BIBLIOGRAFIE ila, isponibltse, VALARIA UNIVERS | argovite, 2008, eenasas ,T & Chis, Cakes W Fables proausslar Ear CChising 2061, 4 Bakes 2 Netatenlh, enienaOia, baa sabi, Calva Thao aoe | [fnpitesct S.A. s8. Elemente de custire eae ‘menianabitate. Ealtura | UNIVERSITARIA, Craiova, 2008 ak nar nt Bt. Sislome de menisanil de amrizaré& miioaeaar fieCHSSEC| ‘Oris, Univ ar, 1986, — aan a als @ meaner, Ears AGR_200q ———— x} TWusean tT de eonlioae, EdlraRISOPENT, CupNapoe 000, 4. Anos, JD, Rola and SSESSMENT. uk O00 SSTASBIOT2377— Bibllogratie cae soem 1Cirsoi, A. Fabia, marten sie 20c eam Tehrieo-ino,] Responsabil discipina Cont dring. Gh. QLIGOR —_—__INTRODUCERE Finbilitaten ese un aspect al cali. fn imbaj curent, prin calitate se inglege performanjole produsclor,realzate in procesul de conceptie gi execu fies a acestora, Performan guantat lise produului din win, iablitaten,STAS 81747177, reprezintsconcoptal prin care se exprimi conservares acest performante in timp, astfel inet calitatca ar fi fiabiiatea Ta un moment dat de exploatare 0 Th funetio de perfoemanile produscor, a acest moment 0, lem carceizn drept cate Stati, iar performanele In exploetare drept caliates dinamied sau flab. ‘Ansamblu acestor deus concept a repezentaconcepl real l eal, Documentele calititit DDocumentele calif sunt cunoscute ca find documents cere prescix calitatea produsclor si documents care certifi alate produsele. Documentele care preseriu ealitatee produseor: 'Sinderde de stat. Constitve un snsamblu de norme tence obligato pia tafe se sails, prvtniveluui dezvolit tence int-un anurit moment, Insure tehnico-oeanomice pe care ebule i le Indeplinesh ur produs, 0 Torre sau un servic: > Norme relice. Reglementeza conditile de caliate pe care trebuie ste Indeplineased un produs pens a corespunde destin sale, reglementii Vali nore ears > Cate de sarcni in cazlproduclor cu un grad mare de complexiate sa avind o ina tehnicfate se obignuieste ca prescrip de calkate st fle abilt ntean cat de sarin sau cart tehnich Documente care certifies caltatea produselorsuat: F' Centficanl de -omologare.Omologarea este 0 opsrajiune efsctuath ev parcipies funioeule gi bonefcialul cu seopul de vetifea. dash Produsele corespund documenta tchnico-economice. Documental ca "est ces Ino poor denumires de cerifeate de omologare: > Cert de callie. Curing incercaile zie, mecanice, chimic i probele Jn care fost supus produsul in conformitae cu standard. nora tchnic, alotl de saci sav alt condi deeaitateprevaute In contac > Buletn de anata. Ese documentul prin care se atest dealit anumite ‘aracteritl ize, chmiee, mecanice, ef; > Cenificat de garantie Se uilieaz4 pens confirma calitsteapradusclor de folesing ndelungas, Acest document are sop dubly si anume: Je a confirma calitaten produsului gi de a garam pe beneicar 6 orice vel si defecte aparene Sau ascunse In perioada de gran. Sil Rabat implic8 si conceptual de mentenabiltate, STAS 8174.77, care reprezint, aptitudinea produselor, sitemelor, ete, exprimate clita sou cantly, de af ‘pra si deaf reps in functive, in az de defectre, prin actun de menteaants Meotenanja STAS 174/27, ansamblul tutor acjiuilor tehnice si aciuilor crganizatorice care le sunt associate, efetuate in scopul menfineri sav resi undi ‘isp in tare des ndepin uni specitiat Ansamblul conceptlor de fiabiiate gi mentenabiliate, reprezini