ISTORIA

n1881,chirurgulrusNikolaiLuninahrrnitoarecicuunamestecartificialde

toiconstitueniilapteluicunoscuilamomentulrespectiv,adicproteine,grsimi
,carbohidraiisruri.Acetiaaumurit,ntimpceoareciihrniiculapte
naturals-audezvoltatnormal.Aformulatoconcluzieprecumc"unaliment
naturalcalapteletrebuiedecisconin,pelngingredienteleprincipale
cunoscute,micicantitidesubstanenecunoscuteesenialevieii"Concluzia
trasdeelafostrespinsdeceilalicercettori,carenuaupututsreproduc
rezultateleexperimentelorsale.Odiferenafostfaptulcelafolositzahr
normal(zaharoz),pecndceilalicercettoriaufolositzahrdinlapte(lactoz)
caremaiconineanccantitimicidevitaminaB.

n1905,WilliamFletcheradescoperitcprinmncareaorezuluinedecorticatn

loculceluidecorticatsepreveneaboalaberiberi.nanulurmtor,Frederick
Hopkinsaafirmatcalimenteleconin"factoriaccesori"pelngproteine,
carbohidrai,grsimietc.caresuntnecesaricorpuluiuman.CndCasimir
Funkaizolatcomplexulhidrosolubildemicronutrieniacruibioactivitate
fuseseidentificatdeFletcher,apropuscaacestasfienumit"Vitamin".
Numeleadevenitrepedesinonimcu"factoriiaccesori"ailuiHopkins,iarpn
cnds-ademonstratcnutoatevitaminelesuntamine,cuvntuleradeja
popular.n1920,JackCecilDrummondapropusca"e"-ulfinalscad,pentru
asedezaccentualegturacu"aminele",dupdescoperireafaptuluicvitamina
Cnuaveacomponentaminic.nlimbaromn,formaarmasneschimbat,
spredeosebiredelimbaenglez.

GENERALITI
Vitaminele sunt substane organice cu structur complex
i cu rol esenial n funcionarea normal a organismului
uman.
Cu cteva excepii, vitaminele nu pot fi sintetizate n
cadrul metabolismului animal.
Viaa nu poate exista dect n prezena tuturor
vitaminelor eseniale.

GENERALITI
Vitaminele sunt foarte rspndite n plante, unde se
sintetizeaz.
Organismul animal primete vitaminele odat cu
alimentele, fie direct sub form de vitamine, fie sub
form intermediar de provitamine, care se transform n
organism n vitamine.
Necesarul zilnic se msoar n uniti internaionale
(u.i.). O unitate este egal cu 0,025g vitamin D
cristalizat.

ROLUL VITAMINELOR
Vitaminele au rol de biocatalizatori.
Ele regleaz i stimuleaz procesele metabolice.
Lipsa total a vitaminelor din organism, sau insuficiena

lor provoac tulburri grave (scorbut, pelagr, rahitism,

astenie etc.).
avitaminoz lipsa total a unor vitamine
hipovitaminoz aport insuficient (caren) de vitamine
hipervitaminoz existena unor vitamine n exces

CLASIFICARE

Dup solubilitatea n diveri solveni, vitaminele se

clasific n:
Vitamine liposolubile solubile n grsimi sau solveni ai
grsimilor i insolubile n ap (vitaminele A, D, E, F, K).
Ele nu trebuie consumate zilnic.
Vitamine hidrosolubile solubile n ap (vitaminele B,
PP i C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se
pot stoca n organism.

VitaminaA antixeroftalmic
Prezent n uleiul de pete, morcov, spanac, lapte.
n organismul uman se formeaz din -carotin (aflat n

morcovi), din care cauz se numete provitamina A.

Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.

VitaminaD antirahitic
Cele mai bogate alimente n vitamina D suntunturade

pete, ficatul mamiferelor i psrilor.

Se presupune c vitamina D ar mri secreia gastric i
astfel ar favoriza absorbia Ca i P.
Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.

VitaminaE tocoferolul

Se gsete n seminele cerealelor, n legumele proaspete,

n glbenuul de ou, n lapte.

La brbaii aduli, necesarul zilnic de tocoferol este de
cca. 25 mg, direct proporional cu vrsta.
Apa potabil cu un coninut prea ridicat de clor poate
diminua cantitatea de vitamina E din organism.

VitaminaF
Vitamina F const dintr-o grupare de acizi grai care se
gsesc ndeosebi n uleiul de floarea-soarelui , de porumb
i de soia, n arahide i nuci, n seminele de dovleac
(crude) i n alune, n migdalele dulci i n uleiul de ficat
de pete etc.
Pn n prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic n
aceast vitamin.

VitaminaK antihemoragic
Rspndit n produsele de origine vegetal (foile verzi de

varz, lucern, spanac) i animal (ficat, muchi).

Necesarul zilnic de vitamina K este de
1,5-2 mg.

VitaminaB1- tiamina
Se gsete n tra de gru i orez, embrionii

gramineelor, n organele interne ale animalelor (ficat,

rinichi, inim).
Necesarul zilnic este 1-3 mg n funcie de alimentaie i
metabolismul de baz.

VitaminaB2- riboflavina

Face parte din pigmenii galbeni, care se numesc flavine.

