You are on page 1of 6

Denumirile de origine controlata: Ce sunt si cui folosesc ele?

March 17, 2010Cu si despre vin, Drinks and food, Ganduri, Vin

Trecand de la teoriile ce asigura consumatorul ca in spatele etichetei pe care stau


inscrise initialele D.O.C. se regasesc intotdeauna vinuri obtinute in areale viticole strict
delimitate, din soiuri recomandate si recunoscute pentru potentialul lor de a produce
vinuri de cea mai inalta calitate si, totodata, reprezentative pentru zonele din care
provin, prin respectarea unor conditii specifice de cultivare a vitei de vie si procesare a
vinului (exemplu: grad alcoolic minim 11%), se pune intrebarea cui ii foloseste aplicarea
acestor denumiri.
Desigur, suntem tentati, fara sa ezitam prea mult, sa raspundem ca beneficiul se
regaseste de ambele parti ale baricadei, atat a consumatorului, cat si a producatorului.
Un exercitiu simplu de imaginatie ne poate ajuta sa ne inchipuim un consumator de vin
pus in situatia sa aleaga de pe raftulul unui magazin, care va fi tentat intodeauna sa
cumpere un vin a carui calitate si provenienta ii sunt garantate. Desigur,
acest beneficiu se va regasi probabil in pretul produsului, prin costurile ce le implica
obtinerea denumirii de origine controlata. In oglinda, producatorul se va bucura de
increderea cumparatorului sporindu-si astfel profiturile prin mentionarea pe eticheta a
acestui detaliu.
Tot acest exercitiu este fara cusur insa, in conditiile in care consumatorul despre care
vorbim indeplineste doua conditii minimale: cunoaste insemnatatea D.O.C-ului si are
incredere in garantia pe care aceasta denumire i-o ofera.
Prima dintre conditii suntem tentati sa o eliminam din discutie pentru simplul fapt ca un
asfel de exercitiu de imaginatie a plecat de la premisa ca personajul nostru reprezinta un
esantion reprezentativ al consumatorului de vin si poseda deci un minim bagaj de
cunostinte despre treptele de calitate ale acestuia.
Merita deci sa insistam putin asupra celei de-a doua dintre conditii .
Imi vine fara sa vreau in minte un exemplu. A circulat la radio si in presa scrisa o serie
de reclame in care un producator din zona Cotnari indemna consumatorul sa
consume adevarata Grasa de Cotnari. Se mentiona in aceasta reclama ca o corecta
identificare a acestui adevarat vin se poate face prin alegerea sticlei cu o anume culoare
si o anume indicatie pe capison. Este aceasta indicatie superioara celei de D.O.C.? Daca
da, atunci de ce? Daca nu, atunci de ce nu se mentioneaza nimic despre holograma
ONDOV in reclama? Desigur ca raspunsul este usor de intuit. Cu toate acestea nu putem
sa nu ne intrebam de ce nu se practica o promovare similara pentru recunoasterea si
identificarea vinurilor cu denumire de origine controlata.
Continuand sa privim prin prisma consumatorului se pune problema strictetii controlului
si garantarii denumirilor de origine controlata, a urmaririi cantitatilor produse si
comercializate.
Inclinatia mea spre informatizare si automatizare a proceselor ma face sa vad
necesitatea unei aplicatii complexe, pe baza careia sa se urmareasca toti acesti
parametrii. Cu alte cuvinte, o baza de date in care sa fie introduse valorile cu privire la
cantitatile produse si comercializate si a tuturor celorlalte informatii colaterale este, din
punctul meu de vedere, esentiala pentru usurarea si imbunatatirea activitatii entitatilor
in a caror activitate se regaseste reglementarea si aplicarea denumirilor de origine
controlata. Binenteles, creearea si intretinerea unei astfel de aplicatii are costurile ei, dar
eu consider ca un astfel de plan ar putea inclina balanta increderii cosumatorilor in
favoarea vinurilor de origine controlata.
Exista, pe langa parerile personale amintite mai sus, si alte exemple care ar putea pune
sub semnul intrebarii utilitatea denumirilor de origine controlate (trecand peste politicile
impuse de apartenenta tarii noastre la Uniunea Europeana). Exista producatori
importanti pe piata noastra care nu fac uz de aceste denumiri si, cu toate astea, vinurile
lor se bucura (de multe ori pe buna dreptate) de aprecierile profesionistilor sau a
publicului larg. Aceasta situatie ne face sa ne amintim, pastrand proportiile, de exemplul

super-toscanelor italiene care, fara a uzita echivalentul D.O.C-ului romanesc, se vand de