conceptual de isponiblitae, Disponible, STAS 8174/3,77,apitinen unui dipoetv sub aspectle ‘combinate de fiabltat, mentenailate 4 de organizare a actunlor de mentenars de =i Indep fureia species aun moment dat sa nun interval de timp dt °iabitvote, mentenana si tnologl de reconiltionare ~ cop.) FIABILITATE $I MENTENANTA Cap.1. FIABILITATE 1.1. Notiuni de fil tate Fiabiltaea esse cerinja care reflects inereerea ce poate fi abut unui produ in timpul funtion sale, {In oc de termenul de fabiltste, in dferite tii europene, mult np sa folosit. 'ermenul de sigeranga in fietionare sau fanctionare sau sigurana in explctare, Cantitatv,fabilitateareprezinté capacitatea unui sistem de funciona fk ‘efectuni In decursul unui interval de timp, in anumite conli. Dect fitiiaten este extindere in timp a cali produselor: conroful tehnic de caltate permite aprecierea calitiit produsului initial, in moment pred ai la magazie; + ftabtitatea permite aprecierea cali produsului de-e. lungul perioadei sale de folsie Calitatea unui produs este 0 virite, © propietate stati, adiea stisfacerca ‘beneficiarului in moment aceplirié produsuli Fiabilitaten este tot o virtute, cu proprictate dinamick, concetizatt in ‘menjnerea permanent a performanfed produsulut pe parcusul utilizar sale Fiabitatea reprezinta aptitudinea unui produs (instalaie, disporitiv, masind) studul defetimilor (cauzele, proceselor de existenf i netodele de combatere a defeeiunilors > sprecerescanttativ a comport produselorin timp, > determinares modelelor matematice pent ealeutulfiabilitii pe haze Incereslorspecifie si operafionale a produselor; > stabiirea metodelor de asigurare, mentinere si crestee « fbi sistemelor > stabilires ‘metodetor de selectare si prelucrare a dalelor privind fiabilitatea produselor in stdiulsigueanei tn funcionare a dispeztivelor, sistemelor gi elementelor ‘© distng: fablitate precalelatt (previzionala), fablitate tehniet (neminalé) $i fabilitate operjionala (de exploatae). iabilitate precalculata (previzionald) este evaluat in faza de conceptic & Aispoztivului i se bazeaza pe datele asupra componenteior sale si asupraconditilor de utilize, Flabilitate tehnict (nominala) este stabilitt prin tnoeredri wzngle asupea finejinaitdispoztivului, conform eu regimurile prevazute 1m documentata tenes iabili te operationali (de exploatare).estedeterminath in condi reale de exploatare: prin usrea in studiu @ facorlor inter i exter specific zone de exploatare, a egimurior reale de cru ale Aispoztivlu, a condiilor de sorvite tehnic si de reparai. Servirea ehnicd reprints toalittea masurilor organizatorice i tchnice necesare pentru pistraea fabilitfii si asigurarea Aisponibiliciitproduselor alate th exploatare sau pistrareFiabiltate, mentenanasitenologit de reconditionare ~ cap. 14, Carncterstici de flabilitate CConceptele si termenii tovei fiabilitaiteare exprima proprietipie calitative ‘ale produselor poarta denumitea de caractristici de fiabiltate se dsting: capacitatea de funetionare; > durata de vag, disponibilittea; > defecares, mentenablitate: > restabilre, mentenangt Flabiitatenreprezintpropretata unui produs de agi mengine parametti de ‘cgi m Timitele admise gi in eondiii de exploatre date, lati de ce eapacitatea de functionare este proprciatca unui disposi de a corespunde, la un moment dat, cernjele impuse, prin