partea conducatoare
partea condusa
mecanismul de actionare

Fig. 1.5 Ambreiaj mechanic

Funcionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe forele de frecare care apar ntre dou sau mai
multe perechi de suprafee sub aciunea unei fore de apsare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului, iar partea condus
cu arborele ambreiajului. Pe volantul motorului este apsat discul condus de ctre discul de
presiune datorit forei dezvoltate de arcuri. Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile
arboreluiambreiajului. Discul de presiune este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul
carcasei. Partea conductoare a ambreiajului este format din: volant
, discul de presiune, carcas i arcurile de presiune. Partea condus se compune din: discul condus
cu garniturile de frecare i arborele ambreiajului. Prin frecarea ce ia natere ntre suprafeele de
contact ale volantului i discul de presiune pe de o parte i suprafeele discului condus pe de alt
parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de vitez i
mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roilemotoare. Dac se apsa asupra pedalei
mecanismului de comand al ambreiajului, fora se transmite prin prghia cu furc la manonul
discului de presiune i nvingnd fora dezvoltat de arcuri, deprteaz discul de frecare, iar
momentul motor nu se transmite mai departe; aceast este poziia decuplat a ambreiajului. Cuplarea
din nou a ambreiajului se realizeaz prin eliberarea imediata a pedalei,
dup care arcurile vor apsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urm pe
volant.
Atta timp ct ntre suprafeele de frecare ale discurilor i volantului nu exist o apsare mare, fora
de frecare care ia natere ntre aceste suprafee va fi mic. n acest caz, ambreiajul nu va putea
transmite ntregul moment motor i n consecin, va exist o alunecare ntre volant i discul
condus, motiv pentru care discul va avea o turaie mai mic. Aceast este perioad de patinare a
3

ambreiajului. n aceast situaie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor.
n perioad de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanic se transform n energie
termic,iar ambreiajul se nclzete, producnd uzur mai rapid a garniturilor de frecare ale
discului condus. La eliberarea complet a pedalei ambreiajului, for de apsare dezvoltat de arcuri
este suficient de mare pentru ase transmite n ntregime momentul motor.
La ocupalre brusca a ambreiajului ,solicitarile transmisiei pot depasi de trei ori momemtul maxim
al maororului .Aceasta se datoreaza faptului ca la eliberarea brusca a ambreiajului forta de apasare
dintre suprafetele de frecare este data ata de forta arcurilor de presiune cat si de fortele de inertie ce
iau nastere in momentul contqctului discului de presiune cu discul condus .

1.6 Variante de ambreiaj

Fig1.6 (a)
Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .In figura 1.6(a) este reprezentata contructia unui
ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupeaz in: organe conductoare , organe conduse si
mecanismul de comanda .
4

Organele conductoare sunt : volantul ,mpreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile de

presiune si prghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotaie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 3
,care realizeaz fora de apsare a suprafeelor de frecare , sunt aezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Prghiile de deplasare sunt prevzute cu doua puncte de articulaie : unul in
discul de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul
condus este aezat intre volant si discul de presiune , putnd sa se deplaseze axial pe arborele
ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin
nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din manonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere . se apas pedala ambreiajului si tija se deplaseaz spre dreapta iar furca de
debreiere mpinge manonul de debreiere spre stnga . Rulmentul de presiune apas pe capetele
interiore ale prghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaie de pe
carcasa . In felul acesta , prghiile de declupare deplaseaz discul de presiune spre dreapta ,
comprimnd arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apsat asupra volantului , transmiterea
momentului de la motor la cutia de viteze se ntrerupe .
La ambreiere ridicnd piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziia
iniiala de ctre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.

