You are on page 1of 9

Universitatea din Bucuresti,

Facultatea de Geologie si Geofizica

Arhitectura i formarea ciclurilor transgresive i


regresive n membrul John Henry, formaiunea
Straight Cliffs, Cretacic superior, Sudul statului
Utah, Statele Unite ale Americii

Articol recenzat: Architecture and formation of transgressiveregressive cycles


in marginal marine strata of the John Henry Member, Straight Cliffs Formation,
Upper Cretaceous of Southern Utah, USA
JESSICA L. ALLEN* and CARI L. JOHNSON
Revista Sedimentology (2011) 58- International Association of Sedimentologists

Student: Moei Nicoleta-Florentina

1. Introducere
Articolul recenzat studiaz membrul John Henry din formaiune Straight Cliffs ce se afl n
partea de est a platoului Kaiparowits i se bazeaz pe variaiile nivelului mrii i implicit pe
formarea ciclurilor transgresive si regresive. Acest studiu este folosit pentru a testa aplicabilitatea
modelului parasecvential intr-un cadru de sedimentare mare, cu un aport mare de sedimente.

2. Localizare si cadrul geologic

Fig. 1 (A) Statele Unite i


Utah(zona studiata) (B)
Platoul Kaiparowits Studiul se
concentreaz pe zona
Canionului Rogers deoarece
pstreaz tranziia dintre
mediile depoziionale marine
i cele de uscat.

Formatiuneaa Straight Cliffs cuprinde ca 250 m de roci sedimentare siliciclastice depus n


avanfosa de-a lungul paleoshoreline vestic al West Interne Seaway. Aceste straturile sunt expuse
de-a lungul marginilor platoului Kaiparowits din zona sud-centrala Utah
Acest studiu analizeaz Cretacicului superior al membrului John Henry din formatiunea
Straight Cliffs, aflata partea de est a Podiului Kaiparowits (sudul statului Utah), si
documenteaza manifestarile generate de modificarea nivelului marii prin observrea ciclurilor TR
Membrul John Henry are o grosime de cca 180-330 m i contine o succesiune de roci din
Coniacian mijloc pana in Santonian tarziu. Membrul John Henry este punctul central al acestei
cercetri, deoarece inregistreaza dou depozite: continentale la sud-vest(rm) i depozitele
marine la nord-est. Zona de studio, Rogers Canyon, se afl la sud-vest de Fifty Mile Mountain,
ntre unitile de shoreface agradant la nord-est i mlatini de coast la sud-vest. In partea de

Sud-Vest a zonei de studiu, s-au descris mlatini ntr-un mediu de cmpie interdeltaic care separ
lagune si plaje interdeltaic din medii aluvionare spre vest.
Portiunea studiata din membrul John Henry contine 6 cicluri T-R cu o durata medie de 0.5 MA.

3. Date si metode utilizate


Un total de 18 sectiuni au fost folosite pentru acest studiu. 12 dintre acestea incep in mijlocul
gresiilor din shoreface (B) si se continua pana la gresiile notate cu G, aproape de topul
membrului John Henry(Fig. 2). 6 din aceste sectiuni se concentreaza pe intervalul studiat, intre
unitatile formate din gresii C-E. Masuratorile care s-au facut pe aceste esantioane includ:
descrierea rocilor, granulometrie, forma, sortare, structure sedimentare, urme fosile si date de
paleocurent.

Fig. 2
Coloana
stratigrafica
generalizata a
formatiunii
Straight Cliffs

In Fig. 2 este reprezentata coloana stratigrafica a formatiunii incluznd o interpretare


litostratigrafica, o distributie relative a ciclurilor T-R si o curba batimetrica. Gresiile notate cu
litere de la a la A la F sunt considerate ca fiind marine in timp ce zonele cu carbuni reprezinta
succesiuni continentale. Curba batimetrica se bazeaza pe interpretarea distributiei faciesurilor.

