NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA $I EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDATH DIRECTE LA CONSTRUCTI INDICATIV P 10-86 Elaboratori : INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director adj. stiintific : Dr, ing. R. Constantinescu Sef laborator CCI: Ing. Ioan Ban Responsabil lucrare : Ing. U. Pancaldi INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI (pentru punctele 6.11... 6.18) Prof. dr. ing. R. Agent Sef luerri: ing, M. Gabor Indrumitori ICCPDC : Ing. E. Rascanu, Ing. N. Sachelarescu 35(== sR SO NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Pie $I EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDAgIE. | DIRECTE LA CONSTRUCTII Inlocuieste P 10-77 ss 1, PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea, executarea si receptionarea fundatiilor directe pentru stilpi si pereti la cladirile de locuit si social-culturale, constructiile industriale si agrozootehnice, La proiectarea si executarea fundatiilor in conditii speciale, paminturi sensibile la umezire, paminturi contractile, zone seis- mice, cladiri in mediu rural, se au in vedere si prevederile si masurile suplimentare din prescriptiile tehnice in vigoare spe- cifice acestor cazuri (P 7—77, P 70—79, P 85—82, P 100—81, STAS 11100/1—77 — Deeret nr. 163 din 11.03.77 ; STAS 9165— 72, STAS 3300—85). Fundatiile directe sint cele situate sub nivelul terenu care reazema direct pe stratul de fundare, situat la mica cime. 1.2. Normativul se refera la urmatoarele tipuri de fundatii directe : a) funda’ b) fundatii continue ; ¢) fundatii pe grinzi continue sau pe reazeme izolate si grinzi; a) fundatii pe radier. Elaborat de: | — INSTITUTUL DE CERCETARI IN CON- | Aprobat de ICCPDC STRUCTIL SI ECONOMIA CONSTRUC- cu decizia nr. 10 TULOR — INCERC — — INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI — ICB din 6 martie 19871.3. In prezentul normativ nu sint tratate fundatiile de forme speciale, cum sint cele circulare, cu nervuri etc., care pot fi utilizate in locul celor cuprinse tn normativ, cind rezulta j economice, sau adoptarea lor este cictata de condifii de gabarit sau alte condifii locale. i °r'14, Tipurile de fundafii de la pct. 12. se pot folosi in cadrul aceleiasi constructii, in raport cu sistemul constructiv, mea incarcarilor, adincimea terenului de fundare, préprie de rezistenta si deformabilitate ale straturilor, seismici- indu-se in vedere si comportarea corespunza- toare a suprastructurii. : 1.5. La proiectarea, executarea si receptionarea Iucrarilor de beton si beton armat pentru fundath se vor respecta pre- vederile din normativele © 14066, 0 96-05 Bas) 0107 76 precum si cele din ordinele legale in vigoare. 2, CONDITI. PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE 2.1. La intocmirea proiectului de fundatii se fine seama de Je studiilor geotehnice si hidrogeologice, pentru stabilirea dirhensiunilor, masurilor de protectie la actiunile agre- t sau artificiale si pentru asigurarea stabilitatii a terenului de fundare (aluneciri, desecdri etc.). aprecierea volumului de studii si Ja alegerea amplasa- ui se tine seama de prevederile STAS 1242/1—81 ,,Te- Cercetarea geologica — tehnicd si geotehnica nului de fundare. Prescriptii generale de calitate*. 2.2. Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei 1 tehnico-economice cu luarea in considerare si a struc- de rezistenté a constructiei in ansamblu. Tipul de fundatie, adincimile de fumdare, presiunile con- ventionale pe teren, materialele pentru fundatii si izolafii se aleg tinind seama de urmatoarele : a) conditiile climatice din regiune (adinci cantitatea de precipitatii etc.) ; b) conditiile de stabilitate generalé a terenului ; c) adincimile, natura, grosimile $i caracteristicile fizico- mecanice si chimice ale straturilor de pamint de sub talpa fun- datiei, date in avizul geotéhnic ; . 38 .d) conditiile hidrogeologice ale terenului (ape subterane gi de suprafata, variatia sezoniera a nivelului hidrostatic, proprie- tatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderii aces- teia la fundatii etc. — elemente puse in evidenta de avizul geotehnic). Pentru amplasamente situate in zonele de influent ale lu- erarilor hidrotehnice de retentie, nivelurile probabile ale apei subterane, la diferite grade de asigurate, se precizeaza de catre o unitate specializata in studii hidrogeologice, eventual cu participarea Consiliului National al Apelor; e) caracteristicile structurii de rezistent4 a constructiei, existenta subsolului, densitatea si tipul elementelor portante. capabile de a prelua eventualele tasari inegale ale terenului de fundare ; f) marimea gi distributia in plan a inc? de constructie la nivelul bazei constructiei ; g) particularitatile functionale ale constr fluenja comportarea fundatiilor, ca de exempl — posibilitatea patrunderii in fundafii a tualele avarii sau defecte ale instalatiilor ; — in cazul constructiilor industriale cu gice umede, agres: a apelor industriale, contact cu fundatia (asupra materialelor din care aceasta e alcatuita) ; — inedlzirea excesiva a fundatiei si a terenului de fundare (produsa de caldura cuptoarelor, furnalelor etc.) ; — utilaje care produc vibratii, ce se transmit pin dati; a fun- J) conditiile locale, care in unele ca. determina alegerea materialelor ce trebuie sa fie folosite la fundatii 3. MATERIALE ILIZATE LA FUNDATIL 3.1. Fundatiile se alcdtuiese in mod obis! — zidarie de piatra ; — beton simplu ; — beton ciclopian ; — beton armat. it din: 39se aplica pr 3.2, Pentru fundatiile din zidarie de piat rie din pi vederile din STAS 2917—79 ,,Lucrari de zi naturala. Preseripjii de alcatuire*. Mortarul intrebuintat este din var gi ciment, de cel putin marea 10, STAS 1030—85 ,,Mortare obisnuite pentru zi si tencuieli. Clasificare si canditii tehnice“. 3.3. Calitatea betoanelor utilizate la executarea fundatiilor se stabileste de proiectant in functie de destinatie, solicitari, le mediului de fundare si influenta acestora asupra du- rabilitatii betonului din fundatii, conform precizarilor din C 140—86. a 3.4, Clasele minime de beton se stabilesc astfel : a) Beton simplu Be 2,0 — pentru umpluturi si egalizari ; Be 3,5 — pentru unele egalizdri si umpluturi in situatii speciale justificate de proiectant ; Be 3,5 — pentru fundatii continue, blocuri de fundatii cu cuzinetul neancorat sau situat in paminturi cu variatii mici de umiditate, la cladiri de locuit pind la S+P+4 etaje, cu res- pectarea prevederilor din Normativul C 140—86; se foloseste numai la fundatiile situate deasupra nivelului maxim al apelor freatice ; Be 5 — pentru fundatii continue, din beton simplu cu cu- |. zinefi de beton armat, cu cuzinetul neancorat sau situat in | paminturi cu vatiatii mici de umiditate, Ja cladiri de locuit de la S¢P+5 E la S+P+10 E; se foloseste numai la fundatiile situate deasupra nivelului maxim al apelor freatice ; Be 7,5 — pentru fundatii continue la cladiri cu mai mult de dou’ niveluri si expuse la variatii de umiditate, situate in zone cu nivel variabil al apelor freatice sau in contact perma~- nent cu acestea, cu’respectarea prevederilor din° Normativul < 140—86, blocuri de fundatii cu cuzinetul ancorat. Observatie : ae ae ’ ___In elementele masive de beton, ‘care nu sint supuse la ac- unea _mediilor agresive, se foloseste cu precddere betonul iclopian. Proportia de materiale inglobate este de’ maximum 50% din volumul masivului, in cazul folosirii’ betonului declasa pina | la Be 7,5 inclusiv 'si de maximum 30°/o, in azul folo- © sitii betontilui de ’elasi ‘mai’ mare! de Be 7,5. La execitarea Sidin*beton ‘ciclopian’ se ‘au ‘in Vedere prevederile! ~ :,,Normativului pentru executarea’ lucrarilor din beton’si eto! armat*, indicativ C 140—86."' b) Béton armat : y : Be 10 — pentru talpi de fundatii (izolate sau continue), fundatii pahar monolite, cuzineti, radiere , si retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare ; Be 15 — fundatii pahar prefabricate, fundatii supuse la solicitari importante si fundatii supuse la actiuni dinamice. Pentru executarea soclurilor cu incarcéri mici din beton simplu gi in cazurile in care nu sint necesare mAdsuri speciale, se va utiliza clasa Be 3.5. | Utilizarea betoanelor de clasé Be 7,5 in socluri se va face cu © justificare tehnico-economica din partea proiectantului. Se admite sA se foloseascd clasa de beton Be 7,5 la talpi de fundatii izolate sau continue, daca sint relativ solicitate (de regula cele armate constructiv cu bare din ofel OB 37) si daca nu sint ‘expuse la actiuni agresive. Clasele de beton mai ridfeate, dar de regulé nu mai mari ca Be 15, se folosese numai cu justificarea temeinica a projec- tantului in cazul fundatiilor cu conditii speciale de solicitare. De asemenea, la stabilirea clasei betonului trebuie respec- tate si prevederile cuprinse in Normativul C 140—86. In conditiile de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilese conform prevederilor din anexele 1.3, 14, 15, si VIL3 din Normativul C 140—86 ji Instructiunile tehnice C 215-83. La stabilirea dozajului de ciment se fine seama si de posi- bilitatea utilizirii cenusilor de centrale termoelectrice, in vede- rea reducerii corespunzdtoare a consumului de ciment, in con- formitate cu prevederile cuprinse in_,,Instructiunile tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepararea be- toanelor, indicativ C 189—79 (cu modificdrile din 1980) si in Decizia nr. 8/18.1V.1986 privind utilizavea cenusilor de cen- trale termoelectrice in constructii. i i k 41, 3.5, La realizarea fundatiilor continue ale cladirilor de locuit cu P +1 + 2.E, precum si ale cladirilor administrative si social-culturale amplasate in mediul rural, inclusiv din co- munele ce urmeazi a deveni centre urbane, se aplicé solutii constructive bazate pe folosirea larga a materialelor jocale (conform prevederilor ordinului ICCPDC nr. 7 din 02.04.1979), respectindu-se masurile urmatoare : — fundatiile’se realizeazi din zidarie de piatra bruta, zidarie din bolovani de riu sau beton ciclopian, beton de clasa Be 3,5 numai in zonele in care nu existé pe plan local piatra sau bolovani de riu, betoane cu cenusi, in zonele din apropierea termocentralelor. 3.6. Tipul de ciment ce se utilizeaz’ Ja prepararea betoa- nelor- pentru fundatii, se stabileste in functie de influenta con- ditiilor mediului de fundare, in jconformitate cu prevederile © Normativului C 140—86 si Instructiunilor tehnice C 215—93. : 3.7, Pentru echivalenja intre marcile si ,,clasele* de beton a sé vedea tabelul 1.1 din Normativul C 140-86. _ 3.8. Ofelul beton trebuie s& indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/180 ,,Ojelul beton laminat la cald. Conditii tehnice generale de calitate*, STAS 438/2—80 ,,Otelul beton trefilat la rece. Sirma trasi mata“ si STAS 438/380 »Plase sudaté pentru beton armat®. :Tipurile de ofel utilizate curent in elementele de beton armat pentru fundafii si domeniile de aplicare sint : —‘otel beton rotund “— arméaturi de rezistentA. sau OB 37 constructive ; — sirmé trasa neteda —- armaturi de rezistenta, nu- , STNB mai sub forma de plase sau carcase sudate, in elemente de betoane de clasa cel putin ic 10; ofel beton. cui profil. _-—— armaturi de © rezisten{i la » Periodic PC 52)si otel.. . . elemente cu betoane de.clasa eon) SU.caracteristici si .cel putin Be’ 15, .respectiv st Jare ofelul 20. stive, § din calcul,, se* ial bali y mative, consti u;.cind orezull S i4. ADINCIMEA DE FUNDARE 4.1. Adincimea minima de fundare se stabileste in functie de: — adincimea de inghet ; — condifiile de teren aratate la pct. 2.2. ; — inaltimea minima constructiva a corpului fundatiei. 4.2, Adincimea de inghet are valorile in mania din punct de vedere al adincimii de inghe' 43. Adincimea minima de fundare se stabileste con! tabelului 1. 4.4, Pentru constructiile fara subso!, adincin dare (tabelul 1) se considera de la c i jurul constructiei respective, iar pentr inchis, de la cota pardoselii subsolului. 45.7 vedéra ca, talpile funda in stratul de fundare in cazul cind prin proiect se pr ditiilor locale si care asigura condi geotehnic. 4.6, Pentru con: minturi sensibile la umezit cimea de fundare se stabileste in confo mentionate la al. 2, de la pct. 1.1. d seama de cele ment tillor s& patr ri contr e cu pr 5. STABILIREA DIMENSIUNILOR IN PLAN ALE BAZEI FUNDATIEL 5.1. Dimensiunile in plan ale suprafi se stabilese pe baza calculului terenului de fundare, la cele doua stari limita, la starea limita de capacitate portanta si de deformatie. Caleulul la starea limita de deformatie pentru construc- file provizorii sau de mic importanji, la care tasarile n Produc eforturi suplimentare in structura, nu este obligatoriu. 