Academia de Studii Economice

Facultatea de Management

Portofoliu la disciplina
Managementul IMM-urilor

Coordonator:Prof. univ. dr. Sebastian Ceptureanu

Student:Udroiu Laureniu

Bucureti
Ian.2013

Plan de afacere
Ciupercarie

1. Sumarul planului de afaceri

Scopul acestei investitii este acela de a crea un spatiu destinat cultivarii
ciupercilor Champignon (Agaricus), care vor reprezenta principalul obiect de
activitate al societii.
Cercetrile si experimentele au demonstrat eficiena culturii de Agaricus
precum si calitile culinare deosebite ale acestei ciuperci. n prezent, cultura
ciupercilor Champignon se extinde tot mai mult datorita cererii n cretere, avnd in
vedere faptul c acestea intr in componena multor preparate culinare cum ar fi:
pizza, mezeluri, brnzeturi, produse de patiserie.
Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie
de conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis,
cresc si se recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci
si asigura o circulatie rapida a finantelor.
In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe
specii de Pleurotus (bureti).
Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de
ciuperci CIUPERCI AGARICUS - Champignon este acela ca in tara noastra este una din
cele mai consumate.

2. Obiectivele
Construirea unui spatiu destinat culturii de ciuperci Champignon (Agaricus)
Cumpararea utilajelor necesare productiei

 Realizarea compostului
Existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Arges; acest lucru fiind posibil
prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor.
De asemenea se ia in considerare concurenta, care in acest domeniu este
destul de mare, pe piata existand o diversitate de firme producatoare sau
comercializatoare de mobila. Tinand cont de aceste componente ale obiectivului
stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna, decat alte
produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate, insa practicarea acestui
pret a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania, unde pretul fortei de
munca este mai redus, asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit.
Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In
aceasta directie volumul vanzarilor este un factor foarte. In ceea ce priveste cota de
piata, firma isi seteaza ca obiectiv pentru 2013 marirea cotei la 10%.

3.Descrierea proiectului
3.1. Localizarea afacerii
Amplasarea halelor in care se va desfasura activitatea este importanta.
Aceasta depinde foarte mult de distantele dintre hale si fabrica, orasele importante,
de distanta fata de comercianti, de usurinta cu care se ajunge la ei. Astfel, nu vom
alege un teren pentru constructia halei de productie intr-un sat, in varf de munte, la
care iarna nu se poate ajunge sau se poate, dar foarte greu.
Conform celor spuse mai sus, dein un teren, de 500 mp, in apropierea unui
drum european, E81, in Comuna Drganu, pe care vom ridica o hala construita pe o
structura metalica si policarbonat (structura rapida). Aceasta va avea o dimensiune
de 400 mp. Aceasta va fi construita pe o fundatie de beton. Am ales aceasta locatie
deoarece este situata in apropierea Pitestiului, pe un drum foarte circulat, unde cu
usurinta se poate aduce materia prima, si anume lemnul.. Constructia propriu zisa a
costat: 15.000 euro fundatia, si constructia, hala, a 60.000 euro, deoarece pretul este
200 euro/mp. Ceilalti 100 mp vor fi utilizati ca spatiu de parcare pentru masinile
firmei si ale clientilor.
Consider ca aceasta este o suprafata suficienta pentru dezvoltarea activitatii.
Aceasta amplasare am considerat-o optima deoarece societatea poate comercializa
ciupercile proaspete in diferite judete, cum ar fi: Rm.Valcea, Dolj, Olt, dar si pentru ca
sunt 15km pana la autostrada A1 spre Bucuresti.

3.2. Descrierea produsului

Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor
contaminari rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia,
diminuand profitul.
Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui
compost de calitate, in functie de materiile prime utilizate.

Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra,
preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon,
insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.
Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu
desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor

Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. In
prezent, in Statele Unite, Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de
ciuperci comestibile, USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din
aceasta specie. Financiar, se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din
Statele Unite atinge 800 milioane dolari. (T. Volk, K. Ivors)
Pe plan mondial insa, amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din
totalul ciupercilor cultivate.
Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului
bogat in substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al
ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe
1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x
10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3
kg substante proteice, comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata
cultivata cu grau.
Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si
altor glucide usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca
jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala.
De asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt
vitamina D si vitaminele din complexul B.

