ROMNIA

T.
UL SPECIALIZAT C.
DOSAR NR.(...)
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVIL NR.35/2013
edina public din data de 21 ianuarie 2013
Instana este constituit din:
PREEDINTE: S.
I.
JUDECTOR: C.
G.
JUDECTOR: V.
L. O.
GREFIER: C.
P.
Pe rol fiind recursul declarat de recurentul T.
P.
V.
n
contradictoriu cu intimata SC R.
L.
I. SA mpotriva sentinei civile
nr. 13851/2012 pronunate la data de (...)
de Judectoria Cluj-Napoca n
dosarul nr. (...)
, avnd ca obiect contestaie la executare.
La apelul nominal se prezint reprezentantul recurentului, d-l avocat
M.
N. C. , lipsind intimata.
Procedura de citare este legal ndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, constatndu-se c n data de 18 ianuarie
2013 recurentul a naintat la dosar dovada achitrii unei taxe judiciare de
timbru n cuantum de 97 lei i timbre judiciare n valoare de 0,3 lei, aferente
recursului declarat.
De asemenea, se constat c tot n data de 18 ianuarie 2013 a fost
nregistrat la dosare o ntmpinare. Se comunic un exemplar al
ntmpinrii reprezentantului recurentului.
Reprezentantul recurentului solicit amnarea cauzei pentru studierea
ntmpinrii nregistrate la dosar n cursul zilei de vineri, 18 ianuarie 2013,
aceasta avnd 10 pagini i fiind nsoit de acte.
T.
ul constat faptul c nu au fost ataate nscrisuri ntmpinrii i
las cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului
recurentului s ia cunotin de coninutul ntmpinrii.
La a doua strigare a cauzei se prezint reprezentantul recurentului, d-l
avocat M.
N. C. , lipsind intimata.
Reprezentantul recurentului arat c nu mai are alte cereri de
formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, T.
ul acord cuvntul n
susinerea recursului.
Reprezentantul recurentului susine recursul astfel cum a fost
formulat n scris. Consider c sentina recurat este nelegal sub aspectele
nvederate. n primul rnd, consider c prima instan a interpretat i
aplicat n mod greit prevederile art.15 din OG nr.51/1997. Astfel, dac se
reziliaz contractul de leasing utilizatorului i revine obligaia s restituie
bunul i s plteasc ratele scadente pn la data restituirii bunului. n
acest text legal se face trimitere i la prevederile contractului; cnd se face
trimitere la clauzele contractului nu se face referire i la clauzele abuzive ori
consider c exist o clauz abuziv la art.8 pct.2 i art.9 lit. b din contract
potrivit creia, n caz de reziliere a contractului de leasing, utilizatorului i
revine obligaia de a restitui bunul i de a plti toate ratele, chiar dac
scadena nu a fost ndeplinit, precum i valoarea rezidual. Contractul de
leasing nu este un contract de vnzare-cumprare, aa cum l interpreteaz
art.8, 9 din contractul ncheiat ntre pri, pentru c este un contract cu
1

coninut specific, un contract de nchiriere a bunului, de cesiune a dreptului

de folosin pe o durat de timp determinat la expirarea cruia
utilizatorului i se recunoate dreptul de a cere prelungirea contractului de
leasing fie s cear ncetarea acestuia i s restituie bunul, fie s cumpere
bunul obiect al contractului. Cumprarea bunului de ctre utilizator este o
opiune ce o recunoate legea; nu se poate impune printr-o clauz care nu
este negociat de ctre pri, respectiv clauza de sub pct.9 lit b.. Prin
ntmpinare se recunoate c clauza de la pct.9 lit. b face parte din condiiile
generale ale contractului ori condiiile generale nu se negociaz de ctre
pri. n aceast situaie este evident c contractul de leasing, aa cum a fost
ncheiat, este un contract n care utilizatorul a fost pus ntr-o poziie net
inferioar fa de finanator. Arat c obiectul contractului de leasing a fost
predat de ctre utilizator-recurentul finanatorului; prin ntmpinare se
recunoate faptul c acesta a fost revndut de ctre finanator cu suma de
42.000 euro. Prin executarea silit pornit de finanator acesta solicit i
valoarea rezidual ori, n condiiile n care finanatorul revinde bunul i-i
ncaseaz valoarea rezidual de la un ter, se pune ntrebarea dac mai
exist temei legal sau moral pentru a pretinde i de la utilizator valoarea
rezidual n condiiile n care nu i-a manifestat opiunea de a cumpra
acest bun. Consider c eroarea de judecat pe care a comis-o prima
instan a fost aceea de a nu fi abordat caracterul abuziv al clauzelor; n
mod normal trebuiau considerate nescrise i, n aceast situaie, s-ar fi
constatat c recurentul este urmrit pentru o crean inexistent iar
finanatorul a declanat o procedur de executare silit fr nici un drept
legal. Apreciaz c nu se nscrie n asigurarea dreptului recurentului la un
proces echitabil pronunarea unei hotrri judectoreti care s-l
dezavantajeze net fa de finanator i care s creeze finanatorului o
mbogire fr just cauz. U.
ul poate fi obligat s plteasc valoarea
rezidual numai n cazul n care opteaz pentru cumprarea bunului ceea ce
n cazul de fa nu s-a ntmplat. Consider c nu este legal ca indemnizaia
de reziliere a contractului s cuprind i plata tuturor ratelor de leasing a
cror scaden nu a fost mplinit la momentul rezilierii. n condiiile n care
bunul este preluat de finanator iar utilizatorul nu mai poate exercita acest
drept de folosin, finanatorul nu mai are nici o justificare s-i perceap
contravaloarea folosinei pe care nu a mai exercitat-o. Se poate interpreta
clauza menionat n sensul unei clauze penale i chiar dac i se recunoate
valoarea de clauz penal, nu i se poate nega caracterul abuziv n condiiile
n care utilizatorului i se cere s plteasc i valoarea rezidual. n
consecin, solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu
obligarea intimatei la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecat,
conform dovezii depuse la dosar.
T.
ul reine cauza n pronunare.
T.