43* Tabelul 4 Adincimed mitimd de fundere on Hi Ws \Terenurt supuse | Terenuri ferite oe ecineined adincinee\ acoynit iaghe - \ectunes nghe~ ecinghe? lope: sual tzu)’ Cia spat \Pe” Terenuf cle \conform|ane tele \recr s'neicalsite| 7 PO calre ie A ae cota 7 sow sacdleitem ee GAS rerult! | Construct 6654 ~ | velat im) Construct) | -77(em) \erinitive | provizoriivard subsol ol f 2 = _& iz & Roci stincoase | oricore | orcore | 30.40) 20 20 Fretrisuri cuore, Heeool We 40 40 40 | bolastcuarkals|a0N on'nre i | ae ere ce Ae 200\ H+te | $0 40 | 40 f 1 1 4 Hr 200\ 80 0 50 40 | Pletr’s sow ba-| Hie 70 | | fast cu fond H>2.00| 90 & 50 40. | orgiles, risip 1 argiles, ecgllé 47 200\ Hirl0 | 80 = | grasa. Hi 270 4 He200\ Hi+20 | 80 50 40 Hz 250\ 80 70 50 40 Misia ta préites,\ p< qo\"" erat ergilos, or: He250| 90 &0 50 40 \gile orafaasd $1 mae et aisigoosa, mil, Hz250| Hira | 60 | 50 40 nemol. | Mt p70 \ Hy 2250\ Hi-20 90 50 40 i 2s Dimensiunile im plan ale fundatiilor se aleg, de regula, astfel, incit rezultanta incarcarilor, provenite’ din actiunile din grupari fundamentale, si fie situata in simburele central. Pentru situatiile in care in gruparile fundamentale inter- vin solicitiri orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta inc&rerilor sé fie situaté in afara simburelui central, cu conditia insd ca, suprafata zonei active a talpii fun- gape sd nu fie mai micd de 80t/, din aria totald a acesteia, 44iar sub actiunea incarcarilor din grupari speciale suprafata zonei active a talpii fundatiei trebuie si se extinda cel putin pind in dreptul centrului de greutate al acesteia (prevederi conform STAS 3300-85 ,,Terenul de fundare. Calculul tere- nului de fundare in cazul fundarii directe). In cazul cind su- prafata zonei active a talpii fundatiei este mai mica decit aria totala a acesteia, se va avea in vedere verificarca stabilitatii constructiei. 5.2. La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor se are in vedere ca, sub actiunea incdrcarilor verticale, sA nu se ajunga la diferente mari ale presiunilor efective, diminuarii tasarilor diferentiate. 5.3. Calculul terenului de fundare, la starea pacitate portanta si la starea limita de deformat: conformitate cu STAS 3300-85. 5.4. Pentru constructiile cuprinse in tabelul 1 din STAS 3300-85 sau pentru stabilirea dimensiunilor in plan ale dafiilor se admite calculul terenului de fundare dupa valorile presiunilor conventionale de calcul, in conformi: vederile din standardul.respectiv. 5.5. La dimensionarea suprafetei bazei f in vederea mita de ca- se face in cu presiunile conventionale (p.,,, ) definite prin 3300—85, avind in vedere urmatoarele : — la excentricitati dup o singura directie Pep mac S12 Prone’ pentru inedrcdri de calcul in gruparea fundamentala ; + Pep maz S14 Prom Pentru incareaéri de calcul in gruparea special ; — la excentricitati dupa ambele directii ; Pex maz S1,5 Peon. pentru incdredri de calcul in gruparea fundamentala ; Pep maz [1,8 Pen, pentru incarcdri de calcul in gruparea speciala ;6. PROIECTAREA FUNDATIILOR IZOLATE DIN BETON SI BETON ARMAT 6.1, Acest capitol se referé la proiectarea fundatiilor izo- Jate de mic& adincime (de exemplu ale stilpilor de beton armat, monolit si prefabricat si ale stilpilor metalici), care au. supra- fete de rezemare pe teren de form& patraté sau dreptunghiu- Jara si sint executate dupd unul din tipurile urmatoare : a) Talpa de beton armat ; b) Bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat; c) Pahare pentru stilpi prefabricati. La proiectare se vor respecta prevederile din STAS 10107/ 0—76. 62. Ea alcatuirea generala se va tine seama de urma- toarele : a) fundatiile cu suprafata bazei mai mica sau cel mult egal cu 1 m? au o forma prismatica (fig. 1); b) fundatiile cu suprafata bazei mai mare decit 1 m? au forma din fig. 2. La aceste fundatii se asigura, in jurul bazei stilpului, o portiune orizontala de 5 cm latime, pentru a per- mite rezemarea cofrajului stilpului ; ¢) intre corpul fundatiei turnate si teren se prevede, in cazurile curente, un strat de beton de egalizare avind grosimea de circa 5 cm. Cca, Jom egcl/zare Fig. 1 46 a .Fig. 2 = aes B ee : \ Beton de egohzare Alte grosimi ale stratului de beton de egalizare se adopta numai in cazuri speciale justificate de proiectant, avindu-se in vedere tehnologia de executie a lucrarilor. 6.3. Stabilirea inaltimii fundatiei se face tinind seama de urmatoarele ; a) Pentru asigurarea rigid necesare fundatiei in vede- tea repartizarii presiunilor pe teren, raportul H/B, intre indlti- mea fundatiei si latura cea mai mare a bazei fundatiei, trebuie sd respecte valorile minime din tabelul 2, precum si prevede- rile din cap. 5 al prezentului normativ. b) Pe considerente economice, in special pentru reducerea consumului de otel, pentru raportul H’'B se recomanda valorile minime din tabelul 2, coloana 2. Daca raportul H/B este mai mare decit valorile din coloana 1, a tabelului 2, nu mai este necesara verificarea la fortA taietoare. AT“<< = c) Inaltimea minima constructiva H a talpii e: de 30 4) Indltimea Hi la marginea oboliscului fundatici se ia de obicei H = =, dar cel putin 20 em (fig. 2). e) Pentru fundatiile cu stilpul la marginea fundatiei (la calcane, la rosturi de tasare etc.), indlftimea minima a funda- tiei se determina din tabelul 2, considerind, in loc de raportul H 2B-b H'B, raportul: jn care b este latura bazei stilpului care corespunde laturii B a fundatiei. Tabelul 2 5 “nt ne |Valorile (H/B) peste care nu| Presiuncs "iaNow, |mai este necesara verificarea| HB/ minim la forfA t&ietoare pentru Bcid) 1,0 0,22 0,25 15 0,25 2.0 0.28 0,27 25 0,30 30 0,30 0,29 3,5 0,33 40 0,33 0,33 45 0.33 5,0 0,33 0,35 35 0.33 6.0 0,33 6.4. Armarea fundatiei se face astfel : a) Fundatia se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare dispuse paralel cu laturile avind distanta maxima intre bare de 25 cm. Se recomanda utilizarea plaselor sudate conform prevederilor din ,,Instructiunile tehnice pentru proiectarea si folosirea arméarii cu plase sudate a elementelor din beton* in- dicativ P.59—86. 48 “ .Procentul minim de armare pe fiecare directie se ia de 0,059 raportat la sectiunea Bho. 4 In cazul fundatiilor pentru care rezulta arméri din conditia de procent minim de armare, se pot folosi armaturi cu diame- trul minim, ‘de 8 mms b) Armatura de rezistent& se dimensioneaza pe baza mo- mentelor incovoietoare, calculate conform prevederilor din anexa 1, pet. 1, din prezentul normativ. c) Armatura necesarA preludrii eforturilor din incovoiere se distribuie dupa cum urmeaza : : . — pentru fundatiile patrate : uniform pe toata latura res- pectiva a bazei fundatiei ; — pentru fundatiile dreptunghiulare : © pe directia x-x, uniform pe toata latura mica (5—6) a bazei fundatiei (fig. 3) ; © pe directia y-y, uniform pe portiunea din latura m: a bazei fundatiei, cuprinsd intr¢ dreptele la 45° duse din coltu- rile bazei stilpului (S—i2). Pe restul laturii mari a fundatiei (5—9) si (8—12) se prevede o armaturd suplimentara cu aceeasi sectiune pe metru liniar ca si sectiunea pe metru liniar a arma- turii rezultate din calcul peritru portiunea 9—12. 4— c, 1023 49d) La faja superioara a fundafiilor de tipul din fig, 2, se prevede o armatura constructiva, (c), compusa din doud sau mai multe bare avind diametrul minim de 10 mm. Barele se dispun pe fiecare din, cele’doua directii ortogo- nale, astfel ca distanta intre doua bare succesive s& fie de cca 50 cm. La fundajiile situate la adincimi mai mari si care sint soli citate de momente incovoietoare importante transmise de sti astfel cd pot apare momente incovoietoare negative in zor presiuni reduse pe teren, datorita suprasarcinii date de umr fura de pamint de deasupra fundatiei, armatura de la parte: superioara se dimensioneaza pentru a prelua aceste momente. e) Armaturile stilpului sau mustdtile se ancoréazd in fun- datie cu Jungimile prescrise pentru innadirea armaturilor con- form STAS 10107'0—76 ,,Constructii civile i industriale. Cal- culul si aledtuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat*. 6.5. Pentru fundatiile cu excentricitate in raport cu stilpii (fundatii de caleane, la rosturi de tasare), stabilirea presiunilor pe teren se face {inind cont de efectul de reducere a excentri- citatii, datorit rotirii bazei fundatiei rs is Calculul momentelor, in cazul solicitarilor verticale excen- trice, cu excentricitati mici, se face cu relatiile din ahexd 1, pet. 2. ; . Calculul momentélor fncovoietoare in fundatii, functie de Presiunile care apar pe baza fundatiei, se face conform Ane- xei 1, pet. 1. Pentru fundatiile cu excentrivitate mare in raport cu stilpii, Ja care considerarea tfectului de reducere a excentricit: 8 cinii din stilp nu conduce la o dimensionare economicd a talpii, Precum si Ja fundatiile excentrice la care impingerea orizon- - tala nu este preluata de suprastructura, se utilizeazd gtinzi de echilibrare intre fundatii, Acéstea indeplinese rolul de echili- brare si rigidizare a doud sau mai multe fundatii izolate, astfel _ incit s& rezulte uniformizarea, presiunilor pe terenul de fun- datie (fig. 4). + . e ~50INN H INN Fig. 4 Calculul si dimensionarea fundatiilor cu grin brare se face potrivit prevederilor din an vederilor de la pet. 6.4.a. 14 de e T, pet. 3'si pre- Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat 6.6, La alcdtuirea generald se tine seama de urmat a) Fundatiile de acest tip sint alc: beton simplu, pe care stilpul reazema prin intermediul w cuzinet de beton armat (fig. 5). b) Blocul de beton simplu este alec: astfel alese incit si se asigure o reparti presiunilor pe talpa fundatiei (pct. 6.7 b). Turr se va realiza la un interval de timp minim, car conlucrarea, epee ¢) Cuzinetul are in mod obisnuit forma pri Zul cuzinetilor cu dimensiunea 1 > 35 cm, se V superioara. In acest caz se vor respecta prevederile de 18 pet. 6.3.b.Tabelul 3 Presiunea maxim | Valorile minime ale tga pentru beton de clasa pe teren in daN/em? Be 3,3 Be 5 Be 7,5 p=2 1,3 4,2 Al p = 2p. ; 135 1,3 1,2 aie 1,6 14 13 as 17 ; 15 14 p=4 18 16 ; 15 mee es ‘ (aa 18 d) Latimea ,,b* a cuzinetului, aleasd pe considerente eco- nomice, trebuie sa satisfacd urmatoarele valori ale raportului b/b (in care-B este latimea blocului de beton simply) : b/B = 0,55...0,65 — pt. bloc cu o singura treapta ; bB — 0,40...0,50 — pt. bloc cu trepte. Blocul de beton simplu se va verifica la compresiune Io- cali (strivire), sub cuzinetul de beton armat, conform STAS 10107/0—76. 6.7. Dimensionarea blocului de beton simplu se face astfel : a) Indltimea total ,,H* a blocului cu o singura treapta este de cel putin 40 cm. Daca blocul este format din doua sau trei trepte, inaltimile Hy, Hy ... ale fiecarei trepte sint de cel putin 30 cm. b) Raportul tga, dintre inalfimile Hy, Hp... ale treptelor si \ jungimile in consol lj, ly... considerate pe ambele directii, tre- bbuie sa respecte valorile indicate in tabelul 3, masivul de beton fnscriindu-se in volumul delimitat de planul tangent cu incli- _narea « conform fig. 5. Pentru valori intermediare ale presiunii maxime pe teren, “se poate utiliza valoarea corespunzatoare presiunii imediat 4, Superioare celei efective. Presiunea maxima se calculeazd sub actiunea inearcarilor fundamentale orespunzAtoare starilor limita, ultime, in grupari sau speciale (cea mai mare dintre ele).6.8. Stabilirea indltimii cuzinetului se face finind seama de urmatoarele : a) Indlfimea ,,h* a cuzinetului, care nu va fi mai mica de 30 cm, trebuie s4 satisfacd conditia : tee-t>t is 025 b a) Dac& indltimea ,,h“ a cuzinetului se alege astfel incit : tep= + > 1; @> 459 nu mai este necesara verificarea la forte taietoare. 58, 6.9. Armarea cuzinetului se face astfe] a) Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu op! alcatuita din bare dispuse paralel cu laturile pe cele douk di- rectii ; distanta maxima dintre bare va fj de cm, In cazul utilizdrii plaselor sudate, se vor respecta indica- tiile din Instructiunile tehnice P 5986, b) Procentul minim de armare, pe fiecare directie, va avea valoarea de 0.05%, raportat la sectiunea cuzinetului (oho, In cazul cuzinefilor cu fata superioari tesita, proce; minim de armare se referd la sectiuni (b.h,) de la + stilpului. In cazul cuzinetilor unde rezulta armari din conditii de procente minime de armare, se pot folosi armaturi cu diame- trul minim de 8 mm, ¢) Dimensionarea armaturii cuzinetului se face pe baza momentelor incovoietoare calculate conform metodei din Anexa I, din prezentul normativ. d) In unele ipoteze de incdrcare, cind apar eforturi de in- tindere intre cuzinet si blocul de beton simplu, se admite ca zona activa a talpii cuzinetului si fie de minimum 3800/) aria totala a acestuia . | In cazul in care zona activa rezultd intre 70 si 80% din aria totalé a cuzinetului, acesta va fi ancorat in blocul de beton simplu prin armaturi capabile si preia intreaga forta de in- tindere. Af Armaturile de ancorare se dimensioneaz& considerind’ sec- fiunea de la baza cuzinetului ca o sectiune de beton armat solicitata la compresiune excentricad si introducind in calcul | Tezistentele de calcul ale betonului din blocul de beton simplu. 6.10. Fundatiile stilpilor metalici se realizeaz& dintr-un bloc de beton simplu, cu sau fara cuzinet de beton armat, respec- * tind preseripjiile generale de la punctele 6.6.6.9. i Pentru stilpii cu solicitari mici, comprimati excentric, se recomanda fundaii din beton simplu si avind un sistem de an- corare ca in fig. 6 a; pentru cei cu solicitari importante, com- Primati excentric, se recomanda utilizarea fundatiilor din bloc de beton-simplu si cuzinet din beton armat (fig. 6 b). n Cota fetei superioare. a fundatiei, sub nivelul pardoselii, este impusd de indltimea de constructie a bazei stilpului. 