Ambreiaj monodisc cu arc central de tip diafragma

Fig 1.6 (b)

1-arbore cotit 2-disc de ambreiaj,3-volant, 4-surub de fixare,5-disc de presiune,6-carcasa,7reazem,8-arc diafragma,9-arborele ambreiajului;
La unele tipuri de ambreiaje, rolul arcurilor de presiune este ndeplinit de un arc central sub form
de diafragm, format dintr- un disc de otel subire, prevzut cu tieturi radiale. Acest arc este
concav i ndeplinete att rolul arcurilor periferice ct i pe cel al prghiilor de declupare.La
5

ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300, arcul tip diafragma este montat n carcas
cu ajutorul tifturilor. Pe tifturi, pe ambele prti ale diafragmei, se afl inelele.Cnd ambreiajul
este cuplat, arcul tip diafragma se reazem n carcas prin prin intermediul inelului i datorit
formei sale concave, apas orta asupra discului de presiune iar acesta la rndul sau asupra
discului condus i volantului. La declupare, micarea se transmite, de la pedal ambreiajului, prin
prin mecanismul de comand, la rulmentul de presiune, care se deplaseaz spre stnga i apas
asupra prii interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta. n felul acesta, discul condus
nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune iar legtura dintre motor i cutia de vitez
se va ntrerupe.

Ambreiaj monodisc cu arc central

Fig.1.6 (c)
n poziia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14 apas discul condus 5 pe suprafaa volantului 2,
asigurnd astfel transmiterea momentului motor la cutia de viteze. Prin apsarea pedalei
ambreiajului, cablul flexibil 12 acioneaz furca 11, care, prinintermediul rulmentului de presiune
6

6, apas asupra prii interioare a diafragmei 15, astfel nct zona exterioar a acesteia elibereaz
discul de presiune. Aceasta este poziia ambreiaj decuplat.
Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt:- asigur o presiune uniform i constant asupra discului de
presiune (nu are tendina s patineze cnd garniturile sunt uzate)
- are dimensiuni de gabarit i greutate mai mic, comparativ cu alte tipuri de ambreiaje;
- fora necesar decuplrii este mai mic dect n cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale;
- asigur o cuplare mai lin datorit elasticitii mari a lamelelor arcului de diafragm.

1.7 Variante de ambreiaj similare

ambreiaj seat toledo 1.9 tdi

Date tehnice:
Motor: 1898 cm3
Putere: 148 CP
Cuplu: 320 Nm
Diametru ambreiaj: 221 mm
Nr. de dinti: 28

ambreiaj audi a3 1.9 tdi

Date tehnice:
Motor :1897 cm3
Putere: 131 Cp
Cuplu: 280 Nm
Diametru: 210 mm
Nr dinti: 26 dinti

ambreiaj opel astra h

Date tehnice :
Motor: 1900 cm3
Putere: 118 CP
Cuplu : 280 Nm
Diametru: 240 mm
Nr.dinti: 30

1.8 Justificarea variantei alese

10

In stare liber, arcul diafragm are o form tronconic, iar la montare n ambreiaj el este deformat
n raport cu inelul exterior i apas cu partea exterioar pe discul de presiune. La decuplare se
deformeaz n raport de inelul interior, iar partea lui exterioar se deplaseaz spre dreapta mpreun
cu discul 5.Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comand mecanic, prin cablu flexibil,
princare se transmite fora maxim de debreiere de 160 N, realizndu- se o curs de debreiere pent
rurulmentul de presiune de 7,5... 8,5 mm, pentru o curs la pedal de 150 mm (cursa nominal
necesar debreierii fiind de 96,3...109 mm).
A fost adoptat aceast soluie constructiv datorit eficienei n funcionare, asigurarea unei
presiuni constante pe toat suprafaa discului de ambreiaj, ceea ce duce la o uzur uniform, deci
ila o durat de via mai lung. O durat de utilizare ridicat implic i costuri mai reduse
pentruconsumator, n concluzie aceast variant constructiv satisface i nivelul de economicitate
impus de clientel.

2.Cap 2
11

Memoriu justificativ de calcul

1. Determinarea momentului de calcul
Mc Mmax

1.2 Aegerea materialelor

Placa de presiune Fc-25.Discul de frictiune C
120 ,Inelul butucului din Olc 45 + trat. termic.