UL

Prin sentina civil nr.13851/2012 pronunat la data de 6

septembrie 2012 n dosarul nr.(...)
al Judectoriei C. -N.
, a fost
respins contestaia formulat de contestatorul T.
P.
V.
, in
contradictoriu cu intimaii R.
L.
I. SA i SC V.
S. prin lichidator
judiciar S.
I. .
Pentru a pronuna aceast hotrre instana de fond a reinut c la
data de (...)
creditorul SC REIFFEISEN LEASINF I. SA a formulat o cerere
de executarea silita mpotriva debitorului SC V.
S. si a contestatorului
2

solicitnd ca efect al rezilierii contractului de leasing financiar 23631/(...)

suma de 21 314,52 euro, avnd n vedere ca i se datoreaz n total suma de
63814,52 euro reprezentnd capital si valoare reziduala, debite nencasate
taxa de depozitare, impozite i alte taxe.
Fa de faptul ca bunul ce a fcut obiectul contractului a fost
revndut cu suma de 42.500, euro diferena solicitat reprezint pierderea
suferita de societatea finanatoare ca urmare a revnzrii bunului la care se
adaug i cheltuielile de executare silita.
S-a reinut c din contractul de leasing 23631/(...)
rezult c
contestatorul a garantat obligaia debitorului SC V.
S. n ceea ce privete
obligaiile ce decurg din contract.
Din declaraia finanatorului reiese c datorita faptului ca nu au
fost achitate rate, contractul a fost reziliat, iar din procesul verbal din (...)
reiese c s-a procedat la predarea primirea autovehiculului.
De asemenea, s-a reinut c s-a ncuviinat executarea silita a
contractului de leasing prin ncheierea civil nr. 15951/CC/2010 a
Judectoriei C. -N. .
Din art. 8.2 si 9 lit. b din condiiile generale reiese c n cazul
rezilierii contractului, pe lng ratele de leasing datorate i neachitate pn
n acel moment cu penaliti, se datoreaz i o indemnizaie de reziliere care
devine exigibil imediat prin efectul rezilierii i este compus din toate ratele
de leasing rmase de achitat i valoarea rezidual. De asemenea, utilizatorul
datoreaz TVA, taxe vamale, accize i orice costuri aferente ncetrii
contractului.
Prima instan a apreciat c acesta dispoziie contractual nsuit
de contestator, are caracterul unei adevrate clauze penale, prile
nelegnd s determine practic ntinderea prejudiciului rezultat n cazul
rezilierii contractului de leasing i c este de necontestat ca aceasta
sanciune a intervenit ca urmare a nendeplinirii culpabile de ctre debitor a
obligaiei contractuale care se repercuteaz din plin asupra contestatorului,
n calitate de fidejusor .
S-a reinut c, prin cererea sa, contestatorul nelege s conteste
natura indemnizaiei de reziliere, a sumelor avnd ca obiect ratele a cror
scadenta s-a mplinit dup reziliere i valoarea rezidual, nicidecum
cuantumul acestora, i aceasta oricum mult dup ce contractul de leasing sa derulat i bineneles dup ce debitorul nu i-a ndeplinit obligaia, iar
finanatorul a demarat procedura executrii silite.
Ori, cuantumul prejudiciului
este clar determinat de pri,
contractul de leasing fiind n acord cu prevederile art. 15 din OG 51/1997
privind operaiunile de leasing.
Acest contract, titlu executor, n raport de dispoziiile art. 8 din 0G
nr. 51/1997 este practic legea prilor i sancioneaz partea n culp n
cazul nendeplinirii obligaiilor, finanatorul desfurndu-i activitatea n
scopul obinerii unui profit, fiind pe deplin legal i n acord cu prevederile
art. 5 din codul civil a se solicita diferena rezultat dintre sumele datorate
i suma ncasata din revnzarea bunului, contractul ncheiat nefiind o
derogare de la normele de ordine publica sau bunele moravuri.
De asemenea, valoarea reziduala este parte din rate, aa cum reiese
din scadenarul anexa B F 29.
In ceea ce privete invocarea de ctre contestator prin rspunsul la
ntmpinare a dispoziiilor privind clauzele abuzive prevzute de Legea
193/2000, instana a apreciat ca acesta nu poate invoca n favoarea sa actul
normativ de mai sus.
3