54eSulaone de oncorare 200@ de oncore Samechere Place de bord o sfifoulsi rerolosbile Corcasa buloa- Mortar de pox Armotire cuzine his Bulon__ ll sida de bulon ee ploca de Fle, Detohut C bee aleatuita care la care este oe reportitie Principial, baza siilpului metalic este placti de bazi, traverse si buloane de ancorare, transmiterea la beton, a efortului de 1 solicitata. aye Be iide. bess ce a) Dimensiunile principale (L, B) ale ron Galicate - determina tn functie de solicitarile de calcul N, 55centrul de greutate al placii) si de rezistent presiune a betonului. 2 b) Dimensionarea buloanelor de, ancoraj se face potrivit STAS 10108/0-78' ,Constructii civile, industriale si egricole Calculul elementelor din otel*. i Lungimea de ancorare a buloanelor se determina prin calculul Ja smulgere si este de minimum 25 d (d fiind diame- trul bulonului). Pentru obtinerea unei capacitati de anco sporite, buloanele pot fi prevazute la capatul inferior cu p de repartitie. 2 ce) Armaturile de ancorare ale cuzinetului se dimensioneazi astfel incit si se realizeze un moment capabil egal cu mo- mentul capabil al buloanelor de ancoraj. d) In cazul stilpilor solicitati centric se recomanda sa se prevada constructiv, de fiecare parte, dotlé buloane cu filet de cel putin M 20. : @ de caleul la com- FUNDATII IZOLATE TIP PAHAR PENTRU STILPI PREFABRICATI 6.11. Notatii pentru fundatii pahar (fig. 7) | a,b — dimensiunile laturilor stilpului ; ae — inailtimea paharului ; h, — grosimea fundului paharului ; hy — H,+hy; | hy — indltimea talpii fundatiei ; : | b, b’, — grosimea peretelui paharului la partea superi- oara si la baza ; la Ig | — dimensiunile deschiderii libere ale golului Be paharului la partea lui superioara ; fig; | — idem, la baz’; - N, T, M — eforturile sectionale la baza stilpului (la fata s superioara a paharului). |e 6.12. Dimensionarea si armarea unei fundatii-pahar com- portA uxmAtoarele operatii prezentate la pct. 6.13. ... 6.17.LILI Mortar de poza 46.13. Stabilirea inaltimii ,,1,“ necesare 6.13.1. Pentru asigurarea lungimii necesare de ancoraj a armiaturilor longitudinale ale stilpilor se ia: H lungimea de ancoraj conform STAS 10.107/0-76, la care se adauga 5 cm Valoarea astfel determinata pentru ,,H,“ poate fi redusa dac& lungimea necesara de ancorare a armiaturilor se asigura prin intoarcerea lor orizontala la baza stilpului. % Aceste prevederi nu se aplica si Ja stilpii din beton + comprimat, pentru care ,,H,* se stabileste in functie de sis mul de ancorare a armaturilor pretensionate, pe bazi de pro- iecte tip sau date experimentale. 6.13.2. Totodatad, trebuie respectate urmatoarele valori mi- nime pentru H, : — la stilpi cu inim& plind: H, > 1,2 a; i a>b — la stilpii halelor industriale cu poduri rulante si a tacadelor : H)>H /11, unde : unde: H,, — indltimea liberd a stilpului, de la fafa superioara : a paharului pina la baza riglei acoperisului. Se va respecta de asemenea si conditia H,> 1,2 a. La constructiile etajate, cu stilpi prefabricati dintr-o sin- gur& bucata pe mai multe niveluri, trebuie respectata in plus conditia : H,>50 cm. 6.14. Determinarea grosimii ,,h,“ 6.14.1, Se admite in calcul cf, din ‘incircarea _ verticala total transmisd de stilp, 0 fractiune Nica» se transmite prin peretii paharului, pe tot conturul -dcestuia, iar diferenta N2 = V — Nyeo5 se transmite direct fundului paharului (fig. 8). Inc&rcarea capabil& transmisi- prin peretii paharului se calculeaz cu relatia : 5, ~~ Nicap = 4,7, RyFone, : a+h Fig, 8 unde : 4, — aria suprafetei laterale de contact intre stilp si monolitizare ; m, — coeficient al conditiilor de lucru, avind valoarea : * 0,3 pentru stilpi de hale parter fara poduri ru- lante, sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru si pentru stilpii clidirilor etajate ; 59© 0,1 pentru stilpi de hale cu poduri rulante cu regim mediu si greu de lucru R, — rezistenta de calcul Ja intindere’a betonului de monolitizare. © 6.14.2. Sectiunea activa la strapungere a fundului paharu- Iwi se considera ca in figura, avind in plan dimensiunile a + hp, » + hy si perimetrul U — 2a + 2b + 4h,. Verificarea la strapungere se face la forta ,,N2*, inclusiv greutatea proprie a stilpului pe inaltimea ,,H,“, cu relatia : ; Nz < Neus Incdrearea Nore Se calculeaza cu relatia : Nocop =U -htyR, + Ags O.8R, + PmeaAs < 1,5U- + Pmea* Ar unde : A,, — aria insumatd a barelor verticale de armatura de la fata interioara a paharului, pe tot perimetrul stilpului, ancorate in talpa fundatiei ; R, — rezistenta de calcul a armaturii ; A, — aria limitata de sectiunea de strapungere (a + h;) (+ hy); Pea — presiunea medie pe teren pe-suprafata ‘de talpa corespunzatoare la A, ; R, — rezistenta de calcul la fntindere a betonului din talpa fundatiei. Nu, s-a considerat influenta momentului ,,.M“ la valorile Nicap! $i sNocep “, deoarece aceasta este neglijabila. Jn fundatiile de tip cuzinet si bloc la care cuzinetul este realizat de tip pahar (fig. 9), la verificarea la strapungere se tine seama si de aportul blocului de beton simplu. , Este. necesar a se respecta urmétoarele, valori minime pentru hy: \ f oie bb zea stilpli constructiilor zootehnice cu un singur nivel si _ ai constructiilor usoare (soproane, etc.), hy = 15 cm;cuzinef Fig. 9 — la stilpii constructiilor civile si ai halelor indus: fara poduri rulante, kh, = 20 cm; -— la stilpii halelor iridustriale cu poduri rulante, hy = 25 cm. Observatie : In cazul fundatiilor cu pahar pr element separat si incastrat in talpa monolit& (fig. masoara de la baza acestuia. gather (guler) Rlrerabri cat 616.15, Verificarea peretilor paharului in plan orizontal Ja presiunile laterale : : 6.15.1. Presiunile laterale produse de .,M“ si ,,T“ se deter- mina dupa schema din fig. 11. Din momentul incovoietor total M transmis de stilp se admite cA o fractiun ie : e N— se preia prin cuplurile fortelor de frecare de pe fetele interioare ale paha- rului si prin presiunile pe fundul acestuia. Presiuni laterale pe peretii paharului sint-produse de : M,=0,8 (7 —-N 204MPresiunile laterale la partea, inferioara’se considera practic aplicate la nivelul fundului paharului : P = rezultanta presiunilor laterale pe una din fete; 2 — 0,8,H, = bratul de pirghie al cuplului de forte Pi ou ‘ M, pe ; iene > In plan ,,P® se distribuie ca in fig. 11.b. 6.15.2. Peretele frontal al paharului se considera la pre- siunea ,,P“, ca o bara cu sectiunea 5, H,/. incastrata la capete si cu deschiderea de calcul 1 (fig. 11 b). Pe aceasta schema momentele incovoietoare maxime in peretele fror tal sint : — pe reazeme : M,—= 0,045 P-l, — in cimp M;— 0,020 P-1,.. Reactiunile ,,N,“ in peretii longitudinali ai paharului, care solicité acesti pereti la’ intindere, sint N, — P/2. 6.15.3. Peretele frontal se verificd la incovoiere la momen- ali se verificd Ja intin- tele ,,M-", ,M, “, iar peretii longitudi: dere centricd la efortul axial ,,N,*. | ‘ Caleulul se efectueazd separat pentru fiecare directie de | actiune a incarcarilor orizontale. Armaturile orizontale rezultate din calcul se numai pe treimea superioara a indltimii ,,H,“, ie inaltimii .,H.j" se prevad armaturi minime constructi pet. 6.18.2, daca se indeplineste condit tAietoare de la pet. 6.15 partizeazd pe restul ve conform la f rte ia de verifi 5. In cazurile ar&tate la pct. 6.15.5, aceste ar i pot re- zulta din calcul. 6.15.4. Se admite c& presiunile laterale, grupate spre col- turi ca in fig. 11.b, se transmit direct eeresior longitudinali ai - paharului printr-un efect de bolta, astfel ca solicitarea peretilor frontali la forti taietoare este neglijabila si nu este necesar sa fie verificaté prin calcul. 63grosimii peretilor ‘paharului se tine 6.15.5. La stabilir seama de urmatoarele : — Ja fundatii turnate monolit, nesolicitate dinamic, de dimensiuni reduse, se recomanda ca grosimea ,,b,“ a peretilor paharului si fie stabilita punind conditia ca eforturile N,, M, M, s& fie preluate de pereti ucrind ca elemente de beton simplu, cu sectiunea 6,H,/3; — la solicitéri-mai mari, eforturile N,, /,, M, sint pre- Juate de peretii paharului lucrind ca elemente de beton armat. Grosimile ,,b,“ minime recomandate sint : = 15 em — la pahare prefabricate b — la pahare turnate monolit, 6,— 20 cmLa stilpii cu Solicitir’ reduse ai constructiilor zootehnice cu un singur nivel si ai constructiflor usoare (goproane etc) - - 6, = 15 cm. i \ Grosimea ,,b,“ a peretilor, longitudinali se verifica la forta tiietoare @ — P—"., cu seetiuinea activa conform fig. 12. Dac " ; Q> 2b, a, (0,5 R ) armaturile orizontale de pe inima peretilor se dimensioneazi ca etrieri, dispiisi pe toati indltimea paharului. a o \ . 6.16, Vérificarea in sectiunca orizontala de la baza paharului 6.16.1. Sectiunea orizontalé C-C de la baza paharului, de dimensiuni 4, = J, +2¢, si +20; (fig. 13), trebuie sA asigure transmiterea de la pahar la talpa fundatiel a efor-_ tului axial ,,N;“ determinat la pet. 6.14.1 (fig. 8) si a mbmen- tului M’ = M + TH,. In acest calcul se neglijeazi diferenta de nivel hy —h, ='A.' 6.16.2. Verificarea se face la compresiune excentrici, la eforturile N, si M’:ca pentru o sectiune chesonaté de beton simplu Dac intervin si eforturi unitare de intindere, sectiunea se calculeaz4 ca sectiune de beton armat armaturile verticale de an: armare pentru armaturile i rezuli din, calcul raj necesare. Procentul minim de rticale : 0,059/. Observatie In cazul considerarii ca sectivne de beton armat, intrucit axa neutré nu trece' de regula prin golul centra efectua caleulul ca pentru o sectiune plina se poate 6.17. Verificarea talpii fundatiei la incoviere 6.17.1 Talpa fundatiei se verificd la incovoiere sub a tinea presiunilor terenului (fig. 14) dupa aceleasi reguli la fundatiile stilpilor monoliti: 5 —c, 1023 s 65Verificarea se face fn sectiunea A—A dela marginea stilpului cu inaltimea de calcul phy si in sectiunea B—B de ja marginea paharului cu. indltimea de:calcul ha‘. 6.17.2. Se recomand& ca indlfimea ln“ 84 fie astfel aleasi ‘incit arm&tura de Ja baza tAlpii 4 rezulte din dimen- ‘sjonarea in sectiunea A—A- Bra Geaurile cu evartri mari ale talpilor se reali: plane inclinate la fetele superioare, mentini Feguli, ca si in cazul tilpilor armate avin du-se acel forma de obelisc. inaltimea talpii fundatiei, la marginea paharului trebuie sf indeplineascd conditia ty > h, + 10cm 6.17.3. Procentul minim de armare la baza ialpii : 0,050/y.in raport cu sectlunca B—B si 0,025%/ in raport cu sectiunea A—A. 6.18. Prevederi constructive = 6.18.1. Betonul de matare din golul peharului _" Dimensiunile golului paharului sint mai mati decit cele ale sectiunii de 1a baza stilpului, cu 5..6 cm la partea infe rioaré si 8-11 cm la cea superioata, de fiecare P' rte a _ stilpului. : Pentru a permite folosirea acelorasi tipare ale paharelor Ia diverse’ sectiuni de stilpi, se’ admite o variatic de + 3,5 cm la aceste dimensiuni; de fiecare parte a stilpului. Spatiul din- “tre stilp si peretii paharului se umple cu beton matat. cu agregate <' 16 mm si de clas Be 15 si cel putin egala cu _clasa betonului paharului. - In cazul~stilpilor dubli in pahar comun (fig. 15), rostul dinire stilpi este de minimum 5 cm: "686.18.: Alcatuirea constructiva recomandaté pentru verticale si: orizontale ale paharului este aratata in fig, 16 a) Dacd din calcul conform pet. 6.15.3 rezulta ci paharul se dimensioneazi ca element de beton simplu, se prevede o armatura minima constrictiva Ja partea lui a (fig. 16.a). Diametre minime : @ 10 mm pentru barele orizontale si Armarea paharului. e © 6mm pentru cele vertic b) Dacd din calaulul conform pct. 6.15.3 rezulta c harui se dimensioneazi ca element de beton armat, s manda schema din fig. 16.b. Diametrul minim pentru turile orizontale rezultate din calcul, grupate pe treimea su- ari a indlitimii ,H,*“ este @ 10 mm, in cel putin bare. Pe restul inditimii ,,/)“ se prevad bare construc fata interioara, cu @ 8 mm, la distanta de max. 30 cm ©) Schema din fig, 16 ¢ se recomanda i urmatoarele cazuri i —cind din calculul conform pet. 6.16. rezulta cz sare si bare verticale de ancorare a paharului in ta le, ner nece- 69— in pahare de grosimea redusd,'la care din calculul la forta tdietoare conform pet. 6.15.5., rezultd ca necesara arma- tura orizontal4 pe inima peretilor ‘longitudinali ai paharului : — la fundatiile prefabricate, la care barele verticale pot fi solicitate la intindere if in timpul transportului si mon- tajului. d) Pentru dispozitia in plan a armaturilor orientale foloseste fig. 16.d. La barele orizontale, se respecté lungimile de ancorare preserise pentru bare solicitate la intindere FUNDATII IZQLATE INVECINATE DENIVELATE 6.19. La executarea fundatiilor izolate invecinate denive- late, se respect urmatoarele : ~~ — tAlpile fundatiilor se aseaza astfel, incit o dreapta dusa intre punctele lor cele mai apropiate sé nu prezinte o incli- mare mai mare decit panta necesaré pentru asigurarea stabili- 48tii terenului natural (¢%mar < 40°);= ordinea de executic este m; adinci, iar dupa terminavea acesteia Ja nivelul talpii fundatici «t la executarea fundatici — se analizeazd necesit: eazul unor constructii ex