documentaiatehnicd, paramet si de Iuerw petra fanetonare normal. Durnin de vingé reprezinis proprictatea unui dispozitiv de agi menfine ‘apaeitatea de funejionare pin la starea extrema prevzat in documentaiatehnicd, adie intervalul de timp de la conceperea dispoztivului si pina Ia iesiea deiitiva. din unetionare Disponibilitatea reprezinttprobabilitaea ea la un moment dat dispozitival st fie bunt stare de functionare Defectarea reprezinti starea unui dispozitiv care nu este capabil =i fimejioneze normal. Depasiea de efre unl ae mai mull parametri de iesre ai dispozitivulu a limitelor admise prin ocumentaia tzhnicd pentru functionarea sa cerect® st in condi date poartt denumirea de defectiune saw ieire din unejine, ‘Mentenabilitatea este capecitatca unui dispozitv, in condijit date de wilizare, ‘de a fi menfiaut sau restabilit in stare bund de funcjionae, fatunci fn mentenanja se efectueszs in condi date cu procedee si remesi prescrise. Restabliren reprezint eapaciateadispozitivulul de a-sireedpata sara bun dd funesionare, n urma electri Iucazlor de eperati sau de Mentenanfa ste anssmblu. tuturor actiuilor tchnice si organizatorice ‘efectuale cu scopul mentinerit sau restabilri ums: dispozitiv In stare bunk de funefionare. 1.5, Terment referitori la date i incoredri Datele inceredril vezi din observafile ficute in timpul Incesiilr, iar tee esplatri ele etn inpalexlot (TAS 1207-1 nb, incecarea poate fi + eenzuratit ~ care inceteazi odali cu atingeren unui nomrprecizat de defects ~tranchiati ~inceteza a oanumits drat precizats = exhaustivd ~ inceteazh odath cu defectarea tuturorelementelordint-un anton;Fiabilitae, mentenana i tehnologl de recondiyionare - cap.) + de andarangi ~in seopul determing performanfelor unui dement efnd funejioneaza dea lungul ‘unei perioade date, condi particulare de soliitare; ~ de conformitate a fiabiliitii ~ pentrs a stabi dacd vsloatea unui indicator de fablitate este sau nu conform obietivelor de Fabiltate fixate ia valori unui indicator de faba; te Mn Iaborator sau de exploatare ~ de conforitate sau de parumeti functional Res defectun > parumetirestabilr > parametri servis tehnice; > parametri operational Principalul paramerry al abil se considers probsbilittea ‘union {rk defectuni (funefia de fiabiltate) p@) a unui sistem, fn-un anunit interval de timp 1 si in condi date. Intervalul de timp in care sistema fimetioneact fk efectini este o variabiléaleatoare nami timp de fanetionare fa defecini gi ete ott eu 7. Se poate serie Rs 1.2 10 (n} 2 in care ptt)= RQ) reprecintsfanctia de fiabitate si este earcerizats prin tumatoarele propre = 0), intruct {> 0} reprezina e (item este fn bund stare de funciona}; + pd) sco fet de timp nereseStoare: = WA) —¥0 penta (> 20, adie (F'> 2} este un evenimentimpositil, jmentul sigur al experimentlui Prt np ha uc) eae wo) 0labttate, mentenania stehnologit de recondiionare ~ eap.! Cele doua evenimente (1.2) (1.3) ind contrat, inte ele exist aia re) reprezeniat vaiaja in timp pent este dows funfitale i Hever so dip ca ech FRO: RO ROK POFFO i RW. FO 19 0 t Fig. 4. Varian timp pont cele dus fae osongale ale fai Q)~ fmeia de Rabat; Fe) ~ Fanti de noaiabliate Unde indiceles se refed la sistem si ¢ la element, ipsa indice. ardtnd ca aveast dstnetie este neesenyial, Unalt parametra al fail este densitaten de probabilitat (derepartifie) FO) stmpului