MIhai Eminescu

Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Boto?ani - d. 15 i

unie 1889, Bucure?ti) a fost un poet, prozator ?i jurnalist romn, socotit de citi
torii romni ?i de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica
din literatura romna.[1] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII ?i XIX,
?i-a asimilat viziunile poetice occidentale, crea?ia sa apar?innd unui romantism
literar relativ ntrziat. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi?
ionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru istor
ia na?ionala, careia a dorit chiar sa-i construiasca un Pantheon de voievozi, no
stalgia regresiva pentru copilarie, melancolia ?i cultivarea starilor depresive,
ntoarcerea n natura etc., poezia europeana descoperea paradigma modernismului, pr
in Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunaoara. Poetul avea o buna educa?
ie filosofica, opera sa poetica fiind influen?ata de marile sisteme filosofice a
le epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme
de gndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant
(de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica r
a?iunii pure, la ndemnul lui Titu Maiorescu, cel care i ceruse sa-?i ia doctoratul
n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pna la urma) ?
i de teoriile lui Hegel.
Radacina ideologica principala a gndirii sale economice sau politice era conserva
toare; prin articolele sale publicate mai ales n perioada n care a lucrat la Timpu
l a reu?it sa-i deranjeze pe c?iva lideri importan?i din acest mare partid care a
u lansat sloganul, celebru n epoca, Ia mai opri?i-l pe Eminescu asta! . Publicistica
eminesciana ofera cititorilor o radiografie a vie?ii politice, parlamentare sau
guvernamentale din acea epoca; n plus ziaristul era la nevoie ?i cronicar litera
r sau teatral, scria despre via?a mondena sau despre evenimente de mai mica impo
rtan?a, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ n societatea politico-literara Junimea, ?i a lucrat ca reda
ctor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul s
au poem la vrsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat sa studieze la Viena. Manuscri
sele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost
daruite Academiei Romne de Titu Maiorescu, n ?edinta din 25 ianuarie 1902.[3] Emin
escu a fost internat n 3 februarie 1889 la spitalul Marcu?a din Bucure?ti ?i apoi
a fost transportat la sanatoriul Caritas. n data de 15 iunie 1889, n jurul orei 4
diminea?a, poetul a murit n sanatoriul doctorului ?u?u. n 17 iunie Eminescu a fos
t nmormntat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucure?ti. A fost ales postmortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Romne.
Data ?i locul na?terii
Familia
Statuia lui Mihai Eminescu din Cernauti
ntr-un registru al membrilor Junimii Eminescu nsu?i ?i-a trecut data na?terii ca f
iind 20 decembrie 1849, iar n documentele gimnaziului din Cernau?i unde a studiat
Eminescu este trecuta data de 14 decembrie 1849. Totu?i, Titu Maiorescu, n lucra
rea Eminescu ?i poeziile lui (1889) citeaza cercetarile n acest sens ale lui N. D
. Giurescu ?i preia concluzia acestuia privind data ?i locul na?terii lui Mihai
Eminescu la 15 ianuarie 1850, n Boto?ani. Aceasta data rezulta din mai multe surs
e, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (D
omneasca) din Boto?ani; n acest dosar data na?terii este trecuta ca 15 ghenarie 18
50 , iar a botezului la data de 21 n aceea?i luna. Data na?terii este confirmata de
sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care nsa sus?ine ca locul na?terii trebu
ie considerat satul Ipote?ti.[4]
Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al ?aptelea dintre cei unsprezece copii ai caminarului Gheor
ghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ?arani romni din nordul Moldovei, ?i a
l Ralucai Eminovici, nascuta Jura?cu, fiica de stolnic din Jolde?ti. Familia cob