4. Unitati depozitionale

Fig. 3 Reprezentarea
sectiunilor transgresive
si regresive.
Unitati transgresive:

Asociatie de faciesuri 1

Aceasta asociatie este formata din argile carbonifere cu laminatii paralele. Rocile contin
fragmente de plant si lemn cat si fragmente de scoici; au o grosime cuprinsa intre 0-30m. Acest
facies este considerate ca fiind umplutura lagunara(Facies 1.1). Este considerate ca fiind lagunar
datorit continutului atat a materialului organic terestru cat si a celui marin.
O alta component a acestei asociatii o reprezinta cuplurile de argile si silturi cu laminatie
incrucisata si rippels-uri.(facies 1.2).Acest facies este considerat a fi unul lagunar, mai exact o
laguna distala influentata de mare. Dominanta argilelor sugereaza ca acest facies a fost depus in
cadrul lagunei, siltul indica faptul ca aria este supusa energiei marine. Particulele carbonifere
reprezinta pricipalul component din aceasta asocitie. Continutul carbonifer variaza de la
inexistent la roci bogate in materie organica si chiar pana la carbune. Materialul organic este
compus din lemn si resturi de plante. Faciesul 1.2 conserva silturi si argile interlaminate.

Aceasta unite este considerate ca fiind un depozit lagunar format in spatele barierei.

Asociatie de faciesuri 2

Aceasta prezinta gresii cu trough-cross stratification, este mai exact un arenit mediu cu trecere
spre arenit fin. In aceste sedimente se oberva structure de tipul herring-bone cross-stratification.
Se considera ca aceste sedimente s-au depus intr-un canal din insula bariera(inlet)(facies 2.1). O
alta component a acestei asociatii este formata din gresii cu laminatie paralela, arenit mediu. Se
trece de la o laminatie paralela la una de tip trough-cross cu unghi mic. Directia de paleocurent
este spre W. Aceasta component s-a depus in zona de washover fan.(facies 2.2). Unitatea formata
din aceste gresii are intre 1-2 m. Intreaga asociatie este generata o delta de flux.
Unitati regressive

Asociatie de faciesuri din zona de shoreface:


Intercalatii de gresii si argile(3.1) cu laminatie paralela. Apare o secventa coarsen-up(trecere de
la arenit fin la foarte fin). Secventa are pana la 7 m grosime. Faciesul caracteristic este lower
shoreface distal. Secventa corsening-up este depusa intr-o zona de shoreface dominat de
furtuni/valuri
Un alt facies(3.2) este cel cu gresii hummocky and cross-stratificated. Acestea au pana la 24m, se
trece de la arenit foarte fin la fin. Facies de tip lower shoreface proximal.
Faciesul 3.3este unul format din gresii trough-cross stratificated. Arenitul mediu are laminatii de
tip trough cross la scara mare cu unghi mic. Faciesul caracteristic este upper shoreface.
Faciesul 3.4 are arenite medii cu grosimi de pana la 9.8m cu bioturbatii pe un interval ce variaza
intre 50cm-3m. Facies asociat foreshore
Faciesuri de canal
Faciesul 4.1 este reprezentat de gresii stratificare trough-cross unidirectional, trecere de la arenit
fin la mediu-grosier. Baza acestei formatiuni este erozionala. Grosimea gresiilor este intre 2.1m5.6m. Directia de paleocuerent tinde SE. Aceste gresii au fost depuse la intersectia dintre canalul
fluviatil si shoreline
Faciesul cu secvente finning-up de gresii(trecere de la arenit mediu la fin) cu trough-cross
stratification(4.2) are o grosime de pana la 10m. Aceste gresii s-au depus intr-un canal fluviatil
Faciesul 4.3 este reprezentat de argile carbonifere, fisionabile. In aceste argile apar intercalatii
de carbuni.
Zona mediana a membrului John Henry inregistreaza tranzitia de la sedimente marine la cele
lagunare. Argilele lagunare sunt plasate stratigrafic deasupra liniei tarmului ce apartine

faciesului litoral; indica faptul ca argilele s-au depus in timpul transgresiunii ulterioare, linia
tarmului inaintand spre domeniul continental.

Fig. 4 Corelarea stratelor in membrul John


Henry
Zona mediana a membrului John Henry inregistreaza tranzitia de la sedimente marine la cele
lagunare. Argilele lagunare sunt plasate stratigrafic deasupra liniei tarmului ce apartine
faciesului litoral; indica faptul ca argilele s-au depus in timpul transgresiunii ulterioare, linia
tarmului inaintand spre domeniul continental.