cut& constructii noi. inti a fundatiei cele m, si realizarea _umplutur pului vecin ca in fig. 17, se trees # exeeutarii unor subzidiri, in » in vecinatatea cérora se exe. os PROIECTAREA FPUONDATIILOR CONTINUE DIN BETON SI BETON ARMAT 71, Prevederile din aces Tundatiilor di e de mica a tudinala rectilinie, si anume © > fundatii continue de beton simplu : — fundatii continue de beton armat ; — fundatii continue cu descarcdri pe reazeme izolate, cy ajutorul grinzilor sau boltilor : — fundatii- contitue inglobate in insisi placa suport a pardoselii. tol se aplic& la proiectarea ncinie, sub pereti cu axa longi- “7.2. Fundatii continue de beton simplu Se adopti in mod curent la toate categoriile de pereti, Pentru cladiri de locuit si social-culturale, precum si pentru constructii industriale Si agrozootehnice cind stratul bun de fundare Permite, din punct de vedere tehnic, 0 fundare direct% Aceste fundatii pot fi centrice sau excentrice. fata de pe- retii pe care ii suporta. Fundatiile centrice se dispun de reguld sub’ peretii la “are solicitarea principala o constituie incdccarea vertical. Fundatiile excentrice se prevad de regula la peretii ros- turilor de tasare, la peretii solicitati In forte orizontale mari sau alipirea unei alte constructij. © © La peretii de margine,.in cazul cind se prevede extinderea unei constructii, se ya .analiza® oportunitatea executarii funda- fiei in aceasta ipotezd, astfel incit ea s& fie capabild sA trans- < mité terenului de fundare toate incdre&rile, atit in ipoteza 72Fig. 18° rij viitoare Tipurile de fundatii continue cele mai frecvent utilizate sint cele prezentate in fig. 18 Fundatiile de sectiune dreptunghiula comanda atunci cind talpa fundatiei di peretelui sau soclului de densupra cu cel mult 15..20 cm de fiecare parte. Fundatiile cu trepte (fig 18.b) se recomanda a se f cind talpa fundatici este mai lat& decit in cazul celei fig. 18.a Inaltimea primei trepte va fi cel p 35 cm la urmatoarele trepte. Raportul dintre indltimile si latimile treptelor (tga) tre- buie s4 indeplineasca conditiile din ‘tabelul 3.Saclu ci tene. Flenseu peste incdrotugd Qop cir Zigore oe cordrmda SOU TI1xtG Trotucr M51, GRAM F Leolate hi drafyga Zio de prorec/ He a szo/atef Cind nu se dispune de inaltime suficienté pentru treptele din beton simplu, in locul acestora se prevad talpi de beton armat. ~ ,, Fundatiile peretilor exteriori, la cladiri fara’ subsol, se al- c&tuiesc obisnuit conferm fig, ) si anume — cele din fig. 18:a, pentru cazul cind pardoseala este la aceeasi cota cu cea a trotuarului ; ar a >; cele din fig. 19.b, cind pardoseala parterului este pind ja 15°cm deasupra cotei trotuarului, pe: umplutur’ ; i — cele din fig. 19.c, cind pardoseala pe umplutura este cu mai mult de 15 cm deasupra,cotei trotuarului. is,In toate cazurile cind trotuarul se realizeaz{ pe umplu- turd, se va prevedea un soclu din beton. In cazul parternlui cu pardoseli denivelate, detaliu] fun- datiei peretului interior de separatie intre portiunile denive- date este similar cu cel corespunzator subsolurilor denivelate (fig. 21 b). i Fundatiile -peretilor exteriori, la cladiri tuiesc obisnuit conform fig. 20. : Talpa fundatiei se face mai laté spre exterior decit pe- ‘retele subsolului pentru a se realiza suportul necesar protec- tiei _hidroilozatiei. Grosimea si soluti, adoptata pentru zidaria de protectie se va stabi prin proiect. Pundatiile peretilor interiori, 1a cladirile cu subs aledtuiesc conform fig. 21 si anume : = cele din fig. 21 a, cind intreg subsolul este la acelasi nivel ; u subsol, se alca- se — cel din fig. 21 b, cind pardoseala subsolului-se afla la cote diferite. La stabilirea solutiilor pentru hidreizolatii in vedere prevederile din standardele si nom goare, hidroizolatiile prevazindu-se in fur subsolului si de nivelul de asigurare la umidi sau a variatiei nivelului hidrostatic. rebuie -avute ativele in vi- ie de leolote hidrotuge & Ga. Faetris Fig. 21 7.3. Stabilirea dimensiunilor fundatiilor ‘Dimensiunile in plan ale fundatiilor continue se ee mina tinind seama.de prevederile de la cap. 5 din prezentu normatiy, 75Fig. 22 Fundatiile solicitate excentric se dimensioneaz astfel ca. rezultanta tuturor fortelor sA se mentina in -treimea mijlocie a azei pentru ca intreaga vi latime sa fie.activa la transmi- terea presiunilor pe teren (fig. 22). Cind acest lucru nu poate fi realizat (rezultanta fortelor jese din treimea mijlocie a {alpii fundatiei), iar latimea de fundatie astfel impusé nu satisface din punct de vedere al presiunilor admisibile, este indicatd ‘ admiterea unei ltimi active B= 3 =a —= 2,25 a. Se recomanda ca excentricitatea rezultantei tuturor_ in- ‘carcarilor permanente, temporare, de lunga durata, scurta du- rata si exceptionale sé nu depiiseascd 1/4 din latimea: talpii. “La caleulul fundatiilor solicitate excentric (de exemplu - fundatii de calcan), se tine seama de efectul 16 aye favorabil al. de-formérilor~ terenului si al talpii fundatiei. Astfel, se admite ca sub actiunea acestor, deformari, rezultanta fortelor la baza peretelui (fig. 22) se deplaseaz& spre centrul fundatiei. Accasta deplasare se,considera, fata de marginca acestuia, 1a cel mult 1/4 din latimea peretelui, in urmatoarele conditii : —peretele ce sprijind pe fundatii trebuie sa fie legat’ de constructie la partea superioara prin placa planseului sau cen- tura planseului, precum si prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6' m) ; — presiunea ce se dezvolté intre pereté si fundatie, ca urmare a deplasarii rezultantei incdrcarilor, si nu depaseasc limita admisibila pentru materialele din care sint alcituite peretele si fundatia. Latimea talpii fundatiei se stabileste si in fu — grosimea peretilor ce se sprijind pe fundatie = dimensiunile minime necesare pentru exécutarea sa- paturilor. Dimensiunile fundatici ce -rezulta ast! multiplul de 5 cm. Dimensiunile minime necesare pentru executarea sipa- turilor, cu mijloace manuale, in cazul fundatiilor continue sau izolate, se iau din tabelele’4 si 5 : Se recomanda ca fata superioara ‘a soclului (sau a fundatiei tn cazul-cind peretele sta direct pe fundatie) sa fie mai lata fie de: se rotunjese la Tabelul 4 SAPATURI IN SANT CONTINUU ' | | Adincimea. sipi h (m) | | h < 0,40 0,30 040 < h < 0,70 . 0.20 070 << h < 1,10 045 h > 1,10 | 0.30 | wcrc iaTabelul 5 SAPATURI IN GROPY IZOLATE Dimensiuni mipime in plan ale sapaturil p—mensiuni minime in plan ale sapaturii| ind se urméares cind se urmareste Adincimea sapaturii h (m) © talpa cit mai | © talpa de lungime ingusta redus& h < 040 0,300.40 0,40%0,30 _ 040 110 050x160 — 0.65 1,20 decit peretele ce reazem& pe el, cu minimum 2,5 em de fie- care parte, pentru trasarea peretelui si eventuala hidroizolatie. De asemenea, fata superioara a fundatiei se recomanda si fic mai lata decit soclul, cu minimum 2,5 cm de fiecare parte, pentru agezarea cofrajului soclului. - La fundatiile peretilor exteriori realizati din zidarie din blocuri b.c.a, avind grosimea de cel putin 30 cm (fig. 33), fata ex,terioard a soclului trebuie sA fie retrasA in raport cu fata exterioara a peretclui de deagupra; aceasté retragere nu va depasi 5 cm. i Inaltimea ‘Alpi fundatiei din beton simplu va fi de mi- nimum 40'cm. ? La peretii cu goluri pentru usi (fig, 24), dac deschiderea »L* a golului este cel mult egal cu. 2 h tga, fundatiile. se di- mensioneaza contindu-se pe transmiterea inc&rcrilor la teren in lungul fundatici, .,h“ find indltimea fundatiei si soclului in ansamblu, iar tga are valori date in tabelul 3. Tn cazul cind L >, se face verificarea sectiunilor : 2 tee 1—1’ (fig. 24) sub actiunea fortei : P= pb (z= tga | cu formula : y ee ts — P< bhrR,smut 30¢, holohe hidrofuga || 4, . Haca pordoseli’ = Fretrisin care : b — latimea fundatiei ; ” — presiunea pé teren ; | R, — rezistenta la intindere a betenului (potri STAS 10107.0-76) ; 5 In cazul : A | se adopia o armare compus& din cirieri si bare dispuse 2h 0 tea “milor de ancorare potrivit prevederilor STAS 10107°0-76. longitudinal pe lungimea L,— , cu respectarea lungi- 7.4. Preyederi privind conlucrarea peretilor _ portanti la constructii ctajate In cazul constructiilor ctajate, pe zidarie portantd sau dia- dvagme, avind cel putiri ‘doud niveluri, la dimensionarea fun- -datiilor mai multor pereti cé se intretaie, se poate tine seama, - la distributia presiunilor pe teren. de conlucrarea spatiala a 80peretilor ce reazema pe ace fundatii.”Astfel, se admite cA - o parte din incarearea ce revine fundatiilor peretilor cei mai solicitati se poate ‘descarca pe fundatiile peretilor mai putin solicitati, in conditiile urmatoare : . — portiunea respectiva-trebuie sa alcdtuiascé un ansam- blu spatial capabil sa preia solicitarile ce provin din scurgerea eforturilor (de ex. : zidurile s& fie bine intretesute, iar plan- seele sa aiba centuri de beton armat de-a lungul peretilor) ; — peretii si fundatiile ce primesc spor de inc&rcari tre- buie verificate dacd pot prelua aceste inc suplimentare ; eforturile unitare in acesti pereti nu trebuie s4 rezulte mai mari decit eforturile din peretii ce se descarca. — transmiterea incareaérilor fundatiilor peretilor ‘cei mat golicitati Ja fundatiile peretilor aldturati nu pot depasi limi- tele prevazute in tabelul 6 ; ‘Tabelul 6 Lungimea partiala aferenta de perete a cArui incdrcare se transmite perete- lui mai putin Constructii etajate eu zidarie portanta si diafragme | | pot transmite pereyi-_| lor alaturati pe lungimea parfiala Incdreat (m) Breen 2 niveluri 2,00 15 3 niveluri 3,00 20 4 niveluri si mai mult 4,00 25 | — In cazul cind peretele mai putin incdrcat este limitat de un gol, procentele si lungimile aferente din tabelul 6 se reduc la atit cit poate prelua portiunea de perete pina la gol, in conditiile aratate la aliniatele precedente. 6 —c. 1023 81Fundatii diverse de beton simplu 7.5. La proiectarea fundatiilor cogurilor, sobelor, scérilor exterioare sau interioare ete, se asiguré pé cit posibil inca drarea fundatiflor acestor elemente in ansamblu! sistemului de fundatie a construct astfel incit s& se evite separarea lor prin tasari sau deformati! diferite. : 7.6. La fundatia peretilor cu simburi de beton armat, in- ire simburi si fundatie se prevede un cuzinet de repartitie de beton armat (fig. 25 a). Cind efortuyile in stilpi la forte orizontale sint mari, se recomanda inglobarea cuzinetului in eorpul-. fundatiei (lig. 25 b) si cu respectarea prevederilcr din ,,Normativul ‘vind calculul si aleaiuirea structurilcr din zidarie pentru indicativ P 2-85 rticale mari, talpa funddtiei si cuzinetul se n20 d, : . In cazul simburilor la distante mici (< 3,00 m) si care it Incdredri mari, in loc de cuzineti se pot prevedea centuri continue la baza zidului. a a-a seein b-b saa TT Cuznet fat I fete er =i Cuzinet | ip aera fecal ts L_jGl 5 Fig. 25“71, Cind ‘este necesara -fractionarea onstructiei 4 “prin | rosturi de .tasare. (fig: 26), rosturi care trec si prin-fundatiile constructiei, se-‘tine seama de urmatoarele Ey — alcdtuirea ‘rostului sa fie cit’ mai “simpla, pe . intreg ansamblul » constryctiei,,— si fara sicane‘=- in. special pe verticala ; . ee ay = lafimea ‘rostului se ia de minimum 3 om, daca din’ alte considerente nu rezulta ca necesare rosturi mai‘mari;~ 3 + — in cazul fundatiilor de rost excentrice fata de zidu= rile ce le suporta, alcdtuirea si dimensionarea se face astfel incit sAse evite rotirea fundatiei sub efectul inearearilor ,ex- centrice, avindu-se in vedere si prevederilé de la pet. 7 Izolatia hidrofuga: a zidurilor la‘ rost in cazurile obisnuite este numai orizontala (fig. 26); in caz cd este nevoie si de izolatie verticala, in project se dau detalii de executie acor- dindu-se’o atentie speciala ‘racordarii Ridroizolatiilor. Pe terenuri normale, lungimea maxima a talpii continue ‘din beton simplu sau beton armat este de 70 m; la talpile cu: lungimi mai mari se prevad rosturi de tasare. /zolatve hidrotuga ul Ros > fem Fig. 26 a7.8, La racordarea fundatiilor cu adincimi diferite (funda- tiilor peretilor in zonele de separatic ale subsolurilor pe por- fiunile fara subsol, a fundatiilor peretilor exteriori cu cei in- teriori), trebuie avute in vedere urmatoarele : a) legdtura intre fundatiile cu adincimi diferite se face in mod obligatoriu in trepte; b) linia de ae a treptelor se recomanda s& rezulte ast- fel incit raportul (tga) intre jnaltimae * treptelor si Jung'mea Jor sé nu depaseasca. valoarea 2'9 5 c) inaltimea treptelor se ‘recomanda a se limita la: — 30 cm in terenuri putin coezive ; — 70 cm in terenuri coezive sau compactate : d) in cazul fundatiilor in trepte de-a lungul intregii zone de racordare, cota superioara a talpii trebuie sa ramina aceeasi (fig. 27). Aceste prevederi nu se aplicé in. cazul fundarii pe roci < stincoase, la care panta fundatiilor in trepte poate fi mai mare de 2'3. te 79. Fundatiile continue pe terenuri in pantd se reali- zeazA prevazindu-se trepte din loc in loc, alcatuite conform prevederilor punctului 7.8.Deck: pantagenerald,va.terenului natural jnu depict = 2,5%, se admite executarea talpii fundatiei cu o panta egala cu cea a terenului natural,-dacd se iau’ masuri suplimentare,;™ necesare impotriva infiltratiilor. _Fundatii continue de beton armat “710. ‘Aleatuirca generala: si domeniul:de aplicare : -Dacé din anumite cauze (nivei. ridicat al apei subterane, | presiuni efective mari pe teren) se impun latimi mari de fun- dafie si adincimi mici de fundare. in lecul .fundatiilor. rigide - de beton simplu sé folosesc fundatii elastice de beton armat. Aleatuirea constructiva este similara cu a fundatiilor elas- tice izolate pentru stilpi. Pentru asgiurarea rij fundatiei, inaltimea construc- tiva (fig. 28) se alege pentru valorile H/B prevazute- in ta- belul 2, pet. 6.4., dar nu mai mic& de 30 cm, rotunjite la un multiplu de 5 cm.