multe ori la preturi cu mult mai mari decat a vinurilor cu origine controlata si garantata.
Un alt exemplu in acest sens este acela al zonelor ce intra sub incidenta normelor ce
reglementeaza aceste denumiri dar care, de ani buni, nu au nici un fel de productivitate
in acest sens. De ce nu este acest lucru fructificat de producatori? Greu de raspuns.
In incheiere, reamintim ca initial notiunea de origine controlata a fost preluata de la
modelul francez la care, prin prisma traditiei acestei tari in domeniu, continuam sa ne
raportam. Este insa des vehiculata in presa de specialitate ideea ca o asfel de abordare
ar fi unul din principalele motive pentru care vinurile frantuzesti si europene au pierdut
teren in fata celor din lumea noua, mai pregatite ca mobilitate si mai ferite de legiferari
stricte precum cele legate de denumirile de origine controlata, pentru piata tot mai
globalizata a vinului.
Voi cat de influentati sunteti la cumpararea unui vin de indicatia D.O.C. de pe eticheta?
1.

Paralela Trapiche (sau cum nu sunt toate vinurile la fel)

2.

Halewood2 dintr-o lovitura

9 thoughts on Denumirile de origine controlata: Ce sunt si cui


folosesc ele?
1.

Mihnea Mironescu
March 17, 2010 at 11:20 am

Interesant subiectul. Primul lucru care-mi vine in minte este ca valoarea unui vin ce respecta cerintele
de DOC nu poate fi mai mare decat calitatea ceruta prin DOC. Cu alte cuvinte, reguli bune duc la vin
bun si reguli mediocre la vin mediocru. Nu stiu in ce situatie se afla DOC-urile noastre din acest punct
de vedere, dar faptul ca unul din producatorii de mare calitate de care aminteai si tu in articol a aderat
initial la DOC pentru ca la scurt timp sa renunte ma face sa cred ca mai este de imbunatatit ceva la
regulile DOC-urilor noastre.
De asemenea, regulamentele trebuie sa fie dinamice, in continua evolutie cu moda gusturilor in
materie de vin, cu schimbarile climaterice de care nu scapa nimeni. Ele trebuie sa serveasca
producatorii si consumatorii de vin, si nu sa li se impotriveasca absurd. Sa fie in pas cu timpurile. In
Italia s-a intamplat contrariul, de aceea multi producatori au ales calea facila a vinurilor IGT, de masa,
celor DOC sau DOCG, facand ceea ce-si doreau, nu ceea ce le impuneau regulile DOC.
Cu toate acestea, este clar ca un DOC sau DOCG pe eticheta, mai ales cand acel DOC inseamna
ceva, iti vinde produsul. Sa ne gandim ce inseamna un DOC Sauternes sau un DOC Chianti Classico.
La noi toate-s vechi si noi sunt toate. Ce mai inseamna un DOC Dealu Mare, sau Cotnari daca a
insemnat vreodata prea multe?
2.

George Mitea
March 17, 2010 at 11:59 am

Legea 244/2002 Legea viei si vinului:


Definirea i dreptul de utilizare a denumirii de origine controlat i a indicaiei geografice
ART. 19
(1) Prin indicaie geografic se nelege numele unei localiti sau regiuni geografice care identific

proveniena vinurilor din acel teritoriu, n cazul n care calitatea sau o alt caracteristic specific
poate fi atribuit n mod esenial acelui teritoriu, mediului natural i/sau factorilor umani.
(2) Indicaia geografic este de utilitate public.
(3) Este interzis utilizarea unei indicaii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat
pentru indicaia geografic respectiv i nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.
(4) Procedura i condiiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaiei geografice pentru vin i alte
produse pe baz de must i vin se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i se
public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
ART. 20
(1) Prin denumire de origine controlat, denumit n continuare DOC, se nelege un nume geografic
al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identific originea vinurilor provenite din acel teritoriu
delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali i umani din acel teritoriu.
(2) Este interzis utilizarea unei denumiri de origine controlat pentru vinurile care nu provin din acel
teritoriu delimitat.
(3) Producerea i procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlat, precum i
condiionarea i mbutelierea acestora se realizeaz n teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).
(4) n cazuri speciale i sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaiei de productori de
vin cu denumire de origine controlat din arealul respectiv, condiionarea i mbutelierea vinurilor se
pot realiza i n afara arealului n care au fost produi strugurii. n aceste cazuri, se vor meniona n
mod obligatoriu pe etichet mbuteliatorul i locul mbutelierii.
(5) Tria alcoolic natural minim n volume pentru vinurile DOC se stabilete pentru fiecare
denumire de origine. Pentru aceasta se iau n considerare triile alcoolice naturale constatate n
ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.
(6) Tria alcoolic natural minim n volume prevzut la alin. (5) poate fi stabilit la nivele diferite, n
funcie de:
a) subdenumire, comun sau o parte a comunei;
b) soiul sau soiurile de vi-de-vie din care provin strugurii utilizai.
(7) n funcie de stadiul de maturare a strugurilor i de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu
denumire de origine controlat se clasific astfel:
a) DOC-CMD vin cu denumire de origine controlat din struguri culei la maturitate deplin;
b) DOC-CT vin cu denumire de origine controlat din struguri culei trziu;
c) DOC-CIB vin cu denumire de origine controlat din struguri culei la nnobilarea boabelor.
In afara de asta ONDOV elaboreaza norme precise cu privire la modul in care se obtin vinurile dintrun anume areal. Iata exemplul de mai jos, in care observam ca ONDOV hotaraste si felul in care se
obtin vinurile din arealul respectiv, precum si limita productiei maxime la hectar:
http://docs.google.com/viewer?
a=v&q=cache:dgQHnJRm6KkJ:www.ondov.ro/documente/reglementare_doc/28.pdf+norme+ondov&hl
=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESieABImm9WRX7Ub5hG_8bFGqUlFNvhK7KXYmo8QZ6S62cxzx_t
LjG-LfhdTmdZtEWw4f_53TPnsNmgQUBbIo5rIFO4dgV3P7YI1sGR0NzmpTvtLq1OGtfLDo4I_Pv_6FyHG4oG&sig=AHIEtbQ
5kUDRye4bRiT7sLN_kV9V-fcnug
scuze nu stiu cum sa pun link in comment;(
In alta ordine de idei pentru a raspunde scurt la intrebare: nu ma mai intereasaza aceste aspecte,
despre care stiu din experienta ca nu spun nimic despre calitatea vinurilor. Am baut IG-uri mult peste