de funefionare fra defectuni: FC) _ DRO a a6 1.6.1. Parametri de iabilitate ai clementelor Un element oareare funefoneaz fink defoojuni in interval de timp (0). Se presupune ef elementul pe intrvalul (tt), fregistreaa prima deectare (caidere), ‘Tingnd seama de relajia (1.6), rezuls: Fes dl)= fai FO =0. an Funcfia de nonfiabilitate, specifica intervaluli (0, se objine prin integrarea facie (17) Feo [tok alabile, mentenanta si tehnologlt de recondtionare ~ cop.) ‘indnd seama de (1.4), expresia funetck de fab timp este te pe acelasiimerval de FO: ited: a [Looe Un parametru de fabilitate este intensitatea(pericolul defectuni se determin cu rela LM) 1 ako RO RO dt ‘Daca se rezolva ecutia diferenyila (1.10) se abjne funetia de fabiitate: R=e? au Prametral 2() caracterizeazi influenta defeefiunilor asupra comport in funetionare a elementelor. A. Ea a0) 40) {in figura 1.5 sa reprezentat legea de variaie a intensitaii de defectare pentru toatt durate de viafé a elementului. Ea euprinde tre! percade distinct $ 19 prima perioadi (1) - corespunde faze iifale de fanetionare in east Petioada se produce un numar apreciabil de defectiuni darth error de fabricaie. Durata acestei faze depinde de: tpl elemental, d> nivelul st calitatea exceujei. Reducereaaoesteiperioade este newesri ease poate ‘ealizaprintrn rodsjuzinal in condi apropiate de cele opera onale: © fara a doua (2) reprezints perioada de viati utili de fanionae Intensitaea defetiunilor este practic eonstanta si eorespunce legi de repartitie exponentiai a timpului de bund funefionare: © a froin fazt (3) este perionda finala de fimefionare. Intensitatea efecfiumilor reste continay datoritéuzurit elementclor. Intenitaten defectimnilor poate prezenta mai multe variante: punct de maximum relativ, poste fi stiet cresctoate sau strict descresedoate, Aceate informatit sunt uilzate pentru a decide daca dispoitivaltrebwe tnlocut, remedial defect! sau are functonare normala.iabittate, mentenara si tehnologit de reconditionare - cap.! ig. 15. Lepin de varias intense defectne educa d via unui clement ‘Timpul medi de bunt funetionare se determina cu relat thd = fedF(; ‘ az) + fea. Integr prin pli tino sama cd (04) = 0, obine Roa ay Suibstuind (0) prin (1.11, rez _ 5 ie inj a an) as (16)‘Fiabittate, mentenan si tehologl de recondionare = cap. Dispersia (0) reprezintivaloarea medica abate valoilor eleatoare (de Is valoarea medic 7. Se caracterizeaz prin expres: iy, Abaterea medie pitratiet ¢(¢) a timpului de bund funetionar: repreznts eameterstica sbsoluté a dispersoi valrilor medi ale varabileloraleciore (2) fa saa) ots ffi) fo. uw determin eu elajia Cocficientul de variatio v(1) reprints carateistica relativ 2 dispersied valorii media varibilelor (fn rport eu valoares abate med pitratice vO =00)-4 1.9) ‘Termenul de garantie /, reprezinti aeea valoae avaribillaleabare pentru ‘are estesatsficut condita POSt,)= F.lg)=1- Rt) (120) Expresia luis, este unnitoare: a2 Unde Funcjia A(@) reprezints funfia de fsbilitate corespunzitoareperioaded inijiate. Dac =0, expresi (1.21) devine: int 2% yl Deans Parameti de Fabia si bun function gi eile de eparitetenretia sunt senjiale in aprecierea comportri i timp a elemateor. 