~ Inaltimea minima la marginea fundatiei este : dar nu mai micd de 15 cm. De o parte si de alta a zidului se la: a 0 bancheta orizon- tala de .2,5 cm latime, pentru: a Permite trasarea. si asezarea corecta a peretelui. i 7.11. Armarea fundatiei se face astfol : La-partea inferioara cu bare drepte de otel dispuse trans- versal, distanta dintre bare fiind de max. 25 em. Procentul minim de armare va fi de 0,050/. i f ‘ Armaturile de repartitie vor reprezenta minimum 100/, din armatura de rezistenta corespunzitoare. Tn cazul in care nu rezulta din calcul o armatura dispus& transversal la partea superioara a fundatiei, se prevede con- structiv o armatura constituita din bare 2 8.10 mm dispuse Ja 40 cm distanta. i ‘ Se recomanda armarea fundatici cu plase sudate STNB, in Jocul solutiei descrise mai sus, potrivit Instructiunilor teh- nice’ P.59—86. Ha solicitarile centrice distributia presiunilor reactive se considera uniforma pe litimea fundatiei. In cazul unei incareari excentrice, momentul incovoietor, in sectiunea cea mai solicitata, se calculeazd cu relatia : 2n* M= +t 6 incare: . a "PB — valoarea maxima a presiunii reactive ; Po— presiunea reactiva maxima din dreptul peretelui ; 2B’ — deschiderea de calcul a placii fundatiei dé la mar- ~, — ginea ei pina in dreptul peretelui (fig. 28). orturi: principale mari ° ‘de’ lunecare, sé ‘ inate si armAturi longitudinale construc+Fundatii continue pentru constructii cu pereti portanti ampfasate pe terenuri compresibile . 7.12. Prevederile din cadrul -acestui capitol se referd la alcatuirea fundatiilor amplasate pe terenurile exemplificate in continuare, la care apar tasArj diferentiate datorita carac- teristicilor izico-mecanice, ca de exemplu : — argile cu consistenta redus& (L<0,5), ‘prafuri argiloase “sau nisipuri in stare afinata, toate cl U compresibilitati mijloci mari, sub forma de sttaturi continue sau lenti ulare ; — terenuri “imbunatatite ~ artificial prin inde: ‘sarea meca- nica sau hidromecanica,: in functie de — gradul de indesare realizat, ’ Pentru -.paminturile sensibile la umezire de: orice - cate- gorie, chiar compactate, se efectueazi calculul ansamblului infrastructura-suprastructu 4, considerind arcinile suplimen- tare care apar tinind seama de caracteristicile mecanice In cazurile in care natura terenului de fundare sau con- formarea constructiei “pot produce tasari diferentiate, depasind valorile limita ddmise in STAS .3300-85, se recomanda efec- ‘tuarea unui calcul al ansamblului infrastructura-suprastruc: tura, considerind conlucrarea infrastructura, suprastructura, teren. ‘ In cazul paminturilor sensibile la umezire, la proiectarea fundatiilor se va fine seama de prevederile Normativului P.7-77 privind Proiectarea si executarea constructiilor fun- date pe terenuri slabe si de alte recomandari cuprinse in alte instructiuni tehnice in vigoare. i Atuncei cind rezultatele calcul: tehnice specifice anumitor terenuri nu indica alt& alodtuire a infrastructurii sau masuri de consolidare a terenului, funda- tiile continue ale constructiilor amplasate pe terenuri compre- sibile trebuie si respecte prevederile aratate in continuare 733. La alcdtuirea planului de fundatii ‘se urmareste re- alizarea de elemiente de leg&turd intre fundatiile grupelor de Pereti, in special atunci cind in suprastructuri nu apar aceste legaturi ; in fig. 29 se exemplificd acest caz, . tu ale unor prescriptiiPLAN , a. G00 = Jo0m re | : Ferete ee Legere | Ferere farran? - Fig. 29 5 _ Se recomanda ca fundatiile peretilor sa formeze contururi | — inchise, evitindu-se situatiile in. care fundatiile unor pereti se termina fara legaituré cu o alta fundatie dispusa perpen- dicular pe directia primelor fundatii; in fig. 30 se exemplifica acest caz. * , Lmngimea :fundafiilor fara o legaturé pe una din, cele loud laturi, nu trebuie (sd depaseasca 6,0...7,0 m. . Ansamblul fundatiilor trebuie si fie astfel conformat, in- cit s4formeze un element rigid monolit. :CSS See Ta SIE Lc ci i L Gres/f . Corect Fig. 30 7.14. La constructiile sau zonele de constructii fara sol, fundatiile trebuie prevazute cu cite o zona armata dis la partea superioarA si inferioara a elementului, iar bet trebuie sa fie de clasi Be 7,5. In fig. 31 si 32 sint reprezentate 2 tipuri de fundatii folo- site in aceste situatii. ane : ‘ La stabilirea dimensiunilor fundatiilor trebuie avute in vedere si urmatoarele recomandari : weep — pentru cazurile in care inaltimea ,h* este redusa st nu se justificd prevederea a dowd marci de betoane diferite, se poate adopta o singuraé marca de beton in talpa fundatiei ; 89lzolatie hidrotugad — in cazurile in care fundatia este alcdtuita din beton. simplu trebuie respectate prevederile de la tabelul 3, privind “ valorile tga; considerarea in valoarea ie et grosimii betonului din centura se face in conditiile turnarii betonului in flux continuu ; — se poate adopta solutia cu talpi din beton armat, in cazurile in care aceast& solutie este economicd, efectuindu-se erificdrile ;la momente’ incoyoictoare t forte tdietoare. Va- loarea’ minima a raportului ath _este 0,7 si indltimea h<30 cm. acest caz céntura se‘amplaseazi in ‘talpa armaté. | ©7.15. Armarea longitudinala minim. din OB37 avind diametrul minim di totala de minimum 4 Sectiunea centurii. Barele longitudinale se innddese prin petrecere pe 0 lun- gime de 45 diametre eu ciecuri, in beton de .clasa Be 7,5 La intersectiile centurilor se real r longitudinale conform fig. 33 si A se realizeazi cu bare le 10 mm si _ sectiunea ,8 cm?, insd nu mai putin de 0,20% din aza ancorari ale ba- rela: OL30 30 Fig. 33 Armarea transversal a télpilor.de fundatie s¢ realizeazé cu bare avind diametrul de minimum 10 mm, dispuse la maxi- * mum 25 cm, pentru situatiile cind armarea transversala re- dati de teren de gultA ca necesaré din calculul la inedrcarea jos ‘in sus, procentul minim de. armare fiind 0,05. * Se urmareste dispunerea ¢ntr-un singur plan a armaturi- jor inferioare, respectiv superioare, devierea pe verticala fiind admisa cu respectarea unei pante ‘de 1:4 (proiectia pe verti- "_cala/proicetia pe arizontalé). : . 1a zonele, de, constructii cu subsol 7.16. La constructiile sal sub prevede o zona armat4 la nivelul pardoselii subsolului si 1 ‘nivelul planseului peste subsol- 92. ; ;Fig. 34 In fig. 35 este prezentat un tip de fundatie folosité in aceasta situatie. a Pentru dimensiunile partiale si arm&turi se respecta pre- vederile de la pet. 7.14 cu deosebirea ci h>40 cm, urmind a se verifica si adincimea minima de ihcastrare a fundatiei ma- surat& de la pardoseala subsolului. ‘La stabilirea dimensiunilor fundatiflor ‘trebuie avute in vedere si prevederile cuprinse in ultimele aliniate de’ le pet. 7.14. Se asigura bordarea cu armaturi in dreptul golurilor pentru usi, ferestre de subsol, traversari de canale etc. 7.17, In cazul structurilor la care rezulta din calcule soli- citari importante, datoritA tasdrilor diferentiate, iar tipurile de fundatii ardtate mai inainte nu au capacitatea dea prelua eforturile care apars se poate adopta 0 fundatie alcatuité in intregime din beton armat (fig. 36) 93( E Leolahe hidrotug SYBSOL.Se recomanda ca, inaintea adoptarii acestui tip de fun- datie, sA se analizeze posibilitatea evitarii lui, prin masuri de imbunatatire a calitatilor fizico-mecanice ale terenului de fun- dare sau de alcatuire a structurii, avindu-se in vedere si im- plicatiile de ordin economic. % 7.18. Rosturile prin structura, prevazute pentru dilatari. seisme, se pot rezolva la nivelul infrastructurii, fie traversind fundatiile, fie oprindu-le la acest nivel, fundatia de rost deve- nind comuna pentru elementele portante ale ambelor corpuri de cladire. Marimea necesara a rosturilor se stabileste de proiectant, dar nu trebuie sa fie mai mica de 5 cm, iC Hl HIIn-cazul terenurilor pentru ‘care iptii A Prescriptiile e re- comanda alte prevederi, alcdtuirea rosturilor de erty ae tinind seama de prescriptiile respective. Bae ba eeeut postition. care strabat tundatia’ se" recomandy prevederea unor fundatii sau grinzi de echilibrare “(pet. 6.6) dispuse la cca. 4 m distan}a intre ele, Perpendicular pe fun- datie (fig. 37). ; In cazul in care rostul nu strabate fundatia, se are in ve- dere ca prin alcatuirea acestuia s se creeze posibilitatea ro- tirii unuia dintre peretii de rost fird antrenarea celuilalt (fig. 38). ne . Distanta dintrée peretii de rost se stabileste” prin proiect in functie de marimea deformatiilor. Pentru fundatiile structurilor cu diafragme situate pe te- renuri avind compresibilitatea pronuntata, se respecta si pre- vederile.de la pet. 7.13 si 7.17. Pentru detaliile de alcdtuire se tine seama de prevederile de la pet. 7.27. Rost le turnare tare ormatura de WeasHare. Fig. 38 oTFundatii continue cu descircari pe reazeme izolate 7.19. Aceste tipuri de fundatii se utilizeaza in cazul zidu- rilor ce transmit incarcdéri mici la fundatii, sau atunci cind terenul de fundare se giseste la o adincime mai mare de cea 2m, si sint alcatuite din : Z — blocurile de fundatie ce constituie reazemele izolate ; — elementele de descdrcare a incarcadrilor transmise de pereti la aceste reazeme., Presiunea de calcul a terenului de fundare trebuie sa fie suficient de mare, ca sa fie posibild distantarea rationala, de-a lungul zidurilor. a blocurilor de fundatii ce formeaza reaze- mele izolate. , Fundatiile cu desearcdri pe reazeme izolate nu sint indi- cate in cazul cind sint de asteptat tasdri inegale ale acestora. De asemenea, ele se vor evita in regiunile cu seismicitate mare (gradul 7, 8 si 9). _ Pentru a preintimpina efectul umflarii terenului din cauza inghetului sub elementele de descarcare, se prevede un spatiu pind la suprafata terenului egal cu valoarea posibila a um- flarii pamintului (cca 5....10 cm), care se umple cu nisip graun- tos, impiedicindu-se totodata accesul direct al apei, asigurin- du-se evacuarea ei. 7.20. Reazemele izolate se. prevad_de-a lungul peretilor. in punctele de intretdiere a peretilor sau in acelea in care sint incarcdri importante. De regula, aceste reazeme se dispun in conformitate cu traveile constructiei si in dreptul plinurilor (spaleti de zidarie). Distanta optima intre reazeme se stabileste pe baza unui calcul tehnico-economic. Alegerea materialelor, dimensionarea, stabilirea adincimii de fundare, aleStuirea constructiva a reazemelor izolate, se fac analog fundatiilor continue rigide. Reazemele izolate se fac in sectiunea transversalA de forma dreptunghiulara, cu sau fSra evazari sau trepte. ig Reazemele izolate de regula au in plan o.sectiune de forma 'dreptunghiulara, In zonele de intretaiere in ,,L* sau .T-2 -perefilor, se obignuiesc forme de fundatii conform fig. 39. sae ROZ. in plan a blocurilor de fundatie se alege astfel incit centrul de greutate al suprafetei bazei lor sa fie cit 98 : : .Fig. 39 mai apropiat, sau — daca este posibil — sa coincida cu pozitia rezultantéi incarcarilor transmise de pereti. 7.21. Elementele de descarcare sint aledtuite din grinzi sau bolti, care constituie suportul peretilor si care transmit incdr- _ carile la blocurile de fundatie. In cazul obisnuit al constructiilor fard subsol, elementele de descdrcare alcatuiesc si soclul peretelui, depasind cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei. Fata superioara a elementelor de descarcare se aseaza la cel putin 10 cm sub nivelul trotuarului: Izolatia hidrofuga orizontala a peretilor se aseaza de re- gula la partea superioara a grinzilor sau boltilor de descarcare. Grinzile sau boltile se fac de regula mai late decit peretele de deasupra cu cca 5 cm de fiecare parte. Utilizarea grinzilor prefabricate se recomanda in cazul constructiilor cu pereti avind o dispozitie regulata in plan si cu ineareari mici. Pentru usurinta executiei, se urméreste pe cit posibil ca grinzile si aiba aceeasi inaltime. 2 7.22. Grinzile sint de regula continue, pe reazeme late ; ele pot fi proiectate cu sau f4ré vute de reazeme (fig. 40). Pentru asigurarea unei rigiditaji corespunzatoare, se reco- manda : : — in cazul grinzilor drepte (fara vute), indljimea h > 1/8: — in cazul grinzilor cu vute, inaltimea in cimp: h> L/9. jar pe reazme h > L/6; in care : L reprezinté lumina dintre reazeme. $9 Sey =&.Grnzi cu vute La constructii de mic important, sau in cazul grinzilor ce suporta incdredri mici (de ex. la perefi neportanji), aceste limite se pot micsora. ih 7.23, Boltile de descarcare (fig. 41) se realizeaz’i de regula din beton cu armaturd de siguranta. 