unele DOC+trepte de calitate, asa ca


Iar de bauturi care nu au indicatie gerografica nu ma ating
3.

Ciprian
March 17, 2010 at 12:05 pm

Interesant articol. Ma bucur ca ai amintit exemplul super-toscanelor, pentru ca este unul dintre cele
care trimit DOC-ul la plimbare
Totusi, super-toscanele au ajuns in aceasta situatie nu pt ca au dorit sa stea deoparte de sistem, ci
din motive oarecum "tehnice"; legislatia doc-ului din zona Toscanei impune un procent majoritar de
Sangiovese in cupajul final (circa 90%), nepermitand astfel experimentarea cu alte soiuri in procent
mai mare. Dupa cum stim, cel putin cativa:), super-toscanele au la baza un cupaj aproape de cel din
Bordeaux: Cab. Sauv., Merlot si ceva Sangiovese.
In ultima vreme, nu mai sunt atat de mult influentat de apartenenta sau nu a unui vin la sistemul doc.
Asta pt ca piata vinului s-a schimbat foarte mult in ultimii ani, iar tot mai multi prefera sa
experimenteze cum vor in afara sistemului. Iar acest lucru nu are de a face musai cu calitatea
produsului final.
Inca ceva ce am observat in ultimul timp la vinurile noastre: multi au inceput sa adopte sistemul italian
de clasificare, mai ales cel de tip "indicatie geografica recunoscuta". Chiar si la italieni, se pot gasi
multe vinuri ultra-calitative incadrate in acest sistem de clasificare. In concluzie, doc-ul de astazi nu
mai este un indicator al calitatii ci tine, in primul rand, de anumite caracteristici tehnice care trebuiesc
a fi indeplinite.
In ultimul rand, nu cred ca majoritatea consumatorilor de azi cumpara vinuri analizand daca acestea
au denumiri de origine sau nu. O fi si asta un factor, dar nu definitoriu.
Aaaa, da! Si nu sunt de acord cu specialistii care spun ca vinurile Lumii Vechi au pierdut teren datorita
acestui sistem bine reglementat. Hai sa fim seriosi, motivele principale sunt pretul mai bun al celor din
Lumea Noua si un marketing foarte agresiv. In definitiv, marea masa a consumatorilor de astea este
influentata. restul e cancan gazetaresc
4.

Ciprian
March 17, 2010 at 1:24 pm

Si inca ceva referitor la sistemul frantuzesc :). Deh, asta ma doare cel mai tare:))
Recent, s-a pus problema in Bordeaux sa se simplifice oarecum sistemul DOC. Mai exact,
producatorii din regiunile care poarta denumirea Cotes, sa se adune sub o singura umbrela Cotes
de Bordeaux. Credeti ca toti au fost de acord? Nicidecum; cei din Cotes de Bourg au refuzat categoric
o astfel de idee. La prima vedere, aceasta situatie poate fi interpretata ca un soi de incapacitate de a
fi in ton cu noile tendinte. Dar nu este chiar asa. Cu toate ca tehnic, pe hartie cel putin, diferentele
dintre diversele denumiri din Bordeaux sunt minimale, calitatea creste simtitor cum inaintezi in
ierarhie. Bordeaux este unul dintre putinele exemple care demonstreaza ca sistemul de clasificare tine
si de calitatea vinurilor. Normal, exista si exceptii, dar acestea sunt destul de putine si trebuie sapat
adanc sa dai de ele.
Cel mai elocvent exemplu este diferenta dintre Bordeaux si Bordeaux Superieur. pe hartie, singura
chestie care le delimiteaza este nivelul de alcool. In practica, vinurile care apartin de Bord. Superieur