3.4. Microclimatul necesar dezvoltarii

Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea
substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultura.
Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La
temperaturi mai mari de 30 C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste
conditii persista miceliul piere. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 C si poate
intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. Temperatura
de 20 C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. Daca temperatura va fi
mai scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12 C
incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.
In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea
recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16
C recoltarea se face zilnic), iar daca va fi mai ridicata (17-18 C) exista riscul uscarii.
In acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des.
Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile
repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru
indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu
fir de par.
Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la
sfarsit, in special in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si

vor elibera dioxid de carbon. In exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior
alungit si palarie redusa.
Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a
aerului, insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a
aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu
umiditate ridicata, decat un substrat uscat.
Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel,
pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele,
rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de
cultura pe an. (N. Mateescu)
Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii:
- izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 C de la zi la noapte
- posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata
- posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic
- sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii
- sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere
Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in:
- asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis
- camera tampon la intrare
- tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural
prin trestie, coceni, paie.
Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.

3.5. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure
nutrientii. De aceea, ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv.
Cel mai utilizat este compostul. Compostarea se defineste ca un proces complex ce
cuprinde suma transformarilor biochimice, fizico-chimice si microbiene pe care le
sufera produsele reziduale organice, de origine vegetala si animala, amestecate in
proportii bine stabilite. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de
compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare.
Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite.
Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati
mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.

Componente

a) Compost natural:
- gunoi de cabaline proaspt
- gunoi de psri
- paie de gru
- col de mal
- uree
- superfosfat
- ipsos
TOTAL

Greutatea
Tone
Umed
Uscate
70
12
12
1,2
0,6
0,6
2,5

40
8
10
1,2
0,6
0,6
2,5
62,9

Coninut de azot
%N

Total
N-tone

1,5
2,5
0,5
4,0
46,0
-

0,60
0,20
0,05
0,05
0,27
-

11,7
Coninut de azot total:

1,17x100 = 1,86%
62,9

a)Compost sintetic:
- paie de gru
- gunoi de psri
- col de mal
- uree
- superfosfat
- ipsos
TOTAL

40
15
4
0,8
0,6
2,5

32
10
4
0,8
0,6
2,5
49,9

0,5
2,5
4,0
46,0
-

0,16
0,25
0,16
0,37
-

0,94
Coninut de azot total:

0,94x100 = 1,88%
49,9

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica), amestecarea si

omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var /
creta furajera ).
Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel
incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge
substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care
ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Sistemul intensiv
Sistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a
temperaturii, umiditatii si ventilatiei. Suprafata insamantata se mareste mult prin
folosirea stelajelor etajate pe 4-5 nivele. Se pot obtine mai multe cicluri pe an si
rezulta profituri foarte mari la 10-20 kg/mp/ciclu la Agaricus.
In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul
aburului sub presiune.

3.6. Asezarea substratului nutritiv

In interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub
diferite forme, in functie de sistemul de cultura folosit.
Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit
datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de
suprafata ocupata.

Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm,

geluite sau captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai
bine presat, sa alunece usor la scoaterea din tipar. Lungimea tiparelor variaza intre 1
si 1,5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. In cazul tiparului cu fund, se va
proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat,
spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se va ridica.
Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi
cat mai rational spatiul de cultura.
Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Grosimea
substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150
kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2).
Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul
orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20
cm la margine si 25 cm la mijloc.
Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului
orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta.
Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate
de beton sau din profil metalic cu perete din asbociment.
Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru
doua biloane, primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.
Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm, mai mica in cazul
executarii straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.
Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC, si sunt potrivite
pentru aceasta cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera
spatiu gazda pentru nematozi. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat
nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm, si mai mare de 30 cm.

3.7. Miceliul de ciuperci si insamantarea

Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de
laborator, la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe
suprafata boabelor de cereale (orz, secara, grau) caz in care se numeste miceliu
granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta denumirea de miceliu clasic.
Insamantarea substratului nutritive
Aceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut
sub 30 C, iar cea din mediul ambiant este de 24-25 C. Aceste conditii se pot realiza
fara nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie).
Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea
de 3-4 cm si la distanta de 20 cm. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe
pantele bilonului si un rand pe coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv
pana la adancimea mentionata, iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura,
miceliul granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un
mic orificiu de aerisire.
In cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se
executa fie in cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul
nutritiv.
Se foloseste o cantitate de miceliu de 0,5-0,7% raportata la cantitatea de substrat
nutritiv.
Perioada de recoltare

Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire,

sub diferite forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate.
Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a
velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu
velumul intreg, palaria inchisa, piciorul putin alungit. Recoltarea se executa in functie
de temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 C, dupa 2 zile la 13-14 C,
zilnic la 16 C.
Cum se executa recoltarea. Pentru executarea recoltarii, ciupercile se apuca cu
mana, se rasucesc si se apasa usor in jos ; ciupercile aprute in buchet se recolteaza
esalonat prin desprinderea din buchet. Dupa recoltare, cu un cutitas de inox, se taie
baza piciorului si se sorteaza pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza
in ladite si se scot din spatiul de productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat
de cupru sau formalina.
O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare
cu 10-12 ore, straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin
desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor.
In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile, se vor executa 25-40
recoltari, grupate in 4-8 valuri de recoltare, in functie de temperatura mediului
ambiant (val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor).
Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura
Dupa o perioada de 1,5-3 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului
de cultura, perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si
pregatit pentru un nou ciclu de cultura.
In culturile gospodaresti, cand se evacueaza substratul uzat, se va avea grija
sa nu vina in contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire,
ori cu partile componente ale acestora.
Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala, dupa care
pe toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica, prin pulverizarea unei
solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalina 2 litri,
Lindatox 1 litru, apa 100 litri.
Ulterior, dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu:
- bioxid de sulf, 30 g sulf/m3 incapere sau
- aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere)
Dupa aerisire, in spatial respective se poate introduce substratul nutritive
pentru un nou ciclu de cultura.

3.8 Utilaje
Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o
mica "industrie". Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei,
care sa asigure un maxim de randament, prin reducerea costurilor de exploatare,
obtinerea unor productii de calitate si crearea unui sistem integrat.
Echipamentele si utilajele necesare in cultura ciupercilor sunt in raport cu
specia de ciuperci, materiile prime utilizate si cantitatile de compost prelucrate.
Pasteurizarea compostului implica un procent insemnat din cheltuielile
necesare in cultivarea ciupercilor. Metodele de pasteurizare compost la rece, aplicate
si propuse de noi, sunt deosebit de eficiente reducand cu peste 50% cheltuielile cu
pasteurizarea.
Realizarea microclimatului trebuie analizata, nu numai in vederea asigurarii
unei temperaturi si umiditati specifice, fiind extrem de important sa existe o corelare
intre parametrii tehnici si fazele in care sunt ciupercile, calitatea si cantitatea aerului

necesar, marimea spatiului si gradul de ocupare. Foarte important este si un compost

bogat in nutrienti.
Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Cantitatea si calitatea
de aer proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi.
Ventilatoarele utilizate sunt centrifugale si axiale , avand capacitate intre 500 18.000 mc/h.
Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor, ventilatia este strict necesara , astfel
sistemele de ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem
de redus.

4. Prezentarea activitatii societatii comerciale

Societatea Ciupercaria SRL este o societate care va avea un unic actionar,
aceasta va avea sediul social in Comuna Drganu, Arge, deoarece taxele sunt mai
mici. Fondurile firmei sunt proprii, dar se va apela si la ajutorul rudelor, dar si al
bancilor. De la acestea se vor contracta credite pe permen mediu si lung, punanduse gaj bunurile firmei.
Firma va avea 2 specialisti in domeniul ciupercilor, angajati pentru a
achizitiona si ulterior pentru a fabrica compostul. Acestia vor fi ajutati de catre 6
angajati, pentru inceput.

4.1.Analiza costurilor

Cheltuieli pentru producia de ciuperci:

In cazul unui 1 tunel de 200 m2 (in care sunt 2 randuri de rastele cu

cate 3 rafturi fiecare), la 1 ciclu de producie sunt necesare urmtoarele
tipuri de cheltuieli:
- 16 tone compost/ciclu x 500 Ron/ton = 8.000 RON/ciclu
- 6 tone turb x 120 Ron/ton = 720 RON/ciclu
- Tratament pentru cultur: 600 RON/ciclu
- Utiliti: - energie electric: 500 Ron
- energie termic: 400 Ron
- apa tehnologic: 100 Ron
1.000 RON/ciclu
- Transport: - compost 1.200 Ron
- turb 1.200 Ron
- produs finit 1.200 Ron
3.600 RON/ciclu

Cheltuieli cu personalul:

2 pers. x 800 Ron x 2 luni = 3.200Ron

taxe salariale ~ 30% : 900 Ron
9

4100 RON / ciclu

Alte cheltuieli (telefon, fax, benzin, etc.) 400 RON/ciclu
TOTAL cheltuieli 1 tunel / 1 ciclu = 18.420 RON / ciclu
Intr-un an calendaristic se pot obine pan la 4 cicluri de producie, deci:
TOTAL cheltuieli 1 tunel / 4 cicluri = 73680 RON/ cicluri
TOTAL cheltuieli pentru pregtirea spaiului in vederea infiinrii
unei
noi culturi timp de 4 luni ( 3800 x 2 ) = 7.600RON/ 4 luni
75
TOTAL cheltuiei anuale: 73680+ 7600= 81280 RON/an
1 an = 8 luni ( 4 cicluri x 2 luni) + 4 luni (pregtirea spaiului pentru
infiinarea unei noi culturi )
In cazul mai multor tunele (celule de cultur) valorile prezentate se
inmulesc cu numrul de tunele.

DESCRIERE PRODUSE
Structur i acoperire
pentru ciupercarie
Structur de oel galvanizat
complet, 1 u glisant
Acoperire parte superioar,
frontoane, kit pomp
electric
Vata minerala bazaltica cu
folie de Aluminiu
600x1000mm
Picioare ancorare in
beton(22 buc.)
Utilaje & Echipamente
automatizate pentru
cultura de ciuperci
Ventilator profesional
principal distribuie aer
cald/rece: 1,5CP
Ventilator profesional
secundar: 0,5CP
Panou de rcire evaporant
(dimensiuni: 2,0x 6,0m)
Unitate de recirculare a
apei i control al umiditii

Unit.

Pret fr TVA euro

3.500

1.600

800

400

800

600

1000

700

10

Conduct de transfer aer

cald cu kit de suport inclus
Termogenerator,
combustibil : diesel
(64.000Kcal/h)
Panou electric pentru
ciupercarii cu senzori de
temperatura(incalzire/racire
) si umiditate automatizat
Sera moderna ciuperci
automatizata 120mp(8x15
metri)

Alocare fonduri
Amenajri
Achiziie i montaj
instalaie
de
climatizare
Achiziie utilaje i
echipamente
Achiziie
autoutilitar
izoterm (secondhand)
Achiziie mobilier
de birou (secondhand)
Total necesar

800

4.500

2000

16.700euro

Tipul
D
D

Suma n EUR
(fr TVA)
2.000
17.000

Amortizare (ani)

9000

9000

400

5
5

37.400

D- Investitie directa
I-Investitie indirecta

4.2.Veniturile obinute din producia de ciuperci

Producia de ciuperci dintr-un 1 tunel rezult astfel:
Suprafaa cultivat cu ciuperci este pe 2 randuri i 3 nivele i insumeaz
196 m2 ( 21 m x 1,73 m x 2 randuri x 3 nivele = 218 m2, din care se
cultiv
90% din suprafa, adic 218 m2 x 0,9 = 196 m2)
Recoltarea se face in 3 (trei) faze:
Valul I 11,0 Kg ciuperci/m2
Valul II 15,0 Kg ciuperci/m2
Valul III 10,0 Kg ciuperci/m2
Total: 36,0 Kg ciuperci/m2
Intr-o celul de cultur (tunel) avem o suprafa de 196 m2 de cultur,
din care rezult:
I: 196 m2 x 11,0 kg/ m2 = 2.156 kg/ m2 tunel
II: 196 m2 x 15,0 kg/ m2 = 2.940 kg/ m2 tunel
III: 196 m2 x 10,0 kg/ m2 =1.960 kg/ m2 tunel
TOTAL 1 ciclu: = 7.056 kg/tunel (7,056 tone/tunel)
11

Intr-un an sunt 4 cicluri de producie,

deci rezult: 4 X 7.056 kg/ciclu = 28.224 kg/an
Pre estimativ ciuperci: 7 RON/Kg
TOTAL venituri 1 tunel / an : 28.224 kg/an x 7 RON = 197.568 RON/an
~44.901( la un curs /RON de 4,4)