1.62, Parametei de iabilitat a sistemelor Pentru definirea parametrlor de fiabilitae, s¢ presupune cd slementle componente ele sistemului au defecjuniprimare. Ele sunt considerate ea evenimente aleatoate independente gi provoaes scoaterea din funciune a sistemului. Ca urmare, sistemul este firt resabilie. Notind cu Ro funetia de fiabilitate a’ dementlui G-1-n), iar RL) funetin de abiitate a sistemulu, se poate sre Ro=HiKoy ay Accastdrelaie se aplict cu mare dficultae, atnei cénd (a) este mate. De. ceed, in apicai se ulizeazd facta de fabiltate condijionai a sistemnuul Ry) u‘abitvate, mentenanfa si tehnologl de reconditionare ~ cap RUGinyae* ay Dacd se noteaza p(t) = 3 2,00); (1.25) jar 4,(0 find intensiates defetiunilor elementlui(),relaia (1.24) devine (126) A doua expresie din (1.26) exist, atuncu e8nd sistemul confine (n) element ‘denice, avind acceasi intensiaie © defecirlor A(t). Funefia de nenfial 1 Ro: FO=fa4 12) Oa Lied, a2 128) Fiabilitstea sistemelor fr restabilre, stnci nd clementele G=1~on) funcjionazt simon, ete defi dac ul din parumetsi muimi este cameo {RO F030} ‘In cazul sistemelor se intimpla, adeseori, ca numai o parte din elementele componente st funetioneze pe anumite interval de timp. dnd in considerre decile primate, ca variable leatoare independent, ‘inet de abilate condiionata (2) are expres FRG, 4) (0.29) | 4.29) notatia 8, /%,) repens feta de fable a elemental (G-1-+n) pe interval de timp (,,,), unde: fest, <4, <4) (30) Tinfnd sama de (1.26), expresia (1.29) se modifi dupa cum urmexzi BG sidhow Rain y=de 3 ay Fingnd seama de (.13), timpal media de funcfionare a sistemului se determing eu lai: JRtor-aes ffano}o 2 2METODE DE CALCUL, AL MABILATATIL Date gonerale Un sistem s> compuneintodcaune din mai multe element, ttre care exist reli de on fangional: ‘Abordareaproblemei fbi considerente: sistemelor implics sccepapen_urmatoarlor ‘coasters parumetrilor funciona =I Ii al sistemelor gi a clementelor ‘component; = un componeat al unui stom se pote afla in doa sti: de fonetonae si de defect. Pentru varabila independent x, sd asociaak srt de functionare 2c pentru starea de defo x= = Is constuiea schemei logice do fabilitate a sistemelor se vor indica legituile dine componente Stretura unui sistem poate f pvt sub doukaspecte st anu: ~"tunetonal, prin schema bloefunfionals = ogi, prin schema logis de Babilitte. ‘Schema bloe funcional india modul de dspunere a elementelor i edrulstructuri, fines lor tehnologice gi conti teoe de fnofionare asst mtu Seems logick de fibilitate indicat cu peivire Ja lpia core exis ttre ‘abilitaen feed clement faite intregul sistem. ‘In fegaturs cu starea de fetionare unui sistem, si presupun tndepinte urmtorele Ipoteze: ~ stem fa orice moment se ponte afla in una din cele dou stiri: de fanctionare san de defect, + flecae sistem se compune din elements, notte de Hs Io ati incSt ‘orice element component poate la un moment dat n tar de fncionare ssa th stare de defect. Starea inregului sistem depinde wumai de sara lemeateler componente. Calcul abit sstemelor en eiferitestrctari in punct de vedere a struct, sitemele pot ft - = eu uct i serie, = eustustrs in paral; + eustructr serio-parall gi 5 “eu'sructrtoarecere. Flabiltatea sistemelor ea structarl serie Se consider din punct de vedere al fabilitii, un sistem S, formal din a element sare o sructri serie da, pentru funonerea intreguiut sistem s¢ impute funcionarea {uturorcelr n elements componente gi daca defectrea unui singur component