reprezinta un salt calitativ foarte mare fata de cele denumite generic Bordeaux
Nu cred ca primilor le-ar conveni sa se faca o denumire generala de origine care sa-i bage pe toti la
un loc. Si este ceva perfect de inteles.
Deci, asa numita revizuire a doc-ului din Franta este o problema foarte tricky si nu degeaba este un
sistem care dureaza si functioneaza de atata amar de vreme
5.

BLOG de VRANCEA
March 17, 2010 at 1:50 pm

Aline, eu ma pricep la vin, la fel de mult cum ma pricep la reparat ceasuri atomice. Pana a ceti la tine
articolul asta (foarte fain, de altfel) credeam ca DOC asta e numai in Word, nicidecum in vin
permisa-mi fie gluma. Serios vorbind, pentru mine chiar conta chestia asta, insemnand ca aveam
(precizez, aveam) incredere in termenul acesta. acum, nu prea. O lamurire cer, totusi: care-i
recomandarea voastra, de specialisti? Cum trebuie sa aleg un vin, eu fiind, asa cum am mai zis, nici
macar in stadiul de neofit? Poate n-ar fi rau sa scrii si un asemnea articol. Merci fain si, inca o data,
felicitari sincere pentru tema facuta complet.
6.

alibus
March 17, 2010 at 6:18 pm

@Mihnea, @George, @Ciprian,


Stiam eu ca o sa va incalziti pe tema asta.
@BdV,
Intrebarea ta pare cea mai simpla, dar e probabil cea mai dificila dintre toate. Exista o serie intreaga
de motive care sa te convinga sa alegi un anume vin. Care e cea mai buna dintre alegeri doar tu ca
cumparator poti decide. Probabil cel mai important in alegerea ta trebuie sa fie conditiile in care
intentionezi sa bei acel vin. Va fi un vin pe care el vei bea la masa sau poate ca unul pe care vrei sa il
savurezi pur si simplu?
Eu am o serie de criterii dupa care ma ghidez cand aleg un vin, pe langa cel mentionat anterior: cand
vine vorba sa aleg intre mai multi producatori merg pe mana celui de la care am cele mai mari
asteptari (evident); cand e vorba sa aleg intre culori, am tendinta sa aleg mai adesea rosul; nu in
ultimul rand, pentru ca vreau sa descopar cat mai multe din tot ce inseamna vin, imi place sa
'descopar' soiuri sau zone/tari noi. Binenteles si pretul este un criteriu important.
Oricum subiectul merita dezvoltat.
p.s.: Era sa uitnu cumpar niciodata vinul celor care ma ameninta (Prietenii stiu de ce)
7.

Mihnea Mironescu
March 19, 2010 at 5:48 pm

Hai s privim problema i din alt unghi. Faptul c la noi i se pare c nu numai la noi DOC-urile
pierd teren, asta nu nseamn neaprat c sistemul de DOC n sine are probleme, ci mai degrab c
acesta ar trebui reformat sau actualizat, aa cum spunea i Ciprian. Dac ONDOV remarc faptul c
muli productori de calitate rmn n afara DOC-ului i ader la mai laxele apelaii gen IG, atunci ar
trebui s se ntrebe de ce se ntmpl asta i ce ar trebui fcut pentru a ncuraja ntoarcerea
productorilor ctre DOC-uri.

n definitiv, DOC-ul este un element de certificare a unui areal i a unui stil de vin, util cui altcuiva
dect consumatorului. Dac productorii renun la folosirea DOC-urilor, nu pierde dect
consumatorul, care va trebui s tot ncerce ca la rulet vin dup vin IG.
ONDOV ar trebui s iniieze runde de discuii cu productorii pe tema revitalizrii sistemului DOC i a
atragerii productorilor ctre el. Poate c au ncercat s fac asta, nu tiu, merit spat.
N-am idee dac vinurile DOC sunt taxate (impozitate) diferit dect cele IG, dar ar putea fi i asta o
ipotez.
8.

borisMarch 20, 2010 at 3:38 pm

In Romania, denumirea DOC este denaturata, deoarece vei gasi vinuri de 5 lei care au holograma
DOC si care nu au numic in comun cu aceasta denumire. De aceea, producatorii care insista pe
calitate au trecut la IG (vezi Da Vino, Crama Oprisor, Recas)

You might also like