Nume : Valentin

Sa se proiecteze un reductor cu roti dintate conice cu dinti drepti :

Date de proiectare:
Puterea necesara antrenarii masinii de lucru

P ML :=

13

Turatia necesara la mas ina de luc ru

nML :=

33

rpm

Turatia de mers in gol a motorului electric

nME :=

750

rpm

Factorul de suprsarcina

KA :=

Raportul de transmisie

iR :=

kW

1.1

3.55

Raportul de transmitere total ce caracterizeaza TM se stabileste pe baz datelor de

intrare si iesire ale TM, prin relatia :

itot :=

nME
nML

22.727

Raportul de transmitere al transmisiei prin curele se impune in limitele :

ic.STAS :=

ic :=

iR
itot

( 1.25 , 1.4 , 1.6 , 1.8 , 2 , 2.24 , 2.5 , 2.8 , 3.15)

0.156

optez pentru :

ic :=

1.25

Calculul puterii necesare la motorul electric si alegerea motorului electric

Puterea necesara la motorul electric se determin din ecutia de bilant energetic al
transmisiei mecanice.
Se identifica cuplele cinematice cu frecare prin care se pierde energi si cu care se
determina rndamentul total al TM.
Valorile rndamentelor prtiale se determin din tabele :
a :=

0.99

r :=

0.995

TC :=

0.97
2

tot := TC r a =

0.951

Puterea mecnica la motorul electric se determina din ecuatia de bilant

energetic a transmisiei mecanice.

PME

PML
TM

Pf(tot)
1 tot
= 0.674
tot

P f := P ML

P nec.ME :=

cs :=

1.25

P ML
tot

kW

fctor de suprasarcina ce ia in considerare caracteristicile masinii motore si cea de lucru.

P CI := cs P nec.ME =
nME =

13.674

kW

750

17.092

kW

rpm

Alegerea ME se face in functie de Pci cu respectrea conditiei :

P ME P CI

P nec.ME =
nME =

750

P ME :=
nme :=

13.674

18.5

720

kW

rpm
kW

rpm

tip motor 225S

Calculul turatiei :

Se dtermina cu relatiile :

n1 := nme =
i12 := iR =

n2 :=

n3 :=

n1

n2
i12

n4 := n3 =

rpm

3.55

ic

720

576

rpm

162.254

rpm

162.254

rpm

Calculul puterilor

Acestea se determin din analiza energetic a transmisiei l nivelul fiecrui arbore

P I := P CI =

17.092

kW

P II := P I TC r =

16.497

kW

P III := P II a r =

16.25

kW

P IV := P III =

16.25

kW

Calculul momentului de rasucire :

MT1 :=

MT2 :=

MT3 :=

MT4 :=

30

30

30

30

6 PI

10

n1

226694

Nmm

273492

Nmm

6 PII

10

n2

6 PIII

10

n3

6 PIV

10

n4

956380

Nmm

956380

Nmm

Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de

arbori

Arborii sunt solicitati la torsiune ( prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o roata la alta, sau de
la o roata la o semicupla de cuplaj ) si incovoiere, ca urmare a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin
element intermediar .
at :=

3
dca1 :=

at

3
dca2 :=

16MT2

16MT3
at

35.942

54.554

30

se adopta
:

se adopta
:

tensiunea admisibila de
torsiune

MPa

dca.1 :=

35

mm

dca.2 :=

55

mm

Proiectarea unei transmisii prin curelele

trapezoidale.
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71. Calculul urmareste alegerea curelei
trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de
apasarae pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.
Tendinta actuala este de a se utiliza curele trapezoidale inguste, care pot functiona la viteze si
frecvente mai mari.

Dp1 :=
:=

140

0.02

mm

iTCT := ic =

1.25

alunecarea
specifica
Dp2 :=

Diametrul primitiv al rotii conduse:

( 1 ) Dp1 iTCT = 171.5

mm

Viteza periferica a rostii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei

V'1 :=

Dp1 n1

60 1000

Dp1 n1

60 1000

5.278

Vadm

vadm :=

50

m
s

se respecta
conditia

Alegerea distantei dintre axe A12 , d aca nu est e impu sa d in con sidere nt e g eo met ric e, se adopta in
intervalul de valori :
0.7 Dp1 + Dp2 A12 2 Dp1 + Dp2

0.7 ( Dp1 + Dp2) = 218.05

Se adopta
:

A12 :=

400

mm

2 ( Dp1 + Dp2) = 623

mm

mm

Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distantele dintre axe, si se adopta in primitive ale
rotilor de curea
:=

Dp2 Dp1
2 asin
= 0.079
2 A12

unghiurile dintre ramurile

curelei

Unghiurile de infasurare ale curelei pe roata conducatoare respectiv condusa

1,2(radiani)
1 := =

3.063

2 := + =

3.22

Lp.orientativ :=

2 A12 cos
2

2 A12 +

Se adopta
:

Lp :=

Dp1

Dp1 + Dp2

1600

C f :=

1 +

Dp2

2 =

) ( Dp2 Dp1) 2
+

4 A12

1289.923

mm

coeficient de functionare

1289.923

C L :=

C :=

coeficient de lungime a curelei

1 0.003 ( 180 deg 168 deg ) = 0.999

Calculul preliminar al numarului de curele Z0

P0

P 0 :=

puterea transmisa de curea

P CI C f
z0 :=
=
CL C P 0

1.4 PCI
6

3.988

kW

4.288

C z :=

0.95

z0
zcurea :=
=
Cz

4.514

se adopta :

znr.curele :=

Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau

termochimice
Alegerea concreta a unui material este legata de mai multi factori, din care se
mentioneaza :
- comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie;
- comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate;
- comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune;
-rezistenta la uzare.

Exemple de materiale:

Marcile de oteluri sunt recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, duritatile
miezului si respectiv flancurilor dintilor obtinute in urma tratamentului, precum si propiretatile
fizico-mecanice ale acestora sunt prezentate in tabelul 3. In acest tabel sunt indicate si valorile rezistentei
la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, precum si rezistentei limita la pitting.

Tabel. 3

Optez pentru materialul :

41MoMnCr11

Miez D_( HB)

Duritate

......
50.....58

Flanc_DF_( HRC )

H.lim :=

Rezistenta la
pitting:

r :=

Rezistenta la
rupere:

400
N

240

mm
c :=

Limita de
curgere:

D :=

optez pentru:

DF :=

20DF + 160 = 1160

F.lim :=

Rezistenta la piciorul
dintelui:

optez pentru:

840

mm

50

MPa

380...460

MPa

MPa

240...300

mm

920....940

...

mm

PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINTI DREPTI

Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dintri drepti (dantura octoidala) are la baza metrologia curpinsa in
STAS 12270-84 si lucrarea TS 45-80, particularizate conditiilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile
mecanice uzuale.
Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti
Diametrul de divizare al pinionului conic d1

Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste
la oboseala la presiunea hertziana de contact ( pitting) cu ajutorul relatiei:

KH KA Mtp

d1.min :=
R

( 1 0.5R)

2 u

H.lim

KH := factorul_global_al_presiunii_hertziene_de_contact
KH :=

( 1.6.....1.8) 10

MPa

optez pentru :

KH :=

1.6 10

MPa

KA := factorul_de_utilizare
Mtp := momentul_de_torsiune_pe_arborele_pinionului Nmm

MT3 =

956380.29

Nmm

R := raportul_dintre_latimea_danturii_si_generatoare_conului_de_divizare
b
R :=
=
R

R :=

0.25.....0.33

H.lim := rezistenta_la_pitting

0.33

u := raportul_numarului_de_dinti
u := iR =

se adopta din tabelul 2.3

MPa

u>

H.lim :=

KA :=

1530

MPa

1.1

3.55

KH KA MT3

d1.min :=
R

( 1 0.5R)

2 u

95.84

se
adopta:

H.lim

d1 :=

95

mm

( )

Modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior

m me

Modulul danturii rotilor pe conul frontal exterior se determina din conditia ca dantura sa reziste in rupere prin oboseala
la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim pe conul frontal exterior este: relatia 2
KF :=

22......24

KF :=

18....20

KF :=

20

relatia
2

factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui;

KF KA MT3

mmin :=

R d1

m :=

( 1 0.5R)

F.lim

1
2

u +

6.868

mm

modulul danturii pe conul frontal exterior

Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate.