4 Armaturg, de 8-6 aa SiQUTanIa e By : ahs L bBolti cu intradosul poliganal , Fig. 41Se pot folosi si Lolti din beton simplu, structii cu cel mult dou niveluri amplasat compresibile si fara contractii. La paminturile in care se paminturile contractile, boltile gunanta. In cazul cind se folosese grinzi continuitatea armaturii in lungul pere armaturi in lung de minimum 3 @ 3 © 16 mm (ofel OB). Se recomanda ca indlfimea boltii la cheie sd fie _h — Lis jar sdgeata boltii la intrados f — L/4, i Se recomanda ca intradosul sa fie de forma circulara 3 pen- tru simplificare, executarea intradosului se poate face dupa un poligon inseris in cere. p De asemenea, se urmireste, pe cft posibil, ca toate bol- file sa aiba aceleasi indltimi si sageti. La capetele zidurilor, acolo unde impingerile boltilor nu sint echilibrate, se asigura stabilitatea fundatiei prin lungimea corespunzatoare a blocului de fundatie (reazemului), in asa fel ca si poata prelua si transmite terenului, in bune cor tii, impingerile. insd numai la con- | fe pe terenuri putin pot produce tasari ici sau la se prevad cu’ armitura de si- Prefabricate, se asigura | tilor prin dispunerea de 12 mm (otel PC) sau 7.24, In’ cazul constructiilor care au fundatii continue sub pereti, ca sistem general de fundare, se pot utiliza in mod avantajos, pentru sustinerea peretilor neportanti sau despar- titori, grinzi de beton armat (monolite sau prefabricate), care reazema pe fundatiile peretilor principali. In cazul. constructiilor cu structura in cadre aceste grinzi reazema pe fundatiile stilpilor. Fundatii realizate de insisi placa suport a pardoselii 7.26 Aceste tipuri de fundatii se pot executa numai sub pereti despartitori, neportanti, transmitind placii o incarcare de cel mult 1000 kgf/m, situati in spatii protejate de inghet. Cind placa este asezata pe teren sdndtos sau umpluturi -bine compactate pind la 40 cm grosime : - daca ere des} ditont! transmit o incircare de max. 490 kgf/m si au lungimi de max. 3,00 m, placa poate fi exe- 101Armatic Pietris a. : iil Peumin€ reactct i Aractyr Lal2o |rol Suplimerrare Lh, Fig. 42 eutata din beton simplu de clasi Be 7,9 gi grosimea de cel putin 8 cm; i daca peretii despartitori transmit o incarcare de peste 400 kgf/m si au, lungimi de peste 3,00 m, se recomanda sa se prevadd o armare a placii pe .o latime de 1,00... 1,50 m, eu o retea avind cel putin 3 bare pe metru liniar, de mini- mum @ 5 mm pentru STNB. Cind placa este agezatd pe umpluturi de 40...120 em gro- sime 5 - _ daci peretii despartitori transmit o jncdrcare de max. | 400 kgi/m se recomanda 8 se prevadd o armatura transver- sal de minimum 3 @ 6/ml, pe o latime a placii de 1,00...1,50 m | si o armare longitudinala avind minimum 4 bare @ 12 mm | din care dou bare sub perete (fig. 42 a); | — daci peretii despartitori transmit incdredri mai mari se recomanda si ingrosarea Jocala a placii (fig. 42). | Cind placa este asezata pe ‘umpluturi peste 120 cm gro- | sime se realizeaza fundatii separate sub ziduri. : lf In leg&tura cu modul de executare & umpluturilor si ve- |) ‘wificarea for, trebuie avute in vedere prevederile cuprinse in »Normativul pentru executarea lucrarilor de terasamente pen- tru -realizarea fundatiilor constructiilor civile si jndustriale®, indicativ C 169—83. » ‘ . *Frundatii ‘pentru structuri cu ‘diafragme din beton armat 407-27. Dimensionarea latimii tdlpilor de, fundatie se face tinind seama,de prevederile de Ja pot. 7.4500! : 02Diafragmele de la primul nivel fiind armate cu retea, fundatiile trebuie prevazute la partea superioara cu o cone turd in care sA se poata prevedea mustati pentru legatura dintre pereti si fundatie. In cazurile curente, fundatia diafragmelor are alcituirea din fig. 43. ’ \ Dimensiunile centurii se aleg astfel ca h/a > 1. Armarea transversala a centurii de beton armat se face cu etrieri cu diametrul de minimum 6 mm dispusi la maxi- mum 25 cm, in cazurile in care raportul h/a < 2, se caleu- leazi armatura transversala de la partea inferioara a centurii Hidraszolatye \ rigid CG 103considerind presiunea exercitaté de blocul de beton sim; supra centurii. Armaturile longitudinale ale centurilor, in cazul terenu- rilor compresibile, trebuie s& respecte urmatoarele conditii minime : — diametrul de 10 mm; — sectiunea totala de 4,6 cm?; — procentul de armare de’ 0,2%/ din sectiunea centurii. fm cazul unor ofeluri cu marci superioare otelului OB 37, limitele se reduc in raportul rezistentelor de calcul, Acoperirea cu beton a barelor longitudinale trebuie si respecte prevederile din anexa III — 2 a Normativului Cc 140—86. ‘ Atunci cind rezultaé necesara mérirea indltimii fundatieci, aceasta se face prin inaltarea blocului de beton simplu. Atunci cind rezult4 necesara reducerea indltimii funda-~ tiei, din considerente legate de natura terenului de fundare sau din considerente economice, se poate adopta © solutie cu talpa continua din beton armat. Pentru dimensiunile transversale ale talpii continue din beton armat se respecté prevederile de:la pct. 6.3. Armatura transversald a talpilor de beton se determina prin calcul, considerind presiunea exercitata de teren asupra talpii. : Zonele de fundatii, situate sub golurile pentru usile de Ja primul nivel sau, sub golurile cu alta destinatie, se’ verificd * considerind presiunea terenului actionind de jos in sus. In cazul pei diafragme la care golurile se suprapun pe verticala; iar diafragma preia sarcini orizontale, zona de fun- datie situata sub golurile de la primul nivel se dimensio- neaza, in cazurile curente (teren: de fundare putin compre- sibil, cladiri avind pind la 10 etaje), considerindu-se pentru ‘forja tdietoare actionind in zona tespectivi valoarea de mi- nimum 3 T max., T miax. fiind valoarea fortei tdietoare din _ buiandrugul cel mai solicitat dé pe sirul respectiv de buian- - drugi (fig. 44), ; 104 . plu8. PROIECTAREA FUNDATIILOR PE GRINZI SI PE RADIERE DIN BETON ARMAT Alc&tuire generala si domeniu de aplicare 8.1. Fundatiile pe grinzi se folosesc la structuri de rezis- tenfa care transmit sarcinile la nivelul bazei constructiei, prin stilpi. : Adoptarea acestui sistem de fundare se face numai dupa © analizd tehnico-economicd, deoarece se caracterizeaza prin- trun consum ridicat de beton, otel-beton si material lemnos. Fundatiile pe grinzi continue sub stflpi sint recomandate a fi utilizate in urmatoarele situatii : a) Cind, datorita compresibilitatii pronuntate a terenului de fundare, este necesara o rigidizare a constructiei la nivelul fundatiilor, care nu se poate realiza prin alte masuri con- structive. In acest caz se prevad grinzi de fundare, care. sd lege longitudinal sirurile de stilpi, (fig. 45.a). Daca este ne- cesara o rigidizare a constructiei pe ambele directii se poate realiza o retea de grinzi (fig. 45. b). b) Cind evazarea fundatiilor izolate este impiedicata de un obstacol continuu in lungul unui sir de’ stilpi (fig. 46). c) Daca este necesar s& se evite fundatiile excentrice la stilpii de linga un calcam’ vechi (fig. 47). d. La amplasarea unor cladiri pe terenuri cu capacitate Pronuntata redusi sau pe ‘terenuri ce pot produce tasari inegale.Perete colcon Fig. 47 e. La amplasarea cladirilor pe terenuri dificile de fun- dare, care, in vederea fundarii directe, au fost imbunatatite. 8.2. Radierele din beton armat se utilizeazi’ in urmitoa- rele situatii: ~ @) in cazul fundarii constructiilor pe paminturi foarte compresibile, mai ales in cazul unei stratificatii neuniforme, Cind in zona activa de sub fundatii se pot produce tasdri ‘inegale importante, iar mijloacele de imbunatatire a terenu- lui in zona activa sub talpa fundatiei, cu procedeele cunoscute, nu asigura eliminarea acestor tasari posibile ; 107b) la constructii inalte (cosuri de fum, silozuri de ce- reale, turnuri de racire, cladiri social-administrative cu numar “mare de etaje ete.) la care incdrcarea pe m? Ja nivelul cotei de fundare este apropiati ca marime de presiunea conven- tionala sau de presiunea stabilita pe baza caleulului terenului de fundare ; ¢) la subsoluri si constructii ingropate in pamint situate in‘pinza freaticd si la care este necesard realizarea unei cuve etanse. Radierele pot fi impartite in: J. radiere de greutate, care nu fac obiectul prezentului normativ ; 2. radiere de rezistenta, care lucreaz’ la incovoiere sub actiunea presiunilor reactive ale terenului de fundatie si pen- tru care se pot adopta solutii constructive 5 — radiere din placi drepte, rezemate pe pereti portanti ; — tadiere din grinzi si placi; — Tadiere din-plansee ciuperci ; — alte tipuri de radiere (casetate, cu placi curbe etc). Elemente constructive 8.3, Din punct de vedere al dispozitiilor constructive cu- rente, grinda de fundare este aseménditoare cu o grind obis- nuita, cu deosébirea cd éste solicitata de jos in sus de catre presiunea reactiva. Tn alc&tuirea constructiva se fine seama de urmatoarele - a) Indlfimea H; a grinzii (fig. 48) se ia intre 1/4 si-1/6 din distanfa ‘dintre doi stilpi consecutivi. Cind este nevoie se pot Prevedea vute pe reazeme. Ele se realizeaz4 astfel incit rapor- » tul-H/H, sa fie cuprins intre 1,2 si 1,5, iar 1) — (W6...1/4) Le (fig. 48). . : . 108SECTIUNEA {-4 (25350 ay el F eg q — x rs Fig.’ 48 b) Placa de la partea inferioard a grinzii se realizeaza cu fata superioara orizontala; pina la 30 cm latime a plicii in consola se admite ‘ca fata. superioara sa fie orizontala ; peste aceasta dimensiune fata superioara se va realiza in panta. Inal- timea ,,H“ a placii in dreptul grinzii (fig. 48) se ia astfel incit raportul H/B sa fie cuprins intre 0,25 si 0,35, dar valoarea minima a indltimii este de 0,30 m. * Inaltimea ,,h“ a placii la exterior este de cel putin 0,20 m gi se ia intre H/2 si H/3. : Latimea grinzilor la partea superioara rezulta din conditia ea in jurul stilpilor sa se realizeze o bancheta orizontala de 2,5...5 em. In ecazul unor stilpi de dimensiuni mari, pentru a evita o latime prea mare a grinzii, se prevede o grinda de 1a- time variabila, mai lata in dreptul stilpului, racordarile dintre latimile diferite realizindu-se cu vute ca fn fig. 49. " Functie de lati- mea ,,B* a placii grinzii, inaltimea poate sd rezulte ega- 1a cu indlfimea grin- zii, in care caz se foloseste o sectiune ca in fig. 50. Fig. 49 109i SECTIUNEA Q- gals Fig. 51 Totdeauna, cind este posibil, se realizeaz4 console la cele doua& extremitati ale grinzii, console care asigurd o comportare “mai bund a nodurilor marginale. Se recomandad ca lungimea acestora si fie cuprinsd intre 0,25 si 0,30 din distanta dintre stilpi. y ‘ In cazul cind din punct de vedere economic rezulté com— petitiva solutia cu stilpi_prefabricati, grinzile de fundatie se realizeazA in forma de x (fig. 51), in jurul stilpului realizindu-se un pahar, daca conditiile de exploatare nu impun umpluturi din tbeton,simplu: j. 9) | Paharul se verifica si se proiecteaz’ dupa normele'in vir . goare. , 110Pentru-realizarea grinzilor de funda’ lizeazA betoane avind clasele indicate in o: Armarea grinzilor continue sub s longitudinale si transversale. . Procentul minim de armare pentru armatura loagitua; din ofel cu profil periodic este de 0,10% din sectinnes wane pentru cea transversal din otel OB’ 37 este de 0,050/,. Momentele incovoietoare la care se dimensionears arma- tura longitudinala se iau in sectiunile de la fetele stilpilor. fh secfiunile in care placa grinzii este comprimata, caleulul ea face ca pentiu o sectiuné T. Toaté armatura longitudinala de rezistenta se amplaséaza in inima grinz: 4 De o parte si de alta a grinzii se previd in placa acesteia armaturi longitudinale de repartitic cu o sectiune pe ml de cel putin 10% din armétura transversala de rezistenté a placii pe ml, dar minimum 3 © 8’m. Aceasta armatura poate fi luaté in calcule pentru preluarea momentelor pe reazeme. Armaturi longitudinale’ constructive se previd si pe J , mea grinzii, astfel ca distanta dintre dou’ bare s& nu fie mai mare ca 35 cm. Cind latimea grinzii la partea superioard este mai mare ca 40 em, sau dac& numéarul barelor intinse pe un rind este mai mare ca 5, se prevad ctrieri dubli sArmarea placii grinzii se realizeazd cu plase sudate in toate situatiile cind este posibil. Cind din calcule rezulta armatura inclinata pentru forte tdietoare, aceasta se dispuse la 45°, sau Ja 60° in grinzile cu inaltime mai mare. 8.4. Din punct de vedere al dispozitiilor constructive cu- rente, radierele sint asemandtoare cu planseele actionate de presiunea reactiva a terenului de fundare. i Tipul radierului se alege in baza unui calcul tehnico-eco- nomic, finind seama de tipul de structura si de calitatile tere-_ nului de fundare. e Radierele din placi drepte rezemate pe pereti portanti se folosese pentru constructii, la care distanta intre acesti pereti nu depaseste 3,00...4,00 m si la care se cere o rigiditate mare a constructiei la nivelul fundatiilor. e ie a) Radierul se executa dintr-o placid simpla armata Bao singura directie pe distanta intre pereti. Placa se poate rea tie sub’ stilpi, se-uri ‘ap. 3. E Upi se face cu armatariFig: 55 CILIA : Fig. 57 Fig. 56° , Fig, tte; \ cu vute pe reazeme, pentru preluarea momente: ‘ gative. Grosimea plicii se ia constructiv de ner pete e- 2 Deal ‘ uti pentru asigurarea unui mii de itate a ragiecant