ora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza n Bucovina din cauza expl
oatarii iobage?ti, obliga?iilor militare ?i a persecu?iilor religioase.[necesita
citare] Unii autori au gasit radacini ale familiei Eminovici n satul Vad, din ?a
ra Fagara?ului, unde mai exista ?i astazi doua familii Iminovici. Bunicii sai, V
asile ?i Ioana, traiesc n Caline?tii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna
ntemeiata de emigran?ii transilvaneni. Bunicii paterni mor din cauza epidemiei d
e holera din 1844, ?i poetul, nascut mult mai trziu, nu-i cunoa?te ?i nu-i evoca n
scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din
Bucovina n Moldova ?i ndepline?te func?ia de administrator de mo?ie. Este ridicat
la rangul de caminar ?i ?i ntemeiaza gospodaria sa la Ipote?ti, n ?inutul Boto?ani
lor.
Primul nascut dintre baie?i, ?erban (n.1841), studiaza medicina la Viena, se mbol
nave?te de tuberculoza ?i moare alienat n 1874. Niculae, nascut n 1843, se va sinu
cide n Ipote?ti, n 1884. Iorgu, (n. 1844) studiaza la Academia Militara din Berlin
. Are o cariera de succes, dar moare n 1873 din cauza unei raceli contractate n ti
mpul unei misiuni. Ruxandra se na?te n 1845, dar moare n copilarie. Ilie, n. 1846
a fost tovara?ul de joaca al lui Mihai, descris n mai multe poeme. Moare n 1863 n u
rma unei epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 traie?te doar ?apte ani ?i j
umatate. Mihai a fost cel de-al ?aptelea copil. Aglae (n. 1852, d. 1906), a fost
casatorita de doua ori ?i are doi baie?i, pe Ioan ?i pe George. A suferit de bo
ala Basedow-Graves. Dupa el s-a nascut n jur de 1854 Harieta, sora mai mica a poe
tului, cea care l-a ngrijit dupa instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul
care a lasat urma?i direc?i cu numele Eminescu. A studiat Politehnica la Praga
?i a devenit capitan n armata romna. S-a luptat cu Titu Maiorescu, ncercnd sa mpiedic
e publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an ?i jumatate
, data na?terii sau a mor?ii nefiind cunoscute.
O posibila explica?ie este ca n secolul al XIX-lea speran?a de via?a nu depa?ea 4
0 de ani, epidemiile de tifos, tuberculoza, hepatita erau frecvente, iar pentru
sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabila pna la inventarea penic
ilinei.
Copilaria
Cladirea National-Hauptschule din Cernau?i, unde Mihai Eminescu a studiat n perio
ada 1858-60. n prezent cladirea adaposte?te o ?coala auto. Strada Shkilna (?colii
) nr. 4.
Copilaria a petrecut-o la Boto?ani ?i Ipote?ti, n casa parinteasca ?i prin mprejur
imi, ntr-o totala libertate de mi?care ?i de contact cu oamenii ?i cu natura, sta
re evocata cu adnca nostalgie n poezia de mai trziu (Fiind baiet sau O, rami).
ntre 1858 ?i 1866, a urmat cu intermiten?e ?coala primara National Hauptschule (?
coala primara ortodoxa orientala) la Cernau?i. Frecventeaza aici ?i clasa a IV-a
n anul scolar 1859/1860. Nu cunoa?tem unde face primele doua clase primare, prob
abil ntr-un pension particular. Are ca nva?atori pe Ioan Litviniuc ?i Ioan Zibacin
schi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experien?a, nva?atori
i sai participa la via?a culturala ?i ntocmesc manuale ?colare. Termina ?coala pr
imara cu rezultate bune la nva?atura. Nu s-a sim?it legat, afectiv, de nva?atorii
sai ?i nu-i evoca n scrierile sale. A urmat clasa a III-a la Nationale Hauptschule
din Cernau?i, fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IVa clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dupa care a facut doua clase de gimnaziu.
Cladirea Ober-Gymnasium din Cernau?i, unde poetul ?i-a facut studiile n perioada
1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. n prezent, ?coala generala nr. 1. Se gase
?te pe str. M. Eminescu, col? cu str. I. Franko.
ntre 1860 ?i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernau?i nfiin?
at n 1808, singura institu?ie de nva?amnt liceal la acea data n Bucovina anexata de
Imperiul habsburgic n 1775. Se impune n cursul anilor prin buna organizare adminis

trativa ?i marea severitate n procesul de nva?amnt. Profesorii se recrutau, cu prec

adere, din Austria, ntocmesc studii ?i colaboreaza la publica?iile vremii. Se nfii
n?eaza ?i o catedra de romna, destul de trziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pum
nul. Cunoscut prin Lepturariu romnesc, n patru tomuri, tiparit la Viena ntre 1862 ?
i 1865, cea dinti istorie a literaturii romne n texte. Frecventeaza cursurile la Ob
er Gymnasium ?i fra?ii sai, ?erban, Nicolae, Gheorghe ?i Ilie. Termina clasa I c
u rezultate bune la nva?atura. Nu are nota la romna pe primul semestru ?i este cla
sificat de Miron Calinescu, erudit n istoria bisericii ortodoxe romne. Elevul Emin
ovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul semestru ?i a
l 23-lea n cel de-al doilea semestru. n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avu
t ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator
din crea?ie populara ?i autor de studii de ?inuta academica. Aron Pumnul l-a ca
lificat, n ambele semestre, cu note maxime la romna. A ob?inut insuficient pe un s
emestru la Valentin Kermanner (la limba latina) ?i la Johann Haiduk, pe ambele s
emestre (la matematica). Mai trziu a marturisit ca ndepartarea sa de matematica se
datora metodei rele de predare.
n 16 aprilie 1863 a parasit definitiv cursurile, de?i avea o situa?ie buna la nva?
atura. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romna c
alificativul vorzglich (eminent). Plecnd de vacan?a Pa?telui la Ipote?ti, nu s-a m
ai ntors la ?coala.
Promotia 1864 a gimnaziului din Cernauti. n medalion ar putea fi Eminescu
n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul nva?amntului din Bucure?ti o s
ubven?ie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, nefi
ind nici un loc vacant de bursier . n 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 catre gi
mnaziul din Boto?ani, i s-a promis ca va fi primit negre?it la ocaziune de vacan?
a, dupa ce, nsa, va ndeplini condi?iunile concursului . Elevul Eminovici a plecat la
Cernau?i unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dadea reprezenta?ii. La
5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Boto?ani, a
poi, peste pu?in timp, a fost copist la comitetul permanent jude?ean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugamintea ca salariul cuvenit pe l
una februarie sa fie nmnat fratelui sau ?erban. n 11 martie tnarul M. Eminovici a so
licitat pa?aport pentru trecere n Bucovina. n toamna s-a aflat n gazda la profesoru
l sau, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii acestuia. Situa?ia lui ?colara er
a de privatist . Cuno?tea nsa biblioteca lui Pumnul pna la ultimul tom.