stage dup sie nerupereafunfindi acest. ‘Scena logic a unui asl desstom esto preentat i figura 1.8. Ledy h de 3s + lemental 1 HH ‘Elemental 2 H Elemental |, _,[ Blementuln Ly. R Re Rs : R Fig. 1.8, Schema loge de abltate a uu stom eu componente in sie "labiltatea uni sistem sore R, ve i dat de produsul Ry= RyRy RyRy = [Ry ca el 0.54) Deoarece sunt ssteme tec, rata defectiril este constanti.in ae caz s aplih legen de reparite exponen y ‘Considerind et rtele defectirilr componentelor sunt 24, 2a, nw ey fabiltaten sstemulal va determinate expresia: Ry m eACEOB NE = wep [ERA] ass) Incare: 2B. repreznt aa defector sstemulu 4h cazul ‘unor eiemente componente idetice (a, tor aw An mts defector ‘Sstemuli va fi: 2m, sen oe conduce ln bilate dat ce elias Rae Media timpului de bund fanetionare este: = pentru component difeite: MTBF 11.56) sy asa) ‘ceeast valour a Silat ‘abiltstensistemulul ete dat de expesia: R=R™- 0.39) ‘labiitateasstomelor ex structard te paral Din punet de vedere al Sabla un sstem S, format din nelementeareo sracturt in paral, dack defectarea unui sistom mu conde la defctareasisemulu: toes cx, funetionaeasistemalui este asiguatl pnt la defectarea wim element. Schems logic de fable a unui asemenea sistem ese prezeataté nig 9. Elemental 1 Elemental? lementul 3 [ee ert) ig. 1.9. Schema logit de flabiitatea unui sstom cu component in pal daacd Ry cu inn, este fiabiliatea acestr n componente, legate in peal, ete probebiliten de nefucionare va dat de rela FER, (60) Nonfiabiitatestreguli sistem se va cloula cu expres . E = Rey"CA= Ry) =[Ty0—R,Jewintn (1.61) Find un sistem thn, fisbiltates ect elemeat umeazi repartia exponcaials Re= 1 ~ [fey(t — Ripm1-T1y(1 — e™) cu itn (1.62) Pena cz incre ale defector sun gale Qt), vor Ble epee: = pen ibilittea sistemas =I =e ¥ 18) = ent MTBF apa out siti 2 Gye tor igre ane faded ey eta ata deter nd = ha hs Fh MTB = tt ot (165) Coneluz 1. Fiabiltate uni sistem cu legare ta paalel este mal mare dectfbiltala oritrui ‘element component al aeetla; 2._ Media timpalai de buns fiotionare sistemas ste mai mare dec cea a over component. Flabilitate sstemelor cu structurk mit (series paralel) Fiabiltatea unor asemenea sisteme se determint pe baza consieretelorenteriosre, 4 la sisemele cu legitra tn serie gi eu lepitrt in parte! 2 componente, Dato complexitii unorasemenes strturi, Rabiltstea se calouleazitininduse seam de Recare ‘an parte. Schema logit a unui stem poate vat in Figure I-10 aHe Bi -| ® ch as fefar Lf, | Fig. 1.10. Schema logics de felis a unui sistem cu componente se i paral ‘Redundanta sstemelor Redundana rprezint 0 meld feevent folositl pena creer fail unt sistem, In prinipy, reundana const in ace cyl un Hoc sau on model ati, nto unitate do baci se adaugt unl sau msi mule uni de reer care, pe ms ce spat etc ta uniaea de bz, sunt cape In local unt e Bee pcan tne font scsi sigur buna fncionre emul fh 4 feera in moment ner or imeune, se ting dec9) Redundant activ (pert) conth ts aceon ct cemeatle do rev fimcioneazt le acces parameri caf nites de bazk, consid aga ssa ‘exo cal unl principal; 9) Redundant pasind cont a acca ca wnt deze fk a aepare 5 et ns pot defects ral de moment cpl ©) Redundant semiactvt const in acon cb unl de reervicnt de inept ‘onecai u egim de fannie reds fat do sel uit de baz, pd la ‘moment copii lar ea de defect a uni de ba) Redundana e poate pic la un nivel de ssn, a nivel de mod sa fa nivel de ‘lement Inrodierea redundanel se va aplca in concordant cu srctrssscmulul 9t ascetic lor de fiofonre- Pet stem din figura lexis o sigur nate do ‘esr. Pesan cf isoctvl de cuplare (SC) et deal tu se defies soda faa defer, n cond de repauseste nell, media de bn unojonre va ueror =? 