5. Relatia dintre unitatile T-R; limite


Se disting 2 tipuri de limite ce separa unitatile transgresive de cele regressive. Acestea de
caracterizeaza pe baza unitatilor de facies pe care le separa, forma lor fizica si originea.
Primul grup de limite(A) se gaseste la baza unitatii transgresive si este in general concordanta.
Limita A1 plaseaza unitatea transgresiva peste cea regresiva in timp ce limita A2 separa doua
unitati transgresive suprapuse. Al doilea grup de limite, B, se gasesc la baza unitatii regresive.
Limita B1 separa unitatea regresiva de cea trasgresiva iar B2 separa 2 unitati regresive.

Fig. 5 Fotografie reprezentativa pentru limitele


dintre unitati

(A1): In partea stanga este o limita erozionala ce separa faciesul de canal din insula bariera de
faciesul caracteristic shoreface-ului. In partea dreapta este o limita conforma ce marcheaza o
schimbare vizibila de litologie ce subliniaza schimbarea de la valuri la maree.
(A2): In partea dreapta se observa in top carbune limitat in baza de argile.
(B1): In partea stanga Unitatea transgresiva(carbune) in baza peste cea regresiva (nisip, upper
shoreface)
(B2): Urme de cochilii ce sugereaza o usoara adancire a faciesului.

6. Modelul depozitional

Modelul de dezvoltare a ciclurilor T-R.


In imagine este prezentat modelul depozitional care a format indintarea dintre shoreface-ul
regresiv si laguna transgresiva. Desi depozitele T-R par sa se coreleze stratigrafic, ele sunt
formate in perioade diferite. Datorita spatiului de sedimentare relativ mare si cadrului cu aport
mare de sediment, eroziunea a lipsit si astfel s-au pastrat succesiunile regresive complete. La
debutul secventei transgresive, o laguna micro-tidala si o insula-bariera erau in topul succesiunii
regresive anterioare. (A, B). Nivelul marii a continuat sa creasca, inlet-urile au fost umplute cu
sediment marine si in timp sistemul insulei-bariera a migrat spre zona continentala. Umplutura
lagunara s-a acumulat deasupra faciesului regresiv anterior. Transgresiunea continua; in timpul
cresterii nivelului marii, insula bariera si faciesul lagunar au fost reprelucrate de procese marine
generate de bazin in timp ce linia tarmului s-a deplasat spre continent. La maximul
transgresiunii, campia costala era inundata, s-au dezvoltat mlastini si cochilii de bivalve au fost
aduse in laguna(C, D).
Mai departe, shoreface-ul a inceput sa progradeze in timp ce nivelul marii stagna. In acest timp,
laguna era umpluta cu sediment terigene si a devenit o mlastina in spatele shoreface-ului
regresiv.(E). Faciesul shoreface-ului a progradat spre bazin si construieste de-a lungul aceluiasi
orizont ca si cel al depozitelor trangresiunii anterioare pana la debutul urmatoarei transgresiuni(F,

G). Acest process este repetat pana s-au generat ciclurile din membrul John Henry. Acest model
depozitional presupune mai multe cicluri de variatie a nivelului marii ce, se presupune, ca au
durat aprox. 0.5 MA

7. Concluzii
Membrul John Henry din platoul Kaiparowits este compus din doua faciesuri principale ce
reprezinta sisteme depozitionale diferite. Unitatile transgresive sunt depuse intr-un cadru lagunar
cu o insula-bariera. Insula-bariera este considerate a fi transgresiva datorita sedimentelor cu sursa
marina, geometriei argilelor lagunare in raport cu depozitele shoreface-ului regresiv. Unitatile
regressive au fost depuse in shoreface-ul dominat de valuri, progradant si in mediu deltaic.
Geometria fiecarei unitati este reglmentata de limitele lor.
Ciciluri primatice T-R trec in lenticulare inspre bazin, unde traiectoria shoreline-ului este zero si
nu exista depozite trasgresive conservate. Cantitatea de depozite transgresive conservate pastrate
poate oferi o perspectiva asupra ratei de sedimentare din sistemul depositional.

You might also like