Aceasta, n condiiile n care consumatorul denumit astfel n actul

normativ nu este nicidecum o persoana juridica, aa cum este debitorul, ori
n aceste condiii dispoziiile legale invocate nu se aplica nici fidejusorului,
respectiv contestatorului.
Prima instan a reinut c acest lucru reiese si din Hotrrea din
(...)
a CEJ in cauzele C-541/99CAPE Snc/Ideal Service S. si C -542/99
IDEAL SERVICE MN RE SAS/OMAI S.
care arata ca noiunea de
consumator n cadrul clauzelor abuzive vizeaz persoanele fizice.
Nu au fost reinute aprrile contestatorului n sensul ca,
contractul de leasing ii pierde fora executorie ca urmare a rezilierii lui,
rezilierea fiind o sanciune care apare ca urmare a neexecutrii obligaiei
contractuale, moment n care se activeaz clauzele privind valoarea
prejudiciului creat si datorat, aceasta avnd ca premis un contract perfect
valabil ncheiat care ns nu a fost executat din culpa uneia din pri, n
spe debitorul.
n consecin, n baza art. 399 si urmtoarele c.pr.civ., instana de
fond a respins contestaia.
mpotriva acestei hotrri a declarat recurs, n termen legal,
recurentul T. P.
V.
, solicitnd admiterea recursului i modificarea n
totalitate a hotrrii atacate, n sensul admiterii contestaiei la executare, cu
consecina anulrii actelor de procedur execuional ndeplinite de BEJ
CMPIAN M. R. n dosarul execuional nr.427/2010 ca fiind nelegale.
n motivarea recursului recurentul a artat c un prim aspect de
nelegalitate a hotrrii atacate const n aceea c prima instan a dat
eficien juridic stipulaiilor contractule de la pct. 8.2 i 9 lit.b din
contractul de leasing nr.23631/(...)
, dei aceste clauze sunt vdit abuzive
i, deci, nevalabile din punct de vedere juridic.
n conformitate cu art.15 din OG nr.51/1997, dac n contract nu
se prevede altfel, n cazul n care locatorul/utilizatorul nu execut obligaia
de plat integral a ratei de leasing timp de dou luni consecutive, calculate
de la scadena prevzut n contractul de leasing, locatorul/finanatorul are
dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este
obligat s restituie bunul i s plteasc toate sumele datorate, pn la data
restituirii n temeiul contractului de leasing.
Din analiza acestui text legal rezulta ca utilizatorului ii revin doua
obligaii in cazul rezilierii contractului de leasing, si anume: sa restituie
finanatorului bunul, obiect al contractului si sa plteasc toate sumele
datorate pn la data restituirii n temeiul contractului de leasing.
Instituind aceste obligaii textul legal menionat precizeaz ca acestea
sunt actuale daca in contract nu se prevede altfel. Evident prin aceasta din
urma expresie "daca in contract nu se prevede altfel" legiuitorul nu are in
vedere eventualele clauze abuzive pe care finanatorul le-ar putea impune
utilizatorului prin contractul de leasing.
O astfel de clauza este, in cazul dat, cea stipulata sub pct. 8.2 si 9 lit.
b) din contract conform cu care in caz de reziliere utilizatorului ii revine
obligaia s plteasc finanatorului "ratele de leasing scadente i neachitate
pn n acel moment, inclusiv penalitile aferente i o indemnizaie de
reziliere care devine exigibil imediat prin efectul rezilierii, compus din toate
celelalte rate de leasing rmase de achitat si valoarea rezidual. U.
ul
datoreaz de asemenea TVA, taxe vamale, accize i orice alte costuri aferente
ncetrii contractelor ".
Din aceste prevederi contractuale rezult c dac obiectul leasingului
este predat anterior mplinirii termenului prevzut n contract, utilizatorul va
4

trebui sa plteasc o sum egal cu valoarea tuturor ratelor de leasing ce

urmau a fi pltite pn la sfritul contractului. Cu alte cuvinte se afl n
situaia n care s-ar fi ajuns la finalul perioadei de leasing dei nu are
folosina bunului.
Clauza de la pct. 9 lit. b) are semnificaia juridica a unei clauze penale
care s-ar putea interpreta ca fiind rezultatul libertii de voina a prtilor.
Este insa de subliniat ca, libertatea de a contracta consacrat de disp. art.
969 C.civ. nu este echivalentul unei liberti absolute, contractul avnd
putere de lege intre pri n msura n care este executat cu bun-credint i
se bazeaz pe o cauz licit, fiind interzis derogarea de la normele ce
intereseaz ordinea public i de la bunele moravuri.
Stipulaiile contractuale, inclusiv clauza penal din coninutul
contractelor convenite de ctre pri, trebuie s rspund acestor cerine.
Clauza n discuie d dreptul finanatorului s ncaseze ntreaga
valoare a contractului, nu numai a ratelor restante la momentul restituirii
bunului, taxele i impozitele, TVA, dei bunul utilizat se afl n posesia sa,
fiindu-i restituit de ctre utilizator nainte de termen. Asa fiind, aceasta
clauz este abuziv i ca urmare este lovit de nulitate absolut, fapt ce
atrage implicit i nulitatea absolut parial contractului de leasing n care
ea a fost stipulat.
Urmeaz ca utilizatorul s fie obligat numai la plata ratelor de leasing
scadente la momentul predrii autovehiculelor, precum i la plata
penalitilor aferente la momentul rezilierii contractului.
Un alt aspect de nelegalitate a sentinei recurate consta in greita
calificare a actului juridic dedus judecaii. Prin considerentele sentinei
recurate se retine ca "contestatorul intelege sa conteste natura indemnizaiei
de reziliere, a sumelor avnd ca obiect ratele a cror scadenta s-a indeplinit
dup reziliere si valoarea reziduala nicidecum cuantumul acestora".
Aceasta apreciere este total eronata, intrucat contestarea naturii
indemnizaiei de reziliere, a sumelor avnd ca obiect ratele, si a valorii
reziduale nu a constituit un scop in sine, ci s-a fcut tocmai in ideea
demonstrrii inexistentei creanei finanatorului si, deci, implicit a
cuantumului acestuia in legtura cu care a fost declanat procedura de
executare silita. In ali termeni contestatorul prin demersul sau judiciar a
negat si totodat a demonstrat ca nu datoreaz nimic finanatorului
urmritor si ca din acest motiv actele de procedura executionala sunt lovite
de nulitate absoluta, fiind indeplinite pentru recuperarea unei creane
inexistente si, respectiv, pentru lichidarea unei datorii inexistente.
Daca judectorul fondului ar fi avut o percepie corecta asupra
conceptului de clauza abuziva si ar fi calificat ca atare stipulaiile de la pct.
8.2 si 9 lit. b) din contractul de leasing ar fi constatat in mod neindoielnic
att inexistenta creanei urmrit silit, cat si inexistenta datoriei corelative
ale acesteia.
Prima instana a interpretat si aplicat greit art. 15 din OG nr.
51/1997 statund la fel de greit ca, raportat la prevederile acestui text
legal, cuantumul prejudiciului este clar determinat de parti.
Potrivit art. 15 din OG nr. 51/1997 in cazul rezilierii contractului de
leasing ...locatarul este obligat s restituie bunul i s plteasc toate
sumele datorate, pn la data restituirii n temeiul contractului de leasing".
Asa fiind, obligaia de plata a locatarului (utilizatorului) are ca obiect
numai ratele de leasing datorate pana la momentul rezilierii si predrii
bunului iar nu totalitatea ratelor prevzute in contractul de leasing si nici
valoarea reziduala pe care utilizatorul trebuie sa o plteasc numai in cazul
5