1.3 Stabilirea momentului motor si a performantelor dezvoltate

de acesta

se adopta coeficientul de sigurana al ambreiajului

1.35

momentul motor maxim

Mmax 320 Nm la o turatie de 1900 rot/min

Momentul de calcul al ambreiajului

Mc Mmax

Mc 432

Nm

1.4 Calculul lucrului mecanic de patinare

turaia la puterea maxim :
rot
nP 4000
min
turaia la viteza maxim
nvmax 1.15 nP
3

nvmax 4.6 10

viteza maxim

vmax 59.72

12

m
s

rot
min

Se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.3 1.75

13

laimea profilului anvelopei :

B 195 mm
diametrul interior al anvelopei :
d 15

toli

d 15 25.4
d 381
mm
inalimea profilului anvelopei
H 0.65 B
H 126.75 mm

diametrul exterior al anvelopei

Du d 2 H
Du 634.5 mm

raza nominala a roii

Du
rn
2
rn 317.25 mm

raza libera a roii

r0 rn

r0 317.25 mm
coeficientul de deformare
0.933 pentru pneuri de joasa presiune

raza de rulare a roii

rr r0

rr 295.994 mm
rr 0.295994

raportul de transmitere al transmisiei principale

i0

nvmax rr
30 vmax

i0 2.388

presiunea de umflare a pneului

pa 2.2

bar

panta maxim
max 20deg

14

coeficientul de rezisten la rulare

0.019

frul
3

0.00245
pa

pa

vmax

100

3
vmax

100
4

pa

0.0042
3

frul 0.012

rezistena total a drumului

frul cos max sin max

0.407

Masa total a automobilului

m 1387 kg
m
g 10
s

Ga 13870
nm 1900

PM

N
rot

turatia la momentul maxim

min

Mmax nm
30
4

PM 6.367 10

t 0.88 randamentul transmisiei

VcrI

t P M
Ga

V crI 9.925

icvI

rr nm

m
s

raportul de transmitere al treptei I

30 i0 VcrI

icvI 2.485

k 6

15

numarul treptelor de viteza

k 2

ratia de etajare a cutiei de viteze

icvI

r 1.256
icvI
icvII
r
icvII
icvIII
r
icvIII
icvIV
r

icvII 1.979
icvIII 1.576
icvIV 1.256

icvIV

icvV
icvVI

icvV 1

r
icvV

icvVI 0.796

raportul de transmitere al schimbtorului de viteze

is 2.485
coeficientul care arat gradul de cretere al momentului de frecare in timpul cuplarii (pentru
autoturisme):
daNm
k 40
s
turaia motorului la pornire
n 550

rot
min

lucrul mecanic de frecare la patinare

2
G

Ga
a 2 n
2
2 Ga n
L

Ga

2 2 g 7200
k
3
k g 30
30 i0 is

n rr

L 3.148 10

Nm

2 Calculul garniturilor de frictiune

2.1 Dimensionare ,suprafete active,diametru inerior/exterior si grosimi
raportul dintre raza interioar i raza exterioara a discului este pentru ambreiajele de
automobil
C 0.53 0.75
C 0.56

16

coeficientul ce ine seama de tipul automobilului i de tipul ambreiajului

25 30

25

cm

daNm

cm

daNm

i 2 numarul suprafetelor de frecare

Re

Mmax

1 C i 10

Re 13.62

raza exterioara a garniturii de frictiune

cm

Ri C Re
Ri 7.627

raza interioara a garniturii de frictiune

cm

Conform standardului din tabel alegem :

Res 14

cm

Ris 8.25

cm

Rm

Re Ri
2

raza medie

Rm 10.623 cm
A Res Ris

A 803.855 cm

suprafata de frecare a garniturii

i

se alege coeficientul de frecare

0.28
De 2 Res 28 cm
Di 2 Ris 16.5

cm

Grosimea garniturii se alege 3.5 mm

17

conform tabelului 4.4 pag 118

2.2 Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare

4 Mmax 10
i De Di

p 1.807

Rm

daN
cm

2.3 Verificarea la uzura

Pentru aprecierea uzurii garniturii de frecare se foloseste ca parametru lucrul mecanic
specific de frecare dat de relatia urmatoare:

2
2
2
A1 De Di 401.928 cm

4
L
LS
i A1

LS 391.606 Ncm

LS 0.391606

daN

cm

3. Calculul arcului de presiune ( arc diafragma)

Mc 100
i Rm

F 7.262 10

forta necesara arcului de presiune pentru ca ambreiajul sa fie

ambreiat

3.1 Dimensionare
Adoptam urmatoarele dimensiuni(fig2,20pag 74):
b 135

mm

raza maxima a arcului

a 100 mm raza pana unde ajunge taietura

c 85 mm pozitia reazemului de sprijin al arcului
e 20 mm raza bazei superioare tronconului arcului