Se determina mai intai, din considerente geometrice numarul necesar de dinti ai
pinionului conic;
d1
z1' :=
=
m
d1 =

95

13.571

z1 :=

14

dinti

modulul_danturii_rotilor_dintate_pe_conul_frontal_exterior

i12 :=

se adopta:

Fiind acum stabilit numarul de dinti ai pinionului, se determina numarul de dinti Z2 ai rotii conjugate cu relatia :
z2 := z1 i12 =

42

Pentru aceasta, se calculeaza mai intai raportul de transmitere efectiv :

i1.2.ef :=

z2
z1

Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti

Relatiile de calcul ale elementelor geometrice ale angrenajului conic sunt stabilite pentru roti cu axele de rotatie
perpendiculare ( = 90 )
Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare ( minim 4 zecimale
exacte ).

Elementele rotii plane de referinta

0 :=

20deg

:=

unghiul profilului de referinta

h'oa :=

coeficientul inaltimii capului de referinta

h'of :=

1.2

coeficientul inaltimii piciorului de referinta

c'o :=

0.2

hoa := m h'oa =

jocul de referinta la picior

co := m c'o =

1.4

20deg

hof := m h'of =

8.4

ho := m h'oa + h'of =

po := m =

15.4

eo :=

po

21.991

10.996

Calculul deplasarilor specifice ale danturii

La angrenajele conice deplasarile de profil pot fi atat radiale cat si tangentiale . Coeficientii deplasarilor specifice
ale profilelor danturii sunt recomandati a fi alesi in functie de raportul de transmitere .Se recomanda deplasari care sa
conduca la un angrenaj zero deplasat .

i12 =

xr1 :=

0.44

xr2 := 0.44

nu avem deplsari
tangentiale

z1 =
z2 =

Elementele geometrice ale angrenajului

z1
'1 := atan =
z2

Semiunghiurile
conurilor :

'2 :=

Diametrele de
divizare :

0.322

1 :=

20.5deg

90 20.5 = 69.5

2 :=

69.5deg

d1div := m z1 =

98

mm

d1 :=

98

mm

d2div := m z2 =

294

mm

d2 :=

294

mm

14
42

Lungimea exterioara a generatoarei conurilor de divizare R

R :=

d1div

( 2sin( 1) )

139.917

mm

Latimea danturii rotilor :

b' :=

0.25 R = 34.979

0.24 R = 33.58

Diametrele de divizare
medii

Numarul de dinti ai rotii plane de

referinta :

Inaltimea capului
dintelui :

86.093

mm

( )

262.153

mm

mm :=

dm1

z1

6.149

z1
z0 :=
=
sin 1

( )

39.976

10.08

mm

3.92

mm

5.32

mm

11.48

mm

ha1 := m h'oa + xr1 =

ha2 := m h'oa + xr2 =

Inaltimea piciorului
dintelui :

hf1 := m h'of xr1 =

hf2 := m h'of xr2 =

Inaltimea dintelui :

b :=

( )

dm1 := d1 b sin 1 =
dm2 := d2 b sin 2 =

Modulul mediu al
danturii :

se adopta :

mm

h := ha1 + hf1 =

15.4

mm

34

mm

Calculul fortelor din angrenajul conic cu dinti

drepti :
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor, exis te nt pe arbo rele pinion ului . Forta
normala pe dinte Fn, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediu, se
descompune intr-o forta tangentiala Ft la cercul de divizare mediu, o forta radiala Fr la acelasi cerc si o forta axiala
Fa.
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici ( 1..2%), se neglijeaza influenta lor. I n consecinta , f ort ele care
actioneaza asupra celor 2 roti sunt egale si de sens contrar.

2 MT3

Fortele
tangentiale :

Ftm1 :=

Fortele
radiale :

Frm1 := Ftm1 tan( ) cos 1 =

dm1

22217.389

( )

7574.37

( )

2831.941

( )

2.832 10

( )

7574.37

Frm2 := Ftm1 tan( ) cos 2 =

Fortele axiale
:

Fam1 := Ftm1 tan( ) sin 1 =

Fam2 := Ftm1 tan( ) sin 2 =

Fnm := Ftm1
=
cos( )

Forta normala pe flancul

dintelui :

23643.252

Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului conic cu dinti

drepti
Verifica rea la oboseala prin inc ov oi ere a pic iorului dintel ui
Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina in sectiunea mediana a lungimii dintelui si se
calculeaza cu ajutorul rotii dintate cilindrice inlocuitoare
Yx :=

factorul de
dimensiune

YS1.2 :=

YN1.2 :=

S FP :=

1.25

F.lim =
FP1.2 :=

400
F.lim
S FP

factorul concentratorului de eforturi unitare din zona de racordare

factorul numarului de cicluri de functionare
factprul de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul
dintelui
R = 0.33
KH := 1.2

rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul

dintelui
YN1.2 YS1.2 Yx =

320

tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui .

Y :=

0.8

YF1.2 :=

factorul gradului de acoperire

2.8

e' :=

m=

7
b = 34

1.116

0.603

1+ +
h h

latimea dintelui

mm

e'
KF := KH =
KF :=

b
h

factorul de forma al dintelui

factorul de repartitie a sarcinii pe latimea

danturii

factorul repartitiei frontale a sarcinii

np := n3 =

d1 np

162.254

rot
min

KV :=
KA =

60 10
22

1+

1.1

1.041

factorul dinamic

factorul de
utilizare

FtFm1.2 := Ftm1 KA KV KF KF =
Ftm1 =

22217.389

F1.2 :=

28411.154

forta nominala tangentiala la cercul de divizare mediu

Ftm1 KA KV KF KF
b m

YF1.2 Y =

267.399

FP1.2 =

267.399

N
mm

F1.2 FP1.2
F1.2 =

forta reala tangentiala la cercul de divizare

320

verifica conditia

Ve rifi carea la pre si unea he rtziana , i n c azul soli citarii la obos ea la a flancuril or
dintilor. Verifica rea la pitti ng

Zw :=

H.lim =

1530

N
mm

ZN1.2 :=

se adopta

C zv :=

H.Lim :=

0.85 + 0.08

Vtd :=

d1 800

1200

H.Lim

850

350

0.93

4.105

60 10

ZV := C zv +

2 ( 1 Czv)
0.8 +

32
Vtd

0.978

factorul influentei vitezei periferice a

rotilor

C ZL :=

0.83 + 0.08

H.Lim

4 ( 1 CZL)

ZL := C ZL +

80

1.2 +
50

ZR1.2 :=
S HP :=

0.929

25

factorul inflentei
ungerii

factorul de siguranta la
pitting
:=

1530

HP1.2 :=
u=

50 :=

factorul
rugozitatii

1.5

H.lim =

850

350

H.lim
S HP

ZR1.2 Zw ZL ZV ZN1.2 =

1.1

926.095

3.55

dm1 =

86.093

KH :=

b=

mm

34

KH =

mm

1.2

FtHm1 := Ftm1 KA KV KH KH =

Z :=

( 4 )
3

ZH :=

2.5

ZE :=

56.4

0.983

30543.29

factorul gradului de
acoperire

factorul zoneiu de contact pentru

angrenaje
factorul modulului de elasticitate al
materialului

tensiunea hertziana

H := ZE ZH Z
H HP1.2

Ftm1 KA KV KH KH u +
b dm1 u

456.439

N
mm

N
H =

456.439

mm

N
HP1.2 =

926.095

mm

se verifica conditia

Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajului

A legerea lubrif iantu lu i pentru a ng renaje se f ace tin an d se ama de p arametrii cinematici si de incarca re ai
angrenajelor, de tipul a cestora si de caracte rist icil e mate rialelor din care su nt confection at e.
Un parametru important in alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferica a rotilor dintate care la nivelul
cercului de divizare are valoarea:

dw1 := d1 +
n3 =

60

mm
rot
min

162.254

v :=

dw1 n3

-turatia arborelui
pinionului

m
s

60000

v=

m
s

1.342

Deoarece viteza este mai mare decat 1 m/s se vor folosi uleiuri minerale sau sintetice aditivate sau neaditivate

Ftm1 =

d1 =

22217.389N

98

u=

mm

ZH :=

3.55

1.77

Z :=

b=

34

Presiunea Stribeck este data de

relatia:
ks :=

Ftm1 u +

b d1
u

Factorul de
incarcare-viteza

ZH Z

MPa

ks
=
v

ks =

19.947

26.774

MPa

MPa

s
m

Vascozitatea cinematica la 50 de grade Celsius in raport cu factorul de

incarcare-viteza este
85 mm/s.
Conform celor spuse mai sus se alege ulei TIN 82 EP cu urm. caracteristici:
-Indice de vascozitate I V 60
-Punct de congelare -20 grade Celsius
-Inflamabilitate 230 grade Celsius
Viteza calculata fiind v=4m/s<12m/s se recomanda ca sistem de ungere barbotarea (ungerea prin
imersiune). In cazul angrenajului conic, dintele trebuie sa patrunda in ulei pe toata latimea lui.

mm

Ad an cimea d e scufun da re o st abilim la 1.. 6 mo du le pentru pinion si la 10 0 mm pe nt ru roa ta

condusa.
Cantitatea de ulei din baie se va lua egala cu (0,35B0,7)litri pentru fiecare kilowatt transmis:
Vulei=7.95*0.4=3.2 litri
Intervalul de schimbare a uleiului este uzual de (2500B3000) ore de functionare.