in care la expirarea duratei contractului de leasing opteaz pentru

cumprarea respectivului bun. Toate aceste obligaii sunt prevzute sub
condiia ca prile sa nu prevad altfel. Evident, prin expresia daca in
contract nu se prevede altfel" legiuitorul nu are in vedere eventualele clauze
abuzive pe care finanatorul le-ar putea impune utilizatorului prin contractul
de leasing.
Sentina este nelegala si sub aspectul ca judectorul fondului retine ca
cuantumul prejudiciului a fost clar determinat de parti fiind pe deplin legal
a se solicita diferena rezultata dintre sumele datorate si suma ncasata din
revanzarea bunului... de asemenea valoarea reziduala este parte din rate ".
Formulnd aceasta apreciere prima instana a omis un fapt esenial
pentru corecta soluionare a pricinii anume ca determinarea cuantumului
prejudiciului de ctre parti s-a fcut printr-o clauza abuziva care este lipsita
de eficienta juridica.
Faptul revanzarii bunului este cat se poate de relevant sub aspectul
imbogatirii fara just temei a finanatorului in condiiile in care clauza
abuziva de sub pct. 9 lit. b) nu ar fi anulata de ctre instana.
Intr-adevar, este cu totul nejustificat din punct de vedere juridic si
inacceptabil din punct de vedere moral ca finanatorul sa incaseze cu titlu
de indemnizaie de asigurare toate ratele de leasing cu scadenta ulterioara
momentului predrii autovehiculului obiect al leasingului precum si valoarea
reziduala a acestuia in condiiile in care utilizatorul nu a beneficiat de
folosina acelui bun in respectiva perioada si nici nu a cumprat acel bun la
expirarea duratei contractului de leasing
Cert este c n cazul rezilierii contractului de leasing de ctre
finanator pentru nendeplinirea obligaiilor contractuale asumate de ctre
utilizator, cel dinti nu poate impune acestuia din urm plata unor daune
interese pe care el nsui le-a stabilit i cu referire la care lipsete orice temei
legal pentru acordarea lor.
In condiiile n care autovehiculul, obiect al contractului de leasing
menionat, a fost predat de ctre utilizator finanatorului, de ndat ce
acesta din urm a reziliat unilateral contractul de leasing, dreptul de opiune
al utilizatorului privind cumprarea respectivului autovehicul la expirarea
duratei contractului de leasing a fost suprimat i ca urmare finanatorul nui putea impune s plteasc valoarea rezidual ca parte a preului unei
vnzri ce n realitate nu s-a concretizat, i chiar mai mult, a devenit
imposibil de a se concretiza.
Pe de al parte, finanatorul nu putea pretinde utilizatorului nici plata
ratelor de leasing a cror scaden se mplinea dup momentul rezilierii
contractului de leasing, de vreme ce prin predarea autovehiculului de ctre
acesta din urm celui dinti, orice acte de folosina a respectivului
autovehicul, n temeiul contractului de leasing reziliat a ncetat. Or, ratele de
leasing reprezint contravaloarea folosinei bunului obiect al contractului de
leasing exercitat de ctre utilizator pe durata de valabilitate a contractului
de leasing.
O alta apreciere greita a instanei de fond este aceea ca, contestatorul
nu poate invoca in aprarea sa dispoziiile privind clauzele abuzive prevzute
de Legea nr. 193/2000. M. ivul invocat de ctre instana vizeaz faptul ca,
consumatorul in accepiunea legii 193/2000 trebuie sa fie o persoana fizica
iar nu o persoana juridica pentru a deveni incidente prevederile menionatei
legi.
Aceasta constatare a judectorului fondului nu tine seama de
realitile strii de fapt. Chiar dac n domeniul de aplicare al acestei legi nu
6

sunt incluse contractele n care apar ca i pri persoane juridice,

contestatorul a semnat contractul de leasing ca fidejusor n calitate de
persoana fizica i totodat de reprezentant al utilizatorului, motiv pentru
care primesc totui inciden dispoziiile menionatei legi.
Contestaia ce face obiectul prezentului dosar este fcuta de ctre
recurent in calitate de fidejusor, deci in calitate de persoana fizica, iar nu ca
reprezentant al persoanei juridice. Faptul ca s-a obligat sa garanteze
obligaia unei persoane juridice nu face sa i fie incidente dispoziiile
privitoare la acestea din urma, el continuat sa fie un simplu garant
(persoana fizica) care continua sa se bucure de intreaga protecie a
dispoziiilor normative care carmuiesc dreptul pozitiv.
Conform art. 4 alin.l si 2 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive
din contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori, este abuziv
"acea clauz care nu a fost negociat direct cu consumatorul va fi
considerata abuziv dac, prin ea nsi sau mpreuna cu alte prevederi din
contract, creeaz, n detrimentul consumatorului i contrar cerinelor buneicredine, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile si obligaiile prilor ".
In anexa la actul normativ, n care sunt exemplificate astfel de clauze
abuzive apare la litera i) i litera j), i situaia n care exist o clauz ce
oblig consumatorul la plata unor sume disproporionat de mari n cazul
nendeplinirii obligaiilor contractuale de ctre acesta, comparativ cu
pagubele suferite de ctre comerciant i cea n care comerciantul a impus
consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe n
cazul denunrii unilaterale.
Dar chiar n ipoteza n care, n cazul dat, nu ar primi inciden
dispoziiile menionatei legi, datorit faptului c utilizatorul este o persoan
juridic, devin incidente dispoziiile Directivei nr. 93/13/CEE care fac
referire i la persoanele juridice.
Potrivit Curii de Justiie a U.E., sistemul de protecie pus n aplicare
prin Directiva 93/13 se bazeaz pe ideea c un consumator se gsete ntr-o
situaie de inferioritate fat de un furnizor n ceea ce privete puterea de
negociere, nivelul de informaie, mprejurri care l conduc la semnarea
condiiilor impuse de ctre cealalt parte, astfel c adeziunea la clauzele
abuzive nu creeaz obligaii pentru consumator, iar instana naional este
obligat s aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze
contractuale".
Este de subliniat ca, clauzele abuzive pot fi stipulate in orice contracte
civile sau comerciale si ca, sub aspectul lipsei lor de validitate juridica, nu
trebuie sa se fac niciun fel de distincie daca persoana lezata printr-o astfel
de clauza, indiferent daca este parte contractanta sau garant contractual,
indiferent daca este o persoana fizica sau juridica, trebuie sa fie protejata
mpotriva unor astfel de clauze.
Prin ntmpinare, intimata S.C. R.
L.
I.F.N. S.A. a solicitat
respingerea recursului ca neintemeiat.
n susinerea poziiei procesuale intimata a artat c in calitate de
Finanator, a ncheiat cu S.C. V.
S.R.L., in calitate de U.
, patru
contracte de leasing financiar printre care si titlul executoriu contestat prin
aciunea de fata, respectiv Contractul de leasing financiar nr. 23631/(...)
modificat prin actul adiional incheiat in data de (...)
, actul adiional nr.
33186/(...)
si actul adiional nr. 33186.1/(...)
, avnd ca obiect un o
Autobetoniera MAN TGA cu suprastructura Karrena, numit in continuare
Contractul de leasing". Contractul de leasing financiar menionat si actele
adiionale aferente au fost semnate de T. P. V. .
7