po b) La constructiile pe cadre, se pat folosi radi ihzi Ele sint formate din placi armate crucis, pea eae grinzi (fig. 53) sau ‘pe grinzi principale si secundare (fig. 59). Cind deschiderile intre stilpi-sint mari (depasind 4.00 m) dar egale ca marime, se recornanda grinzi secundare in cruce, sau refele de grinzi secundare (fig. 54). z Ca alcdtuire grinzile radierului ru difera i fundatie obisnuite, Hi. pigzile, de c) Radierele alcatuite cu plansee-ciuperci se folosese la si- : Jozuri, depozite subterane de alimente, rezervoare ingropate etc. Capitelurile de Ja baza stilpilor .pot” avea -.urmatoarele forme ; : i - — capitel simplu (fig. 55) ; — vapitel cu frintura (fig. 56) ; — capitel cu placa de rezemare (fig. 57). Pentru realizarea fetei superioare perfect prevedea, in locul capitelurilor de deasupra pla in jos (fig. 58). ‘ La ‘construetii cu incare&ri mari si la care exist posibili- tatea unei inc&rciri partiale asimetrice in timpul exploatirii (silozuri), trebuie sA se asigure o rigiditate cit mai mare, pen- tru a putea redistribui in cit mai bune -conditii presiunile pe teren. In astfel de fant eadlordl se poate executa sub forma unei placi de grosime mare (0,80...1,20 m), pe care stilpii-sa rezeme fara capiteluri (fig. 59) ane, se pot ingrosari Calculul grinzilor continue de fundare 8.5. Din spunct de vedere static, fundatia continua sub stilpi este o grind& incdrcata de sus in jos cu sarcinile trans- mise de stilpi si de jos in sus cu reactiunea distribuita a tere- nului pe toata suprafata de contact. a calculul unei astfel de grinzi trebuic avute in vedere urmatoarele : a) Alcdtuirea grinzii si determinarea itimii suprafetei de contact a placii acesteia se face printr-o predimensionare, la 8 —c. 1023 : 113 %LEO: Fig. 58 care se Atilizeaza metoda aproximativa a distributiei liniare a reactiunilor pe suprafata de contact. b) Pentru calculul si armarea grinzii in lungul ei, diagra- tnele de eforturi se. stabilesc folosind una din metodele de . calcul ale grinzii, ca grindé pe mediu deformabil.Gren - k, — coeficient functie de raportul dintre lungimea gi latimea, suprafetei de contact a grinzii, dat in tabelul. 7 ; 3 E — modulul de deformatie liniard a ‘terenului ; v — coeficientul de deformatie liniard ‘a terenului ; a — semilatimea suprafetei de contact a grinzii ; b — semilungimea suprafetei de contact a grinzii. 4 Tabelul 7 fee a-— kn @ ke a 0.5283 6,00 0,2584 0,4740 7,00 0.2463 0,4357 8,00 | 0,2370 0,4070 , ~ 9,00 i 2292 0,3845 10,00 0,226 0,363 20,00 0,1868 0,3512 30,00 0,1703 0,3385 40,00 0.1605 0,3275 50,00 0,1537 * 0,3093 "60,00 0,1484 0,2953 70,00 0,1442 0,2836 80,00 0,1407) 0,2739 90,00 0,1378. i i 100,00 0,1353c) Pentru calculul grinzii, in cazurile in care distantele intre stilpi nu diferé cu mai. mult de 20%/,,"incdrcarile pe stilpi sint apropiate ca valoare si rigiditatea grinzii si deformabili- tatea terenului de fundatie au valori care asigura o redistri- buire a presiunilor reactive, se poate admite distributia plana a acestor presiuni. d) Pentru dimensionarea armaturii la forta taietoare, se considera valoarea fortei taietoare corespunzatoare sectiunii de la fata stilpului. ; y e). Daca grinda este solicitata excentric in sectiunea trans- versala, sau daca grinda este’ ‘solicitata si de momente de torsiune, placa grinizii se armeazd cu etrieri inchisi, capabili sa preia torsiunea. #) Pentru armarea placii grinzii (armare transversala) se «poate admite repartizarea uniforma, respectiv. liniar-variabila, . a presiunii de contact in sectiune transversala, dacd’se are in vedere rigiditatea ei mare transversala in raport cu cea a tere- nului. Arm&tura transversala din placa se dimensioneaza pe baza momentelor incovoietoare date de reactiunea terenului‘in raport cu sectiunea din marginea grinzii, g) La armarea grinzilor de fundatie trebuie avute. in ve- dere toate prescriptiile referitoare la alcdtuirea gi calculul ele- mentelor din beton armat. 2 _ 9. PROIECTAREA, FUNDATIILOR PENTRU CONSTRUCTII USOARE DEMONTABILE, CU DURATA LIMITATA PE UN AMPLASAMENT 9.1. In functie de durata de stationaré pe amplasament, fundatiile constructiilor de organizare de santier se realizeaza diferentiat pentru : : a) constructii cu durata pe amplasament sub un an ; b) constfuctii cu’ durata pe amplasament de la 1 la 5 ani. . 9.2; La alegerea ‘tipului de fundatié trebuie avut in. vedere 4 la terminarea obiectivelor construite, fundatiile obiectelor de organizare de santier trebuie sj ele indepartate,, pentru a initiala avutd inainte de‘ construirea In acest scop se recomanda ‘evitarea ; ‘Tmonolit. ‘ |\ + ‘Adineiméa de ‘fundare se. stabilestela: minimtiny! Sep Mavegn yh 2 ei 10-cm- de Ja“nivelul terenului natural, ‘rezultat: dupa-ai Stra tului vegetal’ Ge eos los fos a a nee ae Jn \eudilcoristractilor Yelutate, © prevented “tipi ae rezemare, pe teren, fundatia’ poate fi realizata’ dintr rat -- coresptinzator din pietris cilindrat. - Te eas 9.3. Pentru constructiile din clasele de importa ta i sau redus4 (glasele II], IV, V, conform pet. Be aie gras i 10.100/0—75) precum si pentru constructiile cu durata pe am- ees plasament sub 1. an, dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilesc ‘in° conformitate cu calculul dupa presiuni conven- tionale de. calcul conform pct. 1.4, din STAS 3300—85.. | -Adincimea de fundare se ia conform tabelului 1, putin- du-se insa realiza si printr-o fundatie de beton, dispusd peste © umplutura de pietris batut realizata pind la cota respectiva. le In acest caz, fundatia poate fi: — cuzinet de beton armat (monolit sau prefabricat), are se realizeaza conform prevederilor de la pct. 6.2, considerind presiunea maximé pe teren de 4 daN/cm? $i 2 min, — 0,15. Indltimea H’ la marginea obeliscului fundatiei (fig. 2) se ja de minimum 5 cm ; — fundatia continua (monolita sau prefabricata), care se realizeaza conform prevederilor de la pet. 7.2...7.5, considerind presiunea maxima de 4 daN/om?, 2 min. — 0,15 si. B min. = b + 2X 5 (in cm); b min — 6 om (fig. 19. a). 9.4. Pentru constructiile cu durata pe amplasament peste 5 ani se aplicd prevederile din normativ. 10. EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE 10.1. Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se fac potrivit Normativului C.169—83. 10.2. Inainte de inceperea lucrarilor. pentru_executaréa corpului ‘fundatiilor trebuie sd fie terminate lucrdrile prega- titoare si anume : vie : a) Trasarea axelor fundatiilor si executarea sdpaturilor ; b) Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamint ; 117 a ern¢) Coborirea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci cind procedecle de executie adoptate nu permit ‘betonarea sub api; _ d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executirii ’ datiilor ; e) Verificarea axelor fundatiilor ; f) Verificarea corespunzitoare’ dintre situatia realA si project (din punct de vedere al calit&tii terenului, dimensiu- nilor si pozitiilor), in limitele tolerantelor prescrise ; g) Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare. x Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute . in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se sta- bilese impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier. “In cazul fundatiilor in apa cu sau fard epuismente, se vérifica in mod special cA nu s-au produs afuieri, ebulmente, prabusiri etc. sau cé efectele acestora au fost inl&turate in - asa fel incit corpul fundatiei s4 poata fi executat corect con- . form pfoiectului. 10.3. La exeeutarea fundatiilor pe p&minturi sensibile la . umezire se respecta in plus prevederile din Normativul P. 7—17, iar in cazul executarii fundatiilor de paminturi contrac- tile cele din Instructiunile tehnice P. 70—79. . 10.4. Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din tra- sarea lucrarilor de detaliu. La pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor de beton si beton armat, abaterea admisibila este de 10 mm. Abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor - fata de cota de nivel, se admite de maximum 10 mm. . 10.5. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere. _ urmatoarele = ‘ { a) Materialele intrebuintate. trebuie s4 corespunda indica- _ fiilor din: proiect si prescriptiilor din standardele normele de fabricatie in:vigoare ; se atrage atentia asupra cazurilor in , caver proiéctele-prevad ca-méasuri' de protectie anticorosiva - utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de jimper _ meabilitate a betonului. eed ii fun-__b).Fundatia se executa fra intrerupere pé distanta dintre“ doua rosturi de tasare ; in cazul cind aceasta conditie. nu poate fi respectata: se procedeaza, conform Normativilui.C. 14086. ..9!) In cazul .betondrii!sub nivelul apei subterane se ve- rifié’, dupa caz,'{fie eficacitatéa epuismentelor,’inclusiv. a masurilor contra ‘afuierii terenului si-spalarii cimentului din beton,: fie respectarea prevederilor dim anexa Normativului C. 140—86. Fetes : ‘, d) In cazul’ fundatiilor. de tip pahar ,pentru incastrarea stilpilor prefabricati, se verificd dimensiunile golului (sectiuni orizontale si verticale), impanarea ‘si celelalte legaturi provi- zorii (care trebuie sé asigure echilibrul stabil al stilpului) con- form Normativului C 140—86, precum si incaStrarea defini- tiva prin betonare. - In timpul montajului st:lpilor prefabricati sint obligatorii masuri de mentinere a echilibrului stilpilor. Pentru cazul stilpilor dubli sint necesare masuri suplimentare, avind in vedere faptul cé nu se pot folosi pene decit la 3 laturi. e) Executarea rostului de tasare se face intr-un plan per- pendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa, pentru construc- tiile fundate pe terenuri obisnuite, este de minimum 3 cm. In cazul fundatiilor pahar rostul va avea o latime de 5 cm. Pentru constructiile fundate pe paminturi dificile (loessuri, contractile etc.), latimea rostului se ia potrivit prescriptiilor pentru, fundarea pe astfel de terenur Executarea rostului se trateazi cu o lucrare. ascunsé ‘si se va receptiona ‘de cdtre repréezentantul beneficiarului, in timpul executiei sale. 10.6 Cind constructile se fundeazd pe paminturile loes- soide sau argile contractile se respect prescriptiilor in acest sens ale normativelor resvective. 11, MASURILE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 11.1 In procesul de executie a lucrarilor de fundatii, tre- buie respectate urmatoarele prevederi in vigoare “ a) Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ord. nr. 34/1975 si 60/1979. 119: b) Norme de protectie a muncii in activitatea de construc- tiimontaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980. ¢) Norme generale de protectie impotriva incendiilor- la proiectarea si realizarea, constructiilor si instalatiilor — 1977, d) Norme tehnice de proiectare si realizare a construc- tiilor privind protectia la actimmea focului, indicatiy P. 118—83. : 11.2. Conducerea antreprizei este obligat& s elaboreze instructiuni speciale de tehnica-securitatii muncii pentru lu- rul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni ce se efectueaza la lucrarile de fundatii, care nu sint prevazute in normele in vigoare, folo- . sind in acest scop fisele tehnologice existente sau cartea teh- nic a utilajului respectiv. .\ at} Hil t 1, CALCULUL MOMENTELOR INCOVOIETOARE PENTRU FUNDATI PATRATE §I FUNDATIL DREPTUNGHIULARE IN FORMA DE a a * TALPA ARMATA ” A. Pentru. fundatii si cizineti de form p&trata si stilpi e fiunea ‘patraté (lig. 11) se unesc colfurile bazei_stilpului a colfurite corespunzatoare ale bazei fundatiei si se considera pentru talcul fundatia descompusa in patru console trapezoidale. Pe directia K—X.se considera momentul incovoietor dat de presiunile pe talpa fundatiei pe supra- fata consolei 1—2—5=6, in sectiunea de incastrare 9—1—2—10. Ana- log, spe directia. y-y, se considera momentul incovoietor dat de pre- siunile pe.talpa fundatiei de pe suprafata consolei 1—4—5—8, in sec- tiunea de-incastrare 1I—1—4—1 Pentru fundatii si cuzineti de forma dreptunghiulara (fig. 1.2 si 1.3), cit si pentru fundatiile si cuzinetii de forma patrata cu stilpi de sec- tiune dreptunghiulara, se duc din coljurile bazej stilpului drepte la 45° fati de axele fundatiei si se considera pentru calcul cA fundatia este tdiatd in patru console de catre aceste drepte. Momentele incovoietoare se determina in acelasi mod ca si pentru fundatiile pitrate. Dupa cum Ix > ly sau ly. > Ix, rezult& schemele din fig. 12 si 13. B. Formulele de calcul ale. momentelor incovoietoare pentru pre- siuni pe talpa fundatiei uniform distribuite sau variabile liniar, cu Tuarea in considerare a prevederii de la pct. 6.4 b sint: a) Fundatii patrate si stilpt cu sectiunea patrata, cu inciircare centrida : b Mz= My = (p09; (aaN cm) 2 b) Pubdatii dreptunghiulare cu incdrcare excentricd : le > ly, Pea = fth, (aaN/em?) is == sth gt ee nT 4), (daN cm) inca Pawel (30 4 Aly); (daNem) ly >a, Pn = “ = 22; (daN/em?) 121; 270 = l ave Sa Fig. 12 eyB — latura mare a bazei fundatiei (cm) ; A — latura mica a bazei fundatiei (cm); b — latura mare a sectiunii stfipului (cm) ; a = latura mica a sectiunii stilpului (cm) ; p ~presiunea pe teren din care s-a scdzut presiunea uniform distribuitt dati de greutatea proprie a fundatiei (daN/cm’) c) Formulele de calcul ale momentelor incovoietoare utilizind ta- belele de calcul. — Presiunea pe teren uniform distribuita p : ae ‘ i Mg= 3 (daNem) ‘ nas ' My =2——; (aaNem) f n=] Wa — ZS cf at ares é A ES . i i » TT) Po P3 ea ft _ : st TY ie i i eS é oo. Pigita‘ lorie a an ‘se daujta tabelut 1 si respectiv’ TI, — Presiunea, pe teren variabila injar Intre ; Pmax = Pr Si Pmin = py . Mz = 28 fBa- (daNcm) ny in care coeficientii @ si B se introduc €u valorile din “tabelele If si respectiv IV.My = fmea - 4*/y (daNem). - d) In cazul unor cuzineti de dimensiuni mici (1 < 39 ay se ad- mite dimensionarea armdturii dupA urmatoarea metoda (fig. 1. _Armitura dupa directia x — x se dimensioneaz’ la et incovoietor din sectiunea 9—1—2—10, dat de presiunea de pe portiunea 5—6—9—10 a bazei cuzinetului. La fel, pentru armatura dupa directia ¥ — y, se considers momentul incovoietor din sectiunea 11-1412, dat de presiunile de pe portiunea 5—8—11—12, a bazei cuizinetului 1252 CALCULUL MOMENTELOR INCOVOIFTOARE IN FUN, 7 CAZUL SOLICITARILOR VERTICALE CU EXCENTRICIEAS Mai . Excentricitatea sarcinii stilpului fata de baza fundatiei, to= (em) YY ES tepartizedes: stitpuins si tundatie tional cu rigiditatile de rotire K, yi i MKa Ket + Kyuna i AKy a ‘a) stilp incastrat Ky; = = @aNemy i propor- Mop = i ‘(daNcm) 3, b) stilparticulat Xq. = =; (daNern) Fig.I-8> 3 a, Tigiditatea sectiunii de “beton. potrivit STAS, 10. 