4.3.Riscurile: Boli - Daunatori - Ciuperci

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti
patogeni si organisme daunatoare.
Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau
diferite ciuperci competitoare.
Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta
in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.
Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile
respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii.
Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare
pentru multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care
pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de
16-24 C, umiditatea relativa de 80-90%, existenta unor materii organice in
descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi,
insecte, acarieni, etc..
Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina
seama de urmatoarele recomandari:
- sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive
- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale
termica, la 80 C, sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn, ci numai din beton, si
sa nu se aplice cultura in saci de polietilena
- accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu
substante fungicide
- sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire - sub forma de
compost - cat si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire
- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile
componente ale acestuia sa nu vina in contact cu praf, deseuri, etc) si sa se
foloseasca dezinfectarea, fie termic, fie chimic, cu formalina
- substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata
apropiere a spatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de
boli si daunatori specifici culturii de ciuperci. In cazul in care acesta nu poate fi
incorporat imediat in sol, trebuie transportat cat mai departe, sau acoperit cu un
strat gros de pamant
- in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 C,
umiditatea sa nu fie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer
- ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse,
nu aruncate la intamplare
- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de virusuri sau
bacterii, precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor
aparute si de carantina fito-sanitara.

12

4.4. Evolutia firmei

Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala, consumul de ciuperci este in crestere,
ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei. Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o
noua hala, mai bine utilata si mai productiva.

4.5. Strategii i tactici

4.5.1. Strategii
Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite
pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.
Odata cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor,
concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin
ambalarea acestora prin diferite metode: la borcan (intregi, taiate) si proaspete.
Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata Ciupercarie SRL va adopta o
strategie indreptata spre:
- ridicarea calitatii produsului;
- largirea sortimentului produsului;
- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;
- stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.
Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete,
caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o
scadere a consumului in conditii iarna.
Societatea comercializeaza produsele pe raza municipiului Pitesti prin
distribuitori, dar si propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in Pitesti. Cu
firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si
contracte.
Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:
datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai
mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari;
aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata
competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.
Politicile firmei sunt:
Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10
%
Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia
de Champignon, si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Pitesti.

4.5.2. Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la
3,000,000 tone metrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in
productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a
crescut constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone
metrice in anul 2002, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla
pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000
tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000
si respectiv 150,000 tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul

13

2002. Productia de ciuperci proaspete

in UE-25 a ramas aproape constanta pe
parcursul
anilor
2002-2004,
inregistrand 1,062,000 tone in 2004.
In ciuda importurilor, necesarul
ramane de cel putin cinci ori mai mare,
Bucurestiul fiind cea mai importanta
piata
de
desfacere,
aici
comercializandu-se cateva zeci de tone
de ciuperci saptamanal. Un kilogram de
ciuperci pleaca de la producator cu 7.5 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si
chiar 18 lei.

4.5.3. Concurenta si alte influente

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar sunteti inca
ferit de concurenta si aveti toate sansele sa va dezvoltati o afacere frumoasa si profitabila. Acum,
consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi
de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai
ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.
Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se
dezvolta cu ajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece
cumpara compostul necesar gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile.
Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in partea de Vest a Romaniei.

4.5.4. Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre
frma, altele sunt datorate mediului extern.
Aceste riscuri sunt:
A. Interne:
- bolile ciupercilor
- conditiile de crestere
- spargerile
B. Externe: - dobanda bancara
- inflatia
- scaderea nivelului de trai
- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau
restaurante
Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

4.5.5. Analiza SWOT

Din analiza activittii Ciupercarie SRL se observ o preocupare deosebit in
ceea ce priveste calitatea produselor.

14

Punctele tari :
1. un nou producator de Ciuperci
Agaricus - Champignon;
2. o gam foarte variat a produselor,
din punct de vedere dimensional;
3. societatea este atestat conforma
standardelor de calitate.
4. grad de prelucrabilitate prin operatii
tehnologice a materiei prime la un nivel
de diversitate si complexitate superior
concurentei;
5. calitate ridicat a produselor sale;
6. firma are o imagine clar si bine
definit ;
7. produsele sale sunt cutate peste tot,
avand o larg piat de aplicatii.

Punctele slabe :
1. firma este la inceput;
2. acoperirea insuficient a cererii ;
3. costuri de non-calitate a produselor,
ridicate;
4. preturi mai ridicate in comparatie cu cele
de pe piata asiatica;
5. neritmicitate in livrri;

Bibliografie:

http://www.financiarul.ro/2009/09/26/productia-de-ciuperci-de-cultura-increstere-cu-50/
http://www.ciupercarii.ro/
http://antreprenor.money.ro/intreabaspecialistul/doresc_sa_infiintez_o_ciupercarie_intr_o_zona_rurala_as-84.html

www.consultantaagricola.ro

15