ncepnd cu luna aprilie a anului 2009, U.

ul nu a mai achitat
ratele de leasing datorate, astfel ca prin declaraia de reziliere nr.
50893/0(...)
am declarat Contractul de leasing financiar reziliat in baza
dispoziiilor art. 8 pct. 1 si art. 9 din Contract.
Totodat a fost ntiinat i fidejusorul T. P.
V.
de obligaiile de
plata care ii reveneau prin declaraia de reziliere nr. 50894/0(...) .
Dup primirea notificrii de reziliere, utilizatoarei V.
S.R.L.
ii reveneau urmtoarele obligaii: plata tuturor ratelor de leasing scadente
i neachitate pn la momentul rezilierii definitive, inclusiv penalitile
aferente; plata indemnizaiei de reziliere, care reprezint valoarea n numerar
a tuturor ratelor rmase de achitat pn la expirarea Contractului de L.
,
inclusiv valoarea rezidual; plata sumelor reprezentnd TVA, taxe vamale,
accize i orice alte costuri aferente ncetrii Contractului de L.
;
restituirea Obiectelor de L.
, pe cheltuiala U.
ului, la sediul social al
intimatei.
Prin insasi declaraia de reziliere, intimata i-a adus la cunotina
utilizatoarei V.
S.R.L. si recurentului T. P.
V.
ca au obligaia sa
achite sumele restante, ca trebuie sa returneze bunul si ca refuzul de
restituire al obiectelor leasingului are conotatii penale, intrunind elementele
constitutive ale infraciunii de abuz de incredere prevzute de art.
Deoarece nici in urma notificrii rezilierii nu s-a ajuns la o rezolvare
amiabila si executarea nu s-a realizat benevol, intimata s-a adresat B.E.J.
"Cimpian M. R. " care a demarat procedurile de executare silita.
Ca efect al rezilierii Contractului de leasing financiar, SC V.
S. S.
(utilizatorul) si T. P. V.
(fidejusorul) au devenit debitori SC R.
L.
I. SA cu urmtoarele sume: a) 55.308,43 Euro, reprezentnd capital si
valoare reziduala, n temeiul art. 9 din Condiiile G.
e ce fac parte
integranta din Contract; b) 7.917,93 Euro, reprezentnd debite neincasate,
conform fisei de cont anexate n temeiul art. 9 din Condiiile G.
e ce fac
parte integranta din Contract 588,16 Euro, reprezentnd taxa de depozitare,
impozite si alte taxe, conform fisei de cont a Contractului de leasing
financiar, n temeiul art. 9 din Condiiile G.
e ce fac parte integranta din
Contract.
Avnd in vedere faptul c n urma rezilierii Contractului,
utilizatorul/fidejusorul datoreaz SC R.
L.
I. SA suma de 63.814,52
Euro, iar bunul care a facut obiectul Contractului a fost recuperat si
revandut
cu
sumade42.500,00
Euro.
Rezulta
obligaia
utilizatorului/fidejusorului de a achita diferena in cuantum de 21.314,52
Euro plus TVA, reprezentnd pierderea suferita de societate in urma
revanzarii bunului, la care se adaug cheltuielile de executare silit, cu
includerea, nelimitativ ns, a taxelor judiciare de timbru, timbrului
judiciar, taxelor i tarifelor percepute, potrivit legii, de organele competente
ale administraiei publice centrale sau locale, onorariului executorului
judectoresc, onorariului expertului evaluator etc.
Simpla neexecutare a obligaiilor de plata asumate prin Contractul de
leasing financiar de ctre debitorul principal, nate dreptul intimatei de a
solicita plata de la fidejusor (art. 6 din Condiiile G.
e de L.
Financiar
insusite prin semntura att de utilizatorul V.
S.R.L., cat si de fidejusorul
T. P. V. ).
Astfel, utilizatorul V.
S.R.L. nu si-a executat obligaiile de plata
rezultate din Contractul de leasing financiar, fapt ce a condus la rezilierea
acestuia si implicit la naterea dreptului nostru de a executa garaniile din
Contract.
8