104016 Ky= 16 Egy: (daNom oes e . incare: mos Ep .— modulul de elasticitate al betonului (daN/em ; 2 Ip — moméntul de inertie a} sectiunii de beton a stilpului (em); b» — lungimea de calcul a stilpului, (em); " 7 ¢ —‘coeficientul de tasare in daN/em’, ‘al terenului ; in AB i = Kyung = C-Tyuaa; (daNom) Tuga = : (em!) Ku 5 Myuse = — MM — Myrny; (daNem) st t Kyune Reducerea de excentricitate de mai sus se poate aplica, dacd im- pingerea R; = Myuna/h (fig- 18 si fig. 1.9) poate fi preluaté de supra- structura, 127Schema de caleul este datd in ipoteza c& sarcina este centricti, Ip cazul cind stilpul are si un mi excentricitatea .¢, “ se modific& in consecinta. oN“ a stilpaiui joment incovoietor la baza, Pr + fo 2 fe >My Pmea = i. (daN/om,) Pah td) = +L (petpa); (daNem) My Paet-ly (35 +21); dancm) Pitte yi (daNfem) v.fig.t.10) = (2p, + Ps) +2 (3P1 + Po); (daNem) (v.fig.7.10) Pmea 6 (3B+ ly — 1%); (daNem) (y,fig,1, 10) 3. CALCULUL $I DIMENSIONAREA FUNDATILOR CU GRINDA DE Be ECHILIBRARE Caleulul si dimensionarea fundatiilor cu grinda de cchilibrare se face in doua ipoteze : : ' *a) Grinda de echilibrare are o rigiditate mare la incovoiere in ra- port cu stilpul, — = 10...15; % a ; b) Grinda are o rigiditate mica 1a incovoiere in raport cu siflpul a ‘< 10, solicitérile din grind’ pe distanta dintre talpi fiind deter- t * : minate numai de solicitarile transmise prin ‘sectiunea de capat. Caleulul suprafetei de rezemare~ pe tere’ se face la incarcarile transmise de stilpi, la care se adayg’ greutatea' proprie a stilpilor si. a srinzilor de echilibrare. : Dimensiunile talpilor rezulta dupa éfectuarea a 2—3 incercdri por- ind la inceput cu o excentricitate “aproximativa ,,c“ si cu incarcarile Ge stilpi N, si, N2, pentru ca in final prin considerarea tuturor indir ‘<&rilor, inclusiv a elementelor dé fundatie, ‘si’ nu: fie intrecute Presiu- nile si tasfirile admisibile la nivelul de rezemare pe teren {n condifiile “schemel 111. z : i[Pre LZ Fig. I-10 4 Rezultantele presiunilor reactive (fig. 1.10) se exprima pentru ‘fun- dafia 1, prin: , naw, (t+4]; taax pentru fundatia 2; 2 R, (daN) Supratata de rezemare fn’ 1, din conditia de capacitate portanta, rezulta din : = 24; (omy fa in care: pe este presiunea conventionald a p&mintului sub talpa fun- datiei. Considerind dimensiunea B a talpii astiel, incit si fie compatibila cu dimensiunile geometrice si cu excentricitatea luatd, se obtine dimen- siunea A a tlpii. Suprafata de rezemare in 2 se calculeazd in mod analog, la inciir- c&rile Ng si presiunea efectiva corespunzatoare. Pe baza dimensiunilor tAlpilor, se stabilesc dimensiunile in plaa Yertical ale corpurilor celor dowd fundatii. Se evalueaz4 greutatea pro- prie a acestor elemente, care nu trebule sd dep&sease4 presiumea con- Ventional4 a terenului la acelasi nivel. In caz cd’aceasti condifie nu este indeplinita, se reface calculul pentru dimensiunea A méarita. 9 —c. 1023 ee 129ya 6@ £7 ice 02 0@ ut i or cl 0¢e0 Le sz ve z.| ie | oe | ov |e |e o “az v ¥Z ce |e | oc | a uv | oF 67 Lt ST +7 wz IZ 07 él st a i 82 wz cz. te |eete oe eon |e leet Of 87 9% 4 t@ ree. TZ 02 ol 1 of 8z Lz Boa re [eee z | oz | or | at Te 62 Le oz | ve | ee | ze | oz | or | oF we oe 8 Gee cc, |ee speee 2 | ie | Ge on se Te 6z Goa cee ayer) ie ere, |” Ozer cf ee Ie pelican |ene ae |e | eees || he se £€ ie 6@ az jo9z | sz ¥2_|> GZ Ww |° 9 ee z Ge | 8% [eee | ee | Feel. ce | ee of ¥e ue oz | 6% Le 92% ¥ c% | tz “ oe ee te | 6c | ez | 9z-| Sz | ec 4 % ozo 870 97'0 z'0 | zz'o| ozo | gro} 910} 10 | z1‘0 1 mpqvy \% ATOIVAit a a oe 8T 81 FI sco 61 st el 0z'0 0z o oO FL ct cu0 oro Fl 1 060 zo 60 so a (@renuyuoa) 181so'F |.96'¢ | ex'e | zz'e | 09's | os'e | oe'e lot" zp" z|9L+z149°z] ¢z'0 wR] IT| soc | ose] ree | coe | zoe | ee. | zee | eee | Eve [FO eco cILe else el ‘9z'0 + | bor | toe beh | Tob 89'€ LEE | L7'E |SI £]60° €100" ¢}t6" 2] 470 TIS | For] ot | eve | OFF | FS 1st | Tre [ze elze' ler cleoe] $70 : UL =| - i¢'¢ | 61's |.€0°C | O8'b | ZL'b | Lob] vb‘ | Gz'b | LIF | bO'b | Zo'C | OB's | 9'E | BCE Ss Go's B6;€.| 98°€ | CL'E [cor eles" clee elec] Oe'o se rly | 19 | Ub’ | Fe | Oz'r | BO'r | 96'e [ow Clee eleoelce e| Teo 99'S tr’ | OC’ | LIF |s0 [eo ele" e[0L"e} evo OLY | 95'F. Te Aar eGo GeT] ceo a ” 26's | g's | z9's | srs | 82's | ets | 86°F | 28°F | 69'F loc" ber Fle" FLT" F] FE'O ve | TROT, 2 sh See vl 1neqer # os | : (quo) vorjepuny trdie} ejvyerdng ~ g XV : é : bia (Nep) vreyoy eperxe vhs0,7 ,— N . i : GAY 4. soy fee N g oe TUVW ILyYLOIILNANXa 9. sonmunaxa, ae i : & poe, MOMAYIUYONE INZVO Nie INTANUUGL ASIWSNVUL AMIXVAL WOTINAISTUd SININITVO LRZ| 80°C | 20 | 96'1 | OG'T | ¥8'T [gc 1]22°1]99°1] 9° 1) o1'o 5 ct a : Zz |ie9'2 |:9c'z | sr'z | Hh'z | FE 202 | 961 | 06'T [re 1}8L Tlzc"1/99"T] 110 a a a ot a 2 S a ve 62°C |08'Z | 2L'z| £9°7 | VO" | BET] LFS | HE'S | LT 80° eee 106° 1]F 8" 1/82 1)ZL" 1) z1'0 €9'C| 96° | Bh TL E'S | ES Le’ | 12'7 | S1'Z | 60'% Oe'e [oor too ifm fae s1'0 We | 69's | C'7 | SFT] 1E'Z| FE’ | Le'T | LTT | S1'z | 80'Z Jeo’ [96 1 ]06" T\Fe 1} FIO og‘ | zzz | £9'c | 9c'c | Bb | IFT] FE'Z | L772 16°C | 68°2 | O8'z | -cz'z | £9'Z | 96'S | BET | E'S] HET gee] ve] Li‘c [co's | 66'2 | '6s'z | 18°2 | cee] 97 | SZ] OFT] Ike os‘¢ | 8f'¢ | 82'f.] LI‘¢ | so'e (St OR'e | ZL°7 | FIZ | LZ | OFZ Z9'E | O6'¢ |.OF'E | 87" | GI'E | BO" | 66°C | 06'z | 28°C EL'T | 99°C | LOZ FPLC | 29°C | TSC | 6E'7 GOT]IGT | CHT | FL | 99°C | C'S | OC lev" c|9e" cor’ zzz" ez] Oz'O Oy S ore] To's | 267 | F8'z |.Se'e | L9°e | OST Jee" zoe cIBE" TIO” ot et S oz'e J it‘¢ | zo'e | g6'z | 8° | 94°e | 89°E fio" cee” CF IRE" coe ele eee [Ree | FI'g | coe | Co'e | 98"? | 8u'7 [IL €£ik | B'F| SO'r | ZOE ore | oe'z-] oe'e | 91'¢ | 90'¢ | 26°7 | 88'z Jos" ¢| Bele) el r-| ct.) 1 et \ ci | wv | or] 6 | 8 [2 1°9-| Slee se lee a (exenupuoa) : 133aro 910] cro ero] a0 on" 30'0 | 0‘0 | 50'0 0.0 |¢0" 0}zo" o}r 0° o|d0"o} Wz] oor foo fest set far / ovr [oor esT | wr bert [oe fort Fer [ar aleri)o0-i}oor| 0'0 g0°2| 20°2 | 96'1 | 001 | FST | LT 99°T | 091 ZL | 981 | O€'t fee’ Tigra fer E90" gr} F0'O sV'z| 30° gel 957 | 06T| FRT | 821 | 22°F | 99T [OO | FST | ar E | ZT | 96°F lor Tike ast tert 0, sf yea Ive wz zy Z0" pale 06T | FST | 82 | cz'T | 99'T-| O9'L | FS'T.| Sb'T | Zh TD oe" Woe: Thee Ler Joe 82 [Tee | sz | 80° 96°T |.06'T | FR'T | BLT | ZL'1| 99'T | O91 | FST | Sh'T ar lor tloraleer ¥0'0, bee Le7| Ue Z| S1'Z | 80'z | 2O'T | 96'T || O6'T | FST | BLE} Ze'1'| 99'T | 09'T | ROT sk 1 ze 96 pen fair IWC) vee [eee | 12'z | er'z | 80'7 eae O6'T | 81 | sz't | 221 | 99°F | 09 alert pe ca 900, ore] the | vez | Lez | Tez e1'Z | 80° | eo'e | 96 | OT | PRT | BLT | ZT | 99°F [09, tfc T/ah |r] 400 962] Be] Te | FEZ | Lee! Tee | cz | BO" | corZ,| 96 | 06 Wi far] 59° r fore ars fe t9'c | oc [ ae | We] Fer | Zee oes | ez | Boe | core | 96° | OO | HHT | SLT Jel T|99f09-r [rer a «|e [ala]ale‘Toro | 19 |e xe's | a's | o'r | 6L'b | 19°F | ch'F | oc'e | CIF] 10% | 170 9¢'9 | 679 69'9 | 6£'9 | 80'°9 a 9E'S | STS | 96" | LL | TOF | FEE | OFF | CTF | zz'0 one | es | Lee | evo gees : e'9, ae GE'S | 91'S | 96°F | 62" | 79h '| Le Ie" | ozo 1o'9 | 80’ 2 ig} oes 9z'9| z0'9 | gu'¢ | Ls'¢ o'r | £8'F | 99°F | zo T¢'9 | 929 | 10°9 | 6z'¢ | eo'¢ 90 ‘ 679 | 909 a's [pos ers | STS] 90'S | uz'o xe | gz0 : 9c'9 | ze'9 | go'9 al 5 {sens es an oe'9| La] coc | icc | $s's | ovo oot ed ‘ G99 | ora [eco] coo] 18 | o¢'o feet i tee, " #19 | 10 we : as i, oro. ‘ C : L P ceo ‘ ; 3 r FeO : ae) q vist Bee (oxnntisguoa) 1 amyeany, : 135Srelcer [esr] rer] lir| eee lec | are jcc | Gre | one |S" | eee | Ree | Pez | 99% wz | L00 yeloor fore | ary [eck | FOr yee | woe | coe [oe [eee] Fre | Z0'€ | 26'7 alee ¥9'7 | .80'0 - ; TOP | OCF] LVF | Ook | Ose | vo'e | Os'e | vee | eZe | TES 10'¢ | 16° | @8'@ | @L'Z. | 60'0- . eles oor [rer | orb | ocr | gor | 16's | eee | O9'e | or'e | eee | Ort | one ras ov'z | .01'0 Dwelerc|ers | oor] ror] hh | cer | vO’ | one | ce’ | Loe pre 1 1e'e | oz'g /60'C oo] $e | 110 Teslroc lies | cos| srl ich lcev| cir | soe] ex'e | 89°C | cs'e | IVE | ore | SIE ge | 86% | cio. Gelee|rorlerlerr lier |iiy| 90 | owe | coe ese [ive] ore |or'e | gore | er | ~~ 90s | 8S] ouc| 8 [Cor | bK| Fz'b | 80'r | O'e | SL'E | PIE | zoe ore | Sze a wo | .- cee} oss love] co's | ox | ace | ocr | cc'r | Sov | 16's | 9L'¢ | yo%e.| Is" | OF'e eupae ¥0'9 yLb |eor | 9¢F | Sir | CO | 88°C | cL'e | z9'C | Oe | B f 7'9 per loor| cr l cer] sr | cor lease | re | cor] ose | et0 | a) Oo | ORF | O9'F| Ley | Ie | SI 'b | LO'r | Ose | bee | 19'e | sto : cee | as | C8 69 ery | oor [ise | HL oo | : : trelerc| OOF | ocr | oF] ver | ocr IF | OOF}. 9R'e | 07:0 4 Gln sr Vet lore | on | ae (ise | or [8s | eles | onl Peniar (exenurjuos)‘ “eIMoy 19 vue mp %o¢ puny yerepuny v yaNov vuOZ ‘eNO InJornquaS LIYE UL OPED PIVEN BIOs Wit ae < reo} 12 we up mp %og pury yerfepuny v yerjoe wuor “pert mnpinquyS vIEZe Uy opes y[eEXL visOg Wit / yeHuas injainquys [nsoF9yUE UE apvo ypLEXE v).104q 1-1 iuyid oyezqiajovreo auoz ¢ v yrvorsodns yun, wyuyzasdan “F}T—1TT aT 1-7 aug 137 3 :YLON e'0] ce’O] 1e0] 1¢°0 | o¢'0 | 6z'0.] sz'o | ceo | cco] FeO Fz'O 02'0 | 610 | 81°0 poe lorelee|eee| wel coe | roc] svc] 9 | ore TT Vz] o'r | -00'0 90'F | eC] C9'C | bee | Oz'E L8'T] 91'7 | FOZ oc'z| wz] siz | 100 £6'C | FL'E | BS‘ FSC] LZ 9) OCT] ITT | ZOO cor | ge’ | core £6'°¢ | O8'e 00 Ir |ove| ove 1o'e | 88° Os'z] FZ] coz | FO'O 49's | Le'r foe'r | oo'r | ce'e | oo'e | zo'e | ge'e | ez'e | re | Loe | ev'z | 9e'c | ey'z | BST] IS'z] TET | COO 86'F | 80'F | eh'F | 17's | B0'e | O8'€ } 20"e | Le'e | zee | OL “we SOT | ERT | CL'Z | 99°C | 86°C | GF | 90'0 “a | 94 a | afaju afele|e ofs| eas (exenuyu09) : ‘1Z 02 81 eee sV'0 + €&@ 1? CT leat lead lees lence 0 rnin 970 aly TD eqns avjurg sung & aIRIOTVA u = pam oa eae f pag q x ae ae Jenquysrp Woy wouNEsos See oa ne Been oy Cer er eT ES139 aa oe 6 gh o1 cL bt | et ‘I tr a I MW OL 0. | at oa fs [| a nol | o ; 02 | ot 7 Biel EN ea fs se ea aad A 070 ; Bigasg|acee | IZ 1 | st o rig ae Pe as 0 desl ee &% iz | oz > on | ¢ Fis | sp oo i Jeet] 9d cl #I 1 a VW W OL 6 oo. veers a 9 Gali ere| eh) 8 |e 1b] he Ot | er 0 Bteeu|=0- isos [oe | acta ari ATMOTYA 141TNT] 6601 | 6001 | OFO'T | OL0'T | 086°0 | 1£6'0 | 126'0 | Zos'0 | zax‘0 | GeR"O Ger | net.) eer [ores [ores [isn | shr7 | ert | 1907 | 9F0T | z107 List abel CIg'T | T8b‘T | SéR'T | SOFT | o9e'r | IEC) FS7'T | O1Z'T ces’ FOL‘ ZOLT | 6zz'T | C69'T | 9¢0'r | 919'r | Sect OBFT | SbF 480° Lo0'% 620% “| 166'I | 9c6'r | S16‘ | OL8'I | LeS'T | bOL'T | OFL'T | 10L'T £101 1S0'T $20 | C00 | 926°0 | 156'0 | Sze | Lox’0 | 128°0 | F8'0 | S180 09th Le7 1 eeet fort | ect't | oF1'1 | A11'T | £80'T | 9¢0'r | Lz0'r | $66°0 SLb' och fer] | ROT | eaeT | coer | oze'1 | 967'1 | Foe T | 1ez't | Cort ToL" 6L9'1 oor [1e9'T | cOoT | Sze'T | OFS'T | OIE T | LRb'T | PSF | OLF't 186° S161 ZR | 998'T | THR [TFT | 98L'T | SS4'1 | €ze'T | 069'T | 9ST O01 | C860 | 696'0 [1560] ceGO | F160 | F69'0 | £280 | OCR. | Lz8'0 | FOS'0 ruVT, | OST EFT | SZ'T | cory | 8g0 | 890'r | LFO'r | Fz0'r | T00'r | L660 over | cred oer fut | coe y | reer | bee't | cee't | o1zt | eat't Ler ssc" eeoT-| Leet | evs | rer | cer | ech'h | Tek L | ROF'T | C8e'r | FOeT a SLI ELT | GILT | VOLT | c99'T | Z99's | TH9'T | ST9T | co'T | HACE T160 | 1060 | 6x0 | eno | 0980 | cgao | OF8'0 | OzR'O | 1780 | C61'0 | 6Az'0 ¥90'1 0" ZFOT | 1€0T| $10 | 900'r | Z66°0 | 8 £'0 | £96'0 | 8Fo'0 | 186.0 9ze'1 Nz cozt | eort | tart | sort | ort [AFIT | ozt't | 117 | FOOT ort. | 68c'T BLeT Loe | vce | cred | ae | FCT] 662'r | FCT | coz £gc'l fuel zoct | ose | aes [See | cist | R6r'l [eRe'T.| L9F'r | Teh 6050 ,| 10870 | Foe'0 | cec'0| 6220 | 12c°0 | €9L'0| FeL'0 | chz'0 | SeL'0 | CeL'O 1 a iW ao | 6 g Pot ORs reat (a1enuytios)