18

H 20

mm

inltimea arcului

h 2

mm

grosimea arcului

lm 5

mm

grosimea tieturii

f1 1.7

sageata de prestrangere

mm

E 210000

[f1=0.24...1.7 mm]

modulul de elasticitate Young

3.2 Calculul fortei de apasare la prestrangere

Forta de prestrangere F1:
4

E h

F1

f1

2 h

6 ( b c)

b H f1 b a H f1 b a 1

a h h b c h 2h b c

ln

F1 1.656 10

N
3.3 Verificarea presiunii asupra garniturii de frictiune
F1
pver
A 10

pver 2.06
pver p

conditie

3.4 Calculul fortei de decuplare

z 20

numarul de taieturi
lm z

0.172

( a c)

f2prim f1

c e
bc

raportul dintre latimea efectiva a lamelelor si lungimea plina a

perimetrului total la raza medie a lamelelor

2.21

sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor care iau nastere la taierea

conului

sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor

f2sec 0.7 mm

f2 f2prim f2sec
f2 2.91

sageata arcului la decuplare

mm

Forta de decuplare F2

F2

E h

6 ( c a)

2 h
5

F2 9.923 10

19

f2

b H f2 b a H f2 b a

2 h c a
a h h c a

ln
N

3.5 Verificarea arcului diafragma la solicitari compuse

ba

ln

unghiul de inclinare al arcului

be

coeficientul lui Poisson pt otel

0.25
ech

F2
2

2 1

( d a) h
a

1.443 10

3.6 Determinarea uzurii admisibile a garniturilor de frictiune

Pt o uzura normala lucrul mecanic specific de frecare nu trebuie sa depaseasca valoarea

de 0.75 daN*m/cm patrat

LS 0.392

LSa 0.75 daN

m
cm

conditie indeplinita

4 Calculul arborelui ambreiajului

4.1 Dimensionare

Momentul de torsiune este majorat cu 20% pentru a tine seama si de incovoiere:

ta 1200

daN
cm

di

20

Mmax 10
0.2 ta

2.621

cm

diametrul interior al arborelui;

Din STAS 1768-68 alegem:

di 2.8 cm

diamentrul interior

de 3.5 cm

diametrul exterior

cm

b 0.4

grosimea canelurii
numarul de caneluri

z 10
h 0.35 cm

inaltimea canelurii

lc 3.5 cm

lungimea canelurii

4.2 Verificarea canelurilor la strivire

3

Fcan

4 Mmax 10
( di de) 10
4

Fcan 2.743 10

Fcan
pstr
z lc h
N

pstr 2.239 10

cm

pa 2 10 2.5 10

cm
pstr pa

deci canelurile rezista la solicitarea de strivire

4.3 Verificarea canelurilor la forfecare

Fcan
z lc b
3

f 1.959 10
3

N
cm
3

a 2 10 3 10
f a

21

N
cm

in concluzie canelurile rezista cu succes si la solicitarea de forfecare

5 Calculul discului condus

5.1 Calculul canelurilor din butuc

Din STAS 1768-68 alegem:

dbi 2.8 cm

diamentrul interior

dbe 3.5 cm

diametrul exterior

bb 0.4 cm
z b 10

grosimea canelurii

hb 0.35 cm

inaltimea canelurii

lc b 3.5 cm

lungimea canelurii

numarul de caneluri

Fcan
pstr.b
z b lc b hb
N

pstr.b 2.239 10

cm

deci canelurile rezista la solicitarea de strivire

pa 2 10 2.5 10

f.b

Fcan
z b lc b bb
3

f.b 1.959 10

cm
3

a 2 10 3 10
f.b a

22

N
cm

in concluzie canelurile rezista si la solicitarea de forfecare

5.2 Calculul niturilor de fixare a discului pe butuc

Dupa cum s-a aratat la unele tipuri de ambreiaje discul condus se fixeaza de flansa
butucului prin intermediul unor nituri.Aceste nituri sunt confectionate din OL38 si au un
diametru cuprins intre 6.....10 mm.
Niturile se verifica la strivire si forfecare.
rnit 9 cm

raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare

Zn 16

nr.niturilor

dnit 0.6

An

cm

dnit

A n 0.283

f.nit

cm

Mmax 100
rnit Zn An
3

f.nit 1.061 10

N
cm

106.1

daN
cm

daN

fa 300

cm

f.nit fa

adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare

ln 0.4 cm lungimea activa a nitului

s.nit

Mmax 100
rnit Zn dnit ln
3

s.nit 1.25 10
sa 9000

s.nit sa

23

N
cm

N
cm

conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire

5.3 Calculul niturilor de fixare a garniturilor de frictiune

cm

r1nit 13

Z1n 16

raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare

nr.niturilor

d1nit 0.8 cm

A1n

d1nit

A 1n 0.503

1 f.nit

cm

Mmax 10
r1nit Zn An
daN

1 f.nit 73.456
1 fa 300

cm

daN
cm

1 f.nit fa

adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare

l1n 0.4 cm lungimea activa a nitului

1 s.nit

Mmax 100
rnit Zn dnit ln
3

1 s.nit 1.25 10
1 sa 9000

24

N
cm

N
cm

conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire

1 s.nit 1 sa

5.4 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar sau a

amortizorului de oscilatie torsionala

Momentul transmis de amortizor:

Mmax.arc 124 Nm
Ma Mmax.arc
Ma 167.4

momentul de frecare al ambreiajului

Nm

G1 96380

sarcina dinamica ce revine puntii motoare

coeficient de aderenta

0.7
i0 2.388

Rm.arc 0.0837

Marc

G1 Rm.arc
i0

M0 Ma Marc
3

M0 2.533 10
Rarc 40

mm

2.365 10

momentul arcurilor
Nm

Raza la care sunt dispuse arcurile

Forta care actioneaza pe un arc:

a 6

Farc

25

numarul arcurilor

Marc 1000
a Rarc

Nm

9.855 10

6 Calculul discului de presiune

6.1 Verificarea placii de presiune la solicitari mecanice (strivire)
raza pe care sunt dispuse reazemele
Rs 13 cm
nr de reazeme
z str 4
A str 0.70

cm

Mmax 320

Mmax 10
psd
Rs z str Astr
dan

psd 118.681

cm

concluzie : discul de presiune rezista la pres

de contact deoarece presiune admisibila este

de 120 daN/ cm2

6.2 Calculul la incalzire a discului de presiune

Cresterea la temperatura se calculeaza cu relatia
Kcal

c s 0.115

caldura specifica a piesei

kg C
kg

7800

m
hp 0.01

( 1)

densitatea pentru fonta materialul discului de presiune

m grosimea discului de presiune

g 9.81

acceleratia gravitationala

s
Dedp De 0.5
( cm)
diametrul exterior al discului de presiune
Dedp 28.5
Didp Di 0.5
Didp 16

Adp

( cm)

diametrul interior al discului de presiune

D
Didp
4 edp

A dp 0.044

gp hp g 10
gp 3.343

26

4
10

aria suprafetei de frecare a placii de presiune

Adp

daN greutatea piesei

 0.5
4

L 10

427 c s gp 10

grade celsius

0.959
a 1

grad celsius

valoarea admisibila a cresterii temperaturii la

plecarea de pe loc

rezulta ca ambreiajul rezista la incalzire

7 Calculul mecanismului de actionare a ambreiajului

7.1 Forta de apasare asupra pedalei ambreiajului
Fp 150

7.2 Determinarea raportului de transmitere mecanic

raportul de transmitere al mecanismului de actionare
adoptam :
a 225 mm
b 45 mm
c 80

mm

d 30

mm

e 60 mm
f 27 mm
im

a c e

b d f

im 29.63

Se adopta

im 30 raportul de transmitere mecanic

7.3 Determinarea cursei mansonului de decuplare a ambreiajului

Sl 2 4

mm

Sl 3

mm

S 1.25 1.5
S 1.3

deplasarea libera a mansonului de decuplare

mm

mm

e
Sm Sl S i
f

27

distanta dintre suprafetele de frecare

mm

Sm 8.778

deplasarea totala a mansonului de decuplare

7.4 Calculul pompei centrale a ambreiajului

F2p

F1 d e

6.21 10

c e

F1p Fp

a
b

750

dc 30

dp

forta din tija pistonului cilindrului receptor

forta din tija pistonului pompei centrale

mm

F1p dc

Sm

10.426

F2p

diametrul pompei se adopta la 12 mm

7.5 Determinarea raportului de transmitere hidraulic

ih

dc

2
2

raportul de transmitere hidraulic

8.28

dp

7.6 Calculul volumului activ de fluid

Vf Sm

dc

c
d

1.655 10

7.7 Deplasarea totala a pedalei ambreiajului

a c
Sp Sm
b d

Sp 108

28

mm

mm

Cap 3
Intretinere si reparare

Intretinerea ambreajului
Cuprinde lucrari de ungeri control-verificare si reglare. Operatiile si periodicitatea lor sunt
prezentate in tabel:
Operatia