Susinerile recurentului privitoare la "lipsa de valabilitate juridica" a

titlului executoriu sunt nentemeiate si nesustinute de niciun mijloc
probator.
Intimata consider abuziv comportamentul recurentului, care nelege
s conteste legalitatea Contractului de leasing financiar dup mai mult de
trei ani de la ncheierea lui si n condiiile n utilizatorul S.C. V.
S.R.L. este
cea care nu si-a ndeplinit obligaiile care i reveneau potrivit Contractului de
leasing financiar.
S-a artat c art. 9 lit. b din Condiiile G.
e aferente Contractului de
leasing prevede urmtoarele: U.
ul are obligaia: sa plteasc
Finanatorului ratele de leasing scadente si neachitate pana in acel moment,
inclusiv penalitile aferente si o indemnizaie de reziliere care devine
exigibila prin efectul rezilierii, compusa din toate celelalte rate de leasing
ramase de achitat si valoarea reziduala. U.
ul datoreaz de asemenea
TVA, taxe vamale, accize si orice alte costuri aferente contractului de leasing
financiar, precum si orice alte sume pe care era obligat sa le achite conform
contractului si prevederilor legale aplicabile (incluznd dar fara a se limita la
impozitul auto, rate de asigurare, taxe etcj si nu Ie-a achitat pana la
momentul rezilierii contractului"
Art. 1066 din Vechiul Cod Civil, aplicabil in spea, prevede ca Clauza
penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru
executarea unei obligaii, se leag a da un lucru in caz de neexecutare din
parte-i."
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 1066 Vechiul Cod Civil, clauza penala
fiind stabilita contractual, trebuie sa fie respectata de ambele parti
contractante.
Cauza este o condiie de fond, eseniala, de validitate si generala a
actului juridic civil si consta in scopul urmrit de parti la ncheierea lui.
Asemenea dreptului comun, si in cazul contractului de leasing, pana la
dovada contrarie, existenta cauzei se prezuma, ea rezultnd din ansamblul
clauzelor contractuale. Cum contractul de leasing are un caracter
sinalagmatic, cauza consta in prestaia pe care oricare dintre cele doua parti
o are de efectuat. In concluzie, nu se poate retine in spea lipsa clauzei
penale, aceasta constituind o msura de garanie pentru acoperirea
prejudiciilor aduse Finanatorului, in eventualitatea neexecutarii obligaiilor
contractuale de ctre U.
, respectiv F idei uor.
Art. 9 din Condiiile G.
e aferente Contractului de L.
reglementeaz tocmai efectele rezilierii contractului, potrivit art. 1021
Vechiul Cod Civil, orice parte fata de care nu s-a executat o obligaie
contractuala avnd deschisa calea rezilierii cu daune interese, or in spea,
aceste daune au fost evaluate anticipat de ctre parti prin art. 9 din
contract, fiind echivalate cu toate ratele de leasing ramase de achitat.
Art. 5 din Vechiul Cod Civil, aplicabil in spea, prevede ca Nu se poate
deroga prin convenii sau dispoziii particulare, la legile care intereseaz
ordinea publica si bunele moravuri."
Intimata considera ca susinerile recurentului sunt neintemeiate,
intrucat stabilirea contractuala a indemnizaiei de reziliere, respectiv a
clauzei penale, nu poate fi calificata ca abuziva si nu incalca sub niciun
aspect ordinea publica.
De asemenea, in soluionarea contestaiei instana trebuie sa aib in
vedere faptul ca ncheierea contractelor comerciale este guvernata in dreptul
nostru de principiul autonomiei voinei juridice si principiul obligativitii
efectelor contractului, conform cruia "conveniile legal fcute au putere de
9

lege ntre prile contractante. In doctrina, clauza penala a fost definita ca

fiind acea convenie accesorie prin care prile determina anticipat
echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii cu
ntrziere sau necorespunzatoare a obligaiei de ctre debitorul sau. In
dreptul comercial, clauza penala se cumuleaz cu executarea contractului
spre deosebire de dreptul civil, cnd debitorul nu poate cere penalitatea si
executarea obligaiei principale, cu excepia daunelor moratorii. Daca
debitorul nu-si executa obligaia asumata, creditorul este ndreptit sa
obtina daunele prevzute n clauza penala, nefiind nevoie ca acesta sa
dovedeasc ntinderea prejudiciului.
In materie comerciala, in afara penalitilor contractuale, pentru
compensarea prejudiciului suferit de creditor ca urmare a ndeplinirii cu
intarziere sau a neindeplinirii obligaiilor asumate de debitor, se pot include
si daune-interese pentru neexecutarea totala sau pariala a contractului sub
forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.
Important este faptul ca att n materie civila, cat si in materie
comerciala cuantumul clauzei penale poate depasi cuantumul dobnzii
legale, daca prile au stipulat prin contract acest lucru.
Mai mult, culpa pentru rezilierea contractului de leasing aparine
utilizatorului, iar conform principiului de drept nemo auditurpropriam
turpitudinem allegans - nimeni nu poate sa obtina foloase invocnd propria
sa vina, incorectitudine, necinste, si nici sa se apere valorificnd un
asemenea temei.
S-a nvederat c, in calitate de proprietar al bunului care a fcut
obiectul Contractului de leasing incheiat cu utilizatorul, respectiv
fideiusorul, intimata avea dreptul sa valorifice bunul in vederea diminurii
pierderii suferite in urma neexecutarii culpabile a obligaiilor contractuale
asumate de ctre utilizator.
Raportandu-ne la dispoziiile art. 9 lit b) din condiiile generale de
leasing finanatorul si utilizatorul au agreat ca in cazul rezilierii contractului
din culpa utilizatorului acesta va plai "o indemnizaie de reziliere care
devine exigibila imediat prin efectul rezilierii, compusa din toate celelalte rate
de leasing ramase de achitat si valoarea reziduala", aceasta reprezentnd in
realitate o veritabila clauza penala.
Fata de aspectele menionate anterior, reiese incontestabil faptul ca,
daca utilizatorul ar fi executat culpabil obligaiile contractuale asumate prin
contractile de leasing, nu s-ar fi ajuns la vnzarea bunului in vederea
reducerii la minim a pierderii suferite de ctre intimat in urma rezilierii
contractului de leasing.
Intimata a artat c are dreptul legal si contractual de a recupera
integral de la debitor toate debitele sus menionate, a procedat cu prioritate
la recuperarea bunului care a fcut obiectul contractului de leasing financiar
sus menionat, a procedat la valorificarea acestuia la preul de 42.500 EUR
si a solicitat debitorului doar diferena rezultata.
S-a subliniat ca, dei contractual, intimata avea dreptul de a solicita
debitorului suma de 63.814,52 EUR, a dedus din debitul datorat de debitor
valoarea incasata ca urmare a valorificrii bunului, respectiv 42.500 EUR si
a solicitat doar diferena de 21.314,52 EUR plus TVA.
Intimata a artat c are statutul juridic de instituie financiara
nebancara, avnd ca obiect principal de activitate leasing financiar", ceea ce
inseamna ca finaneaz bunurile pe care le achiziioneaz la solicitarea
utilizatorilor si asupra crora deine proprietatea. Bunul finanat este
proprietatea societii de leasing, care nu are nicio obligaie nici legala si nici
10