0.66) Accs onfgurre exe det redundant sevens, decaee in in fncioe acca untae de rezervl ezerva rose) acl pina Unita de 3c . | Unitas de reer ig. 1.11. Schema logic de fabilitate a unui sistem ou redundang ‘In cazl in care sstemal dispune de dout uni de rezerv Habiltats va dats de rela: Ry = et 4 AO 4 Nant en Inca ener pest 9 un ees eli va Rema lt 4 204 OP BO BOE) css) Tee MTBF wf wrap =", (6)Fabia, metenant i tenologi de recondtionare ~ cap! Sbatitind (prin (1.11) n (132), ez i= fie a «39 Dact 4,(0)= 2, = est, unde (j-1n),e obine (134) 138) (136) Parametrl 7, , nde (=1~>n), ind ipl media de bunt funefonse, 1.7. Mentenabilitatea Mentenabttaten, sub aspect cata, pez copaciutca procul de & {i uri, ntetinut gi repartintr-o anumi perioada de timp (fig, 1.6) stn condi date, Tips Tare st cro sina Inc poe Fig. 1.6, Aspetlcaliateiv al mentensbii Biabitiote, mentenan( gi tenologit de recondionare ~ cap.! Cantitativ, mentabitiatea reprezints probabilitatea repunesi ia stare de fimesionare a unui produs defecttint-un anumit interval de timp si fn condi date Ge. 17). Satie obiciveor | [ Cuttowes —] [Aplaa minwiee sive 9 cl £ 1 Preamer ]PR] Criacar ip petra 7 en tee enn |, || mei bet ion || cae | CES] a ar de pT TA] a comet LL. spa a a Eee Tema Sani Bae compar tee Mf inca : copennn protien] Lf siete LJ ceomsentt, | [Teas ara penance Tayicouas” (Stine = stn te Fig. 1.7, Aspect cnt al mentenabiliti Pentru a stbilé funetia mentenabiltiit M() (fancfia reparti a timp) a sistemuli,se considera interval de tmp pent repaajie (0). Timpul de restablire Teste 0 Verabil aleatoare acre functie de reparate est: M(,) =P, <1, st, >0. a3n Similar, cu stables funefe de fabiltat, se poate sere: 4labiltate, mentenanta st tehnologi de reconiltionare ~ cap. 1 (138) 39) 4) Unde wi) este deaumiti intensitatea reparatiei, Intogrind ccuatia Aifereniala (1.40, se btinefunefa de mentenabilitate MU,)=1-e* aan Functiacomplementard mentenabilitii, denumits nonmentenabilitate este -MUi,)ee* 42) "ext, atunci timpol de restabilire este repartizat exponential le mentenabilitate devine; a a4 ‘Timpul medin de repartite se sabileste ev expres: enact ous Ol acts aie a eu eon iter ‘ce te dna fa oes neo pode he tne deem ae np er mame, Depo ‘dlc >i pat buo toe pe neal (0) sd pena > We cet edt perl), isin ‘saeecac an > thi ne i elie side gine one cena po pac ute Cow a mpi ce at reap Davi vf)=r~est, ez p= Rds l- Ra} Mtr) 46 Inacin in (6) expen (1) a memenailii, ea doy=i-t-nole! an Fuel complement soni ee demi ndspntbie at ~Rohet™ (14) cual stiilr de disponbiltat si respectiindisponibitat sunt eo)Flabtute,mertenan stele derecondhionare ~ cap. a coestep re oo Pentru durate de timp mai th ecuaile (1491.50) se tose la init (tr), aca: ete 4 ast) asa =: 33) im D() port denumirea de coeficent de dispoi EL reprezint facta din timpul total de exploatare a sistemulu in caracesta este capabil si funeioneze. Coeficientul complementar cesta, adic imG() poara denumirea de eoeficient de indisponibittate tate 16