Peridiocitatea, km echivalenti

Controlul si restabilirea nivelului lichidului Zilnic; nivelul trebuie sa fie la din volumul
de frana din rezervorul comenzii hidraulice
rezervorului.
Verificarea daca orificiul de aerisire din Zilnic
capacul rezervorului este astupat
Ungerea axului pedalei de ambreaj

6.000

Verificarea tensiunii arcurilor de tragere de la 12.000

pedala de ambreaj si cilindru receptor
Reglarea ambreajului (cursa libera a pedalei)

12.000 , 24.000

Buna functionare a unui ambreaj este asigurata atunci cand bataia discului, masurata la
marginea exterioara a inelului de frictiune, nu depaseste 0,5 mm si cand ambreajul este bine reglat.
La un ambreaj bine reglat pedala are o cursa libera de 20-30 mm. La aceasta cursa libera
corespunde un joc de 2-3mm intre capetele interioare ale parghiilor de debraere si rulmentului de
presiune sau intre inelul de debraere si rulmentul de presiune. Pe masura subtierii discului
ambreajului, ca urmare a uzurii garniturii de ferodou, cursa libera a pedalei se micsoreaza,
concomitent micsorandu-se corespunzator si jocul la rulmentul de presiune. Pentru evitarea
contactului permanent intre parghiile de debraere si inelul de presiune sau rulmentul de presiune,
fapt ce conduce la degradarea ambreajului, este necesar sa se restabileasca jocul respectiv la
valoarea indicata dupa fiecare 10.000 km echivalenti parcursi.
Reglarea cursei libere a pedalei si deci si a jocului la rulmentul de presiune se face prin
micsorarea distantei dintre cilindru receptor si capu exterior a furcii de debraere. Pentru aceasta se
stabileste contrapiulita surubului inpingator al furcii, si se roteste surubul impingator pana cand la
pedala se obtine o cursa libera de marimea celei indicate.

29

Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma: ambreajul nu cupleza
sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot.
Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea
autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar tuartia sa
creste brusc fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.
Defectul are mai multe cause:
-lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanent ape rulmentul
de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prin apasarea discului de presiune
asupra discului condus deoarece ambreajul cupleaza incomplet;
Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
-existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderii acestuia in
ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii preabundente
a rulmentului de presiune sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze.
Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina sau daca au fost
imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminata cauza patrunderii uleiului in
ambreaj.
-slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a
supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreajului vreificarea rigiditatii
arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.
-uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii necorespunzatoare sau
indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limita admisa se inlocuiesc.
Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand
arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomot puternic mai ales la
incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari, deformarea
discului de frecare, dereglarea sau ruperea pirghilor de decuplare, arcul ti diafragma deformat sau
decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.
-cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglaj incorrect si a uzurilor
mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturarea defectiunii consta in reglarea cursei
libere a pedalei conform prescriptiilor constructorului.
-deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii a
reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele deformate vor atinge atat suprafata
discului de presiune cat sip e cea a volantului facand inposibila decuparea completa. Daca
deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar se inlocuieste.
-degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune
fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la
30

inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se inlatura

prin reglarea parghiilor de decuplare.
-ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lor numai ca zgomotul
produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilor rupte de discurile in rotatie.
-defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitatea decuplarii
complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara.
Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreaza
urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor discului
condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de
decuplare.
-spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare supraincalzirii
si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune.
-slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor
defecte.
-ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii
lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montari gresite. Remedierea consta in
inlocuirea discului de frictiune.
Repararea ambreiajului
Demontarea ambreajului. Pentru a putea fi reparat, ambreajul trebuie demontat de pe motor.
Acest lucru se poate face decat prin demontarea schimbatorului de viteze. Dupa demontarea de pe
automobile, pentru a putea fi demontat in piese componente in vederea repararii, carcasa
ambreajului se demonteaza, pentru usurinta operatiei, cu ajutorul unui dispozitiv special care
serveste atat pentru demontare cat si pentru montare. Dupa demontare si spalare, se controleaza
toate piesele componente. Evident, piesele care nu se pot repara se inlocuiesc.
In cele ce urmeaza se prezinta sumar tehnologia de reparare a catorva repere ale
ambreajului GFX 310 KZ de la automobilele ROMAN echipate cu motoare SAVIEM 797-05
Repararea placii de presiune. Material :se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de
180-241 HB.
Conditii tehnice de reformare. Placa de presiune se reformeaza atunci cand prezinta rizuri
sau crapaturi ale suprafetei de lucru ce nu dispar prin strunjire la cota de minimum 320,5 mm sau
cand grosimea sa este sub cota de 320,5 mm.
Defecte. Defectele posibile pentru placa de presiune sunt : rizuri si uzuri pe suprafata de
lucru, uzura sau deteriorarea locasului pentru parghia de debraere, uzura pentru boltul suportului,
uzura supafetelor laterale de ghidare in carcasa, sparturi, rupture ale urechilor ghidajelor si
bosajelor de centrare a resoartelor.
Tehnologia de reparare.

31

-rizurile se pot stabilii visual iar uzura prin masurarea cu sublerul. Aceste defecte se
remediaza prin rectificare la o masina de rectificat plan sau prin strunjire fina la un strung parallel
intr-un dispozitiv de prindere pana la disparitia lor respective cota minima 320,5 mm .
-uzura sau deteriorarea locasului parghiei se reconditioneaza prin frezarea locasurilor la
cota de maxim 10,30mm si folosirea a doua saibe compresatoare cu grosimea 0,75-0,80 mm;
saibele se vor asigura prin puncte de sudura.
-uzura gaurilor pentru boltul suportului se recomanda prin alezarea locasului la cote de
mm respective cota 123 0,05 mm, si folosirea unui bolt majorat coresounzator.
-uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se elimina prin incarcarea cu sudura
oxiacetilenica urmata de ajustarea prin frezare la cota nominala.
-sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor
reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustarea la nivelul de baza .

se

Repararea discului de frictiune.(Fig.1.4)

Materiale : inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35 tratament termic prin
imbunatatita urmata de calire cu curenti de inalta frecventa; duritatea : 50-60 HBC.
Conditii tehnice de reformare. Inelul butucului se reformeaza cand przinta fisuri sau
rupture. Acest reper nu se reconditioneaza ci se inlocuieste.
Repararea parghiilor de debraere.
Materiale :se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire;
duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-63 HBC.
Conditii tehnice de reformare: fisuri, sparturi ale corpului parghiei ,indifferent de marime si
de pozitie; ruperea parghiei.
Defecte: uzura suprafetei de actionare; uzura locaselor pentru bolturile de ghidare; uzura
suprafetelor laterale in zona de contact;
Tehnologia de reparare.
-uzura suprafetei de actionare se elimina prin materiale cu pulberi urmata de rectificare la
cota nominala 11mm respectand cota de R 8 la 72mm si 11mm.
-uzura locaselor pentru boltul de ghidare se reconditioneaza prin alezare la cota
mm si folosirea de bolturi majorate la cota
mm. Dupa alezare, locasele se vor prelucra prin
calibrare; se va respecta cota 16,5 0,05 mm intre ax. Evident se va aleza corespunzator si carcasa.
-uzura suprafetelor laterale in zona de contact se reconditioneaza prin rectificarea ambelor
suprafete respectand cota de minim 8,50 mm si folosind a doua saiba corespunzatoare cu grosimea
0,500-0,525 mm sau prin incarcarea cu sudura electrica urmta de rectificare la cota nominala.

32

Bibliografie :
1.Fratila,G. Calcululul si constructia autovehiculului.Editura didactica si
pedagogica,Bucuresti , 1977 .
2.Rus,I. s.a. Automobile. Editura Todesco,Cluj-Napoca,2000.
3.Untaru,M. Calculul si constructia automobilului.EDP,Bucuresti,1968.
4. http://www.scritube.com
5.http://www.scrib.com

33