contractuala cu privire la vnzarea bunului care face obiectul unui contract

de leasing la o anumita valoare, indiferent de vechimea, caracteristicile
tehnice sau estetice ale acestuia.
Totodat, s-a artat c, la solicitarea U.
ul, intimata a fost de
acord sa reesaloneze de doua ori debitele de plata rezultate din Contractul de
leasing, in scopul de a evita rezilierea contractului. Prin urmare, U.
ul,
respectiv Fidejusorul, au beneficiat de facilitile acordate de intimat in
calitate de Finanator, insa nu si-au executat obligaiile de plata in mod
culpabil, chiar si dup acordarea acestor facilitai.
Referitor la consideraiile privind aplicabilitatea Legii nr. 193/2000 in
prezenta cauza intimata a artat c, contractul de leasing a fost incheiat
intre doua persoane juridice, respectiv R.
L.
I. S.A. in calitate de
Finanator si V.
S. in calitate de U.
, fiind semnate de reprezentanii
prtilor si purtnd stampila celor doua societi comerciale.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive
din contractele incheiate intre comerciani si consumatori O clauza
contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi
considerata abuziva daca, prin ea nsasi sau mpreuna cu alte prevederi din
contract, creeaz, n detrimentul consumatorului si contrar cerinelor buneicredinte, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile si obligaiile prtilor."
Termenul de consumator" face obiectul mai multor acte
internaionale, cum ar fi Convenia de la Bruxelles din 1968, Convenia de la
Roma din 1980, Directiva 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive in contractele incheiate de consumatori, Directiva 97/7/CE privind
protecia consumatorilor in materia contractelor la distanta, fiind in general
definite ca persoana fizica ce incheie - in afara cadrului comerului sau, a
afacerilor sale sau a profesiei sale - un contract cu un furnizor aflat in
exerciiul activitii sale profesionale sau comerciale.
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene a statuat cu titlu de
principiu prin Hotrrea din (...)
pronunata in cauzele reunite C541/99
Cape Snc/lealservice S. si C-542/99 Idealservice MN RE Sas/OMAI S. ca
noiunea de consumator in privina clauzelor abuzive (...) trebuie
interpretata in sensul ca vizeaz exclusiv persoanele fizice".
In dreptul intern, Legea nr. 193/2000 a limitat sfera noiunii de
consumator" la orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite
in asociaii, care acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale,
industriale sau de producie, artizanale ori liberale (arh 2 alin. 1).
Prin decizia nr. 1129/(...)
Curtea Constituionala a reinut ca
autorul excepiei critica modalitatea de redactare a prevederilor art. 2 alin. 1
din Legea nr. 193/2000, susinnd ca definiia noiunii de consumator" ar
trebui sa includ si persoana juridica, atunci cnd aceasta este parte la
incheierea unor contracte comerciale care pot intra sub sfera actului
normativ criticat. Excepia a fost respinsa ca inadmisibila, cu motivarea ca
pretinsa neconstitutionalitate este dedusa dintr-o omisiune de reglementare
pe care Curtea Constituionala nu o poate complini, intrucat, potrivit art. 61
din Constituie, Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a tarii",
modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribuii exclusive ale
acestuia.
Avnd in vedere cele de mai sus, intimata considera ca persoana
juridica nu se bucura de statul de consumator si nici de protecia legala pe
care legislaia speciala in materie o reglementeaz.

11

In acest context, utilizatorul V.

S. si fidejusorul T. P. V.
care a
garantat ndeplinirea de ctre utilizator (persoana juridica) a obligaiilor care
decurg din contractul de leasing ncheiat, nu au calitatea de consumatori.
In consecina, intimata deine impotriva recurentului T. P.
V.
o
creana certa, lichida si exigibila; creana rezulta din nscrisuri insusite prin
semnare de ctre utilizator si fidejusor; executarea silita a fost ncuviinata
de instanele de judecata; pe tot parcursul executrii silite au fost respectate
ntocmai toate dispoziiile legale aplicabile.
Analiznd hotrrea atacat prin prisma motivelor de recurs invocate,
cu luarea n considerare a prevederilor art.304, 3041 i 312 C.pr.civ.,
tribunalul reine urmtoarele:
M. ivele de recurs invocate de recurent vizeaz nelegalitatea hotrrii
pronunate de prima instan cu aplicarea greit a legii, n cauz fiind
incidente dispoziiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ., dei recurentul a neles s
invoce numai dispoziiile art. 3041 c.pr.civ.
Recurentul a susinut c au caracter abuziv clauzele inserate la pct.
8.2 i pct. 9 lit. b din contractul de leasing nr. 23631/(...)
i reinerea
acestui caracter abuziv ar fi avut ca i consecin inexistena creanei a crei
executare silit se urmrete. De asemenea, s-a invocat faptul c, n mod
greit, prima instan a reinut c n cauz nu sunt incidente dispoziiile
Legii nr. 193/2000.
T.
ul reine c intimata SC R.
L.
I. SA a demarat formele
de executare silit mpotriva debitorului T.
P.
V.
n temeiul
contractului de leasing 23631/(...)
ncheiat ntre intimat, n calitate de
finanator i SC V.
S. , n calitate de utilizator. Contractul a fost semnat i
de ctre contestatorul T.
P.
V.
, att n calitate de reprezentat al
utilizatorului, ct i n calitate de fidejusor, asumndu-i conform art. 6 din
condiiile generale ale contractului, obligaia de a garanta executarea de
ctre utilizator a obligaiilor asumate prin contract.
Prile au neles s stipuleze la art. 8 din condiiile generale ale
contractului cazurile care reprezint nendepliniri ale obligaiilor
contractuale, la pct. 2 fiind avut n vedere nrutirea situaiei financiar a
utilizatorului ntr-o asemenea msur nct, n opinia rezonabil a
finanatorului, afecteaz n mod negativ capacitatea utilizatorului de a-i
ndeplini obligaiile asumate prin contract.
Prile au neles s insereze n contract i un pact comisoriu prin care
au fost stabilite condiiile n care poate interveni rezilierea convenional a
contractului pentru nendeplinirea obligaiilor contractuale, n acelai timp
fiind stabilit i cuantumul despgubirilor datorate de utilizator prin
nclcarea obligaiilor, respectiv prin clauza penal inserat n art. 9 lit. b
din condiiile generale prile s-a stabilit c, n caz de desfiinare a
contractului din cupa utilizatorului, acesta are obligaia de a plti
finanatorului toate ratele de leasing scadente i neachitate pn n acel
moment, inclusiv penalitile aferente i o indemnizaie de reziliere care
devine exigibil prin efectul rezilierii, compus din ratele de leasing rmase
de achitat i valoarea rezidual.
Art. 1 al 3 din Legea 193/2000 prin care s-a realizat transpunerea n
legislaia naional a Directivei Consiliului 93/13/CEE/1993, interzice
comercianilor stipularea de clauze abuzive n contractele ncheiate cu
consumatorii. Conform art. 2 alin 1 din acelai act normativ prin
consumator se nelege orice persoan fizic sau grup de persoane fizice
constituite n asociaii, care, n temeiul unui contract care intr sub
12