Schema transmisiei cu roti dintate conice cu dinti drepti si roata de curea

Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune

CALCULUL REACTIUNILOR.TRASAREA DIAGRAMELOR DE

MOMENTE INCOVOIETOARE SI DE TORSIUNE

Pentru a putea alege rulmentii si pentru a putea verifica arborii este ecesara aflarea reactiunilor in reazeme si
trasarea diagramelor de variatie a momentelor de incovoiere si torsiune

ARBORELE PINION

Aflarea
reactiunilor:
Fam1 =
Frm1 =

2.832 10

7574.37

In plan vertical avem urmatoarele

forte:
Din conditia de moment nul in punctul 1 avem: Fa1*42.5-V2*110-Fr1*153=0
V2 :=

Fam1 42.5 Frm1 153

V2 = 9441.101

110

V1+V2=-Fr1
V1 := Frm1 V2

V1 =

1.867 10 N

Diagrama de momente obtinuta este:

Mom in 1

M1 :=

Mom in 2

M2( x) := V1 x

Mom in 3

M3( x) := V1

x :=

( 110) = 205340.425

M2

( 110 + x) + V2x

( 43) = 120357.49

M3

30

X23 := root M3( x) , x

Mom in
4

X23 =

M4( x) := Fam1 x

27.11

( 42.5) = 120357.49

M4

diametru
roata
dintata/2

M2

M3

In plan orizontal avem urmatoarele

forte:

Fam1 =

Avem

2.832 10 N si

Ftm1 =

22217.389

Din ecuatia de momente avem

H1*110-Fa1*42.5+Ft1*43=0
H1 :=

Fam1 42.5 Ftm1 43

H1 = 7590.821

110

H2 := Ftm1 H1

H2 =

29808.21

Diagrama de momente obtinuta este:

Mom in
1

M1 :=

Mom in
2

M2( x) := H1 x

Mom in
3

M3( x) := H1
x :=

Mom in
4

30

( 110) = 834990.257

M2

( 110 + x) H2 x

( 43) = 120357.49

M3

X23 := root M3( x) , x

M4( x) := Fam1 x

X23 =

37.583

( 42.5) = 120357.49

M4

Ftm1 42.5 =

R 1 :=

H1 + V1

R 2 :=

H2 + V2

944239.052

R1 =

7816.984

R2 =

31267.615

ARBORELE ROTII CONDUSE

In plan vertical avem urmatoarea incarcare de
forte:
Fam2 = 7574.37
N
Frm2 =

2.832 10

Avem: V2*165+Fa2*150-Fr2*55=0
V2 :=

( Frm255 Fam2150)

V2 = 5941.811 N

165

V1 := Frm2 V2

V1 =

8773.752

Diagrama de momente pentru planul vertical

este:
Mom in
1
Mom in
R

M1 :=

MR( x) := V1 x Fam2 150

MR

M3( x) := V1 x Fam2 150 Frm2 x

Mom in
3

( 55) = 653599.176

55)

10

( 165) = 1.746 10

M3

Pentru planul orizontal avem urmatoarea

incarcare:
Ftm2 =

22217.389

Ftm2 := Ftm1 =

2.222 10

H1*165-Fa2*150-Ft2*110=0

H1 :=

Fam2 150 + Ftm2 110

165

H2 := Ftm2 H1

H1 =

21697.384

H2 =

520.005

Diagrama de momente pentru planul orizontal

este:
Mom in
M1 := 0
1
Mom in
R

MR := H1 55 Fam2 150

MR =

Mom in
3

M3( x) := H1 x Fam2 150 Ftm2 x

Ftm2 150 =

R 1 :=

H1 + V1

R 2 :=

H2 + V2

3.333 10

55)