Practic, sursa cea mai important este laptele i legumele

verzi.
La copii, n funcie de vrst, necesarul zilnic de vitamina
B2 este 0,4-1,2 mg.

VitaminaB3 VitaminaPPfactorul
antipelagros
Cele mai bogate produse alimentare n vitamina PP sunt

drojdia de bere, trele, embrionii de gru i organele

interne ale animalelor (ficat i rinichi).
50-500 mg fac s dispar fenomenele i leziunile
provocate de pelagr n cteva zile
Pelagra = piele bolnav (din limba latin)

VitaminaB6- antidermatozic
Cantiti importante se gsesc n drojdia de bere, tra

de orez, embrionii de gru i pinea integral.

Nevoia zilnic este de circa 2 mg.

VitaminaB12 factorul antianemic

Este cunoscut i sub numele de vitamina roie datorit

cobaltului pe care l conine.

Vitamina B12se gsete doar n alimentele de origine
animal: carne, ficat, lapte, produse lactate, ou, precum
i n fructele de mare: crabi, stridii, scoici.
Necesarul zilnic 1-6 micrograme.

VitaminaC acidul ascorbic

Cele mai bogate n vitamina C sunt fructele proaspete de

mce, coacze negre, lmi, portocale, alune, varz,

ardei ( de unde a fost izolat de Albert Szent-Gygy n
1927).
n raia alimentar zilnic sunt necesare cantiti n jur de
25-30 mg de vitamin C.

Deficienteiexcesedevitamine
Un organism poate supravietui pentru un timp fr vitamine, dei deficitul

prelungit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase i potenial

fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult
poate avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult nainte s
se apar vreo boal, n timp ce vitamina B1 din rezerve nu rezist mai mult de
dou sptmni.
Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n organism i sunt
toxice cnd sunt luate n exces. Vitaminele solubile n ap nu sunt pstrate n
organism, cu excepia vitaminei B12, rezerva ei aflndu-se n ficat.

Vitamine naturale sau pastile?

Intr-unexperiments-aobservatcasoarecilorcaroralis-aadministrat

vitaminesinteticeaumuritmairepededecatceicarenuaufosthraniti
deloc.Ceeacedemonstreazacapastileleucidmairepededecat
infometarea

In primul rand, medicamentele sunt mai greu de digerat si absorbit

Vitaminele care se gasesc in starea lor naturala in legume si fructe

proaspeteau o absorbtie de pana la 98%. Nutrientii dintr-o pastila sunt
absorbiti intr-un procent de 10-20% comparativ cu cele naturale 98%.

 In al doilea rand pastilele se inghit mai greu. Copiii si oamenii in

varsta au dificultati in a inghiti un numar mare de vitamine,

pastile minerale, tablete, necesare pentru mentinerea sanatatii.
Din ce in ce mai multe persoane simt nevoia de a-si suplimenta
necesarul de vitamine si minerale. In acelasi timp tot mai multe
persoane s-au saturat sa ia zilnic o gramada de pastile. E mai
simplu cu vitaminele naturale.

In al treilea rand e foarte greu si confuz sa realizezi

combinatia perfecta de pastile. De exemplu daca

iei vitamina E inseamna ca ai nevoie de Zinc, dar
daca iei zinc ai nevoie fosfor si vitamina C in anumite
proportii pentru ca Zincul si vitamina E sa isi faca efectul.
Alimentele reprezinta o sursa complexa de vitamine, minerele, si

fitochimicale care functioneaza impreuna. Suplimentele tind sa

lucreze izolate. Fitochimicalele (elementele chimice din plante)
reprezinta o componenta importanta a hranei. Se stie ca acestea
reduc probabilitatea aparitiei cancerului de piele si a bolilor de
inima. Suplimentele nu inlocuiesc beneficiile elementelor
fitochimice si a altor componente ce se regasese in mancare. De
aceea, administrarea suplimentelor de vitamine nu ar trebui sa
inlocuiasca o dieta variata.

 Exista unele afectiuni specifice care se pot ameliora in urma unor

anumite tratamente cu vitamine. In acest caz se recomanda mai

intai consultarea medicului, apoi, in cazul in care cautati un
supliment de vitamine asigurati-va ca folositi un supliment natural
care este produs astfel incat sa pastreze toate principiile active.

Administrarea suplimentelor de vitamine trebuie privita ca o solutie

pe termen scurt. Folosirea pe termen lung a acestora poate produce

simptome de intoxicare si otravire. Daca simtiti lipsa unor vitamine
sau minerale, o solutie inteleapta ar fi schimbarea dietei sau a
stilului de viata, decat apelarea la suplimente.

CONCLUZII:
Atunci cand luam vitamine sub forma de suplimente ar trebui sa
avem in vedere urmatoarele lucruri:
- Vitaminele sunt compusi organici folositi de catre corp in cantitati
mici pentru diverse procese metabolice.
- Suplimentele din vitamine nu pot inlocui o alimentatie sanatoasa.
- Cei care s-ar putea sa aiba nevoie de suplimente de vitamine
sunt: femeile insarcinate si cele care alapteaza, persoane care
beau alcool in cantitati peste cele recomandate ca fiind sigure,
consumatorii de droguri si persoanele in varsta.
- Atunci cand va hotarati la vitamine sub forma de suplimete,
asigurati-va de calitatea acestora.