incidena prezentei legi, acioneaz n scopuri din afara activitii sale

comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale.
Contractul de leasing nr. 23631/(...)
nu intr sub incidena Legii nr.
193/2000 deoarece nici utilizatorul i nici fidejusorul nu au calitatea de
consumatori. U.
ul SC V.
S. are calitatea de comerciant i a ncheiat
contractul n exerciiul activitii sale comerciale. Contestatorul T. P.
V.
nu are calitatea de consumator n sensul avut n vedere de legea special
deoarece nu a semnat contractul de leasing n aceast calitate, ci n calitate
de garant al executrii obligaiilor asumate de utilizator. Pe de alt parte,
chiar dac garantul este persoan fizic, nu este admisibil ca aceluiai act
juridic s i se aplice n mod diferit aceeai dispoziie legal prin raportare la
calitatea debitorilor care au semnat actul, respectiv pentru persoana juridic
s se rein c nu sunt incidente dispoziiile Legii nr. 193/2000, iar pentru
persoana fizic-garant al debitorului principal, s se rein incidena acestei
dispoziii legale.
Astfel, reinnd c recurentul nu are calitatea de consumator, n mod
nentemeiat a fost invocat caracterul abuziv al clauzelor inserate n
contractul de leasing.
Susinerea recurentului conform creia clauzele abuzive pot fi
stipulate n orice convenie, inclusiv n cele cu caracter comercial pentru
ambele pri, este lipsit de temei legal. Astfel, Directiva Consiliului
93/13/CEE/1993 nu cuprinde nici o dispoziie n sensul c pot avea
calitatea de consumatori i societile comerciale, iar practica Curii de
Justiie a Uniunii Europene este n sensul c noiunea de consumator
vizeaz persoanele fizice, dup cum n mod corect a reinut i prima
instan.
n concluzie, tribunalul apreciaz c n mod legal i temeinic prima
instan i-a ntemeiat soluia pronunat pe faptul c nu sunt incidente
dispoziiile Legii nr. 193/2000 n litigiul dedus judecii.
n cauz nu se poate reine nici nulitatea absolut a clauzei penale
inserate n contractul de leasing pentru cauz ilicit. Conform art. 968 c.civ.
o cauz este ilicit atunci cnd este prohibit de lege sau cnd contravine
ordinii publice sau bunelor moravuri. Posibilitatea prilor de a evalua
prejudiciul cauzat prin neexecutarea culpabil a contractului de ctre una
dintre pri este permis de lege, respectiv de art. 1.066-1.072 c.civ., iar
coninut acestei clauze este lsat la libera apreciere a prilor, instana
neavnd posibilitatea, n condiiile dreptului comun, s intervin i s
reduc sau s nlture coninutul acestei clauze.
Recurentul a invocat i faptul c prima instan a apreciat n mod
greit c prin contestaia la executare formulat nu a fost contestat i
cuantumul creanei. Este adevrat c prin invocarea caracterului abuziv al
clauzei penale, contestatorul a urmrit s obin nlturarea, n totalitate, a
obligaiei sale de plat. ns acesta ar fi putut s conteste, distinct de
invocarea caracterului abuziv al clauzei penale, i modul n care a fost
stabilit cuantumul creanei pretinse, critici concrete n acest sens nefiind
fcute. Prima instan a reinut, n mod corect, c n litigiul dedus judecii
nu sunt incidente dispoziiile Legii nr. 193/2000 i, n subsidiar, a reinut,
n mod temeinic, i faptul c nu a fost contestat cuantumul despgubirilor
pretinse, fr ca acest din urm considerent s fi avut vreo influen asupra
analizei pe care instana a realizat cu privire la caracterul abuziv al clauzelor
inserate n contractul de leasing.
Fa de considerentele reinute, tribunalul apreciaz c motivele de
recurs invocate sunt nentemeiate, c hotrrea pronunat de prima instan
13

este temeinic i legal i, avnd n vedere c n cauz nu exist motive de

ordine public care s conduc la casarea sau modificarea hotrrii atacate, n
temeiul dispoziiilor art. 312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul
declarat de recurentul T. P. V. .
PENTRU ACESTE M. IVE
N NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nentemeiat recursul declarat de recurentul T. P.
V.
n contradictoriu cu intimata SC R.
L.
I. SA mpotriva sentinei
civile nr. 13851/2012 pronunate la data de (...)
de Judectoria ClujNapoca n dosarul nr. (...)
, pe care o menine n ntregime.
Decizia este irevocabil.
Pronunat n edina public din 21 ianuarie 2013.
PREEDINTE,
S.
I.
C.

G.

JUDECTORI,
V.
L. O.
C.

Red.SI/MM
2 ex./(...)
Judector fond: I. V.
,
Judectoria Cluj-Napoca.

14

GREFIER,
P.