( 165) = 0

M3

R1 =

2.34 10

R2 =

5.965 10

57200.603

ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR

Arborii reductoarelor sunt in general arbori scurti ( l/d<10 , unde l este distanta dintre
reazeme si d diametrul mediu al arborelui) si in consecinta au rigiditate flexionala ridicata. Ca
urmare unghiurile de inclinare in reazeme sunt reduse, ceea ce permite folosirea rulmentilor
radiali cu bile si a rulmentilor radial-axiali cu role conice (ce impun conditii restrictive privind
inclinarea in reazeme). Uneori se folosesc si rulmenti cu role cilindrice, rulmenti radial-axiali cu
role precum si rulmenti oscilanti cu role butoias.
In cele ce urmeaza ne vom referi la alegerea si verificarea rulmentilor radial-axiali cu role
conice.
Rulmentii radial-axiali cu role conice preiau atat sarcini radiale cat si sarcini axiale.
Datorita contactului mai favorabil dintre role si calea de rulare din inele ei au, la aceleasi
dimensiuni, capacitati de incarcare si durabilitati mai mari decat rulmentii cu bile.
a)Vom folosi doua tipuri de montaje pentru rulmentii radial-axiali cu role conice:
-montaj in O;
-montaj in X.
Montajul in O este utilizat in cazul unor distante reduse intre rulmenti (rotile fiind
montate in consola). In cazul acestui montaj se realizeaza o majorare a distantei dintre centrele
de presiune ale celor doi rulmenti in raport cu situatia de la montajul in X. Acest montaj il vom
folosi pentru rezemarea arborelui pinionului.
Reglarea jocului din rulmenti (la montaj) in vederea compensarii diferentelor de dilatare
dintre arbore si carcasa in functionare se face cu ajutorul unei piulite care actioneaza asupra
inelului interior al rulmentului.
Montajul in X se utilizeaza la arbori mai lungi, pe care rotile sunt montate intre lagare.
Reglarea jocului in rulmenti se face cu ajutorul capacelor ce fixeaza inelele exterioare. Acest
montaj il vom folosi pentru rezemarea arborelui rotii conduse.
b)Estimarea diametrului arborelui in dreptul rulmentului se face tinand cont de
dimensiunile arborilor stabilite la predimensionarea acestora. Am stabilit diametrele capetelor de
arbore cadca.1
fiind:
= 35
dca.2 =

55

In concordanta cu cele spuse in indrumar alegem

uramatoarele:
d3rul := dca.1 +
d4rul :=

45 + 5

d3rul =

40

mm

d4rul =

50

mm

Pentru diametrele fusurilor stabilite anterior alegem conform STAS 3920-87 rulmentii radial-axiali cu role conice:
Pentru arborele III RULMENT 32208 cu urmatoarele caracteristici:

d3rul =

40

D3 :=

80

T3 :=

24.75

C3 :=

65.5

mm
mm
mm
kN

C03 :=

51

e3 :=

0.37

Y3 :=

1.6

kN

Pentru arborele IV RULMENT 32210 cu urmatoarele

caracteristici:
d4rul =

50

mm

C04 :=

58.5

D4 :=

90

mm

e4 :=

0.42

T4 :=

24.75

mm

Y4 :=

1.4

C4 :=

71

kN

kN

Rulmentii radiali-axiali cu role conice, datorita constructiei lor, introduc fo rte axiale su plime nt are (int erioa re). Un
astfel de rulment incarcat cu forta radiala Fr introduce o forta axiala suplimentara data de relatia:

Fas=0.5*Fr/Y

Pentru arborele III:

-rulmentul din
reazemul 1:
Fr31 :=

1033

Fas31 :=

0.5

Fr31

Fas32 :=

0.5

Fr32

Fas41 :=

0.5

Fr41

Fas42 :=

0.5

Fr42

Y3

Fas31 =

322.813

Fas32 =

1250.938

-rulmentul din
reazemul 2:
Fr32 :=

4003

Y3

Pentru arborele IV:

-rulmentul din
reazemul 1:
Fr41 :=

2960

Y4

Fas41 =

1057.143

Fas42 =

286.786

-rulmentul din
reazemul 2
Fr42 :=

803

Y4

Forta axiala ce incarca fiecare rulment

este:
Pentru arborele III:
Fa1 :=

265.5

Fa3 := Fas31 Fas32 + Fa1

Pentru arborele IV:

Fa2 :=

980

Fa4 := Fas41 + Fas42 + Fa2

Fa3 = 662.625
Fa3 :=

662.625

Fa4 =

209.643

Calcularea raportului Fa/Fr pentru fiecare rulment:

Pentru arborele III:

-rulmentul din
reazemul 1
k31 :=

Fa3
Fr31

k31 =

0.641

k32 =

0.166

k41 =

0.071

k42 =

0.261

-rulmentul din
reazemul 2
k32 :=

Fa3
Fr32

Pentru arborele IV:

-rulmentul din
reazemul 1
Fa4
k41 :=
Fr41

-rulmentul din
reazemul 2
Fa4
k42 :=
Fr42
Calculul sarcinii dinamice
echivalente P
Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1
X :=

0.4

k31 > e

P31 := X Fr31 + Y3 Fa1

P31 =

-rulmentul din
reazemul 2
k32 e

P32 := Fr32

P32 =

4.003 10

P41 := Fr41

P41 =

2.96 10

P42 := Fr42

P42 =

803

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
k41 e

-rulmentul din
reazemul 2
k42 e

838

Se calculeaza durabilitatea rulmentilor(in milioane de rotatii)

Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1

10
L31 :=

C31000

P31

3
L31 =

2.042 10

L32 =

1.112 10

L41 =

3.98 10

L42 =

3.079 10

mil. rot

-rulmentul din
reazemul 2

10
L32 :=

C31000

P32

mil. rot

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1

10
L41 :=

C41000

P41

mil. rot.

-rulmentul din
reazemul 2

10
L42 :=

C41000

P42

mil. rot

Se calculeaza durabilitatea rulmentilor

in ore:
Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1
n2 =

rot

576

Lh31 :=

min

L31 10
n2 60

6
Lh31 =

5.908 10

> Lha=12000...20000 h

-rulmentul din
reazemul 2
Lh32 :=

L32 10

n2 60

Lh32 =

3.218 10

Lh41 =

4.088 10

Lh42 =

3.163 10

h > Lha=12000...20000 h

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
n3 =

162.254

Lh41 :=

L41 10

rot
min

n3 60

h> Lha=12000...20000 h

-rulmentul din
reazemul 2
Lh42 :=

L42 10

n4 60

h> Lha=12000...20000 h

Randamentul angrenajului :
a
Intre flancurile dintilor conjugati ai rotilor ce formeaza angrenajul existat o miscare relativa de alunecare care in
prezenta fortelor normale pe dinte dau nastere la forte de frecare, ce consuma o parte din puterea transmisa prin
angrenaj.
Randamenul unei perechi de roti dintate are valorile : 0.95...0.98

:=

0.08

z2 =

42

coeficientul de frecare dintre

flancuri
gradul de acoperire al
= 1.1
angrenajului
unghiul de inclinare al danturii rotilor
:= 0 cos( ) = 1
dintate
z1 = 14

K :=

a :=

1.6

cos( )

randamentul
este :

z1

1
K = 0.98659

z2

A :=

0.98

Randamentul
angrenajului

ALEGEREA SI VERIFICAREA
PENELOR
Asamblarea rotilor dintate, a rotilor de curea si a cuplajelor pe arbori se realizeaza de obicei cu ajutorul penelor
paralele. Uneori se folosesc si alte tipuri de asamblari (cu strangere proprie, prin caneluri, prin pene inclinate sau prin
strangere pe con).
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor asa incat ele se executa dintr-o bucata cu
arborele. Se alege aceasta solutie daca diametrul de picior al rotii dintate df satisface conditia:
df<=(1.4..1.5)*da

da=diametrul arborelui in dreptul rotii dintate

PENTRU ARBORELE PINIONUL UI

dca.2 =
dca.1 =

35

55

-d3a diametrul arborelui 3 in dreptul rotii dintate

mm

Conditia de mai sus nu este indeplinita asa ca se vor folosi pene.

In functie de d3a alegem din STAS 1004-81 dimensiunile bxh ale sectiunii penei si se determina apoi lungimea
necesara a penei si se verifica pe baza solicitarilor la strivire si forfecare.

Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:

-Pana tip B
b :=

h :=

l :=

30

mm
mm
mm

Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu valorile:

Se aleg ajustajele:
-pentru pinion

t1 :=

0.2
5.0
0

mm

-pentru arbore

t2 :=

0.2
3.3
0

mm

Verificari:
as :=

110

af :=

70

MPa
MPa

b :=

0.015
8

0.051

mm

Mt3 :=

s :=

f :=

1.018 10

-momentul de torsiune al arborelui

pinionului

Nmm

4 Mt3
h l dca.1

2 Mt3
10 ldca.1

s =

55.401

f =

19.39

indeplineste conditia

MPa

MPa

indeplineste conditia

s as

f af

Admitem l=22 mm

PENTRU ARBORELE ROTII

MARI
dca.2 =

55

-d4a diametrul arborelui 4 in dreptul rotii

dintate

mm

Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:

-Pana tip
B
b := 12
mm
h :=

mm

l :=

40

mm

Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu

valorile:
Se aleg
ajustajele:

-pentru

t1 :=

0.2
6.0
0

mm

t2 :=

0.2
4.3
0

mm

pinion

-pentru arbore

b :=

0.018
12

0.061

Verificari
:

Mt4 :=

s :=

f :=

as :=

110

af :=

70

3.435 10

4 Mt4
h l dca.2

2 Mt4
16 ldca.2

MPa
MPa

Nmm

-momentul de torsiune al arborelui

pinionului

s =

78.068

f =

19.517

MPa

MPa

indeplineste conditia

indeplineste
conditia

s as

f af

Admitem l=40
mm

Verificarea
arborilor
Alegem pentru arbori ca material OLC45 STAS 880-88 cu urmatoarele
caracteristici:
r := 620 MPa
c :=

360

m1 :=
0 :=

300

430

r :=

360

c :=

240

m1 :=
0 :=

MPa

MPa
MPa
MPa

160

220

MPa

MPa
MPa

Verificarea la oboseala
Verificarea la oboseala a arborilor se face in sectiuni ale arborilor care prezinta
concentratori de eforturi (canale de pana, salturi de diametru, degajari, filete etc.).
Considerand cazul general in care intr-o sectiune cu concentratori de tensiuni avem atat efort
unitar de incovoiere, cat si efort de torsiune, ambele variabile in timp, se parcurg urmatoarele
etape:
Se calculeaza marimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la incovoiere. Chiar
daca momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare este constant in timp, datorita rotatiei
arborelui efortul de incovoiere intr-o fibra oarecare variaza dupa un ciclu alternant simetric.
Ca urmare putem scrie:
MiV :=

30860

MiH :=

109300

d3 :=

40

N mm
N mm

(diametrul arborelui in sectiunea

considerata)

mm

max :=

MiV + MiH
3
d3

2
max =

18.076

MPa

32
min := max
m :=
v :=

MPa

18.076

min = 18.076

MPa

efort unitar
mediu
amplitudinea ciclului de solicitare
MPa

Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de incovoiere folosind

relatia lui Serensen:

k :=

:=

1.8

:=

2 m1 0

c :=

m1

c =

:=

0.395

0.8

7.376

m1

-coeficient de concentrare a eforturilor unitare

-coeficient dimensional

-coeficient de calitate asuprafetei

Se calculeaza pentru sectiunea considerata elementele ciclului de solicitare variabila la

torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabila dupa un ciclu
pulsator. In acest caz:
Mt :=

N mm

119200
Mt

max :=

max =

3
d3

9.486

min :=

MPa

MPa

16

Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de torsiune folosind

relatia lui Serensen:

k :=

:=

1.8

c :=

:=

2 m1 0

1
k

m1

c =

m :=

12.474

max

MPa

MPa

m1

Se calculeaza coeficientul de siguranta global pentru sectiunea

considerata:
c :=

c c

c=

c + c

-arborele rezista la
oboseala

6.349

c ca

ca :=

2.5

v := m

Verificarea la solicitarea compusa (incovoiere si torsiune)

Verificarea la solicitare compusa (incovoiere si torsiune) se face pentru sectiunile in care
momentul echivalent este maxim sau pentru cele in care aria este diminuata datorita salturilor de
diametru.Intr-o astfel de sectiune se calculeaza:
-momentul incovoietor
rezultant
2

Mirez :=

MiV + MiH

Mirez =

1.136 10

Nmm

-momentul echivalent in sectiunea considerata

aiIII :=

:=

55

MPa

aiII :=

95

aiIII
Mech :=

aiII

ech :=

Mech
d3

32

ech =

Mirez + ( Mt )

21.151

MPa

Mech =

ech aiIII

1.329 10

Nmm

otore si cea de lucru.

exionala ridicata. Ca

or radial-axiali cu role